Necropola dacică de la Milova – Cioaca Milovei (jud.

Arad)

1. Introducere
1.1. Descoperirea sitului
În martie 2020, Emil Sabău, deținător autorizat al unui detector de metale, a descoperit
mai multe artefacte în extravilanul satului Milova, aparținând comunei Conop din județul Arad.
Urmând circuitul legal, piesele au ajuns la Complexul Muzeal Arad.
La o primă vedere, am putut constata că acestea au fost confecționate din aur, argint și
fier și că datează din cea de-a doua epocă a fierului.
2. Localizare
Având în vedere caracterul deosebit al descoperirilor, am luat legătura cu persoana care a
făcut-o, întâlnindu-ne la locul descoperirii pentru a afla toate detaliile legate de aceasta.
Locația descoperirilor se află pe terminația sudică a Dealului Milova (Cioaca Milovei), la
altitudinea de 170 m, pe un platou cu dimensiunile aproximative de 40 x 50 m, care ocupă
înălțimea acestei terminații. Dealul Milova, alături de Cioaca Dosu / Capu Dealului, sub forma a
doi pinteni separați de valea pârâului Milova, înaintează înspre sud față de linia generală a ramei
sudice a munților Zărandului (Fig. 1). Limitele acestei terminații a Dealului Milova sunt DC70 și
valea pârâului Milova la est, respectiv DN7, spre sud-vest.

Fig. 1.

La momentul vizitării, platoul era acoperit de o pădure tânără de stejar. În lipsa acestei
vegetații înalte, datorită diferenței de nivel cu care domină zona înconjurătoare – cca 35 m,
platoul ar fi oferit o bună perspectivă asupra văii râului Mureș, care curge la o distanță de 700 m
înspre sud.
2.1. Localizarea descoperirilor făcute cu detectorul de metale
La fața locului, descoperitorul ne-a indicat trei puncte de pe platou, în care a descoperit
artefactele, după cum urmează1:
A. Într-un punct care se prezenta sub forma unei movile foarte aplatizate, au fost
descoperite:
∙ două piese din aur, deformate, lucrate în tehnica au repoussé, cu proeminențe conice în relief,
posibil provenind de la același artefact de forma unei aplici-placaj;
∙ două fibule cu câte patru nodozități, una având și trei noduri intermediare, fragmentate, din
argint;
∙ zăbală din fier, articulată, bara care intra în gura calului fiind torsadată, la capete fiind prinsă
câte o verigă; alături se mai afla o verigă, puțin mai mare.
Conform celor spuse de către persoana care a făcut descoperirile, după ce a săpat la o
oarecare adâncime, a găsit zăbalele, deasupra unor pietre; îndepărtând câteva pietre, a descoperit
piesele din aur, între marginea unei lespezi mai mari și o piatră. Ridicând apoi lespedea, a găsit
cele două fragmente de fibule; pe lângă acestea, a observat ceva ce păreau a fi oase arse.
B. La distanța de 1-2 m spre est-sud-est, tot deasupra unor pietre, a mai descoperit o
zăbală din fier, articulată, cu bara torsadată, verigile de la capete fiind mai mici.
C. La o oarecare distanță de locul primelor descoperiri, în direcția est-nord-est, au fost
descoperite:
∙ o monedă romană republicană, probabil aliaj argint;
∙ un fragment de fibulă din argint (se păstrează un fragment de picior cu două noduri).
În timpul cercetării de suprafață, efectuată cu ocazia deplasării în teren alături de
persoana care a făcut descoperirile, pe platou am mai putut observa alte câteva movile aplatizate.
Deasemenea, erau vizibile urmele unor intervenții antropice, sub forma unor gropi, nu foarte
adânci, cu diametrul de câțiva metri. Una dintre acestea pare să fi deranjat o amenajare din
bolovani, care pot fi observați la baza și pe marginea acestei adâncituri. Aici și în vecinătatea
imediată, am observat la suprafață fragmente de cărămizi și mortar; înlăturând frunzele căzute,
am găsit numeroase mici fragmente de chirpici. La 2-3 metri est-nord-est față de acest loc au fost
găsite moneda și fragmentul de fibulă.
3. Cercetarea arheologică
Considerând descoperirea una importantă pentru studierea celei de-a doua epoci a fierului
în valea Mureșului Inferior, am făcut demersurile necesare efectuării unui sondaj arheologic în
punctul Cioaca Milovei. Acesta a fost efectuat de-a lungul a două campanii 2, în anii 2020-2021,
de către specialiștii Complexului Muzeal Arad3.

1
Acestea vor fi descrise amănunțit mai jos, alături de piesele care au fost descoperite cu ocazia efectuării sondajului
arheologic.
2
Sava et alii 2021; Sava et alii 2022.
3
Victor Sava (responsabil șantier), Ioan Cristian Cireap, Daniel Preda (ambele campanii); Florin Mărginean,
Norbert Kapcsos (campania 2020); Luminița Andreica-Szilagyi (campania 2021); de asemenea, la campania2021 și-
 3.1. Campania de săpături din anul 2020
În campania din anul 2020 a fost săpat un sondaj, denumit S1. Acesta, orientat NE-SV,
cu dimensiunile 1 × 4 m, a fost amplasat pentru a surprinde punctul în care s-au descoperit
podoabele din metale prețioase.
După îndepărtarea vegetației și excavarea pământului până la adâncimea de -0,10-0,15 m,
a fost identificată o aglomerare de bolovani având dimensiuni diferite. În locul în care a săpat
persoana care a făcut descoperirile se aflau două lespezi de dimensiuni mai mari. În spațiul dintre
ele se puteau observa mici fragmente de lut ars și de cărbune.
În continuare, au fost îndepărtați bolovanii și pământul până la adâncimea de -0,30-0,35
m. Sub cele două lespezi mari a fost identificată o depunere de cenușă, fragmente de oase
calcinate, mici bucăți de lut galben și de lut ars. Pe suprafața acestei depuneri se aflau acul unei
fibule, un fragment al unei podoabe spiralate (tip saltaleone) și resortul unei fibule, toate din
argint, dar și fragmente ceramice provenind de la un vas de mici dimensiuni, lucrat cu mâna, de
culoare cenușiu-închis.
Pentru surprinderea integrală a Cx1, a fost săpată o casetă pe latura nord-estică a S1,
măsurând 1 m lungime și 0,50 m lățime. La adâncimea de -0,20 m au fost identificați bolovanii
care acopereau depunerea de resturi cinerare. După înlăturarea acestora s-a putut observa
conturul acestei depuneri (Fig. 2).

a adus aportul Marinel Gorgan (student Arheologie, Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB Cluj).
 Fig. 2. Caseta săpată pe latura nord-estică a S1, în care se poate observa
conturul depunerii de resturi calcinate (pata cenușiu-negricioasă)

S-a procedat la recoltarea și documentarea, treptată, a compoziției depunerii. În timpul

acestui proces, între resturile de cenușă și oase calcinate au fost descoperite două resorturi și un
fragment de ac de fibulă, fragmente ale unei podoabe spiralate, patru mărgele din sticlă, albastru-
verzui, foarte friabile și alte patru obiecte mici din metal, slab păstrate, posibil podoabe.
La final, s-a putut observa că depunerea a fost așezată într-o alveolare cu contur
aproximativ circular, săpată în solul brun-gălbui, având adâncimea maximă de 0,08 m și un
diametru de 0,50 m.
După îndepărtarea tuturor bolovanilor, a fost identificat pământul steril din punct de
vedere arheologic, la adâncimea de -0,55-0,60 m.
3.2. Campania de săpături din anul 2021
În campania din anul 2021 ne-am propus, în primul rând, să delimităm conturul
amenajării din bolovani identificată cu un an înainte. În acest scop, am extins sondajul primei
campanii pe toate cele patru laturi ale sale. La final, suprafața excavată a fost de 8 × 6 m. (Fig. 3
și Pl. I). Ca metodă, am ales să ne adâncim până la nivelul amenajării din bolovani, iar acolo
unde aceștia lipseau, până la lutul galben identificat, prin săpătura de anul trecut, ca fiind sterilul
arheologic. După documentare, fiecare bolovan a fost dislocat, sistematic, în vederea
identificării unor eventuale noi depuneri funerare ori a unor piese izolate.

Fig. 3. Amenajarea din bolovani surprinsă în suprafața săpată în anul 2021.

O altă depunere de resturi incinerate nu a fost identificată, iar piesele descoperite nu sunt
numeroase. Au fost descoperite două verigi de harnașament, din fier: una la distanța de 1,8 m
sud-vest față de resturile cinerare identificate cu un an înainte, cealaltă la 1,6 m sud față de
acestea. În zona depunerii de resturi cinerare a fost găsit un buton din bronz. Restul artefactelor
sunt reprezentate de câteva fragmente ceramice, dispersate printre bolovani; unul dintre acestea
este ornamentat cu două brâuri în relief, cu alveole (desen!). În jurul unei lespezi de mari
dimensiuni (118 × 60 cm., identificată în colțul sudic, pentru a cărei dezvelire a fost necesară
săparea unei casete de 1 × 1 m – vezi Pl. I) au fost identificate fragmente ceramice numeroase,
provenind de la un vas tip fructieră (exemplar cu buza ușor răsfrântă spre exterior, confecționat
la roată, dar din pastă de slabă calitate, arsă incomplet; vasul poate fi în sec. I î.Hr. – desen !).
Între, dar și sub bolovanii identificați, au fost descoperite mai multe fragmente de
cărămizi – vezi Pl. I.
 Dispersia bolovanilor în suprafața excavată (Pl. I) nu redă un contur prin care să putem
delimita clar amenajarea. Este evidentă o concentrare de bolovani în zona central-estică a
suprafeței săpate, situație ce pare a se continua în afara acesteia. Deasemenea, înspre colțul
vestic, bolovanii sunt prezenți în număr mai mare;
Considerăm că prezența fragmentelor de cărămizi și modul în care bolovanii sunt
dispersați în suprafața săpată, constituie un indiciu că la un moment-dat, posibil în evul mediu, s-
a încercat aplatizarea amenajării funerare, probabil în cadrul unor lucrări de amenajare și nivelare
a platoului de pe Cioaca Milovei.
3.3. Catalogul artefactelor descoperite
Cum am precizat, în mai multe puncte de pe platoul de la Milova au fost descoperite, cu
ajutorul detectorului de metale, mai multe artefacte, confecționate din aur, argint, bronz sau fier.
Ulterior, cu ocazia cercetărilor noastre intruzive, în locul în care au fost descoperite piesele din
metale prețioase, aveam să mai descoperim artefacte confecționate din argint, bronz și fier.
În prezentarea lor vom ține cont....
3.4. Măsurătorile geomagnetice
În scopul obținerii a cât mai multe informații, asupra platoului de la Cioaca Milovei au
fost efectuate măsurători geomagnetice4.
Acestea au fost realizate cu un magnetometru de câmp total cu precesie a vaporilor de
cesiu Geometrics G858G în cadrul a șase griduri cu dimensiunea de 20 x 20 m. Datele au fost
achiziționate de-a lungul unor traverse paralele cu o echidistanță de 1 m. Senzorii au fost așezați
într-o configurație orizontală cu o separație de 0.5 m.
Rezultatele măsurătorilor au evidențiat două structuri (Fig. X, cercuri linie roșie)
caracterizate de o serie de anomalii negative care formează structuri cvasicirculare. Aceste
anomalii pot fi generate de roci cu susceptibilitate mai mică decât cea a solului în loc, roci
utilizate în construcția acestor mici movile dispuse pe platou, presupuse a fi morminte de
incinerație.
Interesante din punct de vedere arheologic mai pot fi și o serie de anomalii pozitive și
negative deopotrivă, circulare, de mici dimensiuni.
Anomaliile circulare pozitive (Fig. X, dreptunghi culoare cyan) pot reprezenta gropi în
care a fost depozitat material cu o susceptibilitate mai mare decât cea a solului în loc sau care au
fost umplute treptat cu material organic mai susceptibil.
Mai interesante sunt micile anomalii circulare negative, care de asemenea pot reprezenta
gropi săpate, umplute imediat după aceea cu pământul dislocat. Dislocarea solului din straturile
geologice ale terasei prin săpare, cu o susceptibilitate magnetică mai redusă decât cea a solului
de suprafață, ar explica existența acestor anomalii (Fig. X, dreptunghi galben).
În cadrul hărții geomagnetice mai sunt vizibile o serie de anomalii dipolare, în centrul
arealului investigat. Oscilația valorilor magnetice în acea zonă ne sugerează un magnetism
termoremanent, fapt deloc întâmplător ținând cont de faptul că în această zonă, la suprafață, pot

4
Acestea au fost realizate de dr. Alexandru Hegyi (Universitatea de Vest din Timișoara), față de care ne arătăm
recunoștința și pe această cale.
fi identificate multe fragmente de cărămidă arsă; dispunerea acestor anomalii pare să redea
fundația unei clădiri situată în centrul platoului (Fig. X, linie punctată roșie).
Pe lângă existența acestei clădiri mai pot fi identificate și o serie de anomalii magnetice
generate de materiale fero și ferimagnetice care pot fi legate de existența în această zonă a două
„cuiburi” de mitralieră, așa cum ar putea fi considerate două dintre gropile observate pe platou cu
ocazia primei vizite făcută acolo.

Figura X

Datele oferite de măsurătorile magnetometrice sunt numeroase și indică urme ale unor
intense activități umane pe platou.
Interpretarea anomaliilor care formează structuri cvasicirculare și a celor circulare, de
mici dimensiuni, negative sau pozitive, suntem tentați să o facem pornind de la descoperirile
făcute. Ca atare, considerăm că cel puțin o parte dintre aceste anomalii pot fi amenajări cu
caracter funerar, asemănătoare celei cercetate de către noi. Desigur, restul ar putea fi gropi având
altă utilitate. Suntem conștienți că toate acestea sunt simple supoziții, făcute însă pe baza
observațiilor din teren și a acestor rezulutate ale măsurătorilor magnetometrice.