Mari fam i l i i boiereşti in Moldova

de Cioaric Cornel Vivi

Referitor la feudalitatea românească , ca perioadă distinctă in evoluţia societăţi i ,
până astăzi s e păstrează numeroase controverse legate i n pri m u l rând d e originea, ·
mod u l de constituire , benefici ile şi obligaţiile e i . Pentru Dimitrie Cantemir provenienta
acesteia ră mâne "nesigu ră şi obscură datorită l i psei informaţiei istorice", dar "este
mkai veche decât reintemeierea Moldovei"1 •
Diferite i poteze l egate de originea boieri mii au fost emise de istoricii români
începând cu a doua jumătate a secolului al X IX-lea şi până acu m . Demne de ami ntit
sunt cele ale l u i A . D . •Xenopol , care susţi n că a existat o nobilime ereditară mai veche
decât d regătoriile, a cărei origine datează din perioada in râuririi slavone 2 . Dar el nu
distinge clar intre clasa proprietarilor şi cea a slujbaşilor, considerând că noi românii
n u a m cunoscut o feudal itate , ci odată cu apariţia di nastiilor in Ţări le Române s-a
întărit clasa de proprietari , prin acapararea de moşii , datorită ocupării slujbelor cu rţi P .
Radu Rosetti pune inceputu l clasei nobi l i a re inai nte de intemeierea Ţări lor
Române, dar face deosebirea intre acea nobilime străveche şi boierimea ridicată mai
târziu d i n m ijlocul ei.
D u pă părerea sa nobilimea anterioară domniei o formau cnezii şi u rmaşii lor, ce
erau şefi ai comunităţi i . D i n judecători săteşti , aleşi de obşte , cnezii se trasformaseră
intr-o Cl asă boierească care îşi transmitea prin moştenire puterile cârmuitoare , cu
timpul , secolele XV-XVI I , ei pun stăpân ire şi pe moşiile celor ce-i aleseseră . Toţi
proprietarii de pământ, boieri ori răzeşi , sunt urmaşi i acestor cnezi uzurpatori .
Întemeierea domniei şi crearea diferitelor dregătorii au avut drept urmare ridicarea
din m ijlocul nobilimii cneziale a clasei boiereşti . Cu ti mpul, după părerea sa, denumirea
de boier, care la inceput se apl ica numai dregători lor, incepe să se dea oricărui om
bogat. U rmaşii cnezilor care n u au avut funcţi i , răzeşi i , au fost asimilaţi cu oameni i de
rând4 •
O parte d i n aceste atri buţii le găsim la cnezii din Ardeal , Galiţia, sudul Dunări i , dar,
pentru Ţări le Române, 1. Bogdan considera că ei erau j udecii satelor domneşti . Î n
Moldova , d e m ulte ori , cneazul apare împreună cu boieru l , sau , in acte l e care
menţionează proprietăţi , există formule de gen u l : "un sat unde este (a fost) cneaz . . . ".
Aceeaşi formulă o găsim şi i n documentul prin care Alexandru cel B u n dă l u i Toader
Pitic mai m ulte sate: " . . . , unul unde au fost cnej i Lie şi Ţigăneşti , iar al treilea sat, pe
Bârlad , unde este a ltă casă a l u i , 1:1nde sunt cnej i Tamaş şi lvan" 5 .
Treptat s-a accentuat in istoriografia noastră şi teoria origini i plurietni ce a boieri mii.

1 . Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad usă de Gheorghe Ada mescu , Ed .Cartea
Românească , Bucureşti, 1 937 , p. 7 7 .
2 . A. D . Xenopol, Istoria Românilor, ed . 1 1 , p. 200-2 1 1 .
3 . I bidem, p. 1 7 1 - 1 72 .
4 . Rad u Rosetti , Pământul, sătenii si stăpâ n i i in Moldova , tom. 1, Bucureşti , 1 907, p . 38,
'40, 49, 232-235, 299 .
5. D . R . H . , A, voi . 1 , intocmit de C . Cihodaru , 1 . Caproşu şi L . Şimanschi , Ed . Academiei ,
Bucureşti , 1 975, p. 54.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mari fam i l i i boiereşti în Moldova 29

I poteza pleacă , în primul rând, de la constarea lui D� Cantemir, conform căreia nobil imea
este compusă din "elemente poloneze , sârbeşti , bulgăreşti , g receşti , tătărăşti , cercheze
şi abhaze"6• ş i , stol nicul Cantacuzino care spunea că,: "unii sunt d in sârb i , alţii d i n
g reci , . . . , alţii din frânci , a lţii dintr-alte l i m b i . . . " 7 • O parte din ei au d a t numele l o r satelor
întemeiate de e i , sau , ceea ce este probabi l , au luat numele satelor ca semn al boieriei
lor8 .
Dom n u l u i cărtu rar i s e mai poate atri bui şi lansarea ideii privind orig i nea slavă a
boieri mei porn i nd de la n u mele lor "coru pt pare-se din boliare , c u care cuvânt a fost
obicei vech i la popoarele slave de a se n u m i toti mai marii lor, uzul le-a dat n u mele de
barone, cu un cuvânt latin"9•
�i tâ rz i u P. P. Pana itescu dezvolta foarte m u lt i poteza aducând n u m e roase
elemente în favoarea ei . Arg u mentează orig inea stră i n ă , slavon ă , porn i n d de la
"procesu l de cucerire a provinciei , de supunere a populaţiei şi acaparare a proprietăţii"1 0 .
Conform părerii sale, existenta acestei clase o găsim în teritori ile româneşti de la
nordul D u n ării , în schi m b la sudul Du nării n u a existat. Î n Ardeal nob il ii români sînt
pomeniti în documentele din sec. al X l l l�lea, luând parte la dietele generale ale nobilimii
până la 1 29 1 . Acestea ridicau biserici pe proprietăţile lor, cu i nscri pţi i în limba slavonă
şi tablouri votive în care apăreau îmbrăcaţi în haine asemănătoare cu cele ale boierilor
din Munte n i a . În i nscripţii ei se n u mesc jupani sau chiar boieri . Nobilimea româ nească
din Transilvania este o clasă anterioară venirii ungurilor, se trage d intr-o aşezare fără
râ nduială scrisă. De altfel existenta ei nu se poate concepe ca o creatie a coroanei
mag h iare . Fiind unitară în tot spatiul românesc, ea a trebuit să se constituie îna i ntea
despărţirii pol itice între românii din nordul Dunării şi chiar înai ntea stab il iri i ung urilor în
Ardeai11 • Putem spune că odată cu întemeierea statelor feudale româneşti , nu s-a
creat boierimea, pentru că majoriatea actelor care s-au dat de către pri m i i dom n i sunt
întăriri de moş i i .
Teoria origi n i i slave a boierim i i este completată d e Pana itescu cu n u meroase
arg u m e n te de ord i n l i ngvisti c : termen i i care a rată stă p â n i rea sunt slavi -boieri ,
gospodari ; n umele proprietăţii boiereşti - ocin ă , dedină - tot slave ; - onomastica şi
toponimia (Radu , Mircea , Dan, Dragoş , Vlad, Drag , Bratei, l alomiţa , Prahova , Bistrita)1 2 ;
liturghia şi li mba de cancelarie slavonă adoptate înainte de constitui rea statelor feudale
·

româ nElşti1 3 .
În co.ntradictie cu ei se află Constantin Giurescu care în studiul său despre boieri ,
sustine că ei se trag din megieşi , oameni liberi proprietari de pământ, într-o fază i niVală14 •
U lterior o parte din ei au rămas la acest statut, sau chiar au decăzut, în tim p ce altă

6. Dimitrie Cantemir, op. cit. , p. 1 1 4 .

7 . C o nsta ntin Ca ntacuzino stolnicu l , ed . critică de Damaschin M ioc, Bucureşti , 1 99 1 , p.
99.
8 . D . Cantemir, op. cit . , p. 1 1 4 .
9 . I bidem, p. 7 7 .
1 0 . P. P. Panaitescu , I nterpretă ri româ neşti , Ed . Enciclopedică , Bucureşti , 1 994, p. 3 2 .
1 1 . I bidem, p. 36-37.
1 2 . I bi d em, p . 45-46 .
13. I bidem, p. 48 -4 9 . .

14. Consta ntin Giurescu , Studi i de istorie, Ed . Eminescu , Bucureşti , 1 993, p. 395, 397 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
30 Cioaric Cornel Vivi

parte , beneficind şi de slujbe domneşti , şi-au mărit proprietăţi le pri mind pentru ele şi
confi rmări . El leagă boierimea de proprietate considerâ nd că toţi micii proprietari li beri
trebuie să fi făcut parte din clasa nobiliară . H otărnicia şi întăririle date de domn ridică
pe cei ca re le obţin în rândul boierilor în timp ce megieş ii care continuă să stăpânească
pă mântul în devălmăşie, rămân la vechiul statut1 5•
Treptat pe lângă o boierime legată de proprietatea funciară , apare şi u n a legată
de curte . O parte a ei este creaţia domniei pri n ridicările făcute în rândul oameni lor
liberi pentru diferite merite .
Astfel clasa feudală românească s-a înnoit î n permanenţă , o parte din marile familii
decad , în timp ce altele se ridică.
Î n sprij i n u l lui C . G i u rescu putem considera şi opinia lui Şt. S. Gorovei ca re vede
în boierime acea stare socială defi n ibilă prin stăpâ n i rea unei înti nderi de pământ în
virtutea şi în baza u n u i document de întărire emis de domnie. i ntinderea de pământ,
oricât de mică , asigura di n punct de vedere ju ridic statutu l de om l i ber, care permitea
·

accesul în fu ncţi ile de stat1 6 •

i n ceea ce priveşte clasa feudală n u putem fi de acord cu teoria ce susţine
provenienţa ei slavă , pentru că cea mai mare parte a special işti lor sînt de acord cu D.
Cante m i r, care susţi ne orig i nea plurietn ică . Pe acestă linie se înscrie şi studiul Mariei
Magdalena Szekely care demonstrează origi nea mag h iară a unei părţi din boierimea
moldoveană17. Deşi mai veche decât organizaţiile statale româneşti , ami ntirea ducelul
O l a h a , în tab ă ra .tăta rilor; pome n i rea l a 1 3 34- 1 3 35 a lui Alexe Moldavicz , fi u l
moldovean u l u i 1 8 , i nstitu i rea titlurilor şi a rangurilor boiereşti este pusă p e seama l u i
Alexan d ru cel B u n atât d e Dimitrie Cantemir19, cât şi d e G rigore U reche20•
Denumirea funcţii lor, ierarhia şi atribuţiile caracteristice fiecărei trepte sunt aceleaşi
la a m b i i a utori , n u mai că voievodu l cărtu rat îm.parte pe aceştia în două mari categori�
boieri de sfat, s-au consilieri şi boieri de diva n , aj utători , care la rândul lor cuprindeau
alte trei trepte. Organ izarea este făcută de Alexandru cel Bun după model bizanti n
odată ce a primit n u mele de "despot" şi coroa na regală de la I oan Paleolo!1l.J I21 .
Catalog u l l u i Petru Şchiopu şi a lte izvoare menţin pentru Moldova diviziunea în
"nemeşi" sau boieri şi "curteni" zişi a ltă dată vitej i . Este o îm părţire în două trepte , ca
şi în Ţara Româ nească unde diviziunea se face între boieri şi "roşii"22•
Toţi boieri i de primă clasă poartă titlu l de "mari" şi, pe lângă dreptu rile ra ngurilor
lor, se bucură şi de privileg i u , că în toată Moldova , ori unde s-ar întîmpla să poposească ,
au căderea să asculte plânge�ile locuitorilor şi să se hotărască asu pra lor, drept pe
1 5. I bidem, p . 408-4 1 3 .
1 6 . Ştefan S . Gorovei , Clanuri, familii, autorităţi , puteri (Moldova secolele XV-XV I I ) , in
Arhiva genealogică, n r. 1 -2 , Ed . Academiei, laşi , 1 994, p. 87 .
1 7 . Ma ria Magdalena Szekeli, Familii de boieri din Moldova de origine transilvăneană
(secolele XIV-XVI), in Arhiva genealogică, nr. 1 -2 , Ed. Academiei , laşi , 1 994 , p . 95.
1 8 . Gheorg h e 1. Brătianu, Sfatu l domnesc si adunarea stărilor in Principatele române, Ed .
•Encicloped ică , - B ucureşti , 1 995, p. 1 1 1 .
1 9. O. Cantem ir op. ci t . , p. 7 7 .
,

20. Grigore U reche, Letopisetul Iării Moldovei, editie îngrijită de P. P. Panaitescu, Ed . de

Stat pentru literatură şi artă , Bucureşti , 1 956 , p. 70.
2 1 . O . Cantemir, op. cit . , p. 78.
22. Gh. Bră tian u , op. ci t . , p. 30.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mari fam i l i i boiereşti în Moldova 31

care boierii de a 1 1-a şi a I I I -a clasă n u - l au 23 •

Hotărâri le j udecătoreşti date de ei rămâneau valabile n u mai dacă cei j udecaţi îl
accepta u , dacă n u ei puteau face apel la dom n . Acesta nu mai rel u a încă o dată
procesu l , ci căuta să vadă dacă hotărâ rea s-a dat drept şi d u pă legile ţări i , în cazul
nerespectării acestora boierul u i i se dădeau pedepse grele, fiind socotit mituit24 .
Î ncepând din secolu l al XVI-lea se observă o creştere a puterii boieri mii în raport
cu domn i a . E i se i m plică tot mai mult în alegerea şi detronarea unor domni , aşa cum
se reflectă în cron ici . "După moartea l u i Ştefan vodă cel Tânăr strânsu-s-au boierii şi
ţa ra de s-au sfătuit pe cine vor alege să puie domnu . . . " 2 5, "Petrecându aceste nevoi
rele boiarii şi lăcu itorii ţări i dinspre dom n u său , Ştefan vod ă , n-au mai putut suferi
fărădeleg ile şi răutăţile l u i , ce întăi s-au sfătu it cu talnă ce vor face ca să se poată
curăţa de dâns u l . . . " 26 • ,
Cu toată creşterea infl uenţei boiereşti asupra domniei , cea din urmă instituţie a
avut permanent puterea de a lua măsuri : "Iar când vreo u n u greşeşte cu ceva n u-l
pedepseşte cu vorbe: ci cu băţul pentru faptele mai mici , iar pentru trădare , care acolo
nu este rară , însuşi domnul îl pedepseşte îndată cu capul , el însuşi jude,că" 2 7 . Pentru
judecarea u n u i boier dom n u l nu avea nevoie de accepţiunea celorlâlţi boi e ri din sfat.
·
Dar nu de puţine ori n u meroase familii nobile au căzut pradă fu riei unor dom n i , aşa
cum s-a întâ mplat în timpul l u i Ioan vodă , ' care " . . . de la început răcnea ca un leu să
lingă sângele boierilor nevinovaţi , căci avea nărav de ucigaş . . . , Şi u nora de le-a tăiat
capetele şi le-a l uat averi l e , . . . , altora le-a jupuit pielea ca la berbeci , pe alţii i-au
sfârtecat în patru şi pe unii i-a îngropat de vii ca morţii "28 •
Toţi boieri i , inclusiv cei fără dregători i , aveau obligaţia de a se înch ina dom n u l u i la
u rca rea pe tron 29 •
Atâta ti mp cât tronul devenea vacant, din diferite motive, sfatul domnesc era obligat
să aibă g rijă de treburile ţării şi de tron. Acelaşi l ucru se întâmpla şi când u n domn
părăsea sca u n u l din dori nţa sa, aşa cum a făcut Petru Şch iopu care "îşi tocmi lucru
înai nte şi la scaun lasă boierii să păzească sca u n u l , până le va veni alt dom n u de la
împărăţie" 30 .
N u m i rea în dregătorie a boierilor se făcea d u pă u n ceremonia! bine stabilit şi la o
dată fixă , exceptând unele cazuri speciale. "Î n ultima zi a l u i decembri e , în aju n u l Sf.
Vasi l e , d u pă slujba vecerniei , toţi boieri i , după chemarea mare l u i postelnic, îşi lasă în
spătărie insemnele funcţiei lor. A doua zi , la 1 ianuarie , cu trei sau patru ceasu ri înainte
de zori , toţi boieri i , atât cei cu slujbă cât şi cei fără slujbă se adună în curte şi însoţesc
pe domn la slujba de dimi neaţă , însă fără însemn , ca şi cum ar fi toţi fă ră slujbă. D u pă
terminarea �ervici u l u i divi n , domnul intră în spătărie şi se aşează pe tron , pe când toţi
boierii stau afară . Apoi , domnu l , pri ntr-un camerier intim cheamă pe marele postelnic, . . . ,

23. O . Cantemir, op. cit . , p . 82 .

24. I bidem, p . 1 03- 1 05.
25. Grigore Ureche, op. cit. , p. 1 37 .
2 6 . I bidem, p. 1 57 .
2 7 . Cronicile slavo-româ ne d i n sec. XV-XVI , ed itie revăz ută ş i completată d e P. P.
·

Pana itescu , Ed . Academiei , 1 959, p. 1 87 .

28. I bidem, p. 1 49 .
29. I bidem, p . 1 02 .
3 0 . Grigore U reche, op. cit. , p. 205.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
32 Cioaric Camel Vivi

îi dă bastonu l de a rg int, pe care el d u pă ce sărută mâna şi poala hainei domn u l u i , . . . , e

îmbrăcat cu cafta n , . . . Du pă aceasta marele postelnic cheamă , după porunca domnulu i ,
p e acel căruia vrea să-i d e a cinstea d e mare logofăt. Boierii de clasa a doua sunt
chemati de postelnicul al doilea şi îmbrăcaţi cu caftan , cei de a treia clasă sunt introduşi
de postelnicul a l treilea , dar n u primesc caftan . După aceasta, toti împreună u rmează
pe domn la l iturghie . . . D u pă ce se termină sluj ba , domnul pofteşte la prânz pe cine
vre a , iar către seară trimite în dar boierilor de sfat şi celor de primă clasă câte două
pahare de a rg i nt, celor de a doua clasă câte unul singur, pe care toti trebuie să le bea
pline cu vin în fata dom n u l u P1 •
Pentru a evita înrudirea unui număr mare de familii nobile între ele, cât şi încălcarea
legi lor civile şi bisericeşti , căsătoria tinerelor vlăstare boiereşti nu se putea decât cu
aprobarea dom n u l u i . Î n caz de deces domn u l şi curtea urmau năsălia boieru lui mort,
care dacă a avut o funcţie superioară este însoţit până la mormânt şi de insemnele
acestea de unde se aduc şi se pun în spătărie, iar sca u n u l lui rămâne gol cel puţin trei
zile" 32 •
Reformele l u i Constantin Mavrocordat. din 1 739 - 1 740, au statornicit cad rul în
care se încheagă structura socială a vechi u l u i regim din princi pate . Ele pun defi nitiv
accentul pe demnităţi şi funcţii , ca criteriu de deosebire a tagmei boiereşti . Descendenţii
marilor boieri se vor nu mi neamuri , urmaşi i celorlalţi vor fi mazi l i i . Cei dintâi au avut
scutire deplină de dări , eei din clasa a doua au fost scutiti doar de vinărit ş i dijmărif33 .
Î n conti n u a re urmări m legăturile de rudenie rea lizate între câteva mari fa milii
boiereşti începând cu secolul a l XV-lea. Am plecat de la Oană vorn ic de Suceava ai
cărui desce ndenţi s-au înrudit cu numeroase clanuri boiereşti . Alexa ndru cel Bun,
într- u n document d â t l a 1 42 0 spune d e s p re Oană c ă : "a s l uj i t m a i î n a i ntea
sfântrăposaţilor noştri înaintaşi" la fel ca şi tatăl său 34 • Personaj u l apare în docu mente
sub dife rite apelative : I on vorn ic, Oană vornic de Suceava , l oaniş Viteazul , încă de la
1 392 când primeşte de la Roman v.v. satele Ciorsaceuti . Vladi m i răuti şi Bucurăuţi , pe
Siref35 . Titulatura de vornic apare de la 28 iunie 1 40 1 şi se permanentizează până la
moartea sa.
Alături de Oană vornic de Suceava în docu mente mai apare un alt Oană, nu mit şi
lvan de Suceava , dar între ei nu există nici o legătură . Î n afară de menţi unea de la
Alexandru cel Bun despre strămoşii lui nu se·mai păştrează nici o informaţie. Reşedinţa
acestei familii se afla la Tu lova , pe Valea Somuzul u i , care reprezenta una din zonele
de maximă concentrare demog rafică în Moldova secolului al XIV-XV-lea . Cercetările
a rheologi.ce efectuate la Tulova au scos în evidentă existenta unei curţi boiereşti destul
de mare. M aterialele adunate în urma săpătu rilor permit datarea începutului aceste i
curti l a finele secol u l u i al X l l -lea 36 :
Alături de satele de pe Siret, vornicul mai avea în posesie seliştea l u i Dianiş , un
sat l a obârşia Solonetu l u i u n d e a fost Tatomir şi Pârtea , p e care le dă d a n i e mânăsti rii
31 .
D. Cantemir, op. cit . , p. 1 20-1 2 1 .
I bidem, p . 1 34 1 38 .
32. -

33.
Gh. B rătianu , op. cit., p. 55 .
• D . R . H . . A, voi . 1 , p. 67-68.
34 .
35. Ibidem, p. 3.
36. Mircea D. Matei , Emil l . Emandi , Habitatul medieval rura l din valea Moldovei si bazinul
Somuzului. sec. XI-XVI I , Ed. Academiei . Bucureşti, 1 982 , p. 66.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mari familii boiereşti în Moldova 33

H umor, ctitoria sa 3 7, u n sat unde a fost Maxim şi Voi nea , pe care îl dăruieşte mânăsti rii
Bistriţa 3 8 şi satele: Corneşti , Miclăuşeşti , Loznova , Săcăreni , Vorni cen i , Dumneşti ,
Ţigăneşti , Lovreşti , Sadova , Nomiceşti , care sunt la Bucovăţi 39 . Despre vorn ic mai
ştim că a m u rit în a nu l 1 428; informaţiile sunt mai generoase cu u rmaşii săi direcţi :
Costea , Lază r, Stanciu , cărora la 3 ianuarie 1 429 domnu l le întăreşte "vislujenia" tatălui
lor "Tutova , Stroinţi şi Zaharinţi la obârşia Somuzu l u i , Litană uţi şi la obârşia Soloneţu lui
unde a fost Tatomir şi Pârtea ; Gândinţi la Cobâ l a , săliştea lui Dobrin la H u mor, pe
Orbic - Săliştea , unde este curtea lor, Zagorin mai sus de Gociman şi unde a fost
Başa şi Constinţi la obârşia Orbicu l u i , Moişin iţi pe l ucaş, unde a fost vie , Plopeşti la
Slati n a , Dimitreşti mai jos de Iaz , Cărbuneşti la Văratic, două sălişti şi moară pe Bistriţa
la D u mbrava Î naltă satele: unde este Vataman Minca şi l u băneasa la Iaz şi unde este
Sta n zece locuri peste Prut, . . . , să intemeieze zece sate ; sa tu Spărietu l u i la obârşia ·

Dobromirei şi pe Prut zece locuri pentru zece sate"40 .

M u lte din aceste sate au ajuns în proprietatea mânăstirii H u mor dăru ite atât de
Oană vornic cât şi de u rmaşii săi. Î ntre 4 ial)uarie 1 432 şi 1 5 iunie 1 436 Stanciu apare
în sfatul domnesc însoţit doar de titulatura de pan . E l a ocupat multă vreme, începând
cu 1 iulie 1 436 şi până la 1 septembrie 1 444 , şi funcţia de postelnic. Î n timpul domniei
l u i Ştefan cel Mare de la 1 466 până la 1 470 apare ca pârcălab de Cetatea Albă . D u pă
1 O aug ust 1 4 70 şi până la 24 mai 1 4 79 apare 7n documente fără fu ncţie. Marele domn
Ştefan îl n umea pe acesta "sfetnicul nostru cel mai de frunte" atunci câ nd , în 1 468 ,
Stanciu îm preună cu Toader al l u i Prodan diacul este trimis în solie în Polonia pentru
a duce salvconductul şi a negocia cu M i h u l şi ceilalţi boieri pribegi întoarcerea în
ţa ră 4 1 .
Letopiseţul anonim al Moldovei îl desemnează pe acest boier cu apelativul "Stanciul
cel Mare" şi ne spune că a mu rit la 11 august 1 479 , într-o miercu rea, la (3) trei zile
după ce a m u rit "roa ba l u i Dumnezeu Cneaj n a , fi ica lu i Alexandru v.v. "42 . Partea sa din
moştenirea vornicu l u i Oană n u este cunoscută deoarece el şi fraţi i săi au primit o
întărire colectivă asu pra acesteia. Mai m u lt la 1 8 februarie 1 445, cei trei dau danie
mânăstirii H u mor satele Vorn iceni , Antileşti , şi Pârteşti . La moştenirea primită el mai
adaugă şi satul Plişineţi , cum părat de la boieru l lvaşco, şi săliştele Bârsomeni şi
Dum itreni pri mite de la domn 43 .
U rmaşii săi îi cunoaştem din actul dat la 1 2 martie 1 527: Oană , lsac, Nastasia ,
Ma rica , Tudosa, Magdalina. Alături de ei mai mu lte documente pomenesc şi de Mârza
care apare în sfat alături de tatăl său 44 . Fratele-său , pan Lază r, apare în sfatul domnesc
între 4 ianuarie 1 432 şi 5 iunie 1 456, el nu a ocu pat nici o funcţie importantă . A avut doi
copii Ana şi Sima păhărnicel 4 5 . Ana a fost căsătorită cu Şandrul Comis u l , cunoscut
3 7 . D . R . H . , A , voi . 1 , p . 58.
38. I bidem , p. 60.
39. I bidem, p. 67-68 .
40. Cata logul de documente din Arhivele Statului lasi. Moldova , voi . 1 , întocmit de Virg inia
lsac, Bucureşti , 1 989, p. 34.
41. D . R . H . , A, voi. l i , întocmit de Georgeta lgnat şi Dumitru Agachi , Ed . Academiei, Bucureşti ,
1 976, p. 22 1 -222.
42. Cronicile slava-române . . . , p . 1 9 .
43. D . R . H . , A, voi . 1 , p . 247 .
44 . 1 bidem, voi . 1 1 , p. 224-228.
45. M. Costăchescu, Neamul lui Oană dvornic de Suceava si satele lui, în Cercetări istorice,
tom V, n r. 1 , laşi, 1 929, p. 49.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
34 Cioaric Cornel Vivi

boier al lui Ştefan cel Mare, care apare in sfatul domnesc intre 1 479 - martie 1 492 ,
ocupând slujba de comis, apoi ca pârcălab de Cetatea Nouă din 1 0 octombrie 1 49 1 -
1 5 1 3 , iar d i n 1 5 1 4 şi până in 1 520 este pârcălab de Hoti n . Ascendenţii Neagotă şi
M u rg u au trăit in ti mpul l u i l l iaş Vodă , iar u rmaşii: Ciolpa n , nu m it şi Ciolpan Bătrâ n u l ce
a avut ca fi i pe Gheorg h iţă diac şi pe Drăgan Ciolpa n , sunt prezenţi • in docu mente
până târziu 46 .
Cel mai bine atestati docu mentar sunt urmaşi i l u i Costea: N astea , Toma şi l lca 4 7•
N astea a fost măritată cu H răman pâ rcălab, fiu l u n u i frate al l u i Oţel pârcălab, care
apare şi sub a pelativul de Olovencu 4 8, Mihail Oţel este atestat documentar încă de la
1 436, întâi ca pisar49 , apoi ca grămătic50 , u lterior este întâlnit în sfatu l domnesc al lui
Bogdan v.v. 5 1 şi al l u i Ştefan cel Mare 52 .
Ilie v.v. şi Ştefan v.v. dăruiesc la 1 438 mai multe sate "Pisarului nostru": pe Berh eci ,
u nde este Lol u ş , şi mai jos unde este Sta n , g i udel e , şi la gura Dunovăţu lui , şi Dobrana ,
unde este Zlătariul şi mai din sus unde este Coste călugăru l . Asămine şi la Prut mai
din jos de g u ra pârâ u l u i Oance unde este Stanislav, şi la Corod unde a fost D ragoşă
şi la Movil a Corodu l u i , Seliştea Sârbilor şi de la Movila Mare până la g u ra Corodu l u i
cât v a f i de ajuns u n ui sat"5 3 • Dintr-un document de la 1 500 î i cunoaştem p e urmaşii
acestuia: I acob , Crestina şi Anuşca , care vând o selişte pe Lopatna de J os , l u i Duma
Popşescu şi Manea 54 •
H e rman apare sub mai mu lte apelative: Hărma n , H răma n , Gherman ocupând
slujba de pârcălab de Cetatea Albă din 22 aprilie 1 475 până la 5 august 1 484 , când
tu rci i ocupă acest oraş 55 . Încă de câ nd era pârcălab de Cetatea Albă cumpără satu l
Simincen i , u n tătar şi u n ţigan 56 • El primeşte danie de la unchiul său Oţel şi de la
verişoara sa Cârsti na satul Moticeşti , de la obârşia Corodului şi seliştea Deocheati pe
care le vinde lui Şteful Cernătescu cu 75 zolţi 5 7 • De asemenea şi satu l Maneuti cu mori
pe Suceava este sch imbat, de copii săi Şteful şi Marina, cu satul Sirăuţi al mânăstirii
Putna la · ? martie 1 487. Mai târziu , la 14 octombrie 1 48 9 , Toader, fratele lui Herm a n ,
schimbă satul acestuia Toporăuţi pentru satele Pogăneşti ş i Călineşti c u domnia. Nastea
şi Herman au avut mai mu lţi copii : Şteful , Mari n a , D rag a , Baico, Petru şi Feti n a ,
căsătorită cu l oanaş cu care a avut p e Matiaş stolnic, Toader diac, O l e n a şi Sofica 58 .
Alt fi u a l său , Bogdan , era căsătorit c u Stana, nepoata l u i lvul Salca de la care primeşte
trei sate la Moisei şi la Salca . Soţia lui lvul Salva , Cern a , şi sora sa G rada erau fi icele

46 . 1 bidem, p. 48.
47 . D . R . H . , A, voi . I I I , întocmit de C. Cihodaru , 1. Caproşu, N. Cioca n , Ed . Academiei,
Bucureşti , 1 980, p. 92-93.
48 . 1 bidem, voi . 11, p . 1 66 .
49 . 1 bidem, voi . 1 , p. 203, 2 1 1 .
50 . 1 bidem, p . 232 , 268, 270.
5 1 . 1 bidem, voi . 1 1 , p. 1 2 .
52 . 1 bidem, p. 1 04 .
53 . 1 bidem, voi . 1 , p. 262 .
54 . 1 bidem, voi . 1 1 , p . 450.
55. Cro nicile slavo-române . . . , p. 1 9 .
56 . D . R . H . ,A, voi . 1 1 , p. 346 .
57 . 1 bidem, p . 1 66 .
58. M . Costăchescu, op. cit. , p. 50.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mari fam i l i i boiereşti în Moldova 35

l u i N icola de la M icu leşti 5 9 •

U rmaşii l u i Toader păhărnicel n u-i cunoaşte m , în sch i m b cei ai l lcă i , copji fi icei
sale Mari n a s u nt următori i : Sofronia , Olenca , Gafa , Parasea , Tudora , Sta nca . I ntr- u n
document d i n 1 3 aprilie 1 583 a p a r şi descendenţi i acestora : Odochia şi G reaca , fetele
Odoch iei l l ie ş , Dochi a , Mica , Licea , fetele Sofron iei ; Ioan Hearetic, Condrea , Marica ,
copi i Gaftanei ; Anton , Văşca n , Nastea , N i coară copi i i Tudorel; Tănase , l gn at copiii
Stancă i ; Samoil Alex a , lonaşcu Hilip copiii Parascăi .
D raga , fiica l u i H erman ş i a Nastei , a fost căsătorită c u postelnicul Cazma Sarpe .
Cazma Sarpe împreună cu fraţii săi Ioan Gă nescu , pârcălab de Neamţ, Marina şi
Mădăl i n a , primeşte , la 8 octombrie 1 5 1 7 , satele: Voineşti , ţinutul Cârligăturii , Cucuieşti ,
G ă n eşti , u n d e este curtea l u i I o n G ăn escu , Daj b ij ă n i , C iu n ceşti , Cosăşti , ţinutul
Cârligăturii şi M ândreşti . U n an mai târziu , la 20 februarie 1 5 1 8 , i se confirmă de câtre
domnie satul Plopeşti pe Trotuş pe care îl avea cumpărat de la Balea Plopăscu l . Acest
sat este dăruit, la 31 decembrie 1 5 1 8 , mănăstirii Tazlău. În acelaşi an , 1 5 1 8 , postelnicul
face u rmătoarea donaţie mănăsti rii Neamţ: satul u nde a fost casa lui Oancă , cu moară
pe Cracă u , o măn ăstire a Turbatul u i ce se nu meşte Brusturi şi mai multe obiecte
bisericeşti . La 1 0 decembrie 1 5 1 6 Drag hena, soţia postelnicului Şarpe , primeşte
împreună cu sora sa Fetina stăpânirea mai mu ltor sate : Oneşti la Prut, Câsligen i ,
Vlădeni pe Si ret, jumătate d i n satu l Lol uşa p e Berheci l a Zeleti n , o pătri me d i n Boţeşti
la Prut.
E l apare în sfatu l domnesc al lui Ştefan căci în timpul lui Bogdan v.v. care în vara
a n u l u i 1 5 1 2 îl trimite pe acesta şi pe Lucaci tălmaci la Sigismund regele Polon i e i .
Sol ia a avut drept scop obţinerea câtorva mori de p e pământul regal pentru cetatea
Saraca , l âng ă care se afl a u , pentru hrană 60 . Ei au avut împreu n ă o fi ică , Maria ,
căsătorită cu G l ăvan mare vistiernic61 • U rmaşii Mariei şi l u i Glăvan s u nt: Teodosia şi
Petre Carnea care vinpeau la 8 noiembrie 1 557 o treime d in satul Bârleşti . Această
fiică a l u i G lăvan , Todosi a , a fost soţia l u i Dan hatman cu care a avut doi cop i i : Drag na
căsătorită cu Teodor D racsin cu care a avut pe An uşca , Zosin vistiernicel şi Teodosia
căsătorită cu D u m itru u ricar62 ; cealaltă fiică a lor Nastasia a fost căsătorită cu Drăgan
Ciolpan cu care a avut pe D u mitru Ciolpan 6 3.
Persoan a l u i Dan hatman este controversată şi puţin cunoscută , şti m că el a
ocupat mai m u lte funcţi i în ierarhia ţări i : mare vistiernic, 1 7 sepembrie 1 545 - 1 martie
1 546; între 21 apri li e 1 546 ş i 1 2 martie 1 550 a fost pribeag în Poloni a , după care
revi ne în funcţie odată cu Alexandru Lă puşneanu ; 29 iulie 1 553 - 1 554 , h atma n ; 1 554
- 1 2 mai 1 555 şi portar de Suceava în 1 555. Datorită în rudirii cu familia vornicu l u i
Oa nă , Dan hatman face importante d a n ii mănăstirii Humor ceea c e î l face p e egumenul
Eftimie, aj u n s episcop de Rădăuţi , să-I declare "nou ctitor şi închinător a l troiţei" . Acum
la mănăsti rea H u mor se întâmplă u n fenomen mai puţi r) cunoscut; o parte a frescei
este ştearsă pentru a-1 picta pe Dan , care după 1 555, se călugăreşte aici sub n u mele
de Da n i il. Mai târziu în anul 1 587 fiica sa D ragna "a plecat d in ţara noastră la Brăila"64.
59. D . R. H . ,A, voi . 1 1 , p. 1 4 1 .
60. Catalogul documentelor moldovenesti din Directia Arhivelor Centrale, Supliment 1 { 1 403-
1 700) , Bucureşti , 1 975, p. 55.
6 1 . D . I . R . , A , XVI/2 , Ed . Academiei, Bucureşti , 1 95 1 , p. 7 1 -7 2 .
62 . 1 bidem, XVI/4 , 1 952 , p. 2 3 3 .
63 . 1 bidem, XVI I/4 , 1 954 , p. 254 .
64 . 1 bidem, XVI/3 , 1 95 1 , p . 368 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
36 Cioaric Cornel Vivi

Anal izând evolutia unor mari fa milii boiereşti în secolele al XV-XVI-lea , surprindem
rea lizarea treptată a unor mari clan u ri nobi liare care începând cu secolu l al XVI I-lea
au căpătat o pondere tot mai mare în viata politică a Moldove i . in ciuda d reptu l u i pe
care îl avea domnia, de a controla căsători ile boierilor, ea n u a putut împiedica aparitia
acestor cla n u ri bazate pe legături matrimoniale. Până aici a m tratat câteva fam i l i i
boiereşti care au avut o pondere însemnată î n timpul lui Alexandru cel Bun şi a urmaşilor
săi până la domnia lui Alexandru Lăpuşneanu .

L E S G RANDS FAM I LLES D E BOYARDS DAN S LA M O L DAVI E

RES U M E

L ' auteur presente , dans la premiere partie d e son article , quelques problemes
vis-a-vis d'origine et le moyen d'organisation d'aristocratie de Moldavie, partant des
no mbreuses hypotheses emettent d'istori q u e s , par exem p l e : D i m itrie Cante m i r,
Consta nti n G i u rescu , P. P. Panaitescu etc.
Dans la deuxieme partie de l'etude l'auteur s'occupe d'organisation des g rands
clans de boyards qu i jouent un râie plus i mportant dans la vie politique commenr;;a nt
du deuxieme m oitie de XVI - e siecle.
L'aute u r trate de nombreuses fam i lles des boyards moldaves, XX q uatre d'elles
sant g ru pees a utour d'Oană. 11 vornic 11 de Suceava , Cazma Şarpe, Hărma n , 11pârcălab11
de Cetatea Albă et Dan llhatmanll de Suceava qui comenr;;a nt avec de regne d'Aiexandru
cel B u n et jusqu'au Alexandru Lăpuşneanu ils ont eu une g rande i mportance dans les
structures de d i rection du Moldavie. Parmi des q u a tre fam i l les mentionnees ils sant
des relations m atri moniales, qui ont dan ne successeurs attestes dans les documents
jusqu'a la fin de XVI I I-e siecle.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Mari fam i l i i boiereşti in Moldova 37

OANĂ
VORNIC DE SUCEAVA
, 4 0 1 - 1 4 28
00

LAZĂR
1 426- 1 4 56
COSTEA
1
1 428- 1 4 4 5
1
STANCIU
1 428- 1 4 79
00 00 00
? ? ?

�
SIMA
PĂHĂR.NICEL
ANA
00
OANĂ
1
1 527
ISAC
1 �7
NASTASIA
1�7
MARICA
1 �7
TUDOSA
1 527
MAGDALINA
1 527

1 4 90
Anexa 1
ŞANDRU COMISUL

!
CIO Io'IN
NUMIT ŞI
OANĂ
CIOPLAN BĂ TRĂNUL
VORNIC DE SUCEAVA

COSTEA
1
1 4 28-1445
00
?

NASTEA TOMA ILCA

1 4 90 PĂHĂRNICEL 1 4 90
00 1490 00
HRĂMAN 00 ?

1 1
MARINA
SORCA
00 00
? ?

1 1 1 t
"'
DRAGA MARINA ŞTEFUL FETINA PETRU BAICO BOGDAN
00 00 00 00 00 00 00
? ? •?
,
COZMA M IHAIL . IOANAŞ STANA
00
1
ŞARPE RUGAŞ IEVICI

1
1
PETRE
CORNEA
. TEODOSIA
00
MATIAŞ
STOLNIC
TOADER
DIAC
OLENA SOFICA

1 572 DAN
HATMAN
1 554 - 1 555

1 1
1

DRAGNA NASTASIA
00 00
TEODOR DRACSIN DRĂGAN CIOLPAN

ANUŞCA DUMITRU CIOLPAN

1 58 7
00
Anexa 2

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
38 Cioaric Cornel Vivi

COSTEA

,
"'

1
I L CA

,
"'

1
MARINA

,
"'

OOOCHlA SOFRONIA G AF TA PARASCA TUDORA STANCA OL E \JCA

"'
, ,, , , , ,
"' "' "' "' "' "'

1 1
x·� �l
1
o oJ
CHIA J
GR ACA IOAN
HEARETIC
CONDREA NAST€A

DOCHIA MICA UCEA I LE Ş SAMOIL IONAŞCO HIUP I GN.AT TÂNASA

ALEXA

A'hexa 3

"''

1
? OŢEL
PÂRCĂLAB

~
CX>
?

HĂRMAN TOAD ER ANUŞCA

1 1
IACOB CÂRSTINA
1
CX> CX> CX> CX> CX>
NASTEA? ? ? ? ?

Anexa 4

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro