RELEVEU LA MUZEUL SATULUI

BISERICA DIN RAPCIUNI

Biserica de lemn din Rapciuni, comuna Ceahlau, jud. Neamt este o biserica
construita in 1773, dupa cum atesta inscriptiile daltuite pe grinzile din pridvor si aflata
in prezent la Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti. Biserica a fost transferata in
muzeu in anul 1958, ca urmare a inceperii lucrarilor la barajul hidroenergetic de la
Bicaz. Biserica din Rapciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul
National al Satului Dimitrie Gusti.
Arhitectura se incadreaza in stilul vechilor biserici moldovenesti din lemn. Pictura din
interiorul bisericii se inscrie in canonul erminiilor bizantine. Constructia are mai multe
inscriptii in grafie slavona, slavo-romana sau romana care se adauga celor
slavonesti de la iconografie. A existat si un program de restaurare al bisericii de lemn
care a debutat in anul 2007.
Biserica veche a fostului sat Rapciuni din comuna Ceahlau constituie subiectul unui
studiu numit Biserica salvata din lac.

Un pridvor asezat in partea laterala a bisiericii catre sud, cu doua banci laterale si
sprijinit pe stalpi cu arcade, marcheaza intrarea in biserica. Deasupra tavanului se
inalta un foisor cu toaca si suporturile pentru clopote. Interiorul pronaos, naos, si
altar este important prin valoarea artistica a picturii murale, opera unor mesteri
locali din familia Zugravescu executata in tehnica obisnuita la epoca respective.
Suvite inguste (2-3 cm), de panza din in sau din canepa, lipsite de contact a barnelor
din pereti, au asigurat o suprafata neteda continua pentru culorile care s-au asternut
direct pe lemn.

Pictura din interiorul bisericii se inscrie in canonul erminiilor bizantine, fiind realizate
scene din Patimile lui Iisus (naos) si din Vechiul si Noul Testament (pronaos). Pictura
a fost executata direct pe suprafata neteda a peretilor pregatiti prin astuparea
rosturilor dintre barne, cu lut si aplicarea unor suvite de panza din in sau canepa,
peste aceasta lipitura. Scenele se individualizeaza prin expresivitatea figurilor redate
intr-o gama cromatica calda, bazata pe rafinate racorduri intre verde, ocru si
albastru. Varietatea, originalitatea si unitatea artistica a patrimoniului mobil din acest
lacas de cult - tampla sculptata, strane, jilturi, icoane, sfesnice - constituie un tezaur
artistic pretios.

Planul bisericii este trilobat, absida altarului fiind decrosata fata de naos, poligonala.
Planul cuprinde trei incaperi: un pronaos, cu partea dinspre apus poligonala, un naos
si o absida pentru altar. Pronaosul este despartit de naos printr-un perete de lemn cu
deschideri largi, iar naosul de altar, prin nelipsitul iconostas, care este asezat
inaintea liniei de demarcatie a absidei, in asa fel ca intre el si aceasta sa se lase
locul necesar amenajarii celor doua anexe: proscomidia si diaconicul. Pridvorul,
pronaosul, naosul si altarul sunt boltite in stilul bisericilor de zid. Fundatia constructiei
este din piatra si beton, turnate in sapatura, iar pardoseala este realizata din
scanduri de brad in altar, naos si pronaos si piatra de cariera in pridvor. Peretii
constructiei sunt din barne de brad, taiate si cioplite, despicate la trasca, iar temelia
bisericii este realizata din piatra de cariera, mortar, zidite cu liant, in 1-10 randuri.
Sarpanta este realizata in patru ape, din capriori de brad, respective grinzi de brad,
fasonate si imbinate in stil blockbau (cununi de barne orizontale), iar invelitoarea
este realizata din sita de brad, batuta in tehnica solz de peste si imbinate tot in stil
blockbau. Materialul din care a fost construita biserica este lemnul, sub forma de
barne cioplite pe patru fete, incheiate la colturi in coada de randunica, prelungite
treptat la partea superioara sub acoperis, formand console rotunjite la capete si
decorate cu rozete. Pentru construirea bisericii s-a folosit in principal lemnul de
stejar, dar si cel de brad. S-au utilizat arbori seculari, data fiind marimea deosebita a
barnelor cioplite in patru fete. Sunt transpuse in lemn de frasin si brad, cu multa
pricepere si talent, planul triconic (cruce bizantina) si boltirile de peste naos si
pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi, iar pe absidele laterale si
a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucati de lemn
imbinate cu maiestrie si performanta. Pridvorul este plasat pe stalpi ciopliti si uniti
prin arcade, in fata usii de intrare, pe latura de sud si este suprapus de turnul
clopotnita care are un mic foisor necesar difuzarii sunetului clopotelor. Fatada
bisericii este impodobita cu diverse elemente decorative menite a sublinia
deschiderile (ferestrele si usa au crestate si sculptate motive geometrice precum
funia, rozete, dinti de lup), iar ultimile cununi de barne ale peretilor, cele de sub
streasina larga, sunt prelungite in forma de aripi rotunjite.

Biserica de plan triconic, cu peretii din barne de brad imbinate la colturi in tehnica
coada de randunica, este influentata, din punct de vedere architectonic, de
constructiile similar realizate din piatra si caramida. Ultimile trei barne de sub
streasina au capetele iesite in consola, prin depasiri successive, sugerand prin
decorul lor, aripile de future. Valoarea artistica a bisericii este intregita de inscriptiile,
cu litere chirilice sau latine, de pe grinzile pridvorului mentioneazaevenimente
deosebite din viata satului, cum ar fi, venirea lacustelor in anul 1847, ierni sarace in
precipitatii etc.

Exemple remarcabile de buna si frumoasa arhitectura populara, bisericile de lemn
imbogatesc in mod considerabil patrimoniul artei nationale romanesti si constituie
totodata pentru arhitectii si constructorii zilelor noastre, un pretios si nesecat izvor de
invataminte.






Luscan Roxana-Elena
Cosma Alexandru-George
Gheorghe Tudor-George