Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An univ.

2010-2011, Anul II
P!I"#$U% nr. &
S#!A%A PUB%I#A #U ' #%AS"
(u)ar de credite*+ credite
#iclul , I -pri)ar./se)estrul +
Peri0ada ela10rarii pr0iectului, 0&.0+.2011 / 22.0&.2011.
1. 3A$" 4"("A%"
Scolile sunt amplasate in vecinatatea zonelor rezidentiale pe care le deservesc, capacitatea
acestora si tipologiile se stabilesc in functie de numarul populatiei de varsta scolara, dupa criterii
statistice si de prognoza demografica. Scolile de grad superior servesc de obicei , zone populate mari,
avand o accentuata functiune sociala polarizatoare , la nivel urban sau chiar regional. Pentru scolile
primare si gimnaziale, este indicat si de dorit ca drumul elevilor intre casa si scoala sa nu fie intersectat
de artere carosabile principale cu trafic intens. Pentru calculul suprafetei de teren necesar unei scoli
primare sau gimnaziale, norma orientativa este de 16,00 mp / elev.
1.1. S#!PU% 3I3A#$I#
intelegerea logicii functionale in cadrul unui program de o complexitate medie
dezvoltarea capacitatii de raportare corecta a spatiului la necesitatile individului in cadrul relatiei
individ dotari spatiu
dezvoltarea capacitatii de raportare corecta a spatiului la necesitatile colectivului in cadrul
relatiei colectiv spatiu
intelegerea relatiilor exteriorexterior, interiorexterior, interiorinterior ca generator si mi!loc de
control al atmosferei spatiilor exterioare si interioare
dezvoltarea capacitatii de a proiecta o imagine de marca
intelegerea relatiei spatiu forma structura
tema urmareste in fapt o punere in practica a cunostintelor dobandite la cursurile de specialitate
legate de program, relatii functionale, ergonomie, tipologie, topologie, morfologie, structura
"valuea5a,
"apacitatea de intelegere a problematicii, capacitatea de sinteza,
capacitatea de luare a deciziilor, capacitatea de creatie in cadrul parametrilor impusi de o situatie
concreta, capacitatea de a raspunde la cerinte in timp util,
abilitatile de relationare a spatiului si formei la problemele tehnice.
1.2. !BI"#$U% S$U3IU%UI
#n cadrul orelor de atelier se cere proiectarea unei $ S"%&# P'(&#") "' * "&+S) , pentru
elevii din cursul primar si gimnazial, clasele #-###.
Proiectele nr. . Scoala 1
1.6. #AA#$"IS$I#I A%" FA7I%I"I 3" P!4A7"
#n practica mondiala sunt intalnite diverse tipuri de cladiri scolare ca urmare a unor preocupari si
necesitati moderne de predare, convietuire, educare si higiena, ceea ce presupune din partea arhitectului
responsabilitate si inventivitate in rezolvarea spatiilor.
Pentru scolile cu pana la * sali de clasa, regimul de inaltime recomandat este de P/1)
0erenul de amplasament este organizat in patru zone principale , si anume1
2ona ocupata de constructii 34 5.6, max 7068
2ona curtii de recreatie, de regula asfaltata
2ona terenurilor si instalatiilor sportive in aer liber
2ona verde, inclusiv gradina de flori34101.68
1.+. #!7P!("($" A%" !4A(I8AII FU(#$I!(A%" SI SPA$IA%",
spatii aferente procesului de invatamant 3 clase, cabinete didactice, ateliere, laboratoare
specializate, sali de sport, etc. 8
spatii specializate ale procesului de invatamant, cu folosinta comuna 3 camere anexe ale
laboratoarelor, biblioteca, depozite de materiale didactice, etc. 8
spatii de folosinta comuna 3grupuri sanitare, spatii de recreatie, etc. 8
spatii administrative 3 cabinet director, cancelarie, secretariat, contabilitate, etc. 8
spatii tehnice 3 centrala termica sau punct termic, depozite, ateliere de intretinere, etc. 8
a. #lasa unitatea de baza a scolii
9umarul elevilor intro clasa difera in functie de necesitatile invatamantului dar si din motive
psihologice si pedagogice: numarul maxim de elevi admisi intro clasa este de 70, numarul optim fiind de
22.
Suprafata ce revine unui elev in clasa , variaza intre 1,*0 5,00 mp 3 in sistemul traditional de
mobilare cu banci de doua persoane8 , intre 5,00 7,00 mp 3 in sistemul de mobilare cu banci
individuale 8 si intre 7,00 ;,00 mp 3 pentru spatiile mobilate neconventional 8, in functie de varsta
elevilor, iar volumul de aer necesar fiecarui elev este de cca. .,00 mc.
#naltimea libera a salilor de clasa va fi de minim 7,00 m.
&umina naturala trebuie sa vina din stanga, iar clasele sa fie orientate catre Sud, Sud)st sau )st.
#n practica curenta se utilizeaza in principal doua tipuri de forme de clasa, putand insa exista si
alte forme derivate sau apropiate de acestea1
forma dreptunghiulara, este cea in care dispunerea bancilor se face pe trei randuri si iluminarea pe o
singura latura respectiv cea lunga.
forma patrata,este cea in care bancile sunt dispuse pe patru randuri sau liber, in evantai fata de catedra,
avand obligatoriu iluminare pe doua laturi. +ceasta se poate realiza pe doua laturi adiacente, respectiv pe
o latura intreaga si 1/7 din cea alaturata, sau pe doua laturi opuse. #n acest al doilea caz, lumina principala
vine din stanga iar pe latura opusa se rezolva o zona suplimentara de captare a luminii la partea
superioara a clasei. #n cazul iluminarii bilaterale, adancimea clasei poate fi de maximum <,00 m, iar
inaltimea libera minima de 7,00 m. Se mai utilizeaza, in cazuri speciale, si iluminarea pe o singura latura
Proiectele nr. . Scoala 2
impreuna cu o lumina zenitala sau la ;.= pe aceeasi parte . #luminarea naturala prin luminatoare este
posibila doar la ultimul eta! sau la constructiile numai pe parter si numai dinspre 9ord.
Pentru realizarea conditiilor de iluminare naturala a salilor de clasa si a laboratoarelor raportul
dintre aria ferestrelor incaperilor si aria pardoselii acestora trebuie sa fie 1/7.
'sile salilor de curs au latimea minima de 1,00m si se deschid spre coridor.
1. %a10rat0arele sc0lare
+cestea sunt clase specializate 3fizica, chimie,biologie, stiintele naturii, informatica, limbi straine
etc8, care contin instalatii si dotarile necesare experientelor si experimentelor didactice din cadrul orelor
de specialitate si au anexate incaperi pentru preparari. &aboratoarele scolare se dimensioneaza la 5,.0
mp/loc si se organizeaza in general pe forma dreptunghiulara si se orienteaza spre -est, 9ord-est sau
9ord, cu exceptia laboratorului de biologie care poate fi orientat asemenea claselor. >in punct de vedere
al organizarii spatiale a cladirii, ele pot fi realizate suprapus sau adiacente pe acelasi nivel.
&aboratoarele scolare si cabinetele de specialitate dispun de camere anexe.Suprafata unei anexe
este de minim 1015 mp.

c. #irculatiile si l0curile de recreatie
Se disting , in principal doua tipologii spatiale1
siste)ul cu si)plu tract, in care salile de invatamant sunt dispuse pe o singura latura a
coridorului. +cest sistem are avanta!ul unei bune luminari si ventilatii a coridorului si eventual a
spatiului de recreatie, dar este dezavanta!os din cauza circulatiilor foarte lungi, marind astfel
perimetrul exterior al cladirii. +cest sistem este folosit in special la cursul primar. #n cazul
circulatiilor la scoli cu simplu tract coridorul are latimea de minim 1,*0 m.
-siste)ul cu du1lu tract, in care salile de invatamant sunt dispuse pe ambele laturi ale
coridorului. +cest sistem are avanta!ul unor circulatii minimale si un bun raport intre suprafata
utila a cladirii si suprafata construita, iar perimetrul exterior este mult micsorat fata de sistemul
cu simplu tract. +re de!avanta!ul unei dispuneri mai rigide a functiunilor si a legaturilor dintre
functiuni, fiind folosit mai mult pentru ciclul secundar. #n cazul circulatiilor la scoli cu dublu
tract va avea latimea minima de 5,;0 m.
#n ambele situatii este necesara rezolvarea deschiderii usilor de clasa in asa fel incat sa nu fie
micsorata latimea coridoarelor.
>in considerente de siguranta in caz de incendiu, este obligatorie asigurarea a cel putin doua cai
de evacuare, rampele scarilor trebuie sa aiba minim 1, 5. m latime 3latime de circulatie8, inaltimea
contratreptei de 16,. cm, iar distanta dintre accesul la casa scarii si cea mai departata usa de clasa nu
trebuie sa depaseasca 5. m.
d. Spatiile destinate recreatiei pot fi realizate, in functie de solutia adoptata, comasat pe parter,
in directa legatura cu un spatiu acoperit dar deschis sau repartizate pe nivele, asiguranduse buna
ventilare si iluminare naturala. )le pot fi realizate ca spatii distincte sau prin largirea locala a spatiilor de
circulatie si se dimensioneaza la aproximativ 0,70 0,.0 mp/elev.
Proiectele nr. . Scoala 3
e. Sala de sp0rt este destinata desfasurarii orelor de educatie fizica din programa scolara, dar
poate fi utilizata si pentru desfasurarea unor spectacole, serbari sau festivitati. Sala de sport poate sa fi in
directa legatura cu un spatiu central de la parter, fiind in acest caz inglobata in volumetria generala a
cladirii scolii, realizanduse , printrun sistem de compartimentari flexibile, un spatiu polivalent
Sala este prevazuta cu anexe functionale 3 vestiare separate pentru fete si baieti, spatii de
depozitare material sportiv, etc8 a caror marime sau complexitate se dimensioneaza in functie de
destinatia si solutia de rezolvare a salii.
9. Spatii cu destinatie :enerala,
biblioteca cu depozit de carte si sala de lectura.
cabinet medical
grupuri sanitare pe sexe pentru elevi, amplasate in zone diferite.
:. Spatii pentru ad)inistratie,
cancelaria profesorilor
cabinet director
secretariat / arhiva
grupuri sanitare / zona vestiar pentru 15 profesori
depozit material didactic
h. Spatii tehnice de intretinere ,
spatii tehnice necesare pentru asigurarea utilitatilor cladirii 3centrala termica, hidrofor, tablou
electric general, generator electric, etc. 8
atelier de intretinere cu mic vestiar pentru personalul tehnic.
depozit de mobilier
:. Spatii e;teri0are
#n afara cladirii 3 cladirilor 8 scolii , terenul cuprinde1
spatii de recreatie in aer liber
spatii verziplantatii
terenuri pentru !ocuri si activitati sportive 3teren de volei <x1.m, pista de alergari si sarituri 60x7
m8
alei de acces pentru elevi si profesori
alee carosabila pentru acces la utilitati si parcare pentru *10 autoturisme.
2. "%"7"($" 3" $"7A
2.1. "%"7"($" 3" I(#A3A" I( 8!(A SI P"8"($A"A SI$U%UI
2.1.1 Pre5entarea cadrului :eneral
Proiectele nr. . Scoala 4
0erenul propus ca amplasament face parte dintrun nou ansamblu rezidential cu acces dintro
strada secundara si situat langa parc.
2.1.2. Particularitati ale terenului si ele)ente de re:ula)ent
0erenul pentru amplasarea scolii are forma dreptunghiulara 3100m x 6.m 8. ?egim de inaltime
maxim@ P/1),
?etragerile minimale fata de limitele de proprietate vor fi urmatoarele1
fata de limita catre strada 3)st8 10m in cazul amplasarii unor Sali de curs sau .m in cazul
amplasarii altor functiuni.
fata de limita catre parc 3Sud8 10m sau .m in cazul amplasarii altor functiuni.
fata de limitele 39ord si -est8 minimum . metri.
2.2. PA$I #!7P!("($" SI 3ISP!8I$II FU(#$I!(A%"
2.1.1 "nu)erarea spatiil0r ce tre1uie sa intre in c0)p0nenta 01iectului,
a. spatii destinate invata)antului
* clase a cate 5.70 elevi, cca. ;.0 mp
Aorma clasei si solutia de luminare naturala va fi lasata la libera alegere a studentului. -a fi
propusa o mobilare diferita pentru clasele cursului primar, respectiv gimnazial. "lasele pentru
cursul primar, pot fi proiectate in legatura directa cu spatii de curs in aer liber.
1 laborator de fizica chimie, S
laborator
@ cca. 60mp
1 laborator de biologie, S
laborator
@ cca. 60mp
5 anexe pentru pregatire experiente in directa legatura cu laboratoarele, cca 10 mp fiecare
(iblioteca formata din1 Sala de lectura cu facilitati media, cca 70 mp. depozit de carte,cca 50 mp
1. spatii destinate utili5arii :enerale
holuri, circulatii
(oxe, dulapuri pe coridor sau in sala de clasa, pentru fiecare elev se prevedea o boxa dulap
cu aria utila 0,16 mp.
Brupuri sanitare pentru elevi, separate pe sexe si amplasate la distanta intre ele1
o baieti 1 1 Cc la ;0 baieti, 1 pisoar la 50 baieti, 1 lavoar la ;0 baieti,
o fete , 1 Cc la 1. fete, 1 lavoar la .0 fete
cabinet medical scolar 3 punct sanitar8, cca. 50mp
c. spatii pentru pr09es0ri si ad)inistratia sc0lii
cabinet director cu secretariat, cca. 70 mp
cancelarie cadre didactice, cca 70 mp
grup sanitar si vestiare pentru personalul didactic, cca.15mp1 barbati/1Cc/pisoar, femei/1Cc/1
lavoar.
depozit material didactic, cca 50 mp
contabilitate, cca. 5.mp.
d. spatii pentru recreatie
spatiu 3acoperit8 deschis, cca. D. 100mp

Proiectele nr. . Scoala 5
e. sala de sp0rt
dimensionata pentru teren de volei la care se aduga spatiu de garda, dimensiuri interioare sala de
sport 17,00 x 51,00 m, inaltimea libera D,00 m8
vestiar 70 elevi separate pe sexe, compus din doua incaperi 1. fete, 1. baieti.
depozit material sportiv, cca. ;. mp
cabinet profesor 3cu grup sanitar cu dus8, cca. 5. mp
Sala de sport va fi in mod obligatoriu asezata cu o latura adiacenta circulatiilor scolii in ideea
comunicarii spatiale. #n aceasta ipoteza sala de sport poate fi folosita in momentul serbarilor sau
a spectacolelor. Prin polivalenta acestui spatiu rezultat trebuie creeata interfata integrarii
activitatii scolii in comunitatea sociala a zonei, putand fi utilizat de catre familiile elevilor sau de
locuitorii din vecinatate, pentru activitati sociale de interes general.
9. spatii pentru intretinerea cladirii sc0lii si dep05itare
spatiile tehnice, atelierul de intretinere si depozitul de mobiler vor fi amplasate in demisol dar ele
nu fac obiectul proiectului.
2.2.2.%i)itele -de9inirea )ari)ii 01iectului..
Aria utila )a;i)a * cca. 1<00 )p
2.6."%"7"($" $"H(I#"
>in punct de vedere constructiv se pot distinge urmatoarele1
se vor utiliza structuri care sa permita realizarea de spatii cu functiuni multiple si diverse1
structura din beton armat.
este indicata conceperea de spatii flexibile pornind de la unitatea functionala reprezentata de
sala de clasa , care prin asamblare formeaza o constructie unitara, sau pavilionara, dupa caz.
cladirea va fi conformata pe P=1
"
sau P si va fi construita pe cadre de beton armat si plansee din
beton armat turnate monolit. >eschiderile si traveilor sunt la alegerea studentului in functie de
organizarea spatialfunctionala abordata.
peretii exteriori vor fi din caramida eficienta de 70 cm grosime cu termosistem de . cm, iar
peretii interiori portanti vor fi din acelasi material, cu grosimea de 5. cm.
?etele si instalatii. Scoala, situata in zona rezidentiala, va fi racordata la utilitatile existente.
o grupurile sanitare vor fi ventilate natural.
6. 3"SFASUA"A P!I"#$U%UI
6.1 30cu)entare,
Aaza foarte importanta in care studentul va vizita astfel de constructii apartinand acestui program
de arhitectura, va observa si va nota acele detalii de ordin morfologic si functional utile proiectului. -a
colecta un numar de proiecte din carti, reviste sau alte surse, va culege informatii si de la proiectanti.
Proiectele nr. . Scoala 6
>ocumentarea va fi concretizata in final prin realizarea unor fise pentru minimum .
proiecte/exemple. Aiecare fisa trebuie sa cuprinda planurile, fatadele, sectiunile si perspectivele
semnificative ale exemplelor alese, desenate cu mana 3nu fotocopii8, fiecare exemplu fiind insotit de date
privind autorii, anul constructiei, tara, contextul arhitectural al vremii si motivatia alegerii exemplului de
catre student. Einim 5 din . exemple trebuie sa priveasca exemple de arhitectura construite in ultimii .
ani. >ocumentarea sa fie atasata predarii finale, in mod obligatoriu, pentru a putea intelege felul in care
exemplele studiate au avut impact in cadrul proiectelor.
)valuarea documentatiei se va face in a 7a sedinta de atelier si va fi consemnata ca atare1
plansele prezentate vor fi numerotate si semnate.
6.2. #A%"(3AU% "$AP"%! 3" P!I"#$A"
Prezentarea proiectului1 0..0;. 5011, ora 10.00 pentru grupele de dimineata si ora 1..00 pentru
grupele de dupa amiaza.
>ocumentarea, se va preda conform punctului 7.1, in a 7 sedinta de atelier
Fa5a I, predare 0..0.. 5011, la atelierul fiecarei grupe, pentru grupele de dimineata intre orele
<.00 11.00, pentru grupele de dupa amiaza intre orele 1..001D.00.
Fa5a II, predare 56.0..5011, la atelierul fiecarei grupe, pentru grupele de dimineata intre orele
<.00 11.00, pentru grupele de dupa amiaza intre orele 1..001D.00.
In sedinta ur)at0are dupa predarea 9iecarei 9a5e se va tine >udecata )are a pr0iectel0r.
6.6. "3A#$A"A P!I"#$U%UI
Fa5a I
Studentii vor intocmi dosarul cu materialele documentare si in detaliu pentru fiecare din spatiile
de invatamant diferite1 clasele pentru cursul primar, gimnazial si laboratoarele, acestea constituind
componentele functionalconstructive ale scolii.
Aiecare tip de spatiu de invatamant va fi reprezentat in plan si sectiune, cu cote generale, si vor fi
indicate elementele de rezistenta 3stalpi sau ziduri portante 8, mobilarea caracteristica destinatiei
acestuia3cu indicarea cotelor de gabarit mobilier8 si modalitatile de depozitare a hainelor in boxe
dulapuri, in relatie cu clasa.
Studentul va prezenta un eseu pentru sustinerea tehnica , volumetrica si spiritualculturala a
propunerii rezolvarii arhitecturale 3maxim F pagina8
Predare 9a5a I a pr0iectului , 0&.0&. 2011, la atelierul 9iecarei :rupe, pe format +;, intro
mapa, se vor prezenta materialele documentare din bibliografia consultata, sub forma schitelor de mana :
planuri, fatade, perspective, detalii, etc. Pe format +5, vor fi desenate intro tehnica la alegere,
urmatoarele piese 1
plan mobilat si sectiune prin clasa de forma patrata, scara 1/.0
plan mobilat si sectiune prin clasa de forma dreptunghiulara, scara 1/.0
plan mobilat si sectiune prin laboratoarele de chimie si biologie, scara 1/.0
plan grupuri sanitare pe sexe, scara 1/1.0
plan sala de sport cu anexe, scara 1/ 500
Proiectele nr. . Scoala 7
scurt eseu cu prezentarea propunerii 3maxim o pagina +;8
Fa5a II-a are urmatoarele obiective1
rezolvarea solutiei de arhitectura
dispunerea corecta a tuturor functiunilor cerute prin tema
relatiile dintre zonele functionale
rezolvarea structurii de rezistenta
studiul volumetriei generale a cladirii si al fatadelor
amena!area terenului aferent scolii
Predarea 9a5ei a II ? a, 2@. )ai.2010 , la atelierul 9iecarei :rupe,
#ntro tehnica la alegere vor fi redactate pe formate +5 sau +1, urmatoarele piese 1
plan situatie cu amplasarea tuturor obiectivelor temei, amena!ari, accese, etc., sc.1/.00
planurile tuturor nivelelor, mobilate si cu cote generale, scara 1/100
5 sectiuni caracteristice, una prin clase si cealalta prin sala de sport, scara 1/100
5 fatade adiacente prezentate color, scara 1/100
axonometrie izometrica 3detaliata8 sau perspectiva desenata intro tehnica la alegere, scara 1/500
macheta cu reprezentarea volumetriei ansamblului, scara 1/500
6.+. #!(3I$II 3" P"3A"
Predarea proiectului se va face si in format !pg. pe ">?%E. 0oate materialele 3eseuri, texte,
schite, desene, etc.8 vor fi predate cu borderou si vor avea in partea din dreapta !os urmatorul cartus 31*
x 7 cm8.
'9#-)?S#0+0)+ SP#?' G+?)0
A+"'&0+0)+ >) +?G#0)"0'?+
"iclul 1 # 3primar8 / semestrul ;
P?%#)"0 9?.
B?'P+ 9'E) S# P?)9'E) S)E9+0'?+
S0'>)90
S"+?
+
0#0&' P?%#)"0 A+2+
S0'>)90
P?%A)S%? >+0+ 0#0&' P&+9S+ 9?. P&+9S+
+S#S0)90
Pentru pr0)0varea pr0iectului sunt necesare )ini) 6 c0recturi pentru 9iecare 9a5a.
(erespectarea acestei c0nditii atra:e n0ta 1. A1aterile de la prevederile te)ei -lipsa piese,
nerespectarea scarii piesel0r pre5entate, intar5ierea predarii..... v0r c0nduce la n0tarea lucrarii cu
n0ta 1. Piesele desenate redactate identic sunt eli)inate de la >udecata si v0r 9i c0nsiderate piese
lipsa iar n0tarea lucrarii se va 9ace cu n0ta 1.
Proiectele nr. . Scoala 8
+. BIB%I!4AFI" !B%I4A$!I"
?eviste 1 $ +?G#0)"0'?+ ,, $ #B&%% $, $ a/u ,, $ lH+?"+, $ , $ future $ , $ 5B ofis arhiteIti $ ,
$ icon ,, $ 0ehnica instalatiilor $ , etc.
?evista >etail, nr.7/5007
9ormativ pentru proiectarea scolilor 1 9P 010 / 1<<D #P"0
S0+S 1;D* pt dimensionarea grupurilor sanitare
9orme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora posibila sursa1
http1//CCC.schoolrehabilitation.ro/documente/norme650educationale.htm
EarI >udeI, >orothea (aumann, Schools and Jindergartens1 + >esign Eanual, (irIhKuser (asel,
500*, #S(9 7D6;7*156;
PraIash 9air, ?andall Aielding, 0he &anguage of School >esign1 >esign Patterns for 51st "enturL
Schools, >esignshare 500., #S(9 0<D656D00;
)rnst 9eufert, 9eufert Eanualul +rhitectului elemente de proiectare si de constructie, Eiercurea
"iuc, editura +lutus 3ed. a 7Da, 500;8, #S(9 <D7*6;5*D
&. "%"7"($" 3" "4U%A7"($
Pentru promovarea proiectului sunt necesare un numar minim de 6 corecturi. )ste obligatorie
prezentarea studiilor de fatada si volumetrie cu doua saptamani inainte de predare 3faza finala a
proiectului8. )ste obligatorie prezentarea la corectura a schitelor de la corecturile anterioare.
2. (!$A"A
Aaza # 2p
Aaza ##
Proiectele nr. . Scoala 9
"alitatea conformarii spatiale, corectitudinea relatiilor dintre functiuni si traseele functionale.
#ntelegerea relatiei dintre functiune si organizarea spatiala, ierarhie functionala si spatiala, etc.1 2,&p
"alitatea expresiei plastice a ansamblului studiat, principii de compozitie, relatii spatiale, demers
arhitectural, volumetrie, umbra si lumina,etc. 1 2,&p
"orelarea intre structura de rezistenta modulata si expresivitatea volumetrica a spatiilor1 1,&p
)xprimare grafica ingri!ita, coerenta si expresiva a proiectului1 1,&p
"la10rarea pr0iectului se va c0ncentra pe su1stanta re50lvarii arhitecturale in ceea ce
priveste i)ple)entarea in spatiu a datel0r de te)a , 0r:ani5area spatiala si 9uncti0nala, structura
de re5istenta, )aterialele, v0lu)etria, lu)ina naturala, etc. si c0n90r)area c0nte)p0rana a
ansa)1lului cu respectarea e;i:entel0r le:islative si n0r)ative de pr0iectare c0relate cu
prevederile in d0)eniu ale #0)unitatii "ur0pene, atat pentru re50lvarea arhitecturala cat si
pentru specialitatile ce c0ncura la 1una 9uncti0nare a ansa)1lului pr0iectat.
"oordonator Proiectare an ## , Sef "atedra (azele Proiectarii, #ntocmit,
&ect. >rd. +rh. >obrin >+0"' "onf. >r. +rh. 0eofil E#G+#&)S"' &ect. >r. +rh. #leana
J#S#&)M#"2
Proiectele nr. . Scoala 10