Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An universitar 2013-2014, Anul III

PROIECT DE ARHITECTURA: LOCUINTA UNIFAMILIALA MINIMALA PASIVA/BIOCLIMATICA

PROIECTUL 3 - Semestrul 5 Lansarea temei de proiectare Predarea documentarii Predarea proiectului Susinerea public la panou Numar de credite Joi, 19 decembrie 2013, ora 12.00, Sala Studio. Luni, 6 ianuarie 2014, la atelier. Joi, 16 ianuarie 2014, la atelier, intre orele 10.00-12.00. Joi, 16 ianuarie 2014, la atelier, incepand cu ora 13.00. 3 credite

I. OBIECTUL PROIECTULUI: Preocuparile pentru arhitectura pasiva/bioclimatica/ecologica acum la inceput de secol XXI sunt deja semnificative, in special privind locuirea si conditionarile sale contemporane. Tema invita studentul sa proiecteze o locuinta unifamiliala minimala pasiva/bioclimatica, cu consum redus de energie (ecoenergetica) si o arhitectura ecologica. O astfel de constructie are un consum de energie cu 80-90% mai mic decat casa traditionala,standard, cu un consumul anual pentru incalzire, potrivit standardelor casei pasive, care nu trebuie sa depaseasca valoarea de 15kWh/mp an, si cu un consum total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta (respectiv incalzire, apa calda, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si aparate casnice), care nu trebuie sa depaseasca 120 kWh/mp an. Casa pasiva/bioclimatica/ecologica este, prin proiectarea judicioasa, o constructie practic autonoma energetic, folosind aportul solar, aporturile metabolice (oameni, maini), in tandem cu o buna izolatie. In contextul proiectarii passive/bioclimatice, ecologia, traditia si modernitatea sunt componente cheie ale investiiei. Ecologia indeamna la proiectare tinand cont de principiile arhitecturii pasive/bioclimatice si in spiritul dezvoltarii durabile, cu respect pentru cadrul natural si resursele locale si regasirea acestor principii n caracteristicile constructive, inclusiv cu folosirea unor sisteme constructive care s foloseasc energia regene rabil (panouri solare, energie eolian, materiale de construcie ecologice. Traditia indeamna la cunoasterea i prezervarea traditiilor arhitecturii locale, la folosirea i interpretarea tehnicilor tradiionale. Modernitatea indeamna la identificarea/traducerea sentimentului locului si rescrierea traditiei in limbaj de arhitectura contemporan. II. TEMA DE PROIECTARE: Amplasamentul propus pentru studiu este o portiune din amplasamentul general propus pentru proiectul de urbanism, are o suprafata de 9222 mp si se afla intre Lacul Plumbuita si Strada Gherghitei. Este parte din amplasamentul studiat la proiectul de specialitate de urbanism in anul 3, astfel incat activitatea la atelierele de proiectare de arhitectura sa se lege cu activitatea de la disciplina de urbanism. Zona nu este aleasa intamplator: este plina de verdeata, este in usoara panta orientata spre lac, este orientata preponderent S-V, V, N-V, are o perspectiva de mare interes catre peninsula pe care este amplasata Manastirea Plubuita si pe malul opus este Palatul Ghica. La vizita in sit se constata ca terenul nu e in intregime liber, fiind ocupat cu depozitare si ateliere de reparatii si imprejmuit la o inaltime de cca. 2m, neputand fi accesat in interior. Terenul poate fi observat dinspre lac ori chiar de pe Str Fabrica de Gheata, mergand catre amplasament. Evident, terenul are un ridicat potential pentru rezidential si prin acest exercitiu integrat de proiectare de arhitectura si urbanism se cristalizeaza oportunitatea de a propune modificarea functiunii urbane prin: incompatibilitatea dintre functiunea urbana de depozitare si servicii ce tin de mica industrie existenta acum pe terenul in discutie si statutul de zona protejata pe care il detine acesta fiind in raza de protectie de 100 m a Manastirii Plumbuita si avand perspectiva catre Palatul Ghica, faptul ca zona de protectie a malului de lac nu este accesibila publicului pe o distanta de 50 m de la mal, precum si realitatea incorecta ca niste depozite si ateliere sa beneficieze de perspectiva minunata spre lac. In planurile atasate sunt limitele in care se va inscrie tema de proiect specialitate urbanism pentru anul 3. Zona propusa pentru lotizare pentru construirea locuintelor individuale bioclimatice/pasive la a treia tema la proiectare de arhitectura la anul 3 este la limita de Nord a amplasamentului. Studentul este invitat sa elimine virtual constructiile improprii existente in sit (depozitele, magaziile, atelierele etc.), sa-si reconstituie curbele de nivel pornind de la cele care apar pe planuri in zonele neconstruite, sa propuna o lotizare ideala si sa elaboreze proiectul tip pentru o locuinta individuala pasiva/bioclimatica, de amplasat pe o parcela tip cu urmatoarele conditionari: suprafata de 600 mp, front la strad de minim 10 ml, o retragere obligatorie de 5 m de la limitele parcelelor la strada pana la cota edificabila in interiorul parcelei. Locuinta tip pasiva/bioclimatica va avea o suprafata construita desfasurata la sol de maxim 100 mp, ceea ce conduce la un P.O.Tmax.=17%. Regimul de inaltime este fie P fie P+M, in limitele aceleiasi suprafete de maxim 100 mp desfasurati construiti. Limita needificabila de la malul lacului pana la trotuarul de garda al fatadelor dinspre gradini ale locuintelor este de 50 m. Gradinile parcelelor pot fi prevazute in limita needificabila de 50 m care urmeaza profilul lacului. Distanta de la malul lacului pana la drumul de halaj este de 3 m, latimea drumului de halaj este de 3 m. Drumurile de acces vor avea un trotuar lat de 1,5 m, o zona de plantare de 1,2 m, si cu o latime carosabila de 7 m (cu cate o banda pe sens, de 3,5 m). Parcarea autoturismelor riveranilor se va face exclusiv in interiorul parcelelor.

Studentul propune o idee de parcelare in amplasamentul propus, amplasamentul avand suprafata de 9222 mp, cu loturi de 600 mp, extragand din conceptul urbanistic un lot semnificativ, pe care propune amplasarea locuintei. Locuinta propusa va fi una minimala, asigurand insa confortul unei familii de 4 persoane (2 adulti si 2 copii minori) in conditii de utilizare eficienta a spatiului si, bineinteles, in conditiile respectarii principiilor generale de proiectare pasiva/bioclimatica, cuprinzand o zona de zi (cu: living cu zona de lucru/studiu si loc de luat masa, buctrie, o baie minimala pentru zona de zi (cu dus, wc, lavoar), circulatii, spatii de depozitare) si o zon de noapte (cu: un dormitor matrimonial cu dressing i baie proprie (cu dus, bideu, wc si lavoar), dou dormitoare pentru copii cu baie comuna aferenta, circulatii, spatii de depozitare). Locuinta poate fi realizata atat suprateran cat si partial ingropata in teren, fie in regim parter fie in regim parter si mansarda, functie de principiile de proiectare alese dar nu trebuie sa depaseasca 100 mp desfasurati construiti. In mod intentionat nu se propun studentilor acum suprafetele minimale ale functiunilor, urmand ca acestia sa le descopere in documentarea realizata si sub indrumarea de atelier impreuna cu echipa de profesori, accentuindu-se caracterul interactiv al acestei teme. Locuinta trebuie sa fie armonios integrata in situl natural care trebuie minimal prelucrat din punct de vedere peisagistic. Ca o particularitate special se recomand tratarea plastic deosebit a tuturor faadelor conferindu-le acestora separat i volumului n ansamblul o importan deosebit. Se recomand ca structura de rezisten a constructiei sa fie una de lemn, cu fundatii si placa de baza de b.a.., cu inchideri perimetrale interioare, pereti despartitori interiori, intrados invelitoare din osb si/sau, dupa caz, gips-carton. Se incurajeaza utilizarea materialelor de constructie locale si o arhitectur autosustenabil cu materiale ecologice . Locuinta va fi racordata la relelele urbane de apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale. Alimentarea cu apa se poate face alternativ si prin foraj de mare adncime, cu stocarea apei ntr-un rezervor special, folosind si aportul apei in ce priveste echilibrul termic. Evacuarea apelor se va face n sistem separativ, menajer i pluvial. Apele pluviale se vor deversa n zona verde. Proiectarea se va face in conditiile reducerii la maxim a pierderilor de caldura si maximizarii castigurilor de energie termica, sprijinindu-se pe cele 4 principii ale standardului de casa pasiva (izolare termica optima, ventilare eficienta, reducerea pierderilor de caldura si eliminarea puntilor termice). In acest sens se va tine seama de: orientare optima functie de punctele cardinale asigurand in acelasi timp primirea celei mai mari cantitati de lumina in lunile de iarna, inchidere totala spre nord rezultand astfel o fatada cu inaltimea cea mai mica, unghi minim corect al invelitorii sarpantei, forma simpla si compacta de plan, streasina si dimensionare studiata a vitrajelor la S, E si V pentru performanta maxima privind protectia solara vara si aportul pasiv iarna folosind unghiul soarelui de vara si unghiul soarelui de iarna in avantajul constructiei, bariere de vegetatie (copaci din specii de foioase pentru umbrire si vant de primavara pana toamna mai ales la S dar si la E si V si bariere de copaci din specii de rasinoase cu frunze perene pentru bariera impotriva vantului dominant, in special inspre N), utilizarea eficienta si cu preponderenta a materialelor si resurselor locale, ventilare interioara eficienta si gratuita prin efectul de horn cu "turnuri de vant", raport judicios plin-gol, eventuala dispunere spre sud de pereti trombe cu rol de colector si distribuitor de caldura, creand bucle convective naturale, colector de caldura in zona mansardei pentru incalzirea pasiva a apei, producere alternativa de energie electrica utilizand forta vantului cu utilizarea de turbine eoliene, izolatie termica si fonica bazata pe lianti minerali care lasa casa sa respire, impermeabila la apa si permeabila la vapori, ventilatie eficienta a aerului din interior prin sisteme naturale sau aparate de ventilatie cu recuperarea caldurii, ferestre si usi cu eficienta mare din punct de vedere energetic si coeficient mare de absorbtie a radiatiei solare, echiparea casei cu aparatura care foloseste energie din surse regenerabile (SRE) panouri solare, pompe de caldura geotermala, biocombustibili, hidroenergie, energie eoliana. III. FASURAREA PROIECTULUI:

DOCUMENTAREA In prima faza de studiu n mod obligatoriu se va desfura o etap de documentare care va consta n consultarea revistelor i carilor de arhitectur de calitate. Documentarea are o valoare de maxim 1 punct. Se vor ntocmi minim 5 exemple similare temei de proiectare, in formatul dat, continand date privind autorii, anul construciei, ara, contextul arhitectural cat si observatii personale privind motivaia alegerii exemplului de ctre student, funciunea, forma, structura, limbajul de arhitectur, texturile, tipurile de amenajri de sit, suprafee, cu minim 3 din cele 5 exemple privind exemple de arhitectur legate de tema n curs i construite n ultimii 5 ani. CONTINUTUL PROIECTULUI a) Plan de situaie cu amplasarea constructiei si amenajrile exterioare propuse, cu vecinatatile si relationarea cu acestea, inclusiv cu atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu vecinatatile; planul trebuie sa contina toate informatiile legate de cotele generale de gabarit ale constructiei, cotele privind relatia constructiei cu limitele terenului, punctele cardinale, P.O.T., C.U.T., suprafata construita la sol, suprafata desfasurata construita, inaltimea maxima la coama, accese auto in sit, accese pietonale in sit si constructie, etc.), intr-o prezentare/tehnica la alegerea studentului, scara 1:100; b) Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor, cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor incperilor, cotate general si mobilate, scara 1:50, c) Doua sectiuni caracteristice, transversala + longitudinala, cotate, cu indicarea cotelor de nivel, prin zone reprezentative pentru constructie in ansamblul acesteia, scara 1:50, d) Toate fatadele, cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor, scara scara 1:50,

e) Minim 4 perspective ale ansamblului de la nivelul ochiului, corespunzatoare celor generic spus 4 colturi ale volumului casei, fiecare perspectiva prezentand cate doua fatade, intr-o prezentare/tehnica la alegerea studentului, dar vor fi apreciate in mod deosebit perspectivele facute de mana si prezentate in original, f) Macheta final a locuintei, scara 1:100. g) Eseu de cca. 2 pagini A4, care sa sustina proiectul cu elemente de motivare a solutiei alese, cu schite de concept, de integrarea in sit si specificul local. h) Corecturile semnate de ndrumator (n map), i) Un CD cuprinznd coninutul proiectului n format PDF (imagini ca pentru print). Nu se accept predarea proiectului fr cd-ul continnd proiectul, verificat de ctre ndrumatori la momentul predrii iar predarea de cd-uri goale constituie fraud i atrage nota 1(unu) pentru intreg proiectul. Proiectul va fi predat pe hrtie alba, simpla, de desen (nu calc, nu carton, nu carton colorat), format A2 (420 x 594 cm), (c u meniunea c se accepta formate mai mari dect A2 numai dac prin cerinele de tem planurile depsesc suprafaa unui A2 i n umai pentru planurile care nu intra n formatul standard A2), paginate orizontal, cu chenar, intr-o mapa de carton, fr a fi rulate, desenate ntr-o tehnic la alegere. Proiectele care nu respecta formatul, paginarea, care sunt predate dup data i ora stabil ite, care nu au toate elementele cerute prin prezenta tem nu se iau in consideraie. Predarea i evaluarea proiectului este conditionat de ndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultii de Arhitectur a Universitii SPIRU HARET privind obligativitatea unui numr de 50% corecturi, cu parcurgerea la atelier a ntregului proiect nainte de predare i nu doar discutarea planurilor. Notarea proiectelor se va face n urma susinerii publice la panou n faa unei comisii a fiecrui proiect n parte dectre autori n funcie de calitatea proiectului n ansamblul sau i comparativ cu celelalte proiecte. IV. SCOPUL DIDACTIC: 1.Acomodarea studentului cu : relaiile spaiu-dimensiuni, gabarite raportate la funciuni, conveniile de reprezentare (plan, vedere, seciune), tehnici i reguli de redactare (tip de randare, grosimi de linii, cotare), disciplina proiectrii (concept cu mna liber pe foi, lucrul pe foi, corecturi, termene), 2.Stimularea creativitii studentului pe diferite scheme de compoziie, cu inusirea relaiilor fireti i corecte ntre funciuni pentru o bun funcionare a unitilor funcionale n cadrul programului si in conditiile proiectarii pasive/bioclimatice/ecologice, 3.Stimularea creativitii studentului pe noi paliere de dificultate i aplicarea cunotintelor acumulate la proiectele anterioare i la cursuri (teoria arhitecturii, materiale de construcii i finisaje, geometrie descriptiv/reprezentri, cu sau fr a implica nc elemente tehnice sau structurale de nivel superior) 4.Cristalizarea legturilor ntre partiu/concept/tehnic/gabarite spaiale i creterea capacitii de sintez a studentului pr in abordarea unui program experimentat dar acum la un nivel complex d.p.d.v. teoretic si practic, 5.Stimularea inventivitii studenilor n sensul propunerii unor elemente originale de plastic arhitectural si stimularea gndirii arhitecturii dincolo de rezolvarea corect a funciunilor i utilitiilor, cu atenie asupra poeticii spaiilor, ex presiilor formale, concept, relaia interior-exterior, arhitectura-om-mediu, 6.Deprinderea gndirii n paralel a conformarii spaiilor i a soluiilor tehnice alese pentru cristalizarea spaiilor respec tive, cu intelegerea punctelor tari, slabe, a oportunitilor i pericolelor folosirii/alegerii unora sau altora dintre tipurile uzuale de structuri de rezisten, cu rezolvarea problemei gsirii acelei structuri care n sine este generatoare de expresie arhitectural pentru tema n curs, 7.Feedbackul legat de acomodarea studentului cu diverse programe implicnd elemente tehnice i funcionale specifice i deprinderea modului de gndire a diverselor logici funcionale necesitnd deschideri diferite, seciuni specifice diferite, g eometrii diferite, ntr-o manier unitar, logic i cu un limbaj arhitectural adecvat pentru o arhitectur reprezentativ i de avangard.
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA: 1. Josef Ransley& Hadyn Ingram, Developing Hospitality Properties and Facilities 2. G.M.Cantacuzino, Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, 1977. 3. Manualul arhitectului, Neufert, Ernst. 4. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006,Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005.Curtis, William, J., 5. R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982. 6. The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.Conceptia bioclimatica. ISBN 2914717210. 7. Racoare fara climatizare Ghidul alternativelor ecologice la editura Broch. ISBN 2914717091, 8. Putul canadian. Ghidul practic pentru punerea n opera a unui put canadian la editura Eyrolles. ISBN 978-2-212-12141-4, 9. Puturi canadiene/provensale. Ghid de informare publicat de CETIAT, 02/2008 (citeste online), 10. Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992. 11. Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare, 12. Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review, etc. 1990-2009, Arhitectura, Igloo, Arhitext, Architecture dAujourdhui, Cree, Techniques darchitecture, A+U.

Coordonator Proiectare an III Conf. Dr. Arh. Teofil MIHAILESCU