REFERAT

Echipamente Electrice I
Sisteme SCADA in Statii Electrice

Coordonator:
Conf. dr. ing. : Lizeta Popescu
Student:
Lup Radu

2012

Echipamente Electrice
Lup Radu
Sisteme SCADA in Statii Electrice
Scada nu este o tehnologie specifica, ci mai degraba un tip de aplicatie. Numele SCADA este o
abreviere de la Supervisory Control And Data Acquisition - orice aplicatie care culege date despre un
sistem in scopul de a controla acel sistem este o aplicatie de tip SCADA.
O aplicatie de tip SCADA vizeaza doua elemente:
1. Procesul / sistemul / echipamentul ce se doreste a fi monitorizat si controlat (poate fi o centrala
electrica, o retea de apa, un sistem de dirijare a traficului sau orice altceva).
2. retea de echipamente inteligente care se interfateaza cu primul sistem prin intermediul senzorilor si al
mecanismelor de control. Aceasta retea, care este sistemul SCADA, ofera posibilitatea monitorizarii
avansate si a controlului primului sistem prezentat.
3. Un sistem SCADA poate fi construit folosind mai multe tipuri de tehnologii si protocoale. Acest
material va va ajuta sa alegeti sistemul SCADA potrivit fiecarei grupe de nevoi specifice de
monitorizare si control.
SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) este tehnologia care ofer operatorului
posibilitate de a primi informaii de la echipamente situate la distan i de a transmite un set limitat de
instruciuni ctre acestea.
SCADA este un sistem bidirecional care permite nu numai monitorizarea unei instalaii ci i
efectuarea unei aciuni asupra acesteia.
Sistem deschis dispune de posibiliti care permit implementarea aplicaiilor astfel ca:

s poat fi executate pe sisteme provenind de la mai muli furnizori;

s poat conlucra cu alte aplicaii realizate pe sisteme deschise (inclusiv la distan);

s prezinte un stil consistent de interaciune cu utilizatorul.

1. Locurile unde se utilizeaza SCADA

Puteti folosi sisteme SCADA pentru gestionarea eficienta a oricarui tip de echipament, dar, in
general, acestea sunt utilizate pentru automatizarea unor procese industriale complexe, unde controlul
manual nu este practic, sisteme distribuite pe arii geografice mari, cu multipli parametri de monitorizat

Sisteme SCADA

Page 1

Echipamente Electrice
Lup Radu
si corectat, sau cu viteza mare de modificare a datelor de proces, unde controlul uman este greoi si
ineficient.

Fabricarea, transportul si distributia de energie electrica: utilitatile din zona energiei electrice
folosesc sisteme SCADA pentru detectia circulatiei curentului electric, citirea tensiunii de linie,
monitorizarea si operarea intrerupatoarelor, punerea sau scoaterea de sub tensiune a unor sectiuni din
reteaua energetica.

Apa si canalizare: retelele nationale si regionale de apa utilizeaza SCADA pentru monitorizarea si
regularizarea debitelor, a nivelurilor de apa din rezervoare, a presiunii din conducte si a altor parametri.

Controlul incintelor: sistemele SCADA sunt extrem de utile in monitorizarea si regularizarea

conditiilor de mediu intern (temperatura, umiditate in depozite, camere frigorifice, sere), controlul
iluminatului, al lifturilor si intrarilor in cladire, coordonarea dintre sistemul de supraveghere video si
celelalte sisteme din cladire, etc.

Productie: gestionarea automatizarilor si robotilor industriali, monitorizarea proceselor si a controlului

calitatii, regularizarea fluxurilor de productie pentru dimensionarea optima a stocurilor.

Managementul traficului: automatizarea traficului feroviar, controlul semnalelor luminoase si al

macazurilor; descongestionarea traficului rutier prin integrarea sistemelor de supraveghere video cu
telecomandarea semafoarelor.
Aceste cateva exemple de procese care necesita implementarea de solutii SCADA sunt doar
cateva situatii pentru a va face o imagine cat mai clara asupra utilitatii acestor aplicatii. Practic solutiile
SCADA sunt utile in orice proiect de infrastructura si in orice industrie in care automatizarea aduce
eficienta.

2. Cum functioneaza o solutie SCADA

O solutie SCADA indeplineste patru functii:
1. Achizitie de date
2. Comunicarea datelor prin retea
3. Prezentarea datelor
4. Control

Sisteme SCADA

Page 2

Echipamente Electrice
Lup Radu

Aceste functii sunt sustinute de cele patru componente ale solutiei SCADA:
1. Senzorii (digitali sau analogici) si releele de comanda care se interfateaza direct cu
procesul.
2. RTU-urile (Remote telemetry units). Aceste echipamente inteligente sunt instalate in teren
pentru a prelua datele de la senzori pe de o parte, si a transmite comenzile la releele de comanda pe de
alta parte.
3. Statia Master sau serverul SCADA este o consola care serveste drept punct central al
intregii aplicatii. Statia Master beneficiaza de o interfata grafica prin care utilizatorul are acces la toate
datele de proces si poate da comenzi pentru modificarea acestuia. De asemenea, exista corectii setate
ca automate la modificarea unor parametri, comenzi corective pe care statia Master le transmite
automat, fara interventia operatorului.
4. Infrastructura de comunicatii conecteaza Statia Master cu RTU-urile din teren.

3. Evaluarea unei solutii SCADA

Ati identificat o nevoie de aplicatie SCADA intr-un sistem? Trebuie sa stiti cum sa alegeti
solutia cea mai potrivita. Este greu pentru un ne-initiat sa evalueze o solutie atat de complexa cum este
SCADA, insa fiind o investitie importanta pe termen mediu si lung (10 - 15 ani), este important sa
puteti lua o decizie documentata.
Principalele probleme care pot sa apara daca achizitionati o aplicatie SCADA nepotrivita sunt:

Puteti cheltui o avere pe o aplicatie nepotrivita

Dupa ce v-ati depasit cu mult bugetul, va puteti da seama ca aplicatia achizitionata tot nu va
indeplineste asteptarile

Sau, la fel de neplacut, puteti realiza ca ati cumparat o aplicatie inflexibila, care va acopera pentru
moment nevoile insa nu poate creste odata cu procesele Dumneavoastra.
Sa trecem deci prin cateva aspecte pe care ar trebui sa le gasiti intr-un sistem SCADA potrivit.
Metode de alegere a unitatilor RTU
Sisteme SCADA

Page 3

Echipamente Electrice
Lup Radu
RTU-urile trebuie sa comunice cu toate echipamentele din teren si sa reziste la conditii grele de
mediu. Iata cateva caracteristici ale unui RTU bine ales:

Capacitate suficienta pentru a suporta echipamentele din teren, dar nu mai mare decat este necesar. In
fiecare punct critic aveti nevoie de un RTU care sa poata face fata cresterii estimate a numarului de
senzori si relee de control, insa nu are rost sa investiti in capacitati mai mari decat veti avea nevoie.

Constitutie robusta si rezistenta la temperaturi extreme si umiditate. Stiti cat de dur este mediul din
teren... Aveti nevoie ca aplicatia Dumneavoastra SCADA sa fie permanent functionala!

Surse de alimentare redundante. Aveti nevoie ca sistemul Dumneavoastra SCADA sa fie functional
24/7. RTU-urile trebuie sa suporte baterii si, de preferat, doua alimentari.

Porturi de comunicatii redundante. La fel de importanta ca si continuitatea alimentarii este

continuitatea comunicatiilor. Un port serial secundar sau un un modem incorporat vor mentine RTU-ul
online, chiar daca reteaua LAN pica. Mai mult decat atat, RTU-urile cu mai multe porturi de
comunicatii suporta foarte usor migrarile de LAN.

Memorie non - volatila (NVRAM). Optiunea NVRAM asigura salvarea datelor in cazul unei caderi
bruste de tensiune. De asemenea, up-date-urile software pentru RTU pot fi download - ate automat in
teren, fara a necesita deplasarea unui specialist.

Control inteligent. Unele RTU-uri sofisticate au incluse optiuni de automatizare pentru control local,
comandand practic diverse actiuni pre - programate la anumite nivele inregistrate de senzor, fara
interventia statiei Master. Aceste optiuni nu sunt neaparat necesare intr-un sistem SCADA, insa, in
unele cazuri pot fi utile.

Sincronizarea orei pentru a avea rapoarte exacte ale evenimentelor.

Watchdog timer pentru a verifica permanent conectivitatea echipamentului (de exempl pentru a ne
asigura ca RTU - ul reporneste dupa o pana de curent).
Metode de alegere a Statia Master
Statia SCADA Master trebuie sa prezinte datele in maniere cat mai utile pentru operator si sa
regularizeze inteligent procesul. Iata cateva dintre caracteristicile pe care o aplicatie SCADA trebuie sa
le aiba:

Raspuns programabil flexibil. Cautati o aplicatie care ofera instrumente intuitive de programare a
alertelor (raportarea de evenimente complexe care combina datele citite de senzori cu data si ora
Sisteme SCADA

Page 4

Echipamente Electrice
Lup Radu
comunicarii) si comenzi de control (comenzi programate care se declanseaza la producerea unui
eveniment).

Alertarea 24/7 prin email si SMS. Nu mai este demult cazul sa platiti pe cineva care sa monitorizeze
24/7 interfata aplicatiei Dumneavoastra SCADA. Daca echipamentele necesita interventia umana,
aplicatia SCADA poate trimite SMS sau e-mail catre persoanele autorizate sa intervina.

Afisarea de informatii detaliate. Orientati-va catre o solutie SCADA care are un modul de raportare
flexibil si usor de inteles. Informatiile transmise trebuie sa fie complete si detaliate astfel incat sa va
puteti face repede o imagine cat mai clara asupra procesului monitorizat si a interventiilor necesare.

Filtrarea alertelor. O avalansa de alarme, multe dintre ele simple log-uri de sistem, actioneaza ca un
motor spam, si este de natura a abate atentia de la problemele reale. Asigurati-va ca aplicatia pe care
doriti sa o achizitionati are instrumente de filtrare a alarmelor.

Expandabilitate. O solutie SCADA este o investitie pe termen lung (10 - 15 ani), de aceea trebuie sa
va asigurati ca sistemul Dumneavoastra permite dezvoltarea ulterioara necesara.

Backup redundant. Cele mai bune aplicatii SCADA suporta statii Master de backup situate in diverse
locatii, astfel incat daca statia principala sufera o avarie, a doua statie sa preia automat gestionarea
procesului.

Suport pentru protocoale si echipamente multiple Primele aplicatii SCADA erau proiectate sa
lucreze cu protocoale proprietar, protocoale inchise. Solutiile de producator, inchise, nu sunt
recomandate, pentru ca pe termen lung producatorul poate sa iasa de pe piata sau sa nu ofere suport la
standardele dorite. Cautati o aplicatie care sa ofere suport pentru cat mai multe protocoale si
compatibilitati cu cat mai multe echipamente. In acest fel va asigurati ca investitia Dumneavoastra este
protejata pe termen lung si sistemul SCADA implementat este flexibil.

Unitile RTU

Unitile RTU realizeaz o legtur dubl cu MTU: retransmite ctre acesta informaiile culese din
instalaie i executarea comenzilor primite.

Sisteme SCADA

Page 5

Echipamente Electrice
Lup Radu

Figura 1. Structura unui Sistem SCADA

Figura 2. Structura tipic a unui RTU

Sisteme SCADA

Page 6

Echipamente Electrice
Lup Radu

Figura 3. Intrarile unui RTU

Figura 4. Iesirile unui RTU

Tipuri de comenzi realizate de RTU
Pentru conducerea reelelor electrice exist dou tipuri de semnale de comand care sunt
utilizate de ctre sistemele SCADA:
a) Comenzi n impulsuri, cu durate de 0,53 s, pentru comanda ntreruptoarelor, comutatoarelor de ploturi
etc;
b) Comenzi permanente, care sunt meninute pn la o nou comand, cu semnificaie contrar celei
dinti, de exemplu pentru comanda punerii n funcie respectiv a scoaterii din funcie a automatizrilor.
c) Cerine referitoare la comenzi:
d) Eliminarea riscului confuziei unei comenzi datorit erorilor de transmisie.
e) Eliminarea riscului comenzilor multiple.
f) Eliminarea riscului de emisie intempestiv a unor comenzi.
g) Semnalizarea funcionrii incorecte a lanului de comand.

Sisteme SCADA

Page 7

Echipamente Electrice
Lup Radu
Sisteme SCADA pentru conducerea staiilor electrice
Un sistem de protecie, control i monitorizare a staiilor electrice se nalt tensiune este
sistemul Panorama Station Automation al firmei ABB. Acest sistem se compune din trei subsisteme
distincte:

Subsistemul de comand-control al staiei (SCS)

Subsistemul de monitorizare a staiei (SMS)

Subsistemul de msurare a energiei (Meetering System)

Funcionarea acestor trei subsisteme este strns legat de un ansamblu de terminale ce
realizeaz funciile de protecie, control i monitorizare la nivel de celul.
Sistemul de comand-control al staie are ormtoarele funcii principale:

Comanda aparatajului primar de ctre operatorul din staie sau direct de ctre dispecer. Ca rezerv la
comanda prin sistem este prevzut posibilitatea comenzii echipamentelor de la cabina de relee.

Informarea operatorului cu privire la funcionarea echipamentelor primare i secundare din staie.

Monitorizarea i nregistrarea parametrilor care definesc funcionarea staiei n orice moment.

El este situat n camera de comand a staiei i reprezint punctul de lucru al operatorului din
camera de comand; El poate fi accesat de ctre dispecer (DET sau DEN) prin intermediul
echipamentelor de transmisie de date.
Transmiterea comenzilor ctre aparatajul primar se realizeaz, dup verificarea blocajelor de
celul sau staie i condiiilor de sincronizare, se face prin intermediul terminalelor de comand (REC
561) amplasate cte unul la fiecare celul. Pentru a se evita ca ieirea din funciune a REC-ului unei
celule s afecteze blocajele la nivelul staiei, s-a convenit ca o celul al crei REC este scos din funcie
(dintr-un motiv oarecare) s nu mai fie luat in considerare de ctre celelalte REC-uri la evaluarea
blocajelor generale ale staiei. Aceasta impune ca operatorul s evalueze el nsui dac sunt verificate
condiiile de blocaj referitoare la celula sau celulele al cror REC este scos din funcie, prin verificare
pe teren a poziiei aparatajului aferent acestor celule. Aceast situaie este amintit permanent
operatorului printr-un mesaj.
Verificarea blocajelor la nivelul staiei este realizat independent de funcionarea sistemului
central prin comunicaia ntre toate REC-urile staiei.
Sistemul de comand-control al staiei conine urmtoarele componente:
Sisteme SCADA

Page 8

Echipamente Electrice
Lup Radu
a)

Aplicaia MicroSCADA se constituie ca interfa om-main ntre operator i procesul condus

(echipamentele primare i secundare ale staiei). MicroSCADA este un soft specializat realizat de firma
ABB pentru conducerea staiilor electrice.

b)

Un calculator personal pentru comanda la nivel de staie, situat n camera de comand. Acesta
reprezint controlerul sistemului i constituie suportul hard pe care ruleaz aplicaia MicroSCADA.
Totodat el reprezint consola operator a sistemului.

c)

Un calculator personal utilizat pentru comunicaia cu dispecerul. Prin intermediul acestuia dispecerul
poate exercita controlul direct asupra echipamentelor staiei. El reprezint suportul hard pe care ruleaz
aplicaia MicroSCDA a DET.

d)

Terminalele de celul, care realizeaz urmtoarele funcii:

comanda efectiv a aparatajului primar;

urmrirea funcionrii echipamentelor primare i secundare;

proteciile i automatizrile celulei.

La nivelul unei celule sunt instalate un terminal de comand i control, un terminal de protecie
i trei terminale pentru achiziia de date i echipamentele de comunicaie.
Dispozitivul de supraveghere intern a SCS care verific funcionarea tuturor echipamentelor
aferente sistemului de comand-control.
Comanda local de la cabina de relee asigur numai comanda i monitorizarea aparatajului
primar, fr posibilitatea obinerii unor informaii suplimentare privind funcionarea echipamentelor
secundare sau valoarea parametrilor staiei. Elaborarea unei comenzi se realizeaz prin intermediul
butoanelor de comand amplasate pe panoul de comand al celulei respective. Comanda local este
independent de starea sistemului central, fiind operaional chiar n cazul opririi acestuia sau a
aplicaiei MicroSCADA.
Comunicaia dintre terminalele de celul i calculatoare este realizat pe magistrala de tip LON,
organizat pe principiul multi-master, care permite realizarea unei viteze ridicate de transfer de date
(1,25 MB/s) i folosete ca mediu fizic de transmitere fibra optic.
Reeaua este folosit att pentru comunicaia ntre terminalele de celul i calculatoare ct i
pentru comunicaia ntre diferitele terminale de celul (pentru interblocajele staiei).

Sisteme SCADA

Page 9

Echipamente Electrice
Lup Radu
4. Sistemul de monitorizare
Acest sistem are urmtoarele funcii:
setarea parametrilor i configurarea terminalelor de la celule;
evaluarea semnalelor de defect de la terminale.
Care sunt ndeplinite utiliznd urmtoarele componente:
a. trei pachete de programe:

programul SMS care realizeaz setare parametrilor;

programul CAP 531 prin care se configureaz terminalele;

programul Reval prin care se evalueaz semnalizrile de defect furnizate de terminale.

b. Un PC (SMS Computer) pe care sunt implementate cele trei programe.

c. Terminalele de celul, ca parte component i a SMS
Comunicaia ntre echipamentele din cadrul sistemului de monitorizare se face printr-o reea
separat, de tip SPA, caracterizat de o vitez de transfer mai mic. Spre deosebire de magistrala LON,
ntreruperea comunicaiei pe magistrala SPA nu este semnalizat de MicroSCADA deoarece nu
reprezint un pericol imediat pentru sistemul de conducere-control.
Terminale
Terminalul REC 561 este unitatea de baz a sistemului de conducere a staiilor Panorama
Station Automation.
Privite ca parte integrant a SCS aceste terminale constituie legtura dintre sistemul central i
procesul controlat. Privite ca parte component a SMS ele realizeaz nregistrarea defectelor aprute n
reea, care sunt apoi evaluate de inginerul de sistem cu programul Reval.
Terminalul REC 561 poate realiza toate funciile de comand, control, msur i protecie dintro celul, cum ar fi:

comand aparataj de comutaie (ntreruptor, separatoare, CLP)

blocaje aparataj primar;

Sisteme SCADA

Page 10

Echipamente Electrice
Lup Radu

funcia de rezervare a unui echipament aflat sub comand (un singur echipament din ntreaga staie se
poate afla sub comand la un moment dat);

verificare condiii de sincronizare sau lips tensiune la conectarea unui ntreruptor;

msurare valori curent, tensiune, putere activ, putere reactiv, putere reactiv, frecven;

achiziii date i nregistrare;

nregistrare defecte;

monitorizare funcionare protecii numerice.

n afara acestor funcii, el mai ndeplinete anumite funcii specifice n cadrul sistemului:

-comunicaie serial pentru SCS;

comunicaie serial pentru SMS;

monitorizare funcionare servicii proprii;

monitorizare funcionare echipamente telecomunicaii.

Terminalele de protecie REL 511, REL 531, REL 521 constituie protecia de baz a celulelor
de linie i de cuple (REL 511 i REL 531), ca i a bobinelor de compensare (REL 521).
Proteciile REL 511 i REL 531 ndeplinesc urmtoarele funcii:

protecie de distan;

protecie homopolar direcional;

protecie maximal de curent;

protecie mpotriva funcionrii n regim asincron;

blocarea proteciei de distana la dispariia unei tensiuni;

msurare valori tensiune, curent, putere activ i reactiv;

locator de defecte;

RAR.
La rndul su terminalul REL 521 ndeplinete toate funciile pentru protecia bobinelor de
compensare:
Sisteme SCADA

Page 11

Echipamente Electrice
Lup Radu

protecie diferenial;

protecie homopolar de curent;

protecie maximal de curent;

nregistrator de defecte.
n afara acestor terminale ABB pot fi integrate sistemului alte protecii numerice. n general,
aceste protecii nu pot fi conectate la magistralele LON sau SPA, deci ele nu fac efectiv parte din SCS
sau SMS. Informaii de la aceste protecii sunt transmise sistemului prin REC-urile din celule utiliznd
intrri binare pentru informaiile cele mai importante. Toate aceste informaii se concretizeaz n
evenimente sau alarme MicroSCADA.

5. Sistemul MicoSCADA
Pentru nelegerea particularitilor sistemului MicroSCADA trebuie avute n vedere aspecte
referitoare la mecanismul de autorizare, nivelurile de comand, elementele grafice i dialogurile
posibile ntre operator i sistem.
Mecanismul de autorizare este instrumentul prin care se realizeaz accesul difereniat al
operatorilor n aplicaie. n funcie de nivelul de autorizare, fiecrui operator i este permis un pachet
bine definit de operaii n aplicaie. Acest mecanism a fost creat pentru a preveni accesul unor persoane
neautorizate n aplicaie.
Accesul fiecrui operator este definit n funcie de apartenena lor la dou grupuri de autorizare:
GENERAL i OPERATOR.
Grupul GENERAL este format din persoane ce sunt autorizate s aib acces la funcii cu caracter
general: blocare semnale, confirmare alarme, inginerie, adugare sau eliminare operatori.
Grupul OPERATOR este format din persoane care sunt autorizate s aib acces la comenzi care privesc
operarea aparatajului primar: comenzi conectare sau deconectare, untare interblocaje, untare control
sincronism, introducere manual a poziiei echipamentului etc.
Ierarhizarea n cadrul fiecruia din aceste grupuri se face prin definirea unor niveluri de
autorizare, de la 0 la 5 pentru grupul GENERAL i de la 0 la 2 pentru grupul OPERATOR.
n funcie de nivelul su de autorizare, un utilizator are sau nu acces la o funcie MicroSCADA.
Blocarea accesului utilizatorului la o funcie se face prin alocarea nivelului 0 de autorizare.
Sisteme SCADA

Page 12

Echipamente Electrice
Lup Radu
Prezentarea principalelor funcii specifice ale aplicaiei care au nevoie de un grad de autorizare
mai mare de 0 i precizarea grupei i nivelului de autorizare asociat este prezentat n tabelul urmtor.

Tabelul 1 Accesul Persoanelor Autorizate si Gradul de Acces la Sistemul SCADA

Nr

Funcia MicroSCADA

Crt:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

Grupul de autorizare
GENERAL
OPERATOR

Control global staie

Opiuni / setri
Opiuni / utilizatori
Opiuni / nregistratoare
Inginerie
Confirmare alarme
Filtre alarme
Setri liste alarme
Filtre evenimente
Setri liste evenimente
nregistrri
Rapoarte msur
Nivel comand celul
Blocare semnale celul
Blocare proces celul
Comand aparataj
Comand cu untare blocaje
Comand cu untare sincronism
Blocare semnale aparataj
Blocare proces aparataj
Introducere manual poziie aparataj
Blocare semnale msur
Editare limite msur
List blocaje
Sfrit de sesiune

5
5
1
2
1
1
5
1
5
1
1
1
1
2
1
1
2
1
1
1
1
1
5

2
1
2
2
2
2
-

Nivelul de comand MicroSCADA desemneaz locul de unde poate fi realizat comanda unui
echipament primar de comutaie (ntreruptor, separator sau CLP). n ordinea de prioritate exist
urmtoarele patru nivele de comand:

Dispecer
Sisteme SCADA

Page 13

Echipamente Electrice
Lup Radu

Staie (camera de comand)

Cabina de relee

Local
Prin prioritate se nelege capacitatea unui nivel de a lua comanda altui nivel. Nivelul Local este
nivelul cu prioritatea cea mai mare.
O remarc special trebuie fcut n ceea ce privete nivelul Dispecer: acesta se transmite de
la nivelul staie ctre dispecer (deci el de d de la staie la dispecer i u se ia de dispecer de la
staie). n acelai timp trebuie precizat c la nivel Dispecer se transmite comanda la nivel global (de
staie sau de celul) i nu la nivel individual (de ntreruptor, separator sau CLP).

6. Arhitectura Sistemului de conducere operativ

n cazul concret al implementrilor de sisteme SCADA, care deserves instalatii, retele sau
sisteme electroenergetice, ntlnim mai multe functii de baza.
Dintre acestea cele mai importante sunt:
Supravegherea si controlul de la distanta al instalatiilor si retelelor electroenergetice;
Alarmarea;
Analiza post avarie;
Urmarirea ncercarii retelelor
Planificarea si urmarirea reviziilor si reparatiilor
Sistemul telematic de la nivelul Dispecerului Hidroenergetic DH se conecteaz cu
echipamentul pentru conducerea operativ prin Dispecer Energetic Local pe Central DLC cu
modemuri pe fir sau GSM, realizndu-se o reea extins dedicat.
Pe baza informaiilor furnizate de sistemul tip SCADA de la DH, Dispecerul Energetic de
Hidroamenajare poate ndeplini toate funciile principale ce-i revin:

supravegherea funcionrii i asigurarea continuitii n exploatare a centralelor i staiilor de racord

din subordine

impunerea i supravegherea realizrii programului de funcionare a grupurilor din centrale

Sisteme SCADA

Page 14

Echipamente Electrice
Lup Radu

gestionarea operativ a puterii i energiei produse

exploatarea operativ a acumulrilor de ap i repartizarea optim pe centrale i grupuri a puterilor de

consemn

efectuarea manevrelor n regim normal i de avarie prin telecomanda agregatelor, echipamentelor de

comutaie primar i a instalaiilor de evacuare

supravegherea strii funcionale a echipamentelor de comand-control i comunicaie de date

Funciile sistemului

Achiziia semnalelor numerice pentru poziiile ntreruptoarelor/ separatoarelor, stri funcionale

echipamente, celule de alimentare, bucle de protecie prin relee, celule de distribuie

Recepia i prelucrarea mrimilor numerice i analogice din centralele hidroelectrice monitorizate

Lansarea i transmiterea comenzilor ctre centralele hidroelectrice, att din interfaa dispecer general
ct i din interfeele specifice fiecrei centrale hidroelectrice

Alarmarea dispecerului n cazul apariiei unor situaii de avarii

nregistarea duratei de funcionare i a evoluiei n timp mrimilor masurate

nregistrarea numrului de acionri pentru ntreruptoare, utilizat n gestiunea reviziilor

Afiarea pe monitor, sub form de schem sinoptic, a strii elementelor de comutaie din centralele
hidroelectrice supravegheate; scheme sinoptice ale instalaiilor n timp real

Detalierea schemei sinoptice pentru fiecare centrala hidroelectric

Prezentarea fiierelor istorice n configuraii grafice sau tabelare selectabile de ctre operator.
Caracteristici tehnice i funcionale ale echipamentelor de la nivel DH

numr de centrale dispecerizate: 7

numr de console operator de dispecerizare: 2 conectate n reea LAN

funcii principale: server de comunicaie, server de baze de date de msurtori numr de staii de lucru
pentru servicii funcionale (client ): 7 conectate n reea LAN

securizarea accesului: sistem de parole pe 3 nivele ierarhice

numr interfee operator: 30

numr elemente dinamice pe interfa: 120 450

Sisteme SCADA

Page 15

Echipamente Electrice
Lup Radu

numr de porturi de comunicaie pe PC n standard RS232: 2 pe unitatea de baz 8 pe interfa

multiport magistral PCI

vitez de comunicaie de date DH DLC: 4800, 9600, 19200 bauds

echip. de comunicatie de date: modem pe linie dedicate

rat de investigare a mrimilor numerice: 1 s rat de investigare a mrimilor analogice:

- 1 s pentru mrimi investigate prin
- 1,5 s pentru mrimi investigate prin porturi

seriale

rata de actualizare a datelor pentru centrale: 60 s

raport sintetic de evenimente i comenzi global i pe fiecare central.

Functiile de baza ale sistemului SCADA
Functa fundamentala a unui sistem SCADA o reprezinta supravegherea si controlul de la
distanta al instalatiilor si relelelor electroenergetice n scopul asigurarii mentenantei si fiabilitatii
acestuia.
Supravegherea si controlul de la distanta
n acest scop, se realizeaza: culegerea de informasii asupra starii sistemului energetic, prin
intermediul interfetelor de achizitie corespunz_toare; transferul informatiilor catre punctele de
comanda si control; comanda de la distanta a proceselor electroenergetice; nregistrarea modificarilor
semnificative ale procesului controlat.
Operatiunile de comutare ( conectare/deconectare ) ale echipamentelor primare pot fi
comandate de la distanta de la un centru de control (dispecer energetic). Starile ntrerupatoarelor si
separatoarelor, valorile masurilor de tensiuni, current i etc. sunt permanent cunoscute la centrul de
control, fiind la ndemna dispecerului energetic. Acest lucru face sa creasca eficienta operationala la
postul de dispecer, prin cresterea numarului de informatii disponibile si prin reducerea timpilor de
actualizare a acestor informatii.
Informatiile provenite de la instalatiile electroenergetice pot fi grupate si dirijate catre postul de
comanda sub autoritatea caruia se gasesc aceste instalatii si de asemenea, ele pot fi utilizate pentru
analizele globale ale retelelor electrice 262

Sisteme SCADA

Page 16

Echipamente Electrice
Lup Radu
Alarmarea
Sistemul recunoaste starile de functionare necorespunzatoare ale echipamentelor si retelelor
electrice (suprasarcini, nivele de tensiune n afara limitelor, actionarea sistemelor de protectie,
modificarea nedorita a starii ntrerupatoarelor si separatoarelor, etc.) si avertizeaza optic/acustic
dispecerul asupra celor ntmplate realiznd astfel functia de alarmare.
Analiza post avarie
Sistemul ntretine un istoric al modificarii starilor echipamentelor si retelelor electrice, punnd
la dispoziaia dispecerului informatiile necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute.
Toate evenimentele sunt memorate alaturi de localizarea lor n timp si spatiu, fiind prezentate
dispecerului, n general, n ordine cronologica, grupate pe categorii de instalatii.
Totodata, aceste informatii pot constitui "materia prima" pentru sisteme expert de analiza post
avarie asistata de calculator, precum si pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor electrice dupa
caderi (care pot asista dispecerul sau pot intra n functiune n mod automat).
Informarea de ansamblu a dispecerului asupra topologiei si starii sistemului energetic condus,
prin intermediul interfetelor om-masina (MMI: Man-Machine Interface). Functia de interfatare cu
operatorul uman este de o importanta deosebita n asigurarea unei activitati eficiente a dispecerului.
Sunt urmarite cu deosebire: claritatea si conciziunea prezentarii informatiilor despre procesul
tehnologic condus (evitarea confuziilor), comoditatea n obtinerea informatiilor dorite, comoditatea si
inconfundabilitatea comenzii catre proces etc. Toate aceste deziderate sunt bazate pe utilizarea unei
interfele grafice puternice la postul de lucru dispecer.
Urmarirea ncarcarii retelelor
n scopul optimizarii functionarii retelelor electrice, este memorata evolutia circulatiilor de
puteri. Aceste informatii pot fi folosite la o mai buna planificare a resurselor, precum si a schemelor
retelei si a reglajelor tensiunii transformatoarelor din sistemul energetic.
Planificarea si urmarirea reviziilor si reparatiilor n scopul evitarii caderilor
Monitorizarea evolutiei functionarii diferitelor echipamente ofera 263 informaaii care, analizate
corespunzator pot duce la necesitatea reviziilor/ reparaaiilor acestor echipamente sau instalatii. Aceasta
Sisteme SCADA

Page 17

Echipamente Electrice
Lup Radu
analiza poate fi asistata de sisteme expert.
Functii EMS Energy Management System
Constituie extinderi ale functiunilor SCADA si au utilitate mai ales la nivelul dispeceratului
national si contine la rndul sau functii specifice.
Controlul productiei de energie si functiuni de planificare:
n acest tip de functiuni sunt incluse:

reglajul frecventa-putere;

dispecer economic;

monitorizarea costurilor de productie;

monitorizarea rezervelor;

planificarea tranzactiilor pe liniile de interconexiuni;

evaluarea schimburilor de energie pe termen scurt.

Aplicatii legate de transportul energiei sunt gndite pentru a asista operatorul si personalul de
planificare n asigurarea unei functionari sigure si economice ale sistemului energetic. n aceasta
categorie sunt incluse urmatoarele functiuni:

analiza retelei n timp real, care cuprinde:

prelucrarea topologiei,

estimatorul de stare;

adaptarea parametrilor retelei;

analiza senzitivitatii retelei;

evaluarea consecintelor unor evenimente;

dispecer economic cu constrngeri de siguranta;

repartitia tensiunilor;

analiza scurtcircuitelor.
Functii studii de analiza a retelei cuprinde:
Sisteme SCADA

Page 18

Echipamente Electrice
Lup Radu

calculul circulatiilor de puteri;

circulatii de puteri optimale;

analiza consecintelor unor manevre planificate;

planificarea reparatiilor;

analiza scurtcircuitelor.
Simulatorul de instruire pentru dispeceri se realizeaza pentru formarea si antrenarea
personalului cu functii de dispecerat. Un simulator consta din patru subsisteme si anume:

modelul sistemului energetic care simuleaza matematic comportarea 264 sistemului, inclusiv
echipamentele de control si protectie;
modelul centrului de comanda si control;
subsistemul educational care consta n instrumente software care stau la dispozitia instructorului pentru
a crea situatiile care i folosesc n cursulprocesului de instruire;
subsistemul de comunicatie care modeleaza comportarea sistemului de culegere a datelor.
Functii DMS: Distribution Management System
n cadrul unui sistem de distributie a energiei electrice, repartitia Geografica a instalatiilor joaca
un rol foarte important. Din acest motiv, tendinta n acest domeniu este de a utiliza o structura a bazei
de date care sa permite adaugarea sau nlaturarea unor componente n mod interactiv, sa aiba o
structura bazata pe repartitia geografica si se afiseze conectivitatea pe hartile zonei respective.
Functiunile unui sistem de teleconducere a distributiei nu sunt standardizate, dar totusi, trebuie
sa existe componente importante, cum ar fi:

Analiza conectivitatii.
n mod obisnuit, se folosesc scheme color pe care se reprezinta aceste informatii. Se reprezinta
toate echipamentele de distributie conectate la o plecare, toate plecarile conectate la un ntrerupator
ntr-o statie, precum si schema statiei. Trebuie sa fie posibila identificarea plecarilor adiacente.

Culegerea datelor.
Controlul automat al tensiunii si puterii pe fiecare plecare.
Sisteme SCADA

Page 19

Echipamente Electrice
Lup Radu
Aceasta functie se utilizeaza pentru a pastra tensiunile ntre anumite limite, prin controlul direct
asupra ploturilor transformatoarelor si prin conectarea/ deconectarea bateriilor de condensatoare.

Analiza conectarilor / deconectarilor.

Prin aceasta functie se verifica daca actiunea planificata a conectarilor/ deconectarilor nu va avea
drept consecinta o suprasarcina. Aceasta functie nu se executa n timp real.

Calculul circulatiei de puteri.

Acesta permite dispecerului sa studieze circulatiile de puteri pentru anumite zone selectate.
Functia se executa n timp real, putndu-se stabili si circulatiile linie cu linie. Rezultatele calculelor
sunt supuse verificarii limitelor si alarmarii, similar cu valorile telemasurate.

Program de analiza scurtcircuitelor.

Reducerea pierderilor.
Urmareste minimizarea acestora prin controlul tensiunii si prin 265 calcularea unei topologii
optime.
Menirea sistemului energetic este de a produce, transporta si distribui energia electrica la
consumatori. Pentru a realiza aceste deziderate se impune o fiabilitate crescuta att a echipamentelor
primare, ct si a echipamentelor secundare de protectie/automatizare, tinndu-se cont si de factorul
economic.
Continua modernizare, precum si cresterea performantelor echipamentelor de protectie sunt de
reala actualitate si importanta pentru toti cei implicati n productia, transportul, distributia si consumul
de energie.
Plecnd de la cunostintele acumulate de-a lungul timpului n activitate de exploatare/furnizare a
energiei, s-au dezvoltat echipamente diverse care pot acoperi majoritatea regimurilor de functionare a
retelelor. n acest mod, au fost realizate diferite tipuri de relee de protectie numerice, n functie de
marimile electrice necesar a fi supravegheate.
Constatndu-se ca majoritatea informatiilor necesare protectiilor au surse comune de informatii
dinspre echipamentele primare, a rezultat o integrare tot mai strnsa a supravegherii si controlului, a
protectiei si a automatizarii.
Dezvoltarea sistemelor SCADA ( Supervizory Control And Data Aquisition ) este strns legata
de evolutia integrata reciproca ntre tehnologiile primare si secundare din statiile de transformare; ea
poate fi mpartita n trei etape majore: conventionala, moderna si inteligenta.
Sisteme SCADA

Page 20

Echipamente Electrice
Lup Radu
Evolutia protectiilor multifunctionale a fost conditionata de dezvoltarea tehnologiilor de
fabricatie a echipamentelor att a celor primare, ct si a celor secundare. Progresul realizat n
domeniul electronicii digitale a facut posibila realizarea unitatiilor multifunctionale utilizate att pentru
control, ct si pentru protectie.
O tendinta care se accentueaza din ce n ce mai mult este aceea de a integra echipamentul
secundar al unei celule ntr-un singur dispozitiv.
Etapa conventionala era caracterizata prin existenta unui numar mare de echipamente
interconectate ntre ele prin fire conductoare acest lucru facnd ca legaturile sa fie realizate dintr-un
numar mare de conexiuni.
n ultima vreme se constatao integrare a comunicatiei ntre nivelul celulei si cel al statiei, acest
lucru realizndu-se cu ajutorul transmisiei seriale, nlocuindu-se astfel conexiunile individuale
traditionale pentru fiecare semnal.
n viitor, introducerea conexiunii prin fibra optica ntre echipamentul de protectie si cel de
nalta tensiune va duce la mutarea delimitarii traditionale ntre secundar si primar. Functiile de
conversie analog-digitala, precum si unele functii de procesare vor fi descentralizate si amplasate ct
mai aproape de proces si vor fi integrate fizic n echipamentul primar.

Sisteme SCADA

Page 21

Echipamente Electrice
Lup Radu

Bibliografie
1. Davies T. Protection of industrial power systems, Editura Butterworth
Heinemann, 1998
2. Coroiu Nicolae, Lolea Marius. - Oradea ,,Staii electrice i posturi de transformare
Editura Universitii din Oradea, 2010
3. Universitatea Petru Maior Tg Mures : Facultatea de Inginerie ,
Specializarea : Managementul Sistemelor de Energie
4. Mircea Risteiu - Elemente de tehnologia informaiei. Editura Universitas, Petroani, 2000
Gheorghe Marc
5. Mircea Risteiu,- Sisteme dinamice asistate de calculator. Editura Universitas, Petroani,
2001 Gheorghe Marc

1. http://www.ipa.ro/file%20catalog%20IPA/ede.html
2. http://www.bluenote.ro/files4download_ro/Ghid_SCADA.pdf
3. http://retele.elth.ucv.ro/Ciontu%20Marian/Sisteme%20de%20monitorizare
%20(Master)/SCADA.pdf
4. http://nicolaecoroiu.wblog.ro/files/2009/10/Ghid-1.pdf
5. http://www.b-scada.com

Sisteme SCADA

Page 22