Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2009
mun. Chişinău
■ după gama de frecvenţe
■ după semnalul de emisie
- pe unde medii(modul de Mhz)
(0,3 ÷ 3,0 lucru)
R
E R
E
Femisie = Frecepţie
Clasificarea staţiilor radio militare
■ după regimul de lucru
- simplex
- duplex
- semiduplex
Fe1 = Fr2
E+R Fr1 = Fe2 E+R
Fe1 Fr2
Fr1 Fe2
Fe1 ≠ Fr1 Fr1 ≠ Fe1
Clasificarea staţiilor radio militare
■ după regimul de lucru
- simplex
- duplex
- semiduplex
FFemisie ==
recepţie Frecepţie
Femisie
R
E R
E
Clasificarea staţiilor radio militare
Bruiaj
F = F1
Fe = Fr
F2
F3
F4
F5
F6
Clasificarea staţiilor radio militare
■ după modul de asigurare a legăturii
- pe frecvenţă fixă
- pe frecvenţă fixă adaptivă
- cu spectrul împrăştiat (salt de frecvenţă)
Oscilaţiile
Oscilaţiile
modulate
modulate înîn
frecvenţă
amplitudine
Oscilaţiile
modulate în
amplitudine
Clasificarea staţiilor radio militare
■ după semnalul de emisie (modul de lucru)
♦ telegrafice
- cu modulaţia
modulareaimpulsurilor
impulsurilorîn
înfrecvenţă
amplitudine
– FT
– AT
(telegraf
(telegraf
documentar)
auditiv)
- transmitere
cu modulaţiadeimpulsurilor
date în frecvenţă – FT (telegraf documentar)
- combinate
transmitere(telefon
de date– telegraf)
- combinate (telefon – telegraf)
Oscilaţiile de
înaltă frecvenţă
Oscilaţii cu
manipulaţie în
amplitudine
Oscilaţii cu
manipulaţie în
frecvenţă
Clasificarea staţiilor radio militare
■ după semnalul de emisie (modul de lucru)
♦ telegrafice
- cu manipulaţie de frecvenţă – FT (telegraf documentar)
Modulaţie
- transmiterefazică
de date şi fazică relativă
- combinate (telefon – telegraf)
Modulaţie
fazică
Modulaţie
Faza
fazică
oscilaţiilor generatorului de gamă se schimbă in dependenţă de valoarea
Impulsurilor
relativă de intrare: impuls cu curent sau impuls fără curent. În cazul dat faza
Impulsurilor cu curent este negativă, faza impulsurilor fără curent – pozitivă.
f
0,3 Khz 3,4 Khz Fe
Frecvenţa
purtătoare
Fe – 100% f
0,3 Khz 3,4 Khz
Fe + 0,3 Khz Fe + 3,4 Khz
Fe
f
0,3 Khz 3,4 Khz
Fe - 3,4 Khz Fe - 0,3 Khz
Frecvenţa
purtătoare
Fe – 3%
f
0,3 Khz 3,4 Khz Fe
Semnal de joasă BLU de BLU de
frecvenţă jos (LSB) sus (USB)
Modulaţia PCM (Pulse Code Modulation)
Modulaţia PCM asigură
În baza modulaţiei PCMostă conversie
divizareaanalog-
semnalului
numerică
electric al de bună
vocii calitate, fapt
în impulsuri ce a determinat larga
şi codarea
răspândire a acestui
amplitudinii principiu în
eşantioanelor diferite
astfel sisteme
obţinute de cu
(Fig.b)
comunicaţii.
combinaţii de impulsuri cu şi fără curent (combinaţii de
Dar modulaţia
„unu" şi „zero") PCM nu
numite cuvinte dese utilizează în sisteme
cod.
radio fiindcă, cereeşantion
Fiecare viteza de 64 apoi
este kbps.aproximat prin nivelul
Canalele
cel mai radio
apropiat pot asigura
(Fig.c). Cu cât pe unde de
numărul scurte banda
niveluri este de
frecvenţă
mai mare 3,1 kHz,eroarea
cu atât iar pe unde ultrascurte
introdusă maxim 20 este
prin aproximare kHz.
Ca
maiurmare
mică. Înviteza maximă
practică acceptată
se utilizează 256pedeunde scurte
niveluri este
care potde
3 kbps, iar
fi codate cupe unde ultrascurte
cuvinte de cod de 8de 20 kbps.cu sau fără
impulsuri
curent, denumite biţi (Fig.d).
Viteza de transmisie pentru semnalul de vorbire
standard PCM este de 8kHz x 8biţi = 64kbiţi/secundă (sunt
8000 de eşantioane pe secundă şi pentru fiecare se
transmit în linie 8 biţi).
La recepţie, succesiunea de cuvinte de cod este
interpretată cuvânt cu cuvânt. Pentru fiecare cuvânt de cod
se generează o treaptă de tensiune cu amplitudinea
corespunzătoare. Treptele astfel construite sunt alăturate
şi rezultă un semnal în trepte care, prin integrare, este
„nivelat", obţinându-se un semnal analogic apropiat de cel
generat de microfonul de la corespondent (Fig.e).
Conversia vorbirii utilizând modulaţia DELTA.
La intrarea comparatorului
Modulaţia DELTA a dat aparemai
cele un bune rezultate practice. Modulaţia DELTA se
Presupunem căi nivelul iniţial la ieşirea
impuls
bazează diferit de cele anterioare.
blocului deîn principal
refacere estepezero.
compararea semnalului analogic supus procesului de
digitizareComparatorul începe o nouă contorizare.
La cu semnalul
primul impulsrefăcut
de tact local
se facedinprima
succesiunea numerică generată anterior şi
Fiind primul impuls de zero el va genera o treaptă
transmisă la
comparaţie. Dincorespondent.
valoarea semnalului analogic
negativă, de valoarea treptei elementare, care se
(curba 1) Compararea
se scade valoarea se face prin diferenţă.
semnalului refăcut Din semnalul analogic sursă se scade
va scădea din nivelul la care s-a ajuns deja.
(curba
semnalul2). Se obţine(deoarece
refăcut o valoare pozitivă. În linia
in matematică
Semnalul în trepte refăcut rămâne, însă,diferenţa se notează cu litera grecească „∆
spre corespondent
= delta", se generează
acest procedeu deCa un impuls cu
conversie
superior semnalului analogic. urmare, laa primit numele de modulaţie DELTA). Dacă
curent (1 logic).
rezultatul Fiind primul impuls,
comparaţiei pozitivblocul va linia spre corespondent se generează un
următorul pas, rezultatul este
comparaţiei atunci
este din în
nou
genera o treaptă elementară.
impuls („1"
negativ; logic);undacă
se obţine rezultatul
nou impuls este(alnegativ
de zero doilea în linie se transmite o pauză („0" logic).
La al doilea impuls de tact se face a
impuls identic). Se generează o treaptă negativă
doua comparaţie. Se obţine o valoare pozitivă.
de valoarea dublului treptei
Numărul elementare. În
Blocului de refacerede vacomparaţii pe secundă
genera o treaptă de (viteza de eşantionare) sa fie cel puţin
continuare
egal cuegală procesul
dublul se desfăşoară similar.
valoare cufrecvenţei maxime
dublul treptei din spectrul semnalului de vorbire. În practică
elementare.
metodaLa a recepţie
La dattreilea
al
se foloseşte
rezultate
impuls
un blocpentru
acceptabile
se va adăuga
de
3 minim 16 kbps. La viteze mai mari calitatea
refacere identic ca cel de la transmitere. Acesta,
semnalului
trepte refăcut
elementare se îmbunătăţeşte.
şi aşa mai departe.
funcţionând după acelaşi principiu, va genera la
Procesul continuă similar până la al
ieşirea sa semnalul în trepte similar celui refăcut la
şaselea pas. În acest moment
De remarcat semnalul
că semnalul refăcutavând 16 kbps poate fi transmis pe canale
numeric
transmitere.
„prinde"
radio peCusemnalul
unde analogic, depăşindu-l.
ultrascurte. Se rezolvă La
astfel
ajutorul unui integrator semnalul în problema lucrului numeric în reţelele
următorul
mobile. pas rezultatul
Modulaţia deltacomparaţiei
este este negativ.
realizată în staţiile radio AN/PRC-138, AN/PRC-150,
trepte este „nivelat" rezultând semnalul analogic
În linie se generează impuls fără curent (0 logic).
PANTHER-2000
ce se aplică la casca H(V), RF-5200, etc..
receptorului.
Schema bloc a emiţătorului staţiei radio
cu modulaţie în amplitudine.
Amplificator Dispozitiv de
Modulator Amplificator
de frecvenţă acordare cu
de de putere
joasă antena
amplitudine (AP)
(AFJ) (DAA)
Antena
Transformarea
Dispozitivul de acordare (cuplare) a antenei semnalelor
Microfonul. Oscilator Acordarea
Amplificatorul de putere de înaltă frecvenţă a
circuitului antenei cu circuitul
Transformă vibraţiile amplificatorului
Amplificarea puterii semnalelor Acordareaîn unde
de putere pentru emiţătorului
asigurarea
Modulatorul de înaltă
sonore în curenţi electrici. de amplitudine radierii
radio până la nivelulputerii maxime a semnalelor
stabilit antenei
electromagnetice (unde
Suprapunerea semnalelor frecvenţă. emiţătorului. radio).
Amplificatorul de frecvenţă joasă (ATFJ) pentru regimul de lucru a
de frecvenţă joasă asupra emiţătorului radio.
Amplificarea puterii
Oscilator (tensiunii)
de înaltă semnalelor
frecvenţă
curenţilor de înaltă Instalarea
electrice (excitator
până la nivelul necesar
de gamă) pentru
frecvenţă.
funcţionarea
Formareamodulatorului de amplitudine.
curenţilor (semnalelor) frecvenţei
cu frecvenţă de lucru a
emiţătorului radio.
Schema bloc a emiţătorului staţiei radio
cu modulaţie în frecvenţă.
Amplificator Dispozitiv de
Modulator Amplificator
de frecvenţă acordare cu
de de putere
joasă antena
amplitudine (AP)
(AFJ) (DAA)
Limitator de Oscilator
amplitudine Acordarea
de înaltă
şi element antenei
frecvenţă.
reactiv.
Instalarea
frecvenţei
Schema-bloc emiţătorului staţiei radio Antena
Limitator DAA
Element
de
reactiv
amplitudă
Amplifi- MF Amplif-
Excitator Circuit Circuit Preampli- Filtru
cator de icator de
TG de gamă anodic al AP EG anodic al ficator trece-bandă
frecvenţă putere
auditiv (EG) EG AP EG de putere selectiv
joasă (AP) Acordarea
MA antenei
Instalarea
frecvenţei Modulator
MA MF
de
Microfonul – transformarea vibraţiilor sonore în semnale electrice. amplitudă
ATFJ (amplificatorul de frecvenţă joasă) – amplificarea tensiunii TG
semnalelor electrice până la nivelul necesar pentru modularea oscilaţiilor auditiv
de înaltă frecvenţă.
Limitatorul de amplitudine – limitarea amplitudinei semnalelor de Cheie TG
frecvenţă joasă.
Elementul reactiv – schimbarea frecvenţei oscilaţiilor de frecvenţă
înaltă după algoritmul schimbării amplitudinei semnalului de frecvenţă
joasă – modulaţia în frecvenţă. Reprezintă un condensator, conectat în Circuitul anodic al AP EG – înăbuşirea oscilaţiilor parazitare.
circuitul generatorului EG, capacitatea căruia se schimbă în dependenţă Preamplificatorul de putere – amplificarea puterii oscilaţiilor
de mărimea tensiunii aplicate (varicap). până la nivelul necesar pentru funcţionarea stabilă a amplificatorului
Modulatorul de amplitudine – pentru suprapunerea semnalului de de putere.
joasă frecvenţă peste oscilaţiile de înaltă frecvenţă – modulaţia în AP (amplificatorul de putere) – amplificarea puterii oscilaţiilor
amplitudine. până la nivelul stabilit de datelor tehnice al emiţătorului radio.
EG (oscilator de înaltă frecvenţă (excitator de gamă)) – formarea Filtru trece-bandă selectiv – înăbuşirea semnalelor parazitare pe
oscilaţiilor (semnalelor) cu frecvenţă de lucru a emiţătorului staţiei radio. frecvenţele secundare.
Circuit anodic al EG – selectarea semnalelor cu frecvenţă de lucru şi DAA (dispozitivul de cuplare (acordare) a antenei) – acordarea
înăbuşirea armonicilor lor. antenei pentru asigurarea transmiterii puterii maxime a semnalelor
AP EG (amplificatorul de putere al oscilator de înaltă frecvenţă) – emiţătorului.
amplificarea semnalelor formate de oscilatorul de înaltă frecvenţă până la Antena – transformarea semnalelor emiţătorului în unde
nivelul necesar pentru funcţionarea stabilă ale preamplificatorului şi electromagnetice (unde radio).
amplificatorului de putere.
Schema bloc a receptorului staţiei radio
Fj = Fs – Fg sau Fi = Fg - Fs
Limitator
Discriminator
de
de frecvenţă Fi1 = Fg - Fs
amplitudine DAA
Fi2 = Fg2 - Fi1 (Fi1 = Fs - Fg)
Etaj de Filtre de Fi1 Etaj de Fs Circuit Fs
Atenuator AFI-2 Circuit
amestec selecţie AFI-1 amestec AFÎ de
de zgomot cu FSC anodic Acordarea
(mixer) 2 concentrată (mixer) I întrare
antenei
FJ = 0.3 ÷ 3.4 Khz
Detector de
Fg 2 Fg1
AFJ amplitudine Oscilator de Oscilator de Instalarea
înaltă frecvenţă înaltă frecvenţă frecvenţei
(heterodina 2) (heterodina 1)
Difuzor
Acordarea
antenei
Oscilator
de înaltă Instalarea
frecvenţă. frecvenţei
Emisie
Amplificator Amplificator Circuit
de joasă Etaj de înaltă oscilator
Detector de amestec
frecvenţă frecvenţă de intrare
(AFJ) (AFÎ) (DAA)
Recepţie
Recepţie
Emisie Oscilator
de înaltă
frecvenţă
(heterodină).
Acordarea
antenei
Instalarea
frecvenţei
R-111 Staţiile radio militare
MCS
MCS
MCSR-145
BMP-1kş
R-142n
R-123
R-130
R-111 BM
Staţiile radio militare
P-174,
Acumulatori
AB-1-P/30
R-105m
P-175
R-158
TA-57
P-193 + TK-2
Staţiile radio militare
Motorola GP-300
AN/PRC-127A
AN/PRC-138
Mulţumesc
pentru
atenţie