MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

1. CALITATEA IN CONSTRUCTII NOIUNI GENERALE

1.1.
DEFINITIE
Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in
exploatare in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor (Lege 10/1995 - Legea calitatii) .
Fata de definitia data de Legea calitatii, publicata in 1995, avand in vedere evolutia conceptelor
utilizate in lege, se poate considara in etapa actuala ca pentru constructii calitatea reprezinta masura in
care performantele acestora, in toate etapele ciclului lor de existenta (proiectare, executie, utilizare si
postutilizare), satisfac exigentele implicite sau explicite ale utilizatorilor, colectivitatilor si mediului.
Exigentele implicite sunt cele specificate in acte normative si reglementari tehnice. Nivelul exigentelor
explicite formulate de utilizatori nu va fi mai mic decat cel al exigentelor implicite.
Conceptul de performanta este o noua filosofie care incearca a defini modul in care un rezultat
catre care tindem trebuie sa-si poata indeplini rolul, fara a recurge la o descriere a ceea ce trebuie sa fie
rezultatul. In acest tip de abordare se pleaca nu de la cum trebuie sa fie un produs/serviciu, ci de la
ceea ce trebuie sa ofere acesta, cum trebuie sa functioneze in conditii bine definite pentru a satisface
un utilizator bine precizat, indiferent de mijloacele folosite pentru atingerea performantelor.
Conceptul de performanta consta in abordarea sistemica si globala a problematicii obtinerii
calitatii in proiectarea, realizarea si exploatarea cladirilor, plecand de la activitatile si exigentele
utilizatorilor in mod independent de mijloacele materiale si solutiile folosite, punand accent pe
comportarea in exploatare a constructiilor.
1.2 Exigentele utilizatorilor: reprezinta exprimarea necesitatilor utilizatorilor fata de constructia
in ansamblu si spatiile din interiorul sau sau din jurul acesteia, independent de amplasarea sau
conceptia ei (exemplu: marimea si dispunerea diferitelor incaperi intr-o locuinta, limitarea temperaturii
interioare pe timp de vara si iarna, limitarea condensarii etc). Standardul romanesc (in tabel 2, anexa A)
grupeaza exigentele utilizatorilor in urmatoarele categorii de exigente:
1.
stabilitate si rezistenta;
2.
siguranta la foc;
3.
siguranta de utilizare;
4.
etanseitate;
5.
exigente higrotermice;
6.
ambianta atmosferica (puritatea aerului);
7.
exigente acustice;
8.
exigente vizuale;
9.
exigente tactile;
10.
exigente antropodinamice;
11.
exigente de igiena;
12.
adaptarea la utilizarea spatiilor;
13.
durabilitate;
14.
economie.
In functie de necesitati, exigentele de mai sus se pot completa si cu exigente ale altor factori care
intervin in procesul de constructie (constructor, furnizor de elemente de constructie, etc).
Pe baza exigentelor utilizatorilor se deduc exigentele de performanta ale cladirii in ansamblu si
ale subsistemelor si elementelor componente.
Exigentele de performanta: au deasemenea un grad mare de generalitate, sunt exprimate tot
calitativ (nu tin seama de materiale sau de modalitatea concreta de realizare a constructiei), dar au in
vedere localizarea cladirii, componentele ei si optiunile initiale ale conceptiei acesteia. Exigenta de
performanta reprezinta convertirea/explicitarea unei exigente a utilizatorului prin intermediul a unuia sau
a mai multor criterii de performanta (exprimate ca valori numerice sau niveluri de performanta).
1

Definirea fiecarei exigente de performanta trebuie facuta prin functiunea de indeplinit si prin
insusirea (atributul) ce trebuie satisfacuta, exprimata calitativ (ex: asigurarea umiditatii normale de
exploatare a peretilor exteriori pentru evitarea fenomenului de condens).
Formularea unei exigente de performanta trebuie sa fie simpla, de regula cuprinzand numai un
subiect care se refera la o entitate fizica si un predicat legat de insusirea de performanta. Formularea
fiecarui criteriu de performanta asociat unei exigente de performanta trebuie sa includa fenomenul
specific, pentru care trebuie satisfacut un nivel de performanta (ex: temperatura pe suprafata
interioara a inchiderilor exterioare pentru a evita condensul trebuie sa fie ....). O exigenta de
performanta, de regula, are asociate mai multe criterii de performanta.
Structura formularii unui criteriu de performanta include deasemenea un subiect si un predicat,
cu deosebirea ca in loc de atribut (in cazul exigentei de performanta), predicatul cuprinde masurarea
nivelului performantei, pe care entitatea fizica (subiectul) trebuie sa o realizeze si care se exprima
cantitativ printrun fenomen (o conditie de indeplinit conform prescriptiilor in vigoare) si un
cuantificator (care stabileste o metoda pentru asigurarea conditiei).
Pentru fiecare criteriu de performanta trebuie indicate limitele inferioare si superioare ale camei de
valori sau ale claselor de performanta acceptabile, in raport cu care trebuie sa se situeza
performantele produsului livrat. Deasemenea, pentru fiecare criteriu de performanta trebuie descrise
sau facute trimiteri la metodele de determinare(masurari, incercari, calcule, etc) ale performantelor
produsului livrat.
Performanta unui produs: reprezinta comportarea unui produs in raport cu utilizarea lui. Produsul
poate fi constructia in ansamblul ei, sau componentele ori elementele sale (ex: sageata efectiva a unui
planseu sub actiunea incarcarilor de exploatare, rezistenta efectiva la transfer termic a peretilor exteriori
etc). Exprimarea unei performante se face prin criterii asociate acesteia, reprezentand de regula,
caracteristici masurabile. Precizarea performantelor cladirii in ansablu se face in STAS 12400/2-1988, in
care pentru fiecare clasa principala de performanta (se specifica aceleasi performante corespunzator
exigentelor utilizatorilor precizate in STAS 12400/1-1985) se precizeaza criteriile de performanta
asociate.
Exemplu:
- clasa principala de performanta 1: Stabilitate si rezistenta.
- sub-clasa 1.1: Performante in raport cu starile limita ultime.
- sub-clasa 1.1.1.: Capacitatea de rezistenta ultima:
* enuntare performanta: capacitatea de rezistenta fara atingerea sau depasirea
starilor limita ultime, in conditiile unor intensitati de varf ale actiunilor.
* criterii de performanta asociate:
- incarcarea limita la care rezista cladirea si subsistemele sale, in ipoteza
celor mai defavorabile actiuni;
- aptitudinea de deformare postelastica.
Determinarea sau verificarea performantelor se face prin incercari, calcule si expertizare.
i.
Determinarea prin incercari: se face prin masurare directa sau prin alte mijloace de
determinare in situ (adecvat cu realitatea), in scopul aprecierii satisfacerii exigentelor
functionale (de performanta) ale unei cladiri, subsistem sau element component al
acesteia, cum ar fi:
- masurarea temperaturii rezultante globale ale unei incaperi;
- inregistrarea duratei de evacuare a unei cladiri;
- urmarirea constructiei dupa darea ei in exploatare, etc.
ii.
Determinarea prin calcule: are in vedere evaluarea gradului de satisfacere a exigentelor
de performantae, referindu-se la un model teoretic de comportare:
- calculul temperaturii globale intro incapere, tinand seama de proprietatile sale termice,
etanseitatea la aer, radiatia calorica a corpurilor de incalzire, conditiile de ambianta
exterioara;
2

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

calculul starii limita de fisurare a unui perete, tinand cont de proprietatile mecanice ale
materialului din care este alcatuit si de distributia eforturilor, etc.
iii.
Determinarea prin expertizare: permite aprecierea de catre experti a gradului de
satisfacere a exigentelor de performanta pe baza experientei acumulate anterior (si
eventual a calculelor) in cazuri si conditii similare sau conforme cu solutii cunoscute.
Metodele (i) si (iii) se aplica cu precadere in cazul determinarii performantelor pentru o
cladire/componenta existenta, iar metoda (ii) in cazul verificarii proiectelor de constructii, inainte de
inceperea executiei acestora. Alegerea uneia dintre metodele de determinare a performantelor depinde
si de nivelul de precizie corespunzator importantei relative a exigentelor de performanta.
-

2. MANAGEMENT. MANAGEMENTUL CALITATII

2.1 Introducere
Fiecare dintre noi, contient sau nu, suntem sub incidena unui fenomen complex al vieii
socio-profesionale, numit management.
ntr-un cadru organizat ori n viaa personal facem planuri, ni se dau instruciuni, respectm
anumite reguli, comunicm, lum decizii, etc. Toate acestea sunt de fapt secvene de
management.
Managementul este aproape la fel de vechi ca i civilizaia uman, dar abordarea sa coerent,
pe premise tiinifice este relativ recent. Cel care este considerat printele managementului
tiinific a fost Frederick Taylor (1856-1915).
Dac la nceput managementul a fost asociat ntreprinderilor productive, astzi managementul
se refer la funcionarea oricrei organizaii, indiferent de natura ei.
O organizaie este o structur formal, alctuit din dou sau mai multe persoane, care
acioneaz mpreun pentru atingerea unor obiective comune. Orice organizaie se caracterizeaz
prin relaii de autoritate i diverse nivele de diviziune a muncii.
Managementul este un proces complex i structurat de tehnici i aptitudini exercitate n
vederea atingerii scopurilor unei organizaii ntr-un mod ct mai eficient, prin ndeplinirea
coordonat a mai multor funcii: planificare, organizare, personal, directivare i control.
Persoana care prin natura funciei ndeplinete cele cinci funcii de baz ale managementului
este numit manager. Managerii pot fi ntlnii sub diverse nume, n funcie de tipul organizaiei
i nivelul ierarhic pe care se afl n organizaie.
2.2 Principiile managementului
Un principiu este o tez fundamental pe care se bazeaz o teorie tiinific. De obicei, un
principiu este o generalizare a unor aspecte particulare, acceptat ca fiind adevrat, fr a mai
necesita o demostraie direct.
Principiile cumuleaz i sintetizeaz experiena predecesorilor.
nsuirea i aplicarea principiilor n management este util din mai multe motive, cum ar
fi:
- ajut managerii n luarea deciziilor respectnd anumite principii verificate n timp,
gradul de siguran al decidentului crete;
- economisesc timpul managerilor cei care i nsuesc principiile managementului vor
avea nevoie de mai puin timp pentru acumularea unei experiene necesare atingerii
performanelor n profesiune;
3

- ajut oamenii s-i transmit cunotinele i experiena de la o generaie la alta.

A. Principiile funciei de planificare:
* principiul obiectivului major;
* principiul alternativelor;
* principiul neprevzutului;
B. Principiile funciei de organizare:
* principiul diviziunii muncii;
* principiul lanului de comand;
* principiul corelrii obiectivelor cu resursele i restriciile;
C. Principiile funciei de personal:
* principiul formri unui succesor;
* principiul evalurii obiective a personalului;
D. Principiile funciei de directivare:
* principiul armoniei obiectivelor;
* principiul exemplului personal;
* principiul motivrii;
E. Principiile controlului:
* principiul normrii;
* principiul msurrii performanelor;
* principiul aciunii corective;
2.3 Mediul n care se practic managementul
Prin mediu sau context general se nelege n management ansamblul condiiilor
sociale, culturale, economic, politice, etc. ce influeneaz o organizaie.
De regul mediul se manifest prin restricii. Acestea se clasific n dou categorii:
interne i externe.
Restricii interne acioneaz ca nite constrngeri care i au originea n interiorul
organizaiei:
* restricii impuse de statutul organizaiei;
* restricii impuse de fonduri limitate i de personal;
* restricii impuse de managerii de vrf;
* restricii impuse de obiceiuri, tradiii etc.
Restricii externe provin din exteriorul organizaiei i n general nu sunt sub controlul
acesteia:
* restricii impuse de legi;
* restricii impuse de public;
* restricii impuse de activitatea concurenilor;
* restricii datorate factorilor economico-financiari.
2.4 Functiile managementului
Functia de planificare

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Funcia de planificare este punctul de plecare n management. Primul pas l constituie

stabilirea obiectivelor, apoi se trece la elaborarea de diverse tipuri de planuri, adecvate
obiectivelor vizate (ex: strategii, bugete, programe, etc).
Formularea obiectivelor trebuie fcut cu ajutorul unor tehnici i metode de previziune ct
mai sigure.
Planificarea nu are ca obiectiv implementarea propriu-zis a planurilor, acest lucru
revenind celorlalte funcii ale managementului.
ntr-o organizaie, planurile vor trebui a fi elaborate pentru toate domeniile importante de
activitate, la toate nivelurile de conducere. n acest sens, planurile se clasific n dou mari
categorii:
- planuri Majore (strategice): elaborate la nivelul conducerii superioare;
- planuri Minore (operaionale): elaborate la nivele ierarhice inferioare.
Un plan major trebuie susinut de mai multe planuri minore.
Obiectivele pe care i le propune o organizaie vor determina n ultim instan existena ei
propriu-zis, modul n care vor fi utilizate resursele umane, tehnice i financiare.
Obiectivele implicite sunt acele obiective care nu sunt neaprat formulate explicit ci se
subneleg, dar care ghideaz procesul ei de planificare:
supravieuirea organizaiei;
adaptarea la schimbri;
realizare de profit;
maximizarea rezultatelor n condiiile unor anumite restricii;
Obiectivele explicite sunt acele obiective de mai mic sau mai mare amploare (obiective
primare i derivate) pe care i le stabilete o organizaie pentru a-i conduce activitile specifice.
Exigene de baz pentru fundamentarea obiectivelor:
Formularea clar a obiectivelor i evitarea exprimrilor evazive ce ar putea genera
dificulti n nelegerea i asimilarea lor;
Antrenarea subordonailor crete implicarea acestora;
Fixarea unor obiective suficient de ambiioase prentmpin apatia;
Obiectivele derivate trebuie s fie compatibile cu cele primare;
Obiectivele trebuiesc fundamentate pe informaii ct mai complete i ct mai corecte;
Adaptarea obiectivelor la mediu i asigurarea secvenei de feed-back.
Managementul pe baz de obiective (MBO) este un model managerial fundamentat de
Peter Druker i Douglas McGregor n deceniul 6 al secolului XX, n care managerii i
subordonaii conlucreaz la fixarea obiectivelor:
1. definirea obiectivelor prin participarea a dou nivele ierarhice consecutive;
2. evaluri periodice ale modului n care aciunile ntreprinse au asigurat ndeplinirea
obiectivelor propuse;
3. recapitulare final i concluzii.
Exigenele procesului de planificare
Prin coninutul i forma lor, planurile trebuie s satisfac o serie de condiii i anume:
5

 s fie uor de neles i s sublinieze ce avantaje ofer;

s fie pe msura resurselor, a capacitii echipei manageriale i a subordonailor;
s indice clar activitile ce trebuiesc ndeplinite, autoritatea i responsabilitatea fiecrui
executant;
s precizeze clar legturile dintre executani;
s fie fundamentate pe modele i prognoze ct mai precise;
s indice clar activitile sensibile (critice).
Functia de organizare si structurarea organizatiilor
A organiza (de la cuvntul grecesc organon- instrument, armonie, a instrumenta) nseamn
a pune n stare de ordine, a crea o unitate coerent ale crei pri sunt n legtur una cu alta.
n prezent acest concept acoper toate acele aciuni care i propun repartizarea i coordonarea
armonioas dup anumite reguli a capacitilor i forelor umane disponibile, a mijloacelor
materiale, tehnice i financiare n vederea realizrii unor obiective.
Organizarea n esen presupune stabilirea principalelor categorii de procese pentru a
realiza obiectivele propuse, rezultatul organizrii fiind funciile, activitile, atribuiile i sarcinile
de munc pentru ca n final s se stabileasc structura organizatoric a organizaiei ce i propune
atingerea unor obiective.
Din punct de vedere al coninutului su, funcia de organizare are un caracter dual:
organizarea proceselor i organizarea structurii (sau organizarea organizaiei).
Organizarea proceselor presupune stabilirea categoriilor de munc, a proceselor necesare
realizrii obiectivelor propuse. Astfel spus, acum se ncearc a da rspuns la ntrebrile ce se
face?, cine face? i cum se face?. Pentru a rspunde la aceste ntrebri munca de efectuat
trebuie divizat i analizat n cele mai mici componente ale sale (pn la nivel de operaie) i
apoi acestea grupate dup anumite criterii.
Organizarea organizaiei presupune gruparea sarcinilor de munc i repartizarea lor pe
executani, rezultnd prin aceasta structurile corespunztoare. Din acest punct de vedere rezultatul
organizrii stucturale este organigrama organizaiei. Pe lng componentele propriu-zise ale unei
structuri organizaionale (compartimente, departamente, servicii etc.) organizarea mai presupune
i asigurarea conexiunilor (legturilor) ntre aceste componente i corelarea activitilor acestora.
n acest context nu trebuie uitat c n orice organizaie, pe lng grupurile de oameni care sunt
structurate formal (oficial, corespunztor organigramei), cei care formeaz organizaia sunt mai
nti de toate oameni cu simpatii i antipatii.
De aceea, ntr-o organizaie, pe lng grupurile i relaiile oficiale (formale), se ntlnesc
grupuri i relaii neformale. Structura neformal a unei organizaii poate fi un catalizator dar i o
frn pentru eficientizarea activitii organizaiei formale.
Functiile de personal, directivare si control
Funcia de Personal. Prin personal se nelege persoana sau grupul de persoane desemnate a
ndeplini o sarcin dat. Funcia de personal presupune n principal selectarea, instruirea i
evaluarea angajailor, astfel nct activitile ce se desfoar s fie ndeplinite n concordan cu
scopurile i normele ei specifice.
6

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Funcia de Directivare. Funcia de directivare este un complex format din trei subfuncii:
motivare, conducere i comunicare.
- Motivarea se refer la stimularea interesului i implicrii salariailor n legtur cu ceea
ce au de fcut;
- Conducerea se refer la determinarea angajailor de a atinge anumite obiective, de bun
voie i n mod armonios.
Faptul c o persoan este numit ntr-o funcie de conducere face din acea persoan un
conductor oficial / formal (manager), dar aceasta nu nseamn c acea persoan este neaprat i
lider. Un lider adevrat este o persoan selectat de grupul de care aparine deoarece
personalitatea i comportamentul su corespund ideii grupului despre conducere: persoanele din
grup au ncredere n conductor, n judecata sa, i ateapt i accept deciziile.
- Comunicarea presupune schimbul de informaii i instruciuni att pe orizontal ct i pe
verticala structurii organizaionale. n afar de acestea, comunicarea mai implic i discutarea
planurilor, a programelor de lucru, explicarea rezultatelor, circulaia general a informaiilor n
organizaie.
Funcia de control presupune urmtoarele etape eseniale:
- adoptarea unor standarde/norme dup care se vor msura mrimile controlate;
- monitorizarea activitilor planificate;
- msurarea performanelor (dimensiunii) reale i constatarea diferenelor ntre ce s-a planificat i
ce s-a realizat efectiv;
- luarea de msuri corective n vederea actualizrii planurilor, n conformitate cu obiectivele
propuse.
2.5 MANAGEMENTUL CALITATII
Definitie. Principii
Managementul calitatii: acea componenta a managementului unei organizatii in ceea ce
priveste calitatea;
Principiile managementului calitatii
Pentru ca o organizatie sa poata fi condusa si sa functioneze cu succes este necesar ca aceasta
sa fie coordonata si controlata intr-un mod sistematic si transparent. Succesul poate rezulta din
implementarea si mentinerea unui sistem de management care este proiectat pentru imbunatatirea
continua a performantei, luand in considerare necesitatile tuturor partilor interesate. Activitatea de
management al unei organizatii include pe langa alte categorii de management si managementul
calitatii.
Standardul SR EN ISO 9000/2001 identifica opt principii de management al calitatii care pot
fi utilizate de conducerea de varf a unei organizatii pentru imbunatatirea performantei acesteia:
a) Orientarea catre client: organizatiile depind de clientii lor si de aceea ar trebui sa le
inteleaga si satisfaca necesitatile curente si viitoare;
b) Conducerea catre calitate: conducatorii/liderii stabilesc unitatea dintre scopul si
orientarea organizatiei. Acestia ar trebui sa creeze sis a mentina mediul intern in care
personalul poate deveni pe deplin implicat in realizarea obiectivelor organizatiei;
c) Implicarea personalului: implicarea personalului de la toate nivelurile permite ca
abilitatile sale sa fie folosite in beneficiul organizatiei;
7

d) Abordarea bazata pe proces: rezultatul dorit este obtinut mai eficient atunci cand
activitatile si resursele aferente sunt conduse ca un proces. Aceasta abordare pleaca de la
premiza ca orice activitate care utilizeaza resurse pentru a transforma un input in output
poate fi considerata ca proces. In dinamica functionarii unei organizatii de cele mai multe
ori iesirile dintr-un proces vor constitui intrari pentru urmatorul proces. In acest fel se pun
in evidenta mai evident conexiunile intre activitatile/substructurile specifice organizatiei,
precum si fenomenele de interfata ale acesteea cu mediul exterior.
e) Abordarea managementului ca sistem: identificarea, intelegerea si conducerea
proceselor corelate ca un sistem, contribuie la eficacitatea si eficienta unei organizatii in
realizarea obiectivelor sale;
f) Imbunatatirea continua: imbunatatirea continua a performantei globale a organizatiei ar
trebui sa fie un obiectiv permanent al organizatiei;
g) Relatii reciproc avantajoase cu furnizorul: o organizatie si furnizorii sai sunt
interdependenti si o relatie reciproc avantajoasa creste abilitatea ambilor de a crea valoare.
Aceste principii constituie baza standardelor de management al calitatii din seria ISO 9000.
2.6 Managementul calitatii premize in vederea implementarii
Managementul calitatii (MQ) este un sistem de activitati prin care o organizatie este devotata
clientilor sai, in scopul identificarii necesitatilor si asteptarilor acestora si a cresterii satisfactiei
clientilor fata de produsul/produsele pe care organizatia le ofera, si implicit in scopul castigarii de
avantaje competitive si a cresterii eficientei proprii.
MQ se poate aborda cu succes in conditiile in care:
Angajatii isi pot exercita meseria ca la carte;
Fiecare activitate desfasurata in organizatie este planificata;
Raspunderile, resursele si autoritatea sunt alocate prin documente (ale sistemului) semnate
de persoanele autorizate, iar manualul calitatii este semnat de persoana avand functia cea
mai inalta in organizatie;
Programul anual de audituri interne este incorporat manualului calitatii;
Conducerea organizatiei isi asuma un efort de 3 5 ani, pentru implementarea sistemului,
urmat de preocuparea continua de mentinere si imbunatatire a sistemului;
Introducerea MQ se realizeaza incepand cu domeniul din organizatie care functioneaza
bine (din punct de vedere al calitatii produselor/serviciilor);
Efortul introducerii MQ este asumat de catre toti angajatii organizatiei.
Premizele de avut in vedere in vederea implementarii managementului calitatii se refera la
urmatoarele aspecte:
MQ va avea succes numai daca este aplicat in conditiile pentru care a fost conceput;
MQ devine operational in conditiile in care au fost identificate si achizitionate toate
mijloacele de verificare, procedeele, echipamentele de control, dispozitive etc. ce sunt
necesare obtinerii calitatii dorite.

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Un efort organizational vizand doar aspectele de forma si nu cele de fond ale MQ este
inutil: un manual al calitatii care descrie dorinte si nu un sistem efectiv si eficace, duce la
pierderea increderii clientilor;
Certificarea nu se refera la manualul calitatii ci la sistemul calitatii;
Penuria nu este o baza pentru introducerea MQ. Aceasta trebuie sa inceapa dupa ce
angajatii nu se mai mira cand gasesc tot ce le trebuie la locul de munca;
Producatorii nu mai trebuie crezuti pe cuvant ci pe dovezi. O dovada scrisa este ea insasi
un produs, a carui valoare consta in increderea ce se poate avea in el. Manualul calitatii
este un astfel de produs;
Procesul de elaborare a manualului calitatii implica tot personalul si o perioada
indelungata de timp, in felul acesta facandu-se ordine in organizatie, nu numai prin
autoritatea managerilor ci si prin motivarea angajatilor. Manualul calitaii este scris pe baza
procedurilor, care sunt elaborate de cei care le vor aplica. Angajatii fac astfel in acelasi
timp si ce trebuie si ceea ce gandesc
Principalele activitati si etape care vor trebui efectuate si parcuse in vederea implementarii
unui sistem propriu de management al calitatii sunt dupa cum urmeaza:
1. Instruirea conducerii de varf in asigurarea calitatii;
2. Directorul general declara oficial, prin hotarare scrisa semnata, introducerea
asigurarii/managementului calitatii, certificarea sistemului calitatii, obiectivele prioritare
ale organizatiei. Declaratia subliniaza si angajamentul personal al directorului la succesul
programului;
3. Institutionalizarea si oficializarea comitetului de coordonare a programului, alcatuit din
toti directorii si prezidat de directorul general;
4. Institutionalizarea si oficializarea, prin decizie semnata de directorul general a
comitetului de elaborare a documentelor sistemului calitatii, alcatuit din sefii de
compartimente implicate. Dupa incheierea elaborarii documentelor si functionarea
sistemului calitatii, acest comitet se transforma in consilii ale calitatii pe organizatie;
5. Institutionalizarea si oficializarea, prin decizie semnata de directorul general, a functiei
de reprezentant al conducerii de varf raspunzator de sistemul calitatii si numirea
persoanei responsabile. Aceasta functie va fi independenta de celelalte funtii ale
organizatiei;
6. Institutionalizarea si oficializarea, prin decizie semnata de directorul general, a
programului si a echipelor de audit intern (recomandabil la inceputul primului an dupa
introducerea documentelor sistemului calitate);
7. Diagnosticul calitatii, efectuat de regula de un consultant (auditor) din afara organizatiei.
Raportul acestuia va prezenta nivelul atins de organizatie in abordarea calitatii (inspectie,
control, asigurare, management);
8. Elaborarea, aprobarea si alocarea bugetului financiar si de personal necesar introducerii
asigurarii/managementului calitatii;
9. Definirea politicii si obiectivelor privind calitatea ale organizatiei si pe aceasta baza a
obiectivelor si planurilor la nivelul fiecarui compartiment;
9

10. Declansarea oficiala (pe baza de decizie semnata de directorul general) a programului de
instruire si formare continua a tuturor angajatilor, in asigurarea/managementul calitatii
(cursuri de 5-10 zile a 8 ore/zi pentru personalul operativ si cursuri de 2-3 zile a 8 ore/zi
pentru personalul de conducere). In cadrul cursurilor se prezinta concret, prin studii de
caz;
- exemple de success (success stories);
- profesii, metode, organizari specifice MQ;
- premise si principii;
- avantajele introducerii asigurarii/managementului calitatii;
- standarde relevante.
11. Identificarea, colectarea, examinarea, completarea si actualizarea documentelor
existente, care descriu activitatile vizand calitatea. Documentele sistemului calitatii
realizeaza o sinteza a documentatiei existente, orientate catre proces si executant
(documentele sistemului calitatii sunt destinate nu numai executantului ci si clientilor);
12. Elaborarea proiectelor de documente necesare (instructiuni de lucru, proceduri) de catre
responsabilii numiti de sefii de compartimente). Sunt abordate numai aspectele privind
calitatea;
13. Proiectele documentelor sistemului calitatii sunt prezentate tuturor persoanelor care
participa la activitatea descrisa, fiecare trebuind sa-si aduca contributia la imbunatatirea
programului de introducere a asigurarii/managementului calitatii;
14. Verificarea proiectelor de catre managerii de mijloc si apoi de catre directorul general,
pentru asigurarea coerentei documentelor, acordarii in mod unitara a codurilor, etc.;
15. Elaborarea manualului calitatii pe baza procedurilor;
16. Completarea adecvata a fiselor de post, incluzandu-se si atributiile specifice de
asigurarea calitatii, rezultate din proceduri;
17. Aplicarea programului de audituri interne, efectuarea de corectii;
18. Inscrierea la certificarea sistemului calitatii de catre un organism independent, impartial
si specializat;
19. Completarea structurii organizatorice cu noi compartimente specifice calitatii (consiliile
calitatii, echipe de imbunatatire, echipe de audit etc.);
20. Asigurarea cunoasterii permanente de catre intreg personalul a politicii, obiectivelor si a
activitatilor specifice ale organizatiei;
21. Introducerea unui sistem de motivare (materiala si morala) a angajatilor pentru sugestii,
idei, propuneri care conduc la imbunatatirea sistemului;
22. Formarea auditorilor interni ai organizatiei;
23. Elaborarea si aprobarea programului de audituri interne pentru anul ce urmeaza, ce va
cuprinde: compartimentul si activitatile ce urmeaza a fi auditate, documentul de referinta
aflat la baza evaluarii, conducatorul echipei de audit, perioada. Acest program devine
anexa la manualul calitatii;
24. Elaborarea instructiunilor de lucru, procedurilor, descrierilor posturilor, planurilor
sistemului calitatii, pornindu-se de la documentatia omoloaga a sistemului tehnologic
(privind produsul si procesul);
10

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

25. Stabilirea structurii de calcul a costurilor pentru obtinerea calitatii, aprobarea si executia
bugetului corespunzator;
26. Stabilirea si introducerea indicatorilor vizand calitatea;
27. Urmarirea mentinerii si actualizarea sistemului calitatii;
28. Publicarea rezultatelor obtinute.
2.7 Etapele abordarii Managementului Calitatii
Conceptul de Calitate este una din cele mai vechi notiuni, cu care oamenii au operat inca
din cele mai vechi timpuri. In ultima instanta, este un concept filosofic strans legat de alte
concepte fundamentale, cum ar fi cele referitoare la bine, frumos si adevar.
In ultimul mileniu, evolutia conceptului despre calitate a fost strans legata de evolutia
omenirii, in special cea industriala. Acest lucru a devenit deosebit de pregnant in ultimii 50 de ani
ai sec. XX. De asemenea, evolutia managementului companiilor a fost puternic determinate de
cultura manageriala si de concurenta, la nivelul economiei mondiale.
Organizarea firmelor pentru inspectia produselor in ceea ce priveste calitatea acestora, apare
ca maniera specifica de organizare spre sfarsitul sec. XIX.
Organizarea pentru inspectie se concretizeaza prin infiintarea in cadrul firmei a unui
compartiment specializat si distinct fata de alte compartimente ale firmei, concentrate pe
controlul produselor si identificarea neconformitatilor. Aceasta maniera de a aborda calitatea nu
isi propune sa actioneze asupra procesului de fabricatie ci opereaza la receptie, pe flux si la final,
asupra produsului finit.
O etapa ulterioara acestei abordari a fost organizarea pentru control. Aceasta abordare se
materializeaza prin crearea unui compartiment ale carui atributii specifice acopera toate etapele
procesului de fabricatie. Fata de abordarea anterioara, compartimentul de control pastreaza
inspectia la receptie si pe cea finala, iar inspectia in cursul fabricatiei (pe flux) o transfera
executantilor, sub forma autocontrolului. Acest transfer de competenta este insotit si de transferul
catre executanti a unor metode si echipamemente specifice, detinute anterior de catre inspectori.
In aceasta perioada, mai exact in 1951 apar doua carti de referinta in acest domeniu, si anume:
Armand Feigenbaum: Controlul calitatii: principii, practica si administrare si Joseph Juran:
Ghid pentru controlul calitatii.
Cea de-a treia etapa in evolutia organizatiilor, in legatura cu problema calitatii, o constituie
organizarea pentru asigurarea si managementul calitatii. Ceea ce diferentiaza esential aceasta
noua abordare de cele anterioare este considerarea calitatii ca problema a tuturor membrilor
organizatiei, nu doar a unui singur departament al acesteia. Calitatea este abordata intr-o maniera
totala (toate etapele vietii produsului/serviciului si toate componentele organizatiei intr-o maniera
sistemica) prin implementarea in managementul organizatiei a Managementului Calitatii Totale
(Total Quality Management T.Q.M.).
Inspectia si controlul calitatii se bazeaza pe existenta neconformitatii, pe care isi propune sa o
elimine pe flux sau la final, pe cand managementul calitatii totale asimileaza tot ce se face in
organizatie pe linia calitatii, cu focalizare expresa pe orientarea activitatilor catre prevenirea
neconformitatilor si catre planificarea imbunatatirilor ce se impun.

11

2.8. Momente semnificative in evolutia managementului calitatii

1958 si 1963: MIL-Q-9858 Cerintele programului calitatii

Document al Ministerului Apararii S.U.A. prin care se introduce obligativitatea pentru toti
furnizorii armatei (in numar de 18.000 in 1974) de a implementa un sistem al calitatii (politici si
proceduri care sa arate cum vor fi indeplinite cerintele specificate), similar celui stabilit de
industria aeronautica britanica in 1910. Conform acestui standard, Guvernul nu le spune
furnizorilor sai cum sa lucreze si nu avizeaza in vreun fel metodele si tehnologiile aplicate in
fabricatie, deoarece prin aceasta ar deveni parte implicate si ar diminua raspunderea fata de
calitate a producatorului. Aceasta delegare de raspundere permitea guvernului S.U.A. sa renunte
la inspectia directa, care necesita o armata de inspectori platiti de guvern. Principiile acestui
standard se regasesc in ISO 9001/1987.

1960: MIL-I-45208 Cerinte privind sistemul de inspectie

Stabileste ca raspundere pentru furnizor introducerea si mentinerea unui sistem de inspectie care
sa asigure ca toate produsele/serviciile prezentate guvernului sunt conforme cu cerintele
contractului. Sistemul de inspectie va fi documentat (scris in documente aprobate oficial) si va fi
disponibil reprezentantilor guvernului.

1961: Controlul calitatii totale de A. Feigenbaum

Defineste sistemul pentru managementul calitatii.

1965: NP-C-200-2/3 Programul calitatii

Impus de N.A.S.A. furnizorilor sai, prin care se impune definirea de proceduri privind
trasabilitatea, controlul materialelor si al documentatiei, precum si motivarea personalului
pentru calitate.

1979-1981 Anglia: seria de standarde din seria B.S. 5750

Pentru intreaga economie britanica, vizand prezentarea cerintelor fata de calitate (partile 1,2 si
3) si interpretarea acestora (partile 4, 5 si 6). Conform acestora, orice sistem planificat trebuie
inregistrat si documentat si trebuie sa ofere premisele pentru intocmirea unui manual al calitatii,
care sa devina o descriere a modului in care organizatia isi conduce afacerea. Manualul calitatii
contine procedurile si interfetele departamentelor functionale. El trebuie sa fie suficient de
detaliat pentru a fi utilizat la auditarea sistemului pentru a verifica daca acesta exista,
functioneaza si este adecvat scopului.
Un astfel de sistem al calitatii trebuie sa contina si o metodologie pentru eliminarea cauzelor
care genereaza produse/servicii neconforme, prin aplicarea de actiuni corective adecvate.

1987 standardele ISO (Organizatia Internationala a Calitatii), care preiau initial in mare
masura standardele britanice BS 5750 si BS 9000 sub forma standardelor ISO 9000, modificate
si revizuite in anii care au urmat. In Romania, seria ISO 9000 a fost preluata integral si adaptata
limbii romane sub forma SR EN ISO ----. Principalele standarde din acest domeniu sunt dupa
cum urmeaza:
- SR EN ISO 9000/2001: Sisteme de management al calitatii. Principii
fundamentale si
vocabular
- SR EN ISO 9001/2001: Sisteme de management al calitatii. Cerinte
- SR EN ISO 9004/2001: Sistemele de management al calitatii. Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor
12

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Metodele de management a calitatii au la baza idei americane din perioada de

boom industrial, de la inceputul anilor 1920. Managementul calitatii s-a dezvoltat deci intr-un
mediu caracterizat prin resurse suficiente. Managementul calitatii totale nu aduce prosperitate
unei organizatii falimentare, ci ii asigura un avantaj intr-un mediu puternic concurential, acolo
unde practic nu mai exista probleme cu calitatea. Pe de alta parte, managementul calitatii nu
poate exista, in ceea ce priveste metodele, daca nu au fost asimilate metodele abordarilor
anterioare (inspectie/control si asigurare a calitatii).
Experienta de pana acum releva faptul ca peste 85% din problemele calitatii sunt generate de
defecte ale sistemului (organizatiei). Raspunderea pentru organizarea, functionarea eficienta si
imbunatatirea sistemului revine directorului general, care trebuie sa asigure urmatoarele
deziderate:
Schimbarea mentalitatii angajatilor in legatura cu calitatea, in sensul constientizarii
faptului ca prevenirea este mai putin costisitoare decat remedierea. Fiecare angajat
trebuie motivat si incurajat sa contribuie la asigurarea calitatii, potrivit pozitiei pe care o
ocupa in organizatie;
Organizarea si functionarea corecta a sistemului calitatii in organizatie. Aceasta
presupune ca directorul general sa specifice obiectivele, sa asigure intocmirea de planuri,
programe si proceduri pentru atingerea obiectivelor, sa atribuie sarcini, sa delege
autoritatea si resursele corespunzatoare si sa evalueze obiectiv rezultatele obtinute;
Sa aduca la cunostinta tuturor celor implicati obiectivele si politicile privind calitatea;
Sa efectueze inca din fazele initiale (conceptie si proiectare), revizii ale cerintelor
documentatiei pentru asigurarea calitatii produselor/serviciilor;
Sa asigure celor implicati in activitatile de conceptie/proiectare informatii adecvate
referitoare la cerintele functionale minime, limitele costului, cerinte privind securitatea
produsului, fiabilitatea, etc;
Numirea unui evaluator/verificator care sa analizeze proiectul;
Evaluarea si selectarea furnizorilor;
Desfasurarea operatiilor de fabricatie in conditii controlate;
Compartimentul de productie sa fie consultat de cel de marketing in legatura cu
capacitatea de a satisface nivelul calitativ sugerat;
Documente si inregistrari ale sistemului ale caror modificari sa fie tinute sub control;
Analiza continua a reclamatiilor de la clienti si a produselor respinse, pentru a determina
cauzele care le-au generat;
Revizia si evaluarea metodica a organizatiei prin audituri de sistem.

13

3. LEGEA CALITAII N CONSTRUCII (LEGEA 10/1995)

Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in
exploatare in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor.
3.1.Cerinte (exigente) esentiale fata de constructii
Legea 10/1995 prevede ca pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt
obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor
cerinte:
a) rezisten mecanic i stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igien, sntate i mediu nconjurtor;
d) siguran i accesibilitate n exploatare;
e) protecie mpotriva zgomotului;
f) economie de energie i izolare termic
g)utilizare sustenabil a resurselor naturale
Aceste cerinte stau la baza elaborarii reglementarilor tehnice, concepute pe baza conceptului de
performanta, care le detaliaza si le convertesc in conditii tehnice de performanta, si criterii de
performanta. Obligatiile privind satisfacerea cerintelor privind calitatea constructiilor revin tuturor
factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor,
potrivit responsabilitatilor fiecaruia. Acesti factori sunt dupa cum urmeaza:
investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanii, cercettorii, proiectanii, verificatorii de
proiecte atestai, experii tehnici atestai, auditorii energetici pentru cldiri atestai, responsabilii
tehnici cu execuia autorizai, diriginii de antier autorizai, productorii/fabricanii de produse pentru
construcii, reprezentanii autorizai ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru
construcii, organismele de evaluare i verificare a constanei performanei produselor pentru
construcii, organismele de evaluare tehnic european n construcii, organismele elaboratoare de
agremente tehnice n construcii, laboratoarele de analize i ncercri n construcii.
3.2 Sistemul calitatii in constructii
Legea 10/1995 instituie sistemul calitatii in constructii, menit sa conduca la realizarea si
exploatarea unor constructii de calitate, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a
societatii si a mediului inconjurator. Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie
de categoriile de importanta ale constructiilor.
Calitatea este un concept complex care poate fi definit in conformitate cu SR EN ISO 9000/2001 ca
fiind masura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci ndeplinete cerinele sau ateptrile
declarate. Exigenele utilizatorilor construciilor (ca persoane sau organizaii care nu sunt familiarizate cu
activitile, conceptele si normele specifice construciilor) se exprim iniial n termeni calitativi suficient
de vagi, care apoi trebuie formulai ca cerine (exigene de performan), conform specificului activitii
de construcii i anume : rezisten i stabilitate, siguran n exploatare, siguran la foc, igiena
sanatatea oamenilor protecia mediului, izolaie termic hidrofug economie de energie i protecie
fonic.
14

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Calitatea unei construcii este rezultatul aciunii a mai muli factori i anume : investitori, inspectori de
antier, cercettori, proiectani, experi, verificatori de proiecte, fabricani/furnizori, executani,
responsabili tehnici cu execuia proprietari/utilizatori, autoriti publice etc. Chiar dac Legea 10/1995
privind calitatea n construcii nu prevede explicit i exigenele de ordin tehnico economic (durata de
realizare, cost iniial, costul ciclului de via) acestea se regsesc implicit cnd se precizeaz c sistemul
calitii n construcii se aplic n mod diferit, funcie de categoriile de importan ale construciilor.
Conform Legii 10/1995, sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii
constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare ale acestora. Sistemul
calitii n construcii se asigur, conform reglementrilor legale specifice, prin:
a)activitatea de reglementare n construcii; b)certificarea performanei i a conformitii produselor
pentru construcii; c)agrementul tehnic n construcii; d)verificarea i expertizarea tehnic a
proiectelor; e)verificarea calitii lucrrilor executate, expertizarea tehnic a execuiei lucrrilor i a
construciilor, precum i auditul energetic al cldirilor; f)managementul calitii n construcii;
g)acreditarea i/sau autorizarea laboratoarelor de analize i ncercri n construcii; h)activitatea
metrologic n construcii; i)recepia construciilor; j)urmrirea comportrii n exploatare i intervenii
la construciile existente, precum i postutilizarea construciilor; k)exercitarea controlului de stat al
calitii n construcii; l)atestarea tehnico-profesional i autorizarea specialitilor care desfoar
activitate n construcii.
a) Reglementarile tehnice (HG399/95) se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect
conceptia, calculul si alcatuirea,executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice
se stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructilor, produselor si
procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de verificare a acestora. (Art.10-L10/1995).
b) Certificarea calitatii produselor (HG766/97) folosite in constructii se efectueaza prin grija
producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. La lucrarile
de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa
asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor. Produsele care sunt introduse pe pia cu
precizarea caracteristicilor i a claselor/nivelurilor de performan aferente, n concordan cu
prevederile specificaiilor tehnice armonizate de referin pentru atestarea conformitii
produselor respective prin marcajul european de conformitate CE pot fi folosite, fr alte
verificri, la lucrrile care corespund utilizrilor preconizate i performanelor declarate, nscrise
n documentele de atestare a conformitii produselor respective.
Produsele care sunt introduse pe pia fr marcajul european de conformitate CE pot fi folosite pe
baza agrementelor tehnice n construcii i n concordan cu prevederile acestor documente
c) Agrementele tehnice (HG766/97) pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii
stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in
opera si de intretinere a acestora. La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de
calitate conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale, precum si
altele noi, pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare
d) Verificarea proiectelor (HG925/95)
pentru executia constructiilor, in ceea ce priveste
respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se va face numai de catre specialisti
verificatori de proiecte atestati, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor. Se interzice
aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile precizate anterior.

15

Verificarea calitatii executiei constructilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin
diriginti de santier sau prin agenti economici de consultanta specializati.
Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici
atestati.
e) Conducerea si asigurarea calitatii (HG766/97) (managementul calitatii) n construcii constituie
obligaia tuturor factorilor care particip la conceperea, realizarea, utilizarea i postutilizarea
construciilor implicand un ansamblu structurat de activitati (planificare, organizare, directivare si
control) exercitate in vederea atingerii obiectivelor privind calitatea produsului construit .
Persoanele fizice sau juridice, indiferent de forma de organizare, care intervin pe parcursul
proiectrii, execuiei, utilizrii i postutilizarii unei construcii, asigur nivelul de calitate corespunztor
exigenelor eseniale prin personal calificat de specialitate, autorizat sau atestat, dup caz, precum i
printr-un sistem propriu de management al calitii adoptat i implementat sau certificat, dupa caz, pe
baza legislatiei specifice si a standardelor de referin n domeniu.
f) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor (HG766/97) - Activitatea de ncercri n construcii,
n scopul verificrii satisfacerii cerinelor prestabilite, pe parcursul execuiei lucrrilor i/sau la
recepia acestora, dup caz, precum i n scopul expertizrii unor construcii existente, se
desfoar de laboratoare de ncercri autorizate i acreditate, n condiiile legii, pe domeniile de
ncercri aferente activitilor respective.
g) Asigurarea activitatii metrologice (HG766/97) in constructii se realizeaza conform prevederilor
legale privind etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de
masurare si control utilizate in acest domeniu.
h) Receptia constructiilor (HG273/94) - Recepia construciilor/lucrarilor de constructii, autorizate
in conditiile Legii 50/1991 republicata in 2004 cu modificarile si completarile ulterioare, constituie
certificarea (printr-o examinare nemijlocita) conformitatii realizarii acestora cu Autorizatia de
construire, documentaia de execuie i cu documentele cuprinse n cartea tehnic a construciei.
Recepia construciilor se face de ctre investitor proprietar, cu participarea reprezentantuli autoritatii
publice locale, n prezena proiectantului i a executantului i/sau reprezentanilor de specialitate, legal
desemnai de acetia, conform reglementrilor legale.
Cartea tehnic a construciei cuprinde documentaia de execuie i documentele privitoare la
realizarea i exploatarea acesteia. Ea se ntocmete prin grija investitorului i se pred proprietarului
construciei, care are obligaia s o pstreze i s o completeze la zi; prevederile din cartea tehnic a
construciei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar i utilizator.
i) Urmarirea comportarii in exploatare (HG766/97) a constructiilor se face pe toata durata de
existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau
investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor.
Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza
unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert
tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constructiei.
j) Postutilizarea constructiilor (HG766/97) cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si
demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor
recuperabile.
k) Controlul de stat al calitatii in constructii (HG272/94) cuprinde inspectii la investitori, la
unitatile de proiectare, fde executie, de exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind

16

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii. Controlul de stat al calitatii in constructii

se exercita de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (I.S.C.)
3.3 Obligatii si raspunderi
1. Obligatii si raspunderi ale investitorilor
Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la
constructiile existente si au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:

a)stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare i execuie pe baza reglementrilor
tehnice, precum i a studiilor i cercetrilor efectuate; b)obinerea acordurilor i a avizelor
prevzute de lege, precum i a autorizaiei de construire; c)asigurarea verificrii proiectelor prin
specialiti verificatori de proiecte atestai; d)asigurarea verificrii execuiei corecte a lucrrilor de
construcii prin dirigin de specialitate sau operatori economici de consultan specializai, pe tot
parcursul lucrrilor; e)acionarea n vederea soluionrii neconformitilor, a defectelor aprute pe
parcursul execuiei lucrrilor, precum i a deficienelor proiectelor; f)asigurarea recepiei lucrrilor
de construcii la terminarea lucrrilor i la expirarea perioadei de garanie; g)ntocmirea crii
tehnice a construciei i predarea acesteia ctre proprietar; h)expertizarea construciilor de ctre
experi tehnici atestai, n situaiile n care la aceste construcii se execut lucrri de natura celor
prevzute la art. 18 alin. (2) al prezentei legi.
2. Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la
calitatea constructiilor:

a)precizarea prin proiect a categoriei de importan a construciei; b)asigurarea prin proiecte i detalii
de execuie a nivelului de calitate corespunztor cerinelor, cu respectarea reglementrilor tehnice i a
clauzelor contractuale; c)prezentarea proiectelor elaborate n faa specialitilor verificatori de proiecte
atestai, stabilii de ctre investitor, precum i soluionarea neconformitilor i neconcordanelor
semnalate; d)elaborarea caietelor de sarcini, a instruciunilor tehnice privind execuia lucrrilor,
exploatarea, ntreinerea i reparaiile, precum i, dup caz, a proiectelor de urmrire privind
comportarea n timp a construciilor. Documentaia privind postutilizarea construciilor se efectueaz
numai la solicitarea proprietarului; e)stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuie determinate pentru
lucrrile aferente cerinelor i participarea pe antier la verificrile de calitate legate de acestea;
f)stabilirea modului de tratare a defectelor aprute n execuie, din vina proiectantului, la construciile
la care trebuie s asigure nivelul de calitate corespunztor cerinelor, precum i urmrirea aplicrii pe
antier a soluiilor adoptate, dup nsuirea acestora de ctre specialiti verificatori de proiecte atestai,
la cererea investitorului; g)participarea la ntocmirea crii tehnice a construciei i la recepia
lucrrilor executate; h)asigurarea asistenei tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele
elaborate, pe perioada execuiei construciilor sau a lucrrilor de intervenie la construciile existente;
i)asigurarea participrii obligatorie a proiectantului coordonator de proiect i, dup caz, a
proiectanilor pe specialiti la toate fazele de execuie stabilite prin proiect i la recepia la terminarea
lucrrilor.
3. Obligatii si raspunderi ale executantilor
Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale:
17

a)sesizarea investitorilor asupra neconformitilor i neconcordanelor constatate n proiecte, n

vederea soluionrii; b)nceperea execuiei lucrrilor numai la construcii autorizate n condiiile
legii i numai pe baz i n conformitate cu proiecte verificate de specialiti atestai; c)asigurarea
nivelului de calitate corespunztor cerinelor printr-un sistem propriu de calitate conceput i
realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuia autorizai; d)convocarea
factorilor care trebuie s participe la verificarea lucrrilor ajunse n faze determinante ale execuiei
i asigurarea condiiilor necesare efecturii acestora, n scopul obinerii acordului de continuare a
lucrrilor; e)soluionarea neconformitilor, a defectelor i a neconcordanelor aprute n fazele de
execuie, numai pe baza soluiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; f)utilizarea n
execuia lucrrilor numai a produselor i a procedeelor prevzute n proiect, certificate sau pentru
care exist agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinelor, precum i gestionarea probelormartor; nlocuirea produselor i a procedeelor prevzute n proiect cu altele care ndeplinesc
condiiile precizate i numai pe baza soluiilor stabilite de proiectani cu acordul investitorului;
g)respectarea proiectelor i a detaliilor de execuie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunztor cerinelor; h)sesizarea, n termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat n
Construcii - I.S.C. n cazul producerii unor accidente tehnice n timpul execuiei lucrrilor;
i)supunerea la recepie numai a construciilor care corespund cerinelor de calitate i pentru care a
predat investitorului documentele necesare ntocmirii crii tehnice a construciei; j)aducerea la
ndeplinire, la termenele stabilite, a msurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele
de recepie a lucrrilor de construcii; k)remedierea, pe propria cheltuial, a defectelor calitative
aprute din vina sa, att n perioada de execuie, ct i n perioada de garanie stabilit potrivit
legii; l)readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniial, la terminarea execuiei
lucrrilor; m)stabilirea rspunderilor tuturor participanilor la procesul de producie - factori de
rspundere, colaboratori, subcontractani - n conformitate cu sistemul propriu de asigurare a
calitii adoptat i cu prevederile legale n vigoare.
4.

Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici

cu executia si ale expertilor tehnici atestati
Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce
priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.
Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt
angajati.
Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau
constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date.
5. Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructii
Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:

a)efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i de reparaii care le revin, prevzute conform normelor
legale n cartea tehnic a construciei i rezultate din activitatea de urmrire a comportrii n timp a
construciilor; b)pstrarea i completarea la zi a crii tehnice a construciei i predarea acesteia, la
nstrinarea construciei, noului proprietar; c)asigurarea urmririi comportrii n timp a construciilor,
18

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

conform prevederilor din cartea tehnic i reglementrilor tehnice; d)efectuarea, dup caz, de lucrri
de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinare parial, precum i de lucrri de
reparaii ale construciei numai pe baz de proiecte ntocmite de ctre persoane fizice sau persoane
juridice autorizate i verificate potrivit legii; e)asigurarea realizrii lucrrilor de intervenii asupra
construciilor, impuse prin reglementrile legale; f)asigurarea efecturii lucrrilor din etapa de
postutilizare a construciilor, cu respectarea prevederilor legale n vigoare.
6. Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor
Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:

a)folosirea construciilor conform instruciunilor de exploatare prevzute n cartea tehnic a

construciei; b)efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i de reparaii care le revin conform
contractului; c)efectuarea de lucrri de intervenie la construcia existent n sensul prevederilor art.
18 alin. (2), numai cu acordul proprietarului i cu respectarea prevederilor legale; d)efectuarea
urmririi comportrii n timp a construciilor conform crii tehnice a construciei i contractului
ncheiat cu proprietarul; e)sesizarea, n termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat n Construcii I.S.C., n cazul unor accidente tehnice la construciile n exploatare.

19

4. MANAGEMENTUL CALITII N CONSTRUCII ETAPE PRINCIPALE

Managementul calitii, reprezint acea parte a managementului unei organizaii orientat
catre obinerea rezultatelor, n raport cu obiectivele calitii, pentru satisfacerea necesitilor,
ateptrilor i cerinelor prilor interesate. Termenul de asigurare a calitii, folosit n actele
normative romneti devine astfel (conform SR EN ISO 9000/2001) acea parte a managementului
calitii concentrat pe furnizarea ncrederii c cerinele referitoare la calitate vor fi
implementate.
Managementul calitii are la baz trei etape principale, care se intercondiioneaz i
anume:
1)
Planificarea calitii
2)
Asigurarea calitii
3)
Controlul calitii
1. Planificarea calitii este etapa prin care se stabilesc condiiile de calitate prevzute
n proiectul tehnic i reglementrile tehnice n vigoare, factorii implicai precum i
responsabilitile acestora, n vederea realizrii proceselor de construcie, activitilor,
elementelor de construcie respectiv a subansamblurilor, ansamblurilor i a obiectelor de
construcie.
Coninutul etapei se va stabili prin parcurgerea urmtorilor pai:
1) Precizarea documentaiilor i reglementrilor tehnice specifice constnd din:


Proiectul tehnic concretizat prin: planuri tehnice, specificaii tehnice, caiete
de sarcini, detalii de execuie, etc.


Normative de proiectare, execuie, exploatare i intervenie la construcii


Ghiduri, metodologii, manuale de proiectare, proceduri de execuie


Programe de calcul pentru proiectare, execuie


Specificaii tehnice privind stabilirea condiiilor de calitate, asigurarea i
controlul calitii
2) Precizarea factorilor implicai n realizarea proiectului de construcie precum i
stabilirea responsabilitilor i a competenelor cu privire la calitate. Principalii factori
implicai sunt:
a) Beneficiarul precizeaz obiectivele calitii i stabilete cerinele de calitate
b) Proiectantul formuleaz prescripii, condiii i specificaii pentru atingerea
obiectivelor privind calitatea formulate de beneficiar
c) Executantul va asigura calitatea execuiei lucrrilor printr-un sistem propriu
privind calitatea conform cerinelor din proiectul tehnic, caietele de sarcini i
normativele tehnice n vigoare
d) Experii tehnici, specialiti n domeniu examineaz critic programul de
asigurare a calitii, verific tehnologiile de execuie, metodele de lucru i
materialele folosite n realizarea lucrrilor n conformitate cu prevederile
contractuale, caietele de sarcini i reglementrile specifice
e) Organisme de cercetare i control elaboreaz exigenele de calitate prin
reglementri tehnice, exercit controlul statului cu privirea la aplicarea prevederilor
legale din domeniul calitii.
3) Stabilirea condiiilor de calitate se face conform normativului C56-85 Normativ
pentru verificarea calitii execuiei i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente i a
normativelor tehnice de execuie n vigoare respectnd urmtoarea metodologie:[11]

La aprovizionarea cu materiale i elemente de construcii-instalaii prin:
20

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

- precizarea documentelor care atest calitatea: certificate de conformitate, agremente

tehnice, fie de transport, certificate de garanie.
Certificarea de conformitate se face conform HGR 728/94 de ctre organisme de cercetare
acreditate la solicitarea productorului.
Agrementul tehnic se elaboreaz conform HG 392/94 i este documentaia prin care se
atest aptitudinea de utilizare a materialelor, produselor, procedeelor i echipamentelor de
construcii stabilindu-se i condiiile de fabricaie, transport, depozitare i punere n oper
- stabilirea condiiilor de calitate constnd n precizarea caracteristicilor fizico-mecanice i
chimice precum i a condiiilor de aspect conform caietelor de sarcini i a prevederilor
contractuale
- precizarea operaiilor de verificare a calitii materialelor i elementelor de construciiinstalaii constnd din probe de laborator, msurtori, ncercri conform normelor tehnice
specifice fiecrui produs (n special materialele care asigur cerina rezisten i
stabilitate).
- stabilirea comisiilor de verificare a calitii produselor personal tehnic autorizat n funcie
d structura organizatoric a fiecrui executant

La execuia proceselor de construcie, a activitilor, elementelor,
subansamblurilor i ansamblurilor de construcie
Stabilirea condiiilor de calitate const n:
- stabilirea etapelor cnd se fac verificrile privind calitatea n desfurarea execuiei
punndu-se astfel n eviden trei etape i anume:


nainte de nceperea execuiei


n timpul execuiei


la terminarea execuiei
- precizarea condiiilor de calitate la execuie sub aspectul ncadrrii n condiiile
dimensionale i de calitate prevzute n proiectul tehnic i n reglementrile tehnice privind
calitatea.
Stabilirea condiiilor de calitate se face prin precizarea urmtoarelor elemente:


condiii dimensionale conform detaliilor de execuie


intervale dimensionale exprimate prin abateri, tolerane admisibile, distane,
petreceri, verticalitate, orizontalitate, etc. Conform normativului C56-85


verificarea caracteristicilor mecanice prin ncercri de laborator


verificarea documentelor de atestare a calitii pentru procesele precedente
- precizarea tehnologiilor de execuie i a metodelor de lucru cu referire la urmtoarele
aspecte:


dac tehnologia de execuie cuprinde toi parametrii necesari execuiei
conform proiectului tehnic i a condiiilor locale i de dotare a antierului (fie
tehnologice, planuri de montaj cu precizarea utilajelor i echipamentelor precum i
a caracteristicilor acestora)


descrierea execuiei i a montajului cu stabilirea echipelor de lucru i a
calificrilor n raport cu natura proceselor


precizarea responsabilitilor pentru urmrirea execuiei, asigurarea
condiiilor de calitate, siguran, protecia muncii, protecia mediului precum i a
responsabilitilor pentru ncercri, probe, teste, verificri.
 La dotarea cu utilaje, echipamente i instalaii tehnologice
Stabilirea condiiilor de calitate const n:


precizarea documentaiilor tehnice: scheme de ansamblu i de flux
tehnologic, schemele instalaiilor i echipamentelor tehnologice, planuri de montaj,
geometrii dimensiuni de amplasare, breviare de calcul
21



verificarea crii tehnice a produselor, certificate de conformitate, agremente
tehnice


precizarea regulilor de montaj, de punere n funciune, a probelor, a poziiilor
i racordurilor, a caracteristicilor tehnice comparativ cu prevederile proiectului
tehnic


precizarea condiiilor de recepie


precizarea responsabilitilor pentru teste, verificri, probe, asigurarea
asistenei tehnice din partea productorului, a predrii n exploatare
4) Stabilirea documentelor i a formularelor pentru nregistrarea calitii
Documentele necesare la nregistrarea calitii asigur informaiile asupra gradului de
realizare a cerinelor de calitate precizate de Legea 10/1995 i condiiile contractuale.
Se pot evidenia urmtoarele tipuri de documente:
a) Documente-furnizori: certificate de calitate, certificate de garanie, buletine de analiz,
dosar al produsului, carte tehnic a produsului, agrement tehnic
b) Documente-execuie: proces-verbal de ncepere a lucrrilor, proces-verbal de predareprimire amplasament i a bornelor de reper, proces-verbal de predare-primire front de
lucru, proces-verbal de verificare a naturii terenului de fundare, proces-verbal de trasare a
lucrrilor, proces-verbal de verificare a calitii lucrrilor ce devin ascunse, proces-verbal
de recepie calitativ, proces-verbal pentru lucrri speciale, proces-verbal pentru
executarea sudurilor, fi tehnologic de sudare, proces-verbal de prelevare a probelor de
sudur, registru privind montarea elementelor prefabricate, condica de betoane, fi de
betonare, fi de injectri, proces-verbal de verificare a betonului dup decofrare i
poziionare goluri tehnologice de instalaii, buletine de msurtori, buletine de ncercri,
buletine de examinare vizual, proces-verbal de control a calitii lucrrilor n faze
determinante, raport de tratare a neconformitilor, not de constatare, raport privind
evidena ntreruperii lucrrilor, fie de msurtori, proces-verbal de recepie parial
(fundaii, structur de rezisten, arpant, etc.), proces-verbal de recepie la terminarea
lucrrilor, proces-verbal de recepie final.
c) Documente-atestare, control autorizaii i atestri pentru personalul de execuie
(sudori, instalatori gaze, etc.), autorizaii i atestri pentru personalul de control
(responsabil tehnic cu execuia, inspector de antier, expert tehnic, responsabil cu controlul
calitii, etc.), expertize tehnice, verificri n teren (altele dect cele prevzute n caietele
de sarcini), rapoarte de inspecie privind controlul statului, rapoarte de control ale
autoritii publice sau instituii publice (protecia muncii, protecia mediului, etc.),
autorizaii de execuie i alte studii (studii geotehnice, topo, etc.).
In aceast etap se poate pune n eviden un instrument tehnic de precizare a condiiilor
de calitate intitulat FIA DE DIMENSIONARE A CALITII (FDC) care are ca principal
scop precizarea parametrilor privind calitatea n execuia proceselor de construcie, activitilor,
elementelor, subansamblurilor i ansamblurilor de construcie din cadrul unui proiect de
construcie.
F.D.C. nregistreaz parametrii privind calitatea i are urmtoare structur:
1) Scop i domeniu de aplicare n care se specific procesul sau activitatea pentru care se
stabilesc parametrii de calitate;
2) Precizare condiii de calitate se vor preciza condiiile dimensionale i de calitate pe
cele trei etape precizate la execuia unui proces de construcie (nainte de nceperea
execuiei, n timpul execuiei i la terminarea execuiei);

22

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

3) Tabela dimensional n care sunt precizate intervalele dimensionale pentru execuia

proceselor de construcie (abateri, tolerane, etc.);
4) Documente de nregistrare a calitii se menioneaz documentele i formularele
specifice de nregistrare a calitii cu precizarea factorilor responsabili.
Un model de fi de dimensionare a calitii (FDC) este prezentat n figura 1
1. Cod proces/
actvitate, elem.:

Denumire:

1.3.11

Cofraje la elevaie

Descriere:
Cod SDE:

Cod SDC:

Cod SDA:

2. Documentaia de referin :

3. Precizare condiii de calitate :

a) nainte de nceperea execuiei se verific:
- calitatea panourilor de cofraje
- existena instruciunilor de lucru i programul calitii ntocmit de proiectant
- suprafeele de cofraj care vin n contact cu betonul ce urmeaz a se turna
- poziia armturilor de legtur sau continuitate
- trasarea cofrajelor conform detaliilor de execuie
Panourile refolosibile parial ,sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje ,nainte de montare trebuie s fie verificate de ctre conductorul
tehnic al lucrrii. La verificarea panourilor se vor avea n vedere urmtoarele aspecte :dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se
deforma, starea de conservare, dac s-au executat remedierile deteriorrilor aprute anterior
b) n timpul execuiei se verific:
- poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare a elementelor
- corespondena cu prevederile din proiect i ncadrarea n abaterile admisibile
c) dup terminarea execuiei
Cofrajele montate n oper ,avnd forma elementelor ce urmeaz a se betona ,nainte de montarea armturii, se verific de ctre
conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu proiectantul .Verificrile se refer la corespondena cu prevederile din proiect ,la condiiile de
calitate i ncadrarea n abaterile admisibile, conform normelor n vigoare.

4. TABELA DIMENSIONAL :
Abateri limit pentru cofraje la construcii
1.Abateri limit la dimensiunile panourilor:
-la lungimi
-la laimi
2.Abateri limit la dimensiunea liber(lumin)
-pentru plci,perei sau grinzi
3.Abateri limit la dimensiunile seciunilor transversale:
-grosime perei, plci
-stlpi,grinzi
4.nclinarea limit fa de orizontal a muchiilor i suprafeelor.
-pe un m liniar
-pe toat suprafaa,la planeu

Panourile cofrajelor
gata confecionate

Cofraje gata confecionate

4mm
3mm

10mm
2mm
3mm
2%
1,0%

5. Documente de nregistrare a calitii :

Pentru fiecare faz de execuie se vor ntocmi procese verbale de recepie calitativ ncheiate ntre delegaii beneficiarului, proiectantului i
constructorului.
Acte ncheiate:
proces verbal de recepie calitativ n fazele a i b
proces verbal pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse n faza c
Coninutul proceselor verbale:
Se vor consemna constatrile cu privire la urmtoarele verificri:
alctuirea elementelor de susinere i sprijinire
ncheierea corect i asigurarea etaneitii necesare
corelarea dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunile elementelor de beton din P.T.
poziia golurilor

Fig. 1

Model de Fia de dimensionare a calitii

23

2.Asigurarea calitii este etapa prin care se descrie i se aplic politica n domeniul
calitii prin activiti i msuri specifice n vederea asigurrii cerinelor privind calitatea i a
ndeplinirii obligaiilor contractuale ntre factorii implicai n etapele a realizare a unui proiect de
construcie.
Asigurarea calitii este reglementat prin HG766/1997 Regulament privind conducerea
i asigurarea calitii n construcii fiind componenta principal a sistemului de conducere i
asigurare a calitii (S.C.A.Q.).S.C.A.Q. la rndul su este component a sistemului calitii n
construcii reglementat prin Legea 10/1995.
Conform Legii 10/1995 sistemul calitii n construcii reprezint ansamblul de structuri
organizatorice, responsabiliti, regulamente, proceduri i mijloace care concur la realizarea
calitii construciilor n toate etapele: concepere, realizare, exploatare, postutilizare.
In figura 1 se prezint modul de structurare i reglementare a S.C.A.Q.
SISTEMUL CALITII IN
CONSTRUCII

LEGE 10/1995
Lege privind calitatea
n construcii
- rezisten i stabilitate
- siguran n exploatare
- siguran la foc
-igien,
sntatea
oamenilor, refacerea i
protecia mediului
- izolaie termic, hidrofug
i economie de energie

-protecie

mpotriva

zgomotului

- Reglementri tehnice n
construcii HG399/95
- Calitatea produselor folosite
n construcii HG 766/1997
- Agrement tehnice pentru
produse,
procedee
i
echipamente
noi
n
construcii -HG 766/1997
- Verificarea,
expertizarea
proiectelor HG925/95
- Conducerea i asigurarea
calitii n construcii - HG
766/97
- Autorizarea i acreditarea
laboratoarelor - HG 766/1997
- Asigurarea
activitii
metrologice HG 766/1997
- Recepia construciilor HG
273/94
- Urmrirea comportrii n
exploatare a construciilor,
interveniile n timp i
postutilizarea construciilor HG 766/1997
- Controlul de stat al calitii
HG272/94

Fig. 1

ASIGURAREA
CALITII AQ

CONTROLUL
CALITII CQ

SISTEMUL DE CONDUCERE
I ASIGURARE A CALITII
IN CONSTRUCII
S.C.A.Q.
- Date de intrare
- Elemente principale de
coninut
- Elemente metodologice ale
dezvoltrii i aplicrii sistemului
- Documente i nregistrri

Modul de structurare i reglementare a S.C.A.Q.

Elementele principale ale S.C.A.Q. :

 Datele de intrare sunt concretizate prin documentaiile referitoare la organizarea i
resursele organizaiilor implicate n realizarea proiectului, documentele privind
asigurarea cerinelor de calitate ale beneficiarilor i cele prevzute n reglementrile
tehnice n vigoare.
 Elementele principale ale S.C.A.Q. sunt:
1)
Programul de asigurare a calitii
2)
Organizarea sistemului
3)
Funciunile sistemului

24

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

1) Programul de asigurare a calitii stabilete dispoziiile specifice directoare pentru

definirea i obinerea calitii preciznd obiectivele, regulile de operare, resursele i activitile
legate de calitate.
Programul de asigurare a calitii cuprinde urmtoarele elemente:
a.
Manualul calitii este documentul care exprim politica general de calitate,
procedurile i practicile organizaiilor implicate n conceperea i execuia unui proiect de
construcie. Fiecare organizaie are propriul manual de calitate prin care se descrie: politica
calitii, organizare/responsabiliti, prezentarea i gestiunea sistemului calitii, descrierea
activitilor generale conform obiectului de activitate, listele cu proceduri administrative i
instruciuni de lucru.
b.
Procedurile aferente funciunilor sistemului
Procedura este documentaia tehnic component a sistemului calitii care descrie n
detaliu modul specific de desfurare a activitilor care concur la realizarea calitii. In funcie
de specificul activitilor din domeniul construciilor procedurile pot fi:
- proceduri de organizare
- proceduri de lucru sau proceduri tehnice de execuie
- proceduri de control a calitii
- proceduri de inspecie
- proceduri de evaluare
- proceduri administrative
- proceduri pentru instruire
- proceduri pentru aciuni corective
Din punct de vedere al structurii o procedur cuprinde urmtoarele capitole:
- Scop
- Domeniu
- Definiii i prescurtri
- Documente de referin
- Procedura (descriere)
- Responsabiliti
- Inregistrri/arhivare
- Anexe
c. Planul calitii este documentul tehnic care asigur interfaa dintre factorii implicai n
realizarea proiectului i care precizeaz i implementeaz practicile, resursele, succesiunea
activitilor referitoare la calitate relevante pentru realizarea unui proiect de construcie.
2) Organizarea sistemului cuprinde urmtoarele elemente:
- definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere i a
responsabilitilor privind asigurarea calitii, cu precizarea legturilor dintre
compartimentele implicate;
- organizarea, investirea, delegarea membrilor compartimentelor de asigurarea i controlul
calitii;
- asigurarea mijloacelor i resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calitii i
realizarea obiectivelor acesteia;
- formarea i instruirea personalului implicat n asigurarea i controlul calitii;
- analiza periodic a sistemului calitii sub aspectul eficacitii i satisfacerii cerinelor de
calitate.
3) Funciunile sistemului conform standardului SR EN ISO 9001/2000 sunt:
- responsabilitatea managementului - analiza sistemului
25

- sistemul calitii documente

- asigurarea resurselor
- analiza contractului
- controlul proiectrii
- controlul documentelor i al datelor
- aprovizionarea
- controlul produsului furnizat de client
- controlul execuiei (controlul proceselor/activitilor)
- identificarea i trasabilitatea produsului
- inspecii i ncercri
- controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare (ncercare)
- stadiul inspeciilor i al ncercrilor
- controlul produsului neconform
- aciuni corective i preventive
- manipulare, depozitare, ambalare, conservare, livrare
- controlul nregistrrii calitii
- auditurile interne ale calitii
- instruire personal
- urmrirea comportrii pe perioada de garanie, n exploatare; intervenii n timp
- tehnici statistice

Elemente metodologice ale dezvoltrii i aplicrii sistemului sunt
evideniate n funcie de:
- cerinele de asigurare a calitii corespunztoare organizrii i capacitii
fiecrui factor implicat
- categoria de importani a construciilor

Documente i nregistrri
In elaborarea i aplicarea sistemului calitii n construcii se adopt trei categorii de
documente i anume:

documente privind datele de intrare ale sistemului

documente ale programului de asigurare a calitii

documente i nregistrri privind calitatea (specificate la punctul patru al etapei)
3.Controlul calitii este etapa prin care se precizeaz activitile i operaiile
folosite n exercitarea controlului privind calitatea.
Controlul calitii este o component a sistemului calitii i poate fi exercitate de :
factorii implicai n finanarea, conceperea i realizarea proiectelor de
construcie
stat- conform HG 272/1994
Controlul calitii urmrete urmtoarele obiective:

respectarea, de ctre toi factorii care contribuie la conceperea i realizarea construciilor,
prevederile referitoare la:
- reglementrile tehnice n vigoare
- certificarea calitii materialelor i elementelor de construcii-instalaii
- verificarea proiectelor tehnice
- verificarea execuiei
- aplicarea planurilor calitii
- modul de efectuare a verificrilor execuiei proceselor de construcie
26

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

- soluionarea neconformitilor
- recepia lucrrilor i a obiectelor de construcie

respectarea prevederilor autorizaiilor de construire i a avizelor eliberate de autoritatea
local, regii autonome, comisii i alte instituii

respectarea prevederilor legale privind atestarea specialitilor, acreditarea laboratoarelor de
ncercri, agrementarea produselor noi, protecia mediului, etc.

INSTRUMENTE I DOCUMENTAII PROPUSE

Referitor la asigurarea calitii n realizarea proiectelor de construcie, metodologia
propune urmtoarele instrumente tehnice i documentaii:
1. Fia de dimensionare a calitii F.D.C. (n etapa de dimensionare a calitii)
2. Planul de asigurare a calitii PAQc (n etapa de asigurare a calitii)
3. Planul de control inspecii privind calitatea PCIQc (n etapa de control a
calitii)
4. Dosarul calitii
1. Fia de dimensionare a calitii F.D.C. este documentul tehnic care prezint
condiiile i parametrii privind calitatea la execuia proceselor de construcie,
activitilor, elementelor, ansamblurilor i subansamblurilor de construcie. Modelul i
structura FDC sunt prezentate n cursul anterior.
2. Planul de asigurare a calitii P.A.Qc este documentul tehnic component al
S.A.C.Q. care asigur interfaa dintre principalii factori implicai n realizarea unui
proiect de construcie i precizeaz practicile, regulile, condiiile referitoare la
asigurarea calitii.

27

Schema general a planului de asigurare a calitii n construcii

Planul de asigurare a calitii n
construcii (P.A.Qc.)

Cuprinsul P.A.Qc.
1. Scop i domeniu de
2. Definiii i abrevieri
3. Documente de referin
Documente de intrare

4. Planul calitii
4.1. CONDIII PREALABILE
Elaborarea, verificarea, avizarea i
aprobarea P.A.Qc.
Completri i modificri P.A.Qc.
Lista de difuzare

4.2. IDENTIFICAREA PRILOR

CONTRACTANTE
Obiectul contractului
Prile contractante

4.3. PREZENTAREA LUCRRII

Descompunerea lucrrii
Repartizarea pentru execuia
lucrrii
Pri sub contractante din
lucrare

4.7. COLABORATORI I SUBFURNIZORI

4.8. ORGANIZAREA
EXECUTRII LUCRRILOR
Proiectul de organizare
Responsabili privind
executarea lucrrii

4.9. CONTROLUL CALITII

Fia tehnologic de execuie-control
Controlul exterior. Audit.
Analiza sistematic a constatrilor
nregistrate
Mijloace, metode de control i
verificare a executrii lucrrilor
inerea sub control a produsului
neconform

4.4. ANALIZA CONTRACTULUI

4.5. DOCUMENTE UTILIZATE
PENTRU EXECUIE
Documente utilizate la
execuia lucrrilor

4.6. APROVIZIONAREA
Furnizori de materiale, produse
Recepia la primire
Verificri, ncercri i probe
Certificarea conformitii materialelor
i produselor
Argumentarea tehnic a proceselor,
echipamentelor i produselor noi
Lista produselor furnizate de client
28

4.10. RECEPIA I PREDAREA

LUCRRII
Recepia materialelor,
semiproduselor, utilajelor
Incercri
Recepia pe faze de execuie
Cartea tehnic
Predarea lucrrii i a crii tehnice
Responsabil cu recepia i predarea
lucrrii

4.11. ANEXE
Not de costatare
Evidena ntreruperii lucrrilor
Raport de lucru

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Elementele principale avute n vedere la elaborarea P.A.Qc sunt:

- elementele sistemului calitii: manualul calitii, procedurile aferente, existena
compartimentelor de asigurare i control a calitii (cu precizarea responsabililor), standardele,
normativele i reglementrile tehnice, proceduri tehnice/instruciuni de lucru pentru execuia
proceselor de construcie, dotarea cu resurse, echipamente de msurare, control i ncercri;
- calificri, atestri, autorizri existente n cadrul organizaiei implicate n execuia
proiectului (RTE, personal autorizat ISCIR, FRE, gaze, etc.), laboratoare de ncercri;
- Metodologia de analiz a contractului: analiza comenzilor primite, clauze privind
tehnologia de execuie, organizarea de antier, calitatea materialelor i elementelor de
construcii-instalaii, condiiile de recepie i garantare;
- Pregtirea execuiei lucrrilor: elaborarea fielor tehnologice, elaborarea graficelor de
organizare de antier, de asigurare cu fora de munc, etc., elaborarea documentelor pe baza
crora se precizeaz asigurarea i controlul calitii (instruciuni de lucru, tehnologii de
execuie, tehnologii indicate de productorii i furnizorii de produse i servicii;
- Execuia lucrrilor:
- organizarea de antier: proiectul de organizare de antier, proiectul de execuie pe timp
friguros, asigurarea tehnic (utilaje, echipamente, laboratoare de ncercri, mijloace de
msurare i ncercri), spaii de depozitare;
- organizarea i conducerea lucrrilor: precizarea atribuiilor personalului de execuie i
control, nivelul de calificare i atestare, disponibilitatea documentaiilor tehnice la punctul de
lucru (proiect tehnic, detalii de execuie, grafice calendaristice, programe de lucru, programe
de control a calitii, registre, formulare, etc.), execuia proceselor de construcie (tehnologii,
resurse), efectuarea nregistrrilor privind decontrile, duratele de execuie, calitatea, etc.

Coninutul i descrierea capitolelor din P.A.Qc: [109] [77] [11]

1. CONDIII PREALABILE
1.1. SCOP
1.2.DOMENIU DE APLICARE
[se precizeaz obiectul sau etapa pentru care este ntocmit P.A.Q.C]
1.3.DOCUMENTAIA DE REFERIN
[ se precizeaz documentaia tehnic pentru execuia proiectului]
1.3.1. documentaia tehnic de referin
Nr.crt.

Proces, activitate, element,

ansamblu, subansamblu

Documentatia tehnica de referinta

(proiect tehnic, caiete de sarcini, fie
tehnologice, grafice, etc.)

Verificarea de calitate (Verificator de

proiecte, RTE, Responsabil cu
calitatea)

1.3.2. documentele sistemului calitii - specifice organizaiei care execut proiectul

Nr.crt.

Denumirea documentului:
- procedur de sistem P.S.
- procedur operaional P.O.
- instruciune tehnic de
lucru/control I.T.L/C
- programul de control calitate,
verificri, inspecii P.C.C.V.I.

Cod

Revizia

Editia

Observatii-conditiile ISO

1.4 ELABORAREA ,VERIFICAREA ,AVIZAREA SI APROBAREA P.A.Qc

29

1.Executant lucrare............................................................................................
.....................................................................................................................................
2.Santier.............................................................................................................
.....................................................................................................................................
3.Intocmit P.A.Qc. la data de:............................................................................
Numele.........................................................................................................................
Prenumele.....................................................................................................................
Functia..........................................................................................................................
Semnatura.....................................................................................................................
4. Verificat P.A.Qc. la data de:...........................................................................
Numele..........................................................................................................................
Prenumele......................................................................................................................
Functia............................................................................................................................
Semnatura.......................................................................................................................
5.Avizat P.A.Qc. la data de :................................................................................
Numele...........................................................................................................................
Prenumele......................................................................................................................
Functia...........................................................................................................................
Semnatura......................................................................................................................
6.Beneficiarul lucrarii...........................................................................................
.......................................................................................................................................
7. Aprobat P.A.Qc.la data de:...............................................................................
Numele..........................................................................................................................
Prenumele......................................................................................................................
Functia............................................................................................................................
Semnatura.......................................................................................................................

2. ANALIZA CONTRACTULUI
[se va preciza coninutul cadru al contractului i documentele contractului cu descrierea
elementelor referitoare la calitate]
2.1.OBIECTUL CONTRACTULUI NR.......................................................
..........................................................................................................................
2.2.PARTILE CONTRCTANTE:
Beneficiar(investitor)
Denumire..............................
Adresa.....................................
................................................
tel.......................fax................
telex........................................
Responsabil (nume, prenume, functie)

Proiectant
Denumire..............................
Adresa..................................
.............................................
tel.......................fax.............
telex.....................................
Responsabil (nume, prenume, functie)

Verificator de proiect-atestat
Denumire..............................
Adresa.....................................
................................................
tel.......................fax................
telex........................................
Data emiterii avizului....................
............................................................

Titular de contract
Denumire..............................
Adresa.....................................
................................................
tel.......................fax................
telex........................................
Contract nr.............................
Data incheierii contractului....
..............................................

Executant (constructor)
Denumire.............................
Adresa..................................
.............................................
tel.......................fax.............
telex.....................................
Responsabil (nume, prenume,
functie).................
............................................

Consultanta
Denumire..............................
Adresa.....................................
................................................
tel.......................fax................
telex........................................
Responsabil (nume, prenume, functie)
.............................................................
............................................................

2.3.Obligaii contractuale referitoare la calitate (materiale, tehnologii, organizarea de antier,

condiii de predare i garantare a lucrrilor) .......................................................
..........................................................................................................................
2.4 Garanii, asigurri
2.5 Condiii tehnice de asigurare a calitii
2.6 Termene de finalizare i termene intermediare
30

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

2.7 Clauze contractuale referitoare la asigurarea documentaiilor, autorizaiilor, recepiilor,

responsabiliti, calificri, atestri, etc.
2.8 Condiii suplimentare i condiii speciale de contractare
2.9 Anexele contractului (formular de contract, oferta, specificaii tehnice, proiect tehnic, caiete
de sarcini, proceduri referitoare la calitate, liste cu cantiti de procese.
3. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1 Descrierea proiectului cu precizarea categoriei de importan
3.2 Descrierea principalelor obiecte i specificul lucrrilor de construcie
3.3 Prile subcontractante
3.3.1.Nominalizare in contract............................................................
................................................................................................................
3.3.2.Nominalizare ulterior.................................................................
...............................................................................................................
3.4 Repartizarea pentru execuia lucrrilor
Nr.crt.

Procese, activiti

Executant

Observatii

3.5.DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Graficul de execuie al lucrrilor.......................................................
3.6 Responsabiliti privind execuia lucrrilor (numele, prenumele, adresa, nr. de
telefon,calificarea, nr. Deciziei de numire in functie, atributiile de serviciu, competente si
responsabilitati, prezenta pe santier, in ce zile se gaseste pe santier, inregistrari):
-Director coordonator de lucrare din societate:
-Director sau sef subunitate:
-Sef de lot:
-Sef punct de lucru:
-Sef brigada:
-Sef echipa (controlor calitate intern autocontrol):
-Responsabil cu executia lucrarii (conducatorul tehnic de lucrare control calitate intern)
-Responsabil tehnic cu executia atestat M.L.P.A.T.:
-Controlor calitate extern(pe societate)-atestat M.L.A.P.T.
-Responsabilul compartimentului de asigurarea calitatii:
-Diriginte de santier-atesta M.L.P.A.T.
3.7 Organizarea de antier
1. proiectul de organizare coordonator
2. proiectul de organizare a antierului cu precizarea pieselor scrise i desenate i a
avizelor necesare
4. DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU EXECUIE
4.1 Documente de intrare
Nr.crt.

Denumirea documentului
(documente de intrare in
societate ,emise de
compartimentul comercial)

Editia in vigoare

Elaborat-aprobat

Primit-Data

31

4.2.DOCUMENTE EMISE IN TIMPUL EXECUIEI

Nr.crt.

Denumirea documentului
(procese verbale ,rapoarte, in
societate, grafice, dispozitii
de santier, raport de lucru)

Data elaborarii

Elaborat-aprobat
(nume-prenumesemnatura)

Responsabil
nume-prenumesemnatura)

4.3. DOCUMENTE DE IEIRE

Nr.crt.

Denumire documente

Data elaborarii

Elaborat-aprobat
(nume-prenumesemnatura)

Predat

Primit

(nume-prenume-semnatura)

5. APROVIZIONAREA
5.1. FURNIZORI DE MATERIAE,PRODUSE:
- nominalizai in contract.........................................................................
.................................................................................................................
................................................................................................................
- ali furnizori..........................................................................................
..............................................................................................................
...............................................................................................................
5.2.RECEPTIA LA PRIMIRE:......................................................................
.................................................................................................................
5.3.VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE:................................................
.................................................................................................................
5.4.CERTIFICAREA CONFORMITATII MATERIALELOR SI
PRODUSELOR:.................................................................................................................................
..................................................................................................................................
5.5.AGREMENTAREA TEHNICA A PROCESELOR ECHIPAMENTELOR SI
PRODUSELOR NOI:...............................................................................................
.............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................
5.6.LISTA PRODUSELOR FURNIZATE DE CLIENT:.................................................................
6. RESURSE UTILIZATE:
6.1.Personal maxim/minim prevazut, pe functii si meserii:
6.2.Materiale,produse ,prefabricate, etc.:
6.3.Echipamente: -proprii:
- inchiriate- contract:
6.4 Personal tehnic, administrativ
CONTROLUL CALITATII
7.1.FISA TEHNOLOGICA DE EXECUIE CONTROL

32

Nr.
crt.

PROCES DE
CONSTRUCIE
ACTIVITATE
ELEMENT
FAZA

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Responsabil pentru efectuarea
Incercari,verificari
controlului
, probe si
(nume, prenume, functia)
inregistrari
efectuate
Intern
extern

Documente de referinta

ITL
ITC

PS
PO

Specificatii
tehnice
Caiete de sarcini,
fise tehnologice,
normative,
standarde,
instructiuni

Autocontrol

(a)
(d)
6
a)

Ierarhic

(b) (c)
7

10

b)
c)
d)
a)
b)
c)
d)
Verificat:nume, prenume, semnatura

Aprobat:
Nume, prenume ,semnatura,

R.A.Q..........................
R.T.E.L........................
Diriginte.......................

7.2.CONTROLUL EXTERIOR
Nr
crt

Punct de
control:proces,
activitate, stadiu
fizic,faza
determinata, parti
ascunse, faza de
control.

Participa reprezentantul:
Beneficiarul
ui

Intocmit:nume ,prenume, semnatura).....

.................................................................
................................................................

Proiectant
ului

Inspecti
ei in
control

Executant
ului

Data
programar
ii/efectuar
ii

Verificat:(nume,
prenume,semnatura)............
.............................................
.............................................

Termen de
transmitere la
societate a
procesului
verbal de catre
diriginte si
reprezentantul
executantului

Observatii:
Se vor
mentiona si
verificarile
prin sondaj

Aprobat:(nume,prenume,
semnatura)....
......................................
.....................................

7.3.ANALIZA SISTEMATIC a constatrilor nregistrate n urma controalelor (interior i

exterior)
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
...................................................................................................................
Responsabil:......................................................................................................
7.4.Laboratoare acreditate pentru efectuarea analizelor si ncercrilor in:
-exterior:................................................................................................
-interior:.................................................................................................
33

Responsabil:.....................................................................................................
7.5.Controlul materialelor in laborator, condiii pentru efectuarea, analiza si interpretare a
incercarilor:................................................................
Responsabil:......................................................................................................
8. RECEPIA LUCRRILOR
8.1.RECEPTIA MATERIALELOR , SEMIPRODUSELOR, UTILAJELOR,
...............................................................................................................................................
DATA:..............................................................................................................
Comisia de receptie (nume, prenume, functia si semnatura ):.........................
.............................................................................................................................................................
.........................................................................................
Constatari:...........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.......................................................
8.2.RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE:
8.2.1.La primirea lucrarii (amplasamentului, cotelor principale ,etc.).........
.............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................
Data:..................................................................................................................
Comisia de receptie (nume, prenume, functia si semnatura):..........................
.........................................................................................................................
8.2.2 .Receptia la terminarea lucrrii:..........................................................
...............................................................................................................................................
Data:..................................................................................................................
Comisia de receptie (nume, prenume, functia si semnatura):..........................
.........................................................................................................................
8.2.3.Receptia la punere in exploatare:........................................................
.............................................................................................................................................................
.........................................................................................
Data:..................................................................................................................
Comisia de receptie (nume, prenume, functia si semnatura):..........................
.........................................................................................................................
8.2.4. Recepia final .................................................................................
..................................................................................................................................
Data:..................................................................................................................
Comisia de receptie (nume, prenume, functia si semnatura):..........................
.........................................................................................................................
8.2.5. Predarea lucrrilor i a crii tehnice:
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.......................................................
Data:..................................................................................................................
Comisia de receptie (nume, prenume, functia si semnatura):..........................
.........................................................................................................................

34

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Constatari:...........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
......................................................
8.2.6. RESPONSABIL CU RECEPTIA SI PREDAREA LUCRARII:
Data:..................................................................................................................
Responsabil cu receptia (nume, prenume, functia si semnatura):....................
.........................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
........................................................................................
Constatari:...........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
......................................................
9.ANEXE:
Nr.crt.
1
2
3
4

Denumire
Nota de constatare
Evidenta intreruperii executarii lucrarilor
Raport de lucru
GRAFICE, PROCEDURI

3.Planul de controlinspecie [P.C.I] este corelat cu Planul de asigurare a calitii

[P.A.Qc.], i descrie ansamblul verificrilor calitii (controale, inspecii sau ncercri)
efectuate de factorii implicai n execuia proiectului de construcie. [P.C.I] se ntocmete pe
baza programului de control ntocmit de proiectant, a clauzelor contractuale, a tehnologiei de
execuie i a reglementrilor tehnice n vigoare.
Coninutul cadru al [P.C.I] are urmtorul coninut:
succesiunea proceselor verificate
stabilirea parametrilor care se verific
declararea participanilor la activitile de verificare: constructor (E),
beneficiar (B), proiectant (P), inspecii autorizate (I).
1. Succesiunea proceselor verificate
[P.C.I] se efectueaz pe parcursul execuiei lucrrilor de construcii dup cum
urmeaz :
Se verific existena certificatelor de calitate care confirm calitatea
materialelor utilizate
Se verific efectuarea ncercrilor materialelor reprezentative prevzute n
prescripiile tehnice i a buletinelor de ncercri
Se verific existena proceselor verbale de lucrri ascunse care confirm
corectitudinea execuiei n conformitate cu documentaia tehnic
Se verific respectarea documentaiei tehnice cu alte prescripii sau condiii
tehnice precum i dispoziiile de antier de la beneficiar, proiectant sau
organele de control
Se verific condiiile de calitate prevzute n contractul de execuie

Determinrile, analizele i ncercrile de laborator

35

2. Organizarea executarii lucrarilor

2.1. responsabilitati privind executarea lucrarii
a. Resurse personal
b. Dispozitive de msur i control
- Sisteme optice de msurare cote
- Dispozitive de msurat lungimi
- abloane
- Dispozitive de control a calitii betonului proaspt (con de tasare, tipare metalice,
rastele pentru pstrat probe de beton, cuv pentru probe)
c. Dispozitive mecanice, utilaje i scule
- Dispozitive de fasonare armtur
- Dispozitive de vibrat betonul
- Elemente de cofrare
- Utilaje de excavare, nivelare, ncrcare, ridicare, compactare
- Electropomp
- Instalaii pentru sudur n autogen
3. Planul de control inspecie [P.C.I]
3.1 [P.C.I] pe materii prime i materiale
Nr. crt.

Materii prime i
materiale

Elemente de cofrare

Oel beton

Beton

Pamnt terasamente

Produse de balastier

Aciuni de control i
inspecii

Cnd se
aplic

-certificat de calitate-planeitate
-tratare cu decofrol
-certificat de calitate-ncercri mecanice
-aspect
-bonul de transport
-lucrabilitate
-prelevare probe pentru
ncercri mecanice
-ncercarea PROCTOR
-indice de plasticitate
-certificat de calitate
-buletin de analiz

-la primire
-la primire
-inainte de folosire
-la primire
-la primire
-inainte de folosire
-la primire
-la primire
-inainte depunerea
n oper
inainte depunerea
n oper
-la primire
-nainte
de
punerea n oper

3.2 [P.C.I] pe flux de execuie

36

Sistemul de
referin care
se impune
NE012/99

NE012/99
STAS 438/1-89
STAS438/1-89

Inregistrrile
calitii
-p.v. recepie
- p.v. recepie
-p.v. recepie
-B.A.
- p.v. recepie

NE012/99

-condica
betoane

STAS 1913/13-83
STAS1913/3-86
STAS662-89
STAS4606-80

B.A. PROCTOR
B.A.
p.v. recepie
B.A.

de

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Nr.
crt.

Faza de
execuie

Predare
amplasament
Trasare n plan (axe
i cota zero)
Verificare natur
teren de fundare la
cota spturii
generale
Verificare i atestare
blocaj din piatr
Retrasarea axelor
construciei i a cotei
zero
Execuie coloane
forate

2
3

4
5

Aciuni de control

Cnd se aplic

Inainte de nceperea
lucrrilor
nainte de nceperea lucrului

-pichei dai de proiectant

-reperul de cot nivel

Sistemul de Inregistrrile Participani

referin care
calitii
la control
se impune
P.V.
-plana din P.T.

Dup sptura general

-trasarea i pichetarea
piloilor forai,
materializare ax coloane
-distane dintre ax coloane
-armare coloane
-betonare coloane
-bon de transport
-lucrabilitate
-prelevare probe

FAZA
DETERMINANT A

P.V.

B+E+P (ef
proiect)
B+E+P (ef
proiect)
B+E+P (geo)

P.V.

B+E+P (geo)

P.V.T.L.

B+E

P.V.

-nainte de nceperea lucrului

-plana din P.T.

-p.v.trasare

-dup trasare
-nainte i n timpul armrii
-nainte i n timpul betonrii
-pentru fiecare transport
-pentru fiecare transport
-n timpul betonrii

-idem
-idem
-NE012-99
-NE012-99
-NE012-99
-NE012-99

-p.v.trasare
-p.v.l.a.
-condica de
betoane
-p.v.prelevare
probe
-fi betonare

-premergtoare
betonului n fundaii

turnrii

P.V.R.

B+E+P + I

Sistemul de
referin care se
impune

Inregistrrile calitii

3.3 [P.C.I] pe activitate terminat

Nr.
crt.

Cnd se aplic
Aciuni de inspecie

Realizarea gradului de compactare la

terasamente i pern
Verificarea dimensiunilor geometrice ale
tuturor lementelor din beton armat
Verificare aspect beton dup decofrare

Calitatea betoanelor

1
2

Dupa terminarea
lucrrilor
Dupa terminarea
lucrrilor
Dupa terminarea
lucrrilor
Dupa terminarea
lucrrilor

2014-84
Caiete de sarcini
Proiect tehnic
Caiete de sarcini
Proiect tehnic
NE012-99

- buletin de analiz a gradului de

compactare
p.v.r. preliminar
p.v.r. preliminar
-condica de betoane
- borderou de transmiterea
probelor
- buletin de verificare a probelor

4. Dosarul calitii reprezint o component a S.A.C.Q. care conine toate documentele

referitoare la dimensionarea, asigurarea i controlul calitii la execuia proiectelor de construcie.
Dosarul calitii trebuie s conin cel puin documentaiile referitoare la calitate
prezentate mai jos:
a. Jurnalul lucrrilor i evenimentelor care cuprinde datele nscrise zilnic asupra
progresului lucrrilor, procedeelor, mijloacelor i condiiilor de desfurare a execuiei;
b. Registrul unic de comunicri i dispoziii de antier;
c. Fia de dimensionare a calitii (F.D.C.);
d. Condica de betoane cu rezultatele probelor;
e. Fiele tehnologice pentru execuia proceselor;
37

f. Certificatele de calitate i/sau garanie a materialelor aprovizionate, agrementele

tehnice;
g. Bonurile de transport ale betoanelor;
h. Buletinele rezultatelor ncercrilor de laborator (conform normativelor de execuie)
i. Procesele verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse;
j. Procesele verbale de verificare a aspectului betonului dup decofrare i poziionarea
golurilor tehnologice;
k. Procesele verbale de apreciere a calitii betonului pus n oper;
l. Procesele verbale de recepie ale structurii de rezisten;
m. Procesele verbale de control a calitii n faze determinante conform Ordinului
31/N/1995;
n. Alte procese verbale;
o. Manualul calitii al organizaiei care execut proiectul;
p. Procedurile tehnice pentru execuia proiectului;
q. Planurile calitii aferente proiectului;
r. Caiete de sarcini, breviare de calcul, fie organizatorice, grafice, etc.;
s. Note de constatare;
t. Rapoarte de lucru;
u. Corespondena curent.
5. MANAGEMENTUL CALITII N CONSTRUCII
RECEPIA LUCRRILOR DE CONSTRUCII Pentru lucrrile de construcii i instalaiile aferente acestora, indiferent de sursa de finanare
i forma de proprietate sau destinaie, recepiile se vor organiza de ctre ordonatorii de credite sau
investitor (proprietar).
Prin actul de recepie se certific faptul c executantul i-a ndeplinit obligaiile n
conformitate cu autorizaiile, avizele, prevederile contractului, a documentaiei de execuie,
precum i a reglementrilor tehnice aplicabile.
Recepia lucrrilor de construcii de orice categorie i a instalaiilor aferente acestora se
realizeaz n dou etape:
1. recepia la terminarea lucrrilor,
2. recepia final, la expirarea perioadei de garanie.
1. RECEPIA LA TERMINAREA LUCRRILOR
Executantul trebuie s comunice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n
contract, printr-un document scris a crui primire este confirmat de investitor.
Executantul pred investitorului nregistrrile care atest calitatea lucrrilor executate,
necesare ntocmirii crii tehnice a construciei prin procesul verbal de predare-primire.
Unitile care execut lucrri n calitate de subantreprenori trebuie s pun la dispoziia
investitorului (care preia lucrarea executat), precum si la dispoziia antreprenorului general, toate
documentele care condiioneaz efectuarea recepiilor.Antreprenorul general rspunde de
executarea lucrrilor prin fore proprii i de coordonarea acelora ce se realizeaz prin
subantreprenori, precum i de predarea lucrrilor la termenele din contractul ncheiat cu
investitorul, n conformitate cu prevederile documentaiilor tehnicc-economice.
38

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

Investitorul numete comisia de recepie i organizeaz nceperea recepiei n maximum 15 zile

calendaristice de la notificarea terminrii lucrrilor i va comunica data stabilit:
membrilor comisiei de recepie
executantului n calitate de invitat
proiectantului n calitate de invitat
Comisia de recepie examineaz:
a) respectarea prevederilor din autorizaia de construire, precum i avizele i condiiile de
execuie impuse de autoritile competente;
Examinarea se va face prin:
> cercetarea vizual a construciei;
> analiza documentelor coninute n cartea construciei.
b) executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile contractului, a documentaiei de execuie
i a reglementrilor specifice, cu respectarea cerinelor eseniale, conform legii;
c) referatul de prezentare, ntocmit de proiectant, cu privire la modul n care a fost executat
lucrarea. Investitorul va urmri ca aceast activitate s fie cuprins n contractul de proiectare;
d) terminarea tuturor lucrrilor prevzute n contractul ncheiat ntre investitor i antreprenor i in
documentaia anex la contract.
In cazurile n care exist dubii asupra nscrierilor din documentele crii construciei,
comisia poate cere expertize, alte documente, ncercri suplimentare, probe i alte teste.
La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile i concluziile n procesul
verbal de recepie, pe care l va nainta - n termen de trei zile lucrtoare - investitorului, mpreun
cu recomandarea de admitere - cu sau fr obieciuni - a recepiei, amnarea sau respingerea ei.
Comisia recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obieciuni sau cele care
s-au consemnat nu sunt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform destinaiei sale.
Comisia recomand amnarea recepiei cnd:
se constat lipsa sau neterminarea unor lucrri ce afecteaz sigurana n exploatare a
construciei din punct de vedere al cerinelor eseniale, prevzute de lege;
construcia prezint vicii a cror remediere este de durat i care, dac nu ar fi fcute, ar
diminua considerabil utilitatea lucrrii;
exist - n mod justificat - dubii cu privire la calitatea lucrrilor i este nevoie de ncercri
de orice fel pentru a le clarifica.
Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac se constat vicii care nu pot fi
nlturate i care prin natura lor mpiedic realizarea uneia sau a mai multor cerine eseniale, caz
n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc.
2. RECEPIA FINAL
Recepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de
garanie. Perioada de garanie este cea prevzut n contract. La recepia final particip:
investitorul
comisia de recepie numit de investitor
proiectantul lucrrii
executantul.
39

Comisia de recepie final se ntrunete la data, ora si locul fixat i examineaz

urmtoarele:
a) Procesele verbale de recepie la terminarea lucrrilor,
b) Finalizarea lucrrilor cerute la "recepia de la terminarea lucrrilor;
c) Referat al investitorului privind comportarea construciilor i instalaiilor aferente n
exploatare pe perioada de garanie, inclusiv viciile aferente i remedierea lor.
Comisia de recepie poate cere - n cazuri foarte bine justificate i/sau n cazul apariiei
unor vicii - efectuarea de ncercri i expertize. La terminarea recepiei, comisia i va consemna
observaiile i concluziile n procesul verbal de recepie final, pe care-1 va nainta n termen de 3
zile lucrtoare investitorului mpreun cu recomandarea de admitere, cu sau fr obiectiuni, a
recepiei, amnarea sau respingerea ei.
In cazul n care comisia recomand admiterea cu obieciuni, amnarea sau respingerea
recepiei, ea va trebui s propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate.
Comisia recomand respingerea recepiei finale n cazul n care nu se respect una sau mai
multe din cerinele eseniale prevzute de lege.
Lucrarea a crei recepie final a fost respins va fi pus n stare de conservare prin grija i
pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzis.
Investitorul se va putea ndrepta - pentru recuperarea pagubelor -mpotriva factorilor
implicai att n executarea construciei, vinovai de viciile constatate cu ocazia recepiei, ct i
pentru nefuncionarea construciilor i/sau instalaiilor.
Investitorul hotrte admiterea recepiei, pe baza recomandrii comisiei de recepie final
i notific executantului hotrrea sa, n termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din
procesul verbal de recepie final.
Cartea tehnica a constructiei se pastreaza la investitor pe toata durata existentei constructiei. Ea
se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectare, executie, receptie, exploatare,
intretinere, reparare si urmarire in timp a constructiei. Ea se definitiveaza inainte de receptia
finala, se intocmeste de catre investitor si cuprinde:
a)
documentatia privind proiectarea:
- acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea constructiei si avize de specialitate care au stat
la baza intocmirii proiectului
- documentatia tehnica care se refera la constructia respectiva (caracteristici, detalii de executie
structuri de rezistenta, scheme de instalatii efectiv realizate)
- breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de
dimensionare si verificare, etc)
- indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu precizarea care au
condus la aceste diferente
- caietele de sarcini privind executia lucrarilor
b) documentatia tehnica privind executia
- autorizatia de executare a constructiei
- procesul verbal de predare al amplasamentului si reperului de nivelment general
- inregistrarile de calitate efectuate pe parcursul lucrarilor, precum si celelalte documente
intocmite conform prescriptiilor tehnice prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul
40

MASTER MTSC - MANAGEMENTUL CALITATII - CURS

incercarilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor verbale de

lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicari si
dispozitii de santier, etc)
- procesele verbale de receptie a terenului de fundare, a fundatiilor si a structurii de rezistenta,
procesele verbale de admitere a fazelor determinante
- procesele verbale privind montarea instalatiilor de masurare
- expertiza tehnica, verificari in teren sau cercetari suplimentare rezultate ca necesare, ca urmare
a unor accidente tehnice produse in cadrul executiei
- caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure, temperaturi
exesive, etc)
c) documentatia tehnica privind receptia
- procesele verbale de receptie precum si anexele lor
- alte acte incheiate ca urmare a cererii comisiilor de receptie prin care se prevad verificari sau
cercetari suplimentare
d) documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp
- prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiuni de
exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care vor fi respectate pe timpul exploatarii
constructiei
- proiectele in baza carora s-au efectuat, dupa receptia finala, modificari ale constructiei fata de
proiectul initial.
- actele de constatare ale unor deficiente aparute dupa receptia executarii lucrarilor si masurilor
de interventie luate (PV de remediere a defectelor)
- proiectul de urmarire speciala a constructiei, daca este cazul
- PV de predare-primire a instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a
constructiei incheiat intre executant si beneficiar, daca este cazul
- referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmaririi speciale, daca e cazul
- PV de predare- primire a constructiei in cazul schimbarii proprietarului
- jurnalul evenimentelor
Modul de intocmire si de completare a cartii tehnice a constructiei se controleaza in mod
obligatoriu de :
- comisiile de receptie finala a obiectelor de constructii, cu ocazia receptiei
- organele de control imputernicite din cadrul organelor cu atributii in acest domeniu, periodic
Rezultatul controalelor se vor consemna in mod obligatoriu in jurnalul evenimentelor.

41