BRONZUL TIMPURIU

Analiza cantitativă a diferitelor tipuri de artefacte din bronz arată că majoritatea aparțin
categoriei uneltelor , în special seceri, în variante diferențiate, apoi celturile cu variantele cunoscute.
Foarte puține obiecte aparțin categoriei armelor (cuțite, pumnale, săbii) și obiectelor de port sau
podoabelor (ace de prins și brățări), care sunt reprezentate într-o proporție scăzută.

Secera, ca tip de unealtă, a fost descoperită într-un număr reprezentativ de exemplare, dacă
includem și depozitele de la sud de Dunăre aflate în vecinătatea sitului eponim și care se înscriu prin
caracteristicile morfologice într-un același cerc metalurgic. Din categoria uneltelor, cel mai vechi
exemplar este secera lată prevăzută cu un cârlig mic, al cărei prototip se regăsește în zona nord-pontică,
din nordul Caucazului până la Dunăre, în aria culturilor Srubnaja și pre-Sabatinovka. Aceasta ar putea fi
încadrată în categoria formelor arhaice.

Celturile apar în partea central-estică a Europei către sfârșitul Bronzului mijlociu, perioadă după
care devin un obiect extrem de obișnuit. Originea acestui tip de unealtă, dacă respectăm principiile
evoluționist-tipologice, se află în toporul cu aripioare terminale. Acestea au fost pliate pentru a forma o
gaură de prindere longitudinală cu secțiune circulară sau rectangulară, cu variante diferite.

Dăltițe-tesle. În această categorie a uneltelor voi include și dăltițele-teslă din depozitul de la

Odăile Podari, de formă triunghiulară alungită și partea activă ușor curbată, o piesă de altfel singulară ca
formă în repertoriul obiectelor de bronz specifice perioadei la care este adăugat și celtul-teslă din
depozitul de la Casimcea.

Sule din bronz. Asemenea obiecte au fost descoperite în cadrul așezării eponime de la Coslogeni.
Au dimensiuni reduse, secțiune rectangulară și sunt ascuțite spre capete503. Tot în această categorie
vor fi incluse și cele două sule din așezarea de la Lupșanu, obiecte cu o largă răspândire în Bronzul târziu
din sud-estul Europei.

Ace din bronz. În cursul cercetărilor din anul 1993, la Coslogeni, a fost descoperit și un număr de
trei ace din bronz, dintre care unul fragmentar, care se adaugă vârfului de ac din bronz lățit spre bază,
recuperat dintr-o locuință din ultimul nivel de locuire Coslogeni , raportat în anii anteriori. În diferite
suprafețe, cu aceeași ocazie, au mai fost descoperite un vârf și o altă piesă fragmentară.

Pumnale. Dintre acestea, pot fi menționate, datorită vechimii lor, cele patru pumnale cu
peduncul de prindere, lama foliformă cu nervură mediană, descoperite, unul pe cuprinsul așezării de la
Coslogeni-Grădiștea/La Clinci, un alt exemplar la Pietroiu, al treilea la Beidaud, unul la Sabangia și unul
de la Vâlcelele.

Cuțite. O altă categorie de arme este constituită din cuțite, prezente într-o cantitate redusă.
Două dintre acestea au fost descoperite pe teritoriul așezărilor de la Ulmu și Radovanu, unul provine din
depozitul de la Constanța–Palas și alte trei din depozitul de la Gura Dobrogei. Zona care face legătura
dintre partea activă și vârf este marcată printr-un mic prag. Laturile părții active au fost
prelucrate/ascuțite prin ciocănire. Analogiile cele mai apropiate se regăsesc la sud de Dunăre, după cum
o arată descoperirile de la Otarchevo, Kirilovo și Ezero.

Săbii. Încă din momentul descoperirii, săbiile lungi de tipul Hornschwerter au reprezentat un
important punct de reper cronologic, precum și de apreciere a poziției acestor artefacte de prestigiu în
procesul de structurare socială. Acestea au constituit și suportul pentru recunoașterea unor tipuri de
contacte stabilite și menținute de către comunitățile timpului. Vârfuri de suliță. Pe întreg arealul acestui
grup au fost înregistrate doar câteva exemplare de vârfuri de lance foliforme și cu nervură mediană, la
Odăile Podari , Potcoava , Poarta Albă. Primul artefact, cel de la Odăile Podari, reprezintă un model mai
vechi, care se diferențiază prin forma mai arcuită și lățită a părții active. De asemenea, nervura mediană
este marcată și de două șănțuiri paralele, care se pierd spre vârf. Tubul de prindere se termină printr-un
orificiu de fixare, care îl străbate dintr-o parte în cealaltă. Marginea tubului este întărită prin realizarea a
trei inele îngroșate. Prin aceste caracteristici, piesa în discuție reprezintă cea mai veche reprezentare a
acestui tip nord-pontic, de factură Srubnaja, întâlnită în sud-estul României.

Vârfuri de săgeți. În aceeași categorie a vârfurilor de arme se înscriu și cele două descoperiri
datorate hazardului de la Valea Seacă și din cuprinsul așezării de la Grădiștea-Coslogeni, situație care,
de asemenea, contrastează cu numărul acestor piese din cadrul culturilor Sabatinovka și Noua. Numărul
redus al armelor din acest teritoriu va impune rediscutarea rolului, poziției și caracterului acestor
comunități.

Ace cu placă rombică. În rândul obiectelor cu o frecvență redusă, dar cu o importanță foarte
mare pentru aprecierile tipologice și cronologice, trebuie incluse și cele două ace cu placă rombică
decorate în tehnica au repoussé descoperite la Ulmu și Medgidia. Deși există unele diferențe în ceea ce
privește elementele componente ale decorului, se observă că artizanii din vechime au realizat decorul
potrivit aceleiași scheme, care avea în centru un umbo. Aproximativ în aceeași manieră a fost realizat și
exemplarul cu placă rombică de la Grădiștea-Coslogeni, care se termină cu două vârfuri.

Brățări. Pentru celelalte categorii de obiecte de podoabă există, în stadiul actual al cercetărilor,
destul de puține informații. Astfel, pot fi menționate brățara care are capetele deschise și subțiate din
depozitul de la Medgidia și brățara de la Ulmu, obiect despre care nu există alte informații. Brățara de la
Medgidia poate fi încadrată într-un orizont de depuneri care aparține, probabil, începutului Bronzului
târziu.

Fibule. Cu ocazia reluării cercetărilor de la Coslogeni, autorii săpăturii au raportat și descoperirea

unei fibule de bronz cu arc simetric dublu (Bogenfibeln), o piesă singulară pentru repertoriul obiectelor
metalice din aria acestui grup . Deși a apărut în condiții stratigrafice destul de incerte, am considerat
utilă includerea acestei fibule în discuție întrucât ar putea aduce, cel puțin din punct de vedere tipologic,
unele precizări sau măcar supoziții. Nu vor fi uitate nici unele comentarii privind încadrarea cronologică.

Pandantive. Într-o arie limitrofă grupului Coslogeni, în fapt într-o adevărată „zonă de contact” în
care se regăsesc elemente specifice pentru toate cele trei componente ale complexului cultural, a fost
identificat un singur exemplar întreg care face parte din depozitul de la Băleni, și unul fragmentar, din
care s-a păstrat numai partea inferioară, descoperit pe cuprinsul așezării eponime. Piesele menționate
fac parte din categoria pandantivelor triunghiulare având corpul în formă de cruce și cap inelar,
executate din foaie subțire din bronz și sunt considerate ca fiind tipice culturii Sabatinovka.