Caiet de practica

Constantin Mihai-Valentin 7301

Cuprins:

1. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti-Maracineni, judetul Arges. 2. Barajul Budeasa. 3. Statia de epurare a apelor uzate Mioveni 4. Rampa ecologica pentru deseuri Albota. 5. Statia de epurare a apelor uzate Bucuresti vest. 6. Statia de tratare si productie a apei potabile Crivina. 7. Statia de tratare a apei potabile Rosu. 8. Uzina de apa Valea lui Stan-Bradisor, judetul Valcea. 9. Hidrocentrala Ciunget-Lotru. 10. Barajul si lacul de acumulare Vidra. 11.Barajul si lacul de acumulare Bradisor. 12. Epurarea apelor uzate industriale ale fabricii de mezeluri din localitatea Filipestii de Targ, judetul Prahova. 13. Statia de tratare a apei Voila. 14.Barajul si lacul de acumulare Paltinu. 15. Conul de dejectie de la Patarlagele, judetul Buzau. 16. Barajul Siriu. 17. Rampa ecologica pentru deseuri Glina, judetul Ilfov. 18. Incineratoarele pentru deseuri Chiajna.

1. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura PitestiMaracineni, judetul Arges.

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultur Piteti - Mrcineni, Arge a fost nfiinat n anul 1967 sub conducerea acad. prof. T. Bordeianu (m. 1969). Primul sediu a fost n comuna Miceti, n actuala cldire funcionnd din 1971. Dup 10 ani de activitate, n 1977, Institutul de Cercetare i Producie pentru Pomicultur a fost transformat n Trustul de Cercetare, Proiectare, Inginerie Tehnologic i Producie Pomicol cu sediul tot la Piteti Mrcineni, iar numrul staiunilor pomicole a crescut la 26. n aceast form sa reuit o coordonare integrat a ntregii activiti din pomicultura romneasc prin sectoarele de baz ale acestei noi uniti: cercetare, proiectare, producie i dezvoltare. Sub aceast form, Trustul a funcionat pn n anul 1979 cnd la Piteti Mrcineni au rmas preocuprile de cercetare i proiectare n cadrul Institutului de Cercetare i Producie pentru Pomicultur. Dup anul 1990, la Institutul de Cercetare i Producie pentru Pomicultur s-a desfurat, n principal numai activitatea de cercetare i ndrumarea acestei activiti n cadrul celor 7 staiuni pomicole care au mai rmas. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultur Mrcineni, Arge este amplasat n plin centrul Subcarpailor Meridionali pe teritoriul judeului Arge, n partea de nord a municipiului Piteti, n comuna Mrcineni la cca. 7 km distan de reedina municipiului. Cmpurile experimentale sunt amplasate att la sediul institutului ct i la fermele proprii de la Colibai i Leordeni. Coordonatele geografice: 445130 latitudine nordic i 2452 longitudine estic. Relieful este variat, de la plat la o altitudine de 287 m la Piteti, pn la colinar i altitudine de 800 m la baza Bilceti. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultur Mrcineni, Arge are ca obiective principale de activitate: crearea de soiuri noi de pomi, arbuti fructiferi i cpun, selecia de noi varieti dendrologice; mbuntirea tehnicilor de cultur privind normarea ncrcturii de rod, fertilizrii, lucrrile i ntreinerea solului; stabilirea unui sistem integrat de control al bolilor i duntorilor, buruienilor cu reducerea polurii; producerea de material sditor pomicol i dendrologic din verigi superioare: prebaz, baz, certificat; fundamentarea cercetrilor de ameliorare genetic i biotehnologie, prin aspecte de fiziologie i biochimie; verificarea n ferma pilot a rezultatelor obinute i promovarea n producie.

Tipul de sol predominat este cel al solurilor brune pornind de la luvisoluri la soluri brune erodate, coluviale i aluviale, cu coninut mediu sau redus de humus. Zona dispune de condiii climatice favorabile culturii pomilor; temperatura medie multianual este de 9,7C; temperatura maxim absolut 38,8C, iar cea minim absolut 24,4C; suma precipitaiilor anuale 663,3 mm. Activitatea tiintific a institutului se desfoar n 4 laboratoare (departamente) de cercetare: Genetic i ameliorare nmulire, culturi de esuturi - Virologie Tehnici, tehnologii protecie fitosanitar Arbuti - cpun

2. Barajul si lacul de acumulare Budeasa, judetul Arges Acesta este situat pe rul Arges, fiind dat in folosinta in anul 1978. Cota la coronament este de 306 m.d.m., inaltimea totala de 33.00 metri, iar lungimea la coronament este de 53.00 metri, cu diguri de 5559.00 metri. Volumul total al lacului de acumulare este de 54.9 milioane metri cubi, lungimea 5.5 km, nivelul retentiei normale 301 m.d.m. Folosintele lacului sunt multiple, si anume: alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Pitesti, regularizarea debitelor de apa uzinate de centralele hidroelectrice situate in amonte, producerea de energie electrica prin CHE Budeasa , atenuarea undelor de viitura si satisfacerea necesarului de apa pentru irigarea suprafetelor din aval.

3. Statia de epurare a apelor uzate Mioveni, judetul Arges Primele staii de epurare au aprut n Anglia n secolul XIX. Dei difer prin dimensiuni i tehnologii folosite, cea mai mare parte a staiilor de epurare a apelor uzate oreneti au o schem constructiv apropiat. Exist i unele realizate pe vertical, tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontal. Ocup relativ mult teren, dar o parte din instalaii se pot realiza n subteran, cu spaii verzi deasupra.

Distingem o treapta primar, mecanic; o treapt secundar, biologic, iar la unele staii o treapta teriar - biologic, mecanic sau chimic. Treapta primar const din mai multe elemente succesive: Grtarele rein corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn, textile, plastic, pietre etc.). De regul sunt grtare succesive cu spaii tot mai dese ntre lamele. Curarea materiilor reinute se face mecanic. Ele se gestioneaz ca i gunoiul menajer, lund drumul rampei de gunoi sau incineratorului. Sitele au rol identic grtarelor, dar au ochiuri dese, reinnd solide cu diametru mai mic. Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigur depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipului i pietriului fin i altor particule ce au trecut de site dar care nu se menin n ape linitite mai mult de cteva minute. Nisipul depus se colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conine multe impuriti organice. Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare i asigur staionarea apei timp mai ndelungat, astfel c se depun i suspensiile fine. Se pot aduga n ape i diverse substane chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun i filtre. Spumele i alte substane flotante adunate la suprafa (grsimi, substane petroliere etc.) se rein i nltur ("despumare") iar nmolul depus pe fund se colecteaz i nltur din bazin (de exemplu cu lame racloare susinute de pod rulant) i se trimit la metantancuri. Treapta secundar const i ea din mai multe etape: Aerotancurile sunt bazine unde apa este amestecat cu "nmol activ" ce conine microorganisme ce descompun aerob substanele organice. Se introduce continuu aer pentru a accelera procesele biochimice. Decantoarele secundare sunt bazine n care se sedimenteaz materialele de suspensie formate n urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest nmol este trimis la metantancuri iar gazele (ce conin mult metan) se folosesc ca i combustibil de exemplu la centrala termic. Treapta teriar nu exist la toate staiile de epurare. Ea are de regul rolul de a nltura compui n exces (de exemplu nutrieni- azot i fosfor) i a asigura dezinfecia apelor (de exemplu prin clorinare). Aceast treapt poate fi biologic, mecanic sau chimic sau combinat, utiliznd tehnologii clasice

precum filtrarea sau unele mai speciale cum este adsorbia pe crbune activat, precipitarea chimic etc. Eliminarea azotului n exces se face biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului n azotit i apoi azotat) urmat de denitrificare, ce transform azotatul n azot ce se degaj n atmosfer. Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologic, sau chimic. n urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie s aib o calitate acceptabil, care s corespund standardelor pentru ape uzate epurate. Dac emisarul nu poate asigura diluie puternic, apele epurate trebuie s fie foarte curate. n final apa epurat este restituit n emisar - de regul rul de unde fusese prelevat amonte de ora. Ea conine evident nc urme de poluant, de aceea este avantajos ca debitul emisarului s fie mare pentru a asigura diluie adecvat. Alte soluii propun utilizarea pentru irigaii a apelor uzate dup tratamentul secundar, deoarece au un coninut ridicat de nutrieni. Acest procedeu e aplicabil dac acele ape nu conin toxice specifice peste limitele admise i produsele agricole rezultate nu se consum direct. n acest caz nu mai este necesar treapta a III-a i nu se mai introduc ape n emisar (fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru calitate, deoarece apele epurate nu sunt niciodat cu adevrat de calitate apropiat celor naturale nepoluate antropic). Se experimenteaz i utilizarea apelor uzate ca surs de ap potabil, desigur cu supunerea la tratamente avansate de purificare. Nmolul din decantoarele primare i secundare este introdus n turnuri de fermentaie, numite metantancuri. De obicei sunt rezervoare de beton armat de mari dimensiuni, unde se asigur temperatur relativ ridicat, constant, i condiii anaerobe, n care bacteriile fermenteaz nmolul i descompun substanele organice pn la substane anorganice, rezultnd un nmol bogat n nutrieni i gaze care, coninnd mult metan, se utilizeaz ca i combustibil. Probleme particular ale epurrii apelor uzate Staii de epurare integral biologice n anumite condiii de clim se poate folosi i epurarea biologic cu plante, prin mlatin / lagun de epurare, care poate reine fosfaii, nitraii i agenii patogeni. Un hectar de stuf de exemplu extrage din ap anual 10-15 tone de azot, fosfor i sulf i peste 150 tone de poluani organici. Preepurarea apelor uzate industriale Apele uzate industriale au de regul nivele nalte de ncrcare cu poluant i mai ales au caracteristici frecvent foarte diferite de cele uzate fecaloid-menajere. De

aceea ele nu pot fi epurate direct n staiile de epurare oreneti, ci trebuie supuse unui proces de preepurare specific, adaptat naturii poluantului sau poluanilor n cauz, i apoi eventual descrcate n canalizarea oreneasc i duse la staia clasic de epurare. Se poate face i o staie complet separat pentru apele industriale, care s asigure epurare pn la nivelul la care pot fi descrcate legal n emisar (ru de exemplu). O asemenea staie complet separat se poate justifica economic la mari ntreprinderi. Ape industriale uzate sunt i cele ce provin din "splarea" gazelor, inclusiv a celor de la centralele termice sau termoelectrice, unde apele ncarc bioxid de sulf, rezultnd gaze mai puin poluante pentru atmosfer dar ape foarte poluate, ce trebuie epurate. Uneori apele uzate industriale au ncrcri de poluani pentru care nu exist tehnologie de epurare adecvat, singura soluie rmnnd n acest caz injectarea profund. Problema nmolului Din staiile de epurare rezult mari cantiti de nmol. Acesta este n final uscat prin diverse procedee i poate fi utilizat ca ngrmnt agricol sau dup caz este transportat la rampa de gunoi i haldat sau incinerat sau supus pirolizei. Utilizarea ca ngrmnt nu se face direct, ci mai nti trebuie supus unui proces de "condiionare" ce poate cuprinde dezinfecie, adugare de sruri de aluminiu i fier, var, cenu, materiale de floculare apoi deshidratare prin pres sau centrifug. n ultimul timp n apele uzate ajung tot mai multe metale grele i ali poluani care fac ca nmolul s fie toxic i neadecvat utilizrii ca ngrmnt. Alternative sunt folosirea lui ca materie prim la crmizi speciale i alte materiale de construcii. O practic larg rspndit n trecut i abandonat in prezent a fost deversarea n ocean a nmolului provenit din staii de epurare a apelor. Metode speciale de epurare a apelor - osmoza inversa Osmoza a fost descoperit n 1748 iar osmoza invers mult mai trziu, dar cu vaste aplicaii. Ea produce ap curat (demineralizat) i se poate folosi pentru epurarea apelor uzate , preparare de ap potabil, dar i n alte scopuri ( producerea gheii, aplicaii biomedicale i de laborator, n fotografie, industria farmaceutic, cosmetic, electronic i electrotehnic, zootehnie, medicin pentru hemodializ, dedurizarea apei pentru centralele termice etc.).

Principiul de funcionare al procedeului este o membran semipermeabil prin care apa trece foarte uor, dar alte substane mai puin sau deloc, din cauza mrimii moleculei. Punnd n contact dou mase de ap cu concentraii diferite de diverse substane, separate prin membran, la osmoza normal apa va tinde s traverseze membrana de la soluia mai diluat ctre cea mai concentrat pn la egalarea concentraiilor. Dar dac pe soluia mai concentrat se aplic o presiune mare, peste nivelul celei osmotice produs de diferena de concentraie, procesul este invers i apa trece din soluia concentrat spre cea diluat, cu alte cuvinte de la cea poluat spre cea purificat. Stratul de soluie concentrat care se formeaz pe suprafaa membranei trebuie ndeprtat periodic pentru a preveni astuparea microporilor prin care trec moleculele de ap. n acest sens se poate utiliza un pre-filtru cu carbon activ pentru reinerea clorului care poate distruge membrana i a unui pre-filtru pentru sedimente care s rein suspensiile fine. Dedurizarea prealabil a apei e necesar dac e foarte dur. Injectarea profund - o alternativ la epurare O soluie mai puin ecologic n locul tratrii n staii de epurare sau alte metode este injectarea profund a apelor uzate, n zone i adncimi unde nu contamineaz surse de ap subteran n uz curent sau cunoscute. n funcie de natura poluantului, unele sper s i modifice sau reduc coninutul de poluani, dar la majoritatea se sper doar s nu ne deranjeze n urmtoarele secole sau chiar milenii, ceea ce nu este deloc o abordare durabil, dar se practic, la fel ca depozitarea deeurilor nucleare puternic radioactive. Injectarea se face la adncimi de regul de 500-2000 metri, cu extreme de la cteva sute de metri pn la peste 4000 de metri. Depinde i de tipul de roc / formaiune geologic n care se injecteaz, de regul nisip, gresie, dolomit sau calcare. Debitul i presiunea sunt i ele variabile, iar tipurile de ape uzate care se injecteaz sunt de regul ape grav contaminate i foarte greu de epurat sau n cantiti foarte mari. Categorii de ape uzate injectate profund: ape uzate comunale i industriale, ape srate de la exploatri petroliere, ape utilizate la minerit prin solvire a diverselor minerale (clorur de sodiu, potasiu, fosfai, uraniu, cupru etc.), ape utilizate n procedeul de ardere in situ a combustibililor fosili (crbune, isturi bituminoase...), producere de energie electric pe baza celei geotermale; ape radioactive sau ncrcate cu substane de nalt toxicitate din industria farmaceutic, chimic etc.; ape de rcire; ape meteorice colectate de canalizri municipale i alte structuri. Cateva elemente constructive ale statiei Mioveni: gratare rare pentru inlaturarea materialelor voluminoase, deversor pe care se masoara nivelul apei

cu sistem optic, deznisipator, separator grasimi, gratare dese,camera de distributie,bazine de aerare namol activ. Colectorul de ape uzate este prevazut si cu un bazin, in care este deversat surplusul de precipitatii.Decantorul secundar separa apa de namol, rezultand apa limpezita.Namolul recoltat ajunge in bazinul pentru deshidratare.

4.Rampa ecologica pentru deseuri Albota, judetul Arges Singura celula ecologica din judetul Arges, fiind prevazuta cu o statie de sortare a deseurilor, respectiv o statie de compost, ce vor permite reintroducerea in circuit a deseurilor reciclabile. In acest depozit, lichidele rezultate din amestecul deseurilor sunt tratate astfel incat apa sa fie deversata, iar deseurile sunt colectate selectiv. Prin staia de sortare care a fost instalat vor fi reintroduse n circuit principalele deeuri: peturi clasice, din sticl i din metal. Depozitul ecologic are o capacitate a deeurilor de 70.000 mc, fiind deschis pe o perioad de cinci ani. n perioada urmtoare, se va construi o noua celula ecologica. Depozitul de la Albota va deservi cea mai mare parte din jude, excepie facand zonele din etapa a doua: zona de Sud (Costeti) i zona de Nord-Vest (Curtea de Arge). Aici vor fi aduse deeurile din Piteti, Topoloveni, Mioveni i Cmpulung.

5. Statia de epurare a apelor uzate Bucuresti vest Se intinde pe o suprafata de 95 ha, sistemul de canalizare fiind de tip separativ. Este prevazuta cu o instalatie automata de clorinare, deferizare si demanganizare, precum si de tratare cu raze U.V. Sunt folosite doua trepte de pompare: intr-un bazin de 40 mc si doua bazine de omogenizare. Statia este de tip Resetilov, fiind prevazuta cu 3 compartimente. Apele epurate sunt returnate in Dambovita.

6. Statia de tratare si productie a apei potabile Crivina, judetul Giurgiu Uzina Crivina a fost proiectata la inceputul anilor 1990 pentru o capacitate de 6 m/s. Sursa de apa bruta este raul Arges. Apeductul pentru apa tratata cu o

lungime totala de 26 km a fost construit partial (portiunea aval de 14 km) in anii 90 pentru a face pentru a face legatura intre uzina Crivina si municipiul Bucuresti. Noul proiect al uzinei de tratare a apei de la Crivina a reconsiderat intreaga filiera initiala de tratare, introducand procedee moderne si integrand o parte din cele existente, pentru obtinerea unui sistem de tratare adecvat calitatii apei brute si cerintelor de calitate a apei tratate conform cu Legea 458/2002 si Directiva Europeana 98/83/CE. Noua uzina de apa potabila Crivina are o capacitate de productie de 3 m/s si include completarea apeductului de apa potabila de la statia de tratare a apei pana la nodul hidrotehnic Dragomiresti (cca. 12 km). Filiera de tratare a uzinei de apa de la Crivina include urmatoarele trepte de tratare:

Pre-ozonare. Statia de ozonare si sistemul de tratare cu ozon a fost realizat impreuna cu Trailigaz; Coagulare-floculare. Preparare si dozarea reactivilor pentru controlul pHului si coagulare floculare se face intr-o statie de reactivi moderna complet automatizata, coagulantul folosit fiind Al(SO)4 ; Decantarea se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de decantare lamelara brevetat de VWS (MULTIFLO300), care indeparteaza materiile in suspensie, culoarea si algele in procesul de potabilizare. Multiflo 300 poate trata si apa bruta cu incarcarea de suspensii in domeniul (10 - 4000 mg/l). Apa decantata are turbiditati sub 3 UNT, in functie de caracteristicile apei brute. Inter-ozonare Filtrare rapida pe nisip,cu spalare cu baleiaj orizontal Clorinare Corectie pH

Functionarea statiei de tratare este complet automatizata, integrand ultimele tehnologii in domeniu si permitand astfel operarea in deplina siguranta a uzinei cu minimum de personal. Flexibilitatea in exploatare a uzinei este asigurata prin realizarea a cel putin doua linii de tratare pentru fiecare obiect principal, astfel incat sa permita desfasurarea operatiunilor de operare si mentenanta fara intreruperea productiei de apa sau diminuare calitatii acesteia:

Ozonarea apei si dezinfectia finala cu clor cuprind cate doua linii paralele de injectie si contact. Decantarea cuprinde o baterie de 4 decantoare identice, iar filtrarea se face in 12 filtre functionand in paralel.

7. Statia de tratare a apei potabile Rosu Captata la Crivina din raul Arges, apa bruta este condusa printr-o caseta dubla catre Uzina de apa Rosu care are o vechime de peste 40 de ani. Lucrarile de modernizare au constat in realizarea a cinci posturi de preparare si dozare reactivi care deservesc cele sase decantoare circulare suspensionale cu diametru de 52m. Reactivii sunt utilizati ca si adjuvanti in procesul de coagulare/floculare sau pentru corectia pH-ului apei brute. Cele doua grupuri a cate trei decantoare longitudinale sunt alimentate cu apa bruta prin intermediul a doua camere de distributie echipate cu deversoare si agitatoare cu dubla elice. Acestea asigura amestecul rapid al apei brute cu reactivii si sunt prevazute cu traductori de masura a pH-ului. Posturile de tratare realizate sunt:

Prepararea/dozarea solutiei de sulfat de aluminiu Prepararea/dozarea laptelui de var Prepararea/dozarea solutiei de acid sulfuric Prepararea/dozarea solutiei de polimeri Prepararea/dozarea solutiei de soda Pentru optimizarea dozajului de reactivi cat si pentru contorizarea apei brute, a fost instalat un sistem de masurare a debitelor de apa bruta pe conductele de refulare ale statiei de pompare. Tot in cadrul Uzinei de apa Rosu, la statia de filtre, a fost schimbat intreg ansamblul vanelor de pe circuitele de apa de intrare si de iesire si a fost refacuta integral statia de producere si furnizare a aerului de spalare a filtrelor astfel incat spalarea acestora sa poata fi realizata in regim automat. Prin centrifugare este redus volumul namolului (30 metri cubi de namol inactiv zilnic), restul acestuia fiind condus la statiile de pompare a namolului. Defosforizarea se face cu clorura ferica. 8. Uzina de apa Valea lui Stan-Bradisor, judetul Valcea.

Sursa de apa este de suprafata, provenind din lacul Bradisor. Exista o microhidrocentrala, prevazuta cu doua grupuri, presiunea apei fiind de 9 bari. Statia are in componenta decantoare radiale (diametru de 45 m), filtre rapide cu

nisip de cuart. Pentru ca decantoarele sa nu dezvolte flora, este aplicata preclorarea.

9. Hidrocentrala Ciunget-Lotru. Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentral subteran situat n judeul Vlcea, situat pe rul Lotru. Se afl la o adncime de 130 m. Este proiectat pentru a intra n funciune n situaiile de criz ale rii, cnd nevoia de electricitate este mare. Se aprozioneaz din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonim. Centrala a fost pentru prima dat pus n funciune n 1972 i are o putere instalat de 510 MW (un reactor de la Cernavod are o putere de circa 600 MW), fiind echipat cu trei hidroagregate cu turbine de tip Pelton (pozitia de lucru e in plan orizontal) a cte 170 MW fiecare. n anul 1965, echipele de constructori ai ntreprinderii de Construcii Hidroenergetice (ICH), viitoarea Hidroconstrucia, au nceput lucrrile la amenajarea rului Lotru i la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina hidroenergetic de pe rurile interioare ale rii. n decurs de aproape un deceniu, potenialul acestui ru a fost pus n valoare prin realizarea derivatie principale format din barajul Vidra, a unei reele de 83 captri i aduciuni secundare, a 4 baraje n arc (Galbenul, Petrimanu, Jidoaia, Balindru (3 staii de pompare, etc. i n cele din urma a celor trei centrale, Ciunget (510 MW), Mlaia (18 MW), i Brdior (115 MW). Construcia hidrocentralei Ciunget a demarat n anul 1966 i a impus realizarea unor volume mari de lucrari n condiii de izolare, altitudine i acces dintre cele mai dificile. Aceste lucrri au permis punerea n funciune a primului grup al centralei Ciunget n noiembrie 1972 i a ultimului grup n august 1975. Lucrrile la celelalte dou hidrocentrale, Mlaia i Brdior, au demarat n toamna anului 1973, punerea n funciune a hidrocentralei Mlaia s-a fcut n 1978, iar a celei de la Brdior n anul 1982. n anul 2009, hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost oprit complet n vederea retehnologizrii. Pn la acel moment, a produs peste 26 milioane MW, cumulnd peste jumtate de milion de ore de funcionare. Centrala a fost repus n funciune n februarie 2011, dup un proces de retehnologizare care a presupus investiii de 88 de milioane de euro. Lucrrile de retehnologizare, prin care centrala a intrat ntr-un nou ciclu de via de 30 ani, s-au concretizat prin modernizarea echipamentelor hidroagregatelor.

Intre turbina si captare este o diferenta de nivel de 860 metri. In cadrul amenajarilor, exista si un castel de echilibru contra loviturii de berbec, precum si statii de pompare.

Turbina Pelton

10. Barajul si lacul de acumulare Vidra Barajul Vidra este amplasat pe rul Lotru, n cheile Vidra, la 30 km amonte de staiunea Voineasa. Reprezint principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a rului Lotru. n lacul principal Vidra sunt captate i alte ruri prin sistemul de aduciuni i captri secundare, ce cuprinde 81 de captri grupate n trei ramuri distincte:

Ramura Nord (gravitaional i cu pompaj); Ramura Sud (gravitaional i cu pompaj); Ramura Vest (gravitaional).

Lacul de acumulare are urmtoarele caracteristici:

lungime: cca 8 km lime maxim: cca 1,4 km volum total brut (la NNR): 340,0 mil. m volum total (la nivel maxim de exploatare): 370,0 mil. m volum mort (la nivel minim de exploatare): 40,0 mil. m nivel normal de retenie (NNR): 1289,00 mdM nivel maxim de exploatare (Nmax E): 1293,00 mdM nivel minim de exploatare (Nmin E): 1237,00 mdM

suprafaa la NNR: 1240 ha

Barajul Vidra este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argil. Caracteristicile geometrice:

nlimea maxim de la cota minim de fundaie: 121,00 m nlimea maxim deasupra talvegului: 113,00 m lungimea la coronament: 350,00 m lime maxim la coronament: 10.00 m lime maxim la baz: 450,00 m panta paramentului amonte: 1:1,75 i 1:2,50 panta paramentului aval: 1:1,50 i 1:2,00 cot coronament: 1293 mdM cot fundaie: 1175 mdM cot talveg: 1180 mdM

Descarcatorul de ape mari este amplasat n versantul stng, fiind alctuit dintrun deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subteran cu scurgere cu nivel liber i arunctoare n aval, toate executate din beton armat. Corpul barajului a fost etanat cu nucleu de argil. Priza de ap, n form de plnie, amplasat pe versantul drept, servete la conducerea apelor din lacul Vidra n aduciunea principal.

11. Barajul si lacul de acumulare Bradisor. Valorificarea energetica a potentialului acumularii Bradisor constituie ultima treapta de cadere a amenajarii hidroelectrice a raului Lotru. Debitul mediu multianual n regim amenajat este de 25 m/s. Acumularea realizeza o regularizare sezoniera-anuala a debitelor si permite functionarea centralei pe o durata de cca 2.000 ore/an. Suprafata lacului este de 229 ha. Barajul Bradisor este un baraj in dublu arc din beton, amplasat n albia rului Lotru, la cca 6 km aval de axul amenajarii Malaia, retinand debitele defluente si derivate. La debite mari, 2 deversoare de suprafata evacueaza cca 140 m/s, iar 4 descarcatori de fund echipati cu vane segment de 3,30 x 3,30 m evacueaza un debit de 1.240 m/s. Tot aici se gaseste si priza de apa pentru alimentarea municipiului Rmnicu Vlcea, o conducta cu =1.200 mm.

Debitele acumulate n lacul Bradisor sunt dirijate la centrala subterana prin 2 galerii de aductiune sub presiune. Lucrarile au nceput n anul 1973, iar punerea n functiune n 1982, perioada mare de timp de executie datorndu-se necesitatii de schimbare a amplasamentului cavernei centralei, amplasamentul initial dovedindu-se ca avnd o roca slab rezistenta. 12. Epurarea apelor uzate industriale ale fabricii de mezeluri din localitatea Filipestii de Targ, judetul Prahova. Apa uzata din fabrica intra in celule de uscare, fiind coagulata si floculata. Apa epurata este utilizata in parte la irigarea serelor, restul materiilor rezultate dupa epurare fiind incinerate.

13. Statia de tratare a apei Voila, judetul Prahova Sursa de apa este raul Doftana, priza aflandu-se la barajul Voila. Procesele la care este supusa apa: decantare, filtrare, sterilizare. Apa ajunge de la priza gravitational si intra intr-un bazin de amestec. Uzina cuprinde doua linii tehnologice, una pentru apa potabila si una pentru apa industriala, aceasta din urma nemaifiind clorinata. Debitul total este de 3m3/s, cate 1,5m3/s pentru fiecare linie. Debitul poate sa creasca, uzina nefiind utilizata la capacitate maxima. Decantarea se face in doua decantoare radiala, in apa introducandu-se substante coagulante (policlorura de aluminiu sau sulfat de aluminiu). Turbiditatea apei la intrare este de 8.3, iar la iesire de 4.3-5. pH-ul la intrare are valoarea 8.4, iar la iesire 7.9. Grosimea filtrului de nisip este de 1-1.1 metri, sub acestea se afla placile cu crepine, iar sub placi se acumuleaza apa filtrata. Dupa ciclul de filtrare de 30-40 de ore, filtrul se spala in contracurent de jos in sus cu apa si aer, aproximativ 30 de minute. Exista 5 rezervoare de cate 5000 metri cubi fiecare.

14. Barajul si lacul de acumulare Paltinu.

Barajul Paltinu este situat n Judeul Prahova, pe valea rului Doftana, n aval de confluena acesteia cu valea Pltinoasa, n cheile numite "La Tocile". Barajul are o nlime deasupra fundaiei de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M., lungimea total a coronamentului barajului este de 455 m, iar volumul lacului de 310 mii metri cubi. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrri de consolidare a ambilor versani prin ancorare cu cabluri pretensionate. Cu toate aceste lucrri, n timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltraii mari pe sub soclu, depind 150 l/s i deplasri ale structurii la contactul dintre arcul central i aripa parabolic. Ca urmare, s-au executat diferite lucrri suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanare, amplificarea sistemului de drenaj i acoperirea prii aval a versantului stng cu blocuri de beton n trepte de 6 8 m, ancorate n adncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste msuri, infiltraiile au ncetat iar comportarea barajului i a versanilor au rmas n limite admisibile. Lucrrile de execuie a barajului Paltinu au nceput n 1966, barajul fiind dat n funciune n 1971. O a doua etap de consolidri a fost executat n intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descrctor de suprafa de tip plnie. Tot n turnul deversorului plnie s-a mai executat o golire de semiadncime. n plus, mai exist i o golire de fund, executat ntr-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosit i pentru devierea debitelor n timpul costruciei barajului. Golirea de fund este controlat prin vane situate la ieirea galeriei de deviere i are o capacitate de descrcare de 50 m/s. La piciorul barajului s-a executat o central hidroelectric cu o putere instalat de 10 MW. Centrala este echipat cu dou turbine de tip Francis.

Barajul Paltinu servete n principal pentru alimentarea cu ap potabil i industrial a municipiilor Cmpina i Ploieti. n subsidiar, barajul asigur i ap pentru irigarea a 9.000 ha n lunca rului Prahova n zona Bicoi-Ploieti i pentru salubrizarea rului Dmbul din Ploieti.

15. Conul de dejectie de la Patarlagele, judetul Buzau. Conul de dejectie este o form de relief cu aspect de evantai, alctuit din bolovnisuri, pietrisuri, nisip si argil depozitate de toreni si ruri acolo unde se produce o schimbare de pant. O serie de factori au favorizat aparitia fenomenelor de eroziune: seceta prelungita, poluarea atmosferica, care au stanjenit dezvoltarea covorului vegetal, uscarea productiilor, etc. 16. Barajul Siriu. Barajul Siriu este un baraj de greutate pmnt aflat pe rul Buzu, n comuna Siriu din judeul Buzu, ntre masivul Siriu i masivul Podu Calului. Inaltimea este de 122 m, iar lungimea la coronament de 570 m. Barajul este alctuit din roc, steril i un miez din argil. Volumul umpluturilor totalizeaza 8,3 milioane m anrocamente. Barajul a fost aprobat n ianuarie 1972 i a fost terminat n decembrie 1994. Scopul construirii su a fost pe de o parte alimentarea cu apa potabil i industrial a localitilor din aval i irigarea a 50.000 ha de teren agricol, i, pe de alt parte, producerea de energie electric, prin construirea hidrocentralei Nehoiau cu o putere instalat de 42 MW, avnd un debit instalat de 32 m/s i genernd o producie medie de energie electric pe an de 144 GWh. Barajul folosete i la aprarea mpotriva inundaiilor, acumularea Siriu fiind prevazut cu o tran de de atenuare a viiturilor de 30 milioane m, pn la 980 m/s.

17. Rampa ecologica pentru deseuri Glina, judetul Ilfov. Are in componenta un sistem de absorbtie si de ardere a gazului. Exista 126 de puturi de gaz, legate in substatii, inca 80 de puturi aflandu-se in curs de forare. Temperatura de ardere a gazelor este de 1200 de grade Celsius, prin ardere rezultand gaze mai putin toxice. Arderea se face fara recuperare de caldura, dar in viitor va fi construit un sistem de captare a caldurii si de producere de electricitate. In cazul in care se depasesc concentratiile diferitelor gaze, instalatia se opreste automat. Rampa ecologica are prevazuta si o statie de colectare selectiva si reciclare a deseurilor, in functie de natura lor: mase plastice, cartoane, materiale feroase. Deseurile sunt descarcate pe o rampa, apoi fiind preluate de suruburi melc, care desfac sacii, urmand ca acestea sa intre intr-un tambur rotativ cu gauri pentru eliminarea pamantului, apoi separate in functie de material de catre operatori. Exista si un deferizator, care separa deseurile feroase. Sortarea se face in prima faza automat, apoi manual. Resturile organice ies din statia de sortare si pot fi duse la rampa de depozitare sau pot fi balotate si depuse (mai eficient din punct de vedere al spatiului folosit). Deseurile neselectate ies pe 2 benzi transportoare sunt duse la tocator,puse in baloti si depozitate. In cadrul statiei de epurare, se curata apa utilizata in cadrul diferitelor procese de pe teritoriul rampei, apa ajungand prin cadere libera in decantoare. 18. Incineratoarele pentru deseuri Chiajna.

Inaugurat la 13 aprilie 2006, incineratorul functioneaza in conformitate cu normele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei si este dotat cu un sistem performant de monitorizare. Incineratorul este fabricat in Statele Unite ale Americii de catre Pennram Manufacturing Corporation. Datorita performantelor de ardere si monitorizare, incineratorul poate elimina deseuri periculoase atat solide cat si lichide, cu exceptia deseurilor radioactive. Incineratorul este dotat cu un sistem performant de ultima generatie care realizeaza monitorizarea continua a parametrilor emisiilor, pentru controlul acestora si incadrarea in limitele stabilite de legislatie. Incineratorul este alcatuit din 2 camere de ardere si poate realiza temperatura de 1.100 C (min 2 secunde) pentru eliminarea celor mai periculoase substante din deseuri. Capacitatea operationala a Modulului I este de 16 to/zi (6.000 to/an). Incineratorul va fi extins pana la capacitatea totala de 12.000 to/an. Incinerarea se realizeaza in doua trepte, sub presiune (debit de aer fortat), asigurandu-se reducerea masei deseurilor cu minim 95%.Sistem de colectare a particulelor in suspensie si a metalelor grele si sistem de filtrare a efluentului gazos. Datorita unei serpentine cu beton refractar, temperatura gazelor scade la aproximativ 250 de grade Celsius. Incineratorul este prevazut cu constructii anexe pentru depozitarea deseurilor care includ: camere frigorifice cu panouri termoizolante si cu agregat de racire capabil sa mentina temperatura de -10 grade C. Incineratorul este prevazut cu constructii anexe pentru depozitarea deseurilor:

constructie pentru deseuri periculoase ce trebuie pastrate la o temperatura joasa, camera frigorifica cu volum 25-30mc, izolata cu panouri termoizolante si cu agregatul de racire aferent care este capabil sa mentina temperatura maxima de -10 grade C. a doua constructie pentru depozitarea deseurilor periculoase ambalate in containere, camera fiind bine ventilata. Receptia deseurilor se monitorizeaza computerizat Incarcarea in camera primara se face automat (o sarja de ~ 136 kg la 12 minute)