24.02.

2015 Curs I
Normalitatea psihica reprezinta o notiune dificil de definit, datorita faptului ca structura psihica a
fiintei umane este extrem de diferita si datorita acestui fapt normalitatea psihica este data de majoritate.
Daca o anumita actiune, reactie sau comportament este acceptat de majoritatea unei comunitati, el este
considerat normal, in timp ce lipsa acceptarii lui genereaza anormalitate.
In functie de prezenta/absenta unor caracteristici psihice specifice fiintei umane, aceasta are capacitatea de a
se integra in mediul social, de a reactiona adecvat la provocarile mediului, de a intui consecintele faptelor
sale si de a le regreta sau nu. Aceste actiuni se definesc ca discernamant.
Discernamantul unei persoane este echivalent cu normalitatea psihica , dar exista si unele afectiuni
psihice in care discernamantul este pastrat. In functie de prezenta sau absenta discernamantului, exista 3
categorii:
Discernamant prezent cand persoana isi planifica actiunile, anticipeaza consecintele acestora si in functie
de asta, le realizeaza sau nu, situatie in care va raspunde jurdic pentru faptele comise.
Discernamant absent cand persoana, datorita unor boli psihice grave, comite o fapta fara a anticipa
consecintele ei, din punct de vedere juridic nu raspunde pentru fapta sa, fiind trata pentru restul vietii si
internata obligatoriu, conform art 110din Codul Penal, in spitale pentru masuri de maxima siguranta.
Discernamant diminuat - afectiunea psihica nu este grava sau fapta comisa este de gravitate mica, situatie in
care persoana poate anticipa doar partial consecintele faptelor sale, iar din punct de vedere juridic, este
obligata la tratament medical supravegheat, conform art. 109 din Codul Penal.

Afectiuni psihice care afecteaza discernamantul

1. PSIHOPATIA reprezinta o afectiune psihica mai frecventa la sexul masculin si care apare in/la
adolescenta. Este generata de frustrarile materiale si sociale ale unor tineri, precum si dorinta nestapanita a
acestora de a atinge, prin orice mijloace, un nivel de trai superior. Este mai frecventa in orase si este
caracterizata prin disparitia sensibilitatii, lipsa de afectiune, lipsa remuscarilor si agresivitate extrema.
Psihopatii sunt de obicei lideri de grup, cel mai frecvent infractional, si principala lor preocupare este
aceea de a mentine conducerea grupului si de a obtine beneficii materiale de pe urma acestuia. Dorinta de a
iesi mertu in evidenta se face prin imbracaminte si comportament excentric, agresivitate marcata si adesea
nejustificata. Comit fapte antisociale grave, cel mai frecvent agresiuni, violuri, talharii sau furturi. Nu au
remuscari fata de faptele comise, fiind cel mai frecvent recidivisti.
Principalele forme de manifestare a excentricitatii sunt reprezentate de tatuaje sau plagi taiate pe
antebrate pe care si le produc singuri din dorinta de a-si dovedi rezistenta la durere, precum si datorita
1

conflictului psihic intre personalitatea lor excesiva si mediul social in care nu se pot integra. Faptele
antisociale comise sunt cel mai frecvent insotite de consumul de alcool si droguri.
2.

OLIGOFRENIA reprezinta afectiuni psihice genetice ce se caracterizeaza prin oprirea

dezvoltarii psihice a copilului la o anumita varsta. In general, parintii nu sesizeaza afectiunea la varste
fragede ale copilului, deoarece dezvoltarea somatica este corespunzatoare. Afectiunea este diagnosticata de
obicei in jurul varstei de 10 ani, cand parintii sesizeaza dificultati scolare ale copilului precum si un
comportament infantin necorespunzator varstei biologice.
In functie de IQ, exista trei categorii:
1.Deficienta mintala severa (cretinism / IQ < 45) determina un grad de handicap accentuat
copilului care nu este deplasabil, nu poate vorbi, nu se poate alimenta si ingriji singur si in consecinta, nu are
discernamant.
2.Deficienta mintala medie (imbecilitate / IQ cuprins intre 45 65) - permite copilului efectuarea
de studii primare, dupa care ramane repetent. Are posibilitatea de a se deplasa si are o relativa integrare
sociala, dar nu poate presta decat activitati elementare de curatenie, ingrijire de animale, etc. Discernamantul
este cel mai frecvent absent, dar in IQ-urile mai mari, poate fi un discernamant diminuat.
3.Deficienta mintala usoara (idiotie / IQ in jur de 65) permit efectuarea a 8 clase in general si
eventual a unei scoli profesionale, adultul putand desfasura activitati cu un grad de complexitate mai mare.
Cel mai frecvent, discernamantul este prezent.
Formele medii si severe sunt insotite de un dismorfism facial, adica un aspect caracteristic al fetei, ce
permite recunoasterea lor de la distanta. Comit fapte antisociale de o gravitate mica sau medie, furturi sau
talharii si cel mai frecvent la sugestia unei alte persoane. Neavand capacitatea de a discerne binele de rau,
comit faptele prin inductie de grup, fara macar sa pretinda recompense. Sunt nelipsiti din grupurile de
influenta ale psihopatilor, care ii coordoneaza si manipuleaza.
3. DEPRESIA reprezinta afectiuni psihice caracterizate prin stare de tristete cronica , nemotivata,
izolare sociala, pierderea interesului pentru activitati, stari de anxietate , insomnii si ganduri macabre.
Cauzele pot fi de mai multe feluri:
- factori externi: decese a unor persoane apropiate, divorturi, falimente in afaceri, imposibilitate de plata a
ratelor;
- factori interni ce tin de organismul victimei,cum ar fi : diverse afectiuni, invaliditati, neagrearea aspectului
estetic propriu, varsta;
- factori endocrini - cercetarile stiintifice au aratat ca depresia poate fi generata de furtuni hormonale ce
survin la nivelul organismului in anumite situatiiparticulare, cum ar fi : nasterea, care prin expulzia fatului
determina o modificare brusca a diversilor hormoni in organismul mamei ce poarta numele de depresie de
sarcina. Aceasta dureaza aproximativ 2 saptamani dupa nastre, iar in aceasta perioada mama recurge la
pruncucidere.
2

O alta depresie este reprezentata de trecerea de la anotimpul cald la rece si invers, fapt dovedit de
numarul mare de sinucideri intalnite primavara si toamana. Hormonii implicati in starile depresive sunt
serotonina si acetil-colina.
-factori genetici, fapt dovedit de numarul mare de sinucideri intalnit la anumite persoane, spre deosebire
de altele. De exemplu tarile mediteraneene au o rata foarte mica a sinuciderii, in timp ce alte tari cum ar
fi Finlanda, Ungaria si tarile baltice au rate de suicid foarte mari. O dovada a componentei genetice este
aceea ca rata de suicid a populatiei maghiare din Romania este identica cu cea din Ungaria.
Depresia are mai multe faze in functie de una din cauzele care a determinat-o. Depresiile generate de
factorii externi, care se mai numesc depresii situationale, au tendinta de a se vindeca de la sine dupa o
anumita perioada de timp. Depresiile hormonale si genetice au tendinta la cronicizare, starea de tristete si
izolare sociala adancindu-se, apar ulterior inclinatii suicidare pana la realizarea actului de suicid. Suicidul
este mai frecvent intalnit la barbati, adica 2/3 din cazuri, iar in prezent are aceeasi frecventa in mediul urban
si rural. In anii anteriori, datorita credintelor religioase din mediul rural, persoanele nu recurgeau la acte
suicidare, de frica sa nu fie ingropati in afara cimitirului.
Varsta cea mai frecventa este intre 45-55 de ani, dar se intalnesc si cazuri de suicid la copil, fiind cel mai
frecvent un suicid de intimidare a parintilor. De asemenea copii nu realizeaza ireversibilitatea decesului.
Ca metode folosite, barbatii utilizeaza metode mai dure, cel mai frecvent spanzurare, electrocutie, aruncare
de la etaj, femeile preferand metode mai blande, intoxicatii si care nu modifica aspectul estetic dupa moarte.
4. PSIHOZELE reprezinta boli psihice de gravitate mare si cu mare potential diminogen, realizand cel mai
frecvent crime sadice, bizare si adesea unor persoane necunoscute.
Psihozele sunt :
-

Schizofrenia

Psihoza maniaca depresiva

Paranoia

Psihoza epilectica
Schizofrenia reprezinta o afectiune psihica cel mai probabil cu determinism genetic, care debuteaza

in jurul varstei de 18 ani si se caracterizeaza prin izolare sociala depresiva, autism (lipsa de comunicare cu
cei din jur), negativism si tulburari majore de integrare sociala.
Schizofrenii au un IQ ridicat, motiv pentru care motiveaza izolarea lor sociala prin faptul ca nu au ce
comunica cu cei din jur. In fazele avansate ale bolii apar halucinatiile auditivesi uneori vizuale, in care cel
mai frecvent aud voci ce le ordona diverse actiuni sau le coordoneaza activitate.
Cel mai frecvent vocile au caracter imperativ si apartin divinitatii care le ordona sa omoare o anumita
persoana, de obicei din familie care este reprezentantul raului pe pamant.
Comit crime cu caracter sadic, mutilandu-si victimile si nu au nici un fel de remuscare, deoarece considera
ca actiunea lor a fost benefica.
3

Gradul de periculozitate al schizofrenilor este cu atat mai mare cu cat ei traiesc nediagnosticati in special in
mediul rural sau in manastiri, sunt tolerati de comunitate, fiind considerati bizari, deoarece au un grad relativ
de integrare sociala.
Debutul criminal este brusc, nelasand nici o posibilitate de salvare a victimei. Faptele comise de schizofreni
sunt fara discernamant.
Psihoza maniaca depresiva reprezinta o afectiune psihica mai frecvanta la femei cu debut in jurul
varstei de 20-30 de ani. Este caracterizata printr-o alternanta de stari de bucurie si tristete exagerata.
Episoadele de bucurie poarta numele de episoade maniacale, iar episoadele de tristete episoade depresive.
In perioadele maniacale, femeia da dovada de o bucurie exagerata, cu agitatie, exaltare, insomnie,
hipersexualitate pana la prostitutie, consum de alcool si droguri, daca le are, de care ulterior nu isi mai
aminteste nimic.
In episoadele depresive, starile de tristete sunt profunde, cu izolare si tentative de suicid, dar riscul
criminogel este generat adesea de uciderea copiilor pe care ii ajuta sa nu mai treaca in viata prin greutatile
prin care a trecut mama. Poarta numele de omor altruist. Nu au discernamant pentru faptele pe care le comit.
Paranoia este o afectiune psihica specifica varstelor inaintate si caracterizata prin suspiciozitate
extrema, revendicativitate, frica de a nu fi omorat prin diverse metode - in special intoxicatii si sentimentul
permanent de a fi nedreptatitii.
Persoanele respective au un delir de persecutie, urmarire permanenta, evitand consumul de alimente straine,
crezand permanent ca li se introduc toxine in locuinta si considerandu-se nedreptatiti pentru motive minore.
Datorita acestui fapt sunt procesomani,dand in judecata diverse persoane fara o motivatie anume.
Isi construiesc singuri acuzatiile pe baze delirante, fiind in general proprii lor avocati. Nu au discernamat,
recurg rar la acte de violenta, dar sunt foarte perseverenti in actiunile judiciare pe care le declanseaza.
Psihoza epilectica (epilepsia) reprezinta o afectiune organica cu debut in copilarie cel mai adesea ca
urmare a unui traumatism cranio-cerebral ce a produs o leziune a creierului. Aceasta leziune se vindeca de
obicei cu formarea unei cicatrici pe creier, cicatrice ce genereaza semnale electrice patologice, ce determina
crizele de epilepsie. Survin brusc, fara a putea fi anticipate, dureaza cateva minute, cu pierdere a cunostintei,
spume la gura, pierdere de urina si se incheie cu revenirea la realitate, dar cu o stare de oboseala si ebrietate.
Epilepsiile netratate duc la tulburari psihice majore, ce poarta numele de psihoza epilectica. Pacientii
cu aceasta forma au un mare potential agresiv, caracterizat prin memorarea unor evenimente neplacute
petrecute cu mult timp in urma, cel mai frecvent evenimente minore, iar in momentul in care intalnesc
persoana dupa perioade lungi de timp se razbuna disproportionat fata de intensitatea evenimentului. Faptele
pe care le comit sunt comise fara discernamant.

03.03.2015 Curs II
Nevrozele
4

Reprezinta afectiuni psihice specifice sexului feminin care survin pe fond de suprasolicitare cronica,
fizica sau psihica si care se caracterizeaza prin stari de anxietate nejustificate, agiatie, nervozitate accentuata,
insomnii si conflictualitate marcata.
Persoanele nevrotice, datorita conflictualitatii si suspiciozitatii se integreaza greu in mediul
profesional si genereaza stari conflictuale cronice in familie, ceea ce frecvent duc la divort. Nevroticii au
discernamat asupra faptelor comise, iar afectiunea, daca nu se cronicizeaza, poate fi tratata cu medicatie sau
somnifere.
O forma particulara de nevroza este reprezentata de isterie, ce reprezinta niste episoade cu caracter nevrotic
extrem dar cu durata limitata.
Isteria
Este specifica tot sexului feminin iar persoana, pornind de la un motiv banal, poate declansa o criza
de agresivitate verbala si chiar fizica extrema sau din contra o criza de bucurie disproportionala.
Episodul dureaza 20-30 de minute, perioada in care pot aparea si fenimene delirante, putandu-se
ajunge uneori la convulsii si pierderi de cunostinta de tipul crizelor epileptice. Dupa acest interval, starea
psihica se relaxeaza brusc, persoana revine la normal dar cu o stare de oboseala fizica si psihica accentuata
si uneori cu mustari de constiinta pentru reactia avuta.

Alcoolismul
Reprezinta tendinta unei persoane de a consuma alcool in cantitati mari si fara posibilitatea de a-si
infrana aceasta dorinta. Aceasta face parte din categoria dependentelor, adica orice substanta care determina
o stare de bine iar ulterior imposibilitatea de a renunta la ea. Alcoolul se metabolizeaza in organism cu
ajutorul unei substante secretate de acesta ce poarta numele de alcool de hidrogenoza.
Cantitatea pe care organismul o produce este controlata genetic si diferita in functie de grupul populational.

Alcoolismul acut
Sau betia acuta voluntara reprezinta consumul unor cantitati mari de alcool, ocazional ce determina o
stare de bine iar ulterior dupa eliminare o stare de rau generata de substantele chimice ce intra in
componenta bauturii alcoolice. Chiar daca discernamantul este diminuat este abolit in starile de ebrietate,
acest lucru nu constituie o circumstanta atenuanta in comiterea unei fapte sociale, si un criteriu agravant.
Alcoolemia se masoara in grame /mie si reprezinta cantiatea de alcool ce se gaseste intr-un litru de
sange. In functie de cantitatea de alcool exista urmatoarele situatii:
- la alcolemii de pana la 0.5gr/mie nu apar simptome psihce, caracterul comportamentului uman
ramanand nealterat, din acest motiv legislatia multor tari accepta alcolemii de pana la 0.5gr/mie in traficul
rutier;
5

- la alcolemii de pana la 0.8gr/mie reprezinta limita alcolemiei acceptata in Romania, pana la aceasta
valoare sanctiunea constand in retragerea permisului iar peste sanctiunea este penala;
- la alcolemii de pana la 1.5gr/mie determina aparitia starii de ebrietate, caracterizata prin stare de
excitatie, logoree, stari de bucurie extrema sau de depresie, curaj exagerat, dorinta de a iesi in evidenta prin
ideile sau faptele comise;
- la alcolemii de pana la 2.5gr/mie caracterizeaza starea de betie in care pe langa simptomele
anterioare persoana are dificultati de pronuntare a cuvintelor, incetinire marcata a reactiilor si dificultatea de
deplasare pana la imobilizare. In jurul acestei valori apara coma alcoolica in care persoana nu mai raspunde
la stimuli verbali, tactili sau durerosi, instaland o stare de stupoare ce il detaseaza aproape complet de
mediul inconjurator, uneori starea de coma poate fi confundata cu decesul.
La aceste valori moartea poate surveni prin axfisiere mecanica, consecinta varsaturilor si inhalarii
continutului alimentar pe trahee sau prin deprimarea centrilor respiratori cu relaxarea limbii si blocarea de
catre aceasta a orificiului glotic.

Calculul alcoolemiei
Alcoolul intrat in orgamism este absorbit de la nivelul mucoasei bucale, dar cel mai mult in stomac si
intestinul subtire. De aici trece in sange iar ulterior la nivelul ficatului, este neutralizat treptat de catre alcool
de hidrogenaza. Ingestia alcoolului are are 3 faze:
- faza de absorbtie;
- un maxim;
- faza de eliminare.
Faza de absorbtie pana la atingerea maximului dureaza 30 de minute daca ingestia alcoolului se face
pe stomacul gol sau 1.5 2 ore daca stomacul este plin.
Eliminarea alcoolului, indiferent de tipul consumat se face cu 0.15gr/ora. O persoana cu o alcoolemie
maxima de 1gr/mie va avea nevoie de aproximativ 7 ore pentru a reveni la 0.
Bauturile contin:
- cele spirtoase: 40 ml de alcool pur la 100ml;
- vinul: 12ml de alcool pur la 100ml;
- berea: 5ml de alcool pur la 100ml.
O persoana care consuma 250ml vodca si are 80 kg va ingera practic 100ml alcool pur. Transformam
ml in gr inmultind cu gradientul de intensitate al alcoolului care este de 0.8 si vom obtine 80mlgralcool pur.
Alcoolemia maxima rezultata se calculeaza impartind cantitatea de alcool la greutate. In acest caz
alcoolemia maxima = 1gr/mie(80:80). Ulterior eliminarea se va face cu 0.15gr/mie pe ora.

Alcoolismul cronic
6

In functie de particularitatile grupurilor populationale, alcoolismul cronic reprezinta consumul zilnic

de alcool pe perioade lungi de timp. La noi se considera alcoolism cronic consumul de 40ml alcool pur
zilnic timp de 5 ani. Exista tari la care cantitatea ajunge la 100-120ml. Alcoolismul cronic genereaza aparitia
unor boli cronice psihice, cat si organice (diabetul, pancreatita cronica sau ciroza hepatica).

Dipsomania
Reprezinta o forma de alcoolism cronic caracterizat de perioade de abrietate continuata cu perioade de 1-2
saptamani cand consuma alcool incontinuu, mentinandu-si o alcoolemie de 2gr/mie.
Ulterior consumul se opreste brusc, urmand perioade de cateva luni in care nu consuma alcool deloc.
Afectiunea produce dificultati majore de integrare profesionala si social-familiala.
In perioadele de consum, lipsa aloolului ii determina sa consume orice forma de compozitie care contine
alcool sau in cazul lipsei acestuia recurg la acte de violenta sau furturi pentru a-si procura alcoolul necesar.

Betia patologica
Exista unele persoane care genetic secreta alcool de hidrogena in cantiatate foarte mica sau deloc. Aceste
persoane vor prezenta simptome de betie avansata dupa consumul unor cantitati foarte mici de alcool. In
aceasta perioada, ele pot avea crize de agresivitate, comit omoruri sau violuri dar cu amnezie totala.
Teoretic ele nu au discernamant asupra faptelor pe care le comit dar din acest motiv este necesara
diagnosticarea lor cat mai precoce pentru a le asigura protectia necesara.

ECHILIBRUL PSIHIC (Normalitatea Psihica)

Normalitatea psihica reprezinta un echilibru permanent intre 2 tipuri de factori:

1. Factori de vulnerabilitate
2. Factori de nonvulnerabilitate
Factorii de vulnerabilitate:
-

vulnerabilitate de fond

vulnerabilitatea circumstantiala (de moment)

Factorii de vulnerabilitate de fond pot fi genetici (psihozele, alcoolismul), intranatali,perinatali,

postnatali:
- complicatii ale sarcinei si nasterii;
- fenomenul de impregnare : in primul an de viata, relatiile formate intre mama si copil;
- comunicare extraverbala deformata in familie;
- tulburari de identificare cu parintii;
7

- lipsa logicii in aplicarea sanctiunii si recompenselor;

- comportamentul hipoprotector al unuia dintre parinti;
- influente biologice nocive : suferinte cerebrale indelungate sau unele boli cronice;
- influente psihosociale.
Factorii de vulnerabilitate circumstantiala are 2 tipuri de factori:
- extrinseci : schimbari sau evenimente majore in viata;
- intrinseci : frustari, esecuri, bilanturi de viata negative.
Factori de nonvulnerabilitate:
- reteaua de suport social : reprezinta un grup de 8-15 persoane care sunt cele mai apropiate de subiect si pe
care acesta se poate baza;
- fondul structural : poate controla factorii stresanti;
- alti factori protectivi : ciclurile vietii, casatorie, nasterea unui copil.
Pe langa acesti factori de vulnerabilitate si nonvulnerabilitate mai exista si factori declansatori:
- factori biologici : noxe prelingite asupra creierului: alcool, droguri, traumatisme cranio-cerebrale
- psihosociali : - psihotrauma un eveniment care trebuie sa aiba semnificatie importanta pentru subiect,
evenimentul de viata, o schimbare importanta a cursului existentei personale;
- esecul care poate fi secvential (o nota mica la examen) sau prelungit (nemultumiri 1-2ani);
- conflictul interpersonal care poate fi acut sau drenant;
- conflictul intra-psihic reprezinta un conflict cu sine insusi, generat de ipocrizie, compromisuri, etc.;
- epuizarea care poate fi fizica sau psihica;
- frustarea sentimentul de nesatisfacere a unei dorinte considerata legitima, poate fi acuta sau cronica pe
perioade mai lungi de timp si care este mai periculoasa.
In concluzie, o vulnerabilitate de fond crescuta asociata cu actiunea unui factor declansant intr-o perioada in
care victima se afla intr-o stare de vulnerabilitate circumstantiala determina depasirea factorilor de
nonvulnerabilitate si aparitia unui episod psihopatologic.
10.03.2015 CURS III

Procesele de cunoastere

Atentia reprezinta functia psihica prin care se realizeaza orientarea si concentarea electiva a activitatii
psihice asupra unui grup limitata de obiecte, fenomene si actiuni definite.
Exista trei tipuri de atentie si anume:
- atentia involuntara determinata de stimuli senzoriali, ce apar brusc in stare de nepregatire a organismului
sau care poarta o noutate informationala;
8

- atentia voluntara este deliberata si sustinuta de un efort voitional, are nevoie de o motivatie si este
limitata in medie 20 min;
- atentia postvoluntara sau habituala se caracterizeaza prin stare de pregatire, de asteptare in vederea
receptiei, mai corecte a stimulilor.
Tulburari de atentie:
- disprosexiile sunt reprezentate de :
- hiperprsexie caracterizata prin exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere, care se manifesta
selectiv cu predilectii intr-un anumit sector al vietiipsihice sau pe un anumit continut ideativ. Apare la
bolnavii fobici si obsesionali, finnd orientata pe fobiile si obsesiile lor.
- hipoprosexia reprezinta scaderea orientarii selective a activitatii de cunoastere si poate fi intalnita in
surmenaj, irascibilitate, anxietate si in toate starile confuzionale.
- afrosexia care reprezinta disparitia oricaror posibilitati prosexice si care apare mai ales in starile
confuzionale grave.

Senzatia si perceptia
Senzatia se defineste ca un proces psihic elementar prin actiunea obiectelor si fenomenelor lumii materiale
asupra organelor de simt (vaz, auz,tactil,miros, gust).
Perceptia reprezinta procesul psihic de sinteza si proiectie in constinta pacientului a unei imagini unice si
integrare, care se realizeaza prin analizarea, compararea si sintetizarea senzatiilor.
Senzatiile si perceptiile pot suferi modificari cantitative si calitative.
Modificarile cantitative sunt:
- hiperestezia coborarea pragului senzorial, tradusa prin impresia de crestere a intensitatii senzatiei si
perceptiei. Persoanele respective, suporta foarte greu atingerile cutanate, zgomotele sau lumina.
- cenestopatiile o forma aparte de hiperestezie caracterizata printr-o tulburare constienta a senzatiei si
perceptiei. Se intalnesc cel mai frecvent in nevroze.
- hipoestezia cresterea pragului senzorial si se caracteriseaza prin scaderea activitatii senzoriale. Apare in
isterie, tulburari de constiinta sau schizofrenie.
Modificarile calitative sunt reprezentate de: iluzii, aprozii, halucinatii.
Iluziile sunt perceptii deformate ale obiectivelor si fenomenelor existente in realitate.
Pot fi de doua feluri:
- fiziologice care se produc prin modificarea conditiilor obiective ale mediului perceptiv, iar bolnavul
corecteaza usor eroarea;
- patologice in care bolnavul nu corecteaza erorile si le considera veridice, fiind insotite de interpretare
deliranta si de modificare a luciditatii.

Iluziile ca reflectare denaturata a obiectivelor si fenomenelor se caracterizeaza prin obiectualitate, adica sunt
generate de un excitant real.
Din punct de vedere al modalitatii senzoriale, iluziile se impart in : extroceptive, proprioceptive si
interoceptive.
Iluziile exteroceptive: vizuale, care sunt cele mai frecvente, constau in impresia de deformare a
obiectelor si a spatiului perceput, poarta numele de metamorfox.
Exista trei forme particulare de iluzii vizuale:
- pariendolia forma de iluzie vizuala in care pacientul ia desenele unui __________ de persoane sau forme
de animale;
- falsele cunoasteri care constau in identificarea gresita a diverselor persoane, o forma de falsa
recunoastere reprezentata de fenomenul deja-vu in care pacienmtul are senzatia ca a mai vazut anterior o
anumita persoana, dar nu isi aminteste cu ce ocazie, survine ca urmare a tulburarii fazei de recunoastre a
memoriei;
- iluzia sosiilor cand persoana cunoscuta nu este identificata ca atare, ci avand o asemanare cu aceasta.
Iluziile auditive constau in impresia ca diferite sunete sau zgomote sunt mai apropiate, mai puternice, mai
distincte sau dimpotriva mai indepartate, mai discrete sau mai estompate. Alteori diferite, sunetele sunt
percepute de subiecte sub forma unor cuvinte inferioare, indentificarea lor, adica excitantul, realizandu-se in
mod eronat in functie de interpretarea deliranta.
Iluziile gustative si olfactive constau in perceperea eronata a gustului sau mirosului normal a diferitor
substante si poarta numele de parosmii.
Iluziile viscerale sau interoceptive reprezinta perceptia eronata a functionarii unor organe ale corpului.
Iluziile proceptive sau de modificare a schemelor corporale reprezinta perceperea denaturata a formei,
marimii, greutatii si pozitiei propriului corp. Ele se pot manifesta ca senzatie de marire sau micsorare a
dimensiunilor si greutatii corpului, caz in care se numesc iluzii de modificare a schemei corporale.
Uneori mai pot fi intalnite in bolile cu continut obsesivo-fobic sub forma dismorfobiei, adica senzatia ca fata
este stramba si asimetrica.
Agnoziile
Reprezinta deficite psihosenzoriale de recunoastere a parametrilor obiectelor si fenomenelor din
realitate. In functie de modalitatile senzoriale afectate pot fi clasificate in:
-vizuale sau cecitate psihica consta in tulburarea recunoasterii semnificatiei obiectelor, imaginilor sau
persoanelor, cu ajutorul analizatorului vizual, desii vederea este intacta si constiinta clara. Bolnavul nu poate
recunoaste obiecte si imagini pana atunci familiare.
Agnezia obiectelor animate agnezia fizionomieie bolnavul nu recunoaste persoane cunoscute sau nu se
recunoaste in oglinda.
Agnozia culorilor reprezinta tulburarea identificarii culorilor insotita de amnezia numelui acestuia.
10

Agnozia simbolurilor grafice sau cecitatea verbala

se caracterizeaza prin imposibilitatea intelegerii

limbajului scris (alexie), imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafie) sau sesizarea doar a primelor cuvinte din
fraza care poarta numele de dislexie.
Pierderea capacitatii de recunoastere a cifrelor poarta numele de acalculie.
Agnozia spatiala consta in tulburarea perceptiei spatiale.
Agnozia tactila incapacitatea de a recunoaste forma si valoarea obiectelor sau a obiectelor insesi prin
explorarea tactila.
Agnoziile semicorporale sunt asociate cu accidentele vasculare cerebrale, iar o forma aparte este
reprezentata de asomagtonozie, adica nerecunoasterea schemei corporale, a uneia sau a mai multor segmente
ale corpului sau a corpului in intregime. Avem: hemisematognozie nerecunoasterea jumatatii corpului,
anosodiafolia indiferenta fata de boala proprie si anosognozia nerecunoasterea bolii proprii.
Agnozia auditiva sau surditatea psihica, adica imposibilitatea identificarii sunetelor si cuvintelor.
A treia forma sunt halucinatiile reprezentate de perceptii false fara obiect de perceput.
Halucinatiile functionale care apar intr-un context de asociere cu o perceptie fiziologica, de exemplu:
apa care curge la robinet determina aparitia unor perceptii false de tip halucinator, ca de exmplu bolnavul
aude voci care il injuriaza. O alta caracteristica a acestui tip de halucinatii este faptul ca ele sunt percepute
atat timp cat exista excitantul real.
Halucinoidele reprezinta forme prehalucinatorii situate intre reprezentarile vii si halucinatiile vagi.
Apar in perioadele de aparietie sau disparitie a halucinatiilor.
Imaginile eidetice reprezinta reproiectari in exterior ale imaginiilor unor obiecte sau fiinte care au o
forma receptiva foarte vie. La subiectii normali inaintea instalarii somnului sau la trezire, apar figurile
actiunii sau scene in timpul zilei. Au durata foarte scurta.
Halucinozele sunt halucinatii a caror semnificatie patologica este recunoscuta de bolnav, ce adopta o
atitudine critica fata de ele si le verifica autenticitatea. Apare in special seara si dureaza cateva minute, ore,
pana la maxim 2 zile. Termenul se aplica in toate cazurile de psihoza.
Halucinatiile proriu-zise reprezinta tulburari de perceptie fara obiect de perceput la care se adauga
caracterul de senzorialitate, lipsa excitantului real, iar bolnavul nu are atitudine critica, fata de imaginea
formata.
Se caracterizeaza prin: proiectie spatiala, adica in spatiul perceptiv al bolnavului sau dincolo de
limitele lui, convingerea bolnavului asupra realitatii lor, se percep prin modalitati de perceptie senzorilae
obisnuite, au aprodul variabile de intensitate, claritate, diferenta, complexitate variabila, duricitate variabila
si rezonanta afectiva. In general sunt anxiogeni (frica, agitatie).
17.03.2015 CURS IV

11

In functie de analizatorul afecatat exista halucinatii auditive care se situeaza pe primul loc ca
frecventa la adult si in functie de complexitate sunt clasificate in:
-halucinatii elementare ce sunt percepute ca: fosnete, diverse zgomote;
-halucinatii comune: sunet de pasi, sunete muzicale, latrat, mieunat;
-halucinatii complexe de obicei verbale in care bolnavul aude voci ce-i transmit fraze si pe care le intelege
sau pe care le aude fara sa le poata intelege.
Sub aspectul sunetului afectiv halucinatiile auditive sunt cele mai frecvent defavorabile. Uneori sunt
imperative transmitand bolnavului ordine prin care acesta trebuie sa execute unele actiuni periculoase sau
chiar vatamari corporale. Datorita acestui fapt halucinatiile auditive reprezinta o mare urgenta psihiatrica.
Halucinatiile vizuale reprezinta perceptii vizuale ale unor obiecte, fenomene sau imagini inexistente
in acel moment in realitate. Sunt traite de catre pacientii cu un dramatism intens si au caracter
inspaimantator. Pot fi: monocrome sau colorate, iar aspectul poate fi intr-un singur plan sau spatial.
Sub aspectul complexitatii la fel ca si cele auditive pot fi:
- elementare reprezentate de senzatii luminoase fara sens;
- complexe sub forma unor fragmente de film sau scenice, adica in repaus sau in miscare.
Halucinatiile vizuale atreneaza subiectivitatea pacientului incarcandu-le afectiv in sens pozitiv sau
negativ. Ele pot aparea in starea de normalitate in trecerea de la somn la veghe si invers, in stari de surmenaj
intens sau alcoolism. O forma particulara este reprezentata de halucinatiile vizuale autoscopice, deci
realizarea unei imagini duble prin care pacientul isi percepe vizual propriul corp, parti din el sau unele
organe proiectate de obicei in afara sa. Fenomenul poate fi acompaniat afectiv cu stari de groaza sau
surprindere, sau poate fi perceput detasat.
Halucinatiile olfactive si gustative sunt de obicei secundare insotind alte tipuri de halucinatii.
Halucinatiile tactile constau in prezent de atingerea pielii sub forma de arsuri, intepaturi, etc., pe care
bolnavul le percepe la suprafata pielii si se numesc halucinatii epidermice sau in profumzime halucinatii
hipotermice cand dau impresia unor insecte care merg pe sub piele.
Halucinatiile interceptive (viscerale) se caracterizeaza prin senzatia existentei unei fiinte in corp, schimbarii
pozitiei unororgane, perforarii lor sau transformarii corpului in ____. Uneori aceste halucinatii sunt acalizate
genital si traite ca senzatie de viol.
Halucinatiile proprioceptive (de miscare) sunt percepute ca senzatie de miscare a unei parti din corp sau ale
corpului in intregime.
Pseudohalucinatiile sunt diferite fata de halucinatiile propriu-zise prin aceea ca pacientul nu le
considera intotdeauna ca imagini reale, nu se proiecteaza in afara, ci se percep in minte si nu sunt percepute
pe caile senzoriale obisnuite. Bolnavii sunt convinsi de realitatea existentei lor, dar afirma ca acestea sunt
provocate de cineva. Se impart in :

12

-pseudohalucinatii auditive care se manifesta sub forma unor voci interioare si se mai numesc sonorizarea
gandirii;
-pseudohalucinatii vizuale in care bolnavii relateaza ca vad cu ochii mintii;
-pseudohalucinatii tactile apar sub forma unor senzatii provocate de la distanta frecvent in zona genitala prin
senzatia unui viol de la distanta;
-pseudohalucinatii interoceptive, deci cu senzatii corporale in care bolnavul este convins ca este posedata de
animale sau de spirite;
-pseudohalucinatii proprioceptive (sau motorii) in care bolnavul are permanent senzatia ca trebuie sa execute
niste miscari impuse.

Memoria
Reprezinta un proces psihic al orientarii retrospective realizat prin intiparire (fixare), pastrare
(conservare) si evocare (reactualizare) a informatiei. Memoria oglindeste experienta anterioara a individului
si reprezinta suportul gandirii si imaginatiei, adunand tot bagajul de cunostinte al acestuia.
Functia amnezica sau memoria se imparte in 3 categorii:
-memoria imediata care solicita reproducerea unui material la mai putin de 10 secunde de la prezentarea lui;
-memoria recenta se refera la reproducerea materialului la mai mult de 10 secunde;
-memoria evenimetelor indepartate care se refera la evenimentele traite de la inceperea vietii pana in
prezent.
Tulburari ale memoriei, pot fi:
-cantitative: hipoamnezii,amnezii, hiperamnezii;
-calitative (paramnezii): tulburari ale memoriei imediate si tulburari ale rememorarii trecutului.
Hipoamnezia reprezinta scaderea in diferite grade a functiei amnezice. Se poate intalni in viata
normala, in stare de surmenaj, alcoolism, in patologie in oligofrenii sau stari de involutie.
Amneziile reprtezinta pierderea totala a functiei amnezice si pot fi de doua tipuri:
-amnezii anterograde (de fixare) care reprezinta scaderea capacitatii de fixare a imaginilor si evenimentelor
noi. Se intalnesc in : alcoolism, psihoza maniaco-depresiva, stari nevrotice si unele boli infectioase;
-amnezia de evocare sau amnezia retrogradata in care tulburarea de memorie se intinde progresiv spre
trecut adica dinaintea bedutului bolii spre copilarie. Amnezia are caracter progresiv de la complex spre
simplu, de la neobisnuit la obisnuit si de la inconstant la constant.
Amneziile se impart in:
- amnezii lacunare, adica un episod de amnezie temporar in viata bolnavului ce apare in unele traumatisme
cranio-cerebrale sau unele stari de betie;
-amnezii tardive se deosebesc de cele lacunare prin faptul ca episodul de amnezie se instaleaza treptat, dupa
o anumita perioada de timp de la eveniment;
13

-amnezia tematica sau electva in care amintirile au fost bine fixate, dar rememorarea lor voluntara devine
imposibila.
Hiperamneziile reprezinta tulburari cantitative ale functie amnezice, caracterizata prin exagerarea
evocarilor. Se intalnesc la oameni normali in legatura cu momente cu continut afectiv cum ar fi : paranoia
sau in stari febrile.
Mentismul reprezinta o forma particulara de hiperamnezie in care subiectul devine spectator la
desfasurarea dezordonata si tumultoasa a propriilor idei si amintiri. Poate apare in stari de oboseala,
surmenaj si constituie cauza insomniilor de adormire.
Forma suprema de hipermnezie poarta numele de viziune retrospectiva si poate fi traita de persoane
normale, in stari de pericol existential iminent.
Dismnezii caliatative (paramnezii) reprezinata amintirir deformate, false, neconcordante cu realitatea
sub aspectul desfasurarii lor in timp, fie sub aspectul legaturii cu realitatea obiectiva.
Se impart in :
- tulburari ale sintezei mnezice imediate....???
Criptomnezia consta in nerecunoasterea ca fiind strain a unui material literar, muzical sau stiintific,
pe care bolnavul l-a citit sau auzit in realitate, dar pe care in mod iluzoriu il considera ca fiind propriu. Se
diferentiaza prin plagiat prin faptul ca aceasta este o actiune constienta comisa cu un anumit scop. Exista si
situatia inversa in care bolnavul considera ca evenimentele traite de el sunt doar citite, auzite sau vazute.
Fenomenul poarta numele de instrainarea amitirilor.
Falsa recunoastere reprezinta situatia in care bolnavul recunoaste ceea ce de fapt nu cunoaste si nu a
cunoscut vreodata. Este probabil starea premergatoare fenomenelor___________, in care subiectul are
impresia ca a mai vazut sau a mai cunoscut anterior o anumita persoana sau situatie.
Iluzia de nerecunoastere in care bolnavul crede ca recunoaste persoane pe care nu le-a cunoscut si nu
recunoaste persoane din anturajul sau.
Paramneziile de reduplicare se caracterizeaza prin dedublarea permananta a obiectelor si situatiilor
traite.
Tulburarile remomerarii trecutului reprezinta falsificari mnezice retrospective sau reproducerea unor
elemente reale din trecut pe care bolnavul le situeaza in mod fals in prezent.
Confabulatiile se manifesta prin reproducerea unor evenimente imaginare pe care bolnavul nu le-a
trait, el fabuland asupra trecutului cu convingerea ca il evoca.
Ecmnezia reprezinta o tulburare mai globala de memorie in care bolnavul confunda trecutul cu
prezentul ceea ce duce la intoarcerea intregii personalitati la perioade de mult traite de acestia. Este
caracterizata dementelor senile.

14

Anecforia este o tulburare mai usoara a memoriei ce poate fi intalnita in starile de surmenaj sau unele
stari dementiale, consta in posibilitatea reproduceri de catre bolnav cu ajutorul anturajului a unor amintiri pe
care acesta le credea uitate.
Imaginatia este un proces psihic secundar, solidar si analog cu gandirea, care creeaza scheme si
proiectii operationale noi.
Modif. cantif. : scaderea imaginatiei insoteste unele tulburari operationale ale gandirii, atat pe cele pasagere,
dar mai ales pe cele persistente, precum si starile de inhibitie. Se intalnesc in oligofrenii, demente si stari
depresive.
Exaltarea imaginatiei este reprezentata de o crestere a fortei imaginative care poate invada treptat
realitatea mergand in paralel cu unele idei delirante. Apare in intoxicatii usoare, schizofrenii si altele.
Mitomania reprezinta tendinta patologica mai mult sau mai purtin voluntara si inconstienta a mintii si
de a crea unele povestiri imaginare. Se intalnesc in isterii sau debilitati mintale.
Probleme de diagnostic a mitomaniei:
-la copii sub 8 ani minciuna este considerata fiziologica;
-la copii peste 8 ani minciuna se realizeaza cu o premeditare, ca o reactie de aparare sau ca o reactie de
compensare in dorinta de a fi recunoscut de catre anturaj.
Deoarece mitomania este lipsita de scop si beneficii utilitare, ea se deosebeste de minciuna si se apropie de
delir, fara a apartine insa lumii delirante.
Forme de mitomanie:
-simularea sau disimulatia se refera la falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate, simularea unei
boli este accentuata, tenace si persistenta, in functie de imaginatia, inteligenta si rezistenta celui care
simuleaza;
-metasimulare dupa un episod psihotic real sau dupa un accident, subiectul refacut sau vindecat, doreste sa
realizeze beneficii in urma situatiei patologice prin care a trecut si _____ in acuzele sale sociale.
Suprasimulatia presupune o boala preexistenta pe care bolnavul o amplifica.
Disimularea consta in ascunderea unor simptome a unor boli reale in scopul sustragerii de la un
tratament obligatoriu sau obtinerii unui beneficiu.
24.03.2015 CURS 5

Gandirea
Reprezinta un proces central al vietii psihice cu o activitate de cunoastere complexa, mijlocie si
generalizanta prin care se distinge esentialul de fenomenal, pe baza exoerientei si prelucrarii informatiilor.
Gandirea orienteaza subiectul in situatii de viata modulandu-i conduita.
Functiile gandirii
15

Analiza reprezinta operatia de desfacere mentala a unui obiect sau fenomen in parti componente care
deosebesc insusirile sale.
Sinteza reprezinta operatia opusa analizei care realizeaza reunirea mintala a insusirilor obiectelor sau
fenomenelor inconjuratoare.
Comaparatia este operatia prin care se dsting asemanarile si deosebirile dintre obiectele si fenomenele
analizate.
Abstractizarea reprezinta o operatie a gandirii prin care se desprind anumite laturi ale obiectelor si
fenomenelor descrise si care sunt analizate separat de celelalte laturi ce nu sunt luate in considerare.
Concretizarea operatiei inversa abstractizarii care realizeaza descrierea unui fenomen prin toate atributele
sale.
Generalizarea care extinde rezultatele sintezei asupra cazurilor particulare specifice.
Prelucrarea permanenta a continutului gandirii se desfasoara in doua metode si anume: judecata si
rationamentul.
Judecata relationeaza notiunile, stabileste raporturi intre obiecte si fenomene din realitate, stabileste
valoarea de adevar sau fals.
Rationamentul reuneste judecata in scopul de a desprinde noi informatii asupra realitatii. In procesul
de gandire un rol important il are si asocieri sau asociatii.
Tulburarile de ritm si coerenta ale gandirii sunt reprezentate de accelerarea ritmului ideativ, se mai
numeste fuga de idei si se caracterizeaza prin faptul ca asocierile se fac la intamplare dupa aspecte
superficiale, uneori ___ sau contraste facile.
Fuga de idei este insotita de o liabilitate crescuta a atentiei si exacerbarea amintirilor. Se intalneste in
schizofrenii, stari maniacale, stari de ebrietate, etc.
Mentismul reprezinta o forma aparte de accelerare a ritmului ideativ, caracterizat prin depanarea
rapida si incuercibila a ideilor. Bolnavii adesea fac eforturi majore sa-si stapaneasca gandurile, dar cel mai
frecvent nu reusesc.
Incoerenta in gandire reprezinta o forma maxima de afectare a proceselor asociative in care ideile si
cuvintele nu se mai leaga dupa regulile clare ci se deruleaza aleatoriu. Poarta numele de salata de cuvinte,
iar bolnavul exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit total de logica si posibilitate de
intelegere. Uneori salata de cuvinte ia aspect de verbigeratie in care pacientul repeta la nesfarsit un cuvant
sau o fraza.
Incetinirea ritmului ideativ sau lentoarcerea ideativa se traduce printr-o exprimare in ritm lent, ce
poarta numele de bradilalie. Vocea este de intensitate scazuta, iar cand este insotita de o scadere globala a
functiilor psihice, se numeste bradipsihie. O forma speciala de lentoare ideativa se intalneste in epilepsie si
se numeste vascozitate psihica. Disparitia totala a fluxului ideativ poarta numele de manideatie si apare in
oligofrenii si demente.
16

Tulburarile de contiut ale gandirii:

-ideea dominanta se detaseaza de celelate idei impunandu-se gandirii, intr-un anumit moment apartine
normalului si dispare dupa disparitia stimulului;
-ideea obsesiva este o idee care se opune constiintei desi este straina si contradictorie personalitatii insului.
Acesta se straduieste sa o convinga, dar de obicei nu reuseste.
Obsesia se poate prezenta clinic sub forma unei idei (obsesii ideatice) a unor amintiri obsesive sau
sub forma unor fobii (obsesii fobice) sau sub forma tendinte impulsive (obsesii impulsive).
Obsesiile ideative realizeaza o intoxicatie prin idee, au continut difazic, adica ideea este urmata de
opusul ei, iar subiectul este intr-un continuu dubiu asupra actiunilor sale, toate frazele incep cu : poate, daca
sau de ce.
Amintirile ideatice (obsesive) reprezinta perseverarea obsesiva a rememorarii unor evenimente cu
continut neplacut, idei care de obicei contrazic realitatea. De exemplu, obsesia ca as fi ingropat o ruda de
vie.
Obsesiile fobice reprezinta o stare de teama nejustificata fata de evenimente, lucruri sau fiinte, stare
pe care pacientul nu o poate alunga. Din aceasta categorie fac parte fobiile ce reprezinta stari de frica cu un
obiect bine precizat. Ele se caracterizeaza prin intesitate, lipsa de logica si rezistenta de neinvins.
Pot fi frica de locuri,____,locuri deschise, inchise sau inalte, frica de obiecte, obiecte ascutite, frica de avion,
frica de apa (hidrofobie) sau o frica generala (pantofobie).
Obsesiile impulsive sunt cele care determina o stare de agresivitate indemnand pacientul sa efectueze
acte irationale si ridicole.
Conclusiunile reprezinta teama de a nu da curs actiunilor impulsive, bolnavii avand capacitate de a se
stapani. __ conclusiunea nu se transforma intr-un act impulsiv.
Aceasta lupta cu sine insusi se desfasoara pe un fon de anxietate marcata, subiectul realizeaza unele asocieri
numite _________, care il ajuta sa invinga criza de agresivitate. De exemplu evita producerea unei
nenorociri daca numara in ferestrele unui bloc.
Ideea prevalenta se caracterizeaza printr-o pozitie dominanta in campul constiintei, orienteaza cursul
gandirii, iar celelalte idei graviteaza in jurul ei, o spijina si o argumenteaza. Chiar daca ideea prevalenta nu
este concordanta cu realitatea ea este totusi in armonie cu individul. O forma particulara de idee prevalenta
este ideea hipocondriata in care ideea se indreapta asupra propriului organism, putand ajunge pana la idei
delirante.
Ideea deliranta este cea care este exprimata limpede, evolueaza pe un fond de claritate a constiintei,
nu corespunde realitatii, cu care se afla in opozitie evidenta si pe care o deformeaza. Este o judecata eronata
care stapaneste si domina constiinta, modifica comportamentul si nu este receptiva la contraargumente.
Ideiile delirante pot fi: expansive de marime si bogatie (de grandoare), de inventie, de reforma sau de
descendenta din familii nobile, eotice, mistice si religioase.
17

Ideile delirante depresive pot fi: de persecutie (ca este urmarit), de revendicare (de a fi nedreptatit), de
gelozie, de relatie, de curtoazie, ipocondriace si de negatie in care bolnavul nu recunoaste unele realitati
evidente.
Ideile delirante mixte reprezinta combinatia primelor doua forme, combinatii ce se desfasoara
alternativ.

Tulburari ale comunicarii verbale si grafice ale gandirii

Limbajul reprezinata activitatea de comunicare intre oameni si de realizare a gandirii verbale
specific umane. Limbajul oral este forma de baza a limbajului in care se exprima caractere sonore si corelatii
auditiv-motorii, prin ascultare si vorbire.
Tulburarile limbajului oral sunt reprezentate de dislogii, disfagii si dislalii.
Dislogiile sunt considerate modificarii de forma fiind caracterizate de intensitate, inaltime si timbru.
Vocea poate fi de intensitate crescuta cu tonalitate inalta, in stari de excitatie psihomotorie sau stari
maniacale sau poate fi de intensitate scazuta, soptita in stari depresive.
Hiperactivitatea verbala simpla se numeste ___ si apare la subiecti normali in stari de anxietate sau
intoxicatie etilica. Cand acceleratia ritmului si debitului verbal este insotita de acceleratia ritmului ideativ,
poarta numele de logoree.
Acceleratia ritmului ideativ cu repetarea stereotipa a unor cuvinte frecvent neinteligibile, duce la pierderea
coerentei ideative si poarta numele verbiceratie. Disparitia completa a activitatii verbale poarta numele de
mutism.
Tulburarile de continut ale limbajului duce la alterarea sensului cuvintelor care pot fi modifcate, trunchiate
sau fuzionate. Bolnavul poate modifica sensul cuvintelor sau poate inventa cuvinte noi grosolanie.
Disfaziile sau pafaziile reprezinta tulburari ale exprimarii orale si scrise determinate de obicei de o leziune
cerebrala. Forma cea mai frecventa de disfazie este surditatea verbala in care pacientul nu intelege cuvintele
ce i se spun.
Dislaliile sunt tulburari de pronuntie determinate de modificari ale functionarii aparatului locomotor. De
exemplu: imposibilitatea de pronuntare a literei r, poarta numele de rotacism, iar balbaiala balbism.
Tulburarile limbajului scris sunt tulburari psihogerafice, se pot imparti in tulburari ale activitatii grafice ale
morfologiei grafice sau semantice. Tendinta irezistibila de a scrie permanent poarta numele de groforee.
Tulburarile morfologiei grafice se refera la forma si marimea literelor cat si a dispozitiei gandurilor si
intalnim : scris seizmic cu litere inegale si randuri suprapuse, scris in oglinda de la dreapta la stanga, sau
scris in ghirlanda cu randurile serpuitoare.
Tulburarea instinctului sexual:
-hiposexualitatea;
-hipersexualitatea.
18

Din hiposexualitate: impotenta, adica imposibilitatea unui barbat de a se indeplini unui act sexual, poate
apare in nevroze, depresii, alcoolism, ca efect al unor medicatii, dar cel mai frecvent de natura psihica.
Frigiditatea este incapacitatea unei femei de a obtine un orgasm sau obtinerea acestuia dupa un timp foarte
lung, se intalneste in nevroze, depresii sau personalitati dizarmonice.
Hipersexualitatea are mai multe forme:
-donjuanismul reprezinta o atractie morbida neselectiva catre sexul feminin cu imposibilitatea obtinerii unei
relatii stabile;
-nimfomania care reprezinta echivalentul feminin al donjuanismului.
Perversiunile sexuale din deformarea actului sexual sunt reprezentate de:
-sadism (maltratarea partenerului);
-masochism (obtinerea satisfacerii sexuale prin propria maltratare);
-voicism (expunerea organelor sexuale in public exibitionism);
-voaicism ( obtinerea satisfactiei organelor sexuale prin efectuarea sexului efectuat de altii);
-fetisism (prin contemplarea obiectelor persoanei iubite).
Deformarea imaginii partenerului: pedofilia, grotofilia (relatii sexuale cu femei in varsta), necrofilia(cu
cadrave), zoofilia(cu animale) si incestul ( cu rude de gradul 1).

Seminologia starilor afective

Stari afective. Manifestarile instictive

Instinctele reprezinata complexul de insusiri mostenite ereditare, care reflecta dezvoltarea speciei respective.
La om sunt inglobate in structura personalitatii ca elemente stimulatorii ale comportamentului, ___ in
pastrarea integritatii persoanei si perpetuarea speciei.
Tulburarile instinctiv alimentare in sensul exagerarii nevoii de hrana: bulimia reprezinta consumul exagerat
de alimente, chiar dupa disparitia senzatiei de foame ce se intalneste in diabet, hipertiroidie, stari anxioase si
depresive.
_________ este tendinta de adigera fara discernamant alimente sau substante necomestibile.
Potomania se intalneste in mod normal la anumite persoane, ce ingera catitati de apa mai mari.
Dispomania este nevoia imperioasa de a consuma alcool in cantitati mari , ce apare perioadic uramata fiind
de stari de culpabilitate si remuscari.
In sensul diminuarii nevoii de hrana intalnim anorexiile reprezinta scaderea sau lipsa totala a poftei de
mancare. Anorexia mintala se intalneste la adolescente cu tulburari de personalitate, ce in urma unor cure de
slabire exagerate si de durata sufera un blogaj psihic, nemaiputand ingera nici un fel de alimente. Boala
poate ajunge pana la stari de dehidratare importante, fiind necesare perfuzii pentru salvarea vietii.

19

Paraorexiile reprezinta ingestie de substante nealimentare________ reprezinta predilectie pentru alimente

foarte sarace, foarte iuti sau acre iar obsomania reprezinta dorinta de a manca dulciuri in exces.
Tulburarile instinctului de conservare conduita suicidara cuprinde: suicidul reusit, tentativele de sucid,
ideile de sinucidere, si sindromul presuicidar.
Suicidul reusit reprezinta orice caz in care moartea rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ
facut de victima insasi care trebuie sa obtina acest rezultat.
Tentativele suicidare sunt cel mai frecvent sinucideri ratate din motive tehnice.
Ideile de sinucidere preced intotdeauana tentative de suicid sau suicidul realizat; reprezinta planificarea
mentala ale actului ce urmeaza a fi efectuat insotit de stari depresive.
Sindromul presuicidar reprezinta restarngerea campului constient si a afectivitatii si inclinatiei catre mirajul
suicidar.
Conduitele suicidare se intalnesc in depresii, alcoolism, toxicomanii, schizofrenii, nevroze si epilepsii.

20

Subiecte examen
1. psihopatia
2. oligofrenia
3. depresia
4. schizofrenia
5. psihoza maniaco-depresiva
6. paranoia
7. psihoza epileptica
8. nevrozele
9. cum se calculeaza alcoolemia
10. alcoolismul cronic si dipsomania
11. echilibriul psihic
12. atentia
13. senzatia si perceptia
14. iluziile extroceptive
15. agnoziile toate formele
16. halucinatiile
17. memoria
18. amneziile
19. tulburari ale sintezei mnezice imediate
20. tulburari ale rememorarii trecutului
21. modificari cantitative ale imaginatiei
22. forme de mitomanie
23. mentismul
24. obsesiile
25. tulburari de continut ale limbajului
26. hiposexualitatea
27. hipersexualitatea
28. tulburari ale instistului alimentar
29. tulburari ale instinctului de conservare

21