MET'ODE L@CAtE DE PREI'ENIRE

$'

t I

.J

:r'

A CARIEI iFI SAhTTURI SI FOSETH ,?,

td

{
?

EDlTtlRrA eERSfiA

Iti

ol

t-

Dr. RODICA LUCA

ft/
N\\

\\_\ ^LN"
. -p^ r{'

\]

\ *l/

\\\\ \'ai \ \ (V, \fi\ -METODE

"'tiR-iEr

LOC4I=E DE PFflIEJ'llRE A ir't SanttuRl 9l FoSETE

Editura ,CEBMABucuresti 1992

@l

'l

. Morfologia suprafelelor oa8uua$e * factor de in apanilla earNllor

n6sg

ln practica stomatologici s recunoaste ce santurile si foserele ocluzrlc rcprczint{ zonele cele nnai vulnerabile la aparilia proceselor carioasc. Accast5 recunoastere este urmarea fireasc{ a rezultatelor difcritclor sludii cpidcmiologice efecruare in rirnp. t"l. Date privind prevalente eariel
oeluzele intr-un studiu asilpra rezulrateior obtinute la sase luni dupA apliA. trece in revist6 difcritc lucr{ri cu caracter epiderniologic din care se desprinde idcca frecvenlci crcscute a cariei ocluzale in raport cu celelalte topografii. Intre acestca se retin: intreprins intre 1971-1974 de First National l{ealrh and -studiul Nutrition Eiamination Survay pe un lot de 20000 de subiecli cu virste cuprinsc intre I ;i 74 cle ani care a ardtat c{ in jurul virstei de i8 ani mai mult de -50% din suprafetele ocluzale ale rnoiarilor permanenli prezinttr carii sau restaurtrri, in tirnp ce suprafetele proxirnale rSmin
carea sigilanlilor intr-o colcctivitate scolard, Nickerson
sanAtcase:

efectuat. intre 1979-1980 pe mpiii din S.U.A cu virste -studiul cuprinse intre 5 ;i 1? ani care a demonstrat ce 83% din carii sint plasate pe suprafete ocluzaie si vestibuiare sau orale;

raportate de RIFA, I-ESKE, SPOSAT'O, in urrna unui -rezultatele studiu pe o perioadl de 7 ani, pe un lol de 7000 de eievi din scoli elemenure ce utiiizau ape de gurn cu fluor, subliniazi faptul c.f 9-l9i din supraletele cariaie sau restaurate cuprind iosete qi santuri.

In 1986, Anne Nordblad publica un sludir.r amplu asupra unui modei de sinutat dentarS si patologie prir carie, e{ectuaI pe erupur; de cr:pii in iocalitatea Lspoo riin Finlanda. Din acesl studiu reiese cl:

---<iiniii 9i supraietele cierrtare cu risc crescui ia carie suh virsta dc i0 ani sint suprafeteie cciur:ie ale primilor molari, iar dup5 virsta ds l-1 ani, suprafetele ocluzaie ale rnolarilor sectlnzi; carioase din sanluri si fosete incep dup5 virsta cie 5 -procesele ani ;i au loc pin5 la lE ani; virsta de i8 ani suprafeteie ocluzaie aie tuluror moiariion -ia prezintn carii in proporlie cle 90% il controiatl caria oclu;'.114 printru-un Prograrn dc masarri -poate preventive. tehnicii de siEilarc reveninqlu-i un rol irnportant (21)RornAnia, Gri'"-u Or'. .cl colat'cralclrii cftciuca* in tr982 cr -in cercetare epiciemiolcrtici asupra cariilor molarilor dc sass ani pe dcu6 loturi de copii. Primul leit, forrnai oe copli cu virslc lntrt:51i i1 ani' nu a bencficiai cie lgienizare spre cicoschire cie iolui a! doilca {ccpii inrre 6 si 10 ani) la care s-a fircur i_gieniz:rc timp rtc 5 ani. Autorii eu constatat la primul lot c prrjr'aien1& a caric! cic E4'59%, cea niai mare freclentI at'ind caria ocluralX, iar niolarii infcriorl ilind afcctal! de ciouii exr rna: muit decit eei sr:Lpcriori. l-a iotul ai ciollca" prcvaicnta esle de nunlai 43,50%, dar frecvenia cea mai rj'!3rs este tot a cariei 'ociuzaie (i3).

ctxPRlD{S

Morfologie supraielelor ocluzale aparitie cariiior

factor do rbc

Pentru Sigiiarea sanluriloi 9i iosetelor ocluaale

1.1. Date Privind Prwalenta canel oclLEale . oclr.eaie 1.2. fiolul santurilor si al fosetelot in producerea cariei din santuri 9i fosd 1.3. Mecanismui de Producere a! cariilor ocltrzaie gi fosete Prevenlree cariei in ganfuri Preocupdri 3.1. Mareriale foiosite Pentru siEilere . ' 3.2. Tehnica sigiliuii . 3.3 Probleme legde de tehnice s(;il6rii " . . sigiiantilot 3.4 Atrtuciinea stomatologiior fali de eplicarea Indicdii 3.5.

..

'Q

1E

10

&

4. Obturatiile prevenli're cu 5. Concluzi!

Bibiiagrefie

r5gina

os
2e

'

1.8.. Re!u! santuriicr

'

s[ sl fe]seteior in

proeiucerea

ea:t'eg s$i!ilEege

Reiieiui rierilr'elai ai suoreieleior ociuzaie ale *intilo: iaterai!" ca posihil eiernenX favorlzant ai apariiiei cariei ocluzale. a alras atnqia piaciicieniior tnc5 d*. ie lnctpunul seca'iuiui trecut. in itiir-1. Fox a elesciis .'neregulari'.Elile supraferelor ie crlcinare" ail ixolariior" generatoare r.ie ;:arii. Ei consirJeril ci santuril.' reprezintE un defect al srnalrului apirui ce 0 reactie "nesanaioasx* a pulpei in perioada iorrnativE a den'oltlrii denmre. in 1835. Roberlson ot'ser,'a aparilia cariiior si pe suDrafelcie ne!ede. curate" dar cu o frec,enii n1ai mictr dec?i a ceio; ciin zoneie Care reiiF elimente gi resiuri f 1-{). .Ai:,:lste oi'en.alii ciiniCe au COnc'.lS ia icieea c5 sroducerea cadiici ::iri iii lctSrul* <iireciS cu fcrna si adincimea qaliuiui ctciuzai. lrr tjcrursui iiriirutui s-a studiai rnorioiotia raniuriior ocipZale qi s-:u f3::ut mai rnulre clafifi4ri. in care, inai lrecucat se descriu doui
'inrrrt'

-runluri

iargi.

in

f$:

Palterr, and indicators of denral dacay in [he partnencnt Cenriiion oi chiidren and a{iolecents. Fm;Finn.Dcnl.Soc., i986' 8?' supplX)-XIil' lj.Fiinkharn E. -' Fediatric Dsnrlstry' Saunders Co'. 1987' Dlnamic factors affecting iession initiatir:n ani! prog:3sicn ?*l.SiXrerstone LM. ;i coiab'. I Pan' Quintessencc Int^, 198B' 19' 10' enamel. irr human dentai jJ.i.Siir.emrone l-M. qi colab. Dyrarcic facters affecting iession initiation anci prcgrcsion i:i hunnn dentai enamel II. Surtaces morpholoS' of sound enarnei anrj :;lries like i**i:om of crnarrei. Quintessence int-, 1988. 19' l1' a5skarlvri! i.- si colab. - in vivo fluoride uptake in emsnl and dentin fron fluo!:idc* ffnining materials. J.Dent-Child' 1990' march-avril' 9?-100' The An and Science of Operative Dentistry. seconci cditon, 2c.Sturdcyant Cl:rt. si cc,tab. C,V-Mosbv Co.. 1985. of canes 2i.Su.rrnont P.. lllariens 1- D'Ilauwers R- - F' decision tree for the tre3tment in posterior teeth. Quinlessence Int.. 1990. 21' 3' 39-2{5' Dental sealants NYSDJ' tebruary, 1991,25'27' ?S.Thruhe Th.F. -Aspecle din problemarica orientirii profilactice ln stomatologie' SlomaSg.Timosca G. 1988, XXX\" 3. r8?. tologia (Buc.). Pediatric Dentistrv: Total pacient care. I-ea and Febinger Philadeiphia' SO-wci SHJ.

Quintessence int., 1988' 19, 8. 565-569.

?ijdardblad ,\-

--

$aniul mui unui gii de sticle, sanr.ul avi$d aFaren! iin aspscl foarte lngus'iat,

inlorm* oe ,"i", ad'inci iEgLlsj-e" -lanturj irr foirna dc ,,1" este destu! ttre sirangul,at qi se poete ese-

d a r p r e z e n t i n $*,o*-b 3J:6-kiga, ca r & s e Ii oa r e eld lig, ell ig"qo.lg_{il 9j:1"i_*3sa smaltldentin*. {4, 11-, tr6}. "_Ei"6nslOefi cl safiiurile adinci ifiguste of,er6 col mai bun ITie$i Ciu pen' I dczvrlltarea cariilor. S-a obsenat c5, cu cil cregte ?Yqll4areg c*lpjgialA, cu atit creste frecventa cariilor dentare. D!n stud!ile privinci modul de producere al cariilor oiiuzale rerluit{ ce; din puncr dc vecicre gcnetic, suprafetele oiluzale nu sint rnai predispuse !e carie decit ccielaite suFrafete dentare. !n aceste c.lndiiii, prevalenta li incidegta cresquq a ffirie

198E. -12.

3l.ZgrneaI._Pedodonlie.Edituracidacricigipedagogici,Bucurelti,l983.
oo

' -

Sigilar, lnstirutul de Chimie Cluj-Napoca'

--{apacitiiliirie._;.eiinere a microorgenisrne_lqr li aiirnentelor irr foserele qi sanlurile adinci ca intr-o nistr retentiva; inciiferen t d e - -i m pos i b i I i ta t i i rea I i za ri L,9 Lqi.puraJi rj-foarre-Lune in sA apar5 carios procesul A ce fibe ceea uiilifir, tanturile mijlocul si fosetele suscePtibile curind dup[ err-lp1ia dintelui; ---{antiqalii de smql! Fiai Flci ilti-" suP-rafala dintelui qi jonqiunca smalr/d;nring in g??!_l ,qar|1Clflor, comparativ cu cantitatea de la i i celelaliC i;pAfa1; (0,6 mm fald de circaZ mrn pentru virful cusp.idului j I sau 1,5 mm penrru suprafarS netede). Aceasta perrnite o prosresie rnal rapide spre dentina cariilor din san1u1i..9i fosete; gnLq!$L p-si-uzal"de'citie'- -l l-{on9xg!l3i9,I. gtgi miq!- a-{ysluiui in ci Droximal. (4. 14).
_L*-_.

rnrrttnrl [a.E&g$

'i.3. hriecanlsmul de producere a[ eariilor ocluzele dln sinluni gi fosete

loc in adincirnea qanluiui qi cuprinde zoneie profunde ale suprafet,ei ociuzale inainte ca procesul carios s5 afe$eze perelii fisurii 9i pantelc
cuspidiene.

Initial se credea cd debutul leziunilor din santurile ociuzale are

Acum, in-sd, se stie cg debutul se produce -!g--q-ti-,!!qi'u-.,lig"i1"!',!il prin_ggI4_l94Ynr* ! a tera le, iu dePende gqq-lp-*smallul "' pantelor cus Pr ilie,rgopus. ii]Gilor fetiunea cup;nG perelii santului. ln proerc"iunea ;, procesul urrnSreste structur5 prismatica, extinzindu-se. B3;'.a ieie doua leziuni biiale ralc-ie ganluluL
$e*-*d*g31ige-1al-izqaza

.-Aup1 -ce

30

ury!-g--tg."!g.?--gt9$uia.. Se crede cI orificiul gi perelii gangului se demineiatizeaztr inajntea bazei ganlului deoarec PrezenF unui corp organic poate tampona metaboiilii acizi ai plScii dentare si, de asemenea, acrioneazd ca o barier5 de difuziune avind cirept rezultat reducerea atacuiui acid la baza gangului.

Blb!iografie
Cementurile cu ionomeri de sliclS ln practica stomatologicS, l.lundrecscu C- Mescu A Slomatologie (Buc.), 1990, XXXUI. 1' 1-14. pentru sigilarea foseteior, Curs de stomarologie infan2.Eenghrcesnu M, ;i co!. - Produs til5, Cluj-NaPoca, vol.l0. 1987. Aspecte clinice ale aplicirii produsului dc sigilarc a fosetclor, Clrs de 3.Bratu D. pi col. stomatologie infantile. Ci uj -Napoca. vol.1 0, I 98?' 4.Brett! D., Bratn L, Zawadzki r1, - Sigilarea ;anlurilor 9i fcetelor - Intre vis 9i rcaiitate' Stomatoiogia (Buc.). 1985, XXXII. ?. i41-154. Tehnici adszive ln stometologtg klitura Fada' 5.Bratrn D., llIikullk L, Munteanu D.

Evolutia ieziunii poare ft influientatl prin prezenla !n rtod otri;nuit la baza sangului a unor canti!6li crescute d fe&L 4e sgl!. Acest tip de proteine asiggla reziqgga. fag6..de prc'gtlsa EE"I rqg5iglgd reclepune-rsa fazei minarale (t"lgl#; .qi Ximitind accesul aciziior produEi de placa bacterlena ,la cnstalele oe smali. (14).

inchiderii marginare a uncr ascnli de sigiiarc, curs de o.n*rJ['fil,1 stornatoicgie inf antili, Cl uj -Napea. vol.1 0, I 987' Frincipies and Practice of Ogrerative Denristry, I-ea and Febinger' ?.Chsn-beneau C.T. T-nird Edition, I986. 8.fr..rsney .tr,"4-" Bohannan ll.ltt. -. The Role of occluzal sea.lante in Frevcntive Dentisrry' Dental Ciinics of North America, 19E1, 28. 1' 21' g.Elnwag j. Experienra de lungi durate cu o tehnicA modificari de sigilare a fisurilor'

Kli

rr."n*rca

DZZ -\e89,2.
Feris" 198?.

tr$.FertierJ.F."Demtrs-FrenrauliCtL-AbrggdePedociontigz+tneedilion,Massoc'
Ll-G*rcie Godoy F". &{edlock i.W.
fissure surlaces, Quintessence Int., 1988. 79'7,46546'l' Glass ioncmer and its various clinical Application - A Criticai R.e5/ie*'. LZ.Geigers S. Dcr:rai h'lec!icine. 1990" 8.2. 79'23. cercetiri epidemiologice referitoare la n3.Grtru C.." R.obas-Fopa F., Uratu B 9i colab.

An SEM stud','of lhe effects of air-polishing

on

canaprimiiormolaripemanenlilacopiiidinTirrrigoate,stomatoiclgra(Buc.).1982.

iixlx, 3, 221-732. Cari*s - like lsion formadon in ccclusai itssures: an in vitrc' 14.Flicks &f.J. ti colab. 17, ?' 405-410. 1986' studr', QuinI.int.. use t1' general l_5.lvia.rierm [^V., Gslsrund P.Fi., Garnbucci i.R - ctranges in seaiant Dreciitio$ers in pnvate practice, (!uintessence ln'-' 1987' 18' f' 53-5?' Fundamentale oi Fedialric Dentistn' L6.Fr1is:hewson tri*i." gr.inrosrh F-8,. Sobert-con D.
Seconc! Iieq'iseci

i.-i'.&.!ei,!onsid

li-i;,

Edition. d)uintessencs int" :i98?' Dentisrry for the child and adoiescenl. Ayerl, I.!.H..
1

-- Glass-cenne! cei?enls' ->i. li,.icpi."uli:nnu {-\". l:er-gheceanu hl"" Bralu iL, Brntu I). - 5igiiarea
:.

lil.Ffci:e;llr -i,lf,r'." Cnsser {).

:-

C.r,r.hrro:b,.. Comp..

9ES.

fiilh ei-'

pnlurilor 9i gi('i]l!.!3i
a

si::c]iulactsa!limarerialei":urilizaleintehnicasigilirii.Cutscestomsto}cg!t:tr::n.

iili^ toi.I0. 198?. jlrj.ldi*rsoe,{" S*:-l:nle ln a scho0l - Uased pre""tntiv* program:

s*

n"!cnth ei'3i3::Ili]r'

5" eoncluzll
de {iuoSigilarea ganluriior 9i fosetelor ocluzale repezint5' alItuni buco-slcntar5' qi igiena. alimentatiei rirarea !nerah qi tocali, igiena MondialA a 0 r'T( una din cele patru rnetode recomandate de Organizlqia SInEtIlii pentru prevenirea cariei dentare' Ea constituie rne-L-o-!F.. -p5ofilactid cea mai eficientl impotriva cariilor ocluzalc' ...*--pii" siSimpiiiaitfi apiicarii in conditiile unei inclicatii riguroasc, immctoticle gilarea ;"n1,rrilo, ;i fosetelor ocluzale se inscrie intrc obturaqiei portante ale stomatologiei preveltive'- iar sub forma procesclor cazul in ioiosi ca alrernatir,i irerrentiue cu rtrsin*" p-outu incipienie, iniocuind cu succes, printr-o tchnici consenatoare'

?. Freocupbr! pentru prevenlrea eariel tri Feillur[ g! $oee'te

Prcvalcnta crescula a cariiior ociuaale, imposibiiitatea cllrElirii linritat pcrfcctc mccanice a suprafetelor ocluzaie precurn ;i treneficiui unti g*-t]::1 a impus ol,:inut la acest nlvel prin mijloace de iluorizarc

;.''ll*rnctociedctrlocare.dedcsfiirriare6acestorZoneCupoteniialca. riogcncrcscut.Practic.lcrnpiricc,<ieizo]areasuprafetelordentare.se o"n-.rrrciilicclemaivcchitirnpurl'flindsernnalatelaazteci'lapopuiin lndcchinalatiilt: ' 1i'i*l"ii,il"rii 'ln trei e$pe succesive: ,.lacuiau* diniii
ipr:a!abil&

Lrioase obturaliile cu amaigam de argint:

Generalizareautiiizeriirnetodeidesigilareaqanlurilor;ifosede prcpatelor ocluzale, acolo unde este indicat, a aplicaliilor locale unor formarea pentru eforturilor rate fiuorate, intensificarea deprinderideigientroraltrqiobieciurialimentarecorecte,vorcontribui -laturii preventive a stomatologiei' cu beneficiu pentru la dezvoltarea smreade$namteoentaraapacienluiuicopilEiadolescent,cuirnpli. g{iidp*ia$s"trM$tr pacientul adult'

acitlc (limil, rti*i' *,.-l; 'Li - - ''"''-{1 ' ,piiiii*, timp oe trei zile a une{ substanls $-ecg9la;4-'qe'+il-qg: care colateaza unc i inscctc, substan ta areniZTlTffi e rqglgl*lglgrale'

urrnatA de co.nsuq prefereniial de alimente

iiin'ilic-in

rogru

-aplidica, loreazJ dinlii in ne-Sfu'

vielii. (s).

timP de $!g-4!e, de rani4 !L lugli]Ddce care co-

care f,cnrru a-i Prt-rtcja imPotriva ,.m"iaoiiloit

Spre siir;itul secoluiui al

Frocedcul sc aPlica duge lgfgi!4l?. *erup gi ei

ii

di n-.til

oq pem a,n en I distrug in rimpui

1

XIXlea, in tr895, Wilson proPune umrecunoa;te implerea santurilor si foscrelor cu ciment. metodtr care aplicatii portanta PtrstrArii intacte a structurilor dentare, dar necesitl peacea in repeute datoritA lipsei de retentie a cimentului folosit
rioadtr.
de in secolul noslru' o prim6 incercare de glsire a unor metode a descris l!*lJ in ca-re prevenire a cariei ocluzale este cea a iui Hlarl tehnica ..eriiietrnica odonro'romisi pi6]ry1*99: urmgla in 1929 de

p{n-}TE[:tiirc:' Aqt ai@gPli, ,r,ur- r;"r c,r*aml44 |or 'frpeiritma-d;brurtrea uno-r caidalt -gg-3i in gant'uri lijos.ete- pttlll;j,1 p;;*mf;';o il-r""lt rLiFt'iarea cariei durr dentar{ decit dac3 prcuurot

iacrificiu rnulr mai mic de subsrantd rea s-ar realiza dupl aparilia unui Proces carios'

28

Prin

te@"

carii; -copii cu ooiifrii

---copii
ha

pane. iar pe de alm, datorittr timpului consumat q! costuriior carc ie lirnitau utiliz-rrea in grogrameie dc sdnlratc publicd. Totugi odontotomie Jrrotilactictr poarc fi uritX in anurnirc siruatii cllnrce in care se impun masuri profilaciicct1ocal-a-trai-slgTl.al-cl nu sc poate aplica. intre aceslea Fortier si ch.Demars-Frenrauit snumcrr: --existcnta unor dubii in ieg6turA cu prezcnta sau ahscnta unci

Tate a santurilor prin ldlgirea fi nerczirca ior mecanicd cu ajurorul insrrumenraruiui rotali'vlfficg ,,in"rz-ira" sr fie urmatd de obtura!ie. Aceste doutr metode nu au fosl foiosite rle scarl larg6 datoritd opoziliei practicienilor de a interveni pe dinli aparenl sintrrosi pc dc

se profiune

o dererentivi-

gffi-pcntru-. a.bordarca,!A[i@. rorusr, pentru ca crc sa lrc ctrclcntc. s6 corespun<l{ scopului pentru c:rre au fost imaginatc, sini ncccsare o serie de cgr,in4e:
ca

la maximum a strucrurii dure dcntare si de prevenire a aparitiei canei ocluzalc ar purca constirui metode roarre rriile r. ina"*in"M

llgbriie s4 se aplice irnediat dupE introducerea cornpo_ o,i,ifnl,.A-' a si a umpic_ cvcnruatclc goluri rn!{glnalgl obturaliirc prcventii cu rtrsi'e- prin caracterur ror de consernare

r,1"

Sigiianrul

,->(_

- :-

-'" :.-' "

care au o igien o:ali proasll; efectuirii unor coniio{e pei|",g* regulaic; -imposibilimlea "adiiti- sdnerare generald a
{ 0 }.
1

ior stomatoiosice suh aneste3-j9:geii.g$lA (in spccial

n-d_iqe-pq!.iJsi!_ic).

necesiti cfectuarea r.ratarncntecopii. ncad3ptari,

Folosirea acestor _lgtgtif_Sg_im+regJrare, in special a azoratului de argint anroniacal, in scopui stelilizrrii suprafetelor dcntare prin difuearea lor in srnalt si dentind si cresterea rezistentei zonelor respective prin iorrnarea de compiexe cu cornDonenta organicd a tesuturilor dure si depunerea argintului redus a fost propusA incl din 1905 de c&trre W.G.Miller si apoi de Howe in 1917. Urilizarea soluriilor de \ impregnare a avut drepr suport teoria preoteoliticg ca modaiitate de icxpiicaqie a inilierii cariei dentare-

Alte incercdri facute pentru a preveni aparitia cariilor ?n sanruri si fosete. car sotrdate cu acelasi insSg:qes in cbtinerea efecruiui sconrai, ar utilizai diferire suhsta;'rrc chimicef argint amoniacai {Kiein si Knutson in 19"12): ';*', -azotat cie -<lorurd de zinc gi ferocianur5 dc porasiu (,{st si coi. in 1950).

in conoitiile unui dlagnosric apiid" driFiti.la!"_Eouftdtone, sutrsa d c_gligrjg{g=SgS l r ( fi rr r_a op ricd ;, i n s rru m eilGi?EEfl,oEie._ad_egt$; <IPglisnlq_ginrca flcnrru aprecierea cu exactitate a sirualiei clinicq rururor deraliiior de rehnic{" fieare empe avind ro-ninc iul ei-rgngglglga srabiiit in rezulratul final. Po entS'/tehnicile <ie re Ii i con i r i r u ic cieme nre .u re ouifii1i]6iti,iururil'Iii, ury,i H!.' i dinii rcrapcuticc fa1{ de procesul carios simplu si impune medicului t stumatoiog o anaiiz.x serioasa a situatiei clinice in vederea aiegerii rra-

t co-indicalie rcci-Tdnirli

cie iraramenr corecre

acc'.sm eftb' iievbie

tanrenlului.
I

au-Eeffiriistrat c{ rtesi frecl,enta cariei scade cu aproximativ 60%, ea ;isline tolusi ridicatA fre supraferele ocluzale. Un stusiu de referintl in acest sens este cel al iui Backer-Dirl<s iare a evidenriat c sc5dere a cariei din santuri si fosete de nilmai

in l9-5 l, J.Miller folosesre 'Oarceme,pJg!._de cupru penrru prevenirea ;ariiior tiin santuri si iosere rezutlaGiFE;i-la iel ce ineiicienie. C speranl5 se lntrevede dupd 1950 prin extinderea fiuorizdrii pe ceie generalA (a apei potabile) ;i-tocaixf dar studiite eptoffiidiig;ie

duri dentarE sIn6roas& i27). N0itre rnciode preventive de tralarnent irnpun ins:l col-itroalc le.---__--'--. --------.-----.::-.-r',gl.lsg*:ttcnic s, c, colaborare foarte bunA cu pacienlul, csruia ii rer.;::c ioiul principai !n respecrarea indicariiior date de rnedic in legdrLrr;t cu u i i hge iS*giltig4- e p-iepq:3.i9lgl 1T ::-,-._ p:ttru aplical ii ioca le i pas te de dintr. anc de gurd), a mAsuiil6r dd-igieni orald si a all'nlcnraii,:i
<ie substantX
.

SURMCNT F. si col. propun o schemi, un,.qffi@[6iffi n a c gc rcl r ra r a ;n c n r u I u i pii n mqgrrie-prrueirrive a iclffiffi'FFor carl l pc C_illgtalgrali. Fcnrrr.r ei ulr Tuciu ioarte_irn$orta.st estefsA se sra_ hilcriiir ucLo cacd pac_icnrul carioacriviggs yt ertrrrd Ldt I{JdLuvttztlg ufsgut:tl cressltte,, dac6 di@ dintele frar_rLlrrut prcziita <.=estc us e ca carioacoit | oa c r rv c'i oa ca pl.y:gl_s1,lilqlp9qle* t!-gBll*-grin' n'limb u nare r irea !, .sr r*qlcncl oraie si a ohiceiuriior alirneniare ale uacientuiui. DupE o apreciere judicioasl a acestor parametri si o evaluare corccta a potcnrialului cariogen al dintelui respectiv, autorii recomandr utilizarea, strict individual, a sigilrrii, a obturatiei prevenrive cu r5sina, a obturarii conventionaie a cavirStii dup{ pregSrirea ei, respectinci nrincipiile clasice sau cornbinatii ale acesrora. scopul final fiind prevenirea apariiiei carier sau/si limitarea la rnaximunn a sacrificiuluj
i
r tr

37

tin{;
zisqgnr .!a abra4iqng- $i- sigllglga santurilor

mai reqi fosetelor ocluzale 9u un material .?*pgr-l*1-jggtgrfuiF ryL fig!" (4, 16, zl).

-de.mineraiizarea

---{btt[glgl_ tii cu un material agrnru3l-ggg+n

in anii*diii"Tffiallrin

suprafelei de srnal[;

re<iucerea de '157a a cariei aproximale dupd i5 ani de folosire a apei fluorizate in locaiitatea Tiel din Olancia. Acelasi
3AVa

in cornparalie cu

s,.udiu subiiniaz6 c5 prcvatrenqa cariilor ciin qanguriie qi ni$eteie nroii-

rdfinilor

de obturalii preventive cu rtrEintr (tipul l-r-Zii-rL). Fa1tr de tipurile A, B fi c, in tipurile 7, 2 Ei 3 se recomanda foiosirea noilor tipuri de compozite destinate folosirii dinlilor posteriori. TQgJJ-de*bgtraie preventivtr cu r5gintr consttr in: indep{rtarea. :!-t-mai cofferv-qlg*q1-e- q 1e;utului alte5al cu o -tu92d sf.g-fj. li pt_lpffgL"iPlglilg{e pentru a pteciza intinderea procesului de carie; --daci leziunea nu se intinde pinl la dentintr, nici cavitatea nu se va extinde pinl acolo, ala cum s-ar f5cut in cazul folosirii obturatiei cu amalgam; --deqlngplizare ln vederea apliclrii sigilantultii; , sigilantului' (!,tt'"pn,-t'r'ii,a:L---Lt' / -aplicarea nN S a" "A@ W*.1tirrl cu frlina presdpune urmtrtoareie tape:

siffiie

-compozlle-pgllgEigre .@ile,SIMoNSEN(19s5)ProPuncutiIizareaatrei$ppri

introducerea in practica stomatologica a rezistente la uzurl qi a polimerizlrii

permanenti in zoncle nefluorizate este mai nnare decft in zonele fluorizate nurnai in primii trei ani dup[ eruplie urmind ca ullerior sd capete valori apropiate intre cele doud zone' cercctarile lui Bohannan (1983) nu au constatat diferenie ale cariei ocluzale indiferent daci zona este sau n-u fluorizatl (X6)' Rezu ta tel c a ccs tor s tuci i i co nd uc t a cEi-chiii6-Cn-)I] :'I-ry@,

rilor unu

*riil" oi" lr"f"r

oi

ln Prezent

ylt?rii

fo$J.ffitr. M;i, pa:i in derro:titii?fi acestd merode au fost f&cu1i duptr fSSS-Ji f+Sf, ani care au marcat fixarea r1Einilor pe suprafala dntara prin gravarea acid6 a smaltului, , de la folosirea cianoacrilatului alungii.tu-te Ia rnaterialele perfeclionate intrebuinpte in prezent in tehnica de sigilare a lanlurilor 9i fosetelor-

-Ind@atar

ga'

-ap11carea*.or slass-ionomen

nra,ii"i oe uazr

-d-e-

ti,ne! altera te;

* hdffilgiuffi"*ne-ot

-"-

* :: * :, rTffi
lizind

,'l

small demineralizate acoperite cu un strat sublire de agent de legtrturePentiu aceasut, se folosegte un instrument mic cu care rtr9ina granulartr I se .--:--^ .- ^^.;r^.^ cdir <r de agfaer. -,,iwt bule de inglobeze hrtle se ?nolnheze nu sp se nrr avind grijf 1 -^ impinge !n cavitate, tAooi.'exiesul plastic de de ruatgrial se intfoduce cu un instrument

Cen luhrligig{E$; -a in portii mici a raqinii co$Ig4ite grgllary: -aplicarea Se iecomandtr folosirea r{qinilor compozite rezistente la uzur6, care trebuie apiicate cu atenlie pentru a nu deteriora prismele de
p

--4emineralizarea smallului;
liEaiea-a

l"

"."rror* preventivtr cu rlqinl uimarqte o rehdicl fipul 3 ffiiruraie se rdqina gtanulartr ctr l.ttllr.t deosebire sit singura oeoseotfs 1,, cu slngura lput"i-a E,rdilul( aseminitoare hpulul santuruor tru stgrlarea pentrlgglareqj3s!9r49| penlrt obturarea caviHlii, numat Penlru ftltosestE-numai ftlloseqte
folosindu-se un matgllel jg-Slgilqre
26

('" tt'I' .'":,1 'irit, 'n\il,'(-, 1--;; i" I ir""' ';.u,n ;. ".,11"'tl"? 11 :".11'.ili; L",;"' Lv'";r' sigilar"" acestora. astfel sigilarea
&

il

?',f ri'tttli.-La ,3,',

3. Sigilaree peor{unilor

sE

fosete$or oclunale

4. Qbturatlile preventlve eu r6sln6

Fcrfcclionarea matcriaieior compozite

P t"L
a rnateriaieior

Sigilarea este c metoriE de prevenire a carici din qanlurile ql l*setele oclu;aie, dar ;i din fosetele <le pe alte suprafcic i'caiihulare sail

rnccrtric* e ac?sl{.lia. ia cre4terce rc:1sr"snt"Ji :lxit:ciuiil{}1. i;uic icnlar* rn :i:';::: :':iic-gi:., iii".rl ;:l =a' ciiii:nl' i-,1:r.3ii - lui;iac' i-J iin':.,:ii'. I :rr:.:li:l ollszale. t,ii:c'ii: irtsi$di ;:ier.'el1!;'! i ios; src*:;rtlr 'j'; 1.1./iLSiij'l in il!'-r5.-l; ::llu: !: ,:. a--.::: :,..i:: .'r'.]:iJl. '-l.r: '.---- 'i.ut; ':-' '-.-'l-: l -i:' s: BLICNC'li]iF.; aL .--,rezeria; rc::iliiailie alliciri. i:i:i;ict a cLsLS;::ljlatglili !'eFie $iisiafaia i;**zaiil {:i;';3lr t;.. l:'r' ln r, l. eer: sigiie:;: :,:i:ir"tilur si ilrsl::"lsii.lr o;iu:ll* r.tfez!ilit: I:ri:ir-:ii; c;i;:ra:i :rni:lrillr*ii:i Stoiliiri,iriilis: [i{':v'Jnli''*, iai:,li:'ioin:l'r s; .;-.r-,:;. i: i.-:.iJi:ii..r i;,1.'t,:^ : ;. l- :li:.u. i;'u-a..*-C; JJ:'.:.,: -..:i"-*L ---# irrc:ui:,c: fil :,lr'-3i. i;fint--i., ,:anii. lrJn:i:".iifc;L' .1'':!' :rI;;.;l-. de ars!il1. Ciriar daci se uz';;i::i itl ii:nc. sigt'i:j1i:?u i'"llalqam ra;iiii "^''"-:r"r *icr r' ::_ ^",ii:':j:i c n-iteciie:s:nti:-ll irl in:J.-r'L,u-;1__-_:, _ :_:;:^:-k;d_e_

orale aie molarilon, orale ale incisivilor siipeiiori. ln essrii::., rcprc;:inti o ieirnici de izoiare a acestora fati de rnecliurl inconjuiiioi prin epticarea si merttiileres printi-o iegAlu-ra nrrcaltic* e i.inui Li;i;itriai ;i,:,;nos n* suprafata qq lgaii ge$i5-gig.U.:g*in or*c-aiat'ii. Sigliarea santuriicr gi foseteior ssic inciusl {ie il1i'i5 intrc ccit lili.rll tfielod d.e prer',;r,ire a caliei <lcniarc, aiituri de l-iutiriz-lreir gen::rali si i*ctlA" !gieila aLimentatici gi igicnt h';;c,-cicni::l-i. St nl;liic ^r- a.id;ra,-. sairturiior si {*se're!ol conlliSulc^ li;n i''10::tir::; !G Jl:ir:r!_i _:Jirjjtcutc ^.--".i^r.:--

'siriiarc fi a sistcmuiui de aderare ia slructurile dure deniare au , rnis rcvi;ruirca unoia din principiile iui Black de preparare a caLstc vorha rie rcconsiderarea principlului de reientie dar' in soentive" cu cel a! si ria!- de !ni prcvcnIi\e in ca:ru! prcpa;-5rir caglt6qii cie s:lasa I. Tchnica niin carc se contbinA sigilarea qanluriior si fosetelor ltc!u;ralc .u lrri,r*rnrul unci carii incipien{e ociuzale de small sau <ien-

in

general,

"*itatilor.

carios dupA, 4 procesuitli cLrraii.rutlr a y:ulLru3u! .drivr cu materiai illatcrldl cornpozit iiIFTur.:rla ]f,'[io;urSrlja cu g/ sigiianr :n'/- ,it-t' unui aplicarea in .;\-*+$-,rr5 o ca'"'itatc minima 1i ,' t', :,:rniurilr si i..::;,:telc oclu.,zie FenirU'r,,r.t**ir-" arariliei u!leriOare a,"
i'rsu;1,:l:-:r,i-.r{ri:s c;.lir.ls. 1i:

r;ffi.1f i,!ti)i1iii:

lglul ecfr\ia se p6streazt rnal:imum

<ie

stn:'-1

iurl: du;l

:i S-i.i-ll,ARD in
<^r

i'.crasif? rehnic* a fost <lescrisa pentru prima dati_ de slh4cliSEii :9?? si apoi" rnal in detaiiu, pe baita rezultatelor
r^rr'

sgri'fii{lasA.

^r' Ctiimi:C. {.1$ 5:.\,i\JJ\}=l\.

3.1. i,r,[areriaE ::sio$iie per:iru sigiiar*

L'i:;;i.. STtriLlE'\-ii,i.'"r"-.i.1. s:
a ::i--

;c!. :iSit:r,U,ii-U:::31;r i:nr:.;:-ai.:;;a

-

de exlindcrea qi adincirnea prccesuiui carios cieulsuic trin prciararc exploratorie se deosevbesc treli{p$ri de onturaiii prci,enli"r cu rdsin5, clasificaie de SIMOi'iSEN in 4q B ti C: iczi'nea cie carie lrr sant 5i ioseia este minini. '-; -"\"a'---i:.ulidf.lnrj ntci ffiricna.i *t@ in*:tEgl

in iirnciie

":::;i'9-

,'--

it, =ii ,liearlii-i::i::,t:: '" i:l:L-:r; :a;:;: ;i -*n:''iu ---:-.__--* 1:.ia; [eli iiiid r: ?-i5

;- :;Ll: t' :'L' :i ::li3llfc:";i'i. -ti',,:T:::"i--.:r:=ji._gldirz; j!..]j:lrl1is.'n: :l::i*g:iie; i ;:r: :,: **su;ezi rnancper:is de :urAiir* a ganl:iiii*r 9i icseielc:'

-liruil=-/';inC i;;;"':';lcI: Ifr3l lC.,|inC ieziun# are o extindqrg mai rfiarc in dentin6. :, -,:::iI:i'; fffiffi- $:]luratlej Drel'snlivc cu rSsi::j J"]n':ll i:]:
--i:, (;i: --i;t;il";ir Iesu'.uiu. altcrat:
. ---..r,ii:src: ilStursil,c-i d'J

ieziunea de cari* a-::gg,esal-l3-ggrtEn*' <iju

s!*

rai*

c!nd procesu! carios e aiun$ ia-.fu1-

'ffiffi

urm{tor pent-ru pJemoiari gi molarii temporari' 6 ;i- 1 1 1\1ARTEN S'ionsioerr'c{ sigi!4ri-le .nebu,r-e*-e-p--c1g-49-iq1ry prcmolarilo.r a ani, 6 ani, perioad{ in care 21s 16-csu61ia _molarilor de ;;-0"' u u"l, iai'stNaoi'lsE-F) t""o*t ndtr ca perioade potrivite Pentru sigilare:

Pentru rcaiizarea acestor efecte, n:ralg&Lele folosi*r penl-r,:'titgllare trebuie sI indeptineasc{ anumite cortditii' fi Dup[ BRATU D. gi col. calitilil" unfi rnarcrial de sigiiare ar
'

urmtrtoarele:

,i,r' ) ani pentru primii mola^ri permanenli; '=t' t , 4-7 arii p"n,iu molarii 2 permanenli 9i premolari -lr-t: 30).
.

-fi9.!9j!e!e; la suprafetele g1ay.gte; -aitere4lil-bgga in condiliile cavitllii bucale;

(15' 26'

-i' 6 ot-,gg *-ql9gliq9-i[gm rurilor. durp dentare;

--

-prEI;.piAA
i

ice aseminr toare cu cele

al

e struc-

---U

l[{i!

".+,+."."".!i-

4 &rr#..

,iNf,1

id"ale ale unui sigilm prietIlilc '-=-Ee-netranti inalti;

qgqn Pa-r i b i l!1a te ; nu -Pertu$q ggtu:ia; -se aiUI caUtdli fizioirCrlBice (4)' pro-se in anut 1986, Dentaf aO"itor (citat de Wei (30))' stabilegte

-rezF ---er-aluarg (7c). -100' comerciale existente' h ora actualtr, din varietatea de produse ccrinle iO;ite sint malgfg!e-l-9"'"49-!tg!Are cclc mai apropiale ge ".o* ihilr' inrre performangele cr"nutor" fo,opolit;A;i obtinutcdeulumageneratiedematenaledesigilare;irezulmtelepri;";;ti"r.-r"riti,e s-a parcurs o perioadr de cercedri sustinute'

-absobtia '-*;@; r,in alt{*la-uzuJ[;

te-q I

, -tillp

-tUlP

d,P lq.gnl*'ngg!u;

de Priz4 lcgrt; sc{zud a aPei;

;;'-

desrudiidelaboratorgiclinicecareauconfirmatsauinfirmatspea stomarologiei prevenranlele in aesta problerntr foarte importang dve. primul material cq* *''+ Cercettrrile iniliale-au folosir'-eil*grcrilatii' (EASTMAN nreiifffioaciilatut potenqial arJeziv resrat clinic tiinC granulartr sub formtr dc 910 ADEZIV) in combinalie cu o structure alkil cianoacrilatul qi iztlnulbere. Au mai fost tesbte. de asemenea nu au incurajat, mori' pcnffi;i';";;-.rrii","i 0", rezulrarele clinice Trebuie subliniatc tru care nu au fost comercializate nlciodatA' si de Cueto Buonocore (196-i' cercedrile intreprinse in acest domeniu si trebuie precizat ce prinlg67),Ripa qi..t- itsioi' nolo."n (l96il cianoacrilqlifttl cipalele probleme t"'" uu dus la reqg4l"qlF---ut-!$l-u sr dcscomPun.:- ';i o m"r.riate de sigiiare au fosr legate dc manipularea

i{r' !(]r in P3eeqgga urnezeiii.

fmrTri"tili;)ieprezinta o alta categorie de materiale intrebuiniate p"nrrffiffi in perioaoa lg70-Ig7z a fosr comercializat Ei utilizat prc.dus Lpoxvlire # 90?0, cu continut O" tOZ ,Lottg$ugg9lgiti9{it: sl inesolubtlitalli fffis-ii"nun1"r ulrerior datorit6 siabei retenlii,

ariumiltr suprafaid dentar6. Din acest punct de vedere, medicul poate adopta dg.r|tr "atiludini:
r-,

-aEteprare-? D ra fet clor s us pccte cu riscu t

/ "

')

ficienlei.

a demonstrat aceleaqi rezultate nesAiisfdctrqcare' nofluorura, -'"---intfiur"nr, la baza celor rnai rnulre rnarcriale de sicilare si a risinilor cgppl?4ite udiizate lo *oO *ut*i' t'a @ tris propusd oe-ffi#n qi coi. N:nulA+.rA+i8a-Bswen' t*l.in1 - Gh'l"A dintre.hig,lrygl reacliei urma in rezultat esle un monomer dimetacrilic m'uli'u*-de un sis tem psrolgg,ln:' .@i

o altr rrqin5 poliuretanica'

Elr'g*x--Exgrccror' care contlne aml-

g!-SllqgugjnciB iente; ' --:-conim-eraica ruTuroi copiltor potenliaii candidali la sigilare. unul din sGlinarori, Rrpa, i;i argurnenreaz5 atitudinea prin constataani, 94Vo rea c5 agn din copiii amcricani au carii la virsra de 77-18 (30)' Wei) dintre eie fiind in lanluri qi fosete (citat de in vederea stairiliiii siiualiitor Oe qigilat, aceiasi ,R'ipa a formulat
s !

,pri-rng-!-ul--$p-m
gi]3gr*

lar.ea*q!*gr-q$u-

It

niit. .r'@i
posiUlf

.liagnotti

;p-ioxlfr.t!", car'ioaiiJiiiitca si virsta pacientului'

E;ata,

d' surea suprafelelor

{suprafalq-gr:ieil4'
I

Eaesteornotecuterribridmare.careseam5ndcucrfiin5enoxidicS' rnciacrilat' numai c5 in iocul grupirilor epoxidice se gdsesc grupAri PentruafifoiositS*ca"rnaterialrlesigilare,rSsinabis-GMA'care cu alli monose prezin$ sub forrna unui lichic!*-vi-s-co-$, ueb*u-ig d!ly-4tA *"ii p"nrru a capata fluiditatea necesar{ (30)' c!!lniiierea pciirnerizeril 4r,_,J,ii se poare realiza _prin_acti$are (raze ulrravioenergib de externe mic5 sau prin utiiizarea irnei-ifirse * i'e ;e-i ill t o r c u p iinlefu s4g ;" * id il ! " o,-3Ti1r.-!:lffti activarorui - :" lsigilanli autopoiifr'ffiFili) be1z1il, din reaclie

esle sandtoass, sW adinci' crupti cu saniuri ri fo."-," @11 :io:11t cafrrcz-intA'mulii lcziuni ocluza-iE-sfpntFe aproximale. g se srg!caEe mult' lcazi <irnlii sSnltosi erupli in urmtr cu { a1i sau chiar. mai te 9\J.f9grn!4-Jllg-aplo-{i"$a}e la a u qa n l-iri-S foseie t ar gi' coaiescen

'-6c

supraffr-Tiiffili

I
I

ames.reca cu

uo?dffit

-*i$:*J*;i"

care conline peroxid?E

o substantd chimictr sensibila la sursa tr?P--o.-rl 9::+"1+,3T: "iiJffi;mr'.sdffi;Gi-"mnfne de lumini respectlva qbenzoil'metil eter sau {kil caztii iuminii qi dltrI949-sig"li9!9uc*ars-rut razclor.-u-ltr-"tior9t-* benzoil activeaza iiberi' care qSitr-iJe), ."ili";p c"te Tffi""ta-tidi"ari -ptiTimerizarea (17)' peroxidul q, u.u,," la rindul lui, iniliazl -: . , -1 ";" Sieilanlii care fcilosesc pentru activare razglg -1ilgavioiete au persimai slabe in privinla retenlieimateriaiuiui decit :"#-dr*"lni*'?itoice " W*" pe . .urmirirea prin sublinjate .lrlantll ourolotime'izabili, p"tior*an1* Inacu "l efectuate sigildriior a perioade variabite de timp 71, z, ani) se datoresc inreriale din cele dou6 catigorii. Rezultatele mai siabe ultraviolete qi de raze sursa la de ccnstanrei fascicoiutui prJvenit in profunzimea zoneior incapacitatii luminii uitiavioiete de a penetraiicsmaltdernineralizateincarepxtrunrJesigiianrul.Infelulacestase benzilor de material reaiizeaz} o polimeriz"'u n*o'opunz5toare a

rezultind radicali topoii ----&L.5;;#".--

iiieri, care ipiiigape polimerizarea'

Cind--sigilantui

inciilizi cu multe leziuni aproxlmale' este Cind suprafaqa ocluz-alA este ,'rrosibil" cariat6' adici sonda moale' zonS nu-dctecteazl virfu! ei 'a ..a[alalI" in iant si fosctA' dar sm4 rlui ui- demi neralizat. ilrffi ,;;";qffii".r, * rou r* a atbl asenatoase la indivizi cu se q!gllslzg*l{i*-li*t-U-i9.p11i9l1 qplggmale cu ap;oximaie' ryg;9e+i932d diniii rnulte lcziuni ocluzale ;i p"1i"J aproximale' persoane rn.ulG"iEziuni cu suprafele rylgxr1a"lg 93ll9l9-!a ' cihcifriarata oclE;ia este cariats, nu sl Tu! l-tloe-'pl:*-u sicilsrii.ciarratamentuluiprinPregetireOecavitatipentruamalgam'de in funclie ;ffiii" preventiva cu r{s-ina sau compozit posterior opqiunea rnede situatia clinica, de posibiiitiiile tehnice si rnateriale' dicuiui qi a Pacientuiui. $1ty"l sleis?.${!y_' Toiugi, si in aceastr situalie, nlf4-rqcqqBlg4-:lg.leig? rle care sepa seDara prezinttr care senf,toase Lvr fl9:g-Jlg!ryqrsale {osetei' iuJv t si )! :
qa

t1

' .._-

siMo;;;N;;;" i"

*1ffiffii"i;?",* ir:;;'u*,l.,*ffibuie
"*l-li,

;;' ;;';;d&5;0" ;q.e';"il. "rt*-" nacffitil:"_il tt .""ttq"Llt Fe

' z: ::i li I llili-^il SiTds-elel n]liiie 9 -og,!gzal1 rH,.itiii*regasesc se -nt"ouse;. R'IPA 1isa in
r :
-

cetg

completeaza, recomanclinc

leJina

:""1''::: :* col,t,'li$
orci

s{ ierarhizeze

inc:

Fltrunseinspaiiilecreateprrndeminerc|izareasmaltulrri,periclitlnd,
TO

re apiic.Erii sigitdiitor, dlnd priorita te mo.PjL?:l:.,ij -carie. -ie l?1'; !"#nen lti'cui llslnd la ^x ---T-;;*:fr;i--t"fintsFririhili rnal-su5'edp{ibili qtirnil si-$*Tinf Jryi

!I

1n

de amalgam de 14'2"; finisarea qi inlocuirea unei obturaiii rnic' in *sigilarea n*'esita un tirnp'de aplicare cu 297a rnai t*"sigilar::...t-: plus' in t"-iie' schimb ofertr protec{;lOo7n tala oe integritatea slructurii dure ptrsuind neinvazivl' tehlica' zeazA printr-o
dentare;

de 5 ani in cazul folosirii --ostul per copil pentru o perioadd iar in caz-ul sigilsriior 21,15S, oe Jste oUturrti.-#itu'r*"fgi* 5" uigi", oe io,i3S; -^

--;a

30}' de fapt, insuqi mecanismu! sfe retentie al sigilantului {17' "22" findactlvareaseoblineprinfolosirealuniinlivizibile,calitatca de luminl vizibitrS polimcrizirii nu mai *'t" int*'"'ute deoarece spotui straturi !.," .onrrunt in tirnp, qi in pius' este anpabil str poiimerizezc mai groase de r69inl pentru activare a razelor i-:z-avantajele carc dccurg din utilizarea pe baz{ de rtrgin6 sigilant"i' d'e ultraviolcte a fIcut ca prima leneralie aceslor rezr.rrrarc oblinerea La bis _ GIr4A, s5 dca reiur*teinai sla'ue. a sigipropriu-zisi rehnica de au cqrnrritrurt, ocsigur. si dcficicnrele Aipha--S'gal' citeazl: se categorie !antilor. inrre matcriaxelc din aceasta Nuva-lite, Alphalit-c' -L:-:^x /^..r^n.\rim

30). gila-1(22, slgi! / la unu[ .y15:::-:rd.-sl.e'\--' urr , decit .-io"i" atunci cind, aiclc'ofcritc ' aceste rezultate subliniaztr'a=!:3*!-l-ti' -: -.. 6^i,?rr pcntru rctrnica sigil5rii ;i nu opteazi se Pntru conditii' anurnite in cu amalgam' pr"pu,ui* oe ca*'itr1i minime ;i obturarea lor

'.,XlUli,, l;il,ffi,',r?@1;
scarl lar,:3 CjEgT
ri u, t,
i

iia::T;

-*:=-.
e'

r^r.\n6i!me-_ a - -:-:r^6iir^? s'ertinqlprlSgPglimg: u"u o'

3.5. Indlcalll

q$pzalfi6tiEllEie sigrelg

lndicaliamajortrasigilanli|oroconstituie;anlurile.sj.fqselqle or al e mol ar; rrv' Prc4ol3ll++il|'iq.tl

I'
ctnG:

., **t .1v

"

=+ -6'n'u'it" si sonda, 1"t:u f f>-"gu1ao suprafaltr uscattr' sinr erup1i suficient pentru a se obline ii"1ii ; 1 f9*t-9-gb90 alra indicalie esre data de exisrcnla unor Eatluri.li
,"o,.,*'"seincadreazAincondiliileenumeratemaisus'precurnEl d'Jiiuatiiteincareqanlurilegifoseiele,deginuauindicaliidesigilare' restaureart (7)'

fosetEi6ffiloinb cu proasta coalesccnttr: sint alte semne de carie dentartr;

\" .,Y::..t:-]-1t 3ill amintite inqqg#-i*{ tr 't unclc imhunatsliri Oiitre care trebuie cuan+Jsigil44lggularr ) (.trch iar sau ;: i g_.d,g!g-gg-+.iu t" microsra nu coloranll' 1i-l-unor Pismen!i rL Si ab- raa-u' n c d eci t s S i g i la n t i i c ra n u li r i TI*g131-f93. .:lgll3--g?g de iegatura' dmp..de priz-r cci ncrranuiari, dar. au acGeisi reiitr"nta autopoiimcrizabili- tl "11, si rari dc rctcntie- lnrrc sigilanlii granulari Cote' iar inlrc ce t Nuva iJt.* i"it""i' i"* pit' rittut" leelunt' Prisma 2' - Shicld' polimcrizabili la turnind n'iznita: Stratus Armor
&'latcrialclor dc Jgilare pe bazs de raqina i-leiioscal, Estiscal

Iroffi mt-sizft

iI

'

," "ne-in'*'"tina'"t"' ur'tlr'a care se SieiHrile se recomand@zintl

semne de acti-

L - C' "ttt"ii","J"t*i*lo"ltigil"te slpt t1q1sP111nte sau opace' cele transpa oiaG; de culoa-f"da dinrelui sau rcnte putind fi ciare, ioz' gailul' die la controaiclc
a!be. lv'tatcriatcie tlzronb-mi?e sint de aceea se preferA sigilanlii c'u colorant' periodice, t'"-;i;'*uitiruOinca
de

mai gieu de depisnr

':t3rtjffi;-ffi;d; *ntt'rr*roNT p.
*^n.lo, .t 8t1djl3!i 19$

pglqi col. indicS aplicarea sigilrritor la grypul

-tat-"

tupti.nl:'---

I-

m"reri"i. de sieilare existente. Consiliul al Asociatici Dcntrru rru marerialc oentarel intt'u*"nte !i echipamenr urmetoagle-PlEqt$glomc'tg'dl Americane a ..acceptai'" in iunie 19'36 ca tiind sigure li-eficic$r:

pcn-

igiena

stabili dacl facc

-pacienll orall (37)' finind cont de aceste indicalii'

il#ea?itff' erectua huldi94sq1!*m-93s--IPil;i!.;.il iiilot

medicului

-ConctsebrandWhireseaiant4tirma-1tv{;.matcriat:rut(lp(}ilmerizabil, culoare.-alb{; -ij;h;;n & Johnson)' au1o-P9lirnqizaJL-g$ \ p3 re n I "':'5;;;;

colorat; sau *---Nuva

-ii revine

sarcina de

razl' ultra\.it)ldlc Core (L'D'Caulk)' poiimerizare cu

'!1

n.

altr;

:-Nuva

ransparent;

Seal (L.D.Caulk), polimerizare cu raze ultraviolete,

(S.S.White), autopolimerizabil, transparent sau rosu; Shield (L.D.Caulk), polimerizare cu lumintr vizibil[, -Prisma Seal (espe), polimerizarc cu lumintr vizicnloarea dintelui;

-Oralin

bil{,

dtitadfit)r ;offi eriz.are cu lumintr vizibiltr, alb: -Heliqseat (Johnson & Johnson), polimerizare cu luminX vizibil{,
Trebuie precizat ci ,,acepurea provizorie" poate fi reconsiderattr pe m{surl ce se primesc informalii suplimentare favorabile privind biocompatibilitatea, eficienta carioprofilactice si_ retentiz (17,28, 30).
transparen[.

transparent. Au fost ,.acceptate Provizoriu":

-Visio -

tat c{ aplicarea sigilantului peste procesele carioase contribuie la reduccrca acestora cu 897o, dintelq_carloasriv- devenhdj$giv. Prin indcpdrtarca sigilanlilor in vederea inlocuirii lor cu obturalie de amalgam, s-a constatat ce dentina afcctati initial are un aspect ussrt, cste lucioas{ qi cu zone de sclerozl subiacenL Avind in vedere toate accstca, PINKHAM subliniazl faptul c{ aplicarea corecte qi controiul ultcrior al sigilanlilor impiedicd progresia sub sigilant a unei eventuale (nedepisrate clinic ant carii. iar in cazul intcrcsxrii lW ,- l rutrrii siqitarii), evolutia proccsului canos lnclplent se o Si se :-''

-Delton

prtoff.. r" t

smal

t dcm incra lifiiFan

" "qw*ryffi@i in tItruc ril contrar a ceea ce se crede n plus.

tcr

general. suP131p19!11!e uE :: ! HtrIttf at, suprdrt!trrr te, si-nt mai rezistente launatac

.; "^;

'?

acid ultcrior dccit smaltu

.Acestc ..trascc",
i I

iffi^-*
me

$i in Romdnia au existat pr6rJEilpari' pefi?u introduccrca sigiproducerea unui malantilor in practica curente Prevendve qi pentru e:+ '' : "'tri-'iq':rrnr rcrial de sigitare autohton (2-6, 19, 32). Rezultatul studiilor a fost concredzat prin realizarea la Institutul de Chimie din Cl{*lg.ppca a materialului de sigilare denumit SIGI-

de sigilarg (wei).

*,:,iiig,t
qi,
lf

l-AR-,*-#
=%cest

produs este o rrqlg$$Eriiicr prezentau sub forma unui sistem biocomponent (pulbere-lichid) care polimerizeazl prin injliere cbjnrigg, pulberea conlinind iniliatorul, iar lichidul eccqlgratorul de po'
limerizare.
h4a terial ul con$ne sJ_!tn-..ca.l.arant pen tru a putea fi deosebit de zonele nesi gila l e. ! ntre prop;[g"Ia$le si6zlcr-ului recornanciate de firma produc{toare, se numera:

d, incqqiqari cristalclq de s-mal imp- o t11va a r a i n.r c r faje*jl[ 3]l/IAJj-n ,-"cre@ _ coloniztrrii microorganjslqglgr Ji nu permit_trecerea in santul ocluzal inkna;n,;' at s IJc Asemcnea. la ilI-Eiceurile lui smaltului cste im

pe lingl

rolql- de relenlie

-adeziune ---{apacitate de etanq-are;

-rezislenttr; ibiiitate; -bioqgmpat

buntr;

-fluiditate; -{ontraclie mictr la polimerizarre;

-hidrofilie de lucru qi prizd convenabile.

este livrat intr-o cutie care conline mai multe fla' cr.]ane, in care se aflA pulberea gi lichidul pentru SIGILAR, acidul fos{oric 37Vc pentru demineralizarea smaltului qi insfumentarul accesoriu (lingurip pentru doz.area pulberei, flaccrn cu pensule, flacon cu bureli).
72

redustr:

-timp hdaterialul

iiupA piercierea aparenta a unei sigilari datorittr pestrarii -traseelor" de sigiienr pAtrunse in microporii srnallului in momentul realiztrrii sigilsrii. aplrcare comDarati\t privind longevitatea, cheltuielile de aplica /- Studii ffi;iiiii! \__-_--< cu obturaliilor utilizArii cazul in denrare cariel enEii1t*F;evenirii si au condus la urmf,toarele concluzii: a@r <ompgltatr:"Ug!-jn lt*p al obturatiilor cu amalgam este mai pulin bun OeciilE crede, necesitind inlocuiri periodice, ceea ce nu !i mui poate conferi denumirea de obturatie cu caracter ..definitir'": obturaliei de amalgam se realizeaz{ prin pierdere de -retenlia subsranla6lJEifroastr, pierdere de substan!tr sporiti prin inlu:uiriic ulterioare: de 4 ani, rinnuldgaPli-dupI ultimele cercetAri, pe o perioad5 2", iar pentru aphcarea. de l0';i este sigilSri care ;i reaplicare a unei
21

Ei -lilsa de familiarizare maximtr, preconceputS, in -incredere amalgam;

g -tea.Frq__gglsarji_rig{aelubli_-eq{x cu ideea

ug.-prggg!"_c?_tt*c.}_g__19-g-9"11-Ls-!at;

tchnica sigilxrii;

obturaliile ocluzalc
I

cu

jt, \-

--{ate insuficiente privind eficienla costuiui qi cuprinderca langilor in sistemul d9-gslggr-Ar-t--lgciale (7)-

sigi-

Totusi, in ultimii ani se pare ctr a crescut interesul mcdicilor stomatologi penrru aplicarca sigilanlilor. intr-un studiu pc accsttr problemtr, publicat in .1987, Irfartens L.V. 9i col. subiiniaztr crcltcrca numtrrului cle stomatologi care folosesc rchnica sigildrii in nractica privattr in statul Minnesota. DupI acesti autori cauzele CICStc;ii interesu-

\ I

. Studii flcutc in Ciinica de Pecioctronlie a Facult51ii de Ston:atoiogic clin Bucurcsti, suhliniaz5 c5, aplicat ii'l conCitiiie respeet&rii indicaliilor dc fokrsirc, sl,giar-ul estc un tnaterian cu care se lucreaz6 uqor, rczuliatcic in timp (circa 4 ani), in privinqa retentiei, adaptlrii qi protcclici cariilor ocluzale fiind bune. Dcsi cclc mai multc materiale de sigitrare au ca eiement de bazl existx si sigilanli din cateqoria cemcnturilor qlass rJ;ina tris - GMA, care au ca princig!: g.ltaje: iu-$$sijcc fi, ila; la sry-all ferl " -udeZiu-lea

f'

-clibcrar-e-d9* lg"!!

.oe-.*Q.11or;

lui pentru sisiiare sint: de instruire -cursurile 1984; din martie

asupra

sigillrii

declansate pe scarx largx

publice, congresele in legdturi cu prevenirea carii-informaliile lor dentare, incePind cu iunie 1982; A.D.A. asupra metodelor cario-preventive prin sigi-rapoartele lare: oficial, legal al sigurantei ;i eficienlei sigilantilor din -acordul partea Institutului nalional al senlgtii (decembrie 1983); continuf, a acoperirii prin intermediul sistemului de -l5rgirea sociale a asistenlei medicale stomatologice, avindu-sc in ve' asigurtrri dere-$i incl[derea sigilanlilor; --combindrea activittrlii de stimulare profesional{ cu publicitatea
ftrcuttr sigilanlilor (i5). L: aceste cauze se mai

pot adtruga rezultateie cercettrrilor din

ultimii ani in leglturi cu evolutia posibilelor procese de carie acoperite de sigilAri, precum Ei cu aprecierea bencficiului obtinut prin sigi'

iF*

rl-"i,

ft

lare sau obturare cu amalgam de argint. in leg6turl cu primul aspect, studii bine documentate au dovedit cA teama practiclenilor de a sigila -++sa nJuffiGte nu este . i usrifiqall, 0egar.egq. -m icroolganism-jl? . P*'-. viqu:ililg teg-i.i poGn liaTulJl e zEiiffi ma t eria lut oe sigi tare iri piero togtce au eGoenliat ae-l*gl{ d ntt_Tqgg.lis1nel9r. sca$-g.de 23 de viabi-litate-a sigilare rlupi .Ipgpini oriiar dupl droi anr-!u--"ap-(fl-Ug.l.g*tlJ* "n.ggB' De altfel, s-a dovedit cI prin insitli faza de demineraliz:re, in cadrul tehnicii de sigiiare, se ciiElfr Elii'ffi -lseza;nmic*rsoiganisr[e-lp--.r:iabileLr o evaiuare a sigilanlilor dup5 o perioadS de 5 ani, s-a consta2A

dc prizl convenabil (12). 11Toilil{61;sparind cficienta sigilanlilor cu giass - ionomer qi a ccloi-i;f-frrlie:iill pc bazi de rirsinii hii- GN{A, BOKSMAN qi col. (19ti7.1, constali:i ci nulnai 1,?% din sigil5rile cu glass -:'io.ngg1.-eJ*s.e pirstrczl dupi 6luni rtc la aplicatea tall dc 9?,2Vc in cazul bis G l\,1 A - u I u i. Au t o r i i p]-n rc u I la t cl c pe- rca Iaa [.ru9I$JLE1{1"-=*!999mcrului cind cstc aplica_t_inglar -l!lt- lullifq de 2 mm precum qi pg rq-mate$4lul f-o]osit)' care creazA rimput tung rte pri'd dificultirti lcitati de 12). rl! Datoriti manipultrrii mai complicate 9i retenliei ma-Lplabe*glass It ionomcrii sint mai pulin folosili pentru sigilare in comparalie cu rxsinilc bis - CMA (25). l\'lclean li Gasscr regusngSjgli:gF-a--glAts - ionomerilor tip ccrmcl n'pai cind sanrui cffiTiffiffiilLq.p"nttu a putea ti palpai (J iilra) au son,ia li-glnd *e.!ie qgces-?f !! matg"qfg! cario-s.tatic (18)' l I4cDonalil consiclcra cd viscoziratea giass - ionomerilor le iimireazS utilizarca <ioar la irggie;anquri in ca,1e accesui este posibil pe.i cel pulin 100 pm (17).

-cu!9919*a9ge.p!_4!il.I;

-timp

7-

3.2. Tehnica sigilirii

succesul sigilSrii depinde de ricurozitatea cu care practicisnul respect5, pe de o parte tchnica de lucru qi' pe de altA parte. instructiunile de folosire recomandate de firma productrtoare pentru matcrielul utiiizat. De5i tehnica de lucru este simpltr, fiecare etap5 lrebuic exccutalii cu maximum de atentie" firi compromisuri, penrru ca adcztunca materialului la suprafara dcntart str lle cca dorita- Tehnica dc Iucru pre13

su

p.dne

rreljazc-iE+ffLafi,i:drcut@'.@reF.Ilttea
tlcarea-si'gi-le$clc:'
uP

di

nteiui li oap

fr@sint ra feteiurmtriorii: cien tare; t-Cg!&iege; 2. IruJag; . _ s.. : i,, .,-). t '> ";.:, t sunrafetelor rle silalli '-,r';
:. r@ea
4'
5. fi'ggglea nnateriaiului de sigilare; O. apll*fg"- materialuiui de sigilare;
?" Verificare"a sigildrii;

sn4lglgg-s:*-q's-ca'reai

'

'

i)'/' '

'r'L)L'

--.n |\

producstoare {X6}. XlacS se irnpune curAtirea profesional5, prin ce mijioace se realizeazA ea cei mii Uine? S-a demonstral cg sin'lpla curAtare cu perii uscrte nu indepdrteazA rezidutlriie din Eanluri 9i fosete' intr-un rtu.iio efect'at cu ajutorul micros'oPiei eiectronice GAR-

i'k't"{

t,

8. Ccnrroiill in relarii ociuzale; 9. Controaie Periodice'

@a;@ rea ptai;i uu@e

este necesara pentru incieptrrta-

pe.suprafap de smail' se efec-

Ct,r'--GoDoY F, qi MEDL6CK J'w., au aj=uirsTiqqn-c-lq.?ia ce,.gupa- l re- I neriaiul cu suspensie de piatrtr ponqg-lgljurile !i fosetele conlm iltregime qi cE indepariaigg-ln , i;cr ia-u-qqsilq o* mq!9gi-Ajg---qryTr1at" b' iV' Detron " Fecomanda o tn.trlat,J cc aJr-complimat lProphyTet Mark trmp de aer qi jet de apa ffit*acgionat Inc.) care foiose;te un I 60 pside 6C de secunde cu o presiune Fultrerea ilonrinute in jetul de aer este alcgtuita din bica;bon"'ift'ioi)

'a;ay"r"{"

"

"fj r*r:

gi t;;-ta prrn pegl.E;g$&Pryl cu ajutonil unei perii "profiiac:ice" a u;ei pasre [orn-'aruGllutir"re de piatr6 ponce ;i"apa-Si;q11igreie formeazi o peCi.A fol"rio*a paeglgl-:glg-cgglg-ege| deoarece Drocesui eie dernineralizare. l:rJi p* n"prufu66;A; ln*iferinr! cu -*'r virf*i u*ei- sonrie dlculite pasra ramase e* ,unllri r" i"O"pa;,eaza pe dinte tirnp de anoi suprafam dentarl se- ggfu-aielt* L-:o apiic{ pelltru a sclubiilza qi indep5rta ,r-2 minuie c soruqie o* iii&7o nou {n4)' dirr JGtt" a* precipiiate apor spal[ e 2' i3l9lesle foarte'i*ryYifjeer{tru reatrizarea si rnentine;.eaunuicirnpcpera:oit]scatpetottimgiulapilcSriiteliniciidesigi. :ar.c. c evenrualS conuminare cu sEv@imre i: gTilie;ar cc n tarninarea umedE sii p rafelei oe sn:a! i Freg5 lit'6, pe*tru sio,i t:o4rul apire5;ii'slgiianluiu; ar avea infl''re'n1I negativd asupra

i*@-..1g$zicinpriviniaabraziunii.Smaltululrijor;'\ri studiare w'\1'-Jf-q

acelcaqi cercetErl nu

constafA;G;;nte intre ceie doua metode

de Cclcialte aspecie cliscutatrile legate de metoda cea mai bund irngruritlti {rase izoiare pcntru impiciiicarea contamin6rii cLl salivS sau al acesanierior punctul la prezentate fost au <ie la spray-ul aparatului

{i i).

{.ui ca$itoi.

3"4 A'sltudinea stomatoioEilor fat6 cie aplicarea

sigliae'ttiIor se niai Arlicarea Pe scartr larg6 a sigiianqiior s-a izbit qi ooate tn ADA de intreprins s"tudiu izbesie de rezisienta practiclenilor- Un urmtrloareie ia condus a anul 1982 pe ul lot de 3000 de stomatologi conr!'.1;i; deioc incurajatoare: practlca putin 50% din stornatoiogi nu foloseau sigilanlii in
curefttx:

='^'"r. rere ;z :zolarea ldealtr-se obtine ryjn apiiSa 9iS,da; pct au aretat cg izolarea fi utile s,r rulgru3ilg- Oe vata' Linele cercetlri utii5 in,prrecial in ca:ul
cL1

-cel

rjrcl nL! este necesaii irf,otdeaune ea fiind Nr'i$icsirii slgitangtct ca;eJollnleilzpaz#'. r**Yffi!n+=*,'glttnl:j:^jtir au tip Delton'-11i1i1arile P;ntr; iryii;;tiiiutopolimerizabili'

-nurnai cariilor, in timp ce'llVc ic prevenirea

fluor;zirii enei;

10% din stomatologi recunosleau eficienla -sigilanliior credeau rnai mult tn ellclenta

rnete''*-s*r;. lrlr3! c5 izciarea cu dig5 nu lnflueateaz5 semnificittiv retentia cc-lt gi 4zcia;q1--'!g leccg3gilgri:i';tiri' Din aceste' *olu* i+lathet+'son

lcr

' aclt'llater sttlnratoiogii care afecuu mai rnult dc ?5? din rolui primajcrirare rn -Ccai recunoscur au zirnic{ iraramentu:ii copiiior
justiticareaacesteiaritudinisedatoresteui-rrr}torilorfactorlsta. r"e i;:stituiul naticnal pentru sf,nAtate din SUF': uilor dale care sE <ie'monstreze elicienta sieiiantiicr;

5ig;1*uma!iacazurileiru'ga-igEgs$tjlq$'eg$Lsi*sxgE!+13"-'q1"F-l9ri ----la coriii tra care izolarea d" -r::gli-gg*s-f*4"*e..fra$gg4lC 9it eventuii' pai;ani qi eare un efoit xr:rriisi cu rulour; cu ya1'5 este ln-como-clA-pe"ui;;'t;;;"iA!ni"" meolcuiui pentru snentinerea izolsrii (15)'
LA

aiciv al sigiianiilor {22)'

biliii

-iipsa

iF

-sigilareepq:+!+!j$t3!i!are ?'r"' t uiuis[gilantulut adapta.rca {g-itan verificr adaptarca t"tttt., } sc r ) -;-rigil"nr este fii'{7ona piatrtr c cu suprafala buna, t l.'rrestanf si dactr '" "p'q"* :!n--riol".,ri pierdur se graveazs'qi ie -c'9.qlp!-qlg3:3-lg-Jl*49:ig$nj: duaigilan_tul ; | {-'+) I 7p | "- --t --,-,,^-'o ^,, -i"ronerdenllri se controleaz{ cu radiografii -

intacti -:i-u- sc iEtervine;

fi;,r.- i**--U$;-de-50-de-Eggnde-!9ntn] dinqii-9eE$ascnq; t?g Agcntul demineraiiz:nt po"t" fi sub forml dt.g*gP=yjtl:.31:
i

ou,"

I J;

iffi

J*.,

*1.'#ffi-"L*#,Tf;
qi

Dup{.-rcEJ.!;'

rystqi.!!1!t,Pes.tc de so4iu.

suPE

icI

nffi(nuorura

pentru gravarc acidl, DisneY 9i ml

recomandl urmitoarelc: capului pacientului. astfe! incit suprafetele ociuzale -pozitionarca in asa fel incit sx fic paralclc cu po<tcaua; capul sd fie usor inclinat lichir.!ul clral si sc aculrnuleze de partea contralateratrS; cu aer copmPrimat a suprafelei orale -usc:trqg-g3llUncioasr curAlatc Sntcri(iF: r^ -.:_^^-^ alita ^rira trrnp icarca ?ci,' ul u i prin rr|i$Ali-Jqqglc--gg-eli$gqle. t*(de,obicet^.1:,j" -apl sigilantului .ir indi:;-ilil$;;,f oe uiitiz-are al suneteilrea produce se rleoarece cundc). Supraf:i1a nu trcbuie frecatl pr"nii;r Lcmineratizate qi cornpromiterea viitoarei legaturi smalt.'sigilant (8). ___.--, --.--rioi relenli;i m, Dcoarecc in lireratura S specialitate procentul i1l"^t:1in limite rarsi. chiir. qt -t" :1lt ; I I " "i ?",.it" i i.r. "** i -ioii pi", pen tru d:llg": -liPt i.1,:,1 "i' "' o yn''i ani,'r -e'-u:l: ;:Hr ii care garanteaztr o mCi-belltr re-tenue' ; rch@ AccstA tehnic{ PresuPune: ocluzale cu o pasta flo"._gl$Lj_-^.,.. -{q$!ilc4 suprafelei aproximativ I nm ,uptefil. !q.pe o zonS de tu -inrsprire" trlime dc nccare purGl*rx*u * "i:to.tYl.tn^EJrq-zgdiag3$trS ctltlgld' e fissure sau -flacara in eranulatig*mcds--d-g {ar*m-a- sieric{' O" mofologia deschiderii ganqurilor; iun.,-i" '{ulgllgltglizate" cu acid a suprafeqei smaltului; sigitantului' a sigilantului pe rno-aplicare.a Aurorul acesrei Grrnici raporreaza o rerenlie 6,iI-111,-.... 97'5v'.dup5 larul de 5 ani de s83% dupl 3 ani;i de cu s$lblg o 4. DupI demineralizare se va efeoua 'ry:#Il1tu11 inEFpartarea ascntului dc de apI a suprafelei de smalq gravale peflru in urma dcmlncrldefrfieralizare li a prodqiloi de reaqie rezultaqi lizArii.

3-3 Frobleme legate de tehnlca sigilaril parte dc corccSe 5tie ca succesul unei sigilf,ri depinde in marc factori irnWci' DupI lucru' de tc*hnica dtudinea cu care se resPect{ p"io"1i in reuSiu sigtarli sint: demincralizarea corcspundtoare' condiriile mcntincrii unci spilarea atente a smatlitui demineralizat in izollri riguroase, la adapostul orictrrei contaminlri ::^:"]lt?-:1-:.::: ca Inlcnsltatc i,"n1" grle Oe ta spravul de aetr, regimul corespunzltor utilizlrii caz-ul in si durarf, a luminiii"."*t" potimeiizfrii complete dissuscitat au opcrarori ;g;;;lilf*opoiirn"ri-bili. Unii din timpii de tcmc constituit au culii asupra oPortuni$lii lor, motiv pentru care
profsO,.prime illle-bar t-" l-tt--di.:l)sre necesar' "curtrlir-ca qstc sau atacului.acid supusa sional5- a rupr"l",Jide smail ce va li firme pro'[ ffio, un 'p"riai riguros al acesteia' deoarece unele ide deinaintc smallului a ductrtoare ,*ornuoh5 clrrlgirea meticuloas{ I pulbere de susoensie si cauciuc de I mineralizare cu atutorul unor cupe da sau J" pi",ia ponce- iuspunsul la inirebare ofertr dour alternative:
nu. crecetare-

;;';i;;i;; ;;i; {' ;:;;;;'si

* Itg133glij

j^'1li:'ii": t13li'i;

,#

f|

profesional6" se Cei care suslin c{ nu este necesarI "curtrlirea bazeatA Pe urmtrtoarele con;19$5!: r^ r^ -..^-arora la suprafaga de aplicarea aciOotfiEsforic' placa bacterianl -nrin d T-il epu':*,1 p" pt aaliram' ae ,*",,._urli'"' *ttnallului curalat pt::::i"-iil.1i.Tli; ge d Dur4raursr r'------ -,,. ^.. gi"*ii asltrd a; graYafc io;;t ".iaf " curtrlat con-venlional este a-semenAtor cu cel oblinut la smallul tabil -tlpaful de legtrturl c:rre se fo4ele chiar qi ponce) Ei 1cu pufnete de piatrl creazA sint comParabileAcesteconsratariardeterminapracticianulstrinlArurenumairessufiprobete rurile mari Oe pe suplafala smallului' Oar deoarece -sint firmei cienr de edificaroare, este bine sd se respecte instrucliunile

J: i1'Yl;

15

1E

,,r..- lvlunrt'C o spliare qi uscare a suprafelei dentare dernineralizate ftrre a preciza intervalul de qigp. ln literatura de specialitate diferilii autori recoC-ele mai multe

d. ''.t,{,', --.-'

l,,r',

aL 7 ,* -"-.lf;;tr#';
prurlnf

instruqiuni ale firmelor produc[toare recomandl

i orale

l./

ale su

,
til - Ui
"nu-,,

mandtr un rimp-Te jpiilare variabil, de obicei adaptat formci de pre-

a fost sutr formtr de solulie qi 90 cirat de (35)); gel (Meixler de secunde dac{ a fost "tt ^ ...,i pen!ru acidqi de secunde $u_b,foynl dc solutie. 30 de se7 -ZA gel (Wei cunde pentru {3a}); < C secunde spdlare, apoi usihre 3 secunde (Pinkham (23)); -10 1&20 de secunde si uscare 10 secunde {h'fathewson

zentare acidului utiiizat: {t} de secunde dacs acidul

::,;t

]it

-sp5!are (1e));

;G '\' Or"* ,n.r, t",l*peta deminera'lizarea.

in
soar6

-spdlare trebuie maali (lDisney ;i col. (10)); citeva secund" (Piro- qi col. {5} dupe solulie de acid -sp{iare fosforlc 3"1%\. Dup& sp5,lare Ei uscare snialtul trebuie s{ aitr6 aspect ,,{9-S!1?3,14"'
'

i.0-50 de secunde

in

funcXie

de nurndrul de dinli

ce

-!

s*ast{ perioad{ trebuie sE se rnenqinS o izolare

rigu-

iar pentrti sigilanlii'6I D inilierea folimeriz{rii se realizeaza prin fq}n"::" op Itr (atenlie la indicaliile producltoruiui). o ?. Verificarea :lgillrii Priz: materialului se verific{ prin inspccqia sigilaftu-ffi6-nefalutit. De obigei la suprafala sigilantuiui i.a cxista un srrai ume<l de mg3.g;ial" care nu a poiimerizat datoriffi inhirrilftipio}t.sa -de' #i. Oin-ullir riioiiv iupiCraqi'-iigilatd se ne,.czcactc cu'o hri"ttr@-pentru a se indeiaria t^Jf:^--^A -"-,^fa slsuPrafelel Verificaiea accasta nclrcula supeifimi{--nepoiirneriz:tA. depistarea golurilor in entru Siltlc-s rnatcrial sau inclepfrtaiea sigiiantului pentru a se verifica calitatea legAturii realizate. Accst control permite identificarea si rectificarea micilor defecle apiicarea in plus de sigiiant pentru acoperirea intregii su' chiar 1i rxluzale. prafele - G g. 1-nnrrnlul in re.lalii--ocllz&le va premite indep4!-1alea,. exc-

:;;;;;"ot

*tl

\ 5-t'

rcas[. Conuminarea crr saliva a smaltului dernineralix,a( duce la precipitarea gti_c$roiili-nelSiTdTivare care vor impicdica atasarea sigiian tu srnaliului. iui Ia suPrafaP 'suprafeqei contaminate nu va inltrtura aceast* pelicul{ Uscarea salivara, rnoriv pentru care este necesar5 redernineraiizarea suprafetei de srnatq (26i. Totuqi, se considerA cI o perioadn de pinl ia l-Q'p-q^qgn$g- 49 expunere ig-sliv4 Lu-dst ioreag suprafala irqyale, o sptrlare 91 -{-102" .'9^; gtltlt$9*nted- Sgnpiejl-ti p9-lt-l-r-L-A ptrstra nealterata puterea viitoarei tegeruri smali/sigiiant (16)se face.conLform indicaliise cunoasctr rolul cllslurii asupra ior firmei pr-.iffiaroare. polimerizarea, miqEgrind modificl nnaterialelor autopolirnerizabile" Ea S-

; s qgglglg-Pg11ggjg sint necesare o{q3!r&-fjlsi' o sigi-. lare este conslcteraib eficiente doar atunci cind inchide etans. P o
durat{ cit mai lungd, sistemul de ganquri 9i fosete'
exary-e-lt*!g-:9!da, - pr;n qi \\;ro;;tz,@t de (4); Buornfiii{ Roci {paracli&- prin diferite procegge li utiliT^r94-!lo{ ch m ice*-fiifle ca e n@-bgsL-g$ft, crt !!tlsl--vi-oig ),

ii

.i

conform criteriiior auntate de

substanqe
z'o

Ft"pu3t* *","tiulol@

fEEFsa

d@

tg

ra-

F.D.I. acorda

imffin$

in acest sens fotograffei s4u arnprcnleioi

sigilantului. se face cu instrumentarul trecomandat rnini[u-rete, aplicator]' Ei livrat Ce ]ECucator (pegg-[I6,

Se recornand,ll utilizarea unei cantittrli corespunz5toare de mateacoEE-r9

J 6. Aplicarea

de precizie.

rial astfel incit s{ qi r,""idrit. rypl

$

!ot1!

s.3-!!u*le-.sgp;g181ei slcJ-uzale+Jegu[n

trat subiire de sigilant

$i

i' tn*mcni refacut;i. obicei de verificarS reuuie 5i in care adaprarea rnffiau i: conlrolu! clinic, prin inspecqie qi palpare cu sonda" sint ptisibilemaimuitesitualiicarevornecesitaoatitudineinconseciniii:

" in general