VINERI · 9 SEPTEMBRIE 2005 · ANUL LV NR.

36

FOAIA
FONDAT ÎN 1951

70 F
ORIN
ÞI
româneascã
SÃPTÃMÂNAL AL ROMÂNILOR DIN UNGARIA
www.foaia.hu / foaia@axelero.hu

Portul muierilor din Chitighaz

„Vãd bucuria copiilor…”
Întrebãri vechi ºi noi despre învãþãmânt
 FOAIA
2 româneascã
9 SEPTEMBRIE 2005
Bucureºti
CALENdAR ORTOdOX
12 septembrie, luni – Sf.Mucenici: Autonom, Macedo-
„Respingerea” lui Murgu în Ungaria
nie ºi Teodul. Odovania Praznicului Naºterii Maicii
Domnului
naºte proteste în România
13 septembrie, marþi – † Înainteprãznuirea Înãlþãrii Sfin- Fundaþia Naþionalã pen-
tei Cruci; Sf.Sfinþit Mc.Cornelie Sutaºul; tru Românii de Pretutindeni
14 septembrie, miercuri – (†) Înãlþarea Sfintei Cruci. a lansat miercuri, 31 au-
15 septembrie, joi – †) Sf.Ierarh Iosif cel Nou de la gust, un apel cãtre asocia-
Partoº; Sf.Mare Mucenic Nichita Romanul þiile româneºti din întreaga
16 septembrie, vineri – Sf.Mare Muceniþã Eufimia. lume sã protesteze pe lân-
17 septembrie, sâmbãtã – Sf.Muceniþã Sofia ºi fiicele gã ambasadele ungare din
sale: Pistis, Agapis ºi Elpis
þãrile în care se aflã, faþã
18 septembrie, duminicã – Sf.Eumenie, Episcopul
Gortinei; Sf.Mucenici Ariadna ºi Castor Duminica de refuzul autoritãþilor ma-
dupã Înãlþarea Sfintei Cruci. ghiare de a amplasa o pla-
cã comemorativã Eftimie
Murgu pe zidurile cetãþii
AGENDÃ Buda.
Reamintim cã aceastã
12 septembrie placã urma sã fie instala-
1912 – s-a stins din viaþã Zenobia Drãgan, soþia lui tã, la cererea Uniunii Cul-
ªtefan Rusu, ctitorii bisericii ortodoxe din Otlaca-Pus- turale a Românilor din Un-
tã. garia ºi cu ocazia împlinirii
a 200 de ani de la moar-
13 septembrie tea revoluþionarului român,
1913 – a murit, într-un accident aviatic la pe zidurile cetãþii Buda, pe
Bãneºti-Câmpina, Aurel Vlaicu, pionier al avi-
aþiei mondiale.
14 septembrie Bãile Herculane
1864 – s-a nãscut, la Arad, Gheorghe Alexici, care
din 1897 a fost profesor la Universitatea din Budapes-
ta, la catedra de limbã ºi literaturã românã.
O nouã conferinþã
1993 – a murit prozatorul Geo Bogza. despre Eftimie Murgu
15 septembrie În zilele de 9–10 sep-
1521 – a murit Neagoe Basarab, domn al Þãrii Ro- tembrie, în staþiunea Bãile
mâneºti, autor al Învãþãturilor adresate fiului sãu Herculane va avea loc sim-
Teodosie, sprijinitor al culturii româneºti, ctitor al bise- pozionul „Revoluþia de la
ricii episcopale de la Curtea de Argeº. 1848–49 în Banat. Solida-
16 septembrie ritãþi ºi separaþii”. Eveni-
1873 – s-a stins din viaþã mama lui Iosif Vulcan, mentul este dedicat aniver-
Victoria Irinyi. Este înmormântatã la Leta Mare. sãrii celor 200 de ani de la
naºterea lui Eftimie Murgu.
17 septembrie Pe lângã participanþii de la
1888 – a murit, la Paris, Iulia Haºdeu, poetã, fiica renumite universitãþi din
lui B.P. Hasdeu. România, vor rosti prelegeri
18 septembrie ºi prof. univ. dr. Gheorghe
1600 – a avut loc lupta de la Mirãslãu, unde
Mihai Viteazul a fost înfrânt de Gheorghe Basta,
comandantul trupelor imperiale ºi a pierdut
Budapesta
Ardealul.
Filme româneºti la festivalul
Poza sãptãmânii naþionalitãþilor
Zilele trecute s-au înche-
iat înscrierile pentru concur-
sul de filme al naþionalitã-
þilor din Ungaria. Filmele
concurente vor fi prezenta-
te la a IV-a ediþie a Festi-
valului de Filme a Naþiona-
litãþilor din Ungaria, care se
va desfãºura pe 17 noiem-
brie a.c. Manifestarea, or-
ganizatã de Direcþia Gene-
ralã pentru Minoritãþi a Te-
leviziunii Maghiare, are ca
scop prezentarea creaþiilor
Pãrerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacþiei. Responsabilitatea juridicã
pentru conþinutul articolelor publicate în Foaia româneascã aparþine autorilor. Foaia româ-
neascã nu garanteazã publicarea textelor nesolicitate de redacþie.
Pe copertã: Portul românilor din Chitighaz
Hai la dans oameni buni! Ce mai aºteptaþi? (Foto: din arhiva profesoarei Maria Sarca Zombai)
locul unde revoluþionarul atâtea ori invocatã de isto-
român a fost deþinut. ricii români, slovaci, sârbi
„Gestul autoritãþilor un- sau germani, cã asimilarea
gare demonstreazã totalã minoritãþilor naþionale este
incapacitate de adaptare a o politicã de stat, iar aºa
modelului democraþiei un- numitele «autoguvernãri
gare la principiile europene minoritare» nu sunt decât
ale multiculturalismului, faþadã lipsitã de conþinut,
atât de promovat pe lângã sub care se ascund astfel
alte idei mult mai radicale, de gesturi”, se aratã în co-
atunci când, aceiaºi demo- municatul FNRP. Fundaþia
craþi unguri trec graniþele Naþionala pentru Românii
statelor vecine. Nerespec-
tând nici mãcar reciproci-
de Pretutindeni cere, toto-
datã, asociaþiilor româneºti
tatea gesturilor generoase de pretutindeni sã informe-
pe care România le face ze, în legãturã cu acest
admiþând instalarea pe te- subiect, instituþiile interna-
ritoriul naþional a mii de þionale care se ocupã de
simboluri ale minoritãþii protecþia minoritãþilor naþi-
maghiare, guvernul maghi- onale.
ar întãreºte convingerea, de RGN-Press
Bãtania
Vizita
premierului
Petruºan. În dupã-masa Gyurcsány Ferenc va
zilei de 9 septembrie se va face o vizitã în ziua de 24
vizita staþiunea Bãile septembrie în orãºelul
Herculane ºi împrejurimile, bichiºean, unde este invitat
iar în ziua urmãtoare se va de numeroase cluburi ale
organiza o deplasare în sa- pensionarilor, care în
tul natal al lui Eftimie aceastã zi îºi vor da întâl-
Murgu, la Rudãria, care azi nire la Bãtania. Conform
poartã numele renumitului planurilor, premierul ungar
înaintaº. Aici se vor depu- va þine un discurs în faþa a
ne jerbe de flori la monu- 10–12 mii de oameni pe
mentul revoluþionarului. terenul de sport al oraºu-
I. Kaupert lui. E. I.
ºi atelierelor de filme ale tru”. Tiberiu Boca s-a în-
naþionalitãþilor din þarã ºi sã scris pentru concurs cu un
facã propagandã acestor film despre istoricul ºi arhi-
filme în mijlocul naþionali- tectura bisericii ortodoxe
tãþilor, a altor naþiuni ºi române din Cenadul Ungu-
printre creatorii din þara resc, iar Aurel Becan cu un
mamã. film despre corul Sf. Dumi-
Printre concurenþi se aflã tru din Seghedin. Acestea
ºi doi redactori ai Redacþi- vor concura în categoria
ei româneºti „Ecranul nos- „film documentar”. R. P.
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
Încheierea ediþiei:
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
marþi, ora 18.00
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
 FOAIA
9 SEPTEMBRIE 2005 româneascã 3

Întrebãri vechi ºi noi

despre învãþãmântul minoritar
În urmã cu douã sãptãmâni, Liceul Românesc „Ni- voltare. Pe vremuri, acest atât în ceea ce priveºte în- pentru ºcoala generalã. S-au
colae Bãlcescu” din Jula a gãzduit o micã întrunire a institut a funcþionat ca In- vãþãmântul minoritar, cât ºi ivit întrebãri ºi cu privire la
profesorilor de naþionalitate din Ungaria, precum ºi stitut Pedagogic, unde func- învãþãmântul în general. La manualele noastre pentru
a unor reprezentanþi din cadrul Ministerului Învãþã- þiona un inspectorat, dupã aceastã discuþie cu doamna ºcolile româneºti, atât ºcoli-
mântului. La aceastã ºedinþã s-au discutat probleme- modelul vechi. Acesta a fost Simon s-au pus câteva pro- le generale, cât ºi liceu. Din
le cu care se confruntã învãþãmântul minoritar ro- mai apoi desfiinþat, rãmâ- bleme arzãtoare, referitoare pãcate nu am primit rãs-
mânesc, ºi nu numai, la început de an ºcolar. Cu di- nând numai câþiva profesori la necesitatea formãrii pro- puns definitiv la aceste în-
rectoarea Maria Gurzãu Czeglédi ºi profesoara Florica ca referenþi pe diferite pro- fesorilor români, în cazul trebãri, dar doamna Simon
Santãu am vorbit despre situaþia liceului la început bleme. Eu am fost referent nostru, la diferitele institu- ne-a promis cã va transmite
de an, precum ºi despre conferinþa care s-a þinut în pe problema limbii române. þii, mai precis la Institutul întrebãrile noastre ministe-
sala micã a Centrului Cultural Român. Ne ocupam de diverse lu- Pedagogic din Seghedin ºi la rului. A doua temã care a
cruri. Pe de o parte lansam Catedra de românã din ca- fost dezbãtutã a avut titlul
– Doamnã directoare, care te de acest tip nou de baca- proiecte ºi organizam pen- drul Universitãþii ELTE din
este situaþia Liceului Românesc laureat, cu un accent privind de „Elementele conþinutului
tru ºcolile bilingve ºi pentru Budapesta. La concret, ce cultural integrat în dezvolta-
în acest an? Cum au reuºit situaþia noastrã minoritarã. cele în care se predã limba schimbãri se vor produce la
absolvenþii din 2005? Am prezentat, totodatã, câ- rea competenþelor de comu-
românã diferite manifestãri, Catedra de limba ºi literatu- nicare”, subiect care mi-a
– În prezent la ºcoala teva lecþii-model cu privire concursuri, etc. Pe de altã ra românã din Seghedin,
noastrã s-au înscris 345 de la transmiterea cunoºtinþe- revenit mie. Care ar fi ele-
parte ne ocupam de perfec- deoarece în noul sistem, mentele acestei metode: sã
copii. În timp ce la alte ºcoli lor pluridisciplinare. Iar în ce þionarea cadrelor de limba conform înþelegerii de la
se comaseazã clasele, nu- priveºte materia despre care þinem seama particularitãþi-
ºi literatura românã. Am ini- Bologna, se prevede ca in- lor de vârstã ale elevilor, ca
mãrul copiilor scãzând, la am vorbit, în fond, am în- þiat un program acreditat de struirea profesorilor sã fie
liceul nostru se ridicã numã- cercat sã arãt cã mereu am manualul sã fie motivant,
Ministerul Învãþãmântului, doar de trei ani ºi, dupã in- materialul sã dezvolte cu-
rul elevilor. Pentru prima avut nãdejde în reuºita ei, legat de problematica pre- formaþiile noastre, la o sin-
datã în istoria liceului por- dar în acelaºi timp a fost noºtinþele de limbã, etc. Am
dãrii limbii române ºi mai gurã specializare. Dacã aces-
nim cu trei clase paralele: mereu prezent ºi eu-l încercat sã dau câteva
ales de cultura ºi civilizaþia te informaþii sunt bune, în-
douã de-a noua ºi cea de an luciferic, întrebându-mã exemple despre modul cum
româneascã. În cadrul aces- trebarea este unde se vor
pregãtitor. Un fapt îmbucu- mereu dacã e nevoie de aºa aceste criterii, cerinþe, se
tuia am organizat cursuri forma cadrele noastre didac-
rãtor este cã la început de ceva, dacã oare e util ºi bun acreditate pentru profesorii tice pentru un învãþãmânt oglindesc în manualele
an am obiºnuit sã facem o tot ceea ce facem. Iar rãs- de limba românã, curs care bilingv, mã gândesc aici la noastre româneºti apãrute
sintezã a rezultatelor admi- punsul este clar. În aceastã va continua ºi în acest an. românã ºi istorie, românã ºi pânã acum, din pãcate nu-
terilor copiilor noºtri, care ºi lume a calculatoarelor este În urma faptului cã am a- matematicã, ºi altele. A mai pânã în clasa a cincea.
în acest an a fost unul deo- o disciplinã foarte utilã ºi juns directoarea Liceului doua întrebare ar fi, dacã Deci, am încercat sã dove-
sebit de bun, în pofida fap- folositoare pentru elevii Românesc, mi s-au înmulþit dupã aceºti trei ani, absol- desc cã despre ce am vorbit
tului cã s-a ridicat foarte noºtri, pentru menþinerea în mod considerabil sarcini- venþii din Seghedin, vor avea este posibil, ºi cã aceste idei
mult punctajul de admitere culturii ºi civilizaþiei româ- le. În acest fel, am fost ne- sau nu dreptul sã devinã pro- se oglindesc ºi în manualele
la facultãþi. Din cei 37 de neºti, sã-i determinãm ca, voitã sã-mi iau pe cineva de fesori, adicã dacã vor primi noastre fãcute pânã acum.
absolvenþi doar doi nu-ºi alãturi de cunoºtinþele însu- ajutor, iar alegerea mi-a cã- sau nu o astfel de diplomã? A treia temã a fost cea a
continuã în acest an studii- ºite la noi, sã-ºi îmbogãþeas- zut pe profesoara Florica O altã întrebare a fost dacã doamnei directoare Maria
le, ceilalþi au reuºit sã intre cã cunoºtinþele despre cul- Santãu, cu care mereu am Ministerul, spre exemplu, Gurzãu Czeglédi care a vor-
la instituþii de învãþãmânt tura româneascã în general. colaborat în diferite proble- poate sã ne ajute sau poate bit despre rezultatele obþinu-
superior, în cele mai diferite Astfel, ei vor putea deveni me. Am antrenat-o în acest sã aibã vreo influenþã în te la bacalaureat de elevii
domenii, ca economie, psi- cetãþeni ai acestei culturi domeniu, fiind foarte bine ceea ce priveºte formarea noºtri la materia culturã ºi
hologie, arte, pedagogie, opt europene, pãstrându-ºi toto- pregãtitã în diferitele dome- cadrelor la seral sau la fãrã civilizaþie româneascã, ce fel
dintre absolvenþi plecând în datã identitatea culturalã ºi nii ale învãþãmântului. În ul- frecvenþã la catedra de ro- de proiecte au fãcut elevii
România la studii. etnicã. timul timp ea m-a ajutat pe mânã din Budapesta, ºi dacã pentru acest examen, cum
– La ºedinþa din 30 august – Pânã de curând dum- mine, iar de acum înainte eu se poate face o specializare s-au pregãtit ºi ce fel de
aþi vorbit despre experienþele de neavoastrã aþi fost referent pe o voi sprijini pe ea. sau o diferenþiere între di- motive sunt folositoare pen-
la bacalaureat, cu precãdere problemele limbii române la vvv plome pe viitor la ELTE, ori tru a îndruma copiii pentru
despre cele privitoare la cursul Centrul de Dezvoltare Uma- – Care a fost scopul ºedinþei dacã acest institut se pregã- munca în comun, cea indi-
de culturã ºi civilizaþie româ- nã ºi Informare din Judeþul de specialitate din ultima zi de teºte sã aibã acreditare pen- vidualã sau pe grupe.
neascã. Ne împãrtãºiþi ºi nouã Bichiº. Cum s-a schimbat august? – am întrebat-o pe tru doctorate în Ungaria. Aici – S-au discutat ºi alte pro-
concluziile finale ale celor ros- aceastã situaþie? profesoara Florica Santãu. ne-am gândit la profesorii bleme care sunt de actualitate
tite la ºedinþã? – Aproape de opt ani de – Acesta a fost un curs care au terminat cu câþiva ºi ne privesc în mod direct?
– Am încercat sã fac o zile am avut aceastã însãrci- pentru toþi profesorii din ju- ani în urmã la Seghedin, deci – Da, desigur.
sintezã a experienþelor lega- nare spre Centrul de Dez- deþul Bichiº la toate disci- au o diplomã de profesor (Continuare în pag. a 5-a)
plinele. Pentru profesorii de
naþionalitate s-a fãcut la noi
în ºcoalã. Au participat pro-
fesori slovaci, germani ºi,
desigur, cei români. S-au
prezentat la acest curs 17
persoane dar, pânã la urmã,
s-au adunat mai mulþi curi-
oºi ºi dintre colegii din Jula.
S-au dezbãtut mai multe
teme. Prima noastrã invita-
tã a fost doamna Ana Oros
Simon, director la Ministe-
rul Învãþãmântului, care ne-
a informat despre noutãþile
la care ne putem aºtepta în
noul an ºcolar 2005–2006,
 FOAIA
4 româneascã
Coºmarul american
Statele Unite ale Americii sunt în stare de ºoc dupã
ce uraganul Katrina a devastat 4 state din sud. Ura-
ganul Katrina este calificat drept cea mai mare catas-
trofã naturalã din istoria þãrii. New Orleans este un
oraº mort, cu morþi abandonaþi pe strãzile inundate.
Americanii trãiesc pe viu imaginile din filmul
Waterworld.
Ca într-un thriller, ameri-
canii fac eforturi sã salveze
câteva sute de mii de oa-
meni rãmaºi în viaþã într-un
þinut care seamãnã mai mult
cu o lume a apelor, în care
persoane înnebunite, înar-
mate, au început sã facã
propria lor lege. Anarhia a
pus stãpânire pe oraºul care
în zilele trecute a devenit
imaginea sfârºitului de lume.
Pentru a opri jafurile ºi vio-
lenþa, la sfârºitul sãptãmânii
trecute, autoritãþile au trimis
în zona afectatã 300 de ve-
terani de rãzboi din Irak,
pentru a face ordine.
Americanii trãiesc un coº-
mar. Katrina a devastat o
zonã ce acoperã o suprafa-
þã de 235.000 km2. În Mis-
sissippi, coasta a fost devas-
tatã pe o lungime de cel
puþin 50 km. Oraºul New
Orleans a fost inundat în
proporþie de 80%. La cinci
zile dupã trecerea sa prin
sudul Statelor Unite, 88,53
Toamnã Convorbire trilateralã
orãdeanã despre frontiere
Aflatã la cea de-a XIV-a
ediþie, „Toamna orãdeanã”
va debuta la 1 octombrie.
În cadrul evenimentelor ce
se vor derula pe parcursul a
patru weekend-uri, va avea
loc un festival al vinului, un
târg al pãlincarilor ºi un nou
festival al berii. Primele douã
zile, 1 ºi 2 octombrie, vor fi
dedicate exclusiv folclorului.
La aceste evenimente vor fi
invitate ansambluri folclori-
ce ºi soliºti din toate judeþe-
le limitrofe. Organizatorii
promit cã fiecare weekend
va fi dens în evenimente cul-
turale, artistice ºi nu numai.
la sutã din producþia nor-
malã americanã de petrol
brut în Golful Mexic (care
reprezintã un sfert din pro-
ducþia þãrii) a fost opritã.
Preºedintele George W.
Bush a declarat cã revenirea
la normal în statele ameri-
cane afectate de uragan ar
putea dura ani de zile. SUA
au cerut Uniunii Europene
asistenþã de urgenþã, solici-
tând trimiterea de pãturi, tru-
se de prim ajutor, apã ºi
Foto: index.hu
În aceastã sãptãmânã s-a
desfãºurat la Timiºoara o
convorbire trilateralã despre
îmbunãtãþirea condiþiilor de
supraveghere a frontierelor
de stat, a combaterii migra-
þiei ilegale ºi despre posibili-
tatea organizãrii mai regula-
te a unor cursuri comune de
instructaj, informeazã
Triplexnews. La dezbateri
au participat Nelu Pop, in-
spectorul general al Poliþiei
de Frontierã Român,
www.romanul.hu
9 SEPTEMBRIE 2005
alimente pentru victimele
uraganului Katrina, a anun-
þat, duminicã, Comisia Eu-
ropeanã.
Potrivit AP, comisarul
european pentru mediu,
Stavros Dimas, a declarat cã
UE este pregãtitã „sã contri-
buie la eforturile SUA desti-
nate rezolvãrii crizei umani-
tare” din Louisiana, Missis-
sippi ºi Alabama, statele
americane cele mai afecta-
te de Katrina.
Pânã în prezent Austria,
Belgia, Marea Britanie, Da-
nemarca, Estonia, Franþa,
Grecia, Luxemburg, Finlan-
da, Italia, Slovacia, Slovenia,
Suedia, Spania ºi Olanda au
promis cã vor trimite ajutoa-
re.
Presa britanicã îºi expri-
ma duminicã uimirea de a
vedea o superputere ca
SUA umilitã în încercarea de
a face faþã consecinþelor ura-
ganului Katrina. „Imaginea
unei superputeri umilite este
în sine umilitoare… Autori-
tãþile habar n-au despre nu-
mãrul persoanelor care au
murit”, scrie „The Daily
Telegraph”.
E. Iova
Benedek József, comandantul
general al Poliþiei de Fronti-
erã Maghiar ºi Milorad Zec,
directorul adjunct al Depar-
tamentului ordinei publice
din cadrul Ministerului de
Interne al Serbiei ºi Munte-
negru. În cadrul întâlnirii, la
punctul de trecere româno-
sârb Moraviþa a fost prezen-
tat invitaþilor acel sistem vi-
deo, cu care vor putea fi
supravegheate în viitor punc-
tele de trecere. R. P.
Ungaria ratificã
Tratatul de Aderare
al României
Ungaria a anunþat joi, 1
septembrie, la Newport, în
cadrul reuniunii informale a
miniºtrilor afacerilor externe
din statele Uniunii Europe-
ne, cã intenþioneazã sã rati-
fice Tratatul de Aderare al
României ºi Bulgariei la sfâr-
ºitul lunii septembrie sau
începutul lunii octombrie, a
anunþat ministrul român de
externe. Mihai Rãzvan Un-
gureanu, care a participat la
acest eveniment, a adãugat
cã iniþiativa ungarã a fost
îmbrãþiºatã ºi de alte þãri,
precum Spania ºi Grecia, în
Vin zile grele
pentru ambasadori
Diplomaþia româneascã
se va defini, începând din
luna septembrie a acestui
an, ca o diplomaþie europea-
nã, iar caracteristicile aces-
teia au fost prezentate clar
de ministrul român de ex-
terne, Mihai Rãzvan Ungu-
reanu, sãptãmâna trecutã, la
finalul reuniunii anuale a
ambasadorilor români. „Pu-
neþi degetul pe ranã. Întot-
deauna cineva este respon-
sabil ºi trebuie sã-ºi asume
aceastã responsabilitate”, a
M5 tot mai aproape
de Seghedin
Ploile de pânã acum nu
au creat piedici constructo-
rilor, drept pentru care au-
tostrada M5 va ajunge pânã
în 31 decembrie la Seghe-
din, conform planului – scrie
revista „Világgazdaság”. În
interviul acordat publicaþiei,
purtãtorul de cuvânt la SA
AKA, de concesionare a
autostrãzilor din sud-estul
Ungariei, a declarat cã lucrã-
rile se desfãºoarã conform
timp ce Marea Britanie a
precizat cã va începe foarte
repede procedurile parla-
mentare pentru ratificarea
Tratatului. La reuniune a fost
prezent ºi comisarul euro-
pean pentru extindere, Olli
Rehn, care a declarat foarte
accentuat, potrivit lui
Ungureanu, cã „neîndeplini-
rea criteriilor pe care Uniu-
nea Europeanã le-a fixat
României ºi Bulgariei este
singura cauzã care poate
duce la amânarea extinde-
rii”, transmite Mediafax.
T. Iova
adãugat el, amintind cã
acesta este unul dintre mo-
tivele pentru care a fost rea-
lizatã Cartea Albã a MAE.
Ungureanu a avertizat din
nou personalul diplomatic
cã „nu vin zile uºoare, vin
zile grele ºi ele vor selecta
ceea ce este bun de ceea ce
poate merge la odihnã” ºi a
precizat cã reprezentanþilor
României li se pretinde ima-
ginaþie politicã, creativitate
diplomaticã ºi respect,
transmite Mediafax. E. I.
graficului: fundaþia ºi umplu-
tura sunt realizate în propor-
þie de 97%, straturile protec-
tor ºi asfaltic de 96%, stra-
tul liant de 88%. Dintre po-
duri, 11 sunt deja funcþio-
nale, iar la 126 se efectuea-
zã finisajele. Tronsonul de
14,7 km. dintre Seghedin ºi
punctul de frontierã de la
Röszke va fi finalizat, tot
conform planului, la 31
martie 2006. (TriplexNews)
 FOAIA
9 SEPTEMBRIE 2005 româneascã 5
Perfecþionarea profesorilor la Sinaia
„Vãd bucuria copiilor care învaþã
despre trecutul înaintaºilor lor”
Cursurile de perfecþionare pentru cadrele didacti- dr. Alina Pamfil, prof. Lumi-
ce care predau în limba românã în þãrile din jurul niþa Medeºan, prof. Monica
României a ajuns la cea de-a XIV-a ediþie, fiind or- Onojescu, prof. Dorina Kudor,
ganizate ºi în acest an de Institutul Cultural Român, prof. Titiana Zlãtior.
la Sinaia. Învãþãmântul românesc din Ungaria a fost – Au avut aceste cursuri ºi
reprezentat de cãtre trei învãþãtori (Maria Rocsin o oarecare temã principalã?
Bányai, Eva Gomboº Ruja, Eva Pãtcaº Sabãu) ºi trei – În cadrul prelegerilor ºi
profesori (Maria Sucigan, Ildico Ruja Pilan, Tiberiu dezbaterilor au fost aborda-
Bányai) de la ªcoala generalã „Nicolae Bãlcescu” din te teme specifice, precum
Jula. Despre programul celor zece zile de cursuri in- didactica limbii ºi literaturii
tensive, din perioada 18–28 august, am stat de vor- române, rolul manualelor de
bã cu învãþãtoarea Eva Pãtcaº Sabãu. limba ºi literatura românã
folosite în ºcolile româneºti
– Mi-a fãcut o mare plã- na pedagogului este mult din þãrile din afara Români-
cere sã particip, împreunã mai grea decât cum a fost ei. Metodele, tehnicile de
cu cei cinci colegi de-ai mei cu 20 de ani în urmã, când lecþii, utilizate în atelierele de
din ºcoala româneascã din eu am început sã predau. dupã-masã ne-au plãcut
Jula, la cea de-a XIV-a edi- – Care comunitãþi româ- foarte mult. Textele literare
þie a cursurilor de perfecþio- neºti din jurul României au au fost mijloace de orienta- toare, dar puþin ºi obositoa- bru. Într-o zi de duminicã a
nare pentru cadrele didacti- fost reprezentate de data aceas- re spre înãlþarea spiritului. re. Dar am uitat de obosea- fost organizatã o vizitã la
ce care predau în limba ro- ta la Sinaia? Ne-am obiºnuit ºi cu mun- lã, pentru cã s-a meritat Castelul Peleº. Noi totuºi,
ca documentarã. Am scris acest efort. Dintre activitãþi împreunã cu colegii mei de
mânã în jurul României. – La întâlnirea din acest
oglinda, reflecþia fiecãrei zile aº înºira câteva care ne-au la Jula, am avut posibilita-
Pentru profesorii ºi învãþã- an au fost prezenþi cadre
într-un jurnal individual, cu impresionat pe toþi. În legã- tea sã cutreierãm ºi Munþii
torii care predãm limba ro- didactice din cinci þãri: Bul- turã cu predarea limbii am
idei, cu întrebãri ºi cu criti- Bugeci, am fost pânã la cota
mânã, aceste cursuri sunt garia, Republica Moldova, învãþat cã elevii trebuie în-
cã. Deci, am strâns polenul 2.200 la punctul Babele, ºi
foarte importante, fiindcã Serbia-Muntenegru, Ucraina curajaþi, deoarece în comu-
fiecãrei zile ºi din fiecare cli- a fost o mare bucurie pen-
este o responsabilitate a ºi Ungaria. Cursurile acestea, nitãþile noastre majoritatea
pã am învãþat ceva. Am de- tru noi aceastã excursie.
noastrã sã înmulþim toate pe care eu le apreciez de copiilor nu aduc cunoºtinþe
pus tot efortul sã vorbim, sã Apoi, am mai vizitat o mã-
acele cunoºtinþe pe care mare valoare, au fost susþi- de limbã de acasã. ªi pe noi
scriem româneºte corect. nãstire din apropiere. Este
le-am primit de la Cel de sus nute de profesori universi- ne-a încurajat citatul unui foarte important ca învãþã-
ºi de la pãrinþii noºtri. Învã- tari, cercetãtori ºi profesori Am fost foarte activi, fiind- estetician german care a
cã n-am avut încotro. Aces- torii, profesorii sã vadã lo-
þarea noilor cunoºtinþe, noi- de liceu din cadrul Asocia- spus: „Prin maternã reuºeºti curile frumoase din Româ-
lor metode, pe care le folo- þiei Naþionale a Profesorilor te cursuri au fost atât de bine sã fii acasã spiritual”. „Aca-
organizate, cã ai fost încu- nia, ca apoi sã organizãm ºi
sim în munca noastrã, tre- de Limbã ºi Literaturã Ro- sã spiritual” înseamnã cã noi excursii pentru copii în
buie sã ne fie cea mai mare mânã din Cluj-Napoca. Pen- rajat tot timpul sã vorbeºti, „Adevãrata avere proprie o aceste locuri. Pe de altã par-
datorie, ca sã putem pãstra tru mine au fost foarte im- sã doreºti sã spui ceea ce are cineva acasã la sine”, te, din anul trecut a intrat în
ºi pe mai de parte valorile presionante prelegerile ascul- gândeºti. În fiecare zi, dimi- cum zice ºi Mihai Emines- programa-cadru obiectul de
strãmoºeºti. Copiii care vin tate, pentru cã însufleþirea neaþa de la ora 9.00 pânã cu. O profesoarã ne-a învã- culturã ºi civilizaþie româ-
acum la noi la ºcoalã nu conferenþiarilor a fost nemai- dupã-masã la ora 16.00, am þat cã este important ceea neascã ºi prin aceasta putem
prea aduc cu ei cunoºtinþe pomenit de cuceritoare. participat la cursuri ºi ateli- ce spui, nu cum. Deci, sã atrage copiii spre a cunoaº-
de limbã românã, iar sarci- Aceºti conferenþiari au fost ere, activitãþi foarte folosi- doreºti sã vorbeºti fluent ºi te mai multe, nu numai des-
sã ai curajul sã vorbeºti ºi pre românii din Ungaria, ci
dacã greºeºti. Limba noas- ºi despre istoria, geografia
Întrebãri vechi ºi noi… trã maternã nu este cea lite-
rarã, ci este graiul, ºi copiii
României. Dacã profesorii
cunosc aceste peisaje, pre-
(Urmare din pag. a 3-a) plu la culturã ºi civilizaþie ro- mare din Judeþul Bichiº am de multe ori nu au curajul dau mai uºor despre ele. ªi
O problemã care ne pri- mâneascã, care se vor pu- înaintat un proiect ºi putem sã vorbeascã româneºte. încã ceva. Cunoscând cei-
veºte este cea a ortografiei tea împrumuta din bibliote- porni un curs începând din Trebuie sã încurajãm copi- lalþi participanþi, pot sã spun
noi introduse în România, ºi ca ºcolii, deci vor rãmâne în luna septembrie. Acesta este lul sã vorbeascã cât mai cã noi, românii din Ungaria,
mult, nu sã-l speriem cu suntem pe drumul cel bun.
dacã aceasta se poate folosi posesia liceului, atunci în un curs de 60 de ore, din corectarea fiecãrei greºeli.
fãrã probleme în manualele acest sistem n-ar fi bine sã care 30 vor avea loc la Lice- Mãrturisesc în numele ori-
Dacã ai curajul sã vorbeºti cãrui învãþãtor ºi profesor cã
editate de cãtre noi, în Un- editãm ºi noi cãrþile în aceas- ul Românesc din Jula, în zi- fluent, te deschizi ºi doreºti
garia. Adicã, dacã au sem- tã nouã ortografie? Presa a lele de vineri ºi sâmbãtã, iar noi, în mediul ºcolar, depu-
sã spui ºi ceea ce poate nu
nat sau nu, reprezentanþii trecut deja la noua ortogra- 30 la Universitatea Babeº- nem foarte mare efort pen-
ºtii prea corect. Este foarte
celor douã guverne, român fie. Iar noi nu ºtim dacã tre- Bolyai din Cluj-Napoca. tru îmbunãtãþirea cunoºtin-
importantã atitudinea das-
ºi maghiar, vreun act de co- buie sã decidã cineva asu- Aºteptãm reacþia colegilor cãlului. Am învãþat foarte þelor în limba românã, des-
laborare în acest sens. Între- pra acestui lucru sau nu. care predau culturã ºi civili- multe lucruri esenþiale pen- pre limba românã, despre
tru predare. Cred cã profe- þara noastrã mamã, dar este
barea este dacã avem sau nu Cãci, în cazul germanilor a zaþie româneascã. Costã
sorul care doreºte sã-ºi îm- foarte greu. Însã meritã.
dreptul sã trecem ºi noi, ro- fost nevoie de aºa ceva. S-a 40.000 forinþi, din care 80% Copiii care se înscriu în
mânii din Ungaria, la aceas- pus problema cine are drep- este plãtit din partea ºcolii bogãþeascã cunoºtinþele,
meritã sã participe la astfel ºcoala noastrã din Jula, au
tã nouã ortografie. Am în- tul acesta în privinþa noas- profesorului, 20% plãtind ceva legãturã cu românimea.
trebat aceasta datoritã fap- trã, sau cine ne controleazã profesorul. De la grãdiniþã de cursuri. Alãturi de cunoº-
tinþele obþinute la Sinaia, fie- ªi dacã pãrinþii nu mai vor-
tului cã ºi în limba germanã sau ne obligã sã trecem sau pânã la liceu pot participa besc cu ei româneºte, buni-
care participant a primit ºi
au avut loc astfel de modi- sã nu trecem la noul mod pedagogi. Cei doritori trebu- cii ºi strãbunicii au rãdãcini-
multe manuale de valoare,
ficãri, în urmã cu câþiva ani. de scriere? ie sã se prezinte la Centrul pe care le putem folosi în le puternice de români. Eu
Atunci, minoritatea germa- – Se vor organiza ºi în acest de Dezvoltare Umanã ºi In- ºcolile noastre. predau de 20 de ani ºi, cum
nã din Ungaria a trecut trep- an cursuri de specialitate pen- formare din Judeþul Bichiº – Alãturi de programele trec anii, vãd bucuria copii-
tat la noua ortografie, dar tru profesori? sau la conducerea liceului organizate, aþi avut posibilita- lor care învaþã despre trecu-
aceasta în urma semnãrii – Ca referent aº dori sã pânã pe 12 septembrie. tea sã cutreieraþi ºi prin zonã? tul înaintaºilor lor, despre
unui act de colaborare. ªi ne atrag atenþia colegilor cã în Cursurile ar porni, dupã pla- – Din pãcate, programul viaþa ºi traiul lor. Ei nu mai
gândim cã dacã noi editãm organizarea Centrului de nurile noastre, pe 23–24 de studii ºi programul de pot cunoaºte aceste lucruri
noile manuale, spre exem- Dezvoltare Umanã ºi Infor- septembrie. Toma Iova relaxare nu au fost în echili- decât prin noi. Rita Pãtcaº
 FOAIA
6 româneascã 9 SEPTEMTRIE 2005

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
Sprijinitorul tãu personal 123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678

Când moare SUNTEM CHEMAÞI

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
unul dintre cei dragi SÃ MIJLOCIM
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
Mai devreme sau mai târ- gã noi pe cineva care ne este zaþiile împotriva Celui Atot- 123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
Cererile de rugãciune ale lunii septembrie
ziu aproape fiecare dintre noi drag, durerea pe care o trã- puternic, a simþit braþele dra- 123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678
trebuie sã sufere moartea im poate fi de multe ori gostei lui Dumnezeu
unei persoane pe care o iu- aproape insuportabilã. Nu cuprinzându-l într-un fel pe „Dacã poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se
bim. În asemenea momen- trebuie sã ne fie teamã sã care nici el n-a fost în stare va smeri, se va ruga, ºi va cãuta Faþa Mea ºi se va abate de la
te este bine sã ne amintim ne exprimãm sentimentele sã-l descrie. Dumnezeu nu cãile lui rele – îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta pãcatul, ºi îi
cã mângâierea lui Cristos în înaintea lui Dumnezeu (sau se supãrã pe noi când îi spu- voi tãmãdui þara”. (2 Cronici 7:14)
vreme de necaz este sigurã. despre El) oricare ar fi ele – nem cum ne simþim; El ne
Sã ne rugãm pentru…
Te rog sã-mi ierþi exemplul mânie, frustrare, teamã, du- ascultã, simte cu noi ºi înþe-
personal la care mã voi re- rere, sentiment de abando- lege. Însã imediat dupã
– … fratele Kiss Tibor, preºedintele Cercului de Misiune
feri în momentul care ur- nare, etc.. E mai bine sã ne aceea noi trebuie sã-L invi-
al Regiunii Criºurilor, care a trecut printr-o operaþie grea ºi
meazã, dar cu câþiva ani în exprimãm aceste sentimen- tãm pe El sã ia parte la su-
sã ne rugãm pentru familia lui.
urmã mi-am pierdut soþia te decât sã le reprimãm. C. ferinþa noastrã ºi sã cerem
– … copiii ºi tinerii care au început un nou an ºcolar, ca
din cauza unui cancer de S. Lewis spunea cã atunci de la El mângâiere ºi sprijin.
Dumnezeu sã-i protejeze ºi sã le dea înþelepciune ºi price-
care a suferit ºi ºtiu cã ceea când i-a murit soþia s-a rãs- A fi mângâiat în mod di-
pere, sã-ºi pãstreze credinþa într-un cuget curat.
ce voi spune în continuare culat împotriva lui Dumne- vin nu înseamnã cã lacrimi-
– … ca Evanghelia sã se poatã vesti încã în libertate.
este adevãrat. zeu pentru o vreme. Apoi, le noastre se vor usca sau
– … ca toþi cei împovãraþi, întristaþi, în suferinþã sã fie
Când moartea ia de lân- dupã ce ºi-a descãrcat acu- cã întristarea noastrã va lua
mângâiaþi, salvaþi ºi umpluþi de putere.
dintr-o datã sfârºit. Acestea
– … ca toþi credincioºii sã trãiascã o viaþã sfântã ºi prin
sunt procese naturale care
Versete biblice pentru meditaþie au un efect terapeutic pu-
orice vor face sã caute sã împlineascã întâi voia Domnului.
– … ca Duhul lui Dumnezeu sã lucreze în fiecare inimã,
1. Singurul care poate sã-þi întãreascã sufletul ternic. Însã a fi mângâiat în
casã ºi Bisericã.
„Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: cã fãgã- mod divin înseamnã cã îl
– … ca în mijlocul încercãrilor care vin asupra lumii,
duinþa Ta îmi dã iarãºi viaþã.” Psalmul 119:50 vom simþi pe Dumnezeu în
oamenii sã îºi dea seama cã au nevoie de Isus Cristos.
2. Sentimentele trebuie înfruntate ºi simþite înainte mijlocul lacrimilor ºi întris-
Biserica Baptistã din Micherechi
de a putea fi consolate. tãrii noastre. Durerea trebu-
„Ferice de cei ce plâng, cã ei vor fi mângâiaþi.” ie acceptatã ºi stãpânitã –
Matei 5:4 chiar durerea de a spune „la
revedere”. Lucrarea lui Cris-
Valentin Popovici
3. Un cuvânt care a consolat pe mulþi.
tos în clipe de durere este
„Chiar dacã ar fi sã umblu prin valea umbrei morþii, nu
mã tem de nici un rãu, cãci Tu eºti cu mine. Toiagul tãu ºi aceea de a ne sprijini ºi con- Ceasul
duce pe calea durerii ºi
nuiaua Ta mã mângâie.” Psalmul 23:4
4. Adânceºte-te în mângâierea care vine de la Dum- aceea de a umbla cu noi încercãrilor
nezeu. mânã în mânã, indiferent cât
„Binecuvântat sã fie Dumnezeu, Tatãl Domnului nostru de lung ar fi drumul. Nici- Când al ispitei ceas te copleºeºte
Isus Cristos, Pãrintele îndurãrilor ºi Dumnezeul oricãrei, care odatã prezenþa lui Cristos nu ªi cerul pare cã te-a pãrãsit,
ne mângâie în toate necazurile noastre...” va fi mai puternicã ºi mai Sã nu disperi, ci-aºa cum eºti, trãieºte
2 Corinteni 1:3–4 consolatoare decât este în Puterea harului ce L-ai primit.
5. O promisiune care n-a fost niciodatã neîmplinitã. momentele de durere. El dã
„Cãci El mã va ocroti în coliba Lui, în ziua necazului, cel mai mult când ni se ia Cãci încercarea þine-o clipitã
mã va ascunde sub acoperiºul cortului Lui, ºi mã va înãlþa cel mai mult. În al veciei necuprins hotar,
pe o stâncã.” Psalmul 27:5 O Dumnezeule, Tatãl Urmatã fiind de slava mult doritã
6. Pentru acest scop a venit Domnul nostru. meu, cât de mulþumitor îþi În care vei intra-n curând prin har.
„El M-a trimis sã vindec pe cei cu inima zdrobitã ... sã sunt cã ºtiu cã Tu mã ac-
mângâi pe toþi cei întristaþi; sã dau celor întristaþi din Sion, cepþi aºa cum sunt. Mã în- Când valuri de necaz te împresoarã
sã le dau o cununã împãrãteascã în loc de cenuºã, un torc spre Tine în întristarea ªi în nesiguranþã eºti adus,
untdelemn de bucurie în locul plânsului, o hainã de laudã mea ºi îþi cer sã-mi dai mâna
Sã nu te temi, cãci Cel ce le mãsoarã
în locul unui duh mâhnit...” Isaia 61:1–3 ºi sã stai aproape de mine
Le-a potrivit sã nu poþi fi rãpus.
7. Moartea n-are ultimul cuvânt. în timp ce umblu pe acest
„Moartea a fost înghiþitã de biruinþã. Unde îþi este biruin- dureros drum. Fii adevãrata
mea mângâiere în mijlocul Când cei ce te-nfioarã-þi stau în cale
þa, moarte? Unde îþi este boldul, moarte?”
mâhnirii mele. Mã rog în Voind sã-þi curme-al tãu ceresc avânt,
1 Corinteni 15:54–55
numele lui Isus. Amin. S. H. Sã nu te-opreºti, c-a lor puteri din vale
Pe al credinþei drum, legate sunt.

Creºtinul adevãrat Când îndoieli îþi vlãguiesc puterea,

Creºtinul adevãrat este o slab; cel mai bogat când este vede ce nu se poate vedea; ªi orizontul þi s-a-ntunecat,
fiinþã ciudatã. El iubeºte cu cel mai sãrac; ºi cel mai fe- aude ce nu se poate auzi ºi Sã nu cârteºti, cãci Cel ce dã-ncercarea
toatã inima pe Cineva pe ricit când se simte cel mai cunoaºte ceea ce întrece ori- E Domnul, Cel ce te-a rãscumpãrat.
care nu L-a vãzut niciodatã. mizerabil. ce pricepere.
El moare ca sã poatã trãi; Cine se mai mirã atunci Când ocãrât de gloatã te cutremuri
El vorbeºte în fiecare zi cu
renunþã ca sã aibã; dã alto- cã nu ne potrivim lumii aces- ªi adevãrul pare-a-þi fi duºman,
Cineva pe care nu Îl poate
12345678901234567890123456789012123456789012345
ra pentru a putea pãstra; teia?
vedea. El se aºteaptã sã 12345678901234567890123456789012123456789012345 (Tozer) Sã nu cedezi nimic, cãci peste vremuri
12345678901234567890123456789012123456789012345
ajungã în cer prin fapta Al- 12345678901234567890123456789012123456789012345
Ocara-i slava, sus în Canaan.
tuia. El se goleºte de sine 12345678901234567890123456789012123456789012345
Aleluia!
12345678901234567890123456789012123456789012345
12345678901234567890123456789012123456789012345 Cãci toate-acestea trebuie sã vie
pentru a fi umplut. El îºi re- 12345678901234567890123456789012123456789012345
12345678901234567890123456789012123456789012345
Purtând ocara ºi pedeapsa în locul meu, În calea celui ce-i al lui Isus,
cunoaºte nedreptatea pen- 12345678901234567890123456789012123456789012345
12345678901234567890123456789012123456789012345
El a fost condamnat, deºi era Fiul lui Dumnezeu…
12345678901234567890123456789012123456789012345 Ca dupã ce-i desãvârºit, sã fie
tru a fi înãlþat. 12345678901234567890123456789012123456789012345
Mi-a dat iertarea chiar prin Sângele Sãu…
12345678901234567890123456789012123456789012345
El este cel mai puternic 12345678901234567890123456789012123456789012345
Pãrtaº la tron cu Domnu-n ceruri sus.
Aleluia! Ce Mântuitor minunat este Fiul lui Dumnezeu!
atunci când este cel mai 12345678901234567890123456789012123456789012345
 FOAIA
9 SEPTEMBRIE 2005 româneascã 7

Casã de piatrã Moaºtele Sf. Pavel în România

Tinerii Anita Sferle din
Micherechi ºi Adrian Coroiu
din Salonta au aºteptat mult
ziua de 27 august. În aceas-
tã zi, cei doi ºi-au legat vie-
þile prin Sfânta Tainã a Cu-
nuniei, sãvârºitã de cãtre
pãrintele Ioan Bun, parohul
comunei. Naºii tinerilor au
fost soþii Ioan ºi Monica
Buºtea. La slujba logodnei ºi
a cununiei, sãvârºite dupã
tradiþia Bisericii Ortodoxe, ti-
nerii au fost însoþiþi de pã-
rinþii lor, precum ºi de nu-
meroase cunoºtinþe, rude, ºi
prieteni. Prin Taina Cununi-
ei, pãrintele a cerut asupra
tinerilor binecuvântarea Ta-
tãlui Ceresc pentru cãsnicia
care începe, precum ºi aju-
tor în zile de necaz ºi sufe-
rinþã, dorindu-le o viaþã lun-
gã ºi fericitã ca membrii ai
Bisericii celei dreptmãritoa-
re. T. Iova
Câteva pãrticele din
moaºtele Sfântului Apostol
Pavel vor putea fi venerate
la Iaºi de români în perioa-
da 9–17 octombrie. Racla,
cu o parte din moaºtele
sfântului, va fi adusã la Iaºi
prin bunãvoinþa Mitropoli-
tului de Veria, a anunþat
Înalt Prea Sfinþitul Daniel,
Mitropolitul Moldovei ºi
Bucovinei, pentru postul de
radio Trinitas.
Cel mai mare misionar al
lui Hristos din toate timpu-
rile va fi omagiat în preajma
sãrbãtorii Cuvioasei Pa-
rascheva, iar venirea raclei cu
moaºtele Sfântului Apostol
Pavel se încadreazã în ani-
versarea celor 120 de ani de
la recunoaºterea autocefali-
ei Bisericii Ortodoxe Româ-
ne.
Pavel este Apostolul care
a întemeiat cele mai multe
biserici locale, dintre toþi
apostolii, ºi, pentru a aminti
faptul cã el a înfiinþat bise-
rici în diferite oraºe ale lu-
mii, ieºenii îl vor cinsti în
mod deosebit ºi vor învãþa
de la el sã îºi apere credinþa,
sã cultive credinþa în fami-
lie, s-o transmitã generaþii-
lor prezente ºi viitoare, dar
ºi sã înþeleagã taina Bisericii
lui Hristos, a mai adãugat
ierarhul român.

Sibiul va deveni capitala

creºtinã a Europei
Adunarea Ecumenicã pentru cã noi colaborãm în sericilor Ortodoxe, Catolice,
Europeanã din 2007 va avea aceastã Conferinþã Europea- Protestante, Vechi-Catolice,
loc la Sibiu, aspecte privind nã de decenii, în anii de Anglicane, „pentru a desco-
organizarea acestei reuniuni cumpãnã asupra lucrãrii bi- peri ce ne este comun, rã-
fiind discutate sãptãmâna sericeºti ºi am avut fericirea dãcinile noastre spirituale”.
trecutã de Patriarhul Biseri- sã fiu membru în Comite- Adunarea Ecumenicã
cii Ortodoxe Române, tul central al acestei organi- Europeanã de la Sibiu este
Sfântul Maslu Teoctist, cu pastorul Jean-
Arnold de Clermont, preºe-
zaþii”, a afirmat Patriarhul
Teoctist dupã întâlnirea cu
cea de-a treia reuniune de
acest tip, dupã cele desfã-
la Jula dintele Conferinþei Biserici-
lor Europene.
preºedintele Conferinþei,
care a avut loc la Palatul
ºurate în 1989 la Basel (El-
veþia), într-o comunitate
Credincioºii parohiei din Jula, Oraºul Mare Românesc, „Sibiul, graþie Conferinþei Patriarhiei. majoritar protestantã, ºi în
de câþiva ani încoace sunt obiºnuiþi ca în cea mai apropiatã Bisericilor Europene, va de- Aflat prima datã în Ro- 1997 la Graz (Austria), într-
duminicã de sãrbãtoarea Naºterii Maicii Domnului (8 sep- veni astfel capitala Europei, mânia, pastorul Jean-Arnold o comunitate majoritar ca-
tembrie), sã se sãvârºeascã Taina Sfântului Maslu. În acest pentru cã va fi toatã creºti- de Clermont ºi-a exprimat tolicã. Jean-Arnold de
an, de binefacerile tãmãduitoare ale acestei Sfinte Slujbe nãtatea, peste doi ani, la Si- recunoºtinþa pentru Biserica Clermont a precizat cã a ales
credincioºii se vor bucura în duminica din 11 septembrie, biu ºi exprimã lucrul acesta Ortodoxã Românã, preci- România pentru cã era ne-
Sfântul Maslu sãvârºindu-se cu începere de la ora 15.00. o confirmare a culturii noas- zând cã, „în spirit de comu- cesar ca cea de-a treia adu-
tre, a credinþei noastre, de niune” vor veni în România, nare sã aibã loc într-un con-
ataºament faþã de Europa, în 2007, reprezentanþi ai Bi- text ortodox. T. I.
Încã un enoriaº 12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
a plecat dintre noi ISTORIOARÃ
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
Parohia ortodoxã româ- cut parte din Consiliul Pa- CU TÂLC DUHOVNICESC
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
nã din Jula, Oraºul Mare rohial din parohia Jula, Ora-
Românesc, a pierdut, de ºul Mare Românesc, iar în-
curând, pe unul din enoria- tre anii 1993–2000 a fost Taina Spovedaniei
ºii ei de seamã, Gheorghe epitrop al acestei biserici.
Discutând despre cele cã numai cãmaºa îl intere- dãreºte ºi trebuie spãlatã ºi
Rocsin. Nãscut în 1921, ori- Trupul sãu neînsufleþit se
sfinte, un om mai nedus la seazã: ea… Pe urma iar o iau, dar
ginar din comuna Miche- odihneºte în cimitirul orto-
bisericã îi spuse unui cãlu- – Spune-mi, porþi toatã numai curatã se vede ºi cât
rechi, o bunã parte din via- dox românesc de pe strada
gãr: ziua aceastã cãmaºã? e de frumoasã, cã altfel
þã ºi-a petrecut-o la Jula, ser- Sarkadi, unde a fost aºezat
– Pãrinte, eu cred în Dum- – Da – rãspunse omul. murdãria o urâþeºte…
vind parohia de care aparþi- în ziua de 8 septembrie.
nezeu, însã nu prea merg pe – Dar douã zile la rând, o – Pãi, vezi, fiule?! Aºa
nea, cu multã însufleþire. Dumnezeu sã-l odihneascã
la slujbe, ºi nici la Spoveda- porþi? cum se murdãreºte cãmaºa
Între anii 1987–2005 a fã- în pace. T. I.
nie ºi Împãrtãºanie n-am mai – Da, s-ar putea… ta ºi trebuie spãlatã pentru
fost demult. Eu aºa mi-am – Dar aºa, întruna, o sãp- a o purta iarãºi ºi a te simþi
Biserica martirilor zis ºi gândesc: important este
sã crezi în Dumnezeu, iar
tãmânã sau o lunã, o porþi?
– O, nu, pãrinte, sigur cã
bine cu ea, la fel ºi sufletul
se murdãreºte de pãcate; ºi
În regiunea Yaroslavl, din Rusia, a fost realizat un clopot restul conteazã mai puþin, cã nu! cum altfel l-ai putea curãþa
în greutate de trei tone ce urmeazã a fi dãruit unei biserici Dumnezeu ºtie credinþa pe – Pãi de ce? – îl mai is- mai lesne decât la spoveda-
aflate în construcþie, în Moscova. Biserica din districtul care o ai în sufletul tãu, chiar codi cãlugãrul. nie ºi la slujbe, prin dragos-
Butovo va fi închinatã noilor martiri ºi sfinþi mãrturisitori dacã n-o arãþi nimãnui… – Ei, ºtiþi cum e, se mur- tea ºi harul Dumnezeu?!
ruºi, victime ale represiunii staliniste. Piatra de temelie a – Fiule, dar ce cãmaºã fru-
acestei biserici a fost pusã în anul 2004, chiar în locul unde, moasã ai! – îi spuse pe neaº-
conform datelor oficiale, 20.765 de persoane au fost exe- „Nu m-aº încumeta sã spovedesc un preºedin-
teptate cãlugãrul.
cutate ºi îngropate între 8 august 1937 pânã în octombrie te…
Nedumerit, omul n-a mai
1938. Catedrala, ce urmeazã sã fie finalizatã ºi datã spre Nu-mi pot duce ale mele pãcate, da’ sã mai duc
ºtiut ce sã zicã, ridicând
folosinþã în anul 2006, va gãzdui ºi un muzeu al noilor în cârcã un sac atât de bogat!”
stânjenit din umeri, însã cã-
martiri, informeazã site-ul Mitropoliei Moldovei. (Protos. Iustin Pârvu)
lugãrul a continuat, pãrând
 FOAIA
8 româneascã 9 SEPTEMBRIE 2005
Prima zi de ºcoalã
Fãt-Frumos din lacrimã (1)
În vremea veche,
pe când oamenii,
cum sunt ei azi, nu
erau decât în germe-
nii viitorului, pe
când Dumnezeu
Sãcal cãlca încã cu picioa-
rele sale sfinte pie-
La Sãcal, 112 copii au început ºcoala la 1 septembrie.
troasele pustii ale
Elevii ºi pãrinþii lor au fost informaþi la festivitatea de des-
chidere a anului ºcolar de cãtre directorul Alexandru Trippon pãmântului, – în
cã în acest an fiecare copil va primi pe gratis manualele. vremea veche trãia
un împãrat întune-
cat ºi gânditor ca
Apateu
miazã-noaptea ºi
avea o împãrãteasã
tânãrã ºi zâmbitoa-
re ca miezul lumi-
nos al zilei.
Cincizeci de ani
de când împãratul
purta rãzboi c-un vecin al
lui. Murise vecinul ºi lãsase
de moºtenire fiilor ºi nepo-
þilor ura ºi vrajba de sânge.
Cincizeci de ani, ºi numai
împãratul trãia singur, ca un
leu îmbãtrânit, slãbit de lup-
te ºi suferinþe – împãrat,
ªi elevii din Apateu au primit pe gratis, la începutul acestui ce-n viaþa lui nu râsese nici-
an ºcolar, toate manualele de care vor avea nevoie în lunile odatã, care nu zâmbea nici
urmãtoare. Directoarea Vad Erzsébet a salutat la festivitatea la cântecul nevinovat al co-
de deschidere nu doar elevii localnici ºi pãrinþii lor, dar ºi pilului, nici la surâsul plin de
acei 13 copii, care vor face naveta zilnic la aceastã ºcoalã amor al soþiei lui tinere, nici
din comuna vecinã, Berekböszörmény. Cei mai mici elevi la poveºtile bãtrâne ºi glu-
din clasa întâi au primit un cadou de încurajare, caiete ºi meþe ale ostaºilor înãlbiþi în
creioane, de la elevii din clasa a 8-a. bãtãlie ºi nevoi. Se simþea
(În imagini: copilaºii claselor întâi din Sãcal ºi Apateu) slab, se simþea murind ºi
Vmirjancki J. n-avea cui sã lese moºteni-
rea urii lui. Trist se scula din
patul împãrãtesc, de lângã
Ghicitori împãrãteasa tânãrã – pat
aurit, însã pustiu ºi
nebinecuvântat, – trist mer-
Pe drum drept ºi înãlþat Ce pasãre nu stã-n pom,
gea la rãzboi cu inima ne-
Trece-un ºarpe înfocat; Duce pe spinare om,
La ºes fuge nebuneºte, Zboarã ºi se pierde-n zãri, îmblânzitã, – ºi împãrãteasa
Iar la deal cam gâfâieºte. Trece peste mãri ºi þãri? sa, rãmasã singurã, plângea
(Trenul) (Avionul) cu lacrimi de vãduvie singu-
rãtatea ei. Pãrul ei cel gal-
Are coarne, dar nu-i þap; Sunt umbrelã cãlãtoare, ben ca aurul cel mai frumos
Când merge, Nu mã tem de ploi cãdea pe sânii ei albi ºi ro-
merge la trap; sau soare, tunzi, – ºi din ochii ei albaºtri
O aleargã mic ºi mare, Trec prin nor, ºi mari curgeau ºiroaie de
Dar nu cere de mâncare. Vin în zbor, mãrgãritare apoase pe o faþã
(Bicicleta) Oameni, lucruri mai albã ca argintul crinu-
eu cobor. lui. Lungi cearcãne vinete se
Patru surori gemene
(Paraºuta) trãgeau împrejurul ochilor, ºi
Scapãrã din cremene; vine albastre se trãgeau pe
Toatã ziua se alungã, N-o poþi cumpãra faþa ei albã ca o marmurã
ªi nu-i chip sã se ajungã. sau vinde, vie.
(Roþile cãruþei) Nici în mânã Sculatã din patul ei, ea se
n-o poþi prinde. aruncã pe treptele de piatrã
Ce e mic ºi þãcãneºte Dar o poþi lua cu tine, a unei bolte în zid, în care
La ureche ne ºopteºte? Sã te ai cu lumea bine. veghea, deasupra unei can-
(Prietenia)
(Telefonul) dele fumegânde, icoana îm-
brãcatã în argint a Maicii
de Mihai Eminescu
durerilor. Înduplecatã de
rugãciunile împãrãtesei înge-
nuncheate, pleoapele icoa-
nei reci se umezirã ºi o la-
crimã curse din ochiul cel
negru al mamei lui Dumne-
zeu. Împãrãteasa se ridicã în
toatã mãreaþa ei staturã,
atinse cu buza ei seacã la-
crima cea rece ºi o supse în
adâncul sufletului sãu. Din
momentul acela ea purcese
îngreunatã.
Trecu o lunã, trecurã
douã, trecurã nouã, ºi îm-
pãrãteasa fãcu un fecior alb
ca spuma laptelui, cu pãrul
bãlai ca razele lunii.
Împãratul surâse, soarele
surâse ºi el în înfocata lui
împãrãþie, chiar stãtu pe loc,
încât trei zile n-a fost noap-
te, ci numai senin ºi veselie,
– vinul curgea din butii spar-
te ºi chiotele despicau bolta
cerului.
ªi-i puse mama numele:
Fãt-Frumos din lacrimã. ªi
crescu ºi se fãcu mare ca
brazii codrilor. Creºtea într-
o lunã cât alþii într-un an.
Când era destul de mare,
puse sã-i facã un buzdugan
de fier, îl aruncã în sus de
despicã bolta cerului, îl prin-
se pe degetul cel mic ºi buz-
duganul se rupse-n douã.
Atunci puse sã-i facã altul
mai greu – îl aruncã în sus
aproape de palatul de nori
al lunii; cãzând din nori, nu
se rupse de degetul voinicu-
lui.
Atunci Fãt-Frumos îºi luã
ziua bunã de la pãrinþi, ca
sã se ducã, sã se
batã el singur cu
oºtile împãratului
ce-l duºmãnea pe
tatã-sãu. Puse pe
trupul sãu împãrã-
tesc haine de pãs-
tor, cãmeºã de bo-
rangic, þesutã în la-
crimile mamei sale,
mândrã pãlãrie cu
flori, cu cordele ºi
cu mãrgele rupte de
la gâturile fetelor
de-mpãraþi, îºi
puse-n brâul verde
un fluier de doine ºi
altul de hore, ºi,
când era soarele de
douã suliþe pe cer,
a plecat în lumea largã ºi-n
toiul lui de voinic.
Pe drum horea ºi doinea,
iar buzduganul ºi-l arunca sã
spintece nourii, de cãdea de-
parte tot cale de-o zi. Vãile
ºi munþii se uimeau
auzindu-i cântecele, apele-ºi
ridicau valurile mai sus ca
sã-l asculte, izvoarele îºi tur-
burau adâncul, ca sã-ºi az-
vârle afarã undele lor, pen-
tru ca fiecare din unde sã-l
audã, fiecare din ele sã poa-
tã cânta ca dânsul când vor
ºopti vãilor ºi florilor.
Râurile se ciorãiau mai în
jos de brâiele melancolice-
lor stânce, învãþau de la pãs-
torul împãrat doina iubirilor,
iar vulturii ce stau amuþiþi pe
creºtetele seci ºi sure a
stâncelor nalte, învãþau de
la el þipãtul cel plâns al jelei.
Stãteau toate uimite pe
când trecea pãstoraºul îm-
pãrat, doinind ºi horind;
ochii cei negri ai fetelor se
umpleau de lacrimi de dor;
ºi-n piepturile pãstorilor ti-
neri, rãzimaþi c-un cot de-o
stâncã ºi c-o mânã pe bâtã,
încolþea un dor mai adânc,
mai întunecos, mai mare –
dorul voiniciei.
Toate stãteau în loc, nu-
mai Fãt-Frumos mergea
mereu, urmãrind cu cânte-
cul dorul inimii lui, ºi cu
ochii buzduganul, ce sclipea
prin nori ºi prin aer ca un
vultur de oþel, ca o stea nãz-
drãvanã.
Continuare
în numãrul urmãtor

9 SEPTEMBRIE 2005
Poduri renumite An nou, reguli noi
Fotografiile reprezintã ºase poduri cunoscute. Unde se gãsesc aceste poduri? România
A) Golden Gate, B) Akashi Kaikyo, C) Confederation Bridge, D) Bloukrans, E) Tower Adio fuste scurte, decol-
Bridge, F) Lion Gage teuri adânci, tricouri cu
Marilyn Manson ºi cercei în
nas sau sprânceanã. Un nou
regulament ºcolar promovat
de Ministerul Educaþiei din
România interzice tinerilor
manifestãrile care depãºesc
limita decenþei.
Potrivit noului regula-
ment, elevii din România
trebuie „sã aibã o þinutã ves-
timentarã/personalã ºi o
conduitã decentã, neprovo-
catoare, neagresivã ºi
neostentativã” ºi „sã respec-
te prevederile Regulamentu-
lui Intern ºi ale Regulamen-
tului de Organizare ºi Func-
þionare”.
Asta înseamnã cã, dacã
în regulamentul ºcolii scrie
cã elevii trebuie sã poarte
uniformã, ei chiar se îmbra-
cã în uniformã. În noul re-
gulament scrie, clar, cã ele-
vul trebuie „sã respecte ºcoa-
la, însemnele ºi personalul
acesteia, precum ºi pe cole-
gii sãi”. Dacã adolescentul
se implicã în vreun scandal
FOAIA
româneascã 9
clasã sau de ºcoalã. Pãrinþii
ºi profesorii nu au dreptul
sã discute despre bani sau
strângerea oricãrui fel de
fonduri. Nici meditaþiile par-
ticulare nu mai sunt permi-
se. Iar dacã vreun profesor
încalcã aceste prevederi ris-
cã sã fie exclus din învãþã-
mânt.
Abaterile cadrelor didac-
tice pot fi reclamate de elevi
la Consiliul de Administra-
þie al ºcolii. Elevul poate sã
cearã explicaþii cu privire la
sistemul de notare. Astfel,
profesorul trebuie sã lãmu-
reascã de ce a dat o anumi-
tã notã, însã nu este obligat
sã facã asta la nesfârºit. Sis-
temul de pedepse fizice este
exclus, ca ºi insultele.
Ungaria
Noul an ºcolar a adus
noutãþi ºi pentru cei un mi-
lion ºi jumãtate de elevi din
Ungaria, care la 1 septem-
brie au început lecþiile la
ºcolile generale sau ºcolile
medii. Este o regulã nouã cã
elevii din clasele inferioare

F – 2: Canada D – 5: Africa de Sud B – 1: Japonia

E – 3: Londra C – 6: Canada A – 5: San Francisko
Rezolvare:

Concurs de desen pentru copii

Ministerul de Interne a publicat un con-
curs de desen pentru elevii din clasele 1–4,
cu titlul „Oraºul meu”/„Satul meu”. Cu
ocazia Zilei Autoguvernãrilor Locale, orga-
nizatorii aºteaptã ca micii ºcolari sã realize-
ze desene care prezintã localitatea lor.
Creaþiile vor fi înaintate pe coli mãrimea
A/4, realizate cu grafit sau cretã. Desenele
Recunoaºte obiectele!
se pot trimite pânã la 15 septembrie a.c., la
adresa: Departamentul Relaþiilor Civile ºi a
ªanselor Egale din cadrul Ministerului de
Interne, 1051 Budapesta, strada József Attila
nr. 2–4.
Din cele mai reuºite creaþii se va aranja o
expoziþie la Palatul Artelor din Budapesta,
în ziua de 1 octombrie. R. Pãtcaº
în timpul liber, riscã sã fie
sancþionat ºi la ºcoalã. Ceea
ce înseamnã cã nu are cum
sã scape nepedepsit dacã
face trafic de filme pe
internet sau dacã are dosar
penal fiindcã a bãtut pe ci-
neva.
Mai nou, pãrintele este cel
care rãspunde pentru felul
în care se îmbracã ºi se poar-
tã elevul la ºcoalã. ªi asta
fiindcã între unitatea de în-
vãþãmânt ºi pãrinte se înche-
ie un contract în care sunt
prevãzute drepturile ºi obli-
gaþiile elevului, ale tutorelui,
precum ºi cele ale ºcolii. Cel
care se îngrijeºte de minor
are obligaþia sã discute cu
dirigintele sau învãþãtorul cel
puþin o datã pe semestru.
Noul regulament interzi-
ce unitãþilor de învãþãmânt
sã strângã vestitul fond de
nu pot sã ducã cu ei zilnic
la ºcoalã mai mult de 3 ki-
lograme de manuale ºi ca-
iete. În Regulamentul ªcolar
trebuie sã se înregistreze
principiile ºi limitele temei
de casã, acestea fiind fãcu-
te publice ºi pentru pãrinþi.
Aplicarea noii Programe
Naþionale continuã în sistem
ascendent (în urcare), astfel
din septembrie este valabil
deja ºi pentru cei din clase-
le a doua. Scopul acesteia
este crearea unui echilibru
modern între cunoºtinþele
lexicale ºi învãþãmântul de
dezvoltare a capacitãþilor.
Acelaºi sistem va fi valabil
ºi în cazul corigenþelor. Pânã
când anul trecut doar cei din
clasa întâi nu au putut fi lã-
saþi repetenþi, din toamnã
aceastã regulã se extinde ºi
la cei din clasa a doua.
E. Iova
 FOAIA
10 româneascã 9 SEPTEMBRIE 2005

De ce copilul tãu vrea ÎNTÂMPLÃRI CU COPII

sã-i citeºti aceeaºi carte iar ºi iar? Cizmuliþele
Þi s-a întâmplat vreodatã sã citeºti o poveste copi- vrea sã o încerce. Copiii sunt
lului tãu înainte de culcare ºi sã realizezi cã de fapt imitatori din naºtere, iar Un copil, la grãdiniþã, încearcã sã îºi încalþe cizmuliþele.
o poþi recita cu ochii închiºi? Cã ai citit-o de atât de dacã vãd cã tu te distrezi de Pentru cã nu se descurcã, a cerut ajutor educatoarei. Cu
multe ori încât ai impresia cã nu o vei uita toatã via- minune citind noua carte, tot trasul ºi împinsul, cizmuliþele nu voiau nicidecum sã
þa?! Copiilor le place sã audã aceeaºi poveste cititã intre. Pânã când a reuºit totuºi sã îl încalþe, educatoarei
mai mult ca sigur va vrea sã
iar ºi iar din motive foarte întemeiate – atât legate i-au apãrut broboane de transpiraþie pe frunte.
facã ºi el acelaºi lucru.
de propria lor persoanã, cât ºi de creºterea ºi dezvol- De aceea aproape cã i-au dat lacrimile când copilul i-a
v Încearcã sã faci din ci- zis: „Doamnã, dar sunt puse invers…” Într-adevãr, erau pe
tarea lor. tit o distracþie. Copilul ado- picior greºit…
Sã citeºti copilului tãu povestea încã o datã, dacã rã vocea ta, adorã sã se joa- Nu a fost cu nimic mai uºor sã îi scoatã cizmuliþele
este unul dintre cele mai el o cere. Recompensele pe ce cu tine ºi sã aibã atenþia decât sã i le punã, totuºi a reuºit sã îºi pãstreze calmul pânã
bune lucruri pe care le poþi termen lung nu se vor lãsa ta desãvârºitã. Dacã poþi, când iar cizmuliþele erau încãlþate, tot cu sudoare pe frun-
face pentru a-l ajuta sã-ºi aºteptate. Studii dupã stu- încearcã sã stârneºti intere- te, dar de data aceasta aºa cum trebuia. Însã atunci bãieþe-
dezvolte potenþialul la un dii au arãtat cã acei copii sul copilului prin schimba- lul a zis: „Cizmuliþele astea nu sunt ale mele!”
nivel cât mai ridicat; ei vor cãrora li s-a citit în mod re- rea vocii pentru diferite per- În loc sã strige la el: „De ce nu mi-ai spus?”, educatoarea
învãþa despre desfãºurarea gulat în primii trei ani de vi- sonaje, încurajeazã copilul ºi-a muºcat buza ºi încã o datã s-a chinuit sã îl descalþe.
evenimentelor – cã poveºti- Când s-a terminat chinul descãlþatului, bãieþelul i-a spus:
le au un început, mijloc ºi „Sunt cizmuliþele fratelui meu. Mama mi-a zis sã le încalþ
sfârºit – ºi cel mai impor- pe astea azi.”
tant, li se aratã copiilor cã ºi Acum ea nu mai ºtia ce sã facã… Sã plângã sau sã râdã?
ei pot citi cãrþi. Deºi nu sunt A reuºit totuºi sã strângã suficientã rãbdare pentru a se
încã definitivate, cercetãrile lupta din nou cu cizmuliþele. Când, în sfârºit, l-a încãlþat,
aratã cã îi poate ajuta sã ci- înainte de a-l trimite afarã la joacã, l-a întrebat: „ªi acum,
teascã mai devreme decât unde îþi sunt mãnuºile? Trebuie sã þi le pun în mâini ca sã
de obicei. ªi sã nu trecem poþi pleca afarã!”
cu vederea momentele de Rãspunsul?
calitate petrecute între pã- „Le-am bãgat în cizmuliþe ca sã nu le pierd…”
rinte ºi copil.
Recitind aceleaºi cãrþi de
mai multe ori are chiar mai Þãranul ºi baba
multe beneficii pentru ei
decât atunci când citeºti Un þãran trece pe lângã o babã
cãrþi diferite, dar mai rar. care sapã într-o grãdinã ºi-i zice:
Pentru cã cititul este o acþi- – Bunã ziua, babã!
une foarte nouã pentru co- – Iacã, lucru prin ogradã!
pil, recititul le dã ºansa sã – Nu te-am întrebat ce faci!
se familiarizeze cu povesti- – Apoi dau fân la vaci.
rea, sã înveþe douã-trei cu- – Babã, tu nu ºtii ce zici?
vinte (la fiecare citire însã) – Am vreo zece bibilici.
– Babo, ai în cap tãrâþe?
ºi sã facã legãtura între ima-
– Am în casã ºi trei maþe.
ginile pe care le vãd ºi po-
– Nu te-am întrebat ce ai!
vestirea pe care o aud de fie-
– Moºul meu are doi cai.
care datã.
– Vai, cu cine stau de vorbã!
Pentru a fi posibile aces- – Duminicã merg la horã.
te legãturi este nevoie de – O, dar rãu e sã fii surdã!
timp ºi aici intervine reciti- – O sã vinã lume multã.
rea. În momentul în care – Babo, tu nu ai minte?
simþi cã deja te-ai sãturat de – Ieri mi-a cãzut ºi un dinte.
o poveste, de-abia atunci – Babo, tu mã înþelegi?
copilul tãu începe sã se fa- aþã, au rezultate mai bune sã imite sunetele pe care le – Trebuia sã le mai legi.
miliarizeze cu ea. El ajunge decât cei cãrora nu li s-a ci- face lupul din Scufiþa Roºie – Ce sã leg, tu, babã surdã?
la nivelul la care poate sã tit. Asta însã nu înseamnã sau chiar pune-þi o pânzã – Dacã plouã le ºi udã.
anticipeze ce se întâmplã în cã primii vor avea numai roºie în cap sã o imiþi pe Vãzând cã baba nu aude,
urmãtoarea paginã ºi uneori note de 10, dar cu siguran- Scufiþa. Vorbiþi despre ima- þãranul pleacã spunând:
poate sã te surprindã þã se va simþi diferenþa. ginile din carte, pune-i între- „Sã le ude! Sã le ude!”
spunându-þi chiar care este v Chiar dacã poate pare bãri de genul „Ce culoare e
urmãtorul cuvânt. Copilul inutil, urmãreºte rândurile asta?”, „Câte pisici sunt pe
trãieºte o satisfacþie imensã cu degetul. Cercetãrile în pagina?”, etc. În acest fel
atunci când ºtie ce urmeazã acest sens sugereazã cã în copilul va dori sã facã ºi el
ºi mai ales înþelege despre acest fel copilul începe sã acelaºi lucru… Pornind de
ce e vorba – este un pas înþeleagã cum se citeºte – la imitarea vocilor ºi antici-
important în formarea încre- de la stânga la dreapta ºi de parea evenimentelor, pânã la
derii în sine. sus în jos. Chiar ºi la trei ani, a citi povestea de unul sin-
unii copii încep sã recunoas- gur.
Ce pot face cã anumite cuvinte care li
pãrinþii? s-au arãtat în prealabil. (Sursa: The Secret Lives of
v Citeºte-i iar ºi iar ºi iar! v Dacã te-ai sãturat de Toddlers - A Parent Guide to
Chiar dacã simþi cã o iei raz- aceeaºi carte ºi vrei sã încerci the Wonderful, Terrible,
na dupã ce i-ai citit poves- una nouã, aratã-i copilului Fascinating Behaviour of
tea pentru a patra oarã, fii tãu cât de mult îþi place þie Children Ages 1 to 3 de Jana Nu-i aºa cã-s frumos ca tata?!
rãbdãtoare ºi mai citeºte-i noua carte ºi întreabã-l dacã Murphy)
 FOAIA
9 SEPTEMBRIE 2005 româneascã 11
Enescu omagiat Bustul lui Jebeleanu
la Bucureºti în parcul statuilor
În acest an pentru a re, cu ocazia acestui concurs, În cadrul Sãrbãtorii Cu-
VII-a oarã se desfãºoarã, la ºi promovarea operei lesului Viei ºi a Zilelor Naþi-
Bucureºti, Festivalul ºi Con- enesciene în mijlocul artiº- onalitãþii Slovace din
cursul Internaþional „George tilor ºi interpreþilor români Kiskõrös, vineri, 2 septem-
Enescu”, în perioada 4–20 ºi strãini, prezentarea ºi pro- brie, în Parcul Statuilor Tra-
septembrie. Ediþia din acest movarea creaþiei artistice ale ducãtorilor lui Petõfi s-a ina-
an consemneazã ºi un mo- muzicii româneºti contem- ugurat bustul poetului ºi tra-
ment jubiliar, împlinindu-se porane, precum ºi populari- ducãtorului român Eugen
50 de ani de la moartea zarea muzicii clasice în rân- Jebeleanu. Ideea parcului
marelui compozitor român, dul tinerei generaþii, oferind s-a nãscut la mijlocul anilor
’80, materializarea acestuia
anul acesta fiind desemnat ocazie pentru promovarea ºi
fiind asumatã de Asociaþia
ca „Anul Internaþional sprijinirea tinerelor talente. Naþionalã Petõfi. Stabili-
George Enescu”. Asemeni Alãturi de acest festival, mentul se îmbogãþeºte cu
ediþiilor precedente ale Fes- fiind anul Enescu, în diferi- câte o lucrare din doi în doi
tivalului înfiinþat în 1958, ºi te pãrþi ale lumii se desfã- ani, bustul lui Eugen
în acest an vor participa ºoarã mai multe programe Jebeleanu fiind a 14-a sta-
numeroase coruri, orchestre culturale, legate de marele tuie amplasatã în frumosul
simfonice ºi de camerã din compozitor. Cei interesaþi parc din inima localitãþii. La
strãinãtate ºi din România, pot urmãri desfãºurarea pro- eveniment a fost prezentã ºi
cu mari nume de interpreþi. gramelor Festivalului pe pos- o numeroasã delegaþie a ora-
Printre marii artiºti care au turile naþionale ale Televizi- ºului înfrãþit Marghita (jude-
ridicat prestigiul festivalului unii Române ºi a posturilor þul Bihor, România), care a
se numãrã Lordul Yehudi de radiodifuziune. Informa- donat oraºului Kiskõrös
Menuhin, Herbert von þii suplimentare despre fes- aceastã operã de artã sem-
Karajan, David Oistrach, tival ºi concurs puteþi gãsi natã de sculptorul maghiar
Sviatoslav Richter etc. la adresa www.festival- Kutas László.
Organizatorii au în vede- enescu.ro. T. Iova În întâmpinarea publicu-
lui numeros, adunat în Par-
cul Statuilor din curtea Ca- Eugen Jebeleanu - academician, poet,
sei Natale ºi a Muzeului publicist ºi traducãtor român
Petõfi, Fanfara ªcolii de
Muzicã din localitate a in- Nãscut la Câmpina, la 24 aprilie 1911, Eugen Jebeleanu
tonat imnurile naþionale ale îºi face studiile liceale la Braºov, iar pe cele universitare
celor douã state. Apoi oas- la Bucureºti. Între cele douã rãzboaie desfãºoarã o boga-
peþii au fost salutaþi de pri- tã activitate publicisticã („Cuvântul liber”, Reporter”,
marul din Kiskõrös, Barkóczi „Rampa”, º.a.). Ca poet, debuteazã la vârsta de 17 ani,
Ferenc, care a apreciat im- în revista „Bilete de papagal”, editatã de Tudor Arghezi.
portanþa deosebitã a Parcu- Primele volume sunt: „Schituri cu soare” (1929) ºi „Inimi
lui Statuilor, nu numai pen- sub sãbii” (1934).
tru simplul fapt cã este poate Poetul se remarcã prin versuri cu un accentuat carac-
unicul parc de acest gen din ter militant: „Scutul pãcii”, „Surâsul Hiroshimei”, „Cân-
þarã, dar ºi pentru cã este tece împotriva morþii”. Volumele: „Elegie pentru floarea
zãlogul unei legãturi perma- seceratã” (1967) ºi „Hanibal” (1972) dau expresie poeti-
nente, a cunoaºterii literaturii cã unor meditaþii profunde asupra vieþii ºi a morþii, asu-
statului partener. pra timpului ºi rostului omului în contextul istoriei.
– Ideea a fost ºi este ºi „Povestea broscuþei þestoase” (1963) conþine versuri
astãzi, ca ridicarea bustului pentru copii, iar antologii ca: „Poeme maghiare” (1949)
sã se facã în comun, deci ºi „Poeþi ai Libertãþii” (1957) înmãnuncheazã activitatea
de o organizaþie reprezen- de traducãtor a poetului (a tradus din Petõfi Sándor,
tantã a statului partener ºi, Ady Endre, Radnóti Miklós, József Attila). Pentru activi-
bineînþeles, de oraºul tatea sa literarã deosebit de fecundã este distins cu Pre-
Kiskõrös. A fost o veche
miul Herder în anul 1973.
dorinþã a noastrã sã ridicãm
aici ºi statuia unui traducã- Moare la 21 august 1991, la Bucureºti.
tor român. Aºa cã am avut
Foto: ROMPRES o mare bucurie atunci când, septembrie la Ziua oraºului. Kiskõrös o sã-l ofere pe cel
în urmã cu doi ani, am luat – Sãrbãtoarea din acest an al lui Jókai Mór, cum a spus
Concertul Filarmonicii „George Enescu”, legãtura cu oraºul nostru include ºi un eveniment im- ºi domnul primar Barkóczi.
la pupitru cu maestrul Horia Andreescu. înfrãþit din România, portant: dezvelirea bustului lui Abia aºteptãm sã-l aducã în
Marghita, iar ei au fost par- Eugen Jebeleanu, unul dintre oraºul Marghita, dacã nu
cei mai mari traducãtori a lui anul acesta – deºi bustul este
Ziua Europeanã a teneri în realizarea lucrãrii.
Aºadar am stabilit ca oraºul Petõfi în limba românã. De ce gata –, atunci anul viitor.
Marghita sã doneze bustul tocmai Jebelanu? – Ce înseamnã pentru vii-
Limbilor la Budapesta lui Jebeleanu parcului din – Am avut de ales între tor colaborarea dintre oraºele
Kiskõrös, iar noi, la rândul Octavian Goga ºi Eugen Dvs.?
Cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, Biblioteca Naþio- Jebeleanu. Noi am propus,
nalã de Limbi Strãine din Budapesta organizeazã o serie de nostru, le vom dona statuia – Dupã un an de zile de
reprezentându-l pe scriitorul iar dânºii l-au ales pe muncã, mai venim ºi ne mai
programe. La 26 septembrie se vor prezenta elevii a patru Jebeleanu. Ne pare foarte
Jókai Mór, declarat Barkóczi. distrãm puþin, vin ºi ei la noi
licee de naþionalitate din þarã: croat, german, sârb ºi slovac. bine cã am putut veni azi sã
Despre colaborarea din- sã se mai distreze – e bine
Aceastã zi este consacratã multilingvismului ºi învãþãrii tre cele douã oraºe l-am în- onorãm acest eveniment. sã ne întâlnim, îi aducem pe
permanente a limbilor strãine. Scopul Zilei Europene a Lim- trebat pe primarul Marghitei, – Bustul soseºte la Kiskõrös copiii noºtri, aducem dan-
bilor este accentuarea importanþei de a însuºi limbi, de a Pocsaly Zoltán. printr-un schimb de opere de surile, muzica, obiceiurile
face cunoscute limbile vorbite în Europa. Ziua Europeanã – Avem legãturi de înfrã- artã? noastre din judeþul Bihor.
a Limbilor se sãrbãtoreºte din anul 2001, la iniþiativa Con- þire cu oraºul Kiskõrös de 12 – Da, noi am oferit bus- Text: Iulia Kaupert
siliului European ºi a Uniunii Europene. R. Pãtcaº ani ºi venim în fiecare an în tul lui Jebeleanu, iar oraºul Foto: Bene István
 FOAIA
12 româneascã
În anul 1890 aceºti buni
organizatori, cer printr-un
memoriu aprobarea consti-
tuirii lor în parohie, iar ca
aceasta sã fie încorporatã în
Mitropolia Ardealului, potri-
vit art. IX al legii din 1868.
Consistoriul arãdean, în
ºedinþa sa din 15 decembrie
1890, s-a ocupat numai în
principiu de aceastã proble-
mã. Rezoluþia consistorialã
nu i-a mulþumit pe solici-
tanþi, care, în anul 1891, au
înaintat episcopiei Aradului
un nou memoriu, cu rugã-
mintea insistentã, de a se
rezolva fãrã amânare aceas-
tã problemã arzãtoare a ro-
mânilor ortodocºi, rãmaºi
fãrã bisericã, fãrã preot ºi
catihet.
Consistoriul din Arad în
ºedinþa sa din 11 martie
1891 a luat în discuþie noua
cerere a credincioºilor ro-
mâni din Budapesta pe care
aprobând-o a dat toate în-
drumãrile necesare în legã-
turã cu constituirea în paro-
hie a românilor ortodocºi
„neadmiºi” în biserica greco-
valahã. Pânã când vor fi asi-
gurate condiþiile întemeierii
unei parohii, potrivit
dispoziþiunilor din legiurea în
vigoare în Ungaria (Statutul
organic ºagunian), satisface-
rea necesitãþilor duhovni-
ceºti ale credincioºilor ºi ti-
neretului ºcolar a fost încre-
dinþatã preotului militar din
garnizoana Budapestei.
Dar ºi aceastã rezoluþie a
fost efemerã, deoarece nu
peste mult timp preotul res-
pectiv a fost transferat la
Viena.
Dupã plecarea preotului
militar din Budapesta, situ-
aþia credincioºilor s-a agra-
vat din nou pentru faptul cã
au rãmas iarãºi fãrã asisten-
þã religioasã. Nu aveau nici
mãcar o încãpere unde
sã-ºi fi astâmpãrat setea du-
hovniceascã. Mulþimea tine-
rilor a rãmas fãrã catehizare
ºi erau nevoiþi a primi învã-
þãtura religioasã în parte de
la preotul grec, în parte de
la cel sârb în limba maghia-
rã sau germanã.
Pentru a se pune capãt
acestei stãri nefireºti, repre-
zentanþii românilor orto-
docºi din Budapesta, la in-
sistenþele pãrinþilor
ºcolarilor, s-au adresat cu o
nouã petiþiune consistoriu-
lui arãdean, cerând permisi-
unea de a li se „…institui
barem un catihet pentru
mulþii tineri de aici…”,
propunându-l pe absolven-
tul în teologie Gheorghe
Bogoevici, care, din anul
1893 a îndeplinit funcþia de
executor la „Fundaþiunea
Emanuil Gojdu” din Buda-
Pr. Teodor Misaroº
Lupte pentru menþinerea
comunitãþii româneºti
în capitala Ungariei
pesta, ºi care a luat parte
activã la toate miºcãrile ºi
luptele în legãturã cu înfiin-
þarea parohiei românilor or-
todocºi din Capitalã.
Pe baza acestei propu-
neri, ºi a cererii personale a
lui Gheorghe Bogoevici,
episcopul Aradului, Ioan
Meþianu – mai târziu mitro-
politul Ardealului – cu data
de 28 august 1897 îl nu-
meºte „…de catechet
interimal pentru tinerimea
de religiune gr. Or. Românã
de la toate institutele publi-
ce de învãþãmânt din Buda-
pesta…”
Prin instituirea lui Gheor-
ghe Bogoevici în postul de
catihet problema nu s-a re-
zolvat încã pe deplin. S-a
ajuns, ca tineretul ºcolar de
religie ortodoxã din Buda-
pesta ºi împrejurimi sã pri-
meascã cunoºtinþele credin-
þei, dar a rãmas
nesoluþionatã problema sa-
tisfacerii necesitãþilor sufle-
teºti ale bunilor credincioºi
din capitala Ungariei. Do-
reau sã participe la Sfintele
Liturghii, voiau sã se mãrtu-
riseascã ºi sã se împãrtãºeas-
cã, dar nu aveau unde. Din
biserica ortodoxã greco-va-
lahã erau izgoniþi, cu orto-
docºi sârbi – mai ales dupã
procedura episcopului
Bogdanovici în legãturã cu
instituirea întru catihet a te-
ologului Gheorghe
Bogoevici – nu voiau sã aibe
nimic comun. Pentru rezol-
Biserica ortodoxã din Piaþa Petõfi, în anul 1874
9 SEPTEMBRIE 2005
varea problemei a rãmas
doar o singurã posibilitate,
anume: aceea de a se asigu-
ra un preot stabil pentru
nevoile bunilor credincioºi
din Budapesta, precum re-
iese din cererea lor înainta-
tã la data de 1 septembrie
1892 episcopului Iosif
Goldiº.
Hotelul „Angol királyné”, unde s-a constituit
„parohia matrã” a românilor
Aceastã petiþie de mare
importanþã pentru credinci-
oºii ortodocºi români din
capitalã n-a putut sã rãmâ-
nã fãrã ecou în cercurile bi-
sericeºti competente din
Arad. Episcopul Iosif Goldiº
încunoºtiinþeazã imediat pe
conducãtorul cauzei româ-
nilor ortodocºi, Athanasie
Cimponeriu, despre demer-
surile ce urmeazã a se lua în
vederea înfiinþãrii parohiei
ortodoxe române din Buda-
pesta. Numitul episcop, prin
adresa din 26 noiembrie
1899, a precizat în 7 punc-
te condiþiile în care poate
lua fiinþã o nouã enorie.
Dupã atâtea strãdanii, pe
lângã observarea directivelor
date de cãtre episcopul I.
Goldiº, cu aprobarea prea-
labilã a Poliþiei la data de 11
martie 1900 s-au putut în-
truni românii ortodocºi din
Budapesta ºi din împreju-
rimi într-o adunare, care a
avut loc în hotelul „Angol
királyné”… „în afacerea con-
stituirii de parohie matrã”…
Adunarea, – la care pe
lângã cei patruzeci ºi patru
capi de familie ºi tineretul
universitar, a luat parte ºi
secretarul arhidiecezan dr.
Elie Cristea – „…decide una-
nim cu entuziasm, sã se de-
clarã ºi se constituie de pa-
rohie românã gr. orientalã
matrã a românilor din Bu-
dapesta ºi împrejur, inde-
pendentã de comuna greco-
macedo-valahã de aici, cã
voieºte a aparþine la dieceza
Aradului, în metropolia ro-
mânã, ºi îºi susþine dreptul
de a-ºi valida drepturile ºi
folosinþele avute pânã în
1888 când s-a exchis limba
greco-macedo-românã în
Budapesta”… Tot în aceiaºi
ºedinþã a adunãrii, transfor-
matã acum în sinod parohi-
al (adunare parohialã), cu
vot unanim a fost ales pre-
ot absolventul în teologie
Gheorghe Bogoevici, pre-
cum ºi organele parohiale:
comitetul (consiliul) parohial
ºi epitropia parohialã, care
sunt îndrumate de a se în-
griji de o încãpere ºi înzes-
trarea ei cu obiectele de cult
necesare pentru sãvârºirea
sfintelor slujbe.
Consistoriul eparhial din
Arad, deliberând asupra re-
cunoaºterii înfiinþãrii parohiei
ortodoxe române din Buda-
pesta ºi jur, cu hramul Sf.
Ioan Botezãtorul, indepen-
dentã de cea greco-valahã,
având aceasta ºi aprobarea
Ministerului Cultelor nr.
20562 din 28 mai 1888, cu
bucurie a luat act cu apro-
bare de înfiinþarea parohiei,
a funcþiei organelor parohi-
ale ºi pentru satisfacerea
nevoilor duhovniceºti l-a in-
stituit, în calitate de admi-
nistrator parohial, pe catihe-
tul Gheorghe Bogoevici, care
între timp, intrând în cinul
monahal, a primit numele
de Ghenadie.
Dupã toate acestea, a ur-
mat cãutarea unei încãperi
pentru sãvârºirea celor sfin-
te. ªi pânã când se vor gãsi
resurse suficiente pentru
cumpãrarea unui teren
adecvat clãdirii unei biserici,
la cererea comitetului paro-
hial, reprezentaþia Fundaþiei
Gojdu ºi-a dat asentimentul
ca, în mod provizoriu, capela
sã fie adãpostitã în aparta-
mentul fundaþiei din strada
Holló nr. 8, care în ziua de
25 noiembrie 1900 a fost
sfinþitã de însãºi episcopul
Iosif Goldiº. În cadrul Litur-
ghiei a fost introdus în pa-
rohia nou înfiinþatã primul
ei preot, ieromonahul
Ghenadie Gh. Bogoevici,
care, dupã absolvirea teolo-
giei, a stat întotdeauna alã-
turi de intelectualii români
din Budapesta, dându-ºi cu
prisosinþã tributul ºi oste-
neala pentru realizarea ve-
chiului deziderat comun,
pentru care s-au depus atâ-
tea eforturi.
Continuare în nr. urmãtor
(Fragmente dintr-un studiu
apãrut în revista „Mitropolia
Banatului”, anul XIII, nr. 1–
3)
 FOAIA
9 SEPTEMBRIE 2005
româneascã 13

Recorduri trãsnite Sãrbãtoarea spaniolã a roºiilor

În Cartea recordurilor, faimoasa „Guiness book”, poþi Aproximativ 40.000 de
gãsi cele mai ciudate, mai trãsnite ºi mai de neimaginat persoane au participat la
recorduri ale lumii. Dupã Biblie, aceasta este cea mai cãu- Bunol, oraº din sud-estul
tatã carte din lume. De la apariþia ei pe rafturile librãriilor, Spaniei, la „Tomatina”, o
în 1955, au fost vândute circa 100 milioane de exemplare, bãtaie uriaºa cu roºii care
scrie publicaþia germanã „Bild”. Anual, 40.000 de oameni s-a încheiat fãrã incidente în
pretind la un loc în renumita lucrare. Sunt acceptate doar acest an. Participanþii la eve-
5.560 de noi realizãri. niment, printre care nume-
1. Deþinãtorul celor mai mari coarne din lume este un roºi turiºti asiatici, britanici,
bivol din Africa, care rãspunde la numele de Lach. Dimen- americani ºi australieni, s-au
siunile „podoabei” lui sunt de 95,25 centimetri. luptat folosind 130 de tone
2. Cel mai pãros om din lume s-a dovedit a fi un chinez, de roºii, aduse de camioane
Yun Chenhuan, în vârstã de 28 de ani. E adevãrat, el suferã pânã în centrul oraºului.
de o afecþiune care-i creeazã mari probleme nu doar din Dupã o orã de bãtaie,
punct de vedere al aspectului exterior. Pentru a-ºi recãpãta sucul roºu umpluse strãzile,
auzul, medicii trebuie sã-i elimine periodic din urechi o faþadele clãdirilor erau mar-
anumitã cantitate de pãr. cate cu tomate, iar partici- spãla. Tradiþia sãrbãtorii miercuri din august, a luat
3. Sunt din Statele Unite, sunt gemeni, bogaþi, dar s-au panþii mergeau în lanþ cãtre „Tomatina”, care se þine în naºtere de la o bãtaie cu
fãcut remarcaþi pentru cã sunt cei mai mici oameni din râu ºi duºuri, pentru a se fiecare an în ultima zi de roºii între prieteni, în anii ’40.
lume. Au doar 86 de centimetri înãlþime. Se ocupã de afa-
ceri imobiliare, fac emisiuni de televiziune ºi câºtigã milioa-
ne.
4. A fost cel mai lung sãrut din lume. Americanca Louisa
Un câine pierdut s-a întors
Almedovar, în vârstã de 19 ani, ºi prietenul ei, de 22 de ani,
Rich Langley, s-au sãrutat continuu timp de 30 de ore, 59
acasã singur cu trenul
de minute ºi 27 de secunde. Ceva mai mult decât pãtimaº. Dupã ce s-a pierdut locuinþa stãpânului sãu, sã mã gãseascã, s-a urcat
5. I se spune „Elastic”. Este din Marea Britanie ºi se într-o îndepãrtatã garã sco- transmite site-ul 9AM. pur ºi simplu în trenul care
numeºte Garry Terner. ªi a reuºit, numai el ºtie cum, sã-ºi þianã, Archie, un labrador de Proprietarul Mike Traitt l-a adus acasã ºi cu care mai
prindã de faþã 153 de cârlige de rufe. Martorii spun cã nu culoare neagrã, a dovedit ºi-a pierdut câinele în gara cãlãtorise”, a declarat Mike
au mai vãzut aºa ceva: pielea lui Garry este de elasticitate calitãþile rasei sale ºi buna Inverurie, în apropiere de Traitt. Camerele de suprave-
ieºitã din comun. „educaþie”, urcându-se în Aberdeen (estul Scoþiei) ºi ghere ale gãrii au filmat câi-
primul tren ºi nu în oricare, spera ca cineva sã îi remar- nele care a decis sã se urce
ci în cel care îl putea duce ce medalia ºi sã îl returneze. în cursa feroviarã Aberdeen-
ªtiaþi cã… acasã ºi coborând exact în
staþia oraºului în care se afla
„Este un câine foarte inteli-
gent. Pentru cã nu a reuºit
Inverness, dupã ce îºi cãu-
tase fãrã succes stãpânul.
… cei care par foarte si- decât sã le spui cuiva în faþã?
guri pe ei sunt de fapt cei Dar ºtiai cã au mai mare
mai slabi?
… cei care îºi petrec via-
valoare dacã le spui cuiva în
faþã? Tarzan este la modã în Elveþia
þa protejându-i pe alþii sunt … dacã ceri ceva cu cre-
În Elveþia este la modã un Tarzan, transmite site-ul pentru a-ºi ridica nivelul
de fapt cei care au ei înºiºi dinþã, dorinþa îþi va fi înde-
nou sport extrem: sãriturile 9AM. Mii de persoane iau adrenalinei executând sal-
nevoie de protecþie? plinitã? din copac în copac, în stil cu asalt Seilpark Gantrisch turi de pe o platformã pe
… sunt trei cuvinte care … pot sã þi se împlineas-
alta, la 30 de metri deasu-
sunt cel mai greu de rostit : cã visele, de pildã sã te în-
pra pãmântului. Managerul
„Te iubesc”, „Îmi pare rãu” drãgosteºti, sã devii bogat, ºi instructorul Rolf Ryser spu-
ºi „Ajutã-mã”! sã fii sãnãtos, dacã ceri asta
ne cã oamenii îºi schimbã
… cei care se îmbracã în cu credinþã ºi dacã crezi cu
tot timpul gusturile ºi vor
roºu au încredere deplinã în tãrie în puterile tale? Ai sã altceva în materie de spor-
ei înºiºi? fii uimit de câte poþi sã faci.
turi extreme. „Trebuie sã te
… cei care se îmbracã în Dar nu crede tot ce-þi
concentrezi pentru a putea
galben sunt cei care sunt si- spun, pânã nu încerci tu sin- þopãi de pe o platformã pe
guri, care se bucurã de fru- gur, pânã nu ajuþi pe cineva
alta. Eºti foarte sus, iar o
museþea lor? despre care ºtii cã este acum
cãzãturã nu þi-ar prinde bine.
… cei care se îmbracã în la ananghie, cã trece Aºa cã inima bate foarte re-
negru sunt cei care vor sã printr-o perioadã grea, cã are
pede”, a declarat Jeannette
treacã neobservaþi, cei care un necaz sau ale cãrui ne-
Grindat, o amatoare a aces-
au nevoie de înþelegere ºi voi corespund cu ceva din tui sport.
ajutor? cele spuse de mine pânã
… atunci când ajuþi pe acum ºi pe care tu ºtii cã 1234567890123456789012
1234567890123456789012
cineva ajutorul þi se întoar- poþi sã-l ajuþi. Cei mai mulþi scoþieni nu 1234567890123456789012 ☺ ☺ ☺
1234567890123456789012
ce de douã ori?
… este mai uºor sã-þi ex-
Atunci vei vedea cã aju-
torul dat de tine se va în-
cumpãrã frigidere, deoarece
nu cred cã becul dinãuntru
UMOR
1234567890123456789012
1234567890123456789012
La scoþieni:
– Tatã, ce primesc eu de
primi sentimentele în scris toarce la tine de douã ori. se stinge atunci când se în- nimic grav. Totuºi, ºoferul la tine pentru nuntã?
chide uºa. i-a dat câteva monede, ca – Încuviinþarea mea!
☺ ☺ ☺ ☺ ☺ ☺
Peste 100 de ore Doi scoþieni în maºinã:
sã împace lucrurile. Bucu-
ros, acesta i se adreseazã: Nevasta scoþianului:
sub duº – Aoleu, mã lasã frânele,
nu pot opri, ce sã fac?
– Veniþi des pe aici, dom-
nule?
– Bãrbate, ai pe faþã nu-
mai zgârieturi. Ar fi cazul
ªase tineri germani au ºi douã femei, cu vârste cu- – Intrã cu maºina în ceva ☺ ☺ ☺ sã-þi cumperi o nouã lamã
petrecut 101 ore sub duº ºi prinse între 17 ºi 25 de ani, ieftin! Întreabã frizerul pe scoþi- de ras.
au învins cu o orã preceden- au avut voie sã ia o pauzã ☺ ☺ ☺ an: – Dar, de ce? Dacã a fost
tul record mondial. de zece minute la fiecare Traversând o stradã, un – Cum sã vã tund ca sã bunã pentru bunicul ºi pen-
Echipaþi cu costume de orã. Ei au reuºit chiar sã scoþian a fost lovit puternic fiþi cât mai mulþumit? tru tata, corespunde, cu si-
baie, cei ºase, patru bãrbaþi doarmã sub duº. de o maºinã, dar nu a pãþit – Gratis. guranþã, ºi pentru mine.
 FOAIA
14 româneascã
9 SEPTEMBRIE 2005

Fotbal Gimnasticã

În sfârºit, o victorie mare Lotul olimpic român

La 3 septembrie, sâmbãtã, într-un meci disputat în
cadrul preliminariilor Campionatului Mondial 2006, Ro-
tineri Ovidiu Petre ºi
Gabriel Tamaº, care l-au
s-a destrãmat
mânia a învins Cehia cu 2-0. Dubla reuºitã a lui Adrian anihilat fãrã greºealã pe „N-a mai rãmas nimic” descoperitorul triplei cam-
Mutu este de ajuns numai pentru supravieþuirea ºanselor uriaºul Ian Koller. Adrian ºi „S-a destrãmat familia”, pioane olimpice, Cãtãlina
matematice, dar – în sfârºit – tricolorii au convins cã pot Mutu a revenit în formã titreazã cele mai mari douã Ponor, pentru metodele în-
fi superiorii unor adversari din topul lumii. mare dupã scandalul cu cotidiene de sport din Ro- vechite ºi dure de a þine dis-
drogurile, înscriind cele mânia, comentând ºi des- ciplinã la lot.
Adversarul din grupã al Selecþionerul a calculat per- criind pe larg situaþia criti- Încã nu se ºtie dacã de-
românilor ocupã poziþia a fect trimiterea în teren a ti- douã goluri. Exact cât tre-
buie pentru supravieþuirea cã, iscatã nu pentru prima cizia celor mai performanþi
patra în topul mondial. La nerilor Rãzvan Cociº ºi oarã în jurul lotului olimpic antrenori din lume este ire-
Constanþa cehii însã au stat Ionuþ Mazilu, care – în mod ºanselor câtuºi de puþine.
Cristian Chivu a dirijat de gimnasticã femininã. vocabilã, cert este însã cã
pânã la ultima rãsuflare o Octavian Belu ºi Mari- cele trei gimnaste se vor
apãrare sincronizatã, ana Bitang, antrenorii care pregãti la cluburile lor pen-
aproape de perfecþie. Dar au crescut generaþie dupã tru Campionatul Mondial
numai laudã meritã toþi cei generaþie campioanele din Australia, care se va
care au evoluat. olimpice ºi mondiale ºi-au desfãºura în noiembrie.
Lumina victoriei a umbrit înaintat demisia cãtre Fe- Ele nu se aratã deloc
puþin un alt aspect istoric. deraþia Românã de Gim- deranjate de cele petrecu-
Veteranul Dorinel Muntea-
nu l-a depãºit pe Gheorghe
Hagi la selecþiile acumula-
te. Ironia sorþii cã a serbat
cea de-a 126-a prezenþã pe
stadionul Hagi din Constan-
þa.
Cu toate astea, Româ-
nia s-ar califica pentru ba-
raj numai în caz dacã Ce-
hia nu adunã mai mult de-
cât patru puncte, deci ºan-
neputincioºi în faþa elevilor surprinzãtor – s-au ridicat sele sunt minime pentru
lui Victor Piþurcã, care i-au la nivelul internaþional, fiind calificare, însã sunt reale
depãºit în primul rând prin piese importante ale echi- pentru construirea unei echi-
viteza de joc ºi gândire. pei, alãturi de ceilalþi doi pe de viitor.

Canotaj

Trei medalii la Zagreb nasticã la începutul sãptã-

Delegaþia tricolorã a încheiat Campionatul Mondial de
la Zagreb, desfãºurat sãptãmâna trecutã, cu trei medalii:
una de aur ºi douã de argint. Prima poziþie a fost ocupa-
tã de bãieþii de la canoe patru.
Prima zi de finale, dis-
putate pe distanþa de
1.000 de metri, a adus
României douã medalii,
ambele de argint. Echipa-
jul masculin de canoe pa-
tru, format din Constantin
Popa, Loredan Popa, Flo-
rin Mironcic ºi Petru
Condrat, a ratat aurul pe
ultimii metri, dupã o cursã
pe care a controlat-o în pro-
porþie de 90 la sutã. Pe fi-
nal, ambarcaþiunea polone-
zã a fost însã mai tare. Tot
argint au adus ºi fetele de
la kaiac patru – Florica Vul-
peº, Mariana Ciobanu,
Lidia Talpã ºi Alina Platon
–, acesta fiind primul tro-
feu mondial adus în istorie
la kaiac-feminin.
În prima parte a finale-
lor pe 500 de metri ºi 200
de metri, cinci echipaje tri-
colore ºi-au încercat ºansa
la medalii. Dintre ele, unul
singur a ajuns pe podium,
însã pe poziþie de aur. Bã-
ieþii de la canoe patru –
Loredan Popa, Florin
Popescu, Silviu Simio-
cencu ºi Iosif Chirilã – care
în urmã cu o lunã cucereau
aurul european la Poznan
(Polonia), au repetat perfor-
manþa ºi acum pe 500 de
metri. Ei au devansat am-
barcaþiunile Belarusului ºi
Poloniei. În rest, înfrângeri
pe linie: locul 5 la kaiac
dublu masculin (I. Anghel
ºi M. Sevici), locul 8 la
canoe dublu masculin (P.
Condrat, Fl. Mironcic), lo-
cul 4 la kaiac patru femi-
nin (Vulpeº, Ciobanu, Tal-
pã, Platon), locul 5 la kaiac
patru masculin (ªtefan,
Mada, Anton, Baban). La
sprint (200 de metri), tri-
colorii au fost prezenþi doar
Ultimele rezultate ale
echipelor noastre de fotbal
Campionatul judeþean, Bichiº, div. I
Mezõberény – Micherechi
Mezõkovácsháza – Bãtania
OMTK – Bichiº
Campionatul judeþean, Bichiº, div. III
Chitighaz – M.kovácsháza II
în douã finale, la canoe
patru masculin (locul 6) ºi
la kaiac patru feminin (lo-
cul 9).
Cele trei medalii cucerite
pãstreazã România în to-
pul mondial, deºi obiectivul
stabilit iniþial a fost îndepli-
nit doar pe jumãtate. „Ca
numãr de medalii am reali-
zat ceea ce ne-am propus.
Totuºi nu am obþinut me-
dalia doritã la una dintre
probele olimpice, deºi se
putea. Am avut patru cla-
sãri pe poziþiile 4-6. Totuºi,
trei medalii, dintre care una
de aur, nu sunt la îndemâ-
na oricui”, a declarat pre-
ºedintele Federaþiei Româ-
ne de Kaiac-Canoe,
Beniamin Zabet. Cele trei
medalii obþinute de tricolori
sunt în probe care nu figu-
reazã în programul Jocuri-
lor Olimpice.
Urmãtoarele meciuri
10 septembrie (sâmbãtã)
Bãtania – Erzsébethely 16.30
Bichiº – Mezõberény 16.30
0-1 Nagybánhegyes – Chitighaz 16.30
0-3 11 septembrie (duminicã)
1-0
Micherechi – Szeghalom 16.30
0-3 Paginã realizatã
de ªtefan Crâsta
mânii trecute, în urma unui
act de indisciplinã sãvârºi-
tã de Cãtãlina Ponor, Dana
Sofronie ºi Floarea
Leonida. Cele trei au fugit
din cantonamentul din
Deva, renumit pentru dis-
ciplina cazonã instalatã de
cei doi antrenori, ºi au pe-
trecut o noapte într-o dis-
cotecã din Deva. Apoi eve-
nimentele s-au accelerat.
Prima datã cele trei au fost
excluse din lotul de la Deva,
apoi a urmat demisia an-
trenorilor Belu ºi Bitang. „În
condiþiile actuale, când am
constatat un întreg cumul
de acte de indisciplinã, nu
ne putem asuma respecta-
rea condiþiilor din contrac-
tele noastre ºi am cerut re-
zilierea lor. Nu vom face
compromisuri de la princi-
piile care au dus la succe-
sele cunoscute foarte bine.
Nu ne vom implica, indife-
rent cum vor evolua lucru-
rile, în pregãtirea lotului
pentru Mondialele din Aus-
tralia”, a declarat Octavian
Belu. Dealtfel, cei doi au
fost criticaþi de mai mult
timp de colegul lor de la
Constanþa, Matei Stãnei,
te. „Eu vreau sã ajung la
Mondiale ºi sã arãt cine
sunt. Pentru bârnã am un
exerciþiu foarte bun, reali-
zat de Mariana Bitang. Voi
încerca sã demonstrez cã
se poate face performanþã
chiar dacã nu suntem þinu-
te din scurt!”, a declarat
Ponor, care a adãugat cã
nu se simte vinovatã pen-
tru situaþia creatã. „La dis-
cotecã a fost bine!”, a în-
cheiat râzând Ponor o de-
claraþie acordatã cotidianu-
lui ProSport. Totodatã Ioan
Dobrescu, preºedintele
COSR, a declarat cã „nici
o secundã nu ne gândim
sã-i îndepãrtãm pe Belu ºi
pe Bitang. Am putea sem-
na un nou contract cu ei.”
Nu ar fi pentru prima
oarã o revenire spectacu-
loasã a celor doi, gimnas-
tica femininã româneascã
trãind un astfel de moment
în anul 2003, înaintea
Campionatului Mondial din
Patra. În cazul unei întoar-
ceri însã, cu siguranþã, cele
trei campioane nu vor mai
face parte din lot. Rãmâne
de vãzut dacã în locul fa-
miliei destrãmate se va în-
temeia una la fel de disci-
plinatã ºi performantã.

T VR 1
Luni 12 septembrie
6.00 Jurnalul TVR 7.00 Serial. Portul miracolelor 8.00 Sãnã-
tate pentru toþi! (R) 9.00 Surprize, surprize… (R) 11.30
Teleenciclopedia (R) 12.30 Desene animate 13.00 Jurnalul
TVR 14.00 Documentar 14.30 Kronika 15.55 Expediþie în
necunoscut (R) 16.30 Nocturne (R) 17.30 Cerbul de Aur
2005 18.00 Jurnalul TVR 19.00 Iartã-mã! 20.30 Ochiul
magic 21.00 Serial. Jeremiah 22.00 Jurnalul TVR 22.30
Agenda Festivalului ºi Concursului Internaþional „George
Enescu” 22.45 Film. Antract 0.35 Nocturne (R).
Marþi 13 septembrie
6.00 Jurnalul TVR 7.00 Serial. Portul miracolelor 8.00 Sãnã-
tate pentru toþi! (R) 9.00 Film. Johnny Tsunami 10.40 Agenda
Festivalului ºi Concursului Internaþional „George Enescu”
(R)10.05 Serial. Felicity 11.00 Festivalul Naþional al Cânte-
cului ºi Dansului Popular Românesc Mamaia, 2005 (R)
12.00 Serial. Doctor Becker 12.30 Desene animate 13.00
Jurnalul TVR 14.00 Documentar (R) 14.30 Pro patria 15.00
Kronika 15.55 Expediþie în necunoscut (R) 16.30 Nocturne
(R) 17.30 Cerbul de Aur 2005 18.00 Jurnalul TVR 19.00 Film.
Ce se mai spune despre Pignon? 20.40 Circul soarelui
21.00 Serial. Jeremiah 22.00 Jurnalul TVR 22.30 Agenda
Festivalului ºi Concursului Internaþional „George Enescu”
22.45 Film. La mama acasã 0.35 Nocturne (R) .
Miercuri 14 septembrie
6.00 Jurnalul TVR 7.00 Serial. Portul miracolelor 8.00 Sãnã-
tate pentru toþi! 9.00 Film. Micile suflete mari 10.40 Agenda
Festivalului ºi Concursului Internaþional „George Enescu”
(R) 11.00 Festivalul Naþional al Cântecului ºi Dansului
Popular Românesc Mamaia, 2005 (R) 12.00 Serial. Doctor
Becker 12.30 Desene animate 13.00 Jurnalul TVR 14.00
Documentar 14.30 …Sed Lex! 15.00 Convieþuiri 15.55
Expediþie în necunoscut (R) 16.30 Travelling circular (R)
17.30 Cerbul de Aur 2005 18.00 Jurnalul 19.00 Film. Decalaj
orar 20.50 Circul soarelui 21.00 Serial. Jeremiah 22.00
Jurnalul TVR 22.30 Agenda Festivalului ºi Concursului
Internaþional „George Enescu”.
Joi 15 septembrie
6.00 Jurnalul TVR 7.00 Serial. „Lecþii” pentru tata 8.00
Sãnãtate pentru toþi! 9.00 Film. Copii furaþi 10.30 Agenda
Festivalului ºi Concursului Internaþional „George Enescu”
(R) 10.50 Interes general (R) 12.10 Serial. Doctor Becker
12.35 Desene animate13.00 Jurnalul TVR 14.00 Documen-
tar 14.30 Akzente 15.55 Expediþie în necunoscut (R) 16.25
Travelling Circular (R) 17.20 Cerbul de Aur 2005 17.50
Tragerile Joker ºi Loto 5/40 18.00 Jurnalul TVR 19.00
Telecinemateca: În arºiþa nopþii 21.05 Serial. Jeremiah
22.00 Jurnalul TVR 22.30 Agenda Festivalului ºi Concursu-
lui Internaþional „George Enescu”.
Vineri 16 septembrie
6.00 Jurnalul TVR 7.00 Serial. „Lecþii” pentru tata 8.00
Sãnãtate pentru toþi! 9.00 Film. Albã ca zãpada 10.40 Agen-
da Festivalului ºi Concursului Internaþional „George
Enescu” (R) 11.00 Ora poveºtilor (R) 12.00 Serial. Doctor
Becker 12.30 Desene animate 13.00 Jurnalul TVR 14.00
Documentar 14.30 România politicã 15.00 Debut 50 plus
(R) 16.00 Expediþie în necunoscut (R) 16.35 Interes general
18.00 Jurnalul TVR 19.00 Serial. Neveste disperate 21.00
Serial. Jeremiah 22.00 Jurnalul TVR. 22.30 Agenda Festiva-
lului ºi Concursului Internaþional „George Enescu”.
Sâmbãtã 17 septembrie
6.00 Ceasul deºteptãtor 7.30 Desene animate 8.20 Mic, da’
voinic! 8.50 Ora poveºtilor 9.45 Primele zile 10.15 Desene
animate 10.45 Agenda Festivalului ºi Concursului Interna-
þional „George Enescu” (R) 11.00 Marcã înregistratã 11.50
Orizont 2007 13.00 Jurnalul TVR 13.15 Parteneri de Week-
end 13.50 Ochiul magic (R) 14.20 Nunta din Poienile de sub
munte. Documentar 15.00 Serial TV (R) Burlacii 16.00
Expediþie în necunoscut (R) 16.30 Spectacolul lumii 17.00
Teleenciclopedia 18.00 Jurnalul TVR 19.00 Surprize, sur-
prize 22.00 Jurnalul TVR 22.15 Agenda Festivalului ºi
Concursului Internaþional „George Enescu” 22.30 Profe-
sioniºtii 23.30 Film. Proiect: Vrãjitoarea
George Enescu
Duminicã 18 septembrie
6.00 Universul credinþei 7.30 Desene animate 8.20 Serial.
Cutia fantasticã 8.50 Profesioniºtii (R) 9.45 Agenda Festi-
valului ºi Concursului Internaþional „George Enescu” (R)
10.00 Stele… de 5 stele (R) 11.00 Viaþa satului 12.00
Agenda politicã 13.00 Jurnalul TVR 13.15 Supermarket de
divertisment 15.00 Holograf – Pur ºi simplu 16.00 Tezaur
folcloric 17.50 Tragerile Loto 6/49 ºi noroc 18.00 Jurnalul
TVR 19.00 Minutul 91. 19.15 Fotbal: Steaua-Dinamo 22.00
Jurnalul TVR 22.15 Agenda Festivalului ºi Concursului
Internaþional „George Enescu” 22.30 Garantat 100%.
9 SEPTEMBRIE 2005
T VR 2
Luni 12 septembrie
6.00 Atenþie, se cântã! (R) 7.35 Revista presei 8.00 Mino-
ritãþi sub trei dictaturi (R) 8.30 Poftã bunã! (R) 9.00 Desene
animate 10.00 Euro dicþionar 10.15 Secrete regale 10.45
Serial. Pasiuni 11.40 Serial (R). Farmece 13.00 Desene
animate 13.30 Serial. Încurcãturile lui Zack 14.00 Împreunã
în Europa 15.00 Zona de conflict 16.00 Serial. Rebelii 17.00
Jurnalul Euronews pentru România 17.15 Euro dicþionar
18.00 Serial. Moºtenitoarea 19.05 Serial. Trãsniþii din Queens
19.20 Monºtrii sacri: Gina Patrichi 20.30 Jurnalul TVR
21.00 Jurnalul Euronews pentru România 21.15 Film. Ulti-
ma cãsãtorie mafiotã 23.00 Serial. Agenþia.
Marþi 13 septembrie
6.00 Serial. Sãrutã-mã, prostule! 7.35 Revista presei 8.00
Serial (R). Rebelii 9.00 Serial. Întoarcere în Paradis 10.45
Serial. Pasiuni 11.40 Serial Verdict: Crimã 13.00 Desene
animate 13.30 Serial. Încurcãturile lui Zack 14.00 Împreunã
în Europa 15.00 Tribuna partidelor parlamentare 15.35
Jurnalul TVR 16.00 Serial. Rebelii 17.00 Jurnalul Euronews
pentru România 17.15 Euro dicþionar 17.30 Mãrturii 18.00
Serial. Moºtenitoarea 19.00 Serial. Trãsniþii din Queens
19.30 Mistere ºi mituri ale sec. al. XX-lea 20.00 Lumea de
aproape 20.30 Jurnalul TVR 21.00 Jurnalul Euronews pen-
tru România 21.15 Film. Blestemul lui Dracula.
Film: Blestemul lui Dracula
Miercuri 14 septembrie
6.00 Serial. Sãrutã-mã, prostule! 7.35 Revista presei 8.00
Serial (R). Rebelii 9.00 Serial. Întoarcere în Paradis 10.45
Serial. Pasiuni 11.40 Serial. Verdict: Crimã 13.00 Desene
animate 13.30 Serial. Încurcãturile lui Zack 14.00 Împreunã
în Europa 15.00 Zona de conflict 15.35 Jurnalul TVR 16.00
Serial. Rebelii 17.00 Jurnalul Euronews pentru România
17.15 Euro dicþionar 17.30 Minoritãþi sub trei dictaturi 18.00
Serial. Moºtenitoarea 19.00 Serial. Trãsniþii din Queens
19.30 Misterele bibliei 20.00 Omul între soft ºi moft 20.30
Jurnalul TVR 21.00 Jurnalul Euronews pentru România
21.15 Film. Muza 23.00 Serial. American Gothic.
Joi 15 septembrie
6.00 Serial. Sãrutã-mã, prostule 7.35 Revista presei 8.00
Serial (R). Rebelii 9.00 Serial. Întoarcere în Paradis 10.45
Serial. Pasiuni 11.40 Serial (R). Verdict: Crimã 13.00 Dese-
ne animate 13.30 Serial. Încurcãturile lui Zack 14.00 Împre-
unã în Europa 15.00 Tribuna partidelor parlamentare 15.35
Jurnalul TVR 16.00 Serial. Rebelii 17.00 Jurnalul Euronews
pentru România 17.15 Euro dicþionar 17.30 Sãnãtate natu-
ristã 18.00 Serial. Moºtenitoarea 19.00 Serial. Trãsniþii din
Queens 19.30 Cruciaþii. Documentar 20.00 Bugetul meu
20.30 Jurnalul TVR 21.00 Jurnalul Euronews pentru Româ-
nia 21.15 Film. Vieþile secrete ale dentiºtilor.
Vineri 16 septembrie
6.00 Serial. Sãrutã-mã, prostule! 7.35 Revista presei 8.00
Serial (R). Rebelii 9.00 Serial. Întoarcere în Paradis 10.45
Serial. Pasiuni 11.40 Serial (R). Verdict: Crimã 13.00 Dese-
ne animate 13.30 Serial. Încurcãturile lui Zack 14.00 Împre-
unã în Europa 15.00 Enigme în Carpaþi 15.35 Jurnalul TVR
16.00 Serial. Rebelii 17.00 Jurnalul Euronews pentru Ro-
mânia 17.15 Euro dicþionar 17.30 Auto Club 18.00 Serial.
Moºtenitoarea 19.00 Serial. Trãsniþii din Queens 19.30
Serial. Washington în spatele uºilor închise 20.30 Jurnalul
TVR 21.00 Jurnalul Euronews pentru România 21.15 D’ale
lu’ Miticã 22.15 Serial. Poduri peste ape seci.
Sâmbãtã 17 septembrie
6.00 Pescar hoinar (R) 6.30 Top sport 7.35 Universul
cunoaºterii 8.00 Serial. Sabrina 8.30 Enigmei în Carpaþi (R)
9.00 Naturã ºi aventurã 9.30 Oala sub presiune 11.00
Televiziunea, dragostea mea 12.00 Agenþia de plasare
13.00 Serial. Miracole 14.00 Via sacra 15.00 Serial. Aven-
turi secrete 15.35 Jurnalul TVR 16.00 Fotbal: Sportul-FC
Naþional 18.00 Volei: România-Croaþia 19.30 Serial. Amy
20.30 Jurnalul TVR 21.00 Serial. Lady Randolph Churchill
22.00 Film. Inamicul statului 0.15 Serial. Nemuritoarea.
Duminicã 18 septembrie
6.00 Serial. Miracole (R) 7.35 Medalion folcloric 8.00
Ferma 9.00 Pescar hoinar 9.30 Arca lui Noe 10.00 H... ora
Prichindeilor 11.00 Douã roþi 11.30 Magazin IT 12.00 Aten-
þie, se cântã! 13.00 Casa mea 13.25 Poftã bunã! 14.00
Serial. Doctorii 15.00 Secretele regale 15.30 Volei: Româ-
nia-Azerbaigean 17.00 Serial. Farmece 18.00 Iulius Cezar.
Documentar 19.00 Atlas 19.30 Coolmea distracþiei 20.30
Jurnalul TVR 21.00 Serial. Lege ºi ordine.
FOAIA
româneascã 15
1234567890123456789012345678901212345678901
1234567890123456789012345678901212345678901
1234567890123456789012345678901212345678901
1234567890123456789012345678901212345678901
1234567890123456789012345678901212345678901
PR O G R AM U L TTVVR TI
TIMM IªO
IªOAARA
ÎN LIMBA MATERNÃ
emisiune radiofonicã în limba românã
1234567890123456789012345678901212345678901
1234567890123456789012345678901212345678901
1234567890123456789012345678901212345678901
1234567890123456789012345678901212345678901
Interval orar 16.00-18.00, pe frecvenþa TVR2
Luni, 12 septembrie 2005
16.00–17.00 Calea Europei 17.00–17.30 Arhiva sentimen-
12 SEPTEMBRIE, LUNI (Iulia Kaupert)
talã 17.30–17.45 ªtiri regionale 17.45–18.00 Omul zilei.
10.30: Introducere, cuprins 10.35: ªtiri ºi in-
formaþii, date meteo 10.45: Evenimente ca- Marþi, 13 septembrie 2005
lendaristice 10.50: Interviuri, reportaje din viaþa 16.00–16.30 Cronica germanã (emisiune în lb. germanã)
românilor din Ungaria 11.00: Montaj de muzi- 16.30-17.30 Magazin estival 17.30–17.45 ªtiri regionale
17.45–18.00 Omul zilei.
cã popularã 11.30: Buletin informativ, date
meteo 11.40: Interviuri, reportaje din viaþa Miercuri, 14 septembrie2005
românilor din Ungaria 11.55: Încheiere 16.00–16.30 Panoramic sud–vest (emisiune în lb. maghia-
rã) 16.30–17.30 Magazin estival 17.30–17.45 ªtiri regio-
13 SEPTEMBRIE, MARÞI (Petru Cîmpian) nale 17.45–18.00 Omul zilei.
10.30: Introducere, cuprins 10.35: ªtiri ºi in-
Joi, 15 septembrie 2005
formaþii, date meteo 10.40: Evenimente ca- 16.00–16.30 Orizonturi sârbeºti (emisiune în lb. sârbã)
lendaristice 10.45: Interviuri, reportaje din viaþa 16.30–17.30 Exclusiv 17.30–17.45 ªtiri regionale 17.45–
românilor din Ungaria 11.30: Buletin informa- 18.00 Omul zilei.
tiv, date meteo 11.45: Interviuri, reportaje din
viaþa românilor din Ungaria 11.55: Încheiere Vineri, 16 septembrie 2005
16.00–16.03 Ritm Show 16.30–17.30 Magazin estival
7.30–17.45 ªtiri regionale 17.45–18.00 Omul zilei.
14 SEPTEMBRIE, MIERCURI (Adam Bauer)
10.30: Introducere, cuprins 10.35: ªtiri ºi in-
Sâmbãtã, 17 septembrie 2005
formaþii, date meteo 10.45: Evenimente ca- 16.00–16.45 Fotbal: Sportul Studenþesc – F.C. Naþional (I)
lendaristice 10.50: Interviuri, reportaje din viaþa
16.45–17.00 În prelungiri 17.00–17.45 Fotbal: Sportul
românilor din Ungaria 11:15: Comentariul sãp- Studenþesc – F.C. Naþional (II) 17.45–18.00 În prelungiri.
tãmânii (Al. Ardelean) 11.30: Buletin de ºtiri, Duminicã, 18 septembrie 2005
date meteo 11.40: Sport – rubrica lui Adam
16.00–17.00 Volei feminin: România – Azerbaigean 17.00–
Bauer 11.53: Avanpremiera „Ecranul Nostru” 18.00 Cântecul de acasã.
11.55: Încheiere
15 SEPTEMBER, JOI (Petru Cîmpian)
10.30: Introducere, cuprins 10.35: ªtiri ºi in-
formaþii, date meteo 10.45: Evenimente ca-
lendaristice 11.00: Interviuri, reportaje din viaþa
românilor din Ungaria 11.20: Nota sãptãmânii
de Edda Illyés 11.30: Buletin de ºtiri, date
meteo 11.45: O ºansã istoricã: Uniunea Euro-
peanã 11.55: ªtirile zilei pe scurt, încheiere
16 SEPTEMBER, VINERI (Adam Bauer)
10.30: Introducere, cuprins 10.35: ªtiri ºi in-
Dicþionare ale limbii române
formaþii, date meteo 10.45: Evenimente ca-
lendaristice 10.50: Revista presei „Foaia ro-
mâneascã” 10.55: Avanpremiera „Ecranul
Nostru” 11.00: Magazinul „De la 14 la 18 –
liceenii” 11.30: Buletin de ºtiri, date meteo
11.40: Interviuri, reportaje din viaþa românilor
din Ungaria 11.55: ªtirile zilei pe scurt, înche-
iere
17 SEPTEMBER, SÂMBÃTÃ (Iulia Kaupert)
14.30: Introducere, cuprins, evenimente ca-
lendaristice 14.40: Programul bisericilor orto-
doxe ºi al adunãrilor baptiste 14.45: Party Time
– magazin de muzicã uºoarã 15.00: „Pe unde-
le Europei” – magazin euroregional 15.58: În-
cheiere
18 SEPTEMBER, DUMINICÃ (Iulia Kaupert)
14.30: Introducere, cuprins, evenimente ca-
lendaristice 14.35: Sinteza ºtirilor sãptãmânii
14.45: Retrospectiva sãptãmânii (spicuiri din
interviurile ºi reportajele difuzate pe parcursul
sãptãmânii) 15.00: Magazinul „De la 14 la 18
– liceenii” (reluare) 15.30: Emisiune religioasã Emisiunea în limba românã
ortodoxã 15.55: Încheiere
(Nu rãspundem pentru eventualele modifi- 24 de ore din 24
cãri în programele radio!)
În fiecare searã, între orele 19.00–19.30 se pe www.rri.ro
prezintã emisiunea româneascã, difuzatã pe
þarã. Sumarul acesteia este compus din actua-
litãþile zilei ºi reportaje, interviuri din viaþa
comunitãþii noastre, respectiv relatãri din viaþa
ºcolilor româneºti.
Emisiunea de searã, difuzatã pe þarã, în
UMOR
afarã de frecvenþele de 66,29 MHz ºi 66,14
MHz, poate fi ascultatã ºi pe undele occidenta-
le, pe frecvenþele locale ale studiourilor regio-
nale.
Radio Calypso, Budapesta 873 kHz, Radio
Debreþin 91,4 MHz, Radio Seghedin 93,1 MHz
Ecranul nostru
14 septembrie 2005 (mtv ora 13.28)
Reluare: 15 septembrie 2005 (m2 ora 14.27)
Programul prevãzut pentru
sãptãmâna viitoare:
În emisiunea în limba românã, dupã
Linkuri utile:
ºtirile sãptãmânii, veþi urmãri un re-
www.foaia.hu
portaj despre mutarea grãdiniþei ro-
mâneºti din Bãtania. Vechea clãdire www.romanul.hu
a ajuns într-o stare avansatã de de- www.balcescu.sulinet.hu
gradare, iar clãdire nouã nu existã. www.ziare.com
Astfel cã la ora actualã copiii români-
lor se aflã într-o salã a grãdiniþei ma- www.astazi.ro
ghiare ºi nu se ºtie încã cât timp va www.startpage.ro
dura situaþia provizorie. Pe teritoriul www.ici.ro/romania/
fostei grãdiniþe se planificã ridicarea
unei ºcoli noi. indexrom.html
Realizator: Aurel Becan

Portul muierilor din Chitighaz
Îmbrãcãmintea a avut din
totdeauna, pe lângã funcþia
de a apãra corpul, ºi funcþia
de decoraþie. A exprimat
categoria socialã, starea,
vârsta ºi modul de trai al
omului. Îmbrãcãmintea
consta din haine „de port”,
de fiecare zi, ºi din haine
de duminicã, haine de
sãrbãtoare.
Pentru portul românilor
din Chitighaz erau
caracteristice hainele
jumãtãþi, adicã din douã
pãrþi, largi ºi lungi, „pânã-n
pãmânt”. „Când te mãritai,
deloc te bãgau în negru”,
zic femeile.
Cãmaºa femeiascã de
tradiþie veche se numea
spãtoi ºi se purta sub bluzã,
fãcutã din pânzã de in
sau bumbac. La umeri era
încreþit ºi împodobit cu cipcã
(dantelã), cu deschizãturã la
piept, care ajungea pânã
la talie. Cãmaºa lungã,
purtatã ca lenjerie de corp
se numea chimeºe.
Femeile mai înstãrite
purtau mâneci împodobite
cu joljuri ºi cu ºolzi de
FOAIA
româneascã
9 SEPTEMBRIE 2005
www.foaia.hu
aur. Purtau fuste lungi ºi
largi, ornamentate în partea
din jos cu ºnur cu douã-
trei îndoituri ºi încreþite la
talie. Cele de sãrbãtoare
erau decorate cu fire de
aur pe din jos. Lãrgimea
se obþinea prin încreþituri
dese la talie, se legau cu
o frâmbie (ºnur) la mijloc.
S-au rãspândit ºi fustele
cu plisuri (falduri). De sub
fuste se vedea decoraþia
poalelor cu cipcã sau cu
tazle. Purtau câte trei-patru
poale din patru laþi, încreþite
cu guler la brâu ºi se legau
cu golund (ºnur împletit
din tort). Peste spãtoi ºi
poale îmbrãcau fustã, bluzã,
rochie ºi zadie. Materialul
a fost de regulã din
flacon, barºon, crebdeºin,
mãtasã, atlas sau stofã.
Bluza ajungea pânã la brâu,
avea guler, mâneci lungi,
strâmbe, ºi era prevãzutã
în faþã cu bumbi. Nu se
purta legatã în fustã ci pe
deasupra acesteia. Peste
fustã întotdeauna îmbrãcau
ºi zadie, care era mai scurtã
decât fusta legatã în spate
Sãptãmânal al românilor din Ungaria. Editat de Editura de presã ºi cãrþi „NOI”. Director: Eva Iova. Colectiv redacþional: Toma Iova, Rita
Pãtcaº, ªtefan Crâsta. Tehnoredactare computerizatã: ªtefan Mihailov. Editura ºi redacþia: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8., CP 95. Telefon: (66)
463-152, 361-789 Fax: (66) 463-152, E-mail: foaia@axelero.hu, foaia@freemail.hu Editor responsabil: Dr. Ioan Ciotea, preºedinte, Uniunea
Culturalã a Românilor din Ungaria, 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8. Internet: www.romanul.hu, uniunea@romanul.hu. Tiparul: Mozi Nyomda Bt.
5600 Bichiºciaba, str. Luther nr. 5/B . Index: 25291. ISSN 1418-8341. Abonamente la Foaia româneascã în judeþele Bács-Kiskun, Bichiº ºi Ciongrad
se efectueazã la oficiile poºtale, iar în celelalte judeþe la adresa redacþiei atât personal, cât ºi prin cec poºtal. Abonamentele pe anul 2005: 3 luni
912 forinþi; 6 luni 1824 forinþi; 1 an 3648 forinþi. Apariþia sãptãmânalului este asiguratã de Fundaþia Publicã „Pentru Minoritãþile Naþionale ºi
Etnice din Ungaria”. A hetilap megjelenését a „Magyarországi Nemzeti és Etnikai Kisebbségekért” Közalapítvány biztosítja.
cu „bãlþug” ºi decoratã cu
creþele, pe din jos cu ºnur.
În zilele de sãrbãtoare,
la bisericã purtau cârpe
de mãtase cu ciucuri sau
de pliº.
Po d o a b e l e p o r t u l u i
fetelor din Chitighaz erau
mãrgelele, creþelele ºi „banii
la grumaz” (salbele). Erau
în folosinþe salbe cu un
rând ºi cu douã rânduri
de mone de. Acestea
reprezentau o adevãratã
avere, aparþineau zestrei
fetelor.
În mânã þineau o
cârpuþã (batistã) albã cu
cipcã frumos cusutã, în
colþul cãreia se legau banii
mãrunþi. Fetele mai subþiri,
ca sã parã mai grase, îºi
fãceau „cliciuri”. Trãgeau
poalele pânã la subsuoarã,
dupã care se legau ºi la
brâu. De sus se dezlegau
ºi le lãsau în jos, aºa arãtau
mai voinice, mai grase.
Trãsãtura caracteristicã
a portului femeiesc era
pieptãnãtura ºi gãteala
capului. Fiecare femeie
capul
avea pãrul lung, cu cãrare,
împletit în douã „coade”,
din care muierile îºi fãceau
pup, formând pe ceafã
un coc din douã plete,
numit „conci lat”, fixat cu
aºa-numite „ace dã conci”.
Pletele erau legate la capãt
cu zdranþã neagrã, sã nu
se desfacã. Mai târziu,
nevestele îºi fãceau cocul
dintr-o singurã pleatã,
numit „conci huhoiet”,
vârvoiet, purtau „cârpã de
delin” (basma), din mãtase
sau stambã.
În zilele cãlduroase
umblau cu capul gol.
Odinioarã, femeile purtau
douã cârpe, una neagrã
cu bordurã roºie, legatã
dupã coc „totoaicã” (cârpã
de conci), iar deasupra
acesteia una neagrã, legatã
sub bãrbie, de sub care se
vedea bordura roºie.
Fetele umblau cu capul
descoperit, pãrul împletit
în douã plete, formându-le
pe cap în cununã, la care
le ziceau „tice pe cap”.
Mai târziu, îºi purtau pãrul
împletit într-o singurã coadã,
purtatã pe spate, decoratã
cu panglicã („meseloaice”).
Muierile umblau la lucru
mai mult desculþe. Pantofi
numai pe vreme mai rece
ºi în zile de sãrbãtoare
purtau.
Iarna îmbrãcau rochie
din material mai gros, aºa-
numita sumnã. În cap aveau
cârpã de delin, grenadir,
terno sau mãtasã. Femeile
mai tinere purtau cârpe
colorate, iar mai târziu se
colorate,
înveleau cu cârpe negre. Pe
frig mare, îmbrãcau cârpe
de lânã, „cârpã cu biþ” ºi
„cârpã dã berlin cu ciucuri”,
care avea formã pãtratã.
Se purta îndoitã, primind
formã triunghiularã. Se
purta pe umeri, þinând
colþurile în faþã cu mâinile
sau legatã în spate pe la brâu.
Când era frig, o îmbrãcau
luând-o în cap. Unele femei
purtau aºa-numit „ciureac”,
zobon, teptar sau becheci,
care era din piele de oaie,
vopsitã maro pe dinafarã
ºi la deschizãturã, pânã la
talie, era coloratã cu blanã,
miþãlã mare, þundrã.
Iarna purtau încãlþãminte
care se numeau „þâpele cu
tureac cu tiotori” (golund)
cu þug, þâpele jumãtãþi
spangli, cu tocuri de diferite
mãrimi. În picioare se
purtau „ºtrimfi” de patent,
legaþi deasupra genunchilor
cu o fâºie elasticã sau cu
gumã.
(Despre portul bãrbaþilor vom
scrie în numãrul urmãtor)
Maria Sarca Zombai
(Fotografii din arhiva autoarei)