MANAGEMENTUL SI

REDUCEREA ZGOMOTULUI
INTR-UN ORAS CU PESTE
200.000 MII DE LOCUITORI
STUDIU DE CAZ MUNICIPIUL
PLOIESTI
 Poluarea fonică (sonoră) reprezintă o
componentă importantă a poluării
mediului înconjurător prin caracterul
nociv şi prin prezenţa sa în toate
compartimentele vieţii moderne.
În România există o tendinţă, care de altfel se
manifestă şi pe plan mondial, de creştere a
nivelului de zgomot şi de producere a
vibraţiilor, ale căror surse apar odată cu
dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramurilor
economiei şi transportului.
Nivelul de zgomot se menţine ridicat în
zonele urbane, îndeosebi datorită
traficului rutier. Existenţa sa pune
probleme de adaptare, sănătate, poluare.
Municipiul Ploieşti şi-a mărit substanţial parcul
auto, a devenit un mai puternic centru comercial,
cu trafic bogat, şi-a restructurat economia, astfel
încât problema poluării sonore este de mare
actualitate aceasta impunand un plan de actiune
pentru reducerea poluari fonice.
Poluarea fonică. Impactul poluării
fonice asupra activităţii omului
Zgomotul are asupra organismului uman o serie
de efecte patologice. Numeroase observaţii
clinice i-au determinat pe specialişti să afirme
că există o “boală a zgomotului”. Zgomotul
influenţează negativ sănătatea omului,
afectând în primul rând sistemele nervos şi
auditiv.
 Zgomotul acţionează asupra
întregului organism, deoarece prin
intermediul senzaţiei auditive catre
sistemul nervos central, influenţează
organe importante.
Nivelele de zgomot s-au limitat în toate ţările,
prin standarde, pe tipuri de activităţi.
În România, sunt încă valabile STAS 10009 – 88
pentru zgomote din trafic, STAS 6161.3 – 82
pentru zgomotele exterioare clădirilor .
Surse majore de poluare sonoră
.
Sursele de poluare sonora pot fi:
 circulaţia sau transporturile;
 activitǎţile industriale;
 activitatea din construcţii şi construcţiile – montaj;
 terenurile sportive şi stadioanele (zgomotele provenite de la
acestea fiind de multe ori de peste 100dB ) ;
 animalele (câinii, pisicile, păsările) pot tulbura liniştea, mai
ales în timpul nopţii.
 Măsurarea nivelului de poluare
fonică
Măsurarea caracteristicilor fizice ale zgomotului generat de
diferite maşini şi agregate are mai multe obiective:
 Verificarea faptului că zgomotul generat de sursă este conform
normelor;
 Compararea zgomotului emis de maşini cu aceleaşi
caracteristici;
 Compararea zgomotului emis de maşini diferite;
 Determinarea zgomotului perceput de la o oarecare distanţă.
 LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ŞI
NAŢIONALĂ PRIVIND NIVELUL
POLUĂRI FONICE

STANDARDE APLICATE ÎN ROMÂNIA:

 STAS 10009 – 88 Acustică urbană. Limite

admisibile ale nivelului de zgomot
• STAS 6156 – 86 Protecţie împotriva zgomotului
în construcţii civile şi social culturale
 ANALIZA POLUĂRI FONICE ÎN
MUNICIPIUL PLOIEŞTI

Localizare -Municipiul Ploiesti

• Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, este situat la 60 km

de Bucuresti, pe coordonatele geografice de exceptie, aria sa fiind
strabatuta de meridianul de 26 grade, ce imparte continentul european in
aproximativ doua parti egale, iar partea de nord intanzandu-se pana
aproape de paralela de 45 de grade, elemente ce determina aspectul
temperat-continental al climei.
 Din analiza rezultatelor obtinute se
observa faptul ca exista un numar de
14500 persoane expuse la nivel de
zgomot peste limita de 70 dB pentru
indicatorul Lzsn respectiv 13800
persoane expuse la nivel de peste 60 dB
pentru indicatorul Lnoapte.
In ceea ce priveste tinta de atins pentru valorile
maxime permise pentru 2012 se observa ca
exista un numar de 2100 persoane expuse la
nivel de zgomot peste nivelul de 65dB
MĂSURI ŞI METODE DE PREVENIRE
ŞI REDUCERE A POLUĂRII SONORE
ŞI VIBRAŢIILOR

Combaterea zgomotului este o problemă de

sistem de muncă. În acest caz, prin sistem
înţelegem ansamblul format de sursa de
zgomot, mediu (calea de propagare) a
energiei acustice şi receptorul.
Combaterea zgomotului nu este un
termen sinonim cu reducerea
zgomotului
Măsurile pentru reducerea poluării fonice
necesită investiţii, noi materiale, noi tehnici în
construcţiile civile, industriale, în construcţia
de maşini, regândirea unor procedee, instalaţii,
mijloace şi sisteme de trafic şi nu, în ultimul
rând, un comportament civilizat al oamenilor
între ei.
Zgomotul produs de autovehicule se
poate reduce prin:

 limitarea vitezei de circulaţie (se poate reduce

cu cca 4  5 dB);
 interzicerea circulaţiei pe anumite trasee ori la
anumite ore, mai ales a maşinilor grele.
 Prevenirea ori reducerea zgomotului produs
de avioane, care nu au caracter general, se
realizează prin:
 restricţii orare, în special interdicţia de zbor în
timpul nopţii;
 stabilirea de itinerarii, altitudini de nivel şi de
proceduri de zbor;
 respectarea regulilor de urbanism, care permit
evitarea construirii în apropiere a aeroporturilor.
 Prevenirea zgomotelor produse de
transporturile feroviare o constituie
acţiunea asupra sursei de producere prin:

 stabilirea unor norme de construcţie stricte;

 măsuri de izolare a construcţiilor riverane
traficului feroviar.
 Prevenirea ori reducerea zgomotului
datorat industriei, şantierelor, discotecilor
ori restaurantelor, activităţilor casnice etc
se poate face prin:

măsuri tehnice moderne, care vizează direct

sursa generatoare de zgomot, în sensul
reducerii zgomotului la niveluri normale,
acceptabile pentru organism, prin
insonorizarea surselor de zgomot cu ecrane şi
carcase fonoabsorbante sau fonoizolante.
 Pentru reducerea zgomotelor se
utilizează procedee sau tehnici
specifice sursei de zgomot.

Traficul rutier este principala componentă a

zgomotului din oraşe. Pe parcursul unei zile se
înregistrează trei maxime ale nivelului de
zgomot, la orele 6-7, 12 şi 18-19.
Traficul feroviar produce zgomote
de 110 – 115 dB, la viteze de 110 –
120 km/h. Pentru reducerea
zgomotelor trebuie atât modificări
constructive, cât şi de organizare a
traficului.
Traficul aerian produce zgomote de la motoare,
elice, mişcarea aerului.
 Zgomotul urban apare nu numai prin
trafic, dar şi din aparatele electrocasnice,
activităţile şi comportamentul oamenilor.

În birouri se reduc zgomotele prin: - izolare

fonică de la uşi, ferestre, tavan, pereţii laterali,
folosind polistiren expandat, vată de sticlă,
pâslă, geamuri duble, tavan aparent din mase
plastice, beton autoclavizat la pereţi,
membrane flexibile etc.
 Planuri de acţiune pentru
municipiul PLOIEŞTI
Reducerea traficului de vehicule grele in zona centrala a
orasului. Se propune ca traficul autovehiculelor cu masa de
peste 3,5 t sa fie interzis pe toata durata zilei. Aceasta masura
este deja prevazuta in Hotararea nr.34 a Consiliului Local
Ploiesti, adoptata in februarie 2006.
• Reducerea traficului de vehicule grele pe toata suprafata
orasului pe timpul noptii. Se propune ca traficul
autovehiculelor cu masa de peste 3,5 t sa fie interzis pe
durata noptii (intre orele 23:00 – 07:00).
 Traficul de vehicule grele (cu masa >
3,5t) care deserveste Rafinariile Vega,
Astra si Teleajen sa nu mai treaca prin
zona rezidentiala (prin apropierea
locuintelor) ci sa fie deviat spre limita
exterioara a orasului.
Traficul de vehicule grele care deserveste
unitatile industriale mari (Rafinariile Vega,
Astra, Teleajen) produce expunere
considerabila la zgomot.
 Plan actiune strapungere in zona
strazilor Rudului – Libertatii: Se
propun urmatoarele modificari:
Realizarea strapungerii in prelungirea strazilor Rudului
– Libertatii va avea ca efect directionarea traficului
greu pe acest traseu care in prezent se desfasoara prin
zona rezidentiala delimitata de strazile Sondelor,
Vornicei, Domnisori. Astfel se propune ca traficul
autovehiculelor cu masa de peste 3,5 t sa fie interzis
pe toata durata zilei pe aceste trasee si obligarea lui
pe traseul strapungerii.
Plan actiune strapungere in zona Dambului:
Se propun urmatoarele modificari:

Realizarea strapungerii in zona Dambului prin

prelungirea strazilor Garlei cu Valeni va avea
ca efect directionarea traficului greu pe acest
traseu care in prezent se desfasoara prin zona
rezidentiala pe strazile Transilvaniei,
Calomfirescu, DN1B, Romana.
 Strategii pe termen lung
 In zonele unde au fost evidentiate depasiri se recomanda
monitorizarea permanenta/ semipermanenta a zgomotului;
 includerea unui studiu de zgomot la fiecare proiect de investitii,
infrastructura ce se va desfasura in viitor care sa permita evaluarea
impactului expunerii la zgomot al viitoarei investitii;
 colaborarea cu toate autoritatile si institutiile interesate si
responsabile pentru gasirea de solutii de reducere a zgomotului.
 CONCLUZII FINALE

• În Europa, zgomotul este o problemă importantă

care afectează sănătatea umană şi calitatea vieţii în
proporţie de 25% din totalul poluării existente. Ea duce
la creşterea stres-ului, modifică dinamica somnului şi
creşte probabilitatea apariţiei afecţiunilor cardiace.
• În mare parte, problema este generată de activitatea
de transport şi de construcţii.
 Mii de ploieşteni sunt supuşi, zilnic, unui
nivel de zgomot peste limite­le maxime
admise şi riscă să aibă probleme de sănătate.

După cum spun şi reprezentanţii RASP care au

întocmit harta de zgomot, poluarea sonoră produce
disconfort, dereglări psihice şi nivel mai mare de
stres, precum şi dereglări de somn. Cele mai poluate
din punct de vedere fonic sunt zonele din apropierea
gărilor, axa Nord-Sud, dar şi arterele deschise
traficului greu şi cele aflate în zonele industriale.
 Soluţia viitorului este dezvoltarea
economico-socială durabilă şi acţiunea
pentru creşterea calităţii vieţii.
Comunitatea trebuie să-şi definească
priorităţile şi să-şi planifice implementarea
acestora în mod eficient, pentru următorii
ani.
Va multumesc pentru atentia
acordata!