Administrativ

Școala Gimnazială „Dr. Alexandru M.
Popescu”
Comuna Ponoarele, Județul Mehedinți MINISTERUL EDUCAŢIEI
E-mail:scponoarele@yahoo.com NAŢIONALE
Tel: 0252 381 564 ; 0752 867 909
APROBAT,
DIRECTOR,
PROF. MARTINESCU ELENA
……………………………..
AVIZAT
PRESEDINTE COMISIE S.C.I.M.
PROF. MARTINESCU ELENA
…………………….
MANUAL PROCEDURI OPERATIONALE
COMPARTIMENTUL ADMINISTRATIV
Nr. Denumirea si codul procedurii Pag

crt.
1 P.O. Ad. 01 Curatenia si dezinfectia in unitate 2

2 P.O. Ad. 02 Securitatea si sanatatea in munca 27
3 P.O. Ad. 03 Accesul persoanelor straine in incinta unitatii scolare 111
4 P.O. Ad. 04 Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor 128
5 P.O. Ad. 05 Distribuirea produselor lactate si de panificatie 196
6 P.O. Bbl. 01 Evidenta, gestionarea si inventarierea documentelor din cadrul 214
bibliotecii
1
PROCEDURĂ OPERATIONALA Ediţia I
CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0
ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
POPESCU” PONOARELE Cod: P.O.Ad. 01
Nr. înreg. ______/_____________
PROCEDURA OPERATIONALA
CURATENIA SI DEZINFECTIA IN UNITATE
P.O. AD. 01
Ediția I, 23.09.2019, Revizia 0
2

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea editiei sau,

dupa caz, a reviziei in cadrul editiei procedurii operationale
Elemente
privind
Functia Data Semnătura
Nr. responsabilii/ Numele si prenumele
Crt operatiunea
1 2 3 4 5
1 Elaborat Rogobete Maria Responsabil CEAC 23.09.2019
2 Verificat Martinescu Elena Comisia SCIM 23.09.2019
3 Aprobat Prof. Martinescu Elena Director 23.09.2019
3

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Situatia editiilor si a reviziilor in cadrul editiilor procedurii operationale
Editia/ revizia in Data de la care se aplica

Componenta revizuita Modalitatea reviziei
Nr. cadrul editiei prevederile editiei sau
Crt reviziei editiei
1 2 3 4
1 Editia 1 - 23.09.2019
2 Revizia 1
4

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Lista persoanelor la care se difuzeaza editia sau, dupa caz, revizia din
cadrul editiei procedurii operationale
Nr. Scopul Ex. Compartiment Data

Functia Nume si prenume Semnătura
Crt difuzarii nr. primirii
1 2 3 4 5 6 7
1 Informare/ 1 CEAC Responsabil Rogobete Maria 23.09.2019
Aplicare CEAC
2 Informare/ 1 Nedidactic Personal 23.09.2019
Aplicare nedidactic
3 Aprobare 1 Director Director Prof. Martinescu Elena 23.09.2019
4 Verificare 1 Comisia Presedinte Martinescu Elena 23.09.2019

SCIM
5 Arhivare 1 CEAC Responsabil Rogobete Maria 23.09.2019

CEAC
5

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
1. Scopul procedurii operationale
1.1 Scopul procedurii:

- pentru reglementarea procedurilor privind curãtenia si dezinsectia;
1.2 Dã asigurãri cu privire la existenta documentatiei adecvate derulãrii activitãtii.

Procedura are scopul de a realiza intocmirea, avizarea si aprobarea documentelor aferente acestei
activitãti.
1.3 Asigurã continuitatea activitãtii, inclusiv in conditii de fluctuatie a personalului, prin

faptul cã, procedurarea activitãtii permite aplicarea acesteia de cãtre orice alt salariat care il
inlocuieste pe cel in functie la data elaborãrii prezentei proceduri.
1.4. Sprijinã auditul si/sau alte organisme abilitate in actiuni de auditare si/sau control, iar pe
manager in luarea deciziei. Operatiunea atenta de verificare a documentatiei este un real sprijin
pentru audit sau alte organisme abilitate in actiuni de auditare, dar si pentru managerul unitãtii in
luarea deciziei pentru asigurarea bunei desfãsurãri a activitãtii Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru
M. Popescu” Ponoarele.
6

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2. Domeniul de aplicare a procedurii operationale
2.1. Precizarea (definirea) activitãtii la care se referã procedura operationalã;

Procedura se aplicã conform legislatiei, de cãtre persoanele incadrate in compartimentele
administrativ, magazie.
2.2. Delimitarea explicitã a activitãtii procedurate in cadrul portofoliului de activitãti

desfãsurate de:
-activitatea procedurata este initiata de personalul din compartimentul administrativ / magazie,
are la baza necesarul de bunuri pentru bunul mers al activitãtii unitatii.
2.3. Listarea principalelor activitãti de care depinde si/sau care depind de activitatea
proceduratã - curãtenia si dezinfectia in cadrul Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu”
Ponoarele.
2.4. Listarea compartimentelor furnizoare de date si/sau beneficiare de rezultate ale

activitãtii procedurate; listarea compartimentelor implicate in procesul activitãtii;
-compartimentele furnizoare de date sunt toate compartimentele;
-beneficiarul rezultatelor acestei activitãti procedurate: toate compartimentele - compartimentele
implicate sunt administrative.
7

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
3. Documente de referintã (reglementãri) aplicabile activitãtii procedurate
3.1. Reglementãri internationale

- nu este cazul
3.2. Legislatia primarã

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicata;
3.3. Legislatia secundarã

- Legea nr. 344/2002 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea
și completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele
legale de igienă și sănătate publică;
- Ordin nr. 288/2006, pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul
de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului;
3.4. Alte documente, inclusiv reglementãri interne ale Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru
M. Popescu” Ponoarele
- Organigrama;
- Regulamentul de organizare si functionare;
- Fisele posturilor.
8

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
4. Definitii si abrevieri ale termenilor utilizati în procedura operationalã
4.1 Definitii ale termenilor

1 Procedura operationalã - Prezentarea formalizatã, în scris, a tuturor pasilor ce trebuie urmati, a
metodelor de lucru stabilite si a regulilor de aplicat în vederea realizãrii activitãtii, cu privire la
aspectul procesual.
2 Editie a unei proceduri operationale - Forma initialã sau actualizatã, dupã caz, a unei
proceduri operationale, aprobatã si difuzatã.
3 Revizia în cadrul unei editii - Actiunile de modificare, adãugare, suprimare sau altele
asemenea, dupã caz, a uneia sau a mai multor componente ale unei editii a procedurii
operationale, actiuni care au fost aprobate si difuzate.
4.2 Abrevieri ale termenilor
1 OTC ordonator tertiar de credite

2 AFCS administrator financiar / Administrator Financiar
3 APO adminstrator patrimoniu/ gestionar
4 Ct contabilitate
5 E elaborare
6 V verificare
7 Ap aprobare
8 Ah arhivare
9 Acp alte compartimente
10 OPC ordonator principal de credite
9

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5. Descrierea procedurii:
5.1 Generalitãti
Reguli fundamentale in utilizarea produselor folosite in activitatea de curãtenie
➢ Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sãnãtãtii/Ministerul Sãnãtãtii
si Familiei pentru utilizare in sectorul sanitar.
➢ Respectarea tuturor recomandãrilor producãtorului.
➢ Respectarea regulilor de protectie a muncii (purtarea mãnusilor, ochelarilor de protectie,
echipamentelor impermeabile, etc.).
➢ Etichetarea si inchiderea ermeticã a recipientelor. Eticheta trebuie sã continã: numele
produsului, familia cãreia ii apartine, termenul de valabilitate, perioada de utilizare a
produsului diluat mentinut in conditii adecvate (cu specificare pentru ceea ce inseamnã
"conditii adecvate").
➢ NU este permis amestecul produselor! Existã riscul unor reactii chimice periculoase
pentru cel care le manipuleazã, precum si riscul de inactivare si incompatibilitate.
➢ NU este permisã utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a
curãteniei!
➢ Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe sectii/compartimente) in ambalajul
original.
➢ Asigurarea rotatiei stocurilor, pentru inscrierea in temenele de valabilitate.
➢ NU este permisã aruncarea ambalajelor goale, decat dupã ce au fost curãtate sau/si
neutralizate.
Responsabili:
Directorul/administratorul /, care:
- stabilesc, mãsurile pentru realizarea exigentelor de igienã recomandate pentru spatii.
10

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- realizeazã protocolul de igienã al compartimentului si protocolul de utilizare a produselor

de intretinere folosite.
- instruiesc personalul de executie cu privire la aceste exigente si protocoale.
- Personalul efector, dupã instruire prealabilã, consemnatã in documente.
5.1.1. Curãtenia este metoda de decontaminare care asigurã indepãrtarea microorganismelor de

pe suprafete, obiecte sau tegumente, odatã cu indepãrtarea prafului si a substantelor organice.
Aplicarea corectã a metodelor de curãtenie a suprafetelor, obiectelor si echipamentelor poate
realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiatã de cea obtinutã prin dezinfectie. Prin
activitatea de curãtenie se actioneazã asupra tuturor microorganismelor. Nu inlocuieste
dezinfectia.
Metode generale de efectuare a curãteniei: Spãlarea, stergerea, aspirarea, perierea.
Prin spãlare sunt indepãrtate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile si
substantele organice. Puterea de spãlare depinde de capacitatea de udare. Spãlarea se realizeazã
prin folosirea de apã caldã si substante tensioactive. Apa caldã, la 35-45 grade C are o putere de
spãlare, superioarã apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare si dizolvare,
inmuierea cu apã fierbinte (peste 55 grade C) are dezavantajul coagulãrii proteinelor, pe care le
face aderente de suportul tratat, in functie de suportul de tratat, la apa caldã se adaugã 1-2%
carbonat de sodiu, sãpun sau detergenti anionici sau produse etichetate si avizate/autorizate de
Ministerul Sãnãtãtii si Familiei ca detergent dezinfectant sau produs pentru curãtare si
decontaminare.
Conditii de eficacitate:
- utilizarea apei calde cu calitãti chimice corespunzãtoare (apa cu duritate micã are efect de
spãlare optim) si cu putere de udare mare, prin adaosul unor cantitãti optime de agenti
tensioactivi;
- asocierea spãlãrii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare;
11

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- respectarea timpilor de inmuiere si de spãlare (in functie de puterea de spãlare a apei, de

mijloacele mecanice utilizate si de obiectul supus spãlãrii); spãlarea trebuie urmatã de clãtire
abundentã.
Spãlarea poate fi simplã (ex.: in igiena individualã, spãlarea mainilor, curãtenia pavimentelor si a
mobilierului) sau asociatã cu un ciclu de dezinfectie prin cãldurã umedã (ex.: utilizand masini de
spãlat pentru lenjerie, veselã, sau cu program inclus de spãlare si dezinfectie, etc.) si se
completeazã cu o dezinfectie chimicã cu produse etichetate si avizate/autorizate ca dezinfectant
pentru suprafete in ariile cu potential de risc infectios (ex.: suprafete in blocuri operatorii, blocuri
de nastere, pregãtirea tratamentelor, suprafete de lucru in laboratoare, etc.).
Prin stergerea umedã a suprafetelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeazã indepãrtarea
microorganismelor. Se practicã pentru intretinerea curãteniei in intervalele dintre spãlãri.
Conditii de eficacitate: utilizarea de lavete (stergãtoare) curate; umezirea lor cu solutii proaspete
de produse etichetate si avizate/autorizate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei ca detergent,
detergent dezinfectant; schimbarea frecventã a lavetelor si a apei de stergere. La sfarsitul
operatiunii se efectueazã decontaminarea lavetelor utilizate.
Aspirarea. Curãtenia prin aspirare este recomandabilã numai cu aspiratoare cu proces umed, a
cãror constructie permite curãtarea si dezinfectia lor si mentinerea uscatã dupã utilizare.
Metode combinate. Pentru curãtenia pavimentelor si a mochetelor (este recomandatã limitarea
utilizãrii lor in spatiile unitãtilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizeazã spãlarea si
aspirarea umedã.
Alte metode de curãtenie, in anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed, metode
care au eficacitate redusã. Nu se recomandã maturatul uscat, sau scuturatul, in incãperi, locuri
circulate sau aglomerate.
Curãtenia si dezinfectia in incãperi trebuie intotdeauna asociate cu aerisirea. Curãtenia se
practicã in mod obisnuit ca metodã de decontaminare profilacticã; in bolile infectioase cu
transmitere aerianã (ex.: rubeolã, rujeolã, varicelã etc.) aerisirea este singura metodã de
decontaminare necesarã in focar.
12

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Produse utilizate in procesul de efectuare a curãteniei

Curãtenia se realizeazã cu produse etichetate de producãtor ca fiind:
➢ produse destinate curãteniei sau
➢ produse detergent - dezinfectante
Sãpunuri:
➢ Sãpun tare: intretinerea suprafetelor cu ceramicã, ulei, otel inoxidabil;
➢ sãpun moale (sãpun negru): curãtare grosierã (ex.: paviment mozaicat, gresie).
Detergenti:
➢ Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali pentru: mobilier, paviment, veselã si
spãlarea manualã a textilelor. Dacã produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se
spalã veselã si ustensile de bucãtãrie.
➢ Detratanti "tamponati" utilizati pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.
➢ Detergenti-dezinfectanti sau detergentii cationici sunt produse a cãror proprietate
principalã este cea de curãtare si secundar dezinfectantã.
Abrazive
Curãtarea punctualã a suprafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimentelor, cu precautie pentru
suprafetele emailate.
Produse pentru lustruit
Detergenti lustruitori sau "de ceruire": spãlarea pavimentelor
5.1.2 Reguli pentru depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curãteniei

In cadrul entitãtii trebuie sã existe spatii special destinate depozitãrii produselor si ustensilelor
folosite in procesul de efectuare a curãteniei, aflate in stoc. Spatiile trebuie sã asigure mentinerea
calitãtii initiale a produselor, panã la utilizare. Conditii pe care trebuie sã le indeplineascã spatiile
de depozitare:
• pavimentul si peretii trebuie sã fie impermeabili si usor de curãtat;
13

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• zona de depozitare trebuie sã permitã aranjarea in ordine a materialelor de curãtenie si

accesul usor la acestea;
• aerisirea: naturalã;
• iluminatul corespunzãtor (natural + artificial);
• gradul de umiditate optim pãstrãrii calitãtilor
b. In fiecare sectie/compartiment, trebuie sã existe incãperi special destinate depozitãrii
produselor si ustensilelor utilizate pentru efectuarea curãteniei, aflate in rulaj si pregãtirii
activitãtii propriu-zise. Conditii pe care trebuie sã le indeplineascã incãperile de depozitare de pe
sectii - compartimente:
• pavimentul si peretii trebuie sã fie impermeabili si usor de curãtat;
• aerisirea naturalã;
• iluminatul corespunzãtor (natural + artificial);
• gradul de umiditate optim pãstrãrii calitãtilor;
• locul de organizare a activitãtii, sursa de apã si suprafata zonei de depozitare trebuie
sã permitã aranjarea in ordine a materiaielor de intretinere si accesul usor la acestea;
chiuvetã cu apa potabilã rece si caldã, sãpun, prosop, etc.. pentru igiena personalului
care efectueazã curãtenia;
• chiuvetã (bazin) cu apã potabilã, pentru dezinfectia si spãlarea ustensilelor folosite
pentru efectuarea curãteniei (lavete. torsoane, mopuri, perii, s.a.). Dezinfectia,
spãlarea si uscarea materialului moale folosit la curãtenie se pot face utilizand masini
de spãlat si uscãtoare;
• suport uscãtor pentru manusile de menaj, mopuri, perii, s.a.; - pubelã si saci colectori
(de unicã folosintã)
• pentru deseuri.
14

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.1.3 Reguli de intretinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea curãteniei

Zilnic, dupã fiecare operatiune de curãtenie si la sfarsitul zilei de lucru, ustensilele utilizate se
spalã, se curãtã (decontamineazã), dezinfecteazã si usucã.
Curãtarea si dezinfectia ustensilelor complexe (perii detasabile, manerul periilor, aspirator, s.a)
se efectueazã in functie de recomandãrile producãtorului.
Personalul care executã operatiunile de curãtare si dezinfectie a materialului de curãtenie va
purta mãnusi de menaj sau mãnusi de latex nesterile.
Dezinfectia materialului de curãtenie utilizat in:
• spatiile fãrã risc se face cel putin o datã pe sãptãmanã,
• sectiile/compartimentele cu risc crescut se face de rutinã, la sfarsitul activitãtii (dupã
fiecare utilizare).
5.2 Dezinfectia
Dezinfectia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele
patogene (in proportie de 99,99%) cu exceptia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul
inert.
Dezinfectia se aplicã in cazurile in care curãtenia nu eliminã riscurile de rãspandire a infectiei,
iar sterilizarea nu este necesarã.
In orice activitate de dezinfectie trebuie sã se aplice mãsurile de protectie a muncii pentru a
preveni accidentele si intoxicatiile.
5.2.1 Dezinfectia prin mijloace fizice

Dezinfectia prin spãlare la temperatura de 60-95°C (dezinfectie termicã) este un proces complex
la care, pe langã actiunea cãldurii umede, se adaugã si actiunea detergentilor sau a altor
substante, cat si actiunea mecanicã de spãlare. Acest procedeu se foloseste la spãlarea si
dezinfectia lenjeriei, veselei, sticlãriei de laborator, instrumentarului.
15

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Fierberea in apã la temperatura de 100°C sau utilizarea aburului de 100°C realizeazã distrugerea
in decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor patogene, precum si a
unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor transmisibile cu poartã
de intrare digestivã, in anumite cazuri, pentru prevenirea acestor boli, apa de bãut se consumã
fiartã, rãcitã si aeratã.
In absenta masinilor de spãlat cu ciclu de dezinfectie prin cãldurã, fierberea este indicatã pentru
dezinfectia lenjeriei, tacamurilor si veselei care suportã temperatura de fierbere.
Fierberea la temperaturi intre 100-110°C se poate obtine prin adaosul unor substante care ridicã
punctul
de fierbere (ex, adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea lenjeriei).
Dezinfectia prin cãldurã umedã, cu fierul de cãlcat, completeazã decontaminarea lenjeriei,
distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, in 5-10 secunde si a sporilor, in 50 secunde.
Metoda este aplicabilã pentru tesãturile care suportã acest tratament si este eficace dacã tesãtura
tratatã este umezitã uniform.
5.2.2 Dezinfectia prin mijloace chimice

In unitãtile medicale dezinfectia se realizeazã, in principal, prin utilizarea unor substante
dezinfectante chimice.
Etichetarea acestor produse trebuie sã fie in conformitate cu legislatia in vigoare si sã continã in
mod obligatoriu concentratiile de utilizare si timpii de actiune aferenti.
Dezinfectia de nivel scãzut - Poate distruge cele mai multe bacterii in forma vegetativã, unele
virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium
tuberculosis, sau sporii bacterieni. Timpul de contact necesar al substantei chimice cu substratul
tratat este de sub 10 minute. Substantele chimice care realizeazã dezinfectia de nivel scãzut sunt:
- Dezinfectante care contin fenoli, iodofori, substante cuaternare de amoniu si agenti de spumare;
- Alcooli (70°C, 90°C);
16

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- Hipoclorit de sodiu (5,25%)

Se poate efectua cu produse etichetate de producãtor si avizate/autorizate de Ministerul Sãnãtãtii
si Familiei ca dezinfectante (care contin si alte clase de substante chimice sau combinatii ale
acestora) la concentratia de utilizare la care se realizeazã distrugerea celor mai multe bacterii in
forma vegetativã, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente,
cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
5.2.3 Spãlarea mainilor si dezinfectia pielii
Spãlarea mainilor este cea mai importantã procedurã pentru prevenirea infectiilor nosocomiale.
Spãlarea simplã a mainilor este definitã ca fiind frecarea viguroasã a mainilor, una de ala, pe
toate suprafetele, dupã prealabilã umezire si sapunire.
- se efectueazã cu apã si sãpun simplu
- se pot utiliza si sãpunul antiseptic cu activitate bactericidã, detergenti sau alte produse de
spãlare ce contin substante antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde -1 minut.
- scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele
Dezinfectia mainilor
Dezinfectia igienicã a mainilor
- se face dupã spãlare si uscare prealabilã, cu cantitatea de antiseptic necesarã,
recomandatã de producãtor
- timpul de contact: 30 secunde -1 minut.
- numai in caz de contaminare masivã cu germeni patogeni se recomandã timpi de contact
mai mari cu substanta antisepticã
- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele
5.2.4. Factori care influenteazã dezinfectia

Ca dezinfectante sunt recomandate numeroase substante; este insã de retinut cã acestea apartin
unui numãr redus de clase chimice.
Lista dezinfectantelor utilizate intr-o unitate sanitarã nu trebuie sã fie exhaustivã.
17

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente trebuie sã se ia in considerare o serie de factori care
influenteazã dezinfectia:
• Spectrul de activitate si puterea germicidã (tipul de microorganism, rezistenta
microorganismelor)
• Numãrul microorganismelor pe suportul tratat
• Cantitatea de material organic de pe echipamentul/suportul de tratat
• Natura suportului de tratat
• Concentratia substantei dezinfectante
• Timpul de contact si temperatura
• Susceptibilitatea dezinfectantilor chimici de a fi inactivati: ex.: prin substante
organice, plastic, cauciuc, celulozã, apã durã si detergenti. De exemplu,
dezinfectantele pe bazã de compusi cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu
detergentii anionici.
• Tipul de activitate aniimicrobianã: bactericidã sau bacteriostaticã. De exemplu,
dezinfectantele pe bazã de compusi cuaternar de amoniu sunt numai
bacteriostatice la concentratii mici, in timp ce la concentratii inalte devin
bactericide.
• Efectul pH-ului:
• Toxicitatea: formaldehida si glutaraldehida sunt dãunãtoare pentru sãnãtate.
• Costul produsului
Criterii de alegere a dezinfectantelor

- Eficacitatea
- Usurintã in prepararea si aplicarea solutiilor si in stocarea substantelor si produselor
- Economicitatea
- Lipsa corozivitãtii si a efectelor distructive
18

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- Cunoasterea toxicitãtii dezinfectantelor in conditiile de utilizare si a mãsurilor de

protectie recomandate
Reguli generale de practicã a dezinfectiei

Dezinfectia profilactica completeazã curãtenia, dar nu o suplineste si nu poate inlocui
sterilizarea.
Eficienta dezinfectiei profilactice este conditionatã de o riguroasã curãtenie prealabilã.
Pentru dezinfectia in focar se utilizeazã dezinfectante cu actiune asupra agentului patogen
incriminat, sau presupus. Dezinfectia se practicã inainte de instituirea mãsurilor de curãtenie.
Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei.
In dezinfectia chimicã trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de actiune bactericidã (si/sau
tuberculocidã), virulicidã, fungicidã si/sau sporicidã.
In functie de riscul de aparitie a infectiilor, trebuie alese dezinfectantele care actioneazã specific
asupra agentilor patogeni incriminati.
Se recomandã periodic alternanta produselor dezinfectante, pentru a se evita aparitia rezistentei
microorganismelor.
Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile de utilizare si timpii de actiune recomandati de
producãtor.
Se recomandã utilizarea de cuve cu capac si grãtar pentru dezinfectia instrumentarului.
La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:
- cunoasterea exactã a concentratiei substantei active in produse, prin determinãri periodice de
laborator (acolo unde este posibil)
- folosirea de recipiente curate,
- utilizarea solutiilor de lucru in ziua preparãrii, pentru a se evita contaminarea si degradarea -
inactivarea lor
- utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate indicate de producãtor
19

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al solutiilor dezinfectante in curs de utilizare.

Utilizarea dezinfectantelor se face respectand normele de protectie a muncii, care sã previnã
accidentele si intoxicatiile.
5.3. Resurse necesare

5.3.1. Resurse materiale: calculatoare, laptopuri, internet, birotica, consumabile;
5.3.2. Resurse umane: conform organigramei;
5.3.3. Resurse financiare: prevederile bugetare ale sumelor necesare.
5.4. Responsabilitãti:
Persoana cu atributii de coordonare:
- vor aplica prezenta procedurã panã la data aparitiei unei alte forme revizuite;
- urmãreste respectarea intocmai a prezentei proceduri.
5.5. Dispozitii finale

Procedura va fi adusã la cunostinta personalului care executã activitatea/activitãtile
respectivã/respective.
Actuala procedurã va fi revizuitã in cazul in care apar modificãrile reglementãrilor legale cu
caracter general si intern pe baza cãrora se desfãsoarã activitatea/activitãtile care face/fac
obiectul acestei proceduri.
Pe perioada absentei de la serviciu a persoanelor nominalizate, prezenta procedurã in forma
initialã sau revizuitã se aplicã si de cãtre inlocuitorii acestora.
20

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
6. Responsabilitati si raspunderi in derularea activitatii
Compartimentul/ operatiunea AFCS OTC AFCS Ah

0 1 2 3 4
Elaborare E
Verificare V
Aprobare Ap
Arhivare Ah Ah
21

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
7. FORMULAR EVIDENȚĂ MODIFICĂRI
Nr. Ediție Data Rev. Data Pag. Descriere Semnătura

crt. ediției reviziei modificare conducătotului
compartimentului
1 1 Data - - - Actualizare OSGG
din PO Nr. 600 / 2018
privind aprobarea
Codului Controlului
Intern
22

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
8. FORMULAR ANALIZĂ PROCEDURĂ
Nr. Compartiment Conducător Înlocuitor de Aviz favorabil Aviz Semnătura Data

crt. compartiment drept sau nefavorabil
Nume și prenume delegat Semnătura Data Observații
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
23

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
9. LISTA DE DIFUZARE A PROCEDURII
Nr. Compartiment Nume și prenume Data primirii Semnătura Data Data intrării Semnătura
ex. retragerii în vigoare a
procedurii
24

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
10. Anexe, inregistrari, arhivari
Cod Denumirea
formular Anexei
1 2
A_1
25

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
11. Cuprins
Nr. Componentei Denumirea componentei din cadrul procedurii operaţionale Pagina
în cadrul procedurii
operaţionale
1 Coperta 2
2 Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea editiei 3

sau, dupa caz, a reviziei in cadrul editiei procedurii operationale
3 Situatia editiilor si a reviziilor in cadrul editiilor procedurii 4
operationale
4 Lista cuprizand persoanele la care se difuzeaza editia sau, dupa, caz, 5
revizia din cadrul editiei procedurii operationale
5 Scopul procedurii operaţionale 6
6 Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale 7
7 Documentele de referinţă (reglementări) aplicabile procedurii 8

operaţionale
8 Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura 9

operaţională
9 Descrierea procedurii operaţionale 10
10 Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii 21
11 Formular evidență modificări 22
12 Formular analiză procedură 23
13 Lista de difuzare a procedurii 24
14 Anexe, înregistrări, arhivări 25
15 Cuprins 26
26
SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN Revizia 0
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MUNCĂ

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Nr. înreg. ______/_____________
SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
P.O. AD. 02
27

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea editiei sau, dupa

caz, a reviziei in cadrul editiei procedurii operationale
Elemente privind Numele şi prenumele Funcţia Data Semnătura

responsabilii/operaţiunea
Nr.
Crt
1 2 3 4 5
1 Elaborat Doandeș Cristina Responsabil 23.09.2019
SSM
28

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1 2 3 4
1 Editia 1 - 23.09.2019
2 Revizia 1
29

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Lista persoanelor la care se difuzeaza editia sau, dupa caz, revizia din cadrul
editiei procedurii operationale
Compar-
Nr. Scopul Ex. Data
timent Functia Nume si prenume Semnatura
1 2 3 4 5 6 7
1 Informare/ 1 Adminis- Responsabil Doandeș Cristina 23.09.2019
Aplicare tratie SSM

SCIM
4 Arhivare 1 Adminis- Responsabil Doandeș Cristina 23.09.2019

tratie SSM
30

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
1.1. Scopul procedurii:

Stabilirea metodologiei privind sãnãtatea si siguranta salariatilor la locul de muncã.
1.2. Dã asigurãri cu privire la existenta documentatiei adecvate derulãrii activitãtii.

Procedura are scopul de a realiza intocmirea, avizarea si aprobarea documentelor aferente
acestei activitãti.
1.3. Asigurã continuitatea activitãtii, inclusiv in conditii de fluctuatie a personalului, prin

luarea deciziei pentru asigurarea bunei desfãsurãri a activitãtii unitatii.
31

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2.1 Precizarea (definirea) activitãtii la care se referã procedura operationalã;

Procedura se aplicã conform legislatiei, de cãtre persoanele incadrate in compartimentele
administrativ, magazie si contabilitate,
2.2 Delimitarea explicitã a activitãtii procedurate in cadrul portofoliului de activitãti

desfãsurate de:
-activitatea procedurata este initiatã de personalul din compartimentul administrativ / magazie,
are la baza asigurarea conditiilor privind sãnãtatea si siguranta la locul de munca.
2.3 Listarea principalelor activitãti de care depinde si/sau care depind de activitatea
procedurata : sãnãtatea si siguranta la locul de munca.
2.4 Listarea compartimentelor furnizoare de date si/sau beneficiare de rezultate ale

activitãtii procedurate: listarea compartimentelor implicate in procesul activitãtii.
-beneficiarul rezultatelor acestei activitãti procedurate: toate compartimentele;
-compartimentele implicate sunt administrativ/magazie.
32

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

- OMENCS nr. 5079 / 2016, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea educatiei nationale nr. 1/2011 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 319/2006, Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca – HG 1425/2006
- HG 1146/2006 privind cerintele de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca;
- HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare ;
- HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca ;
- HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
- Legea nr. 53/2003- Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare;
- Contractul colectiv de munca- Conditii de munca, securitate si sanatate in munca ;
- Legea nr. 346/2002, actualizata;
- OUG nr. 129/2004 –Modificarea Legii nr. 346/2002;
- Ordin MMSSF nr. 450/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii 346/2002 cu
modificarile si completarile ulterioare

- ORDIN nr 5574/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de
sprijin educational pentru copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale integrati
în învãtãmântul de masã.
33

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
3.4. Alte documente, inclusiv reglementãri interne ale unitatii.

- Organigrama;
- Fisele posturilor;
- Decizia ordonatorului de credite al Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu”
Ponoarele.
34

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
4. Definiții și prescurtări
4.1. Definiții
a) lucrător - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții în perioada
efectuarii stagiului de practică, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu
excepția persoanelor care prestează activități casnice ;
b) angajator – persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea intreprinderii și / sau unității ;
c) alți participanți la procesul de muncă – persoane aflate în intreprindere și / sau unitate, cu

permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activități în folosul comunității sau activități în regim de
voluntariat, precum și someri pe perioada participării la o formă de pregătire profesională și
persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă și pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă ;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspuderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor

– persoana aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi
reprezinte pe aceștia în ceea ce privește problemele referitoare la protecția securității și sănătății
lucrătorilor în muncă ;
e) prevenire – ansamblu de dispoziții sau măsuri luate sau prevăzute în toate etapele procesului du
muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale ;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
35

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută

profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu
şi care provoacă incapacitate temporară de cel puţin trei zile calendaristice, invaliditate ori deces ;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecție - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un

lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru
a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau
unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav și iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar
prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică – instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialității în care
se pregătesc elevii, studenții, ucenicii, precum și șomerii ăn perioada de reconversie profesională ;
n) securitatea și sănătatea în muncă – ansamblul de activități instituționale având ca scop

asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității
fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă ;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul

tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
36

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
p) servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii / unității, abilitate să
presteze servicii de protecție și prevenire în domeniul securității și sănătății în muncă, conform
legii ;
q) accident ușor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3
zile;
r) boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori

determinanţi sunt de natură profesională.
4.2. Prescurtări

2 AFCS administrator financiar / Administrator Financiar
4 Ct contabilitate
5 E elaborare
6 V verificare
7 Ap aprobare
8 Ah arhivare
10 Scr secretar
37

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5. Descrierea procedurii
5.1. Obligațiile lucrătorilor privind securitatea și sănătatea în muncă (extras din Legea nr.
319/2006)
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol
de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prezentate, lucrătorii au următoarele

obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară
a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor
tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de MUNCĂ
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de MUNCĂ şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a
face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de MUNCĂ şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
38

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului să se asigure că mediul de MUNCĂ şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără
riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
MUNCĂ şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de MUNCĂ şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.
5.2. Riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specific locurilor de muncă din

Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele
În general, la locurile de muncă din Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele,
salariații pot fi supuși următoarelor riscuri și îmbolnăviri profesionale :
a) Electrocutarea datorita folosirii necorespunzatoare a echipamentelor tehnice actionate electric

si nerespectarii instructiunilor de exploatare a echipamentelor de calcul;
b) Imblonaviri datorita expunerii la agenti biologici si agenti chimici;
c) Loviri datorita amenajarii incorecte a locurilor de munca, in ceea ce priveste repartizarea
echipamentelor tehnice, mobilierului, etc; dimensionarea si stabilirea incorecta a cailor de
acces pentru libera trecere sau evacuare in ca de pericol;
d) Accidentari datorita nerespectarii regulilor si a semnelor de circulatie pe teritoriul
administrative al orasului, sau cand sunt in interes de serviciu in afara localitatii cat si in afara
acesteia, atat in calitate de pieton, cat si de conducator auto;
e) Risc de aparitie a stresului datorita incordarii psihice permanente, volumul mare a lucrarilor
de executat si importanta acestora, intocmirii unor lucrari urgente, aparute pe parcurs, peste
39

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
sarcina de munca planificata, lipsei informatiilor, lucrului defectuos cu personalul din

subordine sau cu care colaboreaza;
f) Afectarea vederii datorita nivelului de iluminare scazut, a folosirii calculatoarelor;
g) Afectarea sistemului auditiv al salaiatilor datorita zgomotului peste limitele admise:
h) Vatamarea corporala si afectiuni ale corpului, datorita manipularii, transportului prin purtare
si cu mijloace nemecanizate si depozitarii defectuoase a materialelor;
i) Riscul vatamarii corporale datorita folosirii neorespunzatoare a utilajelor mecanice;
j) Riscul unor explozii, a unor situatii de urgenta datorita exploatarii necorespunzatoare a
centralelor termice;
k) Riscul vatamarilor corporale in cazul alunecarii picioarelor scarilor portabile;
l) Alte riscuri identificate in cadrul companiei.
5.3. Norme specific
5.3.1. Norme de securitate și sănătate a muncii pentru personalul care se ocupă de

prelucrarea automata a datelor
5.3.2. Norme interne de securitate și sănătate în muncă la bibliotecă, arhivă și depozitele de

carte
5.3.3. Norme interne de securitate și sănătate a muncii pentru personalul care manipulează
și transport mase în cadrul magaziilor de material din unitate
5.3.4. Norme interne de securitate și sănătate în muncă pentru electricieni
5.3.5. Norme interne de securitate și sănătate în muncă pentru profesori
5.3.6. Norme interne de securitate și sănătate în muncă pentru portari
5.3.7. Norme interne de securitate și sănătate în muncă pentru muncitori
40

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.3.1. Norme de securitate și sănătate a muncii pentru personalul care se ocupă de

prelucrarea automata a datelor
Responsabilii desemnați au obligația ca, în cadrul instructajului periodic de securitate și

sănătate a muncii, să prelucreze prevederile acestor norme specifice cu salariații care, în
îndeplinirea sarcinilor de serviciu, folosesc computer personale.
Încadrarea și repartizarea lucrătorilor
• Lucrătorii care urmează să desfășoare activități la echipamentele de calcul, vor fi

încadrați și repartizați la posturile de lucru numai după efectuarea examenelor medicale
obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătății.
• Examenul medical se va realiza periodic și ori de câte ori lucrătorii acuză simptome
vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.
Protecția vederii
• În cazul în care, la controlul medical oftalmologic, se constată că nu pot fi utilizați

ochelari de corecție obișnuiți, lucrătorii vor fi dotați cu mijloace de corecție speciale,
adecvate sarcinii de muncă.
• Plata mijloacelor de corecție speciale va fi suportată de angajator.
Informarea și instruirea lucrătorilor
• Lucrătorii vor fi instruiți în utilizarea echipamentului de calcul înaintea începerii

activității și ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă.
• Lucrătorii vor fi instruiți special asupra necesității amenajării ergonomice a locului de
muncă și asupra pozițiilor corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului.
Organizarea activității
• Conducerea ctivității va planifica și organiza activitățile de prelucrare automata a datelor

astfel încât activitatea zilnică în fața ecranului să așterneze cu alte activități.
41

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• În cazul în care alternarea activităților nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune
utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze
suplimentare fața de cele obișnuite.
• Durata și perioada pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instrucțiuni proprii, cu
consultarea unor instituții specializate sau specialiști, în funcție de modul de organizare a
activității și de caracteristicile sarcinii de muncă (complexitate, ritm, durată, repetitivitate,
etc) și vor fi incluse în timpul de lucru.
Amenajarea locului de muncă
• Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort și
libertate de mișcare și să diminueze într-o cât mai mare măsură riscurile de natură
vizuală, mentală și postural.
• Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile
antropofuncționale ale utilizatorilor și munca lor prin asigurarea posibilităților de reglare
a diferitelor elemente componente ale acestuia.
• Utilizatorii trebuie să aibă posibilități de modificare a poziției de lucru, în timpul
activității.
• Distanțele și unghiurile de vedere trebuie să fie în raport cu cerințele sarcinii de muncă și
în conformitate cu poziția de lucru standard.
• Pentru a păstra o poziție de lucru confortabilă și pentru a evita reflexiile și efectul de
orbire, utilizatorul trebuie să incline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi
înalțimea ochilor deasupra planului de lucru .
• Înălțimea optima a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcții de privire
inclinate între 100 și 200 mm sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
• Înălțimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între brat și antebraț de
minimum 900 mm .
42

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• În poziție așezat, distanța dintre planul de lucru și suprafața de ședere trebuie cuprinsă
între 200 și 260 mm.
• Ecranul, suportul de documente și tastatură trebuie amplasate la distanțe aproximativ
egale față de ochii utilizatorului, respective 600 + 150 mm.
• Pentru asigurarea cerințelor de securitate și stabilitate, la locul de muncă trebuie :
- să se reducă la minimum vibrațiile inerente sau transmise ;
- să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru ;
- să fie posibilă reglarea înâlțimii mesei fără risc de coborâre și deci de rănire ;
- să nu utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.
• Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se asigure
:
- accesul ușor și rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă ;
- accesul ușor și rapid al personalului de întreținere la toate părțile echipamentului, la
pozițiile cablurilor și la prizele electrice, fără întreruperea activității în desfășurare sau
cu o întrerupere minima ;
- un spațiu de lucru care să raspundă nevoilor de spațiu personal, de comunicare între
indivizi și de intimidate.
• Conductorii electrici și cablurile trebuie să respecte următoarele condiții :
- să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol ;
- să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale și previzibile ale
utilizatorilor, inclusive în cazul unei reamenajări a încăperii ;
- să asigure accesul ușor iar întreținerea să se efectueze fără întreruperea activității ;
- cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
• Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejați împotriva
deteriorărilor mecanice .
Exploatarea echipamentelor de calcul
43

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc și

pentru care nu au instruirea necesară.
• Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuție va fi efectuată numai de către personalul
autorizat în acest scop .
• Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri
electrice, prize, ștechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalații de
climatizare sau la orice alte instalații auxiliare specifice .
• La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, în ordine, următoarele
prevederi :
- verificarea temperaturii și umidității in sală ;
- verificarea tensiunii la tabloul de alimentare ;
- punerea sub tensiune a unității centrale, prin acționarea butonului corespunzător de pe
panoul unității centrale ;
- punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acționarea butoanelor
corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicate în documentația
tehnică a calculatorului.
• Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realia în succesiunea inversă
celei prevăzute la punerea sub tensiune .
• Punerea în fucțiune a unui echipament după revizii sau reparații se va face numai după ce
personalul autorizat să efectueze revizia sau reparația confirm în scris că echipamentul
respective este în bună stare de funcționare .
• Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecție ale echipamentelor de calcul .
• Se interzice efectuarea oricărei intervenții în timpul funcționării echipamentului de calcul
.
• Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o
defecțiune a acestuia .
• Remedierea defecțiunilor se va realiza de către personalul de întreținere autorizat .
44

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• Dacă în timpul funcționării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va

fi oprit și se va anunța personalul de întreținere pentru control și remediere .
• Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prizele defecte sau fără legătură la
pământ .
• Înlocuirea siguranțelor la instalațiile electrice se va face numai de către personalul
autorizat în acest scop .
• La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot duce la
incendii .
• În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătore cu praf și dioxid de carbon.
• În timpul funcționării, capacul superior al imprimantelor va fi menținut închis ;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje, se va realiza numai după
deconectarea acestora de la sursă .
• La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părților fierbinți .
• Orice intervenție în timpul funcționării imprimantelor, permisă în documentația tehnică,
se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părților corpului de către
imprimantă .
• În timpul funcționării calculatorului, ușile de acces la sala calculatorului nu se vor bloca
sau încuia, pentru a permite evacuarea rapidă, în caz de pericol, a personalului de
deservire .
• În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va acționa cu stingătorul cu
praf de dioxid de carbon .
• Reluarea lucrului în zonele de acțiune a dioxidului de carbon se va face numai după
ventilarea spațiilor respective cu instalația de climatizare în funcțiune, în circuit deschis,
un timp stability în funcție de capacitatea ventilatoarelor și volumul încăperilor, dar nu
mai puțin de o oră.
45

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• Se interzice consumul alimentelor pe masa support a calculatorului sau deasupra

tastaturii.
Întreținerea și repararea echipamentelor de calcul
• Se interzice accesul personalului de intreținere și reparații la echipamentele de calcul pe

care nu le cunosc și pentru care nu au fost instruiți.
• Orice reparație a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile
din documentația tehnică a calculatorului.
• Personalul de întreținere și reparații va verifica existența dispozitivelor de protecție și a
carcaselor și nu va autoriza punerea în funcțiune a echipamentului respective decât după
montarea dispozitivelor și carcaselor de protecție.
• Se interzice curățirea sau ungerea echipamentelor în timpul funcționării acestora.
• Conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele
electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub
tensiune (carcase intacte și la locul lor, capace închise, izolația cblurilor nedeteriorată etc)
.
• Personalul de întreținere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor
cu siguranțe fuzibile originale și calibrate corespunzător și reglarea aparatelor de
protecție pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant .
• Se interzice intervenția la instalațiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de
electrician și neautorizate .
• Intervențiile la instalațiile și echipamentele electrice trebuie executate conform
prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice .
Cerințe pentru echipamente electronice de calcul și instalațiile electrice
• Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie să fie de maxim

220 V .
46

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• Ca protecție suplimentară împotriva electrocutării, pe circuitul de alimentare cu energie

electrică a echipamentelor electrice de clasa I-a de protecție trebuie să fie prevăzut un
întrerupător de current de defect care să deconecteze echipamentul la un current de defect
de 30 mA .
• Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie să
fie protejate la curenți de scurtcircuit prin siguranțe fuzibile, siguranțe automate sau
întrerupătoare automate .
• Siguranțele fuzibile trebuie să fie originale și calibrate la curentul nominal indicat de
proiectant .
• Curentul de scurtcircuit la care deconectează siguranțele fuzibile și întrerupătoarele
automate trebuie să aibă valoarea indicate de proiectant .
• Echipamentele electrice de clasa a II-a de protecție sunt construite cu izolație
suplimentară sau întărită și nu necesită nici o altă măsură de protecție împotriva
electrocutării prin atingere indirectă .
• Echipamentele de clasa a II- a de protecție sunt construite pentru a fi alimnetate la o
tensiune foarte joasă .
• Sursa de tensiune foarte joasă trebuie să fie realizată astfel încât să nu poată apărea în
circuitul de tensiune foarte joasă o tensiune mai mare .
• Circuitele de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de calcul trebuie separate
de cele care alimentează alte instalații și prevăzute cu posibilitatea de alimentare încă cel
puțin 5 minute de la întreruperea tensiunii rețelei electrice și semnalizarea acestui defect .
• Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevăzut cu un întrerupător care să permit
operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, în caz de necesitate .
Cerințe pentru mobilierul de lucru
• Mobilierul de lucru trebuie conceput și realizat în funcție de caracteristicile

antropofuncționale ale utilizatorilor și de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel încât să
47

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
asigure acestora libertatea de mișcare, o poziție de lucru corectă, confortabilă și o

performanță ridicată .
Masa (planul) de lucru
• Planul de lucru va avea o suprafață suficientă pentru o amplasare flexibilă a monitorului,

tastaturii,documentelor și echipamentului auxiliary.
• Lățimea minimă a mesei va fi de 800 mm .
• Suprafața de lucru trebuie să fie mată petru a evita reflexiile . Sunt contraindicate culorile
deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanță .
• Mesele nereglabile vor avea o înălțime de 730 ± 10 mm .
• În condițiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe personae,
mesele vor fi reglabile în ănălțime, cu posibilități de reglare între 650 și 740 mm .
• Adâncimea minima a spațiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de
lucru va fi de 700 mm .
• Materialul din care este confecționat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau
să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului .
Scaunul de lucru
• Scaunul trebuie să fie stabil și să-I permit utilizatorului libertate de mișcare și o poziție
confortabilă .
• Înălțimea scaunului trebuie să poată fi reglabilă .
• Atunci cănd înălțimea scaunului nu poate fi reglată pentru a se adapta unor utilizatori de
talie mica, se va prevedea un reazem pentru picioare .
48

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Cerințele privind mediul de muncă
Iluminat
- Iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcție de caracteristicile sarcinii de

muncă și cerințele vizuală ale utilizatorilor, astfel încât să se asigure nivelul de
iluminare și un contrast adecvat între ecran și mediu, pentru obținerea unei
performanțe vizuale ridicate .
Microclimat
- În încăperile în care se desfășoară activități de prelucrare automata a datelor, se vor

asigura condiții de confort termic .
- Atunci când este necesar un microclimate strict controlat, se va urmări să nu se creeze
curenți de aer supărători . Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita
uscarea mucoaselor .
Zgomot
- Zgomotul emis de echipamentele care aparțin postului de muncă nu trebuie să

distragă atenția și să perturbe comunicarea verbal .
- Imprimantele de mare viteză, care constituie surse de zgomot, vor fi așezate în
încăperi separate de sala calculatoarelor,isolate fonic și prevăzute cu geamuri
transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare .
- Instalațiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcționarea lor o creștere
semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi .
Aceste norme sunt obligatorii și nu sunt limitative, fiecare șef de compartiment poate adduce
îmbunătățiri și completări ulterioare .
49

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.3.2. Norme interne de securitate și sănătate în muncă la bibliotecă, arhivă și depozitele

de carte
Reguli generale de igienă în muncă
• Igiena muncii urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și măsuri de înlăturare a tuturor

factorilor care contribuie la producerea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale .
• Modalitățile de realizare a măsurilor ce trebuie luate în toate situațiile legale de muncă, cu
scopul protejării vieții și sănătății angajaților sunt următoarele :
- asigurarea în permanență a ventilației corespunzătoare și a iluminării uniforme, suficiente la
locul de muncă ;
- prezentarea la vizita medicală la angajare și l examenul medical periodic ;
- însușirea și respectarea normelor de securitate în muncă ;
- utilizarea integrală a echipamentului individual de protecție ;
- evitarea consumului de băuturi alcoolice ;
- însușirea instrucțiunilor de prim ajutor în caz de accident de muncă conform documentarului

privind măsurile tehnico-organizatorice de acordare a primului ajutor în caz de accidentare sau
îmbolnăvire ;
- respectarea normelor de igienă personală ;
- întreținerea curățeniei și igienei la locul de muncă ;
- evitarea prezenței la lucru în stare de oboseală sau în stare de sănătate care poate pune ăn
pericol sănătatea altor persoane ;
- păstrarea curățeniei la locul de muncă ;
50

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- se vor folosi măștile de protecție și mănușile de protecție atunci când se face curățenie / revizie
/ inventar în sălile aparținând bibliotecii, arhivei și depozitului de carte ;
- mâinile se vor spăla bine cu apă și săpun după terminarea activității .
Angajarea și repartizarea personalului la locurile de muncă
• În vederea supravegherii sănătății angajaților în relație cu cerințele locului de muncă și în mod

particular cu factorii novici profesionali, medicul de medicină a muncii va efectua controlul
medical la angajare, controlul medical periodic și examenul medical la reluarea activității,
conform reglementărilor legale specifice .
• Salariatul este obligat să se supună examinărilor medicale .
• Prezența la locul de muncă sub influența băuturilor alcoolice, drogurilor sau a altor medicamente
care afectează judecata, coordonarea sau viteza de reacție a unei persoane poate produce
accidente și nu va fi acceptată .
Obligațiile salariaților din punct de vedere al securității și sănătății în muncă
• Salariații trebuie să presteze munca în așa fel încât să nu se expună pe ei și nici pe ceilalți
salariați la pericole de accidentare ;
• Salariații trebuie să-și însușească și să respecte normele de securitate și sănătate a muncii ;
• Să aducă la cunoștința șefului de serviciu / directorului orice situație care constituie un pericol de
accident ;
• Să aducă la cunoștința șefului de serviciu / directorului orice accident pe care l-a suferit el sau
oricare alt salariat ;
• Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul trasportului cărților nu trebuie să fie cu obstacole,
instabil sau alunecos ;
• Scările folosite pentru a ajunge la rafturile superioare vor trebui sa fie în stare bună pentru ca
salariatul să fie bine echilibrat la urcarea pe acestea;
• Salariatul care foloseşte aceste scări va fi supravegheat la urcarea pe scara de un alt salariat
51

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
numit de către şeful locului de muncă;

• Se interzice folosirea acestor scări de către persoanele care au afecţiuni medicale ce interzic
lucrul la înălţime, persoane sub 18 ani, respectiv peste 55 ani;
• Liftul de materiale utilizat la transportul cărţilor va fi folosit cu atenţie pentru a nu se produce
accidente;
• La părăsirea locului de muncă salariaţii vor verifica daca sunt stinse luminile şi dacă nu a rămas
vreun aparat în priză;
• Deplasarea la serviciu de la domiciliu şi invers se face cu respectarea regulilor de circulaţie, pe
drumurile publice, ca pieton sau conducător auto, cât şi a regulilor de deplasare cu mijloacele de
transport în comun (de suprafaţă sau subteran);
• Salariaţii sunt obligaţi, în orice situaţie s-ar afla, să respecte semnificaţiile marcajelor sau
inscripţionărilor de avertizare, alarmare, semnalizare, afişate pe pereţii sau pe uşile încăperilor
sau clădirilor, pe echipamentele tehnice şi ambalaje sau cele care sunt afişate în exterior.
Fumatul
• Fumatul este interzis în sălile aparţinând bibliotecii, arhivei şi depozitului de carte.
Asigurarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie
• Blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie este interzisă.

• De asemenea este interzisă blocarea cu diverse materiale a hidranţilor şi a tablourilor
electrice.
• Folosirea aparatelor de încălzit improvizate este interzisă.
Aceste norme sunt obligatorii şi nu sunt limitative, fiecare şef de compartiment poate
aduce îmbunătăţiri şi completări ulterioare
52

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.3.3. Norme Interne de securitate și sănătate a muncii pentru personalul care

manipulează și transportă mase în cadrul magaziilor de materiale din unitate
Lucrări de încărcări și descărcări de materiale
Măsuri generale
1. Muncitorii care execută aceste lucrări vor fi dotați cu echipament de protecție și vor fi
instruiți conform condițiilor de lucru .
2. Este interzis accesul la locul de încărcare-decărcare al materialelor, a persoanelor care nu
u nici o atribuție legată de această activitate .
3. Se interzice lucrul tinerilor sub 16 ani la operațiile manuale de încărcare, descărcare și
transport .
4. Femeile și adolescenții nu vor efectua munci care necesită ridicarea unor greutăți mai
mari decât cele prevăzute în tabelul de la Capitolul – ”Manipularea și transportul
materialelor prin urcare și cu mijloace mecanizate și depozitarea acestora ” .
5. Depozitarea materialelor în înteriorul depozitelor se va face astfel încât să se excludă
pericole de accidentare, incendii, explozii etc .
6. La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea acestora nu va depăși sarcina maximă
admisibilă a planșeului .
7. Pentru operațiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a materialelor din
autocamioane, autofurgonete etc. se vor întrebuința grinzi sau planuri înclinate bine fixate
și corespunzătoare greutății materialelor respective .
8. Căile de circulație trebuie menținute în permanență libere, fără a se bloca cu diferite
materiale .
9. Toate locurile destinate operațiunilor de ăncărcare-descărcare, precum și drumurile de
circulație trebuie să fie luminate în timpul lucrului noaptea .
10. La așezarea materialelor ambalate ăn magazii sau pe mijloace de transport se vor clădi
stive stabile cu rânduri întrețesute .
53

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
11. Înălțimea stivei nu trebuie să depășească de 1,5 ori latura mică a bazei .
12. Urcarea materialelor la înălțime mai mare de 2 m se face pe plan înclinat .
13. Este interzis transportul butoaielor pe brațe indiferent de greitatea lor .
14. Este interzisă staționarea muncitorilor pe traseul butoaielor ce se rostogolesc sau în urma
celor ce sunt ridicate pe grinzi sau planuri înclinate .
15. În cazul așezării în rânduri suprapuse a butoaielor, fiecare rând se va așeza pe scânduri,
punându-se pene sub toate butoaiele de la margine .
16. La locurile de muncă unde se manipulează substanțe toxice se interzice consumarea
alimentelor și fumatul .
17. Este interzisă depozitarea materialelor toxice, inflamabile la locul de muncă și în
apropierea surselor de căldură .
18. Materialele toxice-otrăvitoare vor avea pe ambalaj inscripția ”OTRAVĂ” .
19. Magaziile în care se depozitează materialele inflamabile explozive, precum și buteliile cu
gaze trebuie să fie situate la dintanță de orice clădire sau locuri de lucru conform
normativelor PSI și vor avea aerisire naturală permanent .
Manipularea și transportul materialelor prin purtare și cu mijloace mecanizate și depozitarea
acestora
Manipularea și transportul prin purtare a maselor
Art. 1 Prin manipulare și transport, prinpurtare sau manipulare manuală a maselor se înțelege
orice operație de transport sau susținere a unei mase de către unul sau mai mulți salariați,
inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din
cauza caracteristicilor sale sau a condițiilor ergonomice nefavorabile, implică riscuri de
ccidentare sau îmbolnăvire profesională .
Art. 2 În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a
maselor, locul de muncă trebuie astfel organizat încât la manipularea și transportul prin purtare
să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire profesională .
54

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 3 (1) La efectuarea operațiilor de manipulare și transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariați care corespund din punct de vedere fizic . (2) Se interzice manipularea
frecventă și prelungită a sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale periodice .
Art. 4 În cazul unui ambalaj neobișnuit șeful locului de muncă va da indicații despre
manipularea și transportul acestuia .
Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în Kg)

(art.168, alin (1)/NGPM/2003)
Tip de Frecvenţa Bărbaţi Femei

manipulare operaţiilor
Vârsta (ani) Vârsta (ani)
16-19 19-45 Peste 45 16-19 19-45 Peste
45
Ridicare rar 35 55 50 13 15 13
frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte 20 25 20 8 9 8
frecvent
Purtare rar 30 50 40 13 15 13
frecvent 20 30 25 9 10 9
foarte 15 20 15 8 10 8
frecvent
Tragere rar 15 10
frecvent 10 7
Împingere rar 16 11
frecvent 11 7,5
55

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Notă
- rar: sub 5% din durata schimbului;
- frecvent: între 6-10% din durata schimbului;
- foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.
Art. 5 În timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau salariaţii trebuie să aibă
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
Art. 6 Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua
manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de
către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrări.
Art. 7 Se interzice transportul prin purtare a maselor care au sisteme de prindere

corespunzătoare.
Art. 8 Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt
fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi
timp a maselor care sunt instabile între ele.
Art. 9 Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
Art. 10 Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie
cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art. 11 Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe
56

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu
palmare.
Art. 12 Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu pe
orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se iau măsuri
suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.
Art. 13 Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual al

maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie.
Art. 14 În cazul în care condiţiile climaterice (vânt, ceaţă, căldură excesivă etc.) nu permit
manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de
muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea riscului de accidentare
sau îmbolnăvire profesională.
Art. 15 Se interzice utilizarea salariaţilor la manipularea şi transportul manual al maselor dacă

nu au echipament individual de protecţie corespunzător şi în bună stare.
Transportul cu mijloace nemecanizate
Art. 16 Înainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla

starea lui, insistându-se asupra platformei pe care se aşează sarcina.
Art. 17 Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducătorul

formaţiei de lucru. Pentru evitarea rănirilor la mâini, cuiele ieşite şi capetele parâmelor trebuie să
fie îndoite. Nu se vor încărca materiale ale căror ambalaje sunt deteriorate.
57

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 18 Înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă, între
aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor existente.
Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual, vor fi
rezistente, astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii. Ele nu vor fi alunecoase şi
vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul
lucrului.
Art. 19 Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau descărcare dintr-un mijloc de transport
nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânare cu mecanismul de
frânare propriu pe teren orizontal şi prin frânare cu mecanism propriu de frânare şi cu saboţi de
oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de
încărcare sau descărcare.
Art. 20 Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport nemecanizate alăturate, ce se
încarcă sau descarcă simultan, va fi stabilită de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în
funcţie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile
terenului etc., astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Art. 21 Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisă capacitatea de transport
a acestuia.
Art. 22 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecţiuni.
Depozitarea, stivuirea, încărcarea şi descărcarea materialelor în bucăţi
Art. 23 Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare,

incendii şi explozii.
58

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 24 Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor.
Art. 25 Pe rafturile şi stelajele unde sunt depozitate materiale trebuie scris la locul vizibil sarcina
maximă admisă, care nu trebuie depăşită.
Art. 26 La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă

admisă a planşeului şi /sau pardoselii.
Art. 27 Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale
cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.
Art. 28 Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.
Art. 29 În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereţii ambalajelor
trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu prezinte deformări sau
deteriorări, iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa mecanică a ambalajelor,
stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie.
Art. 30 Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei.
Art. 31 Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau mai
mulţi salariaţi, efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească limitele admise, conform
tabelului de mai sus.
Art. 32 În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare,
concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica şi vor coborî sarcina numai la
comanda conducătorului operaţiei.
59

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 33 Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva

deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului
de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
Art. 34 Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport

nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în
timpul mersului.
Art. 35 La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, salariaţii trebuie să fie astfel aşezaţi încât să nu
se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează.
Art. 36 Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la
încărcare/descărcare, trebuie să fie de cel puţin 3 m.
Art. 37 Locurile periculoase, precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătăţii
muncitorilor, vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate.
Art. 38 Se interzice accesul la locul de descărcare/încărcare manuală a persoanelor care nu au

nicio atribuţie la aceste operaţii.
Depozitarea, încărcarea şi descărcarea materialelor în vrac
Art. 39 Pentru a evita împrăştierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe, etc. În
cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aşeza în grămezi, având forma unui
trunchi de piramidă.
Art. 40 Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a

grămezii. Este interzis descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezilor.
60

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 41 La manipularea materialelor pulverulente în vrac, muncitorii se vor aşeza în aşa fel încât
deplasarea materialelor să se facă în direcţia vântului (vântul în spate).
Art. 42 În vederea micşorării producerii prafului la manipularea materialelor caustice în vrac, se

vor folosi roabe, tărgi, jgheaburi etc.
Art. 43 Se interzice manipularea în vrac a produselor toxice.
Depozitarea, încărcarea, descărcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase
Art. 44 În cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a

materialelor de lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste operaţii se
vor excuta manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor la
care sunt supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor depăşi
nivelul platformelor mijlocului de transport.
Art. 45 Se interzice staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum şi

oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariaţii trebuie să staţioneze lateral
în timpul descărcării.
Art. 46 (1) Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat; fiecare
obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai la
semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru.
(2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către cel puţin
două persoane, prin utilizarea unor funii, salariaţii stând la partea superioară. Se va manipula câte
un singur colet sau obiect.
61

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 47 Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toţi salariaţii se aşează pe aceeaşi
parte a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
aruncare, ci prin luare pe braţ şi apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului formaţiei de
lucru. Mersul celor ce transportă o piesă va fi în acelaşi pas, în cadenţă comandată.
Art. 48 Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
Art. 49 În cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat, încărcarea-descărcarea şi deplasarea

materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de către o formaţie de lucru cu experienţă şi
cu respectarea următoarelor măsuri:
- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate obiectele
străine ce împiedică deplasarea;
- în cazul în care rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se va face
pe dulapi sau pe grinzi;
- în cazul deplasării materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie să depăşească lăţimea
piesei însă nu mai mult de 300 mm;
- se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură; îndepăratrea acestora se va face
numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură;
în timpul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din partea opusă
sensului de deplasare (spate) folosind răngi; în cazul în care este necesar ca piesa să fie trasă din
partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta în zona
periculoasă creată de cablu (1,5 ori lungimea cablului); de asemenea, ei vor păstra o distanţă
suficientă faţă de piesă pentru a nu fi surprinşi, în cazul unei deplasări sau căderi accidentale a
acesteia.
Aceste norme nu sunt limitative, fiecare şef de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi
completări ulterioare.
62

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.3.4. Norme interne de securitate şi sănătate a muncii pentru electricieni
TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND INSTALAŢIILE ȘI ECHIPAMENTELE

ELECTRICE
• În instalaţiile electrice vor fi folosite numai maşini, aparate şi echipamente omologate.

• Este interzisă folosirea instalaţiilor sau echipamentelor electrice improvizate,
necorespunzătoare.
• Pentru prevenirea accidentelor de muncă prin atingere directă se vor aplica măsuri de
protecţie în funcţie de condiţiile specifice.
• Mijloacele individuale de protecţie vor fi corespunzătoare diferitelor lucrări care se execută la
instalaţiile sau echipamentele electrice.
• Personalul care lucrează la instalaţii sub tensiune va folosi totdeauna scule şi mijloace
individuale de protecţie împotriva electrocutării şi acţiunii arcului electric.
• Este interzis ca în exploatarea sau întreţinerea şi repararea unei instalaţii electrice să se aducă
modificări faţă de proiect.
• Persoanele care deservesc instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
> să nu vină la lucru în stare de ebrietate;
> să fie sănătoase din punct de vedere psihic;
> să posede cunoştinţe profesionale şi tehnice corespunzătoare;
> să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare
de prim ajutor.
• Lucrările care prezintă pericole de electrocutare se vor executa în prezenta unui

supraveghetor, care va avea rolul de a atrage atenţia personalului asupra pericolelor posibile.
• Pentru lucrul la instalaţii electrice de distribuţie de joasă tensiune se vor prevedea măsuri de
63

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
tehnica securităţii muncii.

• Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirectă se vor aplica măsuri de protecţie, în
funcţie de condiţiile locale şi de exploatare privind:
> folosirea tensiunii reduse;

> protecţia prin legare la pământ;
> protecţia prin legare la nul;
> deconectarea automată în cazul apariţiei unor tensiuni de atingere periculoase;
> folosirea mijloacelor individuale de protecţie izolante.
OBLIGAŢIILE EXECUTANTULUI
Art. 1 (1) Instalaţiile electrice de utilizare pot fi exploatate, întreţinute, reparate sau modificate
de către:
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii, care
îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi joasă
tensiune, pe baza atribuţiilor de serviciu;
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei muncii, care îşi
desfăşoară activitatea în instalaţii electrice de joasă tensiune în baza obligaţiilor de
serviciu;
(2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executării unor
lucrări cu risc electric.
Art. 2 Personalul este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor
norme şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea conduce la
accidentarea proprie sau a altor persoane.
64

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 3 (1) Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente
umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.
(2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare nu trebuie întreprinsă,
chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente şi/sau pagube materiale.
(3) Orice dispoziţie dată contrar normelor de securitate şi sănătate a muncii se refuză şi se aduce
la cunoştinţa şefului ierarhic superior al celui care a emis-o.
(4) Şeful de lucrare şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor din norme
în cadrul lucrării la care participă.
Art. 4 Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor
norme, ale instrucţiunilor tehnice interne, ale fişelor tehnologice sau ale altor reglementări,
precum şi a unor defecte în instalaţiile electrice, care ar putea pune în pericol securitatea
oamenilor, să ia măsuri în limita competenţei sale şi să comunice cele constatate şefului direct
sau ierarhic superior.
Art. 5 Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune trebuie
să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă tensiune trebuie
utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă tensiune cel puţin două
mijloace de protecţie electroizolante.
Art. 6 (1) Fiecare electrician sau/şi deservent al instalaţiilor şi echipamentelor electrice

trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului:
- integritatea carcasei;
- integritatea izolaţiei conductoarelor exterioare;
- existenţa îngrădirilor de protecţie;
- menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita zonei sale de manipulare.
(2) De asemenea, electricianul sau/şi deserventul trebuie să verifice vizual legătura de protecţie
65

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
la pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucrează. Este interzis a
se lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă circuitul de protecţie este
întrerupt.
Măsuri tehnice de securitate şi sănătate a muncii la executarea lucrărilor cu scoatere de

sub tensiune, în instalaţiile electrice în exploatare
Art. 7 Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile electrice de utilizare sunt:
a) separarea electrică a instalaţiei, respectiv:
- întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie, după caz, la
care urmează a se lucra;
- blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor de comutaţie prin care s-
a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe
aceste dispozitive;
b) identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra;

c) verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a părţii de instalaţie la pământ
şi în scurtcircuit;
d) delimitarea materială a zonei de lucru;
e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
Separarea electrică
Art. 8 (1) Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor

care conduc la reconectarea întrerupătoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutaţie (de
exemplu: întrerupătoare, separatoare, siguranţe) ce separă instalaţia sau partea de instalaţie la
care urmează a se lucra, de restul instalaţiilor rămase sub tensiune.
66

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
(2) După întreruperea tensiunii, trebuie să se efectueze separări vizibile faţă de toate părţile de
unde ar putea să apară tensiune în instalaţia sau partea de instalaţie la care urmează a se lucra.
Art. 9 (1) Separarea vizibilă se realizează prin:

- deschiderea separatoarelor, heblurilor;
- scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile;
- debroşarea întrerupătoarelor;
- dezlegarea cordoanelor la liniile electrice aeriene;
- demontarea unor părţi active ale instalaţiei electrice;
- dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.
(2) În cazul instalaţiilor cu mai multe derivaţii, separarea vizibilă trebuie să se realizeze către
toate aceste derivaţii (care pot deveni surse accidentale de tensiune).
(3) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de măsură, acestea trebuie separate
vizibil şi pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debroşarea întrerupătoarelor, scoaterea
patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătoarelor nedebroşabile şi verificarea
lipsei de tensiune.
Art. 10 Instalaţia scoasă de sub tensiune pentru lucrări care include şi părţi din instalaţie prin
care se alimentează motoare electrice care antrenează pompe, ventilatoare, compresoare sau la
care sunt racordate generatoare ori compensatoare ce pot fi separate electric, trebuie supusă şi
următoarelor măsuri suplimentare:
a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii circuitelor
şi producerii tensiunii de către generator sau compensator, chiar la viteze reduse;
b) blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe, ventilatoare şi compresoare, pentru
evitarea funcţionării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează.
Art. 11 Blocarea în poziţie deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a realizat
67

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie în care urmează a se lucra trebuie să se
realizeze prin: a) blocarea directă, după caz, printr-unul din următoarele procedee:
- blocarea dispozitivelor de acţionare manuală ale separatoarelor sau heblurilor, prin lacăte sau
mijloace special destinate acestui scop;
- blocarea pe poziţia “scos” a căruciorului ori sertarului, în cazul celulelor cu întrerupătoare
debroşabile, fără separatoare;
- montarea unor capace sau mânere electroizolante, colorate în roşu în locul patroanelor
siguranţelor fuzibile de joasă tensiune;
- montarea unor plăci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, între sau
pe contactele deschise ale separatoarelor sau întrerupătoarelor atunci când acestea sunt
accesibile.
b) blocarea indirectă, după caz, printr-unul din următoarele procedee:
- scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătorului de pe
circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acţionare a separatorului, respectiv, a
întrerupătorului;
- dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acţionare prin comandă de la distanţă a
dispozitivelor de acţionare a separatoarelor, respectiv, a întrerupătoarelor;
- alte procedee care vor fi detaliate în instrucţiuni de lucru sau instrucţiuni tehnice interne de
protecţie a muncii ITI-PM.
Art. 12 Pe dispozitivele de acţionare-blocare ale separatoarelor şi în punctele în care blocarea

aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă s-a făcut prin celelalte procedee menţionate la
art. 32, lit. b, trebuie să se monteze indicatoare de interzicere având inscripţia “NU ÎNCHIDEŢI
SE LUCREAZĂ” ( respectiv “NU DESCHIDEŢI SE LUCREAZĂ” în cazul robinetelor de aer
comprimat prin care se alimentează dispozitive de acţionare pneumatică).
68

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie la care urmează a se lucra
Art. 13 (1) Identificarea instalaţiei sau a unei părţi a acesteia trebuie să se realizeze de către
admitent şi/sau şeful de lucrare şi constă în localizarea ei pentru a avea certitudinea că măsurile
tehnice ce urmează a fi realizate pentru crearea “zonei de lucru” se vor aplica asupra instalaţiei la
care urmează a se lucra şi la care se vede sau s-a confirmat prin mesaj, că instalaţia a fost scoasă
de sub tensiune sau numai separată electric.
(2) Identificarea se realizează vizual, numai la faţa locului şi se face având la bază
următoarele:
a) schema electrică a instalaţiei;
b) schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu);
c) schema electrică a fluxurilor de cabluri (circuite);
d) caietul de marcaje şi etichetări;
e) inscripţii, numerotări, denumiri;
f) planuri, hărţi, planşe;
g) dispunerea în teren a instalaţiilor;
h) aparate sau instalaţii de detecţie;
i) aparate de măsură;
j) alte elemente.
(3) Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de
îngrădire şi verificarea, prin acţionare, a oricărei componente a instalaţiei.
Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ

şi în scurtcircuit
Art. 14 Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la

toate fazele instalaţiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene, inclusiv pe nul. În
69

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
cazul întrerupătoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate bornele sale.
Art. 15 Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul
aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice
acestui nivel de tensiune.
Art. 16 Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se execute considerând că instalaţia este sub
tensiune.
Art. 17 (1) Legarea la pământ şi în scurtcircuit se aplică tuturor fazelor instalaţiei sau părţii de
instalaţie, precum şi pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene, prin montarea
dispozitivelor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ sau prin închiderea cuţitelor de legare
la pământ.
(2) Operaţiile de montare a scurtcircuitului trebuie să se realizeze în următoarea
ordine:
a) se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitului sau la conductorul de nul al liniei
electrice de joasă tensiune;
b) se verifică lipsa tensiunii pe toate fazele;
c) se montează clemele scurtcircuitului pe fiecare fază utilizând dispozitive electroizolante
destinate în acest scop.
(3) În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv
montarea clemelor scurtcircuitorului, trebuie să se facă începând cu conductorul de nul, cu
excepţia cazurilor în care conductorul de nul este montat pe partea superioară a coronamentului.
(4) În instalaţiile de joasă tensiune, cu excepţia liniilor electrice cu conductoare neizolate, este
permisă montarea scurtcircuitoarelor fără utilizarea prăjinii electroizolante, dar cu respectarea
prevederilor din prezenta normă specifică în ceea ce priveşte utilizarea echipamentelor
70

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
individuale de protecţie.
Art. 18 Clemele sau papucii scurcircuitoarelor trebuie să fie fixate la locurile, respectiv bornele
sau piesele special prevăzute şi marcate în acest scop. Este interzisă legarea conductorului
scurtcircuitorului prin diverse improvizaţii care nu asigură un contact corespunzător.
Art. 19 (1) Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să
se realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) cât mai aproape de zona de lucru;
b) de o parte şi de alta a zonei de lucru, cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune cu
conductoare izolate;
c) către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru;
d) cel puţin o legătură la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie vizibilă de la locul de muncă
(prezenta condiţie nu se aplică în cazul lucrărilor din posturi zidite, la capetele terminale şi
manşoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice cu conductoare izolate).
(2) În zona de lucru, partea de instalaţie la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la
pământ şi în scurtcircuit tot timpul cât durează lucrarea, cu excepţia zonelor de lucru din
instalaţiile de joasă tensiune la care condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea
scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice şi al
conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA.
Art. 20 Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor de
joasă tensiune (separare electrică, verificarea lipsei tensiunii, legare la pământ şi în scurtcircuit)
trebuie să utilizeze, după caz, respectând principiul stabilit la art. 14 :
- cască de protecţie cu vizieră;
- mănuşi electroizolante;
- mâner cu manşon de protecţie a braţului, pentru manevrarea siguranţelor de joasă tensiune tip
71

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
MPR (mare putere de rupere);

- încălţăminte electroizolantă, covor electroizolant sau platformă electroizolantă;
- prăjină electroizolantă.
Delimitarea materială a zonei de lucru Art. 21 Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie
să asigure prevenirea accidentării membrilor formaţiei de lucru, dar şi a persoanelor care ar putea
pătrunde accidental în zona de lucru. Delimitarea materială se realizează prin îngrădiri provizorii
mobile, care să evidenţieze clar zona de lucru. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta
indicatoare de interdicţie.
Măsuri tehnice de protecţie a muncii în zona de lucru pentru evitarea accidentelor de

natură neelectrică
Art. 22 Pentru evitarea accidentelor de circulaţie, când lucrarea se execută pe sau lângă căile de
circulaţie, zona de lucru trebuie marcată şi cu indicatoare sau îngrădiri speciale, respectând
prevederile regulilor de circulaţie.
Măsuri organizatorice de securitate şi sănătate a muncii la executarea lucrărilor în

instalaţiile electrice din exploatare cu scoaterea de sub tensiune a acestora
Art. 23 Din punct de vedere organizatoric lucrările din instalaţiile electrice aflate în exploatare
trebuie să se execute, după caz, în baza uneia din următoarele forme:
a) autorizaţiilor de lucru (AL);
b) instrucţiunilor tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM);
c) atribuţiilor de serviciu (AS);
d) dispoziţiilor verbale (DV);
e) proceselor verbale (PV);
f) obligaţiilor de serviciu (OS);
72

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
g) proprie răspundere (PR).
Art. 24 La pregătirea instalaţiilor electrice de utilizare în exploatare şi executarea lucrărilor

corespunzător celor menţionate la art. 49 lit. a, b, c, d şi e trebuie să participe:
a) persoana care dispune executarea unor lucrări, denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor
norme emitent;
b) persoana care admite la lucru, denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme admitent;
c) persoana care conduce şi controlează sau supraveghează formaţia de lucru, denumită şef de
lucrare;
d) persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru, denumite executanţi.
Măsuri organizatorice la executarea lucrărilor în baza “Obligaţiilor de serviciu” (OS)
Art. 25 (1) La lucrările ce se execută în instalaţii de joasă tensiune în baza obligaţiilor de

serviciu OS pot participa unul sau mai mulţi electricieni (o formaţie).
(2) În cazul executării unei lucrări de către o formaţie, în cadrul acesteia trebuie să se stabilească
un şef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisă a conducătorului persoanei
fizice sau juridice sau se stabileşte de comun acord de către membrii formaţiei.
(3) Şeful de lucrare stabilit ca la alin. (2) de mai sus răspunde de :
- accidentele care au loc ca urmare a calităţii de protecţie a lucrării executate;

- consecinţele asupra lui şi/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care, execută
lucrarea, ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau de către oricare dintre aceste
persoane a măsurilor tehnice şi de protecţie individuală, specifice manevrelor sau a lucrărilor ce
se execută;
- dispoziţiile pe care le dă membrilor formaţiei, respectiv de claritatea acestora şi de
convingerea că executantul/executanţii căruia/cărora i/li s-a adresat a/au înţeles corect şi complet
conţinutul acestora.
73

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în

instalaţiile electrice de utilizare aflate în exploatare, fără scoaterea acestora de sub tensiune
Art. 26 Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice din exploatare
este admisă în situaţia în care:
a) zona de lucru este situată la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor
electrice;
b) zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat
separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit, iar instalaţia trebuie
considerată sub tensiune;
c) lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalaţiei electrice sub tensiune.
Art. 27 În timpul executării lucrărilor la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale
instalaţiilor electrice, este interzisă demontarea îngrădirilor permanente sau depăşirea acestora cu
o parte a corpului sau cu materiale ori unelte.
Art. 28 Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune sau părţi din
acestea, separate electric, dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit, trebuie să se realizeze în
succesiune următoarele măsuri tehnice:
a) identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
b) verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi
suporţilor metalici şi de beton, după caz;
c) separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă în poziţia deschis nu se poate realiza;
d) verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale instalaţiilor (de exemplu,
stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuţie, uşi ale cutiilor de distribuţie, ale
firidelor de branşament);
e) descărcarea de sarcina capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra;
f) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere;
g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică; h)
utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante.
74

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Art. 29 Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se ia următoarele măsuri
tehnice:
a) identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
b) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz şi montarea indicatoarelor de interzicere;
c) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
d) asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în
spate şi pe lateral nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate, astfel
încât să existe suficient spaţiu, care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare în
condiţii de securitate;
e) utilizarea căştii şi a vizierei de protecţie, mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau
covorului electroizolant, după caz, inclusiv a sculelor electroizolante, a plăcilor, foliilor,
pălăriilor, degetarelor şi tecilor electroizolante.
Art. 30 Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor
electrice prin metoda “în contact” trebuie să aibă la bază, ca formă organizatorică, instrucţiunile
tehnice interne de protecţie a muncii ITI-PM, atribuţiile de serviciu AS, obligaţiile de serviciu
OS sau proprie răspundere PR.
Măsuri de securitate şi sănătate a muncii la executarea lucrărilor la înălţime, specifice

instalaţiilor electrice de utilizare
Art. 31 (1) La utilizarea pentru urcare/coborâre până la înălţimea necesară a unei scări simple
sau extensibile, sprijinite de la sol, executantul trebuie să asigure mai întâi scara împotriva
răsturnării sau alunecării şi să urce/coboare după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare
flexibil, conform prevederii din normele pentru lucru la înălţime, de un punct rezistent mecanic,
situat deasupra locului de muncă.
(2) În lipsa unui punct rezistent mecanic, executantul se va urca până la înălţimea necesară
folosind metoda “celor trei puncte” (sprijin alternativ pe treptele scării a ambelor picioare şi o
75

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
mână sau cu ambele mâini şi un picior), iar în timpul executării lucrării, scara trebuie să fie ţinută
de cel puţin încă o persoană.
(3) La executarea lucrărilor de pe scara dublă, executantul trebuie să o asigure, înainte de a se
urca pe acesta, împotriva deschiderii accidentale şi nu trebuie să se deplaseze de la un loc de
muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta, în cadrul aceluiaşi loc de muncă, din poziţia “stând pe
scară”.
Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mediul de muncă din perspectiva

securităţii şi sănătăţii muncii pe parcursul exploatării
Art. 32 Pentru menţinerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice electrice, a

instalaţiilor electrice de utilizare, unitatea în exploatare trebuie:
a) să întocmească şi să respecte instrucţiunile proprii privind măsurile de protecţie a muncii la
exploatarea acestora;
b) să întocmească şi să respecte fişele tehnologice privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor
electrice;
c) să ţină evidenţa instalaţiilor şi a componentelor acestora referitoare la verificările din punctul
de vedere al protecţiei muncii la care trebuie supuse şi periodicităţile de verificare. Verificările
minime trebuie să fie cele în anexa 3 la prezenta normă specifică, completate cu alte verificări
prevăzute în proiecte, considerate ca fiind necesare şi aprobate de către conducătorul unităţii;
d) să menţină pe durata exploatării instalaţiilor şi echipamentelor nivelul de securitate conceput
din proiectare;
e) instalaţiile electrice temporare sau definitive trebuie să respecte prevederile normelor de
securitate şi sănătate a muncii, fiind interzise orice fel de improvizaţii.
Art. 33 Obligaţiile persoanei juridice care achiziţionează sau utilizează echipamente tehnice
electrice clasa I de protecţie sunt următoarele:
76

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
a) să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de

defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni periculoase pe
mesele echipamentului tehnic electric, curent de defect care să producă deconectarea
echipamentului tehnic electric sau sectorului defect prin protecţia maximală a circuitului sau prin
alte protecţii corespunzătoare. Posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie să se
asigure astfel:
- în cazul unui echipament tehnic electric fix acesta trebuie să fie prevăzut cu două borne de
masă – una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea
conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului tehnic electric şi a doua
bornă, pe carcasa echipamentului tehnic electric în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura
de legare la pământ sau la altă instalaţie de protecţie;
- în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de
alimentare flexibil, prevăzut cu o fişă cu contact de protecţie sau echipamentul să fie prevăzut cu
posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare trebuie să conţină
un conductor de protecţune prin care să se lege masele echipamentului la contactele de protecţie
ale fişei.
b) echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor
aflate normal sub tensiune.
Art. 34 Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. De asemenea, este
interzisă utilizarea conductoarelor de protecţie pentru alimentarea receptoarelor cu energie
electrică.
Art. 35 La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare, trebuie:

a) să fie recepţionată documentaţia de execuţie adusă în concordanţă cu eventualele modificări
şi completări din teren;
b) să fie recepţionate instalaţiile de utilizare, verificând concordanţa cu documentaţia de
77

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
execuţie;
c) să fie recepţionate buletinele şi rapoartele de încercări şi probe ale căror concluzii confirmă
îndeplinirea condiţiilor de punere sub tensiune.
Art. 36 În exploatare, trebuie să se efectueze verificările periodice ale echipamentelor tehnice

electrice aflate în gestiune la termenele prevăzute în cărţile tehnice ale echipamentelor şi/sau în
anexa 3 la prezenta normă specifică.
Art. 37 (1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protecţie trebuie:
a) să fie asigurate legăturile de protecţie necesare pentru realizarea protecţiei împotriva
electrocutării prin atingere indirectă;
b) să fie asigurată deconectarea automată a echipamentului tehnic electric sau sectorului defect;
c) să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
(2) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa a II-a de protecţie trebuie:
a) să fie asigurată izolaţia suplimentară a echipamentului tehnic electric, respectiv utilizatorul
sau executantul, după caz, să verifice că aceasta nu este deteriorată sau eliminată;
b) să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune iar
utilizatorul sau executantul, după caz, să verifice că aceasta nu este înlăturată sau deteriorată.
(3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa a III-a de protecţie trebuie:
a) să alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joasă pentru care a fost
proiectat;
b) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că echipamentul tehnic electric este astfel
construit încât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari în circuitul de tensiune foarte joasă.
Dacă se utilizează un transformator coborâtor, pentru producerea tensiunii foarte joase, acesta
trebuie să fie un transformator de separare (de siguranţă);
c) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că izolaţia circuitului de foarte joasă
tensiune este astfel realizată încât să nu fie posibil ca o tensiune mai mare din alte circuite să
78

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ajungă în circuitul de tensiune foarte joasă;

d) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a
pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.
5.3.5. Norme interne de securitate şi sănătate a muncii pentru profesori
1. ATRIBUŢIILE ŞI SARCINILE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL UNITĂȚII
Consiliul de administraţie al instituţiei şcolare răspunde de respectarea tuturor prevederilor legale

în vigoare privind normele de tehnica securităţii şi protecţiei muncii şi are următoarele atribuţii şi
sarcini:
a) să aprobe componenţa membrelor comisiei de protecţia muncii instituită la nivelul şcolii
şi planul de activitate al acestei comisii;
b) să controleze şi să organizeze, după caz, instruirea personalului didactic, ajutător, tehnic,
economic şi administrativ în vederea respectării în toate împrejurările a normelor de securitate şi
igiena muncii;
c) să numească pentru fiecare spaţiu didactic de instruire (cabinete, laboratoare, săli de
sport, ateliere etc.) un responsabil (cadru didactic, care să ia măsuri şi să răspundă de respectarea
normelor de tehnica securităţii şi protecţia muncii;
d) să dispună şi să organizeze în şcoală puncte sau cabinete de protecţia muncii dotate cu
aparatură şi cu materialul didactic necesar pentru efectuarea instructajelor de protecţia muncii;
e) să controleze periodic modul în care se efectuează instructajul de protecţie a muncii. În
fiecare şcoală trebuie să existe un registru cu evidenta activităţilor de îndrumare şi control
privind protecţia muncii;
f) să vegheze şi să urmărească asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării
procesului de învăţământ (materiale didactice, mobilier şi alte dotări), să ia măsuri pentru
asigurarea iluminatului, microclimatului şi ventilaţiei în săli de clasă, laboratoare şi alte locuri de
79

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
muncă, conform normelor în vigoare;

g) să verifice şi să ia măsuri pentru menţinerea sub limita maximă admisa a tuturor noxelor
la locurile de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;
h) să urmărească şi să asigure, în funcţie de specificul locurilor de muncă, pentru elevi şi
personalul didactic încadrat, echipament de protecţia muncii potrivit normelor in vigoare;
i) să analizeze şi să organizeze înregistrarea legală a accidentelor de muncă ce au avut loc şi
să dispună cercetarea minuţioasă a acestora, luându-se măsurile necesare pentru evitarea repetării
lor;
j) să analizeze planul organizării unor excursii cu elevii sau deplasări cu diferite mijloace de
transport, să încredinţeze conducerea acestora unor cadre didactice şi personal ajutător, să
asigure instruirea tuturor participanţilor pentru a cunoaşte modul de aplicare a normelor de
tehnica securităţii şi protecţia muncii pe tot parcursul deplasării şi al realizării programului
stabilit pentru acţiunea respectivă.
2. SARCINILE ŞI OBLIGAŢIILE DIRECTORULUI
Directorul scolii răspunde de respectarea legislaţiei în vigoare, de aplicarea normelor de

tehnica securităţii si protecţia muncii în toate compartimentele de muncă şi are ca obligaţii:
a) să asigure prin măsuri organizatorice instruirea întregului personal şi a elevilor din
instituţia şcolară respectivă în vederea cunoaşterii, înţelegerii si aplicării normelor de tehnica
securităţii şi protecţiei muncii specifice diferitelor sectoare şi locuri de muncă;
b) să întocmească şi să supună aprobării Consiliului de administraţie al scolii planul de
măsuri anual cu privire la respectarea şi aplicarea normelor de tehnica securităţii şi protecţiei
muncii;
c) să asigure şi să repartizeze, în timp util, dispozitivele şi materialele de protecţie,
80

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
echipamentul de protecţie şi de lucru, materialele igieno-sanitare, imprimatele necesare (fişele

individuale de instruire, procesele-verbale etc.), respectând normele în vigoare;
d) să asigure buna funcţionare a instalaţiilor sanitare, de ventilaţie, iluminat, încălzire etc. ;
e) să anunţe Consiliul de administraţie de orice accident de muncă precum şi măsurile
întreprinse pentru evitarea repetării;
f) să asigure condiţii pentru desfăşurarea activităţii comisiei de protecţia muncii constituită
la nivelul şcolii şi să colaboreze cu membrii acestei comisii;
g) să confirme, prin decizie sau în scris, responsabilii stabiliţi pentru diferite comportamente
în care se organizează activităţi şcolare şi extraşcolare, să sancţioneze orice abatere de la
legislaţie şi normele de tehnica securităţii şi protecţiei muncii.
3. MĂSURI MINIMALE DE PROTECŢIA MUNCII SPECIFICE UNOR ACTIVITĂŢI SAU

LOCURI DE MUNCĂ
Activităţile instructiv-educative organizate pentru preşcolari şi elevii şcolilor de toate

gradele se desfăşoară în spaţii de şcolarizare şi locuri de muncă cu diferite amenajări şi dotări
tehnico-materiale care necesită pentru folosirea lor respectarea unor norme minimale de protecţia
muncii.
A. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ÎN RÂNDUL

PREŞCOLARILOR
Personalul didactic şi ajutător din grădiniţe are obligaţia:
1. să urmărească asigurarea condiţiilor de iluminat, microclimat şi ventilaţie în spaţiile şi
locurile de organizare şi desfăşurare a activităţilor instructiv-educative;
2. să controleze periodic starea mobilierului din dotare şi să ia măsuri pentru repararea sau
îndepărtarea obiectelor deteriorate care pot produce accidente în rândul copiilor;
81

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
3. să asigure fixarea şi ancorarea vitrinelor şi dulapurilor din dotarea spaţiilor destinate

desfăşurării activităţilor instructiv-educative;
4. să protejeze eventualele prize amplasate la niveluri coborâte pentru a preveni
accidentarea copiilor prin electrocutare;
5. să pregătească şi să urmărească modul în care copiii utilizează la activităţi manuale
diferite unelte şi instrumente simple(ac de cusut, foarfece, ac de pirogravat, etc.) fără a se
accidenta;
6. să asigure fixarea şi funcţionarea instalaţiilor de joc montate în curtea grădiniţei în
conformitate cu normele de normele de tehnica securităţii şi protecţia muncii;
7. să îndepărteze din curtea şcolii sau să protejeze sistemele de împrejmuiri cu stâlpi şi
ancore cu suprafeţe tăietoare sau cu vârfuri ascuţite şi să astupe eventualele găuri de evacuare ori
alte denivelări care pot cauza accidente în rândul copiilor;
8. să ia măsuri pentru funcţionarea permanentă a dispozitivelor de închidere şi deschidere a
tuturor ferestrelor şi uşilor.
B. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ÎN RÂNDUL ELEVILOR DIN

CLASELE I – IV Personalul didactic din învăţământul primar are obligaţia:
1. să asigure condiţiile de iluminat, microclimat şi ventilaţie în sălile de clasă sau alte locuri
de muncă în care se organizează şi se desfăşoară activităţile şcolare şi extraşcolare;
2. să asigure cunoaşterea de către elevi a schemei de evacuare din clădirea şcolii şi să
conştientizeze necesitatea deplasării în ordine în localul şi incinta şcolii pentru evitarea
accidentelor pe scări, în sălile de clasă, în curte etc.;
3. să asigure ancorarea şi fixarea băncilor, vitrinelor, tablourilor, a tablei în sălile de clasă şi
a aparatelor din sălile de gimnastică sau cele montate în perimetrul bazei sportive;
4. să demonstreze şi să urmărească însuşirea de către elevi a modului de utilizare a
instalaţiilor şi mijloacelor de învăţământ din dotarea sălilor de clasă şi laboratoare;
5. să efectueze instructaje şi să dea indicaţiile necesare pentru prevenirea accidentelor în
82

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
folosirea instrumentelor de scris (pix, stilou, compas) şi a instrumentelor, uneltelor şi aparatelor

utilizate în orele de abilităţi practice;
6. să asigure îndrumarea elevilor şi să organizeze colectivele de elevi pe grupe în activităţile
de observare, de efectuare a unor măsurători în teren sau a unor lucrări experimentale de
laborator;
7. să îndepărteze din curtea şcolii sau să protejeze sistemele de împrejmuiri cu stâlpi şi
ancore cu suprafeţe tăietoare sau cu vârfuri ascuţite şi să ia măsuri pentru astuparea eventualelor
găuri de evacuare ori alte denivelări care pot cauza accidente în rândul elevilor;
8. să asigure securitatea corporală a elevilor în vizite, excursii, drumeţii, tabere, etc.;
9. să instruiască elevii cu privire la evitarea accidentelor cu prilejul colectării şi depozitării
diferitelor materiale recuperabile.
Durata instruirii
1. Durata instruirii introductiv-generale - aceasta nu va fi mai mică de 8 ore.
2. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore
3. Durata instruirii periodice, intervalul dintre două instruiri şi periodicitatea verificării
instruirii va fi de 1-2 ore, în funcţie de condiţiile locului de muncă şi / sau postului de
lucru.
Factorii de risc
1) Factori fizici ai mediului de muncă

a. microclimatul nefavorabil
b. ambianţa sonoră
c. ambianţa luminoasă
d. radiaţii electromagnetice
83

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2) Factori care ţin de proiectarea, construcţia şi amenajarea locului de

muncă la video-terminale, la nişă
3) Factori care ţin de proiectarea activităţii
4) Riscul de electrocutare
5) Riscul de alunecare pe pardoseli proaspăt spălate
6) Riscul de arsuri, intoxicare cu substanţele chimice folosite la experienţele chimice
Utilizarea echipamentelor de calcul în laboratorul de informatică
Activităţile de prelucrare automată a datelor vor fi planificate si organizate astfel

încât activitatea din timpul orei de curs in faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.
În cazul în care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune
utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor alterna orele de activitate
aplicativă cu cele de predare desfăşurate în sala de clasă.
Amenajarea posturilor de muncă in laborator trebuie realizată astfel încât să se asigure
accesul uşor şi rapid al profesorului la fiecare post de lucru;
Se interzice profesorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi
pentru care nu au instruirea necesară.
Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la
pământ.
Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defecţiune.
Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o
defecţiune a acestuia.
Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va
fi oprit şi se va anunţa informaticianul şcolii pentru control şi remediere.
84

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere

autorizat.
Punerea in funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai
după ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia confirmă in scris că
echipamentul respectiv este in bună stare de funcţionare.
La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot
conduce la incendii.
Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte următoarele condiţii :
- să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
- să aibă o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale
utilizatorilor,
inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;
- să asigure accesul uşor, iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii;
- conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva
deteriorărilor
mecanice.
Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la
tablouri electrice, prize, fişe, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de
climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul
autorizat in acest scop.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor se vor respecta, în ordine, următoarele
prevederi:
1) verificarea temperaturii şi umidităţii din laborator;
2) verificarea conectării tabloului de alimentare;
3) punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe
panoul unităţii centrale;
85

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
4) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor

corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentaţia
tehnică a calculatorului.
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor se va realiza în succesiunea inversă celei
prevăzute la punerea sub tensiune.
În cazul unui început de incendiu în laborator se va acţiona cu stingător cu praf şi dioxid
de carbon.
Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de
orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească video-terminalul.
Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire
înclinate între 10° şi 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de
minimum 90°.
În poziţia aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie
cuprinsă între 200 mm şi 260 mm.
Ecranul, suportul de documentare şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ
egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600mm ± 150 mm.
Utilizatorul sistemului de calcul trebuie să cunoască necesitatea şi posibilităţile de reglare
a echipamentelor şi mobilierului de lucru
La încheierea programului de lucru, se vor lua măsuri de deconectare a tuturor
instalaţiilor electrice: iluminat, scoatere din priza a aparaturii utilizate (maşini de calcul sau
marcat, reşouri, fierbătoare, veioze etc.). Se vor face verificări asupra lichidării oricăror surse de
foc. Această operaţiune revine ultimului profesor care paraseste laboratorul.
Instrucţiuni SSM specifice laboratorul de fizică
Experienţele la care se utilizează curenţi sau tensiuni periculoase le executată numai profesorul
86

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
de specialitate.
Înainte de începerea experienţelor se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă:
1) Planul de desfăşurare a experienţelor va fi dinainte stabilit iar personalul va fi instruit în
prealabil.
2) De pe locul unde se desfăşoară experienţele se vor îndepărta toate obiectele care nu sunt
necesare.
3) Masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune condiţii a
întregului aparataj.
4) Pardoseala din jurul locului unde se desfăşoară experienţele trebuie să fie uscată sau
acoperită cu un covor izolant.
5) Alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu siguranţe fuzibile calibrate sau
întrerupătoare automate; în cazul când se foloseşte o priză, aceasta va fi în prealabil
verificată şi asigurată prin siguranţe fuzibile.
6) Părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi legate la
pământ.
7) Racordurile dintre părţile componente ale montajului se vor face, în mod obligatoriu, prin
cordoane în bună stare, perfect izolate şi corespunzătoare tensiunilor folosite în experienţa
respectivă.
8) Înainte de conectarea instalaţiei la sursa de curent electric, se va face o ultimă verificare
generală a aparatelor, legăturilor, izolaţiei etc.
În timpul desfăşurării experienţelor se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în
muncă:
1) În timpul experienţelor, pe masa de lucru nu se va găsi, în afara părţilor componente ale
montajului, nici un obiect care ar putea, accidental, antrena legăturile montajului sau ar putea
stabili contactul cu părţile aflate sub tensiune.
2) Cei care efectuează experienţele vor avea o îmbrăcăminte adecvată (strânsă pe corp, mâneci
bine încheiate), de preferinţă halate de laborator.
87

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
3) În timpul funcţionării montajului, este interzisă atingerea parţilor neizolate (schimbarea

legăturilor, atingerea becurilor, intercalarea aparatelor de măsură).
4) Este interzisă părăsirea sau lăsarea fără supraveghere a montajului aflat sub tensiune.
5) Se recomandă ca, la instalaţia aflată sub tensiune, toate manevrele să se facă cu o singură
mână.
Pentru prevenirea accidentelor după terminarea experienţelor, montajul va fi scos obligatoriu de

sub tensiune; orice intervenţie asupra instalaţiei electrice trebuie să fie făcută de un electrician
autorizat iar lucrarea să aibă caracter definitiv.
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare în laboratoare se iau următoarele măsuri de
securitate şi sănătate în muncă:
1) Toate părţile metalice care pot intra accidental sub tensiune se vor lega la centura de pământ.
2) Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase, împiedicându-se astfel atingerea
acestora.
3) Tablourile electrice de alimentare cu tensiune vor fi prevăzute cu siguranţe fuzibile calibrate
sau întrerupătoare de protecţie automate şi se interzice folosirea sârmelor groase, a cuielor
etc., în locul siguranţelor calibrate.
4) La alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevăzute în
normele de electrosecuritate.
5) Instalaţiile electrice şi aparatele din laborator se vor revizuii periodic de către personal
calificat.
În caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se
găseşte accidentatul, astfel:
1) Scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu
respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, dacă accidentatul este atins
de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată.
88

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2) Cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare de
electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la
instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc
electroizolant; îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată
din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de
electricitate.
3) În cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un medic
sau,,Salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie
comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului
dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai
respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă scoaterea de sub
tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după electrocutare, readucerea la
viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere,
chiar la locul accidentului.
La încheierea programului de lucru, se vor lua măsuri de deconectare a tablourilor de alimentare
cu tensiune a echipamentelor din laborator. Se vor face verificări asupra lichidării oricăror surse de
foc. Aceste obligaţii revin ultimului profesor care are ore în laborator în ziua respectivă.
Instrucţiuni SSM specifice laboratoarelor de chimie, biologie
La lucrările de laborator unde se utilizează substanţe chimice se iau următoarele măsuri de

1. Lucrările de laborator şi aplicaţiile practice se efectuează cu cantităţile de substanţă, cu
concentraţiile, cu vasele şi aparatele indicate în proceduri, în manuale şi în instrucţiunile de
folosire a materialelor respective;
89

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2. Efectuarea experienţelor este permisă numai după verificarea prealabilă a aparaturii

respective.
3. Efectuarea experienţelor în vase murdare este interzisă; imediat după terminarea experienţei,
vasele utilizate trebuie să fie spălate.
4. Vasele de laborator se spală cu amestecuri oxidante sau detergenţi şi apă distilată fără a se
utiliza nisipul, care provoacă fisuri şi la încălzire sticla se va sparge uşor.
5. Vasele care conţin substanţe toxice vor purta etichete avertizoare şi vor fi păstrate la locuri
sigure, sub cheie. Nu este permisă depozitarea alăturată a vaselor cu substanţe care produc
reacţii violente prin contact; nu este permisă păstrarea substanţelor în vase neetichetate.
6. La identificarea substanţelor pentru experienţe, se citeşte cu atenţie eticheta; dacă există cea
mai mică îndoială asupra conţinutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize
chimice, pentru identificare.
7. Trebuie să existe la îndemână un set de Fişe tehnice de securitate pentru toate substanţele şi
preparatele chimice periculoase folosite astfel încât proprietăţile fizico-chimice şi
toxicologice, efectele asupra sănătăţii, măsurile de protecţie necesare la manipularea lor şi
procedurile în caz de urgenţă să fie cunoscute.
8. Toate substanţele chimice se păstrează în dulapuri încuiate; nu este permisă înstrăinarea
substanţelor din laborator.
9. Purtarea ochelarilor de protecţie este obligatorie la toate experienţele cu substanţe chimice
agresive.
10. Eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine înclinată (nu spre cel care lucrează, sau spre
vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie încălzită numai la partea de jos, ci pe toata lungimea
ocupată de substanţă; susţinerea eprubetei se va face cu un suport special construit, nu
improvizat.
11. Rămăşiţele substanţelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substanţe caustice) nu
trebuie aruncate la întâmplare, ci separat în vase destinate acestui scop, pentru a fi apoi cât
mai repede neutralizate (făcute inofensive prin metode corespunzătoare).
90

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
12. - În cazul efectuării unor experienţe cu aparate în care se pot iniţia substanţe gazoase, se va
face, în prealabil, verificarea tuburilor de legătură (etanşeitate, îndoire sau lipire), pentru a nu
se produce vreo scăpare de gaze din cauza unor suprapresiuni.
La mânuirea substanţelor chimice se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în
muncă:
1. Experienţele în care se produc substanţe gazoase sau vapori trebuie făcute sub nişă.
2. Fărâmiţarea alcaliilor, a iodului, a sărurilor acidului cromic, ca şi a altor substanţe care dau o
pulbere toxică, se va face de asemenea, sub nişă. Totodată, după caz, este obligatorie şi
folosirea ochelarilor de protecţie.
La depozitarea substanţelor chimice se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în
muncă:
1. Depozitarea se face într-o încăpere separată şi nu în laborator; depozitul trebuie semnalizat cu
semne grafice de avertizare.
2. Magazia trebuie să fie bine ventilată.
3. Depozitul trebuie să fie dotat cu mijloace adecvate şi suficiente de stingere a incendiilor.
4. Substanţele/ produsele chimice periculoase trebuie să fie etichetate şi ambalate în recipiente
corespunzătoare.
5. La depozitare se va ţine cont de incompatibilităţile la depozitare.
6. Toate chimicalele împrăştiate accidental trebuie să fie curăţate imediat; trebuie să existe la
îndemână mijloace de neutralizare, curăţare şi EIP adecvat.
7. Instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie afişate în loc vizibil pentru a
avertiza personalul didactic şi elevii cu privire la măsurile de securitate necesare.
La mânuirea recipientelor cu acizi concentraţi sau amoniac se iau următoarele măsuri de
1. Vasele mari trebuie ţinute în ambalaje integre, etanşe şi din materiale rezistente la conţinut.
2. Turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie.
91

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
3. Acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, soluţiile concentrate amoniac etc. trebuie turnate
sub nişă.
4. La diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarnă încet acidul, apoi apa.
5. Dacă într-un laborator sau într-o sală de clasă se produce, dintr-o cauză oarecare, o cantitate
de substanţe gazoase sau de vapori toxici (ex. spargerea unui vas cu brom, a unei butelii de
acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu clor etc.), concomitent cu
evacuarea celor prezenţi din încăpere (fără panică), se deschid ferestrele pentru aerisirea
completă a încăperii, se închid uşile pentru a preveni împrăştierea gazelor şi se întrerup
eventualele surse de căldură.
6. La începutul şi sfârşitul oricărei experienţe, mâinile se spală cu apă şi săpun.
La experienţele care pot provoca explozii, stropiri sau împrăştieri violente de substanţe se iau
următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă:
1. În cazul experienţelor cu vase în care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebuie luate
măsuri de protecţie speciale contra împrăştierii cioburilor în caz de spargere, prin îngrădirea
cu plase metalice sau cu paravane de sticlă armată.
2. La pregătirea amestecurilor oxidante se fărâmiţează oxidanţii în stare pură, frecându-se cu
precauţie doze mici într-un mojar absolut curat; amestecarea oxidanţilor cu alte substanţe
fărâmiţate nu se face niciodată prin frecare în mojar, ci prin agitare într-un balon sau prin
amestecare cu o spatulă sau o linguriţă de os pe o foaie de hârtie velină.
3. La experienţele executate în vid (distilare) se vor folosi ochelari de protecţie; de asemenea, se
vor utiliza numai baloane mici cu fund rotund, din sticlă rezistentă la flacără.
4. Buteliile (baloanele, tuburile, recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimate trebuie ferite de
surse de încălzire; în laborator nu este permis să se afle mai mult de o butelie încărcată cu
acelaşi gaz; buteliile trebuie ferite de căderi şi lovituri; robinetele buteliilor de oxigen vor fi
păstrate curate (nu vor fi unse cu grăsimi) iar în timpul transportului şi depozitării, buteliile
vor fi prevăzute cu capac de protecţie; este obligatorie dotarea buteliilor cu manometre,
prevăzute cu plombă de verificare metrologică şi având marcată cu culoare roşie diviziunea
92

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
de pe scală care indică presiunea maximă de folosire a buteliei; consumarea gazelor lichefiate
sau comprimate se va face exclusiv prin reductoare de presiune; robinetele trebuie deschise şi
închise încet, fără a fi bruscate, chiar dacă ele funcţionează greu.
La folosirea sticlăriei de laborator se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă:
1. Introducerea unui dop de plută sau de cauciuc într-un tub de sticlă se face ţinându-se tubul cu
mâna cât mai aproape de capătul de introdus (mâna înfăşurată într-o batistă şi fără a se forţa
tubul).
2. Atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereţi subţiri, vasul nu se ţine pe masă, ci de
gât şi cât mai aproape de locul de introducere a dopului.
3. Încălzirea substanţelor în vase de laborator cu pereţi subţiri se face pe o sită sub agitare
continuă.
4. Baloanele, paharele şi celelalte vase în care se află lichid fierbinte nu se pun direct pe masă,
ci pe o placă din material termoizolant.
5. Paharele mari cu lichid se ridică numai cu ambele mâini şi se ţin în aşa fel, ca marginile
răsfrânte ale paharului să se sprijine pe degetele mari şi pe degetele arătătoare.
6. Prinderea în stative a baloanelor de distilare, a biuretelor şi a refrigerentelor se efectuează cu
ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc.
La manevrarea aparatelor de încălzire (sursele de căldură) se iau următoarele măsuri de
1. La plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp, este interzis să se lase aprinse becuri de
gaz, lămpi cu spirt sau alte aparate de încălzire.
2. În cazul în care se descoperă pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de
benzină, se procedează astfel:
3. Se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum şi celelalte surse de încălzire;
4. Concomitent cu evacuarea persoanelor din cameră, se deschid ferestrele sau gurile de
ventilaţie şi apoi se închid uşile; se aeriseşte încăperea până la dispariţia completa a mirosului
de gaz;
93

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5. Nu se aprinde şi nici nu se stinge lumina electrică;

6. Se caută sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robinete deschise,
tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc.) şi se iau măsurile necesare pentru îndepărtarea
defectelor;
7. La întrebuinţarea becurilor de gaz se urmăreşte ca aprinderea să se facă treptat şi flacăra să
nu pătrundă în interiorul becului; dacă flacăra totuşi pătrunde, se închide robinetul, se lasă
becul să se răcească complet şi numai după aceea se aprinde din nou, micşorând în prealabil
curentul de aer.
În laborator trebuie să se găsească, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor iar în caz de
accidente (răniri, arsuri, otrăviri etc.) se vor lua următoarele măsuri:
1. Accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi, înţepături, zdrobiri şi
striviri; în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului, iar când rănile sunt
uşoare, se spală cu apă curată, se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon
sterilizat; când se produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângelui,
dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la spital.
2. Accidentele termice (arsuri, opăriri) se tratează după gravitatea lor; arsurile profunde şi pe
suprafeţe mari (de gradul II şi III) necesită internarea de urgenţă în spital.
3. Manipularea substanţelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protecţie
corespunzător (şorţuri de protecţie, mănuşi, ochelari etc.).
1. În fiecare laborator trebuie să existe o trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată,
alcool sanitar, tinctură de iod, acid boric, fiole de cofeină, pense, foarfecă, vată, tifon,
leucoplast, o soluţie neutralizantă pentru cazul stropirii cu substanţe; medicamentele care au
termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic.
2. Când o picătură de reactiv pătrunde în ochi, este foarte important ca ochii să fie spălaţi
imediat cu jet de apă şi apoi supuşi unui examen medical.
94

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
3. În cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau cu vapori toxici, până
la sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică şi va fi dus într-un loc bine
aerisit, i se va desface haina la gât şi i se va face respiraţie artificială.
5.3.6. Norme interne de securitate şi sănătate în muncă pentru portari
Reguli de igienă în muncă

• Igiena muncii urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi măsuri de înlăturare a tuturor
factorilor care contribuie la producerea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.
• Modalităţile de realizare a măsurilor ce trebuie luate în toate situaţiile legate de muncă, cu
scopul protejării vieţii şi sănătăţii angajaţilor, sunt următoarele:
- prezentarea la vizita medicală la angajare şi la examenul medical periodic;

- evitarea consumului de băuturi alcoolice;
- întreţinerea curăţeniei şi igienei la locul de muncă;
- păstrarea curăţeniei la locul de muncă.
Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă

• Salariatul este obligat sa se supună examinărilor medicale.
• Prezenţa la locul de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice, drogurilor sau a altor
medicamente care afectează judecata unei persoane poate produce accidente şi nu va fi acceptată.
Obligaţiile salariaţilor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă

• Salariaţii trebuie să presteze munca în aşa fel, încât să nu se expună nici pe ei şi nici pe
ceilalţi salariaţi la pericole de accidentare;
• salariaţii trebuie să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate şi sănătate a muncii;
95

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• să aducă la cunoştinţa şefului orice situaţie care constituie un pericol de accident;

• să aducă la cunoştinţa şefului orice accident pe care l-a suferit el sau oricare alt salariat;
• la părăsirea locului de muncă salariaţii vor verifica dacă sunt stinse luminile şi dacă nu a
rămas vreun aparat în priză;
• deplasarea la serviciu de la domiciliu şi invers se face cu respectarea regulilor de circulaţie pe
drumurile publice şi a regulilor de deplasare cu mijloacele de transport în comun (de suprafaţă
sau subterane);
• salariaţii sunt obligaţi, în orice situaţie s-ar afla, să respecte semnificaţiile marcajelor sau
inscripţionărilor de avertizare, alarmare, semnalizare, afişate pe pereţii sau uşile încăperilor sau
clădirilor, pe echipamentele tehnice şi pe ambalaje sau cele ale marcajelor afişate în exterior.
Fumatul
• Fumatul este interzis la locul de muncă.
Aceste norme nu sunt limitative, fiecare şef de compartiment poate aduce îmbunătăţiri şi
completări ulterioare.
5.3.7. Norme interne de securitate si sanatate in munca pentru muncitori
SCULE ŞI DISPOZITIVE
La executarea oricăror categorii de lucrări sunt admise numai sculele şi dispozitivele în perfectă
stare, nefiind permisă utilizarea celor defecte sau improvizate. Sculele folosite trebuie să
corespundă caracterului lucrărilor care se execută.
• Fiecare muncitor este obligat să sesizeze imediat defecţiunile observate la sculele pe care le
foloseşte, fiind interzisă continuarea lucrului cu unelte defecte.
• Este interzisă cu desăvârşire utilizarea în procesul de producţie a sculelor proprietate
96

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
personală, chiar dacă starea acestora este corespunzătoare.

• Se interzice folosirea sculelor care nu sunt bine fixate în mâner.
• La executarea lucrului la înălţime uneltele de mână vor fi păstrate în genţi rezistente fixate în
mod corespunzător.
• Sculele şi uneltele folosite la percuţie (ciocane, dălţi foarfece etc.) nu pot fi folosite dacă au
suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau ştirbite. Este interzisă călirea capetelor sculelor.
• Folosirea lămpilor de lipit cu benzină se va face numai de către muncitori autorizaţi.
• Sunt interzise turnarea şi scurgerea combustibilului, precum şi demontarea lămpii,
deşurubarea capacului etc. în apropierea focului.
• Lămpile de lipit vor fi prevăzute cu supape de siguranţă.
• Este interzisă manipularea sculelor de mână acţionate electric de către muncitori care nu
cunosc metodele de lucru şi măsurile de protecţie de prim ajutor ce trebuie luate în caz de
electrocutare.
• Muncitorii care lucrează cu unelte electrice portative alimentate la tensiune de până la 380 V
sunt obligaţi a folosi mănuşi de cauciuc electroizolante, să poarte îmbrăcăminte uscată cu
mânecile lungi.
• Este interzisă scoaterea uneltei din mandrină înainte de oprirea completă a acesteia.
UTILAJE FOLOSITE ÎN ATELIERE
A. Maşini de găurit
• Burghiul introdus în capul axului principal sau în mandrină trebuie să fie centrat corect şi
bine fixat.
• Se interzice folosirea burghielor cu cozi uzate care prezintă crestături, urme de ciocan etc.
• În cazul ruperii burghiului în presă, partea ruptă se va scoate cu ajutorul unui dispozitiv sau
cleşte.
97

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
• Este interzisă frânarea cu mâna a axului port-mandrină sau a burghiului la oprirea maşinii.
• Piesa de găurit trebuie fixată rigid pe masa maşinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau
a unei menghine.
• Ţinerea piesei cu mâna este interzisă.
B. Polizoare
• Corpurile abrazive trebuie să fie protejate în timpul exploatării cu carcase de protecţie
confecţionate din otel sau fontă maleabilă. Pentru susţinerea pieselor în timpul prelucrării,
polizoarele fixe trebuie să fie prevăzute cu suporţi de sprijinire.
• Polizoarele fixe trebuie să fie prevăzute cu ecrane de protecţie mobile.
• În cazuri bine justificate din punct de vedere tehnic, când nu se pot folosi ecrane de protecţie,
se va lucra cu ochelari de protecţie prevăzuţi cu vizori incasabili.
• După montarea corpului abraziv pe polizor, trebuie să se facă încercarea la mersul în gol, la
turaţia de regim, timp de 5 minute.
• Nu este admisă prelucrarea pe suprafeţele laterale ale discului abraziv atunci când maşina nu
este destinată special pentru astfel de prelucrări.
• Înainte de începerea lucrului cu polizorul manual, se va verifica dacă discul abraziv este
montat corect.
• La întreruperea lucrului cu polizorul manual acesta nu se va lăsa din mână decât după oprirea
completă a discului abraziv.
• Orice defecţiune la polizor va fi raportată imediat maistrului. Locul de muncă va fi prevăzut
cu paravane pentru a-i proteja pe cei care lucrează în împrejurimi.
98

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
6. Responsabilități
6.1. Director Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele
6.1.1. Obligatii generale

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate
de munca.
In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitatile sale in acest domeniu.
Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii angajatorului.
In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor, tinand seama de modificarea
conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile pe baza urmatoarelor principii generale de
prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra
sanatatii;
99

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
e) adaptarea la progresul tehnic;

f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
Tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum
si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului
securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor
intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu
lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si
sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie
permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
Atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe
intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca, luand in considerare natura activitatilor;
100

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor

profesionale, luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie
obligatii financiare pentru lucratori.
6.1.2. Alte obligatii
Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in
munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra
echipamentului de protectie care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de
3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si
a accidentelor de munca;
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale
rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor
si de marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de
intreprinderi cu privire la intocmirea documentelor prevazute mai sus.
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de
munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale
in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau
101

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;

b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator
conditiilor de munca specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau
aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile
activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor
prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau
prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum
ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia
specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa
asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
102

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a

substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de
control si al cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in
afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al
pierderii calitatilor de protectie.
Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor
care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de
munca si/sau contractul individual de munca.
Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.
Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea
acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
103

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
6.2. Obligatiile lucratorilor
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol
de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor, lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru
a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
104

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Obligatiile prevazute mai sus se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
105

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

compartimentului
din PO Nr. 600 / 2018
privind aprobarea
Codului Controlului
Intern
106

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
107

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
procedurii
108

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
10. Anexe
Nr. Denumirea Elabora Aprob Nr.de Difuzare Arhivare Alte

anex anexei -tor at exemplare loc perioa
a -da
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1
2
3
4
5
109

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
11. Cuprins
operaţionale
1 Coperta 27

operationale

operaţionale

operaţională
15 Cuprins 110
110
ACCESUL PERSOANELOR STRAINE IN Revizia 0
ȘCOALA GIMNAZIALĂ INCINTA UNITATII SCOLARE

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Nr. înreg. ______/_____________
ACCESUL PERSOANELOR STRAINE IN INCINTA UNITATII SCOLARE
P.O. AD. 03
111

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

Elemente
privind
Crt operatiunea
1 2 3 4 5
112

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1 2 3 4
1 Editia 1 - 23.09.2019
2 Revizia 1
113

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Nr. Scopul Ex. Compartiment Data

Functia Nume si prenume Semnătura
1 2 3 4 5 6 7
Aplicare CEAC
2 Informare/ 1 Administrativ Personal Paza 23.09.2019
Aplicare

SCIM

CEAC
114

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
1.1. Scopul procedurii:

Stabilirea metodologiei privind accesul persoanelor strãine în incinta unitatii de invatamant.

Procedura are scopul de a realiza : un set de reguli clare cu privire la accesul persoanelor strãine
în incinta Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele.
1.3. Asigurã continuitatea activitãtii, inclusiv în conditii de fluctuatie a personalului, prin

faptul cã, procedurarea activitãtii permite aplicarea acesteia de cãtre orice alt salariat care îl
înlocuieste pe cel în functie la data elaborãrii prezentei proceduri.
1.4. Sprijinã auditul si/sau alte organisme abilitate în actiuni de auditare si/sau control, iar pe
manager în luarea deciziei. Operatiunea atenta de verificare a documentatiei este un real sprijin
luarea deciziei pentru asigurarea bunei desfãsurãri a activitãtii unitatii.
115

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2.1. Precizarea (definirea) activitãtii la care se referã procedura operationalã - accesul

persoanelor strãine in incinta Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele.
2.2. Delimitarea explicitã a activitãtii procedurate în cadrul portofoliului de activitãti

desfãsurate de activitatea procedurata este initiata de: paznicii de serviciu, profesorii de serviciu.
2.3. Listarea principalelor activitãti de care depinde si/sau care depind de activiatea
proceduratã: siguranta elevilor in incinta Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu”
Ponoarele.

activitãtii procedurate; listarea compartimentelor implicate în procesul activitãtii.
-beneficiarul rezultatelor acestei activitãti procedurate: elevii;
-compartimentele implicate, sunt toate compartimentele.
116

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

- OMENCS nr. 5079 / 2016, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea educatiei nationale nr. 1/2011 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 254/2010 pentru abrogarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea
contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.

- ORDIN nr 5574/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de
sprijin educational pentru copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale integrati
în învãtãmântul de masã.
M. Popescu” Ponoarele:
- Organigrama;
Ponoarele.
117

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

aspectul procesual.

2 AF Administrator Financiar
4 Ct contabilitate
5 E elaborare
6 V verificare
7 Ap aprobare
8 Ah arhivare
118

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5. Descrierea procedurii operationale
5.1. Generalitãti
În fiecare unitate de învăţământ, se stabilesc condiţiile de acces în şcoală personalului unităţii,
preşcolarilor/elevilor şi al vizitatorilor, acestea fiind incluse în regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ.
5.2. Documente utilizate

5.3.1. Resurse materiale: calculatoare, laptopuri. Internet, biroticã, consumabile
5.3.2. Resurse umane: conform organigramei si statului de personal
5.3.3. Resurse financiare: prevederile bugetare ale sumelor necesare
5.4. Modul de lucru

5.4.1. Planificarea operatiunilor si actiunilor activitãtii
5.4.2. Derularea operatiunilor si actiunilor activitãtii
1. Accesul persoanelor strãine se va face doar pe intrarea principalã.
2. Toate persoanele din afara unitãtii care intra în scoalã vor fi legitimate de profesorul de
servici - care înregistreazã datele din B.I/C.I în registrul special de intrare-iesire în/din unitate,
ora intrãrii, motivul vizitei si compartimentul/persoana la care doreste sã meargã.
3. Personalul unitatii rãspunde în orice moment de prezenta oricãrei persoane strãine în incinta
unitatii.
4. Persoanele strãine se legitimeazã în incinta unitatii cu ecusonul „Vizitator”.
5. Personalul de monitorizare si control cum ar fi: inspectori scolari, inspectori de specialitate,
inspectori generali, ministru, etc., se legitimeazã, se consemneazã în registru, dar nu i se opreste
C.I si nici nu primesc legitimatie de vizitatori.
119

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
6. La pãrãsirea unitatii, în acelasi registru, profesorul de servici completeazã ora iesirii din
unitatea scolarã, dupã ce a înapoiat ecusonul de vizitator.
7. In cazul în care persoanele strãine pãtrund în scoalã fãrã a se legitima si a fi înregistrate în
registrul de intrãri-iesiri de la poartã, directorul unitãtii/profesorul de serviciu va solicita
interventia politiei si aplicarea prevederilor legii nr. 61 privind interzicerea accesului persoanelor
strãine în institutiile publice.
8. Este interzis accesul în scoalã a persoanelor aflate sub influenta bãuturilor alcoolice sau a celor
turbulente.
Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are acces în incinta unităţii de
învăţământ dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul
unităţii de învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
d) participă la întâlnirile programate cu educatorul-puericultor /educatoarea /învăţătorul
/institutorul / profesorul pentru învăţământ preşcolar/primar/profesorul diriginte.
Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului din învăţământul primar are obligaţia să-l
însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la terminarea orelor de curs să-l
preia. În cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel
de activitate, împuterniceşte o altă persoană.
5.4.3. Valorificarea rezultatelor activitãtii

Actuala procedurã va fi revizuitã în cazul în care apar modificãrile reglementãrilor legale cu
120

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
obiectul acestei proceduri. Pe perioada absentei de la serviciu a persoanelor nominalizate,

prezenta procedurã în forma initialã sau revizuitã se aplicã si de cãtre înlocuitorii acestora.
121

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Compartimentul/ operatiunea AFCS OTC AFCS Ah

0 1 2 3 4
Elaborare E
Verificare V
Aprobare Ap
Arhivare Ah Ah
122

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

compartimentului
din PO Nr. 600 / 2018
privind aprobarea
Codului Controlului
Intern
123

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
124

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
procedurii
125

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Cod Denumirea
formular Anexei
1 2
A_1
126

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
11. Cuprins
operaţionale
1 Coperta 111

operationale

operaţionale

operaţională
15 Cuprins 127
127
ACTIVITATEA DE PREVENIRE ŞI Revizia 0
ȘCOALA GIMNAZIALĂ STINGERE A INCENDIILOR

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Nr. înreg. ______/_____________
ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
P.O. Ad. 04
128

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.


Nr. responsabilii/
Crt operaţiunea
1 2 3 4 5
1 Elaborat Doandeș Cristina Cadru didactic cu 23.09.2019
atributii in
domeniul
prevenirii si
stingerii incendiilor
3 Aprobat Prof. Martinescu Elena 23.09.2019

Director
129

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1 2 3 4
1 Editia 1 - 23.09.2019
2 Revizia 1
130

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Compar-
Nr. Scopul Ex. Data
timent Functia Nume si prenume Semnătura
1 2 3 4 5 6 7
1 Informare/ 1 Adminis- Cadru didactic Doandeș Cristina 23.09.2019
Aplicare tratie cu atributii in
domeniul
prevenirii si
stingerii
incendiilor

SCIM
4 Arhivare 1 Adminis- Cadru didactic Doandeș Cristina 23.09.2019

tratie cu atributii
131

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
1.1 Stabileşte modul de realizare a activităţii, compartimentele şi persoanele implicate.

Activitatea procedurată are drept scop stabilirea activităţilor caracteristice în vederea
prevenirii şi stingerii incendiilor precum şi cele referitoare la protecţia civilă şi situaţii de
urgenţă, în sensul asigurării unei activităţi optime.
Persoanele implicate în această activitate procedurată sunt nominalizate de către
conducătorul instituţiei, precum şi activitatea şi responsabilităţile personale ale acestora.
1.2 Dă asigurări cu privire la existenţa documentaţiei adecvate derulării activităţii;

Iniţierea activităţii procedurate conform OUG 52/2015 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 307/2006 – privind Apărarea împotriva incendiilor, Ordinului Ministrului de
Interne nr. 163/2007 – Norme generale de prevenire a incendiilor presupune existenţa unei
documentaţii adecvate privind desfăşurarea activităţii şi fondurile necesare aprobate prin
buget.
1.3 Asigură continuitatea activităţii, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului;
1.4 Sprijină auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control, iar pe
director, în luare deciziei;
1.4 Stabileşte circuitul documentelor necesare acestei activităţi;
1.5 Stabileşte reguli privind defăşurarea activităţilor specifice;

Intreaga documentaţie realizată pentru protecţia împotriva incendiilor constituie baza legală
pentru a se evita orice început de incendiu sau situaţie dificilă. In cazul că aceasta totuşi se
întâmplă, sunt stabilite regulile după care se va acţiona.
132

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2.1 Precizarea (definirea) activităţii la care se referă procedura operaţională;

- conform OUG 52/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 307/2006– privind
Apărarea împotriva incendiilor, Ordinului Ministrului de Interne nr. 163/2007 – Norme generale
de prevenire a incendiilor, Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercatării nr. 3946/2001 – Norme
de prevenire şi stingere a incendiilor specifice unităţilor cu profil învăţământ şi educaţie,
activitatea face trimitere la întreg colectivul de lucrători din cadrul Școlii Gimnaziale ”Dr.
Alexandru M. Popescu” Ponoarele.
2.2 Delimitarea explicită a activităţii procedurate în cadrul portofoliului de activităţi

desfăşurate de entitatea publică;
-activitatea procedurată este iniţiată de conducerea instituţiei şi are la bază necesitatea
protejării personalului şi a bunurilor materiale ale instituţiei împotriva acţiunii distructive ale
unui incendiu sau ale unor situaţii de urgenţă (calamităţi, catastrofe, dezastre, etc.).
2.3 Listarea principalelor activităţi de care depinde şi/sau care depind de activitatea
procedurată;
-activitatea din toate locaţiile Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele.
2.4 Listarea compartimentelor furnizoare de date şi/sau beneficiare de rezultate ale activităţii
procedurate şi listarea compartimentelor implicate în procesul activităţii.
-compartimentele furnizoare de date sunt compartimentele administrativ, plan, resurse
umane şi contabilitate;
-beneficiarii rezultatelor acestei activităţi procedurate este personalul salariat al
instituţiei, iar compartimentele implicate sunt compartimentul administrativ şi compartimentul
contabilitate;
133

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
3. Documente de referinţă (reglementări)aplicabile activităţii procedurate
3.1 Reglementări internaţionale:

-
3.2 Legislaţia primară:
- OUG 52/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 307/2006 privind Apărarea
împotriva incendiilor
- Ordinului Ministrului de Interne nr. 163/2007 privind Norme generale de prevenire a
incendiilor.
3.3 Legislaţia secundară:

- Legea nr. 1/2011 – Legea Educatiei Nationale cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordin nr. 712/2005 Dispozitii generale privind instruirea salariaţilor în domeniul
situaţiilor de urgenţă;
- Ordin nr. 786/2005 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului
administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind
instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
- O.M.E.C. nr. 3946/2001 privind Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
unităţilor cu profil de învăţământt şi educaţie;
- O.M.A.I. nr. 1435/2006 - Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind
securitatea la incendiu şi protecţia civilă;
- Legea nr. 82/1991- Legea contabilităţii;
3.4 Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice:

- Legea nr. 481/2004 privind Protecţia civilă.
- Legea nr. 15 / 2016 privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 - pentru
Prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
134

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
4. Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura operaţională
4.1 Definiţii ale termenilor

Nr.
Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte termenul
crt
Prezentarea formalizată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor
Procedura
1 de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii, cu privire
operaţională
la aspectul procesual
Ediţie a unei proceduri Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri operaţionale, aprobată şi
2
operaţionale difuzată
Acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele asemenea, după caz, a
Revizia în cadrul unei
3 uneia sau a mai multor componente ale unei ediţii a procedurii operaţionale,
ediţii
acţiuni care au fost aprobate şi dufuzate

Nr.
Abrevierea Termenul abreviat
crt
1 P.O. Procedura operaţională
2 E Elaborare
3 V Verificare
4 A Aprobare
5 Ap. Aplicare
6 Ah. Arhivare
135

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5. Descrierea procedurii operaţionale
5.1 Generalităţi
Procedura operaţională privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este cea

prin care se stabilesc etapele ce trebuie parcurse succesiv şi obligatoriu de către întreg personalul
instituţiei.
Procedura operaţională prezintă, în scris, toţi paşii ce trebuie urmaţi, metodele de lucru
stabilite şi regulile de aplicat în vederea realizării activităţii.
Procedura este însoţită de o serie de formulare adiţionale, prin care se transmit şi se
recepţionează informaţiile şi datele necesare.
5.2 Documente utilizate

5.2.1 Lista şi provenienţa documentelor
Documentele utilizate sunt:
1. Decizia conducătorului instituţiei privind stabilirea modului de organizare şi a
responsabilităţilor privind apărarea împotriva incendiilor;
2. Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de
muncă;
3. Decizia conducătorului instituţiei privind lucrul cu foc deschis şi a fumatului;
4. Decizia conducătorului instituţiei privind instruirea personalului;
5. Decizia conducătorului instituţiei de numire a cadrului tehnic sau a personalului de
specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
6. Măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioade caniculare sau
secetoase;
7. Fişa obiectivului, conform modelului din anexa nr. 5, din Regulamentul de
planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor
136

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
de urgenţă, aprobat de Ordinul Ministrului Administraţiilor şi Internelor nr.

1474/2006;
8. Avizele/autorizaţiile de securitate la incendiu, însoţite de documentaţia vizată spre
neschimbare care a stat la baza emiterii acestora;
9. Registrul pentru evidenţa permiselor de foc;
10. Certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele
tehnice de protecţie împotriva incendiilor şi echipamentele specifice utilizate;
11. Planurile de protecţie împotriva incendiilor:
• Planul de evacuare a persoanelor;
• Planul de depozitare şi evacuare a materialelor clasificate drept periculoase;
• Planul de intervenţie.
12. Evidenţa exerciţiilor de evacuare a personalului propriu;
13. Fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;
14. Lista substanţelor periculoase existente pe raza instituţiei, clasificate conform legii;
15. Graficele de întreţinere, verificare şi reparaţii, conform instrucţiunilor
producătorului/furnizorului, pentru diferite categorii de aparate, utilaje, sisteme sau
instalaţii care pot genera incendii ori care se folosesc în caz de incendiu;
16. Rapoarte întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat
competente;
17. Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă.
18. Scenariul de siguranţă la foc;
5.2.2 Conţinutul şi rolul documentelor:
1. Decizia conducătorului instituţiei privind stabilirea modului de organizare şi a

responsabilităţilor privind apărarea împotriva incendiilor cuprinde date cu privire la
componenţa nominală şi pe fiecare schimb de lucru a echipei de primă intervenţie în caz
137

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
de incendiu, sarcinile individuale ale fiecărui membru al echipei pentru stingerea unui
început de incendiu, până la sosirea pompierilor profesionişti.
In anexa nr. 1 este prezentat modelul de tabel ce trebuie adaptat situaţiei reale din
cadrul instituţiei.
2. Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de
muncă, cuprind:
• Prevederi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor;
• Obligaţiile generale ale salariaţilor
• Reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor pentru efectuarea operaţiilor
de lucru cu foc deschis (sudură, etc.)
• Elemente care determină riscul de incendiu.
• Pericole care pot apărea în cazul incendiilor şi măsuri minimale de prim ajutor.
In anexa nr. 2 este prezentată structura cadru a documentului ce reprezintă
instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de muncă.
3. Decizia conducătorului instituţiei privind lucrul cu foc deschis şi a fumatului pe

teritoriul instituţiei, care cuprinde informaţii referitoare la:
• Trimitere către art. 3, alin.1 din Legea nr. 349/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din
tutun, cu trimitere directă la interdicţia fumatului în instituţiile publice;
• Interzicerea fumatului în unitate;
• Nominalizarea persoanelor responsabile cu ducerea la îndeplinire a acestei decizii;
• Sancţiuni ce se vor aplica pentru nerespectarea deciziei.
In anexa nr. 3 este prezentat un model de Decizie a conducătorului instituţiei privind

lucrul cu foc deschis şi a fumatului. La decizia privind lucrul cu foc deschis şi fumatul pe
138

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
teritoriul instituţiei sunt ataşate şi instrucţiunile specifice de prevenire a incendiilor ce trebuie

respectate la pregătirea locului şi pe timpul executării lucrărilor cu foc deschis.
4. Decizia conducătorului instituţiei privind instruirea personalului.

Instruirea personalului pe probleme de apărare împotriva incendiilor se efectuează
conform Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 712/2005, modificat şi completat
prin Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 786/2005.
Decizia privind această activitate trebuie să cuprindă precizări referitoare la:
• Necesitatea instruirii permanente a tuturor salariaţilor, indiferent de poziţia
acestuia în cadrul instituţiei;
• Categoriile de instruire ce se aplică, cu obiectivele fiecărei categorii şi
periodicitatea acestora;
• Organizarea activităţi de instruire la nivelul instituţiei;
• Responsabilităţile privind instruirea întregului personal din instituţie;
• Inregistrarea şi conformarea instruirilor efectuate;
• Cerinţe privind materialele bibliografice necesare pentru realizarea sarcinii
privind instruirea personalului.
In anexa nr. 4 este prezentat un model de decizie a conducătorului instituţiei privind
instruirea personalului
5. Decizia conducătorului instituţiei de numire a cadrului tehnic sau a personalului de

specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor cuprinde nominalizarea
persoanei care, prin cumul de sarcini, va avea responsabilităţi în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor dar şi pentru situaţii de urgenţă şi protecţie civilă.
Decizia cuprinde în acelaşi timp şi o înşiruire a sarcinilor concrete ce-i revin cadrului
tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor
pentru întreaga perioadă în care este numit pentru îndeplinirea acestei sarcini. Ca şi completare
139

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
la decizie sunt specificate atribuţiile specifice ce-i revin persoanei nominalizate pentru activităţi
în domeniul apărării împotriva incendiilor.
In anexa nr. 5 este prezentat un model de decizie a conducătorului instituţiei privind
numirea cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor, precum şi atribuţiile acestuia. Responsabilităţile cadrului tehnic sau a
personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor nu sunt
limitative, acestea pot fi completate cu altele ce decurg din specificul activităţii permanente a
instituţiei şi pot fi completate ori de câte ori aceasta se impune.
6. Măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioade caniculare sau
secetoase.
Pentru prevenirea unor evenimente nedorite din punct de vedere al condiţiilor propice de
izbucnire a incendiilor atunci când temperaturile din mediul exterior sunt foarte ridicate şi este
declarată situaţie de temperaturi caniculare sau sunt şi condiţii de secetă prelungită, conducătorul
instituţiei este obligat să adopte măsuri specifice pe care fiecare salariat trebuie să le respecte cu
stricteţe.
Un model de astfel de document care să cuprindă reglementări privind acţiunile ce
trebuie întreprinse pentru perioadele de caniculă şi secetă, dar şi pentru modul de respectare a
destinaţiei căilor de acces înspre şi dinspre instituţie este prezentat în anexa nr. 6.
7. Fişa obiectivului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, din Regulamentul de

planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de
urgenţă, aprobat de Ordinul Ministrului Administraţiilor şi Internelor nr. 1474/2006.
Un model de astfel de document care să cuprindă elementele constitutive ale unei fişe
complete a obiectivului, cu toate locaţiile sale, este prezentat în anexa nr. 7. Fiecare locaţie unde
îşi desfăşoară activitatea personal didactic sau nedidactic din instituţie trebuie să fie cuprins în
fişa obiectivului.
140

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
8. Avizele/autorizaţiile de securitate la incendiu, însoţite de documentaţia vizată spre

neschimbare care a stat la baza emiterii acestora.
Avizele şi autorizaţiile de apărare împotriva incendiilor pentru clădiri sau corpuri de
clădire ale instituţiei sunt elemente componente ale ale documentaţiei de securitate. Orice aviz
ISCIR pentru recipienţii sub presiune (exemplu centralele termice proprii) sau instalaţii proprii
de ridicat, trebuie să facă parte de asemenea din documentaţie.
9. Registrul pentru evidenţa permiselor de foc este un document de control al lucrărilor cu

foc deschis efectuate în instituţie. Registru trebuie să cuprindă un tabel în care se vor consemna:
- nr. crt.;
- data emiterii permisului de lucru cu foc deschis;
- lucrările executate;
- locul unde se lucrează;
- măsurile luate pentru evitarea oricărui pericol de incendiu;
- echipamentul din dotarea executantului pentru intervenţie la nevoie;
- numele şi prenumele persoanei care execută lucrarea şi firma la care este angajat;
- numele şi prenumele persoanei care răspunde din partea instituţiei pentru luarea
măsurilor de siguranţă;
10. Certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice
de protecţie împotriva incendiilor şi echipamentele specifice utilizate;
11. Planurile de protecţie împotriva incendiilor:

• Planul de evacuare a persoanelor, este un document cumulativ, format hârtie A2
594x420 mm, care se afişează în locuri vizibile, pentru fiecare nivel al unităţii.
Formularele tipizate se vor achiziţiona contra cost de la unităţile specializate în
prevenirea şi stingerea incendiilor.
141

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Planurile de evacuare conţin date referitoare la:

- denumirea instituţiei;
- adresa instituţiei;
- telefon/fax;
- obiectul de activitate;
- sisteme de alarmare proprii(detectoare, butoane de alarmare, dispozitive acustice,
telefoane, interfoane, etc.);
- numărul de nivele al clădirii;
- numărul maxim de persoane din clădire;
- componenţa echipelor de salvare persoane şi evacuare bunuri;
- ordinea de evacuare;
- materialele necesare evacuării;
- prezenţa la locul de adunare;
- măsuri de siguranţă speciale;
- tipuri de bunuri existente în clădire;
- substanţele periculoase existente în clădire;
- schiţa clădirii cu indicarea direcţiei de evacuare;
- numele persoanei responsabil PSI.
• Planul de depozitare şi evacuare a materialelor clasificate drept periculoase sunt
specificate ca şi locaţie şi modalitate de a se ajunge acolo, în planurile de evacuare a
persoanelor. Locurile de adunare se află obligatoriu în zone unde posibilitatea izbucnirii
unui incendiu sau altor situaţii de urgenţă sunt excluse.;
• Planurile de interventie se intocmesc pentru asigurarea desfăşurării în condiţii de
operativitate şi eficienţă a operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, potrivit
legii. Planul de intervenţie se avizează de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă
judetean Mehedinți.
142

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Structura cadru a unui plan de intervenţie se află în anexa nr. 8.

12. Evidenţa exerciţiilor de evacuare a personalului propriu, este un document sub forma
unui tabel, cu antetul instituţiei şi care cuprinde următoarele rubrici:
- nr. crt.
- data şi ora executării aplicaţiei/locul;
- felul aplicaţiei;
- sectorul de activitate;
- cine a organizat aplicaţia: Numele şi prenumele, semnătura;
- observaţii.
13. Fişele de instruire, conform reglementărilor specifice, sunt documente tipizate care se
asigură contracost de la instituţiile specializate în prevenirea şi stingerea incendiilor. Acestea
conţin date referitoare la persoana căreia i se face instructajul pentru situaţii de urgenţă, tematica
abordată şi semnăturile persoanelor implicate în această activitate. Modelul fişelor individuale de
intructaj periodic pentru situaţii de urgenţă se găsesc în OMAI nr. 786/2006 şi pot fi achiziţionate
contracost de la firme specializate.
14. Lista substanţelor periculoase existente pe raza instituţiei, clasificate conform legii,
cuprinde tabelul cu nominalizarea substanţelor cu un grad ridicat de periculozitate existente
permanent sau pentru o perioadă scurtă de timp pe raza instituţiei.
15. Graficele de întreţinere, verificare şi reparaţii, conform instrucţiunilor
producătorului/furnizorului, pentru diferite categorii de aparate, utilaje, sisteme sau instalaţii
care pot genera incendii ori care se folosesc în caz de incendiu. Documentul reprezintă garanţia
încadrării în termenele de verificare şi revizie a tuturor instalaţiilor utilizate în prevenirea şi
stingerea incendiilor.
143

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
16. Rapoarte întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat
competente, reprezintă înscrisuri prin care se răspunde solicitării organelor de control
specializate de la nivel judeţean sau naţional care solicită detalii privind problematica privind
apărarea împotriva incendiilor, a situaţiilor de urgenţă şi protecţie civilă semnalate în urma unor
controale efectuate la nivelul instituţiei. Toate rapoartele întocmite de cadrul tehnic pentru
activităţi în domeniul PSI şi aprobate de conducătorul instituţiei vor fi direcţionate către organele
de control care le-au solicitat.
17. Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă.

Prin întocmirea documentaţiei prevăzute în decizia conducerii instituţiei privind modul de
organizare şi a responsabilităţilor în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează
organizarea întregii activităţi la nivelul instituţiei.
Nominalizarea persoanelor responsabile pentru activităţile specifice şi întocmirea
planurilor de evacuare a persoanelor şi a bunurilor materiale în cazul apariţiei unui incendiu sau
a unei situaţii de urgenţă care implică acest lucru reprezintă îndeplinirea fazei de organizare a
activităţii.
Intocmirea documentaţiei complete cu înscrisurile solicitate de legislaţia în vigoare
înseamnă în speţă realizarea celei de-a doua faze privind organizarea completă a apărării
împotriva incendiilor.
18. Scenariul de siguranţă la foc se întocmeşte de către persoane autorizate (proiectanţi,

arhitecţi, tehnicieni special instruiţi în domeniu) la solicitarea utilizatorilor de clădiri noi sau
pentru cele care urmează a fi supuse unor lucrări de reparaţii capitale, recondiţionare sau
extindere şi care trebuie să îndeplinească condiţiile de rezistenţă la incendiu cerute de
normativele în vigoare. Numai pe baza acestor documente complete se pot demara acţiunile de
autorizare din punct de vedere al prevenirii indendiilor a construcţiilor.
144

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.2.3 Circuitul documentelor –
Nr. Denumire Nr. de Unde sunt Alte

Elaborator Cine aprobă Arhivare
doc. document/anexă exempl. difuzate elemente
Decizia conducăto-
rului instituţiei pri-
-conducere
vind stabilirea modu-
conducătorul conducătorul -responsabil Cadru
1 lui de organizare şi a 3
instituţiei instituţiei PSI tehnic PSI
responsabilităţilor
-administrativ
privind apărarea
Instrucţiuni de apă-
-conducere
rare împotriva incen- -responsabil
conducătorul -responsabil Cadru Se
2 diilor şi atribuţii ale PSI 3
instituţiei PSI tehnic PSI afişează
salariaţilor la locurile
-administrativ
de muncă;
Decizia conducăto-
-conducere
3 vind lucrul cu foc 3
deschis şi a fumatu-
-administrativ
lui;
Decizia conducăto-
-conducere
4 vind instruirea 3
personalului;
-administrativ
Decizia conducăto-
rului instituţiei de -conducere
numire a cadrului conducătorul conducătorul -responsabil Cadru
5 3
tehnic sau a perso- instituţiei instituţiei PSI tehnic PSI
nalului de specia- -administrativ
litate cu atribuţii în
145

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
domeniul apărării
Măsuri speciale de
apărare împotriva -responsabil
-responsabil conducătorul Cadru Se
6 incendiilor pentru 2 PSI
PSI instituţiei tehnic PSI afişează
perioade caniculare -administrativ
sau secetoase;
-responsabil
-responsabil conducătorul Cadru
7 Fişa obiectivului 2 PSI
PSI instituţiei tehnic PSI
-administrativ
Avizele/autorizaţiile
de securitate la
incendiu, însoţite de autorităţile autorităţile
-responsabil Cadru
8 documentaţia vizată locale şi locale şi 1
PSI tehnic PSI
spre neschimbare centrale centrale
care a stat la baza
emiterii acestora;
Registrul pentru
-responsabil conducătorul -responsabil Cadru
9 evidenţa permiselor 1
PSI instituţiei PSI tehnic PSI
de foc;
Certificate EC,
certificate de confor-
mitate, agremente
tehnice pentru mij- -responsabil
furnizorii de furnizorii de Cadru
10 loacele tehnice de 2 PSI
echipamente echipamente tehnic PSI
protecţie împotriva -administrativ
incendiilor şi echi-
pamentele specifice
utilizate;
-responsabil
Planul de evacuare a -responsabil conducătorul Cadru Se
11 15 PSI
persoanelor; PSI instituţiei tehnic PSI afişează
-fiecare locaţie
146

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
şi etaj
Planurile de protecţie -responsabil
-responsabil conducătorul Cadru Se
12 împotriva incendii- 2 PSI
PSI instituţiei tehnic PSI afişează
lor: -administrativ
Planul de depozitare
-responsabil
şi evacuare a materi- -responsabil conducătorul Cadru Se
13 2 PSI
alelor clasificate PSI instituţiei tehnic PSI afişează
-administrativ
drept periculoase;
-responsabil
14 Planul de intervenţie. 2 PSI
-administrativ
Evidenţa exerciţiilor
15 de evacuare a perso- 1
nalului propriu;
Fişele individuale de
16 instruire periodică a 95
lucrătorilor
Lista substanţelor
periculoase existente -responsabil
17 pe raza instituţiei, 2 PSI
clasificate conform -administrativ
legii;
Graficele de între-
ţinere, verificare şi
reparaţii pentru dife-
rite categorii de apa- -responsabil
18 rate, utilaje, sisteme 2 PSI
sau instalaţii care pot -administrativ
genera incendii ori
care se folosesc în
caz de incendiu;
19 Rapoarte întocmite în -responsabil conducătorul 1 -responsabil Cadru Se
147

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
urma controalelor PSI instituţiei PSI tehnic PSI transmit la

preventive proprii cei ce au
sau ale autorităţii de efectuat
stat competente; controlul
Organizarea apărării
20 împotriva incendiilor 1
la locul de muncă.
Specialişti,
Scenariul de siguran- ISU -responsabil Cadru
21 proiectanţi, 1
ţă la foc; Mehedinți PSI tehnic PSI
arhitecţi,
5.3 Resurse necesare

5.3.1 Resurse materiale
Resursele materiale constau în asigurarea finanţării activităţii de prevenire şi stingere a
incendiilor pentru achiziţionarea elementelor care alcătuiesc baza materială necesară pentru
îndeplinirea sarcinilor unităţilor privind apărarea împotriva incendiilor şi de protecţie civilă în
limitele prevederilor legale.
Dotarea cu echipamentele şi materialele necesare pentru apărarea împotriva incendiilor
se face în conformitate cu prevederile OMEC nr. 3946/2001 şi anexelor acestui ordin.
Baza materială se realizează prin includerea în programul anual de achiziţii a instituţiei a
tuturor reperelor de care este nevoie în atingerea obiectivelor legale, absolut necesare, pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor precum şi a situaţiilor de urgenţă ce pot apărea în desfăşurarea
activităţii specifice instituţiei.
5.3.2 Resurse umane

Resursele umane pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor legale privind apărarea
împotriva incendiilor se va realiza în conformitate statelor de funcţii ale unităţii, actualizat în
permanenţă funcţie de mişcarea de cadre, şi a tabelului din capitolul 9. Prin decizia
conducătorului instituţiei se nominalizează persoanele care au responsabilităţi în acest domeniu.
148

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.3.3 Resurse financiare

Baza financiară se asigură prin includerea obligatorie în bugetul anual a fondurilor
necesare, responsabilitatea acesteie acţiuni fiind în sarcina conducătorului instituţiei.
5.4 Modul de lucru
5.4.1 Planificarea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii
Etapa Operaţiunea
Nr. Nr.
Denumirea Denumirea
crt crt
1 Intocmirea programului de activităţi
Identificarea necesităţii achiziţionării de echipamente
2
Intocmirea specifice, estimarea valorii şi modalităţi de obţinere
programului anual de Identificarea necesităţii achiziţionării de servicii privind
1 3
acţiuni pentru situaţii întreţinerea echipamentului din dotare
de urgenţă 4 Elaborare unui calendar de activităţi
5 Definitivare şi analizarea programului de activităţi
6 Aprobarea programului de activităţi
Stabilirea necesităţii reactualizării deciziilor privind
7
desfăşurarea activităţii la nivelul instituţiei
Stabilirea necesităţii revizuirii reglementărilor şi
Elaborarea 8
2 instrucţiunilor privind apărarea împotriva incendilor
documentaţiei
9 Stabilirea programului de instruire periodică a lucrătorilor
10 Stabirea tematicii lunare de instruire a lucrătorilor
11 Stabilirea bibliografiei privind temele ce se vor aborda în
149

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
cadrul instruirii lucrătorilor

Revizuirea fişei obiectivului prin includerea tuturor
12
modificărilor apărute pe parcursul unor perioade de timp.
Stabilirea programului privind exerciţiile de stingere şi
13 evacuare ce se vor efectua la nivelul instituţiei pentru anul
ce urmează.
Stabilirea necesităţii instruirii responsabilului privind
14
activitatea de apărare împotriva incendiilor.
Reactualizarea şi definitivarea organizării echipei de primă
15
intervenţie la nivelui instituţiei.
Instruirea personalului care face parte din echipele de primă
16
intervenţie la nivelul fiecărui obiectiv în parte.
Verificarea stării tehnice a echipamentului privind apărarea
17
Intocmirea de referate privind înlocuirea echipamentelor
18 necorespunzătoare şi repararea sau verificarea tehnică a
Derularea activităţii celor ale căror valabilitate a expirat.
3 de prevenire şi Instruirea periodică a lucrătorilor conform graficului de
19
stingere a incendiilor instruire.
Efectuarea de exerciţii proprii de stingere şi evacuare,
20
conform programării acestora.
Verificarea permanentă a respectării de întreg personalul a
21 regulamentelor şi instrucţiunilor elaborate de conducerea
instituţiei.
Luarea de măsuri privind înlăturarea oricăror abateri de la
22 regulile privind apărarea împotriva incendiilor şi a situaţiilor
de urgenţă.
150

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.4.2 Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii
Etapa Operaţiunea
Nr. Nr.
Denumirea Denumirea Activităţi desfăşurate
crt crt
Intocmirea referatului de
elaborarea şi întocmirea referatului
necesitate privind elaborarea
de necesitate de către persoana cu
1 deciziilor interne pentru
sarcini în domeniul apărării
activitatea de apărare
Aprobarea referatului de aprobarea de către conducătorul
2
necesitate instituţiei a referatului
Conducătorul instituţiei elaborează
Intocmirea deciziile interne privind apărarea
programului împotriva incendiilor:
1 anual de acţiuni 1. Decizia conducătorului instituţiei
pentru situaţii privind stabilirea modului de
de urgenţă organizare şi a responsabilităţilor
Elaborarea deciziilor interne
privind apărarea împotriva
3 pentru activitatea de apărare
incendiilor;
2. Decizia conducătorului instituţiei
privind lucrul cu foc deschis şi a
fumatului;
privind instruirea personalului;
151

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
de numire a cadrului tehnic sau a

personalului de specialitate cu
atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor;
Persoana cu sarcini în domeniul
apărării împotriva incendiilor
elaborează Regulamentele şi
instrucţiunilor privind apărarea
împotriva incendilor:
1. Instrucţiuni de apărare
împotriva incendiilor şi atribuţii
ale salariaţilor la locurile de
muncă;
2. Măsuri speciale de apărare
Reglementări şi instrucţiunilor împotriva incendiilor pentru
4 privind apărarea împotriva perioade caniculare sau secetoase;
incendilor 3. Instrucţiuni specifice de
prevenire a incendiilor ce trebuie
respectate la pregătirea locului şi
pe timpul executării lucrărilor cu
foc deschis ;
4. Atribuţiunile responsabilului
pe linie de prevenirea şi stingerea
incendiilor;
5. Reglementări privind
asigurarea căilor de circulaţie,
colectarea şi evacuarea deşeurilor
152

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
şi ambalajelor combustibile, cât şi

pentru sezonul rece sau canicule
6. Intocmirea Planului de evacuare
pentru toate locurile din instituţie.
aprobarea de către conducătorul
Aprobarea reglementărilor şi
instituţiei a reglementărilor şi
5 instrucţiunilor privind apărarea
instrucţiunilor privind apărarea
împotriva incendilor
împotriva incendilor.
persoana cu sarcini în domeniul
apărării împotriva incendiilor
6 Fişa obiectivului elaborează Fişa obiectivului, cu
precizări pentru toate locaţiile din
cadrul instituţiei
conducătorul instituţiei verifică şi
7 Avizarea fişei obiectivului avizează pentru conformitate fişa
obiectivului
Intocmire program de instruire persoana cu sarcini în domeniul
a lucrătorilor pe linie de apărării împotriva incendiilor
8
prevenire şi stingere a elaborează programul de instruire
incendiilor periodică a lucrătorilor
Intocmirea tematicii
apărării înpotriva incendiilor
diferenţiate pe categorii de
9 elaborează tematica diferenţiată pe
personal privind instruirea
categorii de personal privind
personalului
instruirea periodică a personalului
Aprobarea programului de conducătorul instituţiei verifică şi
10
instruire şi a tematicii anuale avizează pentru conformitate
153

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
de instruire periodică a programul de instruire şi tematica

salariaţilor instituţiei anuală de instruire periodică a
salariaţilor instituţiei
Elaborare calendar propriu apărării împotriva incendiilor
11 privind exerciţiile de stingere elaborează calendarul propriu
şi evacuare. privind exerciţiile de stingere şi
evacuare.
Aprobarea calendarului conducătorul instituţiei verifică şi
12 propriu exerciţiile de stingere aprobă calendarul propriu privind
şi evacuare. exerciţiile de stingere şi evacuare.
Elaborare documentaţie de apărării împotriva incendiilor
13 specialitate privind apărarea elaborează toate documentele
împotriva incendiilor specificate la paragraful 8.2., altele
decât cele prezentate în acest tabel.
Afişare regulamente şi apărării împotriva incendiilor
instrucţiuni privind protecţia afişează documentele aprobate de
14
împotriva incendiilor, a conducătorul instituţiei privind
planurilor de evacuare apărarea împotriva incendiilor, a
planurilor de evacuare
154

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.4.3 Valorificarea rezultatelor activităţii

• Îmbunătăţirea cunoaşterii legislaţiei din activitatea de apărare împotriva
incendiilor, a situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă.
• Cunoaşterea modului de derulare a paşilor privind activitaatea de apărare
• Conştientizarea lucrătorilor asupra necesităţii şi utilităţii respectării normelor de
apărare împotriva incendilor
155

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
6. Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii
Compartimentul
Nr.
(postul)/ acţiunea I II III IV V VI
crt.
(operaţiunea)
0 1 2 3 4 5
cadru tehnic cu atribuţii în domeniul
1 domeniul prevenirii şi stingerii E
incendiilor
2 conducătorul unităţii A
3 domeniul prevenirii şi stingerii Ap.
incendiilor
4 contabilitate Ap.
5 administrativ Ap.
6 domeniul prevenirii şi stingerii Ah
incendiilor
156

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

compartimentului
din PO Nr. 600 / 2018
privind aprobarea
Codului Controlului
Intern
157

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
158

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
procedurii
159

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
10. ANEXE, ÎNREGISTRĂRI, ARHIVĂRI
Nr.
anexă/ Denumirea anexei/ Elaborator Aprobă Nr. Difuzare Arhivare Alte
cod formular formularului de ex elemente
loc perioadă
Copertă ----------- ---------- Arhivă Cf.
nomenclator
arhivistic
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
160

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
11. Cuprins
operaţionale
1 Coperta 128

operationale

operaţionale

operaţională
15 Cuprins 161
161

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA Nr. 1
DECIZIA NR. ........../.........................

privind modul de organizare a activităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor la nivelul Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu”
Ponoarele
................................................................, director la Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru

M. Popescu” Ponoarele;
Având învedere prevederile OUG 52/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr.
307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; secţiunea a 6-a, art. 19 – Obligaţiile
administratorului, conducătorului instituţiei, utilizatorului şi salariaţilor;
Având învedere prevederile O.M.A.I. nr. 163 din 29.03.2007 – Norme generale de
apărare împotriva incendiilor;
Având învedere prevederile O.M.A.I. nr. 712/2005 modificat şi completat prin O.M.A.I.
nr. 786/2005 - privind instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă;
Având învedere prevederile O.M.E.C nr. 3946/2001 privind Norme de prevenire şi
stingere a incendiilor specifice unităţilor cu profil învăţământ şi educaţie;
In temeiul Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitatii:
DECIDE:
Art.1 Cu data prezentei decizii se organizează la nivelul instituţiei, pe baza actelor
normative menţionate, echipa de intervenţie pentru salvarea utilizatorilor, evecuarea bunurilor şi
stingerea incendiilor.
Art.2 Echipa constituită din salariaţii instituţiei, se încadrează pe una tură cu 2 pompieri
voluntari, după cum sunt nominalizaţi mai jos, desfăşurând următoarele activităţii:
Nr.
Activităţi Tura 1 Semnatura Obs.
crt.
0 1 2 3 4
Şeful echipei –asigură conducerea operaţiunilor de Profesor
1
prevenire şi stingere a incendiilor serviciu
Alarmarea personalului şi a clienţilor prin Femeia de
2
sonerie sau prin voce serviciu
Anunţarea telefonică a incendiului la telefonul Profesor
3 pentru situaţii de urgenţă 112 şi conducere .............. serviciu
..........................
162

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Întreruperea alimentării cu energie electrică şi gaze Profesor

4
naturale serviciu
Mînuirea stingătoarelor portative din dotare si a Femeia de
5
hidrantior interiori serviciu 1 tură
Profesor
Asigurarea salvării persoanelor şi evacuării
serviciu
6 bunurilor materiale din sectoarele de activitate şi
Femeia de
paza acestora
serviciu 1 tură
Art.3 Personalul de serviciu va fi înlocuit pe timpul absenţei sale din instituţie de către d-
l ......................................................................
Art. 4 In schimbul de noapte, personalul de pază va asigura alarmarea, anunţarea
telefonică a incendiului şi va interveni personal pentru limitarea efectelor incendiului cu
echipamentele din dotare, până la sosirea echipelor de intervenţie.
Art.5 Componenţii echipei de intervenţie au următoarele îndatoriri principale:
a). la intrarea în serviciu şi pe timpul acestuia :
- verificarea existenţei şi stării de întrebuinţare a mijloacelor de alarmare, anunţare şi
stingere a incendiilor;
- asigurarea condiţiilor corespunzătoare de evacuare pe căile de circulaţie existente;
- existenţa şi calitatea marcajelor de interdicţie, avertizare şi orientare;
- respectarea de către clienţi şi salariaţi a normelor generale şi specifice de prevenire a
incendiilor.
b). la producerea unui incendiu :
- alarmarea personalului propriu;
- anunţarea producerii incendiului la pompierii militari şi conducerea societăţii;
- întreruperea alimentării cu energie electrică;
- verificarea evacuării tuturor salariaţiilor şi clienţilor;
- executarea operaţiunilor de stingere cu mijloacele tehnice din dotare şi de evacuare a
bunurilor periclitate de incendiu;
- acordarea de ajutor, în limita posibilităţilor raţionale, persoanelor a căror viaţă este pusă
în pericol;
Art.6 Salariaţii ce se încadrează în calitate de pompieri voluntari în echipa de intervenţie
în caz de incendiu se subordonează şefului echipei sau înlocuitorului legal al acestuia şi au
obligaţia îndeplinirii corespunzătoare a misiunilor primite.
Art.7 Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţă persoanelor interesate.
Director,
163

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA Nr. 2
Model de instrucţiuni de apărăre împotriva incendiilor din unităţile cu profil învăţământ

şi educaţie:
Aprobat,
Director,
INSTRUCŢIUNI
DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
1) Prevederi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor:
a) Clădire administrativă, birouri

Se interzice, amplasarea uşilor false, a draperiilor sau a oglinzilor, precum şi a obiectelor
de orice natură, a covoarelor şi preşurilor pe căile de evacuare, deoarece pot deruta şi împiedica
persoanele care se evacuează, în caz de incendiu;
Instalaţiile electrice de iluminat normal şi de siguranţă, precum şi cele de încălzire vor fi
exploatate conform normelor tehnice de utilizare şi întreţinute în perfectă stare;
Este interzisă iluminarea cu flacără deschisă (lumânări, chibrituri, feştile) a locurilor care
prezintă pericol de incendiu:
In clădirile administrative, lichidele combustibile pentru curăţenie vor fi păstrate în
bidoane metalice ermetic închise şi etichetate, în locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui
incendiu şi numai în cantitate de maximum 25 l;
Nu se admite depozitarea materialelor necesare curăţeniei pe culoare, în casele scărilor
sau pe alte trasee de evacuare ale clădirii;
Pardoseala nu se va curaţa cu benzină sau neofalină, ci cu parchetin, numai la lumina
zilei, respectându-se următoarele reguli:
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
- stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrice, a lămpilor şi felinarelor, precum şi a
focului din sobe, maşini şi aparate de gătit;
- asigurarea ventilaţiei încăperilor respective, prin deschiderea ferestrelor;
- este interzis folosirea ustensilelor din material plastic sau a cârpelor din fibre sintetice
care se pot încărca cu tensiune electrostatică şi produce scântei;
- se interzice fumatul;
- este interzisă folosirea parchetinului în amestec cu benzină, neofalină etc.
Este interzisă păstrarea în birouri a materialelor inflamabile şi a cârpelor de şters îmbibate
cu ulei, lac, ceară de lustruit, etc.
164

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Gunoaiele se vor arde în locuri special stabilite, fără pericol de incendiu, numai sub
supraveghere, pe timp fără vânt. După terminarea operaţiei de ardere, cenuşa şi cărbunii vor fi
stinşi cu apă şi acoperiţi cu pământ sau nisip, verificându-se cu mare atenţie stingerea completă a
focului.
Materialele textile folosite la curăţenie, îmbibate cu substanţe combustibile şi inflamabile
se vor colecta în cutii metalice prevăzute cu capace şi se vor evacua la sfârşitul zilei de lucru în
locuri special stabilite, fără pericol de incendiu.
b) Centrala termică:
Se interzice pornirea instalaţiilor dacă acestea nu sunt verificate şi autorizate de organele
abilitate pentru efectuarea acestor lucrări;
Utilizarea furtunurilor defecte sau a celor care au depăşit gradul admisibil de uzură la
racordarea traseelor de gaz este interzisă. De asemenea, se va evita amplasarea furtunurilor de
legătură ale instalaţiilor de gaze, în apropierea surselor de căldură;
In jurul instalaţiilor de producere a energiei termice care foloseşte drept combustibil
gazele naturale, pe o rază de minimum l m, nu se vor depozita lichide sau materiale
combustibile;
Instalaţiile de sesizare automată a prezenţei gazelor în atmosferă şi cele de oprire a
funcţionării arzătoarelor de gaz în cazul pierderilor de gaze trebuiesc să fie în perfectă stare de
funcţionare .
c) Magazii:
Materialele se vor depozita în funcţie de proprietăţi, grad de periculozitate, sensibilitate la
căldură, fum sau umezeală, reacţia faţă de alte materiale, condiţii în care se pot aprinde,
substanţele ce pot fi utilizate la stingerea eventualelor incendii,
Se interzice depozitarea materialelor inflamabile ale căror proprietăţi nu sunt cunoscute
sau nu pot fi asimilate cu alte substanţe similare;
Instalaţiile electrice vor fî verificate periodic şi bine întreţinute de personal autorizat în
acest scop;
Corpurile de iluminat din depozitele de materiale combustibile vor fi prevăzute cu globuri
de protecţie, iar cele ce pot fi lovite, cu apărători (grătare).
2) Obligaţiile generale ale salariaţilor

privind prevenirea şi stingerea incendiilor:
- să respecte regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor aduse la cunoştiinţă

prin prezentele instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi cu ocazia executării instructajelor
periodice;
- să utilizeze, potrivit instrucţiunilor date, substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele,
maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru;
165

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- să nu efectueze manevre şi modificări nepermise la mijloacele tehnice de protecţie sau de

intervenţie pentru stingerea incendiilor;
- să comunice imediat conducerii instituţiei, ori persoanelor împuternicite de acesta, orice
situaţie care este îndreptăţit să o considere un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune
sesizată la sistemele de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
- să coopereze cu salariaţii desemnaţi de director, atât cât îi permit cunoştiintele şi sarcinile
sale, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
- să acorde ajutor, atât cât este raţional posibil, oricărui alt salariat aflat într-o stare de
pericol.
3)Reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
pentru efectuarea operaţiilor de lucru cu foc deschis (sudură, etc.)
- verificarea zonei de sudură să nu prezinte deschideri sau crăpături prin care să ducă la
căderi de brocuri de sudură incandescente în spaţiile inferioare, care ar putea să producă incendii;
- curăţirea suprafeţei care se va suda în interior şi exterior, pentru eliminarea oricăror urme
de substanţe inflamabile;
- acoperirea materiarelor combustibile, din imediata vecinătate, cu prelate rezistente la
flacără;
- umezirea tubulaturii şi a pardoselii în zona în care se execută sudura, cât şi în apropiere,
pe o rază de 2 m de la locul sudurii;
- asigurarea mijloacelor de primă intervenţie;
- izolarea la partea superioară şi inferioară faţă de locul pentru sudare;
- EMITEREA PERMISULUI DE LUCRU CU FOC DESCHIS.
4) Elemente care determină riscul de incendiu
> Surse de aprindere existente:

- surse de aprindere cu flacără;
- surse de aprindere de natură termică;
- surse de aprindere de natură electrică;
- surse de aprindere naturale;
- surse de aprindere indirecte.
> Condiţii (împrejurări) preliminare care pot determina şi/sau favoriza iniţierea,
dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu:
- instalaţii si echipamente electrice defecte ori improvizate;
- receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
- sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;
- contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele
de încălzire;
- filmatul în locuri cu pericol de incendiu;
166

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
- lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de prevenire şi

stingere a incendiilor;
- trăsnet şi alte fenomene naturale;
- acţiune intenţionată ("arson");
- alte împrejurări.
5) Pericole care pot apărea în cazul incendiilor

şi măsuri minimale de prim ajutor;
- intoxicarea cu monoxid de carbon: personalul de intervenţie se va echipa cu mijloace

de protecţie a căilor respiratorii (măşti contra fumului şi CO);
- electrocutări: pentru evitarea electrocutărilor pe timpul intervenţiei se va proceda, în
prealabil, la întreruperea curentului electric;
- arsuri: se va evita, pe timpul intervenţiilor, contactul cu suprafeţele incandescente sau
fierbinţi.
Măsuri minimale de prim ajutor:
- intoxicarea cu monoxid de carbon:
- scoaterea intoxicatului la aer curat;
- se va face respiraţie artificială şi masaj cardiac extern;
- transportarea intoxicatului la spital.
- în caz de electrocutare:
- scoaterea victimei de sub tensiune;
- asigurarea încălzirii accidentatului;
- transportarea victimei la spital.
- în caz de stop cardio-respirator
- se va face respiraţie artificială şi masaj cardiac extern;
- transportarea victimei la spital,
- în caz de arsuri:
- arsuri de gradul I: reprezentate prin roşeaţă sau eritem, se va recurge la
dezinfectarea regiunii respective cu alcool, dar nu se efectuează pansament.
- arsuri de gradul II: reprezentată prin roşeaţă, flictene (băşici), se va aplica un
pansament steril, după care victima va fi îndrumată către o unitate sanitară.
- arsuri de gradul III si IV: alături de roşeţi ale pielii, flictene (băşici), apar şi eroziuni
ale straturilor de sub piele, se va avea în vedere calmarea durerii accidentatului cu
antinevralgice; se va aplica asupra rănii un pansament steril, după care bolnavul va fi
transportat de urgenţă la spital.
Întocmit,
RESPONSABIL P.S.I.
167

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA Nr. 3
Model de decizie privind lucrul cu foc deschis şi fumatul în cadrul instituţiei
DECIZIA NR. ........... / din.....................
privind lucrul cu foc deschis şi fumatul în cadrul instituţiei
................................................................., director la Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru

Având în vedere prevederile OUG nr. 52/2015 privind modificarea si completarea Legii
nr. 307 din 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, secţiunea a 6-a, art. 19 – Obligaţiile
Având în vedere prevederile O.M.A.I. nr. 163 din 29.03.2007 – Norme generale de
Având în vedere prevederile O.M.A.I. nr. 712/2005 modificat şi completat prin O.M.A.I.
Având în vedere prevederile O.M.E.C nr. 3946/2001 privind Norme de prevenire şi
DECIDE
Art. 1 În cadrul Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele se interzice
executarea lucrărilor cu foc deschis sub orice formă şi în toate spaţiile aparţinătoare unităţii.
Art. 2 În locurile în care se interzice executarea lucrărilor cu foc deschis, acestea se vor
executa, dacă este cazul, numai pe baza „Permisului de lucru cu foc” eliberat de către persoana
împuternicită.
Art. 3 Pentru emiterea „Permisului de lucru cu foc” împuterniceşte domnul
.................................., responsabil PSI din Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru M. Popescu”
Ponoarele şi d-l. .........................................
Art. 4 Pe teritoriul spaţiilor aparţinătoare Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M.
Popescu” Ponoarele se interzice cu desăvârşire „Fumatul”.
Art. 5 Se stabilesc următoarele locuri de fumat, care vor fi amenajate conform art.106
din OMAI 163/2007, după cum urmează:
a)
b)
Art. 6 De respectarea prevederilor prezentei decizii răspunde întreg personalul, iar
controlul va fi executat de către cadrul tehnic pentru situaţii de urgenţă.
Art. 7 Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa întregului personal de către cadrul tehnic
pentru situaţii de urgenţă.
Art. 8 Persoanele nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.
Director,
168

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA LA DECIZIA NR. _______/din____________
APROB,
DIRECTOR
INSTRUCŢIUNI
specifice de prevenire a incendiilor ce trebuie respectate
la pregătirea locului şi pe timpul executării lucrărilor cu foc deschis
Echipamentele şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să

fie în bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul.
Toate echipamentele şi aparatele de sudură se întreţin şi se verifică în conformitate cu
instrucţiunile furnizorului. Proprietarul acestora trebuie să facă dovada efectuării întreţinerii şi
verificării lor la termen şi de către personal sau persoane fizice de specialitate.
La pregătirea locului unde urmează să se execute operaţiunea de sudare sau de tăiere cu
flacără oxiacetilenică (specific zonei unde se executa aceste lucrări) se vor lua obligatoriu
urmatoarele masuri:
a) înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălţimea de minimum 2 m şi bine
ancorate de podea;
b) protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu
tablă, sau cu plăci din materiale necombustibile;
c) îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o distanţă de cel
puţin 10 m de locul sudării sau tăierii;
d) curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100 mm de o parte şi de alta în jurul
punctului de lucru;
e) umezirea cu apă sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor şi elementelor de
construcţie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scânteile sau brocurile de sudură,
cu flacăra sau cu alte particule de materiale incandescente.
f) înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc (scântei, particule incandescente etc.) să intre
în contact cu materialele combustibile care se află în încăperile adiacente sau la cota inferioară,
prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri
necombustibile;
g) amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi a
buteliei de oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau orice sursă cu foc
deschis şi, respectiv, cel puţin 5 m între ele;
h) dotarea cu mijloace de primă intervenţie corespunzătoare;
i) asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze executarea lucrărilor cu foc
deschis.
Generatoarele de acetilenă transportabile se instalează, de regulă, în aer liber, în afara
încăperii unde se sudează şi ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis. In mod
169

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
excepţional se admite instalarea unui singur generator de acetilenă transportabil numai în

încăperi în care se execută lucrări de reparaţii, montaj sau de întreţinere cu caracter temporar, cu
respectarea următoarelor condiţii:
a) debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2 m3/h;
b) generatorul să fie verificat şi să posede placa de timbru;
c) încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4 kg;
d) încăperea să aibă un volum de minimum 350 m3 şi să fie bine ventilată;
e) să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţă;
f) să se realizeze, pe toată durata amplasării generatorului în încăpere, oprirea funcţionării
eventualelor utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei.
Lucrările de sudare la instalaţii, rezervoare, recipiente şi conducte prin care s-au vehiculat
şi în care s-au depozitat substanţe combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai după
golirea, aerisirea, spălarea, umplerea cu apă sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanşe oarbe
de restul instalaţiilor şi după efectuarea analizelor de laborator. Piesele, instalaţiile şi materialele
la care se vor executa operaţiuni de sudare sau de tăiere se vor curăţa în prealabil de materiale
combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.
In timpul executării lucrării se va asigura:
a) supravegherea permanentă şi cu atenţie a flăcării, a dispersiei (răspândirii) şi a
traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de
căldură;
b) strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata
întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;
d) interzicerea agăţării arzătoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatoarele
de acetilenă;
e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări pe
scări, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai
îndelungată şi depozitarea numai în locuri special amenajate sau containere.
După terminarea lucrării se vor asigura următoarele:
a) verificarea minuţioasă a locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor
adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au
creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum, etc.);
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi
luarea de măsuri în consecinţă;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei
existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6
ore de la terminarea lucrării;
170

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
f) colectarea nămolului (şlamului) de carbid în containere destinate acestui scop şi

depozitarea acestora într-un loc special amenajat.
Intocmit,
RESPONSABIL P.S.I.
171

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA Nr. 4
Model decizie privind instruirea personalului:
DECIZIA NR. ............./..............................

privind instruirea personalului angajat în cadrul instituţiei
......................................................................, director la Școala Gimnazială ”Dr.

Alexandru M. Popescu” Ponoarele;
Având în vedere prevederile OUG 52/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr.
307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, secţiunea a 6-a, art. 19 – Obligaţiile
DECIDE
Art. 1. – Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a
pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în
vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la
locul de muncă şi în incinta instituţiei.
Art. 2. – Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi
periodic şi se realizează prin următoarele categorii de instructaje :
a) - instructajul introductiv general;
b) - instructajul specific locului de muncă;
c) - instructajul periodic;
d) - instructajul special pentru lucrări periculoase;
e) - instructajul la recalificarea profesională;
f) - instructajul pentru personalul din afara instituţiei;
a ) Instructajul introductiv general
172

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
1. -(Art.I-alin.3-OMAI 786/2005) Instructajul introductiv general vizează dobândirea de

cunoştinte cu privire la:
- conţinutul actelor normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi
activitatea de apărare împotriva incendiilor, precum şi actele normative specifice profilului
instituţie;
- managementul situaţiilor de urgenţă şi modul de organizare a activităţii de apărare
împotriva incendiilor la nivelul instituţiei;
- mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor cu care sunt echipate construcţiile
şi modul de utilizare a acestora, precum şi mijloacele tehnice existente şi planificarea resurselor
pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă;
- formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor;
- modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi în cazul observării şi
anunţării unui incendiu;
- acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de
urgenţă.
2. – La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de persoane :
- nou-angajaţii în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de muncă;
- salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;
- lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri;
- studenţii şi elevii din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate.
3. – (Art.I-alin.4-OMAI 786/2005) Durata instructajului introductiv general se stabileşte prin
reglementări interne, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, complexitatea procesului
tehnologic, riscul de incendiu şi/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor
din punct de vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participantţilor, dar
nu poate fi mai mică de 8 ore.
4. – Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinte stabilit pentru instructajul
introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă.
b) Instructajul specific locului de muncă

1. – Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul
introductiv general, de către şeful locului de muncă respectiv sau cadrul tehnic cu atribuţii în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.
2. – Durata instructajul specific locului de muncă este stabilită în funcţie de complexitatea
activităţii desfăşurate ( construcţii, instalaţii şi utilaje tehnologice ) şi nu poate fi mai mică de 8
ore.
3. – Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de
muncă sunt urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice.
4. – Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea
acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a cunoştinţelor necesare.
173

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
c) Instructajul periodic
1. – Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o durată de cel puţin
două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea şi detalierea cunoştintelor dobândite prin
instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă.
2. – Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire,
aprobate de conducătorii instituţiilor, manageri sau patroni. Tematica orientativă este cea din
OMEC nr. 3946/2001 privind Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice unităţilor cu
profil învăţământ şi educaţie, tematică ce se adaptează şi se completează pe parcursul anului;
3. – În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea instructajelor şi se precizează
zilele în care acestea se execută eşalonat, pe locuri de muncă şi categorii de salariaţi.
4.– Intervalul de timp între două instructaje se stabileşte de conducerea instituţiei în funcţie
de specificul condiţiilor de muncă, cu respectarea următoarelor termene:
- cel mult o lună ( 30 zile ), pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative, care
sprijină serviciile de urgenţă ( structurile de răspuns ) în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
- 1 – 3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi instalaţii
tehnologice ( tehnicieni, maiştri,subingineri, ingineri ), precum şi pentru analişti, cercetători şi
personalul din laboratoare;
- 3 – 6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de producţie, control tehnic,
cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi, precum şi pentru cel care
lucrează în instituţii publice;
- 1 – 6 luni, .......pentru cel din structura autorităţilor publice locale, a administraţiei publice
centrale şi a instituţiilor statului.
5. Instructajul periodic se face de către d-l/d-na ......................................................, cadru

tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii din Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru M.
Popescu” Ponoarele, pentru toate categoriile de personal;
d) Instructajul special pentru lucrări periculoase

1. – (Art.I-alin.12-OMAI 786/2005) Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută
înainte de începerea unor lucrări în timpul cărora pot apărea situaţii generatoare de incendiu din
cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial
explozive ori se poate favoriza producerea unor situaţii de urgenţă.
2. – Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj în cadrul instituţiei se referă la :
lucrări de sudare, lucrări de tăiere sau lipire cu flacară, lucrări care pot provoca scântei mecanice,
lucrări care pot provoca scântei, arcuri electrice sau scurtcircuite, lucrări de topire a bitumului
sau asfaltului, lucrări de curăţire prin arderea unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau
conductoare electrice, aplicarea unor materiale de protecţie din care se pot degaja cu uşurinţă
vapori şi gaze inflamabile şi/sau explozive ;
174

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
e) Instructajul la recalificarea profesională

Instructajul la recalificarea profesională se desfaşoară cu toate categoriile de salariaţi care
au parcurs un astfel de curs de formare profesională, definit conform legislaţiei specifice;
f) Instructajul pentru persoanele din afara instituţiei

1. – Instructajul pentru persoanele din afara (Art.I-alin.10-OMAI 786/2005) instituţiei se
desfăşoară cu persoanele care execută temporar activităţi în locurile din incinta instituţiei unde
sunt prezenţi factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, după cum urmează :
a)-personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;
b)-personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service;
c)-personalul care efectuează transport de materiale periculoase;
d)-personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme specializate;
e)-vizitatori în grup de minim 5 persoane.
2. – (Art.I-alin.15-OMAI 786/2005) Instructajul pentru personalul din afara instutuţiei, care
se află pentru o durată determinată în incinta acesteia în scopul îndeplinirii unor activităţi
solicitate de conducerea instituţiei, se efectuează, după caz, de cadrul tehnic cu atribuţii în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor în cadrul căruia este prevăzut un asemenea instructaj.
3. – Comsemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara operatorului
economic sau a instituţiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine
problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite.
Art. 3. Înregistrarea şi confirmarea instructajului

1. – Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate, după caz,
în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă sau în procesele-verbale de
instruire.
2. – Fisele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate, conform
modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele dispozitii generale.
3. – După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de
instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.
4. – După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă se
semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instructajul.
5. – Prin semnătură persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar persoana
care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta şi-a
însuşit cunoştinţele.
6. – Cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor răspunde de
păstrarea fişelor individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din
instituţiei.
Art. 4. Organizarea activităţii de instruire
1. – (Art.I-alin.16-OMAI 786/2005) Organizarea activităţii de instruire a personalului angajat
în muncă se va face avându-se în vedere următoarele :
175

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
a)-responsabilitatea conducătorului instituţiei privind informarea şi instruirea salariaţilor cu

privire la actele normative, normele, regulile şi măsurile specifice instituţiei ori operatorului
economic respectiv, care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra
sarcinilor ce le sunt stabilite potrivit prevederilor art. 19 lit.a), e), si f) din Ordonanţa Guvernului
nr. 60/1997, cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale art. 5 alin.(1) din Legea nr.481/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
b)-respectarea principiului responsabilităţii conducătorului instituţiei privind verificarea
însuşirii de către salariaţi a obligaţiilor ce le revin în cazul producerii incendiilor, exploziilor şi
situaţiilor de urgenţă;
c)-asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru instruirea eficientă a
salariaţilor în domeniul incendiilor, exploziilor şi situaţiilor de urgenţă.
Art. 5. Prevederile prezentei decizii vor fi aduse, în scris pe baza de semnatură, la

cunoştinţa persoanelor nominalizate şi vor fi prelucrate cu tot personalul angajat în prima zi
lucrătoare din luna MARTIE a anului în curs, de către responsabilul P.S.I.
Director,
ANEXĂ LA Decizia Nr. ........... din .......................
Aprobat,
Director,
Tematica şi graficele anuale de instruire:
1. Instructaj lunar.
Nr
Luna/ziua Domeniul Tematica Bibliografie
crt.
a) Tematică generală : OUG 52/2015 - OUG 52/2015 pentru
pentru modificarea si completarea modificarea si
Legii nr. 307/2006, cele cinci decizii, completarea Legii nr.
P.S.I. cap I şi II din Norme generale de 307/2006
apărare împotriva incendiilor - O.M.A.I. 163/2007
1. IANUARIE
b) Tematica specifică: obligaţiile - Norme PSI specifice
generale şi specifice ce revin catego- unităţilor cu specific
riilor de salariaţi instruiţi învăţământ şi educaţie
c) Tematica specifică : modul de utili- - Instrucţiunile de
zare a mijloacelor de primă intervene- folosire a tehnicii
176

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ţie din dotarea locului de muncă respective

(hidranţi, stingătoare portabile şi când
este cazul instalaţii speciale de P.S.I.).
a) Tematică generală : reguli generale
Culegere de lecţii de
de comportare la calamitaţi naturale si
protecţie civila
catastrofe
P.C.
b) Tematica specifică: măsuri
generale de prevenire, protecţie şi
protecţie civilă
intervenţie la dezastre
a) Tematica generală: evacuare per- - Plan de evacuare Plan
soane, depozite materiale, intervenţii de depozitare
la incendii - Plan de intervenţie
P.S.I.
b) Tematică specifică: evaluare riscu-
- Instrucţiuni tehnice
lui de incendiu, cauze potenţiale de
interne (ITI)
incendiu la locul de muncă. Norme,
Organizareaautoapărării
reguli şi măsuri de prevenire şi înlătu-
2. rare a acestora.
FEBRUARIE
a) Tematica generală: instiintarea,
Legea nr. 481/2004
alarmarea si adapostirea
b) Tematică specifică: evaluare ris-
P.C. cului de incendiu, cauze potenţiale de
incendiu la locul de muncă. Norme,
protecţie civilă
reguli şi măsuri de prevenire şi înlă-
turare a acestora.
a) Tematica generală: evacuarea
fumului în caz de incendii. Pericole - O.M.A.I. 163/2007
P.S.I.
pentru oameni.
b) Tematica specifică: reguli specifice
- Norme PSI departa-
de prevenire a incendiului pentru
mentale specifice
locul de muncă utilizat.
3 MARTIE
a) Tematica generală: rolul, locul şi Culegere de lecţii de
misiunile protecţiei civile protecţie civila
b) Tematică specifică: măsuri şi
P.C.
reguli de comportare la receptarea Culegere de lecţii de
semnalelor de alarmare de protecţie protecţie civilă
civilă
a) Tematica generală: stabilirea şi
P.S.I. - Legea nr. 307/2006
sancţionarea contravenţiilor PSI
4 APRILIE b) Tematică specifică: căi de acces,
- O.M.A.I. 163/2007
planul de evacuare a locului de
177

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
muncă, intervenţie la locul de mun-

că ( cunoaştere, protejare, măsuri PSI
specifice)
c) Activitate practică: echiparea şi
utilizarea unui hidrant de incen-
diu interior ( fiecare participant va
executa minim o echipare)
a) Tematica generală: protecţia civilă Culegere de lecţii de
pe plan international protecţie civilă
P.C. b) Tematică specifică: reguli generale
de comportare şi protecţie în cazul
protecţie civila
cutremurelor de pamant
a) Tematica generală: protecţia
golurilor la propagarea incendiilor
( uşi rezistente la foc,instalaţii speci- - P 118-99
ale, etc.)
b)Tematică specifică: instalaţii elec-
trice de forţă şi iluminat specifice
P.S.I.
locului de muncă ( cunoştinţe tehni-
ce generale şi concrete )
5 MAI c)Activitate practică: echiparea şi
utilizarea unui hidrant de incendiu
exterior ( fiecare participant va exe-
cuta minim o echipare ).
a) Tematica generală: protectia nucle-
Legea n. 481/2004
ară, radiologica, chimica si biologica
P.C. b) Tematică specifică: protecţia popu-
laţiei, salariaţilor si bunurilor materi-
protecţie civilă
ale prin adăpostire
a) Tematica generală: norme de
- O.M.A.I.
PSI la exploatarea construcţiilor,
163/2007
instalaţiile şi altor amenajări .
b) Tematică specifică: modul con-
P.S.I.
cret de alarmare în caz de incendiu
6 IUNIE ( sarcini pe funcţii sau persoane)
c) Exerciţiu de evacuare a locului de
muncă
a) Tematica generală: organizarea
P.C. Legea n. 481/2004
protecţiei civile în Romania
b) Tematică specifică: adăposturile de Culegere de lecţii de
178

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
protecţie civilă protecţie civilă

a) Tematica generală: instrucţiuni
Normativ I 6
pentru utilizarea gazelor naturale.
P.S.I. b) Activitatea practică: instructaj pri-
vind primul ajutor cu accent pe arsuri
şi intoxicaţii cu fum
a) Tematica generală: clasificarea
unităţilor administrativ – teritoriale,
7 IULIE
instituţiilor publice si operatorilor
economici din punct de vedere al H.G.R. nr. 642/2005
P.C. protecţiei civile, în funcţie de tipurile
de risc specifice
b) Tematică specifică: reguli de com-
portare si de acţiune in caz de
protecţie civilă
accident nuclear si chimic
a) Tematica generală: diminuarea - OUG 52/2015 pentru
riscului de incendiu.(ex. control PSI, modificarea si
măsuri după control, responsa-bilităţi, completarea Legii nr.
termene, rezolvare sau sancţi-onare). 307/2006
b) Tematica specifică: mijloace de
P.S.I. protejare a oamenilor în caz de incen- -Norme departamentale
diu (a corpului, a capului, a căilor specifice
8 AUGUST respiratorii, mâini şi picioare).
c) Activitate practică: mod de
utilizare a mijloacelor de protecţie
enumerate la litera b.
a) Tematica generală: subsţantele Culegere de lecţii de
periculoase si utilizarea lor protecţie civilă
P.C.
b) Tematică specifică: mijloace de Culegere de lecţii de
protecţie individuală şi colectivă protecţie civilă
a) Tematică generală: tipuri de focare -Instrucţiuni de folosi-
în caz de incendiu şi modul de com- rea stingătoarelor
batere în faza incipientă cu stingă- portabile
toare portabile de incendiu -Manualul pompierului
9 SEPTEMBRIE P.S.I.
b) Tematică specifică: obligativitatea
instruirii PSI a personalului, răspun-
-O.M.A.I. nr. 718/2005
derii ce revin diverselor categorii de
personal.
a) Tematica generală: principalele
P.C.
funcţii de sprijin asigurate pentru H.G.R. nr. 2288/2004
179

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă
b) Tematică specifică: asanarea
teritoriului de muniţie neexplodata Manual protecţie civilă
a) Tematica generală: mijloace de Normativul I -13
încălzire (locale şi centrale) Normă specifică
b) Tematică specifică: concret modul
P.S.I. de încălzire a spaţiilor utilizate de
personalul instruit.
c) Activitate practică: enumerare,
10 OCTOMBRIE
măsuri concrete la spaţiul utilizat.
a) Tematica generală: drepturile si
obligaţiile cetatenilor privind Legea nr. 481/2004
P.C. protecţia civila
b) Tematică specifică: Asigurarea
Manual protecţie civilă
inştiinţării, avertizării şi alarmării
a) Tematică generală: cauze de
- Cercetarea cauzelor
incendiu (mijloacele care le produc,
incendiilor de I.
împrejurările determinante şi sursa de
Crăciun Calotă
producere a incendiului).
P.S.I. b) Tematica specifică: cunoaştere
concretă a forţelor de intervenţie în
caz de incendiu la locul de muncă. -Plan de intervenţie
11 NOIEMBRIE Cine conduce stingerea incendiilor,
modalităţi de cooperare.
a) Tematica generală: Organizarea şi
asigurarea activitatii de evacuare în O.M.A.I. nr. 1184/2006
situaţii de urgenţă
P.C.
b) Tematică specifică: reguli generale
de acordare a primului – ajutor în caz
protecţie civila
de răniri şi intoxicări
Test tip grilă: minim 10 întrebări, obligatoriu răspuns corect la 70% din
12 DECEMBRIE întrebări. La nevoie se repetă testul în termen de 3 zile.
Notă: Se vor stabili concret zilele de instructaj pe liniile anului (exemplu luna
Ianuarie, ziua x), la sfârşitul fiecărui an pentru anul următor.
180

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Instructajul la 3 luni (trimestrial).
Nr
crt.
a) Tematică generală : OUG - OUG 52/2015
52/2015 pentru modificarea si pentru modificarea si
completarea Legii nr. 307/2006 completarea Legii nr.
(cele cinci decizii) şi cap I şi II din 307/2006
Norme Generale PSI O.M.A.I.
775/98 - O.M.A.I. 163/2007
b) Tematici specifice: obligaţiile - Norme PSI depar-
P.S.I.
generale şi specifice ce revin cate-
goriilor de salariaţi instruiţi tamentale (specifice)
c) Modul de utilizare a mijloacelor
1 IANUARIE
de prima intervenţie din dotarea - Instrucţiunile de
locului de muncă (hidranţi, folosire a tehnicii
stingătoare portabile şi când este respective
cazul instalaţii speciale de P.S.I.).
a) Tematică generală : reguli
generale de comportare la
protecţie civila
calamitaţi naturale si catastrofe
P.C.
b) Tematica specifica: măsuri gene-
rale de prevenire, protecţie şi inter-
protecţie civilă
venţie la dezastre
- OUG 52/2015
a) Tematica generală: stabilirea şi
pentru modificarea si
sancţionarea contravenţiilor PSI
completarea Legii nr.
307/2006
b) Tematică specifică: căi de acces,
planul de evacuare a locului de
P.S.I. muncă, intervenţie la locul de - O.M.A.I. 163/2007
muncă ( cunoaştere, protejare, mă-
2 APRILIE
suri PSI specifice)
c) Activitate practică: echiparea
şi utilizarea unui hidrant de
incendiu interior ( fiecare parti-
cipant va executa minim o
echipare)
a) Tematica generală: protecţia Culegere de lecţii de
P.C.
civi-lă pe plan internaţional protecţie civilă
181

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
b) Tematică specifică: reguli

generale de comportare si protecţie
protecţie civilă
în cazul cutremurelor de pământ
a) Tematica generală: instrucţiuni Anexa 17 din
pentru utilizarea gazelor naturale. Normativ I 6-98
P.S.I. b) Activitatea practică: instructaj
privind primul ajutor cu accent pe
arsuri şi intoxicaţii cu fum
unităţilor administrativ – teritoriale,
3 IULIE
instituţiilor publice şi operatorilor
economici din punct de vedere al H.G.R. nr. 642/2005
P.C. protecţiei civile, în funcţie de tipu-
rile de risc specifice
b) Tematică specifică: reguli de
comportare si de acţiune in caz de
protecţie civilă
accident nuclear si chimic
a) Tematica generală: mijloace de
încălzire (locale şi centrale)
b) Tematică specifică: concret mo-
P.S.I. dul de încălzire a spaţiilor utilizate
de personalul instruit.
c) Activitate practică: enumerare,
4 OCTOMBRIE
măsuri concrete la spaţiul utilizat.
a) Tematica generală: drepturile şi
obligaţiile cetăţenilor privind pro- Legea nr. 481/2004
tecţia civilă
P.C.
b) Tematică specifică: Asigurarea Manual protecţie
instiintarii, avertizării si alarmării civilă
5 DECEMBRIE
întrebări. La nevoie se repetă testul în termen de 3 zile.
3. Pentru instructaj la 6 luni (semestrial):
Nr
crt.
a) Tematică generală : OUG - OUG 52/2015
52/2015 pentru modificarea si pentru modificarea si
1 IANUARIE P.S.I.
completarea Legii nr. 307/2006, completarea Legii nr.
cele cinci decizii interne şi cap I si 307/2006
182

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
II din Norme generale PSI - O.M.A.I. 163/2007

b) Tematici specifice: obligaţiile
- Norme PSI depar-
generale şi specifice ce revin
tamentale (specifice)
categoriilor de salariaţi instruiţi
c) Modul de utilizare a mijloa-
celor de prima intervenţie din do- - Instrucţiunile de
tarea locului de muncă (hidranţi, folosire a tehnicii
stingătoare portabile şi când este respective
cazul instalaţii speciale de P.S.I.).
a) Tematică generală : reguli gene-
rale de comportare la calamitaţi
protecţie civilă
naturale si catastrofe
P.C.
b) Tematica specifică: măsuri ge-
nerale de prevenire, protecţie şi
protecţie civilă
intervenţie la dezastre
a) Tematica generală: instrucţiuni Anexa 17 din
pentru utilizarea gazelor naturale. Normativ I 6-98
P.S.I. b) Activitatea practică: instructaj
privind primul ajutor cu accent pe
arsuri şi intoxicaţii cu fum
unităţilor administrativ – teritori-
2 IULIE
ale, instituţiilor publice şi opera-
torilor economici din punct de H.G.R. nr. 642/2005
P.C. vedere al protecţiei civile, în
funcţie de tipurile de risc specifice
b) Tematică specifică: reguli de
comportare şi de acţiune in caz de
protecţie civilă
accident nuclear şi chimic
3 DECEMBRIE
întrebări. La nevoie se repetă testul în termen de 3 zile.
Intocmit,
RESPONSABIL P.S.I.
183

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA Nr. 5
Model decizie numire cadru tehnic cu atribuţii în domeniul Apărării împotriva incendiilor
DECIZIA NR. .............

privind numirea cadrului tehnic cu atribuţii
de prevenire şi stingere a incendiilor în cadrul instituţiei
...................................................... director la Școala Gimnazială ”Dr. Alexandru M.

Popescu” Ponoarele;
Având în vedere prevederile OUG 52/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr.
307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, secţiunea a 6-a, art. 19 – Obligaţiile
DECIDE
Art. l: D-ul/d-na ......................................va îndeplini funcţia de cadru tehnic cu
atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, care va îndeplini prin cumul aceste atribuţiuni
de aplicare, control şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cu alte sarcini de
serviciu.
Art. 2 : Controlul respectării normelor, dispoziţiilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor, se va efectua cu respectarea O.M.A.I. nr. 163 din 29.03.2007;
Art. 3 : Pe fiecare loc de muncă se vor afişa la loc vizibil:
- instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor;
- sarcinile ce revin salariaţilor pe linie de PSI;
- planurile de evacuare în caz de incendiu ;
- organizarea stingerii incendiilor.
Art. 4 : Lucrările cu foc deschis şi fumatul se vor executa în conformitate cu prevederile cap.
4, secţiunea a 2-a din O.M.A.I. nr. 163/29.03.2007 Norme generale de apărare împotriva
184

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
incendiilor şi Legea nr. 15/2016 privind modificarea si completarea Legea nr. 349/2002 privind
prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Art. 5 : Instruirea personalului în domeniul PSI se va face în conformitate cu prevederile
O.M.A.I. nr. 712/2005 modificat şi completat prin O.M.A.I. nr. 786/2005, responsabilitatea
aplicării acestei dispoziţii revenind în totalitate directorului şi responsabilului cu activitatea de PSI
Art. 6 : Dotarea cu mijloace de stingere în caz de incendiu se face în conformitate cu
prevederile O.M.E.C nr. 3946/2001 privind Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
unităţilor cu profil învăţământ şi educaţie, anexele 12-14;.
Art. 7 : Cu ducerea la îndeplinire a prezentei Decizii se însărcinează directorul şi
responsabilul cu activitatea de PSI .
Director,
ANEXA LA DECIZIA NR. _______/din____________
Atribuţiunile responsabilului
pe linie de prevenirea şi stingerea incendiilor
I. Atribuţiuni generale
Efectuează conform tematicii aprobate şi ţine evidenţa următoarelor instructaje în

domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor la angajare şi periodic astfel :
- Instructaj intoductiv general;
- Instructaj specific locului de muncă;
- Instructaj periodic.
Efectuează şi verifică însuşirea cunoştinţelor de către persoanele instruite.
În activitatea de instruire pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor se vor folosi forme şi mijloace
diferite astfel :
-Forme şi mijloace vizuale: afişe, broşuri, pliante, înscripţii şi indicatoare de securitate;
-Forme şi mijloace auditive: instructaje, expuneri, consultaţii, exerciţii şi dezbateri;
-Forme şi mijloace practic-aplicative: demonstraţii şi exerciţii practice executate la locul
de muncă
La alegerea formelor şi mijloacelor se va avea în vedere asigurarea caracterului intensiv
pentru activitatea de instruire.
Instructajul în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se va face pe baza unor
materiale scrise aprobate de către conducătorul unitaţii şi realizate de către persoana desemnată.
Baza materială şi documentară necesară în vederea desfăşurării şi verificării instructajelor
va cuprinde :
185

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
-Legislaţia specifică în vigoare;

-Tematică orintativă de instruire (generală, specifică şi periodică);
-Teste de verificare;
II. Atribuţiuni specifice
- Asistenţa tehnică de specialitate la elaborarea de către conducătorul uniăţii a deciziilor

şi reglementărilor privind ordinea interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor prevăzute
de legislaţia în vigoare;
- Conceperea şi redactarea tematicilor de instructaj şi asigurarea bibliografiei necesare;
- Organizarea şi conducerea exerciţiilor de stingere cu antrenarea personalului pe locurile
de muncă,
- Testarea periodică a nivelului de cunoştinţe din domeniul P.S.I. a personalului instruit;
- Evidenţierea în fişele individuale de instructaj şi certificarea prin semnătură a
activitaţilor desfăşurate;
- Justificarea în faţa organelor de control a îndeplinirii obligaţiilor legale ce revin
conducătorului unitaţii în domeniul instruirii P.S.I.
Director,
186

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA Nr. 6
Model de document privind asigurarea căilor de circulaţie, colectarea şi evacuarea
deşeurilor şi ambalajelor combustibile, cât şi pentru sezonul rece sau canicule, pe care
conducătorul instituţiei este obligat să-l întocmescă şi să-l aducă la cunoştinţa tuturor salariaţilor:
Aprobat,
Director,
REGLEMENTĂRI
privind asigurarea căilor de circulaţie, colectarea şi evacuarea deşeurilor şi
ambalajelor combustibile, cât şi pentru sezonul rece sau canicule
Asigurarea căilor de acces, de evacuare şi intervenţie
- Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţii operative în caz de urgenţa

publică de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol,
stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţa la:
a) cladirile şi anexele instituţiei;
b) spaţii de lucru sau desfacere a materialelor în care au acces persoanele străine;
c) mijloace de prevenire şi stingerea incendiilor, reţele de apă, hidranţi de incendiu
interiori, stingătoare, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.;
d) tablouri de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă, de
iluminat de siguranţă şi la sursele de rezevă care sînt destinate să alimenteze receptoarele
electrice cu rol în caz de incendiu;
- Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie, cu materiale care reduce lăţimea sau

înălţimea liberă de circulaţie stabilită, ori care prezintă pericol de incendiu, precum şi efectuarea
unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială, sunt interzise, constituind
contravenţii sancţionate conform reglementărilor legale în vigoare;
- Uşile pe căile de evacuare vor fi deschise manual “pe balamale” cu deschidere în sensul
de evacuare – unde este cazul conform normelor;
- Sistemele de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea
cu uşurinţă a acestora în caz de incendiu. Se interzice blocarea uşilor în poziţie închisă pe timpul
funcţionării instituţiei;
- Traseele de evacuare şi intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate, astfel încît
traseul acestora să poată fi recunoscut cu uşurinţă atît ziua cât şi la lăsarea întunericului, de către
toate persoanele;
187

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2. Colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor combustibile şi a ambalajelor

- Pe teritoriul instituţiei distrugerea deşeurilor şi rezidurilor combustibile nu se face prin
ardere;
- Deşeurile şi rezidurile combustibile rezultate din activitate se colectează ritmic,dar
obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locuri destinate depozitării în vederea
evacuării din instituţie astfel încît la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie;
- Execută şi răspund de această activitate şefii birourilor şi responsabilii cu curăţenia.
3. Reguli pentru sezonul rece s-au canicular
a) În sezonul rece
Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile
constatate, asigurâdu-se buna funcţionare a:
- centralelor termice şi instalaţiilor interioare de încălzire a clădirilor;
- altor mijloace de încălzire locale existente
- personalul de deservire a mijloacelor de încălzire va fi instruit asupra regulilor ce
trebuie respectate şi respectiv luate pe timpul funcţionării acestora.
b) În perioada caniculară
Îndepărtarea din ferestrele expuse acţiunii razelor solare a obiectelor optice care pot
interacţiona în anumite condiţii cu acestea.
Întocmit,
Responsabil PSI
188

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA Nr. 7
Model de fişă a obiectivului conform celul prezentat în Ordinul Ministrului Administraţiilor şi
Internelor nr. 1474/2006
FIŞA OBIECTIVULUI
DENUMIRE INSTITUŢIE
Date de identificare:
CONDUCĂTOR Telefon serviciu:
Telefon domiciliu:
(denumirea instituţiei)
COORDONATELE INSTITUŢIEI Tel:
Fax:
e-mail:
1.(denumire pct. de lucru 1)
Adresa:
COORDONATELE PUNCTELOR DE LUCRU Tel:
Fax:
e-mail:
1.(denumire pct. de lucru 2)
Adresa:
Tel:
Fax:
e-mail:
NUMĂR DE ÎNREGISTRARE DIN REGISTRUL
COMERŢULUI
Numele şi prenumele:
Telefon serviciu:
CADRUL TEHNIC CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL
Telefon domiciliu:
APĂRĂRII IMPOTRIVA INCENDIILOR
Certificat de competenţă:
Termen de valabilitate:
1. - Date generale privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă
1.1. - Aspecte generale
Domeniul de activitate
Anul de construire (punere în funcţiune)
Suprafaţa construită/desfaşurată
Număr niveluri (regim de înălţime)
Clasificare construcţie (civilă, de producţie, de depozitare, cu
funcţiuni mixte)
Structura de rezistenţă a construcţiei (structura metalică, beton
189

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
armat, zidărie, lemn, mixtă, etc.)

Personal angajat (număr estimativ)
Utilizarea clădirii, prezenţa oamenilor în clădire permanent
/temporar
1.2.- Data referitoare la construcţie/instalaţie/amenajare
1.2.1. – Punct de lucru nr. 1
1.2.1.1 Date constructive
Stabilitatea la foc din proiect sau alte documente tehnice
Compartimente de incendiu
Căi de acces, intervenţie şi evacuare, număr, gabarit, marcare
/semnalizare
Case de scări (închise/deschise) număr, gabarit, alcătuire constr.
Ascensoare de intervenţie potrivit reglementãrii
Date tehnice
Sisteme de ventilaţie/climatizare
Sisteme de încălzire
Instalaţii electrice
Instalaţie de alimentare cu gaze naturale/G.P.L.
Iluminat de siguranţă
Sisteme de instalaţii tehnologice
Sistem/dispozitiv de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi
Sisteme de detectare a incendiilor
Sisteme de alarmare/avertizare
Sisteme de limitare a propagării incendiilor (uşi rezistente la foc,
clapete antifoc, sisteme de obturare, oprirea automată a
sistemului de ventilare, protecţii ale structurilor metalice/ de
beton/lemn etc.)
Sisteme de detectare a gazelor
Instalaţii speciale de stingere cu apă (tip sprinklere, apă
pulverizată, etc), zone protejate, număr capete de refulare, etc.
Instalaţii de stingere cu gaze/aerosoli tip, zone protejate, număr
capete de refulare, etc.
Alte instalaţii de stingere (pulbere, spumă, etc.)
Instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului
Stingătoare pe tipo dimensiuni
Hidranţi interiori/coloane uscate
Hidranţi exteriori
Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor (rezerva de apă,
pompe)
190

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Utilaje şi autospeciale de intervenţie din dotarea serviciului

privat pentru situaţii de urgenţă
Stocuri de produse de stingere/ neutralizatori
Echipament de protecţie al personalului de intervenţie în funcţie
de riscurile existente şi de efectele negative ale incendiilor
specifice
1.2.1.2. Date privind substanţele periculoase folosite (sursa de risc)
Denumirea substanţelor periculoase folosite, clasificare în
conformitate cu Sistemul Internaţional de clasificare al
substanţelor periculoase, fraze de risc asociate
Cantitatea existentă în unitate pentru fiecare substanţă în parte.
Loc de depozitare, instalaţie, echipament de proces, sistem de
stocare, sistem de compresie, conducte etc.
Mod de operare
1.2.2. – Punct de lucru nr. 2
1.2.2.1 Date constructive
Stabilitatea la foc din proiect sau alte documente tehnice
Compartimente de incendiu
Căi de acces, intervenţie şi evacuare, număr, gabarit, marcare
/semnalizare
Case de scări (închise/deschise) număr, gabarit, alcătuire constr.
Ascensoare de intervenţie potrivit reglementării
Date tehnice
Sisteme de ventilaţie/climatizare
Sisteme de încălzire
Instalaţii electrice
Instalaţie de alimentare cu gaze naturale/G.P.L.
Iluminat de siguranţă
Sisteme de instalaţii tehnologice
Sistem/dispozitiv de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi
Sisteme de detectare a incendiilor
Sisteme de alarmare/avertizare
Sisteme de limitare a propagării incendiilor (uşi rezistente la foc,
clapete antifoc, sisteme de obturare, oprirea automată a
sistemului de ventilare, protecţii ale structurilor metalice/de
beton/lemn etc.)
Sisteme de detectare a gazelor
Instalaţii speciale de stingere cu apă (tip sprinklere, apă
pulverizată, etc), zone protejate, număr capete de refulare, etc.
Instalaţii de stingere cu gaze/aerosoli tip, zone protejate, număr
191

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
capete de refulare, etc.

Alte instalaţii de stingere (pulbere, spumă, etc.)
Instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului
Stingătoare pe tipo dimensiuni
Hidranţi interiori/coloane uscate
Hidranţi exteriori
Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor (rezerva de apă,
pompe)
Utilaje şi autospeciale de intervenţie din dotarea serviciului
privat pentru situaţii de urgenţă
Stocuri de produse de stingere/ neutralizatori
Echipament de protecţie al personalului de intervenţie în funcţie
de riscurile existente şi de efectele negative ale incendiilor
specifice
1.2.2.2. Date privind substanţele periculoase folosite (sursa de risc)
Denumirea substanţelor periculoase folosite, clasificare în
conformitate cu Sistemul Internaţional de clasificare al
substanţelor periculoase, fraze de risc asociate
Cantitatea existentă în unitate pentru fiecare substanţă în parte.
Loc de depozitare, instalaţie, echipament de proces, sistem de
stocare, sistem de compresie, conducte etc.
Mod de operare
2. Organizarea apărării împotriva incendiilor/activităţii de protecţie civilă
Organizarea alarmării
Instruirea personalului dacă este executată periodic, de către cine,
dacă este persoana atestată
Control intern de prevenire dacă se execută, de către cine
Serviciu privat pentru situaţii de urgenţă dacă există sau este
încheiat contract
Planuri/exerciţii de evacuare din clădire când s-a executat ultima
oară, ce probleme deosebite au fost constatate pe timpul exerciţiu
Afişare instrucţiuni specifice
Obligaţiile administratorului/conducerii
Obligaţiile cadrului tehnic cu atribuţii în domeniul protecţiei şi
stingerii incendiilor, structura cu atribuţii de apărare împotriva
incendiilor/de protecţie civilă
Ordinea interioară reglementări cu lucrul cu foc deschis,
Fumatul depozitarea şi evacuarea deşeurilor şi reziduurilor
combustibile, lucrările premergătoare şi pe timpul sezonului rece,
192

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
perioadelor caniculare şi secetoase, sunt asigurate căi de acces,

de evacuare şi de intervenţie
Documente specifice de apărare împotriva incendiilor potrivit
reglementărilor în domeniu.
Documente specifice de protecţie civilă potrivit reglementărilor
în domeniu
Reglementarea modului de întreţinere, verificare, reparare a
mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor de o
persoană juridică atestată
Evidenţa incendiilor de la punerea în funcţiune a instituţiei (pe
fiecare clădire în parte)
Intocmit,
RESPONSABIL P.S.I.
193

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
ANEXA NR. 8
PLANUL DE INTERVENŢIE
- Structura-cadru -
1. Date de identificare:
- denumirea agentului economic sau a instituţiei;
- sediul, număr de telefon, fax;
- profilul de activitate.
2. Planul general al unităţii (la scară), pe care se marchează:
- amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în incintă;
- căile de acces şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acesteia;
- reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare;
- rezervele de agenţi stingători şi de mijloace de protecţie a personalului de intervenţie;
- reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrică, agent termic, gaze şi alte fluide
combustibile;
- reţelele de canalizare;
- vecinătăţile.
3. Concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu:
- concluzii privind intervenţia, rezultate din scenariul de siguranţă la foc sau din evaluarea
capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
- particularităţi tactice de intervenţie pentru:
- evacuarea utilizatorilor (persoane şi, după caz, animale sau bunuri), acordarea primului
ajutor şi protejarea bunurilor periclitate;
- localizarea şi lichidarea incendiilor;
- protecţia personalului de intervenţie;
- protecţia vecinătăţilor;
- înlăturarea efectelor negative majore produse de incendiu.
4. Forţe de intervenţie în caz de incendiu:
- serviciul propriu de pompieri civili (dotare, încadrare);
- servicii de pompieri civili cu care se cooperează (categoria, localitatea, distanţa, itinerarul de
deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);
- subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanţa, itinerarul de deplasare,
telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);
- alte forţe cu care se cooperează şi modul de anunţare (ambulanţa, protecţia civilă etc.)
5. Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare unităţii:
a - reţele de alimentare cu apă:
- debite;
- presiuni;
- amplasarea hidranţilor şi stabilirea distanţelor faţă de incinta unităţii;
194

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
b - alte surse artificiale sau naturale de apă:

- felul şi capacitatea acestora;
- platforme (puncte) de alimentare şi distanţele faţă de unitate.
6. Planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare (la scară),
pe care se marchează ori se înscriu date privind:
- destinaţia spaţiilor (încăperilor);
- suprafaţa construită şi aria desfăşurată;
- regimul de înălţime (numărul de niveluri);
- numărul de persoane care utilizează construcţia, pe niveluri şi pe total;
- căile interioare de acces, evacuare şi de intervenţie;
- natura materialelor şi a elementelor de construcţii;
- nivelurile criteriilor de performanţă privind siguranţa la foc, asigurate;
- instalaţiile utilitare aferente;
- instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire şi stingere a incendiilor cu care
este echipată;
- dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu
195
DISTRIBUIREA PRODUSELOR Revizia 0
ȘCOALA GIMNAZIALĂ LACTATE SI DE PANIFICATIE

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Nr. înreg. ______/_____________
DISTRIBUIREA PRODUSELOR LACTATE SI DE PANIFICATIE
P.O. AD. 05
196

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

Elemente
privind
Crt operatiunea
1 2 3 4 5
197

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1 2 3 4
1 Editia 1 - 23.09.2019
2 Revizia 1
198

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Nr. Scopul Ex. Data

Compartiment Functia Nume si prenume Semnătura
1 2 3 4 5 6 7
Aplicare CEAC

SCIM

CEAC
199

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
1.1 Scopul procedurii:

Prezenta stabileşte punerea în practică a Ordonanţei de Urgenţă privind acordarea produselor de
panificaţie şi lactate pentru
HG nr.714/2008-privind actualizarea limitei valorii zilnice pentru produsele lactate şi de

panificaţie acordate pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat, precum şi pentru
copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore şi pentru aprobarea
conţinutului/specificaţiilor tehnice ale caietului de sarcini pentru procedurile de atribuire a
contractelor de furnizare a produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi şi preşcolari
1.2 Dã asigurãri cu privire la existenta documentatiei adecvate derulãrii activitãtii.

Procedura are scopul de a realiza intocmirea, avizarea si aprobarea documentelor aferente acestei
activitãti.
1.3 Asigurã continuitatea activitãtii, inclusiv in conditii de fluctuatie a personalului, prin

luarea deciziei pentru asigurarea bunei desfãsurãri a activitãtii Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru
M. Popescu” Ponoarele.
200

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
2.1. Precizarea (definirea) activitãtii la care se referã procedura operationalã;

Procedura se aplicã conform legislatiei, de cãtre persoanele ce fac parte din comisia de aplicare a
O.U.G. 96 / 2002 la nivelul unitatii, actualizata prin O.U.G. 67 / 26.06.2013.
2.2. Delimitarea explicitã a activitãtii procedurate in cadrul portofoliului de activitãti

desfãsurate de:
-activitatea procedurata este initiata de personalul din compartimentul administrativ / magazine.
Comisia de aplicare:
- Responsabil comisie: DIRECTOR
- Responsabil distribuire produse lactate și panificație
- Distribuitori clase: învățătorii și profesorii de servici la clase
201

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

- Regulamentul (CE) nr. 657/2008 al Comisiei din 10 iulie 2008 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte acordarea de
ajutoare comunitare pentru furnizarea laptelui şi a anumitor produse lactate elevilor din
instituţiile şcolare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European.

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67 /2013 pentru modificarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din
învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din
grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore
M. Popescu” Ponoarele
- Organigrama;
- Fisele posturilor.
202

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

aspectul procesual.

2 AF administrator financiar
3 AP adminstrator patrimoniu/ gestionar
4 Ct contabilitate
5 E elaborare
6 V verificare
7 Ap aprobare
8 Ah arhivare
203

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5. Descrierea procedurii:
5.1. Generalitati
Prezenta stabileşte punerea în practică a Ordonanţei de Urgenţă privind acordarea produselor de
panificaţie şi lactate pentru
HG nr.714/2008-privind actualizarea limitei valorii zilnice pentru produsele lactate şi de

panificaţie acordate pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat, precum şi pentru
copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore şi pentru aprobarea
conţinutului/specificaţiilor tehnice ale caietului de sarcini pentru procedurile de atribuire a
contractelor de furnizare a produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi şi preşcolari.
5.2. Modul de lucru
5.2.1. RECEPŢIA PRODUSELOR LACTATE ŞI DE PANIFICAŢIE
* Recepţia produselor alimentare se va efectua la nivelul școlii în fiecare zi de luni până vineri;
* Recepţia are loc intre orele 6.30 – 8.00 de catre administrator sau un membru al comisiei;
* Recepţia se va face atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ:
a) Verificarea calitativă de către recepționer constă în:
* Verificarea existenței Declarației de conformitate a producătorului și a Buletinului de

analiză;
* Verificarea datei expirării de pe ambalaj (termenul de valabilitate al produsului);
204

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
* Verificarea aspectului vizual şi calităţile organoleptice ce pot fi verificate fără desfacerea

ambalajului sunt corespunzătoare (nu prezintă: miros rânced, pete de mucegai sau culoare
improprie produsului, ambalajul nu este deteriorat).
b) Verificarea cantităţilor:
* Se verifică, corespondenţa dintre cantitatea de produse planificată pentru recepţie;
* Prin sondaj, o dată pe lună, se va face verificarea corespondenţei gramajului cu cantitatea

înscrisă pe ambalaj;
* Responsabilul comisiei (directorul unității de învățământ) va verifica Notele de recepţie şi

pe baza acestora va semna şi ştampila documentele de livrare prezentate de furnizor la sfârşitul
fiecărei luni.
Orice discrepanţe constatate în timpul recepţiei sau observaţii se vor trece în rubrica
observaţii din cadrul Notei de recepţie.
5.2.2. DEPOZITAREA PRODUSELOR LACTATE ŞI DE PANIFICAŢIE
* Se amenajează un spaţiu de depozitare a produselor lactate şi de panificaţie;
* Dotarea cu frigider şi dulap/coş pentru produsele de panificaţie;
* Accesul la frigider şi dulap/coş va fi permis doar persoanelor din comisie;
* După terminarea recepţiei, recepţionerul este responsabil pentru corecta depozitare a

produselor alimentare în spaţiul special amenajat.
205

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
5.2.3. DISTRIBUIREA ŞI CONSUMUL ALIMENTELOR
* În fiecare zi, la ora .........., recepţionerul va asigura împărţirea cantităţilor de alimente

distribuitorilor (învățătoarelor, respectiv profesorului de servici la clasă) care, la rândul lor, le vor
împărţi elevilor conform prezenţei zilnice.
* În cazul în care distribuitoarea constată absenţa unor copii, cantitatea aferentă se va

returna responsabilului cu distribuirea produselor lactate și panificație pentru a putea întocmi
lista de absențe zilnică și a efectua regularizările aferente.
* Înaintea distribuirii și a consumului alimentelor, cadrele didactice vor verifica dacă

elevii s-au spălat pe mâini.
* Se vor trece în foaia lunară de observaţii cantităţile ridicate şi distribuite, precum şi orice
fel de observaţii din timpul activităţii de distribuire.

5.3.1. Resurse materiale: calculatoare, laptopuri, internet, birotica, consumabile;
5.3.2. Resurse umane: conform organigramei;
5.3.3. Resurse financiare: prevederile bugetare ale sumelor necesare.
206

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Responsabilităţi
Rolul în cadrul comisiei
*Conduce şi coordonează întreaga activitate privind
modul de derulare al programului la acest nivel şi

răspunde de implementarea acestui program;
Responsabil comisie *Stabileşte atribuţiile concrete pentru responsabilul cu

distribuirea produselor lactate și de panificație şi
(director) distribuitor(cadre didactice);
*Asigură condiţiile de primire/recepţie şi distribuire a

pachetului lapte/corn;
*Evaluează periodic modul de realizare a obiectivelor.
*Asigură recepţia cantitativă şi calitativă a produselor

lactate şi de panificaţie conform cerinţelor din prezentul
plan;
*Asigură depozitarea în condiţiile stabilite în prezentul

plan al produselor recepţionate;
*Asigură raţionarea şi împărţirea către distribuitori a

Responsabil distribuire
cantităţilor necesare fiecărei clase conform prezenţei
produse lactate și panificație
zilnice în vederea consumului.
*Întocmește graficul de temperatură al încăperii de

distribuire a produselor lactate și de panificație.
*Întocmește lunar situațiile cerute de furnizor, ISJ și

Primărie ptr.evidenta distribuirii produselor elevilor
prezenți.
207

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
*Asigură preluarea cantităţilor necesare consumului

zilnic de la responsabilul cu distribuirea produselor
lactate și panificație;
*Asigură împărţirea cantităţilor conform prezenţei

zilnice;
Distribuitori *Supraveghează respectarea disciplinei şi a regulilor de
(cadre didactice) igienă înainte, în timpul şi după consumul alimentelor;
*Identifică elevii care, din motive medicale nu pot

consuma produsele alimentare stabilite;
*Raportează responsabilului de comisie orice fel de

probleme cu privire la calitatea/cantitatea alimentelor,
descoperite în timpul acestei activităţi.
208

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

compartimentului
din PO Nr. 600 / 2018
privind aprobarea
Codului Controlului
Intern
209

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
210

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
procedurii
211

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
Cod Denumirea
formular Anexei
1 2
A_1
212

Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
11. Cuprins
operaţionale
1 Coperta 196

operationale

operaţionale

operaţională
15 Cuprins 213
213
EVIDENTA, GESTIONAREA SI Revizia 0

INVENTARIEREA DOCUMENTELOR
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DIN CADRUL BIBLIOTECII Exemplar nr. 1
”DR. ALEXANDRU M.
POPESCU” PONOARELE COD: P.O.BBL 01
Nr. înreg. ______/_____________
EVIDENTA, GESTIONAREA SI INVENTARIEREA DOCUMENTELOR DIN CADRUL

BIBLIOTECII SCOLARE
P.O. Bbl. 01
214

”DR. ALEXANDRU M.


responsabilii/
operaţiunea
1 2 3 4 5
1.1 Elaborat Ticuși Adina Bibliotecar 23.09.2019
1.2 Verificat Martinescu Elena Comisia SCIM 23.09.2019
1.3 Aprobat Prof. Martinescu Elena Director 23.09.2019
215

”DR. ALEXANDRU M.

1 2 3 4
1 Editia 1 - 23.09.2019
2 Revizia 1
216

”DR. ALEXANDRU M.
Compar-
Nr. Scopul Ex. Data
timent Functia Nume si prenume Semnătura
1 2 3 4 5 6 7
3.1 Informare/ 1 Biblioteca Bibliotecar Ticuși Adina 23.09.2019
Aplicare
3.2 Aprobare 1 Director Director Prof. Martinescu Elena 23.09.2019
3.3 Verificare 1 Comisia Presedinte Martinescu Elena 23.09.2019

SCIM
3.4 Arhivare 1 Biblioteca Bibliotecar Ticuși Adina 23.09.2019
217

”DR. ALEXANDRU M.
1.1. Scopul procedurii: de a stabili reguli clare privind modul de lucru si gestiunea bibliotecii
din cadrul Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele.

Procedura are scopul de a reaiiza: modul de lucru in cadrul bibliotecii entitatii publice.
1.3. Asigurã continuitatea activitãtii, inclusiv în conditii de fluctuatie a personalului, prin

faptul cã, procedurarea activitãtii permite aplicarea acesteia de cãtre orice alt salariat care îl
înlocuieste pe cei în functie la data elaborãrii prezentei proceduri.
1.4. Sprijinã auditul si/sau alte organisme abilitate în actiuni de auditare si/sau control, iar pe
manager în luarea deciziei. Operatiunea atenta de verificare a documentatiei este un real sprijin
pentru audit sau alte organisme abilitate in actiuni de auditare, dar si pentru directorul Școlii
Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele, in luarea deciziei pentru asigurarea bunei
desfãsurãri a Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele.
218

”DR. ALEXANDRU M.
2.1. Precizarea (definirea) activitãtii la care se referã procedura operationalã - Evidenta,

gestionarea si inventarierea documentelor din cadrul bibliotecii Școlii Gimnaziale ”Dr.
Alexandru M. Popescu” Ponoarele.
2.2. Delimitarea explicitã a activitãtii procedurate în cadrul portofoliului de activitãti

desfãsurate de -activitatea procedurata este initiata de personalul angajat in cadrul bibliotecii
entitatii publice, are la baza legislatia privind gestiunea patrimoniului bibliotecii.
2.3. Listarea principalelor activitãti de care depinde si/sau care depind de activitatea
proceduratã - activitatea bibliotecii Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele.

activitãtii procedurate; listarea compartimentelor implicate în procesul activitãtii.
-compartimentele furnizoare de date sunt : biblioteca Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M.
Popescu” Ponoarele;
-beneficiarul rezultatelor acestei activitãti procedurate: personalul Școlii Gimnaziale ”Dr.
Alexandru M. Popescu” Ponoarele;
- compartimentele implicate sunt : biblioteca Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu”
Ponoarele.
219

”DR. ALEXANDRU M.

Nu este cazul.

• Legea 334/2002 bibliotecilor actualizata;
• Lege nr. 344/2009 - pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002;
• Lege nr. 156/2009 - pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002;
• Lege nr. 114/2006 - pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2005 privind
managementul institutiilor publice de culturã.

• Ordonanta nr. 26/2006 - pentru modificarea si completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002;
• NORME METODOLOGICE 9 iunie 2000 privind evidenta, gestionarea si inventarierea
documentelor specifice bibliotecilor publice;
• Ordinul 4775 /2009 pentru aprobarea formularelor tipizate generale de biblioteca.
- Organigrama;
Ponoarele.
220

”DR. ALEXANDRU M.

1 Procedura operationalã - Prezentarea formalizatã, în scris, a tuturor pasilor ce trebuie
urmati, a metodelor de lucru stabilite si a regulilor de aplicat în vederea realizãrii activitãtii, cu
privire la aspectul procesual.
4 Bibliotecã - institutia, compartimentul sau structura specializatã ale cãrei atributii
principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea si conservarea colectiilor de
cãrti, publicatiilor seriale, a altor documente de bibliotecã si a bazelor de date, pentru a facilita
utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educatie sau recreere; initierea, organizarea si
desfãsurarea de proiecte si programe culturale, inclusiv în parteneriat cu autoritãti si institutii
publice, cu alte institutii de profil sau prin parteneriat public-privat; în cadrul societãtii
informatiei biblioteca are rol de importantã strategicã.
5 Bibliotecã nationala - institutie învestitã cu sarcina de a achizitiona, de a prelucra si de a
conserva la nivel national documente din toate domeniile cunoasterii si, în particular, pe cele
referitoare la limba si la civilizatia românã; organizatoare a Depozitului legal de documente;
principala sursã documentarã pentru cunoasterea culturii nationale, cu rol în desfãsurarea unor
programe culturale de interes national si international.
6 Bibliotecã universitarã - biblioteca aflatã prioritar în serviciul studentilor, al cadrelor
didactice si al cercetãtorilor din universitãti si alte institutii de învãtãmânt superior si de cercetare
221

”DR. ALEXANDRU M.
care, în limitele prevãzute de regulamentul de organizare, poate functiona si ca bibliotecã

publicã.
7 Bibliotecã specializatã - biblioteca destinatã în principal unei categorii de beneficiari sau
colectionãrii, cu prioritate, a unor tipuri de documente ori pentru a rãspunde necesitãtilor
specifice organismului tutelar.
8 Bibliotecã publicã - biblioteca de tip enciclopedic pusã în slujba unei comunitãti locale
sau judetene.
9 Bibliotecã scolarã - biblioteca organizatã în cadrul unei institutii de învãtãmânt
preuniversitar, care se aflã cu precãdere în serviciul elevilor si al cadrelor didactice din institutia
respectivã si care, în limitele prevãzute de lege si de regulamentul de organizare, poate functiona
si ca bibliotecã publicã.

1 OTC Ordonator tertiar de credite
2 AFCS Admnistrator financiar cu atributii de Administrator Financiar
3 AFP Administrator de patrimoniu/ gestionar
4 Ct contabilitate
5 E elaborare
6 V verificare
7 Ap aprobare
8 Ah arhivare
10 Bbl Biblioteca/bibliotecar
11 OPC Ordonator principal de credite
12 ISJ Inspectorat scolar judetean
222

”DR. ALEXANDRU M.
5. Descrierea procedurii operationale
5.1 Generalitãti
Biblioteca Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele reprezintã acea structurã
specializatã ale cãrei atributii principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea
si conservarea colectiilor de cãrti, publicatiilor seriale, a aitor documente de bibliotecã si a
bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educatie sau
recreere; initierea, organizarea si desfãsurarea de proiecte si programe culturale, inclusiv în
parteneriat cu autoritãti si institutii publice, cu alte institutii de profil sau prin parîeneriat public-
privat; în cadrul societãtii informatiei biblioteca are rol de importantã strategicã.
5.2 Documente utilizate

5.2.1. Lista si provenienta documentelor:
a. evidenta patrimoniului bibliotecii
o registre de miscare a fondurilor (R.M.F.);
o registre de inventar (R.I.);
o fise tipizate;
o fise analitice de evidentã însotite de imagini foto.
b. accesul în bibliotecã:
o Fisã de înscriere la bibliotecã;
o Permis de acces utilizat de biblioteci informatizate;
o Permis de acces utilizat de biblioteci neinformatizate;
o Registru de înscriere a cititorilor;
o Fisã contract de împrumut;
o Buletin de cerere;
o înstiintare de restituire;
223

”DR. ALEXANDRU M.
o Declaratie de pierdere a publicatiilor;

o Fisã de lichidare.
c. activitatea de bibliotecã:
o Caiet de evidentã a activitãtii de bibliotecã;
o Raport statistic anual;
o Raport statistic de utilizare a bibliotecii;
o Registru de miscare a fondurilor.
5.2.2. Continutul si rolul documentelor:

Evidenta manualã a documentelor de bibliotecã (cãrti, publicatii periodice si alte documente
grafice si audiovizuale) se tine pe formulare tipizate, astfel:
a)evidenta globalã - pe registre de miscare a fondurilor (R.M.F.) - structuratã pe trei pãrti (l -
intrãri; 2 - iesiri; 3 - recapitulare);
Evidenta primara-RMF
• Registrul de miscare a fondurilor-RMF ( cod 19-1-1)
• evidenta centralizatã a patrimoniului bibliotecii
3 pãrti:
• intrare - :Fiecare lot de cãrti (toate cãrtile care se gãsesc pe acelasi act însotitor ) este
înregistrat pe un singur rînd în Registrul de Miscare a fondurilor RMF.
• An Nr. intrare Data inreg. Provenienta Act însotitor Doc. In stoc Doc. In stoc înregistrare in
RI inreg.
• Cant. Val De la nr. La nr,
• Pentru rubrica provenientã se vor folosi sigle- ed...BJ, donatie.
• Evidenta stocurilor de publicatii care intrã in bibliotecã ne furnizeazã date despre ritmicitatea
intrãrilor în biblioteca
• Numãrul curent din RMF va fi trecut si pe actul însotitor.
224

”DR. ALEXANDRU M.
• La sfirsitul anului sub ultima înregistrare din RMF la intrãri se trage o linie cu altã culoare si
se fac totalurile cantitative si valorice a tuturor intrãrilor din anul respectiv . Acestea se inscriu la
Recapitulare pe rândul Intrãri în cursul anului.
• iesire
• Partea a doua contine grupurile de cãrti, selectate pentru scoaterea din gestiune.
• Aceste iesiri propuse trebuie sa fie propuse de bibliotecar, aprobate de primãrie si operate in
evidentele de bibliotecã.
• Iesirile pot fi fãcute la intervale de timp regulate ca urmare a unei reorganizãri sau reevaluãri
periodice a colectiei, sau pot avea loc în urma inventarului de verificare a colectiei.
• O iesire nu poate fi operatã în registre decât dacã a fost aprobatã de ordonatorul local de
credite-de cãtre primãrie.
• Toate u.b.-urile propuse pentru iesire vor fi trecut pe un borderou care sã continã:
• Nr.crt. Nr. inventar Autor Titlu Editura, an pret Cota observatii
• recapitulare III- Partea a treia - Recapitularea
• In fiecare an trebuie fãcut bilantul tuturor operatiunilor care au avut loc in gestiune
Fisele de evidentã preliminarã a serialelor

- evidenta individualã a serialului pânã la constituirea volumului de bibliotecã* *( ziare si reviste
) Evidenta individuala -RI
• Registrul inventar - R I (cod 19-1 -2) contine evidenta individualã (înregistrarea fiecãrui
volum de bibliotecã)
• - inventariere — conservarea descriptivã a documentelor unei colectii, în general, în ordinea
cronologicã a achizitiei
• - existã registre separate pe tipuri de documente ( cãrti, seriale etc.)
REGULI DE COMPLETARE a documentelor de evidentã

• RMF si RI sunt documente unice pe bibliotecã.
225

”DR. ALEXANDRU M.
• Paginile RI se numeroteazã, pe ultima paginã se mentioneazã numãrul acestora si se pune

stampila bibliotecii..
• în RI numerele de inventar se dau de la l la infinit.
• Numãrul de inventar al documentelor scoase din evidente nu se atribuie altor documente.
• în RMF numerele curente se atribuie de la nr. l în fiecare an.
• Fiecare element bibliografic se completeazã în rubrica destinatã (autor, titlu, an ...), citet, fãrã
stersãturi, cu cernealã albastrã.
• Modificãrile se fac cu culoare rosie.
• Prescurtãrile se fac conform standardelor.
RI nu se recopiazã, se pãstreazã în arhivã în starea în care se gãsesc
5.2.3 Circuitul documentelor:

biblioteca - contabilitate - ordonator de credite- biblioteca- arhiva

5.3.1. Resurse materiale: calculatoare, laptopuri, internet, biroticã, consumabile
5.3.2. Resurse umane: conform organigramei si statului de personal
5.3.3. Resurse financiare: prevederile bugetare ale sumelor necesare
5.4 Modul de lucru

5.4.1. Planificarea operatiunilor si actiunilor activitãtii
Bibliotecile scolare se organizeazã si functioneazã in scoli si sunt finantate din bugetele acestora.
5.4.2. Derularea operatiunilor si actiunilor activitãtii
5.4.2.1. Colectiile bibliotecilor sunt formate din urmãtoarele categorii de documente:
1.documente specifice:
a)tipãrituri (cãrti, periodice si extrase din cãrti sau din periodice, almanahuri, calendare, partituri,
atlase, hãrti, foi volante, afise, anunturi, programe, proclamatii, descrieri de inventii, norme
226

”DR. ALEXANDRU M.
tehnice, cataloage de produse sau de reclamã, reproduceri de artã în serie, albume, stampe,
gravuri, portrete, tablouri, ilustrate, produse filatelice etc.);
b)înregistrãri multimedia: discuri, casete, microfise, microfilme, filme, diapozitive, compact
discuri si altele asemenea;
c)documente multiplicate în serie prin proceduri fizico-chimice diferite (litografiere,
xerografiere, fotografiere etc.);
d)manuscrise;
e)alte documente (de exemplu: filme, acte de stare civilã si de evidentã a populatiei, cu valoare
documentarã, care fac parte din colectiile speciale sau din studii locale);
f)documente electronice, informatice, software;
g)materiaie purtãtoare de informatii pentru nevãzãtori si alte categorii de persoane defavorizate;
2.documente nespecifice bibliotecilor, altele decât cele prevãzute la pct. l.
Nu fac parte din colectiile de documente ale bibliotecilor:
a)documentele publicate în serie, care au un alt regim de pãstrare: filme de orice fel, în afara
celor necesare în activitatea de bibliotecã; acte de stare civilã si de evidentã a populatiei,
bancnote si alte documente cu valoare: bilete de bancã, mãrci postale, documente de platã si
speciale, altele decât cele mentionate mai sus;
b)documente fãrã valoare informationalã în sine: formulare tipizate, registre, chitantiere, boniere
si alte documente care se constituie în suport pentru înscrisuri.
Documentele de mai sus fac parte din categoriile tezaur sau fond al patrimoniului cultural
national mobil ori sunt bunuri culturale comune, dupã caz.
Documentele care sunt bunuri culturale comune nu sunt considerate mijloace fixe, cu exceptia
ceior care se constituie în colectii speciale si în depozit legal local.
Cotele de uzurã fizicã sau moralã se aplicã numai în cazul unor documente de bibliotecã, din
categoria bunurilor culturale comune, în functie de frecventa de circulatie, valoarea
informationalã si durata de utilizare stabilitã prin prezentele norme metodologice.
227

”DR. ALEXANDRU M.
Celelalte bunuri din dotarea bibliotecilor fac parte din categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor
de inventar, dupã caz, si sunt evidentiate, gestionate si inventariate în conformitate cu prevederile
legale.
5.4.2.2. Evidenta, gestionarea si inventarierea documentelor specifice bibliotecilor scolare

Gestiunea bibliotecilor reprezintã totalitatea colectiilor de documente detinute de aceste institutii
în spatii adecvate si ordonate metodologic.
Bibliotecile evidentiazã, gestioneazã si inventariazã documentele specifice pe care le detin, în
sistem manual sau automatizat, astfel:
• Fiecãrui document de bibliotecã, înscris în registrul de evidentã individualã, îi revine un
numãr de identificare unic. Acelasi numãr este înscris si pe documentul în cauzã, direct sau prin
aplicarea unor etichete, inclusiv cod de bare, în functie de natura suportului pe care este
imprimatã informatia. Documentele se marcheazã cu stampila bibliotecii în gestiunea cãreia se
aflã.
• Fiecare document de bibliotecã, purtãtor al unui numãr de identificare, constituie o unitate de
evidentã sau un volum.
• Constituirea unitãtii de evidentã, în cazul publicatiilor periodice, seturilor de diapozitive,
documentelor foto si al altor materiale se face potrivit nonnelor metodologice.
• In actele de evidentã nu sunt admise stersãturi sau modificãri decât în cazuri justificate, prin
procese-verbale de constatare ale cãror numere se înscriu la rubrica "Observatii".
• Evidenta globalã si individualã realizatã în sistem automatizat va cuprinde toate elementele
de identificare a unitãtiior de evidentã, respectiv a loturilor din care acestea fac parte, cu
respectarea continutului de informatii prevãzut de R.M.F. si R.I. Aceastã evidentã poate fi la
nevoie transpusã pe dischetã si/sau liste pe hârtie.
• Modificãrile intervenite în evidenta individualã realizatã în sistem automatizat (scoateri si
intrãri din si în evidentã) se notificã dupã acelasi procedeu ca si în cazul evidentei manuale, iar
documentele de motivare (procese-verbale) se pãstreazã în dosar separat.
228

”DR. ALEXANDRU M.
Documentele specifice care apartin bibliotecilor se constituie în gestiuni. Bibliotecarii nu sunt

obligati sã constituie garantii bãnesti, dar rãspund material, potrivit legii, pentru eventualele
pagube produse în gestiune din culpa lor.
5.4.2.3. Intrarea în gestiune a documentelor se poate produce în urmãtoarele situatii:

• prin achizitii,
• schimb interbibliotecar,
• donatii,
• transfer,
• sub formã de rezultat al unor cercetãri si activitãti proprii etc.
Intrarea în gestiune a colectiilor de documente impune efectuarea urmãtoarelor operatiuni:
a)dacã documentele intrã cu acte însotitoare de provenientã (facturi, procese-verbale de donatie,
acte de transfer etc.), se confruntã datele înscrise în acte cu existentul, se verificã/se stabileste
pretul pentru fiecare bun, precum si aditionarea corectã a actului; orice nepotrivire între actele
însotitoare si situatia existentã a bunurilor se specificã într-un proces-verbal.
b)dacã documentele intrã fãrã acte însotitoare, se întocmesc acte de intrare, stabilindu-se numãrul
lor, pretul/exemplar si totalul, starea fizicã, potrivit hotãrârii comisiei de evaluare care
functioneazã în cadrul bibliotecii;
c)dacã documentele provin din cercetãri si activitãti proprii ale bibliotecilor (cercetãri
bibliografice si documentare, culegeri tematice, editãri etc.), se întocmesc acte de intrare ca si în
cazul prevãzut la lit. b).
Operatiunile efectuate pe perioada de la primirea din partea furnizorului pânã la predarea în grija
bibiiotecarilor din sectorul de relatii cu publicul, operatiunile de verificare/confruntare a actelor
însotitoare cu existentul, întocmirea actelor de intrare, înscrierea în registrele de evidentã primarã
si individualã, precum si alte operatiuni de prelucrare biblioteconomicã revin bibliotecarilor
desemnati sã le efectueze.
229

”DR. ALEXANDRU M.
Dupã prelucrarea biblioteconomicã (clasificare, cotare, catalogare, inventariere) documentele

sunt predate, sub semnãturã, pe baza actelor de dispecerizare, bibliotecarilor care le gestioneazã,
în scopul depozitãrii, conservãrii si introducerii acestora în circuitul lecturii publice.
5.4.2.4. Scoaterea din gestiune

Scoaterea temporarã din gestiune, fapt ce nu atrage scoaterea din evidentã a documentelor
specifice bibliotecilor, poate avea loc în urmãtoarele situatii:
a)transfer temporar între institutii din tarã pentru organizarea unor expozitii sau a altor activitãti
specifice, efectuat pe baza actului de transfer între biblioteca detinãtoare si institutia primitoare.
Bunurile care fac parte din patrimoniul cultural national se transferã temporar numai cu
aprobarea oficiului judetean pentru patrimoniul cultural national, compartiment functional în
cadrul muzeelor judetene sau nationale, dupã caz;
b)transfer temporar în strãinãtate, în vederea organizãrii unor manifestãri specifice, între
biblioteci românesti si institutii culturale din strãinãtate se efectueazã astfel de transferuri
temporare, pe baza unui document asiguratoriu emis de primitor, prin care acesta se obligã la
plata despãgubirilor corespunzãtoare, în cazul pierderii, degradãrii sau distrugerii bunurilor
respective.
c)împrumutul cãtre utilizatori al unor cãrti, periodice si alte documente spre consultare în sãlile
de lecturã sau la domiciliul acestora, pe perioade limitate (pânã la 30 de zile), efectuat pe baza
documentelor de evidentã a cititorilor, conform Regulamentului de organizare si functionare a
bibliotecilor scolare;
Scoaterea definitivã din gestiune a unor documente determinã scoaterea din evidenta globalã si
individualã si se produce în urmãtoarele situatii: .
a)transfer definitiv, sub formã de donatie, de la o bibliotecã la altã institutie din tarã, conform
legislatiei în vigoare; transferul definitiv în acest caz se produce astfel: pentru bunurile culturale
comune, dacã mai rãmâne cel putin un exemplar în colectie sau dacã nu este necesar institutiei
donatoare, dar este absolut necesar institutiei primitoare, si numai cu acordul forurilor superioare
230

”DR. ALEXANDRU M.
care au în subordine unitatea donatoare; pentru bunurile culturale care fac parte din patrimoniul
cultural national, cu aprobarea Ministerului Culturii, în mod exceptional, pentru întregirea unui
titlu în mai multe volume, a unei serii, colectii sau în alte cazuri asemãnãtoare, ordonatorul
principal de credite poate aproba, cu acordul ambelor pãrti, transferul definitiv al unui bun
cultural de acest tip, care se aflã într-un singur exemplar în colectiile institutiei donatoare;
b)transferul definitiv de la o bibliotecã româneascã, sub formã de donatie, pe bazã de acord
intervenit între pãrti, la o institutie similarã din strãinãtate; acest transfer se produce astfel: pentru
bunurile culturale comune, dacã în colectiile bibliotecii donatoare mai rãmâne cel putin un
exemplar dupã efectuarea donatiei, cu acordul institutiei sub autoritatea cãreia functioneazã
biblioteca donatoare; pentru bunurile culturale care fac parte din patrimoniul cultural national,
dacã în colectiile bibliotecii donatoare mai rãmâne cel putin un exemplar dupã efectuarea
donatiei, cu aprobarea Ministerului Culturii;
c)restituirea unor bunuri culturale cãtre alte persoane juridice sau fizice din tarã, ca urmare a
unor hotãrâri judecãtoresti râmase definitive;
d)în cazul distrugerii din cauza fortei majore (incendii, inundatii, cutremure si alte calamitãti);
e)în cazul distrugerii sau disparitiei unor bunuri culturale din neglijentã ori din culpa, gãsite lipsã
la inventariere sau nerestituite de utilizatorii care le-au împrumutat;
f)bunuriie sunt uzate fizic sau moral.
Scoaterea din evidenta, respectiv din gestiune, a documentelor poate fi efectuatã numai pe baza
hotãrârilor rãmase definitive, emise de organele care au constatat/au judecat cauza, conform
legislatiei în vigoare.
Scoaterea din gestiune, respectiv din evidentã, se face astfel:
a)în cazul distrugerii din neglijentã de cãtre bibliotecar, alti salariati ai bibliotecii, utilizatori,
participanti la activitãti culturale etc., pe baza unui proces-verbal de constatare a faptei si a
documentelor de recuperare a pagubei;
231

”DR. ALEXANDRU M.
b)în cazul distrugerii din culpã de cãtre gestionari, alti salariati ai bibliotecii sau alte persoane
(utilizatori, participanti la activitãti culturale etc.), pe baza documentelor emise de organele care.
la sesizarea bibliotecii pãgubite, au constatat/au judecat paguba produsã;
c)în cazul disparitiei prin efractie a unor documente, pe baza actelor emise de organele abilitate
care au constatat/au judecat paguba produsã;
d)în situatia documentelor gãsite lipsã la inventar, pe baza procesului-verbal de constatare si a
actelor de recuperare a pagubei, emise de comisia de inventariere;
e)în cazul lucrãrilor nerestituiîe de cititori, pe baza actelor de recuperare valoricã si a fisei-
contract sau a documentelor care atestã insolvabilitatea restantierilor în cauzã.
Documentele de constatare a pagubei produse, râmase definitive, au calitatea de titlu de creantã,
respectiv de titlu executoriu. Scoaterea din gestiune si din evidentã a documentelor de bibliotecã
se face pe baza actelor întocmite de comisia care a propus scoaterea din functiune a lucrãrilor
uzate fizic sau moral.
Documentele care fac parte din patrimoniul cultural comun, uzate fizic si moral, pot fi scoase din
gestiune, respectiv din evidentã, înainte de expirarea perioadei de utilizare numai dacã nu mai
pot fi recuperate prin mijloace specifice (legãtorie) sau dacã aceste operatiuni depãsesc valoric
pretul de inventar, în cazul celor uzate fizic, ori nu pot fi valorificate prin schimb interbibliotecar,
în cazul celor depãsite moral. In aceste cazuri aprobarea pentru scoaterea din functiune se dã de
cãtre conducerea bibliotecii, dacã nu au durata normalã de utilizare îndeplinitã.
Recuperarea pagubelor produse colectiilor de documente ale bibliotecilor se face astfel:
a)înlocuirea documentului distrus/nerestituit/gãsit lipsã la inventar, cu exceptia celor care fac
parte din colectiile speciale, cu unul identic (acelasi titlu, aceeasi editie, în stare fizicã bunã), în
acest caz noul exemplar primeste numãrul de identificare al documentului înlocuit;
b)înlocuirea documentului distrus/nerestituh, gãsit lipsã la inventar cu unul similar (acelasi titlu,
editie nouã, în stare fizicã bunã), în acest caz noul document primeste un nou numãr de
identificare, iar actul de intrare a acestuia va urma regimul normal de lucru;
232

”DR. ALEXANDRU M.
c)prin recuperarea valoricã, luându-se în calcul valoarea de utilitate si pretul pietei la data
constatãrii pagubei. Nivelul valoric de recuperare poate fi redus pânã la 90% în cazul în care
valoarea de utilitate a documentului este scãzutã (existã mai multe exemplare în bibliotecã, are o
circulatie redusã, prezintã un grad avansat de uzurã, nu este de profilul bibliotecii) sau poate fi
majorat cu pânã la 100%, dacã valoarea de utilitate este deosebitã (raritate, frecventã de
circulatie etc.);
d)recuperarea pagubelor produse prin furt si constatate la inventarierea colectiilor uzuale din
sectiile cu acces liber la raft se face prin reducerea valorii de înlocuire, actualizatã cu un
coeficient de risc cuprins între 20% si 50% din valoarea pagubei, în functie de mãrimea fondului,
de frecventa medie a utilizatorilor si de conditiile specifice ale spatiului de organizare si
prezentare a colectiilor;
La calcularea cuantumului de recuperare a pagubei, precum si la casarea publicatiilor
uzate fizic se vor lua în considerare : atât durata minimã de utilizare a publicatiilor-carte (3 ani
la colectiile uzuale pentru copii si 5 ani la colectiile uzuale pentru adulti), cât si gradul de
deteriorare înregistrat de fiecare publicatie, în functie de circulatia ei si de calitatea suportului
material. In acest sens se vor aplica coeficienti de diminuare a valorii pagubei cu 10%-50%,
conform unui algoritm de 10% pe an.
Cheltuielile efectuate de bibliotecã pentru recuperarea pagubei produse (cheltuieli postale,
taxe de timbru, formulare tipizate etc.) se suportã de cel care a produs paguba.
Sumele încasate, reprezentând contravaloarea documentelor nerecuperate fizic, revin
bibliotecii si se folosesc pentru completarea fondului de unitãti de bibliotecã, dacã au fost
recuperate în anul în care au fost constatate pagubele, iar cheltuielile au fost efectuate în acelasi
an.
Conducerile scolilor pot dispune, în cazuri de fortã majorã (incendii, calamitãti naturale),
scoaterea din evidentã, respectiv din gestiune, a unor documente ce nu pot fi recuperate, conform
legislatiei în vigoare; propunerile de scoatere din evidentã, în asemenea situatii, se aprobã de
ordonatorul de credite competent, potrivit legii.
233

”DR. ALEXANDRU M.
Durata de utilizare - se stabileste de la data intrãrii acestora în bibliotecã. Pentru documentele

specifice bibliotecilor durata de utilizare se stabileste în functie de valoarea, circulatia si gradul
de uzurã ale acestora, dupã cum urmeazã:
a)documente care fac parte din patrimoniul cultural national si din depozitul legal local -
nelimitatã;
b)documente care constituie colectiile de bazã ale bibliotecilor si care nu se împrumutã la
domiciliul beneficiarilor- 15 ani (în functie de durata valorii informative a documentelor);
c)documentele care constituie colectiile uzuale ale bibliotecilor si care se împrumutã la
domiciliul utilizatorilor, cu exceptia documentelor care fac parte dîn colectiile pentru copii - 5
ani;
d)documentele care fac parte din colectiile pentru copii - 3 ani;
e)publicatii periodice de informare generalã, în cazul bibliotecilor care nu constituie colectii de
bazã, in afara celor achizitionate pe profilul bibliotecilor si a actelor normative - 3 ani.
5.4.2.5. Inventarierea patrimoniului bibliotecii

Documentele specifice bibliotecilor se inventariazã la urmãtoarele intervale:
a)o datã la 2 ani - gestiunile bibliotecilor care detin pânã la 10.000 de unitãti de bibliotecã (U.B.);
b)o datã la 3 ani - gestiunile bibliotecilor care detin între 10.001-50.000 de U.B.;
c)o datã la 5 ani - gestiunile bibliotecilor care detin între 50.001-250.000 de U.B.;
d)o datã la 7 ani- gestiunile bibliotecilor care detin între 250.001-600.000 deU.B.;
e)o datã la l O ani - gestiunile bibliotecilor care detin între 600.001-1.000.000 de U.B.;
f)la bibliotecile care detin peste 1.000.000 de unitãti de bibliotecã termenele de inventariere se
stabilesc de consiliile de administratie, cu acordul institutiilor în subordonarea cãrora se aflã, dar
nu mai mult de 15 ani.
In afarã de perioadele prevãzute mai sus, inventarierea se efectueazã si cu ocazia predãrii/primirii
gestiunii, în cazuri de fortã majorã sau ca urmare a unei hotãrâri judecãtoresti rãmase definitive.
234

”DR. ALEXANDRU M.
Documentele de bibliotecã, dacã nu fac obiectul unei activitãti bibliotecare, dar nu au nici
caracter comercial, aflate în patrimoniul unor institutii publice, agenti economici si al altor
persoane juridice, se inventariazã la intervalele specificate pentru biblioteci.
Stabilirea si aprobarea comisiei de inventariere la nivelul bibliotecii scolare
Comisiile pot fi compuse din 3-5 membri. La nivelul comunelor comisiile se aprobã de cãtre
consiliile locale. Dacã inventarul se realizeazã pe motiv de schimbare de gestionar participã la
inventariere si noul bibliotecar. Persoanele care efectueazã inventarul sunt: gestionarul,
reprezentantul primãriei si o persoanã de obicei cadru didactic de la entitatea respective.
Pregãtirea inventarierii cuprinde urmãtoarele etape
* întocmirea unui program al inventarierii Estimativ zilnic pot fi confruntate in jur de 500 de
cãrti cu Rl.
Verificarea unui fond de carte sub 10000 de ub,ar trebui sã dureze 2 luni cu biblioteca închisã.
Pregãtirea gestiunii pentru actiunea de verificare-
Pregãtirea documentelor necesare: Registre de inventar, Registrul de miscare a fondurilor.
Se anuntã perioada în care biblioteca va fi închisã pentru public
Se vor recupera cãrtile împrumutate.
Se pregãteste stampila care se va aplica pe publicatii.
Se va face instruirea celor care fac parte din comisie.
Metodologia de lucru :
l- Declaratie de la gestionari dacã au plusuri de gestiune.
2-Confruntarea publicatiilor cu registrul inventar al bibliotecii. aplicând stampila pe versoul
paginii de titlu, bifând cu cu pastã rosie numãrul de inventar pe fisa topograficã.( sau în registrul
inventar, în bibliotecile mici)
Se urmãresc sã corespundã :
Datele editoriale ale publicatiei,
nr. de inventar,
pretul publicatiei.
235

”DR. ALEXANDRU M.
3. Intocmirea borderoului cu publicatiile gãsite minus, adicã pe care nu le-am gãsit în raft dar
figureazã în registrele inventar. Borderoul va cuprinde datele obisnuite: nr. inventar,autor,
titul,loc de aparitie, cota, pretul publicatiei. Fiecare filã de borderou va avea pretul publicatiilor
totalizat.
Borderoul va fi însotit de un centralizator al tuturor datelor consemnate.
4. Listele se pot face electronic. Avantajul unei liste excel este acela de a putea aranja lista in
orice ordine dorim . Pentru întocmirea centralizatorului putem aranja lista dupã autor, alfabetic,
si dupã cote. Ordinea finala a borderoului este : ordinea crescãtoare a numerelor de inventar .
Acest lucru permite scoaterea documentelor eliminate din registrele de inventar cu efort minim.
Observatii: nu se reinventariazã fondul de carte cu ocazia inventarelor.
• Inventarul înseninã verificare si confruntare cu registrele de inventar existente
.• Existenta mai multorr numere de inventar pe cãrti aratã cã ar trebui sã avem mai multe seturi
de RI dupã care s-a lucrat in cursul anilor.
• Rescriind registrele nu mai putem avea oglinda clarã a gestiunii, nu mai putem sti cu exactitate
: ce carte lipseste, de când?
Ce carte a intrat, in ce an prima datã?
Ce carte a fost scoasã in ce an cu ce proces verbal?
In caz cã deja avem o situatie similarã, vom descoperi ultimele registre si numerele de inventar
care
corespund acestor registre si vom lucra doar dupã acestea.
5. încheierea matematicã a inventarului înseamnã, parcurgerea încã o datã a registrelor,
numãrarea pozitiilor existente bifate si adunarea valorilor fiecãrei pozitii pentru obtinerea datelor
finale. Aceste 2 date trebuie sã coincidã cu numãrul de u.b. si valoarea de RMF din procesul
verbal de începere de inventar.
Valoare carte existentã + valoare cãrti pierdute=Valoare fond din RMF
Numãr carte existent+ numãr cârti pierdute= Numãr cârti din RMF
6 Urmãtorul pas este întocmirea procesul verbal de final care mentioneazã:
236

”DR. ALEXANDRU M.
a-componenta comisiei.
b-constatarea plusului si minusului din gestiune( cu borderourile aferente)- dacã existã Conform
Legii 334/2002 personalul din bibliotecile publice care are colectii cu acces liber, destinate
împrumutului la domiciliu, beneficiazã de un coeficient anual de 0,3%, scãdere din totalul
valoric al fondului inventariat, reprezentând pierdere naturalã datoratã unor cauze ce nu puteau fi
înlãturate.
c-Cauzele care au dus la aparitia plusurilor si minusurilor- daca existã asa ceva.
d.-Propunerile comisiei privind remedierea deficientelor constatate. - de pe borderourile de la
punctul b.
7-Dupã încheierea verificãrii dacã se constatã cã unele publicatii sunt prea degradate pentru a
mai rãmâne în raft, sau au continutul depãsit, vor fi selectate pentru casare. Se vor face
borderourile pentru casare.
La încheierea inventarierii fiecare gestiune se va pune în acord cu RMF, cu evidenta contabilã în
termen de 10 zile de la terminarea verificãrii.
Comisia de evaluare a gestiunii
Rezolvarea curentã a problemelor de evidentã, gestionare si inventariere a documentelor la
nivelul fiecãrei biblioteci este de competenta compartimentelor specializate ale institutiei –
contabilitatea Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru M. Popescu” Ponoarele, în cazul bibliotecilor
fãrã personalitate juridicã aceste operatiuni revin conducerii bibliotecii si compartimentului
financiar -contabil al institutiei sau autoritãtii publice în subordinea cãreia se aflã biblioteca.
5.4.3. Valorificarea rezultatelor activitãtii
Actuala procedurã va fi revizuitã în cazul în care apar modificãrile reglementãrilor legale cu
obiectul acestei proceduri . Pe perioada absentei de la serviciu a persoanelor nominalizate,
prezenta procedurã în forma initialã sau revizuitã se aplicã si de cãtre înlocuitorii acestora.
237

”DR. ALEXANDRU M.
Compartimentul/ AFCS OTC AFCS …… …… ….. Ah

operatiunea Acp Acp Acp
0 2 3 4 5 6 7
Elaborare E
Verificare V
Aprobare Ap
Arhivare Ah Ah
238

”DR. ALEXANDRU M.

compartimentului
din PO Nr. 600 / 2018
privind aprobarea
Codului Controlului
Intern
239

”DR. ALEXANDRU M.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
240

”DR. ALEXANDRU M.
procedurii
241

”DR. ALEXANDRU M.
Cod Denumirea
formular Anexei
1 2
A_1 Fisa contract de imprumut
A_2 Declaratie de pierdere a documentelor
A_3 Instiintare de restituire
A_4 Permis de acces (pentru bibliotecile neinformatizate)
A_5 Buletin de cerere
242

”DR. ALEXANDRU M.
11. Cuprins
operaţionale
1 Coperta 214

operationale

operaţionale

operaţională
15 Cuprins 243
243

”DR. ALEXANDRU M.
Anexa A_1
244

”DR. ALEXANDRU M.
Anexa A_2
Anexa A_3
245

”DR. ALEXANDRU M.
Anexa A_4
Anexa A_5
246

Administrativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administrativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Școala Gimnazială „Dr. Alexandru M.

PROF. MARTINESCU ELENA

PRESEDINTE COMISIE S.C.I.M.

PROF. MARTINESCU ELENA

MANUAL PROCEDURI OPERATIONALE

Nr. Denumirea si codul procedurii Pag

1 P.O. Ad. 01 Curatenia si dezinfectia in unitate 2

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

Nr. înreg. ______/_____________

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN UNITATE

Ediția I, 23.09.2019, Revizia 0

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea editiei sau,

2 Verificat Martinescu Elena Comisia SCIM 23.09.2019

3 Aprobat Prof. Martinescu Elena Director 23.09.2019

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

Situatia editiilor si a reviziilor in cadrul editiilor procedurii operationale

Editia/ revizia in Data de la care se aplica

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

Nr. Scopul Ex. Compartiment Data

3 Aprobare 1 Director Director Prof. Martinescu Elena 23.09.2019

4 Verificare 1 Comisia Presedinte Martinescu Elena 23.09.2019

5 Arhivare 1 CEAC Responsabil Rogobete Maria 23.09.2019

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

1. Scopul procedurii operationale

1.1 Scopul procedurii:

1.2 Dã asigurãri cu privire la existenta documentatiei adecvate derulãrii activitãtii.

1.3 Asigurã continuitatea activitãtii, inclusiv in conditii de fluctuatie a personalului, prin

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

2. Domeniul de aplicare a procedurii operationale

2.1. Precizarea (definirea) activitãtii la care se referã procedura operationalã;

2.2. Delimitarea explicitã a activitãtii procedurate in cadrul portofoliului de activitãti

2.4. Listarea compartimentelor furnizoare de date si/sau beneficiare de rezultate ale

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

3. Documente de referintã (reglementãri) aplicabile activitãtii procedurate

3.1. Reglementãri internationale

3.2. Legislatia primarã

3.3. Legislatia secundarã

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

4. Definitii si abrevieri ale termenilor utilizati în procedura operationalã

4.1 Definitii ale termenilor

4.2 Abrevieri ale termenilor

1 OTC ordonator tertiar de credite

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

- realizeazã protocolul de igienã al compartimentului si protocolul de utilizare a produselor

5.1.1. Curãtenia este metoda de decontaminare care asigurã indepãrtarea microorganismelor de

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

- respectarea timpilor de inmuiere si de spãlare (in functie de puterea de spãlare a apei, de

CURATENIA SI DEZINFECTIA IN Revizia 0

ȘCOALA GIMNAZIALĂ UNITATE

Produse utilizate in procesul de efectuare a curãteniei

Nr. înreg. /_______

Nr. înreg. /_______