Magdalena RDULESCU

GESTIUNE BANCAR LICENTA 2011

TEMA 1 CONDUCEREA BANCILOR COMERCIALE CUPRINSUL TEMEI: 1. CONSIDERAII PRIVIND CONDUCEREA ACTIVITII N BNCILE COMERCIALE 2. PARTICULARITILE STRUCTURII ORGANIZATORICOFUNCIONALE A BNCILOR COMERCIALE ROMNETI 1.1. Co !"#$%&'"" (%")" # *o #+*$%$& &*,")",-'"" . /- *"0$ *o1$%*"&0$ 1.1.1. C&%&*,$%"!,"*" &0$ *o #+*$%"" . " !,",+'"& /& *&%Dupa cum se stie conducerea reprezinta o functie specifica activitatilor sociale, avand un caracter deosebit de comple ! "n ce priveste institutiile bancare preocupar primordiala in domeniul conducerii o constituie gasirea acelui sistem de conducere care sa asigure un cadru rational si eficient desfsurarii activitatii bancare, imbinarea caracterului unitar al conducerii, pe ansamblul institutiei, cu initiativa fiecarei unitati bancare operative! Caracteristica principala a conducerii activitatii in institutia bancara o constituie faptul ca se bazeaza in principal pe principiul muncii si conducerii colective, principiul institutionalizat la toate verigile organizatorice ale bancii, in scopul democratizarii procesului de conducere si accentuarii caracterului sau stiintific! #rocesului de conducere a activitatii din institutiile bancare, la fel ca si celui din intreprinderi, $i sunt caracteristice atributele de prevedere, organizare, comanda coordonare si control, prin care se realizeaza de fapt indrumarea, influentarea si activarea colectivelor de munca din unitatile bancare in vederea atingerii obiectivelor strategice specifice activitatilor institutiei bancare! REINEM: %biectivul vizat al procesului de conducere $l constituie deciziile care se iau in legatura cu fenomenele si procesele bancare, ca rezultat al culegerii si evaluarii informa!iilor si, apoi a prelucrarii lor $n procesul de g&ndire a conducatorului individual sau colectiv! 'ceasta presupune o permanenta interdependenta dintre procesele bancare, pe de o parte, al caror continut este dat de realizarea operatiunilor bancare si procesul de conducere, pe de alta parte! REINEM: Conducerea activit()ii $n b(nci* a+ are un caracter stiintific, bazele sale teoretice fund date de legile obiective si principiile cu a,utorul carora se cunosc si se e plica fenomenele ce apar si se manifesta in domeniul bancarb+ dispune de o metodologie proprie, formata din modelele si procedeele de cunoastere si cercetare utilizate de personalul bancar in actiunile sale teoretice si practicec+ de o te"nologie a conducerii specifica domeniului, ce contine in structura sa

instrumentele conducerii, din randul carora se detaseaza mi,loacele te/nice utilizate in optimizarea proceselor informationale, de fundamentare si elaborare a deciziilord+ se bazeaza pe valorificarea a tot ceea ce este nou si eficient in practica conducerii, eliminand ceea ce este vec/i si perimat! Una din caracteristicile importante ale conducerii activitatii in institutiile bancare o reprezinta ponderea si forrna diferita de manifestare a atributelor conducerii in raport cu nivelul ierar"ic la care ele se e#ercita$ 'ceasta la fel ca si in celelalte unitati economice, atrage dupa sine diferentierea locului si rolului organelor de conducere pe nivelele organizatorice ale bancii! 'stfel, la nivelurile superioare ale institutiei, in actul conducerii se manifesta cu preponderenta atributele de prevedere si organizare, proiectandu0se in viitor coordonatele activitatii bancare, obiectivele strategice de realizat, precizandu0se caile si modalitatile prin care urmeaza a se actiona, eventualele restrictii impuse de situatiile con,uncturale aparute etc! La nivelele inferioare, respectiv a unitatilor operative ce compun reteaua teritoriala a institutiilor bancare, conducerea isi e ercita in mod deosebit atributele de antrenare a personalului bancar la e ecutarea sarcinilor de munca, de corectare a activitatilor, de reglare a proceselor, precum si de control si de evaluare a rezultatelor! REINEM * #lecand de la o astfel de ierar/izare a rolului organelor de conducere in desfasurarea activitatii institutiei bancare, putem considcra ca in banci avem de a face cu o ,"(o0o2"$ & *o #+*$%""3 in functie de importanta obiectivelor propuse si anume* Conducerea strategica realizata de organele colective de conducere situate la nivele superioare ale institutiei bancare s, anume* 'dunarea 1enerala a 'ctionarilor si Consiliul de 'dministratie al bancii! Conducerea tactica, e ercitata prin intermediul Comitetului de Directie al Consiliului de 'dministratie, sau Comitetul Director, dupa caz, pe plan central, respectiv de Colectivul de conducere al unitatii operative bancare, 2sucursala, filiala+, pe plan local! Conducerea operativa, asigurata prin functionarea organelor individuale de conducere, aflate la toate verigile organizatorice ale institutiei bancare si ierar/izate in raport cu competentele atribuitc in baza regulamentului de organizare si functionare, a celui de ordine interioara, precum si a altor acte normative! 'ceste organe sunt* la nivelul institutiei bancare% presedintele, primul0vicepresedinte si vicepresedintii bancii, directoral general si ad,unctii acestuia, dupa caz! la nivelul centralei bancii% directorii si directorii ad,uncti ai directiilor de specialitate, ce compun din punct de vedere organizatoric centrala, precum si sefii compartimentelor functionale constituie in cadrul directiilor-

la nivelul unitatilor teritoriale% directorii si directorii ad,uncti ai sucursalelor ,udetene, directorii filialelor bancare, precum si sefii compartimentelor functionale din cadrul acestor birouri, dupa caz! Deciziile bancare E ercitarea atributiilor organelor de conducere cu caracter colectiv si individual, in cadrul procesului de conducere al activitatii bancare, se concretizeaza in luarea de decizii bancare! #rin decizie bancara se intelege un proces rational de alegere a unei variante de actiune, din mai multe posibile, referitoare la organizarea si desfasurarea in bune conditii a activitatilor in institutia bancara, astfel incat sa se realizeze o cat mai inalta eficienta! #rin continutul si importanta lor deciziile bancare pot fi #$0"1",&,$ " %&(o%, *+ &,%"/+,""0$ !" *o1($,$ ,$0$ !,&/"0",$ pentru fiecare nivel de conducere! #utem admite ca in practica conducerii activitatii bancare se pot delimita doua mari categorii de decizii centralizate 4i descentralizate* a 4 decizii bancare cu caracter unitar (centralizate) ce privesc activitatea de ansamblu a institutiei bancare! Ele se iau de organele de conducere superioare ale bancii, scopul lor principal fiind, pe de o parte, atingerea obiectivelor strategice prestabilite, iar pe de alta parte, acela de a asigura convergenta dintre actele normative ce reglementeaza activitatea bancara cu normele metodologice si instructiunile de lucru proprii ale bancii! 'ceste decizii privesc probleme cu un pronuntat caracter te/nico0 metodologic si de regula se iau pentru a asigura e ecutarea unor sarcini de catre institutia bancara e pres prevazute in actele normative! 'stfel de decizii cu caracter unitar sunt obligatorii pentru toate verigile organizatorice ale institutiei bancare, pentru intregul sau personal! b4 decizii bancare cu caracter sectorial (descentralizate) luate de organele de conducere de la diferitele verigi organizatorice ale institutiei 2directorii directiilor de specialitate ale centralei, directorii sucursalelor si filialelor, precum si de sefii compartimentelor functionale+! Ele privesc activitatea verigilor organizatorice inferioare si se iau in scopul de a asigura reglarea intereselor verigii organizatorice respective cu interesele verigii supraordonate! De aici si concluzia ca aceste decizii se iau numai pe baza si pentru e ecutarea deciziilor unitare 2centralizate+ acestea din urma avand un caracter imperativ superior! In raport cu tipul conducerii e ercitate, deciziile bancare pot fi* decizii strategice si decizii tactice$ Deosebirile dintre cele doua categorii de decizii sunt generate de natura obiectivului urmarit, precum si de dimensiunea acestuia in timp! Deciziile strategice se refera la probleme bancare noi si de comple itate marita, fiind adoptate de organele superioare, de conducere colectiva ale institutiei bancare! Ele vizeaza trendul sistemului, conduita de actiune a personalului bancar pe un interval mai indelungat de timp, scopul fiind acela de a prefigura relatia

,,posibilitati si resurse ale institutiei bancare 0 satisfacerea cerintelor globale ale evolutiei bancii! Deciziile tactice sunt luate de organele de conducere ale bancii aflate la niveluri de e ecutie! Ele vizeaza probleme ce se refera la situatii concrete, avand un grad scazut de comple itate si fiind legate direct de activitatea curenta a colectivului de munca al unitatii bancare! Ele se fundamenteaza pe informatii cunoscute, culese pe durata desfasurarii nemi,locite a operatiunilor bancare! "ntre cele doua tipuri de decizii bancare e ista o legatura indisolubila, in sensul ca un ansamblu de decizii tactice poate fi o consecinta a unei decizii strategice, asa dupa cum informatiile pe care se fundamenteaza deciziile tactice pot deveni, intr0o forma derivata, elemente de fundamentare si pentru deciziile strategice! 'mbele tipuri de decizii bancare, strategice si tactice, in functie de probabilitatea obtinerii efectelor scontate pot fi elaborate in conditii de certitudine, de incertitudine si de risc$ "n raport cu numarul persoanelor care participa la elaborarea acestora ele pot fi decizii individuale si decizii colective, si in institutiile bancare, din considerente ce tin de operativitatea deosebita ce trebuie imprimata actiunilor de conducere in diferite situatii, se recurge intr0o proportie destul de mare la decizii individuale! Cu toate acestea interesul pentru decizia colectiva este din ce in ce mai mare, tocmai datorita avanta,elor pe care aceasta din urma le prezinta si in mod deosebit pentru faptul ca de regula este mai bine fundamentata, e prima unitatea de conceptie, de vointa si actiune a unui intreg colectiv sau a ma,oritatii acestuia! Calitatea deciziilor bancare este determinate intr0un mod esential de rationalitatea lor, care, la randul ei, depinde de cantitatea si calitatea informafiei folosite in acest scop, de precizia cu care sunt interpretate elementele informationale, de gradul de modernitate a metodelor, procedeelor si te/nicilor de calcul folosite in culegerea si prelucrarea datelor si in mod deosebit de nivelul de pregatire profesionala, de personalitatea conducatorului! 1.1.2. O%2& "5&%$& 6" *o #+*$%$& &*,")",-'"" #$ $)"#$ '- 6" *o ,&/"0",&,$ . " !,",+'"& /& *&%A. O%2& "5&%$& &*,")",&,"" #$ $)"#$ ,& " " !,",+,"& /& *&%& Datorita locului si rolului pe care activitatea de evidenta il are in ansamblul activitatii bancare, organizarii si conducerii acesteia trebuie sa i se acorde o importanta aparte, in fiecare din bancile comerciale si, in mod deosebit, activitatii de contabilitate bancara! Activitatea de evidenta bancara vizeaza drept obiective* 0 organizarea evidentei bancare sub toate formele sale0 asigurarea unui circuit intern corespunzator al documentelor si informatiilor0 aplicarea te/nicilor operative si e ercitarea controlului bancar, la g/iseu!

0 asupra operatiunilor titularilor de cont0 evidentierea si e ercitarea controlului financiar preventiv si a celui ulterior asupra operatiunilor proprii ale unitatilor bancare0 culegerea si prelucrarea datelor privind derularea operatiunilor bancare0 obtinerea, transmiterea si stocarea de informatie bancara! Una din sarcinile prioritare ale activitatii de evidenta bancara o constitaie asigurarea in permanenta cu informatii, in timp util, corespunzatoare cantitativ si calitativ, la costuri acceptate, necesare realizarii unei informari unitare, obiective si complete a tuturor organelor de conducere din institutia bancara, precum si a altor factori interesati din economie! Dupa cum se stie, institutia bancara cuprinde in stractura sa organizatorica compartimente functionale, profilate pe anumite operatiuni bancare! 'ceasta specializare a compartimentelor nu e clude insa din activitatea lor activitatea de evidenta ci o presupune! #ractic, in fiecare compartiment functional al institutiei bancare avem de0a face si cu activitatea de evidenta, intr0o proportie mai mare sau mai mica, aceasta fiind nemi,locit data de natura operatiunilor in care s0a specializat compartimentul respectiv! 'stfel in unitatile operative bancare, in compartimentele de casierie, de creditare si decontare, administrativ0gospodaresti, avem de a face cu evidenta te/nico0operativa si intr0o oarecare masura cu cea statistica, in cele de plan0sinteza, preponderent cu evidenta statistica, in timp ce in compartimentele de contabilitate, cu toate cele trei forme de evidenta, dominanta fiind contabilitatea bancara! La nivelul centralei, in fiecare din directiile de specialitate este organizata evidenta bancara, predominand cea te/nico0operativa si statistica! Mai mult decat atat, in cadrul directiilor de specialitate pot fi organizate distinct servicii de contabilitate ale directiilor, care efectueaza lucrarile de bac7 office potrivit unor te/nici operative si contabile, specifice directiilor respective 2vezi directiile de decontari e terne+! Sarcina organizarii si desfasurarii in bune conditii a activitatii de evidenta bancara, revine in primul rand sefilor de compartimente, precum si directorilor unitatilor bancare! La nivelul institutiei bancare, organizarea si conducerea activitatii de evidenta bancara se bazeaza pe e istenta unei colaborari permanente intre directiile de specialitate, pentru a se asigura un cadru unitar de desfasurare a acesteia! Rolul centralelor in organizarea si conducerea acestei activitati revine Directiei de contabilitate generala! 8oate directiile de specialitate isi organizeaza propria activitate de evidenta, in raport cu necesitatile impuse de continutul economic al operatiunilor bancare pe care sunt profilate, cu precizarea ca normele metodologice si celelalte instructiuni dupa care urmeaza a se desfasura rnunca operativa si de evidenta trebuie in prealabil avizate de Directia de Contabilitate! B O%2& "5&%$& !" *o #+*$%$& &*,")",&,"" #$ *o ,&/"0",&,$ " " !,",+,"& /& *&%& "n cadrul activitatii bancare curente activitatii de contabilitate li revine un loc aparte, la fiecare dintre verigile organizatorice ale bancii, acesta fiind determinat de importanta si rolul pe care contabilitatea bancara il are in derularea corespunzatoare a proceselor bancare! La nivelul centralei bancii activitatea de contabilitate este organizata si desfasurata in cadrul unei directii de specialitate! Cu toate ca denumirea difera de la o institutie bancara la alta, in esenta, directiei de contabilitate, $i revine in principal sarcina organizarii si conducerii evidentei tc/nico0operative

si contabile in institutia bancara, vazuta in ansamblul ei! "n raport cu importanta problemelor ce0i intra in sfera de activitate, directiei de contabilitate ii sunt stabilite atributiuni si competente de indeplinirea carora depinde nemi,locit nivelul calitativ al activitatii de contabilitate, in principal si al activitatii bancare, in general! Dintre aceste atributiuni ale departamentului de contabilitate pe cele mai importante le consideram a fi urmatoarele* 0 elaborarea si aplicarea unei metodologii proprii de contabilitate si te/nica operativa, precum si de organizare si e ercitare a controlului bancar intern0 coordonarea, indrumarea si controlul intregii activitati de evidenta te/nico0operativa si contabila desfasurata in cadrul bancii, atat la nivel de centrala, cat si la eel al uniatilor teritoriale, cu scopul de a se asigura un caracter unitar muncii de evidenta0 conceperea si utilizarea unui sistem informational propriu, inclusiv de sisteme de prelucrare electronica a datelor caracterizate prin rationalitate, operativitate deosebita si eficienta0 centralizarea darilor de seama periodice, inc/eierea bilantului contabil bancar, intocmirea darii de seama contabile anuale si prezentarea acesteia spre analiza si aprobarea Consiliului de 'dministrate si apoi 'dunarii 1enerale a 'ctionarilor0 efectuarea de analize pe baza darilor de seama periodice si a bilantului bancar, asupra mersului operatiunilor bancare, inclusiv a celor de evidenta te/nico0 operativa si contabilitate bancara0 asigurarea unei colaborari permanente cu celelalte compartimente functionale ale bancii, fie si din unitatile teritoriale, cu celelalte banci si alte institutii centrale, cu scopul de a stabili in comun masuri ce sa permita aplicarea metodelor si te/nicilor de lucru cele mai adecvate, eliminarea disfunctionalitatilor0 efectuarea de studii si analize menite sa puna in relief directii de actiune pentru continua perfectionare a tc/nicii operative si evidentei bancare, a sistemului informational bancar, asigurandu0se pe aceasta cale cresterea eficientei activitatii de evidenta si contabilitate bancara! "n cadrul directiei de contabilitate, in raport de volumul si comple itatea activitatilor si tinand seama de normele de utilizare a personalului bancar, pot fi organizate servicii si birouri, dupa caz! 'ctivitatea serviciilor si birourilor este profilata pe probleme de specialitate si se delimiteaza in functie de natura acestor probleme! Directia de contabilitate desi nu desfasoara munca operativa si de evidenta propriu0zisa, legata de relatia cu clientii, ea avand rol de coordonare si indrumare, ocupa totusi locul central in cadrul flu urilor informationale ale institutiei bancare! "n unitatile operative teritoriale ale bancii 0 sucursale ,udetene, filiale si agentii 0activitatea de contabilitate este organizata in cadrul unui compartiment de specialitate* serviciul &biroul' contabilitate$ 'cestor servicii, respectiv birouri de specialitate le revine in principal sarcina de a organiza si desfasura activitatea operativa si de evidenta legata direct de operatiunile cu clientii, precum si cu operatiunile proprii, gospodaresti ale bancii!

1.2 P&%,"*+0&%",-'"0$ !,%+*,+%"" o%2& "5&,o%"*o-7+ *'"o &0$ & /- *"0o% *o1$%*"&0$ %o18 $6," ;ancile comerciale dispun de o structura organizatorica specifica, diferita de cea a altor agenti economici! Structura organizatorico0functionala este privita in banci ca fiind un element de organizare propriu ce serveste atat derularii nemi,locite a proceselor bancare cat si infaptuirii managementului acestora! La conceperea si implementarea ei se tine seama in mod e pres de natura activitatii pe care o desfasoara banca, precum si de sectorul de activitate in care s0a specializat institutia bancara! #rin intermediul structurii organizatorice, practic, se creeaza conditiile realizarii cone iunilor bancii cu mediul e tern, precum si cele absolut necesare functionarii mecanismului sau! REINEM: (rin structura organizatorico functionala se intelege ansamblul corelat al persoanelor si compartimentelor functionale, distribuite in spatiu, printr o configuratie coerenta, precum si cel al relatiilor functionale ce se stabilesc intre ele, in scopul indeplinirii obiectivelor organizationale ale unei banci$ Regasim si in cazul bancilor cele doua elemente fundamentale specifice oricarui sistem activ% a+ sistemul conducator si b+ sistemul condus, ambele aflandu0 se intr0o dependenta functionala obiectiv necesara! La fel ca si in cazul celorlalti agenti economici, si la banci, avem de a face cu cateva elemente definitorii ale structurii organizatorico0functionale, ce devin /otaratoare pentru modul in care aceasta este conceputa si aplicata! 'cestea ar fi urmatoarele* < tipul organelor de conducere, colective si unipersonale< modul in care se realizeaza gruparea activitatilor bancii in raport cu functiile si rolul atribuit in economie, cu modul specific de infaptuire a gestiunii in banci< tipul compartimentelor de munca, legaturile structurale din interiorul acestora, precum si cone#iunile cu celelalte compartimente si cu tertii 'cest lucru se definete in banci prin regulamcnte de organizare si norme de lucru elaborate in concordanta cu specificul fiecarui compartiment organizatoric luat in parte! < nivelele ierar"ice de distributie a autorita!ii si modul specific in care se deleaga competente stabilite in privinta derularii operatiilor bancare< normele interne ce privesc structura personalului anga,at al bancii si nivelele sale de calificare! Din punctul de vedere al unei banci comerciale, esential este ca structura sa organizatorico0functionala sa imbine toate aceste elemente te/nice intr0un mod ec/ilibrat, astfel incat sa rezulte un sistem functional cat mai performant si eficient!

REINEM: Caracteristic structurii organizatorice in banci este si faptul ca ea impune delimitarea activitatilor prin prisma naturii si continutului acestora pe doua nivele organizatorice de baza si anume* < centrala bancii &"ead office' < reteaua teritoriala a unitatilor operative &branc"es'$ REINEM: Centrala este considerata nucleul institutiei, atributiile sale fiind in principal legate de* 0 orientarea bancii ca sistem activ in structurile pietei0 definirea si implementarea strategiilor de piata, a planurilor si programelor de activitate0 $ndrumarea, coordonarea si controlul corporativ al intregii activitati pe ansamblul institutiei bancare0 elaborarea de metodologii, norme si regulamente si aplicarea lor unitara in institutia bancara! Ea nu efectueaza operatii nemi,locite cu clientii, rolul sau constand in a crea cadrul metodologic si cel practic in care urmeaza a se derula procesele bancare, in a asigura compatibilitatea cu legislatia in vigoare si in a reprezenta institutia in fata autoritatilor! 'ctivitatea la nivelul Centralei bancii se organizeaza pe directii de specialitate$ 'sa cum practica o dovedeste, in prezent, la nivelul Centralei, regasim, de regula, tot atatea directii de specialitate cate functii e ercita banca comerciala in economie! % directie de specialitate este delimitata cu scopul de a organiza, indruma si controla activitatea in sfera unei probleme de specialitate cum ar fi* 0 creditarea clientilor0 operatii de dealing si trezorerie0 operatii de tezaur si casierie0 operatii de planificare financiara si de contabilitate0 informatica si comunicatii0 administrativ, protectie si investitii0 ,uridic si resurse umane0 relatii internationale si de corespondent bancar, etc! "n cadrul unei directii, in raport cu comple itatea activitatii si cu natura problemelor de rezolvat se pot organiza, dupa caz, departamente, servicii, birouri sau oficii$ >iecare dintre acestea ne apar ca entitati organizatorice ultraspecializate in rezolvarea problemelor de profil$ Conducerea directiei este asigurata de catre un director general si de un director0ad,unct, ca inlocuitor al acestuia! Restul compartimentelor sunt conduse de sefi de compartimente, dupa caz, sefi de departamente, de servicii, sefi de birouri sau sefi de oficiu! 'cest prim tip de structura nu pune accentul pe gestiunea riscului in banci, pe eficienta serviciilor si produselor bancare, este o structura organizatorica a ata e clusiv

pe criteriul administrativ, esential fiind ca fiecare compartiment sa fie supraordonat @cuiva@ si sa subordoneze @ceva@! Un al .0lea tip de structura organizatorica este cea bazata pe criteriul )eficienta produselor si serviciilor bancare) siAsau pe )eficienta si profitabilitatea unor centre zonale)$ 'ceasta structura urmareste cu insistenta raportul cost*beneficiu, pe produs bancar si c/iar pe client, dar in care nu se urmareste cu insistenta riscul$ % astfel de sc/ema este specifica bancilor ce urmaresc e#pansiunea, cresterea cifrei de afaceri si odata cu aceasta a puterii lor financiare! "n fine un al 30lea tip de structura organizatorica este cea care se bazeaza e clusiv pe gestiunea riscului$ Sunt structurile cele mai des folosite in constructia bancilor comerciale din tarile cu economie de piata consacrata, sunt structurile care ca instrument al conducerii folosesc promovarii unui management eficient si profitabil in conditiile unei piete aflate intr0o continua miscare! Compartimentele sunt definite aici ca entitati ce raspund de evolutia bancii pe piata, de modul in care se gestioneaza intreaga gama de riscuri la care se e pune o banca comerciala in economie, nu fara a viza eficienta si profitabilitatea$ 1. Presedintelui /& *"" ." !+ , !+/o%#o &,$ #"%$*,"" #$ !($*"&0",&,$ *$ %&!(+ # #$ o%"$ ,&%$& !"!,$1+0+"3 #$ $9$%*",&%$ & *o ,%o0+0+" *o%(o%&,")3 & &+#",+0+" " ,$% . F"$*&%+" vicepresedinte "" !+ , !+/o%#o &,$ #"%$*,"" #$ !($*"&0",&,$3 *&%$3 2%+(&,$3 !$%)$!* 0& & 2$!,"o & + & +1$ tip de risc (%$*+1 : riscul de lichiditate, riscul de credit, riscul de dobanda, riscul valutar, riscul de decontare, $,*. Deosebit de aceasta sunt constitute organe colective de lucru subordonate vicepresedintilor de resort, precum Comitetul de 1estiune a 'ctivelor si #asivelor 2'LC%+, Comitetul pentru Risc de Credite 2C!C!R!+ si Comitetul de Risc de Decontare al %peratiunilor 2C!R!D!+, cu un rol bine definit in monitorizarea evolutiei bancii, in defnirea politicilor de gestionare a riscului, in elaborarea de prognoze si scenarii de actiune, in fundamentarea deciziilor ce urmeaza a se adopta de catre Comitetul de Directie sau Comitetul Director, dupa caz, precum si de catre Consiliul de 'dministrate al bancii! a$ Comitetul de +estiune a Activelor si (asivelor bancii 2'LC%+ are sarcina de a prevedea in viitor nivelul si structura activelor si pasivelor bancii si de a coordona miscarea acestora in raport cu finalitatea prevazuta in bugetul de venituri si c/eltuieli si contul de profit si pierderi! 'cest comitet coordonat de vicepresedintele de resort se intruneste de regula saptamanal si ia in discutie* 0 riscul de piata la care se e pune banca si cu precadere, riscul de lic/iditate, riscul de dobanda, riscul valutar, riscul de corespondent bancar! 0 nivelul de eficienta cu care este gospodarit patrimoniul bancii, ecartul randament0cost, precum si cel dintre dobanda activa si cea pasiva!

1B

0 sau!

structura maturitatilor bancii pe activul si pasivul bilantului

b$ Comitetul de ,isc pentru Credite &C$,$C$' elaboreaza politica bancii in ce priveste creditarea clientilor, constituirea portofoliului de credite dorit, gestiunea riscului de credit si de neplata a dobanzii! c$ Comitetul de risc de decontare al operatiunilor &C$,$-$', vizeaza cu precadere respectarea prevederilor legale, a normelor si instructiunilor in domeniul decontarilor* plati si incasari prin conturi bancare desc/ise clientilor, viramente intra si interbancare, decontari speciale privind operatiile pe piata de capital, transferurile internationale etc! El trebuie sa fie preocupat de evitarea fraudelor si a oricaror pagube potentiale datorate modului de infaptuire a operatiilor prin conturi bancare si nu numai, dar si comunicatiei propriu0 zise 2telefon, tele , fa , SC">>+, precum si a ceea ce in acceptiunea curenta inseamna ,,spalarea banilor@! 2. Vicepresedintii .6" o%2& "5$&5& !" *oo%#o $&5& &*,")",&,$& #"%$*,""0o% !+/o%#o &,$ )"5& # &," 2$%$& o/"$*,")$0o% o%2& "5&,"o &0$ #$ /&5&. A*,")",&,"0$ !+ , 2%+(&,$ " *&#%+0 #"%$*,""0o% " %&(o%, *+ ,"(+0 #$ %"!* ($ *&%$-0 2$!,"o $&5& /& *&. Uneori se realizeaza cone iuni benefice, astfel incat se recomanda grupari superioare de tip @Divizie@, care se pot incadra in apana,ul de probleme ce revin unui vicepresedinte sau unui comitet! De pilda, pornind de la sc/ema noastra vicepresedintele " actioneaza intr0o zona* @investment ban7ing@, care este un ansamblu format din 3 directii de specialitate, de fapt o divizie, careia ii revin atributii de gestionare in conditii de risc a resurselor si plasamentelor bancii, altele decat cele ce privesc creditele acordate clientelei! Compartimentele de coordonare au in vedere programe de activitate, planificarea unor actiuni, controlul acestora, gestiunea de ansamblu a bancii, realizarea de sinteze si raportari privind aplicarea principiului prudentei bancare! -irectiei Trezorerie ii revin sarcini in gestiunea riscului de solvabilitate, de lic/iditate, de dobanzi, de banca corespondenta si de e.uit/ risc etc! -irectia Arbitra0 gestioneaza riscul de curs valutar si este orientata spre operatii de arbitra, &dealing' in lei si valuta+, efectuate atat in contul clientilor, cat si in contul propriu al bancii! -irectia titluri si actionariat gestioneaza riscul plasamentelor in participatiuni, in titluri de portofoliu si speculative, specifice pietei monetare si de capital! 8oate aceste probleme specifice fac parte din sfera preocuparilor Comitetului de 1estiune a 'ctivelor si #asivelor 2'LC%+, organ colectiv de lucru, in componenta caruia intra si functionarii bancii de prim rang 2C/ief e ecutiv officer+! "n cea de a doua zona, asemanator primei, se gestioneaza riscul de credite, de catre directii de specialitate, delimitate pe sectoare economice, cu aportul si implicatia Comitetului de Risc pentru Credite 2C!R!C!+!

11

"n cea de a 30a zona se gestioneaza riscul de decontari si de cornunicatie! "n acest domeniu se afla plasate dlrectiile ce privesc* decontarile interne, intra si inter0bancare si cele e terne, operatiunile de g/iseu cu sau fara numerar, inclusiv reteaua de seivicii speciale 2'8M, #%S, /ome0ban7ing, p/one0ban7ing etc!+ destinata atat persoanelor fizice, cat si ,uridice, precurn si comunicatiile si transmisiile de informatii legate de decontari in alte unitati teritoriale ale bancii, precum si cu alte banci, Un rol aparte in evolutia sistemului activ )banca) revinc top managementului$ 'dunarea 1eneral( a 'ctionarilor alege Consiliul de 'dministratie, Comisia de Cenzori, #resedintele si Dicepresedintii bancii! . Adunarea !eneral" a Actionarilor &%$ &,%"/+,"" *$ %$5+0,& #" L$2$& :1;1<<=3 !$ ! " *&%$ &(%o/& !" #$!*&%*& #$ 2$!,"+ $ Co !"0"+0 #$ A#1" "!,%&,"$3 &(%o/& (%o2%&1+0 #$ &*,")",&,$3 /+2$,+0 #$ )$ ",+%" !" *>$0,+"$0" ($ ,%+ & +0 #$ 2$!,"+ $ $9("%&, !" "1(0"*", &(%o/& %$(&%,"5&%$& (%o7",+0+"3 "& 1&!+%" " (%")" ,& 1o#+0+" " *&%$ $!,$ 2$!,"o &,& /& *&. Decide in adunari cu caracter e traordinar in privinta evolutiei viitoare a bancii adoptand strategii, /otarand in privinta desfiintarii, fuziunii sau unor noi ac/izitii, dupa caz #. $onsiliul de Administratie $!,$ &0$! #$ A#+ &%$& G$ $%&0& & A*,"o &%"0o%. M$1/%"" &*$!,+"& "!" (o, o*+(& !" $9$%*",& 7+ *,"& +1&" *+ + aviz (%$&0&/"0 o/," +, #" (&%,$& B.N.R !" #+(& *$ !"-& *o !,",+", 2&%& ,"& #$ &#1" "!,%&,o% *$%+,& #$ 0$2$. A%$ !&%*" & #$ & #+*$ 0& " #$(0" "%$ obiectivele strategice !,&/"0",$ #$ A#+ &%$& G$ $%&0& & A*,"o &%"0o%. Se intruneste o data pe luna! 'proba 2ratifica+ deciziile luate de Comitetul de Directie sau Comitetul Director, dupa caz, analizeaza situatiile fmanciar0 contabile ale bancii, analizeaza /otararile in privinta plasamentelor bancii, eficientei cu care sunt gospodarite resursele! 'proba programul de investitii, relatiile de corespondent bancar, regimul de lucru cu fiecare banca corespondenta in parte, limitele de e punere! #regateste toate materialele ce urmeaza a fi prezentate 'dunarii 1enerale a 'ctionarilor, fie ca ea este una ordinara sau e traordinara, dupa caz! %. $omitetul de Directie !&+3 #+(& *&53 Co1",$,+0 D"%$*,o%3 $!,$ + o%2& #$ *o #+*$%$ *o0$*,")& & /& *""3 *&%+"& "" !+ , #$0$2&,$ *o1($,$ ,$ #" (&%,$& Co !"0"+0+" #$ A#1" "!,%&,"$. "n principal $i revin sarcini legate de orientarea efectiva a institutiei bancare functie de piata, de elaborarea programelor de activitate curente si de perspective, de stabilirea si delegarea de competente ce privesc obiectivele de indeplinit de catre directive de specialitate ale centralei, precum si de catre unitatile operative teritoriale! La unele banci acest comitet este ales din randul membrilor Consiliului de 'dministratie, el fiind raspunzator pentru modul de aplicare a /otararilor adoptate de Consiliul de 'dministratie! La alte banci Comitetul Director este condus de catre presedintele Consiliului de 'dministratie, care este si #resedintele bancii, si este format dintr0un numar fnit de directori, altii decat membrii Consiliului de 'dministratie! "n acest caz Comitetul Director raspunde in fata Consiliului de 'dministratie pentru felul in care isi mdeplineste misiunea,

1.

numai ca de aceasta data raspunderea membrilor sai este limitata la cea de anga0at si nu intra in discutie si calitatea de administrator, asa cum ne apare in prima situatie! &. $omisia de $enzori &%$ &,%"/+,"" &!$1& &,o&%$ *& 0& $ ,",&,"0$ $*o o1"*$ #$ #%$(, *o1+ 3 *+ (%$*"5&%$& *& (%" &*,")",&,$& $" )"5$&5& &,&, $0$1$ ,$ #$ (%" *"("+ !($*"7"*$ 7"$*&%+" &2$ , $*o o1"*3 *o !,",+", " /&5& L$2"" :1;1<<=3 *&, !" $0$1$ ,$ !($*"7"*$ /& *""3 $ + ,&,$ (%" 0$2"3 o%1$ !" %$2+0&1$ ,$ *+ *&%&*,$% !($*"&0.

13

TEMA 2 ACTIVITATEA DE CREDITARE A BNCILOR COMERCIALE CUPRINSUL TEMEI: 1. PRINCIPII I REGULI GENERALE DE CREDITARE BANCAR 2. MECANISMUL CREDITARII BANCARE A AGENILOR ECONOMICI 2.1. P%" *"("" 6" %$2+0" 2$ $%&0$ #$ *%$#",&%$ /& *&%'ctivitatea de creditare desf(4urat( de b(ncile comerciale din )ara noastr( respect( prevederile Legii 6=A1??= privind activitatea bancar(, ale normelor 4i regulamentelor proprii, a normelor, instruc)iunilor 4i regulamentelor emise de ;anca Ea)ional( a Rom&niei $n calitatea sa de banc( central( cu atribu)ii de reglementare $n domeniile monetar, de credit, valutar 4i de pl()i! %pera)iunile de creditare efectuate de b(ncile comerciale au la baza (%+#$ '& /& *&%- ca principiu fundamental de politic( bancar( ce caracterizeaz( $ntreaga activitate, precum 4i urm(toarele principii generale* a+ $n conformitate cu prevederile Legii 6=A1??= privind activitatea bancar(, $n procesul de acordare a creditelor, b(ncile comerciale vor urm(ri ca !o0"*",& '"" !(%$5" ,$ *%$#"/"0",&,$ si toate opera)iunile de creditare vor trebui consemnate $n #o*+1$ ,$ *o ,%&*,+&0$ care s( reflecte cu claritate to)i termenii 4i toate condi)iile opera)iunilor de creditareb+ activitatea de creditare trebuie s( aib( la baz( analiza )"&/"0",-'"" 6" %$&0"!1+0 &7&*$%"0o% $n vederea identific(rii 4i evalu(rii capacit()ii de plat( a clien)ilor, respectiv de a genera venituri 4i lic/idit()i, ca principal( surs( de rambursare a creditului 4i de plat( a dob&nziic+ creditele, indiferent de sum( sau de perioada de rambursare, se acord( pentru #$!," &'"& !,&/"0",- (%" *o ,%&*,$ , destina)ia precis( fiind obligatorie pentru $mprumuta)id+ pentru creditele acordate /- *"0$ *o1$%*"&0$ ($%*$( #o/8 5" 6" *o1"!"o& $ ale c(ror niveluri se stabilesc de fiecare banc(, precum 4i penalit()i stabilite conform legii, $n cazul neramburs(ni la scaden)( a creditelor 4iAsau neac/it(rii dob&nzilor datoratee+ *%$#",$0$ !$ &*o%#-3 . ,o&,$ *&5+%"0$3 ($ /&5- #$ 2&%& '"" , volumul minim al garan)iilor constituite trebuie s( acopere datoria ma im( a $mprumutatului c(tre banc(, format( din credite 4i dob&nzi! ;anca, are dreptul s( verifice, la clien)ii s(i, e isten)a permanent( 4i integritatea garan)iilor asigur(torii pe toat( perioada credit(riif+ pe perioada credit(rii, beneficiarii de credite 0 ($%!o& $ ?+%"#"*$3 &+ o/0"2&'"& !- (+ - 0& #"!(o5"'"& /- *"" + $9$1(0&% #" /"0& '+0 *o ,&/"03 !",+&'""0$ *o ,&/"0$ ($%"o#"*$ 6" o%"*$ &0,$ #o*+1$ ,$ !o0"*",&,$ #$ /& *-@

15

g+ %&1/+%!&%$& 0& ,$%1$ & *%$#",+0+" , principiu care asigur( reluarea permanent( a procesului de creditare, !$ %$&0"5$&5- (%" #$,$%1" &%$& %$&0- & *&(&*",-'"" .1(%+1+,&,+0+" #$ & %$&0"5& )$ ",+%"3 (%" &0$2$%$& 4i *o )$ "%$& 2&%& '""0o% &!"2+%-,o%"" (%$*+1 6" (%" !+(%&)$2>$%$& ($%1& $ ,- & 1o#+0+" #$ +,"0"5&%$ & *%$#",+0+" /+ creditele se acord( la cererea agen)ilor economici care $ndeplinesc cumulativ urm(toarele condi)ii* sunt constitui)i potrivit legii- posed( capital social v(rsat, potrivit actului constitutiv- desf(4oar( activit()i legale 4i eficiente- $ndeplinesc un nivel optim al indicatorilor de bonitate- din analiza flu ului de lic/idit()i rezult( c( e ist( posibilit()i reale de rambursare la scaden)( a ratelor din credit 4i plata dob&nzilor aferente- valoarea garan)iilor materiale acceptate este mai mare sau cel pu)in la nivelul creditelor solicitate 4i a dob&nzilor aferente, calculate pe $ntreaga perioad( de creditare- au desc/ise conturi la banca de la care solicit(0creditul- prezint( situa)ia anga,amentelor din conturile desc/ise la alte societ()i bancare 4i!a garan)iilor aferente- accepentru( clauzele contractului de creditarei+ persoanele fizice pot beneficia de credite, dac( sunt $ndeplinite cumulativ urm(toarele condi)ii* realizeaz( venituri certe 4i cu caracter permanent, pe $ntreaga perioad( de creditare- constituie 4i utilizeaz( surse proprii de finan)are- garanteaz( rambursarea creditelor solicitate cu veniturile pe care le realizeaz(, precum 4i cu garan)ii reale- nu $nregistreaz( debite 4i alte obliga)ii neac/itate la scaden)( c(tre banc( 4i ter)i la data solicit(rii $mprumutului,+ /- *"0$ *o1$%*"&0$3 $n vederea administr(rii riscului 4i acoperirii eventualelor pierderi din credite 4i dob&nzi, .6" *o !,",+"$ %$5$%)& 2$ $%&0- ($ ,%+ %"!*+0 #$ *%$#", 6" (%o)"5"o& $3 !($*"7"*$ #$ %"!* ($ ,%+ *%$#",$ 6" #o/8 5". 2.2. M$*& "!1+0 *%$#",-%"" /& *&%$ & &2$ '"0o% $*o o1"*" E,&($0$ (%o*$!+0+" #$ *%$#",&%$ /& *&%REINEM: #entru a se evita astfel de neplaceri, in cazul acordarii unui credit, o banca, trebuie sa urmareasca cu consecventa derularea urmatoarelor etape% (+%,&%$& + $" #"!*+,"" *+ *&%&*,$% #$ " 7o%1&%$@ #o*+1$ ,&%$ *+ (%")"%$ 0& *0"$ ,@ #o*+1$ ,&%$& $*$!&%& 7+ #&1$ ,&%"" #$*"5"$" #$ *%$#",&%$@ $2o*"$%$& *%$#",+0+"@ &(%o/&%$& *%$#",+0+"@ *o ,%&*,&%$& !" &*o%#&%$& *%$#",+0+"@ & &0"5& 1o#+0+" #$ +,"0"5&%$3 )$%"7"*&%$& %$!($*,&%"" #$!," &,"$" *%$#",+0+"3 & $9"!,$ ,$" !" *o !$%)&%"" 2&%& ,""0o%@ (0&,& #o/& 5"0o% !" %&1/+%!&%$& " ,$2%&0& & *%$#",+0+". 'tapa I. In(ormarea ) documentarea asupra solicitantului de credit

16

#rima etapa a procesului de creditare este documentarea si informarea cu privire la solicitantul de credite! "n urma discutiei pe care moderatorul de credite o poarta cu clientul, trebuie sa rezulte raspunsul la cateva intrebari care au o importanta deosebita in continuarea sau sistarea procesului de creditare a solicitantului! #rintre aceste intrebari pot fi regasite* @Cine sunteti dumneavoastraFG@, @Ce obiective avetiF@, @Ce perspective vedeti in volumul activitatii desfasurate si a situatiei de pe piataF@, @Care sunt mi,loacele si posibilitatile firmei dumneavoastraF@, @Scopul si obiectul de activitateF@, @Ce implicatii ecologice are activitatea firmeiF@ , @Ce garantii pot fi prezentateF, @Cine va sunt concurentiiF@, @Cine sunt actionariiF@, @Cine sunt conducatoriiF@, @Care este calitatea managementuluiF@! "n cazul in care solicitantul este o persoana fizica intereseaza* starea materiala 2garantii, ga,uri+, scopul creditului si, nu de putine ori, comportamentul avut anterior in relatia cu banca! "n aceasta etapa, de regula nu sunt completate acte bilaterale, ci lucratorul bancar $4i face doar o imagine de ansamblu asupra solicitantului creditului, a intentiilor sale, concluzioneaza asupra faptului daca acesta intruneste conditiile minime de creditare impuse prin politica bancii si indeplineste criteriile pentru selectionarea clientilor imprumutati! "n cazul in care aceste conditii sunt intrunite, moderatorul de credit va solicita clientului depunerea cererii de credit, insotita de documentatia necesara sustinerii ei! 'tapa II. Documentarea creditului. Documentele necesare analizei creditului

H H H

H H H H

#entru agenti economici, #o*+1$ ,&'"& cuprinde * certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si codul fiscalstatutul si contractul de societate cu modificarile ulterioare aduse la zi 2in cazul in care acestea nu e ista actualizate la dosarul de desc/idere a contului clientului+bilantul contabil pentru ultimul an de activitate cu ane ele prevazute de norme, inregistrat la 'dministratia financiara, inclusiv balanta de verificare aferenta! in cazul in care la data depunerii cererii s0a intocmit si depus la 'dministratia financiara, situatia patrimoniala, inclusiv contul de profit si pierdere si ane ele, aferente ultimului semestru de activitate, se va ane a si acesta, inclusiv balanta de verificare aferentabalanta de verificare aferenta ultimelor doua luni de activitatedevize estimative, facturi, oferte, contracteAcomenzi si altele asemanatoare care sa ,ustifice volumul si destinatia credituluisituatia creditelor anga,ate la alte banci 2e trase de cont aferente+studiu de fezabilitate 2in cazul creditelor pentru investitii+-

19

flu ul de numerar previzionat 2cas/0floI+, conform modelului prevazut de normele bancii

'tapa III. Analiza bonit"*ii solicitantului de credite "n aceasta etapa, pe baza documentelor prezentate de catre client, banca procedeaza la analiza documentatiei in vederea acordarii creditului! Eecesitatea analizei situatiei economico0financiare a clientului decurge din nevoia bancii de a cunoaste toate elementele trebuitoare fundamentarii dcciziei de creditare! "n cadrul acestei analize un loc deosebit de important il detine stabilirea bonitatii solicitantului de credit! ;ancile, in general, trebuie sa se asigure de bonitatea clientului, prin care se defineste, de fapt, capacitatea acestuia de a0si sustine serviciul datoriei, respectiv de a rambursa creditul la scadenta si de a0si plati dobanzile aferente, precum si de a face dovada e istentei garantiilor asiguratorii! "n conte tul analizei economico0fmanciare a clientilor, bancile deseori se lovesc de o intrebare la care specialistii au incercat sa raspunda si anume aceea daca bonitatea clientului stabilita istoric poate fi un argument convingator pentru o creditare viitoareF Deseori se sustine ca dependenta prea mare pe care o manifesta bancile, in vederea creditarii, fata de indicatorii de bonitate rezultati din activitati anterioare, face ca nu intotdeauna decizia cu privire la acordarea sau respingerea viitoarelor credite sa fie una corecta! Din acest punct de vedere, s0ar parea ca in aprecierea credibilitatii clientilor prin prisma bonitatii trecute 2istorice+ ar trebui sa se acorde o mai mica importanta analizei afacerii post factum si sa se insiste pe cea a activitatilor viitoare, previzionate, care, de altfel, constituie obiectul creditului solicitat, cu scopul de a se obtine un ma imum de certitudine in formularea concluziilor! ! Determinarea posibilitatilor solicitantului de a restitui creditul este, in principal, o problema de analiza economica! 'naliza financiara vizeaza, atat trecutul firmei, cat si perspectivele ei sau a afacerii care face obiectul creditului solicitat! 'naliza financiara, post factum, a trecutului firmei consta in interpretarea indicatorilor de bonitate pe baza carora se pun, de fapt, in evidenta punctele tari si punctele slabe inregistrate in evolutia firmei ce solicita creditul! 'naliza viitoare financiara prospective trebuie sa demonstreze nevoile de fonduri ale firmei, in dinamica lor, sa permita verificarea realitatii cererii de credit si s evidentieze posibilitatile reale de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor si comisioanelor aferente! Desi practica a demonstrat ca interpretarea separata, pe baza de puncta0, a indicatorilor de bonitate, fara a lua in considerare interdependentele si influentele reciproce dintre elementele care le determina nivelul inregistrat, poate conduce la concluzii eronate, intrucat, in acest caz, se atribuie o importanta ma,ora in formularea ,udecatilor valorii indicatorilor de bonitate, aceasta devenind /otaratoare in fundamentarea si adoptarea deciziei de creditare!

1:

"n practica cotidiana insa, deseori se constata ca desi activitatile desfasurate de agentii economici! sunt relativ profitable, serviciul datoriei fata de banca impecabil, valoarea calculata a indicatorilor de bonitate @pe trecut@ permite incadrarea creditelor doar in categoriile de performanta D si E, respectiv in @indoielnice@ si @pierdere@! 'cest lucru conduce la situatia in care deciziile adoptate de banci sa nu fie intotdeauna favorabile clientilor si deci agentii economici sa nu poata beneficia de credite, fie bonitatii insuficiente, fie costului creditului 2nivelului dobanzii+ e trem de ridicat, rezultat din calcule! Legaturile de natura financiara ce apar intre banci si clienti lor dau nastere unui fenomen e trem de comple , de mare amploare, ceea ce si presupune si impune, logic vorbind, o analiza atenta a acestora! REINEM: #entru a $nf(ptui analiza situatiei economico0financiare a unui client, solicitant de credit bancar, relevante pentru banca se considera a fi urmatoarele tipuri de analiza% analiza situatiilor contabile, in evolutie0 analiza cost, profit, venit0 analiza indicatorilor0 analiza pragului de rentabilitate0 analiza previziunilor prin prisma flu urilor de fonduri si lic/iditatii! Este de mentionat in mod deosebit faptul ca atunci cand se analizeaza activul unei societatii comerciale si, in mod e pres activele imobilizate ale acesteia, accentul trebuie pus pe doua aspecte, considerate de prima importanta si anume* care este valoarea ce se poate realiza prin vanzarea acestuia- timpul ma im 2estimat+ de transformare in lic/iditati imediate a activului! #entru conturarea unei imagini cat mai complete despre situatia economico0fmanciara a agentilor economici creditati si pentru diagnosticarea starii lor de bonitate, este necesar a se defini si utiliza un set de indicatori$ Eivelul si tendinta manifestate in timp a acestor indicatori trebuie sa e prime nevoia de resurse pentru activitatea pe care o desfasoara, dar si capacitatea agentului economic de a0si onora obligatiile legate de creditul solicitat! "n acelasi timp, indicatorii alesi, trebuie sa spri,ine luarea deciziilor in activitatea de creditare, sa permita monitorizarea individuala a fiecarui credit acordat! Sistemului de indicatori folositi pentru aprecierea bonitatii financiare a firmelor trebuie sa i se acorde o importanta aparte, atat in analiza financiara, cat si in procesul de fundamentare propriu0zisa a deciziei de creditare! Ramane la latitudinea fiecarei banci, ca prin normele sale interne de lucru, sa defineasca si sa utilizeze un astfel de set de indicatori care sa serveasca, in ultima instanta, politicilor promovate in domeniul creditarii! 'sa cum ne0am mai e primat parerea si alta data, consideram ca sistemul de indicatori folositi in analiza bonitatii clientilor trebuie sa cuprinda in constructia sa un numar de patru mari grupe de indicatori: a ) indicatori ai situatiei (inanciare a agentilor economici b ) indicatori ai gestiunii resurselor c ) indicatori ai randamentului (inanciar si rentabilitatii

1=

d ) indicatori ai valorii de piata a agentilor economici. 1. I #"*&,o%"" !",+&'"$" 7" & *"&%$ & &2$ '"0o% $*o o1"*" 'ceasta grupa cuprinde, la randul sau, mai multe tipuri de indicatori relevanti* A. Indicatori de structura a activelor si pasivelor ,ata &coeficientul' capitalului propriu Capital propriu Csc1 Capital permanent sau Capital propriu CscK Datorii pe termen mediu si lung El releva proportia pe care capitalul propriu o detine in cadrul capitalului permanent! Se pune in evidenta relatia dintre capitalurile proprii si capitalul imprumutat pe termen mediu si lung! +radul de indatorare pe termen lung JK1

JK B

Datorii!8ML Dtl K L K B,6 Capital permanent Cu a,utorul lui se caracterizeaza fenomenul indatorarii agentului economic, cat si modul de realizare a ec/ilibiului financiar pe termen mediu si lung! +radul autonomiei financiare Capital propriu a
f

A JK B!.6 Capital imprumutat 2totalul datoriilor pe termen scurt, mediu si lung+

El este cunoscut si sub denumirea ratei solvabilitatii si reflecta potentialul de finantare a nevoilor firmei pe seama resurselor proprii, iar indirect gradul de $ndatorare! B. Indicatorii capacitatii de (inantare

1?

"n esenta lor, caracterizeaza capacitatea agentilor economici de a acoperi, in diferite grade si pe seama diferitelor resurse, necesarul de finantare permanenta a activelor intangibile pe care acestia le gestioneaza! Mn cadrul acestui tip de indicatori se numara* +radul de finantare a folosintelor cu caracter fi# Capitaluri permanente f
p

'ctive imobilizate nete

Capital propriu N Datorii 8ML J1 'ctive imobilizate nete

>urnizeaza analistului un anumit gen de informatie cu privire la soliditatea si coerenta subsistemului fmanciar al agentului economic prin care se vizeaza finantarea activelor imobilizate cu resurse ce au caracter de permanenta! +radul de finan!are a folosintelor cu caracter fi# pe seama resurselor financiare proprii Capitaluri proprii f rp K JK1 'ctive imobilizate nete "n cazul in care nivelul coeficientului este egal sau mai mare cu 1 se afirma ca agentul economic finanteaza pe seama capitalului propriu nu numai activele imobilizate, ci si o parte a activelor sale circulante! Situatia agentului economic, in acest caz, poate fi considerate ca fiind una e celenta, avand la dispozitie si un fond de rulment net pozitiv! ,ata autofinantarii investitiilor Cu a,utorul acestui indicator se masoara capacitatea firmei de a0si finanta propriile proiecte de investitii, prin care se vizeaza dezvoltari viitoare! 'utofinantarea e ercitiului ai K "nvestitiile e ercitiului 'mortisment N Sume din N Rezerve si N lic/id(ri provizioane K "nvestitiile e ercitiului #rofit pentru dezvoltare K

.B

"ndicatorul pune in evidenta independenta agentului economic fata de actionarii si creditorii sai pe termen lung! ,ata autofinantriii totale 'utofinantarea e ercitiului at K "nvestitiile rulment e ercitiului N Cresteri A descresteri ale fondului de net aferente e ercifiului

El releva masura in care agentul economic isi asigura finantarea investitiilor sale pe seama resurselor proprii! ,ata finantarii activelor circulante pe seama fondului de rulment net >ond de rulment net ac+ 'ctive circulante El e prima finantarea stabila a activelor circulante! "ndicatorul este folosit pentru a aprecia preocuparile agentului economic, in a0si finanta, asa numitul stoc util, si a0si crea mar0a de siguranta necesara asigurarii continuitatii procesului productiv, in cazul aparitiei unor disfunctionalitati! Este e presia e istentei ec/ilibrului financiar necesar desfasurarii unei activitati curente considerate normale! Uneori se mai calculeaza si rata de acoperire a stocurilor, dupa relatia* >ond de rulment net rsK Stocuri medii ,ata finantarii activelor circulante pe seama creditului de furnizori Datorii fata de furnizori accf K 'ctive circulante Datorii fata de furnizori accf K Stocuri medii

.1

'mbele rate indica proportia finantarii activelor circulante, respectiv a stocurilor, pe seama datoriilor fata de furnizorii agentului economic! "ndirect, pun in evidenfa partea din stocuri ce va trebui finantata cu a,utoml fondului de rulment! ,ata finantarii activelor circulante pe seama creditului bancar pe termen scurt Credit bancar pe termen scurt acK 'ctive circulante Credit bancar pe termen scurt asK Stocuri medii Ee arata proportia in care creditul bancar participa la finantarea activelor circulante si respectiv a stocurilor firmei! $. Indicatorii trezoreriei Ei reflecta modul in care agentul economic reuseste sa faca fata obligatiilor de plata imediate, devenite scadente, respectiv modul in care isi asigura ec/ilibrul financiar pe termen scurt si foarte scurt! "n cadrul acestui grup de indicatori sunt inclusi * ,ata lic"iditatii imediate -isponibilitati!imediate <1 -atoriiT2 ',uta la elaborarea unor ,udecati cu privire la capacitatea agentului economic de a0si onora obligatiile banesti devenite scadente, pe seama lic/iditatilor rezultate din gestiunea cotidiana a activitatilor sale, a disponibilitatilor imediate! Disponibilitatile luate in calcul sunt formate din incasarile in numerar, disponibilitati din contul bancar si cecurile primate spre incasare! Li K ,ata lic"iditatii relative Lr K 3alori!realizabile!T2 + -isponibilitati!imediate <1 -atorii!T2

#une in evidenta capacitatea intreprinderii de a0si plati datoriile pe termen scurt devenite scadente, fara a fi obligate de a0si vinde stocurile!

..

,ata lic"iditatii curente sau generale Ee arata capacitatea agentului economic de a0si transforma bunurile circulante in lic/iditati si de a0si reinnoi resursele de finantare pe termen scurt, in conte tul derularii normale a activitatii sale, intr0o perioada de gestiune data! Lg 1 Active!circulante >1 -atorii!T2

Situatia financiara a agentului economic este dependenta de confruntarea permanenta dintre luc/iditatea activelor si e igibilitatea pasivelor, confruntare care0si gaseste e presia in modul in care se asigura si se mentine, in timp, ec/ilibrul financiar al firmei! 2. I #"*&,o%" &" 2$!,"+ "" %$!+%!$0o% 'cestia au rolul sa masoare viteza cu care activele agentului economic se transforma in lic/iditati si, respectiv, viteza de reinnoire a resurselor de finantare, de reconstituire a obligatiilor fata de terti, in cazul pasivelor! "n cadrul acestei grupe e ista trei rate considerate mai importante* ,ata rotatiei capitalului total Cifra de afaceri 2fara ta e+ Cr K Capital total 2active totale+ Cu a,utorul acestei rate se stabileste numarul de circuite pe care le savarseste, pe durata unui an de gestiune, intregul capital avansat in circuitul economic al agentului economic! ,ata rotatiei capitalului fi# Cifra de afaceri C
fr

K 'ctive imobilizate

,ata rotatiei capitalului circulant Cifra de afaceri

.3

C cr K 'ctive circulante "n cadrul acestui tip de indicator este e trem de util a se calcula si alti indicatori considerati complementari, precum* 4,otatia stocurilor), dupa relatia * Cifra de afaceri 2cost+ CsK Stocuri medii care reflecta numarul de reaprovizionari necesare atingerii cifrei de afaceri dorite! ),otatia creantelor) Cifra de afaceri 2cost+ CcK Creante 2sold mediu clienti+ ce reflecta numarul de circuite generat de incasarea contravalorii produselor, respectiv serviciilor livrate clientilor, sau* Creante 2sold mediu clienti+ 8 Dc K Cifra de afaceri ce dimensioneaza durata in zile 2perioada+ necesara incasarii drepturilor banesti de la clienti! "n ce priveste pasivele, cei mai reprezentativi indicatori folositi in analiza, ar putea fi considerati urmatorii * 0 durata medie a ac"itarii furnizorilor %bligatii 2sold mediu furnizori+ 8 Df K Cifra de afaceri 0 durata medie a rambursarii creditului bancar pe termen scurt Credite pe termen scurt 2sold mediu+ D c" K Cifra de afaceri 8

.5

0 rotatia creditului bancar pe termen scurt Cifra de afaceri C cts K Credite pe termen scurt 2sold mediu+ 'cesti indicatori e prima rapiditatea cu care firma analizata isi onoreaza obligatiile fata de furnizori si fata de banca, prin desfasurarea curenta a activitatii sale de baza! . I #"*&,o%" &" %& #&1$ ,+0+" 7" & *"&% 6" %$ ,&/"0",-'"" 'cesti indicatori au rolul de a furniza informatii cu privire la fructificarea economica si financiara a capitalului utilizat de agentul economic in urma derularii afacerilor sale! "n aceasta grupa sunt cuprinsi* A$ Indicatori ai randamentului financiar, si anume* 5ar0a$ profitului brut #rofit brut mpb K Cifra de afaceri 5ar0a$ profitului net #rofit net mpn K Cifra de afaceri 'mbii indicatori ne arata proportia pe care profitul brut si, respectiv, cel net o detin in totalul incasarilor rezultate din livrarea marfurilor, e ecutarea lucrarilor siAsau prestarea serviciilor de catre agentul economic, catre partenerii sai de afaceri! 5ar0a c"eltuielilor financiare Da reflecta ponderea pe care c/eltuielile financiare o detin in cifra de afaceri, acestea fiind reprezentate cu preponderenta de c/eltuielile cu dobanzile bancare, penalitatile si altele asimilate lor! C/eltuieli financiare m cf K Cifra de afaceri 6$ Indicatori ai rentabilitatii 'cest grup de indicatori selectivi sunt considerati relevanti pentru a pune in evidenta performantele financiare de piata ale firmei, a infiuenta opinia analistilor de 1BB 1BB

.6

piata, dar si a investitorilor considerati sofisticati, acolo unde este cazul! Dintre acestia, cei mai reprezentativi consideram a fi* ,ata rentabilitatii capitalului total 'cesta reflecta capacitatea firmei, de a produce profit si este calculat de americani urmatoarele variante* a+ 0 operating profit return, respectiv* #rofit brut r bc K Capital total 2total active+ b+ 0 return on assets 2R%'+, respectiv* #rofit net r nc K 1BB Capital total 2total active+ ,ata rentabilitatii capitalului propriu indicator numit @return on eOuitP@ 2R%E+ si calculat astfel* #rofit net r C3 K Capital social care reflecta, de fapt, profitabilitatea investitiei de capital pe termen lung, efectuata de catre actionarii firmei! Determinarea nivelului tuturor indicatorilor de bonitate amintiti mai sus, se face pe baza datelor din raportarile financiare periodice pe care agentii economici sunt obligati sa le intocmeasca si sa le depuna autoritatilor fiscale! (ractica bancara demonstreaza ca, de fapt, ma,oritatea bancilor comerciale, pentru a simplifica munca de analiza si a obtine ma imum de operadvitate in relatia cu clientul, recurg la un set restrans de indicatori, relativ usor de construit si de utilizat, a caror determinare se face pe baza datelor din raportarile periodice pe care agentii economici sunt obligati sa le intocmeasca si sa le depuna la administratia financiara din raza teritoriala a carora fac parte, respectiv* bilant contabil, cont de profit si pierderi- situatia patrimoniului, balanta de verificare! 'tunci cand, din diverse motive, indicatorii de bonitate se determina pe baza balantei de verificare, in prealabil, soldurile conturilor vor fi grupate potrivit modelului formularelor de raportare impuse de Ministerul >inantelor! Cel mai adesea, sunt calculati si utilizati frecvent, urmatorii indicatori considerati mai relevanti* < Indicatori de bonitate pentru agenti economici cu activitate productiva 1BB

.9

'ctive curente Q Q rata curenta a lic"iditati 1 mar0a de e#ploatare K #asive 2obligatii+ curente #rofit din e ploatare 000000000000000000000000000000000000000000 Cifra de afaceri #rofit net Q mar0a neta 1 Cifra de afaceri Capitaluri imprumutate 2atrase+ Q grad de indatorare 1 'ctive total Q Cifra de afaceri rotatia activelor curente K 0000000000000000000000000000000000000000000000000000 'ctive curente 2solduri medii+ rotatia stocurilor K 1BB 1BB 1BB 1BB

Costuri de e ploatare af! cifrei de afaceri 00000000000000000000000000000000000000000000000000000 Stocuri medii % etapa e trem de importanta pentru efectuarea analizei economico0 financiare a clientului o constituie verificarea prealabila a documentelor prezentate de solicitant, pentru a proba legalitatea acestora si a constitui o platforma de plecare in aprecierea bonitatii clientului si apoi, in negocierea termenilor in care urmeaza a se efectua creditarea! "n acest scop, moderatorul de credite si consilierul ,uridic al unitatii operative a bancii comerciale verifica, din punct de vedere formal si legal, daca documentele prezentate de client sunt actuale, complete si autentice si daca acestea contin informatiile necesare efectuarii unei analize obiective si competente, iar atunci cand acestia apreciaza ca este necesar, au obligatia de a solicita completarea siAsau corectarea lor! Q B. I #"*&,o%"" )&0o%"" #$ ("&'- & &2$ ,+0+" $*o o1"* !o0"*",$ , #$ *%$#",$ REINEM: La analiza cererii de acordare a creditului se vor avea in vedere, printre altele, pe langa aspectele financiare prezentate anterior, o serie de aspecte ne(inanciare, dintre care cele mai importante consideram ca sunt urmatoarele* J verificarea ,ustificarii creditului si a duratei de creditare solicitate-

.:

J verificarea apartenentei solicitantului de credit la un grup de persoane fizice siAsau ,uridice si determinarea e punerii bancii fata de acest grupJ perspectiva societatii, rentabilitatea si riscul afacerii 2determinarea printre altele inclusiv a pragului de rentabilitate al acesteia+J volumul obligatiilor fata de terti 2furnizori, banci, bugetul statului si al asigurarilor sociale, salariati, alti creditori+, modul de onorare al acestoraJ posibilitatile de aprovizionare si de desfacere 2e istenta contractelorAcomenzilor, a eventualelor dependente comerciale, restrictii economice, fiscale, de mediu s!a!+J e istenta unor resurse financiare e cedentare prin care se poate suporta riscul deprecierii cursului de sc/imb valutar 2pentru creditele in valuta solicitate+, daca este cazulJ capacitatea manageriala a clientului 2e perienta, caracterul, integritatea, comportamentul persoanelor din conducerea societatii+, e punerea la risc, comportamentul in perioade de criza etc! "n procesul de analiza a documentatiei si a stabilirii oportunitatii acordarii creditului, moderatorul de credite din sucursala va face uz si de* a' I 7o%1&,""0$ ($ *&%$ 0$ (o&,$ o/," $ #" /&5& #$ #&,$ & /& *"" 2pentru clientii e istenti+, printre care* volumul total al creditelor aprobate, acordate si rambursateAnerambursate, pe categorii si termene0 clasificarea creditelor conform Eormelor ;ER si a celor interne0 rula,ul platilor si incasarilor prin conturile de disponibil intr0o anumita perioada0 utilizarea altor produse sau servicii bancare oferite de banca0 serviciul datoriei din perioadele anterioare 2onorare la scadenta, intarzieri la plata, restante, penalitati+! b' I 7o%1&,""0$ ($ *&%$ 0$ (o&,$ o/," $ #" &0,$ !+%!$3 *+1 &% 7"* alte banci0 partenerii de afaceri ai solicitantului de credit 2furnizori, clienti, concurenti pe piata, societati de asigurare+, numai cu acceptul acestuia0 %ficiul Registrului Comertului, 'dministratia >inanciara, Camera de Munca si #rotectie Sociala, Comisia Eationala a 'sigurarilor Sociale, #rimaria Rudecatoria, #olitia etc!0 Centrala "ncidentelor de #lati, Centrala Riscurilor ;ancare-

.=

0 'r/iva Electronica de 1arantii Reale Mobiliare- "nternet! "n cazul in care solicitantul de credit face parte dintr0un grup de persoane, fizice siAsau ,uridice, pentru o imagine completa asupra situatiei financiare a solicitantului de credit, se solicita, obligatoriu, pentru fiecare membra al grupului 2persoana ,uridica+, urmatoarele informatii financiare* a+!0 cifra de afaceri- b+!0 profitul brutAnet realizat! 2conform ultimului bilant contabil depus la administratia financiara si a ultimei balante de verificare aferente+! REINEM: #e baza informatiilor din cererea de credit, din documentele prezentate de client, precum si a celorlalte informatii descrise mai sus, moderatorul de credite va proceda la* a) intocmirea re(eratului de credit care va cuprinde toate informatiile referitoare la situatia economico0financiara si ,uridica a solicitantului de credit! "n plus, la referatul moderatorului de credite este recomandat, daca nu obligatoriu, sa se ane eze si nota de opinie a evaluatorului si a ,uristului sucursalei privind garanfiile propuse, care, in principiu va avea doua parti* 0 identificarea si localizarea acestora, determinarea valorii de piata si procentul de acceptare in garantie propus bancii, starea si sansele de valorificare a garantiilor in caz de nevoie, parte care va fi completata si semnata obligatoriu de catre evaluatorul sucursalei, numai dupa verificarea faptica a acestora si intocmirea unei note de constatare distincte ce se ane eaza la dosarul de credite 2n!n!0 in cazul utilizarii valorii de piata se va e clude din aceasta toate ta ele+regimul 0uridic al garantiilor, conform naturii acestora 2garantii reale sau personale+, verificarea actelor de proprietate, stabilirea rangului de prioritate cuvenit bancii in cazul e ecutarii silite, prezentarea modalitatii de constituire legala a garantiei, pentru a fi opozabila tertilor, eventuale impedimente de natura ,uridica posibil sa apara la e ecutarea silita, parte care va fi completata si semnata de catre ,urist, numai dupa verificarea prealabila a tuturor documentelor! Referatul va fi semnat de catre moderatorul de credite Si se va inc/eia cu o propunere clara privind aprobarea sau respingerea, dupa caz, a solicitarii clienrului! b) intocmirea dosarului de credit, care va cuprinde, 0 cererea de credit0 documentele necesare si suficiente, din cele enumerate anterior, prin care se probeaza legalitatea afacerii, necesitatea si oportunitatea anga,arii credituiui, profitabilitatea acesteia0 referatul de credite0 rapoartele de evaluare a garantiilor propuse a se constitui la acordarea creditului0 nota de opinie a evaluatorului privind garantiile propuse0 nota de opinie a consilierului ,uridic privind regimul ,uridic al garantiilor propuse! I *o ,$9,+0 analizei (inanciare, 7"$*&%+" " #"*&,o%3 " !$ &!o*"&5& + coe(icient de importanta *&%$ )& *o%$!(+ #$ + +" & +1", procent al dob-nzii de baza (%&*,"*&, #$ /& *&3 &7$%$ , *%$#",+0+" *$ +%% $&5& & 7" &*o%#&,. De pilda, in cazul

.?

unei banci comerciale ce urmeaza sa promoveze in piata o dobanda de baza de 5BT pe an, prevazuta a fi practicata, sa zicem, in perioada ianuarie 0 martie a anului de gestiune urmator, alocarea coeficientilor ar putea sa se realizeze astfel* 0 pentru indicatorii de lic"iditate 7 procente 0 pentru indicatorii de gestiune 0 8 procente din care* 0 rotatia activelor circulante 0 . procente 0 rotatia stocurilor 0 3 procente 0 rotatia creantelor 01,6 procente 0 rotatia furnizorilor 0 1,6 procente 0 pentru indicatori de profitabilitate 1 2 procente din care* 0 mar,a profitului brut 0 9,B procente 0 mar,a profitului net 0 9,B procente 0 pentru indicatorii de solvabilitate 10 procente din care* 0 gradul de indatorare 0 6,6 procente 0 acoperirea datoriei 2profit din e ploatareAdobanzii platite+ 0 5,6 procente 0 pentru indicatorii de trezorerie 2flu de numerar+ 0 6 procente 0 cas/0floI K 8otalul incasarilor perioadei A 8otalul platilor de efectuat ./.A0 !'1'2A0 - #3 procente Un alt algoritm, abordat de unele banci, dupa care se poate face calculul pentru verificarea bonitatii clientului, in baza datelor din balanta de verificare a e ercitiului din luna precedenta solicitarii creditului, necesita aflarea valorilor pentru urmatorii indicatori* Q lic/iditate patrimoniala 2active circulante A datorii curente+Q solvabilitate patrimoniala 2Ucapitalul propriu<1BBV A total pasiv+Q rata profitului brut 2Uprofitul brut<1BBV Acifra de afaceri+Q rata rentabilitatii financiare 2Uprofit net< 1BBV A capitalul propriu+Q gradul de indatorare 2datorii curente A total activ+! "n baza acestui calcul, in pasul doi, se realizeaza un puncta0, conform tabelului de mai ,os, incadrarea pe intervale facandu0se functie de nivelul inregistrat al indicatorilor de performanta amintiti, astfel* T&/$0+0 2.1. D$ +1"%$& " #"*&,o%"0o% P+ *,&? 2= L"*>"#",&,$ 2$ $%&0J. 1C 1,60. 1= 1,501 C D1

3B

So0)&/"0",&,$ (&,%"1o "&0R&,& (%o7",+0+" /%+, R&,& %$ ,&/"0",-'"" 7" & *"&%$ G%&#+0 #$ . #&,o%&%$

J. J1BT J6T B0B,3

1,60. ?,?T06T 5,?T 03T B,50 B,9

1,501 5,?T 01T .,?T 01T B,:01

D1 D1 D 1 D1

REINEM : Ca urmare a insumarii punctelor atribuite, functie de puncta,ul total obtinut si de intervalele valorice prestabilite prin norme, clientul bancii, si implicit creditul, este apoi incadrat in una din urmatoarele categorii de performan)(* T&/$0+0 2.2. G%+(& ' ; C D E P+ *,&?+0 o/'" +, =6 0 1BB :B0=5 6B 0 9? .605? L.6 Standard Mn observa)ie Substandard "ndoielnic #ierdere

Caracteriza

Clientii care, prin puncta,ul calculat dupa relatiile matematice precizate mai sus, intra in primele dou( categorii, respectiv @standard@ si @$n observatie@ au avanta,ul unui acces mult mai facil la obtinerea creditului, mai ales daca sunt indeplinite si celelalte conditii cerute prin normele de creditare ale bancii comerciale in cauza! I ,%+*&, #o/& #& (%&*,"*&,& #$ /& *" *+(%" #$ " $& !" o masura a riscului de creditare $!,$ %$*o1& #&/"0 *& $& !& 7"$ di(eren*iat" " %&(o%, #$ !",+&,"& 7" & *"&%& & *0"$ ,+0+"-#$/",o% !"3 %$!($*,")3 & categoriei de risc 0& *&%$ !$ " *&#%$&5& *%$#",+0 " #"!*+,"$. "n acest conte t, este util a se opera cu un instrument de lucru adecvat, care sa permita corelarea dintre dobanda practicata si riscul la care se e pune banca prin acordarea creditului! Se pleaca de la o dobanda, considerata de baza, la care se adauga o mar0a de risc, e primata in puncte procentuale, ce create pe masura ce creditul devine mai riscant! "ntr0un fel, se apreciaza ca dobanda diferentiata, calculata si apoi negociata, mai ales in cazul creditelor riscante, trebuie sa ,oace un rol in"ibator, sa diminueze apetitul de credit al

31

intreprinzatorului mai putin prudent, prin nivelul mai ridicat al pretului platit pentru resursa imprumutata! Un astfel de instrument de lucru ar putea fi conceput astfel* T&/$0+0 2.:. Categoria de credit #rovizion Dob&nda perceput( AStandard BT normala B"n observatie 6T Eormala N 3 puncte -0 C Substandard .BT Eormala N 6 puncte D"ndoielnic 6BT Eormala N 1B puncte E. #ierdere 1BBT Eu se crediteaza E ista si alte e#periente specifice practicii bancare din tara noastra, una dintre ele fiind cea potrivit careia se calculeaza nivelul unui set de indicatori, functie de natura activitatii desfasurate, in cazul nostru, pentru activitati productive, potrivit tabelului de mai ,os* T&/$0+0 2.B. C&0*+0+0 " #"*&,o%"0o% #$ /o ",&,$ ($ ,%+ *0"$ ," *+ &*,")",&," (%o#+*,")$ #rofitabilitate 2olvabilitate Lic"iditate Activitate e #UEC8'R Mar,a Mar,a de 1rd! Rata curenta Rot! stocurilor neta e ploatar "ndatorare 2zile+ e 1B pct! = pct 9 pct 3 pct B pct J1BT =!!!1B 5!! = .!!!5 L. J1.T ?!!!1. 6!!!!? 3!!! 6 L3 LK3BT 3!!!5. 53!!66 69!!:B J:B JK16BT 139!!!!15? 1.1!!!!136 1BB!!! 1.B L1BB L K39 zile 3:!!!9B 91!!!?B ?1 1.B J1.B

#entru fiecare din acesti indicatori se stabilesc puncta0e individuale, care apoi, prin insumare, permit a se stabili un puncta0 total in baza caruia se face incadrarea fiecarui agent economic, intr0una din grupele de performanta economico0 financiara, dupa cum urmeaza* 0 2%+(& A B1 - C= (+ *,$ 0 2%+(& B 2 E - B = (+ *,$ 0 2%+(& C 1E - 2C (+ *,$ 0 2%+(& D C - 1 C (+ *,$ 0 2%+(& E !+/ C (+ *,$

3.

"n cazul in care puncta,ul obtinut de un client se apropie de minimul sau ma imul unei grupe de performanta, acesta se poate a0usta, fie in sensul diminuarii, fie in cel al ma,orarii, in functie de unii factori subiectivi ce pot fi luati in considerare, si anume* 0 modificari in situatia economico0financiara, pana la data analizei, cu referire la capitalul social, prin emisiune de actiuni, asocieri, fuziuni0 finalizari de investitii cu posibilitati de e ploatare a capacitatilor de productie si desfacere a produselor pe piata e istenta sau noi piete, cu deosebire la e port0 reorganizareaArestructurarea activitatii, prin sc/imbarea surselor de aprovizionare sau a pietelor de desfacere, a innoirilor de ordin te/nologic0 bonitatea managementsui 2competenta, realizari de e ceptie, moralitate pozitie sociala etc!+0 alti factori ai caror influenta se poate cuantifica si ,ustifica 8n mod e plicit! De precizat ca influenta factorilor subiectivi, o data cuantificata, nu poate depasit- limita categoriei imediat superioare, in cazul unei evolutii presupuse pozitive, respectiv, celei inferioare, in caz contrar! U &!($*, &(&%,$ &0 & &0"5$" $7$*,+&,$ #$ 1o#$%&,o%+0 #$ *%$#",$3 ($ ,%+ *0"$ ,"" $9"!,$ ," &" /& *""3 "0 )& *o !,",+" serviciul datoriei. D$!" $!,$ &(%$*"&, F($ ,%$*+,F3 $0 (+ $ " )&0o&%$ comportamentul *0"$ ,+0+" " %$0&,"& *+ /& *&3 1o%&0",&,$& !" %$!(o !&/"0",&,$& ($ *&%$ &*$!,& o " )$!,$!,$ " &*$&!,& %$0&,"$ #$ (&%,$ $%"&,. 8ot in aceasta faza se va prezenta si definitiva continutul planului de afaceri al clientului, legat de care trebuie sa e iste, de asemenea, o amanuntita analiza cu privire la unele aspecte considerate esentiale pentru viitoarea evolutie a firmei, cum sunt* J concurenta, cu accent pe* eventualii concurenti in aceeasi activitate, inclusiv concurenti e terni- eventualele amenintari ale noilor intrati pe piata, din economia endogena! J piata de desfacere, respectiv prezentarea actualilor si potentialilor beneficiari de pe piata interna 2care este necesarul si puterea lor de cumparare+, accesibilitatea produselor la e portJ piata aprovizionarilor cu prezentarea furnizorilor potentiali, din tara si strainatate! La elaborarea planului de afaceri, precum si la analiza acestuia, o atentie deosebita se acorda strategiei de mar9eting a agentului economic! 'tapa IV. 1egocierea creditelor "n urma analizei situatiei economico0financiare a agentului economic sunt formulate concluziile moderatorului de credite, care vor contura conditiile de creditare ale clientului si care privesc* volumul creditului, durata de acordare a

33

creditului, termenul de rambursare, cuantumul ratelor, dobanda, perioada de gratie, garantiile! 8oate aceste conditii se negociaza apoi cu solicitantul creditului, obtinandu0 se, in final, o opinie comuna a celor doi parteneri 0 banca si client 0 in privinta afacerii creditate si a termenilor in care urmeaza sa se inc/eie contractul de credit! Daca rezultatele obtinute in urma analizei si negocierii converg spre o bonitatea economico0financiara a clientului ce convine bancii, documentatia specificata de analiza si de fundamentare a creditului a carei componenta s0a precizat anterior, intocmita de moderator si ce se va inainta spre aprobare organului competent din banca! 'tapa V. Aprobarea si acordarea creditului "n aceasta etapa se supune spre aprobare organului competent din banca intreaga documentatie de credit si se inc/eie contractul de credit! "n ce priveste aprobarea creditelor de subliniat este faptul ca la bancile comerciale romanesti decizia de aprobare a creditului este de principiu o decizie colectiva luata in cadrul unui Comitet de Risc, in acord cu competentele stabilite prin norme si regulamente pentru nivel de sucursala, nivel de directie de specialitate din Centrala bancii, precum si nivel al Comitetului de Directie sau Comitetului Director al bancii, dupa caz! De mentionat in mod e pres este faptul ca pentru creditele ce privesc persoanele aflate in relatii speciale cu banca este obligatorie aprobarea lor nu numai la nivelul Comitetului de Directie ci si apoi ratificarea acestei aprobari de catre Consiliul de 'dministratie al bancii! Drept concluzie, din cele precizate mai sus, se poate deduce ca pentru aprobarea unui credit este necesar a se organiza si desfasura urmatoarele tipuri de activitati* 0a nivel de sucursala, H in baza documentatiei de credit depuse de catre solicitantul de credit, repartizata de seful compartimentului credite, moderatorul de credite solicita, mai intai, directiei Credite din Centrala bancii, consultarea bazei de date a Centralei Riscurilor ;ancare si intocmeste in acest sens referatul specific, la care ane eaza documentele necesare, cerute de norme! H dosarul creditului, continand documentele depuse de solicitant si cele elaborate de catre moderatorul de credit, evaluatorul si ,uristul sucursalei, se vor inainta directorului sucursalei! H directorul sucursalei convoaca membrii Comitetului de credit si risc, al carui presedinte este, in vederea analizarii si avizariiAaprobarii documentatiei de credit, dupa caz! "n situatia in care unul sau mai multi membri ai Comitetului de credit si rise al sucursalei se declara impotriva 2abtinerea, conform Legii bancare nr!6=A1??=, este admisa doar atunci cand e ista un conflict de interese+, aceasta decizie va trebui motivata si consemnata, atat in Registrul de #rocese Derbale al Comitetului, cat si pe /otararea de avizareAaprobare a Comitetului de credite si risc al sucursalei 2n!n! 0 ,ustificarea votului @impotriva@ se va face si in cazul analizelor ce se desfasoara la nivelul

35

organelor competente ierar/ic superioare din Centrala bancii+! pentru creditele a caror aprobare este de competenta Centralei, sucursalele vor inainta Directiei Credite din Centrala bancii, o copie a referatului de credite, analizat in Comitetul de credite si risc al sucursalei si /otararea adoptata de Comitetul de credit si risc cu ,ustificarea eventualelor voturi @impotriva@, de regula, in ziua imediat urmatoare definitivarii analizei in cauza!

0a nivelul $entralei, 0 referentul de specialitate, din Directia Creditarii, va primi documentatia- verifica daca contine toate informatiile necesare analizarii propunerii si daca aceasta are avizul favorabil dat de catre Comitetul de credit si risc al sucursalei! Daca este cazul, se solicita moderatorului de credite din sucursala completarea sau clarificarea tuturor aspectelor prezentate in documentatia transmisa care necesita lamuriri! #unctul sau de vedere, referitor la propunerea de credite facuta de sucursala, se va consemna obligatoriu in sedinta Comitelului dc Credit al Centralei sau a Comitetului de Directie, dupa caz! 0 Membrii Comitetului de Credit al Centralei sau Comitetului de Directie vor analiza solicitarea sucursalei si punctul de vedere al referentului de specialitate al Directiei Credite si vor adopta, in final, o /otarare de aprobareArespingere! Wotararea de aprobareArespingere a creditului, se va transmite Directiei Credite! 0 Referentul de specialitate din Directia Credite va comunica aceasta /otarare sucursalei soiicitante, precum si Directiilor implicate din centrala! #rin gri,a sucursalei in cauza, aprobarea sau respingerea creditului se va aduce la cunostinta clientului! 'probarea unui credit se comunica cat mai operativ posibil si, obligatoriu in sens, clientului, iar apoi se procedeaza la semnarea contractului de credite$ %data inc/eiat, contractul de credit poate fi desfiintat prin /otarare a instantei de ,udecata, la cererea debitorului, in caz de imposibilitate a e ecutarii lui, neimputabila acestuia si, la cererea creditorului, in caz de nee ecutare partiala sau totala imputabila debitorului! Contractul de credit poate fi reziliat, desfacut, pentru viitor, ca urmare a nee ecutarii obligatiei uneia dintre parti, din cauze imputabile acesteia! #rin rezilierea contractului de credit efectele produse pana in momentul rezilierii raman valabile, urmand sa inceteze a rnai produce efecte doar pentru viitor! #entru obligatiile ramase nee ecutate, creditorul poate cere e ecutarea silita a obligatiilor scadente, respectand prevederile legale in materie! "n conformitate cu art! 69 din Legea bancara nr! 6=A1??=, contractele de credit constituie titluri e#ecutorii, astfel ca, dupa investirea cu formula e ecutorie se poate trece la e ecutarea silita a obligatiei inscrise in contractul de credit! a$ $ontractul de credit trebuie sa contina anumite prevederi specifice, dintre care ne marginim sa enumeram*

36

0 destinatia creditului0 volumul 2marimea+ creditului0 perioada de creditare0 forma de acordare a creditului0 dobanda si alte costuri ale creditarii0 sursele de acoperire a creditului si a costurilor acestuia0 scadenta ratelor si platii dobanzilor0 garantarea creditului0 alte elemente! b. $ontractul de garantie 'sa cum am mai precizat creditul acordat unui client trebuie sa fie insotit obligatoriu de garantiile de drept comun, personale 2fide,usiunea, asigurarea+ sauAsi reale 2ga,, ipoteca+! %rice garantie reala! imobiliara sau mobiliara se constituie doar in baza unui contract de garantie, ce necesita, la randul sau, un anumit tratament ,nridic! 'tapa VI. Anga4area creditului. 5onitorizarea utiliz"rii creditului #e toata perioada de creditare, banca va urmari in permanenta modul in care clientul utilizeaza creditul, daca! acesta il foloseste in scopul pentru care l0a solicitat si daca se respecta intocmai conditiile contractuale! (latile 2anga,arile+ din creditele aprobate se fac numai dupa semnarea contractului de credite, intocmirea tuturor documentelor legale privind constituirea garantiilor asiguratorii acceptate de banca 2contracte de garantie si inregistrarea acestora conform reglementarilor legale in vigoare+ si prezentarea politelor de asigurare ale acestora, emise de catre societatile de asigurare0reasigurare agreate de banca! Mo#$%&,o%+0 #$ *%$#",$ $!,$ responsabil ($ ,%+ )$%"7"*&%$& +,"0"5&%"" *%$#",+0+" *o 7o%1 #$!," &,"$" &(%o/&,$ !" &%$ obligatia )"5&%"" ,+,+%o% #o*+1$ ,$0o% #$ (0&,& (%$5$ ,&,$ #$ *0"$ ,+0 *%$#",&,. #latile din contul de credit se vor efectua pe masura tragerilor, cu sumele solicitate de client si acceptate la plata de catre moderatorul de credite, inclusiv comisioanele aferente acestor plati! Documentele de plata sunt retinute de catre banca, in vederea efectuarii platii respective! "n plus, acestea se fotocopiaza si se ane eaza la dosarul de urmarire a creditului! 8otodata, moderatorul de credite va urmari indeaproape derularea activitatii agentului economic, rula,ul prin banca, modul in care isi ac/ita, la timp, ratele devenite scadente si efectueaza plata dobanzilor! "n cazul aparitiei unor discrepante se va proceda la o analiza a cauzelor ce le0au generat si, impreuna cu clientul, se va trece la identificarea si adoptarea solutiilor pentru redresare! REINEM: "n cazul in care, in /otararea de aprobare a creditului, se precizeaza un termen de anga,are a creditului, iar pana la acea data clientul nu utilizeaza sau utilizeaza numai o parte din acesta, moderatorul de credite are doua posibilitati de

39

solutionare* a+!0 fie solicita organismelor care au aprobat creditul prelungirea termenului de anga,are, care se va consemna intr0un act aditional- b+!0 fie se inc/eie un act aditional de diminuare a creditului la nivelul celui utilizat printr0o aprobare e presa a Comitetului de credit si risc al sucursalei! "n aceasta ultima situatie, se inc/eie un nou grafic de rambursare, in care fiecare rata in parte nu va putea fi mai mare decat rata lunii corespunzatoare din graficul initial! I *&5+%"0$ " *&%$ !$ *o !,&,& *& /$ $7"*"&%"" #$ *%$#",$ &+ +,"0"5&, *%$#",+0 ($ ,%+ &0,$ #$!," &,"" #$*&, *$0$ !,&/"0",$ " *o ,%&*,+0 #$ *%$#",3 1o#$%&,o%+0 #$ *%$#", &%$ o/0"2&,"& (%o7$!"o &0& #$ & in(orma "1$#"&, *o #+*$%$& !+*+%!&0$"3 *&%$3 0& %& #+0 !&+3 )& #"!(+ $ +%1&,o&%$0$ 1&!+%": 0 sistarea anga,arii creditului aprobat si neutilizat, precum si a acordarii de noi credite0 trecerea intregului credit la restanta si initierea masurilor in vederea recuperarii creditului si a costurilor aferente, pe cale silita0 sanctionarea personalului bancar vinovat de nerespectarea destinatiei creditului, cu respectarea prevederilor Codului Muncii! Monitorizarea atenta si responsabila a utilizarii creditelor mai presupune, in mod necesar, deplasari periodice ale moderatorului de credite la sediul agentului economic, unde se vor intreprinde* analiza economico0financiara pe baza ultimei balante de verificare, controlul efectiv al garantiilor din punctul de vedere al e istentei, al integritatii si a conservarii lor, investigarea cauzelor si consecintelor pe care eventuale modificari in activitatea sau in managementul firmei, le poate avea asupra relatiei clientului cu banca! 'tapa VII. 2ambursarea creditului. Rambursarea creditului se face la datele prevazute in graficul de rambursare, piesa ane ata la contract, avand ca suport fie sume din conturile de disponibilitati ale clientului creditat, fie sume reprezentand depuneri de numerar! 8ermenele de rambursare a creditului trebuiesc stabilite cu mare atentie, in functie de parametrii rezultati din analiza surselor de venituri, nominalizate de solicitantul de credit si cuprinse in proiectia flu ului de numerar previzionat pe perioada creditarii! Scadentele pot fi stabilite lunar, trimestrial, semestrial sau integral la sfarsitul perioadei de creditare, dupa caz! 1raficul de rambursare a creditului, ane a la contract, este obligatoriu semnat de debitor, garanti si reprezentantii bancii! La orice intarziere in rambursarea ratelor scadente, banca va calcula dobanzi ma0orate, conform clauzelor din contractul de credit! Este recomandat ca moderatorul de credite sa monitorizeze sistematic modul de rambursare a ratelor scadente si de plata a dobanzilor, inclusiv a celor devenite restante si sa intervina eficient, prin masuri specifice, atunci cand clientul se dovedeste de rea credinta! "n situatia in care, de pilda, cu doua zile inainte de scadenta, disponibilitatile din contul imprumutatului nu acopera ratele de credit, dobanzile si celelalte costuri, iar din discutiile purtate cu clientul acesta nu este in masura sa prezinte garantii certe

3:

2documente in curs de incasare+ ca va dispune la data scadentei de sumele necesare, este recomandabil ca moderatorul de credit sa faca o analiza asupra cauzelor care au determinat lipsa lic/iditatilor necesare onorarii obligatiei fata de banca si a posibilitatilor de rambursare in perioada imediat urmatoare! Moderatorul de credit este reprezentantul bancii care realizeaza o legatura permanenta cu imprumutatul si care raspunde, potrivit normelor, pentru derularea creditului in conditiile in care a fost aprobat! "n vederea monitorizarii creditului acordat, moderatorul de credite va gestiona dosarul de credit ce cuprinde intreaga documentatie de analiza, de aprobare a creditului si de garantare a acestuia 2cererea de credit, documente depuse de societate o data cu cererea de credit, nota de analiza si propuneri cu ane ele acesteia, rapoartele de evaluare a garantiilor, fotocopii ale /otararilor de aprobare a cererilor de credite, ale contractului de credit, actelor aditionale, contractelor de garantie, politelor de asigurare, graficul de rambursare e trasele de carte funciara in care sunt evidentiate ipotecile constituiteAavizul de garantie inregistrat la 'r/iva Electronica a 1arantiilor Reale Mobiliare!, s!a!+, precum si corespondenta purtata cu clientul, copii ale documentelor de plata onorate din credit si vizate de moderatorul de credit, rapoartele dc analiza ale activitatii clientului, note de constatare sau procese verbale privind verificarea periodica a garantiilor etc! Rambursarea anticipata a creditului se poate realiza doar cu acordul bancii, aceasta prevedere constituind o clauza e presa inscrisa in contractul de credit inc/eiat intre banca si debitor!

TEMA : OPERATIUNI CU TITLURI DERULATE DE BANCILE COMERCIALE CUPRINSUL TEMEI: 1. OPERAIUNI PE PIAA MONETAR 2. PLASAMENTELE N TITLURI FINANCIARE :.1. O($%&'"+ "0$ ($ ("&'& 1o $,&%-

3=

REINEM: O($%&,"+ "0$ ($ ("&,& 1o $,&%& !+ , $9$*+,&,$ 0& " ","&,")& B& *"" N&,"o &0$ & Ro1& "$" !" "1(0"*& + & #" +%1&,o&%$0$ ,%& 5&*,"": a) vanzari reversibile ) reverse repo ) de active eligibile pentru tranzactionare (pensiuni). 'cestea reprezinta tranzactii reversibile in cadrul carora, in scopul absortiei de lic/iditate, ;anca Eationala a Romaniei vinde bancilor active eligibile pentru tranzactionare, anga,andu0se sa rascumpere respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data inc/eierii tranzactiei! Activele eligibile pentru tranzactionare 2si pentru garantare+ sunt titlurile de stat, precum si alte categorii de active eligibile negociabile, stabilite in baza unei /otarari a Consiliului de 'dministratie al ;ancii Eationale a Romaniei! Acestea trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii * 0 sa fie in proprietatea bancii prezeritatoare0 sa nu fie ga,ate sau sec/estrate0 sa aiba o scadenta ulterioara scadentei operatiunii efectuate 0 sa aiba cupoane scadente ulterior acadentei operatiunii efectuate0 sa nu fie emise de banca prezentatoareb) vanzari de active eligibile pentru tranzactionare , in cadrul carora are loc transferul proprietatii asupra activelor eligibile, respectiv de la vanzator la cumparator, realizat prin mecanismul @livrare contra plata@*4 emitere de certi(icate de depozit, tranzactie in cadrul careia, in scopul absorbtiei de lic/iditate, ;ER vinde bancilor comerciale certificate de depozit! Certificatele de depozit sunt emise cu discont si sunt rascumparate la scadenta la valoarea nominalad) s6ap valutar, operatiune care consta in doua tranzactii simultane, inc/eiate cu aceiasi contrapartida, prin care ;anca Eationala vinde la vedere valuta convertibila contra lei, in scopul absortiei de lic/iditate, si cumpara la o data ulterioara aceiasi suma de valuta convertibila contra lei$4 atragerea de depozite este o tranzactie cu scadenta prestabilita, in cadrul careia ;anca Eationala atrage depozite de la bancile comerciale care au calitatea de participanti eligibili! (articipantii eligibili cu care ;anca Eationala desfasoara operatiuni pe piata monetara sunt bancile, persoane ,uridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor persoane ,uridice straine, care indeplinesc urmatoarele criterii de eligibilitate* 0 pentru bancile persoane ,uridice romane* sa constituie rezerve minime obligatorii si sa se incadreze in prevederile reglementarilor ;ancii Eationale a Romaniei privind indicatorii de solvabilitate: 0 pentru sucursalele din Romania ale bancilor persoane ,uridice straine* sa constituie rezerve minime obligatorii si sa obtina certificarea, cel putin anual, de catre ,autoritatea de supraveg/ere bancara din tara de origine a incadrarii bancii straine de care apartin in prevederile reglementarilor de prudenta bancara in vigoare in tara respectiva() (acilitatea de depozit$ "n scopul valorificarii e cesului de lic/iditate bancile comerciale pot constitui depozite la ;anca Eationaia a Romaniei! #erioada de

3?

acceptare a depozitelor este overnig/t! Rata dobanzii la care acestea sunt remunerate este fi a si se stabileste de catre Consiliul de administratie al ;ancii Eationale in conformitate cu obiectivele politicii monetare! ;peratiunile pe piata monetara se desfasoara prin licitatie sau prin proceduri bilaterale iar scadenta lor nu poate fi mai mare de <0 de zile calendaristice, cu e#ceptia operatiuniior de emitere de certificate de depozit, pentru care scadenta ma#ima este de un an$ :.2 P0&!&1$ ,$0$ . ,",0+%" 7" & *"&%$ REINEM: "n afara titlurilor de stat care fac obiectul tranzac)iilor pe piata monetara, bancile comerciale mai pot efectua plasamente in urmatoarele tipuri de ,",0+%" 7" & *"&%$* 0 titluri de valoare emise de administratia centrala a tarilor din categoria ' si a bancilor centrale din aceste tari, precum si de institutii financiare internationale0 titluri de valoare emise de societati bancare si administratia locala din Romania, banci si administratii locale din tarile din categoria '0 titluri de valoare emise de alte institutii financiare si societati comerciale din tara si strainatate! REINEM : Caracteristicile principale ale acestor titluri financiare sunt urmatoarele* - maturitatea, in functie de care titlurile se transforma in lic/iditati- nivelul venitului si modul de calcul al acestuia, care determina atractivitatea titlurilor financiare- marimea riscului! REINEM : Motivatia plasamentelor in titluri financiare se ,ustifica prin* - diversificarea formelor de venit* cupon, dividende- optimizarea portofoliului de plasamente- gestionarea eficienta si in conditii de dispersare a riscurilor, a surselor bancii- asigurarea necesitatii de lic/iditate a bancii, etc! Dezvoltarea operatiunilor pe piata monetara si in viitor a celor de pe piata de capital vor obliga bancile sa promoveze noi produse bancare, cu o comple itate din ce in ce mai mare, care sa satisfaca cerintele din ce in ce mai diversificate ale clientelei! TEMA B PERFORMANELE BANCARE CUPRINSUL TEMEI: 1. PROFITABILITATEA BANCAR 2. INDICATORI DE APRECIERE A PERFORMANELOR BANCARE :. COSTURILE BANCARE

5B

B.1. P%o7",&/"0",&,$& /& *&%8ermenul de Xperforman)(Y reprezint(, cel pu)in $n sensul s(u economic, o substantivizare a verbului din limba englez( Xto performY, adic( $ntr0o traducere aplicabil( mediilor de afaceri, Xa $ndeplini, a e ecutaY o sarcin(, $n vreme ce substantivul XperformanceY semnific( doar actul, procesul de realizare a sarcinilor! Mn)elesul termenului, dat $ns( $n limba rom&n(, pare u4or aureolat de sensul s(u sportiv, acela de dep(4ire a limitelor 4i poate avea semnifica)ia unei realiz(ri deosebite! Mn activitatea bancar( performan)a este privit( $n primul r&nd $n termeni de stabilitate 4i de eficien)( 4i mai pu)in de competi)ie, aceasta din urm( fiind mai degrab( o consecin)( a nivelului de performan)(! #erforman)a bancar( poate fi definit( dup( X8/e % ford DictionarP of Current Englis/Y nivelul m(surabil de stabilitate al activit()ii unei b(nci, caracterizat prin niveluri reduse ale tuturor categoriilor de risc 4i o tendin)( general( de cre4tere a profitului de la o perioad( la alta! #erforman)ele bancare, ca latur( a managementului bancar dar 4i ca rezultat al optimiz(rii acestuia, reprezint( un instrument de analiz( de mare importan)( pentru managerii b(ncii, ac)ionari 4i pentru to)i participan)ii pe pie)ele monetare care au rela)ii de afaceri cu b(ncile! REINEM: Dup( ce s0a recurs la optimizarea activelor 4i pasivelor b(ncii 4i, implicit, a raportului venit0risc, pot fi utilizate mi,loace suplimentare de m(surare a performan)ei1 bancare pentru identificarea 4i comensurarea punctelor specifice forte 4i slabe! =n primul r>nd fiecare banc? va trebui s? sesizeze tendin!ele veniturilor din diverse active productive, s? e#amineze modul @n care veniturile brute se compar? cu acelea ale unor institu!ii similare @n privin!a activelor specifice Ai s? identifice activele a c?ror rentabilitate poate fi m?rit?$ =n al doilea r>nd , trebuie evaluate veniturile din resurse nepurt?toare de dob>nd? pentru e#aminarea performan!elor bancare @n ce priveAte ob!inerea de venituri din alte surse dec>t dob>nda din activele productive$ =n al treilea r>nd, sunt luate @n considerare cuantumul dob>nzilor pl?tite de b?nci pentru sursele atrase Ai eficien!a costuriloe de func!ionare, costurile ridicate sau peste medie put>nd fi un indiciu al zonelor cu poten!iale probleme$ Comensurarea performan)elor bancare presupune analiza unor " #"*&,o%" *& ,",&,")", c&t 4i mai ales *&0",&,")" 2ce includ elemente de profit+ care vizeaz( $n primul r&nd determinarea solidit()ii b(ncii a gradului de e punere a acesteia $n fa)a diverselor categorii de risc 4i mai apoi a nivelului de eficien)( al acesteia! Din perspectiva strict( a activit()ii bancare, performan)a este o consecin)( a stabilit()ii, iar nivelul de eficien)( reprezint( doar o component( a performan)ei! Lu&nd $n calcul elementele cantitative 2m(rimea capitalului sau a activelor+, evaluarea performan)elor bancare cap(t( un caracter de specificitate $n ceea ce prive4te stabilitatea sc(rilor de valori $n func)ie de m(rimea unei b(nci! Eivelurile de
1

Z Management bancarY, Cristi Marcel Spulb(r, Ed! Sitec/, Craiova .BB3, pag! 1660169

51

performan)( considerate satisf(c(toare sau e celente pentru o banc( mic( pot fi nesatisf(c(toare pentru o banc( mare 4i invers! 'naliza performan)ei bancare $4i pierde din importan)( c&nd se discut( analiza Xneperforman)ei bancareY., care este $n principiu rezultatul unor politici manageriale incorecte! REINEM: Dac( nivelul de performan)( este determinat indirect printr0un calcul de indicatori, lipsa de performan)( este u4or 4i direct detectabil( de c(tre un avizat din structura bilan)ului b(ncii respective! 'stfel, o pondere mare a activelor pe termen scurt, o repartizare neec/ilibrat( a plasamentelor din portofoliu, o pondere ridicat( a activelor fi e $n total, nivelul provizioanelor, nivelul redus al capitalului comparativ cu obliga)iile, sunt indicii vizibili ai unei e puneri foarte mari a b(ncilor la risc 4i, $n acela4i timp, ale unei politici manageriale nefericite concretizat( $n nivelurile alarmante ale performan)elor acesteia, riscurile la care este supus( activitatea b(ncii fiind o consecin)( a acestor politici! Legat de lipsa performan)ei bancare, practica analizei bancare a definit unele componente ale bilan)ului unei b(nci $n func)ie de leg(tura lor cu riscul! 'stfel, pe de o parte se recunosc ca active produc(toare de venituri toate acele componente ale activului unei b(nci ce particip( direct la realizarea veniturilor b(ncii! "dentificate $n general cu plasamentele, activele produc(toare de venituri cuprind* conturi la ;anca Central(, conturi de disponibil 4i depozite la alte b(nci, portofoliul de titluri, portofoliul de credite! Eumerarul din casierie nu reprezint( un activ produc(tor de venituri, men)inerea lui $n seifurile sau seifurile b(ncilor fiind o pierdere prin redundan)( pentru banca respectiv(! 'ceste active pot fi performante sau neperformante, $n vreme ce activele neproduc(toare de venituri nu primesc acest atribut, nefiind $n leg(tur( direct( cu ideea de plasament! >iind o derivat( a conceptului de performan)(, caracteristica de neperforman)( a activelor poate fi definit( $n rela)ie direct( cu riscul de pierdere a resurselor plasate 4i a veniturilor realizate, dar ne$ncasate! U &*,") $($%7o%1& , $!,$ + (0&!&1$ , /& *&% *$ *+1+0$&5- o !$%"$ #$ %"!*+%" #&,o%&,$ + o% 7&*,o%" $9,$% " /- *"" 6" ($ *&%$ /& *& $!,$ #$ &*o%# !- 6" 0$ &!+1$. 'stfel, sunt dese situa)iile, $n special $n Rom&nia, unde sistemul informa)ional bancar nu este $nc( $nc/egat, $n care un client al unei b(nci beneficiaz( de un credit de la o alt( banc( dup( ce a fost refuzat de c(tre alt( banc(! %ri c/iar situa)ii $n care o banc( accept( s( $mprumute o alt( banc(, 4tiind pe c(i informale c( aceasta are probleme de refinan)are! A &0"5& ($%7o%1& '$0o% /& *&%$ !$ *o ,+%$&5- +,"0"58 # o !$%"$ #$ " #"*&,o%" & *-%o% 1-%"1$ $!,$ #&,- #$ %$5+0,&,+0 *o1(&%-%"" (o!,+%"0o% /"0& '"$%$ 4i care vor fi prezenta)i $n finalul acestui capitol!

Constantin Rotaru, Z Managementul perfeorman)elor bancare Z, Ed! E pert, ;ucure4ti .BBB, pag! 1.601.9!

5.

REINEM: %ptimizarea raportului dintre veniturile 4i costurile b(ncii, cu influen)( direct( asupra profitului bancar, c(ile de realizare a profitului, cuantumul acestuia 4i factorii care ac)ioneaz( asupra eficien)ei sunt apana,ul managementului bancar! #rofitabilitatea bancar( reprezint( un obiectiv important al managementului bancar care vizeaz( * optimizarea resurselor Ai plasamentelor b?ncii: optimizarea decont?rilor intra Ai interbancare: ra!ionalizarea c"eltuielilor de func!ionare: @ncasarea la timp a dob>nzilor calculate: promovarea unor servicii Ai produse bancare noi: atragerea de clien!i noi, profitabili$ Co *$(,+0 #$ (%o7",&/"0",&,$: /& *&%- (o&,$ 7" #$7" ", &,8, ($ )$%,"*&0-3 la nivelul unit?!ilor teritoriale 2a centrului de profit ce are $n vedere eficien)a financiar( a sucursalei pe termen scurt 4i strategiile de cre4tere a eficien)ei pe diverse termene+, *8, 6" ($ o%"5o ,&0- lu&ndu0se $n considerare eficien)a real( 4i poten)ial( a unui segment al activit?!ii b?ncii, toate aceste elemente conceptuale fiind incluse $n strategia bancar(! Strategia unei b(nci trebuie s( considere profitabilitatea ca o precondi)ie care influen)eaz( e isten)a, dezvoltarea 4i integritatea viitoare a b(ncii 4i consolidarea pozi)iei b(ncii $n cadrul sistemului bancar! #rofitabilitatea este un concept managerial, av&nd ca obiect evaluarea rezultatelor activit()ii b(ncii din punct de vedere al eficien)ei pe ansamblu, c&t 4i pe diferite componente manageriale! P%")",- *o *$(,+&03 (%o7",&/"0",&,$& %$(%$5" ,- 1o#&0",&,$& #$ %$&0"5&%$ & !*o(+0+" 7+ #&1$ ,&0 &0 &*,")",-'"" /- *""3 &*$0& #$ 1&9"1"5&%$ & (%o7",+%"0o% . *o #"'""0$ #$ 1" "1"5&%$ & %"!*+%"0o%. 'bordarea din punct de vedere calitativ a rezultatelor activit()ii conduce la evaluarea modalit()ilor de aplicare a diferitelor componente ale conducerii, comparativ cu elementele de strategie, astfel $nc&t s( rezulte gradul concret de realizere a componentelor de politic( 4i strategie bancar(! D" (+ *, #$ )$#$%$ 1& &2$%"&03 !$ #$,$%1" - &!,7$0 o (%o7",&/"0",&,$ & + ",-'"0o% ,$%",o%"&0$ &0$ /- *""3 o (%o7",&/"0",&,$ & (%o#+!$0o% 6" !$%)"*""0o%3 (%$*+1 6" o (%o7",&/"0",&,$ & *0"$ '"0o% /- *"". A!,7$03 + ",-'"0$ ,$%",o%"&0$3 (%o#+!$0$ 6" !$%)"*""0$3 %$!($*,") *0"$ '"" /- *"" !+ , #$7" "'" *& 7"" # *$ ,%$ #$ (%o7",. Conceptul de profitabilitate5 $4i are r(d(cinile $n principiile contabilit()ii de gestiune care are ca scop defalcarea c/eltuielilor unei b(nci pe purt(tori de costuri 4i locuri de c/eltuieli denumite $n anumite modele centre de cost! REINEM: Centrul de profit este o entitate de sine st(t(toare component( a ansamblului activit()ii, care realizeaz( sau prin intermediul c(reia se realizeaz( venituri ! Bn centru de profit nu este @n mod necesar eficient din punct de vedere al rezultatelor contabile sau e#tracontabile$ >iind privit ca o component( a activit()ii
3 5

Z Managementul bancarY, Cristi Marcel Spulb(r, Ed! Sitec/, Craiova .BB3, pag! 166016: "on Ei)u, Z #rincipii ale profitabilit()ii bancareY, Ed! E pert, ;ucure4ti .BB., pag =:

53

b(ncii, un centru de profit poate participa indirect la realizarea profitabilit()ii altor componente ale activit()ii ! 'stfel, $n func)ie de obiectivele strategice pe termen lung, banca poate men)ine $n func)iune unit()i neprofitabile $n condi)iile $n care dore4te s( se men)in( pe o anumit( pia)( local(! ;anca poate, de asemenea, s( accepte rela)ii cu un client care nu este profitabil $ns( are un anumit statut strategic pe o anumit( pia)( zonal( ! Centrele care nu $nregistreaz( profitabilitate trebuie cercetate $n scopul determin(rii neprofitabilit()ii 4i trebuie stabilite m(suri pentru rentabilizerea centrului! Dac( aceste m(suri nu permit rentabilizarea centrului $n cauz(, poate fi luat( m(sura de desfiin)are, prin care activit()ile respective vor fi lic/idate sau vor fi transferate altui centru de profit! Spre deosebire de centrele de profit, centrele de cost sunt componente ale activit()ii b(ncii care nu au leg(tur( direct( cu clien)ii, care nu particip( direct la realizarea de venituri 4i care, privite de sine st(t(tor, sunt consumatoare de venituri! 'stfel de centre de cost sunt considerate a fi departamentele din centrala b(ncii care, prin activitatea lor, nu genereaz( venituri ! S$ #"!," 2$ &!,7$0 o (%" *"(&0- #$o!$/"%$ . ,%$ (%o7", 6" (%o7",&/"0",&,$. P%o7",+0 %$(%$5" ,- %$5+0,& ,& *o ,&/"0- & $7o%,+%"0o% /- *"" *o *%$,"5&,$ . %$&0"5&%$& #$ )$ ",+%" #" *&%$ !$ #$#+* *>$0,+"$0"0$3 . )%$1$ *$ (%o7",&/"0",&,$& G*&%$ &%$ . *$ ,%+ (%o7",+0 *o ,&/"04 *+(%" #$ o !+1- #$ $0$1$ ,$ *$ + &(&%'" *o ,&/"0",-'"" $9,%&*o ,&/"0$3 " *0+58 # &"*" *o1(o $ ,& !,%&,$2"*- !&+ (%$)"5"o &0-3 o%" &!($*,+0 *o *+%$ '"&0 *o *%$,"5&, . (0& +%"0$ #$ 1&%H$," 2 . >iind str&ns legat( de activitatea de planificare, profitabilitatea se concretizeaz( $n determinarea profitului ca element central al bugetului de venituri 4i c/eltuieli ! ;(ncile din Rom&nia sunt organizate $n centre de activitate, respectiv unit()i 4i subunit()i teritoriale, care dispun de resurse 4i antreneaz( costuri! 'stfel, b(ncile $4i pun $ntrebarea dac( anumite unit()i operative din )ar( sunt sau nu sunt eficiente 4i pentru a $ncerca s( creasc( aceast( eficien)( au $nceput s( promoveze elemente de descentralizare cum ar fi* cre4terea plafoanelor de credite pentru unit()ile operative, libertatea de mar7eting, strategia de atragere de noi clien)i, etc ! #reocuparea managerilor b(ncii pentru evolu)ia costurilor a devenit, $n condi)iile accentu(rii concuren)ei bancare 4i a declinului economiei, una ma,or(, rezultat( din dificultatea de a ob)ine venituri 4i de a acoperi c/eltuielile, din ce $n ce mai mari! Una din condi)iile de baz( ale organiz(rii 4i evalu(rii profitabilit()ii unei b(nci o constituie e isten)a unui sistem informatic integrat, care s( transmit( 4i s( prelucreze datele 4i informa)iile $n timp real! #roblema de principiu pentru determinarea profitabilit()ii este aceea a administr(rii costului efectiv de banc(! #entru o reflectare c&t mai e act( trebuie s( se apeleze la costurile de gestiune financiar(, care s( reflecte toate mi4c(rile din interiorul sistemului 2intr(rile 4i ie4irile de resurse+! REINEM: Metodologia de calcul a profitabilit()ii bancare presupune*

55

 $ntocmirea situa)iilor plasamentelor 4i resurselor $n lei 4i devize 4i determinarea dob&nzilor aferente e cedentului sau deficitului de resurse, )in&nd cont de rezerva minim( obligatorie constituit( conform normelor b(ncii centrale corectarea e tracontabil( a profitului determinat din datele contabile ale unit()ii operative cu rezultatele ob)inute la punctul anterior $n func)ie de calitatea creditelor, se va proceda la includerea pe c/eltuieli 4i suportarea din rezultate a provizioanelor specifice de risc! M(surile luate $n planul organiz(rii trebuie sus)inute prin modele adecvate 4i clare, care pot permite centrelor de profit s(04i m(soare corect profitabilitatea 4i care vor fi perfec)ionate permanent! Modelele de profitabilitate6 includ toate veniturile 2dob&nzi, comisioane, ta e, alte venituri+ 4i toate c/eltuielile 2dob&nzi, salarii, ec/ipamente, amortizarea activelor, provizioane pentru credite 4i pierderi+ care revin fiec(rui centru de profit! Consider(m c( un rol important al modelelor de profitabilitate este acela al solu)ion(rii costului resurselor! #entru stimularea sucursalelor $n asigurarea de resurse este absolut necesar ca, pentru e cedentul de depozite disponibilizate la Central(, s( se calculeze dob&nzi, a4a cum pentru neasigurarea resurselor, alte sucursale s( fie afectate cu costuri corespunz(toare! Determinarea profitabilit()ii pe centre de profit ar trebui s( rezulte din datele din bilan), dar pentru c( $n sistemul bancar rom&nesc banca are un singur bilan) centralizat, $nregistr(rile contabile nu permit localizarea tuturor costurilor 4i veniturilor acolo unde se produc! Modelele au rolul de a solu)iona acest nea,uns 4i de a permite determinarea profitabilit()ii la fiecare unitate bancar( $n parte! REINEM: %rganizarea activit()ii de determinare a profitabilit()ii are mai multe etape* a+ prima etap( presupune organizarea profitabilit()ii la nivelul fiec(rui ,ude), respectiv la sucursalele ,ude)ene care se organizeaz( ca centre de profitb+ a doua etap( $nseamn( trecerea la organizarea ca centru de profit a tuturor unit()ilor teritorialec+ a treia etap( ad&nce4te procesul de determinare a profitabilit()ii p&n( la client 4i produs bancar! REINEM: Mn concluzie, $ntocmirea modelelor de profitabilitate trebuie s( corespund( unor proceduri care s( includ(* calcularea profitabilit()ii la nivel de centru de activitate colectarea 4i evaluarea calculelor de la centrele de cost 4iAsau profit monitorizarea profitabilit()ii tuturor centrelor de profitabilitate, inclusiv a celor din Central( modalit()i de raportare a analizelor efectuate6

Cristi Marcel Spulb(r, Z Management bancarY, Ed! Sitec/, Craiova .BB3, pag! 19B0195!

56

 realizarea analizei de profitabilitate 4i prezentarea rezultatelor managerilor b(ncii! E)&0+&%$& (%o7",&/"0",-'"" + $" /- *" *o1$%*"&0$ !$ /&5$&5- ($ " #"*&,o%"" (%o7",&/"0",-'"" /& *&%$ *$ %$70$*,- 2%&#+0 #$ %$&0"5&%$ & (%o7",+0+". Mn practica bancar( interna)ional( ace4ti indicatori reprezint( elementele analizei venitului* rentabilitatea capitalului, ca raport $ntre venitul net 4i capitalul propriu, e prim( eficien)a utiliz(rii capitalului propriu rentabilitatea activelor, ca raport $ntre venitul net 4i activele totale, e prim( eficien)a utiliz(rii activelor multiplicatorul capitalului, ca raport $ntre activele totale 4i capitalul propriu, arat( eficien)a global( a utiliz(rii capitalului propriu profitul marginal ce arat( procentul de profit realizat din veniturile totale din opera)ii gradul de utilizare a activelor, ca raport $ntre venitul total din opera)ii 4i totalul activelor! S"1(0& $0&/o%&%$ & &*$!,o% " #"*&,o%" + $!,$ . #$&?+ !3 $" ,%$/+" # *o1(&%&'" *+ " #"*&,o%"" &0,o% /- *" ($ ,%+ & !$ (+,$& #$,$%1" & !,& #" 2-+0 %$&0 &0 /- *"" #" (+ *, #$ )$#$%$ &0 (%o7",&/"0",-'"". REINEM: Mn practic( se utilizeaz( trei tipuri de compara)ii * a+ compara)ia cu indicatorii aceleia4i b(nci $n decursul anilorb+ compara)ia cu indicatorii medii ai altor b(nci $n cadrul aceleia4i perioadec+ compara)ia cu indicatorii planifica)i, c&nd banca $4i elaboreaz( strategii pe diverse termene! =n cazul analizei cronologice este obligatorie actualizarea la infla!ie, pe c>nd analiza indicatorilor comparativ cu cei ai altor b?nci este mai complicat? deoarece b?ncile au o structur? de activitate diferit?, re!eaua teritorial? mai mult sau mai pu!in e#tins?$ Acest lucru impune gruparea b?ncilor pe categorii clare stabilite @n baza unor criterii bine determinate, astfel @nc>t banca sau grupurile de b?nci selectate pentru compara!ie s? se raporteze cel mai bine la situa!ia b?ncii care face analiza$ Compara!ia cu o banc? sau crearea unui grup de b?nci ar putea fi f?cut? dup? m?rimea activelor, num?rul de unit?!i teritoriale, ponderea pe care o ocup? pe pia!a bancar?$ Conceptul de profitabilitate se e tinde $n cadrul activit()ii de urm(rire, evaluare 4i control al managementului la nivelul $ntregii b(nci, put&ndu0se discuta de profitabilitatea b(ncii ca entitate economic( de sine st(t(toare! P%o7",&/"0",&,$& /- *"" $!,$3 . 7o #3 o %$5+0,& ,- & . !+1-%"" o &02$/%"*$ & (%o7",&/"0",-'"" !+/+ ",-'"0o% !&0$ ,$%",o%"&0$ o%" & (%o7",&/"0",-'"" *0"$ '"0o% !&+ & (%o#+!$0o% 6" !$%)"*""0o% (%o1o)&,$ #$ /& *-. D"1" +&%$& . ,"1( & ($%7o%1& '$0o% /& *&%$ %$70$*,&,- #$ !*-#$%$& (%o7",+0+"3 *%$6,$%$& & 2&?-%"" $&*o($%",$ & /- *"0o%3 %$#+*$%$& 0"*>"#",-'""3 !+ ,

59

!$1 $ . 2%"?o%-,o&%$3 #&% *&%$ !$!"5&,$ 0& ,"1( (o, ($%1",$ 0+&%$& + o% 1-!+%" *o%$!(+ 5-,o&%$. Mn concluzie, scopul esen)ial al $ntreprinz(torului bancar pe care acesta $l urm(re4te de0a lungul $ntregii sale activit()i de management, apreciind cu gri,( anga,(rile pe linia procur(rii resurselor 4i utilizarea acestora prin acordarea de credite 4i )in&nd seama de toate riscurile posibile, este ob)inerea de venituri, respectiv ma imizarea profitului bancar! B.2. I #"*&,o%" #$ &(%$*"$%$ & ($%7o%1& '$0o% /& *&%$ Managementul bancar urm(re4te prin e celen)( ob)inerea de profit, adic( o performan)( bancar( superioar(! I !,%+1$ ,$0$ #$ 1-!+%&%$ 6" %$#&%$ & ($%7o%1& '$" /& *&%$ !+ , #"7$%",$3 #&%3 . 7" &03 + +0 #" *$0$ 1&" $7"*"$ ,$ .0 *o !,",+"$ !"!,$1+0 #$ " #"*&,o%" 1&" 1&%$ !&+ 1&" 1"*3 +,"0"5&, . &*$!, !*o(3 *&%$ #$(" #$ #$ 7"$*&%$ /& *- . (&%,$. "ndicatorii de performan)( bancar( arat( cum st( banca la un moment dat, ceea ce permite ca managerii s( ia m(suri $n consecin)(, de p(strare a performan)ei dac( indicatorii sunt pozitivi, sau de $mbun(t()ire a performan)ei dac( indicatorii nu sunt la nivelul la care banca 4i i0a propus! "ndicatorii de apreciere a performan)elor bancare au o mare e presivitate, reflect&nd o multitudine de aspecte* gradul de generare a profitului, eficien)a opera)ional( 4i managerial(, etc! AceAti indicatori rezult? din datele contabile care reflect? perioada de referin!? &bilan!ul contabil Ai contul de profit Ai pierdere', m?rimea lor fiind rezultatul compar?rii posturilor bilan!iere$ E ist( mai multe grup(ri a indicatorilor de apreciere a performan)elor bancare, $ns( dou( sunt cele mai importante! REINEM: #rima grupare9 se face $n func)ie de* indicatorii de apreciere utiliza)i de ;anca Ea)ional( a Rom&niei, indicatorii reglementa)i de Ministerul >inan)elor 4i de indicatorii selec)iona)i din literatura de specialitate! 'stfel, la o banc( organizat( pe centre de profit, este util ca analiza s( se structureze prin dou( categorii de indicatorii de performan)( bancar(* indicatori de urm(rit la ")$0+0 C$ ,%&0$" /& *&%$, $n num(r de 16 indicatori de urm(rit la ")$0+0 !+*+%!&0$0o%, $n num(r de =! Indicatorii de eficien!? la nivelul $entralei sunt% rata profitului brut, rata profitului net, rata rentabilit?!ii, rentabilitatea activelor, rentabilitatea capitalului social, rentabilitatea capitalului propriu, profitul pe salariat, mar0a dob>nzii, costul activit?!ii, utilizarea activelor, multiplicarea capitalului, rata stabilit?!ii financiare, ponderea salariilor @n totalul c"eltuielilor de func!ionare, productivitatea muncii$ Indicatorii de eficien!? ce trebuie calcula!i de sucursale sunt% rata profitului, profitul pe salariat, ponderea salariilor @n total c"eltuieli de func!ionare a
9

"on Ei)u, Z #rincipii ale profitabilit()ii bancare Y, Ed! E pert, ;ucure4ti .BB., pag! 63065!

5:

b?ncii, c"eltuieli de func!ionare pe salariat, gradul de acoperire a creditelor cu resurse proprii, ponderea creditelor restante @n total credite, ponderea dob>nzilor ne@ncasate @n termen @n total dob>nzi$ 'naliza indicatorilor de eficien)( ai b(ncii genereaz( decizii de mare importan)( pentru evolu)ia viitoare 4i pentru performan)a proprie $n ansamblu! REINEM: ' doua grupare: a indicatorilor de apreciere a performan)elor bancare se face $n func)ie de indicatorii prezenta)i de literatura de specialitate occidental(, dar 4i de teoria 4i practica bancar( rom&neasc(, gruparea realiz&ndu0se $n func)ie de principalele direc)ii 4i obiective ale managementului bancar* 1$ indicatori de apreciere a eficien!ei: 2$ indicatori de apreciere a profitabilit?!ii Ai rentabilit?!ii: C$ indicatori de apreciere a calit?!ii activelor: D$ indicatori de apreciere a lic"idit?!ii Ai solvabilit?!ii: 6! indicatori de analiz? a veniturilor Ai costurilor bancare$ I #"*&,o%" #$ &(%$*"$%$ & $7"*"$ '$" 'ctivitatea de ansamblu a b(ncii poate fi apreciat( prin calcularea 4i compararea urm(torilor indicatori de eficien)(* Rata profitului brut reflect( valoarea veniturilor ob)inute pentru realizarea unei unit()i de profit 4i prezint( gradul $n care centrul de profit realizeaz( dezideratul ma imiz(rii veniturilor $n condi)iile minimiz(rii c/eltuielilor, calcul&ndu0se ca raport procentual $ntre profitul brut 4i veniturile totale! profit brut 1BB Rata profitului brut K venituri totale Rentabilitatea m(soar( rezultatele managementului bancar, de optimizare a flu urilor elementelor de activ $n corelare cu volumul 4i structura resurselor atrase! "ndicatorul se calculeaz( ca raport procentual $ntre profitul brut 4i total c/eltuieli, valoarea sa fiind cu at&t mai mare cu c&t o unitate de profit se ob)ine cu un volum minim de c/eltuieli ! profit brut 1BB Rentablilitatea K c/eltuieli totale #roductivitatea muncii lucr(torului bancar e prim( eficien)a lucr(torului bancar 2u!m! A salariat+, calcul&ndu0se ca raport $ntre profitul brur 4i num(rul mediu 2total+ de salaria)i ! profit brut #roductivitatea muncii lucr(torului bancar K numar mediu salariati #onderea salariilor $n totalul c/eltuielilor cu func)ionarea b(ncii se calculeaz( ca raport procentual $ntre suma salariilor 4i c/eltuielile aferente acestora 4i c/eltuielile cu func)ionarea !
:

Cristi Marcel Spulb(r, Z Management bancar Y, Ed! Sitec/, Craiova, .BB3, pag :.0:?!

5=

#onderea salariilor $n totalul c/elt! de func)ionare K salarii 4i aferente 1BB c/eltuieli de functionare C/eltuielile cu func)ionarea ce revin pe salariat arat( 4i ei eficien)a muncii lucr(torilor bancari, valoarea acestora trebuind s( fie c&t mai redus(! C"eltuieli! functionare CfAsal K 2alariati 1radul de acoperire a c/eltuielilor cu salariile din comisioanele $ncasate se calculeaz( ca raport procentual $ntre comisioanele $ncasate 4i salariile plus c/eltuielile aferente ! comisioane $ncasate 1BB 1asc K salarii + c/eltuieli aferente 1radul de acoperire a c/eltuielilor cu func)ionarea b(ncii din comisioane se calculeaz( ca raport procentual $ntre comisioanele $ncasate 4i c/eltuielile cu func)ionarea b(ncii ! comisioane $ncasate 1BB 1acfc K c/eltuieli de functionare I #"*&,o%" #$ &(%$*"$%$ & (%o7",&/"0",-'"" 6" %$ ,&/"0",-'"" Literatura 4i practica bancar( occidental( prezint( pentru aprecierea profitabilit()ii globale a b(ncii o serie de indicatori * Randamentul capitalului sau al fondurilor proprii 2R%E0 Return of EOuitP+ m(soar( randamentul procentual al fiec(rei unit()i monetare de fonduri proprii! "ndicatorul se calculeaz( ca raport procentual $ntre venitul net 4i fondurile proprii totale! R%E K
venit net #1BB fonduri proprii totale

Randamentul activelor 2R%'0Return of 'ssets+ m(soar( venitul generat de fiecare unitate monetar( de active! "ndicatorul se calculeaz( ca raport procentual $ntre venitul net 4i active totale! venit net 1BB R%' K active totale Multiplicatorul fondurilor 2 EM0 Leverage Multiplier+ compar( activele cu fondurile proprii , astfel c( o valoare mare a acestui indicator arat( un grad mare de $ndatorare financiar( ! 'cest indicator se calculeaz( ca raport $ntre active totale 4i total fonduri proprii! EM K
active totale total fonduri proprii

1BB-

Este de semnalat coresponden)a $ntre cei trei indicatori prezenta)i p&n( acum astfel c( * ROE A ROA 9 EM . #entru apreciera profitabilit()ii mai pot fi folosi)i 4i indicatorii *

5?

 rata c/eltuielilor cu dob&nda, ca raport $ntre c/eltuielile cu dob&nda 4i venitul total din e ploatare rata altor c/eltuieli, ca raport $ntre alte c/eltuieli dec&t dob&nda 4i venitul total din e ploatare rata provizioanelor pentru credite nerambursate, ca raport $ntre provizioane 4i venitul total din e ploatare rata impozitelor, ca raport $ntre impozitul pe venit 4i venitul total din e ploatare! Mn practica bancar( rom&neasc( , cu unele diferen)e determinate , $n special de legisla)ie 4i metodele contabile, pot fi utiliza)i pentru aprecierea profitabilit()ii 4i rentabilit()ii b(ncilor comerciale urm(torii indicatori* Rata rentabilit()ii financiare 2Rrf 0 rentabilitatea capitalului propriu+ m(soar( rezultatele managementului bancar $n 4i e prim( pentru ac)ionari efectul anga,(rii lor $n activitatea b(ncii! Mn cazul unit()ilor care se bazeaz( $ntr0o mare m(sur( pe surse atrase pentru a04i sus)ine activele, rentabilitatea capitalului propriu are o tendin)( de cre4tere! % rentabilitate prea mare, $ns(, indic( o m(rime necorespunz(toare a capitalului propriu 4i, prin urmare, o capacitate redus( de a atrage fonduri suplimentare de pe pia)a financiar(! "ndicatorul se calculeaz( ca raport procentual $ntre profitul net 4i capitalul propriu! Eivelul de 1B0.B T al indicatorului este apreciat de unii speciali4ti ca fiind corespunz(tor! Rata rentabilit()ii financiare K
profit net capital propriu 1BB -

Rata rentabilit()ii economice 2Rre 0 rentabilitatea activelor+ e prim( efectul capacit()ii manageriale de a utiliza resursele financiare 4i reale ale b(ncii, calcul&ndu0se ca raport procentual $ntre profitul net 4i active! "ndicatorul este m(sura cea mai fidel( a performan)elor bancare, $ntruc&t e prim( direct rezultatul $n func)ie de modul specific de optimizare a opera)iunilor active! % evolu)ie descresc(toare a indicatorului este un indiciu c( banca respectiv( $nt&mpin( dificult()i $n realizarea veniturilor, $n timp ce un trend cresc(tor este un semnal pozitiv, dar poate indica de asemenea o politic( de plasamente foarte agresiv( a b(ncii, ceea ce presupune asumarea de riscuri mari! profit net 1BB Rata rentabilit()ii economice K active Efectul de p&rg/ie2Ep+ relev( gradul $n care utilizarea unor resurse suplimentare serve4te cre4terii rentabilit()ii capitalului propriu! Efectul anga,(rii unor resurse suplimentare este considerat favorabil atunci c&nd este cel pu)in egal cu rentabilitatea economic(! "ndicatorul se calculeaz( ca raport $ntre active 4i capital propriu! Cu c&t ponderea capitalului propriu este mai mare, cu at&t riscul bancar este mai mic iar efectul de p&rg/ie de asemenea! Mn caz contrar, c&nd ponderea este mai mic(, riscul bancar 4i efectul de p&rg/ie sunt mai mari! Efectul de p&rg/ie K
active capital propriu

Cei trei indicatori prezenta)i anterior se afl( $n rela)ie direct( *

6B

R%7 A R%$ 9 E( Rata profitului net 2Rpn+ are o m(rime care depinde de raportul dintre veniturile 4i c/eltuielile b(ncii 4i de structura veniturilor 4i costurilor activit()ii bancare ! Mn m(sura $n care tarifarea serviciilor bancare se face e plicit, $n sensul c( fiecare serviciu este diferen)iat prin pre)uri deosebite, indicatorul poate fi calculat pe diversele componente ale activit()ii b(ncii fiind raportul procentual $ntre profitul net 4i veniturile totale! "ndicatorul reprezint( principalul instrument de analiz( atunci c&nd se urm(re4te reducerea costurilor cu activitatea b(ncii ! profit net 1BB Rata profit net K venituri totale Rata utiliz(rii activelor 2Rua0randamentul activelor+ depinde de m(rimea dob&nzii active pe pia)( 4i de structura activelor bancare 4i prezint( ponderea activelor purt(toare de dob&nzi $n totalul activelor! Ma imizarea indicatorului se realizeaz( prin cre4terea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri! 'ceast( cre4tere este $ns( limitat( de* faptul c( aceste active sunt 4i cele mai riscante, iar desf(4urarea activit()ii bancare presupune 4i includerea unor active care nu aduc venituri! "ndicatorul se calculeaz( ca raport procentual $ntre venituri totale 4i active ! venituri totale 1BB Rata utiliz(rii activelor K active Mntre indicatorii prezenta)i e ist( 4i rela)ia * R%$ A R( 9 R+& Mar,a net( a dob&nzii2Mnd+ este un indicator de mare sensibilitate pentru activitatea bancar( , calcul&ndu0se ca raport procentual $ntre venituri nete din dob&nzi 4i active generatoare de venit 2medii+! % mar,( sc(zut( poate fi rezultatul dependen)ei b(ncii fa)( de resursele atrase pe termen scurt! 8endin)a de cre4tere a indicatorului reflect( rezultatul optimiz(rii managementului activelor 4i pasivelor bancare sau al investi)iilor $n active riscante! Dalorile normale ale indicatorului sunt considerate a fi $ntre 3 T 4i 1B T! Mar,a net( a dob&nzii K
venituri nete din dobanzi active generatoare de venituri medii 1BB -

I #"*&,o%" #$ &(%$*"$%$ & *&0",-'"" &*,")$0o% Evaluarea calit()ii activelor bancare prezint( o importan)( deosebit( $n analiza de ansamblu a performan)elor bancare 4i se realizeaz( cu a,utorul indicatorilor calit()ii activelor, care pun $n eviden)( structura activelor unei b(nci din punct de vedere al performan)ei 4i din punct de vedere al capacit()ii de a produce venituri! #entru evaluarea activelor bancare literatura 4i practica de specialitate folose4te o serie de indicarori, cei mai importan)i fiind urm(torii* #onderea activelor neperformante $n total active pune $n eviden)( activele care nu concur( la dezvoltarea performan)elor b(ncii, un volum mare al activelor neperformante conduc&nd la cronicizarea pierderilor cu efecte ma,ore asupra capitalului

61

b(ncii ! 'cest indicator se calculeaz( ca raport procentual $ntre activele neperformante 4i totalul activelor ! active neperformante 1BB #onderea activelor neperformante $n total active K total active #onderea creditelor restante $n total active sau total credite reflect( gradul de rambursare a creditelor acordate $n perioada de timp analizat(! 'naliza nivelului 4i tendin)elor ratei acestui indicator conduce la identificarea riscului poten)ial al portofoliului de $mprumuturi, astfel $nc&t o rat( $nalt( reflect( un risc ridicat, c&t 4i cre4terea provizioanelor constituite ca urmare a deterior(rii serviciului datoriei $n rela)ia banc(0client! Mn practica bancar( rom&neasc( se apreciaz( c( o pondere a creditelor restante $n total credite mai mic( de 6T reflect( o bun( administrare a portofoliului de credite! 'cest indicator se calculeaz( ca raport procentual $ntre creditele restante 4i total credite 2total active+! credite restante 1BB #onderea creditelor restante $n total active K total crediteAtotal active #onderea provizioanelor pentru credite neperformante 4i dob&nzi restante $n total credite tinde s( creasc( pe m(sur( ce calitatea portofoliului de credite scade ! % valoare mare a acestui indicator demonstreaz( nu numai nivelul ridicat al creditelot neperformante $n titalul portofoliului de credite, dar 4i preocuparea b(ncii de a se prote,a prin constituirea de provizioane substan)iale! 'cest indicator se calculeaz( ca raport procentual $ntre provizioane pentru credite neperformante 4i dob&nzi restante 4i totalul creditelor! #onderea provizioanelor pentru credite neperformante 4i dob&nzi restante $n total credite provizioane pentru credite neperformante 4i dobanzi restante 1BB K total credite #entru evaluarea calit()ii activelor se mai pot folosi 4i al)i indicatori* ponderea pierderilor nete din credite $n total credite restante ponderea provizioanelor $n pierderile nete din credite 4i dob&nzi ponderea dob&nzilor restante $n total credite ponderea dob&nzilor restante $n total credite restante ponderea dob&nzilor restante $n total dob&nzi ponderea creditelor totale $n total active! I #"*&,o%" #$ &(%$*"$%$ & 0"*>"#",-'"" 6" !o0)&/"0",-'"" "ndicatorii privind solvabilitatea reflect( capacitatea b(ncii de a sus)ine cu a,utorul capitalului propriu $ntreaga activitate, calcul&ndu0se ca raport procentual $ntre capitalul propriu 4i total active 2sau credite sau surse atrase+! capitalul propriu 1BB Solvabilitatea K total!active capitalul propriu 1BB Solvabilitatea K credite

6.

capital propriu 1BB surse atrase Un alt indicator de solvabilitate este indicatorul de adecvare a capitalului prin care se $ncearc( s( se previn( situa)iile $n care b(ncile $4i sporesc veniturile, dar 4i riscurile, oper&nd dincolo de limitele de siguran)( impuse de fondurile proprii, care asigur( solvabilitatea b(ncii! 'stfel c(, indicatorul de solvabilitate se calculeaz(, aici* fie ca raport procentual $ntre fondurile proprii 4i e punerea net( trebuind s( fie mai mare sau egal cu 1.T, fie ca raport procentual $ntre capital propriu 4i e punerea net( trebuind s( fie mai mare sau egal cu =T! Solvabilitatea K Solvabilitatea K
capital propriu e punerea net( 1BB -

Liciditatea bancar( reprezint( capacitatea b(ncii de a efectua $n orice moment pl()i din conturile titularilor, la cererea acestora, banca trebuind s( dispun( de rezerve suficiente respectiv active ce pot fi utilizate ca mi,loace de plat( sau care pot fi transformate operativ $n astfel de mi,loace, aceste rezerve influen)&nd $n mod direct gradul de lic/iditate al b(ncii! Limita minim( a indicatorului de lic/iditate este 1 4i se calculeaz( ca raport $ntre lic/iditatea efectiv( 2total active N total anga,amente $n afara bilan)ului primite+ 4i lic/iditatea necesar( 2total obliga)ii N total anga,amente $n afara bilan)ului date+! Lic/iditatea bancar( mai poate fi apreciat( 4i de al)i indicatori* Lic/iditatea activelor lic/ide este un indicator care m(soar( cele mai lic/ide active ale b(ncii, iar o valoare mare a sa demonstreaz( o bun( capacitate de reac)ie la eventualele probleme generate de lipsa de lic/iditate! Se calculeaz( ca raport procentual $ntre numerar, titluri guvernamentale, opera)iuni interbancare 4i totalul activelor ! active lic/ide 1BB Lic/iditatea activelor lic/ide K surse atrase Lic/iditatea creditelor arat( gradul de lic/iditate al creditelor, respectiv capacitatea de rambursare a acestora, creditele fiind apreciate cu un grad de lic/iditate redus ! "ndicatorul se calculeaz( ca raport procentual $ntre total credite 4i total active, nivelul s(u ridicat indic&nd o lic/iditate activ( sc(zut(! credite 1BB Lic/iditatea creditelor K total active credite 1BB sau Lic/iditatea creditelor K surse atrase Lic/iditatea activelor lic/ide sigure dac( are o valoare ridicat( $nseamn( c( riscul de lic/iditate este sc(zut! 'cest indicator se calculeaz( ca raport procentual $ntre numerar, depozite, titluri guvernamentale 4i totalul activelor ! active lic/ide sigure 1BB Lic/iditatea activelor lic/ide sigure K total active Lic/iditatea interbancar( e prim( pozi)ia unei b(nci fa)( de celelalte b(nci din sistemul bancar, compar&ndu0se crean)ele cu obliga)iile b(ncii $n raport cu restul b(ncilor din sistem! 'cest indicator poate fi determinat separat pentru rela)ia cu banca

63

central( 4i separat pentru celelalte b(nci prin intermediul indicatorului Xcapitalurilor fierbin)iY care se determin( ca raport procentual $ntre active pe pia)a monetar( 4i pasive pe pia)a monetar( ! I #"*&,o%" #$ & &0"5- & )$ ",+%"0o% 6" *o!,+%"0o% /& *&%$ Evaluarea performan)elor bancare trebuie completat( cu analiza structural( a veniturilor 4i costurilor bancare prin intermediul indicatorilor* #onderea veniturilor din dob&nzi $n total active se calculeaz( ca raport procentual $ntre venituri din dob&nzi 4i total active! venituri din dob&nzi 1BB #onderea veniturilor din dob&nzi $n total active K total active #onderea veniturilor din alte surse dec&t dob&nzile $n total active se calculeaz( ca raport procentual $ntre venituri din alte surse dec&t dob&nzile 4i total active ! venituri din alte surse decat dobanzile 1BB #vas K total active Rata c/eltuielilor cu dob&nzile fa)( de total active se calculeaz( ca raport procentual $ntre c/eltuieli cu dob&nzile 4i total active! Rata c/eltuielilor cu dob&nzile fa)( de total active K c/eltuieli cu dobanzile 1BB total active Eivelul indicatorilor de performan)( constituie repere de ma im( importan)( $n utilizarea informa)iei bancare! 'ceste informa)ii au $n vedere performan)ele trecute, situa)ia prezent( 4i previziuni pentru performan)ele viitoare ale activit()ii bancare! Mn toate aceste faze, dar mai ales pentru performan)ele viitoare, sunt luate $n considerare mai multe alternative, ipoteze astfel inc&t s( poat( fi luat( decizia optim( de fiecare dat(! Indicatorii de performan!? pot fi urm?ri!i Ai @n teritoriu la nivelul sucursalelor Ai agen!iilor, unde analiza lor trebuie s? aib? @n vedere @n primul r>nd creditele pentru c?, deocamdat? , acestea au o pondere foarte mare @n totalul bilan!ului bancar, dar Ai plasamentele @n vederea realiz?rii unei structuri optime a activit?!ii$ =n evaluarea activit?!ii bancare nu este suficient? cunoaAterea modului de construire a sistemului de indicatori, ci mai ales precizarea intervalelor @n care ei pot varia $ ,ealizarea acestui deziderat implic?, desigur, cunoaAterea rezultatelor ob!inute de !?rile cu sisteme bancare avansate$ Mn concluzie, $mbun(t()irea performan)elor bancare, presupune ac)iunea con,ugat( a doi factori* pe de o parte optimizarea raportului $ntre nivelul dob&nzilor active 4i cel al dob&nzilor pasive, iar, pe de alt( parte, optimizarea structurii plasamentelor 4i a resurselor! De asemenea, optimizarea managementului bancar 4i cre4terea performan)elor bancare este condi)ionat( de identificarea, evaluarea, gestionarea 4i limitarea riscurilor bancare!

65

B.:.Co!,+%"0$ /& *&%$ B.:.1. S+%!& )$ ",+%"0o% 6" #$!," &'"& *>$0,+"$0"0o% Din cele mai vec/i timpuri, activitatea bancilor in calitate de intermediari in circuitul capitalului a avut drept principala sursa de venit #o/& #&3 respectiv 1&%?& #$ #o/& #&3 respectiv diferenta dintre veniturile incasate sub forma de dobanzi pentru creditele acordate 2sau plasamentele remunerate pe principiul dobanzii+ si c/eltuielile efectuate sub forma de dobanzi privind resursele mobilizate! "n timp, gama serviciilor bancare fara suport de capital s0a e tins si s0au multiplicat veniturile din aceste operatiuni, venituri ce au inceput a fi semnificative! Evolutiile de pe pietele de capital au dus treptat la restrangerea relativa a locului si rolului bancilor in calitate de intermediari efectivi in circuitul capitalului, astfel ca e tinderea sferei si ma,orarea dimensiunilor veniturilor din alte surse decat dobanzile devine un obiectiv vital al evolutiei activitatii bancare, in anii nostri, in tarile dezvoltate! REINEM: Evolutia veniturilor este strans legata de desfasurarea in timp a c/eltuielilor, ambele considerate din aceleasi puncte de vedere J !+%!$ G%$!($*,") #$!," &,""4 #" ;(%")" # #o/& 5"0$@ J !+%!$ G%$!($*,") #$!," &,""4 #" ;(%")" # &0,$0$ #$*&, #o/& 5"0$. "n practica si teoria bancara s0a implementat, ca o orientare primordiala, necesitatea de a promova tendintele #$ &*o($%"%$ *&, 1&" #$(0" & & *>$0,+"$0"0o% #$ &0,& &,+%& #$*&, #o/& 5"0$ (%" )$ ",+%" (%o(%""3 aceste realizari devenind una dintre cele mai actuale si mai semnificative modalitati de manifestare a performantelor bancare sub denumirea de eficienta! La o analiza mai amanuntita a faptelor, se poate observa ca pentru grupurile de banci cu potentiale diferite e ista o repartizare specifica a surselor de venituri potentiale, diferite de media de ansamblu, asa cum se vede in tabelul 9!.! E)"#$ ,3 1+0,$ #" ,%$ #$o!$/"%" %$5+0,& #" ,&0"& !" #"!($%!&%$& %$,$0$" /& *&%$ ($ ,"( #$ /& *"3 " ,%+*&, %$(&%,"5&%$& " ,$%",o%"+ !" &%"& #$ *+(%" #$%$ *o !,",+"$ + & #" ,%$ (%$1"!$0$ (%" *"(&0$ &0$ *%$!,$%"" )$ ",+%"0o% &0,$0$ #$*&, #o/& 5"0$. T&/$0+0 B.1. D"!,%"/+"%$& )$ ",+%"0o% &0,$0$ #$*8, #o/8 5"0$ ($ !+%!$ #$ (%o)$ "$ '- GSUA-1<<I4 S+%!$ #$ )$ ", To&,$ /- *"0$ R$(&%,"'"& /- *"0o% #+()&0o&%$& &*,")$0o% G. 10#. USD4

66

8a e privind conturile de depozit 8a e privind operatiunile fiduciare 8a e privind ipotecile 8a e si comisioane privind produsele de asigurare 8a e privind cardurile de credit 8a e si comisioane privind produsele de investitii

6:,6 T 1:,6 T 15,: T :,:T

(8 - 0& 1==1== 2== 9B,1 T 6.!6 T ?,: T .B,5 T 19,= T 1.,? T ?,. E 9,6 T

($!,$ 2== 5:,B T .6,. T 11,: T 5,3T

9,: T 93T

9,5T :,3 T

9,3T 7,C E

:,?T 9,6T

2ursa% A6A 6an9ing Fournal &Gebruar/ 1<<8' #rin asemenea comparatie, fiecare unitate, functie de talie, va putea sa aprecieze masura in care eforturile sale o aliniaza la medie si implicit va estima caile prin care poate sa asigure cresteri efective ale acestui tip de venituri, in masura sa0si creasca si perfonnantele, respectiv eficienta! REINEM: ; preocupare deosebita a tuturor bancilor este scaderea c"eltuielilor de alta natura decat dobanzile, in masura sa aiba un efect ma0or in cresterea eficientei activitatii bancare$ REINEM: Co!,+%"0$ *+ !&0&%""0$ reprezinta un element important de cost! Dimensiunea lor, corelata cu numarul personalului, subliniaza comparativ eforturile depuse pentru eficientizarea activitatii bancare care inseamna concomitent* - reducerea numarului de persoane anga,ate- scaderea ponderii costurilor salariale in totalul veniturilor brute, in conditiile cresterii gradului de inzestrare si de randament al te/nologiilor bancare moderne! 'sa cum arata e perienta tarilor dezvoltate, in conditiile in care volumul operatiunilor bancare a crescut considerabil, eforturile pentru reducerea personalului si diminuarea costurilor de personal, ca pondere a veniturilor brute, au avut efecte pozitive diferite, dar substantiale, in tarile dezvoltate! "n conditiile unei cresteri importante a cifrei de afaceri in perioada considerata, se observa orientarea neta catre restructurare si cresterea productivitatii muncii, fapt reflectat prin tendinta de scadere relativa a ambilor indicatori! #e de o parte, cresterile de personal, indicator de semnificatie absoluta, sunt, in marea ma,oritate a tarilor, de mici dimensiuni, in raport de fenomenele ma,ore de crestere a retelei si sporire a volumului de operatiuni!

69

#e de alta parte, costurile de personal, in e presie relativa, prezinta in toate tarile scaderi impresionante! Evident ca eforturile de rationalizare si reducere a costurilor de personal, in special, s0au spri,init, pe scara larga, pe efectele modernizarii te/nologiilor! bancare si pe caracteristicile superioare ale produselor bancare noi! B.:.2. S,%+*,+%& *o!,+%"0o% ($ 7+ *'"+ " REINEM: "n activitatea bancilor, operatiunile desfasurate sunt strans legate de tipurile de functiuni pe care le indeplinesc bancile, respectiv activitati legate de* J gestiunea conturilor si mi0loacelor de plata: J gestiunea creditelor: J gestiunea titlurilor: J gestiunea valutara: J prestarea de servicii specifice &comision si consultanta'$ Este necesar ca fiecare din activitati sa asigure bancii surse de venit proportionate cu eforturile desfasurate de banca in scopul prestarii serviciilor in cauza! S$(&%&%$& *o%$*,& & *o!,+%"0o% ($ 7+ *,"+ " %$(%$5" ,& + & #" *o #",""0$ #$ /&5& &0$ &!"2+%&%"" 2$!,"+ "" ($ *$ ,%$ #$ %$!(o !&/"0",&," #$ *&,%$ 7"$*&%$ /& *& !" #$)" $ o *o #","$ & (%o(&!"%"" !&0$3 " !$ !+0 *& o o%"$ ,$&5& !(%$ *$0$ 1&" %$ ,&/"0$ &*,")",&,". Daca aceasta ar trebui sa fie o optiune obisnuita a fiecarei banci, este o situatie cu atat mai nefireasca daca fenomenul se manifesta la nivelul unei tari, unde o optiune politica are ca efect o stare de fapt negativa pentru sistemul bancar si pentru rentabilitatea lui! Este cazul F%& ,$"3 care in ultima vreme are o rentabilitate deosebit de scazuta, determinata, in principal, de costurile neacoperite efectuate obligatoriu de catre banci privind gestiunea conturilor si a mi,loacelor de plata! 'naliza dinamicii gestiunii mi,loacelor de plata scoate in evidenta persistenta unui deficit ma,or! T&/$0+0 B.2. G$!,"+ $& 1"?0o&*$0o% #$ (0&,- *& (&%,$ & ($%7o%1& '$0o% /& *&%$ P$%7o%1& '& #$ %$7$%" '1<J1 1<JI 3?,6 T 9!6 T 3B,5 T 66,B 1<<: 3:!BT 16 T .:,B T :B,B

T din costurile de e ploatare 51,1 T E din produsul net bancar 9,1 T Deficit E din total costuri 3.,5 T Deficit in miliarde franci 0 2ursa% Commission 6ancaire H 1<<C

6:

Evident in aceste cifre se reflecta trasaturi proprii >rantei, a carei situatie o reprezinta, dar fenomenul este prezent si pe alte meridiane! "n >ranta, politica generala in domeniul colectarii depozitelor si distribuirii creditelor, ca latura a politicii economice, a avut vreme indelungata trasaturi similare, tipice, pe care le regasim in ma,oritatea tarilor dezvoltate, trasaturi pe care le reamintim pe scurt aici* J neremunerarea depozitelor la vedereJ stabilirea de regimuri speciale pentru depunerile de economii la termen 2in special cele ce creeaza temeiul acordarii unor credite pentru constructii de locuinte sau de consum+ si conditionate cu dobanzi miciJ efectuarea unor operatii de gestiune a incasarilor si a platilor 2viramente+ in mod gratuit sau cu costuri reduse 2oricum sub c/eltuielile reale+! 'ceste laturi ale politicii de credit au distorsionat raportul dintre venituri si c/eltuieli, pe functiuni, conducand la solutia acoperirii globale a c/eltuielilor bancare! E9"!,& " *& %$," $%" "1(o%,& ,$ " *$ (%")$!,$ ,&%"7&%$& o($%&,""0o% #$ 2$!,"+ $3 " *&!&%" !" (0&,"3 *&%$ !$ *o !"#$%& $*$!&% & 7" &*o($%",$ ($ *&" o*o0",$3 " ,%+*&, #$!7&!+%&%$& &**$0$%&,& & (0&,"0o% !" $9," #$%$& F/& *&%"5&%""F $!,$ o &*,")",&,$ /$ $7"*& &,&, ($ ,%+ $*o o1"& &,"o &0&3 *&, !" ($ ,%+ !"!,$1+0 /& *&% " & !&1/0+0 !&+3 &#+*& #3 (%" $0$ " !$0$3 + & +1", %&(o%, #$ %$!+%!$ !" 7"" #3 (%" &*$!,$&3 +,"0$ /& *"0o%. "deea ca serviciile bancare, oricare ar fi ele, trebuie sa fie platite de cei care beneficiaza de ele si nu sa fie transferate asupra altora capata tot mai mult circulatie si intelegere, insa pana la punerea ei in practica este inca nevoie de timp, de o evolutie care a inceput si care face inca pasi mici! Desi concluziile 'sociatiei >ranceze a ;ancilor sunt categorice* @Da fi fara indoiala preferabil de a remunera depozitele la vedere si in consecinta de a face sa plateasca pe utilizatorii cecurilor, viramentelor si altor instrumente de circulatie a monedei scripturale@, facturarea acestora ar reprezenta dublul avanta, de a rationaliza utilizarea lor 2prin diminuarea numarului cecurilor mici+ si de a permite e tensia cardurilor 2care implica venituri pentru banci+ si duce la dezvoltarea monedei electronice!

6=

TEMA C RISCURILE BANCARE CUPRINSUL TEMEI: 1. CLASIFICAREA RISCURILOR BANCARE 2. INDICATORI DE MSURARE A RISCURILOR BANCARE :. PREVENIREA I GESTIONAREA RISCURILOR BANCARE Mn func)ie de punctul de vedere din care facem analiza riscului acesta poate fi definit $n mod diferit! Din punct de vedere lingvistic, riscul este definit ca probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecin)e adverse pentru subiect! REINEM: =n acelaAi conte#t, prin e#punere la risc se @n!elege valoarea actual? a tuturor pierderilor sau c"eltuielilor suplimentare pe care la suport? sau pe care le ar putea suporta institu!ia financiar? @n cauz?$ D" " ,$%(%$,&%$& #&,- & ,$%"o%3 %$5+0,- *- $9(+ $%$& 0& %"!* (o&,$ 7" $7$*,")- !&+ (o,$ '"&0-. De4i perspectiva celor mai multe analize bancare asupra riscului este $ngust(, trebuie s( subliniem c( riscul este generat de o mul)ime de opera)ii 4i proceduri!

6?

8rebuie acceptat c( riscul decurge din fiecare tranzac)ie luat( $n parte 4i c( se asociaz( oric(rui proces generat de activitatea bancar(! =n domeniul bancar datorit? comple#it?!ii acestuia, riscul trebuie privit ca un conglomerat sau comple# de riscuri de cele mai multe ori interdependente, care pot avea cauze comune iar producerea uneia poate genera @n lan! Ai alte riscuri$ C.1. C0&!"7"*&%$& %"!*+%"0o% /& *&%$ REINEM: Cele mai importante riscuri din activitatea bancar( sunt grupate $n * 1. riscurile (inanciare 2. opera*ionale. 1! R"!*+%"0$ 7" & *"&%$ sunt* riscul de credit, riscul de rat? a dob>nzii, riscul de curs valutar, riscul de lic"iditate riscul de solvabilitate$ Ultimele dou( riscuri e prim( efectul cumulat al celorlate riscuri asupra b(ncii! 'ceste categorii principale de riscuri sunt de ma im( importan)( pentru institu)iile financiar0bancare! 2! R"!*+0 o($%&'"o &0 decurge din modalit()ile concrete interne $n care o organiza)ie 2banca+ $4i desf(4oar( activitatea 4i se refer( la* 0 nefunc!ionalit?!i @n leg?tur? cu sistemul de raportare: nefunc!ionalit?!i @n leg?tur? cu sistemul informa!ional: nefunc!ionalit?!i @n leg?tur? cu monitorizarea regulilor Ai normelor interne$ Riscurile opera)ionale ale b(ncilor au anumite aspecte particulare, $n principal din cauza impactului de anvergur( pe care0l au asupra institu)iei 4i nu numai! Se poate trage concluzia c( riscurile financiare au dou( componente* una legat( de evolu)ia pie)ei 4i cealalt( legat(, de regul(, de al)i factori 2cum ar fi inten)ia de fraud(, calamit()i, legi 4i reglement(ri cu impact advers etc!+! C.1.1. R"!*+%"0$ 7" & *"&%$ 2iscurile (inanciare pot (i considerate drept cel mai important grup de riscuri bancare speci(ice opera*iunilor de creditare, marea lor ma4oritate ("c-nd obiectul unor reglement"ri bancare. Riscurile financiare $mbrac( urm(toarele forme de manifestare* 0 ,iscul de creditare: ,iscul de lic"iditate: ,iscul ratei dobanzii:

9B

,iscul de curs valutar: ,iscul de solvabilitate$ Riscurile financiare sunt legate strict de structura bilan)ului contabil al b(ncii fiind deosebit de sensibile la dezec/ilibrele ce pot s( apar( $n compozi)ia resurselor 4i plasamentelor b(ncii, iar proasta gestionare a acestora poate conduce la falimentul b(ncii! 7ntre toate grupele de risc se e8ercit" o interac*iune continu", care d" na9tere unei combina*ii a riscurilor ale c"rei e(ecte poate a(ecta :n mod negativ 9i b"ncile partenere, de aceea riscul speci(ic ansamblului sistemului bancar este denumit risc sistemic, iar gestionarea lui este asigurat" de c"tre banca central". C.1.1.1. R"!*+0 #$ *%$#",&%$ REINEM: ,iscul de creditare, denumit 4i risc de insolvabilitate a debitorilor este definit riscul ca dob&nd(, creditul sau ambele s( nu poat( fi rambursate la scaden)( sau s( fie rambursate par)ial 4i este specific b(ncilor a c(ror func)ie important( $n economie este creditarea! 'v&nd $n vedere c( la baza incapacit()ii de rambursare a creditului de c(tre debitori 2$mprumuta)i+ stau diverse cauze se impune o abordare distinct( a riscului de creditare 4i anume* ) 2iscul a(erent debitorilor persoane (izice 9i persoane 4uridice; ) 2iscul de *ar". "ncapacitatea de plat( a debitorilor, persoane fizice 4i persoane ,uridice este, fie rezultatul unui decala, $ntre venituri 4i c/eltuieli, riscul fiind ca venitul viitor al acestora s( se diminueze sau s( dispar(, fie necinstea $mprumutatului, care este un risc dificil de apreciat de c(tre banc( care nu dispune de informa)ii suficiente pentru a anticipa un astfel de comportament! Mn condi)iile $n care evolu)ia infla)iei a impus cre4terea dob&nzilor bancare 4i implicit scumpirea creditului, riscul insuficien)ei veniturilor viitoare, a fost greu de anticipat! REINEM: Mn cazul debitorilor persoane ,uridice, incapacitatea de rambursare a creditului poate fi cauzat( de urm(torii factori* 0 mediul @ncon0ur?tor ca totalitatea factorilor e#ogeni, de natur( economic(, politic(, social( 4i care $4i pun amprenta $n mod decisiv, asupra debitorului persoan( ,uridic(0 persoana 0uridic? @ns?Ai! Deciziile cu caracter politic, cum ar fi embargoul asupra v&nz(rilor unor produse, acorduri regionale 4i interna)ionale, au un impact deosebit asupra unui debitor al unei b(nci! 'tunci c&nd astfel de decizii sunt luate sub presiunea faptelor, debitorul $4i vede pia)a de desfacere modificat( inopinat, ceea ce conduce la afectarea activit()ii acestuia! Riscurile economice sunt consecin)ele bulvers(rilor provocate de sc/imb(ri $n structura economic( 4i social( a unei )(ri sau faze ale con,uncturii economice care $n perioadele de recesiune pot conduce la $nr(ut()irea situa)iei unor $ntreprinderi sau c/iar p&n( la falimentul acestora!

91

Evolu)ia mediului $ncon,ur(tor al clien)ilor $mprumuta)i trebuie cunoscut 4i anticipat pe baza unor analize a ramurii $n care ace4tia activeaz(, $ntruc&t evolu)ia ramurii influen)eaz( $n mod contradictoriu activitatea unei $ntreprinderi! 1estionarea preventiv( a riscului de creditare presupune ca banca s( dispun( de un personal specializat pe sectoare de activitate care s( adapteze permanent normele interne de analiz( a creditelor acordate solicitan)ilor! REINEM: "ncapacitatea de rambursare a creditului de c(tre debitorii persoane ,uridice este datorat( 4i ac)iunii unor 7&*,o%" " ,$% " dintre care amintim* 0 Calitatea Ai moralitatea managementului care este greu de apreciat de c(tre banc(, de aceea banca solicit( anumite rela)ii de la ter)i privind managementul $ntreprinderii 4i rela)iilor managementului cu personalul! 0 Incapacitatea @ntreprinderii de a se adapta pie!ei sau noului @n materie de brevete, inven!ii Ai inova!ii$ 8impul de incasare al creantelor de la benficiari, poate determina bloca,e finaciare si deci dereglari in activitatea intreprinderii! REINEM: E ist( o multitudine de factori care contribuie separat sau corelat la manifestarea riscului de credit care pot fi clasifica)i $n* a+ Gactori specifici pie!ei [ sectorul de activitate sau produsul se afl( $n declin, cre4terea pre)urilor la materiile prime 4i utilit()i, intensificarea concuren)ei, cre4terea ratelor dob&nzii etc! b+ Gactori lega!i de politica bancar? [ nerespectarea legilor, regulamentelor 4i normelor bancare, control intern slab, standarde sc(zute $n definirea politicii de creditare, concentrarea $mprumuturilor pe anumite sectoare, pe anumite categorii de clien)i sau pie)e, asumarea de riscuri de creditare ridicate $n compara)ie cu puterea financiar( a b(ncii, etc! c+ Gactori lega!i de politica guvernamental? [ fiscalitatea sub toate aspectele sale, legi stricte de protec)ie a mediului $ncon,ur(tor, reglement(ri privind protec)ia consumatorului, suprimarea unor facilit()i etc! d+ Gactori interni ai firmei @mprumutate [ management defectuos, inten)ia de a frauda banca, greve ale personalului, pierderi te/nologice, produc)ie f(r( desfacere etc! To'" &*$6," 7&*,o%" ,%$/+"$ +%1-%"'" ($%1& $ , #$o&%$*$ )&%"&5- ($%1& $ ,3 + "" $7"" # !+/ *o ,%o0+0 #"%$*, &0 /- *"". REINEM: Coordonata de baz( a politicii bancare este (%+#$ '&! % politic( de credit trebuie s( )in( cont de urm(toarele aspecte* 0 s( identifice condi)iile marcoeconomice adverse 2ciclul economic, nivelul infla)iei, etc!+0 s( estimeze direc)iile $n care vor evolua politicile fiscale 4i impactul lor advers! 0 s( estimeze influen)ele factorilor legislativi asupra activit()ilor legate de creditare! 0 s( cunoasc( c&t mai complet pia)a sub aspectul concuren)ei dintre b(nci, din parte altor institu)ii financiare nebancare, concuren)a pe pia)a produselor 4i serviciilor din domeniile nebancare 2cu scopul atragerii celor mai profitabili clien)i+! 8ot aici intr(

9.

4i cunoa4terea segmentelor pie)ei financiare pentru ca banca s( poat( face cele mai profitabile plasamente! 0 s( aib( e pertiza implement(rii practice a unor modele de evaluare a riscului de credit! 2iscul de credit, la r-ndul s"u, are trei componente* 1. R"!*+0 #$ $(0&,- 0 se refer( la apari)ia unui comple de evenimente de neplat( cum ar fi* neplata unei obliga)ii scadente! 2. R"!*+0 #$ $9(+ $%$ 0 se refer( la incertitudinea legat( de nivelul sumei care va deveni pierdere! Mn cazul creditelor cu scaden)ar, acest risc este cunoscut, deoarece permanent se cunoa4te soldul curent care eventual poate deveni pierdere 4i care s( fie comparat cu garan)iile de care dispune banca! :. R"!*+0 #$ %$*+($%&%$ [ se refer( la incertitudinile asupra momentului 4i valorii recuperate prin e ecu)ia garan)iei! 'ceste elemente nu se cunosc anticipat 4i depind de o multitudine de factori cum ar fi tipul garan)iile, situa)ia giran)ilor, conte tul economic, politic, legislativ, etc! C.1.1.2. R"!*+0 #$ 0"*>"#",&,$ REINEM: Riscul de lic/iditate const( $n neonorarea de c(tre banc( a pl()ilor c(tre clien)i, ca urmare a devierii propor)iei dintre creditele pe termen lung 4i creditele pe termen scurt 4i a necorel(rii cu structura pasivelor b(ncii! Mn cazul c&nd plasamentele pe termen lung sunt mai mari dec&t resursele pe termen lung ale b(ncii, din aceast( cauz( b(ncile se confrunt( cu dou( situa)ii destul de nepl(cute* 0 2? nu Ai poat? onora anga0amentele pe termen scurt: 2? nu aib? resurse cu scaden!? mai mic?, @n timp ce plasamentele au scaden!? mare$ 1. #rima situa)ie denumit( 4i %"!* #$ 0"*>"#",&,$ "1$#"&,-3 este determinat( de retragerile masive 4i nea4teptate ale creditorilor ei! % banc( care este confruntat( cu riscul lic/idit()ii, poate fi for)at( fie s( $mprumute fonduri de urgen)( la costuri e cesive pentru a04i acoperi nevoile imediate de cas/, fie s( atrag( deponen)i, pl(tind $n sc/imb dob&nzi mai mari dec&t cele practicate pe pia)(!= Riscul de lic/iditate imediat( este un risc specific b(ncilor, arta de a conduce o banc( const( tocmai $n a 4ti s( gestionezi lic/idit()ile pentru a face fa)( retragerilor, f(r( a afecta $ns( posibilit()ile de a onora 4i solicit(rile de credite! 'utorit()ile monetare veg/eaz( asupra acestui risc, impun&nd b(ncilor s( p(streze suficiente active lic/ide prin respectarea unui raport de lic/iditate! 2. ' doua situa)ie, numit( %"!* #$ ,%& !7o%1&%$ , impune b(ncilor s( ia $n considerare urm(toarele elemente ?*
= ?

M! StoicaYManagement bancarY, Ed Economica,;ucuresti,1??? Danila E!;erea '!YManagement bancar0>undamente si %rientariY,ED! Economica,;ucuresti,.BBB

93

0 Resursele 4i plasamentele trebuie analizate $n func)ie de lic/iditatea 4i e igibilitatea lor real( 4i nu ,uridic(! 'stfel, depozitele la vedere sunt deseori mai stabile dec&t depozitele la termen, depozitele bancare sunt mai volatile dec&t depozitele clien)ilor, conturile debitoare ale clien)ilor pe termen scurt deseori mai imobilizate dec&t creditele cu scaden)( mai $ndep(rtat(0 "nova)iile financiare din ultimii ani modific( riscul de nelic/iditate al b(ncii astfel m(rindu0l prin dezvoltarea anga,amentelor de credit cum ar fi multi options facilities , mic4or&ndu0l prin dezvoltarea pie)elor secundare de crean)e negociabile! T%& !7o%1&%$& %$!+%!$0o% *+ !*&#$ '- 1"*- . (0&!&1$ ,$ *+ !*&#$ '- 1&%$ 6" #$ & (+,$& 7&*$ 7&'- *%"5$" #$ 0"*>"#",-'" . ,%-+ ,"1( !*+%, 6" 0& (%$'+%" 1"*" $!,$ o &%,- !($*"7"*- 1& &2$1$ ,+0+" /& *&%. A*$!, 0+*%+ "1(+ $ 1& &2$1$ ,+0+" /& *&% !- %$5o0)$ ,%$" &!($*,$: - S- !$ (%o,$?$5$ .1(o,%")& %"!*+0+" #$ 0"*>"#",-'"@ - S- 1-!o&%$ %"!*+0 #$ 0"*>"#",&,$@ - S- 2$!,"o $5$ %"!*+0 #$ 0"*>"#",&,$. C.1.1.:. R"!*+0 %&,$" #o/8 5"" Riscul ratei dob&nzii se datoreaz( fluctua)iilor $n nivelul ratei dob&nzii, at&t la active, c&t 4i la pasivele din portofoliul b(ncilor! "mpactul riscului ratei dob&nzii asupra b(ncii are loc sub dou( forme* 0 #rima form( const( $n pierderi 2diminuarea venitului din dob&nzi+, ca urmare a unei varia)ii neconvenabile a ratei dob&nzii0 ' doua form( const( $n deteriorarea situa)iei patrimoniale a b(ncii 2diminuarea capitalului propriu+, ca urmare a varia)iei ratei dob&nzii! REINEM: Riscul ratei dob&nzii apare at&t ca urmare a de)inerii de active 4i pasive cu dob&nd( fi (, care, $n plus difer( ca scaden)( 4i pre) dar 4i din de)inerea de active 4i pasive cu dob&nd( variabil(, care se adapteaz( $n mod diferit la fluctua)iile ratei dob&nzii! Riscul ratei dob&nzii a avut un rol esen)ial pentru afacerile bancare $nc( de la $nceputuri, astfel $nc&t $n multe b(nci continu( s( reprezinte centrul de interes al managementului activelor 4i pasivelor! REINEM: >actorii care influen)eaz( apari)ia 4i dezvoltarea riscului ratei dob&nzii pot fi grupa)i astfel* A. F&*,o%"" $ #o2$ " 2importan)i pentru gestionarea riscului, ac)iunea asupra lor gener&nd minimizarea e punerii la risc+* 0 strategia b(ncii0 structura activelor 4i pasivelor b(ncii0 volumul 4i valoarea creditelor0 calitatea portofoliului de credite0 e4alonarea scaden)elor creditelor0 scaden)a fondurilor atrase!

95

B. F&*,o%" $9o2$ " 2determina)i de evolu)ia condi)iilor economice generale+* 0 mediul economic e istent0 tipul de politic( economic(, monetar( 4i financiar0valutar( practicat( de autorit()i0 corelarea politicii monetare a autorit()ii centrale cu politica economic( a guvernului0 evolu)ia pie)ei interbancare0 factori de ordin psi/ologic! R"!*+0 %&,$" #o/8 5"" &%$ 2 *o1(o $ ,$ $!$ '"&0$ 6" & +1$ * a+ riscul venitului K riscul realiz(rii unor pierderi $n ce prive4te venitul net din dob&nzi ca urmare a faptului c( mi4c(rile ratelor dob&nzilor la $mprumuturile luate nu sunt perfect sincronizate cu cele ale $mprumuturilor acordate! b+ riscul investi!iei K riscul producerii unor pierderi $n patrimoniul net ca rezultat al unor sc/imb(ri nea4teptate ale ratei dob&nzii! 'naliza riscului ratei dob&nzii porne4te de la clasificarea activelor 4i pasivelor bancare- dup( cum urmeaz(* 0 active 4i pasive cu dob&nzi fi e care difer( ca scaden)e 4i condi)ii de remunerare0 active 4i pasive cu dob&nzi variabile care au perioade de reevaluare mai mari sau baze de inde are diferite! C.1.1.B R"!*+0 )&0+,&% REINEM: Riscul valutar K probabilitatea ca o varia)ie a cursului valutar pe pia)( s( duc( la diminuarea profitului net bancar Sau K probabilitatea ca o varia)ie a cursului valutar pe pia)( s( influen)eze negativ mar,a dob&nzii bancare! Riscul valutar apare $n urma e ecut(rii de c(tre banc( a unor opera)iuni pentru clien)ii s(i sau $n nume propriu! REINEM: Componentele e punerii la riscul valutar* 1! E#punerea de transla!ie 0 apare $n cazul b(ncilor cu activitate interna)ional(, societ()ile afiliate trebuind s( raporteze data 4i s(04i consolideze rezultatele financiare $n moneda )(rii de referin)( a societ()ii mam(0 se acoper( prin opera)ii de /edging! .! E#punerea tranzac!ional? 0 rezult( din faptul c( o serie de opera)ii se desf(4oar( $n valut( iar cursul fluctueaz(, influen)&nd mar,a $n )ara de referin)(0 poate fi semnificativ( pe termen scurt 4i este acoperit( prin opera)iuni de /edging! 3! E#punerea economic?

96

0 reflect( influen)a fluctua)iilor cursurilor valutare asupra valorii de pia)( a b(ncii! Daloarea de pia)( a b(ncii este calculat( ca fiind valoarea actual( a tuturor veniturilor realizate $n toate valutele de operare! 'ctualizarea se face folosind costul mediu ponderat al capitalului! De)inerea activelor 4i pasivelor $n devize, face ca banca s( fie e pus( riscului de sc/imb, ca urmare a varia)ie cursului de sc/imb valutar! R"!*+0 #$ *+%! )&0+,&% 6" %"!*+0 #o/8 5"" !$ . ,%$(-,%+ #3 . ,%+*8, *+1(-%&%$& 6" )8 5&%$& 0& ,$%1$ & )&0+,$"3 #- &6,$%$ %"!*+0+" #$ !*>"1/3 "&% (0&!&%$& *&(",&0+0+" &!,7$0 o/'" +, #- &6,$%$& %"!*+0+" #$ #o/8 #-. REINEM: 8ratarea riscului de curs valutar presupune folosirea a doi indicatori* a+ (ozi!ia global? a sc"imbului la un moment dat, definit( ca soldul net reprezentat $n urma diferen)ei dintre crean)ele $n valut( 4i datoriile $n valut( ale b(ncii! 'cest indicator nu este edificator, $ntruc&t nu pune $n eviden)( riscul la care este e pus( banca, deoarece toate valutele sunt tratate la un loc, calculul se face numai $n condi)iile $n care autorit()ile impun b(ncilor ca la sf&r4itul fiec(rei zile banca s( aib( o pozi)ie valutar( egal( cu zero! b+ (ozi!ia individual? @n valut? const( $n determinarea pentru fiecare tip de valut( a crean)elor 4i datoriilor pe care o banc( le are! Calculul conduce la dou( situa)ii astfel* 0 banca se g(se4te $n X (o5"'"$ !*+%,-Y, atunci c&nd crean)ele $n valut( X Y, sunt mai mici dec&t datoriile $n valut( X Y situa)ia este favorabil( pentru banc( c&nd cursul de sc/imb valutar al valutei X Y se depreciaz( $n urm(torul interval de timp 4i nefavorabil c&nd cursul de sc/imb valutar al valutei X Y cre4te $n urm(torul interval de timp! 0 banca se g(se4te $n X(o5"'"$ 0+ 2-Y, atunci c&nd de)ine mai multe crean)e $n valut( X Y dec&t datoriile e primate $n aceea4i valut(! Situa)ia este favorabil( atunci c&nd cursul de sc/imb valutar X Y cre4te $n urm(torul interval de timp 4i nefavorabil(, c&nd cursul de sc/imb valutar al valutei X Y se depreciaz( $n urm(torul interval de timp! C.1.1.C. R"!*+0 #$ !o0)&/"0",&,$ REINEM: Solvabilitatea poate fi definit( ca fiind incapacitatea pe termen lung a societ()ii bancare de a satisface anga,amentele sale de p()i! "nsolvabilitatea poate fi o prelungire $n timp a crizei de lic/iditate, un rezultat al proastei gestion(ri a acesteia! Mn conformitate cu Legea nr! 1.?A1??= privind procedura falimentului b(ncilor, o banc( considerat( " !o0)&/"0- dac( se afl( $n una din situa)iile* a+ banca nu a onorat integral crean!ele certe, lic"ide Ai e#igibile de cel pu!in C0 de zile: b' valoarea obliga!iilor b?ncii dep?AeAte activul s?u$

99

Riscul solvabilit()ii apare ca urmare a dezec/ilibrului pe scaden)e $ntre activele 4i pasivele bancare, a politicii de dob&nzi precum 4i a ne$ndeplinirii contractului de credit c(tre client! Mn vederea evit(rii acestor fenomene, un rol deosebit $l au normele care se refer( la* a! asigurarea unui nivel minim al capitaluluib! o gestionare corect( 4i eficient( a lic/idit()iic! o politic( de dob&nzi ec/ilibrat(d! respectarea unor norme clare, precise privind acordarea de creditee! asigurarea garant(rii credituluif! calculul 4i analiza rate de acoperire a riscului 2raport procentual $ntre fondurile proprii nete 4i creditele acordate, ponderate $n func)ie de gradul lor de risc+! REINEM: #utem determina ca principale c?i de reducere a influen)ei factorilor de risc* &. 1&?o%&%$& *&(",&0+0+" (%o(%"+@ /. 1"*6o%&%$& ($ *8, (o!"/"0 & %"!*+0+" #$ (o%,o7o0"+@ *. *%$&%$& #$ %$5$%)$ G(%o)"5"o& $4 ($ ,%+ *%$& '$ . #o"$0 "*$. P%o/0$1& " !o0)&/"0",-'"" /& *&%$ & 7-*+, o/"$*,+0 + o% 0&%2" #$5/&,$%" . 0+1$& /& *&%-. A!,7$03 . 1<JJ Co1",$,+0 #$ 0& B&!$0 (%")" # S+(%&)$2>$%$& B& *&%- & $1"! o !$%"$ #$ o%1$ (%" *&%$ !$ " ,%o#+*$&+ !,& #&%#$ #$ &#$*)&%$ & *&(",&0+0+" &?+!,&, . 7+ *'"$ #$ %"!*. A*$!,$ o%1$ &)$&+ . )$#$%$ %$#+*$%$& %"!*+0+" (%" !,&/"0"%$& + $" %&,$ 1" "1$ #$ !o0)&/"0",&,$ & /- *"0o% " ,$% &'"o &0$. REINEM: % premis( a acestui 'cord de la ;asel a constituit0o m(rimea capitalului ca tampon $mpotriva insolvabilit()ii sau a pierderilor neprev(zute! #rincipiile de baz( privind adecvarea capitalului stipulate de Conven)ia de la ;asel sunt* a! minimum =T din activele a,ustate $n func)ie de risc trebuie s( fie de)inute sub form( de capital de baz( 2capital de rang " N ""+b! minimum 6BT din capitalul b(ncii trebuie s( fie din capital de rangul "c! restul capitalului de banc( poate s( fie format din capital de rangul "" 2capital suplimentar+d! sunt luate $n calcul elementele din afara bilan)ului 2garan)ii, cambii+e! fiecare )ar( $4i poate stabili 4i aplica propriile criterii privind gradul de adecvare al capitalului, dar nivelul minim este cel stabilit prin Conven)ia de la ;asel! (%$5$ , Co !"0"+0 #$ 0& B&!$0 & !,&/"0", *- ($ ,%+ '-%"0$ E+%o($" C$ ,%&0$ 6" #$ R-!-%", 2%&#+0 #$ &#$*)&%$ &0 *&(",&0+0+" !- 7"$ 12K #&, 7"" # !",+&'"& $*o o1"*o-7" & *"&%- #"7"*"0- & &*$!,o% '-%". Societ()ile bancare rom&ne4ti sunt obligate s( asigure $n permanen)( un nivel corespunz(tor de solvabilitate!

9:

Conform Eormelor ;!E!R! nr! =A1??? privind limitarea riscului de credit al b(ncilor, limita minim( a indicatorului de solvabilitate calculat ca un raport $ntre nivelul fondurilor proprii 4i e punerea net( va fi de 1.T! C.2. I #"*&,o%" #$ 1-!+%&%$ & %"!*+%"0o% /& *&%$ C.2.1. I #"*&,o%"" %"!*+0+" #$ *%$#",&%$ 'proape toate b(ncile, $ntr0o m(sur( mai mic( sau mai mare, $4i asum( riscul de creditare, ceea ce presupune necesitatea analizei atente a modului $n care evolueaz( $n timp calitatea portofoliului de credite, cu impact deosebit asupra profitabilit()ii, adecv(rii capitalului 4i $ncrederii generale $n banca respectiv(! #rin urmare, #o" " #"*&,o%" #$ %$7$%" '- ($ ,%+ $!,"1&%$& %"!*+0+" #$ *%$#",&%$ !$ #$,$%1" - ($ /&5& (o #$%"" &*,")$0o% #$ *&0",&,$ !0&/-3 *&%$ . ,8%5"$ !&+ *&%$ + ($%1", %$&0"5&%$& )$ ",+%"0o% & ,"*"(&,$3 respectiv * Q volumul creditelor restante* total credite # 100: Q volumul creditelor neperformante*total credite # 100$ Mn mod cert, este de dorit ca cele doua rapoarte sa aiba valori minimale 2tinz&nd spre B in primul caz 4i situate $n ,ur de 1 $n al doilea caz+, creditele restante, dar, mai ales, cele neperformante grev&nd activitatea 4i rezultatele financiare ale b\ncii! 'ceste categorii de credite genereaz\ una dintre problemele de fond ale sistemului bancar din economiile de tranzi)ie, confruntate cu puternice dezec/ilibre micro 4i macroeconomice! A0'" " #"*&,o%" &" %"!*+0+" #$ *%$#",&%$ +,"0"5$&5L . 7o%1+0& #$ *&0*+0 %$5$%)$0$ !" (%o)"5"o& $0$ pe care bancile 4i le constituie pentru acoperirea eventualelor pierderi, cum ar fi * 0 rezerve pentru pierderi din credite*total credite # 100, raport care e#primI sintetic e#pecta!iile manageriale privind evolu!ia calitI!ii portofoliului de @mprumuturi: provizioane pentru pierderi din credite*pierderi nete # 100, raport care reflectI nivelul de pruden!I adoptat de bancI @n politica sa de creditare: profitul brut*provizioane pentru pierderi din credite # 100, respectiv costul acoperirii riscului de creditare asumat de bancI$ I #"*&,o%"" (o,$ ,"&0" #$ 1L!+%&%$ & %"!*+0+" care pot semnala in avans varia)iile veniturilor b\ncii 2lead measures+ sunt* concentrarea geografica Ai pe sectoare economice a creditelor, ritmul accelerat de creAtere a volumului de credite, rentabilitatea ridicatI a unor categorii de credite$ De4i nici unul din indicatorii men)iona)i nu reprezint\ un predictor perfect, putem afirma c\ nivelul necorespunzator al unuia dintre ace4tia 2sau al mai multora+ constituie in sine un barometru al viitoarelor probleme de creditare! C.2.2. I #"*&,o%"" %"!*+0+" #$ 0"*>"#",&,$ A. G%+(& (&!")$0o% $,$

9=

% prima grupa de indicatori de lic/iditate are patru componente distincte ce pot fi calculate pe baza acelorasi date, respectiv detalierea pe benzi de scadente a pasivelor si activelor bancare* pasivele nete simple, pasivele nete cumulate, indicele lic/iditatii si transformarea medie a scadentelor! 1. P&!")$0$ $,$ !"1(0$ se calculeaza, pentru fiecare perioada, ca diferenta intre pasivele si activele cu aceeasi scadenta, si e prima masura in care activele scadente acopera pasivele scadente! 8abelul de mai ,os prezinta un e emplu de calcul* T&/$0+0 C.1. C&0*+0+0 (&!")$0o% $,$ !"1(0$ N%. P$%"o&#& A*,") P&!") P&!")$ $,$ 1! #L 1 luna 1.6 ..6 1BB .! 1 lunaL# L3 luni 16B .BB 6B 3! 3 luni L # L 9 luni .:6 1.6 016B 8otal 66B 66B 0 #robleme de gestiune apar mai ales acolo unde pasivele nete simple sunt pozitive 2cel mai des pe perioade scurte de timp, e emplul prezentat mai sus fiind edificator in acest sens+, caci pentru acoperirea lor banca trebuie sa gaseasca resurse suplimentare! "n plus, repartizarea pe coloana a semnului pasivelor nete ne poate da informatii suplimentare referitoare la transformarea scadentelor practicata de banca! De regula, transformarea scdentelor este cea clasica* resurse mobilizate preponderent pe termen scurt pentru finantarea unor plasamente preponderent pe termen lung! 2. P&!")$0$ $,$ *+1+0&,$ #asivele nete cumulate se calculeaza ca diferenta intre pasivele si activele cumulate corespunzatoare fiecarei benzi de scadente! N%. P$%"o&#& GP4 T&/$0+0 C.2. C&0*+0+0 (&!")$0o% $,$ *+1+0&,$ A*,") A*,")$ P&!") P&!")$ P&!")$ $,$ $ *+1+0&, $ *+1+0&, *+1+0&,$ $ $ 1.6 1.6 ..6 ..6 1BB 16B .:6 .BB 5.6 16B .:6 66B 1.6 66B 66B 66B -

1! #L 1 luna .! 1 luna L # L 3 3 3 luni L # L 9 8otal

#asivele nete cumulate sunt folosite pentru a semnala perioada de ma ima nevoie de lic/iditate! 'stfel, din e emplul de mai sus rezulta ca banca va inregistra un deficit de lic/iditate pentru perioade cuprinse intre o luna si trei luni, iar ma imul va fi atins peste trei luni, avand un nivel de 16B!

9?

:. I #"*$0$ 0"*>"#",-'"" 'cest indicator se calculeaza pe baza acelorasi date, dar nu prin diferenta, ci prin raportare* (asive! ponderate Indicele lic"idit?!ii K Active! ponderate 2istemele de ponderare sunt doua% J ponderarea cu numarul mediu de zile &luni sau ani' corespunzator fiecarei perioade: J ponderarea cu numarul curent al grupei de scadente respective: "n tabelul de mai ,os este prezentat un model de calcul al indicelui lic/iditatii utilizand al doilea sistem de ponderare* Er! T&/$0+0 C.:. C&0*+0+0 " #"*$0+" #$ 0"*>"#",&,$ #erioada 2#+ 'ctiv 'ctive ponderate #asive #asive e ponderate #L 1 luna 1 luna L # L 3 3 luni L # L 9 luni 8otal 1.6 16B .:6 66B 1.6 3BB =.6 1!.6B ..6 .BB 1.6 66B ..6 5BB 3:6 1!BBB

"n functie de aceste date, vom avea* "LK 1!BBBA1!.6B K B,= Daloarea optima a acestui indicator este 1 sau 1BBT! "n cazul nostru, putem aprecia ca banca are o lic/iditate adecvata, cu posibilitatea de imbunatatire! B. T%& !7o%1&%$& 1$#"$ & !*&#$ ,$0o% 'cest indicator e prima 2in numar de zile, de luni sau de ani+ diferenta intre scadenta medie ponderata a activelor bancare si cea a pasivelor bancare! 8S K
Active! ponderate (asive! ponderate Total !active Total ! pasive

#ondere B,6 1,6 3,B

#erioada 2#+ #L " luna 1 luna L # L 3 3 luni L # L 9 luni 8otal

'ctiv 'ctive ponderate #asive e 1.6 16B .:6 66B 9.,6 ..6 =.6 1!11.,6 ..6 .BB 1.6 66B

T&/$0+0 C.B. #asive ponderate 11.,6 3BB 3:6 :=:,6

Daloarea acestui indicator va fi* 8S K 21!11.,6A66B+ 0 2:=:,6A66B+ K .,B.. 0 1,531= K B,6? 2luni+

:B

Se apreciaza ca in acest e emplu s0a folosit ca sistem de ponderare durata medie a fiecarei perioade 2benzi+, e primata in luni 2adica B,6- 1,6- 3+, rezultatul e primandu0 se, de asemenea, in luni! >ata de ceilalti trei indicatori prezentati anterior, transformarea medie a scadentelor sugereaza mai bine riscul de lic/iditate, deoarece permite e primarea in unitati de timp a transformarii practicate! B. G%+(& 0"*>"#",-'"" "1$#"&,$ 1. Po5"'"& 0"*>"#",-'"" 'cest indicator se calculeaza pe zile 2pentru saptamana urmatoare+, pe saptamani 2pentru luna urmatoare+ si pe luni 2pentru anul urmator+! M&%"1$& (o5","$" 0"*>"#",&,"" !$ #$,$%1" & *& #"7$%$ ,& " ,%$ ACTIVELE LICMIDE !" PASIVELE IMEDIATE. 'ctivele lic/ide K Contul curent la ;anca Centrala N #lasamente scadente de incasat #asive imediate K Depozite volatile N "mprumuturi scadente de rambursat Un e emplu de calcul simplificat este prezentat in tabelul urmator* T&/$0+0 C.C. C&0*+0+0 (o5","$" 0"*>"#",-'"" Saptamana 'ctive lic/ide #asive imediate Contul #lasam! 8otal Depoz! "mprum! 8otal #ozi)ia curent la scadente volatile scadente de lic/idita)ii ;anca de incasat rambursat Centrala B 1 09 :013 15 0 .B nov! .1 0.: .= 03B 1 16B .BB 1:6 .6B ..B . 1!.BB 1!:6B 1!=BB 1!=.B 1!:6B 3K 1N. 1!36B 1!?6B 1!?:6 .!B:B 1!?:B 5 1!:6B 1!=BB 1!6BB i!56B 1!3BB 6 39B 36B 3BB .3B ..B 9K 5N6 .!11B .!16 1!=BB 1!9=B 1!6.B :K 309 0:9B 0.BB R:6 3?B 56B

%ptimizarea pozitiei lic/iditatii bancare presupune ec/ilibrarea celor doua elemente principale* activeie lic/ide si pasivele imediate si deci obtinerea unei pozitii nule! 'cest fapt este impus de managementul riscului si de ma imizarea rentabilitatii bancare!

:1

Daca pozitia lic/iditatii este negativa 2primele doua saptamani din e emplu+ atunci activele lic/ide sunt insuficiente pentru onorarea integrala a obligatiilor imediate! 8rebuie sa se recurga la surse de lic/iditate pentru acoperirea acestui deficit! "n ipoteza unui acces facil la piete, ordinea de preferinte pentru finantarea operatiei ar fi* imprumut de la ;anca Centrala, imprumut de pe piata interbancara, lic/idarea inainte de termen a unor active din portofoliu, titlurizarea unor credite! Daca pozitia lic/iditatii este pozitiva, atunci resursele lic/ide de care dispune banca depasesc necesarul sau pentru perioada corespunzatoare! Din punctul de vedere al gestiunii riscului de lic/iditate situatia este de apreciat, dar nu putem negli,a marimea e cedentului de lic/iditate! Marimea e cedentului admisibil se poate folosi ca o norma interna de gestiune! 'ceasta deoarece marimile in baza carora s0au facut calculele sunt marimi anticipate si nu certe si deci este bine sa avem o rezerva de lic/iditate! #e de alta parte, activele lic/ide cel mai @prost@ plasament bancar in termeni de rentabilitate si nivelul lor trebuie minimizat! De aici rezulta ca, desi la limita, pozitia lic/iditatii trebuie sa fie nula, putem admite un e cedent limitat ,ustificat de un comportament prudent! 2. G%&#+0 #$ . #&,o%&%$ ($ ,$%1$ !*+%, 'cest indicator, din prisma lic/iditatii, se calculeaza pentru perioade foarte scute de timp si pe benzi de scadente! Raportul se refera la pozitia considerate a anga,arii fata de piata si vizeaza raportul intre solicitarile noi fata de piata, prile, de noi anga,ari fata de piata si imprumuturile scadente, prile, de dezanga,are! Rata K
2olicitari!noi! pe! piata!creditului "m prumuturi!scadente! fata!de! piata!creditului

Marimea acestui indicator trebuie sa se situeze aproape de valoarea 1, aceasta insemnand un ec/ilibru intre noile solicitari de credite si imprumuturile scadente! "n cazul in care raportul are valori supraunitare, banca se afla in postura de a fi nevoita sa atraga resurse! "n cazul invers, valoare subunitara a raportului, banca se afla in ipostaza de surplus de resurse pe care trebuie sa le fructifice in conditii de ma ima profitabilitate si minim de risc! C. R&,$0$ #$ %$7$%" '- &0$ 0"*>"#",-'"" #entru ca gradul de lic/iditate sa poata fi mai bine perceput, trebuie ca acesta sa fie interpretat nu numai in suma, ci si in raport de alte elemente ale bilantului bancar sau in raport de total bilant! 'stfel, pentru aprecierea lic/iditatii se pot folosi indicatori construiti prin raportare intre diferitele posturi sau grupe din bilant, de regula, care opun elementele de activ cu cele de pasiv! De mare utilizare si cu semnificatie unanim acceptata este* 8otal credite acordate

:.

Rata lic/iditatii 21+ K 00000000000000000000000000000 8otal depozite Daloarea 1 a acestei rate ar e prima o situatie normala! % rata scazuta sub 1 ar insenina un e ces de lic/iditate si un profit diminuat! Dimpotriva, o rata supraunitara ar implica riscuri sporite, determinand lic/idarea cu pierderi a unor active in scopul de a acoperi la nevoie cererile de restituire ale deponentilor! >olosirea acestui indicator, ca si a celor care urmeaza, este necesara si semnificativa in compararea activitatii mtre banci sau intre doua perioade distincte de activitate ale aceieiasi banci! % rata mai direct a ata pe esenta lic/iditatii este* Disponibilitati N 8itluri negociabile nega,ate Rata lic/iditatii 2.+ K 00000000000000000000000000000000000000000000000000 8otal active 'ceasta rata arata dimensional marimea activelor lic/ide si usor lic/idabile! % rata supraunitara este favorabila! "n fine, ultima rata din acest demers* Rata lic/iditatii 23+ K Resurse volatile 'ctive lic/ide "nterpretarea acestei rate consta in urmatoarele* resursele volatile sunt depozite si alte resurse care, prin natura lor, sunt de scurta durata sau se modifica m sensul diminuarii in mod neasteptat si inoportun! #rin natura lor, resursele volatile implica anga,area "ic/iditatii! % valoare subunitara a ratei este benefica! "n practica bancara internationala, de o deosebita importanta este ponderea diferitelor tipuri de resurse, in special depozite, in totalul pasivelor pentru a aprecia gradul de solicitare la restituire! Depozitele la termen, se stie, au o stabilitate mai mare, iar depozitele la vedere o volatilitate mai mare! I 0",$%&,+%& #$ !($*"&0",&,$ !$ %$*o1& #&3 . &*$!, !$ !3 o !$%"$ #$ " #"*&,o%" *+1 &% 7": 1! "ndicatorul pozitiei monetare* numerar si depozite la alte banciAtotal active 2valoarea acestui indicator trebuie sa fie cat mai mare+.! "ndicatorul titluri de valoare lic/ide* titluri de statAtotal active 2valoarea acestui indicator trebuie sa fie cat mai mare+* 3! #ozitia neta a fondurilor de la ;anca Centrala 2fonduri vandute [ fonduri cumparate+ A total active 2valoarea acestui indicator trebuie sa fie cat mai mare+5! "ndicatorul pasivelor foarte lic/ide* active ale pozitiei monetareApasive ale pietei monetare6! "ndicele plasamentelor pe termen scurtApasive sensibile 2valoarea acestui indicator trebuie sa fie cat mai mare+9! "ndicele depozitelor stabile* depozite stabileAtotal active 2valoarea acestui indicator trebuie sa fie cat mai mica+P%"1"" ,%$" " #"*&,o%" #$ 1&" !+! !$ *o *$ ,%$&5& &!+(%& &*,")$0o% !&+ & lichiditatii stocate a bancii. C$"0&0," ,%$" !$ 7o*&0"5$&5& &!+(%& (&!")$0o% !&+ a lichiditatii cumparate a bancii. >iecare indicator trebuie comparat cu media indicatorului respectiv asociat

:3

bancilor de aceleasi dimensiuni si caracteristici din sistemul bancar! Mai mult, trezorierul analizeaza in mod special sc/imbarile survenite in cadrul indicatorilor de lic/iditate si nu dimensiunile acestora, pentru a delermina daca lic/iditatea bancii scade sau creste si motivele dc scadcre sau crestere! Depozitele bancare si celelalte surse de (onduri bancare sunt grupate pe categorii in (unctie de probabilitatea de a (i retrase. Ast(el, pasivele bancii se pot grupa in, 1. (&!")$ 7o&%,$ 0"*>"#$ G33>o, 1o $N 0"&/"0","$!F4 - #$(o5",$ *&%$ )o% 7" %$,%&!$ *+ !"2+%& ,& " ($%"o&#& "1$#"&, +%1&,o&%$@ 2. 7o #+%" )+0 $%&/"0$ G33)+0 $%&/0$ 7+ #!F4 - #$(o5",$ &0$ *0"$ ,"0o% #" *&%$ o (&%,$ !+/!,& ,"&0& G2C-:=K4 )& 7" %$,%&!& " ($%"o&#& "1$#"&, +%1&,o&%$@ :. 7o #+%" !,&/"0$ G33*o%$ #$(o!",!F4 - 7o #+%" #$ #$1$ !"+ " 1&%" !" *&%$ (%o#+* *$0$ 1&" 1&%" #$5$*>"0"/%$ " *&5+0 %$,%&2$%"" 0o% #$ *&,%$ ,",+0&%"" #$ *o ,. 8rezorierul trebuie sa detina fonduri lic/ide, diferentiate cantitativ, pentru fiecare categorie de depozite mentionate mai sus! De pilda, pentru pasivele foarte lic/ide se decide detinerea a ?6T din acestea in rezerve lic/ide 2conturi curente la alte banci, plasamente in bonuri de tezaur, contracte RE#%+! #entru pasivele vulnerabile procentul de active lic/ide este de 56T, in timp ce pentru pasivele stabile procentul este, de regula, 6T! C.2.:. I #"*&,o%"" %"!*+0+" %&,$" #o/8 5"" R"!*+0 %&,$" #o/8 5"" $!,$ 1-!+%&, . 1o# ,%&#"'"o &03 7"$ (%" %&(o%,+0 . ,%$ &*,")$0$ 6" (&!")$0$ !$ !"/"0$ 0& #o/8 #-3 7"$ (%" #"7$%$ '& . ,%$ &*$!,$&. Una dintre problemele pe care o ridic( o astfel de practic( se refer( la dificultatea select(rii scaden)ei care s( fie utilizat( drept criteriu pentru sensibilitate, preocuparea c( reinvestirea sau modificarea ratelor poate afecta rapid 4i cuantificabil sensibilitatea la dob&nd( 4i e4ecul de a aprecia sensibilitatea valoric( la modificarea0 ratelor! "ndicatorii mai avansa)i ai riscului ratei dob&nzii includ m(surarea gap0ului la diferite termene de scaden)(, m(surarea dinamic( a gap0ului pe baza unor estim(ri de reinvestire 4i rate, m(surarea dura)iei pentru activele b(ncii, pasive 4l elemente e trabilan)iere! REINEM: "ndicatorii riscului ratei dob&nzii utiliza)i $n practica bancar( sunt urm(torii* - I #"*&,o%+0 %"!*+0+" %&,$" #o/8 5"" , care se determin( ca raport $ntre activele productive 4i pasivele purt(toare de dob&nzi! - M&%?& &/!o0+,- & #o/8 5"" /& *&%$ , e primat( prin veniturile nete din dob&nzi, reflect( capacitatea b(ncii de a acoperi c/eltuielile cu dob&nzile bonificate la depozite, certificate de depozit etc! din veniturile ob)inute prin $ncasarea dob&nzilor la creditele acordate! Mar,a dob&nzii trebuie s( fie stabilit( astfel $nc&t s( asigure sus)inerea sarcinii bancare 2diferen)a dintre alte c/eltuieli bancare 4i alte venituri

:5

bancare+, precum 4i ob)inerea unui profit satisf(c(tor! 0 M&%?& (%o*$ ,+&0- /%+,& & #o/8 5"" /& *&%$, care rezult( din raportarea mar,ei absolute la activele productive J 1BB! 0 M&%?& (%o*$ ,+&0- $,- & #o/8 5"" /& *&%$3 care se calculeaze ca raport $ntre nivelul mediu al ratei dob&nzii active 4i nivelul mediu al ratei dob&nzii pasive J1BB! Managementul riscurilor financiare acord( o aten)ie deosebit( riscului ratei dob&nzii, care se rela)ioneaz( cu cel valutar pe termen scurt, atunci c&nd e ist( condi)iile de paritate! Mn practic(, b(ncile utilizeaz( simul(ri pentru a analiza e punerea lor la riscul ratei dob&nzii, determin&nd impactul unor modific(ri $n ratele dob&nzilor pe diferite categorii de scaden)e asupra profitabilit()ii 4i valorii de pia)(! !Mn lucrarea XManagement bancarY se apreciaz( c( principalii indicatori de evaluare a riscului de varia)ie a ratei dob&nzii sunt1B* 0 indicele sau gradul de sensibilitate: 0 ecartul sau +A( ul$ 1. G%&#+0 #$ !$ !"/"0",&,$ a b(ncii la varia)ia ratei dob&nzii pe pia)( se e prim( prin rata gradului de sensibilitate calculat( ca raport $ntre activele 4i pasivele sensibile, conform urm(toarei rela)ii*
,gs = A2<1BB (2-

Un nivel egal cu 1BB al indicatorului prezint( o perfect( concordan)( a activelor 4i pasivelor, $n timp ce valoarea supraunitar( e prim( o stare $n care activele predomin( pasivele, fapt ce poate asigura venituri mai mari b(ncii! Rata subunitar( e prim( dependen)a b(ncii fa)( de pasivele sensibile, ceea ce poate genera cre4terea c/eltuielilor cu dob&nzile! 2. E*&%,+0 GGAP-+04 se calculeaz( ca diferen)( la un moment dat $ntre activele 4i pasivele purt(toare de dob&nd(! 'naliza 1'# 2analiza de interval, de prag+ prezint(, deci, activele 4i pasivele a c(ror dob&nd( poate fi restabilit( $n cadrul unor perioade de timp $n viitor! <e apreciaz" c" rapoartele !AP sunt (olosite pentru a estima modi(ic"rile poten*iale ale venitului net din dob-nzi pe un termen scurt, :n general primele trimestre ale anului urm"tor. 'le pot (i :ns" uneori imprecise, put-nd conduce la concluzii (alse. Deficien)ele analizei 1'# decurg, @n primul r>nd, din faptul c? ratele dob>nzii evolueaz? diferit, c/iar 4i $n condi)iile unui 1'# egal cu B, sc/imb(rile intervenite $n natura veniturilor 4i c/eltuielilor din dob&nzi fiind 4i ele diferite! =n al doilea r>nd, a0ustarea ratei dob>nzii aferente activelor Ai pasivelor se fac la perioade de timp diferite, fapt ce determin(, de asemenea, sc/imb(ri inegale! Rezolvarea acestor deficien)e poate fi solu)ionat( prin definirea 1'#0ului pe subperioade neintersectate ale unui orizont de planificare mult mai mare! 'stfel, presupun&nd un orizont de planificare de un an, analiza se va efectua separat pe cele dou( ,um(t()i ale anului! #rimul 1'# m(soar( diferen)a dintre activele 4i pasivele cu scaden)( susceptibile de a li se a,usta rata dob&nzii $n primele 9 luni, $n timp ce al doilea 1'# m(soar( diferen)a
1B

Spulb(r Cristi 0 Management bancar, Editura Sitec/, Craiova, .BB3!

:6

dintre activele 4i pasivele a,ustabile $n urm(toarele 9 luni! Mn concluzie, prin utilizarea acestor indicatori gestiunea riscului ratei dob&nzii poate fi formulat( simplist astfel* indicele de sensibilitate s( fie egal cu unitatea, iar ecartul 21'#0ul+ s( fie nul! Dar, aceast( strategie simplist( nu asigur(, a4a cum am v(zut, 4i succesul limit(rii riscului ratei dob&nzii deoarece, de4i ratele dob&nzii la activele 4i pasivele sensibile se modific(, $n acela4i sens, mi4carea lor, de cele mai multe ori, $nregistreaz( amplitudini diferite! C.2.B. I #"*&,o%"" %"!*+0+" )&0+,&% "n cadrul managementului bancar, operatiunile in valuta ocupa un loc important, deoarece ele prezinta un potential ridicat de risc, a carui producere influenteaza negativ patrimoniul si rezultatul intregii activitati desfasurate! #e langa riscurile comune tuturor operatiuniior derulate de bancile comerciale, indiferent de moneda in care acestea sunt e primate 2riscul de credit, de decontare, de lic/iditate etc!+, operatiunile in valuta introduc o noua dimensiune a riscului, si anume riscul valutar. "n general, riscul valutar reprezinta posibilitatea de a nu realiza profitul scontat sau de a inregistra pierderi, ca urmare a evolutiei cursului de sc/imb in sensul contrar anticiparilor formulate in momentul anga,arii operatiuniior! N")$0+0 $9(+ $%"" 0& %"!*+0 )&0+,&% $!,$ " 70+$ ,&, #$ )o0+1+0 o($%&,"+ "0o% " )&0+,& ($ *&%$ 0$ " ","&5& o /& *& *o1$%*"&0&3 ($ *o , (%o(%"+ !&+ " +1$0$ *0"$ ,"0o%. %peratiunile valutare reflectate in bilantul contabil, pe partea de activ si de pasiv si in e trabilantier, sunt e primate in moneda nationala la un curs de sc/imb valabil la sfarsitul e ercitiului financiar, astfel ca variatiile acestuia pot genera castiguri sau pierderi pentru banca! "mplicarea intr0o masura din ce in ce mai mare a bancilor in operatiuni valutare determina si cresterea potentialului de manifestare a riscului valutar, desi managementul corelat al activelor si pasivelor poate asigura mentinerea acestuia in limite acceptabile! #entru managementul unei banci, pozitia de sc/imb totala reprezinta un instrument de cuantificare a riscului valutar indus de totalitatea operatiunilor valutare in care s0a anga,at banca! Din punctul de vedere conceptual, (o5","& #$ !*>"1/ ,o,&0& reprezinta soldul net al creantelor in valuta, respectiv diferenta dintre totalul creantelor si totalul anga,amentelor denominate in valuta! "ntr0o abordare mai analitica, se determina si (o5","& #$ !*>"1/ " #")"#+&0& desc/isa pe fiecare valuta in parte, aceasta reprezentand diferenta dintre totalul creantelor si totalul anga,amentelor e primate in aceeasi valuta!

:9

"n situatia in care creantele totale in valuta sunt mai mari decat anga,amentele totale in valuta, banca prezinta o pozitie de sc/imb lunga 2drepturile sale e primate in valuta depasesc obligatiile in valuta+! "n caz contrar, daca totalul anga,amentelor in valuta depaseste totalul creantelor in valuta, pozitia de sc/imb a bancii este scurta 2obligatiile in valuta ale bancii sunt mai mari decat drepturile sale in valuta+! Similar este apreciata si pozitia de sc/imb individuala desc/isa pe fiecare valuta in parte! Pozitia de schimb lunga sau scurta adoptata pe o anumita valuta genereaza e(ecte (avorabile sau ne(avorabile asupra bancii, in (unctie de evolutia cursului de schimb al monedei nationale (ata de valuta respectiva, T&/$0+0 C.E. I 70+$ '& )&%"&'"$" *+%!+0+" #$ !*>"1/ &!+(%& %$5+0,&,$0o% /- *"" 'precierea monedei Deprecierea monedei na)ionale na)ionale pozi)ie valutar( lunga pozi)ie scurta valutar( nefavorabil( favorabil( favorabil( nefavorabil(

REINEM: #ozi)iile de sc/imb, lungi sau scurte, sunt determinate de o serie de elemente evidentiate atat in bilant, cat si in afara bilantului* J elemente de activ si pasiv denominate in valuta 2inclusiv dobanzile calculate, de primit sau de platit, scadente sau care nu au a,uns la scadenta+J operatiuni de sc/imb valutar la vedere si la termenJ diferentele de dobanzi calculate in valuta 2de primit sau de platit, scadente sau care nu au a,uns la scadenta+ aferente operatiunilor in valuta evidentiate in afara bilantuluiJ dobanzile si valuta care nu au a,uns la scadenta, aferente operatiunilor din bilant si din afara bilantului, in cazul in care fac obiectul unor operatiuni de acoperire! "n ma,oritatea tarilor, bancile $nregistreaza operatiunile in valuta in conturi desc/ise pe fiecare din valutele in care acestea sunt denominate! 8otodata, se desc/id conturi de pozitii de sc/imb pentru fiecare valuta, in care se inregistreaza in contrapartida aceste operatiuni! Conturile de natura celor mentionate sunt, dupa caz, conturi bilantiere sau e trabilantiere! REINEM: % parte a operatiunilor valutare reflecta drepturi sau obligatii pentru care e ista anga,amentul bancii, dar care se pot derula efectiv 2si, in consecinta,

::

pot produce efecte la nivelul patrimoniului, al veniturilor sau al c/eltuielilor bancii+ la o data ulterioara! 'cestea sunt evidentiate in *o ,+%" " &7&%& /"0& ,+0+"3 cele mai frecvente vizand* J anga,amente de finantare acordate si primiteJ cumparari si vanzari de valuta la vedere 2in intervalul dintre initierea tranzactiei si transferal efectiv al banilor, potrivit uzantelor pietei+J cumparari si vanzari de valuta la termenJ cumparari si vanzari de titluri financiare la termene conditionateferme si

J dobanzi de primit sau de platit in valuta etc! A!,7$0 #$ o($%&,"+ " 7o%1$&5& (o5","& #$ !*>"1/ o($%&,"o &0&. REINEM : "n ansamblul tranzactiilor valutare derulate de banca e ista o serie de operatiuni certe, care se reflecta in elementele de patrimoniu, deci in *o ,+%" /"0& ,"$%$3 cum sunt* J titluri de investitiiJ titluri de participare la capitalul social al altor institutii financiareJ titluri ale activitatii de portofoliuJ dotari ale unitatilor proprii din strainatate etc! E0$1$ ,$0$ #$ &,+%& *$0o% 1$ ,"o &,$ #$,$%1" & (o5","& #$ !*>"1/ !,%+*,+%&0&. De altfel, activele imobilizate din aceste categorii, ca si operatiunile al caror risc valutar este suportat de stat se e clud din calculul pozitiei de sc/imb care e prima nivelul e punerii bancii la riscul valutar! D$ %$2+0&3 (o5","& #$ !*>"1/ o($%&,"o &0& %$(%$5" ,& #"7$%$ ,& #" ,%$ (o5","& #$ !*>"1/ ,o,&0& !" (o5","& #$ !*>"1/ !,%+*,+%&0&. C.2.C. I #"*&,o%+0 #$ !o0)&/"0",&,$ G&#$*)&%$ & *&(",&0+0+"4 REINEM: Mn decursul anilor G=B, pe fondul unei situa)ii generale de deteriorare a capitalului b(ncilor, generat( de criza $mprumuturilor acordate )(rilor lumii a treia, s0a sim)it nevoia unei $nt(riri a reglement(rilor interna)ionale privind cerin)ele de capital, concomitent cu armonizarea diferitelor prevederi na)ionale! 'cordul ;asel, care cuprinde recomand(rile ;(ncii "nterna)ionale a Reglementelor $n domeniul adecv(rii capitalului, a fost adoptat $n 1?== 4i implementat $n toate )(rile semnatare $n 1??3! 'cordul a fost recunoscut prin directivele Uniunii Europene 4i legisla)ia S!U!'!, lans&ndu0se astfel conceptele de capital de rang ", capital de rang "" 4i active ponderate $n func)ie de risc, o dat( cu cuantificarea riscurilor e trabilan)iere!

:=

(otrivit reglement?rilor Acordului de la 6asel, b?ncile trebuie s? aib? capitalul de rang I raportat la activei ponderate cu riscul de minimum DE, iar cel de rang II de minimum 8E$ ,eglement?rile 6$N$,$ @n domeniul adecv?rii capitalului prev?d un indice &grad de solvabilitate' minim de 8E, calculat ca raport @ntre capitalul propriu Ai activele ponderate func!ie de risc Ai de minim 12E acesta fiind calculat prin raportarea fondurilor proprii ale b?ncilor la activele &bilan!iere Ai e#trabilan!iere' ponderate @n func!ie de risc$ REINEM: Eormele ;!E!R! stabilesc, de asemenea, ponderi de risc pe categorii de active din bilan), care sunt de * BT* numerarul din casieriile b(nciilor, titlurile de $mprumut ale statului, creditele acordate statului 4i autorit()ilor centrale ale statului 4i sume de primit de la stat, depozitele constituite la ;ER 4i alte sume de primit de la aceasta, titlurile de participare a b(ncii la capitalul altor societ()i bancare, creditele subordonate acordate altor societ()i bancare- .BT 0 cecurile 4i alte elemente $n curs de decontare, creditele acordate administra)iei locale a statului 4i organismelor guvernamentale, creditele acordate altor b(nci 4i depozitele constituite la acestea- 6BT 0 creditele ipotecare acordate persoanelor fizice 4i garantate cu ipotec( de prim rang, alte venituri de $ncasat- 1BBT 0 credite acordate clien)ilor nebancari, alte credite 4i crean)e dec&t cele men)ionate anterior, imobiliz(ri corporale, titluri de participare la capitalul unor societ()i nebancare! Una din tendin)ele contemporane cele mai evidente este cre4terea e cep)ional( a opera)iunilor e trabilan)iere, categorie care aduce b(ncilor profituri tot mai mari, dar le anga,eaz( deopotiv( $n riscuri! >ondurile proprii trebuie s( acopere 4i riscurile aferente acestei anga,(ri! REINEM: %pera)iuni e trabilan)iere desf(4urate de b(nci* anga0amente date: 0 de finan)are 4i de plat( $n favoarea institu)iilor de credit0 de finan)are 4i de plat( $n favoarea clientelei0 de garan)ie pentru restituirea de credite acordate unor institu)ii de credit0 de garan)ie pentru clientel(! - anga0amente primite* 0 de finan)are 4i de plat( de la alte institu)ii de credit0 de garan)ie de la alte institu)ii de credit! -

:?

O($%&'"+ "0$ $9,%&/"0& '"$%$ !+ , *o !"#$%&,$ #" (+ *, #$ )$#$%$ &0 %"!*+0+"3 #%$(, *%$#",$ #+(- &(0"*&%$& + o% 7&*,o%" #$ *o )$%!"$3 #+(- *+1 +%1$&5-: BT 0 titluri date $n garan)ie.BT 0 efecte comerciale acceptate la plat( de c(tre banc( de la clien)i 4i care sunt avalizate de alte b(nci, acreditive documentare irevocabile desc/ise de banc( clien)ilor 4i garantate cu m(rfurile care fac obiectul tranzac)iei- 6BT 0 facilit()i acordate clien)ilor de emitere de obliga)iuni, garan)ii, cau)iuni 4i avaluri date altor b(nci, garan)ii date pentru clientel(, acreditive documentare irevocabile desc/ise de banc( clien)ilor 4i negarantate cu m(rfurile care fac obiectul tranzac)iei, conven)ii de v&nzare0r(scump(rare de active $nc/eiate de banc(, pentru care op)iunea de r(scump(rare nu a fost ferm e primat( de banc(- 1BBT 0 conven)ii de v&nzare0r(scump(rare de active $nc/eiate de banc(, pentru care op)iunea de r(scump(rare a fost ferm e primat( de banc(, anga,amente de plat( $n favoarea altor b(nci 4i $n favoarea clientelei, anga,amente $ndoielnice, alte anga,amente date, efecte comerciale acceptate la plat( de c(tre banc( de la clien)i 4i neavalizate de alte b(nci! D+(- ,%& !7o%1&%$& 0o% . $*>")&0$ ,+0 + o% !+1$ /"0& '"$%$3 &*$!,$& !$ (o #$%$&5- #+(- %"!*3 . 7+ *'"$ #$ &,+%& /$ $7"*"&%+0+" + +" &!,7$0 #$ & 2&?&1$ ,: BT 0 pentru anga,amente $n favoarea b(ncii centrale, $n favoarea statului sau a administra)iei centrale a statului.BT 0 pentru anga,amente $n favoarea altor b(nci, administra)iei locale a statului 4i organismelor guvernamentale1BBT 0 pentru anga,amente $n favoarea clien)ilor nebancari! Fo #+%"0$ (%o(%"" &0$ /- *"0o% " *0+# capitalul propriu(de rang I) 6" capitalul sumplimentar(de rang II). REINEM: Capitalul propriu include: capitalul social subscris 4i v(rsatprime legate de capital, integal $ncasaterezervele legale 2fondul de rezerv(, care se constituie prin repartiz(ri din profitul brut $n limita a .BT din acesta p&n( c&nd fondul de rezerv( egaleaz( capitalul social, apoi $n limita a 1BT p&n( c&nd acesta devine dublul capitalului social, dup( care prelev(rile la acest fond se fac din profitul net+fondul de dezvoltare 2se constituie prin prelev(ri din profitul net+rezervele din diferen)e de curs valutar, aferente aprecierii disponibilit()ilor $n valut(, reprezent&nd capital social subscris $n valut(rezervele constituite din prime legate de capital 4i repartiz(ri din profitul net-

=B

fondul imobiliz(rilor corporalealte fonduri constituite de b(ncirezervele statutarerezultatul reportat reprezent&nd profit nerepartizatrezultat net al e erci)iului financiar curent reprezent&nd profitfondurile cu caracter permanent puse la dispozi)ia unit()ilor proprii din str(in(tate!

(entru determinarea nivelului capitalului propriu se deduc urm?toarele% - sumele reprezent&nd contravaloarea ac)iunilor proprii r(scump(rate $n vederea reducerii capitalului social- valoarea neamortizat( a c/eltuielilor de constituire- valoarea net( a fondului comercial- sumele reprezent&nd c/eltuieli de repartizat 4i c/eltuieli $nregistrate $n avans, care urmeaz( a se suporta e4alonat pe c/eltuieli- sumel din profitul net al e erci)iului financiar curent reprezent&nd dividende, participarea personalului la profit 4i cota de participare a managerului la profit- rezultazul reportat reprezent&nd pierdere neacoperit(- rezultatul net al e erci)iului financiar curent reprezent&nd pierdere- repartizarea profitului- dot(rile pentru unit()ile proprii din str(in(tate! REINEM: Capitalul suplimentar include: alte rezerve dec&t cele incluse $n capitalul propriudatoria subordonat(rezerva general( pntru riscul de credit 2se constituie prin prelev(ri din profitul brut, $n limita a .T din soldul creditelor acordate+subven)iile pentru investi)iirezerve din reevaluarea patrimoniului!

REINEM: #entru determinarea fondurilor proprii nete se deduc urm(toarele* 0 sumele reprezent&nd participa)ii $n alte institu)ii de credit sau financiare, care dep]4esc 1BT din capitalul social al acestora, creditele subordonate 4i alte crean)e de aceea4i natur] acordate respectivelor institu)ii0 partea din valoarea total] a participa)iilor mai mici sau egale cu 1BT din capitalul social al altor institutii de credit sau financiare, a creditelor subordonate 4i a altor crean)e de aceea4i natur] acordate respectivelor institu)ii, care dep]4este 1BT din nivelul fondurilor proprii determinat $naintea deducerii sumelor men)ionate la prima liniu)]!

=1

REINEM: La determinarea fondurilor proprii ale unei b(nci, pe baza datelor $nscrise $n balan)a contabil( a fiec(rei luni, trebuie $ndeplinite urm(toarele condi)ii* 1+ capitalul suplimentar nu trebuie s( dep(4esc( capitalul propriu 4i se ia $n calcul la determinarea fondurilor proprii doar dac( se $nregistreaz( un nivel pozitiv al capitalului propriu! Sumele care dep(4esc eventual acest nivel, nu se mai adun( la fondurile proprii! .+ datoria subordonat( va fi luat( $n calculul fondurilor proprii $n limita a ma im 6BT din capitalul propriu 4i trebuie s( $ndeplineasc(, cumulativ, urm(toarele condi)ii* - s( fie $n $ntregime anga,at(- $n cazul datoriei subordonate la termen, scaden)a ini)ial( trebuie s( fie de minim 6 ani- s( nu e iste clauza ramburs(rii anticipate a datoriei dec&t $n caz de lic/idare a b(ncii debitoare! B- *"0$ &+ o/0"2&'"& !- #$,$%1" $ 0+ &% ")$0+0 7o #+%"0o% (%o(%""3 ($ /&5& #&,$0o% . !*%"!$ . /&0& '& *o ,&/"0- & 7"$*-%$" 0+ " 6" !- %&(o%,$5$ BNR &*$!, ")$0 . ,$%1$ #$ *$0 1+0, 1= 5"0$ *&0$ #&%"!,"*$ #" 0+ & +%1-,o&%$. "ndicatorii utiliza)i pentru cuantificarea diferitelor categorii de riscuri r(spund, $n principal, unor necesit()i informa)ionale $n procesul de analiz( 4i management al riscurilor bancare! #roblemele discutate $n acest subcapitol nu epuizeaz(, $n mod cert, gama de indicatori posibil de a fi calcula)i sau care se determin( $n practica bancar( interna)ional(! Ceea ce dorim s( subliniem $ns( este faptul c( relevan)a acetor m(sur(ri cap(t( consisten)( numai $n coroborare cu cele care e prim( performan)ele financiare ale fiec(rei b(nci, rela)ia $n sine fiind esen)ial( pentru aprecierea real( a calit()ii deciziilor manageriale! % asemenea idee este sus)inut( c/iar de includerea unor indicatori de m(surare a riscurilor $n ansamblul parametrilor de evaluare a pozi)iei unei b(nci sau a ratingului acordat de agen)iile specializate 2a4a cum prevede 'cordul ;asel "" ce va fi prezentat $n continuare, acord care reformeaz( vec/iul acord instituit $n 1?==+!

C.:. G$!,"o &%$& %"!*+%"0o% /& *&%$

C.:.1. G$!,"o &%$& 6" %$20$1$ ,&%$& %"!*+0+" #$ %&,- & #o/8 5"" Riscul de rat( a dob&nzii apare $n urma varia)iilor ratei dob&nzii pe pia)a financiar(! Modificarea ratei dob&nzii poate determina o diminuare a veniturilor $ncasate din dob&nzi 4i comisioane 4iAsau o cre4tere a c/eltuielilor cu dob&nzile!

=.

REINEM: Componentele riscului de rat( a dob&nzii sunt* 0 riscul de e#ploatare e $nregistrarea unei cre4teri a c/eltuielilor sau a unei reduceri a veniturilor din dob&nzi0 riscul de bilan! &numit Ai risc de capital' este riscul de a $nregistra o reducere a valorii activelor sau o cre4tere a datoriilor! 'naliza diferen)elor de scaden)( este un sistem unic pentru evaluarea 4i diri,area riscului ratei dob&nzii! 'naliza diferen)elor de scaden)( stabile4te riscul la care este supus venitul net aferent dob&nzii, ca rezultat al modific(rii ratelor dob&nzii! 1estiunea riscului const(, pe de o parte, $n men)inerea 1!'!#!0ului 4i D!1!'!#!0 ului la valoarea zero, respectiv s( se realizeze o egalitate $ntre duratele de recuperare a activelor 4i pasivelor, iar pe de alt( parte, acoperirea riscului! #entru aceasta, managerul bancar trebuie s( adapteze continuu dob&nzile 4i scaden)ele aferente activelor 4i pasivelor, astfel $nc&t s( se a,ung( la un portofoliu imun la varia)iile ratei dob&nzii! REINEM: Acoperirea riscului este metoda de care managerul b?ncii face uz datorit? faptului c? este greu de realizat un portofoliu imun la varia!iile ratei dob>nzii$ ;dat? m?surat riscul de dob>nd?, banca poate s? Ai acopere riscul folosind diverse instrumente derivate pe pie!ele la termen sau condi!ionate, sau prin a0ust?ri ale +$A$($ ului din active$ #olitica $n domeniul gestiunii riscului ratei dob&nzii const( $n stabilizarea 4i sporirea ulterioar( a mar,ei nete aferente dob&nzii! REINEM: Controlul asupra gestiunii tipului de risc men)ionat este efectuat printr0un 4ir de metode, principala fiind gestiunea diferen)ei dintre scaden)e! Controlul asupra gestiunii tipului de risc men)ionat este efectuat printr0un 4ir de metode, principala fiind gestiunea diferen)ei dintre scaden)e! ;anca poate diri,a riscul ratei dob&nzii prin modificarea scaden)elor activelor 4i pasivelor sale plasate sau atrase, a nivelului rentabilit()ii activelor, sensibile la modificarea ratei dob&nzii, a diapazonului variabilit()ii ratelor dob&nzii! ;anca urmeaz( s( minimizeze nu numai diferen)a dintre scaden)e, ci 4i dintre sumele pasivelor atrase sau a activelor finan)ate! Mn cazul stabilirii unor rate flotante at&t la active c&t 4i la pasive, banca va aplica urm(toarea tactic(* 0 Suma activului poate fi mai mare ca suma pasivului atras $n cazul a4tept(rilor ma,or(rii ratei dob&nzii0 Suma pasivului atras poate fi mai mare ca suma activului finan)at $n cazul a4tept(rilor diminu(rii ratei dob&nzii! 1estiunea acestui tip de risc se efectueaz( de c(tre Co1",$,+0 #$ *%$#",&%$ 4i a Co1",$,+0 #$ #"%"?&%$ & &*,")$0o% 6" (&!")$0o% , care nu numai aleg strategia de diminuare a riscului ratei dob&nzii, dar 4i efectueaz( planificarea pe termen scurt 4i lung, elaboreaz( m(surile de protec)ie contra riscului de a pierde lic/iditatea,

=3

organizeaz( controlul asupra calit()ii creditelor eliberate 11! Riscul ratei dob&nzii este m(surat, $n mod tradi)ional, fie prin raportul $ntre activele 4i pasivele sensibile la dob&nd(, fie prin diferen)a $ntre acestea! Una dintre problemele pe care o ridic( o astfel de practic( se refer( la dificultatea select(rii scaden)ei care s( fie utilizat( drept criteriu pentru sensibilitate, preocuparea c( reinvestirea sau modificarea ratelor poate afecta rapid 4i cuantificabil sensibilitatea la dob&nd( 4i e4ecul de a aprecia sensibilitatea valoric( la modificarea ratelor! Acoperirea riscului dob-nzii prin opera*iunile e8trabilan*iere %peratiunile e trabilantiere reprezinta o posibilitate tot mai larg folosita de banci pentru prote,area fata de riscurile specifice! %peratiunile! e trabilantiere sunt, in esenta lor, operatiuni care nu anga,eaza resursele administrate de banci in cadrul lor patrimonial! 'sumarea acestor operatiuni nu anga,eaza momentan resurse sau active apartinand bancilor respective! De regula, operatiunile e trabilantiere reprezinta obligatiuni ale bancilor care devin operabile in mod conditional respectiv numai daca survine vreunul dintre evenimentele conditionate, care, de regula, reprezinta un risc realizat! "n cadrul unui asemenea contract, beneficiarul isi asigura riscul contra unei prime de risc, iar banca obligata isi asuma riscul si raspunderea stabilite prin prevederile contractuale! 'stfel, pe ansamblu, efectele riscurilor sunt suportate, mai bine de intreaga comunitate bancara! #e total, o parte din riscurile asumate isi gaseste acoperire, evitandu0se posibile efecte distrugatoare asupra activitatii unor unitati bancare! Sub un alt aspect, cei care isi asuma asemenea riscuri, unitati din sfera bancara, au astfel posibilitatea, printr0o reala evaluare a riscurilor, sa mobilizeze resursele necesare pentru acoperirea riscurilor si, implicit, sa0si asigure un profit corespunzator! "n fapt, se asigura acoperirea riscurilor printr0o redistribuire a costurilor legate de riscuri, pe care si le asuma si le suporta, in anumite proportii date, toti participantii la activitatea bancara! E tinderea operatiunilor e trabilantiere si perfectionarea derularii lor constituie temeiul evolutiei sistemului de credit intr0un climat de stabilitate, prin evitarea efectelor catastrofale ale riscurilor asupra activitatii bancilor si asupra vietii economice, in ansamblul ei! %peratiunile e trabilantiere principale, se anga,eaza in sfera* J creditelor sub semnatura sau a scrisorilor de creditJ conventiilor de vanzare cu rascumparareJ optiunilor asupra titlurilorJ optiunilor valutare, etc! REINEM: "n domeniul protectiei impotriva riscului dobanzii, operatiunile e trabilantiere au o larga utilizare sub forma*
11

III!fincomban7!comAris7^ro

=5

J contractelor de limitare a dobanzii$ $ontractele de limitare a dob-nzii REINEM: Contractele de limitare a dobanzii au drept scop sa prote,eze pe operatorii anga,ati in operatii de credit pe termen lung, in calitate de debitori sau creditori, de efectele negative ale evolutiei dobanzii! Cumparatorul unui asemenea contract plateste semestrial o prima initiala, urmand ca vanzatorul sa acopere semestrial diferentele ce depasesc limitele stabilite! 'stfel, beneficiarul unui credit isi poate asigura un cost al creditului minim, iar creditorul poate obtine o dobanda ma ima! Contractele de limitare a dobanzii sunt considerate o succesiune de optiuni de dobanzi! 8ipurile de contracte de limitare a dobanzii sunt, potrivit denumirii de provenienta engleza, acum consacrate $AP, =0//2 si $/00A2! Dom e plica caracteristicile esentiale bazandu0ne pe o sc/ema in care sunt pozitionate, pe de o parte, tipurile de contracte stabilite, iar pe de alta parte, diversele variante ale dobanzii de piata notate a, b, c si d* T&/$0+0 C.I. =T C'# <K C%LL' R 9T >L%%R CK IK

EK

&

A. Co ,%&*,$0$ CAP >unctia contractului rezulta din denumirea 2cap 0 acoperire, pentru cap inclusiv+ si este de a prote,a pe beneficiarul de credit in cazul cresterii dobanzii! Contractul are la baza un imprumut notional 2conventional+ de o anumita suma, presupunem 1BB milioane! Contractul se a eaza pe o anumita perioada, de 5 ani de pilda! Dobanda prote,ata este de =T, iar prima de B,=T, deci =BB!BBB! Semestrial, de regula la inc/eierea semestrului, se constata diferentele e istente, iar vanzatorul va face platile aferente!

=6

"n e emplul nostru, singura perioada care necesita asemenea prestatii este etapa @b@ cand vanzatorul va plati ec/ivalentul dobanzii de 1T pe un semestru, deci B!6T,respectiv 6BB!BBB! "n rest, etapele @a@, @c@ si @d@ vanzatorul contractului nu are obligatii catre cumparator! Cumparatorul si0a atins telul propus, si0a acoperit c/eltuielile suplimentare decurgand din cresterea dobanzii peste nivelul stabilit! B. Co ,%&*,$0$ FLOOR Contractele >L%%R actioneaza ca o limita inferioara minima a dobanzii 2fapt ce decurge din semnificatia cuvantului englez K dusumea+! Cumparatorul unui contract >L%%R este prote,at fata de scaderea e agerata a dobanzii, asigurandu0si astfel un randament minim! Danzatorul contractului >L%%R se obliga sa acopere, la analizele semestriale, diferentele intre dobanda >L%%R si dobanzile 2mai mici+ practicate pe piata! Daca dobanda >L%%R este 9T, vanzatorul optiunii va plati numai in semestrul @c@ ec/ivalentul unui procent asupra sumei convenite, pe un semestru! C. Co ,%&*,$0$ COLLAR Dupa acceptiunea lor notionala, contractele C%LL'R, actioneaza ca un guler, ca un manson in ambele capete ale spatiului de variatie a dobanzii! Contractul C%LL'R este, de fapt, o combinatie intre contractele C'# si >L%%R! %peratorul care recurge la contractul C%LL'R ac/izitioneaza un contract C'# la un interval de dobanda dat si vinde un >L%%R la un nivel inferior! 'stfel, operatorul se asigura de un nivel de refinantare ma im consimtind, totodata! sa cedeze vanzatorului orice beneficiu suplimentar ce &% proveni din scaderea dobanzilor! Revenind la sc/emele noastre, obligatiile partilor vor fi reciproce* J vanzatorul va plati diferenta de dobanzi in semestrul @b@J cumparatorul va plati diferenta de dobanzi in semestrul @c@! 'tata timp cat nivelul dobanzilor se va situa in @tunelul@ demarcat in partea superioara la nivelul dobanzii din contractul C'# 2=T+ si in partea inferioara la nivelul dobanzii din contractul >L%%R 29T+, partile nu0si datoreaza nici un fel de prestatii! C.:.2. G$!,"o &%$& 6" %$20$1$ ,&%$& %"!*+0+" )&0+,&% REINEM: 1estionarea riscului valutar presupune imunizarea b(ncii fa)( de riscul valutar 4i acoperirea riscului valutar! #rin imunizarea b(ncii se intelege* 0 a,ustarea periodic( a pozi)iilor valutare pentru a suprima pozi)iile lungi 4i scurte0 este o opera)ie scump( care nu permite s( se speculeze o anumit( pozi)ie $n func)ie de tendin)a cursului valutar! Acoperirea riscului valutar*

=9

0folosirea unor metode 4i te/nici specifice $n special a instrumentelor derivate 2/edging+ care permit specularea diferen)elor de curs valutar! Datorit( tipologiei variate a riscului valutar 4i a posibilit()ii e punerii la riscuri concomitente, managementul riscului valutar vizeaz( gestionarea riscului aferent opera)iunilor de tranzac)ionare 4i gestionarea opera)iunilor bancare tradi)ionale! Politicile de management al riscului valutar, ca parte component" a managementului global al riscurilor bancare, sunt dezvoltate pe urm"toarele paliere12, &4 I#$ ,"7"*&%$& $9(+ $%"" 0& %"!*+0 )&0+,&%, e puneri care au fost dezvoltate $n paragraful anterior! Mn acela4i timp, e punerea la riscul valutar depinde 4i de condi)iile de acces 4i lic/iditatea pie)ei valutare! De e emplu, pie)ele valutare din )(rile emergente care au un grad relativ modest de dezvoltare 4i lic/iditate, moned( instabil( 4i posibilit()i de atenuare a riscului de sc/imb prin produse financiare derivate limitate, induc un risc al cursului de sc/imb considerabil! 1radul de e punere la riscul valutar este de multe ori raportat 4i la dimensiunea b(ncii$ Mntr0adev(r, b(ncile mici deruleaz( $n special opera)iuni valutare simple, deservind clien)ii, 4i nu sunt actori ai arbitra,elor sau specula)iilor pe pia)a valutar(, opera)iuni preferate de b(nci puternice! /4 E)&0+&%$& %"!*+0+"! Mn primul r&nd, evaluarea riscului valutar presupune stabilirea unor limite aferente pozi)iilor desc/ise nete pentru fiecare valut(! De obicei, aceste limite se aplic( pozi)iilor overnig/t sau pozi)iilor zilnice 4i se recomand( ca acestea s( fie fle ibile, $n sensul a,ust(rii lor $n func)ie de anticip(rile b(ncii asupra fluctua)iei cursului de sc/imb al monedei na)ionale raportat la alte monede str(ine! Dac( banca desf(4oar( activit()i de tranzac)ionare valutar(, un management adecvat impune anumite limite asupra pozi)iilor la vedere pentru fiecare valut(, inclusiv pentru dimensiunea necorel(rilor $n cazul opera)iunilor cu produse financiare derivate!#e de alt( parte, o concentrare ridicat( accentueaz( e punerea b(ncii la riscul valutar! De aceea, o limitarea a valorii ma ime a unui contract e primat $n valut( sau a tuturor contractelor asumate reduce semnificativ riscul! Evaluarea riscului valutar trebuie s( se realizeze )in&ndu0se cont at&t de factorii e ogeni activit()ii b(ncii, respectiv mediul economic intern 4i interna)ional, volatilitatea anticipat( a pie)elor valutare 4i a componentelor sale, c&t 4i de interdependen)ele dintre riscul valutar 4i celelelte riscuri bancare pe de0o parte, 4i performan)ele bancare, pe de alt( parte! *4 Co ,%o0+0 6" 1o ",o%"5&%$& %"!*+0+" )&0+,&% presupun stabilirea $n ce m(sur( situa)ia e istent( coincide cu strategiile 4i politicile b(ncii! Mn filosofia Comitetului de la ;asel, scopul controlul este acela de a se asigura c( o banc( are limite corespunz(toare 4i implementeaz( controale interne asupra opera)iunilor cu valute! Limitele sunt zilnice, overnig/, 4i la termen $n func)ie de opera)iunile derulate de banc(, e primate $n acela4i timp individual 4i pentru toate valutele! 'stfel, sistemul de control trebuie s( aib( caracter permanent pentru verificarea procedurilor necesare unui management corect al riscului valutar!
1.

;anca Eationala a Romaniei

=:

Managementul riscului cursului de sc/imb poate fi abordat din aceea4i perspectiv( cu managementul riscului de rat( a dob&nzii 4i a celui de lic/iditate [ corelarea sau decorelarea $ntre activele 4i pasivele denominate $n valute din punct de vedere al scaden)elor! >iecare banc( trebuie s( dispun( de sisteme de monitorizare 4i control a pozi)iilor de lic/iditate $n valutele dominante $ 'stfel, managementul riscului valutar trebuie s( abordeze 4i lic/iditatea valutar(, inclusiv anticiparea evenimentelor ce s0ar produce pe pia)a valutar(! Eatura opera)iunilor derulate de banc( induc anumite particularit()i ale managementului riscului valutar $n gestionarea lic/idit()ii valutare! Mn cazul b(ncilor cu un portofoliu redus, utilizarea depozitelor $n valut( 4i a liniilor de credit pe termen scurt pentru finan)area activelor e primate $n valuta intern( reprezint( principala arie de vulnerabilitate! Diferen)ele de scaden)( sunt optimizate prin opera)iunile sIap, procedur( care implic( costuri ridicate pentru acoperirea decorel(rilor de scaden)( $n cazul unor modific(ri bru4te 4i neanticipate ale ratei dob&nzii care pot influen)a pe termen scurt cota)iile pie)ei pentru tranzac)iile sIap! ;anca Mondial( propune ca instrument al managementului riscului valutar pozi)ia desc/is( net( efectiv( care include e punerile bilan)iere 4i e trabilan)iere, pozi)ia la vedere net(, anga,amentele la termen necorelate, pozi)ia net( a instrumentelor financiare derivate 4i pozi)iile rezult&nd din opera)iunile sucursalelor din str(in(tate, toate detaliate pe valutele din portofoliu! Determinarea pozi)iei nete cumulate difer( $n func)ie de modelul ales de banc(! 'stfel, b(ncile din )(rile emergente care prefer( valutele superconvertibile, trateaz( riscul valutar asociat acestora ca pe un risc valutar specific unei singure monede! 'rgumentul unei astfel de abord(ri deriv( din faptul c( valutele au un curs relativ stabil $n compara)ie cu evolu)ia cursului monedei na)ionale, iar opera)iunile cu instrumente financiare derivate 4i contracte la termen sunt reduse! Ca orice risc, 4i riscul cursului de sc/imb induce c/eltuieli de capital, $n sensul c(, fiecare sistem bancar are un sistem propriu de norme pruden)iale! Comitetul de la ;asel atribuie gradului de adecvare a capitalului valoarea de =T din pozi)ia desc/is( net( global(! #ozi)ia desc/is( net( global( este egal( cu ecartul ma im dintre suma pozi)iilor scurte nete 4i suma pozi)iilor lungi nete, plus pozi)ia net( 2scurt( sau lung(+ $n aur, indiferent de semn! REINEM: Mn Rom&nia, conform Eormelor privind supraveg/erea pozi)iilor valutare ale b(ncilor, supraveg/erea riscului valutar se realizeaz( de c(tre fiecare banc( 4i de c(tre ;ER, pe baza indicatorilor de pozi)ie valutar( raporta)i de b(nci! 'stfel, la sf&r4itul fiec(rei zile bancare lucr(toare, pozi)iile valutare ale unei b(nci trebuie s( se $nscrie $n urm(toarele limit(ri* Q ma#imum 10E din fondurile proprii ale b?ncii pentru oricare dintre pozi!iile valutare a0ustate: K ma#imum 20E din fondurile proprii ale b?ncii pentru valuta total?$ Compar&nd cerin)ele pruden)iale aplicabile $n Rom&nia cu cele e istente $n )(rile dezvoltate, se constat( c(, normele $n )(rile respective sunt mai permisive! 'stfel, $n >ran)a, pozi)ia valutar( se limiteaz( pentru fiecare valut( la 16T din fondurile proprii nete 4i la 5BT din fondurile proprii nete pe ansamblu!

==

Riscul valutar poate fi analizat la nivelul sistemului bancar, pe baza structurii creditelor acordate de b(nci! Acoperirea !$ 7&*$ (%" o($%&,"+ " #$ !O&( )&0+,&%3 &%/",%&? )&0+,&%3 o(,"+ " ($ *+%! #$ !*>"1/3 *o ,%&*,$ 7+,+%$! ($ *+%! #$ !*>"1/. /pera*iunile s6ap "n practica bancara internationala, operatiunile de sIap prezinta o larga utilizare si se fundamenteaza, in esenta, pe principiul contractarii unui imprumut intr0o anumita valuta pentru acordarea unui credit intr0o alta valuta! REINEM: Sub aspect economic, o operatiune de sIap reprezinta un imprumut e primat intr0o valuta, garantat printr0un depozit denominat intr0o alta valuta! #rivit dintr0o alta perspectiva, sIap0ul valutar reprezinta o ($%$*>$ #$ *%$#",$ 0$2&,$. "ntr0o operatiune de sIap USD contra CW>, pe de o parte vanzatorul va livra USD, deci va acorda un imprumut cu scadenta convenita detinatorului de CW> de la care va primi CW> considerati drept garantie! #e de alta parte, CW> reprezinta obiectul unui imprumut care are ca garantie USD! REINEM: <6ap)ul de trezorerie, denumit si sIap cambist, se compune din doua operatiuni de sc/imb al unei sume denominate intr0o anumita valuta pe baza a doua cursuri diferite* cursul de sc/imb la vedere 2in momentul initierii tranzactiei+ si cursul de sc/imb la termen 2la scadenta operatiunii+! 'ltfel spus, sIap0 ul de trezorerie este o combinatie intre o operatiune de sc/imb la termen si o operatiune de sc/imb la vedere! SO&(-+0 #$ ,%$5o%$%"$ ofera bancilor o serie de &)& ,&?$ in activitatea de management al activelor si pasivelor, care constau in* J &!"2+%&%$& 0"*>"#",&,"" $*$!&%$ in mod operativ- printr0un sIap valutar bancile atrag resurse in valuta, dar reaiizeaza si plasamente in conditii avanta,oase- in special bancile mici au posibilitatea de a0si ec/ilibra flu urile de valuta, fara a constitui din timp depozite! P %$&0"5&%$& + $" %$ ,&/"0",&," *o%$!(+ 5&,o&%$3 decurgand din e primarea precisa a costurilor rezultand din operatiuni! 'precierea se face in comparatie de utilizarea ratelor dobanzii ca e presie a costurilor! #rin multitudinea treptelor de cotare- operatiunile de sIap se e prima in puncte cu valori de o zecime de miime 2B,BBB1+, fapt care permite o e primare elastica a preturilor, spre deosebire de normele utilizate in e primarea nivelului dobanzilor la depozite, unde cotatia se realizeaza in trepte de 1A19 2B,B9.6+! J 2%&#+0 %"#"*&, #$ !"2+%& ,& din punctul de vedere al creditoruluideoarece e ista o contrapartida bine determinata, in caz de faliment al debitorului,

=?

creditorul va fi privilegiat prin garantia pe care o detine- operatiunea ramane e pusa numai riscului valutar! J $*$!",&,$& +,"0"5&%"" + o% 7o #+%" (%o(%"" 1&" 1"*". >iind considerate o operatiune cu un grad redus de risc, sIap0ul necesita un volum mai mic de fonduri proprii atunci cand se determina indicatorul de solvabilitate! 'stfel, banca poate anga,a operatiuni de valori mai mari la acelasi volum de fonduri proprii! "n general, sIap0ul de trezorerie serveste interesul bancii solicitante, care trebuie sa asigure o remuneratie adecvata in functie de conditiile de pe piata din momentul initierii operatiunii! "n e emplul prezentat, este vorba despre banca posesoare de CW>! #entru contrapartida sa, reprezentata de banca detinatoare de USD, aceasta operatiune constituie un plasament te/nic! ;anca initiatoare trebuie sa ia in considerare faptul ca resursele sale in CW> sunt imobilizate prin operatiunea de sIap, astfel ca acestea nu mai pot fi utilizate pentru alte plasamente generatoare de venituri! #entru cele doua banci implicate, costurile, respectiv veniturile realizate pe baza sIap0ului de trezorerie sunt determinate de nivelul cursului de sc/imb la termen! Astfel, particularitatea sLap ului de trezorerie consta in aceea ca, pe perioada dintre momentul initierii tranzactiei si data scadentei, nu se calculeaza si nu se plateste> primeste dobanda. REINEM: <6ap)ul (inanciar, numit si sIap valutar lung, reprezinta operatiunea prin care partile contractante efectueaza sc/imbul unei sume e primate intr0o anumita valuta contra unei sume e primate intr0o alta valuta, urmand ca la scadenta sa procedeze la livrarea reciproca a valutelor! SIap0ul financiar reprezinta o operatiune de sc/imb la vedere combinata cu o operatiune simetrica de sc/imb la termen, in care partile implicate inregistreaza si dobanzile aferente! "n consecinta, pe toata durata contractului, se calculeaza si se varsa dobanzi in functie de valoarea operatiunii de sIap! Cum op)iunile si contractele futures fac obiectul de studiu al #ietelor de capital, ne propunem sa detaliem in continuare arbitra,ul valutar! Arbitra4ul valutar REINEM: Eotiunea de arbitra, pe piata valutara se refera la practica 2operatiunea+ de a vinde si de acumpara valuta sau /artii de valoare cu scopul de a profita de pe urma diferentelor de valoare! 'rbitra,ul presupune, drept conditie primordiala, convertibilitatea valuteiA/artiei de valoare care este vanduta in raport cu cea care este cumparata! %pera)iunile de arbitar, valutar sunt opera)iuni specifice pie)ei valutare!

?B

REINEM: 'rbitra,ul valutar reprezint( opera)iunea bancar( de v&zare 4i cump(rare, adeseori simultane, de valut( pe pie)ele valutare, $n scopul e clusiv al realiz(rii unui c&4tig13 din* diferen)a de curs a aceleia4i valute pe dou( pie)e diferitediferen)a de curs a aceleia4i valute pe aceea4i pia)(, la date diferitediferen)a de curs $ntre dou( valute 4i dou( pie)e diferite!

Scopul efectu(rii acestor opera)iuni poate fi $ns( 4i* comercial 0 $ncas(rile din e port sunt e primate $ntr0o valut(, iar pl()ile pentru importuri $n alt( valut( de acoperire a riscului de curs valutar 0 atenueaz( pierderile rezidate din varia)ia cursului monedei de contract speculativ 0 din diferen)a de curs $ntre dou( monede se realizeaz( un c&4tig! 'rbitra,ul valutar se efectueaz( de b(nci, burse de valori 4i case de sc/imb valutar 2$n cazul persoanelor fizice+! Rolul predominant $l de)in, $ns(, b(ncile care, $n felul acesta, de)in 4i un rol regulator $n desf(4urarea activit()ii financiare! %pera)iunile de arbitra, valutar se efectueaz( prin mi,loace de comunicare rapid( 2telefon, tele +, b(ncile fiind $n leg(tur( permanent( cu coresponden)ii lor care ac)ioneaz( pe diferitele pie)e valutare! 'rbitra,ul se utilizeaz( sub mai multe forme* 1. Cea mai simpl( form( de arbitra, este &%/",%&?+0 #"%$*,. El const( din v&nzarea unei valute pe pia)a pe care coteaz( cel mai bine 4i cump(rarea concomitent( a aceleia4i valute pe pia)a care coteaz( cel mai slab! 2. A%/",%&?+0 #+/0+ semnific( situa)ia $n care pe o pia)( valutar( se ini)iaz( succesiv sau simultan opera)iuni de v&nzare0cump(rare prin te/nica cursurilor $ncruci4ate! :. A%/",%&?+0 1+0,"0&,$%&0 const( $n combinarea cursurilor e istente pe pia)( pentru valute diferite, pe pie)e diferite, $n acela4i moment, $n vederea procur(rii unei a treia valute la un curs mai avanta,os! Mn cadrul b(ncilor autorizate de ;anca Ea)ional( a Rom&niei s( func)ioneze $n Rom&nia, este organizat un serviciu de arbitra, valutar! #rin intermediul acestui serviciu se ini)iaz( opera)iuni de v&nz(ri0cump(r(ri de valute pentru persoanele ,uridice din )ara noastr(! Mn cadrul <erviciului arbitra4, dintr0o banc( rom&neasc(, se e ecut( opera)iuni at&t $n lei c&t 4i $n valut(, $n numele propriu al b(ncii, c&t 4i $n numele clien)ilor deservi)i, la vedere 4i la termen! REINEM: 2erviciul arbitra0 asigur( 4i r(spunde de $ndeplinirea urm(toarelor atribu)ii*
13

_iri)escu Costin [ Rela)iile valutar [ financiare interna)ionale, Editura `tiin)ific( 4i Enciclopedic(, ;ucure4ti, 1???, pag!=5!

?1

 Efectuarea opera)iunilor de plasare 4i atragere de depozite $n lei 4i valut( pe pia)a intern( 4i interna)ional( $n corelarea cu situa)ia lic/idit()ii b(ncii! Utilizarea instruc)iunilor specifice pentru ob)inerea de profit din opera)iunile de pe pia)a monetar( 2arbitra, de dob&nd(, sIap0uri etc+! Efectuarea de opera)iuni de v&nzare0cump(rare $ntre diverse valute precum 4 $ntre moneda na)ional( 4i celelalte valute! D&nzarea 4i reglarea permanent( a structurii valutare a b(ncii pentru men)inerea unui ec/ilibru $ntre activ 4i pasiv 4i a unei structuri corespunz(toare a resurselor proprii $n valut(! Efectuarea de opera)iuni de v&nzare0cump(rare de valute efective contra valute de cont $n func)ie de necesit()ile de numerar ale b(ncii! Efectuarea de opera)iuni derivate 2sIap0uri+ Efectuarea de opera)iuni cu titluri 4i /&rtii de valoare Efectuarea de opera)iuni cu metale pre)ioase Stabilirea cursului de sc/imb al leului contra pricipalelor valute convertibile $n vederea efectu(rii opera)iunilor $n re)eaua caselor de sc/imb valutar ale b(ncii! Urm(rindu0se $n permanen)( cursul diferitelor valute $n principalele centre financiare, b(ncile noastre solicit( b(ncilor din centrele financiare interna)ionale v(nz(ri 4i cump(r(ri de valut( $n cont, potrivit necesit()ilor de import 4i fructific(rii avanta,elor de pe pia)(! REINEM: Realinierea cursurilor se produce relativ repede 4i face imposibil( ob)inerea de profit din arbitra,! Diferen)ele de cursuri prezentate nu apar la o singur( banc(! De obicei arbitra4ul triunghiular const( $n trei tranzac)ii la trei b(nci! Ca 4i arbitra,ul direct, arbitra,ul triung/iular nu este $n mod normal o practic( de mare popularitate! 'ceste strategii sunt aplicate de dealeri specializa)i, dota)i cu cea mai $nalt( te/nologie, care sesizeaz( rapid orice nealiniere a cursurilor $ncruci4ate! 15 REINEM: Arbitra0 la termen poate fi% pe o singur( pia)(* cump(rarea la termen a unei valute, dac( se estimeaz( o astfel de evolu)ie a cursului care s( avanta,eze v&nzarea viitoare pe dou( pie)e* cump(rarea la termen a unei valute pe pia)a pe care se estimeaz( o cre4tere a cursului 4i v&nzarea la termen a aceleia4i valute pe pia)a pe care se estimeaz( o sc(dere a cursului combinat* v&nzarea spot a unei valute pe o pia)( 4i cump(rarea la termen pe aceea4i pia)( sau cump(rarea spot pe o pia)( 4i v&nzarea la termen pe o alt( pia)(, $n func)ie de estim(rile f(cute $n privin)a evolu)iei cursurilor pe aceste pie)e!

15

_iri)escu Costin [ Rela)iile valutar [ financiare interna)ionale, Editura `tiin)ific( 4i Enciclopedic(, ;ucure4ti, 1???, pag!=5!

?.

 arbitra, valutar combinat cu arbitra,ul dob&nzilor 2arbitra,ul dob&nzii acoperite+* asocierea unei opera)iuni de Succesul acestei opera)iuni depinde de corelarea evolu)iei cursurilor valutare cu diferen)a dob&nzilor! 'cest concept de arbitra, tinde s( for)eze o rela)ie $ntre ratele dob&nzii din dou( )(ri 4i primele sau discounturile forIard corespunz(toare! 'rbitra,ul dob&nzii acoperite implic( investirea $ntr0o )ar( str(in( 4i acoperirea fa)( de riscul valutar! Uneori se precizeaz( c( fondurile investite trebuie s( fie $mprumutate local! Mn acest caz investitorii nu $4i utilizeaz( propriile fonduri! Dac( investitorii $4i utilizeaz( fondurile proprii, terminologia de arbitra, devine discutabil(, deoarece apare o sum( real( investit( pentru o perioad( de timp!

?3