STRUCTURAL - NESTRUCTURAL

Subiect 1 : ALCATUIREA CA SISTEM A CONSTRUCTIILOR.

1.1exemplificati componentele structural si arhitecturale, de instalatii,
electromecanice, mobilier si alte dotari asupra carora arhitectul de amenajari
interioare poate interveni sau care ii pot conditiona rezolvarile dorite.
1.2 Conceptul de performanta.
1.3Specificatii si cerinte esentiale de calitate.
1.4convertirea cerintelor de calitate ale cladirii in conditii tehnice de
performanta.
1.5Exemplificati modul in care poate actiona arhitectul de amenajari interioare
pentru a le asigura
1.1 -exigentele privind amenajarea de interior tb corelate cu cele privind suportul
material, respectiv structura de rezistenta
- O constructie constituie un sistem alcatuit din mai multe subsisteme:
infrastructura (partile sub nivelul terenului- fundatia si alte elemente
conexe:protectii, pereti subsol, planseul peste subsol), suprastructura (partile
de deasupra terenului, structura, elem de rez verticale, oriz sau inclinate, elem
ale anvelopantei, de compartimentare, protectie si finisaj), instalatiile si
echipamentele(amplasate in terenul adiacent, in infrastruct sau suprastruct)
- Structura cuprinde elem de rezistenta: zidurile, peretii, stalpii, grinzile, cadre
plane sau spatiale, palnsee, sarpanta, terasa, mansarda, scarile, rampele, alte
elm circulatie si acces intre niveluri si acces intre interior exterior
- Elem anvelopei, de compartimentare, protectie si finisaj asigura
utilizarea, confortul, siguranta, estetica anvelopa cu termoizolatiile,
fonoizolatiile si hidroizolatiile aferente; tencuielile si placajele , zugravelile,
vopsitoriile si tapetele , pardoselile
- Instalatiile si achipamentele de: alimentare cu apa, canalizare, sanitare,
evacuare sau distrugere deseuri, protectie contra incendiilor, protectie la
tarznet, electrice, comunicatii, informatizare, securitate, gaze, incalzire,
ventilatie, conditionare, ridicare transport
Subsistemul comp nestructurale este constituit de urm categ de comp:
a. Comp arhitecturale/ elem de constructie
a.1 elem atasate anvelopei constructiei (finisaje, elem de protectie termica,
decoratii idn caramida, beton, piatra, mat ceramice, sticla, copertine,
balustrade, atice, marchize, profile ornamentale, statui, firme, reclame, antene
a.2 elem ale anvelopantei (elem structurii proprii a anvelopei panouri pline sau
vitrate, montanti, rigle, centuri
a.3 alem de compartimentare interioara fixe sau amovibile (inclusiv finisajele si
tamplariile inglobate)
a.4 tavane suspendate
a.5 alte elem de constru( garduri incinta imprejmuiri)
b. Instalatii( b.1 instalatii snaitare, b.2 inst electrice /iluminat. b.3 instal incalzire,
de conditionare si ventilatie. B.4 instalatii speciale )
c. Echipamente electromecanice: ascensoare, scari rulante
d. Mob si alte dotari:
d.1 mob profesional: de birou( rafturi, dulapuri)din unitati medicale, de
cercetare

d.2 mob si dotari speciale din construct din clasa de imp 1

d.3 rafturi din magazine si din depozite accesibile publicului

-in acest context, calitatea si siguranta spatiului construit depind in

principal de PARAMETRI//FACTORI DE MEDIU : natural (vant, zapada,seism:)

,antropic( temp, zgomot, vibratii), incarcari,act care deriva din acesti factori si solicita
ansamblul construit , CERINTELE SI PERFORMATELE CONSTRUCTIEI ( tip de materiale,
durabilitate, arhitecturale, tip de structura si caracteristice de rezistenta,
nestructurale- anvelopa, pereti desp, tavane mob ; calitatea executiei, modul de
utilizare si intretinere
1.2 conceptul de performanta reprezinta un instrum destinat sa rationalizeze
activitatile de proiectare si executie a cladirilor, sa stimuleze promovarea progresului
tehnic si a sol inoitoARE, orientandu-le spre asigurarea conditiilor si criteriilor de
satisfacere cat mai completa a cerintelor utilizatorilor. In acest context, s eimpune o
abordare globala a problemelor si a aspectelor si nu numai rezolvari separate si
partiale.
-de la orice produs de tip cladire se astapta in final un raspuns corespunzator la toate
cerintele formulate de cei implicati in utilizarea ei. Formularea cerintelor utilizatorilor
nu se poate face decat in termeni calitativi cu referire la cladire in ansamblul ei, astfel
apare urmatoarea succesiune:
a. lista cerintelor utilizatorilor (cerinte ale naturiisi mediului construit, cerinte ale
utilizatorilor directi,cerinte generale ale societatii)
b. convertirea cerintelor utilizatorilor in conditii tehnice de performanta sau exigente
tehnice asociate diferitelor diviziuni fizice si fucntionale ale cladirii
c. stabilirea parametrilor de performanta adica a criteriilor de apreciere a gradului de
satisfacere a fiecarei conditie tehnice de performanta. Fiecare parametru de
performanta tb sa aiba asociate o notatie proprie, unitate de masura, semnif fizica
precisa si univoca, model de evaluare porin calcul sau determinare experimentala.
d. asocierea unui nivel de performanta pt fiecare parametru de perf, adica a
unei val limita, maxima sau minima sau a unui interval de valori, considerata ca o perf
normata, obligatorie de realizat sau o val de ref pt parametrul de perf in raport cu care
se evaluaeaza indeplinirea acestuia.
- PERFORMANTELE DE PROIECT SUNT PERFORMANTE EFECTIVE !
IN ACEST DOMENIU SE FOL URMATORII TERMENI:
-conceptul de performanta= abordarea sistemica si globala a problematicii obtinerii calitatii in
proiectarea, realizarea si exploatarea cladirilor, plecand de la activitatile si exigentele utilizatorilor, in mod
independent de mijl materiale si de sol folosite, punand accent deosebit pe comportarea in exploatare a
constructiilor.
-conceptul de performanta creeaza un cadru metodologic sistematic si coerent bazat pe ordine
conceptuala si terminologica prin care : 1 . se asigura conditiile organizate de abordare si rez a multiplelor
si diverselor aspecte ce se cer luate in considerare, eliminandu-se riscul de a nu se lua in considerare
unele din ele. 2. Se creeaza obligativitatea tratarii problemei in ansamblu si nu ca pe o suita de probleme
rezolvabile separat 3. Se stimuleaza creativitatea si inovare atehnologica si curajul introducerii elem de
progres tehnic
- utilizatorul este reprezentat de personal uman, animale, obiecte
-exigenta utilizatorului =enunatrea unei necesitati fata de cladirea ce tb utilizata
-cerinta de calitate= exprimarea calitativa a caracteristicilor cladirii( in ansamblu sau a partilor comp)
pe care aceasta tb sa le indeplineasca pt a satisface exigentele utilizatorilor , tinand seama de diversii
agenti care act asupra cladiri

- conditie tehnica =exprimarea si detalierea in termeni tehnici de perform a cerintei de calitate

- Criteriu de performanta= caracteristoica ce tb luata in considerare la detalierea si cuantificarea cond
tehnice in cantitati denumite niveluri de performata
-nivel de performanta= valoarea impusa pt un anumit criteriu de perf in fctie de cond tehnice, influenta
agentilor care actioneaza asupra constructiilor
- performanta = comportarea unui prod in raport cu utilizarea sa. Prin produs se poate intelege cladirea
in ansamblu sua orice parte a acesteia.
ELEM DE CONTINUT ALE CONCEPTULUI DE PERFORMANTA SAU SPECIFICATIILE DE PRFORMANTA
CUPRIND :
-stabilirea agentilor care act asupra cladiri
- cerinte de calitate
-cond tehnice de performanta
- criterii de performanta selectate fct de destinatia constructiilor si de cond de exploatare
- niveluri de perf admisibile care variaza in fctie de cerintele utilizatorilor
-determinarea

nivelurilor de perf impune indicarea metodelor de calcul, de verif

si control. Acest mod de abordare sistemica permite ca proiectantul, fct de cont
de mediu si cele de exploatare sa stabileasca de comun acord cu beneficiarul,
prevederile din tema, inclusiv cele impuse de tehnologia sau caietele de sarcini
ptr executant, precum si caietul privind con dde exploatare pe baza conceptului
de perf.

1.3
legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii: are in
vedere calitatea constructiilor ,ca rezultanta a tuturor
performantelor de comportare a acestora in exploatare, in
scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a
exigentelor si a colectivitatilor. Se aplica la proiectarea
constructiilor de orice categ si instalatiilor aferente acestora,
indif de forma de proprietate sau destinatie, precum si lucrarilor
de modernizare, modif, transf consolidare si de reparatii ale
acestora, precum si postutilizare.
Cerinte esentiale de calitate sunt:
-

rezistenta si stabiliatte
siguranta in exploatare
siguranta/securitate la foc
igiena ,sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
izolatie termica, hidrofuga si economia de energie
protectia impotriva zgomotului

1.4
in practica, convertirea cerintelor de calitate ale cladirii in
cond tehnice de perf care tb satisfacute de cladire si diferitele
sale subansambluri si elem comp se face prin diferitele reguli de
buna practica si reglementari privind arh si constructiile.

CERINTE DE CALITATE
PERFORMANTA

COND TEHNICE DE

A. rez si stabilitate
exploatare

a.1 aptitudinea pt

B. Siguranta in exploatare

a.2 capacitati de rez si stabilitate

a.3 durabilitate structurala
b.1 siguranta circulatiei pietonale
b.2 siguranta circ cu mijl de transp

mecanizate
b.3 sig cu privire la factori agresanti
legati de instalatii
b.4 sig cu privire la lucr de intretinere
b.5 sig la intruziune si efractie
b.6 sig in desf activitatilor
b.7 sig desfasurarii procesului
tehnlogic
C. Siguranta /securitatea la foc
c.1 protectia si evacuarea
utilizatorilor, tinand cont de varsta si
starea lor fizica
c.2 limitarea pierderilor de bunuri
c.3 preintampinarea propagarii
incendiului
C.4 PROTECTIA pompierilro si a altor
forte care intervin pt evacuarea si
salvarea persoanelor ,limitarea si
stingerea incendiului
D. Igiena, sanatatea oamenilor
Refacerea si protectia mediului
d.1 d.10- igiena aerului, igiena
apei; igiena higrotermica a mediului
interior; insorirea; iluminatul; igiena
acustica a mediului interior; calitatea
finisajelor; igiena evacuarii apelor
uzate si a dejectiilor; igiena evacuarii
deseurilor si a gunoaielor; protectia
mediului exterior
E. IZOLATIE termica,hidrofuga si
economia de energie
e.1 izolare termica
e.2 izolare hidrofuga
e.3 economia de energie
F. Protectia impotriva zgomotului

f1. Izolarea acustica

f.2 izolare antivibratila

- interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiintare partiala precum si lucr de reparatii. Acestea se fac numai p
baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite
de un expert tehnic atestat si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constr.

-proprietarii constr au obligatii specifice iar raspunderea ptr realizarea si mentinerea pe

intreaga durata de existenta a unor constr de calitate coresp,precum si pt indeplinrea
obligatiilor stab prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi,
revine factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora.
- reglementarile tehnice in constr se elaboreaza ptr

fiecare din cele 6 cerinte

prevazute in legea nr 10/1995 pt constructiile noi si lucrarile de interventii la

constructiile existente.de asemenea, reglem tehnice in constr se elaboreaza si pentru cerintele
de asig a calitatii mediului construit, respectiv urbanism si amenejarea teritoriului.

1.5

- nu tb uitat ca arh de interior vor proiecta si introduce in sp respective diferite

ob, mob si echipamente etc , a caror comp la seism tb cunoscuta si evaluata in
interactiunea lor cu structura sic u alte elem nestruct.

pt a se ajunge la rezolvari corecte si in cond de siguranta structurala

privind sol de plan-volum si amenajari interioare, arh designer tb sa aiba
in vedere
- intelegerea ansamblului structural in care aplica ideile proprii
- respectarea principiilor de mecanica structurilor si rezistenta matr, a
fizicii constructiilor
- acumularea unor cunostinte complexe si inmformarea ulterioara prin
educatie continua
ca principiu etci si legal, clientul, proprietarul si utilizatorul tb protejat din
toate pct de vedere, pornind de la 2 comp de baza:
- structural : asig cerintelor de rez si stabilitate
- nestructural/ arhitectural ( asiguarea integritatii, functionalitatii si lipsei
de periculozitate a finisajelor , mob, echipamentelro si instalatiilro,
sigurantei in exploatare, a confortului fiziic si psihic )
tehnic, nu exista sol sau interventii imposibile dar orice rezolvare are un
pret si tb efectuata de specialistul din profesia resp. Pt a evita unele
capcane /pericole tb evitate rezolvarile superf, improvizatiile sau
interventiile care incalaca sau neglijeaza competentele altor profesii si
conduc la accidente, lipsa de functionalitate, consecinte legale nedorite.

Subiectul 2. Materiale pentru strcturi (lemn, otel, beton, zidarie). Metode de

predimensionare si ipoteze de calcul. Avanataje si dezavantaje. Criterii de alegere.
Notiunea de marca, clasa etc.Elemente de subansamble de constructii. Sisteme
constructive (pereti, structurali, cadre, mixte). Aspecte care intervin in amenajarea de
interior.

Lemnul
Este unul din cele mai vechi materiale de construcie i este folosit pentru structuri de
rezisten, acoperiuri, finisaje ct i pentru cofraje la betoane. Ca material de rezisten,
lemnul prezint o serie de avantaje i anume: se prelucreaz uor, se asambleaz uor cu cuie,
buloane, scoabe etc.; se manipuleaz uor datorit greutii specifice reduse; este un bun

izolator termic i fonic; aspect frumos. Domeniul de utilizare este ns limitat datorit
dezavantajelor i anume:

se aprinde i arde uor;

este puin rezistent la aciunea apei i este atacat de insecte;
proprieti mecanice nesatisfctoare;
dimensiunile pieselor sunt limitate att n seciunea transversal ct i ca lungime:
durata de exploatare este redus;
prezint defecte (noduri, crpturi).

1. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UTILIZARII LEMNULUI IN CONSTRUCTII

a) Avantajele construciilor de lemn
1. Densitatea aparent redus fa de rezistena relativ mare.
Comparativ cu densitatea celorlalte materiale principale de construcie (zidrie, beton armat, oel, etc.) se
poate constata c lemnul este de 3,5 16 ori mai uor iar raportul dintre rezisten i densitate are
valoarea comparabil pentru lemn i oel, att la compresiune ct i la ntindere.
2. Greutatea redus a lemnului face ca toate construciile realizate din acest material s prezinte o
comportare favorabil la aciunea seismic, s poat fi amplasate cu mai mult uurin pe terenuri dificile
de fundare i s necesite consumuri mai reduse de materiale n structurile de fundaii.
3. Prelucrarea i fasonarea uoar a lemnului att n uzin ct i pe antier, datorit rezistenelor
reduse la prelucrare, cu posibilitatea executrii construciilor n orice anotimp, fr ca s necesite msuri
speciale de execuie. Viteza de execuie este mare, prin eliminarea lucrrilor umede specifice construciilor
din beton armat sau zidrie, iar darea n exploatare a construciilor de lemn este posibil imediat dup
terminarea lucrrilor.
4. Existena mai multor sisteme de asamblare, cu posibilitatea demontrii i a refacerii pariale sau
totale a elementelor i construciilor.
5. Posibilitatea realizrii unor forme i gabarite deosebite care sunt dificil sau chiar imposibil de
realizat cu alte materiale de construcie. Exist construcii din lemn sub form de arce sau cupole cu
deschideri ce ating 100 m.
6. Proprietile termice sunt favorabile pentru construcii.
n comparaie cu oelul, betonul i chiar crmida, lemnul are :
- coeficientul de conductibilitate termic ( ) mult mai redus, ceea ce justific folosirea lui ca
material pentru izolaie termic cu bun eficacitate. Lemnul opune o rezisten termic, la trecerea unui flux
de cldur prin el, de 300 400 ori mai mare dect oelul i de 7 10 ori mai mare dect betonul.
- coeficientul de dilatare termic liniar n lungul fibrelor ( ) redus face s nu fie necesare
rosturi de dilataie termic la construciile din lemn i s prezinte o comportare bun din punct de vedere a
rezistenei la foc. Pentru lemnul de rinoase, de exemplu, coeficientul este de 410 -6510-6, adic
aproximativ de 2-3 ori mai mic dect coeficientul de dilatare termic a oelului i al betonului armat.
7. Durabilitatea mare a construciilor din lemn, aflate ntr-un regim optim de exploatare, din
punct de vedere a condiiilor mediului ambiant
Cheltuielile de ntreinere sunt cele de tip curent cu excepia finisajului exterior care necesit
ntreinere periodic (vopsea la 78 ani).
Interveniile asupra elementelor de lemn, pentru consolidare sau refacere, se fac uor i la faa locului.
8. Comportarea relativ bun din punct de vedere a rezistenei la foc.
Lemnul, dei este un material combustibil, se comport bine din punct de vedere a rezistenei structurale la
foc deoarece elementele masive se consum relativ lent, cu o vitez de 0,5 0,7 mm / minut, ceea ce
presupune o scdere a seciunii transversale de 1 cm pe fiecare fa ntr-un sfert de or timp n care
temperatura incendiului poate s ajung la 700 800 oC. Pe de alt parte, rezistena i rigiditatea lemnului n
interiorul seciunii carbonizate rmn practic neschimbate.
9. Posibilitatea refolosirii lemnului, dup o perioad de utilizare, la realizarea altor elemente de
construcii i utilizarea lui pentru producia de energie face ca deeurile s fie reduse.

10. Caracteristicile arhitecturale deosebite i senzaia de cldur pe care o d lemnul fcnd s fie
folosit nu numai ca i material structural dar i ca material de finisaj sau aparent, cu efecte estetice deosebite.
11. Posibilitatea asocierii lemnului cu oelul sau cu betonul i formarea unor structuri mixte
eficiente.
b) Dezavantajele construciilor de lemn
Lemnul, ca i produs natural, de natur organic, avnd structura neomogen i anizotrop pe lng
caliti are i o serie de inconveniente i dezavantaje cum ar fi:
1. Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor att ntre specii ct i n cadrul aceleiai specii
datorit unor surse de variabilitate foarte diverse
2. Variaia caracteristicilor mecanice i fizice pe diferite direcii fa de direcia fibrelor.
Datorit neomogenitii structurii lemnului rezistenele sunt diferite n lungul trunchiului lemnului i pe
seciune transversal, variaia acestora fiind cuprins ntre 10 40 %.
3. Influena mare a umiditii asupra caracteristicilor fizico-mecanice, a dimensiunilor i
durabilitii lemnului. Spre exemplu variaia umiditii de la 5 pn la 15% duce, la unele specii de lemn,
la scderea cu aproape de 2 ori a rezistenei la compresiune. Creterea umiditii favorizeaz, de asemenea,
degradarea biologic a lemnului , n special datorit aciunii ciupercilor i creaz probleme de sntate pentru
ocupanii construciilor.
4. Sortimentul limitat de material lemnos att n ceea ce privete dimensiunile seciunii
transversale ct i n privina lungimilor. Folosirea unor elemente, sub form de grinzi sau stlpi, cu
dimensiuni transversale mari (de obicei peste 20 cm) sau cu lungime mare ( peste 5-6 m) duce, de multe ori,
la preuri ridicate. Aceast deficien se poate elimina prin folosirea unor elemente compuse sau a unor
elemente realizate din scnduri ncleiate.
5. Defectele naturale ale lemnului (defecte de form i structur, crpturi etc.), defectele cauzate
de ciuperci, insecte sau de unele substane chimice precum i efectele fenomenelor de contracie i de
umflare reprezint inconveniente importante ale materialului lemnos de construcie.
6. Degradri produse de ciuperci i insecte atunci cnd nu exist un tratament corespunztor
mpotriva acestora.
2.2.2 Procedee de clasificare a lemnului pe clase de calitate
Exista 2 procedee de clasificare :
- Clasificarea tradiionala se realizeaz n urma unui examen vizual i are n vedere factorii de reducere a
rezistenei care pot fi examinai (n principal nodurile i limea inelelor anuale).
- Clasificarea mecanica se realizeaza pe baza unor ncercri mecanice (procedeul mecanic sau cu maina)
Normele europene EN 388-1994 sorteaz lemnul pentru construcii in 9 clase pentru rasinoase i 6
clase pentru foioase.
Tabelul 2.5
Specia
Molid, brad, larice, pin
Stejar, gorun, cer, salcm
Fag, mesteacn, paltin, frasin, carpen
Plop, anin, tei

Clase de calitate
Clase de rezisten
C 10
C 18
C 24
x
x
x
x
x
x
x
x
-

C 30
x
x
-

C 40
x
-

Clasa de rezisten a lemnului, conform tabelului 2.5, se definete prin valoarea rezistenei caracteristice la
ntindere din ncovoiere, exprimat n N/mm2.

2.3 Protecia chimic

n afar de msurile preventive legate de durabilitatea natural i alctuirea structural

corespunztoare a elementelor de lemn modul de comportare n timp a lor depinde mult de msurile
de protecie chimice preventive. Aceste msuri se aplic la elementele portante dar n anumite cazuri
ele pot fi aplicate i la elementele neportante i se fac n mod normal nainte de punerea n oper a
lemnului existnd ns i situaii cnd realizarea se face ulterior.
Eficacitatea tratamentelor chimice depinde de esena lemnului, tipul produsului, cantitatea de
produs absorbit de lemn, repartiia produsului la suprafaa lemnului i de adncimea de impregnare.
n privina posibilitiilor impregnare se disting patru clase de lemn i anume:
Clasa 1- lemn uor de tratat, cnd lemnul debitat poate fi penetrat cu un tratament sub
presiune , fr dificulti;
Clasa 2 lemn destul de uor de tratat, cnd o penetrare complect nu e posibil dar dup
un interval de 2-3 ore cu un tratament sub presiune se atinge o adncime de impregnare mai mare de 6
mm;
Clasa 3- lemn dificil de tratat, cnd cu un tratament sub presiune de 3-4 ore se obine o
impregnare de 3..6mm;
Clasa 4- lemn imposibil de tratat, cnd o cantitate foarte mic din produsul de impregnare
este obsorbit dup 3..4 ore de tratament sub presiune

OTELUL

caracteristicile otelului sunt cunoscute cu mare preczie, ceea ce permite calcule de

rezistenta precise, facilitand dimensionarea si permitand reducerea coeficientilor de
siguranta.
Otelul este un material izotrop putant fii solicitat la fel in toate directiile, atat la
intindere cat si la compresiune.
Fata de alte materiale, cum ar fii lemnul betonul sau zidaria capacitatile de
rezistenta specifice constructiilor metalice permit folosirea unei cantitati reduse de
material. Fiind insa un material relativ scump, se utilizeaza elemente cu grosimi mici
si adecvate conditiilor cerute.
Unul dintre avantajele otelului ca material de realizare a structurilor portante este
marea liberate pe care o permite in conformarea elementelor structurale, fie ele
profile laminate utilizate ca atare sau alcatuiri compuse,si, pe aceasta baza,
posibilitatea de a alege forme rationale in raport cu solicitirile la care sunt supuse
elementele structurale. Alegerea rationala a formelor se bazeaza pe cateva notiuni
fundamentale de statica si rezistenta materialelor.
Criterii de alegere:
2.1 Unele indicaii privind alegerea materialelor
Alegerea clasei de calitate a materialului trebuie s se fac innd seama de
urmatoarele recomandri [4]:

 folosirea unor materiale care s prezinte comportare ductil n intervalul de

temperatur n care Iucreaz aparatul. Daca nu este posibil evitarea folosirii unui
material cu comportare fragil pentru corpul aparatului, responsabilitatea alegerii
acestuia revine proiectantului;

folosirea unor materiale care sa fie adecvaten raport cu fluidul sau gazul care
urmeaz a fi coninut de ctre aparat;

trebuie acordat o atenie deosebit fragilizrii datorate coroziunii prin atacul

hidrogenului;

trebuie luate n considerare caracteristicile de fluaj ale materialului;

materialul din care se execut aparatul sub presiune, trebuie s
prezinte o rezisten la rupere corespunztoare n ntreg intervalul de
temperatur de lucru;
se recomand certificarea corespondenei materialului utilizat la
executarea aparatului fa de marca de material stabilit la proiectare
prin verificarea unor eantioane cu raze X, analize chimice,
metalografice, radiografice.
Pentru alegerea oelurilor adecvate confecionrii recipientelor i conductelor sub
presiune trebuie precizate:
alegerea clasei de calitate a oelului, definit prin nivelurile minime garantate ale
limitei convenionale (tehnice) de curgere, R p i rezistena minim de rupere la
traciune, Rm;
alegerea clasei de calitate a oelurilor definit prin criterii de asigurare a tenacitii
la temperatura minim de exploatare.
La proiectarea recipientelor sau a conductelor sub presiune se rezolv mai inti
prima problem - alegerea clasei de rezisten mecanic a oelului utilizat. Rezolvarea
problemei se face n mod obinuit iterativ, n sensul c se consider pe rnd diferite
oeluri (cu diferite caracteristici de rezisent mecanic) disponibile i se calculeaz
rezistenele (tensiunile) admisibile i grosimea de rezisten a peretelui, lund n
considerare solicitrile de exploatare i/sau solicitrile din timpul probelor.
Pentru alegerea clasei de calitate a oelului folosit, se pot folosi mai multe
metode, fiecare metod avnd o formulare specific a criteriului general de verificare
a tenacitii la temperatura minim de exploatare a recipientului: tenacitatea oelului
la temperatura minim de exploatare, n condiiile specifice de solicitarea acestuia,
trebuie s aib nivelul corespunzator nedeclanrii unor fenomene (nedorite) de
rupere fragil.
Metodele de stabilire a claselor de calitate ale oelurilor carbon i slab aliate
folosite n practica sunt:
metoda coeficientului de periculozitate;

 metoda I.S.C.I.R;
metoda diagramei de analiz a ruperii;
metoda diagramei generale de analiz a ruperii.

 Betonul
Betonul este o piatr artificial, obinut prin ntrirea unui amestec omogen din liant,
agregat i ap. n betoane, partea activ este liantul iar partea practic inert este
amestecul de nisip i pietri sau piatr spart, numit i agregat. Betonul simplu,
asemeni pietrei naturale, rezist bine la uzur i compresiune dar are rezistene mici la
ntindere (de 15-20 ori mai mici dect rezistena la compresiune). Betonul armat se
obine prin asocierea raional a betonului simplu cu armturi de oel sub form de
bare, plase sudate sau profiluri care conlucreaz cu betonul. n aceast asociere,
armturile au rolul de a prelua n totalitate eforturile de ntindere. Betoanele sunt
foarte variate n privina proprietilor tehnice, din cauza marii varieti a naturii
componenilor i a raportului acestora n amestecul de beton. Dintre clasificrile
betoanelor, cele mai importante sunt acelea care se refer la caracteristicile lor
tehnice i anume: greutatea specific aparent, rezistena mecanic, permeabilitatea
i gelivitatea.
Criterii:
- Sunt solicitate de eforturi de compresiune
- Se utilizez la deschideri mari (pn la L>24 m), unde sunt de preferat grinzilor
- Se utilizeaz la ncrcri variabile relativ mici; cu ct raportul g/p este mai mare,
utilizarea arcului este mai economic
- Pentru deschideri mari sunt recomandate arce cu 3 articulaii (avantajoase din punct
de vedere a contraciei, curgerii lente, variaiilor de temperatur i tasrilor efecte
atenuate)
- Pentru deschideri curente (18-24 m) se recomand arce dublu articulate cu tirani
- n cazul fundrii pe terenuri foarte bune, puin deformabile (ex. stnc), se
recomand arcele dublu ncastrate
Cadrele de beton armat sunt structuri de rezistent care printr-un sistem spatial de
stlpi si grinzi preiau ncrcrile verticale si orizontale si transmit infrastructurii si/sau
fundatiilor.
Cadrele constituie parte component, si anume suprastructura, a unui ansamblu
structural, din care mai fac parte infrastructura si terenul de fundare

Cadre din beton armat etajate pot fi utilizate dac flexibilitatea partiului ajut la
functionalitatea cldirii.
La constructii de locuinte, de birouri, spatii comerciale, scoli, spitale, garaje, hoteluri
sunt preferate cadrele din beton armat pemtru structur de rezisten.
Este de preferat adesea n zone seismice, pentru c ofer o imagine clar a strilor de
solicitare posibile, ductilitatea structurii poate fi dirijat, iar elementele secundare
(pereti desprtitori, panouri de nchidere etc.) pot fi tinute sub control. Limitarea
deplasrii laterale a structurii sub actiune seismic poate ngrdi utilizarea cadrelor din
beton armat peste o anumit nltime de constructie.
Cadrele din beton armat se folosesc la constructii industriale, parter sau etajate,
executate de preferint prefabricat, cu sau fr pod rulant.
Hale universale de mare deschidere, pe tram ptrat, pot avea destinatii socialculturale (sal de expozitie, piat acoperit etc.).
Modulul dimensional la structurile din cadre este de 3,00 m, respectiv, submodulul de

1,50 m. Aceasta, pentru a crea conditii de compatibilitate dimensional cu elementele

din beton armat tipizate: grinzi, elemente de acoperis, elemente de planseu.
Deschiderile variaz ntre 6 si 36 m, iar traveele ntre (4,50) 6,00 m si 12 (18) m.

Avantajele folosirii betonului in constructii:

Betonul gata preparat este livrat proaspat direct la locul unde se realizeaza
constructia. Este un material care are costuri scazute per tona de incarcare statica,
usor de utilizat si necesita cheltuieli mici de intretinere.
Din punct de vedere ecologic, producerea si transportul betonului necesita o
energie totala mai mica decat multe alte materiale de constructii (cum ar fi, de
exemplu, otelul). Agregatele de inalta calitate cum sunt piatra concasata,
pietrisul si nisipul dau betonului volumul necesar. Impreuna cu cimentul,
agregatele contribuie la atingerea parametrilor optimi de rezistenta la
compresie, caracteristici diferitelor marci de beton

durabilitate
executarea elementelor de contructii sub orice forma
rezistenta la foc
caracterul monolit si masivitatea constructiilor
costul redus

Clasa, conform NE 012-1/2007, reprezinta rezistenta minima la compresiune a betonului,exprimata in N/mm2,

determinta pe cilindrii cu diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la varsta de 28 de
zile.
Se noteaza cu ,,C'', urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de fractie : C8/10 ( 8 = rezistenta cilindru N/mm2 ,
10 = rezistenta cub N/mm2)]
Clase de rezistenta la compresiune pentru betoanele de masa volumica normale si betoane grele, conf. NE 012-1/2007

Valoarea
fck,cil este
rezistena

caracteristic cerut la 28 zile, msurat pe cilindri de 150 mm diametru i 300 mm nlime, i valoarea fck,cub este
rezistena caracteristic cerut la 28 zile, msurat pe cuburi de 150 mm latura.

T E M P O R A L E
INCARCAREA UTILA LANIVELUL PLANSEULUICURENT
q
u

2.000 0.4 0.800

8.35 7.15
q
n
q
Ed
TIP DE INCARCARE
NOTATIEVALUAREANORMATA

VALUAREADE CALCUL
(KN/ml) (KN/ml)
TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC
g
a
2.5
1
2.500NIVEL CURENT
PINCARCAREA INCHIDERI
g
inc
3.75 13.750
INCARCAREA DINTENCUIALA
g
tenc
0.855 10.855
4.605 4.605
3.
Predimensionarea elementelor structurale
In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionarea a elementelor
structurale areo importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile
gravitationale si la masa cladirii.Criteriile de predimensionare pot fi cele
referitoare la conditii de rigiditate (sageti admisibile), deductilitate, sau pot fi
cerinte arhitecturale sau tehnologice.
3.1.
Predimensionarea placii
Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica.
In cazul stalpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de
asigurareaductilitatii locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de
compresiune. Codul P100-2006(paragraful 5.3.4.2.2) recomanda preluarea
conditiilor prevazute de STAS 10107/90, princare se limiteaza valoarea efortului
mediu axial la 0.55 in cazul dispunerii unei armaturi deconfinare suplimentare
si la 0.4 in cazurile obisnuite. Pentru exemplul de fata s-a preferatalegerea unei
valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune, pentru a
evidentiaefectele conditiei mai putin exigente la deplasare laterala a codului
P100-2006 in raport cuP100-92. Impunerea conditiei de ductilitatea necesita
evaluarea fortei axiale de compresiunesi determinarea unei arii de beton
necesare a stalpului.Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea

cldirilor, pentru a evita varia iarigidit ii etajelor, al caror efect defavorabil

a fost pus in evidenta prin calcule dinamice siprin degradarile suferite de acest
tip de cladiri la cutremure.

ZIDARIA

Ce este zidaria
A zidi este procesul prin care diverse blocuri se aseaza unele peste si
( sau ) unele langa altele formand ziduri. Pentru realizarea acestui proces, in
general se foloseste un liant, cel mai des intalnit fiind mortarul pe baza de
ciment si var.
Zidaria este cea mai veche si cea mai raspandita metoda de a construi
peretii unei case. De-a lungul timpului zidaria a fost folosita la ridicarea
piramidelor, apeductelor romane, podurilor si pana in zilele noastre, cand, cu
toata diversificarea metodelor de a realiza structura de rezistenta a unei cladiri,
inca a ramas o metoda de baza
Blocurile de zidarie
Acestea sunt elementele care confera rezistenta unui perete din zidairie.
Dintre materialele folosite amintim: caramida plina arsa sau nearsa, caramida
cu goluri de diverse dimensiuni si orientari, piatra naturala, blocheti din beton,
chirpici.
Procesul de zidire
Dupa terminarea fundatiei si inainte de inceperea zidirii, peste betonul de
fundatie trebuie asezat un strat impremeabil, de obicei folosindu-se cartonul
bitumat sau diverse membrane. Motivul este de a impiedica apa din fundatie
sa urce in zid, lucru care se intampla datorita fenomenului denumit capilaritate.
Un perete se zideste intotdeauna pe toata lungimea sa. Mai exact, daca
aveti un perete drept de 20 de metri, zidirea se va face pe toata lungimea lui,
evitanduse executarea pe tronsoane deoarece, desi este mai comod poate
avea ca rezultat un perete serpuit. Totusi, sunt situatii in care acest lucru nu se
poate evita. In acest caz, trebuie ca primele caramizi puse (intre care se intinde
ata) sa fie asezate la cele extremitatile zidului pe toata lungimea sa. Odata
asezat primul rand, se poate continua zidirea pe segmente.
La executarea zidirii unui perete de crmid trebuie s se in seama de
o serie de reguli tehnologice, din care se menioneaz: -nainte de punerea
crmizilor n lucrare, se vor uda bine cu ap, iar pe timp clduros udarea lor
se va face din abunden. -Primul i ultimul rand de crmid se zidesc cu
crmizi aezate n curmezi. -Zidria se execut n randuri perfect orizontale,
pentru a so asigura o ncrcare uniform pe toat lungimea ei. -La ntreruperea
lucrului nu este permis s se toarne mortar peste ultimul rand zidit, deoarece
mortarul se ntrete i nu mai face aderen cu crmida la reluarea lucrului. Rosturile trebuie umplute pe toat lungimea lor, iar n cazul cand zidria
urmeaz s fie tencuit rosturile se las neumplute pe o adincime de 11,5 cm
de la faa exterioar, pentru ca tencuiala s adere mai bine pe suprafaa
zidriei.

Dezavantaje:

ELEMENTE SI SUBANSAMBLURI FUNDAMENTALE DE CONSTRUCTII

2.1. SISTEMUL ALCATUIT DIN INFRASTRUCTURA SUPRASTRUCTURAINSTALATII SI ECHIPAMENTE
Infrastructura - cuprinde partile de sub nivelul terenului: fundatia, alte eleemente
complexe (protectii, pereti/ziduri subsol sau demisol, planseu peste subsol)
Suprastructura/elevatia cuprinde partile de deasupra terenului:
structura/elementele de rezistenta vertverticalizontale sau inclinate si lucrari de
protective si finisaj
Instalatii si echipamente: amplasate in terenul adiacent in infrastructura sau
suprastructura
Structura cuprinde elemente de rezistenta: zidurile/pereti, pereti cuplati (cu
goluri); stalpii; grinzile; cadre plane si/sau spatiale; planseele;

sarpanta/terasa/mansard sau alt sistem de acoperis si invelitoare; scarile, rampele,

alte elemente pt circulatie si acces intre niveluri si interior-exterior
Lucrari de protective si finisaj asigura utilizarea si confortul, siguranta, estetica
-anvelopa/inchiderile (invelitoarea, peretii si planseele in contact cu mediul) cu
termoizolatiile, fonoizolatiile si hidroizolatiile aferente
-tencuielile si placajele, zugravelile, vopsitoriile si tapetele
-pardoselile
-tamplaria si vitrajele
Instalatii si echipamente: alimentare cu apa, canalizare, sanitare, evacuare sau
distrugere deseuri, protective contra incendiilor; protective la traznet, electrice,
comunicatii/ informatizare, securitate; gaze, incalzire, ventilatie/conditionare;
ridicat/transport (ascensoare, scari si benzi rulante)
Elemente de infrastructura: fundatia; alte elemente conexe (protectii, pereti/ziduri
subsol sau demisol, planseul peste subsol)
Fundatii : isolate; continue sub ziduri sau sub stalpi; pe retele de grinzi/talpi
incrucisate; pe radier general
Protectii, pereti/ziduri subsol sau demisol, planseul este subsol: hidroizolatii;
zidarie de protective, trotuar, dren; curte de lumina

2.2. ELEMENTELE ORIZONTALE DE SUPRAFATA SI COMPARTIMENTARE ALE CLADIRILOR

Planseele sunt elemente de suprafata plane, de regula orizontale, care

compartimenteaza cladirea pe vertical, avand rol de separate interioara intre etaje sau
de separate a cladirii cu mediul exterior. Alegerea materialelor depinde de deschiderile
intre reazeme, incarcarile utile pe plansee, exigentele de aspect. In functie de
materialul de constructie se clasifica in : lemn (grinzi si podina); beton armat (grinzi si
placi); caramida (bolti, cupole); metalice sau mixte (grinzi metalice si placi din beton
armat). Planseele se pot afla in pozitia de : acoperis; intermediare; peste logii si
balcoane; peste spatii reci (subsoluri, goluri sanitare).
Rolul planseelor: preluarea si transmiterea la elementele structural vertical a
incarcarilor vertical; preluarea si transmiterea la elementele structural vertical a
fortelor orizontale; asigurarea conlucrarii spatiale a subansamblurilor vertical.
Exigente la proiectare si amenajari: exploatarea normal prin evitarea unor
deformatii vertical excesive; exploatarea normal prin evitarea unor vibratii sub
actiunea incarcarilor de exploatare; rezistenta la socuri produse de corpuri solide;
exigentele tehnice se refera la rezistenta stabilitatea la starile limita ale exploatarii
normale si ultime, la siguranta la foc; referitoare la stabilitatea si rezistenta structural
la starile limita ultime impugn realizarea planseului propriu-zis cu un nivel de asigurare
corespunzatoare evitarii prabusirii; asigurarea rigiditatii planseului in plan orizontal.
SISTEME CONSTRUCTIVE DE PLANSEE. Plansee din zidarie de caramida sau
corpuri ceramice

Apartin cladirilor traditionale de pana la inceputul sec.XX, pot fi intalnite la restaurari

de cladiri vechi, istorice, plansee peste subsol : bolti cilindrice/spatiale; plansee pe
boltisoare de caramida; plansee din caramizi armate sau grinzi de beton armat.
Posibilitati si limite in cazul amenajarilor interioare
Boltile pot reprezenta un element esthetic doric, vizibil, este necesara expertizarea
actuala , necesarul de reparatii, refaceri, consolidari locale.
Planseele din lemn au fost folosite din cele mai vechi timpuri, executie simpla,
consum redus de manopera, energie, greutate proprie si cost scazut.
Domeniu de utilizare: locuinte individuale/turistice unde lemnul este material
traditional, in mediul rural : regim redus de inaltime (P, P+1E), deschider mici( 4-5 m);
incarcari utile mici
Posibilitati si limite in cazul amenajarilor interioare
Pot fi finiate tot in lemn lambriuri cu tavan fals, precautii privind flexibilitatea
specifica
Plansee din beton armat
b.a. este materialul cel mai utilizat in present la plansee, prezinta urmatoarele
performante: capacitate portanta mare; comportare buna la incarcari orizontale;
durabilitate; clasa de combustibilitate C0
Plansee din beton armat monolit prezinta asigurarea continuitatii elementelor
component ale planseului, conlucrarea foarte buna a planseului cu peretii sau stalpii
de structura.
Pt proiectarea de arhitectura sunt dimensiunile: a. plansee simple din placi b.a.
rezemate pe pereti de zidarie 25 cm, sau b.a. 15cm ; b. plansee cu grinzi principale
grinda principal reazema la ambele extremitati pe stalpi sau pereti, placa b.a reazama
pe grinzi, se recomanda pt celulele cu suprafata 40-50m2 ; c. plansee cu grinzi
principale si secundare ; d. plansee special: aparente, necesita manopera multa,
ingrijita ; (1.plansee cu nervure dese, 2. plansee casetate, 3. Plansee dala)
Posibiitati si limite in cazul amenajarilor interioare
-planseele din placi si grinzi , nervure pot prelua structure sau tavane suspendate
-planseele casetate/cu capiteluri pot ramane aparente, posibilitatea exploatarii
estetice
Plansee prefabricate din b.a
-cu elemente de dimensiuni micisi mijlocii se realizeaza cu grinzi si corpuri de
umplutura
-legatura dintre elemente trebuie sa confere siguranta necesara pt solicitari orizontale
in mod special
-prefabricatele de planseu se executa cu elemente de suprafata pline sau cu goluri
-prefabricatelre pt planseu sunt prevazute la capete cu armature scoase din beton sub
forma de bare drepte
-cofrajul

Plansee mixte se utilizeaza la: cladiri cu structura de otel; cu multe etaje; plansee cu
incarcari utile mari; deschideri mari
Elemente vertical de suprastructura, inchidere si compartimentare ale
cladirilor:
-perete structural/portant destinat sa reziste fortelor vertical si orizontal care
actioneaza in planul sau; transmit incarcarile la fundatii
-de rigidizare dispus perpendicular pe un alt perete, preia fortele vertical si orizontale
-nestructural/neportant nu face parte din structura principal; transmit incarcarile date
de greutatea proprie unor elemente de rezistenta ale planseelor; uzuali sunt peretii de
zidarie de caramida plina/ cu goluri, de beton beton cellular autoclavizat
-umplutura in anumite conditii contribuie la rigiditatea laterala a constructiei; specifici
cladirilor pe cadre
Ancorarea o problem apt asigurarea conlucrarii dintre unele elemente de baza si cele
ale structurii de rezistenta. Se poate face prin: tesere, cu armature de otel-beton, cu
cuie battue in peretii structurali.
Stalpii sunt elemente portante de rezistenta vertical/inclinate care preiau incarcarile
de la grinzi, plansee si le trimit fundatiei.
Cadre plane un subansamblu structural plan vertical, alcatuit din bare drepteb legate
in noduri rigide care asigura nedeformabilitatea geometrica a retelei in planul sau.
Peretii cuplati din b.a. alcatuiti din pereti plini si rigle de cuplare, rezistenta si
rigiditatea peretilor cuplati de nr degoluri si dimensiunea lor .
Mansarda este un spatiu functional cuprins intre invelitoare si ultimul nivelal unei
cladiri, este un acoperis in panta.
Acoperisurile elemente de constructii care inched cladirea la partea superioara in
scopul de a proteja impotriva interperiilor. Tipuri de acoperisuri: cu pante peste 7
grade (sarpanta, invelitoare, lucerne, luminatoare, stresini) ; panta pana la7 grade
denumite acoperisuri terasa.
Sarpantele din lemn pot fi: pe scaune (capriori pane, popi, talpi, clesti,
contravantuiri) ; cu ferme (ferme, pane, capriori, astereala) ; grinzi cu inima plina
Elemente auxiliare: tabachera, lucarna, luminatoare ; defectoare ; pazii, sorturi ;
jgheaburi, burlane
Sarpantele metalice alcatuite din ferme cu zabrele, pane, panouri de table cutata
Terasa alcatuita din: planseu support ; izolatie termica ; izolatie hidrofuga ; protective,
beton de panta
Scarile/rampele subansamble structural care asigura legatura pe vertical intre
diferitele etaje ale cladirii, precum intre exterior si interior.
Alte elemente cu rol de legatura/evacuare/circulatie : pasarele ; pasaje/tuneluri
Alte elemente nestructurale: cornise ; atice ; calcane

Subiectul 3.

Alcatuirea si calculul planseelor pentru cladiri situate in zone

seismice( plansee lemn, plansee din elemente metalice, beton armat, plansee
mixte).Elemente de proiectare preliminara.
Pe langa rolul de a prelua si transmite incarcarile verticale, planseele joaca un rol
important n asigurarea rigiditaii spaiale a cldirii, ele constituind, din acest punct
de vedere, diafragme orizontale (saibe), capabile s transmit ncrcrile orizontale,
din planul lor, elementelor verticale de rezisten. Aceast rigiditate orizontal (rolul
de saiba) este absolut necesar sa fie obtinut la cldiri amplasate in regiuni
seismice.

Planseele sunt alcatuite din trei parti principale :

-planeul brut (elemnt de rezisten),
-pardoseala,
-tavan.

Plansee lemn

Planseele din lemn sunt alcatuite din elemente principale de

rezistenta,
grinzile si elementele secundare de umplutura (au rolul de izolare) si elemente de
finisaj (pardoseala si tavanul).
Alctuirea lor include o structur din grinzi de lemn ecarisat i o podin din
scnduri rezemate pe grinzi care se completeaz cu termoizolaie si tavan la
intrados.
Dispunerea grinzilor rezult din calcul, dar n general
Plansee cu grinzi:
-la planee peste ncperi cu latura mic de 3...5 m -grinzile se aeaz paralel cu
latura mic, la interax de 70-120 cm pe pereii din zidrie sau din lemn, rezemate
15-20 cm pe pereii din zidrie sau din lemn
Plansee cu grinzi principale si secundare:
-la planee peste incperi cu latura mic mai mare de 5 m- grinzile principale se
aeaz paralel cu latura mic , la interax de 3...5 m, rezemate pe pereii din
zidrie sau lemn, cu sau fr stlpi intermediari -grinzile secundare se aeaz la
interax de 70- 120 cm rezemate pe grinzile principale si pe perei.
-pentru sporirea rigiditii planeului n plan orizontal, grinzile se acoreaz de
zidurile exterioare i intre ele cu piese din oel lat fixate cu ajutorul unei piese de
blocare nglobat n zidrie
-n regiuni seismice, grinzile se ancoreaz n centuri de beton armat
executate sub grinzi

Plansee beton armat

Alcatuire (plci din beton armat avnd elemente de reazem -perei, grinzi, stlpi)
-planee simple
-planee cu grinzi principale
-planee cu grinzi principale si secundare

-planee speciale-cu nervuri dese

-casetate
-dal
Plansee din beton armat monoit
-aceste tipuri de planee prezint avantajul monolitismului care permite asigurarea
continuititii elementelor componente ale planeului, precum i conlucrarea
elementelor componente ale planeului, cu pereii sau stlpii structurii. Se
recomand la construcii cu deschideri i ncrcri mari i la cldiri amplasate n
zone seismice.
Din punct de vdere structural, acestea se pot realiza:
-numai din plci-planee dal- se utilizeaz la cldiri cu deschideri si ncrcri
mici avnd structura cu perei structurali de tip fagure sau cu cadre situate la
distane mici(3-4 m)
-din plci i grinzi- se execut n cazurile n care stlpii sau pereii structurali ai
construciei rezult din considerente funcionale distane mari, astfel nct
deschderile plcilor depesc limitele maxime recomandate.
-plci i grinzi dispuse pe o singur direcie
-plci, grinzi principale i grinzi secundare
-plci i nervuri dese, reele de grinzi/ casetate
-ciuperci(capitel)

Plansee mixte
-cldiri cu structura din oel
-cldiri cu multe etaje
-planee cu ncrcri utile mari
-planee cu deschideri mari
Alctuirea lor este n general cu grinzi metalice principale la distana de 9...15
m si secundare a distana de 2...3 m (de regul profile metalice tip I) .
Rezemarea grinzilor principale se face pe stlpi de beton armat, metalici sau perei
de beton armat
Dimensiunile grinzilor sunt de ordinul:
Hgp=Lgp/12...15
Hgs=Lgs/15...20
Pentru proiectarea preliminar de arhitectur pot fi avute n vedere
urmtoarele dimensiuni:

1. -Planee simple alctuite din plci de b.a. rezemate direct pe perei de

zidrie (25 cm) sau b.a. (15 cm) pentru celule cu suprafaa < 30-40 m ( latura
mic<6 m)

Hp >L1/ 30...40 13 cm
(Hp-grosimea placii)

(L1 -latura mica a celulei)

2. Planee cu grinzi principale

-grinda principala reazama la ambele extremiti pe stlpi sau perei (monolit sau
prefabricai). Dimensiunile sale sunt de ordinul:
Hg= Lg/10
(Lg-lungimea grinzii respective)
Bg=(1/2...1/3)Hg
(Bg-grosimea grinzii respective)
-placa de b.a. reazama pe grinzi
-se recomanda pentru celule cu suprafee < 40...50 m (latura mica <7.50 m)

3. Planee cu grinzi principale si secundare

-grinda secundara este o grinda care se reazema cel putin la una din extremitati pe
alta grinda; la aceste plansee, placile din b.a. sunt rezemate direct pe grinzi principale
si secundare;
-sunt recomandate pentru celule ale grinzilor principale care depasesc suprfata 40-50
m (latura mica <7.50 m) la preluarea unor incarcari mari aduse de ziduri si pentru
sporirea rigiditatii planseului;
-grosimea placii
Hp L1/ 30...40 13 cm
(L1-latura mica a celulei de grinzi secundare)
-distanta intre grinzi secundare de 2-4 m
-dimensiunile grinzilor principale:
Hgp=Lgp/8...10
Bgp=(1/3...2/3)Hgp
-dimensiunile grinzilor secundare
Bgs=(1/3...1/4)Hgs
Hgs=Lgs/10...15

4. Planee speciale
-nu se folosesc in general daca exista tavane suspendate
4.1 Planee cu nervuri dese
-nervura este o grinda secundara cu dimensiuni mici dispusa paralel cu latura scurta
a celui 60..120 cm distanta
-aceste plansee se recomanda pentru celule dreptunghiulare cu latura scurta 9...18
m
latura mare > 2 x latura scurta
-grosimea placii 4...6 cm
-dimensiunile nervurilor:
Hn= L1/15...20

Bmix=8...10...12 cm
4.2 Planee casetate
-se recomanda pentru celule cu forma apropiat de patrat cu latura 9...18 m
-grosimea placii 4...6 cm
-distante intre nervuri 60...120 cm
4.3 Planee dal
-se utilizeaza numai la structuri mixte(cadre si pereti structurali)
-retea de stalpi patrata sau apropiata de patrat cu distante inre stalpi de 5 12 m
-place rezemate pe stalpi direct sau prin capitel (fara grinzi); dala simpla pentru d=5-6
m
Exemple alcatuiri :

Elemente constituive ale planseelor din placi si grinzi de beton armat

Tipuri de plansee cu placi, grinzi secundare si prinipale

Plansee cu capitel(fara grinzi)

SUBIECTUL 4. Elemente de alcatuire si de calcul a sarpantelor pentru

acoperisuri in panta. Poduri , mansarde.
Sarpantele din lemn pot fi :
A pe scaune: capriori, pane, popi, talpi, clesti, contrafise, contravantuiri, astereala
B cu ferme (grinzi cu zabrele): ferme, pane, capriori, astereala
C grinzi cu inima plina: grinzi, pane, astereala

Sarpante metalice se intalnesc mai rar si

sunt alcatuite din ferme cu zabrele, pane si
chesoane de beton sua panouri de tabla
cutata.
Alcatuirea sarpantei din lemn se realizeaza
de regula sub forma de sarpanta din lemn pe
scaunesi trebuie sa asigure si sa respecte
urmatoarele exigente generale principale:

transmiterea la peretii structurali ai

cladirii a tuturor incarcarilor, asigurarea
stabilitatii, rezistentei si rigiditatii
ansamblului sarpantei si tuturor
elementelor componente la actiunea
incarcarilor orizontale (actiunea
seismica si vant) prin dotarea
corespunzatoare cu contravantuiri
verticale pe ambele diretii

ancorarea sarpantei de structura de rezistenta a cladirii la actiunea incarcarilor

orizontale

In unele cazuri se poate utiliza o sarpanta din ferme de lemn in locul luneia din lemn
pe scaune.
Alcatuirea sarpantei cu structura principala de rezistenta din elemente de constructie
din beton armat la acest tip de sarpanta elementele de constructie structurale
portante la actiunea incarcarilor verticale si orizontale sunt realizare in mare parte din
beton armat: parapete, pereti transversali si longitudinali, stalpi si grinzi din beton
armat monolit de dimensiuni reduse care formeaza cadre longitudinale si/sau
transversale, , intersectii ortogonale ale unor fasii de pereti.
Intersectie dintre pereti transversali sau longitudinali de unde => stapi se prevad de
regula in zona mediana a cladirii, peste peretii structurali de la nivelul de sub
mansarda; stalpii (beton armat monolit sau zidarie)
GRINZILE DINBETON ARMAT MOMOLIT
-

au functia de pane si reazema pe unele elenente structurale,

se pot realiza grinzi cu deschideri relativ mari,

- se realizeaza sub forma dereptunghiulara sau cu talpa la partea superioara

CADRELE DIN BETON ARMAT MONOLIT sunt alcatuite din stalpi verticali si grinzi
orizontale sau inclinate.
Alcatuirea sarpantei cu structura principala de rezistenta din elemnete de sonstructie
metalice
- la acest tip de sarpanta principalale elemente de sonstructie structurale sunt
realizate din metal cu avantajele:1) permite acoperirea unor deschideri mari, 2) au
masa mai redusa, 3)grad mai mare de rezistenta la foc
MANSARDA spatiu functional cuprins intre invelitoare si ultimul nivel al unei cladiri
acoperis mansardat este un acoperis in panta in interiorul caruia a fost amenajata o
mansarda

POD spatiu cuprins intre invelitoare si ultimul nivel al unei cladiri si este un spatiu
nelocibil datorita inaltimei mici si poate fi utilizat ca spatiu de depozitare.

Subiectul 5. clasificarea incarcarilor in constructii .Principii de proiectare

antiseismica .Mecanismul de producere al cutremurelor. Caracteristicile actiunii
sesimice in Romania
clasificarea incarcarilor in constructii
a.
b.
-

Incarcari permanente
Incarcare datorita greutatii proprii
Incarcare datortia impingerii pamantului
Incarcar datorita apei subterane
Invarcar utile(de exploatare)
Greutatea mobilierului fix ,persoanelor, utilajelor, materiei prime si produselor
finite
greutatea materialelor sa a obietelor depozitate

b1. Incarcari utile pentru cladiri curente

incarcari utile pe plansee (forte verticale distribuite pe suprafata planseelor
incarcari utile pe elmente nestructurale- pe pereti despartitori , mobilier
suspendat, instalatii etc
b2. Incarcari utile datorate peretilor despartitori usori
b3. Incarcari utile datorate autovehiculelor
c. incarcari datorate actiunilor provenite din mediul natural
- actiuni temporare (zapada, vant ,variatii de temperatura)
- actiuni exceptionale (act seismica )
-

principii de proiectare antiseismica

a. conformarea generala favorabila a constructiei
alegea unor forme favoraile in plan si pe verticala pentru constructie si pentru
structura ei de rezistenta
- dispunerea si conformarea corecta a elementelor str si a structurii in ansambul
sau , a elem de constr nestr, precum si a elementelor si echipamentelor si
instalatiilor adopostite de constructie
- evitarea interactiunilor neconstrolate, cu eventuale efecte defavorabile, intre
tronsoanele de cladiri alaturate , intre elementele structurale si cele
nestructurale ,intre constructie si mat depozitat etc
b. aisgurarea unei rigiditati suficiente la deplasari laterale in masura sa limiteze la
valori admisibile atat deplasarile absolute cat si pe cele relative
c. obtinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub actiunile
seisimice de intensitate ridicata. Acest obiectiv implica
- dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate in domeniul postelastic cu
prioritate in elementele care prin natura solicitarii poseda o capacitate de
deformare post elastica substantiala elementele a caror rupere nu pune in
pericol stabilitatea generala a constructiei si care pot fi reparate fara eforturi
tehnice si costuri exagerate
- in situatiile in care nu pot fi evitate incursiunile in domeniul postelastic de
deformatie in elementele care nu se incadreaza in categoriile mentionate

anterior, aceste incursiuni trebuie a fie sufcient de reduse pentru a evita riscul
prabusirii sau al unor cheltuieli mari pentru lucrarile de refacere
- articulatiile plastice trebuie sa fie astfel distribuite incat capacitatea
de
deformare psotelastica a structurii sa fie cat mai mare, iar cerintele de
ductilitate cat mai mici se ma urmari evitarea concentrarii deformatiiloe
plastice in putine zone , situatie in care antreneaza cerintele ridicate de
ductiitate
- evitarea ruperilor premature cu caracter casant prin modl de dimensionare si de
alcatuire constructiva a elementelor
- zonele plastice potentiale sa fie astfel alcauite incat sa se obtina capacitati
suficiente de deformare pot elastica si o comportare histeretica cat mai stabila.
d. Prevederea in anumite situatii a unor dispozitive mecanice cu rol de disipatori
de energie sau izolatori ce pot influenta favorabil raspunsul seismic al structurii

Mecanismul de producere al cutremurelor

Potrivit observatiilor directe si datelor din ingineria sesimica , miscarea spatiala
dezordonata a terenului in timpul cutremurului antreneaza deformarea alternanta
rapida a constructiei , ca efect al fortelor de inertie care se dezvolta in elementele
acesteia.
Sesimele pot aciona asupra mediului inconjurtor prin modificarea strii de
echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin
-

Rupturi in scoar ,nsoite de prbuiri sau procese de faliere

Alunecri de teren ,cu antrenarea unor versani
Tasri i lichefieri de depozite nisipoase saturate
Energia undelor sesimice se transmite la construcie sub form de energie de
deformaie ,micarea oscilatorie a construciei continund pn La disiparea
completa a nenergiei induse de cutremur, miscarea constructiei continuand
chiar si dupa incetarea miscarii terenului. In consecinta , in intreaga constructie
se dezvolta forte de inertie egale cu prdusul dintr masa fiecarui element de
constructie si acceleratia pe care aceasta masa o capata in timpul cutremurului
Miscari oscilatorii elementare
Oscilatii plane deplasari alternative orizontale ,in doua plane verticale ale
cladirii , perpendiculare unul pe celalalt
Oscilatii de torsiune- deplasari alternative , in plan orizontal , prin rotirea cladirii
in raport cu pozitia initiala

Caracteristicile actiunilor sesimice in Romania

Pe teritoriul Romaniei se manifesta mai multe categorii de cutremurie
-

Superficiale
Crustale(normale )
Intermediare

Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale sau intermediare , in functie de
adancimea focarului . zona in care se produc cutremurele intermediare este bine
identificata si prezinta un mare interes datorita particularitatilor sale specifice
izolare, concentrare si regularitati in modul de producere( camp macroseismic,
mecanism focal , activitate sesimica dupa socul principal, ciclitate, etc)
Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudimi M de peste 7
pot sa conduca la intensitati seismice de 7-8 grade la scara MSk pe o arie de peste 1/3
din teritoriul tarii, fiind un facor major de risc. Datele statistice istorice arata o asa
numita ciclitate , in ultimul mileniu marile seisme producandu-se in medie de cca 3 ori
pe secol. Adancimea mare a acestor sesime face ca aria afectata sa fie extinsa,
Bucurestiul fiind apropiat de zona de rupere.
In celelale zone epicentrale ale Romaniei se produc doar cutremure normale , legate
direct de fracturi infracrustale
-

Sesimele sunt moderate si de joasa energie, evenimentele distructive

producandu-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai
mari decat pt Vrancea, dar intervalele de intensificare a activitaii efectele pot fi
repetate in roiuri de seisme
Intensitati de 7-8 grade MSK se pot extinde pe arii de cateva sute de KM 2,
afecatnd cateva zeci de localitati rurale si unele localitati urbane pe plan local
efectele pot fi deosebit de puternice.

Zonele afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse in Banat, Crisana ,

Maramures, Fagaras , Tarnave si Dobrogea.

Subiectul 6. Alcatuirea de ansamblu a constructilor . Criterii care trebuie luate in

considerare de arhitect la stabilierea formei in plan si elevatie a cladirilor conform
reglemetarilor in vigoare.
Normativul prevede petru stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor
se vor alege ,de preferinta, contururi regulate in plan,compacte si simetrice, evidandu
se disimetrii pronuntate in distributia volumelor , a maselor si a rigiditatilor in cadrul
aceluiasi tronson de cladire, in vederea limitarii efectelor defavorabile de torsiune
generala sub actiunea seismica. In cazul in care planul prezinta neregularitati sub
forma unor intranduri(iesinduri) se recomanda ca dimensionarea acestora sa nu
depaseasca 1/4 din dimensionarea totala a cladirii pe directia considerata.
Evitarea formelor la care ,pentru anumite directii de cactiune seismica pot aparea
suprasolicitari ale unor elemente verticale si solicitarea dezavantajoasa astructurii.
Cladireile etajate unde apar reduceri de gabarit (retrageri)la nivelurile superioare,
acestea se vor realiza pe linile elementelor structurale verticale- sa nu creeze disimetri
pronuntate pe ansamblul constructiei. Sevor evita rezemarile salp pe grinda, grinda
pe grinda si a elementelor in consola cu deschideri mari
Alcatuirea de ansamblu a constructiei tine de urmatoarele aspecte:

-simplitatea structurii: sistem structural continuu si puternic cu un traseu clar ,direct

,neintrerupt al forteor seismice, iniferent de directia acestpra pana in terenul de
fundare
-redundanta structurii:asigurarea ca la ruerea unui singur element sa a unei singure
lagaturi structurale nu expune structura la pierderea stabilitatii.
-geometria structurii:strucura regulata distribuita cat mai uniform in plan pentru
distribuirea adecvata a maselor , rigiditatii si capacitatii de rezistenta laterala a
structurii.
-rezistenta si rigiditatea laterala la orice directie
-realizarea ca diafragme a planseelor
-realizarea unor fundatii adecvate
In cazul unei forme neregulate in plan se recomanda tronsonarea constructiei prin
rosturi asimetruce

Modul de deformare seismica si separare in tronsoane a cladirilor cu fome asimetrice.

Modalitati de separare i n tronsoane a cladirilor

Rosturile seismice separa corpurile de constructie cu caracteristici dinamice diferite si

posibilitatea sa oscileze independent sub actiunea fortelor seismice.
Criterile de regurarilitate pe verticala:
-sistemul strucural sa se dezvolte monoton pe verticala fara variatii de la nivelul
fundatie pana la varful cladirii.

-retragerile cladirii la fiecare nivel sa nu depaseasca 20% din dimensiunea de la nivelul

inferior.
structura nu prezibta la nici un nivel reduceri de rigiditate laterala mai mari de 30%
din rigiditatea nivelului imediat superior
-structura nu prezinta la nici un nivel o capacitate de rezistenta mai mica cu mai mult
20% decat rezistenta laterala a nivelului situat imediat deasupra.
-daca dimensiunile elementelor se reduc de la baza spre varful structuri, variatia
rigiditatii si rezistentei laterale este uniforma, fara reduceri bruste de la un nivel
inferior la un nivel superior .
-structura sa nu prezinte discontinuitati pe verticala

Subiectul 7. Mecanismul/ efect de stalp scurt.Exemple care pot fi intalnite la amenajarile de interior.
Prin notiunea de stalp scurt intelegem, comportarea structurii ( element vertical-stalp) supus la forta
axiala si incovoiere plana sau oblica, care cedeaza la atingerea capacitatii plastice a sectiunii . In urma
seismului, este afectata atat sctructura de rezistenta, cat si elementele nestructurale. In cazul
amenajarilor interioare, elementele afectate sunt peretii nestructurali ( de compartimentare), plafoanele
suspendate si mobilierul (fix si liber). Efectul de stalp scurt este intalnit cu precadere la caladirile inalte.
In constructiile inalte flexibile procesul de transfer al incarcarilor are loc prin conlucrarea structurii cu
elementele nestructurale, cu un raspuns specific diferentiat in etapa elastica si post elastica:
1. Pentru elemente de tip perete:
- La structuri in cadre prin transferul in serir al solicitarilor si deformatiilor de la structura la zidarii sau
alte tipuri de panouri
- La structurile cu pereti structurali prin lucrul in paralel al peretilor structurali si nestructurali si
preluarea de catre fiecare a unor incarcari proportionale cu rigiditatea- in planul lor sau cu masa proprie,
pe directia perpendiculara pe plan
2. Pentru alte componente/ elemente nestructurale echipamente atasate de structura sau libere, prin
amplificarea acceleratiei terenului la nivelul la care este prins de structura elementul respectiv.

Subiect 8 Mecanismul/de parter flexibil, etaj flexibil( slab, transparent de rigiditate

diferita). Exemple care pot fi intalnite la amenajarile de interior.
Notiunea de parter flexibil este strans legata de notinea de stalp scurt.Aceste doua
elemente sunt in stransa legatura.
In continuare voi analiza legatura dintre efectul stalpului scurt si a parterului flexibil.
Acest efect apare la cladirile , unde structura la parter este pe stalpi si pe grinzi pentru
a realiza spatii de comert, iar etajele sunt din beton armat pentru locuinte. In acest caz
aparea crearea efectului de tip stalp scurt sau de tip grinda scurta, ca urmare a
zdrobirii locale a zidariei pe o anumita
portiune n zona nodurilor unde se concentreaza eforturile de compresiune diagonale
sau ca urmare a desprinderii locale a zidariei a elementelor cadrului de beton armat,
rezultate din diferenta deformatiilor structurii si a panourilor de umplutura. Pentru a
intelege acest tip de structura dual, voi enumera succint tipurile de sturcturi din beton
armat.
- Cadrele reprezinta un sistem structural n care atat incarcarile verticale, cat si cele
laterale sunt preluate de cadre spatiale. Aportul cadrelor la preluarea fortelor laterale
trebuie sa fie de minim 70% din forta taietoare de baza.
- Peretii (cuplati sau necuplati) reprezinta un sistem structural in care atat incarcarile
verticale, cat si cele laterale sunt preluate in principal de pereti structurali verticali, cu
o rezistenta la forta taietoare de baza de cel putin 70% din rezistenta sistemului la
forta taietoare de baza .
- Sistemele duale (cu cadre sau pereti predominanti) sunt acele structuri la care
incarcarile verticale sunt preluate in principal de cadre spatiale, iar cele laterale sunt
preluate in parte de cadre si in parte de peretii structurali.
- Sisteme flexibile la torsiune structuri duale sau pereti care nu au o rigiditate
minima la torsiune. Un exemplu de structuri flexibile la torsiune sunt cladirile cu
nucleu, la care elementele de preluare a fortelor laterale (peretii) sunt dispuse n
partea centrala a structurii.
- Sisteme tip pendul inversat sunt acele sisteme la care peste 50% din masa
structurii este concentrata in treimea superioara a cladirii, sau structuri la care
deformatiile inelastice au loc la baza unui singur. Referindu-ne la comportarea
seismica, se disting doua categorii de structuri tip cadru de beton armat. Prima
categorie o constituie cladirile vechi, neproiectate la actiuni laterale, si a doua,
constructiile mai recente, care au fost proiectate pe baza unor coduri de proiectare
seismica. In tara noastra, in a doua categorie intra constructiile realizate dupa 1963,
data intrarii in vigoare a primului normativ de proiectare seimica.
Constructiile vechi prezinta o structura extrem de flexibila ai, de multe ori, ai foarte
slaba. Stalpii, cu sectiuni de multe ori insuficiente, nu sunt, de regula, mai tari decat
grinzile, cadrele fiind de tip stalpi slabi grinzi tari. Sectiunea mica si armarea
insuficienta expun stalpii la ruperi la forte taietoare inainte de dezvoltarea articulatiilor
plastice. Pe de alta parte,valoarea mare a fortei de compresiune normalizata i
innadirile insuficiente ale armaturilor verticale nu pot asigura deformatii plastice
potentiale mai consistente.

Subiectul 9. Caracteristicile cladirilor cu pereti din zidarie. Elemente structural

si nestructurale. Aspecte care intervin in amenajarea de interior . Fezabilitatea
si precautiuni de interventii.

10. Solutii de interventie la cladirile istorice. Probleme specific de compatibilitate de

structura si/sau material, la elemente structural si nestructurale. Fezabilotate si
precautiuni la interventii. Exemple.

Structurile istorice sunt din zidarie plina, masiva, cu subsoluri, putine niveluri, pod
sau mansard, acoperis inalt, pereti portanti din zidarie si plansee flexibile (lemn) sau
plansee rigide, bolti etc.
Fundatiile lor sunt massive din caramida, piatra sau beton ciclopian.
Subsolurile au ziduri groase si plansee pe bolti, iar la celelalte niveluri planseele pot
fi de lemn sau beton depinde de refacerile successive.

Solutiile de interventie la cladirile istorice se impart pentru 3 grupe de cladiri:

Cladiri tip sala, cu carater ecleziastic

Cladiri etajate cu caracter laic
Constructii diverse care nu sunt cladiri

DPDV ethnic reglementarea include:

Domeniul de utilizare si principia generale, cu precizarea nivelelor de

performanta seismica
Evaluarea incarcarilor si actiunilor si interpretarea lor dupa Normativul
P100/1992
Evaluarea proprietatilor materialelor de constructive si ale terenului de
fundare. (implica un nivel de cunoastere a caracteristicilor seismice, ale
amplasamentelor si alegerea unor masuri de interventie corelatecu
nivelele de performanta seismica acceptate.
Informare pt evaluarea sigurantei structurii
Diagnoza cu definirea de grade de afectare specifica.
(diagnoza=evaluarea calitativa a starii constructiei).
Evaluarea analitica a sigurantei seismice, cu adaptareaunor elemente de
zonare si calcul seismic din Normativul P100/1992
Propunerea de lucrari de interventie.

In aceste context, metodele si procedeele de interventie, ca si amploarea sau

extinderea acesstora vor fi compatibile cu importanta monumentului (valoarea
culturala), tipul, gradul si cauzele afectarii, perioada medie de revenire a cutremurului
pentru care se face interventia.
Criteriul alterarii minime se aplica in corelatie cu eficacitatea, compatibilitatea
structural si de material (himica, mecanica, tehnologica si arhitecturala), durabilitatea,
reversibilitatea.
Lucrarile de interventie se clasifica in:

Reparatii (restabilirea continuitatii aparente, pentru limitarea deteriorarii

ulterioare)
Consolidari (sporirea capacitatii de rezistenta, a rigiditatii si a ductilitatii
structurii sau constructiei, in vederea realizarii nivelului de performanta
din proiect).

Interventiile posibile include atat solutii traditionale cat si modern, fiind date exemple
de interventii minimale si maximale pt diferite tipuri de monum si struct, de la
refaceri, adaaugiri si reconstructii de elemente, pana la reconstructii interioare totale
sau izolarea antiseismica a bazei.

Solutia potrivita aplicabila fiecarui caz in parte se stabileste prin analiza amanuntita.
Alegerea solutiilor de interventie depinde de factorii fizici specifici constructiei, cat si
de resurse (fondurile, durata, personalul, experienta si tehnologia disponibila)( asta
reprezinta fezabilitatea).
Tehnicile moderne de interventie (tiranti, Imbinari, sisteme de fixare-solidarizare,
structure statice auxiliare etc. ) pot fi mai mult sau mai putin invasive, pot si amlasate
in grosimea elementelor sau in spatii putin expuse (invizibile), dar inglobarea lor in
cladire poate face dificila o viitoare interventie limitand deci reversibilitatea.

Specialistii apreciaza ca reversabilitatea ramane pasiva ca si criteriu, in favoarea

compatibilitatii solutiilor de interventie. Lipsa reversibilitatii va trebui acceptata ca
implicita prin insasi natura operatiunilor effectuate. Nivelul de reversibilitate,
dependent de tehnologiile utilizate, trebuie integrat si inteles in corelatia sa cu
cerintele de dezvoltarea sustenabila (durabila), cerintele ecologice, si altor elemente
valoroase.

Compatibilitatea de structura si material asigura ca:

-

Noul material nu este daunator valorilor de patrimoniu materialelor existente

Se poate adapta prin natura sa materialelor originare
Poate exista si conlucra cu acestea

Problemele de compatibilitate se refera la:

-

Caract mat vechi si noi in interactiune chimica, fizica si mecanica

Nivelul de reversibilitate
Compatibilitati de struct si mat
Tehnologiile utilizate
Eficienta intereventiei pe diferite teme
Impactul asupra mediulu sau dinspre mediu
Agresivitatea structurii sii altor elemente valoroase

Probelemele de compatibilitate din analiza, restaurarea si/sau amenajarea cladirilor

din patrmoniul architectural:
-

Studio pt interventie, evaluarea oportunitatii, extinderii si nivelul de intruziune

al fiecarui caz in parte
Selectarea materialelor si tehnicilor traditionale si modern adecvate, cu
evidentierea problemelor de compatibilitate, retratabilitate si reversabilitate
Evaluarea nivelului de siguranta oferit de interventia propusa
Evidentierea comportarii propabile a cladirii dupa restaurare in timp si la
seismele viitoare; se stabileste un program de monitorizare post-interventie

Informarea proprietarilor la asepctele critice care pot pune in pericol o cladire de

valoare.

In ciuda abundentei de material diverse pe piata arhitectrala, compatibilitatea

solutiilor este pusa in pericol. In aceste cazuri desi se repecta cadrul legal, dupa
terminarea lucrarilor pot aparea deficient care arata ca nu au fost respectate anumite
principia, criteria si reguli de buna practica cauzate tocmai de lipsa compatibiltatii
solutiilor, tehnologiilor si materialelor adoptate. Perioadele in care apar sau dispar de
pe piata noi material si tehnilogii de cosntructie sunt perioadele in care apar apoi cele
mai mult incompatbilitati cu efecte defavorabile ( puncte critice).

Compatibilitatea mortarelor cu straturile support.

Pentru compatibilitatea mortarelor cu straturile support se vor lua in considerare urm
proprietati:
-

Rezistenta (aderenta ridicata la tractiune)

Contractia redusa la uscare

*fiecare conditionando pe cealalalta, prin implicarea asupra straturilor estetice.

Dintre propr. Speciale amintim:
-

Modulul redus de elasticitate

Coeficientul similar de dilatare termica
Rezistenta la apa
Permeabilitatea la vapori care intervin pe termen lung, la cilcuri umed-usact si
de temperature

In general tencuiala trb sa fie compatibila cu stratul support. Ca recomandare

universal se va urmari ca finisjele sa nu blocheze respiratia zidurilor; nu se aplica
produse gen apastop, cele care include acetat polivinil oriunde si mai ales nu se
aplica pe partea care presupune transferal catre exterior al vaporilor de apa si
umiditatii accumulate in grosimea peretilor, daca exista acelasi tratament la interior.
Interventii la ziduri elevatii.
La zidaria veche macinata, camsuiala obisnuita nu va rezolva rezistenta struct,
mortarul sau betonul neavand la ce sa adere, straturile se vor desprinde, vor lucre
independent si vor ceda usor. Daca prin curatarea straturilor degradate s reduce prea
mult din grosimea zidului, se recomanda rezidiri locale, pas cu pas, sau mici betonari,
cu atentia la posibilele eflorescente cauzate de transferal sarurilor.
Interventii cu material si tehnici composite
Tehnica non-invaziva (desfacerea la aplicarea de aer cald), reversibila, permite
instalarea unor benzi in rosturi , placare pe una sau doua directii, frtare etc cu finisaje
similar ca aspect a celor is torice, la grinzi, stalpi , pilastrii, cupole, bolti, turnuri etc.
Interventii la plansee, balcoane, zone de reazam.
Problema tipica si critica cea a planseelor cu decoratii (pardoseli decorative, tavane si
bolti cu ornamente). Piesele de lemn care vor fi inlocuite (pt ca sunt putrede) trb sa fie
usacte in totalitate si tratate antifungi.
Pt conservarea lemnului ca material structural sunt necesare interventii complexe cu
completari de materiale compozite. Pt conservarea pietrei presupune utilizarea

rasinilor epoxidice si adaugarea de filiere minerale pt a evita comportamentul casant

pe termen lung. Se recomanda utilizarea produselor pe baza de SILAN sau XILOSAN,
care impiedica penetrarea apei dar lasa suportul sa respire.
Interventii struct si nestruct.
Trb analizata compatibilitate adica conlucrarea dintre elemente. La cladirile istorice
toate elem conlucreaza ca struct de resist, ea fiind asezata deja. Deci adaugarea unor
parti noi de cladire trb sa tina cont de diferentele ce vor aparea.
La evaluare se va tine seama de corelatia si compatibilitatea cu alte interventii struct
sau nestruct din aceeasi cladire:
- Inlocuiri de scari, plansee, coperisuri, cu grija pt evitarea materialelor
neecologice sau nocive + compatib dintre mat. vechi si noi.
- Tamplarie etansa, placaje sau vopsitorii impermeabile, instalatii de aer
conditionat, cu grija pt producerea si transferal de umiditate si temperature,
potentialul de condens, atac fungic, etc.
Cu privire la elementele de anvelopa: trb sa fim atenti la ce sisteme de imbunatatire a
confortului termic folosim pt a nu ne confrunta apoi cu situatii in care punctual de roua
sa apara.
Structurile de sustinere a invelitorilor: sunt sarpante la cladirile istorice. Trb deci sa
avem grija ca lemnul sa nu sufere deformari in timp sis a conlucreeze cu lemnul
existent deja.

11. Caracteristicile cladirilor cu schelet/cadre pereti structurali din beton armat sau
mixte.Elemente structurale si nestructurale.Aspecte care intervin in amenajarea de
interior.Fezabilitatete si precatiuni la interventii.
Structurile de rezistenta cu schelet sunt compuse dintr-un ansamblu de structuri
elemntare alcatuind un sistem spatial de tip bare verticale (stalpi) si orizontale (rigle
,grinzi) imbinate intre ele si distribuite in conformitate cu cerintele functionale si
conceptia structurala.
Tipuri de ziduri si pereti
-pereti de 1 caramida au 25cm pentru caramida plina si 30 de cm pentru caramida cea
cu goluri verticale
-zidurile cu o grosime de si caramida sunt nestructurale
-zidurile cu grosime de 1, 1 sau 2 caramizi sunt stcturale
-peretii din diferite blocuri ceramice goluri sau din BCA pot fi structurali sau
nestructurali si au diferite grosimi .
-peretii structurali din BETON ARMAT au grosimi de 14,18,25 cm la cei interiori si
includ in plus izolatiei termice la cei exteriori, in functie de cladire regim de inaltime
,zona seismica si epoca.

Dispunerea zidariilor

Modul in care zidariile sunt dispuse conditioneaza posibilitatile de interventie in

acestea :
La structurile in cadre din beton armat monolit ,cladiri de tip bara sau turn , cu P+6
...P+10, zidariile pot fi in ochiul de cadre.
La structurile cu pereti portanti sistem fagure din beton armat monolit ,in general
cladiri bara zidariile pot fi chiar elemente structurale de baze sau pot umple golul pe
fatada si pot realiza compartimentarile ca peretii structurali sunt din Beton Armat.
In cladirle din panouri mari prefabricate cu P+4 etaje seriile des intalnite sunt cladiri
bara din sectiuni cuplate.
Cladiri din panouri mari P+8 sunt in relitate din sectiuni cuplate cu caracteristici
cuplate de cele tip turn .
Cladirile din panouri mari zidariile sau fasiile armate de BCA pot fi intalnite la peretii
despartitori de la camere ,baie ,bucatarie sau holuri.La cladirle in sistem celular
peretele despartitor este sub grinda dintre camere.\
La strcturile cu pereti portanti din beton armat monolit unee elemente prefabricate , in
sistem celular denumite si structuri mixte ,in general cladiri bara sau la alte structuri
duale ,zidariile pot sub grinzile dintre camere si la compartimentari sau la captuseli
termoizolatoare.
La multe structuri din tipurile mentionate sunt larg raspanditi peretii despartirori din
fasii verticale de BCA armate .
In structurile glisante din beton armat monolit in genral cladiri punct sau turn relizate
cu pereti strcturali desi , sunt de caramida unii pereti interiori .
Fezabilitate, greseli tipice,precautii si interdictii la interventii.

Cazurile de interventii minore la zidarie sau bon in apartamente de bloc pentru

reamenajarile de bai,bucatarii .Treceri de tevi la aparatele de aer conditionat sunt in
genral putin periculoase pentru rezistenta structurii.Desfiintarea fara proiect autorizat
a unor pereti aparent neportanti poate inrautati comportarea cladirii la un viitor
seismic .
Interventiile de reparatii curente ale zidariilor nestructurale pot fi efectuate de
proprietar in timp ce interventiile cu caracter de consolidare la ziduri structurale in
cazul in care strcturile au pereti portanti : sistem fagure de caramida ,trebuie sa se
refere la intreaga cladire.

Compatibilitatea solutiilor structurale si a celor de amenajare interioara nestructurale

(pag 228)
Prin compatibilitatea de solutie structural constructiva, structura si material la
constructiile obisnuite se intelege o calitate globala care asigura ca:
solutia de amenajare nu prevede interventii care distrug integritatea unor elemente sau
modifica negativ modul de lucru al structurii de baza si al constructiei in noua situatie;
noul mateial se poate adapta prin natura sa materialelor originare si are proprietati de a

exista si conlucra cu acestea sub incarcarile specifice functiunii cladirii;

noul material nu este daunator si nu prezinta interactiuni chimice cu materialele de baza,
existente;
noul material sau element nu prezinta interactiuni fizice si mecanice negative cu structura si
cladirea de baza sau din partea acesteia.
Din prezentarea caracteristicilor chimice si fizico-mecanice ale materialelor curent utilizate
in constructii rezulta urmatoarele principii de evaluare si control a compatibilitatii de structura
si material cu prilejul conceperii si proiectarii de detaliu a amenajarilor interioare, prin verificari si
consutari cu specialistii pe aspecte specifice privind [42, 43, 44, 45, 46, 47]

cunoasterea specificul alcatuirii structurii de baza, a punctelor sensibile/periculoase, a

limitelor permise de interventie /modificare cu sau fara expertizarea si consolidarea
structurii (posibilitatea de a face spargeri, goluri, eliminari de elemente vechi sau atasari de
elemente noi, incarcarile permanente si utile amise de normative, etc.)
capacitatea materialului de baza si a zonelor de aderenta / contact /imbinare de a prelua
incarcarile date de cel nou si solicitarile specifice in noile conditii, mai ales sub efectul
introducerii gradate de incarcarile utile in constructie dupa amenajare;
deformatii specifice diferite sub incarcarile permanente si utile in constructie dupa amenajre;
deformatii specifice diferite sub incarcarile permanente si utile, diferentele de temperatura,
fluaj si curgere lenta, etc. - materialele in contact sa poata conlucra sau sa nu fie supuse la
solicitari pe care nu le pot prelua (de ex. evitarea placarii sau finisarii cu materialele fragile,
casante, la fibra intinsa a elementelor incovoiate, prevederea posibilitatii de reglaj a tirantilor
tavanelor suspendate, evitarea impanarii placajelor stalpilor puternic comprimati);
deformatii specifice diferite sub efectul diferentelor de temperatura elementele noi sa
poata sa-si modifice dimensiunile fara a suferi restrictii din partea structurii de baza si a se
incarca sau deforma inacceptabil;
deplasarile si deformatiile sau seiem, oscilatii, tasari diferentiate panourilor de pereti
despartitori sau de umplutura care se pot usor fisura la seisme moderate, considerarea tasarii
diferite a partilor noi de amenajari de constructii ( mici ziduri, garduri);
posibilitatea unor reactii electrochimice, de agresivitate asupra structurii materialele noi sa
nu produca compusi care ataca materialele de baza, devin vizibile cand trec prin finisaje si le
distrug (eflorescente, umflaturi);
transferul de temperatura si umiditate materialele noi sa nu constituie punti termice, sa nu
modifice in mod negativ circuitul caldurii si umiditatii (izolatii termice plasate gresit care
conduc la condens in spatii inaccesibile, pelicule de vopsea sau finisaje care produc
etansarea excesiva a unor spatii urmata de umezire, condens si atac biologic-fungic,
degradari din inghet-dezghet, eflorescente).

Subiectul 12. Principii si situatii specifice de interactiune structuralnestructural in cazul constructiilor supuse miscarilor seismice

Arhitectii care concep si amenajeaza mediul construit, in special in zone seismice, au

responsabilitatea de a oferi siguranta utilizatorilor si locatarilor prin:

- solutii de pariu cu spatii judicios organizate, cu circulatii clare intre incaperi catre
iesire, deoarece aceste caracteristici influenteaza functionalitatea si marimea distantei
de parcurs si durata evacuarii la necesitate, in corelatie cu mobilarea si caracteristicile
de rezistenta ale structurii;
- contributia la conceperea subsistemului componentelor nestructurale prin solutiile
pentru elementele nestructurale si finisaje, in raport cu modul de comportare si
deteriorare sub actiunea seismica, avand in vedere interactiunea cu elementele
structurale, pentru a nu pune in pericol viata si integritatea corporala a persoanelor;
- mobilarea spatiului respectiv sau apartamentului, care are consecinte importante
asupra capacitatii locatarului de a se evacua in siguranta la seism sau incendiu,
deoarece in aceste cazuri se poate mari drumul parcurs din cauza ocolirii unor mobile
sau deplasarea este impiedicata de rasturnarea altora; atunci cand mobilierul zvelt
este dispus pe holuri si coridoare sau in alte spatii in care persoanele stau grupate (de
ex. camera de zi), acesta poate constitui un pericol pentru evacuarea, viata si
integritatea locatarilor.
Raspunsul elementelor de constructie nestructurale Cladiri cu putine niveluri
Transmiterea incarcarilor orizontale (laterale) / seismice cu efecte privind conlucrarea
peretilor despartitori cu structura la o cladire cu putine niveluri poate fi redata
simplificat in schema urmatoare:
- incarcarile sunt preluate de plansee / cu rol de diafragma si se transmit la peretii
structurali catre fundatii;
- in cazul in care in interior peretii nestructurali sunt solidarizati cu structura, desi
acestia nu au fost luati in calcul, vor prelua o anumita incarcare, proportional cu
rigiditatea lor si capacitatea sistemului de imbinare;
- pentru a preintampina avarierea acestora trebuie realizate prinderi elastice sau
dimensionarea potrivit situatiei reale.

transferul incarcarilor orizontale in cladirile cu putine niveluri

Pentru dimensionarea sau preotectia peretilor despartitori usori, trebuie inteles

mecanismul de preluare a incarcarilor laterale. Se vor respecta prevederile din
[93,94,95].
Intr-o cladire parter, acest proces are loc astfel:
- incarcarile din seism sau din vant de la nivelul superior (ansamblul sarpantei /
structurii acoperisului) (1) se transfera la elementele de planseu / tavan (2) apoi la
elementele (3) care fac legatura la partea superioara a peretelui despartitor;
- peretele despartitor (4) preia incarcarile prin structura sa interna de montanti si rigle
sau diagonale (5) si prin conlucrarea acestora cu placile de pe fetele peretelui
asigurata de cuie si/sau adezivi;
- peretele transfera incarcarile la planseul interior / podea prin elemente de legatura
(6).

Constructii inalte In constructiile inalte flexibile (cadre) procesul de transfer al

incarcarilor are loc prin conlucrarea structurii cu elementele nestructurale, cu un
raspuns specific diferentiat in etapa elastica si post-elastica astfel:
Pentru elemente de tip perete:
- la structurile in cadre prin transferul in serie al solicitarilor si deformatiilor de la
structura la zidarii sau alte tipuri de panouri (lucrul de prete de umplutura in ochiul de
cadru si mecanismul de diagonala comprimata, stalp scurt etc.);
- la structurile cu pereti structurali prin lucrul in paralel al peretilor structurali si
nestructurali si preluarea de catre fiecare a unor incarcari proportionale cu rigiditatea
in planul lor sau cu masa proprie, pe directie perpendiculara pe plan;

Pentru alte componente / elemente nestructurale si echipamente atasate de

structura sau libere prin amplificarea acceleratiei terenului la nivelul la care este
prins de structura elementul respectiv.

Sub. 13 Proiectarea seismica a componentelor nestructurale. Prinderi si legaturi.

Principii si reguli de proiectare specific pentru elementele component ale anvelopei:
pereti exterior nestructurali, tavane suspendate, pereti despartitori, fatade vitrate,
garduri de incinta, cai de evacuare.
Proiectarea seismica a componentelor nestructurale
Arhitectul proiectant general si cel al unei amenajari de interior trebuie sa ia, sa
solicite, sau sa accepte decizii privind prinderea diferitelor componente nestructurale,
in corelatie cu cerintele legale din cod si cu necesitatile de estetica si imagine, cu
consultand ingineri de specialitate.

Prinderi si legaturi
Subsistemul componentelor nestructurale (CNS) proiectate pentru a rezista actiunii
seismice, vor fi prinse de elementele si/sau subsistemele structural, sau, dupa caz, de
alte CNS, astfel incat fortele de calcul sa fie transmise, in totalitate, structurii
principale a constructiei.
Prinderile vor fi proiectate, de regula, astfel incat:

Sa poata prelua deplasarile relative ale structurii (deplasari de calcul din

cod); daca aceasta conditie nu este satsfacuta, la proiectarea CNS se va
tine seama si de eforturile associate deformatiilor si/sau deplasarilor
impiedicate.

Sa aiba suficienta rezistenta si rigiditate sis a asigure transferal direct al

fortelor seismice si gravitationale aferente de la CNS la structura principal
sau la o alta CNS, care, la randul sau, trebuie sa fie legata direct de
structura principala.

Sa aiba suficienta ductilitate pentru a asigura capacitatea de rotire

necesara pentru preluarea deplasarilor relative ale etajelor, atat la
prinderile de elementele srtucturii principale cat si de alte CNS.

Prinderile CNS de elementele structurii principale, sau de alte CNS, pot fi realizate prin
orice procedeu tehnic, verificat in practica, care asigura blocarea si/sau limitarea
deplasarilor, in ambele sensuri, pe directiile tuturor gradelor de libertate ale CNS
(monolitizarea armaturilor, sudura, buloane,etc.).
Efectul frecarii datorat greutatii proprii a CNS nu va fi luat in considerare pentru
transmiterea fortelor seismice corespunzatoare CNS la structura principala, sau la alta
CNS. Rezistenta, stabilitatea si rigiditatea elementelor de constructie pe care sunt
fixate/rezemate CNS vor fi verificate pentru efectul local si de ansamblu al fortelor de
legatura.
Calculul si alcatuirea legaturilor intre CNS si elementele de rezemare are in vedere ca:
-

Fortele de proiectare pentru ancore, vor fi determinate cu incarcarile de

calcul ale CNS, incarcari pentru care efectele actiunii seismice vor fi
majorate cu 30%; pentru calculul solicitarilor in ancore se va tine seama si
de conditiile probabile de instalare

Pentru prinderile cu ancore inglobate in beton sau zidarie, eforturile capabile

ale prinderii vor fi mai mari cu 30% decat eforturile capabile ale CNS care se
fixeaza; in cazul in care prinderile se realizeaza cu elemente cu lungime de
ancoraj mica (La < 8D) fortele seismice care actioneaza asupra CNS vor fi
calculate folosind coeficientul de comportare q CNS=1.5, chiar daca valoarea
data in tabelele din cod este mai mare;

Bolturile montate prin impuscare nu vor fi folosite ca ancore solicitate la

intindere pentru CNS in constructiile situate in zonele seismice
ag=0.32g.0.16g.

Principii si reguli de proiectare specifice pentru elementele componente ale

anvelopei
Principii generale de proiectare:

Componentele arhitecturale si prinderile acestora trebuie sa reziste

incarcarilor si sa preia deplasarile determinate conform codului.

Pentru CNS care sunt sustinute pe elemente structural in consola sau pe

grinzi cu deschideri mari se va tine seama de deformatiile vertical ale
consolei/grinzii inclusive de deformatiile datorate rotirii nodului din sectiunea
de reazem).

Reguli de proiectare specifice pentru elementele componente ale anvelopei:

Pereti ext nestruct.:
1. Pereti exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umplutura la
cadre( ex pereti cu goluri mari, pereti rezemati pe console) realizati din zidarie
de caramida sau panouri prefabricate, vor fi proiectati pentru a rezista efectelor
actiunii seismice perpendicular pe plan si deplasarilor determinate conform
codului.
2. Pereti ext nestruct executati din zidarie, vor fi prevazuti, dupa caz, cu stalpisori
ancorati in structura principal si cu centuri. Pentru peretii rezemati pe console
se va tine seama si de principiile generale mentionate. Cei care constituie
panouri de umplutura in cadrele de beton armat sau de otel vor fi proiectati
conform prevederilor de detaliu din cod.
3. Pereti ext nestruct exceutati din panouri prefabricate de beton, vor fi rezemati
direct pe elementele structurii principale sau vor fi prinsi de acestea cu ancore
sau alte dispositive, cu respectarea urmatoarelor reguli:
-

Prinderile si rosturile intre panouri trebuie sa permita deplasari relative de

nivel cel putin egale cu deplasarea de nivel calculata sau cel putin 15 mm

Prinderile care asigura miscarea libera in planul panoului, in limitele

deplasarii relative de nivel calculate, pot fi realizate folosind gauri ovalizate,
fante, prinderi care permit deplasari prin incovoierea unor piese de otel, sau
alt system care asigura capacitatea de deplasare necesara si ductilitatea
corespunzatoare

Corpul ancorelor trebuie sa aiba suficienta deformabilitate si capacitate de

rotire pentru a preveni ruperea zidariei/betonului la deformatii mici sau in
zona prinderilor sudate

Toate piesele sistemelor de prindere sunt dimensionate conform codului

Sticla inglobata in ferestrele obisnuite, in fatadele cortina si sticla vitrinelor

se va proiecta si monta conform codului.

Marimea deformatiei perpendicular pe plan a peretilor ext nestruct, produse

de fortele seisimice de calcul, nu va depasi deformatia admisibila a panoului
calculata.

Tavane suspendate:
Masa tavanului suspendat pentru care se calculeaza forta seismica trebuie sa includa:
reteaua proprie de rezistenta, panourile de tavan, corpurile de iluminat daca sunt
agatate, prinse cu cleme sau sprijinite lateral de tavan, orice alta CNS daca este
sprijinita de tavan.
Forta seisimica calculata va fi transmisa, impreuna cu incarcarile vertical
corespunzatoare, prin prinderile tavanului, la elementele structurii principale sau la

elementele de margine ale structurii tavanului. Prinderile vor fi dimensionate conform

codului.
Reguli suplimentare pentru tavanele suspendate din clasele de importanta I si II:
-

Reteaua de sustinere a panourilor va fi alcatuita din profile laminate T din

otel iar aripa cornierului marginal de inchidere va fi de cel putin 50 mm

Un capat al retelei de sustinere a tavanului va fi fixat de cornierul de

margine iar celalalt capat va avea posibilitatea de deplasare liber ape cel
putin 20 mm, in fiecare din cele 2 directii

Pentru suprafete mai mari de 100 m2 se prevad prinderi laterale de structura

principal

Pentru suprafete mai mare de 250 m2, tavanele se vor diviza pein rosturi de
separare sau prin pereti dezvoltati pe toata inaltimea etajului. Se poate
renunta la aceasta masura daca se poate demonstra prin calcul ca sistemul
de prindere poate prelua integral deplasarile laterale ale tavanului

Masuri pentru a permite deplasarea tavanului in vecinatatea capetelor de

sprinklere sau a altor piese care traverseaza tavanul, fara sa le afecteze

Daca tavanul are cote de nivel diferite, stabilitatea laterala a fiecarei zone va
fi asigurata printr-un sistem propriu de blocare a deplasarilor laterale.

Nu vor fi fixate de tavanul suspendat conductele, canalele de ventilatie,

cablurile electrice si alte elemente de instalatii.

Pereti despartitori:
1. Pereti desp. din zidarie de caramida sau blocuri vor fi deimensionati pt a rezista
fortei seismice perpendicular pe planul peretelui. Masa peretelui va include si
masa in exploatare a mobilierului sau altor echipamente sau instalatii
suspendate de perete (ex: rafturi de biblioteca, carti,boilere si sistemele de
conducte inclusive apa continuta)
2. Pereti desp din zidarie simpla , daca eforturile unitare normale din incovoiere
perpendicular pe planul peretelui sunt mai mici, cel mult egale, cu rezistentele
de proiectare la intindere. Indiferent de rezultatele calculului prevazut, legatura
peretelui despartitor cu un perete de zidarie perpendicular sau cu elemente
vertical de beton armat, va fi asigurata suplimentar prin armaturi.
Peretii desp care sunt fixate la nivelul tavanului suspendat si cei mai inalti de 2.00m
vor fi fixate lateral de structura principala, independent de sistemul de fixare al
tavanului suspendat. Dispunerea in plan a elem de fixare laterala si dimensionarea
acestora se va face in asa fel incat deplasarile laterale ale capetelor superioare ale
peretilor sa fie compatibile cu deplasarile laterale ale tavanului.
3. Pereti desp din sticla proiectarea si executarea se face conform
reglementarilor specifice.
4. Pereti desp din BCA scheletul metalic sau din lemn al peretilor usor si
prinderile de structura principal vor fi simensionate pt a prelua incarcarile de
calcul date in cod. Greutatea peretilor va include si greutatea mobilierului , a
chipamentelor si instalatiilor suspendate de perete.
Fatade vitrate:

Scheletul metalic al fatadelor Cortina, ramelor vitrinelor si ferestrelor si prinderea

acestora de structura principal vor fi proiectate pt a prelua deplasarile relative de nivel
calculate, fara deformatii permanente si fara deteriorarea sticlei si a pieselor de
etansare.
Sticla partilor vitrate ale fatadelor (pereti cortina vitrati, vitrine de mari dimensiuni)
trebuie sa satisfaca cerinta referitoare la limitarea deplasarii relative de nivel data de
relatia: dra (sticla)>1.251dr,CNS 15 mm
Unde: dra (sticla) = deplasarea relative de nivel care produce spargerea/caderea sticlei
din peretele cortina sau vitrina
1 = coeficientu de importanta al constructiei
dr,CNS = deplasarea relative de nivel pt calcului CNS
Valoarea dra(sticla) depinde de tipul sticlei respective. In cazul ferestrelor cu suprafata
mai mare de 2.00m2, situate la inaltime mai mare de 2.00m peste nivelul trotuarului,
sticla va fi de tip securizat.
Garduri de incinta:
Cele cu inaltime mai mare de 1.50m vor fi proiectate pt a rezista fortelor seismice
stabilite conform codului, cu reglementarile specific materialelor de constructive
utilizate.
Cai de evacuare:
Pentru zonele seismice cu ag > 0.20g, usile cu comanda mecanica ale garajelor
statiilor de salvare, ale unitatilor de pompieri si similare, si cele ale constructiilor care
adapostesc aglomeratii mari de persoane(peste 250 de persoane) vor fi proiectate a.i.
sa se evite blocarea pt deplasari relative de nivel >1.50 dr,CNS. Usile obisnuite ( sali de
clasa, cabinete, usi exterioare)vor fi proiectate astfel incat sa se evite pericolul de
blocare pt deplasari relative de nivel > 1.25 dr,CNS.
Copertinele situate deasupra usilor de evacuare vor fi verificate pt o forta seismica
vertical mai mare cu 50% decat cea data din relatia din cod pt constructiile din clasele
I si II si cu 25% pt cele din clasa de importanta III. Pardoselile, tavanele suspendate si
celelalte finisaje de pe caile de evacuare din constructive vor fi proiectate a.i.
avarierea lor sa nu impiedice circulatia persoanelor. Toate piesele de mobilier din
constructiile din clasele I si II de importanta, aflate pe caile de evacuare, vor fi fixate
de structura sau de pereti nestructurali.

Subiectul 14.
A. Conditii generale de proiectare pentru sistemele de instalatii in zonele seismice.
B.Corelatia dintre deplasarile la seism ale structurii, elementelor arhitecturale
nestructurale si ale instalatiilor.
C. Reguli de proiectare specifice pentru diferite categorii de elemente si/sau
subansambluri de instalatii.

A. Obiectivul principal al prevederilor este proiectarea rezemarilor si prinderilor pentru

CNS din categoria instalatii identificate la subsistemul componentelor nestructurale,
pentru incarcarile de proiectare si pentru deplasarile relative stabilite comform
codului.
-Capacitatea de rezistenta la cutremur a componentelor care fac parte din sistemul de
instalatii se stabileste comform cataloagelor furnizorului , unde producatorul va
preciza valorile eforturilor capabile si categoria de deformabilitate ale acestora.
-La interfata cu terenul (sau cu structuri adiacente) conductele de alimentare/evacuare
trebuie sa aiba flexibilitatea necesara pentru a prelua in siguranta deplasarile
diferentiale capabile.
-Pentru constructiile din clasele de importanta 1si 2 asezate pe terenuri cu consistenta
redusa , se va tine seama de sensibilitatea la actiunea seismica a retelelor exterioare
ingropate si a zonelor de legatura cu instalatiile interioare.
-In cazul utilajelor si echipamentelor incluse in sistemul de instalatii vor fi luate si alte
masuri suplimentare: - eliminarea impactului pentru elementele vulnerabile la
impact(elemente din materiale neductile sau cu ductilitate redusa
-la proiectare se va tine seama de deplasarile impuse
utilajelor/echipamentelor de retelele interioare si exterioare datorita miscarilor relative
intre punctele de prindere pe structuri separate.

-Utilajele/echipamentele care contin cantitati importante de substante periculoase, vor

fi proiectate pentru fortele seismice si cele gravitationale in conditiile degradarii
materialelor
-Prinderile si reazemele utilajelor/echipamentelor trebuie sa satisfaca reguli privind
ancorele mecanice, dispozitive de limitare a deplasarilor si ductilitatea materialelor
precum si conditiile din cod.

B. Se cere ca eforturile sectionale capabile sa fie cel putin egale cu eforturile

sectionale de proiectare rezultate din incarcarile de calcul determinate comform
reglementarilor tehnice specifice materialelor( beton armat,
metal,zidarie,lemn,sticla,etc). Nivelurile de siguranta la cutremur sunt diferentiate
prin coeficientul de importanta, in functie de rolul acestora in functionarea
constructiei. Prinderile componentei propriu-zise,elementele structurale sau
nestructurale de care e prinsa componenta respectiva sau cu care aceasta se poate
afla in interactiune -se va face verificarea sigurantei in raport cu starea limita definita
in cod. Se va tine seama de dimensiunile geometrice ale componentei, schema
statica de fixare a componentei de elementele de reazem, caracteristicile mecanice de
rezistenta si de deformabilitate ale materialelor din care sunt alcatuite componenta si
prinderile sale , directiile pe care actioneaza forta seismica, incarcarile de calcul si
deplasarile relative. Stabilitatea generala a componentelor nestructurale sub actiunea
fortelor de proiectare va fi asigurata numai cu dispozitive mecanice.

C. Reguli de proiectare pentru instalatii sanitare:

Proiectarea sistemelor de sprinklere se va face comform reglementarilor specifice

referitoare la marimea fortelor si deplasarilor seismice si vor satisface urmatoarele
reguli:
-spatiile libere intre conducte sau intre conducte si alte elemente de constructie vor fi
stabilite astfel incat, sub efectul fortelor si deplasarilor de calcul, sa nu se produca
ciocnirea acestora.
-conductele trebuie sa poata prelua efectele deplasarilor relative care se produc intre
punctele de rezemare pe structura, pe teren, pe echipamente si utilaje sau pe alte
conducte.
Reguli de proiectare pentru instalatii electrice si de iluminat:
Codul impune ca prinderile si reazemele prin care se transfera fortele seismice
aferente utilajelor si/sau echipamentelor electrice sa fie realizate din materiale
ductile.Pentru sistemele de cabluri care traverseaza rosturile intre
constructiile/tronsoane adiacente precum si pentru sistemele de cabluri legate de
echipamente izolate impotriva vibratiilor se vor lua masuri pentru a se asigura
preluarea deplasarilor relative calculate comform codului; la constructiile din clasele
de importanta 1 si 2 vor fi majorate cu 30%.
Se vor lua masuri pentru eliminarea riscului de impact intre utilajele electrice si
elementele structurii sau alte CNS. Tablourile si dulapurile electrice precum si stelajele
pentru baterii vor fi fixate pentru asigurarea stabilitatii,prin ancorare de elemente de
constructie suficient de rezistente pentru a prelua incarcarile seismice
corespunzatoare maselor respective.
Reguli de proiectare pentru instalatii de conditionare,de incalzire si de ventilatie:
Si in acest caz,pentru sistemele de conducte si canale care traverseaza rosturile intre
constructii si/sau tronsoane adiacente precum si pentru sistemele de conducte legate
de echipamente izolate impotriva vibratiilor se vor lua masuri pentru a se asigura
preluarea deplasarilor relative calculate comform codului iar la constructiile din clasele
de importanta 1 si2 aceste deplasari vor fi majorate cu 30%.
Nu este necesar sa se prevada legaturi pentru limitarea deplasarilor laterale pentru
sistemele de conducte, daca una din conditiile urmatoare este indeplinita pe toata
lungimea fiecarei conducte:
conducta este suspendata cu elemente de prindere care au lungime mai mica sau
egala cu 300 mm de la partea superioara a conductei pana la elementul structural de
care sunt prinse si sunt alcatuite astfel incat nu rezulta o inconvoiere semnificativa a
elementului a elementului de suspendare si a elementelor de legatura sau conducta
are sectiunea transversala mai mica sau egala cu 0.5m2
Utilajele legate direct cu sistemele de conducte a caror greutate in exploatare este
mai mare de 0.35kN trebuie sa fie rezemate si legate lateral, independent de sistemul
de conducte.
Accesoriile folosite la sistemele de conducte vor fi prinse cu elemente de fixare
capabile sa preia deplasarile laterale in ambele sensuri dar fixarea laterala nu este
obligatorie pentru conductele legate direct de echipamente daca acestea au
flexibilitatea necesara pentru a suporta deplasarile relative intre punctele de prindere.
Reguli de proiectare pentru instalatii speciale cu utilaje care opereaza cu abur sau apa
la temperaturi ridicate:

Regulile se refera numai la boilerele si vasele de presiune din constructiile socialculturale si similare,instalatiile speciale din unitati de productie. Proiectarea boilerelor
se va face comform reglementarilor, dar se vor lua si urmatoarele masuri
suplimentare:
- rezistentele de proiectare in otel se vor reduce cu 15% pentru corpul
recipientului si cu 25% pentru prinderile acestuia
-se vor evita interactiunile necontrolate intre recipienti,conductele
aferente si alte elemente de constructie(structurale/nestructurale)

Subiectul 15. Masuri specifice pentru protectia la actiunea seismica a

mobilierului din constructii. Descrierea simplificata a unor situatii de
solicitare seismica specifica pentru corpuri de mobilier libere in exteriorul si
interiorul unei cladiri si caracterizarea tipurilor de raspuns seismic (balans,
alunecare etc.). Efectul formei/zveltetei corpului de mobilier asupra tipului
de raspuns posibil. Exemplificarea raspunsului seismic al unor tipuri curente
de mobilier.

Raspunsul seismic al corpurilor libere( mobilier, echipamente, obiecte) in

cladiri si spatii deschise publice( interioare si exterioare)
Categorii de constructii si de mobilier/ aparatura care necesita protectia la
actiunea seismic
Si aceste prevederi reprezinta o noutate in reglementarile si practica din tara noastra,
in conditiile in care o serie de investitii din domeniul industrial si commercial utilizeaza
astfel de obiecte de dimensiuni si mase considerabile fara a fi respectate cerinte
adecvate. Pentru urmatoarele categorii de mobilier/ aparatura se vor lua masuri
pentru asigurarea stabilitatii la rasturnare/ deplasare:
-

Mobilierul professional si aparatura constructiilor din clasa de importanta I care

asigura functionarea neintrerupta in timpul cutremurului si imediat dupa acesta(
in particular pentru unitati medicale, de comunicare in masa, pentru sistemele
informatice care contin baze de date de importanta nationala si similare);

Mobilier profesional( dulapulari, rafturi, etc.) in care sunt depozitate substante a

caror degajare/ imprastiere poate conduce la incendii/ explozii sau poate
constitui un pericol pentru viata oamenilor( de exemplu dulapurile care contin
recipient cu bacteria, virusi, etc.)

Mobilierul si obiectele din muzee de interes national;

Rafturile de depozitare din marile spatii comerciale accesibile publicului.

Reguli generale de proiectare

Stabilitatea mobilierului enumerat va fi asigurata prin dispositive de prindere calculate
pentru fortele stabilite de accord cu majorarea cu 25% a efectelor fortelor seismice.
Dispozitivele de prindere vor fi ancorate in elemente de structura sau nestructurale
capabile sa preia in totalitate fortele de legatura. Codul indica modul de calcul al
eforturilor sectionale al CNS, si ale prinderilor respective, sub incarcarile de calcul,

deplasarile de calcul, modele de calcul, nivelurile de siguranta si regulile generale

pentru verificarea sigurantei CNS la actiunea seismic.
Prezentarea simplificata a unor situatii de solicitare seismic specifica pentru
corpuri de mobilier libere
Atunci cand nu poate fi efectuata o analiza inginereasca potrivit ingineriei seismice si
principiilor dinamicii lucrurilor, Normativului P100-1992 sau Codului P100-1/2004, se
vor aplica masuri bazate pe analiza simplificata si exemplele prezentate in continuare.
In exteriorul unei cladiri : obiectele si echipamentele sunt solicitate direct de
incarcarile seismic transmise de teren prin sistemul support si/sau un alt element.
In interiorul unei cladiri : incarcarile seismic transmise de teren sunt preluate de
cladire si transmise mobilierului, obiectelor, etc. in functie de:
-

Caracteristicile miscarii seismic transmise de terenul liber;

Caracteristicile miscarii seismic filtrate de structura, elemental de constructive

de care este fixat sistemul suport, sistemul support in sine, sau obiect, potrivit
caracteristicilor sale dinamice.

Rezistenta si/sau comportarea/raspunsul la actiuni seismic ale unui obiect, piesa de

mobilier, echipament etc. depind de:
-

Caracteristicile sale geometrice si de material;

Caracteristicile sistemului suport , in interactiunea cu elementele intermediare

sau de constructive;

Desi, in principiu, atat obiectul expus actiunii seismice cat si sistemul suport pot fi
modificate, de regula sunt preferate si practicate modificari ale sistemului suport.
Raspunsul seismic
-

Miscarea seismica probabila predominant a unui corp poate fi analizata si

determinate prin metode ingineresti, pentru a se allege modalitati adecvate de
protective prin metode, sisteme si dispositive de prevenire, evitare si limitare a
raspunsului seismic nefavorabil.

In functie de caracteristicile miscarii seismic de calcul, ale constructiei si

obiectului analizat, sistemul support analizat va fi construit fie numai din
sistemul de fixare propriu-zis, fie din ansamblul sistem de fixare,
soclu/piedestal/ / element de constructie.

Sistemele rigide, care se supun legilor de miscare din dinamica corpului rigid,
prezinta in cazul miscarii seismic, o miscare complexa care poate fi descompusa
in componente de alunecare, salt vertical, balans, rotire in plan, etc.

Pentru evaluarea preliminara a tipului de miscare posibila, pentru corpuri pe

care le putem aproxima ca fiind relative omogene, trebuie retinut ca: In functie
de caracteristicile geometrice( zveltete- un corp svelt este un corp care are
inaltimea mult mai mare decat una dintre celelalte dimensiuni), masa (atat cea
proprie cat si cea utila),pozitia centrului de greutate, coeficientul de frecare cu
baza, se remarca in cazurile curente o miscare predominanta de tipul uneia
dintre componentele mentionate sau o combinatie, fiecare corespunzand celei
mai mici valori de acceleratie, necesare pentru a se initia acel tip de miscare.

Raspunsul de tip alunecare a unui corp rigid se poate manifesta prin:

Alunecarea corpului pe soclu sau suprafata support;

Alunecarea corpului impreuna cu soclu;

In aceste cazuri valoarea acceleratiei de calcul de incepere a miscarii de alunecare

este proportionala cu coeficientul de frecare la alunecare al materialelor in contact la
baza corpurilor.
Raspunsul de tip balans al unui corp rigid se caracterizeaza prin inclinarea in raport cu
una din laturile de contact cu baza, revenirea la pozitia normala si inclinarea in sens
opus, caz in care poate avea influenta si coeficientul de impact dintre corpurile care
interactioneaza (de ex. Obiect si pardoseala), coeficient care depinde de
caracteristicile fizice ale materialelor.
Efectul formei/ zveltetei este introdus in aceste evaluari de raportul dintre latine si
inaltime b/h; cu cat creste latimea b sau cu cat scade inaltimea h, acceleratia
necesara pentru rasturnare va creste, deci corpul este mai stabil pe directia la care ne
referim:
-

La aceeasi latime b, in cazul in care corpul este montat pe picioare inalte si

centrul sau de greutate( masa proprie plus cea utila) este considerabil mai sus,
scade acceleratia de rasturnare de calcul si corpul devine sensibil la solicitari;

La aceeasi inaltime h, largirea bazei de sprijin, fara modificarea corpului de

mobilier dar printr-un sistem suport local, reduce acceleratia de calcul de
rasturnare;

Din rapoartele b/h rezulta ca mobilierul de tip pat, canapea, fotoliu, birou, masa,
este cel mai stabil;

Calculele sumare arata ca acceleratiile de calcul de rasturnare pentru

bibliotecile foarte zvelte, din corpuri modulate, sunt de ordinul a(indice
h))=140..210 cm/s(cca. 0.140.21 g) iar pentru vitrinile inalte de ordinul
a(indice h)=210..340 cm/s(cca. 0.21..0.34g), corespunzand miscarilor seismice
ce echivaleaza minimum gradul VIII MSK, fiind cele mai vulnerabile la
rasturnare; in cazul pieselor de mobilier suprapuse pe vertical, fara a fi legate,
analiza este mult mai dificila, modelul aplicabil este complicat iar evaluarea ar
trebui efetuata in conformitate cu principiile din mecanica; oricum siguranta
corpurilor superioare este discutabila;

Pentru alte tipuri de mobilier( servant scunde, unele dulapuri, frigidere, mese,
birouri), acceleratiile si intensitatile seismic echivalente la care se poate
produce oscilatia acestora sunt de 1.5 pana la de 2 ori mai mari, acestea fiind
,ai stabile decat mobilierul zvelt.

Subiectul 16. Raspunsul seismic si detalierea masurilor de protectie la mobilierul de

biblioteci. Specificul si precautiile necesare la amenajarea si mobilarea spatiilor
comerciale. Exemple de principii, modalitati si dispozitive de prindere la diferite
tipuri de mobilier profesional si de apartament, tehnica de calcul, rafturi si dulapuri cu
recipient de vase de laborator. Explicarea modului in care asigura protectia.
R:
Raspunsul sesmic:

Miscarea sesmica probabila predominanta a unui corp poate fi analizata si

determinata prin metode ingineresti , pentru a se allege modalitatile adecvate
de protective prin metode, sisteme si dispositive de prevenire, evitare si limitare
a raspunsului seismic nefavorabil.

In functie de caracteristicile miscarii seismice de calcul, ale constructiei si

obiectului analizat, sistemul support analizat va fi constituit fie numai din
sistemul de fixare propriu zis, fie din ansamblul sistem de fixare ,
soclu/piedestal./element de costructie.

Sistemele rigide, care se supun legilor de miscare din dinamica corpului rigid,
prezinta in cazul miscarii sesmice , o miscare complexa care poate fi
descompusa in componente de alunecare, salt vertical, balans, rotire in plan,
etc.

-Pentru evaluarea preliminara a tipului de miscare posibila, pentru corpuri pe

care le putem aproxima ca fiidn relatv omogene, trebuie de retinut ca:
-In functie de caracteristicile geometrice (zveltete-un corp zvelt este un corp care are
inaltimea mult mai mare decat una dintre celelalte dimensiuni), masa (atat cea proprie
cat si cea utila), pozitia centrului de greutate, coeficientul de frecare cu baza, se
remarca in cazurile curente o miscare predominanta de tipul uneia dintre
componentele mentionate sau o combinatie, fiecare corespunzand celei mai mici
valori de acceleratie, necesare pentru a se initia acel tip de miscare:

Raspunsul de tip alunecare al unui corp rigid se poate manifesta prin:

- alunecarea corpului pe soclu sau suprafata suport;

-alunecarea corpului impreuna cu soclul
In aceste cazuri valoarea acceleratiei de calcul de incepere a miscarii de alunecare
este proportionala cu coeficientul de frecare la alunecare al materialelor in contact la
baza corpurilor.
Raspunsul de tip balans al unui corp rigid se caracterizeaza prin inclinarea in
raport cu una din laturile de contact cu baza, revenirea la pozitia normala si
inclinarea in sens opus, caz in care poate avea influenta si coeficientul de
impact dintre corpurile care interactioneaza (de ex. obiect si pardoseala),
coeficient care depinde de caracteristicile fizice ale materialelor.
-Efectul formei/zveltetei este introdus in aceste evaluari de raportul dintre latime
si inaltime b/h; cu cat creste latimea b sau cu cat scade inaltimea h, acceleratia
necesara pentru rasturnare va creste, deci corpul este mai stabil pe directia la care ne
referim:

la aceeasi latime b, in cazul in care corpul este montat pe picioare inalte si

centrul sau de greutate (masa proprie plus cea utila) este considerabil mai sus,
scade acceleratia de rasturnare de calcul si corpul devine sensibil la solicitari;

In aceeasi inaltime h, largirea bazei de sprijin, fara modificarea corpului de

mobilier dar printr-un sistem suport local, reduce acceleratia de calcul de
rasturnare;

din rapoartele b/h rezulta ca mobilierul de tip pat, canapea, fotoliu, birou, masa,
este cel mai stabil;

Vitrinele inalte sunt cele mai sensibile la rasturnare.

Pentru alte tipuri de mobilier (servante scunde, unele dulapuri, frigidere, mese,
birouri), acceleratiile si intensitatile seismice echivalente la care se poate
produce oscilatia acestora sunt de 1,5 pana la de 2 ori mai mari, acestea fiind
mai stabile decat mobilierul zvelt.

Masuri de protectiie la mobilierul pentru biblioteci:

Bibliotecile reprezinta un caz special de concentrare a unor tipuri de mobilier
diversificat, la care trebuie aplicate prevederile redate anterior.
Functiunile specifice pot fi clasificate in:

Depozite cu acces current la rafturi sau depozite cu acces periodic;

Sali de lectura cu sau fara depozite cu acces direct;

Spatii pentru fisiere, microfilme, spatii pentru operatiuni de inventariere,

documentare, conservare, reconditionare;

Sali de conferinte, cursuri;

Spatii pentru servicii si activitati tehnico-administrative;

Spatii tehnico-sanitare generale;

Spatii pentru access si circulatie.

In orice alte situatii neacoperite de prevederile din codul P100-1/2004 trebuie retinut
ca in diferite institutii in care se utilizeaza aparate si exhipamente, potrivit experientei
international, urmatoarele cazuri reprezinta pericole pentru viata si/sau integritatea
corporala a persoanelor:

Impactul cu corpuri sub 4,5 kg care au muchii ascutite din sticla;

Impactul cu corpuri peste 4,5 kg nelegate de un element rezistent si amplasate

pe mese de laborator, dulapuri;

Impactul cu corpuri peste 20 kg care aluneca sau se rostogolesc pe podea;

Rasturnarea de mobilier sau echipamente care conduc la contactul direct sau

inhalarea substantelor toxice sau contaminate, contactul cu fire electrice, abur,
gaze medicale, imposibilitatea de a avea acces la echipamentele de importanta
esentiala sau imposibilitatea de a parasi o zona periculoasa sau obisnuita
(blocarea).

Specificul si precautiile necesare la amenajarea si mobilarea spatiilor

comerciale:
Cazurile care atrag atentia prin aglomerarea de persoane si potentialul de efecte
negative dat de comportarea mobilierului profesional sunt:

Constructiile de tip baraca din schelet metallic sau lemn si sticla sau
constructiile cu un numar redus de niveluri, individuale special executate, tip
baraca lemn, baraca din elemente de table imbinate prin sudura sau prin
bulonare, baraca din elemente structural din otel laminate, cu inchideri
perimetrale din sticla, amplasate pe un spatiu liber sau alipite unor constructii
existente.

Constructiile special amenajate pentru comertul en-gros inchiriate la diferiti

utilizatori simultan (boxe, compartimente).

Constructii tip locuinta individuala, in care unele incaperi au fost amenajate

special, avand ca functiuni: magazine, spatii de depozitare a marfurilor en-gros,
mici ateliere mecanice si de servicii, bufete, discoteci, jocuri mecanice, cabinet
private.

In unitatile mai mari, spatiile interioare sunt organizate sub forma unor
compartimentari de tip boxa cu culoare longitudinale pentru circulatie, sau sub
forma unor spatii de depozitare, realizate cu ajutorul unor schelete metalize imbricate
cu panouri din elemente usoare.

Atunci cand etalarea marfurilor se face pe rafturi metalice si din sticla sau cu
stive pentru depozitare, se va utiliza numai sticla tratata, cu margini si colturi
polizate, cu caracteristici de rezistenta si deformabilitate adecvate, care nu
poate produce rani la spargere.

Daca plafonul este din sticla, trebuie asigurat ca modul de asezare a foilor de
geam in rame este sigur, adica nu va permite caderea acestora peste salariati si
client. Daca acoperisul este usor (table, placi ondulate) trebuie verificat ce se
poate intampla daca de la cladirile invecinate ar cadea caramizi, obiecte,
geamuri si se va intari structura acesteia.

Daca se utilizeaza rafturi cu polite din foi de geam, se vor prevedea dispositive
contra alunecarii si/sau caderii politelor de pe reazeme, nu se pun obiecte grele
(sticle voluminoase, piese metalice). Trebuie luate masuri care sa impiedice
deplasarea, rasturnarea sau caderea unor obiecte de mobilier, rafturi, stive de
marfuri, elemente de constructie structural sau nestructurale pe caile de
circulatie si evacuare.

Deoarece curemurul incepe in general cu o component vertical a oscilatiei,

spargerea foilor de geam de la polite poate produce spargeri in lant, creand
panica nejustificata si raniri care pot fi prevenite prin masurile de precautie
recomandate.

Se contravatuiesc rafturile in lungul lor pe diagonal si se leaga sau se

contravantuiesc pe orizontala intre ele, daca nu a fost aplicat un alt sistem sigur
de prevenire a rasturanrii sau oscilatiei exaggerate; se asigura un spatiu de
manevra pentru salariatul care sta intre rafturi si tejghea pentru a putea sa se
protejeze de caderea rafturilor, cu atentie la stivele de navete cu sticle,
boxpaleti si lazi grele.

Obiectele, sticlele de pe politele de la rafturi (in special cele de valori mari) pot
fi protejate contra caderii de pe raft prin amplasarea unei corzi de undita sau pe
extensor (elastic cu arc intinzator) intre montantii verticali, la fata disnpre client;
in deposit este mai bine sa fie raft metalic cu polita cu opritor de margine spre a
preveni spargerea politei si alunecarea produselor. Se ancoreaza rafturile de un
perete sau se solidarizeaza intre elepe doua directii la partea superioara.

Exemple de principii, modalitati si dispozitive de prindere la diferite tipuri de

mobilier profesional si de apartament, tehnica de calcul, rafturi si dulapuri
cu recipient de vase de laborator:
- Toate imaginile de la pag 350-358.

Subiectul 17. Aspecte specifice privind raspunsul seismic si protectia

mobilierului, exponatelor si obiectelor de arta din muzee si expozitii. Corelatia
dintre tipul, materialul, sistemul suport si masele exponatelor. Exemplificarea
unor situatii de raspuns seismic de obiect/ corp/ sistem rigid sau se raspuns
seismic de obiect/ corp/ sistem flexibil in muzee.

Corelatia dintre tipul, materialul, sistemul suport si masele

exponatelor din muzee si expozitii.
In functie de tematica muzeului si tipul bunurilor detinute, muzeele si expozitii
de arta pot fi clasificate in cateva categorii
muzee: de arta (pictura, sculptura, arta decorativa, grafica etc), istorie si
arheologie (documente, piese arhitecturale, relicve, arme, piese de tezaur,
numismatica incluzand dupa caz situri arheologice cu exponate adiacente), de
stiintele naturii (exponate de geologie, zoologie, biologie, preparate, diorame,
acvarii), muzee si colectii de obiecte de cult, de etnografie si arta populara
(constructii, obiecte casnice, vestimentatie, documente etc), stiintifice si tehnice
(documentatii, publicatii, aparate, masinii, echipamente, vehicule etc)
case memoriale si colectii muzeale,
sali de expozitie si galerii de arta
rezervatii naturale cu caracter muzeal etc
In functie de modul in care bunurile culturale sunt expuse si pastrate pot fi
indentificate:
muzee instalate in cladiri si incinte special destinate acestui scop, colectii
muzeale si case memoriale instalate in cladiri cu o alta destinatie de baza (de
ex: locuinte, scoli, lacase de cult etc.)
expozitii amplasate temporare in spatii cu alta destinatie
muzee si expo in aer liber, cu caracter temporar sau permanent, statui grupuri
statuare si ansambluri de sculptura in aer liber, in localitati sau in afara acestora.
Din pct de vedere al functiunilor specifice, in institutii muzeale se pot intalni;
spatii cu fct de expunere, depozitare, restaurare
sali de conferinta sau spectacole
sali de documentare, biblioteci,
birouri, servicii tehnico-administrative
spatii de circulatie si tehnico-sanitare.

fiecare spatiu impune o mobilare specifica

Categorii de mobilier, echipamente, obiecte de arta

Categorii de mobilier profesional si de uz general, exponate si obiecte ce pot fi
clasificate din pct de vedere al elementelor care determina raspunsul acestora la
actiunea seismica, astfel:

in functie de forma si dimensiuni:

- mobilier (dulapuri, vitrine, biblioteci, rafturi, rastele, mese, birouri, scaune, fotolii etc)
de volume si mase diferite, dezvoltate pe una sau 2 directii
- obiecte tehnice (de ex: aparate, calculatoare, ceasuri, radiouri etc), echipamente,

aparate, utilaje si instalatii pt protectie, securitate, monitorizare

- de dimensiuni reduse cu baza plata (vaze, basoreliefuri) sau fara baza plata
(exponate arheologice)
- statui si sculpturi de volume si mase diferite, dezvoltate pe una sau doua directii
- plane (tablouri, panouri, tapiserii)
-obiecte cu unul sau mai multi suporti (stative, mese, scaune), obiecte plate (farfurii)
- dulapuri, vitrine de expunere, rafturi cu obiectele descrise anterior si /sau cu carti
valoroase, grele, suluri, manuscrise etc care se pot dezintegra la cadere sau pot
periclita viata si integritatea corporala a utilizatorilor

in fct de sistemul suport si legaturile cu acesta:

- simplu rezemate (nelegate de sistemul suport)
- cu baza fixata de sistemul suport
- cu sistemul de tip consola (bara) incastrata si /sau pivotata intr-un alt element de
constructie, soclu, piedestal, vitrina
- agatate, pendulate (candelabruri, tablouri) avand sisteme de suspendare cu unul sau
2 graduri de libertate.

Obiectul si sistemul suport pot fi:

- asezate pe piedestale/socluri, simplu rezemate sau fixate de planseu;
- fixate de un cadru sport;
- nefixate de planseu;
- amplasate in vitrine/dulapuri/rafturi fixate de planseu;
- fixate punctual sau continuu de elementele de constructii;
- inglobate in elementele de constructii sau terenul adiacent.
Pantru cazurile curente de obiecte/corpuri/sisteme din muzee si expozitii, se identifica
doua tipuri principale de raspuns din punct de vedere al dinamicii sub actiuni seismice:
- raspunsurile seismice de obiect/corp/sistem rigid, flexibil;
Pentru obiectele expuse pe socluri sau in vitrine, care constituie sisteme cu mai
multe grade de libertate se va avea in vedere proiectarea sistemelor suport pe baza
unor analize in doua etape:
- analiza simplificata, in care prin introducerea unui sistem de fixare se va
impiedica/restrange miscarea socului sau vitrinei;
- analiza cu metode avansate, in care va fi luat in considerare modelul cu mai
multe grade de libertate.
Toate sistemele de anocrare-fixare vor fi verificate prin calcul, testare si
omologare/calificare, pentru a raspunde unor cerinte precizate de specialisti.
Din punct de vedere al efectului raspunsului seismic, se identifica:
- obiecte cu miscare libera sau limitata;
obiecte cu miscare impiedicata.
Pentru obiectele rigide agatate, raspunsul la miscarea seismica va fi reprezentat de
o oscilatie spatiala, ca pendul cu unul sau doua grade de libertate.
Raspunsul seismic de obiect/corp/sistem flexibil:
Sistemele flexibile de tipul unei bare/structuri, incastrate in teren sau in alt element de
constructie, care se supun legolor din dinamica structurilor prezinta in cazul
solicitarilor seismice un raspuns/oscilatie caracterizat prin modurile si formele proprii
de vibratie, in functie de nivelul solicitarii si continultul spectral al miscarii.
In cazul unor - materiale maleabile se produce deformarea obiectului
- materiale casante: ruperea obiectului.

Cutremurele de tip vrancean se deosebesc de cutremurele de suprafata prin continutul

spectral si durata care trebuie luat in considerare in evaluarile raspunsului seismic
pentru evitarea si sau controlul fenomenelor de amplificare cauzat de rezonanta.

Subiect 18. Cerinte specifice privind sistemele suport si mijloacele de

prevenire si limitare a deplasarilor la seism pentru protectia exponatelor si
obiectelor de arta din muzee si expozitii, bunurilor din patrimoniul cultural.
Exemple de masuri si dispozitive specifice. Explicarea modului in care se
asigura protectia.

Corelatie dintre tipul, material, sistemul support si masele exponatelor din

muzee si expozitii de arta.
In functie de tematia muzeului si tipul bunurilor detinute, muzeele si
expozitiile de arta pot fi clasificate in :
-muzee :de arta( pictura, sculptura , arta decorative etc.); istorie si
arheologie (documente, piese de tezaur, numismatica, incluzand situri
arheologice); de stiinte ale naturii ( exponate geologie, zoologie, biologie,
acvarii,); muzee si colectii de obiecte de cult, de etnografie si arta
populara(constructii, obiecte casnice, vestimentatie , documente etc.);
muzee stiintifice si tehnice(documentatii, publiccatii, aparate, masini,
echipamente etc)
-case memoriale si colectii muzeale
-Sali de expozitie si galerii de arta
-rezervatii natural cu character muzeal.

Categorii de mobilier, echipamente, obiecte de arta :

Categorii de mobilier professional si de uz general, exponate si obiecte pot fi
clasificate din punct de vedere al elementelor care determina raspunsul
acestora la actiune seismic astfel:
-In functie de forma si dimensiuni:
-mobilier de volume si mase diferite, dezvoltate pe una sau doua
directii: vitrine, dulapuri, biblioteci, rafturi, rastele, mese, birouri, scaune,
fotolii, paturi;
- obiecte tehnice, echipamente, aparate, utilaje si instalatii
pentru protectie, securitate si monitorizare (ex. aparate, calculatoare,
ceasuri, radiouri etc);
- de dimensiuni reduse cu baza plata ( vaze , basoreliefuri) sau
fara baza plata (exponate arheologice);

- statui si sculpture, de mase si volume diferite, dezvoltate pe

una sau 2 directii;
- plane : tablouri, panouri , tapiserii;
- obiecte cu unu sau mai multi suporti: stative, mese, scaune,;
obiecte plate: farfurii;
-dulapuri, vitrine de expunere, rafturi( cu ob descries
anterior) si /sau cu carti valoroase, grele, suluri, manuscrise etc care se pot
dezintegra la cadere sau pot periclita viata si integritatea corpurala a
utilizatorilor.
-In functie de sistemul suport si legaturile cu acesta:
-simplu rezemate (nelegate de sistemul support)
- cu baza fixata de sistemul support
- cu support de tip consola (bara incastrata si/sau pivotanta
intr-un alt element de constructive, soclu, piedestal, vitrina)
- agatate/ pendulare ( candelabra, tablouri) avand sisteme
de suspendare cu unul sau 2 grade de libertate;

Obiectul si sistemul support pot fi:

-asezate pe piedestale/socluri, simplu rezemate sau fixate de planseu;
-fixate de un cadru support( aparate, echipamente)
-nefixate de planseu
-amplasate in: vitrine, dulapuri,rafturi, fixate de planseu si/sau solidarizate
(contravantuite lateral)
-fixate punctual sau continuu de elementele de constructii
- inglobate in elementele de constructii sau terenul adiacent.

Pentru cazurile curente de obiecte, corpuri , sisteme din muzee si expozitii,

pot fi identificate doua tipuri principale de raspuns, din punct de vedere al
dinamicii sub actiunile seismic
-raspunsul seismic de obiect, corp, sistem rigid
(prezentate anterior)
-raspunsul seismic de obiect,corp,sistem, flexibil

Pentru obiectele expuse pe socluri sau in vitrine, care constituie in

acest fel sisteme cu mai multe grade de libertate, se va avea in vedere
proiectarea sistemelor support pe baza unor analize in doua etape:
-

Analiza simplificata, in care prin introducere unui sistem de fixare

se va impiedica/ restrange miscare soclului sau vitrinei, astfel incat
miscare obiectului sa poata fi modelata cu metodele disponibile si
evaluat tipul de raspuns seismic probabil, pentru care se va proiecta
sistemul de control a miscarii obiectului;

Analiza cu metode avansate, in care va fi luat in considerare

modelul cu mai multe grade de libertate, proiectandu-se sistemul de
control al miscarilor fiecarui corp si sistemului support, avand in
vedere interactiunea acestora.
Toate sistemele de ancorare-fixare, vor fi verificate prin calcul,
testare si omologare/ calificare , pentru a raspunde unor cerinte
precizate de specialisti pe baza unor reglementari legale si conditiilo
seismic de calcul stabilite de institute abilitate in domeniu.
Din punct de vedere al efectului raspunsului seismic putem
identifica :
-obiecte cu miscare libera sau limitata in timpul seismului
-obiecte cu miscare impiedicata ( cele fixate in planseu/
pavement etc) in timpul seismului

Pentru obiectele
rigide agatate
raspunsul la miscare
seismic va fi
reprezentat de o
oscilatie spatial sau
plana , ca pendului cu
unul sau doua grade
de libertate.

Raspunsul seismic de obiect/corp/

sistem flexibil:
Sistemele flexibile de tipul unei
bare/ structui (statui, lucrari de
arta moderna) incastrate in
teren, soclu, sau un alt
element de constructive, care
se supun legilor din dinamica
structurilor, prezinta in cazul
solicitarilor seismice un raspuns/ oscilatie caracterizat prin modurile
si formele proprii devibratie, in functie de nivelul solicitarii si
continutul spectral al miscarii. In cazul unor material maleabile se
poate produce deformarea obiectului din cauza solicitarii iar in cazul
materialelor casante se poate produce ruperea.
Cutremurele de tip vrancean se deosebesc de cutremurele de
suprafata in special prin continutul spectral si durata, fapt care
trebuie luat in considerare in evaluarile raspunsului seismic, pentru

evitarea si /sau controlul fenomenelor de amplificare a miscarii

cauzate de rezonanta.
Reglementari si cerinte specific privind sistemele support si
mijloacele de prevenire si limitare a deplasarilor pentru
protectia bunurilor din patrimonial cultural.
Principiile generale ingineresti se vor aplica prin corelatie cu
cerintele din Normele de conservare intocmite de Ministerul Culturii
si alte reglementari din domeniu.
-Sistemele support si mijloacele de prevenire si limitare a
deplasarilor vor respecta urmatoarele cerinte de baza:
o sa nu aduca prejudicii valorii artistice in expunere, sa nu
conduca la miscari greu de modela prin calcul sau
necontrolabile, mai periculoase decat cele de corp liber;
Astfel impiedicarea deplasarii libere prin lunecare poate face ca
unele corpuri zvelte sa aibe tendinte de balans si rasturnare; in
multe cazuri, fixarea soclului implica si fixarea obiectelor
o sa nu deterioreze local obiectul in zona de prindere prin
concentrari de eforturi , efectul adezivilor si librifiantilor,
reactii de contact, sa nu mute solicitarea principal in zone
slabe ale obiectului.
o Sa fie conceputa o solutie de rezerva pentru cazul depasirii
solicitarii seismic de calcul (socluri extinse din material elctroplastice in zona adiacenta, amortizoare de oscilatii si
tampoane, etc
-In cazul in care anumite obiecte de patrimoniu, socluri, vitrine sunt
prevazute cu sisteme support sau mijloace servind in acelasi timp ca
dispositive de alarmare la furt, incendiu, inundatie, la conceperea,
comandare executiei, porcurarea si/sau instalarea acestora, vor fi avute in
vedere:
o Comportarea acestor dispositive la oscilatii seismice, pentru a
nu iesi din functiune si a se incadra in cerintele de baza
mentionate, modul inc are dispozitivele declanseaza alarma
sa fie usor de identificat in cazul pericolelor de baza iar
alarma sa nu poata fi confundata cu eventual declansare in
caz de cutrmur

o Dispozitivele de climatizare , monitorizare si

siguranta(aparate de masurat umiditatea, aparate de
conditionat aerul, camera video, emitator si captor de raze
infrarosii, sisteme laser etc) vor fi amplasate si fixate astfel
incat sa fie prevenit raspunsul seismic nefavorabil si
consecintele unor eventuale cader in zonele de expunere.
Sisteme de protective pentru obiecte de arta (ghidul privind masurile
necesare de aparare impotriva dezastrelor provocate de seisme si alunecari
de teren in vederea satisfaceri cerintelor Legii nr 10/95, pentru cladiri din
domeniul culturii: muzee, expozitii de arta, biblioteci).