Cap.1.

INTRODUCERE

Controlul si monitorizarea proceselor adesea folosind denumirea generica de

automatizare au facut obiectul cercetarilor ce s-au desfasurat de-a lungul multor
decenii. Pana prin anii ’80 automatizarile erau preponderent orientate hardware. In
aceasta etapa controlul si monitorizarea eficienta ridica multe probleme de siguranta in
functionare si cost.
Rezultatele notabile obtinute in ultimele doua decenii ca urmare a dezvoltarii
tehnologiilor hardware microprocesate au facut ca problema controlului si monitorizarii
sa se desprinda complet de problema automatizarii devenind o parte independenta
aplicabila si in alte domenii si mai ales unde este nevoie de o actiune sau supraveghere
la sau de la distanta.
Microprocesoarele industriale denumite microcontrollere au fost integrate in asa
numitele automate programabile sau PLC (Programmable Logic Controller) ceea ce a
facut ca partea de software sa devina dominanta in automatizari si mai ales in
solutionarea tot mai eficienta a partii de control si monitorizare. In momentul de fata
solutiile software sunt dominante ceea ce a impus o noua strategie denumita tehnologie
orientata software.
Aceasta tehnologie are o serie de avantaje, dintre care amintim:
 reduce necesarul de echipamente hardware;
 reduce consumul de materiale deficitare, cum ar fi metale colorate;
 simplifica tehnologiile de realizare;
 creste siguranta in functionare.
Necesita insa efort de producere a unui software de calitate, pe principiile
ingineriei software si investitii in personal calificat.
Tehnologiile orientate software si compensarea energiei bazate pe combustibili
fosili cu energie regenerabila produsa la nivel local, denumita energie descentralizata,
contribuie la reducerea noxelor si emisiilor de praf si gaze in atmosfera fiind o solutie ce
reduce efectul de sera.
Aceste metode pot constitui o strategie capabila sa sustina o dezvoltare durabila,
strategie pe care se bazeaza tehnologiile actuale.
 Unul din rezultatele importante obtinut este ca actual aproape toate sistemele de
control si monitorizare au la baza PLC-uri cu ajutorul carora s-a conceput si dezvoltat
un sistem de monitorizare si control prin software denumit SCADA.
Pentru aceste sisteme este nevoie de achizitii de date de pe fluxul de transport,
de control si monitorizarea la distanta a functionarii procesului. Exista un sistem capabil
sa realizeze partea de comunicare bidirectionala intre proces si echipamentele de
monitorizare bazate pe retele de calculatoare si un software adecvat, denumit SCADA.
Sistemul SCADA a fost si este folosit mai ales in energetica, dar cu adaptarile necesare
poate fi folosit si in cazul altor procese.
Pachetul software care se poate utiliza este cel al plc_ului OMRON, din care am
folosit aplicatia CX Designer pentru programarea terminalului care permite
monitorizarea si controlul unor procese complexe. Spre exemplu o aplicatie de
monitorizare si achizitii de date de tip SCADA se poate aplica la o line flexibla de
asamblare, transport sau distributie de bunuri si servicii cu transportoare si roboti.

Cap.2. SCADA

Prezentare generala
Pentru sistemele complexe este nevoie de achizitii de date din proces, de control
si monitorizare la distanta a functionarii intregului proces. Exista un sistem capabil sa
realizeze partea de comunicare bidirectionala intre proces si echipamentele de
monitorizare bazate pe retele de calculatoare si un software adecvat, denumit SCADA.
Sistemul SCADA a fost si este folosit mai ales in energetica, dar cu adaptarile
necesare poate fi folosit si in alte scopuri.
Se pot concepe si realiza software pentru achizitii de date, monitorizare si control
destinat proceselor, dezvoltat in jurul sistemului SCADA.
In fabricile si procesele industriale moderne, utilitatile publice si private,
telemasura, de cele mai multe ori trebuie conectate echipamente si sisteme separate de
distante mari, de la cativa metri pana la mii de kilometri. Telemasura este utilizata
pentru a trimie comenzi, programe si primeste informatii de monitorizare de la aceste
locatii indepartate.
Denumirea SCADA, adica Supervisory Control and Data Acquisition
inseamna un sistem de monitorizare, control si achizitii de date. Primul sistem SCADA
realiza achizitia de date cu ajutorul unor panouri de masura, semnalizari luminoase si
inregistratoare de semnale pe hartie. Operatorul manual realiza controlul supervizor cu
ajutorul unor butoane. Aceste dispozitive au fost si inca mai sunt utilizate pentru
monitorizare, control si achizitii de date in fabrici, uzine si mai ales in infrastructura
energetica.
SCADA este o combinatie intre telemetrie si achizitia de date. SCADA realizeaza
urmatoarele operatii: colecteaza informatia din proces, o transfera la nivel central, o
analizeaza, opereaza asupra acesteia si apoi o afiseaza pe un anumit numar de ecrane
sau display-uri. Actiunile de control necesare sunt trimise inapoi spre proces.
Acesta sintetizeaza trei functii fundamentale realizate de acest tip de sisteme:
supravegherea, controlul si achizitia de date. Intr-un sistem SCADA achizitia de date
este necesara pentru performanta functiei de supraveghere, observare a evolutiei
procesului si controlul, care inseamna concretizarea actiunilor de gestionare a starilor in
care procesul se afla si tranzitia acestuia in stari viitoare.
Sistemele SCADA sunt sisteme de control ample, complexe care difera intre ele
prin elemente ca: distributia geografica a sistemului, distributia (sau centralizarea)
algoritmului de control, gradul de interactiune dintre operatorul uman si sistem, timpul
de reactie la un eveniment produs in procesul controlat si multi alti factori. Din aceste
motive in continuare sunt prezentate cateva exemple de aplicatii care pot fi considerate
reprezentative.
Exista o paleta larga de domenii unde se utilizeaza sistemele SCADA: controlul
traficului (aeronautic, feroviar, rutier), gestiunea sistemelor de transport a fluidelor (apa,
gaz metan, petrol), distributia energiei (retele de transport a energiei electrice),
gestiunea liniilor de productie care realizeaza procese industriale, teledetectie de
mediu, etc.
Definitia comuna care identifica sistemele SCADA corespunde semnificatiei
acronimului din care provine numele SCADA si reprezinta fara dubiu modul cel mai
simplu pentru a introduce modelul reprezentativ pentru acest tip de sisteme.
Acronimul SCADA nu este nimic altceva decat enumerarea celor trei functii
principale realizate de astfel de sisteme de supraveghere si control: supraveghere,
control si achizitii de date.
Acest acronim SCADA nu reprezinta o definitie completa care sa permita
discriminarea sistemelor SCADA dintr-o mare masa de sisteme sau si mai simplu de
dispozitive mai mult sau mai putin complicate care realizeaza una sau toate cele trei
functii. Ceea ce lipseste acronimului pentru a fi o definitie completa este descrierea
modului in care acest tip de sisteme efectueaza functionarea proprie si domeniul de
aplicatie.

Achizitia de date
Achizitia de date intra in definitia sistemelor SCADA pentru ca nu se poate
explica functia de supraveghere fara achizitia de informatii despre starea in care se afla
procesul observat, asa cum nu se poate modifica comportamentul procesului fara a
avea posibilitatea de a influenta starea modificand valorile parametrilor ce il
caracterizeaza.
Functia de achizitie de date a unui sistem SCADA este considerata o functie
simpla de schimb de informatii intre partea sistemului care realizeaza supravegherea si
controlul si procesul controlat, adica se considera a fi un proces decizional intre
structura de supraveghere si control si procesul controlat. In cazurile in care aceasta
conditie lipseste, exista o structura de algoritmi distribuiti.
Unul dintre motivele pentru care exista aceasta deosebire este faptul ca in cazul
in care procesul controlat este de dimensiuni geografice considerabile si nu se poate
realiza un sistem de control concentrat si situat aproape de proces, este necesara
utilizarea unei inteligente distribuite.

Monitorizare
Monitorizarea este functia prin intermediul careia un sistem SCADA face posibila
observarea starii curente si evolutia starii viitoare a unui proces controlat. De aceasta
functie apartin urmatoarele: informatiile legate de starea curenta a procesului, gestiunea
informatiilor stocate, gestiunea starilor care constituie exceptii in raport cu functionarea
normala a procesului controlat. Functia de supraveghere constituie punctul final pentru
orice sistem SCADA. Aceasta functie este determinanta pentru a caracteriza un sistem
in sensul ca un sistem care nu permite accesul la informatii despre starea
curenta/viitoare al procesului observat/controlat nu poate fi definit ca un sistem SCADA.

Control
Functia de control reprezinta capacitatea unui sistem de a lua decizii asupra
evolutiei starii procesului controlat in functie de evolutia aceluiasi proces. Modalitatea in
care este realizata functia de control depinde foarte mult de tipul procesului, acesta este
cel care impune tipul de arhitectura, hardware sau software.
 In acest sens sistemele SCADA sunt sisteme care au functia de achizitie de date
din intregul lant de achizitie de date de la senzorii sistemului care sunt datele brute
prelevate ca si valori ai parametrilor starii procesului.
Functile de control sunt concentrate in sistemul de prelucrare care odata ce este
stabilita procedura adecvata de prelucrare, exploateaza sistemul de achizitie de date in
sens invers pentru a modifica valorile parametrilor starii procesului controlat.

Comparatie intre diverse sisteme de monitorizare si control si SCADA

La inceputurile erei achizitiilor de date erau utilizate relee logice pentru controlul
productiei si sistemelor unei fabrici.
Odata cu aparitia CPU (Unitate Centrala de Prelucrare) si a altor dispozitive
producatorii au incorporat electronica digitala in relee logice.
Automatele programabile (PLC – Programmable Logic Controller) sunt unele din
cele mai utilizate dispozitive in sistemele de control in industrie.
Datorita faptului ca fabricile sunt din ce in ce mai mari este nevoie de mai multe
dispozitive de control, astfel ca PLC-urile sunt distribuite si sistemele au devenit din ce
in ce mai inteligente si mai mici in dimensiune.
PLC-urile si DCS (Distributed Control Systems), sisteme de control distribuit,
sunt utilizate in industrie asa cum se va arata in continuare.
Diferenta dintre SCADA si DCS este bazata pe gradul de distributie al inteligentei
sistemului. Sistemul SCADA a fost intotdeauna considerat ca un sistem cu functia de
control concentrata sub sistemul de prelucrare a datelor si este din punct de vedere fizic
si tehnologic diferit de functia de achizitie de date.
Sistemele DCS sunt caracterizate de structuri de achizitii de date dotate cu inalte
capacitati de prelucrare a datelor ce au condus la realizarea functiilor de achizitii de
date si de control din punct de vedere fizic si tehnologic in acelasi sistem.
In cazul sistemelor DCS nu se poate vorbi de aparatura de achizitii de date (cum
este la sistemele SCADA) pentru ca sunt alcatuite din sisteme reale si proprii de
prelucrare a datelor mai mult sau mai putin complexe in masura sa interpreteze datele
preluate din proces, evalueaza caracteristicile si iau decizii pentru controlul starii
procesului controlat. In acest context un eventual centru de control al unui sistem DCS
achizitioneaza informatii care sunt date brute din proces reprezentative pentru starea in
care se afla procesul, dar si informatii despre starea exercitata asupra procesului
controlat de catre sistemul de control.
 Evolutia tehnologica a sistemelor de control ne spune ca trebuie sa facem
distinctie intre sistemele SCADA si sistemele DCS: distinctia este data de
caracteristicile tehnologice si alegerile realizate devenite dominante in domeniul unei
singure probleme de control care trebuie foarte bine analizata.
Datorita dezvoltarii tehnologiei in domeniul sistemelor de prelucrare a datelor si a
infrastructurii de comunicatie alegerea intre un sistem de control centralizat si achizitie
pura este un sistem de control distrbuit si aparatura de achizitie de date complexa
devine din ce in ce mai mult un factor de oportunitate legat de factori ca: scalabilitate,
mentenabilitate sau alte caracteristici ale sistemului de control. In acest sens diferenta
intre sistemele SCADA si sistemele DCS se poate face intre termeni atat tehnologici,
cat si functionali si se poate prevedea ca in curand cele doua tipuri de sisteme vor fi
incluse in curand in aceeasi categorie.

Sisteme cu control distribuit (DCS)

Intr-un sistem DCS prelucrarea datelor si achizitia de date sunt realizate de un anumit
numar de unitati bazate pe microprocesoare distribuite situate in apropierea
dispozitivelor care trebuie controlate sau a instrumentelor de unde sunt colectate datele.
Sistemele DCS au evoluat in sisteme care furnizeaza capabilitati de control
analogic foarte complexe. Un alt element important il reprezinta setul de interfete om-
masina (HMI – Human Interface Machine) pentru o configurare usoara a sistemului si
pentru controlul realizat de catre operatorul uman.
Viteza de transmisie a datelor este destul de mare, in mod normal de la 1 Mbps
la 10 Mbps.

Sistem cu control distribuit – DCS

Automate programabile (PLC)
Inca din anii 1970 PLC-urile au inlocuit releele in logica cablata cu o combinatie
de software in logica ladder si module cu intrari/iesiri digitale si analogice.
Acestea sunt utilizate in implementarea sistemelor SCADA si reprezinta o solutie
hardware standard, care este o varianta ieftina din punct de vedere economic.

Sistem cu PLC

Alt dispozitiv care merita mentionat datorita faptului ca este un dispozitic complet
este smart instrument in care ambele sisteme, DCS si PLC, interactioneaza.

Smart instrument
Acesta in mod normal inseamna un senzor de masura digital inteligent (bazat de
microprocesor) ce furnizeaza date unor panouri de diagnostic sau unor sisteme
computerizate

Smart instrument
 Avantajele sistemelor PLC/DCS SCADA sunt:
 Computerul poate inregistra si stoca o mare cantitate de date
 Datele pot fi afisate in orice mod doreste utilizatorul
 Mii de senzori care acopera un domeniu larg de aplicatii si care pot fi conectati la
sistem
 O multime de tipuri de date pot fi colectate din sistem
 Datele pot fi vizualizate si din alta parte, nu doar in-situ
Dezavantajele acestor sisteme sunt:
 Sistemele sunt mai complicate decat un senzor
 Diverse cunostinte de operare sunt necesare, cum ar fi analist de sistem sau
programator
 Avand mii de senzori exista inca o multime de fire
Datorita cerintelor sistemului senzorii sunt proiectati cu tehnica de calcul, PLC
sau DCS.
Aceste dispozitive sunt cunoscute sub numele de IED (Intelligent Electronic
Devices) si se conecteaza la PC pe o magistrala de tip Profibus, Devicenet sau
Foundation Fieldbus.

PC conectat la IED prin fieldbus

Acestea includ suficienta inteligenta pentru a achizitiona date si a comunica cu

alte dispozitive. Fiecare din acesti senzori poate avea mai mult decat un senzor on-
board. In general, un IED poate fi combinat cu un senzor analog pe intrare, o iesire
analoga, control PID, sistem de comunicatie si memorarea programului intr-un
dispozitiv.
Avantajele sistemului PC cu IED prin fieldbus:
 Este necesar un numar minim de cabluri
 Operatorul poate vedea sub nivelul senzorului
  Datele primite de la dispozitiv pot include informatii cum ar fi numere de serie,
numarul de modele, cand a fost instalat si de catre cine
 Toate dispozitivele sunt conectate pe principiul plug and play, deci instalarea si
inlocuirea este usoara
 Dispozitive mici inseamna mai putin spatiu fizic pentru sistemul de achizitie de
date
Dezavantajele sistemului PC cu IED:
 Sistemele mai complexe necesita un personal calificat
 Preturile senzorilor sunt mari
 IED se bazeaza mai mult pe sistemul de comunicatie
Un sistem SCADA este un sistem care consta dintr-un anumit numar de
terminale aflate la o anumita distanta (RTU – Remote Terminal Unit) ce colecteaza date
si le trimite unei statii master prin intermediul unui sistem de comunicatie. Statia master
afiseaza datele achizitionate si de asemenea permite operatorului sa exercite actiuni de
control la distanta.
Precizia si achizitionarea in timp real a datelor permit optimizarea proceselor ce
au loc in industrie. Cel mai important, eficient si sigur beneficiu este siguranta
operatiilor. Toate acestea duc la un cost scazut de operare comparativ cu vechile
sisteme neautomatizate.
Exista un anumit grad de confuzie intre sistemele SCADA si sistemele de control
a proceselor. SCADA are conotatia operatiilor la distanta.
O instalare corecta a unui sistem SCADA depinde de utilizarea unei tehnologii
sigure cu perfectionarea adecvata a operatorilor ce lucreaza cu acest sistem.
Exista o istorie a sistemelor SCADA neperformante datorita urmatorilor factori:
integrarea necorespunzatoare a diferitelor elemente componente, hardware nesigur, o
complexitate care nu a fost necesara, etc. Astazi, siguranta componentelor hardware nu
este asa o problema, dar complexitatea in crestere a software-ului produce noi
provocari.
Multi utilizatori judeca un sistem SCADA nu doar dupa performantele
terminalelor, sistemul de comunicatie si statia master, ci si dupa domeniul dispozitivelor
(atat traductoare, cat si dispozitive de control).
Unul dintre cele mai complexe sisteme SCADA are cinci nivele ierarhice.
 Sistem SCADA cu cinci nivele ierarhice

 Nivelul instrumentatiei si dispozitivelor de control

 Panouri electrice de comanda si terminale programabile
 Sistemul de comunicatie
 Statia master
 Sistemul comercial computerizat de procesare a datelor
Tehnologia SCADA exista inca din anii 1960 si in prezent doua alte abordari in
competitie: sistemele de control distribuit, DCS, si automatele programabile, PLC. In
paralel, exista un trend ascendent in utilizarea de smart instruments ca si componente
cheie in astfel de sisteme. In aplicatiile reale proiectantul va combina si potrivi cele patru
tipuri pentru a produce un sistem care sa se potriveasca cu aplicatia personala.

Hardware pentru integrare SCADA

SCADA dispune de un terminal specific pentru monitorizare si control denumit pe scurt
Remote terminal units (rtu) – terminale programabile.
 RTU, asa cum spune si acronimul, este o unitate de achizitie de date si control
de sine statatoare, in general bazata pe microprocesor, cu care monitorizeaza si
controleaza de la statia centrala, echipamentele aflate intr-o anumita locatie
indepartata.
Prima sarcina a terminalului programabil este aceea de a controla si achizitiona
datele din echipamentele aflate intr-o anumita locatie si de a transfera aceste date la
statia centrala. In general are si facilitatea de a avea propria configuratie si de a
descarca programul de control de la o statie principala.
Alta facilitate este aceea de a putea fi configurat local de o anumita unitate de
programare a terminalului programabil. Desi in mod traditional terminalul programabil
comunica cu statia centrala, este posibila si o comunicare peer-to-peer cu alte
terminale.
Terminalul programabil furnizeaza o interfata intre semnalele analogice si digitale
situata la fiecare terminal. Sistemul de comunicatie furnizeaza calea de comunicatie
intre statia master si terminale.
Acest sistem poate fi radio, linie telefonica, microunde si chiar poate satelit.
Protocoalele specifice si mesajele de detectie a erorilor sunt utilizate pentru un transfer
de date optim si eficient.
Statia master (si submaster sau slave) aduna datele de la diferite terminale
programabile si in general furnizeaza o interfata pentru afisarea informatiilor si pentru
functia de control. In sistemele mari de telemetrie statiile submaster sau slave aduna
informatiile de la terminale si actioneaza ca un releu pentru controlul statiei master.
O configuratie clasica a unui terminal programabil este prezentata in continuare,
in care se observa urmatoarele componente:
 Procesor si memorie asociata
 Intrari analogice
 Iesiri analogice
 Intrari digitale
 Iesiri digitale
 Intrari de tip counter
 Interfete de comunicare
 Structura hardware RTU clasica

 Sursa de alimentare
 Socluri RTU si cutii de protectie

PLC utilizate ca si terminale programabile

Un PLC (Programmable Logic Controller) este un minicomputer bazat pe
dispozitive semiconductoare care controleaza un echipament sau un proces industrial.
Automatul programabil (PLC) a fost proiectat initial pentru a realiza functii logice
executate de relee, contactoare si relee de timp/numaratoare mecanice.
Controlul analogic este o parte standard a operatiilor PLC. Avantajele PLC-urilor
fata de terminalele programabile sunt acelea ca pot fi utilizate pentru scopuri generale si
poate fi setat pentru o multime de functii diferite.
PLC-urile sunt foarte populare datorita urmatoarelor:
 Solutie economica – PLC-urile sunt o solutie mai ieftina decat automatele in
logica cablata
 Flexibilitate si versatilitate – Algoritmul de control din PLC se poate modifica usor
pentru a corespunde cerintelor de control
 Usor de proiectat si de instalat – PLC-urile au facut usoara proiectarea si
instalarea sistemelor SCADA datorita dezvoltarii software
  Functionare mai sigura – Atunci cand sunt corect instalate PLC-urile sunt mult
mai sigure in functionare decat automatele in logica cablata
 Control complex – PLC-urile permit un control mult mai complex decat RTU
 Compact fizic – PLC-urile ocupa un spatiu mult mai mic decat sistemele clasice
 Diagnoza si reparare a defectelor mai usoara – Raportarea problemelor
hardware/software/firmware prin software permite o diagnoza mai usoara si mai
rapida a problemelor sistemului.
O diagrama bloc a unui PLC si operatiile pe care le poate realiza utilizand logica
ladder sunt prezentate in continuare.

PLC in logica ladder

Statia master
Statia centrala/statia master poate fi privita ca una sau mai multe statii operator,
unite printr-o retea locala, conectate la un sistem de comunicatie ce consta dintr-un
modem si statie de emisie/receptie. Se poate folosi si o linie telefonica in locul
sistemului radio, in acest caz modemul fiind conectat direct la linia telefonica.
In mod normal aici nu avem module de intrare/iesire conecate direct la statia
master desi poate exista o RTU in apropierea camerei de control master.
Caracteristicile care trebuie sa fie indeplinite sunt prezentate in continuare.
 Structura clasica a unei statii master

 Interfata operator pentru a afisa starea terminalului programabil si a permite

controlul operatorului
 Inregistrarea datelor de la terminalul programabil
O statie master are doua functii principale:
 Obtine periodic datele de la toate terminalele programabile si de la substatiile
master
 Controleaza de la distanta dispozitivele procesului prin statia operator
De asemenea, poate fi necesara o rearanjare a unei statii submaster, de regula
pentru a realiza controlul intr-o anumita regiune. Statia submaster are urmatoarele
functii prezentate in continuare.
 Achizitioneaza datele de la terminalul programabil dintro anumita regiune
 Inregistreaza si afiseaza aceste date pe o statie operator locala
 Transmite datele la statia master
 Transmite cerintele de control de la statia master spre terminalul programabil din
regiunea sa
 Structura statie submaster

Linii telefonice pentru SCADA

Deoarece sistemele SCADA utilizeaza in mod normal tensiuni mici transmise prin
cabluri sunt susceptibile la zgomot. Chiar daca numarul de cabluri se reduce atunci
cand utilizam un sistem PC cu IDE, totusi exista inca o multime de alte cabluri necesare
in sistemele SCADA.
Cablurile aduc propriile probleme, cele mai importante fiind zgomotul electric si
interferentele. Interferentele si zgomotul sunt factori importanti care trebuie luati in
considerare la proiectarea si instalarea sistemelor de comunicatie cu cerinte particulare
pentru a evita interferentele electrice. Zgomotul poate fi definit ca un semnal aleatoriu
nedorit care modifica semnalul original. Acest zgomot poate ajunge in cablu.
Depinde de proiectant sa dezvolte un sistem care are un zgomot minim inca de
la inceput.
Folosirea cablurilor torsadate este o cerinta in aproape toate sistemele. Utilizand
cabluri corecte si o tehnica de instalare corecta ne asiguram ca sistemul va avea un
zgomot minim.
Cablul de fibra optica a castigat in popularitate datorita imunitatii la zgomot. In
momentul de fata cele mai multe instalatii folosesc cabluri de sticla, dar in unele
domenii industriale se folosesc din ce in ce mai mult fibrele de plastic.

SCADA si retelele locale

Retelele locale (LAN) se refera la distribuirea informatiilor si a resurselor. Pentru
a permite tuturor nodurilor din reteaua SCADA sa schimbe informatii, acestea trebuie
conectate printr-un mediu de transmisie. Metoda de conexiune este cunoscuta sub
numele de topologia retelei. Nodurile trebuie sa aiba toate acces la mediul de
transmisie in asa fel incat sa nu fie intrerupt un nod pentru a avea acces alt nod. LAN
este mod de comunicare intre computere, servere, terminale, statii de lucru si alte
echipamente periferice inteligente care sunt denumite dispozitive sau host.
O retea LAN permite accesul dispozitivelor pentru a fi disponibile pentru diversi
utilizatori cu maxima conectivitate intre toate statiile din retea. O retea LAN este
administrata de un proprietar privat si este localizata intr-un grup localizat de cladiri.
Reteaua LAN este cea mai utilizata pentru ca este in acelasi timp ieftina si usor
de utilizat. Conexiunea dintre sistemul SCADA si reteaua LAN permite oricui din
companie cu software-ul si permisiunea corecta sa acceseze sistemul. Deoarece datele
sunt stocate intr-o baza de date, utilizatorul poate avea anumite limitari la accesul
asupra acestora. Deci problemele de securitate sunt o preocupare permanenta.
Structura unui site central poate fi bazata pe o arhitectura distribuita si pe un
transfer rapid al datelor utilizand unul din standardele LAN: Ethernet, Token bus, Token
ring.
Cea mai comuna abordare este utilizarea Ethernetului sau Token bus, unde nu
exista o statie master. Abordarea Token bus este abordarea care a castigat teren in
ultima vreme, transferul de control de la o statie la alta realizandu-se cu un token. Acest
lucru permite extinderea, dezvoltarea sistemului.

Utilizarea modem-ului in sistemele SCADA

De cele mai multe ori in sistemele SCADA terminalele RTU (PLC, IDE, DCS)
sunt localizate la o anumita distanta unele de altele, distanta care poate fi de la cativa
metri pana la mii de kilometri.

Sistem PC cu RTU utilizand modem-uri

Una din cele mai ieftine solutii din punct de vedere economic pentru comunicatia
cu RTU pe distante mari poate fi linia telefonica dialup. Cu acest sistem avem nevoie de
un PC, doua modem-uri si RTU (presupunem ca RTU are un port COM).
Modem-urile sunt puse in modul autoraspuns si RTU poate apela PC sau PC-ul
poate apela RTU. Software-ul care poate face acest lucru este disponibil la producatorii
de RTU. Modem-urile de linie sunt utilizate pentru a conecta RTU la o retea cu ajutoul
unei perechi de fire. Aceste sisteme sunt in mod normal pe distanta scurta (pana la 1
kilometru) si utilizeaza FSK (Frequency Shift Keying) pentru a comunica.
Modem-urile de linie sunt utilizate pentru comunicatii atunci cand nu exista un
sistem de comunicatie RS 232 sau RS 485. Rata de transfer in cazul acestor sisteme
este mica, de la 1200 la 9600 bps.

Redundanta
Un exemplu clasic de sistem SCADA in care una dintre componente (pimary
server) poate intrerupe operarea intregului sistem este dat in figura urmatoare.

Redundanta dual server

Daca oricare dintre procesele sau activitatile sistemului sunt critice sau daca
avem de-a face cu un cost mare al pierderilor inseamna ca trebuie construita
redundanta in sistem. Acest lucru se poate face in mai multe moduri, de exemplu prin
abordarea client-server diferite sarcini sunt rulate pe diferite noduri PC.
De exemplu, daca o sarcina este importanta, atunci este pusa atat pe serverul
primar, cat si pe serverul secundar. Serverul primar comunica in mod constant cu
serverul secundar actualizandu-i starea si baza de date corespunzatoare. Daca serverul
primar se defecteaza serverul secundar, care este in stand by, devine server primar si
transfera informatii intre clientii retelei. O solutie avansata foloseste doua retele LAN si
la nivel local RTU primare si secundare (redundante) comutabile.
 Fig.5.12. Redundanta dual LAN si PLC

Integrare software SCADA

Software-ul SCADA poate fi clasificat in doua mari categorii, cu licenta si open
software. Companiile de producatori de dispozitive hardware produc si software-ul
necesar pentru comunicatia dintre acestea.
Acestea sunt vandute ca si sisteme la cheie. Principala problema este ca aceste
sisteme depind foarte multe de producator.
Open software au castigat in popularitate datorita interoperabilitatii.
Interoperabilitatea este abilitatea de a combina echipamente de la mai multi producatori
in acelasi sistem.
Componentele specifice unui sistem SCADA sunt prezentate in continuare.
 Sistem SCADA clasic

Exista o multitudine de pachete open software disponibile pe piata pentru

sistemele SCADA. Unele pachete au inclus inclusiv partea de management in cadrul
sistemului SCADA.
Caracteristicile principale ale unui software SCADA sunt:
 Interfata cu utilizatorul
 Afisaj grafic
 Semnalizari
 Prognoze
 RTU (si PLC) interfata
 Scalabilitate
 Acces la date
 baza de date
 Retea de comunicatie
 Rezistenta la defect si redundanta
 Procese distribuite client/server
Sistemul software SCADA consta din patru mari module:
 Achizitia de date
 Control
 Arhivare sau stocare a datelor intr-o baza de date
 Interfata om-masina
 O proiectare buna a unui sistem SCADA pune accentul pe statia centrala. Una
dintre caracteristicile principale ale unei statii centrale este utilizarea retelelor LAN.
In orice sistem SCADA exista cinci sarcini specifice:
 Sarcini de intrare/iesire – acest program este interfata dintre sistemul de
monitorizare si control si proces
 Sarcini de semnalizare – administreaza toate semnalizarile prin detectarea
punctelor de semnalizare digitala si compararea acestora cu punctele de
semnalizare analoga
 Sarcini de prognoza – colecteaza datele pentru a fi monitorizate tot timpul
 Sarcini de raportare – rapoartele sunt realizate cu datele procesului. Aceste
rapoarte pot fi periodice sau la dorinta operatorului
 Sarcini de afisare – administreaza toate datele pentru a fi monitorizate de catre
operator si toate actiunile de control cerute de catre operator.

Statia software master

Statia software master are trei componente:
 Sistemul de operare
 Sistemul software SCADA
 Aplicatii SCADA
Este necesar totusi si un software de firma (firmware), cum ar fi BIOS, care
actioneaza ca o interfata intre sistemul de operare si componentele hardware.
Sisteme de operare bune care se pot folosi sunt: DOS, Windows si diferite
sisteme UNIX.
Statia software master are urmatoarele functii specifice:

Stabilirea comunicatiilor
 Configureaza fiecare RTU
 Initializeaza parametri de intrare/iesire pentru fiecare RTU
 Descarca programul de control si achizitii de date in RTU

Legatura dintre comunicatii

 Daca exista o structura de tip master/slave, alege fiecare terminal pentru date si
scrie datele in terminalul ales
 Transmite semnalizarile si evenimentele care apar in proces la hard disk (si le
afiseaza daca este necesar)
  Conecteaza intrarile si iesirile de la diferite RTU in mod automat
 Diagnoza
 Furnizeaza informatii de diagnoza corecte despre defectele RTU si despre
posibile probleme
 Prevede potentialele probleme cum ar fi rescrierea datelor
Caracteristicile clasice ale software-ului SCADA sunt date in continuare, dar
sigur ca acestea depind de structura hardware implementata.

Interfata cu utilizatorul
 Tastatura
 Mouse
 Touch screen
 Trackball

Afisaje grafice
 Configurabile, orientate pe obiecte si cartografe
 Numar de pagini nelimitat
 Rezolutie: pana la 1280x1024 cu milioane de culori

Semnalizari
 Arhitectura client/server
 Precizia semnalizarilor de 1milis (sau mai buna)
 Semnalizarile sunt disponibile tuturor clientilor
 Alocare dinamica a paginilor de semnalizare
 Formate si culori definite de utilizator
 Pana la patru puncte de declansare reglabile pentru fiecare semnalizare analoga
 Afisaj selectiv al semnalizarilor dupa categorie (256 de categorii)
 Evidenta semnalizarilor si a evenimentelor de loggare
 Semnalizari on line dezactivate si modificarea valorilor de prag
 Semnalizari la anumite evenimente
 Raportarea semnalizarilor
 Comentarii ale operatorului pot fi atasate semnalizarilor
Interfata RTU (si PLC)
 Toate protocoalele compatibile introduse ca standard
  Suport de drivere DDE
 Interfata pentru controllere in bucla, cititoare de carduri si alte echipamente
 Toolkit de drivere disponibil
 Opereaza la o cerere nu la o metoda de scanare conventionala predefinita
 Optimizarea datelor cerute de PLC
 Administrarea cererilor utilizatorilor
 Maximizarea ratei de transfer a PLC

Scalabilitate
 Pot fi adaugate echipamente hardware suplimentare fara a inlocui sau modifica
echipamentul existent
 Limitarea este legata de arhitectura PLC (de la 300 la 40000 puncte)

Accesul la date
 Acces la date direct, in timp real al oricarui utilizator al retelei
 Acces al unei a treia parti la date in timp real, cum ar fi Excel sau Lotus 123
 Retea DDE
 Compatibilitate DDE: citire, scriere si executie
 DDE la toate punctele dispozitivelor de I/O
 Clipboard

Baza de date
 Suport ODBC
 Comenzi directe SQL

Retea
 Suport pentru toate retelele compatibile NetBIOS, cum ar fi NetWare, LAN
Manager, Windows for Workgroups, Windows NT
 Suport protocoale NetBEUI, IPX/SPX, TCP/IP si altele
 Retele duale pentru o totala redundanta LAN
 Licenta LAN este bazata pe numarul de utilizatori loggati in retea, nu pe numarul
de noduri din retea
 Sistem multi-utilizator, comunicatie completa intre operatori
 Suport dial-up PSTN
  Suport WAN si RAS cu performante inalte

Toleranta la defect si redundanta

 Redundanta poate fi aplicata la un anumit echipament
 Suport configuratie echipament primar si secundar
 Nicio configuratie initiala, aceasta poate fi activata prin bifarea unei casete de
validare
Un nod server dintr-un sistem client/server este un dispozitiv care
furnizeaza un serviciu altor noduri ale retelei. Un exemplu clasic este o baza de
date. Un client pe de alta parte este un nod care cere un serviciu de la un server. Un
bun exemplu este un sistem de afisare a unor date. Nodul de afisare (sau clientul)
cere date de la un server. Serverul cauta in baza de date si returneaza datele
cerute, reducand suprasolicitarea retelei in comparatie cu abodarea alternativa a
afisarii datelor din baza de date locala a fiecarui nod.
O implementare specifica a unui sistem SCADA este data in figura.

Varianta client/server in cazul unui

Cap.3. EXEMPLU DE APLICATIE CU SCADA

In figura urmatoare se prezinta Hardware-ul necesar pentru un proces de

transport care poate fi monitorizat si controlat cu SCADA.
 Procesul de transport dintr-o cariera

Pentru descrierea functionarii vom considera un scenariu si anume ca s-a umplut

buncarul B1, iar apoi dupa un timp si buncarul B2. Traductorul de nivel superior din B1 va
emite prin portul serial un semnal de control START1 pentru pornirea traseului T3, T2,
T1.
In cazul ca toate conditiile sunt indeplinite porneste claxonul CLX 1 al
transportorului magistral T1 conectat la PLC1, dupa care pornesc cele doua motoare cu
o treapta de temporizare de 0.5 s.
Watchdog-ul din PLC1 controleaza cca 4 s pornirea transportorului T1 si in caz de
succes emite semnalul START2 pentru urmatorul transportor din flux. Procesul continua
in acelasi mod pana la finalul fluxului reprezentat de transportorul T 3.
Daca in aceasta perioada de timp nivelul din buncarul B 2 este superior se va
transmite semnalul START4 pentru a porni transportorul T4 prin acelasi algoritm. Avariile
sau watchdog-ul vor declansa oprirea conform conditiilor prezentate.
Software-ul de monitorizare si control pentru nivelul superior a fost realizat in
limbajul de asamblare I80x86 si are peste 7000 de linii de instructiuni. Programul
asigura o interfata grafica in timp real la dispecer cu urmatoarele elemente:
 Controlul automat sau manual;
 Alegerea unui traseu in mod automat prin traductoarele din buncar;
 Reprezentarea fluxului de transport in functiune in timp real;
 Semnalizarea starii reale a traductoarelor;
 Semnalizarea starii fiecarei benzi.
In continuare se prezinta interfata grafica de la dispecer cu monitorizarea starii
traductoarelor si a intregului sistem de transport.
Fig.4.7. monitorizarea sistemului de transport