Memoriu de Prezentare: ANEXA 5 LA ORDINUL 135/2010

MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI
DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”
ANEXA 5 LA ORDINUL 135/2010
MEMORIU DE PREZENTARE
PENTRU CONTINUAREA PROCEDURII DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
I. Denumirea Proiectului:
“AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI

DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”.
II. Titular
- Numele solicitantului: SC. DATAR TRANS S.R.L
- Adresa solicitantului: Craiova. str Independentei, nr.3, jud. Dolj
- Numele persoanei de contact: Anghelescu Daniel
- Telefon/fax/e-mail: 0251/435134
III. Descrierea proiectului

- un rezumat al proiectului;
Din punct de vedere administrativ perimetrul destinat realizarii Proiectului

DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” este amplasat in
raza de administrare a Primariei Comunei Breasta, judetul Dolj.
Iazul Piscicol este situat in bazinul hidrografic al raului Jiu, cod cadastru
VII – 1.
Perimetrul propus pentru amenajarea iazului piscicol este situat in albia

majora a râului Jiu, pe malul drept al acestuia, pe raza comunei Breasta, jud.
Dolj, la cca. 10 km nord-nord vest de municipiul Craiova.
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu

Delimitarea perimetrului. (coordonate Stereo 1970)
NUMĂR PUNCT X Y
1 315.982 396.945
2 315.944 397.045
3 315.850 397.000
4 315.868 396.850
Terenul in suprafaţa totala de 1,5 ha se afla in proprietate privata a Primăriei

comunei Breasta, inchiriat societăţii S.C. DATAR TRANS S.R.L. conform
contractului de inchiriere nr. 3171/31.10.2011.
Accesul in zona perimetrului se face din DJ 606 Craiova-Breasta-Predesti, la

stânga, pe un drum care se desprinde la cca. 200 m dupa podul rutier de peste
râul Jiu, drum ce coboară in zona de terasa a Jiului, pana la balastiera (1 km).
Realizarea investitiei „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA

NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA,
JUDEŢUL DOLJ” se va face cu ajutorul draglinei si a unui excavator cu cupa
intoarsa. Exploatarea masei de nisip si pietriş se face in fasii direcţionale
longitudinale de 10-15 m latime, intr-o singura treapta de 2,5 m.
Transportul materialului se va efectua cu ajutorul autobasculantelor.
Materialul din balastiera in terasa malului drept a râului Jiu, este dispus de la
suprafaţa terenului pe o adâncime medie de 6,8 m, variaţia granulometrica pe
inaltime care a determinat incadrarea zăcământului in clasa a doua de
complexitate.
Nu vor fi exploatate rezervele sub cota de fund a viitorului iaz piscicol (69,50
mdMN) si nici cele din afara perimetrului avizat, delimitat prin coordonate
STEREO 1970.
Perimetrul propus pentru exploatare in vederea realizării iazului piscicol care

face obiectul prezentului memoriu va fi evidenţiat in teren prin borne din
beton si va avea următoarele caracteristici:

- suprafaţa totala amenajata de 15000mp, cu forma poligonala;

- lungime medie: 140 m
- latime maxima: 135 m
- latime medie: 108 m
- cota luciu apa: 73,5 mdMN
- cota fund lac propus: 69,50 mdMN
- adâncime medie deasupra nivelului hidrostatic: 2,5 m
- adâncime medie sub nivel hidrostatic: 4,3 m
- volumul total propus pentru exploatare in vederea amenajării
iazului piscicol 65.000 mc, din care se va exploata pe o perioada de 2 ani
cu un volum de 35.000 mc/2011 si 30.000 mc/2012.
Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a iazului piscicol nu sunt necesare
utilităţi de alimentare cu apa si de evacuare a apelor. Alimentarea cu apa a
lacului se va face din pânza freatica, gradientul hidraulic al acesteia permiţând
o buna primenire a apei in iaz.
Extracţia agregatelor minerale se va face cu ajutorul draglinei si a unui

excavator cu cupa intoarsa. Exploatarea masei de nisip si pietriş se face in fasii
direcţionale longitudinale de 10-15 m latime, intr-o singura treapta de 2,5 m.
Proiectantul incadreaza lucrarea in clasa IV de importanta, conform

STAS4273/83.
Activitatea de extracţie nisipuri si pietrişuri din zona amenajării lacului, nu va

afecta calitatea factorilor de mediu.
- justificarea necesitatii proiectului
Exploatarea balastului se va face având ca scop valorificarea acestuia in

vederea realizării la finalul extracţiei a unui iaz piscicol.
Prin finalizarea acestei investiţii se are in vedere atat obţinerea de resurse

financiare in urma realizării iazului piscicol, cat si integrarea unor terenuri
neproductive in circuitul economic si cel natural specific zonei.

- planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv

orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri
de situatie si amplasamente);
- Anexă la prezentul, planșele solicitate.
- formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri,

materiale de constructie etc.)
- Anexă la prezentul, planșele solicitate.
Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:
- profilul si capacitatile de productie;

Terenul in suprafaţa totala de 1,5 ha se afla in proprietate privata a Primăriei

comunei Breasta, inchiriat societăţii S.C. DATAR TRANS S.R.L. conform
conform contractului de inchiriere nr. 3171/31.10.2011.
Perimetrul propus pentru exploatare in vederea realizării iazului piscicol care

face obiectul prezentului memoriu va fi evidenţiat in teren prin borne din
beton si va avea următoarele caracteristici:

- volumul total propus pentru exploatare in vederea amenajării iazului
piscicol 65.000 mc, din care se va exploata pe o perioada de 2 ani cu un volum
de 35.000 mc/2011 si 30.000 mc/2012.

Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a iazului piscicol nu sunt necesare

utilităţi de alimentare cu apa si de evacuare a apelor. Alimentarea cu apa a
lacului se va face din pânza freatica, gradientul hidraulic al acesteia permiţând
o buna primenire a apei in iaz.
- descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament (dupa caz);
Principalele faze ale activității :
- decoperta
- excavare
- încărcare
- transport
Metoda de exploatare este metoda lucrărilor miniere la zi, cu excavarea de
pe uscat, descendent, utilizându-se ca mijloc de taiere şi evacuare a masei
miniere din frontul de lucru un excavator cu echipament de draglina.
Lucrări de decoperta sunt necesare în zona unde grosimea copertei

ajunge la 0,7 m,
Materialul rezultat din excavare se depoziteaza temporar in fata excavatorului

si de aici dupa eliminare prin scurgere a excesului de apa este incarcat in
autobasculante. Exploatarea masei de nisip si pietriş se face in fasii
direcţionale longitudinale de 10-15 m latime, intr-o singura treapta de 2,5 m.
- racordarea la retelele utilitare existente in zona;
Racordare la energie electrică.
- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata

de executia investitiei;
Pentru diminuarea sau prevenirea efectelor negative asupra peisajului se va

avea in vedere:
- in perioada exploatarii nu se va depasi limita perimetrului de exploatare;

- unghiul de taluz al exploatarii nu va depasi valoare din proiect;
- vor fi respectate prescriptiile din metoda de activitate de reamenajare a

terenurilor .
După finalizarea exploatării, în etapa de închidere a activitatii iaz piscicol
secţiunea de curgere a râului pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile
acumulate.
La finalizarea exploatării, S.C. Datar Trans SRL. va nivela eventualele depozite

de steril, în zona amplasamentului iaz piscicol, aducându-l la un aspect cât mai
apropiat de cel natural şi va elibera amplasamentul de utilaje.
- cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;
Se folosesc căile de acces existente care se vor reabilita.
- resursele naturale folosite in constructie si functionare;
Pentru implementarea proiectului Amenajare iaz piscicol, nu se utilizează

resurse naturale regenerabile.
Pentru activitatea de Amenajare iaz piscicol se utilizează următoarele resurse

neregenerabile:
- Aproximativ 200 l/zi combustibil (motorină pentru alimentarea

mijloacelor de transport şi a utilajelor terasiere).
Extracţia nu va depăşi volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de

Gospodărie a Apelor.
- metode folosite in constructie;
Conform reglementărilor în construcții se va realiza amplasarea unui grup

sanitar ecologic
- planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in

functiune,exploatare, refacere si folosire ulterioara;
Planul de execuţie constă în realizarea iazului conform fluxului tehnologic

descris anterior și detaliat în documentația tehnică de execuție.
- relatia cu alte proiecte existente sau planificate;

Nu este cazul.
- detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;
Nu este cazul
- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu,

extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii
de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea
apelor uzate si a deseurilor);
Urmare a proiectului “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA

JUDEŢUL DOLJ” vor rezulta in urma procesului de extracţie agregate minerale.
Extractia se va face cu ajutorul draglinei si a unui excavator cu cupa intoarsa.

Exploatarea masei de nisip si pietriş se face in fasii direcţionale longitudinale
de 10-15 m latime, intr-o singura treapta de 2,5 m.
Activitatea de extracţie nisipuri si pietrişuri din zona amenajării lacului, nu va

afecta calitatea factorilor de mediu
- alte autorizatii cerute pentru proiect.
- La finalizarea investiţiei si la punerea in funcţiune titularul va solicita

autorizaţia de gospodărire a apelor pentru funcţionarea folosinţei piscicole pe
baza unei documentaţii de fundamentare elaborata de proiectant certificat
conform normativului de conţinut al Ordinului nr. 661/2006 care va prevedea
si:
-Avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit si Acvacultura
-Autorizaţia de construire eliberata de cei in drept pentru realizarea iazului.
-Acceptul deţinătorilor drumurilor existente pentru accesul in

amplasamentul iazului piscicol si circulaţie pe drumurile comunale
-Scoaterea din circuitul agricol a amplasamentului

-Costructiile anexe specifice desfăşurării activităţii de piscicultura
-Proiectantul este responsabil pentru calculul de inundabilitate si pentru

calculul de dimensionare a sursei si elementelor componente ale sistemului
de alimentare cu apa al viitorului iaz piscicol conformrm normativelor in
vigoare, beneficiarul răspunzând de exploatarea corespunzătoare a
sistemului.
-Prin desfăşurarea activităţilor de extracţie balast, sa nu producă deteriorări

ale construcţiilor civile, industriale, sau ale terenurilor in proprietate publica
sau privata din zona de exploatare si a viitorului iaz piscicol.
-Beneficiarul va aduce la cunostiinta A.B.A. Jiu si S.G.A. Dolj data inceperii

execuţiei lucrărilor cu 10 zile inainte de aceasta, iar la recepţia acestora va
invita si reprezentanţii A.B.A. Jiu si S.G.A. Dolj.
Localizarea proiectului:
- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta

Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context
transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin
Legea nr. 22/2001;
Nu este cazul
- harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind

caracteristicile fizice ale mediului, atat naturale, cat si artificiale si alte
informatii :
Vezi anexe la prezentul document.
- folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat

si pe zone adiacente acestuia;
Folosinţe actuale – Teren neproductiv.
- politici de zonare si de folosire a terenului;
Nu este cazul

- arealele sensibile;
Proiectul “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI

PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” se
va desfasura in interiorul Sitului de Importanta Comunitare ROSCI 0045
Coridorul Jiului, dar nu va afecta calitatea factorilor de mediu.
- detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in

considerare.
A fost unica variantă de amplasament luată in considerare care este detaliată

în prezentul document.
Caracteristicile impactului potential, in măsura in care aceste informatii

sunt disponibile
O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a

urmatorilor factori:
- impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului,

folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei,
calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului
vizual, patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre
aceste elemente. Natura impactului (adica impactul direct, indirect,
secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si
temporar, pozitiv si negativ);
Impactul asupra populatiei, sanatatii umane
Relaţia dintre societatea umană şi mediul înconjurător este o reflecţie a

gradului de eficienţă cu care societatea extrage şi foloseşte resursele naturale,
construieşte habitatul uman şi elimină resturile şi deşeurile rezultate din
aceste procese.
Amprenta pe care o lăsăm asupra mediului înconjurător este un barometru al

durabilităţii dezvoltării economice şi sociale. Conservarea mediului natural
este astfel un dublu deziderat: ea reprezintă atât o reflecţie a dezvoltării
economice durabile cât şi un indice al unui nivel superior de civilizaţie, care îşi

planifică evoluţia pe termen lung cu scopul de a îmbogăţi viaţa fiecărui

membru al comunităţii, acum şi pentru generaţiile care urmează.
Factorul uman
- Perioada de executie: Impact pozitiv: crearea de locuri de munca;
- Perioada de exploatare: impactul va fi pozitiv, ca urmare a dezvoltarii

locale si regionale, imbunatatirii calitatii factorilor de mediu si a starii de
sanatate a populatiei din zonele învecinate, reducerii timpului de parcurgere a
distantelor, economiei de carburanti în scopul procurării produsului pește
proaspăt, care va rezulta după punerea în funcțiune a investiției.
Impactul asupra solului, florei si faunei
- Perioada de executie: solul si vegetatia pot fi afectate ca urmare a

operatiilor de amenajare a iazului, depunerilor de substante poluante pe sol si
pe plante.
- Perioada de exploatare: impact nesemnificativ.
-impactul asupra folosințelor
Impactul asupra folosinței terenurilor adiacente iazului piscicol pe perioada

execuței amenajării și amplasării dotărilor, impact nesemificativ.
-impactul asupra bunurilor material
Bunurile materiale nu sunt afectate.
-impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei
Lucrarile proiectate nu prezinta surse de poluanti pentru apele de suprafata,

gradul de poluare al acestora fiind mai redus prin amenajarea dispozitivelor
de scurgere a apelor.
Apele de suprafata (din precipitatii) vor fi receptate si conduse catre emisar

prin intermediul scurgerilor actuale care nu supotă modificări.
-impactul asupra calității aerului

Sursele de poluanti pentru aer sunt substantele poluante ce insotesc emisiile

generate de funcționarea motoarelor care acționează utilajele grele folosite la
realizarea proiectului amenajare iaz piscicol.
-impactul asupra climei
Nu este cazul.
-impactul asupra zgomotului și vibrațiilor
Impact nesemnificativ (utilaje silențioase în limitele reglementărilor).
-impactul asupra peisajului și mediului vizual
Impactul asupra peisajului și mediului visual este pozitiv lucrarea

îmbunătățiind din punct de vedere peisagistic arealul care se realizează.
-impactul asupra patrimoniului istoric și cultural și interacțiunea dintre

aceste elemente
Nu sunt cunoscute in sit piese de patrimoniu istoric sau cultural care pot fi
afectate de lucrarea inițiată.
Natura impactului :
- Direct
- Indirect
- Secundar
- Cumulativ
Termen:
- scurt
- mediu
- lung
- permanent
- temporar
Calitatea:

- pozitiv
- negativ
- extinderea impactului (zona geografica, numarul
populatiei/habitatelor/speciilor afectate);
Nu este cazul ,deoarece impactul temporar este local și nesemnificativ.
- magnitudinea si complexitatea impactului;
Nesemnificativ;pozitiv
- probabilitatea impactului;
Minoră.
- durata, frecventa si reversibilitatea impactului;
Durată temporară pentru organizarea de șantier, termen lung pentru

folosință, frecvență redusă, ireversibil.
- masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ

asupra mediului;
Nu este cazul.
- natura transfrontiera a impactului.
Nu este cazul.
IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA

SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
1. Protecţia calităţii apelor
- sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
Sursele de poluanti pentru ape sunt reprezentate de produsele petroliere

sursă de energie pe timpul organizării de șantier a utilajelor grele, care sunt
bine gestionate astfel încât să nu producă poluări accidentale.

Nu există canalizări publice sau alte canalizări în care să se deverseze

poluanţii.
- statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate

prevazute
În zonă nu sunt necesare stații și instalații de epurare sau preepurare a apelor

uzate, se vor folosi toalete ecologice pe amplasament.
2. Protecţia aerului
- sursele de poluanti pentru aer, poluanti;
Sursele de poluanti pentru aer sunt substantele poluante ce însotesc emisiile

generate de funcționarea motoarelor care acționează utilajele grele folosite la
realizarea proiectului, cele evacuate prin circuitul de eșapament, constand din
gaze de ardere și din aditivi ai carburantilor si lubrifiantilor (care contin
metale grele cum sunt plumbul si cadmiul).
- instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.
Având în vedere calitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport, utilajele

sunt dotate cu instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in
atmosfera care se încadrează în directivele Uniunii Europene (acestea
fiind de fabricaţie recentă cu catalizatori şi implicit dotarea acestora cu
motoare performante, de ultimă generaţie, cu grad de poluare foarte
redus), se poate afirma că impactul emisiei gazelor de eşapament asupra
atmosferei din zonă este mic, aceasta fiind în conformitate cu legislaţia
aflată în vigoare - nesemnificativ.
3. Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor
- sursele de zgomot si de vibratii;
Surse de zgomot şi de vibraţii sunt motoarele utilajelor şi mijloacelor de

transport care sunt folosite pe durata amenajării iazului piscicol, care se
încadrează în reglementările actuale ale directivelor europene.

- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si

vibratiilor.
Nivelul de zgomot produs de motoarele utilajelor şi mijloacelor de

transport se încadrează în limita admisibilă de 60 dB pe perioada existenței
organizării execuției.
4. Protecţia împotriva radiaţiilor
- sursele de radiatii;
Nu este cazul
- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.
Nu este cazul
5. Protecţia solului şi subsolului
-sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;
Sursele de poluanti pentru sol, subsol pot fi generate de scăpările accidentale

de produse petroliere (combustibili și lubrifianți) în timpul executării
lucrărilor.Pentru aceasta se va întocmi Planul de apărare împotriva poluărilor
accidentale.
- lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.
Gestionarea utilajelor care participă la executarea lucrărilor astfel încât să nu

genereze scăpări de carburanți și lubrifianți pe sol.
6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;
Localizarea Proiectului „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA

JUDEŢUL DOLJ” , pe baza coordonatelor Stereo 1970 se va desfasura in
interiorul Sitului de Importanta Comunitara RO SCI0045 Coridorul Jiului.

Legislația aferentă Natura 2000:
- OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
-ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
- ORDIN nr. 1369 din 7 septembrie 2007 privind Procedura de stabilire a

derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatică
- ORDIN nr. 1710 din 1 noiembrie 2007 privind aprobarea documentaţiei

necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes
naţional
- H.G .971 din 20 octombrie 2011 Hotarare pentru modificarea si completarea

Hotararii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie
speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000 în Romania
O modalitate de a conserva patrimoniul natural este de a crea o reţea de

arii naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi
habitatelor acestora, arii ce trebuie protejate împotriva poluării.
Reţeaua „Natura 2000" este o Reţea Ecologică Europeană de Arii Speciale

de Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, având la bază
două directive ale Uniunii Europene:
> Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE privind conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice)
> Directiva Păsări (Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea

păsărilor sălbatice)
Numele si codul ariei natural protejate de interes comunitar:
RO SCI0045 Coridorul Jiului

Judeţul Dolj: Almăj (4%), Bechet (27%), Bistreţ (42%), Brădeşti (6%),
Braloştiţa (14%), Bratovoeşti (23%), Breasta (5%), Bucovăţ (41%), Călăraşi
(10%), Calopăr (21%), Cârna (79%) , Coţofenii din Dos (10%), Coţofenii din
Faţă (13%), Craiova (3%), Dăbuleni (7%), Dobreşti (47%), Drănic (17%),
Filiaşi (7%), Gângiova (28%),Ghindeni (4%), Gighera (39%), Goicea (<1%),
Işalniţa (<1%), Măceşu de Jos (41%), Malu Mare (5%), Mârşani (2%),
Ostroveni (63%), Podari (10%), Rojişte (4%), Sadova (29%), Scăeşti (4%),
Segarcea (<1%), Teasc (18%), Ţuglui (76%), Ţuglui (14%), Valea Standului
(19%), Vârvoru de Jos (14%)
Judeţul Olt: Ianca (4%)
Judeţul Mehedinţi: Butoieşti (3%)
Judeţul Gorj: Anihoasa (23%), Bâlteni (23%), Bălteni (33%), Bărbăteşti (9%),
Borăscu (<1%), Brăneşti (35%), Dăne şti (6%), Drăguţeşti (14%), Ioneşti
(13%), Negomir (<1%), Plopşoru (54%), Săuleşti (<1%), Ţânţăreni (9%),
Ţiclen i (24%), Turburea (3%), Turceni (28%), Urdari (99%), Urdari (33%)
Suprafata sitului este de ) 71.394 ha.
Caracteristicile Sitului
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul
dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă
europeană puţin alterată în dispariţie vertiginoasă. Amplasat între 23030’02’’
şi 24014’ 05’’longitudine estică şi între 43042’01’’ şi 44054’55’’ latitudine
nordică, cu lungimea pe direcţia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal
traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile
Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii
biogeografice continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 355 m,
dispusă între 50 şi 405 m altitudine. Din suprafaţa totală de 147.540 ha,
34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile deţin 33.543 ha
(23 %) şi concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o
diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară

valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate
biogeografică de excepţie.
Calitatea şi importanţa Sitului:
Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare

pentru conservarea biodiversităţii continentale cu o valoare foarte înaltă a
acestuia. Astfel, deşi ocupă abia 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6 % din
suprafaţa naţională, totuşi concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0,
9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate
naturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2
(91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4,
respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale ţării (Etajul deluros de
cvercete – gorunete, cerete, gârniţete, amestecuri dintre acestea – şi şleauri de
deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – şi cu cer, gârniţă, gorun ,
amestecuri ale acestora; Câmpie forestieră Silvostepă); 56 (26 %) din cele 212
tipuri de staţiune forestieră identificate în România; 22 (44 %) din cele 50
formaţii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evidenţiate în
ţară. Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de
migraţie a păsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr
impresionat de păsări. Impreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost
identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în
România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române şi comunitare.
Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţării, din

care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte
protejate, conferă teritoriului o specificitate remarcabilă, evidenţiată
prin:
- concentrarea unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă

interferenţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene;
- conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere

arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct

(insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăţ) sau insularizate antropic (stejarul

brumăriu din Pădurea Braniştea Bistreţului etc.);
- adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror

conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale deconservare,
ariilor de protecţie specială avifaunistică şi o protecţie strictă etc.
Valorificarea durabilă a acestui patrimoniu natural de excepţie justifică

şi impune:
- utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practică

apropiată de natură - conservarea vieţii sălbatice, a unor habitate naturale
relictare şi a unui rezervor local de gene valoroase;
- gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general şi a

celui forestier, în special;
- menţinerea unor unităţi peisagistice silvestre, rare şi insolite, cu mare forţă

de seducţie ;
- oficializarea unui parc natural care, prin funcţiile sale multiple, va asigura
baza pentru reconversia forţei de muncă locale şi locuri de muncă întrun
domeniu de mare interes naţional şi internaţional;
- asigurarea unui spaţiu natural de educaţie şi instruire ecologică-

promovarea ecoturismului, sursă de valută nepoluantă, prin perpetuarea
activităţilor tradiţionale locale;
- optimizarea deciziei, protecţia mediului, protecţia vieţii şi sănătăţii şi

creşterea calităţii vieţii.
Vulnerabilitate:
Amplasarea teritoriului în trei judeţe şi în apropierea municipiului Craiova

impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) în
baza căruia să poată fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.)
al tuturor localităţilor aferente. P.U.G., odată actualizat, permite elaborarea
planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care derivă planul urbanistic de detaliu

(P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclamă armonizarea tuturor intereselor prezente

şi viitoare din acest spaţiu extrem de mozaicat, în care ponderea fondului
forestier (34 %) şi a pădurii (33 %) nu pot să scadă, la fel ca şi a altor categorii
funciare care focalizează habitate naturale protejate prin legi române şi
comunitare.
In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea şi alte impacturi

antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele majore ale
dezvoltării durabile şi ale conservării biodiversităţii în fruntea cărora e însuşi
omul.
Tip de proprietate:
Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat.
Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată
- Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului
Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul, Cresterea animalelor, Retele de comunicare,

Poluarea apei, Inundatii,Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si
pietris, Zone urbanizate, habitare umana, Stocuri de material, Conducte, Linii
electrice, Linii de cale ferata, Drumuri, drumuri auto, Managementul forestier
general, Plantare de pădure, Pescuit sportiv,Vanatoare , Retele de comunicare.
- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului
Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul , Managementul forestier general,Plantare de

pădure, Cresterea animalelor, Furajare stocuri de animale, Pescuit sportiv,
Vanatoare, Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si pietris , Zone
urbanizate, habitare umana, Alte zone industriale/comerciale, Structuri
agricole, Retele de comunicare, Drumuri, drumuri auto, Linii electrice,
Conducte, Poluarea solului, Schimbari provocate de oameni in sistemele
hidraulice (zone umede si mediul marin), Modificarea functiilor hidrografice.
Specii si habitate intalnite in situl Coridorul Jiului

Tipuri de habitate :
1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 3130 - Ape

stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae
şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de
Chenopodion rubri şi Bidention; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe
nisipuri; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine
joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 9130 - Păduri de fag de
tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-
Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia,
din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetaţie de silvostepă
eurosiberiană cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi
gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba.
Specii de mamifere :
- Lutra lutra (Vidră, Lutră);
- Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) ;
Specii de amfibieni şi reptile:
- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
- Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă).
Specii de peşti:

- Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre); Aspius aspius (Avat);Cobitis taenia

(Zvârlugă); Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); Gymnocephalus baloni
(Ghiborţ de râu); Gymnocephalus schraetzer (Răspăr);Misgurnus fossilis
(Ţipar); Pelecus cultratus (Sabiţă); Rhodeus sericeus amarus (Boare);
Sabanejewia aurata (Dunariţă); Zingel streber (Fusar); Zingel zingel (Pietrar).
Specii de nevertebrate:
- Carabus hungaricus (Carab); Coenagrion mercuriale (Ţărăncuţă);

Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă); Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului).
- lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii,

monumentelor naturii si ariilor protejate.
Nu există surse posibile de afectare a ecosistemelor acvatice şi

terestre, a monumentelor naturii, a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor
naturale.
Măsuri propuse pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi pentru
ocrotirea naturii: folosirea utilajelor competitive (în conformitate cu
directivele europene în vigoare ratificate de ţara noastră) şi bine
întreţinute, evitarea evenimentelor ce pot produce poluări accidentale.
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:
- identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile

umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone
asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes
traditional etc.;
În activitatea prestată în cadrul acestei investiţii nu există emisii de

poluanţi care să pună în pericol calitatea habitatului uman.
Locuinţele din comuna Breasta, se află la cca. 1km faţă de perimetrul iazului
piscicol şi nu sunt influenţate de activitatea desfăşurată în zona a iazului
piscicol.
- lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a
obiectivelor protejate si/sau de interes public.

Măsurile ce se impun, sunt cele existente, intervenția investiției fiind

favorabilă habitatului uman.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
- tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;
Deşeurile rezultate din procesul tehnologic de amenajare a iazului piscicol

vor fi evacuate prin procedurile obișnuite, la platforma special amenajată
(deșeuri menajere).
- modul de gospodarire a deseurilor.
Deşeurile menajere provenite de la personalul angajat vor fi colectate şi

depozitate pe termen scurt în europubele şi evacuate la depozitul de
deşeuri menajere şi stradale al localităţii.
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
- substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;
Nu se folosesc şi nu se utilizează substanţe si preparate chimice periculoase în

arealul amenajării.
- modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice

periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si
a sanatatii populatiei.
Nu este cazul.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in

mediu.
Nu este cazul
VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN

PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN

LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU

APA, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DESEURILOR ETC.)
Nu este cazul
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:
- descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;
Organizarea de şantier va avea loc în incinta terenului inchiriat de catre SC

DATAR TRANS SRL conform contractului nr. 3171/31.10.2011.
Se vor respecta măsurile de protecţia muncii prevăzute în legislaţia actuală şi

anume: Legea 319/2006.
- localizarea organizarii de santier;

- descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de

santier;
Ca urmare a celor descrise anterior referitoare la organizarea de şantier

impactul asupra mediului va fi nesemnificativ,utilajele folosite fiind dotate cu
instalaţii de purificarea gazelor arse conform normelor europene.
- surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia

poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier;
Singurele surse de poluanţi care pot afecta mediul în timpul organizării de

şantier sunt utilajele şi mijloacele de transport echipate cu motoare diesel de
ultimă generaţie, care nu vor produce un impact major şi de lungă durată
asupra mediului înconjurător din zonă pe perioada executării lucrărilor.
- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in

mediu.

Datorită impactului nesemnificativ poluant pentru apă, aer și sol nu s-au făcut
dotări pentru controlul emisiilor. Pentru măsurători se va apela la societăți
specializate.
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII,
IN MASURA IN CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE:
- lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea

investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii;
- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de

poluari accidentale;
În caz de poluări accidentale se va interveni cu personalul propriu sau se va

apela la firmele de specializate pentru astfel de intervenţii.
- aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei;
După terminarea lucrarilor de amenajare se va proceda la evacuarea utilajelor

într-o altă locaţie și ecologizarea zonei.
- modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii

ulterioare a terenului.
După construirea iazului piscicol nu va fi nevoie de refacerea stării iniţiale a

terenului, acesta având ca utilizare ulterioară iaz piscicol – teren sub apă.

ANEXA I la Memoriu
II. Informatii solicitate conform ghidului metodologic privind evaluarea

adecvata:
a) Descrierea proiectului si Amplasarea acestuia in raport cu aria

naturala protejata de interes comunitar, cu precizarea coordonatelor
Stereo 1970 ale PP.
Din punct de vedere administrativ perimetrul destinat realizarii Proiectului
DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” este amplasat in
raza de administrare a Primariei Comunei Breasta, judetul Dolj.
Iazul Piscicol este situat in bazinul hidrografic al raului Jiu, cod cadastru
VII – 1.

Terenul in suprafaţa totala de 1,5 ha se afla in proprietate privata a

Primăriei comunei Breasta, inchiriat societăţii S.C. DATAR TRANS S.R.L.
conform contractului de inchiriere nr. 3171/31.10.2011.
Accesul in zona perimetrului se face din DJ 606 Craiova-Breasta-Predesti, la
stânga, pe un drum care se desprinde la cca. 200 m dupa podul rutier de peste
râul Jiu, drum ce coboară in zona de terasa a Jiului, pana la balastiera (1 km).
Realizarea investitiei „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA
JUDEŢUL DOLJ” se va face cu ajutorul draglinei si a unui excavator cu cupa
intoarsa. Exploatarea masei de nisip si pietriş se face in fasii direcţionale
longitudinale de 10-15 m latime, intr-o singura treapta de 2,5 m.
Materialul din balastiera in terasa malului drept a râului Jiu, este dispus
de la suprafaţa terenului pe o adâncime medie de 6,8 m, variaţia
granulometrica pe inaltime care a determinat incadrarea zăcământului in
clasa a doua de complexitate.
Nu vor fi exploatate rezervele sub cota de fund a viitorului iaz piscicol
(69,50 mdMN) si nici cele din afara perimetrului avizat, delimitat prin
coordonate STEREO 1970.
Perimetrul propus pentru exploatare in vederea realizării iazului
piscicol care face obiectul prezentului memoriu va fi evidenţiat in teren prin
borne din beton si va avea următoarele caracteristici:
- volumul total propus pentru exploatare in vederea amenajării iazului
piscicol 65.000 mc, din care se va exploata pe o perioada de 2 ani cu un volum
de 35.000 mc/2011 si 30.000 mc/2012.

Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a iazului piscicol nu sunt

necesare utilităţi de alimentare cu apa si de evacuare a apelor. Alimentarea cu
apa a lacului se va face din pânza freatica, gradientul hidraulic al acesteia
permiţând o buna primenire a apei in iaz.
Activitatea de extracţie nisipuri si pietrişuri din zona amenajării lacului,

nu va afecta calitatea factorilor de mediu.

Prin finalizarea acestei investiţii se are in vedere atat obţinerea de

resurse financiare in urma realizării iazului piscicol, cat si integrarea unor
terenuri neproductive in circuitul economic si cel natural specific zonei.
ELEMENTE DE COORDONARE SI DE CORELARE
Localizarea Proiectului „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN

EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA
BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” , pe baza coordonatelor Stereo 1970 se va
desfasura in interiorul Sitului de Importanta Comunitara RO SCI0045
Coridorul Jiului.
Numele si codul ariei natural protejate de interes comunitar:

RO SCI0045 Coridorul Jiului
b) Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de

interes comunitar in zona proiectului.
- RO SCI0045 Coridorul Jiului

Suprafata sitului este de ) 71.394 ha.
Caracteristicile Sitului
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include
unul dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă
europeană puţin alterată în dispariţie vertiginoasă. Amplasat între 23030’02’’

şi 24014’ 05’’longitudine estică şi între 43042’01’’ şi 44054’55’’ latitudine
nordică, cu lungimea pe direcţia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal
traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile
Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii
biogeografice continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 355 m,
dispusă între 50 şi 405 m altitudine. Din suprafaţa totală de 147.540 ha,
34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile deţin 33.543 ha
(23 %) şi concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o
diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară
valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate
biogeografică de excepţie.
Calitatea şi importanţa Sitului:

Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare
pentru conservarea biodiversităţii continentale cu o valoare foarte înaltă a
acestuia. Astfel, deşi ocupă abia 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6 % din
suprafaţa naţională, totuşi concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0,
9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate
naturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2
(91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4,
respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale ţării (Etajul deluros de
cvercete – gorunete, cerete, gârniţete, amestecuri dintre acestea – şi şleauri de
deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – şi cu cer, gârniţă, gorun ,
amestecuri ale acestora; Câmpie forestieră Silvostepă); 56 (26 %) din cele 212
tipuri de staţiune forestieră identificate în România; 22 (44 %) din cele 50
formaţii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evidenţiate în
ţară. Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de
migraţie a păsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr
impresionat de păsări. Impreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost
identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în
România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române şi comunitare.
Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu

al ţării, din care multe elemente submediteraneene rare, altele
endemice, parte protejate, conferă teritoriului o specificitate
remarcabilă, evidenţiată prin:

- concentrarea unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă

interferenţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene;
- conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere
arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct
(insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăţ) sau insularizate antropic (stejarul
brumăriu din Pădurea Braniştea Bistreţului etc.);
- adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror
conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale deconservare,
ariilor de protecţie specială avifaunistică şi o protecţie strictă etc.
Valorificarea durabilă a acestui patrimoniu natural de excepţie justifică şi
impune:
- utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practică
apropiată de natură - conservarea vieţii sălbatice, a unor habitate naturale
relictare şi a unui rezervor local de gene valoroase;
- gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general şi a
celui forestier, în special;
- menţinerea unor unităţi peisagistice silvestre, rare şi insolite, cu mare forţă
de seducţie ;
- oficializarea unui parc natural care, prin funcţiile sale multiple, va asigura
baza pentru reconversia forţei de muncă locale şi locuri de muncă întrun
domeniu de mare interes naţional şi internaţional;
- asigurarea unui spaţiu natural de educaţie şi instruire ecologică-
promovarea ecoturismului, sursă de valută nepoluantă, prin perpetuarea
activităţilor tradiţionale locale;
- optimizarea deciziei, protecţia mediului, protecţia vieţii şi sănătăţii şi
creşterea calităţii vieţii.
Vulnerabilitate:
Amplasarea teritoriului în trei judeţe şi în apropierea municipiului Craiova
impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) în
baza căruia să poată fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.)
al tuturor localităţilor aferente. P.U.G., odată actualizat, permite elaborarea
planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care derivă planul urbanistic de detaliu
(P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclamă armonizarea tuturor intereselor prezente
şi viitoare din acest spaţiu extrem de mozaicat, în care ponderea fondului
forestier (34 %) şi a pădurii (33 %) nu pot să scadă, la fel ca şi a altor categorii
funciare care focalizează habitate naturale protejate prin legi române şi
comunitare.

In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea şi alte impacturi

antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele majore ale
dezvoltării durabile şi ale conservării biodiversităţii în fruntea cărora e însuşi
omul.
Tip de proprietate:
Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat.
Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit

afectată
- Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului
Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul, Cresterea animalelor, Retele de comunicare,

Poluarea apei, Inundatii,Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si
pietris, Zone urbanizate, habitare umana, Stocuri de material, Conducte, Linii
electrice, Linii de cale ferata, Drumuri, drumuri auto, Managementul forestier
general, Plantare de pădure, Pescuit sportiv,Vanatoare , Retele de comunicare.
- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului
Cultivare, Fertilizarea, Pasunatul , Managementul forestier general,Plantare de

pădure, Cresterea animalelor, Furajare stocuri de animale, Pescuit sportiv,
Vanatoare, Braconaj, otravire, capcane, Extragere de nisip si pietris , Zone
urbanizate, habitare umana, Alte zone industriale/comerciale, Structuri
agricole, Retele de comunicare, Drumuri, drumuri auto, Linii electrice,
Conducte, Poluarea solului, Schimbari provocate de oameni in sistemele
hidraulice (zone umede si mediul marin), Modificarea functiilor hidrografice.
Specii si habitate intalnite in situl Coridorul Jiului
Tipuri de habitate :
1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 3130 - Ape
stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae
şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de
Chenopodion rubri şi Bidention; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe
nisipuri; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine
joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 9130 - Păduri de fag de
tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-

Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia,
din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetaţie de silvostepă
eurosiberiană cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi
gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba.
Specii de mamifere :
- Lutra lutra (Vidră, Lutră);
- Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) ;
Specii de amfibieni şi reptile:

- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
- Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă).
Specii de peşti:
- Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre); Aspius aspius (Avat);Cobitis taenia
(Zvârlugă); Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); Gymnocephalus baloni
(Ghiborţ de râu); Gymnocephalus schraetzer (Răspăr);Misgurnus fossilis
(Ţipar); Pelecus cultratus (Sabiţă); Rhodeus sericeus amarus (Boare);
Sabanejewia aurata (Dunariţă); Zingel streber (Fusar); Zingel zingel (Pietrar).
Specii de nevertebrate:
- Carabus hungaricus (Carab); Coenagrion mercuriale (Ţărăncuţă);
Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă); Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului).
c) Justificarea daca PP propus nu are legatura directa cu sau nu este

necesar pentru managementul conservarii ariei natural protejate de
interes comunitar.
Proiecrtul „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI

PIETRIŞULUI DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ” nu
are legatura directa cu managementul conservarii Sitului de Importanta
Comunitara RO SCI0045 Coridorul Jiului.

Prin finalizarea acestei investiţii se are in vedere atat obţinerea de resurse

financiare in urma realizării iazului piscicol, cat si integrarea unor terenuri
neproductive in circuitul economic si cel natural specific zonei.
d) Estimarea impactului potential al PP asupra speciilor si habitatelor

din aria naturala protejata de interes comunitar.
Proiecrtul mai sus mentionat nu afectează suprafeţe mari ocupate de

vegetaţie.
Efectele negative ale proiectului se datorează următoarelor aspecte:

• funcţionării utilajelor;
• prezenţei oamenilor în zonă;

MEMORIU DE PREZENTARE "AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI DIN TERASA
RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOU"
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece
aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul
sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata
împerecherii.
Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa
propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona studiată este o
zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un
anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.
Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un
disconfort mare speciilor de mamifere, amfibieni, reptile si peşti din zona implementării
proiectului supus analizei. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi
afectate dacă se defrişează vegetaţia, situaţie care nu se regăseşte în cazul
amplasamentului analizat..
Referitor la speciile de mamifere, amfibieni, reptile si peşti care constituie obiectivele
protecţiei şi conservării sitului Natura 2000 - ROSCI Coridorul Jiului si a habitatelor
acestuia, datorită faptului că atât în aval cât şi în amonte de zona generatoare de impact
nesemnificativ, temporar, caracteristicile habitatelor sunt similare cu ale zonei studiate, se
poate estima că, pot folosi pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere aceste zone.
ÎNTOCMIT
P.F.A. Stefanescu Izabela- Mariana
Dr. Izabela - M fanescu
Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu Page 33

Memoriu de Prezentare: ANEXA 5 LA ORDINUL 135/2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare: ANEXA 5 LA ORDINUL 135/2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI

DIN TERASA RÂULUI JIU IN ZONA BREASTA, JUDEŢUL DOLJ”

ANEXA 5 LA ORDINUL 135/2010

“AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA NISIPULUI SI PIETRIŞULUI

III. Descrierea proiectului

Din punct de vedere administrativ perimetrul destinat realizarii Proiectului

Perimetrul propus pentru amenajarea iazului piscicol este situat in albia

Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu

Delimitarea perimetrului. (coordonate Stereo 1970)

Terenul in suprafaţa totala de 1,5 ha se afla in proprietate privata a Primăriei

Accesul in zona perimetrului se face din DJ 606 Craiova-Breasta-Predesti, la

Realizarea investitiei „AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA

Transportul materialului se va efectua cu ajutorul autobasculantelor.

Perimetrul propus pentru exploatare in vederea realizării iazului piscicol care

Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu

- suprafaţa totala amenajata de 15000mp, cu forma poligonala;

Extracţia agregatelor minerale se va face cu ajutorul draglinei si a unui

Transportul materialului se va efectua cu ajutorul autobasculantelor.

Proiectantul incadreaza lucrarea in clasa IV de importanta, conform

Activitatea de extracţie nisipuri si pietrişuri din zona amenajării lacului, nu va

- justificarea necesitatii proiectului

Exploatarea balastului se va face având ca scop valorificarea acestuia in

Prin finalizarea acestei investiţii se are in vedere atat obţinerea de resurse

Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu

- planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv

- Anexă la prezentul, planșele solicitate.

- formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri,

- Anexă la prezentul, planșele solicitate.

Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:

- profilul si capacitatile de productie;

Perimetrul propus pentru amenajarea iazului piscicol este situat in albia

Terenul in suprafaţa totala de 1,5 ha se afla in proprietate privata a Primăriei

Perimetrul propus pentru exploatare in vederea realizării iazului piscicol care

- suprafaţa totala amenajata de 15000mp, cu forma poligonala;

Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu

Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a iazului piscicol nu sunt necesare

- descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe

Principalele faze ale activității :

Lucrări de decoperta sunt necesare în zona unde grosimea copertei

Materialul rezultat din excavare se depoziteaza temporar in fata excavatorului

- racordarea la retelele utilitare existente in zona;

Racordare la energie electrică.

- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata

Pentru diminuarea sau prevenirea efectelor negative asupra peisajului se va

- in perioada exploatarii nu se va depasi limita perimetrului de exploatare;

- vor fi respectate prescriptiile din metoda de activitate de reamenajare a

La finalizarea exploatării, S.C. Datar Trans SRL. va nivela eventualele depozite

- cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;

Se folosesc căile de acces existente care se vor reabilita.

- resursele naturale folosite in constructie si functionare;

Pentru implementarea proiectului Amenajare iaz piscicol, nu se utilizează

Pentru activitatea de Amenajare iaz piscicol se utilizează următoarele resurse

- Aproximativ 200 l/zi combustibil (motorină pentru alimentarea

Extracţia nu va depăşi volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de

- metode folosite in constructie;

Conform reglementărilor în construcții se va realiza amplasarea unui grup

- planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in

Planul de execuţie constă în realizarea iazului conform fluxului tehnologic

- relatia cu alte proiecte existente sau planificate;

Evaluator Dr. Izabela Mariana Stefanescu

- detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;

- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu,

Urmare a proiectului “AMENAJARE IAZ PISCICOL PRIN EXPLOATAREA