Cariera de Nisip - Raport La Studiul de Impact Cocos Vechi 2 PDF

[Type text]
S.C. “EXPLOTERRA GP ” S.R.L.

_________________________________________________________
Orasul Sacele, str. Preot Daniil Purcăroiu, 14, jud. Braşov
Nr. RC: J 8/1118/06.07.2015; CUI: RO 34743123;
J35/3962/2006
CUI 19408303
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU PT. OBIECTIVUL
CARIERA DE NISIP “COCOŞ VECHI 2”

Loc. Ocna Sibiului , jud. Sibiu
2016
Raport la studiul de impact , al obiectivului
Cariera de nisip Cocos Vechi 2, Ocna Sibiului, jud. Sibiu SC EXPLOTERRA GP SRL
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI
NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU PT. OBIECTIVUL
CARIERA DE NISIP “COCOŞ VECHI 2”
Loc. Ocna Sibiului , jud. Sibiu
BENEFICIAR: SC EXPLOTERRA GP SRL
Contract nr . 48 /2016
Proiectant GENERAL : SC STONE ART SRL SIMERIA
Simeria , str. Piata Unirii , nr. 20 / 3
Tel: 0724000111;e-mail: vic.bota@gmail.com
Ing. Victor Bota
Proiectant autorizat : SC Terra Exim SRL

Ing. Refec Ioan
Deva 2016 2
CUPRINS
I.INTRODUCERE............................................................................................................................................................................. 5
II.INFORMATII GENERALE ........................................................................................................................................................ 5
2.1.TITULARUL PROIECTULUI ................................................................................................................................................. 5
2.2. PROIECTANTII LUCRĂRILOR ........................................................................................................................................... 6
2.3. DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................................................................................... 6
2.4. DESCRIEREA PROIECTULUI .............................................................................................................................................. 6
2.4.1. Prezentarea resursei de substanţă minerală utilă ............................................................................................................... 7
2.4.2. Descrierea lucrărilor de investiţie ..................................................................................................................................... 8
2.4.3. Funcţionarea obiectivului.................................................................................................................................................. 8
2.4.4. Închiderea obiectivului...................................................................................................................................................... 9
2.5. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ............................................................................................................................... 9
2.6 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ŞI NECESARUL RESURSELOR ENERGETICE. ................................................. 9
2.7. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE ............. 10
2.8. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ ................... 10
2.9.. ALTERNATIVE AVUTE ÎN VEDERE LA AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI STUDIAT ŞI MOTIVAREA
ALEGERII FINALE ..................................................................................................................................................................... 12
2.10.DOCUMENTE SI REGLEMENTARI EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA AMENAJAREA TERITORIALA IN
ZONA PROIECTULUI ................................................................................................................................................................ 13
2.11.AUTORIZATII EXISTENTE SI CELE CERUTE PT. PROIECT ....................................................................................... 13
2.12.MODALITATI DE TRANSPORT A PRODUSELOR MINIERE ....................................................................................... 13
2.13.REALIZAREA INVESTITIEI – CATEGORII DE MATERIALE DE CONSTRUCTII UTILIZATE ............................... 14
3. PROCESE TEHNOLOGICE ..................................................................................................................................................... 14
3.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE.................................................................................................................... 14
3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse ..................................................................................................................... 14
3.2.CAPACITATI DE PRODUCTIE MATERIALE SI UTILITATI FOLOSITE ....................................................................... 16
3.2.1.Capacităţi de producţie .................................................................................................................................................... 16
3.2.2.Cantităţile de materii prime, auxiliare şi combustibili intrate în procesul de exploatare ................................................. 16
3.2.3.Dotări specifice lucrărilor miniere de exploatare ............................................................................................................. 16
3.2.4.Drumuri de exploatare ..................................................................................................................................................... 16
3.2.5.Construcţii şi amenajări speciale...................................................................................................................................... 17
3.2.6.Carburanti şi lubrifianţi ................................................................................................................................................... 17
3.2.7.Produse şi subproduse rezultate ....................................................................................................................................... 17
3.3. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ...................................................................................................................................... 17
3.4.ACTIVITATI VIITOARE IN ZONA , STRATEGII DE DEZVOLTARE ............................................................................ 17
4. DESEURI ..................................................................................................................................................................................... 17
4.1.TIPURI DESEURI REZULTATE PE FAZE TEHNOLOGICE............................................................................................. 17
4.2.MANAGEMENTUL DESEURILOR ..................................................................................................................................... 19
5. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REFACERE A ACESTORA
........................................................................................................................................................................................................... 19
5.1. APA........................................................................................................................................................................................ 19
5.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului .............................................................................................................. 19
5.1.2. Alimentarea cu apă ......................................................................................................................................................... 20
5.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................................................................ 20
5.1.4. Prognozarea impactului .................................................................................................................................................. 21
5.1.5. Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................................................. 21
5.1.6.Evaluarea impactului ....................................................................................................................................................... 21
5.2. AERUL .................................................................................................................................................................................. 23
5.2.1. Date generale, starea initiala .......................................................................................................................................... 23
5.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ................................................................................................................................................ 23
5.2.3. Impactul prognozat ......................................................................................................................................................... 25
5.3. SOLUL ................................................................................................................................................................................... 27
5.3.1.Descrierea starii initiale ................................................................................................................................................... 27
5.3.2. Surse de poluare a solurilor ............................................................................................................................................. 28
5.4. SUBSOLUL ........................................................................................................................................................................... 31
5.4.1.Geologia zonei si a zacamantului..................................................................................................................................... 31
Deva 2016 3
5.5.4..Evaluarea impactului ...................................................................................................................................................... 36

5.5. BIODIVERSITATEA ............................................................................................................................................................ 36
5.5.1. Descrierea starii initiale a ecosistemelor de pe amplasament ......................................................................................... 36
5.6. PEISAJ ................................................................................................................................................................................... 43
5.6.1.Date generale peisaj ......................................................................................................................................................... 43
5.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ...................................................................................................................................... 46
5.7.1.Date generale ................................................................................................................................................................... 46
5.7.2.Impactul prognozat .......................................................................................................................................................... 46
5.8. POPULATIA ......................................................................................................................................................................... 47
5.8.1.Date generale .................................................................................................................................................................. 47
5.8.2.Impactul prognozat .......................................................................................................................................................... 47
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................................................................. 48
6.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR ................................................................................................................................... 48
6.2. ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI ................................................................................................................................... 49
6.3.ANALIZA IMPACTULUI CUMULATIV............................................................................................................................. 53
7. SITUATII DE RISC .................................................................................................................................................................... 53
7.1. RISCURI NATURALE ......................................................................................................................................................... 54
7.2. ACCIDENTE POTENŢIALE ................................................................................................................................................ 54
7.3. MĂSURI DE PREVENIRE A RISCURILOR....................................................................................................................... 55
8.ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................................................... 57
9.MONITORIZAREA ..................................................................................................................................................................... 58
9.1.MONITORIZAREA POSTÎNCHIDERE A FACTORILOR DE MEDIU ............................................................................. 58
9.2.MONITORIZAREA PE PERIOADA EXPLOATARII : ....................................................................................................... 59
10. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ....................................................................................................................................... 60
11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ............................................................................................................................ 60
12. DOCUMENTE ANEXATE ...................................................................................................................................................... 61
13.BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................................ 61
ANEXE DESENATE
 Plan de încadrare în zonă
 Fişa perimetrului temporar de exploatare
 Plan de situaţie
 Sectiuni
Deva 2016 4
RAPORT
LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CARIERA NISIP COCOS VECHI 2,
LOCALITATEA OCNA SIBIULUI, JUD. SIBIU
I. INTRODUCERE
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiectiv evidenţierea efectelor pozitive şi
negative ale exercitării unei activităţi noi sau a uneia în desfăşurare (proiecte de dezvoltare sau
modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi
reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare
preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să
încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea
prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.
Prezentul studiu vizează exploatarea resurselor de nisip din perimetrul de exploatare Cocos
Vechi 2 deţinut de societatea SC Exploterra GP SRL situat în localitatea OCNA SIBIULUI, în
extravilanul orasului, judeţul SIBIU.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, utilizată în acest studiu, respectă prevederile
următoarelor acte normative, în vigoare la data elaborării:
 Ordinul 135/2010 al Ministerului Mediului Apelor şi Padurilor - privind metodologia de aplicare a
evaluarii impactului asupra mediului pentru proiectele publice si private .
 Hotărârea Guvernului Nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului
 Ordinul 863/2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului - privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
 Alte legi şi acte normative în vigoare.
Beneficiarul proiectului îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea documentaţiilor şi
informaţiilor puse la dispoziţia evaluatorului.
II. INFORMATII GENERALE
2.1.TITULARUL PROIECTULUI
Titularul proiectului este: SC Exploterra GP SRL, persoană juridica română, cu sediul în Orasul Sacele,
str. Preot Daniil Purcăroiu, 14, jud. Brasov.
Nr. de ordine în Registrul Comerţului : J 8/1118/06.07.2015.
Cod unic de înregistrare: RO 34743123.
Administrator : Ovidiu Gaitan
Contacte : tel. 0724252721; e-mail: ovigaitan@yahoo.com;
Deva 2016 5
2.2. PROIECTANTII LUCRĂRILOR

Proiectantul general şi proiectanţii de specialitate:
 Proiectantul general lucrărilor: SC STONE ART SRL
Proiectanţii de specialitate-elaboratorul documentaţiilor de evaluare a impactului asupra mediului
 Evaluator de mediu: Ing. Refec Ioan ; poz. 215. RNESPM.
 Localitatea :Brad, str Republicii, nr. 7, bl 1, sc. C, et 3, ap. 22, jud. Hunedoara;
 Telefon: 0740/835216
 Colectiv de elaborare:
Ing.Refec Ioan
Ing.Bota Victor
2.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Proiectul ce urmeaza a fi amplasat in extravilanul orasului Ocna Sibiului este :”Cariera de
exploatare a nisipului – perimetrul Cocos Vechi 2 , jud. SIBIU” perimetru instituit pentru exploatarea si
valorificarea zacamnatului de nisip .
2.4. DESCRIEREA PROIECTULUI

Din punct de vedere administrativ, terenul pe care este situat perimetrul temporar de exploatare
Cocos Vechi 2, este proprietate in comun a dl. Gaitan Ovidiu, Gaitan Daniela Teodora, a dl. Postolache
Virgil si a d-nei Postolache Teofilia; terenul in suprafata de 11800 mp (perimetrul proprietate ) este compus
din doua parcele inscrise in CF 102538 Ocna Sibiului sub nr. topo. 102538 cu suprafata de 4200 mp si in CF
nr. 102539 sub nr, topo 102539 cu suprafata de 7600 mp, extrasele de CF fiind anexate prezentei
documentatii. Societatea are incheiat cu proprietarii terenurilor ( cele 2 parcele ) contractul de comodat nr.
2/01.02.2016 prin care comodatarul se angajeaza sa exploateze zacamantul de nisip. Perimetrul de exploatare
este inscris in perimetrul proprietate .
Fig. 1 Amplasarea zacamantului in jud. Sibiu
Deva 2016 6
Accesul se face de pe soseaua DJ 106 B Mândra - Ocna Sibiului, dupa traversarea caii ferate, pe
partea dreapta a soselei se desprinde un drum de exploatare care urmareste malul drept al amenajarii
piscicole, cariera fiind la 350 m de sosea.
Traseul de transport a nisipurilor se va face pe traseul Cariera – comuna Slimnic - Sibiu . Drumurile
parcurse sunt doar drumuri judetene sau nationale dupa cum urmeaza:
 Drum de exploatare De 2006, cu o lungime de 260 m;
 DJ 106B asfaltat, Ocna Sibiului – Slimnic pe o lungime de 3900 m dupa care,
 DJ 107 B asfaltat Mandra Slimnic – pe o lungime de 6350 m,
 In comuna Slimnic se intra pe DN 14 Copsa Mica – Sibiu;
NU se va trece cu autobasculantele prin orasul / statiunea Ocna Sibiului.
Scopul realizării investiţiei propuse este executarea lucrărilor de exploatarea a nisipurilor existente în
perimetru în vederea valorificării acestora în industria construcţiilor.
Perimetrul terenului comodatat are o suprafaţă de 11.800 m2 şi este localizat administrativ în
extravilanul localităţii Ocna Sibiului, jud. SIBIU. Aşa cum reiese din Certificatul de urbanism nr.
594/29.02.2016 emis de Primaria orasului Ocna Sibiului, nu influenţează Planul de Urbanism şi amenajare
al localităţii.
Societatea EXPLOTERRA GP SRL dispune de utilaje specifice folosite în domeniul exploatării şi
valorificării resurselor naturale (excavatoare, încărcător frontal, autobasculante) precum şi de personal
calificat pentru desfăşurarea activităţii de exploatare în carieră. Zona carierei de nisip, a fost exploatata
inainte de anul 2008, printr-un permis de exploatare.
Societatea a primit din partea Primăriei orasului acceptul privind transportul produselor de carieră pe
drumurile locale. Permisul de exploatare al agregatelor de carieră se va solicita pentru 12 luni, perioada de
valabilitate începând cu data emiterii acestuia.
Din punct de vedere geomorfologic zona aparţine părţii sud – vestice a Bazinului Transilvaniei,intr-o
zona colinara situata la nord-est de orasul Ocna Sibiului, alcătuită din depozite sedimentare ce aparţin
Paleogenului Neogenului si Cuaternarului .
Relieful este caracteristic zonei de podiş, cu un nivel colinar între + 300 m - + 600 m, perimetrul fiind
amplasat pe versantul vestic al zonei colinare la intrarea dinspe nord în localitatea Ocna Sibiului.
2.4.1.Prezentarea resursei de substanţă minerală utilă

Resursele pentru care se solicită permis de exploatare sunt reprezentate prin nisipul din perimetrul de
exploatare Cocos Vechi 2 fiind situat în extravilanul Orasului Ocna Sibiului, judeţul SIBIU.
Desi pe amplasamentul solicitat pentru instituire au mai fost desfasurate de catre administratorul
societatii lucrari de exploatare a nisipului nu au fost calculate si inregistrate rezerve de nisip, exploatarea
avind ca baza estimarea cantitativa pe suprafata perimetrului de exploatare, estimare facuta pe baza datelor
de cunoaste sumara a zacamintului de nisip.
Deva 2016 7
Pentru calculul volumului de resursa existente pe suprafaţa perimetrului de exploatare, putem lua în
considerare următoarele elemente:
 Supafaţa utilă Su = 3922 m2;
 Grosime medie util exploatabil pe acest proiect = 10 m
 Volumul de resursa estimat a se exploata pe parcursul unui an 36.200 m3 din care se estimeaza ca
cca. 700 mc se vor pierde ca urmare a imobilizarilor din taluz si vatra carierei .
Având în vedere că lucrările propuse sunt de anvergura redusa, timpul de lucru va fi de 8-12 ore/zi, 5 zile pe
săptămână, cca. 250-300zile/an functie de conditiile meteo.
2.4.2. Descrierea lucrărilor de investiţie

Organizarea de santier din perimetru va fi redusa avind in vedere amploarea proiectului si va
cuprinde un container pentru personal si un grup sanitar ecologic.
Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare
Accesul se face de pe soseaua DJ 106B Ocna Sibiului – Mândra, dupa traversarea caii ferate, pe
piscicole, cariera fiind la 350 m de sosea. Drumul de acces in cariera este amenajat din perioada anterioara
in care pe acelasi amplasament s-au mai desfasurat lucrari de exploatare a nisipului, nemaifiind necesara
decit intretinerea periodica a acestuia .
Pentru depozitarea materialului steril rezultat din lucrările de pregătire, respectiv solul vegetal, va fi
amenajată o platformă de depozitare intermediară in zona de nord a perimetrului pentru solul vegetal.
2.4.3. Funcţionarea obiectivului

Lucrarile propuse in perimetrul de exploatare vor cuprinde lucrari de pregatire si lucrari de exploatare
a zacamintului de nisip .
Volumul de descopertă necesar a se realiza pentru pregătirea rezervei de nisip, este de circa 6900m3.
Materialul steril rezultat din descopertare va fi depozitat pe vatra carierei, urmând a fi utilizat în cadrul
lucrărilor de refacere a mediului, resolificarea suprafetelor afectate de exploatarea nisipului .
Metoda de exploatare aplicata zacamintului de nisip Cocos Vechi 2, este exploatarea in felii
orizontale descendente, varianta de extractie cu excavatorulul si râparea materialului la baza frontului de
exploatare, cu haldarea sterilului in afara perimetrului de exploatare. Nisipul acumulat la baza treptelor, va fi
incarcat in autobasculante cu excavatorul sau cu un incarcator frontal. Se va exploata fiecare treapta in fasii
de cate 0.5-1 m grosime pe toata lungimea carierei .
Dimensiunile frontului de exploatare sunt:
 Lungime maxima – 108m,
 Latimea bermei de lucru – 20m
 Latimea bermei de transport – 6m
Deva 2016 8
 Latimea bermei de siguranta – 2m

 Unghiul general de taluz final va fi de 450 ,
 Inaltimea medie a unei trepte va fi de 10 m .
 Inaltimea maxima a carierei 19m ;
 Bermele de siguranta se lasa la cotele +388 m si 397 m iar vatra va fi la cota minima +380m .
Cantitatea de resursa estimat a se extrage din zacamintul Cocos Vechi 2, pe parcursul anului de
valabilitate a permisului de exploatare, este de 36.200 mc, cu un grad de recuperare in exploatare de 98%.
2.4.4. Închiderea obiectivului

La încetarea activităţii de exploatare a nisipul din perimetru vor fi efectuate lucrări de închidere a
obiectivului, lucrari care vor avea ca scop aducerea la starea initiala a zonei de exploatare. Aceste lucrari vor
consta în:
 retragerea utilajelor şi echipamentelor;
 evacuarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor;
 taluzarea treptelor carierei şi depunerea de sol vegetal pe berme si vatra carierei ;
 vegetalizarea suprafetelor acoperite cu sol ;
2.5. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Perioada de funcţionare este de un an, perioadă echivalenta cu perioada de valabilitate a permisului
de exploatare, cu posibilitatea de prelungire prin permise succesive .
2.6 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ŞI NECESARUL RESURSELOR ENERGETICE.

Cantitatea totală care este programată a se extrage pe perioada solicitată este de 36.200 mc resursa
minerala , cu un grad de recuperare in exploatare (extrasul industrial ) de 98%.
Pierderile estimate, imobilizarilor in taluze si vatra carierei , sunt de cca. 2 %.
Consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii sunt următoarele:
 Extracţie: 0,32 l/mc;
 Încărcare: 1.15 l/mc;
 Transport pana la Sibiu: 1,79 l/mc;
În aceste condiţii, consumul anual de motorină este de:
 Extracţie: 11.584 l
 Încărcare: 41630 l
 Transport: 67390 l
TOTAL 120.604 l/an
Cantităţile de nisip rezultate şi resursele energetice necesare desfăşurării activităţii pe amplasament
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Deva 2016 9
Tabel 1.
Volum de nisip Resurse folosite pentru realizarea si valorificarea rezervei de nisip
exploatat Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala
36.200 mc motorina 120.604 litri ulei 120 litri
Cantitatile estimate de carburanti si lubrifianti vor fi achizitionate din reteaua de distributie specifica .
Pentru exploatarea nisipului din perimetrul Cocos Vechi 2 nu sunt necesare alte tipuri de materiale
sau de extinderea unor retele edilitare (energie electrica, gaz metan, apa sau canalizare) .
Apa de baut va fi asigurata din comert ca apa imbuteliata.
Paza obiectivului, pe parcursul derularii activitatii de exploatare va fi asigurata de firme specializate,
pe baza de contract de prestari servicii .
Activitatea de exploatare se va desfasura intr-un singur schimb, fara a fi necesare surse de iluminat.
Cabina paznicilor va fi dotata cu iluminat pe baza de baterii solare.
2.7. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice
În activitatea de extragere a nisipului nu sunt necesare substanţe sau preparate chimice periculoase,
cu exceptia motorinei.
Motorina, substanţă periculoasă datorită gradului ridicat de inflamabilitate şi a impactului negativ
asupra factorilor de mediu apă şi sol, în cazul unor deversări accidentale, care se utilizează pentru
alimentarea motoarelor utilajelor care funcţionează în perimetrul carierei nu va fi stocată pe amplasament.
Schimbul de ulei la utilajele din dotare se va face in centrele de reparatii. Nu vor fi stocate pe
amplasamentul perimetrului de exploatare substante sau preparate chimice.
2.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă

Poluanţii fizici şi biologici la care se referă normativele în vigoare sunt:
 zgomotul şi vibraţiile;
 radiaţiile electromagnetice;
 radiaţiile ionizante;
 poluarea biologică cu microorganisme, viruşi, bacterii, etc.
Prin realizarea şi funcţionarea obiectivului nu se creează surse de poluare fizică şi biologică.
Sursele fixe
Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care funcţionează în perimetrul carierei:
excavator, încărcător frontal, autobasculante. Generarea zgomotului în timpul activităţii industriale este un
fenomen comun tuturor exploatarilor miniere, nivelul sonor putând fi redus în unele cazuri, în alte cazuri,
de obicei cele mai numeroase, reducerea este minimă sau imposibilă.
Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele de extracţie şi transport în timpul funcţionării.
Deva 2016 10
Nivelul de zgomot produs de utilajele care lucrează în carieră, excavatoare, buldozere,

autobasculante, are caracter de joasă frecvenţă şi nu afectează mediul înconjurător şi personalul din carieră.
Utilajele care vor funtiona simultan in cariera vor fi cel mult doua (excavator , autobasculanta)
Considerăm că în situaţia în care în carieră funcţionează simultan un excavator şi o autobasculantă,
nivelul de zgomot nu depăşeşte valoarea admisibilă la limita incintelor industriale de 65 dB (A) prevăzută de
STAS 10009/88. Zonele cele mai apropiate care vor fi influentate de zgomotul din sunt situate la cca. 1,4
km de cariera, distanta care va atenua in totalitate acest zgomot dar mai ales datorita reliefului.
Sursele mobile
Sursa mobilă de zgomot o constituie autovehiculele care asigură transportul nisipului de pe
amplasamentul carierei către diferiti operatori din constructii. Aceste vehicule vor fi inspectate si autorizate
RAR in ceea ce priveste nivelul de zgomot produs, fiind utilizate numai autovehicule cu reviziile RAR la zi.
Amenajări şi dotări de protecţie
In zona de influenta a activitatii din cariera nu sunt amplasate asezari umane sau institutii publice
asupra carora activitatea miniera sa aiba un efect negativ motiv pentru care nu sunt necesare amenajări şi
dotări speciale de protecţie.
Tabel 2. Informaţii despre poluarea fizică datorată existenţei obiectivului
Poluare Pe zone de protecţie/

Poluare Cu implem.
Tipul Sursa de Nr. surse de fond pe restricţie aferente
maximă măs. de red.
poluării poluare poluare zona obiectivului fără măsuri de
admisă a poluării
obiectivului reducere a poluării
Trafic auto
53,98
zgomot max 15 curse 1 65dB(A) 60dB(A) Nu e cazul
dB (A)
auto/zi
1 utilaj 65dB(A) 55- 65
activitatea de 60 65dB(A)
zgomot de la limita dB (A)
extractie dB(A) la limita incintei
incarcare incintei; înincintă
Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita perimetrului şi la cel mai apropiat receptor protejat
Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care se vor afla în cadrul perimetrului, este
prezentată în tabelul următor:
Tabel 3.
Timp maxim de Nivelul de zgomot la

Distanţa faţă de
Utilajul/sursa de zgomot funcţionare sursă
sursa generatoare
ore/zi dB (A)
Încărcător frontal 4 107 la 1 m de sursă
Autobasculantă încărcată (la
8 60-70 la 1 m de sursă
20 km/h)
Excavator 6 90 la 1 m de sursă
Buldozer 6 90 la 1 m de sursă
Deva 2016 11
Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor

Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate aplica formula:
Lp = Lw - 10 *log ( r2) – 8 = Lw - 20 *log ( r ) - 8
unde :
Lp = nivelul de zgomot
Lw – puterea acustica la distanţa r de sursă
r = 50 m, distanţa minimă până la limita perimetrului ( mal iaz si fronturile active ) fara a lua in considerare
relieful
Tabel 4.
Utilajul/sursa de Timp de Nivelul de Distanţa faţă de Nivelul de zgomot la
zgomot funcţionare zgomot la sursa malul iazului
ore/zi sursă generatoare dB (A)
dB (A) m
Încărcător frontal 2 107 50 65
Autobasculantă încărcată 8 60-70 50 18-28
(la 20 km/h) media 23
Excavator 6 90 50 48
Buldozer 8 90 50 48
Estimam ca la distanta de 50 m, pe malul iazului nivelul de zgomot maxim este de 65 dB, de fiecare
data cand se dubleaza distanta, presiunea acustica se reduce cu 6 dB .
Valoarea limita impusa de HG 493/2006 care impune cerintele minime de expunere a salariatilor la
zgomote, este este de 87dB.
Datorită nivelului totuşi scăzut de zgomot şi vibraţii pe care teoretic l-ar crea, în limita perimetrului şi
la cei mai apropiaţi receptori protejaţi, utilajele şi activităţile proiectate a se desfăşura în perimetru, se poate
afirma că acestea se vor încadra în limitele admise de STAS 10009/88 adica 65dB, aceasta fara a lua in
considerare relieful, vegetatia si vantul. Dacă limitele lor vor creşte în mod sesizabil, atunci se vor lua
măsurile necesare de monitorizare a acestora.
2.9.. Alternative avute în vedere la amplasamentul obiectivului studiat şi motivarea alegerii finale
Nu au fost studiate alte amplasamente datorita faptului ca pe acelasi amplasament au mai fost
derulate lucrari de exploatare a nisipului de catre alta firma inainte de anul 2008, astfel incit dezvoltarea
proiectului minier nu mai conduce la afectare suplimentarea a unor suprafete de teren, impactul asupra
mediului reducindu-se considerabil.
Al doilea motiv pentru care s-a ales acest amplasament este faptul ca administratorii firmei detin in
proprietate suprafata alocata proiectului.
Deva 2016 12
2.10.Documente si reglementari existente privind planificarea amenajarea teritoriala in zona

proiectului
În planul urbanistic general, perimetrul este situat în extravilanul localitatii Ocna Sibiului, terenurile
fiind in proprietatea privata a dl. Gaitan Ovidiu, Gaitan Daniela, Postolache Virgil si Postolache Teofilia ce
detin in cote egale suprafata de teren.
REGIMUL ECONOMIC - teren neproductiv si faneata.
REGIMUL TEHNIC -Potrivit prevederilor din Regulamentul local de urbanism sunt permise a se
executa: lucrari de îmbunatatiri funciare, retele de telecomunicati, extractiei de agregate minerale in vederea
valorificarii.
Aceste informatii au fost stipulate în certificatul de urbanism nr. 03/29.02.2016, eliberat de Primaria
Ocna Sibiului;
2.11.Autorizatii existente si cele cerute pt. proiect

Avizele si autorizatiile obtinute la aceasta data sunt :
 Certificatul de urbanism nr. 03/29.02.2016, eliberat de Primaria Ocna Sibiului ;
 Contractul de comodat a terenului nr. 2/2016.
 Avizul de gospodarirea apelor nr. 197/07.07.2016;
 Acordul de dezvoltare si utilizare drum acces DE 2006 nr. 1593/31.03.2016 al primariei Ocna
Sibiului;
si sunt in procedura de obtinere :
 decizia etapei de încadrare ;
 permisul de exploatare ;
 acordul de mediu;
 autorizatia de mediu ;
 autorizatia de gospodarirea apelor ;
2.12.MODALITATI DE TRANSPORT A PRODUSELOR MINIERE

Traseul de transport a nisipurilor este prezentat in anexa grafica anexata si se va face pe traseul
Cariera – comuna Slimnic - Sibiu. Drumurile parcurse sunt drumuri judetene sau nationale dupa cum
urmeaza :
 Drum de exploatare De 2006 , cu o lungime de 260 m ;

 DJ 106B asfaltat , Ocna Sibiului – Slimnic pe o lungime de 3900 m dupa care,
 DJ 107 B asfaltat Mandra Slimnic – pe o lungime de 6350 m ,
Fig. 2 Rute de transport
Deva 2016 13
In comuna Slimnic se intra pe DN 14

Copsa Mica – Sibiu ;
Categoric NU se va trece cu
autobasculantele prin orasul / statiunea
Ocna Sibiului .
Avand in vedere ca volumul de
transportat este de 36200 mc/an, pe luna
vor fi transportati 3016 mc ceea ce
inseamna ca pe ora se va face o singura
cursa, deci stresul cu transportul
nisipului asupra localnicilor din comuna
Slimnic (singura localitate strabatuta),
este redus.
2.13.REALIZAREA INVESTITIEI – CATEGORII DE MATERIALE DE CONSTRUCTII

UTILIZATE
Deoarece drumul de acces de pe malul lacului Visa IV a fost balastat si compactat in anii precedenti,
nu sunt necesare alte lucrari de amenajare a drumurilor. Pentru drumurile de acces la trepte, sunt suficiente
lucrarile executate cu buldozerul sau excavatorul, acestea fiind utilizate doar de aceste utilaje.
Singurele materiale de constructii utilizate sunt dalele de beton utilizate pentru constructia platformei
de alimentare cu combustibili a utilajelor. Dalele au dimensiuni de 60x40x10, sunt depuse pe un strat de
nisipuri compactate cu o suprafata de 20 mp, rosturile dintre dale fiind chituite cu ciment pentru
impermeabilizare locala.
3. PROCESE TEHNOLOGICE
3.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE
3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse

A. Tehnologia de exploatare
Metoda de exploatare aplicata, este exploatarea in felii orizontale descendente, varianta de extractie
cu excavatorulul si râparea materialului la baza frontului de exploatare, cu haldarea sterilului in afara
perimetrului de exploatare. Nisipul acumulat la baza treptelor, va fi incarcat in autobasculante cu excavatorul
sau cu un incarcator frontal. Tehnologia de extractie miniera presupune mai multe faze de lucrari:
 lucrări de deschidere;
 lucrări de pregătire;
Deva 2016 14
 lucrări de exploatare;
 lucrări de haldare.
Lucrări miniere de deschidere
Zăcământul de nisip Cocos Vechi 2 este deschis prin drumul de acces realizat intr-o etapa anterioara
exploatarii zacamintului .Pe parcursul derularii proiectului minier va fi necesara numai intretinerea acestuia .
Lucrări miniere de pregătire
Lucrările de pregătire se vor executa in avans fata de cele de exploatare si vor viza indepartarea
copertei alcatuita din sol vegetal de pe suprafata treptei superioare
Volumul lucrărilor de pregătire este determinat de următoarele elemente:
 suprafaţa S = 3900 m2
 grosimea medie = 1.8 m
 volumul V = S x gm = 3833 m2 x 1.8 m = 6900 m3
Indicele de descopertă în aceste condiţii este:
6900 m3 / 36.200 m3 = 0,19 m3 steril / m3 util
Materialul din decoperta va fi depozitat temporar pe vatra carierei , urmind a fi utilizat pentru refacerea
ecologica a suprafetelor afectate de activitatea miniera .
Elementele geometrice ale treptei de descoperta sunt :
 Inaltime medie treapta H = 1.8 m;
 Unghi de taluz al treptei de descoperta α = 550;
 Decalajul minim intre trepta de descoperta si treapta de exploatare = 6 – 10 m;
Utilajele utilizate pentru realizarea lucrărilor de pregătire vor fi buldozerul şi excavatorul cu cupă inversă.
Lucrări de exploatare
Elementele geometrice ale frontului de extractie a resursei minerale sunt urmatoarele :
 Lungime maxima – 108 m,
 Latimea bermei de lucru – 20 m
 Latimea bermei de transport – 6 m
 Latimea bermei de siguranta – 2 m
 Unghiul general de taluz final va fi de 450 ,
 Inaltimea medie a unei trepte va fi de 10 m .
 Inaltimea maxima a carierei 19 m ;
Bermele de siguranta se lasa la cotele +388 m si 397 m , iar vatra va avea cota minima 380 m.
Volum resurse programat a se exploata = 36.200 m3
Coeficientul de recuperare al rezervelor este de circa 0,98, respectiv pierderile de exploatare sunt estimate la
2 % din cantitatea totală extrasă.
Deva 2016 15
Lucrările de exploatare vor fi executate cu ajurorul unui excavator LIEBHERR, echipat cu cupă inversă cu
capacitate de 1,2 m3, substanta utilă excavată va fi încarcată cu ajutorul excavatorului în mijloace de
transport, autobasculante de 28 to.
Lucrari de haldare
Materialul steril rezultat din lucrările de pregătire- decoperta va fi transportat la depozitul temporar
de sol, amplasat în partea nodică a perimetrului. Volumul de sol vegetal estimat a se depozita temporar pe
depozit este de 6900 mc.
Suprafaţa ocupată de depozitul de sol vegetal va fi de circa 1160 mp.
3.2.CAPACITATI DE PRODUCTIE MATERIALE SI UTILITATI FOLOSITE
3.2.1.Capacităţi de producţie
Capacitatea de exploatare proiectata este de 36.200 mc a carei esalonare trimestriala este urmatoarea :
Tabel 5
An contractual 2016-2017
Specificatie U/M Total
I II III IV
Consum de resurse mc 36.200 10.000 10.000 10.000 6.200
Pierderi de exploatare mc 700 200 200 200 100
Extras industrial mc 35.500 9.800 9.800 9.800 6.100
Grad de recuperare la
% 98% 98% 98% 98% 98%
exploatare
3.2.2.Cantităţile de materii prime, auxiliare şi combustibili intrate în procesul de exploatare

Extractia nisipului din perimetrul de exploatare Cocos Vechi 2 nu presupune utilizarea de materii
prime auxiliare. Cantitatea de combustibili utilizata este de 120,6 tone in care intra si motorina utilizata de
autobasculante pentru livrarea nisipului la beneficiarii din Sibiu si din alte zone.
Uleiul consumat la utilaje inclusiv la autobasculante este apreciat la 120 l/an .
3.2.3.Dotări specifice lucrărilor miniere de exploatare

Pentru desfasurarea exploatarii zacamintului de nisip cariera va fi dotata cu un container mobil pe
post de vestiar, toaleta ecologica si cabina paza. Toate acestea vor fi amplasate pe suprafata perimetrului de
exploatare nefiind ocupate alte terenuri in acest scop.
3.2.4.Drumuri de exploatare
Drumurile existente asigura accesul în carieră precum şi desfăşurarea activităţii de exploatare şi
transport.
Deva 2016 16
3.2.5.Construcţii şi amenajări speciale

Nu sunt necesare constructii apeciale, depozitul de sol vegetal ocupand temporar (un an ) parte din
platforma carierei, fara a se constitui in instalatii de deseuri. la finalul exploatarii acesta va fi utilizat
pentru reconstructia ecologica a suprafetei afectate de proiectul minier.
3.2.6.Carburanti şi lubrifianţi
In procesul de exploatare si transport vor fi utilizate urmatoarele utilaje :
 buldozer Caterpillar ,
 excavator Liebher cu cupa de 1,2 mc,
 1 încărcător frontal cu cupa de 3.4mc ,
 2 autobasculante de 28 to,
Aceste utilaje vor folosi pentru functionare motorina si uleiuri in cantitatile estimate anterior .
Service-ul acestor utilaje va fi facut de catre societati specializate care vor prelua si uleiurile iar
alimentarea cu motorina se va face pe o platforma speciala impermeabilizata, construita din dale de beton .
3.2.7.Produse şi subproduse rezultate

Din activitatea miniera de exploatare a nisipului din perimetrul de exploatare Cocos Vechi 2 nu
rezultă subproduse. Produsul minier vandabil este nisipul brut cu dimensiunea de 0 – 4 mm.
3.3. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Una din anexele documentatiei de obtinere a permisului de exploatare este Proiectul tehnic de
refacere a mediului, proiect care detaliaza fazele de inchidere si postinchidere a carierei Cocos Vechi 2. Un
capitol al planului de refacere a mediului va fi activitatea de dezafectare a instalatiilor, activitate care va
cuprinde in principal umatoarele faze :
 evacuarea utilajelor,
 dezafectarea barăcii;
 evacuarea eventualelor deşeuri rezultate din activitate;
 ecologizarea zonei
3.4.ACTIVITATI VIITOARE IN ZONA , STRATEGII DE DEZVOLTARE

Societatea isi doreste continuarea extractiei si dezvoltarea carierei, aceasta putandu-se face doar prin achizitii
de terenuri. De aceea in acest moment, se desfasoara negocierea pentru cumpararea terenurilor private
amplasate la E de perimetrul de exploatare.
III. 4. DESEURI
4.1.TIPURI DESEURI REZULTATE PE FAZE TEHNOLOGICE

Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului rezultă următoarele tipuri de deşeuri:
Deva 2016 17
• deşeuri tehnologice inerte: sol vegetal provenit din lucrările de descopertare a zăcământului; acestea
nefiind depozitate pe o perioada mai mare de 3 ani nu se constituie in instalatii de deseuri.
• deşeuri menajere.
Deseurile miniere conform HG 856/2008
Singurul asa zis deseu miner, este solul vegetal care va fi depozitat temporar pe vatra carierei in zona
de N pe o suprafata de 1160 mp, urmand a fi valorificat prin resolificarea bermelor carierei .
Solul vegetal va fi îndepărtat cu ajutorul buldozerului, după care se încarcă în autobasculante, se
transportă şi se depozitează separat pe o haldă intermediară urmând a fi utilizat pentru ecologizarea
terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului. Cantitatea de sol vegetal depozitată va fi de maxim 6900
m3. Halda de sol va avea cu o inaltime medie de pana 6 m, unghi de taluz de 450.
Materialul steril ce va rezulta din intercalatiile sterile, estimate la cca.50 mc din volumul total
calculat a fi exploatat, pe perioada de valabilitate a permisului de exploatare. Intercalatiile fiind argilos
nisipoase se vor utiliza tot in procesul de ecologizare la taluzarea fronturilor carierei. sau pentru lucrari de
impermeabilizare din zona.
Deşeuri menajere
Cantitatea de deşeuri menajere rezultate din activitatea obiectivului se calculează astfel:
Q = 3 persoane x 0,75 kg / pers./zi x 22 zile = 49.5 kg / lună x 12 luni = 594 kg aproape 600 kg/ an.
Acestea vor fi constituite din resturi de hârtie, plastic şi resturi alimentare. Depozitarea deşeurilor menajere
se va face într-un container PVC de 120 l, care va fi golit la cea mai apropiată rampă de gunoi autorizată, pe
baza unui contract cu firma de salubritate din orasul Ocna Sbiului.
Substanţe toxice şi periculoase
In activitatea miniera proiectata nu se utilizează substanţe toxice sau periculoase.
Tabel 6. Managementul deşeurilor este prezentat în tabelul
Codul Managementul deşeurilor cantitatea
Cantitatea Cod deşeu
privind prevăzută a fi generată [UM /an]
Denumirea Stare principala
prevăzută a (cf. H.G.R.
deşeurilor fizică proprietate Rămase
fi generată 856/2002) Valorificate Eliminate
(cf. O.U.G. în stoc
78/2000)
Pe perioada de functionare a carierei
Sol vegetal
6950mc S 01.01.02. D10 6950mc
si
Anvelope
scoase din 6 buc/an S 16.01.03 D10 6 buc/an -
uz
cca. 120
Ulei uzat L 13.02.05 H3A 120 l/an -
l/an
cca.
Fier vechi S 17.04.05. R4 100kg/an
100kg/an
Deşeuri cca. 0,6
S 20.03.01 D1 0,6 to/an
menajere to/an
Deva 2016 18
Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrarilor, este extrem de

redusa si se va gestiona prin intermediul unei toalete ecologice portabile. Asfel, in cadrul organizarii de
santier, se preconizeaza montarea unei toalete ecologice cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolva
aceasta potentiala sursa de risc, minimalizand în special eventuala posibilitate de aparitie a unor focare cu
potential patogen.
Aceasta toaleta se va vidanja periodic de catre firme specializate , ori de cate ori este nevoie .
4.2.MANAGEMENTUL DESEURILOR
Gospodarirea deseurilor pe perioada dezvoltarii carierei se face dupa cum urmeaza :
Deseurile menajere : sunt colectate de catre firma de salubritate din orasul Ocna Sibiului, cu care firma va
incheia un contract de colectare deseuri menajere. Acestea sunt depozitate separat pe specific – deseuri
municipale, deseuri de carton si hartie, deseuri de fier si deseuri de sticla si deseuri de plastic.
Deseurile de amvelope uzate si de fier vechi : sunt predate firmelor specializate in reciclarea lor ;
Deseurile de ulei sunt colectate si valorificate de catre firma care face service-ul utilajelor ;
IV. 5. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI

MASURI DE REFACERE A ACESTORA
Aspectele prioritare ale tratarii impactului potential asupra mediului din vecinatatea obiectivului, ca
urmare modificarii utilizarii terenurilor, sunt date de :
 Modificarea aspectului zonei ;
 Desolificari temporare ;
 Influenta zgomotului si vibratiilor asupra speciilor faunistice;
 Afectarea florei si faunei din aproprierea carierei de activitatea de extractie a nisipurilor;
Pt. evaluarea impactului asupra mediului s-au ales doua metode :
 Metoda Leopold ;
 Metoda Rojanschi;
Pentru metoda Leopold ( metoda matricei ) s-a ales o matrice în care activitatile ce determina un impact
asupra mediului se inscriu pe o axa, iar pe cealalalta axa se inscriu efectele exercitate asupra mediului .In
casute se plaseaza un numar situat in domeniul 1-10, care indica magnitudinea impactului ( 10 reprezinta
magnitudinea cea mai ridicata , iar 1 cea mai redusa ) Inaintea fiecarui număr se noteaza tipul impactului:
 Pozitiv – semnul „ + „ semnaland un impact pozitiv ;
 Negativ – semnul „ – „ semnaland un impact negativ ;
5.1. APA
5.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Apa freatica nu va fi interceptata prin lucrarile miniere proiectata, nivelul acesteia fiind la cota +375
m. cota luciului de apa din amenajarea piscicola Visa IV, situata pe valea Visa din vestul carierei. Apa
Deva 2016 19
pluviala se va scurge in regim normal pe versantii exploatarii, fiind colectata de santurile de garda, cu
evacuare in santul drumului de acces, de unde ajunge in acumularea Visa, neexistind zone cu posibilitate de
acumulare in cariera din cauza substratului nisipos.
5.1.2. Alimentarea cu apă

Pentru dezvoltarea exploatarii nu sunt necesare surse de apa, tehnologia de extractie nefiind
consumatoare de apa tehnologica. Implicit activitatea miniera nu va fi generatoare de ape uzate. Pentru
asigurarea necesarului de apa potabila se va apela la sistemul de distributie a apei potabile imbuteliate.
Consumul de apă potabilă estimat este următorul:
• zilnic maxim: 0,01 m3/zi;
• anual: 1.76 m3/an.
Bilanţul consumului de apă al obiectivului este prezentat în tabelul 4.1.1.
Pt. nevoi igienico sanitare ( spalat pe maini ), toaleta ecologica va fi dotata cu chiuveta si rezervor de apa.
5.1.3. Managementul apelor uzate

Tehnologia de lucru la extracţia nisipului nu necesită captare de apă industrială şi nu deverseaza ape
uzate în emisar.
Pentru evitarea scurgerii apei pe fronturile de cariera la partea superoara a carierei se va construi un
sant de garda care va canaliza apele pluviale inspre rigola drumului. Poluanţii apelor de precipitaţii sunt
constituiţi din materii în suspensie, în special pulberi argilo nisipoase care ajung în apele de suprafaţă prin
spălarea de către şuvoaiele de apă a platformelor de lucru, a drumurilor de transport şi a taluzurilor treptelor.
Inainte de deversarea in rigola drumului, canalul colector va fi prevazut cu 3 - 4 praguri de fund pentru
sedimentarea suspeniilor solide, alcatuite din cleionaje.
Conform STAS 1846/1990, debitele masice de ape pluviale se determină pe baza relaţiei:
Qp = m x S x Φ x i, unde:
m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care ţine seama de capacitatea de înmagazinare
în timp şi de durata ploii "t";
m = 0,8 pentru t < 40 min.
S = suprafaţa de recepţie a apelor pluviale exprimată în ha = 0.7574 ha ;
Frecventa ploii conform STAS 1846‐2:2007 şi SR EN 752‐2, va fii 1/1 zone rurale ;
Durata ploii de calcul reprezinta timpul scurs de la ajungerea ploii pe teren pana la zona de colectare:
în calcul t=40 min;
Coeficientul de scurgere Φ = 0.20 pt. zone inierbate functie de natura terenului , vegetare etc.
i - intensitatea ploii de calcul stabilită funcţie de frecvenţa normată a ploii de calcul şi durata “t” a
ploii de calcul, din tabelele pe baza curbelor IDF (STAS 9470/73)
t = 40 min ; f = 1/1 ; i= 80(l/s x ha);
Φ = 0,2 = coeficient de scurgere; pt. zone inierbate ;
Deva 2016 20
Qpluv = 0,8 x 0.7574 ha x 0,2 x 80l/sec*ha = 9,69 l/sec,

Qpluv = (3 600 sec/h x 9.69l/sec) : 1000 l/mc = 34,88 mc/oră la timpul de calcul de 40min.
Acestea pot antrena suspensii solide anorganice, care datorită compoziţiei materialelor nu sunt
poluante din punct de vedere chimic, aceste suspensii vor fi sedimentate in zona pragurilor de fund
amplasate la evacuarea din canalele de garda in rigola drumului de acces.
Datorita faptului ca atat vatra cat si bermele sunt constituite din nisipuri permeabile, apele pluviale
nu se acumuleaza.
5.1.4. Prognozarea impactului
Impactul activităţii obiectivului asupra apelor de suprafaţă şi apelor subterane este nesemnificativ,
datorită următoarelor aspecte:
 Din activitatea obiectivului nu rezultă ape uzate menajere sau industriale;
 Exploatarea resurselor se va realiza cu 6 m deasupra nivelului hidrostatic;
 Apele pluviale colectate din perimetrul carierei nu vor conţine substanţe chimice care ar putea
afecta calitatea apei freatice.
5.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
În perioada de funcţionare a carierei, în vederea diminuării impactului asupra apelor de suprafata pe

amplasamentul analizat se vor face verificări periodice ale utilajelor din dotare pentru evitarea pierderilor
accidentale de carburanti.
Pentru diminuarea impactului asupra apelor de suprafaţă se stabilesc următoarele măsuri:
 respectarea pantei bermelor de lucru si a vetrei de maximum 7‰, care asigură reducerea
vitezei de circulaţie a apei până la viteza ce asigură sedimentarea particulelor solide antrenate;
 respectarea cu stricteţe a unghiurilor de taluz ;
 realizarea şi întreţinerea şanţurilor de gardă care colectează apele pluviale.
 Realizarea pe santurile de garda a pragurilor de fund, inainte de deversarea in rigola drumului;
 Nu se spala utilajele in incinta exploatari;
 Apele uzate menajer sunt colectate in recipiente etanse, ( toaleta ecologica ) .
5.1.6.Evaluarea impactului
Poluarea apelor pluviale cu emisii se face doar pe perioada de implementare si dezvoltarea a
proiectului astfel :
Tabel 7.
Factor Operatiile ce duc la Utilajele Tipul Masurile principale Marimea efectelor C a
mediu poluarea apelor ce produc poluarii de reducere poluarii pe operatii
Deva 2016 21
emisii Pe operatii Medie

Lucrari de
Buldozer -1
descoperta Pierderi Lucrul cu utilaje cu
Excavator de ulei si revizii la zi, fara -1
Lucrari de exploatare
Incarcator carburant, pierderi de
Apa , incarcare -1 -1.25
frontal fractii carburanti si uleiuri,
pluviala
Incarcarea sedimenta Realizarea de
Curgeri din zona cu bile praguri de fund pe
-2
fronturilor particule a canalele de garda
apelor
Marimea efectelor tine cont de relief , de panta de scurgere , de tip si densitatea vegetatiei si de
intensitatea ploilor. Evaluarea s-a efectuat dupa luarea masurilor de reducere .
Evaluarea efectelor activităţii de exploatare a agregatelor din perimetrul Cocos Vechi 2 asupra
calităţii factorilor de mediu s-a putut cuantifica prin transformarea caracteristicilor calitative în valori
cantitative, folosind o scală, în care:
 0 - +10  influenţă pozitivă;
 0  influenţă nulă;
 -10 - 0  influenţă negativă;
Importanta impactului este locala.
Calitatea unui factor de mediu sau component al mediului se cuantifică prin indici de calitate (Ic) care
caracterizează efectele ca mărimi cantitative (C).
Tabel 8.
Magnitudine
Interval Efectele pozitive sau negative Prescurtare
a impactului
+10 ….+6 Impact major pozitiv asupra factorilor de mediu IMP
+6….+3 Impact pozitiv cu efecte benefice asupra mediului IP
0….+3 Impact nesemnificativ pozitiv INP
0 Fara efecte observabile asupra mediului Z
0….-3 Impact nesemnificativ negativ INN -1.25
-3….-6 Impact negativ cu efecte negative asupra mediului IN
-6….-10 Impact major negativ asupra factorilor de mediu IMN
Apele pluviale nu se scurg direct in amenajarea piscicola Visa IV, ele trec mai intai peste pragurile de
fund facute din cleionaje, care duc la sedimentarea particulelor de nisip si argila, dupa care sunt dirijate catre
rigola drumului de acces, de aici se descarca in amenajare .
Deva 2016 22
5.2. AERUL
5.2.1.• Date generale, starea initiala

Climatul specific zonei colinare din apropierea localitatii Ocna Sibiului este unul continental, diferit
de climatul regiunii muntoase a judetului. In ceea ce priveste temperaturile extreme, luna cea mai rece este
februarie, iar luna cea mai calda este in zona montana, august si in zona deluroasa, iulie.
Precipitatiile atmosferice sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-
est spre sud-vest. Luna cu cea mai scazuta cantitate de precipitatii este februarie (18-35 mm) , iar in luna
iunie se inregistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii. Precipitatiile sub forma de zapada cad incepand
cu luna octombrie in zona montana, in decada a-II- a lunii noiembrie in zona deluroasa si in prima decada a
lunii decembrie in zona joasă.
În zona, alte surse de poluare a aerului sunt reprezentate de traficul rutier si de cel feroviar.
5.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Sursele potenţiale de poluare a aerului, specifice activităţii desfăşurate extracţie şi transport, sunt
următoarele:
 emisii de pulberi în suspensii şi sedimentabile datorate activităţii de exploatare;
 emisii de pulberi în suspensii şi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport;
 emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi
transport.
Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de exploatare
Emisiile de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de exploatare a nisipului (surse
staţionare nedirijate) vor fi nesemnificative, datorită activităţii reduse impuse de nivelul de producţie relativ
scăzut, de faptul ca nisipurile prezinta o anumita umezeala de zacamant si de faptul ca exploatarea se face
fara realizarea de stocuri mari ( stocul tampon fiind de 200 mc), de preferinta se livreaza direct din zacamant
fara alte manipulari intermediare. Nu este posibilă cuantificarea lor, dar pentru ca se lucreaza de fiecare data
cu material usor umed, degajarea de pulberi va fii redusa.
Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de
transport
Rularea autobasculantelor pe drumurile de acces la carieră determină emisii de pulberi în suspensie şi
sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în perioadele calde.
Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a
circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de transport şi circulaţie în
zona carierei, cu ajutorul unei autocisterne, pina la intersectia cu drumul asfaltat .
Emisii ale noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport
Mijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona pe amplasament vor fi acţionate de motoare
Deva 2016 23
Diesel.
Emisiile de poluanti se vor calcula dupa formula de mai jos conform metodologiei Corinair (EMEP/EEA
emission inventory guidebook 2013-Non road mobile surces and machinery TIER1 )
E poluant = Ʃ FC carburanti x EF , unde:

E poluant = emisia de poluant;
FC carburanti = consumul de combustibili pe fiecare tip de utilaj;
EF = factorul de emisie pt. diesel ;
Tabel 9. Factorul de emisie a celor mai importanti poluanti
Combustibil Poluant UM factor de emisie
CO g/tona motorina 10722
CO2 g/tona motorina 3160
N2O g/tona motorina 135
NH3 g/tona motorina 8
Diesel MNVOC g/tona motorina 3385
NOx g/tona motorina 32792
PM10 g/tona motorina 2086
PM2.5 g/tona motorina 2086
TSP g/tona motorina 2086
Cunoscand densitatea motorinei de 0.85kg/l, cantitatile de motorina utilizate pe utilaje sunt :

Tabel 10
Timp de
Consum funct. efectiv Consum zi
Nr. Crt. Utilaj Nr. bucati specific /ora de in cariera
functionare
ore/zi l
1. Excavator 1 18 6 108
2. Autobasculanta 2 7 5 70
3. Incarcator frontal 1 14,5 0,5 7,25
Grup electrogen
4. iluminat paza 1 1.5 8 12
7.5kVA
Consum /ora = 24.65l
Consum total zilnic = 197.25l
Consum lunar = 197.25 x 21 zile = 4142.25 l = 3521kg motorina
Cunoscand densitatea motorinei de 0.85kg/l consumurile lunare sunt de cca. 3500 kg sau 167.7 kg motorina
/8 ore lucrate .
Emisiile produse sunt:
Deva 2016 24
Tabel 11.
Poluantul g/tona g/8ore g/ora motorina consumata
CO 10722 1.798 225
CO2 3160 530 66
197,25l=167,7kg
NOx 32792 5.499 687 motorina pe zi
MNVOC 3385 568 71
PM 4172 700 87
Trebuie sa mentionam cateva consideratii generale care influenteaza poluarea din zona:
 Nu toate utilajele lucra in acelasi timp ,
 Factorul vant si circulatia maselor de aer in zona, sunt importante ducand la disiparea noxelor;
directia principala a curentilor de aer sunt de la S catre N, de-alungul raului Visa.
 Emisiile sunt fugitive aproape de suprafata solului;
 Se produc doar pe perioada lucrarilor de pregatire si exploatare;
5.2.3. Impactul prognozat

Impactul activităţii desfăşurate prin emisiile generate (gaze de eşapament şi pulberi în suspensie şi
sedimentabile) nu va avea influenţe majore asupra calităţii aerului, limitele în care se vor situa fiind
admisibile, astfel:
− emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de exploatare şi circulaţiei
mijloacelor de transport se va situa sub limita maximă.
− emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport se
situează sub valorile maxime admise.
Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate (reprezentate de
totalitatea utilajelor de pe amplasament) şi surse mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate
pentru transportul materialului la beneficiari).
Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum ar fi:
umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza
de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces
spre carieră în unitatea de timp.
Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe drumul de acces
înspre carieră se va putea face numai prin măsurători.
Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al căii de transport, pentru
diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.
Deva 2016 25

Diminuarea impactului asupra atmosferei, în perioada limitată de timp în care acesta se manifestă se
poate realiza prin utilizarea utilaje şi autovehicule omologate, a căror motoare să asigure o combustie bună,
astfel încât poluanţii emişi datorită funcţionării lor să aibă valori cât mai reduse.
Pentru diminuarea impactului asupra aerului datorat activităţii desfăşurate în perimetrul carierei se
vor lua următoarele măsuri:
 stropirea cu apa a drumurilor de transport şi circulaţie din spre carieră pe perioadele
caniculare;
 efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în atelierele specializate.
 încetarea activitatii in conditii de vant puternic;
 utilizarea de utilaje de exploatare cu standardul de emisii de poluanti STAGE III a si
STAGE III B, iar la autobasculante standardul de poluare EURO VI ;
 viteze reduse pe drumul de exploatare si optimizarea cantitatilor transportate;
Poluarea aerului cu emisii se face doar pe perioada de implementare si dezvoltarea a proiectului
astfel :
Tabel 12.
Utilajele ce Marimea efectelor C a
Factor Operatiile ce duc la Tipul Masurile principale
produc poluarii pe operatii
mediu poluarea aerului emisiilor de reducere
emisii Pe operatii Medie
Lucrari de descoperta Buldozer Lucrul cu utilaje cu -1
Excavator Noxe gaze de revizii la zi, care se -2
Lucrari de exploatare ,
Incarcator esapament incadreaza in clasa de
incarcare -1
frontal poluare Stage III A si
Aer Degajare Euro VI pt. -1.4
Manipulari material Pulberi -1
praf autobasculante ,
Noxe gaze de Umectarea drumurilor
Autobascul si a depozitelor de
Transport esapament + -2
ante nisip
pulberi
Marimea efectelor tine cont de relief , de vegetatie si de intensitatea utilizarii

calităţii factorilor de mediu s-a putut cuantifica prin transformarea caracteristicilor calitative în valori
cantitative, folosind o scală, în care:
0 -+10  influenţă pozitivă;
0  influenţă nulă;
-10 - 0  influenţă negativă;
Calitatea unui factor de mediu sau component al mediului se cuantifică prin indici de calitate (Ic) care
caracterizează efectele ca mărimi cantitative (C).
Tabel 13.
Deva 2016 26
Interval Efectele pozitive sau negative Prescurtare Nota

+10 ….+6 Impact major pozitiv asupora factorilor de mediu IMP
0….-3 Impact nesemnificativ negativ INN -1.4
Concluzii
Poluarea aerului se va face doar cu emisii de la sursele fugitive , utilaje terasiere si autobasculante,
dar avand in vedere ca pe suprafata perimetrului vor lucra maxim 3 utilaje in acelasi timp, poluarea aerului
este nesemnificativ negativa in limite admisibile.
5.3. SOLUL
5.3.1.Descrierea starii initiale
5.3.1.1.Tipurile şi caracteristicile solurilor din zonă

Solul, poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de fertilitate datorită
condiţiilor naturale diferite întâlnite în spaţiul judeţului şi prezintă o serie mare de tipuri genetice, rezultate
din acţiunea complexă a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum şi a celor topoclimatici şi agro-
ameliorativi.
Regiunea deluroasă a cadrului depresionar cuprinde cernoziomuri levigate (specifice condiţiilor
bioclimatice de stepă) şi soluri brune de pădure.
Geneza învelişului de sol din zona amplasamentului are la bază factorii cunoscuţi: litologia,
elementele climatice şi vegetaţia sub care s-au format.
Solurile dominante sunt reprezentate în principal de soluri din clasa molisoluri, reprezentate în zonă
de cernoziomul argiloiluvial vertic, care are o succesiune a orizonturilor de Am-Bty-C şi cernoziomul
cambic vertic, care are o succesiune a orizonturilor de Am-Bvy-C sau Cca. Mai sunt întâlnite şi tipurile de
cernoziomuri gleizate şi pseudogleizate, în cazul cărora nivelul freatic este situat aproape de suprafaţa
terenului. Fertilitatea redusă a determinat utilizarea lor predominant sub formă de păşune.
În funcţie de gradul de înclinare al pantei şi modul de folosintă, solurile se prezintă în diferite stadii
de eroziune.
Textura solurilor utilizate ca arabil (cernoziomurile) este luto-argiloasă, cu însuşiri hidrofizice bune:
structura glomerulară, porozitate mare de 59% la suprafaţă si 47% în profunzime, iar capacitatea de reţinere
a apei este ridicată .
Indicatorii chimici se caracterizează prin următoarele valori medii: conţinutul în humus este de peste
3,5%, conţinutul de fosfor mobil de peste 4,5 mg P2O5/100 g sol , iar conţinutul în potasiu mobil de peste 30
Deva 2016 27
mg K2O/100g sol . Reacţia solului este neutră spre bazică.
5.3.1.2.Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante

Solurile dominante sunt situate, în general, pe structurile geomorfologice cu pante reduse, in general
in zona de podis, in partea superioara a dealurilor, fiind utilizate în principal ca arabil. Acestea prezintă o
anumită vulnerabilitate fizică la efectuare unor lucrări de construcţie sau de exploatare a depozitelor nisipos-
argiloase prin înlăturarea stratului edafic sau la efectuarea unor lucrări agricole necorespunzătoare: aratul
perpendicular pe curbele de nivel sau supra - păşunatul. Solurile prezintă şi o oarecare vulnerabilitate
chimică, ca urmare a lipsei rotaţiei culturilor (cereale cu leguminoase) şi a folosirii în exces a
îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor.
5.3.1.3.Tipuri de culturi pe solul din zona respectivă

În regiune, principalul mod de utilizare a terenului este cel agricol, împărţit în fond funciar arabil şi
păşune. În zonă, pe terenurile fertile din clasa molisolurilor, predomină cultura cerealelor (îndeosebi
porumb) şi a leguminoaselor (trifoi, lucernă), iar asociat, a cartofului, florii-soarelui, cânepii şi sfeclei de
zahăr. Solurile degradate (regosoluri şi erodisoluri) şi cele din vecinătatea unor gospodării sunt cultivate cu
pomi fructiferi (mai ales prun şi măr) sau, pe alocuri, stabilizate cu plantaţii de salcâm.
Datorita faptului ca, cariera a functionat inca din anii 70, o mare parte a terenului fost incadrata ca teren
neproductiv ( fronturi de nisip, depozite vechi de sol vegetal, vatra carierei) .
5.3.1.4. Poluarea existentă: tipuri şi concentraţii de poluanţi

Datorita faptului ca, cariera a functionat inca din anii 70, o mare parte terenului fost incadrata ca
teren neproductiv ( fronturi de nisip, depozite vechi de sol vegetal, vatra carierei).
Nu se cunoaşte o poluare anterioară semnificativă a solului din zona obiectivului.
5.3.2. Surse de poluare a solurilor

În perioada de execuţie a lucrărilor miniere se va interveni în structura naturală a solului pe măsura
realizării lucrarilor de pregatire prin:
 modificarea proceselor pedogenetice, prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei, microfaunei
şi mezofaunei;
 modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea), coeziunea
şi frecarea internă;
 modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aerare şi termice.
 Sursele posibile de poluare ale solului în perioada funcţionării obiectivului minier ar fi următoarele:
 scoaterea temporara din circuitul agricol (fânaţ) a suprafeţei de sol destinată exploatării nisipului ;
 ocuparea şi impermeabilizarea suprafeţelor aferente construcţiilor provizorii şi căilor de circulaţie;
 manipularea combustibililor şi lubrifianţilor.
Deva 2016 28
Activitatea de exploatare a nisipului din perimetrul Cocos Vechi 2, deţinut de societatea

EXPLOTERRA GP SRL, va reprezenta factorul major ce va conduce la afectarea solului şi subsolului din
zona perimetrului .
Lucrările de descopertare a zăcământului implică inlaturarea copertei sterile constituită din argile şi a
solul vegetal, cu o grosime medie de 0,3-1.8 m
Lucrările de exploatare a zăcământului se vor desfasura in conformitate cu metoda de exploatare descrisa
anterior , lucrarile miniere conducind la o modificare a reliefului in sensul largirii concavitatii deja existente
ca urmare a activitatilor miniere anterioare .
Alimentarea utilajelor de extractie si incarcare cu carburanti poate constitui, printr-o manipulare neglijenta a
acestora un factor de poluare al solului.
Acidentele

Lucrările de descopertare a zăcământului implică descopertarea solului vegetal, pe o grosime medie de
Fig. 3.
0,6 m. Solul vegetal va fi depozitat separat ,
temporar , pe vatra carierei urmând a fi utilizat la
refacerea ecologica a terenului în cadrul lucrărilor
de refacere a mediului.
Lucrările de exploatare a zăcământului – volumul
ce urmeaza a fi exploatat pe perioada de valabilitate
a permisului de exploatare este de 36.200 mc nisip ,
volum ce va afecta nesemnificativ alura generala a
reliefului din zona, acesta fiind taluzat natural in
trepte , iar treptele de exploatare odata refacute
( resolificate si platate ) se vor incadra perfect in alura generala a dealului.
Impactul produs asupra solului în cazul poluării cu produs petroliere
Dacă în mod accidental se produce o poluare cu produse petroliere care va afecta solul se vor lua
imediat măsuri de stopare şi remediere a suprafeţelor afectate, prin măsuri şi procedee specifice, care să
înlăture efectele negative (se va transporta la firme specializate in decontaminare) .
Poluarea solului cu produse petroliere poate fi evitata dacă manipularea acestora se va face
corespunzător ( la transvazarea motorinei in rezervoarele utilajelor, se vor utiliza tavite de tabla colectoare ,
alimentarea facandu-se numai în zona special amenajată).
Impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusă
Deva 2016 29
Impactul fizic (mecanic) asupra solului se va manifesta prin dizlocarea unei importante suprafeţe de
sol, în zona de exploatare a nisipului. Acest impact se va diminua, însă, la finalizarea obiectivului, când
suprafaţa va fi ecologizată si suprafata carierei va fi resolificata si inierbata.

Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi a taluzelor carierei se vor respecta
elementele geometrice ale treptei de util: înălţime, lăţime, unghi de taluz şi întreţinerea şanţurilor de gardă şi
a rigolelor pentru evitarea antrenării materialului din amonte şi a alunecărilor de teren. De asemenea,
periodic se vor decolmata canalele colectoare in zona pragurilor de fund .
În Planul de refacere a mediului au fost prevăzute măsuri de protecţie a tuturor factorilor de mediu
posibil afectaţi de activitatea de exploatare desfăşurată precum şi lucrări de refacere a suprafetelor afectate
de activitatea miniera.
Măsuri de prevenire pentru evitarea poluării cu produse petroliere
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor se vor efectua numai în locul destinat acestui scop;
 Schimbul de ulei nu se va efectua în incinta carierei;
 Întreg personalul carierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului si a
normelor de protectia mediului la alimentarea utilajelor cu carburanti.
 Personalul carierei va fi instruit asupra procedurilor de combatere a poluarilor accidentale .
 - Schimbul de ulei se va efectua de către firme specializate şi nu în incinta carierei;
Măsuri de diminuare a impactului în perioada reconstrucţiei ecologice

Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003,
în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi până la încetarea acesteia, beneficiarul are obligaţia de a
executa lucrări de conservare, dezafectare şi închidere a exploatării, care în final să asigure reconstrucţia
ecologică a zonei. Aceste măsuri se referă preponderent la factorii de mediu sol şi subsol, motiv pentru care
le vom prezenta în acest subcapitol.
Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsolului datorat aplicării tehnologiei
de exploatare a nisipului
În Planul de refacere a mediului şi Proiectul tehnic de refacere a mediului au fost prevăzute măsuri de
protecţie a tuturor factorilor de mediu afectaţi de activitatea de exploatare desfăşurată precum şi lucrări de
refacere a mediului afectat de activitatea miniera .
Se impune luarea măsurilor tehnice de conservare şi ecologizare pe suprafaţa carierei, halda de steril
fiind temporară, urmând să fie utilizată în procesul de ecologizare al zonei.
Conservarea şi ecologizarea suprafeţei carierei
Deva 2016 30
Presupunând că la finele perioadei permisului, activitatea de exploatare încetează, lucrările de

refacere a mediului necesare a fi efectuate vor fi următoarele:
 amenajare suprafaţă prin nivelare cu buldozerul;
 curatarea bermelor si a vetrei de materialul ramas;
 transport şi întindere sol vegetal 20 cm grosime pe bermele exploatarii si vatra carierei ;
 însămânţare cu vegetaţie specifică zonei a zonelor resolificate .
Măsuri tehnice de dezafectare
În urma încetării activităţii de extragere a nisipului vor fi dezafectate următoarele obiective:
− Grup social – format dintr-o baracă modulară. Aceasta va fi încărcată pe o platformă şi transportată la
sediul beneficiarului.
− Utilajele vor fi redistribuite la alte obiective.
− Platforma de beton va fi demontata si dalele vor fi transportate la sediul titularului;
Măsuri tehnice de refacerea mediului
Solul vegetal acumulat in depozitul temporar, va fi transportat, depus si nivelat pe bermele orizontale ale
carierei si pe vatra ei, astfel incat, suprafetele orizontale sa fie acoperite in totalitate cu un strat de cel putin
20 cm.
Pe berme se va plata salcam cu o densitate de cca. 3000 buc /ha, iar pe vatra carierei se va planta
samanta de ierburi perene .
Se vor reamenaja canalele de garda si se vor decolmata.
In zonele predispuse la alunecari de material pe taluze se vor construi cleionaje din rachita la o
echidistanta de 1m.
La final se va intruni comisia de receptie a lucrarilor de refacerea mediului, care va aviza aceste
lucrari.
Halda de steril
Solul vegetal rezultat din lucrările de pregătire va fi transportat la halda temporară, amplasată în
partea nordică a perimetrului, iar în cadrul lucrărilor de refacere a mediului se vor prevedea perdele verzi de
protecţie pentru stabilitatea terenului şi reducerea impactului vizual.
Volumul de sol depozitat pe haldă este de 6900 mc, suprafaţa ocupată de haldă este de circa 1160 mp,
urmând a fi utilizat la refacerea terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.
5.4. SUBSOLUL
5.4.1.Geologia zonei si a zacamantului

Zona zacamantului de nisipuri din perimetrul Cocos Vechi 2, face parte din Depresiunea
Transilvaniei, Podisul Amnasului, geneza acestei unitati fiind strans legatã de cea a arcului carpatic care o
înconjoarã.
Deva 2016 31
Evoluţia paleogeograficã a Depresiunii Transilvaniei s-a realizat în trei etape: etapa prebadenianã sau
predepresionarã, etapa badenianã-pannonianã sau bazinarã şi etapa postbadenianã (Irimuº, 1998). In etapa
predepresionarã (prebadenianã), în urma mişcãrilor subhercinice, se schiţeazã un prim contur al Depresiunii
Transilvaniei. Definirea ei ca unitate individualã s-a realizat în urma fragmentãrii, pe un sistem de falii şi
fracturi, a plãcii transilvano-pannonice, în timpul deplasãri acesteia spre curbura Carpaţilor Orientali.
Etapa de bazin sau badenianã, este o etapã fundamentalã în definirea identitãţii geografice a
Depresiunii Transilvaniei, fiind de altfel şi etapa în care s-a depus sarea, care constituie una din bogatiile
minerale ale acestei regiuni. Acesta perioada debuteazã cu transgresiunea depozitelor badeniene peste
formaţiunile mai vechi, prima formaţiune depusã fiind cea de Ciceu-Giurgesti (Popescu, 1970), urmatã de
formaţiunea de Dej (Popescu, 1970) care cuprinde Complexul Tufului de Dej (Moisescu şi Popescu, 1967)
alcãtuit din tufuri, tufite, argile şi marne. Tuful de Dej este rãspândit în întreg Bazinul Transilvaniei, fiind
suportul evaporitelor între care sarea are cel mai important rol.
La finele badenianului au loc o serie de evenimente tectonice care accentueazã denivelãrile
morfologice şi tectonice dintre rama carpaticã şi depresiune (Irimuº, 1998).
In urrna retragerii apelor salmastre sarmaţiene, materialul organic s-a sedimentat sub formã de mâl
sapropelic determinând formarea zãcãmintelor de gaz metan, acumulate în domuri sau brahianticlinale
(Meszros şi Mac, 1995).
Etapa de bazin se încheie cu depunerea depozitelor pannoniene reprezentate prin marne şi gresii cu
nivele de tufuri vulcanice şi cu o faunã de moluşte specific apelor îndulcite, dupã care începe colmatarea
treptata a Depresiunii Transilvaniei.
In etapa postpannonianã (gliptogeneticã) se continuã miscãrile de ridicare ale Carpaţilor şi o uşoara
ridicare a edificiului structural al depresiunii.
Litofacial, în regiunea ce include perimetrul se întâlnesc formaţiuni aparţinând neozoicului, respectiv

perioada Terţiară (Paleogen, Neogen) şi Cuaternară (pleistoce şi holocen). La Orlat şi Poplaca sunt prezente
şi formaţiuni geologice ante-terţiare, ele fiind reprezentate prin şisturi sericitoase şi filite calcaroase
aparţinând cristalinului munţilor Cibinului (prelungirea unei părţi din formaţiunile pânzei Getice în zona
depresionară) şi prin roci sedimentare de vârstă cretacică (la Cisnădioara).
Depozitele terţiare ale Depresiunii Transilvaniei, care constituie umplutura bazinului, sunt
reprezentate în principal prin roci neconsolidate răspândite pe arii largi în zona Sibiu – Avrig – Tălmaciu şi
indică sedimentarea progresivă de la faciesul de mare adâncă la cel lacustru.
Paleogenul este reprezentat prin etajele eocen şi oligocen;
- eocenul cuprinde depozite lagunare, cele mai reprezentative formaţiuni regăsindu-se pe teritoriul
comunei Porceşti unde predomină calcarele cu numuliţi, conglomeratele şi gresiile
Deva 2016 32
- oligocenul apare sub facies flişoid şi este reprezentat în principal prin şisturi argiloase bituminoase,
şisturi argiloase nisipoase şi gresii cuarţitice. Şisturile argiloase bituminoase conţin urme fosilifere de
peşti (solzi).
Neogenul este prezent în regiune prin miocen ( badenian, sarmatian) şi prin pliocen (pontian,
dacian);
Fig. 4. Harta geologica a zonei
Ocna Sibiului scara 1:200000
Zona studiata
- badenianul este reprezentat prin faciesul

marnelor cu globigerine şi subordonat, în
zona Tălmaciu, printr-un facies recifal
constituit din conglomerate poligene, pietrişuri cuarţitice, tufuri dacitice ( faciesul tufului de Dej ), marne
(marne cu Spiralis ) şi marnocalcare. Tufurile dacitice încadrează la partea inferioară şi superioară
conglomeratele de Tălmaciu.
- sarmaţianul este caracterizat prin depozite detritice, slab fosilifere, care nu prezintă o diferenţiere clară,
caracteristic fiind faciesul flişoid reprezentat prin gresii cu mecanoglife. În zona Sibiu-Avrig între
Veştem şi Bradu sarmaţianul este constituit din pietrişuri, nisipuri micacee, gresii micacee,
microconglomerate, conglomerate, concreţiuni grezoase, iar la Mogu aceleaşi depozite prezintă caracter
torenţial, evidenţiat de structura încrucişată a nisipurilor şi pietrişurilor, amestecate cu blocuri de marne
şi tufuri dacitice de vârstă badeniană.
- pannonianul se dezvoltă în partea sudică a bazinului Transilvaniei până în dreptul Cisnădiei după care
se retrage spre Cornăţel, Săcădate şi Nucet şi este alcătuit din pietrişuri,nisipuri micacee, concreţiuni
grezoase, microconglomerate şi argile marnoase. Din cauza aspectelor litologice comune cu a etajelor
inferioare şi a lipsei de fosile separarea ponţianului s-a făcut în unele cazuri ţinându-se seama de aspectul
morfologic al depozitelor. Din acest subetaj fac parte si nisipurile din zacamantul Cocos Vechi 2.
- dacianul ca urmare a retragerii apelor şi a instalării fazei de sedimentare continentală este prezent pe arii
restrânse prin nisipuri, pietrişuri, argile nisipoase, argile cenuşii-negricioase şi argile roşii cărămizii.
Deva 2016 33
Depozitele cuaternare sunt reprezentate în regiune prin formaţiuni aparţinând pleistocenului şi

holocenului
Pleistocenul este reprezentat de depozite proluviale constituite din pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri
formate ca urmare a regimului continental instalat după retragerea mării sarmatice. Datorită diferenţei de
altitudine dintre munţii, care bordau bazinul de sedimentare şi acesta, pe versanţii munţilor se formează
numeroase conuri de dejecţie şi depozite morenice care, se constituie în terasele medii şi superioare ale
râurilor actuale şi afluenţii acestora.
Holocenul este caracterizat de continuarea sedimentării de tip continental cu accente proluviale,
deluviale şi aluviale. Depozitele formate reprezintă sedimentări ale teraselor inferioare ale râurilor actuale şi
ale afluenţilor acestora şi sunt constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, acoperite de un strat de
argilă gălbuie şi sol vegetal.
Petrografic, în cadrul acestei unităţi structurale şi implicit în alcătuirea geologică a regiunii ce include
perimetrul, participă formaţiuni pannoniene si cuaternare , ce apar la zi in perimetrul de dezvoltare a resursei
minerale .Depozitele pliocen superioare (pannonian ) din sudul Depresiunii Transilvaniei formeaza un
monoclin cu inclinari de 5-6 0 spre nord est , au grosimi pina la 150 m si sunt constituite din doua complexe
litologice :
- complexul bazal , marno argilos , cenusiu-vinetiu
- conplexul superioar detritic , cu gresii friabile , galbui pietrisuri cu elemente de cuart rulate si nisipuri
cuartitice cu intercalatii de marne argiloase galbui roscate
Nisipurile care vor face obiectul exploatarii in cariera din perimetrul Cocoş Vechi 2 apartin
complexului superior detritic , sunt cuartitice , fine pina la mediu granulare , cu aspect subangular , slab
rotunjit si formeaza bancuri separate prin nivele subtiri de argile marnoase galbui roscate .
Tectonica
Din punct de vedere tectonic, zăcământul de nisipuri are o tectonică simplă nefiind afectat de
fenomene tectonice majore.
O sectiune prin zona centrala a carierei ne dezvaluie urmatoarea stratificatie al acestui depozit :
– 0,00 - 1,80 m - sol vegetal nisipos cu urme vegetale;
– 1,80 - 4,80 m - nisip alb galbui, in baza se observa o trecere catre micropietrisuri;
– 4,80 - 4,90 m - intercalatie de argilă nisipoasă;
– 4,90 - 9,30 m - nisip alb-gălbui;
– 9,30 - 9,35 m - intercalatie de argilă nisipoasă;
– 9,35 - 16,40 m – nisip alb-gălbui;
– 16,40 - 16,50 m intercalatie de argilă nisipoasă ;
Deva 2016 34
– 16,50 - 21,76 m - - nisip alb-gălbui

In taluz si pe vatra carierei nu au fost interceptate sau observate izvoare .
Calitatea subsolului
Calitatea subsolului zonei este bună, în imediata vecinătate a obiectivului nefiind situate alte
obiective cu activităţi potenţial poluatoare.
Procese geomorfologice şi aspecte ale suprafeţei topografice
Terenul nu prezintă indicii cu privire la existenţa unor fenomene geodinamice care să afecteze
stabilitatea amplasamentului.
Situaţia resurselor minerale / rezervelor geologice
Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 11.800 m2, respectiv 0,012 km2. Menţionăm că
în perimetru şi în zona limitrofă acestuia, nu au fost efectuate lucrări de cercetare în consecinţă nu fost
evaluate şi nici nu au fost înregistrate de către ANRM rezerve de substante minerale utile .
Estimarea resurselor/rezervelor din perimetrul de exploatare Cocos Vechi 2 s-a efectuat prin metoda
sectiunilor geologice determinindu-se un volum posibil de exploatat pe parcursul unui an de valabilitate a
permisului de exploatare de 36.200 mc, cu un grad de recuperare in exploatare estimat de 98 %.

Datorită lucrărilor executate pentru exploatarea nisipului, nu va fi afectată din punct de vedere chimic
calitatea subsolului, însă, vor fi afectate proprietăţile fizico-mecanice şi termice şi morfologia terenului.
Impactul produs de activitatea carierei din perimetrul Cocos Vechi 2 , asupra factorului de mediu
subsol se manifestă prin:
 excavarea volumului de util în perimetrul carierei, conduce la reducerea minimala a zonelor de relief
pozitive .
 activitatea de exploatare a nisipului afectează micro flora şi microfauna caracteristică ce vieţuieşte în
sol şi subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora şi prin zgomotul generat de utilajele din
dotare care va avea ca şi consecinţă, migrarea eventualelor specii de mezofaună din perimetru.
La finalizarea lucrărilor miniere, în perimetrul Cocos Vechi 2 se vor executa lucrările de
reconstrucţie ecologică, pentru care s-a constituit garanţia bancară cerută prin legislaţie.
Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol si subsol a fost prezentat la
subcapitolul 4.3. (referitor la factorul de mediu sol).
În mod analog, cu acţiunile întreprinse în vederea protecţiei împotriva poluării solului şi subsolul
zonei va fi protejat împotriva poluării prin evitarea deversărilor accidentale ale unor substanţe periculoase (în
special produse petroliere cu care funcţionează motoarele utilajelor) ;
Deva 2016 35
5.4.4..Evaluarea impactului
Poluarea solului si subsolului cu carburanti si lubrifianti se face doar pe perioada de implementare

si dezvoltarea a proiectului astfel :
Tabel 14
Operatiile ce duc la Utilajele ce Marimea efectelor C a
Factor Tipul Masurile principale
poluarea solului si pot produce poluarii pe operatii
mediu emisiilor de reducere
subsolului o poluare Pe operatii Medie
Lucrari de descoperta Buldozer Lucrul cu utilaje cu -1
Excavator Uleiuri si revizii la zi, care sa -1
Lucrari de exploatare ,
Incarcator carburanti nu prezinte pierderi
incarcare -1
frontal de uleiuri si de
carburanti , utilizarea
tavitelor metalice
colectoare la
Sol -
Manipulari material, Uleiuri si trasvazarea -1,5
subsol
depozitare improprie a Utilaje de carburanti, motorinei.Predarea
solului si a nisipurilor incarcare, depozitare uleiurilor firmei care -3
pe zone nealocate de transport mayeriale face mentenanta
procesului tehnologic excavate utilajelor, depozitarea
solului si a nisipurilor
in depozitele
proiectate
Marimea efectelor tine cont de profesionalismul mecanicilor de utilaje si de managerul carierei .

calităţii factorilor de mediu s-a putut cuantifica dupa cum urmeaza :
Tabel 15.
0….-3 Impact nesemnificativ negative INN -1.5
5.5. BIODIVERSITATEA
5.5.1. Descrierea starii initiale a ecosistemelor de pe amplasament
5.5.1.1.Vegetaţia
Zona colinara
Deva 2016 36
Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia judeţului SIBIU este variata si urmareste treptele de
relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea
culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Fagarasului, cu
ierni lungi si veri scurte. Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele
predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de pãduri de foioase si
rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul).
Făgetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-
fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul.
Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550 - 600
m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul
etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului.
Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Tirnavelor, este reprezentat de pajisti
situate pe cursurile apelor si pe versantii sud - estici.
Dintre speciile comestibile locale se remarcă ciuperca de câmp (Agaricus arvensis) şi ciuperca de
bălegar (Agaricus bisporus), cu resurse relativ reduse concentrate în preajma stânilor.
In zona investitiei, terenurile sunt in mare parte neproductive, zona carierei – CF 102539 cu o
suprafata de 7600 mp si fanete CF 102538 cu o suprafata de 4200 mp.
Doar in partea de E, cariera se invecineaza cu terenuri agricole, iar in partea de N si S sunt terenuri
neproductive, zona de coasta a dealului.
Zone umede
In vecinătatea obiectivului este amenajarea piscicola Visa, o amenajare artificiala, raul Visa, cod
cadastral IV – 1.096.44.corp de apa de suprafata cod RORW4.1096.44_B1 corp puternic modificat, în stare
chimica buna şi la potential ecologic moderat ( conform aviz gospodarirea apelor nr. 197/07.07.2016).
5.5.1.2.Fauna
Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului SIBIU favorizeaza prezenta unei faune bogate ca
numar si specii. Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera comuna,
soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari. Mamiferele sunt reprezentate
de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita. In regiunile calcaroase este
raspandit jderul de padure si iepurele.
Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila
de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii:
pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca,
bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Tirnavelor si Campia Transilvaniei.
Deva 2016 37
5.5.1.3.Relatia cu rezervatiile avifaunistice din zona

In partea de V a investitiei , la cca. 50-70m de fronturile de exploatare, este amplasata amenajarea
piscicola Visa IV , care face parte din „Rezervatia avifaunistica Elesteele de la Mandra”, care au o extindere
de 245 ha, (categoria IV IUCN) infiintate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu Nr. 64/2004.
Situate în extravilanul localităţii Loamneş, cele 245 ha nominalizate în anul 2004 ca rezervaţie
naturală, acoperă limitele podişurilor Secaşului şi Hârtibaciului, de pe culoarul râului Visa. Anterior formării
celor 9 iazuri piscicole, 5 eleştee şi 6 bazine, din zona umedă pe care se află acestea în prezent, au atras
atenţia cercetărilor, ca important loc de colectare a multor specii rare de pasări de apă. Amenajarea piscicolă
Mândra a început în anul 1972, în prezent luciul de apă extinzându-se pe o suprafaţă de 245 ha, iar
adâncimile maxime ale bazinelor ajung la 4 m. Vegetaţia este tipică lacurilor din Podişul Transilvaniei, cu
dominarea asociaţiilor de trestie, dublate spre interior de păpuriş, acestea ocupând o suprafaţă totală de 10-12
ha. Eleşteul de lângă Ocna Sibiului este invadat de vegetaţie, stufărişul înconjurând lacul în partea sud-
vestică. În vest şi în interior sunt dezvoltate fitocenezele unor asociaţii de păpuriş. Între lacuri, la marginea
lor şi mai ales de-a lungul Visei se întâlnesc grupări vegetale tipice precum pâlcurile de salcie şi socul
câinesc.
Din punct de vedere al avifaunei au fost identificate un numar de 161 specii din care 89 sunt specii
Fig. 5 Zona malurilor amenajare Visa IV
clocitoare.Dintre acestea amintim : corcodelul mare, corcodelul mic, corcodelul cu gat rosu si cu gat negru ,
starcul pitic, rata mare, rata cu cap castaniu, rata rosie, nagâţul, lişiţa, gainusa de balta, 3 specii de greluşei, 4
specii de lăcari, etc.
Eleşteele de la Mândra constituie un popas important atât în timpul migraţiei de toamnă cât şi în cea
de primăvară, avifauna fiind bogată în specii de interes european precum barza, egreta, pescăruşul,
chirighiţa, dar şi altele speciale cum ar fi:cătăliga, ciocîntorsul, lopătarul, ţigănuşul, cocorul, sitarul,
prundaşul şi fugaciul mare, ori specii răpitoare ca uliganul şi codalbul.
Din totalul speciilor determinate 101 sunt de importanţă globală (3 specii ameninţate global: Aythya
nyroca, Halietus albicilla şi Crex crex, 11 specii care populează biotopuri cu suprafeţe restrânse: Anser
Deva 2016 38
albifrons, Aythya marila, Mergus albellus, Buteo lagopus, Pluvialis squatarola, Calidris minuta, Calidris
temminckii, Lymnocryptes minutus, Tringa erythropus, Tringa nebularia şi Anthus cervinus şi 90 de specii
gregare). Din totalul speciilor determinate 128 sunt specii indicatoare pentru arii avifaunistice de importanţă
regională (53 specii cu un statut de conservare nefavorabil în Europa).
Avifauna de pasaj este bogată, la Mândra fiind consemnate aproape toate speciile acvatice de pasaj
identificate în decursul timpului în Transilvania. Eleşteele de la Mândra constituie un popas important, atât
în timpul migraţiei de toamnă, cât şi în cel de primăvară. Această poziţie privilegiată se datorează în primul
rând poziţiei geografice a eleşteelor, care se situează exact în dreptul culoarul Oltului, pe una dintre liniile de
migraţiune majoră care traversează Transilvania. Dintre speciile de interes european cităm: barza neagră,
barza albă, egreta mare şi mică, stârcul roşu, multe specii de limicole, chirighiţe şi pescăruşi. La aceste
apariţii regulate se adaugă şi câteva observaţii mai speciale, de exemplu: cătăliga, ciocântorsul, lopătarul,
ţigănuşul, cocorul, culicul mic, sitarul de mal şi sitarul de mal nordic, prundaşul de nămol, fugaciul mare. Pe
lângă păsările acvatice sunt importante şi speciile răpitoare, cum ar fi uliganul pescar, codalbul. Se pot
observa în timpul pasajului şi specii oaspeţi de iarnă, care sunt însă nevoite să părăsească bazinele acvatice,
negăsind condiţii optime de iernare (din cauza formării podului de gheaţă). Astfel de specii sunt gâştele
sălbatice, unele specii de raţă. În timpul migraţiei se pot întâlni şi populaţii importante de paseriforme, chiar
şi specii care nu sunt strict legate de mediul acvatic şi de ecosistemele palustre. Populaţia maximă de păsări
acvatice observate la eleşteele Mândra întruneşte un număr de 3300 de exemplare.
Vegetaţia este tipică lacurilor din Podişul Transilvaniei, cu dominarea asociaţiilor şi grupărilor
vegetale din genul Phragmites (trestie). Majoritatea eleşteelor, în primul rând cele amenajate în valea Visei,
sunt înconjurate de un brâu continuu de trestii (Phragmitetum australis), de o lăţime relativ uniformă de 2-6
m, fiind mai mult sau mai puţin dublat spre interior de un alt brâu de păpuriş (Typhaetum latifoliae).
Stufărişul ocupă o suprafaţă totală de 10 - 12 ha. Vegetaţia macrofitică submersă este bogată în unele
eleştee, la restul fiind slab reprezentată sau aproape inexistentă. De asemenea, vegetaţia natantă este mai
mult sau mai puţin reprezentată, atingând suprafaţa maximă de acoperire de peste 60 % a luciului de apă.
Această vegetaţie este edificată de fitocenozele a două asociaţii: Ceratophylletum demersi şi
Polygonatum natantis. Eleşteul de creştere de lângă Ocna Sibiului este în mai mare măsură invadat de
vegetaţie, stufărişul care înconjoară lacul are o extindere largă în toată treimea sud-vestică a lacului, în partea
vestică sunt bine dezvoltate fitocenozele asociaţiei Typhaetum angustifoliae, iar în centru cele ale asociaţiei
Polygonatum natantis, in zona central estica aceste specii lipsesc. Spre interiorul păpurişului apar pâlcuri ale
asociaţiei Juncetum gerardii cu subasociaţia Asteretosum tripolii care indică un grad mai ridicat al salinităţii
solului şi al apei. Între lacuri, la marginea lor şi mai ales de-alungul apei Visei se întâlnesc o serie de grupări
vegetale tipice: pâlcuri de salcie (Salix fragilis, Salix caprea), care împreună cu socul câinesc (Sambucus
ebulus) formează vegetaţia de tampon din jurul lacurilor.
Deva 2016 39
Mentionam ca zona malului din aproprierea carierei nu este populat cu trestie, papura sau alte specii
de balta , acesta fiind doar inierbat, nu sau identificat cuiburi de pasari nici pe mal si nici in zona carierei.
In prezent amenajarea Visa este administrata de o firma privata SC Dara Impex SRL, care
manageriaza activitatea de pescuit de agrement .

Estimarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate Conform
îndrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the “Habitats” Directive
92/43/EEC”: Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct. e) al
Directivei 92/43/CEE – Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia în considerare impactul proiectelor
asupra factorilor de mediu (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat
modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puţin favorabil faţă de situaţia
anterioară impactului, atunci se poate considera că a avut loc o deteriorare a habitatului.
Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct
speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.). Intensitatea, durata şi
frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi în calcul.
Cariera de nisip Cocos Vechi 2 se află situată în vecinătatea ariei de interes judetean rezervaţia
“Elesteele de la Mândra”. Integritatea unei arii naturale protejate este legată atât în mod specific de
obiectivele de conservare ale ariei cât şi în general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.
Integritatea ariei naturale protejate este asigurată atunci când este menţinută coerenţa structurii ecologice şi a
funcţiilor acesteia, pe întreaga arie, sau a habitatelor, complexului de habitate şi/sau a populaţiilor de specii
pentru care aria naturală protejată a fost constituită. O arie naturală protejată poate fi definită ca având un
nivel ridicat de integritate atunci când respectarea obiectivelor de conservare este realizată şi capacitatea de
autoregenerare în contextul unor condiţii dinamice este menţinută, fiind necesare doar un minimum de
intervenţii din exterior care vizează managementul conservării.
Având în vedere că proiectul nu modifica in nici un fel aria protejata şi ţinând cont de definiţiile
referitoare la degradare, respectiv disturbare, enunţate anterior, posibilele impacte pe care proiectul le poate
aduce asupra integrităţii sunt următoarele: disturbarea speciilor de interes conservativ.
Ca şi posibile impacte în această perioadă de funcţionare a obiectivului au fost identificate următoarele:
 emisii atmosferice ;
 zgomot si vibratii de la excavarea nisipurilor ;
 praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare – excavare şi transport;
Riscurile de apariţie a unui eventual impact negativ asupra speciilor de interes comunitar şi naţional
vor fi reduse prin implementarea măsurilor tehnice propuse pentru reducerea emisiilor atmosferice, respectiv
reducerea zgomotului generat de exploatare .
Deva 2016 40
Dacă luăm în calcul măsurile de reducere a emisiilor ( prezentate anterior ), caracteristicile

substanţelor prezente pe amplasament şi probabilitatea redusă a acestora de a ajunge în aria naturală
protejată, considerăm că nu se poate produce un impact semnificativ asupra speciilor vizate şi implicit asupra
habitatelor de hrănire şi/sau reproducere.
Disturbarea speciilor de interes conservativ se poate produce dar avand in vedere faptul ca zona
invecinata obiectivului este lipsita de vegetatia specifica, pasarile nu cuibăresc in zona, iar hranirea lor se
face in cazul functionarii carierei, in zonele adiacente.
Acestea pot fi deranjate in perioada de hranire de zgomote si vibratii, dar avand in vedere ca malul
iazului este la cca. 50 -70m de fronturile active, de faptul ca in cariera lucreaza concomitent maxim 2 utilaje,
că intre iaz si fronturi este dispus un mamelon care reflecta zgomotele produse sub cota lui maxima,
consideram ca influenta lucrarilor de exploatare asupra faunei nu va fi major.

Având în vedere cele arătate mai sus, nu se impune luarea unor măsuri speciale pentru diminuarea
impactului asupra biodiversităţii zonei, cu excepţia planului de refacere a mediului în zona carierei. Planul
de refacere a mediului va viza atât stoparea eroziunii solului în zona de exploatare a substanţei minerale, cât
şi reconstrucţia ecologică a zonei afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie
ierboasă şi diferite specii de arbuşti specifici climei şi solului regiunii.
Cu toate acestea se va avea in vedere lucrul cu utilaje in stare tehnica buna, care sa respecte
standardele de poluare cel putin Stage III , ( pentru utilajele terasiere ) si Euro IV pentru autobasculante.
După cum rezultă din estimările făcute în capitolele anterioare, concentraţiile de poluanţi eliberaţi în
atmosferă în urma activităţii din carieră vor fi sub limitele maxim admise de normativele în vigoare şi deci se
poate aprecia că nu vor avea efecte negative asupra stării de sănătate a vegetaţiei şi a faunei din perimetru.
Fauna din zonă va fi afectată de zgomotul produs în perimetrul carierei, existând posibilitatea ca
unele specii faunistice să se stabilească la distanţe mai mari faţă de actualele locuri de cuibărire.
Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de depunerea prafului, datorat rulării
mijloacelor de transport pe drumurile de acces, pe frunzele plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor
fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor şi
implicit scăderea ritmului de creştere a acestora. Acest efect va avea, eventual, un caracter strict local,
limitat la imediata vecinătate a drumului de acces. La distanţe mai mari, impactul pulberilor generate asupra
vegetaţiei va fi neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea
periodică a eventualelor pulberi depuse pe frunze.
Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive asupra vegetaţiei şi faunei,
datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate, debitele masice şi concentraţiile acestora se vor situa sub
limita maxim admisă în normativele în vigoare, putând estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra
vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore.
Deva 2016 41
Tabel 16 . Impactul potential asupra florei si faunei este evaluata dupa cum urmeaza :
Operatiile ce duc la Utilajele ce Marimea efectelor C a
Factor Tipul Masurile principale
perturbarea pot produce poluarii pe operatii
mediu emisiilor de reducere
biodiversitatii o poluare Pe operatii Medie
Lucrari de descoperta Buldozer -3
Lucrul cu utilaje cu
Excavator -2
Lucrari de exploatare , revizii la zi, care sa
Incarcator Fonica si
incarcare nu prezinte defecte la -2
frontal vibratii
Biodiver- evacuarea gazelor,
Autobascu- -2.2
sitate Transport care sa corespunda cel -1
lante
putin la prevederile
Utilaje de STAGE III si EURO
Pulberi si
Manipulari material, incarcare, IV -3
noxe
de transport
Marimea efectelor tine cont de utilajele cu care se va lucra de starea lor tehnica.
calităţii factorilor de mediu s-a putut cuantifica dupa cum urmeaza:
Mentionam ca datorita masurilor posinchidere ce se vor lua, starea florei si faunei va fi mai buna
decat la momentul initial al proiectului.
Tabel 17
0….-3 Impact nesemnificativ negative INN -2.2
Fig. 6 Vecinatati
spre Slimnic
drum exploatare D2008
spre Ocna Sibiului

Zona carierei
Acumularea Visa IV
Calea ferata
Deva 2016 42
trestie si papuris
Implementarea proiectului nu va duce la scaderea suprafetelor ariei protejate, din contra prin masurile
postinchidere ce se vor realiza, se vor crea noi habitate favorabile cuibaririi (prin plantarea de salcam pe
bermele carierei). O parte din avifauna poate fi afectata de zgomotul si vibratiile produse de utilajele de
exploatare, dar pentru ca zona de exploatare reprezinta doar 0.8 % din suprafata iazului, pasarile se pot hranii
in zonele mai indepartate de obiectiv. Acelasi lucru se poate spune de catre populatia de pesti care pot migra
in zonele adiacente. Mentionam ca atat soseaua care trece prin zona de N a sitului cat si calea ferata
amplasata pe zona malului stang, produc zgomote si vibratii mult mai intense decat activitatea din cariera,
putem vorbi de o acomodare a avifaunei cu zgomotele produse de activitatea de transport din zona.
5.6. PEISAJ
•5.6.1.Date generale peisaj

In judetul SIBIU predomina relieful deluros in proportie de aproximativ 2/3 din suprafata judetului,
restul de 1/3 fiind constituit din relief muntos. Campiile lipsesc in totalitate, acestea fiind suplinite de luncile
riurilor Tirnava si Olt . Muntii, situati in partea de sud a judetului, fac parte din grupa Muntilor Meridionali
avand o mare complexitate din punct de vedere geologic.
• Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament.
Perimetrul investitiei, se afla pe teritoriul administrativ al orasului Ocna Sibiului, in extravilanul
localitatii, la cca. 1.4 km NV de oras.
• Caracteristicile reţelei hidrografice
Reţeaua hidrografică este reprezentată de riul Visa pe cursul caruia au fost amenajate iazuri piscicole
in aval fiind amenajarea Mandra ce cuprinde o serie de lacuri reunite intr-o arie protejata cu numele
Elesteele de la Mandra .
• Zone împădurite în arealul amplasamentului
Pădurile lipsesc în zona în care urmează să fie amplasat obiectivul.
Zonele de pe iazul acumularea piscicola Visa IV populate cu trestie si papura sunt amplasate la cca.
500 m S de perimetru.

Activităţile desfăşurate pe amplsament, şi anume exploatarea nisipului, va imprima zonei unui aspect
specific exploatărilor miniere la zi, care va avea impact negativ asupra valorii peisagistice a zonei pe
parculsul exploatarii.
Deva 2016 43
Lucrările de exploatare la zi ce urmează a fi efectuate în perimetrul Cocos Vechi 2 se caracterizează

printr-o degradare temporară sau permanentă a cadrului natural şi peisagistic. Prin măsurile de reconstrucţie
ecologică impuse de planul de refacere a mediului şi care vor fi luate la finalizarea lucrarilor miniere , acest
aspect se va îmbunătăţi în timp, urmând ca la finalizarea exploatării degradarea peisajului, datorată
exploatării nisipului în perimetru, să fie total refăcută, efectele finale fiind minime.

Impactul pe care îl va avea activitatea ce se va desfăşura în carieră asupra peisajului se va ameliora
după încheierea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, care vor consta în măsuri de ecologizare a suprafeţelor
afectate, descrise la punctele 4.3.5 şi 4.3.6.
Pentru desfasurarea activitatii miniere vor fi respectate toate măsurile de refacere ecologică a zonei,
inclusiv constituirea garanţiei bancare, conform legislaţiei în vigoare, urmând ca la finalul exploatării
peisajul zonei să fie refăcut.
Principalele lucrări privind refacerea mediului afectat de exploatarea nisipului în zona Cocos Vechi 2
se vor executa la terminarea activităţii şi vor fi legate de refacerea solului şi de asigurarea stabilităţii
taluzelor carierei .
Sunt însă necesare şi lucrări menite să îndepărteze din fostul perimetru de exploatare toate
potenţialele surse de poluare precum şi pentru protejarea zonei din punct de vedere peisagistic.
În acest sens, se vor efectua următoarele lucrări:
 retragerea tuturor utilajelor şi a instalaţiilor de pe amplasament;
 transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor provenite din activitate;
 nivelarea cu buldozerul a vetrei carierei si a zonei depozitului de sol vegetal;
 redarea în circuitul natural a suprafeţelor afectate.
 acoperirea cu sol vegetal a bermelor carierei si a vetrei acesteia ;
 amenajarea şanţurilor de gardă;
În faza de închidere şi de post – închidere, se vor realiza următoarele lucrări:
În zona taluzelor
 Lucrări de stabilizare şi amenajare a taluzurilor;
 Monitorizare stabilitate suprafeţe;
 Refacere lucrări (dacă este cazul).
În zona corespunzătoare suprafeţelor orizontale
 Amenajare suprafeţei;
 Transport şi depunere sol;
 Achiziţionare şi plantare salcam pe berme si ierburi perene pe vatra ;
 Executare lucrări de întreţinere;
 Monitorizare extindere covor vegetal.
Deva 2016 44
Alte lucrări
 Retragere echipamente utilaje, anexe;
 Întreţinerea căilor de acces;
 Amenajarea suprafeţelor pe care au fost amplasate unele utilităţi ale carierei.
Tabel 18. Impactul potential asupra peisajului este evalut dupa cum urmeaza :
Marimea efectelor C a
Factor Operatiile ce duc la
Tipul poluarii Masurile principale de reducere poluarii pe operatii
mediu degradarea peisajului
Pe operatii Medie
Lucrari de descoperta Executarea masurilor din proiectul -1
de refacerea mediului ( curatarea -1
bermelor ,a vetrei de materialul
depozitat haotic ) depunerea de
Excavatia si
sol vegetal pe berme si vatra ,
material
Lucrari de exploatare , nivelarea lui si plantarea cu
depozitat
incarcare salcam pe berme si cu ierburi -1
haotic in zona
perene pe vatra , refacerea zonei
Peisaj -1
organizarii de santier si a
depozitului temporar de sol
vegetal
Combatere prin executia canalelor
Alunecari de de garda , decolmatarea lor,
Degradari ale
teren , executie cleionaje , refacera 1
stabilitatii fronturilor
ravenari unghiului de taluz, refacerea
perdea vegetiva
Marimea efectelor tine cont de amploarea potentiala si de masurile ce se iau pentru integrarea
peisagistica.
calităţii factorilor de mediu s-a putut cuantifica dupa cum urmeaza:
Tabel 19
0….-3 Impact nesemnificativ negativ INN -1
Deva 2016 45
5.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
5.7.1.Date generale
Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada de
construcţie şi derulare a proiectului, cu efect benefic şi asupra situaţiei economice din localităţile învecinate.
Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul
locuitorilor sau lucrătorilor. Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul
pozitiv.
Din punct de vedere social şi economic, utilizarea terenului pentru extragerea de nisip folosit în
construcţii determină o utilizare superioară a resurselor existente pe amplasament, iar ulterior, prin
reconstrucţia ecologică a zonei la finalizarea exploatării, aceasta va fi redată în circuitul natural.
In cariera isi va desfasura activitatea cca. 5 muncitori si 2 paznici.
5.7.2.Impactul prognozat
Din punct de vedere social si economic activitatea din cariera Cococs Vechi 2 va avea un impact
pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin creerea de noi locuri de munca si prin taxele
acumulate la primarie, inclusiv prin aportul la bugetul national prin plata redeventei miniere si a taxei pe
activitatea de exploatare.
Singurul impact negativ, poate fi reprezentat de influenta zgomotului si a vibratiilor asupra capturilor
de peste, la pescuitul de agrement. De asemenea acest lucru poate creea un disconfort auditiv, pescarilor
amatori.

Nu sunt necesare masuri pt. diminuarea impactului asupra mediului social sau economic, singurele
masuri pentru diminuarea impactului asupra pescarilor din zona sunt masurile de diminuare a zgomotului
prezentata in cap. 2.8.
Tabel 20. Impactul potential asupra mediului social si economic este evaluat dupa cum urmeaza :
Operatiile ce produc Marimea efectelor C a
Factor
influente asupra Tipul poluarii Masurile principale de reducere poluarii pe operatii
mediu
factorului de mediu Pe operatii Medie
Decopertarea
Se creaza locuri de munca , se
Mediu
Exploatarea deschi noi oportunitati pt.
socio- NU +2 +2
consiliul local, se colecteaza taxe
economic Lucrari de exploatare si impozite
/valorificare nisipuri
Marimea efectelor tine cont de amploarea potentiala si de masurile ce se iau pt. reducerea
zgomotelor.
Deva 2016 46
calităţii factorilor de mediu s-a putut cuantifica dupa cum urmeaza :
Tabel 21
0….+3 Impact nesemnificativ pozitiv INP +2
0….-3 Impact nesemnificativ negativ INN
5.8. POPULATIA
5.8.1.Date generale
Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În vecinătatea amplasamentului nu
există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.
Distantele intre cariera Cocos Vechi 2 si zonele locuite sunt:
 1.4 km la sud vest este orasul Ocna Sibiului;
 4.5 km la nord este satul Mandra;
 5.9 km spre nord est este localitatea Slimnic;
 6.9 km spre est este localitatea Sura Mare;
Din consultarea planului cu servituti aeronautice, distanta dintre cariera de nisip si aeroportul
international Sibiu este de 9.3 km , cariera situîndu-se in zona IV Nord de protectie. Lucrarile din cariera nu
influenteaza în nici un fel activitatea aeroportului, lucrarile de exploatare situandu-se la cote de max. +20 m
fata de nivelul drumului.
5.8.2.Impactul prognozat
Din punct de vedere al aproprierii fata de obiectivele rezidentiale, distantele la care este situata
cariera exclude orice influenta a activitatii asupra acestora, ruta de transport tranzitand o singura localitate .
Transportul nisipurilor se face prin localitatea Slimnic pe un drum judetean, dupa care se intra pe DN
14 Sibiu – Medias.
Ritmul transportului este de maxim o cursa pe ora, ritm ce reduce considerabil influenta trasportului
asupra locuitorilor din zona .

Pe zona trazitarii localitatii Slimnic se va respecta regimul de viteza legal.
Deva 2016 47
Impactul potential asupra populatiei este evaluat dupa cum urmeaza :
Tabel 22
Operatiile ce produc Marimea efectelor C a
Factor
influente asupra Tipul poluarii Masurile principale de reducere poluarii pe operatii
mediu
factorului populatie Pe operatii Medie
Decopertarea Datorita distantei si a formelor de 0
Zgomot si relief interpuse nu sunt necesare
Exploatarea vibratii alte masuri decat cele precizate 0
Populatie anterior -1
Lucrari de exploatare
Zgomot si Respectarea regimului de viteza
/valorificare nisipuri, -1
vibratii legal
transport
Marimea efectelor tine cont de amploarea potentiala si de masurile ce se iau pt. reducerea
zgomotelor/vibratiilor .
populatiei s-a putut cuantifica dupa cum urmeaza :
Tabel 23
+10….+6 Impact major pozitiv asupra factorilor de mediu IMP
0….-3 Impact nesemnificativ negativ INN -1
V. 6. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR

Pentru o bună funcţionare a activităţilor industriale, pentru costuri reduse privind transportul
materiilor prime, materialelor etc. există, în general, preferinţe spaţiale. Amplasarea obiectivelor industriale
este ghidată de propriile sale imperative care cercetează o localizare optimală care să permită obţinerea unui
cost de producţie cât mai scăzut.
Amplasarea obiectivului industrial a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi:
 Existenta unui zacamant de nisip ;
 Forţa de muncă este suficientă în zonă, cererea de locuri de muncă fiind foarte importantă;
 Accesul în zonă se realizează cu uşurinţă.
 Amplasarea în spaţiul propus şi activitatea desfăşurată nu determină impact semnificativ asupra
mediului înconjurător, obiectivul fiind situat într-o zonă puţin fertilă.
Deva 2016 48
 Proprietarii terenurilor sunt si actionarii firmei;

 Vointa actionarilor firmei;
La alegerea amplasamentului carierei s-a ţinut cont de existenta unei cariere mai vechi care a
semnalat existenţa resurselor de nisip în zonă.
La proiectarea lucrărilor s-a avut în vedere ca suprafaţa afectată de activitatea de exploatare să se
desfăşoare pe o suprafaţă cât mai redusă, astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus iar
lucrările de ecologizare să asigure refacerea mediului.
6.2. ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI
Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele de
apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.
Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca
metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta
abordări de tip cantitativ cât şi calitativ. Din categoria abordărilor de tip calitativ fac parte metodele de
evaluare ilustrative şi respectiv cele experimentale.
Aceste sisteme de cuantificare pornind dela matricea Lepold se folosesc in mod curent in Studiile de
Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui efect asupra
unor factori de Mediu.
Desigur ca acordarea notelor se face de catre elaboratorul Studiului si din acest punct de
vedere are un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe, se
pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor generalitati
fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se propuna lucrari de
reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui.
Pentru aceasta in prezentul raport s-a procedat dupa cum urmeaza:
- S-a intocmit o matrice de corelare intre efectele asupra mediului si aspectele de mediu afectate pentru
fiecare relatie acordandu-se puncte daca exista o corelatie, definindu-se in acest fel puncte de
evaluare a impactului negativ asumate in ambele sensuri.
- Aceste matrici sunt pezentate in tabelul urmator .
- Totodata in aceiasi matrice s-au determinat si puncte de impact pozitiv, conform pct.6 din Anexa la
H.G 1076.
- In acest fel pentru fiecare grupa de obiective avem o caracterizare globala atat a efectelor negative cat
si a celor pozitive ce se pot manifesta asupra Mediului.
Deva 2016 49
Trebuie precizat ca punctele de impact pozitiv sau negativ au o valoare posibila- potentiala si nu
valori reale-certe, intrucat ele pot fi imbunatatite sau din contra inrautatite daca nu se iau masuri corecte de
realizare a lucrarilor .
Tabel 24 Matricea potentialelor efecte asupra mediului
EFECTE POLUANTE ASUPRA MEDIULUI

ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE Semnifi Secun Cumula Siner Termen Termen Termen Perma Tempo
Pozitive Negative
cative dare tive gice scurt mediu lung nente rare
1.Apa
- - - - - - - * - 1
- - - - * - - - - - 1
2.Aer
- * - - - - - - * - 2
3.Sol+ subsol
4.Biodiversitate
- * - - - - - * 1 2
5.Peisaj
- * - - - - - - - - 1
6.Mediu social - - - - - - - - - 2 0
si economic
7.Populatie
- - - - * - - - - 1 1
Total
0 3 0 0 2 0 0 0 3 4 8
Din examinarea lor se desprind urmatoarele:

 Punctajul s-a aplicat pe baza masurilor propuse pentru a prevenii, reduce si compensa cat de
posibil orice efect advers asupra Mediului .
 In aceste conditii punctele pozitive sunt in raport de cca 0.5 fata de cele negative, ceea ce
denota ca prin aplicarea Alternativei de amenajare Rationala si cu masurile luate se obtine
dezideratul de reducere in esenta a impactului si posibilitatea de a-l carcteriza ca fiind in
domeniul acceptabil si sub control.
 Cele mai multe puncte negative pot fi acordate biodiversitatii prin influenta zgomotelor asupra
faunei. In acest din urma caz luind in considerare ca zona carierei este in zona de protectie a
aeroportului Sibiu, faptul ca sunt mai putine pasari poate influenta pozitiv traficul aerian.
 Lucrarile de mediu postinchidere ce vor fi prevazute, vor duce la refacerea mediului,
inbunatatindu-l prin aparitia unor zone ( pe berme ) impadurite .
Evaluarea globala Metoda Rojanschi

Evaluarea de Mediu avand la baza o analiza a efectelor unei amenajari, separat asupra fiecarui factor
de mediu, impiedica uneori obtinerea unei imagini globale cat mai complexa si mai sugestiva a starii de
Deva 2016 50
calitate a acestuia. In cele ce urmeaza vom analiza fenomenul global de poluare utilizand o asemenea metoda
denumita "Metoda Rojanschi", dupa numele autorului ei, publicata in Lucrarea "Evaluarea impactului
ecologic si auditul de mediu", editata de Editura Academiei de Stiinte Economice si avand ca autori pe
prof.dr.ing. Vladimir Rojanschi prorectorul Universitatii Ecologice din Bucuresti, membru in Comitetul
Consultativ al MAPM pentru EMAS si Membru in Comitetul Consultativ al ANPM, prof.dr.ec. Florina
Bran, decanul Facultaii de Economie si Mediu din ASE dr.ec. Simona Diaconu, sef lucrari ecolog Florian
Grigore din ASE. Metoda in sine este prezentata pe larg in lucrarea mentionata.
In continuare pentru aplicarea ei vom prezenta numai elementele de esenta. Mediul, in ansamblul lui,
se considera ca o suprafata definita vectorial de un numar de factori de mediu din cei mai relevanti, care prin
unirea varfurilor definesc un spatiu poligonal. Fiecare vector are o marime egala si defineste starea initiala a
mediului in arealul luat in considerare. Fiecare din acesti factori de mediu poate suferii un nivel de poluare
care in final ii poate deteriora partial, intr-un anume grad, sau total calitatea. Acestui nivel de poluarea i se
atribuie o valoare care se marcheaza pe vectorul respectiv. Prin unirea acestor valori se defineste in interiorul
poligonului de stare initiala a mediului un alt poligon de stare afectata a mediului. Prin raportarea ariilor
celor doua suprafete se obtine o valoare scalara care defineste nivelul global de afectare a mediului si in
acelasi timp permite sa se depisteze zonele de a afectare si deci sa se stabileasca masurile de eliminare,
reducere sau diminuare asupra mediului.
In conditiile "Variantei Rationale" definite, s-au luat in considerare ca factori de mediu semnificativi
ce pot fi afectati si care corespund si cu cei prevazuti in anexa 2 a HG 1076 sunt urmatorii: Aerul, Apa,
Solul+ Subsolul si Biodiversitatea cei mai importanti factori de mediu ce pot fi influentati de activitatea din
cariera. Pt. fiecare dintre acesti factori se poate caracteriza prin caitva indicatori de calitate reprezentativi
pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista stabilite limite admisibile .In functie de incadrarea
in limite normale se acorda note de bonitate .
Astfel pentru aprecierea calitatii apelor se apeleaza la prevederile Ordinului nr. 161/2006, unde nota de
bonitate 10 este pentru apa potabila si 1 pentru apa uzata nivel 2 .
Ca urmare s-au acordat urmatoarele note de afectare a mediului care pot fi provocate de edificarea
amenajarilor din cariera, daca nu se iau masuri de evaluarea si reducere a impactului:
APA de suprafata si subterana nota de bonitate 8 se pot polua apele pluviale doar accidental cu scurgeri
de combustibili si lubrifianti, sau se pot incarca cu particule in suspensii. Prin introducerea canalelor de
garda, a pragurilor de fund, utilizarea de tavite colectoare la tranvazarea motorinei, poluarea apelor pluviale
va scadea semnificativ .
Pentru acordarea notelor de bonitate factorului de mediu aer se apeleaza la elementele cuprinse in Ordinul
592/2002 si ordinul 756-97.
AER nota de bonitate 8 aer curat nivel 2 deoarece amenajarile propuse nu degajeaza in aer noxe
semnificative de tip industrial si nu au efecte decelabile cazuistic.( depuneri pulberi 50 – 100 mg/m3 ).
Deva 2016 51
SOL si SUBSOL nota 8 ( reziduri petroliere pe max. 0.3% din suprafata ) suprafetele de teren pot fi afectate
prin depozitarea necontrolata de deseuri, decaparea stratului vegetal, unele scoateri temporare din circuitul
pastoral si cele mai grave prin accidente (spargerea unor conducte, furtune, garnituri etc ) la defectarea
utilajelor. Se exploatateaza o resursa neregenerabila dar cu mare potential de valorificare economica, zona
fiind bogata in acest tip de resurse .
Biodiversitatea nota 7 deoarece prin afectarea indirecta prin zgomote atat a avifaunei cat si a pestilor
acestia pot migra in zonele invecinate ale perimetrului de exploatare. I
Folosind aceste elemente am trasat aria poligonului initial, respectiv un octogon si apoi aria in
interior aria perimetrului afectat potential de amenajare. In acest fel s-a construit suprafata A, B, C, D,
reprezentarea grafica arata astfel:
Fig. 7
Sr – suprafata ce ilustreaza starea reala a mediului la

momentul executarii carierei ( Sr = 120cm2 )
Si - suprafat ce ilustreaza starea ideala a mediului

( Sr = 200cm2 )
Prin planimetrarea celor doua arii ( in AUTOCAD ) au rezultat:

* poligonul initial 200 cmp ( planimetrare in prog. AUTOCAD scara 1:1);
* poligonul afectat 120 cmp;
Raportul lor conduce la valoarea de:
Arie nepoluata ( ideala ) 200
IPG = ---------------------------------- = ------------- = 1.66.
Arie afectata ( reala ) 120
Indicile starii de poluare globala a unui ecosistem I rezulta din raportul dintre suprafata reprezentand starea
ideala Si si suprafata reprezentand starea reala Srb( pe perioada exploatarii ).
Cand nu exista modificari ale calitatii mediului acest indice este egal cu 1 , iar cand mediul este grav afectata
impropiu formelor de viata I > 6 .
Deva 2016 52
Dupa valoarea indicelui de poluare globala se poate intocmi o scara a de la 1la 6 dupa cum urmeaza :
I = 1 – mediul este neafectat de activitatea umana;
1< I < 2 – mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile ;
2 < I < 3 - mediu supus efectului activitatii umane provocand stare de disconfort formelor de viata;
3< I < 4 – mediu afectata de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata ;
4< I < 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata;
I > 6 – mediu degradat impropriu formelor de viata;
Din acest mod de reprezentare se pot desprind urmatoarele concluzii:

 Reprezentarea grafica atrage atentia asupra factorilor de mediu ce pot fi afectati deci biodiversitatea,
unde vor trebui stabilite cele mai importante masuri de protectie.
 Metoda folosita are un nivel de perceptie facila si sintetica oferind imaginea globala a efectelor
asupra mediului ambiant.
 Metoda are un grad de subiectivitate redus deoarece orice sisteme de notare s-ar utiliza pentru efecte,
raportul valorilor conduce la un indice adimensional.
 Metoda permite factorilor de decizie fundamentarea tehnico-stiintifica a hotararilor.
Valoarea obtinuta IPG = 1.66, ne da imaginea ca efectul global asupra mediului, al carierei in varianta
"Rationala", cu luarea in considerare a masurilor si lucrarilor propuse in Raportul de evaluare, este
admisibil .
6.3.ANALIZA IMPACTULUI CUMULATIV

In zona nu mai exista alte cariere, sau alte exploatari de resurse minerale, singurul mediu ce poate fi
poluat efectiv este aerul care poate fi poluat de zgomotul produs in cariera, in asociere cu cel produs de
circulatia trenurilor ( este relativ rara 3-4 trenuri/zi) si cea produsa de circulatia pe DJ106B si DJ 107B, care
este deasemenea redusa.
La deplasarile in teren s-a observat ca pasarile acvatice s-au obisnuit cu zgomotul produs atat de
traficul feroviar cat si de masinile ce ruleaza pe sosea. Probabil ca la fel se vor obisnuii cu zgomotul produs
in cariera.
Remarcam faptul ca dupa terminarea lucrarilor de exploatare, suprafata bermelor vor fi plantate cu
salcam, fapt ce va duce la crearea unui biotop specific, favorabil cuibaritului.
VI. 7. SITUATII DE RISC

Evaluarea riscului pentru amplasament se pot face pentru două situaţii care fiind total diferite, vor trebui
evaluate separat:
1. riscuri naturale: datorate erozunii solului şi posibilelor alunecări de teren;
Deva 2016 53
2. accidente potenţiale: evaluarea riscului apărut la manipularea carburanţilor, fiind substanţe cu grad ridicat
de inflamabilitate şi cu potenţial de poluare al mediului în cazul deversărilor accidentale.
7.1. RISCURI NATURALE

Principala situaţie de risc ce poate să apară pe amplasament este posibilitatea apariţei alunecărilor de
teren în zona treptelor carierei, în cazul unor fenomene meteorologice extreme (în special ploi torenţiale)
şi/sau posibile eroziuni în zonă.
Influenţele lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă si măsurile prevăzute pentru
evitarea unor pagube, constau în:
 în raza perimetrului de exploatare propus nu sunt instituite zone de protecţie;
 exploatarea resurselor minerale se va face cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de
asigurare a stabilităţii taluzelor excavaţiilor;
 sectorul prevăzut pentru extragerea nisipului a fost delimitat astfel, încât să nu fie afectate
proprietăţile particulare adiacente. În acest sens se vor păstra zone (pilieri) de protecţie între
perimetrul de exploatare şi zonele învecinate.
 depozitarea carburanţilor şi lubrifianţilor, alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor, lucrările de
revizii şi reparaţii, precum şi alte lucrări care pot constitui surse de poluare, se vor efectua în afara
perimetrului de exploatare.
7.2. ACCIDENTE POTENŢIALE

Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al acidentelor potenţiale, presupune
calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact
cu el.
Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi
probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a se
analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:
 sursa de pericol (poluarea);
 vectorii de transfer;
 ţinta (sursa protejată).
Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:
o natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;
o caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă,
volatilitatea, biodegrabilitatea).
Vectorii de transfer sunt:
o aerul;
o apa (subterană şi de suprafaţă);
Deva 2016 54
o solul (ca suprafaţă de contact).

Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu , biodiversitatea şi sănătatea umană.
Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de timp specifică este descrisă astfel:
Risc = Pericol x Expunere
Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde probabilitatea şi
gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.
Clasificarea probabilităţii /Clasificarea gravităţii
3 - mare / 3 - majoră
2 - medie / 2 - medie
1 - mică / 1 - uşoară
Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate.
Accidentele potenţiale pe amplasament, datorită utilizării substanţelor chimice periculoase, toxice sau cu
grad de inflamabilitate ridicat nu se prevăd a apărea, motiv pentru care nu este necesar un calcul al
probabilităţii apariţiei lor pentru obiectivul analizat.
7.3. MĂSURI DE PREVENIRE A RISCURILOR

Prevenirea riscurilor de declanşare a unor accidente sau avarii se va asigura în toate etapele de
proiectare şi execuţie, exploatare, dezafectare şi postutilizare a obiectivului, respectându-se cu stricteţe
prevederile legislaţiei şi normativelor în vigoare.
Pentru prevenirea unor eventuale alunecări de teren în zona carierei, respectiv a depozitului de sol (riscuri
naturale) se vor realiza lucrări de stabilizare a taluzelor, astfel:
 Lucrări de stabilizare se vor realiza pe toate suprafeţele ce pot fi eventual afectate de fenomene de
instabilitate, prin diminuarea unghiului de taluz.
 Lucrările de asigurare a stabilităţii taluzelor, constau remodelarea acestora în sensul diminuării
unghiului de înclinare la valoarea stabilită pentru taluze de lungă durată.
Pentru prevenirea unor accidente potenţiale, datorate manipulării motorinei, personalul din cadrul
obiectivului, în special, cei care vor avea acces la alimentarea rezervoarelor utilajelor cu motorină, va trebui
să cunoască normele generale, departamentale şi specifice de protecţia muncii, să cunoască bine modul de
intervenţie în caz de incendiu, dispunerea şi modul de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor.
Cu prilejul activităţilor de instruire şi ori de câte ori se va considera necesar se vor executa exerciţii
practice de intervenţie şi salvare în caz de incendiu.
Se va intocmi si se va respecta Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale .
Se vor respecta toate normele de protectia muncii ( SSM ) la lucrul in cariere.
La exploatare utilajelor :
 Se interzice stationarea sau circulatia muncitorilor dar mai ales a persoanelor straine in zona
fronturilor de exploatare, in aproprierea utilajelor de exploatare / excavare .
Deva 2016 55
 Se vor respecta drumurile de exploatare proiectate , si suprafetele ce vor fi destinate atat organizarii
de santier cat si depozitarii solului vegetal .
 Se va marca in teren perimetrul de exploatare;
 Se vor respecta dimensiunile platformelor de lucru si distantele specifice intre utilaje .
 Utilajele se vor verifica la inceperea programului de lucru zilnic ;
 Pe perioada incarcarii nisipului in autobasculanta, soferul nu trebuie sa stea in cabina;
 Nu se circula prin spatele utilajelor ,
 Muncitorii vor purta veste reflectorizante si casti de protectie;
 Mecanicii utilajelor nu vor fi primiti in stare de ebrietate la lucru sau daca sunt foarte obositi.
 Nu se trece cu cupa excavatorului peste cabina autobasculantei;
Masurile specifice pt. protectia mediului au fost descrise in capitolele anteriorare .
Se va numii o echipa de interventii in caz de urgente , care va lua functie de tipul accidentului urmatoarele
masuri :
Pt. contaminari cu carburanti :
 Se vor folosi granule absorbante ;
 Se va decapa solul poluat;
 Se vor preda atat solul poluat cat si granulele utilizate la societati colectaore specializate ;
Pt. incendii :
 Se vor lua masuri de stingere cu extictoarele din dotare;
 Pentru o amploare mare a incendiului se vor anunta pompierii;
Pt. accidente umane :
 Se va scoate victima de sub efectul cauzei care a provocat accidentul;
 Se va anunta salvarea la 112 ;
 Pana la sosierea ambulantei se va acorda primul ajutor victimei;
 Se va anunta conducatorul carierei;
 Conducerea va anunta accidentul la Inspectoratul Teritorial de Munca si daca este cazul se vor anunta
organele de urmarire penala, odata cu anchetarea cazului , determinarea cauzelor si a vinovatilor .
Echipamente si utilaje necesare combaterii accidentelor.
Pt. poluari cu combustibili si lubrifianti :
 3 saci cu granule absorbante ecologice cca. 120kg;
 Reciepiente pr. colectarea granulelor utilizate din butoaie metalice goale de 200l- 1 buc ;
 Lopeti 2 buc ;
Echipamente pt. combatere situatiilor de urgenta :
 Casti , antifoane ;
Deva 2016 56
 Cisme cauciuc, lopeti , tarnacoape etc;

 Extictoare pt. combustibili - cu pulbere tip P3 - 2 buc ;
VII. 8.ANALIZA ALTERNATIVELOR
Pt. o analiza detaliata a alternativelor s-a luat in considerare urmatoarele cazuri:

Alternativa 0 – nu se executa proiectul ;
Alternativa 1 – se executa obiectivul conform proiectului;
Alternativa 2 – deschiderea si exploatarea zacamantului de nisip „Viile sasilor” situat la 3km V de actualul
proiect, identificat pe perioada documentarii prezentului Raport.
Prezentam in continuare influenta celor trei alternative asupra factorilor de mediu.
Tabel 25
Cariera Cocos Vechi 2 Viile saşilor
Factor mediu Alternativa „0”
Alternativa „1” Alternativa „2”
Aer Fara impact, mediu Se degaja pulberi care se Se degaja pulberi care se
neafectat depun pe plante si se degaja depun pe plante si se degaja
noxe din gazele de esapament noxe din gazele de esapament
Zgomotul poate deranja Zgomotul poate deranja
avifauna locuitorii orasului Ocna
Sibiului
Apa Fara impact Lucrarile nu afecteaza Poate sa afecteze paraul
acumularea Visa IV , datorita Topircioara si acviferele din
canalelor de garda si a zona
pragurilor de fund .In zona nu
au fost intalnite acvifere
Sol Fara impact Pe perioada exploatarii o Va trebui alocata o suprafata
suprafata de 4000mp vor fi mult mai mare pt. exploatare
decapati, solul fiind depozitat si pt. constructia drumurilor
temporar pe vatra carierei . de acces la trepte . Este un
La final cu acest material se va zacamant nou neexploatat
solificat atat bermele inca.
orizontale ale carierei cat si
vatra acesteia
Drumurile de acces pe trepte
au fost deja executate .
In cazul unor accidente au fost
prevazute masuri de combatare
prin RIM
Subsol Fara impact Subsolul va fi afectata doar pe Subsolul va fi afectata doar pe
perioada exploatarii cand perioada exploatarii cand
resursa de nisip va fi resursa de nisip va fi
exploatata Pot aparea exploatata.
fenomene de alunecare sau de Zona nefiind atacata, se
ravenare care vor fi combatute supune hazardului factorilor
prin masurile trasate prin de mediu in special la actiunea
proiectul de refacerea mediului eroziva a apei .
Deva 2016 57
.
Biodiversitatea Teren neproductiv si La final acest teren se va reda Au fost identificate zone de
faneata agriculturii ca faneată iar pe cuibarire ce vor fi afectate /
berme ca padure. Se va crea un stramutate .
habitat propice cuibaririi pe
berme .
Exploatarea nu afecteaza zone
de cuibarire acestea fiind
situate in zona de stuf de pe
lac . Poate afecta prin zgomote
atat pasarile cat si pestii, dar
sunt suficiente spatii unde sa
se retraga, iar prin lucrul cu
utilaje cu revizii la zi,
zgomotul va fi diminuat
Peisaj Fara impact Impactul vizual va fi mare pe Se vor lua aceleasi masuri ca
perioada exploatarii, dar in cazul alternativei 1
posinchidere prin lucrarile ce
se vor executa, integrarea
treptelor de cariera in peisaj va
fi totala.
Socio Fara impact Impact pozitiv asupra Idem
economic bugetelor locale si nationale
prin colectarea de taxe si
redevente. Se vor atrage
muncitori din zona. Se vor
diversifica activitatile
economice din zona. Asupra
pescarilor ar putea avea un
impact negativ din cauza
zgomotelor, dar acestia se pot
muta în zonele de mal din
vecinatate.
Sanatatea Nici un impact Nici un impact Nici un impact
populatiei
Din pdv. al Impact negativ, deoarece Impact pozitiv datorita faptului Terenul trebuie achizitionat.
afacerii nu se poate extinde că terenul aferent este
actionarilor afacerea propritatea actionarilor
firmei
Atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere al afectarii factorilor de mediu,
alternativa viabila este alternativa 1.
VIII. 9.MONITORIZAREA
Monitorizarea se va face in doua etape, o etapa pe perioada exploatarii si o etapa postinchidere .
9.1.MONITORIZAREA POSTÎNCHIDERE A FACTORILOR DE MEDIU

Va consta din :
a. monitorizarea stabilităţii taluzurilor;
Deva 2016 58
b. monitorizarea zonelor învecinate;

c. monitorizarea refacerii stratului vegetal .
d. starea canalelor colectoare ;
Dacă societatea doreşte continuarea activităţii de exploatare a nisipului, prin solicitarea unui nou
permis de exploatare, monitorizarea factorilor de mediu post-închidere se va efectua dupa inchiderea finala a
carierei .
a.Monitorizarea stabilităţii taluzurilor finale ale carierei
Înclinare taluzurilor definitive ale carierei va fi astfel stabilită încât să nu apară alunecări de teren.
Panta finală a taluzelor a fost astfel aleasa incat să fie stabilă şi să nu prezinte risc de alunecare.
Cariera este situată departe de localităţi, fără circulaţie sau activitate permanentă, fără obiective industriale
sau reţele (electrice, gaze, ape, drumuri) necesar a fi protejate .
Halda de sol vegetal rezultată în perioada de exploatare va fi utilizată pentru ecologizarea carierei
neinregistrindu-se la finalul activitatii suprafete care sa fie ocupate de halda.
Pentru monitorizarea taluzurilor definitive ale carierei, se vor lua următoarele măsuri:
o verificarea semestrială a stabilităţii taluzurilor;
o consemnarea rezultatelor observaţiilor in registre de control .
Perioada pentru care este stabilită monitorizarea postinchidere este de 1 an.
b. Monitorizarea zonelor învecinate
Se va avea in vedere influenta excavatiei asupra zonelor invecinate si producerea de alunecari de
teren si ravenari datorita colmatarii canalelor de garda. Se vor lua masuri de decolmatare.
c. Monitorizarea creşterii plantelor pe suprafeţele recultivate
Starea terenurilor ecologizate se va verifica periodic in intervalul de monitorizare , şi vor fi luate măsuri de
refacere a zonelor in care vegetatia nu a crescut corespunzator.
d. Monitorizarea canalelor de garda se va observa starea canalelor si gradul lor de colmatare , periodic
acestea se vor curata .
9.2.MONITORIZAREA PE PERIOADA EXPLOATARII

 se verifica stabilitatea taluzelor si integritatea lor
 se verifica starea canalelor de garda,
 se verifica influenta zgomotelor asupra avifaunei si a pescarilor;
 se verifica utilajele pentru a nu avea scurgeri accidentale de combustibili si uleiuri .
Aceste verificari se fac saptamanal de catre seful de cariera.
Deva 2016 59
IX. 10. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic în elaborarea raportului la studiul de
evaluare a impactului. Proiectul de refacerea mediului este in elaborare si va tine cont de masurile stabilite in
RIM.
X. 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Denumirea obiectictivului de investiţii este: „Exploatarea nisipului în perimetrul de exploatare Cocos
Vechi 2, aparţinând societăţii EXPLOTERRA GP SRL ”.
Din punct de vedere administrativ perimetrul temporar de exploatare este amplasat pe teritoriul
localităţii Ocna Sibiului, judeţul SIBIU, în afara perimetrului construibil al localităţii.
Exploatarea resurselor minerale în perimetrul de exploatare se face în scopul utilizării acestora în
lucrări de construcţie.
Terenurile apartin unor persoane fizice actionare ale societatii si sunt inchiriate societatii pentru
dezvoltarea proiectului minier.
În perimetrul Cocos Vechi 2 nu au fost calculate anterior şi deci nu au au fost omologate rezerve
geologice.
La finalizarea obiectivului vor fi luate toate măsurile în vederea ecologizării zonei şi refacerii
peisajului şi biodiversităţii.
Pe amplasament nu se utilizează, în momentul de faţă, alt tip de resurse naturale, neexistând racord la
reţelele de utilităţi. Perimetrul de exploatare a nisipului nu este necesar a fi racordat la reţeaua de energie
electrică, gaz metan sau la reţelele de alimentare cu apă.
Întrucât pentru lucrările executate nu se utilizează energia electrică, în perimetrul carierei nu există
transformatoare / condensatoare electrice.
Apa de băut pentru muncitorii care îsi desfăşoară activitatea pe amplasament se asigură de către
societatea angajatoare, fiind îmbuteliată în bidoane speciale sau adusă sub forma apei minerale. Aşadar pe
perioada de funcţionare a carierei de pe amplasament nu vor rezulta ape uzate.
Zgomotul produs de funcţionarea obiectivului se încadrează în limitele prevăzute de normativele în
vigoare.
Impactul asupra aerului va fi minor şi se va datora doar motoarelor autovehiculelor sau utilajelor din
dotare
Impactul asupra biodiversităţii şi asupra peisajului va fi în limite admisibile, pe amplasament urmând
a fi executate lucrări de reconstrucţie ecologică.
Deva 2016 60
Impactul asupra solului şi subsolului va fi în limite admisibile, constând în modificarea proceselor

pedogenetice, întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei, modificarea
proceselor fizico-chimice şi a proprietăţilor hidrofizice, de aerare şi termice a solului. Acest impact va înceta,
însă, la finalizarea obiectivului, când suprafaţa va fi ecologizată corespunzător.
Protecţia împotriva dezastrelor se va realiza prin respectarea parametrilor impuşi de metoda de
exploatare aleasă.
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului s-au estimat efectele activităţii prin cuantificarea
datelor. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă că activitatea care se va desfăşura în cadrul obiectivului va
afecta mediul în limite admisibile.
XI. 12. DOCUMENTE ANEXATE

Documentele şi planşele anexate prezentului studiu sunt:
 Plan de încadrare în zonă;
 Fisa perimetrului;
 Plan de situaţie;
 Profilele geologice ale terenului,
 Aviz GA
XII. 13.BIBLIOGRAFIE
1. Documentaţia oferită de beneficiar;

2. Cândea M., Bran Fl. - Spaţiul geografic românesc, Ed. Economică, Bucureşti
3. Rojanschi V., Bran Fl., Diaconu Gh. - Protecţia şi ingineria mediului, Ed. Economică, Bucureşti 2006;
4. Rojanschi V.,Grigore F. , Comoş V. – Ghidul evaluatorului si auditorului de mediu Ed. Economică,
Bucureşti 2008;
5. Fodor D. – Exploatări la zi, EDP Bucureşti, 1998.
6. Gh. Blaga, I.Rusu, S. Udrescu, D. Vasile – Pedologie, Ed. D.P. Bucureşti, 1996
Deva 2016 61

Cariera de Nisip - Raport La Studiul de Impact Cocos Vechi 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cariera de Nisip - Raport La Studiul de Impact Cocos Vechi 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

[Type text]

S.C. “EXPLOTERRA GP ” S.R.L.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU PT. OBIECTIVUL

CARIERA DE NISIP “COCOŞ VECHI 2”

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

BENEFICIAR: SC EXPLOTERRA GP SRL

Ing. Victor Bota

Proiectant autorizat : SC Terra Exim SRL

5.5.4..Evaluarea impactului ...................................................................................................................................................... 36

II. INFORMATII GENERALE

2.2. PROIECTANTII LUCRĂRILOR

2.3. DENUMIREA PROIECTULUI

2.4. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.4.1.Prezentarea resursei de substanţă minerală utilă

2.4.2. Descrierea lucrărilor de investiţie

2.4.3. Funcţionarea obiectivului

 Latimea bermei de siguranta – 2m

2.4.4. Închiderea obiectivului

2.5. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

2.6 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ŞI NECESARUL RESURSELOR ENERGETICE.

2.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă

Nivelul de zgomot produs de utilajele care lucrează în carieră, excavatoare, buldozere,

Poluare Pe zone de protecţie/

Timp maxim de Nivelul de zgomot la

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor

2.10.Documente si reglementari existente privind planificarea amenajarea teritoriala in zona

2.11.Autorizatii existente si cele cerute pt. proiect

2.12.MODALITATI DE TRANSPORT A PRODUSELOR MINIERE

 Drum de exploatare De 2006 , cu o lungime de 260 m ;

In comuna Slimnic se intra pe DN 14

2.13.REALIZAREA INVESTITIEI – CATEGORII DE MATERIALE DE CONSTRUCTII

3.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse

3.2.CAPACITATI DE PRODUCTIE MATERIALE SI UTILITATI FOLOSITE

3.2.2.Cantităţile de materii prime, auxiliare şi combustibili intrate în procesul de exploatare

3.2.3.Dotări specifice lucrărilor miniere de exploatare

3.2.5.Construcţii şi amenajări speciale

3.2.7.Produse şi subproduse rezultate

3.3. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

3.4.ACTIVITATI VIITOARE IN ZONA , STRATEGII DE DEZVOLTARE

4.1.TIPURI DESEURI REZULTATE PE FAZE TEHNOLOGICE

Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrarilor, este extrem de

IV. 5. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI

5.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

5.1.2. Alimentarea cu apă

5.1.3. Managementul apelor uzate

Qpluv = 0,8 x 0.7574 ha x 0,2 x 80l/sec*ha = 9,69 l/sec,

5.1.4. Prognozarea impactului

5.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

În perioada de funcţionare a carierei, în vederea diminuării impactului asupra apelor de suprafata pe

emisii Pe operatii Medie

5.2.1.• Date generale, starea initiala

5.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

E poluant = Ʃ FC carburanti x EF , unde:

Cunoscand densitatea motorinei de 0.85kg/l, cantitatile de motorina utilizate pe utilaje sunt :

5.2.3. Impactul prognozat

5.2.4. Măsuri de diminuare a impactului

Marimea efectelor tine cont de relief , de vegetatie si de intensitatea utilizarii

Interval Efectele pozitive sau negative Prescurtare Nota

5.3.1.Descrierea starii initiale

5.3.1.1.Tipurile şi caracteristicile solurilor din zonă

mg K2O/100g sol . Reacţia solului este neutră spre bazică.