Aplicaţii SCADA la Staţia de epurare de la S.C. COMCEH S.A.

Călăraşi

Un exemplu de implementare a unui sistem SCADA complex şi performant este cel al

staţiei de epurare de la uzinele COMCEH, jud. Călăraşi. În cele ce urmează, se va face referire la
principalele elemente componente ale sistemului şi la funcţionalitatea lor ca parte integrantă a
procesului de epurare, urmând ca mai apoi să se scoată în evidenţă modul în care sistemul
SCADA implementat contribuie la creşterea performanţelor generale ale procesului de epurare.

Schema de principiu şi structura sistemului SCADA

Din punct de vedere structural, sistemul SCADA implementat la S.C. COMCEH S.A.
reprezintă un sistem de generaţia a treia, de tipul structurat în reţea. La realizarea părţii de
comunicare, s-a apelat la tehnologii moderne şi performante prin folosirea unei infrastructuri
de fibră optică la transportul semnalelor de date conforme protocolului TCP/IP. De asemenea,
s-a folosit şi protocolul PROFIBUS pe suport RS485, pentru realizarea comunicării între
elementul principal de control al procesului (Camera de comanda) şi Unităţile Terminale
Comandate la Distanţă(RTU). Sistemul prezintă o configuraţie ierarhizată şi distribuită, conform
schemei de interconectare prezentată în figura 1.

Figura 1. Schema bloc a sistemului de comunicaţii

SSDC – SCADA server şi display client;

PLCC1 – Automat programabil central în cutia de automatizare;

PLCL1 – Automat programabil local în cutia de comandă locală 1;

SM1-3 – Sisteme de măsură parametri proces;

MC1-3 – Media convertoare;

T1-n – Traductoare

Monitorizarea locală a parametrilor de funcţionare, funcţiile sistemului SCADA

Dintre funcţiile principale ale sistemului SCADA implementat, putem aminti următoarele:

- Conducerea automată a procesului tehnologic în scopul optimizării parametrilor de

ieşire şi al eficientizării;
- Afişarea în timp real a stării procesului tehnologic;
- Afişarea grafică a datelor de proces, în scopul elaborării unor strategii de exploatare
performante;
- Gestionarea eficientă a istoricului mărimilor de proces, a stării echipamentului, precum
şi a situaţiei alarmelor;
- Generarea periodică de rapoarte de funcţionare;
- Posibilitatea intervenţiei directe în proces a utilizatorului în funcţie de drepturile de
acces pe care acesta le are;
- Posibilitatea supravegherii de la distanţă a procesului prin utilizarea de staţii client
SCADA.

Figura 2. Interfaţa principală a aplicaţiei SCADA

Structura internă a programului de aplicaţie se bazează pe rularea simultană a patru

servere care vor gestiona fiecare sarcini specifice. Este posibil ca aceste servere să fie
 configurate astfel încât să ruleze pe unităţi de calcul diferite, dar în cazul de faţă acest
lucru nu este necesar întrucât încărcarea sistemului de calcul permite ca toate cele
patru servere să ruleze simultan pe acelaşi calculator.
Aceste patru servere sunt:
o Serverul de alarme – gestionează alarmele după priorităţi bine stabilite şi le
afişează prin intermediul display-client-ului;
o Serverul de rapoarte – controlează şi administrează generarea automată de
rapoarte de activitate a procesului;
o Serverul de grafice – controlează şi administrează acumularea şi arhivarea
datelor necesare reprezentării grafice a mărimilor de proces sau a altor grafice
definite;
o Serverul de intrări-ieşiri (I/O server) – este un server dedicat schimbului de date
între dispozitivele din câmp, de tip PLC sau RTU şi clientul SCADA
Arhitectura descrisă anterior este prezentată în figura 3.

Figura 3. Arhitectura software a sistemului SCADA

La pornirea aplicaţiei principale, pe ecranul modulului operator (în acest caz, monitorul
unităţii centrale de calcul), va fi afişată o schemă sinoptică animată a părţii principale a
procesului de epurare, prin intermediul căreia se afişează starea şi parametri locali. În partea de
sus a interfeţei principale, se află o bară de navigare care permite accesul la sectoarele
secundare ale procesului şi anume instalaţiile de preparare şi dozare a soluţiilor de reactivi,
sectorul subprocesului de tratare a apei recirculate, precum şi accesul către interfaţa de
conectare a utilizatorilor la proces. Fiecare dintre secţiunile enumerate mai sus prezintă
posibilitatea accesării de informaţii şi funcţii specifice.

Monitorizarea la distanţă a parametrilor de funcţionare ai staţiei de epurare

Un avantaj major pe care un sistem SCADA de generaţia a treia îl aduce utilizatorilor

constă în mobilitatea şi versatilitatea dată de conceptul de staţie client. Staţia client este în
esenţă un alt sistem de calcul pe care rulează o versiune de software derivată din programul
principal de aplicaţie SCADA. Conceptul de client elimină existenţa locală a celor patru
componente principale pe care un server SCADA le conţine. Datele necesare pentru gestionarea
informaţiilor specifice sunt accesate de pe serverul principal, prin intermediul protocoalelor de
transport a datelor specifice (în cazul de faţă TCP/IP). Folosind acest concept, un utilizator se va
putea conecta la serverul SCADA în orice punct al reţelei interne a sistemului. Utilizând
conceptul de extindere a reţelelor locale prin intermediul reţelelor private virtuale (VPN), este
posibilă conectarea unui client la sistem din orice punct de acces la internet de pe mapamond.

Reprezentarea şi analiza parametrilor de funcţionare

În funcţionarea sistemului SCADA, pe lângă funcţiile principale de control şi comandă a

elementelor, un aspect esenţial în partea de analiză de proces constă în interpretarea datelor
înregistrate. În cadrul sistemului de faţă, instrumentul principal de realizare a acestor obiective
a fost funcţia specifică de analiză a datelor de proces (PAV - Process Analyst View). Prin
intermediul acesteia, se poate reprezenta grafic, în mod selectiv, evoluţia funcţie de timp a
valorilor mărimilor de proces precum şi analiza parametrilor de funcţionare.

Modurile de reprezentare pot fi salvate şi accesate conform necesităţilor. Un exemplu

tipic de interfaţa îl putem observa în figura 4. Se observă cum, datorită influenţei caracterului
acid a soluţiei de dozare precum si a calităţii apelor de intrare, valoarea pH-ului înregistrată va
avea anumite fluctuaţii funcţie de acest factor influent. În cazul în care pH-ul va scădea sub
pragul minim admis, sistemul va declanşa o alarmă de proces care va fi semnalizată
corespunzător.

Variaţia pH-ului în treapta de epurare fizico-chimică pe parcursul unui interval de o săptămână

Figura 4. Variaţia pH-ului în treapta de epurare fizico-chimică pe parcursul unui interval de o

săptămână
 Una dintre situaţiile în care sistemul oferă posibilitatea de intervenţie de la nivel ierarhic
superior, pentru corecţia parametrilor de proces, este cea a debitului suflantelor funcţie de
cantitatea de măsoară oxigen dizolvat în apă. În acest caz, la nivel local , funcţionarea în buclă
de reacţie PID pentru menţinerea optimă a turaţiei suflantelor este asigurată de către
controlerul logic programabil din cutia de automatizare, care comandă invertoarele suflantelor.
De la un nivel ierarhic superior, sistemul SCADA poate optimiza procesul prin faptul că
parametrii de funcţionare ai buclei PID vor putea fi modificaţi de către operatorul cu drepturi de
acces corespunzătoare, după ce acesta a preluat controlul sistemului.

O altă situaţie în care sistemul SCADA acţionează de la un nivel ierarhic superior asupra
procesului este cazul treptei biologice. În cadrul etapei de tratare biologică a apelor uzate, în
bazinul biologic au loc două faze ale procesului secvenţial: una de aerare şi alta de decantare a
nămolului rezultat. Pentru îndeplinirea acestor funcţiuni, s-a implementat o schemă de
funcţionare secvenţială bazată pe două etape. În cadrul etapei de aerare, un traductor de
turbiditate în mod continuu valoarea acestui parametru, valoare care este prelucrată de către
automatul programabil. În funcţie de această valoare, se va lua decizia pornirii pompelor de
recirculare a nămolului, pentru a realiza transportul nămolului în exces în treapta de epurare
fizico-chimică. Prin intervenţia în sistemul SCADA, se poate modifica, de către operatorul care
are privilegiile de acces corespunzătoare, condiţia de pornire a pompelor de nămol în funcţie de
nivelul turbidităţii prescris.

Ca exemplu de vizualizare a acestui tip de secvenţă, putem considera graficul funcţie de

timp al nivelului de turbiditate din bazinul decantor al treptei biologice, cumulat cu graficul de
funcţionare a pompelor de recirculare a nămolului, conform figurii 5.

Prin utilizarea acestor instrumente specifice, se poate realiza o analiză de proces

eficientă, chiar şi pe perioade extinse de funcţionare. Avantajul dat de metoda de
implementare în cauză constă şi în faptul că există posibilitatea ca aceste date să fie exportate
în formate standard care să poată fi utilizate şi prelucrate ulterior şi de către alte medii
software.
 Figura 5 Evoluţia turbidităţii apei în treapta de tratare biologică

Rapoarte de funcţionare

Rapoartele de funcţionare se prezintă sub forma unor tabele în care sunt prezentate
valori orare ale parametrilor de proces, precum şi valori de timp cumulat de funcţionare al
echipamentelor, pe intervalul ultimelor 24 de ore.

Din punct de vedere grafic, raportul de funcţionare se prezintă conform figurii de mai jos:

Figura 6 Raport de funcţionare

 Pagina de setări

Pagina de setări oferă posibilitatea modificărilor parametrilor de funcţionare ai statiei de

epurare, în condiţiile în care utilizatorul înregistrat are dreptul de acces corespunzător. Pagina
de setări se prezintă sub forma unei interfeţe grafice de tip listă care conţine, pe lângă rubrica
de setări şi evidenţa timpilor de funcţionare a echipamentelor.

Figura 7 Pagina de setări

Pagina de istoric alarme şi avarii

Pagina de istoric alarme oferă posibilitatea de vizualizare, interpretare şi filtrare a

tuturor evenimentelor apărute în trecut. Din punct de vedere al navigării, accesul la această
secţiune se face prin activarea butonului de navigare din pagina de alarme şi avarii.

Figura 8 Pagina de istoric alarme şi avarii.

 Concluzii

Implementarea unui sistem SCADA asupra procesului tehnologic de funcţionare a unei

staţii de epurare este un aspect esenţial în ceea ce priveşte asigurarea calităţii apelor epurate.
Configurat corespunzător, sistemul este un instrument puternic în ceea ce priveşte atât
gestionarea datelor de proces cât şi optimizarea funcţionării.

În ceea ce priveşte managementul datelor de proces, avantajul major constă în

versatilitatea funcţiilor specifice de arhivare, prelucrare, analiză şi vizualizare a acestora. Astfel,
există posibilitatea ca un tehnolog să realizeze analize specifice bazate pe datele reale preluate
din câmp şi să propună metode de optimizare pe termen lung. Acest aspect este mai relevant
dacă luăm în considerare faptul că procesul tehnologic de epurare a apelor uzate este un proces
lent, a cărui periodicitate se extinde pe durate de ordinul orelor sau a zecilor de ore.

Un alt avantaj major al implementării unui sistem SCADA constă în posibilitatea

optimizării funcţionării procesului. În primul rând, monitorizarea parametrilor de ieşire a apei
epurate, dar mai ales a evoluţiei acestora pe perioade extinse de timp va permite aplicarea
unor corecţii la nivel de proces tehnologic. Scopul acestor corecţii va fi acela de a obţine o
calitate a apei epurate conform normativelor, cu un consum energetic cât mai redus. Acest
aspecteste capital, având în vedere cantităţile mari de energie electrică consumată de către
elementele din proces, cum ar fi de exemplu suflantele care realizează aportul de oxigen în
treapta biologică. Aceste optimizări se pot realiza prin intervenţia de la nivel ierarhic superior a
sistemului, în zona subproceselor.

Nu în ultimul rând ca importanţă, este necesar să amintim şi impactul pe care

implementarea sistemului o are asupra securităţii procesului. Prin modul de gestionare a
alarmelor de proces, este posibilă transmiterea informaţiilor necesare, într-un mod foarte
eficient, acolo unde este nevoie de ele. De asemenea, anumite decizii pot fi luat de către
sistem, în concordanţă cu informarea şi acceptul operatorului.

Putem spune că implementarea de sisteme SCADA aduce, în cadrul tehnologiilor de

epurare a apelor uzate, un instrument deosebit de puternic şi flexibil, a cărui avantaje se
răsfrâng direct asupra performanţelor şi a eficienţei procesului tehnologic de epurare.

Bibliografie:

1. Virginia Ivanov Sisteme integrate de monitorizare si control pentru echipamente

electrice, Editura Universitaria, Craiova, 2008

2. Stuart A. Boyer Scada : Supervisory Control and Data Acquisition, ISA 1999

3. Jeff Weigant Creating HMI/SCADA Industrial Applications Using Microsoft Access

4. L.T. Amy Automation Systems for Control and Data Acquisition

5. L.M. Thompson Industrial Data Communications: Fundamentals and Applications – Editia a 2-
a, 1997

6. J.C. Huber Industrial Fiber Optic Networks

7. Babbitt, H. E. Sewerage and sewage treatment. Ed. John Wiley, New York, 1954.

8. Caraman, S., Sbarciog, M., Barbu, M. Predictive Control of a Wastewater Treatment Process,
International Journal of Computers, Communications & Control Vol. II, No. 2, pp. 132-142, 2007

9. Cosmin, I., Vernescu, M. Instalaţii şi construcţii pentru epurarea apelor uzate industriale. Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1959.

10. Fair, G. M., Geyer, J. C., Okun, D. A. Water purification and wasterwater treatment and
disporsal. Ed. John Wiley, New York, 1966.

11. Ionescu, M., Vlad, G. contr. de cercetare nr. 174/2006 Program MENER , Cercetări
teoretice şi experimentale asupra sistemelor expert de exploatare optimă a proceselor
tehnologice de epurare a apelor uzate din staţiile de epurare orăşeneşti şi industrii.

12. Robescu, D., Epurarea apelor uzate, Editura BREN, ISBN 973-9493-13-0, Bucureşti, 2000

13. Rickles, R. Pollution control. Noyes Corporation, New York, 1950.

14. Vlad, G., Crăciun, M., Ionescu, M. Monitorizarea si reglarea automata a concentratiei de
oxigen dizolvat din bazinele de aerare ale statiilor de epurare a apelor, Revista Ecoterra, nr.
6/2005.

15. Vlad, G., Contr. de cercetare nr.414/2004, Program MENER, Sistem inteligent de optimizare
a parametrilor de proces din treapta biologică a staţiilor de epurare.

16. Vlad, G., Contr. de cercetare nr. 30/2007, Program INOVARE, Sistem informatic de
monitorizare şi control a staţiilor de epurare a apelor uzate prin utilizarea sistemelor de
distribuţie multi-agent şi a unor algoritmi avansaţi de reglare automată.

17. Negulescu, M. Epurarea apelor uzate industriale. Ed. Tehnică, 1968.

18. Negulescu, M. Epurarea apelor uzate orăşeneşti. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978.

Negulescu, M., Secară, E. Exploatarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate. Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1977