Ronald Rapee Ann Wignall Jennifer Hudson Carolyn Schniering

Trata mentu I a nxietetii

la copii ;i adolescenti
O abordare fundamentati stiintific

-..:!.htua,,.
,.r;iffi:* "?jL :.=
d1/.4/tu
4lltii\ ":ri,,.Jft,

u;lliY.Y

d./S!u a / .
r4;!
..
./.i7.4..!.% |

"::,..;j12ft

tr
A;,p n

Cluj-Napoca-2A20

--\
 Cuprins

PrefalE la edifia in limba romini 9

Multumiri LL

Introducere L3

Capitolul l- Evaluarea qi diagnostieul tu[buririlor de anxietate 27

Capitolul2 -lnfelegerea qi tratamentul anxietXfii la copii gg

Capitolul3 -Studii de caz 53

Capitolul A-La inceput de drum 57

cognitivi
Capitolul5 -Restructurarea 77

Capitolul6 -Relaxarea gT

Capitolul T- Managementul comportamentului copiilor 101

CapitolulS-Expunerea L25

Capitolul g- Ankenamentul abititililor soeiale i.Ss

Capitolul l0 - Asertivitatea 173

Capitolul ll - tncheierea programului LBT

Postfaf5 tg't
Anexi - Tratamenful in format de grup Lg3

Bibliografie Zlt
 Introducere

Delincrzenld, abuz sexual, consum de droguri... existd multe probleme care

apar in copildrie gi care sunt mediatizate la scarh larg5. Conlparafi-le cu subiecte
ca fricile, timiditatea qi nervozitatea - nu suni tocmai la fel de ingrijordtor, nu-i
aga? in mod traciiflonal, atit publicul general, cAt gi profesionigtii din clomeniul
sanXtdfii fie au ignorat problema anxietdtii in copil5rie, fie au considerat-o o
problemd mai pulin importanta, chiar kiviald. Fondurile publice, implicarea
politic5. qi interesul public sunt centlate pe temele care capteazd titiurile ztarelar
si sunt absente pentru probleme precum fricile gi fobiile in copildrie. Rata
-imiterilor copiilor gi ale familiilor acestora spre specialigtii iri sXndtate mentald
:-ratd acest lucru foarte clar. Numirul trimiterilor pentru copiii cu probleme de
:rternalizare, pentru copiii care consumd droguri sau pentru cei care au risc
,re suicid copleqesc institufiile de sSnitate mentald. Copiii anxiogi apar rareori.
l:obabil cX este explicabil, finAnd cont de aceastd sifuatie, faptul cX n'Lare parte
-:rntre specialiqtii in domeniul slndtdtii mentale consider5 anxietatea in copil5rie
- '..roblemi rar5. sau o componenti obiqnuitd a dezvoltdrii copilului.
Cu toate acestea, tulburlrile de anxietate reprezintX cel mai frecvent intAlnit
.: de tulburare mentalS in aclolescenti qi copil5rie. Aceste tuIburiri nu afecteazi
:- nrod ob$nuit functionarea copilului la fel de puternic ca alte tipuri de tulburhri,
,: ele pot sd genereze o suferinfd majord qi sd interfereze in mod dramatic
-'-r
- * r'iataacestuia. In copildrie, anxietatea interfereazX cu abilitatea de a stabili
: : r:tenii, cu performanta qcolard gi cu abilitatea de a profita de oportunitltile de
:.2l'oltare a carierei, cu activititile gi coeziunea din cadrul familiei qi cu nivelul
-::r€ral de fericire 6i stim5 rle sine. in plus, copiii cu anxietate au un risc crescut
" = a derreni adulfi cu anxietate - Stim cI la vArsta adultd anxietatea interfereazd
.. :lunca, relatiile gi satisfaclia generali gi cregte riscul cie consum de droguri
-.:.ruz de alcool, depresie, suicid sau probleme rnedicale. Agadar, anxietatea
::'prldrie trebuie reconsideratd ca fiind o problemd importantd cu efecte
- ,,:,re. AjutAndu-i pe copii sI treaci peste problemele lor de anxietate, nu vonl
-:gafi doar experienteie lor qi oportunit5file la care au acces pe termen scurt,
: .. termen lung, acest lucru ajutd, la reducerea costului personal gi comunitar
... lerabil asociat cu tulburirile de anxietate la l,Arsta adulti.
Drn fericire, ilteresul gi cunogtintele legate de tulburirile de anxietate
- -- :'tlarie se extind cu vitezi maximd. In ultimii ani, numlrul cercetirilor de
" ---:litate qi al clinicilor care oferX tratamente penku anxietate in copilSrie a
".: - : t spectaculos il1 intreaga iume. in pius, numdrul clinicienilor qi al seiviciilor
'. ::r',atate mentalX care se orienteazX spre aceastd probiemd este in creqtere.

\J I

r€ ap leruro; un-qul
4inLu I€ur PraJo aJ€J
lrupe] u1 pqrsod 19o
: nPS allraJtP lLrapl^a
.nrS ap +eurroJ un El
]qltu€J grn8urs o nl
lrPr Els€aJ€ uI
t:q:erd adLngotu
qsa PnprAIput €tnun
deg) aunq ap Ia, €I
r ;edr:uud uI lrsoloj
7r1'rarr€g) alualoJxa
nllur n€ Puulsuean$
rps dnrB aP leruro, Lq
rriqsalll PII€ o
n:s ap +uarll€l€rJ,
arP salall aIIIEJITIpo1II
npe n4uad PrEPu"ls
z.q is earezqenldaruo:
aiop€ InzEs uI
EuaL{ lElorluoJ nrPnls
rcC r{uugd 'rEoP arPl
unpato.rd eaPturdn-r
rr1,Je ue 'nlduaxa a6
tsa lElP n: 'glrlu retu
i E: ruaundnsard 'luP
in.\P r.uE rou ar?l
"al
lei -r,qetuxorde aqul
u.slp '1eratra8 u1
I lrelu r€Lu rdua:saloPe
rza:Jsrop aP rflur rPrtr
;olol LuoA 'alo^au Il P-1
ruaS polo ur .,ndor"
;rr1 3p lnlsep PuIAap ?{
E:oJ glsrg^ aP adn:-q
alil.Jlp n: p:sea.rr-qoj
1-tr-"ia.IO !S ?3JO)trI l.Ilur"r
:ns-ui'ijs1r t5 ro.larr qqi:
p ii]iLr-- 'luaPl.\l
;1p rS elEolour1ulal
a::::rJ al:aJsP ?-\?-?-
:l--:tj e ap alulPrrl
'rninlotEnnpe4 4ou - (tOOd UISV Ernllpg €I eiap lnrgde e
fiut.tacl ntluad snd n: std yi43 up - ajqafiLlu ap aua1,1o.Ld rc lnpdot tjaln[u nn as rn,Tt Inr'unlo1 r
'InF+uaIIJ eaped
urp n.rprrldrur e rS rariea4oru earern8rse rS luarJt lrurrlue rnun pf,spalr.rlod as ps
lgJlq IaFsE rnlnr.ue.r8ord earqdepe rr rE urnJ tardelel a1e alenprarpul alapadse
ad ezqetol as E ap dplrunlrodo allnr.u reru rS dru4 lpru reru rnlnfnaderal pra;o
rS a;uip,rr4 ap lnsarord 14 rogriuarlo p are;qdrur ap pperB a15an durrpd n4uad
I€nuern aP IaFsE rnun EaJsztltln Pr l"Arasqo uru roN 'prnr rp €au€J t4 alquaza,rd
alaf, n) aJ€Inms luns aprinraxa rS ala5g rer'p.4seoneauump plusatu riurrpd n4uad
aza[[Iqns ps +ruaru alsa F+xaI 'Era+sa)e E a.rrnf,olrq o Bf, nu 'rarderal p+uaf,Erpe
gsJnsal o eJ Teztleat apa rogiurrgd ppnueT,q 'nirc.raxa 15 runrard 'arezuolruour
ap rr1sa8ns aig ap rS alelarxue nc rolxdot rdurrpd a4gc
15 'Bauaruase 'auduor
ap ap .rosn un-4ul rr3a1e4s allraJlp arrJsap E+sEaf,v 'r,,,riur,rpd
+rJPurJn [nq*I
-
n4uad sed nf, sed prq8 un a+plalxue ap atualqord nr ppdor delnfe ptr' ps runJ//
:rolljurrpd p+Esalpe a+l€] o rB sr.Irs rue 'lqnaderal lnsarord slnlE e ru]uad
'a+€proq€ rop8ale.qs
earuluarualdwr nr+uad riplra4re rS aSrJ ap alduaxa auriuor 1o11dee aJe)erd'riennl
a.r€) rq rnlruparu agra8ug.qsuo3 ap rS p.4suoaeauunp 1n+ua{) ap adlury t4
rr EA aprJap daa pa ernrpf, urdnse puu pr.uurSo.rd rep 'a1pra;1p aduarrralur ap
aruerSo.rd ra.q aJ+r4 aSie.redruor o rsp8 daur'rra:npo.r1lrr ralsa)E Inluug €-I ?uarlJ
rnJp)ar1 alroAau pdnp lron ruerBord un E+IoAzap s ap Ealu1lgqrxalj mlnueplrqlJ
prcro €ailEl rS leseruoo alsa pnldaruoJ arapal ap lrund rnp relnurs InlErJal€ur
'IaFsE 'ataleoap 'rolaiulpaS mrrpJo ezeq ad lgmp alquazard .roptruqa+ ezEq
ad pqer8ap relrr EauEf, +vztue8ro ruv 'saf,Jns ap luaur€ler1 ap luerSord un
azaluarualdun ps plu$lrrJl AqEIaJ piuarradxa nJ uerJnnlf rnun 15 alrurrad u n4uad
?EIIqap ruru lg) rJluqal alsaJe urarJJsap ps +€JraJr4 tuy 'royrdo) alp alslaxue
ap rolrrprnqln] €alelEJl n.4uad aluelrodrrr g8aler1s 13 p;uqa1 ep rp1unu un
ar.rlsep auef, xrlsuaJe 'udor EI rriplerxue EalEnIEAa rS ernluu ap a1e8a1 Jolpraluop
eanradore p8ugl ed 'aiugsounr ap pzuq plspare apurlxa ualnd u n4uad aper
E4sEaJE rtrarJJs ps slJap ruy
'arrpydot 14 rdplarxue pluaruulu4 rS eeJ€nIBAe rEJnlEu
a.rdsap ro1 rolaiuq$ounJ €aJellonzap dors eJ pup^€'alelualu 11iqfp.rpr 1nruaruop
t4 B6ruorsarord ap pndnr8 asJalrp n.4uad 8.4rlnr+ ap ruruSas ri rrn-doqs4rozw
ruaudsns ps 1e1ada.r potu 14 lnraf, E-s fu 'IuE rolrur1p lnsrnored a4
ailEJ Hlssers ardsec
up rnun lnsrnrred ad urind 1ar as-npueuduatu
pl€J pls€aJ€ 'aro[eur nES rrpaur rJpJor1auru pug4sr8arr4 rrdor a.qup oy,g1 alsad nt
t'
'areolefernrrq ap ura4xa e+sa saJf,ns ep p.qsuou ElpU 'nnuquoJ poru rq e]EzrlEa.r
arrndrua roprpnleAa ezeq ad rS r4Sou giualp e1 ap lnurrd mp-{)€qpaat' ezpq
ad roprp;rnporu sndns naralu lsoy e rS rgrirmr3 a+€prl"zr aruorrelue arueJ3ord ad
Rzeazeqas Elsaf,V 'nr+sou pruer8ord srnrred ne ealelrroleur eruf, erlqp 'rrdot ap
a+ns E,ra+VJ lnzpl lrrv 'rue arazardue3 rS alduS allr4 Elsrgl nr rolndot ap als+aryus
ap alaualqotd ad gez.rlenads ErIuUl o rue endgr ap e[ap uaJnpuoJ roN
'3un1 uarural ad roprdplpunqul uarauduaru 16 alualarxa aletlnzal
leduaprna nE ere) 'arrgpdor uT Ealelarxuz n4uad aduanrelur ap rolaruerSord
elalellnzar €I areo+rraJar al€Io4uoJ 1lpnls €Aalgf, eletqqnd lsoJ n€ 'rrre rlurl
mrrqln u1 'ndor q5are n4uad luaruele.q ap a1.ripf111qlsod ap rS auralqo.rd alsar€
ap riuaufuof, relrr lol luns r.re1or6 rrrarpsuof, 16 perparu Iruuaurop rnp nuarJqf,Erd
fiuatsalopn fi uCot a71lipamua lnlLtauuqq tL

:: :-.: mai conshienH
:, de
acesa copii. In
e:r:.rare la rezultatele
ie. ;are au evidentiat
". ,..,.5'
ziLa pe Lrroblemele de
. -i::.. -'-azut cAteva sute
;['u
-r,cesta se bazeazd"
;rii:u-s modificS.rilor pe
a e-''aiuarilor empilice
f:r-. de incurajatoare,
lu lr-iaiore, aceasta rat5
. :e--.etat si susfinem
uri ie profesioniqti in
rnosirrtelor lor despre
de"crs si scriem aceasti
: Pe ldngd acoperirea
j.aceasta carte descrie
ata-rea tulburdrilor de
h:-ii cat mai detaUat,
ji.a- sa implementeze
u:ea mai degrabd pe
=1or.
deoalece, astfel,
cn..asat gi cartea oferd
Jupa nevoile fiecarui
ie rntre trei programe
a \-a vefi decide va fi
n1e rnediului ln care
pentru implementarea
:te adresati pirinfilor:
ib.id pas cu pas perrtru
rj usor de urmS.rit
rea. fi9e gi sugestii de
e realizat ca o resursi
te arenit sd sublinieze
ie sunt similare cu cele
unur astfel de uranual
::-.-esuI de invatare gi
ae de a se focaliza pe
-.gramului astfel incAt
.hei si a implic5rii din
: ". .:: .'t ptas pctttnr pi.nnti
Introducerc 15
tnainte de a parcurge sec!.unile principale ale acestei cdrfi, trebuie discutate
ultimii c6teva aspecte practice.
Terminologia qi diferenfele de vArsti
Evident copiii de vArste diferite qi in stadii de dezvoltare diferite pot sd
aib6 nevoi Ei rEspunsuri foarte diferite. Asffel, de fiecare datd cAnd este posibif
vom incerca sd oferim variante Ia strategiile discutate, asffel lncAt acestea sA se
potriveasc[ cu diferite grupe de vArstii. Limbajul uFlizat pentru a descrie aceste
grupe de vArstti poate sd varieze de la un grup de profesioniqti la altul Ei poate
si devind destul de confuz. Apadar, noi am decis si utilizim termenii de ,,copif'
gi,,copii" in mod generic, referindu-ne atAt la copii, cAt gi la adolescenfl. CAnd
va fi nevoie, vom folosi termenul de ,,copil mai mic" pentru a ne referi la copiii
mai mici de doisprezece ani gi termenul de ,,adolescent" pentru a ne referi la
adolescentii mai mari de doisprezece ani.
In generaf disculia noastrd, va fi valabilX pentru copiii cu vArsta cuprinsd
intre aproximativ gapte qi gaisprezece ani, deoarece acestea sunt vArstele cu
care noi am avut cea mai multd experienfd. Penh'u copiii mai mici de gapte
ani, presupunem ce pot fi utile tehnici foarte sinrilare, deqi, cu cAt vdrsta este
mai mic[, cu atAt este nevoie de mai multi implicare din partea pdrinfllor.
De exemplu, am aplicat un program de succes pentru copii de patru ani, care
cuprindea proceduri foarte similare cu cele prezentate in aceastX carte, dar in
care doar pArinpi participau la gedin,tele de tratament. ln prezent, realizdm un
sfu diu.conkolat pentru testarea eficienlei acestui program.
tn cazul adolescenplor mai mari (cei cu vArita peste qaisprezece ani),
concepfualizarea gi tratamentulsuntsinrilare celor dincazuladultilor; tratamentul
standard pentru adulp poate fi aplicat cu succes in aceste cazari, dacd se fac
modificdrile necesare in raport cu stadiul de dezvoltare al acestor clienfl.
Tratament de grup versus tratament individual
O altii chestiune relevanti se referi la posibilitatea de a aplica tratamentul
in format de grup sau in cel individual. Primele noaske cercet5ri la Universitatea
Queensland au inclus un program de tratament individual qi rezultatele au fost
excelente (Barrett, Dadds qi Rapee, 1996). in programele noashe mai recente, am
folosit in principal un format de grup qi rezultatele obtinute au fost cei pufin
Ia fel de bune (Rapee, 1996). Alegerea utilizXrii unui format de grup sau al
de
unuia individual este decizia dumneavoastrX, care se va baza fdrd indoial5 pe o
motivaf,e practicd.
In aceastd carte, majoritatea capitolelor sunt scrise din perspectiva terapiei
cu o singurd familie, dar, in cele mai multe sifuatii, aplicarea acestor strategii
la un format de grup nu va fi foarte diferiti. Acolo unde apar chestiuni in mod
el.ident diferite sau unde se aplici metode diferite, arn incercat si le discutiirn pe
cit posibil in cadrul secf,unilor relevante. La sfArqitul cdrtii, am inclus o anexf,
care oferl mai multe detalii asupra aspectelor specifice aplicirii acestui program
inh-ul format de grup.
r lPr Psnpo4ur aq PS
r{aql ErBalE4S
ruE nrl€d ap Jolrrdol
r-f,nlard'a1e1"rqdaPt4
r?dES o ap Arsualur
grrnrs ap adua,t.ralut
1de; areraprsuof, rq Er
P r"ru 'alElrlrqlxalI nl
rs'glEIT"+ap a'rEnleaa
:ls alsafv lelqdruol
qsLrqxa r€tu Pluro, o
?s Pnou ap prEpuEls
?urn uT 'rugruPldPs
retueldqi arazardstrn
nerSord uprqde toi11
,"{
e nEuad'1luqa1 ad
;ru-e lun: gdnq
aldtuaxa €^a+gJ
P
rs alrrgr-urn rogrndors
Eq luPlolE PS pu9ruJn
I --rdq lnrreuarS'c{nr8
Lrn
ap lP-ualrll lrlunuP
lurpaS ar€Jarl u! uro,\P
ruo-runlgdng
,ra.{ apua8e rola}rrallp
;nd 'lnsarord aqrrqrad
riprudun luns nu arel
1o1 azalrale Ps ri
=rord nt
]ar\1rP ap atualqord
:1U?7IE TO' IN]IIAUIP]P Ir
,'luaruElErJ rnln8arlul
'S rn 'Lin1o1 n8alP!'
J nes elapour e n4uad
n-1sIp uIoA runl pdng
'Llnz€f alaun uI
Es alair,npaS el alPfIFu
,lse nu adergrs ElsParE
reltuorp pdo: un ieier
'rnppdo: earaliar:';-l
iuiiz Sarlr.t alurEd ur,
'E:.nFas e1 adr:g:ed :=
l ra a4Lnp PslPllJQSrr i?-
nJ.J? nf dLrrl g:ean;:
zr ui asndap aTunlrt-l:
,5 ";iinrqd rn5us r-tn l-
?-[ rL-l:'r-reure adr:qrei ?s
,[rjn;ir)s n: ti tnpr-ei::
lsaru pdor ad gjeaq E aJ nf, grnqp8q q deruro;ur ag ps arnqa4 ,rol Inlor alsa
snpar lVf, luaraJTpur 'rnlngdot eanftr8r4 rS earalSan ep pdnro as aJEf, 1a; fo1
"p
'1eapr poru r4'13np1 'pEterd rJolJ€J ap leurluJalap alred al€ru 14 rl ea aiwpaS u1
pdnqred aumus aurf, - aiqpaS ur eluazard )rzq ps amqaq auuosred alsaf,€ pf
pld", lergdeau H4IdtuT nu nrrnl lsarv 'rnlnruerSord "u aprnparo.rd nr prrqp8al 14
alErurortll au ps amqarl alBcrldrur rolaueosrad Flsar rs,pueosrad o ap +InrII rEur nJ
drur1 e:a4ad ppdo: pugt puryv 'pluegoduu aueoJ alsa Eiuaatasuot ,ndor n;1uad
luatrrslerl ap ze)ie aJs;uo W el Ia, €T 'psnlJur aq ps ernqaJ+ rnppdoc €alelarxu€
EI arnqr'quor ps arud areJ puuosJad atr;o ,l1nur pry .aiulpa6 alsaJp uJ psnlJur g
aleod rnppdor earrfrr8r4 rs earal3ap 14 luqroduu IoJ un preof arur gueos;ad aruo
'aqolu lsal€ urc lnpdor e1n[e rS-u n4uad luaruelrodruor lnrrdord eqtulqes 1od
rft runc sipnr+ e nquad 15 lgl'(areclde t4 ro1 earaund q efn[B pleod ps leeur
lapse) a+€zrJqn alrJruqal e n4uad 1g1e rsnpur luns rriurrpd ,sorxus pydor
"ipA14 q
ap lquazardeJ alsa Inlnluarrrelu lu amz11uJoJ ap Irqtund riap ,a1u1anl atlu nJ
'aro ap nqud rS rrazpnop ap drug rinaderal ec azauorire gs lod eqSate pr pldey
aundnsard lusruul€.q uJ ropiurrpd EarapnlJur a.rdsap p4seou earezqenldatuo3
'rnlngdol earalSarc r4 luepodrur Ior un preof aueosrad aJace ptep ,gunq aapr
o alsa luarus+eq ap lnuer8ord r4 rarpru€J rp uqwaru rol1e EaJapn[JuI
'rf,rur r€ur rrrdoc n-quad luepodrm
lerlads pow uI alsa
rlJf,nl +saJ€ Jsp 'al"lalxue nt urdot dol n4uad luawE+EJt q ropiurrpd earapnlf,ur
upraBns rolll 'rofiua)salopg InzEJ uI rs rerqr luaruule4 t4 ropiur.rpd rrapnpur
€}rJo}€p 'rrf,lJauaq urnf,rJo rede pl ared as ,4u1p aJapa^ ap 1;und urg trrutu reuu
rndor n.quad paqe:qruxas ]soJ u nu rE rue ataza.rdzun ap rf,nu reur urdor n.quad
saIE reru pAqef,rruruas rruralnd lsoJ E giuata;rp Fls€aJ€ ,ISnloJ .roptdor reop
lEsaJpE €-s InluaurElE4 aJE) q urienlrs ap pie! 'ropiurrpd earearldurr aundnsard
pugl rJunlE aurlq r€tu ArlE)rruuras alg}Inzar ar€ alElarxuu ne royrdor Inluaw€lpJ+
p) lv\gre we '(966T ''[B Ja l]arr€g) ropiuaaralur eiuartqa ardsap gpn4s alarurrd
aqqp Inun-4uJ 'rarlrrueJ r€ rrquraur roll€ p a.rerrldun ap lnper8 nr prnlp8al u;
arzrJap o rietunse p^ ps Jesaf,au alsa uun€aplolr4,udor dqe4 pug) rlunlv
IaHIUTEJ sarEtrldlIll
'tordrlar a1n[e as ps EJolsaJe alpurad ai a+IraJIp runJar?o rJruJnI
ap rJarual n? aJEJ rolndo; ea,rudn.r8 ,sn1d u1 .plunJfuoJ os aJEf, nr alatualqord
3J+urp alu€3rElu afiplrrupurrs BI sale retu duaje +uns ra rlpl ,udot a.4tq areiuelsrp
EI p)np ps red nu aiuara;rp aIITII I 'n4sou InzEJ rq wnre pugd leuodrury e
arEproqu p+sea)v 'alElarxue ap rolrrpJnqlrq Indtr ap arictmy r4 aprndnr3 upredas
nu'ErlsEou EJnnIJ l4 +uaru€l€r1 lsace uprrlde pugJ rJunfp ,.rupuns poru uI
'rrrmds poru r4 aiirarayp
alsaJE qn)srp ruoa'plllleJd r4 ro1 uaraund alSarrrrd af, €aaf, r4 aiuerapp rude
apun oIoJV 'u+IB EI aJEJnqIn] o q ap r$ealare rr JoA lualuule4 ap rop.rnpacord e
alelrroleru earEtr [ 'pJrraua8 ap plsap ?JarrrEru o-r1t4 ndor e1 rdpqarxue In]uaurE+E4
ardsap urarJf,s 'rirpc ralsaru lnsrnr.red ad 'zrqoru lsaJe urc 'lualtrElprl ap ap8a1ur1s
a1$arrrrd aJ Eaef, 14 saIE retu'BalsaJe a4ulp eiaiuara;rp
Unur nf, xaspdap alularxue
ap rrprnqln+ alIJaJIp a4qp apipluelruns ,Br+suou eatezrlerydaluoJ uI .c4sou8erp
ap rrnd4 alpraJlp ar+ulp rolaiuaragrp erualqord ElnJsrp aleod ab ,auo8alel
rSeaa:e 14 r6nlcul luns alelerxue nf, rudor rjol aref, l4 a+Jef, o puLrJ3S
Inrr+sou8€rp al6eAlrd at eaat uI aiuareJlc
rtuaxalopu ti udoc u7 71jy1a1_rua lnluawtryrl gI

un: rnclu;i irr aceeagi
ire ,f rlerite tipuri de
re drlerite tulburiri de
ales ln ceea ce privegte
tel carti, scriem despre
:nci \farea majoritate
ue la a1ta. Acolo unde
a i-om discuta aceste
t :n ;Lirrica noastri, nu
:iate. -{ceastd abordare
rte nu par si duc5 la
ri2cie marcante dintre
ilor cdr€ au temeri de
rFrN.
;.i r-a asumaLi o decizie
nilier. Ink-unul dintre
d . 1996), am aritat ci
- mai br-rne atunci c6nd
raLan enful s-a adresat
emnificativi mai ales
rin.ahvi pentru copiii
:um Lreneficii, datoriti
,cendlor. Noi sugerXm
rae'rate, dar acest lucru
I cie katament este o
i;r cre5terea copilului.
katament presupune
uZzeci 9i patru de ore.
iui este reprezentat de
:hnjci-le utilizate (astfel
rntru a invata cum igi
prlul Din acest nlofiv,
gTriuea copilului poate
e pare si contribuie la
re a1t caz de tratament
n,J copilul pekece tim.p
Erebuie sd fie informate
nplica neap}.rat faptul
- cine anunre participX
i Tofugi, in mod ideal,
ndiferent c6t de redus
I rnvatd pe copil acest
lntraducere 17
program qi cu scopurile tratamentuiui. fn familiile unite, noi incurajdm p6rinpi
sd participe amAndoi la qedinfe, dacd este posibil. Este oarecum inutil sE lucrezi
cu un singur pirinte, dacd celdlalt p[rinte submineazi fdrl si igi dea seama toate
eforturile depuse. fn cazurile in care pirinfi sunt separaf, dar copilul continui s5.
petreacd timp cu ambii, din rrou incurajdm ambii p5rinp sd participe, atAta timp
cAt ostilitatea dintre ei poate fi linuti sub contool. Nu are sens ca amAndoi pirintii
sd participe la gedinfi, dacd acesta va fi transformati intr-o ceartd. Atunci cAnd
un pdrinte vikeg apare in famfie gi atunci cAnd acesta joaci un rol important
irr creqterea copilului, noi iI incurajEm sI participe la qedin;e. intr-un caz, atrr
tratat un copil acompaniat de doi perinf separafi qi de noii lor parteneri. Evident,
aceastd situafie nu este recomandabild in general, datoritd probabilitdfi foarte
ridicate ca gedinfele sf, se concenh'eze pe alte probleme decAt cele ale copilului.
In unele cazuri, chiar qi fraf,i pot fi invitap sI participe la unele qedinte.
Dupd cum vom discuta pe parcurs, uneori ajutorul frafilor poate fi foarte util
penku a modela sau pentru a realiz.ajocuri de rol in vederea aplicdrii anumitor
skategii. Totugi" in generaf nu includem alfl copii din familie pe parcursul
lntregului tratament, decAt in cazul in care gi aceqtia au o formd de anxietate,
tratamenful focalizAndu-se asffel pe aceste probleme. Includerea copiilor care nu
au probleme de anxietate poate foarte ugor sd modifice focalizareatratamenfului
Ei sd afecteze tot procesul in ansamblul siu. Includerea membrilor familiei extinse,
care nu sunt implicati irr mod direct in creqterea copilului, poate, de asemenea, si
perturbe procesul, pur gi simplu datoriti mdrimii grupului cu care se lucreazE gi
diferitelor agende personale cu care este posibil sd vS confruntati.
Dupi cum vom discuta pe parcurs, atunci cAnd conducem efectiv gedinfele,
avem in fiecare gedinli un anumit interval de timp dedicat individuai copilului,
un anumit interval dedicat individual pXrinfilor qi un interval dedicat familiei ca
grup. Scenariul tipic presupure inceperea qedin-tei cu copiii gi pirinfii irmpreunS,
urmAnd sd alocXm ti:np separat pentru fiecare. Incheiem gedinta cu sumarizarea
ropurilor urmirite gi cu stabilirea temei penku pXrinf, qi copil.
Citeva exemple de aplicare a programului
Dupd cum am precizat mai devreme, am scris aceastd carte focalizAndu-ne
pe tehnici, pentru a permite o cAt mai mare flexibilitate in aplicarea programului.
Noi aplicXm programul de fati,. pe parcursul a noud qedinle, pe o perioadh de
unsprezece sdptdmAni. Totugi, alte programe se extind Ei pAni la gaisprezece
sapEim6ni. In urmdtorul tabei prezentXm orarul pentru programul nostru
standard de noui sipt5mAni, precum gi o sugestie de program mai scurt qi
o formd mai extinsd de program pentru cazurile in care tratamentul este mai
complicat. Aceste sugestii de programe se adreseazi situafiilor care, dupd o
m'aluare detaliatd, se preteazlla un asffel de orar. Ele trebuie si fie interpretate
cu flexibilitate, mai ales in cazul tratamentului individualizat. Este necesar sS se
ia tn considerare fapful cd, pAni acum, nu am testat eficienta programului pentru
interventie de scurt5 duratS, deEi am ob,urut rezultate foarte bune cu programul
inbnsiv de o sXpthmAnd, conceput pentru familiile care provin din zone mai
indepdrtate, precum qi cu programul de gase qedinte penhu educarea p1rintilor
copiilor de patru ani.
Strategia cheie, dupd pirerea noastr6, este expunerea. Expunerea trebuie
si fie introdusd cAt de repede posibil qi h'ebuie oferit cAt mai mult timp pentru a
 a,\rlrubol
rr.rPJnf rn.qsa.r
P rS aJExPIaJ *JolrJluqs+ roll4rqe+
ac dllrq uaJo E nr+uad ap.rollruqa+ € eJef,rId€ ap € aJEild€ ap
'- nr alel.rEru aloiurpos+ Ea.r€frlr€rd mlnpow Ealrrlzr^eu mlnpow €afinz[^eu s
roIrlruLIal
EaJPlrif €,rd larexela.r
ap .rolrfruLlal rolrJruqal e a"retrJde ap a1epe.i3
PaJaf,npoJluI mlnpour Barrrlzr^au n,raundxa earadatul ?
ZL
mlnrdof,
Inlntrua$€lroduror rnlnpdor
Iruuaruagutt€ur rnlnluatuelJodruoc
TL 1€aJ?s pquaua8ur"reru
-uadruoJaJ-olnE leaJeflradrsoJar-olnE
langruSor la.nqru8or
0l rrJPrnlf,n4saJ alepur8 rrrPJnlf,nr+sar
aralar{fr4 EAJEJBJPId nrarmdxa earadarul EarEf,rlJsrd €
nr.uerSord rnlnpdo;
r4TPrr} ap InlnluarrrEuodruor
r-- alradsy 6 plueua8euer,u
aanlrurSor 1a,rqru8o; anqru8or
IrrPrnf)n4saJ IIIPJnlsnJlsaJ rrJPJr4)nJ+SAr
EaJaJnpo4uI uaJEJIlf,erd €eJarnpo"qul Z
azrqruSot
rrJPJn+JnrlseJ
-i r- [t]lLlt{31 Earef,npoJ+ur uiglarxue
IqE?alxus
rr?rrf d€ ap EJnJeu lrriorua 16 lrdglarxue €Jn+eu EJnl€u lrrioura l5
?:.[n zr-\au r.rnpugB e4uTp lrriorua rS rmpug8 rrnpug8 aqurp
radeler Earrpqsls oqu-rp radelar rardelar earmqels
ie:qnede;a+ radelar €afilrqels lac4nadera+ ierr1nadera+ ra{e1a.r
? !tr"uaIluE e"rtn.qsuoJ radepr €ailnr+suoJ €aJrn4suoJ L
:g:i-\qIasI ElErnp
: DrrtruLla- punrs ap ariuaa,ralur prEpuEls
ap suqxa prur.r8o.r4 ap pwe,rBo,r4 nltrsou pue,r3or6 piulpaS
=:::l1de
;a:i:.1.\at
:iPI)Or
luaruulEr+ ap erusr8old ap aldtuexf IAq€I
ril? nqLra(
i:,;?'J?llu' 'Inlnluaue+Er+ snps
:-i:rnpojlu snld un Jsapa^op as rop8alor e1tryurq)E] ap a1e8a1 rolal p rB grpors 14 alelrrusar8e
"i,r-.rl-,Jqa} ap rolarrralqord earelncsrp rS runtard ,rriplrrrqrasu p rS apnos rofiplmqe
:::li-,de ar rnlnluaureua4u€ E prEorJalln eareBngpe ,axaldruoc relu r5 alBzrleraua8 arualqord
::::na-\al nl urdor nf, salp reru 'aleoads alrJnzef, u1 'ararrndxa e1 a8unfe e n4uad ealec
azarnsn ps aleod arur 'pdor n4uad ppn alreo; ar€a1e4s plIE o -rJ lod arexelar ep
prEpuEl al-r4uqal 'dunt riale pug3 'Eralsare eiuanrp e16an e n.quad rB earaundxa rlg8ard
lnruerSor : I Eiurpa s n.quad Er1n alsa pa4ruSor eaJernlJn4seJ'ulaundxa earadarul ap a+ureul 'etgde o
fiua-.sa1opn * udot al llilla*ua lnjualuiljb,Ll g L
 Introducere 19

nih\-a este utild pentru Sedintd Programul nostru Programul de Programul extins
rd ar-eti tirnp, tehnicile standard interventie de scurtl
care poate sd uqureze durati
maj ales cu copiii cu
6 Revizuirea modului Revizuirea n'rodului Revizuirea modului
ara a axfrelramentului
de aplicare de aplicare a de aplicare a
nrea problemelor de
a tehnicilor; tehniciior; aspecte tehnicilor
rr se dovedesc un plus
introducerea ce fin de finalizarea
antrenamentului programului;
pentru abilitdfi incheiere
ament sociale
7 Revizuirea modului Revizuirea modului
P:ogiamul extins de aplicare a de aplicare
tehnicilor; discutarea a tehnicilor;
asertivitdpi gi inkoducerea
I rstruirea
-- antrenamentul ei* antrenamentului
:=.:. :iei terapeutice; pentru abilitdfl
relafiei sociale
':r:i.uea
:;.re ginduri 8 Revizuirea modului Revizuirea modului
s-.]l'rotii; natura de aplicare a de aplicare
a:,rretatii tehnicilor;* a tehnicilor;
discutarea
asertivitdfi qi
^:.:iot-lucerea a situafilor de
:=slructuririi intimidarel
:rlrrtive tachinare*
9 Aspecte ce fin Revizuirea modului
de finaHzarea de aplicare a
programului; tehnicilor*
Practicarea incheiere
reskuctur[rii 10 Revizuirea modului
cognitive; de aplicare a
auto-recompen- tehnicilor*
sarea;
11 Revizuirea modului
managemenful
de aplicare a
comPortamentului
tehnicilor*
copilului
Aspecte ce tin
lniroducerea
de finalizarea
tehnicilor de
programului;
relarare; practicarea
incheiere
tehnicilor
Praclicarea -:=:infele marcate cu un asterisc ar trebui urmate de cel pu;in doud sdptamdni de pauzd,
t=hnicilor de -...tru a oferi timp de exersare.
:elarare qi a
restr'ucturSrii
cognitive

L
 Capitolul 1

Evaluarea qi diagnosticul
tulburlrilor de anxietate

Simptomele tulburf,rilor de arrxietate la copii sunt similare tulburSrilor de

anxietate de la vArsta adult6. Conform manualului de diagnostic qi statisticX a
trr1bur5.rilor mentaie, DSM-IV-TR, categoriile de diagnostic intAlnite in rAndul
copiilor sunt: anxietatea de separare, anxietatea generalizat5, fobia social5,
Iobia specificd, fulburarea obsesivo-compulsiv5, sindromul de panicX cu qi
;ard agorafobie, fulburarea de stres postkaumatic, stresul acut, tulburarea de
:daptare. Dirrtre aceste categorii, cele mai frecvente sunt anxietatea de separare,
,'^nxietatea generalizatS. gi fobia sociald. in cadrul acestui capitol, va fi preientatS.
.r fobia qcolarS, tulburare care nu se regisegte in DSM-IV.
Cu toate cd tulburdrile de anxietate implrt5gesc o serie de caracteristici
:-rr1rune, ele diferi, in primul rAnd, in ceea ce privegte focalizarea specifici a fricii.
-.rpiii resimt anxietate ca urmare a perceperii unui pericoi in niediul 1or. in timp
,: stintulii percepuli ca fiind amenint5tori diferX in functie de tipul tulbur5rii
,.: anxietate, rdspunsul anxios in momenful perceper:ii acestor stimuli pare a fi
:.rtilar. Copiii care sunt anxiogi se iocalizeazi in mod excesiv asupra rezultatelor
..:qative care ar putea sd aparX, resimt o serie de modificiri somatice gi depun
-:' efort considerabil in incercarea de a evita situafiile considerate de ei ca fiind
.::-,enintitoare. Unii autori considerx cd fulburarea obsesirro-compulsivd este
- -:ttr-o oarecare mXsurX - diferitd de celeialte tulburXri de anxietate (N.{arch gi
:ie,1998).

C ategorii de diagnostic
Anxietatea de sepatare
Copiii cu anxietate de separare manifestd o fricd excesivl atunci cAnd sunt
' :-j lrdti de persoanele de care sunt atagati ernotional. Ei se ingrijoreazd in leg5fur5
- :rsibiiitatea de a ii se il"rtdmpla cerra rdu sau o tragedie celor dragi, ceea ce va
'-:= la pierderea sau separarea de lungd duratd fatd de acegtia. Spre exemplu,
- r'arat cu anxietate de separare credea c5, dacd mama va merge Ia filnn cu tat5.l
ls r?ar€ururEluoJ nf,
EurElgA €I aJrAIJd nJ
'aAgESau
Ire1u aIaJ
sundsEr eJ al€zqp"r
fr9 Pzeazne) aruf, ts
Fsasqo 'alualflsrad
I nf, Udo:
lo ua,Lo.ffiq|rxl
r I3 Hsrga r5eaare aP
ar4rla ri ealelarxue
pnl rod rf,rry alsa]Y
,^DrJ +uns arrrrmds
trJ arapaA 14 PqrE as
) re qll1rllz EtrBllJ 113
o 'aJrluap€)E
5aDcrr€ n) ,,EJnpl4"
4iro+It nes Inlnurqs
IJPmqIn] roltrE Inzef,
m'rrlrads
Inlnrnqs
r[ ap EtuEa] u JE urrlf,
4qoynrmdo3
alqoil
og[1cads
a1;iq+$qe al€+Io^zaP
re r4 {erqdrur urind
girrexalope 15 gido3
p gs ealnd re-s udor
os roggienlrs €ars+rla
qa'pgqtsod alsa nu
Es nes raseir eieg r4
Es
lqnd t4 aluguPlE
Eps rE 'giueruroYad
; rorr +Vf,1q la4e8an
u-r pdo3 'gaiarre $
qt Inla^ru e1 P15on4
ElEzqDose as aIeDOS
n ap qiel rolaueosrad
Dq q ro^'a8ugld .ros
qtII alreo, a+qaD(us
m aglienlrs tq
-ura4xa ralf,ersf rm
$rr-srumdorqPzm
) x{ Efrrl gf, 36o1nrIrl
qrs o-qr4 atmd r*1
E qEJ Etl sl'rr^uof sE
trlgq EA as 15 g1ua6a6
po r-Jun gtmdord l4rs
rr1uaa ro^ * rfuePalP
InldEJ ap ErJry alsa aI '1rnrs a4 'plueua[ n€s ar€o]rflurn aden]rs o-4ug aund ron as
+g;rt praruptu e6u ap elroduror roA as n€s EAaJ aJ€J JoA EJ Eursal alsa al 'upnle^o
agqrsod €I nus arsrlrluuJau aueosrad e1 r5ndxa luns are) q raiuuur.royad e
alsnl€Aa nJ al€rJos agrienlrs ap F4rJ alreoJ a+sa a[ pl€rJos arqo, nJ roprdo3
glunos s?qoJ
'f,Eruols rS der ap alrJarnp'pJ€In)snru Eaurusual run;ard'af,B€ruos
aruoldrnrs rS mlnuruos ea.reqrnlrad'eluasoqo 'eal5ruqeu'eelslqlqE1rfi /aJpqueJuoJ
3p Ealellnf,rrrppnpq alerf,osu aualqord a1ly lrnuSrqoau rS nou €AaJ EJraJrq E ap
Inzryar'nldruaxa ards - aJslrla ep +ualrrsuodtuor un rS quazard JoA aJErnqF+
gls€aJ€ ap pJalns arsr nrdoc 'are.roftr8r4 uud rBtunu E4salrrreru as plezrJeraua8
Ea+slarxrre pf pJaprsuoJ as pf, a+"ol nJ trdo; .rolsaru ap anqe8au alaiurparr
a15arp1r4'.rogrpfernct4 e ars+np; ap luatuelrodruor lsare 'druq u1 'rilepolar eaped
r4p Uoruo) rS rrprn8rse prsuaturrd ps E+n€]'r.ro aqnru rEru aIaJ ap 'rS aprpdnroard
azaloeuof, IS-ps IIJg-rp a+sp aI gquzgetauaB alu1alxtrc nr ;opdo3
raiueruro;rad ea,rarnpar e1 'ro1 Inpu-EJ EI 'putnqr.quoJ EalsaJp a+eo] 'are.quaJuoJ
t4 alellnJrIrp 'pporS e1 arnr.rd nf, rJuur aUEoJ riplarxue raun E rS arruon rrprofrr8r4
raun €aJ€llolzap q snpuof, e piurpan EqsEaJV 'saf,f,ns ap p,rarJef, o E4eporf,ru Eqrp
ps ealnd IEur EA rlu pJ puruasr4 aJ saal 'grelor6 aleurrrrExa o pI pqels giueru.ro;rad
o auriqo EA pf, pslrrAuo) eJa ye ZL ap pipal o 'nldruaxa ardg 'piuand nr alar rern
alaf, rol alnrnrzrrra.rd rJaAapE JoA as E) EJaprsuof, e ap rs an4e8au rriorpard aJEJ E
ap EqualsrsJad piupual o ne udo; q6ary 1unl 9 urind 1ar ap gpeorrad o n4uad
'Equasqe lglap ayz a+Inur rulu X4uazaJd ag ps arnqaq ea.rerofrr8r4'rqsouBerp ap
IaRw un alEraprsuof, t4 en1 ealnd p n4uad 'alrnuftqoau n€s rou Lqnn+ls'a+€lpups
ap EaJE+s 'nualarrd 'Er1rrspJ 'prelocS yiueruro;rad rI JE run) tuatuop allnru rzrrr
nr prqg8al 14 ArsaJxa potu 14 gzeatotytBt4as rg 'derofrr8t4 luauer.urad prml er ro1
niur,rpd a.4gr ap rfirxap luns plezrtuJaua8 alelarxuB nr rduarsalope rS mdo3
pqazqanuaB aalalafiuv
'Elsale pire as aruf, ur p+sJg,r ap mlnle^ralur rrrrads luauqroduo) un elsa nu
pr rS arelloazep ep nps rnlnlalru pl€AJapern alsa pdor ap plqsafrLreur €alelalxtrE
Ef,ep pf,sealrqu+s as ps luupodrur alsa'arerudas ap qe1alxue ap rpsou8erp pqrsod
rnun E arenlela ap lnsarord u1 'duarsalope €I E\muror urind reru rS rJrlu ruur
rolndor Fpugr rrl plua^JarI a+sa arernqlnl plsuarv 'rol rol.Rralalrd eset 14 pruJeop
ps .n€s areof as ps 'rrn8urs Elrrreop ps 'ppolS q p8rearu Fs ]4rla :luarue6ele ap
alFn8r1 ap ua.reredas Elrla e n.4uad aralnd t4 gls aI aJ +ol )€J areredas ap aleleyue
n: urdo3 'earaprard '€aueour 'eaJeredas runrard eural prrldur lnujuor rorpr
1u rrnreluSor rS uruos ap rrpmqln+ eaae 1od rE 'agrnlpsrpa rS aprniar8 'der ap
apraJnp urnrard af,rlerrros alaznle ?auaruase ap 'aunruol +uns 'lualu€Se1u ep
raueosrad ealelrunxord 14 narau Eals gs a:e1d a1 r$ rSonrdg luns ndor ESaf,V 'rlrau
ep ezrJJ 'ra nl puprupr ps €alsaf,E eo n4uad luarue6ele ap rolau€osrad alesarpe
aleradnp drmup8nr 'sugld urrd glsa;nreur as Flsa.q$q 'uareredas gledn4ue alsa
n€s alrrlrns puVJ rJun+e ro[eru sa4s1p un ]unsal arurnqlnl p]seaf,E nt mdo3
.ge4^glod
Ie{IwE} IP
uqurau dp rS runoa.rd'urunq's+el IS rcp - Elu€1u ref,rqo ap -;ofuru luaruesele ap
rauBosrad erdnse p+€4ual alsa'uo ruru alof, ap 'areredas ap €Jrrd 'rnFrullJ
"Unru
urpuorzrA Indu4 r4 ag Jer8oleruatur ards run.rp 14 'pusuru 14 arI psrf,n rI ?A ea 'rnl
fiuatsalopr ti udot a1 ujpya*ua ln#DluuliltJ ZZ

"he ur timpul vizionlrii
rraG asupra persoanei
. F\recunr 5i alti menrbri
etu:r-ci cAndsurvine sau
n:. rugilminti disperate
rir..arLi cu ei, crize de
p rr-rr-imitatea persoanei
:lai:: p.1g6llm durerile
l gi coqmaruri al
Scrrrr-l
a. :ierderea. Copiii cu
ita serararea de figurile
n:rl. sar se joace sau sA
rer= m rindul copiilor
;u" ;e evaluare a unui
rt si se stabileascd dacd
sir le dezvoltare gi cd
n {are se #15 acesta.
l+:::si de cahe parirfii
d ercesrv in legdturi cu
iJ.ia. prietenii, starea de
in considerare un astfel
ulte zile decAt absent6,
tendrnfa persistentX de
eri previziunile lor cele
:onr-i:rsd cX va obtine o
a ca nu rra mai putea sd
dus la dezvoltarea unei
r la scoald, dificultate ln
'eJucerea performantei
riicil sd-gi controleze
asig-u rari 9i confort din
l ir-icurajdrilor, intXreqte
onsiderd cd anxietatea
care suferd de aceastl
sfre exemplu, refuzul
re includ dificultatea de
a somnuluiqisimptome
i stomac.
.hile sociale cu. evaluare
r,-iliare sau la posibile
rila de aga m.anierX incAt
rt. le este fric5 de faptul
Et ttlunrea qi diagnostia.Ll tulburfuilor de anxiettte 23
cX ceilalti ii vor evaiua negativ. Spre exemplu, unui bdiat de 16 ani ii era teanrd
sd-i propunX unei colege si iasd impreund, deoarece era convirls ci r,,a face o
gregeal5 qi se rra bAlbAi dac5 ar incerca sX vorbeasci cu ea. De asemenea, bdiatul
era convins cI fata il va considera ull prost ;i cd 1l va respinge, iar acest lucru
l-ar pune ink-o situafie extrem de stAnjenitoare. Adolescerrfii cu fobie sociald
recunosc c5. frica lor este excesivd qi nerealisti, irrsi nu intotdeauna acesta este
cazulla copiii mai mici, care I1u au o intelegere deplinl a faptului cX frica lor are
un caracter extrem.
in situafiile sociale sau de performant5, copiii cu fobie social5 resimt o
anrietate foarte intensl gi distres puternic. in astfel de situafii, copiii mai mici
vor plAnge, vor fi imobilizati datoritd fricii, se vor rekage sau ascunde ir-r spatele
persoanelor fafi de care se simt ataqati. Rlspunsul anxios maniJestat ir-r situafiile
sociale se asociaz5 cu o serie de rlodificdri Ia nivel fiziologic, cum ar fi grefuri,
inroqiri la nivelul fefei, dureri de stomac, transpirafii, tremurdturi, palpitalii
gi ameteli. Copiii cu fobie sociald sunt atAt de anxiogi cu privire la evaluarea
negativd, incAt vor incerca, pe cAt posibil, sd evite situafiile sociale sau de
performantS. Ei adesea evitd sd vorbeasci in public, si cunoascd persoane noi,
sd minAnce in pubiic, sd participe la activitdti sportive, petreceri, sX vorbeascf,
in fala clasei sau sX se adreseze unei autoritdti. Cdrrd evitarea acestor situafii
nu este posibild, ele sunt ,,indurate" cu o anxietate foarte intensd. Distresul gi
evitarea situafiilor sociale interfereazd semnificativ cu rutina cotidiand qi la unii
copii s-ar putea sd determine o intdrziere in dezvoltarea sociaiS qi emotionald.
Copiii qi adolescentii cu fobie sociali tind sd aibd rnai pufini prieteni, sd fie mai
pufin implicati in actjvitdli recreative sau exkacurriculare gi sd aib5 mai pufln
d ezvoltate abilit5f,le sociale.
Fabia specificd
Copiii cu fobie specificd au o fricd marcantd de obiecte sau situatii specifice,
-unr ar fi teama de intuneric, animale, iniltimi qi sAnge. CAnd sunt confruntati cu
stimulul specific, acegti copii devin anxiogi qi resimt un distres exagerat. Ca gi in
:azul altor tulburlrj de anxietate, copiii care suf-erd de aceasti tulburare vor evita
.inuiul sau sifuatia temutd, iar afunci cAnd acest lucru nu este posibil, o vor
lndura" cu o anxietate foarte mare. Acest pattern de frici gi evitare ilterfereazd
:u rutina zilnicd a copilului. in realizarea unui cliagnostic adecvat, trebuie sX
.: aibd in vedere taptul cd, de-a lungul copil5riei, fricile de obiecte sau situafii
.::cifice sunt fl'ecvente, de aceea ele rru h'ebuie confundate cu fobia specificX.
-.:este frici pot justifica un diagnostic de fobie specifici, doar in cazul in care
.:-.rietatea gi evitarea manifestatd de copil este excesivd, comparativ cu alti copii
: = aceeagi virsti gi interfereazd semnificativ cu functionarea zilnicd.
Tulburayea obsesiao - conrpulsiad
Copiii cu tulburare obsesivo-compulsivd au obsesii qi cor:ripulsii
'=-sistente. Obsesiile sunt gAnduri, imagini sau imptilsuri care sunt intruzive
: -are cauzeazd. distres. Compulsiile sunt comportarnente repetitive, care sunt
'
=. rzate ca rispuns la obsesil qi al ciror scop este acela de a preveni evenimentele
- . tlfl\:e. Cele rnai frecvente obsesii intAlnite in rAndul copiilor sunt ingrijorS.rile
,'::ir''irelavdtltliareaproprieipersoanesauaaltora,gAndurirepetateinleglturd
- :tntanrinarea, superstifii sau diferite terneri religioase. Compu)siile cele r:rrai
r!