PROIECT OM II

Date de proiectare:
𝑃 24 𝑘𝑊 puterea la mașina de lucru
𝑛 1500 rot/min – turația motorului electric
𝑖 2 – raportul de transmitere al reductorului
𝐿 9000 ore durata de funcționare între două reparații capitale
Tipul angrenajului – cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți
Tipul sarcinii mașinii de lucru – cu turație constantă cu șocuri mici sau moderate
fără suprasarcini exterioare
Transmisia funcționează în 2 schimburi

CAPITOLUL I
Alegerea motorului electric

1.1. Determinarea puterii motorului electric

P . 24
P 26.85 𝑘𝑊
ƞ . 0.894
2
ƞ ƞ ∗ƞ ∗ƞ 0.97 ∗ 0.99 ∗ 0.94 0.894

unde: ƞ randamentul total al mecanismului de acționare;

ƞ randamentul angrenajului ⇒ ƞ 0.97
ƞ randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenți ⇒ ƞ 0.99
ƞ randamentul transmisiei prin curele ⇒ ƞ 0.94

1.2. Alegerea motorului electric

Pentru: 𝑃 24 𝑘𝑊
se alege motorul de tip ASI 200L - 48 - 8
𝑛 1500 rot/min

pentru care P 30 𝑘𝑊
n 1460 rot/min

1.3. Calculul cinematic al transmisiei

1.3.1. Stabilirea turațiilor la arbori
𝑛 𝑛 1460 rot/min
𝑛 . 1460
𝑛 730 rot/min
𝑖 . 2

1.3.2. Stabilirea puterilor debitate pe arbori

𝑃 𝑃 26.85 𝑘𝑊
𝑃 24 𝑘𝑊

1.3.3. Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor

𝑃 . 26.85
𝑀 955 ∗ 10 955 ∗ 10 ∗ 175628 N ∗ mm
𝑛 . 1460
𝑃 . 24
𝑀 955 ∗ 10 955 ∗ 10 ∗ 313973 N ∗ mm
𝑛 . 730
 CAPITOLUL II
Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale

Nr.Crt Denumirea parametrului calculat Simbol U.M. Relații de calcul

1 Puterea de calcul 𝑃 kW 𝑃 𝑃 30 𝑘𝑊
2 Turația roții conducătoare 𝑛 rot/min 𝑛 𝑛 1460 rot/min
𝑛
3 Turaţia roții conduse 𝑛 rot/min 𝑛 730 rot/min
𝑖
𝑛
4 Raportul de transmitere 𝑖 - 𝑖 𝑖 2
𝑛
𝑃 30 𝑘𝑊 . 𝑇𝑖𝑝 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎
5 Tipul curelei - - ⇒ 𝑆𝑃𝐴
𝑛 1460 rot/min .
Diametrul primitiv al roţii 𝐶𝑢𝑟𝑒𝑎 𝑆𝑃𝐴 .
6 𝐷 mm ⇒𝐷 125 mm
conducătoare .
7 Diametrul primitiv al roţii mari 𝐷 mm 𝐷 𝐷 ∗𝑖 250 mm
𝐷 𝐷
8 Media diametrelor primitive 𝐷 mm 𝐷 187.5 mm
2
Diametrul primitiv al rolei de 𝐷 1 … 1.5 ∗ 𝐷 ⇒
9 𝐷 mm
întindere 𝐷 1.25 ∗ 125 156.25 mm
0.7 𝐷 𝐷 𝐴 2 𝐷 𝐷
10 Distanţa dintre axe preliminară 𝐴 mm ⇒ 262.5 𝐴 750
⇒ 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝐴 500 mm
𝐷 𝐷
γ ≅ 57 ∗ ⇒
11 Unghiul între ramurile curelei γ grade 𝐴
γ 57 ∗ 0.25 14.25 °
Unghiul de înfăşurare pe roata β grade β 180 γ °
12 165.75
mică
Unghiul de înfăşurare pe roata °
13 β grade β 180 γ 194.25
mare
β
L 2 ∗ A ∗ sin
2
14 Lungimea primitivă a curelei L mm β ∗D β ∗D
π
360
L 1596.87 mm ≅ 1600 mm
1
A ∗
β
2sin
2
15 Distanţa dintre axe recalculată A mm π β ∗D β ∗D
∗ L
360
A 501.58 mm
π∗D ∗n .573340.7
v
16 Viteza periferică a curelei v m/s 60000 . 60000
⇒v 9.56 m/s
17 Coeficientul de funcţionare C - C 1
Coeficientul de lungime al C
Pentru L 1600.
18 - ⇒𝐶 0.93
curelei Curea SPA .
C 1 0.003 ∗ 180 β ⇒
19 Coeficientul de înfăşurare C -
⇒C 0.95725
Puterea nominală transmisă de Pentru D 125
20 P kW ⇒P 4.73
curea n 1460 rot/min
 C ∗P
z ⇒
21 Numărul de curele preliminar z - P ∗C ∗C
⇒z 7.12
22 Coeficientul numărului de curele C - C 0.85
z
23 Numărul definitiv de curele z - z 8.38 ⇒ z 8 curele
C
24 Numărul de roţi x - x 2
x ∗ v ∗ 10
25 Frecvența încovoierii curelei f Hz f 11.95 40 Hz
L
10 ∗ P
26 Forţa periferică transmisă F N F 3138 N
v
27 Forţa de întindere a curelei F N F 1.5 2 F 5492 N
Cotele de modificare a distanţei X 𝑋 0.03 ∗ 𝐿 ⇒ 𝑋 48 mm
28 mm
dintre axe 𝑌 𝑌 0.015 ∗ 𝐿 ⇒ 𝑌 24 mm
29 Diametrul exterior al roții D mm D D 2∗n 131.6 mm
30 Lățimea totală a roții B mm B z 1 ∗e 2∗f 125 mm

CAPITOLUL III
Dimensionarea angrenajului

3.1. Materiale pentru roți dințate

Pentru construcția roților dințate alegem materialul să fie din oțel laminat.
Combinația de materiale utilizată este: 41MoCr11 / 40Cr10
Pentru HB 2800 MPa vom avea: σ 720 MPa
σ 545 MPa

3.2. Proiectarea angrenajelor cu dinți drepți

3.2.1. Calculul de predimensionare
3.2.1.1. Determinarea numărului de dinți la pinion
La danturile îmbunătăţite: z 25 … 35 dinţi ⇒ z 30 dinţi
z u∗z i ∗z ∗
2 30 60 dinţi, dar z , z nu trebuie să aibă divizor comun,
deci z 61 dinţi
u i
Se alege u, astfel incat: 3% ∗ 100 3%
i
. 2 2
3% ∗ 100 3% ⇒ 3% 0 3%
. 2

z z 91 120 ⇒ condiția se verifică!

3.3.1.2. Alegerea coeficientului de lățime al danturii

Ψ
Ψ 0.37
u 1
HB 3500 .
⇒𝛹 1.1
treapta de precizie 7 .

3.2.2. Determinarea distanței minime între axe

3.2.2.1. Calculul tensiunii admisibile la solicitarea de contact
σ . 720
σ ∗𝑍 ∗𝑍 ∗𝑍 ∗𝑍 ∗𝑍 ∗𝑍 626 MPa
𝑆 . 1.15
 S coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de contact. ⇒ S 1.15
Z factorul de durabilitate, preliminar Z 1
Z factorul de ungere, preliminar Z 1
Z factorul de rugozitate, preliminar Z 1
Z factorul de viteza, preliminar Z 1
Z factorul de duritate, Z 1
Z factorul de duritate, preliminar Z 1

3.2.2.2. Factorul de corecție al încărcării pentru solicitarea de contact

K K ∗K ∗K ∗K 2.81

K factorul de utilizare, K 1.25

K factorul dinamic, K 1.5
K factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact, K 1
K  factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de contact, K 1.5

3.2.2.3. Distanța minimă necesară între axe

M ∗K ∗ z ∗z ∗z
a u 1 ∗
2∗u ∗Ψ ∗σ

unde: Z factorul zonei de contact, se ia preliminar Z 1.77

Z factorul de material, se alege preliminar din tabelul 2.4
pentru oţel laminat Z 189.8 𝑀𝑃𝑎 /

Z factorul gradului de acoperire. Pentru calcule preliminare: Z 1

1 313973 ∗ 2.81 ∗ 1.77 ∗ 189.8 ∗ 1

⇒a 3 ∗ 3 132.34 mm
1 2∗ 2 2 ∗ 0.37 ∗ 626 2

Conform tabelului 2.5, a se standardizează ⇒

a a 140 mm
a a
0.05 ⇒ Nu se cere o valoare standardizată a distanţei între axe.
𝑎
Deci a 133 mm

3.2.3. Determinarea modulului necesar şi a modulului standardizat

3.2.3.1. Calculul tensiunii admisibile la solicitarea de încovoiere
σ . 545
σ ∗𝑌 ∗𝑌 ∗𝑌 ∗𝑌 ∗ 1.1 480 MPa
𝑆 . 1.25

S coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de încovoiere. ⇒ S 1.25

Y factorul de durabilitate, preliminar Y 1
Y factorul de sprijin, preliminar Y 1.1
Y factorul rugozităţii racordării dintelui, preliminar Y 1
Y factorul de dimensiune, preliminar Y 1

3.2.3.2. Factorul de corecție al încărcării pentru solicitarea de încovoiere

K K ∗K ∗K ∗K 2.81

K factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de încovoiere, K 1
K  factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de încovoiere, K 1.5
 3.2.3.3. Modulul necesar şi modulul standardizat
Se calculează modulul normal minim, m , astfel:
- din limitarea tensiunii de încovoiere:
M ∗ u 1 K ∗Y ∗Y ∗Y
m ∗
a ∗Ψ ∗u 𝜎

unde: Y factorul de concentrare al tensiunii la piciorul dintelui, Y 2

Y coeficient de formă al danturii, Y 2.5
Y factorul gradului de acoperire, Y 1

. 313973 ∗ 3 .2.81 ∗ 2 ∗ 1 ∗ 2.5

⇒m 2 ∗ 2.106 mm
.
133 ∗ 0.37 ∗ 2 . 480

Se standardizează ⇒ m 2.25 mm
Se acceptă şi valoarea mai mică din STAS dacă:
m m . 2.25 2.106 . 0.144 STANDARDIZAREA
0.1 ⇒ 0.064 ⇒
𝑚 . 2.25 . 2.25 ESTE OK!

Se standardizează conform tabelului 3.4 ⇒ m 2.5

3.2.4. Diametrele de divizare preliminare

2𝑎 . 2 ∗ 133
d 88.67 mm
𝑢 1 . 2 1
d 𝑢∗𝑑 177.34 mm

În această fază se consideră raportul de angrenare u i .

3.2.5. Viteza tangenţială preliminară

Se determină numai pentru roata conducătoare
1∗𝑑 ∗𝑛 3.14. ∗ 88.67 ∗ 1460
𝑣 6.77 m/s
60 ∗ 1000 . 60000

3.2.6. Determinarea deplasării de profil. Repartizarea deplasărilor de profil pe cele două roți
Considerăm că angrenajul este nedeplasat sau zero (x1 = x2 = 0), la care diametrele de
rostogolire coincid cu diametrele de divizare şi unghiul de rostogolire este egal cu unghiul de divizare.

3.3. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice

3.3.1. Elementele geometrice ale danturii
Profilul de referinţă conform STAS: α 20°; ℎ∗ 1; 𝑐 ∗ 0.25.
Pentru angrenajele cilindrice cu dantură dreaptă 𝛽∗ 0

m . 2.5
Modulul frontal: m 2.5 mm
𝑐𝑜𝑠𝛽∗ . 1

Înălțimea capului dintelui: h h∗ ∗ m 1 ∗ 2.5 2.5 mm

Înălțimea piciorului dintelui: h h∗ c ∗ ∗ m 1 0.25 ∗ 2.5 3.125 mm

Înălțimea dintelui: h h h 2.5 3.125 5.625 mm

Diametrul de divizare: d m ∗z 2.5 ∗ 30 75 mm

d m ∗z 2.5 ∗ 61 152.5 mm
Diametrul cercului de picior: d d 2∗ℎ 75 6.25 68.75 mm
d d 2∗ℎ 152.5 6.25 146.25 mm

Diametrul cercului de vârf: d d 2∗ℎ 75 5 80 mm

d d 2∗ℎ 152.5 5 157.5 mm

Diametrul de rostogolire: d d 75 mm
d d 152.5 mm

d 𝑑 . 75 152.5
Distanța între axe: a 113.75 mm
2 . 2
tanα
Unghiul profilului în plan frontal: tanα tan20° 0.36 ⇒ α 20°
cos𝛽∗
Diametrul cercului de bază: d d ∗ cosα 75∗ 0.9397 70.48 mm
d d ∗ cosα 152.5∗ 0.9397 143.3 mm

d
Unghiul de presiune la capul dintelui: α cos 28.24 °
d
d
α cos 24.52 °
d

Lățimea roții conduse: 𝑏 a∗Ψ 113.75 ∗ 0.37 42.09 mm

Lățimea roții conducătoare: 𝑏 𝑏 0.5 … 1 ∗ m 42.09 1 ∗ 2.5 44.59 mm

3.3.2. Gradul de acoperire

1
ε ∗ z ∗ tanα z ∗ tanα z z ∗ tanα ⇒
2∗π
1
⇒ε ∗ 30 ∗ 0.537 61 ∗ 0.456 91 ∗ 0.364 1.72 >1.1
2 ∗ 3.14

3.3.3. Randamentul angrenării

π∗μ ∗ε 1 1
ƞ 1 ∗ ⇒
f z z

unde: 𝑓 2 pentru angrenaje aflate în rodaj;

μ 0.1 coeficient de frecare
. ∗ 0.1 ∗ 1.72
3.14 . 91
⇒ƞ 1 ∗ 0.987 98.7 %
. 2 . 1830

3.4. Forțe în angrenare

2∗𝑀 2 ∗. 175628
Forţa tangenţială: 𝐹 4683 𝑁
𝑑 . 75
Forţa axială: 𝐹 𝐹 ∗ 𝑡𝑔𝛽 ∗ 4683 ∗ 0 0 𝑁
𝐹 .4683
Forţa radială: 𝐹 ∗ 𝑡𝑔α ∗ 0.364 1705 𝑁
𝑐𝑜𝑠𝛽∗ . 1
 CAPITOLUL IV
Verificarea la încălzire

4.1. Sistemul de ungere pentru reductoare cu roți dințate

π∗d ∗n 3.14 .∗ 75 ∗ 1460 𝑚
𝑣 5.73
60000 . 60000 𝑠

4.2. Determinarea randamentului total al reductorului

ƞ ƞ ∗ƞ ∗ƞ 0.958

unde: ƞ 0.99 … 0.995 randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi, ƞ 0.99

ƞ 0.99 randamentul ungerii

4.3. Dimensionarea carcasei reductorului

4.3.1. Elemente constructive
- Grosimea peretelui corpului: δ 0.025 ∗ 𝑎 5 7.84 mm ≅ 8 mm
- Grosimea peretelui capacului: δ 0.8 ∗ δ 6.4 mm ≅ 7 mm
- Grosimea flanșei corpului: ℎ 1.5 ∗ δ 12 mm ≅ 12 mm
- Grosimea flanșei capacului: ℎ 1.5 ∗ δ 10.5 mm ≅ 11 mm
- Grosimea tălpii: t 1.5 ∗ δ 12 mm ≅ 12 mm
- Grosimea nervurilor corpului: c 0.8 ∗ δ 6.4 mm ≅ 7 mm
- Grosimea nervurilor capacului: c 0.8 ∗ δ 5.6 mm ≅ 6 mm
- Diametrul șuruburilor de fixare a reductorului pe fundație: d 1.5 ∗ δ 12 mm ≅ 12 mm
- Diametrul șuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se află lângă lagăre:
d 0.75 ∗ 𝑑 9 mm ≅ 9 mm
- Diametrul șuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lângă lagăre:
d 0.5 ∗ 𝑑 6 mm ≅ 6 mm
- Diametrul șuruburilor capacelor lagărelor: d ≅ 0.75 ∗ 𝑑 4.5 mm ≅ 5 mm
Se standardizează la: d 16 d 10 d 8 d 6
- Lățimea flanșei corpului și a capacului: K 3 ∗ 𝑑 24 mm
- Distanța minimă între roțile dințate și suprafața interioară a reductorului: ∆ 1.5 ∗ δ ∆ 10 … 15
⇒∆ 12 mm
- Distanța între roata cea mare și fundul băii de ulei: ∆ 5∗δ 40 mm

4.3.2. Calculul suprafeței reductorului

a) pentru reductor cu o treaptă de roți dințate cilindrice
𝑑 . 157.5
𝑅 ∆ δ 12 7 97.75 mm
2 . 2
𝑑 . 80
𝑟 ∆ δ 12 7 59 mm
2 . 2
𝐿 𝑎 𝑅 𝑟 113.75 97.75 59 270.5 mm
𝑙 𝑏 2∗∆ 2∗δ 44.59 2 ∗ 12 2 ∗ 8 84.59 mm
𝑑 . 157.5
H ∆ 𝑡 40 12 130.75 mm
2 . 2
R r . 97.75 59
tgθ 0.341 ⇒ θ 18.83 °
a . 113.75
π π 𝑎
S 𝐿 ∗ 𝑙 2𝐻 𝐿 𝑙 𝑅 𝑟 2𝑎𝑟 𝑎 𝑅 𝑟 𝑙 𝑅 𝑟 0.185 m
2 2 cos θ

4.4. Verificarea reductorului la încălzire

P ∗ 1 ƞ
t t t ;
λ∗S ∗ƞ
unde: t temperatura mediului ambiant t 18°C ;
P puterea la arborele de ieşire din reductor;
λ coeficientul de transmitere a căldurii între carcasă şi aer, λ 12 … 18 W/ m . °C
λ 12 W/ m . °C
t temperatura admisibilă t 60 … 70 °C ; t 70 °C
S suprafaţa de calcul a reductorului, în m : S 1.2 ∗ S 0.222 m

. 24 ∗ 1 0.958
⇒t 18 18.39 °C ⇒ Condiția se verifică!
. 12 ∗ 0.222 ∗ 0.958

CAPITOLUL V
Calculul arborilor

5.1. Alegerea materialului

Având solicitări medii se va alege OLC 45
Conform STAS 880 80 ⇒
Duritatea HB 197 MPa
R σ 620 MPa
σ 360 MPa
τ 0.58 … 0.65 σ 216 MPa
Rezistența la oboseală:
încovoiere: σ 270 MPa
tracţiune: σ 200 MPa
răsucire: τ 160 MPa
Oţel carbon obişnuit şi de calitate: σ 600 MPa
Rezistența admisibilă la oboseală:
răsucire: σ 78 MPa
încovoiere: σ î 95 MPa
σ î 55 MPa

5.2. Predimensionarea arborilor

Predimensionarea arborilor se face ţinând seama de solicitarea lor la răsucire:

16 ∗ 𝑀
d 32.96 mm, standardizat la: 35 mm
π∗τ

16 ∗ 𝑀
d 39.99 mm, standardizat la: 40 mm
π∗τ
N
unde: τ 20 … 25 tensiunea admisibilă la răsucire într un ciclu pulsator.
mm
𝑁
se alege: τ 25 𝑚𝑚

5.3. Dimensionarea arborilor

5.3.1. Determinarea lungimii tronsoanelor
- Distanța de la rulment la marginea inferioară a carcasei reductorului: 𝑙 5 … 10 10 mm
- Distanța de la elementul rotitor(roata de curea) până la capacul lagărului: 𝑙 15 … 20 15 mm
- Lungimea părții de arbore pe care se fixează cuplajul: 𝑙 1.2 … 1.5 𝑑 42 mm
- Lățimea capacului lagărului: 𝑙 15 … 25 25 mm
- Lățimea rulmentului: 𝑙 0.4 … 0.8 𝑑 20 mm
 Distanţele dintre reazeme şi punctele de aplicaţie a forţelor l şi l :
𝑙 𝑙 . 42 . 20
𝑙 𝑙 𝑙 15 25 ⇒𝑙 71 mm
2 2 . 2 . 2
𝑙 𝑏 . 20 . 44.59
𝑙 𝑙 ∆ 10 12 ⇒𝑙 54.3 mm
2 2 . 2 . 2

5.4. Determinarea reacțiunilor în cele două plane

a) Arborele I
în plan vertical:
F .4683
R R 2341.5 N
2 . 2
în plan orizontal:
d
F ∗ 𝐹 ∗𝑙 .-92581.5
R 2 -852.5 N
2∗l . 108.6
d
F ∗l 𝐹 ∗ . 92581.5
R 2 852.5 N
2∗l . 108.6
a) Arborele II
în plan vertical:
F .4683
R R 2341.5 N
2 . 2
în plan orizontal:
d
F ∗l 𝐹 ∗ . 92581.5
R 2 852.5 N
2∗l . 108.6
d
F ∗l 𝐹 ∗ . 92581.5
R 2 852.5 N
2∗l . 108.6

5.5. Determinarea analitică şi grafică a momentelor încovoietoare

în plan vertical:
M M 0;
M R ∗l 2341.5 ∗ 54.3 127143 N ∗ mm

în plan orizontal:
M M 0;
M R ∗l 852.5 ∗ 54.3 46291 N ∗ mm
d
M" R ∗l F ∗ 46291 N ∗ mm
2

5.6. Calculul momentelor

a Calculul momentului încovoietor rezultant M
M M M 0 N ∗ mm

M M M 135308 N ∗ mm

b Calculul momentelor încovoietoare echivalente M

M M 𝛼∗𝑀 101689 N ∗ mm
 σ . 55
𝛼 0.579
σ . 95

M M 𝛼∗𝑀 181790 N ∗ mm

5.7. Calculul diametrelor în punctele importante

5.7.1. Determinarea lungimii tronsoanelor

32 ∗ M 1 32 ∗ 181790
d 32.3 mm
π∗σ 1 3.14 ∗ 55

M max M , M 181790 N ∗ mm

5.7.2. Forma constructivă a arborilor

Arborele I
d d 35 mm
d d 3 … 5 mm 40 mm
d d 3 … 5 mm sa fie multiplu de 5 45 mm
d d 2 … 4 mm 48 mm
d d 5 … 7 mm 54 mm
d d 45 mm
c 5 mm
d d 20.75 mm ⇒ Pinionul se montează pe arbore cu pană (Anexa 17, Figura 1)
d d 54 mm
𝑙 58 mm

Arborele II
d d 40 mm
d d 3 … 5 mm 45 mm
d d 3 … 5 mm sa fie multiplu de 5 50 mm
d d 2 … 4 mm 52 mm
d d 5 … 7 mm 58 mm
d d 50 mm
c 4 … 7 mm 5 mm
l 82 mm

5.8. Alegerea penelor

Se vor utiliza pene paralele executate din OL 60.
Pentru d 52 mm, se alege din STAS 1005 71:
b 16 mm
h 10 mm
t 6 mm
t 4.3 mm

5.4.1. Calculul lungimii penelor

Forţa care acţionează în asamblarea cu pană paralelă:
2∗𝑀 2 ∗ . 313973
𝐹 10139 N
4 4
𝑑 1 μ∗ . 52 1 0.15 ∗
π 3.14
unde: µ 0,15 coeficient de frecare dintre pană şi butucul roţii.
 Lungimea penelor paralele se calculează din:
a) limitarea presiunii de contact:
2∗𝐹 .2 ∗ 10139
𝑙 22.53 mm
ℎ∗𝑝 .10 ∗ 90
unde: p presiunea admisibilă de contact, pentru sarcini pulsatorii; p 65. . . 100 N/mm2
p 90 N/mm2
b) condiţia de rezistenţă la tensiunea de forfecare:
𝐹 . 10139
𝑙 8.8 mm
𝑏∗𝜏 .16 ∗ 72
unde: τ 0,2. . . 0,3 σ
τ 0,2. . . 0,3 σ 0.2 ∗ 360 72 MPa
𝑙 max 𝑙 , 𝑙 22.53 mm
𝑙 0.8 … 0.9 𝑙 0.8 ∗ 𝑏 34.09 mm
𝑙 45 mm, conform ANEXA 18

5.9. Verificarea la oboseală a arborilor

𝑐 ∗𝑐 . 5.1 ∗ 7.1
𝑐 𝑐 𝑎 . 5.1 2 7.12 4.14 𝑐 3 => Condiția se verifică!
𝑐 𝑐

în care: c coeficient de siguranţă la oboseală, pentru solicitarea la încovoiere;

c coeficient de siguranţă la oboseală, pentru solicitarea la torsiune.

5.9.1. Calculul coeficientului de siguranță

1 . 1
𝑐 .. 1.75 . . 0
5.1 mm
β σ σ ∗ 11.42
∗
γ∗ε σ σ . 0.85 ∗ 0.6 .200 . 360
unde: β coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor, β 1.75
γ coeficient de calitate al suprafeţei, γ 0.85, rectificare, strunjire
ε factor dimensional, ε 0.6 , oţel aliat cu concentrări moderate de tensiune
σ amplitudinea ciclului de solicitare la încovoiere în secţiunea respectivă
M . 135308
σ 11.42 N/mm
W . 11844
W modulul de rezistenţă axial al secţiunii verificate.
π∗𝑑 b∗t ∗ d t . ∗ 52
3.14 16 .∗ 6 ∗ 52 6
W ⇒
32 2∗d . 32 . 2 ∗ 52
⇒W 11844 mm
σ tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective, σ 0

5.9.2. Calculul coeficientului de siguranță

1
𝑐 7.1 mm
β τ τ
∗
γ∗ε τ τ
β 1.5
γ 0.85
ε 0.6
τ M . 313973
τ τ 6.12 N/mm
2 2∗W . 51282
W momentul de rezistenţă polar în secţiunea în care se face verificarea.
π∗𝑑 b∗t ∗ d t
W 25641 mm
16 2∗d
 CAPITOLUL VI
Alegerea rulmenților

6.1. Alegerea tipului de rulment

Se utilizează rulmenți axiali cu bile pe un rând.

6.2. Stabilirea încărcării rulmenților

a) Arborele I:

F 𝑅 𝑅 𝑎-852.52 2341.5 2 2492 N

b) Arborele II:

F 𝑅 𝑅 𝑎852.5
⬚
2
2341.5 2
2492 N

Pentru rulmenții radiali-axiali cu bile se alege montajul în X.

Pentru arborele I se aleg rulmenţii in funcţie de diametrul d d 45 mm
Extragem din tabelul 5.2 următoarele caracteristici:
𝐶 39500 N
𝐶 28700 N
𝐷 85 mm
𝐵 19 mm
α 15
Pentru arborele II se aleg rulmenţii in funcţie de diametrul d d 50 mm
𝐶 41500 N
𝐶 31500 N
𝐷 90 mm
𝐵 20 mm
α 15

6.3. Capacitatea dinamică necesară

- pentru arborele I: P F 2492 N
Capacitatea dinamică necesară se calculează cu relaţia: C P ∗ 𝐿
unde L este durabilitatea nominală a rulmentului, care se calculează cu relaţia:

60 ∗ 𝑛 ∗ 𝐿 . 60 ∗ 1460 ∗ 9000
L 788 milioane de rotaţii
10 . 10
n turaţia arborelui de intrare, în rot /min, n 1460 rot/min
L durata de funcţionare, în ore, dată prin temă, L 9000 ore
p 3 la rulmenţi cu bile.
⇒C 23017 N

- pentru arborele II: P F 2492 N

Capacitatea dinamică necesară se calculează cu relaţia: C P ∗ 𝐿
unde L este durabilitatea nominală a rulmentului, care se calculează cu relaţia:
60 ∗ 𝑛 ∗ 𝐿 . 60 ∗ 730 ∗ 9000
L 394 milioane de rotaţii
10 . 10
n turaţia arborelui de intrare, în rot /min, n 730 rot/min
L durata de funcţionare, în ore, dată prin temă, L 9000 ore
p 3 la rulmenţi cu bile.
⇒C 18269 N
c max 𝑐 , 𝑐 23017 C ⇒ Rulmenţii au fost bine aleşi.
 CAPITOLUL VII
Alegerea cuplajului

7.1. Alegerea cuplajului

Cel mai utilizat cuplaj este de tip N.
Semicuplajele se execută în varianta Cf – cu alezaj cilindric, cu fixare frontală.
𝑀 𝑐 ∗𝑀 518 N ∗ mm
c coeficientul de serviciu, c 1.65
Pentru momentul nominal rezultat se standardizează din tabelul 6.2:
d 55 mm
l 33 mm
l 63 mm
d M8
𝐷 158 mm
𝐷 118 mm
𝐷 84 mm
s 3 mm
n 8 buc
δ 2∗d 16

7.2. Verificarea cuplajului

2∗𝑀 . 2 ∗ 518000
F 1097 N
D ∗n .118 ∗ 8

- presiunea de contact:
F 4
p ∗ 2.91 𝑀𝑃𝑎 3 … 5 𝑀𝑃𝑎 ⇒ Condiția se verifică!
δ∗ l l π

- la încovoiere:
l l
32 ∗ F ∗ s
2
σ 49.13 𝑀𝑃𝑎 90 … 100 𝑀𝑃𝑎 ⇒ Condiția se verifică!
π∗δ