FIZICA CONSTRUCTIILOR 1

Szvinyuk Istvan ,41B

27 iunie 2016

Ecologie
Dicionarul limbii romne spune c ecologia este ramur a biologiei
care studiaz raporturile dintre organisme i mediul n care
triesc
E greu s vorbim despre o abordare ecologic a arhitecturii pornind de la
aceast definiie i de aceea vom merge la originea cuvntului ecologie i
vom ncerca o definiie mai generoas. Cuvntul este compus din dou
cuvinte de origine greac:
oikos cas ,mediu,ambian
logos tiin.

Etimologic ecologia se poate traduce deci prin tiina casei (n sensul de

cas natural) sau tiina mediului. A fi ecologic nseamn a fi n

conformitate cu ecologia, adic cu tiina mediului. Prin analogie, o

abordare ecologic n arhitectur ar nsemna un mod de abordare n
conformitate cu ecologia n sensul realizrii unei relaii pozitive
permanente ntre obiectul de arhitectur i mediu natural. n mod curent
nelesul dat sintagmei mediu natural este acela de mediu mineral i
biologic natural, ceea ce este corect dar incomplet i nesatisfctor pentru
ncercarea noastr de a defini relaia dintre arhitectur i mediu natural.
De aceea n cele ce urmeaz vom folosi sintagma mediu natural n sensul
de mediu mineral, biologic, dar i social uman, cultural i spiritual. Omul ca
individ i omul n societate, spiritul uman i cultura unei societi fac parte
din mediu . Abordarea ecologic n arhitectur nu este un curent sau o
mod generat de teorii filosofice sau evoluii tehnologice ci este cel mai
firesc i mai natural mod de a face arhitectur. De altfel, multe din
definiiile date arhitecturii n decursul timpului sunt foarte aproape de
acest mod de a vedea lucrurile:
Arhitectura nu este o art ci o funcie natural (Leger) ;
O adevrat arhitectur ar trebui s fie proiectarea vieii
nsi(Gropius);
Arhitectura este o contranatur n mijlocul naturii (Clinescu)

Arhitectura organic promovat de Frank Lloyd Wright este de fapt un mod

de abordare ecologic a arhitecturii.
Secolul xx este un secol al
cutrilor, frmntrilor i micrilor mai mult sau mai puin spectaculoase
n modul de a nelege arhitectura. De la un formalism estetic la un
raionalism intolerant i funcionalism rigid, de la asceza geometric la
fantezii formale lipsite de sens, de la extravagane tehnologice la un
minimalism ascetic, totul este posibil n epoca modern. Dar ca
ntotdeauna, adevrul este undeva la mijloc i, ca ntotdeauna se
va impune.
O abordare ecologic ine de adevr i de bun sim .

O astfel de abordare nu neag evoluia fireasc a arhitecturii, nu neag

diversitatea nevoilor funcionale, nu neag curentele i tendinele formale,
nu neag consecinele hipertehnologizrii atta timp ct acestea rspund
unor necesiti vitale i adevrate i intr ntr-o relaie pozitiv cu legile
naturale. Tendinele
ultimelor
decenii,
postmodernismul,
deconstructivismul, modernismul clasic, hitech-cul, etc. n ciuda
aparenelor, nu sunt incompatibile cu o astfel de abordare.

Patologie

Patologia abordeaz dou direcii de cercetare: efectele factorilor care

conduc la degradarea diferitelor materiale de construcii prin procese
fizice, chimice, biologice i combinaii ale acestora, i efectele materialelor
de construcii asupra omului. Ultimele se pot datora att materialelor de
construcii, ct i degradrii acestora. Aceast lucrare discut , n cadrul
primei direcii de cercetare, procesele de degradare a rocilor folosite n
construcii, a lemnului, a metalelor, a sticlei i a materialelor sintetice, iar
n cadrul celei de-a doua direcii de cercetare, efectele azbestului,
plumbului, monoxidului i dioxidului de carbon asupra sntii omului,

precum i cele ale freonilor asupra mediului i, indirect, asupra omului.

Analiza acestor exemple subliniaz importana dezvoltrii cunoaterii n
domeniu.

Puterm aborda subiectul care este tot mai prezent, o apropiere de

medicina.Pentru a urmari un proces de restaurare este imperios sa trecem
si prin aceasta etapa a diagnosticului, patologiei.Putem considera o constructie ca fiind un organism unic,cu
particularitati ,care trebuie cunoscut si tratat ca un caz individual. Solutiile
deci trebuiesc adaptate fiecarui caz in parte, nu putem generaliza si sa
aplicam aceleasi formule in cazuri diferite.
Am sugerat c exist paralele ntre profesia deprofesia de arhitect i
cea de medic. Un medic trebuie s fie foarte atent i ntelept, i s
actioneze cu grij fat de pacient. Medicul meu, de pild, nu trebuie s
uite efectele unei operatii asupra coloanei, pe care am suferit-o acum
treizeci de ani. [] Un medic trebuie s tie cnd este nevoie de ajutorul

unui specialist anume. i acelai lucru este valabil pentru arhitectul pentru
care cldirile istorice sunt, ntradevr, pacientii lui.*
Pentru o diagnosticare corecta avem de parcurs cativa pasi:
ANAMNEZA ,care la randul ei trebuie sa fie cat mai complete, cu metode
cat mai avansate daca e nevoie si o interpretare cat mai corecta a
rezultatelor investigarii
DIAGNOSTICUL, care in mod imperios trebuie sa fie unul precis. Acesta
se verifica pe parcurs. Un diagnostic corect este un lucru complex care
necesita in primul rand cunoastere ,experienta si intuitie.Identificarea bolii
nu neaparat inseamna si a fi pus un diagnostic.Trebuiesc cunoscute atat
simptomele cat si cauzele.
Toate acestea conduc la TRATAMENT .Aceste trei secvente (anamnezadiagnostic-tratament) sunt de natura operationala.
Abordarea unei problem de genul o putem face ca si medicii. Privim prima
data lucrurile in ansamblu si intram tot mai mult in detalii in zonele
problematice,sau pornim din profunzime spre suprafata.

*Donal W. INSALL, CBE, Preparatory Architectural Investigation, an Illustrated

Adress to the Conference, n De JONGE, Krista and Koen Van Balen (edited by):
Preparatory Architectural Investigation in the Restoration of Historical Buildings,
Leuven University Press, 2002, pag. 127

Control solar si lumina naturala

Cererea de energie pentru rcirea cldirilor este in continua crestere de

mai multe decenii. Studiile prevd necesarul creterii energiei de rcire
de patru ori pe parcursul de 30 de ani(Adnot et al, 1999;, 2003.). Potrivit
Ageniei Internaionale a Energiei in constructii de energia folosta pentru
rcire este unul din segamentele care inregistreaza cea mai rapida
crestere

Dar de ce se intampla acest lucru? n plus fa de nclzirea global, care

joac un rol important n previziune exist cteva motive concrete: n
primul rnd, arhitectura de cladiri de birouri sa schimbat: cladiri moderne
de birouri au adesea fatade generoase din sticla pentru un interior
luminos ,ceea ce inseamna ca ele nu pot exista fara climatizarea
corescpunzatoarea . Desi privind doar conditiie climatice a Europei
Centrale,o cladire noua de birouri ar putea exista si fara climatizare. Acest
lucru presupune insa reducerea cererii pentru racire. Pe langa optimizarea
suprafetei de sticla si utilizarea masei termice a cladirii controlul solar
joaca un rol determinant. Printro protecie solar adecvat, chiar cu
suprafee mari de sticl, costurile de rcire sunt reduse considerabil. n
acelai timp se intampla erori mari inceea ce priveste protecie solar :
protecie solar nepotrivita nseamn c respectiva cladirea nu doar ca
cumuleaza cantitatati mari de caldura de la soare , dar ele devin de
asemenea slab luminate i, astfel, ele trebuiesc luminate artificial chair
daca afara este se soare - iluminare, care nu doar ca consuma eneregie in
sine dar porduce in acelasi timp caldura.

Portectia solara insemna in primul rand portejarea interiorului cladririi in

ceea ce priveste supraincalzirea mai ales in sezonanele
calde.Materialul/Tehnologia folosita pentru aceasta protectie solara
reflecta sau absoarbe radiatia termica inante ca aceasta sa ajunga in
interiorul cladirii.Astfel sunt protejate si suprafetele foarte mari de sticla si
se pastreaza o temperatura normala la suprafata anvelopantei.
Pentru a ndeplini aceast funcie, este nevoie de un sistem de protecie
solar n afara stratuluide izolare din sticla. Sistemelor aflate dupa stratul
de sticla(ferestre) au doar o protecie solar sczut . Cota de radiatie
termica pe care o absorb ramane in spatiul interior si de asemenea
radiaiile reflectate de suprafeele de sticl sunt parial aruncat napoi din
nou.

BIBLIOGRAFIE

http://en.unesco.org/silkroad/file/roger-iv-degradation-de-la-facade-dunedemeure-venitienne-facade-renaissancejpg.
www.archiexpo.com
www.academia.edu
www.caseecologice-info.ro
https://www.uauim.ro/departamente/st/discipline/PTA2/2015-2016/Doc%20%20parasol%20vert.pdf
https://www.uauim.ro/departamente/st/discipline/PTA2/DocumentatiePT2.pdf
http://news.nationalgeographic.com/news/2012/07/pictures/120726-greentech-city-building-solutions-urban-heat-island/