4.

3 Diagrame de faze
sistem - un element, un compus chimic ori mai multe elemente
sau compuşi chimici care, în anumite condiţii de temperatură şi
presiune pot să reacţioneze între ei
un gaz
 un amestec de gaze
 gheaţa
 amestecul de gheaţă şi apă
 sistemele SiO2-MgO
 Fe-C
 Cu-Ni

Cu-Zn-Pb.
 4.3.1 Legea fazelor
se consideră un sistem din N componenţi cu F faze, se pot scrie N(F-1) relaţii
care să exprime starea de echilibru a sistemului.

Compoziţia unei faze se specifică prin concentraţiile a N-1 componenţi.

Pentru cele F faze vor exista F(N-1) parametri interni.

Dacă P numărul parametrilor externi, numărul gradelor de libertate sau

varianţa sistemului, V va fi
V  F ( N  1)  P  N ( F  1) V  N PF
Dacă parametrii care se modifică sunt temperatura şi presiunea (P=2)
V  N 2F
dacă şi presiunea este constantă V  N 1 F

Pentru sistemele binare (N=2): V  3 F

 Sisteme cu un component C
Presiune

OA – linia transformării Solid → Gaz;

. Lichid
B 
5  OB – linia transformării Lichid →Gaz;
2 . . 3  OC – linia transformării Solid → Lichid.
P2
. .
M . O
4  O (punctul triplu al diagramei) sunt în
Solid echilibru toate cele trei faze (solidă,
P1 .
1
Gaz lichidă şi gazoasă).

A
- transformări la presiune constantă:
- transformări la temperatură constantă:
T1
Temperatura

Legea fazelor într-un punct dintr-un anumit domeniu se scrie sub forma:
V=N+1–F
Varianţa în punctul M este: VM = 1 + 2 –1 = 2
Într-un punct C situat pe o linie de echilibru, varianţa este: VC = 1 + 2 – 2 = 1
În punctul triplu O, varianţa este VO = 1 + 2 – 3 = 0
 Feα (CVC)
Presiune

Lichid Feγ (CFC)

Fe  Fe  Fe  Feδ (CVC).
3
2

1 Gaz

Temperatura
4.4 Sisteme binare
 4.4.1Diagrame de echilibru cu componenţi total solubili
1500 linii de echilibru :
T, °C TNi
Lichid TNi M TCu - linia lichidus
1400
TNi N TCu - linia solidus
1 L+α
1300
M O N
domeniul soluţiei solide a = Ni(Cu) situat
1200 sub temperatura solidus (domeniu
2 α monofazic):
1100
TCu
V  N 1 F 2 11 2
=

Cu 20 m 40 n 60 80 Ni domeniul format din lichid şi soluţie

Ni, % solidă a, cuprins între liniile lichidus şi
solidus (domeniu bifazic):
V  N 1 F = 2 1 2  1
domeniul fazei lichide, situat deasupra
liniei lichidus (domeniu monofazic):
V  N 1 F = 2 11 2

OM ON ON  OM MN
%L  100 %   100 % L  %   100   100  100%
MN NM MN MN
recoacere de omogenizare
 Purificarea prin cristalizare fracţionată şi topire zonală
Material impur
a1’
b1 a2 a2’ L ichid
b2 a3 a3’
b3
T, °C Inductor pentru topire
L+α
Zonă cu impurităţi

Material purificat
α

a
A B, % B
 proprietăţi insensibile structural, care depind numai de temperatură, presiune şi
concentraţie (densitatea şi coeficientul de dilataţie);
 proprietăţi sensibile structural, care depind şi de neomogenitatea chimică, de
mărimea de grăunte, de forma grăunţilor (rezistenţa la rupere, limita de curgere).
 Apa sarata

Apa
Apa sarata şi sarata şi
gheaţă cristale
de sare

Temperatura eutectică

Amestec de gheaţă şi
cristale de sare

Apa
H2O sarata
% NaCl Apa sarata şi Apa sarata
şi cristale
gheaţă de sare

H2O % CaCl2
 solutie de acid acetic şi 16,6
apă
Temperatura, ºC

0
Acid acetic (solid)
şi solutie (lichidă)

-26,7
Gheaţă şi acid acetic solid

H2O 100
% CH3COOH
 4.4.2 Sisteme de aliaje binare cu reacţie eutectică
L racire
 S1  S 2
 TAETB - linia lichidus;

T, ºC  TACEDTB - linia solidus;

 CED - linia transformării eutectice;

CM, DM - linii solvus

E punct de transformare eutectică

B, %

T, ºC

B, %
 T, ºC
T, ºC

Sn, %

Sn, %
 L
1

 L re s t
o
T, C 2

E =  E + E

"  re s t "  re s t "  re s t

Sn, %

L
1

Cristalizare
primara
T, o C

E = E + E

Cristalizare
secundara
" rest " rest

Sn, %
 97,5  61,9
% Eutectic  100  45 %
97,5  19
61,9  19
%  Eutectic  100  55 %
97,5  19
T, o C o
T, C

B, %
B, %
Diagrame de echilibru cu reacţie peritectică
L  S1 racire
 S 2
=Pt
(Ag)
=A
g(Pt)
J punct de transformare peritectică.
HJB este linia transformărilor peritectice.

L++’ (reacţie cu surplus de )

L++L’ (reacţie cu surplus de lichid)
4.4.4 Diagrame de echilibru cu reacţie eutectoidă
4.4.5 Diagrame de echilibru cu reacţie monotectică
L1  L2 + S
4.4.6 Sisteme binare cu compuşi definiţi
 4.5 Diagrame de echilibru ale aliajelor ternare
%A+%B+%C=100%

Pa %A; Pb %B; Pc %C
P : 0,5%B, 1%C si 98,5%A
(Pa+Pb+Pc=h=100%
4.5.1 Diagrame ternare ai căror componenţi au solubilitate
totală în stare solidă
4.5.2 Diagrame ale sistemelor ternare ai căror
componenţi sunt insolubili în stare solidă
În cazul aliajelor Bi-Pb-Sn (Tf pentru Bi este 272°C, Tf
pentru Pb este 372 °C, Tf pentru Sn 232 °C)
temperatura eutecticului ternar T E = 95 °C.

TE = 65 °C aliaj Wood
(50% Bi, 26.7% Pb, 13.3% Sn, 10% Cd )
Aliaje de aur
Tip Aur, % Argint, % Cupru, % Culoare

91.6 8.4 - Galben

91.6 5.5 2.8 Galben
22 K
91.6 3.2 5.1 Galben intens
91.6 - 8.4 Roz/rosu

75.0 25.0 - Verd gălbui

75.0 16.0 9.0 Galben pal
18 K 75.0 12.5 12.5 Galben

75.0 9.0 16.0 Roz

75.0 4.5 20.5 Rosu, 5N
58.5 41.5 - Verde pal

14 K 58.5 30.0 11.5 Galben

58.5 9.0 Rosu

37.5 62.5 - Alb

37.5 55.0 7.5 Galben pal

37.5 42.5 20.0 Galben

9K
37.5 31.25 31.25 Galben intens
37.5 20.0 42.5 Roz

37.5 7.5 55.0 Roşu