Manualul de Asigurare A Calităţii, Documentul de Bază În Organizarea de Asigurare A Calităţii A Oricărei Întreprinderi Cu Specific Aerospaţial

MAC, documentul de baz n organizarea de asigurare a calitii a oricrei ntreprinderi cu specific aerospaial
Conf.dr.ing. N.S.Tomescu
Manualul de asigurare a calitii, documentul de baz

n organizarea de asigurare a calitii a oricrei
ntreprinderi cu specific aerospaial
Documente ale sistemului de calitate

Necesitate:
- Produsele i serviciile sunt realizate cu scopul de a satisface nevoi,
date ale cumprtorului.
- Cerinele privind produsul, serviciul sau procesul sunt incluse n
documentaia tehnic
- Cerinele din documenteia tehnic pot descrie incomplet sau
eronat nevoile, ateptrile, dorinele, poftele cumprtorului; sunt
generate, astfel, defecte.
- Realizarea practic, materializarea cerinelor n produsul/serviciu
vndut poate introduce i ea abateri fa de documentaia tehnic,
adic neconformiti.
- Documentaia tehnic nu poate garanta, deci, prin ea nsi
ndeplinirea continu a cerinelor clientului, deoarece pot aprea
deficiene n aceast documentaie sau n sistemul organizaional
de concepie i realizare a produsului sau serviciului.
n consecin aceasta a condus la dezvoltarea de standarde i linii
directoare privind sistemele de calitate care completeaz cerinele relevante
privind produsul sau serviciul date n documentaia tehnic.
Datele
informaiile
privind
calitetea
produselor/serviciilor,
proceselor, sistemelor sunt purtate de documente i nregistrri astfel

concepute nct previn comunicarea de date i informaii subiective,
neoficiale, putnd deteriora valoarea deciziilor care constitue obiectivul final
al sistemelor de calitate.
n consecin, este extrem de important ca regulile s fie respectate n
privina documentelor i nregistrrilor sistemului calitate.
2
Clasificare:
Datele i informaiile obiective, oficiale sunt identificate, culese,
prelucrate, comunicate, valorificate prin:
a. Documentaie prezint cerine, obiective, msuri, criterii de
evaluare
a1. legi, alte acte normative, reglementri cu caracter obligatoriu
prezint cerinele, obiectivele, msurile, criteriile societii.
a2. documente de referin:
- privind sistemul calitate; standarde internaionale, standarde ale
Comunitii Europene, cerine contractuale specifice;
- Privind produsul/serviciul sau procesul: documentaie tehnic
de execuie i control, clauze contractuale, comenzi, caiete de
sarcini (funcionale, operaionale); planuri de control statistic
Manualul calitii este definit ca documentul managerial prin care:
- conducerea de vrf a furnizorului i definete i documenteaz
(scrie i semneaz) politica, obiectivele i angajamentul privind
calitatea.
- furnizorul asigur c aceast politic este neleas, aplicat i
meninut la toate nivelurile organizaiei.(ISO 9001)..
Manualul calitii este un document care vizeaz politicile, sistemele
i practicile ce privesc calitatea unei organizaii (Glosarul EOQ de termeni
utilizai n managementul calitii, 1989).
Este o form tipic a celui mai important document utilizat n
elaborarea i punearea n aplicare a unui sistem de calitate, oferind:
- o descriere adecvat a sistemului de managementul calitii
- o referin permanent n aplicarea i meninerea acestui sistem

(ISO 9004).
Pentru funcionarea efectiv i eficient a sistemului calitate, cerinele
i coninutul sistemului calitate corespund standardului internaional de
referin i sunt definite ntr-un manual calitate (document ISO, 1991). Nu
numai existena manualului este important, dar i procesul de elaborare a
lui, care se identific cu construirea sistemului calitate nsui. Elaborarea
manualului calitate, a documentelor sistemului caliate n general este una
dintre metodele fundamentale n managementul calitii totale.
Manualul calitii reprezint o dovad, eviden, prob, nregistrare
prin care clineii sunt convini c vor primii ceea ce au comandat i care nu
este obligatoriu i ceea ce ei i doresc: manualul instrument de asigurare
privind calitatea; este un document care prezint politica privind calitatea,
sistemul calitate i procedurile privind calitatea unei organizaii ( proiectul
standardului internaional ISO 8402 A1 din octombrie 1989).
n proiectul standardului internaional ISO 8402 din martie 1992 se
distinge ntre manualul de management calitate i manualul de asigurarea
calitii, acesta din urm fr definiie proprie, fiind considerat caz particular
al celui dinti..
Managementul calitii totale se refer la mbuntirea continu,
prevenirea defectelor i problemelor (abaterilor de la nevoile, ateptrile,
dorinele, inclusiv nespecificate, ale clientului).
Asigurarea calitii i propune
ca obiectiv principal prevenirea
neconformitilor (abaterilor de la cerinele date, specificate). Astfel,

managementul calitii totale include n sfera sa asigurarea calitii, tot aa
cum defectele includ neconformitile, iar nevoile includ cerinele date,
specificate.
4
Standardele i ghidurile intenaionale, regionale i naionale privind

sistemele calitate i redactarea documentelor specifice, listele de verificri
elaborate de auditori acreditai prevd ca cei care le elaboreaz s o fac n
cunostin de cauz deoarece exist pericolul ca grija de a bifa pe o list de
verificri s fie mai puternic dect cea pentru construirea i funcionarea
eficient a sistemului de calitate, n lipsa crora manualul (documentele)
calitate ar fi o neltorie, iar folosirea lui ar constitui fals i uz de fals.
Primejdia de a face asigurarea calitii de dragul asigurrii calitii i
de a redacta manuale de calitate
- forme fr fond poate fi evitat
nglobnd manualul (documentel) caliate ntr-un program calitate orientat pe

aportul de profit. n final, profitul este ceea ce conteaz, ceea ce difereniaz
ntreprinderea de un hobbz.
Manualul de calitate servete la obinerea de profit prin reducerea
pirderilor interne (prin procesul de elaborare a manualului instrument
mnagerial, avnd ca referin ISO 9004) i atragerea de noi clieni (manualul
- mijloc de asigurare privind calitatea, avnd ca referin ISO 90001, ISO
9002 sau, mai, rar, ISO 9003).
Manualul de calitate servete, de asemenea, la mbuntirea
comunicrii att n interiorul ntreprinderii, ct i cu furnizorii sau clienii.
Cea mai economicoas de a satisface un client este de a te afla n permanent
contact cu el i de a-i citi n fiecare moment gndurile. n felul acesta,
clientul este convins c, acceptnd ceea ce i se ofer, primete ceea ce dorea,
de fapt. n aceeai msur n care furnizorul este interesat sa i vnd marfa,
beneficiarul este interesat ca aceast marf pe care o achiziioneaz s
ntruneasc calitile dorite i cerute de fiecare dat. Astfel, beneficiarul
trebuie s menin o relaie (comunicare) permanent cu furnizorii si,
ajutndu-i pe acetia sa i neleag exact nevoile.
5
Manualul de calitate realizeaz conformitatea cu documentele de

refrin i obinerea certificrii, prin introducerea sau adaptarea sistemului
calitate al organizaiei la cerinele documentului de referin i, sau, ale
clienilor. Cnd acest document (standard) de referin este recunoscut sau
armonizat internaional, conformitatea cu el constituie o baz pentru
recunoaterea internaional a certificatelor.
Manualul de calitate prezint fidel, sintetic politica, obiectivele i
msurile luate deja pentru realizarea politicii i obiectivelor. Prin manual se
asigur coerena politicii i obiectivelor ntrgii organizaii cu cele
compartimentale, precum i nelegerea unitar a pliticii i obiectivelor de
ctre ntreg personalul. Strnse ntr-un singur volum, mpreun cu declaraia
de politic general i cu obiectivele, procedurile sunt mai uor de armonizat
att ntre ele, ct i cu obiectivele organizaiei.
Manualul de calitate servete i la instruirea unitar a personalului;
programul calitate ncepe i se bazeaz pe programe de instruire judicio
planificate, pregtite, desfurate. n politica organizaiei, formarea continu
a ntregului personal este o prioritate. Legislaia multor state prospere
impune investirea unui anumit procent din masa salarial n instruirea i
formarea continu a ntregului personal. Avnd aceei bibliografie, tematic
oamenii nva i comunic, vorbesc aceeai limb, eliminnd, astfel,
deosebirile de nelegere, de obiective i de politici cu consecine neplcute
pentru profiturile organizaiei.
Manualul de calitate menajeaz timpul directorului general care, n loc
s nsoeasc echipele de auditori externi trimise de beneficiarii efectivi i
poteniali, le trimite acestora cte un exemplar din manualul calitii.
Manualul de calitate asigur baza pentru auditarea sistemului calitate,
servind, totodat, la autoadaptarea continu a organizaiei la schimbrile
6
(cerinele) mediului n care funcioneaz. Sistemul calitate asigur

compatibilitatea (aceeai lungime de und) dintre limbajul organizaiei i
limbajul mediului cultural, economic, social, politic n care aceasta
evolueaz. Pentru a realiza aceasta, sistemul calitate descoper i valorific
componentele filosofice, culturale, politice, economice ale calitii.
Manualul de calitate asigur cea mai bun i actual variant a
procedurilor i planurilor calitate, nglobarea lor ntr-un document sintetic, la
nivelul ntregii organizaiei.
Maualul de calitate asigur accesul imediat la documentele sistemului
calitate care sunt rspndite prin diferite compartimente, birouri, dosare.
Managementul calitii totale nu este rspunderea unui compartiment anume,
ci a tuturor angajailor, compartimentelor organizaiei. n consecin,
documentele managementului calitii totale se afl la dispoziia tuturor
celor implicai, nu doar a unor specialiti, a unui compartiment de
specialitate.
Manualul de calitate mai servete la stabilirea procedurilor,
instruciunilor, planurilor calitate. Acestea devin documente oficiale, ieind
din cultura, civilizaia oral a ntreprinderii i nu se mai transmit pe cale
oral din generaie n generaie ca secrete ale meseriei. Astfel, coninutul lor
supravieuite procesului de uitare, uman de altfel.
Manualul de calitate evit elaborarea de proceduri, planuri,
instruciuni care deja exist; la oficializarea documentelor prin aprobarea,
semnarea cu loc i dat de ctre persoana care deine funcia cea mai nalt
n domeniul la care documentele se refer.
ntotdeauna maualul de calitate crete odat cu sistemul calitate pe
care l descrie. Nu se cumpr manuale calitate care deja au o existen.
Sistemul calitate este mijlocul, instrumentul prin care se pune n

aplicare managementul calitii, asigurndu-se calitatea n cele din urm.
Manualul servete la asigurarea sistemului calitate i, n consecin, descrie
mijlocul, instrumentul prin care acesta este elaborat, pus n aplicare,
verificat. n lipsa sistemului asigurarea calitii reprezint doar o simpl
intenie. Dac manualul ar fi elaborat nainte ca sistemul s existe n
materialitatea lui, ar nsemna c un client ar cumpra manualul, nu
ncrederea c produsul sau serviciul l satisface.
Scopul prim al unui manual de calitate este de a oferi o descriere
adecvat a sistemului de management calitate i n acelai timp de a servi ca
referin permanent n introducerea i meninerea acestui sistem (ISO
9004).
Manualul de calitate este utilizat la auditarea sistemelor n funciune
pentru a se verifica dac sistemele exist, funcioneaz i sunt adecvate
scopului lor (BS 5750, partea 4, 1990).
Manualul de calitate nu trebuie s prezinte dorine, ci s descrie
sistemul calitate instalat n ntreprindere.
Elaborarea unui manual calitate dureaz cel puin ct dureaz i
introducerea sistemului calitate pe care l descrie.
Managementul calitii totale este un instrument care nu poate
funciona n srcie i penurie.
Durata i costurile elaborrii manualului calitate pot fi mult diminuate
dac n ntreprindere sunt puse la punct instruciunile de lucru i procedurile
sistemului. Ceea ce rmne de fcut este conceptul, capitolul introductiv,
conformitatea cu standardele, armonizarea capitolelor, procedurilor,
documentelor ntre ele. De regul, ntreprinderea nu dispune de un set
complet, actualizat, corect de proceduri, planuri, calitate, instruciuni de
8
lucru. n acest caz, la durata de elaborare a manualului propriu-zis se adaug

i cea necesar elaborrii procedurilor, planurilor, instruciunilor.
Manualul de calitate nu este o idee nou. Manualul calitateeste
momentul actual dintr-o serie care, inaugurat cu multe decenii n urm, a
cunoscut i alte momente semnificative:
- manualul inginerului, maistrului, inspectorului calitate
- manualul inspeciei colecie de instruciuni privind modul de
efectuare a unor operaii de inspecie (se refer la activitatea unui
anumit compartiment al ntreprinderii, respectiv al celui de
inspecie)
- manualul control colecie de proceduri care descriu activitatea
consacrat
calitii
tuturor
compartimentelor
implicate
ale
ntreprinderii, sub coordonarea compartimentului control calitate.

Aceste manuale au n comun ideea de a pune la ndemn, de a
inventaria, de a reuni ntr-un singur volum cunotinele eseniale pentru un
anumit domeniu ingineresc, i nu numai.
Manualele calitate prevzute de ISO 9001 au ascendeni direci n
documentele similare impuse ncepnd cu 1959 de Ministerul Aprrii ale
SUA furnizorilor si.
Manualul de calitate este finalizat i poate fi difuzat dup ce sistemul
calitate a fost pus la punct i funcioneaz eficient. Tot astfel, procedurile, pe
baza crora se construiete manualul calitate, descriu fidel ceea ce se
ntmpl realmente, nu neaprat cerinele ISO 9000.
Falsificarea realitii prin Manualul de calitate se ntoarce mpotriva
ntreprinderii care o practic. Scopul oricrei organizaii este de a obine
profit, dar acesta nu scuz mijloacele.
La luarea deciziei de introducere a managementului (asigurrii)

calitii ar fi bine s se reanalizeze cauzele care au dus la succesul sau eecul
cercurilor calitate, controlului (statistic) sau fiabilitii.
Managementul calitii nu se introduce doar pentru c directorul
general a semnat o declataie de politic general. El este rezultatul unor
eforturi continue, sistematice ale tuturor compartimentelor i angajailor
ntreprinderii.
Manualul calitii elaborat trebuie s aib n vedere, atunci cnd este
elaborat, contextul actual economico-social romnesc. Trebuie evitat
supunerea oarb
la textul standardelor internaionale. Standardele
internaionale din seria ISO 9000 descriu o alt realitatea dect cea pe care o
ofer contextul actual romnesc. ISO 9000 sunt elaborate dup chipul
economiei de pia concurenial, de supraofert. ISO 9000 nu are n vedere,
nu ia n calcul condiiile economiilor de penurie. De altfel, nici nu aveau
cum s fac aceasta innd cont c cei care le-au elaborat au inut seama de
standardele SUA i Marii Britanii i au aprut dup cderea blocului
comunist, al rzboiului rece. ISO 9000 se refer la un alt gen de tranziie i
criz, care sunt total diferite de cele cunoscute de economia romneasc.
Pentru organizaiile romneti aplicarea unora din cerinele ISO 9000
presupune o adevrat revoluie a schemelor, structurilor, mentalitilor
mpmntenite. Aceast metamorfoz nu se poate realiza prin ordonan sau
declaraie, ci numai printr-o abordare pas cu pas, perseverent.
nainte de a se dispune responsabilului cu asigurarea calitii
elaborarea unui manual de calitate i obinerea certificrii ntr-o perioad de
timp determinat trebuie analizat controlul statistic n organizaia respectiv.
Controlul statistic este o etap premergtoare, obligatorie n succesul
10
asigurrii calitii; el reflect principul utilizrii de date, fapte i acte

obiective, corective, n locul prerilor i impresiilor la elaborarea deciziilor.
Standardele ISO 9000 subliniaz n cteva locuri independena
personalului de revizie i audit, dar nu vorbesc nicieri de cea a
conductorului de vrf. De asemenea, mai vorbesc i de alocarea autoritii
i resurselor. Dar nu vorbesc despre persoana care le aloc i de unde vor fi
alocate.
Mrimea unui manual calitate este proporional cu amploarea
problemelor de comunicare transmiterea informaiilor de la punctele de
producere la cele de culegere, analiz, prelucrare, valorificare n decizii i
transmiterea deciziilor la punctele de punere n aplicare. La rndul lor,
aceste probleme depind de inteligenacu care sunt delegate autoritatea i
rewsursele pn la cele mai sczute niveluri la care i pstreaz relevana.
Dac eful de atelier nu are autoritatea (conferit oficial) de a identifica
problemele, de a alabora msuri corective sau de mbuntire i nici
mijloacele (atribuuite oficial) adecvate pentru a plica aceste msuri, atunci el
este obligat fie s treac pe lng ele, fie s le mping inginerului ef. La
acest nivel problema relevana i nsemntatea iniial. Cu ct este urcat
mai departe de nivelul ei, o problem se rezolv mai de la sine.
Cu ct autoritatea i resursele sunt mai centralizate, cu ct nivelul
oficial de luare a deciziilor este mai nalt (i deprtat de nivelul la care apar
problemele n cauz), cu att organizaia are o structur mai complicat;
pentru a asigura deplasarea informaiilor i deciziilor printr-o asemenea
structur este necesar un sistem de comunicaie mai complicat. n felul
acesta crete posibilitatea deteriorrii sau pierderii mesajului, deci scade
fiabilitatea sistemului.
11
Cu ct sistemul de comunicaie este mai complicat, cu att manualul

calitate, care l descrie, devine mai stufos i cu att este mai proast situaia,
pentru c fiecare nivel organizaionaladuce nu numai deformarea
informaiilor, ci i costuri suplimentare. De la o anumit limit, cu ct
sistemul cost mai mult, cu att eficiena lui este mai sczut, cu att
deciziile sunt mai puin prompte i mai puin fiabile.
nsemntatea unei comunicri fluente, ct mai puin obstrucionate, n
interiorul organizaiei i ntre aceasta i mediu (cu furnizorii, cu clienii, cu
organismele de reglementare) este reflectat i de criteriile de evaluare a
organizaiilor pentru premiul Deming: din zece capitole de criterii, dou se
refer la culegerea i rspndirea informaiilor i la analiza informaiilor.
Pentru un manual calitate de prezentare a sistemului, 25-40 pagini sunt
considerate o mrime rezonabil. Manualul de calitate operaional care este
destinat propriei conduceri i propriilor angajai este mai voluminos, de
regul, mergnd pn la colecia procedurilor de sistem.
Prezentarea manualului calitate nu este standardizat. Reflect
necesitile organizaionale i nivelul atins n abordarea sistemic a calitii
n ntreprindere.
Manualul este alctuit din capitole, care constituie cea mai mic
unitate component a manualului ce poate fi modificat. Nu se admite
schimbarea unei singure pagini, ci a ntregului capitol. Numerotarea
paginilor se face pe capitole. Un manual calitate colresc trdeaz mai
puin grija de a descrie fidel un sistem real, ct preocuparea de a nu "sri
vreun capitol (cerin) i subcapitol (subcerin) a documentului de referin,
care, de regul, este ISO 9001 i ISO 9002.
Rafinamentul intervine odat odat cu decizia de a nlocui (motivat)
unele cerine standard cu altele adecvate organizaiei n cauz sau atunci
12
cnd se consider cerinele ISO 9001 (ISO 9004) ca fiind minimale i se

adopt completri din tehnicile managementului calitii totale (TQM) ori
variantei japoneze a acestuia, desfurarea funciei calitate (QFD):
Elementul fundamental din care se construiete Manualul de calitate
sunt procedurile sistemului calitate. Manualul de calitate se poate prezenta
sub form de:
- colecie integral a procedurilor sistemului calitate sau a unei
seciuni, grupri, selecii a acestora
- document de baz care d o descriere global a sistemului, nsoit
de anexe
- module pe ct posibil de sine stttoare linii directoare,
prescripii, proceduri
n acest fel se asigur o micorare a manualului, ceea ce uureaz
acceptarea lui de ctre angajai i simplificarea introducerii modificrilor,
nemaifiind afectat manualul nsui.
Manualul calitate este un document elegant, oficial, luat n serios.
Prezentarea lui arat ct de mult se preuiete organizaia pe care o prezint.
Respectul de sine este prima condiie pentru a merita respectul celorlali, al
clienilor sau organizaiilor certificatoare. De asemenea, reprezint un
instrument destinat ctigrii (banii, contractele) unor oameni. De aceea
Manualul de calitate are o prezentare comercial, competitiv, atrgtoare.
El este cartea de vizit sau constituia organizaiei destinate convingerii att
a clienilor din afara organizaiei, ct i a clienilor din interiorul ei
(personalul propriu).
Manualul intern este un dosar cu paginile detaabile, scrise pe o
singur fa, ceea ce permite nlocuirea paginilor ce conin modificri cu
uurin.
13
Un manual de prezentare are ca titluri de capitol chiar cerinele ISO

9001 sau ISO 9002, de regul. Se poate merge pentru prima etap chiar mai
departe: pagina de manual poate fi mprit n dou coloane, n una se d
textul complet al cerinei (capitolului, subcapitolului, paragrafului) din
standard, n cealalt se descriu , cu gradul de detaliere adecvat, msurile
concrete, verificabile obiectiv (exist dovezi, documente i nregistrri ale
sistemului) prin care este materialzat n organizaie (sistem) cerina. Se
pstreaz ordinea cerinelor din standardul de refrin.
n cazul manualelor de prezentare destinate partenerilor din strintate
aceast diviziune de la nivelul paginii se extinde la nivelul paginilor aflate
fa n fa, i anume una n romnete, cealalt ntr-o limb strin, aleas
conform cu interesele firmei. Coperta, formatul, calitatea hrtiei i
imprimrii difereniaz ntre ele manualele corecte din punctul de vedere al
coninutului. Un manual de prezentare srccios nu las nici o ndoial n
legtur cu prosperitatea firmeei care l-a trimis. O prezentare pe videocasete
sau dischete poate spori atractivitatea i recepia manualului.
Manualul de calitate (cel de prezentare, ndeosebi) urmrere i
scopuri de reclam, proporionale, de aceea difuzarea lui larg este de dorit.
Aspectele confideniale, secretele firmei nu se includ n manualul de
prezentare; se fac trimiteri la documente interne care cuprind aspectele
confideniale i a cror difuzare este strict controlat.
Auditorii externi (cei care vin din partea organismelor de certificare
sau din partea beneficiarilor) sunt obligai, prin contractele respective i
codurile deontologice ale meseriei lor, s respecte confidenialitatea datelor
cu care intr n contact n legtur cu efectuarea auditului: De asemenea,
aceti auditori pot semna declaraii de nedivulgare a secretelor.
14
Protecia proprietii i a dreptului de autor asupra manualului calitate

se nscrie pe pagina de gard a manualului.
Manualul de calitate se va introduce doar unde exist sistem calitate.
n realitate, observm c se mai poate introduce i acolo unde nu exist aa
ceva. Sistemul calitate este un instrument de management; conceperea i
punerea n aplicare a sistemului calitate reprezint ibligaia managementului
de
vrf
al
ntreprinderii.
Sistemul
calitate
reprezint
structur
organizatoric, responsabiliti, proceduri, procese i resurse care sunt

necesare pentru punerea n aplicare a managementului calitii.
Principiile elaborrii manualului calitate sunt:
- documentele sistemului calitate, ntre care i procedeurile i
manualului calitate, nu trebuie confundate cu documente ale
inspeciei sau controlului calitate, crora, eventual, s li se fi
adugat ceva. Ele descriu etapa n care calitatea este treaba
tuturor i a fiecruia, nu doar a inspectorilor, ncerctorilor sau a
CTC-itilor. Planificarea, documentarea, programarea fabricaiei,
inspeciei, controlului es extinde asupta tuturor activitilor
desfurate n organizaie
- elaborarea acestor documente urmeaz dou fluxuri:
a)
de jos n sus, instruciuni de lucru proceduri, planuri manual
calitate operaional (intern; demanagementul calitii; descrierea sistemului

de management calitate conform cu principiile prezentate n ISO 9004) manual de prezentare (extern; de asigurare privind calitatea; descrie sistemul
de asigurare privind calitatea al crui model este prezentat n ISO 9001,
ISO 9002, ISO 9003).
15
Odat elaborate documentele, aceast ramur a sistemului calitate

asigur comunicarea datelor i informaiilor obiective, nedeformate n
vederea fundamentrii deciziilor.
Ea marcheaz momenzul fundamental al trecerii de la tradiia oral la
tradiia scris n toate activitile relevante pentru calitate ale unei
organizaii,
inclusiv
administrative,
de
cele
indirect
importan
productive,
secundar,
neproductive,
auxiliare.
Tendina
serviciilor de a ocupa locul preponderent ntre activitile i sursele de venit

ale omului se reflect i n interiorul organizaiei, unde scorulactivitii de
baz activiti de deservire, auxiliare tinde s se echilibreze.
Aceast evoluie de la vorbe spuse la vorbe scrise decurge i din
creterea nivelului de cultur general a angajailor. Limbajul documentelor
sistemului caliate evit exprimrile tehnice, aride, matematice. El ofer
informaii clare unor oameni care tiu i vor s citeasc. Pentru a citi un
desen tehnic este necesar o pregtire tehnic special. Pentru a nelege o
procedur se cere cultur i bunvoin. Documentaia tehnic mparte
oamenii unei organizaii n tiutori i ignorani. n faa procedurilor toi
oamenii organizaiei sunt egali n putina de nelegere.
Procedurile i manualul sunt tot att de obligatorii, ca i desenul de
execuie sau programul tehnologic.
b) de sus n jos
Dup armonizarea cu cerinele documentelor de referin, cu
obiectivele i politica generale ale organizaiei i punerea de acord reciproc,
realizate cu directa participare a conducerii de vrf a organizaiei,
documentele sistemului calitate sunt napoiate celor care le-au elaborat ca
proiect, spre aplicare. Modificrile necesare sunt transmise n vederea
adaptrii proiectului originar acelorai care au elaborat acest prim proiect.
16
Ciclul poate fi aplicat de cte ori este nevoie pentru a se obine un document
corect. Se realizeaz, astfel, canalele pentru cunoaterea,. nelegerea,
aplicarea i meninerea documentelor sistemului calitate. Prin ele toi
oamenii organizaiei devin contieni de faptul c particip la un sistem
orientat ctre atingerea unui obiectiv prin aplicarea unei politici anume.
Aceste duo faze sunt obligatorii pentru a putea vorbi de un sistem
calitate. Ele asigur funcionarea sistemului calitate care este un ciclu cu
dou ramuri: cea ascendent, purttoarea datelor i informaiilor obiective
despre efectele deciziilor ctre conducerea de vrf; cea descendent,
purttoarea deciziilor.
Manualul de calitate este precedat de manualul inspecie, manualul
control, manualul maistrului, manualul laboratorului, etc toate beneficiind de
ideea de sistematizare.
Etapele elaborrii manualului calitate sunt:
1. Oficializarea redactrii procedurilor i manualului calitate
ntregul personal este ncunotiinat de directorul general c
introducerea
managementului
calitii
totale
devenit
prioritatea
organizaiei. n acest context se nscrie elaborarea manualului calitate.

Implicarea direct, ofensiv a directorului general n
aceast etap
introductiv se exercit prin:

- prezentarea avantajelor introducerii sistemului calitate, ale
elaborrii i adoptrii manualului calitate mbuntirea
organizrii, comunicrii, participrii, motivrii i climatului social
n organizaie; prevenirea defectelor i creterea productivitii i
scderea costurilor, mbuntirea imaginii firmei
17
- declararea
elaborrii
manualului
calitate
ca
obiectiv
al
ntreprinderii i introducerea n bugetul organizaiei a cheltuielilor

aferente
- constituirea, numirea, asigurarea instririi i urmrirea activitii
echipei rspunztoare de elaborarea i redactarea procedurilor i
manualului calitate.
Manualul de calitate nu trebuie elaborat n cteva zile i nici cumprat
de la o firm de consultan. Manualul de calitate nu trebuie elaborat nainte
ca msurile pe care le descrie s fi fost puse n aplicare. n aceste cazuri
manualul nu face parte din sistemul calitate al organizaiei. Manualul de
calitate descrie sistemul calitate care nu are legtur cu calitatea produsului,
ci a informaiilor, deciziilor, datelor. Sistemul calitate se refer la tehnologia
de prelucrare a informaiilor, nu la tehnologia de realizare a produsului fizic.
2. Selecionarea i constituirea echipei de redactare
Echipa de redactare a manualului se constituie din oameni ai
organizaiei respective. Membrii echipei trebuie s aib cunotine din
domeniul tehnologic n cauz i s cunoasc cerinele standardelor i
ghidurilor internaionale, regionale, naionale de referin. Trebui s aib
talentul de a pune n pagin un text clar, inteligent, aerisit, sistematic.
3. Oficializarea echipei de redactare se realizeaz prin decizie a
directorului general care fixeaz componena nominal a echipei i
coordonatorul acesteia, condiiile materiale de lucru, termenul, obiective
explicite, obligaia tuturor efilor de a acorda sprijin la cerere.
18
3. Activitatea echipei de redactare

3.1.Coordonatorul
echipei
listeaz
procedurile
cadru
(intercompartimentale ale funciilor de sistem) i prin consultarea ISO 9004

i elaboreaz proiectele n mare ale procedurii de elaborare i de prezentare a
procedurilor i ale manualului calitate. Prezint aceste proiecte efilor
compartimentelor proiectare, pregtire i planificare producie, fabricaie,
aprovizionare, service. La aceast prezentare particip i directorul general
care subliniaz necesitatea documentrii sistemului calitate, programul
calendaristic, planul elaborrii procedurilor.
3.2.
Membrii echipei iau legtura cu compartimentele ce le-au fost
repartizate. Nu ei sunt cei care vor elabora proiectele de proceduri cadru sau
compartimentale i de capitole de manual. Ei vor asigura i ndruma
elaborarea acestor documente de ctre oamenii compartimentelor respective.
n felul acesta lucrul n echip i motivarea se extind la ntregul personal al
organizaiei. Toi oamenii organizaiei sunt antrenai
ntr-un proces de
creaie care le d satisfacia de a hotr propriile reguli, de a se vedea luai n

considerare.
Rolul membrilor echipei este de a conduce firesc. membrii echipei
trebuia s dea dovad de tact, s pstreze un echilibru ntre propria nclinaie
de a crede c toate activitile organizaiei sunt axate pe calitate.
3.3.
Se identific i inventariaz, cu sprijinul personalului din
compartimente prescripiile, specificaiile, liniile directoare, instruciunile de

lucru, descrierile de metode, procedurile, formularele, nregistrrile
existente. Este evident c activitatea de inspecie i control nu s-a desfurat
haotic, chiar dac documentele respective nu au fost strnse ntr-un singur
volum. Se va observa modul n care ntreprinderea, compartimentul
19
respectiv a asimilat documentele, etapa control calitate (inclusiv metode

statistice de inere sub control a proceselor i de inspecie a loturilor de
produse). Asimilarea corect a etapei control calitate este o condiie
prealabil necesar pentru succesul noii abordri asigurarea calitii.
Astfel, vor fi identificate i inventariate i documente ca bilanul calitii,
gestiunea costurilor calitii. Lipsa unor asemenea documente sintetice poate
pune sub semnul ntrebrii capabilitatea actual i viitoare a ntreprinderii de
a identifica, evidenia i analiza situaia n domeniul calitii. n esen,
aceast etap a activitii echipei i propune s identifice elementele
sistemului control calitate existent.
3.4.
Analiza documentelor existente i stabilirea de modificri,
nlocuiri, mbuntiri, completri ce trebuie aduse pentru ca ele s ofere

imaginea unui sistem calitate coerent i conform cu cerinele standardului
internaional ales ca referin.
3.5.
Eliminarea documentelor nvechite sau inutile, mbuntirea
sau completarea celor care pot fi meninute, elaborarea de noi documente ale
sistemului, aa nct s fie descris exact i adevrat situaia real. Nu
trebuie s se admit ca, n numele respectrii cerinelor din ISO 9000,
documentele astfel elaborate s prezinte deformat situaia real.
Se utilizeaz formularele paginilor i listelor de procedur, precum i
procedura de elaborare a procedurilor i capitolelor de manual, elaborate de
eful echipei.
3.6.
Sunt identificate i documentate controalele procesului, de la
revizia contractului pn la livrare i instalare; ideea de baz este s se

previn defectele, problemele, iar acolo unde apar s fie inute sub control
pnp la eliminare. A ine sub control o situaie nseamn s i cunoti
20
punctele slabe i s nu le ignori sau ascunzi. Astfel, pot fi elaborate msuri

de corecie i prevenire.
3.7.
Sunt documentate autoritatea, rspunderile i structurile
organizatorice, se construiete schema organizatoric existent, se aloc

rspunderi (pentru funcii) i resurse pentru punerea n aplicare a fiecrei
proceduri.
3.8.
Modalitatea de lucru implicat n elaborarea documentelor:
fiecrei persoane din activitatea respectiv i se cere s scrie, eventual prin

completarea unor formulare gndite special, ce face, ce primete i ce crede
c ar trebui s primeasc de la colegii furnizori n calitatea sa de client,
ce ofer colegilor clieni n calitatea sa de furnizor i ce crede (tie) c
ateapt (au nevoie) acetia s primeasc de la el.
Elaborarea n acest mod a documentelor sistemului asigur atingerea a
dou obiective: implicarea ntregului personal n scrierea regulilor (se
asigur o prezumie c acestea vor fi acceptate i aplicate mai uor i corect)
i clarificarea de ctre fiecare persoan din organizaie a propriilor atribuii,
resurse, contribuii.
n funcie de sfera de cuprindere i gradul de detaliere tehnic
principalele documente astfel elaborate sunt instruciuni de lucru, proceduri
i manuale calitate.
Manualul de calitate se scrie pe baza procedurilor. n felul acesta se
obine o imagine real, nedeformat a sistemului calitate aplicat efectiv (i
eficient) de organizaie.
21
3.9.
Stabilirea documentului de refrin pentru sistemul calitate
proiectat
Documentele de referin n
acest sens, necontestate pe plan
internaional, asigurnd o premis pentru armonizare i recunoatere de ctre

organisme acreditate din ar i strintate sunt standardele internaionale din
seria ISO 9000 aprute n 1987.
ISO 9001, 9002 i 9003 sunt modele pentru sisteme ale calitii de
amploare, descrescnd, de la concepie, proiectare tehnologic, producie,
instalare i service (9001) la inspecia i ncercrile finale (9003). Ele se
refer la asigurarea extern a calitii, putnd fi obiectul unor clauze
contractuale i conin cerinele sistemului calitii pe care clientul le
consider suficiente pentru a se convinge c va fi realizat continuu calitatea
vizat. ISO 9003 este rareori utilizat drept criteriu de evaluare. Diferena
dintre ISO 9001 i ISO 9002 este concepia proiectului: dac ntreprinderea
i concepe, proiecteaz produsele i serviciile pe care le fabric, atunci ISO
9001 este mai potrivit dect ISO 9002. Dac documentaia de execuie este
pus la dispoziie de client n cadrul obligaiilor contractuale, atunci se
aplic ISO 9002.
ISO 9004 (elemente ale conducerii calitii i ale sistemelor
calitate:linii directoare) se refer la asigurarea intern a calitii ofer
productorului un ghid n elaborarea i punerea n aplicare a unui sistem
calitate ce include toate
activitile, nivelurile i factorii tehnici,
administrativi, umani care afecteaz calitatea, de la detectarea nevoii la

satisfacerea clientului.
Pentru ntreprinderile care intenioneaz s i certifice sistemele
calitii este obligatorie respectarea cerinelor din ISO 9001, 9002 sau, mai
rar, 9003.
22
Standardul de referin este specificat n contractul cu beneficiarul, n

contractul cu organismul de certificare i n certificatul primit.
Manualul calitii extern este destinat convingerii clienilor c
furnizorul i-a gndit bine sistemul i c l aplic n mod efectiv i eficient,
existnd prezumia c se va obine calitatea specificat.
Manualul calitii interne descrie sistemul avnd ca referin ISO
9004 i e destinat convingerii propriei conduceri i angajailor c firma
lucreaz bine. Este destinat la instruirea unitar a angajailor.
3.10. Adaptarea documentului de referin la specificul ntreprinderii
Standardele internaionale au caracter principal de ndrumare
general, fiind universal valabile, aplicndu-se oricrei ntreprinderi, din
orice ramur industrial i oricrei organizaii. Aplicarea lor presupune
adoptarea i adaptarea lor specificului ntreprinderii n cauz. Standardul
internaional odat ales este analizat pentru a se stabili exact care dintre
cerinele lui se vor aplica n ntreprindere.
3.11. Compararea situaiei reale cu cerinele standardului de referin
Dup elaborarea de proceduri pentru toate activitile afectnd
calitatea i ntocmirea listei lor, se compar acestea cu punctele i
subpunctele stabilite ca aplicabile pentru sistemul calitate concret, din
standardul de referin.
Se listeaz domeniile sau funciile pentru care nu este realizat
conformitatea (nu exist proceduri sau ele nu rspund tuturor cerinelor).
23
3.12. Elaborarea strategiei calitate, care cunoate mai multe etape:

-
constituirea unei echipe, alctuite din efi de compartimente sub
ndrumarea directorului cu asigurarea calitii, nsrcinate cu elaborarea

msurilor i aciunilor pentru realizarea conformitii sistemului calitate cu
cerinele standardului de referin
-
stabilirea modificrilor concrete ce trebuie efectuate la nivelul
procedurilor
-
controlul
documentaiei,
comunicaiile
interiorul
ntreprinderii, ale ntreprinderii cu furnizorii i cu clienii i structura

organizatoric sunt puncte nevralgice n defectarea sistemului
-
autoritatea pentru punerea n aplicare i controlul sistemului
trebuie delegate fiecrui ef de compartiment pentru seciunea de sistem ce i

revine..
3.13. Operarea modificrilor
Rspunedrea este atribuit n fiecare compartiment persoanelor cheie,
care pot fi efii numii sau cei recunoscui de grup. Se urmrete
valorificarea competenei fiecrui angajat n sprijinirea punerii n aplicare a
standardului la sistemul din compartimentul respectiv.
Persoanele desemnate arat colegilor standardul de referin i ncetul
cu ncetul, pe msur ce acetia se familiarizeaz cu prevederile lui, vor
ncepe firesc s compare modul lor de lucru cu cerinele specificate de ei.
Personalul compartimentului formuleaz idei privind modificrile de
efectuat care vor fi valorificate. Fiecare trebuie s i aduc propria
contribuia la noua organizare a activitii , aa nct trecerea la lucrul
conform cu cerinele standardului de referin s nu prentmpine opoziie
sau s trebuiasc impus prin autoritatea efului de compartiment.
24
Fr a se modifica standardul, se caut a se pstra ct mai mult din

sistemul existent.
Persoana
desemnat
caut
asigure
colaborarea
tuturor
compartimentelor i seciilor ntreprinderii cu care intr n relaie activitatea

respectiv.
3.14. Sinteza modificrilor. Proiectul manualului calitate
Echipa de redactare a procedurilor i manualului realizeaz proiectele
de proceduri i de manual care reflect i situaia real din ntreprindere i
ideea pe care o au despre standardul de referin experii ntreprinderii.
Aceste
proiecte
armonizate
sunt
transmise
anchet
tutror
compartimentelor. Dup valorificarea observaiilor primite, se obin

proiectele ediiei nti, revizia zero ale manualului i procedurilor. Proiectele
aprobate, editate, difuzate conform procedurii specifice devin manualul
calitate, proceduri.
3.15. Aprobare, editare, distribuire, control i modificri documente
Proiectele procedurilor i al manualului calitate sunt supuse unri
examinri finale de ctre persoanele desemnate de conducerea de vrf n
acest scop. n cadrul reviziei se urmrete claritatea, concizia, adecvarea,
precizia i structura corecte.
Utilizatorilor prevzui li se cere s i spun prerea n legtur cu
aplicabilitatea documentelor respective.
Se
urmrete transparena maxim a elaborrii i adaptrii
documentelor.
Dup considerarea tuturor observaiilor de ctre echipa de redactare,
directorul general aprob procedurile cadru i manualul. Se atribuie coduri
25
fiecrui exemplar de procedur i manual pentru a se putea realiza o

distribuire controlat. Distribuirea intern asigur accesul liber la manual al
tuturor utilizatorilor prevzui.
Distribuirea documentelor i capitolelor
modificate se face pe baza unui borderou de semnturi de primire.
26
1. Manualul calitatii
Manualul calitatii este principalul document folosit la elaborarea si

implementarea unui sistem al calitatii. El serveste urmatoarelor scopuri:
comunica personalului, clientilor si distribuitorilor obiectivele si politica
calitatii practicata de conducerea manageriala;
proiecteaza o imagine favorabila a intreprinderii, castiga increderea
clientilor si precizeaza cerintele contractuale atunci cand ele sunt
specificate;
sensibilizeaza furnizorii cu privire la imperativul unei asigurari eficiente
a calitatii marfurilor furnizate;
serveste drept standard de referinta autorizat pentru implementarea
sistemului calitatii;
defineste
structura
organizatorica
si
responsabilitatea
diferitelor
compartimente sau grupuri funcionale si traseaza canalele de comunicare

transversale si longitudinale ce dreneaza toate problemele legate de
calitate;
asigura disciplina si eficacitatea operatiilor;
prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face
constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului finit. Aceasta
ajuta la orientarea angajatilor catre beneficiile calitatii.
27
2. Continutul manualului calitatii

Manualul calitatii este fundamentul sistemului calitatii unei intreprinderi. El
trebuie sa asigure ghidarea functiunilor sistemului calitatii pe baza
implementarii standardelor ISO. In afara de detaliile structurale, cum ar fi
titlul manualului numarul de referinta, scopul si obiectivele, ar trebui sa
contina instructiuni si proceduri generale pentru asigurarea calitatii de catre
toate grupurile functionale interesate. Manualul trebuie sa cuprinda toate
aspectele importante descrise in paragrafele care urmeaza.
2.1 Politica si obiectivele calitatii

Capitolul 1 trebuie sa defineasca clar obiectivele legate de calitate si politica
in domeniul calitatii a unei intreprinderi. Aceasta declaratie va constitui baza
planurilor de orientare si metodologia pentru toate activitatile legate de
calitate in cadrul intreprinderii.
2.2 Organizare
O structura organizationala definita oficial constituie cadrul de lucru pentru
formularea responsabilitatilor si prerogativelor. Deoarece activitatile legate
de calitate sunt larg distribuite in toata organizatia, manualul calitatii trebuie
sa descrie mai intai structura organizatorica generala a intreprinderii.
Trebuie, de asemenea, sa furnizeze si structura organizatorica amanuntita a
compartimentului de asigurare calitatii, ca si structura diferitelor functii de
asigurare a calitatii ala altor compartimente. Obiectivul manualului este de a
28
prezenta o imagine completa atat a activitatilor de asigurarea calitatii

desfasurate in intreprindere, cat si a legaturilor lor cu conducerea
manageriala la cel mai inalt nivel.
2.3 Proiectare si perfectionare
Acest capitol trebuie sa includa activitatile incepand cu conceperea
produsului si terminand cu finalizarea proiectului. Aceste activitati trebuie sa
includa:
proceduri pentru studiul produselor existente pe piata, a necesitatilor si
preferintelor consumatorilor;
analiza reclamatiilor clientilor in legatura cu produsele existente;
formularea specificatiilor de proiectare;
includerea materialelor si a componentelor standardizate in proiectare;
incercari de laborator si probe ale prototipurilor;
studii de securitate, fiabilitate si analiza valorii, atunci cand este necesar;
formulare tipizate pentru proiecte, desene si detalii ale proceselor
tehnologice;
stabilirea prescriptiilor pentru examinarea vizuala;
proceduri pentru efectuarea modificarilor in proiectare si actualizarea
documentatiei;
proceduri de avizare a proiectelor.
29
2.4 Tehnologia de fabricatie

Aceasta este cea mai critica faza in asigurarea conformitatii cu exigentele
calitatii. Manualul calitatii trebuie sa furnizeze indrumari amanuntite asupra
urmatoarele activitati:
studii prealabile de capacitate a proceselor pentru a-i permite celui ce
planifica procesele se se foloseasca la maximum de utilajele si masinile
existente;
elaborarea tehnologiilor de prelucrare a materialelor, componentelor si
ansamblurilor, daca este cazul furnizand instructiuni de lucru amanuntite
pentru personalul de executie;
planificarea controlului proceselor de fabricatie si a verificarilor si
incercarilor;
proiectarea si fabricarea sau procurarea SDV-urilor si a echipamentelor
de verificare si masurare;
organizarea unor productii pilot si adaptarea planurilor de fabricatie pe
baza analizei productiilor pilot;
proceduri pentru efectuarea modificarilor in documentatia de fabricatie.
2.5 Controlul aprovizionarii

Calitatea
produsului
finit
depinde de
calitatea
materialelor
si
componentelor intrate, aprovizionate de la diferite surse. Acest capitol
30
trebuie sa specifice procedurile necesare pentru asigurarea calitatii

produselor aprovizionate si trebuie sa includa urmatoarele aspecte:
selectarea furnizorilor;
includerea tuturor cerintelor calitatii in comanda de aprovizionare;
supravegherea calitatii la locul de munca al furnizorului;
inspectia si verificarea materialului ce urmeaza a fi livrat;
proceduri de raportarea a defectelor si reglementarea litigiilor referitoare
la calitate cu furnizorii;
analiza si evaluarea furnizorilor din punct de vedere al calitatii produselor
si al respectarii termenelor de livrare.
2.6 Controlul productiei

Acest capitol dezbate implementarea eficienta
a planurilor si a
instructiunilor de fabricatie si include urmatoarele aspecte:

inspectarea si supravegherea proceselor tehnologice;
incercarea produselor in diferite faze cheie;
controlul procesului de fabricatie si informatii pentru imbunatatirea
acestuia;
intretinerea si calibrarea utilajelor de productie, a SDV-urilor si a
echipamentelor de incercare;
instrumente de masurare;
trasabilitatea materialelor si a produselor;
31
investigarea defectelor si proceduri pentru actiuni coeritive;

analiza si controlul produselor neconforme;
instructiuni viabile pentru manipularea, depozitarea si ambalarea
materialelor;
incercari finale ale produselor ce urmeaza sa fie livrate si evidenta
inregistrarilor calitatii.
2.7 Feedback-ul informatiilor din partea clientului

Davada finala a calitatii unui produs este performanta realizata dupa livrare.
Performanta produsului poate fi afectata de lipsa de informare si/sau
utilizarea improprie de catre client. Manualul trebuie sa asigure o informare
corecta pentru indrumarea personalului ce se ocupa cu marketingul si
service-ul incluzand urmatoarele aspecte:
inregistrarea in comenzi a exigentelor clientilor;
proceduri pentru analiza comenzilor si contractelor in vederea asigurarii
indeplinirii exigentelor si a clarificarii tuturor clauzelor din comenzi,
inainte ca acestea sa fie acceptate;
transportul si manipularea produsului pana la client;
instalarea si incercarea functionala a produsului la cerere;
recomandari tehnice si instruire in vederea utilizarii si intretinerii;
proceduri pentru rezolvarea reclamatiilor clientilor;
proceduri pentru culegerea opiniilor beneficiarilor;
analiza defectiunilor si informatii asupra actiunilor coeritive.
32
2.8 Analiza si auditul calitatii

Implementarea permanenta a sistemelor calitatii necesita o urmarire stricta.
Acest capitol include:
proceduri pentru auditul intern al calitatii produselor si proceselor de
fabricatie;
analiza intregului sistem al calitatii efectuata de conducere;
proceduri pentru conducerea auditurilor externe in vederea satisfacerii
exigentelor contractuale;
actiuni ce urmeaza a fi intreprinse ce urmare a rezultatelor diferitelor
audituri.
2.9 Pregatire profesionala si motivatie

Personalul este cel mai important element in implementarea cu succes a
sistemelor
calitatii.
Manualul
calitatii
trebuie
sa
defineasca
clar
responsabilitatea si procedurile de organizare a programelor de instruire in

cadrul intreprinderii sau a pregatirii in alte institutii si organizatii.
2.10
Planul calitatii
Un plan al calitatii este un sprijin acordat implementarii sistemelor calitatii.

Acesta stabileste activitatile ce trebuie efectuate da diferitele nivele si
33
asigura modalitati pentru urmarirea acestor activitati. Fiecare activitate

contractata necesita un plan al calitatii, care va defini:
obiectivele calitatii ce trebuie atinse;
alocarea responsabilitatilor si a prerogativelor specifice in timpul
diferitelor faze ale proiectului;
procedurile specifice, metodele si instructiunile de lucru ce trebuie
aplicate;
incercari, verificari, examinari si programe de audit corespunzatoare in
faze adecvate, de exemplu, proiectare-perfectionare;
o metoda pentru operarea modificarilor in planul calitatii, ca proiect
pentru viitor;
alte masuri necesare pentru atingerea obiectivelor;
Pentru a avea o idee clara despre activitatile implicate, palnul calitatii trebuie
sa includa o diagrama de flux a desfasurarii proceselor de fabricatie, care sa
prezinte derularea principalelor operatii si activitati de verificare incepand cu
intrarea materialelor, pana la ambalare, transport si chiar instalare.
2.11
Proceduri
Un alt nivel al documentatiei necesare la sprijinirea sistemelor calitatii este

cel al regulamentelor procedurale. Toate compartimentelor sau grupurile
functionale angajate in activitatile ce afecteaza calitatea produsului finit
indeplinesc anumite sarcini bazate pe incetatenirea practicilor sau traditiilor.
Activitatile pot fi foarte variate, incepand cu receptionarea si confirmarea
34
comenzilor clientilor si terminand cu verificarea materialelor aprovizionate,

amendarea documentatiei de fabricatie sau lansarea SDV-urilor si a
echipamentelor
de masurare. Procedurile standard pentru fiecare tip de
activitate trebuie sa apara in regulamentul procedural al compartimentului

implicat.
Procedurile autorizate prin standard ajuta la crearea unui sens al
justificarii si facilizeaza monitorizarea auditului. Responsabilitatea pentru
pregatirea,
aprobarea
si
publicarea
regulamentelor
procedurale,
in
concordanta cu diferitele elemente ale standardului ISO 9000, intra in sfera

compartimentului sau a grupului interesat.
2.12
Instructiuni de lucru
Instructiunile de lucru sunt instructiuni specifice pentru efectuarea
diferitelor operatii. Acestea trebuie sa detalieze si se descrie clar modul in

care se va desfasura lucrul si nivelul calitatii cerute. Instructiunile de lucru
sunt esentiale pentru prelucrari speciale si pentru efectuarea operatiilor in
maniera specificata in documentatia de fabricatie. Instructinile trebuie sa fie
scrise intr-un limbaj usor de inteles de cei cu calificarea cea mai slaba.
Personalul de supraveghere trebuie sa explice pe inteles instructiunile si sa
se asigure ca au fost pe deplin indeplinite.
35
3. Sistemul calitatii
3.1 Generalitati
Pentru realizarea obiectivelor si angajamentelor propuse se aplica un sistem
al calitatii (SQ) ca parte integranta a sistemului de management al
activitatilor efectuate in uzina pentru a se asigura ca produsele sunt
conforme cu cerintele specificate.
Documentele
de
referinta
pentru
sistemul
calitatii
aplicat
in
INTREPRINDEREA X au fost stabilite de directorul general.

Sistemul calitatii aplicat in INTREPRINDEREA X asigura garantia ca:
informatiile necesare si corecte sunt incluse in documentele disponibile la
timpul si in locul necesar, in cadrul uzinei si la organismul de certificare;
activitatile se desfasoara de personal calificat, in conformitate cu
proceduri / instructiuni scrise;
deciziile se iau la nivelul corespunzator de competenta, autoritate si
responsabilitate;
deciziile luate se aplica de personal calificat, asa cum s-au emis;
produsele realizate sunt conforme cu prevederile din caietele de sarcini /
standardele de firma si cu cerintele beneficiarilor.
36
Sistemul calitatii aplicat in INTREPRINDEREA X este destinat, in primul

rand, sa satisfaca cerintele interne ale conducerii INTREPRINDERII X si
trateaza problemele referitoare la:
1. Structura organizatorica
2. Responsabilitati
3. Proceduri de lucru
4. Resurse
3.2 Planificarea calitatii

In cadrul SQ aplicat, INTREPRINDEREA X a definit si documentat modul
in care vor fi satisfacute conditiile referitoare al calitate. In acest sens, in
INTREPRINDEREA X, se au in vedere urmatoarele activitati, care sunt
definite si documentate, dupa caz, in proceduri, instructiuni, documentele
normative ale produselor etc.
Aceste activitati includ:
1. Elaborarea planurilor calitatii
2. Identificarea si asigurarea mijloacelor de control, a proceselor,
echipamentelor, (inclusiv echipamentelor de inspectie si incercare) a
dispozitivelor de fixare si a altor resurse si competente necesare pentru
realizarea calitatii cerute.
37
3. Asigurarea compatibilitatii proiectarii, a procesului de productie, a

montajului, a service-lui, a procedurilor de inspectie si incercare cu
documentatia aplicabila;
4. Actualizarea, dupa caz, a tehnicilor pentru controlul calitatii, inspectii si
incercari, inclusiv dezvoltarea unor scule, dispozitive si verificatoare
necesare.
5. Indetificarea, din timp, a acelor conditii referitoare la masurare care
implica stadiul cunoscut al practicii.
6. Indentificarea verificarilor ce trebuie efectuate in etapele corespunzatoare
de realizare a produsului.
7. Clarificarea criteriilor de acceptare pentru toate caracteristicile si
conditiile, inclusiv a celor care contin un element subiectiv.
8. Identificarea si elaborarea inregistrarilor calitatii
38
4. Analiza comenzilor contractelor

4.1 Generalitati
INTREPRINDEREA X analizeaza comenzile si contractele pentru a
determina posibilitatea
de realizare si desfacere a produselor sau de
incheiere a contractelor de CSDT, in cazul cand produsele comandate nu

sunt in fabricatie de serie.
4.2 Analiza
La analiza comenzilor si contractelor participa toate compartimentele

implicate, care vor intreprinde masurile necesare in vederea indeplinirii
cerintelor cuprinse in documentatia tehnica sau in conatracte.
4.3 Modificarea contractelor
In cazul cand apar modificari in contracte, la solicitarea clientilor sau la
solicitarea INTREPRINDERII X, acestea sunt analizate de compartimentele
implicate, conform procedurilor aplicabile.
39
5. Controlul cercetarii si proiectarii
5.1 Generaliatati
Avand
profilul
de
cercetare-proiectare
si
fabricatie,
in
INTREPRINDEREA X se intreprind masuri pentru a garanta ca aceste

activitati sunt planificate si realizate intr-o maniera care permite abordarea
lor sistematica si asigura ca documenteatiile intocmite satisfac obiectivele de
calitate prestabilite.
5.2 Planificarea proiectarii si dezvoltarii

In INTREPRINDEREA X se elaboreaza planuri de dezvoltare pentru
fiecare produs. Aceste planuri acopera toate aspectele, de la tema de
cercetare-proiectare, pana la omologarea seriei zero.
5.3
Date de intrare al proiectarii

Datele de intrare ale proiectarii sunt incluse in tema de cercetare-
dezvoltare a oricarui produs. Pentru fiecare faza se intocmeste TEMA

FAZEI
Temele de cercetare-proiectare (cerintele operationale) se intocmesc
dupa o procedura de lucru documentala si contin:
- documente de referinta
40
- caracteristicile produsului
- incercarile la care trebuie sa reziste produsul pentru a putea fi declarat
corespunzator
- resurse
5.4
Date de iesire ale proiectarii

Datele de iesire ale proiectarii sunt proiectele (documentatii). Acestea
se alaboreaza dupa proceduri documentate.

Caietele de sarcini sau dupa caz, standardele de firma, elaborate in
INTREPRINDEREA X contin in mod obligatoriu, caracteristicilel pe care
trebuie sa le indeplineasca produsele, metodele de verificare a acestor
caracteristici precum si criteriile de acceptare a produselor.
Pe langa datele de mai sus, in caietele de sarcini / standardele de firma se
mai includ:
- conditii de depozitare
- conditii privind marcarea
- conditii la care trebuie supus produsul in vederea omologarii
- conditii de transport
- conditii de conservare si ambalare
Inainte de a fi multiplicate si difuzate, proiectele trec prin urmatoarele faze:
- verificare
- control STAS
- aprobare
41
- analizare independenta
- avizare interna
5.5
Analizarea proiectelor
In cadul sectiei de cercetare-dezvoltare proiectele se analizeaza de:
- seful de proiect
- specialistii pe domenii, numiti prin decizie de catre directorul general
- seful sectiei
- compartimentul AQ
5.6
Avizarea interna a proiectelor

Avizarea interna a proiectelor se face de catre CTSAI, in conformitate
cu proceduri documentate.
Rezultatele analizarii si avizarii interna se pastreaza in dosarul cu istoria
produsului.
5.7
Validarea proiectelor
Validarea unui proiect se face in diferite faze de executie a produsului
astfel:
- model experimental
- prototip
- serie zero
Copia dupa procesul verbal de omologare a seriei zero se pastreaza in
dosarul cu istoria produsului.
42
5.8
Modificarea proiectelor
Proiectul unui produs se poate modifica pe parcursul diverselor faze
de executie a produsului (model experimental, prototip, serie zera, serie).
6. Controlul documentelor si datelor

6.1 Generalitati
INTREPRINDEREA X aplica un sistem de masuri pentru controlul
documentelor si datelor determinate pentru calitatea produselor fabricate si
care sunt in legatura si cu conditiile din standardul de referinta pentru SQ.
6.2 Aprobarea si emiterea documentelor de datelor
Activitatile de identificare, analizare, aprobare, emitere, difuzare si
arhivare a documentelor care prescriu activitati determinate pentru calitate
sunt controlate prin proceduri si instructiuni aplicabile care contin prevederi
prin care se asigura ca:
- toate documentele determinate pentru calitate sunt verificate de personal
autorizat, pentru a fi aprobate in vederea emiterii lor
- editiile valabile ale acestor documente sunt disponibile in toate zonele
functionale
43
- modificarile documentelor sunt supuse la aceleasi verificari si aprobari ca

si documentele originale
- modificarile documentelor se fac inscris si se transmit prompt in locurile
unde sunt utilizate
- se pastreaza evidenta modificarilor, pe masura efectuarii lor
- documentele iesite din uz, pastraste in scopul trasabilitatii, sunt
identificate in mod corespunzator.
7. Aprovizionare
7.1 Generalitati
In
vedearea
realizarii
programului
intern
de
productie
INTREPRINDEREA X executa urmatoareala activitati:

- emite si trimite in analiza comenzile pentru aprovizionare
- tine evidenta comenzilor lansate la furnizorii capabili sa satisfaca
cerintele de calitate impuse
- analizeaza impreuna cu compartimentele interesate proiectele de
contract primite de la furnizori si le returneaza la acestia, semnate, cu sau
fara obiectiuni;
44
- urmareste derularea contractelor, conform termenelor si conditiilor

stipulate in acestea; sesizeaza dificultatile aparute si le aduce la
cunostinta compartimentelor de resort pentru rezolvarea lor;
- completeaza si tine evidenta centralizata a asigurarii necesarului de
aprovizionare;
- participa la receptionarea produselor aprovizionate;
- sesezeaza compartimentele interesate, asupra materialelor ce nu pot fi
aprovizionate, in vederea echivalarii sau inlocuirii lor cu alte materiale ce
se pot aproviziona;
7.2
Evaluarea subcontractelor
Compartimentul comercial isi alege subcontractantii de la care se
aprovizioneaza avand la baza urmatoarele criterii:

- posibilitatea de livrare a produselor solicitate conform cu cerintele
tehnice si la termen
- posibilitatea efectuarii, dupa caz, a incercarilor de receptie la sediu
subcontractantilor
- numarul de tipuri de produse subcontractuate anterior si cazuri de
respingere la receptie
- stadiul sistemului calitatii aplicat de solicitant
7.3
Date de aprovizionare
Comenzile de aprovizionare emise de Compartimentul comercial contin
elemente necesare pentru identificarea produselor comandate:

45
denumire
tip, cod
documentul normativ al produsului
cantitate
titlul, nr. si editia standardului referitor la sistemul calitatii ce trebuie
aplicat de subcontractant
verificarea produselor la subcontractant sau la sediul INTREPRINDERII
X
7.4 Verificarea produselor aprovizionate

- verificare efectuata la subcontractant
- verificare de catre client a produselor subcontractate
8. Controlul produselor furnizate de clienti
Pentru a-si realiza obligatiile contractuale, INTREPRINDEREA X poate

utiliza in cadrul produsului finit materiale, componente sau subansamble
puse la dispozitie de clienti.
46
In cazul utilizarii de materiale, componente sau subansamble puse la

dispozite de clienti, INTREPRINDEREA X are intreaga responsabilitate
pentru:
- controlul acestora la intrarea in uzina
- conservarea, manipularea si depozitarea lor
- utilizarea produselor puse la dispozitie de clienti
9. Identificarea si trasabilitatea produselor

In INTREPRINDEREA X se utilizeaza un sistem unic de identificare si
marcare a produselor realizate.
Sistemul de masuri aplicat asigura implementarea cerintelor specifice
privind identificarea si marcarea produselor in toate fazele si a inregistrarilor
rezultate.
Marcarea are ca scop sa permita identificarea produselor in cursul fabricatiei

si in exploatare si sa furnizeze informatiile necesare pentru trasabilitatea
acestora:
- cunoasterea conditiilor in care au fost executate si controlate
- cunoasterea perioadei de timp in care au fost executate
47
- cunoasterea modificarilor si reconditionarilor efectuate

- cunoasterea beneficiarilor
10. Controlul proceselor

10.1 Activitatile de pregatire tehnologica a fabricatiei, realizarea SDVurilor, programarea, lansarea, executia si urmarirea productiei se
desfasoara in conformitate cu proceduri si instructiuni documentate.
Sistemul de masuri aplicat in INTREPRINDEREA X pentru pregatirea
fabricatiei este structurat pe urmatoarele activitati:
1. proiectare tehnologica
2. proiectare si tehnologie SDV-uri
3. proiectare si tehnologie autoutilitare
4. executie si omologare produse pentru autoutilitare
5. reparatie SDV-uri si produse pentru autoutilitare
6. fabricatie piese primare
7. montaj subansamble si produse
8. incercari functionale conform caietului de sarcini/standardului de firma
48
11. Inspectii si incercari

11.1 Generalitati
Activitatile de control de calitate, verificari si incercari sunt efectuate
in conformitate cu proceduri, instructiuni tehnologice, STAS-uri, caiete de
sarcini sau standarde de firma.
Controlul calitatii se aplica in INTREPRINDEREA X la urmatoarele
categorii de produse:
produse aprovizionate, inclusiv din colaborari
produse aflate in fluxul de fabricatie
produse finite
11.2 Inspectii si incercari la primire
Produsele aprovizionate sunt tinute in spatiul de primire pana la
efectuarea verificarilor calitative si cantitative si rezolvarea eventualelor
deficiente.
Prin procedurile utilizate se asigura ca produsele aprovizionate nu
sunt utilizate sau procesate
pana cand nu au fost verificate daca sunt
conforme cu conditiile specificate.
49
11.3 Inspectii si incercari si in cursul fabricatiei

In timplul fabricatiei produsele sunt identificate corespunzator si se
executa controalele de calitate, verificarile si incercarile prevazute in fisele
tehnologice.
11.4 Inspectii si incercari finale
Produsele finite sunt supuse la incercarile de lot prevazute in
documentele normative ale acestora (caietele de sarcini / standardele de
firma) si inscrise in fise de masuratori si / sau certificate de parametrii, dupa
caz.
Produsele neconforme sunt identificate si rezolvate in conformitate cu
proceduri documentate.
11.5 Inregistrarile inspectiilor si incercarilor

INTREPRINDEREA X
a stabilit, documentat si implementat un
sistem de proceduri pentru pastrarea inregistrarilor rezultate in timpul

procesului de fabricatie a unui produs.
Sistemul aplicat acopera toate fazele de executie ale produsului, incepand de
la ridicarea materialelor necesare din depozite si terminand cu fisa de
masuratori a produsului final.
50
12.
Controlul echipamentelor de inspectie, masurare si incercare
12.1 Generalitati
INTREPRINDEREA X aplica un sistem de masuri pentru evidenta,
verificarea / etalonarea si repararea echipamentelor de inspectie, masurare si
incercare din dotare.
12.2 Procedura de control
Prin masurile intreprinse INTREPRINDEREA X asigura:
baza materiala si umana pentru evidenta, verificarea/etalonarea si
repararea mijloacelor de masurare/etalonare
mijloace de masurare verificate metrologic
nivelul de precizie al mijloacelor de masurare
stabilirea si utilizarea mijloacelor de masurare capabile sa asigure
exactitatea si fidelitatea necesare
identificarea mijloacelor de masurare cu un indicator corespunzator sau
cu o inregistrare de identificare prevazuta
pastrarea inregistrarilor privitoare la verificarea / etalonarea mijloacelor
de masurare
manipularea, conservarea si depozitarea mijloacelor de masurare
protejarea mijloacelor de masurare impotriva ajustarilor care ar putea
invalida reglajele de etalonare.
51
13.
Stadiul inspectiilor si incercarilor
Sistemul de masuri stabilit de INTREPRINDEREA X asigura

cunoasterea in orice moment, a stadiului controalelor de calitate, verificarilor
si incercarilor efectuate asupra:
- produselor aprovizionate
- preduselor fabricate, aflate in diverse faze de executie
Mijloacele fizice folosite ca indicatori pentru stadiul controalelor de calitate
sunt materializate prin:
stampile aplicate pe documentele insotitoare si pe produse
etichete aplicate pe produse si containerele lor
poansoane si sigilii aplicate pe produse
14. Controlul produselor neconforme

14.1 Generalitati
Sistemul de masuri utilizat de INTREPRINDEREA X asigura tinerea
sub control a :
- produselor care nu se conformeaza cu cerintele din documentatia tehnica
- activitatilor
care
nu
se
conformeaza
cu
cerintele
din
procedurile/instructiunile specifice.
52
14.2 Analizarea si tratarea produselor neconforme

Sistemul utilizat asigura identificarea prompta, descrierea, analizarea
si rezolvarea neconformitatilor
Serviciul CTC- laboratoare asigura:
- separarea produselor neconforme de cele acceptate
- identificarea si pastrarea produselor noconforme pana cand se ia decizia
asupra lor
- reverificarea produselor remediate
14.3 Activitati neconforme

Activitatile care nu se conformeaza ce cerintele din procedurile/
instructiunile specifice sunt depistate de personalul AQ in urma:
- auditurilor periodice planificate
- controalelor intre auditori
- altor activitati executate conform procedurilor in vigoare
53
15. Actiunti corective de prevenire
15.1 Generalitati
INTREPRINDEREA X a stabilit proceduri documentate pentru
implementarea actiunilor carective si preventive necesare.
15.2 Actiuni corective
Procedurile INTREPRINDERII X pentru actiuni corective asigura:
- inregistrarea si rezolvarea reclamatiilor primite de la clienti
- investigarea cauzelor neconformitatilor referitoare la produse, procese si
la sistemul calitatii si inregistrarea rezultatelor acestor investigatii
- determinarea
actiunilor
corective
necesare
pentru
eliminarea
neconformitatilor
- analizarea de catre management a actiunilor intreprinse
15.3 Actiuni preventive
Sistemul de proceduri aplicate in INTREPRINDEREA X asigura:
- initierea de actiuni preventive
- analizarea si aprobarea actiunilor preventive propuse
- urmarirea indeplinirii actiunilor preventive intreprinse si eficacitatii
acestora
- analizarea de catre management a actiunilor intreprinse
54
16.
Manipulare, depozitare, ambalare, conservare si livrare
16.1 Generalitati
Sistemul de masuri stabilit in INTREPRINDEREA X asigura tinerea
sub control a activitatilor de manipulare, depozitare, ambalare, conservare si
livrare a produselor.
16.2 Manipulare
In cadrul INTREPRINDERII X produsele realizate / aprovizionate
sunt manipulate astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor precizate in
documentatia de baza.
16.3 Depozitare
INTREPRINDEREA X utilizeaza depozite si incaperi de depozitare
desemnate in acest scop.
16.4 Conservare, ambalare si livrare
Pentru a tine sub control activitatile de conservare, ambalare si livrare
a produselor, in INTREPRINDEREA X se aplica urmatoarele masuri:
- atelierele de montaj executa conservarea si ambalarea produselor,
conform prevederilor
55
- serviciul CTC-Laboratorare verifica modul de conservare si ambalare a

produselor
17. Controlul inregistrarilor calitatii

INTREPRINDEREA X a stabilit si implementat un sistem de masuri
pentru a tine sub control inregistrarile asociate activitatilor pe care le
executa.
Sistemul de masuri aplicat in INTREPRINDEREA X asigura ca sunt
colectate si pastrate inregistrarile prin care se demonstreaza ca:
- SQ satsface cerintele din documentele de referinta aplicabile
- Produsele fabricate satisfac cerintele de calitate impuse
- Produsele aprovizionate sunt verificate si corespund cu cerintele de
calitate specificate in comenzi
- Este pastrata identificarea produselor si se asigura posibilitatea urmariirii
lor
- Sunt identificate toate controalele de calitate, verificarile si incercarile
executate,
inclusiv
persoanele
responsabile,
cantitatea
acceptata,
cantitatea respinsa, etc..

- Neconformitatile sunt identificate, inregistrate, analizate, evaluate si se
dispun actiuni corective pentru rezolvare, precum si pentru prevenirea
repetarii lor;
- Este aplicat un program de masuri pentru a verifica daca:
documentatiile elaborate de CSDT intrunesc cerintele impuse;
se respecta desciplina tehnologica
56
echipamentele si utilajele sunt verificate la timp pentru a se asigura

precizia necesara si implicit calitatea executiei;
personalul cunoaste si aplica procedurile / instructiunile de lucru/
Inregistrarile sunt identificate, colectate, indexate, indosariate si

pastrate astfel incat sa poata fi regasite fata de produsele si activitatile la care
se refera.
18.
Audituri interne ale calitatii

Pentru
verifica
conformitatea
activitatilor
desfasurate
in
INTREPRINDEREA X cu cerintele SQ descris in acest manual , se

intreprinde un program de masuri avand la baza urmatoarele principii:
- auditurile interne sunt efectuate de personal instruit din cadrul
compartimentului AQ
- auditurile interne sunt efectuate pe baza de proceduri si fise chestionar de
control, scrise;
- actiunile corective si preventive rezultate in urma auditurilor interne sunt
implementate de conducerea compartimentuli care are responsabilitatea
in domeniul supus auditului
- atunci cand este cazul, se intreprind actiuni de urmarire a rezultatelor
auditului.
57
Beneficiarii si organismele de certificare pot efectua audituri pentru a

verifica conformitatea SQ cu cerintele standardelor aplicabile, cu cerintele
contractuale impuse si pentru a verifica modul de implementare si eficacitata
SQ.
19.
Instruire
Instruirea personalului are ca scop insusirea cunostintelor, formarea si
dezvoltarea deprinderilor si aptitudinilor necesare pentru:

mentinerea competentei profesionale la nivelul cerintelor postului
remedierea unor deficiente in executarea sarcinilor
asigurarea mobilitatii personalului astfel incat fiecare muncitor sau
specialist sa poata trece de la un loc de munca la altul, potrivit nevoilor
productiei.
Instruirea
personalului
se
organizeaza
de
regula
in
INTREPRINDEREA X. Unele categorii de personal se perfectioneaza in

afara, potrivit responsabilitatilor prevazute de lege.
In INTREPRINDEREA X se utilizeaza urmatoarele forme de
instruire:
- instruire la locul de munca
- cursuri de perfectionare
- stagii de practica si specializare
58
20.
Product support
Activitatea de product-support se compune din masurile si actiunile
intreprinse de INTREPRINDEREA X in calitate de producator de aparate

si echipamente pentru tehnica aerospatiala, terestra si navala- pentru ca
acestea sa functioneze in exploatare la beneficiari in conditii optime, pe toata
durata stabilita.
Activitatea de Product support cuprinde urmatoarele:
- service
- urmarirea comportarii produselor in exploatare
- reparatii
- scolarizarea personalului de la beneficiari
59

Manualul de Asigurare A Calităţii, Documentul de Bază În Organizarea de Asigurare A Calităţii A Oricărei Întreprinderi Cu Specific Aerospaţial

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul de Asigurare A Calităţii, Documentul de Bază În Organizarea de Asigurare A Calităţii A Oricărei Întreprinderi Cu Specific Aerospaţial

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MAC, documentul de baz n organizarea de asigurare a calitii a oricrei ntreprinderi cu specific aerospaial

Manualul de asigurare a calitii, documentul de baz

Documente ale sistemului de calitate

proceselor, sistemelor sunt purtate de documente i nregistrri astfel

- o referin permanent n aplicarea i meninerea acestui sistem

ca obiectiv principal prevenirea

neconformitilor (abaterilor de la cerinele date, specificate). Astfel,

Standardele i ghidurile intenaionale, regionale i naionale privind

- forme fr fond poate fi evitat

nglobnd manualul (documentel) caliate ntr-un program calitate orientat pe

Manualul de calitate realizeaz conformitatea cu documentele de

(cerinele) mediului n care funcioneaz. Sistemul calitate asigur

Sistemul calitate este mijlocul, instrumentul prin care se pune n

lucru. n acest caz, la durata de elaborare a manualului propriu-zis se adaug

ntreprinderii, sub coordonarea compartimentului control calitate.

La luarea deciziei de introducere a managementului (asigurrii)

la textul standardelor internaionale. Standardele

asigurrii calitii; el reflect principul utilizrii de date, fapte i acte

Cu ct sistemul de comunicaie este mai complicat, cu att manualul

cnd se consider cerinele ISO 9001 (ISO 9004) ca fiind minimale i se

Un manual de prezentare are ca titluri de capitol chiar cerinele ISO

Protecia proprietii i a dreptului de autor asupra manualului calitate

organizatoric, responsabiliti, proceduri, procese i resurse care sunt

de jos n sus, instruciuni de lucru proceduri, planuri manual

calitate operaional (intern; demanagementul calitii; descrierea sistemului

Odat elaborate documentele, aceast ramur a sistemului calitate

serviciilor de a ocupa locul preponderent ntre activitile i sursele de venit

organizaiei. n acest context se nscrie elaborarea manualului calitate.

introductiv se exercit prin:

ntreprinderii i introducerea n bugetul organizaiei a cheltuielilor

3. Activitatea echipei de redactare

(intercompartimentale ale funciilor de sistem) i prin consultarea ISO 9004

Membrii echipei iau legtura cu compartimentele ce le-au fost

creaie care le d satisfacia de a hotr propriile reguli, de a se vedea luai n

Se identific i inventariaz, cu sprijinul personalului din

compartimente prescripiile, specificaiile, liniile directoare, instruciunile de

respectiv a asimilat documentele, etapa control calitate (inclusiv metode

Analiza documentelor existente i stabilirea de modificri,

nlocuiri, mbuntiri, completri ce trebuie aduse pentru ca ele s ofere

Eliminarea documentelor nvechite sau inutile, mbuntirea

Sunt identificate i documentate controalele procesului, de la

revizia contractului pn la livrare i instalare; ideea de baz este s se

punctele slabe i s nu le ignori sau ascunzi. Astfel, pot fi elaborate msuri

Sunt documentate autoritatea, rspunderile i structurile

organizatorice, se construiete schema organizatoric existent, se aloc

Modalitatea de lucru implicat n elaborarea documentelor:

fiecrei persoane din activitatea respectiv i se cere s scrie, eventual prin

Stabilirea documentului de refrin pentru sistemul calitate

acest sens, necontestate pe plan

internaional, asigurnd o premis pentru armonizare i recunoatere de ctre

activitile, nivelurile i factorii tehnici,

administrativi, umani care afecteaz calitatea, de la detectarea nevoii la

Standardul de referin este specificat n contractul cu beneficiarul, n

3.12. Elaborarea strategiei calitate, care cunoate mai multe etape:

constituirea unei echipe, alctuite din efi de compartimente sub

ndrumarea directorului cu asigurarea calitii, nsrcinate cu elaborarea

stabilirea modificrilor concrete ce trebuie efectuate la nivelul

ntreprinderii, ale ntreprinderii cu furnizorii i cu clienii i structura

autoritatea pentru punerea n aplicare i controlul sistemului

trebuie delegate fiecrui ef de compartiment pentru seciunea de sistem ce i

Fr a se modifica standardul, se caut a se pstra ct mai mult din

compartimentelor i seciilor ntreprinderii cu care intr n relaie activitatea

compartimentelor. Dup valorificarea observaiilor primite, se obin