Nr.

Crt Tematica şi Bibliografia Seminariilor Seminarist Observaţii

Epipaleolitic sau Mezolitic pe teritoriul României
-Conceptele de epipaleolitic şi mezolitic. Definiţii. Posibile asemănări şi deosebiri
-Principalele caracteristici ale perioadei epipaleolitice/mezolitice
-Periodizarea mezoliticului pe teritoriul României
-Cultura Schela Cladovei-Lepensky Vir
-Tipuri de aşezări şi locuinţe
-Viaţa economică
-Viaţa spirituală
Bibliografie:
1.C.S. Nicolăescu-Plopşor, Epipaleolitic sau Mezolitic o problemă de terminologie ?, în SCIVA, 16, 4, p.
765-773.
2.M.Cârciumaru, Paleoliticul, Epipaleoliticul şi Mezoliticul lumii, Târgovişte, 2006, p.242-250.
3.H. Hauptman, P. Roman, Al. Păunescu, Ostrovu Corbului (Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei),
1 1996. 2
4.V. Boroneanţ, Recherches archéologiques sur la culture Schela Cladovei de la zone des "Portes de Fer",
în Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 5-39.
5. V. Boroneanţ, Paléolithique supérieur et épipaléolithique dans la zone des „Portes de Fer”, Bucureşti,
2000.
6.Fl. Mogoşanu, 1978; 34-40
7.Al. Păunescu, Paleoliticul şi mezoliticul cuprins în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre, Bucureşti, 2000.
8. Al. Păunescu, Paleoliticul şi mezoliticul în spaţiul transilvan, Bucureşti, 2001.
9.M. Cârciumaru, Analiza polinică a coprolitelor din staţiunea arheologică de la Icoana (Defileul Dunării),
în SCIV, 24, 1, 1973, p. 5-13.
10.Al. Bolomey, An outline of the late epipaleolithic economy on the Iron Gates: The evidence on bones,
Dacia, N.S., XVII, p.41-52. 1973
11.Al. Păunescu, Cu privire la perioada de sfârşit a epipaleoliticului în nord-vestul şi nord-estul României,
în SCIV, 15, 3, 1964.
2 „Revoluţia neolitică” pe teritoriul României 2
-Definirea noţiunilor de “neolitic” şi de “revoluţie neolitică”.
-Diferenţele între epoca epipaleolitică-mezolitică şi cea neolitică. Trăsăturile directoare ale noii epoci
(domesticirea animalelor, cultivarea plantelor, apariţia ceramicii).
- Rolul factorilor naturali şi climatici în procesul neolitizării.
- Problema existenţei unui neolitic aceramic pe teritoriul României.
- Neolitizarea spaţiului carpato-dunărean. Grupul cultural Gura-Baciului şi cultura Starčevo-Criş.
 Bibliografie:
1. D. Berciu, Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti, 1966.
2. D. Berciu, La izvoarele istoriei, Bucureşti, 1967.
3. V. G. Childe, Făurirea civilizaţiei, Bucureşti, 1966.
4. E. Comşa, Neoliticul din România, Bucureşti, 1987.
5. Vl. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti, 1988.
6. Gh. Lazarovici, Z. Maxim, Gura Baciului. Monografie arheologică, Cluj-Napoca, 1995.
7. Anamaria Tudorie, A Concise history of researches concerning Starčevo-Criş Culture in Transilvania, în
Brukenthal. Acta Musei, VII, 1, 2012, p. 29-47.
8.Vl. Dumitrescu, Cu privire la cea mai veche cultură neolitică din România, în SCIV, 21, 2, 1970, p. 187-
200.
9.S. A. Luca, The neolithic and eneolithic periods in Transylvania, în The Danube Script. Exhibition
Catalogue, 2008, Sibiu, p. 23-38.
10. Sabin Adrian LUCA, Cosmin Ioan SUCIU, Florian DUMITRESCU-CHIOAR: Starcevo-Criș Culture
in Western Part of Romania - Transylvania, Banat, Crișana, Maramureș, Oltenia and Western Muntenia:
Repository, Distribution Map, State of Research and Chronology, în Neolithization of the Carpathian Basin,
2010, p. 103-117.
11. S. A. LUCA, C. SUCIU (ed.),The First Neolithic Sites in Central/South-East European Transect, vol. II
- Early Neolithic (Starcevo-Criș) Sites on the Territory of Romania – BAR
12. Gh. Lazarovici, Cultura Starčevo-Criş în Banat, în ActaMN, 6, p. 3-26.
13. Fl. Draşovean, Some aspects in the process of neolithisation of the Banat, în A Short Walk through the
Balkans, 2007, p. 67-76.
14. N. Vlassa, Cea mai veche fază a complexului cultural Starčevo-Criş în România, în AMN, IX, 1972, p.
7-28.
15. I. Paul, Unele probleme ale neoliticului timpuriu din zona carpato-dunăreană, în SCIVA, 40, 1, 1989,
p. 3-25.
16. A. Boroneanţ, Aspecte ale tranziţiei de la mezolitic la neoliticul timpuriu în zona Porţile de Fier, Ed.
Mega, Cluj-Napoca, 2012.
3 Neoliticul dezvoltat şi târziu pe teritoriul României 2
-Caracteristici generale.
- Al doilea val de neolitizare. Dispariţia comunităţilor Starčevo-Criş
-Cultura Vinča. Principalele caracteristici.
-Aria de răspândire a culturii pe teritoriul României
-Repere generale privind periodizarea culturii
-Repere ale culturii materiale
 - Elemente de viaţă spirituală
Bibliografie:
1.C.I. Suciu, Cultura Vinča în Transilvania, Sibiu, 2009.
2.Gh. Lazarovici, Fl. Draşovean, Cultura Vinča în România, Timişoara, 1999.
3. Fl. Draşovean, Cultura Vinča târzie în Banat, Timişoara, 1996.
4. Gh. Lazarovici, Tipologia şi cronologia culturii Vinča în Banat, în Banatica, 2, 1973, p.25-54.
5. Gh. Lazarovici, Periodizarea culturii Vinča în România, Banatica, 4, 1977, p. 19-44.
6. Gh. Lazarovici, „Şocul Vinča C” în Transilvania, în ActaMP, 11, p. 33-56.
7. Dumitru Berciu, Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări, Bucureşti, 1961.
8. S. A. Luca, The neolithic and eneolithic periods in Transylvania, în The Danube Script. Exhibition
Catalogue, 2008, Sibiu, p. 23-38.
4 Manifestări ale artei neolitice pe teritoriul României 2
-Consideraţii generale privind arta neolitică
-Plastica antropomorfă. Studii de caz.
-Plastica zoomorfă. Studii de caz.
-Rolul artei în cadrul civilizaţiilor neolitice de pe teritoriul României
Bibliografie:
1.S.A. Luca, Fl. Marţiş, A. Tudorie, A. Luca, „Consacrarea ritualică” a primei colonizări neolitice din
România. Sanctuarul de gropi de la Cristian I, judeţul Sibiu. Partea III. Părăsirea, în ArheoVest, I, 2013,
p.35-44. (pentru masca miniaturală).
2. S.A. Luca, Art and Religious Beliefs in the Neolithic and Aeneolithic from Romania, Sibiu, 2014.
4. Gh. Lazarovici, Venus de Zăuan. Despre credinţele şi practicile magico-religioase în preistorie, I, în
ActaMP, 12, 1988, p. 23-70.
5. Gh. Lazarovici, Venus de Zauan. Despre credinţele şi practicile magico-religioase(II), în ActaMP, 12,
1988, p. 12-36.
6. N. Vlassa, Douăsprezece statuete cu cap mobil de la Turdaş, în Sargeţia, 4, 1996. p.9-16.
7. O. Radu, E. Rech, G. German, Plastica antropomorfă şi zoomorfă de cultură Turdaş-Vinča de la Parţa, în
Tibiscus, 4, 1974, p.65-69.
8. V. Sîrbu, S. Pandrea, Neolithic objects bearing incised signs on the bottom found in the carpatho-balkan
area-analysis and possible significance, în Studii de Preistorie, 2, 2005, 93-114.
9. Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, Cluj-Napoca, 1979, p.32-35; 87-105;
10. Anton Niţu, reprezentări umane pe ceramica Criş şi liniară din Moldova, în SCIV, 13, 4, 1968, p. 649-661.
11.S.A. Luca, N. Iercoşan, Noi descoperiri de plastică antropomorfă preistorică din zona Careiului, în AnB
S.N., 6, 1998, p.153-166.
12. Sabin Adrian Luca, Ion Dragomir, Date cu privire la o statuetă inedită de la Liubcova –Orniţa (jud.
 Caraş-Severin). In:Banatica, 9, 1987, p. 31-42.
13. Sabin Adrian Luca, Date despre „Statueta de la Liubcova II”, jud. Caraş-Severin, în: ActaTS, 1, 2002, p. 15-28.
14. Sabin Adrian Luca, Contribuţii la istoria artei neolitice. Plastica aşezării de la Liubcova-Orniţa, (jud.
Caraş-Severin), în: Banatica, 10, 1990, p. 6-44.
15. Attila László, Vase neolitice cu feţe umane descoperite în România. Unele consideraţii privind tema
feţei umane pe ceramica neolitică a Bazinului Danubian, în MemA, 2, 1970, 39-74.
17. Gh. Lazarovici, I. Dragomir, O nouă sculptură neolitică descoperită în Clisură, în Banatica, 12, 1993,
p.7-18. R. Florescu, H. Daicoviciu, L. Roşu, Dicţionar enciclopedic de artă veche a României, Bucureşti,
1980.
19. Eugen Comşa, Masques des figurines de la culture Vinča du sud-ouest de la Roumanie et leur sens
symbolique., în Banatica, 11, 1991, p. 125-131.
20. Eugen Comşa, Unele caracteristici ale plasticii antropomorfe din aşezările culturii Vinča din zona
Porţilor de Fier, în Banatica, 1, 1971, p. 85-89.
21. Eugen Comşa, Masques des figurines de la culture Vinča du sud-ouest de la Roumanie et leur sens
symbolique în Banatica, 11, 1991, p. 125-131.
22. Dana Bălănescu, Bălănescu, Gheorghe Lazarovici, Consideraţii privind tipologia şi evoluţia vaselor-
capac din cultura Vinča (descoperiri din Clisura Dunării), în Banatica, 5, 1979, p. 17-26.
23. Fl. Draşoven, Despre unele practici de magie neagră din neoliticul bănăţean. O abordare etno-
arheologică, în AnB. Etnografie, VI, 2005, p. 5-11.
24. Fl. Draşoven, Art and black magic in Vinča culture, în Fl. Draşovean, The Neolithic of the Middle
Danube Region, Timişoara, 1998, p. 205-212.
26. Adam Crnobrnja, Arrangement of Vinča culture figurines. A study of social structure and
organisation,în Documenta Praehistorica, XXXVIII, 2011, p. 131-147.
27. M. Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase. De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis,
Bucureşti, 1986.
28. Cristian Ioan Popa, Gruia Traian Fazekaş, Contribuţii la cunoașterea plasticii antropomorfe din așezarea
neolitică de la Suplacu de Barcău, Sargeţia ,III, S.N., 2012, p.7-26.
5 Sanctuarul de la Parţa. Expresie artistică şi spirituală a unei comunităţi neolitice în Banat 1
- Istoricul cercetărilor și contextul descoperirii sanctuarului
- Organizarea internă a sanctuarului
- Semnificaţia şi rolul sanctuarului în cadrul aşezării.
Bibliografie:
1. Gh. Lazarovici, Plastica monumentală de la Parţa, în AnB S.N., VI, 1, 1998, p.83-92.
2. Gh. Lazarovici, Z. Kalmar, Fl. Draşovean, S.A. Luca, Complexul neolitic de la Parţa, în Banatica, 8,
1985, p. 7-71.
 3.Lazarovici Gheorghe, Aşezarea neolitică de la Parţa, în Tibiscus 2 (1972), p. 3-26.
4. Gh. Lazarovici, Fl. Draşovean, Zoia Maxim, Parţa. Monografie arheologică, Vol. 1.1 şi 1.2 Timişoara, 2001.
5. Szücs-Csillik, Zoia Maxim, Eclipsele și sanctuarul neolitic de la Parța, ArheoVest, I, p. 847-855.
6. Iharka Szücs-Csillik, I., Zoia Maxim, Goddess of nocturnal light at Parţa, ArheoVest, III, 2015, (In press)
7. LAZAROVICI, Gh, Aşezarea de la Parţa, in Tibiscus, 2, 1972, Timişoara p. 3-26.
8. LAZAROVICI, Gh. 1985 - Complexul neolitic de la Parţa, in Banatica, 8, 1985, p. 7-71.
9. LAZAROVICI, Gh. - MAXIM, Z. - DRAŞOVEAN, F. 1994 - Complexul neolitic de la Parţa, III, in
Analele Banatului, Arheologie-Istorie, III, 1994, p. 106-134.
6 Aşezări în neolitic şi eneolitic 2
I. Aşezări deschise
-Tipuri de aşezări (luncă, terase, înălţime, peşteră).
-- Mod de organizare al unei aşezări neolitice.
-Tipurile principale de locuinţe şi propuneri de reconstituire. Studii de caz.
II. Aşezări fortificate
-Elemente de fortificare
Bibliografie:
1. D. Rus, Gh. Lazarovici, On the developed neolithic architecture in Banat, în Banatica, 11, 1991, p.87-
118.
2. E. Comşa, Le types d’ habitation de la culture de Vinča sur le teritorie du Banat et en Oltenie, în The
Late Neolithic of the Middle Danube region, Timişoara, 1998, p. 51-59.
3. I. T. Dragomir, Unele consideraţii cu privire la modul de construcţie al locuinţelor din aşezările
Cucuteni-Tripolie, în SCIV, XIII, 2, 1962.
4. Vl. Dumitrescu, Cu privire la platformele de lut ars ale locuinţelor unor culturi eneolitice, în Acta Musei
Napocensis, V, 1968.
5. Tell-urile neolitice de la Parţa şi Uivar. Asemănări şi diferenţe de organizare a spaţiului social, în AnB
S.N., XV, 2007, p. 19-33.
6. Mihai Meşter, Fortificaţii cu şanţ, val şi palisadă din principalele aşezări neolitice din România, în
ActaMN, 32, 1, 1995, p. 333-349.
7. S. Morintz, O aşezare Boian fortificată-şanţul de apărare de la Spanţov, în SCIV, 14, 2, 1963, p. 275-284.
8. Fl. Marinescu, Aşezări fortificate din România, în StComSibiu, 14, p. 18-24.
9. W. Schier, Activitatea edilitară ca reflectare a cunoștințelor complexe monumentale de şanţuri circulare
din mileniul al V-lea î. Chr. din Europa Centrală, în AnB S.N., XIX, p. 21-43.
10. C.M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. Neoliticul,
Iaşi, 2006.
11. Gh. Lazarovici, Fl. Draşovean, Z. Maxim, Complexul neolitic de la Parţa, în AnB S.N., III, 1994, p.106-
 134.
12. Gh. Lazarovici, C.M. Lazarovici, „Casa sacră” şi importanţa ei pentru reconstituirea arhitecturii,
amenajarea interiorului şi vieţii spirituale, în MemA, XXV-XXVI, 2008-2009, p.89-111.
13. S. Morintz, Tipuri de aşezări şi sisteme de fortificaţie şi de împrejmuire în cultura Gumelniţa, în SCIV,
13, 2, 1962, p. 273-285.
14. C-M Lazarovici, Types d’ habitation de la culture Cucuteni, în V.Chirica, M-C. Văleanu, Etablissement
et habitations prehistoriques, Iaşi, 2008, p. 239-263.
Cultura Cucuteni
-Introducere (în problematica temei)
-Originea culturii
-Aria de răspândire
-Evoluţia culturii. Fazele de dezvoltare
-Aşezări şi locuinţe. Studii de caz
- Cultura materială
-Elemente de viață economică.
Bibliografie:
1.M. Petrescu-Dâmboviţa, M-C. Văleanu, Cucuteni-Cetăţuie. Monografie arheologică, Piatra Neamţ, 2004.
2. M-C. Văleanu, Omul şi mediul natural în neo-eneoliticul din Moldova, Iaşi, 2003.
7 2
3. Vl. Dumitrescu, Originea şi evoluţia culturii Cucuteni - Tripolie (I), în SCIV, 14, 1, 1963, p. 51-79.
4. Vl. Dumitrescu, Originea şi evoluţia culturii Cucuteni - Tripolie (II), în SCIV, 14, 2, 1963, p. 285-309.
5. A. D.-Opriţescu, Vecinii estici şi nord - estici ai triburilor Cucuteni – Tripolie, în SCIVA, 34, 3, 1983,
p.222-235.
6. A. D.-Opriţescu, Consideraţii asupra ceramicii Cucuteni C, SCIVA, 31, 4, 1980, 547-559.
7.A. Malenciuc, Unele consideraţii privind tipologia şi distribuţia aşezărilor Cucuteni (faza A-B) în Câmpia
Jijiei Superioare şi a Başeului, www.academia.edu
D. Monah, Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi, 1985.
C-M Lazarovici, Types d’ habitation de la culture Cucuteni, în V.Chirica, M-C. Văleanu, Etablissement et
habitations prehistoriques, Iaşi, 2008, p. 239-263.
H. Schmidt, Cucuteni, Iaşi, 2007.
8 Artă sau viaţă spirituală în civilizaţia cucuteniană 2

Bibliografie:
1.Vl. Dumitrescu, Arta culturii Cucuteni, Bucureşti, 1979.
2.C. Pavel et alli, X-ray computed tomography investigations of Cucuteni ceramic statuettes, în Documenta
Praehistorica, XL, 2013, p. 323-332.
 4. Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolye, Piatra Neamţ, 2012.
3. Stanislav Ţerna, On the stone figurines of the Cucuteni-Tripolye Culture, în B.P Niculică, D. Boghian,
Semper Fidelis. In Honorem Fidelis Mircea Ignat, Suceava, 2013, p. 107-123.
4. D. Boghian, Unele consideraţii asupra vaselor cucuteniene antropomorfe şi antropomorfizate, în
Arheologia Moldovei, XXXV, 2012, p. 107-136.
5. Gh. Lazarovici, M-C Lazarovici, Sanctuarele culturii Precucuteni-Cucuteni, în Angvstia, 12, 2008, p. 9-
40.
6.Senica Ţurcanu, Obiecte de podoabă cucuteniene: coliere şi pandantive, în Cucuteni 5000 Redivivus, p.
17-30.
7. Senica Ţurcanu, Podoabe pentru gât reprezentate pe statuetele antropomorfe ale complexului cultural
Cucuteni-Tripolye, în Cercetări Istorice, XXVII-XXIX, 2011, p. 9-36.
8.C-M. Lazarovici, Antropomorphic statuettes from Cucuteni-Tripolye: some signs and simbols, în
Documenta Praehistorica, XXXII, 2005,145-154.
9. C-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, Despre unele reprezentări antropomorfe masculine din cultura
Cucuteni, în Acta Moldaviae Meridionalis, XXX, 2009, p.37-47.
9 Cultura Coţofeni 2
-Introducere (în problematica temei)
-Originea culturii
-Aria de răspândire
-Evoluția culturii. Fazele de dezvoltare
-Așezări şi locuințe. Studii de caz
- Cultura materială
-Ceramica
-Plastica antropomorfă şi zoomorfă.
-Elemente de viaţă economică.
Bibliografie:
1. P. Roman, Cultura Coţofeni, Bucureşti, 1976.
2. H. Ciugudean, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: Cultura Coţofeni, Timişoara, 2000.
3.Al. Aldea, Aşezarea Coţofeni de la Râpa Roşie-Sebeş, în Apulum, 7/1, 1968, p. 91-102.
4. E. Comşa, Unele date cu privire la sfârşitul perioadei de trecere de la epoca neolitică la epoca bronzului
în sud-estul Olteniei, în SCIV, 18, 1967, 207-221.
5. I. Emödi, Descoperiri ale culturilor Coţofeni şi Baden în peşterile Igriţa şi Izbândiş, în ActaMN 21, 1984,
405-431.
6. M. Gumă, C. Săcărin, Descoperiri Coţofeni inedite de la Bocşa Montană-"Colţan" (Judeţul Caraş-
Severin).
 Banatica, 6, 1981, p. 59-95.
7. Z. Maxim, L'habitation Coţofeni de Piatra Ilişovei, în Banatica, 12, 1993, 65-74.
8. Fl. Gogâltan, Z. M. Kovacs, Locuirea Coţofeni, în Cercetări arheologice preventive la Floreşti-Polus
Center, jud. Cluj (2007), Cluj-Napoca, 2009, p.27-203.
9. Cristian Ioan Popa, Contribuții la preistoria Văii Sebeșului. Locuiri Coțofeni din zona deluroasă, Cluj-
Napoca, 2012, p.133-213.
10. Cristian Ioan POPA, Motive-simbol pe vasele ceramice coţofeni: cercuri concentrice, spirale, spirale-
ochelari, în Terra Sebus, 5, 2013, p. 77-110.
11. Cristian Ioan POPA, Cel mai vechi tip de plastică antropomorfă Coţofeni. Statueta cu capul mobil de la
Petreşti, în Terra Sebus, 4, 2012, p. 133-153.

10 Metalurgia şi metalurgul în epoca bronzului 2

-Preliminariile metalurgiei bronzului
-Metalurgia cuprului şi a bronzului
-Procesul metalurgic
-Condiţia metalurgului în societatea epocii bronzului.
-Principalele tipuri de descoperiri. Studii de caz.
-Depozite de bronzuri şi cronologia acestora
Bibliografie:
1. Şt.Burda, Tezaure de aur din România, Bucureşti, 1979
2. Florin Gogâltan, Bronzul timpuriu şi mijlociu în Banatul românesc şi pe cursul inferior al Mureşului.
Cronologia şi descoperirile de metal, Timişoara, 1999
3. M.Irimia, Sabia de bronz miceniană descoperită la Medgidia (sec. al XIV ), Pontica, 2, 1969, p. 137 –
147.
4. M.Petrescu-Dâmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Bucureşti, 1977.
5. Mircea Rusu, Consideraţii asupra metalurgiei aurului din Transilvania în Bronz D şi Hallstatt A, în AMN,
9,1972, p. 29 – 63.
6.M. Kadar, Începuturile şi dezvoltarea metalurgiei bronzului în Transilvania, Alba-Iulia, 2007.
7. H. Ciugudean, Ancient gold mining in Transylvania: the Roşia Montană-Buciumi Area, în Roşia
Montană whereto?, p. 220-232.
8. H. Ciugudean, Piesele de aur din depozitul Cugir I şi relaţia lor cu sistemele metrologice din bronzul
târziu, Apulum, XLVII, 2010, p. 23-40.
9.Al. Szentmiklosi, Fl. Draşovean, Arta prelucrării bronzului în Banat, Timişoara, 2004.
10. C. Schuster, Despre un anumit tip de ciocan şi ciocan-topor neperforat din piatră de pe teritoriul
României, în Thraco-Dacica 19, 1-2, 1998, p. 113-144.
 11. D. Popescu, Exploatarea şi prelucrarea metalelor în Transilvania înainte de cucerirea romană, în SCIV,
II, 2, 1951, p.27-44.
12. E. Moscalu, Un tip de ciocan de piatră pentru minerit , în SCIVA, 32, 1, 1981, p. 141-144.
13. A.D. Alexandrescu, În legătură cu statuile-menhir de la Baia de Criş, în SCIV, 14, 1, 1963, p.145-151.
14.A. Hegyi, Un fragment de ciocan pentru minerit descoperit la Zădăreni, judeţul Arad, în TIBISCVM, 3,
2013, p.195-202.
15. Fl. Gogâltan, Contribuţii privind metalurgia bronzului în Bazinul Carpatic. Ciocanele şi nicovalele cu
gaură de înmănuşare transversală din România, în EN, IX-X, 1999-2000, p. 5-59.
16. Fl. Gogâltan, Bronzul timpuriu şi mijlociu din Banat. Metalurgia aurului, în EN, VIII, 1998, p.13-34.
17. M. Eliade, Făurari şi alchimişti, Bucureşti, 1996.
11 Prima epocă a fierului pe teritoriul României 2
-Trasaturile principale ale epocii
-Căi de pătrundere a metalurgiei fierului
-Elemente de cronologie
-„Complexul Basarabi”. Manifestare a etapei mijlocii a primei epoci a fierului.
-Sciţii; Agatârşii
Bibliografie:
1. Vl.Dumitrescu, A.Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti, 1988
2. Marian Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României, Bucureşti, 1993.
3. A.Lászlo, Începuturile metalurgiei fierului pe teritoriul României, SCIVA, 26, 1975, 1, p. 17 – 39.
4. A.Lászlo, Începuturile epocii fierului la est de Carpaţi,Bucureşti, 1994.
5. Oleg Leviţki, Culturile din epoca Hallstattului timpuriu şi mijlociu, Thraco-Dacica, 15, 1994, p. 159 –
214.
6. V Leahu, Cu privire la conceptul “perioada de trecere la epoca fierului" pe teritoriul României, în SCIV,
24, 3, 1973, p. 477-485.
6. A. Stoia, Despre problema cimeriană în spaţiul carpato-duărean în lumina ultimelor cercetări,
SCIV,31,1980,1,p.77– 89.
7. V. Vasiliev, Sciţii agatirşi pe teritoriul României, Cluj-Napoca, 1980
8. A. Stoia, Despre problema cimeriană în spaţiul carpato-duărean în lumina ultimelor cercetări,
SCIV,31,1980,1,p.77– 89.
9. D. BERCIU, Este şi o cale cimeriană în difuzarea metalurgiei fierului?, în SCIV, 14, 2, 1963, p. 395-403.
10. N. Borroffka, Folosirea fierului în România de la începuturi până în secolul al VIII-lea î.e.n, în Apulum,
24, 1987, p. 55-77.
10. Vl.Dumitrescu, La nécropole tumulaire du premier âge du fer de Basarabi, Dacia, NS, 12, 1968, p. 177 –
260.
 11. A.Vulpe, Necropola hallstattiană de la Ferigile. Monografie arheologică, Bucureşti, 1967.
12. V. Vasiliev, A. Aldea, H. Ciugudean, Civilizaţia dacică timpurie din aria intracarpatică a României,
Cluj-Napoca, 1991.
13. M. Tkaciuk, Manifestări culturale din secolele VI-I a. Chr., ThD, 15, 1994, p.105-124.
14.C. Preda, Un nou aspect al începuturilor epocii Latène în Dacia, în SCIV, 11, 1, 1960, p. 30-35.
15. Al. Vulpe, Traci şi iliri la sfîrşitul primei epoci a fierului în Oltenia, în SCIV, 13, 2, 1962, p.307-325.
Coloniile greceşti din Dobrogea şi relaţia acestora cu autohtonii
-Colonizarea şi etapele acesteia: Histria, Tomis, Callatis, Tyras
- Raporturile coloniilor greceşti cu populaţiile învecinate
Bibliografie:
1.P. Alexandrescu, Histria în epoca arhaică, Pontica, 18, 1985, p. 41 – 53.
2. J.Boardmann, Grecii de peste mări, Bucureşti, 1988
3. Em. Condurachi, Histria. Monografie arheologică, Bucureşti, 1960.
4. B. Mitrea, Etape cronologice în relaţiile Histriei cu geto-dacii pe baza monedelor, ThD, 5, 1-2, p. 111 –
122.
5. Vl.Dumitrescu, A.Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti, 1988
12 5. D.M.Pippidi, D.Berciu, Din istoria Dobrogei . Geţi şi greci la Dunărea de Jos, Bucureşti, 1965. 1
6. A. Bejan, L. Măruia, Geto-Dacii. Istorie şi civilizaţie, Timişoara, 2003, p. 27-31.
7. C.Preda, Tariverde – aşezare băştinaşă sau factorie histriană? – Pontica, 5, 1972, p. 77 – 88
8.S. Dimitriu, Tot despre data întemeierii Histriei, în SCIV, 15, 2, 1964, p. 251-257.
9.S. Dimitriu, Poziţia Histriei arhaice în cadrul cronologiilor secolelor VII-VI î.Hr, în SCIV, 16, 4, 1965, p.
663-674.
10.C. Preda, Callatis, Bucureşti, 1968.
11. C. Scorpan, Prezenţa şi continuitatea getică în Tomis şi Callatis, în SCIV, 21, 1, 1970, p. 70-85.
12.V. Iliescu, Cu privire la coloniile greceşti şi la data întemeierii teritoriului lor rural, Pontica, 3, 1970, p.
87-98.
13. I. Stoian, În legătură cu vechimea teritoriului rural al Histriei, în SCIV, 8, 2, 1957, p.183-204.
13 Formaţiuni politico-militare ale geto-dacilor în secolele VI-II î.Chr şi politica macedoneană la 2
Dunărea de Jos
-Raporturile geto-dacilor cu sciţii lui Atheas şi cu statul macedonean în timpul lui Filip al II-lea şi
Alexandru cel Mare
- Dromichaites şi raporturile cu Lysimach
- Alte formațiuni politico-militare getice din sec. III-II a.Chr.
Bibliografie:
1. Vl.Iliescu, Când a trăit regele Oroles?, în Arheologia Moldovei, 7, 1972, p. 377-381.
 2. Al.Suceveanu, Unele probleme politico-economice din Dobrogea secolelor V – IV î.e.n., Pontica, 5,
1972, p. 89 – 1027.
3. A. Petre, Geţii şi dacii din Scytia Minor documentaţi de izvoarele scrise de la Sofocle la Solinus, Pontica,
7, 1974, p. 9-26.
4. Vl.Iliescu, Contribuţii la problema raporturilor scito-trace în sec. IV î.Hr., Pontica, 2, 1965, p. 189 – 198.
5 Vl.Iliescu, Campania strategului Zopyrion la Dunărea de Jos, Pontica, 4, 1971, p. 57 – 74
6. R.Florescu, Ţara lui Dromichaites, Pontica, 14, 1981, p. 153 – 157.
7. Fl. Medeleţ, În legătură cu expediţia întreprinsă de Alexandru Macedon la Dunăre în 335 î.e.n., A M N,
19, 1982, p. 13 – 22.
8. V.Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucureşti,1926.
9. M.Petrescu-Dâmboviţa et alii., Istoria României de la începuturi până în sec. al VIII-lea, Bucureşti, 1995.
10. D.M.Poppidi, Contribuţii la istoria veche a României, Bucureşti, 1967.
11. I.I.Russu, Zoltes şi Rhemaxos. Traci, sciţi şi Istria în sec.III – II î.e.n., Apulum, 6, 1967, p. 123 – 144.
12. P. Alexandrescu, Izvoare greceşti despre retragerea din expediţia scitică a lui Darius, în SCIV, 7, 3-4,
1956, p. 219-239.
13. D. Berciu, A. Berciu-Drăghicescu, Războiul dintre geţi şi perşi: 514 î.e.n, Bucureşti, 1986.
14.G. Trohani, L. Nemoianu, Istoria politică a geto-dacilor în secolele IV-II î.e.n, Revista de Istorie, 34, 2,
1981, p. 273-275.
15. A. Suceveanu, O ipoteză despre Zopyrion, în SCIV, 17, 4, 1966, p.635-644.
16.C. Daicoviciu, Rubobostes=Burebista?, în AMN, 6, 1969, p. 459-464.
14 Dacia în timpul lui Burebista 2
-Izvoare
- Premizele şi tipul formaţiunii sale politico-militare
- Structura societăţii
- Religia şi marele preot
- Reşedinţa; armata
- Politica internă
- Politica externă
- Cronologia şi semnificaţia acţiunilor sale
Bibliografie:
1. M.Babeş, Unitatea şi răspândirea geto-dacilor în lumina descoperirirlor arheologice (secolele al II-lea
î.e.n. – I e.n.), SCIVA, 30, 1979, 3, p. 327 – 346.
2.A.Bodor, Contribuţii la problema agriculturii în Dacia înainte de cucerirea romană. Problema obştiilor la
daci, SCIV, 7, 1956, 3-4, p. 253-266, 8, 1957, 1-4, p. 137-148.
3.Em.Condurachi, Burebista şi oraşele pontice, SCIV, 4, 1953, 3 – 4, p. 515 – 523.
 4.I.H.Crişan, Burebista şi epoca sa, Bucureşti, 1977
5.H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972
6.I.Glodariu, Consideraţii privind organizarea statului dac, A M N, 17, 1980, p. 433 – 439.
7. Vl.Iliescu, Până când a domnit Burebista?, SCIVA, 32, 1981, p. 67 şi urm.
8. M.Macrea, Burebista şi celţii de la Dunărea de mijloc, SCIV, 7, 1956, 1 – 2, p. 119 – 136.
9. N. Gostar, V. Lică, Societatea geto-dacică de la Burebista la Decebal, Iaşi, 1984.
10.Al. Suceveanu, Unele reflecţii în legătură cu regatul lui Burebista, în AMN, 15, 1978.
11. Fontes Historiae Dacoromanae, I, Bucureşti, 1964; II, Bucureşti, 1970
Urmaşii lui Burebista până la Decebal şi raporturile lor cu romanii
- Izvoare
- Succesiunea regilor daci şi zonele de manifestare a puterii lor - Cucerirea Dobrogei de romani
- Raporturile daco-romane în sec. I d.Hr. (până la Decebal).
Bibliografie:
1. D.Berciu, Scriere cu litere latine în complexul de la Ocniţa, SCIVA, 25, 1974, 3, p. 381 şi urm.
2. Maria Chiţescu, Unele aspecte ale relaţiilor dintre Dicomes şi Marcus Antonius în lumina descoperirilor
numismatice (o problemă de geografie istorică), SCIV, 19, 1968, 4, p. 655- 665.
3. H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972.
4. H.Daicoviciu, J.Trynkowski, Les rois daces de Burebista à Decebale, Dacia, NS, 14, 1970, p. 159 – 166
15 1
5. N.Gostar, Dinaşti daci de la Burebista la Decebal, SCIVA 35, 1984, 1, p. 45 – 53
6.N.Gostar, V.Lica, Societatea geto-dacică de la Burebista la Decebal, Iaşi, 1984
7. V.Iliescu, Până când a domnit Burebista?, SCIVA, 32, 1981, 1, p. 67 şi urm.
8.C.Preda, Fl.Preda, Politica externă a regilor geto-daci de la Burebista la Decebal, Studii şi Articole de
Istorie, 35 – 36, 1977, p. 5-15.
9. D.Protase, Unde a fost regatul lui Dicomes?, SCIV, 21, 1970, 1, p. 145-153.
10. D.M.Pippidi, Tib. Plautius Aelianus şi frontiera Dunării de Jos în sec. I e.n., în „Contribuţii la istoria
României”, ed. a II-a, Bucureşti, 1967, p. 287 – 328.
11. C.C. Petolescu, Dacia şi Imperiul Roman. De la Burebista până la sfârşitul antichităţii, Bucureşti, 2000.
12. R.Vulpe, I.Barnea, Din istoria Dobrogei, II, Romanii la Dunărea de Jos, II, Bucureşti, 1968
16 Arhitectura militară dacică din spaţiul intracarpatic 2
- Probleme de terminologie: cetate, aşezare fortificată.
- Locuri destinate fortificării.
- Fortificaţii de tradiţie hallstattiană, cu ziduri din pământ şi piatră.
- Fortificaţii cu ziduri din piatră fasonată.
- Arhitectura militară dacică în reprezentările de pe Columna Traiană.
- Sfârşitul cetăţilor şi aşezărilor fortificate dacice din Transilvania. Cauze.
 Bibliografie:
1. D. Antonescu, Introducere în arhitectura dacilor, Bucureşti, 1984.
2. I. H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor, vol. 1-2, Bucureşti, 1993.
3. C. Daicoviciu, Cetatea dacică de la Piatra Roşie, Bucureşti, 1954.
4. H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972.
5. H. Daicoviciu, Sistemul defensiv al cetăţii dacice de la Costeşti, în Sargetia, XIV, 1979, p. 103-114.
6. H. Daicoviciu, şt. Ferenczi, I. Glodariu, Cetăţi şi aşezări dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1989.
7. I. Glodariu, Arhitectura dacilor. Civilă şi militară, Cluj Napoca, 1983.
8. I. Glodariu, Cariere şi exploatarea pietrei în Dacia preromană, în ActaMN, XXII-XXIII, 1985-1986, p.
91-103.
9. I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacică de la Căpâlna, Bucureşti, 1989.
10. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, Cetăţi şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1988.
11. M. Gumă, A. Rustoiu, C. Săcărin, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice efectuate în
cetatea dacică de la Divici între anii 1988-1994. Principalele rezultate, în Cercetări arheologice în aria
nord-tracă, I, 1995, p. 401-426.
12. V. Haheu, Sisteme de fortificaţii getice. Probleme şi perspective, în Symposia Thracologica, 9, 1992, p.
148-149.
13. N. Lupu, Tilişca. Aşezările arheologice de pe Căţănaş, Bucureşti, 1989.
14. M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu, Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Bucureşti, 1966.
15. V. Moga, Remarques sur le mur de la citadelle dace de Piatra Craivii, în Acta Musei Napocensis,
32/I,1995, p. 145-148.
16. V. Moraru, V. Pârvu, Noutăţi la Măgura Călanului, în Sargetia, XXI-XXIV, 1988-1991, p. 643-651.
17. V. Moraru, H. Tatu, posibile fortificaţii dacice din val de piatră şi pământ la Pui şi Federi (jud.
Hunedoara), în ActaMN, 26-30, I/1, 1989-1993, p. 263-267.
18. A. Rustoiu, Observaţii privind tipologia şi cronologia fortificaţiilor daco-getice cu ziduri din piatră
nefasonată, în Analele Banatului, II, 1992, p.179-186.
17 Arta geto-dacică 2
- Originile artei geto-dacice.
I. Arta metalelor preţioase în sec. IV-III a. Chr.
- Stilul animalier.
- “Tezaurele” princiare.
- Artă şi simbolistică.
II. Arta metalelor preţioase în sec. II a. Chr. – I p. Chr.
- Artă şi simbolistică.
III. Arta ceramicii.
 - Elemente decorative incizate şi aplicate.
- Ceramica pictată din zona capitalei Sarmizegetusa Regia.
- Ceramica pictată din Moldova şi legăturile cu zona est-transilvăneană.
Bibliografie:
1. I. H. Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor, Bucureşti, 1986.
2. I. H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor, Bucureşti, 1993.
3. G. Florea, O schiţă pentru reconstituirea imaginarului la daci – elemente ale bestiarului real şi fantastic
-, în Viaţă privată, mentalitţi colective şi imaginar social în Transilvania, Oradea-Cluj, 1995-1996, p. 56-70.
4. G. Florea, Ceramica pictată. Artă, meşteşug şi societate în Dacia preromană (sec. I a. Chr. – I p. Chr.) ,
Cluj-Napoca, 1998.
5. R. Florescu, Arta dacilor, Bucureşti, 1993.
6. M. Gramatopol, Artă şi arheologie dacică şi romană, Bucureşti, 1982.
7. M. Gramatopol, Arta monedelor geto-dacice, Bucureşti, 1997.
8. V. Sârbu, G. Florea, Imagine şi imaginar în Dacia preomană, Brăila, 1997.
18 Spiritualitatea geto-dacilor 2
-Abordare terminologică. Religie şi Magie.
-Panteonul dacic
-Magie în societatea dacică
-Practici funerare în lumea dacică. Studii de caz.
-Religia şi societatea dacică.
-Descoperiri principale privind practicile religioase la daci
Bibliografie:
1. M.Babeş, Descoperirile funerare şi semnificaţia lor în contextul culturii geto-dacice clasice, SCIVA, 39,
1988, 1, p. 3 – 32.
2 I.H.Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor:repere istorice, Bucureşti, 1986
3. H. Daicoviciu, Le santuaire A de Sarmizegetusa Regia, A M N, 17, 1980, p. 65 – 79.
4. I.Glodariu, Fl.Costea, Sanctuarul circular al cetăţii dacice de la Racoş, Ephemeris Napocensis, 1, 1991, p. 21 – 40.
5. D.Protase, Riturile funerare la daci şi daco-romani, Bucureşti, 1971.
6. V.Sârbu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor, Brăila-Galaţi, 1993.
7. D. Ciugudean, H. Ciugudean, Un mormânt de războinic geto-dac la Tărtăria (jud. Alba), în Ephemeris
Napocensis, III, 1993, p. 77-79
8. I. H. Crişan, Necropola dacică de la Cugir (jud. Alba), în Apulum, XX, 1980, p. 81-87.
9. I. H. Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor, Bucureşti, 1986.
10. V. Sârbu, Mormintele tumulare din zona carpato-dunăreană (sec. I î. de Chr.-I d.Chr.), în Istros, VII,
1994, p. 123-159.
11. Silviu Sanie, Din istoria culturii şi religiei geto-dacice, Iaşi, 1995.
 12. A. Bejan, L. Măruia, Civilizaţia geto-dacilor. Spiritualitatea, Timişoara, 2008.
13. V. Sârbu, Credinţe magico-religioase ale geto-dacilor reflectate în descoperiri arheologice, în SCIVA,
38, 1, 1987, p.91-108.
14. Al. Vulpe, Despre unele aspecte ale spiritualităţii dacice, în ThD, 7, 1987, p.101-111.

19 Dacia în timpul lui Decebal. Războaiele daco-romane şi cucerirea Daciei 2

Situaţia politico-militară; sistemul de fortificaţii
- Războiul dintre daci şi romani în timpul lui Domiţian
- Izvoare privind războaiele dacice ale lui Traian. Tropaeum Traiani şi Columna lui Traian.
- Primul război dacic
- Al doilea război dacic
- Urmările războaielor dacice.
Bibliografie:
1. H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972.
2. I.Glodariu, Sistemul defensiv al statului dac şi întinderea provinciei Dacia, A M N, 19, 1982, p. 13-38.
3. C.C.Petolescu, Decebal, regele dacilor, Bucureşti, 1991.
4.D. Tudor, Decebal: regele erou al dacilor, Bucureşti, 1964.
5. C.C.Petolescu, Scurtă istorie a Daciei romane, Bucureşti, 1995
6. C.C.Petolescu, Dacia şi Imperiul Roman. De la Burebista până la sfârşitul antichităţii, Bucureşti, 2000
7. D.Protase, „Decebalus per Scorilo” în lumina vechilor şi noilor interpretăr”, Thraco-Dacica, 7, 1986, p.
146-153.
8. I.I.Russu, Comorile regelui Decebal, Sargetia, 4, 1966, p. 97 şi urm.
9. M.P.Speidel, Ranistorum, ultimul punct de sprijin al lui Decebal, AMN, 6, 1970.
10. D.Tudor, Decebal şi Traian, Bucureşti, 1977
11. N.Ursulescu, Sur la datation de la mort de Décébale et de la fin des guerres daco-romaines, ThD, 14,
1993, p. 143-148.
12. R.Vulpe, Despre portretul lui Decebal, Apulum, 13, 1975, p. 71 – 83
13. R.Vulpe, Columna lui Traian. Monument al etnogenezei românilor, Bucureşti, 1988.
14. I. Glodariu, Cetatea de la Căpâlna în sistemul defensiv al statului dac, în AMN, 20, 1983.
15.C-tin Daicoviciu, H. Daicoviciu, Sarmizegetusa: cetăţile şi aşezările dacice din Munţii Orăştiei,
Bucureşti, 1962.
16. V. Culică, Un relief de plumb privitor la luptele împăratului Traian pentru cucerirea Daciei, în SCIV, 23,
4, 1972, p.651-657.
17. A. Rădulescu, Tropaeum Traiani (Monumentul şi cetatea), Bucureşti, 1988.
18. Ion Barnea, Tropaeum Traiani, Bucureşti, 1979.
 19. R. Vulpe, Columna lui Traian, Bucureşti, 2002.

Armata romană în Dacia (Exercitus Daciae)

- Participarea armatei romane la cucerirea Daciei.
- Organizarea armatei romane din Dacia (Exrcitus Daciae).
- Unităţi militare.
- Fortificaţii romane (Castre. Tipuri de castre, castrele de legiune şi etapele de evoluţie a acestora;. Structură
şi rol defensiv).
- Rolul armatei în romanizarea Daciei.
Bibliografie:
1. M. Bărbulescu, Din istoria militară a Daciei romane. Leg. V Macedonica şi castrul de la Potaissa, Cluj-
Napoca, 1987.
2 D. Benea, Din istoria militară a Moesiei Superior şi a Daciei. Leg. VII Claudia şi Leg. II Flavia, Cluj-
Napoca, 1983.
20 2
3. I. Bogdan-Cătăniciu, Fortifications de terre Trajanes en dacie et dans le nord dela Mésie Inférieure, în
ActaMN, 26-30, I/1, 1989-1993, p. 49-66.
4. V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane, Bucureşti, 1937.
5. I. Glodariu, Itinerarii posibile ale cavaleriei maure în războaiele dacice, în In Memoriam Constantini
Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 151-164.
6. N. Gudea, Porolissum, cheia de boltă a apărării Daciei Porolissensis, în Acta Musei Porolissensis, XII,
1988, p. 195-214.
7. H. Daicoviciu, I. Ferenczi, A. Rusu, Dovezi referitoare la participarea legiunilor II Adiutrix şi VI
Ferrata la cucerirea complexului cetăţilor dacice din Munţii Sebeşului, în Sargetia, XXI-XXIV, 1988-
1991, p. 45-61.
8. V. Moga, Din istoria militară a Daciei romane. Leg. XIII Gemina, Cluj-Napoca, 1985.
9. D. Tudor, Oltenia romană, Bucureşti, 1968.
21 Urbanismul în Dacia romană 2
- Organizarea administrativă a Daciei romane.
- Colonizarea Daciei.
- Începutul vieţii urbane în Dacia.
- Centrele urbane ale Daciei. Organizare, teritoriu şi evoluţie.
- Sate şi târguri.
- Villae rusticae.
Bibliografie:
1. D. Alicu, Urbanism şi arhitectură în Dacia romană, III. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Revista
 Muzeelor şi Monumentelor. Monumente istorice şi de artă, 2, 1989, p. 3-14.
2. R. Ardevan, Viaţa municipală în Dacia romană, Timişoara, 1998.
5. N. Branga, Urbanismul Daciei romane, Timişoara, 1980.
6. H. Daicoviciu, Fenomenul urban antic în România, în Apulum, XIII, 1975, p. 85-94.
7. I. Glodariu, Aşezările dacice şi politica de urbanizare romană, în Apulum, XXIV, 1987, p. 133-137.
8. M. Macrea, Viaţa în Dacia romană, Bucureşti, 1969.
9. C. Opreanu, Castrul legiunii I Adiutrix de la Apulum în timpul lui Traian. Consecinţe asupra
urbanismului roman la Apuum, în Apulum, XXXV, 1998, p. 121-134.
10. C. Pop, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia şi teritoriul ei, în Ephemeris Napocensis, IV, 1994, p. 61-
74.
11. Al. Popa, Evoluţia istorică a celor două oraşe de la Apulum, în Apulum, XIV, 1976, p. 65-70.
12. Fl. Preda, Oraşele romane din Dacia, în Studii şi articole de istorie, XLIX-L, 1984, p. 220-229.
13. A. Bejan, Dacia Felix, Timişoara, 1998.
22 VIAŢA POLITICĂ ÎN DACIA ROMANĂ. RETRAGEREA AURELIANĂ 2
- Istoria politică a Daciei de la Traian până la părăsirea Daciei
- Retragerea aureliană: izvoare; cauze; caracterul părăsirii Daciei
Bibliografie:
xxx Fontes Historiae Dacoromanae, I, Bucureşti, 1964; II, Bucureşti, 1970
- Andrei Aricescu, Despre o recentă interpretare a izvoarelor literare privind părăsirea Daciei, SCIV, 24,
1973, 3, p. 484-485
- M. Bărbulescu, Dacia romană, în M.Bărbulescu, D.Deletant , K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria
României, Bucureşti, 1998, p. 50 – 111
- Adrian Bejan, Dacia Felix. Istoria Daciei Romane, Timişoara, 1998
- Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Timişoara, 1996
- Doina Benea, Dacia în timpul lui Aurelianus, Banatica, 13, 1995, p. 149 – 170
- C.Daicoviciu, Severus Alexander şi provincia Dacia, A M N, 3, 1966, p. 153 – 171
- H.Daicoviciu, I.Piso, Sarmizegetusa şi războaiele marcomanice, A M N, 12, 1975, p. 159 – 163
- Cristian Găzdac, The Monetary Circulation and the Abandonment of Dacia. A Comparative Study, A M
N, 35/1, 1998, p. 229 – 234
- N.Gudea, Dacia Porolissensis în timpul războaielor marcomanice, A M P, 18, 1994, p. 67 – 93
- K.Horedt, Dacia amissa, SCIVA, 25, 1974, 4, p. 555-558
- F.Horovitz, Prezenţa în Panonia , în vremea lui Gallienus, a legiunilor V Macedonica şi XIII Gemina şi
încetarea stăpânirii romane în Dacia, SCIV, 8, 1957, p. 333 – 338
- Vl.Iliescu, Părăsirea Daciei în lumina izvoarelor literare, SCIV, 22, 1971, 3, p. 425 – 442
- M. Macrea, Viaţa în Dacia romană. Bucureşti, 1969
- C.H.Opreanu, Dacia romană şi barbaricum, Timişoara, 1998
- C.C.Petolescu, Dacia la începutul domniei lui Antoninus Pius, Thraco-Dacica, 14, 1993, p. 159 – 162
- C.C.Petolescu, Scurtă istorie a Daciei romane, Bucureşti, 1995
- C.C.Petolescu, Dacia şi Imperiul Roman. De la Burebista până la sfârşitul antichităţii, Bucureşti, 2000
- D.Protase, Problema continuităţii în Dacia în lumina arheologiei şi a numismaticii, Bucureşti, 1966
- D.Protase, Autohtonii în Dacia, I, Bucureşti, 1980, p. 253 – 265
- Dan Ruscu, L’abandon de la Dacie romaine dans les sources litéraires, A M N, 35/1, 1998, p. 235 – 254
- I.I.Russu, Dacia şi Pannonia Inferior în lumina diplomei militare din anul 123, Bucureşti, 1973
- D.Tudor, În legătură cu războiul lui Filip Arabul împotriva carpilor, Pontica, 9, 1976, p. 89 – 96
- D.Tudor, Oltenia romană, Bucureşti, ed. IV, 1978