MECANISME DE RIDICAT

Cricurile şi vinciurile sunt mecanisme de ridicat cu cursă redusă, realizând sarcini

de ridicare mari. Sunt utilizate la lucrări de reparaţii şi montaj, fiind uşor transportabile.
1. Cricuri
1.1. Cricuri cu cremalieră
Sarcinile pentru care sunt construite aceste mecanisme de ridicat variază în gama
5kN-200kN; înălţimea de ridicare este până la 400mm; sunt acţionate manual (cu
manivelă). Există următoarele variante constructive:
-cric simplu cu cremalieră;
-cric cu cremalieră cu talpă;
-cric de burat cale ferată.

Fig. 1. Cric cu cremalieră Fig. 2. Cric cu cremalieră

simplu cu talpă Fig. 3. Cric pentru lucrări
la calea ferată

Pinionul de acţionare are minimum 4 dinţi (z min=4), iar raportul dintre lungimea
b
dintelui şi pasul danturii,   , se alege în domeniul 1,0....1,3.
t
Cremaliera se verifică la solicitare compusă de compresiune cu încovoiere:
Q M
 max   max2   adm
bh bh
6
unde Q este sarcina;
Mmax= momentul maxim produs de sarcină;
b, h = dimensiunile secţiunii transversale minime ale
cremalierei.
1.2. Cricuri hidraulice
Cricurile hidraulice se construiesc pentru sarcini
între 20kN şi 63kN, cu curse între 115mm şi 165mm. Fig. 4. Cric hidraulic auto.
Lichidul de transmitere a presiunii este un amestec de
ulei de transformator (70%) şi ulei de turbină (30%).
2. Vinciuri
Vinciurile sunt folosite pentru ridicarea sarcinilor mari; au o stabilitate mai bună
decât cricurile; pot fi acţionate manual, electric, hidraulic sau pneumatic.
2.1. Vinci cu şurub se fabrică în următoarele variante:
-vinci simplu cu şurub;

1
 -vinci cu şurub pentru montaj;
-vinci pentru automobile;
-vinci cu patină;
-vinci pentru locomotive şi vagoane;
-vinci cu acţionare electrică
Vinciul cu şurub are
randament scăzut (η=0,3....0,4) şi
viteză de ridicare mică. Forţa
tangenţială necesară rotirii
şurubului este:
H  Q  tg     

Fig. 7. Vinci pentru automobile

Fig. 6. Vinci cu şurub
Fig. 5. Vinci simplu cu şurub. pentru montaj.
unde: Q este încărcarea dată de
sarcină;
α - unghiul de înclinare a elicei mediane a şurubului;
φ - unghiul de frecare.
Randamentul şurubului este:
tg

tg     

Se observă că dacă unghiul de înclinare a filetului este mai mic decât unghiul de frecare
(α≤φ), se asigură autofrânarea (de aceea se preferă pentru susţinerea sarcinilor în
operaţiile de montaj).
Surubul vinciului se verifică la solicitarea compusă de compresiune cu răsucire,
precum şi la flambaj (cele mai lungi de 10d - unde d=diametrul minim al şurubului).
Tensiunea normală echivalentă se calculează cu:
 echiv   compr
2
.  3 ras .   adm.
2

Q F a
 compr .   ras. 
unde:   d 0 , iar
2
  d 03
4 16
d0 - diametrul interior al filetului;
a - braţul manivelei cu clichet;
F - forţa aplicată manivelei cu clichet.
2.2. Vinciul hidraulic
Aceste dispozitive se folosesc pentru sarcini mari, de până la 3000kN (300t), atât
pentru ridicat cât şi pentru a dezvolta forţe mari în operaţiile de montaj-reparaţii. Au
greutate proprie mică şi un randament mai bun decât vinciurile cu şurub (η=0,8...0,85).
Sunt uşor de controlat, realizând rapoarte mari de transmisie. Fluidul folosit este un

2
amestec de ulei mineral, apă, glicerină şi alcool. Un vinci hidraulic simplu este prevăzut
cu o pompă cu piston, cu supapă de aspiraţie şi supapă de refulare, acţionarea făcându-se
manual. Pentru coborâre se foloseşte un robinet de golire. Gama de sarcini este 20kN la
5000kN. Vitezele de ridicare pot fi în domeniul: 2-10mm/min. Raportul de transmitere
global este:

Fig. 8. Vinci hidraulic cu acţiune

simplă cu corp unic. Fig. 9. Vinci hidraulic cu acţiune dublă.
D2 l
i 
d2 a
cu: D - diametrul pistonului de lucru;
d = diametrul pistonului plonjor;
l = lungimea pârghiei manetei de acţionare a pompei;
a = lungimea camei pistonului plonjor.
Presiunea lichidului din cilindrul vinciului se calculează cu relaţia:
kQ 1,4Q
p 
D 2
D2
4
unde k=1,1 ţine seama de pierderile prin frecare.
Verificarea cilindrului de lucru (vas cu pereţi groşi) se face cu relatia:
 ac  0,004  p
De  Di 
 ac  0,013  p
unde: De este diametru exterior al cilindrului;
Di = diametrul interior al cilindrului;
σac = rezistenţa admisibilă la compresiune a materialului cilindrului; pentru oţel se
recomandă σac=150….180MPa.
Vinciurile hidrulice cu acţiune dublă (fig. 9.) se folosesc la ridicarea la o înălţime
mai mare cu o viteză mai mare. La acestea se ridică mai întâi cilindrul, se introduc sub
acesta reazeme şi apoi se ridică pistonul. După rezemarea pistonului se poate repeta
operaţiunea. Se construiesc vinciuri cu acţiune dublă pentru sarcini de 500 kN....7500kN.
3. Palane
3.1. Palanele manuale cu funii sau cu cabluri (fig. 10.) sunt obţinute prin
asocierea a doi scripeţi, fiecare scripete este alcătuit din una sau mai multe role.

3
 Raportul de demultiplicare este raportul dintre sarcina Q şi forţa manuală de
Q
acţionare, P: f  . Acest raport este egal cu numărul de fire purtătoare ale organului
P
flexibil (funie, cablu, lanţ). Sarcinile care se pot ridica cu aceste dispozitive sunt relativ
reduse, dar pot fi mărite prin asocierea cu un troliu. Nu au frâne cu care să fie suspendate
sarcinile.

Fig. 11. Palan manual cu lanţ, cu reductor planetar:

Fig. 10. Schema de principiu 1-lanţ de sarcină; 2-muflă; 3-roată de lanţ, acţionată;
al unui palan manual cu 4-lanţ de mână; 5-roată de lanţ; 6-reductor planetar;
funii sau cabluri. 7-roată cu clichet.

Palanele manuale cu lanţ permit folosirea unor role danturate cu diametre mai
mici decât la palanele cu funii, rezultând gabarite mai mici. Aceste palane au raportul de
transmisie mai mare, deoarece se folosesc angrenaje melcate sau angrenaje planetare.

3.2. Electropalane
Electropalanele sunt palane
acţionate cu motor electric.
Acestea au evoluat către variante
mai compacte, mai uşor de
întreţinut şi mai aspectuoase.
Electropalanele pot lucra la
posturi fixe sau pe căi rulante
monoşină sau cu două şine (fixate
Fig. 12. Electropalan cu tălpi pe un cărucior). Căile de rulare
pot fi fixe (căile monoşină),

4
deplasabile (grinzi rulante suspendate, poduri rulante monogrindă, poduri rulante
bigrindă, macarale portal, macarale semiportal) sau rotitoare (macarale cu coloană
rotitoare pentru deservirea maşinilor unelte).

Fig. 13. Frână cu electromagnet:

1-şaibă de frână; 2-electromagnet;
3-arborele electromotorului; 4-arc de
compresiune; 5-capac.

Fig. 14. Troliu manual montat pe sol.

4. Trolii şi cabestane

5
 4.1. Troliile manuale sunt mecanisme de ridicat cu ajutorul cărora se pot ridica
sarcini de 200kg...500kg, iar dacă se asociază cu un palan, sarcina poate fi mărită.
La un troliu manual montat pe sol, arborii manivelei, intermediar şi al tamburului
sunt montaţi în (lagărele din) scuturile troliului. Scuturile sunt rigidizate prin
tiranţi/distanţiere fixate prin şuruburi/piuliţe asigurate contra desfacerii. Acţionarea
troliilor se poate face cu una sau două manivele de către unul, doi sau patru oameni.
Troliile montate la înălţime pot fi acţionate cu lanţuri petrecute peste roţi de lanţ montate
pe axul manivelei.
Troliile prevăzute cu angrenaje melcate prezintă autofrânare, deci nu necesită alte
dispozitive de blocare.
Soluţiile constructive pentru trolii ţin seama de folosirea ocazională a acestora şi
de intervalele mari de timp dintre reparaţii (intervenţii de întreţinere).
Tamburele troliilor manuale sunt canelate, iar angrenajele sunt cu roţi dinţate
realizate fără prelucrări, de obicei turnate din fontă.
4.2. Troliile cu acţionare electrică se folosesc pentru ridicarea unor sarcini pe
plane înclinate sau pe verticală (ascensoare). In minerit se folosesc trolii tipizate.

Fig. 15. Troliu electric în construcţie compactă: a-tambur de cablu;

b-motor electric de acţionare; c-reductor; d-frână conică; e-pârghie pentru
acţionarea electromagnetică a frânei; f-frâna cu acţionare manuală pentru
coborâre şi manevrare.

4.3. Cabestanele sunt mecanisme de tracţiune pentru manevrarea vagoanelor de

cale ferată sau a navelor maritime. Principiul de funcţionare al cabestanelor se bazează pe
fricţiunea dintre roată şi cablu. Cablul de tracţiune se fixează cu unul din capete de
vagonul de cale ferată sau navă, după care capătul liber se înfăşoară de mai multe ori pe
tamburul cabestanului şi se trage de manevrant sau de un troliu manual. Datorită fricţiunii
forţa de tracţiune de la capătul liber este liber este
mică.

Fig. 16. Cabestan cu motor orizontal.

Fig. 17. Cabestan cu motor.
Electropalan cu lant Electropalan cu cablu

Electropalan pentru pod rulant bi-grinda

7
Cârlig Gunnebo (USA)

Cuplaj de legătură G (Gunnebo). Cârlig GBK (Gunnebo).

Cuplaj pentru lanţ BL (Gunnebo). Cârlig EKN (Gunnebo).