Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza„ Iași

Facultatea de Istorie

PREISTORIE

Obiceiuri de depuneri in pre si protoistorie

Obiceiuri de Depuneri din Epoca Fierului

Anul universitar 2018-2019

Semetrul I

Cioclu Madalina

Anul I, Grupa H111

 Obiceiuri de Depunere din Epoca Fierului

Pentru început consider ca ar trebui sa precizez formarea titlului! Din punctul de vedere al
istoricilor trebuie sa ne îndreptam atenția asupra faptului ca in sensul arheologic nu putem
studia obiceiurile de depunere, ci numai urmele care au rămas din practicarea acestor
obiceiuri. Așadar, principiul de baza pentru stabilirea începutului epocii fierului îl reprezintă
apariția primelor indicii de utilizare a obiectelor din acest metal.
Prima perioada a epocii Fierului este cunoscuta pe plan european si sub numele de Hallstatt,
după descoperirile făcute într-o salina din Australia. Însă descoperirile de pe teritoriul
României au caracteristici proprii, deci, mai corecta este denumirea de prima perioadă a
epocii fierului.
Una dintre categoriile de izvoare o constituie depozitele din perioada UZF1 timpurie. Printr-o
analiza asupra depozitelor in zona dintre Marea Neagra, Insulele Britanice, Sicilia si
Scandinavia realizam ca imaginea acestora este atât de diversa încât nu s-a putut ajunge la o
definiție exacta asupra tipurilor de, depozite si la caracteristicile cronologice specifice.
La sfârșitul epocii bronzului, începutul primei epoci a fierului sunt descoperite foarte puține
obiecte de fier si foarte multe de bronz, deoarece înlocuirea bronzului cu fierul nu s-a produs
imediat, ci intr-un timp îndelungat.
Depunerea depozitelor a avut ca si scop ascunderea acestora, sau cu scopul de ofranda.
La început cercetările arheologice au fost interpretate foarte diferit, existând mai multe
ipoteze, depozitele fiind înțelese fie ca depuneri in urma unor posibile crize politice, fie ca
rezultat al unor activități meșteșugărești, sau ca si ofrande dedicate unor puteri divine care
influențează pana astăzi explicațiile.
Încă de prin perioada anilor 70 se încearcă împărțirea descoperirilor din diferite categorii cu
ajutorul criteriilor definite in mod sistematic2.
Așadar un rol important îl are imaginea si modul in care apar obiectele depuse.
Observații cu privire la unele descoperiri Hallstattiene conținând obiecte de fier din Romania.
In tara noastră metalurgia fierului a pătruns pe mai multe cai:
1. Sud-tracica
2. Calea nord-vest balcanica si italica

1
Sfarsitul epocii bronzului, inceputul primei epoci a fierului
2
Stein 1976, Levy 1982
 3. Nord-pontica sau cimmeriana3

Având in vedere spațiul carpato-danubiano-pontic, fierul a jucat un rol secundar in raport cu

fenomenele constatate in evoluția interna a bronzului târziu. Începutul epocii fierului, din
zona aceasta, poate fi considerat ca situându-se in sec. XII, cu atât mai mult prezenta noului
metal, fierul, este din ce in ce mai frecventă in noile descoperiri, astfel se justifica si
denumirea data acestei perioade. In schimb, daca luam in considerare evoluția întârziată a
unor culturi secolul XII rămâne totuși o data convențională.
Influențate de răspândirea masiva a ceramicii decorate cu caneluri, diferitele culturi ale epocii
bronzului își pierd individualitatea, astfel ariile culturale mai vaste revin unei noi trepte de
dezvoltare.
Începutul primei epoci a fierului se remarca prin tendința comunităților de a aduce ofrande.
Fierul ca metal nou folosit nu face excepție. Astfel obiectele din fier provin din cinci așezări (
Suzani, Petreni, Tășad, Șuncuiuș si Căuș) mai mult de zece piese provin din necropole
(Lăpuș, Bobda, Peteni) unul din depozitele de bronzuri (Rozavlea)4 si patru din descoperiri
întâmplătoare ( in Banat: un ac si spada cu loc de descoperire neprecizat si un pumnal de la
Tirol, in Moldova: un cuțit de lupta descoperit de la Corni5. Chiar daca estimam faptul ca,
depunerile întâmplătoare provin din morminte sau depuneri, ele fac probabila, existenta,
obiectelor de fier cu caracter rar, prețios.
Statistica ne arata o deosebita situație pentru piesele de fier datate din Hallstattianul B. Astfel
cele peste 40 de obiecte, majoritatea sunt găsite in așezări: Cernatul de sus, Cândești, Lozna
etc. restul aflându-se in trei depozite (Hida, Bârlad, Șomartin). La sfârșitul Hallstattianului B
si trecerea la Hallstattianul C nu cunoaștem obiecte de fier decât in doua așezări (Teleac si
Babadag) si o necropola (Stoicani). In aceasta etapa a Hallstattianului exista deci o schimbare
a rolului jucat de acest metal in viața comunităților, fierul devenind o materie prima de uz
comun, ușor de procurat.
Este semnificativ faptul ca in Hallstattianul B așezările descoperite sunt mult mai numeroase
decât necropolele de altfel, descoperirile de obiecte de fier, aflate pe tot cuprinsul tarii s-au
făcut aproape exclusiv in așezări, astfel putem spune ca fierul isi pierde caracterul de ofranda.
Acest fenomen precedă in timp situației din Hallstattianul mijlociu datorându-se unor doua
fenomene: scăderea așezărilor fortificate si scăderea numărului depozitelor de bronzuri.
Din patruzeci si unu de localități in care au apărut circa doua sute nouăzeci de obiecte de fier
datate in Hallstattianul mijlociu, douăzeci reprezintă descoperiri întâmplătoare si izolate, opt-
așezări, șapte-necropole si șase-depozite.
Abundarea de cercetări sistematice in așezări a creat un echilibru intre descoperirile cu
caracter funerar si cele din așezări, fără ca mulțimea de obiecte din fier descoperite sa fie

3
Cimmerienii: populatie indo-europeana din ramura nord-iraniana, inrudita cu sciti
4
Judetul Maramures, C. Kaeso, L. Mitrea, S.C.I.V.A. 27, 1976, P. 537-548.
5
Corni jud. Suceava-M Ignat, Traco-Dacica, 2, 1981, pg. 139.
repartizate corespunzător, fapt explicabil prin necesitatea aplicării unui anume ritual in
necropole, ritual care cerea sau nu depunerea de arme si podoabe in morminte.
Datorita faptului ca, in aria culturii Basarabi s-au publicat adesea descoperiri cu caracter
funerar, datele cronologice se bazează in principal pe necropole cercetate.
Împărțirea pe faze a culturii Basarabi, conform existentei celor doua niveluri de locuire de la
Popești, este foarte greu de realizat datorita faptului că in evoluția ceramicii Basarabi nu s-a
evidențiat nici o schimbare sensibila a decorului, si datorita numărului redus de elemente care
se pretează la fixarea cronologii absolute.
Din puncte de vedere cronologic aceasta cultura trebuie tratata unitar.
Însă din puncte de vedere al evoluției sale, dezvoltarea culturii Basarabi se desfășoară in
cursul unor trei etape succesive: începutul ei poate fi undeva la limita superioara a orizontului
Garnea-Kalakaca6, urmează faza clasica din necropola eponima, iar sfârșitul ei corespunde
orizontului Seliște-cel mai târziu, la mijlocul secolului VI a.ch.
Daca in zona Moldovei nu avem decât puține documente arheologice care sa ateste folosirea
obiectelor de fier din Hallstattianul mijlociu, acest fapt se datorează stadiului actual al
cercetărilor. In centrul si nordul Moldovei nu se cunosc aproape deloc descoperiri din vremea
culturi Basarabi. Însă la est de Prut apar doua necropole de tip Basarabi-de la Șoldănești si
Seliște7 care conțin obiecte din fier într-o cantitate sensibil de mica decât marmitele aceleași
culturi din sud-vestul ariei ei de răspândire. Aceasta situație este valabila si pentru întreaga
Moldova. Mai mult de atât putem observa ca in spațiul carpato-dunărean se constata același
fenomen, o excepție constituind-o doar necropolele din extremul sud-vestic al tarii noastre
unde prezenta in număr mare a obiectelor din fier este pusa pe seama obiceiurilor de
înmormântare.
Statistic este clara o predominare a armelor din fier. Chiar daca este evident ca armele apar in
cadrul unor așezări numai întâmplător, de aceea nu putem sa nu evidențiem cadrul funerar
sau votiv al descoperirilor din această perioada. Daca acceptam că depozitele își încetează
existenta o data cu creșterea numărului obiectelor din fier si bronz depuse in morminte. Astfel
credem ca asistam la un transfer al caracterului ceremonial de depuneri asupra ritualului
funerar8.
Hallstattianul târziu este cunoscut in tara noastră in special prin descoperiri funerare.
Creșterea substanțiala a numărului obiectelor de fier își are explicația si in natura
descoperirilor (71 de descoperiri funerare si 46 întâmplătoare-dintre care cel puțin unele
aparțin unor morminte distruse neexcluzând desigur evoluția fireasca a producției obiectelor
din fier.
Situația reala este condiționată de documentația noastră si de caracterul descoperirilor, fapt ce
a fost pus in evidenta oriunde s-au făcut descoperiri funerare in număr mare si unde ritualul
de înmormântare cerea depunerea de arme in morminte. Aceasta este principala cauza pentru
6
La nivelul Hallstattianului B2-B3
7
Basarabia
8
A. Stoia, in The Bronze Age, BAR, 483, 1989, pg57
care curba evoluționistă a metalurgiei fierului da discrepante in timp si spațiu, de la zona la
zona9

Bibliografie

S.C.I.V.A
Judetul Maramures, C. Kaeso, L. Mitrea, S.C.I.V.A. 27, 1976, P. 537-548.
Corni jud. Suceava-M Ignat, Traco-Dacica, 2, 1981, pg. 139.
A. Stoia, in The Bronze Age, BAR, 483, 1989, pg57
A. Stoia, Metalurgia Fierului in Hallstall pe teritoriul Romaniei

9
A. Stoia, Metalurgia Fierului in Hallstall pe teritoriul Romaniei