ANUL II-IV IULIE 1940

REVISTA DE PREISTORIE
ŞI ANTIOHITATI NATIONALE
BULETIN AL SEMINARULUI DE ARHEOLOGIE ŞI PREISTORIE
DELA fACULTATEA DE fiLOSOfiE ŞI LITERE· UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

DIRECTOR: 1. ANDRIEŞESCU

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FILOSOPIR ŞI LITERE
SEMINARUL DR ARHEOLOGIE ŞI PRF.ISTORIE
STR,www.cimec.ro
EDGAR QUINET
 CERCETĂRI ŞI STUDII
DESPRE SĂPĂTURI ŞI MONUMENTE

O NOUĂ STATIUNE PREISTORICA

DIN CERCUL CERAMICEI PICTATE: COSTEŞTI-BAIA
de CORNELIU N. MATEESCU

In Aprilie trecut, d-1 profesor Andrieşescu primBa dela d-1 avocat

I. Diaconescu din Paşcani, câteva obiecte preistorice 1 ) găsite pe islazul
comunei Costeşti, din jud. Baia, unde- scria donatorul- "ies la
iveală lucruri interesante" 2 ).
Neputând face imediat cercetări, din cauza împrejurărilor nefa-
vorabile, d-1 profesor a hotărît ca subsemnatul să intre în legătură cu
învăţătorul comunei, d-1 Vasile Diaconescu 3 ), spre a face o periegheză,
în urma căreia, Seminarui să poată lua măsurile necesare.
După primele informaţiuni din corespondenţa purtată, periegheza
a avut loc la 28 August, urmată de-o scurtă vizită la Muzeul Făl­
ticenilor.
Staţiunea a fost găsită, împreună cu o a doua, aflată la mar-
ginea pădurii Giurge~ti, de d-1 învăţător Diac.onescu. Entuziasmat
şi convins de valoarea materialului rezultat în urma sondajelor din
1937, d-sa a înştiinţat pe d-1 prof. V. Ciurea, Directorul Muzeului Făl­
ticenilor, carB, deplasându-se la faţa locului, a şi început să sape cu
ajutorul descoperitorului.
Materialul recoltat 4 ), cum însăşi spune, "este rezultatul nu a
unor săpături sistematic rânduite şi mai îndelungate, ci, a unor simple
sondaje sau recunoaşteri pe teren a localităţii noastre preistorice; de-
oarece, nici mijloacele băneşti şi nici timpul, nu ne-au fost mai
prielnice" 5).
SondaJele s'au intins însă peste mare parte din staţiune, difj-
trugând locuinţe, morminte şi multe vase caracteristice de lut pictate.

1) Un percutor (pl. V, 4), un topor d!l piatră (pl. V, 5), un vas de lut (pl.
IV, 4) şi trei figurine (pl. V, i, 8, 9).
2) Scrisoarea adreşată d-lui prof. Andricşescu (Arh. S•)ffi. nr. 9, 5 IV 1938).
3) Jbid., "care se ocupă cu săpăturilc şi care mai are strânse diferite obiecte".
4) Impreună cu mici achiziţii, se află expus la Muzeul Fălticenilor.
5) Prof. V. Ciurea, Contribuţiuni la Preistoria Jud. Baia: Staţiunea Costeşti,
Fălticeni, 1938, p. 4.

-63-

www.cimec.ro
Apoi, eic au fost continua te de mulţi locuitori din sat, ce căutau obiecte
spre a le vinde 1).
Staţiunea delia Costcşti face parte din aria ceramic.ei pictate de
stil Cucutcni2). A~czată în S.-E. juueţului, e încadrată de alte staţiuni
similare bine cunoscute: Cucutcni, Ruginoasa, Hăbăşeşti; ceva mai
departe, Drăgu:;;eni şi Ji'edeleşeni 3 ).
Pe urma săpăturile făcute, au rămas pe loc foarU: multe obiec.te
fragmentare; se căutau numai cele întregi sau aproape întregi. In
asemenea condiţiuni, neputând fi vorba de stratigrafie, ne mulţumim a
prezenta câteva fragmente, din cele mult{) auunatc, în timpul perie-
ghezei 4 J, împreună cu obicctde trimese de u-1 avoc.at Diaconcscu 5 ).

Cerqrnica. Numeroase şi caracteristice sunt vasele pictate şi ne-

pictate. Cele de stil Cucuteni A sunt luc.rate din pastă pregătită cu
îngrijire; arderea este completă. Formele sunt în general cele cucu-
tenieneB).
Un fragment marginal (pl. I, 1) dela un pahar sau blid 7 ) are un
ornament Jeosebit, rezultat din combinarea elementelor sale. De jur
împrrjurul gi1tului, se afla o bandă albă, încadrată de două mai în-
g-u:-te, dl.) culoare ncagra 5 ) şi alte două roşii-brune. Cele Jlcgre sunt unite
din loc în loc, printr·'o serie de verticale. Deasupra benzii de pe gt!J,
se află altele, în semicerc., cu extremităţile pc buza vasului, iar dede-
subt, era probabil un ornament spiralic. (se vede o mică parte din
banda neagră şi albii). Spaţiile rămase libere au fost umplute cu alte
benzi înguste, oblice dela dreapta spre stânga,- pornind dela gura
vasului în jos şi aproape vertical.e, pentru cele de sub giltul' vasului.
Tomta, mai mult decorativă, nu împiedecă cu nimie, efectul orna-

1) Seminarul de Prelstorie a salvat, ce se mai putea, intervenind pe lângă

d-1 prefect al judeţului, de "a lua imediate măsuri spre a face să înceteze orice
săpătură clandestină şi a opri comerţul cu asemenea obiecte de interes ştiinţific,
r.ilnă la cea mai arropiat:i campanie <le cercetilri şi săpături pe care Seminarul o
va organiza". (Adresa nr. 22 din 2H Sept. 1!l:~8.- Cr,pie, Arh. Sem.). Iar ră.>­
pun~ul primit (nr. 13752 din 1 OeL.), arată că ::;'au dat rli~poziţiuni "de a lua cele
mai severe măsuri, spre a opri săpăturile dela punctul indicat".
2) Pcntw ineadrarea, după ultima coordonare, a civilizaţiilor Daeiei: Vh·
dimir Dilmitrescu, La Cronologia delta Ceramica dipinta dell' Buropa Orientale,
Ephemeris Dacoromana, IV (1926-1927); T. Nestor, Der Stand d.er Vorgeschichts-
forschung in Rumiimen, (22 Bericht der rumisch-germrmischen K ommission,
Frankfurt/M., 1933).
3) l'cntru JUd. Neamţ, o hartă interesantă Jă Părintele C. Matasă, Cercetări
din Preistoria J!Ldeţului Neamţ, Vălenii-de-Munte, 1940.
4) In ambele staţiuni am fo~t însoţit de elevii Tudor şi Virgil Diaconcscu,
care cu bunilvoinţă s'au oferit şi mi-au fost de folos.
5) Toate se află în Colecţia de "tudiu a Seminarului. Planşele au fost exe-
cutate de d-1 Dionisie Păcuraru, căruia ii aducem mulţumiri şi pe această cale.
G) Hubert Schmidt, Cucuteni, Berlin und Leipzig, 1932, Formentafel A.
7) lbid., pl. tl, 1 şi 4; Vladimir Dumitrescu, La Station prehistorique dP-
Bonţeşti, Dacia III--IV, Bucarest, 1933, fig. 8, 16.
8) Negru-castaniu. Se vede foarte bine, mai ales acolo unde culoarea s';t
subţiat,- atât la vasele de stil mai vechi, cât şi la cele de stil mai nou.

-64-
www.cimec.ro
mental. Vasul este pictat şi in interior: de pe fondul roşu-brun, se
detaşează o bandă arcuită, dela un ornament semicircular, c.u aceeaşi
compoziţie ca şi cele exterioare.
Alt fragment (pl. 1, 2), deia rotundul unui vas asemănător in
parte, are ornamentul simplu, liniar: vasul e decorat de benzi ce se în-
tretaie, de culoare roşie-vişinie, lăsând spaţ.ii libere, de caracter spirali0
sau dreptunghiular, uneori umplute cu benzi mai subţiri de aceeaşi cu-
loare. Spre a ie scoate în evidenţă, meşterul le-a incadrat cu altele inguste,
de culoare neagră. Efectul ornamental e mărit prin nerespectarea
simetriei; uneie spaţii libere sunt acoperite de o subţire culoare albă.
Toarta este redusă la o simplă proeminenţă străpunsă de un orificiu
foarte strâmt.
Dela un vas su]Jort s'a păstrat un fragment din partea superioară
(pl. III, 1). Urnamen tul exterior constă din benzi late, de culoare roşie­
vişinie, încadrate de altele înguste negre (acum aproape şterse) şi
întrerupte de benzi de aceeaşi lăţime, de culoarea fondului, oblice, in
sens invers. Capetele benzilor roşii-vişinii sunt unite printr'altele, in-
guste. In interior, de pe acelaşi fond alb (acum foarte subţire) se de-
taşează alte benzi, formând motive semicircU:lare. Alte două fragmente
(nereproduse) provin : primul dela partea superioară a unui exemplar
cu picior înalt 1 ); al doilea, dela cea inferioară, împodobită cu ornamente
ce constau din benzi scurte, paralele şi legate prin altele, formând
motive unghiulare 2 ).
Un fragment (nereprodus) face parte din rotundul unui borcan,
de mici dimensiuni, cu spirale în formă de S orizontaP), de culoare
albă încadrate de benzi înguste negre. Restul vasului e în roşu-vişiniu,
lăsând între benzi spaţii libere, necolorate. Inlăuntru, deasupra· circon-
ferinţei rotundului, se observă o parte din ornament, asemănător celui
exterior.
D!;! un profil distins este un castron (pl. III, 2) asemănător mult
în privinţa formei cu altul dela Drăguşeni 4). Partea superioară (socotită
dela circ.onferinţa maximă a rotundului), e ornamentată de benzi roşii,
tivite de altele negre (acum abia se mai recunosc.), combinate astfel,
ea să :lase în alb-subţire altele, semicirculare, cu extremităţile .pe
deschizătura vasului. Inlă.untru ca şi la exemplarele dela Cucuteni, o
bandă de aceeaşi lăţime, aproape paralelă cu deschizătura. vasului, se
uneşte cu aceasta, prin altele trase oblic, dela dreapta spre stânga.
O serie de vase, prin formele sau ornamentele lor, sunt probabil de
tranziţie între stilul mai vechi şi stilul mai nou. Observaţii mai precise
se vor face, atunci când se va putea urmări statigrafia, prin săpături
sistematice.

1) Hubcrt Schmidt, op. cit., Formentafel A, 8 a sau 8 b.

2) Ib·id., s c şi pl. 9,1. Ornamentul e bine cunoscut la Ruginoasa şi alte sta-
ţiuni similare.
3) 1birl., pl. 2, 1.
4) Hubert Schrnidt, op. cit., Forrnentafel A, G a; VI. Dumitrescu, Une nouvelle
slation a ceramique peinte, dans le Nord-Ouest de la Moldavie, Dacia III-IV,
Bucarest, 1933, fig. 16.

- so- *
www.cimec.ro
 Dintr'un frumos vas borcan 1 ) cu "umăr şi marginea dreaptă",
de dimensiuni mijl~cii, s'a păstrat un fragment (pl. II, 1). De jur împre-
jurul gâtului sunt trase două benzi negre. Pe ele, deoparte şi de alta,
îşi sprijină extremităţile ovalelc, formate din benzi mai înguste, de
aceeaşi culoare, încadrate de altele albe. Dela extremităţile ovalelor,
pornesc benzi oblic.e, completând ornamentul. 11oarta puţin utilizabilă
practic, nu împiedecă decorul.
Un pahar (pl. IV, 1) foarte mult ars, are rotundul mai ac-
centuat, iar buza. ascuţită prin subţierea peretului. Ornamentul se c.om-
pune din benzi, în formă de jumătăţi de cercuri cu extremităţile pe
deschizătura vasului şi din cercuri, sub gât şi pe rotund. Acestea nu
sunt colorate; restul e pictat în roşu-vişiniu.
La fel, numeroase şi Yariate sunt şi vasele de stil mai nou.
Tehnica lor este ca şi în A; formele, cele cucuteniene- multe derivate
din stilul mar vechi. OrnamentuL e compus din benzi, formând motive
Wlghiulare, sem.icercuri şi ovale. ·
Un pahar (pl. IV, 2j se leagă mult prin forma lui cu simîlarele
de stil A 1 ). Lucrat c.u ingrijire dintr'o pastă omogenă dar mai puţin
arsă şi de culoare castanie 3 ), arc un decor iiimplu, insii de efect: benzi de
culoare castaniu-închis, <llterne<lZil cu altele necolora1e. De lăţimi aproape
egale, sunt oblic.e dela dreapta spre stânga, pornind dela gura vasului.
Un fragment marginal deschis tare (pl. li, 2) provine probabil
dela un borcan. Pasta deşi consistentă este mai puţin arsă. Rotundul
ca şi gura vasului era mare. Partea superioară de deasupra liniei
de unde vasul incepe să se baloneze, are dcc.orul caracteristic : de pe
fondul alb-crem, se detaşează patru benzi negre, ce-l încing; deasupra,
pe buză, alte două. Ornamentul principrul c în forma frunzelor de
salcâm, despărţite prin benzi verticale alcătuind adevărate dreptun-
ghimi. 8pre a mări efectul decorativ, colţul lor (unde locul rulb era
prea mare) a fost umplut cu aceeaşi culoare.
In interior sunt ornamente arcuite, cu extremităţile pe buza
vasului, colorate ca şi exteriorul şi încadrate de-o bandă îngustă.
Dintr'o strachină 4 ) s'a păstrat un fragment al părţii superioare
(pl. IV, 3). Cu pereţii destul de groşi, vasul arc exteriorul lustruit.
Ornamentul este format din benzi negre: una aflată chiar pe buză e
paralelă c.u două interioare şi două exterioare. Altele formează ovale ce
alternează: aşezate vertical şi orizontal. ColţurHe au fost umplute iara~i
cu benzi inguste; inleriorul ovalelor n'a fost colorat.
Un vas tntreg (pl. IV, 4) lucrat dintr'o pastă compac.tă bine
arsă (ceea ce-i dă o respectivă rezonanţă) este lustruit la exterior. Forma
înrudită cu a exemplarului precedent, e aceea a unui castronaş

1) Huber~ Schmidt, op. cit., Formentafel B, 11 b.

2) lbid., Formentafel A, 1 d.
3) De sigur intenţionat, meşterul a pus culoare şi în pastli ; Ia alte fragmente
se observă numai în micii mlisură cum pasta a fost atinsll. de culoarea res-
pectivă,- probabil atunci când vasele erau lucrate.
4) lbid., Formentafei B, 5 a.

-66-
www.cimec.ro
 modern 1), cu partea superioară convexă, cea inferioară concavl1 şi
interiorul semisferic. Deşi grosimea peretului nu este aceeaşi, dife-
renţa e mică.
Partea superioară formează un chenar întrerupt din loc în loc.,
la distanţe aproape egale, de benzi înguste negre, grupate câte patru,
oblice dela dreapta la stfmga. Din această împărţire rezultă nouă
spaţii libere şi nouă grupe de câte patru benzi, cu extremităţile înca-
drate de altele, ce lnconjoară vasul. In partea superioară banda se află.
pe marginea buzei, prelungindu-se şi în interior; în partea inferioară
două benzi paralele, distanţate printr'un spaţiu de 2 mm, înconjoară
vasul. In interior, pe fund, meşterul a însemnat cu aceeaşi c.uloare
suprafaţ.a unui cerc, cu diametru! de 1 cm, de sigur pentru simetrie.
Pe lângă ceramica pictată, ca şi în alte staţiuni eucuteniene, s'a
găsit şi o alta, primitivă, cu ornamente incizate, străină probabil de
prima. Lucrate din pastă impură şi incomplet arse, vasele fac im-
rresia celor de utilaj zilnic.
Un fragment (pl. V, 1) dintr'un castron adânc 2 ) este orna-
mentaL3) astfel: de jur împrejurul gâtului se află o bandă de puncte
incizate, datorite unui corp ascuţit şi tare. Deasupra, până la buză, alt
o1nament rezultat din uşoara apăsare a unui instrument, in formă de
pieptene, cu dinţ.ii tociţi, pe pasta încă crudă a vasului. Pe buză puncte
incizatc, două cilte două,; sub JJnia giltului, altele paralele şi oblice_
Asemănător în privinţa formei cu precedentul, dar mai puţin
adânc, c alt exemplar (pl. V, 2). In jurul gâtului e o linie incizată;
rleasupra a.ltele, aproape verticale, zimţate neregulat. Buza e crestată
din loe în loc; aceleaşi crestături dar mai adânci, sub linia gâtului şi
pe umărul vasului. Dedesubtul lor, orizontale, linii incizate. In loc de
toartă, trei gropiţe dau efect deosebit.
Ultimul fragment (pl. V, 3) pare a proveni deJa un castrori cu
gura largă şi crestată 4 ). Alt.ele mai puţin adânci dar mai lungi, se
află -pe rotundul său.
In cea de a doua staţiune, de lângă pădurea Giurgeşti, acolo
unde s'a amenajat drumul de care, unde apele rod sau oamenii sapă,
Jes la iveală fragmente pictate sau nepictate. Fiind asemănătoare eu
cele din prima staţiune şi prea fragmentare, nu le vom reproduce.
Industria litică este r-eprezentată, printr'un percutor şi două to-
poare de stil Cucuteni B.
Percutorul (pl. V, 4) e de silex; poate că anterior va fi servit ca
nucleu. Forma sa puţin turtită a ajuns din cauza întrebuinţării,
aproape sferiodală 5 ). Orificiul din centrul obiectului, pare a fi o eu-

1) lbid., Forrnentafel B, 5 b; forma e frecventă şi la Drăguşeni. Un exemplar

ar,emănător, cu deosebire că. benzile negre sunt grupate câte trei, s'a gi!.'lit la Pe-
tricani-Neamţ (Cf. Preot C. Matasă, Cercet/lri, fig. 70).
2) Hubert Sthrnic.lt, op. cit., Forrnentafel B, .~2.
:iJ Ca şi Ia Cucuteni. 1. Andrieşescu, Cont-ribuţie la Dacia inainte de Romani.
Iaşi, 1912, pl. II; Hubert Schmic.lt, pl. 23, 3; 24, 3.
4) Ibid., pl. 23, 2.
5) Vl. Dumitrescu, Une nouvelle station ..... , fig. 5, 8.

-· 67-
www.cimec.ro
riozitate a naturii, la care s'a adăogat apoi poate şi curiozitatea omului,
căutând să vadă felul materialului.
Primul topor de piatră (pl. V, 5) are forma aproape dreptun-
ghiulară1) şr este lucrat cu multă îngrijire: linii corec.te, tăişul bine
ascuţit şi lustrui destul de reuşit. Bucata lipsă din tăiş se datoreşte
unei rupturi noui,- probabil dela săpatul fă.ră rânduială.
Ceiălall, fragmentar, (pl. V, 6) are gaură de inmânuşare, de topot·
şi ciocan 2 ).

Plastica. Din numeroasele figurine găsite 3 ), Seminarul posedi'i

trei exemplare, de stil Cucuteni B.
Primul exemplar (pl. V, 7) fragmentar, lucrat din argilă con-
sistentă şi bine arsă, are forma plată, 'infăţişând o divinitate femi-
nină 4 ). Capul este rotund; nasul indicat printr'o proeminenţă ce
porneşte de deasupra. orbitelor, sfârşindu -se printr'o linie din ce in ce
mai pierdută, 'in locul unde gâtui se leagă de cap. Ochii sunt repre-
zentati prin două orificii, destul de mari. Gâtui desvoltat se leagă de
corp; umerii sunt inuicaţ.i prin două. icşituri la extremităţile cărora
se află câte un orific.iu. Cev<t mai jos, două proeminente indică sânii.
Pigurina a fost vopsită. Vopseaua se recunoaşte în parte şi cu
g1eutate: în jurul ochilor câte un c.erc negru, iar urme, pe umeri
şl piept.
Al doilea (pl. V, 8) lucrat din lut puţin ars, dar păstrat intact,
reprezintă o divinitate feminină. Capul in partea lui superioară este
ţuguiat; ochii insemnaţi prin douii mici punete; gfttul lipseşte, dar
bărbia este despărţită de corp. Umerii sunt însemnaţi prin două ieşi­
turi ; cel din dreapta pare mai mare. Partea posterioară este foarte
desvoltată 5 ) : o steatopigie realizată plastic asimetric. Picioare!e lipite
sunt marcate printr'o linie ce pleacă 'in josf dela jumătatea figurinei
până la bază- mult desvoltată, spre a o ţine vertical. Pe piept două
incizii; ar indica poate două eureleG).
Ultimul nxemplar --- figurina zoomorfă - (pl. V, 9) reprezintă
un berbC'c 7 ) lucrat din lut puţin ars; e bine c.onservată. Capul e mi-
nunat redat; la fel cornul spiralic, nasul şi gura. Gâtul gros- conti-
nuarea capului- se ~eagă de trupul plin, indiciu, se pare, al lânii
bogate. Pidoarele sunt 1lipite; cele dinainte rupte, dar ruptura este nouă.
Coada e scurtă.

•••
1) Hubert Schmidt, op. cit., pl. 27, 26.
2) ibid., pl. 3H, 7.
3) In Muzeul Fâlticenilor ~unt expuse peste 70 figurine antropomorfe ~i
zoomorfe, multe bine plistrate (Cf. Ciurea, Contribufiuni, p. 9).
4) Forma e destul de bine cunoscutli in staţiunile cucuteniene ; Hubert
Schmidt, pl. 33, 11 şi 34,3 ; VI. Dumitreseu, ibid., fig. 20.
5) Hubert Schmidt, pl. 32, 7.
6) Idee sugerată de d-1 prof. Andrieşescu.
7) Hubert Schmidt, pl. 33, 15 (pentru formli)

-68-
www.cimec.ro
 Staţiunea dela Costeşti se încadreazli în aria c.eramicei pictate
de stil Cucuteni. E caracteristică prin bogăţia neobişnuită de ma~rial
bine conservat, cat şi prin varietatea industriilor 1 ). Un rol deosebit
îl arc ceramica şi pla.stica.
Ceramic.a de tehnică şi forme în general cunoscute, are orna-
montarea aleasă, de multe ori nouă; prin concepţie şi realizarea mo-
tivelor denota o vieaţă rafinată şi imbelşugată 2 ). Plastica prin
mulţimea şi varietatea figurinelor, se leagă de credinţele şi super·
stiţiile, c.e stăpâneau pe locuitorii de aci, încă din a doua jumătate a
mileniului -al III-lea a. Chr.
Cu un asemenea material, surprizele nu pot fi excluse. Atunci
C'ftnd, în partea de staţiune ce Seminarul a mai putut salva, se vor face
săpături metodice, staţiunea. va proiecta nouă lumină asupra acestor
timpun îndepărtate.
Bucureşti, Februarie 1939.

1) Multe obiecte reprezentând. industria silexului, pietrii, osului şi cornului

st:află, expuse la Muzeul Fălticenilor. O sumară descriere la d-1 Ciurea. (Cf. Con-
tlibuţiuni, pp.
5-G).
2) In decursul vremii partea nordică a promontoriului a fost ruptă. de apele
rfrului Bahluieţul-Rece, pierzându-se pentru totdeauna, ca şi la Turdaş, Sultana sau
alte sta~iuni preistonce, atâta material.

-69-
www.cimec.ro
 Pl. I

Staţiunea dela Costeşti-Baia: Ceramică.

www.cimec.ro
 Pl. II

"'
.,.

Staţiunea www.cimec.ro
dela Cosleşti-Baia: Ceramică.
 1'1. 1 1 1

10 Do•
1 1 •1 1

Staţiunea dela Costeşti-Baia: Ceramică pictată.

Fumuriu deschis, este în realitate alb foarte subţire; fumuriu închis: roşu-vişiniu; neg-ru: negru. Culoarea
neagră tivind benzile, se recunoaşte acum cu greutate şi numai parţial.
www.cimec.ro
 Pl. IV

3 4
to o~
'
t::=l

Staţiunea dela Costeşti-Baia: Ceramică pictată.

Fumuriu deschis. este în realitate culoarea naturală a vasului; fumuriu închis,. pentru fig .. I: roşu-vişiniu;
www.cimec.ro
pentru fig. 2: castaniu; pentru fig. 3: negru. La fig. 4 liniile haşurate mdică benzile negre.
 2

6
4

9
tO Ocw 1

incizat~a,
www.cimec.ro 0 b"1ecte de p"1& t ra~ ŞI· figurine
· de lut.
7 Staţiunea d e1a C osteşti-Baia: Ceramică
 CUPRINSUL
Pagina

I. ANDRIEŞESCU: Cuvânt Înainte • • • • • • • . • • • • 3

CONSIDERAŢII ŞI ORIENTĂRI GENERALI!;

ÎNDRUMĂRI

I. ANDRIEŞEBCU: Un reprezentant tipic al Studiilor de Preistorie şi

Antichităţi naţionale:Camille Jullian . • • . • • • • . . • • 9

ORGANIZAŢII, INSTITUŢII

ŞI CERCETĂTORI

CORNELIU N. MATEESCU şi MIRCEA PETRESCU·DÂMBOVIŢA; Seminarul de·

Arheologie preistorică - Zece ani de activitate - (cu un grafic,
7 planşe şi un plan) • . . • . • . • . • • . • . • . • • • . • • 39

CERCETĂRI ŞI STUDII DESPRE

SĂPĂTURI ŞI MONUMENTE

CORNELIU N. MATEEscu: O nouă staţiune preistorică din cercul eera-

mieei pictate: Costeşti:Baia (cu 5 planşe) • • . • • . • • • . . . 63
GH. PETRESCU-SAVA Şi ION NESTOR: Două localităţi preistorice pe Te-
leajen: Cetăţuia dela Homorlci şi Movila dela Gura- Vitioarei
Uud. Prahova) (cu 6 figuri in text) . . • • • • . • • • . . . . . 7I
AUREL Jo'ILIMON: Cristeşti (Sang_idava ?) (cu 3 figuri în text şi o notă
de 1. A.) • • • . • • • • . • • • . • • • • • • • • • • • • 89
TEOFIL SAUCIUC-SĂVEANU: Un bust de piatră din Silistra (cu 2 figuri
în text) . • . . • . . • . . . . • • • . • . • . • • • . • • 95

DESCOPERIRI IZOLATE ŞI

ÎNTÂMPLĂTOARE

Lt. Comandor av. vENDELIN 1.: Un tumulla Tecuci (cu o planşă în text) Ior
Lt. Comandor av. VENDELIN I.: Un nou fragment de marmoră cu eroul
trac (cu o figură în text) • . . • • • • • . • . . • • . . • • . 105

-to7-

www.cimec.ro
 ANTICHITĂŢI DELA NOI ÎN COLECŢII
ŞI MUZEE STRĂINE
Pagina

1. NESToR: La Muzeul de Preistorie din Berlin . . . . . . 107

REGiMUL ANTICHITĂ'fiLOR: AIUREA ŞI

LA NOI. LEG 1, REGULAMENTE, DISPOZIŢII,
h.PLI CĂRi, ABA'r ERI, ETC.

ILIE TAHREA: Descoperirea şi păstrarea tezaurelor arheologice in câteva

ţări străine
• . . . . . . . • . . . . • . . . . . . . . . • • . . 1 II

MIŞCAREA NOASTRĂ ARHEOLOGICĂ

ŞI STRĂINĂTATEA

MIRCEA PETRESCU-DÂMBOVITA: Al XVII-lea Congres internaţional de

Antropologie şi Arheologie preistorică . . . . . . . . . . . 119
T. J. ARNE: Congresul de Antropologie şi Arheologie preistorică din
Bucureşti . . • . . . . . . . • . . . . . .•... , 129
T. J. ARNE: Congresul de Istorie dela Istanbul . . • . . . 132
(Traduceri din limba suedeză de N. 'Phil)

CRONICĂ PRESCURTATĂ

In amintirea lui Ioachim Miloia (cu 2 scrisori inedite) de 1. A. p. 137.

Preistoria. __ Seminarului de Preistorie (cu o schiţă inedită) de 1. A. p. 141.
•Bunicul• Preistoriei de L A. p. 142. Desgroparea unor oraşe ale Regatului
Bosporan (după Pravda) p. 148. Wilhelm Dorpfeld de 1. A. p. 149.
Cuprinsul p. 157.

- tos-
www.cimec.ro
 INSCRISĂ LA TRIBUNALUL ILFOV, SECŢIA I-A CO?.IERCIALĂ, ÎN REGISTRUL
PUBLICAŢIUNILOR PERIODICE, SUB NR. 626/939, DOSAR NR. 3441/939.

CAPACUL DE VAS DE PE COPERTĂ A FOST DESCOPERIT LA SĂRATA-MONTEORU,

SĂPĂTURJLE 1927. GAURILE GRUPATE CÂTE DOUĂ SUNT DE SUSPENSIUNE. CELE
GRUPATE CÂTE TREI SUNT GURGUJE-PROEMJNENŢE DE PODOABĂ. DESENUL SE
DATOREŞTE D-LUI DIONISIE PĂCURARU.

www.cimec.ro