Universitatea Politehnica Timișoara

Facultatea de Inginerie Hunedoara

Departamentul de Inginerie și Management

REFERAT DE PRACTICĂ
Semestrul 1
Anul universitar 2021/2022

REȚEAUA NAȚIONALĂ DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ROMÂNIA

CHIRA SORINA MIHAIELA

An 1 IMDDIM

HUNEDOARA 2022
 REȚEAUA NAȚIONALĂ DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ROMÂNIA

Serviciul Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului (CECA) administreaza informaţiile si

datele provenite din reţeaua națională de monitorizare automata a calităţii aerului (RNMCA -
www.calitateaer.ro).
RNMCA cuprinde 148 statii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu
echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici:
dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2/NOX), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi
în supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6) metale grele (plumb, cadmiu, nichel, arsen,
mercur), hidrocarburi aromatice policiclice [1-5].
Datele privind calitatea aerului sunt colectate şi transmise către panourile de informare
a publicului, iar dupa validarea primară în centrele judeţene sunt transmise spre evaluare si
certificare Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului. Poluanţii monitorizati, metodele de
măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare precum şi criteriile de amplasare
a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţionala privind calitatea aerului
armonizată cu reglementările europene.
Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului [6-12]:
- colaboreaza cu laboratoarele si serviciile de monitoring din reteaua autoritatii de
mediu, cu alte instituţii si autorităţi, in vederea asigurarii fluxului de date şi informaţii;
- participă la instruirea personalului din cadrul agenţiilor teritoriale de mediu implicat
in activităţile de colectare şi transmitere a datelor si informaţiilor către CECA;
- participă la elaborarea şi implementarea programelor de asigurare a calităţii datelor;
- utilizeaza instrumente software avansate pentru prelucarea datelor de calitatea
aerului.
Sistemul de monitorizare permite autorităţilor locale pentru protecția mediului:
- să evalueze, să cunoască și să informeze în permanența publicul, alte autorităţi şi
instituții interesate, despre nivelul calităţii aerului;
- să ia, în timp util, măsuri prompte pentru diminuarea și/sau eliminarea episoadelor
de poluare sau în cazul unor situații de urgentă;
- să avertizeze şi să protejeze populația în caz de urgență.
Informațiile privind calitatea aerului, provenite de la cele 148 de stații de monitorizare
şi datele meteorologice primite de la cele 123 stații de monitorizare vor fi transmise la
Centrele locale de la cele 41 Agenții pentru Protecţia Mediului.
Datele despre calitatea aerului, provenite de la stații, sunt prezentate publicului cu
ajutorul unor panouri exterioare, prezentate în fig.1 - amplasate în mod convențional în zone
dens populate ale orașelor și cu ajutorul unor panouri de interior (amplasate la Primării și
APM-uri).
Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA) cuprinde 148 staţii automate de
monitorizare a calităţii aerului şi 11 staţii mobile [13]:
 - 30 staţii de tip trafic;
- 58 staţii de tip industrial;
- 37 staţii de tip fond urban;
- 13 staţii de tip fond suburban;
- 7 staţii de tip fond regional;
- 3 staţii de tip EMEP.

INCLUDEPICTURE "http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Data-flow/Panou-
Custom.JPG_2063068895.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Data-flow/Panou-Custom.JPG_2063068895.jpg" \*

MERGEFORMATINET
Fig.1. Prezentare date calitate aer - panouri exterioare [13]

Fig.2 prezintă tipurile stațiilor utilizate de RNMCA.

Stația de tip trafic evaluează influența traficului asupra calității aerului, raza ariei de
reprezentativitate este de 10-100m iar poluanții monitorizați sunt dioxid de sulf (SO 2), oxizi
de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compuși organici volatili (COV) și
particule în suspensie (PM10 si PM2,5).
Stația de tip industrial evaluează influența activitaților industriale asupra calității
aerului, raza ariei de reprezentativitate este de 100m-1km iar poluanții monitorizați sunt
dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O 3), compuși
organici volatili (COV) și particule în suspensie (PM10 si PM2,5) respectiv parametrii meteo
(direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă,
precipitații).
Stația de tip fond urban evaluează influența "așezărilor umane" asupra calității aerului,
raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km iar poluanții monitorizați sunt oxizii de azot
(NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compuși organici volatili (COV) și particule în
suspensie (PM10 si PM2,5) si parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune,
temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).
Stația de tip fond suburban evaluează influența "așezărilor umane" asupra calitații
aerului, raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km iar poluanții monitorizati sunt dioxid
de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O 3), compuși organici
volatili (COV) și particule în suspensie (PM10 si PM2,5) și parametrii meteo (direcția și viteza
vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).

INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/industrial/AB3_1.jpg_2063068895.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/industrial/AB3_1.jpg_2063068895.jpg" \*

MERGEFORMATINET
Stație de tip trafic Stație de tip industrial
INCLUDEPICTURE "http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/urban/
AB2_4.jpg_2063068895.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/urban/AB2_4.jpg_2063068895.jpg" \*

MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/suburban/BV3_3.jpg_2063068895.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
 "http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/suburban/BV3_3.jpg_2063068895.jpg" \*

MERGEFORMATINET
Stație de tip fond urban Stație de tip fond suburban
INCLUDEPICTURE "http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/regional/
HR1_3.jpg_2063068895.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/regional/HR1_3.jpg_2063068895.jpg" \*

MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/emep/CS1_1.jpg_2063068895.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Station/emep/CS1_1.jpg_2063068895.jpg" \*

MERGEFORMATINET
Stație de tip regional Stație de tip EMEP
Fig.2. Stațiile utilizate de RNMCA

Stația de tip regional este stație de referință pentru evaluarea calitații aerului, raza
ariei de reprezentativitate este de 200-500km iar poluanții monitorizați sunt dioxid de sulf
(SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O 3), compuși organici volatili
(COV) și particule în suspensie (PM10 si PM2,5) si parametrii meteo (direcția și viteza
vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).
 Stația de EMEP monitorizează și evaluează poluarea aerului în context transfrontier la
lunga distanța, este amplasată în zona montană la medie altitudine (Fundata, Semenic si
Poiana Stampei) iar poluanții monitorizați sunt dioxid de sulf (SO 2), oxizi de azot (NOx),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compuși organici volatili (COV) și particule în
suspensie (PM10 si PM2,5) și parametrii meteo (directia și viteza vântului, presiune,
temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).
Legislația națională și europeană cu privire la calitatea aerului înconjurător se prezintă
în anexa 1 respectiv anexa 2 [13].
Asigurarea evaluării calităţii aerului și monitorizarea indicatorilor de calitate este
reglementată prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care prevede
realizarea evaluării calității aerului prin măsurări în puncte fixe sau, după caz, prin modelarea
matematică a dispersiei poluanților emiși în atmosferă. De asemenea, pe baza evaluării
calității aerului se stabilește numărul, tipul și amplasamentul punctelor fixe de măsurare și
poluanții evaluați [10]. Încadrarea în regimurile de evaluare A, B sau C a ariilor din zone şi
aglomerări s-a realizat pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării calităţii aerului la nivel
național care a utilizat atât măsurări în puncte fixe, realizate cu ajutorul stațiilor de măsurare
care fac parte din Rețeaua Naționala de Monitorizare a Calităţii Aerului, aflată în
administrarea autorităţii publice centrale pentru protecția mediului, cât și pe baza rezultatelor
obținute din modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer.
În zonele și aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare A pentru dioxid de
sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen, monoxid de
carbon, ozon, arsen, cadmiu, mercur, nichel și benzo(a)piren evaluarea calităţii aerului
înconjurător se realizează prin măsurări în puncte fixe. Aceste măsurări în puncte fixe pot fi
suplimentate cu tehnici de modelare și/sau măsurări indicative.
În zonele și aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare B pentru dioxid de
sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen, monoxid de
carbon, ozon, arsen, cadmiu, mercur, nichel și benzo(a)piren evaluarea calității aerului
înconjurător se poate realiza prin utilizarea unei combinații de măsurări în puncte fixe și
tehnici de modelare și/sau măsurări indicative.
În zonele și aglomerările, în ariile clasificate în regim de evaluare C pentru dioxid de
sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen, monoxid de
carbon, ozon, arsen, cadmiu, mercur, nichel și benzo(a)piren tehnicile de modelare sau
tehnicile de estimare obiective ori ambele sunt suficiente pentru evaluarea calităţii aerului
înconjurător.
În Ordinul nr. 36/2016 sunt prezentate listele cu unitățile administrativ-teritoriale
întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele și aglomerările
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Harta de evaluare utilizată de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului se
prezintă în fig.3.
 Fig.3. Harta evaluare [13]
Poluanții atmosferici
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător
care irită ochii și căile respiratorii.
Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în
zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea
biomasei.
Surse antropice: sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan,
centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului
sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mică, emisiile provenite de la
motoarele diesel.
Efecte asupra sănătății populației. În funcție de concentrație și perioada de expunere
dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentrație mare
de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provocă dificultăți respiratorii severe.
Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale
căilor respiratorii. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate
avea ca efect infecții ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele
periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor. Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante,
efectul negativ asupra structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele
dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb,
lucerna, murele.
Efecte asupra mediului. În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte
toxice asupra vegetației și solului. Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează
coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatră, zidăria,
vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și componentele electrice.
Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevazută în
standardul SR EN 14212 «Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea
concentrației de dioxid de sulf prin fluorescența în ultraviolet»
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în
cantităţi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt: monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor şi
inodor; dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic,
înecăcios. Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-
roșcat. În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând
oxidanți fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât
suprafața terestră cât și ecosistemul acvatic.
Surse antropice:oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când
combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului
rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili
pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră,
reducerea vizibilităţii în zonele urbane.
Efecte asupra sănătăţii populației.Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte
toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este
de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate
fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale
căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație
redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai
afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor și animalelor. Expunerea la acest poluant produce vătămarea
serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de
creștere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor,
care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce
imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripă.
Alte efecte. Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează
acumularea nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic
ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor și decolorarea vopselurilor,
degradarea metalelor.
Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este cea
prevăzută în standardul SR EN 14211 «Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru
măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminescența»
Ozonul. Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în
stratosferă și asigură protecția împotriva radiației UV dăunătoare vieții. Ozonul prezent la
nivelul solului se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin
intermediul unei reacții care implică în particular oxizi de azot și compuși organici volatili.
Efecte asupra sănătăţii. Concentrația de ozon la nivelul solului provoacă iritarea
traiectului respirator și iritarea ochilor. Concentrații mari de ozon pot provoca reducerea
funcției respiratorii.
Efecte asupra mediului. Este responsabil de daune produse vegetației prin atrofierea
unor specii de arbori din zonele urbane. La temperatura mediului ambiental, monoxidul de
carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât și antropică.
Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor
fosili.
Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice.
Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor
fosili, producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar.
Metoda de referință pentru măsurarea ozonului este cea prevăzută în standardul SR EN
14625: « Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de ozon prin
fotometrie în ultraviolet».
 Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de
calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de
vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafața
întinsa, nepunând în pericol sănătatea umană.
Efecte asupra sănătăţii populației. Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la
concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitații de transport a oxigenului
în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular. La
concentrații relativ scăzute: afecteză sistemul nervos central; slăbeşte pulsul inimii,
micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism; reduce acuitatea vizuală și
capacitatea fizică; expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută; poate cauza
dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare; determină
iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală, confuzie,
reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la
monoxid de carbon o reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și
cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.
Efecte asupra plantelor. La concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu
are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.
Metoda de referință pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea prevăzută în
standardul SR EN 14626 « Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea
concentrației de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv».
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și
picături de lichid.
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia
polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele
termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor
atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
Efecte asupra sănătăţii populaţiei. Dimensiunea particulelor este direct legată de
potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul
aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele
pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli
cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15
ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât
adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod
special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se
dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului,
respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o
concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Metoda de referință pentru prelevarea şi măsurarea PM10 și PM2,5 este cea prevăzută
în standardul EN 12341 «Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea
gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în
suspensie».
Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor menajere,
etc. și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu
excepția mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism și provoacă efecte
toxice de scurtă și/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentrații ridicate ele pot afecta
sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratorii.
Metoda de referința pentru măsurarea Pb, Aş, Cd şi Ni este cea prevăzută în standardul
SR EN 14902 « Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea Pb,
Cd, Aş, și Ni în fracţia PM10 a particulelor în suspensie. Metoda de referință pentru
măsurarea concentrației de mercur total gazos în aerul înconjurător este cea prevăzută în
standardul SR EN 15852 » Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizată pentru
determinarea mercurului gazos total.
Hidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compuși formați din 4 până la 7
nuclee benzenice. Acești compuși rezultă din combustia materiilor fosile (motoarele diesel)
sub formă gazoasă său de particule. Cea mai studiată este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile
aromatice polinucleare sunt cunoscute drept cancerigene pentru om.
Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea BaP este cea prevăzută în
standardul SR EN 15549 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru
măsurarea concentrației de benzo(a)piren în aerul înconjurător. În absența standardelor CEN
pentru prelevarea și analiza HAP se utilizează metoda descrisă în standardul SR ISO 12884 -
Aer înconjurător. Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (faza gazoasă și
particule). Prelevare pe adsorbant și filtru urmată de analiză prin cromatografie în fază
gazoasă/spectrometrie de masă.
Tab.1 prezintă valorile limită pentru poluanți conform Legii nr. 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător.
Indicele general se stabilește pentru fiecare dintre stațiile automate din cadrul Reţelei
Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici
corespunzatori poluantilor monitorizati. Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa
fie disponibili cel putin 3 indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele
general şi indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare
numar corespunzand unei culori, prezentat în capitolul 1.
Indicii specifici şi indicele general al staţilor automate din cadrul Reţelei Naţionale de
Monitorizare a Calităţii Aerului sunt afişaţi din oră în oră.
Indicele specific de calitatea aerului reprezintă un sistem de codificare a concentraţiilor
înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi [13]:
- Indicele specific corespunzător dioxidului de sulf se stabileste prin încadrarea valorii
medii orare a concentraţiilor în unul dintre domeniile de concentraţii înscrise în tab.2;
- Indicele specific corespunzător dioxidului de azot se stabileşte prin încadrarea
valorii medii orare a concentraţiilor în unul dintre domeniile de concentraţii înscrise în tab.3;

Tab.1. Valorile limită conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
Poluant Criteriu Perioadă de Valoare Unitate Numărul de depăşiri
mediere de anuale permis
măsură (dacă există)
Dioxid de Valoare limită
o oră 350 µg/m3 24
sulf, SO2
Valoare limită 24h 125 µg/m3 3
 Poluant Criteriu Perioadă de Valoare Unitate Numărul de depăşiri
mediere de anuale permis
măsură (dacă există)
Prag de alertă
3 ore consecutiv 500 µg/m3 Nu e cazul
Valoare limită
o zi 50 µg/m3 35
Particule în
suspensie,
Valoare limită an calendaristic 40 µg/m3 Nu e cazul
PM10

Dioxid de Valoare limită

o oră 200 µg/m3 18
azot, NO2
Valoare limită
an calendaristic 40 µg/m3 Nu e cazul
Prag de alertă 3 ore consecutiv 400 µg/m3 Nu e cazul

Benzen Valoare limită an calendaristic 5 µg/m3 Nu e cazul

Monoxid de Valoare maximă

Carbon, CO Valoare limită zilnică a mediilor 10 mg/m3 Nu e cazul
pe 8 h

Ozon, O3 Valoare maximă 25 de zile pe an

Valoare ţintă zilnică a mediilor 120 µg/m 3
calendaristic, mediat pe 3
pe 8 h ani
Pragul de
o oră 180 µg/m3 -
informare
Pragul de alertă
o oră 240 µg/m3 Nu e cazul
Plumb, Pb Valoare limită
An calendaristic 0,5 µg/m3 Nu e cazul
Arsen, As Valoare ţintă
An calendaristic 6 ng/mc Nu e cazul
Cadmiu, Cd Valoare ţintă An calendaristic 5 ng/mc Nu e cazul
Nichel, Ni Valoare ţintă
An calendaristic 20 ng/mc Nu e cazul

- Indicele specific corespunzător ozonului se stabileste prin încadrarea valorii medii

orare a concentraţiilor în unul dintre domeniile de concentraţii înscrise în tab.4;
- Indicele specific corespunzător monoxidului de carbon se stabileşte prin încadrarea
mediei aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 8 de ore, în unul dintre domeniile
de concentraţii înscrise în tab.5;
- Indicele specific corespunzător pulberilor în suspensie se stabileşte prin încadrarea
mediei aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 24 de ore, în unul dintre domeniile
de concentraţii înscrise în tab.6.

Tab.2. Domeniul de concentraţii – dioxid de sulf [13]

 Tab.3. Domeniul de concentraţii – dioxid de azot [13]

Tab.4. Domeniul de concentraţii – ozon [13]

Tab.5. Domeniul de concentraţii – monoxid de carbon [13]

 Tab.6. Domeniul de concentraţii – pulberi în suspensie [13]

În prezent Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului efectuează măsurători

continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3),
particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare
staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor
concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi. Poluanţii monitorizaţi, metodele
de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a
punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi
sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene [13].
Pe baza evaluării calității aerului se stabilesc modalitățile de gestionare a calității
aerului prin identificarea la scară locală a arealelor de interes unde trebuie inițiate
planuri/planuri integrate de calitate a aerului; planuri de menținere a calităţii aerului; planuri
de acțiune pe termen scurt.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 se întocmesc următoarele tipuri de
planuri:
- planuri/planuri integrate de calitate a aerului;
- planuri de menținere a calităţii aerului;
- planuri de acțiune pe termen scurt.
În situația în care doar pentru un singur poluant se depăşeşte valoarea limită prevăzută
în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător se întocmește un plan de calitate,
iar în cazul în care pentru același areal se depăşesc valorile limită pentru doi sau mai mulți
poluanți, atunci se va întocmi un plan integrat de calitatea aerului.
Planul/planul integrat de calitatea aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din
punct de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia astfel
încât, pentru poluanții atmosferici considerați în evaluarea calităţii aerului, să fie atinse
valorile limită sau, după caz, valorile țintă, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 din
Legea nr. 104/2011 [10].
Responsabilitatea pentru elaborarea și implementarea măsurilor incluse în plan revine
primarilor.
Planul de menținere a calităţii aerului reprezintă setul de măsuri pe care
titularul/titularii de activitate trebuie să le ia astfel încât nivelul poluanților să se păstreze sub
valorile limită sau, după caz, valorile țintă, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 din
Legea nr. 104/2011.
Responsabilitatea pentru elaborarea și implementarea măsurilor incluse în plan revine
consiliilor județene.
În Ordinul nr. 1206/2015 sunt prezentate listele cu unităţile administrativ-teritoriale
întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Poluanţii atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător sunt
[16-18]:
- dioxid de sulf (SO2);
- dioxid de azot (NO2);
- oxizi de azot (NOx);
- particule în suspensie (PM10 şi PM2,5);
- plumb (Pb);
- benzen (C6H6);
- monoxid de carbon (CO);
- ozon (O3);
- arsen (As);
- cadmiu (Cd);
- nichel (Ni);
- benzo(a)piren.
Pentru anul 2019, evaluarea calităţii aerului înconjurător în România s-a realizat prin
intermediul celor 148 staţii automate care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a
Calităţii Aerului (RNMCA), repartizate pe întreg teritoriul ţării.
Staţiile sunt dotate cu analizoare automate care măsoară continuu concentraţiile în
aerul înconjurător ale poluanţilor. Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate
pentru măsurarea concentraţiilor de metale grele și benzo(a)piren din particule în suspensie
[13,18].
Punctele de prelevare sunt amplasate în concordanţă cu criteriile stabilite de directivele
europene privind calitatea aerului și sunt destinate atât protecției sănătății umane cât și
protecţiei vegetației şi ecosistemelor naturale.
Punctele de prelevare destinate protecției sănătăţii umane se amplasează în aşa fel încât
să furnizeze date referitoare la următoarele aspecte [16-18]:
- ariile din interiorul zonelor şi aglomerărilor în care apar cele mai mari concentraţii la
care populaţia este susceptibilă a fi expusă în mod direct sau indirect pentru o perioadă de
timp semnificativă în raport cu perioadele de mediere ale valorilor limită/valorilor ţintă;
- nivelurile din alte perimetre (arii) din zonele şi aglomerările reprezentative pentru
nivelul de expunere a populaţiei;
 - depunerile care reprezintă expunerea indirectă a populaţiei prin lanţul alimentar.
Staţiile de fond urban se amplasează astfel încât nivelul de poluare să fie influenţat de
contribuţiile integrate ale tuturor surselor din direcţia opusă vântului.
Staţiile de fond regional se amplasează astfel încât nivelul de poluare caracteristic să
nu fie influenţat de aglomerările sau de zonele industriale din vecinătatea sa.
Atunci când se evaluează aportul surselor industriale, cel puţin unul dintre punctele de
prelevare este instalat pe direcţia dominantă a vântului dinspre sursă, în cea mai apropiată
zonă rezidenţială. Atunci când concentraţia de fond nu este cunoscută, se amplasează un
punct de prelevare suplimentar înaintea sursei de poluare, pe direcţia dominantă a vântului.
Punctele de prelevare destinate protecţiei vegetației şi ecosistemelor naturale se
amplasează la peste 20 km distanţă de aglomerări sau la peste 5 km distanţă de alte arii
construite, instalaţii industriale, autostrăzi sau şosele cu un trafic care depăşește 50 000 de
vehicule pe zi. Punctul de prelevare trebuie să fie amplasat în aşa fel încât probele prelevate
să fie reprezentative pentru calitatea aerului dintr-o zonă înconjurătoare de cel puţin 1 000
km2. Un punct de prelevare poate să fie amplasat la o distanţă mai mică sau să fie
reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o arie mai puţin extinsă, din motive care ţin de
condiţiile geografice sau de necesitatea de a proteja unele arii vulnerabile.
În continuare sunt prezentate datele şi informaţiile sintetice privind rezultatele
monitorizării calităţii aerului în anul 2019, raportate la valorile limită, valorile ţintă, pragurile
de alertă sau de informare, stabilite în legislaţia specifică pentru fiecare poluant prezentate în
raportul privind calitatea aerului în România - Agenția pentru Protecția Mediului, fiind date
publice [13,18].
Graficele sunt realizate pe baza măsurărilor efectuate în staţiile automate de
monitorizare a calităţii aerului, cu respectarea obiectivelor de calitate a datelor stabilite în
Legea 104/2011, totodată fiind utilizate criteriile de agregare şi calculul parametrilor
statistici, conform Legea nr. 104/2011 [10,13,18].
Concentraţiile de dioxid de azot (fig.4) din aerul înconjurător se evaluează raportându-
le la valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (200 µg/m3), care nu trebuie
depăşită mai mult de 18 ori/an şi valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40
µg/m3). În anul 2019 au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită anuale pentru
sănătatea umană (40 µg/m3) la 6 staţii din numărul de stații luate în considerare în prezentul
raport: BV-1 Brașov (stație de trafic), BV-3 Brașov (stație de trafic), CJ-1 Cluj (stație de
trafic), HD-1Deva (stație de fond urban), TM-1 Timișoara (stație de trafic) și TM-5
Timișoara (stație de trafic).
Valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (200 µg/m3) a fost depășită la 9
stații, dar nu a fost depăşită mai mult de 18 ori/an la nici o staţie din numărul de stații luate în
considerare în fig.52. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă pentru dioxidul
de azot (depăşiri ale concentraţiei de 400 µg/m3 măsurată timp de 3 ore consecutiv). La
staţiile de fond regional/EMEP nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului critic pentru protecţia
vegetaţiei (30 µg/m3) stabilit pentru oxizii de azot (NOx).
 Fig.4 Dioxidul de azot (NO2) - valori medii anuale 2019

Concentraţiile de SO2 din aerul înconjurător se evaluează raportându-le la valoarea

limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 µg/m3), care nu trebuie depăşită mai mult
de 24 ori/an şi valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3), care nu
trebuie depăşită mai mult de 3 ori/an (fig.6).

Fig.5 Dioxidul de azot (NO2) - depășiri ale valorii limită orare 2019
 Fig.6 Dioxidul de sulf (SO2) - valori medii anuale 2019

În anul 2019 valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 µg/m3) a fost
depășită la 3 stații: PH-6 Ploiești (stație industriala) 1 depășire, PH-5 Ploiești (stație de trafic)
2 depășiri și GJ-3 Turceni (stație industriala) 3 depășiri, dar aceasta nu a fost depăşită mai
mult de 24 ori/an.
Valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3), nu a fost depăşită
la nici o staţie din numărul de stații luate în considerare în prezentul raport.
Pragul de alertă pentru dioxidului de sulf (depăşiriea concentraţiei de 500 µg/m3) a fost
depășit la două stații: PH-6 Ploiești (stație industriala) 1 depășire, PH-5 Ploiești (stație de
trafic) 2 depășiri, dar nu au fost înregistrate depășiri măsurate timp de 3 ore consecutiv.
La staţiile de fond regional/EMEP nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului critic pentru
protecţia vegetaţiei (20 µg/m3) stabilit pentru dioxidul de sulf.
Concentraţiile de monoxid de carbon din aerul înconjurător se evaluează folosind
valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/m3), calculată ca valoare maximă
zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă) – fig.7.
Analizând datele obţinute din monitorizarea monoxidului de carbon în anul 2019, se
constată că la toate staţiile luate în considerare în prezentul raport valorile maxime zilnice ale
mediilor concentraţiilor pe 8 ore, s-au situat sub valoarea maximă zilnică pentru protecţia
sănătăţii umane (10 mg/m3).
Concentraţiile de ozon din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea ţintă
pentru protecţia sănătăţii umane (120 µg/m3) calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor
pe 8 ore (medie mobilă), care nu trebuie depăşită mai mult de 25 ori/an, pragul de informare
(180 µg/m3) calculat ca medie a concentraţiilor orare şi pragul de alertă (240 µg/m3) calculat
ca medie a concentraţiilor orare.
În anul 2019 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă pentru ozon la
nicio staţie luată în considerare în prezentul raport. Pragul de informare pentru ozon a fost
depășit o dată la stația CL-2 Călărași (stație de fond urban). Numărul de depăşiri ale valorii
ţintă pentru protecţia sănătăţii umane în anul 2019 este reprezentat în fig.8. Valoarea ţintă
pentru protecţia sănătăţii umane a fost depăşită la 20 de stații, dar mai mult de 25 ori la o
singură stație: AR-1 Arad (stație de trafic) - 31 de depășiri.
 Concentraţiile de particule în suspensie (PM10 – fig.9) cu diametrul mai mic de 10
microni din aerul înconjurător se evaluează raportându-le la valoarea limită zilnică,(50
μg/m3), care nu trebuie depăşită mai mult de 35 ori/an şi valoarea limită anuală, (40 μg/m 3).
În anul 2019 nu s-au înregistrat depăşiri a valorii limită anuale (40 50 μg/m 3) la nicio stație
dar s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice la 54 stații, iar la 5 staţii au fost
înregistrate mai mult de 35 de depășiri: 49 depășiri la AB-2 Sebeș (stație industrială), 46
depăşiri la B-3 București (Mihai Bravu) (stație de trafic), 38 depăşiri la B-6 București (Cercul
Militar) (stație de trafic), 54 depăşiri la IS-1 (Podul de Piatra) (stație de trafic) și 36 depăşiri
la IS-2 Iași (Decebal) (stație de fond urban).

Fig.7 Monoxidul de carbon (CO) - maximul mediei mobile 2019

Fig. 8 Ozon (O3 ) - numărul de depăşiri ale valorii ţintă 2019

 Fig. 9 Particule în suspensie (PM10) - concentraţii medii anuale 2019

Monitorizarea concentraţiilor de particule PM2,5 (particule în suspensie care trec

printr-un orificiu de selectare a dimensiunii cu un randament de separare de 50% pentru un
diametru aerodinamic de 2,5μm) este necesară pentru conformarea la cerinţele Directivei
2008/50/CE. Valoarea limită anuală pentru acest poluant este 25 μg/m3 –fig.10. În anul
2019 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită anuale la nicio staţie.
Concentraţiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează raportîndu-le la valoarea
limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (5 μg/m3) – fig.3.8. În anul 2019 concentraţiile
medii anuale de benzen nu au depăşit valoarea limită anuală la nicio staţie de monitorizare.
Concentraţiile de metale grele din aerul înconjurător se evaluează folosind
următoarele valori:
- valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii de 0.5 μg/ m3, pentru Pb;
- valoarea ţintă de 6 ng/ m3, pentru As;
- valoarea ţintă de 5 ng/m3, pentru Cd;
- valoarea ţintă de 20 ng/m3, pentru Ni.
În anul 2019 concentraţiile medii anuale pentru metalele grele monitorizate nu au
depăşit valoarea limită anuală/valoarea ţintă la nicio staţie – fig.11-15.

Fig.10 Particule în suspensie (PM2.5 ) - concentraţii medii anuale 2019

Fig.11 Benzen (C6H6) - concentraţii medii anuale 2019

Fig.12 Plumb (Pb) - concentraţii medii anuale 2019

Fig.13 Arsen (As) - concentraţii medii anuale 2019

 Fig.14 Cadmiu (Cd) - concentraţii medii anuale 2019

Fig.15 Nichel (Ni) - concentraţii medii anuale 2019

Din analiza datelor de calitate a aerului în anul 2019 cât și a tendinţelor în evoluţia
concentrațiilor de poluanți monitorizați se constată următoarele:
- menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nivelurile
poluanţilor s-au situat sub valorile limită/țintă pentru protecţia sănătăţii umane;
- pentru aceste zone și aglomerări sunt elaborate/în curs de elaborare planuri de
menținere a calitatății aerului, cu măsuri concrete și eficiente pentru acest scop.
Comparativ cu anii precedenți, în anul 2019 s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a
calității aerului, chiar și în marile aglomerări urbane:
- pentru NO2, 6 depășiri ale valorii limită anuale în anul 2019, față de 9 depășiri în anul
2018, respectiv 9 stații cu depășiri ale valorii limită orare în anul 2019, față de 17 stații cu
depășiri în anul 2018;
- pentru PM10, zero depășiri ale valorii limită anuale în anul 2019, față de 2 depășiri în
anul 2018, respectiv 54 stații cu depășiri ale valorii limită orare în anul 2019, față de 67 stații
cu depășiri în anul 2018;
- pentru ozon, 20 stații cu depășiri ale valorii țintă în anul 2019, față de 46 stații cu
depășiri în anul 2018;
Pentru aglomerările și zonele la care au fost înregistrate aceste depășiri sunt
elaborate/în curs de elaborare planuri de calitate a aerului, cu măsuri de reducere a
concentraţiilor poluanților pentru care au fost înregistrate depășiri.

Concluzii
 Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi mai importante
implicaţii asupra sănătăţii omului.
Aerul atmosferic natural, nepoluat, are o compoziţie diferită de cel pe care îl inspirăm
noi astăzi, mai ales cei care locuim în oraşe dotate cu diverse întreprinderi sau uzine
generatoare de fum, praf şi alte gaze nocive. Compoziţia chimică a aerului natural este
următoarea: azot – 78,084%, oxigen – 20,946%, argon – 0,934%, bioxid de carbon –
0,0331%. Au mai fost detectate şi următoarele elemente: neon, hidrogen, krypton, heliu,
ozon, xenon, precum şi metan, oxid de azot şi vapori de apă.
Agenţii poluanţi evacuaţi în atmosferă pot fi transportaţi pe zone mai mari datorită
acţiunii factorilor meteorologici. Principalii factori meteorologici care intervin în modificarea
gradului de poluare sunt viteza vântului şi stabilitatea aerului. Datorită curenţilor de aer,
poluanţii sunt răspândiţi pe o suprafaţă mare în zonele învecinate activităţii poluatoare.
Surse naturale de poluare: eroziunea eoliană, incendiile, reziduurile de natură vegetală şi
animală şi/sau fenomenele vulcanice.
Surse artificiale de poluare: centrale termoelectrice, industria siderurgică, industria
metalurgică, industria chimică, întreprinderile de materiale de construcţii şi transporturile.
Consecinţele aerului poluat asupra sănătăţii oamenilor:
- Efecte acute (imediate);
- Efecte cronice produse de concentraţii mai reduse de poluanţi atmosferici dar care în
timp pot conduce la modificări patologice (ex. bronhopneumonii cronice, emfizem pulmonar,
astm bronsic, pneumonie, bronşită cronică, conjunctivite, rahitism, îmbolnăviri ale
aparatului nervos central, cancer pulmonar etc.);
Consecinţele aerului poluat asupra construcţiilor: eroziune de degradare, eroziune de
corodare, schimbarea culorii.
Consecinţele aerului poluat asupra plantelor şi animalelor:
- Lezarea plantelor ducând până la dispariţie în unele cazuri;
- Îmbolnăvirea animalelor.
Consecinţele aerului poluat asupra condiţiilor de viaţă: atmosfera poluată crează
disconfort prin imposibilitatea deschiderii ferestrelor şi aerisirii încăperilor, a uscării rufelor
în curte sau balcon, servirii mesei în curte, plimbărilor în aer liber, a jocului copiilor etc.
În România, sectorul industrial (energetic) reprezintă principala sursă de emisii pentru
majoritatea poluanților. Astfel, SOx, NOx, CO, PM 2.5, BC, CO, metalele grele (Cu, Se și Zn)
și HCB reprezintă mai mult de 80% în totalul național. De asemenea, PM 10, PAH, PCDD / F
și CD-urile cu metale grele, Ni, As, Hg și Cr contribuie între 50 și 80% la totalul național de
emisii. Aceasta include arderea combustibilului în industria energetică și în industriiile
productive, transportul inclusiv emisiile fugitive din combustibili.
Datele puse la dispoziție de EUROSTAT permit o reprezentare grafică a evoluției
poluanților în perioada1995-2017 [19]. Față de emisiile din 1995, a existat o scădere
semnificativă a emisiilor în atmosferă în sectorul energiei publice. Pentru poluanții principali,
scăderile sunt la 69% pentru NOx, 89% pentru SOx și 86% pentru PM 10. Scăderea emisiilor
se datorează implementării programului de reducere a emisiilor în instalațiile de LCP,
precum și unei scăderi generale a consumului de combustibil, mai ales în primii ani.
Variațiile valorilor de emisie sunt, de asemenea, determinate de raporturile de amestec
diferite de combustibili solizi / lichizi / gazoși contribuind cu factori de emisie diferiți la
estimarea fiecărui poluant. Emisiile de metale grele au urmat aceeași tendință descrescătoare.
 Transportul rutier a fost pentru 2017 categoria-cheie pentru NOx (38,97% din totalul
național), NMVOC (9,43% din totalul național), CO (16,37% din totalul național), Cu
(83,19% din totalul național) și Zn (6,66% din total național).
Sectorul industrial acoperă doar emisiile legate de proces provenite din procesele
industriale. Procesele industriale și sectorul utilizării produselor contribuie în principal la
emisiile de BPC din inventar (71,74% din totalul național), emisiile de Pb (64,35% din
totalul național), emisiile Cr (42,06% din totalul național), emisiile de COVM (25,70 % din
totalul național), emisiile de TSP (25,44% din totalul național), Hg (aproape 25% din totalul
național) pentru anul 2017. Tendința reflectă creșterea economică din România înainte de
criza financiară și economică mondială care a declanșat scăderea producției industriale.
Metodologia de estimare și raportare a emisiilor este în concordanță cu „Ghidul
inventarului emisiilor de poluanți atmosferici EMEP/SEE-2016” și OM 3.299/ 2012 pentru
aprobarea metodologiei de compilare și raportare a stocurilor de emisii atmosferice [19].
În figura 16 se prezintă variația emisiilor principalilor poluanți în România în perioada
1995-2017. Față de 1995, emisiile de SOX din 2017 au scăzut cu aproape 84,68%. Acest
lucru s-a datorat în principal utilizării combustibililor cu conținut scăzut de sulf. De
asemenea, multe LCP-uri au instalat echipamente de desulfurare pentru a obține respectarea
legislației UE. Emisiile de NOx au scăzut cu aproape 33,65% în 2017, în comparație cu
datele privind emisiile din 1995, în principal din cauza reducerii catalizatorului de NO x în
vehiculele rutiere și a arzătoarelor cu emisii reduse de NO x utilizate în centralele industriale.
Tendința reflectă câteva aspecte: creșterea economică în România în intervalul 2002-2008,
înainte de criza economică mondială care a declanșat scăderea producției industriale,
scăderea producției de energie în centralele electrice cu combustibili fosili și punerea în
aplicare a tehnologiilor de reducere a emisiilor. Emisiile mai multor poluanți, precum
particulele, CO, PCDD/F, PAH și metalele grele Cd și Zn sunt în concordanță cu tendința
consumului de biomasă în combustie rezidențială mică, care contribuie cu peste 60% la
totalul național de poluanții menționați. Sectorul agricol a contribuit cu creșterea emisiilor
pentru perioada 1995-1996 și 2004-2006, în special pentru emisiile de NH3 [19].

Figura 16. Variația de emisii totale (kt) pentru principalii poluanți, perioada 1995-2017
 Figurile 17 și 18 prezintă variația emisiilor totale (t) pentru Cd, Hg, As, Cr, Ni, Se, Pb,
Cu și Zn în perioada 1995-2017. Cele mai importante scăderi în 2017, comparativ cu datele
privind emisiile din 1995, au fost înregistrate pentru Ni (82,99%), Pb (39,65%) și Hg
(42,98%). Tendințele emisiilor de metale grele sunt influențate de variația activității
industriale în special în industria metalurgică [19].
Calitatea scăzută a aerului influențează în mod negativ calitatea vieții oamenilor.
Aceasta cauzează numeroase probleme de sănătate, cum ar fi astmul și afecțiunile
cardiovasculare. Acest lucru generează, la rândul său, zile lucrătoare pierdute din cauza
problemelor de sănătate și costuri mai ridicate pentru serviciile de asistență medicală, în
special pentru copii și persoanele în vârstă.
Problemele de sănătate legate de calitatea necorespunzătoare a aerului sunt deosebit de
grave în zonele urbane, unde calitatea aerului este, în general, mai scăzută. Calitatea scăzută
a aerului este, de asemenea, principala cauză a mortalității premature în UE, având, de fapt,
un impact mai mare decât accidentele rutiere. Pe lângă efectele dăunătoare asupra sănătății
umane, calitatea scăzută a aerului afectează, de asemenea, ecosistemele.

Figura 17 Variația emisiilor totale (t) pentru Cd, Hg, As, Cr, Ni și Se, perioada 1995-2017
 Figura 18. Variația emisiilor totale (t) pentru Pb, Cu și Zn, perioada 1995-2017

Pachetul pentru un aer curat vizează să reducă în mod semnificativ poluarea

atmosferică în întreaga UE. Strategia propusă stabilește obiective pentru reducerea, până în
2030, a efectelor pe care poluarea atmosferică le are asupra sănătății și a mediului și cuprinde
propuneri legislative pentru a pune în aplicare standarde mai stricte privind emisiile și
poluarea atmosferică.
Pachetul a fost publicat de Comisia Europeană încă din la 18 decembrie 2013 și constă
într-o comunicare privind programul „Aer curat pentru Europa” și trei propuneri legislative
privind emisiile și poluarea atmosferică [20].
Pachetul pentru un aer curat este alcătuit din mai multe elemente:
- programul „Aer curat pentru Europa” – o strategie a Comisiei care prezintă măsuri
menite să garanteze că obiectivele existente sunt atinse și care stabilește noi obiective privind
calitatea aerului pentru perioada până în 2030;
- o directivă revizuită privind plafoanele naționale de emisie, în care sunt prevăzute
plafoane de emisie stricte pentru principalii șase poluanți;
- o propunere de directivă privind reducerea poluării provenind de la instalații medii
de ardere;
- o propunere de aprobare a normelor internaționale modificate privind poluarea
atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi (Protocolul de la Göteborg) la nivelul UE.
Obiectivul general al strategiei în domeniul calității aerului este protejarea sănătăţii
oamenilor şi a mediului înconjurator, iar principalele obiective sunt:
- menţinerea calităţii aerului înconjurator în zonele şi aglomerările în care aceasta se
încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
- îmbunatatirea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadreaza în
limitele prevăzute de normele în vigoare;
- adoptarea masurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative
asupra mediului (inclusiv in contextul transfrontier);
- îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care
Romania este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.
Strategia implica derularea de acţiuni la diferite niveluri de competenţă şi decizie a
autorităţilor cu responsabilităţi in domeniul protecţiei atmosferei, în acest sens, fiind
implicate următoarele autorităţi publice centrale pentru: protecţia mediului, industrie,
sănătate, transport, administraţie publică; autorităţile regionale şi teritoriale pentru protecţia
mediului precum şi primăriile şi consiliile locale.
Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei aprobat prin HG nr.
738/2004, stabileşte măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale
Strategiei naţionale pentru protecţia atmosferei. Realizarea acţiunilor implică obligaţii şi din
partea titularilor activitatilor care deţin surse de emisie a poluanţilor atmosferici.
Sistemul national de evaluare şi gestionare integrata a calităţii aerului
(SNEGICA) aprobat prin HG nr. 586/2004, are ca scop asigurarea cadrului organizatoric,
institutional şi legal de cooperare a autoritatilor şi instituţilor publice cu compentenţe în
domeniul protecţiei atmosferei şi al evaluării şi gestionării calităţii aerului pe teritoriul
Romaniei.
Subsisteme:
- Sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului (SNMCA)
- Sistemul naţional de inventariere al emisiilor de poluanţi atmosferici (SNIEPA).
Informatiile furnizare de cele doua subsisteme SNMCA şi SNIEPA sunt integrate de
Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului (CECA) în conformitate cu cerintele naţionale şi
internaţionale în domeniul evaluarii şi gestionării calităţii aerului - Reteaua Nationala de
Monitorizare a Calitatii Aerului (Web-page: www.calitateaer.ro)
Un mediu curat sau un mediu foarte poluat poate influenţa, deopotrivă calitatea vieţii
populaţiei, în mod pozitiv, respectiv în mod negativ.
Unele substante care ajung în mediu în cantităţi peste limitele admise pot cauza
neplăceri, stres şi creşte frecvenţa apariţiei bolilor la populaţia influenţată.
Un spaţiu urban cu aer poluat şi vegetaţie puţină poate reduce semnificativ calitatea
vieţii populaţiei, inclusiv nivelul de stres, chiar dacă nivelul de bunăstare al acesteia este
ridicat.
Toţi suntem dependenti de un mediu curat, nepoluat, consecintele pe termen lung ale
poluării fiind dezastruoase, nu doar pentru mediul înconjurator, ci ţi pentru sănătatea
populaţiei.
Arealele poluate determină a creştere a vulnerabilităţii populaţiei, expunerea continuă a
acesteia la anumiţi poluanti având repercusiuni negative multiple.
Expunerea zilnică, la doze mici de poluanţi, poate, de asemenea, cauza efecte adverse
pe termen lung asupra populaţiei, chiar şi asupra generaţiilor viitoare.
Calitatea aerului în România continuă tendinţa generală de îmbunătăţire din ultimii ani.
În urma prelucrării datelor din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului (pusă în
funcţiune începând cu anul 2008) nu se observă creşteri semnificative faţă de anii precedenţi
a valorilor medii anuale la majoritatea poluanţilor monitorizaţi.
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.mmediu.ro
2. https://aerlive.ro/
3. https://tehnoinstrument.ro
4. http://www.unece.org/env/efe/welcome.html
5. http://ec.europa.eu/dgs/environment/index_en.htm
6. http://www.europarl.europa.eu/comparl/envi/default_en.htm
7. http://www.eea.europa.eu/
8. http://apmhd-old.anpm.ro
9. ***Annual report and Environmental statement 2011
(https://www.google.com/search?client=firefox-b-d&q=European+Environmental+Agency+2010)
10. ***Legea 104/2011 privind Calitatea aerului înconjurător
11. www.epa.gov
12. www.epa.gov/airnow/aqi_tech_assistance.pdf
13. http://www.calitateaer.ro
14. https://waqi.info/ro/
15. http://airindex.eea.europa.eu/#_blank
16. http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/?__locale=ro
17. https://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2016/#parent-fieldname-title
18. *** Raport privind calitatea aerului in romania 2019 (www.anmp.ro)
19. *** Romania’s Informative Inventory Report 1995-2017, National Environmental Protection
Agency of Romania (N.E.P.A), 2019
20. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/clean-air/
 Anexa 1
Legislația națională în domeniul calității aerului înconjurător
 Anexa 2
Legislația europeană în domeniul calității aerului înconjurător