Sunteți pe pagina 1din 42

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR

CURRICULAR

CLASA a XI-a, an de completare

Modul IV: Zidarii mixte, armate si complexe


DOMENIUL: CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

NIVEL 2

CALIFICAREA: Zidar pietrar tencuitor.

Martie 2009 1
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUTOR:

MANUELA ARENDT, ing. prof. grad I, Colegiul Tehnic Tomis Constanta IULIA RIZESCU, ing. prof. grad I, Colegiul Tehnic Tomis Constanta CAMELIA-EMANUELA IONESCU, ing. prof. grad II, Colegiul Tehnic Tomis Constanta

Consultan CNDIPT :

PAULA POSEA

Expert curriculum CNDIPT MedC

ANDREEA CRACIUN Exepert CNDIPT/UIP

2
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Cuprins

1 AUXILIAR CURRICULAR......................................................................................1

NIVEL 2.................................................................................................................................1 FIA PENTRU NREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI...................................15 FIA DE DESCRIERE A ACTIVITILOR.....................................................................17

INTRODUCERE

Modulul IV- Zidarii mixte , armate si complexe face parte din programul de pregtire de specialitate corespunztor nivelului 2, pentru calificarea Zidar pietrar tencuitor. Parcurgerea acestui modul prin ruta coala de Arte i Meserii se realizeaz n anul de completare, clasa a XI-a, dup obinerea calificrii de nivel 1 din domeniul Construcii i lucrri publice. Modulul Zidarii mixte , armate si complexe face parte conform planului cadru, din Aria Curricular Tehnologii, avand alocate un numar de 87 de ore, din care 58 de ore instruire practica. La parcurgerea programei colare se va avea n vedere dobndirea competenelor prevzute n Standardul de Pregtire Profesional specific calificrii, document care face parte din Sistemul Naional de Calificri Profesionale. Scopul acestui modul este de a dobndi abiliti de descriere a alctuirii i a tehnologiei de execuie a zidariilor mixte , armate si complexe, precum i deprinderi practice de execuie a acestora , n cadrul unei echipe i verificare a calitii lucrrilor executate. Persoana care va absolvi acest modul va fi capabil i responsabil de propria activitate, dar i de realizarea sarcinilor ncredinate grupului din care face parte, avnd

3
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

atribuii de execuie i control. Munca prestat presupune o gam larg de activiti complexe, realizate n contexte variate. Parcurgerea programului permite elevilor s dobndeasc competene suficiente i cunotine care s le permit fie gsirea unui loc de munc corespunztor calificrii, fie s continue pregtirea la nivelul pe care i-l dorete fiecare.

ATENIE !
Acest material reprezinta un ghid i nu pentru toate cerinele din standard, el este doar un material orientativ avnd drept scop prezentarea orientrilor conform strategiei TVET de nvare, centrata pe elev i a corelrii competenelor din SPP cu curiculum, dar i cu activitile desfurate de elevi n cadrul acestui modul.

OBIECTIVE URMRITE

I. Lucrul n echip
COMPETENA 1: Identific sarcinile i resursele necesare pentru atingerea obiectivelor COMPETENA 2: i asum rolurile care i revin n echip COMPETENA 3: Colaboreaz cu membri echipei pentru ndeplinirea sarcinilor

II. Zidarii mixte, armate si complexe COMPETENA 1 Prezint principii de alctuire ale zidriei mixte, armate i complexe O1. S descrie alctuirea constructiva a zidriilor mixte, armate i complexe O2. S coreleze caracteristicile zidriilor mixte, armate i complexe cu utilizarea lor O3. S studieze modul de realizare a legturilor ntre materialele care intr n alctuirea zidriilor mixte, armate i complexe COMPETENA 2: Descrie procesul tehnologic de execuie a zidriilor mixte, armate i complexe O4. S prezinte operaiile de pregtire a materialelor pentru a fi puse n lucru 4
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

O5. S indice utilajele, i a dispozitivele necesare executrii zidriei mixte, armate i complexe 06. Sa diferenieze modul de punere n lucru a materialelor care intr n alctuirea zidriilor 07. Sa explice modul de verificare a calitii lucrrilor de zidrie mixt, armat i complex COMPETENA 3: Execut zidria mixt O8. S studieze proiectul O9. S pregteasc frontul de lucru 10. Sa traseze 11. Sa execute o zidarie mixta

INFORMAII DESPRE SPECIFICUL AGENTILOR ECONOMICI

Agentii economici cu care unitatea coalar a ncheiat convenia cadu ( anexa 1, OMECT 1702), au n ca obiect de activitate lucrri n domeniul Construcii si lucrari publice, desfaurnd si lucrri de execuie a zidariilor mixte , armate si complexe. Agentii economici i desfoar activitatea n principal n acelai ora cu instituia colar, dar sunt n desfurare lucrri i n imediata apropiere a mediului urban ct i n mediul rural ( n urma solicitrii scrise a tutorelui legal i al elevului, acesta poate s efectueze instruirea practic i n alte locaii dac se afl mai aproape de raza de domiciliu) Locaiile de desfurare a stagiilor de practica sunt date de punctele de lucru de pe antier, n execuie, n care i desfaoara elevii stagiul de pregtire practic, corespunztor Modului IV . Modalittile de derulare si coninutul stagiului de pregtire practic sunt descrise n prezenta Convenie si n Anexa pedagogic. Stagiul de pregtire practic are n cadrul Conveniei Cadru, specificate o serie de situaii posibile (se bifeaz situaia corespunztoare): -se efectueaz n cadrul unui contract de munc, -cei doi parteneri putnd s beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 -nu se efectueaz n cadrul unui contract de munc -se efectueaz n cadrul unui proiect finantat prin Fondul Social European -se efectueaz n cadrul unui anume proiectului/denumire proiect -n cazul angajrii ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerat ca vechime n situaia n care convenia nu se deruleaz n cadrul unui contract de munc.

5
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

-Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practic care-l primeste n stagiul de pregtire practic,cu excepia situaiei n care practicantul are statut de angajat. -Partenerul de practic poate, totusi, acorda practicantului o indemnizaie, gratificare, prim sau avantaje n natur. -Partenerul de practic se angajeaz s achite integral cotizaiile sociale conform reglementrilor n vigoare. Facilitile care sunt oferite elevilor aflai n practic , de ctre agentul economic se pot referii la: -Gratificri sau prime acordate practicantului: -Avantaje eventuale (plata transportului de la si la ntreprindere, tichete de mas, acces la cantina partenerului de practic,etc.): - pot apare i alte precizri

Obligaiile elevului practicant fa de agentul economic, se refer la : Practicantul are obligaia, ca pe durata derulrii stagiului de pregtire practic, s respecte programul de lucru stabilit si s execute activitile solicitate de tutore dup o prealabil instruire, n condiiile respectrii cadrului legal cu privire la volumul si dificultatea acestora (conform Codului Muncii). n cazul nerespectrii obligaiilor se aplic sanciunile conform Regulamentului de organizare si funcionare al unitii de nvmnt. Pe durata stagiului su, practicantul respect regulamentul de ordine interioar al partenerului de practic. n cazul nerespectrii acestui regulament, directorul ntreprinderii, instituiei, societii comerciale, etc. (partener de practic), si rezerv dreptul de a anula convenia referitoare la pregtirea practic, dup ce n prealabil a nstiinat directorul unitii de nvmnt la care elevul (practicantul) este nscris ( Art. 263/1 si Art. 264/1 din Codul muncii). Practicantul are obligaia de a respecta normele de securitate si sntate n munc pe care si le-a nsusit de la reprezentantul partenerului de practic nainte de nceperea stagiului de practic. De asemenea, practicantul se angajeaz s nu foloseasc, n nici un caz, informaiile la care are acces n timpul stagiului despre partenerul de practic sau clienii si, pentru a le comunica unui ter sau pentru a le publica, chiar dup terminarea stagiului, dect cu acordul respectivului partener de practic.

6
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII


Cadrul n care se va realiza instruirea practic va fi unul organizat, n care elevul trebuie s gseasc o ambian specific, asemntoare condiiilor create la viitorul loc de munc. Atelierele vor fi dotate cu unelte, scule, utilaje, echipamente corespunztoare, pentru dobndirea de ctre elevi a deprinderilor i abilitilor practice de execuie corect a operaiilor tehnice necesare realizrii lucrrilor. Activitatea de instruire practic se va efectua pe grupe restrnse, pentru a crea posibilitatea fiecrui elev s poat, prin efort propriu, s-i dezvolte capacitile de pricepere i ndemnare n executarea lucrrilor Din Convenia Cadru Art. 7. Obligaiile organizatorului de practic n cazul n care derularea stagiului de pregtire practic nu este conform cu angajamentele luate de ctre partenerul de practic n cadrul prezentei convenii, directorul unitii de nvmnt (organizator de practic) poate decide ntreruperea stagiului de pregtire practic conform conveniei, dup informarea prealabil a responsabilul ntreprinderii, instituiei, societii comerciale, etc. (partener de practic) si primirea confirmrii de primire a acestei informaii. Organizatorul de practic desemneaz un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea si supravegherea desfsurrii pregtirii practice. Cadrul didactic mpreun cu tutorele desemnat de partenerul de practic stabilesc tematica de practic si competenele

7
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

profesionale care fac obiectul stagiului de pregtire practic n conformitate cu Standardul de pregtire profesional si programa colar corespunztoare. Art. 11. Raportul privind stagiul de pregtire practic Periodic si dup ncheierea stagiului de pregtire practic, practicantul va prezenta un caiet de practic care va cuprinde: - denumirea modulului de pregtire - competene exersate - activiti desfsurate pe perioada stagiului de pregtire practic - observaii personale privitoare la activitatea depus Caietul de practic va fi parte din portofoliul elevului.

RECOMANDARI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCII


Din Convenia Cadru : Art. 4. Sntatea si securitatea n munc. Protecia social a practicantului Partenerul de practic are obligaia respectrii prevederilor legale cu privire la sntatea si securitatea n munc a practicatului pe durata stagiului de instruire practic. Practicantului i se asigur protecie social conform legislaiei n vigoare. Ca urmare, conform dispoziiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurrile pentru accidente de munc si boal profesional, practicantul beneficiaz de legislaia privitoare la accidentele de munc pe toat durata efecturii pregtirii practice. n cazul unui accident suportat de practicant, fie n cursul lucrului, fie n timpul deplasrii la lucru, partenerul de practic se angajeaz s nstiineze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003).

Masuri de securitate i sntatea n munc la executarea lucrarilor de zidarie 8


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Pentru a fi ferit de accidente, muncitorul zidar trebuie sa cunoasca si sa aplice normele generale privind securitate i sntatea n munc in constructii, precum si normele specifice care apar in lucrarile de zidarie. La transportul si manipularea materialelor trebuie sa se respecte urmatoarele masuri specifice: Lucrtorii trebuie s-i verifice echipamentul naintea operaiilor de ridicare. Cablurile de legare, crligele i penele, folosite la fixarea ncrcturii de maina de ridicat, trebuie s fie n bun stare pentru a asigura securitatea operaiilor de manipulare mecanizat. Un cablu de legare n stare bun de lucru trebuie s fie ataat de lanul principal i consolidat cu o protecie de metal n punctul n care este ataat.

Un crlig trebuie s aib o clam de siguran i lucrtorul trebuie s se asigure c ncrctura este corect ataat.

Penele pentru protecia cablului de legare trebuie s fie corect poziionate de ctre lucrtor atunci cnd ncrctura este posibil s aib margini tioase.

sarcina se agata in carligul macaralelor de catre muncitorii instruiti special, care au pentru semnalizare un fanion rosu si controleaza personal agatarea sarcinii; la inceperea lucrului se controleaza toate dispozitivele de prindere, cablurile, clemele si carligele; se interzice categoric ca in timpul incarcari si descarcari camioanelor sa ramana cineva in cabina; daca mortarul se transporta cu macarale in cupe sau containere acestea trebuie

9
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

prevazute cu dispozitive speciale de siguranta, care sa impiedice descarcarea lor accidentala; in cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectueaza debalotarea sunt echipati cu ochelari de protectie si manusi; se va lucra cu atentie la taierea benzii de otel, tinandu-se seama ca aceasta, datorita starii de tensiune in care se afla, se destinde prezentand pericol de lovire.

n vederea evitrii cderii de la nlime, au fost realizate numeroase dispozitive: Balustrade, Schele, supravegheate de o persoan competent, Corzi de siguran

La executarea lucrarilor de zidarie se respecta urmatoarele reguli: verificarile zidurilor, efectuate cu firul cu plumb trebuie executate fara ca muncitorul sa se apIece in afara pentru a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zidul proaspat executat; toate sculele si dispozitivele manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiilor de executie ale lucrarilor respective zidaria trebuie executata de pe o schela rezistenta, astfel incat lucratorul, materialele si sculele sa nu poata cadea de pe ea; zidaria fiecarei portiuni verticale a peretilor se executa astfel incat nivelul ei, dupa fiecare noua ridicare a schelei, sa fie cu 15 cm mai sus decat podina de lucru; cornisele care ies din planul zidurilor cu mai mult de 30 cm trebuie executate cu ajutorul schelelor pe console; cornisele de beton armat asezate in consola trebuie fixate de elementele zidariei, conform proiectului. In cazul lucrului pe scara se interzice urcarea si coborarea direct pe podine, prin agatarea de stalpi sau diagonale, precum si folosirea de podine amenajate pe suporturi improvizate. Starea schelelor se verifica zilnic, inainte de inceperea lucrului, iar podinele, scarile si rampele de acces se curata zilnic de moloz. Schelele nu trebuie sa fie supraincarcate cu materiale sau cu oameni peste normele stabilite. Inainte de inceperea unui schimb de lucru, starea schelelor trebuie sa se verifice de catre cel care conduce sectorul de lucru respectiv.

10
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

La executarea lucrarilor cu ajutorul echipamentelor electrice: Se interzice atingerea conductoarelor dezizolate din circuitele electrice.

Amplasarea conductoarelor sub tensiune se face n afara zonelor de acces ale lucratorilor, n general la nlime suficient de mare; Se vor folosi mijloacele individuale de protecie: cizme electroizolante, mnui electroizolante, ochelari de protecie, casc de protecie;

Se vor utiliza scule cu mnere electroizolante; Se vor utiliza tensiuni reduse (Exemplu: 24V la prizele din pivnie, garaje, bi, pentru alimentarea sculelor portabile, etc.) Se vor lega la pmnt carcasele utilajelor fixe sau mobile (Exemplu: prizele din blocurile de locuine pentru alimentarea consumatorilor casnici). Se va utiliza Izolarea suplimentar de protecie, cu materiale

electroizolante. Exemple: carcase electroizolante, izolarea dubl, izolarea ntrit. Se va proceda la izolarea suplimentar aplicat amplasamentului omului. Exemple: covorae de cauciuc, platforme electroizolante. Se vor ingrdi locurile periculoase i se vor utiliza tbliele avertizoare (plcile avertizoare de interdicie, de prevenire, de admitere)

11
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Msuri specifice n caz de electrocutare: Scoaterea ct mai rapid a accidentatului de sub tensiune prin ntreruperea circuitului electric. La joas tensiune deconectarea rapid a instalaiei se poate face prin acionarea aparatelor de deconectare (ntreruptoare, separatoare, contactoare, prize, etc). n cazul n care nu exist aceast posibilitate, salvatorul, pentru a nu se electrocuta i el, va ncerca s intervin fr atingerea direct a celui electrocutat, prin ntreruperea cii de curent. Exemplu: retezarea conductorului cu un topor cu coade de lemn sau cu o scul cu mner electroizolant. La executarea structurilor din zidarie se aplica regulile generale de protectie pentru evitarea si propagarea incendiilor. La executarea lucrarilor de protectie anticoroziva a pieselor metalice, necesare fixarii elementelor din BCA, se vor respecta urmatoarele indicatii: muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflamabili vor fi instruiti zilnic; in imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu adezivi, lacuri si vopsele, trebuie sa fie asezate stingatoare de incendiu, la loc vizibil si usor accesibil; in timpul lucrului cu aceste materiale este neeesar sa se tina seama de directia vantului, astfel incat vaporii de solventi sa nu fie dirijati spre o sursa de foc deschisa; la terminarea lucrului, toate materialele imflamabile, ermetic inchise vor fi depozitate in magazii special destinate; in jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10m trebuie puse afise cu inscriptiile.

12
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFASURARII PRACTICII

Vor fi compuse din: Jurnal de practic/caiet de practica al elevului Fise de observaie Fie de lucru Fie tehnologice Studii de caz Proiect/miniproiect Portofoliul de practic Surse de informaii pot fi: -reviste de specialitate 13
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

-pliante; brouri -informaii on line -mass-media -casete video -cataloage de specialitate -evenimente: expuneri i demonstraii practice la Asociaii profesionale, firme strine, expoziii, trguri etc.

JURNAL DE PRACTICA/ CAIET DE PRACTICA AL ELEVULUI


Pe parcursul desfasurarii pregatirii practice elevii vor completa un caiet/ jurnal de practica, la solicitarea cadrului didactic . JURNAL DE PRACTIC Elev: ......................................................................................................................... Perioada: .................................................................................................................... Locaie (Agent economic i departament): ................................................................. Modul: .......................................................................................................................... Tema: .......................................................................................................................... Sarcina de lucru: .......................................................................................................... n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii: 1. Care sunt activitile relevante pentru modulul de practic, pe care le-ai observat sau le-ai desfurat?

14
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

2. Ce lucruri noi ai nvat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plcut? Motivai.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plcut? Motivai.

ORGANIZAREA EVALUARII FIA PENTRU NREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Modulul : Zidarii mixte , armate si complexe Numele elevului_____________________________________ Clasa _________ Profesor __________________________________________ Evaluare Competene care trebuie dobndite Data Activiti efectuate i comentarii Aplicare n cadrul modulului Bine Satisf ctor Refa cere

15
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

C1. Prezint principii de alctuire ale zidriei mixte, armate i complexe

Ex1-Fisa de documentare 1Materiale pentru zidarie Ex.2Fisa tehnologica Executarea zidariei Ex3 Studiu de caz Protecia muncii Ex4 -Fi de documentare 2-Zidarii mixte Ex 5- Fi de observatie-Zidarie armata Ex 6- Fi de lucru-Zidarie armata Ex 7-prezentare ppt--Zidarie complexa Ex8 Recapitulare Test de autoevaluare

Activitate n grup -chestionar Activitate individual Activitate individual -chestionar Activitate individual Activitate pe perechi Activitate pe perechi Activitate n grup, n laboratorul tehnologic Activitate n grup Activitate individual Activitate n grup Activitate individual Activitate pe perechi Prioriti de dezvoltare Resurse necesare fie de documentare manuale tehnice folii transparente site-uri INTERNET standarde (STAS-uri)

C2. Descrie procesul tehnologic de execuie a zidriilor mixte, armate i complexe

C3 . Execut zidria mixt

EX 9 Fi de lucru Executarea zidariilor mixte EX. 10 Evaluare zidarii mixte Ex 11Studiul de caz

Comentarii Competene care urmeaz s fie dobndite

16
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

ANEXA 1 FIA DE DESCRIERE A ACTIVITILOR

Tabelul urmtor detaliaz exerciiile/aplicaiile incluse n modulul : Zidarii mixte , armate si complexe

Numele elevului Data nceperii modulului

Clasa Data promovrii modulului

17
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

U.C. Zidarii mixte , armate si complexe


Competena Exerciiul ntrebare a 1 2 1 1 1 2 1 1 2 1 1 2 3

Subiect

Rezolvat

1 C1 2 3 4 C2 5 6 7 C3 8 9

Materiale necesare pentru lucrrile de zidarie Unelte folosite la lucrrile de de zidarie Operatii tehnologice pentru realizarea zidariei Aplicare chestionar Protecia muncii Alcatuirea constructiva a zidariei mixte Tehnologia de realizare a zidariei armate:descriere Fi de observatie a procesului de executie a zidariei armate Realizarea zidariilor armate Reguli de executie a zidariilor armate Etape de realizare a zidariilor complexe Etape de lucru pentru zidaria mixta Executie zidaria mixta Studiu de caz

UNITATE PROMOVATA CU SUCCES

Semnatura candidatului
___________________ Semnatura evaluatorului -------------

Data
______

Citii aceste observaii nainte de a ncepe evaluarea:


Citii cu atenie fia de evaluare Dac avei neclariti referitoare la fia de evaluare , comunicai acest lucru evaluatorului nainte de a ncepe rezolvarea sarcinii nainte de ncepera evalurii, asigurai-v c dispunei de condiiile de siguran, echipamentul, materialele i dispozitivele necesare rezolvrii sarcinii Asigurai-v c numele dvs, data i numrul de nregistrare apar pe fiecare fi pe care o vei nmna evaluatorului Rezolvai toate etapele acestei fie de evaluare Cnd ai terminat, asigurai-v c nmnai evaluatorului fia de evaluare

18
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

19
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

ANEXA 2

FIA PENTRU NREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Este un instrument detaliat de nregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fie pe durata derulrii modulului, acestea permind evaluarea precis a evoluiei elevului, furniznd n acelai timp informaii relevante pentru analiz. Conine urmtoarele rubrici: Competene care trebuie dobndite Aceast fi de nregistrare este fcut pentru a evalua, n mod separat, evoluia legat de diferite competene. Aceasta nseamn specificarea competenelor tehnice generale i competene specifice care trebuie dezvoltate i evaluate. Activiti efectuate i comentarii Aici se nregistreaza tipurile de activiti efectuate de elev, materialele utilizate i orice alte comentarii suplimentare care ar conduce la imbunatatirea planificarii sau a feedback-ului. Aplicare n cadrul modulului Aceasta ar trebui s permit profesorului s evalueze msura n care elevul i-a nsuit competenele tehnice generale, cele specializate, raportate la cerinele specifice nivelui clasei. Ca optiune, profesorul poate indica gradul de ndeplinire a cerinelor prin bifarea uneia din urmtoarele trei coloane sau prin indicarea unor procente. Prioriti pentru dezvoltare Comentariile din cotinutul fiei,lasa loc pentru identificarea activitilor pe care elevul urmeaza s le efectueze. Aceste informaii ar trebui s permit profesorilor implicai s pregteasc elevul pentru activitatile din aria tehnologica. Competene care urmeaz s fie dobndite n aceast csu, profesorii trebuie s nscrie competenele care urmeaz a fi dobndite. Acest lucru poate s implice continuarea lucrului pentru aceleai competene sau identificarea altora care trebuie avute n vedere.

Resurse si materiale necesare Aici se pot nscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reete, seturi de instruciuni , fie tehnologice, fie de lucru, pliante de prezentare Spatiu pentru lucrul n grup i cu facilii n ateliere, pentru ca elevii s poat aplica i nota diverse lucruri fie pe o tabla de plastic, fie pe hartie i/sau pe folie de plastic (Retropoiector), astfel nct s poat fi prezentate ntregului grup Suficiente unelte i scule necesare aplicaiilor practice Verificatoare pentru calitatea lucrrilor executate Tabla neagra sau alb cu suficiente instrumente de scris (creta sau marker pentru tabla de plastic + magnei), burete Computer cu acces la internet/surse alternative Video-recorder Flipchart (suficient hrtie) posibilitatea de a realiza fotocopii Retroproiector Cutia de unelte a profesorului/maistrului instructor ,pentru detalierea teoretic, care s conin band adeziv, foarfec, creioane. Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin: - gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru; - fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite; - fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti; - prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic). Diferenierea cunotinelor elevilor, prin: - abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); - formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; - utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor, grupurilor de studiu. Diferenierea rspunsului, prin: utilizarea autoevalurii i solicitarea elevilor de a-i impune obiective. Plecnd de la principiul integrrii, care asigur accesul n coal a tuturor elevilor, acceptnd faptul c fiecare elev este diferit, se va avea n vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenelor pentru acei elevi care prezint deficiene integrabile, adaptndule la specificul condiiilor de nvare i comportament (utilizarea de programe individualizate,

pregtirea de fie individuale pentru elevii care au ritm lent de nvare, utilizarea instrumentelor ajuttoare de nvare, aducerea de laude chiar i pentru cele mai mici progrese i stabilirea mpreun a pailor urmtori). Evaluarea continu a elevilor va fi realizat de ctre cadrele didactice pe baza unor probe care se refer explicit la criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandm: Observarea sistematic a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitilor, atitudinilor lor fa de o sarcin dat. Investigaia. Autoevaluarea, prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cu obiectivele i standardele educaionale i i poate impune / modifica programul propriu de nvare. Metoda exerciiilor practice Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: Fie de observaie Fie de lucru Fia de studiu Chestionarul Fie de autoevaluare Fie de documentare - utilizarea corespunztoare a diferitelor surse, a materialelor i a instrumentelor, acurateea reprezentrilor tehnice, modul materialelor n portofoliu. Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de nregistrare a performanelor colare ale elevilor. Probe de lucru FISA DE DOCUMENTARE 1 de organizare a ideilor i a

C1

Prezint principii de alctuire ale zidriei mixte, armate i complexe

MORTARUL PENTRU ZIDARII

compozitie
Liant Liant (ciment/var (ciment/var ))

Agregat Agregat marunt marunt (nisip) (nisip)

Apa Apa

dozaje pentru mortare de zidarie cu var si ciment


Material pentru 1 mc mortar Marca mortarulu i M 10 Z M 25 Z M 50 Z M100 Z Tipul mortarulu i Var -ciment Cimentvar Cimentvar Cimentvar Ciment

Ciment
F25 (kg) M30 (kg)

Var
Hidratat (mc) Pasta (kg)

Nisip
(mc) (kg)

M100 Z

117 165 230 -----------

112 157 219 275 323

0,100 0,100 0,090 0,060 -------

130 130 115 75 ------

1,23 1,23 1,18 1,18 1,18

1660 1660 1600 1600 1600

Manual (Mortarele Manual (Mortarele se se vor vor prepara prepara in in

preparare
Mecanizat Mecanizat (Mortarele (Mortarele pe pe baza baza de de ciment ciment si si var var

apropierea apropierea locului locului de de aplicare aplicare si si in in cantitati astfel,incat sa se puna in cantitati astfel,incat sa se puna in lucrare lucrare intr-un intr-un interval interval de de maximum maximum 45min de la preparare.La 45min de la preparare.La fiecare fiecare amestec amestec de de mortar mortar se se verifica verifica consistenta consistenta cu cu conul-etalon). conul-etalon).

hidratat hidratat se se prepara prepara numai numai prin prin procedee procedee mecanice,asigurandu-se anumite mecanice,asigurandu-se anumite conditii. conditii. Pentru Pentru prepararea mecanizata a mortarelor prepararea mecanizata a mortarelor se se folosesc folosesc malaxoare malaxoare cu cu amestecare amestecare fortata fortata sau sau betoniere betoniere cu cu cadere cadere libera). libera).

PIATRA PENTRU ZIDARIE

PIATRA PIATRA ARTIFICIALA ARTIFICIALA ARSA ARSA


Caramida Caramida plina plina Caramida Caramida cu cu goluri goluri orizontale orizontale Caramida Caramida cu cu goluri goluri vertical vertical www.porotherm.ro www.porotherm.ro www.ceramus.ro www.ceramus.ro www.kronberger.ro www.kronberger.ro

PIATRA PIATRA NATURALA NATURALA


Moloane Moloane Piatra Piatra mozaic(poligonala) mozaic(poligonala) Piatra Piatra de de talie talie

www.infoconstruct.ro/produse_pr www.infoconstruct.ro/produse_pr ofile+structurale+pentru+pereti, ofile+structurale+pentru+pereti, +zidarii. +zidarii.html html www.materialedeconstructii.com.ro/html www.materialedeconstructii.com.ro/html www.piatraonline.ro/ www.piatraonline.ro/

PIATRA ARTIFICIALA NEARSA Blocuri mici din beton cu agregate usoare Blocuri mici si placi pentru zidarie din beton ceular autoclavizat
www.soceram.ro www.celco.ro www.ytong.ro

FI TEHNOLOGIC
FI TEHNOLOGIC PENTRU LUCRRI DE ZIDRIE Organizarea locului de munc Aproviziona re cu materiale Operaie / Faza Proces complex / Proces simplu 1. Trasarea pereilor din zidrie Materiale Sfoar de trasat, dreptare, Scule, dispozitive, verificatoare Nivel, fir cu Pb, echere, Norme de securitatea muncii n timpul lucrului pe schele se interzice: urcarea i coborrea

Pregtirea materialelor pentru schele Pregtirea 2. ntinderea i nivelarea SDV-urilor Organizarea mortarului formaiilor de munc Organizarea locului de munc: 3. Aezarea crmizilor pe -pe cele 3 zone zid I zona de lucru II zona de depozitare III zona de circulaie -formaia de munc este compus din 2 zidari avnd norma de timp NT = 4,30 ore/m3

colare, abloane

teodolit

Mortar

Mistrie, cancioc

Caramizi

muncitorilor direct pe podinele schelei prin agatre de stlpi sau diagonale, utilizarea scrilor pentru transportul i depozitarea materialelor, folosirea podinilor amenajate pe suporturi improvizate. Starea schelelor trebuie verificat zilnic. Schelele nu trebuie s fie suprancarcate cu materiale si personal. Capetele podinilor trebuie obligatoriu s fie rezemate. Msurrile cu firul cu Pb se vor executa fr ca muncitorul s se aplece nafar.

4. Tierea crmizilor

5. Zidirea crmizilor Organizarea 5.1 Realizarea reperelor proceselor de de col lucru pe: 5.2 ntinderea sforii de trasare -sectoare: 5.3 zidirea interiorului mprirea cldirii 6. Verificarea n plan orizontal orizontalitii si verticalitii -etaje de lucru: mprirea cldirii pe vertical 7. Curarea feelor zidului

La transportarea obiectelor i sculelor ascuite, tiul lor trebuie sa fie protejat cu nvelitori sau teci. Zidria fiecarei poriuni Crmizi, Mistrie, verticale a pereilor se mortar cancioc, execut astfel nct sfoara, abtec, nivelul ei, dup fiecare nivel nou ridicare a schelei s fie cu 15 cm mai sus dect podina de lucru. Nivela cu bul de aer, dreptar, fir cu Pb Mistrie, mistrie pentru rosturi Crmizi

Ciocanul zidarului, unealt portabil cu disc abraziv

STUDIU DE CAZ PROTECTIA MUNCII


Modulul . Zidarii mixte , armate si complexe Numele elevului_____________________________________ Clasa _________

1 2 3.. 4..

FISA DE DOCUMENTARE 2 ZIDARII MIXTE


C 2 DESCRIE PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXECUTIE A ZIDARIILOR MIXTE, ARMATE, COMPLEXE Zidariile mixte sunt realizate din materiale diferite (blocuri ceramice, blocuri de piatra, blocuri de beton) strans legate intre ele, realizate in scopul imbunatatirii anumitor calitati ale ansamblului. Zidariile mixte se pot realiza in doua variante:

A. A.zidarii zidariimixte mixtela lacare care materialele conlucreaza materialele conlucreazala la preluarea incarcarilor preluarea incarcarilor erialele erialeleconlucreaza conlucreazala lapreluarea preluareai i VARIANT VARIANT E E B . .zidarii , ,la B zidariicu custructura structuramixta mixta lacare care unul din materiale preia incarcarile, unul din materiale preia incarcarile, celelalte celelalte imbunatatind imbunatatind rezistenta rezistenta termica, comportarea la umiditate, termica, comportarea la umiditate, aspectul aspectuletc. etc.
A. Zidariile mixte - se utilizeaza la peretii de subsol si de fatada Reguli tehnologice ce trebuie respectate la realizarea zidariei mixte pentru realizarea legaturii dintre cele doua materiale, se scot caramizi asezate transversal la 4...6 asize sau se dispun agrafe metalice in rosturile orizontale continue la maximum 60 cm pe verticala. in cazul utilizarii betonului monolit acesta se toarna in straturi succesive avand inaltimea a trei sau patru randuri de caramida sau blocuri de piatra, tinandu-se seama de pauza tehnologica necesara intaririi mortarului din zidarie; in caz contrar exista pericolul prabusirii zidariei datorita impingerii data de beton la turnarea betonului trebuie realizata o buna compactare a acestuia cu mijloace manuale (vergele de otel-beton, sipci etc.)

- zidarie de piatra si zidarie din caramida

- zidarie din caramida si beton turnat monolit

Zidariile Zidariile mixte mixte realizate realizate din: din:

- zidarie din

caramida si umplutura de beton cu agregate usoare

- zidarie de piatra si beton monolit

- zidarie din caramida si beton celular autoclavizat (BCA)


B. Zidariile cu structuri mixte

Se folosesc la peretii din blocuri mici de beton cu agregate usoare sau de beton celular autoclavizat pentru a le mari rezistenta la intemperii si ale imbunatatii comportarea higrotermica.

- zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat (BCA)si azbociment ondulat

Zidariile Zidariilecu cu structura structura mixta mixta realizate realizate din: din:

- zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat (BCA) si caramida

- zidarie din BCA si azbociment ondulat si strat de termoizolatie

Etape parcurse la realizarea zidariilor cu structuri mixte :

1 se executa zidaria din blocuri mici de beton, respectand tehnologia respectiva; 2 se dispun agrafe din otel-beton inglobate in mortar de ciment la 60-80cm distanta, in rosturile zidariei din blocuri mici, cand stratul de protectie este fixat cu agrafe metalice; 3 se executa locasuri (cu dalta ascutita sau cu burghiul), in care se introduc dibluri din lemn fixate cu mortar, cand stratul de protectie se fixeaza cu suruburi; diblurile se dispun cu fibrele lemnului perpendicular pe lungimea surubului; 4 se realizeaza stratul de protectie din foi de azbociment ondulat, dispuse cu ondule pe verticala si fixate cu suruburi prevazute cu capacele de protectie sau din zidarie de caramida plina , in care se inglobeaza, pe masura executiei, agrafele din otel-beton lasate din zidaria de blocuri mici. La executarea peretilor din zidarie mixta se vor respecta si regulile tehnologice privind realizarea zidariei simple

ACTIVITATE C2

Exercitiu

In tabelul de mai jos , sunt reprezentate diferite tipuri de zidrii mixte/zidarii cu structura mixta; identificai n funcie de reprezentarea convenional a materialelor, compunerea structurii pereilor

Figura/imagine Materiale de zidarie 1-

2-

3-

5-

1-

2-

41-

2-

4-

7-

8-

8-

9-

1-

2-

4-

8-

9-

FISA DE OBSERVATIE A PROCESULUI DE EXECUTIE A ZIDARIILOR ARMATE C 2 DESCRIE PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXECUTIE A ZIDARIILOR MIXTE, ARMATE, COMPLEXE Urmariti cu atentie procesul de executie a unui perete caramida plina si de activitatea practica. realizat din zidarie armata, din

grosime 37,5 cm, pe santierul agentului economic in care desfasurati

a. Dispunerea pe verticala a armaturii transversale

b. Dispunerea pe orizontala a armaturii

Dupa incheierea activitatii de observare completati FISA de mai jos: Care au fost operatiile si fazele de lucru la executarea zidariei armate Ce materiale, unelte si verificatoare au fost folosite Care a fost modul de asezare a caramizilor Ce tip de armare s-a executat si cum a fost aceasta realizata Cum a fost verificata calitatea zidariei

Observatii ale maistrului sau tutorelui de practica:........................................................ ....................................................................................................................................

FISA DE LUCRU 1

C2: DESCRIE PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXECUTIE A ZIDARIILOR MIXTE, ARMATE, COMPLEXE

Grupa nr................ Clasa:...................... Tema: Tehnologia de executie a zidariilor armate


-Activitate pe grupe de elevi:- 4 grupe Sarcina 1 Completati spatiile libere din afirmatiile de mai jos, selectand din grupul de cuvinte insiruite, pe cele corecte . transversala; orizontale; longitudinala, stalpisori; doua asize; verticale 1. Zidariile armate pot fi realizate cu- armare .......................( 1 )............................ sau armare ................................( 2 )............................ 2. La zidariile cu armare transversala, armatura sub forma de bare sau plase sudate se dispune in rosturile ....( 3 ).................................in urmatoarele pozitii: - la colturile, ramificatiile si intersectiile zidurilor atunci cand nu sunt prevazuti ..............( 4 )......................de beton armat; - sub ferestre la ...........( 5 )................................... sub golul ferestrei; - la plinurile dintre ferestre, care nu sunt lgate cu pereti perpendiculari de rigidizare si in care nu se dispun .............( 4 )........................de beton armat. 3. Armarea longitudinala a zidariei se realizeaza cu armatura interioara longitudinala dispusa in rosturile ............( 6 )......................... ale zidariei.

Sarcina 2

pe grupe de elevi 4 grupe

Activitate practica
Aveti la dispozitie urmatoarele materiale: caramizi pline ( 240x115x63); plase sudate alcatuite din sarma cu diametru 3mm; carcase de armatura sub forma de scara sau de pieptene legate de bare dispuse in lungul rostului. Sa se realizeze: Grupa1: Un perete din zidarie armata, cu armare transversala realizata din plase sudate din sarma cu diametru 3mm; grosimea zidului de 1 caramida, pe o inaltime de aprox. 1,50m, pe o lungime de 1,20m;

Grupa 2: Un perete din zidarie armata, cu armare transversala realizata din carcase de armatura sub forma de scara ; grosimea zidului de 1 caramida pe o inaltime de aprox. 1,50m, pe o lungime de 1,20m;

Grupa 3: Un perete din zidarie armata cu transversala realizata din carcase de armatura sub forma de pieptene; grosimea zidului de 1 caramida;

Grupa 4: Un stalp din zidarie armata de caramida plina, cu armare longitudinala, sectiunea stalpului fiind de 50cm x 50cm.

ATENTIE! nainte de nceperea lucrului: Asigurai- v c ai neles ce avei de fcut. Planificai i organizai lucrul n echip (completai fia de organizare a lucrului n echip) -Evaluarea activitii: Fiecare grup, prin liderul su, va prezenta rezolvarea sarcinilor. Profesorul mpreun cu ceilali elevi evalueaz.

FISA DE LUCRU 2
C3: EXECUTA ZIDARIA MIXTA

Grupa nr................ Clasa:...................... Tema: Tehnologia de executie a zidariilor mixte


-Activitate pe grupe de elevi:- 4 grupe Sarcina 1 Identificati sculele, dispozitivele si verificatoarele din figura de mai jos si scrieti denumirile sub fiecare dintre ele:

..................................

..............................

.................................

...................................

...............................

.............................................

..........................

.................

.................................

....................................

Sarcina 2

Activitate practica

pe grupe de elevi:- 4 grupe

Aveti la dispozitie caramizi pline ( 240x115 x 88); blocuri de BCA (590 x 240 x 200) ; blocuri de piatra naturala bruta; placi de azbociment; agrafe metalice de legatura; Realizati cate un perete de lungime 1,50m si inaltime aprox. 1,20m din zidarie mixta sau zidarie cu structura mixta, dupa cum urmeaza: Grupa 1: ..un perete de zidarie mixta executat din zidarie de piatra naturala si zidarie de caramida plina Grupa 2: .. un perete de zidarie mixta executat din blocuri de BCA (beton cu agregate usoare), si zidarie de aramida plina Grupa 3: ..un perete de zidarie cu structura mixta executat din zidarie de blocuri de BCA cu strat de protectie din placi de azbociment ondulat Grupa 4: .. un perete de zidarie cu structura mixta executat din zidarie de blocuri de BCA cu zidarie de caramida plina ATENTIE ! La realizarea peretilor din zidarie mixta se vor respecta si regulile tehnologice privind realizarea zidariei simple Elevii grupei vor rezolva sarcinile cuprinse n fia de lucru si impreuna cu maistrul instructor vor evalua calitatea lucrarii executate de membrii grupei, intocmind Fisa de evaluare a activitatii practice.

FISA DE EVALUARE A ACTIVITATII PRACTICE


Grupa.................................. Clasa......................................

Evaluator......................................... Evaluare Satisfctor Refacere

Lucrri efectuate Citirea i interpretarea corect a planurilor Aprovizionarea frontului de lucru cu materiale Aprovizionarea frontului de lucru cu SDV-uri Trasarea zidriei Tierea i cioplirea corect a blocurilor de zidrie Aternerea corect a mortarului n zidrie Aezarea corect a blocurilor de zidrie Respectarea regulilor de esere a rosturilor verticale si orizontale Respectarea grosimii rosturilor orizontale Respectarea grosimii rosturilor verticale Respectarea regulilor tehnologice la realizarea legaturii dintre cele doua materiale ale zidariei mixte Folosirea corecta a SDV-urile ncadrarea n timp Respectarea planeitii zidriei Respectarea normelor privind securitatea i sntatea n munc Respectarea orizontalitii si verticalitii zidriei Verificarea calitatii zidriei mixte executate

Data

Bine

Evaluator________________

Data_________

STUDIU DE CAZ
Doresti sa-ti construiesti o casa cu subsol, parter si mansarda S+P+M, pe un teren cu suprafata de 200 mp. Terenul permite construirea subsolului fara probleme, deoarece panza freatica se afla la o adancime de peste 5m. Casa va fi realizata pe structura din pereti portanti din zidarie complexa: pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale Porotherm stalpisori si centuri din beton armat

Studiind documentatia tehnica in domeniul constructiilor, studiind fisa de documentare a zidariei mixte, fisele tehnologice ale zidariilor complexe si ale zidariilor simple, precum si alte materiale didactice Identifica solutii constructive pentru realizarea peretilor subsolului; Compara solutiile gasite tinand cont de proprietatile materialelor utilizate, de complexitatea manoperei, durabilitate in timp; 1. Ce varianta de construire a subsolului consideri ca este potrivita pentru proiectul casei tale? Argumenteaza. 2. Cum se realizeaza hidroizolatia peretilor subsolului?

SUBSOL

BIBLIOGRAFIE

Autor Dr.ing. Radu Suman, 1998, Zidrii,i tencuieli. Perei, Bucureti , Ed. Matrix Rom, Ilie Davidescu,Constantin Rosoga,1980, Cartea zidarului,Editura Tehnica, Bucuresti Construcii i tehnologia lucrrilor de construcii, manual, , Bucureti, Ed. Did. i pedagogica Constantin Rosoga, 1993, Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii Manual pentru clasa aXl-a si aXll-a licee industriale cu profil de Constructii, Bucureti, Ed. Did. i pedagogica BUCURESTI 1993 Convenia Cadru (Anexa 1, la OMECT 1702 / 2007) www.timeconstruct.ro www.sculeconstructii.ro/scule_zidarie www.101case.ro
Site-constructiiSDA www.google.ro

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII


Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

43
Proiect Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

S-ar putea să vă placă și