Sunteți pe pagina 1din 1

Modernismul este o micare cultural, artistic i ideatic care include artele vizuale, arhitectura,

muzica i literatura progresiv care s-a conturat n circa trei decenii nainte de anii 1910 - 1914, cnd
artitii s-au revoltat mpotriva tradiiilor academice i istorice impuse i considerate standard ale
secolelor anterioare, ncepnd cu cele ale secolului al XIV-lea i culminnd cu rigiditatea i
"osificarea" academismului secolului al 19-lea.
Unii istorici ai artei mpart secolul al XX-lea n perioada modern i cea postmodern, pe cnd alii le
vd ca dou perioade ale aceleiai ere artistice. Prezentul articol prezint mi carea care a nceput la
finele secolului al XIX-lea; pentru arta dup anii 1970, vedei articolul despre postmodernism.

elurile modernismului[modificare | modificare surs]


Modernitii au crezut c prin refuzarea tradiiei ar fi putut descoperi noi i radicale feluri de a crea
"un altfel de art". Arnold Schoenberg a crezut n ignorarea armoniei tonale, tradiionale sistemul
ierarhic de organizare a muzicii care a ghidat acest domeniu pentru mai bine de dou secole i
jumtate ntruct a descoperit un mod nou de a organiza sunetul, bazat pe gruparea notelor n
rnduri de cte dousprezece. Aceast tehnic a rezultat n creerea muzicii seriale a perioadei de
dup primul rzboi mondial. Artitii abstraci, inspirai de micarea impresionist i de lucrrile
lui Paul Czanne i Edvard Munch, au pornit conceptual de la presupunerea c att culoarea ct i
forma - nu reprezentarea lumii naturale - sunt elementele esen iale ale artei vizuale. Astfel, Wassily
Kandinsky, Piet Mondrian i Kazimir Malevich au ncercat s redefineasc arta ca i aranjamentul
culorii pure. Dezvoltarea fotografiei a afectat puternic acest aspect al modernismului, fiindc nu mai
era nevoie de funcia pur descriptiv ale niciuneia din artele vizuale. Aceti arti ti moderni ti au
crezut cu trie c prin refuzarea reprezentrilor reale i materiale, arta va trece de faza materialist
i va intra ntr-una spiritual.