STUDIUL REDRESOARELOR

L.

Generalitifi

Redresoarele sunt convertoare statice de putere care realtzeazd conversia tensiunilor alternative in tensiuni continue, sensul conversiei energiei fiind de la partea de c.a. spre partea de
c.c.

Fig.1 Principalele elemente constructive ale unui redresor sunt: transformatorul, T; circuitul de redresare, CR; filtrul, F; sistemul de comandA, SC, Fig.1. Fald de structura ptezentatd' in Fig.1 redresoarele pot avea o structurd mai simpld sau mai complexd. Astfel, se utilizeazd redresoare necomandate care constau doar din circuitul de redresare CR, precum qi redresoare care conlin in plus, fatd de cele prezentate in figurd, elemente de reglare, proteclie qi supraveghere. Redresoarele pot fi cu sau fdrd, transformator. Folosirea transformatorului in structura redresorului permite: - transformarea tensiunii sursei, astfel inc0t sd fie in concordanld cu tensiunea sarcinii (receptorului); - transformarea numSrului de faze (mdrirea numdrului de faze) in scopul netezirii tensiunii gi a curentului redresat; - izolarca retelei de c.a. de releaua de c.c.; - imbundtdlirea formei curentului primar; - rcalizarea redresoarelor cu scheme de redresare complexe. Majoritatea redresoarelor utilizate in practicd funclioneazi in comutatie naturald, se intdlnesc ins6 qi redresoare in comutalie forfatd folosite pentru imbundtd]irea factorului de putere. Redresoarele se pot clasifica dupd mai multe criterii gi anume: a) dupd tensiunea alternativd de alimentare: - redresoare monofazate alimentate de la reteaua monofazati; - redresoare trrfazate alimentate de la reteauatrtfazatd. b) dupd tensiunea continud de la ieSire: - redresoare necomandate (care contin numai diode) care furnizeazdla ieqire o tensiune continud de valoare constantd; - redresoare comandate (care contin numai tiristoare) qi semicomandate (conlin atAt diode cdt qi tiristoare) care fiirnizeazd la ieqire o tensiune continud de valoare reglabild. c) dupd gruparea tnfdsurdrilor transformatorului, inf6qurdrile fiind sursa tensiunilor alternative:

- redresoare de tip paralel (P), numite qi cu punct median, sunt redresoarele pentru care cele n infdqurdri (fiecare in serie cu dispozitivul semiconductor unidireclional) sunt grupate in stea qi sunt in paralel in raport cu bornele de iegire ale redresorului. - redresoare de tip paralel-dublu (PD), numite qi in punte, au cele n inf6gurdri alternative grupate tot in stea, dar se ttilizeazd 2 dispozitive unidireclionale pe fiecare infdqurare. - redresoare de tip serie (S), au cele p infbqurdri conectate in poligon. Ele contin 2p dispozitive unidirecfionale din care p dispozitive au catozii conectali la borna notatd (+) qi celelalte p dispozitive au anozii legali la a doua born[, notatd (-). Redresoarele au numeroase aplicalii, determinate de faptul cd energia electricd se obtine, in mare parte, sub formd de cur'ent alternativ, iar utilizarea ei se face atdt in c.a. cdt 9i in c.c. lJtihzarea energiei electrice in c.c. se face la puteri, tensiuni qi curenli care se afl6?ntr-o gamd' foarte largd. De exemplu, domeniul puterii redresoarelor pleacS de la cdtiva wali gi ajunge la sute de MW, cel al tensiunii este de la volli pAnd la sute de kV, iar cel al curenlilor este de la amperi
la

redresoarelor este cel al alimentdrii/acJiondrii maqinilor de c.c., fie din instalatiile industriale stationare fie din tractiunea

10s

A.

Un prim

domeniu foarte important

al utilizdrii

electricd.

Instalatiile de electrolizd qi galvanizare care necesitd pentru alimentare curent continuu reglabil sunt un alt domeniu important de utilizare al redresoarelor. Puterea nominald a unei asemenea instalalii poate atinge, in acest caz, valoarea de 200 IvtW. Redresoarele pot fi intdlnite qi in instalaliile pentru incdrcarea bateriilor de acumulatoare, instalatiile de electrofiltre, in sistemele
electroenergetice etc.

2. Redresorul monoalternanfi
Se realizeazi schema din Fig.2

in programul de simulare.

Fig.2
Se vizualizeazi, mdsoard qi reprezintd in referat formele de undd ale tensiunii de intrare a;, in punctul a, apoi cea de ieqire ur, in punctul b. Se calculeazd valoarea medie a tensiunii in punctul D cu relalia:

U rr U med-b =:, -77 unde

(1)

este amplitudinea tensiunii din secundarul transformatorului TRI qi se compard cu valoarea afiqatd de voltmetrul din montaj. Se realizeazd pe r6nd legdturi intre punctele b-c, b-c-d, b-c-d-e, b-c-d-e-f Ei se vintalizeazd, mdsoard Ei reprezintd formele de undd ale tensiunii de iesire oblinute pentru cele patru cazuri. Se calculeazd valorile tensiunii de ondulafie, Fig.3, cu relafia:

U.

(2)

unde Uo*, este valoarea maximd a tensiunii in momentul inceperii descdrcSrii condensatorului; /arr.-timpul de descdrcare al condensatorului; Rr-rezistenla echivalentd a rezistoarelor de sarcind; C"-capacitatea echivalent6 a condensatoarelor de filtrare. Comparali valorile calculate cu cele oblinute cu ajutorul osciloscopului. red mon.elvb

-LZ

-23

* 5:)

1",:69srt{ 1.2668?6:" " 2?t33A1.2?gSCS1.tS63?3 3'.252**47 -2 3&3flS t - 3fl5?6rTim* {secouds}

Fig.3

3. Redresorul

dubli alternanti

Se realizeazi in programul de simulare schema redresorului dubl6 alternanfd, din Fig.4, folosind un transformator cu prizd mediand.

F'ig.4 Se vizualizeazS, mdsoar6 qi reprezintd in referat formele de undd ale tensiunii de intrare a;, in punctul a, apoi cea de ieqire ug,in punctul D. Se calculeazd valoarea medie a tensiunii in punctul b cu relalia:

U*"d b=

2.U *

7T)

(3)

lunde Um este amplitudinea tensiunii din secundarul transformatorului TR1 qi se compard cu valoarea afigatd de voltmetrul din montaj. Se realizeazd. pe rAnd legdturi intre punctele b-c, b-c-d, b-c-d-e, b-c-d-e-f qi se vrntalizeazd, mSsoard qi reprezintd formele de undd ale tensiunii de ieqire oblinute pentru cele patru cazuri. Se calculeazd valorile tensiunii de ondulafie, Fig.5, cu relalia (2) qi se compard valorile calculate cu cele oblinute cu ajutorul osciloscopului.

red_dtrb.ellb

':,i

6.:53:"51. 3i9:.5? . 6"5:a63. {393'}69.2}}i":"{.9S23'rSi. a:35T9

Tirue {seconds)

6,

{3

Fig.5

4. Con{inutul referatului
a) Trasarea formelor de

undl vtntahzate.

b) Valorile tensiunii medii qi de ondulafie vizualizate qi calculate. c) Calcularea valorilor capacitElii condensatorului de filtraj pentru ca tensiunea de ondulafie sd ia valorile:2Y;4 V; 8 V, sarcina avdnd valori precizate.
x

**