Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Echivalarea vehiculelor
Coeficienţii pentru echivalarea vehiculelor fizice în vehicule etalon Vt, când artera rutieră
este în plan orizontal sau are declivitate mai mică de 2%, sunt prezentaţi în tabelul 1. În cazul
în care artera rutieră este un drum naţional sau judeţean, la traversarea localităţilor (mai puţin
municipii), se consideră coeficienţii de echivalare pentru drumurile în afara localităţilor.
TABELUL 1
Nr. Categoria sau tipul de vehicule fizice Coeficientul de echivalare în
crt. vehicule etalon Vt
Drumuri în afara Drumuri în
localităţilor localităţi
1 Vehicul pe două roţi, triciclu 0,5 0,5
2 Autoturism cu sau fără remorcă, motocicletă cu ataş 1,0 1,0
3 Microbuz, autofurgonetă, autocamionetă cu sarcina 1,0 1,2
utilă de până la 15 kN, cu sau fără remorcă
4 Autocamion cu sarcina utilă între 15…50 kN, tractor, 2,0 3,0
vehicul special
5 Autocamion cu sarcina utilă peste 50 kN, autobuz 2,5 3,5
6 Autotractor cu şa şi semiremorcă, tractor sau 3,5 4,0
remorcher cu trailer
7 Vehicul agabaritic - 8,0
8 Remorcă la autocamion şi la tractor 1,5 1,5
9 Tramvai motor, troleibuz - 4,5
10 Remorcă tractată sau articulată la vehicul de transport - 2,0
în comun
În cazul arterelor rutiere cu declivităţi mai mari de 2%, coeficienţii de echivalare pentru
autovehiculele medii, pe drumurile situate în afara localităţilor se stabilesc conform
reglementărilor în vigoare, iar pentru autovehiculele grele şi de transport în comun sunt
prezentate în tabelul 2.
TABELUL 2.
Nr. Categoria sau tipul de vehicule fizice Declivitate %
crt. 3 4 5 6 şi peste
Coeficientul de echivalare
1 Autocamion cu sarcina utilă peste 50 kN, 4 6 8 10
autobuz
2 Autotractor cu şa şi semiremorcă, tractor sau 5 7 10 15
remorcher cu trailer
3 Vehicul agabaritic 10 12 15 25
4 Remorcă la autocamion şi la tractor 2 3 4 5
5 Tramvai motor, troleibuz 6 10 15 -
6 Remorcă tractată sau articulată la vehicul de 3 4 5 -
transport în comun
Fig.1
Curba de variaţie a traficului zilnic echivalent
- diagrama de variaţie zilnică, săptămânală şi lunară a traficului înregistrat în decursul
anului;
- curba de variaţie orară a traficului anual echivalent N, înregistrat permanent în de curs
de un an şi clasat în ordine descrescătoare a numărului de vehicule etalon, Fig.3.
Fig.2
Curba de variaţie orară a traficului anual echivalent
Calculul intensităţii medii zilnice anuale Imz a traficului se face pe baza înregistrărilor de
intensităţi N, din zilele Z, în care condiţiile meteorologice asigură desfăşurarea normală a
traficului, cu ajutorul relaţiei:
I mz =
¦N
¦Z
Intensitatea orară de calcul Ioc a drumurilor se calculează în cadrul studiilor de prognoză a
evoluţiei traficului, pornind de la caracteristicile traficului existent, astfel:
- intensitatea orară de calcul reprezintă 10…20% din intensitatea medie zilnică anuală a
traficului, în funcţie de categoria arterei rutiere:
I oc = (0,10...0,20 ) ⋅ I mz
- Pentru străzi, intensitatea orară de calcul se poate stabili din cadrul analizelor de trafic
din localităţi şi pe baza relaţiilor analitice, considerând perioadele de vârf
caracteristice ale circulaţiei, care se repetă zilnic sau săptămânal, respectiv deplasările
la serviciu, transporturile tehnologice, deplasările pentru aprovizionare sau relaţii
socio-culturale, sau deplasările la sfârşit de săptămână.
- În cazul circulaţiei urbane maximul orar al zilei este dat de însumarea intensităţilor
maxime din două jumătăţi de oră succesive, iar pentru intersecţii se consideră patru
sferturi de oră succesive.,
Bibliografie
STAS 7348-86 Lucrări de drumuri. Echivalarea vehiculelor pentru determinarea
capacităţii de circulaţie.