CAPITELURI ROMANE DIN POTAISSA

Pe teritoriul actualului oraş Turda şi al imprejurimilor sale descoperirile fortuite, lucrările

de construcţie şi agricole, precum şi săpăturile arheologice sistematice au scos la iveală un
bogat şi variat material aparţinînd epocii romane. Articolele şi studiile apârute pînă în pre-
zent"în publicaţiile de specialitate au valorificat cu precădere monumentele epigrafice şi sculp-
turale din Potaissal, ocupindu-se prea puţin de descoperirile legate de aspectul arhitectonic
al oraşului antic: fuse şi baze de coloane, capiteluri etc. Acestea prezintă importanţa lor in
formarea unei imagini, chiar sumare, asupra edificiilor Potaissei.
Din acest considerent publicăm mai jos capitelurile desc 0 perite pe teritoriul oraşului Tnrda
şi in împrejurimi.

1. ORDINUL DORIC

A. Stilul dorie grecesc

1. C a p it e 1 din calcar 2 , descoperit de locuitorul 1. Sălăgean pe "Cetate", în toamna

anului 1970, cu prilejul unor lucrări agricole. MuzistTurda, nr. inv. 2784. Starea de conser-
vare e relativ bună, cu excepţia abacului care are două colţuri lipsă. Abacul era patrat, cu
latura de 56 cm şi înălţimea de 10 cm. Înălţimea totală a capitelului: 30 cm. Echina este
neornamentată, capitelul încadrîndu-se astfel în rîndul capitelurilor dorice greceşti. Un astra-
gal simplu, neomamentat, desparte echina de baza capitelului cu diametnll de 32 cm. Fig. 1.

B. Stilul doric roman (mutulnr)

2. Capite 1. MuzistTurda nr. in\". 2723. Publicat de I. 1. Russu, Descoperiri arheo-

logice la Potaissa, în AISC, III, 1936 - 1940, p. 322, nr. 3. Fig. 2.
3. Capite 1. :MuzistTurda, nr. inv. 2702-1. Publicat de I. I . Russu, op. cit., p.
323, nr. 4a. Fig. 3.

1 Menj.ionăm dteva dintre acestea (in afara celor la care se fac trimiteri în cuprinsul şi notele prezentului articol) :
Orbăn Balâ.zs, Torda vtiros is ki:irnyeke, Budapest, 1889, p. 34-84; Teglâs 1., in Arclll~rl, XVI, 1896, p. 65-68; XX,
1900, p. 391-393; XXX, 1910, p. 128; XXXII, 1912, p. 95; XXXV, 1915, p. 44-49; C. Daicoviciu, Potaissa,ln RE,
XXII, 1, col. 1014-1020; 1. I. Russu, in ActMuz, Cluj, 1955, p. 106-110 ;1. Ţigăra, in ProbiMuz, 1960, p. 195-212;
1. 1. Russu - z. Milea in ProblMuz, 1964, p. 1'*-31; C. Pop - z. Milea, In ActaMN, II, 1965, p. 196-198;
1. 1. Russu, ln ActaMN, V, 1968, p. 466; C. Pop, in ActaMN, VI, 1969, p. 530 etc.
1
Fotografia ne-a fost pusă la dispozij.ie de prof. I. I. Russu.

https://biblioteca-digitala.ro
 NOTE ŞI DISCUŢII
478

4. C a p it e 1 . MuzlstTurda, nr. inv, 2702-2. În expoziţia Muzeului de istorie al

R.S.R. Publicat de 1. 1. Russu, op. cit., p. 323, nr. 4b. Fig. 4 ..
5. C a p i t e 1 fragmentar din piatrâ calcaroasâ. Provine din fosta colecţie Teglas 1.
MuzlstTurda, nr. inv. 1078-2. Dimensiunile abacului nu pot fi stabilite cu precizie, din
pricina fragmentării sale. Înlllţimea abacului este de 5 cm, iar a întregului capitel de 20 cm.
Echina este ornamentată cu un şir de ove care alterneazâ cu binecunoscutul motiv decorativ
în formă de suliţă cu virful orientat in jos. Un astragal format dintr-un tor nedecorat şi un lis-
tel separâ capitelul de baza sa cu diametrul de circa 36 cm. Fig. 5.
6. C a p i t e 1 fragmentar din piatră de calcar. Provine din fosta colecţie Teglâ.s 1. Muz
lstTurda, nr. inv. 1068. Abacul e patrat, cu latura de 70 cm şi înălţimea de 8 cm. Echina
e decorată cu un şir de ove rărite. înAlţimea totală a capitelului: 24 cm. Fig. 6
7. Capite 1 fragmentar din calcar. Provine din fosta colecţie Teglâ.s I. MuzlstTurda,
nr, inv. I078-3. A fost spart în întregime aproximativ pe verticală. Abacul avea latura de cea.
45 cm şi înlllţimea de 9 cm. Echina este ornamentată cu ove tăiate transversal, înconjurate
fiecare de cite douâ briie in relief. Spaţiul dintre ove este decorat cu motivul vîrfului de suliţâ
orientat in jos. Astragalul are torul decorat cu perle. lnlllţimea totală a capitelului: 22 cm;
diametru! bazei 25 cm. Fig. 7.
8. C a p i t e 1 din piatră calcaroasă, descoperit cu prilejul unor lucrări edilltare în Piaţa
Ecaterina Yarga3. MuzlstTurda, nr. inv. 657. Sint sparte două colţuri ale abacului patrat,
cu latura de 66 cm şi inlllţimea de 8 cm. Echina este decorată cu un şir de ove, iar torui astra-
galului este format dintr-un briu de perle. Înlllţimea totală a capitelului este de 28 cm. Fragmen-
tul de coloană fărâ caneluri, care formează baza capitelului, are înălţimea de 11 cm, iar dia-
metrul de 43 cm. Fig. 8.
9. C a p i t e 1 fragmentar descoperit pe locul actualului Hotel Potaissa. MuzistTurda,
nr. inv. 79. Este spart pe verticală aproximativ la jumătate. Abacul era patrat, cu latura de
27 cm şi înAlţimea de 8 cm. Echina e ornamentată cu un şir de ove tăiate transversal, înconjurate
fiecare de două briie in relief. Un singur briu nedecorat face legâtura cu baza capitelului în
formâ de coloană fără caneluri, înalt!l de 6 cm şi cu un diametru de I7 cm. Fig. 9.
10. C a p it e 1 din piatră calcaroasâ4 , descoperit de locuitorul 1. Slllăgean cu prilejul unor
lucrări agricole pe platoul castrului roman în toamna anului I969. MuzlstTurda, nr.
inv. 2783. Sint sparte trei colţuri ale abacului şi puţin din baza capitelului în formă de coloa-
nă. Latura abacului patrat era de 67 cm, iar înlllţimea de 10 cm. Echina este decorată
cu un motiv mai rar intilnit, format din grupuri de cite patru elemente : ovă înconjurată de
un chenar, ornament in forma literei S, ovă înconjurată de un chenar, ornament in formă
de frunză. Un astragal nedecorat separă restul capitel ului de baza sa cu diametru! de 45 cm.
Înălţimea totală: 32 cm. Fig. 10.
Il. C a p it e 1 din piatră de calcar descoperit in grădina Marosi, str. Traian nr. Il ; se
păstrează la locul descoperirii. Trei cclţuri ale abacului sint rupte. Înlllţimea abacului este
de 10 cm. Echina e omamen1ată cu un şir de ove, distruse in bună parte. Înălţimea totală
a capitelului: 20 cm; diametrul bazei: 18 cm.
12. Capite 1 din piatră de calcar, de la o coloană angajată combinaU cu un pilastrn
angajat. Provine din colecţia Teglăs 1. MuzlstTurda, nr. inv. 346-2. Abacul are inălţimea
de 14 cm; lungimea laturii care se lipea de zid este de 68 cm; lăţimea totală a abacului: 46 cm;

• Capitelul este amintit, lmpreună cu alte descoperiri, la 1. Ţigăra, Cerce/4ri şi descoperiri ale Mureului taional
Tutda, In .ActMu•, Cluj, 1956, p. 94.
• Fotografia ne-a fost pusă la dispoziţie de prof. 1. J. Russu.

https://biblioteca-digitala.ro
NOTE ŞI DISCUŢII 479

lungimea rezalitelor perpendiculare pe zid (laturile pilastrului perpendiculare pe zid): 17 cm;

lungimea laturii libere a abacului, fără rezalite; 53 cm. Echina este decoraU. cu ove şi
motivul virfului de suliţă. Astragalul era nedecorat. Inălţimea totală a capitelului: 30 cm ;
diametru! coloanei : 38 cm. Fig. 11.
------.---- - - ~,a..- ............. - - - - · ·

13. C a p it e 1 de Ia un pilastru din piatră calcaroasă 6 • Descoperit in anul 1931 de către

locuitorul J. Zwillinger, str. Cheii nr. 18; se păstrează la locul descoperirii. Abacul, cu un colţ
spart, este dreptunghiular, cu dimensiunile de 120 x 90 cm şi înălţimea de 5 cm. Echina este
decoraU. cu un şir de ove şi cu motivul ,.irfului de suliţă, iar astragalul este format dintr-un
tor decorat cu un rînd de perle şi un listei nedecorat. Una din laturile lungi este nedecorată,
ea fiind tăiat11. oblic, neavînd nici echină, nici astragal. Baza capitelului este dreptunghiular<!.
cu laturile de 94 x 62 cm. Înălţimea totală a capitelului: 24 cm. Fig. 12.

II. ORDINUL IONIC

14. Capitel. MuzistTurda, nr. inv. 2701-1. Publicat de I. I. Russu, op. cit., p,
323-324, nr. 5. Fig. 13.
15. C a p it e 1 . Muz. Naţional de Antichităţi, nr. inv. L. 2071. Publicat de E. Bujor,
Monumente arheologice de la Potaissa, în Apulum, VI, 1967, p. 200-201, nr. 20 şi fig. 8/l.
16. Capite 1 din piatră de calcar descoperit în str. I. Raţiu, donaţia dr. I. Russu din Turda.
MuzistTurda, nr. inv. 155. Lipseşte un colţ şi voluta din colţul opus celui spart. Abacul
este patrat, cu latura de 35 cm şi înălţimea de 4 cm. Echina are la partea superioară, pe toate
cele patru laturi, un ornament format din ove înconjurate fiecare cu un brîu in relief şi virfuri
de suliţe. Volutele sînt proeminente, avînd între ele un ornament cu cite o ovă centrală. între
extremităţile volutelor capitelul măsoară 46 cm. Pe celelalte două laturi ornamentul e constituit
din cite trei ramuri cu frunze de stejar. Torul este decorat cu un şir de perle. Înălţimea to-
tală a capitelului este de 26 cm, iar diametrul bazei de 30 cm. Fig. 14.

III. ORDINUL CORINTIC

17. Capitel. MuzistTurda, nr. inv. 2071-2. Publicat, de I. I. Russu, op. cit., p.
324, nr. 6. Fig. 15.
18. C a p it e 1. Muz.Naţional de Antichităţi, nr. inv. L 2072. Publicat de E. Bujor,
op. cit., p. 201, nr. 21 şi fig. 8/2.
19. Capite 1 de calcar 8 • MuzistTurda, nr. inv. 346-1. Este spart pe întreaga înăl­
ţime, aproximativ pe la jumătate. Abacul, specific ordinului corintic, are feţele laterale con-
cave, înalte de 4 cm. şi lungi de 40 cm. Ornamentaţia este cea obişnuită - frunze de acant
şi cite două caulicole care se unesc în colţuri, sub abac, formînd mici volute. Cite o floare corn-
. pletează decoraţia în mijlocul fiecărei laturi, trecind cu petalele şi peste abac. Înălţimea totală
a capite1ului este de 26 cm, iar diametru! bazei de 23 cm. Fig. 16.
20. C a p it e 1 de calcar; provine din fosta colecţie T~glas I. MuzlstTurda, nr. inv.
392. Este spart în înălţime aproximativ pe la jumătate. Abacul este înalt de 7 cm şi cu
laturile lungi de 70 cm. Elementul în formil. de coş, bogat mulurat, alcătuit din frunze de

• Autorii mulţumesc şi pe această cale prof. I. I. Russu, pentru semnalarea şi fotografia acestui capitel.
• Capitelul a fost menţionat la Teglas I., A fiigedi vicusrdl, In .ArchErt, XXXI, 1911, p. 436.

https://biblioteca-digitala.ro
 NOTE ŞI DISCUŢII
480

acant, este prezent împreună cu cite patru caulicole pe fiecare latură : două care se îndreap-
tă spre colţuri şi două centrale. înălţimea totală a capitelului este de 35 cm., iar baza are
diametru! de 40 cm. Fig. 17.
21. Capite 1 fragmentar de calcar. Provine din fosta colecţie Teglas I. MuzlstTurda,
nr. inv. 1070-1. Abacul este lung de circa 50 cm şi inalt de 5 cm. Este decorat cu frunze
de acant pe colţuri. Între ele se află trei vrejuri, dintre care cel central şerpuieşte spre abac,
cele două laterale se arcuiesc spre colţuri. înălţimea capitelului este de 35 cm. iar diametru!
coloanei de 33 cm. Fig. 18.
22. Capite 1 fragmentar din piatră calcaroasă. Provine din fosta colecţie Teglâs I.
MuzlstTurda, nr. inv. 346-3. Abacul lipseşte in intregime. Coşul cu frunze de acant este
spart in diagonală. Înălţimea actuală a capitelului : 30 cm. Fig. 19.
23. Capite 1 din calcar, descoperit in str. I. Raţiu nr. 37. MuzlstTurda, nr. inv. 395.
Abacul, cu două colţuri sparte, are laturile concave, lungi de 47 cm şi inalte de 5 cm. Frunzele.
de acant se grupează mai ales spre colţuri, sub caulicolele răsucite. în centrul fiecărei laturi
se ridică un lujer cu o floare pe mijlocul abacului, sistem decorativ asemănător cu cel al capi-
teiului prezentat la nr. 17. Înălţimea totală a capitelului este de 27 cm, iar diametru! bazei de
28 cm. Fig. 20.
24. Capite 1 din calcar 7 , descoperit in 1964 cu prilejul unor demolări, incastrat în zidul
unei clădiri din Piaţa Republicii (Casa Wesselenyi). MuzlstTurda, nr.' inv. 2474. Abacul, cu
colţurile sparte, era patrat, cu latura de 48 cm. Sub caulicolele puţin proeminente care se
răsucesc in colţuri, intilnindu-se două cite două, se răsfiră mănunchiuri de frunze de acant.
Înălţimea totală: 33 cm. Diametrul coloanei: 35 cm. Fig. 21.
25. C a p it e 1 fragmentar din piatră calcaroasă descoperit in via Mâlyai din str. Roma-
nă. MuzlstTurda, nr. inv. 29. Abacul lipseşte cu totul. Din elementul in formă de coş
s-a mai păstrat un fragment inalt de 30 cm, omamentat cu frunze de acant. Fig. 22.
26. Capite 1 fragmentar din piatră de calcar descoperit in str. Romană. MuzlstTurda,
nr. inv. 813. S-a păstrat doar o porţiune de formă cilindrică, înaltă de 15 cm şi cu diametrul
de 18 cm, din coşul decorat cu frunze de acant. Fig. 23.
27. Capite 1 fragmentar din piatră calcaroasă descoperit cu prilejul unor lucrări edili-
tare in str. Ecaterina Varga (Şcoala generală nr. 3). MuzlstTurda, nr. inv. 732. Se mai păs­
trează doar o parte din coşul decorat cu frunze de acant, evident tăiat ulterior, ca un semicilin-
dru, inalt de Il cm şi diametrul de 49 cm. Fig. 24.
28. Capite 1 din piatră de calcar descoperit pe teritoriul castrului in anul 1970. Muzlst
Turda, nr. inv. 2785. Este fragmentat în înălţime pe diagonală. Abacul este inalt de 5 cm
şi cu laturile lungi de 32 cm. Decoraţia este constituită din frunze de acant pe colţuri, sub
caulicolele care se răsucesc in mici volute, şi din cite un mănunchi de frunze de acant pe mijlo-
cul fiecărei laturi a coşului. Înălţimea totală a capitelului este de 28 cm, iar diametru! coloa-
nei de 20 cm. Fig. 25.
•
După prezentarea de mai sus a capitelurilor descoperite la Turda şi în imprejurimi, păstra­
te, in cea mai mare parte, la Muzeul de istorie Turda, iar altele in proprietate particulară,
in oraş, sau in alte muzee, se impun cîteva concluzii.

7
Capitelul a făcut parte din expoziţia .,Romer in Rumănien", KO!n, 1969, tn catalogul căreia se află o sumară
descriere (RcimRum, p. 236, G 37 = Civilild, p. 231, G 8).

https://biblioteca-digitala.ro
NOTE ŞI DISCUŢII 481

Majoritatea capitelurilor romane de la Potaissa aparţin ordinului dorle roman şi ordinului

corintic, situaţie întîlnită şi in alte oraşe ale Daciei romane: Apulum, Napoca etc. Nu s-a
descoperit pînă in prezent la Potaissa nici un capitel ornamentat cu figuri umane, de felul celor
expuse in lapidarele muzeelor din Cluj şi Alba Iulia. În privinţa capitelurilor aparţinătoare
ordinului dorle roman (mutular), trebuie meţionat faptul că ele nu respectă regulile clasice.
Ovele cu care este decorată echina acestor capiteluri (spre deosebire de echina neornamentată
a ordinului dorle grecesc) nu sint axate fiecare cu cele douăzeci de caneluri prescrise coloanei
dorice de către Vitruviu şi, conform acestuia, mai tirziu, de Vignola 8 • Astfel, capitelul prezen-
tat sub nr. 2 are 17 ove, cel de sub nr. 3 are 21 de ove, iar cel de sub nr. 8 are 29 de ove.
De altfel nu se cunoaşte pînă in prezent nici o coloană cu caneluri de la Potaissa, astfel expli-
cindu-se numărul diferit al ovelor de pe echină.
Capitelul dorle grecesc prezentat sub nr. 1, ca şi modul de decorare a echinei capitelului
prezentat sub nr. 10 rămin deocamdată apariţii singulare printre descoperirile de la Turda.
Cu excepţia capitelului de la nr. 10, demn de remarcat pentru decoraţia echinei, capiteluri-
le de. la Potaissa îşi găsesc bune analogii in cele descoperite in alte a~ezări urbane din Dacia
romană. Singurul capitel.. doric grecesc de la Turda, prezentat în descrierea de mai sus, este foarte
asemănător cu unul descoperit in cartierul Partoş din Alba Iulia9 • Multe alte capiteluri dorice
romane de la Potaissa au analogii la Apulum, mai ales cele prezentate sub nr. 2 şi nr.71°, Deco-
raţia cu o floare peste echină şi abac (cf. capitelul de la nr. 19) se întîlneşte şi in descoperirile
de laAlbalulia11 • Tot la Alba Iulia12 s-a descoperit un capitel corinticcu decoraţia: foarte asemănă­
toare cu cea a capitelului prezentat de noi sub nr. 21: cele trei vrejuri şerpuitoare. Decoraţia
capitelului corintic de la nr. 24, la care caulicolele sînt mult lăţite, asemănătoare cu o taenia,
poate fi comparată cu cea a unui capitel corintic de marmură descoperit la Ulpia Traiana
Sarrnizegetusa13, sau cu decoraţia unor capiteluri de la Apulum şi Sirmiumu. O decoraţie ase-
mănătoare cu cea a capitelului de la nr. 20 (patru caulicole) se întîlneşte la un capitel de mar-
mură de la Tomis, datind din a doua jumătate a secolului al III-lea16 .
Materialul in care au fost cioplite capitel urile Potaissei este, potrivit descoperirilor de pînă
acum, exclusiv piatra de calcar. Aceasta era extrasă din carierele antice apropiate, parte din
cele aflate intre actualul oraş Turda şi Cheile Turzii, parte din cariera de calcar de la Podeni
(jud. Cluj) ; din aceasta din urmă pare să provină, de altfel, piatra folosită la cioplirea sarcofa-
gelor şi a fuselor de coloane descoperite la Turda. Deşi cariera de la Podeni era mai îndepăr­
tată de atelierele Potaissei decit carierele de la Cheile Turzii, calcarul de acolo era uneori preferat,
fiind mai uşor de cioplit. Fără îndoială capitelurile erau lucrate în atelierele lapicizilor locali.
Un asemenea atelier a şi fost descoperit pe panta estică a Dealului Zinelor, locul său fiind
indicat de sfărlmUurile de piatră, altarul anepigraf şi capacele de sarcofage semiprelucrate
descoperite acolo1 6 •
în privinţa datării capitelurilor descoperite la Turda, credem că limita inferioarl'i nu poate
fi plasată inaintea anilor 167-168. într-ade\-ăr, aducerea legiunii a V-a Macedonica a in-

8 Vignola, Reguli ale celor cinci ordine de arhitectură, Bucureşti, 1965, p. 99, 102.
• Hampel J6zsef, Apulumi oszlopfok, în ArchErt, XXXI, 1911, p. 232, fig. 3.
• ldem, op. cit., p. 233, fig. 5 şi 7 ; p. 235, fig. 12.
1

11 Itlem, op. cit., p. 236, fig. 16.

" 1 tlem, op. cit., p. 239, fig. 24.

11 Octavian Floca, Museul de arheologie Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Deva, f. a. [1969 ?], p. 52.

" Hampe1 J6zsef, op. cit., p. 236, fig. 16, respectiv p. 251, fig. 39-41.
" RiimRum, p. 236, G 33.
" 1. Mitrofan, Descoperiri arheologice la Potaissa (Turda), în ActaMN, VI, 1969, p. 521-522.

https://biblioteca-digitala.ro
 482 NOTE ŞI DISCUŢII

semnat pentru Potaissa un moment binevenit pentru trecerea mai rapidă la o viaţll urbană,
superioară. Dezvoltarea maximă a oraşului trebuie plasată in perioada cuprinsă Intre ultimul
deceniu al secolului al II-lea şi pînă la inceputul celei de a doua jumătăţi a secolului următor,
adică din epoca in care Potaissa devine municipium şi, la puţin timp, poate tot in vremea lui
Septimius Severus (sau, mai degrabă, sub Caracalla1 '), colonia, pînă prin anii 255-258,
cind situaţia mai permitea mari lucrări edilitare .

•
Este greu de precizat de la care mari edificii publice provin capitelurile. Datorită diversi-
tăţii capitelurilor descoperite la Potaissa (numai nr. 3 şi nr 4 seambă intre ele), ni se pare
cert că ele provin de la mai multe construcţii impozante, laice, sau, mai degrab!, religioase.
Din textele epigrafice ştim relativ puţin despre acestea. Un altar descoperit in Piaţa Eca-
terina Varga, rău conservat şi dificil de citit, menţionează construirea unui templu de către un
particular18 . O altă inscripţie, transcrisă de Zamosius, menţionează construirea sau refacerea
în timpul domniei lui Gordian al III-lea (238-244) a unei basilica leg(ionis) V Mac{edonicae)1 9 •
În fine, ne este cunoscut faptul că prin anii 255-258, în timpul impăraţilor Valerianus,
Gallienus şi Comelia Salonina, un prefect allegiunii de la Potaissa, Donatus, a terminat con-
struirea unui templu in cinstea lui Deus A zizus Bonus Puer Conseroator 20 •
Fără îndoială că deocamdată, in lipsa unor săpături sistematice, nu se poate preciza ampla-
!'ameutul acestor clădiri şi al altora, care sint clar indicate de inscripţii drept monumentale
şi care erau desigur împodobite cu coloane incoronate de frumoase capiteluri. Nu este însă
lipsit de interes pentru determinarea, chiar aproximativă, a marilor edificii pomenite in inscrip-
ţii, a obserYa gruparea capitelurilor in mai multe puncte (fig. 26) : pe platoul castrului -
trei capiteluri (nr. 1, 10, 28); pe versantul nordic al acestui platou, pe străzile Traian şi Raţiu
- patru capiteluri (nr. 11, 14 şi, respectiv, nr. 16. 23); pe versantul răsăritean, de pe str.
Ron1ani't şi din Piaţa Ecaterina Varga (unde s-a descoperit şi altarul cu menţiunea existenţei
unui templu) - patru capiteluri (nr. 25. 26 şi, respectiv, nr. 8, 27) ; pe panta dinspre sud de
castru, Valea Sindului - două capiteluri (nr. 3-4), iar din imediata apropiere a văii Sîn-
dului, de pe terasa Arieşului - două capiteluri (nr. 2, 13). Capitelurile prezentate sub nr.
9 ~i nr. 24, descorerite in zidurile unor clădiri moderne, sint încă o dovadă a demolării ruine-
lor antice şi, in primul rind, a zidurilor castrului, adevărate ,.cariere" de piatră gata fasonată
pentru constructorii secolelor X\'III şi :XIX. Dar şi acestea, ca şi cele opt capiteluri care
proYin din fosta colecţie Teglas 1., s-au descoperit foarte probabil în aceleaşi puncte amintite
n1ai sus.
în scopul aceloraşi determinAti ale locului unor edificii antice din Potaissa se impune
cercetarea frovenienţei fuselor de coloane cunoscute pînă in prezent. Acestea, aflate in colec-
ţiile 1\Iuzeului de istorie 'l"urda sau in diferite puncte din oraş, la locul descoperirii, se grupează
astfel : trei pro,·in de pe platoul ocupat de castrul roman (unul dintre fuse are 210 cm înălţime),
patru fuse de pe str. Raţiu, patru descoperite intre străzile Oltului şi Raţiu (deci la nord
şi nord-est de castru), un fus descoperit in Piaţa Ecaterina Varga, iar spre sud şi sud-est

" 1. 1. Russu, ln AISC, III, 1936-1940, p. 325; C. Daicoviciu, Romtltli6aret(Daciei, in A.j>w/um, VII, 1, 1968,
p. 270.
" 1. 1. Russu, Imcripţii din Dacia, in Materiale, VI, 1959, p. 882, m. 17, fig. 17; ultimele două rinduri ale
altarului : . . . TEM P LV M / . . , NE D E LS V O. !li." ~ !'- t.:.;;,;
10
CIL III 38•; 1. I. Russu, Nole epigtafice, VII, in ActaMN,~I,!P· 479, m. 3; III, 1966, p. 444-445.
11 CIL III 875.

https://biblioteca-digitala.ro
NOTÎ ŞI DISCUŢII 483

de castru s-au descopetrit unul pe str. Stnduleşti, unul pe str. P. Cema, unul pe str. Cheii
şi unul pe str. Aroneanu. Faptul eli fusele de coloane se grupează şi ele in anumite puncte,
care coincid in :oiod firesc cu gruparea capitelurilor, contribuie ca un element necesar la recon-
stituirea aspectului arhitectural al Potaissei.
Locul de descoperire al fragmentelor arhitectonice şi al majorităţii celorlalte materiale arheo-
logice (inscripţii, sculpturi etc.) indică cu o oarecare aproximaţie că în zona cuprlnsli intre
Arieş, Dealul .,Cetliţii" şi actualul centru al oraşului Turda, se afla nucleul urbanistic al Pota-
issei.
Deoarece nici unul dintre capitelurile prezentate nu a fost descoperit in urma unor săpături
arheologice sistematice, numMul lor va creşte continuu o datli cu intensificarea cercetMilor la
Turda şi imprejurimi. Aceste piese arhitectonice stau mMturie pentru aspectul monumental
al oraşului antic Potaissa care, ca important centru militar, datoritA. dezvoltlirii canabae-Ior
şi afirmlirii sale ca centru de producţie meşteşugMească, a constituit unul din principalele
focare ale romanizlirii Daciei.
ZAHARIA MILEA - MIHAI BĂRBULESCU

CHAPITEA UX ROMAINS DE POT AlSSA

(Resume)

L'article reunit 28 chapiteaux romains de Potai:ssa, la plupart d'entre eux appartenaut

a l'ordre dorique et al'ordre corinthien. Apres la partie descriptive, on presente quelques couclu-
sions concemant les analogies, la technique et le materiei dont ont ete confectionnes les chapi-
teau.x, ainsi que leur datation. Grâce a la decouverte des chapiteaux, des fftts des colonnes
(trouves les uns et les autres generalement dans les memes endroits), et grâce aux sources
epigraphiques, OD peut etablir approximativement la position de quelques grandes
edifices antiques de la viile de Potaissa, position qui sera bien sur precisee par les futures
decouvertes d'elements architectoniques.

https://biblioteca-digitala.ro
 NOTE ŞI DISCUTII
484

Fig. 1. - Capitel doric grecesc

Fig. 2. - Capitel doric roman

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 3 . - Capitel doric roman

Fig. 4. - Capitel d oric roman

Fig. 5. - Capitel doric roman

https://biblioteca-digitala.ro
 NOTE ŞI DISCUTII
486

Fig. 6. - Capitel dorle roman

Fig. 7. - Capitel dorle roman

Fig. 8. - Capitel dorle roman

https://biblioteca-digitala.ro
N OTE ŞI DISCUŢII
487

Fig. 9. - Capitel doric roman

Fig. _10. - Capitel doric roman

https://biblioteca-digitala.ro
 NOTE ŞI DIS CUŢII
4.88

Fig. 11. - Capitel doric roman de la o coloan ă angajată

Fig. 12. - Capitel doric roman de la un pilastru

Fig. 13. - Capitel ionic

https://biblioteca-digitala.ro
NOTE ŞI . PISCUŢII 489

Fig. 14. - Capitel ionic

https://biblioteca-digitala.ro
490 NOTE Şl DISCUTII

Fig. 15. - Capitel corintic

Fig. 16. - Capitel corintic

https://biblioteca-digitala.ro
NOTE ŞI DISCUŢII
491

Fig. 17. - Capitel corlntic

Fig. 18. - Capitel corintic

https://biblioteca-digitala.ro
 N OTE ŞI DISCUŢII
492

Fig. 19. - Capitel corintic

Fig. 20. - Capitel corintic

https://biblioteca-digitala.ro
NOTE ŞI DISCUŢII
493

Fig. 21. - Capitel corintic

Fig. 22. - Capitel corintic

https://biblioteca-digitala.ro
Fig. 23. - Capitel corintic

Fig. 24. - Capitel corintic

Fig. 25. - Capitel corintic

https://biblioteca-digitala.ro
 III®

D CAPITfL
0
Noti:
FU5 DE COLOANĂ
Poz1tia castrvlui este aproximaflvJ
1

Fig. 26. - Descoperiri de capiteluri şi fuse de coloane la Potaissa

https://biblioteca-digitala.ro