Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prenume: Maria-Elena
1. Realizați o analiză comparativă, identificând avantajele și limitele diferitelor accepţiuni ale conceptului de predare, pe care le regăsiți în
literatura de specialitate.
În accepţiunea tradiţională, termenul de ”predare” este privit din perspectiva grecescului didaskein care înseamnă ” a-i învăța pe alții ”.
De asemenea prin versiunea clasică , conceptul de predare se înţelegea prin a transmite, a oferi, a da, a transfera cunoştinţe. Privită prin
prisma teoriei experienţei educaţionale, predarea este definită ca ofertă de experienţe educaţionale şi traducere a acestora în experienţe
proprii, în codurile cognitive, afective şi acţionale ale celor care învaţă. A preda înseamnă, în acest sens, a aduce elevii în faţa unor
experienţe de cunoaştere, de trăire afectivă şi de acţiune, cuprinse într-o succesiune strict determinată în conţinutul programelor şi
manualelor şcolare, şi a-i implica activ în exploatarea şi valorificarea acestora, a-i determina să extragă tot ce se poate extrage din aceste
ocazii de învăţare care li se oferă.
Totodată, dacă în versiunea tradiţională actul predării ca act de transmitere avea ca scop să pună în relaţie subiectul învăţării (elevul) cu
obiectul învăţării (materia de studiat), cu riscul ca transmiterea sa să se transforme în rutină, în versiunea modernă, actul predării, ca act
de comunicare, are ca sarcină să pună în relaţie subiectul învăţării cu ceilalţi subiecţi ai învăţării, aflaţi în faţa aceluiaşi conţinut (materii),
pe care urmează să îl proceseze în comun, prin cooperare. în timp ce prima relaţie este descendentă, se înscrie pe un circuit vertical şi
poate reprezenta o banală manipulare, a doua relaţie este una circulară sau reflexivă ori reverberantă, cu multiple influenţe.
Predare frontală , Se obţine comunitatea de scopuri deoarece clasa
tradițională de elevi se caracterizează prin scopuri comune.
Utilizată cu precădere la vârste
şcolare mari; În gruul clasă apar interacţiuni cu efecte benefice asupra
Predare colectivă ( pe clase de elevi )
dezvoltării personalităţii elevilor.
Avantaje: obținerea cunoștințelor
fundamentale sau sinteze privind anumite Limita acestei forme de predare se referă la tendinţa de
puncte de vedere într-un mod rapid și uniformizare, a tratării puţin diferenţiate a elevilor.
efficient; Forme ale predării
Principalele limite sunt evidențiate de: - dominanţa
profesorului, oferă slabe prilejuri de interacţiune
între elevi care rămân izolaţi Predarea pe microgrupuri
-nu există o tratare diferenţiată a elevilor, aparând Predarea ca lucru în doi sau în perechi
Este tot mai mult folosită azi, deoarece se consideră că
riscul nivelării realizărilor şcolare
spiritul de echipă, cooperaraea, înţelegerea şi accepatarea
Urmăreşte încurajarea elevilor să se ajute unii pe
celuilalt sunt atitudini indispensabile lumii în care trăim.
alţii, acordându-şi asistenţă.
Etimologic, termenul „comunicare” provine din latinescul communius (comun, care înseamnă) „a face în comun, a pune în comun, a
împărtăşi, a participa la întreţinerea a ceea ce este comun”. Cu alte cuvinte comunicare este o relaţie de schimb, un schimb de informaţii,
de opinii, de idei, de atitudini
Oricărui act de educaţie îi este proprie şi o relaţie de comunicare. Cu atât mai mult, a preda înseamnă, în primul rând, a comunica cu
elevii, a intra în relaţie cu aceştia, a crea condiţii favorabile învăţării. ״Performanţa unui profesor nu se rezumă numai la capacităţile sale
didactice, la competenţele sale ştiinţifice, ci la capacitatea sa de a comunica de fapt cu ceilalţi, de a stabili relaţii bune cu elevii. ” (Geph,
1988, p. 231)
În consecință ”dat fiind faptul că activitatea didactică și, cu precădere, activitatea de predare implică în mod permanent tipuri
deversificate de interacțiuni între educator și educat, este necasar să privim acest act ca unul ce implică în mod special comunicarea
interumană ”.
stimul-răscpuns complementar;
Principii privind
Nu are numai rol functional, actul de
comunicare Implică eforturi de
ci și rol de modificare a
ajustare și acomodare
comportamentului celui
a mesajului transmis;
căruia îi este adresat.
Sintetizând, se poate spune că oferta predării de informaţii sau de conţinuturi, ca act de comunicare, cuprinde date de la cele concrete până la
cele verbale, antrenează o gamă foarte largă de forme de prezentare a realităţii, de la decupajul din realitate şi exemplul viu până la imagini,
scheme, grafice, modele şi, mai departe, la cuvinte orale şi texte scrise, la enunţul definiţiilor, al regulilor, axiomelor (Radu, 1995). Soluţia
adoptată rămâne, de fiecare dată, dependentă de particularităţile de vârstă şi individuale ale celor care învaţă, de stilurile diferite de învăţare, de
natura materiei de predat.