Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Facultatea de Construcii Civile, Industriale i Agricole

ACUSTICA CLADIRILOR

REFERAT-PANOURI FONOIZOLANTE

MASTER I.C., an II, gr.1

IONITA VALENTIN

An universitar 2013-2014

Panouri fonoizolante pentru zgomotul urban

Problema protectiei populatiei impotriva zgomotului se afla, la nivel European, in atentia

autoritatilor. Cea mai eficienta masura adoptata este aceea de a amplasa bariere de zgomot in zonele
intens poluate fonic.
Prin aderarea la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa-si alinieze legislatia in domeniu, si
un capitol important in aceasta directie il reprezinta intocmirea hartilor de zgomot. Urmeaza sa fie
identificate zonele ce au nevoie de protectie fonica si apoi sa fie adoptate unele masuri pentru
diminuarea zgomotului in zonele respective.
Peste 60% din populatia urbana este afectata de zgomot, din cauza traficului rutier intens.
Potrivit unui studiu realizat de Enviro Consult, Galaiul se afla pe locul cinci pe ara n ceea ce
privete poluarea fonica, 55% din populaie fiind afectat.

Fig. 1. Hart zgomotul trafic rutier pe timp de zi n Municipiul Galai

Fig. 2 Hart zgomot trafic rutier pe timp de noapte n Municipiul Galai

Surse de zgomot:
1. Zgomotul produs de mijloacele de transport rutier-Zgomotul emis de vehiculele
rutiere are un spectru de frecventa foarte larg, el fiind centrat ntre 500 Hz si 1000 Hz.

Nivelul puterii acustice a unui vehicul variaza de o maniera complexa n functie de parametrii
de constructie (conceptie, fabricatie, ntretinere). n timp ce motoarele actuale sunt tot mai
performante pe plan energetic ,vehiculele cu gaz natural si cele electrice sunt mult mai
silentioase. n hartile de zgomot realizate de Primaria Galati se pot observa arterele intens
circulate unde nivelul zgomotului este depasit ( Fig. 1 , Fig. 2 ).
2. Zgomotul provenit de la mijloacele de transport feroviar si tramvaie-n domeniul
transportului feroviar poluarea sonora provine din:
activitatea propriu-zisa de transport feroviar (prin zgomotul produs de circulatia
vagoanelor si a locomotivelor si de semnalizarea acustica);
activitatea din depourile de locomotive;
activitatea din statiile de cale ferata.
Trenul este o structura care emite o gama foarte variata de zgomote si vibratii, ce au la
baza fenomene de natura mecanica si electromecanica.
Au fost identificate urmatoarele surse:
zgomotul determinat de circulatia vagoanelor, care apare ca rezultat al vibratiilor si al
socurilor diferitelor parti componente ale vagoanelor( nivelul zgomotului poate atinge 125130 dB(A) cel mai intens fiind cel provocat de lovirea rotilor de neuniformitatile liniei.Acest
tip de zgomot se propaga la distante mari de axa caii ferate.
zgomotul locomotivelor - apare si el n timpul deplasarii trenurilor, nivelul acustic
crescnd cu 6-7 dB(A) ;
zgomotul statiilor de cale ferata, care este influentat de volumul traficului, de gradul
de dotare tehnica si de puterea mijloacelor de tractiune aflate n functiune n statiile de cale
ferata si n triaje(zgomot nregistrat la distanta de 100 m fata de axa caii ferate este n medie
de 65-75 dB(A), putnd atinge nsa si 90 dB n cele mai aglomerate zone ale statiei).
semnalele acustice din statiile de cale ferata .Factorii care influenteaza zgomotul de
la traficul feroviar includ proiectarea, calitatea si mentenanta liniilor si a materialului rulant,
ecranarile de zgomot si structurile feroviare.
3.Zgomotul provenit de la traficul aerian- n ultimele decenii, datorita globalizarii, a
crescut interesul fata de transportul aerian. n ultimii ani, din punctul de vedere al protectiei
mediului, cerintele fata de aeronave au fost nnasprite si datorita necesitatii reducerii poluarii
fonice. n ultimii 30 de ani emisia de zgomot a aeronavelor a scazut cu cca. 10-15 dB.Pentru
evitarea poluarii fonice si protejarea populatiei se impune schimbarea rutelor aeronavelor
deasupra zonelor nepopulate.
4. Zgomotul provenit din activitati urbane-Pe lnga zgomotul generat de trafic, se
adauga si zgomotul din piete, locuri de joaca ( tipetele copiilor pot atinge si 80 dB), terenurile
sportive, artificiile, discotecile si cluburile,terasele, terenurile sportive si stadioanele (zgomotul poate
atinge 100 dB), animalele comunitare care tulbura linittea, n special noaptea, ateliere si service-uri
auto.
5.Zgomotul provenit din industrie-Nivelul zgomotului de pe platforma combinatului
poate atinge 80 dB n cele mai multe zone, iar noaptea poate ajunge pna la 75 dB. Zgomotul provine
de la otelarii, turnatorii, exhaustoare, ventilatoarele industriale si instalatiile care elibereaza aburul n
atmosfera.
Influenta poluarii fonice asupra populatiei
Efectul , nedorit,cel mai obisnuit asupra omului este stimularea reactiei de disconfort.
Problemele de sanatate cauzate de zgomot includ: dificultati n comunicare si concentrare,stres si
irascibilitate, tulburari ale somnului,probleme cardiovasculare, efecte negative asupra sistemului
endocrin, asupra performantei, productivitatii si comportamentului social. Efectele cele mai importante
ale zgomotelor asupra organismului uman sunt: oboseala auditiva, traumatismul sonor, surditatea
profesionala, tulburari de vedere, tulburari ale sistemului respirator si ale aparatului circulator. n
dormitor ar trebui pastrate urmatoarele limite ale zgomotului: 8h 30dB si nivelul maxim sa nu
depaseasca 45dB.

Pentru a diminua zgomotul, se interpune un obstacol intre sursa si receptor, care prin
absorbtie, reflexie, difractie reduce nivelul zgomotului ajuns la receptor. Zgomotul din trafic se
diminueaza prin montarea unor astfel de obstacole denumite in general bariere de zgomot.
Trebuie realizat un studiu de impact asupra zonei respective pentru constatarea riscului la care
este expusa populatia din acel mediu, pentru a lua masurile necesare optime de protejare impotriva
zgomotelor si a vibratiilor. Astfel, dupa identificarea sursei de zgomot, a zonei sensibile ce este
periclitata (asezare umana si nu numai) si a nivelului poluarii fonice la care este expusa zona, se are in
vedere montarea panourilor fonoabsorbante si fonoizolante.
Panourile fonoizolante sunt proiectate in functie de locatia de amplasare, pentru ca ele ating
performante diferite care depind de conditiile de trafic si de amplasament. Totusi, exista un model de
referinta, iar daca necesitatile amplasamentului o solicita, proiectantul va modifica anumite elemente
(grosimea si compozitia straturilor), astfel incat sa obtina performantele maxime. Pentru amplasarea
unui panou fonoabsorbant se face mai intai un studiu de fezabilitate, dupa care proiectantii adapteaza
panourile in functie de cerinte.
In tarile care deja au experienta in combaterea poluarii fonice, bariere fonice se pot regasi atat
in orase, delimitand spatiul destinat traficului pe trotuare, respectiv cladirile situate paralel cu soselele,
sau delimitand parcurile industriale. Se intampla destul de des ca anumite locatii, cum ar fi discotecile
si stadioanele, sa fie obligate sa izoleze fonic aria in care sunt amplasate, aceasta fiind practic o
conditie pentru obtinerea autorizatiilor de functionare.
Gradinitele, scolile, spitalele si parcurile au intotdeauna prioritate in procesul de protectie fonica. In
ceea ce priveste zonele traversate de autostrazi si cai ferate unde poluarea fonica poate atinge cote
extrem de mari, rar intalnim localitati care sa nu fie protejate fonic impotriva zgomotului intens produs
de traficul rutier si feroviar.
Panourile fonoizolante ajuta la reducerea zgomotului cu 5 12 dB (A) si numai in mod exceptional se
poate ajunge la 25 dB (A). In Romania, nivelul de zgomot admisibil este de 50 dB (A) la 2 m de
peretele exterior, dar exista zone mici in care se accepta pana la 90 dB (A), intr-o astfel de categorie
aflandu-se pasajele cu o lungime mai mare de 200 m. "In cazul zonelor feroviare, limita admisibila a
nivelului de zgomot echivalent este de 70 dB.
Performantele panourilor fonoabsorbante :
Performanta unui panou fonoabsorbant (fonoizolant) este data in buna masura de grosimea si
de tipul de material folosit, de asemenea, inaltimea panoului este importanta.

Barierele sonore trebuie instalate cat mai aproape de sursa sau de receptor. Barierele de pe
marginea drumului trebuie sa fie continue si sa se intinda pe distante mari pentru a fi eficiente. Ideal ar
fi ca barierele fonice sa fie cat mai inalte, in orice caz, mai inalte decat un gard obisnuit. Insa, in cazul
in care acest lucru nu este posibil, barierele joase pot fi eficiente pe drumuri inaltate si pe pasarele
Drumul drept al zgomotului intre sursa si receptor este intrerupt de bariera. In functie de tipul
de material si de suprafata acesteia, o parte din energia zgomotului original este reflectata si disipata
inspre sursa. Zgomotul nu se transmite neaparat direct. O unda cu directia spre marginea superioara a
barierei este transmisa prin difractie catre receptor.
Acum are loc si o pierdere de energie a zgomotului, iar zgomotul va fi transmis totusi spre
receptor cu aceasta pierdere din energia acustica initiala (o parte va fi redirectionata si convertita in
caldura).
Ideal este ca de la nivel de proiect sa se acorde importanta tuturor aspectelor si anume: gradul
de izolare fonica, durabilitatea materialului in timp si la impact, transparenta, necesitatile de intretinere
si, nu in ultimul rand, impactul estetic.
Panourile fonoabsorbante din otel sau aluminiu
Panourile fonoabsorbante sunt realizate din otel, aluminiu, beton, beton armat, beton cu fibra
de lemn, PVC, tabla zincata, tabla galvanizata (ceramic sau emailata), lemn acoperit cu straturi de
metal galvanizat, caramida, plastic. "Panourile fonoabsorbante din aluminiu sau otel prezinta o buna
rezistenta si stabilitate in timp, atat la depozitare, cat si in exploatare. Rezistenta mecanica este de 250
kg/mp, iar proprietatile de izolare fonica, Rw > 38 dB (Rw indicele de reducere a zgomotului)
corespund standardelor ISO 140, ISO 717. Panourile noastre sunt confectionate din doua foi de otel
care au intre ele un strat de vata minerala. Fonoabsorbantul (vata minerala) are dimensiuni de
2950/480/40 mm, densitate de 100kg/mc asezat in interiorul panoului format din cele doua foi. Insa
panourile fonoabsorbante din otel sau aluminiu mai pot avea si alte calitati in afara de capacitatea
fonoizolanta. Pe langa gradul mare de izolatie fonica pe care il ofera, panoul mai are o serie de
calitati: nu permite extinderea focului, este estetic si durabil, ofera posibilitatea de a integra diverse
tipuri de panouri transparente, este rezistent la factorii meteo agresivi si este simplu de montat si de
intretinut. Panoul este realizat dintr-o caseta de aluminiu sau otel vopsit in camp electrostatic ce da
rezistenta impotriva conditiilor atmosferice si a razelor ultraviolete. In interior prezinta un strat
absorbant fonic din vata minerala bazaltica cu o grosime de 60 mm si cu densitate standard de 100
kg/m, protejat de un strat impermeabil.
Panourile fonoabsorbante din material plastic
Bariere fonice eficiente sunt si panourile din material plastic, fie din PMMA (polimetacrilat
de metil sau plexiglas, asa cum este generic denumit), fie din policarbonat compact. Panourile
fonoabsorbante, pe langa buna izolare fonica, au o rezistenta mare la impact (extrem de importanta in
cazul delimitarii cailor de acces rutier si feroviar), nu necesita intretinere, iar in caz de incendii nu
permit propagarea focului si au proprietati ignifuge, sunt foarte usoare, de aceea pot fi pozitionate pe
poduri si pasarele, sunt disponibile ca design in foarte multe variante transparente sau nu, intr-o
coloristica si structura variata si au un impact vizual placut. Un foarte mare avantaj al barierelor fonice
din blocuri din material plastic este sistemul de protectie . Dupa cum stim, aceasta poate deveni o mare
problema, mai ales in mediul urban, datorita care inteleg sa isi exprime imaginatia distrugand din
punct de vedere estetic peretii de izolare fonica. De asemenea, materialul este termoformabil iar
aceasta caracteristica ii asigura proprietati aerodinamice optice si astfel panourile nu au numai rol de
bariera fonica, dar si rol de protectie impotriva vantului.
Panourile fonoabsorbante din plastic rezista foarte bine la conditiile atmosferice extreme, atat
la temperaturi foarte scazute, cat si la temperaturi foarte ridicate, fara a se deteriora.

Transparenta este un atu extrem de important al barierelor fonice din material plastic. Nu
creeaza umbra, avand transmisie luminoasa de aproape 100%, neinterferand practic cu vizibilitatea
conducatorilor auto pe strazi, sosele si autostrazi.
Rezistenta la impact este de asemenea o caracteristica extrem de importanta. In caz de impact
(coliziunea unui autovehicul cu peretele fono-protector) nici un fragment periculos nu se va desprinde
din panou. Astfel, atat conducatorii auto, cat si eventualii pasageri sau pietoni sunt protejati.
Constructia unor pasaje subterane sau supraterane in orase, cum este cazul pasajului de la
Basarab si constructia de autostrazi, face necesara utilizarea unor panouri fonoabsorbante pentru
protejarea populatiei.

Concluzii
Desi zgomotul este considerat un factor de stres, de disconfort, sunt luate puine
masuri pentru reducerea acestuia, sau chiar deloc, datorita incontienei populaiei. Zgomotul
a devenit parte componenta n vieile noastre i, din nefericire, nu realizam efectele negative
ale acestuia asupra organismului i sanataii noastre.
De cele mai multe ori metodele de reducere sunt mai puin costisitoare dect se
presupune. De exemplu, preul panourilor fonoabsorbante nu depaete preul panourilor de
siguran montate pe marginile drumurilor, care nu au proprietate fonoabsorbanta. Panourile
se pot amplasa n zona garii, pentru protecia locatarilor din apropiere, pe centura n mod
special, pentru ca limita de viteza este ridicata i viteza vehiculelor este direct proporionala
cu zgomotul produs, dar i pe strazi.
n ceea ce privete protecia mediului, cea mai avantajoasa i mai puin costisitoare
metoda de micorare a impactului negativ al zgomotului, este aceea de plantare de copaci i
de ntreinere a spaiilor verzi. Acest metoda are beneficii pe termen lung, fiind o metoda de
curare a aerului, copacii prelund din dioxidul de carbon din atmosfera, dar are i un impact
psihologic pozitiv asupra populaiei.
Putem diminua zgomotul i prin folosirea unor mijloace de transport mai puin zgomotoase, cum ar fi
bicicleta, care este i un mijloc de transport ecologic.
O alta metoda de reducere care ar trebui aplicata foarte des se bazeaza pe principiul poluatorul
platete, i anume amendarea oferilor zgomotoi.

Bibliografie
http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galatenii_sufera_din_cauza_galagiei_0_500950364.
html#
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sunet
POLUAREA FONICA, Lector dr. Mariana Albulescu, Universitatea de Vest Timisoara,
Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
POLUAREA FONICA,Lagardini BALAI_A, Lucrarile Simpozionului, Saptamna
europeana pentru securitate si sanatate n munca, Sovata, 16-18 octombrie 2005
N. Enescu, I. Magheti, M. Srbu Acustica Tehnica, Editura ICPE, 1998
http://www.agir.ro/buletine/303.pdf , Zgomotul - efect nociv. Oboseala auditiva.
Exemplu de caz, stef lucr. Dr. ing. Rodica T. Munteanu, Universitatea Transilvania din
Brasov
http://www.isover.ro/confort-acustic/expunerea-la-zgomot-192.html
Poluarea sonora n Municipiul Iasi, factori de disconfort _i risc pentru sanatatea
populatiei expuse, Conducator stiin_ific PROF. DR. VIORICA GAVAT, Doctorand BIOING.
DRUG GABRIEL Universitatea de Medicina si Farmacie, Gr. T. Popa, Ia_i
PLANUL DE ACTIUNE pentru Reducerea Nivelului Zgomotului Ambiental in
Municipiul Galati 2008 2012
http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=67&tabid=157
Manual de utilizare Analizor sonometru Brel & Kjr tip 2250
http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=201
PLANUL DE ACTIUNE pentru Reducerea Nivelului Zgomotului Ambiental in
Municipiul Galati 2008 2012
http://www.pecoror.ro/produse/panouri-fonoabsorbante/?pid=111
http://www.cnadnr.ro/docs/proceduri_derulare/Anexa%202%20partea%203%20panouri
%20fonoabsorbante.pdf , Caiet de Sarcini
http://www.ecomagazin.ro/poluare-fonica-de-la-combinatul-siderurgic/
http://arpmbuc.anpm.ro/files/APM%20BUCURESTI/Rapoarte%20anuale/ANUAR2008.
pdf
http://www.zgomot.ro/produse/Sonometre/3
http://www.pmb.ro/harti/harta_zgomot/docs/strategia_de_zgomot_ambiental.pdf
http://www.ecomagazin.ro/autoritatile-nu-pleaca-urechea-la-poluarea-fonica/
http://www.scribd.com/doc/91253859/63800586-COMBATEREAVIBRA%
C5%A2IILOR-Sl-ZGOMOTELOR
REZUMAT al planului de actiune pentru prevenirea si reducerea zgomotului ambiant
in municipiul Cluj-Napoca,
http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/planul%20de%20zgomot/rezumat%20plan%
20de%20actiune%20(era%20pe%20site,%20l-am%20scos).pdf
Ecotehnologii,Prof. Univ. Dr. Sanda VISAN, Prof. Univ. Dr. Anca ANGELESCU,
Conf. Univ. Dr. Virginia CIUBOTARU,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=59&idb=