CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................................... 2
CAP 1 MEMORIU TEHNIC ................................................................................................................. 3
1.1 TRANSMISIA PRIN CURELE TRAPEZOIDALE 3
1.1.1. CLASIFICARE........................................................................................................................... 3
1.1.2. AVANTA1E I DEZAVANTA1E ................................................................................................... 4
1.1.3 CURELE TRAPEZOIDALE ............................................................................................................ 4
1.1.4 ELEMENTE DE CALCUL .............................................................................................................. 6
1.2 TRANSMISII PRIN ROI DINATE. ANGRENA1E CILINDRICE CU DINI DREPI 9
1.2.1 CLASIFICAREA ANGRENA1ELOR......................................................................................... 10
1.2.2. AVANTA1E I DEZAVANTA1E ................................................................................................. 11
1.2.3. FORMELE I CAUZELE DETERIORRII ANGRENA1ELOR .............................................. 11
1.2.4. MATERIALE I TRATAMENTE ............................................................................................... 12
1.2.5. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENA1ELOR CILINDRICE CU DINI
DREPI ................................................................................................................................................... 12
1.3. .NORME DE PROTECTIA MUNCII 18
CAP 2 MEMORIU 1USTIFICATIV DE CALCUL ............................................................................ 20
2.1. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale 20
2.2. Calculul angrenajelor cilindrice cu dini drepi 24
2.2.1.Stabilirea momentului de torsiune 24
2.2.2 Calculul distan(ei minime necesare ntre axe 25
2.2.3 . Calculul modulului minim 26
2.2.4 Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric cu dantur dreapt evolventic 29
3. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 33
Anexa 1 ................................................................................................................................................. 34
Anexa 2 ................................................................................................................................................. 36
Anexa 3 ................................................................................................................................................. 37

INTRODUCERE

Prezenta lucrare trateaz cazul transmisiilor mecanice care includ o transmisie pe curele
trapezoidale si un angrenaj cilindric cu dinti drepti.
Schema de principiu a unei transmisii mecanice a crei proiectare este elaborat n
prezenta lucrare, este indicat n Iigura 1




Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice |1 |

ME - motor electric; P
2
puterea de intrare n maina de lucru;

TC - transmisie prin curele ; n
e
turaia roii de curea conductoare;

R - reductor de turatie cu roti dintate; n
1
turaia roii de curea conduse

U utilaj n
2
- turaia la maina de lucru;

Pe puterea la arborele conductor ; z
1
- numrul de dini la roata conductoare;

P
1
- puterea de intrare n reductor; z
2
numrul de dini la roata condus

Dp
1
- diametrul primitiv al roii mici Dp
2
diametrul primitiv al roii mari

CAP 1 MEMORIU TEHNIC

TRANSMISIARINRELETRAEZUIDALE

Definiie: 1ransmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care realizeaz transmiterea
micrii de rotaie i a momentului de torsiune, de la o roat motoare la una sau mai multe
roi conduse, prin intermediul unui element flexibil fr sfrit, numit curea. |7 |
n cazul transmiterii prin curele trapezoidale transmiterea se realizeaza cu alunecare datorit
sarcinii care se transmite prin Irecarea dintre curea si roat.
1.1.1.CLASIFICARE
Tabelul 1.1 |7 |
Criteriul de clasificare Tipul transmisiei


Poziie relativ a axelor arborilor
Cu axe paralele Cu ramuri deschise
Cu ramuri ncruciate
Cu axe ncruciate Cu rol de ghidare
Fr rol de ghidare
Cu un arbore condus
Fig. 1.1 Schema cinematica a transmisiei prin curele |7 |

umrul arborilor condui Cu mai muli arbori condui

Raportul de transmitere
Cu raport de transmitere constant

Cu raport de transmitere variabil
n trepte
Continuu

1.1.2. AVANTA1E I DEZAVANTA1E
Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisile prin curele trapezoidale prezinta o serie
de avantaje |6|
O se monteaz i se ntrein usor
O Iuncioneaz Ir zgomot
O amortizeaz ocurile i vibraiile
O necesit precizie de execuie i montaj relative reduse
O costurile de Iabricaie sunt reduse
O permit antrenarea simultan a mai multor arbori
O Iunctioneaz la viteze mari
Dintre dezavantaje menionm:
O dimensiuni de gabarit mari
O Iore de pretensionare mari
O sensibilitate mrit la cldur i umiditate
O durabilitate limitat
O necesitatea utilizrii unor dispozitive de ntindere a curelei

1.1.3 CURELE TRAPEZOIDALE

Fig. 1.2 Curea trapezoidal |7|

Curelele trapezoidale se utilizeaz, n general, pentru transmiterea unor puterimai mici sau egale
cu 120 kW la viteze periIerice v de pna la 40 m/s i rapoarte de transmitere i
C
de pn la 7
(excepional 10). Cureaua trapezoidal are n seciune Iorma unui trapez isiscel, supraIeele
active Iiind Ilancurile curelei. Roile de transmisie au canale de acelai proIil, adncimea
canalelor practicate n roi Iiind mai mare dect nlimea seciunii curelei. Contactul dintre
curea si canal trebuie s se Iac pe ntreaga nlime a Ieelor laterale ale curelei, Ir ca aceasta
s aib contact cu Iundul canlului roii. |7 |

a) Componente i material |7 |
O elementul de rezisten I, conIecionat din estur de bumbac, nur sau cablu
O zona de compresiune i ntindere , din cauciuc
O nveliul de protecie, din pnz caucicat

b) ClasiIicare :
Tabelul 1.2 |7|
n Iuncie de raportul dintre limea de calcul
masurat b
P
i nlimea secinii curelei h.
Curele trapezoidale clasice
Y, Z, A, B C, D, E cu b
P
/h - 1.4
Se pot utiliza la viteze periIerice v de pn la 30 m/s
Curele trapezoidale nguste SPZ, SPA, SPB, SPC cu
b
P
/h -1.05.1.1
Se pot utiliza la viteze periIerice v de pn la 40 m/s
n Iuncie de valoarea puterii transmise si de modul
de transmitere a sarcinii
Simple sarcina se transmite prin Irecare, n cazul
puterilor mici
Dinate sarcina se transmite prin contact direct
Iara Irecare n cazul puterilor mari

De regul transmisile prin curele trapezoidale au mai multe curele, montate n parallel. Curelele
trapezoidale multiple nlocuiesc curelele trapezoidale simple montate n paralel, prezentnd
avantajul c evit alungirile inegale ale curelelor componente.
c) Roile de curea:
O sunt realizate din material precum Ionta, oelul, aliaje din metale uoare si unele
material plastice.

1.1.4 ELEMENTE DE CALCUL

Dimensionarea transmisiilor cu curele trapezoidale se Iace dupa indicaiile prezentate in
tabelul 1.3
Tabelul 1.3 |1|
Poz Denumirea
parametrului
Simbol Formul de calcul Observaii
1. Puterea de calcul la
arborele conductor
P
e
Dat de baz
2. Turaia roii de curea
conductoare
n
e
Dat de baz
3. Turaia roii de curea
conduse
n
1
Dat de baz
4. Regimul de lucru al
transmisiei
- Dat de baz Felul mainii motoare
i antrenate, numrul
de ore de Iuncionare
din 24 ore, regimul
dynamic.
5. Raportul de transmitere i pt. transmisii
demultiplicatoare
pentru transmisii
multiplicatoare

Se recomand i _10
6. Tipul curelei Se allege din monograma
Fig 1.3- pt. curele trapezoidale
nguste
Se preIer utilizarea
curelelor trapezoidale
nguste care conduc la
un gabarit mai mic al
transmisiei dect
curele clasice.
7. Diametrul primitive al
roii mici

Dp 1
O se alege conIorm STAS
1162-77
Dac nu exista
restricii constructive
se allege ct mai mic
conI. STAS1162-77
8. Diametrul primitive al
roii mari
Dp 2 D
p2
i
C
cD
p1


Dac nu exista
restricii constructive
se rotunjete la
valoarea cea mai
apropiat din
STAS1162-77
9. Diametrul primitive medi
al roilor de curea
Dp m


10. Diametrul primitive al
rolei de ntindere
Dp 0

11. Distana dintre axe A O Prelimi

nata

O DeIiniti
v
a) Pentru
orice valoare a lui
1

A
b) pentru


n care:



12. Unghiul dintre rmurile
curelei




13. Unghiul de nIurare la
roata mic de curea


14. Unghiul de nIurare la
roata mare de curea


15. Lungimea primitiv a
curelei
L
p O pentru

O pentru orice val
a lui


16. Viteza periIeric a
curelei
V

s nu depeasc
40 m/s
17. CoeIicientul de C
f
coeIicient care se alege n
Iuncie de natura mainii

Iuncionare motoare i a celei de lucru

18. CoeIicientul de lungime C
L
coeIicient de lungime care se
alege n Iunctie de lungimea
primitiv a curelei

19. CoeIicientul de
nIaurare
C

se alege constructiv
20. Puterea nominal
transmis de o curea
P
0
puterea nominal transmis de o
curea se alege din STAS 1163-71.

21. umrul de curele O Prelimi
nar

O DeIiniti
v

Poate Ii numr
ntreg sa Iracionar
Se rotnjete la val.
ntreaga i se
recomand z_ 8
22. CoeIicientul numrului
de curele
c
z
este coeIicientul numrului de
curele dat n tabelul 1.2.

23. umrul de roi ale
transmisiei
x rezult constructiv inclusiv rola de
ntindere
24. Frecvena ncovoierilor
curelei
f

se recomada sa
depaeasc 40 Hz la
curelelle cu inserie
reea si 80 Hz la
crelele cu inserie
nur
25. Fora periIeric
transmis
F


26. Fora de ntindere a
curelei
S
a



27. Cotele de modiIicare a
distanei dintre axe
X
Y


umai la transmisile
Ir role de ntindere



Coeficientul numrului de curele Tabelul 1.4 |7|

Numrul de curele z
0
c
z

2 .3 0.95
4.6 0.90
peste 6 0.85



1.2 TRANSMISII PRIN ROI DINATE. ANGRENA1E CILINDRICE CU
DINI DREPI

Definiie: 1ransmisia prin roi dinate, denumit i angrenaj, este mecanismul format din dou sau
mai multe roi dinate, aflate n angrenare.Angrenajul asigur, datorit danturi roilor, o transmitere
prin forma i cu raport constant a micrii de rotaie i a momentului de torsiune ntre doi arbori,
realizandu-se n general o modificare a momentului de torsiune, respective a turaiei. |2 |
Fig. 1.3 Nomograma pentru alegerea curelelor trapezoidale nguste|6 |

n aceast scheme, arborii sunt notati cu I si II (n ordinea parcurgerii de ctre Iluxul
energetic), rotile dintate cu 1 si 2, iar lagrele cu majuscule: A si B pentru arborele I, respectiv C si
D pentru arborele II.
1.2.1 CLASIFICAREA ANGRENA1ELOR
Tabelul 1.5 |7|
Criteriul de clasificare Tipul angrenajului

- Dup poziia relativ a axelor de rotaie
- cu axe paralele
- cu axe concurente
- cu axe ncruciate

- Dup Iorma roilor component
- cilindrice
- conice
- hiperboloidale
- -roat-cremalier
- Dup tipul angrenrii - exterioare
- interioare

- Dup direcia roilor
- cu dantur dreapt
- cu dantur nclinat
- cu dantur curb
- cu dantur n V

- Dup Iorma proIilului dintelui
- proIil cicloidal
- proIil arc de cerc
- proIil evolvetic
- Dup posibiliatea de micare a axelor
roilor
- cu axe Iixe
- cu axe mobile
Fig. 1.4 Angrenaj cilindric cu dini drepi |2 |

1.2.2. AVANTA1E I DEZAVANTA1E

Angrenajele au o larg utilizare n transmisile mecanice, datorit avantajelor pe care le prezint
|7|
O raport de transmitere constant
O siguran n exploatare
O durabilitate ridicat
O randament ridicat
O gabarit redus
O posibilitatea utilizrii pentru un domeniu larg de puteri, viteze i rapoarte de transmitere
Ca dezavataje, se pot meniona:
O precizii mari de execuie i montaj
O tehnologie complicat
O zgomot i vibraii n Iuncionare
1.2.3. FORMELE I CAUZELE DETERIORRII ANGRENA1ELOR

Angrenajele sunt supuse unei perioade de rodaj, cnd se netezesc imperIeciunile

microgeometriei Ilancurilor; apoi, n perioada de Iuncionare, dac se asigura condiii
corespunztoare de lucru, apare o uzur normal.n caz contrar Ienomenel de deteriorare a danturii
pot cpta un caracter intensiv i progresiv ducnd la distrugerea dinilor |3 |
Modurile de deteriorare a danturii se impart n dou mari categorii |3|
a. ruperea dinilor : care reprezinta Iracturarea ntregului dinte sau a unei
pri
importante din el. Ruperea poate Ii static sau la oboseala. Ruperea static este cauzat de
suprasarcini ( ocuri puternice ) sau blocri de Iuncionare. Ruperea la oboseal este Iorma cea
mai Irecvent ntlnit i se produce datorit solocitrii de ncovoiere a dintelui.
b. deteriorarea flancurilor active ale dinilor: poate avea loc prin uzare,
gripare sau oboseala de contact. Uzarea reprezint pierderea de material sau de modiIicare a strii
iniiale a supraIeelor Ilancurilor si se datoreaz Irecrii. Griparea este deterioararea rapid prin

uzarea intensiv de aderen a Ilancurilor active.Oboseala de contact se maniIest prin pierderi de

material Iormnd pe supraIaa Ilancurilor gropie, aceasta datorndu-se obselii de contact a
stratului suIerIicial al Ilancurilor active.
1.2.4. MATERIALE I TRATAMENTE
Roile dinate se execut dintr-o gam diversiIicat de materiale, n Iuncie de condiiile de
Iuncionare |2 |
O Fontele se Iolosesc la construcia roilor dinate de dimensiuni mari, ncrcate cu sarcini
mici i care Iuncioneaz la viteze reduse, asigurnd angrenajelor o amortizare bun la
vibraii si caliti antiIriciune.
O Bronzurile se Iolosesc la construcia roilor melcate, datorit calitilor antiIriciune
Ioarte bune;Iiind Ioarte scumpe i deIicitare, bronzurile se Iolosesc numai pentru
conIecionarea coroanei roii melcate.
O Materialele plastice se Iolosesc la realizarea angrenajelor mai puin precise, solicitate de
sarcini reduse, dar care necesit o Iuncionare silenioas la roile care lucreaz n medii
corozive i la roile la care ungerea cu uleiuri minerale nu este posibil ( industria
alimentar, textil, aparate de birou i uz casnic )
O Oelurile sunt materialele cele mai des utilizate n construcia roilor dinat. n Iuncie
de proprietile lor mecanice i de prelucrabilitate oelurile se mpart n
a. Oeluri moi cu duritate superIicial 350 HB
b. Oeluri dure cu duritate superIicial ~ 350 HB
Tabelul 1.7 prezint principalele mrci de oteluri utilizate pentru executarea rotilor dintate cilindrice
si conice ale reductoarelor precum si caracteristicile mecanice ale acestora necesare n calculul
angrenajelor.
1.2.5. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENA1ELOR CILINDRICE
CU DINI DREPI
Tabelul 1.6 |4,5|
Poz. Denumire mrime Simbol Formul de calcul
1. Momentul de torsiune pe
arborele de intrare

T
1


2. Momentul de torsiune pe
arborele de ieire

T
2

3. Puterea de transmis

P
1

unde :
randamentul lagrului pentru o pereche de rulmenti:
randamentul transmisiilor cu curele trapezoidale
randamentul roti dintate cilindrice
4. Puterea de transmis

P
2


5.


6. Distana minim necesar
ntre axe
A
min


O Iactorul de material otel:

O Iactorul punctului de rostogolire:
O Iactorul lungimii minime de contact:
O Iactorul de suprasarcin exterioar:
O Iactorul dinamic:
O Iactorul de repartiie a sarcinii pe limea
dintelui la solicitarea de contact:
O rezistenta la oboseal la solicitarea de contact:

O Iactorul de sigurant la solicitarea de contact:

O Iactorul numrului de cicluri de Iunctionare:
O Iactorul de rugozitate:
O Iactorul raportului durittilor Ilancurilor dintilor:


7. Modulul minim m

8. umrul de dini la roata
conductoare
z
1


9. umrul de dini la roata
condus
z
2

10. Raportul de transmitere


11. Distana dintre axe A
0

12. Ddeplasarea

speciIica insumata

s

s

2
(z
1
z
2
)
13. Deplasarea speciIic pe pinion

1

1
0.03 x ( 30 z
1
)

14. Deplasarea speciIic pe roata

condus

2

2

s

1

15. Ltimea danturi B

16. Diametrul de divizare al
pinionului

17. Diametrul de divizare al rotii
conduse

18. nltimea capului de reIerint
al dintelui
a
0

unde I
0
1 coeIicientul capului de reIerint
19. nltimea piciorului de
reIerint al dintelui
b
0

unde w
0
coeIicientul jocului de reIerint
20. nltimea de reIerint a dintelui h
0

21. nltimea capului de divizare al
dintelui
a
d


22. nltimea piciorului de divizare
al dintelui
b
d


23. nltimea dintelui h

24. Diametrul cercului de
baz la pinion
D
b1

25. Diametrul cercului de baz
la roata condus
D
b2


26. Diametrul exterior al
pinionului:


D
e1


27. Diametrul exterior al rotii
conduse:


D
e2

28. Diametrul interior al
pinionului:

29. Diametrul interior al
rotii conduse:



30. Diametrul de
rostogolire la pinion:




31. Diametrul de
rostogolire la roata
condus:




32.

1. Coarda normal de
reIerint a dintelui:



33.. 1. Coarda constant
normal a dintelui:








34. 1. Unghiul de presiune:




u
L


35. umrul de dini pentru
msurarea cotei peste dini

X
L

X
L1
( tg - 2x - ev u
0
) 0,5
X
L2
( tg - 2x - ev u
0
) 0,5

36 21.Lungimea normal peste

dini




L
X
L
X1
|a ( X
L1
- 0,5) 2x
1
x tg u
0
z
1
x
ev u
0
| x m x cos u
0
L
X2
|a ( X
L2
- 0,5) 2x
2
x tg u
0
z
2
x
ev u
0
| x m x cos u
0

37. 1. Gradul de acoperire al
proIilului:

1.3. .SANATATE SI SECURITATE A MUNCII

Dispozitii generale

ormele de protectia muncii au drept scop sa conduca la continua mbunatatire a conditiilor de
munca, la prevenirea accidentelor si a mbol-navirilor proIesionale, prin aplicarea de procedee
tehnice moderne si Iolosi-rea celor mai noi metode de organizare a muncii speciIice Iiecarei ramuri.
Conducerile unitatilor de baza si ale ntreprinderilor vor stabili instructiuni proprii de protectie a
muncii care vor cuprinde masuri suplimen-tare de protectie a muncii necesare pentru conditiile de
lucru speciIice unor sectii, sectoare, ateliere si locuri de munca din unitatile respective.

Instructajul de protectia muncii

Instructajul de protectia muncii cuprinde 3 Iaze:
o instructajul introductiv general
o instructajul la locul de munca
o instructajul periodic

a) Instructajul introductiv general
Scopul instructajului introductiv general este de a inIorma despre activitatile speciIice unitatii
respective si principalele masuri de protectie a muncii care trebuie respectate n timpul lucrului.
n cadrul instructajului introductiv general se vor expune n principal, urmatoarele probleme:
- riscurile de accidentare si mbolnavire proIesionala speciIice unitatii;
- legislatia de protectie a muncii n vigoare;
- masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, prim-ajutor.
b) Instructajul la locul de munca
Instructajul la locul de munca se Iace dupa cel introductiv general si are ca scop prezentarea
riscurilor si a masurilor de prevenire speciIice lo-cului de munca.
c) Instructajul periodic
Instructajul periodic se Iace ntregului personal si are drept scop aproIundarea normelor de
protectia muncii.
ndatoririle oamenilor muncii (practicantilor)
La nceperea programului de munca oamenii muncii trebuie sa se prezinte la locul de munca n

stare normala, suIicient odihniti, corect m-bracati pentru a-si ndeplini n mod corespunzator
sarcinile ce li se atribuie.
Oamenii muncii sunt obligati sa participe cu regularitate la instruc-tajele periodice de protectie a
muncii ce se Iac de catre conducatorii proce-selor de munca si sa-si nsuseasca normele de protectie
a muncii corespun-zatoare activitatii pe care o desIasoara.
n scopul prevenirii accidentelor de munca si a mbolnavirilor pro-Iesionale, oamenii muncii sunt
obligati sa respecte si sa aplice ntocmai normele de protectie a muncii speciIice Iunctiei ndeplinite
si operatiilor executate la locul de munca respectiv.
Totodata, oamenii muncii mai au si urmatoarele obligatii:
- sa nu introduca si sa nu consume bauturi alcoolice n incinta unitatilor de baza;
erespectarea acestei prevederi constituie pericol iminent de accidente si se sanctioneaza conIorm
legii.
- sa veriIice nainte de ncepere lucrului daca instalatiile, utila-jele, masinile, sculele si rechizitele
pe care le vor Iolosi sunt n buna stare.

CAP 2 MEMORIU 1USTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale

1) Puterea de calcul la arborele conductor |1 |

P
e
5.75 kW (2.1.1 )
2) Turaia roii de curea conductoare |1 |
n
e
2300 rot/min (2.1.2)
3) Turaia rotii de curea conduse |1 |
n
1
220 rot/min (2.1.3)
~ n
1
i
R
n
2
5x2201100 rot/min unde

4) Regimul de lucru al transmisiei: |1 |
Motor monoIazat cu moment mare de pornire,antrennd o pomp
centriIugal;Iunctioneaz n dou schimburi,a cte 8 ore un schimb.
5) Raportul de transmitere |1 |
(2.1.4)
i
C
2.09

6) Tipul curelei - conIorm nomogramei Iig. 1.3. SPA |1 |
7) Diametrul primitiv al rotii mici, D
p1
|1 |
- conIorm STAS 1162 77: D
p1
112 mm; ( 2.1.5)

8) Diametrul primitiv al rotii mari, D
p2
|1 |
D
p2
i
C
cD
p1
(2.1.6)
2.09c112 234mm;
9) Diametrul primitiv mediu al rotilor de curea, D
pm
|1 |

( 2.1.7)


2
2 1
pm

5 5

229mm
10)Diametrul primitiv al rolei de intindere D
po
|1 |
(2.1.8)
Se alege valoarea potrivit din intervalul dat
11) Distana dintre axe |1 |
O Preliminata
(2.1.9)
~ A

O DeIinitiva
- pentru
(2.1.10)
n care:
(0,25x1120)-0,393x(112234) 158 mm

0,125x(234-112)
2
1862 mm

309.9 mm
12) Unghiul dintre ramurile curelei |1 |
2arcsin (2.1.11)
-57x - 17

39
13) Unghiul de nIaurare la roata mic de curea |1 |

1
180 - (2.1.12)
180 - 17 39 162 61

14) Unghiul de nIaurare la roata mare de curea |1 |

2
180 (2.1.13)
180 17 39 197 39
15) Lungimea primitiv a curelei |1 |
pentru (2.1.14)
L
p
- 2x 309.9 3, 14 x 229 - 1350.96 mm
16) Viteza periIeric a curelei |1 |

V (2.1.15)
~ ~ 13.48 13.48 m/s
17) CoeIicientul de Iunctionare (tabelat): |1 |
(2.1.16)
Masina de actionare a transmisiei este un motor monoIazat sau triIazat.
Tipul masinii ce actioneaz asupra coeIicientului de Iunctionare ales este `Pompe cu
piston,compresoare cu 1 sau 2 cilindri``.
umrul de ore de lucru a transmisiei este de 16 h, echivalentul a 2 schimburi de
cte 8 h Iiecare.
18) CoeIicientul de lungime (anexa 2) |1 |
(2.1.17)
19) CoeIicientul de nIsurare |1 |
(2.1.18)
20) Puterea nominal transmis de o curea |1 |
se alege pentru curele trapezoidale nguste dup STAS 1163-71



P
0
11.21 kW (2.1.19)
21) umrul de curele |2 |
a. Preliminar

(2.1.20)
1.41
b. DeIinitiv
(2.1.21)
1.48
22) CoeIicientul numrului de curele (tabelul 1.4) |1 |
pentru 2 curele (2.1.22)

23) umrul de roti ale transmisiei, inclusiv rola de ntindere |1 |
rezultat constructiv (2.1.23)
24) Frecvena ncovoierilor curelei |1 |
I 1000 x (2.1.24)
1000 x 9, 97 Hz
25) Fora periIeric transmis |1 |
(2.1.25)
1000 x 426,55

26) Forta de ntindere a curelei |1 |
(2.1.26)

27) Cotele de modiIicare a distantei dintre axe |1 |
(21.27)
_ _ 40,52 mm

(2.1.28)
_ _ 20,2644 mm

2.2. Calculul angrenajelor cilindrice cu dini drepi

Randamentul transmisiei prin curele trapezoidale (2.2.1)

Randamentul lagrului pentru o pereche de rulmenti:

L
0.9525 (2.2.2)
Randamentul transmisiilor cu curele trapezoidale:

C
0.95 (2.2.3)
Randamentul roti dintate cilindrice :

R
0.93 (2.2.4)
2.2.1.Stabilirea momentului de torsiune :

Raportul de transmitere
R
:
R
(2.2.1.1)
2.09
Turatia la intrare :
(2.2.1.2)
1100.48 rot/min

Momentul de torsiune pe arborele de intrare |1 |

(2.2.1.3)
unde puterea de intrare la reductor |1 |
(2.2.1.4)
11.30 kW
98.10 m
Momentul de torsiune la arborele de iesire |1 |
(2.2.1.5)
unde puterea de transmis |1 |
(2.2.1.6)
5.75 x 0.99
2
x 0.93x 0.95x10.45 52.02 kW

2259.11 m

Momentul de torsiune la pinion |1 |
(2.2.1.7)
9806.17 da/mm

2.2.2 Calculul distan(ei minime necesare ntre axe
In care:

O Iactorul de material (otel):

O Iactorul punctului de rostogolire:
O Iactorul lungimii minime de contact:
O Iactorul de suprasarcin exterioar: SM-motor
electric
O Iactorul dinamic:
O Iactorul de repartiie a sarcinii pe limea dintelui la solicitarea de
contact:
O rezistenta la oboseal la solicitarea de contact:
O Iactorul de sigurant la solicitarea de contact:
O Iactorul numrului de cicluri de Iunctionare:
O Iactorul de rugozitate:
O Iactorul raportului durittilor Ilancurilor dintilor:
|1 | (2.2.2.1)



(se alege din STAS 822)

2.2.3 . Calculul modulului minim

|1 | (2.2.3.1)

mm
Se adopta un modul standardizat conIorm STAS 822-61

Calculul numarului de dinti 1 ]

Calculul numrului de dinti la roata conductoare

(2.2.3.2)

Se adopt:
Calculul numrului de dinti la roata condus z
2

(2.2.3.3)
3.55 x 18 64
Se adopt:
Se recalculeaz raportul de transmitere |1 |
(2.2.3.3)


- 0.8
Distanta dintre axe |1 |
(2.2.3.4)

Calculul deplasrilor speciale de proIil |1 |

ConIorm indicatiilor ISOTC 60 pentru z
1
30 dinti avem

1-
deplasarea speciIic pe pinion
1
0.03 x (30 z
1)
(2.2.3.5)
0.03 x (30 - 18) 0.36

2
- deplasarea speciIic pe roata condus
2

s

1
(2.2.3.6)
unde
s
deplasarea

speciIica insumata
s

2
(z
1
z
2
)
(2.2.3.7)

Unghiul de angrenare:
(2.2.3.8)
~
u
r
arccos0.96
15 0.9631849 (radiani)
0.9631849
tg -
/ ~ ~ tg
0, 2916666

s (1864) - 0, 8986074

2
- 0, 8986074 0, 36 - 1.2586074

Ltimea danturii |1 |
(2.2.3.9)

Se adopt: pentru pinion
(2.2.3.10)

pentru roata condus
(2.2.3.11)


2.2.4 Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric cu dantur dreapt
evolventic

1. Diametrul de divizare al pinionului |1 |
(2.2.4.1)

2. Diametrul de divizare al rotii conduse |1 |
(2.2.4.2)

3. nltimea capului de reIerint al dintelui |1 |
(2.2.4.3)

coeIicientul capului de reIerint

4. nltimea piciorului de reIerint al dintelui |1 |
(2.2.4.4)

coeIicientul jocului de reIerint

5. nltimea de reIerint a dintelui |1 |
(2.2.4.5)


6. nltimea capului de divizare al dintelui |1 |
(2.2.4.6)

(2.2.4.7)
(1-1.2586074)x5 -1.293037 mm

7. nltimea piciorului de divizare al dintelui |1 |
(2.2.4.8)

(2.2.4.9)
(10,25 1.2586074)x5 12.543037 mm



8. nltimea dintelui |1 |
(2.2.4.10)
-1.29303712.543037

9. Diametrul cercului de baz la pinion |1 |
(2.2.4.11)

10.Diametrul cercului de baz la roata condus |1 |
(2.2.4.12)


11.Diametrul exterior al pinionului |1 |

(2.2.4.13)


12.Diametrul exterior al rotii conduse |1 |
(2.2.4.14)


13.Diametrul interior al pinionului |1 |
(2.2.4.15)


14.Diametrul interior al rotii conduse |1 |
(2.2.4.16)


15.Diametrul de rostogolire la pinion |1 |
(2.2.4.17)



16.Diametrul de rostogolire la roata condus |1 |
(2.2.4.18)


17.Coarda normal de reIerint a dintelui |1 |
(2.2.4.18)


18.Coarda constant normal a dintelui |1 |
(2.2.4.19)
unde sin2u0 2sin u
0
cos u
0

2 x 0.3x 0.95 0.57

(2.2.4.20)
2.8901541mm

19.Unghiul de presiune |1 |

(2.2.4.21)

~ u
L1
arccos 25 22 (2.2.4.22)
(2.2.4.23)

~ u
L2
arccos 11 59 (2.2.4.24)
20. umrul de dini pentru msurarea cotei peste dini X
L
|1 |
X
L1
(tg - 2x - ev u
0
) 0, 5 (2.2.4.25)
( 0,4663076- 2x 0.0149043) 0,5
5.73 x ( 0,4663076- 0.002193264- 0,0149043) 0,5 5.73 x 0,449210036 0,5 3
~ X
L1
3 ( se rotunjete la ciIra ntreag )
X
L2
( tg - 2x - ev u
0
) 0,5 (2.2.4.26)
( 0,1830088- 2x 0,0149043) 0,5
20.38 x ( 0,1830080 0,0124558- 0,0149043) 0,5 20.38 x 0,1805595 0,5 4.81

~ X
L2
5 (se rotunjete la ciIra ntreag )
21.Lungimea normal peste dini L
X
|1 |
L
X1
|a ( X
L1
- 0,5) 2x
1
x tg u
0
z
1
x ev u
0
| x m x cos u
0
(2.2.4.27)


|3, 14 (3- 0, 5) 2x 0,36x 0,363972 18 x 0, 0149043| x 5 x 0, 91
39, 393407 mm

L
X2
|a (XL2- 0, 5) 2x
2
x tg u
0
z
2
x ev u
0
| x m x cos u
0
(2.2.4.28)


|3, 14 (4- 0, 5) 2x (- 0, 9924438) x 0,363972 64 x 0, 0149043| x 5 x 0, 91
66.600024 mm
22. Gradul de acoperire al proIilului |1 |
(2.2.4.29)

3. BIBLIOGRAFIE


1. Antal Adalbert ndrumtor de lucrri de laborator. Mecanisme i organe de maini, Lito
IPC Cluj apoca,1992
2. Antal Adalbert, Pop D., Oltean Iacob - Reductoare - Editura LitograIic - Atelierul de
multiplicare al Universitaii Tehnice din Cluj apoca,1994 ;
3. Antal Adalbert, Ttaru Ovidiu Elemente privind proiectarea angrenajelor , Editura
- Cluj apoca ,1998;
4. Chisiu A, Matiesan Dorina, Mdrsan T., Pop D - Organe de masini, Editura Didactic si
Pedagogic , Bucuresti,1981
5. Crudu I., Palaghian I., Panuru D., SteInescu I.- Atlas~ Reductoare cu roi dinate,
Editura Didactic si Pedagogic , Bucuresi,1981.
6. Drghici I.- ndrumtor de proiectare n construcia de masini,Editura Tehnic, Bucuresti,
vol. III.,1986

7. Late Mihai-Tiberiu Organe de maini i transmisii mecanice, Editura Universitii

Transilvania, Braov,2005















Anexa 1 1 ]

Anexa 2 1]

Anexa 3 1 ]