Amzulescu Cintecul Epic Eroic 1981

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
"
�y�·).
L�STITUTUL DE CERCETĂRI ETNOLOGICE ŞI DIALECTOlOGICE
COLECŢIA �AŢIO�ALĂ DE FOLCLOR
AL. I. A.i.11ZULESCU
CÎNTECUL EPIC EROIC
Tipologie şi corpus de texte poetice
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE RO:\IÂNIA
1981
La C ollection nationale de folklore
Le chant epique heroi:que
Ha�HOHaJihHaH KonneK�HH �onhKnopa

3nHKo-repoHqecKaH necHh
Colecţia naţională de folclor a fost elaborată pe baza unor contracte

de cercetare ştiinţifică încheiate de I nstitutul de cercetări etnologice
şi dialectologice cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi
Academia Republicii Socialiste România
EDITl'.RA ACADEMIEI REPl'BLICII SOCIALI STE ROMÂNI A

R 797 1 7, Bucureşti, Calea Victoriei 1 25
C UVÎNT ÎNAINTE
Ca toate „cuvintele înainte", şi al meu nu este dccit 1111 sumar metale :rt
la un text complex şi dificil, Corpusul folclorului românesc Corpus Canninum
-
Rornaniae, pe care îl preconizase in 7948 D. C aracostca 1 şi pe care l-au, dorit

foarte mulţi dintre folcloriştii de mai înainte .
Susţinutele contacte cu realitatea vie, n u sau nu numai penim a descoperi
ceea ce este vechi, supravieţuirile trecutului, ci şi pentru a cunoaşte subtilul
proces de trecere în contemporan; adunarea unui foarte mare număr de piese
de cîntece populare, de basme şi alte povestiri, de muzică instrumentală şi de
dansuri, dar şi de descrieri şi texte de obiceiuri, materiale şi date informaţionale
rezultate din minuţioase cercetări de teren făcute de specialişti, nu doar din
culegerile întîmplătoare ale unor amatori mai m ult sait mai puţin avizaţi, con
stituie baza, în felul ei unică, a acestui corpus.
A dunat mai întîi în A rhiva de folclor a Societă/ii compo::itorilor români1
apoi în cea a Institut11lui de folclor, mai tîrziu Institutul de etnografi e şi folclor,
iar astăzi Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice, acest tezaur se cerea
sistematizat şi apoi completat prin referire la materialele ajlătoare în alte arhive
din ţară sau publicate anterior în volume, reviste şi chiar ziare.
Etapele cercetărilor de teren şi ale sistematizărilor, ale discutării princi
piilor de sistematizare fiind conturate, în chip firesc etapa următoare era ce a
a publicării.
Punînd în valoare părerile interesante ale discuţiilor anterioare, ideea
alcătuirii şi publicării corpusului sub forma publicării unor cataloage tipologice
însoţite de colecţii de piese selectate care să ofere un instrument de lucru absolut
indispensabil cercetărilor viitoare, dar ş1: o imagine cît mai completă, cît mai
rotundă a folclorului românesc, a fost formulată la nivelul actual acum doisprezece
ani (în 7969) 2.
1 Cf. D. Caracostea, Schiţă tipologică a baladei populare româneşti, în Poezia tradiţională

română, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969, I I, p. 380- 387.
2 Cf. M. Pop, Corpus-ul folclorului românesc, în „Revista de etnografie şi folclor", 14
( 1969), nr. 3, p. 169- 1 77.
Ideea simplă în formularea ei generală s-a dovedit, în abordarea concretă
şi de amănunt, de mare complexitate, necesitînd o muncă tenace şi migăloasă,
mai cu seamă în despuierea materialelor din alte surse, a ceea ce C. Brăiloiu
numea fondul auxiliar, din colecţiile anterioare, din reviste şi ziare. Dar poate
şi mai anevoioase s-au dovedit dezbaterile teoretice cu implicaţii de concepte
fundamentale şi de principii cu aplicabilitate în operaţiile concrete de alcătuire
a di/eritelor volume ale corpusului 3 •
Lucrul acesta este firesc în. dezvoltarea actuală a folcloristicii nu numai
la noi în ţară, ci şi în cele mai importante centre internaţionale de cercetare folc
lorică. După orientările date acţiunilor de acest fel de către şcoala finlandeză"',
după catalogul tipologic internaţional al basmelor popttlare alcătuit de A. A arne
şi completat de St. Thompson 5 şi după indexul de motive ale literaturii popu
lare 6, contactttl cu noile orientări în antropologia culturală, în lingvistică
şi teoria literaturii şi mai cu seamă publicarea în ediţie engleză a lucrării lui
V. I. Pro pp 7 au obligat folcloristica să-şi reconsidere vechile concepte şi îndeosebi
vechile sisteme de clasificare, tributare clasificărilor primordial tematice. Deci
odată cu publicarea în sistemu.l Aarne-Thompson a cataloagelor tipologice ale
basmelor diferitelor popoare şi în acelaşi spirit tematic a cataloagelor proverbelor
şi zicătorilor, s-a dezvoltat o amplă dezbatere mai cu seamă asupra genurilor lite
raturii orale şi principiilor de clasificare, a modalităţilor de a elabora taxonomii
care să aibă în vedere şi alte elemente constitutive, nit numai rnbiectele. Rezul
tatele acestor dezbateri desjăşurate răzleţ la început, la congrese sau în paginile
revistelor de specialitate din străinătate, dar şi de la noi, şi-au găsit formulări
clare în ultimul deceniu în două simpozioane: cel organizat de The American
Folklore Society şi cel organizat în 1970 la Palermo sub auspiciile revistei
„Uomo e Cultura" 8• Se aia11gă la acestea, în chip firesc, preocupările post
proppiene ale semioticienilor sovietici pentru analiza diferitelor categorii ale
literaturii orale, mai cu seamă a celor narative, studiile făcute în aceeaşi direcţie
de către folcloristica şi antropologia culturală americană, interesul etnologilor
şi semioticienilor francezi pentru structurile şi sensurile literaturii narative şi
nu în ultima instanţă acţiunile revistei finlandeze „Proverbium" pentru ela
borarea. celor mai adecvate sisteme de clasific are ale acestei categorii.
Prezenţa folcloristicii române la acţiunile şi dezbaterile de acest fel, într-o
cuprindere mai largă a lor, se vădeşte tradiţională prin lucrarea lui L. Şăineanz4
3 Cf. Al. I . Amzulescu, Cîntecul epic în „Colecţia naţionald de folclor"; A . Bucşan, Un
proiect de catalogare a materialului coregrafic; R. Niculescu. Privire critică asupra unor procedee
actuale de sistematizare şi clasificare a liricii populare; E. Cernea, Contribuţii la tipologiza1·ea muzicii
colindelor romdneşti, ibidem, p. 179-242. (Vezi şi alte contribuţii apărute în „Revista de etno
grafie şi folclor", în a nii următori).
4 Cf. K. Krohn, Folk/ore Methodology: Formulated by Julius Krohn and Expanded by
Nordic Researchers, Austin, 1971.
5 Cf. St. Thompson, The types of Folktale, Helsinki, 196i (FFC 184) .
8 Idem, Motif-index of Folk-literature, I-VI, Bloomington, 1955- 1958.
7 Cf. V. I. Propp, Morfologija skazki, Leningrad, 1928; Morphology of the Folktale, 1958
(ed. a II-a, 1968); Morfologia basmului, Bucureşti, Editura Univers, 1970, p. VI, nota 2. (Cf. şi
„I ntroducerea" la A. Dundes, The Morphology of North American Indian Folktales, Helsinki,
l96i - FFC 195.)
8 Cf. D. Ben-Amos, Folklo1·e genrcs, Austin - London, 19 76 .
despre basme, prin preocupările lui B. H. Hasdeu, prin catalogul tipologic al
lui A . Scliullerus, prin modurile în care şi-au clasificat materialele alcătw"torii
multiplelor culegeri, dintre care aş am inti-o doar pe cea a lui O. Papadima 9,
prin catalogul tipologic al snoavelor alcătu it de S. Stroesrn şi cele - încă în
manuscris - al legendelor şi al poveştilor cu an imale, alcătuite de T. Brill,
dar şi prin unele studii apărute în ultimele decenii.
Efortul făcut de D. Ca racostea de a fundamenta teoretic mai profund şi
mai larg cuprinzător clas�ficarea genurilor şi tipologia literaturii narative,
mai cu seamă a epicii orale în versuri şi apoi şi a liricii, constituie o remar
cabilă încercare de a depăşi viziunea tradiţională a genurilor şi tipologiilor 1 0•
Studiile destul de n umeroase de analize structurale, de formalizări mate
matice şi chiar de interpretări semantice au încadrat folcloristica noastră în
sfera orientărilor actuale inovatoare, ce tind nu numai la cunoaşterea sincronică
şi diacronică a faptelor, ci şi la cea a modelelor categoriale, a funcţionalităţii
şi înţelesurilor mai profunde ale lor. Ceea ce s-a obţinut în această direcţie în
domeniul literatttrii orale s-a reflectat şi în cel al muzicii şi coregrafiei şi în cel
al studierii obiceiurilor. Lor li se adaugă unele lucrări de retorică şi altele rn
caracter de vocabular tematic sau de moduri de expresie 11.
ln acest cadru, primul volum al Colecţiei naţionale de folclor - Cîntecul
epic eroic - , pe care l-a alcătuit şi îl publică A l . I. A mzulescu , nu face numai
să înceapă lunga serie de volume ale corpuwlui, ci pune şi premisele teoretice
în care se desfăşoară şi se va desfăşura în viitor această acţiune de păstrare
scrisă şi răspîndire prin tipar a tezaurului nostru folcloric. A l. I. A mzulesrn
a prezentat mai de mult sistemul săit de clasificare tipologică a epicii populare
cîntate 12, dar volumul pe care îl publică acum arată prin cîte dificultăţi şi
reflecţii trece munca de alcătuire a unui corpus şi la ce rezultate de bun n ivel
poate duce ea.
Dincolo de aspectele teoretice privind clasificarea genurilor şi alcătuirea
tipologiilor, aspecte pe care pe plan internaţional folcloristica de astăzi caută
să le rezolve nu numai prin consideraţii estetice, ci şi prin viziune funcţionalistă
ce ţine seamă de clasificările etnice şi prin aportul teoriei comunicaţiei şi infor
maticii, alcătuirea corpusului de texte propriu-zise pune şi ea o serie de
probleme. Textele cei ntră în laboratorul alcătuitorilor corpusului prezintă mari
varietăţi de timp şi loc şi implicit de calitate. Ele reprezintă de fapt un secol
de folcloristică românească, diferite moduri de a culege şi de a transcrie, ce se
mişcă între entuziasmul romantico-patriotic. şi raţionalismul scientist. A selecta
9 Cf. O. Papadima, Cu cit cînt, atîta sini, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1963.
1°
Cf. D. Caracostea - O. Bîrlea, Problonele tipologiei jolclcl'ice, Bucureşti , Editura
Minerva, 197 1 .
11
Cf. G. Vrabie, Retorica folclorului, Bucureşti, Editura Minerva, 1 978 ; M . Pop, Obiceiuri
tradiţionale romdneşti, Bucureşti, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste - I nstitutul de cerc e
tări etnologice şi dialectologice, 1976; O. Bîrlea, Mică enciclopedie a poveştilor romdneşti, Bucureşti,
E ditura ştiinţifică şi enciclopedică, 1976.
12
Cf. Al. I. Amzulescu, Balade populare româneşti, Bucureşti, Editura pentru literatură,
196 � , I, p . 5- 1 00.
chiar şi numai pe criteriul tematic piesele cele mai „reprezentative" însemnează
nu numai a le alege pe cele mai frumoase, ci, depăşind criteriile estetice, a situa
variantele în timp şi loc în raport cu juncţiile şi sensurile lor, cu schimbările
ce intervin in aceste juneţii, pentru a ne opri asupra acelora care într-adevăr
exprimă în anumite etape şi în diferitele zone normele, conceptele, comporta
mentele, ·vi:iunea despre lu,me şi viaţă a oamenilor care le-au creat şi re-creat
ca expresii verbale şi muzicale a/,e vieţii lor, de cele mai multe ori plină de
tensiuni interne şi de presiuni din ajară. ln această perspectivă, variantele care
vor alcătui alături de catalogul tipologic şi de datele bibliograjice corpusul pro
priu-:is trebuie să vorbească nu numai la nivelul sincronic, ci şi la cel diacronic
despre metatextele jolclorice ce constituie expresiile metonimice sau metaforice
ale referenţilor conceptuali, ale normelor vieţii imaginare şi reale, ca o unică
realitate a culturilor tradiţionale de factzeră orală.
J1ai avansată în realizare, acea parte a corpusului care cuprinde ceea
ce în general numim literatura orală pune probleme de principiu, ce odată rezol
vate pot fi indicate şi pentru partea de muzică şi dansuri, deşi acestea, prin
inseşi niodurile pro prii de exprimare, cer rezolvări ce le sînt proprii.
Discursuri diferite despre om şi viaţa lui, cu toate complexităţile ei, creaţiile
folclorice înţelese ca atare este bine să ţină seama în elaborările taxonomiilor
ştiinţifice şi de taxonomii etnice, variate şi nit întotdeauna clare în delimitările
categoriilor. Să ţină seama de faptul că la nivelul etnic fiecare categorie are
moduri proprii de a-şi realiza discursurite, structuri compoziţionale proprii
şi jo!oseşte un vocabular de semne cu sensuri simbolice ce se pot exprima verbal
Î1t cuvinte şi în im::igini, muzical în structuri şi formule, coregrafic în paşi şi
grupaje de paşi, dar şi în, gestica şi mimica ce le însoţesc în complexele forme
in care se reali:ea:::ă obiceiurile şi riturile.
Am preJentat numai sumar aspectele fundamentale ce formează dezba
terile laboratorului de alcătuire a Corpusului folclorului românesc. Volumul
pe care îl publică Al. I. Amzulescu arată în Introducere şi în cele trei studii
ce o urmează, ca şi în selectarea variantelor, că dificultăţile pot ji depăşite atunci
cînd cunoa�terea este profundă şi împreunată cu necesitatea de a înţelege sensul
lucrurilor.
Corpusul este împlinirea cel ei mai importante etape a dezvoltării folcloris
ticii noastre pînă în prezent. El va fi o carte de referinţă, care va da noi temeiuri,
mai sigure şi mai larg cuprinzătoare, cercetărilor viitoare asupra folclor·zelui
românesc. Va asigura posibilitatea de a avea cu uşurinţă o informaţie mai
completă decît pînă acum. Va da posibilitatea de a aprecia cu mai exactă
cunoaştere ceea ce în general numim folclorul - exprimările multiple şi complexe,
de multe ori frumoase, dar întotdeauna dintr-o anumită perspectivă trepte ale
culturii noastre de factură orală.
M I HA I P O P
I N TRO D U C ERE
Concepută în cadrul seriei de volume ce alcătuiesc Colecţia naţională

de Folclor, lucrarea de faţă este menită a cuprinde o primă (şi substanţială)
parte din poezia narativă a cîntecelor bătrîneşti - poezia cîntecului epic
eroic rom ânesc 1.
Atît prin cerinţele Colecţiei 2, cît şi în perspectiva activităţii autorului„
această lucrare presupune o etapă superioară de sinteză.
Pe de o parte, spre a se înscrie cum se cuvine în rama Colecţiei, ea
trebuie să ofere o imagine cît mai deplină şi mai sistematică a bogatului
tezaur de poezie epică eroică din creaţia tradiţională orală a poporului rom ân;
sprijinindu-se pe cit mai mult din tot ce e cunoscut, ca operă de sinteză
se cere ca lucrarea de faţă, înglobînd, să depăşească dialectic, atît prin infor
maţie cit şi prin sistematizare , mulţimea - niciodată deplin explorată -
a colecţiilor, antologiilor, a volumelor şi broşurilor şi a periodicelor de tot
felul, care au publicat pînă acum, între altele, şi cîntece bătrîneşti, fără a da
uitării măcar o parte din materialele arhivistice inedite.
P� de altă pute, în perspectiva activităţii autorului, după cercetări
de teren şi culegeri începute în anul 1950, după primele tatonări şi însăilări
editoriale din micile antologii Vechi cîntece de viteji 3 şi Voinicii 4 (ambele
din 1956), după studiile şi articolele publicate începînd din 1957 (mai cu
seamă în „Revista de folclor", apoi „Revista de etnografie şi folclor" 5 şi
1 Ne îngrijim, în continuare, de a alcătui tipologia, bibliografia şi corpusul poetic selecti·1
al baladei familiale.
2 Cf. M. Pop, Co rpusul folclornlui românesc, în „Re•rista de etnografie şi folclor" , 14
( 1969), nr. 3, p. 169-176 .
3 [Al. Amzulescu şi Gh. Ciobanu,] Vechi cîntece de viteji, Bucureşti, Editura de stat pentru
literatură şi artă, [19.56].

4 Al. Amzulescu, Voinicii. Balade populare prelucrate, Bucureşti, Editura tineretu·
lu i, 19.56.
5 Cf. îndeosebi: Răscoa!a ţăranilor din 1907, oglindită în cîntecul popular, în „Revista de
folclor", 2 (19.57), nr. 1- 2, p. 12.5-148; Cîntecul nostru bătrînesc, ibidem, .5 (1960), nr. 1-2,
p. 2.5-.58; Ion ăl Mare - ba!ada clăcaşului răzvrătit, ibidem, 8 (1963), nr. 3- 4, p. 11-.59;
„ Vlăduţ". O variantă recentă a baladei „Radu vodă şi Drăgan", în „Re·„ista de etnografie şi folclor" ,
9 (1964), nr. 2, p. 175-182; Modelul funcţional al eposului eroic românesc, ibidem, 16 (1971) ,
nr. 3 , p . 189-206; Modelul actanţial al eposului eroic românesc, ibidem, nr. 4, p. 267- 282;
Structura baladei familiale, ibidem, 19 (1974), nr. 2, p. 87-94; Observaţii despre evoluţia contem
porană a cîntecului ejlic în Oltenia, ibidem, nr. 4, p . 271- 290; Observaţii istorico-jilolo -
în volumul colectiv Studii de folclor şi literatură 6) , lucrarea de faţă, deşi încă
departe de a fi opera exhaustivă dorită (de alţii ca şi de mine) , reprezintă
un mare pas înainte faţă de toate colecţiile ce s-au realizat pînă acum în acest
domeniu, constituind etapa superioară de sinteză spre care autorul a năzuit
sistematic, după cele consecvent arătate în volumele Balade populare româ
neşti 7 (din 1964) şi Cintece bătrîn eşti 8 (din 1974) .
S-ar putea spune, fără exagerare, că toate străduinţele şi contribuţiile
anterioare ale autorului (cercetări de teren, de bibliotecă şi de arhivă, tran
scrieri după înregistrări sonore de cîtece bătrîneşti din culegerile Institutului
de cercetări etnologice şi dialectologice, studii , volume antologice) sînt de
fapt premise şi tot atîtea etape şi „exerciţii" în pregătirea treptată, deloc
uşoară, a acestei ediţii .
Lucrarea de faţă încearcă aşadar să fie opera cuprinzătoare care să
răspundă, cit mai apropiat , atît viselor de mult exprimate şi înscrise în isto
ricul aspiraţiilor către un Corpus 9 ştiinţific al folclorului românesc în genere,
cit şi progresului dobîndit în culegerea şi studierea poeziei epice.
Ca şi celelalte volume ale Colecţiei naţionale de folclor, această lucrare
oferă deci o �inteză cit mai deplină , în acest caz, a poeziei narative din
cîntecele epice eroice publicate în volume, broşuri , periodice şi a marelui
fond de înregistrări din arhiva naţională a Institutului de cercetări etnologice
şi dialectologice, pînă la limita anulu i 1970.
Cunoscute fiind dificultăţile din ce în ce mai mari de a putea găsi
astăzi nu numai serii complete ale vechilor periodice, dar şi unele din vechile
volume şi broşuri , ba chiar şi unele din publicaţiile recente, apărute pe plan
judeţean , principiul exhaustivităţii este sorti t să rămînă un veşnic deziderat,
orice încercare de explorare în întregime a materialului folcloric fiind mereu
iluzorie. Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc, în curs de
elaborare (din care s-a publicat pînă acum numai volumul întîi, pentru anii
1800- 1891) 10, ne va ajuta să putem completa , probabil, cîndva unele din
lacunele informaţiei actuale .
Î n felul acesta, deşi desigur încă departe de a fi exhaustivă , cuprin
derea informativă a lucrării de faţă este, oricum, destul de bogată, fiind fără
îndoială cea mai amplă însumare de izvoare ale cîtecului epic, dacă s e ţine
seama că, pe lingă atît de numeroasele materiale din volume, broşuri şi perio
dice tipărite pînă în anul 1 970, lucrarea aceasta catagrafiază şi din materialele
arhivistice cel puţin marele fond de variante culese, din ce în ce mai sistematic ,
în cursul anilor 1 930- 1 970, prin înregistrări pe cilindri de fonograf (pînă
în anul 1951) şi pe bandă de magnetofon (începînd din acelaşi an) , aparţi�
nînd arhivei ICED.
,
gice despre „Miori/a" lui Alecsandri, ibidem, 20 ( 1 975) nr. 2, p. 127- 1 58 ; Xci c,bsovafii dapit•
implicaţiile folclorice ale tvtnimrntelcr anului H07, itidem, 22 ( 1977), nr. 2, p. 133- 156; Noi
observaţii despre Mioriţa - colind, ibidem, 24 ( 1 979). nr. 1 , p. 55-61 ; Marcu şi Gerttl. Epilog
doljean la o faimoasă ccntroverEă, ibidem, nr. 2 , p. 1 53- 175 (vezi şi cap. Eposul troic (Cîntecul
bătrînesc). în volumul Istoria literaturii rcmâne, I , Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1964 ,
p. 102 - 1 19).
8 Cf. Al . I. Amzulescu, Balada populată în Muscel, în volumul Studii de foclor şi litem
tură, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1 967, p. 247- 332.
7 Idem, Balade populare româneşti, 3 vol., Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964
(vezi îndeosebi I , p. 93 şi 10 1 ).
8 Idem, Cîntece bătrîneşti, Bucureşti, Editura Minerva, 1974 (vezi îndeosebi p. V-VI
şi IX-XI II).
9 Cf. nota 2 .
10 [A. Fochi,] Bibliografia generală a etnografiei ş i folclorului romdnesc, I ( 1 800- 189 1 ),
Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968.
10
ln ciuda inexhaustivităţii - veşnică fata-morgana a folclorului - ,
larga documentare obţinută (cu atît de uriaşe dificultăţi) asigură lucrării de
faţă calitatea unui instrument de lucru ce depăşeşte cu mult , în întindere
şi în adîncime, posibilităţile oferite pînă acum în volumele Balade populare
româneşti (1964) şi Cîntece bătrîneşti ( 1974).
Păstrînd în liniile generale , dar dezvoltînd şi îmbunătăţind structura
acestor lucrări (şi îndeosebi a celei din 1964) , lucrarea de faţă cuprinde la
început clasificarea tipologică şi bibliografică, iar apoi o amplă antologie
slujind drept „corpus" minimal, ca un tezaur foarte selectiv de texte, în care
s-a reţinut consecvent o singură piesă-model pentru fiecare (dar pentru toate)
tipurile şi subtipurile.
ln ce priveşte tipologia , urmînd făgaşul ediţiei Balade populare româ

neşti (1964) , şi aici se dă mai întîi „rezumatul" de sinteză a subiectului fie
cărui tip narativ, care tinde să reţină tot ce e caracteristic şi esenţial pentru
fiecare tip şi subtip de subiect, indicînd, în paranteze sau în note, numai
abaterile şi „contaminările" cele mai izbitoare (faţă de schema narativă din
rezumatul fiecărui tip) . Fiecare rezumat e îndată urmat de înşiruirea biblio
grafiei variantelor, aşezate în genere în ordinea cronologică a publicării sau
a culegerii, în paragrafe separate : volume şi broşuri ; publicaţii periodice
(reviste şi ziare) ; apoi culegeri pe magnetofon (mg. ) , cilindri de fonograf
(fg. ) , „material informativ" (i. - culegeri fără document sonor) din arhiva
ICED.
Împotriva dorinţei celor care ar fi aşteptat, poate, o desfăşurare mai
analitică a variantelor în cadrul fiecărui tip. trebuie arătat că principialitatea
care ne-a călăuzit a fost de a pune această lucrare mai degrabă sub semnul
unei consecvente sinteze şi „viziune a totalităţii" 11, decît al rătăcirii fără
ieşire din cotloanele tuturor variaţiilor şi variantelor.
În această privinţă, încă în Balade populare româneşti, din 1964, afir
mam : „Clasificarea este însă numai un mij loc , şi nu un scop în cercetare.
Cea de faţă poate deveni o bază de discuţie şi un stimulent pentru noi cercetări
şi studii pe calea cunoaşterii mai adînci şi a valorificării cît mai temeinice a
cîntecului nostru bătrînesc" 12•
Se cuvine menţionat în ce priveşte tipologia că, pe lîngă o seamă de
îmbunătăţiri aduse rezumatelor de subiecte narative, s-au adăugat noi rezu
mate ale tipurilor şi subtipurilor de subiecte descoperite şi introduse în clasi
ficare odată cu substanţiala îmbogăţire a bibliografiei, faţă de „Indicele
tematic şi bibliografic" din Balade populare româneşti (1964) .
O nouă şi foarte importantă' contribuţie la adîncirea sistematizării
tipologice o constituie însă partea intitulată Motiv-Index (Inventar alfabetic
de momente funcţionale şi elemente motivice relevante - narative şi descriptive)
de la sfîrşitul „Catalogului subiectelor" .
Acesta e mai mult decît o recapitulare a „Catalogului subiectelor".
Izvorît din dorinţa de a urmări consecvent aceeaşi „ viziune a totali tă ţii",
baza de pornire spre integrare şi generalizare a acestei noi forme de siste
matizare tipologică se situează la un nivel analitic mai mirmţios, totuşi pe
o altă cale decît aceea - greoaie şi inutilă - a descrierii analitice a fiecărei
variante.
1 1 Cf. D. Caracostea - O. Birlea, Problemele tipologiei folclorice, Bucureşti, Editura
Minerva, 197 l, p. 342.
12 Cf. (Al. I. Amzulescu,] Balade populare romflneşti, I , p. 100.
11
Dealtfel, dacă prin cele trei studii reproduse aici după „Revista de etno
grafie şi folclor", s-a căutat oarecum descoperirea unora din legile „grama ticii"
implicite şi de adîncime care guvernează construcţia subiectelor narative
ale cîntecelor noastre epice, prin acest Motiv-Index se încearcă a pune bazele
a ceea ce ar putea fi socotit un „dicţionar" al elementelor care, asemenea
unui vocabular", intră în alcătuirea „discursului" şi a structurii narative
„
a cîntecului epic eroic rom ânesc. Segmentarea discursului şi a structurii

narative a diverselor tipuri de subiecte constituie o modalitate de explo
rare mai adîncă a universului cîntecului narativ, oferind noi posibilităţi
de apropiere şi asociere, dar şi de distanţare şi disociere tipologică mai rafi
nată decît tipologia oarecum globală, întemeiată pe asemănările şi deosebirile
subiectelor globale, ca atare.
Cu conştiinţa deplină a relativităţii cricărei forme de clasificare şi de
tipologie. am considerat totuşi că alcătuirea acestui Motiv-lndEx poate sluji
ca mijloc cert de orientare şi de scurtare a ocolişurilor cercetării.
După nenumărate noi căutări şi frămîntări , am socotit în cele din urmă
util şi deplin întemeiat ca lucrarea de faţă să păstreze neschimbată rama
generală a clasificării cîntectului epic , pe care am propus-o în Introducere
şi în J 11dice tematic şi bibliografic la Balade populare româneşti, din 1964,
continuînd a subscrie şi astăzi în întregime la motivaţia şi argumentarea
teoretică desfăşurată în studiul intrcductiv al acelei lucrări.
Pentru cine ar dori o reluare a dezbaterii acestei probleme, reamintim
aceste consideraţii, pline de înţelepciune, ale lui G. Călinescu : „Unii sînt
obsedaţi de problema, mărunt didactică , a clasificării. Î n cîmpul poeziei
culte, am rîde dacă cineva s-ar sili să clasifice poeziile lui Eminescu, exempli
gratia, în astronomice, forestiere, lacustre. Baladele păstoreşti sînt adesea
haiduceşti, cele pescăreşti sînt fantastice, cutare baladă istorică este oierească,
alta voinicească e curat fabuloasă. [„.] Tematologia e tolerabilă , dacă ajută
la fixarea condiţiilor materiale, altfel, atît în literatura cultă cit şi în folclor
e o petrecere profesorală care ameţeşte ca opiul şi face pe cel care îi cade
victimă să se înece într-un vis monstruos" 13 .
Textul lui C. Gălinescu ne scuteşte de orice comentariu .
Faţă de clasificarea globală a cîntecului epic, din 1964, ceea ce aduce
nou lucrarea de faţă este străduinţa de a desprinde din ansamblul reperto
riului şi din fiecare categorie de tipuri de subiecte narative din ramele acestei
clasificări pe cele care laolaltă constituie tipologia eposului eroic.
Cercetările de structură a cîntecelor narative, concretizate în cele trei
studii reproduse din „Revista de etnografie şi folclor" în paginile ce urmează ,
oferă temeiul teoretic mai adînc pentru această distincţie care ne-a făcut
să reţinem din ansamblul cin tecului narativ „de ascultare" , ca aparţinînd
eposului eroic, 211 tipuri de subiecte, celelalte putînd fi considerate ca apar
ţinînd „baladei familiale" (cu conţinut preponderent senzaţional şi cu o
atmosferă dramatică cel mai adesea tragică, dar şi cu o structură narativă
proprie) şi de ale cărei tipologie, bibliografie şi corpus poetic selectiv în cadrul
Colecţiei naţionale de folclor ne ocupăm în continuare.
Î n cele din urmă, această încercare consecventă de despărţire concretă
a eposului eroic de balada familială; îmbogăţirea simţitoare a bibliografiei,
în tendinţa de epuizare a „izvoarelor" pînă la nivelul anului 1970 (de unde,
pe lingă înmulţirea în genere a numărului de variante atestate, au apărut
13 Cf. G. Călinescu , Arta literară în folclcr, în volumul Istoria literaturii rcmâne, I, Bucu
reşti, Editura Academiei R .P . R . , 1 964, p. 2 1 5- 2 1 6.
12
şi 49 tipuri şi 2 subtipuri ce nu au fost identificate în limitele bibliografiei
din 1964); în sfîrşit, alcătuirea unui Afotiv-Index (ca un început de „dicţionar"
narativ al cîntecului epic românesc, după încercarea de a descoperi bazele
unei „gramatici" a cîntecului nostru epic) - acestea sînt principalele aspecte
inovatoare care fac ca ediţia de faţă a cîntccului epic eroic din cadrul Colecţiei
naţionale de folclor să depăşească toate colecţiile de sinteză anterior realizate
în acest domeniu.
În ce priveşte corpusul selecti\' de texte, de asemenea cele 220 \'ariante
(consecvent, cite o piesă pentru fiecare tip şi subtip) alcătuiesc un \'olum
sistematic şi reprezentativ. de foarte zgîrcită sinteză selecti\'ă a poeziei cînte
cului epic eroic în cadrul Colecţiei naţionale de folclor, cu menţiunea că pe�te
o treime (79 de piese) din aceste texte poetice sînt variante nou transcrise
şi selecţionate după înregistrări pe bandă de magnetofon (şi cîte\·a de pc
cilindri de fonograf) din arhi\'a ICED şi care, pe lîngă valoarea lor antologică,
oferă posibilitatea unei cunoaşteri concrete a modului pe deplin autentic
de desfăşurare spontană, orală a textului poetic, în împletirea sa cu latura
„zicerii" muzicale (aspect de asemenea ino\·ator, la care ne-am referit pc
larg în alcătuirea volumului Cîntece bătrîneşti, din anul 1974) 14 .
Pentru relativismul şi insuficienţa acestui corpus, oricît de antologic
şi sistematic - ca în toate cazurile - , reamintim iarăşi consideraţiile lui
G. Călinescu în această privinţă : „E un chip îngust, pe de altă parte, pentru
critic cel puţin, de a căuta şi a recepta numai exemplarul cel mai frumos,
după regulile artei. [.„] Nu perfecţiunea unei \'ari�nte constituie \'aloarea
specimenului, ci totalul de imaginaţie pe care îl realizează în cariera ei
balada'· 15•
Asupra importanţei şi a valorii artistic<'. şi istoric-culturale a eposului
eroic nu este cazul să revenim aici, spre a nu repeta cele pe larg şi de a tîtea
ori arătate în toate studiile şi prefeţele noastre anterioare. (Dealtfel, rostul
acestei Introduceri ca si în cazul celorlalte volume ale Colectiei nationale
de folclor - nu este acela ' de a fi un „studiu", ci numai o prezen t'are de �nsam
-
blu, precum şi a particularităţilor structurii şi a concepţiei călăuzitoare în

alcătuirea, de la caz la caz, a acestor lucrări, menite abia să ofere, ele înseşi,
o bază superioară de pornire, în viitor, pentru noi cercetări de adîncime
asupra diversităţii de probleme ale folclorului nostru.)
Se cuvine totuşi măcar din treacăt relevat că, separînd din ansamblul
cîtecului nostru epic şi publicînd aici cu precădere cîntecele epice eroice ale
tradiţiei noastre orale, Colecţia naţională de folclor aduce o preţioasă contri
buţie la alcătuirea e p o p e i i noastre n a ţ i o n a 1 e, între ale cărei principale
izvoare se numără şi eposul nostru eroic tradiţional, cu bogata sa tematică,
istoric constituită, pe măsura înseşi dezvoltării noastre naţionale şi sociale,
şi cu deosebitele sale virtuţi estetice, specifice şi originale, de la început
întrezărite încă de scriitorii generaţiei revoluţionare de la 1848, care au iniţiat
opera pioasă de culegere şi publicare a folclorului nostru.
Peste un veac de istorie şi de cultură românească se aşază între opera
de generos pionierat naţional a lui V. Alecsandri şi A. Russo , de la începu
turile culegerii şi editării cîntecelor noastre bătrîneşti, şi acest volum din
cadrul Colecţiei naţionale de folclor, care se străduie să fie o sinteză cît mai
cuprinzătoare a realizărilor obţinute în acest răstimp în culegerea cîntecului
14 Cf. op. cit., p. V-LIV.
15 Cf. G. Călinescu, ibidem.
13
nostru epic şi în lumina deosebit de bogatei bibliografii a studiilor care s-au
ocupat pînă acum de desluşirea unora din problemele tradiţiei sale orale.
Î n condiţiile create cercetării de folclor în epoca actuală, de construire
a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Rom ânia, volumele Colecţiei
naţionale de folclor, între care şi acesta, reprezintă una din formele cele
mai depline ale operei de conştiincioasă valorificare a moştenirii culturale
a creaţiei populare şi de asigurare a progresului necontenit în cercetarea
ştiinţifică a creaţiei artistice, tradiţionale şi contemporane a poporului nostru.
Î n sfîrşit , în ce priveşte evoluţia contribuţiei autorului la cunoaşterea
şi valorificarea ştiinţifică a cîntecului epic românesc , autorul socoteşte - cu
deplină luciditate şi cu adîncă modestie - că a făcut aproape tot ce i-a stat
omeneşte în putinţă pentru ca, după o activitate de peste 30 de ani, dedicată
în cea mai însemnată parte a ei cercetării cîntecului epic, să se poată îndrept a
cu seninătate către „iubitul cetitoriul" cu vorbele din „Predoslovia adecă
voroava către cititoriul" a cronicarului de odinioară : „Şi priimeşte această
dată această puţină trudă a noastră , care amu făcut [ . . ] şi letopiseţ întreg
să aştepţi de la noi , de om ana dzile[„ . J" 16.
.
16 Cf.::'lliron Costin, Opere. Lctcpiseţul ţărîi _'\/o[doi·ei de la Aron vcdă încoace„„ F<liţie
critică de P. P. Panaitescu, Bucureşti, ESPLA, 1958, p. 42.
NOT Ă AS UPRA EDITIE I ,
:\Ienţionăm următoarele indicaţii utile pentru orientarea cititorului :

�umărul de ordine care precedă, în fiecare caz, „tipul" din Catalogul
subiectelor narative şi al variantelor, ca şi titlul \'ariantelor selecţionate în
Corpus de texte poetice, cuprinde în paranteză (pentru uşurarea comparaţiei)
\'echiul număr de ordine din ediţia Balade populare româneşti, Bucureşti,
Editura pentru literatură, 1964 . Ex. : 3(8) Scorpia.
În cadrul trimiterilor bibliografice la variantele fiecărui tip din C ata
logul s ubiectelor narative şi al variantelor, s-a folosit paranteza normală cînd
indicarea localităţii de origine se putea face cu precizie, ex. : (Turburea -
Gorj) ; paranteza dreaptă, cînd se cunoaşte numai regiunea geografică sau
judeţul, ex. : [Banat] sau [Dolj ] ; s-au indicat în croşete localităţi sud-dunărene,
ex. : ( Rîtcova - Serbia).
Abrevierile privind materialele din colec ţiile Institutului de cercetări
etnologice şi dialectologice (ICED) semnifică :
mg. = înregistrare pe bandă de magnetofon ;
fg. = înregistrare pe cilindru de fonograf ;
i. = „fond informaţii" (notaţie directă după auz, fără document
înregistrat sonor) ;
ms. = manuscns ;
D . sau Disc =înregistrare pe disc de patefon.
În Corpus de texte poetice au fost selecţionate cu precădere \'ariante din
colectiile arhivei ICED.
'în cazul acestor texte, transcrise după documente înregistrate sonor,
pentru a sugera unele aspecte semnificati,·e ale împletirii versului poetic cu
muzica, s-a procedat consecvent astfel :
Seria majusculelor de pe latura din stînga a textelor : A, B, C etc. indică
segmentarea episodică a textelor (în „strofe libere") datorită interludiilor
muzicale instrumentale, care constituie pauze ale cîntării vocale.
Majusculele s-au notat în paranteze : (A), (B), (C) etc . , cînd au existat
dubii în apariţia interludiilor instrumentale.
:\Iajuscule marginale nu apar :
- Cînd segmentarea episodică a textului cîntat c cu totul îndoielnică,
interpretul limitîndu-se doar la fugare sublinieri instrumentale care nu se
• dezvoltă în interludii mai ample.
- La variantele provenind din fondul „informa ţii" sau din manuscrise,
lipsite de document sonor.
Pentru versurile, sau secvenţele de \'ersuri , repetate în cîntare de două
sau de mai multe ori, s-au folosit semnele obişnuite în grafia muzicală :
/: . . . . . . :/ ; / : . . . . . . . . :/ ; / : : . . . . . . : :/ ; şi chiar / : . : . . . . . . : . :/,
arătîndu-se că versul a fost reluat de două, trei, patru şi chiar cinci ori.
15
Cînd repetarea cuprinde o secvenţă de două sau mai multe versun,
semnele respective indică începutul şi încheierea pasajului repetat :
/: Joi dă dimineaţă,
Pă roauă, pă ceaţă, :/
(Cîntat : Joi dă dimineaţă, / Pă roauă, pă ceaţă, / Joi dă dimineaţă, / Pă
1oauă, pă ceaţă,/.)
Formele mai complicate de repetare a versurilor au fost explicate în
notă la subsolul paginii.
Semnul + arată că versul, cuvîntul sau silaba care urmează se află
rostite în zicere parlato. Ex. versul : +Acestea ce sînt ? Sau silaba : Dar ea ce
ţe[ +Jsea ? Sau anacruza : +bre 'ce +Rău am făcut pe lumea-asta !
Î n cazurile cînd versurile repetate au fost rostite alternativ, în reci
tativ melodic şi în zicere pariato, s-a indicat dacă rostirea pariato are loc la
prima rostire a versului sau la cele următoare :
+a /: Care-ngheaţă pe opincă :/
(Yersul a fost întîia oară rostit parlato, +a, iar la reluare cîntat .) Sau:
+ab / : : Peste noapte, ger de moarte : :/
(Repetat de patru ori, versul a fost prima şi a doua oară rostit pariato, +ab,
iar apoi de două ori cîntat . )
Î n cazurile cînd majuscula marginală (care indică începutul unei strofe)
este însoţită de indicaţia b sau c rnu d, aceasta arată că strofa începe cu a
doua sau a treia sau a patra reluare a versului respectiv. Exemplu :
Hc-d +a/ : : Pe Ioviţă-1 înscurta. .. · /
.
(Strofa H începe cu a treia şi a patra repetare a versului ; repetările a-b

aparţin încheierii strofei precedente, după care s-a intercalat interludiul
instrumental.)
Sunetele, silabele şi cuvintele „de completare" ale versului cîntat au
fost totdeauna subliniate prin litere cursive :
păi Io mi-am umblatî
Şi mi-am trăpădatî . . .
Î n cazul versurilor repetate s-au marcat , prin indice cifric, detaliile
diferenţierilor sonore, sublinia te. Exemplu :
/ : Pe mini1 m-ai tăiatî1 ! :/
(Numai la prima rostire a versului apare alterarea lui e î n i ş i sunetul final î.)
Sau :
/ : Cum oi2 să rămîie :/
(Sunetul subliniat apare doar la reluarea versului.) Şi :
/ : Dacă mi-oi făcea, :/ măi1
(Silaba de completare a versului cîntat, măi, apare numai la prima rostire a
versului. )
La sfîrşitul fiecărui text se indică î n dreapta numărul documentului
din arhiva ICED, dedesubt culegătorul ; în stînga, numele informatorului,
dedesubt localitatea de origine, apoi data culegerii.
16
ln cazul textelor selecţionate din publicaţii, se indică la sfîrşit în dreapta
volumul şi pagina, dedesubt numele culegătorului cînd acesta diferă de al
autorului volumului ; în stînga, numele informatorului, dedesubt localitatea
de origine, sau numai judeţul ori regiunea , după cum rezultă din volumul
folosit , apoi anul culegerii.
MODELUL FUNCTIONAL I
AL EPOSULUI EROIC ROMÂNESC
Consideraţiile despre valoarea estetică şi importanţa istoric-culturală a

cîntccelor m.rative au devenit, ca şi în cazul altor popoare, aproape un truism
al folcloristicii noastre. S-au adăugat între timp unele încercări pătrunzătoare
spre desluşirea firelor genezei, evoluţiei, tipologiei, dar, asemenea, ca şi alte
problem�. rămîn încă departe de a fi elucidate.
Neîntrecut în statornicia pasiunii cu care o viaţă întreagă s-a dedicat
cu precăd�'re studiului epicii populare, după mai bine de patru decenii de
activitate D. Caracostea ajungea să socotească, în 1 957, „balada poporană
română, după limbă, cea de a doua mare instituţie a poporului nostru" 1 ,
ceea ce nu poate fi <lecit expresia fierbinte şi tîrzie a unei inocente exagerări.
Vremea entuziasmului romantic este de mult depăşită, iar voci chemătoare
la prudenţă şi cumpătare s-au făcut auzite încă din primele decenii ale acestui
veac, ba chiar şi mai înainte. Este timpul ca, învăţînd din pildele cele mai bune
ale înaintaşilor, să preluăm mai cu seamă latura neobositei lor frămîntări
scrutătoare, ascultînd mai ales apelul lor înţelept către „sfînta muncă tăcută,
neştiută, nemulţumirea. frămîntarea. ochiul mereu atent asupra a tot ce
se face aiurea , nu pentru a imita, dar pentru a făuri tăindu-ţi propria cale"2•
O însemnată problemă, încă nesatisfăcător rezolvată, este desigur şi
cea a delimitării cît mai coerente a eposului nostru eroic, pentru a desprinde
cu mai multă limpezime tipologia acestuia din ansamblul cîntecului narativ.
În perspectiva istoriei culegerilor şi cercetărilor, s-au ivit, tot mai stă
ruitor în ultimele decenii, semnele necesităţii de a acorda o a tenţie aparte şi
ale străduinţei de a distinge din privirea cuprinzătoare cu care de la Alecsandri
şi Russo ne-am deprins a considera laolaltă întregul patrimoniu al cîntecului
narativ - de ei pentru întîia oară denumit cu termenul generic „baladă" -
acele cîntece care s-ar putea socoti mai curînd ca o categorie deosebită, a cîn
tecelor despre voinici şi vitej i, constituind eposul nostru eroic.
Confuzia şi şovăiala. care mai dăinuie şi astăzi, purced în mare măsură
din felul cum a procedat însuşi Alecsandri, care, deşi teoretic afirma că „bala-
1 Cf. D. Caracostea, Poe::ia tradi/i011a!ă rc-mâ11ă, Bucureşti, Editura pentru literatură,

1969, I I , p. 389.
2 Cf. ibidem, I , p. 16.
18
dele sînt mici poemuri asupra întîmplărilor istorice şi asupra faptelor măreţe"3 ,
în practica alcătuirii şi a publicării colecţiei sale a aşezat alături , amestecînd
între cele 55 de piese ale ediţiei sale definitive, din 1 866, de-a valma cîntece
eroice şi balade familiale. (Este suficient să privim înşiruirea tablei de materii
a colecţiei . )
S-a vorbit de ajuns despre inadecvarea termenului cărturăresc şi cos
mopolit „baladă" , ca şi despre egala imprecizie a termenului tradiţional
popular „cîntec bătrînesc" (pe care dealtfel Alecsandri l-a şi folosit în subtitlul
primei sale ediţii, din 1852-1853) , şi s-au explicat temeiurile viziunii cultural
politice, europenizante şi romantice pentru care Alecsandri şi Rmso au înţeles
să împămîntenească la noi termenul occidental.
Izvorul confuziei nu porneşte însă atît din ambiguitatea celor doi ter
meni, cit din însăşi natura larg şi obiectiv ambiguă a cîntecelor noastre nara
tive. Caracterul, mult asemănător, de concentrare „pOEmatică", prepon
derenţa cadrului familial al subiectelor şi atmosfera adesea tragică - mai cu
seamă în încheiere - îngreuiază mult şi fac nesigură posibilitatea unei mai
clare şi uşoare distincţii între eposul şi balada românească. Aşa , spre exemplu ,
numai în aparenţă unele variante ale ternelor eroice ajung s ă depăşească
1 OOO de versuri în colecţia G. Dem . Teodorescu 4• (Aceasta decurge de fapt
din chipul original în care culegătorul a înţeles să aştearnă în scris versurile
variantelor sale, pentru a scoate mai mult în evidenţă numeroasele para
lelisme, repetiţii, gradaţii şi rime interne, atît de frecvente în cîntecele nara
tive.) Dealtfel, în zonele de bună tradiţie a cîntecului bătrînesc , sînt, pînă
în vremea din urmă, destul de numeroase şi cazurile cînd, în ciuda aşa-zi�ci
tendinţe spre concentrare lirico-narativă, atîtea \·ariante de balade „propriu
zise", cu subiecte din ciclul vieţii strict familiale , se desfăşoară obişnuit în
200- 300 de versuri (ca şi majoritatea repertoruilui eroic) . În ce priveşte
atmosfera sumbră, atît de proprie mai cu scamă repertoriului baladelor „do
mestice" , apoteoza t ragismului - îndeosebi final - întunecă oarecum opti
mismul funciar, al biruinţei prealabile, chiar şi în atîtca cazuri de autentic
epos avîntat (vezi, spre pildă, Iorgovan, Şarpele, Doicin, Toma Alimoş ş.a . ) .
S-ar putea astfel spune că o firească undă <le flux şi de reflux al con
vieţuirii acoperă şi omogenizează oarecum cîntecul nara tiv, prin pendularea
neîncetată a unei influenţe reciproce, cu tl'ndinţă de apropiere şi de asimi
lare între epos şi baladă . Aceasta sporeşte uneori suflul narativ al baladei
propriu-zise, prin extensiunea ei sub înrîurirea eposului eroic , dar şi face să
fîlfîie, cel puţin în răstimpuri , umbra unui zăbranic mohorît nu numai peste
mult discutata „afirmare optimistă" a dragostei de \·iaţă şi de profesiune a
ciobanului mioritic, ori peste profunda şi generoasa autodăruire a lcarnlui
argeşean (spre a ne referi la cele mai clasice Lala de"), ci şi peste neaoşa voinic ie
„
de Siegfried carpatic a lui „Iorgu Iorguţu" , ucigătorul balaurului, sau pestP

bărbăţia crîncenului Toma Alimoş.
Foarte sugestivă rămîne, în această privinţă, însăşi marea indecizie
din conspectul variantelor unor aceloraşi teme şi sllbiecte, cînd, de la caz la
caz, pendulînd necontenit între epos şi baladă, spre pildă, Antofiţă încălcînd
tabu-ul părintesc cade răpus de neascultarea şi semeţia lui, sau, ajutat de vătaf
Vioară, biruie voiniceşte, dobîndind pescuitul miraculos ; ginerele Letinului
izbuteşte să treacă toate „probele" , dispensîndu-se aproape de ajutorul ini-
3 Cf. V. Alecsandri, Poesii popu/are ale românilor, Bucureşti , 1866, p. XII.

'Cf. G. Dem. Teodorescu, Poesii populare române, Bucureşti, 188.5, p. 538-550 (Radiul);
p. 5G 1-573 (Stansila·1).
ţiatic al nunului, sau, ezitant şi poltron, nu izbîndeşte decît cu ajutorul pro
tector al nunului, dar în cele din urmă moare prin accident, lăsînd mireasa
moştenire mezinului ; iar voinicul înghiţit de şarpe, cînd scapă cu viaţă, deve
nind frate de cruce al Iortomanului salvator din grea cumpănă, cînd piere,
cu toată inutila medicaţie - probabili rituală - a scăldării în jgheabul cu
lapte dulce de la stîna mocănească . . .
D�zvoltîndu-se şi cristalizîndu-se în condiţiile istorice diferite ale Eu
rop?i feudale, este firesc ca eposul nostru „poematic" să se apropie mai mult
de atmosfera preponderent întunecată, de forma relativ concentrată şi de
fiorul tragic al eposului sîrbo-croat şi al romancero-ului iberic, deopotrivă
zămislite sub ameninţarea crepusculară a flamurilor islamice şi sarazine, decît
d� lumina însorită, plină de amestec olimpic, sub care evoluează şi se deapănă
în lărgimi d� epop2e asediul Ilionului antic cu ispră. vile viteazului Achile,
ori aventurile mediteraneene ale iscusitului Ulise .
Cu toate acestea, şi eroii eposului nostru ies de cele mai multe ori vic
torioşi din încercările peste care trec cu bărbăţie sau viclenie . Şi Dălea-Dămian
biruitorul Samodivei, şi fratele viteaz ucigaşul zmeilor peţitori, şi neastîm
păratul Ioviţă al temelor novăceşti, şi Tinerelul moldovean, şi Marcu viteazul,
şi D.:>icin, şi Tanisla v, şi Badiu, şi Corbea, şi Mihu Copilul, şi Miu haiducul,
şi Ghiţă Cătănuţă sînt eroi triumfători, prin luptă sau alte „probe" şi încercări
voiniceşti, asupra semeţiei, cotropirii, perfidiei, lăcomiei sau uneltirilor adver
sarului.
S.? poate afirma că în cursul recentelor două decenii s-a făcut relativ
mult şi în spirit evident inovator mai ales pentru determinarea eroicului ca
o categorie istorico-tematică a cîntecului narativ, dar s-a realizat comparativ
prea puţin pentru delimitarea şi definirea eposului ca specie artistică în cadrul
cîntccului narativ 5•
Paralel şi simultan cu cercetările româneşti, cercetătorul sovietic
Y. M. Gaţak militează şi el perseverent, începînd din 1960, pentru o tran
şantă delimitare a „speciilor" cîntecului narativ, propunînd chiar „trei specii,
şi nu una" - cum sună titlul uneia din lucrările sale - şi aducînd o valoroasă
contribuţie la precizarea istorico-tematică, definirea şi analiza estetică a
eposului eroic 6 •
�u este un punct de vedere şi d1� plecare greşit acela de a fi insistat mai
întîi asupra problemelor conţinutului, genezei şi evoluţiei. (Prin analogie cu
unele consideraţii ale lui V. I . Propp cu privire la studiul morfologic al bas-
5 Cf. în leosebi tratatul Istoria literatztrii române, Bucuresti, Editura Academiei, 196-i,
I, p. 102 - 133 ; Al. I. Amzulescu, Balade pop1tlare româneşti, Buc � reşti, Editura pentru litera
tură, 195-i, I, p. 5 - 100; G. Vrabie, Balada popzt/ară română, Bucureşti, Editura Academiei
Hepu blicii Socialiste România, 1 966.
În literatura internaţională au apărut, în ultimele două decenii, cel puţin eminentele
sinteze şi contribuţii ale lui : V. I. Propp, Russkij geroileskij epos, Mosco·ra, 1958 ; A. B. Lord ,
The Singer of Tales, Cambridge Mass., Harvard University Press, 1 960 ; M. Braun. Das serbokroa
tische Heldenlied, Gottingen, Vandenhoeck & Ruprecht, 196 1 ; V. Schirmunski, Vergleich€nde
Epenjorschung, Berlin, Akademie Verlag, 1961; D. B urkhart, Untersttclmngen zur Stratigrapli ie
mid Chronologie der sadslavischen Volksepik, Milnchen, O. Sagner, 1 968; L. Renzi, Canti narrativi
tradizionali romeni, Firenze, L. S. Olschki, 1 969.
6 C f. V. M. Gaţak, Trei specii, şi nu ima, în „Limba şi literatura moldo·renească" , III
( 1 960) , nr. i, p. 32 -37; idem, Drei Gattungen, nicht eine. . . Versuch zur Erstellung einer Struktur
<ler Gattungen der Volksdichtung, în „Acta Etnographica Academiae Scientiarum Hungaricae" ,
XIV ( 1 965). fasc. 1 - 2, p. 99 - 1 1 6 ; idem, Eposul eroic, î n volumul [ I . G . G . Botezatu, V . M. Gaţak,
I . D. Ciobanu,] Schiţe de foclor moldovenesc, Chişinău, Editura „Cartea. moldo·renească", 1 965,
p. 189 - 240.
·20
mului, aceasta s-ar putea socoti drept etapa încă „prelinneană" 7 a cercetărilor
româneşti despre epos . ) Ar rămîne însă lucrul neîmplinit dacă va continua
să lipsească cercetarea corespunzătoare structural-morfologică, necesară
pentru o mai deplină clarificare a problemelor eposului . V. I . Propp accentuează
chiar că „nu se poate vorbi de originea vreunui fenomen decît după ce acesta
a fost descris [ . . . ] este absolut inu til să vorbeşti de genetică fără a zăbovi
în mod corespunzător asupra problemei descrierii , aşa cum se întîmplă de obi
cei" 8. Calea este acum mult uşurată, după cunoaşterea , fie şi parţială , a premi
selor de conţinut tematico-ideologic , după progresele realizate în alcătuirea
şi organizarea „provizorie" a „corpusului" de materiale şi îndeosebi ca urmare
a stimulentului ispititor spre noi analize şi sinteze , prin perspectiva pc care
a deschis-o în ultima vreme metodologia cercetărilor stru cturaliste.
Considerăm dat postulatul existenţei unui epos eroic rcm ânesc , necon
testat , dar care nu a fost încă prec is. nici consecvent delimitat pe criterii struc
turale.
Considerăm de asemenea dat corpurnl nece�ar de dccumcnte, sin tetizat
într-o primă ipoteză de lucru în Indicele t em a t i c şi bibliografic din volumul întîi
al colecţiei Balade populare româneşti 0 , unde tipologia eţornlui eroic este îm�t
amestecată printre celelalte elemente ale acelei clasificări (utilă, dar de valoare
„prelinneană") . Bibliografia , destul de bogată, a variantelor de acolo �e află
acum mult sporită prin adaosul unor noi cercetări realizate între timp, şi
îndeosebi prin numeroasele documente din colecţiile inedite ale Institutului de
cercetări etnologice şi dialectologice , grupa te şi integra te în aceeaşi clasificare.
Î ncercarea de a privi deocamdată numai u i·velul funcţional al structurii
cîntecelor narative prin prisma sugestiilor provenind din metodologia struc
turalistă actuală 1 0 , dar cu obîrşia în „opera profetică" 1 1 a lui V. I . Propp
din anul 1928, ar putea contribui la o mai certă delimitare şi tipologie a epo
sului eroic faţă de categoria larg cuprinzătoare a cîntecului narativ.
Cunoaşterea coordonatelor de bază ale „ Morfologiei" lui V . I . Propp
(şi îndeosebi teoria generală a „funcţiilor") oferă premisele unei cercetări
limitate numai asupra nivelului funcţional al eposului nostru eroic , fără
intenţia de a aborda - şi cu atît mai puţin de a epuiza în această etapă - şi
alte nivele ale „discursului " narativ. Cercetarea analitică şi comparativă asupra
structurii a numeroase variante de cîntece narative, în lumina acestei meto
dologii , creează posibilitatea schiţării unui model 1 2 funcţional propriu epo
sului eroic. Căutînd în „discursul" narativ doar elementele fundamentale şi
constante ale funcţionalităţii, privite la un grad superior de generalizare
faţă de fenomenologia concretă a „ variantelor", vom pu tea obţine modelul
funcţiilor esenţiale ale eposului nostru eroic .
7 Cf. V. I . Propp, Aforfologia basmului, Bucureşti, Editura "L'ni•rers, 1 970, p. 1 7.

8 Cf. ibidem , p. 9 (vezi şi consideraţiile de la p . 22) .
9 Cf. Al. I . Amzulescu , op, cit . , p. 1 05 - 279.
1 ° Cf. îndeosebi studiile lui R. Barthes, CI. Bremond,
A . J. Greimas şi Tz. Todorov din
„Communications", nr. 4 ( 1 964) şi nr. 8 ( 1 966) , şi I. M. Lotman, Lecţii de poetică strncturală,
Bucureşti, Editura Univers, 1 970.
1 1 Cf. CI. Levi-Strauss, La struttura e la forma. Riflessioni su un'opera di Vladimir Ja.
Propp, a. VI. Ja. Propp, Morfologia delia fiaba, Torino, Einaudi, 1 966, p . 1 64.
�
1 2 aţă de termionologia „formalistă" folosită în „Morfologia" din 1928, însuşi
V. I . Propp
foloseşte, m 1966, termenul actual „model" în răspunsul polemic la aprecierile lui CI. Levi
Strauss (din lucrarea citată în nota precedentă) , intitulat Struttura e storia nel!o studio delia
favola. Cf. ibidem, p. 2 19.
.
21
Prin analogie cu cele cunoscute din domeniul cercetării lingvistice,
modelul funcţional constituie un fenomen de categoria limbii (langue) , în
timp ce fenomenologia variantelor se situează la nivelul vorbirii (parole) .
Este aşadar o cercetare de „gramatică" 13 a naraţiunii, intenţionînd o contribuţie
pre�minară la cunoaşterea „literarităţii" 14 şi a „narativităţii" l5 eposului
eroic.
Demersul cercetării iniţiale presupune calea firească de la analiza
şi comparaţia materialului însuşi spre concluzie şi generalizare - respectiv
către descoperirea treptată a modelului funcţional. Necesitatea „expunerii"
cît mai rezumative a rezultatelor reclamă însă calea inversă, mai concentrată,
de la conturarea modelului spre dezvăluirea manifestărilor şi a aplicaţiilor
�ale 16 •
Alcătuirea eposului eroic cuprinde „situaţia iniţială" 17 şi desfăşurarea
funcţională propriu-zisă, care se poate grupa în trei secvenţe 1 8 , succesive şi
opozitive :
l . Secvenţa prejudicierii /lipsei.
2. Secvenţa confruntării adversarilor.
3 . Secvenţa remedierii.
Elementele funcţionale esenţiale sînt, respectiv :
l . A (corespunzător funcţiei a VIII-a din „Morfologia" lui V. I. Propp) -
prejudicierea înfăptuită (ex. de clase de forme : duşmanul cotropeşte, răpeşte ,
ţine în captivitate etc . ) - sau A ' , cînd exordiul acţiunii este „lipsa" (expri
marea lipsei şi a dorinţei de împlinire a acesteia, ex. : dorinţa pescuitului
fabulos - în Vidros, căsătoria eroică - în temele novăceşti ) .
2. L (lupta) ş i \' (victoria) - funcţii „pereche" caracteristice pentru
secvenţa confruntării.
3. În secvenţa remedierii (R) - pedepsirea duşmanului (şi a trădă
torului), eliberarea (victimei sau a eroului-victimă) ; respectiv, împlinirea
lipsei şi a dorinţei (faţă de un A') .
Cadrul funcţional fundamental al eposului eroic s-ar putea astfel con
centra şi schiţa in nuce, prin succesiunea şi opoziţia între :
„i" (situaţia iniţială)
.j.
A/A' (prejudiciere/lipsă)
.j.
L, V (luptă, victorie)
.j.
R (remediere)
13 Cf. şi sugestia, repetată, a lui Y. I. Propp pri·titoare la „gramatica" naraţiunii, în

Morfologia basmului, p. 4 şi 22.
14 Pentru înţelesul termenului „literaturnost' ", u tilizat de R. J akobson, cf. B. Eikhen
baum, La thiorie de la • Mithode Jormelle &, în volumul TMul'ie de la littirature. Textes des for
maliste� russes reunis, presentes e t traduits par Tz·1etan Todoro·1. Preface de Roman Jakobson,
Paris, Editions du Seuil, 1965, p. 36.
15 Pentru „narrativite", cf. R. Barthes, Introduction a l 'analyse structurale des recits, în
„Communications", 1 966, nr. 8, p. 2 1 şi 2 5. (Un paralelism în folosirea, asemănătoare, a ter
menului „dramaticitate", cf. S. Marcus, Poetica matematică, Bucureşti, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1970, p. 3 1 1 - 3 12) .
16
Vezi şi consideraţiile privitoare la raportul dintre „studiere" şi „expunere " , a V. I. Propp,
op. cit., p. 28. (Pentru necesitatea, mai tranşant exprimată, a unei „teorii" prealabile, cf. R. Bar
thes, op. cit . p. 2) .
.
17 Cf. Y. I . Propp, op. cit., p . 30 - 32 şi 8 6 - 8 7 (·iezi şi observaţiile critice, judicioase, din

studiul introductiv al lui R. Niculescu, ibidem, p. XXX) .
18 Cf. consideraţiile despre „secvenţă" a. R. Barthes, op. cit„ p . 13 - H şi 24, şi CI. Bre
mond, Le message narra!if, în „Communications", 1 964, nr. 4, p . 4 - 32.
22
Î n jurul funcţiilor-nucleu 19 gravitează şi alte funcţii , care contribuie
la dezvoltarea celor trei secvenţe.
Î nfăptuirea prejudicierii presupune „acţiunea incipientă" a duşma
nului (ex. de clase de forme : uneltirea, ademenirea , ameninţarea, provocarea
etc . ) . Se conturează astfel o funcţie a (acţiunea incipientă) , care precedă pe
A (prejudicierea) , adică :
"1"
.
a
A
Realizarea acţiunii agresive incipiente, a duşmanului, reclamă adesea
o funcţie mediatoare m , a „mijlocirii" , prin care duşmanul se apropie de înfăp
tuirea prejudicierii (ex. de clase de forme : iscodirea , divulgarea, complici
tatea) , ceea ce se înscrie în conturarea treptată a secvenţei prejudicierii ca :
a
m secwnţa prejudicierii
Pentru uşurarea înţelegerii simbolurilor care generalizează şi con

centrează astfel funcţiile secvenţei prejudicierii, să ne imaginăm , spre pildă,
începutul clasic al subiectelor cotropirii : Badiu, T anislav etc. Acţiunea inci
pientă a cetei duşmane pe plaiurile dunărene se dezvoltă prin „mijlocirea"
- mai mult sau mai puţin naivă - a frumoasei Bădiulese, a fetelor nălbi
toare de pînză, a mamei voinicului, a slugii Nedea ( duplicarea , triplicarea
funcţiei m ) , şi astfel voinicul ajunge captiv.
=
A', „lipsa" , reprezintă o variantă funcţională alternativă, în raport

de sau/sau faţă de prejudicierea înfăptuită (A) . Cu alte cuvinte, după „situaţia
iniţială" , unele structuri încep de-a dreptul cu A' (exprimarea lipsei şi a do
rinţei de împlinire a ei : Gerul, Vidros, cele mai multe dintre subiectele novă
ceşti etc . ) . Şi într-un caz, şi într-altul (exordiul în A sau A') este necesară,
în continuare, secvenţa confruntării spre a obţine - sau nu ! - remedierea .
Pentru a pregăti desfăşurarea secvenţei confruntării (cu funcţiile ei
esenţiale L şi V), se distinge o secţiune intermediară, „pivo t " , secţiune a
„riscului", a „opţiunii" şi a „deciziei" eroice , alcătui tă din funcţii opozitive
faţă de m şi a din secvenţa precedentă . Este necesară o nouă funcţie media
toare, m, cu rol de „comunicare" a prejudicierii sau lipsei , care creează condi
ţiile pentru dezvoltarea unui nou a („contraacţiunea" eroului prejudiciat, sau
„acţiune incipientă" faţă de manifestarea lipsei) . Adăugarea unui indice
(ai. a2• • ) marchează diferenţierea între cei doi a şi cei doi m opozitivi. Con
•
}
stituirea treptată a modelului funcţional devine aşadar :
secv. prejudicierii /lipsei

A/A'
I secţiune pivot I
19 Cf. consideraţiile despre funcţii ,.car dinales (ou noyaux) " a. R. Bar1hes. cp. c it . , p. 9- 10 .
23
S-ar putea spune că m1 favorizează acţiunea duşmanului, m2 „mijlo
ceşte" acţiunea eroului. Definirea fiecărei funcţii se face însă, consecvent,
în raport de urmările ei 20. Pe de altă parte, în conformitate cu observaţia
lui V . I. Propp, pentru delimitarea funcţiilor urmărim consecvent „ce anume
fac personajele" şi mai puţin „cine şi cum"21 (sublinierile aparţin lui V. I . P . ) .
Aşa , spre exemplu , este posibil ca în planul actanţial (al personajelor) ace
laşi personaj să constituie referentul actanţial pentru m1 şi m2 (aceeaşi Bădiu
leasă, care a „mijlocit" prejudicierea soţului, este sfătuită, îndemnată, implo
rată de voinicul legat de duşmani, să „mijlocească" apariţia ajutorului salva
tor - chemarea fratelui Nicolcea, împreună cu care Badiul va lupta şi va birui,
în secvenţa confruntării, obţinînd remedierea finală) .
În ce priveşte a2, şi acesta concentrează o foarte variată fenomenologie,
ale cărei limite şi clase de forme pot cuprinde pregătirea ,î nzestrarea, plecarea,
„încercarea grea" preliminară confruntării, aducîndu-1 spre pildă pe eroul
„lipsit" în preajma primej diei capitale (faţă de un precedent A' - ex. Anto
fiţă pescuind în Vidros, loviţă răpind fata Cadiului etc . ) ; sau desfăşoară pre
misele şi străduinţele manevrelor contraofensive prin care eroul-victimă se
pregăteşte să se confrunte cu duşmanul său - în cazul unui precedent A
(în Toma A limoş, după dialogul eroului rănit cu calul său - m2 - , voinicul
îşi strînge pîntecele spintecat şi se a vîntă în urmărirea perfidului Manea �) . -
Pentru secvenţa confruntării - care urmează - , se schiţează posibili

tatea ca, prin dezvoltarea opoziţiei, împinsă la extrem, a celor doi m prece
denţi, desfăşurarea Luptei şi a Victoriei (ca funcţii esenţiale ale acestei sec
venţe) să se producă cu concursul / opoziţia unei extreme „mijlociri" , concre
tizată drept trădarea / aj utorinţa salvatoare (sau şi una, şi cealaltă) şi cuprinsă
sub simbolul succesiv m3. Se poate vorbi aşadar de o funcţie m3 numai dacă
trădătorul sau ajutorul salvator (sau şi unul, şi celălalt) participă direct, şi
activ, la desfăşurarea confruntării (ca participanţi la Luptă şi Victorie) ;
spre exemplu , fratele Nicolcea aj ută pe Badiu în lupta cu turcii. În unele
cazuri, ajutorul salvator preia în întregime 22 asupra lui sarcina Luptei şi a
Victoriei (ex. : intervenţia bătrînului Novac în lupta cu fata sălbatică şi în
încleştarea cu Cadiul ; voinicul Iortoman în lupta cu şarpele) .
Recapitulînd toate cele de mai sus, modelul funcţional se conturează şi
se completează astfel treptat :
.
"1 " „situaţia iniţ ială"
}
a1
ml secvenţa prejudicierii/lipsei
A/P.:
I a2
m2 / secţiune pivot I
m3 LV secvenţa confruntării
Logica desfăşurării pozitive a acţiunii eroice cere ca Lupta să fie urmată
de Victorie, condiţie şi premisă necesară desfăşurării secvenţei finale - Reme
dierea (cu funcţiile sale esenţiale : pedepsirea duşmanului, eventual şi a tră-
2 0 Cf. V. I . Propp, op. cit. , p. 67.
2 1 Cf. ibidem, p . 25.
22 Cf. , în acest sens, şi observaţia lui V. I . Propp , op. cit. , p. 84.
24
dătorului, şi răsplata aj utorului, eliberarea victimei sau a eroului-victimă ;
respectiv, împlinirea lipsei) . Nu este totuşi exclus ca victoria să nu fie totală
(să fie doar parţială) , tinzînd să se manifeste ca non-Victorie (funcţia nega
tivă -v) sau chiar ca funcţie „inversă" , „contrară"23 (înfrîngerea eroului) ,
iar astfel însăşi Remedierea să devină non-Remediere (-R) . Din analiza
concretă a materialului rezultă că funcţia Y (pozitivă) constituie regula
generală mai cu seamă în structurile care încep cu A (prejudicierea) . Funcţia
negativă (-V) reprezentînd Victoria zero sau non-Victoria , şi chiar funcţia
inversă ( =V) - Înfrîngerea , e posibilă mai ales în structurile care încep cu A'
(lipsa) , precum Gerul, unele variante de Vidros ş.a.
În felul acesta , desfăşurarea globală a modelului devine :
}
„ i" „situaţia iniţială"
scn·. prej u dici erH/li pse i

A/A '
secţiune pivot
L V secv. confruntării
RJ-R secv. remedierii
Aceasta reprezintă schema de maxima concentrare, indicînd pilonii

modelului funcţional generalizat şi unitar al eposului nostru eroic şi alcătuind,
în terminologia lui V. I. Propp, o „mişcare" 24 simplă dar completă, saturată.
Modelul maximal se manifestă, în diversele sale actualizări din fenomenologia
variantelor, în conformi ta te cu cele două legi generale sugera te de V. I . Propp :
legea succesiunii obligatorii a funcţiilor şi legea defectibilităţii relative sau a
omisibilităţii unor funcţii 2 5, de la caz la caz .
Pentru un început de tipologie şi clasificare pe criterii structurale, din
această bază comună, a celei mai largi generalizări, se desprind mai întîi
două varietăţi tipologice principale.
1. Majoritatea subiectelor eposului nostru eroic se desfăşoară ca epos
al eliberării şi răzbunării, cu dezvoltarea de la A - R (prej udicierea pe
depsită) .
, 2. Categoria, mai puţin numeroasă, a subiectelor cu funcţia iniţială A'
(lipsa) , care s-ar putea exprima concentrat, prin limitele funcţionale, A'-RJ-R
şi s-ar putea denumi eposul încumetării sau, folosind vechea sugestie a lui
D. Caracostea, „Hybris şi Nemesis" 26• Este, prin excelenţ ă, eposul eroului
agresiv, al eroismului temerităţii, al cutezanţei, dar şi al semeţiei şi nesoco
tinţei pedepsite (Marcoş-paşa, A ntojiţă al lui Vioar.l, majoritatea subiectelor
novăceşti, în care eroul arde de dorinţa biruinţei trufaşe, ori a însurătorii,
sau de a da o nouă raită pe uliţele Odriiului şi ale Ţarigradului) .
23 Pentru funcţii „negative" şi „contrare", vezi observaţiile, risipite şi neîndeajuns subli-

niate, ale lui V. I. Propp, op. cit„ p. 1.5, 17, 19, .51, 61, 109, nota I .
24 Pentru termenul „mişcare", cf. ibidem, p . .59 - 60 şi 91 sqq.
25 Cf. ibidem, p. 27.
2e Cf. D. Caracostea, op. cit . , I I , p. 326.
25
Considerarea atentă a secvenţei confruntării ne face să distingem cîte
două subtipuri ale fiecăreia din categoriile precedente, după cum :
a) Victoria este urmarea unei lupte ca atare (în majoritatea subiec
telor) ; sau
b) funcţia Luptă se limitează la nivelul „probelor" şi al „încercării
grele" 2i la care eroul (sau ajutorul său salvator) este supus de duşman.
Pregnanţa funcţiei L uptă asigură desfăşurarea eposului eroic consec
ven t , „propriu-zis" (Radiu, Toma A limoş, 11fihu Copilul sînt dintre cele mai
clasice exemple) , în timp ce eroismul „probelor" tinde spre un epos al aventurii
eroico-senzanţionale sub influenţa, mai mult sau puţin mai directă, a basmului
(J/i-:ilca, Letinul bogat, Cea fată de jrînc, Corbea etc. ) .
S-ar putea schiţa astfel „graful"28 tipologiei preconiza te :
EPOS EROIC
(A/A'- RJ-R)
I
I I
Eposul eliberării-răzbunării Eposul încumetării
(A- R) (A'- RJ-R)
I I
E.E. propriu-zis E. aventurii eroice I li

(- L V-) (-(L) V - ) (-LV-) (-(L)V-)
Sînt necesare cîteva observaţii asupra relaţiilor dintre elementele sec

venţiale şi funcţionale şi asupra raporturilor lor cu întregul. (Observaţii amă
nunţite vor putea fi făcute numai după o prealabilă descriere, cît mai bogată
- de dorit exhaustivă - , a claselor de forme în care se realizează concret
fiecare dintre elementele funcţionale simbolizate în model. )
Structura funcţională a eposului eroic rezultă din interdependenţa ,
strînsă , dintre secvenţele prejudiciere - confruntare - remediere, inclusiv „sec
ţiunea pivot", intermediară între prejudiciere şi confruntare. Pentru totala
coerenţă sînt necesare toate aceste articularţii , cu „momentele"29 lor funcţio
nale. Secvenţa confruntării e însă nu numai centrală, dar şi predominantă.
S-ar putea spune că legea fundamentală a eposului eroic constă în pregnanţa
secvenţei confruntării (cu funcţiile ei esenţiale L, V) , ca urmare a prejudicierii
sau lipsei şi condiţie determinantă a remedierii. Atenuarea confruntării1
prin modul de manifestare al luptei şi victoriei, este posibilă, cu menţiunea că1
lupta fiind funcţia focală a secvenţei centrale - şi deci a întregii structuri - 1
acesta este în ultimă instanţă elementul funcţional care, prin relaţiile �ale
de vecinătate şi în raport cu întregul, asigură tonalitatea cea mai propriei
caracteristică a eposului eroic.
Confruntarea trebuie să fie în măsură să răstoarne prejudicierea şi să
împlinească lipsa, asigurînd o remediere corespunzătoare. Logica eposului
27 Termenul este folosit în accepţia generalizată drept cea mai grea dintre „încercări ",
depăşind definiţia concretă a funcţiei a XXV-a din „Morfologia" lui V. I. Propp.
2 8 Cf. şi S. Marcus, op. cit . , p. 159- 165 şi 257.
29 Pentru folosirea termenului „moment", cu accepţie funcţională, cf. V. I. Propp, op.
cit., p . 1 7, 38, 4 1 , 42.
26
eroic impune astfel nu numai lupta (sau „probele") şi victoria, în cadrul con
fruntării , dar şi înfăptuirea corespunzătoare a remedierii finale.
Necesităţile descrierii strict relaţionale determină introducerea unor

categorii de concepte care oferă posibilitatea de a cuprinde şi analiza , nuanţat,
aspectul dialectic al interdependenţei structurale. Acestea sînt conceptele
de structură saturată / catalectică / expansivă (referitoare la modul global de
manifestare concretă a modelului, în aplicarea şi actualizarea sa fenomenolo
gică) ; gradul de densitate / diluare (referitor la modul de realizare concretă
a fiecărei funcţii şi secvenţe în parte) ; gradul de adecvare / inadecvare (referitor
la raporturile de aderenţă şi de solidari ta te ce se pot stabili între funcţiile ,
sau secvenţele , privite în relaţiile lor de vecinătate imediată sau ca relaţii
îndepărta te) .
Pentru o descriere relaţională complexă a oricărei variante de epos ,
după ce vom delimita cu precizie funcţiile concrete ale cazului dat, raportîn
du-ne la model vom putea observa mai întîi dacă ansamblul funcţional concret
reprezintă o structură saturată (dacă cuprinde toate funcţiile) , dacă structura
globală este catalectică (în cazul eventualelor omisiuni ale unor funcţii) ,
sau dacă avem de a face cu o structură expansivă (dacă unele funcţii apar
hipertrofiate sau duplicate, triplicate etc . , în cadrul discursului narativ) .
Cum se vede, dacă structura saturată este posibilă, este de asemenea posibil
ca o anumită concretizare dată să apară catalectică (prin lipsa unor funcţii)
sau chiar în acelaşi timp catalectică, dar expansivă (prin lipsa unor funcţii,
dar cu reluarea altora) . În virtutea legii omisibilităţii, s-ar putea spune că
structura cea mai firească şi frecventă a „variantelor" este de fapt cea cata
lectică şi, eventual, expansivă. S-ar putea vorbi şi de o structură suprasa
turată, dacă toate funcţiile există, dar unele se află în expansiune . În acest
caz apare dealtfel o contradicţie implicită, structura aşa-zisă suprasaturată
fiind totuşi o structură defectuoasă, dezechilibrată.
Dar considerarea exclusivă a concretizării modelului prin prisma acestor
prime concepte relaţionale este încă insuficientă . Făcînd mai departe apel
la conceptele de densitate / diluare (privitoare la felul cum se înfăţişează fie
care funcţie şi secvenţă, în realizarea ei concretă) , vom considera că o funcţie,
sau o secvenţă, se află realizată cu un grad mai înalt sau mai redus de densitate ,
tinzînd spre diluare, după cum, în realizarea sa concretă, funcţia sau secvenţa
respectivă manifestă plenar, sau numai parţial, defectuos, „negativ" , sau chiar
„invers", virtualităţile cerute de descrierea modelului. Spre pildă, dacă preju
dicierea se înfăţişează ca fapt împlinit de o deosebită gravitate, sau doar ca
ameninţare şi provocare ; dacă remedierea cuprinde atît pedepsirea duşma
nului, pedepsirea trădătorului, răsplata aj utorului, eliberarea victimei, respEctiv
împlinirea lipsei (maximă densitate) , numai unele din acestea, sau împlinirea
parţială a lipsei, eliberarea victimei muribunde, ba poate chiar cruţarea duş
manului-trădătorului, ceea ce revine ca o remediere parţială, diluată, sau chiar
ca non-remediere. Sau, în ce priveşte lupta, dacă cuprinde cît mai multe ori
numai unele dintre însuşirile acestei funcţii : ciocnire violentă, atletică , înar
mată (sau numai încercări ori „probe") ; sau, respectiv, în privinţa victoriei,
dacă victoria este radicală ori numai parţială, tinzînd spre non-victorie .
Observînd, în continuare, gradul de adecvare / inadecvare în relaţiile de
vecinătate sau în relaţiile îndepărtate ale funcţiilor, este posibil ca unei funcţii
realizate cu maximă densitate să-i urmeze o funcţie de asemenea cu un înalt
grad de densitate (ceea ce revine ca o adecvare) , sau unei funcţii cu un înalt
grad de densitate să-i urmeze o funcţie palidă, diluată, negativă, sau inversă,
27
ceea ce reprezintă o inadecvare. De remarcat că, dacă unei funcţii diluate îi
urmează sau îi corespunde (în opoziţie) - cum este firesc - o funcţie diluată,
aceasta reprezintă o adecvare a inadecvării, ceea ce revine totuşi ca o inadecvare !
După cum se vede, aplicarea consecventă a celor trei categorii de concepte
oferă posibilitatea unei mari varietăţi combinatorii şi deci a unei de�cr ieri
relaţionale foarte complexe şi nuanţate.
Descrierea prealabilă , exhaustivă, a claselor de forme şi a cerinţelor rela
ţionale ale fiecărei funcţii ar îngădui poate chiar o cuantificare, acordînd, spre
pildă, fiecărui aspect al manifestării poziti�·e, pregnante a modelului, valoarea 1 ,
absenţa sau diluarea notîndu-se cu zero, iar funcţia inversă cu - 1 şi însumînd
apoi totalul, astfel reprezentativ şi concret comparabil, sau reţinînd pen tru
necesi tăţile comparaţiei însăşi seria (neînsumată).
Realizarea cît mai deplină a eposului eroic necesită, în orice caz. din
punct de vedere structural, cît mai fericita echilibrare în corelaţia dintre
Prejudiciere, Confruntare şi Remediere, dar, dată fiind poziţia centrală
şi esenţială a Confruntării, s-ar putea spune că echilibrul rezultă în ultimă
instanţă din gradul de densitate şi de adecvare al secvenţei Confruntării, în
raporturile sale relaţionale interne (între funcţiile ei) şi în relaţie cu formele
şi modalităţile Prejudicierii şi ale Remedierii .
Cîteva sumare aplicaţii, prilej d e observaţii suplimentare şi concrete,
sin t desigur binevenite.
�Iai întîi, în privinţa primei secvenţe, subiectul 86(89) Toma A limoş ::o
-
oferă un caz de ambiguitate iniţială. S-ar părea că acţiunea începe cu A'

(lipsa pe care eroul o resimte neavînd un părtaş la libaţiile sale generoase) .
E însă doar idilicul „situaţiei iniţiale" („i" ) , dealtfel foarte dezvoltată. N u
aceasta determină însă declanşarea acţiunii. Eroul nu porneşte î n căutarea
împlinirii acestei lipse. Începutul acţiunii îl constituie prejudicierea eroului
victimă prin actul perfid al Manei (deci A) .
Deosebit de intere�antă e fenomenologia primei secvenţe a variantelor
subiectului 85 (88) - Corbea. Numeroase variante încep cu prejudicierea de
mult înfăptuită. În „situaţia iniţială" , eroul se află de multă vreme în temniţă.
Apariţia şi întrebările mamei, împreună cu răspunsul eroului, constituie funcţia
m2 („comunicarea" prejudicierii) , cu care începe acţiunea propriu-zisă. Există
însă şi variante cu structura saturată, cuprinzînd şi funcţiile anterioare lui
m2• Situaţia iniţială descrie banchetul lui vodă cu boierii . Banchetul oferă
prilejul dezvoltării funcţiilor anterioare prejudicierii : a 1 - uneltirea , ademe
nirea, provocarea (din partea domnului) şi m1 - iscodirea, divulgarea, com
plicitatea unui pîrîş (care îl acuză pe Corbea ca pretendent la gugiumanul şi
scaunul domnesc) . De aici întemniţarea eroului - funcţia prejudiciere pro
priu-zisă (A) .
Un paralelism vădit se află în conspectul variantelor subiectului 6(7) -
Şarpele. O serie de variante comportă „situaţia iniţială" - voinicul înghiţit

de şarpe (prejudicierea anterior înfăptuită) . Acţiunea începe de asemenea cu
funcţia m 2 - apariţia voinicului Iortoman, la care cel prejudiciat face apel de
salvare, dar căruia şarpele îi „comunică" antecendentele prejudicierii (mama
şi-a blestemat pruncul din leagăn) . Alte variante zăbovesc mai întîi, pe larg,
în desfăşurarea acestei „motivări" :
La un colţuleţ de ţară,
O femeie văduvioară
Un prunculeţ că năştea . . . ( „i") .
30 Numărul corespunde clasificării din Indice tematic şi bibliografic al baladei (pentru care
vezi nota 9) .
28
Blestemul este a1 - acţiunea duşmănoasă incipientă, după care abia urmează
prejudicierea ca atare (A - voinicul înghiţit de şarpe) .
Cele arătate sînt de aj uns spre a putea interpreta în c hip asemănător,
spre pildă, şi variatele începuturi ale subiectului 5 (6) - Iovan Iorgova n
(cu sau fără Trei surori la flori) ş . a .
Rezultă astfel necesitatea atenţiei analitice cu care trebuie privită struc
tura, adesea catalectică, în care se produce o anumită concentrare prin omisi
bilitatea unor funcţii , nu însă şi răsturnarea efectivă a seriei funcţionale.
Considerarea secvenţei centrale, a confruntării , şi secvenţa finală,
a remedierii, prilej uiesc observaţii preţioase pentru delimitarea şi clasificarea
nuanţată a eposului eroic.
S-a accentuat în cele de mai s u s asupra importanţei capitale pe care o
are, pentru delimitarea strictă a eposului eroic consecvent ( „propriu-zis") ,
funcţia Luptă, privită ca ciocnire violentă la care participă eroul, aju torul
său (e\·entual, numai „aj utorul sakator") şi duşmanul, eventual şi trădătorul.
Densitatea acestei funcţii oferă, în ultimă analiză, gradul de plinătate al
eposului eroic. Această funcţie, cu posibilitatea expansiunii sale (prin dupli
care, triplicare etc . ) , se află în numeroase subiecte. ca : 5 (6) - Iovan Iorgova11 ,
6(7) - Şarpele, 3(8) - Scorpia, 4 (9) - Trei fraţi şi no ztă ::mei, 2 ( 1 0) -
Sila-Samodiva, 3 7(47) - Doicin, 4 2 (52) - Badizt, 46(53) - Clzira-Clzirali11a,
74(63) - .Moldovean Dobrogean, 86(89) - Toma Alimoş, 87 (90) - Jfilz u
Copilul (enumerarea n u este limitativă, ci selec tivă) .
Faţă de majoritatea cazurilor de epos eroic „propriu-zis", cu sec \·enţa
confruntării mai mult sau mai puţin adecvată în corelaţie cu prej udicierea
şi remedierea, prin densitatea corespunzătoare a funcţiilor m 3 , L, \', se con
turează categoria eposului în care mesaj ul eroic consumă virtualităţile confrun-
tării la nivelul „probelor" şi al „încercării grele" , categorie a eposului aventurii ,,
i"
eroico-senzaţionale ffn atare subiecte, sub influenţa vădită a basmului. eroul îşi I,
dovedeşte vitej ia rezistînd şi trecînd cu succes probele şi încercările grele la care
este supus de adversar (spre ex.) , 1 3( 1 9) - il:fizilca, 1 5 ( 2 1 ) - Letinul bogat) .
Eroul e totuşi biruitor. Victoria nu necesită, în aceste subiec te, pedepsirea duş
manului în secvenţa remedierii. Dacă totuşi pedepsirea se produce, aceasta
conferă un spor tonifiant de densitate secvenţei respective ( 1 4 (20) - Cea
fată de frînc, 4 1 (5 1 ) - Tanislav, 85(88) - Corbea) .
Eposul naufragiază însă cu totul în sfera baladei familiale şi a j urnalului
oral cînd înseşi probele şi încercarea grea se încheie de fapt cu martiriul eroului,
rămas exclusiv erou-victimă a prej udicierii. lipsind astfel funcţia Luptă,
dar şi Victoria ( 4 7(54) - Ilincuţa Şandrului, 20 1 (229) - Constantin Brînco
vean u) . În asemenea subiecte prejudicerea hipertrofiată devine predominantă.
Întreaga serie funcţională este tulburată. Desfăşurarea se îndepărtează cu
totul de modelul eposului eroic.
Secvenţa remedierii constituie articulaţia cea mai susceptibilă de efectul
dizolvant al tendinţelor spre diluare, inadecvare şi treptată naufragiere a
eposului eroic în domeniul baladei familiale.
Mai întîi efectul tragic al căderii eroului (funcţie statistic sporadică ,
accidentală), după ce remedierea (şi în primul rînd pedepsirea duşmanului) ,
ca urmare a luptei şi a victoriei , a adus compensarea sau a anihilat prejudicierea,
nu diminuează cu nimic, ba poate chiar sporeşte şi nuanţează favorabil adec
varea eposului eroic (37(47) - Doicin, 86(89) - Toma Alimoş) . Eroul a
luptat, a învins şi a pedepsit prej udicierea. Mesaj ul său îndeplinit îi dă dreptul
la odihnă. Moartea eroului, ulterioară luptei şi victoriei, revine totuşi ca o
firească apoteoză. Efectul tonic, optimist, al remedierii împlinite nu este
diminuat prin aceasta.
29
Cum apare însă căderea finală a lui 198(214) - Radu Calomfirescu,
răpus de trădare ? Acest subiect relevă străduinţa , desigur tardivă, de plăsmuire
a unui „jurnal oral" după cerinţele structurale ale eposului eroic. Acţiunea
începe de fapt cu funcţia m 2 („situaţia iniţială" - banchetul din cortul dom
nesc ; soseşte în mare goană eroul, „comunicînd" prejudicierea - năvălirea
tătarilor - şi implorînd aj utorul lui vodă) . În secvenţa confruntării, funcţia
luptă (împotriva năvălitorilor) se desfăşoară cu plinătate. Funcţia victorie e
însă inadecvată, prin diluare , deoarece eroul şi sluga sa Neda (m a - ajutorul)
nu biruie şi nu lichidează odată cu duşmanul şi pe Buzeştii trădători
(m a - trădare) . De aici inadecvarea finală : lipsa de densitate a vic toriei
transformă remedierea diluată (parţială) într-o non-remediere � au chiar în
„funcţie inversă" (Buzeştii răpun ei pe erou, în cele din urmă) .
Apariţia (de asemenea sporadică) a unei funcţii parazitare, neorganice,
a „recunoaşterii" în secvenţa remedierii, reprezintă principalul element de
bruiaj şi „distonarea" a i modelului eposului eroic. „Recunoaşterea" poate
înlătura pedepsirea duşmanului şi a trădătorului. Au loc uneori, dimpotrivă,
iertarea şi împăcarea eroului cu presupusul duşman, descoperit a fi înrudit cu ero
ul. Efectul este încă tonic, optimist . Eroismul a fost probat prin „încercări" şi
chiar prin luptă, dar remedierea este diluată (12( 1 6) - Copilaş de turc, unele
,·ariante novăceşti ) . Tendinţa spre balada familială, senzaţională, este evidentă.
Relaţii familiale ajunse în nefirească ciocnire în cursul desfăşurării mesa
jului eroic conferă adesea secvenţei remedierii o tonalitate tragică accentuată,
punînd sub semnul îndoielii natura secvenţei finale , ca remediere rnu non
remediere ( 5 ( 6 ) - Iova11 Iorgovan , 205(286) - Ghiţă Cătănuţă) . Contradicţiile
care apar în cazul finalului tragic al unor relaţii familiale neaşteptate nu sînt
însă de natură s ă anihileze cerinţele dedăşurării fireşti a relaţiilor funcţionale.
Esenţială rămîne logica opoziţiilor funciare ce se cer rezolvate între prejudi
cierea sau lipsa care cer confruntarea şi remedierea cît mai adecvate. Cali
ta tea familială a relaţiilor dintre actanţi este în orice caz un aspec t ţinînd de
alt nivel al structurii (nivelul actanţial) , iar V . I . Propp a accentuat stăruitor
asupra necesităţii de a urmări şi reţine înainte de toate ce se face, şi nu cine
şi cum acţionează pe plan funcţional . (Puţin importă, în acest caz, dacă 87(90)
Af ihu Copilul descoperă - „recunoaşte" -, în unele variante , că Ianoş,
duşmanul ucis, era însuşi tatăl lui !)
„ Integrarea" a 2 - necesară - a relaţiilor funcţionale la nivelul actan
ţial nu va putea face însă abstracţie de noile opoziţii , care, creîndu-se în planul
actanţial, aduc nu numai un efect de bruiere a mesajului eroic , ci şi îmbogă
ţirea evidentă a structurii mesajului eroic prin efectul unor „aşteptări frus
trate". Se întrevede astfel posibilitatea unei negări treptate a modelului
funcţional, a îndepărtării de acesta prin efecte de ordin secundar, dar care
capătă o anumită pondere în cadrul complexităţii evoluţiei structurale.
Negarea nu înseamnă în acest caz lipsa de veridicitate şi anihilarea modelului
funcţional al eposului eroic , conturat în cele de mai sus. Efectul diferenţierilor
crea te de negare ajută tocmai la o mai deplină precizare şi cristalizare a modelului.
Interpretarea Mioriţei, spre pildă, prin confruntarea cu modelul eposu
lui eroic poate �duce argumente, de natură structurală, funcţională, � pre _ a
înţelege şi aprecia frumuseţea non-narativităţii acestei capodopere (lirico
narative) . Cum se înfăţişează Mioriţa, privită prin prisma modelului eposului
eroic ? După „situaţia iniţială" (perindarea turmelor) , funcţia mediatoare
(m 2 ) „comunică" ciobanului ameninţarea acţiunii duşmănoase incipiente
31 Pentru „distonare " , cf. V. I . Propp, op. cit . , p. I H- 1 1 5.

�2 D e s pre relaţi i le "distri buţionale" şi „ i nt egrati'le" , cf. H. Barthes, op. cit . , p. 5.
�o
(a1 catalectic) . Tot ce urmează este o fundamrntală aşteptare frustrată.
Lipseşte secvenţa confruntării. „Contraacţiunea" (a 2 ) se îndreaptă precipitat
spre o pseudoremediere, cuprinsă în „testamentul" ciobanului . Totul se des
făşoară mai curînd s ub semnul aluziei şi al non-acţiunii, decît al acţiunii funcţio
nal saturate. Împlinirea mesajului eroic , în varianta fabricată de V. Bumbac ,
nu ne oferă o Mioriţă mai măreaţă, ci una alterată. Adevărata frumuseţe
a 1l1ioriţei rezultă tocmai din mesajul eroic frustrat, ba chiar negat, Mioriţa
situîndu-se la antipodul modelului eroic, tinzînd spre o altă categorie de model.
În încheiere, se poate spune că modelul este, în genere , o aproximare cu
un grad mai înalt sau mai redus de veridicitate, a realităţii discursului narati\·,
o configuraţie parţială, dedusă şi derivată, a structurii . El nu posedă o exis
tenţă anterioară, nici autonomă , în neo lume a ideilor platoniciene , ci este
o reducţie şi o generalizare a esenţ ialului şi trăieşte încorporat în fenomene
(variante) . Singura lui raţiune este de a circumscrie anumite limite ale logi
cului structurii, dar el se confruntă în permanenţă cu ilogicul varietăţii exis
tenţt"i, care îl confirmă, dar îl şi infirmă adesea . El decupează şi organizează
logic unele compartimente din ilogicul fenomenologiei. Se poate vorbi de o
anumită tiranie a modelului , între anume limite. Realitatea nu este îmă abe
rantă. Ea există , cu întreaga ei multiformitate, în care modelele se exclud şi
mai ales se interferează necontenit. (Vezi, spre exemplu , contradicţia varian
telor de 7( 1 1 ) -Vidros, care se încheie cu realizarea finală a pescuitului
fabulos, prin intervenţia „aj utorului sal\'ator", vătaf-Vioară - m3 33 - ,
în comparaţie cu cele cu final tragic - pedepsirea tabu-ului încălcat . ) Există
un frumos în cadrul normei şi al modelului . Aşteptarea frustrată îmbogăţeşte
şi încălzeşte însă sărăcia şi frigiditatea modelului, prin contradicţiile crescînde
pe care le deschide . ( Unul din temeiurile frumuseţii deosebite a variantelor
lui 5(6) - Iovan Iorgovan constă în însăşi „distonarea" modelului eposului
eroic prin cumularea de diverse elemente şi influenţe din lumea basmului şi a
legendei, iar 88(9 1 ) -i11itt haidztrnl reprezintă un caz deosebit de interesant,
am zice de „parodie originală" a eposului eroic ; este oarecum eposul eroic
„a rebours" , în care patosul acţiunii eroice triumfătoare se desfăşoară în cadrul
modelului , dar sub semnul vicleşugului şi al sarcasmului . ) Formula „clasică"
a lui Horaţiu, care nu îngăduie ca o femeie frumoasă să se termine în peşte
(Desinat în piscem mulier jormosa superne 3 4) , nu exprimă decît o anumită
categorie a logicului şi a frumosului, în conformi tate cu normele limitative .
Dincolo de acestea există însă un logic al sirenei. care nu e mai puţin frumo�.
ilogicul contestării şi al neadecvării. Într-un anumit sens, neadecvarea şi contes
tarea contribuie la precizarea şi cristalizarea , dar şi la distrugerea şi înlocuirea
treptată a structurii anterioare - niciodată stabile - , fiind o raţiune a pro
gresului.
Dincolo de morfologic şi struc tură , istoria îşi spune cuvîntul !
Dealtfel însăşi cercetarea , strict limitată, a nivelului funcţional al
eposului nostru eroic prilej uieşte cel puţin o primă obser\'aţie cu implicaţii
de sinteză istoric-culturală. Trebuie subliniat faptul că eposul nostru eroic s e
înfăţişează mai puţin ca un epos al agresiunii (carac terist ic în ipostaza exor
diului prin funcţia „lipsă") , cît mai cu seamă ca epos al rezistenţei, al eliberării
şi pedepsirii (bizuit pe începutul prin funcţia „prej udic iere") . Direcţia princi
pală de dezvoltare a istoriei noastre se confirmă şi se oglindeşte în aceas tă
caracteristică predominantă, verificabilă de la daco-geţi pînă în ultima vreme .
33 Cf. Folclor din Oltenia şi !lfz111tcnia, IY, B u c u reşt i , E d i t u ra p e n t r u literatură, 1969,

p . 7 1 si 7Ci.
�4 Cf. Horatius, A rs poet ica , ·rs. 4 .
31
LE }!ODELE FONCTIONNEL DES CHANTS
HEROl Q UES ROUMAIN S
L'emploi conventionnel et generalise du terme, livresque e t romantique,

ballade, pour designer tous Ies chants narratifs traditionnels roumains est,
sans doute. impropre . On a souvent rnuligne, particulierement pendant les
derni eres decennies, la necessite de distinguer au moins deux « especes » :
- la poesie heroique
- la ballade <( proprement dite ».
La distinction, empirique et douteuse, au niveau des themes et des
sujets doit etre appuyee sur l'analyse structurale visant le niveau fonctionnel
du recit. <( L'ceuvre prophetique » de V. I. Propp (La morphologie du co nte
populaire russe, 1928 ) et Ies suggestions puisees au structuralisme actuel
constituent le point de depart pour esquisser « le modele » fonctionnel des
chants heroiques roumains.
Le schema fondamental des <( variantes » peut etre reduit a la succession
et a l'opposition fonctionnelles :
- <( situation initiale »
- sequence du prejudice/besoin
- sequence de l'affrontement des adversaires
- sequence de la reparation .
L e s fonctions-noyaux sont :
.
(I I I)
A/X (prejudice /besoin)
L, V (lutte, victoire)
R (reparat ion ) .
E n ajoutant Ies (( catalyses » fonctionnelles de chaque sequence, on
o btien t le modele :
}
« I » situation initiale
a1 action initiale (de l 'ennemi)
ml mediation (favorable a l'ennemi) s. prej udice /
A/A' prejudice/besoin besoin
mediation (favorable au heros)

action contre-offensive I section pivot I
intervention de l'adjuvant/du
traître } s. de l'affrontement
L, V
Rf-R
lutte, victoire
punition de l'ennemi (et du traître)

delivrance de la victime
} s. de la reparation
accomplissement du besoin
La logique de l'evolution fonctionnelle positive constitue la regie ; le
final negatif (-R) n'est pas exclu (a la suite d'une - possible - non-victoire) .
Si la sequence de l'affrontement occupe une position centrale, la fonc
tion lutte represente le noyau specifique de la chaîne fonctionnelle.
32
Les lois du recit , etablies par Y . I . Propp, regissent aussi la phenome
nologie des struc tures narrati\'es hero1ques : la succession obligatoire, ainsi
que l 'omission aleatoire des fonctions.
Quant a la classification typologique, une premiere dichotomie separe
Ies structures qui commencent par la fonction A (prejudice) et Ies structurcs
qui commencent par A' (besoin) : d'un câte c 'est le prej udice puni (A--+ R),
l'hero}sme vengeur, l'hero1sme de la resistance et de la delivrance - la plupart
des suj ets ; de l'autre, c 'est l'heroisme orgueilleux de l 'outrecuidance , l'hero1sme
agressif de la temerite et de la j actance , souvent punies (A ' --+ RJ-R) .
Chacune de ces deux premieres categories typologiques est susceptible
d'une seconde dichotomie : si la \'ictoire est la consequence d'une collision
violente des adversaires (fonc tion lutte proprement dite) , c 'est le chant heroique
(C proprement dit >) : Si la \'iCtOire est la COnsequence de l 'aCCOmplissement des
(( epreuves difficiles )) subies par le heros (lutte remplacee par cpreuves) , c ' est
le chant de l 'aventure heroique.
Une description relationnellc complexe de\'ient possible cn ut ilisant
trois categories de concepts :
- structure saturee/catalec tique/expansive
- degre de densite/dilution de chaque fonction (ou sequcnce)
- degre de l'adequation/inadequation (regardant Ies liaisons de cor-
respondance relationnelle entre deux fonctions, ou deu x sequences, voisines
ou opposees) .
La structure d'une certaine \'ariante est saturee si toutes Ies fonc tions
du modele sont utilisees dans le recit ; catalec tique, si certaint>s fonc tions.
manquent ; expansive, par l'hypertrophie (duplication, triplication) de cer
taines fonctions. (11 y a la possibilite que certaines structures soient a la fois
catalectiques et expansives si certaines fonctions manquent, tandis que d 'au
tres fonctions apparaissent hypertrophiees) .
Une certaine fonction (ou sequence) est plus ou moins dense/diluec
selon la maniere, plus ou moins pleniere, dont elle accomplit Ies \'irtualites
requises par la logique positive du mode·le (par exemple : lutte - collision�
plus ou moins violente et athletique ; Ies adversaires, plus ou moins acharnes
manifestant, plus ou moi ns, le desir ardent de riposte, c-tc . ; sequence fi
nale - punition capitale de l'adversaire ou non-punition de l 'adversaire
epargne, etc . )
Le degre de l'adequation/inadequation est l e resultat de la correspon
dance et de la solidarite, plus ou moins etroites, l 'effet des rapports d 'en
chaînement possibles entre deux fonctions ou sequences . Si une fonction
(ou sequence) , realisee a un haut degre de densite, est suivie d'une fonction
(ou sequence) egalement dense, c'est l'adequation. Si une fonction (ou se
quence) , manifestant un haut degre de densite, est suivie d'une fonction
(ou sequence) diluee, c'est l'inadequation. L'inadequation est egalement
l'effet de l'enchaînement possible entrc deux fonctions (ou sequences) diluees .
Les dernieres pages sont consacrees a l'analyse sommaire de quelques
exemples.
La nigation progressive du modele heroique devient possible par l'effet
de « l'attente dec;ue » , a cause de l'eloignement graduel des variantes par
rapport au modele.
33
MODELUL ACTANTIAL ,
AL EPOSULUI EROIC ROMÂNESC
Datorăm „Morfologiei" lui \'. I . Propp descoperirea funcţiei ca „mărime

constantă" 1 , delimitată drept cel mai mic fragment semnificativ de enunţ
cu conţinut narativ în basm. Procedeul identificării funcţiilor ca „ părţi com
ponente elementare" 2 sau „elemente primare" 3 ale acţiunii şi ale compo
ziţiei narative se bizuie pe observarea sistematică a ceea ce V. I. Propp nu
meşte „legea transferabilităţii" 4 sau a „repetabilităţii funcţiilor" 5, din treacăt
denumită şi a „similitudinii de acţiune" 6 şi enunţat� astfel : „ Basmele au
următoarea proprietate specifică : părţile alcătuitoare ale unuia pot fi transfe
ra te altuia fără nici un fel de modificări" 7• Această lege cu aplicabilitate
universală în domeniul basmulu i - ba chiar al întregului folclor - explică
raţ iunea adîncă a identităţii în varietate, de unde şi posibilitatea reducti
bilităţii variantelor pentru delimitarea şi definirea funcţiilor, iar în cele din
urmă pentru aflarea stereotipiei structurale, mai mult sau mai puţin ascunse
la prima vedere .
E astfel meritul lui \'. I . Propp şi al „Morfologiei" sale de a fi găsit
în „funcţie" ( „mărimi constante şi repetabile" 8) prima verigă pentru analiza
structurii enunţului narativ : „Funcţiile personaj elor reprezintă acele părţi
componente care pot înlocui « motivele » lui \'eselovski sau <c elementele »
lui Bedier" 9• Sintetizînd aceasta şi în formularea primului său principiu,
\'. I . Propp subliniază : „ I . Funcţiile personajelor constituie elementele fixe,
stabile ale basmului, independent de cine şi în ce mod le îndeplineşte. Ele
sînt părţile componente fundamentale ale basmului" 10 •
„Morfologia" abate astfel atenţia, care se îndreaptă în chip firesc spre
lumea pitorească şi caleidoscopică a personajelor (ca entităţi despre care se
1 Cf. \'. I . Propp, i\forfologia bas111 u/ 11i, Bucureşt i , Editura L"nivers, 1970, p . 25.
2Cf. ibidem, p. 1 7.
4 Cf. ibidem , p. 1 2 şi 1 4 .
5 C f . ibidem, p. 2 5 - 26.
8 Cf. ibidem, p . 26.
7 Cf. ibidem , p. 12.
9 Cf. ibidem.
1° Cf. ibidem , p. 26.
34
povesteşte), către nivelul drama tic, acţiona!. al naraţiunii : „[. „ ] oricît de
diferite ar fi ele , personajele basmului fac [sublinierea lui \" . l .PJ adeseori
unul şi acelaşi lucru[ . . . ] . Dar funcţia ca atare este o mărime constantă" 1 1 .
S-ar putea spune că din punctul de vedere al acţiunii şi al compoziţiei, după
Propp, acta sau res gestae şi nu agentes trebuie să constituie obiectul principal
al atenţiei . Devine memorabilă această fonnulare din ultimele pagini ale
„Morfologiei" : „Toate predicatele alcătuiesc compoziţia basmului , toate
subiectele, complementele [sublinierile lui \" . l . P.] şi celelalte părţi de propo
ziţiune detennină subiectul. Cu alte cuvinte : aceeaşi compoziţie poate sta
la baza mai mu ltor subiecte diferite" 1 2 •
Această afinnaţie considerat ă t a le quale ar însemna însă, în operaţia
fundamentală a segmentării, totala atomizare a compoziţiei, dacă nu s-ar
ţine seama de a doua verigă a descoperirii lui Propp : abaterea atenţei de la
aspectul atomistic al elementelor luate ca atare, ca fragmente ultime ale
naraţiunii, către aspectul lor relaţional-implicativ. Î n acest sens, numai
acele „predicate" capătă cu adeYărat valoare funcţională, care se înscriu
semnificativ într-o consecuţie, apropiată sau îndepărtată, în cadrul succe
siuni i : „[ . . . ]acţiunea nu poate fi definită fără să se ţină seamă de rostul ei
în desfăşurarea povestirii. Semnificaţia funcţiei respective în desfăşurarea
acţiunii trebuie neapărat luată în considerare" 13, de unde şi definiţia finală.
şi completă a funcţiei : „ Înţelegem dar prin funcţie o faptă săvîrşită de un
personaj şi bine definită din punctul de vedere al semnificaţiei ei pentru
desfăşurarea acţiunii" 1 4 . Aceasta e astfel o definiţie relaţională, în care
„elementul" ca atare dobîndeşte semnificaţie şi conţinut narativ numai prin
poziţia şi opoziţia care stabilesc legătura de comecuţie a fu ncţiilor . Prin
această. definiţie funcţiile capătă carac ter dialectic şi dinamic-operaţional,
fiind de natură să pună în lumină calităţile succesiunii prin consecuţie, alcă
tuind ţesătura coerentă a unui nivel organizat, �i deci ca fenomen de structură.
Din aceasta rezultă că binecunoscuta formulare a lui Propp : „Ce anume
fac personajele basmului constituie o problemă de primă însemnătate pentru
studierea basmului ; cine şi mm [sublinierile lui V.I .P.J anume face sînt
probleme suplimentare de studiu" 1 5 ar putea fi şi ar trebui completată pri n
precizarea îndreptării atenţiei nu numai asupra lui ce, ci şi a lui cînd, de
aceea şi deci, fiind totdeauna important de observat , pentru delimitarea şi
definirea funcţiei, şi aspectul relaţional al consecuţiei în succesiune.
Foarte simptomatic, în legătură cu aceasta , apare faptul că în diver5 e
situaţii contextuale Propp pomeneşte sponte sua, spre pildă, de „momentul
prejudicierii" şi „momentul următor" 16, „momentul mijlocirii", „impor
17
tanţa acestui moment" şi „momentul de legătură" , sau, la funcţia a X-a
(contraacţiunea) , unde u tilizarea tennenului moment, sinonim ideii de funcţie
şi de element , revine cu insistenţă : „Acest moment este caracterizat prin
cuvinte ca : [ . . . ] Se întîmplă ca el să nu fie marcat prin cuvinte, dar se
înţelege, fireşte, că hotărîrea eroului precedă căutarea propriu-zisă. Acest
moment este specific doar pentru basmele în care eroul este un căutător[ . . . ]" 1 8
�
11
Cf. ibidem, p. 25.
12
Cf. ibidem, p. 1 1 8.
14 Cf. ibidem.
17 Cf. ibidem, p. 1 1.
18
Cf. ibidem, p. 12 .
35
Prin toate cele ară ta te, demersul lui Propp se înscrie în cerinţele cele
mai actuale ale metodologiei structuraliste : „Elementele nu există decît prin
raporturile care le ţine unite. A descifra aceste raporturi şi a construi plecînd
de la ele modele, care la rîndul lor vor permite să desenăm funcţ iuni, aceasta
este, rezumată în mare, activitatea s tructuralistului" - afirmă B. Pingaud 1 9 ;
iar pentru ceea ce constituie „dialectica analizei funcţionale", reamintim
consideraţiile lui I. Lotman : „Considerînd elementele textului artistic, tra
diţional privite ca « formale » , cu scopul de a defini sensul lor conţinutistic,
cercetătorul structuralist porneşte de la faptul că elementele rupte din sistem
nu pot avea nici un sens. Aşadar, în faţa cercetătorului se pune sarcina de a
defini unităţile elementare semiotice din sistemul dat (fiecare din ele va
reprezenta o înşiruire de indicii diferenţiale) şi legile contopirii lor în unităţi
mai complexe. Metodica ştiinţifică aplicată în acest caz va fi aceeaşi pentru
toate categoriile de opere artistice (de la cele mai simple pînă la cele mai
complexe) şi va coincide cu procedeele de studiere a altor sisteme de modele
(limba , mitul etc . ) . Bineînţeles că şi elementele înseşi, şi legile îmbinării lor,
se vor deosebi de la caz la caz. Elementele semiotice ale unei structuri date
\·or fi acelea care îşi au contrariile (sînt incluse într-o opoziţie) în sfera ei.
Esenţa elementului nu ni se dezvăluie prin descrierea naturii lui izolate, ci
ca rezultat al elucidării contrariului, care i se opune" 2 0 •
Intuirea funcţiei drept constituent ultim al compoziţiei naraţiunii este
de cea mai mare importanţă pentru problema segmentării discursului narativ,
funcţia fi ind. prin analogie cu cele cunoscute din lingvistică, cu adevărat
s intagma minimală, întrucît îndeplineşte condiţiile necesare ale unei atare
sintagme : relat ivă autonomie în procesul de comunicare ; poate alcătui
singură o comunicare narativă 2 1 •
Pe de altă parte, în raportul fundamental dintre o tranşă sonoră şi
semnificaţia ei în cadrul naraţiunii, funcţia capătă valoare incontestabilă de
semn, a vîndu-şi semnificantul (în planul expresiei) în însăşi desfăşurarea
diferită a enunţului prin variantele sale (spre ex. : răufăcătorul răpeşte, fură,
vatămă, cere , izgoneşte etc . ) şi un semnificat (în planul conţinutului) în
conceptul larg cuprinzător, descoperit de Propp şi care se află încorporat
în toată această variabilitate a claselor de forme (răpire, furt, vătămare,
izgonire e tc . ) , de unde rezultă, prin reducţia multiformităţii „substanţei"
concrete a variantelor în sinteza semiotică a funcţ iei respective ( preju =
diciere ) .
O privire m a i atent îndreptată asupra problemei funcţiilor n e duce
însă la consideraţia că numai voinţa metodologică deliberat ă a lui Propp
de a se limita exclusiv la analiza planului acţiunii, pentru descoperirea legilor
compoziţiei narative, face ca funcţia, ca ultim constituent al acţiunii, împreună
cu corelaţiile ei în înlănţuire, să stăruie în centrul preocupării sale mărturisite,
funcţiile devenind astfel pentru Propp „elementele fundamentale" 22 , „părţile
componente fundamentale" 23 ale basmului. De aceea Propp se ocupă
înainte de toate de identificarea prin reducţie, din mulţimea variabilă a
19 Cf. B. Pingaud , Este Sartre depăşit ?, in „ Secolul 20", 1 967, nr. 5, p. 92.
2° Cf. I. Lot man, Interpretarea literat11rii t reb11ie să devină ştiinţă, ibidem, p. 1 44.
21 C
f . S. Marcus, E . Nicolau, S. Stati, Introducere în lingvistica matematică, Bucureşti,
Editura ştiinţifică, 1966, p. 24.
2 2 Cf. \'. I. Propp, op. cit„ p. 26, 7 1 (·iezi şi folosirea termenilor : elemente, p. 4, 14, 1 9 ;
e!eme11te primare, p . 1 9 ; elemente constitutii:e, p. 2 4 ; elemente fixe, stabile, p. 26) .
23 Cf. ibidem, p. 26, 29, 98 (·iezi şi folosirea termenilor : părţile alcătuitoare, p. 1 2 ; părţile
componente, p. 3, 9, 1 7, 22, 24, 25 ; părţile componente elementare, p. 17).
36
enunţurilor, a elementelor funcţionale - ca elemente constante - şi de
problema esenţială a înlănţuirii lor, maximale (în cadrul modelului) sau
eliptice (în desfăşurarea concret ă a variantelor) .
Afirmarea importanţei primordiale a funcţiei pune desigur voit în
umbră interesul pentru personajele ca atare, dar, în ciuda insistenţei că
„definirea nu trebuie în nici un caz s ă ţină seamă de personajul care înde
plineşte funcţia respectivă" 24, în cele din urmă Propp nu poate face totală
abstracţie de referinţa la personaj e . Oricît de variabil şi instabil, personajul.
este şi el un element corelativ al funcţiei , ca şi urmarea şi consecuţia acesteia :
funcţia , ca predicat al naraţiunii , nu poate fi gîndită făcînd totală abstracţie
de subiectul (agentul) ei, după cum personajul nu devine agent decît prin
implicarea în acţiune , şi deci într-o funcţie şi într-o „sferă de funcţii " . În
felul acesta, chiar izolarea funcţiei în abstract nu poate duce la totala dizol
vare a personajelor şi reducerea lor la „sfere de acţiuni" 2 5• E doar un procedeu
metodologic pentru a pune în evidenţă importanţa precumpănitoare a funcţiei
pentru planul acţiunii şi al compoziţiei narative. De aceea se poate spune că.
numai pentru necesitatea demonstraţiei Propp accentuează constanţa ş i
repetabilitatea funcţiei , minimalizînd voit rolul personajului ca suport al
funcţiei . Dar funcţia e în orice caz expresia acţiunii personajului. De fapt
nu numai funcţia e repetabilă şi deci n: ductibilă la o tipclogie finită , ci şi
mulţimea şi diversitatea aparentă a per�cnajrlcr. Din în� qi considera ţiile
lui Propp rezultă că personajele sînt chiar mai puţine de cît funcţiile şi deci
foarte repetabile. Dealtfel Propp îmuşi afirm ă : „pcr:cnaj elc se repetă tot
aşa cum se repetă şi funcţiile" 26• Aceasta şi face ca , în una din încercările
sale de definire a basmului, Propp să apeleze tccmai la personaj e : „Am putea
numi drept basme fantastice basmele relevînd o schemă cu şapte personaje" 27•
Dacă în cele din urmă funcţiile sînt 3 1 , iar personaj ele doar 7 (deci
cu mult mai puţine) , cum se împacă atunci aceasta cu afirmaţia că „funcţiile
sînt foarte puţine la număr, iar personajele - foarte multe" 28 ? Această
aparentă contradicţie este rezultatul unei evidente imprecizii şi disparităţi
a nivelului terminologic, oglindind diferenţa de nivel conceptual şi de gene
ralizare pe care ne aflăm cînd punem laolaltă juneţi a şi person ajul. Persana j ele
concrete sînt într-adevăr foarte multe, dacă le privim individualizate şi în
trupate la nivelul concret al naraţiunii, după cum înseşi funcţiile, ca entităţi
abstracte - de fapt „constructe" 29 , se află încorporate în chip foarte
-
divers, apărînd ca foarte numeroase fenomenologic în caleidoscopia variantelor,

numai prin reducţie obţinîndu-se, spre pildă , invariantul „prejudiciere" din
mulţimea variatelor forme şi clase de forme concrete existente în fiecare
naraţiune. Zmeul, vrăjitoarea , maştera etc. - fură , răpesc , vatămă, izgonesc,
deci „prejudiciază" . Nicăieri în basmul ca atare nu se spune însă „răufăcă
torul săvîrşeşte o prejudiciere" , ci doar că „zmeul răpeşte pe fata de împărat"
etc. Este nevoie să ne ridicăm la un anumit nivel (al doilea grad) de abstrac
tizare 3 0 pentru a cuprinde sub definiţia succintă a funcţiei multitudinea de
ipostaze concrete ale prejudicierii . Aceasta e valabil şi în cazul personajelor.
La nivelul naraţiunii concrete personajul are o stare civilă, o poziţie socială

25 Cf. ibidem, p. 80 sqq .
26 Cf. ibidem, p. 1 17.
27 Cf. ibidem, p. 1 02 .
2 8 Cf. ibidem, p .
26.
29 Cf. Elemente de lingvistică structurală, Bucureşti, Edi tura ştiinţifică, 1 967, p . 87, şi
E. Vasiliu , Fonologia limbii române, B u c u reşt i , E ditura ştiinţifică, 1 965, p. 37.
3° Cf. ibidem.
37
sau familială, însuşiri psihologice e tc . , toate într-un continuu proces de
transformare , naraţiunea fiind chemată tocmai pentru a dezvălui împrejură
rile şi cauzele care condiţionează continua evoluţie a situaţiei şi devenirii
personajului de la o ipostază la alta , personajul transformîndu-se necontenit
în pas cu evoluţia nivelului dramatic al „funcţiilor" în înlănţuirea lor. Toma
Alimoş cel paşnic şi îmbietor din situaţia iniţială a cîntecului narativ nu e
acelaşi cu Toma cel spintecat după apariţia şi intervenţia mişelească a Manei .
Odată cu starea sa fizică, schimbată prin intervenţia răufăcătorului (preju
<licierea înfăptuită) , s-au schimbat înseşi psihologia şi mobilele sale acţionale,
şi deci funcţionale , de la paşnica îmbiere la îndirj irea răzbunătoare .
„ Răufăcătorul" , spre pildă , e deci o abstractizare a personajuli1i la
niwl actanţial. La acest nivel se produce reducţia multiformităţii personajelor
de acelaşi fel. întocmai cum s-a operat reducţia formelor intenţiei dăunătoare
.şi ale fărădelegii pentru a deduce „prejudicierea" . S-ar putea spune că pri
virea personajelor cu ochi funcţionali (ca participanţi îndeplinind anumite
roluri funcţionale) face ca din mulţimea ipostazelor concrete ale personajelor
să reţinem actantul. În acest caz. într-adevăr „personajele se repetă tot aşa
· cum se repetă funcţiile" 31, sau „funcţiile sînt foarte puţine la număr, perso
najele - foarte multe" 3:!, cum zice Propp, dar actan/ii sînt şi ei foarte puţini,
subliniem noi .
Trebuie precizat aşadar că actantul constituie de fapt al doilea grad
de abstractizare . Şi Toma , şi �Ianca , ca şi Iorgovan, şi Miu etc. sînt personaje -
primul grad de abstractizare . Personaj ele , constituite în clase de personaje,
sînt însă actanţi la nivelul însumării tipologice şi al reducţiei funcţionale :
Eroul, Răufăcătorul etc. Cu alte cuvinte , Y . I . Propp se exprimă impropriu
vorbind de personaj e , dar operînd de fapt cu actanţi.
Este deci limpede că, după cum funcţiile constituie un nivel operaţional
al descrierii structurale, personajele reduse la actanţi constituie şi ele un
nin·l corespunzător de descriere . Vom zice deci nu funcţii şi personaje, ci
Funcţii şi Actanţi . „De la Propp, personajul nu încetează să impună analizei
"Structurale a povestirii aceeaşi problemă : [ . . ] personajele (drammatis
.
personae, actanţi ş.a . ) formează un plan de descriere necesar [ ] . Analiza

. . .
structurală, foarte grijulie să nu defineas::-ă personajul în termeni de esenţe

psihologice , s-a străduit pînă acum să definească personajul nu ca o fiinţă,
ci ca un participant [ . . . ] . Principalul este să definim personajul prin partici
parea lu i la o sferă de acţiuni, aceste sfere fiind puţin numeroase, tipice,
clasabile" - observă R. Barthes 33•
În ce priveşte problema strînsei corelaţii dintre funcţie şi personaj
(mai exact Funcţie - Actant ) , cu toată voita, stricta delimitare a lui Propp
la nivelul acţiunii, considerînd funcţia ca ultim constituent fundamental al
·compoziţiei naraţiunii şi definind-o prin relaţia sa opozitivă cu consecinţa
ei, trebuie să observăm că din corelaţia intimă a Funcţiei cu Actantul care
o îndeplineşte rezultă o a doua valenţă relaţională a funcţiei, care nu e astfel
numai fragment de acţiune cu consecuţie, chiar dacă în definiţie se accentuează
doar latura ei acţională, „predicat ivă" . Funcţia rămîne, negreşit, cel mai
mic segment de acţiune , fără a fi însă şi un element atît de simplu cît pare
- sau ar voi să pară - în „ Morfologia" lui Propp. Prin bipolaritatea ei,
funcţia se leagă şi se defineşte printr-o valenţă a ei, principală, în consecuţie,
J l Cf. Y. I . Propp, op. cit„ p . 1 17.

�2 Cf. ibidem, p . 26.
:!3 Cf. R . Barthes, Introduction a l 'analyse structurale des recits, în „Communications",
1966, nr. 8, p. 1 6 - 17 pass.
38
iar prin cel de al doilea pol se leagă de nivelul actanţial, funcţia fiind astfel
un element fundamental, dar şi dublu relaţional . În felul acesta, bipolaritatea
sau dubla valenţă a funcţiei trebuie imaginată ca acţionînd printr-o latură
a ei în planul orizontal, al succesiunii şi consecuţiei acţiunii (din care funcţia
e cel mai mic fragment semnificativ, constituentul ultim ) , iar prin a doua
latură sau valenţă a sa, în sens vertical, către nivelul paralel, actanţial.
Cele două nivele, funcţional şi actanţial, îşi au fiecare propria lor distri
buţie, dar sînt în acelaşi timp izomorfe şi reciproc integrative, Funcţia aflîn
du-şi deplina semnificaţie prin integrarea la nivelul actanţilor, iar Actantul
căpătîndu-şi întreaga semnificaţie prin integrarea la nivelul funcţiei. „Nici
un nivel nu poate el singur să producă înţeles. Orice unitate care aparţine
unui anumit nivel nu capătă înţeles decît dacă ea poate să se integreze într-un
nivel superior [„.] Teoria nivelelor (aşa cum a enunţat-o Benveniste) furni
zează două tipuri de relaţii : distribuţionale (dacă relaţiile sînt situate pe un
acelaşi nivel) , integrative (dacă ele sînt luate de la un nivel la altul ) . Rezultă.
că. relaţiile distribuţionale nu sînt de ajuns pentru a da seama de înţeles.
Pentru a întreprinde o analiză structurală , trebuie deci mai întîi să. distingi
mai multe trepte de descriere şi să. aşezi aceste trepte într-o perspectivă ie
rarhică. (integratoare)" - afirmă R. Barthes 3 4•
S-ar putea spune că. viziunea , oarecum simplificatoare, a funcţiei în
geometria plană a lui Propp trebuie îmbogăţită prin reprezentarea ei într-o
geometrie în spaţiu, după schema
Nivel actanţial : (p)A-[(p)A]
î
Nivel funcţional : (m)F-[(m)FJ ,
în care, un segment („moment" ) al acţiunii (m) devine Funcţie - F, a\'Îr.d
o consecuţie orizontală. [(m) F], în acelaşi plan , funcţional, şi o valenţă verti
cală. spre planul actanţial, paralel, al personajelor - Actanţi, (p) A .
Î n geometria plană, funcţia ş i succesiunea e i (apropiată sau depărtată)
se înscriu în planul (nivelul) funcţional , determinat de cele două axe ale
acestui plan : axa contextuală, a contiguităţii, a înlănţuirii şi succesiunii
„momentelor" acţiunii ( = axa sintagmatică) (furtul, sau răpirea, sau izgo
nirea ; urmate de consecinţa şi opoziţia lor : reacţia, decizia eroului ; iar în
cele din urmă de recăpătarea obiectului furat sau regăsirea victimei) , şi axa
categorială (paradigmatică) , a claselor de forme funcţionale, operînd prin
translaţia şi proiectarea la fiecare etapă a contiguităţii şi succesiunii, ca
prejudiciere - contraacţiune - remediere etc.
În geometria în spaţiu, fiecare „moment " al axei contextuale din planul
funcţiilor dezvoltă şi o valenţă verticală (de legătură şi corespondenţă inte
grativă) către un punct de impact din cel de al doilea plan, actanţial, de
asemenea determinat printr-o axă categorială, de reducţie paradigmatică a
claselor de personaje (Actanţi) (Eroul, Răufăcătorul, Mijlocitorul etc . ) , din
care provin, prin translaţie şi proiecţia pe orizontala sintagmatică a conti
guităţii, personajele ca atare, înlănţuite în şirul contextual al amiciţiei, al
adversităţii sau al figuraţiei, polarizînd spre unul sau altul dintre protagonişti
(uneori doar ca personaje „de racord" 35 ) .
O încercare de reprezentare grafică a acestei viziuni în spaţiu ne duce
astfel la schema în care A = Actanţi, p = personaje, m = momente func-
35 Cf. V. I . Propp, op . cit . , p. 8 1 .
39
ţionale, F = Funcţii, a.s. = axa sintagmatică , a.p. = axa paradigmatică .
Cele două „valenţe" relaţionale ale funcţiei m 1 sînt : valenţ a succesiunii
orizontale m1 - m 2 (în planul funcţional) şi valenţa integrativă, a impac-
P1
tului vertical ţ (de la nivelul funcţional spre cel actanţial) .
m1
N ivel
funcţiona"-��...._--'-..___;..>_J
Rezultă izomorfismul e\"ident al celor două planuri. Ca ş1 m cazul

nivelului sau planului funcţional, la rîndul său nivelul actanţial se constituie
-ca plan propriu distribuţional, în care descoperim opoziţia esenţială Eroul �
Duşmanul lui şi o seamă de opoziţii şi relaţii secundare, subordonate, derivate,
.auxiliare, ca cele între Erou şi Mediator, între Erou şi Ajutorul său, Erou
-şi Trădător etc. Şi în acest nivel operează numeroase posibilităţi transfor
maţionale : Mediatorul, spre pildă, este cînd Aj utor al Eroului, cînd Ajutor
al Duşmanului, şi deci Trădător ; atît Eroul, cit şi Adversarul trec pe rînd
prin starea de Victimă etc.
Î n felul acesta, natura complexă a structurii operează simultan la cele
două nivele - reciproc integrative - ale compoziţiei naraţiunii, pe lîngă
care trebuie imaginate şi alte nivele, „aspectul verbal" 36 etc. Prin înlănţuirea
şi integrarea progresivă s-ar putea urmări , spre pildă, şi consecuţia şi izo
morfismul distribuţiei planului „formulelor" narative, în evoluţie paralelă
�i semiotic concatenată cu nivelele funcţional şi actanţial.
Se verifică astfel intuiţia pătrunzătoare a definiţiei lui ]. Tînianov,
din acelaşi an cu cel al apariţiei „Morfologiei" lui Propp ( 1 928) : „Numesc
funcţie [sublinierea lui ]. T.J constructivă a unui element al operei literare
privite ca sistem posibilitatea lui de a intra în corelaţie cu celelalte elemente
.ale aceluiaşi sistem şi deci cu întregul sistem. La o privire atentă, se vede
<:ă această funcţie e o noţiune complexă . " 37• . .
Observaţiile de mai sus nu sînt chemate să minimalizeze valoarea

descoperirii fundamentale a lui Propp în domeniul funcţiei, ci sînt menite să
încerce o îmbogăţire a viziunii iniţiale a funcţiei narative, faţă de care Propp
a procedat cu ireproşabilă consecvenţă, menţinîndu-se voit în hotarele unui
singur nivel. Rămîne meritul, incontestabil inovator, al lui V . I. Propp de
a fi văzut în funcţie prima şi cea mai importantă verigă pentru desluşirea
firelor compoziţiei narative . După vigoarea demonstraţiei iniţiale, strict
limitate, a lui Propp, la nivelul funcţiilor, care-şi păstrează o neştirbită
-contribuţie teoretică şi metodologică, îmbogăţirea acestei viziuni unilaterale
e reclamată însă de concepţia evoluată actuală a complexităţii structurii,
:; e C f . Tz. Todoro·J', Introduction a la littirature fantastique, Paris, E ditions du Seuil,
1 9 70, p. 24.
37 C f . [idem] TMorie de la littirature. Textes des formalistes r usses re u nis, presentes et
traduits par„ . , Paris, Editions du Seuil, 1965, p . 1 2 3.
40
pe care Propp nu a contestat-o nicăieri 3 8 • S-ar putea spune că tocmai aportul
viziunii originale, a lui Propp, strict limitate la nivelul acţiunii, face posibil
demersul pentru abordarea, asemănătoare şi progresivă , şi a altor nivele ale
compoziţiei naraţiunii .
După ce, într-o lucrare anterioară 39, am analizat nivelul funcţional

al eposului eroic românesc, cu unele referiri, din treacăt, în privinţa nivelului
actanţial, cercetarea corespunzătoare a nivelului actanţial se impune de la
sine, în spiritul celor arătate mai sus.
Reducînd mulţimea şi varietatea fenomenologică a personajelor epo
sului eroic la sinteza lor actanţială. obţinem următoarea schemă de maximă
concentrare a nivelului actanţial : în care D = Duşmanul, E = Eroul, M =
Mediatorul, V = Victima.
V
'
I
o--ţ-E
M
Discursul narativ al eposului eroic fiind. în esenţa sa, un mesaj al osti

lităţii, evoluţia tensiunii conflictuale a celor doi parteneri principali (Duşma
nul şi Eroul) reprezintă relaţia opozitivă fundamentală pe care se clădeşte
întreaga distribuţie a reţelei actanţiale .
Din aceasta derivă urmă to a rele observa ţii :
l . Ambele posibilităţi de declanşare a conflictului sînt utilizate :
a) Duşmanul are iniţiativa , în structurile cu exordiul funcţional în A
(prejudicierea) = D - E.
b) Eroul - în structurile care se dezvoltă din începutul A' (lipsa) =
D - E.
2. Duşmanul şi Eroul care-i stă împotrivă fiind cei doi termeni sine
qua non ai principalei opoziţii din nivelul actanţial, ei nu pot lipsi din nici
o, structură.
3. Cele mai simple structuri ale eposului eroic se limitează la dezvol

tarea şi evoluţia acestei unice opoziţii (ex. : Dălea-Dămian şi Sîla-Samodiva,
Fata de frînc şi Nicola-Nicolcea, Toma Alimoş şi Manea) .
i . Valoarea artistică incontestabilă a exemplelor citate (îndeosebi
Toma A limoş) e o dovadă că nu complexitatea reţelei actanţiale (prin numărul
sporit al personajelor) asigură „frumuseţea" eposului eroic, ci mai curînd
tendinţa spre economicitatea distribuţiei actanţiale, a cărei expresie de maximă
concentrare se află cuprinsă în însăşi opoziţia (esenţială şi minimală) D E. +-+
(Aceasta nu înseamnă că structurile actanţiale complexe ar putea fi socotite

de plano mai puţin „frumoase" . Sublinierea valorii artistice a structurilor de
maximă simplitate are numai menirea de a releva posibilitatea maximei
concentrări „poematice", astfel operante şi la nivelul actanţjal al eposului
eroic. )
3 8 Este de remarcat că V . I . Propp foloseşte foarte frec-rent î n „Morfologia" sa, din 192 8 ,
termenul structură (cf. op. cit . , p . 4, 9, 1 1 , 17, 1 02, 1 04, 1 18), iar în răspunsul polemic l a obser
vaţiile cri tice ale lui CI. Levi-Strauss adoptă şi termenul model (cf. VI. Ja. Propp, Morfologia
della jiaba, Torino, Einaudi, 1966, p. 2 19) .
39 Cf. Al. I. Amzulescu, Modelul funcţional al eposului eroic românesc, în „Revista de
etnografie şi folclor", 1 6 p 97 1), nr. 3.
41
Dacă atacul şi apărarea (ofensiva şi defensiva) reprezintă principalele
forme de exprimare narativă ale „codului" propriu acestui mesaj - ca mesaj
al ostilităţii - , una din formele specifice de manifestare ale aceluiaşi cod
este , în chip firesc, şi ocolirea şi învăluirea (înşelarea şi derutarea) adver
sarului. Agresorul îşi ascunde adesea intenţia duşmănoasă de care este animat .
în timp c e a l doilea partener, l a rîndul său, s e străduieşte să ocolească pri
mirea loviturii directe, să se ferească şi să se ascundă din calea adversarului.
Căutarea reciprocă, tenace şi înverşunată, se conjugă astfel în mod necesar
cu tendinţa de evitare, sistematică şi alternativă, în egală măsură proprie
celor doi adversari.
Din aceasta se naşte necesitatea apariţiei actantului Mediator, expresie
personificată a funcţiei „mijlocirii" (care ocupă un rol atît de îmemnat
în cadrul reţelei funcţionale). Mediatorul îndeplineşte oarecum, în planul
actanţial, rolul canalului de legătură, de contact şi de „control fatic" (dar
şi de „bruiere" şi de întrerupere a contactului) între cei doi principali parte
neri , care pot fi consideraţi rînd pe rînd Emiţător şi Receptor în evoluţia
mesajului eroic 40. (Limitîndu-ne aici, nu vom forţa, mai mult decît este
necesar, analogia transpunerii nivelului actanţial al eposului în termenii
„clasici" ai teoriei comunicaţiei . Evocarea acestui paralelism analogic apare
totuşi ca folositoare. )
Mediatorul - c a actant deocamdată generalizat ş i încă nediferenţiat -
este aşadar cel de al treilea termen, mai mult sau mai puţin necesar, dar
adeseori existent, în reţeaua distribuţională a nivelului actanţial.
Izomorfismul funciar al celor două planuri (funcţional şi ac tanţial)
devine operant pentru distincţia , nuanţarea şi plasarea în reţea a actantulu i
Mediator ca M1, M2, M3 , corespunzător celor trei momente succesive ale
nivelului funcţional (m1, m2, m3) . Ca şi în cazul delimitării şi definirii funcţiilor,
şi pentru definirea relaţională a actantului Mediator vom ţine consecvent
seama de opoziţia şi succesiunea în care acesta se înscrie „după principiul
definirii funcţiilor în raport cu consecinţele lor [sublinierea lui V. I. Propp]"4 1 •
Faţă de cele arătate la definirea momentelor funcţionale m1, m2, m3, rezultă
că M1 este actantul care „mijloceşte" înfăptuirea prejudicierii (ex. Bădiu
leasa) ; � - favorizează desfăşurarea contraacţiunii (muma Corbei) ; M3 -
participă efectiv (ca Ajutor/TrădătC!>r) la momentele decisive (lupta şi victoria)
din secvenţa confruntării (fratele Nicolcea, ajutorul Badiului ; vătaf-Vioară,
salvatorul lui Antofiţă ; bătrînul Novac , ajutorul lui Ioviţă ; Vidra, trădătoarea
lui Cătănuţă).
Este de reţinut că pentru diferenţierea şi definirea celor trei ipostaze
ale actantului Mediator trebuie urmărite atît relaţiile succesive şi reciproc
opozitive dintre M1, M2, M3, cît şi relaţiile de contiguitate ale lui M (în fiecare
din ipostazele sale) cu principalii actanţi, Duşmanul şi Eroul, Mediatorul
aflîndu-se în permanenţă în opoziţie cu unul dintre aceştia, favorizîndu-1 pe
unul în dauna celuilalt.
Pe de altă parte, se verifică şi în eposul eroic remarca lui V. I. Propp
că „eroul izbuteşte să învingă de multe ori fără nici un fel de ajutoare . Am
4° Cf. R. Jakobson, Lingvistică şi poetică, în volumul Probleme de stilistică, Bucureşti,

Editura ştiinţifică, 1964, p. 88 .
U Cf. V. I . Propp, op. cit . , p . 67.
42
putea. cansidera acest tip de erou drept propriul său aj utor[„.]. Se întîmplă,
dimpotrivă, ca ajutorul să îndeplinească uneori funcţii ce sînt specifice erou
lui" 42• Dălea-Dămian este tipul eroului de sine stătător. M 3 (Aj utorul salvator)
colaborează de obicei cu eroul în încleştarea luptei şi obţinerea victoriei (fra.
tele Nicolcea, ajutorul Badiului ; Mircea ciobănaşul. aj utorul salvator în
Scorpia) ; acelaşi M3 preia uneori însă în întregime asupra sa sarcina luptei
şi a victoriei (voinicul Iortoman în Şarpele ; vătaf-Vioară în unele variante
de Viiros ; bltrînul Novac în Fata Cadiului ; nunul mare în Letinul bogat) .
Este de asemenea de remarcat că rolul calului ca „ajutor năzdrăvan" 43
face ca, în unele structuri de maximă simplitate, calul să capete de fapt
valoarea actanţială. d·� M3 ( Tom:! Alimoş) . Calul \"Oinicului este de asemenea
un M3, în Jfilrn Copil ul, şi �13 , în Corbea.
Cel de al p1trulea elem�nt actanţial Y ( \"ictim1) prilejuieşte urmă
toarele observaţii :
1 . Se conturează numai uneori drept personaj aparte (ca terţiu între
Duş m:i.n şi Erou) - ex. Chira-Chiralina. În acest caz , el constih1ie obiec tul
competiţiei şi sursa conflictului celor doi actanţi fundamentali (Duşmanul
şi Eroul) .
2 . Chiar şi în cazurile cînd \" se actualizează. ca persana j concret, acesta
ră".Tlîne un element actanţial secundar, adeseori cu rol de pură. figuraţie
(sora lui Doicin ; sora celor trei fraţi în luptă. cu nouă zmei) , de aceea şi
este plasat pe axa intermediară. ce se întretaie cu axa opozitivă. esenţială,
ai cărei poli sînt totdeauna Duşmanul şi Eroul.
S-ar putea spune chiar că. tendinţa de subliniere şi de proiectare în
prim plan a acestui actant constituie unul din simptomele trecerii (treptate)
de la modelul eposului eroic spre „balada" dramelor senzaţionale şi familiale
( Ilincuţa Şandrului) . O importanţă. deosebită. capătă în această privinţă
finalul cîntecului narativ : prejudicierea pedepsită în secvenţa remedierii
asigură. apartenenţa cîn tecului la categoria eposului eroic ( C hira-C lziralina,
Trei fraţi şi nouă zmei, Scorpia) ; perpe tuarea martiriului Victimei denotă.
trecerea şi apartenenţa cîntecului narativ la categoria baladei senzaţionale
şi familiale ( Ilincuţa Şandrului) .
3 . În numeroase cazuri, Victima, nefiind un terţiu actanţial ca atare ,
constituie mai curînd o stare actanţială. de trecere. A t î t Eroul, cît ş i Duşmanul
„ trec" pe rînd prin situaţia de Vic tim'i : Eroul-Victimă, în secvenţa prej udi
cierii, Duşmanul-Victimă., în secvenţa remedierii, reprezintă formula actan
ţială firească ; nu este însă. exclusă răsturnarea acestui echilibru (în „eposul
încumetării" - tip Marcoş-paşa, unele variante de Vidro s) .
Cu toate că schema actanţială limitată la cele patru elemente ar putea
presupune, la prima vedere, prin însăşi această extremă reducţie şi simplificare
sărăcia aparentă a p::>sibilităţilor combinatorii proprii nivelului actanţial,
trebuie observat că, în ciuda acestei aparenţe, înşelătoare, chiar şi această
concentrare oferă de fapt o reţea cu 1 2 direcţii de legături relaţionale , ce pot
fi dezvoltate şi întreţesute în structura nivelului actanţial, dacă considerăm
că fiecare dintre cei patru actanţi poate fi privit, în cadrul discursului narativ,
42 C f . ibidem, p. 84.
43
în relaţiile sale - posibile - , de ostilitate sau de întovărăşire , cu fiecare dintre
ceilalti trei ac tanti, după cum urmează :
' '
iJ --====== E�
�====== E�
V �====== � E
� -====== �V
Se conturează. în s i n t ez ă . următoarea schemă dis tribuţicnală ş1 inte
grativă a celor două nivele, funcţional şi actanţial :
Această schemă cuprinde atît desfăşurarea paralelă a relaţiilor dis tri

buţionale (succesiunea şi opoziţiile din fiecare nivel) , cîf şi relaţiile integra
tive (rezultînd din corelarea celor două nivele). Nivelul funcţional e alcătuit
din : a 1 (acţiunea incipientă a Duşmanului) - m1 (mijlocirea care favorizează
acţiunea Duşmanului) - A (prejudicierea) /A' (lipsa) - 1I1z (comunicarea pre
judicierii/lipsei) - a2 (contra-acţiunea) - m 3 (ajutorinţa salvatoare/trăda
rea) - 1 v (lupta, victoria) - RJ-R (remedierea/non-remedierea) . Î n nivelul
actanţial se înscriu : D (Duşmanul) - M1 (Mediatorul1) - � (\'ictima
V/Ev
sau Eroul-victimă sub cotropirea Duşmanului) /E� (Eroul-lipsit devenind
Erou-căutător) - M2 (Mediatorul2, care „comunică" Eroului situaţia Victimei
sau căruia Eroul-lipsit îi „comunică" lipsa şi dorinţa de împlinire a ei) - Ec
(Eroul-căutător) - M3 (Mediatorul3 , ca Ajutor salvator/Trădător în cadrul
<M3)EV
confruntării Eroului cu Duşmanul ) - (Ajutorul salvator, singur sau
D
D
împreună cu Eroul şi Victima, biruie pe Duşman) sau (Duşmanul biruie
E
pe Eroul „încumetării", în lipsa Aj utorului salvator) .
Relaţiilor seriei funcţionale le corespund relaţiile seriei actanţiale, sco
ţînd în evidenţă izomorfismul celor două nivele.
Î ndreptîndu-ne cu precădere atenţia spre desfăşurarea nivelului actan
ţial, s-ar putea imagina o schemă, tot atît de sugestivă, care oferă o subliniere
şi o concentrare mai pregnantă a opoziţiilor funcţionale şi actanţiale, între
prejudiciere/lipsă - remediere/non-remediere (A/A' - RJ-R) şi, respectiv, între
44
Duşman şi Erou (D - E) , ca şi în evoluţia opozitivă a celor trei .Mediatori
(M1, M2 , M3 ) :
Nivel funcţional a, m1 A
o
o V/Ev
i
- -- - - - -- - - - - - -1- - -
< M 1>
NIVEL ACTANŢIAL M, •
E c <L Mf1
Nivel f u nciional A' m, 07 m
1 f V R;-R
Î n această a doua schemă, deasupra liniei punctate se află desfăşurarea

iniţială a structurilor baza te pe prejudiciere . Direcţia de desfăşurare este,
în plan funcţional, de la „acţiunea incipientă" a Duşmanului către înfăptuirea
prejudicierii (a1 > A) ; în plan actanţial, de la D către
V v
· Pe parcursul �
acestei secvenţe poate apărea, dar şi poate lipsi, intervenţia l\iediatorului1,
care facilitează Duşmanului înfăptuirea prejudicierii. Momentului funcţional
A (prejudicierea) îi corespund, în plan actanţial, două posibilităţi : obiec tul
prejudicierii poate fi o Victimă (spre ex. Clzira-Clziralina) sau însuşi Eroul
victimă (Corbea) . S-ar putea spune că Ev este de fapt Victima care se dove
deşte animată de voinţa propriei contraacţiuni eliberatoare. În ambele cazuri ,
în continuare direcţia de desfăşurare se răstoarnă, de la Victimă şi Eroul
victimă către Duşman (sub linia punctată) . Este necesară apariţia celui de al
doilea Mediator (mama Chirei „comunică" nenorocirea sa şi face din i\1 2
agentul contraacţiunii sale ; Bădiuleasa va trebui să cheme în sprij in Aj utorul
salvator ; mama Corbei mijloceşte aducerea calului salvator) .
În structurile funcţionale care încep cu A' (lipsa) , Eroul „lipsit" (Anto
fiţă, Ioviţă) „comunică" de asemenea Mediatorului2 (lui vătaf-Vioară ; bătrî
nului Novac) lipsa care îl chinuie şi manifestă dorinţa de împlinire a acesteia.
Desfăşurarea e, în acest caz, îndreptată de la Eroul-lipsit (E1 ) , care devine
Erou-căutător (EJ , către Duşman. M2 sfătuieşte şi „înzestrează" pe Erou
cu cele necesare (calul, armele, vasele de pescuit şi ceata de pescari) . Contra
acţiunea (a 2} pune în primejdie viaţa Eroului-căutător . Dacă Mediatorul3
(Ajutorul salvator) se iveşte, succesul e asigurat : Eroul ajutat ( Baditt,
Corbea) sau Ajutorul salvator, el singur, biruie pc Duşman în secvenţa reme-
dierii ( �); dacă M3 nu apare, Duşmanul biruie el pe Erou ( �) '.(non-reme·
dierea : Gerul, Vidros ) .
Două ultime observaţii privitoare, în genere, la nivelul actanţial :
1 . In timp ce opoziţia, ireductibilă , dintre Duşman şi Erou impune
ca aceşti doi actanţi să fie totdeauna concretizaţi în personaj e diferite , per
sonificarea actantului M îngăduie ca acelaşi personaj să poată fi M1 şi M2
(ex. Bădiuleasa) sau M2 şi M3 - Aj utor (vătaf-Vioară, bătrînul Novac) , ori
M2 şi M3 - Trădător (Vidra faţă de Cătănuţă) . Efectul acestei economii
distribuţionale este o creştere implicită a potenţialului concentrării dramatice ;
deşi varietatea funcţional necesară rămîne aceeaşi, ea se rezolvă prin utili
zarea unui număr restrîns de personaj e ca atare .
45
Pe de altă parte, obserYaţiile prilejuite de aplicarea conceptelor de
structură saturată/catalectică/exfansii1ă îşi gă�es c reflectarea şi în nivelul
actanţial, în ce priYeşte posibilitatea absenţei unor elemente actanţiale (în
deosebi < M1 > şi <M3 > ) :au posibilitatea „expansiunii" (duplicarea, tri
plicarea unui actant) prin peEonaj e rnccesive (M1 triplicat în Tanislav :
fetele nălbitoare de pînză, mama eroului, iar în cele din urmă s luga trădătoare) .
2. Se cuvine menţionată aici intuiţia îndrăzneaţă şi originală a lui
D. Caracostea , care, năzuind independent spre găsirea unui „sistem unitar
de raporturi" pentru „principiul de clasificare " a „tipurilor" baladei noastre
populare, şi-a îndreptat spontan atenţia către „raporturile care există între
4< agenţi» " 44 • Kecunoscînd, probabil „Mcrfolcgia" lui Y . I. Prcpp şi impor
tanţa pe care acesta o acordă primatului observării nivelului funcţicnal al
naraţiunii, soluţia propusă de D . Caracostea se întemeiază vizibil pe primatul
rele\'ării nivelului actanţial. Obser\'înd „raporturile care există între « agenţi »",
Caracostea se apropie de fapt de de�coperirea funcţionalităţii pe o cale
ocolită, prin generalizarea perrnnajelor - „agenţi" . Funcţionalitatea impli
cită a „agenţilor" lui D. Caracostea presupune, negreşit, cel de al doilea nivel
de abstractizare a personajelor (pri\'ite ca participanţi ) . Foarte semnificativ,
D. Caracostea reţine însă şi „situaţia pe care o ocupă în cadrul grupuriior
sociale" 45 agenţii săi, prin calitatea raporturilor familiale, sociale şi pro
fesionale care îi leagă . Corelarea „raporturilor care există între <c agenţi »"
(personajele privite ca participanţi la acţiune) cu „situaţia pe care [agenţii]
o ocupă în cadrul grupurilor rnciale" e o idee fecundă, care deschide o perspec
tivă bogată în comecinţe. Din suprapunerea relaţiilor funcţionale, pri\'ite
ca atribuţii logic necesare respecti\'ilor actanţi , peste relaţiile familiale proprii
fenomenologiei personajelor utiliza te în concretizarea reţelei actanţiale,
rezultă adesea o seamă de opoziţii suplimentare cu efect de „aşteptare frustrată" ,
sporind şi colorînd într-o mare diversitate înlănţuirea purelor relaţii abstracte,
actanţiale şi funcţionale. Funcţionalitatea Mediatorilor, spre pildă, intrînd
în contradicţie cu calitatea relaţiilor fam iliale şi sociale care îi leagă - sau
ar trebui să-i lege - de Erou , prin relaţii prieteneşti şi constructive (mama,
soţia sau sluga - trădători) , dezYoltă un evident spor dramatic şi conflictual
(vezi Jf arm l'itea:ul, Badiu, Tan islav, Ghiţă Cătănuţă) . Dealtfel, aceasta
constituie o punte de legătură şi de trecere treptată de la efornl eroic s pre
dramele senzaţionale, proprii domeniului baladei familiale. Cu cit acest contrast
conflictual, al „raporturilor care există între <c agenţi »" în contradicţie cu
„situaţia pe care [agenţii] o ocupă în cadrul grupurilor sociale" , devine mai
pregnant subliniat şi accentuat ca dramă familială, cu atît ne îndepărtăm
de structura actanţială a eposului eroic , gravitînd spre structura baladei.
( Din punctul de vedere al nivelului actanţial, Soarele şi luna, spre exempm,
nu poate aparţine eposului eroic deoarece însăşi opoziţia funaamentală a
protagoniştilor din structura respectivă e vădit su oordonată contradicţiei
- puternic reliefate - a relaţiilor familiale, frăţeşti, dintre „adversari"'.
Preponderentă e, negreşit, în această structură narativă, drama familială
a incestului, proprie structurii baladei . Dealtfel, şi în plan funcţional această
structură se îndepărtează de modelul epornlui eroic, succesiunea necesară
între prejudiciere/lipsă - confruntare - remediere, proprie epornlui eroic,
desfăşurîndu-se în acest caz sub alte coordonate . )
44 C f. D . Caracostca, Poezia t radifio11ală româ11ă, Bucureşti, Editura pentru literatură ,

1 9(9, I I , p. 38i.
45 Cf. ibidem.
46
Cercetarea modelului funcţional şi actanţial constituie baza studiului
structural al eposului eroic. E necesară , în continuare, analiza corespunză
toare, progresivă, a altor nivele .
!LE MOD E LE ACTANTI EL DE LA PO E SIE E PI Ql'E

H E RO l QUE ROU MAINE
Apres avoir esquisse (dans le numero precedent de la <1 Revista de etno

grafie şi folclor ») le modele fonctionnel, c 'est le niveau actantiel de la
poesie heroique qui constitue l ' objet de cette recherche.
L'etude commence par l'analyse critique du concept de fonction dans
la (4 1\forphologie » de V. I . Propp. L'insistance, deliberee et declaree, de
Propp sur l'aspect relationnel des « faits » consideres comme « elements
primaires », « constants et repetables » de I'action narrative, met en ombre
l'attention accorde� aux personnages. En effet. V. I . Propp souligne que
« la definition ne doit nullement tenir compte du personnage qui accomplit
la fonction ».
Une evidente contradiction apparaît, quand meme, entre l'affirmation
que <4 les fonctions sont tres peu nombreuses, les personnages - tres nom
breux » et l'affirmation que <c l'on pourrait nommer contes de fees les contes
relevant un schema a sept personnages ». Si V. I . Propp identifie 3 1 fonctions ,
tandis que le nombre des personnages se reduit a sept, c'est sans doute parce
que <4 les personnages sont egalement repetables comme Ies fonctions La ».
contradiction de V. I . Propp est la consequence de !'evidente inegalite du

degre de generalite et d'abstraction dans la perspective sous laquelle \'. I .
Propp presente la correlation entre fonction e t personnage . La serie des
fonctions (mefait, contre-action, reparation, etc.) est obtenue par la reduction
des variantes (l'abstraction des actions concretes) ; une semblable reduction
des differents personnages - consideres comme participants aux actions -
est possible et necessaire pour obtenir Ies quelques <c actants » (Malfaiteur,
Victime, Mediateur, Heros) . \'. I . Propp utilise « le personnage » en operant,
quand meme, avec Ies actants (deuxieme niveau d'abstraction) . Pour mieux
preciser Ies termes, la juste correlation reclame donc d'affirmer la liaison
entre Fonction et Actant (le meme degre d'abstraction) et non pas entre
fonction et personnage.
La fonction est une notion bi-relationnelle . Une premiere <c valence » ,
horizontale, relie la Fonction (concretisee comme <c moment » de l'action)
avec sa consequence (son oppose) - dans le niveau fonctionnel ; une deuxieme
« valence », verticale, relie la Fonction a vec I' Actant, qui doit etre egalement
inscrit, a son tour, dans son propre plan relationnel - le niveau actantiel,
selon le schema
niveau, actantiel : p( A ) [p( A )J
---+
î
niveau fonctionnel : m(F) ---+ [m(F)]
(m = « moments » de l'action ; F = Fonctions ; p = personnages ; A = Ac
tants) .
Une premiere consequence : l'isomorphisme des deux niveaux (fonc
tionnel et actantiel) . La deuxieme consequence : chacun de ces deux niveaux
necessaires de description structurale est a la fois distributionnel et integratif.
47
En reduisant la variete des personnages pour obtenir Ies actants de la
poesie epique heroîque , on obtient le schema actantiel :
c -..;__- H
I
M
(E = Ennemi ; H= Heros ; �I
= :Mediateur ; Y Yictime) .
=
Le ni,·eau actantiel est b âti sur l'opposition fondamentale et irreduc

tible (double implication) des principaux adversaires : l'Ennemi et le H eros,
actants qui ne peuvent jamais manquer. (Selon la thforie des communica
tions, ils sont l' E missaire et le Recepteur du message heroique - message
foncierement hostile. Le :'.\Iediateur est l'actant secondaire, .moyennant le
contact - parfois interrompu - entre Ies principaux partenaires) . La Yictime
est parfois le quatrieme actant - objet de la dispute et source de l'hostilit e
des adversaires ; parfois, seulement (< etat de transition I) (chacun des adver
saires subit a son tour l'etat de Yictime).
En depit de l 'apparent appauvrissement du schematisme actantiel,
le chant heroîque peut developper un reseau a douze « valences » , qui consti
tuent l'ensemble des liaisons possibles de chaque actant considere dans ses
re la tions a vec les au tres.
La partie finale de l'etude releve le parallelisme des relations (opposi
tions) distributionnelles et integra toires du niveau actantiel par rapport au
niveau fonctionnel.
STRUCT URA BALADEI FAMILIALE
Din dorinţa, şi din necesitatea, de a dobîndi criterii mai temeinice

pentru clasificarea cîntecului epic, am folosit sugestii provenite din „Morfo
logia" lui V . I . Propp - îmbogăţite prin aportul metodologiei , mai recente2
a structuralismului şi din semiologie - în încercarea de a contura profilul
specific al eposului nostru eroic 1 .
Cercetarea s e cerea, fireşte, continuată c u egală atenţie asupra baladei
„propriu-zise" - categorie larg cuprinzătoare a cîntecelor narative cu subiecte
din domeniul relaţiilor domestice, pentru care am adoptat (în ediţia din
1 964 a Baladelor populare româneşti) termenul de „familiale" 2•
Recapitulînd mai întîi cele anterior stabilite, sînt de reţinu t urmă
toarele :
Cadrul fundamental al modelului funcţional, obţinut prin analiza ,
comparaţia şi reducţia treptată a „variantelor" discursului narativ în cînte
cele eroice rom âneşti , este alcătuit din succesiunea şi opoziţia între :
- „situaţia iniţială"
- secvenţa prej udicierii/lipsei
- secventa confruntării adversarilor
,
- secvenţa remedierii .
Elementele funcţionale esenţiale (funcţiile - „nucleu" ale �ccvenţelor)
s înt :
.
„1 "
A/A' (prejudiciere/lipsă)
L,V (luptă, victorie)
R (remediere) .
1 Cf. AI. I . Amzulescu, Afcdel u l jun cficn al al cpow l u i o c i c , în ,,l\evista ce et nografie şi
fo lclor", 1 6 ( 1 97 1 ) , nr. 3, p. 189- 206 ; Mcdel11l actanţial al eposului eroic ic mânesc, ibidem, nr. 'I ,
p. 267 - 282.
2 Cf. Balade populare româ neşti, Bucureşti , Editura pentru literatură, 1 964, I, p. 1 9 3 - 228 ;
cf. şi consideraţiile cu privire la clasificare, ibidem, p. 97- 98.
49
Adăugind „catalizele" funcţionale ale fiecărei secvenţe, rezultă urmă
toarea schemă t ipologică, desfăşurată în partitură contrapunctată spre a
releva articulaţiile opozitive pe care se clădeşte modelul eposului eroic :
J)
i" situa tia ini tială
' I
acţiunea iniţială (a duşmanului)

mediere (în slujba duşmanului) prej udicierii/
lipsei
A/A' prejudiciere/lipsă
a2
m2 mediere (în sluj ba eroului)
actiune contraofensivă
'
} secţiune pivot
l
m3 intervenţia ajutorului/trădăto-
rului s. confruntării
L. V luptă, victorie
l
R/-R pedepsirea duşmanului/
trădă torului ,
eliberarea victimei, s. remedierii
împlinirea lipsei
Legile po,·est1rn. stabilite de V. I. Propp ; succesiunea obligatorie şi

ireversibilă, ca şi omisibilitatea aleatorie a funcţiilor, se verifică şi în structura
cîntecelor eroice rom âneşti .
Logica evoluţiei funcţionale pozitive (A/A' --+ R) constituie regula ;
finalul negativ (-R) nu este exclus (în urma unei - posibile - non-victorii) .
Dacă secvenţa confruntării ocupă o poziţie centrală, funcţia luptă
reprezintă nucleul specific al întregului lanţ funcţional.
Funcţiile A/A' se află în raport de disj uncţie logică . De aceea funcţiile
a 1 şi m 1 lipsesc din structurile care conţin funcţia A'.
Pentru clasificarea tipologică finală, o primă dihotomie desparte struc
turile care cuprind funcţia A (prejudiciere) de structurile întemeiate pe
funcţia A' (lipsă ) :
De o parte e prejudicierea pedepsită (A --+ R) , eroismul răzbunării,
eroismul rezistenţei şi al eliberării - majoritatea subiectelor (ex. Badiu) .
De altă parte e eroismul orgolios, eroismul agresiv al îndrăznelii şi
încumetării, adesea pedepsite - tipul Hybris-Neniesis (A' --+ R/-R) (ex. Gerul,
Vidros ) .
Fiecare din aceste prime două categorii tipologice e susceptibilă de o
a doua dihotomie :
Dacă victoria e urmarea unei ciocniri violente a adversarilor (funcţia
luptă propriu-zisă) , e cîntecul eroic „propriu-zis" (ex. Novac şi jata sălbatică ) .
Dacă victoria e urmarea împlinirii „încercărilor grele" suferite de erou
(lupta înlocuită prin probe) , e cîntecul aventurii eroice (ex. Mizilca, Corbea) .
50
Analizînd şi comparînd, în continuare, numeroase subiecte din şirul
baladei familiale, am obţinut în cele din urmă această schemă tipică esenţială,
care stă la baza s tructurii eposului familial :
Comentarii : Şi în balada familială acţiunra narativă propriu-zisă este

de obicei precedată de „situaţia iniţială" . Aşa cum arăta \' . I . Propp, „situaţia
iniţială comportă descrierea unui trai fericit şi a unei bunăstări materiale
aparte [„ .]. Această bunăstare constituie, se înţelege, un fundal contrastant
pentru nenorocirea care se apropie" 3•
E cazul începutului în diverse subiecte de baladă, precum : Oleac, Tudor
dobrogean, Unclzeşeii ş.a. Această parte introductivă a naraţiunii eposului
domestic e uneori destul de dezvoltată (ca în Olcac şi Tudor dobrogean unde -
se narează mai întîi însurătoarea eroului, prin utilizarea motivului „cearta

fetelor : bogata şi săraca", apoi se stăruie în povestea îmbogăţirii sale - sau
în Unclteşeii, unde se arată cum după multă neme s-a născut feciorul mult
dorit, cum a crescut , s-a îndrăgostit şi cum s-a însurat. . . ) .
Alteori, mult mai concentra tă, situaţia iniţială s e rezumă la localizarea
acţiunii (apar adesea aici, ab in itio, prepoziţiile la, pe sau adverbul de loc) :
La cea casă mare . . .
Pe-un p icior de plai „ „
Pe Arge ş în jos . . .
Sus , la lnindioară . . .
Î ndată apoi, după cum remarca şi V. I . Propp, „sînt enumeraţi membrii
familiei sau, alteori, viitorul erou este pur şi simplu introdus în scenă, fie
prin menţionarea directă a numelui său , fie prin descrierea condiţiei sale 4 ".
Exemplu :
Pe-un p1c10r de plai,

Pe-o gură de rai ,
Ia tă vin în cale,
Se co bor la vale
Trei turme de miei ,
Cu trei ciobănei .
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Şi unu-i vrăncean.
3 Cf. V. I. Propp, Morfologia basmului, Bucureşti, Editura l:ni·1ers, 1 9i0, p. 32.

' Cf. ibidem, p. 30- 3 1 .
51
Situaţia iniţială cuprinde astfel antecedentele încordării dramatice,
după care încep conflictul şi acţiunea narativă propriu-zisă.
Am denumit cu termenul impas (simbol I) elementul narativ, al mo
mentului critic - moment esenţial - , care prinde să destrame liniştea şi
bunăstarea din cadrul situaţiei iniţiale.
Pentru ceea ce constituie problema segmentării, a delimitării „marilor
unităţi semnificante" (după terminologia lui R. Barthes 5 ) , această articulaţie
apare adesea marcată în discursul narativ prin conjuncţia adversativă dar,
iar : . . . Iar cel ungurean/Şi cu cel vrăncean . . . ; . . . Dar orice lucra ,/Noaptea se
surpa . „
Tipologia situaţiilor din balada domestică se concentrează aici, cel mai
frecvent , în cîteva elemente funcţionale din sferele semantice : ameninţare/
cerere/provocare/laudă trufaşă/pîră .
Menţiune importantă : ca şi în cazul basmului şi al eposului eroic, tul
burarea vine cîteodată din afară, înscriindu-se în aspectul funcţional conturat
de V. I . Propp drept prejudiciere - A� [vezi Afoşneag bătrfn, Soacra rea
- feciorul e chemat la oaste ; Oleac aj unge în sapă de lemn :
Duşmanii l-au pus la bir. . .
Eroul este pîrît la ospăţul domnesc (Dobrişan. Iordăchiţă al Lup ulu i ) . Ame
ninţarea malefică dărîmă de asemenea zidul lui M� an ole, iar ortacii ucigaşi
ameninţă viaţa ciobanului din 1Uioriţa] .
Î n alte cazuri însă, pricina tulburării şi a destrămării situaţiei iniţiale
o constituie un mobil lăuntric , psihologic , asimilabil cu ceea ce V. I. Propp
a denumit lipsa - A' (unuia din personaje „îi lipseşte ceva , doreşte să aibă
un lucru oarecare" 6 ) . Este, spre pildă, pornirea pătimaşă a fratelui incestuos,
din Soarele şi luna ; Sora otrăvitoare doreşte dragostea şi căsătoria (pentru
care îşi va ucide fratele) ; .Neguţa doreşte dragostea lui V laicu pîrcăla bul
(pentru care va ucide pe Oancea chirigiul) etc.
Ca şi în eposul eroic , momentul critic al impasului (conturat astfel, fie
ca prejudiciere, fie ca lipsă) este urmat de articulaţia funcţională pe care am
denumit-o „mediere" 1 [m 1] . („Nenorocirea sau lipsa sînt comunicate" -
observa V. I . Propp i . )
::'\ledierea se realizează semantic în eposul domestic mai frecvent ca :
rugăminte/legămînt/sfat/poruncă. Rugăminte adresează feciorul chemat la
oaste mamei, să îngrijească „cu colac şi lapte dulce" pe nora ei, în Soacra
rea ; legămînt pe şapte ani de aşteptare lasă celor rămaşi la vatră feciorul
Moşneagului, plecînd la oaste ; Soarele porunceşte lanei să se gătească de
cununie, în Soarele şi luna, iar Oleac porunceşte soţiei să se gătească de tîrg ;
Constantin, „legăior dintîi ", sfătuieşte pe Voica să-şi dea fata după negustorii
nadoli, care o peţesc ; Milea „strigă dintre munţi" nenorocirea-i prefăcu tă
şi roagă , rînd pe rînd, tată, mamă, frate, soră, să-i scoată şarpele din sin ;
1\1 anale comunică zidarilor visul său , „iar cea Mioriţă" destăinuie stăpînului
complotul şi primejdia etc.
Următoarea articulaţie funcţională a baladei e momentul narativ des
părţire (plecare) [d] , asupra căruia nu este necesar a stărui în exemplifi cări ,
pentru a concentra comentariul. Se cuvine însă menţionat că prin aceasta
secvenţa prejudicierii îşi rotunjeşte conturul.
5 Cf. R. Barthes, EUments de semiologie, Paris, Gonthier, 1 9 7 1 , p. 8 1 .

6 Cf. V. I . Propp, op. cit„ p. 39.
52
Urmează secventa centrală, a confruntării, pe care am însemnat-o în
modelul propus cu ini t iala P - probe, în înţelesul de „epreuves" - încercări
dramatice.
Aceasta constituie partea de maximă încordare, de nod al conflictului
narativ. Se confruntă totdeauna aici două atitudini , două moduri contras
tante de comportare. Stau faţă în faţă, sub diverse forme funcţionale concrete,
pe de o parte abu::ul, care împinge la persecuţie şi crimă ; pe de altă parte,
două varietăţi principale de comportament, care semnifică starea de victimă
a abuzului . Î n fata abuzului stă, de cele mai multe ori, totala resemnare, cu
variantele funcţio'nale : supunere şi chiar sinucidere ; alteori, un fel de pseudo
opoziţie : refuz, neascultare-încălcare, fugă (toate acestea , cum se ve �c �
varietăţi atît de îndepărtate de funcţionalitatea tipică de manifestare a energ 1e1
combative din eposul eroic prin funcţiile, acolo specifice modelului eroic . :
luptă-victorie !) .
abuz: persecuţie > crimă

p / ------------------·------·-----------------------------· -----------·-----·----------------·----- ------
"' resemnare : supunere > sinucidere
pseudo-opoziţie : refuz > neascultare-încălcare > fugă
Cîteva exemple : cel mai uşor de descifrat e poate cazul Soacra rea
(abuz manifestat prin persecuţie cvasicriminală - respectiv, totala resemnare
şi supunere a norei claustrate şi hrănite în rînd cu dobitoacele curţii) ; abuz
e atitudinea lui Oleac îndemnîndu-şi soţia să se gătească de tîrg „la cei n e
gustori" - soţia se supune docilă, chiar dacă textul narativ o arată uneori
lăcrimînd în resemnarea ei ; resemnare combinată cu o vagă pseudo-opoziţie
e în atitudinea 1V.loşneagului, care-şi taie via, în loc să . . . întoarcă coada sapei
spre nora abuzivă, ce se nunteşte acasă, în sat , cu logodanii ei „ .
Necesitatea concentrării expunerii nu îngăduie a evoca şi comenta
mai multe exemple din această articulaţie esenţială - cea mai complexă
şi cea mai variată sub raportul concretizării ei funcţionale, ca fenomenologie
narativă.
Pentru ceea ce constituie caracterul implicit, de lecţie etică, exemplară ,
cuprins în oricare din aceste modeste, mai mult sau mai puţin complicate,
istorioare cîntate din balada familială, trebuie însă mentionat că momentul
maximei încordări dramatice din secvenţa probelor decla � şează efectul psiho
logic de catharsis - în înţelesul aproape terapeutic pe care Aristotel, ca fiu
de medic, l-a dat acestei noţiuni eticoestetice 8 . În secvenţa probelor se
confruntă frica şi mila în sufletul ascultătorului, urmărind de o parte triumful
răutăţii, de altă parte suferinţa inocenţei, ceea ce duce, negreşit, în acelaşi
timp la revoltă şi înduioşare, pentru că ab uno disce omnes I Căci în aceasta
trebuie căutat rostul existenţei şi al perpetuării tuturor acestor subiecte.
Urmează secvenţa remedierii - respectiv, în terminologie clasică, dez
nodămîntul.
Ca articulaţii funcţionale proprii acestei secţiuni narative, apare uneori
aici mai întîi o a doua funcţie a medierii [m 2], un nou moment al comunicării
şi confesiunii. [Ex. : fiul Moşneagului află de la bătrîn pricina înverşunării
cu care acesta îşi scoate via din rădăcină ; aici este şi locul dialogului revela
tor dintre „fata :popii Oprii" - nevasta vîndută - şi turculeţul cumpărător
(Oleac) ; sau al dialogului , cu ciudate întrebări şi răspunsuri , între Voichiţa
8 Cf. Aristotel, Poetica, Bucureşti , Editura ştiinţifică, 1 957, p. 39 şi 123- 1 32.
53
şi fratele strigoi (în balada Voica) ; Sora otrăvitoare, ca şi Neguţa (ucigaşa lui
O.rncea) , îşi cheamă zadarnic iubitul înspăimîntat de crimă ; ciobanii ajunşi
într-un tîrziu la casele lui Tudor dobrogean - ucis din nesocotinţă de soţie
şi d ? m 1mă - fac cunoscut că stăpînul lor se întorsese acasă în timpul
nopţii ; etc.�
Urmează momentul funcţional regăsire (în toarcere) /recunoaştere (de
m1scare) [rJ - moment atît de larg comentat şi teoretizat încă de Aristotel,
în c� priveşte „recunoaşterea" pentru structura tragediei 9 • Ca şi pentru
tragedia antică, se cuvine a sublinia pregnanţa acestui moment funcţi onal,
n m'Jmentul organic necesar al eposului nuvelistic . (Exemplele ar fi aici de
prisos 1 0. )
Momentul funcţional „recunoaştere" face să se precipite însăşi dezle
garea finală. a acţiunii. prin ceea ce am denumit articulaţia „remediere" [R� .
cu aspectele e i semant ice de pedeapsă (răzbunare) . concretizată sub o destul
de largă varietate d� situaţii concrete : de la lamentaţie (în Vălean spre pildă)
h blestem (in Logodnicii nefericiţi, Jfogoş Vomic ul), izgonire sau ucidere
(Soacra. rea, Sora otră;.,1 iloare ) , hecatombă (Lenore. �\feşterul 111anole, Iordă
ch•:ţ.i al L upului ) şi /sau răsplată ( împăcare) : domnul împărţind scaunul cu
D 'J 'Jrip.n recunoscut ca frate ; soţia vîndu tă, redată lui Oleac ; Stăncuţa cea
tril faşă. d3.f înşela tă. d�,·enind soţia vicleanului Iencea, iar soţia lui Tudor
dobrogean alegindu-şi de soţ pe cel mai chipeş dintre argaţii soţului ucis din
imprudenţă, etc .
S e învederează. astfel dihotomia articulaţiei finale a modelului : sfîrşit
tragic, întunecat/sfirşit optimist, luminos . Această ambiguitate funciară a
modelului eposului domestic ne îndreptăţeşte să socotim că nu atît deznodă
mîntul final, ci mai curînd secvenţa probelor stă la baza efectului catarctic
al lecţiei etice desluşite din struc tura narativă a baladei familiale .
Menţiune aparte : o varietate subtilă de răsplată şi împăcare e, desigur,
metamorfoza metaforică a arborilor îmbrăţişaţi crescuţi din mormintele
logodnicilor nefericiţi, interpretabilă ca o reînviere a victimelor inocenţei
supuse persecuţiei ; �11eşterul 1'1anole. victimă inocentă a nobilei sale înver
şunări creatoare , prăbuşit din înaltul mănăstirii, se preface şi el în „fîntînă
curată" , ce sus ură şi azi în preajma mănăstirii ; Soarele şi Iana sinucigaşă se
metamorfozează în Soarele şi lu na , astre în veci strălucitoare pe cerul zilei,
respectiv al nopţii ; însuşi ciobanul din 111ioriţa se complace în subtila ale
gorie moartea-nuntă cu natura , fără a se prăbuşi cu totul în neant ; etc. (Voi
reveni asupra Mioriţei.)
Trebuie subliniat, în privinţa celor două legi ale naraţiunii stabilite
de V. I. Propp , mai întîi că, în ce priveşte legea succesiunii obligatorii a func
ţiilor (ele urmîndu-se neclintit şi decurgînd în mod firesc unele din altele) ,
aceasta se manifestă pe deplin şi în balada familială . Se verifică de asemenea
legea omisibilităţii aleatorii a unora dintre funcţii. Faţă de o serie de subiecte
cu schema funcţională saturată, înfăţişîndu-se ca o concretizare neştirbită
a modelului funcţional, în toată plenitudinea sa (ba chiar cu posibila reluare
a unora dintre funcţii, prin duplicare şi triplicare) - exemplu de model
saturat : Moşneag, Soacra rea, Oleac ş.a. ; exemplu de duplicări şi triplicări
ale unor functii în Milea sau în Cucul si turturica - , sînt, în schimb, destule
' '
8 C f. ibidem, p. 3 4 - 37 şi 5 1 - 55.
1 0 Unele observaţii utile în acest sens, a. S. Ispas, Observaţii cu privire la funcţia „recunoaş
tere" în baladd, în „ Revista de etnografie şi folclor", 16 ( 1 9 7 1 ) . nr. 3, p . 225 - 2 30.
54
cazuri de subiecte construite eliptic , cu menţiunea că nu pot lipsi nicidecum
funcţiile-pilon sau nucleu :
l(mpas)
l
P(robe)
l
R( emedierc) ,
funcţii omisibile fiind doar cele secundare, şi îndeosebi d (despărţirea , ple
carea - cu pandantul său , întoarcerea ; exemplu : despărţirea lipseşte, spre
pildă, totdeauna din 111ilea) .
Este de menţionat, în sfîrşit, că ciudata transpoziţie în ipotetic din
partea a doua a cîntecului Mioriţei nu e un fenomen cu totul singular. Î n
ipotetic, ca un subtil şi antrenant „suspense" , se desfăşoară şi caruselul amoro �
din Cucul şi turturica (sau din celelalte forme ale metamorfoz elor din acelaşi
tip : Tudoriţa şi moşneagul, Neghiniţă neagră etc. ) . .
Î n cele din urmă, chiar şi cea mai sumară privire comparativă a celor
două modele (Eposul eroic/Balada) , puse faţă în faţă, reliefează dest � l . d:
sugestiv sensibila diferenţă de modalitate a construcţiei între structura t1p1ca
a celor două categorii fundamentale din sistemul global al cîntecului nostru
narativ :
Se ştie că pentru acelaşi mecanism generativ sînt , desigur, posibi le

mai multe modele 1 1 . Î n volumul Educaţie şi limbaj 1 2 , R. N 1cu1escu a şi
propus, dealtfel, o versmne proprie a modelului baladei familiale, aspirînd
către o formulă mai apropiată de ceea ce poate fi un model matem atic. Fără
a se excîude, formula sa şi cea propusă aici se întregesc negreşit recipro c .
Am socotit totuşi folositor a imagina u n model care s ă ofere o posibilitat e
mai grăitoare de comparaţie nemijlocită a structurii baladei faţă de modelul
structural pe care l-am propus pentru eposul eroic, scoţînd astfel mai uşor
şi mai direct în evidenţă ceea ce este pînă la un punct comun în cele două
structuri narative, care, deşi atît de deosebite, dovedesc cel puţin unele evi
dente elemente de contact şi asemănare .
11
Cf. S. Marcus, Ed. Nicolau , S. Stati, Introducere în lingvistica matematică, Bucureşti,
Editura ştiinţifică, 1966, p. 73 ; vezi şi Elemente de lingvistică structui ală, Bucureşti, Editura
ştiinţifică, 1967, p. 14.
12
Cf. R. Niculescu, Model şi sens în balada populară româ nească, în volumul Educatie
şi limbaj, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1972, p. 1 49 - 1 58.
·
55
Dealtfel, consideraţiile metodologice din studiul despre Gramatica
basmu!ui, recent publicat de S. Fotino şi S. Marcus 1 3 , legitimează demersul
nostru, ca o etapă preliminară, necesară unei cercetări ulterioare, în condiţii
consecvent matematizante, a mecanismului generativ propriu diverselor struc
turi din cîntecele noastre narati\·e.
LA STRUCTURE DE LA BALLADE FAMILIALE RO UMAINE
L 'article continue la recherche commencee par Le modele Jonctionnel

et Le modele actantiel de la poesie epique heroique roumaine (contributions
publiees dans la „ Revista de etnografie şi folclor" , t. 1 6/ 1 97 1 ) .
L'analyse comparative des suj ets qui constituent la categorie de la
ballade <c familiale » - la ballade <c proprement dite » (selon <c Indice tematic
şi bibliografic » dans l'edition Balade populare româneşti, Bucureşti, Editura
pentru literatură , 1 964, I, p. 1 05- 279) - aboutit a etablir le schema essen
tiel des fonctions specifiques pour cette categorie morphologique des chants
narra tifs roumains.
La comparaison des modeles : poesie epique heroique/ballade familiale
releve d 'une maniere plus precise et profonde Ies differences e t Ies ressem
blances morphologiques qui reunissent et separent Ies deux structures narra
tives fondamentales dans Ies chants epiques roumains.
13 Cf. S. Fotino şi S. Marcus, Gramatica basmului, în „Revista de etnografie şi folclor",

18 ( 1973), nr. i, p. 225 - 26 1 , şi nr. 5, p. 285 - 36 1.
CA TALOGUL
SUBIEC TELOR NA RA TIVE
Sf AL VA RIA NTELOR
.
Autorul mulţumeşte tinerilor colegi din
Institutul de cercetări etnologic e
şi dialectologice Cornelia Călin şi Ion
,l{oanţă, pentru ajutorul lor preţios,
în etapa care a precedat redactarea
lucrării de faţă, adus prin operaţia
migăloasă de revizuire parţială, pe
original, a unora din textele tipărite
în publicaţii periodice cuprinse în
„ Catalogul subiectelor narative şi al
variantelor" .
58
I . FAN TA STICE
1 ( 4 ) Gerul
Bătrînul, dar semeţul :\Iarcoş (Colceag etc.) - paşa, viteaz nebiru it ,
se încumetă să provoace la luptă Gerul (Crivăţul) , care îşi are sălaş în adîncul
unei fîntîni . Gerul îl sfătuieşte să-şi pregătească bine oastea ; el dă apoi
îngheţ după ploaie călduţă şi suflă pustiitor cu puterea lui de gheaţă şi de
zăpadă. În pragul pieirii, oştirea cere sfat bătrînului paşă. Unnînd sfatul
acestuia, ostaşii ard mai întîi armele şi echipamentul lor ; sînt sacrificaţi apoi
şi caii, în ale căror pîntece zadarnic se adăpostesc oamenii, căci nu pot scăpa
de îngheţ. Biruitor, Gerul înfruntă în cele din urmă pe nechibzuitul paşă,
dojenindu-l pentru pierderea atîtor vieţi nevinovate .
În unele variante ostaşii sînt readuşi la viaţă, iar trufaşul cutezător
e prefăcut în stană de piatră sau sloi de gheaţă.
Marienesezt, II, 75 : Imperatul Salabeg ; Dens usiaJZ zt, Flori alese, 1 40 :
Marcu viteazul şi Crivăţul (Turburea - Gorj ) ; Codin, Din :\Iuscel, 206 :
Marcoş-paşa (Priboieni-Argeş) ; 1l1at eescu, 105 : Arcoş-paşa şi Gerul (Albeşti -
Argeş) ; Tocilescu, 1 228 : Marcoş-paşa şi Criveţul (Bragadiru -Teleorman) ;
Candrea - Dens., Din popor, 87 : Marcoş ; Codin, Legende, 93 (Beleţi-Argeş) ;
Giuglea - Vîlsan, 275 : Colceag-paşa < Rîtcova - Serbia > ; C o d in , Îngerul. . . ,
326 : Cîntecu Gerului ; Diaconu, Ţ. Vrancei , 22 1 - 227 : Cînticu Jerului
(Colacu, Nerej , Nerej - Vrancea) ; Diaconu, R.-Sărat, I, 52 : Cîntecul Gerului
(Dumitreşti - Vrancea) ; I I , 1 5 : Cîntecul Crivăţului (Deduleşti - Buzău) ;
Sandu- Timoc, 1 30 : Vîntu Crivetu <Alexandrovăţ - Serbia > ; 11.fonogr.
Dolj, v. I , p. III, 1 4 9 : Marcu şi Geru (Pleniţa - Dolj) ; Diaconu, R.- Sărat,
III, 76 : Cîntecul Crivăţului (Mihălceni - Vrancea) ; Sandu- Timoc, Cîntece
bătrîneşti, 68 : Colceag-paşa ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, I I , 94 : Moşneagu
şi Geru (Drăgăşani - Vîlcea) ; IV, 442 : Cîntecul gerului (Brebeni - Olt) ;
V, 1 72 : Cîntecul lui Malcoci-Paşa (Rasa - Ialomiţa) ; J.11itu - Popescu -
Locusteanu, 52, 55, 58 : Marcu şi Geru (Plopşor, Leamna de Sus, Suharu Mare
Dolj) ; Popescu, 20, 22, 26 : Marcu şi Geru (Drăgoaia, Vîrvor, Terpeziţa -
Dolj) ; 29 : Geru (Căciula tu - Dolj) ; Ţara Loviştei, 1 2 1 : La fîntîna Gerului
Cucoiu - Vîlcea)
59
Familia (Pesta - Oradea) 1 ( 1 865 ) , 83 : Imperatulu Salabegu 1 ; Ron a
nul (Bucureşti) 35 ( 1 89 1 ) , 38 : Moş Crivăţ (.Maluri - Vrancea) 2 ; Revista
critică-literară (Iaşi) 2 ( 1 894 ) , 377 : Marcu Viteazu (Turburea - Gorj) ; Stin
dardul (Ploieşti) 1 ( 1 899 ) , nr. 6, 2 : Criveţ (Bucov - Prahova) ; A rhiva Dobro
gei (Bucureşti) 1 ( 1 9 1 6 ) , 1 04 : Marcoş-Paşa şi Crivăţul (Tortoman - Constan
ţa) ; Ion Maiorescu (Craiova) 1 ( 1 93 1 ) , nr. 6- 7, 37 : Cîntecul gerului (Băileşti -
Dolj) ; A nuarnl arhivei de jolklor (Cluj) 1 ( 1 932 ) , 64 (Reghiu - Vrancea) ;
"Veamul românesc pentru popor (Bucureşti) 22 ( 1 934 ) , 4 1 0 : Gerul (Catane -
Dolj ) 3 ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 3 ( 1 934 ) , 20 : Cîntecul Gerului
(\'aideeni - Vîlcea) 4 ; 1 6 ( 1 936 ) , 323 : Cîntecul lui Geru (Răchita de Jos -
Dolj) ; .Milcovia (Focşani) 5- 7 ( 1 936 ) , 1 08 : Cin tecul gerului ( Sihlea - Vran
cea) ; Etlznos (Focşani) 1 ( 1 94 1 ) , fasc . 1 , 2 1 8 : Crivîţ (Deduleşti - Buzău)
mg. : DOLJ : 587 g, 588 a, 1 80 1 c, 1 804 b, 3499 Vd (De�a. 30, 30 XI
1 955, 1 1 , 1 3 II 1 96 1 , 25 X 1 968, M. Constantin) ; 1 586 Rf (Cerăt, 30 VI
1 959, Fl. Pucă) ; 2 1 09 b ( Sadova, 8 XII 1 96 1 , Şt. Neagu) ; V Î LCEA : 3596
II b-c (Cucoiu, 25 VII 1 968, G. Dăvidaru) ; TELEORMAN : 2 202 b (Ciu
perceni, 1 8 VII 1 962, M. Dorcea) ; I LFOV : 2393 Vc ( Giurgiu, 9 XI 1 962, M.
Pînzaru) ; 2398 Vb (Malu, 1 3 XI 1 962, Fl. Mustăţea) ; D Î MBOVIŢA : 2874
\'d ( Ungureni, 7 IX 1 965, G. Andrei)
fg. : DOLJ : 4885 (Ciuperceni, 30 XII 1 936, G. Budulică) ; 1 4525 b
( Galic ea .Mare, 6 XII 1 95 1 , G. Alecu Poenaru) ; 1 4532 c (Izvoare, 8 XII 1 95 1 ,
D. Sanda) ; TELEORMAN : 84 1 1 (Caravaneţi, 4 I V 1 940, I . Pantea) ; 4007 b
(Merenii de Sus, 1 7 VII 1 937, M. Burcea) ; ILFOV : 43 1 5 a (Kaipu, 1 0 VII
1 937, N . Grigoraş) ; 6730 a (Hotarele, 7 VII 1 938, St. Şerban) 5 ; ARGEŞ :
6875 a (Berindeşti, 7 VIII 1 938, G. Anca) ; D Î MBOVIŢA : 426 ( Tîrgovişte,
1 9 I 1 932, I. Puceanu) ; 6 1 22 (Teiş, 1 6 I 1 938, N. Dobrică )6 ; BUZĂ U : 6956 b
(Deduleşti , 1 0 IX 1 938, V. Mircea) 7
i . : TELEORMA N : 26298 (Blejeşti, 1 I \' 1 966, C . Staicu) ; ILFOV : 3488
(Pădureni , f.d. , f.inf. )
2 ( 1 0 ) Sîla-Samodiva şi Dălea ( Bogdan)-Dămian
Tînărul Dălea (Bogdan)-Dămian e ameninţat să fie ucis de groaznica
Sîla- Samodiva. Fac rămăşag pe întrecere la alergare . Sîla, cu căruţa ei infer
nală, zboară mai repede decît poate fugi Dălea, cu calul său . Pierzînd rămă
şagul, Dălea e gata să-şi piardă şi capul. Prefăcîndu-se că ar vrea să-i mai
privească o dată faţa minunată , Dălea o răpune pe Sîla cu o lovitură neaştep
tată şi-i ia ochii , care luminează noaptea ca ziua.
Vulpian, 4 1 : Delea-Damian (Efitimie Murgu - Caraş-Severin) ; Cătană,
1 70 : Sila- Sămăndila şi Dălea-Dămian (Brădişoru de Jos - Caraş-Severin) ;
Corcea, 27 : Dămean şi Sîla <Coş tei - Banatul sîrbesc > ; Popovici, 65 :
Dăli-Dămian (Pietroasa - Timiş) ; 66 : Dălea-Dămian (Ilidia - Caraş-Seve
rin) ; Păsculescu, 1 79 : Bogdan Damian (Silistraru - Brăila) ; Vechi cîntece
de viteji, 45 : Sîla-Sîmodiva şi Dălea-Dămian (Borlova - Caraş-Severin) ;
Folclor din Oltenia şi Muntenia, II, 98 : Sîla Samodiva (Drăgăşani - Vîlcea) i
Dumitrescu, 262 : Bogdan Damian (Corabia - Olt)
1 Cf. Bibliografia generală, I, 420 1 .

2 Ibidem, 4239.
3 Cf. şi Revista istorică (Bucureşti) 20( 1 934) , 384.
4 Cf. şi Izvoraşul (Bistriţa- Mehedinţi) 14( 1 935) , 28 şi A rhivele Oltwici (Craiova) 19
( 1 940) , 1 82.
5 Cf. şi D. 953.
8 Cf. şi D . 7 1 7 şi 1 520.
7 Cf. şi D. 1309 a.
60
A lbina (Viena - Pesta) 5( 1 870) , nr. 1 05 : Delia Damian si Sila Semon
dina [Banat] 8 ; Tribuna (Sibiu) 6( 1 889) , 833 : Dămean şi Sila <Coştei -
Banatul sîrbesc > 9 ; Famil ia (Pesta - Oradea) 26( 1 890) , 5 74 : Sila Sămăndila
şi Delea Damian (Brădişoru de Jos - Caraş-Severin) 1 0
mg. : DOLJ : 2 1 0 7 f (Sadova, 8 X II 1 9 6 1 , Ş t . Neagu) ; OLT : 1 1 4 6 a
( Corabia, 1 9 VI 1 957, G. Pitulice) ; 1 398 b, 222 1 b (Corabia, 1 0 IV 1 958,
28 VII 1 962, D. Candoi) ; TELEORMAN : 22 1 3 c (Ciuperceni, 20 VII 1 962,
M. Dorcea)
fg. : CARAŞ-SEVERIN : 5954 (Borlova, 3 XI 1 935, I . Radu) 1 1
i . : CARAŞ-SEVERI� : 6997, 7046 (Dalei, 1 8 n· 1 949, L . Ioviţă) 12
3(8) Scorpia
Ungă un puţ în cîmp zace, prefăcîndu-sc greu bolnav, un tinerel voinic.
Cu cuvinte ademenitoare, el abate din drumul lor pe trei feciori, plecaţi după
vînat . Pretinzînd că şi el a fost cîndva ca dînşii şi că i-ar fi căzut în puţ hri
soavele domneşti şi desagii săi cu galbeni, le cere să scoată lucrurile pierdute,
să-i dea hîrtiile şi să-şi oprească galbenii. Lacomi, fraţii cei mari coboară
unul după altul în puţ, dar nu se mai întorc. Cel mic întreabă atunci pe voini
cul bolnav de soarta fraţilor săi. Acesta îi răspunde că ei zăbovesc din cauza
lăcomiei cu care îşi împart banii . Al treilea frate se pregăteşte să intre şi el
după ceilalţi, cînd apare un viteaz, care îi spune că şi el şi-a pierdut fraţii
în acest chip : în puţ se află Scorpia, ce înghite pe voinicii amăgiţi de bolna vui
mincinos de afară, care nu-i altul decît Samodia . Prefăcîndu-se în şarpe şi
încercînd să se strecoare degrabă în puţ, Samoclia e ucis sau izbuteşte să ducă.
vestea Scorpiei. Cînd Scorpia apare cu gura căscată pentru a-i înghiţi şi pe
cei doi, e despicată de tăişul paloşului pc care ,·itej ii îl ţin peste gura puţului.
Din pîntecele monstrului răpus sînt eliberaţi fraţii înghiţiţi.
Burada, 1 88 : Zmeu şi zmeoaica [DobrogeaJ ; Teodorescu, 439 : Şearpele
{Lacu Sărat - Brăila) ; Codin, Din Muscel, 20 1 : La puţul porumbului
(Zgripceşti - Argeş) ; 111ateescu, 1 25 : Scorpia (Pietrari - Dîmboviţa) ; 1 30 :
Sîla-Samodiva (Păduroiu - Argeş) ; Cadiu , Chira Chiralina, 30 : Scorpia
[Muscel] ; Diaconu, R.-Sărat, II, 37 : La puţu porumbului ( Gugeşti - Vrancea) ;
Vechi cîntece de viteji, 58 : Scorpia (Bogaţi - Argeş) ; Carp - A mzulescu,
89 : Scorpia (Priboieni - Argeş) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 79 : Scorpia ;
Folclor din Oltenia şi 111 untenia, II, 96 : Sila Samodiva (Catane - Dolj) ;
V, 1 83 : Trei coconi, feciori de domn (Dărgăncşti - Olt)
Convorbiri literare (Iaşi - Bucureşti) 30 ( 1 896) , II, 92 : Scorpia (Pie
trari - Dîmboviţa) ; Viitorul (Iaşi) 1 ( 1 899) , nr . 22- 23, 9 : Sila Samodiva
(Păduroiu - Argeş) ; Moldova de Sus (Botoşani) 3 ( 1 909) , nr. 7, 2 : Mircea
Ciobanul (Codreşti - Vrancea) ; Jon Creangă ( Bîrlad) 5 ( 1 9 1 2) , 294 : Scorpia
(Fureşti - Argeş)
mg. : TELEORMAN : 22 1 0 a (Ciuperceni, 1 9 VII 1 962, l\I . Dorcea) ; 2878
Ra, 2996 b (Blejeşti, 10 IX 1 965, 1 I\' 1 966, C. Staicu) ; ILFOV : 3090 Ia
(Greaca, 1 2 X l 966, A. Cotîrlă) ; ARGEŞ : 1 992 a (Fureşti, 4 X 1 96 1 , Al.
Manea)
8 Cf. Bil:>!iograjia ge11era/ă, I , 422 1 .

9 Ibidem, 4032 .
10
Ibidem, 4 1 3 3 .
11
Cf. şi D. 65 1 I I, 973.
12
Cf. -şi D. 1734 I .
61
fg. : ARGEŞ : 1 485 (Priboieni, 1 2 VI 1 936, P . Onilă) 13 ; 7469 (Bogaţi,
14 \'I 1 939, C. Voicu) 1 4
i . : A RGEŞ : 1 9563 (Boteni, 1 1 XI 1 958, :;\! . Aldoiu)
4(9) Trei fraţi C1t n o uă ::mei
"\'ouă zmei j induiesc la frumoasa fată cu trei fraţi. Din laşitate, cei do i
fraţi mai mari ai acesteia sînt gata să o dea, dar al treilea înfruntă cu curaj
primej dia . Punînd soroc de bătălie, în trei rînduri el luptă vitejeşte cu ceata
zmeilcr, răpunînd o dată trei, a doua oară încă trei sau cinci. Dîrzenia
� poreşte la a treia încleştare , cu zmeul cel mic, singurul rămas în viaţă.
Pe acesta. fratele cel viteaz îl biruie cu ajutorul frumoasei lui surori , căreia-i
ct·re , în toiul luptei . să-şi arate faţa. Apariţia fetei înmoaie inima zmeului,
care cade astfel răpus . Scăpată de zmei, fata va fi măritată cu un fecior din
s a t. Fraţii cei laşi sînt pedepsiţi prin ordalia suliţelor aruncate spre cer.
Tocilescu, 1 225 _: Cei trei fraţi şi smei (Bragadiru - Teleorman) ; Vechi
cîntece de viteji, 48 : Ai trei fraţi cu nouă zmei ( Ghimpaţi - Ilfov) ; Folclor
din Oltenia şi Jfuntenia, I I I , 1 7 : Trei fraţi în luptă cu nouă zmei sau Căftiţa
(Catane - Dolj)
A rhivele Olteniei (Craiova) 9 ( 1 930) , 238 : Căftiţa
mg. : DOLJ : 1 585 e, 1 589 Ra (Cerăt, 29 VI, 2 VII 1 959, Fl. Pucă) ;
2 1 08 c ( Sadova, 8 XII 1 96 1 , Şt. Neagu) ; 2 1 00 d (Dăbuleni, 7 XII 1 96 1 ,
N . Şteolea) ; ILFOV : 2398 Re-Va (Malu , 1 3 XI 1 962, C . Mustăţea) ; 8 4 b +
1 89 b ( Renaşterea , 1 7 IV 1 953, N . Fircă)
fg. : DOLJ : 1 22 80 (Marotinu de Jos, 23 IV 1 930 , I. Vlad) ; TELEOR
MAN : 40 1 1 (Merenii de Sus , 1 7 VII 1 937, M . Burcea) ; ILFOV : 4042 (Clejani,
1 4 V 1 949, D. Moţoi) ; 430 1 (Naipu , 3 1 VIII 1 935, C. Lăcătuş) 1 5 ; 7877
(Renaşterea, 3 XI 1 939, N . Fircă) ; 6728 b (Hotarele, 6 VII 1 938, St. Şerban) ;
6904 a (Budeşti, 1 7 VIII 1 938, I . Baie)
5(6) !avan Iorgovan
Voinicul Iorgovan , călare pe un cal semeţ şi însoţit de vizla (căţeaua)
şi ogarii săi , vînează pe valea Cernei în sus. El îşi caută sora , rătăcită 16 sau
fugită de la curtea domnească , unde slujeau împreună, pentru a scăpa de
pornirea lui incestuoasă. Cn�ori voinicul e îndrumat pe urma fetei de însăşi
apa Cernei, pe care o roagă să-şi înceteze vuietul pentru a auzi glasul fetei.
Iorgovan găseşte fata cu ajutorul vizlei şi al ogarilor săi, fie cuprinsă de un
groaznic balaur ce pustieşte regiunea , fie fată sălbatică, îngropată în stîncă.
Pentru că nu ascultă ruga fetei de a-şi ţine cîinii , care o mursecă, aceasta
îl blestemă să se facă şi el stană de piatră, ceea ce se va şi întîmpla în cele
din urmă. Alteori , luînd fata în braţe şi sărutînd-o, ea îi descoperă că sînt
fraţi . Î n alte variante, îndeosebi în cele oltene, Iorgovan ucide mai întîi
balaurul, din capul căruia vor ieşi în veci muştele veninoase ce vor fi
flagelul regiunii (musca columbacă) . Plecînd cu fata eliberată, blestemul
acesteia se împlineşte : Iorgovan se preface în stană de piatră, ce poate fi
''ăzută şi azi în munţii Cernei, sau se îneacă. Fata se mărită sau piere şi ea
în valurile Cernei, ori se preface în floare. ( Î n unele variante înstrăinarea s-a
făcut din blestemul părinţilor. )
1 3 Cf. ş i D . 667 I I a.
1 4 Cf. şi D. 1 1 '1 3 I I .
15 <;t. ş i D . 549 a.
18 Indeosebi în ·1ariantele bănăţene şi oltene, ca în balada Trei flle � unii.
62
A lecsandri, 1 4 : Erculean ; Marienesrn, II, 9 : Iovan Iorgovan ; Burada,
1 45 : Iorga Iorgovan [Dobrogea] ; Teodorescu, 4 1 5 , 4 1 9 : Iovan Iorgovan
(Lacu Sărat - Brăila, Bucureşti) ; Vulpian, 105 (nr. 322) : Sus pe Cerna în
sus (Optaşi - Olt) ; Cătană, 45 : lovan Iorgovan [Banat] ; Codin, Din Muscel,
1 96 : Ivan Iorgovan (Micloşani-Dîmboviţa) ; A lexiei, 1 03 , 109 : lovan forgovan
<Straja - Banatul sîrbesc > ; Tocilescu, 33 : Cîntccul lui Iorgu Iorgovan
(Roşiori de Vede - Teleorman) ; 34 : Ivan Iorgovan (Piatra - Teleorman) ;
Marian, Insectele, 337 [Banat] ; 339 (Coveiu - Dolj) l i ; Popovici, 1 : Iorgo
van (Borlovenii Vechi - Caraş-Severin) ; Hodoş, 1 6 : Iorgovan şi şerpele
(Bogîltin - Caraş-Severin) ; Domaschin, 8 : Iovan Iorgovan şi şerpele [Ba
nat] ; 1Vfateesrn, 1 1 5 : Ivan Iorgovan (Albeşti - Argeş) ; Păsculescu, 1 80 :
Ivan Iorgovan (Celeiu - Olt) ; Costin, Mărgăritarele, 39 : Balaurul (Oraviţa -
Caraş-Severin) ; Brăiloiu, 3 1 : Iorgu lorguţu (Zlătărei - Vîlcea) ; Cocişiu,
4 7 ; lovan Iorgovan (Ciuperceni - Dolj) ; Ursu, 46 : Balada lui Iovan Iorgo
van (Sîrbova - Timiş) ; Sandu- Timoc, 5 1 : lovan Iorgovan <Alexandrovăţ
Serbia > ; Monogr. Dolj, v. I, p. III, 1 4 3, 1 45 1 8, 1 48 : lovan Iorgovan (Ple
niţa, Orodel, Pleniţa - Dolj) ; Vechi cîntece de viteji, 34 : lovan Iorgovan
(Desa - Dolj) ; Ursu, Almăj , 253 : lovan Iorgovan < Kobilje Mlavski -
Serbia > ; Meşterul Manole, 52 : lovan Iorgo\·an (Negoiu - Dolj) ; Brezeanu -
Nadoleanu, 8 1 : lovan Iorgovan (Cazasu - Brăila) ; Sandu- Timoc, Cîntece
bătrîneşti, 72, 74 : lovan Iorgovan ; Folclor din Oltenia şi Afuntenia, I , 545 :
lovan Iorgovan (Rast - Dolj) ; III, 1 1 : Iovan Iorgovan (Negoiu - Dolj) ;
576 : Corbu Iorguţu (Cîmpofeni - Gorj ) ; I\', 45, 48, 50 : Ivan Iorgovan
(Cucueţi, Măldăieni - Teleorman , Gîldău - Ialomiţa) ; 44 6 : lovan Iorgo
van (Hîrseşti - Argeş) ; V, 1 77 : Ivan Iorgovan (Chirnogi - Ilfov) ; A rdeu ,
225 : Iovan Iorgovan (Petros - Hunedoara) ; Popescu, 3 7 : Iovan Iorgovan
(Mărăcinele - Dolj) 19
Telegraful romanu (Sibiu) 3( 1 855) , 96 : Erculean (Iorgovan) 2 0 ; Foae
pentru minte, inima shi literatttra (Braşov) , 23( 1 860) , 94 : Iovan Iorgovan şi
şerpele 2 1 ; Educatorul (Bucureşti) 1 ( 1 883) , 268 : Iorgovan (Zănoaga - Dolj) 2 2 ;
Ţara nouă (Bucureşti) 3( 1 886) , 1 75 : Ivan Iorgovan 23 ; Şezătoarea (Fălticeni) 1
( 1 892- 1 893) , 1 1 3 : Iorgu Iorgovan (Fişcălia - \'îlcea) ; Gazeta Transilvaniei
(Braşov) 56( 1 893) , nr. 52, 3 : Iovan Iorgovan ; Poporul (Budapesta) 5 ( 1 898) ,
444 : lovan Iorgovan ; Viitorul (laşi) 1 ( 1 898- 1 899) , nr. 5, 4 : Iovan Iorgovan
(Albeşti - Argeş) ; Gazeta Transilvaniei (Braşov) 66( 1 903) , nr. 1 98 : Legenda
lui lo\·an Iorgovan ; Calendarul unirii (Blaj) 5( 1 904) , 1 1 9 : Iovan Iorgovan ;
Ion Creangă (Bîrlad) 4( 1 9 1 1 ) , 20 1 : Iovan Iorgovan (Boureni - Dolj) ; Unirea
(Blaj) 23( 1 9 1 3 ) , nr. 65, 2 [Banat] ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 8( 1 930) ,
nr. 7 - 8, 8 : Iovan Iorgovan (Cîmpu lui Neag - Hunedoara) ; Grai şi sttjlet
(Bucureşti) 5 ( 1 93 1 - 1 932) , 278 : Ivan Iorgovan (Căpăţîneni - Argeş) ; Plaiuri
româneşti (Craiova) 1 ( 1 934) , nr. 2 - 3 , 5 : Legenda lui Iovan Iorgovan (Rast -
Dolj) 24 ; Doina (R. Vîlcea) 2 ( 1 937) , nr. 1 8, 10 : lovan Iorgovan ; A rhivele
17 Cf. şi Dens usianu , Flori alese, 1 3 1 : Io·ran I o rgo·ran.

lB Cf. şi Balade olteneşti, 1 1 8.
lV
Cf. şi Afit u - Popescu - Locusteanu, 38 : �o·rac şi şarpele (Predeşti - Dolj ) , variantă
locală contaminată cu t . IO ( 15) : Novac şi şarpele. [ \'ezi şi Petrov ici, 2 : I o·ran Iorgo ·1an ( Pec i ·
nişca - Caraş-Se·rerin) - fragm.j
2° Cf. Bibliografia generală, I , 3902.
21
Cf. ibidem, 4 198.
22
Cf. ibidem, 4424.
23 Cf. ibidem, 4356.
24 Cf. şi Revista societăţii tinerimea română (Bucureşti) 59( 1 9 10 - 194 1 ) , 70 şi Ethnos
(Focşani) 2( 1 9 12 - 1 943), fasc. 1 - 2 , 253.
63
Olteniei (Craiova ) 1 9( 1 940) , 1 77 : Iovan Iorgovan ( Horezu - \'îlcea) ; Avîntul
(Bistriţa-Năsăud) 7( 1 957) , nr. 325, 3 : Ioan Bîrgovan (Susenii Bîrgăului -
Bistriţa-Năsăud)
mg. : DOL J : 25 a, 1 804 a, 3499 \'c (Desa , 22 II 1 95 1 , 1 3 II 1 96 1 ,
25 X 1 968, :\I . Constantin) 25 ; :\IEHEDINŢI : 3029 Ij (Ieşelniţa, 2 2 V I 1 966,
E. Rădulescu) ; I LFOV : 1 9 6 a (Tamaşi , 9 V 1 953, G. Stancu) ; CARAŞ
SEVERI\' : 2487 1 (Berlişte , 1 3 I I I 1 963, E . Murgu) ; 3033 I Ib (Berzasca,
29 VI 1 966, A . Curea)
fg. : DOLJ : 4 8 80 (Ciuperceni, 30 XII 1 936, G. Budulică) ; 4 826 b
(Goicea :\lare. 26 \'I I I 1 935, I . Gaie) ; 1 4533 c (Craiova , 1 2 XII 1 95 1 , I . Sta
, · arache) ; ILFOV : 6723 (Hotarele, 5 VII 1 938, St. Şerban) ; 6899a (Budeşti,
1 6 VIII 1 938, I. Baie) ; IALOl\IIŢA : 1 2860 a ( Roseţi, 1 5 V I I I 1 929, M. Ma
tac) ; CARAŞ- SEVERI� : 5846 a (Efitimie Murgu , 1 9 I V 1 936, Achila Radu) ;
TIMIŞ : 5934 a (Sîrbova , 1 2 XI 1 936, I . Fanu) ; 6789 b ( Jdioara , 6 VI I I 1 938,
E. Blidariu)
i . : GORJ : 24 1 3 (Runcu , f.d. , P . Dan) ; CARAŞ- SEVERIN : 6996
(Caransebeş, 18 III 1 949, L. Ioviţă) 26
6(7) Şarpele
Copilul din pinten: sau din leagăn nu-şi conteneşte plînsul ; de aceea
mama îl blesteamă să fie supt de şarpe. După ce creşte, e prins în cîmp
de şarpele ce crescuse sub talpa casei odată cu pruncul. Şarpele nu-l poate
înghiţi <lecit pe j umătate, din pricina armelor şi a curelelor din cingătoare.
Apare un viteaz călăreţ , care, la rugămintea \'oinicului în suferinţă , se apropie
şi loveşte balaurul fără a-l putea ucide . Cuprins de mare furie, şarpele urmă
reşte pe călăreţ şi e gata să-l prindă, cînd viteazul , scăpărînd din amnar,
dă foc cîmpului. �arpele c cuprins de flăcări şi tăiat în bucăţi. Revenind la
voinic , călăreţul salvator îl scaldă în baie de lapte , fără ca totuşi să-l poată
scăpa de la moarte, în unele variante . În alte variante, cei doi se găsesc fraţi
înstrăinaţi sau se prind fraţi pentru viitor.
A lecsandri, 1 1 : Balaurul ; Teodorescu , 4 4 4 : Balaurul (Lacu Sărat -
Brăila) ; Vulp ian , 1 4 (nr. 20) : Alexe hoţul (Putna - Caraş-Severin) ; Popovici,
80 : Iosumel (Ilidia - Caraş-Severin) ; 84 : Fiuţu şi Şarpele (Burj uc - Hune
doara) ; Bologa, 4 2 ( Geoagiu de Sus - Alba) 27 ; Mîndrescu, 1 77 (Rîpa de
Jos - Mureş) ; Cătană, 82 : Voinicul blestemat [Banat] ; Weigand, Banat ,
83 (Bănia - Caraş-Severin) ; Codin, D i n Muscel, 1 9 1 : Şearpele (Cîmpulung -
Argeş) ; Ionaşcu - klfndreanu, 72 : Voinicul Iortoman ; A lexiei, 4 2 : Blastămul
mamii < Straja - Banatul sîrbesc > 28 ; Tocilescu, 6 : Cîntecul Şearpelui (Ro
şiorii de Vede - Teleorman) ; 8 : Cîntecul Şerpoaicei (Săcelu - Gorj ) ; 10,
1 2 : Cîntecul �earpelui (Novaci - Gorj) ; 1 068 : Sus în cîmpchii Nistrulu i
(Şona - Alba) ; 1 22 7 : Voinicu şi Şarpili (Bragadiru - Teleorman) ; 1 258 :
Verdi foaia bobului (Cerna - Tulcea) ; Novacovici, 2 8 : Baladă (Răcăşdia -
Caraş- Severin) ; 111aican , 29 : Blăstămul de mamă (Ticuş - Braşov) ; Tulbure,
4 3 : Cîntecul voinicului [Făgăraş] ; lvf ateescu, 1 1 9 : Şarpele 29 (Pietrari - Dîm
boviţa) ; Făgeţel, 2 1 : Cîntecul Şarpelui (Deveselu - Olt) ; Păsculescu, 1 70 :
25 \"ezi şi filmul d i n seria Encyclcpaedia Cinematographica, E 1690 / 1 972 .

26 C.:: f .
şi D. 1 73-4 I I .
27 In loc d e ·1oinicul sabator, o ne·1astă.
28 Î
n loc de al d oilea ·1oinic, sfintul Petre, care, ascultînd po-1estea şarpelu i , lasă voinicul
�ă fie înghiţit .
28 V
oinicul p leacă l a ţară după lucru, � e opreşte s ă Lea apă ş i atunci i i prinde şarpele.
64
Mistriceanul 30 (Celei - Olt) ; Apostolescu, 4 2 : Moldoveanu şi Şcarpele (Anto
neşti - Teleorman) ; Constantinescu, 8 : Mistriceanu (Potlogeni - Olt) ; Giu
glea - Vîlsan, 269 : Pătru al cu Şarpele <Costol - Serbia > ; Pa nzfilc , 73 :
Şandru [Tulcea] ; Codin, Chira Chiralina , 40 : Şarpele [Muscel] ; Rusu, 22 :
Blăstărnul unei marne [Transilvania] ; Kiriac, 1 5 : Cîntecul Şarpelui (Bogdă
neşti - Bacău) ; Diaconu, Ţ. Vrancei , 269, 270 : Cînticu lu Iorgovan (Nerej u -
Vrancea) ; D iaconu, R.-Sărat, I , 70, 73, 80 : Cîntecul Şarpelui (Mihălccni,
Obileşti , Popeşti - Vrancea) ; I I , 58 (Tătăranu - Vrancea) ; Br ă iloi u 67 : ,
Şarpele (Beleţi - Argeş) ; 1llonogr. Tîm ava-itlare, 470 : Şarpele (Rctiş -

Sibiu) ; 4 7 1 : Balada : Şarpele (Vulcan - Braşov) ; Fierăscu - Neagu, 1 38 :
Şarpele (Viile - Constanţa) ; V cehi cîntcce de 1:iteji, 52 : Şarpele (Merenii de
Sus - Teleorman) ; Monogr. Dolj, , . . I , p. III, 1 32 -- 1 4 1 : Iortoman 3 1/9
var. ; din Plopşor, Pleniţa ; unde fară loc . / ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîncşti
76 : Yoinea ; Dum itrescu, 243 : Mistriccanul (Stăvaru - Olt) ; 247 : Şarpele
(Ştefan cel Mare - Olt) ; C ărăbiş, Şira[.,111 r i, 60 : Cîntecul Şarpelui (Călnic -
Gorj ) ; 6 1 : Foaie verde colilie ( Ghindeni - Dolj) ; H rc::: c a n u - Xadolca 1 1 u ,
92 : Cîntecul şarpelui (Deduleşti - Brăila) ; R11 xâ11doiu, 1 4 1 : Şarpele şi fecio
rul (Mărgineni - Braşov) ; ]amil? - Bîrsean11 (Foc/ii) , 4 8 1 (nr. II) (Maio
reşti - Mureş) ; 875 (Poarta - Mureş) ; 875 - fragm. ; Sassu Ducşoara. 483 :
Şarpele şi feciorul (Mărgineni - Braşov) ; Mitu - l)opcscu - Locustca11 u,
25 : Gruiţă şi şarpele (Lcamna de Sus - Dolj) ; 34 : Iortoman (Orodel - Dolj) ;
Georgescu, 29, 3 1 , 37 : Şarpele (Celaru , Ghizdăvcşti - Dolj , Gostavăţu -
Olt) ; Veselău, 20 1 : Cîntecul şarpelui (Fărăşeşti - Timiş) ; Folclor din Oltenia
şi Afuntenia, I, 209 (nr. 408) : La Cheia Yîlcanului (Broşteni - Mehedinţi) ;
557 : Voinicu iortoman (Poiana :Mare - Dolj) ; I I , 1 00 : Şarpele (Drăgăşani -
Vîlcea) ; I I I , 4 1 1 : Şarpele lui Novac ( Ghindeni - Dolj) ; 4 1 3 , 58 1 , 773 :
Cîntecul şarpelui (Leu - Dolj , Cireşu , Răteşti - Argeş) ; 776 : Şarpele
(Căteasca- Siliştea - Argeş) ; 780 : Cîntecul şarpelui (Hîrseşti - Argeş) ; IV,
52 : Şarpele ( Gîldău - Ialomiţa) ; 58 : Cîntecul şarpelui (Dideşti - Teleor
man) ; 63 : Şarpele (Măgureni - Teleorman) ; 67 : Bistriceanu (Crîngeni -
Teleorman) ; 449, 452 : Cîntecul şarpelui (Strejcştii <le Jos, Hîrseşti - Argeş) ;
V, 1 8 1 : Iortoman (Poroschia - Teleorman) ; Popescu, 4 1 , 44 : Cîntecu Şarpe
lui (Drăgoaia, Vîrvor - Dolj) ; 4 7 : Iovan Iorgovan (Panaghia - Dolj) ; 50 :
Cîntecu Şarpelui (Terpeziţa - Dolj) ; Brezeanu, În vadul Brăilei, 25 : Şarpele
(Tufeşti - Brăila) ; Vîrtic, 1 6 1 : În mijlocul drumului (Sînicoară - Bistriţa
Năsăud) ; 1 7 1 : Şarpele (Tăure - Bistriţa-Năsăud)
Bucovina (Cernăuţi) 3( 1 850) , 1 33 : Balaurul 32 ; Calendariu pe n tru po
porul romănesc (Braşov) 3( 1 854) , 3 7 : Bălaurulu w ; Albina (Viena - Pesta)
2 ( 1 867) , nr. 4 : Sierpele şi blastemulu mamei 34 ; Revista societăţii tinerimea
română (Bucureşti) 5( 1 886) , 52 : Şarpele [Romanaţi] 35 ; Lumina pentru toţi
(Bucureşti) 4 ( 1 888) , 746 : Şarpele (Budeşti - Ilfov) 36 ; Telegraful român
(Sibiu ) 4 1 ( 1 893) , 1 34 [„din jurul Avrigului"] ; A micul copiilor (Bucureşti)
4 ( 1 894- 1 895) , 344 : Balaurul ; Familia (Pesta - Oradea) 30 ( 1 894) , 7
(Brădişoru de Jos - Caraş-Severin) ; Poporul (Budapesta) 1 ( 1 894) , nr. 9 , 8 :
Voinicul şi bălaurul [„din comitatul Timişului"] ; Şezătoarea (Fălticeni) 3( 1 894),
64 (Bucu - Ialomiţa) 37 ; Convorbiri literare (Bucureşti) 30( 1 896) , 1 96 : Şarpele
3° Cf. şi Monogr. Dolj, v. I, p. I I I , 15 1 .

3l Cf. ş i Balade olteneşti, 1 1 3, 125.
32 Cf. Bibliografia generală, I, 3883 ; · r . şi Zimbrul (laşi) 1 ( 1850) , 75.
33 Ibidem, 3897.
34 Ibidem, 4397.
35 Ibidem, 4428.
�8 Ibidem, 4 1 08, cf. şi Şezătoarea (Fălticeni) 13( 19 13) , 207.
65
(Pietrari - Dîmboviţa) ; Poporul (Budapesta) 4 ( 1 897) , 397 : Cel viteaz de
o toman ; Con vorbiri literare (Bucureşti) 32( 1 898) , 480 : Şarpele ; Stindardul
(Ploieşti) 1 ( 1 899) , nr. 4, 2 : Cîntecul şarpelui (Rom âneşt i - Prahova) ;,
Tr ib una poporului (Arad) 3( 1 899) , nr. 1 94 , 3 : Blestemul de mamă 3 8 ; 4 ( 1 900) .
nr. 233, 3 ; Revista tinerimea română (Bucureşti) 5 ( 1 900) , 348 : Şearpele ;
Floarea darurilor (Bucureşti) 2( 1 907) , 33 1 , 3 32 : Cîntecul Şarpelui (Burila
�lare - Mehedinţi) ; 460 ; Jfuscelul (Cîmpulung) 1 ( 1 907- 1 908) , 1 24 : Balaurul ;
Ţara Oltului (Făgăraş) 2 ( 1 908) , nr. 1 4 - 1 5 , 7 : Voinicul (Comana de Jos -
Braşov) ; Calen darul neamului românesc (Vălenii de Munte) 1 9 1 1 , 50 : Cîntecul
�arpelui ; Prieten ul nostru (Priboieni) 1 ( 1 9 1 1 ) , 54 : Şarpele ; A lbina ( Bucureşti :
1 6( 1 9 1 2 - 1 9 1 3) , 1 50 : Balad:i. Şarpelui (Plătăreşti - Ilfov) ; Şezătoarea (Făl
t iceni) 1 2 ( 1 9 1 2) , 66 : Şarpele (Priboieni - Argeş) ; 68 (Dăneşt i - Gorj ) ;
Semnul românesc pentru popor (Vălenii de Munte) 4 ( 1 9 1 3) , 1 08 [2 fragmentej ;
Ghiluşul (B:i.lota) 1 ( 1 9 1 3) , 25 : Mistricean (Potlogeni - Olt) ; Satul (Bucureşti)
3( 1 933) , nr. 29, 1 3 [„din partea Oraviţei"] ; I:1.1oraş1tl (Bistriţa - Mehedinţi)
1 5( 1 936) , 68 : BalacI. şarpelui ( Fişcălia - Vîlcea) ; 1 6 ( 1 937), 1 0 1 : Mistrician
( Gura Padinii - Olt) ; Etlmos ( Focşani) 1 ( 1 94 1 ) , fasc. 1 , 235 : Cîntecul şarpelui
(Obileşti - Vrancca) ; 2( 1 942- 1 943) , fasc . 1 - 2 . 266 : Voinicu iortoman
( Poiana .\fare - Dolj ) ; A n uarul arh iz1ei de jolklor (S ibiu) 7( 1 945) , 74 : Bălaurul
(Poiana - Bihor)
mg. : DOLJ : 2099 g (Dăbuleni, 7 XII 1 96 1 , N . Şteolea) ; OLT : 1 1 5 1 c
(Corabia , 1 9 \'I 1 957, G. Pitulice) ; 1 395 (Corabia. 1 0 I V 1 958, D . Candoi) :
388 f (Comani. 2 1 X 1 95 4 , I . Constant inescu) ; 3659 Ra (Topana , 27 I I 1 969,
� . Grigore) ; .\1EHEDINTI : 1 936 a . 1 938 a , 1 979 i (Lupşa de Sus, 30 VI.
2 VI I , 26 X 1 96 1 , G. Popescu) ; V ÎLCEA : 1 9 70 h ( Scundu , l l IX 1 96 1 ,
D . Mătulescu) ; 1 9 76 b . 2 4 4 7 f (Ştefăneşt i, 1 5 I X 1 9 6 1 , 1 4 XII 1 9 62, M . Bără
nescu) ; TELEO R.\IA::\ : 29 1 2 \'f - 29 1 3 Ra ( Islaz, 1 2 X 1 965, G. Belea) ;
2 208 m - 2209 a (Ciuperceni , 1 9 V I I 1 962, .\1. Dorcea) ; 2 684 a (Mavrodin.
1 6 VI 1 964, O. Dulceanu) ; 2990 a (Blej eşti, 3 1 I I I 1 966, C. Staicu) ; I LFO\' :
1 58, 598 a (Clej ani, 2 1 XI 1 952, 1 8 V I 1 955, G. Moţoi) ; 2403 Rb (Malu .
1 4 XI 1 962, C . Mus tăţea) ; 2394 Vc ( Giurgiu, 1 0 XI 1 962, N . Stan) ; 2395 Rb
( Giurgiu, 1 0 XI 1 962, M. Pînzaru) ; 3089 I ( Greaca , 1 1 X 1 966, A. Cotîrlă) ;
I ALOMIŢA : 3405 Ih (Bogata, 5 VIII 1 967, C . Dobre) ; 1 1 498 h (Mircea Vodă .
1 2 XII 1 958, M. Moraru) ; 3 405 I le ( Roseţi, 7 V I I I 1 967, I . Cristache) ; A R GEŞ
5 28 g (Corbi, 3 VI 1 955, M . Poenariu) ; 1 1 1 8 e (Cîmpulung, 20 VI 1 95 7 .
Al. Cercel) ; 2430 b (Cîmpulung, 1 8 VI 1 962, L. Anghel) ; 1 993 a (Fureşti,
5 X 1 9 6 1 , Al. Manea) ; D ÎMBOVIŢA : 2876 Va (Pătroaia, 9 I X 1 965, I. Geam
başu) ; 2874 Rf ( Ungureni. 7 IX 1 965, G. Andrei) ; CON STANŢA : 1 640 I I
i (Ciobanu , 5 XI 1 959, D . Holban) ; 1 643 I h (Ciobanu , 8 X I 1 959, N . Matei) ;
T ULCEA : 1 363 1, 1 364 b (Somova, 1 4 , 1 5 I I I 1 958, I . Ichim) ; VRANCEA :
786 b, 887 d (Tulnici, 23, 25 V 1 956, V. Baciu) ; BI STRIŢA-NĂSĂUD :
2578 p (Maieru , 26 V I 1 963, I. Butnariu)
fg. : DOL J : 4889 a (Ciuperceni, 30 XII 1 936. G. Budulică) ; 1 2 1 8-t
(Sadova, 1 5 VIII 1 929, G. Tuţă) ; 1 22 69 ( Marotinu de Jos, 2 1 IV 1 930, L
Vlad) ; GORJ : 3063 (Preajba Mare, 27 I X 1 934, 1\1. Lumînăraru) ; 6506-
6507 ( Bîrzei, 22 VI 1 938, Al. C iucurescu) ; V ÎLCEA : 75 1 9 (Fişcălia, 3 VII
1 939, M. Bondoc) 39 ; TELEORMAN : 940 1 (Mavrodin, 9 IV 1 94 1 , O. Dulcea
nu) ; 4027 (Merenii de Sus , 1 8 VII 1 937, M. Burcea) ; I LFOV : 4282 a ( Ghim-
37 Cf. şi Foaia poporului (Bucureşti) 1( 1898) . nr. 1 5, 4 şi J::v oraşul (Bistriţa. - Mehedinţi)
15 ( 1 936) . 1 1 2.
38 Cf. şi Călindarul pop:JT11f11i român (B u dapesta), 1 908, 76.
as
C f . ş i D . 1 02 5 II .
66
paţi, 30 VIII 1 935, N . Grigoraş) ; 1 0 a (Bucureşti, 1 3 VI 1 93 1 , G. Cimpoieru) ;
7882 (Renaşterea, 3 XI 1 939, N . Fircă) ; 9069 ( Vidra , 1 7 XI I 1 940, I . Sălcioa
ră) ; 6597 (Hotarele, 4 V I I 1 938, St. Şerban) ; 9489 (Curcani, 3 V 1 94 1 , Al.
Răducanu) ; IALOMIŢA : 1 2853 b, 1 2855 a (Cuneşti, 9 IX 1 928, I. Anghel) ;
1 56 1 a (Borduşani, 3 1 V I I I 1 935, Cr. Dinu) ; ARGEŞ : 4 4 1 0 a (Izvorul de
Sus, 1 2 VII 1 936, I . Gheorghe) ; 64 1 4 (Sme.ura , 30 I 1 938, M. Mihalcea) ;
789 (Pădureţi, 9 VIII 1 935, M . Dură) ; 7759 ( Gliganu de Sus , 1 8 VIII 1 939,
M . Baicea) ; 9952 (Slobozia , 1 7 V 1 943, l\I . Tudor) ; 1 4 73 (Priboieni . 9 V I
1 932, P . Onilă) 4 0 ; 7468 (Bogaţi, 1 9 V I 1 939, C . Voicu) ; D Î MBO\'IŢA :
6502 b (Strîmbu , 22 VI 1 938, :\I . Benguş) ; 7530 ( Gura Şuţii, 1 1 VII 1 939,
N . Iordache) ; 67- 68 a (Tîrgovişte, 3 II 1 932, N. Dobrică) ; 70 a (Tîrgovişte,
2 VI 1 932, I. Soare) ; PRAHOVA : 1 0938 b (Ploieşti, 1 2 IV 1 949, E. Pascu) :
7074 c (lzeşti , 1 0 X 1 938, G. l\Iăccaşe) ; CON STANŢA : 1 32 1 4 - 1 32 1 6, 1 3220
( Gîrliciu , 1 928, G. Necula) . u ; 2382 (DunăEeni , 1 932, Z. Popescu) ; TULCEA :
8524 (Dăeni , 1 4 VI 1 940, T. Vlădilă) ; BACAC : 6063 b (Bogdăneşt i, 2 IX 1 927,
I. Istrati Delivan) ; NEA�lŢ : 256 1 a (Călugărcni , 27 VI I I 1 930, P . Gălbează) ;
l\IUREŞ : 9098 b (!băneşti, 1 9 XI I 1 940. N . Gliga) ; A L BA : 906 1 b (Biia ,
1 3 XII 1 940, I . Ignat) ; S I B i l� : 946 a (Mohu . 1 6 I V 1 93 1 , N . Dănilă şi l\I.
Muţiu) ; 5086 b (Retiş, 1 5 IV 1 93 1 , I. Podii) ; 5 1 67 a (Retiş, 1 I 1 933, F I .
Kegru) ; BRAŞOV : 7622 a (Şinca Nouă, 9 \" I I 1 939. A . C iuj dea) ; TIMIŞ :
5930 a (Sîrbova. 1 1 I X 1 936, I . Stepan) ; CARAŞ- SE\" ERIN : 6398 (Borlo\·a ,
1 5 V 1 938, I . Radu)
i. : DOLJ : 1 3803 (Craiova, 1 1 X I I 1 95 1 , D. A rmeanu) ; V Î LCE A : 8 1 6 1
(Ştirbeşti, 1 936, C . Bondoc) ; ARGEŞ : 1 4 694 ( Dîmbovicioara . 25 \'I 1 954.
V. Băncilă) ; MUREŞ : 25587 (Hodoc , 1 8 V I 1 962, Z . Pop) ; Tll\IIŞ : 8742
( Luncani, 1 93 1 , P . Marinescu)
7 ( 1 1 ) A nto/iţă al lui T"ioarâ

Vioară, pescar bătrîn şi pricepu t , bea şi s e wseleş te cu oamenu sai.
Numai Antofiţă, fiul lui , stă deoparte , îngîndura t . El roagă pe tatăl său să- i
îngăduie u n pescuit pe socoteala sa, căci are de gînd să se însoare şi-şi doreşte
o nuntă îmbelşugată. Bucuros, bătrînul îi dă pc mină uneltele şi oamenii
săi , dar îl sfătuieşte că nu cuteze a intra în apele adînci şi primejdioase
ale Vidrosului. ( În unele variante , Antofiţă pleacă pe furiş la pescui t cu
oamenii şi uneltele lui Vioară. ) Neascultînd sfatul, el pescuieşte în apa Vidro
sului, dobîndind vînat peste orice aşteptări , căci în mulţimea cea mare a
peştilor căzuţi în năvoade se află însuşi fiul Vidrei sau puiul Iudei, prinţul
tînăr şi lipsit de experienţă al împărăţiei tihnite şi neatinse din fundul apelor.
Antofiţă îl chinuie şi de aceea Vidra cea bătrînă , sau Iuda, crăiasa împărăţiei
adîncurilor, apare în mare grabă. Ea făgăduieşte, în schimbul eliberării puiu
lui, jertfă bogată de peşte ce va intra în năvoade. În unele variante Vidra
pedepseşte îndată pe Antofiţă, lăsîndu-1 orb printr-o izbitură cu aripa peste
ochi. În alte variante, sedus de făgăduinţă, Antofiţă eliberează puiul captiY,
dar noul pescuit îi va fi fatal. l\Iulţimea peştilor răsculaţi de Vidra cea bătrînă ,
învolburînd apele, răstoarnă bărcile pescarilor, care pier în valuri . Izbit
peste ochi de aripile peştilor sau ale bătrînei Iude , Antofiţă rămîne orb.
Numai iscusinţa lui de bun înotător îl scapă de primejdia morţii, dar rămîne
agăţat într-o salcie. Pescarul sau văcarul vesteşte pe Vioară . Plîngînd neno
rocirea ce s-a abătut asupra sa , Vioară dojeneşte şi blestemă pe Antofiţă
to
C f ş i D. 6 i 3 a.
41 Cf şi D. 362 I I - 363 I -I I .
G7
pentru că nu l-a ascultat. Î n alte variante, bătrînul Vioară aleargă în ajutorul
feciorului, pedepseşte pe Vidra sau Iuda şi dobîndeşte pescuitul îmbelşugat .
Vulpian, 1 3 : Antofiţă a lui Vioară ( Parepa - Prahova) ; Negoescu, 4 5 :
Antofiţa [Muntenia] ; Tocilescu, 4 9, 52 : Antofiţă al l u i Vioară (Roşiori de
\'ede , Piatra - Teleorman) ; Graiul nostru, I , 7 1 : Antofiţă a lu Vghioară
( Gîngiova - Dolj ) ; Ciobanu Pleniţa, 286 : Antofiţă-a-lu Vioară (Cetate -
Dolj) ; Piisrnlescu , 1 75 : Antofiţa lui Vioară (Celei - Olt) ; Giuglea - Vîlsan,
1 2 1 : Antofită-al lu Vioară < Geandva - Serbia > ; Constantinescu, 1 6 :
.Antofiţa (Po t logcni - Olt) ; Brăiloiu, 35 : Vătaf V ioară (Zlătărei - Vîlcea) ;
Segarcea, 7, 1 3 : Antofiţă al lui Vioară (Beciu - Teleorman) , [Teleorman] ;
Jf 0 1 1 ogr Dolj. , v . II, p . I , 1 : Antofiţă a lu V ioară (Pleniţa - Dolj) ; Balade
.
pop ulare, 2 7 : Vidrosul (Plopii- Slăvi teşti - Teleorman) ; D umitrescu,, 249,

253 : Antofiţă al lui Vioară (Vădăstriţa, �tefan cel Mare - Olt) ; Sandu- Timoc,
Cîntece bătrîneşti, 8 1 : Antofică a lui Vioară ; Afitu - Popescu - Locu
stean u, 1 9 : Antofiţă a lu Vioară (Celei - Olt} ; Folclor din Oltenia şi Muntenia,
I, 554 : Antofiţă al lu Vioară (Poiana Mare - Dolj) ; I I , 1 05 : Antofică ; IV,
71 : Antofiţă a lu Vioară (Didcşti ·-Teleorman) ; 76 : Antofiţă-a lui Vioară
( Măldă iC"ni- Teleorman) ; 455 : Antofiţă ( Strcj cştii de Jos - Olt) ; V, 1 87 :
Vătaful de pescari, Vioară ( Giurgiu - Ilfov) ; 1 90 : Vidrosul (Ciocăneşti -
Dolj ) ; Fol clo r din Teleorman, 2 1 7 : Antofiţă al lui Vioară (Crîngeni - Te
leorman)
Ţara no 1t:l ( Bucureşti) 2( 1 885 ) . 462 : Antofiţă (Cernica - Ilfov) 42 ;
Revista tincrim;a română ( Bucureşti) 2 ( 1 899) , 233 : Antofiţă (Catane - Dolj ) ;
Ion Crcang.i ( Bîrlad) 6( 1 9 1 3) , nr. 3 , 76 : Antofiţă (Potlogeni - Olt) ; Şeză
toarea ( Fălticeni) 1 6( 1 9 1 5) , 1 1 4 : Va taf-Vioară (Zlătărei - Vîlcea) ; Ethnos
(Focşan i ) 2( 1 94 2 - 1 943) . fasc. 1 - 2 , 263 : Antofiţă al lu Vioară (Poiana
Marc - Dolj )
mg. : DOLJ 20 a , 1 80 1 e , 1 804 c , 3499 Ra (Desa , 22 I I 1 9 5 1 , 1 1 ,
1 3 II 1 96 1 , 25 X 1 968, :M . Constantin) ; 3027 I la (Măceşu de Jos, 2 XII 1 966,
N. 1\farcu) ; 1 5 9 1 Ve ( Bîrca, 29 VI 1 959, M. Ciovică) ; OLT : 1 1 50 c, 1 380
(Corabia, 1 8 VI 1 95 7 , 8 I V 1 958, D. Candoi) ; TELEORMAN : 2 1 9 1 a (Ciu
perceni, 1 7 VI I 1 962, V. Tetin) ; 2 2 1 4 c - 22 1 5 a (Ciuperceni , 20 VII 1 962,
M. Dorcea) ; 2682 a (Băduleasa, 1 5 VI 1 964, V. Burcea) ; 90 d ( Merenii de
Sus , 23 I I I 1 95 1 , M . B urcea) ; 4087 (Putineiu , 4 X 1 956, FI. B urcea) ; I LFOV ;
3 603 Ic ( Vadu Lat, 1 3 I I 1 968, R. Constantin) ; 240 1 Vb (Malu , 1 4 X I 1 962,
I. Cristach�) ; 3088 Ia ( Greaca , 1 1 X 1 966. A. Cotîrlă)
fg. : DOLJ : 1 4523 a (D�sa, 30 XI 1 95 1 , FI. Constantin) ; 4 8 6 1 a
( Goicea Mică, 28 XII 1 936, D . Calopăreanu) ; 1 4526 c ( Galicea Mare, 6 XII
1 95 1 , G. Poenaru) ; 1 4528 c ( Izvoare , 8 X I I 1 95 1 , St. Poenaru) ; 1 2 1 66
(Amărăştii de Jos, 20 V I I I 1 928, P . Ochea) ; TELEORMAN : 4484 (Plopii
Slăvi teşti, 1 4 VII 1 933, St. Tincu) ; I LFOV : 1 0 1 48 b (Vadu Lat, 2 1 V I I 1 946,
C . Sandu) ; 1 a ( Bucureşti, 2 6 V 1 93 1 , G . Cimpoieru) ; 6 596 (Hotarele, 4 V I I
1 938, St. Şerban)
i . : DOLJ : 2 1 1 3 (Poiana Mare, 1 2 I V 1 950, D. Ibraş) ; O LT : 1 786 1
{Ştefan cel Mare , 2 7 VI 1 957, N . Dămureanu) ; TELEORMAN : 1 1 32 1 (Plopii
Slăviteşti, 1 5 VII 1 933, I . Tincu) ; 1 1 463 (Izvoarele , iulie 1 95 1 , I. Anghe
lache)
8( 1 2) Novac şi zîna
Tip I: Zîna orbeşte, sau ucide, pe Gruia c înd îl aude cîntînd, dar
Novac o sileşte să-i redea vederea s au să-l reînvie .
42 Cf. Bibliografia generală, I , 43 5 1 .
68
Popovici, 1 0 1 : Gruia şi zina (Cliciova - Timiş) ; Corcea, 1 25 : Gruia
lui Novac şi zîna ( Coştei - Banatul �îrbesc) ; Sa11du- Timoc, 1 0 1 : Novac 43
(Alexandrovăţ - Serbia) ; Sandu Tinzoc, Cîntece bătrîneşti, 1 4 8 : Baba
Novac u ; Brezeanit, Î n vadul Brăilei. 56 : Gruia lui Novac 4 5 (Ianca - Brăila)
Tribuna (Sibiu) 7( 1 890) , 2 1 : Gruia lui Novac şi zina 4u <Coştei - Ba
natul sîrbesc)
Tip II
Subtib 1: Novac fură hainele zînei la scaldă, silind-o să-l urmeze pentru
a-1 fie rnţ ie.
V ulpian, 85 : Novac porcăraşu [Banat] ; ffciga11d, Banat, 1 08 : Yom
alten Novak (Prilipeţi - Caraş- Severin)
Columna lui Traian (Bucureşti) 9( 1 882 ) , 354. : Îmurătoarea lui Novac 47 ;
Luminatoriul (Timişoara) 10( 1 889) , nr. 90-Foisiora : Purcarasiu Novac ( „din
părţile Bisericei Albe" ) 48 ; Făclia (Caransebeş) 2( 1 923, nr. 1 - 2, 5 : G ru ia
lui Novac şi zîna (Reşiţa - Caraş-Sewrin)
mg. : TULCEA : 3096 j (Făgăraşu Nou , 24 \' I I I 1 965, I. Sîn) 49
Subtip 2 : Gruia, vroind să se însoare, e trimis după zînă. Se întoarce
speriat. Novac i-o aduce, îi face nuntă, dar zîna fuge.
Bibicescu, 306 : Însuratul lui Gruia [BanatJ
Luminator iul (Timişoara) 1 0 ( 1 889) , nr. 1 3-Foisiora : Gruia lui No\·ac
<„din părţile Bisericii Albe") 50
Subtip 3 : Bătrînul Novac salvează zîna, al cărei pat îl poartă valurile
mării înfuriate. El plănuieşte s-o dea mireasă Gruii şi să facă nunta în
Ţarigrad, dar zîna se terne că se vor întîlni cu Arapul buzat , din pricina
căruia se refugiase ea în mărul de pe marc. Bătrînul învaţă pe Gruia să
se travestească în fecioară şi să ucidă pe Arap.
Corcea, 1 0 1 : Novac şi zîna (Coştei - Banatul sîrbesc)
Tribuna (Sibiu) 6( 1 889) , 629 : Novac şi zina 51 [Banat]
9 ( 1 3) Novac. l nsurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică
În cerdacul novăcesc, toţi Novacii petrec la masa îmbelşugată, numai
t înărul Gruia stă deoparte, supărat. Întrebat de bătrînul Novac de ce c
supărat, el răspunde că ar vrea să se înrnare. Bătrînul îi spune că e încă
prea tînăr . La stăruinţele lui Gruia, Novac îi dă calul său şi-l trimite să
lupte cu fata sălbatică, pe care s-o ia de nevastă dacă o va putea birui.
Feciorul abia scapă cu fuga, dar bătrînul intervine la timp şi biruie pe
fata sălbatică, pe care o ucide.
Vulpian, 56 : Moş Novac (Mehadia - Caraş-Severin) ; Bibicescu, 302 :
Dorul lui Gruia [Transilvania] ; Cătană, 1 08 : Gruia copilul (Măgura - Caraş
Severin) ; Weigand, 97 : Wie Gruja, Sohn des Novak, freien will (Ramna -
Caraş-Severin) ; Hodoş, 100, 105 : Gruea la-nsurat (Maciova, Ciclova -
Caraş-Severin) ; Popovici, 99 : Gruia înainte de-nsurat (llidia - Caraş-Se
verin) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 83 : Baba Novac şi fata sălbatică ;
43 La încep ut, p. 93, contaminare cu t. 2 7 : Gruia captiv .

44 La început, p. 1 46, ca la nota precedentă.
0 La început, p. i7, ca la nota precedentă.
'6 Cf. Bibliografia generală, I , iOiO.
47 Ibidem, i228.
4 8 Ibidem, iH3.
49 Variantă provenind din prelucrarea l u i P. Dulfu, cînturile 1-11.
5 ° Cf. Bibliografia generală, I, i023 (la început, contaminare cu t. 30 : Gruia /a arat).
5 1 Ibidem, i028.
69
Cărăbiş, Şiraguri , 29 : Gruia lui Novac (Cîmpofeni - Gorj) ; Locusteanu -
�llitu - Popescu, 65 : Gruia lui Novac (Arcani - Gorj ) ; Veselău, 204 : A lui
Novac (Fîrdea - Timiş) ; Popescu, 59 : Gruia lui Novac şi fata sălbatică
(Zănoaga - Dolj ) ; 65 : Gruia lui Novac 5 2 (Dioşti - Dolj)
Familia (Pesta - Oradea) 7( 1 87 1 ) , 326 : Gruia, Novac şi Fata de
Latin 53 [Banat] ; Columna llli Traian (Bucureşti) 9 ( 1 882), 6 1 9 : Gruia lui
Novac 54 ; Tribuna (Sibiu) 9( 1 892) , 333 : Dorul lui Gruia ; Convorbiri literare
(Bucureşti) 38( 1 904) , 740 : Gruea la-nsurat (Ciclova Montană - Caraş-Seve
rin) ; Luceafărul (Budapesta) 3( 1 904) , 1 3 6 : Gruea la-nsurat (Maciova -
Caraş- Severin)
mg. : DOLJ : 2 1 03 c (Dăbuleni, 6 XII 1 96 1 , Şt. Dragu) 55
fg. : CARAŞ-SEVERIN : 5948 (Borlova, 3 IX 1 935 şi mai 1 940, I . Radu) 56 :
6 1 88 (Petroşniţa, 8 I I 1 938, T. Gau) 5i
i. : CARAŞ-SEVERIN : 27789 (Caransebeş, 3 XI 1 935, I . Radu) 5 8
1 0 ( 1 5) Novac. Gruia şi şarpele

Gruia făgăduieşte să ucidă balaurul în schimbul unei jumătăţi de împă
răţie pe care o oferă împăratul. Alungat de balaur, el scapă dînd foc cîmpului .
Văzîndu-se răpus, balaurul î i spune c ă e l este un fecior blestemat, care mîn
case mulţi voinici. Gruia îi taie capul şi, încingîndu-se cu trupul balaurului
(sau cerînd nouă care ca să-l încarce) , merge să-şi primească răsplata. El nu
are însă nevoie de scaunul împărătesc şi se mulţumeşte cu ce poate lua în
cele nouă care.
Corcea, 1 3 1 : Gruia lui Novac şi Şerpele (Coştei - Banatul sîrbesc) ;
Domaschin, 94 : Gruia lui Novac ; Popesc u, 55 : Gruia şi şarpele 59 (Vîrvor -
Dolj)
Tribuna (Sibiu) 6( 1 889) , 625 : Gruia lui Novac şi şerpele 6 0 [Banat]
1 1 ( 1 4) Novac şi Dîrvzj
Printr-un chiot înfiorător, Dîrvij îşi arată dorinţa de a da piept cu
Novac . Nedesluşind bine, Novac trimite pe Gruia să cerceteze, dar acesta
se întoarce înspăimîntat. Bătrînul se preface în călugăr, iese înaintea lui Dîrvij
şi, spunînd că se pricepe la covăcie, pune mîna prin viclenie pe sabia lui Dîrvij ,
pe care-l ucide. Despicîndu-i inima, iese o năpîrcă şi-l fugăreşte pînă la cerdac.
V ulpian, 78 : Moş Novac (Coş tei - Timiş) ; Corcea, 95 : Novac şi Dîrvij
(Coştei - Banatul sîrbesc)
Tribuna (Sibiu) 6 ( 1 889) , 620 : Novac şi Dîrvij 6 1 [Banat]
52 Cf. şi Ursu, Naidăş, 109 : D-alu Gruia lu No·rac (Năidăş - Caraş- Se·rerin) - conta-
minare cu t . ( 1 64) : A rîmbaşa şi feciorii de ţară.
5 3 Cf. Bibliografia generală, l, 4223.
5' Ibidem, 4228.
55 Variantă pro·renind din prelucrarea lui P. Du/fu, cînturile I, III.
58 Cf. şi D . 657 I I a, 972 a ; vezi şi fg . 8432 (28 V 1 949, acelaşi inf.) - motiv final în con-
taminare (iniţial) cu t. 2 7 : Gruia c aptiv.
57 Cf. şi D . 1 022.
58 Variantă fragme ntară , asemănătoare cu fg. 5948.
59 Cf. şi Mitu - Popes c u - Lo c usteanu , 38 : NoYac şi şarpele (Predeşti - Dolj ) . versiune
locală în contaminare cu t. 5 : lovan Iorgovan.
8° Cf. Bibliografia general4, I, 4027 ; cf. şi Familia (Pesta - Oradea) 10 ( 1 874) , 109 :
Ion Iorgovan şi şarpele negru [Caraş-Severin] ; Foaia poporului (Sibiu) 7( 1899) , 135 : Pătru Unguru
(Comorişte - Caraş-Severin) - variante îndepărtate.
8 1 Cf. Bibliografia generală, I, 4026.
70
1 2( 1 6) Copilaş de turc
În codrii Maroului s-a născut un copil năzdrăvan. După ce a supt numai
o dată, şi-a luat un topor uriaş şi a pornit în codru ca un viteaz. Înfigînd
securea într-un fag, s-a culcat la umbră cu faţa în sus. Respiraţia lui apleacă
crengile fagului, apoi le ridică în slava norilor. Auzind de el, împăratul trimite
o ceată de voinici să-l caute. Găsindu-l adormit, aceştia încearcă zadarnic
să-i fure toporul, pînă ce, trezindu-se, copilul îi fugăreşte sau e gata să-i
ucidă. E poftit la curte, şi împăratul se înfricoşează văzîndu-1. Copilul cere
să fie chemată acolo şi mama lui , pentru a-l alăpta. Voinicii o găse�c în codru .
şi ea aleargă într-un suflet să-şi alăpteze copilul. Acesta mai ecre să-i fie
adus şi calul lui uriaş, cu un corn în frunte, pe care îm: ă trimişii împăratului
nu-l pot prinde. Numai copilul izbuteşte � ă-1 domolea�că izbindu-l cu toporul
în ceafă. Astfel hrănit şi pregătit , copilul cere împăratului să-i dea vitej i
cu care să se lupte. Îi apare atunci în faţă. înfruntîndu-1 voiniceşte, Marcu
Cralievici. Izbindu-se cu buzduganul sau întrecîndu-se în alergarea cailor,
copilul e gata să-şi ucidă advers arul. Marcu îl întreabă din ce viţă se trage
şi află că micul viteaz e chiar fiul său, născut dintr-o birtăşiţă. Alteori
mama copilului se iveşte la timp pentru a descoperi că cei ce se luptă sînt
fraţi buni, fiii săi. Se încinge o mare petrecere de bucurie 62•
Vulpi an , 76 : Mîrza lotrişoru [Banat] ; A lexiei, 1 : Copilaşul de turc şi
Marcu Cralovici (Straja - Banatul sîrbesc) ; Giuglca - Vîlsan, 82 : Copilaş
de turc (Geanova - Serbia) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti , 8 7 : Ceai
copil de turc ; Ursu, Naidăş, 1 02 : A lu copil mic dă turc (Naidăş - Caraş
Severin)
Convorbiri literare (Bucureşti) 58 ( 1 926) , 428 : Copilaşul de turc şi Marcu
Cralevici ( Straja - Banatul sîrbesc)
1 3( 1 9) JJi::il-crai
Tihna lui Mizil-crai e tulburată de scrisoarea prin care duşmanul său
îi cere în slujbă ostăşească un fiu, şi el nu are decît trei fiice. Aflînd pricina
supărării, fetele iau una după alta hotărîrea să se travestească şi să plece.
Ţinîndu-le calea prefăcut pe rînd în lup, urs , şarpe, pentru a le încerca
curajul, împăratul sperie pe primele două fiice, făcîndu-le să se întoarcă acasă.
Numai fata cea mică, Mizilca, îmbracă hainele de ginere ale împăratului ,
ia cu sine calul lui din tinereţe şi pe căţeluşa năzdrăvană şi se dovedeşte a
fi vitează, rezistînd încercării. La curtea celuilalt crai, fata se poartă ca un
ostaş desăvîrşit, dar împărăteasa bănuieşte înşelăciunea şi de aceea o supune
unor probe. Prevenită de căţeluşa năzdrăvană, Mizilca trece cu bine prin
încercările la care e supusă, dar, în timp ce împăratul se lasă înşelat , împără
teasa stăruie pentru o ultimă încercare. în cele din urmă, fata �e preface
că a primit veste rea de acasă sau ajunge la împlinirea sorocului de serviciu
tocmai la proba cea mai grea , care ar fi putut s-o dea în vileag. Mulţumit
de slujba Mizilcăi, împăratul dă poruncă să fie eliberată şi petrecută cu mare
alai. Abia atunci, aflîndu-se în afara primejdiei , fata vitează îşi deschide
haina, rîzînd de prostia celor pe care atîta timp i-a înşelat prin iscusinţa şi
viclenia ei.
Negoescu, 7 : Mizil-crai [Muntenia] ; Popovici, 73 : Landru (Cliciova -
Timiş) ; Tocilescu, 1 26, 1 28 : Mizil-crai (Roşiori, Săceni - Teleorman) ; Giu
glea - Vîlsan, 88 : Mizilca (Costel - Serbia) ; Brăiloiu, 52 : Mizil-crai (Zlă-
82 Î n final apar unele contami nări episodice cu tema t. '10 : Piitrn haiducul şi ciclul novăcesc.
71
tărei - Vîlcea) ; Sandu- Timoc, 1 74 : Mizîlcuţa Mizîl-crai (Alexandrovăţ -
Serbia) ; .M onogr. Dolj, v . I I , p . I , 1 1 , 1 3 : Mizilca (Orodel, Cornu - Dolj) 63 ;
Folclor din Oltenia şi .1.Vfuntenia, II, 1 1 3 : Mizil-crai (Catane - Dolj ) ; IV, 83 :
Mizil-crai (Cucueţi - Teleorman)
Jnvetiatorul ( Bucureşti) 3( 1 880) , 483 : Mizil Crai 64 ; Ţara nouă (Bucureşti)
3 ( 1 886) , 25 1 : :Mizil-Craiu 65 (Bălăceanca - Ilfov) ; 4 ( 1 887) , 252 : Mizilic Craiu
şi :\fizilica 66 (Budeşti - Ilfov) : Tinerimea română ( Bucureşti) 9( 1 894- 1 895) ,
87 : ).iizil-Crai ; Şezătoarea (Fălticeni) 7 ( 1 902) , 5 7 : Mizil Crai (Lipov - Dolj) ;
Jon Creangă (Bîrlad) 7( 1 9 1 4) , 6 : Mezer-Craiu (Vultureşti - Argeş) ; Şeză
toarea (Fălticeni) 1 6( 1 9 1 5 ) , 78 : �Iîzîlca (Zlătărei - Vîlcea) ; 1 52 : Mizil-Crai ;
Izvora.şut ( Bistriţa - Mehedinţi) 1 4( 1 935) , 408 : Mizilca (Cîrna - Dolj)
mg. : DOLJ : 1 589 Vb (Cerăt , 2 VII 1 959, FI. Pucă) ; TELEORMAN :
2204 d (Ciuperceni, 1 9 VII 1 962, M. Dorcea)
fg. : DOLJ : 1 4524 c ( Băileşti. 3 XII 1 95 1 , B:. Tereca) ; TELEORMAN :
8406 (Caravaneţi. 4 I V 1 940, I . Pantea) 67 ; B UZAU : 4534 (Largu , 25 VIII
1 935, D. Fieraru)
i . : DOLJ : 1 3899 ( Băileşti. 3 XII 1 95 1 , E . �Iănucu)
1 4(20) Fata de jrfoc
Fata de frînc strigă din cetatea sa că va lua de soţ pe cel care-i va
împlini dorinţele . :Nicola-Nicolcea , uneori aj utat de calul lui năzdrăvan,
îi face vie pe mare, de unde îi aduce struguri, fîntînă în vîrf de munte,
de unde îi aduce apă, şi devine soţul fetei. Î n alte variante, fata îi mai
pretinde să vîneze soarele şi luna (sau luceferii) de pe cer. Atunci voinicul
îi săgetează ochii sau o ucide .
• �farienescit, I , 1 : Riscogel ; Burada, 1 34 : Necola-Neculcea [Dobrogea] ;
Pâsculescu, 1 60 : Fata de frîng (Orlea - Olt) ; Giuglea - Vîlsan, 1 64 : Rusca
Rusculiţa ( Genova - Serbia) ; Cocişiu, 49 : Nicola-Nicolcea (Ciuperceni -
Dolj) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 9 1 : Rusca şi Miu ; Folclor din Oltenia
şi Afuntenia, I I . 1 22 : Nicola Nicolcea (Ca tanele - Dolj) ; 1 26 : Fata frîn
cului ; I I I , 1 9 : �icola Nicolcea şi fata de frînc (Ca tanele - Dolj) ; Duicu
Lădariu, 1 40 : Ionel voinicu
Foaia poporului (Sibiu) 8( 1 900) , 258 : Fata îndărătnică (Salva - Bistri
ţa-Năsăud) ; Jon Creangă (Bîrlad) 2( 1 909) , 67 : Nicola Nicolcea (Bîrca - Dolj) ;
Steaua roşie (Tîrgu Mureş) 2 1 ( 1 969) , nr. 1 09(3464) , 3 : Ionel Voinicul [Mureş]
mg. : DOLJ : 589 a, 1 804 d (Desa, 30 XI 1 955, 1 3 I I 1 9 6 1 , M . Constan
tin) ; 1 586 Re (Bîrca, 30 VI 1 959, Al. Stîngă) ; 2 1 1 1 a (Sadova, 8 XII 1 96 1 ,
Şt . Neagu)
fg. : DOLJ : 4 8 76 a (Ciuperceni , 30 XII 1 936, G. Budulică)
i. : DOLJ : 2 1 09 (Poiana Mare , 1 2 IV 1 950, D. Ibraş)
1 5(2 1 ) Letinul bogat
La curtea domnească s-au strîns multe căruţe împodobite pentru nuntă.
Se însoară un domn şi-l cunună u n altul. Mireasa e fiica „Letinului", bogat şi
spurcat . Alaiul porneşte primăvara ca să ajungă spre toamnă la curtea socru
lui. Zărind de departe convoiul nuntaşilor, socrul neînduplecat zăvorăşte
porţile, hotărît să nu-i primească. Urcînd în foişor, el strigă că nu-i va lăsa
e3 Cf. şi Balade oltene�ti, 1 56.

H Cf. Bibliografia generală, I, 4 137.
u Ibidem, 4i35:
ee Ibidem, i 1 07 ; vezi şi 4253.
e1 Cf. şi D. 1333 II.
72
să intre decît dacă mirele îi va împlini toate poruncile, şi îi cerc să sară porţile,
apoi buţile de vin şi teancurile de postav grămădite de dînsul . În locul mire
lui, naşul biruie cu bărbăţie şi viclenie toate încercările, dar Let inul rămîne
neînduplecat, născocind mereu altele . În cele din urmă , mireasa va trebu i
să fie descoperită între trei fe te cu totul asemenea . Îmbinînd ispita cu amenin
ţarea , naşul face ca , de teama sabiei, mireasa să ridice singură de jos mărul
aruncat. Nunta porneşte atunci cu tot alaiul şi veselia .
A lecasandri, 1 75 : Bogdan ; 1l1arienesrn, I I , 68 : Coconul Raducanu şi
Iancu Sibinianu ; Burada, 2 1 1 : Sava Letinul [Dobrogea] ; Teodorescu, 653 :
Nunul mare (Lacu Sărat -- B r ăi la) ; Fulpian, 83 : Nunta lui Neagu-vod[t
[Banat] ; Popo1Jici, 75 : Mincelcanu (Cliciova - Timiş) ; Tocilescu, 1 1 0 :
Cîntecul lui Minea (Roşiorii de Vede - Teleorman) ; 1 1 2 : Cîntecul lui Mirea
(Novaci - Gorj ) ; 1 260 : Fecioru lu Petru-vodă ( Giubega - Dolj) ; 1 268 : De-1
oraş din Bucureşti (Călăreţii-Şeinoiu - Ilfov) ; Graiul n o strn , I, 38 : Pătru
Letinu bogat 6 8 (Popeşti-Măciuca - \'îlcea) ; Jlateesrn, 93 : Nunul (Albeşti -
Argeş) ; Făgeţel, 38 : Lctin bogat (Devcselu - Olt) ; J>âsculesrn, 203 : Cîntecu
naşului (Celei - Olt) ; Apostolescu . 33 : Letin bogat (Antoneşti - Teleorman) ;
Pamjile, 63 : Ştefan-Vodă (Ţepu - Galaţi) ; Breazul. Carte de cîntcce . , . .
94 : Cîntecul naşului [Oltenia] ; Diaconu. R.-Sărat , I , 63 : Cîntecul nunului

(Obileşti - Vrancea) ; ilfonogr. Dolj, v. I , p. I I , 1 24 : Iancu- Vod[t ; 1 26 : Nunta
lui Iancu-vodă (Siliştea Crucii - Dolj ) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti.
3 1 7 : Sinea, doamnă mare ; 320 : Nunta lui Barbu copilu ; D umitrescu, 256 :
Cîntecul naşului (Siliştioara - Olt) ; .Mitu - Popescu - Lornsteanu, 43, 47 :
Letin bogat (Orodel, Leamna de Sus - Dolj) ; Folclor din Oltenia şi Munte
nia, I , 562 : Let inu şî nunu (Poiana Mare - Dolj) ; I I , 1 30 : Letinu bogat
(Scundu - Vîlcea) ; 1 36 : Letinu (Drăgăşani - Vîlcea) ; I I I , 23 : Se însoară
Iancu-vodă cu fata lui Letinu bogatu (Lipov - Dolj) ; 784 : Cîntecul Letinu
lui (Căteasca - Argeş) ; IV, 94 : Cîntecul naşului (N. Bălcescu - Teleorman) ;
458 : Cîntecul lui Letin bogat (Coteana - Olt) ; 462 : Cîntecul naşului sau cîn
tecul lui Letin bogat (Brebeni - Olt) ; V, 1 98 : Letinul (Alexandria - Teleor
man) ; Popescu, 70 : Cîntecul naşului (Dioşti - Dolj ) ; 76 : Lctin bogat (Mîrza -
Dolj ) ; 80 : Cîntecu naşului (Căciula tu - Dolj) ; 84 : Letin bogat (Pana
ghia - Dolj )
A lbina (Viena - Pesta) 1 ( 1 866) , nr. 1 2 : Coconulu Raducanu si Jancu
Sibinianu69 ; A lbina (Bucureşti) 4(1 900- 1 90 1 ) , 369 : Cîntecul nunului (Al
beşti - Argeş) ; Revista tinerimea românâ (Bucureşti) 5(1 900) , 3 2 1 : Mihnea
Vodă (Catane - Dolj ) : 6(1 90 1) , 78 : Letin (Lipov - Dolj ) ; Tribuna poporu
lui (Arad) 5 ( 1 907), nr. 1 2, 3 : Iancu vodă ca naş ; Calendarul neamului româ
nesc (Văleni i de Munte) 1 9 1 1 , 62 : Cîntecul lui Ştefan Vodă (Nereju - Vran
cea) ; Zorile Romanaţului (Caracal) 1 ( 1 927) , 225 : Cîntecul naşului (Celaru -
Dolj ) ; Neamul românesc pentru popor (Bucureşti) 2 1 ( 1 933) , 24 1 : Letinul cel
bogat (Catane - Dolj ) ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 7( 1 938) , 203 : Cîn
tecul nunului (Caracal - Olt) ; Etltnos (Focşani) 1 ( 1 94 1) , fasc. 1 , 24 1 : Cîntecul
Nunului (Sihlea - Vrancea) ; 2( 1 942- 1 943) , fasc . 1 - 2, 272 : Letinul şi
nunul (Poiana Mare - Dolj)
mg. : DOLJ : 1 5 b , 1 80 1 f, 1 805 c (Desa , 22 I I 1 95 1 , 1 1 , 1 3 I I 1 96 1 ,
M. Constantin) ; 2496 f ( Izvoare, 1 1 I I 1 963, I . Rudăreanu) ; 1 590 \'b -- Ra.
(Bîrca, 29 VI 1 959, I . Pipoi) ; 3027 Ilb (Măceşu de Jos , 2 II 1 966, N. Marcu) ;
3487 Ra (Amărăştii de Jos, 30 IX 1 968, I . Călin) ; 2 1 06 c (Călăraşi, 7 X I I 1 96 1 ,
•aCf. şi Vîrcol, 64.

Cf. Bibliografia generală, I, i209 ; vezi şi Banatttl literar 4 ( 19.18) ,
89 nr. 5- 7, 3 ( Slat i na -
Caraş-Severin) .
73
K. Niţu) ; OLT : 1 1 55 h (Ianca , 25 VI 1 95 7, T. Sarcea) ; 1 1 54 d, 1 394 (Celei,
2 1 V I 1 957, 1 0 I V 1 958. l\I . Căpăţînă) ; 1 672 i (Comani, 1 4 I I I 1 960, I. Constan
tinescu) ; TELEORMAN : 22 1 2 b (Ciuperceni, 1 9 VII 1 9 62, M. Dorcea) ; 299 1 a
(Blejeşti, 3 1 I I I 1 966, C . Staicu) ; I LFOV : 200 a (Tamaşi, 1 1 V 1 953,
G. Stancu) ; 1 368 e (Periş, 2 1 VII 1 957. � . Togoi) ; 1 789 b (Fierbinţi, 14 XI 1 959,
I . Herciu) ; 1 78 b ( Renaşterea. 1 5 I V 1 953, C . C hiriţă) ; 1 85 a (Renaşterea.
1 6 I V 1 953, N. Fircă) ; 240 1 Rb (Malu . 1 4 XI 1 962, FI. :Mustăţea) ; 1 94 7 c
( Greaca, 1 2 XI 1 96 1 , V. Anghelache) ; 1 953 c (Hotarele, 1 4 XI 1 96 1 , G. Diu) ;
V Î LCEA : 24 1 0 d (Mălaia, 8 XI 1 960. G. Bidiligă) ; ARGEŞ : 2430 a (Cîmpu
lung, 1 8 VI 1 962. L. Anghel) ; 1 993 c (Fureşti, 5 X 1 96 1 , Al . Manea) ; 3763 la
(Căpăţîneni . 20 XI 1 969, G. Borcan)
fg. : DOLJ : 1 4520 a (Desa , 29 XI 1 95 1 . C . Gabăr) ; 1 4530 d (Izvoare,
S XII 1 95 1 , FI. Poenaru) ; 4 828 b ( Goicea Mare. 28 VIII 1 935, St. Cioroianu) ;
4864 a ( Goicea ::\Iică . 28 XII 1 936, D . Calopăreanu) ; 1 2625 a (Craiova, 30 V I I I
1 929, I . Milian) ; 1 2232- 1 2233 (Sadova , 1 6 V I I I 1 929, G. Tuţă) ; 1 2 1 0 1 a ,
1 2 1 40 (Amărăştii de Jos . 1 9 I V . 1 4 V I I I 1 928, P . Ochea) ; 65 1 8 a (Dioşti,
26 VI 1 938. D . Buică) ; OLT ; 4595 b (Dobrosloveni , 9 I 1 935, St. Cumpă
naşu) ; GORJ : 3 1 33 (Bengeşti, 5 IX 1 936, C . Gîlea) ; TELEORMAN70 : 84 1 2
(Cara vaneţi, 4 I \' 1 940. I . Pantea) ; 9404 (l\fa \Todin. 9 IV 1 94 1 , I . Dumitrescu) ;
4267 (Merenii de Sus, 1 5 V I I I 1 937, �I . Burcea) ; ILFOV : 6726 (Hotarele.
5 VII 1 938, St. Şerban) ; 9527 (Prearna Nouă, 1 7 V 1 94 1 , R. Florea) ; IALO
lHŢA : 1 2854 a (Cuneşti. septembrie 1 928. I. Anghel) ; A RGEŞ : 2054 a (Stă
neşti , 1 5 \'II 1 936, A. Cocoşatu) ; 64 1 3 (Smeura , 30 I 1 938, M. Mihalcea) ;
-:'48 1 (Bogaţi. 2 1 V I 1 939, C . Voicu) ; D ÎMBOVIŢA : 428 (Tîrgovişte, 1 8 I 1 932 .
I . Puceanu) ; PRAHOVA : 94 1 8 (Vălenii de Munte, 1 1 IV 1 94 1 , M. Grama) ;
Bl'ZAli : 4539 (Largu . 26 VIII 1 935. D . Fieraru) ; TliLCEA : 6607 b (Dăeni,
- VII 1 938. T. Vlădilă) ; 8238 a (Somova , 1 2 I I 1 940, I . Ichim)
i . : DOLJ : 2 1 1 9 (Poiana !\lare, 1 2 IV 1 950. D. Ibraş) ; 1 9706 (Bîrca .
7 VI 1 958, C . Opri) ; ILFOV : 3646 (Renaşterea , 4 X I 1 939, N . Fircă) ; 1 3749
(Ileana, 27 VIII 1 952. E. Manolidi)
1 6 ( 22 ) T "oinicul adormit
Voinicul doarme la umbra dea�ă a nucului. Calul său , priponit alături .
î l trezeşte, strănutînd sau bătînd din copită. Supărat că i-a curmat visul
minunat în care se cununa cu o mîndră crăiasă, voinicul îşi blestemă calul,
dar acesta, ca un tovarăş credincios, îl cheamă să-şi împlinească visul. Alteori
calul arată stăpînului primejdia în care se află, căci duşmani numeroşi îl
pîndesc , iar voinicul încalecă şi pleacă să lupte cu duşmanii71•
Teodorescu, 686 : Voinicul (Lacu Sărat - Brăila) ; Vulpian, 35 : Cheiţă !
Cheiţă !72 (Cornea - Caraş-Severin) ; Tulbure, 65 : Foaie şi-un nău t [Făgăraş] ;
Păsculescu, 1 53 : Jăman-craiî3 (Silistraru - Brăila) ; Giuglea - Vîlsan, 63 :
Miu znobiu74 < Geanova - Serbia) ; Densusianu, Antologie dialectală, 20
[Brăila] ; Giuglea, Note şi fapte . . . , 525 : Domnul Dumitraşcu şi calul < Rît
cova - Serbia) ; Diaconu, Ţ. Vrancei, 2 1 7, 2 1 9 : Cîntic dim bătrîni75 (Spi
neşti, Tulnici - Vrancea) ; Cocişiu, 57 : Voinicel străin (Pădureni - Ilfov) ;
Diaconu, R.-Sărat, I I I , 5 1 (nr. 1 2 1 ) (Obileşti - Vrancea) ; Nicolescu -
7 ° Cf. şi D. 1 46 3 II a (Plosca, 8 VI 1 9 i J, G. haşeu) .
71 M ulte variante încep prin contaminare cu t. Voinicel străin.

72 Cf. şi Sevastos , 286 : Frunză verde romaniţă.
73 Contaminare, ca espisod iniţial, la t. ]dman- crai.
74 Contaminare cu t. Mihu Copilul .
75 Cf. ibidem, II, 2 16 (nr. 3i3) (Nerej u - Vrancea) - calul, legat de alior uscat, se duce
la mindra„.
74
Prichici, 52 : Voinicul şi calul (Tulnici - Yrancea) ; Voim - A vramescu -
Brazdeş, 1 27 : Foaie de-avrămeasă ; Sandu- Timoc, Cîntcce bătrîneşti, 1 1 7 :
Cuconu Pătraşcu ; Jamik - Bîrseanzt (Fochi ) , 4 8 1 (nr. I II) (Totoiu - Alba) ;
Folclor din 2l1oldova, I I , 1 04 : Voinicul codrului (Negrileşti - Vrancea) ;
Folclor din Oltenia şi Afimtenia. V, 20 1 : Voinicul rănit (Bucureşti)
Familia (Pesta - Oradea) 8 ( 1 872) . 339 : Codreanul florilor şi calul lui711
[Banat] ; Ţara nouă (Bucureşti) 2( 1 885) , 75 1 : Voinicul bogat şi voinicul s{trac77 :
Ramttri (Craiova) 3 ( 1 908) , 3 30 : Voinic străin ; Calendarul ::iarului Univers ul
(Bucureşti) 1 928, 42 (Frăteşti - Gorj) ; Grai şi suflet (Bucureşti) 5( 1 93 1 -
1 932) , 248 : Manca 78 (Căpăţîneni - Argeş) ; A nuarul ar Iii vei de folk/or (Bucu
reşti) 3( 1 935), 68 : Ciniriel voinic (Bănia - Caraş-Severin) , fragment ; Ethnos
(Focşani) 1 ( 1 9 4 1 ) , fasc . 1 . 235 (Obileşti - Vrancca) 79
mg. : OLT : 1 39 1 a (Corabia . 1 0 I \' 1 958, N . Candoi) ; TELEORMA� :
2682 c (Băduleasa , 1 5 VI 1 964, V. Burcea) ; 9 2 a (Mcrenii de Sus, 2 3 I I I 1 95 1 ,
l\I . Burcea) ; 2879 Vc, 3000 a (Blejcşti. 1 0 IX 1 965, C . Staicu) ; ILFO\ ' : 1 5 7 b
(Clejani, 2 1 XI 1 952, G. Moţoi) ; 8-1 a (Renaşterea , 1 5 IV 1 953, N . Fircă) :
2393 Rb +Va (Giurgiu, 9 XI 1 962, M. Pînzaru) ; 2398 Vd (Malu , 1 3 XI 1 962 .
I . Cristache) ; 2403 Re (Malu , 1 4 XI 1 962, C . Mustăţea) ; ARGEŞ : 1 989 c, d
(Fureşti, 4 X 1 96 1 , Al. Manea) ; D ÎMBO\'IŢA : 2874 Ve (Ungureni, 7 IX 1 965 .
G. Andrei) ; VRANCEA : 790 a. 888 a (Tulnici, 26 V , 26 X 1 956. V. Baciu)
fg. : GORJ : 6508 (Bîrzei. 22 VI 1 938, Al. Ciucurescu) ; 1 1 93 1 a (Bibeş
ti, 4 XI 1 950, C. Busuioc) ; TELEORMAN : 8397 a (Caravaneţi , 4 IV 1 940,
I. Pantea) ; 9929 a (Plosca, 6 V 1 943, A. Grigore) ; 9375 (Mavrodin, 6 V 1 94 1 ,
St. Dulceanu) ; 9673 a (Izvoarele, 25 VII 1 94 1 , M. lvănescu) ; 4 1 84 (Merenii
de Sus, 26 VII 1 937 , M. Burcea) ; ILFOV : 43 1 4 a (Naipu, 1 0 VII 1 937.
N. Grigoraş) ; 3726 a (Pădureni , 1 3 IV 1 935, F. Tudor) ; 7879 (Renaşterea,
3 XI 1 939, N. Fircă) 80 ; 67 1 7 (Hotarele, 5 VII 1 938, St. Şerban) ; IALOMIŢA :
647 (Urziceni, 1 4 I V 1 933, M. Ursaru) ; TULCEA : 66 1 0 (Dăeni, 8 VII 1 939.
T. Vlădilă) ; VRANCEA : 5 720 b (Tulnici, 26 X 1 937, N. Stanciu) 8 1 ; 669 1 b
(Năruja, 23 VII 1 938, V. Vînoagă. I . Dudu) ; 6766 a (Vetreşti , 24 VII 1 938,
A . Dudu) ; CARAŞ-SEVERIN : 5853 a (Eftimie Murgu . 19 I V 1 936,
R. Brînduşa)
1 7(24) Trei crai
La masă domnească, domnul Sîla Miai şi Mezăr-crai cer să li se aducă
dovezi ale bătăliei turcilor cu frîncii . Rînd pe rînd, craiul nemţesc, muscă
nesc şi cel unguresc încearcă să îndeplinească porunca. Numai craiul unguresc
cu ajutorul calului năzdrăvan, izbuteşte să urce pe „Munţii de Criş" şi apoi
să zboare la „Mica Corlată", de unde aduce „mînrt de frînc, cap de haiduc ,
sînge de paş şi cap de arambaş" .
Alexiei, 56 : Trei crai ( Straja - Banatul sîrbesc)
Revista pentru istorie, archeologie şi filologie (Bucureşti) 7( 1 894) , 426 :
Mihai Viteazul [Vîlcea] ; Revista critică-literară (laşi) 4 ( 1 896) , 295 : Muntek
de Criş (Măneşti - Dîmboviţa) ; Poporul (Budapesta) 5( 1 898) , 3 1 5 : Tn'i
crai (Straja - Banatul sîrbesc) ; Vremea nouă (Tulcea) 2( 1 9 1 1 ) , nr. 4 , 1 5 :
Domn' Ştefan Opriş ; Revista de folclor (Bucureşti) 2( 1 957) , nr. 4 , 1 1 3 : Domn'
70 Cf. Bibliografia generală, I , 122 5 .

7 7 Ibidem, 4082 - 4083.
7 8 În contaminare cu t. 86 : Toma A limoş.
79 Cf. şi ]-µnimea literară (Suceava) 3( 1906) , 1 50 : Fraţii ( Zaharcşti-Sucea·t<i) . pre l t1-
crare a motivului folosind şi elemente din t. A rmaş Dragomir (din Balade familiale).
eo Cf.
şi D. 1279 I .
81 Cf. şi D . 1255 I .
75
Ştefan Opriş ( Gemenea - Dîmbo\'iţa) ; 1 1 5 : la Şoiman Opriş (Vultureşti -
Argeş)
1 8 ( 1 7) Trei lebede
Pe trei turnuri de biserică, sau cetate, au poposit din zbor trei lebed e
albe. Trei tineri vînători s e pregătesc s ă l e săgeteze, dar păsările prind grai ş i
le spun că ele nu sînt lebede, ci trei zile ale săptămînii. Dacă le vor ucide,
timpul se \'a scurta şi pîrjol se va abate pe pămînt . În u nele variante, înspăi
mîntaţi de ameninţare, dnătorii îşi caută de drum ; în altele, nesocotind cele
auzite şi încordîndu-şi arcurile să tragă, ei sînt prefăcuţi în stane de piatră.
Teodorescu, 421 : Trei lebede (Bucureşti) ; Bălăşel, I, 5 1 : Colea-n vale
la Cerneţi (Catane - Dolj ) ; Brăiloiu, 28 : Pîrcălabul şi lebedele (Zlătărei -
\'îlcea) ; lllo11ogr. Dolj. \'. I I . p. I , 33 : Trei păsări lebede albe ; Sandu- Timoc,
Cîntece bătrîneşti, 89 : Lebegioarele ; 90 : Trei feciori, coconi de domni ; Folclor
din Ol l m i a şi Jf unte11ia. I I I , 579 : Pîrcălabul şi lebedele (Cîmpofeni - Gcrj ) ;
V, 1 96 : Lebejoarelc (Ciocăneşti - Ilfo\')
Şt'zâtoarea (Fălticeni) 1 6( 1 9 1 5) , 75 (Zlătărei - Vîlcca) ; A rlzi·vde Olte-
11 /i"i (Craio,·a) 9( 1 930) . 239 : Trei păsări lebede albe (l-nirea - Dolj )
mg. : DOLJ : 1 4 b . 1 80 1 a , 1 805 b, 3499 Va (Desa, 22 I I 1 95 1 , 1 1 , 1 3 I I
1 96 1 , 2 5 X 1 968, �I. Constantin) ; 3025 I\' (!\H1.ceşu de Jos , 2 X I 1 966, I . Marcu) ;
1 586 Rd (Bîrca, 30 V I 1 959. Al . Stingă) ; 1 59 1 Vb (Bîrca , 29 V I 1 959. M. Cio
vic ă) ; 2 1 1 1 b (Sado\'a, 8 XI I 1 9 6 1 , �t . :Neagu) ; 2 1 00 c (Dăbuleni, 7 XII 1 96 1 ,
N . Ştcolea) ; TELEORMAN : 2 2 1 0 b (Ciuperceni, 1 9 VII 1 962, M . Dcrcea) ;
ILFOV : 2397 Ra (Malu , 1 2 XI 1 962, C . Mustăţea)
fg. : DOLJ : 1 2 1 94 a (Sadova , 1 5 V I I I 1 929, G. Tuţă) ; 1 2 1 64 (Amărăştii
de Jos, 20 \' I I I 1 928, P. Ochea) ; I LFOV : 6705 a (Hotarele, 3 V I I 1 938,
St . Şerban) ; 6903 b (Budeşti, 1 7 V I I I 1 938, I. Baie) ; CON STANŢA : 238 1
(Viile, 1 932, Z . Popescu)
i . : DOLJ : 2 1 1 0 (Poiana Marc, 1 2 IV 1 950, D. lbraş)
1 9( 1 8) Ion Bote:âtorul ( Sjinta Vineri)
La masa sfinţilor ,·ine Sfînta Vineri plîngîndu-se de nelegiuirile păgîni
lor care au de\'astat raiul şi cerind ajutor pentru pedepsirea lor. Refuză
ajutorul blîndului Pătru , preferînd pe Ilie, care îi pedepseşte într-o atmosferă
cu totul laică, eroi-comică.
Giuglea - Vîlsan , 246 : Ion Botezătorul ( Geanova - Serbia ) 82
mg. : DOLJ : 588 b, 1 80 1 b, 1 805 c, 3499 Vb (Desa, 30 XI 1 955, 1 1 .
1 3 II 1 96 1 , 25 X 1 968, M. Constantin) ; 1 448 d (Bîrca, 5 V I 1 958, Al. Stingă) ;
1 590 Va (Bîrca, 29 \'I 1 959, I . Pipoi) ; 2 1 04 c (Călăraşi, 7 XII 1 96 1 , N . Niţu) ;
OLT : 1 1 55 g (Ianca, 25 VI 1 95 7, T . Sarcea)
fg. : DOLJ : 1 4524 a (Desa, 30 XI 1 95 1 , FI . Constantin) ; 1 4526 b ( Gali
cea Mare, 6 XII 1 95 1 , G. Poenaru ) ; 1 453 1 d (Izvoarele, 8 XII 1 95 1 , I . Opri
şoreanu)
i. : DOLJ : 1 382 1 (Desa, 29 XI 1 95 1 , M. Constantin) ; 1 3796 (Craiova.
23 XI 1 95 1 , P. Matei)
20(30) A rdiu-crăişor
Î mpăratul nu se poate bucura de merele de aur din grădină, căci în
fiecare noapte le fură o zînă. Numai feciorul cel mic, Ardiu-crăişor (Chilidor) ,
veghind neobosit, izbuteşte să prindă şi să ia de soţie pe zînă. Rămînînd
82
Cf. şi Ursu, Almă.j , 255 : Cînciecu sfinţilor < Kobilje Mlavski - Serbia > .
76
grea, zîna îl adoarme şi fuge. Ardiu pleacă în căutarea ei. Pe drum, el ia ma i
întîi papucul şi fesul miraculos de la trei fii de tartor care se certau pentru
moştenire . Apoi, tartorul cel mare îi dă pe diavolul şchiop drept călăuzft
pînă la palatul zînelor. de unde-şi furfl copilul. Zîna se vede silită să-l urmeze.
Giuglea - Vîlsan, 229 : Ardiu-crăişor ( Graboviţa - Serbia) ; 25 1 : Chili
dor (Geanova - Serbia) ; Sand 11- Ti111oc. 205 : Arghiu-crăişoru (Alcxandro
văţ - Serbia)83
21 Ciocîrlanul
Crescut (în vădu\'ie) pîn:t la douăzeci de ani. Pătruţă e dus de maică-sa
la balta zînelor. Flăcăul fură hainde zînclor \' enite la scăldat şi o sileşte pL·
cea mică să-i fie soţie. După un an, zîna îl părăseşte fugind cu copilul lor în
zbor. Pătruţă pleacă în căutarea ei. Pe drum, înşeală pe diavolii care se sfă
desc pentru pălăria, ipingeaua , papucul şi toiagul moştenite de la tatăl lor,
şi cu aceste obiecte miraculoase aj unge la împăratul păsărilor măiestre, unde
scoală din amorţire oraşul adormit . Drept răsplată , de la ciocîrlanul întrebat
de împărat află locul unde petrec zînclc . Însoţit de ciocîrlan şi cu ajutorul
obiectelor miraculoase, ajunge la casa zînelor. E recunoscut de copil. Dupf1 o
petrecere de despărţire cu surorile ei, zîna porneşte cu Pătruţă şi cu copilul în
zbor, urmaţi de ciocîrlan, pînă la împărat , care-l lasă moştenitor.
Sirndu- Timoc, Cîntccc b:1trîncşt i . 1 06 : C iocîrlanul.
22 A rian al niic
Împăratul are o fată, care a rămas nemftritat:t. Fata cere împăratului
sa-1 aducă patruzeci de voinici, dintre care s�t-şi aleagă un mire. De trei ori
împăratul îi aduce cite patruzeci de voinici (din Braşo\' , Craiova , Moldo\'a) ,
dar toţi pier în încercarea la care-i supune împăratul (ncputînd să sară peste
o groapă foarte lungă, lată şi adîncă) . În cek din urm[t soseşte Bujorel din
Ţara de Jos, singurul care izbuteşte să biruiL· încercarea. În timp cc se fac
pregătirile de nuntă, mirele se trezeşte cu greu din somnul în care a căzut şi
pleacă cu mireasa să facă o plimbare. El se pre:-; c himbft în cocoş, apoi în vultur,
şi luînd fata în gheare zboară cu ea. Zadarnic împăratul trimite slugi în drnta
rea mirilor. În cele din urmă, însuşi împăratul porneşte în cău tarea lor. Ajuns
într-un mic cătun, întreabă o băt rîn[t de ştirea mirilor. Dintre cei trei fii
vînători ai bătrînei , abia Arian cd mic a z:trit-o pe fată la casa zmeilor, care-i
sug. sîngele din degete şi laptele din piept . Luînd ficatul şi inima unui viţel,
Arian se furişează în casa zmeilor adormiţi. Lăsîndu-i să sugă ficatul şi inima
viţelului, el fuge cu fata . Cînd zmeii s e trezesc şi vin în căutarea fetei, Arian
îi ucide pe toţi în luptă şi devinl' ginerele împăratului.
Sandu- Timoc, Cîntece bătrîncşti. 1 1 1 : Arian a l mic .
23(3 1 ) Ghiol Dumitru
Soarele întreabă pe Ghiol Dumitru cine i-a dat pana minunată cu
care e împodobit şi de ce se poartă aşa de mîndru . Fac rămăşag pe pană că.
Ghiol va fura pe sora Soarelui. Din cei trei cai pe care-i are, numai al treilea
izbuteşte să-l treacă marea , şi Ghiol răpeşte pc sora Soarelui de la horă . Soarele
lasă ceaţa pe mare şi o ridică abia a patra zi, dar Ghiol nu e răpus de valuri
şi îşi continuă alaiul de nuntă. Soarele se vede mai prejos şi roagă pe Ghiol
Dumitru să-şi acopere floarea care întunecă raza lui , iar el apune.
Giitglea - Vîlsan, 2 1 1 : Ghiol Dumitru ( Geanova - Serbia) ; Sandu
.
Timoc, C întece bătrîneşti, 1 24 : Ghiol Dumitru şi soarele
83 Cf. şi Tocilescu, 1 078 : Istoria lui Arghir şi a Elenei (Văleni - Prahova) - f rag me nt .
77
24(33) Gruicea
Împăratul dă veste că are fată de măritat şi se strîng şaptezeci de peţi
tori. Deşi cu toţii socotesc că Filip ).Iăgerină poate fi alesul, împăratul le
aminteşte că încă nu a sosit „Craliu l\Iarcu cel de mult, cu Gruicea copil mic",
care nu ştie nimic. Sosesc şi cei doi, unul pe un cal de 500 de ani, celălalt pe
unul de 250. Legîndu-şi caii la iesle, se aşază şi ei în coada mesei. Filip Măgerină
nu renunţă însă cu uşurinţă la mireasă. El vrea să se convingă că într-adevăr
Gruicea nu ştie nimic. Auzind aceasta , micul Gruicea iese afară şi începe să
se joace singur pe vatră , făcînd ulceluşe din cenuşă. Craliu Marcu le spune
celorlalţi că a crescut pe Gruicea la stînă, iar cu laptele din nouă ciubere abia
ajungea să-i ude o măsea . Pentru a merita mireasa şi împărăţia, Gruicea e
supus la cîtcva încercări : mănîncă nouă cuptoare de pîine şi bea nouă buţi
de vin. Împăratul mai cere ca micul Gruicea să-i aducă pat ru mere din mărul
de argint de peste Marea Neagră, care e păzit de trei zîne. Plecînd cu calul
lui Marcu , Gruicea fură mărul cu totul, dar zînelc se trezesc şi-l ajung. Calul
îl învaţă cum să prindă zînelc, şi , „numai în zece minute " , Gruicea rnseşte la
împărat cu mărul şi cu zînele captiYe. El capătă mireasa şi împărăţia, şi apoi
pleacă din nou la stînă, pentru a rnrbi lapte . (raliu Marcu îl ucide, pentru
a-i lua mireasa. Aceasta moare de supărare, iar (raliu Marcu , cutreierînd
:nunţii, cade bolnav şi moare şi el.
Sandtt- Timoc, 75 : Gruicca 84 (Akxandrovăţ - Serbia) ; Sandu- Timoc,
Cîntcce bătrîneşti, 1 3 1 : Gruicea copil mic
25(34) Deli-Jfarcu . Fratele lui .Vcgru-<1odâ
Fraţii îşi împart moştenirea , din care Deli-1farcu nu pretinde decît mîn
rnl minunat, născut în herghelia domnească. El coseşte într-o singură zi livada
lui Negru-vodă. pc care acesta nu izbutea s-o cosească într-o vară întreagă cu
oamenii lui . Luîndu-şi mînzul, pleacă de la domnie şi ucide balaurul Craiovei,
ale cărui otrăvuri explică, în imaginaţia povestitorului, apariţia muştelor
columbace.
Păsculesc u . 2 1 5 : Deli-�Iarcu . Fratck lui �egru-vodă (Orlea-Olt)
26(35) A ndronim ş i Filana

Păstorul Andronim îşi vede ameninţată logodnica , Filana , de „diavolul"
care fură fete. Andronim se luptă , dar logodnicii sînt răpiţi. Puterile satanei
S L' irosesc însă, şi el poposeşte cu prada lui pe o stîncă. Acolo Andronim îl
răpune, şi „diavolul" se preface în stei de piatră , iar iubiţii merg şi se cunună
in sat 85•
Jfarienesctt, I, 54 : Andronim şi Filana seau Peatra dracului ; A le xiei,
l 83 : Andronim şi Ileana (Bot iza - Maramureş)
Poporul (Budapesta) 5( 1 898) , 652 : Andronim şi Ileana (Botiza -
Maramureş)
84 C f . şi Calendarnl n111ân i[cl' de prc/11ti11dt l1i (Ilucure�ti ) , 1 914, 2 1 5 : Gruicea (Alexan

dro·1ăţ - Serbia).
85 A utenticitatc i ndoiclnică .
78
l l. \' l TE Ţ EST I
� '
1. CICLUL COTROPITO RILOR ( TURCI - TATARI)
27(37) Novac. Grui,1 l\1p!i1.1 î;1

Tip. I : La o��păţ c u t o t neamul nm-:·tcl·:;c , l>Ct trînul Nuvac sfătu ie ş t e
pe Gruia , fiul său , c:.ire do reş t e sr1 mea rgă la Tarigrad, să fie prudent şi c u m
p ă t a t . Aj u ns în Tarigrad, Gruia bea cu lăcomi,� în c r îsmă , iar Anita. ' crîsmărita ,
se fu r iş e a ză şi d� cc veste î mp;t ra t ulu i despre mu ş t cr i°u l ci ciudat . în ca;e împă
ratul recunoaşte î nda t ă pc unul dintre Novac i . El pune la c::tlc prinderea şi
întemniţarea lui Gruia. Prin gra t ii le închisori i . Gruia ro agCL u n curL să dudt
ves te tatălui său de spr e soarta l u i . B ă t rînu l Novac se tra vesteşte în căl,ugăr
şi capă t ă încuvi inţarea de a împărtăşi pe capti \· înainte de spînzurarc.: . lnşe
lîn d astfel pe tu rc i , Novac dezleagă pc fiu l săn şi î mpre un ă n imic es c pc d11şmani.
Alecsandri, 1 44 : Novac ş i corbul ; 1Vlariemsrn, I, 7 5 : Gruia s i tatal seu
Novac ; Frîncu - Candrea. 1 99 : Gruia lui �ovac (L u pş a - -- A lb a) ; 206, 2 1 1
( Mogoş - Albct) ; 2 1 3 ( B'-'nic -- Alba) ; 2 1 .1 , 2 1 8 : Gruia , ş i 2 1 9 (Ponor -
Alba) ; Bibicescu,, 284 : G r u ia lui No vac (Vilcclc - Co vasna) 'i 2921 ( C e h al -
Satu Marc) ; Cătană, 1 24 : Gruia lu i Novac [Banat] ; Vasitiu, 1 4 : A lui Gruia2

(Tă t ăruş i - I aş i ) ; Popovici, 1 0 7 : G ru ia lui N u va c3 (Cliciova -- Timiş) ; A le xiei,
1 4 : Nov a c şi Gr u i a (B2iuş - Bihor) ; Hodoş, 1 1 1 , 1 26 : Gruea-n Ţărigrad ( Ca ra n
sebeş, Văl i u g - Caraş- Severin) ; 1 34 : Novac ş i Gruca ( Bo rlo v en i i Vechi -

Caraş- Severi,1) ; Tulbure, 1 9 : Gruia şi Novac [Fţ�găraş] ; Păsculescu, 259 : Gruia4

(S il is tra ru - Brăib) ; Bart61?, Bi hor , 96 (Budureasa -- Bihor) 5 ; Iletcou, 33 :
Legendi d e s p re Gruia lui Novac (Leheceni --- Di hor ) ; Btrlea, I , 1 3 : Cloru.ia lui
No v.:1.c (8Jrş::t - M1L1mureş) ; D ensus i anu , 'f. Haţeg. , 1 81 : G!'\JÂa lui Novac
(Bluţarn de Jos - C:uaş- S � verin) ; Papalzagi, Maram . , 87 : A lu G ru i a lu
Novac ( Bud�şti - Mir::i.m'JreŞ) ; 1 0 6 : Horia lu Gruia (Vad - Maramureş) ;
Furtuna, 7 1 : Gruia lui N o vac ; Gregorian, 42 : Gruia lu Novac (Clopoti va -
1 La înce p � t ( p . 2":0 - 292) , contaminare c u t . JO ; G„u&a la a„at.

2 �ontamin:i.:·e cu t. 8 5 : Corbea. (Cf. şi t. 48 : Curbac, nota.)
3 Incepu t u l f r u nchia t : G rn i:J. e dus la. spînzurătoare.
4 De la. p. 26 I , contami nJ.re eu t, 29, 1 : lnsz,riUoarea tui loviţă c?c f11!'1 C<Jdi : r I u i_
5 Cf. şi B:.ivt6� (Such 1ff). H I , 5 LG (nr. 1 187) .
79
Hunedoara) ; .tifonogr. Tîmac•a-M are, 4 7 : Gruia lui Novac6 (Şalcău - Sibiu) ;
M untean, 32 : Gruia lui Novac (Bilca - SuceaYa) ; Nicolescu - Prichici, 64 :
Ce stai, Gruie, supărat (Fundu MoldoYei - Suceava) ; Locusteanu - Mitu -
Popescu, 62 : Gruia lui Novac ( Gîlceşti - Gorj) ; Dumitrescu, 1 09 : Gruia lui
KoYac (Stăvaru - Olt) ; Folclor din Olten ia şi Afuntenia, I I I , 589 : Gruia şi
tatăl său Novac ; Folclor din Botosani, 1 1 1 : Gruia lui Novac ; Folclor din J.fol
dova, I I , 648 : Gruia lui NoYac '(Vico\'u de Jos - Suceava) ; Brezeam1 , Î n
vadul Brăilei, 4 7 : Gmia lui Kovac7 (Ianca - Brăila) ; Folclor din T eleorm an ,
200 : În Ţărigrad
Şezătoarea (Budapesta - Oradea) 1 ( 1 875) , 25 : Novacu şi fiulu seu Grui
tia [„din Ardeal"J 8 ; Tribuna (Sibiu) 3 ( 1 886) . 20 1 - 202, 205 - 206 : Gmiţa
lui Novac9 ; G a ::: cfa poporulu i (Timişoara) 3 ( 1 887) , nr. 4 : Gruia Lui NoYac 1 0 ;
Gutinul (Baia Marr) 1 ( 1 889) , nr. 5-Foiţa : Gruia lui Novac 1 1 ; Gazeta Tran
silvan iei (Braşov) 52( 1 889) , nr. 4 6-FoiletonulU : Gruia lui Novacu [„din
Selagiu"] 12 ; Foaia ilustrată (Sibiu) 1 ( 1 891 ) , 3 69. 3 77 : Novac şi Gruia [„Poiana
Transilvania"J 13 ; Tribuna (Sibiu) 8 ( 1 89 1 ) . 389- 390, 393- 394 : Gruia lui
�ovac (Poplaca - Sibiu) 14 ; G a : ct a Transilvaniei (Braşov) 55( 1 892) , nr . 99,
4 : Gruia lui l\o\·ac (Jibert - Braşov) ; Şc:::ii toarea (Fălticeni) 1 ( 1 892) , 1 07 :
Novac (Staroşilţa - Botoşani) ; 2 ( 1 893 ) , 32 : Gruia lui Novac (Avrig -
Sibiu) ; Telegraful român (Sibiu) 4 1 ( 1 893) : 2 1 7, 22 1 , 225, 229 : Gruia lui Nuvac
[„din Ţara Oltului"J ; Poporul (Budapesta) 1 ( 1 894) , nr. 7, 9 : Gruia lui Novac
[Caraş- Se\·crin] ; Lumea nouă ilustrată (Bucureşti) 2 ( 1 896) , nr. 1 5, 5 : Gruia
lui Novac (Ocna Sibiului - Sibiu) ; Controla (Timişoara) 3 ( 1 897), nr. 36,
2 : Ncdea [„de pc lunca din Biharea"J ; Poporul (Budapesta) 4 ( 1 897 ) , 797 :
Gruia lui Novac ; 5 ( 1 898) , 205 , 22 1 , 237 : Novac şi Gruia (Căpălnaş - Arad,
Beiuş - Bihor) ; Şe::: ă toarea (Fălticeni) 4 ( 1 897) , 7 : Gruia lui Novac [Năsăud] ;
Tribuna poporulu i (Arad) 1 ( 1 897) , 72 : Gruia lui Novac ; Şe:-:ătoarea săteanului
(Bumbeşti de Jiu) 3( 1 90 1 ) , 377 : Gruia lui Novac (Catane - Dolj) 15 ; Con-
1·orbir1: literare (Bucureşti) 38 ( 1 904) , 887 : Gruea-n Ţărigrad (Caransebeş -
Caraş-Severin) ; Idealul nostru (Bucureşti) 1 ( 1 9 1 1 ) , 77 : Novac şi Gruia (Cîrţi
şoara - Sibiu) ; Steau a n o a s tră (New York) 5( 1 9 1 6) , nr. 2 1 5, 3 ; 2 1 6, 3 ; 2 1 7,
3 ; 2 1 8, 4 : Gruia lui Novac ; Junimea (Timişoara) 2( 1 926) , nr. 63, 1 ; 64, 2 :
Gruia lui Novac ; Tudor Pamfile (Dorohoi) 4( 1 926) , 2 1 : Gruia (Ilva Mare -
Bistriţa-Năsăud) ; A nuarul arhi·i:ei de folklor (Cluj) 1 ( 1 932) , 1 62 : A Gruii (Boi
neşti - Satu Mare) ; 6( 1 942) , 1 78 : A Gruii ( Gherţa Mare - Satu Mare) ;
7( 1 945) , 72 : Gruia lu Novac (Călugări - Bihor) ; Revista institutului social
Banat- Crişana (Timişoara) 1 3( 1 944) , 1 00- 1 1 4, 277- 292 : Gruia lui l\ovac
(Pojejena de Sus - Caraş-Severin ) ; Fam ilia (Oradea) 4( 1 968) , nr. 8, 1 3 : Gruia
lui Novac (Lăzăreni - Bihor)
mg. : DOL J : 2 1 05 b (Călăraşi, 7 XII 1 96 1 , N. N iţu) 16 ; SCCEAVA :
1 1 60 b (Fundu Moldovei , 22 \'I I 1 957, E. Bîrsan) 17 ; B I STRIŢA-NĂSĂUD :
6 La început, c ontaminare cu t . 203 : �Maieu şi Filip.
7 De la p. 56, contaminare cu t. 8 . 1 : Novac şi zîna.
8 Cf. Bibliografia generală, I, 3969.
9 Ibidem, 4416.
10 Ibidem, 4242.
11
Ibidem , 434 1 .
1 2 Ibidem, 3966 (iniţial, contaminare cu t. 30 : Gruia la arat) .
1 3 Ibidem, 4505.
1 4 Ibide m , 3949.
15 I niţial, contaminare cu t. 30 : Gruia la arat.
16
Provine din prelucrarea lui P. Dulju, cîntul XII ( „Lupta") .
1 7 Fragment neconcludent (cf. � i fg. 3592 c /2 2 I X 1 93 1 , aceeaşi inf.) .
80
2225 1 (Leşu , 4 VIII 1 962, M. Precup) 1 8 ; ALBA : 2725 lj ( Galaţi, 27 XII 1 964,
T. Avram) 19 ; SIBIU : 3686 la (Răşinari , nov. 1 968, I. Dencliu) ; BIHOR :
1 877 b (Cresuia, 23 IX 1 9 6 1 , V. Cornea)
fg. : SUCEAVA : 3589 (Fundu Moldovei, 2 1 IX 1 93 1 , D. Grămadă) ;
COVASNA : 1 373- 1 376 a (Vîlcele, 5 YIII 1 933, B. Lingurar) ; SIBIU : 6 1 77 a
(Şalcău, 7 I 1 938, A. Sas) 2 0 ; Til\IIŞ : 592 1 a (Beregsău , 9 IX 1 936, I . Negru)2 1 ;
CARAŞ-SEVERIN : 8432 (Borlova , mai 1 940, 28 V 1 949, I . Radu)2 2
i. : MEHEDINŢI : 4283 (Isverna , 27 \"I II 1 950, V. Pîrv�me�cu) : SATU
MARE : 6694 (Tur, ian . 1 939, M. Berinde) ; HCN EDOARA : 1 1 055, 1 1 3 1 2
(Cerbăl, 24 X 1 XI 1 95 1 , I . Pătru , Al. Oneşan) ; 1 5 1 39 (Muncelu Marr, 1 8 XI
1 954, P. Dinga) ; 1 2401 (Clopotiva , f.d. , I. Păduran) ; 9460 (Boşorod, ian .
1 95 1 , I . Sînziana - C. Munteanu)
Tip II : Gruia, beat, doarme în corabia sa pr Dunăre. Sluga cr-1 pri
veghează îl vinde turcilor înspăimîntaţi. În preajma spînzurătorii lui Gruia apar
vulturii şi corbii , pe care captivul îi trimite să vesteascf1 pe Lătrînul Novac.
Acesta, travestit în călugăr. întreabă pe fetele nălbitoare de pînze de urma lui
Gruia şi încearcă să cumpere cu aur, de la vizir sau de la turci, pr robul încă
bun de muncă. Neputînd dobîndi înduplecare în acest chip, bătrînul foloseşte
un nou vicleşug. Vărsînd, ca din greşeală, galbenii din sacul său . în timp ce
turcii se năpustesc cu lăcomie asupra aurului, Novac dezleagă pc Gruia şi
împreună ucid pe duşmani.
Corcea, 87 : Gruia lui Novac <Coştei - Banatul !>Îrbesc) ; Tocilescu,
106 : Cîntecul lui Baba Novac (Crdarii de Jos - Gorj) ; Giuglea - Vilsan ,
1 9 : Novac cel bătrîn < Costal - Serbia) ; Jilonogr. Dolj, v. I , p. I , 39, 40 :
Gruia23 (Plopşor - Dolj) ; 4 1 : Gruiţă (Teiu - Dolj) ; Sandu- Timoc, 93 :
Novac24 (Alexandrovăţ - Serbia ) ; Sa11du-Ti111oc, Cîntece bătrîneşti, 1 4 6 :
Baba Novac2s
Tribuna (Sibiu) 6 ( 1 889 ) , 633 : Gruia lui �ovac [Banat] 2li ; Şc::: ă toa rea
(Fălticeni) 1 2 ( 1 905 ) , 1 73 (Dăneşti - Gorj )
fg. : MEHEDINŢI : 837 a (Gruia, 8 XI 1 93 1 , G. Răducan)27
28 ( 38) Novac. A niţa ( Lidva, Libra) crişm ăriţa
La crîşma Aniţei, în variantele ardelene, sau a Lidvei (Librei etc . ) în

celelalte variante, poposesc trei voinici chipeşi , cu apucături ciudate. Ei uimesc
pe gazda crîşmăreasă, care se îndoieşte că vor putea să plătească băutura
pe care o pretind. De aceea ea aleargă pe ascuns la stăpînul crîşmei , împăratul,
în variantele ardelene, sau naşul ei, Lagu , în celelalte variante, pentru a-i
spune încurcătura în care se află. Recunoscînd firea novăcească a muşte
riilor, împăratul (sau Lagu) sfătuieşte pe crîşmăriţă să le împlinească întru
totul voia, pentru a nu primejdui tihna tîrgului prin rnpărarea lor. Revenind
1a Fragment neconcludent .
19 Idem.
20
Vagă contaminare (iniţial) cu t . 20 3 : .Marcu �i Filip.
21 Cf. şi fg. 59 18 (Beregsău, 8 IX 1936, I . Gînga) , fragm. neconcludent.
22 Varianta din 28 V 1 949 continuă cu t . 9 : Novac. Însurătoarea /ui Gruia c 11 fata sălba
tică. Din j ud. Caraş-Severin, cf. şi fg. 594 1 a (Caransebeş, 3 1 X 1935, N. Zgăvirdea) , 6001 a
(Borlova, 23 VIII 1936, I. Cocîrlă) - fragmente neconcludente.
2 3 Cf. şi Balade olteneşti, 53.
24 De la p. 1 0 1 , contaminare cu t. 8. I : Novac şi zina.

5 De la p . 1 48, idem, iar de la p. 149 cu t . 36 : Novac şi negustorii.
2
26
Cf. Bibliografia generală, I, 4029.
27 Cf. şi i. : MEHEDINŢI : 1038 (Gruia, 8 XI 193 1 , G. Răducan) .
81
acasă:, Aniţa (Lidva) e plătită de voinici pentru risipa pricinuită sau e pedep
sită pentru trădarea ei.
Cîteva variante dezvoltă povestea copilului miraculos al Lidvei şi al lui
Novac, care îşi sileşte mama (prinzîndu-i ţîţa sub talpa casei !) să-i spună
cine îi e tată, porneşte în căutare, biruie pe Novăceştii trimişi să-l întîm
pine şi se recunoaşte prin încleştare voinicească cu tatăl său.
Pauletti (a. Lupeanu-Jfelin ) , 27 (nr. 82) (Roşia - Hunedoara) ; iVlari
an ( 1 873) , 1 7 1 : Voinicii ardelenesci (Ilişeşti - Suceava) ; Bibicescu, 3 1 5 :
Variantă 2 8 (Crucea-Broşteni - Suceava) ; Popovici, 1 03 : Tri haiduci (Cli
ciova - Timiş) ; Corcea, 8 1 : �ovăcescii (Coş tei - Banatul sîrbesc) ; Pâscu
lescu, 255 : No,·ac Baba-�o\·ac 29 (Orlea - Olt) ; Cardaş, 1 1 6 : Trii voinici ardi
lineşti (Broşteni - Suceava) ; Sandu- Timoc. 84 : Gruia lui Novac (Alexandro
văţ - Serbia) ; .llitu - Popesrn - Locusteanu, 95 : Novac Baba Novac30
(Celei - Olt) ; Folclor di11 Oltenia şi Jifzmtenia, I I , 1 4 3 : Niţa Talaniţa (Drăgă
şani - Vîlcea) ; I I I , 42 : Lit\·a (Catane - Dolj ) ; V, 2 1 0 : Cîntec despre Novac
( Giurgiu - Ilfo,·) ; 2 1 3 ; Li g ,·a cîrciumăriţa3 1 (Cucueţi - Ilfov)
Luminatoriztl (Timişoara 1 0( 1 889) , nr . 29 - Foisioara : Cei trei haiduci
(Ciuta - Caraş- Seve rin)3� ; Trib una ( Sibiu) 6( 1 889) , 1 1 37 : Novăcescii (Coş
tei - Banatul sîrbesc)33 ; Ş c : iitoarea (Făl L iceni) 1 ( 1 892) , 44 (Crucea - Su
ceava) ; Revista criticâ-literar,i (Iaş i ) 4 ( 1 896) , 1 1 8 ; Novac şi Lida ( Găvăneşti -
Buzău)34 ; Ion Crcan�,i (Bîrlad) 3 ( 1 9 1 0) , 33 : Liva-crîşmăriţa ( Goleştii Badii -
Argeş)35 ; Şe �âtoarea ( Fălt ic„ni) 20( 1 924 ) . 8 : Trii voinici ardeleneşti (Broşteni
Suceava) ; A rhi;:elc Olteniâ (CraioYa) 20( 1 94 1 ) . 1 85 : Litva
mg. : OLT : 1 1 52 d, 1 377 a (Celei, 20 VI 1 957, 8 IV 1 958, N . Candoi)36 ;
TELEORMAN : 2 1 90 a (Ciuperceni, 1 7 YII 1 9 62 , M . Dorcea)37 ; I LFOV :
2394 Vb ( Giurgiu . 1 0 XI 1 962, �L Pînzaru) ; 2397 Vc (Ma lu , 1 2 XI 1 962 ,
FI. Mustăţea) ; O Î :\iBO \.IŢ ..\ : 1 46 h (Fîntînele, 9 X 1 952, St. Ganea)
fg. : TEL EOR'.\I..\ � : 4 1 73 (,Merenii de Sus , 26 VII 1 937, M. Burcea) ;
ILFOV : 4282 a ( Ghimpaţi, 30 V I I I 1 935, N . Grigoraş) ; H UNEDOA RA :
5797 b, 5803 (Clopotiva, 1 6, 1 7 X 1 935, I . Pădureanu) ; 1 0 1 97 b (Alun, 1 3 VII
1 946, M. Pop) ; B RAŞO\' : 9753 (Săcele; 28 XI 1 94 1 , B. Drăgoi)
i. : VRANCEA : 6630 (Sihlea . 7 \'I 1 940, C. Trandafir)38
29 ( 39 ; 42 ) No·uac. l nsurătoarea lui Ioviţă (Gruiţă)
Tip I : Fata Cadiului
La ospăţul novăcesc, numai laviţă ( Gruiţă) , fiul sau nepotul bătrî
nului Novac , stă deoparte, supărat . El e îndrăgostit de frumoasa fată a Cadiu
lui, nepoata împăratului din Ţarigrad. Împotriva sfaturilor bătrînului, tînărul
îndrăgostit e hotărît să-şi încerce norocul şi vitej ia. Novac îi îngăduie a tunci
28 C f. şi Negnesc u , 206 : Fiii lui No·1ac.
29 De la p. 257, contaminare cu t. 29. I : l1is1trătoarea l ui Ioviţă cu fata Cadiului.
� 0 De la p. 10 l , ca la nota precedentă.
31 Cf. şi Dumit1·esc 11, 1 56 : Li·ra cîrciumărea'la (Orlea - Olt) , variantă degradată, mai
indepărta tă.
� 2 Cf. Bib/ iogrnjia gc11cra/ii, I, 4297.
33 I bide m, 4039.
�4 Variantă cu mofrrul fiul t u i l\'ovac şi al Lidvei.
35 C f. şi Ion Creangă (Bîrlad) 7( 19 li), 1 67 : Foiliţă şi u na (Pleşeşti - Sucea·ra) , motiv
relativ asemănător, deşi e ·rorba de „feciorul Banu l u i, din munţii Herţanul ui" aju ns „la crîşmă
la Braniştea".
·
:6 Î n continuare, contaminare cu t. 29. I : Novac. lnsurătoarea lui Iovi/ă ctt fata Cadiulu i .
3 7 Strofele A - D, pro·1enind d i n prelucrarea l u i P . D utfu, cîntul VI - „ Î n Ţarigrad"
(continuă cu alte patru episoade din aceeaşi provenienţă) .
3 8 Vari anta continuă cu motivul fiitl tui Novac şi al Lidvei ; apoi, contaminare finală.
cu t. 29. I : Novac. lnmrătoarea t u i Iovifă cu fata Cadiului.
82
să plece, încredinţîndu-i chiar calul său cel mai bun. Ioviţă află pe frumoasa
cadînă plimbîndu-se în grădină, însoţită de alaiul său de roabe, şi o roagă să-i
dea cu mina ei o floare. De două ori rugămintea nu-i este împlinită, şi Ioviţă
calcă în picioare floarea trimisă prin roabe . A treia oară, însă, fata Cadiului
e înşelată, şi Ioviţă o fură. Roabele duc îndată veste Cadiului. Din îngîrn
fare, acesta nu porneşte în urmărirea lui Ioviţă decît după cc ospătează, bea
cafeaua şi fumează trabucul, împlinindu-şi astfel tabieturile . Graba plecării
face ca bătrînul turc să încalece calul sfrijit de Ia sacaua de apă . El aj unge
însă cu uşurinţă pe Ioviţă şi e gata să-i ia capul. Numai că de sus, din cer
dacul său, bătrînul Novac vede primej dia în care se află Ioviţă şi aleargă , călă
rind şi el, din graba plecării, pe catîr. Zadarnic �o,·ac încearcă mai întîi să
înduplece pornirea ucigaşă a turcului, amintindu-i că nesăbuinţa tinereţii nu
trebuie să pună în cumpănă dreapta judecată a bătrînilor. Cum turcul nu ce
dează, Novac îi taie capul. Luînd trofeu cealmaua, ciubucul şi calul Cadiu
lui, bătrînul spune acasă că socrii s-au şi împăcat şi potoleşte lacrimile miresei
pregătind-o de nuntă.
A lecsandri, 1 49 : Fata Cadiului ; Jiar ia n ( 1 869 ) , 48 : Ioviţă (Ilişeşti -
Suceava) ; 1lfarian ( 1 873 ) , 7 1 : Ioviţă şi moşul său Balaban (C. Porum
bescu - Suceava) ; 1 42 : Ioviţă şi fata Cadiului (Horodnicu de Jos - Suceava) ;
Negoescu, 1 2539 [Muntenia] ; Tocilescu, 733 : La cerdacu lui Novac (Oancea -
Galaţi) ; 1 238 : Cîntecul lui Ioviţă ; Păsculescu, 2 574 0 (Orlea - Olt) ; 26 1 4 1
(Silistraru - Brăila) ; 263 (Cudalbi - Galaţi) ; Apostolcsrn, 60 : Ioviţă (Anto
neşti - Teleorman) ; Pamjile, 89 : loviţă (Ţepu - Galaţi) ; Giuglea - Vîlsan,
1 55 : Novac (Velesniţa - Serbia) ; Sandu- Timoc , 1 06 : Ioviţă a lui Novac
< Alexandrovăţ - Serbia) ; Jlfonogr. Dolj, v. I, p. II 94 : Novac 4 2 (Izvoa
,
rele - Dolj ) ; Vechi cintece de viteji, 67 : No,·ac . Însurătoarea lui loviţă (Mere
nii de Sus - Teleorman) ; Diaconu, R.- Sărat, I I I , 96 : N ovac (Obileşti -
Vrancea) ; Brezeanu - Nadoleanu, 34 : Gruia lui �ovac43 ( Gropeni - Brăila) ;
Afitu - Popescu - Locusteanu, 89 : Însurătoarea lui Ioviţă (Cetate - Dolj ) ;
1 0 1 44 (Celei - Olt) ; Folclor din Oltenia şi Jfuntenia, III, 33 : Ioviţă ; V , 1 93 :
Baba Novac (Giurgiu - Ilfov)
Amicul poporului (Pesta) 2 ( 1 868 ) , 48. 56 : Jovitia si mosiulu seu Bala
banu [Moldova]45 ; Ţara nouă (Bucureşti) 3 ( 1 886 ) , 1 24 : Novac şi Balaban (Bălă
ceanca - llfov)46 ; Revista critică-literară ( Iaşi) 4 ( 1 896) , 27 : Ioviţă, nepotul lui
Novac (Dolheşti - Suceava) ; Şezătoarea sătean ului (Bumbeştii de Jiu)
4 ( 1 902) , 245 : Ioviţă [Prahova]47
mg. : DOL J : 2598 Rj (C e tate , 6 I 1 964 , I . Drăguţ) ; 2 1 1 0 b (Sadova ,
8 XII 1 96 1 , Şt. Neagu) ; OLT : 1 1 52 d, 1 3 77 a (Celei, 20 VI 1 957, 8 IV 1 958,
N. Candoi) 48 ; TELEORMAN : 2 1 92 b (Ciuperceni . 1 7 VII 1 962, M. Dorcea) ;
92 f (Merenii de Sus, 26 I I I 1 95 1 , M. Burcea) ; ILFOV : 1 423 e (Cocioc, 26 VI
1 958, T. Ganea)
fg. : DOL J : 1 4525 a (Galicea Mare, 5 XII 1 95 1 , G. Poenaru) ; TELEOR
MAN : 4009 (Metenii de Sus, 1 7 VII 1 937, M. Burcea) ; ILFOV : 3750 (Pădu-
�9 La început, p. 1 18, t. 34 : Novac şi Ba!aba 1 1 .

40 La început, p . 255, t. 28 : Novac. A n i/a (Lidva ) crîşmărifa.
4 1 La început, p. 259, t. 2 7 : Novac. Gruia captiv în Ţarigrad.
42 Cf. şi Balade olteneşti, 89.
4J De la p. 36, contaminare cu t. 85 : Corbea.
u La început, p. 95, t. 2 8 : Novac. Aniţa (Lidva ) cl'ÎŞmărifa .
45 Cf. Bibliografia generală, I , 4 1 79.
48 Ibidem, 4434 (iniţial, contaminare cu t. 34 : Novac şi Ba/aba11 ) .
47 Cf. şi Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 5 ( 1936) , 1 10.
4 8 Motiv final, în contaminare (iniţial) cu t. 28 : Novac. A ni/a (Lidva ) crîşmărifa.
83
reni , 24 II 1 936, M. Găuţă) ; 4 300 b ( Ghimpaţi, 3 1 VIII 1 935, C . Lăcătuş) ;
4074 (Clejani, 1 5 V 1 949, B. Grejdan) ; 6729 a (Hotare, 6 VII 1 938, St.
Şerban)
i . : DOLJ : 1 3904 (Galicea Mare, 5 XII 1 95 1 , St. Poenaru) ; I LFOV :
3477 (Pădureni, f.d . M. Găuţă) ; PRAHOVA : 28259 (Vlădari, 3 1 VIII 1 938,
.
C. Goicea) 49 ; VRANCEA : 6630 (Sihlea, 27 VI 1 940, C. Trandafir) 50

Tip II : Fata împăratului
La masa novăcească, Gruia, supărat că a rămas neînsurat , e îndemnat
de bătrînul Novac să plece vitejeşte în căutare. Luînd calul şi armele din
tinereţe ale bătrînului, Gruia se travesteşte în negustor, pătrunde în grădina
Ţarigradului şi răpeşte pc fata împăratului, care a venit să cumpere podoabe .
Bătrînul �ovac zărind că oastea împărătească îl urmăreşte pe fugar, le iese
înainte cu plosca de nuntă, întîmpinînd pe împărat ca pe cuscru, iar oastea
ca pe nuntaşii tinerilor însurăţei.
L u mina s a telo r (Tîrgu Jiu) 2( 1 899) , 69 : Cîntecul lui Gruia lui Novac
(Vădeni - Gorj ) ; Şe::âtoarea (Fălticeni) 1 2( 1 9 1 2) , 92 : Gruia (Dăneşti -
Gorj) ; / :: <·oraşul (Bistriţa - �Iehedinţi) 1 6( 1 937) , 1 4 1 : Cîntecul lui Gruia
[Gorj]
fg. : GORJ : 2802 c, 28575 1 ( Runc, 1 3 , 1 8 VIII 1 930, I. lanăş, N .Zlătaru)
Tip III : Fala din Dodrin
Bătrînul Novac trimite pc Gruiţă să-şi caute mireasă în Dodrin. Luîn
du-şi o furcă, un fus şi o cloşcă cu zece pui de aur, Gruia se preface negus
toraş în piaţă. Fata birtăşiţei, îndemnată de sluj nică, vine să vadă marfa .
Gruia o fură şi fuge cu ea acasă, dar cununia c oprită în chip miraculos (bise
rica tremură , icoanele lăcrimează) , căci mireasa e şi ea fiica lui Novac.
NO 'i.'acovici, 24 : Însurătoarea lui Gruia al lui Novac (Răcăşdia - Caraş
Se\·erin ) 5�
Tip IV : Fata de latill din Buda
Novac îndeamnă pe Gruia să meargă la fata de latin, din Buda, care stă
la fereastră cosînd veştminte. Gruia se avîntă pe cal pînă la fereastra fetei şi-i
cere un cojoc. Fata îl asemuie cu Gruia lui Novac (pe care l-a văzut în Ţari
grad, i-a scris chipul pe hîrtie şi l-a ascuns în ladă) . Prefăcîndu-se că cere alt
cojoc, Gruia fură fata şi porneşte degrabă spre Novac, arătîndu-i că i-a împli
nit gîndul.
Ga:cta poporului (Timişoara) 2{ 1 886) nr. 8 : Gruia lui Novac53
30 ( 40) Novac. G ru i a la arat

Mama îndeamnă pe Gruia să-şi schimbe viaţa, să-şi vîndă hainele voi·
niceşti şi armele şi să-şi cumpere plug şi boi pentru a se apuca de plugărie .
Gruia o ascultă şi pleacă la arat împreună cu sora lui. Apare o mare mulţime
de turci. Gruia îi înfruntă şi-i căsăpeşte. Întrebat acasă de mama sa dacă a
arat cu spor, Gruia răspunde cu tîlc că munca i-a mers din plin de vreme ce
nu numai că a arat , dar a şi semănat şi a cules rod bogat, pe care o pofteşte
să meargă să-l vadă.
49 Fragment neconcludent.
5° Cf. nota 48.
51 Cf. şi D. 7 18 ,
5 2 Varianta începe prin contaminare cu t. 3 1 : Novac. Gruia. . . femeie şi t iircii, folosit ca
episou introductiv (spre a proba maturitatea lui Gruia) .

53 Cf. Bibliografia generală, I, i 14 1 .
84
M arienescu, I , 68 : Gruia lui Kovac şi muma sa ; Bugnariu, 72 : Marcu şi
turcii (Telciu - Bistriţa-Năsăud) ; Bibicesrn, 289 : Gruia lui Novac54 (Cehal -
Satu Mare) ; 309 : Gruia a lui Novac < „din părţile Bisericii Albe " - Banatul
sîrbesc) ; A lexiei, 1 3 : Novac şi Gruia (Căpîlnaş - Arad) ; Pop ovic i 1 1 0 : ,
Vitejia lui Gruia (Ilidia - Caraş- Severin) ; Birlca, I , 1 0 : Petrea, viteazul mare
(Ieud - Maramureş) ; 1 6 : Novac (Berbeşti - �Iaramurcş) ; Papahagi, Maram.,
89 (Budeşti - Maramureş) 55 ; C âr ăb iş, Şiraguri , 30 : Gruia (Băbiciu - Olt) ;
Bîrlea (Datcu) , II, 428 (Berbeşti - Maramureş) ; Folclor din Oltenia � i M im
tenia, IV, 473 : Gruia la arat (\'alea Mare - Olt) ; Folclor din llfoldova , II,
653 : Gruia lui Novac (Vicovu de Jos - Suceava)
Ga::eta Transilvaniei (Braşov) 50( 1 8 87) nr. 234 : Marcu şi turcii"0 ;
52( 1 889) nr. 46 - Foiletonul : Gruia lui Novac [„din Selagiu"J 57 ; L11111 i11a
toriul (Timişoara) 1 0 ( 1 889) , nr. 1 3- Foisioara : Gruia lui Novac < „din părţile
Bisericii albe")58 ; Foaia poporului (Sibiu) 8( 1 900) . 1 09 : Novăccl (Salva -
Bistriţa-Năsăud) ; Tribuna p op orul ui (Arad) 4( 1 900) nr . 1 32, 3 : 1\loldovcan
[„din Cîmpia Ardealului"] ; Şc::âtoarca sâft'c1 111tlu i (Bumbeştii de J iu) 3( 1 90 1 ) ,
377 : Gruia lui Novac 59 (Catane - Dolj ) ; Ş c::ă toare a (Fălticeni) 22( 1 926) ,
1 1 8 : Gruia lui Novac şi mumă-sa (Cornea - Caraş-Severin)
mg. : MEHEDINŢI : 1 945 i (Lupşa de Sus, 6 V I I 1 96 1 , I. Roman) ; O LT :
1 1 56 c (Ştefan cel Mare, 26 \'I 1 95 7 , N . Dămureanu) ; TELEORMAN : 2 1 90 a
(Ciuperceni , 1 7 VII 1 962, M . Dorcea)60 ; l\1ARAMl1 REŞ : 3244 Ic (Berbeşti,
8 X 1 966, D . Codrea) ; BIHOR : 1 909 b (Cresuia , 26 IX 1 96 1 , \'. �ora)
fg. : ILFOV : 1 0 1 36 a (\'adu Lat, 2 1 V I I 1 946, G. Goneaţă) ; _.\RGE� :
6569 a (Smeura , 1 3 \'I 1 938, 1\1 . Mihalcea)
i . : MEHEDINŢI : 4285 (lsverna , 27 \'III 1 950, \'. Pîrvănescu) ; �IARA
MUREŞ : 1 4 1 97 (Turţ , 25 V 1 953, N . Feier)
3 1 (4 1 ) Novac. Gruia . . .femeie şi turcii
Bătrînul Novac îndeamnă pe Gruia să se travestească în femeie şi să se
bocească pe ţărmul Dunării, prefăcîndu-se că blestemă apa care a văduvit-o
înecîndu-i bărbatul ; turcii se vor înşirui în urma sa, iar Gruia va alerga înapoi,
spre Novac, căsăpind pe duşmanii prinşi la mijloc. Gruia împlineşte sfatul
bătrînului şi împreună măcelăresc pe turci . Ei dobîndesc mulţi bani , cu care
merg să petreacă în tihnă6 I .
Popovici, 1 1 1 : Vitejia lui �ovac şi a lui Gruia (Ilidia - Caraş- Severin)
32(43) Novac vinde pe Gruia
Vîndut ca rob împărătesei văduve sau doamnei Bula turcoaica , Gruia
se întoarce acasă cu toată averea acesteia . Novacii căsăpesc pe turcii care-i
urmăresc.
Corcea, 1 1 8 : Novac vinde pe Gruia (Coştei - Banatul sîrbesc) ; TVei
g and, Banat, 1 0 1 ; Vom alten Novak und seinem Sohne Gruja (Ramna -
Caraş-Severin)
Tribuna (Sibiu) 7 ( 1 890) , 33 : Novac şi Gruia (Coştei - Banatul sîrbesc)6 2.
54 De la p . 292, contaminare cu t. 37. I : Gruia captiv în Ţarigrad.

55 La început, p . 87, t . 37. I .
5 8 Cf. Bibliografia generală, I , 3994.
57 Ibidem, 3966 (în continuare, contaminare cu t. J7 : Gruia captiv în Ţarigrad).
58 Ibidem, i02 3 (în continuare, contaminare cu t. 8. II . 2 : Novac şi zina) .
58 Î n continuare, contaminare cu t. 37 : Gruia captiv în Ţarigrad.
80 Strofele J - 0 (în contaminare cu alte patru episoade provenind din prelucrarea lui
P. Dulfu) .
81
Cf. şi t . 29. I I I : Novac. 1nsurătoarea lui Iovifă (Gruifă ) cu fata din Dcdrin, nota 52.
•2 Cf. Bibliografia generală, I , iOi l .
85
33(44) Sovac. Turcul şi .Yoi,âceştii
Turcul făgăduieşte împăratului să prindă pe Novaci . El intră în codru
şi-i provoacă prin strigăte ameninţătoare . Novac trimite pe Gruia şi pe Ioviţă
să vadă cine le tulbură liniştea. Turcul prinde p� cei doi şi pe bătrînul venit
în căutarea lor. Pe drum. turcul ucide pe bădiţa codrilor, propriu-i frate.
Novac îl învie pe cel ucis şi, drept răsplată, toţi sînt eliberaţi. Turcul moare
însă la rămăşagul pe strigatc63.
Corcea . 1 0 8 : Turcul şi �o,·ăceştii (Coş tei - Banatul sîrbesc) ; Sandu
Timoc. Cîntece băt rîneşti. 1 5 1 : �ovac şi fiul turcit
Tribuna (S ibiu) 6( 1 889) . 8 3 7 : Turcul şi Novăcescii (Coştei - Bana-
tul �îrbcsc) 6-1
mg. : :\l A RA:\I L: R E� : 3 1 5 a (Turţ . 25 Y 1 95 3 , N. Feier) 65
i . : :\I E H E D I �ŢI : 4 2 74 (l s verna. 2 7 VIII 1 950, V . Pîrvănescu) 66
34(45) .Vo1Jac ş i Ba/abilii
De la masă, No,·ac şi Balaban aud strigătul provocător al Voinicului
sărac. Bătrîn ii îşi încearcă pe rînd vi tej ia , dar sînt biruiţi la aruncarea buz
duganului. Î ntrebîndu-1 din ce neam este, află că viteazul e Ioviţă, fiul vădu
viţei din Ţarigrad şi al lui �ovac, care-i recunoaşte inelul.
.V,·gocsc u. 1 1 8 : �o,·ac şi Bala ban [Muntenia] 67
Ţara 1101d ( Bucureşti) 3( 1 886), 1 24 : Novac şi Balaban (Bălăceanca -
I l fo ,·) 68
35(46) .Voi.'ilC. Grui,i scapâ pe Novac legat de turci

Iancu Sibiancu strigă cît îl ţine gura că ar vrea să dea ochi cu Novă
ceştii, cît mai e în viaţă . Auzind provocarea , bătrînul Novac îi iese în cale,
dar turcii. numeroşi , îl împresoară şi-l leagă. Novac le cere să-i a ducă fiul,
ca să-l mai \"adă o dată înainte de moarte . Înşelaţi astfel, turcii sînt măcelăriţi
de Gruia . Împăratul se �perie şi porunceşte ca Novacii să fie duşi la birt
şi trataţi cu generozitate. socotind că-i va îmbăta şi le va a dormi minia.
înţelegînd planul împăratului , bătrînul Novac sfătuieşte pe Gruia să nu fie
lacom şi, chemînd pc frumoasa birtăşiţă, o pun să ţină poala pentru a-şi
primi pla ta, dar, în loc de bani, cade capul acesteia în poală.
Popovici, 1 0 4 : Novăciasc:t (Borlovenii Vechi - Caraş-Severin)
36 .Vovac şi negustorii
Însoţit de haiducii· lui, bătrînul Novac travestit în călugăr ţine calea
negustorilor cerindu-le să-l ducă la Dii, pune prin înşelăciune mîna pe sabia
lor, cu care-i căsăpeşte, şi le ia hasnalele.
Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 1 49 69
3 7 ( 47) Doicin bolnavul
Harapul buzat pustieşte satele, pretinzînd cu lăcomie mari cantităţi
de hrană ş i băutură, precum şi numeroase fecioare. Doicin, o dinioară voinic
63 Pentru unele a.semănări, cf. şi t . 1 1 , 1 2 (var. A lexiei, p . 8 şi urm . ) , 34, 35.

64 Cf. Bibliografia generată, I, 4033.
95 Variantă pro·l'enind din prelucra.rea. lui P. Dutfu, cîntul XIV ( „Turcul viteaz") . Cf. şi
I LFOV : 1 422 i (Cocioc, 26 VI 1958, N. Năstase), fragment neconcludent.
66 Variantă din aceeaşi p ro·,enienţă.
67 De la. p. 125, în conta.mina.re cu t . 29. I : Novac. lnsurătoarea l ui Iovi/ă cu fata Cadiului .
68 Cf. Bibliografia generală I , 4134 (e varianta. prelua.tă în antologia lui Negoescu) .
,
99 La. început, p. 1 46 : Ba.ba No·l'ac, t. 27. II : Gruia captiv în Ţarigrad ; apoi (p . 148) ,
t. 8 . I : Novac şi zî11a.
86
viteaz, zace bolnav, sub privegherea devotată a surorii sale, ameninţată să
cadă pradă Harapului buzat. Aflînd chinul fetei şi cuprins de înverşunare,
el cere surorii sale să-i lege bine oasele şi carnea putredă. şi să-i aducă armele
şi calul lui de altădată. Văzînd pe Doicin, pe care îl socotea de mult mort ,
contropitorul se cutremură de spaimă. Doicin îl răpune şi apoi merge la împă
rat , pe care-l apostrofează şi uneori îl pedepseşte pentru laşitatea cu care
a îngăduit abuzurile Harapului. Întors acasă., anunţă. surorii sale biruinţa
asupra duşmanului şi-i cere să-l pregătească de moarte . Voinicul se preface
în ţărînă, iar calul lui porneşte în codrul verde .
A lecsandri, 1 1 2 : Doncilă ; .1.l!aricncsrn. I . 96 : Radu şi calugeritia ;
Teodorescu, 577 : Doicii (Bucureşti) ; E mi11escu. 284 : Istoria unui vi tcaz anume
Doncilă ; Vasiliu, 2 7 : Doncilă (Tă tă ruşi - Iaşi) ; Popoo.•ic i. 8 : Doicin (Cli
c iova - Timiş) ; A lexiei, 98 : Radu şi rnru-sa Anghelina ( Straj a - Banatul
sîrbesc) ; Corcea, 7 1 : Iovan bolnavul (Coştei - Banatul sîrbcsc) ; Tocilescu,
1 24 1 : Doicin (Bragadiru - Teleorman) ; Popoo.•ici, 1 O : Ducin (Borlovenii
Vechi - Caraş-Severin) ; Hodoş. 4 8 ; Ducin (Borlovenii Vechi - Caraş- Se
verin) ; Păsculescu, 252 : Doicin bolnavul (Orlea - Olt ) ; Pamfilc, 93 : Doncilă
(Negrileşti - Galaţi) ; 83 : Donici (Ţepu - Galaţi) ; Giuglea - T'ilsa11 , 29 :
Doicin bolnavu (Costal - Serbia) ; Pamjilc, Cîntrce bătrîneşt i. 30 : Nălbaru
şi Doncilă ; Diaconu, R.-Sărat. I I , 24 : Doncilă (Oreavu - Vrancea) ; Pr.
Ionescu, 20 : Voinicul Doicilă [Tulcea] ; Sandu- Timoc, 1 1 7 : Doiecin <Ale
xandrovăţ - Serbia) ; Monogr. Dolj, v. I , p . I , 23. 25 : Doicin bolnavu (Ple
niţa - Dolj) ; Vechi cintece de viteji, 73 : Doicin bolnavul (Izvoarele - Dolj ) ;
Diaconu, R.- Sărat, I I I , 78 : Doncilă (Deduleşti - Buzău) ; Folclor din Olten ia
şi Muntenia, I I , 1 4 6 : Doicin bolnavu (Bogdăneşti - Vîlcea) ; 1 50 : Sultan
căpitan ; I I I , 3 6 : Doicin (Ştefăneşti - Vîlcea) ; IV, 475 : Cîntecul lui Doicin
bolnavu (Coteana - Olt) ; Dumitrescu, 1 46 : Doncilă (Gîrcov-Olt) ; Locus
teanu - Jvfitu - Popescu, 37 : Doicin (Fărcaşele - Olt) ; .Jfitu - Popescu -
Locusteanu, 84 : Doicin bolnavu (Celei - Olt ) ; L'rsu. �aidăş, 104 : A lu
Arapu (Naidăş - Caraş-Severin)
Calendarul pentru toţi (Bucureşti) 3( 1 864 ) , 1 25 : Doicin şi arapul 7 0 ;
Ţara nouă (Bucureşti) 2 ( 1 885) , 746 : Doicin 7 1 ; Luminatoriul (Timişoara)
1 0 ( 1 889) , nr. 96-Foisioara : Arapul la imperatul < „din părţile Bisericei-albe" -
Banatul sîrbesc) 7 2 ; Biblioteca familiei (Bucureşti) 1 ( 1 890) , 4 1 0 : Doicim
[Oltenia] 73 ; Controla (Timişoara) , 3( 1 897),nr. 74, 1 - 2 ; nr. 75, 1 - 2 : Radu
(Coş tei - Banatul sîrbesc) ; Convorbiri literare (Bucureşti) 42{ 1 908) , 1 0 : Don
cilă - un vechi cîntec vitejesc ; Şezătoarea (Fălticrni) 1 3( 1 9 1 3) , 1 9 8 : Doicin Bol
navu (Voiceşti - Vîlcea) ; Ion Creangă (Bîrlad) 8( 1 9 1 5) , 27 1 : Nălbaru şi Doncilă
[Tutova] ; Doina (Braniştea) 2( 1 935) , nr. 5, 59 : Voinicul Doicilă [Tulcea] ;
Jfilcovia (Focşani) 5-7 ( 1 936) , 1 1 2 : Doncilă (De duleşti - Buzău) ; Ori
zonturi ( Galaţi) 2( 1 940) , 4 75 : Arad şi soră-sa călugăriţă (Bistra - Mureş) ;
Revista Banatului (Timişoara) 1 0 ( 1 944), nr. 4 - 6, 76 : Harapu (Naidăş -
Caraş-Severin)
mg. : DOL J : 2 1 09 a (Sadova, 8 XII 1 961 , Şt. Neagu) ; OLT : 1 1 52 e-
1 1 53 a, 1 387 (Celei, 20 Vl 1 957, 9 IV 1 958, 1\ . Candoi) ; TELEORMAN :
7° Cf. Bibliografia generală, I, 4096.

71 Ibidem, 4355.
72 Ibidem, 4444.
73 Ibidem, 3957.
87
2 209 b (C iuperc e n i , 1 9 \' I I 1 9 62. "JI. Dorcea) ; I LFOV : 1 79 a ( Renaşterea,
1 5 I \' 1 95 3 . K. Fircă) ; 1 3 69 j ( Pe riş . 2 1 \ ' I I 1 95 7 . N. Togoi) 74
fg. : DOLJ : 4 828 a ( Go icea l\Iare , 26 \' I I I 1 9 3 5 , S t . Cioroianu) ; 4 863 a
( Goicea .\Iică, 28 X I I 1 9 3 6 . D. Calopăreanu ) ; 1 4 5 2 7 b ( I z vo are l e , 8 XII
1 95 1 , I . Oprişoreanu) ; 1 45 3 3 d (Craio v a , 1 2 X I I 1 95 1 , Fl. Badea) ; OLT :
4 5 5 2 b ( Dobrosloveni. 6 I 1 9 3 5 , T. Tudoraşcu) ; I LFOV : 7 8 9 2 ( Renaşterea ,
3 X I 1 93 9 . \" . Fircă) ; 6724 ( Hotarele , 5 \' I I 1 9 3 8 . Ş t . Şerban) ; 8040 b (Cri
v:tţ. 9 X I I 1 9 3 9 . .\bria Rotaru) ; A R G EŞ : 1 4 88 ( Pr i boien i , 1 3 \' I 1 93 6 ,
P. On ib) 7 ·" ; 7 4 70 ( Boga ţ i . 2 0 \ ' I 1 9 3 9 . C . \'oicu) 76 ; T U LCEA : 6606 b , 85 1 8
( D:1 cn i . 7 \" I I 1 9 3 8 . 1 3 \ " I 1 9 4 0 . T . Ylădi l:t )
3 8 (4 8 ) J/arrn <0ilt'LJ: 11/

La casele .Marculu i . Lcnche tu icsc .\Iarcu v i t eazul şi Turcul bolunul.
.\Iama .\!arcului le u mple pa harele . Cei doi se iau la î n t recere , convenind s ă
i se taie capul cel u i ce se va îmbă t a . Fiind „ ibo,·nica" Turcului, mama lui
Marcu nu ascultă rugăm i n tea fiului l'i de a turna m a i multă şi mai tare
b:r n tură duşmanulu i . Cînd beţia grea a adormit pe l\larcu , mama îndeamnă
pc Turc să-i taie capul. Sluga lui .l\farcu , pr c t e x tîn d o veche răfuială , cere
,·oil' să se răzbune şi s:t-i dea stăpînului său o pa l m ă . Trez i t din somn, Marcu
a fl :t de la sluga cre di n cio a s ă uneltirea mamei t rădătoare . C uprins de mînie,
d ucich- pc Turc , o ar<ll' {;hă m i lă pe mamă , suflîndu- i cenuşa în vînt, şi
c o n t i nuă a benche t u i cu sluga credinc ioasă 77•
f J0111p ili 1 1 . 2 1 : Marcu şi Turcu ( Gura Rîulu i - Sibiu) ; C a ra nj il , 3 4 :
.\Iarcu ,·iteazul � \loldo ,·aj ; Teodoresc u , 663, 667 : Marcu viteazul (Lacu Sărat -
Brăila) . � \ 'îlccaj ; l " ulpia !l , 3 3 : Călin v i t eaz bun ( E ftimie Murgu - Caraş
S e \ · L" ri n ) ; Popo i:ic i. 4 7 : Călin (Cliciova - Timiş) ; Candrea-Dens. , Din popor,
1 20 : \larcu ,·iteazu l ; }Jâsrnlcscu. 266 : Ma rc u viteazul (Celei - Olt ) ; Constan
ti11t'sC 1 1 . 1 9 : Marcu ,·iteazu ( Po t logeni - Olt ) ; Giugle a - Vîlsan , 298 : Marcu
vi teazu ( Costal - Serbia ) ; Pamjile, 4 2 : Marcu (Ţepu - Galaţi) ; Papahagi,
.\!aram . . 1 2 3 : A \[arcului ( Bîrsana - Maramureş) ; l\Jonogr. Dolj , v . I , p . I , 63 :
.Marcu ( D a n c ţ i - Dolj ) ; v . I , p. I I , 66, 67 : Marcu (Orodelu , Cornu - Dolj ) ;
Samiu- J 'imoc, 69 : l\Iarc u vi teazu (Coilova - S erb i a ) ; Dumitresrn, 1 1 4 ,
1 1 9 : \larcu \'i teazu (Corabia, Stă varu - Olt ) ; Locusteanu - M itu - Po
pesrn, 70 : !\-farcu \'it eazu (Celei -- Olt) ; Mitu - Popescu - Locusteanu, 1 05 ,
1 0 8 : Marcu \ ' i t eazu (Orodel - Dolj . Celei - Olt) ; Folclor din Oltenia ş i
JUuntenia. I , 550 : Marcu V i tea zu ( Rast - Dolj ) ; I I , 1 68 : Marcu (Bogdă
n e ş t i - \ ' î lc e a ) ; I I I , 4 1 7 : Cîntecul l u i Marcu ( Ghindeni - Dolj ) ; I V , 1 23 :
Marcu Vi teazul (Măldăieni - Teleorman) ; 1 26 : Cîntecul lui Marcu ( Gîl
dău - I alo m iţ a ) ; V, 2 3 3 : Marcu şi turcul 78 (Bucureşti) ; Popescu, 9 3 , 97 :
Marcu viteazu (Dioşti, Palilula - Dolj ) ; 1 0 1 : Turcu bolunu (Căciulat u -
Dolj ) ; Brezeanu, În vadul Brăilei, 7 3 : Cîntecul Marcului (Ciocile - Brăila)
Columna lui Traian (Bucureşti) 1 ( 1 8 70) , nr. 34 : Marcu şi Turcu 79 ;
Romania (Bucureşti) 1 ( 1 8 84) , nr. 1 4 4 : Marcu Viteazu 80 [Vîlcea] ; Biblioteca
a Cf. şi ·1ariantele provenind din prelucrarea lui P. Dutju, cîntul V ( „Tătarul") : DOLJ :
.3027 a (Măceşu de Jos, 2 XII 1966, M . Marcu) ; 2 102 a (Călăraşi, 6 XII 196 1 , P. Boulean) ;
2099 d ( Dăbuleni, 6 XII 196 1 , N. Şteolea) ; 30 18 Ra ( Dăbuleni, 13 X 1965, G. Rănţoi) ; TELEOR
MAN : 2 1 90 a (Ciu perceni, 17 VII 1962, M . Dorcea) , strofele F - 1 .
75 Cf. ş i D . 658 I I a .
11
Cf. ş i D. 1 144 I I .
77 Î n variantele bănăţene, sora în l oc d e mama trădătoare.
78 Camtaminare în. final cu t. 173 : Ghimiş.
88 Ibidem, 4289.
88
fam iliei (Bucureşti) 1 ( 1 890) , 649 : l\Iarcu [Oltenia] 8 1 ; Revista criticâ-literarii
(laşi) 2( 1 894) , 332 : Marcu Viteazu ( Văcăreni - Tulcea) ; 3( 1 895) , 94 : Marcu
Viteazu (Ciocile - Brăila) ; 30 1 : Marcu Viteazu (Bordei Verde - Brăila) ;
336 : Marcu Viteazu (Teslui - Olt) ; Ovidiu (Constanţa) 2 ( 1 899 ) , 66 : Marcu
Haiducu [Mehedinţi] 82 ; Revista tinerimea româuâ (Bucureşti ) 2 ( 1 899) , 234 :
Marcu Viteazu (Catane - Dolj ) ; 4 ( 1 900) , 2 1 2 : l\Iarcu V i t eazul (Cat ane - Dolj ) ;
Şezâtoarea (Fălticeni) 1 2( 1 905) , vol.IX, 1 72 ( Dăncş t i -- Gorj ) ; Nca111 11l româ
nesc pentru popor (Bucureşti) 24( 1 936) , 1 1 6 : �:luma Marcului ; IJoina ( Rîmnic.u
Vîlcea) 2 ( 1 937) , nr. 1 9, 1 3 : Marcu ; I:-·uoraş11/ ( Bistriţa -- ·Mehedi n ţ i ) 1 6( 1 937) ,
355 : Cîntecul lui Marcu Viteazul şi Turcu Bolu nu ( IUchita de Jos -- Dolj ) ;
Etlm os (Focşani) 2( 1 942- 1 943) , fasc. 1 - 2, 258 : :\Iarcu Yi tcazu ( Rast -
D o lj )
mg. : DOLJ : 20c , 1 80 1 <l. 1 806 b ( Desa . 22 I I 1 95 1 . l i . I .) I I 1 96 1 ,
M. Constantin) ; 1 59 1 Vc (Bîrca , 29 VI 1 959. l\I . Ci0\·ic:1 ) ; O LT : 1 390 b,
30 1 8 Ru - 30 1 9 Ra (Celei, 10 I V 1 958, 1 4 X 1 965, l\I . Căpăţînă) ; 1 1 5 1 b
(Corabia, 1 9 VI 1 95 7 . G . Pitulice) ; TELEORMAN : 2 789 Ap ( Saiele, 1 1 VI
1 965. M. GJ.vrilă) ; 22 1 2 c - 22 1 3 a (Ciuperceni, 2 0 VII 1 962, M. Dorcea) ;
ILFOV : 2399 Rd-Va (Malu , 1 3 XI 1 962, Şt. Mustăţca) ; 3089 Ilb ( Greaca,
12 X 1 966, A . Cotîrlă)
fg. : DOLJ : 1 453 1 c (Izvoarele , 8 XII 1 95 1 . I . Oprişoreanu) ; 1 4526 a
(Galicea Mare , 6 XII 1 95 1 , G. Poenaru) ; 4860 a ( Goicca Mică, 28 XII 1 936.
D . Calopăreanu) ; 1 26 1 5 a (Craiova , 30 VIII 1 929, P. Rcn tca) ; I L FO\' :
67 1 9 (Hotarele, 5 VII 1 938, St. Şerban) ; T C LC EA : 8532 L ( N iculiţcl , 1 4 \' I
1 94 0 , M. Stîngă)
i . : DOLJ : 2 1 07 (Poiana �fare, 1 2 VI 1 950, D. Ibraş)
39(49) Ianrnl l\fare
Turcii îmbie pe Iancu să-şi lase legea creştină şi să treacă la cea tur
cească. Hotărît să înşele pe turci, el le pretinde bogate ofrande de animale
şi invită mare mulţime de agale şi paşale pentru a asista la ceremonie, unde
Iancu îi sileşte pe turci să-şi calce ei legea şi să mănînce, sub ameninţarea
sabiei, carne de porc .
.M arienesrn, II , 60 : Iancu-voda ; Teodorescu, 4 80 : Iancu! Mare ( Bu
cureşti) ; Tocilesrn, 73 1 : Iancu-vodă (Oancea - Galaţ i ) ; Domaschi11 , 23 :
Paşa din Bosna ; Popovici, 90 : Iancu Sibiiancu (Ilidia - Caraş- Severin) ;
Giuglea - Vîlsan, 283 : Iancu-vodă < GeanoYa - Serbia) ; Sandu- Timoc, Cîn
tece bătrînesti , 1 55 : Iancu-vodă
Calenddrul unirii (Blaj) 5 ( 1 904) , 1 1 3 : Savu creştinu ; A rhiva Dobrogei
(Bucureşti) 1 ( 1 9 1 6) , 1 4 : Iancu-Vodă (Tortoman - Constanţa)
40 (50) Pătru haiducul
Împăratul dă de ştire că va răsplăti pe cel care-i va aduce pe vitea
zul Pătru (Petre, Bîcu) . Trei turci laşi şi vicleni îl înduplecă să vină de
bunăvoie. Neînfricat, haiducul se înfăţişează împăratului şi, pentru a face
clovada bărbăţiei sale, cere să i se dea oştire cu care să lupte. În unele
variante, intervin mai întîi cîteva probe : haiducul, legat de un copac, se
eliberează smulgîndu-1 din rădăcină ; prinde din goană şi azvîrle peste ziduri
un cal etc. Pătru nimiceşte o întreagă oştire adusă să-l înfrunte, după care
e răsplătit pentru marea-i vitejie şi lăsat să plece încărcat de daruri. !n
81 Cf . Bibliografia geneYalif, I, 396 1 .
8 3 Vezi şi Revista societăţii „ Reuniunea profesorilor români din Craiova" (Craiova) 1
( 1900) , nr. 6, 1 6.
8�
alte variante , împăratul, miniat, porunceşte întemniţarea voinicului pînă
la venirea oştirii s ale. Cînd haiducul e scos din ţemniţă şi pus în faţa
unei oştiri foarte numeroase, recurge la un vicleşug. Cerind să i se elibereze
mina ca să se poat ă ruga , el îşi face drum printre duşmani şi, după ce
înfruntă pe împăratul care s-a ascuns de teamă, ia calea codrului.
În cîteva variante haiducul ajunge la împărat prin viclenia femeii tră
dătoare, care, chemîndu-1 să-i boteze copilul, îl predă împăratului . Văzînd
înşelăciunea, Pătru se răzbună ucigînd pruncul şi se eliberează luptînd vite
jeşte cu toată oastea împărătească.
Teodoresc u , 605 : Bîcul haiducul (Valea Lungă - Dîmboviţa) ; 609 :
Pătrul haiducul (Bujoreni - Vîlcea) ; Weigand, Banat , 9 3 : Heiduk Peter.
Sohn des Nova k genannt „Cngur Pătru" (Ramna - Caraş- Severin) ; Graiul
nostru, I , 5 1 : Pătru haiducu (Pleniţa - Dolj ) ; Domasclzin, 84 : Haiduc Petru ;
Păsculescu, 2 1 8 : Petre, haiduc Petre (Orlea - Olt) ; Constantinescu, 32 :
Pătru haiducu (Potlogeni - Olt) ; Giuglea - Vilsan, 95 : Pătru haiducu
-:Costol - Serbia) ; Codin , Chira Chiralina , 5 8 : Petre haiducul [Muscel] ;
Dumitrescu. 1 22 : Haiduc Pătru (Siliştioara - Olt) ; Sandu- Timoc, Cîntece
bătrîncşti, 1 5 7 : Pătru haiducu ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, I, 2 1 0 (nr. 4 1 0) :
Pătru (Tismana - Gorj) ; 5 1 3 : Cîntccu lu Pătru haiducu (Dăbuleni - Dolj ) :
IV, 573 : Pătru haiducu (Potcoava - Olt) ; Popescu, 1 04 : Pătru haiducu
(Drănic - Dolj )
/nveliatorul (Bucureşti) 4 ( 1 88 1 ) , 524 : Haiducul P etru ( Poiana de Sus
Gorj) 83 ; Educatorul (Bucureşti) 1 ( 1 883) , 207 : Petre Haiducul ( Gîrbovăţ -
Mehedinţi) 84 ; Roma11 ia (Bucureşti) 1 ( 1 884 ) , nr. 1 33 : Petru Haiducu [Vîlcea] 8 5 ;
Lumi11atori11l (Timişoara) 1 0 ( 1 889) , nr. 4 1 -Foisioara : Haiducul Petru (Ciuta -
Caraş- Severin) 86 ; Transilvan ia (Sibiu) 45( 1 9 1 4) , 499 : Petru haiducul ( Sebe
şel - Alba) ; A rhivele Olten iei (Craiova) 9( 1 930) , 65 : Pătru haiducul ; Doin a
(Rîmnicu \"îlcca) 2( 1 937) , nr. 22, 1 4 - 1 5 : Haiduc Pătru (Pleniţa - Dolj ) :
Timocul (Bucureşti) 9( 1 942) , 88 : Pătru Haiducu (Rîtcova - Craina) ; Ethnos
(Focşani) 2( 1 942- 1 943) , fa� c . 1 - 2 , 2 1 8 : Cîntccu lu Pătru haiducu (Dăbu
leni - Dolj )
mg. : DOLJ : 1 586 Rg (Cerăt , 30 \" I 1 959. FI. Pucă) ; OLT : 1 1 4 9 a .
1 374 a (Corabia, 1 8 \' I 1 957, 8 \" I 1 958, N .· Candoi) ; ILFOV : 2 49 7 d (Dra
gomireştii din \"ale, 1 1 XI I 1 963, I . �fanolache) ; 396 1 l e-Ila (Dragomireştii
din \"ale, 1 6 X 1 967, I. Petre)
fg. : DOLJ : 484 1 ( Goicea �fare , 2 7 \" l l I 1 935, N . Budulică) ; 1 2 1 99
(Sadova, 1 5 \"I I I 1 929, G. Tuţă) ; 1 2 1 08 (Amărăştii de Jos, 1 8 VIII 1 928,
P. Ochea)
4 1 (5 1 ) Tă11 islav
O ceată de turci, veniţi cu corabia pe Dunăre, caută să dea de urma
voinicului Tănislav (Stanislav, Vulcan etc. ) . Cu daruri şi bani , ei ispitesc
mai întîi fetele ce-şi nălbesc pînzele, de la care află că mama voinicului
spală hainele acestuia în vadul apropiat . Înşelînd buna-credinţă a bătrînei,
care-i socoteşte tovarăşi de vitej ie ai fiului ei, duşmanii află locul retras
între gîrle unde Tănislav doarme în barcă. Ajunşi acolo, turcii nu cutează
să se apropie . Sluga îl trădează pe Tănislav şi îl leagă cu frînghia pe care
i-o dau turcii . ( În unele variante , rolul slugii trădătoare îl j oacă cel mai mic ,
s;; C f. Bibliografia generală, I , "4393.

st
Ibidem, i 1 02.
85 Ibidem, "4287.
81 Ibidem, "4298.
90
dar cel mai isteţ, mai curajos şi mai înverşuna t dintre turci . ) Duşmanii îi
leagă d e gît o piatră de moară, şi voinicul e aruncat în apele Dunării. Tre
zindu-se din somn, Tănislav înţelege că e victima trădării. El izbuteşte să
iasă la suprafaţa apei, unde cere ajutor. E auzit de însăşi fata care pusese
turcii pe urmele sale. Cuprinsă de remuşcări , ca aleargă la fratele şi la tatăl
ei, pe care-i înduplecă să vină în ajutor. Salvat de la înec, Tănisla v porneşte
în căutarea turcilor şi a slugii trădătoare. Travestit în călugăr cerşetor, el
umblă pe uliţele Ţarigradului pînă cînd îi găseşte benchetuind într-un birt .
Turcii, care tocmai se certau pe paloşul voinicului. cheamă pc călugăr să k
fie arbitru . Punînd astfel mina pe paloşul �ău , v iteazul măcelăreşte pe turci,
iar pe trădător îl aruncă la rîndul lui în Dunăre . Apoi viteazul cont inuă a
hărţui pe turcii ce-i ies în cale l 7 .
Alecsandri, 1 34 : Vulcan ; Teodorescu , 550 : \'îlcan lTeleorman] ; 558 :
Iorgovan (Zănoaga - Dolj) ; 5 6 1 : Stanislav voinicul ( Lacu S[1rat - Brăila) :
573 : Stanislav (Bucureşti ) ; Cătană, 22 : Tănislav [Banat] ; Negoescu, 74 :
Tanislav [Muntenia] ; Jonaşcu - .Mîndreanu, 5 1 : Stă.nislav ; Vasiliu, 24 : A
lui Stănislavu babi (Tă.tăruşi - laşi) ; Tocilesc u, 80 : Stanisla v (Şerbăneşti -
Olt) ; 84 : Cîntecul lui Tanislau (Roşiorii de Vede - Teleorman) ; Candrea -

Densusianu, Din popor, 9 1 : Tenisla v copilul ; Păscu/eseu, 244 : Tănisla ,.
(Orlea - Olt) ; Pamjile, 74 : Tănislav (Negrileşti - Galaţi) ; Giztglca - Vîlsau .
3 : Stă.nislav voinicu (Costol - Serbia) ; Codin, Chira Chiralina. 22 : Tanisla\'
[:Muscel] ; Monogr. Dolj, v.I, p. I I , 1 1 0, 1 1 2 : Tănsilav ; 1 1 5 (Pleniţa - Dolj) 8 8 ;
Diaconu, Ţ. Vrancei, 282 : Tănislav {Spulber - Vrancea) ; Diaconu, R.-Săra t .
I I , 6 1 : Tănislav (Dumitreşti - Vrancea) ; 1 ·echi c î nte cc de viteji, 83 : Tănizla ,.
(Izvoarele - Dolj) ; Diaconu, R.-Sărat, I I I , 104 : Tănislav (Deduleşti - Bu
zău) ; Folclor din Transilvania, I I , 553 : Tanislav ; Sandu- Timoc , Cîntecc
bătrîneşti, 1 59 : Tănislav voinicu ; Dumitrescu, 1 29 : Vulcan (Stăvaru - Olt) ;
Locusteanu - i1fitu : Popescu, 75 : Vulcan piaglavit - Dolj) ; Bre:canu -
-
Nadoleanu, 43 : Ba1ada lui Vulcan (Independenţa - Galaţi) ; Alitit - Po

pescu - Locusteanu, 1 20 : Tanislav (Leamna de Sus - Dolj) ; Georgescu, 87,
90 : Tanislav (Soreni, Celaru - Dolj) ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, I ,
5 39 : Stănislav (Rast - Dolj) ; I I , 1 54 : Tenislav [Dolj] ; I I I , 4 1 9 : Cîntecul
lui Tanislav (Leu - Dolj) ; IV, 1 27 : Tănislav (Măldăieni - Teleorman) ;
470 : Cîntecul lui Gruia (Potcoava - Olt) ; 4 78 : Cîntecul lui Tanislav (Co·
teana - Olt) ; V, 2 1 7 : Stanislav (Alexandria - Teleorman) ; Popescu, 1 09 ,
1 1 6, 1 23, 1 29 : Tănislav (Dioşti, Beneşti. Mîrza , Vîrvor - Dolj ) ; Brezeanu.
In vadul Brăilei, 29 : Vulcanul (Tichileşti - Brăila) ; 35 : Vîlcan (Unirea -
Brăila)
Revista romana pentru sciinţe, littere şi arte (Bucureşti) 3( 1 863) , 309 :
Vulcan 89 ; Telegraful romanu (Sibiu) 1 6( 1 868) , 62- 63, 66- 67, 70 - 7 1 :
Tanisla v (Craiova) 9 0 ; Ţara nouă (Bucureşti) 2( 1 885) , 366 : Tanisla v (Cernica -
Ilfov) 9 1 ; Tribuna (Sibiu) 5( 1 888) , 737 : Ţărislav 9 2 ; Revista tinerimea românei
(Bucureşti) 4 ( 1 900) , 2 1 4 : Stanislav (Catane - Dolj) ; Noua revistă română
(Bucureşti) 1 ( 1 90 1 ) , nr. 8, supliment I I , 1 25 : Stanislav copilu (Catane - Dolj) ;
Ion Creangă (Bîrlad) 6( 1 9 1 3) , nr. 2 , 36 : Tanislav (Almăjel - Mehedinţi) ;
87 Pentru desfăşurarea asemănătoare a începutului , cf. t. 21. I I : .Yovac. Gruia captiv

fii Ţarigrad.
88
Cf. şi Balade olteneşti, 1 06.
89 Cf. Bibliografia generală, I , 3909.
9 0 Ibidem, 4060.
9 1 Ibidem, 4350.
93 Ibidem, 4486.
91
Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 4 ( 1 935) , . 36 � : Vulca:r:i (Carpen - Dolj ). ;
Orizonturi ( Galaţi) 2 ( 1 939) , 5 4 : \.ulcan (Cra1eştI
_ - Galaţi) ; Etlznos (Focşam)
2( 1 942- 1 943) , fasc. 1 - 2, 246 : Stănisla\' (Rast - Dolj)
mg. : DOL J : 1 7 a , 1 805 d , 3500 Va (Desa, 22 I I 1 95 1 , 1 3 I I 1 96 1 , 25 X
1 968, M . Constantin) ; OLT : 1 82 1 h (Perieţii de Jos, 30 X 1 960, I . Marin) ;
TELEORMAN : 2203 a (Ciuperceni, 1 8 \'I I 1 962, M. Dorcea) ; 1 1 a (Măldăieni
9 II 1 95 1 , M. Vlad) ; 2878 \'a , 2995 h - 2996 a (Blejeşti, 1 0 IX 1 965, 1 IV
1 966, C . Staicu) ;_ ILFOV : 3 603 I I d - 3604 la (Vadu Lat , 13 I I 1 968, R .
Constantin) ; BRAILA : 2576 \ b (Brăila, 5 X 1 963, G . T atu)
'
fg. : DOLJ : 48 8 1 (Ciuperceni, 30 XII 1 936, G. Budulică) ; 1 4527 a

(Izvoarele, 8 XII 1 95 1 , D . Iliuţă) ; 4 826 a ( Goicea Mare , 26 VIII 1 935, I .
Gaie) ; 656 1 (Dioşti, 27 \' I 1 93 8 , G. Buică) ; 1 2 1 07 (Amărăştii d e Jos, 1 8 V I I I
1 928, P . Ochea) ; OLT : 4 56 1 (Dobrosloveni, 6 I 1 935, St . Cumpănaşu) ;
GORJ : 6492 (Bîrzei , 2 1 \'I 1 93 8 , Al. Ciucure� cu) �3 ; TELEORMAN : 4264
Meren ii de Sus , 1 4 \'I I I 1 937, 1\1. Burcea) ; ILFOV : 6705 b (Hotarele, 3 V I I
1 938, S t . Şerban) ; 6904 b (Budeşti, 1 7 \' III 1 938, I . Baie) ; IALOMIŢA :
1 2854 b (Cuneşti, 9 IX 1 928, I . Anghel) ; ARGEŞ : 784 (Pădureţi, 8 V I I I 1 935,
:\1 . Dură) ; PRAH OVA : 8663 b (Izvoare . 9 VII 1 940. A. Gaftoi) ; BUZĂU :
4526 ( Largu , 25 V II I 1 935, D . Fieraru) ; T C L CEA : 8532 a (Niculiţel, 1 4 \'I
1 940, 1\1 . Stîngă) ; \'A SLl: I : 1 1 977 a (Fereşti, 22 XI 1 950, 1\1. N icolaie) ;
1 4003 a (Fereşti. 23 XI 1 950, A . Ţipău) ; C A RAŞ- SEVERI N : 8396 (Borlova .
5 V 1 940, I . Radu)
i. : DOL J : 22 1 2 (Poiana �lare . 1 2 1\ ' 1 950, D. Ibraş) ; 1 3895 (Băileş ti,
1 XII 1 95 1 , B. Tcreca) ; 1 3 80 1 (Craiova , 1 0 XII 1 95 1 , P. Matei) ; OLT :
22864 (Pcricţii din \'ale, 30 X 1 960, I . �!arin) ; ILFOV : 1 4233 (Comana,
2 1 II I 1 95 4 , N. Constantin) ; \'RANC EA : 5933 (Nereju, 20 VII 1 938, P.
Poroj nică)
42(52) Badiu cîrciu marul
O ceată turcească bîntuie meleagurile dunărene întrebînd de c1rcm
marul Badiu (Badu) , năjmaş de moarte al turcilor. Ei găsesc pe frumoasa
nevastă a Badiului într-un grup de femei ce-şi nălbesc pînzele. Fără să le
bănuiască şiretlicul, femeia spune turcilor că Badiul e acasă, unde doarme
cu paloşul pe piept . Turcii năvălesc şi-l leagă pe Badiu , batjocorindu-l şi
chinuindu-l de moarte. La îndemnul lui Badiu , nevasta vesteşte pe viteazul
lui frate, Nicolcea , pe care îl află benchetuind. N icolcea spune femeii să
meargă înapoi acasă , el urm înd să vină ca geambaş de \'ite şi vechi client
al cîrciumii. Înşelînd bănuiala \' răj maşilor, �icolcea bea în cîrciumă şi cere
turcilor să-i îngăduie a uda gîtlej ul vinovatului pe care ei îl chinuie. Apro
piindu-se astfel de fra tele lui , îi dezleagă mîinile şi împreună măcelăresc pe
duşmani şi dau foc casei . Badiu răspunde în şagă trecătorilor, care-l compă
timesc, că nu-i pare rău de casă cit de carnea grasă, nu prea bună de mîncat ,
care arde înăuntru .
A lecsandri, 1 24 : Badiul ; Caranjil, 76 : Badiul crîşmarul [Moldova] ;
Marian ( 1 873 ) , 1 28 : Badiul (C. Porumbescu - Suceava) ; Baronzi, 3 1 :
Badea Haiducul ; Teodorescu, 538 : Badiul (Lacu Sărat - Brăila) ; Vasiliu,
8 : Badiu (Tătăruşi - Iaşi) ; Ionaşcu - Mîndreanu, 4 1 : Badea cîrciumarul ;
Alexiei, 27 : Badiu , crîjmar Badiu < Straja - Banatul sîrbesc) ; Tocilescie,
7 1 : Cîntectul lui Badu cîrciumarul (Frînceşti - Vîlcea) ; 75 : Cîntecul Badului
(Gura Beliei - P rahova) ; 729 : Badiu (Oancea - Galaţi) ; 1 24 5 : Cîntecul Badului
ea Cf. şi D . 863 a .
92
(Schitu - Olt) ; Graiul nostru,, I , 33 1 (Independenţa - Galaţi) ; Popovici, 86 :
Bagiu (Ilidia - Caraş-Severin) ; Candrea Densusiantt, Din popor, 1 1 5 :
-
Badea ; Păsculescu, 280 : Badea cîrciumarul (Celei - Olt) ; 283 : Badu cîrciu
maru (Corabia - Olt) ; 11! ateesczt, 7 1 : Badiu (Peretu - Teleorman) ; Pamjile,
8 1 : Badiu şi Neculcea (Ţepu - Galaţi) ; Co n sta11ti11escu , 39 : Badu (Potlo
geni - Olt) ; Codin, Chira Chiralina , 26 : Badiu cîrciumarul [Muscel] ; .AIonogr.
Dolj, v . I, p. I , 7, 9 94 : Badu 9 5 (Cornu , Orodel - Dolj) ; Furtună, 2 3 : Badiul
( Viişoara - Botoşani) ; 26 : Bîdiul (Hăneşti - Botoşani) ; J\iriac, 1 7 : Cîntecul
Badiului (Bogdăneşti - Bacău) ; Diaco n u . Ţ. Vrancei. 1 75, 1 82. 1 86, 1 88,
1 9 1 : Cînticu Badiului (Colacu, Vetreşti , Xerej , Vrîncioaia - Vrancea) ;
Diaconu, R.-Sărat , 1 5 : Cîntecul Badiului (Obileşti - Vrancea) ; Carp -
A mzulescu, 105 : Ba du (Priboieni - Argeş) ; Sa11du- Timoc, 1 58 : Badiu <Alexan
drovăţ - Serbia) ; Vechi cîntece de viteji. 78 : Badu cîrciumarul (Dern - Dolj ) ;
Cârăbiş, Şiraguri , 40 : Cîntecul lui Badea (Cîmpofcni - Gorj ) ; 4 2 : Bădulcasa
(Bîrseşti - Gorj) ; Sandu- Timoc , Cîntece bătrîneşti . 1 66 : Badiu ; Brezean u -
N adoleamt, 68 : Badiu cîrciumarul (Independenţa - Galaţi) ; Folclor din
11!oldova, II, 93 : Cîntarea Ba di ului ; GeorgesC lt, 75, 8 1 : Badiu cîrciumarul
( Soreni, Celaru - Dolj ) ; DijmâresCzt . 3 1 : Badea (Tîrgu J iu - Gorj ) ; C io
banu, 1 8 : Cîntecul lui Badea (Lunca Banului - Mehedinţi) ; Ursu, Naidăş,
96, 9 7 : A lu Bagiu (Naidăş - Caraş-Severin) ; Folclor din Olten ia şi 1lfuntcnia,
I, 624 : Badiu (Scăieşti - Dolj) ; II, 1 59 : Badu (Lungeşti - Vîlcea) ; III, 423 :
Badiu Cîrciumarul (Leu - Dolj) ; 600 : Badiu (Cîmpofeni - Gorj ) ; IV, 1 34 :
Badu (Crîngeni - Teleorman) ; 484, 489 : Cin tecul lui Badu (Coteana, Opore
lu - Olt) ; V, 222 : Badea haiducul ( Găiţa - Ialomiţa) ; Popescu, 1 33, 1 40 :
Badu cîrciumaru (Dioşti, Vîrvor - Dolj ) ; Folclor din Teleorman, 1 4 7 : Badiul
(Balta Sărată - Teleorman) ; 1 5 1 : Badiul Cadiul (Botoroaga - Teleorman) ;
1 5 7 : Badul-Cîrciumarul (Crîngeni - Teleorman)
Calendarul poporului român {Braşov) 2( 1 853) , 56 96 ; A micul poporului.
C âlindariu (Sibiu) 1 ( 1 867) , 286 : Badiulu si Turcii [BucovinaJ 97 ; I nvetiatorul
(Bucureşti) 3( 1 880) , 468 : Badiu carciumarul 9 8 ; Educatorul (Bucureşti)
1 ( 1 883) , 1 80 : Badea ( Gîrbovăţu - Mehedinţi) 99 ; Ţara nouă (Bucureşti)
2 ( 1 885) , 520 : B3.dea (Cernica - Ilfov) 1 00 ; Contemporanul (Iaşi) 6( 1 888) , 5 1 2 :
Badea 1 0 1 ; L umina pentru toţi (Bucureşti) 3( 1 888) , 358 : Tidor 1 0 2 ; Revista
pentru istorie, archeologie şi filologie (Bucureşti) 7( 1 894) , 424 : Badiu Cîrciu
mariu [Vîlcea] ; Convorbiri literare (Bucureşti) 30( 1 896) , voi. I, 257 : Badiu
(Peretu - Teleorman) ; Popornl (Budapesta) 5( 1 898) , 253 : Badiu , crîjmar
Badiu < Straja - Banatul sîrbesc) ; A lbina (Bucureşti) 1 4 ( 1 900- 1 90 1 ) , 1 092 :
Cîntecul Badului (Cleanov - Mehedinţi) ; Şezătoarea (Fălticeni) 6( 1 90 1 ) , 1 1 9 :
Badiu ş i Băduleasa (Tătăruşi - Iaşi ) ; Convorbiri literare (Bucureş ti) 4 4 ( 1 9 1 0) ,
7 7 1 : Badu (Vlădaia - Mehedinţi) ; Calendaritl neamului românesc (Vălenii
de Munte) 1 9 1 1 , 35 : Badea (Voiceşti - Vîlcea) ; 37 : Neculcea (Craiova) ;
56 : Cîntecul lui Badiu (Colacu - Vrancea) ; Şezătoarea (Fălticeni) 1 2( 1 9 1 2) ,
205 (Mădulari - \rîlcea) ; A rhiva Dobrogei (Bucureşti ) 1 ( 1 9 1 6) , 1 0 7 : Badea
94 Cf. si Balade oltenesti, 1 9 .

'
95 C f . Şi "·
I , p. II, 9 1 : Niţă cîrciumaru (Teiu - Dolj ) , Yariantă pro'tenind din prelucra-
rea lui P. Dtt!ju, Gruie-al lui Novac, cîntul X\'I ( .. Niţă") ( ·'· şi Balade olteneşti, 80) .
97 Ibidem, 1 177.
98 Ibidem, 1 136.
99 Ibidem, 4 1 0 1 .
1 00 Ibidem, 1352 .
1 0 1 Cf. Ibidem, 139 1 .

102 Ibidem, 1375.
93
( Tortoman - Constanţa) ; Ion Creangă (Bîrlad) 9 ( 1 9 1 6) , nr. 2 , 4 2 : Badea
( Miceşti - Vaslui) ; Izvoraşul Bistriţa - Mehedinţi) 3( 1 92 1 ) , nr. 1 - 3, 1 1 :
Cîntecul Badului (Cleanov - Mehedinţi) ; Suflet oltenesc (Pleniţa - Dolj)
1 ( 1 927) , nr. 3 , 69 : Badul (Păuşeşti, Otăsău - Vîlcea) ; A devărul literar
(Bucureşti) 1 8( 1 938) , seria I I I , nr. 9 1 7 bis, 4 : Dediu (Iveşti - Galaţi ) ;
Tinereţă ( Iaşi) 5 ( 1 94 1 ) , 3 4 : Cîntec haiducesc (Dăneşt i - Vaslui)
mg. : DOLJ : 23 a, 1 806 a (Desa, 22 II 1 95 1 , 1 3 II 1 96 1 , M . Constantin) ;
1 593 Ra (Bîrca , 30 VI 1 959, I . Stîngă) ; TELEORMAN : 2 1 93 a (Ciuperceni,
I 7 VII 1 962, 1\1. Dorcea) ; 2683 b (Băduleasa, 1 5 VI 1 964, St. Burcea) ; I LFOY :
2 40 1 \'d- Ra (Malu , 1 4 XI 1 962, Fl. Mustăţea) ; 1 95 7 b (Herăş_ti, 1 6 IX 1 96 1 ,
G. Diniţă) ; 1 422 m (Cocioc , 26 VI 1 958, N . Năstase) ; B RAILA : 2574 Ra
(Ş u ţeşti, 2 X 1 963, C. Drogeanu) ; A R GEŞ : 427 d (Jug ur, 24 XI 1 954, Y.
Ghinescu) ; 1 992 e (Fureşti, 4 X 1 96 1 , Al. Manea) ; BUZĂU : 3 1 50 Ad ( Gura
Teghii, 22 VI I 1 966, S . Sterian) 103
fg. : DOLJ : 489 1 a (Ciuperceni, 30 XII 1 936, G. Budulică) ; 6560 (Dioşti,
27 \' I 1 938, D. Buică) ; OLT : 7560 (Morunglav, 20 VII 1 939, I. Morunglă
\·eanu) : GORJ : 1 274 8 b (Runcu, 6 V I I I 1 930, A . Pirică) ; TELEORMAK :
8405 (Cara vaneţi, 4 I \' 1 940, I . Pantea) : 32 1 9 a , 1 28 9 1 a (Scurtu, 1 5 XI
1 93 1 , 28 XII 1 928, R . Albu) ; 4 265 (Merenii de Sus, 1 4 VIII 1 937, M. Burcea) ;
ILFOV : 3 764 (Pădureni, 24 I I 1 936, C . Buzdugan) ; 7894 ( Renaşterea , 3 XI
1 939. � . Fircă) ; 6902 a ( Budeşti , 1 7 VIII 1 938, I . Baie) ; 7798 a (Crivăţ, 1 5 Xl 939.
\L Stoica) ; 6732 a ( Hotarele , 7 VII 1 938, St. Şerban) ; A R GEŞ : 6575
( Smeura , 30 \'I 1 938, M. Mihalcea) ; 1 4 76 (Priboieni, 9 VI 1 936, P . Onilă) 1 04 ;
'7477 (Priboieni . 20 VI 1 939, I . Scaloi) 1 05 ; 9 780 (Bogaţi, 7 \ ' I I 1 942, M .
Rudaru) ; BCZĂl. : 6630 a ( Gura Teghii, 10 \' I I 1 938, C. Cristea) ; C ON STA:K
TA : 2384 ( Dunărrni, 1 932, Z. Popescu) ; \'A SLuI : 1 65 1 a, b (Dodeşti,
2 8 , 29 \' I I 1 936, P . Safta, D. Popa) ; BACĂL. : 3974 a (Cetăţuia, 30 VIII 1 932,
I . Cătană) ; 6062 a - b (Bogdăneşti, 2 I X 1 927, I . Delivan)
i. : I LFOV : 3554, 3555 (Pădureni, 24 II 1 936, C. Buzdugan) ; ARGEŞ :
f l73, 24 790 (Zgripţeşti, 1 9 XI 1 949, 3 X 1 96 1 , G . Scaloi)
4 3(55) Banul
În vreme ce Banul e la plug, un turc îi răpeşte frumoasa nevastă (în
alte varian te , sora sau fiica) . Finul Banului, apărînd cinstea casei naşului său,
aleargă, ucide pe duşman şi se întoarce cu naşa .
În unele variante, Banul se sperie cînd vede pe finul lui travestit, în
glumă, cu hainele turcului ucis, iar Băneasa , nevastă trădătoare , care de
bunăvoie a fugit cu turcul, e ucisă.
Tocilescu, 7 7 : Cîntecul Banului (Săceni - Teleorman) ; Popovici, 1 5 :
Răpirea Ileanei (Ilidia - Caraş- Severin) ; Păsculescu, 1 9ff: Banul Brînco
\·eanul (Celei - Olt ) ; Apostolescu, 7 1 : Banul (Antoneşti - Teleorman) ; Giu
glea - Vîlsan, 1 72 : Fica lu Banu Măgureanul < Geanova - Serbia) ; Santlu
Timoc, Cîntece bătrîneşti, 1 73 : Ficuţa lui Banu Măgureanu ; Folclor din
Oltenia şi .Uuntenia, I V , 1 5 1 : Ban plugarul (Măldăieni - Teleorman) ; 1 58 :
1 03
Cf. şi l\IEHEDINŢI : 1 945 g (Lupşa de Sus, 6 Y I I 1 96 1 , I . Roman) , variantă pro„re
ni nd din prelucrarea lui P. Dutj11, Gruie-al lui No·1ac, cîntul XYI ( „Niţă") .
1 0•
Cf. şi D . 1 377 I a.
1 05
Cf. şi D . 1 1 43 I .
94
Banu (Dideşti - Teleorman) ; Folclor din Teleorman, 1 64 : Banu' ' Plugaru '
(Crîngeni - Teleorman)
fg. : TELEORMAN : 8396 (Carava neţ i , 4 n· 1 940 , I . Pantea) 1 06
4 4 (56) lvlarcu
Î n lipsa lui Marcu , Turcul îi devastează casa , îi ucide mama şi-i
robeşte soţia. Pentru a-şi pedepsi vrăj maşul, Marcu �e trawsteşte în călugăr
şi cerşeşte pe sub ferestrele Turcului . Rîvnind la cal, pe care ar vrea să
i-l cumpere , Turcul cheamă călugărul în cas;"t ş i se încing la uăutur;'t şi la
joc. Jocul călugăresc minunează pe Turc , dar în vîltoarca jocului Marcu
azvîrle anteriul. Înţelegînd înşelăciunea . Turcul ecre îndurare , făgăduind
daruri bogate, dar Marcu îl ucide, îşi dezrobeşte ne\·asta şi se întoarce acasă.
cu carele încărcate din averea duşmanul ui răpus 1 0i .
jamik- Bîrseanu, 395 : Marcu ; Tocilesrn, 1 07 1 (Ludoşu :Mare - Sibiu) ;
Jlaican , 20 : Cîntecul Marcului (Ticuşu - Braşov) ; Tttlbure. 1 4 : Cîntccul
lui Marcu [Făgăraş] ; Folclor din Transilvania, I I , 405 (nr . 335)
Gazeta Transilvaniei (Braşov) 45( 1 882) , nr. 6-Foiletonu : Marcu 1 0 8 :
Convorbiri literare (laşi - Bucureşti) 24( 1 890) , 448 ; Rev i st a critic1'i-litcrarâ
(laşi) 2( 1 894 ) , 265 : Cîntecul Marculu i (Făureşti - Maramureş) 1 09 ; Tribu n,l
poporului (Arad) 3 ( 1 899) , nr. 1 79, 3 : Cîntecul Marcului (Ticuşu - Braşov) 1 1 0 :
Ţara Oltului (Făgăraş) 2( 1 908) , nr. 4 8 , 3 : Cîntecul Marcului ; Ţara noastr,i
( Sibiu) 1 ( 1 907) , 1 37 : Cîntecul lu i Marcu 1 1 1 ; Nădejdea (V1sac) 2( 1 928) , nr. 30,
3 1 : Marcu Viteazu ( Biserica Albă - Banatul sîrbesc )
fg. : TELEORMAN : 856 b (Năsturel, 1 5 XI 1 93 I , Fl . Logofătu)
45(82) Ioneasa cîrcimâreasa
Căutînd adăpost la crîşma lonesei , \·oinicul descopere turcul ascuns
în crîşmă , pe care-l ucide sau îl alungă, pedepsind-o şi pe gazda tăinuitoare
a vrăjmaşului.
Corcea, 60 : loneasa cîrcimăreasa (Coş tei - Banatul sîrbesc) ; Folc"-
lor din Oltenia şi 11f untenia, I I I , 5 7 : .Molac şi Pribeag
mg. : TELEORMAN : 2 200 a (Ciuperceni, 7 VII 1 962, M. Dorcea)
4 6(53) Chira-Chiralina
Venind în portul dunărean cu corabia sa încărcată de preţioase mărfuri
orientale, negustorul turc , „arapul buzat", se îndrăgosteşte de frumoasa
Chira-Chiralina . Rugăminţile îmbietoare ale turcului, ca şi splendoarea ade-
menitoare a mărfurilor şi a bogăţiei sale, nu înduplecă pe fată să-l urmeze.
Turcul o răpeşte atunci şi, dezlegînd corabia de la ţărm, porneşte cu iubita
captivă spre patria lui . Vitej ii fraţi ai Chirei pornesc în urmărire, ucid pe arap
şi-şi dezrobesc sora, pe care apoi o mărită sau o ard de vie, socotind-o vinovată .
1 08
Cf. şi D. 1 332 I I a. Vezi şi ·;ariantele îndepărtate, înregistrate pe bandă de mg„ pro
·1enind din prelucr<rrea lui P. Du!ju, Gruie-al lui No-rac, cîntul VII ( „Prînzul" ) : MEHEDINŢI :
1 915 h (Lupşa de Sus, 6 VI I 196 1 , I . Roman) ; TELEORMAN : 2 190 a (Ciuperceni, 1 7 VII 1962 .
:'.\ I . Dorcea) , strofele P - T .
1 07
Unele asemănări cu t. 60 : Afarcu iagărnl şi 69 : Păt rn di ta Izvor.
1 0 8 Cf.
Bibliografia generală, I, 4 1 43.
1 09
Contaminare iniţială cu t. 203 : l'tfarcu şi Filip.
11°
Cf. şi Calendariu pe antil comun de la Christos 1 903 ( Sibiu) 52 ( 1903), 1 57 : Cîntecul
:'.\!arcului (Ticuşu - Braşo·1).
111
Cf. şi Şezătoarea (Fălticeni) 12( 19 12), 69 : 1'.Jarcu [ „din Ardeal"].
95
A lecsandri, 1 1 6 : Kira ; Burada, 1 0 7 : Chira Chiralina [DobrogeaJ ; Teodo
rescu, 643, 647 : Kira (Lacu Sărat - Brăila , Bucureşti) ; Ionaşcu - Mîndrea
nu, 27 : Arap Sangiac ; Vasiliu, 22 : Cira (A Kirei Kira) (Tătăruşi - Iaşi) ;
Tocilescu, 87 : Chira (Rîmnicu Yîlcea - Vîlcea) ; 203 : Chera Cheralina (Bu
covicioru - Dolj ) ; Graiul nostru, I, 5 3 : Chera ( Pleniţa - Dolj) ; Pâscu
lescu, 288 : Kira , Kira Lina (Orlea - Olt ) ; Apostolescu, 2 7 : Arap (Antoneşt i -
Teleorman) ; Kiriac, 2 2 : Chira Chiralina (Roseţi - Ialomiţa) ; Codin, Chira
Chiralina , 5 : C hira C hiralina [Muscel] ; Tistu, 5 3 : Kira Kiralina (Corbu -
Bu7.ău) ; Brăiloiu, 94 : Chira Chiralina (Beleţi - Argeş) ; D iaconu, R.- Sărat,
I I , 3 4 : Chira C hiralina (Dumitreşti - Yrancea) ; Cocişiu, 5 1 : Chira Chiralina
(Priboieni - Argeş) ; Segarcea, 1 6, 1 9 : Chira C hiralina ( Beciu - Teleorman),
[Teleorman] ; Sa11du- Timoc, 1 9 1 : Chera Cheralina (Alexandrovăţ - Ser
bia) ; J1onogr. Dolj, " · I I , p . I , 4 : Chera Cheralina ( Pleniţa - Dolj) 1 12 ;
Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 1 70 : Chira Chiralina ; Dumitrescu, 1 33, 1 3 7 :
Chira Chiralina (Stăvaru , Gîrcov - Olt) ; Locusteamt - ll1itu - Popescu,
39 : Chera Cheralina (Celei - Olt) ; Bre :: e a n u - Nadoleanu, 5 1 : Harapul
buzat ( Gropeni - Brăila) ; .llitu - Popescu - Locusteanu, 73, 79 : Chera
Cheralina (Celei - Olt , Leam na de Sus - Dolj) ; Folclor din Oltenia şi ll1un
tenia, I , 504 : Chera (Orlea - Olt) ; I I , 1 64 : Kera-lina (Bogdăneşti - Vîlcea) ;
I \', 1 4 1 , 1 4 4 : C hira Chiralina {Bejgani - Ialomiţa, Crîngeni - Teleorman) ;
492 : Cîntecul Chirii Chiralina ( H îrseşti - Argeş) ; 495 : Chera Cheralina (Curti
şoara --- Olt) ; Popescu, 1 45 , 1 49 , 1 53 : Chera Cheralina (Palilula, Drăgoaia,
\'îrvor - - Dolj ) : 1 5 7 : Chira Chiralina ( Panaghia - Dolj) ; Brezeanu, În
vadul Brăilei, 63, 67 : C hira Chiralina ( Şu ţeşti, Oancea - Brăila) 1 13
Foaie pentru minte, inimă şi l iter a turâ ( Braşov) 1 0( 1 8 4 7) , 1 00 : Ana
şi Arapul 1 1 4 ; Telegraful romamt ( Sibiu) 1 6 ( 1 8 68) , 74 : Hera şi Arapul 1 1 5 ;
Contemporanul ( laşi) 5 ( 1 8 86) , 50 1 : Chira (Mizil - Prahova) uo ; Ţara 11ouă
( Bucurl'şti) 3( 1 886) , 376 : C hira ( Grind - Ialomiţa) 1 1 7 ; Calendarul pentrie
toţi roma n i din ţiara ( Bucureşti) 1 ( 1 887) , 80 : Chira [Ilfov ] 1 1 8 ; Contemporanul
( laşi) 7( 1 888 ) , 1 4 1 : Chira [Ilfov] 1 1 9 : Foaia ilustrată (Sibiu) 1 ( 1 89 1 ) , 273 :
Chira [ „din valea Haţegulu i"] 1 2 0 ; Ga::ela Transilvan iei (Braşov) 58( 1 895) ,
nr. 96, 5 : Chiralina : Revista tinerimea română (Bucureşti) 1 ( 1 898) , 4 l2 :
Cîntecul Cherulinei ( „ de la rom ânii din Serbia " ) ; Tribuna ( Sibiu) 1 6( 1 899) ,
nr. 200, 20 1 : Chira [„din valea Haţegului"] ; A lbina (Bucureşti) 3 ( 1 899- 1 900) ,
1 04 9 : Chira ; Revista tinerimea românii (Bucureşti) 5 ( 1 900) , 3 4 6 : Kira-Kira-
lina ; Şe::ătoarea ( Fălticeni) 6( 1 90 1 ) , 1 1 5 : A Ciri (Tătăruşi - Iaşi) ; Şezătoarea
săt eanului (Bumbeştii de Jiu) 4 ( 1 90 1 ) , 25 : C hira ; L umina (Bitolia) 5 ( 1 90 7 ) ,
nr. 1 0, 1 7 : Cîntecul Cherulinei ; Ion Creangă (Bîrlad) l ( 1 908) , 5 3 (Crucea -
Suceava) ; 4 ( 1 9 1 1 ) , 3 1 0 (Dobroteasca - Olt) ; Calendarul neamului românesc
(Vălenii de Munte) 1 9 1 1 , 52 : Harap buzat ; Ghiluşul (Balota - Dolj) 1 ( 1 9 1 3) ,
nr. 7 - 8 , 23 : Kira Kiralina 12 1 ; Neamul românesc pentru popor (Bucureşti)
2 1 ( 1 933) , 332 : Chira Chiralina [Prahova] ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi)
1 12 Cf. şi Balade olteneşti, 1 46.
1 13 Cf. şi Ursu, Ohaba 45 (nr. 64) . melodie cu un scurt fragment de text.
1 14 Cf. Bibliografia generală, I, 3975.
ns
Ibidem, 406 1 .
1 16
Ibidem , 438 8.
1 1 7 Ibidem, 4466.
1 1 8 Ibidem, 436 1 .
m Ibidem, 4440.
1 2 0 Ibidem, 4348.
12 1 Cf. şi Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 8( 1929) , nr. 3 - 4, 6.
96
1 4( 1 935) , 277 : Chira (Bucu - Ialomiţa) ; Flamuri (Chişinău/Craiova) 2( 1 935-
1 936) , 9 1 : Kira Kiralina (Cegani - Ialomiţa) ; Ethnos (Focşani) 1 ( 1 94 1 - 1 942),
fasc. 2, 1 8 1 : Kera (Orlea - Olt ) ; lnainte (Craiova) 23( 1 967) , nr. 7063 : Chira
Chiralina
mg. : DOLJ : 20 b, 1 806 c , 3500 Vb (Desa . 22 I I 1 95 1 , 1 3 II 1 96 1 , 25
X 1 968, M. Constantin) ; 1 587 Rb (Cerăt, 1 \' I I 1 959, Fl. Pucă) ; 2 1 02 c
(Călăraşi, 6 XII 1 96 1 , P . Boulean) ; OLT : 1 1 55 f (Ianca , 25 V I 1 957, T. Sar
cea) ; 1 1 56 d (Ştefan cel Mare, 2 7 VI 1 957, N . Dămurcanu) ; 1 1 54 a , 1 388
(Celei, 20 VI 1 957, 9 I V 1 958, N . C a n doi) ; 1 1 4 7 b (Corabia . 1 9 V I 1 957,
G. Pitulice) ; V Î LCEA : 360 1 Ib ( Găujan i . 24 \'II 1 968, L . Popa) ; TELEOR
MAN : 2203 b - 2204 a (Ciuperceni , 1 8 \ ' I I 1 962, 1\1. Dorcea) ; 1 694 r (Zimni
cele, 7 VI 1 960, N . Peia) ; 2925 \'i (Cervenia. 22 \ ' II 1 962, I . Epure) ; 288 1 \'a
(Blejeşti, 1 1 IX 1 965, C. Staicu) ; ILFO\' : 1 368 g ( Pe r i ş, 2 1 \ ' I I 1 957, N . To
goi) ; 1 42 2 b (Cocioc . 26 VI 1 958. N . N[1stasc) ; 1 95 b (Tamaşi. 9 \ ' 1 953.
G . Stancu) ; 3758 j (Ţeghcş, 25 \' I I 1 969. G. Petre) ; 396 1 Ic ( Dragomireşt i i
din Vale, 1 6 X 1 967, I . Petre) ; 8 5 a ( Renaşterea . 1 5 \' I 1 953. N . Fircă) ;
1 950 e (Hotarele, 1 3 XI 1 96 1 , G. D i u) ; 2403 \ ' b (Malu , 1 4 XI 1 9 62, C . Mus tă
ţea) ; 2396 Ra (Giurgiu , 1 0 XI 1 962. M . PJnzaru) ; 1 29 c , 3759 g (Mînăstirea,
9 IX 1 952, 25 VII 1 969, P. Novac) ; B RAILA : 2574 Re (Şuţt Şti . 2 X 1 963,
C. Drogeanu) ; AR GEŞ : 526 h, I 033 d ( Slatina. 30 \' I 9 5 5. I 6 II I 957, \'.
Tefeleu ) ; 1 1 1 1 b (Cîmpulung, 28 \' I 1 957. A l . Cercel ) ; 1 99 1 c (Furcşt i ,
4 X l 96 1 , Al. Manea) ; D ÎMBOVIŢA : 2 8 7 6 Rb (Pătroaia . 9 1X l 9 65, I.
Geambaşu) ; 2874 Rg - 2875 \' a (Cngureni, 7 IX I 965, G. Andrei) ; 1 4 8 d,
1 366 b (Fîntînele , 9 X 1 952, 2 1 VII 1 957. St . Ga n c a , \'. Stoica) ; Bl. ZĂll :
3 1 47 j (Furtuneşti, 28 VII 1 966, G. Fieraru) ; C O,;\ STANŢA : 39 1 2 IIb ( Zorile,
2 VII 1 970, N. Sandu) ; GALAŢI : 3708 Id (Frumuşiţa. 26 IX 1 969. Şt.
Şchiopu)
fg. : DOL J : 1 45 1 6 b (Desa , 28 XI 1 9 5 1 . S. l\litran) ; I 4528 d ( I z , ·oa r e l c ,
8 XII 1 95 1 , St . Poenaru ) ; 486 1 b (Goicca Mică, 28 XII 1 936, D . Calopărcanu) ;
1 2633 b (Mischii, 30 V I I I 1 929, C r . Mihăile�cu) ; 1 2 1 93 a (Sadova, 1 5 V I I I
1 929, G. Tuţă) ; 1 2096 a (Amărăştii de Jos, 1 8 \' I 1 928, P. Ochea) ; OLT :
4562 (Dobrosloveni, 6 I 1 935, F . Cumpănaşu) ; TELEORMAN : 8403 (C ara
vaneţi, 4 IV 1 940, I . Pantea) ; 1 29 1 5 a (Scurtu , 1 5 I 1 929, R. A lbu) : 4 1 66
(l\lerenii de Sus, 25 V I I 1 937, M. Burcea) ; I LFOV : 4 3 1 3 (Naipu , I O VII
1 937, N. Grigoraş) ; 4070 (Clejani, 1 5 \' 1 949. D . Moţoi) ; 3748 (Păd ureni,
2 4 I I 1 936, M. Găuţă) ; 504 8 b (Joiţa, 26 V I I I 1 937, I. Tudor) ; 1 2 8 4 1 a
(Coadele, 8 IX 1 928, G. Rădulescu) ; 9 a (Bucureşti, 1 3 VI 1 93 1 , G . Cim
poieru) ; 9055 (Militari , 1 6 XII 1 940, R. Preda) ; 7875 (Renaşterea, 3 XI 1 9 39,
N. Fircă) ; 9503 (Prasna Nouă, 1 7 V 1 94 1 , R. Florea) ; 673 1 b (Hot arele,
7 VII 1 938, St. Şerban) ; 9067 (Vidra, 1 7 XI I 1 940, I . Sălcioară ) ; I ALO
MIŢA : 1 53 1 (Dorobanţu , 4 IX 1 934, M. Mălăieru) ; ARGEŞ : 6876 a (B erin
deşti, 7 VIII 1 938, G. Anca) ; 7456 (Fîlfani , 9 V I 1 939, I . Constantin) ; 4409
a (Izvorul de Sus, 1 2 VII 1 936, I. Gheorghe) ; 995 1 (Slobozia , 1 7 V 1 943,
A . Pasăre) ; 1 48 1 (Priboieni, 1 1 VI 1 936, P . Onilă) 122 ; 7474 (Bogaţ i , 20 VI
1 939, C. Voicu) ; D ÎMBOVIŢA : 57 (Teiş, 1 6 III 1 932, N. Teişanu ) ; 7 7 b
(Tîrgovişte, 2 1 IV 1 932, I . Soare) ; 753 1 a (Gura Şuţii, 1 1 V I I 1 939, N . Ior
dache) ; 1 954 a (Fîntînele, 2 8 III 1 935, Gr. Stoica) ; PRAHOVA : 866 3 a
(Izvoare, 9 V I I 1 940, A. Gaftoi) ; 7074 b (Izeşti, 1 0 X 1 938, G. Măcea şe) ;
BUZĂ U : 663 1 a ( Gura Teghii, 1 O VII 1 938, C. Cristea) ; 6956 b, 6963 a
(Deduleşti, 1 0 IX 1 938, St. Gogonea, D. Moise) ; 233 1 b (Săgeata, 1 1 I I 1 9 33,
m Cf. ş i D. 665 I b.
97
A. :Mihăilescu) ; 4 5 30 a (Largu . 25 VIII 1 935, D . Fieraru) ; T ULCEA : 6604 b
(Dăeni , 6 V I I 1 9 3 8 , T. Ylădilă) ; C ON STANŢA : 1 32 2 3 a ( Gîrliciu, 1 92 8 ,
G. Necula)
i . : I LFOV : 3553 (Pădureni . 24 II 1 9 3 6 , M. Găuţă) ; 3 8 2 4 (Bucureşti,
2 7 V 1 9 50. J . Diaconescu) ; ARGEŞ : 6 0 2 (Arefu , 7 VIII 1 93 8 , G . Anca) ;
D Î J\IBOVIŢA : 1 956 (Teiş. 5 I I 1 9 3 2 , :\" . Dobrică)
4 7 54 ( ) Ilincufa Şandrului
l\lergînd să aducă apă sau măturînd curtea , fata zăreşte în depărtare
pc turcii care vin să o răpească . Ea îşi vesteşte părinţii, care o ascund şi
spun turcilor că fata a murit . Dar turcii nu se lasă amăgiţi, ci o caută
şi chinuiesc pe părinţi pentru a-i face să mărturisească adevărul. În cele
din urmă fata este descoperi tă. şi turcii se îndreaptă cu ea spre ţara lor.
Pc c înd trec Dunărea, fata cere turcilor să o dezlege , pentru a-i uşura chinuri le ,
şi se aruncă în apă. preferînd să moară dccît să rămînă captiva lor.
Jfarienescu, I. 4 5 : Ilonca ; J!arian ( 1 8 69 ) . 1 9 : Fata Sandului [ Rădă
uţij şi ( 1 8 73 ) . 86 ( Gălăneşti - Suceava) ; Teodorescu . 635 : Ilincuţa Sandului 1 23 ;
) a m i l? - llîrsean u , 402 : C hiruţa 1 24 ; Popovici, 2 1 : Ilinca ( Burjuc - Hune
doara) ; Frîncu - C andrea . 230 : Floarea ( Ponor - Alba) ; Bugnariu, 5 7 :
Ileana Guşuleana (Coşbuc -- Bistriţa-:\"ăsăud) ; 11fîndresC11 , 1 82 : (Rîpa de
Jos - �Iureş) ; Bibiccsc u . 26 1 : Fa ta Bărbulesei (Vîlcele - Covasna) ; 2 6 7 :
Floarea LS{daji ; 2 7 1 : Ileana Pctri (::\'adiş - Sălaj) ; 2 7 3 : Irina Pintei (Crucea -
Suct·ava) ; Citanii, 1 40 : Lină-Rujă.lină L BanatJ ; V a s il i u , 3 5 : Latî-i f rnnza
bobului (Tătăruşi - Iaşi ) ; Xegoescu . 70 : Irina şi cu Pintea [Moldova] ; Po
povici, 24 : Ana (Clinciova - Timiş) ; A le xiei , 70 : Lenea ( Straj a - Banatul
sîrbcsc) ; Tocilescu . 3 5 : Ilinca �andrulu i (Runcurel - Gorj) ; 1 24 8 : Fata
robită de tu rc i ( Stroieşti - Gorj ) ; 1 2 69 : Cîntecul Ilincuţei (Călăreţ i-Şeinoiu -
Ilfov) ; 1 2 73 : Frunziieana de-anamască (Marginea-Uscaţi - Bacău) ; 1 2 7 7 :
Irina cca frumoasă (Tazlău - �eamţ) ; l' asiliu, 34 : A Ilincuţei (Tătăruşi -
Iaşi ) ; Popovici, 1 8 , 23 : Ilinca (Cinciş, Cerbăl - Hunedoara) ; Voronca, Dati
ne, 7 1 6 [Botoşani] ; 7 1 6 - 7 1 7 (Berchişeşti - Suceava) ; Hodoş, 25 : Ileana
(Domaşnea - Caraş- Severin) ; 29 ( Sinteşti - Timiş) ; B ud, 8 : Horea Firulinei
[Maramureş] ; C i un ca n u 29 : Sănduleasa (Dumbrăveni - Gorj) ; Aposto
,
lese zt, 52 : Ilincuţa (Antoneşti - Teleorman) ; Pamjile, 4 8 : Catincuţa Gen

drulesei (Zebil - Tulcea) ; 49 1 25 (Tîrgu Ocna - Bacău) ; 5 1 [Argeş] ; Bîrlea
I, 24 : Irinca (Ieud - Maramureş) ; Codin , Chira Chiralina , 9 : Ilincuţa Şan
drului [Muscel] ; Papahagi. Maram . 90 : Turcii şi Sirolina, 9 3 : Ilonca şi t urcul,
1 23 : Linca şi turcii (Budeşti, Crăceşti. Săpînţa - Maramureş) ; Rusu, 1 0 :
Maria şi Ilinca [Transilvania] ; Cardaş, 1 1 3 : Ilinca (Broşteni - Suceava) ;
Furtună, 1 9 : Dochiţa Sandului ( Darabani - Botoşani) ; Moroianu, 23 (nr. 9 )
( Săcele - Braşov) ; Brăiloiu, 9 8 : Ilincuţa Şandrului (Priboieni - Argeş) ;
Diaconu, R.- Sărat, I I , 5 6 : Şandru (Dragosloveni - Vrancea) ; Cocişiu, 5 2 :
llincuţa Şandrului [Muntenia] ; Din folclorul nostru, 1 80 : Ilincuţa Şandrului
( Smeura - Argeş) ; Cocişiu, 5 3 : Ilincuţa Şandrului (Dragosloveni - Vrancea) ;
Sandu- Timoc, 1 84 : llincuţa Şandrului (Alexandrovăţ - Serbia) ; Monogr.
Dolj, v. I I , p. I , 6 : Ilinca Şandrului , 7 : Ilinca 126, 8 : Ilincuţa, 9, 1 0 : . Ilin
cuţa Şandrului (Tei , Scăeşti, Vîrtop, Pleniţa, Orodel - Dolj ) ; Muntean, 27 :
Sănduleasa (Bilca - Suceava) ; Diaconu, R.- Săra t , III, 1 0 l : Şandru ( Gu-
123 Variantă compilată din două versiuni.

1 24
Sora popii viteaz, care moare în luptă cu turcii fără a-şi putea salva sora iubită,
125 La început , contaminare cu t. i2 : Badiu cîrciitmartt/.
1 26 Cf. şi Balade olteneşti, 1 53.
98
geşti - Vrancea) ; Desmireanu, 1 68 (Topa Mică - Cluj) ; Folclor din Transil
vania. I, 538 (nr. 264 ) ; III, 1 73 : Marioara şi tătarii ; IV, 1 24 : Şade Hira
(Rafira)-ntre crin verde ; 1 36 : Fata lui Marcu ; 1 4 2 : Cîntecul lui Şandru ;
B artâk (Suchojf) , III, 492 (nr. 1 1 80 a) , 494 (nr. 1 1 80 b) , 496 (nr. 1 1 80 c)
(Banloc, Petrovaselo, Igriş - T i mi ş ) ; Cărăbiş, Şiraguri , 5 7 : llincuţa cca
frumoasă (Băbic iu - Olt) ; D umit res rn , 1 42 : llincuţa Şandru lu i ( Dăbulcni
Do lj ) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 1 7 1 : llincuţa Şandrului : Brc:canu -
N adoleanu, 55 : Ilinca Şandrului ( Rogoj eni - Galaţi) : J amî/;:, - Birscmrn
(Foc/ii) , 484 (nr.V) (Maioreşti - Mureş) ; Dclapecica ( 1 968 ) , 5 1 : Linca lui
Landru (Bodrogu Vechi - Arad) ; G e o rge srn . 93, 1 00 : llincuţa Şa n dr ulu i
(Frunzaru - Olt , Celaru - Dolj ) ; D u icu - Lădariu. 1 5 3 : Sub po ală de
codru verde ( Săca l u de Cîmpie - �Iureş) : Folclor din Oltenia şi 1l!1111tmia .
I , 609 : Ilinca (Scăeşti - Dolj) ; I \ 1 4 9 : l lincuţa ( Noicni-Ialomiţa ) : 50 I :
',
I lincuţa Şandrului (Coteana - Olt) : \', 227 : Cîn tecul fetii Şcndrulcsci [Ilfo \' j ;
229, 23 1 : l lincuţa Şandru lu i ( Pantelimon llfo\· , Craio\'a) ; Folclor di11 Mol
-
dova, I I , 96 (nr. 97 ) : Cîn tecu Bi"1 dulesii ( \'ădcni - Galaţ i) ; 657 (n r. 656 ) ,
660 (nr. 657 ) : Sănduleasa (\'ico\'u de Jos - Succa\'a ) : Bre:ea1111. Î n \'a dul
Brăilii, 70 : Ilincuţa Sandului (Unirea - Bră i la) ; Folclor din Tclcorma11 . 1 96 :
Ilincuţa ( Suhaia - Teleorman) ; Vîrtic. 1 5 7 : Şi c a şi turcii ( Năsăud - Bist riţa
Năsăud) ; Cupcea, 53 : Tirarina (Sarasău - Maramureş)
Familia (Pesta - Oradea) 9 ( 1 873 ) . 1 0 1 : Giralina 1 2 ; ; Sicdict6rca ( B u
dapesta - Oradea) 2 ( 1 8 76 ) . 9 : Ilincuţia [ „din A r de al ] 1 2 8 ; Ilfovul ( B u c ure şt i )
"
1 ( 1 878 ) , nr . 2, 3 : Baladă 1 29 ; Gazeta Tra11silva 11ici ( Braşo,·) 45 ( 1 882 ) . nr.

3-Foiletonu : Chirutia 13 0 ; Foişoara (Sibiu) I ( 1 886 ) . 5 1 : Fl oa rea [„ Sălagiu" ] i: n ;
G azeta poporului (Timişoara) 2 ( 1 886 ) . nr. 40. 6 : .Mireasa turcului [„ din jurul
Năseudului"] 1 32 ; 3 ( 1 887 ) , nr. 1 7- 1 8 : L enea 133 : n r . 43, 5 : Ileana Gusiulcana
[ „din j urul Naseudului"] 13 4 ; Tribuna (Sibiu) 5( 1 888 ) . 773 : Ileana Petri
(Nadiş - Sălaj ) 135 ; Gazeta poporului (Tim işoara) 6 ( 1 890 ) . nr. 1 9 : Lenea 136 ;
Revista poporulzti (Bucureşti) 2 ( 1 89 1 ) , 54 7 (Ocnele Mari - \'îlcc a) i:i i ;
Romanulu literar (B u cur e ş t i ) 1 ( 1 89 1 ) 1 70 : Ilinca 13 8 ; Ş c::ătoar ea (Fălticeni)
,
1 ( 1 892 ) , 43, 76 (Crucea - Suceava) ; Telegraful roman ( Sibiu) 40 ( 1 892 ) , 325 :

Mustafa, I lindreasa şi Ilinca ; 4 1 ( 1 893 ) , nr. 26, 1 02 [ „din j urul A\'rigulu i"] ;
Ş e::ătoar e a (Fălticeni) 2 ( 1 893 ) , 1 3 7 (Cotîrgaş - Suceava) ; 3 ( 1 895 ) , 2 1 1 :
I lincuţa (Prundeni - Vîlcea) ; Revista critică-literară (laşi) 3 ( 1 895 ) , 24 :
I linca Călina (Rogoj eni - Galaţi) ; Familia (Pesta - Oradea) 32 ( 1 896 ) ,
1 64 : Ileana (Luncşoara - Bihor) ; Şezătoarea (Fălticeni) 4 ( 1 897 ) , 2 2 1 [Su
cea va] ; Poporul (Budapesta) 5 ( 1 898 ) , 349 : L e n e a (Straj a - Banatul sîrbesc ) ;
Telegraful român ( Sibiu) 48 ( 1 898 ) , 1 89 : \'alinca ( Gura Rîului - Sibiu) 139 ;
Tribuna (Sibiu) 1 6 ( 1 899 ) , nr. 2 1 4 , 3 : Alinca [ „din Bîrgău"J ; Revista socie-
1 27 C f .Bibliografia generală, I , 4237.
12 8
Ibidem, 3942 .
12 9
Ibidem, 4048.
100
Ibidem, 4 142 .
l ;;J Ibidem, 4 1 57.
1 32
Ibidem, 3981 ; vezi şi 405 1 .
l :,3 Ibidem, 4365.
1 34 Ibidem, 3992.
m Ibidem , 4491.
l: s Ibidem, 4328.
1 07
Ibidem, 4066.
13 8 Ibidem, 4065.
1 28 Cf. şi Calendariu pe anul visect de la Christos 1 904. (Sibiu) 53( 1904), 162 : Valinca.
99
tăţii „ Reuniunea profesorilor români" din Craiova (Craiova) 1 ( 1 900) , nr. 6,
1 0 : Ilincuţa cea frumoasă ( Roşia-Jiu - Gorj ) ; Şezătoarea săteanului ( Bum
beşti de Jiu - Gorj) 4 ( 1 90 1 ) , 86 : Lixandrina [„de pe valea Cricovului"] 14 0 ;
Familia (Pesta - Oradea) 40( 1 904) , 68 : Floarea (Şardu - Cluj ) ; 4 1 ( 1 905) ,
1 1 5 : Voica lui Şandru [Bucovina] ; A lbina (Bucureşti) 1 0( 1 906- 1 907) , 1 278 :
Ilincuţa ; Tribuna (Arad) 1 0( 1 906) , nr. 1 5, 2 : Foicica bobului (Turcoaia -
Tulcea) 141 ; Floa rea darurilor (Bucureşti) 1 ( 1 906) , 1 83 : Foicica lemnului
( Zebil - Tulcea) ; 2( 1 907) , 1 89 : Ilinca Şandrului ; 252 : Ilincuţa (Voiceşti -
Vîlcea) ; Deşteptarea (Braşov) 3( 1 907) , nr. 3 . 2 : Fata Şandrului ( Scheii Bra
şovului) ; Ungaria (Cluj ) l ( 1 907) , nr. 8, 6 [ „ din j urul Branului"] ; Buciumul
(Cîmpulung Moldovenesc) l ( 1 908) . nr. 3, 33 (Va tra Dornei - Suceava) ;
Ţara Oltului ( Făgăraş) 2( 1 908). nr. 50, 3 : Cîntecul Şandrului ; Ion Creangă
( Bîrlad) 4( 1 9 1 1 ) . I 07 ( \'atra Dornei - Sucea va) ; Drum drept (Vălenii de
Munte) 1 ( 1 9 1 3) , 5 1 5 (Oltina - Constanţa) ; Ion Creangă (Bîrlad) 7 ( 1 9 1 4) ,
1 3 1 : \'oicuţa (Nemţişor - �eamţ) ; 1 67 : \'îrculeasa (Lozna - Botoşani) ;
Tra11silva11 ia ( Sibiu) 4 5( 1 9 1 4 ) . nr. 4 . 1 4 5 : Fata Iancului ( Sebeşel - Alba) ;
1 4 6 : Fata Şandrulu i ( Sebeşel - Alba) ; Vocea poporului (Ploieşti) 6( 1 9 1 4) .
nr. 1 64 . 6 : Ilincuţa Şandrului u 2 ; Ion Creangă (Bîrlad) 1 0 ( 1 9 1 7) , 1 06 : Ilinca
( Broşteni - Suceava) ; Copiii neamului (Ploieşti) l ( 1 922) . nr. 2, 1 1 : Kira
[„<lin Transilvania"] ; Tudor Pa mjile (Dorohoi) 2( 1 924 ) , 80 : Ilincuţa (Hancea -
Suceava) : Frîngurcle (Dorohoi) 1 ( 1 927) , nr. 3 - 4 , 3 : Ilinca (Vlăsineşti - Bo
toşani) : Cele trei Crişuri (Oradea) 6( 1 928), nr. 1 1 - 1 2 , 22 : Ilincuţa Sandului
[ „Lalad;'"t dobrogeană"] ; /::voraşul ( Bistriţa - Mehedinţi) 8( 1 929) , nr. 1 - 2 ,
1 6 ( Marmanu - Mehedinţi) ; Semenicul ( Lugoj) 3( 1 930) , nr. 5 - 6, 5 6 :
Rădivoi cu sora-sa llincuţa (Agadici - Caraş- Severin) ; Grai şi suflet (Bu
cureşt i) 5 ( 1 93 1 - 1 932). 276, 276 piuşăteşti. Sălătrucu de Jos - Argeş) ;
A nuarul arhivei de folk/or (Bucureş ti) 3( 1 935), 62 : Lină Ruj ălină ( Eftimie
Murgu - Caraş- Severin) ; $coala Ialomiţei (Călăraşi) 6( 1 935) , nr. 5 - 6, 26 :
llincuţa ( Borcea - Ialomiţa) ; A lbina ( Bucureşti) 39( 1 937) , 422 : Ilincuţa
Şandrului (Dragosloveni - Vrancea) ; Neamul românesc pentru popor (Bu
cureşti) 25( 1 937) , 57 : Ilincuţa Sandului ; Izvoraş ul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 7
( 1 938) , 3 1 9 : Ilincuţa Şandrului (Cara vaneţi - Teleorman) ; 1 8( 1 939) , 1 23 :
Ilinca
mg. : DOLJ : 589 b, 1 808 c - d (Desa , 30 XI 1 955, 1 4 II 1 96 1 , M. Con
stantin) ; 1 594 Va (Bîrca , I VII 1 959, M. Ciovică) ; 2 1 03 b (Călăraşi, 6 XII
1 96 1 , P. Boulean) ; 2099 a ( Dăbuleni, 6 XII 1 96 1 , N . Şteolea) ; GORJ : 1 2 1 4 h
(Băieşti. 5 I X 1 957, � . Coiculescu) ; V Î LCEA : 3585 I la , 3599 Ilb (Boi
şoara , 2 1 , 26 VII 1 968, A. Cenuşă, S. Mihai) ; 360 1 I f ( Găuj ani, 24 VII 1 968,
L. Popa) ; TELEORMAN : 2880 Vb, 2997 a (Blej eşti, 1 1 I X 1 965, 1 I V 1 966,
C. Staicu) ; I LFOV : 1 42 2 a (Cocioc, 26 VI 1 958, N. N ăstase) ; 1 84 a ( Renaş
terea , 1 6 I V 1 953, N . Fircă) ; 240 1 Re - 2402 \'a (Malu , 1 4 XI 1 962, C . Mustă
ţea) ; 2394 Ra (Giurgiu , 9 XI 1 962, N . Stan) ; 3089 I la ( Greaca, 1 1 X 1 966,
A. Cotîrlă) ; 1 95 1 a (Hotarele, 1 3 I X 1 96 1 , G . Diu) ; 336 a (Curcani , 1 1 VI
1 95 4 , A. Simion) ; 3399 d (Olteniţa, 24 VII 1 963, I. Preda) ; AR GEŞ : 428 k
( Jugur, 26 XI 1 95 4 , V. Zipiş) ; 1 99 1 b (Fureşti, 4 X 1 96 1 , AL Manea) ; TUL
C EA : 1 64 1 Ia, 1 64 3 I lb (Ciobanu, 5 , 8 XI 1 959, D. Holban, N . Matei) ; 1 603
a (Niculiţel, 2 8 V I 1 959, \'. Plînge) ; IAŞI : 3452 d ( Ruginoasa, 29 V 1 968,
14°
Cf. şi Deşteptarea popornlui (Cernăuţi) 1( 1 902) , nr. 2, 15.
141
Cf. şi Floarea darurilor (Bucureşti) 2( 1907) , 109.
143 Proză, cu un fragment poetic.
1 00
I . Sava) ; SUCEAVA : 3465 Rh (Calafindeşti, 23 VII 1 968, V . Diaconescu) ;
MARAMUREŞ : 595 p (Văleni, 6 XI 1 955, V. Darvai) 143
fg. : DOLJ : 1 2248 (Sadova, 2 l VIII 1 929. G. Tuţă) ; GORJ : 2 770 b,
2840 (Runcu , 1 1 , 1 8 VIII 1 930, I. Voiculescu, 1\1 . Popescu) ; TELEORMAN :
8409 (Caravaneţi , 3 VI 1 940, I . Pantea) ; 1 524 (Adămcşt i, 28 I 1 934, N . Săi
leanu) ; 4 1 69 (Merenii de Sus, 25 \' II 1 937, M . Burcea) ; ILFOV : 4282 b
(Naipu, 30 VIII 1 935, N . Grigoraş) ; 4076 (Clej ani , 1 5 V 1 949, I . Burcină) ;
38 1 4 (Pădureni , 24 I I 1 936, M. Găuţă) 1 44 ; 9993 b (Dumitrana, 2 1 VIII 1 943,
N . Floraru) ; 1 2837 a (Coadele , 8 IX 1 928, G. Rădule!"cu) ; 7893 (Renaşterea ,
3 Xl 1 939, N . Fircă) ; 6903 a, 1 1 320 (Budeşti, 1 7 \ ' III 1 938, 23 V 1 950 ,
I . Baie, N . Constantin) ; 673 1 a (Hotarele , 7 VII 1 938, S t . Şerban) ; IALO
MIŢA : 1 2852 a (Bogata, 9 IX 1 928, I . Lazăr) ; ARGEŞ : 2 1 3 1 (Slatina, 1 9 II
1 936, M. Cîrstoiu) 1 45 ; 64 1 2 (Smeura , 30 I 1 938, M . :Mihalcea) ; 1 976 c ( Jugur,
24 VIII l 930, V. Radului) ; 74 72 (Bogaţi. 20 VI 1 939, C. Voicu) ; Tl; LCEA :
8578 a-b, 8585 a (Somova , 1 7 V I 1 940, I . Bonţoiu, I . Mocanu) ; 1 6 1 3 a
(Pecineaga , 8 VIII 1 936, S. Puşcuţă) ; 6604 a (Dăen i, 6 VII 1 938, T . Vlădifa) ;
1 322 1 - 1 3222 (Gîrliciu , 1 928, G. Ne_cula) 1 46 ; VRANCEA : 35 1 4 b (Drago
sloveni, 2 1 V 1 937, R. Spinu) ; BACAU : 1 3044 c ( \'ultureni, f. d., E. Dugăi
şescu) ; SUCEAVA : 5275 a (Fundu Moldovei, 23 IX 1 937, O. Zlăvoacă) ;
SIBI U : 94 1 b , 943 b , 960 a (Mohu , 1 0, 1 5 VI 1 03 1 , 1 4 I 1 933, A. Iancu,
M. N ica , A. Bilţ) ; 5388 a (Vecerd, 27 V 1 935, A. lefta) ; BRAŞOV : 7695 c
(Dridif, 20 VII 1 939, M . Lungoci) ; 762 1 b (Şinca Nouă, 9 VII 1 939, :\I .
Ciujdea)
i . : GORJ : 2443 (Tîrgu Jiu, f.d., M . Arbagic) ; ILFOV : 9535 (Naipu,
1 5 III 1 95 1 , Z. Nicolaie) ; 8263 (Clej ani, 1 4 V 1 949, D . Moţoi) ; 3556 ( Pă
dureni , 24 II 1 936, ?) ; 1 3753 (Ileana, 28 VIII 1 952, E. Manolidi) ; N EAMŢ :
6 1 1 3 (Boghicea , 24 \'II 1 949, N . Erpan) 147 ; TIMI Ş : 7659 (Banloc, 29 VIII
1 936. A . Cîrciu) ; CARAŞ-SEVERIN : 1 8 772 (Bucova , 1 4 XI 1 958, A . lu i
Glud)
4 8 ( 66 ) Corbac
Corbac zace de trei ani în închirnarea sultanului din Ţarigrad. Privind
printre zăbrele, el blestemă corbul, rncotind că îi ve steşte rncartt:a. Corbul
îi răspunde că e trimis de maica sa şi îl caută de trei ani . Întemniţatul
cere corbului să-i aducă de acasă trei fuioare de mătase şi iarba-fierului,
făgăduindu-i răsplată leşurile duşmanilor. Corbac !"e eliberează împletind
funie din mătase şi rupînd grat iile cu iarba-fierului . El trimite corbul �ă dt că
vestea mamei sale şi făgăduieşte că din funie va face � pînzurătoare turcilc r.
A lecsandri, 1 4 1 : Corbac ; Folclo r din Botoşani, 1 1 5 : Corbac 1 4 8
Familia (Pesta - Oradea) 2 1 ( 1 885 ) , 6 : Voinicul şi corbul [„din ţ inutul
Borgoului "] 1 49
49 ( 67 ) Serb-sărac
Apărînd în chip de călăreţ pe uliţele Ţarigradului , voinicul sărac e
îndemnat de nepoata sultanului să ia parte la jocul de halca, pentru ca ,
14 3 Cf. şi mg. 4006 c (culegere fără date).
lu Cf. şi D. 824 a.
1 45 Cf. şi D. 675 b.
l4e Cf. şi D. 368 lb şi 369 I.
1 47 Variantă în contaminare cu ciclul Novăceştilor.
14 8 Variantă su b infl uenţa t. 2 7 : Novac. Gruia captiv în Ţarigrad.
101
biruind, s-o scape de primej dia de a fi dată arapului . Viteazul se avîntă
în întrecere , biruie pe arap şi primeşte fata în căsătorie.
A lecsandri, 1 05 : Serb- Sărac ; Bre::eanu, În vadul Brăilei, 7 8 : Sîrb Sărac
( Însurăţei - Brăila)
Bucovina (Cernăuţi) 3 ( 1 850) . 35 : Serbu-saracu 150 ; Revista pentru
istorie, arclzeologie şi jdol og ie (Bucureşti) 7( 1 894) , 4 1 9 : Viaţa unui copil de
sîrb vestit [\'îlcea]
50 Fecioraş de sîrb
Fecioraşul sîrbului aflîndu-se la arat e provocat de Arap Colţea, pe
care îl ucide şi îi ia calul, cu care continuă să brăzdeze cîmpul .
Folclor d in Oltenia ş i J f 1111/cnia, I I , 1 45 : Fecioraş d e sîrb (Ştefăneşti -
\'îlcea)
5 1 Brăilenii
Doi brăileni cu treieră localităţile rom âneşti de pe malul Dunării. Pre
tutindeni sînt primiţi cu teamă . Îşi aleg cai de călărit şi iau cu sila bani
de la negustori , pînă ce, atacînd la drumul mare un turc , unul dintre brăileni
moare oda tă cu turcu l.
Folclor din Oltmia şi JI1mte11 ia. 1 1 , 1 79 : Brăilenii [Dolj]
52(70) .V iculca
Turcul a îndrăgit pe N iculca , una din cele două fete ale Sîrbei. El
încearcă zada rnic s-o ademenească cu ban i. Profitînd de o clacă la praşilă ,
turcul o trimite la fîntîn�1 . de unde o fură de-a călare . Cînd s-o treacă Dunărea ,
fata se aruncă în apă. Mama o pescuieşte şi o aduce acasă . Vin turcii să o
caute şi o iau din nou cu ci.
Tocilescu , 36 : �iculca (Cucueţi - Teleorman)
53 Stan al lui Stăvrui
Stan al lui Stă vrui s-a ascuns în timpul iernii în pădurile Călmăţuiului.
Cînd s-a împrimăvăra t, trece cu ceata peste Dunăre, îşi schimbă hainele
prefăcîndu-se zarzavagiu şi pătrunde în curtea paşei din Vi din. După ce
se orientează în timpul zilei , în cursul nopţii atacă cu ceata doborînd pe rînd
toate străj ile, ucide pe paşă , apoi sărind zidurile se îndreaptă, la adăpostul
codrilor, spre Rusciuc, unde va căuta o răfuială asemănătoare cu un paşă
şi un bei.
Folclor din Oltenia şi Muntenia, IV, 498 : Stan al lui S tăvrui (Turnu
Măgurele - Teleorman)
5 4 Goia
Î ndată ce s-a împrimăvărat , Goia şi ceata lui au pornit în haiducie.
Prins de poterele împăratului şi osîndit la decapitare, Goia cere să fie spovedit.
Eliberîndu-se prin acest şiretlic, haiducul se duce la curte, ucide pe boieri
şi-l sileşte pe împărat să-i lase lui împărăţia, dar după trei luni pleacă cu
visteria împărătească, pe care o împarte cu cetaşii.
mg. : TELEORMAN : 2 2 1 3 d - 2 2 1 4 a (Ciuperceni, 20 VII 1 962, M .
D orcea)
I SO
Cf . Bibli�grafia generală, I, 3880 ; v. şi Zimbrul (Iaşi) 1 ( 1850) , 68 : Sîrbul săracul.
1 02
55 Dragu
Deşi ibovnica Voichiţa îl trădează turcilor, Dragu se luptă cu duşmani i ,
îi ucide ş i rămîne în codru c u ibovnica.
fg. : TELEORMAN : 4269 (Merenii de Sus , 1 5 \' III 1 937, M. Burcca ) .
56(7 1 } Gheorghiţă Zătrcanu
Gheorghiţă Zătreanu petrece în codru cu Dobriţa de la Ialom iţa. Cînd
Gheorghiţă îi cere să cînte, Dobriţa se arată îndurerată că s-a despărţ it ele
surata ei. Trec doi turci ce duc în robie pe surata Dobriţei. Luptîn<l voiniceşte .
Dobra ucide pe unul dintre duşmani, iar Zătreanu pc al doilea .
Pamjile, 43 : Gheorghiţă Zătreanu (Ţepu - Galaţi)
57(72) A lui Şoimănel
Îndată după naşterea lui Şoimănel. turcii îi robe�c mama , iar pc ci
îl aruncă pe apă într-o lădiţă. Fata împăratulu i descoperă prunc ul şi îl arată
împăratului, hotărîtă să se mărite cu <linsul după cc va creşte. După nu ntă,
cuprins de dorul mamei , pe care o ştie roabă la \'idin , Şoimănel pleacă şi-o
dezrobeşte .
Vasiliu, 36 : A lui Şoimănel (Tătăruşi - Iaşi )
58(78) A na A rdeleana
În vadul apei , fata spală rufe şi plînge . Turc ii o roagă să-şi înceteze
lacrimile pînă trec ei vadul. Fata îi întreabă dacă nu i-au văzut fra tele , pc
care îl descrie . Turcii îi cer atunci să-l facă să nu se mai bată cu ei. Voi
nicul refuză şi o învaţă pe soră unde să-l îngroape dacă va muri .
Marienescu, I , 1 32 : Iliana Brailana ; Popovici, 1 4 : Ana Ardeleana
(Poiana Răchiţelii - Hunedoara)
59(80) J.11 anuilă şi JIustaja
Turcii pradă şi robesc în Moldova . Manuilă ecre adăpost Aniţei . Acolo
află pe turcul Mustafa beat, pe care-l ucide .
111arienescu, II, 1 1 2 : Manuilă ş i Mustafa
Albina (Viena-Pesta) 1 ( 1 866), nr. 29 : Manuila s1 Mustafa 1s1
60(8 1 ) Marcu iagărul
Marcu primeşte carte împărătească şi e întemniţat. În lipsa lui , du �
manii îi robesc soţia. Eliberat, se întîlneşte cu aceasta lafîntînă în Ţarigrad .
se răzbună şi revin în ţară 1 52•
Cătană, 32 : Marcu iagărul [Banat]
Foaia poporului (Sibiu) 2( 1 894) , 4 6 : Marcu lagărul [Banat] ; Revista
critică-literară (laşi) 2( 1 894) , 420 : Marcu Viteazu (Valeadeni - Caraş-Severin)
6 1 (84} Iancu şi turcul
Urmărit de turc, Iancu cere nevestei să-i deschidă, dar nu e ascultat.
Atunci, el se întoarce, ucide turcul şi se travesteşte în hainele acestuia . Astfel
e primit în casă, şi femeia trădătoare îşi primeşte pedeapsa.
Hodoş, 4 6 : Iancu şi turcul (Drăgoieşti - Timiş)
15 1 Cf. Bibliografia generală, I, 42 1 6.

152 Cf. u nele asemănări tematice la t. H : Marcu şi 69 : Pătru di la Izvor.
1 03 :
Lumina pentru toţi (Bucureşti) 3 ( 1 887- 1 888) , 460 : Pat ima lancului
(Măderat - Arad) 1 53 ; Revista critică-literară (Iaşi) 2 ( 1 894) , 333 : Marcu
Viteazu (Opatiţa - Timiş)
fg. : TIMIŞ : 5932 a ( Sîrbova . 1 1 IX 1 936, I. Stepan)
62(83) Sora şi fratele
Fratele întreabă codrul de ce îngălbeneşte. Află că turcii i-au robit sora.
Aleargă şi o scapă din robia cotropitorilor 1 54 _
Popovici, 5 1 : Sora şi fratele (Clicio\'a - Timiş)
63(58) Stoian b ulibaşa
. Turcii se plîng begului din Cladova de abuzurile lui Stoian bulibaşa,
căpitan de Craina . Prin trădarea naşului său , Stoian e prins şi spînzurat
sau , izbutind să scape , pedepseşte fără milă pe naşul trădător.
Picot, 32, 6 1 , 64 : Stoj an, le boliikbasi ( Serbia) ; Tocilescu, 58, 60 :
Stoian-bulibaşa (Cucueţi, Băneasa - Teleorman) ; Giuglea - Vîlsan, 38 :
Stoian-bulibaşa ( Rîtcova - Serbia) ; Sandu- Timoc, 253 : Stoian-bulibaşa
( Alexandrovăţ - Serbia) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 1 76 : Stoian
bulibaşa din Crai na : 228 : Begu de la Ada-Kaleh ; Ruxăndoiu, I, 293 : Stoian
Bulibaşa ( Beuca - Teleorman) : Folclor din Oltenia şi Muntenia, I I I , 788 :
Stoian Bulibaşa (Hîrseşti - Argeş)
Ion Creangă (Bîrlad) 4 ( 1 9 1 1 ) . 338 : Stoian Bulibaşa (Caravaneţi -
Teleorman)
64 (86) J 'idu ţ ă ra n u l
Printre robii aduşi la Tarigrad e şi muma Vidului. Recunoscînd-o ,
Cara-Mustafa o întrebă unde este \'idu . Ea spune că a murit , dar t urcii,
spre încredinţare , scormonesc mormîntul ce li se arată. Între timp, marna îşi
vesteşte fiul. Vidu alungă pe turci şi intră într-o cafenea . Nechezul calului
îl cheamă afară, unde Yede mulţimea ameninţătoare a turcilor care se apropie .
Calul îl ajută să biruie pc duşmani. Învingător, Vidu merge la împărat şi-i
cere oaste cu care să se bată. Speriat , împăratul îi dă fata de soţie şi-l lasă
să împărăţească în locul lu i.
Giuglea - Vîlsan, 1 1 0 : Vidu ţăranul ( Geanova - Serbia) ; Folclor
din Oltenia şi .\1 untenia, I I , 1 82 : Vidu ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti,
1 88 : Vidu ţăreanu
Foaia poporului ( Sibiu) 1 1 ( 1 903) , 269 : Vidu şi turcii ; Ion Creangă
(Bîrlad) 6( 1 9 1 3) , 276 : Vidu ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 2 1 ( 1 940) ,
nr. 1 , 28 : Vidu ( Giubega - Dolj)
65( 1 68) Rădoiţă
Prins şi întemniţat de împărat , haiducul recurge la u n vicleşug : se
preface mort. Bănuit de împărăteasă, e supus la probe grele : i se pune un
şarpe pe piept , i se bat cuie sub unghii, se j oacă hora pe el, dar haiducul
rezistă. În cele din urmă, e pus în cosciug şi azvîrlit pe apă. Îşi reface ceata,
se întoarce şi j udecă pe împărat , apoi se însoară cu fata împăratului şi îşi
continuă haiducia .
Giuglea - Vîlsan, 1 5 : Rădoiţă ( Costol - Serbia) ; Sandu- Timoc, Cîn
tece bătrîneşti, 222 : Rădoiţă
ua
Cf. Bibliografia generald, I , H99.
l i&
Cf. unele asemănări tematice la t. 74 : Moldovean Dobrogean.
1 04
66 Goesw
Captiv la turci, eroul po\·esteştc cu vicleşug că s-a făcut vinovat de
mari păcate, cerînd să i se îngăduie spovedania creştinească, dar travestit
în hainele preotului se eliberează şi se răzbună . măcelărind pc duşmani 155•
Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti. 1 8 7 : Goescu
67( 1 69) A idttc T · etcu
Plecînd cu fratele său l\Iilo tin să cumpere peşte, se întîlneştc cu un
pîlc de turci , pe care-i înşală spunîndu-le că e din Craiova . Turcii se prind
frate cu el şi chefuiesc împreună în Negotin. În timpul nopţii Vclc u se scoală
şi trage un foc de armă , provocînd învălmăşeală între turci, care se taie între
ei . ).fai tîrziu , în luptele cu turcii, haiducului nu-i place aşezarea tunurilor
şi dă o palmă unui ostaş. Stana îi spune că această nesăbuinţ{t îl va face să-şi
piardă capul, dar haiducul nu se teme. Drept răzbunare . soldatul trădeaz{t
turcilor ceasul cînd haiducul va ieşi s{t-şi aşeze tunurile. Velcu e ucis. Stana
se îmbracă cu hainele lui şi se luptă cu turcii, pusti indu-le rîndurile .
Giuglea - Vîlsan, 70 : Aiduc Velcu ( Geanova - Serbia) ; Sandu- Timoc,
Cîntece bătrîneşti, 255 : Haiducul \' elen
Revista institutultti social Bana.t-Cri�a11a (Timişoara) 9( 1 94 1 ) , 248
\ „de la un prizonier rom ân din arma ta jugoslavă" )
mg. : 2573 Rd (Iabunovaţ - R . S . F . Iugoslavia . 1 8 \' I I 1 963, D . Geor
gevici)
68( 1 67) Stîngâ
Stingă adună o ceată de haiduci, cu care cutreieră cramele şi ţine calea
turcilor. Se travesteşte şi-şi schimbă mereu gazdele, pînă ce naşul său Nicolcea
îl trădează, dindu-l în mîinile paşii. Se turceşte pentru a scăpa cu viaţă,
apoi, sub pretext că pleacă la vînătoare , trece Dunărea . Se întoarce şi se
răzbună pe naşul trădător. Căzînd din nou în mîinile turcilor, i se taie capul
cu propria-i sabie .
Bucuţa, 1 03 , 1 1 0, 1 1 4 : Cîntecul lui Stîngă ( Negovaniţ, Stanotîrn,
Raboviţa - Bulgaria) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 234 : Stoian Stîng{t
haiducul 1 56
69 (87) Pătru di la !:::vor
Pătru primeşte carte de cătănie. În lipsa lui, arnăutul ce vine după
bir îi vede nevasta cernită, o ia cu sila , dimpreună cu copiii, şi pleacă în
codru . Cînd se întoarce, Pătru se răzbună 1 5 7.
Sandu- Timoc, 63 : Pătru di la Izvor (Alexandrovăţ - Serbia)
70(59) Roman copilul
ln cortul frumos din mijlocul taberei sau sub un umbrar înălţat pe
suliţele înfipte în pămînt , voinicii Din, Constantin şi fratele lor cel mic, Roman
(Romănaş, copilul Roman etc. ) , petrec cu trei fete de împărat , pe care şi
le-au cîştigat vitejeşte cu sabia. Puhoi de turci şi tătari întunecă orizontul.
Din şi Constantin trimit pe copil să scruteze din vîrful movilei numărul
oştilor şi al steagurilor. De vor fi mai multe, să le dea de ştire şi lor ; de
vor fi mai puţine, să fie în seama lui. Roman numără pînă oboseşte şi apoi
1 55 Cf. u nele asemănări tematice cu t . 75 : Român Grtte Grozovan u l si

· 76 : Biiica Bechea1111.
1 51
Cf. şi Tocilescu, 383 : Foaie verde de sulfină ( U rd a rii de Jos - Gorj) , fragment.
157 Cf. unele asemănări tematice la t . 44 : Marcu şi 60 : Marcu iagări1J.
1 05
se avîntă în luptă, nimicind pe duşmani . Amintindu-şi de fratele plecat în
bătălie sau îndemnaţi de mamă ori de iubita acestuia, Din şi Constantin
aleargă în ajutor cînd lupta e pe 5fîrşite. Cuprins de îndirj irea cu care izbeşt e
de-a valma în jurul său , Roman l e cere s ă s e ferească din cale-i , pentru a
nu-i ucide şi pe dînşii. Fraţii se supun. Roman se întoarce victorios şi petrecerea
continuă. În unele variante. fraţii sînt ucişi în învălmăşeală, iar Roman sau
mama îi caută şi-i înmormîntează . În alte variante, Roman se sinucide de
durere sau. cuprinşi de invidie, fraţii îl ucid mişeleşte pe v iteazul Roman,
dar mîndra acestuia îl răzbună omorîndu-i. iar pe Roman îl învie în chip
miraculos.
Căta11ă, 1 65 : Din. Constantin şi Rom ân (Brădişoru de Jos - Caraş
Sc,·erin) ; Codin . Din �I usce I. 298 : Roman (Poienărei - Argeş) ; Corcea, 9 :
Roman ,·oinicul ( Coştci - Banatul sîrbesc) ; To ciles c u 1 223 : Roman
,
(Bragadiru - Teleorman) ; Păsculesrn, 222 : Din şi Constantin şi copilul

Roman ; 223 : Copilaş Romanul (Orlea - Olt ) ; Pamfilc, 90 : Copilul Rom ân
( �cgrileşti - Galaţ i) ; Dms 11sia11 11. Antol. dial . , 1 7 [Tulcea] ; B ră ilo i u , 1 04 :
Romănaş (Drăgăeşti - Dîmbo,·iţa) ; .l!o11ogr. Dolj. v. I I , p. I , 23 : Din şi
Costandin (Sadova - - Dolj ) ; Brc::: c an u . în ,·adul Brăilei , 76 : Dinu Constantin
(Bărăganul -- Brăila) ; Folclor di11 Oltc11ia şi Jl1mte11 ia. \', 236 : Copilaş Roman
( Găiţa - Ialomiţa)
Ţara 1101tâ (Bucureşti) 4( 1 887) , 24 8 : Copilul Rom ân (Budeşti - Ilfov) l a s ;
Tribuna (Sibiu) 6( 1 8 89) . 637 : Roman voinicul �Banat] 1 59 ; Fam1:tia (Pesta -
Oradea) 26( 1 890) . 28 : Din Constantin şi Rom ân (Brădişoru de Jos - Caraş
Severin) 16 0 ; Ga::da poporului (Timişoara ) 7( 1 89 1 ) , nr. 7 : Cîntecul celor trei
voinici [Banat ] 1 6 1 ; Revista criticâ-lifrrarâ (laşi ) 3( 1 895) , 1 26 : Din, Constantin
şi Roman (Sadova - Dolj ) ; Ion Creangă (Bîrlad) 4 ( 1 9 1 1 ) , 39 1 : Din şi Con
stantin ; Prictc11 11/ 110stru (Priboieni - �fuscel) I ( 1 9 1 1 ) , 260 : Romanaş ;
1 ·a1ra Ba11atului (Ora,·iţa) 1 ( 1 932) . nr. 3 , 1 0 : Din, Constan tin şi Roman
( Brădişoru de Jos - Caraş- Severin ) ; Timocul (Bucureşti) 9( 1 942) , nr. 1 , 4 6 :
Al copil Roman / Rîtcova - Serbia )
7 1 ( 68) Cerc/ie::
Din tabăra sa. \'i tcazul Cerchez întreabă cine se încumetă să-şi măsoare
puterile cu el. Auzind provocarea , copilaşul lui Roman îşi alege din her
ghelie calul cel mai bun şi porneşte spre cortul lui Cerchez. Întrecîndu-se la
alergare de cai , voinicul biruie pe Cerchez şi-i taie capul de-a călare.
Balade populare, 202 : Copilaşul lui Roman (Craiova)
l::voraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 5 ( 1 923), 1 2 : Cîntecul lui Cerchez
(Pătule - Mehedinţi)
i . : DOLJ : 1 3794 (Craiova , 23 XI 1 95 1 , P. Matei)
72(62) Şiret pîrcălabul
Şapte sate răzvrătite nu dau bir împărăţiei. Tătarii , trimişi de împărat .
găsesc la cişmea pe surioara lui Şiret pîrcălabul, o leagă şi-i cer să le spună
unde stă Şiret. Zărind pe duşmani, Şiret îi pîndeşte şi le ţ ine piept în poartă
cu arcul şi săgeţ ile lui colosale, care pust iesc rîndurile vrăjmaşe. În cele din
urmă însă, e răpus prin dibăcia feciorului lui C iupăgel. Tătarii năvălesc ,
1 5 8 Vezi şi Lumina pentru toţi (Bucureşti)
9 ( 1893) . 269 : Copilul român (Budeşti - Ilfov) ;
cf. Bibliografia generală, I, '4 1 07.
158 Ibidem, i030.
18 0
Ibi dem , '4 132.
18 1 Ibidem, '42'43.
1 06"
leagă pe Şiretiţă şi-i cer să le arate ascunzişul Negrului năzdrăvan. Ei dez
groapă graj dul. dar Negrul îi ucide pe toţi cîţi încearcă să se apropie de el.
Numai feciorul lui C iupăgel izbuteşte să-l domolească, fluierîndu-i haiduceşte.
El încalecă şi pleacă, dar se întîlneşte cu C iochin bun de mină, feciorul lu i
Şire t , călare pe mama Negrului . C iochin răpune pc Ciupăgel şi o mare mul
ţime de tătari , apoi merge la împăra t şi îl înfruntă. Acesta îi dăruieşte cele
şapte sate. C iochin face tron de cearft şi îngroapft pc tatăl său la biserica
domnească 1 62 •
;Jfonogr. Dolj, v. I . p. I , 1 0 7 ; Folclor din Oltenia şi Jf1111tcn ia, I I I , 39 :
Şiret pîrcălabu (Catane - Dolj )
Lumina pentru toţi (Bucureşti) 6( 1 8 90) , 253 : Siret Pîrcălabu (Budeşti -
!lfov) 163 ; Revista critică-literarii (laşi) 4 ( 1 8 96) , 1 8 2 : �iret Pîrcălabul (Coveiu -
Dolj ) ; Convorbiri literare (Bucureşti) 33( 1 899) , 772 : Şire t C îrpîlabu (Ca ta ne -
Dolj) ; Suflet oltenesc (Pleniţa - Dolj ) I ( 1 92 7) . nr . I , 1 2 : Şiret C îrprtlabu
i . : DOLJ : 1 3906 ( Galicea l\Iare . 4 X I I 1 95 1 . St. Ciovică)
7 3 (6 1 ) Vişina
Trei sate romănăţcne, \'işina. l'rzica şi Polo\'Îna, înfruntă stăpînirea
şi nu trimit birul, pregătind săbii şi arme. Pîrcălabul. adus de oamenii stă
pînirii , se plînge domniei de purtarea semeaţă a pămîntenilor săi. Se ivesc
semne prevestitoare de rău . Peste hora satului, în zi de sărbătoare , o cioarrt
aduce în gheare o balegă. Bătrînii înţeleg că se apropie prăpădul. Stăpînirea
trimite hoarde de tătari, care devastează cele trei sate. prădînd şi ducînd cu
ei şiruri de robi . Un voinic se încumeră să plece în urmărirea duşmanului,
ucide pe tătar şi eliberează robii.
Păsculescit, 207, 209 : Vişina (Orlea, Corabia - Olt) ; Dumitrescu , 1 5 1 :
Vişina (Siliştioara - Olt) ; Mitu - Popescu - Locustean zt, 1 1 4 : Robirea \'i
şinei (Celei - Olt) ; Folclor din Oltenia şi Mu n t e n i a, I , 495 : Vişina (Orlea -
Olt ) ; IV, 1 6 1 : Pe valea Galbenii ( Măldăeni - Teleorman) 164
Ion Creangâ (Bîrlad) 8 ( 1 9 1 5) , 1 4 9 : Vişina (Potlogeni - Olt ) ; Preocupări
literare (Bucureşti) 5( 1 940) , 562 : Satele robite (Caracal - Olt) ; Etlmos (Foc
şani) 1 ( 1 9 4 1 - 1 942) , fasc . 2, 1 72 : \'işîna (Orlea - Olt)
mg. : OLT 1 1 4 2 d, 1 38 6 a, 222 1 d (Celei, 2 1 V I 1 95 7 , 9 IV 1 95 8, 2 8 \' I I
1 962, M . Căpăţînă) ; 1 1 4 8 b , 1 3 72 (Corabia , 1 8-\'I 1 957, 8 I V 1 95 8, D . Candoi) ;
TELEORMAN : 220 2 a (Ciuperceni, 1 8 V I I 1 962, M. Dorcea)
i . : Dolj : 25 926 (Mîrşani , 2 2 II 1 96 4 . O. Paraschiv)
Moldovean Dobrogean
7 4 ( 63)
Voinicul întreabă codrul de ce e desfrunzit şi ofilit. Codrul îi răspunde
că vlaga i-a pierit pentru că în ajun au trecut pe acolo tătarii, ducînd cu
ei trei şiruri de robi. Frunza s-a ofilit şi a căzut de vaietul flăcăilor,
fetelor şi nevestelor. Pornind pe urmele convoiului, voinicul biruie pe vrăjmaşi
şi eliberează robii 165 .
Păsculescu, 2 65 : Moldovean Dobrogean (Silistraru - Brăila) ; Locu
steanu - Mitu - Popescu, 4 6, 50 : Gheorghe şi Arapu (Arcani , Tismana -
Gorj) ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, I , 2 1 1 (nr. 4 1 1 ) : C întecu lu Ghiorghe
haiducu (Tismana - Gorj ) ; I I I , 587 : Gheorghe, Gheorghe, frate Gheorghe
(Arcani - Gorj)
1 82 U nele asemănări tematice cu t. 83 : Cîntecu t u lsi1·im boga111 .
. 183 C::f .· Bibliogral'ia generală, I, i 109 ;
vezi şi Lumina pentru toţi (Bucureşti) 9( 1893),
17 1 ş1 A lbina (Bucureşti) 15( 19 1 1 - 19 12) , 1728.
lH
Cf. şi fragmentul din Graiul nostru , I, 8-i (Celaru - Dolj ) .
1 85 U
nele asemănări tematice cu t . 62 : Sora şi fratele.
1 07
Educatorul (Bucureşti) 2 ( 1 88 4 ) , 5 : Ghiţă ( Gîrbovăţ - Mehedinţi) 166 ;
Jndrumătorul cultural (Bucureşti) 1 1 ( 1 95 8 ) , nr. 2, 34 : Balada lui Gheorghe
_ haiducu (Tismana - Gorj) is i
mg. : OLT : 1 1 4 1 b, 1 378, 1 379 (Celei , 2 1 VI 1 957, 8, 9 IV 1 95 8 , N . Candoi)
fg. : GORJ : 1 0554 a (Tismana, 1 4 VIII 1 94 9, P. Geagu)
75 ( 64 ) Român Gruc Grozovanul
În uşa cortului hanului tătăresc stă legat Rcm ân Grue Grozovanul,
schingiuit de tătari şi gata de a fi tras în ţeapă. Femeile, înverşunate, cer
hanului grabnică răzbunare asupra viteazului care le-a pustiit familiile. Cu
mîna pe hanger, hanul porunceşte lui Grue să mărturisească pierderile ce
a făcut tătarilor. \'iteazul îşi arată isprăvile, fără a se teme de moartea
ce-I aşteaptă . El cere hanului doar îngăduinţa de a se ruga într-o mînăstire.
Dus acolo. Grue pune mina pe o bardă, cu care ucide pe tătarii ce-l păzesc,
apoi. alcrgînd la grajduri, îşi alege crl mai bun cal, cu care se înfăţişează
hanului, cerindu -i să poruncească oamenilor săi să-l ajungă din urmă, dacă
vor putea. Alergînd după Grue, tătarii i s e înşiruie în urmă, iar viteazul,
făcînd calc întoarsă. îi ucide pe rînd, unul cite unul. apoi pleacă în patrie 1 6 8 •
A lecsandri. 7 7 : Român Grue Grozovanul ; Locusteanu - Mitu - Po
pescu, 53. 58 : Gruia Grozovanul (Maglavi t , Craiova - Dolj ) ; Brezeanu, În
,·adul Brăilei , 59 : Gruia grozav marc (l'nirea - Brăila) 169
C alcndaru (Iaşi) 1 85 1 . 95 : Romăn Grue- Groză veanu 17 0
76 B u i c a Becheanu
\'oinicul Buica . prins şi legat de un pom în cîmpia Banului ( = hanu
lui ? ) , c ameninţat de acesta cu decapitarea. Cerind să fie spovedit pentru
grelelc-i păcate, se travesteşte în hainele preotului, îndeamnă pe tătari s ă
intre în biserică spre a-şi lua osînditul , dar închide uşa ş i dă foc tătariwr,
luînd calea codrului 1 i 1 .
mg. : ILFO\' : 2400 \'c-Ra (Malu , 1 4 IX 1 962, C . Mustăţea)
77 Cintecul lui Bibea Cucu
Cucul cîntă în coastă pentru Bibea . E semn de rău augur ? Mai bine
ar veni la Bibea-n bătătură , să-l hrănească cu caş de la ciobani. Se aude
că au năvălit tătarii în ţară. Pe înserate, Bibea îşi pregăteşte calul de ple
care. După un popas la ibovnică, se îndreaptă spre răsărit , în calea tătarilor.
Folclor din Oltenia şi ,\funtenia, \', 24 1 : Cîntecul lui Bibea Cucu ( Gol
finu - Dolj )
78 Barbă haiducul
Barbă haiducul e fiul unui căpitan din urdia hanului şi oastea sulta
nului . Prin purtarea lui călcînd legea musulmană (preferă vinul în locul cafelei) .
Barbă stîrneşte minia hanului, care porunceşte tătarilor să-l prindă şi să i-l
aducă spre a-l spînzura. Numai un călăreţ viclean se încumetă să îndepli
nească porunca . Spunîndu-i că hanul îl cheamă să-l însoare, călăreţul încearcă
168 C f. Bibliografia generald, I, '4 103 (în contaminare cu t. 20.5 : Ghiţd Cătănu/ă) .
1 8 7 Iniţial, contaminare cu t. Moşneag bdtrîn .
1 8 8 Cf . unele asemănări tematice cu t. 66 : Goescu şi 76 : Buica Becheanu.
189 C f. şi varianta (în contaminare episodică) provenind clin prelucrarea lui P. Duj/u,
Gruie-al lui Novac, cîntul VIII ( „Negruşor") , la TELEORMAN : mg. : 2 190 a (Ciuperceni.
17 YII 1962, M. Dorcea) . strofa E.
1 7° Cf. Bibliografia generald, I, 389 1 .
17 1 C
f. u nele asemănări tematice cu t. 66 : Goescu şi 7.5 : Român Grue Grozovan•l.
1 08
s;l-1 îmbie cu vorbe mincinoase. dar Barbă îşi pregăteşte paloşul, pistoalele
şi arcanul şi vine la curtea hanului . Prefăcîndu-se că-l pofteşte la ospăţ , hanul
drl poruncă să-l lege cu arcanul. dar Barbă taie capul hanului , aleargă într-un
sat şi se creştinează, apoi ia calea codrului, de unde pîndeş te şi ucide pc
păgîni .
Folclor din Oltenia şi J/ u 11tn1 i a . IV. 503 : Barbă haiducul (Buzeşti -
Olt)
79 Dumitru dobrogcau 11
Voinicul Dumitru înfrunt:1 şi ucide pc unul din tătarii care- i ţin caka
pro,·ocîndu-1, scapă de urmărirea celuilalt şi trece cu barca peste Dunăre .
fg. : TULCEA : 660 1 (Dăeni, 6 VII 1 938, T. Vlădilă) 1 72
80( 1 33) Velea viteazul
Haiduc de Bugeag şi Crîm , îşi caută rnîndra , pe fiica Pleaşului Pîrgarulu i,
răpită de tătari .
C ar a njil, SO : Velea Yiteazul [MoldoYa]
8 1 (65) A Gruiului
Îmoţindu-se cu alţi voinici. Gruiul atacă pe cotropitorii tătari . Cîn<l
să dea piept cu duşmanii . ceata i se împrăşt il' . şi el luptă singur Yitejeşte,
răpunînd pe duşmani . Auzind aceasta. împăratul tătăresc pune la cale un
şiretlic ca să-l poată prinde . El iese în calea Gruiului şi-i făgăduieşte fata de
soţie şi jumătate din Bugeag în stăpînire. Dar Yiteazul nu se lasă înşela t ,
ucide p e tătar dimpreună c u întreaga-i suită ş i rămîne pînă l a moarte stă
pînul Bugeagului , trăind ferici t cu iubita lui. fiica lui Costăchel din Bugeag.
şi ajutînd pe săraci .
Vasiliu, 67 : A Gruiului (Tătăruşi - Iaşi)
82(79) Vi::: ercan şi porumbul
În t imp ce boier Constantin e plecat la Orăştie, nevasta lui petrece cu
V izercan, tătarul din Bălgrad. Doamna Maria se teme să nu-i trădeze porum
belul, care i-a văzut . Vizercan încearcă să-l săgeteze, dar porumbelul zboară
şi duce veste stăpînului că soţia îi zace bolnavă , făcîndu-1 astfel să se îna
poieze fără zăbavă . Ea îi spune că nu se va însănă toşi decît dacă-i va da să
mănînce inima porumbelului . Boierul e gata să ucidă porumbelul, dar acesta,
ghicindu-i intenţia, îi spune adevărul. Tătarul, descoperi t în casă, e ucis,
iar femeia trădătoare e ars ă de vie.
Marienescu, II, 1 08 : V izercan şi porumbul.
83(85) Cîntecu lu Isirim bogatu
La jgheabul cişmelei, mica Rusculiţă spală marama lui Isirim, înroşind
apa de sînge turcesc. Vin mîrzacii, care o chinuie ca să le spună unde este
Isirim. Fata îi îndreaptă spre casa acestuia , dar merge înaintea lor şi-i vesteşte
lui Isirim primejdia. Isirim cade răpus. Duşmanii îi iau averea şi o împart
între ei. Pe cînd ei se ceartă în drum pentru calul ce nu poate fi împărţit,
apare un voinic, care, prefăcîndu-se că vrea să le cumpere calul, îl încalecă
şi fuge 173.
Giuglea - Vîlsan, 1 1 : Cîntecu lu Isirim bogatu (Costol - Serbia)
172
Cf. şi D. 830 a.
173 Cf. unele asemănări tematice cu t. 72 : Şiret pîrcălab11/.
1 09
84 Radtt şi tătarii
Radu se înţelege cu soră-sa să se prefacă a o vinde în tîrg tătarilor,
le ia banii, îşi răpeşte sora din goana calului , apoi nimiceşte în luptă pe
tătari .
Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 1 84 : Radu şi tătarii
2. HAI DCC I I
85 ( 88 ) Corbca
(orbea ( Mîrza. Pencş, Oprea , Gheorghe etc . ) a îmbătrînit de cînd zace
în temniţă. închis de Ştefan-\'odă (de :i\egru-\' odă, de împăratul) . Chica,
genele . sprîncenele şi barba i-au crescut peste măsură. În umezeala şi întu
nericul temniţei mişună broaşte, şerpi şi năpîrci , sporind chinurile celui c e
zace î n noroi, kgat î n obezi ş i bu tuci 1 7.a. :Mama întemniţatului, care d e multă
neme îl cau tă, reuşeşte să \'Orbească , prin fereastra zăbrelită, cu fiul său.
Acesta îndeamnă pe bătrînă să ceară îndurarea domniei pentru dînsul. Răs
punsul cu tîlc al domniei arată că în curînd întemniţatul va fi logodit cu o
„jupîneasă " , anume „ pregătită" . Băt rîna îşi \' esteşte fiul, care însă înţelege
că logodnica făgăduită. nu poate fi decît ţeapa care-l aşteaptă . Pentru a se
salva , (orbea pune la cale un şire tlic , cu ajutorul mamei sale . Dezgropînd
grajdul unde se află ascuns calul năzdră\'an al lui Corbea , bătrîna se plimbă
cu calul pc uliţele tîrgului domnesc. pentru a ispiti cu frumuseţea lui pe boieri
şi pe domn şi pentru a-l ceda numai în schimbul eliberării fiului închis. Uimit
de înfăţişarea calulu i, domnul cheamă pc bătrînă în curtea sa . Cum calul
ucide pe toţi cei care se încumetă să se apropie de el, bătrîna spune domnului
că numai fiul ei ar pu tea �ă-1 domolcas6t. Este adus întemniţatul şi, pentru
a-şi recăpăta înfăţişarea \'oinicească, e tuns şi îmbrăcat şi înarmat prin viclenie
cu hainele şi armele domnului. (orbea încalecă, o înşfacă cu <linsul din goană
pc bătrînă şi se eliberează sărind cu calul peste ziduri , luîndu-şi rămas lmn,
în batjocură, de la domnul astfel înşelat . În unele variante, eroul se întoarce
în timpul nopţii şi pedepseşte pe domn. iar uneori şi pe boieri şi temniceri .
În cele mai multe dintre \'ariantcle moldovene şi ardenele, acţiunea e
mult concentrată . Î ntemniţatul ecre mamei , sau iubitei, calul salvator.
Strănutul, nechezul sau copitele calului sparg uşile temniţei, eliberînd pe
captiv. În aceste variante lipsesc de obicei portretul întemniţatului şi descrierea
temniţei, elementul eroic şi fantastic fiind mult atenuat .
Pauletti ( a . Lupeanu Afelin ) , 5 8 : Cîntecul l u i Oprea ( Roşia - Alba) ;
Pompiliu, 36 : Gheorghe ( Gura Rîului - Sibiu) ; ]\!arian ( 1 873 ) , 1 1 6 : Voi
nicul scăpat (Zahareşti - Suceava) ; 1 86 : Gheorghe a Popii ( Ilişeşt i -
Suceava) ; Baronzi, 53 : (orbea Haiducul 1 7 5 ; Burada, 1 5 1 : (orbea viteazul
[Dobrogea] ; Vulpian, 26 : (orbea (Bucureşti) ; 76 : Mîrza lotrişoru [Banat] ;
Teodorescu, 5 1 7, 527, 5 3 1 : (orbea (Lacu Sărat - Brăila , Bucureşti) ; Bug
nariu, 87 : Georgiţă şi mamă-sa (Coşbuc - Bistriţa-Năsăud) ; Sevastos, 32 1 :
1 74 Unele variante narează, i niţial, banchetul domnului cu boierii la curtea domnească.
\"odă demască pe C orbea ca poftitor să-i ia locul, de aceea porunceşte să fie întemniţat.
1 75 Prelucrare în versuri proprii, publicată anterior şi în broşură separată (cf. Biblio
grafia ge11era[ă, I, 3952 - 3954).
1 10
Peneş [Moldova] ; Densusian u, Ţ. Haţeg„ 287 : Mîrza 1 76 (Păucincşti - Hune
doara) ; Bibicescu, 326 : Manca (\ ' îlccle - (o,·asna) ; 329 : Mîrza [Transil\' ania] ;
Câtană, 1 7 : Mîrza [Banat] ; Ncgocscu. 20 I : Corbea [Muntenia] ; Ionaşcu -
llfîndreanu, 45 : Corbea ; A lexiei. 1 9 1 : Mihu (�ermiş - Arad) ; Corcea . 65 :
Mărza <Coştei - Banatul sîrbesc) ; Tocilescu . 1 4 7. 1 4 9. 1 9 1 : Cîntecul lu i
Corbea (Văleni - Prahova . Costeşti. Bărbăteşti - \ ' îlcca) ; 1 224, 1 256 : (or
bea 1 11 (Sudiţi - Ialomiţa. Zebil - Tulcea) ; Hodoş, 72 : Mirza [Bana tJ ;
Graiul nostru, I . 286 ( Livezile - Vrancea) : Tulbure. 1 0 : Pintea [Făgăraş] ;
Jlfateesrn. 35. 44 : (orbea (Curtea de Argeş. Albeşti - Argeş) ; ]Jâsculesrn,
224, 228 : (orbea 1 7 8 (Orlca - Olt . Tăndărei - Ialomiţa) ; Constantinesrn .
4 6 : (orbea (Cilieni - Olt) ; Pa111jilc. 24, 26. 30, 3 I : (orbea (Ţepu Galaţi,·-
Popeşti - Vrancea , Zebil - Tulcea, Ţepu - Galaţi) ; Codin, Chira Chiralina ,

34 : Corbea [Muscel] ; llfonogr. Dolj. ,. . I. p. I . 1 1 1 79, 1 4 , 1 6, 1 9 : Corbea
(Boca - Gorj , Plopşor, Pleniţa - Dolj) ; v.I. p. III. I 75 : Costea ( Vîrtop -
Dolj ) ; Cardaş. 1 25 : Ştefan-vodă (Broşteni - Suceava) ; Furtw1â, 4 1 : (orbea ;
4 4 : Vălean, 49 : Variantă, 65 : Peneş (\'lăsincşti . Sîrbi . Ştiubieni . Bozieni -
Botoşani) ; 68 : Vereş [Moldo\' a] ; Tistu. 27. 37 : Corbea (Mînăstirea , Chiojdu
Mic - Buzău) ; Diaconu. Ţ. \'rancei . I 96- 2 1 7 : (orbea ( 7 var. : Vetreşti,
Nt>rej , Paltin, Păuleşti , Spulber. \'rîncioaia - Vrancea) ; Diaconu, K - S{na t ,
I , 1 7- 4 1 : Corbea ( 4 \'ar. : Căiata . Dumi trt>şti . Gugeş ti. Obilcşti - \ 'rancea) ;
I I , 3 : (orbea (Oreavu - Vrancea) ; Bu!arda. 57 (Jigălia -- \'aslui) ; Nicoarâ -
Netea, 26 [Transilvania] ; 1Uo11ogr. Tîmat•a-Mare, 4 75 : (orbea (\'ulcan -
Braşov) ; Cocişiu, 59 : Corbea ( Vulcan - Braşov) ; [ 'rs u , 4 3 : Balada lu i Mîrza
( Sîrbova - Timiş) ; Segarcea, 36, 39 : Balada haiducului Corbea [Teleorman] ,
(Bucureşti) ; O. Bîrlea, 592 : Corbea (Şerbăneşt i - Argeş) : J ' cc/zi cîntece de
viteji, 1 04 : Corbea (Clej ani - Ilfov) ; Folclor din Tra nsilvania. I , 467 : Mirgea ;
I I , 558 : Mîrza : Carp - A m::ulescu , 96 : (orbea (Cîmpulung - Argeş) ; Dumi
trescu, 82 : (orbea (Corabia - Olt) ; Lornstean u - 1\1itu - Popescu , 85, 90 :
Corbea ( Gîlceşt i - Gorj , Coţofenii din Dos - Dolj ) : Sandu- Timoc, Cîntece
bătrîneşti , 1 95 : Corbea şi Ştefan-vodă ; Cărăbiş. Şiraguri , 44 : Corbea (Bă biciu -
Olt) ; ]arnik - Bîrseanu (Fochi ) , 4 85 ; 875 (Straja - Alba) ; l\Jitu -
Popescu - Locusteanu, 1 5 1 , 1 57, 1 68 : (orbea (Orodel, Leamna de Sus ,
Suharu Mare - Dolj ) ; Georgescu . 45 : Corbea (Celaru - Dolj) ; Dijmăresrn,
1 7 : Corbea (Preajba - Gorj) ; Cărăbiş, )fonta şi furca , I 04, 1 07 : Corbea
(Cîmpofeni - Gorj ) ; Ciobanu, 27 : Corbea (Orşo\'a) ; Ursu, Naidăş, 94 : A lu cinăr
lotrişor 1 8 0 (Naidăş - Caraş-Severin) ; Folclor din Transilvania, IV, 1 3 1 :
Cîntecul lui Pintea ; Folclor din Afoldova. I I . 97 : Cîntecu lui Peneş (Vlădeni -
Galaţi) ; 99 : Corbea (Oprişiţa-Poieneşt i - Vaslui) ; Brezeanu - Nadoleanu,
73 : Corbea 1 8 1 ( Gugeşt i - Vrancea) ; Brezean u . La izvoarele cin tecului,
37, 44 : Cîntecul lui Corbea (Costache Negri, Odaia Manolache - Galaţi) ;
4 9 : Corbea (Independenţa - Galaţi) ; Brezean u , În vadul Brăilei, 89 : Cor
bea 1 82 (Şuţeşti - Brăila) ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, I , 5 1 7 : Corbea
( Dăbuleni - Dolj) ; I I , 1 84, 1 92 : Corbea (Bogdăneşti, Ştefăneşti - Vîlcea) ;
III, 429 : Cîntecul lui Corbea haiducul (Leu - Dolj ) ; 436 : Cîntecul lui Corbea
(Ghindeni - Dolj ) ; 789 ; IV, 1 67. 1 8 1 : Corbea (Căteasca - Argeş, Măldăif•ni,
1 76 \'ezi şi 167 (nr. 1 95) .
177 \'ezi şi 1 79 : Corbea, în contaminare cu t . Corbu/ şi Vîntu/.
17 8 \'ezi şi 202 : Corbea, în contaminare cu t. Dediu (Gegiu ) şi Dragna ( Drajna ) .
179 Cf. şi Balade olteneşti, 2 5 .
1 8°
Cf. şi Iliescu - Birău, 425 : A lu cinăr Iotrişor (Naidăş - Caraş-Severin) .
1 8 1 Cf. şi p . 36 : Gruia l ui No·.-ac (Gropeni - Brăila). contaminare cu t. 2 7 : Novac. Gruia
captiv în Ţarigrad. (La încep u t, p . 34, t . 29. I : Fata Cadiului.)

1 82
La încep ut , contaminare cu t. 89 : Golea.
111
Cringeni - Teleorman) ; 1 90 : Cîntecul lui (orbea (Bejani - Ialomiţa) ; 506 :
(orbea ( Strej eştii de Jos - Olt) ; 5 1 4 : Cîntecul lui Corbea (Radomireşti -
Olt) ; 529 : Răzbunarea lui Cor bea (Radomireşti Olt) ; V, 242, 248 : Cor bea
-
( Găiţa - Ialomiţa, Caracal - Olt) ; Popescu, 1 9 1 , 1 99, 203, 2 1 1 , 2 1 9 : (orbea

(Mîrza . Palilula, Vîr\'or, Terpeziţa, Novacu-Argetoaia Do lj ) ; Folclor din
-
Ţara Loviştei, 1 25 : Corbea (Cuco i - Vîlcea)

Foaea soţietaeţii pentru, literatura şi cultura romînae în Bucovina (Cernă
uţi) 5 ( 1 869) , 240 : Corbea [Suceava] 1 83 ; Columna lui Traian (Bucureşti)
4 ( 1 8 73) , nr. 1 : Nunta ( u l iţ e i [ „ din Haţeg"] 1 84 ; Revista pentru istorie, arc/teo
logie şi filologie (Bucureşti) 3( 1 884) , 392 : Corbea [„din j urul Bucureştiului "] 1 8 5 ;
Tribuna ( Sibiu) 2( 1 8 85 ) , 1 1 0 : P in t e a \'iteazul ( Sîncel - Alba) 1 86 ; Ţara
11ouă (Bucureşti) 2( 1 8 85) , 4 8 8 : (orbea Haiducul ( Plătăreşti - I lfo v ) 1 8 7 ;
Ga:eta poporului (Timişoara) 3 ( 1 88 7 ) , nr. 1 9 : George şi mama sa 1 8 8 ; Tele
{'.raftll roman u ( Sibiu) 35( 1 887) , 253 - 25 4 , 257- 258, 2 6 1 - 262 : ( o rbe a
haiducul (Moeciu - Braşo \ ) 1 89 ; Ga::eta poporului (Timişoara) 4 ( 1 888), n r . 8 :
'
1\l ârza 1 9 0 ; Fam ilia (Pesta - Oradea) 25( 1 8 89) , 484 : Pintea şi rnamă-5a
( Secaş - Timiş) 1 9 1 ; Tribu11a ( Sibiu ) 6( 1 889) , 1 1 25 : Mărza (Coştei - Ba
natul sîrbcsc) 1 9 2 ; Revista politică ( Suceava) 4 ( 1 889) , nr. 22, 1 4 : Pintea
Viteazul ( Sîncd - Alba ) 1 93 ; Biblioteca familiei (Bucureşti) l ( 1 890) , 374 :
C orbea [Oltenia J 194 ; Ga::eta Tra11silva11iei (Braşov) 53( 1 890) , nr. 23-Foiletonul :
Verzea haiducul [Transih·aniaJ 195 : Transilvania (Braşov - Sibiu) 2 1 ( 1 890) ,
1 23 : Pintea 196 ; Foaia ilustrată ( Sibiu) 1 ( 1 89 1 ) , 1 77 : M ârza [„Valea Haţe
gului"] 1 97 ; Tribuna (Sibiu) 9( 1 892) , 293 : Mîrza voinicul ; Ga::eta ţăranilor
(Muşet eş t i - Argeş) 2( 1 893) , nr. 1 6, 4 : Corbea (Moţăieni - Dîmboviţa) ;
nr. 4 4 , 3 - 4 , nr. 4 5 . 5 : (orbea (Cîndeşti - Buzău) ; Telegraful român ( Sibiu)
4 1 ( 1 893) , 1 26 [ „ din Ţeara Oltului (jurul Avrigului) "] ; Foaia poporulu,i
(Sibiu) 2( 1 894) , 80 : Cor bea haiducul ; Rt<•ista pentru istorie, archeologie şi
filologie (Bucureşti) 7( 1 894 ) . 423 : (orbea [ Vîlcea] ; Revista critică-literară
(Iaşi) 3( 1 895) , 60 : Corbea (Dunăreni - Constanţa) ; Convorbiri literare
(Bucureşti) 3 1 ( 1 897) . 735 : (orbea (Curtea de Argeş - Argeş) ; Trib una
poporulu i (Arad) 1 ( 1 897) . 4 8 : Gruia ( Secaş - Arad) ; 402 : Mîrza închis în
temniţă (Leucuşeşti - Timiş) ; Poporul (Budapesta) 5 ( 1 898 ) , 685 : Mihu
[Bihor] ; Convorbiri literare (Bucureşti) 34( 1 900) , 446 : Mirza ; Foaia poporului
( Sibiu) 8 ( 1 900) , 385 : Pintea şi drăguţă-sa ; Şcoala sătenilor (Cuza Vodă -
Roman) 6( 1 903), 1 54 : Pe leş ; Şe:ătoarca ( Fălticeni) 1 2( 1 905), 1'70 (Dă n eş t i -
G o rj ) ; A lbina ( Bucureşt i) 1 1 ( 1 907- 1 908) , 1 742 : (orbea (Albeşti - Argeş) ;
Jon Creangă (Bîrlad) 1 ( 1 908) , 79 : (orbea (Zebil - Tulcea) ; 5 ( 1 9 1 2) , 296 :
Cîntecul lui Peneş ( Jo răş t i - Galaţ i) ; Transilvania ( Sibiu) 45( 1 9 1 4) , 495 :
1 83 Cf. Bibliografia gc11erală, I , 4334.
1 64 lbidf m , 4305 [cf. şi Neamttl nmâ1usc pentru pcfor (Bucure şt i ) 22( 1 934) , I J9� .
1 86 Ibi dem, 43 1 6 .
1 87 I bidem, i025 ( ·1. şi H30) .
IBB
Ibide m , 3979.
1 8 8 Ibidem, 4097.
I SO
fbidt m , 40 1 1 .
181 I
bidem, 4H5.
188 Ibi dem, 4038.
18
3 I bide m , 4343 ; v . şi Familia (Pesta - Oradea) 3 1 ( 1 895), 102 : Pintea Yiteazul ( Sîn-
c cl - A lba) .
1 85 I bidem, 4093.
18 8 I
bidem, H05 ; · 1 . şi Familia (Pesta - Oradt'a) 3 I ( 1 895). l l i : Pintea Viteazul .
18 7 I bidem, i3i7.
1 12
Corbea Haiducul (Sebeşel - Alba) 19 8 ; Ion Creangă (Bîrlad) 8( 1 9 1 5 ) , 1 78 :
Peneş [„Olteniţa - Fălciu"] ; B11ci11111ul (Tg. Jiu/Brădeni) 1 ( 1 924) , nr. 2, 3 :
Corbea ; Unirea poporului (Blaj ) 8( 1 926) , nr. 52, 6 : C în tecul lui Oprea (Soroş
tin - Sibiu) ; 1 1 ( 1 929) , nr. 42, 3 : Mîrza \'oinicul : l::voraşul (Bistriţa - Me
hedinţi) 1 4 ( 1 935) , 365 : Corbea [ „ din Dorohoi"] ; 1 6( 1 937) . 222 : Corbea (Iancu
Jianu - Olt) ; Etlmos (Focşani) 2( 1 942- 1 943) . fasc. 1 - 2 , 223 : (orbea
(Dăbuleni - Dolj)
mg. : DOLJ : 1 6 a, 1 808 e - f (Desa , 22 I I 1 95 1 . 1 4 I I 1 96 1 , l\l. Constan
tin) ; 1 586 Vf (Cerăt , 29 VI 1 959, FI . Pucă) : 2 1 1 2 (Sadova , 8 XI I 1 96 1 .
Şt. Neagu) ; GORJ : 1 2 1 4 f (Băleşt i. 5 IX 1 957. � . Coiculcscu) ; \' Î LC EA :
3560 Vg (Racoviţa, 20 X 1 968, P . Talpoş) : 3596 I l a . 3597 lb - I la . 37 70
Ra (Cucoi, 25, 25 V I I 1 968. 1 3 I \' 1 970, G. Dăvidaru . G. Tantan a St. Dr;t .
gan) : 3600 la (Boişoara , 24 V II 1 968, L . Popa) ; TELEORl\IAN : 1 858 ( Ba

laci, 1 9 VI 1 96 1 , I. Tălpuş) ; 2206- 2207 a (Ciupcrceni . 1 9 \' I I 1 962. 1\1. Dorcca) :
4088- 4089 (Putineiu , 6, 5 X 1 956, FI. Bure.ea) ; I LFO\' : 1 55 a (Ckj ani.
2 1 XI 1 95 1 , G . Moţoi) : 3603 Id- I la (Vadu Lat , 1 3 I I 1 968. R. Constanti n) ;
20 1 b (Tamaşi, 1 6 V 1 953, G . Stancu) ; 1 4 22 c-d. 1 4 23 g (Cocioc, 26,
26 VI 1 958, N . Năstase, T. Ganea) : 1 368 b (Periş. 2 1 \"II 1 957, );. Togoi ) :
2947 a (Zurbaua, 1 1 XII 1 963. C . Onţel ) : I 504 e (Bucureşti, 7 I I 1 956, D .
Gore) ; 2400 R d - 240 I Va (Ma!u . 1 4 I X 1 962. C . �lustăţca) : 1 95 7 a (Hota
r ele, 1 5 IX 1 96 1 , G. Diu) : BRAILA : 2574 Rb (Şuţeşti. 2 X 1 963. C . Dro
geanu) ; OLT : 1 82 1 g (Perieţii de Jos. 30 X 1 960, I . Marin) : ARGEŞ : 1 09 8 -
1 099 a , 2432 b (Cîmpulung, 2 2 V 1 957. 2 0 \ ' I 1 962, A l . C erccl) ; 243 1 e (Cîmpu
lung, 1 8 V I 1 962, L. Anghel) ; 1 994 b (Fureşti , 5 X 1 96 1 , Al. Manca) ; D I M
BOVIŢA : 2875 Ra (Pătroaia. 9 X 1 965, I . Geambaşu) ; 1 4 7 a. 1 3 66 a (Fîn
tînele, 9 X 1 952, 2 1 V I I 1 957, S t . Ganea. V. Stoica) ; PRAHOVA : 2098a
(Tătărăi , 1 7 XII 1 96 1 , N . Gheorghe) ; 2688 b (Şot!clc , 1 I V 1 964 , G . Coman ) ;
3268 I lj (Teşila, 24 I I 1 967, I . Ţuţuianu) ; BC ZAC : 3 1 56 Aa , 3 1 57 Af, 3824
Is ( Gura Teghii , 26, 28 VII 1 966, 24 V I 1 9 70, I . Badea , S. Stoian , M. Stoian) ;
3 1 56 Rd (Furtuneşti , 28 VII 1 966, G. Fieraru) : 3809 I I k (Pistriţu , 1 3 I V
1 970, St . Drăgan) : CON STANŢA : 1 64 1 lb (Ciobanu . 5 XI 1 959, D . Holban) ;
TULCEA : 1 3 63 j (Somova , 1 4 I I I 1 958, I . Ichim) ; SUCEAVA : 266 1 Rş
(Capu Cîmpului , 29 XII 1 963, \'. Coştiug) ; SIBIU : 3970 Va (Tălmăccl,
2 6 III 1 97 1 , P. Andrei) 1 99
fg. : DOLJ : 1 2625 b (Craiova , 30 VIII 1 929. I . Milian) ; 1 2572 c, 1 2577 b
(Mischii, 2 1 , 2 1 VIII 1 929, I . Năstase, Şt . al ::--fa s tei) ; 9 1 88 (Goicea Marc ,
5 I I 1 94 1 , M. Chisăr) ; 1 2290 (Sadova, 23 I\' 1 930, Şt. Ghiţulescu) ; 1 2098
a (Amărăştii de Jos, 1 9 IV 1 928, P . Ochea) ; GORJ : 4375, 1 24 1 7 (Pîrîu,
2 7 VIII 1 942, 1 0 V I I 1 930, I . Enoiu, I . Cîrţoiu) ; 294 6-2947 a, 6 1 99 ( Bîr
seşti, 29 XII 1 93 1 , 1 7 I I I 1 938, C. Pobirci) ; 3059 (Preajba, 28 IX 1 934, M.
Lumînăraru) ; 8054 b (Rasova , 1 6 XII 1 939, I . l,ldriştoiu) 200 ; V Î LC EA 2 0 1 :
1 0327 a (Oteşani, 6 V I I 1 947, G. Mărculescu) ; 4520 b (Vlădeşti , 5 X 1 942,
I . Cimea) ; TELEORMAN : 4480 b (Turnu Măgurele, 23 X 1 930 , D. Caraşol) ;
8349- 8350 (Caravaneţi, 1 IV 1 940, I . Pantea) ; 9926 (Alexandria, 6 V 1 943,
I. Stoian) ; 1 1 204 b (Drăgăneşti, 1 3 III 1 950, I. Văruţ) ; 1 29 1 3 (Scurtu , 1 5 I
1 929, R. Albu) ; 4 1 6 1 (Merenii de Sus, 1 5 V I I 1 937, M . Burcea) ; I LFOV :
4040, 1 0 1 64 b (Clej ani, 1 4 V 1 949, 23 VII 1 946, D. Moţoi, G . Moţoi) ; 1 0 1 4 5 b
19 8 Ve zi şi 4.94. : Toma Alimoş (Sebeşel - Alba) ; Toma e sabat din temniţă de calul său,
pe care i - 1 aduce mama sa.
1 99 Cf. şi 14.72 e (Tălmăcel, 1 VIII 1958, P. Andrei ) , eroul - Gruia lui Novac.
2 00 C f. şi D. 1287 II b .
201 Cf. ş i D. 4.0 1 I (Vaideeni, 1929, I . Ciligă).
1 13
( Va du Lat , 2 1 VII 1 946, C . Sandu) ; 3723 a (Pădureni, 1 4 I V 1 935, M . Găuţă) 2 02 :
9994 a (Dumitrana . 2 1 V I I I 1 94 3 , N . Floraru ) ; 3 690 b (Poienarii-Vulpeşti,
2 1 I I I 1 935, C . Caizăr) ; 6594 a ( Brătuleşti, 3 VII 1 938, N. Petre) ; 1 3 a
( Bucureşti, 1 3 VI 1 93 1 , G . Cimpoieru) ; 9059 (Militari , 1 6 XII 1 940, R. Preda) ;
6728 a ( Hotarele. 6 VII 1 938. St. Şerban) ; 239 1 a (Ileana, 2 4 IX 1 948,
E . l\Ianolidi) ; 9504_ ( Prasna �ouă. 1 7 \' 1 94 1 , R. Florea) ; IALOMIŢA : 1 3 1 53 b
( ? . 1 928, ?) ; B RAILA : 5 7 1 6 a (\"iziru , 7 I 1 94 3 , D . S tîngă) ; A R GEŞ 2 03 :
4 4 20 ( IzYoru de Sus. 1 3 V I I 1 936. I . Gheorghe) ; 785 ( Pădureţi, 8 V I I I 1 935,
l\:I. Dură) ; 7756 a ( Gliganu de Sus. 1 8 VIII 1 939, M. Baicea) ; 8990 b ( Bo
tcni , 5 X 1 940. E. Brian ) ; 1 4 84 ( Priboieni, 1 2 VI 1 936, P. Onilă) 2 04 ; 7 4 7 1
( Boga ţ i . 20 \ ' I 1 939. C . Voicu) ; D hI BOVIŢA : 753 1 b ( Gura Şuţii, 1 1 V I I
1 939. \' . Iordache) ; 399-400. 5 4 7 (TîrgoYişte . 1 6 I . 1 6 I I I 1 932, I . Puceanu ,
\' . Tcuşanu) ; 1 9 1 4 ( Brebu . 24 I 1 932, P. Stanciu) ; 1 94 7 a (Fîntînele, 2 8
I I I 1 935. G r . Stoica) ; P RAHOVA : 9334 a (Ploieşti, 3 1 I I I 1 94 1 , D . C iuşu) ;
652 1 L. 8665 a . 867 1 a ( Iz \·oare. 22 V I 1 938. 1 3, 1 4 V I I 1 940, N . Bencea ,
A . Ga ftoi . V . Diaconu) ; 9 4 20 ( \"ăknii de Munte, 1 2 I V 1 94 1 , St . Alexan
<lrl'!'C U ) : 70 74 a ( I zl'şt i . 1 0 X 1 938. G . Măceaş�) ; B UZĂU : 6966 a ( Dedu
kş t i . 1 0 IX 1 9 38. V. :\lircca) : 4 5 38 ( Largu . 26 \'III 1 935, D. Fieraru) ; CON
ST .\ \' TA : 8252 c ( M . Kogălniceanu. 1 2 II 1 940. D . Cojocaru) ; T U LC E A :
.
66 1 1 b ( IXtcni. 8 V I I 1 93 8 . T. \' lădilă) ; 2 1 1 9 a ( Enisala . 9 XII 1 936, N . Sta

ma t e ) ; \ " R A \' C EA 2 0 5 : 2272. 228 1 a ( �erej u, 8, 1 0 I V 1 934, M. Iedu , D. Par
cia) ; 6922 d. 6927 a ( Dumitreşti . 7, 7 IX 1 938, C . Trandafir, D. Hornea) ;
6974 1J ( Sihlca. 1 7 IX 1 938. G . :\fatache) ; 704 7 a ( Dealu Lung, 9 X 1 938,
I . Salomia) ; BACĂ L ' : 3786 b - 3787 a (Comăneşti, 1 1 VIII 1 93 1 , Sp. Gură) ;
SI B I L. : 5 1 1 4 a . 5 1 66 b ( Retiş. 1 3 \' II 1 93 1 , I I 1 933, A . Sbîrcea , Fl. Negru) ;
5392 c ( \'eccrd, 28 \' 1 935. \' . Albu ) ; H UNEDOARA : 1 4 202 a ( Boşorod,
7 1 1 95 1 . I . Luţoi) ; T DI I Ş : 593 1 c ( Sîrbova . 1 1 IX 1 936, I . Stepan) ; 6794 a
(Jdioara . 6 \' III 1 938. ::\ . lanculcscu ) ; CARAŞ- SEVERIN : 5938 a ( Zăgu
j eni, 24 X 1 935. I. Albai)
i . : DOLJ : 1 385 7 ( Jzyoarele . 8 XII 1 95 1 . I . Oprişoreanu) ; 1 9708 ( Bîrca,
9 VI 1 958, C. Opri ) ; M E H EDINŢI : 4 276, 4324 ( Sălişte, 26, 29 VIII 1 950,
G. Surdu) ; V Î LC EA : 8 1 6 1 (Ştirbeşti , f.d„ D . Tiţa) ; A R GEŞ : 606 (Arefu ,
7 V I I I 1 938. G . Anca) ; 1 4 650 ( Stîlpeni, 9 VII 1 954, J . Manolescu) ; 24793
( Priboieni. 3 X 1 96 1 , I. Scaloi) ; 1 3693 (Mozăceni, f.d„ M. Socol) ; D Î M
BOVIŢA : 1 9 76 ( Pucioasa , 1 1 \" 1 940, N . Rădulescu) ; VRANCEA : 66 1 8
(Jitia , 9 IX 1 938, G . C iungu) ; 6624 (Chioj deni, 8 IX 1 938, A . Ţumpurică)
86(89) Toma A limoş
Voinicul Toma poposeşte cu murgul lui la umbra u nui pîlc de ulmi în
frăţiţi din rădăcină, u nde îşi umple cupa , dar regretă că nu are cu cine închina.
El toarnă întîiul pahar la rădăcina copacilor, care-i aduc mulţumiri încli
nîndu-i-se. Apare însă, pornit pe răfuială, perfidul Manea, s tăpînul acelor
meleaguri , furios pe străinul care a cutezat să i le calce. Refuzînd cupa
întinsă, Manea răpune mişeleşte pe Toma, apoi fuge. Legîndu-şi pîntecele
spintecat , Toma ajunge din urmă şi ucide pe duşman, apoi îşi dă sfîrşitul.
Calul sapă lui Toma mormînt cu copita, apoi, după sfatul haiduculu i , ia singur
calea codrului , în căutarea unui nou s tăpîn.
2 02 Cf. şi D. 8 18 a.
2 03
Cf. şi D. 1 1'42 I ( Priboieni, l i \ ' I 1 939, G . Scaloi ) .
20 4 C f . şi D. 667 I a.
2 03 Cf. şi D. 37 1 I ( J itia, 1 9 Y I 1 934, M. Moşoiu şi V. Macarie) .
1 14
A lecsandri, 72 : Toma Alimoş ; Teodorescu, 58 1 : Toma Alimoş (Bucu
reşti) ; Caranjil, 2 1 : Toma şi Manea [Moldova] ; B ugn a ri u , 9 3 : Toma Dalinos
şi Manea (Coşbuc - Bistriţa-Năsăud) ; Codin. Din Muscel, 263 : Toma Dal
moschi (Poienărei - Argeş) 206 ; V a s il i u , 1 3 : Toma Alimoş (Tătăruşi - Iaşi) ;
Corcea, 1 5 : Toma Alimoş < Coştei - Banatul sîrbesc) ; A lexiei, 3 4 : Toma
Alimoş ( Straj a - Banatul sîrbesc) ; Tocilesrn, 3 8 , 40 , 4 3 : Toma Alimoş
(Şerbăneşti - Olt , Frînceşti, Bărbăteşti - Vîlcca) ; Hodoş, 69 : Toma D
Alemoş ( Borlovenii Vechi - Caraş-Severin) ; Popo·vici. 9 1 : Toma haiducul
(Ilidia - Caraş-Severin) ; Pâsculescu , 250 : Toma lu moş (Orlca -- Olt) ;
B uc uţ a , 1 20 : Toma Al Imos < Rahova - Bulgaria) ; l "t'Clzi cî11tecc de viteji,
90 : Toma Alimoş (l\Ierenii de Sus - Teleorman) ; Diaco11 11, R.-Săra t , I I I ,
1 1 0 : Toma Alimoş (Obileşti - Vrancea) ; jamik - Bîrsca1111 (Fo clzi) , 4 8 6
(nr. VII) (Făgăraş - Braşov) ; D umitrescu. 74 : Toma Alimoş (Vădăstriţa -
Olt) ; Cărăbiş, Şiraguri, 1 9, 20 : Toma Alimoş (Cîmpofeni - Gorj) ; 25 : l\lanca
şi Toma Alimoş, 26 : Manea veneticul (Cîmpofeni - Gorj ) : Ru xâ11doi11. 286 :
Toma-a-lui Moş (Drăcşănei - Teleorman) ; Sa11d11- Timoc. Cîntece bă trîncş ti,
20 1 : Mane-al cîmpului ; l\f i t 1t - Popescu - Lornstca1111. 1 75 : Toma Alimoş
(Celei - Olt) ; Folclor din Oltenia şi JI wztmia. I I . 208 : Toma Ali moş (Bog
dăneşti - Vîlcca) ; I V, 1 95 : Toma a lui Moş (Cucueţi - Teleorman) : 200,
5 3 3 : Toma Dalimoş (Măldăieni - Teleorman, Coteana - Olt) ; 539 : Cîntecul
lui Toma Dalimoş ( Slatina - Olt) ; D(jmârcscu , 24 : Toma Alimoş (Tîrgu
Jiu - Gorj ) ; Folclor din Moldova, 20 7, I I . 1 0 1 : Toma Alimoş (Soleşti -- \'aslui) ;
Popescu,, 227 : Toma al imos (Vîrvor - Dolj) : Folclor din Telcorm a11 . 1 8 1 :
Cîntecul lui Toma Alimoş (Ciuperceni - Teleorman)
Bucovina (Cernăuţi) 3 ( 1 850) , 6 : Toma alui i\Iosiu 20 8 ; Calc11dar istoric
şi popular (Bucureşti) 8( 1 860) , 1 4 9 : Sever Toma şi Sever Manea ; 209 ; L u m illa
pentru t oţi (Bucureşti) 1 ( 1 886) , 575 : Toma Dalimos ( Bălăceanca - llfov) :! l O ;
Tribuna ( Sibiu) 6( 1 889) , 1 1 1 9 : Toma Alimoş ( Coştei - Banatul sîrbcsc ) :.: i i ;
Foaia poporului (Sibiu) 4 ( 1 896) , 1 94 : Toma lui Alemoj iu ; Poporul (Budapes ta)
5 ( 1 898) , 269 : Toma Alimoş ( Straja - Banatul sîrbesc) ; Foaia poporului
( Sibiu) 8( 1 900) , 1 4 5 : Toma Alimoş şi l\fanca (Salva - Bistriţa-�ăsăud) ;
Familia (Pesta - Oradea) 40( 1 90 4 ) , 4 76 : Toma D'Alimoş (Borlovenii \'cehi -
Caraş-Severin) ; Neamul românesc pentrzt popor (Vălenii de Munte) 7 ( 1 9 1 6) ,
1 58 : Badea Ghiţă Voinicul ; Vestitorul satelor (Fălticeni) 5 ( 1 9 1 6) , nr. 2 1 , 5
(Călineşti - Botoşani) ; A rhivele Olteniei (Craiova) 5( 1 926) , 58 : Manea (Pău
şeşti-Otăsău - Vîlcea) ; Grai şi rnjlet (Bucureşti) 5( 1 93 1 - 1 9 32) , 248 :
Manea (Căpăţîneni - Argeş) 212 ; M�ilcovia (Focşani) 5 - 7 ( 1 936) , 1 1 8 : Toma
d'a lui Moş (Sihlea - Vrancea) ; Satul (Bucureşti) 8( 1 9 3 8 ) , nr. 96, 1 8 : Toma
Alimoş (Teţcani - Neamţ) ; A nuarul arhivei de jolklor ( Sibiu) 7( 1 945) , 1 34 :
Cîntare veselitoare ; l nainte (Craiova) 2 6 ( 1 9 70) , nr. 7897 : Toma Alimoş
(Vîrvor - Dolj)
mg. : DOL J : 1 586 Va (Cerăt , 29 VI 1 95 9 , Fl. Pucă) ; 2 1 0 8 b (Sadova,
8 XI I 1 96 1 , I. Vîrlea) ; 2 1 00 i (Dăbuleni, 7 XII 1 96 1 , N. Şteolea) ; OLT :
1 1 5 2 c, 1 3 82 a, 1 389 (Celei, 20 VI 1 95 7 , 8, 1 0 IV 1 958, N . Candoi) ; TELEOR-
205
Eroii a u rol u ri inversate.
207
Cf. şi Furtună, 37 (Vlăsineşti - Boto�ani ) , ·rnriantă degradată, în contami nare cu
alte motive.
2 08
Cf . Bibliografia generală, I, 3878 ; v . şi Zimbr11l (laşi) 1 ( 1 850) , 62.
20 9
Ibidem, 1396.
210
Ibidem, 4433.
211
Ibidem, 4037.
212
I niţial, contaminare cu t. 1 6 : Voinicul adormit . (Eroii au roluri inversate ; variantă
cu interesante elemente eroico-fantastice. )
1 15
MAN : 220 1 b , 2 220 a (Ciuperceni, 1 8 , 7 V I I 1 962, M . Dorcea) ; 2880 Ra,
2994 a ( Blejeşti, 1 1 IX 1 965, 3 1 I I I 1 966, C . Staicu) ; 92 g ( Merenii de Sus,
26 I I I 1 95 1 , M. Burcea) ; I LFOV : 1 42 1 s - t (Cocioc, 2 6 V I 1 958, N . Năstase) ;
1 95 2 c ( Hotarele , 1_4 I X 1 96 1 , G . Diu) ; 3090 I Ib - 309 1 Ia ( Greaca, 1 2 X 1 966,
A. Cotîrlă) ; BRAILA : 2577 Va ( Brăila . 5 X 1 963, G. Ta tu) ; A R GEŞ :
1 992 b (Fureşti, 5 X 1 96 1 , Al. �fanea) ; CON STANŢA : 1 64 4 I b (Ciobanu,
8 XI 1 959. I. Holban) ; 39 1 2 IIc (Zorile , 2 VII 1 970, N . San9-u) ; IAŞI : 25 1 0 ţ
( Răducăneni. 26 XII 1 962, �I . Crsu) ; B I STRIŢA-NĂSAUD : 2583 Vf-g
(Şanţ, 2 V I I 1 963. Fl . Fabian)
fg. : DOLJ : 1 2 1 85 ( Sadova . 1 5 V I I I 1 �29, G. Tuţă) ; 1 2099 (Amărăştii
de Jos. 1 9 VI 1 928, P . Ochea) ; GORJ : 6205 ( Rom âneşti, 1 9 III 1 938, I .
Bîzu ) 2 13 ; TELEORMAK : 4 1 72 (Merenii de Sus, 2 6 V I I 1 937, M. Burcea) ;
ILFO\' : 4302 (Naipu . 3 1 V I I I 1 9 35. C . Lăcătuş) ; 67 1 5 ( Hotarele , 5 V I I I 1 938,
St . Şerban) ; 7799 b (Cri,·ăţ . 1 5 X 1 939, M. Stoica) ; A RGEŞ : 657 1 a ( Smeura;.
30 \' I 1 938. �\'.l. Mihalcca) ; 2006 b. 8974 a ( Jugur, 1 0 V I I I 1 932, 7 X 1 940i
A . Pătru) ; D Î MBOV IŢA : 28 a (Teiş, 5 II 1 932, N . Dobrică) ; V RANCEA :
86 1 8 ( Si hlea . 25 VI 1 940, C . Trandafir) ; CARAŞ- SEVERIN : 6400 ( Borlova ,
1 5 V 1 9 35, I . Radu)
i . : DOLJ : 1 390 1 ( Galicca �lare , 5 XI I 1 95 1 , G. Poenaru) ; GORJ :
2774 (:\ cgreni , 2 2 VII 1 949, �I. Rimboacă) ; OLT : 6533 (Caracal, 2 V I I I 1 947,
V . Cosma) ; 1 7858 (Ştefan crl �lare, 26 \'I 1 95 7, N . Dămureanu)
87(90) /l/i h u Copilul

Haiducul Mihu Copilul străbate codrul noaptea, chiuind şi cîntînd din
cobuz. Calul i se abate din drum şi se poticneşte, îngrij a t de primej dia ce-i
pîndeşte din partea lui Ianoş L'ngureanul. Bizuindu-se pe voinicia şi pe armele
lui nebiruite, l\lihu îşi continuă cu seninătate drumul şi cîntecul. Ianoş îl
aude şi îşi trimite oamenii să-i iasă în cale. Haiducul e pofti t să benchetuiască
cu Ianoş, urmînd ca lupta voinicească . ce vor da după aceea să aleagă cine
meri tă să rămînă căpetenia cetei. ( Î n u nele variante, Ianoş se dovedeşte
perfid, încercînd să ucidă pe haiducul adormit . ) Mihu răpune în luptă pe
Ianoş şi le dovedeşte celorlalţi că nu sînt voinici , punîndu-i să ridice de jos
şaua şi armele lui. Numai unul singur, cel mai mic şi neînsemnat din ceată,
izbuteşte. De aceea pe toţi ceilalţi îi doj eneşte şi-i trimite să plugărească la
casele lor, nefiind vrednici să se numească haiduci şi voinici de codru. ( În
unele variante, Ianoş şi Mihu se recunosc tată şi fiu, de mult înstrăinaţi.)
A lecsandri, 62 : Mihu Copilul ; Teodorescu, 4 90 : Miu Cobiul ( Lacu Sărat -
Brăila) ; 496 : Miul Sglobiul ( Bucureşti) ; Tocilescu, 1 87 : Miu sglobiu ( Salcia -
Teleorman) ; 1 95 : Ianoş Cngurul 2 14 (Dioşti - Dolj) ; Giuglea - Vîlsan, 63 :
Miu Znobiu 2 1 5 ( Geanova - Serbia) ; Diaconu, Ţ. Vrancei, 273, 276, 277 :
Nicu Şloghiu ( Bîrseşti, Nerej , Spineşti - Vrancea) ; Diaconu, R.- Sărat, I I ,
4 5 : Mihu Copilul ( Gugeşt i - Vrancea) ; I I I , 86 : Mihu Copilul (Obileşti -
Vrancea) ; Brezeanu - N adoleanie, 9 7 : Mihu copilaş ( Romanu - Brăila) ;
Dumitrescu, 78 : Mihu copilaş (Dăbuleni - Dolj) ; Sandu- Timoc, Cîntece
bătrîneşti, 203 : Mihu copilaş ; 205 : I anoş ungureanu gealatul bătrîn 216 ;
Folclor din Oltenia şi Muntenia, I I I , 50 : Miul Sglobiul [Dolj] ; I V, 205 : Miu
213
Cf. şi D. 794 a.
2 14
L a început , contaminare cu t . 1 6 : Voinic11/ adormit .
2 15 Idem.
2 10
Idem.
1 16
Zlombiu (Măldăieni - Teleonnan) ; Folclor din Teleorma11, 203 : Micu copilu '
( Suhaia - Teleonnan) 2 1 7
Bucovina (Cernăuţi) 3 ( 1 850 ) , 85 : .Mihu Copilul 2 1 8 ; Bucegiu (Bucureşti)
1 ( 1 879) , 23 : Mihu Copilul ( Bicaz - Neamţ) 2 1 9 ; Lumi11a pentru toţi ( Bucureşti)
1 0 ( 1 894 ) , 25 : Miu Zglobiu (Budeşti - Ilfo\' ) ; l · ulturul (Bucureşti) 4 ( 1 909) ,
nr. 1 23 : Mihu Copilul şi Ianuş ungureanul ; Steaua noaslrâ (New York) 5 ( 1 9 1 6 ) ,
nr. 2 1 2, 3, nr. 2 1 3, 3 : Mihu Copilul (Bicaz - :\eamţ) ; Pa gi ni de literaturii
şi ştiinţă ( laşi) 1 ( 1 938 ) , nr. 2, 28 : Cînticu lu �lihu (C iurea - Iaşi)
mg. : DOLJ : 1 586 Vb (Bîrca, 29 \'I 1 959, Al. Stingă) ; 2 1 1 1 c (Sado,·a ,
8 XII 1 96 1 , Şt . Neagu) ; 2099 b (Dăbuleni. 6 XI I 1 96 1 . N . Şteolea) ; TE
LEORMAN : 2202 c (Ciuperceni, 1 8 VII 1 962. )I . Dorcca) ; ILFO\' : 3603 Ib
( Vadu Lat , 1 3 II 1 968, R. Constantin) ; 2399 Rb. c (Malu, 1 3, 1 3 XI 1 962,
I . Cristache, C . Mustăţea) ; 1 95 1 d (Hotarele. 1 4 IX 1 96 1 , G. Diu) ; 3090 II a
( Greaca, l 2 X l 966, A . Cotîrlă) ; 1 368 d (Periş. 2 1 \" II 1 957, N . . Togoi) ;
BRĂILA : 2576 Vc -2577 Ra (Brăila . 5 X 1 9 63. G . Ta tu) ; A R GE� : 427 b
( Jugur. l 9 XI 1 954, \'. Ghine5cu) ; B l'ZA L" : 3 1 50 Ri ( Gura Tcghi i. 23 \' I I
1 966, M. Gugulan)
fg. : DOLJ : 1 2245 ( Sadova. 1 6 \ ' III 1 929, G. Tuţă) ; TELEORMAN :
4509 (Plopii-Slăviteşti, 1 5 VII 1 933, G. Lăutaru) ; 9688 b (Olteni . 28 \' I
1 94 1 , D. Păsărică) ; ILFOV 220 : 1 0 1 39 b (\"adu La t. 2 1 VII 1 946, C . Sandu) ;
6729 b (Hotarele, 6 VII 1 938, St. Şerban) ; 1 2878 (Chiriac , f.d„ I . Ibriş) ;
D ÎMBOVIŢA : 1 9 (Teiş, 5 II 1 932, N . Dobrică) : PRAHOVA : 8664 b (Izvoare,
9 VII 1 940, A . Gaftoi) ; BUZĂC : 6629 a (Gura Teghii . 1 0 VII 1 938, C . Cristea)
i . : DOLJ : 25 1 07 (Craiova. 1 0 XII 1 95 1 . P. Matei) ; GORJ : 2443 (Tîrgu
Jiu, f.d„ M. Arbagic) ; ILFO\' : 347 1 (Pădureni. f.d . , C . Buzdugan)
88 ( 9 1 ) M iu haiducul
La curtea domnească din Bucureşti. boierii benchetuiesc, iar domnul
Ştefan-vodă îi îndeamnă să fie cumpătaţi căci a doua zi. dis-de-dimineaţă,
simulînd o vînătoare, vor căuta să prindă pe haiducul Miu . Înţelegînd c c
pun la cale, paharnica mesei, care e însăşi sora haiducului , îi îmbată pe toţi,
ca să poată alerga în codru, unde vesteşte fratelui său primejdia ce-l aşteaptă.
Haiducul o ascultă zîmbind şi o trimite înapoi la curte. A doua zi, în faptul
dimineţii, ieşind spre drumul mare, Miu întîlneşte un ciobănaş, de la care
cumpără oile , hainele, bîta şi fluierul. Astfel travestit, haiducul întîmpină
alaiul vînătoresc al curţii . Întrebat de sălaşul Miului , el făgăduiqte domnului
să-l ducă la fagul ştiut dacă oştirea domnească va rămîne să-i păzească turma ,
L � sîndu-se înşelat , domnul porneşte cu haiducul prin codru . Ajunşi la fag.
Mm porunceşte oamenilor săi doar să-l sperie, făcîndu-1 scăpat de sub ascu
ţişul săbiilor, iar domnul fuge prin hăţişul pădurii , cufundat în ruşine şi
laşitate. ·
În unele variante, în timp ce Miu j udecă pe domn, soseşte la fag sora

haiducului, care cere iertare pentru stăpînul său. Haiducul consimte dacă
domnul o va lua de soţie pe paharnica sa. În continuare, uneori, fosta soţie
a domnului, văzîndu-se părăsită, îşi plînge umilirea sau chiar se sinucide.
Alecsandri, 206 : Ştefăniţă-vodă ; Teo dorescu, 500 : Ştefan-vodă ; 503 :
Fagul Miului (Bucureşti) ; Negoes cu 26 : Miu haiducul [Muntenia] ; Ionaşcu -
,
Mîndreanu, 59 : Miu ; Tocilescu, 1 56, 1 6 1 , 1 64 , 1 84 : Cîntecul lui Miu haiducul
! 17 C f . şi Folclcr din Moldcva, I, 67 nr. 78 ( G oieşti - Iaşi ) , fragment.

21 8
Cf . Bibliografia generală, I, 3882.
2 19
Ibidem, 4240.
22 °
D. 823 a (Pădureni, 18 VI 1938, M . Găuţă) .
Cf. şi
1 17
(Roşiorii de \'ede - Ţeleorman, S�celu - G �rj , Costeş ţ i - �rîlcea , Vădeni .
Gorj ) ; 205 : �Iihu Cop1lu (Buconc10ru _ - DolJ ) ; 209 : Mm haiducul (Focşam) ;
1 0 74 : Miu (Catane - Dolj ) ; C a n drc a - Densus1:anu, Din popor, 63 : Ştefan
vodă ; li! ateesc u , 55 : :\Iiu haiducul (Pietrari - Dîmboviţa) ; Păsculescu, 230,
233 : Miu haiducul (Celei - Olt . Gemenea - Dîmboviţa) ; Vîrcol, 38 (nr. 3 7 )
( Rîmeşti - \' îlcea) ; Consta 11 t i11 e s rn 60 : l\liu haiducul (Cilieni - Olt) ; Pam
.
jifr. 79 : jJicu haiducul (Ţepu - Galaţi ) ; G i uglea - Vîlsan, 76 : Miu aiducu

< Geano ,·a - Serbia) ; Codi11. C hira C hiralina , 6 1 : Miu haiducul [Muscel] ;
Tis t u . 60 : \liu Globiu (Corbu - Buzău) ; Pamfile, C întece bătrîneşti , 1 2 :
.l\l i u ; C osti11 . :\Iărgări tarelc . 33 : :'.\liu haiducul (Cîlnic - Caraş- Severin) ;
1'1011og r. Dolj. \'. I . p. I I . 68. 72. 74 . 76. 79 22 1 : Miu ( Sadova, Plopşor, Pleniţa -
ultimele trei -- Dolj ) : .Yiţ u . 8 : Jliu (Frăţila - Dolj ) ; Diaconu, R.-Sărat ,
l i , 5 1 : Jlihu haiducul (Oreavu - - \ ' rancea) : Pr. Ion escu, 53 : Miu (Corugea -
Tulcea) ; Sc{!.arcca. 2 1 . 23 : Jliul haiducul [Teleorman] ; Vechi cîntece de viteji
9 7 : i\liu haiducul ( IJC'sa - Dolj ) ; Diaco11 u. R.-Săra t . I I I, 92 : Miu Haiducul
(G1iata - \'ra ncea) ; Ru xă11doi11 . 233 : l\lihu din Cobia (Năruj a - Vrancea) ;
Hrc::ea11 11 - . a dol ea n u . 60 : Jliu haiducul (Şuţeşti - Brăila) ; Dumitrescu,
Y
52. 6 1 . 67 : i\fo1 haiducul (�tefan cel '.\lare . \"ădăstriţa, Izbiceni - Olt) ; L o
rnstca n u - .Uit it -- Popescu. 1 0 1 : l\l iu haiducu (Celei - Olt ) ; 1 1 0, 1 1 4 , 1 1 8,

-
1 22. 1 28 . 1 32 : :\lihu haiducu ( Gîlceşti. Gîlccşti , Bărbăteşti, Peşteana - Gorj ,

�adano\· a --- :\khedinţi. Amărăş ti - Dolj ) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti,
2 1 0 : �tdan- \·odă şi i\liu : .Uit1t -- Popcscu - Locusleanu, 1 80 : Mihu haiducu
(Orodel - - Dolj ) ; 1 85. 1 92 : i\liu haiducu ( Leamna de Sus , Suharu Mare -
Dolj ) ; Gt'orgcscu. 4 8 : :'.\liu haiducul ( Brczuica - Olt) ; Cărâbiş, Nunta şi furca,
1 1 O : :\lihu haiducu (Cîmpofcni - Gorj ) ; Dijmărcsrn , 27 : Miu haiducul
(Tg . Jiu) ; !: <•or jcrmccal. 9 1 : :\liu haiducul (Izlaz - Teleorman) ; Folclor
di11 Olt mia şi J/ u11tmia. I . 1 99 (nr. 403) ; l\lihu haiducu (Mălărişca - Mehe
dinţi) : .534 : �tefa n - \ o d {1 şi Miu aiducu ( Bistreţ - Dolj ) ; I I , 1 97 : Miu ; I I I ,
·
4 3 9 : Cî ntccu lui :\liu ( Leu - Dolj ) ; 4 4 6 : Cîntecul lui Miu ( Ghindeni - Dolj ) ;
675 : Mihu copilu ( Bogaţi - Argeş) ; 800 : Cîntecul Miului Haiducul ( Po
boru - Olt ) ; 807 : Miu Haiducul (Căteasca - Argeş) ; 8 1 2 : Miu Haiducu
(Cătea!'ca -- Argeş) ; I\'. 2 1 1 : Miu haiducu (Măldăieni - Teleorman) ; 222,
5 4 3 . 5 4 9 : l\liu Haiducu (Crîngeni - Teleorman, Coteana , Potcoava - Olt) ;
\ ' . 250 : '.\liu haiducul (Alexandria - Teleorman) ; Popescu, 2 3 1 , 240, 246,
252, 25 7, 262 : Miu haiducu (Drănic, Mîrza, Vîrvor , Panaghia , Terpeziţ a ,
C ăciula t u - Dolj ) ; Bre-:: e a11 11 . Î n \·adul Brăilei, 80 : Mihu din Cobia (Tufeşti -
Brăila)
Calendar istoric şi popular ( Bucureşti) 5( 1 857) , 1 4 1 : Miu haiducul şi
Ştefan \'odă 222 ; Ţara nouă ( Bucureşti) 2( 1 885) , 594 : Miu (Cernica - Ilfov) 223 ;
L umi11a p en t r u toţi ( Bucureşti) 1 ( 1 886) , 5 1 4 : Miu Haiducul ( Socetu - Teleor
man) 224 ; Contemporanul (Iaşi) 6( 1 888), 25- 29, 1 4 8 - 1 68, 223- 254 , 383-
4 1 9 : Mihul haiducul [Ialomiţa] 2 25 ; Lumina pentru toţi ( Bucureşti ) 8( 1 892) , 2 1 4 :
Miu haiducu (Ştefăneşti- Vîlcea) ; Revista critică-literară (laşi) 3 ( 1 895), 1 83 :
Ştefan Vodă şi Miul (Muşata - Vaslui ) ; Convorbiri literare (Iaşi - Bucureşti)
30( 1 896) , 982 : Miu Haiducul ( Pietrari - Dîmboviţa) ; Şezătoarea (Fălticeni)
22 1
C f. şi Balade olteneşti, 70.
m Cf. Bibliografia generală, I, 1252 ; vezi şi 4 0 16 .
223
Ibidem, 4 354.
22 4 Ibidem, 4246.
22 5
Ibidem, 4 389.
1 18
4 ( 1 897 ) , 1 30 : Miul Haiducul (Adameşti - Teleorman) 226 ; Tribuna poporului
(Arad) I ( 1 897 ) , 259 [ „ din giurul Craio\' ei"� ; Revista t i 1 1 c r i m c a româ11â (Bucu
reşti) 2 ( 1 899 ) , 235 : Miu haiducu (Catane - Dolj ) : 5 ( 1 900 ) . 325 : �Iiu (Ca
tane - Dolj ) ; Freamătul (Turnu Severin) 1 ( 1 904 ) . 1 0 : Mihu ; !011 Creangâ
(Bîrlad) 3 ( 1 9 1 0 ) , 298 : Miu haiducul (Almăjcl - �khedinţi ) : Poporul (Craio\'a )
I ( 1 9 1 0 ) , n r . 20, 2 , nr. 2 1 , 2 : l\liul ; Calmdarnl 11cam 11/ui român e s c (\'ălenii
de Munte) , 1 9 1 1 , 4 1 : Miu Haiducul (Perieţi - Teleorman) ; Şc:âtoarca ( Făl
ticeni) 1 2 ( 1 9 1 2 ) . 88 (Dăneşti - Gorj ) : 1 3 ( 1 9 1 3 ) . 204 : C întccul lu Ştefan \ 'odă
cel Mare cu Mihu ; Gh iluşul (Balota - Dolj ) 2 ( 1 9 1 4 ) . nr . '\ - 4 . 2 1 : �Iiul hai
.
ducul ; Ion Creangă (Bîrlad) 8 ( 1 9 1 5 ) . 236- 237. 266 : �liu [Teleorman � : Steaua
noastră (New York) 5 ( 1 9 1 5 ) . nr. 2 1 0, 3 : �tcfăniţă \'odă r „din Tara Oltulu i " ) :
Şezătoarea (Fălticeni ) 1 6 ( 1 9 1 6 ) . 1 6 1 : :Miu haiducu (Zlăt�1rci - \ ' îlcea) : ! : 1•oraş 11l
(Bistriţa - Mehedinţi) 1 2 ( 1 933 ) , 284 : Miu ( Frăţila - Dolj ) : 1 3 ( 1 934 ) . 95 :
Mihu hai ducul (Cîrceni - Mehedinţi) : A rlti'i:dc Oltm i('i (Craio\' a) 1 4 ( 1 935 ) .
4 4 7 : Miu haiducul (Pleniţa - Dolj ) : J:·vora ş ul ( Bistriţa- �lehcdinţi) 1 5 ( 1 936 ) ,
1 93 : Miu haiducul (Urzica - Olt) : Xca m ul ro111ci11csc pmtru popor ( Bucureşti)
25 ( 1 937 ) , 4 4 : Miul haiducul (Catane - Dolj ) : Etlt11os ( Focşani) 2 ( 1 94 2 - 1 94 3 ) .
fasc. 1 - 2, 24 1 : Ştefan-Vodă şî Miu aiducu ( Bistreţ - Dolj )
mg. : DOLJ : 1 8 a , 1 809 a (Desa , 22 I I 1 95 1 . 1 4 II 1 96 1 , � I . Constant in) ;
1 588 Vb (Bîrca, I VII 1 959. Al. Stîngă) ; 2 1 05 a ( Dăbuleni . 7 X I I 1 96 1 , �t.
Dragu) ; OLT : 1 1 50 d (Corabia. 1 8 VI 1 957, D . Candoi) : 1 3 8 1 a (Celei. 8 IV
1 958, M . Căpăţînă) ; MEH EDINŢI : 2544 g (Balota. 7 V I I 1 963. M . Călău) ;
GORJ : 1 2 1 4 g (Băleşti, 5 IX 1 957, N . Coicu lescu ) ; 1 5 1 5 \'d. 1 5 1 8 \'<l, 1 5 20 Vb,
1 52 1 V f, 1 524 Va (Peşteana, 1 1 . 1 2, 1 3 . 1 4 , 20 \' I I I 1 958, A. l'rsaru . C. Po
gonici , Al. Mihu , S. Prună, I . Mihu) ; V Î LC EA : 1 9 74 h, 2448 b (�tefăneşti ,
1 5 IX 1 96 1 , 1 4 XII 1 962, G . Bercu) ; TELEORMA'\' : 2 1 94 a (Ciuperceni ,
1 7 V I I 1 962, M. Dorcea) ; 2924 V c (Cer\'enia , 2 2 \' l i 1 962, Al. Sebe) ; 299 1 b -
2992 a (Blej eşti, 3 1 I I I 1 966, C . Staicu) ; I LFO\ . : 202 b (Tamaşi , 1 6 V 1 953,
G. Stancu) ; 1 368 f (Periş, 21 V I I 1 957, � - Togoi ) ; 1 4 22 f-g (Cocioc , 26 V I
1 958, N . Năstase) ; 1 75 - 1 76 a (Renaşterea. 1 5 I V 1 953, � . Fircă) ; 2399 \'b
(Malu, 1 3 XI 1 962, Fl. Mustăţea) ; 5 1 0 b (�ana. 28 \' I 1 955, I . Boţea) ; 1 95 3
a (Hotarele, 1 4 IX 1 96 1 , G. Diu) ; 1 0 a (Ileana . 9 I I 1 95 1 , E . l\Ianolidi ) :
ARGEŞ : 1 1 00 a, 2428 c (Cîmpulung, 2 1 V 1 957, 1 9 V I 1 962, Al . Cercel,
L. Anghel) ; 2490 e - 249 1 a (Rîca , 8 VI 1 963. �- �eguţ) ; D Î MBOVIŢA :
2875 Rb (Pătroaia , 9 IX 1 965, I . Geambaşu) ; BCZAC : 3 1 50 Rk ( Gura Teghii ,
2 3 V I I 1 966, M. Gugulea) ; CON STANŢA : 1 64 1 Ih (C iobanu , 5 X I 1 959,
I. Holban)
fg. : DOL J : 1 2594 a-b (Cetate, 28 V I I I 1 929, St. Stroe) ; 1 2626 a
(Craiova, 30 V I I I 1 929, I . Milian) ; 1 245 1 a (Coţofenii din Dos , 29 VI 1 929,
A. Drăghici) ; 1 2595, 1 2634 a (Mischii, 28, 30 V I I I 1 929, Şt. al Nastei, Cr.
Mihăilescu) ; 4840 ( Goicea Mare, 2 7 V I I I 1 935, N. Budulică) ; 4860 b ( Goicea
Mică, 28 XII 1 936, D. Calopăreanu) ; 1 2 1 87, 1 2294 (Sadova, 1 5 V I I I 1 929,
23 I V 1 930, G . Tuţă, St. Iscrulescu) ; 1 2090 (Amărăştii de Jos, 1 8 IV 1 928,
P. Ochea) ; OLT : 7562 (Morunglav, 20 VII 1 939, I. Morunglăveanu) ; MEHE
DINŢI : 1 1 765 a , 1 1 779 a (Isverna, 28, 28 V I I I 1 950, I . Pîrvănescu, I . Brădet) ;
1 23 1 2 (Floreşti, 1 8 X 1 930, I . Turcin) ; GORJ : 1 24 1 6 (Pîrîu, 1 0 V I I 1 930,
I . Cîrţoiu) ; 2730 a , 2798- 2799 (Runc, 5, 1 3 V I I I 1 930, I . Ianăş, N. Zlătaru) ;
6220 (Bîrseşti, 2 1 I I I 1 938, C . Pobirci) 227 ; 7624 (Cărbuneşti, 1 V I I I 1 939,
E. Chiriţoiu) ; 6506 (Bîrzei, 22 VI 1 938, Al . Ciucurescu) ; 1 273 1 (Scrada,
226 Text plăsm uit. (Haiduc1;1l f�e focul în codru ; şuieră să-i vină ceata ; îi trimite după un
_
glas ce se aude ; află un grec ce chinuie un fecior ; pedepesesc pe grec, iar feciorul intră în ceată ! }
227 Cf. şi D. 794 b.
1 19
1 VI 1 930. C . Busuioc) ; 1 235 1 (Aninoasa , 30 \'I 1 930, A . Bolovan) ; 1 1 90 6 a
( Bibeşti, 2 7 X 1 950, C . Busuioc) ; 3 80 ( Stoina, 23 XI 1 93 1 , T. Ştefănoiu) ;
TELEOR\IAN : 8402 (Caravaneţi. 4 I \' 1 940, I . Pantea) ; 9877 a ( Peretu,
2 V 1 943, �I. Berbec) ; 9384 pia nodin, 8 IV 1 94 1 , I. Dumitrescu) ; 3220 ,
1 2892 a (Scurtu, 1 5 XI 1 93 1 . 28 X I I 1 928, R. Albu) ; 4 0 2 8 (Merenii d e Sus,
1 8 \" II 1 9 37. M. Burcea) ; I LFO \" : 4 2 82 a ( Ghimpaţi . 3 1 VIII 1 935, N . Gri
goraş) : 4080 (Clejani. 1 5 \' 1 94 9 . I. Moldo\·eanu) ; 3 7 1 7 a, 3723 b (Pădureni,
1 3 , 1 4 n · 1 935. \I . Găuţă) :!2 8 ; 3687 ( Pocnarii- Vulpeşti . 20 I I I 1 935, C . Cai
zăr) ; 7883 ( Renaşterea . 3 XI 1 9 39. � . Fircă) ; 6725 (Hotarele , 5 VIII 1 938,
St . �erban) ; 9-140 (Curca ni . 3 \" 1 94 1 . Al . Răducanu) ; 2390 a (!leana, 2 4 IX
1 94 8 . E. \ l ano l i di) ; IA LO\I I ŢA : 1 3 1 53 a (f. l . . 1 928, f.i . ) ; BRAILA : 5684 b,
( Viziru . 7 I 1 94 3 . I > . Stîngă ) ; A RGEŞ : 6080 (Pădureţ i , 9 \' I I I 1 935, M. Dură) ;
7758 b ( Gliganu de Sus. 1 8 \" I I I 1 939. M. Baicea) ; 9939 ( Slobozia , 1 6 V 1 94 3 ,
A . Păsărd ) ; 74 82 ( Bogaţi. 2 1 \" I 1 939. C . \'oicu) ; D Î MBOVIŢA : 6502 a
( Strîm bu , 22 \'I 1 938. \I . lknguş) : 1 964 (Cobia, 1 3 IX 1 936, L. Morar) ;
7534 a ( Gura Şu ţii. 1 1 \"II 1 939. :\' . Iordache) ; T L' LC EA : 6605 (Dăeni,
7 \"II 1 938. T. \' lădilă)
i . : DOLJ : 2 1 03 (Poiana \lare . 1 1 \" I 1 950. Gr. Florea) ; 1 3858. 1 28 60
( l z\·oare . 9. 7 XII 1 95 1 . D . lone k . D . Iliuţă) ; 1 3900 (Băileşti, 3 XII 1 95 1 ,
E . \lănucu ) ; 1 9 70 7 ( Bîrra. 7 \' I 1 958. C . Opri) ; 1 3807 (Craiova . 1 1 XII 1 96 1 ,
I > . .\rmeanu) ; \I E H E D I :\ŢI : 4 34 1 ( ls\'crna . 28 VIII 1 950, H . Gogîltan) ;
GORJ : 4 2 7 1 ( Ploşti na. 3 IX 1 950, I . Bîrgu) ; V Î LC EA : 1 1 735 ( Slăveşti,
22 \' I 1 9 5 1 . P . Pe t rescu) ; I LFO\" : 9534 ( Naipu, 1 5 III 1 95 1 , N. Zamfir) ;
\' R A: \ C EA : 6626 ( Sihlca . 25 \" I 1 940, C . Tra nda fir)
89(93) Golea
Ha iducii cer mamei lui Golea să îngădu ie fiului ci să le fie căpetenie .
B{1t rina . carl' şi-a pierdu t toţi ceilalţi feciori în haiducie , se împotriveşte, dar
\'Îteazul Golea pleacă cu haiduc ii. Împreună cu cetaşii lui, Golea despoaie
(' Îocoii şi luptă cu poterele , apoi se întoarce acasă.
În alte \'ariantc, în urma blestemului mamei, voinicul cade răpus de
potere sau L' trimis la spînzurătoarc din pric ina geloziei doamnei, la a cărei
dragoste nu nea să răspu ndă .
Teodorescu , 584 : Golt'a ( Bucureşti) ; 588 : Golea haiducul ( Bogza -
Vrancea) 229 ; Denrnsianu, Ţ. Haţeg„ 294 : Petru (Păucineşti - Hunedoara) ;
Segocsrn , 1 29 : Golea [Muntenia] ; Popovici, 1 1 3 : Ianăş Guliianăş (Bozovici -
Caraş- Se\' erin) ; Păsculescu, 2 70, 273 : Golea (Orlea - Olt) ; Giuglea - Vîlsan,
24 : Golea ; 304 : Ianuş Unguru ( Costol - Serbia) ; Ursu, 4 4 : Balada lotrilor
(a lu Ion) ( Sîrbo\·a - Timiş) ; Jtfonogr. Dolj, v . I , p. I, 3 8 : Golea (Pleniţa -
Dolj ) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 2 1 5 : Gole-al Golilor ; Cărăbiş, Şira
guri , 4 8 : Cîntecul lui lanăş ( Baia de Aramă - Mehedinţi) ; Folclor din Oltenia
şi llfu nt cn i a, I, 1 94 (nr. 400) (Obîrşia-Cloşani - Mehedinţi) ; I I , 2 1 0 : Golea
( Bogdăneşti - \'îlcea) ; \', 256 : Stan al Bratii şi Golea al babii (Chirnogi -
Ilfov) ; Veselău, 207 : lanăş Danţăl (Fîrdea - Timiş)
Trib una (Sibiu) 5 ( 1 888) , 769 : Petru 23 0 ; Biblioteca familiei (Bucureşti)
1 ( 1 890) , 4 7 3 : Golea [Oltenia] 23 1 ; Gazeta ţăranilor (Muşăteşti - Argeş) 2( 1 893),
nr. 29, 4 : Golea (Moţăieni - Dîmboviţa) ; Revista tinerimea romdnă ( Bucu-
23 8 Cf. şi D. 825.
m Cf. şi Diaconu, Ţ . Vrancei, II, 1 86 ( nr. 270) (Năruja - Vrancea) , motiv în cîntec liric.
23 8
Cf. Bibliografia generală, l, i3 l i.
�31 Ibidem, 3959.
120
reşti) 1 ( 1 89 8 ) , 420 : Cîntecul lui Ianuş, arîmbaşa ( „de la rom ânii din Serbia") ;
Lumina (Bitolia) 5 ( 1 907) , 1 4 3 : Iancu, arimbaşa < Jij evaţ - Crai na) ; Oltenia
(Craiova) 1 ( 1 923) , 1 79 : Golea (Pleniţa - Dolj )
mg. : DOLJ : 1 58 6 \'e , 1 59 1 Ra ( Bîrca, 29, 30 \ ' I 1 959, Al. Stingă .
� - Ciovică) ; OLT : 1 1 5 6 b (Ştefan cel Mare , 26 \' I 1 95 7 , N. Dămureanu) ;
TELEORMAN : 22 1 1 a (Ciuperceni , 1 9 VII 1 9 62, M . Dorcca) ; I LFOV : 1 369
i (Periş, 2 1 V I I 1 95 7 . N. Togoi)
fg. : DOLJ : 1 4 5 3 1 b (Rudari, 8 XI I 1 9 5 1 . I. Oprişorcanu) ; C A RA Ş
SEVERIN : 5964 (Caransebeş . 3 XI 1 9 35, I . Radu) ; TIMIŞ : 5 9 3 1 a ( Sîrbova,
1 1 IX 1 9 36, I. Stepan) �.3 2
90(92) Baba Sî r ba
Pe înnoptate, ceata de ha iduci trec Dunărea ca să prade pc Baba Sîrba .
Schingiuită, bătrîna mărturiseşte unde şi-a ascuns comorile . Încărcaţi de
pradă, haiducii se retrag la sălaşul lor din codru . Feciorii Sîrbei, hoţomani,
întorşi acasă, pornesc să caute şi să pedepsească pe cei ce i-au prădat, dar nu
reuşesc. Î n alte variante , poterele nimicesc ceata haiducilor, iar calul căpi
tanului cetei de haiduci se poticneşte şi-l ucide pc acesta.
Marian ( 1 869) , 1 6 : Mateiu şi Serba (Ilişeşti - Su c eava) ; M.a r i an ( 1 8 73) :
1 05 : Piperiu, Ma teiu şi Sîrba (C. Porumbescu - Suceava) ; Rctcga n u , 24 :
Piperea, harambaşa hoţilor [Banat] ; Dmsusiantt, Ţ. Haţeg, 29 1 : Mătei căpi
tan (Păucineşti - Hunedoara) ; Hodoş, 78 : Piperea ( Văliug - Caraş- Severin) ;
Păsc ule sc u , 2 47 : Baba Sîrba (Orlea - Olt) ; F11rt1111â, 1 1 3 : Matei şi Chiperi
(Mileanca - Botoşani) ; Folclor din Oltenia şi 1'1 un t mia, I I , 220 : Piper (Vîlsă
neşt i - Argeş) ; Dumitrescu, 9 7 : Baba Sîrba (Izbiceni - Olt) ; Jl.f it u - Po
p escu - Locusteanu, 222 : Baba Sîrba (Celei - Olt )
Ion Creangă (Bîrlad) 9 ( 1 9 1 6) , 4 3 : Matei ( \'îlsăneşti - Argeş) ; Z o r ile
luminii (Iaşi) 3( 1 927) , nr. 3, 1 1
mg. : OLT : 1 1 5 6 a ( Ianca, 25 VI 1 95 7 , G . Pîrciu) ; 1 1 5 3 b, 1 393 a (Celei,
20 V I 1 95 7 , 10 I V 1 95 8 . N . Candoi)
i . : B RAŞOV : 1 1 6 4 (Peştera, 24 \' I I 1 9 3 3 , G . Chiţu)
9 1 (94) Stanciu al Bratului ( Voica Bălac a)
Ceata haiducească petrece fără grijă, avînd drept straj ă sigură pe Voica
( Voichiţa) , sora lui Stanciu arambaşa. Cnele variante arată curajul şi înde
mînarea lui Stanciu în încleştarea cu poterele căpitanului Balaura, care-i
înconjoară . Alte variante acordă rolul predominant \'oicăi, care singură
biruie, cu o vitej ie fără seamăn, pe poteraşi. Împăratul, speriat , îi dă răvaş
la mină să haiducească netulburată.
Pompiliu, 68 : Stanciu şi Vochiţa ( Gura Rîului - Sibiu) ; Codin, Din
Muscel, 288 : Stanciu Bratu (Lereşti - Argeş) ; Tocilescu, 1 059 : Voichiţa
(Rucăr - Argeş) 233 ; Mateescu, 79 : Stanciu al Bratului (Albeşti - Argeş) ;
Păsculescu, 239 : Voica Bălaca (Orlea - Olt) ; 278 : Stanciu al Bratului (Si
listraru - Brăila) ; Constantinescu, 6 7 : Voica Bălaşa (Cilieni - Olt) ; Pamjile�
3 7 , 5 9 : Stanciu 234 (Ţepu - Galaţi) ; D umitrescu, 88, 93 : Voica bălaca ( Izbi
ceni, Ştefan cel Mare - Olt) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 226 : Fata
haiduc sau Dobriţa fată mare ; ] arn ik - Bîrseanu (Fochi ) , 486 (nr . V I II) ;
Folclor din Oltenia şi Muntenia, II, 2 1 4 : Stanciu al Bratului (Bălăceanu -
2a
2 Variantă îndepărtată.
233 Cf. şi 835 : Bratu (Rucăr) - fragm. şi 1 258 : Foai verdi trii aglici (Cerna - Tulcea) .
234 Cf. şi 6 1 : Variantă (aceeaşi piesă ca a . Tocilescu, 1258, dar cu indicaţia : " Băseşti -
Fil.lciu " ) .
121
Buzău) ; IV, 555 : Cînte&Ul mi Stancu Haiducul (Făgeţel - Olt) ; V , 2 6 1 :
Fiii Bratului [Muscel] ; 264 : Voica (Atîrnaţi - Teleorman ) ; Folclor din Ţara
Loviştei, 1 34 : Cîntecul lui Stancu (Cucoi - Vîlcea) ; Folclor din Teleorman,
208 : Voica (Suhaia - Teleorman) 23 5
Concordia (Pesta) 7 ( 1 867 ) , 356 : Stanciu şi Vochiţia [Transilvania] 236 ;
Calendarulu basmeloru, canturiloru populare (Bucureşti) I ( 1 874) , 73 : Stanciu
şi Vochiţa 237 ; Contemporan ul ( laşi) 2( 1 8 82) , 4 8 3 : Bratu (Craiova) 238 ; Con
vorbiri literare (Bucureşti) 30( 1 896) , 4 4 5 : Vochiţa şi Stanciu ( Moviliţa -
Vrancea) ; A lbina (Bucureşti) I ( 1 897) , 84 : Stanciu al Bratului (Albeşti -
Argeş) ; Şe::ătoarea (Fălticeni) 1 3( 1 9 1 3) , 206 : Stanciu (Craiova) 239
mg. : OLT : 1 1 56 e (Ştefan cel Mare . 2 7 VI 1 95 7. N . Dămureanu) ; 1 1 49 c
- 1 1 50 a . 1 3 73 (Corabia , 1 8 V I 1 95 7, 8 n· 1 958, D. Candoi) ; V ÎLC EA :
3597 Ia (Cucoi , 25 VII 1 968. G . Dăvidaru) ; I LFOV : 2394 Va ( Giurgiu,
1 0 XI 1 962, N . Stan) ; P RAHOVA : 2688 a (Şotrile , 1 I V 1 964, G . Coman)
fg. : PRAHOVA : 1 1 453 a ( Starchiojd, 7 \'I 1 950 , M. Voinea) ; VRA N
C EA : 6660 a (�erej , 1 6 VII 1 938. T. Albineţ)
92( 1 05) Petre B us u ioc
Tip I: Haiducul e înconj urat de poteră . \'rînd s-o înfrunte, căpitanul îl
pofteşte să meargă de bunăvoie la vodă. Cînd acesta îl ameninţă cu spînzură
toarea. haiducul cere „fetelor" să-i aducă murgul (Surea, Ţurca) , încalecă
şi fuge .
.Marian ( 1 869) . 38 : Petrea (llişeşti - Suceava) ; ..lfarian ( 1 873), 4 7 :
Petrea (C. Porumbescu - Suceava) ; Pamjile, Cîntece bătr . , 22 : Petrea ;
Furtună. 1 25 : Petre Busuioc ( \'lăsineşti - Botoşani) 240
Ion Crca11gâ (Bîrlad) 8( 1 9 1 5) , 268 : Petrea [Bucovina]
Tip II: Alte variante leagă de numele haiducului Busuioc acţiuni cu desfă
şurare epică mai puţin omogenă, dar în care precumpănesc dragostea pentru
viaţa haiducească şi lauda iscusinţei haiducului în încleştarea cu poterele .
El înşală, spre pildă, pe poteraşi, făcîndu-i să se lupte zadarnic cu un buştean
îmbrăcat în straie haiduceşti.
Teodoresc u , 604 : Busuioc (Lacu Sărat - Brăila) ; Tocilescu, 1 264 :
Cîntecu lui Busuioc haiducu ; Pamfile. 6 1 : Busuioc (Ţepu - Galaţi) ; Giuglea -
Vîlsan, 1 06 : Busuioc ( Costal - Serbia) ; Furlttnă. 1 29 : Variantă (Manoleasa -
Botoşani) ; Folclor d i n Oltenia şi Jf imtenia, I I , 2 1 8 : Busuioc (Drăgăşani -
Vîlcea) ; Sandu- Timoc, Cîntece bătrîneşti, 220 : Busuioc haiducul 24 1
• Ţara nouă (Bucureşti) 2( 1 885) , 309 : Comăniţă Busuioc (Cernica -
Ilfov) 24 2 ; Grai şi suflet (Bucureşti) 5( 1 93 1 - 1 932), 265 : Busuioc (Căpăţîneni. -
Argeş)
mg. : DOL J : 1 586 Vc (Bîrca, 29 VI 1 958, Al. Stîngă) ; 2 1 08 a ( Sadova ,
8 XII 1 96 1 , Şt. Neagu)
fg. : DOLJ : 1 2 1 1 6 (Amărăştii de Jos, 1 8 V I I I 1 928, P. Ochea)
2�5 Cf. şi Folclor din Moldova, I, 1 84 (nr. 227) (Boroaia - Sucea·1a) - în urătură.
2�7 /bidon, 3918 şi H20.
2: 5 Ibidem, 4046.
2: 9 Variantă neconcludentă ; o vitează haiducă, oarecum asemănătoare cu Voichiţa Bratu
lui, şi în varianta publicată de S. FI. Marian în A micul Familiei (Bucureşti) 2 ( 1 879) , 1 2 : Fata
Bradului [Bucovina].
24° Cf. şi Vulpian, 9 1 : Petre Petrişor haiducul, unele asemănări.
2 ° Cf. şi Reteganu, 2 7 : Chiuiturile lui B usuioc, care încă fu unul din voinicii lu i Piperea
(Marga - Caraş- Severin) şi A lexiei, 45 : A lotrilor ( Straja - Banatul sîrbesc).

2'2 Cf. Bibliografia generală, I , 4349.
1 22·
93 ( 1 1 4 ) Pătru Frunle-latâ
Haiducul, întemniţat . trimite cucul cu s crisoare la Mărgărita. Aceasta
vinde totul şi-şi răscumpără soţul. Capti\' ul, eliberat. îşi trimite soţia acasă ,
iar el îsi dezgroapă puşca din haiducie. cu care atacă pc primul haznagiu
ce-i ies� în cale . Haznagiul îi spintecă pîntccul. dar P[ttru îl ucide cu plumbi
făcuţi din inel şi aduce acasă Mărgăritei haznaua dobîndi tă . apoi se caută
la „doftor" .
i11onogr. Dolj. \' . I . p. II, 98 : Pătru Frunte-lată : Sa11du- Timoc, Cîntcce
bătrîneşti, 24 2 : Pătruţă frunte-lată ; Folclor din Oltm ia şi JI1t 11lC11 ia. I I , 2 1 6,
III, 6 1 : Petrică ; V, 292 : Cîntccul lui Pctric[1 (Caracal Olt )
- -
Educat or u l ( Bucureşti) 2 ( 1 884 ) . 2 1 : Petrică ( Zănoaga - Dolj) 2-1:1 :

Ţara nouă ( Bucureşti) 2 ( 1 885 ) . 749 : Petrică Cărtop 2 °"' : Ion Crtang il ( Bî rlad)
6 ( 1 9 1 3 ) , 202 : Petrişor Haiducul ( Boureni - Dolj ) : Olfr11 ia (Craio\·a) 1 ( 1 923 ) .
1 80 : Petre frunte lată (Pleniţa - Dolj ) : Ne a m u l românesc pentru popor
( Bucureşti) 24 { 1 936 ) . 6 1 : Pătru haiducul (Drănic - Dolj )
mg. : TELEORMAN : 2 1 99 c , 22 1 9 L (Ciuperceni . 1 8, 7 \ ' II 1 962,
M. Dorcea) ; I LFOV : 1 80 a ( Renaşterea . 1 6 VI 1 953. N . Fircă)
fg. : DOLJ : 1 2577 a (Mischi i, 23 VIII 1 929, Şt. al �fastei) ; 1 22 1 4 (Sa
do\'a , 1 8 VIII 1 929, G. Tuţă) ; 1 2283 a ( Marotinu de Jos, 23 VI 1 930 , I. \' Iadu ) ;
I LFOV : 7873 ( Renaşterea, 3 XI 1 939, N . Fircă)
i . : DOLJ : 1 3397 (Craiova , 1 0 XI I 1 95 1 . P. Matei)
94 ( 95 ) Bogat ul şi săracul
Bogatul şi săracul beau în cîrciumă. Tru faş şi meschin . bogatul cere
ironic cîrciumarului, pe socoteala sa , încă o măsură mică de \'În pentru cel
sărman. Jignit şi miniat de făţărnicia pro\'ocatoare a bogatului, săracul
izbucneşte în ameninţări . cumpănind mulţimea de a veri şi acare turi ale
bogatului cu greutatea şi îndemînarea bitei sale, cu care, dacă o va ridica ,
va doborî mulţ i bogaţi.
A lecsandri, 4 1 : Bogatul şi săracul ; Teodoresc u , 296 : Bogatul şi s{tracul
( Lacu Sărat - Brăila) ; 11fîndresrn, 1 8 7 ( Rîpa de Jos - Mureş) : Vasiliu.
30 : Bogatu şi săracu (Tătăruşi - Iaşi) ; Tocilesc u , 1 38 : Bogatul şi săracul ;
Weigand, Bukowina, 70 (nr. 29 ) (Buneşti - Suceava) ; Graiul nostru , I, 94
(Marotinu de Sus - Dolj ) ; Vîrcol, 7 1 , 80 (Popeşti-Măciuca , Zătreni - Vîlcea) ;
Măciucă, 25 (nr. 28 ) [ Gorj] ; Hetcou, 53 (Leheceni - Bihor) ; Vechi cîntece
de viteji, 1 22 : Bogatul şi săracul ( Ileana - Ilfov) ; 200 cîntece şi doine, 3 7 : ·
Î n cîrciumă la fîrtatu ( Bogatul şi săracul) (Stroieşti - Vîlcea) ; Ursu, Almăj ,

5 7 (nr. 9 ) (Bozovici - Caraş-Severin) ; Folclor din Transilvania, II, 280 ;
Folclor din Oltenia şi Muntenia, II, 355 : Colea-n deal la Făgădău ( Bogdă
neşti - Vîlcea) ; 357 (nr. 78 ) : La cîrciuma cu tufanu (Olăneşti - Vîlcea) ;
357 (nr. 79 ) : Măi sărace, vreme rea (Cărbuneşti - Gorj ) ; III, 55 : Bogatul
şi săracul (Boureni - Dolj ) ; 8 1 7 : Bogatul şi săracul (Căteasca - Argeş) ;
IV, 233, 554 : Bogatul şi săracul ( Buzescu - Teleorman, Făgeţel - Olt) ;
Folclor din Moldova, I I , 1 0 6 : Tunsu (Coza - Vrancea) ; 679 (nr. 668 ) (Vicovu
de Jos - Suceava) ; A rdeu, 1 49 : La crîjmă, la făgădău (Petros - Hunedoara) ;
Izvor fermecat, 23 : Cîntecul haiducului (Tudor Vladimirescu - Teleorman)
343 Cf. Bibliografia generală, I , H26.

2u Ibidem, 4355.
. 1 23
Calendarul poporului român (Braşov) 7 ( 1 858) , 72 : Bogatul şi săracul 245 ;
Amicul poporului. Calendariu ( Sibiu) 3( 1 8 63) , 74 : Bogatulu şi săraculu M6 ;
Poporul (Budapesta) 6( 1 899) , 636 : Săracul şi bogatul ( Ghioroc - Arad) ;
Şezătoarea (Fălticeni) 5 ( 1 899) , 4 6 ( PîrşcoYeni - Olt) ; Floarea darurilor
(Bucureşti) 2( 1 90 7 ) , 220 ( Sura - Gorj ) ; 268 (Drăgoteşti - Mehedinţi) ;
Neamul românesc literar ( Vălenii de Munte) 1 ( 1 908- 1 909) , 1 86 : Bogatul şi
săracul [Maramureş] ; Ion Creangă (Bîrlad) 8 ( 1 9 1 5) , 276 [Vîlcea] ; Şezătoarea
(Fălticeni) 34, voi . 22( 1 926) , 1 24 [Bucovina] ; Ga=eta ţăran ilor (Curtea de
Argeş) 23( 1 927), nr. 24, 4 : Bogatul şi săracul
mg. : DOL J : 59 1 a (Desa, 1 XII 1 955, M. Constantin) ; MEHEDINŢI :
1 942 d (Lupşa de Sus, 3 V I I 1 96 1 . C . Văduva) ; GORJ : 2654 Ra {Alimpeşti,
25 V I I 1 963, D . Lungoci ) ; V Î LC EA : 57 d ( Stroieşti . 7 IX 1 95 1 , I. Sima) ;
3594 Id (Boişoara , 24 VII 1 968. I . \'îlcu) ; 1 9 7 1 I ( Scundu , 1 2 I X 1 96 1 ,
D . Mătule5cu) ; I LFOV : 1 8 7 a (Renaşterea . 1 7 \'I 1 953, N . Fircă) ; 1 98 a
(Tamaşi, 1 3 \ ' 1 953, G. Stancu) ; 3758 b (Ţegheş. 24 V I I 1 969, G . Petru) ;
2404 \'d, 2405 Re (Malu . 1 5 XI 1 962, FI . Mustăţea) ; 9 a-c (Ileana , 9 I I
1 95 1 , E . l\fanolidi) ; ARGEŞ : 4 78 a ( Bughea de Sus, 7 I I I 1 955, G. Niţoi) ;
D ÎMBO\' IŢA : 2876 Re ( Pătroaia, 9 IX 1 965, I . Geambaşu) ; P RAHOVA :
660 a (Bătrîni , 1 5 I I I 1 956, G . Rădoiaş) ; BUZĂl7 : 3 1 4 8 o ( Gura Teghii ,
2 0 VII 1 966, I . Badea) ; CON STANŢA : 1 64 1 Ij (Ciobanu . 5 XI 1 959, I . Roi
ban) ; BRAŞOV : 2968 r (Viştea de Jos, 26 I I 1 962. A . Alerguş)
fg. : DOLJ : 1 2239 ( Sadova . 1 6 VIII 1 929, G . Tuţă) ; OLT : 6287 (Chilia .
1 1 I V I 938, N . Cercel) ; TELEORMA� : 842 I (Caravaneţi , 5 I V 1 940, I .
Pantea) ; I 1 20 7 c (Drăgăneşti . 1 3 I I I 1 950. I . Văruţ) ; I LFOV : 34 1 9 b (Ni
culeşti, 1 8 I I I I 937, I . Prian) ; 1 0 1 60 a (Clej ani, 23 VII I 946, D . Moţoi) ;
7828 ( Plătăreşti, 28 X I 939, P . Marin) ; 2390 b (Ileana , 24 IX 1 948, E . Mano
lidi) ; D ÎMBOV IŢA : 4 72 (Teiş, 5 II 1 932, N. Dobrică) ; P RAHOVA : 1 945
(Fîntînele , 2 8 III 1 935, N. Pandelescu) ; S L'CEA VA : 3574 b (Fu ndu Moldovei,
1 9 VIII 1 93 1 , A. Mergheş) ; TIMIŞ : 59 1 7 a (Beregsău , 8 IX 1 936, V . Crîşmar)
95(96) Ţăranul şi ciocoiul
Tip I : Venind în urma carului încărcat cu bucate, ciocoiul, sau are n
daşul, dă bineţe ţăranului pe care-l întîlneşte în cale . Acesta răspunde supărat .
iar ciocoiul î l socotfşte necuviincios ş i beat , cînd e l e de fapt necăj it şi
nemîncat de mai multe zile. Ciocoiul, mînios , prinde a biciui pe ţăran, dar
acesta nu se lasă şi-l ciomăgeşte, la rîndul său , pe ciocoi, care abia mai scapă
cu zile, alergînd la conac sau la hanul din apropiere , u nde se plînge de
lecţia primită.
A lecsandri, 250 : Ciocoiul ; Teodorescu, 296 : Ţăranul şi ciocoiul ( Bucu
reşti) ; Sevastos, 3 1 7 : Frunză verde baraboi [Moldova] ; Eminescu, 1 85 (nr. 1 30 )
[Moldova] ; Vasiliu, 30 : Balaban (Tătăruşi - Iaşi) ; Tocilescu, 1 35 , 1 36 :
Ţeranul şi ciocoiul (Novaci - Gorj ) ; Voronca, Datine , 534 : Ţăranii. Munca
[Botoşani] ; Afocanu, 1 28 ( Stănileşti - Vaslui) ; Graiul nostru, I, 325 ( Inde
pendenţa - Galaţi) ; Giuglea - Vîlsan, 1 3 7 : Mocanu ( Geanova - Serbia ) ;
Pamjile, 292 (Ţigănaşi - Iaşi, Ţepu - Galaţi ) ; Cardaş, 1 22 (Broşteni -
Botoşani) ; Furtună, 1 62 : La moară la Dorohoi (Bozieni - Botoşani ) ; 1 64 :
Variantă 247 (Dersca - Botoşani) ; D iaconu, Ţ. Vrancei, 252 : Cînticu lu Ionici
haiducu ( Păuleşti - Vrancea) ; Balş, 72 : Cîntec haiducesc (Tega - Buzău) ;
us Cf . Bibliografia genn-ald, I, 390.5.
24 8 Ibidem, -4.537.
247 C f. şi 166 : Variantă [Roman].
1 24
Diaconu, R. Sărat, I I I , 50 (nr. 1 1 8) (Obileşti - Vrancea) ; D iaconu, Ţ. Vrancei ,
II, 1 42 (nr. 1 74 ) , 1 74 (nr. 247 ) , 1 83 (nr. 267 ) , 209 (nr. 325 ) , 3 6 5 (nr. 765 )
(Colacu , Vetreşti , Năruja. Nerej u , Vidra - Vrancea) ; Sandu- Timoc, Cîntece
bătrîneşti, 2 1 7 : Mocanu şi ciocoiul ; ]arnik - Bîrscanzt (Fochi) , 486 ( nr. IX)
(Totoi - Alba) ; Foclor din Oltenia şi J l 1m te11 i a , II, 36 1 : La moară la Barlaboi
(Vîlsăneşti - Argeş) ; I I I, 8 1 9 : Bogatul şi săracul (Poboru - Olt) ; V, 404
(nr. 1 63 ) [Muscel] 24 8
mg. : MEHEDINŢI : 1 982 c ( Lupşa de Sus . 28 X 1 96 1 , E . Afrim) ;
B RĂILA : 2575 Vd (Şuţeşti. 2 X 1 963. C . Drogcanu ) ; � EAMŢ : 3453 x ( Rugi
noasa , 29 V 1 968, I . Sa\'a) 249
fg. : DOLJ : 1 2088 c (Amărăş tii de Jos , 1 9 I I I 1 928, P. Ochea) ; VRAN
C EA : 572 1 a (Tulnici, 26 X 1 937. N . Stanciu) ; IAŞI : 3557 b, 1 2945 b (Tă
t ăruşi , 3 I 1 932, 1 8 \'I II 1 929, Gr. Tudose)
i . : A R GEŞ : 4672 (\'ăcarea . 29 \" I I I 1 940, I . Stroc)
Tip II : Copleşit de ne\'oi , ţăranul caută dreptate la domnie. Pe scara
palatului e primit cu aroganţă şi îmbrîncit de pe trepte de ciocoiul care-i
ţine calea . Ţăranul înţelege că numai plocoanele i-ar putea deschide drumul.
A nto! . de lit. pop . , 557 : Balada iobagului (Rîmnicu \"îlcea) ; Tocilescu ,
734 : Ţeranul şi zapciul (Cucueţi - Teleorman) ; A nto! . de lit. pop . , 36 (nr. 45 )
(Lupşa - Mehedinţi) ; Folclor din Oltenia şi Jl u n tenia, IV. 32 1 (nr. 79 )
(Borduşani - Ialomiţa) ; \', 4 1 3 (nr. 1 86 ) (Bucureşti)
Ion Creangă (Bîrlad) 5 ( 1 9 1 2 ) . 285 (Valea Hogei - Bacău) ; 7 ( 1 9 1 4 ) ,
307 (Vîrfu Cîmpului - Botoşani) ; A rhivele Olteniei (Craio\'a) 1 2 ( 1 933 ) , 280 :
O fîrtate , rău mă doare
mg. : ILFOV : 1 56 d (Clej ani, 2 1 XI 1 952. G. Moţoi) ; P RAHOV A :
2572 a (Şotrile , 28 VI 1 963, G . Coman)
fg. : ILFOV : 4039 a, 4049- 4050 (Clejani. 14 V 1 949, I . Burcină,
_
G. Moţoi) 250 ; BACAC : 3774 c (Comăneşti, 9 \'I I I 1 93 1 , G. Cosma) ; 3928 b

(Văsieşti, 26 XI I 1 93 1 , E . Chiriac)
96 ( 97 ) Iancu j ianu
Jianu, cu ceata lui, umple de spaimă pe ciocoi şi negustori . El nu mai
pridideşte cumpărînd iarbă-de-puşcă şi gloanţe pentru cetaşii săi . Î ncolţit
de potere şi supărat de zăbava podarului , care nu se grăbeşte să-i răspundă,
haiducul se avîntă cu calul în valurile Oltului. Prins de poteră şi pus în cătuşe
la închisoarea domnească, Jianu îşi cîntă cîntecul, din care răzbate ura împo
triva celor bogaţi . ( În u nele variante , cîntecul începe cu lauda isprăvilor de
dragoste ale haiducului . )
Pann, 1 22 : N-aţi auzit d-un Jian (Cîntecul Jianului) ; A lecsandri, 1 59 :
Jianul ; Teodorescu, 293 : Haiducul [Muntenia] ; Caranjil, 3 : Iancul [Moldova] ;
Teodorescu, 29 1 : Iancu Jiianul 25 1 (Lacu Sărat - Brăila) ; Vulpian, 6 1 :
Iancu Jianu (Drăgăşani - Vîlcea) ; Canianu, 237 (nr. 332 ) (Cîmpeni -
Botoşani) ; A nto!. de lit. pop . , 438 : Cîntece despre Iancu Jianu (Sîncel - Alba) ;
Cătană, 1 1 5 : Iancu Jianul [Banat] ; lonaşcu - Mîndreanu, 34, 35 : Jianul ;
Tocilescu, 1 66 : Cîntecul lui Jianu (Săcel - Gorj) ; 1 77 : Cîntecul lui Iancu
24 8Cf. şi Brezean u- Nado[ean u , 195 : Cintec de codru (I ndependenţa - Galaţi ) , în con

taminare cu
moti·Je lirice.
24 9 Cf. şi BUZĂU : 38 1 5 a (Pănătău, 16 V 1970, D. Ciuparu) , conglomerat din elemente
Ţ
motivice de cîntece haiduceşti, între care şi u nele cu aderenţă la t. ăranul şi ciocoiul. I .
25 ° Cf. şi D . 1 742 I .
25 1 Cf. ibidem Jiian11l, fragment reprodus din colecţia Dorit! ş i amor11l .
1 2-5
Jianu (Bărbăteşti - Yîlcea) ; 1 78 : Iancu Jianu (Ocnele Mari - Vîlcea) ;
1 97 : Cîntec ul lui Iancu Jianu (Tîrgu Jiu - Gorj ) ; 867 : Colea-n vale-n Cornă
ţel (Bălănoaia - Ilfov) ; 1 279 : Jiene , de unde vii ( Ghindăoani - N eamţ) ;
Weigand, Bu kowina , 64 (nr. 1 8) (Voitinel - Suceava) ; Graiul nostru, I , 1 74
(Telega - Prahova) ; Vîrcol, 23, 4 1 (Cîineni, Rîmeşti - Vîlcea) ; Pamjile,
59 : Iancu Jianu ; 267 (nr . 22) (Ţepu - Galaţi) ; 1 26 (nr. 3 1 ) [ Bîrlad] ; Den
s usianu, Antol. dial . , 42 [Moldova] 2 5 2 ; Tistu, 26 : Cîntecul Jianului (Valea
\'iei - Buzău) ; 4 1 (nr. 1 04 - 1 05) (Chioj du Mic - Buzău) ; Jl.fonogr. Dolj,
\' . l , p . I , 4 3 2 53 • 4 4 : Iancu Jianu (Pleniţa, Plopşor - Dolj) ; Cardaş, 87 (Broş
teni - Sucea\·a) ; Furtună, 1 1 7 : Jianu (Mînăstireni - Botoşani) ; 1 1 9 : Vari
antă [Oltenia] ; 1 68 : Cînd eram copil mai mic ( Suliţa - Botoşani) ; Monogr.
Roma11aţ1:, 1 42 : Cîntecul lui Iancu Jianu ; Diaconu, Ţ. Vrancei, 25 8 : Cînticu
Hoitului (Colacu - Vrancea) ; Brăiloiu, 1 24 : Iancu Jianu (Zlătărei - Vîlcea) ;
A n t ol . de fit. pop . , 4 40 (Cojmăneşti - Gorj ) ; 4 4 2 (Aluniş - Argeş) ; Cocişiu,
54 : Iancu J ianu (Naipu - Ilfov) ; St•garcea, 30, 32 : Iancu Jianu [Teleorman] ;
35 (Bucureşti ) ; Sandu- Timoc. 1 95 : Jianu < Stanotîrn - Bulgaria) ; Ca m il ar ,
20 : Cîntecul Jianului ; Diaco11 u, R - Sărat, III, 4 8 (nr . 1 1 4) (Mihălceni -
Vrancea) ; Dumilresrn, 39, 4 4 , 4 7 : Iancu J ianu (Dăbuleni - Dolj , Izbiceni,
Stă varu - Olt) ; Locustca11 u - "l!itu - Popescu , 95, 96, 98, 99 : Iancu Jianu
( Bîrzei - Gorj . primele două ; Amărăşti - Dolj , ultimele) ; Cărăbiş, Şiraguri,
34 : Iancu J ianu 25" (Arcani - Gorj ) ; 3 4 . 36, 37 (Băbiciu - Olt) ; Sandu
Timoc. Cîntecc Lătrîneşti . 2 1 8 : Cîntecul .J ianului ; �Mitu - Locusteanu -
l'opesrn. 1 9 1 : Iancu Jianu (Celei - Olt ) ; !::vor fermecat, 96 : Iancu Jianu
(Cucul'ţi - Teleorman ) ; Diaconu. Ţ. Vrancei, II, 1 25 (nr. 1 39), 1 70 (nr. 238) ,
208 (nr. 324 ) , 3 1 7 (nr . 623) . 34 1 (nr. 695) (Bîrseşti. \'etreşti, Nereju , Spineşti,
Tulnici - \'rancea) 2r'5 ; Folclor din Moldo·m. I , 383 ; I I , 1 08 , 1 09 : J ianu 256
(Coza - Vrancea, Odaia-Bursucani - Vaslui) ; Folclor din Oltenia şi Jl.fu.n
tmia, I, 1 9 7 (nr . 402) (Podeni - J'\lehedinţi) ; 600, 602 (Scăeşti - Dolj) ; I I ,
22 1 : Jianul ; 369 : Iancule , boer turcit (Ştefăneşti - Vîlcea) ; 372 : Colea-n
\' ak-n didiţel ( Lungeşti - \'îlcea) ; 373 (nr. 1 03) : Colea-n vale-n făgeţel
(Vîlsăncşti - Argeş) ; 373 (nr. 1 04 ) , 374 : Colea-n vale-n dedeţel (Lungeşti,
Bogdăneşti - V îlcea) ; III, 76 (nr. 29) (Obisla v - \'îlcea) ; 6 1 5 : Jianu (Curcani
- Ilfov) ; I V , 235 : J ianul (Cuneşti - Ialomiţa) ; 237, 239, 24 1 : Iancu Jianu
(�iăldăieni, Crîngeni , Băcăleşti - Teleorman) ; 557 : Cîntecul lui Iancu Jianu
( Slatina - Olt) ; 562 : Cîntecu lui Iancu Jianu (Cotcana - Olt) ; V, 268 :
Jianu (Cocargeaua - Ialomiţa) ; 270 : Cîntec despre Jianu (Caracal- Olt) ; 2 7 1 :
Cîntecul lui Jianu ( Gălăşeşti - Argeş) ; 272 : Cîntecul Jianului (Alexandria -
Teleorman) ; 273 : Cîntecul haiducului Ştefan Jianu ( Golfinu - Dolj ) ; 4 1 1
(nr. 1 80 - 1 8 1 ) (Şuiei - Argeş, l văneşti - Ialomiţa) ; Popescu, 2 70, 273 :
Iancu Jianu (Dioşti, Vîrvor - Dolj ) ; Folclor din Ţara Loviştei, 1 36 : Iancu
Jianu (Boişoara - Vîlcea) ; Folclor din Teleorman, 60 : Cîntecul lui Jianu
Ţigăneşti - Teleorman) ; 63 : Doină de haiducie (Poroschia - Teleorman) ;
73 : Iancu Jianu (Zimnicea - Teleorman) ; 1 93 : Iancu Jianu ( Roşiorii de
Vede - Teleorman) 2 s1
2 52
La p. 5 reproduce var. Vîrcol , de mai sus.
•
2"3 Cf. şi Balade olteneşti, 51.
254
Fragm. iniţial ; cf. ibidem, 1 1 4 (Cîmpofeni - Gorj) .
255
Toate, fragm. iniţi"al ; cf. şi ibidem , 1 69 (nr. 2 37) .
258
Cf. ibidem, 1 32 (nr. 1 35) , 1 34 (nr. 1 36) (Bursucani-Rădeşti - Galaţi, Oprişiţa-Poie
neşti - Vaslui) , motiv final în doină.
257 Cf. şi Gr. A lexandrescu, Opere , Bucureşti, Editura de stat pentru literatură şi artă,
1 957, 400 ; ·-1 . şi Măciucă, 23 (nr. 26) [Gorj].
1 26
Romania literară ( laşi) I ( 1 855) , p. XLVI : Cănt icul Jianului [„din Va
lahia"] 2 5s ; Calendariu pen tru poporul ro m ă nes c (Braşov) 9( 1 860) , 70 : Jianul 2 59 ;
Columna lui Traian ( Bucureşti) 4( 1 873) , 5 3 ; Ro m a nu l ( Bucureş t i ) 1 7( 1 8 73) ,
825 : Canteculu Jianului ; Calendarulu basmeloru. canturiloru populare ( Bucu
reşti) I ( 1 874 ) . 60 : Cantecu Jianului 260 ; Convorbiri literare ( Iaşi - Bucu
reşti) 1 0( 1 876) , 2 1 5 : Cantecul Jianului ; Calendar pmtm basme ( Bucureşti)
1 8 77, 1 4 4 : Gazda Jianului ; Gazeta ţâ r a 1 1 ilor ( l\luşcteşt i - Argeş) 2( 1 893),
n r . 50 , 6 ; Revista şcoalei rurale (Craiova) 1 ( 1 897- 1 898) . 1 8 : Jianu (Serdanu -
Dîmboviţa) ; Re v ist a tinerimea românâ ( Bucureş t i ) 5( 1 900) . 34 7 : J i an u l ;
Poporul român (Budapesta) 2( 1 902) , nr . 35- 36 : Jianul (C îrnecea - Caraş
Severin) ; Floarea darurilor ( Buc ureşt i ) 2( 1 907) . 2 1 9 : Doina lui Jianu
[„din Gorj "] ; Şe:ătoarea (Fălticeni) 1 0( 1 907) , 1 28 : Jon Crca11gâ ( Bîrlacl)
1 ( 1 908), 2 1 (Bîrlad - Vaslui) ; Şc:âtoarca (Fălticeni) 1 2( 1 9 1 2) . 92 : Jianu
(Covrigi - Gorj ) ; 1 3( 1 9 1 3) , 1 96 : Radu (Voiceşti - Vîlcea) ; 203 : Iancu
Jianu ; L uceafărul (Sibiu) 1 3( 1 9 1 4 ) . 236 : Cîntccul J ianului ( Studina - Olt) ;
Buciwnul (Brădiceni - Gorj ) 1 ( 1 924- 1 925) , nr. 1 2 . 3 : Cîntecul lui Iancu
Jianu ; Nea mu l românesc pentru popor ( Bucureşt i ) 1 5( 1 927), 1 04 [ Molclo,·al ;
Doina (Jorăşti - Covurlui) 2 ( 1 930) , 5 : Iancu J ianu şi Po tera (Schela - Gorj ) :
Neamul românesc pentru popor (Bucureşti) 22( 1 934), 26 : Jianul ( �ucşoara
de Jos - Prahova ) ; Albina (Bucureşti) 4 1 ( 1 938) . 70 : Iancu Jianu (Naipu -
Ilfov) ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 7 ( 1 938) . 1 4 6 (Şerbăncş ti-Otăsău �·
Vîlcea) ; Horia, Cloşca şi Crişan (Craio,·a) 3( 1 942- 1 94 3) , 4 7 : Iancu Jianu

(Mînăstireni - \'îlcea) ; A teneu ( Bacău) 7( 1 970) nr. 77, 1 0 : J ianu (Agăş
Bacău)
mg. : DOLJ : 25 c , 1 8 1 O b (Desa . 22 II 1 95 1 , 1 4 II 1 96 1 , l\I . Constantin) ;
1 44 8 e, 1 596 Va (Bîrca . 5 \'I 1 958, 2 VII 1 959. I . Pipoi, 1\1. Ciovică) ; 3027 Ib
(Măceşu de Jos, 2 XII 1 966, N . Marcu) ; 2 1 06 a (Călăraşi, 7 XI I 1 96 1 ,
N . N iţu) ; OLT : 1 1 55 j (Ianca , 25 \'I 1 957, T. Sarcea) ; 1 1 55 c (Orlea , 24 \'I 1 957,
R. Vîţă) ; 222 1 c (Celei , 28 VII 1 962, M . Căpăţînă) ; 1 1 44 a, 1 396 (Corabia,
1 8 VI 1 957, 1 0 IV 1 958, N. Candoi ) ; \' ÎLC EA : 3594 I a, h (Boişoara , 23,
24 VII 1 968. I . Vîlcu) ; TELEORMAN : 2 1 92 c (Ciuperceni, 1 7 VII 1 962,
V . Tetin) ; 82 a (Merenii de Sus, 26 III 1 952, M. Burcea) ; I LFOV : 3604 lb
(Vadu Lat , 1 3 II 1 968, R. Constantin) ; 1 55 c (Clej ani, 2 1 XI 1 952, G . Moţoi) ;
1 97 b (Tamaşi, 9 V 1 953, G. Stancu) ; 1 4 2 1 u - v (Cocioc, 26 \'I 1 958, N . Năs
tase) ; 1 368 h (Periş, 2 1 VII 1 957, N . Togoi ) ; 4 1 4 ( Bucureşti, 3 XII 1 954,
D . Moisescu) 26 1 ; 1 500 h (Bucureşti, 22 I 1 959, E. Manolidi) ; 1 358 a (Vîrteju ,
9 X I I 1 953, I . Boboc) ; ARGEŞ : 526 i , 1 033 e (Slatina, 2 9 V 1 955, 1 6 I I
1 957, V . Tefeleu) ; 1 097 e (Cîmpulung, 2 6 V 1 957, Al. Cercel) ; 1 1 02 c ( Godeni .
1 V I 1 957, I . Mălăncioiu) ; 1 993 d (Fureşti, 5 X 1 96 1 , Al. Manea) ; 2488 f
(Rîca, 4 V I 1 963, P. Neguţ) ; D Î M BOVIŢA : 1 4 6 e (Fîntînele, 9 X 1 952,
St. Ganea) ; PRAHOVA : 3 k, 34 1 (Bătrîni, 29 I , 2 1 IV 1 95 1 , S . Streaj ă,
I. Peticilă) ; VRANCEA : 3074 II p (Bordeasca Veche, 1 4 VI 1 966, N. Bucur) ;
VASLU I : 2827 Rb (Tămăşeni , 24 VII 1 965, P. Mitrea)
. fg. : DOLJ : 1 4007 a (Bodăieşti, 2 1 Xl l 950, I. Trancă) ; 1 2579 b ,
1 2607 a (Mischii, 2 1 , 2 9 V I I I 1 929, Şt. a l Nastei , C r . Mihăilescu) ; 1 2627
(Craiova , 30 VIII 1 929, I. Milian) ; 1 2 1 97 a, 1 2289 (Sadova , 1 5 VIII, 23 IV
1 929, G. Tuţă, St. Ghiţulescu) ; 1 2 1 24 a, 1 2 1 62 (Amărăştii de Jos, 1 9, 20
25 8 Cf. Bibliografia generală, I, 390 1 .

25 9 Cf. ibidem, 3906.
28 0 Ibidem, 3938.
28 1 După A. Pann.
1 27
V I I I 1 928, P. Ochea) ; OLT : 75 6 1 (Morunglav , 20 VII 1 939, I . Morunglă
veanu) ; 95 1 8 a (Dobrosloveni, 25 IV 1 94 1 , St. Dumitraşcu) ; 2495 a (Şerbă
neştii de Sus, 7 X 1 934, V. Pîrvan) ; V ÎLCEA : 1 3259 c (Bistriţa, 1 5 I I 1 94 8 ,
O. Mărăcine) ; TELEORMAN 262 : 4 5 1 5 (Plopii- Slăviteşti, 1 5 V I I 1 933, M . Dichi
situ) ; 8422 (Caravaneţi, 5 IV 1 940, I . Pantea) ; I LFOV : 1 30 2 8 ( Bălteni,
2 VIII 1 930, T. Enache) ; 1 0 1 4 6 b (Vadu Lat, 2 1 VII 1 946, C. Sandu) ; 4069,
1 0 1 74 a (Clej ani , 1 5 V 1 949, 2 5 \" I I 1 94 6, D . Moţoi, G. Moţoi) ; 1 1 525 (Pădureni,
1 6 VII 1 950. T. Bordeianu) ; 4 30 8 (Naipu , 9 VII 1 937, C . Lăcătuş) ; 7928
( Joiţa . 20 XI 1 939. D. Bucur) ; 4666 ( Bucureşti. 1 1 I V 1 949, I. Cărăbiţă) ;
6735 a (Hotare, 7 VII 1 938, S t . Şerban) ; 1 278 1 c (Arţari , 1 929, G. Belcea) ;
IALOMIŢA : 1 2850 b (Cuneşti, sept. 1 928, I . Anghel) ; 1 3 1 5 1 a ( 1 928) ; ARGEŞ :
1 4 79 (Priboieni . 1 1 \'I 1 936, P. Onilă) ; 7485 ( Bogaţi, 2 1 V I 1 939, C . Voicu) ;
7222 c (Topoloveni, 3 1 I 1 939, G. Savu) ; 776 1 b ( Gliganu de Sus, 1 8 VIII
1 939, M. Baicea) ; 99 1 6 a (Arefu . 1 3 \" 1 943, N . Stan) ; D ÎMBOV IŢA : 58- 59 a ,
1 1 250 b (Teiş. 1 7 I I I 1 932, 29 I I I 1 950, N . Teuşanu , G . Ionescu) ; 4 3 2
(Tîrgovişte, 1 8 I 1 932, I . Puceanu) ; PRAHOVA : 6540 a (Trăisteni, 2 4 VI
1 938, I. Manea) ; 6554 a (Izvoan.>, �2 \' I 1 938, V . Diaconu) ; 1 1 40 1 a (Bă
trîni . 2 1 \" 1 950, S. Streajă) ; B L:ZAU : 6623 b ( Gura Teghii, I O VII 1 938,
G. Vişan) ; 1 05 7 1 b (Şoimcscu . 2 \' I I 1 949, St. Mihăilescu) ; 695 b (Lapoşu,
8 VIII 1 934. D. Nestorescu) ; T C LC EA : 66 1 2 b (Dăeni, 8 VII 1 938, T. \'lă
dilă) ; 864 8 b (Războieni . 26 VI 1 940. I . Constantin) ; 866 1 c (Casimcea,
25 VI 1 940. I. Anghel) ; � EAMŢ : 2557 b (Călugăreni , 1 1 IX 1 929, C. Gîrbea) ;
S l" C EA\'A : 3324 ( Dolhasca, 3 1 XI I 1 93 1 , Z. Lăcătuş)
i. : DOLJ : 2 1 36 (Poiana :'.\lare . 9 1\" 1 950, D. Ibraş) ; 1 3906 ( Galicea
.Mare . 4 XII 1 95 1 . St . Ciovică) ; 1 3806 (Craiova . 1 1 XII 1 95 1 , D. Armeanu) ;
GOR J : I O 1 66 (Boca . 3 I X 1 950, C . Ispas) ; I LFOV : 8372 (Clejani, 27 V 1 949,
G . Moţoi) ; 9533 (I\aipu . 14 III 1 95 1 , Z . � icolaie) ; 3826 (Luica, 1 5 V I 1 950,
I . Ion) ; 1 3 750 (Ileana , 27 VIII 1 952, E. Manolidi) ; A R GEŞ : 1 7606 ( Godeni ,
26 \' 1 95 7 , I . Mălăncioiu) ; 1 4 893 ( Jugur , 1 9 XI 1 954, I . Stroiescu) ; 1 4627
(Ţiţeşti, 4 VII 1 954, F . Dumitru) ; 4 76 7 (Zgripţeşti, 1 9 X I 1 949, G. Scaloi) ;
4 7 70 ( Beleţ i , 1 9 XI 1 959, G. Mocioc) ; D Î MBO\TfA : 1 9 75 (Pucioasa , 1 1 V
1 940, N . Rădulescu) ; PRAH OVA : 5 70 I (Văleni, 1 2 I \" 1 94 1 , S t . Doctoru)
97(98) T unsul
S-a dus vestea în ţară de apariţia Tunsului. Î nsoţit de oamenii � ăi,
ţine calea crîngului şi vămuieşte pe cei avuţi, cărora le dă în bătaie de joc
răvaş la mină că-i va despăgubi el sau Dumnezeu, dacă nu va mai a vea
multe zile de trăit .
Pann, 1 26 : Vestea-n ţară a ajuns (Tunsul) ; A lecsandri, 1 62 : Tunsul ;
Tocilescu, 39 1 : Doina haiducului Ion Tunsu (Corbii Mari - Dîmboviţa) ;
1 0 7 1 : Cîntecul lui Tunsu (Ploieşti) ; 1 244 : Tunsu haiducu ( Ruptura - Me
hedinţi) ; Brăiloiu, 1 30 : Tunsul (Zlătărei - Vîlcea) ; Sandu- Timoc, 244
(Tomislava - Serbia) ; Folclor din Oltenia şi Jfuntenia, I , 6 1 1 ( Scăeşti -
Dolj )
Romania literară ( Iaşi) 1 { 1 855) , p . XLV I I I : Cănticul Tunsului [„din
Valahia"J 263 ; Revista tinerimea română ( Bucureşti) 5 ( 1 900) , 3 40 : Cîntecul
lui Ion Tunsu (Urecheşti - Vrancea)
fg. : ILFOV : 3 75 1 (Pădureni , 24 I I 1 936, C. Găuţă)
i . : I LFOV : 3476 (Pădureni, f.d . , M. Găuţă) ; 8269 (Clejani, 1 6 V 1 949,
I. Burcină)
m Cf. şi D. 1 462 II a (Plosca, 8 \"I 1943, G. Ivaşcu) .

263
Cf. Bibliografia generald, I, 390 1 .
1 28
9 8(99) Gheorghelaş
Haiducul Gheorghelaş (căpitan Gheorghiţă) suie dealu) lstriţei în cău
tarea lui Macovei, pîrcălab de sat. La stîna lui moş Radu (moş Stan) se aşază
la masă, asigurat de cioban că nu adăposteşte nici un străin. Descoperind
pe vrăjmaşul său ascuns în tîrlă , haiducul îl judecă pentru samavolniciile
lui şi îl ucide , pedepsind şi pe gazda necinstită.
Caranfil, 56 : Sava Ghiorghiţă [Moldova] ; Te o do re sc u 59 1 : Gheorghc ,
laş (Cislău - Buzău) ; 594 (Lacu Sărat - Brăila) ; Vulpian, 80 : Macovei

(Parepa - Prahova) ; Bibic eseu, 335 : Gheorghilaş ( Vîlcele - Covasna) ; I\�e
goescu, 1 7 1 : Căpitan Sava Gheorghiţă [Moldova] ; Toc1:tescie, 1 55 : Cîntcc ul
lui Gheorghelaşiu (Văleni - Prahova) ; l\f ateesrn, 68 : Căpitan Gheorghiţă
(Peretu - Teleorman) ; Păscu/eseu, 275 : Gheorghiţă :!64 (Silistraru - Brăila) ;
Pamjile, 52 : Căpitan Gheorghiţă (Ţepu - Galaţi) ; Pamjilc, Cîn tcce bătr. , 3 :
Macovei şi Gheorghilaş ; Kiriac, 25 : Cîntecul lui Gheorghilaş (Bogdăneş ti --
Bacău) ; Tistu , 4 7 , 55, 78 : Gheorghelaş (Cătiaş. Corbu , Linia Ciolanului -

Buzău) ; D iaconu, Ţ. Vrancei, 235- 252 : Cînticu lu Ghiorghilaş (Colacu,
Nerej . Paltin. Spineşti , Tulnici, Vrîncioaia - \'rancea) ; D iaco11 u , R . - � �tra t .
I, 56, 60 : Gheorghilaş (Bonţeşti - \ ' rancea , Dedulcşti - Buzău) ; J 'cclri
cîntece de viteji, 1 1 4 : Căpitan Gheorghiţă (Hotarele - Ilfov) ; Pr. Ionescu,
35, 4 3 : Căpitan Gheorghiţă [Tulcea] , (Corugea - Tulcea) ; Balş. 70 : G h co r
ghelaş (Breaza - Prahova) ; 1Yicolesrn - Pric h ici, 6 1 : Ghcorghilaş ( Ncrcj -
\'rancea) ; Dumitrescu, 1 04 : Căpitan GhPorghiţă (Dăbuleni - Dolj ) ; Sassu

D ttcşoara, 4 69 : Ghiţă Cătănuţă şi Macovei (Purcăreni -- Braşov) ; Folclor
din Oltenia şi l\f imtenia, li, 230 : Gheorghilaş (Bălăceanu - Buzău) ; IV. 242 :
Gheorghiţă Gheorghilaş (Cucueţi - Teleonnan) ; V, 284 : Căpitan Gheor
ghiţă (Muşeteşti - Argeş) ; 3 1 3 : Gheorghelaş 26 5 (Ciocăneşti - Ilfov) ; Bre
::ea n u , În vadul Brăilei, 1 06 : Gheorghilaş (Vic toria - Brăila)
Revista p entru istorie, arch eologie şi filologie (Bucureşti) 5( 1 885) , 1 8 3 :
Georgiţă Georgelaş 266 ; Ţara nouă (Bucureşti) 4 ( 1 887) , 1 02 : Gheorghilaş
( Grindu - Ialomiţa) 267 ; Revista pentru istorie, arclzeologie şi filologie (Bucu
reşti) 7( 1 894) , 420 : Patima lui Ghiorghilaş Străinul [Vîlcea] ; Convorbiri
literare (Bucureşti) 30( 1 896) , 263 : Căpitan Gheorghiţă (Peretu - Teleorman ) ;
Ion Creangă (Bîrlad) 5( 1 9 1 2) , 5 : Gheorghilaş (Vînători - Iaşi) ; 8( 1 9 1 5) .
23.2 : Macovei ş i Gheorghilaş ; Grai şi s uflet (Bucureşti) 3( 1 928) , 333 : G io r
gilaş (Căia ta - Vrancea) ; Viaţa Săcelelor (Săcele - Braşov) 1 ( 1 930) , 1 4 :

Căpitan Gheorghiţă (Săcele - Braşov) ; Neamul rom ânesc pentru popor
(Bucureşti) 2 1 ( 1 933) , 75 : Gheorghilaş lPrahova] ; Muguri (Buzău) 1 6( 1 939) ,
33 : Ghiorghilaş ; Flamura Prahovei (Ploieşti) 1 3( 1 960) , nr. 2655 : Gheorghilaş
(Zeletin - Buzău)
mg. : DOLJ : t 595 Va (Bîrca, 2 VII 1 959, M. Ciovică) ; 2 1 05 c (Călăraşi ,
7 XII 1 96 1 , N . Niţu) ; OLT : 1 1 5 1 i (Ianca , 1 5 V I 1 957, T . Sarcea) ; 1 1 42 b,
1 377 b (Celei, 2 1 VI 1 957, 8 IV 1 958, M. Căpăţînă) ; GORJ : 1 525 Vo (Peştra-
na, 20 VIII 1 958, C. Mihu) ; ILFOV : 1 423 i (Cocioc , 26 VI 1 958, T. Ganea) ;
BRĂILA : 2577 Rb (Brăila , 5 X 1 963, G. Tatu) ; PRAHOVA : 6 1 8 e, f, 66 1 a
(Bătrîni, 7 XI, 7 XI 1 952, 1 6 III 1 956, G. Mîzgoi, G . Rădoiaş, G. Rădoiaş) ;
284
Cf. şi p. 2 1 1 : Moş Marcu, Paloş bătrîn (începutul) ; variantă hibridă, alcătuită din con
taminarea (în continuare) cu episoade din : Gerul, Mizil-crai, Moşneag bătrfn, Nevasta necredin
cioasă.
285 La început, contaminare cu t . : Ciobanul care şi-a băut t unna.
28 6 Cf. Bibliografia generală, I, i 140.
28 7
Ibidem, 4467 .
1 29
6 1 9 b (Starchioj d, I XI 1 952, �I. Voinea) ; B UZĂU : 3 1 46 Ag (Cîndeşti, 1 6
VU 1 966, I . Hogea) ; 3 1 49 Ac , 3 1 50 Rh ( Gura Teghii, 2 1 , 23 V I I 1 966,
S . Sterian, M . . Gugulean) ; 38 1 5 \'b [Buzău] ; 38 1 8 Rf (Lunca Jariştei, 22
V I 1 970, V . P o�ea) ; VRANCEA : 3337 lb (Brădetu , 6 V I I 1 967, Gr. Stegaru) ;
776 h (Bîrseşti, 20 V 1 956, S . Dublea) ; 789 h, 890 b (Tulnici, 24 V , 26 X 1 956,
\�. Baciu) ; GA(AŢI : 3 708 Re (Frumuşiţa, 26 IX 1 969, St. Şchiopu)
. fg. : DOLJ : 9 1 8 9 L ( Goicea :\lare, 5 II 1 94 1 , M. Chisăr) ; 1 2 1 1 5 a (Amă
răştii de Jos. 1 8 \"I I I 1 928, P. Ochea) ; I LFOV : 67 1 4 (Hotare , 5 VII 1 938,
St . ŞerLan) ; �RAHO\"A : 55 1 2 a (Ogretin, 1 I 1 943, N. Comişel) ; 6797 c
( lzYoare, 1 1 \"II I _ 1 938, M. Stoichiţă) ; 1 1 454 a ( Starchioj d, 7 V I 1 950,
M. \"oinca) ; B UZAU : 6965 a (Dcdukşti, JO I X 1 938, St. Gogonea) ; V RAN
CEA : 6939 a (Dumitreşti. 8 IX 1 938. D . .'.\foise) ; 6657 b (Nerej , 1 6 VII 1 938,
T. Albineţ) 26 8 ; T L.LCEA : 6603 b. 8520 (Dăeni, 6 VII 1 938, 1 3 V I 1 940,
T. \"lădilă) 269 ; 86-:15 a ( RăzLoicni, 26 VI 1 940, I. Constantin) ; IAŞI : 1 0655
(Ccpleniţa . 28 \"l i 1 949, G. Viase) ; C O\"A S�A : 46 1 2 b ( Sita Buzăului, 30 I I I
J 949, V . Daia) 2 7 0
i . : DOLJ : 1 3802 (Craio\' a . 1 1 XI I 1 95 1 , P . Matei) ; P RAHOVA : 1 0587
( Bă t rîni . 2 1 VI 1 950, G . Rădoiaş) ; B L ZAC : 1 30 4 (Largu , 25 VIII 1 935,
.'.\I . Lăutarul) ; J 7262 (f. 1 . , f.d. , f. i . )
99( I 00) Jon ăl J fa rt·

Călin arendaşul înşală şi batjocoreşte pe clăcaşii de pe moşiile Pleniţa
şi Poiana .Marc . El c uci s, împreună cu oamenii săi de curte , într-o noapte,
pe cînd se afla la chef în conacul său din satul Piscu , de o ceată de clăcaşi,
conduşi de Ion ăl Marc din Poiana . Fapta lui Ion ăl Mare umple de bucurie
sa tele Olteniei . .
Tocilescu, 1 08 : Cîntccul lui Călin ( urdari - Gorj ) ; Graiul nostru, I , 58 :

Călin Curcă ( Pleniţa - Dolj) ; 1lfonogr. Dolj, v . I , p . I , 45, 47, 50, 52 27 1 ,
5 6 , 5 8 , 6 1 : Ion ă l Marc (Unirea . Orodel, Plopşor, Cetate, Carpen, Unirea ,
Cornu - Dolj ) ; Brăiloiu, 1 36 : C ălin Secărin ( „Cîntecul lui Ion ăl Mare ")
(Poiana Mare - Dolj ) ; S . Ionescu , 20 (lz\'oarele - Dolj) ; Din folclorul
nostru, 2 1 8 : Ion ăl .'.\fare 2 7 2 (Desa - Dolj) ; Folclor din Oltenia şi Muntenia,
I, 526 (Dăbuleni - Dolj ) ; II. 237 : Călin [Dolj] ; III, 448 : Cîntecul lui Serdar
Călin (Leu - Dolj) ; �u ii u - Popesrn - Locusteanu, 204, 207 : Ion ăl Mare
(Orodel, Leam:na de Sus - Dolj ) ; 2 1 2 : Călin (Suharu Mare - Dolj) ; Geor
gescu, 55 : Călin (Marot inu de Sus - Dolj) ; Popescu , 276, 28 1 , 289 : Călin
(Dioşti, Mîrza, Drănic - Dolj) ; 297 : Ion al mare (Terpeziţa - Dolj ) ; Folc
lor din Teleorman, 4 76 : Cîntecul lui Călin ( Sfinţeşti - Teleorman)
Revista societăţii „1Uurm urul Olteniei" ( Bucureşti) 1 ( 1 90 1 ) , 1 9 : Călin
(Pătulele - Mehedinţi) ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi ) 1 6( 1 937) , 1 85 : Călin
Curcă ( Pleniţa - Dolj ) ; Ethnos (Focşani) 2( 1 942- 1 943) , fasc . 1 - 2, 233 :
Ion ăl Mare ( Bistreţ - Dolj)
mg. : DOLJ : 1 4 a, 592 a, 1 809 b (Desa , 22 I I 1 95 1 , 1 XII 1 955, 1 4 II
1 96 1 , M . Constantin) ; 3026 Ild (Măceşu de Jos, 2 XII 1 966, N . Marcu) ;
1 59 1 Va ( Bîrca, 29 VI 1 959, M. Ciovică) ; 1 589 Ra (Cerăt, 2 V I I 1 959,
FI. Pucă)
28 8 Cf. şi D. 12.54 I .
289 Cf. ş i D. 830 b .
27 ° Cf. ş i TELEORMAN : D. 1 463 I (Plosca, 8 YI 1 943, G. Ivaşcu) .
27 1 Cf. ş i Balade olteneşti, 60.
272 Cf. şi Balade popu/are, 387 şi Vechi cîntece de viteji, 108.
1 30
fg. : DOLJ : 4888 (Ciuperceni, 30 XII 1 936, G. Budulică) ; 4 836 ( Goicea
Mare , 27 VIII 1 935, N . Budulică) ; 4 85 1 ( Goicca Mică, 27 XII 1 936, D. Calo
păreanu) ; 1 2626 b (Craiova , 30 VIII 1 929, I . Milian) ; 6563 (Dioşti, 27 VI
1 938, G. D . Buică) ; 1 2092 (Amărăştii de Jos , 1 8 IV 1 928, R. O<;hea) ; 1 228 1 -
1 2282 a (Marotinu de Jos, 23 IV 1 930, I. St . \'Iad)
i. : DOLJ : 2 10 1 , 2 1 1 4 (Poiana l\Iare, 1 0, 1 2 IV 1 950, Gr. Florea , D. Ibra ? ) ;
1 3897 (Băileşti, 3 XII 1 950, B. Tereacă) ; 1 386 1 (Izvoare, 7 XII 1 95 1 , D . Ilm
ţă) ; OLT : 1 1 742 (Caracal, 1 9 I V 1 950, I. :'\1ihalache)
1 00( 1 0 1 ) Radu A nghel
Haiducul îşi are sălaşu l la fagul cel marc din coastă. El atacă cu ce taşii
săi un popă bogat, făcîndu-1 să mărturisească unde şi-a ascuns comorile. Trădat
de gazdă, haiducul e încolţit de potere , dar luptă vitej eşte . El nu e răpus
decît de unul dintre poteraşi, care îi ştie t aina şi îl împuşcă cu o para frîntă .
Simţindu-şi sfîrşitul apropiat , Radu cere poterei îngădu inţa de a-şi cînta
cîntecul de pe unnă. Jeluindu-şi sîngcle cc i s e risipeşte, haiducul cîntă
codrul, sub protecţia căruia a luat de la boga ţi şi a ajutat pc s�traci. Capul
haiducului e dus trofeu la stăpînire , dar poporul blestemă pc ucigaşii care
l-au răpus.
Codin, Din Muscel, 2 1 0 , 240 : Radu lu Anghel (Bdeţi, Micloşani - Argeş) :
229 : Căpitan Radu 2 73 (Zgripţeşti - Argeş) : Tocilescu . 1 76 : Cîntccul ha idu
cului Radu Anghel (Cucueţi - Teleorman) ; 1 245 : Cîntecul lui Radu 2 74
(Schitu Doba - Olt) ; Graiul nostru, I , 1 06 (Tutana - Argeş) ; Pamjilc, 32 :
Radu lu Anghel din Greci 2 75 [Dîmboviţa] ; Kiriac. 27 : Radu (Glodu - IJol j ) ;
D iaconu, Ţ. Vrancei, 260 : Cînticu Radului (Tulnici - Yrancea) ; Briiilow,
1 1 8 : Radu Răducanu (Voiceşti - Argeş) ; J/ onogr. Dolj, v . I , p. I I , 1 00- 1 0 5 :
Radu ( 4 var. din Orodel - Dolj ) ; 1 0 6 (Scăeşti - Dolj ) ; O . Bîrlea, 587 : Radu
Anghel (Rociu - Argeş) ; Vec h i cîntece de <:ift:ji. I 1 7 : Radu Anghel (Clejani -
Ilfov) ; Carp - A mzulescu, 1 1 1 : Radu Anghel (Cîmpulung - Argeş) ; L o c us
teanu - Jl,fitu - Popesrn," 1 34 , 1 4 5 : Radu lui Anghel (Arcani - Gorj ,
Şimnic - Dolj ) ; Mitu - Pop es cu - Lornstean u . 2 1 7 : Radu Anghel (Leamna
de Sus - Dolj) ; Brînaru, 1 53 : La fagu cu umbra deasă [Argeş] ; Izvor fer
mecat, 1 02 : Balada lui Radu (Cucueţi - Teleorman) ; Folclor din 1lfoldova,
I I , 1 1 5 : Cîntarea lu Mocanu (Mînăstirea Caşin - Bacău) ; Folclor din Oltenia
ş i .�1untenia, I, 6 1 8 : Radu (Scăeşti - Dolj ) ; I I , 242 : Radu lui Anghel (Bogdă
neşti - Vîlcea) ; 244, 249 : Radu Anghel (Drăgăşani - Vîlcea, Vîlsăneşti -
Argeş) ; III, 6 1 6 : Radu (Cîmpofeni - Gorj ) ; 620 : Radu lui Anghel din Greci ;
622 : Radu (Cireşu - Argeş) ; 820, 830 : Radu lui Anghel din Greci (Răteşti,
Hîrseşti -- Argeş) ; 826 : Radu lui Anghel (Căteasca - Argeş) ; 834 : Cîntecul
lui Radu Anghel din Greci (Poboru - Olt) ; I V , 244 : Radu lui Anghel din
Greci (Crîngeni - Teleorman) ; 564 : Cîntecul lui Radu din Greci (Potcoava -
Olt) ; 570 : Radu cel din crîng (Coteana - Olt) ; V, 274 : Cîntec despre Radu
Anghel (Nămăeşti - Argeş) ; 278, 28 1 : Cîntecul lui Radu Anghel (Bîrlogu -
Argeş, Prundu - Vîlcea) ; Popescu, 302 : Radu haiducu (Palilula - Dolj ) ; 304 :
Radu lu Anghel (Drăgoaia - Dolj ) ; 308, 3 1 l : Radu din crîng (Leu, Vîrvor -
Dolj) ; Folclor din Teleorman, 1 86 : Cîntecul Radului (Bogdana - Teleorman)
Revista critică-literară (Iaşi) 2( 1 894) , 379 : Radu Anghel (Eliza Stoi
neşti - Ialomiţa) ; Curierul liceului (Ploieşti) 4 ( 1 909) , 36- 3 7, 56- 57 : Radu
273 Cf. şi p. 294 : Prica Radului (cîntecul fetei haiducului) .
27� Cf. şi p. 380 : La cîrciuma din pădure (unele asemănări) .
2 75 Cf. şi p. 38 : Căpitanu.
131
Anghel ; Suflet oltenesc (Pleniţa) 1 ( 1 927) , 1 43 : Radu haiducul ; Doina ( Jorăşti -
Covurlui) 1 ( 1 92 8) , 1 07 : Radu ( Strîmba - Gorj ) ; Izvoraşul ( Bistriţa - Mehe
dinţi) 1 4 ( 1 935) , 69 : Cîntecul lui Radu Anghel (Priboieni - Argeş) ; 1 7( 1 938);.
2 74 : Radu (Fişcălia - Vîlcea)
mg. : DOLJ : 1 4 1 b (Ţugureşti, 24 IX 1 952, I . Cîrneanu) ; 2 1 00 e (Dă
buleni , 7 XII 1 96 1 , N . Şteolea) ; GORJ : 1 2 1 4 a (Băleşti, 5 IX 1 95 7, N . Coicu-
1escu) ; V Î LCEA : 1 975 f, 244 7 g (Ştefăneşti, 1 5 IX 1 96 1 . 1 4 XII 1 962,
�f. Bărănescu) ; 3595 I lc (Boişoara , 24 VII 1 968, G. Dăvidaru) ; 3597 I l c
(Cucoi , 25 \ ' I I 1 968, G. Tantana) ; TELEORMAN : 2 1 93 b , 2 2 1 5 b (Ciu
pcrccni . 1 7. 20 V I I 1 962, V. Tetin, l\I . Dorcea) ; I LFOV : 1 55 b (Clejani,
2 1 X I 1 952. G. Moţoi ) ; 3 696 a (Cocioc , 1 5 II 1 969, f.i.) ; ARGEŞ : 1 1 0 3 b
- 1 1 04 a ( Bugh ca de Sus , 1 \ ' I 1 95 7, I . Taraş) ; 1 094 a , 2429 b (Cîmpulung,
26 V 1 957, 1 8 VI 1 962, Al. Cercel, L. Anghel) ; 2465 a (Boteni, 1 1 XI I 1 962,
� . Iorgulescu) ; 1 990 b ( Fureşti, 4 X 1 96 1 , Al. Manea) ; D ÎMBOVIŢA : 2875
\ ' c ( P ătroaia , 9 IX 1 965, I . Geambaşu) ; 2 8 74 Ab ( Ungureni , 7 I X 1 965,
(� . Andrei ) ; CON STANŢA : 1 644 Ia (Ciobanu , 8 XI 1 959, I . Holban) ; VRAN
C EA : 893 b (Tulnic i, 2 7 X 1 956, V. Baciu) ; BACĂU : 2 8 6 a ( Valea Seacă,
f <l
. . ,G . A vcrescu)
fg. : DOLJ : 1 2524 , 1 4 529 c, 1 4 532 d (Izvoare , 1 2 IX 1 930, 8, 8 XII
I 9:'i I . I . Perişoreanu , FI . Poenaru , D . Sanda) ; 1 342 b ( Veleşti, 2 I I I 1 949,
P Popa) ; 1 2468 c, 1 260 7 b ( !\I ischii, 30 VI, 29 VIII 1 929, I . Năstase ,
.
Cr. Mi hăilescu) ; OLT : 1 0875 a ( Poboru , 8 XI 1 949, N . Bălan) ; 1 0895 a ( Iancu

J ianu, 30 XI 1 949, I. Barbu) ; 7564 ( Morunglav, 20 VII 1 939, 1\1 . Dincă) ;
4 5 7 1 b ( Dobrosloveni , 7 I 1 935, I . Mincă) ; MEH EDINŢI : 838 b ( Gogoşu,
8 X I 1 93 1 , C . C ioacă) ; GORJ : 3076 L (Frăteşti, 30 IX 1 934, I . Brădiceanu) ;
620 8 ( Bîrscşti, 1 9 III 1 938. V. Pobirci ) ; 9 1 04 c (Zăicoi, 2 1 VII 1 940, C . Bă
diţă ) ::711 ; V Î LCEA : 7524 (Fişcălia, 3 VI 1 939, M. Bondoc) ; T ELEORMAN :
8 4 04 ( C ara v a neţi, 4 I V 1 940, I . Pantca) ; 9890 a (Peretu, 3 V 1 943, I . Zamfir) ;
4 1 74 plerenii de Sus, 26 VII 1 93 7, M. Burcea) ; I LFO V : 405 1 , 4072 (Clejani,
I ·L 1 5 V 1 949, G. Moţoi, B. Grejdan) ; 4285 ( Naipu, 30 VIII 1 935, N. Grigo
raş ) ; 1 1 1 8 8 a ( Bucureşti, 8 I I I 1 950, A . D1ma) ; A R GEŞ : 205 1 ( Stăneşti,
1 5 \ ' II 1 936, A. Cocoşatu) ; 6249- 605 l ( Bărbăteşti, 28 I I I 1 938, Al. Chiriţă) 277 ;
6 5 7 4 ( Smeura , 30 VI 1 938, M . Mi halcea) ; 793 (Pădureţi, 1 0 VIII 1 935,
�I. Dură ) ; 44 1 3 (Izvoru de Sus, 1 3 V I I 1 936, I . Gheorghe) ; 7745 c , 7 75 7 a ( Gli
ganu de S·J s. 1 6, 1 8 . VIII 1 939, FI. �erban, M. Baicea) ; 9949 ( Slobozia, 1 7 V
1 94 3 . A . Pasăre) ; 1 9 7 7 b - 1 9 78 b ( Jugur, 25 IX 1 930. T. Turbatu) ; 1 4 7 1
( F_u re ş t i. 9 V I 1 936, I . Barbu) 2 7 8 ; 7496 (Bogaţi, 22 VI 1 939, C . Voicu) ;
D nl BO \' IŢA : 1 0758 (Văleni, 24 V I I I 1 949, C . Floca) ; 24- 25 a , 6 1 23, 1 1 24 4
a ( Tciş. 5 I I 1 932, 1 6 I 1 938, 29 I I I 1 950, N . Dobrică, N . Dobrică , G. Io
nescu) 279 ; 398 (Tîrgovişte, 1 5 I 1 932, I. Busuioc) ; 1 960 (Cobia, 30 VI 1 935,
Al. Moraru) 280
i. : DOLJ : 2 1 1 5 (Poiana Mare , 1 2 1 V 1 950, D . lbraş) ; 1 3 795, 1 96 1 6
(Craiova, 1 1 XII 1 95 1 , 2 1 I I I 1 953, P. Matei, N . Ghidulea) ; GORJ : 2779
( G ornăcel, f.d. , N . Avramescu) ; V Î LC EA : 8 1 6 1 (Ştirbeşti, f. d. , C . Bondoc) ;
28074 (Zlătărei, 1 6 V 1 958, M. Trifon) ; OLT : 1 99 1 (Aluniş, 1 937, C . Ştefă
nescu) ; TELEORMAN : 8787 (Peretu, 25 XI 1 949, G. Florea) ; 8387 (Frăsi-
1 368 I d .
2 76 Cf. şi D.
m Cf.
ş i D . 8 0 3 - 80i.
27 8
şi D. 666 II b.
Cf.
21e
şi D. 7 1 6 a, 1 52 1 .
Cf.
28° Cf.
şi IAŞ I : 1 06i6 - 1 06i8 (Cepleniţa, 27 .VIII 1 9i9, G. Viase) , la încep ut, doină hai
ducească ; în final, t. 1 9 3 : Costea.
1 32
net, 20 V 1 950, St. Avram) ; ILFOV : 9528, 9536 (Naipu , 3 1 I I I 1 950, 1 4 I I I
1 95 1 , Gr. Ruse, N . Zamfir) ; 8262 (Clejani , 1 4 V 1 949, R . Săndulescu) ; 9526
(Pădureni, 1 1 XI 1 950, V. Ignat) ; AR GEŞ : 1 4 894 (Jugur, 1 9 XI 1 954,
I . Stroiescu) ; 1 4 626 (Ţiţeşti, 4 VII 1 954, F . Dumitru) ; 4 783 (Zgri pţeşti, 1 9 XI
1 949, N. Narcea) ; 8789 (Negreşti. 1 9 XI 1 949, G . Mocioc) ; D I M BO\' ITA :
1 982 (Hulubeşti, 6 XII 1 949, D . Benguş) ; 8788 ( Pctrcşti, 20 XI 1 9 49,
N. Dinuţă) ; 8790 (Săcueni, 28 IV 1 950, C. Ivaşcu) ; BRAŞOV : 1 1 66 (Peştera.
24 XII 1 933, N . Colţea)
1 0 1 ( 1 6 1 ) Cînternl lui Radu
Mama haiducului încearcă să-l înduplece să se întoarcă acasă. Radu
refuză, amintindu-i ce-a învăţat de mic. Se luptă cu poteraşii şi le ucide
căpitanul.
Tulb ure. 33 : Cîntecul lui Radu [Făgăraş] ; Locu s te a n u - .U it u - P(J
pescu, 1 38, 1 40, 1 4 3 : Cîntecul Radului ( Bi"trbătc şti, Jupîncşti, Arcani - Gorj ) ;
Folclor di11 Oltenia şi J\lwztcnia. I I I , 832 : Radu mamii (CătC'asca - Argeş) ;
IV, 58 1 : Radu şi mama lui ( Gănea�a - Olt) ; V, 293 : Cîntccul lui Radu
Mocanu (Chirnogi - Ilfov) ; Bîrlca (Datcu ) . I I . 4 36 (nr. 8) ( Berbeşti - l\lara
mureş) ; Folclor din 1\1 oldova. I I . 1 1 2 : Radu (Vădeni - Galaţi) ; 1 1 3 : Radu
(variantă) (Sole şti - Vaslui ) ; Folclor din Botoşan i, 1 2 1 : Cîntccul Radului ;
Brezeanu, La iz\·oarele cîntccului , 7 1 : Dragu mamii, Radule 2 8 1 (Izvoarele -
Galaţi)
Ţara Oltului (Făgăraş) 2( 1 908) , nr. 1 6, 5 : Radu Busu icc (Comana de
Jos - Braşov) 282 ; Transilvania (Sibiu) 45( 1 9 1 4 ) , 498 : Radu lui Busu ioc
(Sebq::l - Alba) ; Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 6( 1 937), 2 : Cîntccul
Radului (Turnu Severin) ; C1tvîntul nou (Braşov) 1 ( 1 968) , nr. 27, 5 : Balada
lui Radu ( \'oimşti -- Covarna)
mg. : �IEHEDI NŢI : 1 94 1 b (Lupşa de Sus , 2 VII 1 96 1 , A. l\Iergea ) ;
GORJ : 2653 I d (Alimpeşti, 25 VII 1 963, D . Lungoci ) ; V ÎLCEA : 3594 k
(Boişoara, 2 4 \'I I 1 968, I . Vîlcu) ; TELEORMAN : 1 725 a (Poroschia, 24
VI 1 960, G. Ţone) ; ARGEŞ : 4 30 d (Jugur, 27 XI 1 954, V. Zipiş) ; 5 1 2 i
( �ruiu , 1 7 V 1 955, M. Panait ) ; 526 k (Slatina, 30 V 1 955, V . Tefeleu) ; B C
ZAu : 3799 Vh ( Gura Văii, 28 I I 1 970, O. Ionescu) ; TULCEA : 1 604 a (Cri
şan, 30 VI 1 959, Şt. Anton) ; VRANCEA : 307 1 Ib, 3072 Ic (Năruja, 8 VI
1 966, C. Mereuţă) ; N EAMŢ : 3452 bh (Ruginoasa, 28 V 1 968, S. Moise) ;
SUCEAVA : 7 3 1 i (Băneşti, 26 X 1 955, G. Ne�hiţa) ; 1 1 84 e (Fundu M oldo
vei, 1 VIII 1 957, I. Piticaru) ; BI STRIŢA-NASAUD : 2584 Ve (Ilva Marc ,
4 VII 1 963, V . Găluşcă) ; HARGHITA : 3679 Ilr (Pin tic, 27 VIII 1 968.
I . Somară) ; MUREŞ : 3437 Rb (Lunca , 22 I V 1 968, M. Horilcă) ; SIB I U :
2 1 4 3 c ( Gura Rîului, 3 VII 1 96 1 , R. Tăban) ; ARAD : 3 1 1 1 (Drauţ , 1 8 XI
1 966, I. Iovănuţ) ; TIMIŞ : 3976 n (Timişoara, 6 V 1 97 1 , W. Salne)
fg. : MEHEDINŢI : 839 b ( Gogoşu , 8 XI 1 93 1 , C. C ioacă) ; DOLJ :
446 1 b, 4462 b (Valea Mare, 2 VIII 1 936, F. Dobre) ; ILFOV : 5040 b (Joiţa,
26 VIII 1 937, I. Mihalache) ; 3744 a (Pădureni, 24 I I 1 936, E. Marin) ; 1 0030 b
(Măgurele, 22 VIII 1 943, D. Ciutacu) ; 1 1 3 73 c (Bucureşti, 20 V 1 950,
(Diacone�cu) ; 1 1 2 4 1 a (Lu ica, 1 5 VI 1 950, I. Ion) ; IALOMIŢA : 1 5 75 b
J .Cegani, 1 1 VIII 1 936, E . Bîltenescu) ; ARGEŞ : 8840 b (Mihăeşti, 30 VIII
1 940, L. Bălăşoiu) ; 8762 c (Măţău, 25_VIII 1 940, A . Grecu) � PRAHO\' A :
281
Cf. şi Brezeanu - Nadoleanu, 120 : Radu mamii (Mircea v oaa - .tlrăila) ; jarnik -
Bîrseanu ( Fochi ) , 187 (nr. X), 876 (Blaj - Alba), variante mai îndepărtate.
2 82 C
f. şi Foaia noastră (Bucureşti) 2( 19 1 1 ) , nr. 1,9 şi Olteanul (Făgăraş) 3( 19 1 1), nr. 38, 7.
1 33
3858 b (Hîrsa, 1 4 V 1 935, P. Petu) ; 1 0 1 0 2 b (Măneci-Ungureni, 1 4 VII 1 9461
V. l vănoiu) ; V RANCEA : 6967 c ( Sihlea, 1 7 1X 1 938, B. Pocasian) ; BACĂU :
4000 a (Prăjoaia, 2 I 1 934, FI. Oancea) ; GALAŢI : 1 64 1 b ( Buciumeni, 2 6
VII 1 936, H . Vrînceanu) ; \'ASLU I : 1 64 4 b (Dodeşti, 2 8 VII 1 936, C . Gavri
lescu) ; IAŞI : 1 68 1 b (Prisăcani , 1 \'I I I 1 936, N . Găină) ; 1 69 4 d (Muncelu
de Sus, 4 VIII 1 936. G._ B �cur) ; SUCEAVA : 3 6 1 8 a ( Sadova, 1 7 IX 1 935,
S . Rusu) ; BISTRIŢA-NASA UD : 5497 a (Şanţ , 9 X 1 935, V . Mihai) ; 5690 c
(Bistriţa- Bîrgău , 1 IX 1 936, I . Găină) ; M U REŞ : 9 1 67 a ( Habic, 2 7 I 1 94 1 ,
FJ . Ţarca)
i . : ARGEŞ : 1 5890 ( Slatina. 26 V 1 955, P. C helu) ; 1 4 7 1 6, 1 4 739 (Dîm
bovicioara . 25, 23 \'I 1 954, E. Beldugan, V. Stoian) ; 1 6805 ( Jugur, 25 XII
1 955, I . Chiţulescu) ; \'RA�CEA : 5925 (Nerej , 1 936, Ş. Cofărea) ; SIBIU :
1 1 79 1 (Cenade , 3 \' I I 1 95 1 . L. �foholea) ; ARAD : 1 0455 (Covăsinţ , 3 I 1 950,
I. Nădăşan)
1 02( 1 02) Hurulean 11
Buruleanu , boier lacom şi brutal. asupreşte ceata de cosi tori de pe moşie.
care muncesc în zi de sărbă toare sub supravegherea sa. lese, sărind din
ascunzişul lui, haiducul, care de mult îl pîndeşte. Boierul întinde pistolul,
dar arma nu ia foc . Haiducul ucide pe Burulea nu, spre bucuria tuturor celor
cc i-au cunoscut samavolnicia.
Teodorescu , 600 : Buruk·anu (Dragoslavele - Argeş) ; Vulpian, 1 7 :
Buruleanu (Parepa - Prahova) ; .Vcgocscu, 209 : Burulean [Muntenia] ; To
cilescu , 1 45 : Burileanu (Băneasa - Teleorman) ; Codin, Chira Chiralina, 4 8 :
Burulean [Muscel] ; ]lf011ogr. Dolj, v.II, p. I . 3 7 : Buruleanu ; Folclor din Oltenia
şi .1.lfw1tenia, II, 229 : Burulciu (Ca tanc - Dolj) ; I II , 55 : Burulei (Catane -
Dolj) ; 606 : Buruleanu ( Fînt înclc - Dolj ) ; Georgescu, 65, 68 : Burulean
( Soreni, Mîrşani - Dolj )
Foaia societăţii romanism 1tlui ( Bucureşti) 1 ( 1 8 70) , 4 1 : Buruleanu 2 83 ;
Invt!iatorul (Bucureşti) 3( 1 8 79) , 4 7 : Burulean (Ileana - Ilfov) 2 84 ;
mg . : ILFOV : 1 8 1 a ( Renaşterea, 1 6 \' 1 953, C . Chiriţă) ; 2404 Vb (Malu ,
1 5 XI 1 962, C . Mustăţea)
fg. : TELEORMAN : 427 1 (Merenii de Sus, 1 5 VII 1 937, M. Burcea) 2 8 5 ;
ILFOV : 6595 a ( Hotare . 4 VII 1 938, St. Şerban) ; 6899 b ( Budeşti, 1 6 Vi l �
1 938, I . Baie) ; 789 1 ( Renaşterea, 3 XI 1 939, N . Fircă)
1 03( 1 1 5) M uscu
Î n anul „op tzăci şi şasă", Muscu cu ceata sa de haiduci calcă satele
Olteniei de sus . î ntors în Oprişor, e gata să cadă prins de primar şi potere,
care i-au înconjurat casa, dar scapă cu fuga şi se ascunde. Are un vis urît,
pe care i-l tălmăceşte maică-sa şi-i prevesteşte trădarea ce-l va răpune. Î n
t imp ce Muscu doarme, Barbu din Dobra şi Constantin din Scorila îl ucid
izbindu-l cu toporul în cap.
Monogr. Dolj, v. I, p. I I , 83, 84, 8 7 : Muscu (Plopşor, Cornu, Băileş ti,
Pleniţa - Dolj ) ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, II, 258 : Muscu (Catane -
Dolj) ; Ciob anu, 2 3 : Cîntecul lui Muscu (Dîrvari - Mehedinţi) ; Popescu,
3 1 8 : Muscu (Terpeziţa - Dolj)
fg. : DOL J : 1 453 1 a (Izvoare, 8 XII 1 95 1 , I. Oprişoreanu)
a e3 Cf. Bibliografia generald, I , 4006 (v. şi 43 19 şi 5546) .
2" Ibidem, 4 134 ; cf. şi Şezătoarea (Fălticeni) 2 ( 1893) , 76.
2 es Cf. şi D. 1408 I b .
1 34
1 04 Petrea Cîrtoc
Haiducul povesteşte mamei un vis urît . Prins de poteraşi , se eliberează
prm luptă, singur sau ajutat de fratele său .
·
mg. : TELEORMAN : 288 1 b (Blejeşti, 1 1 XI 1 965, C . Staicu) : ILFOV :

1 422 h (Cocioc, 26 VI 1 958, N . �ăstase) ; 3088 I la (Greaca , 1 1 X 1 966,
A . Cotîrlă)
fg. : ILFOV, 6734 (Hotare, 7 \'I I 1 938, St. Şerban)
1 05 ( 1 03 ) Bolbocean
Bolbocean haiduceşte în jurul Focşanilor, atacînd ciocoii şi pctrednd
cu ceata lui fără grij a poterei . Se luptă şi biruie potera , iar vestea isprăvilor
şi a dărniciei lui faţă de săraci se întinde departe în ţară .
Teodorescu, 602 : Bolbocean haiducul (Bogza - Yrancca},: G ra i ul n ostru ,
I I , 83 : Bolbocianu (Satulung - Braşov) ; Pamjilc, 266 (nr. 1 5) (Ncgrileşti -

Galaţi) ; Nicolescu - Prichici, 62 : Sub poale de codru verde (Tulnici - \'ran
cea) ; Brezeanu, Î n vadul Brăilei, 1 4 7 : Sub poală de codru \'(Tde ( linirca -
Brăila) ; Folclor din Oltenia şi Munten ia, V , 286 : Cin tecul lui . Bolbocean al
Saftei (Brăila) ; 4 1 2 (nr. 1 84 ) (Cernăteşti - Buzău)
mg. : VRANCEA : 787 b, 895 a (Tulnici, 23 V, 27 X 1 956, Y. Baciu)
fg. : V RANCEA : 5722 b (Tulnici, 26 X 1 937, N. Stanciu)
1 06 ( 1 0 4 ) Rotea
Viteazul Botea doarme, dar îşi ţine mereu armele la în<lcmînă . El este
spaima poterelor. Haiducul împarte săracilor banii dobîndiţi.
Teodorescu, 604 : Botea (Bogza - Yrancea) ; Vulpian , 20 : Botea hai
ducul [Muntenia]
1 07 Bahnă
Bahnă a haiducit şapte ani, dar trădat de mîndră cade în luptă cu
jandarmii. În ceasul din urmă îşi cîntă povestea vieţii : argat de mic copil,
apoi căpitan de ceată, luînd de la bogătani şi aj utînd pe sărmani .
Nicolescu - Prichici, 70 (nr. 33 ) : Toată lumea a auzit (Bîrseşti - Vran
cea) ; Folclor din Moldova, II, 1 1 4 : Cîntecu lu Bahnî (Negrileşti - Vrancea)
Scînteia pionierului (Bucureşti) 1 7 ( 1 967 ) , nr. 1 4 , 5 : Balada lui Bahnea
(Vulcăneasa - yrancea)
mg. : BUZAU : 3 1 56 Ra (Furtuneşti, 28 VII 1 966, G. Fieraru) ; VRAN
CEA : 780 d, 895 d (Negrileşti , 2 1 V, 27 X 1 956, T. Iordache, N . Taftă) ; 892 e
(Bîrseşti, 27 X 1 956, G. Botez)
fg. : PRAHOVA : 7 1 45 a (Homorîciu , 22 X 1 938, ·A. Marcovescu) ;
VRANCEA : 2276 a, 666 1 a (Nerej , 1 1 IV 1 934, 1 4 VII 1 938, T. Albineţ,
G. Puţoi)
1 08 ( 1 07 ) Ion Pietrariu
Atacă cu ceata lui pe boieri, petrece şi socoteşte banii dobîndiţi cu fata
Olteanului, fără teamă de potere, generos cu săracii.
Sevastos, 3 1 8 : Petrariu [MoldovaJ ; C anianu, 239 : Ioari. a Chetrarului
(Hîrlău - Iaşi) ; Eminescu, 1 35 (nr. 20) [Moldova] ; Vasiliu, 56, 57 : Ion
P � etrariu (Tătă!uşi - I aşi) : Folclor �in Moldova, I, 36 1 (nr. 59) (Deleni - Vas
lm) ; Folclor din Oltenia _ şi. Muntenia, V, 289
: Ion Pietraru U 6 (Rudeni -
Argeş) .
288 Cf. şi A lecsandri, 259 : Alta. A lui Ion Petreanu.
1 35
Dochia (Bucureşti) 2( 1 897- 1 898) , 74 : Ion al Pietrariului [Bucovina] ;
Familia (Pesta - Oradea) 37( 1 90 1 ) , 1 76 ( Secuieni - Bacău)
fg. : IAŞI : 3556 c, 1 2944 d (Tătăruşi, 3 I 1 932, 1 8 VIII 1 929, Gr.
Tudose)
1 09( 1 08) Dragoş
Dragoş e frumos la înfăţişare şi darnic cu săracii. Trădat , el luptă
curajos cu poterele, care-l încolţesc şi-l duc la închisoare. Scapă şi se răzbună
pe trădător.
Pamjile, 68-69 : Dragoş (Ţepu - Galaţi) ; Furtună, 1 0 9 : Costache
Dragoş (Ciutureşti - Bacău) ; 1 1 1 : Variantă (Dragoş, hoţ de cai) (Poiana
Cîrnului - Neamţ) ; Diaconu, Ţ. Vrancei, 22 1 : C înticu haiducului Draguş
(Păuleşti - Vrancea)
Tulova (Bîrlad) 3( 1 886) , nr. 1 4 5 : Cîntecul haiducului Dragoşu 2 87 ;
Jo n C rea ng ă (Bîrlad) 4 ( 1 9 1 1 ) , nr. 2, 50 : Dragoş (Cărăpceşti - Galaţi)
i. : BACĂU : 220 1 8 ( Stejaru , 9 XI 1 95 1 , P. Ailenii)
1 1 O( I 09) Câdău
lşi lasă coasa pentru a ieşi în calea bogaţilor, pînă ce cade prins la iubita
lui Ileana.
Voronca, Da tine. 539 : Codău (Orăşeni, Tudora - Botoşani) ; Furtună,
1 30 : Vasile Codău (Mînăstircni - Botoşani) ; 1 32 : Variantă (Hreaţca - Sucea
va) ; 1 34 : \'ariantă ( Sîrbi - Botoşani)
Şc::âloarea (Fă.ltici;:-ni) 1 ( 1 892) , 1 40 (Heci - Iaşi) ; Jon Creangă ( Bîrlad)
7( 1 9 1 4 ) , 3 1 0 : Codău ( Sîrbi - Botoşani)
1 1 1 ( 1 56) Pantelimon
Haiducul chefuieşte, dar nu uită. de ţară. lntîlneşte boieri, cărora le
1 a banii pentru a-i da la sărac i. Iubeşte crîşmă.rese .
F u rt zmâ, 1 36 : Pantelimon (Ungureni - Botoşani) ; Nicolescu - Pri
c/zici. 70 : S-a ivit Pantelimon (Izvorul Muntelui - Neamţ) ; Folclor din
J.f oldo i1 a , I I , 1 1 1 : Pantilimon (Zăpodeni - Vaslui)
Foaia poporului ( Sibiu) 1 9( 1 9 1 1 ) , nr. 40, 9 : Cîntecul lui Pantelimon
mg. : NEAMT : 7 1 3 k (Izvorul Muntelui , 6 X 1 955, G. Gribuicea) ;
S L:C EAVA : 78 1 ( Poiana Stampei , 30 XI 1 955, M. Ursu)
fg. : N EAMŢ : 1 4 555 b (Pîngăraţi, 9 XI 1 95 1 , P. Aileanei)
i . : IAŞI : 3408 (Tîrgu Frumos, 27 VII 1 949, V. Chiriac)
1 1 2 Coroi
Coroi şi ceata ( „banda " ) lui sînt surprinşi de jandarmi, pe cînd chefuiesc
în crîşmă. Neînfricaţi, refuză să se predea , scapă şi descind, prefăcîndu-se
că cerşesc , la Fişer, pe care îl înspăimîntă şi îl j efuiesc spre a-i milui pe săraci .
Folclor din Botoşani, 1 1 7 : în pădure l a Guranda ; Folclor din Moldova,
I I , 1 1 0 : Coroi (Odaia Bursucani - Vaslui)
fg. : IAŞI : 1 694 c (Muncelu de Sus, 4 VIII 1 936, G. Bucur) ; 1 0673 a
( Tîrgu Frumos, 28 VII 1 949, V. Chiriac)
i . : N EAMŢ : 6 1 1 0 (Boghicea, 24 V I I 1 949, M. Gabor) - fragm.
1 1 3( 1 1 0) Darie
Îndîrj i t împotriva ciocoilor, haiducul nu se teme de potere . Încolţit,
el consimte să se predea dacă soţia nu va avea nimic de suferit. Pregătii.-
287
Cf. Bibliografia generald, I, 4.757.
1 36
du-i-sc spînzurătoarea , haiducul trimite răvaş prietenului Bujor să-i vma m
ajutor, dar acesta nu poate veni de mulţimea poterelor. Darie îşi ia rămas bun
de la Bujor.
Marian ( 1 869) , 3, 5 : Darie (C. Porumbescu - Suceava) ; AIarian ( 1 873) ,
1 : Darie şi maica sa (Marginea - Sucea va) ; 4 : Darie şi mîndra sa ; 6 : Darie
şi potira ; 1 6 : Darie şi Bujor (C. Porumbescu - Sucea va) ; .Muntean , 40 :
Darie (Bilca - Suceava) ; A dăscăliţei - Ciubotaru, 1 99 : Cîntecul haiducului
Darie Pomohaci (Marginea - Sucea va) ; Folclor din ;\foldova, l i , 662 : Darie
şi 666 : Darie şi Bujor (Vicovu de Jos - Suceava)
Familia (Pesta - Oradea) 5( 1 869), 1 1 9 : Cantece poporale din Buco
vina (Marginea - Sucea va) 2 8 8 ; Columna lui Traian (Bucureşti) I ( 1 870) ,
nr. 1 289 ; Tudor Pamjile (Dorohoi) 4( 1 926) . nr. 9- 1 2, 1 0 2 : Haiducul Darie
(Vicovu de Jos - Suceava) 290
1 1 4 ( 1 3 7) Vasile cel Mare
Iernează la Iaşi, dar vara haiduceşte pe Grinţieş. Petrece fără frică
de poterele ce se apropie.
Tocilescu, 1 277 : Foaie verde trei castane (Bicaz - Neamţ )
Şezătoarea (Fălticeni ) 7( 1 902- 1 903) , 1 06 : Vasile cel Marc (Crucea -
Suceava) ; 1 45 : Vasile cel Mare şi potera (Holda - Suceava) ; 1 4 5 - 1 46 :
Vasile cel Mare şi ciocoii (Plotoniţa - Suceava) ; 1 46 : Semnele rele a lui
Vasile cel Mare ; Cîntecul drăguţei lui Vasile cel Mare ; Cînd l-o pornit pe
Vasile cel Mare (Broşteni - Suceava) ; 1 4 6- 1 4 7 : Vasile cel Mare şi ciocoii
(Păltiniş - Suceava) ; 1 47 : Vasile cel Mare şi potera din Grinţieş ; Vasile
cel �lare, stoler (Holda - Suceava)
I 1 5( 1 1 1 ) Pintea vitea:::u l
Î n mij locul cetei sale, Pintea e frămîntat de gîndul că rne.rindea ş i
muniţiile sînt pe sfîrşite. L a îndemnul lui, unul dintre cetaşi s e încumetă
să meargă la Baia Mare, după provizii . De la acesta stăpînirea află cum poate
fi Pintea ucis : el trebuie împuşcat cu trei boabe de griu sau de secară , cu
trei cuie de potcoavă, cu glonţ de argint etc. Haiducul e răpus în acest chip
sub porţile cetăţii Baia Mare.
1'\1 arienescu, I , 1 09 : Pintea si fartatii ; Reteganu, 32 : Horia lui Pintea
viteazul : Din literatura poporală. Pintea viteazul, ed. II, 1 9 1 5 [edi tor I. Pop
Reteganul] ; A ntol. de lit pop. , 396 : Pintea viteazul [Transilvania] ; Hodoş,
94 : Pintea (Văliug - Caraş-Severin) ; Bud, 3 : Pintea viteazul [Maramureş] ;
Bîrlea, I , 1 1 : Pintea viteazul (Berbeşti - Maramureş) ; Papahagi, Maram . ,
9 1 : Horia Pintei (Budeşti - Maramureş) ; Muntean, 36: Pintea (Bilca -
Suceava) ; Folclor din Transilvania, I , 423 : Pintea viteazul ; I I , 568 : Judecata
lui Pintea ; Nicolescu - Prichici, 5 7 : Pintea viteazul (Dorna-Candreni -
Suceava) ; Bîrlea (Datcu) , I I , 426 : Pintea (Berbeşti - Maramureş) ; Folclor
din Afoldova 291 , I , 382 : Pintea (Sineşti - laşi) ; Cupcea, 22 : Pintea viteazu
(Călineşti - Maramureş)
Foae pentru minte, inima şi literatura (Braşov) 2 1 ( 1 858) , 59- 60, 63 -64 :
Pintea . Baladă poporală 29 2 ; Tribuna ( Sibiu) 5 ( 1 888) , 669- 670, 677- 678,
2 8.e
Cf. Bibliografia generală, I, i 18 I .
289 Ibidem, 5248.
20°
Cf. şi Neamul românesc literar (Vălenii de Munte) 5 ( 1 9 12), 456 : llarie Onciul : Din viaţa
haiducului Darie (iniţial, text) .
29 1 Cf. şi A dăscăliţei - Ciubotaru, 1 99 : Cîntecul haiducului Darie Pomohaci (Marginea -
.
Suceava) ; în partea a II-a, contaminare cu Pintea.

�&B Cf. Bibliografia generală, I, i 193.
1 37
68 1 - 682, 685- 686 : Pintea 293 ; Gutinul (Baia :\lare) 1 ( 1 889) , nr. 3-Foiţa :
De ale lui Pintea viteazul 294 ; nr. 32-Foiţa : Horea lui Pintea Viteazul (Budeşti -
Maramureş) 295 ; Luminator iul (Timişoara) 1 0( 1 889) , nr. 72-Foisioara : Visul
lui Pintea viteazul (Brădişoru de Jos - Caraş- Severin) 296 ; Familia (Pesta -
Oradea) 3 1 ( 1 895), 88 : Pintea \"iteazul (Strîmba - Sălaj) ; Gazeta de Tran
silvania (Braşov) 60( 1 897), nr. 20, 1 : \"ersul lui Pintea Viteazul (Ieud -
Maramureş) ; Un irea (Blaj) 1 2( 1 902) , 8 8 : Horea lui Pintea Viteazul ; Revista
Bistriţei (Bistriţa-Năsăud) 2( 1 906) , nr. 52, 3 : Pintea Viteazul ; Gazeta mara
mureşană (Sighet) 4 ( 1 923) , nr. 1 1 . 2 : Pintea \"iteazul (Berbeşti - Maramureş) ;
J.fuzica (Bucureşti) 3 ( 1 953), nr. 4 , 34 (Dorna-Candreni - Suceava) ; Pentrit
socialism (Baia Mare) 8( 1 957), nr. 1 20 1 : Pintea \'iteazul (Crăceşti - Mara
mureş) 287
mg. : SC C EA \"A : 60 7 b (Boroaia . 9 \"I 1 955. :'.\I . Monoreanu) ; 76 d'
(Poiana Stampei, 29 XI 1 95 1 , M. Crsu) ; 78 a '-b' . 539 (Ortoaia , 1 XII 1 95 1 ,
1 7 VII 1 955, C . Şipot, P. :Marian) : 560 p, 56 1 e (Neagra Şarului, 27 X 1 955,
I . Sava , C. Andrei) ; MARAMU REŞ : 900 a - c , 1 238 o (Văleni, 22 X 1 956,
I 1 I 1 958, V . Darvai) : 3427 I l d (Vad, 27 I I I I 968, I. Arba) ; 2984 I 1, 3244
lb (Berbeşti, 1 2 IX 1 965, 8 X 1 966, V. Codrea, D. Codrea) ; 223 g (Buciumi ,
:30 IV 1 953, G. lndre) ; BI STRIŢA-:SĂSAl'D : 2580 m (Rodna, 29 VI 1 963,
S. Pop) : 1 230 b, 3923 a (Leşu , 1 1 XI 1 957, 29 XI 1 970, M. Precup) ; ( R. S.F.
I U GOSLAVIA :) 2573 Vb (O\'cea , 1 8 \'II I 1 963, L. Dehelean)
fg. : MA RAMl1REŞ : 4 698 a (Cuhea , 3 X 1 935, Gr. Zaharia)
i. : MARAMC REŞ : 27388 (Tîrgu Lăpuş, 1 6 I I I 1 966, P. Ferenţ)
1 1 6( 1 1 2) J 'i/i
Vili . pedepseşte boieri şi negustori, fără teamă de potere. Simţind că
i se apropie pieirea , haiducul trimite după popă. În timp ce popa îi citeşte,
haiducului i se pregăteşte spînzurătoarea . Iubita deplînge moartea pretimpurie
a haiducului şi blestemă pe ucigaşii lui .
Bud, I 8 : Horea lui \'iii ; 45 (nr. 3 4 ) �YlaramureşJ ; Papahagi, Maram„
1 I 1 : A lu \'ili (Repedea - Maramureş)
Familia (Pesta - Oradea) 8( 1 872) , 280 : \'iliciu 29 8
fg. : :'.\IARAMLTREŞ : 4 685 c (Cuhea, 2 X 1 935, Gr. Zaharia)
I 1 7 Dobre haiducu
Mama haiducului îl previne pe Dobre că poterele se apropie. Haiducul
o trimite să-l înştiinţeze pe fratele Pătru să se întîlnească în vîlcea, la mînăs
tire. Prinzînd-o, poteraşii o chinuie şi o spînzură pe bătrînă. Dobre năvăleşte
prin surprindere, risipeşte potera , apoi, împreună cu Pătru , ţin calea codrului
prăpădind poteraşii ş i ciocoii, spre a-şi răzbuna mama ucisă.
Folclor din Oltenia şi Muntenia, I, 605 : Dobre haiducu (Scăeşti - Dolj)
293 Cf. Bibliografia gmn-ală, I, ii79.
294 Ibidem, -4 338.
295 Ibidem, i2i 1 .
298 Ibidem, i 1 3 1 .
287
V . şi variantele cu structură asemănătoare cu t . 8.5 : Corbea, publicate de I . Pop Rete
ganul în : Revista politic4 (Suceava) 4 ( 1889) , nr. 22, l i şi Familia (Pesta - Oradea) 3 1 ( 1895).
102 şi l l i : Pintea Viteazul (Sîncel - Alba) .
21 8 Cf. Bibliografia generală, I , 44 16.
1 38
1 1 8 Stîngu
Bizuindu-se pe armele sale, haiducul înfruntă cu curaj şi biruie potera,
apoi se aşază la ospăţ cu ceata, sub poala codrului.
fg. : MEHEDINŢI : 1 1 767 a (Obîrşia Cloşani, 27 VIII 1 950, I . Buzner) 299
1 1 9 Onea şi Coţojeanca
Haiducul, fost argat, pătrunde în casa stăpînei sale de odinioară. o
judecă, o chinuie şi o despoaie de averi, apoi pleacă încărcat de pradă, dind
bani lău tarilor şi ciobănaşului care-i cîntă pe plac.
Folclor din Oltenia şi J[unte11 i.1. V, 296 : Onea şi Coţofeanca (Domneşti -
Ilfo,·)
fg. : G OR J : 1 895 (Runc. 23 I 1 932, G. Borcan)
1 20 Cîntccul lui Petrescu
La îndemnul lui Petrescu, în săptămîna marc ceata de haiduci pune
la cale o descindere la Radu din Borel. (Numai Petrescu nu intră în castt,
spre a nu fi recunoscut . )
Dijmărescu, 22 : Cîn tecul lui Pe trl'scu ( i\fa tă s a r i - Gorj)
1 2 1 Petre Vîlcean
Haiducul Petre Vîlcean îşi pregăteşte armele, pîndeşte şi despoaie
negustorii şi perceptorii care trec la bîlci la Rîureni .
Folclor din Oltenia şi Muntenia. I I , 254 : Petre Vîlcean (Dozeşti - Vîlcea)
1 22 Dragu
Dragu haiduceşte în voie cu ceata lui. Stanca ibovnica le aduce merinde
şi-i îndeamnă să se ferească de poteraşul Trocan, care se află pe urmele lor.
Trăgînd în gazdă la vărul Stan, Dragu se ascunde în pătul, dar nevas ta lui
Stan trădează lui Trocan ascunzişul haiducului. Astfel, prins, haiducul e
decapitat în Craiova.
Folclor din Oltenia şi Muntenia, I I , 255 : Dragu (Lungeşti - Vîlcea) j
3 7 1 : La o coadă de vălcea (Ştefăneşti - Vîlcea)
1 23 Burcea
Trăgînd în gazdă la Casandra şi trimiţînd pe ortacul Cîrstică să aducă
apă de la fîntînă cu plosca, Burcea e înconj urat de poteră. Haiducul se bari
cadează în casă astupînd fereastra cu o masă şi trage în poteraşi pînă ce un
glonţ de argint, care i-a străpuns pîntecele, îl face să-şi piardă sîngcle omo
rîndu-1.
Falelor din Oltenia şi Muntenia, I I , 253 : Burcea (Drăgăşani - Vîlcea
1 24 ( 1 1 8) Radu Groşanu
De cinci ani ş i jumătate, Radu şi ceata lui cutreieră ţara de la munte
la Dunăi::e . Vodă, împreună cu Belu, îl sfătuiesc prin scrisoare să se lase de
haiducie, făgăduindu-i în schimb o boierie, dar Radu răspunde semeţ că
preferă haiducia .
Vîrcol, 22 : Radu Groşanu (Cîineni - Vîlcea) ; Folclor din Oltenia şi
Muntenia, II, 366 : Sub poale de codru verde (Drăgăşani - Vîlcea)
288 Cf. şi i. : MEHEDINŢI : 4282 (Isverna, 27 VIII 1950, I . Pîrvănescu), cu elemente m oti ·
vice asemănătoare cu t. 96 : Iancu ]ianu.
1 39
1 25( 1 1 9) Codreanu
Supărat pe codru pentru că nu-şi sloboade poalele să-i acopere pistoalele,
Codreanu trage cu carabina şi-i rupe crengile. Cere boierilor bani1 dar aceştia
îi oferă cafea. Yenind din nou, haiducul întîlneşte străj erii, de la care află
că pe el îl pîndesc . Strecurîndu-se în casă, se răfuieşte cu boierul, căruia îi
pretinde apoi să-l conducă cu trăsura. Boierul dojeneşte pe străj eri că s-au
lăsat înşelaţi de haiduc.
Vircol, 29 : Codreanu (Cîineni - Vîlcea)
1 26( 1 20) C oman
Miniaşi. haiducii cer lui Coman să-l silească pe podar să-i treacă la
„un duşman". Ajungînd la boier, Coman îi cere bani ca să potolească în
dirjirea cetei.
Vîrcol, 3 1 : Coman (Cîineni - Vîlcea)
1 2 7( 1 1 7) Ci11tcrnl lui Păun ha i du cu l
Păun trece prin Muscel cu ceata şi cu catîrii încărcaţi de pradă . Descinde
la un popă , apoi urcă iarăşi colnicul, pentru a ţine calea ciocoilor şi negustorilor.
Tocilescu , 1 75 : Cîntecul lui Păun haiducul (Rîmnicu Vîlcea)
1 28 ( 1 2 1 ) Cernea
Descinde la Chiţu din Schei, căruia i-a fost cîndva argat asuprit . î l
chinuie să-i afle a verile , apoi îl omoară şi pleacă mai departe în haiducie.
Codin , Din Muscel, 249 : Cernea (Zgripţeşti - Argeş)
Revista critică-literară ( laşi) 4 ( 1 896) , 34 1 : Cernea (Măneşti - Dîmboviţa)
1 29 Afan ea haiducul
Pe cînd se află la masă (ca Toma Alimoş) , haiducul e înconj urat de
poteră , dar refuză să se predea. Gloanţele nu-l vatămă, pînă ce Leonte arnău
tul îl împuşcă cu un glonţ de argint . Manea îl ucide pe arnăut cu baltagul.
Legat de potere , haiducul le cere să-i sloboadă mina dreaptă pentru închină
ciune. I se dezleagă însă stînga cu care-i ucide pe poteraşi, apoi cere calului
să-i sape groapa cu copita, iar, dacă va întîlni un voinicel cu păr lung şi
gălbior, să ştie că e fratele lui, să i se supună şi să-i arate la bătrînete '
ce putea la tinereţe 3 oo.
fg. : ARGEŞ : 2006 b, 8974 a ( Jugur, 1 0 VIII 1 932, 7 X l 940, A. Pătru)
1 30 Fulga şi Budac
Fulga şi Budac calcă şi pradă, băgînd spaima în boierii şi negustorii
Muscelului şi miluind pe săraci, adăpostindu-se în peştera Dîmbovicioarei.
Prinşi de potere şi închişi la Piteşti, fug din închisoare, dar sînt din nou
prinşi şi executaţi, pe înserate, la Piteşti.
Folclor din Oltenia şi Muntenia, IV, 582 : Fulga şi Budac (Dragoslave -
Argeş )
1 3 1 ( 1 22) Căpitanu
Împreună cu ceata lui, calcă pe Dediţă de la Piatra. Luptă cu potera>
pe care o biruie , şi descind la un popă, căruia îi iau banii.
Pamjile, 38 : Căpitanu [„din Dîmboviţa"]
3 00 În partea iniţială şi finală, elemente motivice din t. 86 : Toma Alimoş.
1 40
1 32 Pătru logofătu
Pătru şi ceata lui de haiduci descind la popa din Fierbinţi , pe care îl
judecă şi-l despoaie de galbeni.
mg. : D ÎMBOVIŢA : 1 46 d (Fîntînele, 9 X 1 952, St. Ganea)
1 33( 1 23) Răducame
Deşi fără teamă de potere, cade prins. În închisoare , arde de dorul de
a se vedea iarăşi în codru, pentru a pedepsi pe ciocoi şi a ajuta pc săraci.
Jarnik - Bîrseanu. 4 1 4 : Răducanu [„din împrejurimile Ploieştilor"] ;
I:: i•or fermecat, 1 0 7 : Răducanu (Cucueţ i - Teleorman)
Gazeta Transilvaniei (Braş o v) 45( 1 8 82), nr. 1 0 : Răducanu 301
1 34 Comănac
Haiducul se trezeşte din somn înconjurat de poteră, care-i cerc să se
predea, dar el refuză semeţ. Din trei sute cincizeci de poteraşi, numai unul
scapă de gloanţele carabinei sale , dinadins lăsat spre a duce veste în sat
de bi1rbăţia haiducului .
Gazeta Transilvaniei (Braşov) 52 ( 1 889) . nr. 1 1 4-Foiletonul : Coman
Haiducul 3 02 ; Copiii neamului (Ploieşti) 1 ( 1 922), nr. 3, 1 4 : Haiducul Comă
nac (Ariceş ti - Prahova)
1 35( 1 25) Petru haiduwl
Trăieşte singur în codru. Ziua cîntă, iar noaptea pîndeşte ş1 despoaie
pe ciocoi pentru a ajuta pe săraci.
V ulpian, 91 : Petru haiducul
1 36( 1 24) La cîrciwna din pădure
Ceata haiducească descinde la un ciocoi , de unde pleacă. cu pradă
boga tă.
Tocilesw, 380 : La cîrciuma din pădure (Bucureşti)
1 37 Şogor
Poposit la crîşmă de dorul mîndruţelor, ca ş1 altă dată haiducul nu se
teme de ameninţarea că potera se apropie.
Folclor din Oltenia şi Jl,funtenia, V, 4 1 3 (nr. 1 85) (Bucureşti)
1 3 8 Voim haidttcul
Surprins la chef în Podgoria, la soră-sa Lisandra, Voicu nu se predă.
ci se luptă cu jandarmii, fuge în codru şi se întîlneşte cu iubita, dar jandarmii
îi împuşcă şi le taie capul.
Folclor din Olten ia şi Muntenia, III, 6 1 1 : Voicu (Bolintinu din Vale -
Ilfov)
1 39 Terente haiducul
Haiducul Terente e trezit din somn de calul său, care-l previne că se
apropie potera. Încrezător în puterea lui, haiducul nu se teme, se luptă cu
potera risipind-o, dar surprins apoi în crîşmă cade în luptă cu poteraşii.
Folclor din Oltenia şi Muntenia, III, 6 1 3 : Terente (Surduleşti - Ilfov)
aoi Cf. Bibliografia generală, I, 4. 1 4.4..
:02 Cf. Ibidem, I, 4.320.
141
1 40 ( 1 26) Gruian
Haiducul vorbeşte cu puiul de corb, care, dorind sînge de cătană, îl
pîndeşte pe haiduc. Gruian vrea să-l împuşte, dar corbul se mută pe altă
cracă şi-şi cîntă mai departe cîntecul.
Teodorescu, 6 1 4 : Gruian (Lacu Sărat Brăila) -
1 4 1 Stancu Lupu
Haiduc îndîrjit, Stancu Lupu pîndeşte la fereastra ciocoiului şi pătrunde
în casă. De frică, boierul îi deschide lada cu bani , iar haiducul îşi umple chimi
rul cu poli şi rile.
Folclor din Oltenia şi �Muntenia, IY, 3 30 (nr. 87) (Feteşti - Ialomiţa)
Şe=ătoarea (Fălticeni) 7 ( 1 902) , 23 (Adameşti - Teleorman) 3 o3
1 4 2( 1 28) Nedea voinicul
Haiducul e înconjurat de poteră cînd se află la ibovnică, dar scapă prm
,-icknia acesteia .
Pamjile, 39 : Nedea Yoinicul (Ţepu - Galaţi)
H 3( 1 29) Coste
La adăpostul codrului, cu care s-a înfrăţit, haiducul ucide cu înverşu
nare pe ciocoii ce-i cad în mină şi ocroteşte pe săraci. El a luat calea codrului
în urma suferinţelor şi umilinţelor îndura te din copilărie, ca argat.
Pamjile, 86 : Coste (Ţepu - Galaţi)
1 "1 4 ( 1 30) Cinlernl lui Iorgoz•an
Haiducul bea cu to,·arăşii de ceată, fără să-i pese de poteră. În faptul
dimineţii trece luncile cu ceata-i numeroasă.
Tocilescu, 1 27 1 : Cîntecul lui Iorgo\'an (Docani - Vaslui)
1 "1 5( 1 3 1 ) Ianrnl
Î ntrebat de ce umblă neînarmat în plină zi, căci, dacă-l vor zări, panţirii
ii \'Or cere rncoteală pentru i�pră \'ile să drşite de el din Vaslui şi pînă-n
Prut, haiducul răspunde că nu-i pasă de potere, bizuindu-se pe pistoalele
de la şa şi pe tovarăşii care ştiu să înşele poterea . Haiducul cere apoi lăuta
rului să cînte şi , cînd aude focuri de pistoale, pleacă.
Caranjil, 1 : Iancul [ModoYa]
1 46(32) Lupul
De şa�e ani cutreieră \'alea pribeag, nebăut ş1 nemîncat, hăituit de
potere.
Caranjil, 4 7 : Lupul [Moldova]
1 47( 1 34) Stanciu
Stă la masă haiducească cu tovarăşii , pe care-i îndeamnă să bea cu
măsură, căci poate veni potera . Cînd sosesc poteraşii, nu se dă legat, c1 se
luptă cu baltagul. Biruitor, pune la cale noi isprăvi haiduceşti.
Sevastos, 298 : Stanciu [Moldova]
3 03 Desfăşurare motivică diferită : haiducul bea în cri�mă, fără teamă de potere.
1 42
1 48( 1 35) Răscol man
Stă la închisoare pentru un frate mai mare. Cere mamei ciubucul, să
descuie butucul care-l ţine încă tuşat . Cînd fuge cu tovarăşii săi peste Olt,
e rănit în spate. Potera îi cere să se predea, dar haiducul se luptă vitejeşte
şi biruie pe poteraşi, apoi întîlncşte un popă , căru ia îi ia calul cu de-a sila .
Sevastos, 306 : Răscolman 1'.\[oldo\·a,
1 49( 1 36) Bugea11
Haiducii petrec în crîşmuţa de sub deal, fără teamă dr· potere. Bugean
îşi îndeamnă tovarăşii să bea, iar la noapte să izbeasd la Ianuş-turc.
Sevastos, 3 1 5 : Bugean [�foldova] :i o �
1 50( 1 40) Frundzî verdi di-o râciti
Fata îşi îndeamnă iubitul să se răfuiască cu ciocoiul Dan. Merg împreună
şi îl judecă pe ciocoiul hrăpăreţ .
Vasiliu, 70 : Frundzî verdi di-o răcitî (Tătăruşi - Iaşi)
1 5 1 ( 1 42) A lui Jl.1nihăiţâ
Haiducul poposeşte la crîşma lui Păun şi peţeşte pe fiica acestuia. În
soţindu-l în codru, fata lui Păun întreprinde cu curaj acţiuni haiduceşti.
Ea atrage în crîşmă chiar şi pe poteraşi, pe care-i lasă fără arme şi haine.
Se duce vestea în ţară de curajul şi isprăvile ei.
Vasiliu, 74 : A lui Mnihăiţă (Tătăruşi - Iaşi)
1 52( 1 43) A lui Costin
Întemniţat, haiducul trimite cucul la soră-sa Voichiţa, chemînd-o
să-l elibereze. Cînd scapă, o mărită în tîrgul Bîrladului cu feciorul Hartului.
Vasiliu, 76 : A lui Costin (Tătăruşi - Iaşi)
1 53( 1 44) Călinaş şi A rsinel
Haiducii se pregătesc să atace Bugeagul. Înconjuraţi de potere, le
nimicesc . Scapă numai căpitanul poterei, pe care îl lasă să plece rănit.
Vasilizt, 78 : Călinaş şi Arsinel (Tătăruşi - Iaşi)
1 54( 1 45) A Voicului
Voiculeasa, cercetată de potere, vine şi ea în codru.
Vasiliu, 80 : A Voicului (Tătăruşi - Iaşi)
1 55 Gheorghilaş
Gheorghe- Gheorghilaş a poposit la crîşmă. Fără teamă de potera care
l-a înconjurat, porunceşte crîşmarului să-i aducă vin, ameninţîndu-1 că, dacă
se opune, îl va ucide lăsîndu-i nevasta văduvă.
Nicolescu - Prichici, 60 : Gheorghilaş (Cepleniţa - Iaşi)
1 56( 1 52) Floria
Haiducul chefuieşte în crîşmă, apoi, încolţit de potere, urcă pe plai
şi continuă a haiduci pînă ce cade împuşcat .
Cardaş, 1 1 9 : Floria (Broşteni - Suceava) ; Folclor din Botoşani, 1 25 :
Balada lui Florea haiducul
0 04 Cf. şi Tocilescu, 1 278 : Boian haid u c u (Gh.inJ ăoani - Neamţ) .
1 43
1 57( 1 53) Voic1'
Haiducul, prins, spune că a luat boi şi vaci de la bogaţi şi le-a dat
celor săraci.
Cardaş, 1 26 : Voicu (Broşteni - Suceava)
1 58( 1 54) La curţile Vîlcului
Haiducii petrec în codru , a poi îl calcă pe Vîlcu, pe care-l şi ucid.
Furtună, 1 05 : La curţile Vîlcului (Mînăstireni - Botoşani)
1 59( 1 55) ;Uilzai
Singurul supravieţuitor din ceată, nu se lasă de haiducie.
Furtună, 1 29 : \'arian tă (Manoleasa - Botoşani)
1 60 I0 1 1 a Solcanului
Haiducul petrece la umbra stejarului, pe poala sumanului, făcînd sama
banului. Sora îi atrage atenţia că potera se apropie, dar haiducului nu-i pasă.
Şc:ătoarea (Fălticeni) 1 3( 1 9 1 3) , 2 1 7 [„din munţii Sucevei"]
1 6 1 ( I 57) Pribegii la podu l 'eneţiei
Haiducii cer fetei să-i treacă peste Veneţia, făgăduindu-i daruri bogate
Fata îi înşală şi dă de ştire celor şapte fraţi tîhari , care le ies înainte. Hai
ducii îi ucid prin ,·icleşug, iar pe fată o lasă nepedepsită, ca să ducă vestea
Yoiniciei lor.
Bîrlca, I, 1 7 : Pribegii la podu Veneţiei ( Berbeşti - Maramureş)
1 62 Tomoioagă
�Ionumcntul de piatră din Moisci aminteş te cruzimea fasc iştilor,
care au dat foc satului , şi curajul viteazului Tomoioagă, care a căzut în luptă,
încercînd să elibereze pe sătenii închişi de fascişti într-o casă căreia apoi îi
dăduseră foc .
C u pc ea, 1 6 : Tomoioagă (Vişeu de Mij loc- Maramureş)
1 63 ( 1 59) Cetan
Crîşmarul perfid prevesteşte moartea haiducului care bea în crîşma
lui . Î ncearcă să-l omoare, dar haiducii se răzbună.
Bugnariu, 6 1 : (etan (Coşbuc - Bistriţa-Năsăud) 3 0 5
Ga:eta poporului (Timişoara) 3 ( 1 887), 5 : Cetan
1 64 Niculiţă
:'.\Iăicuţa lui Niculiţă încearcă să-l întoarcă din drum pe haiduc , vor
bindu-i de poterele care-l caută, dar haiducul îi aminteşte cum a crescut,
furînd din an în an tot mai mult, pînă ce a ajuns hoţ de codru, călcînd
chiaburii şi ajutînd pe săraci, fără teamă de potere. La crîşmă bea cinci
butoaie fără să plătească, apoi urcă spre codru. Încolţit de jandarmi, refuză
să se predea, împuşcă pe căpitan şi îndeamnă pe poteraşi să ducă din sat în
sat vestea de isprăvile lui, ce bagă spaima în chiaburi şi bucură pe săraci.
Folclor din Transilvania, III, 1 87 : Haiducul Niculiţă (Maieru - Bistriţa
Năsăud)
305 Cf. Bibliografia generală, I, 3992 .
1 44
1 65 ( 1 62) Budiu
Budiu trece pe sub poala munţilor cu „ficiorii" lui . Aude clopotele
din Banat. Ar vrea să-şi vadă cetaşii sătui de mîncare şi vin roşu de Bobîlna.
Le cere să răspundă într-un suflet la chemarea lui .
Popovici, 64 : Budiu (Zlaşti - Hunedoara)
1 66 ( 1 63) Harambaşa Hănţilă
Iese cu ceata din codru. Văcăraşul pe care-l întîlncsc în calc îi îndrumă
la bogata nemeşoaie. Se luptă cu potera şi o biruie.
Vttlpian, 60 : Harambaşa Hănţilă. [Banat]
1 67 Luca
Luca şi „lotrii" săi ospătînd în bordei la Florea <lin \'alovăţ sînt surprinşi
de jandarmi , <lar cu ajutorul gazdei haiduc ii spînzură pe jandarmi, apoi
Luca pleacă însoţit de gazdă şi de ceată spre a face dreptate peste patruzeci
de sate .
Ciobanu, 1 6 : Luca (Orşova)
1 68 ( 1 70) Neacşu lzaidzern
Haiducii benchetuiesc . Straja aţipeşte şi are un vis plin de prevestiri
întunecate. Merg cu ceata la Niţa (Miţa) birtăşiţa, care-i îmbată, îi închide
în bordei şi cheamă lume în ajutor sau îi trădează poterei. Haiducii se strecoară
şi fug, sau Stoica haiducul, trezit de un vis prevestitor, fuge din bordei şi,
scăpînd din prinsoare, se întoarce, o judecă pe crîşmăriţa perfidă şi o dă
pradă focului.
Giuglea - Vîlsan , 70 : Neacşu haiducu ( Geanova - Serbia) ; Sandu
Timoc, Cîntece bătrîneşti, 245 : Haiducul Neacşu şi frate-su Lupu ; Locustea-
11 u - JJfitu - Popesrn, 1 4 8 : Stoica (Maglavit - Dolj )
1 69 Creţu haiducul
Din cerdacul lui pădureţ , Creţu trimite pe Iancu din Golenţi la ciocoi,
căruia i-a scris răvaş. cerindu-i să-i umplă „portofelu" de poli şi gălbiori ,
ca să aibă ce împărţi la săraci. Ciocoiul scutură lada de bani cu măturica
şi umple punga haiducului. Trimis la alt ciocoi , Iancu întîlneşte pe cîmp
plugari lucrînd în zi de sărbătoare, răstoarnă peste arendaş grapa (la adă
postul căreia arendaşul se umbrea supraveghindu-şi argaţii) şi-l calcă în
picioare, dar se întoarce la Creţu fără banii ciocoiului, care rupsese răvaşul
răspunzînd haiducului că, dacă-i trebuie parale, să pună mîna pe sapă şi să
care apă cu sacaua . Cuprins de minie, Creţu se ferchezuieşte la frizer, îşi
dezgroapă trăsura cu patru cai şi, împărţindu-şi ceata în două grupe care-l
vor urma la interval de un ceas, soseşte travestit în boier la casele ciocoiului,
prefăcîndu-se că e în căutarea haiducului . El cere ciocoiului să-şi trimită
paznicii, împreună cu cetaşii care-l însoţesc, în căutarea haiducului şi astfel,
împreună cu a doua parte a cetei, îl jefuie pe ciocoi şi pleacă cu trăsura încăr
cată de pradă. Văzîndu-se urmărit de potere, Creţu trimite pe Iancu să
ascundă în codru trăsura şi prada, iar el, travestit în cerşetor, se preface
că se chinuie să-şi scoată din glod căruţa cu o iapă chioară, spunînd că şi
el îl caută pe haiduc, care i-a luat de la căruţă calul cel bun. Amăgind pe
poteraşi , în cele din urmă încalecă şi se îndreaptă spre cerdac, unde împarte
prada cu cetaşii şi ajută pe săraci .
Sandu- Timoc, Cîntece bă trîneşti, 25 1 : Creţu haiducul
145
3. HOŢOMANI I
1 70( 1 7 1 ) Codreanul ş i mocanul

S-a dus vestea pînă departe de isprăvile Codreanului. Punînd ochii
pe un roib mocănesc, iese în calea mocanului, îl înşală că vrea să încerce
umbletul calului şi fuge cu el. Cutreieră stîne şi crîşme şi se luptă cu poterele.
Căzînd pe mina acestora, e judecat la curtea domnească din Iaşi. Înfruntă
cu curaj judecata şi scapă sărind cu calul peste zidurile curţii.
A lecsandri, 8 6 : Codreanul ; Sevastos, 323 : Codrean [Moldova] ; Vasiliu,
60 : Al lui Codrian ; 59 ; Codrian (Tătăruşi - Iaşi) ; Tocilescu, 1 52 : Cîntecul
Codreanulu i (Cucueţi - Teleorman) ; 1 54 : Cîntecul haiducului Codreanu
(Roşiorii de \"ede - Teleorman) ; 1 250 : Codreanu (Bragadiru - Teleorman) ;
Co11stantinescu, 77 : Codreanu (Cilieni - Olt) ; Pamjile, 40 : Codreanu şi moca
nul ; 70 : Codreanu (Ţepu - Galaţi) ; 7 1 : Variantă (Praja - Bacău) ; Furtună,
79, 83, 85 : Codrean (Hăneşti . Ylăsineşti, Săveni - Botoşani) ; 89 (Sineşti -
Iaşi) ; 9 7, 99 [DorohoiJ306 ; Segarcea. 4 1 : Haiducul Codreanu [Teleorman] ;
Folclor din Transilvania, I I , 408 : Codrean ; Dumitrescu, 1 79 : Codreanu (Dăbu
leni - Dolj) ; Cărăbiş, Şiraguri . 48 : Miu haiducul (Băbiciu - Olt) ; Folclor
di11 Olten ia şi .�f untenia, l i . 225 : Codreanu (Bălăceanu - Buzău) ; IV 250 : ,
Codreanul (Măldăeni - Teleorman) ; V, 300 : Codreanu (Fierbinţi - Ilfov) ;

Folclor di1l Teleorman, 1 72 : Codreanu (Băduleasa - Teleorman) ; Folclor din
.�1oldova. I, 75 : Cîntecul Codreanului307 (Lungani - Iaşi)
Bucovina (Cernăuţi) 2( 1 849), 1 8 1 : Codreanul3° 8 ; Ţara nouă (Bucureşti)
2( 1 885) . 466 : Codreanu (Cernica - Ilfov)309 ; Şezătoarea (Fălticeni) 5( 1 899) ,
93 ( Banca - \'aslui) ; Şcoala sătenilor (Cuza Vodă - Roman) 3 ( 1 900) , 1 64 :
Codreanu (Catane - Dolj) ; Şe:ătoarea (Fălticeni) 1 0( 1 908) , 1 26 ; Jon Creangă
( Bîrlad) 1 ( 1 908), 1 2 : Codreanu şi mocanul (Ţepu - Galaţi) ; 2( 1 909) , 88 :
Codreanu ; 260 : Codrean şi Mocanii (Coropceni - Iaşi) ; Şezătoarea (Fălti
ceni) 1 2( 1 9 1 2) , 94 : Codrean (Vînători - Iaşi) ; Jon Creangă (Bîrlad) 8( 1 9 1 5) ,
1 1 : Măi Codri ş i măi Codrene (Pleşeşti - Suceava) ; 1 2 : Codrean (Lozna -
Botoşani) ; Şe:ătoarea (Fălticeni), 20 ( 1 924), 1 00 : Codrianul (Broşteni-Dră
guşeni - Sucea va) ; Grai şi suflet (Bucureşti) 3( 1 928), 363 (Bertea - Prahova) ;
Şoimii (Tîrgu Mureş) 5( 1 929) , nr. 9- 1 0, 4 3 - 45 : Codreanu (Redea - Olt)
mg. : DOLJ : 2099 f (Dăbuleni, 6 XII 1 96 1 , N. Şteolea) ; 2 1 04 b (Călăraşi,
7 XII 1 96 1 , P. Boulean) ; OLT : 1 1 55 d (Orlea, 24 VI 1 95 7, R. Vîţă) ; 1 1 43 c,
1 383 (Corabia, 1 8 VI 1 957, 9 IV 1 958, D. Candoi) ; TELEORMA N : 9 1 b
(Merenii de Sus, 26 III 1 95 1 , M . Burcea) ; I LFOV : 20 1 a (Tamaşi, 1 6 V 1 953,
G. Stancu) ; 1 423 f (Cocioc, 26 VI 1 958, T. Ganea) ; 1 82 a (Re�aşterea, 1 6 IV
1 953, N . Fircă) ; 2402 Ra (Malu, 14 XI 1 962, C. Mustăţea) ; B RAILA : 2577 Vb
( Brăila , 5 X 1 963, G. Ta tu) ; ARGEŞ : 2488 c (Rîca, 1 IV 1 963, R. Neguţ) ;
D ÎMBOVIŢA : 1 46 c (Fîntînele, 9 X 1 952, St. Ganea) ; PRA HOVA : 3 e
( Starchioj d, 29 I 1 95 1 , S. Streajă)
fg. : DOLJ : 1 2270 (Marotinu de Jos, 2 1 IV 1 930, I. St. Vlad) ; TELEOR
MAN : 84 1 3 (Cara vaneţi, 4 IV 1 940, FI. Radu) ; 9459 b (Ma vrodin, 5 V 1 94 1 ,
FI. Micu) ; I LFOV : 3 766 (Pădureni, 24 I I 1 936, C. Buzdugan) ; 7889 ( Renaş
terea, 3 XI 1 939, N . Fircă) ; 6898 b (Budeşti, 1 6 VIII 1 938, I. Baie) ; 6 1 0 1
( Broşteni, 1 9 XI 1 937, V . Turcitu) ; IALOMIŢA : 1 3 1 52 b (f. 1 ., 1 928) ; ARGEŞ :
3 06 Cf. şi p . 1 32 : Variantă (Hreaţca - Sucea·ra) ,
contaminare cu t . 1 10 : Codău.
307 Cf. şi II, 106 : Codreanu (Buscata - Vaslui) , în u rătură de An nou.
3 0 8 Cf. Bibliografia generală, I, 3876 ; •1. şi Zimbrul (laşi) 1( 1850 ) . 46.
3 0 9 Ibidem, 135 1 .
1 46
1 987 b, 8975 a ( Jugur, 27 IX 1 930, 7 X 1 940, A. Pătru)3 10 ; P RAHOVA :
9422 (Vălenii de Munte, 1 2 I V 1 94 1 , St. Alexandrescu)3 ll ; 1 1 456 b ( Star
chiojd, 7 IV 1 950, S. Streajă) ; IAŞI : 1 065 1 (Cepleniţa, 28 VII 1 949, G. Viase) ;
SUCEAVA : 3 326 a (Dolhasca, 3 1 XII 1 93 1 , Z . Lăcătuş)
1 7 1 (1 72) Voinicul şi jurul
Hoţul fură calul voinicului adormit. Trezindu-se fără cal, vonicul pleacă
pe urmele furului, pe care-l pedepseşte.
Alexiei, 3 8 : Voinicul şi furul ( Straja - Banatul sîrbesc) ; Tocilescu,
1 226 : Voinicu şi hoţu3 1 2 (Bragadiru - Teleorman) ; ltlonogr. Dolj, v. I , p . I ,
2 : Cîntecul haiducilor (Unirea - Dolj )
Tribuna ( Sibiu) 5 ( 1 888), 47 3 : Murgul fura t3 13 ; A rhivele Oltetz ici (Cra io \'a)
1 0 ( 1 9 3 1 ) , 55 : Hoţu de cai (Seaca de Pădure - Dolj)
mg. : DOLJ : 25 b, 1 8 1 0 a (Desa, 22 II 1 95 1 , 1 4 II 1 96 1 , M. Cons tantin) ;
OLT : 388 d (Cornani, 1 3 VII 1 954, I . Constantinescu)
fg. : CARAŞ- SEVERIN : 5956 (Borlova , 1 935, 1 939, 1 940, I . Radu)
i. : DOLJ : 2 1 08 (Poiana l\Iare, 1 2 IV 1 950. D. Ibraş)
1 72( 1 73) Stan din Bărăgan
Stan din Piersica fură cai pe Bărăgan, prinzîndu-i cu arcanul , şi-i \'inde
la tîrg. Se întîlneşte apoi cu moş Drăgan, alt hoţoman, care îşi caută juganii.
Aflînd că Stan i-a văzut la tîrg, moş Drăgan îi dă şi pe marna cîrlanilor, ca să
plece în căutarea hoţului. Stan vinde şi iapa şi-i spune lui moş Drăgan că i-a
fost luată de adevăratul ei stăpîn. Bătrînul hoţ, înşelat, pretinde că nu a fost
iapă de furat, căutînd zadarnic minciuna potrivită . Cei doi hoţomani pleacă
în Moldova sau în Ţara Ungurească, spre a-şi pierde urma .
Teodorescu, 688 : Juganii (Lacu Sărat - Brăila) ; Vulpian , 73 ; l\Ioş Stan
din Bărăgan (Fulga - Prahova) ; Negoesrn, 1 76 : Drăgan din Bărăgan [Mun
tenia] ; Tocilescu, 1 24 : Stan din Bărăgan (Cucueţi - Teleorman) ; Păsculescu,
308 : Stan din Bărăgan (Silistraru - Brăila) ; Sandu - Timoc, 266 : Stan din
Persăcani ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, IV, 258 : Moş Drăgan din Piersica
(Dideşti - Teleorman) ; Folclor din Teleorman, 1 89 : Drăgan din Bărăgan3 14•
Ţara nouă (Bucureşti) 2( 1 885) , 750 : Drăgan din Bărăgan315 ; Contem
poranul (laşi) 6( 1 888) , 477 : Nea Stan al Bratei (Bucureşti) 316
mg. : DOLJ : 1 587 Ra (Cerăt, 1 VII 1 959, FI. Pucă) ; ILFOV : 2404 Ra
(Malu, 1 4 XI 1 962, C. Mustăţea)
fg. : DOLJ : 4838 (Goicea Mare, 27 \' I I I 1 935, N. Budulică) ; I LFOV :
4067 (Clejani, 1 5 V 1 949, D. Moţoi) ; 6600 (Hotare , 4 VII 1 938, St. Şerban) ;
TULCEA , : 85 1 7 (Dăeni, 1 3 VI 1 940, T. Vlădilă) a 17
i. : DOLJ : 1 3799, 1 3804 (Craiova, l i , l l XI I 1 95 1 , P . Matei, D. Arrneanu)
1 73( 1 74) Ghimiş
Ghimiş cel mic , spaima turcilor, e stăpînul Vînătei minunate, pe care o
îngrijeşte cu mare dragoste. Din pricina unui rămăşag cu turcii că va sări cu
J lo
Cf.şi D . 1 35 1 I b.
31 1 Cf.si D . 142 i I I .
3 12 L
a î�ceput, contaminare cu t . 1 6 : Voinicu/ adormit .

3 u Cf. şi Mit u - Popescu - Locusteanu, 25 : Gruiţă şi Şarpele (Leamna de Sus - Dolj ) ,
contaminare c u t. 6 : Şarpele.
315
Cf. Bibliografia generală, I , i355.
3 18 Ibidem, i390. ,
3 1 7 Cf. şi CARAŞ-SEV E RIN : 5955 (Bor10·1a, 1 935, 1 939, 1910, I . Radu) şi D . 657 I I b,
97i b - versiune mai îndepărtată cu tema „hoţul de cai".
1 47
dînsa o grămadă de buţi, o omoară şi e foarte îndurerat. Înşală pe turci şi
află care e cel mai bun cal al lor, pe care îl fură. Trecînd Dunărea, trage în
gazdă la sora sa. Aceasta, sau bărbatul ei, îl îmbată şi-l vinde turcilor. Ghimiş
pune la cale o viclenie şi cere turcilor să-i îngăduie să se roage, dar, cînd i se
dezleagă mîna dreaptă, îi ucide cu sabia, apoi pedepseşte pe trădător.
A lecsandri, 1 29 : Ghemiş ; Kiriac, 23 : Balada lui Ghimiş (Bogdăneşti -
Bacău) ; Diaconu, Ţ. Vrancei, 227, 228, 232 : Cînticu lu Ghimiş ( Herăstrău,
Tulnici, Văsîi - Vrancea) ; Folclor din Moldova, I I , 92 : Cîntecu lu Ghimiei
( Vădeni - Galaţi) ; Folclor din Oltenia şi Afuntenia, I I , 40 1 : Aoleo, Ghimiş,
Ghimiş (Ştefăneşti - \'îlcea) . fragm. ; I V 254 : Ghimiş ( Dorobanţu - Ialo
,
miţa) ; \', 304 : Ghimiş 3 18 (Ciocăneşti - Ilfov)

Ţara n o uă ( Bucureşti) 2( 1 885), 573 : Ghimiş (Cernica - Ilfov) 3 19 ;
Sti11dardul ( Ploieşti) 1 ( 1 889) , nr. 1 0, 2 : Ghimiş ; Tudor Pamjilc (Dorohoi)
2( 1 924). 1 9 : Gh :miş (Jitaru - O lt) .
mg. : I LFOV : 1 82 (Rena ş terea, 1 6 I V 1 953, N . Fircă) ; 3088 I b ( Greaca ,

1 1 X 1 966, A. Cotîrlă) ; BRAILA : 2576 Rd (Brăila, 4 X 1 963, G. Ta tu) ;
D hI BO\'IŢA : 2874 Re ( l - ngureni, 7 IX 1 965, G . Andrei) ; V RANCEA :
786 a, 89 1 a (Tulnici, 23 V, 26 X 1 956, \'. Baciu)
fg. : I LFOV : 7880 ( Renaşterea, 3 XI 1 939, �. Fircă)3:!0 ; 67 1 6 (Hotare.
5 \' I I_ 1 938, St. Şerban) ; D Î M BO\'IŢA : 467 (Tîrgoviştc, 3 I I 1 932, N . Dobrică) ;
BACAU : 6067 a (Bogdăneşti, sept . 1 927, I . Dclivan)
1 74 ( 1 76) Cî11taul lu i Sba11gă haiducu
Sbangă stă ascuns pînă se înserează, cînd pleacă la furat şi prinde cu
căpăstrul cai, armăsari, iepe şi cîrlani. Auzind că a ieşit Sbangă în ţ ară , boierii
pun potere să-l prindă. Hoţul se sfătuieşte cu „fraţii" , hotărînd 5 ă lovească în
plasa Blahniţa, unde prada e mai bogată.
Tocilescu, 1 24 3 : Cîntecul lui Sbangă haiducu ( Ruptura - Mehedinţi) ;
Gî/ccscu, 23 (nr. 4 ) ( Godineşti - Gorj ) ; Locusteanu - Mitu - Popescu, 1 52,
1 5 4 , 1 5 7 : Zbancă ( Valea Mare , Tismana , Arcani - Gorj) ; Dijmărescu, 1 63 :
Zbancă (Cîmpofeni - Gorj) ; Ciobanu., 1 4 : Zbandea (Lunca Boului - Mehe
dinţi) ; Folclor din Oltenia şi .Mimtenia, I I I , 603 : Zbancă (Cîmpofcni - Gorj) ;
\', 308 : Cîntecul lui Zbangă ( Ruptura - Mehedinţi)
fg. : GORJ : 1 2425 (Pîrîu , 1 1 V I I I 1 930, I. Cîrţoiu)
i. : GORJ : 2666 (Tismana, 1 4 \'I I 1 949, P. Gcagu)
1 75( 1 77) Cînternl lui Săcală
Săcală se furişează în herghelia sultanului, trezeşte pe herghelegiu din
somn cu o palmă şi a flă de la acesta că, dacă va încăleca pe iapa vinecioară,
toată herghelia va porni după dînsul. Păzitorul se plînge sultanului de isprava
hoţului. Încolţit în tîrg la Cîmpina de poterele sultanului, i se ia herghelia
furată, iar Săcală, înfăşurat în pînză cătrănită, e dat pradă focului.
Tocilescu, 1 86 : Cîntecul lui Săcală (Tîrgu Jiu - Gorj ) 3 2 1
1 76( 1 90) Dăian
Hoţul umblă din stînă în stînă, fără teamă de potere. Preferă aceasta
decît să se întoarcă în sat.
;jl eC f . ş i V, 2 3 3 : Marc u ş i t u rcul - contaminare finală c u Ghimiş.

3 1 9 Cf. Bibliografia generală, I , 43.53.
� 2° Cf. şi D. 1 2 79 I I .
" 21
Cf. şi t. 1 8.5 : Iortoman , pentru unele asemănări motivicc.
1 48
Tulbure, 7 : Cîntccul lui Dăian [Făgăraş] ; Vîrcol, 30, 39 (Cîineni, Rîmeşti
- Vîlcea) ; Densusianu, Ţ. Haţeg. , 1 67 (nr. 1 96), 298 ( Grădişte, Păucineşti
- Hunedoara) ; lt1onogr. Tîmava-111 arc, 4 78 : Cîntecul lui Dăian (Paloş -
Braşo\' ) ; Folclor din Oltenia şi l\lzmtenia, I I I , 609 : Dăian (Cîmpofeni -
Gorj)
Revista criticâ-literară (laşi) 1 ( 1 893) . 556 : Cîntecul lui Dăianu ; Tele
graful român (Sibiu) 45( 1 897 ) , 365, 397, 405, 409, 4 1 3 , 4 1 7 : A munte ( Gura
Rîului - Sibiu) ; Ţara noastrâ (Sibiu) 1 ( 1 907) , 1 09 : Cîntecul lui Dăian ; Calen
darul penim toţ i ( Sălişte - Sibiu) 1 922, 79 : Cîntecul lui Dăian ; Comoara
satelor (Blaj) 1 ( 1 923) , 1 05 : Cîntec de a lui Dăian (Sorcştin - Sibiu)322 ; Viaţa
ilustrată (Sibiu) 6( 1 939) , nr. 1 1 , 1 0 : Dăian haiducul (Poiana Sibiului -
Sibiu}323
mg. : GORJ : 1 2 1 4 b (Băieşti, 5 IX 1 957, N. Coiculescu) ; BRAŞOV :
3008 o ( Paloş. 25 V 1 966, R. Cernea) ; 2668 Rd (Drăguş. l O II 1 964, 1\1 .
Bobcica) ; S I B l L : 3402 \'ş-t (Arpaşu de Jos. 1 7 II 1 968. R. Cizmaş. E. Turcu) ;
1 4 72 d (Tă.lm[tcel. 1 \' I I I 1 958, A . Andrei) ; 2955 Rd ( Poplaca . 6 I\' 1 959,
�L Toma) ; 1 7 7 1 lls (Sibiel, 1 3 \'III 1 959, E. Apolzan) ; H L :\ EDOA RA :
1 7 1 3 a (Ccrişor, 22 VII 1 9 60, N . Hu:ar)
fg. : GORJ : 2730 b, 2859 ( Runc . 5, 1 8 \'I II 1 930. I . lanăş, N . Zlătaru) ;
ARGEŞ : 8989 a (Boteni , 5 X 1 940, M . Aldoiufl24 ; B RA�O\' : 5363 b ( Paloş.
1 2 V III 1 934, A. N icula) ; SIBIU : 509 1 a ( Retiş. 1 6 IV 1 93 1 , I. Moldovan ) ;
5382 ( Bîrghiş, 26 V 1 935, E . Breazu) ; 3 4 30 a (Arpaşu de Sus . 1 1 V 1 937,
R. Cismaş) ; 89 1 b (Mohu, 6 VIII 1 930, N . l\Iuţm) ; 1 002 b (Sălişte , 1 7 XII
1 934, E. Fisoi) ; 1 029 a ( Poiana Sibiu, 8 I I 1 936, M . Şerb) ; 1 3263 b (Jina,
5 II 1 948 , P. Răhovcan) ; HC N EDOARA : 1 4 1 1 3 (Cerişor, 28 XI I 1 950,
N. Husar) ; ALBA : 1 1 462 b (Mogoş, 1 7 VI 1 950, I. Costinaş)
i . : SIBIU : 1 5 680, 24849 (Sibiel, 1 955, ? E. Apolzan)
,
1 77( 1 84) Zdrelea

E\'adînd din puşcărie şi ieşind fără teamă „pe bulevard", Zdrelea şi
ceata lui umplu de uimire oraşul Craiova sau hoţesc în zona podului Groză
veşti. Jefuiesc popi , cîrciumari , îngrozesc pe ciocoi şi păcălesc poterele . (Se
relatează o descindere la crîşmarul Nichifor rnu la popa Stan din Grozăveşti.)
Cine vrea să-l cunoa� că pe hoţoman, să vină la rncoteală , în pădurea din
vîlcea.
Furtună, 1 2 1 : Zdrelea (Vlăsineşti - Botoşani) ; Gîlcescu, 54 : Cîntec hai
ducesc (Roşia de Amaradia - Gorj) ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, V,
299 : Cîntecul lui J drelea şi al lui Mărunţelu (Scăueni - Vîlcea) ; Georgescu,
57 : Şdrelea haiducul (Marotinu de Sus - Dolj) ; 70 : Popa Stan din Groză
veşti (Mîrşani - Dolj) ; Folclor din Moldova, I I , 1 1 6 : Zdrelea şi Mărunţelu
(Cristeşti - Galaţi)
mg. : I LFOV : 1 369 d (Periş, 2 1 VII 1 957, N. Togoi) ; 1 423 a-b (Cocioc,
26 V I 1 958, N. Năstase)
fg. : PRAHOVA : 8722 b (Poseşti, 4 VIII 1 940, M. Sorescu) ; BRAŞOV :
1 886 a (Peştera, 5 I I I 1 934, G. Chiţu)
i . : ARGEŞ : 1 4892 (Jugur, 1 9 XI 1 954, I . Stroiescu)
322
Cf. ibidem, 59 : Moartea lui Dăian (prelucrare de C. Rusu ) .
:: Text reprodus d i n culegerea lui I. Maniţiu : Grai ş i obicei din Poiana-Sibiului.
° Cf. şi D. 1 354 c.
1 49
1 78 111 ărzmţelit
Zadarnic poterele au împînzit ţara , căci nu izbutesc să prindă ceata

lui �Iărunţelu, care schingiuie şi jefuie popi, arendaşi, cîrciumari şi boieri.
Hoţul se plimbă cu iscusinţă pri ntre poteraşi. Dacă ar Yoi, i-ar prinde el pe
poteraşi şi i-ar lega cot la cot , împreună cu procurorul şi subprefectul lor. De se
va scula odată. ţara . îi va pune în ţeapă pe toţi.
Folclor din Oltenia şi Jfwzfrnia, Y. 298 : Cîntecul lui Mărunţelu (Craiova) ;
Georgesc u , 59 : Cin tecul şi hora lui �Iărunţelu (Marotinu de Sus - Dolj ) ;
6 1 : �Iă.runţclu32� ( 'Iîrşani - Dolj ) ; .l!itu - Popesrn - L o rn st e a nu, 227 : Mărun
ţdu3�6 ( Leamna de Sus - Dolj )
mg. : GORJ : 1 2 1 4 c ( Bă.Ieşti. 5 I X 1 957, N . Coiculescu)
fg. : DOL J : 1 2578 b ( 'Iischii. 23 \ " I I I 1 929, Şt . al Nastei)
1 79 ( 1 82) Creţu
Creţu din Terpeziţa şi-a adunat mare ceată de hoţi. Poterele nu pot să-i
<ka de urmă, deşi chiar gazda e pusă la calc să-l trădeze. Hoţul e prins pe
s t r:1zile C raio\'ei .
.l!onogr. Dolj, \". I . p. I . 2 1 , 23 : Creţu (Cornu , Tei, Băileşti - Dolj) ;

J>oj>fsrn . 3 1 4 : C re ţ u (Terpeziţa - Dolj )
.�t":âtoarca ( F:tlticeni) 1 3( 1 9 1 3) . 20 7 : Creţu haiducu (Pieleşti - Dolj)
1 80( 1 83) A l d e Xac d i 1 1 J 'ădeni

Ceata de hoţi descinde la un popă. Băiatul popii împuşcă pe Zamfi
rache şi-l răneşte pc Cocoş, care iese afară şi îndeamnă pe ceilalţi să înca
lece şi să fugă. Întorcîndu-se în oraş la gazda care-i aşteaptă cu masă mare,
Cocoş descalecă. îşi aprinde luminarea şi a doua zi îşi dă sfîrşitul.
T oc ilcs rn , 1 90 : Alde �ae din Vădeni (Novaci - Gorj)
1 8 1 Pâ un
Păun şi Nespălatu cu ceata lor de hoţomani ţ in calea şi pradă un poşta
lion, apoi jefuiesc mînăstirea Tismana. Sînt prinşi de potera lui Banu Craio
veanu, dar hoţ ii se eliberează. prin luptă şi fug acasă spre a-şi împărţi galbenii
furaţi.
Folclor din Oltenia şi �Muntenia, I I , 26 1 : Păun [Dolj]
1 82 Cîntecul lui A lbulescu

Albulescu cu ceata lui de hoţomani craioveni pradă conacul lui Ştirbei,
apoi ţin calea şi jefuiesc diligenţa în dealul Sarului . Călăraşii însoţitori aleargă
la Balş, se întorc cu armată, îi caută prin pădure şi-i prind, dar nu pot găsi
toate „casetele" furate şi ascunse de hoţi .
Folclor din Oltenia şi Muntenia, I V, 586 : Cîntecul lui Albulescu (Piatra
Sat - Olt)
325
În contaminare cu t. 1 02 : Bur1tleanu.
328
Variantă mai îndepărtată, vorbind de ospăţul haiducesc „în pădure la Băneasa",
cu ·1inuri din pivniţele Vulcăneştilor ; întîlnind o văduvă care blestem ă pe haiduci, căci i-au pus
tiit satul, Mărunţelu o ucide punîndu-i potcoave de cai.
1 50
1 83 Cîntecul lui Niţă al Lupului
Niţă al Lupului cu ceata lui de hoţi fură, nestingheriţi, cai din satele
de pe valea Oltului.
Folclor din Oltenia şi Muntenia, IV, 588 : Cîntecul lui Niţă al Lupului
(Coteana - Olt)
1 84 Beţigaş
Supărat că Iamandi a fost preferat primar, Beţigaş a luat calea codru-
lui cu ceata lui de hoţi de cai.
mg. : I LFOV : 1 368 c (Periş, 2 1 VII 1 957, N . Togoi)
1 85 Iortoman
Voinicul Iortoman, pe un cal dobrogean, \'ine la stîna lui Harbuzan,
nu pentru a se ospăta, ci spre a întilni pe fratele lui Harbuzan, pe care nu l-a
văzut de un an. Pleacă „la herghelia hanului" , scoală pe herghelegiu din somn,
prinde în arcan şapte iepe „şi pe negrul hanului", împărţind herghelia în două327•
Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 4 ( 1 935) , 328 : Iortoman (Bucu -
Ialomiţa)
1 86 Gherghişan
Pe Gherghişan din Niculiţel, trădat de ţigani, l-au încolţit jandarmii în
crîşmă, dar nu se predă, căci e voinic fără teamă. Văzîndu-şi sfîrşitul aproape,
aminteşte mamei lui fărădelegile cu care s-a deprins de mic.
fg. : TULCEA : 8564 a (Niculiţel, 1 6 V I 1 940, M. Serghei)
1 87( 1 86) Ghiorghe, Cosma şi M aftei
În timpul somnului, Cosma ucide pe Ghiorghe. Maftei se trezeşte .
Între cei doi se încinge o luptă aprigă. Cn flăcău ascuns în lăstăriş îi ucide
însă pe amîndoi, dezleagă fetele furate şi ia prăzile.
Caranjil, 90 : Ghiorghe, Cosma şi Maftei [Moldo\' aJ
1 88( 1 87) Pîrlici
Hoţomanul, trădat de ibovnică poterei, fuge din închisoare, ucide pe
trădătoare şi continuă să hoţească.
Pamjile, 95 : Pîrlici (Ţepu - Galaţi)32e
1 89( 1 93) Hoţii şi popa din Broşteni
Gheorghe Şfan şi Ion Orăvicean se duc să prade pe popa din Broşteni,
pe care îl găsesc la masă. Popa se urcă în pod, de unde alungă cu pistoalele
pe hoţi.
Epure, 89 : Hoţii şi popa din Broşteni [Banat]
1 90( 1 95) Todorică şi Florica
Todorică, hoţ de codru, nu vrea de soaţă decît pe Floarea bogatului.
pe care o fură de la casa părinţilor ei. Mihai herghelegiul urmăreşte pe hoţ i
pînă l a ascunzişul lor, îi aşteaptă să plece şi aduce fata înapoi acasă. El devine
soţul fetei, iar hoţii cad în mîna poterelor.
3 27 Cf. t. 1 75 : Cîntecul lui Săcald, cu unele asemănări motivice.
32 8 Cf. şi Bularda, 33 ( Jigălia - Vaslui) ; în continuare, date biografice.
151
N ovacovici, 2 1 : Todorică şi Florica [Banat]
Foaia poporului (Sibiu) 6( 1 898), 5 1 8 : Peştera hoţilor ; Tribuna poporu-
lui (Arad) 4 ( 1 900) nr. 1 4 1 , p. 3 : Todorică şi Florica
,
mg. : ALBA : 2724 Io (Ampoiţa, 25 XII 1 964, I. Bălaş)

1 9 1 ( 1 94) A lui Iosim lotrztl
Iosim cu ceata lui jefuiesc pe Iederan şi-i iau fata chezăşie. Ea reuşeşte
să fugă şi se întoarce acasă în timpul nopţii, de aceea nu e recunoscută . Regă
sită de hoţi, ea dă alarma şi hoţii sînt prinşi.
A lexiei, 4 7 : A lui Iosim lotrul ( Straja - Banatul strbesc)
Poporul (Budapesta) 5( 1 8 98) , 30 I : A lui Iosim lotrul
1 52
III. PĂSTOREŞTI
1 92 ( 1 97 ) C ioba n ul, sora şi ::meii (leii, t u rcii)

Ciobanul şi sora lui îngrijesc turma. Se ivesc nori ameninţători, care nu
aduc ploaie, cum crede fata, ci sînt zmeii (leii sau turcii ) , care vor s-o răpească.
Fratele e hotărît să-şi apere sora, preferînd să dea vrăjmaşilor întreaga turmă .
Văzînd însă că nu-i putinţă de scăpare, fata răpită îşi roagă fratele să taie o
cosiţă din pletele ei, spre amintire . În unele variante, în cele din urmă fata se
aruncă în fîntînă -sau în Dunăre, pentru a scăpa .
• \!arian ( 1 869 ) , 44 : Smeul şi fata (Ilişeşti - Suceava) : 1Uarian ( 1 873 ) ,
1 1 0 : Smeul şi fata (C. Porumbescu - Suceava) ; A ntol de lit. pop . , 259 : Cio
banul şi zmeii (Rodna ____: Bistriţa-Năsăud) : Eminesrn, 1 4 1 : Bugnariu, 26 :
Horean şi soru-sa (Coşbuc - Bistriţa-Năsăud) ; Graiul nostru, I, 450 [Suceava] ;
Prernp, 4 1 , 43, 46 [Năsăud] ; Torouţiu, 84 (nr. 5 7 ) (Solca - Suceava) ; Aiora
riu, 42, 43, 45 ( Salva. Sîngeorz, Rodna, Năsăud - Bistriţa-Năsăud) ; Zamfir,
95 : Colo sus pe munte verde (Leşu - Bistriţa-Năsăud) ; Vîrtic, 1 77 : Colo-n
sus pe munte verde (Leşu - Bistriţa-Năsăud)
A lbina (Viena - Pesta) 2 ( 1 867 ) nr. 2 : Smeii si fet 'a 1 ; Foaia societâţii
romanismului (Bucureşti) I ( 1 870 ) , 525 : Ciobanul cu Smeii [Valea Rodnei] 2 ;
Calendarulu basmeloru, canturiloru pQpulare (Bucureşti) 3 ( 1 876 ) , 63 : Smeulu
şi fata3 ; Familia (Pesta - Oradea) 22 ( 1 886 ) , 307 : Horean şi soru-sa [Năsăud] 4 ;
23 ( 1 887 ) , 282 : Horean şi sora sa [Năsăud] 5 ; Gazeta Transilvaniei (Braşov)
50 ( 1 887 ) , nr. 1 27 : Pecurarulu şi sora sa (Feldru - Bistriţa-Năsăud)6 ; Şeză
toarea (Fălticeni) 2 ( 1 893 ) , 4 (Cotîrgaş - Suceava) ; Jon Creangă (Bîrlad)
3 ( 1 9 1 0 ) , 322 : Fratel€ şi sora (Holda - Suceava) ; Şezătoarea (Fălticeni) 1 3
( 1 9 1 3 ) , 2 1 6 [„din munţii Sucevei"] ; Gazeta literară (Bucureşti) 3 ( 1 956 ) , nr. 32, 4
mg. : B I STRIŢA-NĂ SĂ UD : 550 ee (Leşu , 29 VIII 1 955, I . Blăjan) ;
553, 1 58 1 g (Leşu, 26 VIII 1 955, 1 VII 1 959, L. Marica) ; 555 1 , 577 d (Leşu ,
28 VIII, 1 8 XI 1 955, M. Precup) ; 556 a, b (Leşu, 29 VIII 1 955, I . Ilovan, E.
Pralea) ; 2580 0 (Rodna, 29 VI 1 9'3, S. Pop) ; 2584 Ra-b (Ilva Mare, 4 VII 1 963,
1 Cf. Bibliografia generală, I, H 1 3.

3
Ibidem, 3927.
3 Ibidem, H l i .
4 Ibidem, 3986.
5 Ibidem, 4462 .
8 Ibidem, 4286.
1 53
A . Mare) ; 2586 Vb (Romuli, 8 VII 1 963, A. Simon) ; 2590 Rh (Salva, 1 4 VII
1 963, G. Anchidim)
fg. : SUCEAVA : 5236 a (Bucşoaia, 9 IX 1 937, M. Ventu) ; BISTRITA
�ĂSĂUD : 5643 a (Leşu, 24 IX 1 935, M. Precup) ; 5 707 a (Susenii Bîrgăului,
2 IX 1 936, M . Tănase)
1 93 ( 1 99 ) Costea şi Fulga
Costea ciobanul îşi alege loc bun de stînă, unde turma i se înmulţeşte.
apoi ia calea tîrgului, la Galaţi, să cumpere sare pentru oi, mălai şi opinci
pentru ciobani . ln lipsa lui , Fulga hoţomanul cu ceata sa pradă stîna, călcînd
o veche învoială cu Costea, care le dădea de bună \·oie din prisosul său . Cînd se
întoarce, Costea îşi dă seama că are mai puţin lapte la muls, că brînza e sub
măsura obişnuită, că oaia cea mai frumoasă şi berbecul cel mai de soi lipsesc .
Bănuind ce s-a întîmplat şi cuprins de minie , el cheamă cîinii, şi mai ales pe
căţeaua Dolca (Dolfa , Guda) , bătrînă şi încercată păzitoare, pe care-i judecă
şi-i bate fără milă cu toiagul. Căţeaua conduce pe stăpînul ei la sălaşul lui
Fulga, într-un luminiş tăinuit din codru . Doica şi cîinii încolţesc pe hoţomani,
iar Costea îl judecă şi-l ucide pe Fulga.
A lecsandri, 54 : Doica ; Teodorescu, 509 : Fulga (Lacu Sărat - Brăila) ;
5 1 3 : Gealip Costea (Bucureşti) ; Vulpian, 3 1 : Costea gealatul (Prigor - Caraş
Severin) ; Densusianu, Ţ. Haţeg. , 293 : Costa (Păucineşti - Hunedoara) ;
Balade b ăn ăţene, 8 : Costa păcurarul (Slatina-Timiş - Caraş- Severin) ; Codin,
Din Muscel , 25 7 : Costea (Poenărei - Argeş) ; Vasiliu, 1 6 : Doica (Tătăruşi -
Iaşi) ; Ionaşcu - Mîndreanu, 36 : Fulga ; Tocilescu, 1 1 6 : Cîntecul lui Costea
ciobanu (Roşiorii de Vede - Teleorman) ; 1 267 : Costea şi Fulgea ( Giubega -
Dolj) ; Graiul nostru, I , 1 20 (Berevoieşti-Păminteni - Argeş) ; Ciobanu Ple
n iţa, 298 : Costea (Pleniţa - Dolj ) ; Păsculescu, 295 : Costea (Orlea - Olt) ;
Ciuncan , 4 6 : Moartea lui Fulga (Panaghia - Dolj) ; Pamjile, 85 : Costea (Negri
leşti - Vrancea) ; Precup, 42 (nr. 4 ) [Bistriţa-Năsăud] ; Codin, Chira Chira
lina, 44 : Gealat Costea [ Muscel] ; Diaconu, R.-Sărat , I , 4 1 , 43 , 4 8 : Costea (Bor
deasca �ouă, Căiata . Obileşti - Vrancea) ; II, 1 1 (Oreavu - Vrancea) ;
}.forariu, 4 7 (Rodna - Bistriţa-Nă5ăud) ; Bart6k ( Suchojj) , III, 4 68 (nr. 1 1 70 )
(Păucineşti - Hunedoara) ; Vechi cîntece de viteji, 9 1 : Costea (Ciuperceni -
Dolj) ; Ursu, 3 4, 35 : A lu Costa păcurariu (Sîrbova - Timiş) ; Sandu- Timoc,
200 : Guda şi Costea <Alexandrovăţ - Serbia ) ; Jlfonogr. Dolj, v. I, p. III,
1 68- 1 84 ; Costea 7 ( I O var. din : Orodel, Vîrtop, Carpen, Seaca de Pădure,
Pleniţa, Unirea - Dolj) ; Dumitrescu, 1 93 : Costea ( Gîrcov - Olt) ; Sandu
Timoc, Cîntece bătrîneşti, 263 : Costea şi Fulga ; Ruxăndoiu, 290, 292 (Beuca,
Drăcşănei - Teleorman) ; Brezeanu - Nadoleanu, 78 : Costea ( Gugeşti -
Vrancea) ; Folclor din Oltenia şi 1\1 untenia, I, 6 1 3 : Costea (Scăeşti - Dolj) ;
I I , 264, 267 (Bogdăneşti - Vîlcea , Catane - Dolj) ; I I I, 836 : Costea şi Dolfa
(Hîrseşti - Argeş) ; IV, 1 1 2 : Costea Gealapu (Dideşti - Teleorman) ; 464 :
Costea (Brebeni - Olt) ; V, 208 : Cîntecul lui Costea Mocanu (Nana - Ilfov) ;
Brezeanu, La izvoarele cîntecului, 54 : Doica (Bereşti - Galaţi) ; Izvor fermecat,
1 1 1 : Costea gealap (Islaz - Teleorman) ; Folclor din Teleorman, 2 1 0 : Costea ;
2 1 2 (Dideşti - Teleorman) ; Popescu, 1 83 : Costea (Căciulatu - Dolj)
Calendarul poporului român (Braşov) 7 ( 1 85 8 ) , 6 7 : Dolca8 ; Clopotul (Bucu
reşti) 1 ( 1 879 ) , nr. 1 : Doica [„de la Ceahlău"]9 ; Educatorul (Bucureşti) 1 ( 1 883) ,
7 Cf. şi Balade oltene�ti, 98.

8 Cf. Bibliografia general4, I , 3905.
1 Ibidem, 4072.
1 54
293 : Costea (Zănoaga - Olt) 1° ; Trib u11a (Sibiu) 5( 1 8 88) , 857 : Costea şi
Fulgu l l ; Biblioteca familiei (Bucureşti) 1 ( 1 890) , 396 : Costea [Oltenia] 12 ;
Re1:ista tinerimea română (Bucureşti) 5( 1 900) , 324 : Costea (Ca ta ne - Dolj ) ;
Vestitorul satelor (Fălticeni) 2( 1 9 1 3) , nr. 1 9. 4 : Dolca (Tătăruşi - Iaşi) ; Grai
şi suflet ( Bucureşti) 3( 1 928) , 336 : Costea (Că.ia ta - Vrancea) ; Lucrârile insti
tutului de geografie al Universităţii din Cluj (Cluj) 4( 1 928- 1 929) , 99 : Cioba n
Costa <Serbia) ; Neamul românesc pentm popor (Bucureşti) 20( 1 932) , 482 :
Costea [Prahova] ; Banatul literar (Timişoara) 1 ( 1 934 -- 1 935) , nr . 3 - 4 , 3 :
Cîntecul lui Cioban Costa 13 (Agadici - Caraş- Sc\"Crin) ; Etlrnos ( Focşani) 1
( 1 94 1 - 1 942) , fasc. 1 , 23 1 : Costea (Mihălceni - \ ran c e a ) ; Trib1t1M Sibi11!11i
"
(Sibiu) 2( 1 969) , nr. 567. 3 : Corbea (Miercurea Sibiulu i - Sibiu)

mg. : DOLJ : 1 9 a, 1 8 1 0 d (Dc s a . 22 II 1 9 5 1 , 1 4 I I 1 96 1 , �[. Consta n t i n ) ;
1 588 Ra (Bîrca, 1 VI I 1 959, Al. Stîngă) ; O LT : 1 1 4 9 b. 1 385 a ( Cor abia .
1 8 VI 1 957, 9 VI 1 958, N . Candoi) ; TELEO RMA� : 2200 b (C iupcrcen i . 1 8
VII 1 962, M . Dorcea) ; 2879 Rb (Blejeşti. 1 0 IX 1 965 , C . Staicu) ; I L F OV :
1 89 a (Renaşterea, 1 7 I V 1 953, N . Fircă) ; 1 950 d ( Hotare . 1 3 I X 1 96 1 , G. Diu) ;
A R GEŞ : 528 a (Corbi , 2 VI 1 955, M. Poenariu) ; 4 74 c (Bughea de S us 5 I I I .
1 955, G . Ni ţoi) ; 1 1 0 1 c (Cîmpulung. 2 2 V 1 957, A l . Cercel) ; 1 993 e (Fur e şti.

5 X 1 96 1 , A l . Manea) ; PRA H OVA : 3268 I I k (Teşila , 25 II 1 967, I . Ţu ui�nu) ;
B UZĂU : 3 1 49 A i ( Gura Teghii, 2 1 VII 1 966, S. Sterian) ; B I ST RIŢA- N SAUD : A
2590 Va (Salva , 1 4 V I I 1 963, V. Anchidim) ; CARAŞ- S E V E RI N : 28 h (Putna,
23 III 1 95 1 , Şt. Sicora)
fg. : DOLJ : 4879 a (Ciuperceni . 30 XI I 1 936. G. Budulică) ; 1 4 529 a
( Jzyoare , 8 XII 1 95 1 , St. Poenaru) ; 1 2 1 1 3 a (Amărăştii de Jos, 1 8 V I I I 1 928.
P. Ochea) ; OLT : 2492 (Şerbăneştii de Sus, 7 X 1 934. V . Pîrvan) ; TELEOR
.NIAN : 4 276 (Merenii de Sus, 1 4 V I I I 1 937. M. Burcea) ; I LFOV : 6722 ( Hotare ,
5 V I I 1 938, St. Şerban) ; IALOMIŢA : 1 5 73 a , 1 5 77 b (Ccgani, l i V I I I 1 936,
M. Sandu, A . Bîltănescu) ; 1 2869 c (Feteşti, 21 V I I I 1 929, I . Anghel) ; A R GEŞ :
20 7 1 (Corbi, 1 9 V I I 1 936, G. Pelu) ; 1 4 77 (Fureşti. 1 0 V I 1 936, I . Barbu) 14 ;
7483 (Bogaţi, 2 1 VI 1 939, C. Voicu) ; D Î M BOVIŢ A : 1 0 757 (Văleni-Dîmboviţa,
24 VIII 1 949, C. Floca) ; TULCEA : 6608 (Dăeni , 7 VII 1 938, T. V lă di l ă ) ;
I AŞI : 1 0646- 1 0648 (Cepleniţa, 27 VII 1 949, G. Viase) ; CARAŞ- SEV ERIN :
5995 b, 6006 b, 8439 (Borlova, 22, 23 VIII 1 936, 5 V 1 940, G. Lazăr, I . Cocîrlă ,
I . Radu)
1 94(200) Otînceală ( Potîncu) haiducul
Ceata de haiduci calcă stîna bogatului moş Luţă, pe care îl jefuiesc şi-l
ucid. Cel mai îndîrj it e fratele baciului, care i-a fost cîndva argat.
Godin, Din Muscel, 245 : Cîntecul haiducului Otînceală (Rucăr - Argeş) ;
J.11ateescu, 6 1 : Potîncu haiducul (Pietrari - - Dîmboviţa)
Convorbiri literare (Bucureşti) 30( 1 896) . 1 1 4 7 : Potîncu Haiducul (Pie
trari - Dîmboviţa)
1 95(20 1 ) Şalga
În versiunea Alecsandri, Şalga, frumoasa şi viteaza ciobăniţă vădană ,
îşi are turma, departe, pe malul Dunării, păzită de opt ciobani cu cîini răi.
Atacat de hoţi, baciul roagă pe căpitanul lor să-i sloboadă braţul din legătură
şi scoate din sîn un bucium de aur, al cărui sunet străbate depărtările. La auzul
1° Bibliografia generală, I, 4425.
Cf.
11
Ibidem, 444 1 .
12
Ibidem. 3956.
13 Cf. şi Izvoraşul (Bistriţa - Mehedinţi} 17( 1938), 142 şi 18( 1939) , 253.
1t
Cf. şi D. 666 II a.
1 55
zvonului de bucium, Şalga se trezeşte din somn, nu se lasă înduplecată de cuvin·
tele soacră-sii, încalecă pe cal, aleargă şi pedepseşte pe căpitanul cetei de hoţo
mani. De atunci hoţii ocolesc stîna Şalgăi.
Î n celelalte versiuni, nevasta Şaicului (Şoigului, Şargului) , auzind buciu
mele ciobanilor, îşi îndeamnă soţul să acţioneze. După ce mai întîi nu ia în
seamă sunetul buciumelor, acesta aleargă călare la stînă, unde găseşte ciobanii
legaţi, dulăii împuşcaţi, turmele răvăşite şi prădate. El se răfuieşte cu căpe
tenia hoţomanilor, iar o mioară îndurerată povesteşte, ca în Mioriţa, moartea
stăpînului ei.
A lecsandri, 5 8 : Şalga ; Sevastos, 293 : Şaicu [Moldova] ; Vasiliu, 8 :
A Şoigului (Tătăruşi - Iaşi) ; Brezeanu, La izvoarele cin tecului, 58 : Şalga
(Odaia Manolache - Galaţi)
Bucovina (Cernăuţi) 3 ( 1 850) , 1 6 1 : Sialg 'a 1 5 ; C alendariu pentru poporul
romănesc (Braşov) 9( 1 8 60) , 73 : Şalga 16 ; Revista (Rt:şiţa) 1 ( 1 884) , nr. 2 : Şalga
[„din părţile Dunărei"] 1 7 ; Şc::ătoarea (Fălticeni) 6( 1 90 1 ) , 1 2 1 : A Şoigului ;
.Yeam ul românesc pentru popor (Vălenii de Munte) 5 ( 1 9 1 4) , 73 (Erbiceni -
Iaşi)
1 96(202) Voin icu şi Ianuş Unguru
\'oinicul întîlneşte două mioare, pe care le îngrijeşte. Acestea-i preves
tesc că va veni , cu gînduri ucigaşe , Ianuş. Voinicul îl întîmpină înarmat şi se
apropie de hoţoman prin şiretlic, făgăduindu-i daruri , apoi îl străpunge cu
lancea şi-i ia chimirul cu galbeni .
T 'asiliu , 2 8 : \'oinicu şi Ianuş Unguru (Tătăruşi - Iaşi)
15 Cf. Bibliografia generală, I , 3885 ; vezi şi 3889.

ie Ibidem, 3906.
17 Ibidem, 1450.
1 56
IV. DE SPRE C URTE A FE UDALĂ
1 97 Ionaşctt
Domnul Ionaşcu şi sluga lu i Nă vălaşcă se luptă cu duşmanii, pe care îi
biruie, dar, osteniţi de luptă şi răniţi, îşi dau sfîrşitul. Vulturul duce mîna cu
inelul lui Ionaşcu acasă.
Folclor din Oltenia şi l\Juntenia, I I , 1 1 7 : Ionaşcu
L umina pentru toţi (Bucureşti) 7( 1 89 1 - 1 892) , 686 : Ionaşcu (Caracal -
Olt) 1
1 98(2 1 4) Radu Calomjirescu
În cortul cel mare şi frumos din mijlocul taberei. Mihai-vodă cinsteşte
cu boierii şi căpitanii săi, fraţii Buzeşti şi Căpleşti. Sosind în mare goană , vitea
zul Radu Calomfirescu îi vesteşte că au năvălit tătarii, i-au pustiit ţinutul şi
i-au robit mama. El cere ajutor. Domnul porunceşte Buzeştilor şi Căpleştilor
să-l însoţească pe Calomfirescu, cu toate că această însoţire nu e pe placul
Calomfirescului, care cunoaşte firea lor trădătoare. Calomfirescu se avîntă în
bătălie, nimiceşte pe duşmani şi-şi dezrobeşte mama din ghearele căpeteniei
mîrzacilor, deşi însoţi tarii au dezertat din învălmăşeală. Calomfirescu se întoarce
la ospăţul domnesc. Mihai-vodă porunceşte căpitanilor săi Buzeşti şi Căpleşti
să-l petreacă cu alai. Pe drum, vechea rivalitate izbucneşte şi Radu cade ucis.
Alecsandri, 1 96 : Radu Calomfirescu ; Burada, 205 : Mihnea-vodă [Dobro
gea] ; Teodorescu, 477 : Radu Calomfirescu (Lacu Sărat - Brăila) ; Tocilescu,
1 00 : Popa Farcaş (Şerbăneşti - Olt) ; 1 236 Calofirescu (Bragadiru - Teleor
man) ; Ciobanu Pleniţa, 29 1 : Mihai-vodă şi Radu Calomfirescu (Cetate -
Dolj) ; Vechi cîntece de viteji, 62 : Radu Calomfirescu (Hotare - Ilfov) ; Monogr.
Dolj, v. I, p. II, 1 28 : Radu Calomfirescu (Pleniţa - Dolj) ; Folclor din Oltenia
şi Muntenia, II, 293 : Radu Calomfirescu (Lungeşti - Vîlcea) ; V, 335 : Radu
Calomfirescu ( Giurgiu)
A nalele societăţii academice române (Bucureşti) 1 0( 1 878) , 1 73, 1 99, 325
(Strejeşti - Olt) 2 ; Revista tinerimea română (Bucureşti) 9( 1 894- 1 895) , 1 22 :
1 Cf. Bibliografia generală, I , 396':1.

2 Ibidem, 4302.
1 �7
Radu Calomfirescu (Ciocăneşti - Ialomiţa) ; Oltenia (Craiova) 1 ( 1 923) , 1 8 1 :
Radu Calafirescu (Pleniţa - Dolj)
fg. : I LFOV : 6598 (Hotare, 4 VII 1 938, St. Şerban)3
1 99 Căpitanul .Nica
Boierii se adună la divanul domnesc. Buzeştii şi Căpleştii reproşează
domnului că l-a trimis pe Nica să se războiască singur cu t ătarii. Pornesc cu
oastea peste Olt şi-l găsesc pe N ica în bătălie. Nica biruie pe tătari şi se întorc
cu toţii la domnie . Domnul îl liberează pe Nîca, trimiţîndu-1 acasă. Găsindu-şi
casa pustie, îşi ia drumul spre mătuşa Ţana vrăjitoare, care îl face să înţeleagă
că a fost trimis la bătălie ca să fie înstrăinat de casă şi ucis. Nica pleacă în
pribegie.
Folclor din Oltenia şi J11mtenia, Y, 34 1 : Căpitanul N ica ( Golfinu - Dolj)
200 (22 7) A ga Bălăccmrn
Răznăt itul Aga Bălăceanu , cu oaste nemţească sau rusească, şi Con
stantin Brîncoveanu, cu oaste turcească, se pregătesc de bătălie . Aga Bălă
ceanu vrea să mute capitala la Bălaci sau Novaci , iar Brîncoveanu nu vrea să
lase Bucureştiul mai prejos. Cum oastea Brîncoveanului e aproape îm·insă ,
acesta făgădu ieşte domnia celui care va răpune pe Bălăceanu . Se oferă că p i
tan Costin , finul Bălăceanului, care-şi ucide naşul în toiul luptei şi-i aduce
capul domnului . cerindu-şi răsplata. Brîncoveanu, de teamă că ar putea să-i
facă şi lui la fel, în loc de răsplată porunceşte călăului să-l ucidă pe Cos tin .
.\!egoescu, 1 00 : Aga Bălăceanu şi Constantin Brîncoveanu [Muntenia] ;
Tocilescu, XXI (Adă.ml'Şti - Teleorman) ; XXIV (Catane - Dolj ) ; 63. 65,
1 265 : Aga Bălăceanu (�erbăneştii de Jos - Olt, Adămeşti - Teleorman,
Giubega - Dolj) ; Folclor din Oltenia şi 1l!untenia, III, 845 : Aga BălăceJ.nu
(Hîrşeşti - Argeş) ; I\ " , 268 : Aga Bălăceanu (Dideşti - Teleorman) ; Mitu -
Popesc u - Locusteanu, 1 39 : Costin (Cetate - Dolj ) ; 1 4 3 : Aga Bălăceanu
(Leamna de Sus - Dolj) ; Popescu, 1 63, 1 67 : Costin (Mîrza , Mărăcinele -
Dolj) : 1 7 1 , 1 76 : Cîntecu naşului ( \"în·or, Panaghia - Dolj)
L umin a pentru toţi (Bucureşti) 3( 1 887) , 70 : Aga Bălăceanu şi Constantin
Brîncoveanu ( Budeşti - Ilfov)4 ; Ţara nouă (Bucureşti) ' 4 ( 1 887) , 249 : Aga
Bălăceanu şi cu Constandin Brîncoveanu (Budeşti - Ilfov) 5 ; Revista lict'ului
„ Cnirea" din Focşani (Focşani) I ( 1 900) , 23, 83, 1 33 : Aga Bălăceanu (Ada
meşti - Teleorman)6 ; Revista tinerimea română (Bucureşti) 5( 1 900) , 3 1 9 :
Costin (Catane - Dolj ) 7 ; Şezătoarea (Fălticeni) 1 1 ( 1 904) , 1 63 : Aga Bălăceanu
(Adameşti - Teleonnan) 8 ; 1 68 : Aga Bălăceanu (Şerbăneşti - Olt)9 ; Neamul
românesc pentru popor (Bucureşti) 2 1 ( 1 933) , nr. 1 77 : Costin (Catane - Dolj )
mg. : DOLJ : 2599 (Cetate, 6 I 1 964, 1\1. Prică) ; 1 585 f (Cerăt, 29 VI
1 959, F I . Pucă) ; 1 593 Rb-Va (Bîrca, 1 VII 1 959, M. Ciovică) ; TELEORMAN :
2205 a (Ciuperceni , 1 9 VI I 1 962, M . Dorcea) ; 2878 Rb 2879 Va , 2993 a
-
(Blejeşti, 1 O IX 1 965, 3 1 I I I 1 966, C. Staicu)

i. : DOLJ : 1 3896 (Băileşti , 3 XII 1 95 1 , B. Tereacă)
3 Cf. şi D. 952.
' Cf. Bibliografia generală, I , i 106 ; ·iezi şi Revista nouă (Bucureşti) 7( 189i - 1 895). 1 1 9.
5 Ibidem, i 1 07 ; vezi şi Convorbiri (B ucu reşti) I( 1 905). 685.
6 Cf. şi Tocilesc11, XXI ; vezi şi Revista tinerimea română (Buc ureşti) J( 1902) . 23.
7 Cf. şi Tocilesctt, XXIV.
8 Cf. Bibliografia gene1·a[ă, 65.
8 Ibidem, 63.
158 .
20 1 (229) Constantin Brîncovean u
Voievodul călătoreşte în caicu-i minunat pe Dunăre şi pe mare , spre
Tarigrad, împreună cu sfetnicii săi devotaţi şi cu cei trei fii, pe care-i îngri
j eşte sluj nica ţigancă. Aj ungînd la Ţarigrad, aprind rogojini, după obiceiul
supuşilor sultanului, pentru a atrage atenţia că se înfăţişează cu plîngeri . Sul
tanul porunceşte ca Brînco\' eanu să fie legat şi-i cere ţara , a \'uţia şi trecerea
la legea turcească. Brîncoveanu nu se supune . Capetele celor doi fii mai mari
cad sub securea călăului . Uneori, pe al treilea îl sal\' ează sluj nica , înlocuindu-l
cu propriul ei fiu . În cele din urmă , Brînco\' eanu c j upuit de piele. iar trupul
lui ciopîrţi t e pus într-un coş şi aruncat pe marc . Trei zile marca arde în flăcări ,
primind jertfa voievodului martir. Rugăciunile soborului de preoţi potolesc
focul miraculos , care a speriat pe sultan.
A lecsandri, 2 1 0 : Constantin Branco\'anul ; 11! arimesc u , II, 64 : Constan
tin Brancovanu ; Păsrnlescu, 1 92 : Constantin Brînco\·eanu (Celei - Olt) ;
Folclor din Oltenia şi �1!1mfcnia, I, 509 : Brînco\"Canu (Orlca - Olt) ; Dumi
tresw, 1 6 1 : Constantin Brîncoveanu (Corabia - Olt)
Calendariu pentru poporul românesc (Braşo\·) 3( 1 854) , 4 2 : Constandinu
B rancovanul1 1' ; A lbina (Viena - Pesta) 1 ( 1 866) , nr. I O : Constantinu Branco
vanu 1 1 ; Am1'.c ul copiilor (Bucureşti) 4 ( 1 894- 1 895 ) , -17 : Constantin Brînco
veanul ; Tribuna poporului (Arad) 6( 1 902) , nr. 36, 3 : Brîncoveanul Constan
tin ; Vulturul (Bucureşti) 1 ( 1 906) , nr. 36 : Constantin Brîncoveanu ; Buleti
nul comisiei istorice a României (Bucureşti) 1 ( 1 9 1 5 ) , 309 : Cîn tecul lui Brînco
veanu la 1 809 ; Etlmos (Focşani) 1 ( 1 94 1 - 1 942) , fasc. 2, 1 86 : Brîncoveanu
(Orlea - Olt)
mg. : OLT : 1 1 42 c, 1 3 76 a (Celei, 2 1 \'I 1 957, 8 I \' 1 958, M. Căpăţînă) ;
1 1 46 b (Corabia , 1 9 V I 1 957, G. Pitulice) ; TELEORMAN : 22 1 4 (Ciuperceni,
20 VII 1 962, M . Dorcea)
i . : DOLJ : 1 3825 (Desa , 29 XI 1 95 1 , �I. Sindie)
202(224) Bucă- Bucăleţ

Ştefan-vodă a făcut trei divanuri, dar Bucă , slugă bătrînă şi mîna
dreaptă a domnului, a lipsit. Cînd vine, răspunde domnului că a întîrziat pen
tru că şi-a crescut mare şi frumos mînzul pe care i l-a dăruit socrul. Vodă îşi
pune în gînd să i-l ia, dar Bucă şopteşte la urechea calului, arătîndu-i primej
dia ce-l aşteaptă şi-l învaţă să nu-l lase pe domn să se apropie de el. Domnul
încercînd zadarnic să se apropie de cal, Bucă îi cere cujbanul şi caftanul să le
îmbrace, pentru ca mînzul să se deprindă cu ele . Îmbrăcat cu hainele domneşti,
Bucă fuge călare .
Burada, 1 39 : Bucă-Bucăleţ [Dobrogea] ; Folclor din Oltenia şi M�untenia,
V, 358 : Buculei (Ciocăneşti - Ilfov)
203(234) Marcu şi Filip

Marcu primeşte carte de provocare la luptă de la Filip din Buda . Fără
să ţină seamă de temerile mamei, Marcu încalecă şi aleargă în Buda, ucide pe
Filip şi se întoarce cu armele acestuia, drept dovadă a biruinţei sale 1 2•
1°
Cf. Bibliografia generală, I, 3897.
11
Ibidem, 4208.
12 Pentr u motiv ul rivalităţii celor două. personaje, vezi, prin contaminare, şi Monogr,
15 : Gru icea.
Tirnava-."d"are, 473 : Gru ia lu i No·rac (Şalcă u - Sibi u ) - încep ut u l şi Sandu Timoc,
1 59
Afarienescu, I, 40 : Manu
Luminatoriul (Timişoara) 1 1 ( 1 890) , nr. 74-Foisioara : Marcul seracu
din Cosuru cetati tare [Bihor] 13 ; Revista critică-literară (laşi) 2 ( 1 894) , 265 :
C întecul Marcului (Făureşti - Maramureş) 1 4 ; 4 ( 1 896) , 29 : Marcu Viteazu
(Vaşcău - Bihor)
204 Ţarul l\furad şi Radu voivoda
Ţarul !\Iurad cel bătrîn, cu oştirile lui, după ce a pustiit Serbia şi Bulga
ria , trece Dunărea spre a supune Valahia şi Moldova. Zadarnic Radu voievod
îl întîmpină încercînd să-l înduplece a se mulţumi cu cuceririle din Balcani,
căci războiul începe . Ascultînd sfatul unei bătrîne , Radu îl învinge pe Murad
(ai cărui cai se înţeapă în suliţele înfipte în pămînt şi acoperite cu crengi) .
Î ntorcîndu-se învins, !\Iurad trimite scrisoare poftindu-l pe Radu să vină la
Ţarigrad, spre a împărţi împărăţia . Cum Radu refuză invitaţia, Murad îl
trimite pc viteazul Ali să-l înduplece prin vicleşug. Radu îl pofteşte pe Ali la
ospăţ, dar episcopul din Dii , care-i slujeşte la masă, îl îmbată pe Radu, care
cade prins şi e dus la Ţarigrad. C înd Murad dă poruncă gealaţilor să-l ucidă,
pe malul Bosforului . Radu cere lui !\forad să-i aducă un popă pentru spove
danie şi să fie ucis cu sabia sa, de o sută de ocale . Cum gealaţii nu pot ridica
�abia lui Radu , acesta cere să-i dezlege mina stingă spre a-i ajuta şi astfel se
eliberează , ucigînd pe păgîni . În drum spre ţară, Radu se travesteşte în haiduc
şi se opreşte în Dii, cerind episcopului trădător să-l spovedească. Radu ucide
pc episcop şi-şi continuă domnia clădind mînăstiri pentru pomenire .
Sandu- Timor, Cîntece bătrîneşti, 1 4 3 : Ţarul Murad şi Radu voivoda
• 1 3 <;t. Biblirgrajia generală, I, 4056.

1 4 In continuare, contaminare c u t. 44 : Marcu.
1 60
V. FAMILIALE
205 ( 286 ) Ghiţă Cătănuţă

Dorind să-şi viziteze socrii, Ghiţă (Stoian, Petrea etc . ) cerc soţiei sale ,
Vidra (Vida, Nedea, Savina etc. ) , să pregătească colaci şi covrigi pentru plo
con şi pornesc la drum prin codri . ( Începutul diferă în unele variante : soţii
se plimbă pe plaiuri.) Soţul cere femeii să-i cînte, dar ea refuză, pentru a nu
fi auzită de peţitorii săi de odinioară, voinici de codru , care le-ar ieşi în cale .
La stăruinţele soţului, femeia începe să cînte, şi viersul ei le �coate în fa ţă pe
vechiul pretendent . Rivalii se provoacă la luptă dreaptă. În toiul încleştării,
uneori anume pentru a încerca devotamentul femeii, alteori din întîmplare,
brîul soţului slăbindu-se, acesta cere soţiei să i-l lege. Femeia răspunde că
preferă pe cel care va birui fără ajutorul său. Îndîrj it de acest răspuns, soţul
răpune pe vrăjmaş, apoi taie capul soţiei şi îl pune în desagi. Ajuns la soacră ,
o înfruntă cu cuvinte batjocoritoare, cerîndu-i să pregătească ospăţ din car
nea aleasă ce-i aduce. Înţelegînd soarta nefericită a fiicei sale, bă trîna o bles
temă pentru că n-a ascultat-o şi s-a măritat , departe de casă, cu cel care a vea
să-i fie călău . Î n unele variante soţul ucide şi pe soacră.
A lecsandri, 24 : Păunasul codrilor ; 97 : Vidra ; Pann, 1 0 1 : Pe culmi ta
dealului ; Marienescu, I , I i: Petru viteazul ; Caranjil, 66 : Viţă Cătănu t ă
[Moldova] ; Marian ( 1 873 ) , 1 6 1 : Tudur (Horodnicu de Jos - Suceava) ;
B urada, 1 95 : Ghiţă Cătănuţă [Dobrogea] ; Teodorescu, 626 : Ghiţă Că tănuţă
(Lacu Sărat - Brăila) ; B ugnariu, 32 : Codrean voinicul (Şanţ - Bistriţa
Năsăud) ; Vulpian, 4 : Pintea haiducul1 (Vîlcele - Covasna) ; Popovic i, 1 1 5 :
losuviţă Cătănuţă (Burj uc - Hunedoara) ; Sevastos, 302 : Vidra [Moldova] ;
Eminescu, 275 : Viţă Cătănuţă ( Gura Rîului - Sibiu) ; Mîndrescu, 1 8 1 (Rîpa
de Jos - Mureş) ; Bibicescu, 3 1 7 : Pintea ; 320 : Stoian şi Vidra (Nadiş - Sălaj ) ;
Cătană, 1 00 : lanăş Gulianăş (Valeadeni - Caraş-Severin) ; Codin, Din Muscel,
274 : Ghiţă Cătănuţă (Fureşti - Argeş) ; Vasiliu, 1 7 : Cîntecul Vidrei şi al
lui Stoian (Tătăruşi - Iaşi) ; A le xiei, 6 1 : lanăş Ungurul ( Straja - Banatul
sîrbesc) ; Popovici, 38 : Vida (Grădişte - Hunedoara) ; Tocilescu, 1 68 : Cînte
cul lui Ghiţă Cătănuţă (Mînăstireni - Vîlcea) ; 1 7 1 : Cîntecu lu Ghiţă Cătă
nuţă ; 1 73 : Biţă Cătănuţă (Peşteana de Sus - Gorj) ; 1 99 : Cîntecul lui Cătă
nuţă (Păsăteşti - Vîlcea) ; 207 : Ghiţă Cătănuţă (Bucovicioru - Dolj) ; 1 065 :
1 Comunicat şi republicat de Bibicesc u .
161
Ghiţă Cătănuţă (Şona - Alba) ; 1 066 : Cîntecul lui Ghiţă Cătănuţă (Breaza
de Jos - Prahova) ; 1 247 : Viţă Cătănuţă (Stroeşti - Gorj) ; 1 274 : Ghiţă
Cătănuţă ( Raşi - Ialomiţa) ; Voronca, Datine, 457 : Păunaşul codrilor (Păr
hăuţi - Suceava) ; Ţiplea, 25 : Stoia şi Idra [Maramureş] ; Hodoş, 33 : Vida
(„lingă Oraviţa " - Caraş- Severin] ; 40 ( Jdioara - Timiş) ; Graiul nostru, I ,
1 7 (Cărpiniş - Gorj) ; 1 1 8 (Cîndeşti - Argeş) ; Popovici, 34 : Ianăş ş i Vida
( Ilidia - Caraş-Severin) ; Bud, 1 1 : Domnul Vidru cu Vidra [Maramureş] ;
Candrea - Densusianu, Din popor, 9 7 : Ghiţă Cătănuţă ; Tulbure, -29 : Cîntecul
lui Ghiţă Cătănuţă [Făgăraş] ; Păsculescu, 285 : Ghiţă Cătănuţă (Orlea - Olt) ;
l:vemiceanu, 1 : Ghiţă Cătănuţă [Banat] ; Kiriac, 29 : Ghiţă Cătănuţă (Nego
ieşti - Mehedinţi) ; Pamjile, 9 l : Popovici şi Sa vina (Ţepu - Galaţi) ; Densie
sianu, Ţ. Haţeg., 1 73 : Vida (Băuţaru de Jos - Caraş-Severin) ; Godin, Chira
Chiralina, 1 8 : Ghiţă Cătănuţă [Muscel] ; Papahagi, Maram., 89 : Zidra (Bu
deşti - Maramureş) ; 1 1 1 : Ţidru şi Ţidra (Săcel - Maramureş) ; Tistu, 30, 42 :
Ghiţă Cătănuţă (Mînăstirea, Chiojdu Mic - Buzău) ; Monogr. Dolj, v. I ,
p. I, 28, 29, 322 : Ghiţă Cătăniţă (Pleniţa , Teiu, Pleniţa - Dolj) ; Furtună,
1 0 7 : Ghiţă şi Florea (Ciutureşti - Bacău) ; Diaconu, Ţ. Vrancei, 1 59, 1 6 1 ,
1 63, 1 66, 1 70, 1 77 : Ghiţă Cătănuţă (Vetreşti, Nereju, Nistoreşti, Spulber,
Valea Sării, Vrîncioaia - Vrancea) ; Gîlcescu, 39 : Ghiţă Cătănuţă (Petreştii
de Sus - Gorj) ; Brăiloitt, 1 1 3 : Ghiţă Cătănuţă (Zlătărei - Vîlcea) ; Diaconu,
R.- Sărat, I, 7, 1 2 : Ghiţă Cătănuţă (Căiata , Faraoanele - Vrancea) ; Monogr.
Tîmava-Jfare. 472 : Ghiţă Cătănuţă ( Ungra - Braşov) ; Cocişiu, 55 : Ghiţă
Cătănuţă (Priboieni - Argeş) ; Segarcea, 43 : Ghiţă Cătănuţă [Teleorman] ;
Sandu- Timoc, 1 5 1 : Ghiţă Cătănuţă ( Alexandrovăţ - Serbia) ; Lighezan, 1 55 :
Iancu Sibiancu (Ora viţa - Caraş-Severin) ; Folclor din Transilvania, II, 550 :
lanăş Bulianăş ; Nicolescu - Prichici, 54, 56 : . Ghiţă Cătănuţă (Tulnici -
Vrancea, Galbeni - Bacău) ; Bart6k (Suc hofj) . III, 504 (nr. 1 1 83 a) (Petro
vaselo - Timiş) ; 508 (nr. 1 1 83 b, c) ( Jebel - Timiş) ; Brezeanu - Nadoleanu,
1 04 : Ghiţă Cătănuţă (Cazasu - Brăila) ; 1 1 0 : Cîntecul lui Ghiţă Cătănuţă3
( Tudor Vladimirescu - Galaţi ) ; Ruxăndoiu, 14: Ghiţă Cătănuţă 1
( Purcăreni - Braşov) ; Dumitrescu, 226, 230 : Ghiţă Cătănuţă (Obîrşia Veche,
�tefan cel Mare - Olt) ; Locusteanu - Mitu - Popescu, 1 6 1 : Biţă Cătănuţă
(Bărbăteşti - Gorj) ; 1 64, 1 67 : Ghiţă Cătănuţă ( Gîlceşti, Tismana - Gorj) ;
Sandu Timoc. Cîntece bătr. , 296 : Cîntecul lui Cătănuţă ; ]arnik - Bîrseanu
(Fochi) , 492 (nr. XXIV) (Ţapu - Alba) ; Bîrlea (Datcu) , II, 430 : Gruia lui
Novac (Berbeşti - Maramureş) ; Sassu D ucşoara, 4 7 1 : Cîntecu' lu Ghiţă Cătă
nuţă (Purcăreni - Braşov) ; Afitu - Popescu - Locusteanu, 24 1 : Ghiţă Cătă
nuţă (Leamna de Sus - Dolj ) ; Dijmărescu, 45 : Viţă Cătănuţă (Tîrgu Jiu -
Gorj) ; Ursu, Naidăş, 1 00 : A lu Vida (Naidăş - Caraş-Severin) ; Brezeanu,
La izvoarele cin tecului, 6 1 : Ghiţă Cătănuţă (Costache Negri - Galaţi) ; 67 :
Vidruşcuţa (Măstăcani - Galaţi) ; Folclor din Moldova, I , 1 82 (Verneşti -
Buzău) ; II, 1 02 : Ghiţă Cătănuţă (Odaia Bursucani - Vaslui) ; 678 (nr. 667)
(Vicovu de Jos - Suceava) ; 686 : Păunaşul codrilor (Vicovu de Jos - Su
ceava) ; Folclor din Oltenia şi Muntenia, I. 205 (nr. 405) (Cănicea - Mehedinţi) ;
I I, 334 : Ghiţă Cătăniţă (Balş - Olt) ; III, 63 1 : Viţă Cătănuţă ; 848 : Ghiţă
Cătănuţă (Căteasca - Argeş) ; I V, 279, 287 : Ghiţă Cătănuţă (Măldăieni,
Dideşti - Teleorman) ; 603, 607 : Cin tecul lui Ghiţă Cătănuţă (Hîrseşti -
Argeş, Coteana - Olt) ; V, 372 : Ghiţă Cătănuţă (lordăcheanu - Prahova) ;
375 : Cîntecul lui Ghiţă Cătănuţă (Berceni - Ilfov) ; 378 : Ghiţă Cătănuţă
2 Cf. şi Balade o/tent'Ş/i, 35.

3 Cf. şi Ru xdndoiu , 2 35.
' Contaminare cu t. 98 : Gheorghe/a ş.
1 62
(\'ladimiru - Gorj) ; PoP S e z t , 343, 348, 354 , 357, 362 : Ghiţă Cătănuţă (Pali
t'
lula . Mărăcine
. , Vîrvor, Panaghia, Yîrvor - Dolj ) ; Folclor di11 Ţara Lo·uiştei,
1 4 6 : Ghiţă C ătăniţă ( Găujani - Yîlcea) ; Bre::ea111t, În vadul Brăilei. 96 :
Ghiţă Cătănuţă (Unirea - Brăila)
A lmanah de î11 văţătură şi petrecere (laşi) 7 ( 1 848 ) , 93 : Păunaşul codrilor" ;
Romania litera ră (laşi) 1 ( 1 855) , XV : Petrea viteazul6 ; Calendariu pentru po
porul romă11esc (Braşov) 9( 1 860), 67 : Encea şi Ileana 7 ; Concordia (Pesta) 7( 1 867 ) .
35 7 : Vitia Catunutia [Transilvania] 8 ; Fam ilia (Pesta - Oradea) 9( 1 873) .
485 : Troianu şi Idra [Maramureş]9 ; Jnvetiatorul (Bucureşti) 5( 1 88 1 ) , 20 : Ghiţă
Cătănuţă [„cîntată în Ardeal"] ; 4 7 : Ghiţă Cătănuţă [„cîntată în Rom ânia"] 1 ° ;
Educatorul (Bucureşti) 2 ( 1 884 ) , 5 : Ghiţă (Gîrbovăţ - Mehedinţi) 1 1 ; Ţara
nouă (Bucureşti) 2( 1 885) , 1 93 : Ghiţă Cătănuţă [I lfov] 12 ; Familia (Pesta -
Oradea) 22( 1 886) , 295 : Codrean voinicul [„din giurul Năsăudului"J 13 ; Tribuna
(Sibiu) 3( 1 886) , 1 7 : Ghiţă cătăniţă 14 ; Lumi11a pentru toţi (Bucureşti) 3 ( 1 887-
1 888) , 546 : Ghiţă Cătănuţă 1 5 ; Ri:vista n o uâ (Bucureşti) 1 ( 1 888) . 274 : Petrea 18 ;
Tribuna (Sibiu) 5( 1 888), 445 : Ianes şi Chidva 17 ; 453 : Diţă şi Lena 1 8 ; 773 :
Stoian şi Vidra (Nadiş - Sălaj ) 19 ; Ga::eta pop o rului (Timişoara) 5 ( 1 889 ) ,
nr. 37 : Ungur Petru20 ; Revista politică (Suceava) 4 ( 1 889) , nr. 22, 1 5 : Nedea şi
Petrea (Sîncel - Alba) 2 1 ; Convorbiri literare (Iaşi- Bucureşti) 24 ( 1 890 ) , 440 ;
Foaia ilustrată (Sibiu) 1 ( 1 89 1 ) , 1 69 : Ghiţă Cătănuţă [„Valea Haţegului"] 22 ;
Şezătoarea (Fălticeni) 2( 1 893) , 5 (Farcaşa - �eamţ) ; Tribuna (Sibiu) 1 0( 1 893) .
337 [„din Ţara Oltului"] ; Poporul (Budapesta) 5( 1 898) , 33 1 : lanăş ungurul
< Straja - Banatul sîrbesc) ; Revista tinerimea română (Bucureşti) 1 ( 1 898) ,
4 2 1 : Ghiţă Cătăniţă < „de la rom ânii din Serbia" ) ; 2 ( 1 899) , 228 : Ghiţă Cătă
nuţă (Catane - Dolj) ; 230 : Ghiţă Cătănuţă ; Foaia poporului (Sibiu) 8 ( 1 900)
1 2 1 : Petrea cu Nedea (Salva - Bistriţa-�ăsăud) ; Revista tinerimea română
(Bucureşti) 5 ( 1 900) , 350 : Ghiţă Cătănuţă ; Convorbiri literare (Bucureşti)
35( 1 90 1 ) , 839 : Vida (Oraviţa - Caraş-Severin) ; Poporul român (Budapesta)
2( 1 902) , nr. 3 1 - 32, 1 : Ghiţă Cătănuţă (Mercheaşa - Braşov)23 ; Tribuna
(Arad) 8( 1 904), nr. 33, 4 ; Floarea darurilor (Bucureşti) 2( 1 907), 1 73 : Ghiţă
Cătănuţă [Oltenia] ; Lumina (Bitolia) 5 ( 1 907), 1 97 : Ghiţă Cătănuţă < Jije
vaţ - Craina) : Ţara Oltului (Făgăraş) 1 ( 1 907) , nr. 24 : Păunaşul codrilor ;
Ion Creangă (Bîrlad) 3( 1 9 1 0) , 272 : Ghiţă Cătănuţă ( Jorăşti - Galaţi) ; Jdea
fal nostru (Bucureşti) 1 ( 1 9 1 1 ) , nr. 1 , 1 0 : Cîntecul lui Ghiţă Cătănuţă (Cîrţi
şoara - Sibiu) ; Şezătoarea (Fălticeni) 1 2( 1 9 1 2) , 84(Covrigi - Gorj ) ; Calen-
5 Cf. Bibliografia gmcra/ă, I, 3871 ; ·1. şi Bu covina (Cernăuţi) 2( 1 819) . 205 şi Z imbru l
I ( 1850) , 57.
( l aşi )
6 Ibidem, 3900.
1
Ibidem, 3906.
8 Ibidem, 4363.
9 Ibidem, 1238.
1 0 Ibidem, 4 1 38 - 1 1 39.
J J Ibidem, 4 103 (în contaminare cu t. 71 : J./o[dcvean Dobrogean).
12 Ibidem, 131:'0.
1 3 Ibidem, 3986 ; vezi si ' 3985.
a Ibidem, 4471 .
1 5 Ibidem, 4-139.
1 6 Ibidem, 4007 (variantă prelucrată) .
11
Ibidem, 4477.
1 8 Ibidem, 4067.
1 9 Ibidem , 4498.
20 Ibidem, 4490.
21
Ibidem, 1313.
22 Ibidem, 4316.
2 3 Cf. ibidenz 2( 1902) , nr. 37- 38, I ; nr. 39 - 10, I ; nr. 1 1 - 42, I; nr. 13 - i i , I : Gruia
- variantă prelucra+ă, în contaminare cu elemente din Corbea.
1 63
darul neamului românesc ( Vălenii de Munte) 1 9 1 3, 35 : Cîntecul lui Mîrzea
(Jeledinţi - Hunedoara) ; Şezătoarea (Fălticeni) 1 3( 1 9 1 3) , 200 : Ghiţă Că.tă.nuţă
[Vîlcea] ; Ion Creangă (Bîrlad) 7 ( 1 9 1 4) , 203 : Vidruşca (Boteşti - Sucea..-v a) ;
Transilvania ( Sibiu) 45( 1 9 1 4) , 234 : N iculiţ, ficior de sîrb (Sebeşel - �\'o a) 24 ;
236 : Ghiţă Cătănuţă (Sebeşel - Alba) 2 5 ; Şezătoarea (Fălticeni) 20(1 9 2 4 ) ,
6 : Petre făt frumos (Broşteni - Suceava) ; Făt-Frumos ( Suceava) 1 (1 9 26) ,
4 1 : Ghiţă Cătănuţă (Coşovenii de Sus - Dolj ) ; G r ai şi sujlet (Bucu reşti)
3 ( 1 927- 1 928) , 1 70 ( Starchioj d - Prahova) ; Zorile lum inii ( Iaşi) 3( 1 927),
nr. 3. 1 1 : A cţiunea maramurăşană ( Sighet) 3( 1 93 1 ) , nr. 1 , 2 : Petrea [Mara
mureş] ; Grai şi s uflet (Bucureşti) 5( 1 93 1 - 1 932) , 288 : Ghiţă popă vechi (Muşă
teşti - Argeş) ; l:voraşul (Bistriţa - Mehedinţi) 1 1 ( 1 932) , 40 : Ghiţă Cătă
nuţă (Holda - Sucea \"a) ; A n uarul arhivei de folk/or (Bucureşti) 3( 1 935) :
\'ida (Bănia - Caraş- Sen·rin) ; A lbina( Bucureşti) 4 1 ( 1 938) , 2 1 4 : Ghiţă Cătă
nuţă (Priboicni - Muscel) ; M uguri (Buzău) 1 5 ( 1 938), nr. 1 - 3 , 3 9 : Ghiţă Cătă
nuţă ; Neamul românesc pentru popor (Bucureşti) 26( 1 938), 247 : Sava Ghiţă ;
Etlmos (Focşani) 2( 1 942- 1 943) , fasc . 1 - 2, 237 : Ghiţă Cătănuţă (Bistreţ -
Dolj )
mg . : DOLJ : 1 5 a , 1 8 1 2 d (Desa, 22 I I 1 95 1 , 1 6 I I 1 96 1 , M. Constantin) ;
1 594 \"b (Bîrca , I \'I I 1 959, 1\1 . Ciovică) ; OLT : 1 1 42 e - 1 1 43 a (Celei, 2 1 V I
1 957, �I . Căpăţînă) ; GORJ : 1 2 1 4 i (Băieşti, 5 IX 1 95 7, N . Coiculescu) ; 1 524 Rk
(Cocoreni, 1 8 \'I I I 1 938, E. Dură) ; 1 528 Vf ( Peşteana , 24 VI I I 1 958, I .Mitrică) ;
2639 b (Polonagi, 2 1 VII 1 963, N . Popescu) ; \' ÎLCEA : 43 h (Vaideeni , 20 V I I
1 95 1 , � - Surpăccanu) ; 24 73 o (Dobriceni. 27 XII 1 962, C. Manea) ; 356 1 Vd
(Bumbuieşti, 2 1 X 1 968, I. Gălăţescu) ; 3587 Ie. 3594 I lj , 3599 Id (Boişoara,
22, 24. 26 \" I I 1 968, M . Mandrea , I . Ruhat, l\L Timiş) ; 3596 Ib, 3597 I l d
(Cucoi , 2 5 \" I I 1 968, G. Dăvidaru) ; 360 1 I c ( Găuj ani, 2 4 VII 1 968, L.Popa) ;
TELEOR�IA\I : 2 1 92 a , 22 1 7 b (Ciuperceni , 1 7, 20 \'I I 1 962, V. Tetin, M. Dor
cea) ; 1 858 n (Balaci, 1 9 \'I 1 96 1 , I . Tălpuş) ; 2920 Rl (Năsturelu, 1 I V 1 966,
A. \"ăduva) ; 2992 b (Blej cşti, 3 1 I I I 1 966, C. Staicu) ; I LFOV : 3603 I lb (Vadu
La t . 1 3 II 1 968, R. Constantin) ; 1 358 L - 1 359 a (Vîrteju, 9 XII 1 953,
I. Boboc) ; 1 93 j (Tamaşi, 7 \ ' 1 953, G. Stancu) ; 1 368 i (Periş, 2 1 VII 1 957,
:!\ . Togoi) ; 1 422 e, 1 4 23 d (Cocioc, 26 \'I 1 958, N . Năstase, T. Ganea) ; 1 500 g,
1 504 f (Bucureşti , 22 I , 7 II 1 959, E . Manolidi, D. Gore) ; 1 90 (Renaşterea,
1 7 I \' 1 953, N . Fircă) ; 2402 Rb - 2403 Ra (Malu, 1 4 XI 1 962, FI. Mustăţe a) ;
1 956 b (Hotare. 1 5 IX 1 96 1 , G. Diu) ; 3495 Ie (Luptători , 1 3 I V 1 967, M. Canta
cuz) ; IALO�llŢA : 3405 Ig (Bogata, 5 V I I I 1 967, I. Muscalu) ; BRĂI L A :
2574 \'a (Şuţeşti , 2 X 1 963, C . Drogeanu) ; A RGEŞ : 5 1 6 c (Nucşoara , 2 1 V
1 955, C . Matei) ; 482 k (Bughea de Sus, 8 I I I 1 955, G. Niţoi) ; 1 099 b (Cîmpu
lung, 23 \' 1 957, Al. Cercel) ; 1 756 n-o , 1 75 7 f (Coşeşti, 5 XI 1 960, M. Pană) ;
D Î �IBOVIŢA : 1 4 8 b (Fîntînele, 9 X 1 952, St. Ganea) ; PRAHOVA : 3268 I l i
(Teşila , 2 5 I I 1 967, I . Ţuţuianu) ; 3 j (Starchiojd, 2 9 I 1 95 1 , S. Streajă) ; 3ţ m ,
63 1 b (Bătrîni , 2 1 I V 1 95 1 , 22 XI 1 955, I , Petecilă, O. Voinea) ; BUZAU :
3 1 4 6 Ah (Cîndeşti. 1 6 V I I 1 966, I . Hogea) ; 3 1 47 Ai (Furtuneşti , 28 V I I 1 966,
G. Fieraru) ; 3 1 49 Aa ( Gura Teghii , 2 1 V I I 1 966, S. Sterian) ; 3800 Ib ( Gura
\'ăii, 28 I I 1 970, G. Botan) ; 3809 I l h (Pistriţu, 1 3 I V 1 970, St. Drăgan) ;
3 8 1 3 \'g (Buda , 1 6 IV 1 970, N . Lăcătuş) ; 38 1 8 Vj , Rr (Lunca Jariştei, 22 V I
1 970, S . Stoichiţa, C. Posea) ; 4068 k (Lunca Jariştei, 9 V I I 1 970, V. Posea) ;
CO::\ STANŢA : 1 64 1 Ib, 1 64 3 Ila, 1 644 Ila (Ciobanu, 5, 8, 8 XI 1 959, D. Hol
ban, N . Matei , R. Dache) ; 3907 Ib (Zorile, 30 VI 1 970, C. Grama) ; GALAŢI :
3709 Rf (Frumuşiţa, 26 IX 1 969, Şt. Şchiopu) ; VRANCEA : 780 f (Negrileşti,
24 I niţial, contami nare c u /1:evasta vî11d11tă.
25 În partea finală, contaminare cu 1\'evasta vî11d11tă.
2 1 V 1 956, T. Iordache) ; 785 d, 886 e (Tulnici , 23_V, 25 X 1 956, \ ' . Bac iu) ;
3350 llg (Brădet, 1 4 IX 1 967, Gr. Stegaru) ; BACAU : 294 g ( Galbeni. 7 IX
1 953, G. Surdu) ; SUCEAVA : 3465 Vh (Calafindeşti, 23 VII 1 968, L . Buj dei) :
BI STRIŢA-NĂSĂUD : 2583 V b (Şanţ , 2 VII 1 963, M. Medolici) .
fg. : DOLJ : 4894 a (Ciuperceni, 30 XII 1 936, G. Budulică) ; 105 1 4 a
(Cetate , 1 2 \ ' II 1 949, N . Ţenea) ; 1 4 529 b (Izvoare, 8 Xl l 1 95 1 , St . Poenaru) ;
4 843 a ( Goicea Mare, 2 7 VIII 1 935, N . Budulică) ; 48 63 b ( Goicea l\Iică.
28 XII 1 936, D. Calopăreanu) ; 1 2 1 9 1 (Sadova , 1 5 VIII 1 929, G . Tuţă) ; 1 2 1 04 a
(Amărăştii de Jos , 1 9 IV 1 928, P. Ochea) ; MEHEDINŢI : 1 1 79 1 a (lsverna ,
29 VI I 1 950, I . Argint) ; 1 1 820 a ( Sălişte , 30 VIII 1 950, G . Surdu) ; GORJ :
1 0 555 b (Tismana, 22 VII 1 949, P . Geagu) ; 2989 a (Topeşt i, 20 IX 1 933,
N. Cazacu) ; 2750 a, 286 1 , 2904 (Runc , 6, 1 8 VIII 1 930, 1 6 IV 1 93 1 , A. Pirici,
N . Zlătaru , M. Arbagic) ; 4 379 a, 1 24 1 9 (Pîrîu , 27 VIII 1 942, 1 1 V I I I 1 930,
I . Enoiu , I. Cîrţoiu) ; 3065 b (Preajba Mare , 27 IX 1 934, M. Lumînăraru) ;
6507 (Bîrzei, 22 VI 1 938, Al. Ciucurescu) ; V Î LCEA26 : 1 0326 a (Oteşani. 6 \ ' I I
1 947, G . Mărculescu) ; TELEORMAN : 84 1 0 (Caravaneţi, 4 I V 1 940, I . Panka) :
9 7 1 7 b (Olteni , 2 1 IX 1 94 1 , D. Păsărică) ; 9923 (Alexandria, 6 \ ' 1 943, I . Stoian) ;
40 1 2 a (Merenii de Sus, 1 7 \'II 1 937, M. Burcea) ; ILFOV : 4284 b ( Kaipu ,
30 VIII 1 935, N . Grigoraş) ; 1 0 1 4 7 a , 1 0 1 54 a (\'adu La t , 2 1 , 23 VII 1 946,
C. Sandu , R. Goneaţă) ; 4075 (Clejani, 1 5 \' 1 949, I . Burcină) ; 37 1 4 (Pădureni,
1 3 IV 1 935, C . Buzdugan) ; 1 0003 c (Măgurele , 22 \'I I I 1 943, Leana lu Tîră) ;
9056 (Militari , 1 6 XII 1 940, R. Preda) ; 1 2 b (Bucureşti, 1 3 V I 1 93 1 , G . Cim
poieru) ; 1 2877 (Chiriacu , ? , I. Ibriş) ; 9068 (\' idra , 1 7 XII 1 940, I . Sălcioară) ;
6727 a (Hotare , 6 VII 1 938, St. Şerban) ; 7799 a (Crivăţ , 1 5 X 1 939, M. Stoica) ;
9488 (Curcani , 3 V 1 94 1 , Al. Răducanu) : 1 8 a (Fundeni-Frunzăneşti, 1 4 \' I
1 93 1 , D. Sîrbu) ; 7885 (Renaşterea, 3 XI 1 939, N . Fircă) ; 239 1 c (Ileana ,
24 IX 1 948, E . Manolidi) ; 9505 (Preasna �ouă , 1 7 \' 1 94 1 , R. Florea) ; IALO
MIŢA : 1 530 (Dorobanţu, 4 IX 1 934, M. Mălăieru) ; 1 285 1 a (Bogata . 9 IX
1 928, I . Lazăr) ; 1 55 1 (Borduşani, 30 VII 1 935, T. Stoian) ; 1 5 87 (Cegani ,
1 2 V I I I 1 936, M. Gheorghe) ; 1 3 1 5 1 c - 1 3 1 52 a (f. I . , 1 928, f.i . ) ; BRĂILA :
5684 a (Viziru, 7 I 1 943, D. Stingă) ; AR GEŞ : 6874 (Berindeşti, 7 VI I I 1 938,
G. Anca) ; 683 a (Albeşti, 20 V 1 934, C. Ungureanu) ; 2052 (Stăneşti , 1 5 V I I
1 936, A. Cocoşatu) ; 2073 (Corbi , 1 9 VII 1 936, G. Pelu) ; 6268 (Bărbăteşti,
6 IV 1 938, Al. Chiriţă) ; 4 4 1 2 b (Izvoru de Sus. 1 3 VII 1 936, I. Gheorghe) ;
1 472, 72 1 8 (Priboieni, 9 VI 1 936, 30 I 1 939, P. Onilă27, G . Căpriş) ; 7476
(Bogaţi , 20 VI 1 939, C . Voicu) ; D ÎMBOVIŢA : 7532 ( Gura Şuţii, 1 1 \'I I
1 939, N . Iordache) ; 4 9 (Teiş , 1 7 III 1 932, N . Teuşanu) ; 403 (Tîrgovişte , 1 6 I
1 932, I . Puceanu) ; PRAHOVA : 6538 b (Trăisteni, 22 VI 1 938, A. Stanciu) :
94 1 9 (Vălenii de Munte, 1 2 IV 1 94 1 , St . Alexandrescu) ; 850 1 b (Predeal
Sărari , 3 V 1 940, L. Manolache) ; 652 1 a, 8665 b (Izvoare , 22 VI 1 938, 1 3 V I I
1 940, N . Bencea, A . Gaftoi) ; 1 1 402 a, 1 1 406 a (Bătrîni , 2 1 V 1 950, S. Streaj ă ,
I . I'etecilă) ; 9334 b (Pl,9ieşti, 3 1 I I I 1 94 1 , D. Ciauşu) ; 688 (Lapoş, 8 VIII 1 934,
D. Nestorescu) ; BUZAU : 82 1 9 a ( Gurii Teghii , 1 2 I I 1 940, S . Sterian) 2 9 ;
235 (Beciu, 1 93 1 , I . Papuc) ; 2368 (Zăplazi , 20 X 1 930, D. Moise) 29 ; 1 1 288
(Smîrdan, 7 V 1 950, I. Diaconu) ; 453 7 (Largu , 26 VIII 1 935, D. Fieraru) ;
6966 b (Deduleşti, 1 0 IX 1 938, V. Mircea) ; TULCEAa0 : 6609 (Dăieni, 7 V I I
1 938, T . Vlădilă) ; 90 1 7 a (Niculiţel, 12 X 1 940, P. Ivan) ; 2 1 1 9 b (Enisala ,
26 Cf. şi D. 403 II (Vaideeni, 1 929, I . Ciligă) .
27 Cf. şi D. 6.58 I a.
28 Cf. şi D. 1 3 1 .5 II a.
29 Cf. şi D. 982 a.
3° Cf. şi CONSTANŢA : D. 36.5 II (Gîrliciu, 1929, G. Nec ulcea) .
1 65
9 XI 1 936, X. Stamate) ; V RANCEA3 1 : 2282 (Nereju, 1 0 I V 1 934, D . Parcia) ;
6922 b, 696 1 a-b (Dumitreşti , 7, 9 IX 1 938, C . Trandafir, I . Dogaru) ; VASLUI :
1 1 976 a (Fereşti, 2 1 X 1 950, M. Nicolaie) ; BACĂU : 3 78 6 a (Comăneşti, 1 1
VIII 1 93 1 , Sp. Gură) ; 3973 (Cetăţuia , 30 VIII 1 932, I . Cătană) ; B RAŞOV :
5359 a ( Ungra, 1 0 VII I 1 934, 1\1. Maniu) ; 762 1 c (Şinca Nouă, 9 VII 1 939 ,
�L Chiuj dea) ; 3492 b ( Luţa, 8 V 1 937, 1\1. Bolea) ; 1 0 6 1 (Drăguş, 22 V I I
1 929, N . Fogoroş)32 ; SIBIU : 946 b p!ohu , 1 6 I V 1 93 1 , N . Dănilă - M . Muţiu) ;
CARAŞ-SEVERI N : 5952 (Borlo\"a , 1 935, 1 939, 1 940, I . Radu) ; 58 1 2 (Prigor,
1 7 IV 1 936, Z. \'lădulescu)
i. : DOLJ : 2 1 0 6 (Poiana Mare, 9 I \' 1 950, G. Didu) ; MEHEDINŢ I :
267 1 8 (Cireşu , 3 1 X 1 966, I . Serafim) ; 4278, 4278, 4 322 (lsverna, 27, 26, 29
VIII 1 950, I. Freanţ , P. Pir\"ănescu, H. Gogîltan) ; 848 1 ( Sălişte, 30 VIII
1 950, D. Curescu) ; V Î LCEA : 1 1 729 (Slă\"iteşti, 22 VI 1 95 1 , P. Petrescu) ;
I LFOV : 826 1 (Clej ani, 1 4 V 1 942, D. �loţoi) ; 220 72 ( Bucureşti, 1 3 I I 1 939,
\'. �tefănescu) ; 27 1 82 (Olteniţa, 25 VII 1 963, I. Preda) ; A RGEŞ : 1 3693
plozăceni, f.d., M. Socol) ; 4 69 1 ( Mihăeşti, 30 VII I 1 940, M. Caran) ; 1 5 794
(Nucşoara , 19 \' 1 955, M. Paşol) ; D lMBOVIŢA : 1 9 7 7 (Pucioasa, 1 1 IV 1 940,
:\'. Rădulescu) ; P RAHOVA : 28227 (Bertea, 9 \'II 1 93 8 , G. Preda) ; 2824 1
(Cheia, 6 VII 1 938. I . Filipt>scu) ; 5908 (Starchioj d, 2 1 \' 1 950, S . Streajă) ;
1 058 1 ( Bătrini , 7 \"I 1 950, M . Voinea) ; VRANCEA : 6622 (Chioj deni, 8 I X
1 939, A . Ţumpurică) ; BRAŞOV : 1 8 759 (Predeluţ , IO VII 1 957, V . Răşină) ;
CARAŞ-SEVERI N : 1 8 7 74 (Buco\·a , 1 4 XI 1 958, A lui Beni)
206 ( 272 ) Şoimă11cl
Se luptă cu \"oinicii care îi ies în cale şi-i cer iubita, îi biruie, apoi se căsă-
iore ş te cu fa ta.
Bugn ariu, 50 : Şoimănel (Coşbuc - Bistriţa-Năsăud)
Ga::ela poporului (Timişoara) 3 ( 1 887 ) , nr. 1 : Sioimanel33
207 ( 1 60 ) Stoin iccl vitea::ul

Trece cu mîndruţa prin codru . Îi iese înainte Fişpanul, care vrea să i-o
răpească. Stoinicel se luptă cu Fişpanul şi cu ceata acestuia .
Reteganu, 30 : Stoinicel viteazul (Bucium - Alba)
Familia (Pesta - Oradea) 20 ( 1 884 ) , 68 : Stoinicel viteazul [„din părţile
Abrudului"J34
208 ( 302 ) Nicolcea
Dalapin şi fratele său Nicolcea coboară pe plaiuri cu ceata lor de haiduci.
Întrebat de Nicolcea în cine are mai multă încredere, Dalapin răspunde că în
mîndra lui soţie, care se află cu dînşii. Răspunsul nemulţumeşte pe Nicolcea .
În timpul nopţii N icolcea veghează şi vede cum soţia lui Dala pin fuge cu Almă
j an. La ziuă , Dalapin înţelege trădarea nevestei şi pleacă pe urma fugarilor.
O luptă voinicească se încinge între rivali. În toiul încleştării, Dalapin cere
nevestei să-i lege brîul ce i s-a desprins, dar ea răspunde că-i va fi soţ cel care
va birui în luptă. Auzind aceasta, Nicolcea intervine cu ceata lui, leagă,
j udecă şi ucide pe Almăjan şi pe nevasta trădătoare.
31 Cf. şi D. 1 364 I a.
3Z Cf. şi D. 5 1 8 I I .
33 C f . Bibliografia generală, I, 3990.
34 Ibidem, 4 335.
1 66
Hodoş, 83 : Nicolcea (Prilipeţ - Caraş-Severin) ; Folclor din Oltenia şi
l\fmitenia, II, 337 : Alapin (Lungeşti - Vîlcea) ; V , 369 : Mîndra necredin
cioasă (Ogrezeni - Ilfov) ; Sandu Timoc, Cîntece bătrîneşti, 3 1 O : Pribeagu
Şezătoarea (Fălticeni) 3 ( 1 894 ) , 2 1 4 : Alapin (Lungeşti - Vîlcea)
209(295) Gheorghiţă PoianiJ-
Sosesc la el trei beşlii, trei zapcii şi tînărul Moldowan . În vreme ce
Gheorghiţă le pregăteşte cina, Moldoveanul, care a pus ochii pe nevastă , o
înşală şi o sărută. Gheorghiţă spune slugii să-i pregătească calul de plecare .
Ucide pe musafirul îndrăzneţ , apoi fuge, urmărit de ceilalţi .
Tocilescu , 1 37 : Gheorghiţă Poianu (Salcia - Teleorman)
Şezătoarea (Fălticeni) 1 0 ( 1 907), 28 : Cîntec ( Surduleşti - Teleorman)
mg. : TELEORMAN : 2 1 99 b, 22 1 9 c (Ciuperceni , 1 8 , 7 VII 1 962, 1\1 .
Dorcea)
2 1 0(28 1 ) Rafila
Făgăduind credinţă iubitului ei, Rafila nu vrea să se mărite la îndemnul
mamei sale. Silită să facă nuntă cu un peţitor bogat, ea e salvată de iubit .
care se luptă cu mirele.
Hodoş, 1 38 : Rafila (Văliug - Caraş-Severin)
Şezătoarea (Budapesta - Oradea) 4 ( 1 879) , 34 : Rafila35 ; Familia (Pesta -
Oradea) 20( 1 884), 8 : Dragostea statornică [„din Ardeal"J36 ; Opinca (Reşiţa)
1 ( 1 885), nr. 23 : Cristina şi Vasile37 ; Foaia poporului ( Sibiu) 1 0( 1 902) , 97.
1 09 : Rafila
2 1 1 (280) George a lu Molin
George, întemniţat împreună cu mîndra, roagă domnii s-o elibereze.
nefiind vinovată. Mîndra se întoarce , după sfatul lui, cu arme, cu ajutorul
cărora voinicul se salvează.
Popovici, 78 : George a lu Molin (Cliciova - Timiş)
� 5 Cf. Bibliografia generald, I, H83.

: e Ibidem, HOO.
<7 Ibidem, 395 1 .
1 6Î
Bibliografia
volumelor şi broşurilor folosite pentru alcătuirea
Catalogului subiecte/or narative şi al variantelor cîntecului
epic eroic românesc
.-1 dă.<cdl ifei, .\' . Ciubota ru . I . H . : Folclor din ţin utu/ Rddd11fi/or. Suceava, Casa judeţeană a c reaţiei
populare, 1 969.
A lcc sandri . \'asile : Poesii pop11/a1·e ale Roman i/oi·, adunate şi întocmite de „. Bucuresci, Tipo
grafia Lucrătorilor Asociaţ i . 1 866.
A /0 1 cf, Dr. G . : Texte din literat ura popora nd româ nd, adunate de „. Tomul I : Poesia tradiţio
n a/d. Budapesta, Editura Autorului, 1 899.
[ .-1 111:11/csc u , A l . , şi Cioba n u , Gh.j : i ·echi cintece de viteji. Bucureşti , E . S.P.L.A„ [ 19.56] .
[A 111:11/cscu , Al. , şi Ghi(d. Gh.j : Doine, cintece, strigdt uri. Bucureşti, E. S.P.L. A . , [ 19.5.5] . „Biblio
teca pentru toţi " .
A ntologie de /iterawrd popu/ard. \'ol. I : Poezia. Bucureşti , Editura Academiei R.P.R„ 1 9.53.
A postolesc u , Marin I . : Balade popu/are, culese de „. \·01. I. Alexandria, Tip. Speranţa, 19 12.
„ Bi blioteca folcloristică" . nr. 12.
A 1 de u , Petr u : Cîntece/e 11oastre. Folclor poetic hunedorean. Culegere întocmită de prof. „. Deva,
Casa cn aţiei populare a judeţului Hu nedoara, 1 969.
Balade (Colecţia Lucian Costin ) . Timişoara, Cartea Românească, 1927. „Biblioteca folcloristică
a Banatului " . sub direcţia : Lucian Costin, nr. 2 .
Balade bdndfme (Colecţia Lucian Costi n). Craiova, Tip. Unirea, [ 19 39] . „Biblioteca folcloristică
a Banatului", sub direcţia : Lucian Costin, nr. 1 1 .
Balade oltmeşti (vezi Nicoldesc11-Plopşor) .
Balade popu/are. Bucureşti , E . S.P.L. A . , [ 1 9.54] . „Biblioteca pentru toţi".
Ba/ş, Teodor : Pe-un picior de Plai. Folclor poetic contemporan. Bucureşti, Editura de stat
Didactică şi Pedagogică, 1 9.57.
[Ba/tasiu, Zaharia] : Şi iar verde fru11zu/ifă. Ediţie alcătuită c!e„„ Braşov, Casa creaţiei populare
a judeţului Braşov, 1 968.
Baronzi, G . : Opere poetice. Partea I. Legende şi balade. Galaţi, Tip. Română, 1 876.
Bart6k , Bela : Cîntece poporale 1'omaneşti din ccmitatul Biho1'„ . culese şi notate de Bucureşti, „.
Socec şi Sfetea, 1 9 1 3. Academia Romînă, „Din vieaţa poporului român", culegeri şi stu
dii, XIV.
Bart6k, Bela : Rumanian Folk Music by Volume Three : Texts. Edited by Benjamin Sucb.off,
„.
The Hague, Martinus Nijhoff, 1 967.

Bartok, Bela : Volksmusik de1' Rumiinen von Ma1'amu1'eş, von mit einer Bildtafel. Miincb.en.
„.
Drei Masken Verlag, 1 92 3. Sammelbănde fur vergleichende Musikwissenscb.aft vier

ter Band.
Bălăşe/, Preotul Teodor : Ve1'SU1'i popula1'e 1'omâne, adunate şi coordonate de Craiova, „Ramuri",
„.
[ 1 9 19].
Bibicescu, I . G . : Poesii popu/a1'e din Tt'ansilvania. Bucuresci, I mprimeria Statului, 1 893.
1 68
Bir/ea ,0·1idiu : Procesul de creaţie al balade i popu/are româ n e . Extras din „ Re·1ista Fundaţiilor",
8 ( 191 1 ) , pp. 558- 598.
Bir/ea, Pr. I . : Balade, colinde şi bocete din ,'.fa ra m 11reş , cule�e ele
„. \'ol. I ; Cinlece poporane dit1
Maramureş - Descintece, vrăji, farmece şi desfaceri, culese de „. \'ol. I I . Bucureşti,
Editura Casei Şcoalelor, 1 921.
Bir/ea, Ion: Literaturd populară din Mara m u reş . Ediţie ingrij ită şi studiu introducti'1 de Iordan
Datc11. I I . Bucureşti, Editura pentru literatură, 1 968.
Bocşa, Emil Al. : Poezii poporale din gran iţa Ndsd11du/ 11i culese de „. Sibi u , Editura Asociaţi unii
„Astra" , 1933.
Bologa, Dr. V. : Poezii poporale di11 A rdeal. O mie de bucăţi culese intre anii 1 880 - 1 905. Sibiu ,
f .e„ 1 936.
Brăiloiu , Const. : Cfotece bătrîneşti din 01te11ia, ,\f1mte11ia , Jfo/dot•a ,� i B11cot•i11a. Culegere îngri
jită de „. Bucureşti, f.e„ 1 932. Societatea Compozitorilor Români , publicaţiile A rhivei
de Folklore, IV.
Breazu/, G. : Carte de cfntece pentru clasa I\'-a secundară de băieţi şi fete. Craio·1a, Scrisul Româ
nesc, [ 1933].
Brea::ul, G . : Muzica românească de a::i, in volumul ,,[u::ica 1·011uî 11ea scci de a:i, cartea Sindica
tului Artiştilor I nstrumentişti din România, scoasă de prof. P . .Niţulescu. Bucureşti,
Marvan, 1 939, pp . 2 1 - 596.
Brediceanu, Tiberiu : 1 70 melodii popu/are româneşti di11 /lfara111 111·eş. Bucureşti, E. S.P. L.A., [ 1 957].
Brezeanu, Ion : În vadul Brăilei . . . Folclor literar din zona Dunării de jos. Casa creaţiei populare
a j udeţului Brăila, 1 970.
Brezea11u , Ion : La izvoarele cîntecul ui. Folclor literar din judeţul Galaţi . Casa creaţiei populare
a judeţului Galaţi, 1 969.
Brezea n u , Ion, Nadoleanu, Gh. : Pe-1111 Picior de pla i. C ulegere de folclor poetic din regiu nea
Galaţi. Casa regională a creaţiei populare, 196�.
Brî11a r u , Marin : Fr11mos curgi A rgeş la vale. Culegere de cintece pentru solişti vocali. [Piteştij ,
Casa creaţiei populare Argeş, 1 968.
B11c 11ţa, Emanoil : Românii dintre Vidin şi Timoc, cu un aclaus de documente, folklor, fotografii,
hărţi, de Bucureşti, Cartea Românească, [ 1 92 3 , .
„.
Bud, Tit : Poezii populare din Maramureş, adunate d e Bucureşti, f.e„ 1908. Academia Română,
„ .
„Din vieaţa poporului român", culegeri şi studii, I I I .

B11g11ariu, ] uliu : /llusa Someşană. Poesii poporale române din j urul Năseudului, adunate ş i aran
giate de dascălul Partea I : Balade. Gherla, Editura şi tipografia „Aurora", 1 892 .
„.
B11la1·da, Iordache : Cîntece populare -folklor muzical - din Jigălia, j udeţul Fălciu, şi Şuletea,
judeţul Tutova, cules şi notat de Bucureşti , „Colecţia Editurii noastre", 1 9 .H .
„.
Burada, Teodor T. : O călătorie în Dobrogea, laşi, Tip. Xaţională, 1 880.

Camilar, Eusebiu : Carte de cîntece, adunate cu îngrijirea lui Bucureşti, Editura de Stat, 1 946.
„.
„Biblioteca de buzunar" , nr. 5.

Candrea, I . A., şi Denmsianu, 0·1. : Din popor - Cum grăeşte şi simte ţăranul român - texte
publicate de Bucureşti, L. Alcalay, 1 908. „Biblioteca pentru toţi", nr. 35 1 - 352.
„.
Ca1ulrea , I. A„ Densusianu, Ov„ şi Speranţia, Th. D. : Graiul nostru, texte din toate părţile locuite
� Români, publicate de .„Bucureşti, Socec, [·101. I ] , 1 906 ; voi. I I , 1 908. Din publica
' ţiunile Ministerului I nstrucţiunii şi al Cultelor.
Canianu, Mihail : Poezii populare. Doine. Culese şi publicate întocmai cum se zic de . . . Iaşi ,
Şaraga, [ 1888] .
Caranfilu, N, A. : Cîntece populare de pre valea Prut ului, culese, corectate şi adnotate de ... Huşi,
Tip. Asociaţilor, 1 872 .
Cardaş, Gh. : Cîntece poporane moldoveneşti, cu o scrisoare în loc de prefaţă. Arad, Editura Libră
riei Diece zane, 1 926. „Biblioteca Semănătorul" , nr. 1 5 7 - 1 59.
Carp, Paula, şi A mzulescu , Alexandru : Cîntece şi jocuri din Af u scel . Bucureşti, Editura muzicală ,
[ 1 96i] .
Cărăbiş, Vasile : Nunta şi ,.furca" de pe valea Jaleşului. Craiova, Casa creaţiei populare, 1 969.
Cărăbiş, V. : Şiraguri de mărgăritare (Folclor poetic) . Craiova, Casa regională a creaţiei popu-
lare, 1 967.
Cătană, Gheorghe : Balade poporale din gura poporului bănăţen, culese de Braşov, C iurcu, 1 895.
.„
Cătană, G. : Mioriţa, culeasă de „.Braşov, Ciurcu, 1 909.

Ciauşanu, G. F„ Fira, G„ şi Popescu, C. M. : Culegere de folclor din jud. Vîlcea şi împrejurimi,
�u un glosar. Bucureşti, Cultura Naţională, 1 928. Academia Română, „Din vieaţa
poporului român", XXXV.
[Ciobanu, Pavel] : Doina mea pe codru-i scrisă. Folclor poetic. Turnu-Severin, Casa j udeţeană
a creaţiei populare, 1 969 .
[Ciobanu, Gh„ şi Nicolescu, V.] : 200 cîntece şi doine. Bucureşti, E .S.P.L.A„ [ 1955].
Ciobanu Pleniţa, Costică : Cuvîntări adînci. Cîntece din vechime culese dintr-un colţ al Olteniei
de Craiova, Libr. şi tip. Sache Pavlovici, 1 909.
„.
1 69
Cimicanu, Ion I . : Doine şi alte cîntece, culese de . . . Craio·1a, Tip. „Fulgerul" , 1 9 1 1 . „Biblioteca
folcloristică" , nr. 1 0 .
Cocişiu, I larion : Cintece populare româneşti. Bucureşti , Editura Muzicală a l'niunii Compozito
rilor din R.P. R . , 1 960.
Codin (vezi Rădulesc11 -Codin ) .
[Comişel , Emiliaj : A ntologie folclorică din ţin utul Păd11ren ilcr (Hm1edoa1·a ). Bucureşti, Editura
Mu zicală a l" niunii C ompozitorilor din R.P. R . , 1 959.
Constantinesc u, George C. : Din Romanaţi, [Balade] culese de „ C orabia, Tip. I oan Georgescu·
.
Minzu , 1 9 1 3. „Biblioteca folcloristică", nr. 16.

Corcea , A·tram : Balade poporale, culese de Caransebeş, Editura şi tiparul Tipografiei şi Libră
„.
riei Diecesane, 1 899.

Costin , Lucian : Mărgăritarele Banatului (Mare colecţie de folklor) din popor adunate şi poporu-
lui redate. Timişoara, Cartea Românească, [ 1 925].
[Cupcea, Mihai] : Ceas pe ceas se alungă. Folclor poetic. Baia Mare, Casa creaţiei populare, 1 970.
Dan , Dimitrie : Comuna Straja şi locuitorii ei. Studiu istoric, topografic şi folkloric. Cernăuţi, 1 897.
Delapecica : Di11 literatura poporană. Voi. I : Poesia poporand. Lugoj , Tipografia Husveth şi
Hoffer, 1 909.
Delapecica . P. l"giiş- : Poe:ii şi basme populare din Crişana şi Banat. Bucureşti , Editura pentru
literatură, 1 968.
Densus1a11 u , O·fid : .4 11tolcgie dialectală, Bucureşt i, Socec , 1 9 1 5.
Drnsusian u , O·fid : Fiori alese din c hituele pcpc 1 11/ 1 1 i , culegere întocmită C:e
„ . Bucureşti, Pavel
Suru , 1 920.
Drnms1a n u , Ovid : Graiul din Ţara Haţeg11lui. Bucureşti, Socec, 1 9 15.
Dens1oia11 u , 0·1id : J"ieaţa pdstorc ască fn poesia noastră pcp11/ard. I I . Bucureşti. Ed . „Ca�ei Şcoa
lelor" , 1 923.
Drsm1rean u , I on : Ci11e-o fdcut lwrile. „ Culegere de folclor din regiunea Cluj întocmită de „.
Cluj , Casa regională a creaţiei populare, 1 96 1 .

Diacon u , I on : Folk/or din Rimnicul-Sdrat . I , I I , I I I . Focşani , Tip. „Cultura'', 1 933, 1 934, 1 948.
Diacon u , I o n : Ţinutul J 'rancei. Etnografie-Folklor-Dialectologie. Bucureşti , Socec, 19.30. I nst i
tutul de filologie şi folk.lor.
Diacon u , I on : Ţin utul Vrancei. Etnografie-Folklor-Dialectologie. I I . Bucureşt i , Editura pentru
literatură , 1 969.
[Dijmdrrscu , Antonie] : Cintec din bdtr(ni. Culegere îngrijită de„. Tg. Jiu, C omitetul pentru
cultură şi artă al judeţului Gorj - Casa creaţiei populare, 1 969.
Din folcloru/ nostru - culegere de texte şi melodii. Bucureşti, E . S.P.L.A., [ 1 953J.
Doine, ci11tece, strigtJturi (vezi A mzulescu).
Domaschin , Petru Crina : Balade poporale, adunate de „. Sibiiu , W. Krafft, 1 907. „Biblioteca
poporală a Tribunei" , nr. i9.
200 cintece şi doine (vezi Cioban u ) .
Dr4goi, Sabin \', : Moncgrafia m uzicală a comunei Belinf. Craiova, Scrisul Românesc, [ 194 1�.
„Melos" - Culegere de studii muzicale , scoasă de G . Breazul, I I I .
Duic u , Serafim, şi Lădariu, Lazăr : Mureş, p e marginea ta„ . Culegere d e folclor poetic d i n jude
ţul Mureş . . . Tirgu-Mureş, Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Mureş - Casa
creaţiei populare, 1 969.
Duntitraşcu, N. I . : Prin coclauri şi v4gduni - Cintece olteneşti - Poezii populare alese . . . Bucu
reşti, Cultura Rom ânească, [ 1 9 37).
Dumitrescu , A ngela : N-a/i auzit a-un ]ian, D-un haiduc de craiovean . Balade olteneşti. Ediţie
îngrijită de „. Craiova, Sfatul popular al regiunii Oltenia - Casa regională a creaţiei
populare, 1 967.
Eminescu, Mihail : Literatură populard, comentată de D. MurăraŞu. Craio·1a, Scrisul .Româ
nesc, f.d.
Epure, Ioan : Poesii şi cintece poporale din Bdnat, culese de ... Braşov, Ciurcu, 1892.
Făge/el, C . Ş . : Verde şi iar verde (Culegeri populare) . Craiova, Libr. şi tip. Sache Pavlo·.rici, 1909.
„Biblioteca folcloristică", nr. 3.
Fier4scu, C, şi Neagu, Gh. : A ntologia Băr4ganului. Literatură-Folklor. Călăraşi, Tip.
„Modernă", 1 935.
Fira, Gh. : Cintece şi hore, adunate de „ învăţător in corn. Ştefăneşti (Vilcea) . Tipărite după
. ,
alegerea şi cu îngrijirea d-lui D. G. Kiriac. Bucureşti, Socec -C. Sfetea - Pavel Suru,
19 16. Academia Română, „Din vieaţa poporului român", culegeri şi studii, XXX I .
Folclor literar din judeţul Botoşani. Botoşani, Casa judeţeană a creaţiei populare, 1 969.
Folclor din Moldova. Texte alese din colecţii inedite. I, I I . [Bucureşti], Editura pentru litera
tură, 1 969.
Folclor din Oltenia şi Munten(a. Texte alese din colecţii i nedite. I, I I , I I I , I V. [Bucureşti], Edi
tura pentru literatură, 1 967, 1 967, 1968, 1 968 ; V. Editura Minerva, 1 970.
1 70
Folclor din Te l eorman . Culegere realizată sub îngrij irea I nspectoratului şcolar j u<leţean. Colec
fr1ul de coordonare : Prof. C. Munteanu. prof. FI. Răgălie, prof. M. Cazacu. [Alexan·
dria] , f.d.
Folcla di11 Transilvania. Texte alese din colecţii i nedite. I, I l , I I I , I Y. [Bucureşti] , Editura
pentru literatură, 1962, 1962, 1 967, 1 969.
Folclm· din Ţara Loviştci ( Boişoara ) . Lucrare realizată în colaborare cu un colecti"r al I nstitu
t ului de etnografie şi folclor condus de prof. dr. doct>nt �lihai Pop. [Piteşti; . Casa creaţiei
populare <> judeţului Vîlcea, 1 970 .
Friedwag1 1er, Mathias : Rumăniscl1e Volksliedcr a 11 s der B11ko w i n a . I . Band : Liebeslieder mit
380 von Alex. Voe·1idca aufgezeichneten �lelodien h .·rausgegeben ·ion . . . "'tirzburg,
I\:onrad Triltsch, 19i0.
Frincu, Teofil , şi Candrea, George : Românii di11 1\lunfii A p11 sen i ( .\laf 1 i J . Scriere etnografică, cu
10 ilustraţi uni în fotografie. Bucureşti, Tip . „Moderni " . 1888.
F11,-t1111ă, D. : Cântece bătrâneşti din părţile Prut 11/11 i - culegere - cu o i ntroducere despre bala
dele populare de astăzi şi cu un glosar la sfîrşit de . . . Bucureşt i , I ns t . rle arte grafice
.,România nouă", 1927. Din publicaţiile Casei Şcoalelor.
Georgescu, Marin, şi Georgescu, Zenobia : Flori de cimp. [Craion: . C omi tt>tul pentru cultură şi
artă - Casa creaţiei populare a j udeţului Dolj , 1969.
Georgescu- Tistu, N. : Folk/or din judeţ u/ Buzău. Bucureşti , Cultura :\aţional.1, l <J28. Academia
Română, „ Din vieaţa poporului român", XXXI\·.
Giug/ea, G. : Note şi fapte de folclor şi filologie. Cluj . Inst. de arte grafice „ .\rdealul", 1 928. Extras
din „Dacoromania", V ( 1927/28) , pp. 52 3 - 553.
G i11glea , G . , şi Vîlsan, G. : De la Românii di11 Serbia, culeger:" <le literatură populară cu hartă,
fotografii, note, glosar de . . . Bucureşti, F. Gobl fii, 1 9 13. Din publicaţiile Casei �coalelor .
G îlccsc u , T. : Cercetări asupra graiului di11 Gorj. Bucureşti, 1 9 3 I . Extra_; d i n .. Grai ş i suflet " ,
re-tista I nstitutului de filologie şi folklor.
Graiul 11ostr11 (vezi Candrea) .
Gregorian, M. : Graiul din Clopotiva. Bucureşti, Socec , 19 37. Extras din „Grai şi sufle t " , V I I,
re•1ista I nstitutului de filologie şi folklor.
Hetcou, Dr. Petru : Poesia poporală din Bihor. Beiuş. Tip. „Doina" , 19 1 2 .
Hodoş, Enea : Poezii poporale din Bănat, culegere d e . . . I I : Balade. Sibiu , Editura Asodaţiunii,
1 906. „Biblioteca poporală a Asociaţiunii" , nr. 25.
jarnik, Dr. 16n Urban, şi Bîrseani1, Andreiii : Doine şi strigăt uri din A rdeal , date la i ·1 e lă de ...
Braşo·,r, Ciurcu, 1 895.
jarnik, I oan Urban, şi Bîrseanu, Andrei : Doine şi st rigăt uri din A rdeal. Ediţie definiti-ră (studi u
introducfr,r, inedite, note şi variante) de Adrian Fochi . Bucureşti , Editura Academie i
R.S.R., 1968.
Iliescu, Ion. şi Birău, Ilie : Ce-am în inimă şi-n gînd. Timişoara, Comitetul de cultură şi artă al
judeţului Timiş - Casa creaţiei populare, 1 968.
Ionaşcu, Nicolae Ioan, şi Mîndreanu, Mihail St. : Poesii populare şi desc î ntece. Alexandria, Tip.
C. Georgescu, 1 897.
Ionesc u, Nelu : Cîntecttl oltenesc. Craiova, Scrisul Românesc, [ 1937] .
Ionescu, Pr. Preda : Balade dobrogene. Bucureşti, Editura noastră, 1 9 39.
Iscrulesctt, llie : Monografia comunei A ninoasa, judeţul Gorj. C raiova, „ Ramuri", 1935.
Izverniceanu, Damian : Cîntece din Banat, culese de ... Vălenii-de-Munte. Tip. „Neamul Romă-
nesc", 19 1 1 . Biblioteca populară a „Neamului Romănesc" , cărticica VI, nr. 7 .
Izvor fermecat. Culegere d e folclor realizată d e Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor -
Teleorman. [ 1969] .
Kiriac, D. G . : Cîntece populare româneşti. Bucureşti, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor
din R.P.R., 1960.
Kirileanu (vezi Teodorescu-Kirileanu) .
L ighezan, N. : Folclor muzical bănăţean. Bucureşti, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor
din R.P.R., 1959.
Locusteanu , Marcel, Mitu, I lie, Popescu, Aurelian I . : Cîntec vechi din Ooltenia. [Craio'Ta] , Sfatul
popular al regiunii Oltenia - Casa regională a creaţiei populare, 1967.
Lupeanu-Melin, Alexandru : De pe Secaş. Strigături şi cîntece din popor. Date la tipar de . . .
Blaj, Tip. Seminarului, 1927. Coperta interioară : D e p e Secaş. Cintece ş i strigături româ
neşti de cari cîntă fetele şi feciorii şi strigă la joc, cule>e de Nicolae Pauletti din Roşia,
în anul 1 838. Date la tipar de . . .
Lupu-Morariu, Octavia : Frunză verde, dar şi floare . .. Poezii populare eul• s e d e . . . Rîmnicul
Vilcii, f.e., 19H. „Biblioteca Făt-frumos", nr. 8.
M aican, George : Multe şi de toate, într-un singur sat aflate. (Poezii, cîntece poporale vechi ş i
versuri religioase) d e ... Braşov, Ciurcu, 1907.
Marian, Simeon FI. : Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studiu folkloristic de ..
Ediţiunea Academiei Române. Bucuresci, C . Gobl, 1 903.
171
Marian , Simeon FI. : Poesii popoYale din Bucovina . Balade Yomâne, culese şi corese de . . . Botoşani,
Editor I . \'. Adrian, 1 869.
• \/aria n , Simeon FI. : Poesii poporale rcma 11e, ad u nate şi întocmite de . . . Cernăuţi, Tip. G . Pi o
tro·1schi, 1 87 3.
Alarienesc11 , A t. :!\I arianu : Poesia popura[a. Balace cukse şi corese de . . . Pest 'a, J . Herz, 1 859 ;
Brosiur'a I I . Vien'a, Editur'a Autorului, 1 867.
Mateescu , C . N. : Balade adunate de . . . Cu o prefaţă de N. Iorga. \'ălenii-ce-Mu nte, Ti p . „l\'eamul
R omânesc " , 1 909. „ Din lit eratura romănească" , I .
J/ ăci11că-Die, Co nst a nti n I . : Cfotece de pe Jiu , culese C: e . . . Bucureşti , E . S.P.L. A . , [ 1 957). „ Bi bl i o
teca Fent ru toţi" .
.Ueşternl Manole. Balade populare. Bucureşti , E . S.P.L. A . , 1 960.
i\l it u, I lie, Popescu, Au relian I . , Locusteaim, Marcel : Cintece bdtl'Îlleşti din Oltwia. [Craiova],
Com i t etul pentru cultură şi artă al judeţului Dolj - Casa creaţiei populare, 1 968.
•\findresctt, Simeon C. : Literatură Şi obiceiuri poporane din com un a Ripa -de -jos, co mitat 11[ l\1 1 1 reş
T1tYda ( Transilvania ) , publicate de . . . Bucureşti , F . G obl fi i , 1 892 .
.Moca11 u , Nicolae, T. : Monografia comunei rul'ale Stdlineşti , Plasa Mijloc-Pru t , judeţul Fălciu
de . . . Bucuresci , I mprimeria Statului , 1905. Ministerul de I nte rne.
Mo11og rafia judeţ u l ui Dolj. „ , tipărită sub ingriji1ea d-lui D r . C. S. N icolăesc u-Plop şor . Izvoare
folk lorict·. Volumul I . part t"a I . I I . I I I ; volumul I I , partea I , I I : Balade. Apare în „Olte
n i a " . Documente-((·rc etări-Cu:c·gni . Organ al I nstitutului d e istorie naţională, regionala
Cra i 0"1a . Crai0"1a, 1 5 august , 8 � ept t' mbri e, I octombrie ; 22 octombrie, 1 5 no:embrie 1 94-1 .
.UC'11og•af1a judeţ u [ tt i Rc manaţi - r nntribuţiuni - cu o hartă a juceţului şi 1 38 cli; eie în text.
Lucrare întocmită in colaborare dr : Ş t e fan N. Ri cman . Medic Căpitan Dr. Fr . I osif,
\'asik Enl'scu şi Ad-tor Căpitan Paul Constant. Craio·1a, „Ramuri", 1 928 .
.Uo11 og1 af 1 a jude{ttlui Tir nava-Mare. Sighi�oara, Tip. Miron Neagu, [ 1 9H] .
.\lora n u , Tilt'riu : Material etnografi'c ,( r folklcr ciol:dntsc din .M11nţii Rc dn e i . Extras din l ("tista
„\'at ra" . 5 ( 1 939) , nr. 6- 1 2 .
.U o ro ian 11 , Elt'na : D i n Ţinut u l Sdcele/G• . Bu cure şt i , 1 93 I . Extras din „Grai şi suf�t't " , re•1ista
I nstitutului ce filologie şi folklor.
,lf u 11 tea n , �orgl' : Folcl o r din .S u aai •a , cu :cs de . . . Bucureşti, E . S.P.L . A . , 1 959. „Biblioteca
J= e ntru t oţ i " .
[ .\!1111tea n ll , Vitalie, Uiuiu , Teodor, Posto/ta!' " · Zenobia, Dohangie, I osif] : Flori di11 clmp. C u l ege r e
de folclor poetic di n judeţul Arad . Intocmită de . . . Arad, Casa creaţiei populare a juc'e
ţului Arad , 1 969.
S cgo cscu , Cristu S. : Poesii populare altse. Balade adunate din diferite colecţiuni şi n ·1isk de . . .
Bucureşti , Socec, 1 896 .
.\"icoard , Dr. E u ge n , şi Netea , \"asile : Murdş, Murdş, apă l inif . . . Literatură populară din r cgiu
unca Murăşului de sus. Voi. I. Reghin, Editura „Astra" , 1 936.
X r coard , Dr. E . , şi Şt efdniu , I . : I . Doine şi balade. I I . Obiceiuri de nuntif, culegeri ce fol k l or ce f C
M urăş şi Cimpie, de „ . C lu j . Tip . �aţională, 1 94 1 . „Biblioteca Tribuna Arcealului" . nr. J .
\' icolăcscu- Plopşor, C . S. : Balade olttneşti. Cu l ese de . . . [Bucureşti] , Editura tinentului , [ 196 1] .
•
•\' icolescu . Vasile D . , şi Prichici, Constantin Gh. : Cîntece şi jocuri populal'e din Mo[dct'a. Bucu
reşti , Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R . , 1 963.
Xicu/escu- Varone, G . T. : Fo l klor romanesc din A Ydeal. Comuna Nadăşu , piam Huedin, judeţul
Cluj , cu 3 fotografii şi o schiţă topografică . Bucureşti , f.e. , 1 935.
1"iculescu- Varone, G. T. : Folklor versificat din Moldcva. Poezii populare din comuna Plo.r:eni ,
plasa Bucecea, judeţul Botoşani. Bucureşti, f.e„ 1 936.
Niculiţd- Voron ca , Elena: Datinele şi credinţele poporului Rcmd n , adunate şi a�ezate in ord ine mito
logică de . . . Cernăuţi, Tip. l sidor Wiegler, 1 903.
1"iclllifă- Voron ca , Elena : Studii in fo/cl or . \'ol . I . Bu cureşti , T i p . G. A. Lă ză reanu , 1 908 ; voi. I I .
Cernăuţi, Tip. Gutenberg, 1 9 1 2 .
Nifu, Marin D. : Cîntece olteneşti, cu u n studiu asupra literaturii poporane. Craiova, Editura
revistei „Vorbe bune" , 1 933. „Cartea pentru toţi " , nr. 7.
Novacovici, Emilian : Colecţiune folcloristică romdnă din Răcăşdia şi jur. Întocmită şi edată de . . .
Oraviţa, Tip. Carol Wunder, 1902.
1 . 000 doine, strigdt ul'i şi chiuituri c e se obicinuiesc la jocurile şi petrecerile noastre poporale.
E d . I V . Braşov, Ciurcu, 1 922.
Onişor, Victor : Doine şi strigăt ul'i din A rdeal, cule�e şi publicate întocmai cum le lj.ice
poporul . Partea I . Iaşi, Şaraga, [ 1 890].
Pamfile, Tudor : Cîntece bătl'Îneşti, doine, mustrdl'i şi blest� me. Di n lucrările postume. Tecuci,
Tip. Cultura, 1 926.
Pa mfile, Tudor : Cîntece de ţară , adunate de . . . Bucureşti, Socec - C. Sfetea şi Librări a Naţio
nală, 1 9 1 3. Academia Română, „Din vieaţa poporului român", culegeri şi stud ii, XII.
Pann, Anton : Cîntece de l ume, transcrise din psaltică în notaţia modernă, cu u n studiu i ntroduc
tiv de Gh. Ciobanu . Bucureşti, E . S.P.L. A . , [ 1955].
1 72
Papahagi, Tache : Cercetări în M1111ţii A puseni. Bucureşti, 1 925. Extras din „Grai şi suflet" ,
rnista I nstitutului de filologie şi folklor.
Papahagi, Tache : Graiul şi /olklornl Maramureş11l11i. Bucureşti. Cultura Naţională, 1925. Acade
mia Română, „Din vieaţa poporului român" , X X XI I I .
Pa111ctti (vezi Lupeanu-Melin) .
Pdscultsc11, Nicolae : Literatură populară românească, adunată de „„ c u JO arii notate de Gheorghe
Mateiu. Bucureşti , Socec, 1 9 10. Academia Română, „Din vieaţa poporului român" ,
culegeri şi studii, V.
Petrovici, Emil : Texte dialectale culese de ... Suplement la A tlas11l li11gvistic român I I (ALRT I I ) .
Sibiu, Muzeul limbii române - Leipzig, Otto Harrassowitz, 1 9 4 .1.
Picot, E mile : Chants populaires des Roumains de Serbie, publies par ... Paris, Imprimerie Natio
nale E. Leroux ed „ 1889. Extrait du Recueil de textes et de traductions publie par Ies
Professeurs de l ' Ecole des langues orientales vi·1antes.
Pi111<a l 'iteazul. Baladă poporală. Ed. I I . Braşov, Editura librăriei Ciurcu, 1 9 1 5. Din litera
tura poporală.
Pompi/i11, l\liron : Balade populare romdne, adunate de . . . Iaşi , Tip. Soc . „ Junimea" , 1 8 70 .
Pop, Dumitru : Folclor din Bihor. - Poezii populare - . [Oradea] . Casa creaţiei populare a judl'
ţului Bihor, 1 969.
Pop Rctegan11l, Ioan : Trandafiri şi viorele, poezii poporale, culese şi ordonate de .„ Ed. \" I .
Gherla, Editura şi tiparul Tip. „Aurora" , 192 I .
Popesc u , Aurelian I . : Cî11tece bdtrîneşti din Olten ia. \"ol . I I . C raio·rn, Editura Academici Republicii
Socialiste România, 1 970.
Popesc u-Ciocănel, Gh. , Patriciu, E . I . , şi Salvin , G.P. : Braşoave. Bucureşti, H. Stcinhcrg. 190.'i.
Popovici, Dr. Iosif : Poezii populare române, culese şi publ icate de „.\"ol. I : Balade pop11/are di11
Bănat. Oraviţa, f.e„ 1 909. Din publicaţiunile Ministerului Cultelor şi al I nstrucţiunei
din Bucureşti.
Prec11p, Dr. Emil : Păstorit ul în l\!unţii Rodnei, de „. (cu 7 clişeie) . C luj , I nst. de arte grafice
„Ardealul" . 1 926. l'ni·1ersitatea din Cluj , „Biblioteca Daco romaniei" , condusă de Sexti l
Puşcariu, nr. 3.
Răd11lesc 11-Codi11 , C. : Chira Chiralina, cintece bătrineşti, cu ilustraţii de N. Patraulea. Bucureşt i ,
H. Steinberg, [ 1 9 1 6].
Răd11lcsc11-Codi11, C . : Din ,\/usce/ , cintece poporane. \"ol. I. Bucuresci, Socecii., 1 896.
Rădu/escu-Codin , C . : lngerul Românului, poveşti şi legende din popor de „. Bucureşti, Socec şi
C. Sfetea, 1 9 1 3. Academia Română, „Din vieaţa poporului român" , culegeri şi studii. X \"I I .
Rădufrsc 11-Codi11 , C . : Legende , tradiţii şi amintiri istorice. adunate din Oltenia şi din Muscel de . . .
Bucureşti, Socec, 1 9 1 0 . Academia Română, „ Din vieaţa poporului rornân" , culegeri
şi studii, X .
Răd11hscu-Codi11, C . : Literatură, tradiţii şi obiceiuri d i n Corbii-l'vl11şce/11/11i, cu note istoric<'.
2i arii populare, 1 6 2 figuri în text şi u nele vederi din Corbi. B u cureşti , C u ltura Naţio
nală, 1 929. Academia Română, „Din viaţa poporului român", XXXI X .
Retega nu (vezi Pop Reteganul ) .
Riegler-Di11u, Dr. Emil : Das rumiinische Volkslied. Eine m u 'iikwissenschaftliche St udie , mit
1 62 Liederbeispielen u nd 2 Tabellen. Berlin, 'Valter de Gruyter, 1940.
Rîşniţă, Elena : Dor de pe Tirnave. Cîntece din comuna Valea-Sasului, judeţul Tirna·1a-Mică,
culese de „. Blaj , Tip. Seminarului Teologic, 1936.
Rum, Simeon : Scînteuţe. Poezii poporale (balade şi chiuituri), adu nate şi ordonate de „. Gherla,
Editura librăriei A. Todoran, 1 924.
[Ruxăndoiu, Pa·1el] : Folclor poetic. I . Volum îngrij it cu note, glosar şi indice de informatori de „.
Bucureşti, Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din R . S. R., 1 9 6 7 .

[Sac/ie/arie, Adriana] : Rum1mski lidovi pisnl. Cîntece populare româneşti. Praha, Stătni na
kladatelstvi krăsne literatu ry, hudby a umeni, 1959.
Sandu Timoc, Cristea : Cîntece bătrîmşti şi doine. Cuvînt inainte de Tudor Arghezi. Bucureşti,
Editura pentru literatură, 1 967.
Sandu- Timoc, C. : Poezii populare dela Românii din Valea Timoc11/11i, culese de Cu o introducere.„
de N. Cartojan . Craiova, Scrisul Românesc, [ 1 943] .

Sassu Ducşoara, I on : ln luncile soarelui. Folclor poetic din sudul Transil'laniei. Braşo·1, Casa
creaţiei populare a judeţului Bra�ov, 1 968.
Segarcea, Stelian : Balade populare, culese de pe valea Oltului şi însoţite prin cite u n comentari u
critic de Bucureşti, Tip. Şt. I onescu-Tămădău , 194 I .
„.
Set>astos, Elena Didia Odorica : Cîntece moldoveneşti. laşi, Tip. Naţională, 1 888.
Şandru, D., şi Brînzeu, F . : Printre ciobanii din ]ina. Bucuresti, Socec, 1 934. Extras din „Grai
şi suflet", V şi VI, revista I nstitutului de filologie şi folklor.
·
Tecu/eseu, Horia : Pe Murăş şi pe Tărnave. Flori înrourate (Doine şi strigături ) , culese de . . .

Sighişoara, Tip. Miron Neagu, 1 929.
Teodorescu , G. Dem. : Poesii poputai·e române, culegere de . . . Bucuresci, Tip. „Modernă", 1885.
1 73
Teodorcsc11-Kirifra11 u , S. : Ccmoal'a suf/et11/t1i. Cintece ţ oţ orale cuprinzînd : colinzi, urături,
rugăciuni, alese şi orinduite de . . . Su cea·1a, Edit u ra şi tipografia Soc. „Şcoala Română" .
1 920.
Tistu (·iezi Gcorgacu- Tist u ) .
Tocilescu , G r . G . : Maf(ria/uri fo/k/01 ist icc, culese ş i publicate sub auspiciile Ministerului Cultelor
şi În'lăţămintului Public prin îngrijirea lui . . . \"olumul I : Poesia poporană. Partea I - II .
Buc u resci, Tip. Corpului Didactic, 1 900.
Torouţiu , I. E . : A fost odată . . . Po·1eşti şi cintece poporale culese de . . . Cluj , Tip. „Carmen",
19 1 2 .
Tu/bine, Gh. : Cintcce din / 11 111ca i·echiă, culese d e . . . Făgăraş, Ed. t i p . C. Popp, 1 908.
Ţip/ea , ..\I. : Poezii populare din .Ua1am11rcş, adunate de . . . Bucureşti , 1 906. Extras din „Ana
lele ..\cademiei Române" , seria I I . tom. XXYI I I , Memoriile secţiunii l iterare, nr. 7.
l.:rrn , Nicolae : Cintece şi jocuri din r alea A lmăj11lui ( Banat). Bucureşti , Editura muzicală,
1 958.
Urs u , N'icolaie : Cintece şi jocuri popu/a rc bănăţrne di11 comuna Naidăş (Caraş ) Banal. 128
melodii cu texte. Reşiţa, Casa creaţiei populare, 1969.
l 'rsu , prof. Nicolae : Contribuţii m 11:ioale la monografia comunei Ohaba-Bistra (Banat) . Extras
din buletinul „ Studii muzicologice" , nr. 1 / 1956.
L'r·Sll, Prof. Dr. N icolae : Contribuţiuni muzicale /a mcmngrafia ccnumei Sfrbova (jud. Timiş
Tor·orital ) de . . . Timişoara, Tip. ::\"aţionala, 1 939. I nstitutul social Banat-Crişana.
Varone (·iezi Nicu/eseu- T'ar011e ) .
J' asi/iu. Al. : Cîntece, 11rdt 11ri şi bocet e de-ale poporului, adunate de . . „ învăţător la Tătăru şi
(jud. Suceava). Însoţite de 13 arii notate de d-na Sofia Teodoreanu , profesoară la Con
senatorul de muzică din Iaşi . Bucureşt i, 1909. Academia Română, „Din vieaţa po
porului român" , culegeri şi stud i i , I \".
Vechi ciHtue de viteji (vezi . 4 mm/ese u ) .
Vese/d11 , Cornel : Peste dea/ , p e s u b p4dtffe. Folclor literar din Banat. Timişoara, Casa judeţeană
a creaţiei populare, 1 969.
l'idu, J on : Cirrtece, doirre şi st rigăt uri. Ediţie îngrijită de Yiorel Cosma. Bucureşti , E . S.P.L. A . 1
[ 19.58]. „Biblioteca pentru toţi" .
Virco/, V. : Graiul din Filua. Bucureşt i , �ocec , 19 I O . Publicaţiunile Societăţii filologice.
[ l frt ic , D.] : Trandafir cu crca11ga-n apd. Bistriţa-Kă�ăud , Casa creaţiei populare a judeţului
'
Distriţa-Nă.�ud , 1 970.
Voicu, I on, A vramescu , Tache, şi Brazdeş, Manole : Sună cînttt/ şi răsună. Culegere de cîntece
populare pentru solişti vocali alcătuită de . . . Casa regională a creaţiei populare, Galaţi,
1 96.5.
Voronca (vezi Nicu/iţă- Vorc;r1ea ) .
l'r·abie, Gh. : Folk/or Românesc. Studiu şi texte comentate d e. . . Craio·1a, Scrisul Românesc„
[ 1 916]. „Clasicii Români comentaţi" .
VuJpia n , D. : Poesia popu/ară pusă î n 1n11sică. Culegere d i n toate ţerile Române. Bucureşti,
Tipo-litografia Şt . :!\tihailescu . 1 886.
Weigand, Dr. G . : Der Banater Dialekt. Leipzig, J . A. Barth, 1896.
H'eigand, Dr. G . : Die Dialekte der Bukou:iria 1rnd Bessarabiens. Leipzig, J. A. Barth, 1901.
Za mfir, Constantin, Dosios. \"ictoria, .llotdoveaHu-Nest or, Elisabeta : 1 32 cîntece şi jocuri din
Săsdud. Bucureşti, Edit ura m u zicală, 1 958.
1 74
INDICE ALFABETIC DE TIPURI
ŞI TITLURI DE VARIANTE 1
A Ciri, "16 A 11dro11im şi Fi/a na, 26

Aga Bălăceanu, 200 Andronim şi Filana seau Peatra dracului, 26
Aga Bă.lăceanu şi Constantin Brinco-1eanu, 200 Andronim şi Ileana, 26
Aga Bălăceanu şi cu Constandin Brînco- Antofica, 7
veanu, 200 Antofică a lui \"ioară, 7
A Gruii, 27.1 Antofiţa, i
A Grni11l11 i. 8 1 Antofiţa a lui \"ioară, 7
A idtic l 'clctt, 67 Antofiţa lui \"ioară, 7
A Ilincuţei, "17 Antofiţă, 7
Alapin , 208 Antofiţd al t u i l "ioard, 7
A lde Nae di11 l "dde11i, 1 80 Antofiţă-al lu \"ioară, i
Alexe boţul, 6 Antofiţă al lu Vioară, 7
Alinca, "17 Antofiţă-a lui Vioară, 7
Al lui Codrian, 1 70 Antofiţă a lu Yghioară, 7
A lotrilor, 92 nota Antofiţă-a-lu \"ioară, 7
Alta. A lui Ion Petreanu, 108 nota Antofiţă a lu Vioară, 7
A lu Arapu, 37 Aoleo, Ghimiş, Ghimiş, 17 J
A lu Bagiu , 42 Arad şi soră-sa călugăriţă, 3 7
A lu cinăr Iotrişor, 85 Arap, '16
A lu copil mic dă turc, 12 Arap Sangiac, '16
A lu Costa păcurariu, 193 Arapul la imperatul, 37
A lu Gruia lu No·rac, 27.1 Arcoş-paşa. şi Gerul, 1
A lui Costin, 1 52 A rdiu-crăişor, 20
A lui Gruia, 27.1 Arghiu-crăişoru, 20
A lui I osim lotrul . 1 9 1 A rian al mic. 22
A lui M11ihditd, 1 5 1 A Şoigului, 195
A lui No".l'aC, '9 A Voic u/ui, 1 5'1
A lui Stănislavu babi, 'I. I
A l 11i Şoimănel , 57 Ăi trei fraţi cu nouă zmei, '1
Ă l copil Roman, 70
A lu Vida, 205
A lu Vili, 1 16 Baba Ko·1ac. 8.1 : 27.II ; 29.I
A Marcului, 38 Baba No·1ac şi fata sălbatică, 9
A munte, 1 76 Baba Sirba , 90
A na, "17 Badea, 12
A na A rdeleana, 58 Badea cîrciumarul, '12
Ana şi Arapul, 46 Badea Ghiţă \"oinicul, 86
1 Titl urile c u rsive apatţ,in celor 2 1 1 tipu r i de s ubiecte narafr1e, iar celelalte, indica
ţiilor bibliografice . Cifra trimite, în ambele cazuri, la numărul de ordine al tipului .
1 75
Badea Haiducul, 42 Bratu, 9 1
Badea haiducul, 12 Brăilenii, 5 1
Badiu, 42 Brînco·1eanu , 20 1
Badiu carciumarul, 42 Brîncoveanul Constantin, 20 1
Badiu Circiumariu, 42 Bucă-Bucă/el, 202
Badiu Circiumarul, 42 Buculei, 2oi
B adiu cîrciumarul , 42 Budiu, 165
Badiul, 42 Bugean, 1 49
Badiul Cadiul, 42 Brtica Becheanu, 76
Badiul crişmarul, 42 Burcea , 1 2 3
Badiulu si Turcii, i2 Burileanu, 1 02
Badi u si Băduleasa, i2 Burulean, 1 02
Ş
Badi u i Xeculcea, i2 Buruleanu, 102
Badu , i2 Burulei, 1 02
Badu cîrciumaru , i2 Buruleiu, 1 02
Badu circiumarul, i2 Busuioc, 92
Baciul, 42 Busuioc haiducul, 92
Badul-Circiumarul, i2
Bagiu , 42 Calofi rescu , 198
Ba/i11d, I 07 Cantece poporale din Buoo·1ina, 1 1 3
Balaban , 95.1 Cantecu J ianului , 96
Balada haiducului Corbea, 85 Catincuţa Gendrulesei, 47
Balada io\Jagului, 95.II Căftiţa, 4
Balada lotrilor (a lu Ion) , 89 Călin, 38 ; 99
Balada lui Bahnea, 107 Cdli11aş şi A rsi11el, 1 53
Balada lui Florea haiducul, 1 56 Călin Curcă, 99
Balada lui Gheorghe haiducu, 7-t Călin Secărin, 99
Balada lui Ghimiş, 17 3 Călin viteaz bun, 38
Balada lui I o -ian l orgo·1an, 5 Cănticul J ianulu i , 96
Balada lui M ir za, 85 Cănticul Tunsului , 97
Balada lui H adu, 1 00 ; 1 0 1 Căpitan Gheorghiţă, 98
Balada lui Yulcan, 4 I Căpitan Radu, 1 00
Balada : Şarpele, 6 Căpitan Sava Gheorghiţă, 98
Balada Şarpelui , 6 Cdpita 1 1 11 , 1 00 nota ; 1 3 1
Balada şarpelui , 6 Căpita11 11 / Nica, 199
Baladă, 6 ; i7 Ceai copil de turc , 1 2
Balau rul, 5 ; 6 C e i trei fraţi ş i smei , 4
Ban plugarul, i 3 Cei trei haiduci , 28
llanu , i 3 Cel ·1i t eaz de otoman, 6
Ban u / , 4 3 Cerchez, 7 1
Banul Brinco·1eanul, i 3 Cernea, 1 28
Banu' Plugaru ' , 43 Ce stai, Gruie, supărat, 27.I
Barbă haiduc u/, 78 Cetan, 1 6 3
Băduleasa, i2 Cheiţă ! Cheiţă ! , 1 6
Bălaurulu , 6 Chera, 4 6
Begu de la A da-Kaleh, 63 Chera Cheralina, i6
Beţiga ş 1 84
, Chilidor, 20
Bistriceanu . 6 Chira, 46
Biţă Cătănuţă, 205 Chira-Chiralina, i6
Bicul haiducul, 40 Chiralina, i6
Bidiul, i2 Chirutia, i7
Blastămul mami i , 6 Chiruţa, 47
Blăstămu l de mamă, 6 Chiuiturile lui Busuioc, care încă fu unul din
Blăstămul unei mame, 6 ·10inicii lui Piperea, 92 nota
Blestemul de mamă, 6 Ciniriel ·1oi nic, 16
Bogatul şi săracu/, 94 ; 95.1 Cioban Costa, 1 9 3
Bogatu şi săracu , 94 Ciobanul c u Smeii , 1 92
Bogdan, 1 5 Ciobanul, sora şi zmeii (leii, t urcii ), 192
Bogdan Damian, 2 Ciobanul şi zmeii , 1 92
Boian haiducu, 1 49 nota Ciocîrla11ul, 2 1
Bo/bocea11, 105 Ciocoiul , 95.1
Bolbocean haiducul, 105 Cira, 46
Bolbocianu, 105 Cinciecu sfinţilor, 19 nota
Botea, 1 06 Cînd eram copil mai mic, 96
Botea haiducul, 1 06 Cind l-o pornit pe Vasile cel Mare, 1 14
l i6
Cintarea Badiului, 12 Cin tecul lui Ion Tunsu , 97
Cintarea lu Mocanu, 1 00 Ci11tt'C 11l l u i Io1-gova11 , 14'1
Cîntare veselitoare, 86 Cintecul lui Iorgu I orgo·rnn, 5
Cîntec, 209 C intecul lui I oviţă , 2 9 . 1
Cîntec de a lui Dăian, 1 76 Cintecul lui Jdrelea şi al lui l\lărunţclu, 1 7 7
Cintec de codru, 95.I nota Cintecul lui J ianu , 9 6
Cîntec despre J ianu , 96 C întecul lui Letin bogat, 1 5
Cintec despre Novac, 28 Cintecul lui Malcoci-Pasa, l
Cîntec despre Radu Anghel, 1 00 Cin tecul lui Marcu , 38 °; + l
Cintece despre Iancu J ianu, 96 Cîntecul lui Marcu \"iteazul şi Turcu Ilolunu,
Cîntec haiducesc, 12 ; 95.I J8
Cîntecu Bădulesii, 17 Cintecul lui Mărunţelu , 1 78
Cîntecul Badiului, '12 Cintecul lui Minea, 1 5
Cîntecul Badului, '12 C intecul lui l\lirea, I 5
Cintecul Banului, '13 C intecul lui l\liu, 88
Cintecul celor trei voinici, 70 Cîntecul lui l\liu haiducul, 88
Cîntecul Cherulinei, '16 C întecul lui l\lirzea, 205
Cîntecul Chirii Chiralina, 46 Cintecul lui l\luscu, 1 0 3
Cintecul Codreanului, 1 70 C în tecul l u i Nifd al I. 11 p11/t1 i , 183
Cîntecul Crivăţului, 1 C intecul lui Oprea, 85
Cîntecul drăguţei lui Vasile cel ::\la.re, I 14 C intecul lui Pantelimon, 111
Cintecul fetii Şendrulesei, 4 7 Cî11tec11l / 1 1 i Păm1 haiclu c u / , 1 2 7
Cîntecul Gerului, l Cintecul lui Peneş, 85
Cintecul gerului, 1 Cintccul l u i Pt'/rcsc u , 1 20
Cîntecul haiducilor, 1 7 1 Cintecul lui Petrică, 9 J
Cîntecul haiducului, 9'1 Cintecul lui Pintea, 85
Cîntecul haiducului Codreanu, 1 70 Ci11tcc11l l 11 i Radu, 1 00 ; J O I
Cîntecul haiducului Darie Pomoh<1.ei, 1 13 ; Cintecul lui Radu A nghel din Greci , 1 00
1 1 5 nota Cintecul lui Hadu din Greci, 1 00
Cîntecul haiducului Dragoşu , 1 0 9 Cintecul lui Radu Mocanu, 1 0 1
Cîntecul haiducului Otînceală, 194 Ci11tec11l l11i Săca/ă, 1 75
Cîntecul haiducului Radu Anghel, 1 00 Cî11tcc11l l 1 1 i Sbangă lraiduw, 1 7 4
Cîntecul haiducului Ştefan J ianu , 96 Cîntecul lui Serdar Călin, 99
Cintecul llincuţei, '1 7 C întecul lui Stancu, 9 1
Cîntecul ] ianului , 9 6 Cîntecul lui Stancu Haiducul, 9 1
Cintecul Letinului. 1 5 Cintecul lui Stingă, 68
Cfotecul l u i .A lbu/ese u , 1 82 Cint ecul lui Şandru, '17
Cintecul lui Baba Novac, 2 7 . 1 1 Cîntccul lui Ştefan \"odă, 1 5
Cintecul lui Badea, '12 Cintecul lui Tanisla„, 1 1
C întecul lui Badiu , '12 Cin tecul lui Tanislau , i 1
Cintecul lui Badu, '12 Cintecul lui Toma Alimoş, 86
Cintecul lui Badu circiumarul, 42 Cintecul lui Toma Dalimoş, 86
Cintecul l u i Bibea Cttcu, 77 Cintecul lui Tunsu , 9 7
Cintecul lui Bolbocean al Saftei, 1 0 5 C intecul lu Ştefan \"odă cel Mare cu J\l ihu,
Cintecul lui Brîncoveanu la 1 809, 2 0 l 88
Cintecul lui Călin, 99 Cintccul l\larculu i , 38 ; H ; 2 0 3
C î ntecul lui Cătănuţă, 205 Cintecul l\I iului Haiducul, 8 8
Cintecul lui Cerchez, 7 1 Cintecul naşului, 1 5
Cîntecul lui Cioban Costa, 1 9 3 Cintecul na�ului sau cintecul lui Leti n bogat,
Cîntecul l u i Corbea, 85 15
Cîntecul lui Corbea haiducul, 85 Cintecul Nunulu i , 1 5
Cintecul lui Costea ciobanu , 1 9 3 Cintecul nunu lui, 1 5
Cîntecul lui Costea Mocanu, 1 9 3 Cîntecul Radului , 1 00 ; 1 0 1
Cîntecul lui Dăian, 1 76 Cintecul �andrului , 47
Cîntecul lui Dăianu, 1 76 Cîntecul Şarpelui , 6
Cîntecul lui Doicin bolna·1u, 37 Cintecul şarpelui , 6
Cîntecul lui Geru, 1 Cîntecul Şearpelui, 6
Cîntecul lui Gheorghelaşiu , 9 8 Cîntecul Şerpoaicei, 6
Cîntecul lui Gheorghilaş, 98 Cintecul şi hora lui Mărunţelu , 1 78
Cîntecul lui Ghiţă Cătănuţă, 205 C intecu lu Bahnî, 1 0 7
Cîntecul lui Gruia, 29. l l ; '1 1 C întecu lu Ghimiei, 1 7 3
Cîntecul lui Gruia lui No·1ac, 29. 1 1 Cîntecu lu Ghiorghe haiducu, 7'1
Cîntecul lui Ianăş, 89 C întecu lu Ghiţă Cătănuţă, 205
Cîntecul lui Iancu J ianu , 96 Cîntecu' lu Ghiţă Cătănuţă, 205
Cîntecul lui Ianuş, arîmbaşa, 89 Cîntecu lui Busuioc haiducu, 92
1 77
Cintecu lui Miu, 88 Coroi, 1 1 2
Cintecu l u Isirim bogat u, 83 Costa, 1 9 3
Cintecu lu Pătru haiducu, i O Costache Dragoş. 1 09
Cintecu lu Peneş, 85 Costa păcurarul, 1 9 3
Cintecul Vidrei şi al lui Stoian, 205 Coste, l i3
Cintecul voinicului , 6 Costea, 85 ; 1 9 3
Cîntecu naşului , 1 5 ; 200 Costea gealap, 1 9 3
Cintecu �arpelui , 6 Costea Gealapu. 193
Cintic dim bătrîni, 1 6 Costea gealatul, 193
Cinticu Badiului , i2 Costea şi Dolfa, 193
Cinticu haiducului Draguş, 109 Costea şi F11[ga, 1 9 3
Cinticu Hoitului, 96 Costea ş i Fulgea. 193
Cinticu Jerului, 1 Costea şi Fulgu , 193
Cinticu lu Ghimiş. 1 7 3 Costin, 200
Cinticu lu Ghiorghilaş, 98 Creţu, 1 79
Cînticu lu Ionici haiducu, 95. 1 Creţu haiducu. 1 79
Cinticu lu Iorgo·1an. 6 Cretu haiduc ul, 1 69
Cînticu lu Mihu, 87 Cri �tina şi \"asile, 2 1 0
Cînticu Raduluî . 1 00 Criveţ, l
Coconul Raducanu şi Iancu Sibinianu . 1 5 Cri·1îţ, 1
Coconulu Raducanu s i Iancu Sibinianu , 1 5 Cuconu Pătraşcu . 1 6
Codd u , 1 10
Codrean, 1 70 D-alu Gruia lu Xo·1ac , 9
Codrean şi Mocanii, 1 70 Darie, 1 1 3
Codreanu, 125 ; 1 70 Darie şi Bujor, 1 1 3
Codreanul, 1 70 Darie şi maica sa. 1 1 3
Codreanul florilor şi calul lui, 1 6 Darie şi mîndra sa, 1 1 3
Codrean ul ş i '7Wc;anu/, 1 70 Darie şi potira, 1 1 3
Codreanu şi mocanul, 1 70 Ddian , 1 76
Codrean ·1oinicul , 20-' Dăian haiducul, 1 76
Codrian, 1 70 Dălea-Dămian. 2
Codrianul. 1 70 Dăli-Dămian, 2
Colceag-paşa, I Dămean şi Sila, 2
Colea-n deal la Făgădău, 9i De ale lui Pintea viteazul, 1 1 5
Colea-n ·1ale la Cerneţi, 1 8 Dediu . i2
Colea-n ·1ale-n Cornăţel, 96 Delea-Damian, 2
Colea-n ·1ale- n dedeţel, 96 Delia Damianu si Sila Semondina, 2
Colea-n 'lale-n didiţel, 96 Deli-Marcu . Fratele tui Negrtt-vodd, 25
Colea-n •1alc-n făgeţel, 96 De-1 oraş din Bucureşti, 1 5
Colo-n sus pe munte verde, 1 9 2 Din, Constantin ş i Roman, 70
Colo sus, p e munte ·1erde, 1 9 2 Din Constantin şi Român, 70
Coma11, 1 26 Din, Constantin şi Român, 70
Coman Haiducul, I J i Din şi Constantin, 70
Comănac, I Ji Din şi Constantin şi copilul Roman, 70
Comăniţă Busuioc, 92 Din şi Constandin, 70
Constandînu Branco·1anul, 20 1 Dinu Constantin, 70
Constantin Branco·1anu, 20 1 Din viaţa haiducului Darie, 1 1 3 nota
Constantin Branco·1anul, 20 1 Diţă şi Lena, 205
Constantin Brincovea11u , 20 1 Dobre haiducu , 1 1 7
Constantin Brînco·1eanul, 20 l Dochiţa Sandului, i7
Constantinu Branco·1anu, 20 l Doicii, 37
Copilaş de t rtrc, 1 2 Doicim, 37
Copilaş Roman, 70 Doicin, 37
Copilaş Romanul, 70 Doicin Bolnavu, 37
Copilaşul de turc şi Marcu Crale·1ici, 1 2 Doicin bolna·1u, 37
Copil�ul de turc şi Marcu Cralo·1ici, 12 Doicin bolnavul, 37
Copilaşul l ui Roman, 7 1 Doicin şi arapul, 37
Copilul Român, 70 Doiecin, 37
Copilul român, 70 nota Doina haiducului Ion Tunsu , 97
Corbac, i8 Doina lui J ianu, 96
Corbea, 85 ; 1 9 3 Doină de haiducie, 96
Corbea Haiducul, 8 5 Doica, 193
Corbea haiducul, 85
Domn' Ştefan Opriş, 1 7
Corbea şi Ştefan-vodă, 85
Corbea viteazul, 85 Domnul Dumitraşcu şi calul, 1 6
Corbu lorguţu, 5 Domnul Vidru cu Vidra, 205
1 78
Doncilă. 37 G e ru l , I
Doncilă - un ·1echi cintec ·1itej esc , .l 7 G hemiş, 1 73
Do nic i , 37 c; heorghe. 8 5
Dorul lui Gruia, 9 Gheorghe. Gheorghe, frate Gheorghe. 7i
Dragostea statornică, 2 1 0 (; Jrn •rg/rcla,� . 98
Dragoş, 109 ( ; heorghe şi .\ rapu , i i
Dragu, 55 ; 122 c ; h<'orghie a Popii, 85
Dragu mami i , Radule, 10 1 ( ; hcorg/1 1 /a ş , 98 ; 155
Drăgan din Bărăgan, 1 72 Gheorghiţă , 98
Ducin, 37 Gheorghiţă Gheorghilaş. 98
Dumitru dobrogeanu , 79 G lrcorglri!ă Poian 11 , 209
Gllforghiţă Zătrea11 11 , 56
Encea şi Ileana, 205 Gherg/rişa11 . 186
Erculean, 5 (; /i i m i ş . I 7J
Erculean ( I orgo-1an) , 5 G hiol 23
Du m it rn ,
Ghiol Dumitru şi soarele, 2 3
Fagul :'.\l i ulu i , 88 Ghio„ghc, Cornra ş i Jlaftfi. 1 87
Fata Bărbulesei , 47 < ; hiorghilaş , 98
Fata Bradulu i , 9 1 nota G hiţă, 74 ; 205
Fata Cadiului. 29. I c;hiţ ă Cătăniţă, 205
Fata de frînc, l i G!iitd Cătă1111td, 205
Fata de frîng, l i Gh Î ţă Cătăn � ţă şi Maco·1ei , 98
Fata frincului, l i Ghiţă p opă vechi , 205
Fata haiduc sau Dobriţa fată mare, 9 1 Ghiţă şi Florea, 205
Fata Iancului, 47 G i orgilaş, 9 8
Fata îndărătnică, l i G i rali na , i 7
Fata l u i �farcu, i7 Gocsc u , 66
Fata robită de turci, 47 Gaia , 54
Fata Sandului, 47 Golea, 89
Fata �andrului, 47 G olea haiducul , 89
Fecioraş de sîrb, 50 G ole-al Golilor , 89
Fecioru lu Petru-vodă, 1 5 G ru ea la-nsurat, 9
Fica l u Banu Măgureanul, 43 Gruea-n Ţărigrad, 27.I
Ficuţa lu i Banu Măgu reanu , 43 Gruia, 27.I ; 27.I I ; 29. I I ; 30 ; 85 ; 205 nota
Fiii Bratului, 9 1 Gruia a lui N o·1ac , 30
Fiii lui No-iac, 28 nota Gruia copi lul, 9
Fiuţu şi Şarpele, 6 Gruia groza·1 mare, 75
Floarea, 47 Gruia G ro zov anul . 75
Floria, 1 56 Gruia înaint e de-nsurat, 9
Foaie de-avrămeasă, 16 Gruia la arat , 30
Foaie si-un
' năut, 16 Gruia lui N ov ac , 8.1 ; 8. 1 1 .2 ; 9 ; 10 ; 27.I ;
Foaie verde colilie, 6 27.11 ; 28 ; 29.1 ; 29.IV ; 30 ; 85 nota ; 205
Foaie ·1erde de sulfină, 68 nota Gruia lui NO"t ac şi fata sălbatică, 9
Foaie verde trei castane, 1 l i Gruia lui No·1ac şi muma sa, 30
Foai verdi trii aglici , 9 1 nota Gruia lui Novac şi mumă-sa, 30
Foicica bobului, 47 Gruia lui Kovac şi Şerpele, 1 0
Foicica lemnului . 47 Gruia lui Ko·1ac ş i şerpele, 1 0
Foiliţă şi u n a , 28 nota Gruia lui Novac ş i zina, 8 . 1
Fratele şi sora, 1 92 Gruia lui No·1ac ş i zîna, 8.1 ; 8 . 1 1 . l
Fraţii, 16 nota Gruia lui No·1acu, 27.I
Frundzî verdi di-o rdcitî, 1 50 Gruia lu Novac, 27.I
Frunză verde baraboi, 95.1 Grttia11, l iO
Frunză verde romaniţă, 16 nota Gruia, No·1ac şi Fata de Latin, 9
Frunzileana de-avramască, i7 Gruia si tatai seu Novac, 27.I
Fulga, 193 Gruia şi N ovac , 27.I
Fulga şi Budac, 1 30 Gruia şi şarpele, 10
Gruia şi tatăl său No·1ac, 27.I
Gazda J ianului, 96 Gruia şi zina, 8.1
Ge.alat Costea, 193 Gruicea, 24
Gealip Costea, 1 9 3 Gruicea copil mic, 24
George a f u Molin, 2 1 1 Gruiţa lui Novac, 27.1
George şi mama sa, 85 Gruiţă, 27.11
Georgiţă Georgelaş, 98 Gruiţă şi Şarpele, 1 72 nota
Georgiţă şi mamă-sa, 85 Gruiţă şi şarpele, 6
Geru, l Guda şi Costea, 193
1 79
Haiduc Pătr u , iO I li ncuţa Sandului, 47
Haiduc Petru, iO llincuta Sandrtt/ui, 41
Haiducul, 96 i
I lincu ia, 4 7
·
Haiducul Codreanu, 1 70 Ilona şi t u rcul, 47

Haiducul Comănac. 1 31 l lonca, 47
Haiducul Darie, 1 1 3 I mperatul Salabeg, l
Haiducul Neacşu şi frate-său Lupu , 1 68 I mperatulu Salabegu , l
Haiducul Niculiţă, 1 6i Ioan a Chetrarului , 108
Haiducul Petru , iO Ioan Bîrgovan, 5
Haiducul PHru , iO Ion al mare, 99
Haiducul \"elcu , 6 7 Ion al Pietrariului , 108
Harambaşa Hănţilă, 1 6 6 Ion a Solca1111/t1i, 160
Harap buzat, i 6 I011aşc11, 197
Harap u . 3 7 Ion ăl Mare, 99
Harapul buzat, i 6 I on Botezătorul, 19
Heiduk Peter, Sohn d e s !\o·rak genannt Io11 Botezătortt/ (Sfinta T "i11rri }, 1 9
„ llngur Pătru'', iO IoJieasa cîrcimdreasa , 4 5
Hera şi A rapul, i6 Ionel voinicu. l i
Horea Firulinei, i7 Ionel \'oinicul, l i
Horea lui Pintea \'iteazul, 1 1 5 Ion Iorgo·ran ş i şerpele negru , 1 0 nota
Horea lui Vili , 1 1 6 I o n Pcetrari u , 108
Horcan şi sora sa, 1 92 /o11 Pietrariu, 1 08
Horeau şi soru-sa, 1 92 Ion Pietraru , 1 08
Horia lui Gruia, 27. I Iorga I o rgo•1an. 5
Horia lui Pintea ·riteazul, 1 1 5 Iorgo·ran. 5 ; i 1
Horia Pi ntei, 1 1 5 I orgo·1an şi şerpele, 5
Hoţii şi popa din Broşten i, 189 I o rgu I orgovan, 5
Hoţu de cai, 1 7 1 Iorgu I orgu ţu . 5
Iortoma11, 6 ; 185
lană.ş ll u liană.ş, 205 Iosumel , 6
I anăş Danţăl, 89 I osu·riţă Cătănuţă, 205
l anăş G u lianăş, 205 Io·ran bolna·1ul, 37
l anăş Gu liianăş, 89 Iova11 Iorgovan, 5 ; 6
I anăş şi \"ida, 205 Io·ran Iorgo·ran şi şerpele, 5
l anăş l' ngurul, 205 I oviţă, 29.I
lanăş u ngu rul , 205 Io·1iţă a lui No·rac . 29.l
I ancu , arimbaşa, 89 I o·riţă, nepotul lui Novac, 29.l
Iancu } ia1111, 96 Io·riţă şi fata Cadiulu i , 29. I
I ancu J ianul, 96 I o·riţă şi moşu l său Balaban . 29.1
I ancu J ianu şi Potera, 96 I ri na cea frumoasă. 47
I ancu J iianu l , 96 I rina Pintei , 47
Iancu/, 96 ; 1 1 5 I ri na şi cu Pintea, 47
I ancule, boer t u rcit, 96 l ri nca , i7
la iic ul 1Uare , 39 I storia lui A rghir şi a Elenei , 20 nota
I ancu Sibianc u , 205 Istoria u nu i viteaz anume Doncilă, 37
I ancu Sibiiancu, 39 I ·ian I orgo·1an, 5
Iancu şi t urc ul, 6 1
lancu-voda, 39 Î n c îrciumă la fîrtatu, 94
I ancu- \"odă, 39 Î n mijlocul drumului , 6
l ancu -·rodă, 1 5 ; 39 Î n pădure la G u randa. 1 1 2
Iancu vodă ca naş, 1 5 Î nusratul lui Gru ia, 8 . 1 1 .2
I anes s' i Chid·ra, 205 Î nusrătoarea lui Gruia al lui No·rac, 29 . 1 1 1
I anoş u ngu reanu gealatul bătrîn, 87 Î nusrătoarea lui Io·riţă, 29.I
I anoş l1ngurul, 87 Î nsurătoarea l u i No•1ac, 8.l l . 1
I anuş Ungu ru , 89 Î n Ţarigrad, 2 7 . 1
I leana, i7
I leana Gusiuleana, i7 Jăman-crai. 1 6
I leana Guşuleana, i7 J ianu, 96
I leana Petri , 4 7
J ianul, 96
l liana Brailana, 58
I linca, 17 J iene. de u nde vii, 96
I li nca Călina, 47 J iianul. 96 nota
I linca Şandrului, i7 J ovitia si mosiulu se u Balabanu , 29.1
llincuţa, i7 J udecata lui Pintea, 1 1 5
I lincuţa cea frumosă, 1� J uganii, 1 72
1 80
Kera, 16 J/a,-cu şi F i l i p , 203
Kera-lina, 16 .!\.farcu şi Geru , 1
1\:ira, 16 ;17 .!\larcu şi t u rc ii 30 ,
1\:ira, l{jra Lina, 16 .!\larcu şi Tu rcu , 38

1\:ira- Kiralina, 16 Marcu şi tu rcu , 1 73 nota
1\:ira Kiralina, 16 .!\larcu şi t u rcul , 38
l\l arcu Yi t eazu. I ; 38 ; H ; 60 ; 6 1 ; 20l
La cerdacu lui Novac, 29.1 .!\larcu ·1 iteaz u , 38
La Cheia Yilcanului , 6 .!\larcu Yiteazul, 38
La circiuma cu tufanu, 91 .liarc u t•itea : u / , 38
La circi11ma di11 păd11re, 100 nota ; 1 3 6 Marcu ·J iteazul şi C ri"1ăţul ,
La crijmă, la făgădău , 91 .!'Ilaria s0 i Ilinca, 17
La curtile Vîlc11/11i, 1 58 Matei , 90
La fag� cu umbra deasă, 100 Matei şi Chiperi , 90
La fintina Gerului, l .!\lateiu şi Se rba , 90
La moară l a Barlaboi , 95.I .!\l ăi Codri şi măi Codrene, 1 70
La moară la Dorohoi, 95.1 ..\lăi sărace, neme rea, 91
Landru , 13 .!\lăr i oara şi t ătarii , 17
L a o coadă de vâlcea, 1 22 .Uăr 1111te/ 11 , 1 78
La puţul porumbului, 3 .!\ l ă rz a. ' 8 5
La puţu porumbului, 3 M ătei căpitan, 90
La Şoiman Opri ş, 1 7 ..\I ârza, 85
Latî-i frunza bobului, 17 .!\I e zer-C rai u 1 3 ,
L ebeg ioarele, 18 .!'Ilicu copilu ' , 87

Lebej oarel e , 1 8 ..\l icu hai ducul , 88
Legenda lui Io·1an I orgovan, 5 .li ilrai, 1 59
Legendă despre Gruia lui No·1ac, 2 7.1 .!\l ihai \"i teazu l , 17
Lenea, 17 ..\l ihai-·1odă şi Radu Calomfirescu,
198
Letin, 15 Mihnea \"odă, 1 5
Letin bogat, 1 5 M i hnea-·1odă, 1 98
Letinu , 1 5 ..\lihu , 85 ; 88
Letinu bogat, 1 5 Mihu copilaş, 87
Letinul, 1 5 .!\l ihu Cop i lu, 88
Lctin ul bogat, 1 5 .!\I ihu copi lu , 88
Letinul cel bogat, 1 5 }o/ihu Copilul, 87
Letinul ş i nunul, 1 5 ..\li hu Copilul şi Ianuş ungureanul, 87
Letinu ş i nunu , 1 5 Mihu din Cobia, 88
Ligva circ iu mări ţa, 28 M i hu haiducu, 88
Lină-Rujălină, 17 M i hu haiducul, 88
Linca si ' turcii, 1 7 Mihul haiducul, 88
Litva, 28 Mi nceleanu, 1 5
Li·1a circ iu măreasa 28 nota
, .!\ l i rcea. Ciobanul, 3
L i va-crişmări ţa 28
, M i reasa turcului . 17
Lixandrina, 17 ..\li rgea 85,
Luca, 167 Mi rza, 85

Lupul, H6 Mi striceanu, 6
Mi striceanul, 6
Macovei, 98 Mistrician, 6
Maco·1ei şi Gheorghilaş, 98 M i u , 88
�lanea, 1 6 ; 85 ; 86 Mi u aiducu, 88
]l•lanea haiducul, 129 Mi u Cobiul, 87
Mane-al cimpului, 86 Miu Globiu, 88
Manea şi Toma Alimoş, 86 M i u Haiducu, 88
Manea veneticul, 86 M i u haiducu , 88
Manuila si Mustafa, 59 Mi u Haiducul, 88
Manui[ă şi Mustafa, 59 M iu haiducul, 88 ; 1 70
Marcoş, 1 M iu haiducul şi Ştefan Yod ă , 88
Marcoş-paşa, 1 M iu sglobiu , 87
Marcoş-Paşa şi Cri"1ăţul, 1 M i u Z g l ob iu , 87
Marcoş-paşa şi Criveţul, M iu Zlombiu, 87
Marcu , 38 ; 44 ; 203 M iu Znobiu , 87
Marcu lagărul, 60 Miu znobiu, 1 6
J\farcu iagărul, 60 Miul, 88
Marcu Haiducu, 38 Miul Haiducul, 88
Marcul seracu din Cosuru cetati tare, 203 Miul haiducul, 88
181
l\l iul Sglobiul. 87 Novac. l11surătoarea l u i Gruia cu fata săl-
Mizilca, 1 3 batică, 9
l\li zil-Crai, 1 3 Novac. Î nsurătoarea lui Io·.riţă, 29.I
Mizi/-crai, 1 3 Novac. ln surătoarea lui Iovi/ă (Gr11i/ă }, 29
!\lizil Crai, 1 3 No·.rac porcăraşu, 8.1 1 . 1
Mi zil-Craiu, 13 Novac şi Balaba11, 29. 1 ; 34
l\l izilic Craiu şi M i zilica, 1 3 No·.rac şi corbul, 27.1
Mi zilca, 1 3 Novac şi Dîrvij, 1 1
!\lizîl-Crai, 1 3 No·.rac şifiul turcit, 33
M izîlcuţa Mizil-crai, 1 3 N o·.rac şi
Gruea, 2 7. I
!\lîndra necredincioasă, 208 No·.rac şi
Gruia, 27.I ; 30 ; 32
M îrza, 85 No·.rac şi
Lida, 28
.!'li irza închis în temniţă, 85 Novac şi negustorii, 36
l\l irza lotrişoru , 12 ; 85 No•.rac şi şarpele, 5 nota ; 1 0 nota
M îrza Voinicul, 85 No·.rac si zina, 8 . 1 1 . 3
.!'ll irza ·.roinicul, 85 Novac Ş i : î11 a , 8 ; 8.1 1 . 3
.!'lloartea lui Dăian, 1 76 nota Novac. T11rc 11/ şi .\'ovăceştii, 33
.!'ll oartea lui F ulga, 193 No·1acu şi fiulu seu Gruitia, 27.1
.!'llocanu, 95.1 Noi•ac i• indt? pe Gruia , 32
'.\locanu şi ciocoiul, 95.I No·.răcel, 30
.!'lfolac şi Pribeag, 45 No·.răcescii , 2 8
M oldo·.rean, 30 Novăciască, 3 5
-'1 oldovea 11 Dobrogea11 , 7i Nunta Culiţei, 85
.!'ll oldo-1eanu şi Şearpele, 6 Nunta lui Barbu copilu, 1 5
'.\loş Cri·1ăţ , 1 Nunta lui Iancu-vodă, 1 5
.!'li oş Drăgan din Piersica, 1 72 Nunta lui Neagu-·.rodă, 1 5
.!'lloş Marcu. Paloş bătrîn, 98 nota. Nunul, 1 5
.!'ll oşneagu şi Geru, l Nunul mare, 1 5
.!'lloş No·.rac , 9 ; 1 1
.!'lloş Stan din Bărăgan, 1 72 O firtate, rău mă doare , 9 5. 1 1
.!'lfuma Marcului , 38 011ea ş i Coţofeanca, 1 1 9
.!'lluntele de Criş, 1 7 Ot î11ceald ( Potînc11 ) haiducul, 194
.!'llurgul furat, 1 7 1
.\luscu, 103 Pantei imrn , 1 1 l
.!'lf ustafa, I lindreasa şi I linca, 47 Pantilimon, 1 1 1
Paşa din Basna, 39
N-aţi auzit d-un J ian, 96 Patima lancului, 6 1
Nălbaru şi Doncilă, 37 Patima lui Gheorghilaş Străinul, 98
.Veacşu haiducu, 168 Pătru, 40
Xea Stan al Bratei , 1 72 Pătru al cu Şerpele, 6
Necola-Neculcea, 14 Pdtrn di la Izvor, 69
Neculcea, 42 P4trn Frunte-lată, 93
!\edea, 27.1 Pătru Haiducu, 40
Nedea şi Petrea, 205 Pătru haiducu, 40
Nedea voinicul, 1 42 Pdt ru haiducu/, 40 ; 93
Nicola-Nicolcea, 14 Pătru Letinu bogat, 15
Nicola Nicolcea, 1 4 Pătru logofătu , 132
Nicola Nicolcea ş i fata de frînc, 1 4 Pătruţă frunte-lată, 93
Nicolcea, 208 Pătru Cnguru, 1 0 nota
Nicu/ca, 52 Păun, 18 1
Niculită, 164 Păunaşul codrilor, 205
Niculit . ficior de sirb, 205 Pe culmiţa dealului, 205
Nicu Şloghiu . 87 P i\curarulu şi sora sa, 1 92
Niţa Talaniţa, 28 Peleş, 85
Niţă circiumaru, 42 nota Peneş, 85
None, 8.1 ; 27.1 ; 27.11 ; 29. 1 ; 30 Peştera hoţilor, 1 90
Novac. A ni/a (Lidva, Libra ) crîşm4riţa , 28 Petrariu, 108
Novac Baba-Novac, 28 Petrea, 92 ; 205
Novac Baba Novac, 28 Petrea Cîrtoc, lOi
Novac cel bătrîn, 27.11 Petrea cu Nedea, 205
Novac. Gruia captiv în Ţarigrad, 27 Petrea viteazul, 205
Novac. Gruia„. femeie şi t urcii, 3 1 Petrea, viteazul mare, 30
Novac. Gruia la arat, 30 Petre Bumioc, 92
Novac. Gruia scapd pe Novac legat de t urci, 35 Petre făt frumos, 205
Novac. Gruia şi şarpele, 1 0 Petre frunte lată, 93
1 82
Petre, haiduc Petre, iO Riscogcl, l i
Petre Haiducul, iO Hobirea \"işi nl'i , 7 3
Petre haiducul, iO Homan , 70
Petre Vflcea11, 12 1 R omanaş, 70
Petrică, 93 Roman copi/ 11/ , 70
Petrică Cărtop, 93 R oman ·1oinicul, 70
Petrişor Haiducul, 93 H omănaş, 70
Petru, 89 Romăn G rue-G roză·1canu, 7 5
Petru Haiducu, iO Româ n Gr11c Gl'o.:ot•a1111/, 7 5
Petru haiducul, iO ; 135 Rusca Rusculiţa, li
Petru viteazul, 205 Rusca şi �f iu , li
Pe ·1alea Galbenii , 7 3
Pintea, 85 ; 1 1 5 ; 205 S-a i ·1 i t Pantelimon , 1 1 1
Pintea. Baladă poporală, 1 1 5 Satele robi t e , 73
Pintea haiducul, 205 Sa·1a Ghiorghiţă, 98
Pintea si fartatii, 1 1 5 Sava Ghiţă, 205
Pintea şi drăguţă-sa, 85 Sa·1a L eti nul, 1 5
Pintea şi mamă-sa, 85 Sa·1u creştinu , 39
Pintea viteazu, 1 1 5 Sănduleasa, '17
Pintea Viteazul, 85 Săracul şi hogatul, 9'1
Pintea viteaml, 1 1 5 Scorpia , 3
Piper, 90 Se însoară Iancu-·1odă cu fata lui Letinu
Piperea, 90 bogatu, 1 5
Piperea, harambaşa hoţilor, 90 Semnele rele a lui Vasile cel Mare, 1 1 1
Piperiu, Mateiu şi Sirba, 90 Serb-Sdra c . '19
Pîrcălabul şi lebedele, 1 8 Serbu-saracu , "19
Pîrlici, 188 Se·1er Toma şi �ner Manea, 86
Popa Farcaş, 198 Sialg 'a, 195
Popa Stan din Groză"leşti, 177 Sierpele şi blastemulu mamei, 6
Popovici şi Sa·1ina, 205 Sila Samodiva, 3
Potîncu Haiducul, 19i Sila- Sămăndila şi Dălea-Dămian, 2
Potîncu haiducul, 19"1 Sila Sămăndila şi D�lea Damian, 2
Pribeagu , 208 Sinea, doamnă mare, 1 5
Pribegii /a podu Veneţiei, 16 1 Sioimanel , 206
Prica Radului, 100 nota Siret Pîrcălabu, 72
Purcarasiu No·1ac, 8.1 1 . 1 Sîla-Samodiva, 3
Sîla Samodiva, 2
Radu, 37 ; 96 ; 1 00 ; 10 1 Sfla-Samodiva şi Ddlea ( Bogdan )-Ddmian, 2
Radu A nghel, 100 Sîla- Simodi·1a şi Dălea-Dămian, 2
Radu Busuioc, 10 1 Sîrb Sărac , i9
Radu Calomfirescu, 1 98 Sirbul săracul , i9 nota
Radu cel din crîng, 100 Smăul şi fata, 1 92
Radu din cring, 100 Smeii si fet 'a, 192
Radu Groşanu, 12i Smeul şi fata, 1 92
Radu haiducu, 100 Smeulu şi fata, 1 92
Radu haiducul, 100 Sora şi fratele, 62
Radu lu Anghel, 100 Stan al Bratii şi Golea al babii, 89
Radu lu Anghel din Greci, 1 00 Stan al l ui Stăvrui, 53
Radu lui Anghel, 100 Stanciu, 9 1 ; 147
Radu lui Angb.el din Greci, 1 00 Stanciu al Bratului, 9 1
Radu lui Busuioc, 1 0 1 Stanciu al Bratului ( Voica Bdlaca ), 9 1
Radu mamii, 10 1 Stanciu Bratu, 9 1
Radu Răducanu, 100 Stanciu şi Vochiţa, 9 1
Ra.du si calugeritia, 37 Stanciu şi Vochiţia, 9 1
Radu şi mama lui, 10 1 Stancu Lupu, l i l
Radu şi soru-sa Anghelina, 37 Stan din Bdrăgan, 1 72
Radu şi tătarii, Bi Stan din Persăcani, 1 72
Radu (variantă), 10 1 Stanislav, i 1
Rafila, 2 10 Stanislav copilu , i l
Rădivoi cu sora-sa llincuţa, i7 Stanislav v oinicul, i l
Rădoiţă, 65 Stănislav, i 1
Răducanu, 133 Stănislav voinicu, i 1
Răpirea Ileanei, i3 Stingă, 68
Răscolman, li8 Stîngu, 1 18
Răzbunarea lui Corbea, 85 Stoian Bulibaşa, 63
1 83
Stoian-bulibaşa, 6 3 Toma haiducul, 86
Stoia11 bulibaşa, 6 3 Toma lui Alemoji u , 86
Stoian bulibaşa din Cra i na, 6 3 Toma lu m oş, 86
Stoian, l e bol iikbasi, 63 Toma ş i Manca, 86
Stoian Stingă haiducul, 68 Tomoioagă, 162
Trei coconi, feciori de domn, 3
. Vidra, 205
Stoian si
Stoia şi I dra, 205 Trei crai, 17
Stoica, 1 68 Trei feciori, coconi de domni, 1 8
Stoinicel viteazul, 207 Trei fraţi c u nouă zmei, i
Sub poală de codru ·1erde, i7 Trei fraţi în luptă cu nouă zmei sau Căft i ţa, i
S u b poale de codru verde, 105 ; 12i Trei lebede, 18
Sultan căpitan, 37 Trei păsări lebede albe, 18
Su s în cîmpchii Xistrului , 6 T r i haiduci, 28
Sus pe Cerna in sus, 5 Trii voinici ardeleneşti , 28
Trii voinici ardilineşti, 28
Şade Hira ( Rafira)-ntre crin ·1erde, i7 Troianu şi Idra, 205
)aicu, 1 95 Tudu r, 205
-�·alga . 195 Tunsu , 9i
)andru , 6 ; i7 Tunsu haiducu, 9 7
Şarpele, 6 Tl411su[, 97
)arpele lui Xo·1ac . 6 Turcii şi Sirolina, i 7
)arpele şi feciorul, 6 Turcu bolunu, 38
)<lrclea haiducul, 1 77 Turcul şi No·1ăcesci i , 33
)carpele, 3 ; 6 Turcul şi No·1ăceşti i , 33
)ica şi turci i , i7
)irct Cirpă.labu , 72 Ţarul Murad şi Radu voivoda , 20i
)iret pîrcălauu. 72 Ţăranii. Munca, 95.I
) i ret Pîrcălahul, 72 Ţăranul şi ciocoiul , 95
Şiret pircdlabu/, 72 Ţărisla·1, i 1
Şogor, 137 Ţeranul şi ciocoiul, 95.1
.';'oimdnel, 206 Ţeranul ş i zapciul, 95. 1 1
� tefan-vodă, 1 5 ; 85 ; 88 Ţidru ş i Ţidra, 205
� tefan-vodă şi Miu, 88
�tefan-vodă şi Miu aiducu, 88 Ungur Petru, 205
�t efan \'odă şi M iul, 88
�tefan-Vodă şi Miu aiducu, 88 Valinca, i7
�tefăniţă-vodă, 88 Variantă, 28 ; 85 ; 9 1 nota ; 92 ; 95.I oota ;
�tefăniţă Vodă, 88 96 ; 1 10 ; 1 59 ; 1 70
Variantă (Dragoş hoţ de cai ) , 109
Tanisla·1 , i 1 Vasile cel Mare, l li
Tdnislav, i I Vasile cel Mare, stoler, l li
Tănisla·1 voinicu . i 1 Vasile cel Mare şi ciocoii , l li
Tănizla·1, i l Vasile cel Mare şi potera, l l i
Tenislav, i i Vasile cel Mare şi potera d i n Grinţieş, I li
Tenislav copilul, i l Vasile Codău , 1 10
Terente, 139 Vataf-Vioară, 7
Terente haiducul, 139 Vălean. 85
Tidor, i2 Vătaful de pescari , Vioară, 7
Tirarina, i7 Vătaf Vioară, 7
Toată lumea a auzit, 107 Velea viteazu l . 80
Todoricd şi Florica, 190 Verdi foaia bobului, 6
Toma Al I mos, 86 Vereş, 85
Torna al imos, 86 Versul lui Pintea Viteazul, 1 1 5
Toma A limoş, 86 ; 85 nota Verzea haiducul, 85
Toma Alimoş şi Manca, 86 Veste-n ţară a ajuns (Tunsul) , 97
Toma alui Mosiu, 86 Viaţa u nu i copil de sîrb vestit, i9
Toma-a-lui Moş, 86 Vida, 205
Toma a lui Moş, 86 Vidra, 205
Toma D-Alemoş, 86 Vidrosul, 7
Toma Dalimos, 86 Vidruşca, 205
Toma D'Alimoş, 86 Vidruşcuţa, 205
Toma Dalimoş, 86 Vidu, 6i
Torna Dalinos şi Manea, 86 Vid u şi turcii, 6i
Toma Dalmoschi, 86 Vidu ţăranul, 64
Toma d'a lui Moş, 86 Vidu ţăr:eanu, 6�
1 84
f'ili. 1 16 r •oi11ic 1tl adornzit . 1 6
Viliciu, 1 1 6 Voinicul blestemat, 6
Visul lui Pintea ·1iteazul, 1 15 Voinicul bogat şi ·1oinicul sărac, 1 6
Vişina, 73 Voinicul codrului , 1 6
Vişina, 73 Voinicul Doicilă, 3 7
Vitejia. lui Gruia, JO Voinicul I ortoman, 6
Vitejia. lui Novac şi a lui G ruia, .1 1 Voinicul rănit, 1 6
Vitia Catunutia, 205 Voinicul scăpat, 85
Viţă Cătănuţă, 205 Voinicul şi băla.urui. 6
Vizercan şi porumbu/, 82 Voinicul şi calul, 16
Vilcan, i 1 Voinicul şi corbul, 4 R
Vîntu Cri'tetu, I Voinicul �i f11ru[, 1 7 1
Vîrculeasa, i7 Voinicu şi hoţu, 1 7 1
V ochiţa şi Stanciu, 9 1 Voi11ic11 �i lanu� Unguru, 196
Voica, 9 1 Voinicu şi Şarpili, 6
Voi ca Bălaca., 9 I Vom a\ten No·1ak, 8.1 1 . 1
Voica băla.ca, 9 I Vom alten No·1ak u nd seinem Sohne G ruja,
Voica. Băla.şa, 9 I 32
Voica lui Şandru , i7 Vulcan, 4 1
Voichiţa, 9 1 Vulcanul. 4 1
Voicu, 138 ; 1 57
Voicu haiducu[, 138 Wie G ruja, Sohn des No·1ak, freien will, 9
Voicuţa, i7
Voinea, 6 Zbancă, 1 74
Voinicel străin, 1 6 Zbandea, 1 74
Voinicii ardelenesci, 28 Zdrelea, 1 77
Voinic străin, 1 6 Zdrelea şi Mărunţelu, 177
Voinicu iortoman, 6 Zidra, 205
Voinicul, 6 ; 16 Zmeu şi zmeoaica, 3
MOTIV-INDEX
(Inventar alfabetic de momente juncţionale şi elemente motivice relevante -
narative şi descriptive)
O.
Aga Bdldce a11 11 / \"ezi Br i11ccvea1111 şi Cdpit a n Costin . /
1.
.4 /ai11/
11 un/ii, ·1enind să i a mireasa, e oprit de socrul neînduplecat (Letinul bogat) . care-şi
ză·1orăşte porţile curţii şi cere mirelui sâ-şi dovedească bărbăţia în trei încercări (nunul le rezolvă
in locul mirelui - rit de iniţiere) 15 -
2.
Apa Cernei cere ·1oinicului ·1inător I o·1an Iorgovan, pentru a-l îndruma în căutarea fetei
sălLatice, să-i aducă mai intii şi să arunce într-însa peşte de prăsilă 5 -
3.
A pa Vid ros rc / 11 i , liniştită şi adincă ( „cit din cer pînă-n pămînt") . loc tabu pentru pes
cuit - 7
i.
A rap Col/ea pro·1oacă p e fecioraşul sîrbului, care, abia născut , a supt numai o dată şi a
pkcat în cîmp, la arat, dar e ucis de acesta - 50
5. a - c.
Arapul buzat:
a) - ademeneşte cu mărfurile şi bogăţiile sale pe frumoasa fată dunăreană (Chira
Chiralina) şi o răpeşte fugind cu corabia pe Dunăre i6 ; -
b) - cere necontenit mari cantităţi de hrană, băutură şi fete, pînă ce e ucis de voinicul
bolna·1 (Doicin) 37 ; -
c) doreşte căsătoria cu zîna (refugiată, de frică, în mărul de pe mare ; salvată de la

naufragiu de bătrînul Novac, care ucide Arapul) 8.11 . 3 -
6.
A rborii (cinci ulmi dintr-o tulpind ) se înclină răspunzind libaţiei voinicului singuratic
(Toma Alimoş) . poposit la umbra lor 86 / Vezi şi Fagul cel mare. /
-
7. a - f.
Arderea de viu, iar cenuşa spulberată în vînt :
a) - pedeapsa mamei (ibovnica turcului) ce-şi trădează fiul (Marcu viteazul) 38 ; -
b) - pedeapsa soţiei (lui Ban plugarul) care a fugit cu turcul 43 ; -
c) - pedeapsa fetei dunărene care, lăsindu-se amăgită, a fugit cu Arapul buzat (Chira
Chiralina) 46 ;
-
1 86
d) - pedeapsa soţiei adultere cu tătarul ( Yizercan) 82 : -
e) pedeapsa crîşmăriţei care îmbată pe haiduci , ii închide in bordei şi cheamă lume in

ajutor sau ii trădează poterei - 1 68
f) pedeapsa hoţului de cai - 1 75
(din cenuşa spulberată in ·1int răsar rugi, de care se împiedică plugarii pe cimp : de aceea
femeia trădătoare e în ·1eci blestemată şi suduită 1 )
8.
A re11daşut pedepsit d e haiduc (haiducul răstoarnă grapa, l a adăpostul căreia arendaşul
se umbreşte, supra·1eghindu-şi argaţii in cimp, şi-l calcă pe arendaş in picioare) - 169 / Vezi
şi Ciocoiul. /
9.
A n11ele colosale ale voinicului - 37 ; 72
1 0. a ; b.
A rnă 11t ut :
a) ucis de haiduc cu baltagul - 1 29 :
b) - ·1enit in sat după bir, ia cu de-a sila in robie soţia şi copii i lui Pătru de la I nor
(plecat in cătănie) şi-i duce la bagceaua sa, in codru - 69
1 1.
A telajul i11fenzal (căruţa, cocia Silei- Samodi·1a) - amplă desc r iere hiperbolică,
macabră - 2
1 2 . a - e.
Balaurul :
a) - Cernei - ucis de voinicul ·1inător ( I o·1an Iorgo·1an) - 5 :
b) - Craiov·ei - ucis de Deli-Marcu 25 ; -
c) - prinde şi ţine captivă pe fata rătăcită în codru - fată sălbatică (voinicul ·1ină
tor Io·1an Iorgo·1an ucide balaurul şi o eliberează) - 5 ;
d) răpus de voinic, spune că şi el a fost voinic - blestemat să se prefacă in
-
balaur 6 ; 10 ;
-
e) - ucis de ·-1oinicul Iorgo·-1an, ameninţă că din capul lui ·-1 or ieşi neconteni t muştele
columbace, veninoase şi ucigătoare de oameni şi vite - 5
13.
I\ 0·1ac i , e
' codrilor, ucis de turcul care s-a angajat împăratului să-i prindă pc
Bădita
reînviat de bătrinul No·1ac - 33
l i. a - d.
Bătrina mamă :
a) - a haiducului întemniţat (Corbea) îşi caută fiul şi-l aj ută să se elibereze - 85 :
b) - a voinicului dunărean, amăgită de ceata turcilor care se declară prieteni, trădează
duşmanilor ascunzişul fiului ei (·1oinicul Tanisla·1 doarme în corabia sa, ascunsă
intre gîrlele Dunării, privegheat de sluga lui, care îl vinde turcilor) - i 1 ;
c) - îmbiată cu daruri de ceata haiducilor să îngăduie fiului ei să l e fie arambaşă, refuză
rugămintea stăruitoare a cetei, căci şi-a pierdut toţi fiii plecaţi în haiducie (voinicul
Golea pleacă totuşi cu ceata, dar bătrîna îl blestemă şi blestemul se implineşte,
căci Golea e ucis de potere) 89 ; -
d) - a haiducilor de peste Dunăre (Baba Sirba) e schingiuită şi silită de ceata ri·1ală să

le predea a·1erile adunate şi ascunse de fiii săi in toate cotloanele bordeiului - 90
/ Vezi şi Mama. /
1 5.
Bătrîna sfătuieşte oştirea •1oievodului Radu să înfigă în pămînt şi să acopere cu crengi
suliţe, în care se vor înţepa caii turcilor - 204
16. a - 1.
Bătrînul Novac :
a) - călătorind prin codru, cere tînărului No·-1ac să-i cînte ; acestuia îi e teamă însă că
va stîrni astfel minia zînei - 8.1 ;
b) - întrebind pe tînărul Novac de ce stă singur trist la ospăţ şi aflînd că acesta doreşte
să se însoare, îl trimite să-şi ia mireasă, prin -luptă, pe :
- zînă - 8.11 .2 ;
1 87
- fata sălbatică - 9 ;
- fata Cadiului ; fata împăratului ; fata birtăşiţei din Dodrin ; fata letinu lui din
Buda - 29.l-l\" ;
c) - pedepseşte pe zina care, auzind cîntecul cerut de bătrin tînărului Novac , il ucide
(sau il orbeşte) pe acesta ; (bătrînul o sileşte mai întii pe zină să-l reînvie pe tînărul
No-iac sau să-i redea vederea) - 8.I ;
d) - prins de turci, e eliberat de fiul său -35 ;
e) recunoaşte pe fiul său şi al birtăşiţei din Ţarigrad, cînd acesta ii biruie la aru ncarea
buzduganului - 28 ; 3i ;
f) rein·1ie pe Bădiţa codrilor, ucis de turcul trimis de împărat să-i prindă pe Ko·raci- 33 ;
g) salvează de la naufragiu zina (refugiată în mărul de pe mare pentru a scăpa de
Arapul buzat) ; zina coboară pe sabia lui Kovac, întinsă punte peste valurile mării
înfuriate - 8.11 . 3 ;
h) -sabează pe fiul (sau nepotul) lui :
ucide pe Cadiu , care ii fugăreşte pe tinăr ul Novac, căci acesta i-a furat
fata 29.1 ;
-
întimpină şi potoleşte oştirea turcească, cu plosca de nuntă (ca pentru o împă

căciune intre cuscri ) , cind tinărul No·1ac , travestit negustor, fură pe fata împă
ratului din Ţarigrad - 29. I I ;
i) -sfătuieşte pe fiul (sau nepotul) lui :
să e·1ite crîşmele şi să se poarte cumpătat, în Ţarigrad -27.I ;
să se travestească în fecioară pentru a ispiti pe Arapul buzat (pe care Novacii
ii ucid , sahind prin acest vicleşug pe zina refug iată în mărul de pe mare de
frica A rapu lui, care o voia de soţie) 8.II . 3 ;
-
să se tra·1estească i n femeie văduvă ce-şi plinge soţul pe margi nea Dunării

( împreună ·1or căsăpi pe turcii astfel amăgiţi) - 3 1 ;
�-şi ia mireasă bărbăteşte (cu sabia) - 9 ; 29.l-l \' ;
j) -t ra·1estit în călugăr :
- iese înaintea lu i Dinij şi , spunindu-i că se pricepe la co·1ăcie, pune mina pe sabia
acestuia şi-l ucide - 1 1 ;
întreabă fetele nălbit oare de pînză, dacă ştiu u nde se află fiul lui , prins d e
turci - 2 7 . I I ;
salvează pe tinărul N 0·1ac intemniţat in Ţarigrad -27 ;
ţine calea negustorilor cerindu-le să-l ducă la Dii , pune prin înşelăciune mina
pe sabia lor , cu care-i căsăpeşte, şi Ie ia haznalele 36 ;
-
k) - t rimite pe ceilalţi No-iaci, iar în cele din urmă coboară el însuşi , din cerdac, să cer
ceteze cine le tulLură liniştea ospăţului prin chiotul provocator - 1 1 ; 33 ; 3i ; 35 ;
I) -·1inde pe t inărul N o·1ac rob împărătesei ·1ădu·1e sau doamnei Bula turcoaica (tină
rul N o·1ac fuge cu toată a·1erea ei şi , împreună cu bătrînul, căsăpeşte pe turci) - 32
/ \"ezi şi Tindrtt/ Xot•ac. /
17.
Be/ia hipnbolică a Noncilor în cri�ma Lid·1ei (Li·1ei , Librei, Aniţei) , din Ţarigrad - 28
/ \"ezi şi -Yovacii. /
1 8 . a - g.
Blestem u l :
a) clăcaşilor impotri'ta boierului �ama·10lnic, ucis de haiduc (boierul i-a supus la munci
grele) - 1 02 ;
L) asupra finului trădător (care şi-a ucis naşul) nu este iertat decit cînd naşa dez
leagă blestemul (abia atunci trupul spînzurat se preface în ţărînă) 200 ;
-
c) - mamei ca pruncul (din pîntece sau din leagăn) , care nu-şi încetează plînsul, să fie
1nghiţit de şarpe, se împli neşte cînd copilul devine voinic - 6;
d) - mamei împotriva fiului care pleacă, fără voia ei, cu ceata haiducilor, se împli-
neşte - 89 ;
e) - părintesc a prefăcut voinicul în balaur - 6 ; 1 0 ;
1) surorii împotriva fratelui incestuos î l preface p e acesta în stîncă -5;
g) - tatălui (vătaful de pescari V i oară) împotriva fiului neascultător, A ntofiţă (acesta
a călcat sfatul părintesc, pescuind în apa Vidrosului - loc tabu pentru pescuit) 7 -
19.
Bogatul şi săracul s e ceartă în crîşmă - 9i
20.
Boierii Buzeşti, trimişi de Mihai-vodă să-l însoţească şi să-l ajute pe Radu Calomfirescu
în lupta cu tătarii, dezertează din bătălie, lăsîndu-1 pe Radu Calomfirescu să lupte singur - 1 98
1 8S
2 1.
Boierii divaniţi se opu n sama·1olniciei domnului (Mihai-·1odă) . obţinînd iertarea lui Nica,
trimis să lupte singur cu tătarii - 199
22. a ; b.
Boierii oferă haiduc ului :
a) - cafea, î n loc de bani !-125 ;
b) - prin răvaş, boieria, dar haiducul răspunde că preferă haiducia - 12i
23.
Boierii t rimit potera s ă prindă p e hoţul d e cai - 1 7i
21. a - h.
Boierul :
a) - atacat de haiduc încearcă să se apere. dar arma nu-i ia foc (se a(k·1ereşte astfe l
visul rău prevestitor) - 102 ;
b) - (Bucă, Buculei) lipseşte de la mai multe ariunări ale di·1anului domnesc - 202 ;
c) - (Bucăleţ, Buculei) motivează lipsa repetată de la di·1an, prin grija cu care s-a orn ·
pat de creşterea u nui m înz, dăruit de socru-său - 202 ;
d) - deschide lada cu bani, iar haiducul îşi umple chimirul l i I ; ( Yezi şi 1 69.)
-
e) înşelat de haiducul travestit 169 ;

-
1) - ne•1oi nd să cedeze domnului calul pe care l-a crescut cu multă grijă şi dragoste, cerc
să îmbrace hainele acestuia (sub pretext că numai aşa calul se va deprinde cu el)
şi astfel îmbrăcat încalecă. şi fuge înşelîndu-1 pe domn - 202 ; / \'ezi şi Haiducr'I
întemniţat, eliberat astfel - 85. /
g) silind ceata de cositori de pe moşia sa să mu ncească şi în zi de sărbătoare, e ucis
-
de haiducul ascuns prin apropiere - 102 ;

h) ucis de haiduc, e blestemat de clăcaşi, căci i-a supus la munci grele - 1 02
-
25.
Bo!11avul prefăcut : Samodia, travestit în ·1oinic ce zace bolna·1 lingă u n puţ izolat în cîmp,
ademeneşte voinicii vînători să coboare în {înt ină, u nde îi înghite Scorpia - 3
26.
Botezul pru n c 11/11i - pretextul femeii viclene, ademenind astfel pe voinic pentru a-1 trăda
împăratului - iO
27. a - c.
Brîncovean u :
a) - călătoreşte (însoţit de boierii, de fiii săi şi de sluj nica ţi gancă) cu caicul, spre Ţari ·
grad 20 1 ;
-
lJ) făgăduieşte domnia celui care ·1a răpune pe ri·ralul său, Aga Bălăceanu - 200 ;
-
c) - se opune cererii sultanului (să-i predea ţara şi a·1uţia lui şi să treacă la legea tur
cească), de aceea fi ii lui sînt decapitaţi de călău , iar el e în cele din urmă jupuit
de viu 20 1-
2S.
ajunşi la Ţarigrad, aprind rogojini cătrănite pentru a-şi manifesta
Bri11 covean u şi boierii,
dorinţa de a se înfăţişa cu jalbă la sultan - 20 1
29.
Buciumul sună noaptea vestind că hoţii au prădat stîna - 195
30.
sau Bălaci să fie capitala ţări i ? - mofr1ul ri·1alităţii dintre Constantin Br!n
Bucureştii
coveanu şi Aga Bă.lăceanu ! - 200
31. ·
Cadiulfugăreşte pe t înărul N 0·1ac, care i-a furat fiica ; bătrînul K ovac îl îndeamnă Ia
împăcăciune, dar nefiind ascultat îl ucide - 29.I
32. a ; b.
Caicul :
a) - lui Brînco-1eanu călătoreşte pe Dunăre spre Ţarigrad , <lucind pe domn însoţit de
boieri, de fiii săi şi de ţiganca slujnică. - 20 1 ;
b) turcesc vine pe Dună.re purtînd ceata duşmanilor în căutarea voinicului
- i 1 ; i2 -
1 89
33.
Caii t uYcilor se înţeapă în suliţele înfipte în pămînt şi acoperite cu crengi (dup ă sfatul
unei bătrîne) - 20'4
3 '4 . a - m .
C a/ 1t l :
a) - ajută pe \'idu ţăranul să biruie pe tu rc i - 6'4 ;
l · ) - aj ută pe ·1oinic (Nicola-.Xicolcea, Fecioraş de sirb) să împlinească dorinţele fetei de
frinc ( ·1oi nicul face fintină în ·1irf de munte, apoi vie pe mare ; dar, cînd fata de
frinc ii cere să-i aducă luna şi luceferii , voinicul o săgetează) - l'4 ;
c) - eliberează pe haiducul intemniţat :
- sare cu stă pinul său pest e zidurile curţii , umplind de uimire pe domn şi boieri ; sau
strănutul, nechezul ori copi t ele calului sfarmă uşile temniţei - 85 ; 92 . 1 ; 1 70 ;
d) - haiducului intemniţat :
- e purtat de mama ·1oinicului pe u liţele tîrgului pent ru a stirni pofta boierilor şi
a domnului de a-l dobi ndi - 85 ;
- ucide pe sluji torii curţii domneşt i , care sînt puşi să-l încalece ; mama întemni
ţatului sugerează c urt en i lo r că numai fiul ei l-ar putea domoli - 85 ;
t") haid ucu lu i trece Oltul „ ca pe pod" - 96 ;
!) mustră pe stăpinul lui că doreşte să-l ·1îndă şi ţine mai mult la ibo·mică, deşi el
l-a ajutat totdeauna să biruie, în di verse prilejuri - l'4 ; 16 ; 23 ; 87 ;
g) răspunde voinicului că este mai ·1iguros şi mai rezistent, şi deci îşi poate ajuta
mai bine st ăp i nul , la bătrineţe decît cind era tinăr - 86 ;
h) sapă cu copita mormînt stăpinului răpus, apoi ia calea codrului î n cău tarea altui
stăpîn - 86 ; 1 29 ;
i) - şi harnaşamentul său - d escrie re hi perbol ică - 5 ; (\'ezi şi 6 ; 37 ; 85 ; 86.)
j) - trezeşte din somn pe haidu c, căci se apropie potera - 139 ;
k) - uriaş, cu un corn în fru nte, al copi lu lu i năzdrăvan - 12 ;
I) - ·1 oinicul ui adormit :
- furat de ho ţ - 17 I ;
- trezeşte d i n somn pe stăpin (care- şi ·li sea ză mireasa dorită, cla:r e pîndit de
duşmani) - 16 ;
m) - ·1oinicului :
- înfruntă ceaţa şi ·1alurile mării :
Ghiol Dumitru răpeşte astfel pe sora Soarelui - 2 3 ;
- Gruicea c op i lu l aduce împăratului mărul d e argint d e p e Marea N' eagră - 2 '4 ;
- Nicola-Nicolcea sădeşte ·1ie pe mare, împlinind cererea fetei de frinc - H ;
- îngrijorat de duşmanii ce-i pindesc să le ţină calea noaptea, în codru - 87 ;
- răposa t , pleacă în codru i.-pre a-şi găsi un nou stăpin - 37 ; 86 ; 129 ;
- răpus - o p iect de dispută între duşmanii cotropitori - 72 ; 83 ;
- stirneşte pofta duşmanului. care doreşte să-l obţină ; voinicul foloseşte această
slăbiciune a ad·1ersarului pentru a-1 înşela şi pedepsi - '4'4, 85 ; (Yezi şi 202.)
- ucide pe duşmanii care încearcă să-l domolească - 72 ; 85
3.5.
Capul haiducrtlui u c i s e dus t rofeu la stăpînire, dar poporul blestemă pe ucigaşii care
l-au răpus - 100
36.
Casa înt4rit4 asediată de tătari - 72 ; 83
37. a - n.
Cavalcada et'oică :
a) - Sila- Samodiva, cu atelajul ei infernal, întrece la alergare pe t inărul (copilul) Dălea
(Bogdan)-Damian, „cu murguţul lui d-un an" - 2 ;
b) - Şarpele uriaş fugăreşte pe voinicul călare - 6 ; 1 0 ;
c) - Trei crai încearcă, pe rînd, să urce cu calul muntele lunecos - 1 7 ;
d) - Calul înfruntă ceaţa şi valurile mării - 2 3 ; 24 ;
e) - Tînărul N ovac fugări t de Cadiu (călare pe Catîrca) - slavat de bătrînul Novac - 29 ;
f ) - Voinicul bolnav aleargă să pedepsească pe Arapul buzat - 37 ;
g) - Finul u rmăreşte pe turcul care a fugit cu nevasta naşului - '43 ;
h) - Serb-sărac biruie în întrecerea la halca - '49 ;
i) Roman copilul :
- în lupta cu tătarii - 70 ;
- la întrecere cu Cerchez - 7 1 ;
j ) - Voinicul în luptă cu tătarii - 7 3 ; 74 ; 75 ;
1 90
k) -Voinicul singuratic (Toma Alimoş) aleargă să pedepsească pc fugarul !\tanea, care
i-a spintecat mişeleşte pîntecele - 86 :
I) - Haiducul (Iancu J ianu) trece călare Oltul „ca pe pod" - 96 :
m ) - Radu Calomfirescu aleargă să vestească lui Mihai-·1odă nă·1ălirea tătarilor 198 : -
n) - Căpitan Costin fugăreşte şi ucide pe naşul său, Aga Bălăcea.nu - 200
38.
Călăraşii însoţitori ai diligenţei prădate in dealul Sarului aduc aju toare, prind hoţii in
pădure, dar nu pot recupera „casetele" furate şi ascu nse de hoţi - 182
39.
Călătoria cu caicul pe Du năre şi pe marc, spre Ţarigrad , a lui Constantin Brinco·1eanu ,
însoţit de sfetnici şi de familie 20 I-
iO.
Căpetmia liaid11cilor, ucis de cetaşi trădători (in timpul somnului) - IOJ
i I . a : b.
Căpitan Costin :
a) - se angajează să ucidă pc Aga Bălăccanu, naşul său, pentru a primi răsplata lui
Constantin Brîncoveanu - 200 :
b) - ucide pe Aga Bălăceanu , naşul lui, a.trăgindu-1 prin ·1iclenic in mlaştina. Dimbo·1iţci ,
dar î n loc de răsplată e spînzura.t (din poru nca lui Serafim-paşa) 200
-
12. a- c.
Căpita1rn/ haiducilor :
a) - cere cetaşilor să răspundă într-un suflet la chemarea lui -165 ;
b) - trimite u n haiduc cu ră·1a.ş, cerind ciocoiului bani spre a-i împărţi la săraci 169 :
-
c) - ucis prin trădarea unui om din cea.tă (acesta ·1inde duşmanilor secretul glonţului
miraculos, prin care căpitanul poate fi ucis) 1 15 -
13.
Căpitanul Nica persecutat de Mihai-vodă - întors a.ca.să din război îşi găseşte casa.
-
pustie, iar el pleacă in pribegie - 1 99
ii. a ; b.
Căpitanul poterei :
a) - singur supra·1ieţuitor in luptă, e lăsat de haiduci să plece rănit - 153 ;
b) ucis de haiduci - 16i
-
i5.
Căruţa (cărucioa.ra, cocia, cucioara.) ma.cabră a Silci - Samodi·1a - descriere hiperbolică - 2
'46 . a- c.
Căsătoria voi11icu/11i c rt zîna :
a) - furîndu-i hainele la scaldă (după sfatul ma.mei sale) , tinărul No·1a.c o obligă pe zînă
să-l urmeze - 8 . I I . 1 ;
b) dorind să se însoare, t înărul No·1ac e trimis după zină, dar se întoarce speriat.
-
Bătrînul No·1ac i-o aduce, îi face nuntă, dar zina fuge - 8.11.2
c) - feciorul cel mic al împăratului, singurul care izbuteşte să prindă zîna ce fură merele
de aur din grădina. împăratului, o ia de soţie (zîna îl părăseşte fugind cu copilul,
iar voinicul pleacă în căutarea. ei) 20 : 2 1
-
'47.
Căţeaua bătrînă, paznica. de nădejde a stînei prădate, pedepsită de stăpîn, încearcă să se
disculpe faţă de acesta, apoi îl conduce la luminişul din codru, u nde hoţii benchetuiesc, şi îl ajută
pe stăpîn la uciderea căpeteniei acestora 193
-
i8.
Căţeluşa năzdrăvană spionează (ascultă la masa împăratului) şi descoperă stăpînei sale
(fa.tă travestită în fecior) încercările la care - astfel zadarnic - va fi supusă (de împărat, la.
insistenţele împărătesei bănuitoare) pentru a. fi demascată - 13
191
i9. a ; b .
Cearta :
a) - bogatului cu săracul (în crîşmă) - 9i ;
b) - şi ri"1alitatea dintre Constantin Brînco·1eanu şi Aga Bălăceanu - 200
50.
Ceata clăcaşilor rănrătiţi (clăcaşii u rmăresc, judecă şi ucid pe ciocoiul lacom şi samavol
nic) - 99
5 1 . a - e.
Ctata haiducească :
a) - chinuie şi sileşte pe mama căpeteniei cetei ri"1ale să le dea toţi banii acumulaţi
de rivali - 90 ;
b) - cu t reieră cramele şi ţine calea turcilor - 68 ;
c) - descinde la popa, pe care haiducii îl judecă şi îl silesc să le dea toţi banii ascunşi -
1 00 ; 132 ; ( Vezi şi 127 ; Ji8 ; şi Ho/ii calcă ... )
d) - descinde la un ciocoi, de unde pleacă cu pradă bogată - 136 ;
e) - t rădată de c rî şmăriţă (care îi îmbată pe haiduci, îi închide în bordei şi cheamă lume
în ajutor, sau ii t rădează poterei) - 168
/ Vez i şi 52. /
52. a - e.
Cea ta /iaidllcilor :
a) - care au prădat a·1erile cetei rivale, e nimicită de potere - 90 ;
b) - cer băt ri nei mame pe fiul ei spre a le fi căpetenie, dar aceasta se impotri-
·1eştr. pentru a nu-şi pierde astfel şi ultimul fecior - 89 ;
c) - (descriere) - 5i : 87 ; 89 ; 9 1 ; 1 00 ;
d) - din satele Olteniei de sus - 103 ;
e) - e îndrumată de ·11!.căraşul int ilnit in cale la bogata nemeşoaie - 1 66
/ Vezi şi 5 1 . /
53. a ; b.
Ceata Jwt' i/or :
a) lui Creţu din Terpeziţa (adunaţi din multe sate) operează fără ca poterele să-i
poată prinde, deşi chiar gazda c pusă la cale să-i trădeze stăpînirii - 1 79 ;
b) lui Mărunţelu schingiuiesc şi jefuiesc popi, arendaşi , cîrciumari şi boieri, iar potera
nu-i poate prinde - 1 78
54. a - g.
Ceata t llrcească :
a) - apropiindu-se (cu caicul) pe Dunăre, în căutarea voinicului sau a fetei dunâ
rene - i l ; 42 : i 7 ;
b) - chinu i e :
- pe mama (părinţii) fetei dunărene, care şi-a(u) ascuns fiica spre a o. feri de
răpire - i7 ;
- pe ·1i teazul surprins adormit - 4 1 ; 42 ;
c) - ispiteşte fetele nălbitoare de pînză, întrebîndu-le dacă ştiu unde se află voinicul
dunărean, pe care turcii ii caută - 4 1 ; 42 ;
d) - înşală p e băt rîna mamă a ·1oinicului dunărean (declarindu-se prieteni) şi află
ascunzişul fiului ei (·rninicul doarme în corabia sa, ascunsă între· gîrlele Dunării) -
41;
e) - întreabă p e frumoasa nevastă a Badiului unde este soţul ei (acesta doarme în
·
casă, cu paloşul pe piept) - 42 ;

f) - răpeşte fata dunăreană - 47 ; ( Vezi şi 52 ; 1 92. )
g) - se înspăimîntă şi se risipeşte, zărind doar chipul voinicului adormit (numai turcul
cel mic, viclean şi iscoditor, îndrăzneşte să se apropie şi să pună la cale supliciul
voinicului) - 4 1 ; 42
55.
Cerchez pro·1oacă la întrecere în alergarea cailor (copilul Roman îl întrece şi-i taie
capul) - 7 1
56.
Cerna/Ci. Apa Cernei. f
1 92
57.
Cetaşii (haiduci), trădători, îşi ucid căpetenia - 103
58.
Chiot u l amen i11ţăto1· pentru provocarea adversarului - 1 1 ; 33 ; 31 ; 35
59.a ; b.
Chipul :
a) - ·1oinicului dunărean (dormind în corabia sa, ascunsă intre girlele Dunării ; sau
dormind în casa sa, cu paloşul pe piept) umple de spaimă ceata turcească -
4 1 ; 42 ;
b) - zugrăvit şi ascuns in ladă, slujeşte fetei letinului din Buda pentru a-l recunoaşte
pe tinărul Novac, ·1enit să o fure - 29.IV
60.
Cine vl'ca să-l c u noască pc /ioţ, să vină. la socoteală in pătlurea din ·1ilcea . . . - 177
6 1 . a - f.
Ciobanul:
a) - înşelat de haiduc (îşi schimbă straiele ; c iobanul vinde haiducului şi turma sa..
pentru ca haiducul, astfel travestit , să intimpine oştirea domnească) - 88 ;
b) - preferă să dea toată turma, decit să-şi lase sora răpită de zmei (lei sau turci ) -
192 ;
c) - (prevenit de oile năzdrăvane) întimpină înarmat pe hoţoman, ii făgăduieşte
daruri, dar se apropie şi-l ucide pe hoţ lu indu-i chimirul cu galbeni - 196 ;
d) - stăpîn de stînă :
- pleacă la tîrg pentru a cumpăra cele necesare turmei şi ci obanilor argaţi - 193 �
- revenind de la tîrg, descoperă că hoţii i-au prădat stina în lipsa lui - 193 ;
e) - stăpinul stînei prădate :
- cheamă şi pedepseşte cîinii care s-au lăsat înşelaţi de hoţi în timp ce el se afla.
plecat la tîrg pentru cumpărături - 1 93 ;
- se răfuieşte c u căpetenia hoţilor, ucigîndu-1 (cu ajut orul căţclri hătririe) - 193 ;.
(Vezi şi 1 95.)
f) - şi sora îngrijesc turma - 1 92
62.
Ciobăniţa vitează, auzind in noapte buciumul de alarmă al baciului, aleargă şi pedepseşte·
pe hoţii care au prădat stîna - 1 95
63.
Ciocîrlanul spune împăratului păsărilor şi ·rninicului (care a trezit oraşul adormit}
unde e casa zinelor - 2 I
6"1.a ; b .
Ciocoiitl arwdaş :
a) - biciuie pe ţăran (venind în urma carului încărcat cu bucate, ciocoiul socoteşte că„
după felul cum ii răspunde la salut, ţăranu 1 e necuviincios sau beat ; înfuriat.
ţăranul ii ciomăgeşte pe ciocoi) - 95.1 ;
b) - şi logofătul său batjocoresc, înşală şi jecmănesc pe clăcaşii de pe moşiile doljene·
Pleniţa şi Poiana - 99
/Vezi şi Clăcaşii ; Sărăcia. /
65.a - d.
Ciocoiul :
a) - opreşte, îmbrîncindu-1, pe ţăran şi nu-i îngăduie să urce treptele palatului domnesc„
unde acesta vine să-şi caute dreptatea - 95.1 1 ;
b) - primind răvaş de la căpetenia haiducilor să-i dea bani ca să-i împartă săracilor„
scutură cu mătura lada de bani şi umple punga haiducului - 1 69 ;
c) - refuză cererea haiducului, rupe răvaŞul primit şi răspunde că, dacă-i trebuie bani,.
să se apuce de muncă ! - 1 69 ;
d) - varsă vinurile clăcaşilor şi îi încarcă la socoteala clăcii în catastif - 99
66.
Ciorile, lăsînd să le cadă din gheare bBtligă p este hora satului în zi de sărbătoare„
prevestesc nă·1ălirea tătarilor - 73
1 93
67.
Cii11ii ·1oinicului ·,inător ( Io·,an Iorgo·ran) descoperă şi mursecă pe fata sălbatică, ţinută
în capti".ritate de balaur (fata blestemă pe fratele -,inător să se prefacă în stîncă) - 5
68.a - d.
Cintecul :
a) - cerut de bătrinul :\o·rac lui Gruia, in codru, iscă minia zînei duşmane, care orbeşte
(sau ucide) pe tînărul Xo·1ac , dar bătrînul o sileşte să-i redea vederea {sau să-l
rein·fie) - 8.1 ;
h) - cerut de haiduc soţiei face ca fostul pretendent al acesteia, şi el voinic de codru,
să le iasă în cale, dornic de răfuială - 205 ;
c ) - cocoşilor slăbeşte puterile dia·rolului - 2 6 ;
d) - haiducului în preajma morţii - 96 ; 100 ; 1 0 7
69.a - c .
Clăcaşii :
a\ - batj oc oriţi , j ecmăniţi şi umiliţi de ciocoi şi logofăt, se răzbună (clăcaşii urmăresc,
j udecă şi ucid pe ciocoi şi logofăt in timpul nopţii) - 99 ;
u) - blestemă pe boierul ucis, căci i-a supus la munci grele - 1 02 ;
c) - răZ"lrătiţi, dau foc chitanţelor şi catasti·,elor ciocoiului arendaş - 99
70.
Codrul răspunde voinicului că e ofilit şi desfrunzit, înainte de vreme, de jalea şirurilor
de robi cu care tătarii au trecut printr-insul - 62, 7-l
71.
Conflict religios (turcii îndeamnă pe Iancu Mare să treacă la religia lor, dar Iancu
ii sileşte să-şi calce ei legea) - 39
72.a - h.
Copil ul :
a) - Bogdan ( Dălea)- Dămian, poposind cu calul în li·1ezile Silei-Samodi•1a şi pro·rncat
de aceasta la rămăşag pe întrecere la alergare, o ucide prin vicleşug - 2 ;
b) - de ceară „descîntat" (crîşmăriţa ·1icleană, mergînd să trădeze împăratului pe No·1acii
poposiţi la dînsa, încearcă să-i mintă că a fost cu copilul bolna·, la vrăjitoare,
dar No 1ac descoperă ·1icleşugul tăind, cu sabia, şi copilul de ceară, şi pe crişmăriţa.
mincinoasă) - 28 ;
c) - (din pintece sau din leagăn) . care nu-şi încetează plinsul, e blestemat de mama
sa să fie înghiţit de şarpe - 6 ;
d) - (Gruicea) - crescut de Craliu Marcu la stînă (laptele din nouă c iubăre abia ajungea
să-i ude o măsea !) - împlineşte toate încercările (probele) la care e supus şi ia
mireasa făgăduită de împărat lui Filip .Măgerină (mănîncă nouă cuptoare de piine ;
bea nouă buţi de vin ; aduce mărul cu mere de argint de peste Marea Neagră) - 2i ;
e) (Mihu) chiuie şi cîntă din cobuz, cutreierînd noaptea cu calul său prin codru ;
pro·1ocat de ceata lui Ianoş u ngurean, îl biru ie pe acesta în l uptă dreaptă (se
rec u noaşte astfel cu tatăl său) - 87 ;
f) năzdră'l'an:
- abia născut, suge numai o dată, îşi ia toporul colosal şi pleacă în codru
(copilaş de turc) - 1 2 ; sau pleacă la arat (fecioraşul sîrbului) - 50 ;
- (copilaş de turc) , adus la curtea împăratului , cere să-i fie adusă şi mama lui ,
pentru a-l alăpta, şi calul lui uriaş, cu un corn în frunte - 12 ;
- născut de crîşmăriţa din Ţarigrad după plecarea No•1acilor, îşi sileşte mama
(prinzindu-i ţîţa sub talpa casei) să-i spună cine îi e tată şi pleacă în căutarea
lui - 28 ;
g) - ( Roman) :
- răspunde pro·10cării lui Cerchez, îl întrece la alergarea cailor şi-i taie capul - 7 L ;
- trimis de fraţii săi să scruteze din vîrful movilei mulţimea tătarilor năvălitori ;
biruind singur în luptă, e ucis de fraţii trădători şi invidioşi, dar e reînviat
de iubită - 70 ;
h) (Şoimănel) . aruncat de turci pe apă într-o lădiţă, descoperit, sa.hat şi crescut de
fata împăratului, se căsătoreşte cu aceasta şi-şi dezrobeşte în cele din urmă mama
răpită de cotropitori şi ţinută în cetatea Vidinului - 57
73.
Corbii şi vitltitrii, ce a.par în preajma spinzurătorii, sînt trimişi de tînărul Novac să ducă
veste bătrinului de primejdia în care se află fiul său - 2 7 . 1 1
1 94
7"1.a - c.
COYbU f :
a) - pindeşte pe haiduc. căci doreşte singe de cătană - HO ;
b) - trimis de tînărul No·1ac, intemniţat in Ţarigrad , să ducă ·i este l1ăt rinului spre a
·1eni să-l salveze - 27.l ;
c) - trimis de Corbac, intemniţat, să-i aducă de acasă iarba-fiarelor şi fuioare d e
mătasă, c u ajutorul cărora s e eliberează - "1 8
75.
Co,·ttll'ilc oştirii în tabără ; in mijloc, cortul domnesc �omptuos (amplă rlescriere) - 198
7 6 .a - c.
Crainicii împăra tu l u i an u nţă c ă împăratul făgăduieşte răsplat ă celui care :
a) - va ucide bala11rul - 1 0 ;
b) - va aduce nevătămat pe Novac - 33 ;
c) - va aduce pe Pătru (Bicu) haiducul "10 -
77.a - c.
CJ·a[i14 J\.fal'cU ."
a) - a crescut la stînă pe Gruicea copilul - 2"1 ;
b) - însoţit de Gruicea copilul peţeşte pe fata împăratului - 2"1 ;
c) - ucide pe Gruicea copilul pentru a-i lua mireasa - 2"1
i8.
Crivăţul /\"ezi Gerul . /
79.
Crişma dm1ăl'ea11ă (în care voinicul chefu ieşte incon ujrat de mîndruţe, dar se duce în
aj utor să pedepsească pe turcii care ii chinuie fratele) - i2
80.a ; b .
Crîşmarnl :
a) - încearcă să ucidă pe haiduc, dar to·1arăşii lui se răzbună - 1 6 3 ;
b) - jefuit de hoţi - 1 77
8 1 .a - c .
Crîşmăriţa :
a) - (clin Ţarigrad) duce veste împăratului (sau naşului său) - stăpînul crîşmei -
despre muşteriul lacom , în care împăratul (sau naşul) recunoaşte îndată un Novac -
27.I ;
b) - uimită de chipul, de îmbrăcămintea şi de lăcomia celor trei muşterii ce au poposit'
la crişmă, se furişează şi duce veste împăratului, care înţelege că muşteriii sînt
trei Novaci - 28 ;
c) - îmbată ceata de haiduci, îi închide în bordei şi cheamă lume în ajutor, sau ii
trădează poterei (e arsă de vie) - 1 68
82.a ; b .
Cucul :
a) - cintă în c oasta dealului , în semn de rău augur pentru voinic 77 ; -
b) - mesager :
- trimis de haiducul intemniţat să ducă scrisoare soţiei - 93 ;
- cheam ă pe sora haiducului să-l elibereze - 1 52
83.
Cutezanţa pedepsită /Vezi Hybris/Nernesis. /
8"1.a - c.
Deli-M arcu :
a) - coseşte într-o singură zi livada lui Negru-·1odă - 25 ;
b) - pretinde ca moş t e nire numai minzul minunat născut în herghelia domnească - 2 5 ;
c ) - ucide balaurul Craiovei (din a cărui otravă ies muştele columbace) - 2 5
85.
Descinderea haiducilor la popa, pe care îl judecă şi îl despoaie de a·1erile ascunse îri toate
cotloanele casei - 100 ; 1 32
/Vezi şi Ceata /iaid11ceascd ; Hoţii calcă.„/
1 95
86.a - ff .
Descrieri:
a) - alaiul nunţii fabuloase - 1 5 ;
b) - armele colosale ale voinicului - 32 ; 72 ;
c) - atelajul infernal (căruţa, cocia Si!ei-Samodivei) - 2 ;
d ) - balaurul - 5 ; 6 ; 10 ;
e ) - bogăţiile şi mărfurile negustorului le·.rantin - i6 ;
f) - caicul turcesc ·.renind pe Dunăre - i 1 ; i2 ;
g) - ceata haiducilor - 5i ; 87 ; 89 ;
h) - cheful în ta·1erna du năreană - i2 ;
i ) - cheful hiperbolic al No·1acilor - 28 ;
j)- cortul domnesc şi tabăra de corturi -1 98 ; (Vezi şi 70.)
k)- cu rtea domnească - divanul - ospăţul domnesc - 85 ; 88 ; (Vezi şi 1 7 ; 198 ;
1 99 )
.
1) - hora satului în zi de Paşti - 73 ;

m) - îmbrăcămintea ostaşilor pregătiţi să înfrunte Gerul - 1 ;
n) - mama alergind să alăpteze copilul năzdră·.ran -12 ;
o) - naufragiul pescarilor - 7 ;
p) - na:.rălirea tătarilor - 72 ; 7 J ; 7i ; 198 ; (\·ezi şi 70. )
q) - ospăţul :
- hoţilor in codru - 193 ;
- lui Marcu şi turcul - 38 ; ( Vezi şi H.)
- no·1ăcesc - 9 ; 1 1 ; 27 ; 29 ; 3 3 ; 3i ;
- pescăresc - 7 ;
- sfinţilor - 1 9 ;
- voinicului singuratic - 86 ;
r) - peştii şi racii care-l trezesc pe voinicul adormit, aruncat <le turci in Dunăre - i l ;
s) - plugarul şi slugile sale la arat - i3 ;
ş) - portul dunărean - i6 ;
t) - prinderea cailor cu arcanul îu Bărăgan - 1 72 ;
ţ) - respi raţia colosală a copilului năzdră·1an - 12 ;
u) - salcia bătrină din ·iadul Dunării - i I ;
·.r) - Scorpia ieşind furioasă din puţ - 3 ;
w) - stîna prosperă în faptul primă·1erii - 193 ;
x) - suplicii ; /Cf. s.·1. /
y)- şaua monumentală şi harnaşamentul calului - 37 ; 7i ; 87 ; (Vezi şi 5 . )
z) - şirurile de robi cu care tătarii trec prin codru - 7 3 ; H ;
aa) - temniţa macabră in care zace haiducul - 85 ; ( Vezi şi 93.)
bb) - ulmii înfrăţiţi din tulpină - locul de popas al voinicului singuratic - 86 ; /Vezi
şi Fagul cel mare /
.
cc) - Vidra ( luda) cea bătrînă alergind să-şi sal'teze puiul chinuit de tinărul pescar - 7 ;
dd) - voinicul pe jumătate înghiţit de şarpe - 6 ;
ee) - zina dansind - 8 . I I ;
tf) - zmeii - i ; 22
/Vezi şi Por/1'e/e. /
87.
Diavolii (puii de tartor) certîndu-se pentru moştenire - înşelaţi de voinicul plecat în
căutarea zînei-soţie ("1oinicul obţine de la aceştia papucul, fesul, pălăria sau mantaua şi toiagul
miraculos) - 20
88.a ; b.
Diavolul :
a) - care fură fete - prefăcut in stei de piatră - 26 ;
b) - şchiop - călăuza voinicului spre palatul zînelor - 20
89.
Diligenţa prădată de hoţi în dealul Sarului - 182 / Vezi şi Poştalionul./
90.a ; b.
Divanul :
a) - domnesc. Boierii aduc mustrare domnului (Mihai-vodă) că l-a trimis pe Nica
.să lu pte singur cu tătarii - 199 ;
1 96
b) - (sau ospăţul) domnesc . Yodă :
- demască pe cel care ar dori să-i ia locul, de aceea porunceşte să fie întemni
ţat - 85 ;
- plă nuieşte cu boierii un simulacru de v inătoare, urmind să-l p rindă, de fapt,.
pe haiducul Miu - 88
91.
JJoanma cere sotu lui săn să trimită la spînzurătoarc pe sluga care refuză d ragostea:
ei - b9 /Vezi şi Soţ1a.j
92.a- c .
Dom1111l :
a) - (I onaşcu) îşi strînge oştirea (căci a primit de la du�man carte de pro·1ocare) şi
pleacă la bătălie - 197 ;
(I onaşcu) şi sluga rn (Nă·1ălaşcă) se aruncă în luptă cu duşmanii (căci toată
oştirea a căzut in bătălie), biruie, apoi zac osteniţi şi răniţi pînă ce-şi dau
sfirşitul - 1 97 ;
l>) (Mihai-vodă) :
-
- benchetuieşte cu boierii in cortul cel mare din mij locul taberei -1 98 ;

- trimite pe boierii Buzeşti să însoţească şi să ajute pe Radu Calomfiresc u în
lupta cu tătarii - 198 ;
- trimite pe boierii Buzeşti să-l însoţească cu alai spre casă pe Radu Calomfi rescu ,
biruitor în lupta cu tătarii, dar pe drum se i�că gîlcea·1ă şi încăierare (în unele·
variante Radu Calomfirescu cade astfel răpus de ri"1alii săi) 1 98 ;
-
c) - (Ştefan-vodă) :
- poftind la calul supusului său , e înşelat de acesta (care ii cere hai nele şi armele,
sub pretext că numai aşa calul se ·1a deprinde cu noul stăpîn, apoi încalecă
şi fuge) - 85 ; 202 ;
- pune la cale cu boierii prinderea haiducului ::\fiu, dar acesta, a.fiind de la sora
lui (paharnica domnului) planul domnesc, se tra·1esteşte în cioban, înşală pe
domn făcindu- 1 să vină singur cu el în codru , u nde ii umileşte (silindu-l să
ia în căsătorie pe paharnică) sau îl batjocoreşte înspăimintîndu-1 şi lăsindu-1
să fugă, disperat, prin codru spre ai săi - 88
93.
Duşmanii înconjură ameninţător pe ·1oinicul adormit - 1 6 ; 2 7 ; i I ; i2
9i.
Duşmanul trimite carte de provocare la luptă - 1 9 î ; 203
95.a - c.
Eliberarea :
a) - haiducului întemniţat (cu ajutorul calului său , adus de mamă sau de iubită) - 85 ;
92.1 ; 1 70 ; /Vezi şi Voinicul prins. /
b) - soţiei răpite de turc - ii ; 60 ; 69 ; (Vezi şi i3 - finul îşi eliberează naşa. )
c ) - snrorii (fetei dunărene răpite d e Arapul buzat) - i6
96.a ; b.
Episcopul din Dii :
a) - îmbată pe voievodul Radu, care e astfel înşelat şi dus de Ali la sultanul Murad,
în Ţarigrad - 20i ;
b) - ucis de voievodul Radu, tavestit în haiduc (căci episcopul l-a îmbătat şi l-a predat
lui Ali spre a fi dus la sultanul Murad, în Ţarigrad) - 204
.
97 a - b .
Eroul cultui al :
- ·1oinicul ·1înător (Iovan Iorgovan) :
a) - aduce peşte de prăsilă în apa Cernei (spre a afla de la aceasta de ştirea fetei săl
batice, pe care o caută) 5; -
b) - a învăţat oamenii să se apere (prin fumigaţie) de flagelul muştei columbace (care

iese din capul balaurului omorît de voinic în munţii Cernei, ucigînd oameni şi vite)
- 5;
- vătaful de pescari (bătrinul Vioară) sfătuieşte pe tînărul pescar, fiul lui (Antofiţă),
să evite pescuitul lacom în apa Vidrosului {adînc „cit din cer pînă-n pămînt"),
locul de prăsilă al peştilor - tabu pentru pescuit 7-
197
98 .
Fagul cel mare - sălaşul haiducului in codru - 88 ; 1 00
99.
Faima lloţ11/11i s-a răspindit departe i n ţară - 97 ; 105 ; ba chiar peste hotare ! - 1 70
1 00.
Falsul bolnav / Yezi Bo/11at'lt/ prefăcut . /
1 0 1 .a - f.
Fata :
a) - bogatului, furată de hoţul care o nea de soţie, este rea.dusă acasă de herghelegiu,
cu care se mărită - 190 ;
b) - Cadiului ( - împăratului ; - birtăşiţei din Dodrin ; - letinului din Buda) - răpită
de tînărul No·1ac - 29. 1 - 1 \" ;
c) - cea mai mică (Mizilca) e singura care trece cu succes încercările tatălui său (Mizil
crai, împăratul cu trei fete, dar fără nici un fecior) . care, travestit rînd pe rînd
în lup, urs, balaur. ţine calea fetelor plecate să slujească, în chip de fecior, la.
curtea împăratului duşman - 1 3 ;
d ) - cere voinicului (Sîrb-sărac) să participe la jocul de halca pentru ca, ieşind învin
gător, să o scape de a fi dată în haremul Arapului - i9 ;
e) - credincioasă iubitului, silită să se mărite cu un peţitor bogat, e salvată de iubitul
ei, care se luptă ou peţitorul şi-l biruie - 2 10 ;
f) - crişmarului, peţită de haiduc şi de·1enind o haiducă curajoasă, atrage în crîşmă.
pe poteraşi, pe care-i lasă fără arme şi haine - 1 5 1
/Vezi şi 107. /
1 02 .
Fata de frinc cere peţitorului (Nicola-Nicolcea, Fecioraş de sirb) să-i împlinească trei
dorinţe absurde (să-i aducă : apă din puţ săpat în virf de munte ; struguri din vie sădită
pe mare ; apoi luna şi luceferii de pe cer) ; voinicul împlineşte primele probe cu ajutorul calului
u.'.'lzdrăvan, dar la. a treia cerere o săgetează - l i
103.
Fata de letin din B11da recunoaşte pe tînărul No·1ac, căruia, cînd l-a zărit întîia oară, i-a
„scris" chipul pe hîrtie şi l-a ascuns în ladă (e răpită de acesta) - 29.IV
104.a - e .
Fata du11drea11d :
a) - ademenită cu mărfurile şi bogăţiile Arapului buzat şi răpită de acesta (care fuge
cu corabia pe Dunăre), e eliberată de fraţii săi - i6 ;
b) - mături.nd bătătura sau mergînd să aducă apă, zăreşte în depărtare ceata turcilor
care vin să o răpească şi e ascunsă de părinţi pentru a nu fi găsită - 47 ;
c) - răpită de ceata turcească, se azvîrle în Dunăre, preferînd să moară decît să fie
dusă în harem - i7 · (Vezi şi 52 ; 192 . )
d) - răpită d e la. cla.ca l a praşilă d e turcul î ndrăgostit d e ea, s e azvirle în Dunăre
pentru a scăpa de el - 52 ;
e) - (şi tatăl ei) îşi salvează de la înec iubitul, voinicul dunărea n s urprins de turci
adormit şi azvîrlit în apă i1
-
1 05.
Fata (femeia ) t urcă ademenită de voinic - 29 ; 32
1 06.a - c.
Fata împ4rat t1lui :
a) - descoperă şi sa.brează pruncul aruncat de turci pe apă, într-o lădiţă - 57 ;
b) - răpită de tînărul Novac - 29.11 ;
c) - răpită de zmeu - 22
1 07.a - k.
Fata :
a) - îndeamnă pe iubitul ei să se răfuiască cu ciocoiul - 1 50 ;
b) - întreabă pe turci dacă nu i-au văzut fratele - 58 ;
c) - luată chezăşie de boţi în timpul descinderii, fuge ; se întoarce acasă în timpul
nopţii, dar părinţii nu o recunosc ; urmărită de hoţi, dă alarma şi hoţii sînt prinşi
- 19 1 ;
1 98
d) - răpită de tătari şi căutată de iubitul ei, haiduc de Bugeag şi Crîm - 80 ;
e) - rătăcită în codru (cea mai mică dintre trei surori care culeg flori ; sau fugită de la
curte, pentru a e·1ita dragostea incestuoasă a fratelui ) , e prinsă de balaur sau se
preface în fată sălbat ică - 5
f) sălbatică :
- bate şi sperie pe tinărul Ko·1ac , trimis să-şi caute mi reasă, dar e biruită in
luptă dreaptă şi ucisă de bătrinul Novac - 9 ;
- fugită de la curte, pentru a evita dragostea incestuoasă a fratelui (·1oinicul
·dnător I ovan Iorgovan) , se sălbăticeşte (e pe j umătate îngropată în stincă.
şi acoperită de muşchi) - 5
/Vezi şi Fata rdtăcită . . . /
g) - (sora ciobăniţă) :
- răpită de zmei (lei sau turci ) , cere fratelui cioban să taie o cosiţă din pletele
("i , spre amintire - 1 92 ;
- �e anirle in Dunăre (sau în fintină) spre a scăpa de răpitori (zmei, lei sau turci)
- 1 92 ;
b) - surprinsă la cişmea şi chinuită de tătari pentru a-i îndruma pe urmele voinicului
pe care-l caută - 72 : 83 ;
i) ş i iubitul ei merg împreună ş i judecă pe ciocoi - 1 50 :
j ) - trădează pe haiduci celor şapte fraţi ai ei, tilhari (tilharii sînt ucişi, iar fata e lăsată
să ducă vestea ·1oi niciei haiducilor) - 16 1 ;
k) - vitează :
- fiica cea mică a împăratului fără feciori - 1 3 ;
- haiduca Voica Bălaca - 9 1 :
- supusă la trei încercări menite să-i denăluie ade-1ărata identitate (fata izLu-
teşte cu ajutorul căţeluşei năzdră·1ane, care ii descoperă stăpînei planurile
urzite la masa împăratului cu împărăteasa) - 1 3 ;
- trecind Dunărea, spre a se întoarce acasă, batjocoreşte prostia celor care n-au
i zbutit să o recunoască, arătindu-le piept ul ! - 13
/Vezi şi 1 0 1 . /
1 08.
Fecioraşul sîrbului, abia născut, a supt n umai o dată şi pleacă la arat ; în cimp, e
provocat de Arap Colţea ; copilul ii ucide şi-i ia calul - 50
1 09.
Feciorii cei mari ai lui Constantin Brîncoveanu sînt decapitaţi, din porunca sultanului,
de călău, în faţa tatălui lor (pe fiul cel mic îl salvează slujnica ţigancă, ascunzîndu-1 pc
cocon şi scoţînd în faţa călăului pe copilul ei) - 20 l
1 10.a ; b .
Feciorul cel mic al împărat ului (Ardiu-crăişor, Chilidor) :
a) - izbuteşte să rămînă treaz şi să prindă zîna care fură merele de aur din grădina
împăratului - 20 ;
b) - pleacă în căutarea zînei, soţia lui , care l-a părăsit - 20 ; (Vezi şi 2 1 .)
1 11.
Feciorul popii răneşte doi hoţi din ceata care a ·1enit să j efuiască - 1 80
'-
1 12.a ; b .
Femeia :
a) - care blestemă pe hoţomani, căci le-au pustiit satul, e pedepsită (potco·r i tă cu
potcoave de cai ! ) - 1 78 ;
b) - gazdei trădează poterei ascunzişul haiducului în pătul - 122
1 13.a - e .
Femeia haiduc :
a) - atrage în crîşmă pe poteraşi , pe care-i lasă fără arme şi hair.<: - 1 5 1 ;
b) - păzeşte ca strajă a cetei - 9 1 ;
c) - provoacă la întrecere (probe) şi se dovedeşte mai îndemînatică la folosirea armelor
decît poterele împărăteşti - 9 1 ;
d) - refuză măritişul şi banalitatea vieţii casnice, preferînd viaţa vitejească, în codru
- 91;
e) - sperie, înfruntă şi dojeneşte pe împărat - 9 1
1 99
l li.
Femeia t ravest ită i n haine bărbăteşti luptă vitejeşte cu turcii - 67
1 15.
Femeia t rădătoa1·e :
a) - (ibo·1nica turcului sau fugită cu acesta) e arsă pe rug , iar cenuşa împrăştată in
vint - 38 ; i3 ; i6 ; 82 ;
b) - refuzind să-şi ajute bărbatul, încleştat în luptă cu fostul ei ibovnic, e decapita
tă - 205
1 1 6.
Femeia t•icleană cheamă pe haiduc să-i boteze pruncul, dar ii trădează împăratului - iO
1 1 7.a - c .
Fetele :
.a) furate de hoţi , sint eliberate de un flăcău (care ucide pe hoţii surprinşi răfuindu-se
intre ei în timpul nopţii) - 187 ;
L) împăratului fără feciori se tra·1estesc în voinic pentru a merge să slujească la
curtea ad·1ersarului tatălui lor (numai cea mică izbuteşte) - 1 3 ;
•C) - nălbitoare d e pînză :
- îndreaptă ceata turcească pe urmele •.roinicului dunărean - i 1 ; i2 ;
- sînt întrebate de bătrinul No·.rac, tra·1estit în călugăr, dacă ştiu u nde se află
fiul său, prins de turci - 2 7 . I I
11 18.
!Fiica cea mică a împăratului fără feciori, tra·.restită în voinic , nu se sperie (ca surorile
•ei ·mai ma ri) de tatăl care-i ţine calea, tra·1estit în fiară sălbatică - 13
1 19.
Fiica îndemnată d e mamă să s e ferească d e dragostea haiducului , care a lăsat multe
:fete · C u copii - 96
1 20.
Filip din Buda trimite carte de pro·.rocare lui Marcu - 20 3
121.
Filip Mdgeri11d, peţitorul fetei de împărat, pierde în competiţia c u Craliu Marcu cel
-Oe mult şi Gruicea cop il mic - 2 i
1 22 .a - d .
.Finu/ :
. a) - eliberează pe naşa sa (soţia, sora sau fiica lui Ban plugarul) , ademenită, sau răpită,
de turc (tătar) în lipsa soţului (fratelui sau tatălui) plecat cu slugile în cîmp la
arat - 43 ;
lb) - travestit în hainele turcului ucis, sperie în glu mă pe na.Şui său (Ban plugarul), care
se ascunde de frică - i3 ;
•C) - trădător :
- primeşte pedeapsă în loc de răsplată (Căpitan Costin ucide pe Aga Bălăcean u ,
pentru a împlini dorinţa lui Constantin Brîncoveanu, dar în loc de răsplată
c pedepsit cu spînzurătoarea) - 200 ;
- stă spînzurat pînă ce naşa dezleagă blestemul (abia atunci cadavrul se p refaco
în ţărînă) - 200 ;
od) - ucide pe naşul care l-a trădat turcilor - 63 ; 68 ;
1 23.a ; b.
Fiul :
.a) - bătrînei mame răspunde, împotriva voinţei acesteia, la chemarea cetei haiduceşti
care-l cere să le fie căpetenie - 89 ;
b) - cel mic (vînător), al bătrînei, e singurul care a zărit fata împăratului furatll. de
zmei (zmeii ii sug sîngele din degete şi laptele din piept) - 22
12i, a ; b.
Fîntîna (puţ izolat în cimp) :
.a) - sălaşul Gerului (Crivăţului) - 1 ;
b) - ascunzişul Scorpiei, care ademeneşte şi înghite voinici - 3
200
1 25.
Flăcăul ucide hoţii (care se luptă intre ei în timpul nopţii) , le ia. prăzile şi eliberează fete le
furate - 187
1 26.a - h.
Fratele :
a) - bolnav, sal·ratorul surorii ameni nţate de cotropitor - 3i ;
b) - cel mic :
- luptă singur cu nouă zmei, pentru a-şi sabia sora de zmeii peţitori - -I ;
- sal·.ratorul fraţilor celor mari, înghiţiţi de Scorpia d i n fintînă - J :
- trimis de cei mari să scruteze din vîrful mo·1ilei mulţimea tătarilor năvălitori,
luptă singur cu tătarii -70 ;
- viteaz, ucis de fraţii săi , trădători şi in·.ridioşi , dar rein·1iat de iubită 70 ; -
c) - cioban, spune surorii lui că norii ameninţători nu sint nori de ploaie, ci sint zmeii
(leii sau turcii) care vin să o răpească - 1 92 ;
d) haiduc, întrebat în cine are mai multă încredere. răspunde (inşelindu-se) că in
-
soţia lui - 208 ;

e) îndrăgostit de soră ; blestemat de aceasta . se p reface în stincă sau se îneacă in
apa Cernei - 5 ;
f) îşi eliberează sora robită de turci - 62 ;
g) ·.rinde pe sora lui tătarilor - vicleşug pentru a înşela pe duşmani (le ia banii, îşi
răpeşte sora din goana calului şi nimiceşte în luptă pe tătari) - 8i ;
h) - voinicului dunărean, chemat în ajutor de cumnata lu i , dezleagă prin ·,icleşug pe
'roinicul legat şi chinuit de turci şi împreună ucid pe duşmani - i2
1 2 7. a - e .
Fratii cei mari :
a) ..'... ademeniţi de Samodia (în chip de bolna·r prefăcut, zăcind lingă un puţ izolat în
cîmp) . intră în fîntînă (spre a scoate hrisoavele şi galbenii ce ar fi căzut în puţ) ;
sînt înghiţiţi de Scorpie, dar sînt salvaţi de fratele cel mic, ajutat de un ciobăna�
care păţise acelaşi lucru J;
-
b) îl trimit pe cel mic să scruteze din ·.rîrful mo·l'ilei mulţimea tătarilor năvălitori - 70 ;
-
c) - laşi şi trădători, sînt gata să-şi dea sora zmeilor peţitori, dar fratele cel mic se
opune, luptă singur cu zmeii şi-şi sal•,ează sora - i ;
d) - ucid, din invidie, pe fratele cel mic, care a biruit singur pe tătari - 70 ;
e) ucişi prin ordalia suliţelor az·.rirlite în văzduh - i
-
1 28.
Fraţii fetei dundrene răpite de negustorul le·1antin (Arapul buzat) urmăresc corabia şi
ucid pe duşmanul care le-a răspit sora (pe fată o mărită sau o ard de ·rie) - i6
129.
Fuga, disperată şi ruşinoasă, prin codru, a voie·rodului lăudăros, înşelat şi umilit de
haiduc - 88
130. a ; b.
Gazda :
a) - ajută pe haiducii surprinşi de jandarmi la chef, în bordeiul său, să ucidă pe jandarmi,
apoi pleacă cu ceata spre a face dreptate peste patruzeci de sate - 167 ;
b) - trădează pe haiduc poteraşilor, care îl surprind benchetuind - 100
l J J . a ; b.
Gerul (Crivăţul ) :
a) portret hiperbolic - 1 ;
-
b) - provocat la luptă. de Marcoş-paşa (Marcu, Bruia.man, Colceag-paşa, Î mpăratul

Salabeg), îngheaţă. întreaga oştire duşmană - l
132.
Glonţul miraculos (glonţ de argint, ori improvizat dintr-o para frîntă. ; sau boabe sfinţite,
de griu ori de secară ; sau cui de potcoavă.) - singurul mijloc de a răpune pe haiduc - 100 ;
1 15 ; 123 ; 129
133.a - q .
Haiducii :
a) - benchetuiesc ; straja aţipeşte şi are un vis prevestitor de rău - 9 1 ; 168 ;
20 1
b) - brăileni :
- cutreieră localităţile de pe malul Dunării , alegîndu-şi cei mai buni cai de călă·
rit şi luind cu sila bani de la negustori - .5 1 ;
- ucid un turc (unul dintre haiduci moare în lupta cu turcul) - .5 1 ;
c) - cer căpeteniei să-l silească pe podar să-i treacă apa, pentru a descinde la un
boier - 126 ;
d ) - descind în săptămîna mare la Radu din Borel ; numai tăinuitorul nu intră în casă,
spre a nu fi recunoscut - 120 ;
e) e·1adează din închisoarea de la Piteşti , dar, prinşi din nou , sint executaţi pe inse
rate - 1 30 ;
f) (fraţi) ţin calea codrului prăpădind poteraşii şi ciocoii, spre a-şi răzbuna mama
ucisă - 1 1 7 ;
g) - jefuiesc stîna şi ucid pe baciul bogat - 194 ;
h) - nimicesc potera, lăsîndu-1 doar pe căpitan să plece rănit - 1.53 ;
i) petrec in codru, apoi îl calcă pe Vilcu, pe care-l şi ucid - 1 .58 ;
j) - petrec în crîşmă, fără teamă de poteră (Bugean ii îndeamnă să bea, iar la noapte
să izbească la Ianuş-turc) - 1 '49 ;
k ) - pregătindu-se să atace Bugeagul, sînt înconjuraţi d e potere, p e care l e nimi
cesc - 1 5 3 ;
I) - se adăpostl»c in peştera Dîmbovicioarei - 1 30 ;
m) - se răzbună pe crîşmarul care a încercat să ucidă u n cetaş - 163 ;
n) - surpri nşi de jandarmi pe cind se ospătează in bordeiul gazdei , spînzură pe jandarmi
şi pleacă împreună cu gazda spre a face dreptate peste patruzeci de sate - 167 ;
o) - t ran·sti ţi cerşetori , jefuiesc pe l-oier - 1 1 2 ; 169 ;
p) - trădaţi de crî�măriţă , izl>u t t' f c �A scape cu fu ga - 168 ;
q ) - t ră d aţi de fată celor şapte fraţi ai ei , tilhari, ii ucid pe tîlhari, iar pe fată o Iasă
să ducă ·ieste de ·1o:nicia lor - I C 1
l .>"i.a - z .
Haiducul :
a) - adăpostit in codrul-frate, ucide pe ciocoi şi ocroteşte săracii - 1'43 ;
b) - aruncat pe apă închis în cosciug, iese din cosciug, îşi reface ceata, se întoarce şi
judecă pe împărat - 6.5 ;
c) - ascuns în pătul la vărul său , e trădat poterei de soţia gazdei - 122 ;
d) - atacă :
- boieri , fără teamă de potere - 1 1 3 ;
- haznagiul, dar e rănit de acesta - 9 3 ;
e) bate neîncetat calea tîrgului pentru a cumpăra praf-de-puşcă şi gloanţe, căci ceata
nu face economie de atare pro·1izii - 96 ;
f) bea :
- cu ceata, fără teamă de potere - l H ;
- în c rîşmă fără să plătească - 1 .5.5 ; 1 64 ;
g) - cade în luptă cu poteraşii - 1 39 ;
h) - cere : .
- boierilor bani , dar aceştia ii oferă cafea ! - 12.5 ;
- boierului bani , pentru a potoli îndirjirea cetei - 126 ;
- lăutarului să-i cinte - 11.5 ;
i) chefuind în crîşmă, e încolţit de poteră, urcă la plai şi continuă a haiduci pînă ce
cade împuşcat - 1.56 ;
j) cîntînd şi chiuind noaptea prin codru, e întimpinat de ceata trimisă de duşmanul
său să-i ţină calea - 87 ;
k) - condamnat la moarte, trimite după popă - 1 1 6 ;
l ) - cu treieră valea pribeag, nebăut şi nemîncat, urmărit de potere - 1'46 ;
m) - de Bugeag şi Crîm îşi caută mîndra, răpită de tătari - 80 ;
n) - doarme cu armele mereu la îndemînă - 106 ;
3) - doreşte să-şi vadă cetaşii sătui de mîncare şi vin roşu - 1 6.5 ;
p) - eliberat de sora lui, o mărită în tirgul Bîrladului - 1.52 ;
�) - e spaima poterelor - 106 ;
r) - fost argat :
- a luat calea codrului în urma suferinţelor îndurate din copilărie - 1 43 ;
- descinde în casa stăpînei de odinioară, o j udecă, o chinuie şi pleacă încărcat de
pradă, dind bacşiş la lăutari şi la ciobănaşul care-i cîntă pe plac - 1 19 ;
- jefuieşte şi judecă pe stă.pinul de odinioară - 1 28 ;
- la stînă şi fratele baciului, e cel mai îndîrjit cînd ceata descinde aici, jefuind şi
ucigînd pe stăpînul stînei - 194 ;
202
s) frămîntat de gindul că meri ndea şi mu niţiile cetei sint pe sfirşite - 1 1 5 ;
ş) frumos l a înfăţişare - 1 09 ;
t) ia de la bogaţi şi ajută pe săraci - 96 ; 1 00 ; 105 ; 1 06 ; 108 : 109 ; 1 1 1 ; 1 12 ; ! JO ;
133 ; 135 ; 143 ; 157 ; 164 ;
ţ) iernează în Iaşi, dar vara haiduceşte pe G rinţieş - I l i ;
u) - iubeşte crîşmărese - 1 1 1 ;
v) - încolţit de poteră, se baricadează in casă astupind fereastra cu o masă şi trage i 11
poteraşi pînă ce un glonţ de argint îl ucide - 1 2 3 ; (Vezi şi 100 ; 129.)
w ) - înconjurat de potere :
- consimte să se predea, dacă soţia nu •,1a a·,1ea nimic de suferit - l I J ;
- luptă vitejeşte pină ce cade răpus de glonţul impro·rizat de un poteraş dintr-o
para frintă - 1 00 ; (Vezi şi 1 2 3 ; 129.)
- nu se dă legat, ci se luptă cu baltagul - l i � ;
- refuză să se predea, pină ce e împuşcat cu un glonţ de argint - 1 2 9 ;
- scapă de poteraşi prin ·,1iclenia ibo·micii - l i2 ;
s) - îndeamnă :
- ceata să bea cu măsură, căci oricind poate veni potera - 147 ;
- pe poteraşi să ducă din sat în sat vestea de ispră·rile lui - 164 ;
y) - înfruntă potera, bizuindu-se pe armele sale, o biruie, apoi se a.şază la ospăţ cu ceata.,
sub poala codrului - 1 18 ;
z) - înşală :
- pe poteraşi, făcindu-i să se lupte cu un buştean îmbrăcat in straie haid u
ceşti - 92 .1 1 ;
- pe turci (se preface că a plecat să cumpere peşte ; turcii se prind frate cu el şi
chefuiesc împreună ; în timpul nopţii, trage un foc de armă pro·rncind in·,1ăl
mă.şeală între turci, care se taie între ei) - 6 7 ;
străjile şi se strecoară în casa boierului - 1 2 5 ; (Yezi şi 169 . ) ( Vezi , mai departe,
1 36 şi 1 4 1 . )
1 35. a - i.
Haiducul intemnitat :
a) - arde de do;ul de a se ·,1edea iarăşi în codru, pentru a pedepsi pe ciocoi şi a ajuta
pe săraci - 133 ;
b) - cere mamei ciubucul ca să descuie butucul - 148 ;
c) - chipul hiperbolic al haiducului îmbătr i nit prematur şi descrierea macabră a temni
ţei, în umezeala căreia mişună broaşte, şerpi şi năpîrci, ce sporesc chinul întemni
ţatului - 85 ; (Vezi şi 93.)
d ) - îşi îndeamnă mama să ceară la domnie eliberarea lui - 85 ;
e) înţelege că „u.unta" metaforică, promisă de stăpinire mamei sale, e condamnarea
lui la moarte - 85 ;
f) îşi roagă mama să dezgroape grajdul unde se află ascuns calul său şi să-l plimbe
pe uliţele tirgului, pentru a ispiti cu frumuseţea lui pe boieri şi pe domn - 85 ;
g) scos din temniţă, e ferchezuit şi adus la curtea domnească, fiind singurul în stare să
domolească calul minunat (adus de mama sa, spre a stîrni pofta boierilor şi a dom
nului de a-1 dobîndi) - 85 ;
b) - se eliberează sărind cu calul peste zidurile curţii domneşti (alteori strănutul, neche
zul sau copitele calului sfarmă uşile temniţei) - 85 ; 92 . 1 ; 170 ;
i) - trimite cucul :
- la soră-sa, chemînd-o să-l elibereze - 1 52 ;
- să ducă scrisoare soţiei (cerindu-i să-şi vîndă a·rutul pentru a-l răscumpăra) - 9 3
1 36. a - o .
Haiducul :
a) - întîlnind un popă, îi ia calul - 148 ;
b) - îşi pregăteşte armele, pîndeşte şi despoaie negustorii şi perceptorii care trec la
bilei la Rîureni - 1 2 1 ;
c) - jefuieşte :
- boieri şi negustori, fără teamă de poteră - 1 16 ;
- pe boier, apoi îl sileşte să-l conducă cu trăsura printre străjile astfel înşelate
- 1 2 5 ; (Vezi şi 169.)
d ) - legat de poteră, cere să-i sloboadă mina pentru închinăciune, dar astfel eliberat
ucide pe poteraşi - 1 29 ;
e) nu se teme de poteră - 1 33 ;
f) părăseşte coasa pentru a ţine calea bogaţilor - 1 10 ;
203
g) - pedepseşte pe arendaş (răstoarnă grapa, Ia adăpostul căreia arendaşul se umbreşte,
supra·1 eghindu - şi argaţii în cimp, şi-I bate) - 1 69 ;
h} - petrece :
- cu �ora sau cu iubita, socotindu-şi prăzile, fără teamă de poteră - 1 60 ;
- dar nu-şi u i tă de ţară - 1 1 1 ;
- fără frică de potera ce se aprop i e - 105 ; 1 08 ; l l i ; 1 60 ;
i) peţeşte pe fata cri � m aru lui , car e, i n ! oţinC:u-1 in c od r u , C:evir.e o haicucă foarte
curaj oasă - 1 5 1 ;
j) pindeşt e la fereastra ciocoilor, pătrunde in casă şi-şi umple chimirul - 1 4 1 ;
k) - pindit de pu i ul de corb, care doreşte sînge de cătană - 1 40 ;
I) - poposeşte la stînă, unde descoperă pe pircălab, îl judecă pentru abuzurile lui şi i)
ucide - 98 ;
m ) - poposit :
- în crîşmă, cere de băut fără teamă ce pot eră, ameni nţi n d pe crişmar că-i
lasă femeia ·1ădu·1ă - 1 55 ;
- la crîşmă de d orul mindruţelor, nu se teme ce i: ot na ce �e apropie - 137 ; 1 39 ;
n) - prefăcindu -se mort , rezistă la toate încercările la care e supus cie împărat, în urma
stăruinţelor împărătesei (i se bat cuie sub unghii ; i se pune i:e piept jăratic sau un
� arpe ; numai cind i se j oacă hora pe piept , iar haiducul o zăreşte în horă pe iubi t a.
lui , fata imr ărat ului , cli nt eşte din mustaţă ; s i n gu ră fiica împărat ului înţelege ast
fel că haic ucul nu t:ste n: ort ! ) - (5 ;
o ) - prinde din zl•or gl oa nţ ele şi le aî.virle înapoi , poteraşilor, în catjocură - 9 1 ; 92 ; 100
(Yezi şi 1 3-i !;i li I . )
IJ7.a - g .
Ha1duc11/ pri11 s :
a) - de poteraşi se eliberează prin luptă, ajutat de fratele său - 1 01 ; (Yezi şi 12.)
li) - de poteră la iubita sa - 1 10 ;
c) - de poteră şi condamnat la moarte, îşi cîntă cintecul, ară tind că t otdeauna a luat de
la bogaţi spre a ajuta pe săraci - 96 ; / Vezi şi Cintecul . . . /
d) - de poterele împăratulu i , e osindit la decapitare, dar cerind să fie dus Ia spovedanie
se eli berează - .5i ;
e) spune că a luat boi şi vaci de la bogaţi şi a dat celor săraci - 1 .5 7 ;
f) t rimite răvaş prietenului său să-i vină în ajutor, dar acesta nu poate veni de mul
ţimea poterelor - 1 1 3 ;
g) ucis prin decapitare - 1 00 ; 122 ; (împreună cu iubita - 1 38)
1 38.
Haiducul răpus m işeleşte cere calului să-i sape mormînt cu copita, apoi să p lece în căutarea
altui stăpîn - 129 ; (\'ezi şi 86. )
139.
de soţie şi eliberat din temniţă îşi dezgroapă puşca şi atacă pe pri
Haiducul rdscumpdf'at
mul haznagiu ce-i iese în cale - 93
1 10.a - e.
Haiducul refuză :
a) - apelativul de „căpitan" (din dispreţ pentru „căpitanii" care locuiesc Ia tirg, îmbră
caţi în straie strălucitoare, în timp ce el îşi are sălaşul în codru şi îmbrăcăminte
modestă) - 1 00 ;
b) - boieria ce i se oferă de stăpîni re, preferînd să rămînă în haiducie - 121 ;
c) - dragostea î mpărătesei - 89 ;
d) - rugămi nţile mamei de a se întoarce acasă, amintindu-i că de mic copil s-a deprins
să fure - 10 l ; 1 6 1 ; 1 7 6 ; (Vezi şi 1 86. )
e) - să se predea de bună voie poterei - 9 1 ; 92 ; 100 ; 10 1 ; 1 12 ; 129 ; 1Ji ; 138 ; 147 ;
148 ; 1 64
1 4 1 .a - o.
Haiducul :
a) - sare din ascunziş şi ucide pe boierul care supraveghează ceata de cositori, în zi de
sărbătoare (arma ciocoiului, care încearcă să se apere, nu ia foc ; se adevereşte
astfel visul rău prevestitor) - 102 ;
b) - scapă din captivitate, cerind să fie dus Ia spovedanie - 40 ; 54 ;
c) - scăpat din închisoare, se răzbună pe trădător - 109 ;
204
d) - se preface mort ; rezistă la toate încercările la care e supus de împărat (la stăruin
ţele împărătesei) ; în cele din urmă, e î nchis iu cosciug şi aruncat pe apă, dar scapi,
se î ntoarce şi-l judecă pe împărat - 65 ;
e) - se tocmeşte cu ciobanul pentru turma şi straiele ciobăneşti (schimbă straiele şi
cumpără turma pentru ca, tra·1estit în cioban, să intîmpine alaiul vinătorii dom
neşti, pornită pe urmele sale) - 88 ;
f) se turceşte pentru a scăpa de la moarte - 68 ;
g) sfătuit, pri n răvaşul stăpînirii , să se lase de haiducie, oferindu-i-se un rang boieresc,
refuză boieria şi preferă haiducia - l H ;
h) sileşte pe împărat să-i lase lui împărăţia, dar pleacă cu vistieria, pe care o împarte
cu cetasii - 5i ;
i) singur Î n codru ; ziua cîntă, iar noaptea despoaie pe ciocoi pentru a ajuta pe
săraci - 135 ;
j) singurul supravieţuitor din ceată, nu se lasă de haiducie - 1 59 ;
k) - supărat pe codru că nu-şi sloboade poalele să-i acopere pistoalele, trage cu cara-
bina şi-i rupe crengile - 125 ;
l) - suprinde potera, risipind-o - 1 1 7 ;
m) - surprins în crîşmă, cade în luptă cu poteraşii - I J5 ;
n) - şi „banta" lui, încolţiţi de potere pe cind chefuiesc în crişmă, refuză să se pre
dea - 1 1 2 ;
o) - şi ceata lui :
- cutreieră ţara, de la munte la Dunăre - 12i ;
- înspăimîntă pe ciocoi şi negustori - 96 ;
jefuiesc la drumul mare şi dau . în glumă, ră•1aş la mină că ·1or despăgubi cindv�
pe păgubaşi - 97
(Yezi şi l 3i şi 1 36 . )
112.a - d .
Haiducul trai•estit în :
a) - boier, împarte ceata în două grupe care-l ·1or urma în răstimp de un ceas şi vine
la curtea boierească cu trăsura, prefăcîndu-se că urmăreşte să-l prindă pe haiduc ;
înşală pe ciocoi , cerindu-i să-şi trimită paznicii cu prima parte a cetei sale în u rmă
rirea haiducului, dar cu cealaltă parte a cetei ii jefuieşte şi pleacă cu trăsura încăr
cată de pradă - 169 ; ( Yezi şi 125.)
b) - cerşetor, înşală potera prefăcindu-se că se chinuie să-şi scoată din glod căruţa cu
o iapă chioară, spunind că şi el ii caută pe haiducul care i-a luat calul cel bun - 169 ;
(Vezi şi 1 1 2 . )
c) - cioban, înşală ceata boierilor plecaţi în urmărirea lui, făcindu-1 p e domn să meargă.
singur prin codru împreună cu el, pentru a-l umili şi batjocori - 88 ;
d) - zarza·1agiu, pătrunde în curtea paşei pentru a se orienta , apoi re·1ine în cursul nopţii,
lichidează străjile şi ucide pe paşă - 53
H3.a - e.
Haiducul trădat :
a) - de gazdă poteraşilor, e surprins benchetuind - 100 ;
b) - de ibo·rnică turcilor - 55 ;
c) - de iubită, cade în luptă cu jandarmii - 1 07 ;
d) - de naşul său turcilor - 63 ; 68 ;
e) - luptă cu poterele, dar e biruit şi închis - 1 0 9
lii.
Haiducul trădează duşmanilor secretul glonţu lui miraculos prin care căpitanul său poate
fi ucis - 1 15
H5.a - d.
Haiducul trece :
a) - cu ceata pe sub poala munţilor - 165 ;
b) - cu ceata şi cu catîrii încărcaţi de pradă - 127 ;
.c) - luncile, dimineaţa, cu ceata-i numeroasă - 1 H ;
d ) - prin codru cu iubita ; luptă cu turcii şi eliberează pe surata iubitei, răpită de duş·
mani - 56
205
1 '46.a ; b.
Haiducul trezit :
a) - de un vis pre·1estitor, scapă cu fuga din bordeiul unde crîşmăriţa a îmbătat ceata
şi i-a închis pe haiduci, dar re·1ine, o judecă pe trădătoare şi o dă pradă focului - 1 68 ;
b) - din somn de calul său , căci se apropie potera - 1 39
117.
Haiducul trimite pe mama sa cu ·1orbă pentru a fixa locul de întilnire cu fratele lui - 1 1 7
1 18.
Haid11cul ţine calea ciocoilor şi negustorilor - 127
1 19. a - c .
Haiducul u cide :
a) - pe arnăut cu baltagul - 1 29 ;
b) - pe căpitanul poterei - 1 0 l ; 161 ;
c) - pe duşmani şi rămine în codru cu ibo·mica - 55
1 50.
Haiducul umblă neinarmat , fără teamă de panţiri , hizuindu-se pe pistoalele de la şa şi
pe cetaşii săi , care ştiu să înşele pot era - li5
151.
Haiducul urcd dealul Istriţei , in căutarea pircălabului - 98
1 52 .a ; b.
Haiducul u r„1drit de poterd :
a) - e rănit, dar nu se predă, luptă vitejeşte şi biruie pe poteraşi - li8 ;
b) - st rigînd zadarnic podarului să-l treacă riul, se a"lintă cu calul înot - 96
1 53. a ; b.
Haid11cul vestit :
a) - de mama sa că se apropie potera - 1 1 7 ;
b) - şi cunoscut în toată ţara - 97
1 54.
Haidu- l'elc11, t rădat de un ostaş (<lin răzbunare, pentru că a fost pălmuit), este uci�
de tu rci - 67
1 55.a ; b.
Han u l t4tdresc :
a) - întreabă pe ·1oinicul prins şi schingiuit, ce răutăţi a săvîrşit - 75 ; 76 ; .
b) - trimite un călăreţ să aducă prin ·1icleşug pe tătarul răzvrătit (care preferă vinul
în locul cafelei) pentru a-l spinzura, dar acesta taie capul hanului, se creştinează
şi se face haiduc - 78
1 56.
Herghelia (sultanului ; hanului) - prădată de hoţul de cai - 1 75 ; 185
1 5 7 . a ; b.
Herghelegiul :
a) - scapă pe fata bogatulu i , furată de hoţi (o readuce acasă şi i se dă de soţie) - 190 ;
b) - sultanului trădează hoţului de cai secretul prin care poate fura deodată toată
herghelia (dacă va încăleca pe iapa ·1inecioară, toată herghelia îl va. urma) - 1 7.5
1 58.
Hora sat ului în zi de sărbătoare - surprinsă de tătarii năvălitori - 73
1 59.
'
Hoţii calcă pe popa, dar a.cesta (sau feciorul) îi a.lungă cu focuri de pistol - 180 ; 1 89 ;
(Vezi şi 1 77.)
1 60.a ; b.
Hoţii de cai :
a) - din Bărăgan se înşală unul pe altul - 1 72 ;
b) - fug în l\I oldo·1a sau in Ardeal, spre a-şi pierde urma - 1 72
206
161.
Hoţii descind la popă - 1 7 7 ; 180 ; 189
1 62.
Hoţii furd ca i din satele de pe ·1alea Ol tului - 183
163.a - c .
Hoţii jefuiesc :
a) pe Iederan ş1-1 iau fata chezăşie (fata fuge de la hoţi şi se întoarce acasă i n
-
timpul nopţii ; părinţii n u o recunosc ; regăsi t ă d e hoţi, e a dă alarma ş i hoţii

sint prinşi) - 19 l ;
h) pop i , cîrciumari , îngrozesc pe ciocoi şi păcălesc poterele - 1 77 ;
-
c) - stina şi leagă c iobanii , dar bac i ul , cerind hoţilor să-i dezlege braţul, sună din hucium
vestind astfel pe stăpina(ul) st inei , care încalecă , aleargă şi pedepseşte pe hoţi - 195
1 6":1 . a - d .
Hoţii pradd :
a) - conacul lui Ştirbei, apoi ţin calea şi prădează d i ligenţa în dealul Sarului - 1 82 ;
b) - mînăstirea Tismana - 18 I ;
c) -poştalionul - 18 1 :
d ) - stîna - 193 ; 1 9 4. ; 195 ; 196
1 65.
Hoţii pri11şi de poteră se eliberează prin luptă şi fug acasă pentru a-şi împărţi galbenii
furaţi - 1 8 1
166.
Hoţii rdniţi de băiatul popii se retrag şi fug - 180
1 67.
Hoţii sînt mai pricepuţi decît poterele (dacă ar ·1oi, hoţii i-ar prinde ei pe poteraşi
şi i-ar lega cot la cot, împreună cu procurorul şi subprefectul lor ! ) - 1 78
1 68.a - c .
Hoţomanul:
a) - prins, aminteşte mamei fărădelegile cu care s-a deprins de mic - 186 ; ( Vezi
şi 10 I .)
b) - trădat :
- de ibo·mică poterei, fuge din închisoare, ucide pe trădătoare şi continuă să.
hoţească - 188 ;
- de ţigani, e surprins de jandarmi în crîşmă, dar el nu se predă de bunăvoie - 186 ;
c) - venit la stînă, e întimpinat de ciobanul înarmat (pre·1enit de oile năzdră•1ane)
şi ucis de acesta - 1 96
169.
Hoţul cheamă pe cei care ·1or să-l cu noască, la socoteală, în pădurea din v îlcea . . . - 177
170. a - m .
Hotul de cai :
a) ·_ află de la herghelegiul sultanului vicleşugul prin care poate fura deodată toată.
herghelia. (dacă ·1a încăleca pe iapa vinecioară, toată herghelia •ta. porni după el)
- 1 75 ;
b) - atacă herghelia. sultanului (hanului) - 1 75 ; 185 ;
c) - calcă herghelia hanului (prinde în arcan şapte iepe şi pe „ negrul hanului", rupind
herghelia în două) - 18.5 ;
d) - care a. furat herghelia sultanului, e prins de poteră în tîrg la. Cîmpina. ş i ars de
viu - 175 ;
e) - cu treieră stîne şi crîşme şi luptă cu poterele - 1 70 ;
f) - din Bărăgan prinde caii cu arcanul şi-i vinde la. tîrg - 1 72 ;
g) - înşală pe mocan că nea să încerce mersul calului, dar fuge cu el - 1 70 ;
h) - plănuieşte cu „fraţii" să meargă la. furat în pia.sa Blahniţa, unde e prada mai
bogată - 1 74 ;
i) - prins şi j udecat la curtea domnească, scapă sărind cu calul peste zidurile curţii -
1 70 ;
j) - pune rămăşag că va sări c u calul său grămada de buţi, dar îşi speteşte astfel
calul iubit - 1 7 3 ;
20i
k) - stă ascuns pînă se inserează, apoi prinde cu căpăstrul cai , armăsari, iepe şi cîr
lani - 1 7'4 ;
l) - şi ceata lui a luat calea codrului după alegerea lui Iamandi ca primar - 18'4 ;
m ) - trădat turcilor de sora sau de cu mnatul lui 1 73 -
171.
Hoţ 11l ei·adat din puşcărie u mblă fără teamă „pe bulevard" - 1 77
1 72 .a - c .
Hoţul f 11ră :
a) - calul ·1oinicului adormit - 1 7 1 ;
l>) - cel mai bun cal al turcilor - 1 7 3 ;
c) - fata bogat ă, p e care o ·irea d e soţie - 1 90
1 7.3.
Hoţ14 l fa st i11ă (umblă din st ină in stină , fără t eamă de potere ; preferă aceasta, decît să
se întoarcă in sat ) - 1 76
1 7'4.a- h.
Hotul
' :
a) - pedepseşte pe femeia care se plinge că hoţii le-au pustii t satul (femeia e potcovită
cu potcoa·1e de cai) - 1 78 ;
h) - pra.dă stina in lipsa ciobanului stăpin, călcîn<l in-1oiala cu acesta - 1 93 ;
c) - prădător de stină, e ucis de cioban ; căţeaua cea bătrină conduce pe cioban să
descopere in codru locul tăinuit unde hoţ i i benchetuiesc - 193 ;
d ) - prins pe străzile Craio·1ei - 1 79 ;
e) - rănit in timpul descinderi i la popa, fuge la gazdă, îşi aprinde luminarea şi a
doua zi moare - 180 ;
f) - refuză să se întoarcă in sat - I 76 ;
g) - se plimbă cu i scusi nţă printre poteraşi - 1 78 ;
h) - �i ceata lui uimesc Craio·1a şi hoţesc în zona podului Grozăveşti - 1 77
1 75.a - d .
H,•bris /l\"emesis (Cutezanţa pedepsită) :
a) - Gerul (Crivăţul) din fintină îngheaţă întreaga oştire a semeţului paşă (împărat)
care, socotindu-se in·fincibil , ii provocase la luptă - 1
b) - tabu-ul încălcat : tinărul pescar, neascultînd sfatul vătafului (tatăl său ) şi pescuind
in a.pa. Vidrosului, e pedepsit de Vidra ( luda) cea bătrină, care răscoleşte toţi
peştii din a.dineuri şi , trimiţindu-i în năvoade, provoacă naufragiul pescarilor - 7 ;
c) - tinărul No·rac , dorind să se însoare, e trimis de bătrînul Novac să-şi ia mireasă
cu sabia, dacă va putea birui, pe fata sălbatică ; tînărul se întoarce bătut şi speriat,
dar bătrinul N 0·1ac se luptă cu ea şi o ucide - 9;
d ) - ·1oinicii ·1inători , urmărind să săgeteze tre i lebede - care sint, de fapt, trei zile
sfinte <lin săptămină - şi neascultind sfatul acestora, sint prefăcuţi în stană de
piatră- 18
1 76.
Ianc u Sibian c ll strigă că nea să dea piept cu ::\ovacii - 35
1 77.a - c .
Ibovnica :
a) - haiducului aduce merinde cetei şi ·ieşti despre poteră 122 ; -
b) - trădează pe haiduc turcilor - 55 ;

c) - trădează poterei pe hoţoman (acesta fuge din închisoare, ucide pe trădătoare �i
continuă să hoţească) - 188
1 78 .
Incest (fratele îndrăgosti t de soră) - 5
1 79.
Inima despicată a ad·1ersarului lasă să iasă o năpircă - 1 1
180.
I11trigi şi răfuieli intre boieri - 1 98 ; 1 99 ; 200
208
181.
Iscoada haiducilor îndrumă ceata unde să descindă, dar nu pătrunde în casă spre a.
nu fi recunoscută - 120
1 82.a- d .
Iubita :
a.) - fratelui celui mic ucide pe fraţi i cei mari pentru a-şi răzbuna iubitul omorit d e
aceştia - 7 0 ;
b) - hai du cului deplinge moartea lui timpurie şi blestemă pe ucigaşi - 1 16 ;
c) - reîn-1ie pe fratele cel mic, ucis de fraţii �ăi , trădători şi in'lidioşi - 70 ;
d) - trădează pe haiduc jandarmilor - 1 07
1 83.
Iubitul luptă cu peţitorul bogat şi-şi �alvează iubit a. măritat ă de părinţi împotriva
voinţei sale - 2 1 0
1 81 .
Iuda cea bătrfoă /Ye z i l 'idra . /
1 85.a - i .
l mpăratul :
a) - cu fată de măritat, supune peţitorii la u iver::.e încercări :
- să sară peste groapa lungă, lată şi adîncă - 22 ;
- să mănince nouă cuptoare de pîine ; să bea nouă buţi <le ·1in ; să auucă m:1 ru l
de argint de pe Marea Neagră - 21 ;
b) - făgăduieşte prin crainici răsplată celui care :
- va aduce nevătămat pe No·1ac - 33 ; sau pe Pătru ( Ilicu) haiducul - "10 ;
- va ucide balaurul - 1 0 ;
c) fără feciori, se t ra·1esteşte în fiară sălbatică (lup, urs , balaur) pentru a pune la.
încercare curajul fiicelor sale, care, tra·1estite în •1oinic, încearcă, pe rînd , să meargă
spre a sluji ca ostaş la curtea adversarului (numai fata cea mică izbuteşte) - 1 .3 ;
d ) - înfruntat şi dojenit (sau pedepsit ) de :
- 'loinic - 3 7 ; 40 ; 51 ; 6i ; 65 ; 72 ;
- femeia-haiduc - 9 I ;
e) - păsărilor şi voinicul care a t rezit oraşul ador m i t află de la ciocirlan unde e casa
zînelor - 2 1 ;
f) - pleacă în căutarea fetei răpite de zmei - 22 ;
g) - porunceşte :
- ca tînărul No·rnc, care a băut cu lăcomie în crî�ma. d i n Ţarigrad , să fie prins
şi întemniţat de turci - 27.I ;
- să fie adus la curte copilul năzdră·1an - 1 2 ;
h) - supune la încercări pe haiducul care se preface mort (la stăruinţele împărătesei,
• i se bat cuie sub unghii ; i se pune jăratic sau un şarpe pe piept ; este închis
în cosciug şi aruncat pe apă) - 65
i) - trimite hoardele tătăreşti să pustiască satele rănrătite - 73
1 86.a ; b.
lmpăratului :
a) - cu trei feciori, i se fură în fiecare noapte merele de aur ; feciorul cel mic izbu
teşte să prindă zîna - 20 ;
b) - cu trei - fete, i se cere să trimită un fiu spre a sluji la curtea adversarului - 1 3
1 87.a ; b.
lmpărăteasa, bănuitoare că :
a) - fata v itează nu e voinic adevărat, cere cu în·1erşunare împărat ului s-o s upună la
probe ce ar putea să-i dezvăluie adevărata identitate - 1 3 ;
b) - haiducul se preface că e mort, stăruie ca împăratul să-l supună la trei încercări -
65
1 88.
lmpărăteasa îndrăgostită de haiduc - 89
209
1 89.a - j .
lncercdri (probe ) :
a) - ostaşii paşei fac focul cu armele lor şi se adăpostesc zadarnic în pîntecele cailor,
în lupta cu Gerul (Cri·,ăţul) - 1 ;
b) - Sîla-Samo::li·,a , cu atelaj ul ei infernal, întrece la alergare pe Dălea (Bogdan)
Damian, „cu murguţul lui d-un an" - 2 ;
c) - fata cea mică a împăratului fără feciori e singura care nu se sperie de tatăl său
tra·,estit în lup, urs, balaur ; la curtea împăratului duşman, i zbuteşte (cu ajutorul
căţeluşei năzdră·,ane) să treacă cu succes prin încercările la care este supusă.
din stăruinţa împărătesei - 1 3 ;
d ) - numai al treilea ·,oinic izbuteşte să urce cu calul muntele lunecos şi să aducă
do·,ezi d i n bătălia turcilor cu frîncii - 17 ;
e) - Deli-Marcu coseşte într-o singură zi lî·rada lui Negru-vodă - 25 ;
f) - haiducul adus prin înşelăciune la curtea împăratului face do·,ada bărbăţiei lu i
(smulge un copac din rădăc i nă ; prinde din goană şi anîrle un cal peste ziduri . . . )
- -40 ;
g) - haiducul prefăcindu-se mort suferă încercările la care e supus prin stăruinţa
împărătesei (i se bat cuie sub unghii ; i se pune jăratic sau un şarpe pe piept ;
se joacă hora pe pieptul lui) - 65 ;
h) - fata-haiduc biruie pe poteraşi în întrecerea la ochire - 9 I ;
i ) - Constantin Brînco·1eanu preferă supliciul fiilor săi şi al lui, <lecit să cedeze sul
tanului ţara şi să treacă la legea turcească - 20 1 ;
j) - in timpul luptei cu ad·1ersarul, ·,oinicul îşi slăbeşte briul şi cere soţiei sll. î-1 lege,
dar aceasta refuză - 20.5
/Vezi şi Peţit u/ eroic. /
1 90.a - d.
1ntemniţat ul :
a) - chinuit de şerpi şi n.ăpîrci şi imbătrînit prematur - 85 ;
b) - eliberat :
- cu aj utorul calului său - 85 ; 92.1 ; 1 70 ;
- cu ajutorul corbului, care-i aduce de acasă iarba-fiarelor şi trei fuioare de mă.-
tasă - -48 ;
c) - împreună cu mindra cere şi obţine· eliberarea acesteia, ea întorcindu-se, după
sfatul lui, cu arme, cu ajutorul cărora voinicul se sal·1ează - 2 1 1 ;
el ) - în închisoarea din Ţarigrad - -48
/Vezi şi Haiduc u/ i11temni/at : J'oinic11/ i11tem11ifat./
I Q I .a ; b .
Î ntrecerea la alergarea cailor :
a) - Bogdan ( Dălea)-Damian şi Sila-Samodi·1a - 2 ;
u) - Copilaşul lui Roman şi Cerchez - 7 1
1 92.a ; b.
Jandarmii :
a) - spinzuraţi de haiduci - 167 ;
b) - surprind haiducul trădat de ţigani - 167
1 93.
Lebedele care au poposit pe turnurile bisericii, sau ale curţii, spun ·1înătorilor că ele
nu sint păsări, ci trei zile sfinte ale săptămînii - 1 8
1 94.
Logodnici i răpiţi de dia·1ol - 26
1 96.
Logofdtlll cheamă clăcaşii la socoteala ciocoiu lui - 99
1 97.
Lovitura năp�aznică de paloş a voinicului retează adversarul călăreţ şi şaua calului -
73 ; 74 ; 200 ; (Vezi şi 29. I ; 37 ; 43 ; 86 ; 198.)
1 98.a - rr.
Lupta intre :
a) - Gerul (Cri'1ăţul) din fîntînă şi oştirea lui Marcoş-paşa - l ;
210
b) - fratele cel mic (ajutat <le ci obănaş) şi Scorpie (pentru salvarea fraţilor celor mari,
înghiţiţi de monstru) - 3 ;
c) - fratele cel mic şi zmei i , peţitorii surorii sale - i ;
d) - voinicul ·1înător I o·1an I orgo·1an şi balaurul Cernei , pentru eli berarea fetei săl
batice, sora şi iubita lui - 5 ;
e) - ·1oinicul Moldo·1ean şi şarpele uriaş, spr e a saba voinicul blestemat, pe j um:1tatc
înghiţit de monstru - 6 ;
f) - Novac şi şarpele uriaş (spre a impii ni cererea împăratului) - 1 0 ;
g) - bătrînul No·1ac şi zînă - 8.1 ; 8.II .2 ;
h) - Novaci şi Arapul buzat - 8. 1 1 . 3 ;
i) - None i şi fata sălbatică - 9 ;
j ) - No·1ac şi Dîrvij - 1 1 ;
k) - copilaşul de turc şi l\larcu Cralc·1ici - 1 2 ;
1) - Deli-Marcu şi balaurul Craio·1ei - 25 ;
m) - A ndronim şi dia·1olul care fură fete - 26 ;
n) - Novaci şi turci - 27.1 - 1 1 ; 29.1 - 1 \' ; 30 - 33 ; 35 ;
o) - tînărul No·1ac (voinicul sărac) şi bătrînul No·1ac - 34 ; (\'ezi şi 28.)
p) - Doici n bolna·1ul şi Arapul buzat - 37 ;
q) - Pătru haiducul şi turci - 40 ;
r) - Badiu circiumarul (ajutat de fratele său) şi turci - '42 ;
s) - finul Banului şi turcul care i-a răpit naşa - 43 ;
ş) - fraţii Chirei-Chiralinei şi A rapul buzat - 46 ;
t) - fecioraşul de sirb şi Arap Colţea - 50 ;
ţ) - haiducii brăileni şi turcul - 5 1 ;
u) - Dragu şi turcii - 55 ;
v) - Gheorghiţă Zătreanu (şi Dobriţa) şi turcii - 56 ;
w ) - Iancu şi turcul - 6 1 ;
x ) - fratele fetei şi turcii - 62 ;
y) - Vidu ţăranul şi turcii - 64 ;
z) - Goescu şi turcii - 66 ;
aa) - copilul Roman şi tătarii - 70 ;
bb) - Şiret pircălab şi tătarii - 72 ;
cc) - voinicul dezrobitor şi tătarii nă·1ălitori - 7 3 ; 74 ;
dd) - Român Grue şi tătarii - 75 ;
ee) - Buica Becheanu şi tătarii - 76 ;
ff) - Radu şi tătarii - 84 ;
gg) - Toma Alimoş şi Ma.nea - 86 ;
hh) - Mihu copilul şi Ianoş ungureanu - 87 ;
ii) - haiduci şi potere - 9 1 ; 92 ; 1 00 ; 10 1 ; 1 05 ; 107 ; 109 ; 1 12 ; 1 1 5 ; 1 1 7 ; 1 1 8 ;
1 23 ; 1 29 ; 1 3 1 ; 1 34 ; 1 38 ; 1 39 ; 147 ; 1 48 ; 153 ; 1 64 ; 1 66 ; 167 ;
jj) - Costea ciobanul şi Fulga - 193 ;
kk) - Şalga şi prădătorii de stînă - 1 95 ;
11) - Ionaşcu , Nă·1ălaşcă şi oştirea duşmană - 1 9 7 ;
mm) - Radu Calomfirescu şi tătarii - 198 ;
nn) - Radu Calomfirescu şi boierii Buzeşti - 1 98 ;
oo) - căpitanul Nica şi tătari - 199 ;
pp) - căpitan Costin şi Aga Bălăcea.nu - 200 ;
qq) - Ghiţă Cătănuţă şi rinlul său - 205 ;
rr) - Dala.pin şi Almăjan - 208
1 99.a - o .
Mama :
a) - adulteră (ibo·1nica turcului) . trăd ătoarea fiului (îşi îmbată fiul spre a iace ca
ibovnicul să cîştige rămăşagul) - 38 ;
b) - blestemă :
- fiul care pleacă cu ceata haiducilor, împotriva voinţei ei - 89 ;
- pruncul (din pintece sau d i n leagăn) , pentru că nu-şi încetează plînsul, să fie
înghiţit de şarpe - 6 ;
c) - căpeteniei cetei haiduceşti, chinuită şi silită de ceata rivală să lea dea toţi banii
ascunşi de feciorii săi - 90 ;
d) - haiducului :
- il vesteşte că poterele se apropie - 1 1 7 ;
- întemniţat :
- cîştigînd bunăvoinţa temnicerului, izbuteşte să vorbească printre zăbrele
cu fiul său - 85 ;
21 1
- trimisă de fiul său la domnie spre a-i cere eliberarea - 85 ;
- trimisă de fiul ei să dezgroape grajdul u nde se afla ascuns calul său şi să-l
plimbe pe u liţele t irgului pentru a ispiti cu frumuseţea lui pe domn şi pe
boieri - 85 ;
e) prinsă de potere, e chinuită şi spinzurată - 1 1 7 ;
f) (hoţului) roagă zadarnic pe fiul ei să părăsească •riaţa de codru şi să re·rină acasit -
1 0 1 ; 1 6i ; 1 76 ; 186 ;
g) în·raţă :
- pe fiica ei să se ferească de d ragostea haiduculu i, care a lăsat multe fete cu
copii - 96 ;
- pe tînărul No·1ac să fure hainele z i nei la scăldat, pentru a o obliga astfe l
să-l urmeze şi să-i fie soţ ie - 8 . I I . l ;
h} îşi ascu nde fiica, pentru a nu fi găsită de ceata turcească, venită să o răpească -
i7 ;
i ) - îşi caută fiii printre duşmanii ucişi în bătălie de fiul cel mic - 70 ;
j) l u i Ra d u Calomfi rescu , răpită de tătarul M irzac, e dezrobită d e fiul său . care ucide
în luptă pe tătar - 198 ;
k) robită de turci şi dusă în capti"ritate la Vid i n, este eliberată de fiul ei (copil arun
cat de turci pe apă într-o lădiţă, descoperit de fata împăratului şi crescut la
curte pînă. ce, de·renind soţul fetei , pleacă să-şi elibereze mama captivă) - 57 ;
l l - sfătuieşte pe tînărul N 01ac să-şi •rindă armele şi hainele, să-şi cumpere plug şi
boi şi să se apuce de plugărie - 30 ;
m ) - Vidului spune turcilor că Vidu a muri t , iar turcii scormonesc mormîntul fals - 6i ;
n) - ·roinicului d unărean, amăgită de turc i i (care se declară prieteni) , trădează duş
manilor ascunzişul fiului ei (care doarm e în corabia lui. ascunsă între gir\ele Dunări i ,
pri ·1egheat de slugă) - i1;
o) ·1oinicului refuză să îngăduie fiului ei să de·1ină căpetenia haiducilor, de teamă
să nu-şi piardă astfel şi ulti mul copil - 89
200.a ; h.
;\[arcu Cra/evici :
a) în luptă cu copilaşul de turc descoperă că acesta ii e fiu (sau frate) - 1 2 ;
IJ) - şi Gruicea copilul peţesc pe fata împăratului 2i -
20 I .a ; li.
,\fa„cu :
a) - primeşte carte de pro·1ocare de la Filip din Buda - 203 ;
b) - trece peste temerile mamei sale, încalecă şi aleargă la Buda, ucide pe Filip şi se
întoarce cu armele acestuia, do·1adă a biruinţei sale - 203
202 .
Marea se aprinde în flăcări cind trupul lui Brînco·reanu, j upuit de piele şi ciopîrţit, e
pu� într-un coş şi aruncat în apă ; numai rugăciunile soborului de preoţi potolesc incendiul
mi raculos - 20 l
203 .
.llartiriitl ·1oie·1odului Constantin Brînco·1eanu la Ţarigrad (feciorii ii sint decapitaţ i ,
iar trupul l u i , j upuit d e piele şi ciopîrţit, e aruncat în mare) - 2 0 1
20'1.a ; IJ .
Mărul de pe mare :
a) loc de refugiu al zînei, pentru a scăpa de Arapul buzat , care
- o nea de soţie ;
bătrînul No·1ac sahează zîna naufragiată pe apele mării înfuriate (marea s-a înfu
riat, căci mărul nu a 'trut să-şi ridice crengile pentru ca ea să-şi poată vedea
marginile . . ) - 8. I I . 3 ;
.
b) - Gruicea copil mic, adus de Marcu Crale·1ici în peţit la fata împăratului, împli
neşte, cu ajutorul calului năzdră·1an, dorinţa împăratului de a-i aduce mărul de
argint de pe Marea Neagră, păzit de trei zîne - 2i
205.
Merele de aur din grădina împăratului sînt mereu furate în timpul nopţii de zîne, pinl!.
ce feciorul cel mic al împăratului, singurul care reuşeşte să vegheze neadormit, prinde pe zina
cea mai mică şi o ia de soţie - 20
212
206.
Jlireasa se dt'scoperă singură dintre t rt'i fet e cu t otul ascmănătoart' (ridică, sub amenin
ţarea sabiei, mărul aruncat de nun) - 1 5
207.a ; b.
Jfirele :
a) înlocuit de naş (naşul îndeplint'şte toate încercările la care socrul ii supune pc
mire) - 1 5 ; /Vezi şi l 11ce1·cări (probe ) şi Peţitlll el'oi c. /
b) (zmeu) . plecat la plimbare cu fata împăratului (în timp ce se fac pregătirii<' de
nuntă) , se preface în cocoş, apoi în vultur şi fuge cu ea in gheare - 22
208 .
.\fînăstirca Tismana prădată de hoţi - 1 8 1
209.
Jfîndrn întemniţată împreună cu iubi tul t'i , eliberată la insistenţele ac<'sluia, �e in
toarce (după sfatul lui) cu arme, cu ajutorul cărora ·1oinicul se salvează şi el 211
-
2 1 0.a ; b .
J..fînzul minunat :
a) - născut în herghelia dom nească, e tot ce pretinde Deli-J\farcu ca moştenire „liăş
cuindu-se" cu fratele lui , Negru-·1odă - 2 5 ;
b) - pe care boierul Bucă (Buculei) l-a primit în dar de la socrul lui , cn·scindu. I
cu multă d ragoste şi grijă, e pricina pentru care boierul lipseşte în repetate rindur i
de la divanul domnesc - 202
2 1 1 .a - c .
ltf cartea sinm/ată (pentru a înşela pc duşman) :
a) - părinţii fetei dunărene arată turcilor mormintul fals al fiicei lor, pe care t u rc ii
au venit să o răpească (turculeţul ·1iclean şi iscoditor descoperă vicleşugul) "1 7 ;
-
b) - mama Vidului arată turcilor simulacrul de mormint al fiului ei , dar turcii nu se

lasă înşelaţi - 6"1 ;
c) - haiducul Rădoiţă, prefăcindu-se mort, rezistă la încercările împăratului (îndemnat
de împărăteasă) : i se bat cuje sub unghii ; i se pune jăratic pe piept sau un
şarpe ; numai cind hora j oacă pe pieptul haiducului, acesta clinteşte din mustaţă,
făcind-o pe fiica împăratului să înţeleagă vicleşugul - 65
2 12.
Mocanul înşelat de hoţul de cai care, prefăcindu-se că ·Hea să încerce mersul calului,
încalecă şi fuge cu el - 1 70
2 13.a ; b .
Monstrul care înghite ·1om1c1 :
a) Scorpia din fîntînă - 3;
b) Şarpele uriaş, crescut sub talpa casei - 6
2 1 "1.
Monumentul din Moisei aminteşte de fasciştii care au incendiat satul şi de viteazul
Tomoioagă, care a căzut în luptă încercind să elibereze pe sătenii închişi într-o casă incen
diată - 1 62
2 15.a ; b.
Mormîntul fals :
a) - ascunzişul fetei dunărene, spre a înşela pe turcii veniţi să o răpească - "17 ;
b) - pentru a deruta pe turcii care-l caută pe Vidu ţăranul - 6i
2 16.
Musafirul înşală şi sărută pe soţia gazdei trezind gelozia acestuia, care îl ucide - 209
2 17.a ; b.
Musca columbacă iese :
a) - din capul balaurului răpus de I ovan I orgovan, ucigînd oameni şi vite - 5 ;
b) - din otrava balaurului Craiovei, ucis de Deli-Marcu - 25
213
2 18.
Naşa dezleagă blestemul finului trădător, care şi-a ucis naşul (abia atunci, trupul spîn
zurat se preface în ţărină) - 200
2 1 9.a-d.
Nas11l :
a) :__ îndeplineşte, în locul mirelui , toate încercările la. care acesta e supus de socrul
neînduplecat - 15 ; /Vezi şi lncercări (probe ) şi Peţit ul ero ic . /
b) - plugar, răzbunat de finul lui (finul aleargă pe urmele turcului şi-şi dezrobeşte naşa .
ademenită sau răpită de cotropitor, in timp ce plugarul se afla in cimp la arat)
- '43 ;
c) trădează :
- paşei pe haiducul Stoian Stîngă, dar haiducul se tur�şte pentru a scăpa
cu viaţă , se întoarce şi ucide pe trădă tor 68 ; -
- turcilor pe finul haiduc - 63 ; 68 ;

d) - ucis de finul trădător - 200
220 .
Va11fragiul pescarilor - copleşiţi de abundenţa peştelui răscolit şi trimis în năvoade
•
de \"idra ( I uda) cea bătrînă, spre a obţine eliberarea puiului său, căzut in năvoade - 7
/\"ezi şi Tabu. /
22 1 .
Năpfrca iese din inima despicată a lui Dirvij şi ii fugăreşte pe No·,ac pină la cerdacul
său - 11
222 .
Văpî rc i , şe rp i şi 1:1Toajle chinuie amarnic pe ha.id ucul intemniţat
. - 85
223.
N4vălirea tătarilor ( tabloul cotro?irii şi al ba.tălie i) - i0 ; 72 ; 73 ; 74 ; 198 ; 199
224.
Negustorii înşelaţi de Novac, tra·restit in călugăr - 36
225.
Nevasta haiducul ui, cercetată de potere, ·1ine şi ea în codru - 1 54
226.
Norii ameninţători nu sint nori de ploaie (cum crede fata ciobăniţă), ci sint zmeii (lei
sau turcii) - cum înţelege fratele păstor - 1 92
227.
Novac /Vezi Bătrinul Novac şi Tîndrul Novac. /
228.a - c.
Novacii :
a.) - cer găzduire la crişmă şi uimesc pe crişmăriţ ă cu lăcomia lor - 28 ;
b) - răsplătesc (sau pedepsesc) pe crişmăriţa din Ţarigrad, cînd aceasta se întoarce
de la împăratul (sau de la naşul ei) , căruia i-a trădat prezenţa Novacilor în Ţa
rigrad -28 ;
c) - trimişi de bătrîn să iasă în întimpinarea celui ce le tulbură liniştea. ospăţului,
prin strigătul provocator, sînt pe rînd înspăimîntaţi sau biruiţi şi capturaţi de
duşman, dar eliberaţi în cele din urmă de bătrînul No•rac - 1 1 ; 3 3 ; 34
229.
Nunta fabuloasă - 1 5
230.
Nunta metaforic4, promisă de domnie mamei haiducului întemniţat, este, de fapt, după
cum înţelege întemniţatul, condamnarea lui la moarte - 8 5
23 1 .
Oaia din stina prădată povesteşte moartea stă.pinului e i - 195
214
2 32.a - c .
Oastea :
a) împăratului rămîne mai prejos în înt recerea cu femeia-haiduc, care se d o-1C'dC' şte
mai îndemînatică în siguranţa şi precizia folosirii armei - 9 1 ;
b) lui Constantin Brînco·1eanu , fiind aproape învinsă de oastea lui A ga Bălăceanu ,
Constantin Brînco-1eanu făgăduieşte domnia celui care v a răpune pe Băli1ceanu
- 200 ;
c) lui Marcoş-pa�a (care a pr o·1ocat la luptă G erul din fint î nă ) piere prin îngheţ - I
233.
Obiectele mirac11loase : papucul , fesul. mantaua, toiagul , pe care voinicul le ia c!C' l a fiii
de tartor ce se ceartă pentru moştenire, ii ajută pe ·1oinic să ajungă nevăzut la ca� zinelor
- 20 ; 2 1
2 3i.
Oile pre·1estesc pe cioban că hoţ u l ·1 a ·1eni l a �t in[1 c u gind ucigaş - 1 96
235.
Oraşul adormit al împăratului păsărilor măiest re - trezit <.lin amorţire de ·1 oi n i c . cu
ajut orul obiectelor m i raculoase - 2 1
2 36.
Ordalia - suliţele azvîrlite în văzdu h arată, prin cădere, cine e vinovat de trădare' (r!upi1
lupta celor trei fraţi cu zmeii peţitori) - i
2 37.
Ospăţ11l /\"ez i Descrieri. /
238.
Ostaşii fac focul cu armele lor şi se adpostesc în pint ecele gol ite ale cailor (după �fotul
cutezătorului Marcoş-paşa) , încercînd zadarnic să reziste în lupta cu Gerul (Crivăţul) - I
239.
Ostaşul pălmuit de Haidu-\"elcu (căruia nu-i p l ac e a�ezarea tunurilor) trădează t u rcilor
ceasul cînd Haidu-Velcu iese să-şi aşeze tunurile - 67
2i0.
Oştirea îngheţată de Gerul (Crivăţul) din fint ină, provocat la luptă de indrăzneţul
•
Marcoş (Bruiaman, Colceag-paşa, Impăratul Salabeg) - I
2i 1 .
Paharnica domnului - sora haiducului - îmbată şi adoarme pe mesenii ospăţ ul u i
domnesc, apoi aleargă în timpul nopţi i , în codru . spre a destăinui fratelui ei că în zori domnul
şi boierii, prefăcîndu-se că merg la vînătoare, ·1or ·1eni să-l prindă - 88
2i2.a ; b.
Paloşul :
a) - azvîrlit din mare depărtar e şi înfigîndu-se în grinda casei bătrînului No·1ac -
semn că tînărul Novac se află în primejdie - 29.I ;
b) - voinicului vînător I o·.ran Iorgovan e atît de bine ascuţit şi tare, incit poate
reteza un munte - 5
243.
Paşa ucis de haiducul care, travestit în zarzavagiu, pătrunde ziua în curte pentru a !;e
orienta şi revine în timpul nopţii, lichidează străjile şi-l omoară pe turc - 53
2ii.
Păgînii au de·1astat raiul, în timp ce sfinţii stau la ospăţ - 19
2i5.
Părinţii sfătuiesc pe tînărul Novac să-şi vîndă hainele şi armele, să-şi cumpere plug şi
boi şi să plece la arat cu sora lui - JO
2i6. a - f.
Păsări (semae prevestitoare ; mesageri ; ajutor voinicului) :
a) - ciocîrlanul conduce pe voinic Ia casa zîneler - 2 1 ;
215
b) ciorile lasă din gheare baligă peste hora satului în zi de Paşti, prevestind năvălirea
tătarilor- 73 ;
c) corbu l :
- duce ·ieste la casa ·1oinicului întemniţat - 2 7 ;
- ajută pe voinicul întemniţat să se elibereze - 48 ;
- pîndeşte pe haiduc, căci doreşte sînge de cătană - 1 40 ;
<l) - cucul :
- cîntă în coasta dealului , în semn de rău augur pentru voinic - 77 ;
- trimis de haiducul intemniţat să ducă scrisoare soţiei - 9 3 ;
- cheamă pe sora haiducului intemniţat să-l elibereze - 1 52 ;
e) porumbelul, care a ·răzut pe soţia adulteră drăgostindu-se cu tătarul din Bălgrad,
duce veste stăpînului său de aceasta - 82 ;
f) ·rulturii :
- ajută pe fratele cel mic în lupta cu zmeii, peţitorii surorii sale - i ;
- pîndesc în preaj ma voinicilor osteniţi şi răniţi în bătălie şi duc mina c u inelul la
curtea voinicului mort - 197 ; (Vezi şi 2 7 . 1 1 . )
2 ·17 .
a-d.
Pedeapsa :
a) - femeii care blestemă pe hoţi că le-au pustiit satul (e potcovită cu potcoave de
cai ! ) - 1 78 ;
b) - hoţului de cai, care a furat herghelia sultanului (prins de poteră în tîrg la Cîmpina,
e ars de ·1iu) - 1 75 ;
c) - mamei , ibo·mica turcului, care-şi trădează fiul (e arsă de vie) 38 ;
-
d) - soţiei trădătoare (e decapitată, deoare<:e refuză să lege brîul slăbit al soţului, încleş
tat în lupt1 dreaptă cu rivalul său, fost ibo·1nic sau peţitor al soţiei) - 205 ; ( Ve zi
şi 208.)
/ Vezi şi Orda/1a. /
248.
Pescuit ul fab11/os (in apa Vidrosului) - 7
249.
Peşte de prdsi/d - adus in apa Cernei de ·1o inicul vînător Io·1an Iorgo·1an - 5 / Vezi şi
ErNt/ cultural . /
250.
Peşterea Dîmb01.1icioara - ascunzişul haiducilor Fulga şi Budac - 130
25 1.
Peştii şi racii din fundul Dunării trezesc din somnul lui greu pe voinicul azvîrlit de ceata
t u rcească în apele Dunării - i l
252. a - h.
Peţitul eroic :
a) - fata Cadiului ; fata împăratului ; fata birtăşiţei din Dodrin ; fata letinului din Buda
(tînărul Novac, supărat la ospăţ, capătă încuviinţarea bătrînului Novac de a merge
să-şi caute mireasă ; răpeşte pe „.) - 29.1-I V ;
b) - fata de frînc strigă din cetatea sa c ă va f i soţia celui care-i va împlini trei dorinţe :
voinicul (Nicola-Nicolcea, fecioraş de sîrb) izbuteşte, cu ajutorul calului, să-i facă
vie pe mare, fîntînă în vîrf de munte, dar o ucide săgetînd-o, cînd fata îi cere luna
şi luceferii cerului - 14 ;
c) fata letinului : socrul, neînduplecat, zăvorăşte porţile în faţa alaiului de nuntă şi
-
cere mirelui să facă dova.da bărbăţiei sale (să sară teancurile de postav şi buţile
de vin grămădite) ; în locul mirelui, naşul biruie toate încercările - 1 5 ;
.d) - fata împăratului :
- copilul năzdrăvan Gruicea mănîncă nouă cuptoare de pîine, bea nouă buţi cu
vin şi aduce împăratului mărul de argint de peste Marea Neagră - 24 ;
- împăratul cere peţitorilor să sară groapa lungă, lată şi adîncă - 22 ;
.e) - fata sălbatică :
- fratele vînător (Io·ran Iorgov·an) caută sora, fugită sau rătăcită în codru - fata
sălbatică (ucide balaurul care o ţine captivă, dar, blestemat de fată, se preface
în stîncă) - 5 ;
216
- tinărul No·1ac, indemnat de bătrinul Xo·1ac, pleacă să-şi dobindească prin luptă
mireasa (fata sălbatică) , dar se întoarce bătut şi inspăimîntat ; bătrînul Novac
o biruie însă şi o ucide - 9;
f) sora Soarelui : voinicul pune rămăşag că o ·;a fura şi i zbuteşte, cu ajutorul calului
năzdră·1an, care trece marea - 23 ;
g) zîna soţie :
- tînărul Novac, sfătuit de mama sa, fură hainele zinei la scaldă, obligind-o să.-1
urmeze - 8 . 1 1 . 1 ; (Vezi şi 2 1 . )
- tînărul No·.rac, trimis d e bătrînul No·1ac după zină, se întoarce speriat ; bătri
nul Novac i-o aduce, îi face nuntă, dar zina fuge - 8 . 1 1 . 2 ;
- voinicul (Ardiu-crăişor, Chilidor) prinde zîna care fură merele de aur ale împă
ratului ; zîna fuge cu copilul, iar ·1oi nicul pleacă in căutarea ei-20 ; (Vezi şi 2 1 .)
h) - zmeii peţitori - 4 ; 22 ;
(Vezi şi : Serb-sărac biruie la halca şi sabează fata de a intra in harem -i9 ; şi : A ndro
nim în luptă cu diavolul care fură fete - 26.)
2 .53.
Piatra de moard legată de turci la gitul ·1oinicului du nărean capti'.r, spre a-l îneca in
-
Dunăre (salvindu-se, voinicul pedepseşte in acelaşi fel pe sluga trădătoare) - 4 1
2.54.
Piatra preţioasă se află în capul şarpelui uriaş, ucis de ·1oinic - 6
2.5.5.
Pintecele cailor - adăpost zadarnic pentru ostaşii incercînd a scăpa de îngheţ -
2.56.
Pirc4labul (perceptorul} ascuns la stîna de pe dealul lstriţei e prins, j udecat pentru abuzu
rile lui şi ucis de haiducul Gheorghela.ş - 98
2.57.
Plugarul ară cîmpul cu finul şi slugile sale, a.şteptînd zadarnic soţia (fiica sau nora) cu
mîncare, căci a răpit-o (sau a fugit) cu turcul ; finul ucide pe turc 43 -
2.58.
Podarul refuză pe haiduci să-i treacă apa - 96 ; 126
2.59.
Popa călcat de hoţi ; acesta (sau feciorul lui) îi alungă cu focuri de pistol - 180 ; 189 ;
(Vezi şi 1 77.)
/ Vezi şi Ceata haiducească„ . şi Hoţii descind„. /
260.
Popa din Grozăveşti jefuit de hoţi - 177
26 1 .
Poparul blestemă p e ucigaşii haiducului - 100
262. a - s.
Partrete :
a) - Arapul buzat - 37 ; 46 ;
b) - bătrînii la hora satului 73 ;
-
c) - bolnavul prefăcut (Samodia) - 3 ;

d ) - Cadiul -29.1 ;
e) - Dălea (Bogdan)-Dămian 2;
-
f) - Dîrvij - 11;
g) - Doicin bolnavul - 37 ;
h) - Gerul (Crivăţul) -1;
i) - fata dunăreană - 16 ; 17 ;
j) - fata sălbatică. - .5 ; 9 ;
k) - fraţii (surorii peţite de zmei) - 4 ;
l) - frumoasa crîşmă.riţă - 42 ;
m) - haiducii - .54 ; 87 ; 89 ; 100 ; 109 ;
n) - haiducul dunărean -41;
o) - haiducul întemniţat - 8.5 ;
217
p) - No·1acii 28 ; (Yezi şi 27 ; 29.)
-
q) - tătarul Mîrzac - 1 9i ;
r) - vătaful de pescari - 7 ;
s) - ·1oinicul vînător - 5
/ Vezi şi Ospăţul - portrete ale mesenilor. /
263.
Porn mbel ul / Yezi Păsări. /
26"1.
Po�talic n 11 l prădat de hoţi - 1 8 1 / Yezi şi Diligenţa. /
2G5. a ; b.
Potera prinde :
a) - chinuie şi spinzură pe mama haiducului - 1 1 7 ;
b) - pe hoţii care au prădat un poştalion şi minăstirea Tismana, dar hoţii scapă Iuptînd
şi fug acasă pentru a-şi împărţi galbenii furaţi - 1 8 1
266. a ; b.
Poteraşii :
a) - cer haiducului să S(· predea pentru a fi dus nevătămat la stăpînire - 9 1 ; 92 ; 100 ;
10 1 ; 1 1 2 ; 1 29 ; 1 3i ; 138 ; I i 7 ; 1 18 ; 1 61 ;
L) - înşelaţi :
- de haiduc, luptă în neştire cu un buştean îmbrăcat în straie haiduceşti - 92.I I ;
- de hoţ, care se plimbă cu iscusinţă printre dînşii - 1 78
267.
Pottf'aşul ucide pe haiduc cu un glonţ de argint sau improvizat dintr-o para frîntă (căci
haiducul era „dres" de maică-sa) 100-
268. a - c .
Poterele :
a) - înconjură. pe haiducii, care se pregătesc să atace Bugeacul - 153
b) - nimicesc ceata haiducilor care au prădat averile cetei rivale - 98 ;
c) - nu pot să prindă ceata de hoţi, care schingiuie şi jefuiesc popi, arendaşi, cîrciumari
şi boieri - 1 78
269.
Pregătirea de moarte a ·1oinicului biruitor - 37 ; 86
270. a ; b.
Proba :
a) - dragostei - cea mai grea dintre „încercări" (prefăcîndu-se mort, haiducul rezistă
la toate încercă.rile la care e supus de împărat, la stăruinţele împărătesei : i se bat
cuie sub unghii, i se pune jăratic sau un şarpe pe piept ; numai cind i se joacă hora
pe piept, zărind in e'I. pe fata împăratului, haiducul clinteşte din mustaţă, dind
astfel semn iubitei lui că nu este mort) - 65 ;
b) - voiniciei : voinicul cere duşmanilor să încerce a ridica, şaua şi armele sale. (Numai
unul, cel mai mic şi neînsemnat, izbuteşte şi merită să rămînă haiduc, ceilalţi
meritînd mai curînd să se întoarcă acasă, la sapă ! ) - 87
/ Vezi şi 1ncerc4ri (probe ). /
2 7 1 . a - c.
Provocarea :
a) - adversarului prin chiot ameninţător 1 1 ; 33 ; li ; 35 ;
-
b) - la întrecere în alergarea cailor 2; 71; -
c) - prin „carte" 197 ; 203

-
272.
Puiul Vidrei (ludei) din apa Vidrosului, prins în năvoade, e chinuit de fiul vătafului de
pescari, dar eliberat cind Vidra (Iuda) cea bătrînă făgăduieşte, în schimb, un pescuit lmbel
Şugat - 7
273.
Puţ izolat în cîmp / Vezi Fintîna.
, /
218
27i. a - d .
Radu Calomfirescu :
a) - aleargă la cortul domnului (Mihai-·1odă) , vesteşte năvălirea tătarilor şi cere ajutor
pentru a-i respinge şi pentru a-şi elibera mama răpită de Mîrzac - 198 ;
b) - biruie pe Mirzac, căpetenia tătarilor năvălitori, �i-şi dezrobeşte mama răpită de
acesta - 198 ;
c) - luptă numai cu sluga lui impotrÎ'la tătarilor, căci boierii Buzeşti, trimişi de Mihai
·1odă să-l însoţească in bătălie, ii părăsesc - 198 ;
d) - se răfuieşte cu boierii Buzeşti (trimişi de l\lihai-·.rodă să-l însoţească cu alai spre
casă, după biruinţa asupra tătarilor năvălitori) - 198
275.
Raiul devastat de păgini, in timp ce sfinţii stau la ospăţ - 19
276. a - c.
Răfuiala :
a) intre hoţomani (in timpul nopţii, Cosma ucide pe Ghiorghe ; Maftei, trezit dio. somn,
se luptă cu Cosma) - 187
b) lui Radu Calomfirescu cu boierii Buzeşti, în drum spre casă - 198 ;
c) sfintului I lie cu păginii care au de·1astat raiul - 19
277. a - e.
Rămăşagul pe :
a) - întrecere la alergarea cailor - 2 ; 7 1 ;
b) - beţie - 38 ;
c) - săritura calului - 1 7 3 ;
d) - strigăt (chiotit) - 33 ;
e) - voinicului că va fura pe sora Soarelui - 2 3
278. a ; b .
Răvaşul :
a) - boierilor către haiduc, oferindu-i boieria pentru a se lăsa de haiducie ; haiducul
refuză schimbul - 1 2i ;
b) - căpitanului de haiduci, cerind ciocoiului bani spre a-i împărţi la săraci - 169
279. a - d.
Răzbunarea :
a) - cl ăcaşilor răz·1rătiţi, împotriva abuzurilor arendaşului şi logofătului - 99 ;
b) - haiducului eliberat din temniţă (sărind cu calul său peste zidurile curţii domneşti) ;
haiducul se întoarce în timpul nopţii la curte şi pune în ţeapă, la fereastra domnu
lui, pe copilul acestuia din leagăn sau ucide pe boierii adunaţi la divan - 85 ;
c) - împotriva :
- mamei trădătoare (ibovnica turcului) - 38 ;
- naşului trădător - 63 ; 68 ;
- pîrcălabului (perceptorului) abuzi·1 - 98 ;
- slugii trădătoare - i 1 ;
- soţiei trădătoare - 82 ; 205 ;
- stăpînei(ului) de odinioară - 1 19 ; 1 94 ;
d) - ţăranului biciuit în drum de ciocoi (ţăranul îl ciomăgeşte pe ciocoi) - 95.I
280. a - c.
Recunoaşteri (regăsiri ) :
a) - soră-frate :
- fata sălbatică, salvată din robia balaurului, recunoaşte în voinicul vină tor Iovan
Iorgovan pe fratele ei - 5 ;
- tînărul Novac nu se poate cununa cu fa.ta birtăşiţei din Dodrin, pe care a răpit-o ;
biserica se cutremură, icoanele lăcrimează, căci mirii sînt fraţi - 29.111 ;
b) - soţii :
- Marcu recunoaşte la fintîna din Ţarigrad pe soţia lui, răpită de turc - 60 ;
(Vezi şi ii.)
c) - tată-fiu :
- copilul născut de crîşmăriţă după plecarea Novacilor (sau voinicul sărac) biruie
pe Novacii trimişi să-i răspundă la chiotul provocator ce le tulbură ospăţul, dar
se recunoaşte în luptă cu bătrînul Novac, ca tată şi fiu - 28 ; 34 ;
219
- copila.şui de turc se recunoaşte în luptă cu ::\larcu Cralo·lici ca tată şi fiu - 1 2 ;
- �lihu copilul - fiul lui Ianoş ungurean - 87
( Vezi şi suratele înstrăinate şi regăsite 56 ; şi : mama recunoaşte pletele fiicei sale,
-
ucisă de Ghiţă Cătănuţă - 205.)
28 1 .
Respiraţia colosală a voinicului adormit (copilaş de turc) apleacă crengile arbore1ui sub
care doarme şi Ie ridică in sla·1a norilor - 1 2
282. a - c .
Rit de iniţiere :
a) - nunul împlineşte, in locul mirelui nepriceput şi inspăimîntat, încercările (probele)
cerute de socrul neînduplecat (Letinul bogat) : sare călare teancurile de postav şi
buţile de ·1i n grămădite de letin ; face ca mireasa să se descopere singură dintre
trei fete, cu totul asemănătoare : aceasta ridică, sub ameninţarea sabiei, mărul
aruncat de nun - 1 5 ;
b ) - tinărul No·1ac e sfăt u i t d e bătrinul Novac să n u frecventeze crîşmele Ţarigradu·
lui 27 ; bătrinul No·1ac îl ajută pe t înărul Novac, doritor să se însoare, să-şi
-
capete mireasa prin luptă 8.II.2 ; 9 ; 29 ; 3 1 ; 32 ;

-
c ) - tinărul pescar ( Antofiţă) e sfătuit de tatăl său, vătaful pescarilor ( Vioară), să nu

cuteze a pescui în apa Vidrosului , u nde peştii se cuibăresc nestingheriţi, sub domnia
Vidrei ( I udei) - loc tabu pentru pescuit - 7
283. a ; b.
Rivalit4/i şi răfuieli :
a) între boieri - 1 98 ; 199 ; 200 ;
b) - între cete haiduceşti - 87 ; 90
:28i.
Rogojwi cătrănite şi aprinse în Ţarigrad (de Brinco·1eanu însoţit de boieri) semnalează
dorinţa de a se înfăţişa cu j albă la sultan 20 I -
285.
Rugăciunile soborului de preoţi potolesc flăcările mării i ncendiate (trupul ciopîrţit al
lui Brîncoveanu , aruncat de turci în mare, pro·t0case i ncendiul mării) - 20 I
286. a - d .
Sabia :
a) adversarului obţinută pri n ·1iclenie 1 1 ; 36 ;
-
b) punte peste ·1alurile mării înfuriate (bătrînul !\0·1ac sabează astfel zîna refugiată
în mărul de pe mare) 8.1 1 . 3 ;
-
c) ţinută d e doi ·1oinici peste gura puţului, despică pînă la coadă pe Scorpia care ade
menea voinicii să coboare în puţ pentru a-i înghiţi - 3 ;
d ) - voinicului :
Iovan Iorgovan ii probează tăria pînă ce poate reteza muntele - 5 ;
- obiect de dispută între turcii care au azvirlit în Dunăre pe voinicul adormit
(voinicul, travestit în călugăr-cerşetor, obţine prin ·liclenie sabia, cu care căsă
peşte pe duşmani) - i 1
287.
Salcia pletoasă din vadul Dunării, sub care stă ancorat caicul ·1oi nicului dunărean (acesta
doarme în caic, privegheat de sluga lui) - i 1
288.
Samodia (prefăcut în voinic bolnav zăcînd lîngă un puţ răzleţ în cîmp) ademeneşte doi
fraţi vînători să coboare în fintină, u nde îi înghite Scorpia, dar e răpus de fratele cel mic, oare,
ajutat de u n cioban, îşi salvează fraţii 3-
289. a ; b.
Satele :
a) - răzvrătite :
- refuză să dea bir la împărăţie - 72 ; 7 3 ;
- sînt pustiite de tătari din porunca împăratului - 73 ;
b) - scăpate de samavolnicia ciocoiului arendaş devin înfloritoare - 99
220
290.
Sdracul ameninţă şi blestemă pe bogatul care ii pro·1oacă, în crişmă - 94
29 1 .
Sărăcia clăcaşilor jecmăniţi de ciocoi („„. Nu mai ·iezi om cu doi boi . / Nici în obor patru
oi ; / Ne-a mîncat cu clăcile, / Plătim şi urzicile ; / Pling copi ii pe hordei / Că n-au lapte-n puti
nei ; / N-au de dulce / Să se spurce, / Nici pătură să se culce ; / Priponesc pisicile / Pînă fierb 1
urzicile„.") - 99
292. a ; b.
Scalda :
a) - în lapte dulce, pentru a cu răţa pe ·1oi nicul sabat din gura şarpelui - 6 ;
b) - zînelor ; tinărul No·1ac fură hainele zinei celei mici, obligind-o �ă-1 urmeze spre a-i
fi soţie - 8.1 1 . 1
293. a ; b.
Scorpia :
a) ascunsă în fîntînă, înşală, cu ajutorul Samodiei , ·1oinici i să coboare înăuntru pentru
a-i inghiţi - 3 ;
h) furioasă, iese din fîntînă cu gura căscată, dar e despicată pină la coadi'l de paloşul
pe care doi voinici îl ţi n peste gura puţului (sint astfel eliberaţi fraţii cei mari ,
amăgiţi de Samodia şi înghiţiţi de Scorpie) - 3
29-1.
Secret ul v 11/11embilită{ii haiducului (fiind „dres" ele maică-sa, haiducul nu poate fi ucis
ctecît cu un glonţ miraculos - cf. s.·1.)
295. a ; b.
Semne prevestitoare de rău :
a) ciorile lăsînd să le cadă din gheare baligă peste hora satulu i , în zi de sărbătoare,
pre·1estesc năvălirea. tătarilor - 73 ;
b) - cucul cîntă în coasta dealului - 77
/ \'ezi şi Viml./
296. a; b.
Sfî11tul :
a) Ilie pedepseşte cu în·1erşunare păginii care au de·1astat raiul în timp ce sfinţii
stăteau la ospăţ - 1 9 ;
h) Petre lasă ca •1oinicul blestemat de mamă să fie înghiţit de şarpe - 6
29 7 .
Sfinta Vineri imploră ajutorul sfinţilor aflaţi la ospăţ, căci păginii au devastat raiul - 19
298.
Sîla-Samodiva (cu atelajul ei infernal) întrece la alergare pe ·1oinicul Dălea (Bogdan)
Dămian ( „cu murguţul lui d-un an" ) , dar e ucisă de acesta prin viclenie - 2
299. a - c .
Sl uga :
a) refuz înd dragostea doamnei (impărăte�ei ) , e trimis la spînzurătoare de domn (împă
rat ) , la îndemnul soţiei jignite - 89 ;
h) salYează stăpînul adormit (trezindu-l din somn cu o grea lo·1 itură) - 38 ;
c) trădător, vinde cetei turceşti pe stăpînul lui - voinicul ce doarme în caicul său pe
Dunăre - 27. 1 1 ; 4 1
300.
Sl ujitorii curţii domneşti încearcă zadarnic să domolească şi să încalece calul haiducului
intemniţat ; numai voinicul, adus din temniţă, izbuteşte aceasta şi se eliberează, îmbrăcat în
hainele şi cu armele domnului , sărind călare peste zidurile curţii, sub ochii uimiţi ai domnului şi ai
boierilor - 85
30 I .
Soarele gelos pe voinicul împodobit - 23
22 1
30 ")
Socru l (Letinul bogat) . zărind d e departe alaiul nuntaşilor, îşi zăvorăşte porţile curţii şi
cere ca mirele să facă do·1ada ·.roiniciei sale, supunîndu-1 la trei încercări - 1 5
/ Yezi şi ln cercări (probe ) şi Peţit11[ aoic. /
30 3. a - k .
Sora :
a) - ademenită şi răpită de negustorul le·1antin (Arapul buzat) . salvată (sau pedepsită)
<le fraţii săi (care urmăresc corabia pe Dunăre şi ucid pe duşman) - 46 ;
b) - ciobăniţă :
crede că se apropie nori grei de ploaie, dar fratele îi spune că nu sint nori, ci
zmeii (leii sau turcii), care ·1in să o răpească - 1 92 ;
- răpită de zmei (lei sau turci), cere fratelui să taie o cosiţă din pletele ei , spre
amintire - 1 92 ;
c) eliberează p e haiducul intemniţat - 1 52 ;
el ) fată sălbatică, blestemă pe fratele incestuos - 5 ;
e) haiducului ; / Yezi Paharnica dom1i ul11i. /
f) îngrijeşte fratele, de multă vreme bolnav (acesta o salvează de robia Arapului
buzat) - 37 ;
g) robită de turci, eliberată de fratele ei -62 ;
h) sal·.rată de fratele bolna·1, care ucide pe Arapul buzat, lacom de hrană, băutură
şi tinere fete - 3 7 ;
1) sal·1ată d e fratele cel mic, care luptă singur c u zmeii peţitori - i ;
j) (sau cumnatul) îmbată pe hoţul de cai şi-l trădează turcilor - 1 73 ;
k ) - ·1fndută tătarilor - ·1icleşug pentru a înşela pe duşmani (voinicul le ia banii, îşi
răpeşte sora din goana calului şi nimiceşte în luptă pe tătari) 8i
-
30i. a - k.
Soţia :
a) - adulteră :
- drăgostindu-se cu tătarul, trădată soţului de porumbelul martor al adulteru
lui e arsă de vie - 82 ;
- prefăcindu-se bolna·1ă, doreşte să mănînce inima porumbelului, care a trădat
soţului secretul adulterului - 82 ;
b) - baciului, auzind in noapte buciumul care vesteşte că hoţii au prădat stina, pleacă
(sau îndeamnă pe soţul său să alerge) la stînă, pentru a pedepsi pe hoţomani - 195 ;
c) - capti".ră la turci , este descoperită de soţ la fintina din Ţarigrad (soţul o eli
berează) - 60 ;
d) - cedează dorinţei i nsistente a soţului şi începe să cinte, dar, la auzul glasului ei,
. ·.rechiul său pretendent, voinic de codru, le iese în cale pornit pe răfuială - 205 ;
e) cernită în lipsa soţului plecat în cătănie, e răpită de arnăutul venit în sat după
bir - 69 ;
f) îşi părăseşte în timpul nopţii soţul-haiduc, fugind cu iubitul - 208 ;
g) primeşte (prin cuc) scrisoare de la soţul - haiduc întemniţat, merge la popă să
i-o citească, vinde avutul şi-şi răscumpără soţul - 93 ;
h) - plugarului, ademenită (sau răpită) de turc în timp ce soţul se află la arat, în cimp,
cu finul şi slugile lui - eliberată de finul său i3 ;
-
i) robită de turc în lipsa de acasă a soţului, eliberată la întoarcerea acestuia ii ;

-
60 ; 69 ;
j) trădătoare :
- refuză să deschidă uşa soţului, urmărit de turc (e ucisă de soţul care revine tra
vestit în turc) - 61;
- refuză să strîngă brîul slăbit al soţului, încleştat în luptă dreaptă c u fostul ei
ibovnic (este decapitată) - 205 ; (Yezi şi 208.)
k) - ·1oinicului dunărean trădează, fără să-şi dea seama, cetei turceşti că voinicul doarme
în casă cu paloşul pe piept, dar aleargă să cheme în ajutor pe cumnatul său, spre
a-şi sal-.ra soţul schingiui t de turci i2
-
305 .
Soţii trec dealurile cu catîrii însămăraţi şi cu alai de lăutari, mergind în vizită Ia socri - 205
222
306. a - i .
Soţul :
a) - cere soţiei :
- să pregătească colaci, couigi şi merinde, pentru a pleca in ·1i zită la socri - 205 :
- un cîntec, dar ea refuză, pentru a nu fi auzită de peţitorul (ibo·1nicul) său de
odinioară, voinic de codru , care le-ar putea. ieşi în cale - 205 ;
b) - gelos, ucide pe musafirul îndrăzneţ, care-i înşală şi-i sărută soţia - 209 ;
c) - încleştat în luptă dreaptă cu fostul ibovnic (sau peţitor) al soţiei, cere acesteia
să-i lege brîul slăbit anume, pentru a-i încerca credinţa, dar soţia refuză - 205 ; 208 .
d) - încrezător î n soţie mai mult decît în credinţa fratelui - dezamăgit (soţia fuge in
timpul nopţii cu iubitul) - 208 ;
e) întî!neşte pe soţia luată în robie, la fintina d i n Ţarigrad, şi o eliberează -GO :
f) întors din cătănie, eliberează pe soţia răpită dl' arnăutul 'lenit in sat după. bir,
ucigînd pe duşman - 69 ;
g) învinge in luptă pe rivalul său (fostul ibo·rnic , sau peţitor, al soţiei) . apoi taie capul
soţiei, care a refuzat să-i lege brîul slăbit în timpul luptei - 205 ; (Vezi şi 208.)
h) - merge la soacră, prefăcîndu-sc că-i cere să-i gătească mincare, dar ii duce cap u l
tăiat al soţiei (pedepsită ca necredi ncioasă) ; (in unele variante o ucide şi pe soacri
şi pleacă dind foc casei) - 205 ;
i) - tra•1estit în :
călugăr, eliberează soţia robită de turc -·H :
- turc , e primit in casă de femeia trădătoare, rare-şi p rimeşte pedeap� -61
307.
Sf>oi•eda11ia (sau închinăciunea) - pretextul voinicului capti·1, care, dezlegindu-i-�e mina
(pentru închinăciune) sau ucigînd pc preot şi tra·1estindu-sc în hainele acestuia, se înarmează,
nimiceşte pe duşmani şi se eliberează - 40 ; 66 ; 75 ; 76
308.
Stcipîna de odinioară, călcată de haiduc, care o chinuie şi pleacă încărcat de p radă - 1 1 9
309. a ; b.
Stina :
a) - prădată - 193 ; 19i ; 195 ; 1 96 ;
b) - prosperă, în faptul primă·1erii - 1 93
3 1 0.
Straja haiducilor, aţipind î n timp ce ceata. benchetuieşte, are u n vis pre·restitor de
rău - 9 1 ; 1 68
3 1 1.
Străjile boierului, înşelate de haiducul care se strecoară în casă - 1 2 5
3 12. a ; b .
Sulite :
a) ....:_ aruncate în ·1ăzduh, arată, prin cădere, cine e •1ino·1at de trădare (după lupta fra
ţilor cu zmeii peţitori) - ordalie - 4 ;
b) - înfipte în pămînt şi acoperite cu crengi (după sfatul unei bătrîne) , in care se înţeapă.
caii turcilor - 204
3 13. a - c.
Sultanul :
a) - cere lui Brîncoveanu să-i p redea ţara şi a·1uţia lui şi să treacă la legea turcească,
dar Brîncoveanu se opune ; de aceea fiii lui sînt decapitaţi de călău, în faţa tatălui
lor, iar Brîncoveanu e în cele din urmă jupuit de viu - 20 l ;
b ) - !\1urad :
- trece Dunărea pentru a supune Valahia şi Moldo·1a - 204 ;
- trimite pe Ali să-l înduplece, prin vicleşug, şi să-l aducă pe voie·1odul Radu in
Ţari grad - 204 ;
- trimite scrisoare voie·1odului Radu, poftindu-l să vină la Ţarigrad, pentru a
împărţi împărăţia - 2 0 4 ;
c) - văzînd flăcările rogojinilor cătrănite şi aprinse de Constantin Brîncoveanu (după
obiceiul celor care solicită audienţă) , crede că Ţarigradul e cuprins de incendiu,
dar, aflînd că Brînco·1eanu a 'lenit cu jalbă, porunceşte să fie întemniţat şi-i cere
ţara, a·1uţia lui şi trecerea la legea turcească - 20 1
223
3 1 4. a - h.
Suplicii : . . . .
·1oinicul dunărean surprins adormit ş1 chi nui t de ceata turcească - .4 1 .·. 42 .
.
a) _ .
h) părinţii fetei dunărene, chinuiţi de ceata turcească pentru a le destăinui
_
ascunzişul
fetei - 47 ;
c) - ·1oinicu l captiv la tătari - 75 : 76 ; . . .. . .
d) mama căpeteniei de haiduci. silită de ceata n-rală să le predea toţi banu ascunşi m
_
cotloan ele bordeiu lui - 90 :

e) �
popa schingiuit de haiduci . pentru a le preda t.oţi anii ascunş - 100 :'.
f) - stăpina de odi nioară, chinuită de argatul de·rerut haiduc - 1 1 9 .
g ) - stăpinul stinei călcate de hoţi - 1 94 ; .
h) - Brinco·1eanu şi fii i lui ucişi de călăul sultanului - 20 1
.\ 1 5.
Surnta răpită de turci este eliberată de haiduc împreună cu iubita lui - 56
.1 1 6. a - d .
Şarpele : . . . • · ·
a) - casei creşte mai repede deCit copilul blestemat de mama sa �ă fie mgh1ţ1t de
şarpe - 6 :
l •) prinde voinicul (blestemat m · d e mama sa) , d ar nu-1 poate mg
· cop1"lă ne 1 1 d ec1•t
• h"ţ"
pe jumAtate (căci armele şi cuţitele 'loiniculu i s-au înfipt în guşa şarpelui) - 6 ;
c) uriaş doarme păzit i n timpul somnului de Şerpoaica, mama sa - 10 ;
d ) - urmA.reşte fugări nd de aproape pe voinicul călare - 6 : 10
J 1 7.
.)a 11a monumentală a ·1oinicnlui - 5 : 37 : 74 : 87
.î 1 8.
Şerpi, năpirci şi broaşte chinuie zi şi noapte pe haiducul întemniţat - 85
3 1 9.
Tabu : ·1ătaful de pescari (Lătrînul V ioară) îngăd uie fiului sAu {Antofiţă) să pescuiască
cu u neltele şi oamenii săi . i.Ţ> re a se pregăt i dC' nuntă, dar fi sfA.tuieşte cu strA.şnicie să nu cuteze
a se a·rentura pe apa Yid rosului , locul de prăsilă al peşt ilor. Neascultarea sfatului aduce dezas
t rul - 7
320. a ; b.
Tatăl (pescar ) :
a) - blestemă pe fiul neascultător (care i-a călcat sfatul de a nu pescui în apa oprită) - 7 ;
b) - salvează pe fiul neascultător, naufragiat pe apa Vidrosului - 7
32 1 ,
Tdierea fulgerătoare a a.d·1ersarului călăreţ (retezat împreună c u şaua calului) - 73 ;
74 : 200 ; (\"ezi şi 29.1 ; 37 ; 4 3 ; 86 ; 1 98.)
322. a - g .
Tătarii :
a) - află de la fata prinsă la cişmea de ştirea ·1oinicului pe care-l caută - 72 ; 83 ;
b) - asediază casa întărită - 72 ; 83 ;
c) - dezgroapă grajdul ·1oinicului căzut în luptă şi-i iau caul - 72 ;
d) - năvălesc în ţară ; voinicul îşi pregăteşte calul de plecare şi, după u n popas la ibov
nică, se îndreaptă spre răsărit, în oalea duşmanilor - 77 :
e) Radu Calomfirescu relatează lui Mihai-vodă nelegiuirile lor şi descrie tabloul
dezastrului cotropirii - 198 ;
f) sfădindu-se în drum pentru calul voinicului răpus, sînt înşelaţi de feciorul voini
cului, care le ia calul - 72 ; 83 ;
g) - trimişi de împărat, năvălesc pentru a pustii satele răzvrătite (sătenii sint surprinşi
la petrecerea obştească, în zi de sărbătoare) - 73
323. a - d .
Tătarul :
a) - călcînd legea musulmană {pre�eră 'linul în locul cafelei) e chemat cu vicleşug de
han, spre a fi pedepsit, dar el taie capul hanului, se creştinează şi ia calea codru
lui - 78 ;
224
b) d i n Bălgrad, drăgosti ndu-se cu rnţia l u i boier C o n st an t i n , c t r[1dat de porumbelul
casei, care i-a văzut (pasărea duce stăpinului ·iestea adulterului) - 82 ;
c) l\l irzac bătrîn, care a răp i t pc mama l u ; Hadu C' a l o m f i r c sc u , e ucis în l u ptă ele
acesta - 198 ;
d) răZ'lrăti t , se creştinează ş i de·1 i uc haiduc - 78
32·L
Temn iţa umedă şi noroioasă, în care zace haiducu 1 ( l i roaşk u ri a�t', şe rpi ş i nă p irci ii
chinuie amarnic, zi şi noapte) - 8.'i ; (Yezi şi 93.)
325.a-j.
Tînărnl Novac :
a) calcă sfatul părintesc, bind cu l iic o m i e i n c ri�ma c l i n larigrad ; p i rit de cri�m[1riţ[1
împăratului, e prins şi intemniţat <le t u rc i - 2 7 . I ;
h) d or m i n d în corabia sa ţe Du ur1rc, c t rădat t u r c i l or d e sluga care-i pri·1 C'gheaz<'1
somnul - 27.I I ;
c) dornic să se însoare :
e trimis de mama lui să fure hai nele z i u e i la � c ah l t1 , s i l i nd-o \st fel să-l u rmeze
pentru a-i fi soţie - 8. I I. I ;
e trimis de bătrînul N" 0·1ac :
la zînă , dar se întoarce speriat ( X o · 1a c i - o ad uce, ii fr L .' n u n tri , clar z îna
fuge) - 8 . I I .2 ;
să ia de mi reasă, p r i n luptf1 , pc fata s[tlhatid1. (<�ceasta ii bi r u i e , dar Xo·1 ac
o ucide) - 9;
răpeşte pe :
fata Cadi u l u i (ci nci aceasta se apropie să-i ( ! ca cu m i na ei 111[111unc h ! u l d e
flori culese d i n bagcea ; urmărit d e Cad i u . t • ,abat pr i n i n t lTH n ţ i a l iiit rinu
'
lui Novac, care ii ucide pe Cad i u ) - 29.1 ;

fata împăratului - 29. 1 1 ;
fata b i rtăşiţei d i n Dodrin - 29. 1 1 1 ;
- fata leti nului d i n Buda (care stă la fereastră co� înd ·1eşm i nte ; îi cere să p ro
beze un cojoc . . . ) - 29.I V ;
ci) - născut d e crîşmăriţa d i n Ţarigr'lid dupit plecarea Xo·1acilor :
- îşi sileşte mama (prinzîndu-i ţîţa sub talpa casei) să-i spună c i ne-i e tată şi pleacă
în căutarea lui - 28 ;
pornind în căutarea tatăl u i . chioteşte pro·1ocator, tulburind tihna ospăţului
no·,ăcesc . şi e recunoscut de bătrînul Xo·1ac -:-- biruit la aruncarea bu zduga
nului - 28 ; 34. ;
e) - refuză să cînte prin codru, la cererea bătrinului Xo·1ac, de teamă că ii va au z i
zina ; au zindu-i cîntecul, zîna ii orbeşte ( sa u ii ucide) pe tînărul Novac, d a r bătri
nul o sileşte să-i redea vederea (sau să-l reîfftie) - 8 . 1 ;
f) salvează pe bătrînul Novac legat de t u rc i - 35 ;
g) sfăt u i t de mama sa :
- schimbă hainele, îşi vinde armele şi-şi cumpără plug şi b oi , pentru a se apuca
de plugărie - 30 ;
- arînd în cîmp, căsăpeşte pe turci şi se înt oarce acasă, cu sora l u i , bucuros de
m u nca lui cu · spor - 30 ;
h) - travestit (după sfatul bătrînului No·,ac) î n :
fecioară, pentru a ispiti pe Arapul buzat ; Xovacii ii ucid , sab inei prin acest
vicleşug pe zîna refugiată în mărul de pe mare (pe care Arapul o voia de
soţie) - 8.11 . 3 ;
femeie văduvă ce-şi plînge soţul pe marginea Dunării (împreună, No·rncii căsă
pesc pe turcii prinşi la mij loc) - 3 1 ; (Vezi şi 29.1 1 1 . )
negustor :
fură pe fata b i rtăşiţei d i n Dodrin, dar, ajuns acasă, cunu nia e oprită în chip
m i raculos (biserica se cutremură, icoanele lăcri mează) căci tinerii sînt
fraţi - 29.1 1 1 ;
pătrunde în grădina Ţarigradului şi răpeşte pe fata împăratului, care a venit
să cumpere podoabe (bătrînul Novac opreşte oştirea celor care-l u rmăresc,
ieşindu-le în întimpinare cu plosca de nuntă, · ca pentru o împăcăciune între
cuscri) - 29.11 ;
225
i) - trimite :
- corbul să ducă ·,reste bătrinului că se află intemniţat în Ţarigrad - 2 7 ;
- zvîrlind de la mare depărtare paloşul, care se înfige în grinda casei ; bătrinul
No·,rac înţelege că tinărul se află în primejdie (fugărit de Cadiu) - 29.1 ;
j ) - vindut ca rob împărătesei văduve sau doamnei Bula turcoaica, se întoarce acasă
cu toată a·,rerea acesteia, căsăpind pe turcii care-l urmăresc - 32
326.
Toinoioagă - căzut în luptă cu fasciştii care au dat foc satului Moisei şi au închis pe
ţărani înt r-o casă incendiată. (Monumentul din Moisei aminteşte vitejia lui.) - 162
327. a - n.
Travestiri :
a) Samodia, tra·1estit în ·1oinic bolna·1 ce zace lingă un puţ izolat în cîmp, ademe
neşte voinicii să coboare în fintînă, unde ii înghite Scorpia - 3 ;
l>) fata vitează (Mizilca) , tra·1estită în voinic, izbuteşte să slujească la curtea împăra
tului duşman (tatăl ei , Mizil-crai - împăratul cu trei fete, dar fără nici un fecior - ,
ţine mai întii, pe rind, calea celor trei fiice, travestit în lup, urs, balaur, pentru
a le încerca bărbăţia) - 13 ;
-c) - tînărul No·1ac (sfătuit de bătrinul No·1ac) :
- tra·1estit în fecioară, spre a ademeni pe Arapul buzat - 8.I I . 3 ;
- travestit în femeie vădu·1ă ce-şi boceşte soţul pe marginea Dunării - 3 1 ; (Vezi
şi 29. 1 1 1 . )
- tra·1estit in negustor, fură fata împăratului -29.11 ; sa u fata birtăşiţei din
Dodrin - 29. 1 1 1 ;
d)- bătrinul No·1ac travestit in călugăr :
- spunind că se pricepe la co·1ăcie, pune mina pe sabia lui Dirvij - 11;
- întreabă fetele nălbitoare de pinză de ştirea tînărului Novac, prins de turci - 27 ;
- cere turcilor incu...-iinţarea să spo·1edească pe tînărul Novac (pe care turcii îl
duc la spînzurlltoare) ; refuzat, varsă ca din greşeală galbeni, turcii se reped să-i
culeagă, iar Novacii îi căsăpesc - 27 ;
- iese în calea negustorilor turci cerindu-le să-l ducă la Dii, dar pune prin înşelă
ciune mina pe sabia lor, cu care îi ucide şi le ia haznalele - 36 ;
e) zmeul peţind pe fata împăratului se tra·1esteşte in voinic, apoi se preface în cocoş
şi vultur, fugind cu fata în gheare - 22 ;
t) ·1oinicul dunărean (Tanisla·1) , tra·,reslit în călugăr-cerşetor, descoperă ceata turci
lor care se ceartă pe sabia lui ; se preface că vrea să o preţuiască, îşi recapătă astfel
sabia şi-i ucide pe turci, iar pe sluga trădătoare o aruncă în Dunăre - 4 1 ;
·
g) - voinicul Nicolcea, tra·-1estit în geambaş de boi, vine în ajutorul fratelui său (Badiu
circiumarul) . legat şi amarnic schingiuit de turci - 42 ;
h) - Marcu, travestit în călugăr, bea şi chefuieşte cu turcul care i-a răpit soţia, dar în
toiul jocului aruncă anteriul, u cide turcul şi-şi eliberează nevasta - 44 ;
i) - finul Banului plugarul, dezrobindu-şi naşa răpită, se travesteşte în hainele turcului
ucis şi sperie astfel pe naşul său şi pe slugile sale, care fug pe cimp ascunzîndu-se
de frică - i3 ;
j) - voinicul capti·1 se eliberează tra·1estit în hainele preotului, la care a fost dus să se
spo·1edească - iO ; 66 ; 75 ; 76 ;
k) - soţul urmărit de turc cere soţiei să-i deschidă uşa ; refuzat, se întoarce travestit în
hainele turcului ucis şi o pedepseşte - 6 1 ;
I) - femeia travestită în haine bărbăteşti luptă vitejeşte cu turcii care l-au ucis pe
Haidu-Velcu - 67 ;
m) - haiducul travestit în:
- boier, jefuieşte pe ciocoi şi-l sileşte să-l conducă cu trăsura, spre a înşela stră
jile - 1 69 ;
- cerşetor, înşală pe poteraşi, prefăcindu-se că se trudeşte să-şi scoată din glod
căruţa cu o iapă chioară - 169 ;
- cioban, înşală pe domn şi pe boierii plecaţi în căutarea lui (ii aduce pe domn
singur, în codru, unde îl umileşte şi-l batjocoreşte) - 88 ;
- zarzav·agiu, pătrunde în curtea paşei, pentru a se orienta ; revine în cursul nopţii,
lichidează străjile şi ucide pe paşă - 53 ;
n) - voievodul Radu, travestit în haiduc, se preface că cere episcopului din Dii să-l
spovedească, dar ii ucide răzbunîndu-se (episcopul l-a trădat şi l-a predat lui Ali
spre a-1 duce la Ţarigrad) - 20i
226
328. a - h.
Trdddtorul pedepsit :
a) - fraţii - 4 ;
b) - mama - 38 ;
c) - soţia - 4 3 ; 6 1 ; 82 ; 205 ;
d ) - sluga - '41 ;
e) finul(a) - 40 ; 200 ;
f) - naşul - 6 3 ; 68 ;
g) - hoţul - 1 96 ;
h) - voinicul perfid - 86 ;
(Vezi şi : 1 09 ; 1 1 5 ; 1 22 ; 1 6 1 ; 163 ; 168 ; 20'1.)
329.
Trecerea cetei haiduceşti peste Dunăn', spre a prăda a·1erilc cetei ri·rnle - 90
330. a ; b .
Trupul :
a) - lui Brinco-1eanu , j upuit şi ciopîrţit , e pus de turci într-un coş şi aruncat in mare,
dar marea se aprinde în flăcări ce nu se potolesc <lecit prin rugăciunile soborului
de preoţi - 20 1 ;
b) - finului trădător rămîne spînzurat pînă ce naşa vine să dez!rgc blestemul (numai
atunci cadanul se preface în ţărină) 200 -
33 1 . a - m .
Ttircii :
a) - caută pe ·1oi nicul dunărean (ispitesc fetele nălbi t oare de pînză şi întreabă pc mama,
sau pe soţia voinicului, de ştirea lui) - 'I I ; '12 ;
b) cer fetei să oprească pe fratele ei de a mai lupta cu <linşii - 58 ;
c) găsesc pe voinicul dunărean dormind :
- în caicul său, ascuns sub salcia pletoasă intre girlele Dunării, privegheat de
sluga lui (care îl ·1inde duşmanilor) 'I l ; -
- în casa sa, cu paloşul pc piept '12 ; -
d) - îndeamnă pe Iancul Mare să treacă la religia lor, dar Iancu îi sileşte să-şi calce ei
legea - 39 ;
e) înspăimîntaţi numai de chipul voinicului adormit 'I I ; '12 ;
-
f) - leagă şi chinuie pe voinicul dunărean - 4 1 ; 42 ;

g) - pradă şi robesc în Moldova - 59 ;
h) - răpesc pe mamă şi aruncă pruncul pe apă într-o lădiţă - 57 ;
i) se plîng begului din Clado·1a de abuzurile lui Stoian bulibaşa - 63 ;
j ) - sfătuiţi de sluga trădătoare a voinicului adormit, ii leagă de gît o piatră de moară.
şi-l azvîrlă în Dunăre - 'I 1 ;
k) - vicleni se angajează să-l aducă pe ·1oinic împăratului - 40 ; (Vezi şi 33.)
1 ) - ucid pe Haidu-Velcu (trădat de u n ostaş pe care Haidu-Velcu l-a pălmuit) 67 ;
-
m) - veniţi să prindă şi să lege pe tînărul No·1ac (trădat de cîrşmăriţa din Ţarigrad sau de
slugă) , se apropie cu mare teamă de acesta - 27
/ Vezi şi Ceata t urceascd. /
332. a k .
-
Turcul :
a) - ademeneşte sau răpeşte pe frumoasa soţie (soră sau fiică) a plugarului, în timp ce
acesta se află în cimp, la arat, cu finul şi cu slugile lui (finul aleargă pe urmele
turcului şi-şi dezrobeşte . naşa) - i 3 ;
b ) - ademeneşte zadarnic c u bani fata dunăreană ; o trimite să aducă apă d e la fintînă,
o răpeşte şi fuge cu ea, dar fata se aruncă în Dunăre pentru a scăpa de răpire - 52 ;
c) - angajat faţă de împăratul să-i prindă pe No·1aci, moare la rămăşagul pe
strigate - 33 ;
d) - ascuns la crîşmă, e descoperit şi ucis de ·1oinic '15 ; -
. e) beat, ascuns în casa Aniţei, e descoperit şi ucis de •.roinic - 59 ;

f) - cel mic şi iscoditor din ceata turcească :
- descoperă pe fata dunăreană, ascunsă de părinţi spre a o feri de răpire - 47 ;
- împreună cu sluga trădătoare se străduie să ucidă pe voinicul dunărean - 4 1 ;
g) - cere prin strigăte provocatoare să dea piept cu Novacii şi îi biruie pe rînd, ucide pe
Bădiţa codrilor, propriul lui frate, dar bătrînul Novac îl reînvie pe cel ucis şi obţine
eliberarea Novacilor - 3 3 ;
227
h) de·.rastează casa, ucide mama şi răpeşte soţia lui Marcu, în lipsa acestuia H;
-
i) făgăduieşte împăratului să prindă pe Novaci -33 ; (Vezi şi 40. )

j) ibo·rnicul mamei l u i Marcu Viteazul - ucis la rămăşagul pe beţie - 38 ;
k) frrnind să ia calul călugărului-c_erşetor, îl pofteşte pe călugăr în casă, încingîndu-se
cu acesta la băutură şi j oc. ( I n toiul j ocului, călugărul aruncă anteriul. EI este
soţul femeii răpite de turc ; ucide turcul, îşi eliberează soţia şi pleacă cu carele încăr
cate din a·1erea duşmanului.) -ii
333. a ; b.
Ţăran ul :
a) - biciuit de ciocoi, se înfurie şi-l ciomăgeşte ; acesta abia scapă cu zile alergînd la
conac sau Ia hanul di n apropiere, unde se p lînge de lecţia primită - 95.I ;
b) - căutînd dreptate la domnie, e îmlirîncit de pe treptele palatului de ciocoiul gulerat,
care-l opreşte să intre 95. I I
-
33i.
Ţiga11ca slujnică înloc uieşte pe ulti mul f i u al l u i Brînco·1eanu, ascunzîndu-1 sub f u ste
şi predînd călăului pe propriul ei fiu (sab indu-1 astfel pe ultimul cocon domnesc de la de
c Lpitare) - 20 I
.335 .
Ţiga n i i t rădează jandarmilor pe Gherghişan din Niculiţel - 186
3 36 .
Uciderea a·hcrsarului cu plumbi U1cuţi d i n i nel - 93 /Vezi şi Glonţul miraculos . /
.337.
U l m i i î nfrăţiţi din tulpină se înclină, răspunzînd libaţiei voinicului singuratic, poposit
la u 111lira lor - 86
3.38.
U n clrcş i i , pri·1i11d la hora sat ului in zi de sărbătoare, înţeleg că ciorile, care lasă să Ie
cadă d i n gheare l 1aligă pest e horă, sint semn de rău augur (prevestesc năvălirea tătarilor) 73-
JJ9.
Văccflaşu/ i n t ilnit în cale îndrumă ceata haiducilor spre casa bogatei nemeşoaie - 1 66
JiO.
l'ătaj11/ de pescari (Vioară) î ngăduie fiului său ( A ntofiţă) , care doreşte să se însoare,
să plece la pescuit cu u neltele şi oamenii săi, dar ii sfăt u ieşte să n u cuteze a se a·1entura p e
apa Yidrosului - loc tabu pentru pc-scuit - 7
Ji I .a - 1 1 1 .
Vicleş11g11/ (ca modali tate a „manenc-i" în acţiu nea eroică ; pentru a abate atenţia, pentru
a în-1ălui şi ocoli puterea ad·1ersarului, isteţimea şiretlicului salvator al eroului se opune vicleniei
şi forţei , de obicei copleşitoare, a duşmanului) :
a) - Biru i t î n întrecerea la alergare, ·1oinicul Bogdan ( Dălea ) - Dămian cere Sîiei
Samodi·1ei să-şi arate încă o dată prin fereastra cociei faţa-i minunată ( ! ) , da •
cu o Io·1it u ră neaşteptată o izbeşte şi-i scoate ochii (pe care-i ţintuieşte la �au a.
calului) - 2;
b) - Samodia, prefăcîndu-se ·rninic bolna·1 cc zace lingă cumpăna unui puţ, plîn
gindu-se că i-au căzut în apă hrisoa·1ele şi banii, ademeneşte voinicii să coboare
în puţ, u nde ii înghite Scorpia bătrînă - 3 ;
c) Călăreţul fugărit de şarpe dă foc ierburilor cîmpului pentru a scăpa de şarpe,
care e cuprins de flăcări - 6 ; J O ;
d) Pentru a-şi sal-ia puiul prins şi chinuit de fiul vătafului de pescari , Vidra (luda)
cea bătrînl îi cere să-l elibereze făgăduind, în schimb, u n pesc u i t bogat, dar
mulţimea peştilor răscoliţi şi împin-:;i î n năvoade pro·1oacă naufragiul şi pieirea
pescarilor 7;
-
e) Tînărul No·1ac (sfătuit de mama sa) fură hainele zînei la scaldă, silind-o să-l
u rmeze pentru a-i fi soţie - 8. I I . l ; (Vezi şi 2 1 . )
f) Î n timpul petrecerii de nuntă, zîna cere hainele şi aripile furate şi ascunse de
tînărul No·1ac, pentru a putea să-şi arate întreaga măiestrie în j oc, dar în toiul
dansului îşi ia zborul - 8 . I I .2 ;
228
g) Pretinzînd că se pricepe la co-1ac1e, bătrînul :N"o·1ac pune mina pe sabia lui
Dîrvij - 1 1 ; (Vezi şi 36 ; '1 1 . )
h) Împăratul, îndemnat de împărăteasă, pune l a cale u nele şiretlicuri (inccrdiri)
pentru a descoperi adevărata identitate a fetei ·1iteze (t îrg de oale şi de mă
ciuci ; măsurarea �oldului soldaţilor in timpul nopţii etc . ) ; aj utată de citţeluşa
năzdrăvană, care-i deZ"lăluie de fiecare dată planul împăratului, fata izbut eşte
să treacă cu succes prin aceste încercări - I J ;
i) Naşul, prefăcindu-se că ameninţă cu �abia, face ca mireasa să c ul eagit m{lrul
aruncat, alegîndu-se singură dintre trei fete cu t otul asemănăt o;i.re - 1 5 ;
j) Voinicul obţine prin înşelăciune obiectele mi raculoa�c pentru care se ceartă
diavolii - 20 ; 2 l ;
k) Voinicul se furişează în casa zmeilor şi răpeşte pe fata împărat ului , lăsindu-le
zmeilor adormiţi să sugă, în schimb, inima şi ficatul unui viţel - 22 ;
1) - Bătrînul Novac se preface că ·1arsă , ca d i n greşeală, sacul sau pu nga cu ga lbeni ,
stîrnind lăcomia turcilor, dar, in timp ce turcii se nă pu s tc� c să cu leagit aurul
vărsat, el îl eliberează pe Gruia şi împreună u c i d p c du�mani - 2 7 ;
m ) - Crîşmăriţa întorcîndu-se de la împărat încearcă �it înşele p· N 0 ·1 ac i s r u n in
du-le că a fost cu copilul (de ceară) la ·trăjit oarc ( d a r băt rînul N o v a c , pricC'pînd
vicleşugul, trece prin sabie păpu�a de ceară �i p edl· p seş t e l�c t ritcl ătoare) - 2 X ;
n) Copilul născut de crî�măriţă după plecarea N o·1ac i l o r se p re fac e cit cerc s<l sugit ,
dar prinde ţîţa mamei sub talpa casei , pentru a o s i l i să-i spu nit c i ne-i c
tată - 28 ;
o) Tînărul No-rnc cere fetei Cadiului să-i ofere cu mina ei un h u c he t de flori
din bagcea, dar o răpeşte şi fuge cu ea - 29. 1 1 ;
p) Tînărul Novac (travestit in negustor) ademeneşt e şi fupI pe f a t a î m p i1rat 1 1 l 1 1 i
(sau pe fata birtăşiţei din Dodrin), oferindu-le sit-şi aleagă m ă r f u r i �i p od oabe -
29. 1 1 . I I I ;
q) Tînărul No·1ac răpeşte pe fata letinului din Buda (care stă la fe rea s t r ă şi coase
veştmint e ) , cerindu-i să încerce un • oj oc - 29.l \" ;
r) - Tînărul Novac, prefăcindu-se femeie ·1ădu·1ă ce-şi boceşt e �o ţu l pe margi nC"a
Dunării, face ca turcii să se înşiruie în u rma sa, pent ru ca i mpreu nit c u lJ[tt r i n u l
No·rnc să ucidă duşmanii prinşi la m i j loc - J I ;
s) - Vîndut ca rob împărătesei ·1ădu·1e (sa u doamnei Ilula turcoaica) , fuge c u t oată
a·1erea acesteia - 32 ;
ş) - Bătrînul Novac, prins de turci, cere să-şi m ai ·i adă o dată fiul înai nte de a
muri, dar astfel se eliberează şi luptă cu duşmanii - 35 ;
t) - Sluga credincioasă, văzîndu-şi stăpînul în primejdie, se•preface că-i dă o palmă
ca să se răzbune, dar îl trezeşte astfel din somn, sabîndu-1 de la pieire - 38 ;
ţ) - Prefăcindu-se că primeşte să se turcească, Iancu) Mare îi face pe turci să-şi
spurce legea, silindu-i să mănînce carne de porc - 39 ;
u) - Femeia trădătoare cheamă pe Pătru haiducul să-i boteze pruncul, dar îl tră
dează astfel pe haiduc împăratului - 10 ;
v) - Voinicul prins cere să i se elibereze mina. pentru a se închina., dar odată dez
legat se înarmează şi ucide pe duşmani - 10 ; (Vezi şi 129 ; 1 7 3 ; 202 . )
w ) - Turcii înşală pe bătrina mamă a haiducului dunărean (pretinzînd c ă sînt
prieteni cu fiul ei, află de la bătrină ascunzişul haid ucului) - 1 I ;
x) - Nevasta Badiului varsă pe jos, ca d i n greşeală, galLen i i , p C" n t ru a se furişa dintre
turci, şi pleacă să cheme pe cumnatul Nicolcea în aj utorul soţului legat şi schin
giuit de aceştia - i2 ;
y) - Fratele Badiului cere turcilor îngăduinţa de a. da lui Badiu , legat şi chinuit
de ei, să guste din băutura lui, dar îşi dezleagă astfel fratele şi împreună ucid
pe duşmani - 12 ;
z) - Finul Banulu i , îmbrăcat în hainele turcului ucis, sperie în glumă pe naşul şi pe
slugile acestuia, în cimp, la arat - 13 ;
aa) - Arapul bazat ademeneşte cu mărfurile şi bogăţiile lui şi o răpeşte în corabia.
sa pe fata dunăreană - 16 ;
bb) - Pentru a înşela ceata turcilor veniţi srt răpească pe Ilincuţa, părinţii arată duş
manilor mormîntul (fals) al fiicei lor, dar turcii nu se lasă amăgiţi - 1 7 ;
cc) - Fata răpită de turci cere să fie dezlegată, dar sare din corabie în Dunăre, pre
ferînd să moară decît să fie roabă în harem - i7 ; 52 ; 1 92 ;
dd) - Voinicul prins cere să fie spovedit la mînăstire, dar si eliberează prin acest
şiretlic - 51 ; 66 ; 75 ; 76 ;
229
ee) - Mama lui Vidu arată turcilor mormîntul fiului ei, dar turcii îl scormonesc şi
descoperă vicleşugul - 64 ;
ff) - U rmărind pe duşman, voinicul îl înşală spunîndu-i că i s-a deschingat şaua ;
cînd duşmanul se apleacă să 'ladă, e ucis de voinic cu o lovitură fulgerătoare -
7 3 ; 74 ;
gg) - Lăsîndu-se fugări t de tătari, voinicul se întoarce din goana calului şi ucide pe
rind pe tătarii înşiruiţi pe urmele sale - 75 ;
hh) - Hanul trimite u n călăreţ viclean pentru a-l îmbia pe voinic să vină la ospăţul
său. căci ·rrea să-l însoare - 78 ;
ii) - Hanul făgăduieşte voinicului fata de soţie şi jumătate din Bugeag, dar voinicul
nu se lasă înşelat - 8 1 ;
jj) - Soţia i nfidelă, prefăcîndu-se bolna·1ă, cere soţului, pentru a se însănătoşi, inima
porumbelului care a zărit-o drăgostindu-se cu tătarul din Bălgrad - 82 ;
kk) - Voinicul se preface că vrea să cumpere calul răpit de tătari, dar fuge cu el
- 72 ; 8 3 ;
1 1 ) - Voinicul se preface că-şi vinde sora la tîrg, ia banii tătarilor, dar fuge cu sora
lui , nimicind pe duşmani - 84 ;
mm) - Vodă spu ne mamei haiducului întemniţat că-l va căsători cu „jupîneasa Carpena" ;
bătrîna se întoarce voioasă, dar haiducul înţelege că i se pregăteşte moartea -
85 ;
nn ) - Haiducul întemniţat cere bătrinei mame să dezgroape grajdul şi să plimbe
pe uliţele tirgului calul său minunat, spre a stîrni pofta domnului şi a boierilo r
de a-l dobîndi - 85 ;
oo) - Scos din temniţă, pentru a domoli vigoarea şi neastîmpărul calului (care ucide
pe toţi oamenii domniei ce încearcă să-l încalece) , voinicul cere hainele şi armele
domnului (căci calul trebuie să se deprindă cu ele) . dar incălecînd se avîntă peste
zidurile curţii domneşti, eliberîndu-se sub privirile uimite ale domnului şi boie
rilor - 85 ; (Vezi şi 92 ; 1 70 ; 202 . )
pp) - Perfidul Manea se preface c ă primeşte cu o mină cupa întinsă prieteneşte de
voinicul singuratic, dar cu cealaltă îi spintecă mişeleşte pîntecele şi pleacă în
goana calului - 86 ;
qq) - Vodă, bench.etuind cu boierii, pune la cale o pretinsă vînătoare domnească,
pentru a prinde şi spînzura pe Miu haiducul - 88 ;
rr) Paharnica domnului, sora haiducului, îmbată pe boieri şi aleargă în timpul nopţii
în codru pentru a pre·1eni pe fratele său despre planul vînătorii domneşti - 88 ;
ss) Haiducul întîlneşte u n cioban, ii cumpără turma şi h.ainele şi, astfel travestit,
intîmpină alaiul vinătorii domneşti. înşelîndu-1 pe domn să-l însoţească singur
în codru, unde haiducul ii umileşte, ii batj ocoreşte şi-l face scăpat printre săbiile
cetei - 8 8 ;
-şş) Haiducul, încolţit de poteră, îmbracă un buştean în h.aine haiduceşti, făcîndu-i
pe poteraşi să-şi cheltuie zadarnic gloanţele - 92.1 1 ;
tt) Haiducul descopere pe pîrcălab (perceptor) ascuns în stînă - 98 ;
ţţ) Ceata haiducească pătrunde noaptea în casa popii, prefăcîndu-se că-l cheamă
pentru o slujbă la o femeie bolna'lă - 100 ; 132 ;
u u) - Poteraşul răpune pe haiduc. împuşcindu-1 cu o para frîntă - 100 ;
v v) - Haiducul trădează duşmanilor secretul glonţului miraculos, prin care poate fi
ucis căpitanul cetei - 1 15 ;
ww ) - Haiducii înşală străjile boierului - 125 ; 1 69 ;
xx) - Haiducul înconjurat de poteră scapă prin viclenia ibovnicei - l 42 ;
yy) - Femeia-haiduc atrage în crîşmă pe poteraşi, pe care-i lasă fără haine şi arme -
15 1 ;
zz) - Fata trădează pe haiduci celor şapte fraţi ai ei, t îlhari - 1 6 1 ;
aaa) - Crîşmăriţa îmbată pe haiduci , apoi îi închide în bordei şi cheamă lume în ajutor,
sau îi trădează poterei - 1 68 ;
bbb) - Haiducul înşală p e poteraşi , prefăcîndu-se că se trudeşte să-şi scoată din glod
căruţa cu o iapă chioară - 1 69 ;
cec) - Codreanul înşală pe mocan ; cerindu-i să încerce mersul calului, încalecă şi
fuge cu el - 1 70 ;
ddd) - Hoţii de cai din Bărăgan se înşală u nul p e altul - 1 72 ;
eee) - Sora hoţului de cai îşi trădează fratele, golindu-i armele de gloanţe şi umplîn
du-le cu apă - 1 73 ;
fff) - Baciul stînei prădate cere hoţilor să-i dezlege mina, sună din bucium şi vesteşte
astfel, în plină noapte, pe stăpîna(ul) stînei, care aleargă călare, pedepseşte şi
alungă pe hoţi - 195 ;
230
ggg) - Voinicul făgăduieşte hoţului daruri , pentru a-l face să se apropie, dar îl
ucide - 196 ;
hhh) - Finul u cide pe naş pri n trădare - 200 ;
iii) - Ţiganca slujnică scoate în faţa călăului pe fiul ei , sabînd de la supliciu pe
ultimul cocon domnesc, pe care-l ascunde sub fuste - 20 I ;
jjj) - Bătrîna învaţă oştirea lui Radu să înfigă în pămint suliţe şi să le acopere cu
crengi , pentru a nimici cavaleria turcească - 204 ;
kkk) - Episcopul din Dii îmbată pe Radu pentru a-l trăda turcilor - 204 ;
lll) - Soţul încearcă credinţa soţiei , cerind să-i lege briu l , anume lăsat să-i cadă în
toiul luptei cu adversarul - 205 ; 208
/Vezi şi Travestiri. /
342.
Vidra (sau luda) cea bătrînă, stăpîna peştilor din apa \' idrosului, pt'depseşte lăcomia
tînărului pescar (care îi chinuie puiul căzut în mreajă), răscolind şi trimiţînd în năvoade toţi
peştii, greoi şi somnolenţi, din adîncuri , şi pro·1ocind astfel naufragiul pescarilor - 7
343.
Vidros /Vezi Apa Vidrosrtl11i)
3H.a- · b .
Visul :
a) - frumos al voinicului despre căsătoria cu o mindră c răiasl't - 1 6 ;
b) - prevestitor de rău - 9 1 ; 1 02 ; 103 ; 104 ; 168
345.
Viteazul A li, trimis de sultanul l\lurad să aducă prin ·.ricleşug pe voievodul Radu in
Ţarigrad, i zbuteşte aceasta cu ajutorul episcopului din Dii, care ii îmbată pe voievod - 204
346.
Vînătoarea domnească simulată - planul ·1oievodului lăudăros şi uşuratic, pretext
pentru a prinde pe haiduc - 88
347.
Vinătornl călare (cu şoimi şi ogari) - portret - 5
348.
Vodă demască î n divan, sau la ospăţ, pe cel care ar dori să-i ia locul ; de aceea porun
ceşte să fie întemniţat - 85
349.
Voievodul lăudăros şi uşuratic, înşelat de haiduc - 88
350. a-d.
Voivodul Radu :
a) - întimpină pe sultanul Murad, cerindu-i să se mulţumească cu Bulgaria şi Serbia
şi să lase libere Valahia şi Moldova, dar sultanul nu se lasă înduplecat - 204 ;
b) - refuză invitaţia vicleană a sultanului l\lurad de a merge la Ţarigrad pentru a primi
j umătate din împărăţie - 204 ;
c) - servit la ospăţ şi îmbătat de episcopul din Dii, e astfel înşelat, trădat şi dus de
Ali la sultanul Murad, în Ţarigrad - 204 ;
d) - travestit în haiduc, cere episcopului din Dii să-l spo·1edească, dar îl ucide (pe
depsindu-l pentru trădare) - 204
35 1 . a - d .
Voinicii :
a) - adversari în luptă, se recunosc tată şi fiu înstrăinaţi - 2 8 ; 34 ; 87 ;
b) - încearcă, pe rînd, să urce cu calul muntele lunecos (la Vîntul turbat) ; numai
al treilea izbuteşte (aduce, ca do·1adă, „picior de frînc şi mină de turc" ! ) - 1 7 ;
c ) - vînători :
- doresc să săgeteze lebedele care au poposit pe turnurile bisericii sau ale cetăţii,
dar lebedele le spun că ele nu sînt păsări , ci trei zile ale săptămînii ; dacă le vor
ucide, timpul se va scurta şi pămîntul va avea de suferit - 1 8 ;
- neţinînd seama d e ameninţarea lebedelor (care n u sînt păsări, c i trei zile ale
săptămînii) , încearcă să le săgeteze, dar sint prefăcuţi în stană de piatră - 1 8 ;
23 1
d) - z ăc î nd obosiţi şi răniţi dup ă bătălie :
- îşi lasă caii şi ogarii liberi să plece în ţară - 1 9 7 ;
- sint pîndi ţ i de ·1ulturi ( ·1ulturii duc mina cu i nelul la curtea ·1oinicului mort) -
1 97
352 .a - şş.
Voin icul :
a) ademeneşte fata (femeia) turcă - 2 9 ; 32 ;
b) - ad o r m i t :
- e înconjurat de duşmani (calul il sabează, trezindu-l din visul frumos despre
căsătoria cu o fată de crai) - 1 6 ;
- prin respiraţia sa, ap lead crengile arborilor şi le ridică pînă la nori ! - 1 2 ;
- se trezeşte fără calul său (furat de hoţ) şi p leacă pe urmele furului, pe care-l
ucide - 1 7 1 :
- t rezit d i n somn de calul său - 1 6 ;
- ·1îndut de sluga lui, c legat de cea t a turcească şi azvirlit în Dunăre - i l ;
/\ 'ezi şi I 'oi11ic11/ d 1111ă1"ca11 . /
c) - arind în c im p ( F eci ora şu l s î rh ulu i ) . e p ro ·IO c a t <le Arap Colţea (voinicul î l ucide
şi-i i a calul) - 50 ; ( Y e z i şi 30.)
d) - aruncă :
- buzdu ganul p i nă la nori �i ii p r i nd e în palmă sau pe degetul cel mic - 3 7 ;
- de la mare depărtare sabia, care se im pl î ntă zguduind grinda casei, pentru
a n·sti că se află în p ri mej die ( fugări t de duşman) - 29.I ;
e) bi ruie pe t{1 t ari , apoi înfru n t ă şi dojeneşte pe împărat (care i-a trimis) - 72 ;
f) biru i t o r :
in r ămă şag u l cu Soa re l e (cu aju t o r ul calului năzdrăvan trece marea şi fură
pc sora Soarelu i ) - 2 3 :
înt ors acasă (după ce a ucis pc· A rapu l buzat ) , cerc să fie pregătit pentru
m oar t e - .17 ;
g) - lilcst cmat :
- de mamă (căc i a pl ecat in hai d uci e fărâ voia ei) , cade răpus de potere - 89 ;
- să se pre fac ă ha.lau r , mărturi seşte Î ll"lingătorului blestemul său - 6 ; 1 0 ;
h) Bogdan ( Dălca) - Dămian, ameninţat cu uciderea pentru că a poposit şi-şi paşte
calul in lbczile Silei-Samocli ·1ei - 2 ;
i) bolna·1 :
- cerc surorii lui să-l pregăteascâ de drum, să-i aducă armele colosale şi calul ,
ş i pleacă s ă pedepsească pe A rap u l buzat - 37 ;
- ucide pc A rapul buzat, care pretinde necontenit mari cantităţi de hrană,
băut u ră şi fete - 37 ;
j) - călare, în luptă cu ail!ersarul - 7 3 ; 7i ; ( Vezi şi 29.I ; 37 ; i3 ; 86 ; 1 98. ) ; /Vezi
şi Lovitura 11ăprn:11ică de paloş . /
k ) - călăreţ :
- fuge u rmărit de aproape d e şarpe - 6 ; 1 0 ;
- luptă cu şa rp ele pentru a-1 saba pe cel inghiţit de acesta pc j u mătate - 6 ;
- pune rămăşag pe întrecere la alergare cu Sîla-Samodi 'la, dar aceasta, cu ate-
laj ul e i i nfernal, c iştigă întrecerea - 2 ;
1) - cere împăratului viteji cu care să se lupte spre a-şi do·1edi bărbăţia - 1 2 ; iO ;
m) - cerut mamei sale de ceata haiducilor spre a le fi căpetenie, porneşte cu ceata,
deşi bătrîna mamă se împotriveşte - 89 ;
n) - chefuind în ta•1erna dunăreană, între pahare şi mîndruţe, chemat de cumnată
aleargă în ajutorul fratelui legat şi chinuit de turci - i2 ;
o) - chemat cu vicleşug să boteze pruncul, văzîndu-se trădat de fină-sa turcilor, ucide
pruncul şi se eliberează din prinsoare luptînd cu duşmanii - iO ;
p) - dă foc :
- casei sale, fără părere de rău, căci în ea se află duşmanii ucişi - i2 ;
- ierburilor cimpului, pentru a scăpa de şarpele care îl fugăreşte - 6 ; to ;
q) - de codru, atras de cintecul femeii odinioară iubite, iese, adeverind temerea acesteia,
înaintea femeii şi a soţului ei, pe care îl pro•1oacă la luptă - 205 ;
r) - descoperă turcul ascuns la crîşmă şi îl ucide - i5 ;
s) - dunărean :
- căutat de ceata turcilor veniţi cu caicul pe D u năre (turcii află de la fetele
nălbitoare de pînză, de la bătrîna mamă a voinicului sau de la soţia acestu ia,
locul unde voinicul se află adormit) - 4 1 ; 42 ;
- doarme în corabia sa (ascunsă sub salcia pletoasă, între gîrlele D u nări i ) . păzit
de sluga lui - 4 1 ;
232
- dormind :
- cu paloşul pe piept, e căutat de ceata turcească (neînţclcgînd şiretlicul
turcilor care îl caută, soţia îl trădează duşmanilor) 42 :
-
- în corabie, păzit de sluga lui, e vîndut de slugă cetei turceşti (sfitt11iţi

de slugă, turcii îi leagă o piatră de moară la gît şi-l arunctl în Dun[trc) - i I :
- legat şi eh.inuit de duşmani , t ri mi te soţia să cheme în aj u t or pc f rat d c lui
(care vine în eh.ip ele negustor de hoi) - 42 :
- Z'lîrlit în apele Dunări i :
- e trezit d i n somn de peşti şi raci - -1 1 :
i z buteşte să dezlege piatra de moară (cc i-a fost legată de gît spre a fi
înecat în Dunăre) şi o azvirlc punînd cu ea, ele atunci , hotar t u rci lor . . .
- -l i :
se sabează înotînd şi ajunge la mal , aj utat de iubi ta lui şi de tatăl ei - iI:
- se tra·1esteştc în călugăr cerşetor şi pleacă spre Tarigraci, în dtutarca cetei
turceşti şi a slugii trădătoare - -1 1 :
- travestit i n călugăr, descoperă ceata t urcească chefuind în Tarigracl îm
preunrt c11 sluga trădătoare ; ch.emat să arbitreze între duşmanii care îşi
ciisput[t sabia lui , ecre să vadă sabia spre a o putea pn•ţu i . dar, ast fel
înarmat, ucide pc turci , iar pc sluga t răd�itoarc o aruncit , la rindnl stt u ,
în apele Dunării - 4 1 :
ş) - elibcreazlt şirurile de robi prinşi de tătari - 7J ; 7-t ;
t) (frate i ncestuos) - prefăcut în stincă d i n hlcstcmul surorii (fa l it sitl l iati cit) - 5 :
ţ) fură :
- hainele zînei la scaldă, silind-o sft-1 urmeze pentru a-i fi soţie - IU I . I : 2 I :
- pruncul zînei (soţia care l-a părăsit ) , silind-o sit-I urnwzc 20 :
-
u) găseşte p e turc beat şi-l ucide - 59 ;

v) ia obiectele miraculoase (papucul şi fesul : pălitria, mantaua ş i toiagul) p c care
se ceartă fiii de tartor - 20 ; 2 I :
w) - închide pe tătari în biserică şi le dă foc - 76 :
x ) - înfruntă şi dojeneşte (sau pedepseşte) pe împărat - 37 ; 'I.O : 5 4 : 64 : 65 : 72 :
(Vezi şi 9 1 . )
y) - înghiţit pe j umătate de şarpe :
- roagă pe voinicul călăreţ, care trece pe aproape, să-l scape d i n gura şar
pelui - 6 ;
- spălat în lapte dulce, spre a fi curăţat de veni n -6;
z) întemniţat, e sabat de iubita care îi aduce arme 2 1 1 ; /\"ezi şi Haid 1 1 c 1 1 /
-
întemniţat . /
aa) - înt reabă :
- calul, dacă mai poate la bătrîneţe cit putea la ti nereţe - 86 ;
- codrul, de ce e ofilit şi desfrunzit înainte de v reme, iar codrul i i ritspunde că
de jalea robilor prinşi de tătari , care au trecut pe acolo 62 : 74 ;
-
bb) - Îll'tingătorul :
- Arapului buzat , dojeneşte pe împăratul care, cedînd lăcomiei cotropi torulu i ,
i-a d a t acestui a mari cantităţi de hrană, bitu tură ş i ti nere fete - 37 ;
- balaurului :
- refuză să primească scaunul împărătesc, mulţumi ndu-se cu ce poate lua
în nouă care - 1 0 ;
- se încinge cu monstrul răpus - 1 0 ; /Vezi şi T"oinicu/ vînător. /
cc) - îşi blestemă calul, căci l-a trezit d i n somn , curmîmlu-i visul fru mm· - 16 ;
dd) - legat şi schinguit de duşmani :
- e întrebat ce răutăţi a săvirşit - 75 ; 76 ;
- roagă să fie spovedit la m înăstire, dar, travestit în hainele preotului, se eli-
berează luptînd cu duşmanii - 75 ; 76 ;
ee) - luptă cu :
- cei care îi ies în cale şi-i cer să le cedeze iu bita (soţia) - 205 ; 206 : 207 ;
- întreagă oştirea împăratului , spre a-şi dovedi pu terea -10 ;
-
- tătarii , care îl asediază în casa lui cu ocol întărit 72 ; 83 ;

-
ff) - luptător împotriva tătarilor, e ispitit de împăratul tătarilor să-i dea fata ele soti c
şi jumătate din Bugeag, dar el îl ucide pe tătar şi rămîne stăpîn pc Bugeag, t rtt i ;td
fericit cu iubita lui şi ajutînd pe săraci - 8 1 ;
gg) - obosit în vălmăşagul luptei, loveşte în neştire ucigîndu-şi fraţii 70 ;
-
hh) - participă la jocul de halca pentru ca, ieşind învingător, să scape fata, care alt fel
putea fi dată Arapului ciştigător - 49 ;
233
ii) - peţitorul fetei de frînc, împlineşte (cu ajutorul calului năzdrăvan) cererile fetei
(sapă fintînă în vîrf de munte, de unde ii aduce apă ; apoi sădeşte vie pe mare,
de unde îi aduce struguri ; în cele din urmă o ucide, cînd fata îi cere să-i aducă
luna şi luceferii cerului) - li ;
jj) pleacă :
- in căutarea zinei-soţie, care l-a părăsit - 20 ; 2 1 ;
- in întimpinarea tătarilor năvălitori - 77 ;
kk) - prins de turci (tătari ) , le spune că s-a făcut vinovat de mari păcate, cerindu-le
să i se dezlege mina pentru închinăciune sau să fie dus la mînăstire pentru spo
vedanie, dar se eliberează (travestit in hainele preotului) , măcelărind pe duş
mani - 10 ; 51 ; 66 ; 7 5 ; 76 ;
11) răpeşte pe sora Soarelui de la horă - 2 J ;
mm) - respinge indemnul surorii lui de a nu se mai lupta cu t urcii - 58 ;
nn ) - salvat :
- de la moarte, se prinde (sau se găseşte) frate de cruce cu salvatorul său - 6 ;

- din gura şarpelui, e scăldat in lapte dulce pentru a fi curăţat de venin - 6 ;
oo) - sărac , tulbură cu strigătul lui pro·1ocator liniştea ospăţului novăcesc şi biruie
pe No·1acii ieşiţi in întimpinare ; întrebat din ce neam este, răspunde că e fiul
văduvei din Ţari grad şi al lui N0·1ac, care-i recunoaşte i nelul - 31 ;
pp) - singuratic :
- (Mihu copilul) :
- cîntind şi chiuind noaptea prin codru , e chemat să benchetuiască cu du�manul
său , urmînd ca lupta ce vor da apoi să aleagă cine merită să rămină căpe
tenia cetei haiduceşti - 87 ;
învi nge şi ucide în luptă pe căpetenia cetei adverse şi umileşte pe duşmani
punindu-i să încerce a ridica armele şi şaua lui ; neputind , îi trimite acasă,
la comele plugului, nefiind buni de haiducie ! - 87 ;
(T orna Alimoş) :
- poposit la umbra ulmilor înfrăţiţi din rădăcină, regretă că nu are cu cine
să bea şi să mănince ; de aceea el închină primul pahar ulmilor, care-i
răspund înclinindu-se . . . - 86 ;
privit şi întimpinat cu minie de pretinsul stăpîn al acelor locuri ; acesta
refuză cupa întinsă prieteneşte, ii străpunge mişeleşte pîntecele şi fuge - 86 ;
răpus mişeleşte (de cel care, pretinzîndu-se stăpînul locului, refuză cupa
înti nsă, ii spintecă pîntecele şi fuge) . îşi stringe pintecul cu brîul, încalecă,
ajunge din urmă şi-l ucide pe mişel - 86 ;
simţindu-şi sfîrşitul apropiat, cere calului să-i sape mormint cu copita
(calul face aceasta, apoi ia calea codrului , după sfatul stăpînului răpus,
in căutarea altui voinic) - 86 ; 1 29 ;
qq) - trezeşte oraşul adormit al împăratului păsărilor măiestre, cu ajutorul obiectelor
miraculoase (luate de la fiii de tartor) - 2 1 ;
rr) ucide pe u nul din tătarii ce-i ies în cale provocîndu-1, scapă de urmărirea celuilalt
şi fuge trecînd Dunărea (din Dobrogea în Muntenia) - 79 ;
ss) visează că se căsătoreşte cu o fată de crai (calul îl trezeşte, curmîndu-i visul
frumos) - 16 ;
şş) vînător (I ovan I orgo·1an) :
- întreabă apa Cernei de ştirea fetei sălbatice (Cerna cere mai întîi voinicului
să-i aducă peşte de prăsilă) - 5 ;
- plecat in căutarea surorii (iubitei) fugite (rătăcite) in codru - fată sălbatică,
pindeşte şi ucide balaurul care o ţine captivă şi-şi eliberează sora (iubita) - 5 ;
- ucigătorul balaurului :
- a învăţat oamenii să se apere (prin fumigaţie) de flagelul muştei columbace
(care iese în fiecare vară din capul balaurului ucis ! ) - 5 ;
- s-a prefăcut în stîncă (stînca Iorgovanului) sau s-a înecat în apa Cernei
(din blestemul fetei sălbatice, care a fugit în codru sălbăticindu-se - şi a
căzut in robia balaurului - , spre a evita dragostea lui incestuoasă) - 5 ;
353.
Vulne rabilitate /Yezi Secretul vulnerabilităţii. /
354.a ; b .
J:ult urii :
a) - ajută in bătălie pe fratele cel mic, care luptă cu zmeii spre a-şi salva sora peţită
de ei - "4 ;
b ) - pîndesc î n preajma voinicilor ce zac răniţi în bătălie şi duc mina cu inelul la curtea
voinicului mort - 1 97
234
355.a-f.
Zina :
a) - fură merele de aur din grădina împăratului - 20 ;
b) - orbeşte sau ucide pe Gruia, cînd îl aude cîntînd, dar Novac o sileşte sli.-i redea
vederea sau să-l reînvie - 8.1 ;
c) - prinsă furînd merele de aur din grădina împăratului şi devenită soţia feciorului
celui mic, ii adoarme şi fuge -20 ;
rl) -refugiată în mărul de pe mare pentru a scăpa de Arapul buzat, e salvată ele bl
trînul Novac - 8.1 1 . 3 ;
e) -soţie - 8.1 1 ; 20 ; 2 1 ;
f) -îşi părăseşte soţul, fugind cu copilul - 2 1
356.
Zî11ele păzind mărul de pe Marea Neagră sînt aduse în captivitate de Gruicea copilul
(trimis de împărat să-i aducă mărul) - 21
357.a -c.
Zmeii :
a) - (leii sau turcii) , ca. nişte nori ameninţători, vin să răpească pe sora ciobanului ;
ciobanul e gata să-şi dea toată turma, ca să-şi scape sora - 192 ;
b) - (nouă zmei) cer în căsătorie pe frumoasa fată cu trei fraţi (fratele cel mic c siu·
gurul ca.re luptă în trei rînduri cu zmeii, pe care-i ucide salvîndu·şi sora) - i ;
c) - sug lapte din pieptul şi singe din degetele fetei de împărat (furată de unul dintre
zmei, travestit în voinic) - 22
358.
Zmeul , fals peţitor (transformat în voinic) , plecat la plimbare cu fa.ta împăratului (în
timp ce se fac pregătirile de nuntă) , se preface în cocoş, apoi în vultur şi fuge cu fata. ia.
gheare - 22
235
CORPUS
de
TEXTE POETICE
1 (4) CRI YĂŢU PUTERN IC U
A Foaie verde-a bobului,

Sub seninu cerului. măi:
Subt aripa norului,
/ :La coada Ielpeului, . . . :/
/ : N emrrit-a ,
poposit-a . :/
Yezi, Marcoşi paşă bătrîn
Cu-a lui oaste cam puţină,
Ca frunza
şi ca iarba
De nu poţi seama le da , măi
Nici nu poţi a-i număra . . . / : " : /2
B Iar Marco ş ce mai făcea ?
Ia vezi naiba ce-i şoptea : nzăi
La fîntînă să ducea,
Cuţit clin teacă-m' trăgea,
Pă vizduri că-m ' ciocănea , măi
Şi din fîntînă-m ' ieşea .
Vez ' , Crivăţ puternicu
Cu cojiocu de zăpadă.
Cu opincili dă scuţi,
Cu căciuliţa de brumă,
/ : .Cu baston dă ghiaţă-n mînă . . . . :/
c Iar Crivăţ că-i mai zicea :
- Măi Marcoş, paşă bătrînă.
(Să-l fută-n tată şi-n mumă,)
Că ce păs mare mi-ai văzut
/ :Dă la mine d-ai venit ?
Ori haine mi-ai ponositî
/ :Pă2 la mine d-ai venit ? !
Dar Marcoşî i-a strigat :
- Criveţe
puternice,
Da' ştii, frate, da' nu ştii
Că io, neică , m-am bătut
Cu toate oştirili ,
„Cu toate domniili ;
Cîte limbi sîn '
p ă pămînt ,
Pă toate le-am birui tî
239
/ :Şi la tine c-am venit , :/ măi2
Şi cu t ine c ă m-ăi b at e ;
Or ' te-oi bate, or' m-ai bate,
Să-m ' văd capu la o parte
/ :Dă neagra str i (e2) inătate ! . . . :/
D C ă 1 / : cite oşti sun ' 2
pă1 pămînt , :/
P ă toate le-am biruit
/ : Şi la tine c-am veniti1 ! :/ m ă2
Iar Crivăt ce-i mai zicea ?
- :'\lăi �iarcoşi , paşă b ă t rîn .
/ : ..\.i tu oaste din dăstul ? măi :/
- Icu am oast e din dăstul,
Ca frunza
�1 ca iarba
De nu poţi scama le da ,
/ : � ici nu po ţ i a- 1 număra !
E A şea C r i \·ăţ c-auzca
/ :�i din guriţă-i Z ICca :
- Măi l\Iarco ş i , paşe bă t rî n .
/ :Cu ce ţ i-e oastea-mbrăca t ă ? :/
Iar :'\Iarcoş că-i răspundea :
- Oastea mea ics t l'-mbrftcată :
Arl' noo cămăşcle ;
Pc!'tc noo cămăşelc
:'\li-arc noo iclccelc ;
Pl's t e nouft ie kc e l c
:'\l i-arC' nou ă zf1bu nclc ;
Peste nouă zăbu nele
:'\I i-are nouă ipingele,
I pi ngele t ă t ftrăş t i ,
D a i cu glonţu, nu răzbeş t i ;
Cu cizmă de capră s t ea rpă
De noo am nefă t a t ă ,
/ :Care-m' ţine mul' la apă ; :/
C ăc iula p c hap
în cap,
Croită pe muşuroi,
/ : .Cu ochii sclipiţ ' la oi ! . . . . :/ măi1
F Aşa Crivăţ c-auzea
Şi din ăripi că zbura , mă
Sus , m a i sus că să-nălţa ,
La Dumnezeu se ducea,
Iar Dumnezeu m i-l vedea măi
Şi din guriţă-i zicea :
- Crivete ,
putern ice,
Ce păs mare mi-ai văzut,
/ : Pe la mine d-a i venitî1 ? !
păi - Da ' ştii, Doamne, da ' nu ştii
Că mie, frate, m i-a venitî
Dîncoa ' , dînspre răsăritî,
240
Pe cea guriţă de vale
Cam dînspre soare-răsare ,
Yez ' , Marcoş paşă bătrîn
Cu-a lui oaste cam puţină,
Ca frunza
şi ca iarba ,
De nu poţi seama le da ,
/ : �ici nu poţi a-i număra !
G Da ' ştii, Doamne . da ' nu ştii
Că iel, fra te. s-a bătutî
Cu toate oştirili .
Cu toate domniili ;
C îte limbi �în '
pă pămînt.
Pă toate le-a biruitî
Şi la mine c-a veni t
Şi cu mine-oi să să ba tă ;
Or' 1-oi ba te, ori m-oa ba te,
' Ji-vadă capu la o parte
/ : Dă neagra streinătate !. . . :I
Iar tu, Doamne , ca să-m ' dai
Trei zile din Făurari
Şi vro trei din Călindari
Cîn' sîn ' vremurili tari .
'
+ 'âi cc + Şi mai dă-m ' una din Marte !. . .
+ Cînd îi trase-o ploaie, frate,

+ Cdă noauă cojocele ,
+ Udă noauă ipîngele ,
+ Cdă noauă ielecele ,
+ Udă noauă cămăşele
+a / :Şi răzbi, nene, la piele . . . :/
H Iar Crivăt ce mai făcea ?
D-un soa;e bine că-m' da ,
Oastea toată mi-o-nşăla ,
De ţoale să dăzbrăca, 11Uti
Pe mărăcini le-ntindea ,
Spic dă zăpadă cădea ;
Unde zăpada-m' cădea
Pielea-n patru le crăpa
/ : Şi de �farcoş să ruga : :/ ;„ 11 · 1
- Măi Marcaşi , paşă bătrîn,
/ :Ce-oi să ne-nveţi, că pierim ? ! :I
- Bahametii să-m' tăiati,
:Vlatili să ie scoteti '
Şi ia . 1 să le d� ţ i
. .
Şi-n coşuri să vă băgaţi,

Ca de Crivăt să scăpati !
I Bahameţii c ă-m' tăia , '
�Iaţili că le scotea
Şi-n coşuri că să băga ,
Iar Crivăt ce mai făcea ?
.
1 Dicţiune confuză.
24 1
Cîtă zăpadă mi-erea,
Tot în coşuri mi-o băga.
Î ncepu din Băltăreţi,
Scotea cîinii din coteţ ! . . . măi
Oastea toat-o prăpădea ,
/ : Numai Marcoşi rămunea 2 ,
Dar Crivăt ce mai făcea ?
Jos, mai j �s că să lăsa
Şi la Marcoş că-m' venea ,
/ : Mina cu dînsu că-m' da .
Cînd o dată-I scutura ,
Sufleţelu i-l lua ,
Mina din spată-i scotea.
Tron dă ceară că-i făcea
Şi-l ducea
de-I astruca
La mînăstirea domnească,
Haibe să să pomenească !
Mai ziceţi, boieri, amin,
Mai daţi fo oală dă vin
Să vă fac altu, mai bun,
+ Că-ăsta s-a dus , s-a isprăvit !
Mă-nchinai cu cîntecu
Ca cal bun cu umbletu : mă
Cît mănîncă, lipoveşte,
Dă pielea şi să plăteşte,
Pielea pă la tăbăcari,
+ Maţili pă la ţambalagii. . .
J\[ ari11 Pi11zaru mg. 2393 Vc
Giurgiu AL. I . Al\IZULESCU
9 XI 1 962
2( 1 0) BO GDAN-DIMIA�
A păi Foiliţă d-avrămeasă,

Ascultaţi, masă
frumoasă,
Să vă cînt d-un cîntecelî,
Fie cît dă scurticel,
/ : S-ascultaţi cu drag la ielî ! :/ mă2
/ : Că nu-m' e vun lucru mare, :/
Numai cîntec de-ascultare,
/ : De bere şi de mîncare . . . :/
B păi Foiliţa bobului,
Subt aripa norului,
La casele Gerului,
La lacu Cocorului,
Să vezi, la lacu de lapte,
Să vezi, la sfatu de broaşte,
242
Unde broaşte să broştescî,
Colanii să colănescî
/ :Şi şărpii mi să şărpescî_i . . . : / mă..z
/ : Săvai, mă, că s-a-ntîlniti2, :/
Să vezi, Sîla-Samodiva,
Vai, cu Bogdan-Dimian,
/ :Băieţăl de la Ardealî1. :/ mă2
/ : Sta Sila
dă mi-i zicea : :/ " 1
+ - Hai, Bogdene
-Dimiene,
+ C i n' te-a scos în ochii mei,
+ Ţ-a venit vremea să piei ,
Pleacă-ţi capu să ţi-l tai ! mă
Sta Bogdan de-i răspundea :
- Maică Silă dumneata ,
Capul meu la mina ta,
Mi 1-oi tăia
cînd oai vrea ;
/ : .Dacă ieste vorba-aşa , . :/mă2-a
+bre 'ce + La-ntreceri să ne luăm :
+ Care din noi c-o ajunge
+ La mormîntu Sfîntului
+ Şi el, mă, ca să-m' i a
+ Cununa
şi mununa,
+ Toiagul de j udecată,
+a / : Pe loc îndără' să-ntoarcă ! :/
/ : Să vezi, Sîla ce făcea ? mă : /
/ :Bine vor ba-i asculta ; : I „1
+b / :Cărucioara Sîliei, :/
+ Coş mare de jidăvoaică 1 ;
+ Căpăţîna de la roată,
+ M-este cap de jidăvoaică ;
+ Obezile de la roată
+ Sunt buze dă jidăvoaică
+ Şi spiţele de la roată
+a / : Sunt deşte dă j idăvoaică . . . :/
/ :Căluşelu lui Bogdanî, :/
To'mai din sat ,
din Bîrlad,
/ : Să vai de la popa Brad ; :/
+ Frîuleţu lui Bogdan,
+ Săvai doo năpîrcele,
+ Din gură sînt înnodate,
+ Din coadă sînt încleşt ate ,
+a / : 'N mîna lui Bogdan sîn t da te . . . :/
F păi1 / :Pleca Sila sus, în vîntî, :/
Iarăşi Bogdan pe pămînt,
/ :Aşa mergea d-amărîtî1 !
1 Figură mitologică malignă ; monstru uriaş.
243
p ăi' Căluşelu lui Bogdanî,
Puişoru leului,
De urechi m-este ciulit
Şi de vine cam stîrcit ,
/ :Făcut, frate, pe fugitî1 . • •
:/ m ă2
;
p ăi , / :Mai nainte c-aj ungea, :/ "2
Să vezi, Sîla- Samodiva ,
/ :Şi ea. mă, că mi-j ' lua :/
Cununa
şi mununa ,
Toiagu de j udecată, :/
/ :Pe loc îndără ' să-ntoarsă
/ :Şi cu Bogdan să-ntîlnea, mă :/
Sta din gură de-i zîcea :
+ - Hai, Bogdane-Dimiene,
+ Cin' te-a scos în ochii mei,
+ Ţ-a venit vremea să piei,
+ Pleacă-ţi capu să ţi-l tai t
+ Sta Bogdan de-i răspundea :
+ - Maică Sîlă dumneata,
+ Capul meu la mina ta,
+ Mi 1-oi tăia
cînd eii vrea ;
+ / : Dacă ieste vorba-aşa , :/
+ Ridică-ţi obloanele
+ Şi toate ţohoanele
+ Să văd şi eu ochii tăi,
+a / : Să ştiu dîn 1 ce mîini să piei ! :/ m ă2
Să vezi, Sîla ce-m' făcea ? "
Că femeia-i ca femeie ,
Poale lungi şi minte scurtă,
Femeie nepricepută,
/ :Toţi calicii mi-o sărută . . . :/
/ : 'M-ridica obloanele mă :/
/ : Şi toate ţohoanele ; :/
+ Să vezi, Bogdan ce-m' făcea ?
+ Palma bici că mi-o făcea,
+ Peste ochi că mi-o izbea ,
+ / :Ochii-n palmă-i ţintuia , :/
+ Umbla noaptea
ca zîua,
+ Sărăcuţ dă maică-mea !
Ochii-n palmă-i ţîntuia, mă
Umbla noaptea
ca zîua, „
/ : Să vezi, Sîla ce-m' făcea ? :/

Oarbă-buştean rămînea ;
+ :b / Aşa,
oarbă cum s-afla, :/
+ Proptea
de gard că-m' lua
+ Şi după Bogdan că da
+ Şi dacă, mă,-1 ajungea,
2-t4
+ a / : Îi scurta
şi lui viaţa ! 111 i1 : /
+ Şi d-acuma-ncoace
+ Sila e jurată :
+ Cînd intră la om în casă,
+a / :Ce găsăşte, nu mai lasă . . . :/
'Jumitru Candoi J/ ic mg. 222 1 b

�orabia - Olt A L. I . Al\l Zl'LE SCl'
!8 \'I I 1962
3(8) SCORPIA
lm Foaie verde-a bobului,

Pe cîmpu Talimului
Şi p-al Rusalimului,
La puţu porumbului, . . .
lei că mi-ş' pleca
Trei cocon ',
fecior ' dă domn i,
/ : În vînătoare că-m ' pleca :/
Cu merinde-n trăistioară
Şi cu apă pîn sacale,
Şi iei, frate, să vîneze
Bălţili
cu peştili mel
Şi munţii
cu urş11 . . .
Pîn' la un loc că mergeau , mâ

Merindea c-o ispră viau
Şi apa, frate , c-o sfîrşeau,
Cam d-o parte să uitau mâ
Pă cel cîmp cam părăsiti,
Cu negară-acoperiti,
111 1 / :Dă troscot verde-nvălitî2 • • •
Un puţ mare că-m ' vedea ,

Cn puţ mare , părăsitî,
/ :Dă negară-acoperitî, :/
/ :pă troscot verde-nvălitî2 • • • :/
Al mai mare coconî
lerea-mbrăcat ca un domnî
Şi n-avea minte dă omî,
Cofa-n mină că mi-o loa ,
La puţ , frate, să ducea
Ca să ia
a:pă să bea ;
Cîn' la puţ că-mi aj ungea ,
/ : Gălea ta1 puţu n-avea ; :/
Cam d-o parte să uita,
Între furcă ş-între vizduri
Zăcea un tînăr voinicî,
Zace-n tină
şi-n morcilă
245
/ : Şf1 pă nas venin că-i pică, :/
Ş i pă gură
sînge-i cură . . .
B Iar coconu întreba :
- Ce faci, neică, acolea,
Zaci în tină
şî-n morcilă,
Ş-în noroi pînă-n genuichie,
Şi pă nas venin că-ţ' pică,
Şi pă gură
sînge-ţ ' cură,
Cc faci, neică, acolea ? !
Iar Scorpia răspundea :
- l\lăi băiete dumneata ,
Şi ieu am fost tot ca voi,
Fără grij i, făr' dă nevoi ;
La puţ , frate, c-am venit ,
Pă murgu l-am priponit,
Murgu c ă s-a scuturat,
S 'petu-n puţ că mi-a intratî,
S 'petu cu galbenii ,
Cu toate ristoavili . mă
Dacă vrei să te laşi în puţ.
S 'petu, frate, să mi-l iai
Şi galbenii să ţî-i iai ! mă
Vez ', voinicu cit avea chip dă domni
Şî n-avea , mă, chip dă omî,
/ : Şî1 n-avea minte dă omî2 . • • :/ mă1
l n puţ, frate, să lăsa,
/ : Scorpia că-l înghiţea. :/ "2
Frăţiorii ce-m' făcea ?
Aştepta cit aştepta ; mă
Da' ăl miljociu ce-m' făcea ?
/ : La puţ , frate, să ducea, :/ mă2
Pă Scorpie c-o vedea,
Zăcea-n tină
şî-n morciră
Şi-n noroi pînă-n genuchie,
Şî pe naz venin că-i pică,
Şî pă gură
sînge-i cură.
lel din gură aşa-m' zicea : mă
ăi - Măi băiete dumneata,
Ce faci, vere , acolea,
Dă zaci în tină
ş-în morcilă,
Şi-n noroi pînă-n genuichie,
Şî pă gură
sînge-ţ' cură ?
Iar Scorpia ce-m' zicea ?
- Măi băiete dumneata,
246
Şi io am fos' tot ca voi,
Fără grij ', făr ' dă nevoi ;
La puţ, frate, c-am venit,
Pă murgu l-am priponi' , mâ
Murgu că s-a scuturatî,
S'petu-n puţ că mi-a intratî,
S 'petu cu galbenii ,
ai Cu toate ristoavili.
m ă i Dacă vrei să te laşi în puţ,
S'petu. frate. să mi-l dai
ai Şi galbenii să ţi-i iai !
Iară, vezi, voinicu cît a \'ea ,
Yez ' , chip dă domn
Şî n-avea minte dă omî . . .
Sus, pă vizduri să urca,
Cruce cu stînga-şi făcea
Şi cu dreapta să ţînea,
Î n puţ, frate, să lăsa,
Scorpia că-l înghiţea. mii
c Iar ăl cocon mai mici
Aştepta cît aştepta,
La puţ, frate, să ducea
Şi din gură-aşa-m' zîcea :
- Măi băiete dumneata ,
Ce faci , neică, acolea,
Dă zaci în tină
ş-în morciră,
Şi-n noroi pînă-n genuchie,
�i pă gură
sînge-ţ' cură ?
Iar Scorpia ce-m' zicea ? mă
- Şi io am fos' tot ca voi ,
Fără grij ' , făr' dă nevoi ;
La puţ, frate, c-am veni ' , mă
P ă murgu l-am priponitî,
Murgu că s-a scuturatî,
S'petu-n puţ că mi-a intratî,
S'petu cu galbenii,
Cu toate ristoavili . mă
+ Dacă vrei în puţ să te laşi ,
+ S 'petu, frate, să ţi-l iei
+ Şî galbenii să ţî-i iei !
Iar ăl cocon mai mic, of
Cit avea , vez', chip dă domnî
Şî mi-avea minte dă omî,
Sus, pă vizduri să urca ,
Cruce cu dreapta-şi făcea,
Cam d-o parte să uita : mă
P-ăl cîmpuleţ părăsitî,
Dă negară-acoperitî,
Tare venea,
tare striga
247
Sa ,·ai Mircea c iobănas,
Faţa lui , bulgăr dă c � şi,
î111 Cu căciula j upuită,
Cu căciula hap
în capf,
C roită pă muşuroi,
Cu ochii stîrpiz' la oi . . .
kl. neică , că mi-ş' striga :
- Stai, băiete, nu intra
Că te-nghite Scorpia,
Că noi am fos ' nouă frati, mă
:\oo ani şi jumătate '
Dă cînd cu Scorpia mă bati,
::\ici n-o bat, nici nu mă bate,
:\ umai mi-e sudori dă moarte . . .
Dar, dac-o \'rea Dumnezeu, mâ
Mi-oi face pă gîndu micu
/ : C-am văzu ' d-un frate-al mieu !
Iar \'oinicu c e-m ' făcea ?
Jos dă pă \'izduri să da
Pînă l\Iircca di-m ' sosea ;
Iară J\I ircea
cc-m ' făcca ?
Paloş dîn teacă scotea , ·mă
Î n gura puţului că-l punea
�i din gură-aşa-m' zicea :
-- Tînc , fra te. tu dă drfî
�i io să ţîu dă m înuchi.
Dar ţinc bine. nu te-ncurca măi
Că ne-nghitc Scorpia !
O dată cînd îl lo\'ca,
Scorpia afar' işca ,
Cu gura proţap işea, ma
Paloş în gură că loa ,
Pîn ' la coadă să spărgea,
Pă coconi că mi-i găsea,
lerea \'ii , ne\'ătămaţi,
/ : Numai dă bale spurcaţi . . . :/
Şi pă coconi mi-i lua ,
Iară Mircea ce-m' făcea ?
La stînă că să ducea ,
Oili că le mulgea,
Pă coconi că mi-i scălda ,
'N lapte dulce că-i scălda
Dă veninu semnului1 ,
Dă otrava şarp\llui . . . mă
/ :Fraz ' dă cruce să făcea, :/
Iară Mircea ce-m' făcea ?
Pă coconi că mi-i lua
Şi cu oili mergea,
1 ) Probabil, în loc d e zmeul ui .
248
Drumu , neica, că le da ,
ai Tot î n Ţara Ungurcasd1,
L"nde-i chita voinicească
Şi leafa ortomănească,
+ Şi ie porumbu dă copt
+ Şi lăstaru, vez', di-un cot . . .
+ Cununa
şi boteza ,
+ Să vez ', nene, mi-o muri,
+ Aibc cin' i-o pomeni !
+ Dac-aces' cîntec nu ,-;1 place.
+ N - a re Cost ic:1 Staicu ce ,·:1 face ;
+ Mai daţi c i t i-un pahar dă \ · in ,
+ Face ici altu. mai buni !. . .
Costică Staicu Pelcaru 111g. 2878 Ra

Blejeşti - Teleorman .\ I . . I . . \ '.\! Z l 'L I : � c t · . ,\ , \" ! COL
10 IX 1965
4 (9) TREI F RA"fl C l. �OL\ z :\I E I
A Foaie verde de-a vr:uncas;1 ,

Ia s-ascultaz ' du mn e a Yoas t r:1
L-astă poveste domnească,
Trebuie să ispr{1wască
/ : La cinstis' ca dumnea \'O a s t r:t . ·{
Cine, frate, ne-o-asculta
O mai alege ceva ;
Cine nu ne-o asculta,
Vom înşîra
ce-om putea,
Ne-o m curăţî de belea.
/ :Neică, ca toată lumea !. . .
B Cînd oi zîce de sporiş,
/ : Ce l suniş
p'in alunişî 1 •
/ :Ce gîlcea vă
. !
-n cea dumbra \'ă ?
/ :Cu-ăi trei coconaşi de domnî1
/ : .Pentr-o sor' care-o au ei ! . :I
c / :Că vrea zmeii ca s-o ia, :I
Coconaşi nu vrea s-o dea .
+ Grăi coconaşu-al mare,
+ Afedri, că minte n-are ,
+ Că ie-mbrăca' ca un domn
+ Şî n-are minte de om :
+ - 'Aidea neică, dragă neică,
+ Să dăm noi sirioara
+ Să ducă .zmeii cu ea,
+ Că sîn' zmeu noo zmei,
249
+ Sin ' călări pe noo lei,
+ Din gură varsă văpăi
+ Şî din copită scîntei,
+ Şi noi sîntern numai trei
+a / :Ş-om peri ca vai de noi ! :/
D Şî grăi ş-ăl rniljociu,
/ :Mînca-1-ar cîinii de viu, :/
Că j ' mai bine nu i-oi zîce,
Cîinii carnea să-i rnănînce . . . :
+ - 'Aidea neică, dragă neică,
+ Să dăm noi sirioara
+ Să ducă zmeii cu ea,
+ Că sîn' zmeii noo zmei ,
+ Sin ' călări pe noo lei ,
+ Din gură varsă văpăi
+ $i din copite schintei ,
+ Şi noi sîntern numai trei
+a / :Ş-om peri ca vai de noi ! :/
E Grăi coconaşu-ăl mici,
/ : Aferi ' , c-a fos ' voinici : :/
+ - Oda tă cu viaţa
+ �u \•oi da pe soru-mea ;
+ :\sta ieste marna mea
+ Care-rn' spală cămaşa ,
+a / :�u rna' 1 am decît asta ! :/
F Cînd oi zîce foi-trifoi,
/ : Pusără sorocu joi
Să s-apuce de război. :/
+ Coconaşu ce făcea ?
+ �i-n odaie că intra,
+ Un pahar de vin umplea ;
+ De-aşa grabă ce-i erea,
+ Mai mult pe piept că-l vărsa„
+ / : Năvală-n război că da. :/
+ Să lupta ce să lupta,
+ Trei zmei, frate, durupa ,
+ Către fraţî lui striga :
+ - Săriţi, fraţi,
de mă scăpaţi
+ Din rnîinile zmeilor,
+ î n balele procleţilor,
+ C ă din noo-am tăiat trei ,
+ Bătălie cu ternei,
+ Şi din noo-a rămas şasă,
+a / : Bătălie cu pedeapsă ! :/
G Coconaşu ce-rn' făcea ?
Î n odaie că intra ,
Un pahar de vin umplea,
Mai mult pe piept că-l vărsa,
Năvală-n război că da .
+ Să lupta ce să lupta,
+ Î ncă trei zmei durupa,
+ Către fraţî lui striga :
250
+ - Săriţ ' , fraţ',
de mă scăpa ţ'
+ Din mîinile zmeilor,
+ Î n balele procleţilor,
+ Că din noauă-am tăiat şasă,
+ Bătălie cu pedeapsă,
+ Şi din noauă-a rămas trei,
+a f :Bătălie cu temei ! :/
H Coconaşu ce-m' făcea ?
/ :Şî2-n odaie că intra. :/
f :Un pahar de vin umplea , :/
+ Mai mult pe piept că-l vărsa,
+ Năvală-n război că da .
+ Să lupta ce să lupta ,
+ Î ncă doi zmei durupa,
+ Către fraţi lui striga :
+ - Sări ţ ' , fraţ ' .
de mă scăpaţ '
+ Din mîinile zmeilor.
+ Î n balele progleţîlor,
+ Că din noo-am tăiat opt ,
+ Bătălie cu potop,
+ Şî din noo-a rămas unu.
+ Niş' că-l bat, niş ' c ă mă bate,
+a / :Numai bătălie-n parte ! :/
I Dară zmeu ce-m ' făcea ?
/: lel peste cap că să da :/
/ :Şi de-o roată să făcea, :/
+ Vezi, de-o roată,
obădat ă ,
+ C u noauă zbanţuri legată.
+ Dar coconu ce făcea ?
+ Şi el peste cap că să da
+ Şi de-o roată să făcea ,
+ Vezi, o roată,
obădată.
+ Cu noauă zbanţuri legată,
+ Şi-n capete să lovea .
+a/ :.Nici-o-una nu cădea .!. . . . '
J Dară zmeu ce-m' făcea ?

/ :Ochii-n sus că-i1 ridica, :/
+ Trei vulturi că mi-ş' vedea
+ Şi din gură-aşa grăia :
+ - Surilor
vulturilor,
+ Suz, mai sus să vă suiţi,
+ Joz, mai jos să vă lăsaţi,
+ Scursurile mărilor,
+ l n apele văilor,
+ Luaţi apă-n gurişoară
+ Şî tină p'in unghişoară,
+ Pe mine mă răcoriţ',
251
+ C ă ieu , frate, că v-.oi da
+ Trei stîrvuri de cocon
+ Şî cu trei de cocoane
+ Şî cu trei de cal,
+ Care fac noauă !
+ Dar coconu ce făcea ?
+ Mai cu milă să ruga :
+ - Surilor
vui turilor,
+ Suz, mai sus să vă suiţi ,
+ Joz, mai jos să vă lăsa ţ i.
+ Loaţi apă-n gurişoară
+ Şî tină p'in unghişoară,
+ Pe mine mă răcoriţ' ,
+ C ă i o , frate, v-oi da
+ :\"oo stîn·uri to' de zmeu
+ Şî cu noo de zmeoaice
+ Şi cu noo to' de cal,
+ Care face dooză 'şapte,
+a / : .Cît pe lume nu să poate
Dar vulturii ce-m ' făcea ?
+ Suz , mai sus că să suia ,
+ Joz, mai jos că să lăsa,
+ Loa apă-n gurişoară
+ Şî t ină p'in unghişoară ,
+ Pe cocon că-l răcorea
+ Pînă bine lui venea
+ Şî pe s tînga-1 răsucea,
+ Şî pe dreapta-I întorcea.
+ Paloj din teacă trăgea
+a / :Şî capu i-l reteza.
Şi acasă să ducea,
O Pe soru-sa mi-o lua
Şi pe ea c-o mări ta,
�untă mîndră că-i făcea,
Mindră nuntă şi frumoasă,
Neică, să să pomenească
La cinstiţi ca dumneavoastră !
Şî v-am zis, boieri, aminî,
/ :V-am spus cîn tecu deplinî1 ! :I
->tejan Xeagu Piroi mg. 2 1 08 c
Sadova - Dolj AL. I. AMZULESCU

8 XII 1 96 1
252
5(6) IOVAN IORGOYAN
păi Verde de-o mălură,

Pe-ăl vîrf de măgură.
De trei zile-m' cură
Ploa� şi cu bură
/ :Şi nu să răzbună . . . :/
Iel că s-a sculat
Ca un blestematî,
şî Iovan
Iorgovanî,
Ficior de mocani
Şi de moţilcan,
Şi de molivdău ,
Fost-ai viteaz rău ,
Bată-1 Dumnezău !
Iel c-a auzîtî
Munte ocolit ,
Şarpe-ncolăciti,
De-o hală de şarpe ,
Scoate cap la ţară
De-ş ' ia o văcşoară ,
Iar o vacă grasă
Şi-o fa tă frumoasă ;
Cinează-ntr-o seară .
'Nvînează-ntr-o vară,
/ :Lucru/1 de mirare !
Iovan cc-m' făcea ?
Iel că mi-ş' pleca
Joi de dimineaţă,
Pe roo, pe ceaţă,
Cu ceaţa-n spinare ,
Cu roua-n picioare,
/ :Lucru de mirare . . . :I
Cu vizla nainte,
Mul' mergea de frunte ;
Ogarii-n provaz ,
Merge de mirazî ;
Şoimeii pe mînă ,
/ :Merge de minune ! :/
Căluşelu lui ,
Puiu leului ;
Şeuliţa lui,
Ţasta zmeului ;
Frîuleţu lui,
Doi bălăurei
De gură-ncleştaţî,
De coade-nodaţî,
După oblînc daţi . . .
Chinguliţa lui ,
253
Doo năpîrcele
/ 'Mpletite de ielî
: . . .
:/
+ lel că mi s-au dus ,
+ Trei zile s-au dus
+ Sus, pe Cerna-n susî.
'cc Iel cînd a ajiunsî,
Verde mărgăritî,
Cu Cern-a vorbit :
+ - Cerno, Cernişoară,
+ De iej i Yorbitoare
+ Cum ieş 'i urlătoare,
+ Te prind sirioară ;
Lasă-ţi ucetu
Şi tot mugetu,
Să-ţ' sece vadu,
Să văd pietrişu ,
/ : Să trecî1 cu murgu ! :/
+ Cerna-i răspundea :
+ - lovane, lovane,
+ Frate Iorgovane,
+ Prea ai cu teza t
+ Cu min' de-ai vorbitî.
\'adu mne-oa săca ,
Pietrişu-oi vedea ,
Cu murgu-oi trecea ,
+ Tu mne-oi aducea
+ Cigă
şi postrungă ,
+ I n mine s-aduci,
+ leu să mă prăsăsc
+ a / :C-alelalte bălţi ! :/
lovan de-auza
'Napoi se-ntorcea ,
Cigă c-aducea,
Î n ia
c-arunca ,
Ea
că să prăsa ,
\'adu că-i săca ,
Piţtrişu-1 vedea ,
Cu murgu-m' trecea .
Unde să ducea ?
Î n tîrg, în Sibiu ,
+ Î şi lua palos demischiu ;
+ ' Napoi să-ntorcea ,
+ ' N munte I-încerca ,
+ Palos să frîngea.
'Ndără' să-ntorcea,
La maistori tomnea ,
Palos repara ,
'Nainte mergea ,
254
Frică că n avea !-
+ 'N munte I-încerca,

+ Palos reteza,
/ : Muntele-I tăia . :/
Verde viorea,
'Nainte mergea, mâi
+ La şarpe-ajungea ,
+ La gaură sta,
+ Iel că mi-l pîndea .
/ :Şarpele-I sîmţa . :/
\'erde micşonea ,
+ Trei zile că-m' sta,
+ Trei zile de vară,
+ Trei, de primă vară.
+ Car' cu zi, cu noapte,
+ Car' fac doospre'ce.
+ Pe Iovan să-l sece . . .
Soru-sa-m venea .
.
La spate-m striga : '
- lovane , Iova ne ,
Frate lorgovane,
Şi, zău , moţîlcane ,
+ Ficior de mocan
+ Şi de moţîlcan.
+ Şi de molifdău,
+ Fost-ai viteaz rău ,
+a/ : Bată-I Dumnezău ! :/
+ neică + Leagă şoimeii,
+ Frate, ogarii,
+ Ogarii mă muşcă ,
+ Şoimeii mă pişcă.
+ Fetîsoara-m' strică !
. .
+ lovan nu răspunde
+ Că n-are de unde ;
Şi că auza,
/ :Dar nu răspundea . . . :/
+ Soru-sa-n' grăia,
+ Ea mi-l blestema :
+ - lovane, lovane ,
+ Frate lorgovane,
La- 'l mijloc de apă
Tu să te faci piatră,
Piatră
năstămată,
De-'l blestem de fată
Că prea e cura tă !
Sama nu-i lua,
Nici că n-ascul ta ;
+ Şarpe ce-m' făcea ?
+ Foamea că-l răzbea .
+ Scotea cap la ţară
+ Să-şi ia o văcşoară,
255
, Iar o vacă grasă
- Şi-o fa tă frumoasă ;
'Xvînează-ntr-o vară,
·�cinează-ntr-o seară,
Lucru de mirare !
\'erde micsonea, măi
Şarpe ce- � ' făcea?
A.far' că-m ' ieşa ,
, Iovan de-1 vedea,
--:- Pe cal că-m ' sărea,
_:_a / : După iel să loa , :/
Şarpe că-m ' fugea ;
Pc unde-m ' fugea
Brazde c-arunca,
/ : Şanţuri că-m ' făcea . . . :/
- IO\·an ce făcea ?
' Du pc cal sărea,
+ După icl să loa ,
+ Cu palosu da ,
+a / :Capu-i reteza ; :/
\"crdc viorea,
Trupu-i rămînea ,
+ Capu c ă scăpa,
+ · � gaură intra,
+ De-acolo vorbea :
-- Iovane , Iovanc ,
Frate Iorgovanc
�i, zău, moţîlcane,
Prea ai cutezatî
/ : Pc min' m-ai tăiatî1 ! :/
+ � re 'ce + Rău am făcu' pe lumea-asta,
+ Dar mai rău p-ailaltă :
:\Iuşiţ-oai lă� a .
Muşiţă din gură
Să viie pe lume ,
\"ite otrăveşte,
/ : Lume-oa sărăceşte ! :I
'
I Iovan de-auza
+ Zidari că tomnea,
+ Ziduri că-m ' zidea,
+ l" rloaie făcea,
' :\" mare le băga,
- Credea
n-oa scăpa.
Ş-acuma că-m' vine
Muşiţă din gură,
/ : Muşîţă2 pe lume . . . :/
Iovan 'căleca
Ş-a păi că pleca
Cu vizla nainte,
Mul' mergea de frunt<· ;
Ogarii-n provazî,
256
Merge de mirazî ;
Şoimeii pe mînă,
Merge de minune !
+ Iel nu să gîndea,
+ Nu să socotea .
La- 'l mijloc de apă,
Cum 1-ajunsă-ndată
De să făcu piatră,
Piatră
năstămată,
De-'l blestem de fată ? !
Ş-acu ' să cunoaşte :
Ghiară de ogarî,
Copită de calî,
Picioruş de omî
/ :Şî ghiară de şoimî . . . :/
Mihai Constantin (Lache Găzaru ) mg. 25 a
Desa - Dolj AL. I. AMZULE SCU

22 II 195 1
6(7) ŞARPELE
--
A Foai' verde trei granate,

Departe , vere, departe,
Nij i departi,
nici aproape,
/ :Tocmai calea j iumătate . . . :/
La cîmp, nene , la cîmpie,
Unde fir de iarbă nu ie,
Numai dalba-i colelie
Şi cîte-un fir de scumpie
/ :Coaptă-ntre Sîntă Mărie . . . :/
B Foai' verde-a bobului,
La mij locu drumului,
/ : Unde-i păs voinicului, :/
hăi Ţipă-m' , nene, ţipă-m' , dragă,
Ţipă-m' tinerel voinic,
Să vezi, din gură de şearpe
Că 1-a-nghiţit j iumătate,
Jiumătate
nu-l mai poate
To ' de arme ferecate,
/ : De cu ţi te iatagane, :/
__ .,...,
Dă rînza pintenului ;
Şedea-n guşea şearpelui,
f::i ji nu poate 1-a-nghiţi, măi
l Nici, frate, de-1 lăpăda,
257
l/ Numa-n gură mi-l ţinea
I :Dă-i venina
_ .
L mima ... :1
c · Voinic din şearpe-m' vedea măi
Pe cel drum cam părăsitî
Cu negară-acoperit,
Cu troascăt verde-nvălitî
/ : Şi de frunză năpădit , :/
Tare-m' vine, frate dragă,
Să vez ' , d-un mic moldovean
P-un cal galben, dobrogeanî,
Coama-i galbenă şiofran,
Coama-i bate bocniţa,
Să vez ' , coada - chişiţa,
De-i tîrăşte pietrili, măi
De-i astupă urmili
Şi toate sări tili,
/ :Toate unguiastrele . . . :/
D Yoinic din şearpe-1 vedea măi
i din guriţă-i zicea :
- Ale-j ' , mic de moldovean
P-un cal galben, dobrogeanî,
: Coama-i galbenă şiofran,
1
·
Ce-z ' baţi calu şi ţii drumu,
Pe la mine nu-m' te-abaţi
Să mă scapi tu de la şearpe,
Să te dobîndez' d-un frate,
I : . Să-m ' fii frate
pîn' la moarte ? ! . :/
E Moldoveanu c-auzea ,
La şearpe că să ducea,
Iar şearpili mi-l vedea
/ :Şi din guriţă-i zicea : :/
- Ale , mic de moldovean
P-un cal galben, dobrogean,
p'ăi Bate-ţi calu, ţine-zi drumu
Căj i nu ţi-ai găsit rom ânu,
Că d-oi sta
m-oi necăjea,
Voinic din gură-oi lăsa,
Dăpă tine m-oi lua,
Cu totu că te-oi mînca
I : De s-oa duce pomina ! :/
F C-asta-mi este dăruitî
De cîn' mă-sa l-a făcutî
Şi-n albie cîn' l-a pus,
Dîn picior l-a legănat,
/ : Din gură l-a blestematî1 : :/
„Nani-nani, lulu-mi-te,
Pui de şearpe sugă-mi-te,
258
Pui de şearpe balaurî
Cu ochii ca de taurî,
/ :Cu trei coade de aur ! . . . " :/
G leu aşea mi-am auzit,
Sub talpa casii-am venitî,
Voinic creşte, şarpe creşte :
Cîn' voinicel dă trei luni ,
/ :Mă făcui de noo luni ; :/
Cîn' voinicel în vîrtute,
Io mă făcui cit o bute
Şi-aicea l-am întîlnit,
L-am în tîlni t
la colnic,
Iel voinic , şi io voinic,
/ :Făr' dl"' băţ , făr ' dă nimicî1, :/
Numai cu palmili goale,
La brîu cu şeapte pistoale
La ghiozdace gălbeoare,
/ : . Dau raze ca sfîntul soare . . . . :/
H Dej i bei.te-z ' calu,-s ' ţine-z' drumu
Că nu ţi-ai găsit românu !
Moldoveanu-aşa-auzea,
Pe Galbinu-ncălica ,
/ :Da fugea ,
da ' nu glumea . . . :/
Fugea , nene , ce fugea ,
Sta pe loc şi să gîndea
Şi din guriţă-m' zicea :
„De cîn' maica m-a făcut
Nici un bine n-am făcut,
Nişi puţuri la drumuri mari ,
Nişi poduri la noroi tari, :/
Dar pe asta oi s-o fac ,
Să scap voinic de la şearpe,
Să mi-l dobîndez' d-un frate,
Să-i fiu frate
pîn' la moarte !"
I Mîna-n puzunar băga , măi
De gloanţe să căuta,
păi Nici un glonţ că nu-m' găsea.
Mîna-n pungă că băga ,
D-o rubluliţă scotea,
La ciochină mi-o-aşeza ,
Şeapte bucăţi mi-o făcea ,
La puşcă m i-o ghintuia,
/ :To' de şearpe să gătea ;
Mîna pe paloş punea,
La mischiu că-l ascutea ,
La mustaţă-I încerca,'
La urechie mi-l punea,
Trei ceasuri că-m' piuia,
To' de şearpe să gătea . . .
259
J / :Şi la şearpe să ducea, :/
Voinic din şearpe-1 vedea
Şi din guriţă-m' z icea :
- Ale-j ', mic de moldovean
/ : P-un cal galben, dobrogean, :/
K păi Dă-te-n raza soarelui,
Din vederea şearpelui,
/ :Taie capu şearpelui ! :/
Moldoveanu-aşa-auzea,
Mîna pe paloş punea
Şi-n şearpe c-ameninţa,
Nici un solz că nu-i s trica
/ :Şi mai rău mi-l necăj ea ; :/
La o parte s ă trăgea
Şi-n gîndu lui ce-m ' zicea ?
„ Sărăcuz de maica mea,
/ : Singur m i-am răpuz viaţa !" :/
Puşca la ochi mi-o lua
Şi-n şearpe mi-o dăşerta,
Gloanţili pc sus sărea, mai
V o
De şearpc nu să lipea
/ :Şi mai rău mi-l necăj ea . . . :/
L Moldoveanu-aşa-m' vedea,
Pe Galbenu-ncălica, măi
Da' fugea,
da' nu glumea,
)'
Şi nu fuge cum să fuge,
1) Şi face cîmpu colnice,
\ Şi ridica coada-n vînt,
Lăsa narea pă pămînt,
Fugea hoţu amărît ,
�cotea brazdă ca de plug . . .
M Iar şarpili ce-m' făcea ? măi
Voinic din gură-m' lăsa,
După moldovean să lua ;
Moldoveanu ce-m' făcea ?
Fugea, nene, ce fugea,
Ochii-ndărăt şi-arunca,
Văzu ochiu şarpelui
La chişiţa calului ,
Venea cu gura căscat ă
Ca să-l înghiţă dodată . . .
N Moldoveanu-aşea vedea,
Mîna-n puzunar băga,
Mic de gîrbăcel scotea,
Gîrbăcel
de bumbăcel,
Că la vîrf mi-e plumbui t
Cu cinj ' litre de argintî
Car' n-am văzut
de cîn' sînt,
C-aşea-m' erea de dămult . . .
260
o Pe Galbenu-I atingea,
Sărea-o vale şi-o vălcea ,
Ochii-ndărăt şi-arunca ,
Văzu ochiu şeapelui
Sus, pe sapa calului,
Venea cu gura căsca tă
/ :Ca să-l înghiţă dodată . . . :/
Moldoveanu ce-m' vedea ?
Nişte negară-m ' \·edea,
Acolea
că să trăgea,
Băgă mîna-n puzunar,
Scoase mic de amînar,
Băgă mîna-n punguliţă,
Scoase dalba-i de ie�cuţă
/ :Şi cu dalba-i cremcniţă :/
( + Nu iera chibrituri p-atunci ! . . . )
Şi cu dalba-i crcmcniţă ;
Şi-ncepea
de-a scăpăra ,
Foc la negară le da,
Mare pîrjol că-m ' făcea ,
Pîn pîrjol, nene, trecea
/ :Şi şearpili rămunca. :/
p Iar şearpili cc-m' făcea ?
De-aşea
supărat mi-crea,
Pîn pîrjol, nene, trecea,
Ochii din cap că-i sărea ,
De moldovean să ruga
- Moldovene dumneata,
Mi-ai lua' vederili,
Scurtează-m' şi zilili
Că bat bu turugili,
/ : N u-z ' mai vez' păca tili !
Q Moldoveanu-aşea-auzea,
La şearpe că să ducea,
Paloj din teacă-m' trăgea,
De la gură mi-l lua,
Pîn' la coadă-I sfăşia,
Trei grămezi din iei făcea
/ :De să spăimînta
lumea . . . :/
Voinic din şearpe lua,
La o stînă mi-l ducea ,
Cu lapte dulce-I scălda ;
Pă unde cu lapte da,
Carnea bucăţi că-i cădea
/ :Fi'ncă otrăvit mi-era . . . :/
R C-o cămaşe-1 îmbrăca,
C-o cămaşe
de mătase,
26 1
C ă i s-a lipi' de oase,
C-o cămaşe de tulpan,
/ : Mi-a lucra ' la dînsa-on anî1 . • • :/
Şi-acasă c ă mi-l ducea,
Frumoasă masă ntindea
- ,
Trei z ile bea

si mînca,
Ristoavili le ' lua
Şi-ncepea
de le cetea
Şi buni fraţi că să găsea
Şi de mumă, şi de ta tă,
Crescus ' pîn streinătatc ;
Cînd a fos t la iscălit ,
Sufleţelu i-a işit ;
Tron dă ceară că-i făcea
�i-l ducea
de-1 astruca
La mînăs tirea domnească,
Haibc să să pomenească
La cinstiti ca dumneavoastră . . .
"
.Mai zîccz. , boieri , amin,
+ Mai da ţ o oală dă vin
'
+ Să vă fac al tu, mai bun,

+ Că ăsta s-a dus, s-a terminat ! . . .
Marin Pi"zaru mg. 2395 Rb

Gi urgiu AL. I. AMZULE SCU
10 Xl 1 962
7( 1 1 ) VID ROS
A ai Foaie verde sălcioară,

Din oraş, clin Fildişoară,
La casile lu ' Vioară,
Lu ' V ioar:i,
vătaf mare,
/ : Vătaf mar'
de nevodari, : / m ăz
'
+ măi ce + Frumoasă masă m-e-ntinsă,
+ De mulz' boieri ie coprinsă ;
+ Toz' boierii tîrgului ,
+ Stîlpii Ţarigradului,
Sfejnicii-mpăratului,
Căimăcanii satului ;
Dar la masă ce mănîncă ?
Numai cegă
şi postrugă,
/ : Galbenă de caracudă . . . :/
Şi c u icre de morunî,
262
Cu nîsetru dă cel bu n,
C-am auzî' pîn bătrini
C-ala-ar fi peşte mai bunî !
Ştiuculiţă
lunguliţ ',
Ieste bună ciorbuliţă,
ă Măcar şi cu chisăliţă . . .
+' ă 'ice + Şî cu sare dă lămiie ,
+ Tot mai bună or să fie ;
+ C-o felie dă mămăligă caldă şî cu ardei,
+ Bagă burta-n dra ' şî ei ! . . .
C + Dar la colţu mesiei,
+ Să vez', frate ,
cine şade ?
+ Sta Vioară cel bătrîn
+ Cu bărbuţa pîn' la brîu,
+ Cu firea ca dă copil,
+ Cu mintea dă om bătrîn . . .
+ Şi la capu mesiei
+ Stă-Antofiţă-a lu' Yioară,
+ Nij ' nu bea , nij ' nu mănîncă,
+ Numai cu ochii să uită.
+ Dîn cîz' boieri că-m ' erea ,
+ Lu' Antofiţă nimin' sama nu-1 băga.
+ Numai ta-so că-l vedea
+ Şî din gură ce-i zicea ?
+ - Antofiţă, fiul tatii,
+ De-asară şi pin-acuma
+ Toz' boierii bea , mănincă,
+ Ride, frate, şi glumeşte,
+ Ca fraţii că să cinsteşte . . .
D + Da ' numai dumneata
+ Nij ' nu beai, nij ' nu măninci,
+ N urnai cu ochii te uiţi.
Nu ştiu, haine-ai ponosit,
Sau , taică, te-ai mazilit ,
Or' din chelciug c-ai sfîrşît ,
/ : Sau cal bun ţi-a-mbătrînit ? r/ m"2
+ Or' vremea că ţ-a venit ,
+ Vremea de căsători t ? !
+ Antofiţă ce răspunde ?
+ - Stătuşi, taică, mă-ntrebaşi,
+ Şî cuvîntu spune-ţ-aşi ;
+ Am să pui mîinile-n piept
+ Să-z' dau cuvintu cel drept :
Taică, nu mi-am sărăcit,
Da ' nij ' nu m-am mazilit ,
a � / :Pungilor n-am bizuit. :/ �
+ 'ă 'ice + Da' vremea că mi-a venit ,
+ Vremea d ă căsătorit,
+ Şi-acum ce mă rog dă dumneata
+ Ca dă Maica Precesta ?
263
+ Să-m' dai vasile,
nevoadile,
+ Cu-ăi cinzăj ' de nevodari,
+ Tot feciori dă boieri mari,
Mîndru peşte ca să-m' prind,
Cu carnea nunta nuntesc,
Cu oase case lănţuiesc,
Cu solzii le şîndrilesc,
Cu sînge le zugrăvesc,
+b / : Î n lume, tată, să trăiesc,
+ Pă tine te pomenesc !
+ Da' ta-so ce-i răspundea ?
+ - Băi Antofiţă dumneata,
+ leu oi să-z ' dau vasile,
nevoadile ,
+ Cu-ăi cinzăj ' de nevodari,
+ Tot feciori de boieri mari ,
+ Mîndru peşte ca să-ţ ' prinz ',
+ Cu carnea nunta nunteşti,
+ Cu oase case lănţuieşti,
+ Cu sînge le zugrăveşti ;
+ Da' cite băl' sîn' pă lumea-asta,
+ Bălţile
cu raţik ,
+ Gîrlile
cu gîştile ,
+ Pă toate să le vînez ' ,
+ L a Vidrosu să n u mergi
Că-i o apă minunată
Şî dă peşte lăudată,
Cî' dîn cer pînă-n păm înt
/ :Atît Vidros de adînc . : / mfia
E + leu o dată l-am vînat,
+ D-abi ' cu cap c-am scăpat !
Antofiţă auzea,
Cinci hîrdaie vin scotea,
Da la nevodari dă bea ,
� / : Nevodarii-şi 1 îmbăta. :/
+ 'i 'ice + Cu nevoadile pleca ;
+ Cîte bălţ ', frate, erea ,
+ Pă toate că le trecea ,
+ Bălţile
cu raţile,
+ Gîrlile
cu gîştile ;
+ Drept la Vidrosu mergea,
Nevoadile jos le da,
Pă Vid.rosu le-aşăza,
Unii la cîrmă trăgea,
/ : Alţii la lopeţ ' că da. :/
+ Trase-o toană, trasă doo,
+ Trasă, frate, pînă-n noo .
+ Cîn' nevodu că scotea,
264
+ Mîndru peşte că-m' prindea
+ Şî pă iarbă că-i vărsa.
+ Antofită ce făcea ?
+ Tot pî� peşte că scîrma,
+ Puiu Vidrii că-l gărn,
+ Mîna pă iei că pu nea,
+ Frumuşel că mi-l lega
Cu trei ştreanguri dă mătas'
Dă mi-l tăiase
la oase,
Iar cu trei de Ialomiţ '
/ :Dă-i curgea lapte dîn ţîţă . . . 1/
F + Dă unde că mi-l lega ?
+ Vezi , dă lemnu coşului,
+ Dă furca catargului ,
+ Î n bătaia fumului .
+ Î i da-n lungu trupului
+ Tot cu fieru plugului ;
+ Pă fata ' obrazului ,
+ C u sn rcu zgîrbac iului.
Î l bătea
şi-l chinuia
/ :Şi dă peştc-l1 suduia . . . :/
G + mă 'ice + Î l bătea
şi-l chinuia
+ Şi dă peşte-I suduia.
+ Cîn' Vidra că-mi auza,
+ Cu apa-n cap cît claia
+ ' N sus că sărea,
+ Pă d-asupra apii sta
+ Şi dîn gură ce-i zîcea ?
+ - Bă Antofiţă dumneata,
+ Ce-m' baţ ' puiu şî-1 căzneşti •
+ Sau dă peşte-I suduieşti ?

+ Drumu puiului i-oi da,
+ După mine te-oi lua
+ Să-z' dau peşte cît iarba,
La salcia a plecat '
C u mustăz' dalbe p ă apă
Şi dă peşte lăudată.
+ măi frate + Acolo să ţîne
+ Morunii
ca biolii,
+ Ştiucile
ca vacile !
Cîn' Antofiţă-auzea,
Puiu drumului că-i da,
După Vidra să lua ;
Ia nainte că mergea,
Antofiţă după ea.
+ Dă salc'e s-apropia,
265
_L Da' Vidra ce mai zîcea ?
I
+ - Bă Antofită dumneata,
+ Î ntăreşte sfo �ile,
_L Mai măreşte-z' plutili
I
+ C-aicea ie morunii
ca biolii,
+ Ştiucile
ca vacile ;
Morunii s-oar dăştepta ,
Nevodarii ţi-o-neca
ai2 / : Dă �-o duce pomina ! :/ mă2
(H) Antofiţă ce făcea ?
Iel, fra te, nu asculta,
Cu nevodu că mergea,
/ : Morunii să deştepta. :/
+ Toz ' morunii că dormea ,
+ Un afurisî' dă ghindar că să găsa,
+ Pă la nasu lor să da ,
+ Cu ţăpile-i înţăpa,
/ : + Morunii să dăştepta, :/
+ Cu nevodu-n cap fugea,
+ Nevod.arii i-îneca,
Antofiţă rămînea,
/ :Iel înot, frate, ştia, :/
+ Că-nota ca raţile,
+ Să ducea ca g�tile ;
_L Î nota, frate,-nota,
I
+ La salcie să ducea
_L Ş-în salcie să urca,
I
+ Trei zîle , trei nopţ' şădea

+ Şî ta-so lă aştepta.
Cîn' ta-so că-l aştepta,
• Î n calea lui că să uita,
P-Antofiţă nu-l vedea,
at2 / :La gînduri că să punea. :/
+ Bastonu-n mină lua,
+ Toate bălţîle căta,
+ P-Antofiţă nu-l găsa ,
+ Drep' la Vidrosu mergea.
+ Cîn' la Vidrosu mergea,
+ Pă Antofiţă că-l vedea,
+ Î n salcie că şădea.
Iel dîn gură ce-i zîcea ?
+ - Bine, mă Antofiţă,
+ Nu ţ-am spus că,
+ Cite bălţ' sin' pă lumea-asta,
+ Pă toate să le vînezi,
+ Bălţile
cu raţili,
+ Girlile
cu giştili,
+ Pă toate să le vînezi,
266
+ La Vidrosu să nu mergi ?
Nevodarii mi-ai necat ,
Cocoane mi-ai văduvi t,
ai2 / :Copii mici mi-ai sărăcit .
+ Dar-ar bunu Dumnezeu
+ Să te-nsori
dă noo ori
+ Şî să faci noo coconi ,
+ 'A dă zece,-o coconită,
+ Te ducă dă mînuşîţ ă ,
+ Să t i? -adăpe la temniţă ! . . .
+ Ştii, fraţilor, cum ie-acuma ?

+ M-am plăti ' cu cîntecu
+ Ştii, ca lupu
cu crîngu ;
+ Pînă puşca-I dobîndeşte,
+ Dă pielea şî să plăteşte,
+ Şî carnea o lasă-n crîng,
+ Şî pielea o duce-n tîrg
+ Şî mi-o dă la tăbăcari ,
+ S-o poarte boieri d-ăi mari ;
+ Dacă să mai ponosăşte,
+ O mai dă pă la cobzari . . .
+ M-am plăti' cu cîntecu ,

+ Ştii, ca lupu
cu crîngu.
+ ndemnaţ' paharile ,
I
+a / :Io v-am spus minciunile ! . . . :/
Voicu Burcea mg. 2682 a
Băduleasa - Teleorman AL. I . AMZULE SCU
15 VI 1964
8.1 ( 1 2.l) GRUIA LUI NOVAC ŞI Z Î NA
Plecat-a, Doamne, plecat, Multă frunză va pica ;

Săvai, bătrînul Novac, Şi ştii, taică, sau nu ştii,
Cu Gruita dezmierdat, Că de-atunci nu-i aşa mult,
În oraş, ' în Ţărigrad. C-o nevastă am avut.
Tot mergeau, cît îmi mergeau, Pe nume cum o chema ?
Î ntr-un codru apucau. Săvai, zîna Magdalina,
Lui Novac i se ura Şi pe ea eu am lăsat,
Şi din gură-aşa striga : Iar ea tare s-a jurat,
- Cîntă, Gruio,-un cînticel, Pe mine cînd m-o afla,
Să trecem codru cu el ! De loc mă va săgeta !
Gruia atunci răspundea : Novac, dacă auzea,
- Ba eu, taică, n-oi cînta, Cătră Gruia-aşa zicea :
Că dacă eu oi cînta, - Cîntă, Gruio, nu te teme,
Toţi munţii s-or legăna, Că ce gode, Grui',-o fi,
Lemnele s-or scutura Toate eu le-oi sprijoni !
267
Gruia tot se cam trecea Pe zînă o săgeta,
Şi Novac să cam vrîsnea ; O aripă îi frîngea,
Gruia-ncepe a cînta, Zîna joc să îmi cădea ;
Munţii că se legănau, Curea Novac ş-o prindea
Lemnele se scuturau , Şi de mînă o lua
:'.\Iuită frunză îmi pica ; Şi la Gruia o ducea
Zina-adormită era , Şi din gură-aşa striga :
Şi, cum frunza îmi pica, - Ei, tu zînă, mîndră zînă,
Toată umbra se strica, Mîndră fie mumă-ta,
Soarele că o ardea, Tu pe Gruia să-l învii
Şi ea, zău, se pomenea. Că dacă nu li-i-nvia
Cînd bine se pomenea, De carne te-oi curăta
Glasul Gruii auzea Şi în foc te-oi arunc a !
Şi de loc îl cunoştea. Zîna aşa îi zicea :
După Gruia îmi curca, - Eu pe Grui-aş învia,
unde, Doamne,-1 ajungea, Dar tu pe min' mi-i tăia !
Binişor îl săgeta, Novac iar aşa-i striga :
Gruia mort jos îmi cădea. - Î nvie pe Grui-al meu,
Novac naintc mergea, Că nu te-oi mai tăia cu !
Tot mergea şi asculta, Zîna iarăşi răspundea :
Dar Gruia nu mai cînta, - Atunci pe Gruia-oi învia,
Şi din gură-aşa striga : Dacă tu te vei jura
- Cîntă, Gruia, nu te teme, Că pc min' nu mi-i tăia !
Că ce gode, Grui',-o fi, Novac de loc se punea
Toate eu le-oi sprijoni ! Şi tare mi se jura
Dar Gruia nu îmi răspunde Pe cuţit şi pe băltac
Că nu mai arc de unde . . . �i pe dulce săbioară,
.\lovac napoi se-ntorcea C-aia-i moarte mai uşoară .
Şi din gură-aşa zicea : Dacă Novac se jura,
- Scoală, Gruia, nu te face ! Zîna aşa îi zicea :
Dară Gruia tot îmi tace. - Taie-mi degeţelul mic,
Apoi la el se uita Cu ineluşul de-argint !
Şi din gură cuvînta : Novac degeţelul tăia,
„ Uite, bată-I mumă-sa, Iară zîna se punea,
Zisei Gruia că se face, O cîrpă o întindea,
Dară Gruia-i mort, şi pace !" La Gruia că se ducea,
În toate părţile să uita, Pe urechii îi sufla,
Pe nime nu îmi vedea, Sărea Gruia cît colea,
Bine socoată-ş' făcea, Pe la ochii se freca
Mîna-n buzunar băga Şi din gură-aşa striga :
Şi din el că îmi scotea „ Uită, bată-I mumă-sa,
Un mic de amnărel Ca mai greu am adormit,
Şi o arsă ieşculiţă ; Cîntecul nu mi-am sfîrşit !"
O dată îm' scăpăra, Dar Novac aşa-i striga :
Pojar codrului că-i da - Fire-ai neichii adormit
De trei părţi Pînă-i lumea şi pămînt,
Cu lemne verzi, Că zîna te-a săgetat
Şi de-o parte Şi tu mort jos ai picat !
Cu uscate ; Apoi pe zîna-o prindea
Foc mare mi se făcea, Şi de mînă o lua
Zîna sus că îmi zbura Şi la Gruia o ducea
Şi Novac că se punea, Şi din gură-aşa zicea :
Arcul bine îndrepta, - Fă, Gruia, ce ţie-ţi place,
268
Că eu nimic nu-i pot face, Şi de mină o prindea,
Că eu tare m-am jurat Săbioara îmi trăgea ,
Pe cuţit şi pe băltac De carne o curăţ ea
Şi în foc o arunca,
Şi pe luce săbioară,
Frumuşel că o ardea,
C-aia-i moarte mai uşoară ; Î n cenuşă-o prefăcea
Tu, Gruio, nu te-ai j urat, Şi în vînt o spulbera . . .
Ţie nu ţ-o fi păcat I Pentru să se pomenească
Gruia, cum îmi auzea, La boieri ca dumneavoastră
La zîna se slobozea De povestea novăceascrt !
Vichc 1 1 t ic ."\!iezi Corcea, 125

Coştei - Banatul sirhcsc ( R . S.F. lugosla·1ia)
8.II. 1 ( 1 2. I I . t ) NOVAC PORC A RAŞU
P e cei munti minunati Au bucate ai sfîrşit ,

Ce de nime ' nu-s um blaţi Au c-opincile ţi-ai rupt ?
Făr' de porcăraş Novac, - Fiindcă, muică, mă-ntre başi
Ce este mumă-sa drag, Eu ţie dre pt spune-ţi-aş :
Nouă ani el că umbla Pe cei munţi minunaţi
Şi la porci că-mi păzea ; Ce de nimc nu-s umblaţi,
Dar el, măre, ce afla ? Nouă ani cu am umblat
Î n vîrful muntelui , Şi eu, mamă, ce-am aflat ?
La poala cerului, Tot în vîrful muntelui,
Un lac de lapte dulce , Chiar sub poala cerului,
De la el nu m-aş mai duce , Oi, un lac de lapte dulce ,
Unde golumbii s-adapă De la el nu te-ai mai duce ,
Şi zînele mi se scaldă. Unde golumbii s-adapă
Cînd soarele amiaz era , Şi zînele mi se scaldă
Zînele că îmi venea, Cînd e crucea la amiază ;
Frumusel se dezbrăca , Şi-încă mie mi-a plăcut,
Rochio � ra De cînd eu o am văzut,
Ş-aripioara Pe cea zînă
Şi cu mîndra cununioară, mijlocină
Ş-o cămaşă nisipită, Şi arc , mumă, rochioara
Pe mînică învîrtită . Ş-aripioara
Dar Novăcel oare ce face ? Ş-o cămeşă nisipită,
Lui ce zînă îi mai place ? Pe mînică învîrtită,
Pe a zînă mijlocină, Si eu nu m-oi însura
De mi-o cheamă Magdalină. Pîn' pe ca o voi lua !
Şi el porcii năpustea, - Novac, tu o vei lua,
Fuga la mumă-sa-mi da : Pe maica de-i asculta :
- Oi, muichiţă, muicei. mea, Î napoi să mi te duci,
Rău mă strînge inima Tu porcii să ţi-i găseşti
Că eu nu am mai văzut Şi încet să-i ocoleşti,
De cînd, maică, m-ai făcut. . . Pe lîngă lac să-i păzeşti
Mumă-sa l-a întrebat : Cam furiş,
- Oare ce ţi s-a-ntîmplat ? cam mîlcomiş ;
Novăcel, porci ai pierdut, Cînd zînele s-or scălda,
269
Tu ţoalele 'i fura, Frumos joc că se făcea,
Rochioara Iar fina-n joc se prindea,
Ş-aripioara Dar nu juca cum se j oacă,
Şi, vai , mîndra cununioara. Ci sălta ca o zmeoaică,
Fuga prin pădure-i da Îmi umbla tot sus în vînt
Cu ele la maica ta. De n-atingea de pămînt .
Zîna va ieşi din lac lară nasu că-i zicea :
Şi te va s triga cu drag : - Cum ' joci, fino dumneata,
„Măi voinice dumneata, Că eu asta n-am văzut
Fă-te napoi a căta De cînd maica m-a făcut ? !
Să vezi piept de fată mare Iar dînsa oftînd zicea :
Cum alta-n lumea nu are !" - Alte ţoale de-aş avea,
Tu, maică, să mă asculţi, P-ale mele de mi-ar da,
Î napoi să nu te uiţi, Să vezi cum eu aş juca !
Că napoi de te-i uita - Unde sînt ţoalele tale,
Slut în lume-i rămînea ! Să videm şi-acea mirare ?
El înapoi nu căta, - Sînt la dalba soacră-mea,
Cum 1-o-nvăţat maică-sa, Î nchise bine de ea !
La maică-sa dobora , S- a dus naşu , s-a rugat ,
Mamă-sa că mi-l vedea, Cu toţi în genunchi i-a dat .
Din guriţă-I săruta, Cam ruşine l e era,
Ţoalele i le lua , Dar ţoalele i le da.
Î ntr-o ladă le băga , Cînd ea se îmbrăca,
Fumuşel că le-ncuia . Faţa i se rumenea
Iacă zîna că vinea, Şi în degete pleca
Cum a făcut-o maică-sa . Şi în joc mi se prindea.
Î i da ţoale rom âneşti De ce juca, se-înălţa,
Î n locul celor cereşti ; Cu norii s-amesteca
Cînd ea mi se îmbrăca , Şi din gură-aşa grăia :
Faţa i se priminea . - Oi, tu, porcăraş Novac,
Ei atunci se cununa , Să-mi iai copilul cu drag,
Iar cînd anul se-mplinea Să-l duci la vîrful muntelui
D-un fiuţ că-şi căpăta ; Tot sub poala cerului,
Ce nume că-i punea ? La lacul de lapte dulce
„ Gruia lui Novac" , Să-i fac viaţa dulce,
Bunică-sa-i era drag. Că eu bine I-oi căta
Dupe ce îl boteza, Pînă voinic I-oi făcea !
Pavel l\f onea Vutpian, 8 5
Banat
8.II. 2( 1 2 . I I . 2) Î NSU RATUL LUI GRUIA
Strigă, Doamne, cine strigă ? Fetele cu furcile,

Strigă Gruia lui Novac : Babeie cu drugile,
- Eu sînt, taică, de-nsurat Neveste, cu prisliţe !
C-o fată m-a sărutat - Ba sînt, taică, de-nsurat
Şi m-o spus că-s de-nsurat ! Că o fa tă-am sărutat
- Nu eşti, taichii, de-nsurat Şi m-o spus că-s de-nsurat !
Că, zău, fetele te bat, B ătrînul Novac sărea
270
Şi lui din grai îi grăia : Inimoara lui sălta.
- Să. te duci, taichii, la munte, Dară Novac ce făcea ?
Tot la lacul cel de lapte, El se da şi-i cununa,
Că e zîna Magdalina, Ospăţ mare iar făcea,
Are-o fa tă ca şi tine ! Joc afară iar scotea.
El la munte că pleca, Naşul din grai îi grăia :
Cînd la munte ajungea - O, tu zîno, fina mea,
Adormită mi-o afla, Rămaşul cc-am rămăşit
El se da şi-o săruta ; E, zău, vremea dc-mplinit !
Dar zîna se pomenea, Dară zîna cc făcea ?
Numai o palmă că-i da. Rochia o îmbrăca
Pleca Gruia lulăind, Şi aripa şi-o punea
La măsele tot strîngînd Şi s-apuca d-a juca .
Şi la dinţi tot numărînd. Tot juca şi s�t nălţa
El acasă că.-mi venea, Şi lui Gruia aşa-i grăia :
Dară taică-so-I vedea - Rămîi , Gruio, sănătos
Şi lui din grai îi zicea : Ca un trandafir frumos !
- Nu ţi-am spus, tăichiţă, spus, Dar Gruia aşa-i grăia :
Nu esti
' taichii de-nsurat - O, zînă. nevasta mea,
Că şi fete mici te bat . Au te nalţi , au te cobori,
E u mă duc, bătrîn Novac , Au cc fac cu-al tău fccior ?
Să vezi, taichii, ce-oi să fac : - Eu mă înalţ, nu mă cobor,
Ţi-o aduc eu împăivănată, Dar tu cu al meu fecior
Cum mai mîndru-mproponată, Să te duci la munte nalt
Cu paivane de argint Şi-acolo să-i faci lui pat ;
Cum nu mai sînt pe pămînt Cînd vîntul va abura,
Şi n-am văzut de cînd sînt ! El atunci s-o legăna,
Novacul bătrîn pleca ; Roaua noaptea va cădea
Cînd la munte ajungea, Şi-aia-i va fi lui ţîta !
Adormită mi-o afla.
El se da şi-o-mpăivăna Un cuvînt i-au mai răspuns,
Şi pre drum că mi-o lua Mai departe ea s-a dus,
Şi acasă-o aducea ; La vină.tarea cerului,
Dar lui Gruia aşa-i plăcea, La marginea pămîntului.
„din părţile Biser icii A l be" Bibicesctt, 306
Banatul sîrbesc ( R . S.F. Iugosla·1ia) • N. CONSTANTINOVICIU
8.ll.3( 1 2.II.3) NOVAC ŞI Z Î NA
Sub ceri roşu răsărit, Lucru mare ce lucra ?

Este-un măr mare-nflorit, C-un fir de-aur îngrădea,
Cu vîrful pînă la ceri, Î ngrădea şi tot gîndea
Cu poalele jos, pe mări. Cum s-ar putea mărita !
Cine-n măr că îmi şădea ? Deodată mării-i veni
Şădea zînă Măgdălină, Ceva-n gînd şi ea grăi :
Î ntr-un pat mare-ncheiat, - Mere, mere, frate mere,
Cu stulpezii toţi de fag Ian rădică-ţi poalele
Şi cu scînduri tot de brad. Laturi cu vîrfurile,
27 1
Să-mi văd eu marginile ; Nevasta a lui voi fi
Că ştii, frate, au nu ştii, Dac-acela va voi !"
Că de cînd tu ai crescut Nime-n lume n-auzea,
Margini nu mi-am mai văzut ; Făr' bătrînul de Novac
Că dacă m-oi minia, Din munţi cu stejari şi fag.
Frumuşel eu te-oi săpa El glasul că-l auzea,
Şi pe tin' te-oi răsturna ! Suliţa-n mina lua,
Dară măru-i răspundea : Săbioara-ş' apuca ,
- Mareo, mareo, soro mare , Î nvăluită,
Ce te ţîni tu aşa mare Trîmbuită,
Şi vorbeşti aşa de tare ? Foarte bine pregătită ;
Că nu este voia ta Î n teacă că mi-o băga
Şi nu este voia mea, Şi prin codru îmi pleca.
Ci e voia altuia ; Nici prea mult nu îmi umbla,
Că dacă Dumnezeu vrea, La mare se cobora .
Toate valuri ţi-or săca Zîna, dacă îl vedea,
Şi mică vei rămînea , Aşa din gură-i zicea :
De m-o prinde mila ta ! - Vino taică, vino dragă,
Marea, dacă auzea, De din apă tu mă scoate,
Tare se mai mînia , De mă scoate de la moarte,
Tulboroasă îmi venea, Că ţi-oi fi soţie
Pe la măr se abătea, Pînă voi fi vie !
Frumuşel că îl săpa Novac, dacă îmi vedea,
Şi bine îl răsturna . Săbioara îmi trăgea,
Frumos marea îmi ieşa, De genunche că îi da,
Pa tul pe apă pleca , De trei stînj ăni se lungea,
Zîna-ncepea a ţîpa De trei coţi că se lăţa
Şi cu glas mare striga : Şi pe mare mi-o lăsa,
„Care-n lume s-o afla Î n loc de punte-o făcea,
De din apă să mă scoată, Tocma-n pat o răzima.
Lui i-oi da viaţa-mi toată !" Pe sabie-apoi pleca
Nime-n lume nu s-afla Păn' de pat s-apropia,
Fără Mircea, mic cioban, Suliţa mi-o întindea,
Mic cioban de nouă ani, De ea zîna se prindea,
Num' o dat ' se opintea,
Cu clăbăţ de ţap în cap. Tocma-n ţărmuri o zvîrlea.
Zina, cum îl mai vedea, Dacă zîna îmi scăpa,
Cu glas tare îi zicea : Aşa rău că îmi căuta
- Vino Mirceo , vino dragă, Şi Novac aşa-i zicea :
De din apă tu mă scoate, - Ei, tu zînă, mîndră zînă,
De mă scoate de la moarte ! Dar ce cauţi aşa de rău,
Mircea, cum îmi auzea , Gîndeşti c-o să te iau eu ?
Fuga înapoi că-mi da Eu nu te iau de nevestea,
Şi-napoi nu se uita, Ci te iau de nororea
Că el tare se temea. După feciorul meu Gruia,
Zina, dacă îl vedea , Că-i mult nalt şi subţirel,
Şi mai tare îmi striga , Parcă-i tras printr-un inel !
Mircea mai tare fugea . . . Cînd zîna îmi auzea,
Atunci zîna îmi ţipa Tare se mai bucura,
Şi din gur-aşa striga : Deodată se scutura,
„Cine-n lume s-o afla Păru-n cap îi gălbinea ,
Din apă ca să mă 5coată, Ca de aur se făcea ;
272
Apoi cu Novac pleca, Şi-o dată îmi urezau ;
Sus, la munte se suia, Ara pul la prînz era
La cerdac că ajungea, Şi din gură-aşa striga :
Mare nuntă rădica . . . - Dar ce vitej i îs ăştia,
Unde, Doamne, îmi pleca ? De nuntă au rădicat,
Pe ei doi de-a-i cununa Cînd eu poruncă am dat
În oraş, în Ţărigrad. Nuntă să nu se mai facă
Dac-acolo ajungea , Pănă fete-or bătrîni,
Zîna aşa îmi zicea : Cosiţi albe-or împleti,
- Ei, tu taică, taie ' Novace, De ş ele s-or gîrbovi ,
Noi mai bine să nu mergem Că do 'r pe zîna-oi găsi ? !
Î n oraş, în Ţărigrad, Mai o dată-mi urezau,
C-acolo-i un negru-arap Arapu-afară ieşea,
Cu solzi negri după cap, Dar şi dacă îl vedeau,
Buzele-s ca clisele , Toţii fuga că îmi dau ,
Î n dinţi ca lopeţile , Numai Gruia rămînea ,
Măsăle ca rîşniţele , Că e albă govia !
Î n unghii ca săcerile ; Arapu, cînd îl vedea ,
Dac-Arapu m-o vedea , Gîndea că zîna era .
Pe voi pe toţi v-o tăia, De Gruia s-a pro pia
Numai eu oi rămînea, Şi-ncepea de-a-I picicura ,
De m-o rupe inima. Dar Gruia nu suferea,
Că s-a mai luat o da tă Că nu-i albă govia,
După mine să mă prindă, Ci mi-e Gruia lui Novac,
Şi eu bine am scăpat Care mi-e puiuţ de drac . . .
î n cel măr mare rotat, El napoi că mi se da ,
Şi de-atunci nu m-a aflat ! Mîna-n rochie băga,
Dacă Novac auzea , Săbioara îşi trăgea,
Cătră Gruia-aşa zicea : O dată o fluştura,
- Ei, tu Gruio, puiul neichii, Puţinel pe-Arap jîgnea,
la-mi tu albă rochioară Curea Novac şi-l trîntea
Şi te fă o govioară ; Şi capul că îi tăia,
Sub cea albă rochioară Î n sabie îl lua
Ia luce de săbioară, Şi la zîna îl ducea .
De să-ţi fie soţioară ; Cînd zîna capul vedea,
Cînd Arapu ne zăreşte, Tare se mai bucura,
El lîngă tine s-opreşte, La bisărică mergea,
Puţînel tu îl jîgneşte , Cu Gruia se cununa .
Cure-o neica de-1 trînteşte ! 'Napoi că se-ntorceau
Gruia, cînd îmi auzea, La cerdacul lui Novac,
Chiar aşa el îmi făcea . Mare nuntă că făceau
Lua albă rochioară, Şi-ncepeau de se gostau .
Sub cea albă rochioară Sărea jocul tot jucînd,
Lua luce săbioară, Cu lăutarii toţi zîcînd . . .
De să-i fie soţioară, Pentru să se pomenească
Şi se făcu govioară. La boieri ca dumneavoastră
Î n oraş ei se băgau De povestea novăcească !
Vichentie Micii Corcea, 10 I
Coştei - Banatul sîrbesc (R. S.F. lugosla'fia)
273
9( 1 3) ÎNSURĂTOAREA LUI GRUIA CU FATA SĂLBATICĂ
A // :La şerdacu lu'2 Novac, m�

ăi1 � / :Unge apili să-mpart1, :/ : l /măi1 mă3
B "1 a� I/ : La o tufă dă răchită,
mă1 a� / :Mi-est-o fată adurmită. : / : //
c ai Dară Gruia şe zîşea ? mă
- Însoară-mă, taichii,-nsoară
Că mustata
' -m' strică faţa,
şi Mi-i mustaţa-n vărvăric,
au Cum stă bine la voinic !
D îi2 / : Da' Novacî şe-m' zîşea ? : / m�
ă - Du-te, taichii, mi te-nsoară,
Că la o tufă dă răchită
a Mi-est-o fată adurmită !
E e Dară Gruia mi-auza,
lcl la grajd că se ducea, mă
ăi Pă murguţu îl scocea, "
îi Pă murguţ încălica
Şi spre fa tă ie 1 pleca . mă
F e Cîn' la fată mi-ajunjca,
Cu pişioru mi-o-mbolgea : mă
- Scoală, fată, fii durmit,
Că nu-i vremea dă durmit
Şi mi-i vremea dă iubit ! măi
Dictat : Cîn' fata să pomenea,
Şi pă Gruia-1 întrăba :
- Şine ce-o adus pă cine,
O' negre păcace-a mielie,
O' dzîle ·sfîrşîce-a tălie ?
Cîn' Gruia mi d-auza,
Friguri dă moarce-1 pringea
Şî fata mi-l întreba :
- Măi Gruiţo, Grui-al meu ,
Rogu-ce cu Dumnedzău :
O' la lupce să ne luăm,
O'-n săbie să ne tăiem ?
Da' Gruiţa şe zîşea ?
- Hai la lupce, că-i curată,
Dî la Dumnedzău lăsată !
S-apucară,
să luptară ;
Dară fa ta şe făşea ?
Tot pă Gruia mi-l răzbea.
Dară Gruia cînd vegia
To' la cal mi-ş' nădulea
Şî pă cal să-ncălica
Tot cu faţa cătră coadă . . .
1 Repetarea versurilor cîntate (ca şi în strofa următoare) se face astfel : / : 1 - 2 : / 2.
2 74
Şe-a făcut, şî şe-a lucrat,
lel dă fa tă mi-a scăpat
Aşa trist şî năcăjît,
Ca dă Dumnedzău bătut.
Da' Novac şel bătrîn
Pă Gruia mi-l aşcepta
Şî cu gura-I întreba :
- Nu ţ-am spus, taichii, ţ-am spus
Ca io, taichii,-am aşcepta t
Să vii cîntînd şî fluierînd
Şî pă drumuri puşcărind,
Da ' nu isci, taichii, dă-nsurat,
Că toaci fecili ce bat ;
Că io cîn' m-am însurat
�apce răsboaie am spart
To' dă turş' şî dă muscali
Şî dă ginărari d-ăi mari !
Da' Novac mi să-mbrăca
Şî spre fată iel pleca .
Cin' la fată-mi ajunjea ,
Cu pişioru-n ia dăgea :
- Futu-ţ' cruşea şî legea !
Şî să luară,
să luptară
Zî dă vară
pîn ' sub sară .
Da' Novac şe făşea ?
Cîn' cu fata s-opincia,
Î n pămînt că mi-o băga
Dîn călcăi pînă la ţîţă,
Iuce sabia mi-o scocea
Şî capu fecii mi-l tăia,
Da' capu borborosa :
„Poale lunj ' şî mince scurtă,
Dă şe nu m-am năclăit,
Că dă mult v-aş fi prăpăgit !"
Toma Gau fg. 6 1 88
Petroşniţa - Caraş-Se·1erin TIBERIU ALEXANDRl'
8 II 1 938
1 0( 1 5) GRUIA LUI NOVAC
Cine, Doamne, îmi striga Porunca de-a asculta,

Şi poruncă-n ţară da, Lu-mpăratu să-i aducă
Din colţu piaţului, Ce se vede strălucind
Din casa-mpăratului ? Dasupra lu răsărit
înălţatul împărat , Şi sara, şi dimineaţa,
Din oraş, din Ţărigrad, Şi preste toată viaţa,
El poruncă-n ţară da : Aceluia că i-o da
„Cine-n lume s-o afla Din cetate jumătate
275
Şi din blagă-a treia parte . . . " Şi la noi de te-o minat ,
Altu-n lume nu s-afla Acela capu ţi-o mîncat,
Porunca de-a asculta, Că Şerpele-i adunnit,
Fără Gruia lui Novac, Dar, să fie pomenit,
Copilul cel dezmierdat . Cu tot cu cal te-ar fi-nghiţit.
E l la-mpăratu mergea Dar nici eu nu te-aş lăsa,
Şi cu el rămas făcea Numa eu mi-s a făta !
Să-mplinească-a lui poruncă Iar Gruia, cînd auzea,
Şi în grabă să-i aducă Mîna-n buzunar băga,
Ce se vede strălucind Cămgia nouă o scotea ,
Deasupra lu răsărit Ce-i la capăt plumbuiată,
Şi sara , şi dimineaţa, Şi-atingea pe murgu-o dată.
Şi preste toată viaţa. Murgu-atuncea îmi sărea,
El acasă-atunci mergea Şepte 'otară cu el trecea,
Şi în graj d că se ducea De Şerpe se-ndepărta.
Şi pe murguţu-I scotea, Şerpele se pomenea,
Înşelat, împodobit, Cătră mumă-sa zicea :
Cam 1 mai bun de călărit. - Măiculiţă, maica mea,
Şi pe el încăleca Cine-aicea o venit
Şi la covaci se ducea Şi tu nu m-ai pomenit,
Şi murgul şi-l potcovea C-ai ştiut că mi-s flămînd ? !
Cu potcoavă de argint, Maică-sa din grai grăia :
Cc n-am văzut de cînd sînt, - N-o venit nime aicea,
Cu cuie de sînnă-ntoarsă, Că de cumva-ar fi venit
Să prindă bine la coastă ; Maica te-ar fi pomenit,
Şi sus drumul mi-l lua , C-am ştiut că eşti flămînd !
Cătră răsărit mergea. Şerpele nu se-ncredea,
De din sus de răsărit Ci-n coadă se rădica
Era un măr marc-nflurit, Şi pre sus că se uita
Cu vîrfu ajuns la ceri, Şi pre Gruia mi-l vedea,
Cu poalele jos, la mări. După el se arunca.
Dar rnb măr cine era ? Dar Gruiţa lui Novac,
Şi cine că se vedea ? Tot copilu-ăl dezmierdat ,
Era un Şerpe ca un bălaur Capul napoi întorcea
Şi o Şerpoane ca un dia vui. Şi pre Şerpe îl vedea.
Şerpele de mic ce era Atunci Gruia ce făcea ?
Zece lanţe cuprindea, Buzduganu-n mînă lua,
Iar Şeq:oaia-i şi mai mare Buzdugan din nouă pene,
Şi-n lume păreche n-are. Toată pana - nouă maj e ;
Iar Gruiţa lui Novac, Cînd în Şerpe cu el da,
Copilul cel dezmierdat, Tocma-n patru se rupea,
Cînd acolo ajungea, Pre Şerpe nu-l omora,
Pre murguţul şi-l oprea Numa cit îl ameţea.
Şi de Şerpe se mira, lară Gruia ce făcea ?
Cruce cu mina-şi făcea, Mîna-n buzunar băga,
La Dumnezeu se ruga. Cămgia nouă scotea,
Şerpele era-adurmită, Ce-i la capăt plumbuiată,
Iar Şerpoaia - pomenită, Şi-atingea pe murgu-o dată.
Şi Şerpoaia mi-i grăia Murguţul se spăria,
Cînd pe Gruia mi-l vedea : Cu norii se mesteca,
- Cine dracu te-o-nvătat '
Opt 'otară îmi trecea.
1 Probabil : cum.
276
Şerpele se deştepta, La-mpăratu se ducea
După Gruia se lua . Şi aşa îi cuvînta :
Vedea Gruia că nu-i glumă, - Î nălţate împărate,
Că vedea c-o să-l ajungă, Să trăieşti cu sînătate !
Săbioara şi-o scotea Unde tu că m-ai ciupit,
Şi-n mîna dreaptă-o lua ; Eu bine ţi-am isprăvit.
Cînd în Şerpe cu ea da, Iar acum te rog să-mi dai
Sabia-n două se rupea , Nouă cară de cele mari,
Pe Şerpe nu îl tăia, Nouă cară birişeşti ,
Numa cît îl ameţea. Alte nouă modmcşti,
Dar Gruia ce mai făcea ? Şi-o cumpane de cătane,
Mîna-n buzunar băga, Să-ţi aducem dumitale
Cămgia nouă scotea, Ce se vedea strălucind
Ce-i la capăt plumbuiată, Dasupra lu r�1sărit
Şi mai dete-n murg o da tă. Şi seara , şi dim ineaţa,
Murguţu se spăria, Ş i prcs t e toată viaţa !
Nouă 'otară sărea, Î mpăratu-I asculta ,
De pămînt nu ajungea . Apoi ce-o ceru t îi da .
Şerpele se pomenea, Multă ţară să strîngea,
După Gruia se lua . După Şerpe mi-ş' pleca
Vedea Gruia că nu-i glumă, Şi la Şerpe aj ungea
Nu mai se-ntindea la fugă, Şi pe cară îl punea .
Strîngea pe murgu-n fărboc Dar de mare ce era
Şi-l oprea el bine-n loc ;
·
Tot în cară nu-ncăpea,
Jos de pe el că sărea Mai mult pe jos se trăgea . . .
Şi foc pădurilor da, Şi mergea aşa, mergea,
De trei părţi cu lemne verzi, Păn' la-mpărat ajungea.
Şi de-o parte, cu uscate, Î mpăratu cînd vedea,
Să ardă şi celelalte . . . De Şerpe se spăria,
Şerpe prin foc se băga, Toate uşile-ncuia .
Tare rău se pîrjolea , Dar şi mai rău se temea
Ochii din cap îi sărea. Că Gruiţa şi-o lua
Iar cînd la Gruia ajungea, Din cetate jumătate,
Şerpele aşa-i zicea : Din avere-a treia parte,
- Cine dracu te-o-nvătat Adecă cum au vorbit
Foc pădurilor de-ai da't, Cînd după Şerpe-o pornit.
Că eu prin foc m-am vîrît, Dar Gruita, ' el lua
Tare rău m-am pîrjolit, N urna cît îi trebuia :
Ochii din cap mi-or sărit ; Nouă cară încărca
Că tu foc de n-ai fi dat, Şi cătră casă pleca,
Bine te-aş fi apucat, Lu-mpăratu îi zicea :
Iar acum orb am rămas , - Î nălţate împărate,
Tu, viteaz cu flori pe-obraz ; Mai rămîni cu sănătate,
Vino iute,-mi taie capu, Că de mine nu ai parte .
Să-ţi ierte Domnul păcatu ! Eu sînt Gruia lui Novac,
Dar Gruia nu se-ncredea Copilul cel dezmierdat !
De Şerpe-a se-apropia, Î mpăratu-I auzea
Ci o suliţă el avea, Şi frumos îi mulţămea :
La picior că şi-o chitea - Să fii, Gruio, sănătos,
Şi în Şerpe el dădea, Ca un trandafir frumos,
Drept în frunte îl lovea, Vrednic de laudă-ai fost !
Capu-n două i-l crăpa, Iară Gruia ce făcea ?
Pe Şerpe mort îl lăsa, Cămgia nouă scotea,
277
Ce-i la capăt plumbuiată, Păn-acasă ajungea.
Dede-n murgu aspru-o dată, Cînd acasă ajungea,
Peste sulaci îl lovea, Puţinel mai odihnea
Tare rău îl mînia, Păn' şi carăle-ajungea.
Căci în sus că mi-ş' sărea, Ospăţ mare se făcea,
Cu norii se mesteca, Multe zile se-ospăta . . .
Domaschin, 9i
1 1 ( 1 4) NOYAC ŞI D Î RYI J
Colea j os şi mai din jos, Nici prea mult nu îmi umbla,

La cea rară de şuşară, Dar cu cine se-ntîlnea ?
La cea mică de ciupară , Cu gol negru de Dîrvij ,
�u ştiu, Doamne. ce s-aude ? Golu-i, Doamne,-n pielea goală,
Că ţipă şi chioteşte Piele neagră, ca de smoală,
�i cu dinţii tot scrişneşte, Pielea neagră îmi plesneşte,
Şi de chiotele lui Sîngele îmi podideşte,
Pică frunza codrului. Sabia-nţimplată-n şold,
Cine , Doamne , îmi ţipa ? Armele-s pe după bold,
Ţipă-mi gol de Dirvi j , Tot vorbea ş-o tot mîna :
Tot ţîpă şi chioteşte „ Dar crăp, Doamne, şi pocnesc
Şi cu dinţii tot scrîşneşte Cu Novac să mă-ntîlnesc,
Şi din gură-aşa vorbeşte : Puterea să-mi ispitesc,
„Dar crăp, Doamne , şi pocne5c Zilele să-mi odihnesc !"
Cu Novac să mă-ntîlne5c, Cînd Gruia că mi-l vedea ,
Puterea să-mi ispitesc , Gînd de moarte îl prindea
Zilele să-mi odihnesc !" Şi-napoi că se-ntorcea,
Nime-n lume nu-l aude, La Novac că se ducea
Făr' bătrînul de Novac, Şi aşa din grai grăia :
Din frumosul său cerdac ; - Auzi taică, dragă taică,
El din gură-aşa zicea : Cînd pe mine m-ai făcut,
- Ei, tu Gruio, puiul neichii, Mai bin' capu să-mi fi rupt
Ian tu bine să te duci Decît eu să fi văzut
Colo-n vale-n codru verde, Pe gol negru de Dîrvij ,
Nu ştiu bine ce s-aude, Că-i gol, taică,-n pielea goală,
Că ţîpă şi chioteşte Piele neagră, ca de smoală,
Şi cu dinţii tot scrîşneşte, Pielea neagră îi plesneşte,
Şi de chiotele lui Sîngele îi podideşte
Pică frunza codrului. Şi-aşa din gură vorbeşte :
Gruia, cum îmi auzea, „Dar crăp, Doamne, şi pocnesc
Sus, pe cal se arunca Cu Novac să mă-ntîlnesc,
Şi prin codru îmiJpleca. Puterea să-mi ispitesc,
278
Zilele să-mi odihnesc !" Sabia de cic lua
Cînd Novac îmi auzea, Şi-n două o-ndupleca ,
Î n chilie se băga , Ş-unde-n Dîrvij că îmi da,
Lăpăda ţoale domneşti Pe două locuri îl tăia,
Şi-mbrăca călugăreşti. Î n trei dărabe-I făcea.
Călugăre se făcea, Dîrvij rău îmi mai căuta
Sus, pe cal se arunca Şi din gură-aşa zicea :
Şi prin codru îmi pleca. - Că nimic nu m-a strica !
Tot mergea cit îmi mergea, Dar Novac îi răspundea :
La şuşară ajungea, - De nimic nu ţi-a strica,
Cu Dîrvij se întîlnea . Ian clinteşte-te o ţîră !
Cînd Dîrvij că mi-l ochea , Cînd Dîrvij mi se clintea ,
Bună ziua că mi-i da În trei dărabe pica . . .
Şi din gură-aşa striga : Pleca Novac şuierînd,
- Morţii tăi, măi gugă neagră, Cu murguţul boiestrînd . .
.
Să ştii că te-omor, nu-i şagă, C e \·a-n min te-şi aducea

Că de-acas' cind am plecat Şi din gură-aşa zicea :
Aşa tare m-am jurat : - Uite, bată-I Precesta ,
Cine-o veni-naintea mea , Dar că bine l-am tăiat
La toţi capul jos le-o sta ! Şi-n inimă n-am căutat
Dar Novac aşa-i zicea : Că ce inimă-o avut ;
- Că eu nu sînt gugă neagră, Patruzeci de veri am avu t ,
Ci sînt mic de covăcel Pre toţi e l mi i-a pierdut !
D-ales fierul din oţel. Înapoi că se-ntorcea
Şi Dîrvij , cind auzea , Şi pe loc îl despica ,
Aşa bine că-i părea Inima-n două-i tăia ,
Şi din gură-aşa zicea : Din inimă ce ieşea ?
.- Măi tu, mic de covăcel O năpîrcă îmi sărea ,
D-ales fierul din oţel, După Novac să lua .
Ian na tu sabia mea, Novac fugea,
Multă blag-arn dat pe ea, Năpîrca curea.
Vezi, bun-o fi de ceva ? Unde Novac tăbărea,
Novac sabia lua, Pe spate îmi cădea,
De nicovală mi-o da, Sabia lîngă picior punea ;
De doi stînjeni se lungea, Cînd năpîrca-1 ajungea,
De trei palme se lăţa, Dintr-o dată-I înghiţea ;
O dată o fluştura Sabia-n lături trăgea
Şi din gură-aşa zicea : Şi năpîrca-o despica.
- Măi gol negru de Dîrvij , Din năpîrcă ce ieşea ?
Ian să nu te mai căiesti Trei bîrdăuni îmi sărea,
Cît pe lume mai trăieşt i După Novac se lua.
Cîţi bani pe sabie-ai dat , Tot fugea cit îmi fugea,
C i tu bine t e căieşte La un plug se abătea,
Pe-a cui mînă se găseşte, Grapa de la plug lua,
Că nu-s mic de covăcel Bîrdăunii om ora .
De-ales fierul din oţel, La cerdac că se ducea,
Ci-s bătrînul de Novac, Cu Gruia se întîlnea,
Ian te uită ce-o să-ţi fac ! Mare gostie făcea . . .
V ichentie Micu Corcea, 95
Coştei - Banatul sîrbesc (R. S.F. Iu goslavia)
279
1 2( 1 6) CEAL COPIL DE TURC
Sus, la munţii l\famului, Topor la umăr că lua ,

La umbriţa fagului, La-mpărat u se ducea .
Merge un copil de t urc , Împăratul de-I vedea,
De trei zile e născut, Friguri de moarte-I prindea,
Kuma-o dată ţîţă-a supt, Aşa din gură-i zicea :
Kuma-o dată e �căldat, - Eu te-am chemat pîn' la mine,
Numa-o da tă legănat. Spune : Cine te-a făcut pe tine,
Da ' copilu îmi avea Că vreau eu să-ţi dăruiesc
Topor de nouăzeci oca Paloşul meu împărătesc ? !
Ce-m·ătase a da cu el, Da' copilu de-auza
Zo, er� . zău frumuşel : Aşa din gură-i grăia :
:!\ouă pene că-mi avea - Muma mea c ă m-a născut
La topor alăturea , Şi pe mine m-a făcut
Toa tă pana nouă cca . P 'intre nori şi p 'intre vînt,
� ima nu-l mai ridica ! Sînt , vezi, un copilaş mic,
Da-mp�tratu de-1 afla Dor de ţîţă m i-a venit,
\"itej i după el mîna . Cat pe muma pe pămînt !
Ua ' copilu cr-mi făcea ? Împăratu de-auza
Toporu-n mînă că-l lua Fuga vitej i trimetea ,
Şi în fag îl înfigea, Pe mumă-sa o-aducea ;
Sub un fag el se culca . Da' copil cînd o vedea
C înd sufletu el trăgea, La mumă-sa alerga ,
Crengile pe el cădea ; l\luma lu i îngenunchea,
Cînd sufletu sloboza , Ţîţa pe spinare-i da ,
Crengile de fag rupea , Da' copilu îmi sugea.
Cu norii le mesteca . . . Sugea nouă vedre şi-o oca,
Da ' \•itej ii de-mi vedea , Tum te-a tunci se să tura . . .
Rău , mări, se spăimînta, Iară copilu-i vorbea :
La-mpăratu că fugea - Mă-mpărate luminate,
Şi la-mpăratu spunea : Cum le ştii pe lume toate,
- Împărate luminate, Mai mult pentru Dumnezeu
Cum le ştii pe lume toate, Şi pentru binili teu,
Mai mult pentru Dumnezeu M-ai a dus pe mine-aici
Şi pentru binili teu, Fără de copii de-ai mici,
Aşa viteaz n-am văzut Că eu vreau ca să mă joc
De cînd maica m-a făcut ! Cu copiii la mijloc.
Da-mpăratu de-auza Pîn-a tunci oi trimetea
Alţi vitej i îmi alegea La sfîrşi tul mărilor,
Şi la copil trimetea Unde-i casa sorilor,
Cu binişoru să-l ia . Calu mie să-mi aduci ;
Dar vitej ii se ducea, Pe lungi drumuri s-o apuci,
Din departe ei striga : Î ntr-ale livezi verzi,
- Măi copile dumneata, Într-ale ape reci,
Vino pîn' la noi încoa' , Rău ai să petreci !
Împăratu de-auza
Ia să mergi pîn' la-mpăratu Fuga vitejii-i mîna,
Să te porţi cum ţi-e purta tu, Iar vitejii se ducea
Să-i mănînci dulceţurli Şi cînd calu mi-i vedea
Şi să-i beai cafelili ! Mînca foc şi rtncheza,
Da' copilu de-auza Pămînt se cutremura,
280
Nima nu-l putea prindea. Viteaz Marcu de-mi venea
Iacă voinicii se-ntorceau, La copilaş îi spunea :
La-mpăratu că-i spunea , - Copil mic al de turc ,
De frică nu mai putea : Da' ţ ie ţi s-a urît
- Aşa cal noi n-am văzut Pe lumea albă trăind ? !
De cînd maica ne-a făcut, Spune, măi copile , mie
Că s-amestccă în vînt , Cum vreai să te lupţi cu mine ?
Abia aj unge la pămîn t ! Vreai la luptă să ne luăm,
Da' copilu de-auza, Sau la cai să ne-ntrecem ?
Topor pe mînă lua Cari pe care ne-om 'trecea ,
�i după cal se ducea . Aluia cap i s-o tăia !
Da calul de mi-l vedea , Arămaşu că făcea
Şi de copil îmi fugea, Şi la-ntreccrc se lua ,
Din munte-n munte sărea. Da ' copilu-1 întrecea,
Da' copilu� de-mi vedea, Cu sabia flutura,
Cu toporul după cap, Gata capu ca să-i ia.
Alerga el după 'at Şi mumă-sa alerga ,
�i-i arunca frîna-n cap .
El pe cal se-ncăleca, Iar din gură-i cuvînta :
La-mpăratu se ducea - Stai, muică, copilu meu ,
Şi la poartă că-mi striga : C-ala e fra tili teu
·- Mă-mpărate luminate, Dintr-o mumă, dintr-un tată,
Cum le ştii pe lume toate, De cînd trecui Dunărea lată !
Mai mult pentru Dumnezeu Atunci copilu s-oprea
�i pentru binili teu , Şi mumă-sa-i povestea ,
Eu îţi spun adevărat : Taina bine-o pricepea,
Sabia s-a-nverşunat , Fraţi de cruce se găsea
Calu mi s-a-ntărîtat ,
Ochii-n cap s-a turburat Şi bea ei, se veselea,
Ca la un cîine turbat, Nici o grije nu-mi avea . . .
Adu-mi viteaz să mă bat ! Istorie rum ânească,
Împăratu de-auza, Din bătrîni să povestească
Pe viteaz Marcu-I aducea . La buni fraţi ca dumneavoastră !
Vlaicu St. Duică Sandu- Timoc, Cintue bătrineşti, 87

Grabov{ţa (R. S.F. Iugoslavia)
1946
1 3 ( 1 9) MIZILCA
A Foaie verde de susai, mă

Casile lu' Mizil-crai,
La mijlocu casilor
Frumoasă masă mi-e-ntinsă,
Dă mari boieri mi-e cuprinsă.
B Toţi la masă că şădea, mă
+ Toţi bea
şi mînca,
+ Chefuleţu că-şi făcea,
+ Da ' numai Mizil-crai
281
+ Niji nu bea,
Il1J I nu mînca,
+ Do'r cu ochii că să uita ;
+ lese-afară tot plîngînd,
+ Intră-n casă suspinînd,
+ Faţă albă zgîriind . . .
C / :Da' Rădiţa-1 întreba, mă :/
+ (Fata 'a mai mare care erea,)
+ Dîn guriţă-I întreba :
+ - Aba taică-tăiculiţă,
+ Cu milă şi cu credinţă,
+ Ce ţîie, taică, că ţ-a venit :
+ Nici nu bei, nici nu mănînci,
+ D'or cu ochii că te uiţi ;
+ Ieşi afară tot plingînd,
+ Intri-n casă suspinînd,
+ Faţă albă zgîriind,
+ Păr dîn cap dărăpănîndî ? !
D Mizil-crai că mi-i zicea : mă
+b/ : - Fă Rădiţă,
tăiculiţă, :/
+ Mie mi-a vini t
+ Ordin dă la-mpărăţie
+ Că mă bagă la neagra urgie,
+ Auzi, taică, să-m' dau fiu la meliţie ;
+ Taica n-are fiu dă un' să dea
+ Că io în viaţa mea
+ Atîta am cîştigat :
+ Trei pietre
dă fete,
+ Dă frumoase,-ncondeiete :
+ Cea mai mare eşti tu, Rădiţa,
+ 'A mijlocie, Dalildarda,
+ Ş-a mai mică, Mizilca,
Eb +a/ :N-are taica fiu dă un' să dea !
Da' Rădiţa că-i zîcea :
+ - Aha taică-tăiculiţă,
+ Ia să-m' dai mie
+ Cal bun dă călărie
+ Şi haine dă miliţîie,
+ Să mă duc să te scap io dă la neagra urgie ;
Să mă duc la meliţîie,
Să te scap de la urgie !
F Ta-so ce făcea ?
+ Taică-so ce mi-ş' făcea ?
/ : + l i dete haine dă militărie . . . mili ţîie2,
+ Şi cal bun dă călărie,
+ Iel1 frumos că mi-o-mbrăca
+ Şi Rădiţa că pleca.
Mizil-crai ce mi-ş' făcea ?
Pă d-altă parte că da
/ :Şi la un pod că-m' işa. :/
282
+ O piele dă urs că mi-o lua
+ Şî pă ea
că mi-o-mbrăca
+ Şi urs că să făcea,
+ Î naintea ei că mi-ş ' işa
+ Cu limba p-o falcă,
+ Cu gura căscată.
+ Da ' Rădiţa cînd îl vedea
+ Pinteni calului că-i da
+ Şi mai rău să speria
+ Şi-ndărat că să-ntorcea.
G / :Acas ' că venea. : / mă�
+ Bietu Mizil-crai
+ Pă d-altă parte că mi-j ' da
+ Şi acasă că venea,
+ Începea
dă mi-ş' plîngea,
+ 'N toate părţi că să uita ;
+ Unde , să vezi, Dalindarda,
+ Fata cea mai mijlocie,
+ Î ncepea
d-a-1 întreba :
+ - Aha taică-tăiculiţă ,
+ Ce ţîie ţ-a venit
+ Dă trei zile dă cînd ţipi,
+ Ieşi afară plîngînd,
+ I ntri-n casă suspinînd,
+ Faţa albă zgîriind,
+ Ce ţîie, taică, că ţ-a venit ? !
+ - He, tăiculiţă,
+ Cînd oi sta
dă ţ-oi spunea,
+ Mie mi-a vinit ordin dă la-mpărăţîie
+ Să-n ' dau fiu la domnie ;
-+ Taica n-are fiu dă u n ' să dea
+ Că io , în zilele mele,
+ Atîta şî io, pă voi trei fete
-+ Că v-am cîştigat,
+ Trei pietre
dă fete,
-+ Dă frumoase,-ncondeiete :
-+ Cea mai mare, Rădiţa,
+ Şî tu iej ' Dalildarda,
+ Cea mai mică, Mizilca,
+ N-are taica fiu dă un' să dea !
H Dalildarda că mi-i zîcea : mă
+ - Măi taică-tăiculiţă,
+ Cu milă şî cu credinţă,
+ Ia să-m' dai mie
+ Haine dă miliţîie
+ Să mă duc eu la militîie .
283
+ Să te scap, taică, dă la neagra urgie !
I Taică-so că mi-i zicea : mă
+ - He, Dalildarda tăiculiţă,
+ Poate vrea şî cu mine Dumnezău, taică,
+ Ca să scapi tu capu mieu !
+ O să-ti ' fac eu tîie
'
+ Haine dă miliţî ie
+ Să mă scapi, taică, dă la neagra urgie !
J Taică-so că mi-o-mbrăca mă
Şi-i da cal dă călărie
Şi haine dă meliţîie
ăi Să mi-l scape dă urgie.
K Dalildarda ce mi-ş' făcea ? mă
Ea frumos că să-mbrăca „
Şi pă cal că-ncălica
/ :Şi nainte că pleca. :/
L Mizil-crai ce mi-ş' făcea ? mă
Pă d-altă parte să da, „
+ Tot la pod nainte că işa,

+ Peste cap că să da
+ Şî d-un lup mare să făcea,
+ Cu gura căscată,
+ Cu limba p-o falcă.
+ Dalildarda cînd îl vedea
+ Şi cal să spEria1
+ Mai repede dă fugă-ndărăt c-o lua
M Şi acasă că venea, mă
Mizil-crai ce mi-ş' făcea ? „
+ Pă d-altă parte şi el că da
+ Şi acasă că venea,
+ Tot pă plîns că să punea.
+ Işa afară tot plîngînd,
+ Intra-n casă suspinînd,
+ Faţă albă zgîriind
+ Şi păru dîn cap dărăpănînd.
+ Mizilcuţa, fata cea mai mică, că-l vedea
+ Şî dîn gură că-i zicea :
+ Ce ţîie, taică, ţ-a venit
+ Dă trei zile dă cînd ţîpi,
+ Ieşi afară plîngînd,
+ Intri-n casă suspinînd,
+ Faţă albă zgîriind,
+ Taică, ce ţîie că ţ-a vinit ? !
+ - He, Mizilcuţo fi'ca mea !
+ Taică - zice - , nu ştii că mie m1-a vinit
+ Ordin dă la-mpărăţîie
+ Să-m' dau, taică, şi eu fiu la domnie ?
N / :N-are taica fiu să dea, mă : /
+ Taică, că şi eu, în viaţa mea,
+ Atîta, pă voi că v-am cîştigat,
284
+ Trei pietre
dă fete ,
+ Dă frumoase,-ncondeiete :
+ Cea mai mare, Rădiţa,
+ 'A mijlocie, Dalildarda,
Ob +a/ :Şi cu tine, Mizilca !
+ Acuma, nu vezi, taică,
+ Că mi-a vini' şî mie
+ Ordin dă la domnie
+ Să dau fiu la miliţîie.
+ Dacă n-am, dă un' să dau ? !
+ Mizilcuţa, fata cea mai mică care erea,
+ Ea dîn gură că-i zicea :
+ la să-m' dai mie
+ Haine dă miliţîie
+ Să mă duc să fac eu miliţîie,
+ Să te scap, taică, dă la neagra urgie !
p Mizilcuţa ce făcea ? mă
Ea bine că să-mbrăca , "
+ Lua cal bun dă călărie

+ Şi haine dă miliţîie
+ Şi bine că să-mbrăca,
+ Ziua bună dă la părinţi că-j ' loua,
+ Da' mai loa cu ea şi boldeicuţa.
+ Boldeicuţa după ea
că mi-o loua
+ Şi nainte că merge a .
+ Mizil-crai pă d-alt ă parte că să da,
+ Tot la podu dă aramă
+ 'Naintea lor că iş a,
+ Peste cap să da,
+ Di-un urs mare să făcea,
+ Cu gura căsca tă ,
+ Cu limba p-o falcă.
+ Mizilcuţa că-l vedea,
+ Da' boldeicuţa-i spunea :
+ :---- Mizilcuţo, să nu te sperii,
+ Asta e taică-to prefăcut !
+ Dă cu sabia
+ Şi din dreapta, şi din stînga
+ Şî nainte c-oi mergea !
Q Mizilcuţa ce făcea ? mă
Săbioara mi-o scotea "
Şi cu sabia că da "
Ni' pe dreapta, ni' pe stînga

/ :Şî bine se apăra. :/
+ După ce podu că trecea,
+ Taică-so peste cap să da
+ Şi voinic să făcea,
+ Da' la ea că striga :
+ - Mizilcuţo dumneata,
285
+ Să-ţi ajute Dumnezău cu bine !
+ O vrea şî Dumnezău cu mine
+ Să mă scapi, taică, dă la neagra urgie !
R Mizilcuţa ce făcea ? mă
La meliţîie să ducea. "
s Î mpăratu ce făcea ? "

+ Cînd împăratu c-auza
+ Că ş-a dat Mizil-crai fiu la miliţîie,
+ El ştia că el n-are dă unde fiu să dea .
+ Dacă vedea că ş-a dat fiu la miliţîie,
+ O ispecţie mare că făcea.
ş Î mpăratu că venea, mă
/ :Pă la ostaşi să uita ; :/
+ Da ' cîn' la Mizilcuţa c-ajungea
+ Şi-mpărăteasa cu iel că erea.
+ O dată-mpărăteasa
+ Ochii-n Mizilcuţa i-înfigea
+ Şi din gură-mpăra tului că-i striga :
- ' Mpărate
luminate - zîce - ,
+ Cum judeci ' a lume toată,
+ Judecă cu drepta te ;
+ Eu - zîce - aces ' soldat
+ Î l cunosc dă pă sprîncene
+ C ă e făcător de rele ;
+ :r\-are să fie soldat
curat
+ Şi e naiba-mpeliţa t !
T Ei la palat să ducea, mă
Boldeicuţa ce făcea ? "
+ Ea că mi să furişa,
+ Pă sub masă c ă să băga
+ To 'mai cînd împăratu
+ La masă cu-mpărăteasa că erea ,
+ L'nde amîndoi că cina ;
+ Boldeicuţa, pă sub masă,
+ Cu gura
cîti-un oşcior că rupea,
+ Cu urechea
c-asculta .
+ ' Mpărăteasa
'cepea
+ Din gură d-a striga :
+ - 'Mpărate - zîce - , cum j udeci 'a lume toată,
+ Nu mă j udeci cu dreptate ;
+ Dă unde-a avu t să-ş' dea
+ Mizil-crai fiu la miliţîie,
+ Cînd el n-a avut în viaţa lui
+ Dăcît trei pietre
dă fete :
+ 'A mai mare, Rădiţa,
+ Ş-a mijlocie, Dalildarda,
+ Ş-a mai mică, Mizilca ? !
286
Ţ Î mpăratu ce-i zîcea ? mă
+ - 'Mpărăteasă dumneata,
+ Dacă este vorba-aşa,
+ Bagă dă seamă că io la noapte
+ O ispecţie că le-oi făcea
+ Şi cu mine şi dumneata
c-oi mergea.
+ n fiecare cort că ne-om ducea,
Î
+ Cu panglica la şolduri că i-om măsura l
+ Dac-o fi cu şoldu mic,
+ Este-adă vărat voinic ;
+ Dac-o fi cu şoldu mare,
+ E-adevăra t femeie !
u Unde noaptea că venea, mă
+ Boldeicuţa că-m' venea
+ Şî Mizilcuţii că-i spunea :
+ - Mizilcuţo dumneata,
+ Ţî să duce viaţa !
+ Auzi împăratu ce-a spus :
+ Că la noapte, la ora doosprezece,
+ Are să facă o vizi tă
+ Dîn fiecare cort,
+ La fiecare ostaş are să intre
+ Şi să-i măsure cu panglica.
+ Dac-o fi cu şoldu mic,
+ Eşti adăvăra' voinic ;
+ Dac-oi fi cu şoldu mai lat,
+ Eşti adevărat femeie.
+ Acu' să ştii că-ţi taie căpăţîna ,
+ Mizilcuto dumneata !
V Mizilcu t a ce făcea ? mă
+ Acolo, unde-n cort că erea,
+ Bai'neta că mi-o lua,
+ Groapă-n pămînt că făcea
+ Şi şoldu şi-l îngropa.
+ Pă la ora doosprezece,
+ Gata cu-mpăratu
+ Şî cu-mpărăteasa să pomenea,
+ Cu felinaru
+ Dîn cort în cort că umbla.
X Cu felinaru venea, mă
Cu panglica măsura ; "
+ Cînd cu panglica că măsura,
+ Adăvărat , cu şoldu mic că mi-o găsa .
+ - Ai văzut, împărăteasă dumneata,
+ Ce mai spui dumneata
acuma ? !
y Iar la palat să ducea, mă
+ Iar împărăteasa că-i zîcea :
+ - Ei, împărate - zîce - ,
+ Io cunosc adăvărat , dă pă sprîncene,

+ Că este făcător dă rele.
287
+ Ă sta este-adăvărat
naiba-mpeliţat !
+ Î mpărăteasă dumneata,
+ Dacă este vorba-aşa,
+ Eu o să mai fac încă o vizită,
+ Să vedem dacă e cum zici tu aşa !
Z + Mîine, la prînzu-ăl mare,
+ Toţi soldaţii la ispecţie că i-oi scotea,
+ Şi la istrucţie că i-oi scotea ,
+ Să vedem , împărăteasă dumneata,
+ Ce-o să mai zici dumneata ?
+ Dacă, şî cînd zîua la ispecţie că venea ,
+ Boldeicuţa că-i spunea .
+ Cîn' la ispccţie cînd venea
+ Ş-începea
d-a-i istruia,
+ Ia, dacă erea femeie,
+ Cu picioru mai uşure ca toţi soldaţii işa
+ Iezact la istrucţic, mai bine ca toţi.
+ -E,-mpărăteasă, ce mai zici dumneata ? !
+ E,-mpărate,-mpărate,
--
+ Cunoz ' dă pă sprîncene

+ Că e făcătoare dă rele !
AA După ce că mi-o lăsa mă
Miliţîia ş-o făcea, „
/ : Pă taică-so m i-l scăpa, :/

BB î Termenu că mi-l făcea , mă
+ Da ' la liberare ce făcea Mizilcu ţa ?
+ Un bilet că mi-ş ' scria
+ Şi pe masă-mpăratului că i-l lăsa.
+ La liberare , la cheiu Dunării că mergea
+ Şi-unde-n jlepuri că să punea,
+ Muzica dă liberare le cînta .
Î mpăratu ce făcea ? mă
+ Cu-mpărăteasa că mergea,
+ Muzica că le cînta.
+ După ce dă la mal să dăpărta,
+ Mizilcuţa ce făcea ?
+ Du pă şlep dă unde erea, d-acolo ,
/ : + La piept că1 să dăsfăţa, :/ . . . desfăcea2,
+ Ţîţili că le-ară ta.
+ Atunci împărăteasa că zicea :
+ Ai văzut, împărate ?
-
+ Ţ-am spus io că este adăvărat

+ Naiba-mpeliţat
+ Şi nu e voinic curat ? !
CC Capu lu' ta-so i-a scăpatî,
Că ie naiba-mpieliţat
Şî nu ie voinic curatî ! . . .
Marin Dorcea mg. 2204 d
Ciuperceni - Teleorman O. B Î RLEA
1 9 VI 1962
288
1 4 (20) CEA FATĂ DE FR Î NC
A / : Strigat-a, strigat-a :/
Trei zile de \'ară,
Trei, de primăvară
Ş-o noapte de toamnă,
+ Cine mi-a strigat ?
+ Cea fa tă de frînc
+ Vechie, de demult,
+ Făcută c-un turc . . .
+ Şi ea mi-a strigat că :
+ „Cine s-o afla
+ Şî s-o-adevăra
+ Pe ea
ca s-o 1a,
+ Şi ei ca să-i facă
+ De-o vie pe mare
+ Cu noa uă răzoare,
+ Cu aracii-n dungi,
+ Cu strugurii dulci,
+ Cu aracii obli ,
+ Cu strugurii negri,
+ Jur-prejur de vie
+ Gutui şi lămîie,
+ Iară la prilaz
+ Doispre 'ce năramz ' ,
+ Fi-v-ar de miraz ;
+ La mijloc de vie
+ De-o lină
fîntînă
+ Cu apa sălcie ,
+ Sălcie,
dulcie,
+ De-a de-m' place mie
+ Şi ţ-ă drag şî ţîie,
+ Cu chiei de sipică,
+ Ciutura . de .sticlă,
+a I : . I mma desp1ca� I. ?. . . . " . :/
B Iaca s-a afla tî
Şi s-a 'devăra t
+ Nicola-N icolcea ,
+ Ficioraş de sîrb,
+ Balmanghiol de tîrg.
+ El că s-alegea,
+ Cară-m' căuta,
+ La vii că-m' pleca,
+ Viţă că-m' tăia ,
+ :M:�ldăr c-o făcea,
+ 'N cară c-o punea,
+ La mare-m' pleca.
+ Jos din car o da,
+ 'N luntrii c-o punea ;
289
+ Cu sădila dind,
+ Prunduri aruncînd,
+a/ : . Viţă tot puindî2• . :/
+ Şi ei că-i făcea
+ De-o vie pe mare
+ Cu noauă răzoare,
+ Cu aracii-n dungi,
+ Cu strugurii dulci,
+ Cu aracii obli,
+ Cu strugurii negri,
+ Jur-prejur de vie
+ Gutui şi lămîie,
+ Iară la prilaz
+ Doi spre 'ce năramz ',
+a/ : . Fi-v-ar de mirazî2 • • • . :/
c / : '�dără' să-ntorcea, : / mă 1
Din gură-i grăia :
+ - Cea fată de frînc,
+ Ce me-ai porînci t
+ Eu că ţ-am făcu'
+ Şî vreau
să te iau !
+ Ea
că mi-i grăia :
+ - Nicolo-Nicolceo,
+ Ce ţ-am porîncit,
+ Tu că mi-ai făcut,
+ Dar ai să mai faci :
+ Şî tu să te duci
+ Pe-a gheaţă
rîjneaţă
+ 'N ţara arăpească,
+ Şî tu să-mi aduci
+ Lemnu lu ' Cristos,
+a/ : . Miroasă frumosî2 ! . :/
D / :Nicola-Nicolcea :/
+ 'Ndără' să-ntorcea,
+ Calu că-l vedea, ·
+ Din gură-i grăia :
+ - Nicolo-Nicolcea,
+ Ce eşti trist,
mîhni ',
+ La inimă fript ?
+ - Ce sînt trist,
mîhni',
+ la inimă fript ?
+ Ce mi-a poruncit ?
+ Noi ca să mergem
+ Î n ţara arăpească,
+ Noi să-i aducem
+ Lemnu lu' Cristos,
+a/ ; . Miroasă frumosî2 ! . :/
290
+ Calu I-învăţa :
+ - Nicolo-�icolcea.
+ Şi tu ca să ce 'i
+ �oo cai potcoviţ '
+ Şi noo nepotcoviţ '.
+ Noi să-i aducem
+ Lemnu lu' Cristos ,
E / :Şî1 lui că mi-i da :/ mă 1
+ Noo cai potcovi '
+ Şî noo nepotcovi ' ,
+ Şî ei că-m ' pleca
+ Pe-a gheaţă
rîşneaţă,
+ 'N ţara arăpească.
+ Unde că-n' călca ,
+ Gheaţa că'm crăpa,
,
+ Caii să-neca.
+ Cine rămînea ?
+ Cel cal ciuciulit,
+ De vine stîrcit,
+ De urechi ciulit
+ Şi nepotcovit .
+ Unde că-m călca,
,
+ Gheaţa nu crăpa,
+ 'Nainte mergea
+ Î n ţara arăpească.
+ El că-i aducea
+ Lemnu lu' Cristos,
+ Dar el ce-m ' făcea ?.
+ 'Ndărăt să-ntorcea,
+ La fa tă venea :
+ Ce mi-ai porînci t
+ Eu că ţ-am făcut
+ Şî vreau
să te iau !
+ - Nicolo-Nicolcea,
+ Ce ţ-am porîncit
+ Tu că mi-ai făcut,
+ Dar ai să mai faci :
+ Şî tu să-mi împuşti
+ Doi luceferei,
+a/ : . Să mă joc cu ei ! . :/
F Nicola-Nicolcea
'Ndără' să-ntorcea,
Calu mi-l vedea :
+bă 'ce + - Nicolo-Nicolceo,
+ Ce eşti trist,
mîhni',
29 1
+ La inimă fript ?
+'ce + Ce sînt trist,
-
mîhni',
+ La inimă fript ?
+ Ce mi-a poruncit ?
+ Eu ca să-i împuşc
+ Doi luceferei,
+ Să joace cu ei !
+ Calu 1-învaţa :
+ - Nicolo-Nicolceo,
+ Puşca ca s-o-ncarc i
+ Şî tu ca să-i zîci :
+ „Cea fată de frînc,
+ la uite-te-n sus
+ Şi io să-ţi împuşc
+ Doi luceferei !"
+ Şî tu să-i împuşti
+ Ochişorii ei :
+'ce + „Na, doi luceferei
+ Cad în poala ei,
+a/ : . Să te joci cu ei !" . :/
+ Puşca mi-o-ncărca,
+ la uite-te-n sus
+ Şî io să-ţi împuşc
+ Doi luceferei,
+ Să te joci cu ei !
+ Puşca zloboza,
+ Ochii-i împuşca,
+ I n poală că-i cădea .
+'ce + - Na, doi luceferei,
+a / : . Joacă-te cu ei ! . :/
+ Şi v-am zîs, boieri, amin,
+ V-am spus cîntecu deplin,
+ Dacă v-o mai trebui
+ Nea Ilie le-o-mplini . . .
Ştefan .\' eagu Pi roi mg. 2 1 1 1 a
�ado·1a - Dolj Al. I. AMZULESCU
8 X I I 1 96 1
1 5(2 1) LECTIN L'L BO GAT
Lele verde flori domneşti,

La cele căşi mari. domneşti,
Ce să văd din Stoieneşti,
Pala-i bate-n Bucureşti,
Schinteile la Leteşti, . . .
Mare masă-m' este-ntinsă,
292
/ :De mulz ' boieri m-e coprinsă. :/
Iar de vorbă ce-m' vorbea ?
Tot pe Iancu-I logodea,
Că să-nsoară Iancu-vodă
/ :Şi-l cunună Mignea-vodă. :I
Dar fa ta de unde-o ia ?
Din oraş, din Dobrojea,
Di la Lectinu bogatî,
Savai cîinele-al spurcatî,
Nici în cruce botezat !
Lectinu ce mi-ş' făcea ?
pă' Î n caifas că să suia,
Ochian la braţ că lua ,
Pe cîmpie să uita,
/ :Mare pulbere-m' vedea.
Şedea-n loc şi să gîndea :
„De-ar fi pulbere de vînt ,
/ : S-ar întinde pe pămîntî 1 ; :/
Nu ie pulbere cura tă,
/ : Ie cu nuntă-amestecată !" :I
î La lăcătuşi poruncea ,
pă' Porţile că le-ncuia,
Ză voarăle le punea
Cu fiarăle plugului,
/ : Sudoarea părnîntului . . . :/
Carătele că-m' sosa,
Drept în poartă să oprea ;
Stau carete tăbărîte,
Cu postav verde-nvelite,
De grea nuntă sun' gătite . . .
î Lectinu ce mi-ş' striga ?
lel o dată că-m' striga ,
Strig-o da tă lectineşte ,
De trei ori dobrojeneşte
Şi-i răspunde româneşte,
Niminea nu-i înţelege :
- Care ieste giner'le ,
Ginerile,
mirele,
Analţă cu umer'le
/ :Ca şoimii cu-aripele, ;/
Să s-aleagă din nuntaşi ,
Din nuntasi,
' din călăraşi,
Dintr-ai lui to' sichiraşi,
Să-m' sa'ie zidurile,
Să tragă zăvoarele,
Să intre carîtele ;
Să deşchidă porţile,
Să intre carîtele !
Ginerile de-auza
Ca femeile-m' plîngea ;
Naşu-so că mi-l vedea,
293
După iel că să ţinea măi
Ş-aşa din gură-i grăia :
- Nu ti temea, fine-al meu,
Al meu
ş-a lui Dumnezău,
Roagă-te la Dumnezău
Să trăiască naşu-tău,
Şi la Maica Precesta
Să trăiască naşă-ta , mă
leu de-aicea te-oai scăpa !
păi lel pe Libru-ncăleca,
Mi-1 bătea,
mi-l schierbinta ,
Tot o spumă că-l făcea,
Lua spuma
cu mina ,
De pămînt o trîntiia, măi
Sloi de ghiaţă să făcea . . .
î O dată că-l sumuţa,
Peste zîduri că-m' sărea,
Porţîle le deşchidea,
Carătele că intra ;
Stau carăte tăbărîte,
Cu postav verde-nvelite,
De grea nuntă sun' gătite . . .
Lec tinu cînd îi vedea,
pă ' Nici pe-aceia nu-i lăsa ,
I nc-o dată mai striga :
- Care ieste giner'le ,
Ginerile ,
mirele,
Să-m' sa 'ie buţiile,
Să tragă cepurile,
Să vărsăm vinurile ? !
Ginerile de-auza
măi Ca femeile-m' plîngea ;
Naşu-so că mi-l vedea,
Pi lingă iel că să da :
- Nu ti temea, fine-al meu ,
Să mă ierte Dumnezău,
Oda tă cu viaţa
/ :leu de-aicea te-oai scăpa !
lel pe cal încăleca,
De trei ori că-l sumuţa,
Buţîile le rupea,
Vinurile le vărsa, măi
Nuntaşi caii ş-adăpa.
Lele verde micşonea,
p ă ' Lectinu ce mi-ş' făcea ?
I n o raş că să ducea,
Doo fete c-alegea
Şi cu-a lui că sămăna,
Tot un stat, neică, c-avea, măi
294
Î n camară le-nchidea.
Strig-oa dată lectineşte,
De trei ori dobrojene ş te,
Niminea nu-i înţelege
Şi-i răspunde româneşte :
- Care ieste giner'le,
Ginerile ,
mirele,
Să-şi aleagă mireasa,
/ :Bag-o-n ochii mini-sa !
Ginerile de-auza
Ca femeile-ro' plîngea .
Naşu-so de mi-l vedea :
- Nu ti temea, fine-al meu,
Roagă-te la Dumnezău
Să trăia�că naşu-tău,
Şi la Maica Precesta,
/ :leu de-aicea te-oai scăpa !
Să mă ierte Dumnezău,
/ :Mă fa ' mire-n locul tău ! :/
î Lele verde micşonea ,
pă ' Doo mere că-şi lua ,
Săbioara şi-o-ncingea
Ş-în caifas că să suia,
Î n camară că intra,
Mere pe masă punea
Ş-aşa din gură grăia :
- Care ieste mireasa
/ :Măru-n mină şi l-oa 1 loa ,
C-am o sabie spurcată
/ :De taie la cap de fată ! :/
păi Iar mireasa de-auza
Singurică s-alegea,
Măru-n mînă ş-îl lua ;
Naşu-so ce mi-ş' făcea ?
lei de mînă c-o lua,
Jos din caifas că mi-o da, măi
/ :Lu' finu-său că i-o da ; :/
Finu-său că mi-o lua,
Î n carete c-o punea,
Carătele le pornea,
Ginerile-m' răminea
Că mi-l oprea
soacră-sa mă i
Ca să-i rupă chietoarea . . .
Şi n-o rupea cum să rupe,
nene Mîna la gît îi punea,
Cămaşa-i desfîşăia,
Soacră-sa că-l blestema :
- Dar-ar, mamă, Dumnezău
Pe naşu-to să-l ajungi,
La-ntrecere să te iai,
Libru să să poticnească,
295
Drept în gît să te trîntească,
Maică, să te şoimănească !
Mîna dreaptă să ţ-o frîngă
Şî pe-a stîngă să ţ-o-aline,
Şă ţîi frîu cu dinţî,
/ : Să mîi calu ca muţî2 ! : / măi1
Vorba-n samă nu-i lua,
Pe naşu-so I-ajungea,
Aşa din gură-i grăia :
- Măi naşule dumnea ta ,
leu, ăs' cal de l-am luati,
/ :De bun cal l-am lăudat ! :/
La-ntrecere să lua ,
Libru c ă să poticnea,
Drept în gît că mi-l trîntea,
l\Iîna dreaptă i-o frîngea, măi
Cum blestemul că ierea .
Naşu-so că mi-l lua,
Cu braţele-I ridica,
Lingă mireasă-I punea,
D 'or atîta că-i grăia :
- N-oa fi , naşule , păcat ?
O da tă ne-am săruta tî,
O dată, pe pieptu golî,
Mi-a venit ceasul să mor ;
O da tă pe pieptu gol,
De trei ori pe sub sohor, măi
Mi-a venit ceasul să mor !
Do 'r atîta că grăia
Şi sufletul că-i ieşa,
Naşu-so ce mi-ş ' făcea ?
Iei acasă de-ajungea,
Mireasa că mne-o lua ,
/ :Du pe-al mai mic că mi-o da, : / măi1
Pe de-o parte că nuntea
Şî pe alta 'mormînta,
La biserica domnească,
/ :Neică, să să pomenească, :/
Şi, neică, s-oa pomeni
Cit soare pe cer va fi,
Soarele merge ş-a pune,
/ :Cuvintele to ' să spune . . . :/
Mihai Constantin mg . 15 b
Desa - Dolj AL. I . AMZULE SCU
22 I I 195 1
1 6(22) VOINICUL ADORMIT
A Verde bob năut;

Subt umbră de nuc
296
/ :Doarme d-un vomic, :/
+bă ' ice2 +b/ :Murgu priponit : / mă 1
+ Cu lanz de argint ,
+a/ :Lung pină-n pămînt. :/
/ :Cind voinic dormea . :/
ai 2 +c/ : . Calu străfiga , . : /m ă2
+ Voinic dăştepta i
+ Cin' să dăştepta,
+ Din gură-i zicea :
- Dea, murgule, dea ,
Furu te-o fura,
Lupii te-or minca ;
Să te fure furu ,
/ : Să te roază curm u ! :/
µ. � + Cum tu străfigaşi
+ Dă mă dăşteptaşi.
+ Că cit ieu dormeam
+ Frumoz viz visam ,
Că mă logodeam
+'ă 'ice2 +b / :C-o fată dă2 crai
+b Dă2 suz , du pă plai,
+b A lu' popa Mi 'ai. :/
+ Ce zestre c-a vea ?
.J_ To ' cirez ' dă bo i
I
+ Şî turme dă oi.
+ Dumnezău mi-a da t
+ Ca unui oleac
+a// :D-un car fereca t,
ai3 +a/ :D-asupra-ncergat 1 :/ : lf mă3
c +bă 'ice + Eu oi să te dau
+ La negri ţigani ,
+ La cistiţ' ursari ;
+ Pă oasile tele
+ S-atîrne coprele ,
Sînt mai subţirele ! . . .
Murgu-i răspundea :
- Drag stăpîn al mieu,
Ceartă-z' guriţa,
Nu mai zi aşa
,ă De mă blestema !
+ Dacă-ţi este-aşa,
+ Şoim o şuiera ,
+ Să pui şoimu-n vînt
+ Şi io pă pămînt.
Dacă şoim m-o-ntrece,
Vinile să-m' tai,
16fli! ! : La dulăi le dai ; :/
+ Dacă 1-oi întrece,
+ Aripa să-i frîngi,
1 Repetarea versurilG>r cîntate astfel : + 1, + 2 , 1 - 2, ai 2.
297
+ Drumu-n ţară-i dai
+ Să să hărănească,
a i2 +a/ :Să să pedepsască ! . . . :/
Voicu B u i cea mg. 2682 c
Băduleasa - Teleorman AL. I . A:\I ZULE SCU

15 \' I 1 96'1
1 7(24) DOMN ' ŞTEFAN OPRIŞ
Foaie rosmalin, Vedea-o-aş aprinsă !"

La galben paltin Măre, se găsea
De coaje curăţat, Domnu Berendei,
Dă arme-ncărcat, Mai mare peste ei.
Sus mi-este cu cracă, Litvu potcovea
Jos , masă de piatră Potcoave de fier,
'N pămînt vindecată, Cuie de oţel,
Cu aur suflată . . . Nu rabdă la muscel . . .
La masă că-mi şade Pe Criş că urca,
Trei domni ungureşti, Crişul jumătate,
Trei moldoveneşti, Tot din stană-n stană
Iar în capul mesei Şi din piatră-n piatră,
Domnul Zecman-crai, Litvu nu mai poate ;
Silade Mihai, Pin' la un loc merge,
Cu a lui crăiasă, D-un vînt mare-ncepe,
Dalbă-mpărăteasă, Tot un vînt turbat
Cu sprinceana trasă, De-I da peste cap . . .
Cu geana sumeasă . . . Jos descăleca
Sfatu că-l făcea Pînă vîntu-nceta,
Şi se domăia : Iar încăleca,
„Cine s-o găsi Devale tulea,
Şi s-o dovedi La masă venea :
Ca să urce Crişul Slujba nefăcută,
Unde se bat turcii, Faţa ofilită . . .
Turcii Dar se mai găsea
şi cu frîncii, Şi se dovedea
Se bat în galioane, Domn' Ştefan Opriş,
Mult să bat cu jale ; Din Ţara de Sus.
Se bat cu nisip, Litvu-şi potcovea
Mult se bat urît ! Potcoave de oţel,
Şi turcoaicele Rabdă la muscel,
Bat cu furcile ! Crişul că urca
Şi cînd s-o urca, Şi mereu mergea
Tot din stană-n stană
D-acolo să ia Şi din piatră-n piatră,
O cealmea de turc Litvu tot mai poate.
Şi-o mină de frînc Î n deal că urca,
Şi-o foaie de tisă Jos descăleca,
Tot pentru credinţă, Litvu-mpiedeca,
298
Din gură-i zicea : Tot pentru credinţă,
- Paşti, Litvule, paşti, Vedea-o-aş aprinsă !
Paşti, să mi te-ngraşi, În sin le băga ,
Pasti iarbă de luncă. La Litvu venea
De� ţi fă coama lungă ; Şi încălica,
Paşti iarbă de mare , Devale tulea,
Fă-ţi copita tare ; La masă venea
Paşti iarbă de dos, Cu slujba făcută,
De te fă frumos, Faţa rumenită . . .
Că aicea-mi este Pe masă trîntea
Unde iarba creşte, O cealmea de turc
Creşte, Şi-o mină de frînc
se-mpleteşte Şi-o foaie de tisă
Tot găităneşte ! . . . To t pentru credinţă .
Domnu Zecman-crai,
Opriş ce făcea ? Silade Mihai.
El se repezea Bine că-i părea .
Şi el c-apuca El că le primea
O cealmea de turc Şi mi-l dăruia
Şi-o mînă de frînc Cu tîrgul Iaşului
Şi-o foaie de tisă Şi cu al Moldovii !
Ilie Urm Revista de folclor 2 ( 1 9 5 7 ) , nr. i, 1 1 .l

Drăgăeşti - Dimbo·1iţa. C . RA Dl' L E SC U-CO D I N
1 8( 1 7) TREI LEBEDE
ăi Lele verde de-o lămîie,

La cea mică cetăţuie
S-a afla ' de-o mînăstire,
Mînăstire cu trei brîne,
Cu trei brîne,
cu trei turne ,
Dar mai sus, trei cruciuleaţă,
/ :Dar pe-'le trei cruciuleaţă :/
Lemerit-ai,
tăbărît-ai
Trei păsări lebede albe,
jăi1 / :Cîteş'trele gălbioare, :/
Cu ciocur'le de argintî,
Ce nu s-a mai pomenit
Nici pe cer, nici pe pămînt .
De trei ori că-m' gurluia,
To' divanu să strîngea,
Boieri mari că s-aduna, măi
Dupe vînători pleca,
Vînătorii i-aduna,
Doisprezece vinători ,
Tot ficiori
de mari marghioli,
299
Tot ficiori de boieri mari
De-ai de rabdă la divanî . . .
Vînătorii că-m ' sosa,
De genunchi îngenunchia,
Arcurile le-ntindea. măi
Păsările ce-m' făcea ?
'A mijlocie-n grăia,
/ :Pe-a m ai mare c-o-ntreba :/
Şi-aşa din gură-i grăia :
- Iar voi, YÎnătorilor,
Nu-ntindez ' harcurile
Că Yă săcăm mînile
Şi \' ă sar \'ederile, m ăi
Că noi nu sîntem păsărele
Şî sîntem to' sufleţăle,
Cînd oai zice de-o alună
/ :Trei zile din 5ăptămînă : :/
Cna ieste Mercurea,
Ş-alta ieste Vinerea , măi
/ :Ş-alta ie sfînta-i Lunea : / C2-alta . . .
Care-o posteşte lumea,
Care \'rea, care nu \'rea,
Doamne, nu le ma'-ajuta ! mîi
De trei ori că-m ' gurluia,
Mînăstire-oa suduma,
Jumătate că-m ' cădea
Şi de-acolo că-m ' zbura.
Pe-o pazăşte să oprea,
Frumoasă rnasă-ntindea, măi
Mare masă
de mătasă,
Pe la căpătîi aleasă .
Vînătorii ce-rn' făcea ?
După iele să ţînea ,
Harcurile le-ntindea,
De genunchi îngenunchia. măi
'A mai mică că-i privia, "
Cu-a mai mare că-rn' vorbea,

De trei ori că-m gurluia ,
Stei de piatră că-i făcea,
Neică, de să pomenea
Şi, frate, s-o pomeni
Cî' soare pe cer va fi,
Soarele merge şi-apune,
/ :Cuvintele to ' să spune . . . :/
Mihai Constantin mg. 1 4 b
Desa - Dolj AL. I . AMZULESCU
22 II 1 95 1
300
1 9( 1 8) SF ÎNTA V I N ERI
A Foaie verde-a bobului,

Sus, în zla va ceriului,
/ :La porţîle raiului, :/
Sus, în slava cerului,
/ :De to ' sfinţi mi-e cuoprinsă . :/
/ :Dar la masă cine-m' sta ? :/
De-acolo cine-m ' lipsa ?
Numai Maica Precesta
Şi cu Sfînta-i Vinerea măi
Care-o posteşte lumea, „
Bb / :Care vrea, care nu vrea, :/

Doamne, nu le ma '-aj uta !
Cin' să uită de o parte ,
De o parte,
cam la spate ,
Dincotro soare-m' răsare,
hai Vede-on norolez cu ceaţă ,
La mijloc cu moghindeaţă.
De departe-ngenunchia măi
Şi de-aproape să ruga :
- Dar Doamne, Sfinţîia-Ta,
Tu beai şî te-nveseleşti
/ :Şi de noi că nu-ngrijăşti2, :/
C î Lele verde trei costrei,
Că s-a pus lumea pe noi,
Cu apă ne opăreşte,
Cu acele ne-mboldeşte,
I :Inimioara ne-o topeşte ! :/
Dară Domnu de-auza
Cu Ilie că-m' vorbea :
- Dar Ilie, sluga mea , măi
I-auz' Maica Precesta „
Şi cu Sfînta-i Vinerea,
O canuneşte lumea !
D Tu de prînz să mi-şi prînzeşti,
Pe namneaz să-m' 'odineşti,
Pe chindie te găteşti,
De săge ' să te-ncroj nezi,
I : Jidovii să-i prăpădeşti ! :/
Dar Ilie de-auza măi
Atîta că-i trebuia :
Din picioare că-m' bătea
Ca să-ş' facă damblaua . . .
lei de prînz că mi-ş' prînza,
Pe namneaz că-m' 'odinea ,
Pe chindie să scula, măi
De săges' că să-ncroj na .
E / : Năcăjît că mi-ş' pleca , :/
30 1
Jidovii c ă mi-'.?' făcea ?
Toz' ro1tă, frate, ierea,
Toz ' bea
şi mi-ş' chiefuia, măi
De nimin' grij ă n-avea.
ai Numai unu şchiop erea
Şi-afară, frate , ieşea
Şi pe cer că să uita
Şi-năunt'u că intra măi
Şi la ăia le spunea :
- Yoi bea ' şi vă-nveseliţi,
De niminea nu-ngrijiţi ;
Tare vine şi sosăşte,
Ie Ilie năcăjîtî
/ :Ce nu s-a mai pomenitî1 ! :/
F hoj Nij i vorba n-o isprăvea
Şi Ilie dudăia ,
/ : Jidovii că-i prăpădea .
Numai unu că-m ' scăpa
Ş-ala , frate, că zbura
Sus, în slava ceriului,
Subt aripa Domnului.
Dare Domnu să ruga : măi
- Mă Ilie dumneata, "
Do 'r pe ăsta 1-oai ierta "
Că le perdem sămînţa !
-
Odată cu viaţa ,
C-aşa ne-a fos ' prinsoarea !
Cu săgeata cînd îm ' da măi
Ş i pe Domnu că-l lovea, "
Î n aripă că-l lovea . . .

G Dare Domnu-I blestema,
Şasă săptămîn' zăcea,
Toată carnea că-i cădea, mai
Mina dreaptă i-o lua "
Şi pe-a stingă i-o lăsa .

Cînd Ilie dudăia,
Vite mari că prăpădea ,
/ :Copii săraci rămînea. :/măi1
/ :Maica Precesta-i lua :/
Şi mi-i da şî p 'in ţărînă
Să-ş' uite dorul de mumă ;
/ :Le mai da şi cite-o piatră
Să uite dorul de tată . . . :/
H Pe la mere că-i ducea
Şi mere le scutura .
Care sîn, frate, c-avea măi
Mere-n sînt că mi-j' bagă ;
Care sin că nu mne-avea,
302
Părinţi că-i blestema :
„Doamne, părinciorii noşt'i
N-au aici la ce veni,
/ :Nici pe lume ce trăi ! "
Mihai Co11sla11lill mg. 588 b
Desa -Dolj A L. I . .\M Z t: L E SC U
30 XI 1955
20(30) ARDI U-C RĂIŞOR
Marea-mi iestă mare, Şi lor că le spunea :

Marea mărgini n-are ! - Cine iestă asta
'Ntr-al mijloc de mare De mi-a cules măru
Ostrov că-mi iera. Şi l-a dărîmat,
în ostrov ce-mi iera ? Pe min' m-a săca t,
O rnîndră băştea . Baş di la ficaţi,
ln ea ce-mi şădea ? Că l-am pus cu mina ,
'Mpăratu şădea ; Să ia numai muma ;
'Mpăratu mi-avea . Şi l-am pus cu sapa,
Tot p'in băştea , Să ia numai ta ta ? !
Neşte zărzălii , Atunci că-mi zicea,
Neşte merăzii, Fecioru-ăl mare-mi zicea :
Iasă poame-ntîi. - Măi, tu, taie-al mieu
Să dăm la copii . . . Şi-al lui Dumnezeu,
ln mijloc de băştea, Tu mie să-mi dai
N u-ş, ce răsărea, Tot ţoalili tăie
N u ştiu, păr or' măr ? Şi armili tăie .
'Ntr-una că creştea, La măr m-oi ducea,
'Ntr-una că-nflorea , Mărul I-oi păzea
'Ntr-una că-mi lega Şi I-oi străjuia,
Şi rneră făcea ; Io I-oi dobîndea,
Meră de-arginţel La tine 1-oi ducea
Şi de aurel. Şi I-oi judeca,
Sara că-nsăra, Pe voiia ta !
Venea ce-mi venea, 'Mpăratu de-auzea
Măru-I culegea Bine că-i părea,
Şi mi-l dărîma, Ţoalili că-i da ,
De rîs mi-l lăsa. Armili că-i da ,
Ziua să făcea, La măr să ducea,
'Mpăratu pleca , De măr să lipea.
Pleca p'in băştea , Sara, cînd 'săra ,
Pi la măr că-mi da, Venea ce-mi venea
Măru că-l găsea : Şi 1-amăjuia ,
Tot l-a dărîmat Pe măr I-adormea,
Şi l-a fărîmat, ln măr să suia,
De rîs l-a lăsat. Măru-I dărîma,
Acas' să ducea, De rîs mi-l lăsa .
Şi iei că-mi avea, Ziua să făcea,
Trii ficiori avea, 'Mpăratu pleca,
303
Pleca p 'in băştea, Ardiu, făr' de casă·
Pi la măr că-mi da, Şi făr' de nevastă,
Măru că-l găsea : Din gură zicea :
Tot l-a dărîmat - Măi, tu, taie-al meu
Şi l-a fărîma t, Ş-al lui Dumnezeu,
De rîs l-a lăsat. Tu mie să-mi dai
Acas' că-mi mergea , Tot ţoalili tăle
La copii spunea. Şi annili tăle.
Al mijlocar zicea : La măr m-oi ducea
- :.\lăi, tu, taie-al mieu Şi 1-oi străjuia
Ş-al lui Dumnezeu, Şi 1-oi dobîndea,
Tu mie să-mi dai La tin' 1-oi ducea
Tot ţoalili tăle Şi 1-oi judica
�i annili tăle, Tot pe voia ta !
La măr m-oi ducea ' Mpăra t de-auzea
�i ieu 1-oi păzea Bine că-i părea,
�i I-oi străjuia. Ţoalili că-i da,
' Mpărat de-auzea Annili că-i da,
Bine că-i părea, La măr că pleca_
Ţoalili că-i da, Ardiu , de vedea,
Annili că-i da , Departe şădea,
L a măr să ducea , Cit dă cu dreapta .
De măr să lipea. Şi sara, cînd 'săra„
Sara , cînd 'săra , Lumea cînd cina,
Lumea cînd cina, Venea ce-mi venea„
Venea ce-mi venea Trii zîne venea,
Şi l�amăjuia, I n măr să suia,
Pe măr 1-adunnea , ::\1ărame-n tindea,
I n măr să suia, Meră-mi culegea.
Măru-I culegea Ardiu , de-mi vedea ,
Şi mi-l dărîma, Puşca o-ntindea .
De rîs mi-l lăsa . Pe el mi-l vedea
Ziua să făcea, Zina mai mare,
' l\Ipăratu pleca , Cu grija-n spinare.
Pleca p'in băştea , Din gură zicea :
Pi la măr că-mi da , - Ardiu-crăişor,
Măru că-l găsea : Pedepsit cu dorP.
Tot l-a dărîmat Ardiu, făr' de casă
Şi l-a fărîmat, Şi fără nevastă,
De rîs l-a lăsat. Stăi de nu da,
Şi iel că-mi zicea : Nu ne săgeta,
- Care iestă asta Noi ţie ţ-om da
De mi-a cules măru Pe zina mai mică ,
Şi l-a dărîmat, Că e frumuşică,
Pe min' m-a săcat Ţie ibomnică.
Baş di la ficaţi ? Ardiu , de-auzea,
Şi l-am pus cu mina , La măr mi-alerga„
Să ia numai muma ; Mina că punea
Şi l-am pus cu sapa , Pe zina mai mică„
Să ia numai tata. Că e frumuşică
Al mic că-mi zicea, Şi lui ibomnică.
Ardiu-crăişor, Şi iei că-mi pleca..
Pedepsit cu dor, Cu zina pleca,
304
Pleca p'in băştea . Şi făr ' de nevastă,
Şi două zîne zbura, ( e-ai cătat în lume ?
Pe cer să-nvîrtea, Ţ-ai pierdut din urmă !
Din gură zicea : Ardiu, de-auzea,
- Ardiu-crăişor, Din gură zicea :
Pedepsit cu dor, - \'oi, tartorilor,
Tu dac-oi păzea \'oi , aghipeţilor,
Pe zîna mai mică, \ ' oi voţi fi văzut
Aşa mi-oi avea-o . Pe zîna mai mică
Dacă n-oi păzea-o, Pc-aicea trecînd,
Şi tu n-oi avea-o . Or ' voţi fi auzind
Ş-Ardiu că pleca De casa de · zîne,
Cu zîna mai mică. l"n 'c-i pistă lume ?
lel că mi-o iubea Tartorii-i zicea :
Şi ea să simţea, - Noi n-am auzit ,
Grea că se simţea, Da ' să fi văzut !
Pe-Ardiu că mi-l loa, :Koi n-am cunoscut,
C u capu-n poală-I punea, -;\ici n-am auzit
Pînă-1 adurmea . De casa de zîne,
:Mîna-n cap punea, Cnde-o fi pe lume.
Trii fire rupea, Iei să gîlceva :
De Ardiu le lega . Ta-su mi-a murit ,
De nu le lega , Papucu-a uidit
Nu să pomenea. Şi nu 1-a-mpărţit.
Şi zîna-mi zbura. Ardiu-crăişor zicea :
Ardiu, de vedea, - \'oi, tartorilor, voi
lel să pomenea, ( e vă gîlceviţi ?
Din gură zicea : Tartorii zicea :
- Du-te, zînă, du-te, - �oi ne gîlcevim
Pară viermănoasă, Că tata ne-a murit,
Nu mai faci tu casă ! Papucu-a uidit
Zina că-mi zicea : �i nu 1-a-mpărţit.
- Ardiu-crăişor, Ardiu că zicea :
Da ' ţie ţ-a spus - Trii părale-aş da ,
Tot zîna mai mare, Mie mi 1-oţi da
Cu grij a-n spinare, Şi voi v-oţi împărţea.
Pe cum m-oi păzeam, Tartori , de-auzea,
Aşa mi-oi avlJl:lm. Păpucu i-l da,
Ardiu, de vedea, Ardiu că-ntreba :
De-aciia pleca, - Verde foi de prun,
Trii zile mergea , Da ' de ce e bun ?
Pistă-o cioacă da, Tartorii zicea :
Un foc că-mi găsea. - \'erde foi de prun,
La foc că-mi găsea, Da ' di ce-estă bun ?
Trii tartori şădea. Pi apă voi mergea ,
Tartori de vedea, Nu ti-i scufunda,
Pe-Ardiu că-l vedea, Nici nu te-i uda,
Nainte-i că-i sărea, Pliu tă voi mergea !
Ca ţapii prîşnea, De-aciia-mi pleca ,
Pe iel I-întreba : Trii zile mergea,
- Ardiu-crăişor, Pistă-o cioacă-mi da,
Pedepsit cu dor, Trii tartori găsea.
Ardiu făr' de cas� Tartori de-I vedea
305
Nainte-i s ărea, Tartor de-I vedea
Ca ţapii prîşnea, Nainte-i sărea,
Din gură zicea : Ca ţapii pîrşnea,
- Ardiu-crăişor, Din gură zicea :
Pedepsit cu dor, - Ardiu-crăişor,
Ce-ai cătat în lume, Pedepsit cu dor,
Ţ-ai pierdut de nume ! Ardiu făr' de casă
Da ' tartorii să certa : Şi făr' de nevastă,
Ta-su mi-a mur it Ce-ai plecat în lume,
Şi fiesu a uidit Ţ-ai pierdut de nume !
Şi nu 1-a-mpărţit. Ardiu că-mi zicea :
Ardiu-crăişor zicea : - Tartor dumneata,
- Trii părale-aş da, leu că mi-am plecat
Fiesu că mi-aţi da ! Pe zîna s-o cat,
Ardiu, de vedea, Pe zîna mai mică,
Trii părale da, l\Ii-a fost ibomnică.
Fiesu că-l luva, Şi ea mi-a plecat,
Din gură zicea : Pe min' m-a săcat .
- Voi, tartorilor, Tu voi f i văzut
\'oi, aghipeţilor, Pe-aicea trecînd,
Verde foi de prun, Or' oi fi auzit
Da ' di ce ie bun ? De casă de zîne
Tartorii zicea : Unde-o fi pe lume ?
- \' erde foi de prun, Tar toru zicea :
Da ' di ce ie bun ? - Şi ieu bătrîn că sînt,
În cap cînd I-oi loa, Şi ieu n-am auzit
La mas-oi şădea, De casa de zîne
Şi tu că voi bea Un 'e-o fi pe lume !
Şi te-oi veselea . Ardiu , de-auzea ,
� ima nu te-o vedea ! Î ncepea a plîngea.
De-aciia pleca , Tartoru zicea :
De mare că-mi da . - Ardiu-crăişor,
Papucu mi-l loa, Stăi de nu plîngea,
Î n picior îl băga, Că mai ştiu una .
Pe mare pleca . Tartor, de vedea,
Iel nu să uda, Biciu-n mînă-1 loa,
� u s ă scufunda, O da tă că-mi pleznea,
Pliută că mergea, Marea trămllta,
T rii zile mergea . Neveste stîrpea,
'N tr-al mijloc de marea Tartori s-aduna :
lei că-mi găsea Care cornut ,
Tot o casă mică Care de-i şut,
�i toată de sticlă . Care de-i afumat,
Î n ea cin ' şădea ? Care sînt bălţaţi.
Tartoru al mai mare , Pe toţi i-aduna ,
Cu coarnele ca la cerb. Roată că-i făcea,
lei la foc şădea Pe iei i-ntreba :
Şi tutun că-mi bea, - Tartori dumneavoastră.,
Tutun cărăgea , Voi voţi fi văzut
D-el ce bea paşa . Pe zîna mai mică
Ardiu, de-I vedea, Pe cer trecînd ;
Î ncepea a plîngea, Or' oţi fi-auzit
Frică că-i ierea. De casă de zîne
J ;,i.
·'
306
lTnde-o fi pe lume ? Pe cal I-încăleca,
Tartorii zicea : Cu Ardiu că pleca ;
- Noi că n-am văzut Cale de trii ani
Pe zîna trecînd, Făcea în trei ceasuri.
Nici n-am auzit Acolo-ajungea ,
De casă de zîne La casa de zîne.
Unde ie pe lume. Tartoru . de \"edea.
Ardiu, de-auzea, Lui Ardiu că-i arăta,
'Ncepea de plîngea. Casa-i arăta,
Tartoru zicea : le! că să-ntorcea .
- Ardiu făr' de casă. Ardiu, de \"edea,
Şi făr' de nevastă, Fiesu-n cap că-l lua ,
Stai de nu plîngea L a zîne că pleca.
Că mai ştiu una. La prînz le găsea.
Biciu-n mină lua Ardiu ce făcea ?
Ş-o dată-mi pleznea, La masă şădea,
Marea trămura, Cu ele-mi prînzea
Neveste-mi pleznea. Şi pc iel nu-l vedea.
Iacă-mi ajungea Zîna că zicea,
Şi tartoru-ăl şchiop. Zina cea mai mare,
Şi iei mi-ajungea, Cu grija-n spinare ,
Pe iei I-întreba : Ea că-mi zicea :
- Tu, tartoru-ăl mare, - Doamne, ce ie asta ?
Tartore dumneata, Noi că ne-am făcut,
Da ' tu ai auzit O turtă-am făcut,
Cînd ieu mi-am pleznit, Şi noi am mînca t
Si ce n-ai venit ? Şi ne-am săturat
Tartoru zicea : Şi mai ne-a rămas.
- N-am putut s-ajung, D-acuş ce-i asta ?
C-am fost departe, Nu ne-am săturat,
La casa de zîne, Nici nu ne-a rămas !
Unde-i pistă. lume. Zînile, de vedea ,
Ardiu, de-auzea, Bine că pleca,
'Ncepea să. rîdea Pe lume-mi pleca .
Cînd de zîn-auzea ; Da ' zîna mai mică
Tar toru zicea : Acas' rămînea,
- Ardiu dumneata, Demîncare făcea.
Stai de nu te rîdea, Ardiu ce-mi făcea ?
Că nu ie colea, Fiesu din cap îl lua
Şi ie cale depărta tă. Şi zîna că-l vedea .
Cînd oi zîce de-un susai, lei, dacă vedea,
Ie cale de trei a'i. Pe ea o săruta.
Tartoru-ăl mare zicea, Ş-ale două că venea,
L-al şchiop că spunea : Pe Ardiu că mi-l vedea,
- Tartore dumneata, Din gură zicea :
Pe Ardiu că I-oi lua - Ce iestă asta ?
Şi calu 1-oi da V oi că 1-oţi lua
Şi cu iei te-oi ducea Ş i 1-oţi adurmea ,
La casa de zîne, Pistă iei om trecea,
Unde-i pistă lume, Pulbăr I-om făcea.
Şi cale de trii ani Ardiu c-auzea,
Să faci de trii ceasuri ! lel, dacă vedea,
Tartoru, de-auzea, Fiesu-n cap că-l lua
367
Şi el mi-adurmea, Zina, de vedea,
Zînile-1 căta După Ardiu să lua .
Şi nu mi-l găsea, Ardiu, d e vedea,
Din gură zicea : La mare că da,
- Ce iestă asta ? Pe zînă mi-o lua,
Verde de-un spa nac, 'N corabie să punea
C-aici l-am lăsat ! Şi pivele-mi pocnea ,
Ziuă să făcea, 'Mpăratu-auzea ,
Zinele pleca, Lăutar tocmea,
Pe lume-mi pleca : De nuntă să grăbea.
Zina mică uidea,
Cu Ardi u că rămînea. Ardiu c-ajungea ,
Ardiu, dacă vedea, C u zîna să lua
Copilu-1 luva, Şi să cununa,
Cu iel că-mi fugea . De să pomenea .
lu11iţd Ştefanovici Roib11 G i 11glea - l "ilsa n , 229

G ral io·fiţa (R. S.F. l ugosla ·1ia)
2 1 CIOCÎ RLA � U L
O nevastă tinerea , Şi-ncepu a se scălda .

Măritată de toamna, Da ' Pătruţă ce-mi făcea ?
Urît ceas i se-ntîmpla, Cămăşile la zîne-mi lua
Bărbăţelu c ă-i murea, Şi pe fugă se punea .
Ea greoane-mi răm.înea . Da' zînele mi-l vedea,
Puţină vreme-i trecea , După Pătruţ că striga ,
Un copilaş îmi năştea, A mai mare că-mi vorbea :
Nume Pătru că-i punea. - Măi Pătruţă, Petrişor,
În margini de Ţăligrad Ce-mi eşti prididit de dor,
Îmi este un să tuleţ mare . Ia să-mi dai cămaşa mea,
Da-n satu ăla îmi era Că ţ-om da pe sora mea ,
Tot o mică căştioarea , Pe sora mea Ineluşa,
În casa aia cine-mi şedea ? Să-ţi fie nevasta ta ;
Şede-o mîndră văduvea, Pe sora mea a mai mică,
Kuma-un copilaş mi-ave a ! Ţ-o dau ţie de nevastă !
Creştea copilu,-mi creştea, Da' Pătruţă d-auzea,
Pin' de-nsurat se făcea, Îndată mi se-ntorcea,
Douăzeci de ani avea. Cămăşi la două le da,
Yezi, copilu ce-mi făcea ? L-a mai inică i-o oprea.
El de-acasă că-mi pleca, Da ' ale două ce-mi făcea ?
Unde maică-sa-I ducea , În cămăşi mi se-mbrăca,
Baş la bal ta zînelor, În slava cerului zbura ;
Zînelor măiestrelo r. Da ' 'a mai mică rămînea ,
Acolo că-mi aştepta Ea din apă-mi striga :
De-or venea cineva . - .Măi Pătruţă, Petrişor, ·
Puţinel că-mi zăbo vea , Ce eşti prăpădit de dor,
Iacă zînele-mi venea ; Ia să-mi dai cămaşa mea
La baltă cînd ajungea, Că ţi-oi fi nevasta ta !
De cămăşi se dezbrăca la vezi, Pătru de-auzea,
308
Îndărăt mi se-ntorcea, Dar Pătruţă-mi rămînea,
Cămaşa la zînă-mi dătea ; Cu muma lui se vorbea ,
Dar zîna cînd vedea, Se vorbea, se tăinuia,
În cămaşă se-mbrăca , Da ' din gură că-mi zicea :
C u Pătruţă că-mi pleca, - �Iuică, muiculiţa mea,
De mină se lua . Zo, mă rog, muică, de tine :
Cînd acasă-mi ajungea, Dacă vrei. să-mi faci un bine,
Ei de nuntă s-apuca . Să-mi faci o turtă de pîine ,
Mergea ş i se cununa , Mă duc după zînă-n lume !
Cum face toată lumea . .Mama lui cînd mi-auza,
LTn an de zile-mi trecea, Turtă de pîine-i făcea ,
Un copilaş îmi năştea, Da ' Pătruţă mi-o lua
Stea în frunte că-mi avea, Şi-şi lua drumu şi pleca,
Toate sobele lumina . Ziua, noaptea-mi drumuia ;
Şi de Paşti, Doamne,-mi venea , :t\işte diavoli că-mi găsea ,
Ia vezi, zîna ce-mi zicea : Pe lîngă foc că-mi şedea.
- Măi Pătruţă, Petrişor, Da ' tare mi se bătea ,
Ce eşti prididit de dor, Schintei din ei lăpăda ,
De-un an de zile-am venit, Da' Pătruţă-i întreba :
Eu nu m-am mai primenit, - De ce voi că vă băteţi ?
Nici faţa nu mi-am văzut. Pe-unde-am fost .
Eu mă rog de dumneata, Pe-unde-am venit,
Ia să-mi dai oglinda Eu ca voi că n-am văzut !
Să-mi văd şi eu faţa mea. :\1 mai mare că-mi vorbea :
Dară mama lu' Pătru ţă, - }fă Pătruţă dumneata,
Ea. frate, cînd auzea, Koi un tată am avut,
Parcă inima-i spunea, Baş acuma ne-a murit ;
Numai atît că-i spunea : Noi ca fratii ne-am iubit,
- Măi Pătruţă dumneata, Am începtlt , am împărţit,
Oglinda la zînă-oi da, P'intre noi că mi-a trecut
La faţă cînd s-o vedea, O mîndră de pălărie,
Făr' de zînă-oi rămînea ! Ş-o mîndră de iepîngea ,
Da' Pătruţă n-asculta $-un mîndru de papucel,
Ce-i spunea muma sa. C-un mîndru de toiegel,
Oglinda la zînă-a dat , Al ce-mi faci cruce de el.
Ia vezi, zîna ce-mi făcea ! Pălăria-mi preţuia :
Ea frumos se premenea, Cînd în cap că mi-o punea,
Cum îi cerea inima. Nima nu ne putea vedea,
Copilu-n luică-1 punea, Iepîngeaua iar aşa .
În bătătură ieşea, Papucelu-mi preţuia :
Oglinda-n mînă mi-o lua La mare cînd ajungea,
Şi-n oglindă se uita, Urmă cu el vor făcea,
Şi-n slava ceriului zbura Numai din gînd va gîndea,
Şi pe sus ea că-mi vorbea : Toată marea va-ngheţa .
- Măi Pătruţă dumneata, Toiegelu-mi preţuia :
De vreun dor te-or prididea, În care-l va întindea,
După mine voi venea, Numai din gînd voi gîndea,
Pe mine m-oi căuta Stei din piatră s-or făcea.
Unde cîntă paiele Da' Pătruţă de-auzea :
Ş-unde joacă trestia, - Dacă este taina aşa,
Acolo e ca sa mea . Toiegelu să mi-l daţi,
Mă duc pe la sora mea, Vă luaţi drumu să-mi plecaţi,
Mi-a venit un dor de ea. în dealu-ăla veţi suia
309
Şi la mine v-oţi uita . Cu Pătruţă se vorbea :
Cînd eu vă voi comanda , - Măi Pătruţă dumneata.
\'oi Ia mine v-oţi venea ; Ce să-ţi dau eu acuma ?
Care mai întîi va ajungea , Să-ţi dau împărăţia !
Ala st,·aru 1-oţi lua, Da ' Pătruţă de-auzea ,
Iar ca fraţi oţi rămînea ! I\uma-atîta că zicea :
Atunci ei de rămînea - Ce-mi trebuie împărăţia ,
Într-un deal mi se suia. Dacă n-am eu zîna mea,
Tot într-un rînd mi se punea. Ce m-am cununat cu ea !
Da ' Pătruţă ce-mi făcea ? Ia să te-ntreb eu ceva ,
Toiegelu-n mînă lua Dacă tu c ă voi ştia :
Şi-n ei că mi-l întindea . l"nde-mi cîntă paiele
:\' umai în gînd că-mi gîndea, Ş-unde-mi joacă trestia.
Stei de piatră se făcea, Acolo mi-e zîna mea !
Toată lumea mi-o-ngheţa, Da-mpăratu de-auzea,
(are pe cum se brodea, Î n grădină că-mi ieşea ,
Aşa. Doamne ,-1 îngheţa ! Deştiu-n gură mi-l punea,
Îşi lua drumu şi pleca , C î nd o dată-mi şuiera, .
Într-un oraş se băga . Ca toată şiurligaia
Mi-avea, Doamne. ce-mi \"edea : Ce-mi cînta primăvara,
� işte ţigani că-mi găsea, Toate păsările-mi venea !
C u ba roase ridica te Da-mpăratu ce-mi făcea ?
Şi cu mîinile-ngheţate ; Pe toate-n rînd le punea,
Cum ei, frate, s-a brodit, Ciocîrlanu nu mi-era !
Aşa pe ei i-a-amorţ it. El pe toate le-ntreba ,
El de aicea-mi pleca . Nici una nu ştia ;
La-mpăratu s e ducea , Puţinel zăbovea ,
La-mpăratu păsărilor, Iacă ciocîrlanu venea .
Păsărilor măiestrelor. El pe sus, Doamne,-mi zbura,
Cînd în dvor se băga , Da ' din gură că-mi zicea :
Mi-avea , Doamne , ce vedea, - Mă împărate dumneata,
Da' el, Doamne , ce-mi găsea ? Ştiurli ! ştiurli ! ce-am venit,
Baş fata-mpăratului, Cîtăva m-am zăbovit !
La astal cum a şezut, Numa atît că-mi vorbea
Piera-n mină mi-a avu t . �i pe jos că-mi dobora
Dară Pătru cînd vedea, Şi-n rînd mi se punea ,
De milă ce-i era , Da' împăratu-I întreba :
Toiegelu mi-l trăgea , - Ciocîrlane dumneata,
Cruce î n e l că-mi făcea, Ia să te-ntreb eu ceva ,
Tot oraşu dezmorţa . Dacă tu că vei ştia :
Începu oraşu a lucra, Unde-mi cîntă paiele
Da' fata cînd mi-l vedea, Şi-unde-mi j oacă trestia ?
Ea din gură că-mi zicea : Ciocîrlanu că-mi zicea :
- Măi Pătruţă dumneata, - Eu cîtăva m-am zăbovit,
Ce putere-mi avuseşi Baş pi-acolo mi-am trecut
Tot oraşu dezmorţeşti ? Si zînele le-am văzut ;
Atunci fata de-I vedea, :Oră mare-n bătătură,
La-mpăratul se ducea Cînta zîna din tambură .
Şi din gură-aşa zicea : Da-mpăratu de-auzea
- Măi tăicuţă dumneata, Iar din gură că zicea :
Vezi, Pătruţă mi-a venit , - Dacă-mi este, taică,-aşa,
El pe noi ne-a dezmorţit. Pe Pătruţă 1-oi lua
Da-mpăratu de-auzea Ş-acolo I-oi aducea.
310
Numa atît îmi vorbea, Pe Pătruţă mi-l vedea
Pe Pătruţă mi-l chema �i-n sobă mi-l băga,
�amîndoi ei că pleca. Cînd în sobă se băga.
Da ' mergea ei cit mergea, Vezi. Pătruţă ce făcea ?
Cînd la mare-mi ajungea Drept la copil trăgea,
Ciocîrlanu îmi zicea : Adunnit că mi-l găsea,
- Mă Pătruţă dumneata, De pe �omn mi-l pomenea .
Ce să facem acuma ? Vezi , copilu ce-mi făcea ?
Da ' Pătruţă ce-mi făcea ? Cînd pe Pătru mi-l vedea ,
Papucelu mi-l lua , Î n braţele lui sărea
Unnă cu el că-mi făcea, Şi din gură-aşa zicea :
Numai din gînd că-mi gîndea , - Iată. mumă, tatăl meu ,
Toată marea mi-o-ngheţa ; Dăruit de Dumnezeu,
Ciocîrlanu iar zicea : Mare dor l-a prididit,
- Mă Pătruţă dumneata , De la noi c ă mi-a venit !
Suie-te-n spinarea mea ! Atunci Pătru de-auzea ,
Pătruţă cînd mi-auza , Pălăria-o lăpăda
Î n spinare se suia Şi faţa lui şi-o arăta.
Şi pe mare-mi zbura . Ia vezi , zîna de vedea
Cînd marea mi-o trecea , Frumos de prînz că-mi făcea,
Puţinel că-mi 'odinea Punea masa şi-mi prînzea
Şi-şi lua drumu şi pleca , Şi-şi lua drumu şi pleca.
Acas' la zîne-mi mergea. Ia vezi , zîna ce-mi făcea ?
l n b ătătură că-mi şedea, Pe Pătruţă mi-l lua ,
Ia vezi, zîne ce-mi făcea ? Şi pe copil iar aşa ,
Soba lor şi-o mătura, Î n spinare mi-l lua
A mai mare că-mi era , Şi pe ms, Doamne, zbura.
Gunoi afar' lăpăda. Ciocîrlanu cînd vedea ·
Pe Pătruţă mi-l vedea, După ei mi se lua ,
Da' bine mi-l cunoştea, El mai tare că-mi zbura ;
Pălărie-n cap avea ; Ia vezi, zîna cînd vedea,
Ea-n sobă mi să băga Ea din gură-mi zicea :
Şi soru-sa-i spunea, - Ciocîrlane dumneata,
Ea din gură că-mi spunea : Ia nu mai zbura tu-aşa,
- Da' n-auzi tu, sora mea , Că eu am mai greu în spinare
Eu afară că-mi ieşii, Şi nu pot să fug mai tare !
Pe Pătruţă mi-l văzui, Amîndoi ei că-mi zbura ,
Dar bine mi-l cunoscui , Cînd marea cînd mi-o trecea,
Mare dor l-a prididit, Iar la-mpăra tul venea.
De la tine mi-a venit ! Da-mpăratul de-i vedea
Da ' zînele de-auza Frumos căruţ le făcea,
Ieşea şi mijlocarea, Ia vezi , căruţ de-argint,
Şi ea că mi-l vedea Da-n vîrfu căruţului
Şi-n sobă mi se băga, Îmi este-o piatră nestemată,
La soră-sa-i spunea : De-mi lumina lumea toată.
- Eu afară că ieşii, Şi-n căruţ că mi-i punea,
Pe Pătruţă mi-l văzui, Drumu-acasă că le da.
Cîtăva mi-l cunoscui ! Da ' Pătruţă ce făcea ?
A mai mică de-auzea, Cînd acasă ajungea,
Şi ea afară că-mi ieşea, El o carte că scna,
31 1
La împăratu trimetea Singurel se iscălea,
Ca să-i dea-mpărăţia. Împărăţia i-o da,
Da-mpăratu ce făcea
Cînd cartea mi-o primea ? C-asa le-a fost facerea,
.
\'edea-n carte ce scria , Doamne, de se pomenea .

Sima Prunaru Sandu- Timoc, Ci11tece bătri11eşti, 106
Zlocutea ( R . S.F. l ugosla·1ia)
1 9 38
22 ARIA� AL �ne
\'erde de-o cicoare, l\lie mi-e urît,

Colea-n vad pe vale, Pe lume trăind !
Colca-n vadu-al mare, Du-te, taică, du-te,
Tare mi se-m ' pare, Colea-n Brăşova ,
Este-o casă mare, Tată, să-mi aduci
Cu fereşti în soare, Pa truzeci de inşi,
Cu nouă uştioare. Tineri şi voinici.
La ca cine-mi şede ? Care sînt dos la dos,
Bunul de-mpărat . Bine copţi la os ;
C-o fată de măritat. Ce sînt buni de mînă
Cca piatră de fată, Şi mai strînşi la vînă.
Stă nemăritată, Eu mi-oi alegea
Anii i-a venit, Doar un băieţel,
Şi toţi s-a-mplinit ; Ţie ginere!,
La faţă zbîrcită, Mie bărbăţel,
Mult este urîtă. l\lă cunun cu el !
Într-o joi dimineaţă, Împăratul de-auza
Fa ta se scula Cal u-ncăleca,
Ş-apoi că spunea : În Brăşova pleca
- Cinstite-mpărate, Şi iar culegea
Mare lumina te, Pa truzăci de inşi,
Vezi, tată, nu vezi, Tineri şi voinici ,
Vremea mi-a venit, Ce sînt dos la dos
Zău, de căs 'torit ! Şi mai copţi la os ;
Anii s-a-mplinit, Ce sînt buni de mînă
Prea mult am fetit ; Şi mai strinşi la vînă.
Anii s-a făcut, Împăratu aducea ,
Patruzeci de ani, Ş i iar să gîndea
Şed la tine fetind ; Cum i-ar alegea,
Faţa s-a zbîrcit Pionieri îi lua,
Şi-mi şede urît ! Lopeţi că le da ;
Văruicile mele Pioneri să pa
Mi s-a mări ta t ; Tot o groapă lungă
La 'oră cînd iasă, Şi mult i adîncă,
De mină că duce Băieţi ce mănîncă ;
Copilaş de mină, De-o su tă de paşi lungă,
Cîte unu-n luică, De optzeci de largă ,
Alţii i se joacă ! Nouăzeci de-adîncă.
r mpăra tu striga : �u mi-i prăpădea ,
- Voinici dumneavoastră, Eu mi-oi alegea
Care-mi săriţi groapa, Dragă băieţel,
Ala să-mi ia fata ! Să trăiesc cu el.
Un băiat striga : C-am îmbătrînit
- Voinicilor, La tine fetind.
Groapa mult i-adîncă, Faţa s-a zbîrcit
Pe toţi ne mănîncă ; Şi-mi şede urît !
Toţi o să sărim Împăratu nu nea .
Şi-n groapă uidim, Voinici-i cerea
Fetiţa nu-i luăm ! Să-i sară groapa ;
Împăratu auza, Şi-n groapă cădea,
Mare ordin da, Cnu nu-i uidca !. .
Voinici c-alerga Fata iar plîngea
Să sară groapa ; Şi iar se ruga :
Şi-n groapă cădea, - Du- te. tată, du-te,
Toţi se prăpădea, ::'Ilie să-mi aduci
Unu nu uidea . Dragă băieţel,
Fetiţa rău plîngea Să t răiesc cu el,
Cu lacrimi de sînge ; C ă . zo . mi-e urît
D in gură vorbeşte, La tine fetind ;
Ochii lăcrămeşte. La faţă zbîrcită,
- Tată, taică-al meu, Zo. sînt eu urîtă !
De ce nu-mi lăsaşi 'l\Ipăratu de-auzea
Mie-un voinicel, Calu-ncăleca
Mîndru tinerel, Şi iar să ducea
Mă cunun cu el ! 'N \"ale-n Moldova,
Nuntă să făcem, Şi iar mi-alegea
Să ne cununăm ! Patruzeci de inşi,
Pe toţi îi necaşi, Tineri şi voinici,
Mie nu-mi lăsaşi Cu căciule lungi.
Do'r un voinicel Lungi şi stogoşate,
Să trăiesc cu el ! La o parte da te .
Du-te, tată, du-te, Fetita-i vedea ,
Mie să-mi aduci '
Din ochi lăcrăma ,
Dragă băieţel, Din gură zicea :
Mie bărbătel, - Lasă, ta tă, lasă,
Ţie ginerei. \'oinici să trăiască,
'Mpărat de vedea Să nu putrezească !
Calu-ncăleca Eu mi-oi alegea
Şi iar îmi pleca , Do'r un băieţel,
'N vale-n Craiova ; Bun şi tinerel,
Şi iar i-aducea Să trăiesc cu el ;
Patruzeci de inşi, Traiu să-mi trăiesc,
Tineri şi voinici . Vac să văcuiesc,
'Mpăratu venea, În lume să trăiesc.
La gropi îi ducea Destul am fetit
Şi iar le spunea : Ş-am îmbătrînit.
- Care-mi sare groapa, Î mpăratu nu vrea,
Ala să-mi ia fata. La groapă-i ducea ;
Fetiţa plîngea, Groapa i-o sărea,
Din gură zicea : Fetiţa să-i ia.
- Lasă, ta tă, lasă, Ordin că le da,
313
Voinici fuga da, Băiatu durmea,
La groapă-alerga Nu se pomenea .
Să-i sară groapa. 'Mpăratu striga
Groapa e adîncă, Să se pomenească,
Pe toţi îi mînîncă : Să se-nveselească ;
Şi-n groapă cădea, De nunt-a gătit,
Unu nu uidea ! . . . Giner'li-a durmit.
Fetiţa rău plînge Băia tu strigînd :
Cu lacrămi de sînge. - Cinstite-mpărate,
Mai la urmă vine Vreau mă-nveselesc,
\'oinic tinerel , Da' să 'odinesc.
Conu Bujorel , Eu am drumuit
Voinicel frumos, Şi am ostenit.
Din Ţara de Jos. Că eu am plecat
Aşa om frumos, Din Ţara de Jos !
' � lume n-a mai fost ! 'Mpăratu lăsa,
La-mpăra t venea Toată ziua sta,
Şi el întreba : Tot îmi 'odinea ;
- Cinstite-mpărate, Da' dumineca,
Mare luminate, Bandele cînta ,
Vreai să-ţi sar eu groapa, Toţ i craii venea
Să-mi dai mie fata ? Să-i vadă nunta .
Impăratu de-auza Băiat se scula,
Mult să-mbucura . Fetiţa c-o lua
Fetiţa-I vedea, Şi pleca cu ea,
Din gură zicea : Colea p 'in băştea
- Lasă-l, tată, lasă-l, De-şi făcu cercare,
Lasă-l pe ăsta Cu fata plimbare.
Să nu sară groapa ; Unde se oprea,
Piere şi ăsta, Ei de se iubea ?
Şi rămîn aşa ! 'N mijloc de băştea,
Băiatu striga : L-al cel nuc uscat,
- Lasă, fa tă, lasă, De vîrf a plecat .
Să-ţ i săr eu groapa ! El cum 'odinea
Groapa mi-oi sărea, Ş-apoi se iubea,
Eşti nevasta mea ! De pămînt se da ,
\'oinic de colea , Cocoş se făcea ;
La groapă-mi venea, Din pene bătea,
Groapa o vedea , Vultur se făcea ;
lndărăt se da, Fata-n ghiare lua
Paşii număra ; Şi zbura cu ea.
Patru cînd zicea, 'Mpăratu adăsta
Cînd se opintea, Să vină fata,
El sări groapa ! Cu ea ar pleca
' Mpărat de colea De s-ar cununa,
Voinicelu lua, Sus, la mînăstire,
Acasă-I ducea, De pomină-n lume.
Fetiţa i-o da, Împărat vedea,
In casă intra. Fata nu era ;
Astăzi vinerea, Nici băiat frumos
Bandele cînta, Din Ţara de Jos,
Ei să-nveselea ; Roşu ca bujoru,
Dară sîmbăta, 'Mpăratu-i duce doru . . .
314
Adăsta cit adăsta, Împăratu-aşa zicea :
Mina sluga după ea ; - Marnă slabă şi bătrînă,
Iacă sluga o căta , Eu sînt bunul de-mpărat
O căta şi n-o găsa . Ce-am plecat fa ta să-mi ca t.
La-rnpăratu că venea Vorbă dulce că mi-ai dat
Şi din gură aşa-i spunea : Şi mi-ai răspuns la-ntrebat ;
- Mă-rnpărate luminate. Bclchem Domnu s-o milea
Toată băşteaua-arn cătat Să. găsesc eu fa ta mea !
Şi de fată n-am mai dat ! Atunci baba răspundea :
Împăratu de vedea, - Oi cinstite, mă-mpăratc,
Călăraşii că şi-i lua Ştii .-mpărate, da ' nu ştii
Şi-i trirneasă după ea. C-am şi cu trei feciorei
Călăraşii o cătară Şi că-s trei vînătorei,
Şi pe fa tă nu aflară ; Care-mi vînează pe ceri .
Iară-ndărăt se-ntorcea, O fi plecat ei la vina t .
La-rnpărat că-i spunea. Belc hem de fetiţă a da t !
Da-rnpăratu de-auza Împăratu sta, grăia :
Şi el calu-ncăleca ; -- Marnă slabă şi bătrînă,
Pleacă şi el după ea, Destul ţi-e vorbiţa bună ;
O că ta şi n-o găsa . Întreabă feciorii tăi,
Mi-o căta vro nouă ai, Belchem au fost la vînat
Prăpădea vro nouă cai . Şi peste fata-mi c-o dat .
Toţi caii i-a ornorît, Baba dacă auza,
Fetiţa n-a mai găsit ! . . . Ea acasă se ducea,
Mai la urmă că venea, Fecioru-al mare-i venea .
Într-un sat mic cobăra ; De cărnaşe-1 primenea,
Mult e satu mititel, Îi da prînzu şi mînca.
Numai cu trei căşi în el. După ce se sătura ,
Cînd în sat îmi dubăra, Mumă-sa, zo,-1 întreba :
Şi în cale întîlnea, - Apoi, fiul meu al mare,
Întîlni babă bătrînă Pe unde-ai fost la vînat,
Cu urcioraşu pe mînă, Muică , de ochi nu ţ-a dat
Mi se duce la fîntînă. Fetiţa lu ' împărat ?
Împăratu de vedea Băieţelu sta, grăia :
Bună-ziua babii-i da, - Marnă , muiculiţa mea,
Da' şi baba-i mulţămea . Ia aşteaptă cităva
Împăratu întrebînd : Că acuşi la tine vine,
- Mamă slabă şi bătrînă Vine fra te-rniu Sorilă .
Cu urcioraşu pe mînă, Cămăşuica că i-oi da,
De mi te duci la fîntînă, Bine I-oi împrernenea
N-ai auzit ş-ai aflat Şi de prînz că i-oi punea ;
De-acea fată de-mpărat ? Tumte atunci I-oi întreba.
Nu ştiu care mi-a furat Că el merge şi mai mult,
Şi cu fata a plecat, Mai departe, sus, în vînt .
Ş-am plecat şi eu s-o ca t ! Belchem el o fi văzut
Dară baba sta, grăia : Fetiţa de împărat ,
- Mă voinice dumneata, Pe ea zmeii mi-a furat .
Eu aşa n-am auzit Putinei cînd zăbovea,
Pe-astă negru de pămînt, Iac'ă Sorilă venea ;
Mumă-sa mi-l prijunea,
Nici de fată de-mpărat , Cămăşuica pe el da,
Care pe e a a furat Îi punea masa, mînca.
Şi cu fata a plecat . După ce se sătura,
315
Mumă-sa mi-l întreba : Poţi să-mi aduci tu fata,
- �Iă.i Sorile voinicele, Să-ţi dau eu împărăţia
Cînd ai plecat la vînat, Ş-a mea toată avuţia ?
Cu norii te-ai mestecat, Arian dacă-auza,
De ochi, muică , nu ţ-o dat, El din gură-aşa zicea :
Că zmeii lui i-o furat - Împărate dumneata,
Fetiţa lui de-mpărat, Ţ-aduc eu ţie fata
_\'.u ştie unde-a plecat. Dacă tu oi putea
Împăratu mi-a plecat, Pala tur ' li să-ngrădeşti
$-a plecat el să o cate, Cu săngire de argint,
::\u ştie unde-i : departe ? . . . Pari de aur în pămînt,
Iar Sorilă că-i spunea : Eu fetiţa să-ţi aduc !
- Eu, mumă, am învînat, Împăratu de-auza,
Cu norii m-am mestecat El acasă se ducea,
�i de fetiţă n-am dat. Palatur 'le le-ngrădea
Ia aşteaptă cîtăva , Cu săngire de argint,
(-acuşi, mumă, o venea Pari de aur în pămînt ;
Fratele meu al mai mic, Pe toate le îngrădea.
.\!ai mic el şi mai voinic. Da' Arian se scula,
.\ferge mai pe sus în vînt, Arcur'le-n mînă lua
Sus, pe la \'Întu-al turbat, Şi unde sălta zbura ;
El de fa tă o fi dat . Sus, la vînturi se ducea ,
Puţinel cînd zăbovea, Sus, la vîntu al turbat .
Iacă Arian venea ; De vînat că-mi vîna ,
Arian după ce mînca , Lină verde otrăţăl,
.\fumă-sa îl întreba : Îmi vînează un viţăl .
- Arian al meu Viţălu îl junghia,
Ş-al lui Dumnezeu , Ficaţii din el scotea
Iote , muică, să te-ntreb . . . Şi-i scoasă şi inima.
Tu departe-ai învînat, Fă cea foc şi le frigea,
Sus, pe la vîntu-al turbat, Bucătur 'le că le lua
De ochi, muică , n u ţ-a dat Şi la zmei mi se ducea .
Fetiţa lui de-mpăra t ? Tăman zmeii adurmea . . .
Arian dacă-auza, Deş tele cum le trăgea ,
El din gură-aşa zicea : În gură le da bucăţa,
- Mumă, muiculiţa mea , O bucată de ficat,
Asară trecui Să le fie somn curat.
La casa de zmei ; Ţîţîşoar'le le trăgea,
Fetiţa văzui , în gură inima punea,
Zmeii mi-o sugea : Să doarmă ei cît o vrea,
Zece sug la deşte, Pînă scapă cu fata.
Da' doi sug la ţîţă ; Iaca zmeii adurmiră,
Fata, zo,-a slăbit , Arian cu fa ta fugiră.
Rău mi-a-ngălbenit ! . . . Coborîră la palat.
Baba de-auza Cînd la palat ajungea,
La-mpăratu se ducea. Pămîntu, zo,-ntuneca ,
Împăratu, de-i spunea, Da' ceriu, zo, îmi gemea ,
La Arian că venea ; Că zmeii s-a pomenit
Şi el cum îl întreba, Şi fa ta nu mi-a găsit ;
Arian îi povestea. Atît mi s-a năcăjit,
Împăratu, zo, plîngea Că duboară la pămînt,
Şi iară mi se ruga : Iar fa ta să o găsească,
- Ariane dumneata, Cu sînge din ea s-arănească !
316
Arian îi cunoştea Băiat din Ţara de Jos,
Că vin zmeii iar la ea, Înainte alerga
La-mpăratu că-i spunea : Ca să fure iar fata .
- Oi cinstite, mă-mpărate, Arian al mic ,
Iote zmeii s-a pomenit, Ceal mai bun voinic ,
Că văd ceriu-ntuneca t De gcnunche-ngcnunchia
Şi pămîntu legănat, Şi cu gida cînd trăsnea,
Ei la fată a plecat ! Pe zmeu îl potrivea
Ştii,-mpărate , da' nu ştii , Baş la capu pieptului,
Întăreşte-ţi puterile, La casa sufletului,
C-o să-ţi piardă zilele. Unde-i pasă zmeului !
Tu fetiţa că oi lua · Şi grămadă-I dubăra,
Şi cu ea te-oi cobăra, Carnea piftii se făcea ;
Colea jos, la măgăza ; Arian cu gida da,
Cu fata te-oi pitula Vro doispre 'cc omora,
Pînă cu zmeii m-oi bătea . Pămîntu se lumina !
Împăratu de-auza Iacă-mpăratu ieşea,
Îşi lua fata şi pleca, Şi ieşi el cu fata .
Se băga la măgăza. Pe Arian îl lua ,
Iacă zmeii că venea Ginere-I făcea,
Şi negur'le cădea, Şi-i dete-mpărăţia
Şi la palat că grăbea .
În săngire-mpiedecară, Şi cu toată avuţia ;
Toţi pe burtă că căzură ; Şi-mpărat că rămînea,
Dară zmeu cel frumos, Doamne, de se pomenea .
Chirin Peni Sandu- Timoc, Cintece bâtrî11eş/ 1 , 111
Coilo·Fa (R.S.F. lugosla·1ia)
1939
23(3 1) GHIOL DU)IITRU ŞI SOARELE
La margine de pămînt, \'orba a dintîi :

Unde stă şi ceriu frînt, Pana ai furat-o,
Ghiol Dumitru se scula, Au ai cumpărat-o,
Pe ochi negri se spăla, Au Domnu ţ-a dat-o
Frumos mi se-mpremenea Şi-atunci tu ai luat-o ?
Şi-mi tuna în cafenea. - Pana n-am furat-o,
Da ' cînd soar'le răsărea Nici n-am cumpărat-o ;
În uşă la cafenea, Dar Domnu mi-a dat-o
Pe Ghiol Dumitru-I zărea Şi eu c-am cercat-o .
Şi din gură aşa-i spunea : 1\1-am împodobit aşa
- Ghiol Dumitru dumneata, C-am s-o iau pe soru-ta ,
Ce te-ai împodobit aşa, Să ne cununăm pe mare,
Parcă în pofida mea ? Cu soru-ta a mare.
Văd că la căciulă-ai pus Soar'le de-auzea
Pene de păun ce nu-s, Sta şi se rîdea ,
Pene din păunărie , Din gură-i grăia :
La voi toti cu bucurie , - De vei lua pe soru-mea,
Da' nouă 'cu veselie. Ya fi bucuria ta ;
Drept mie să-mi spui De nu vei lua pe sora mare,
3li
Îţi arunc eu pana-n mare ! Galbina sta, necheza ,
Amîndoi se rămăşea, Înainte-mi cuteza ;
Îmi lua cite-o cafea. Cînd întîia stea s-aprinde,
Soar 'le se suia pe ceri, În coade de mări mi-ajunge.
Da' Ghiol Dumitru pe piceri ; El sta şi se uita,
Ghiol Dumi tru se ducea \"edea hora cum juca ;
La cea mîndră de băştea, Dar în horă îmi zărea,
l"nde-avea treizeci de tisă, Îmi zărea, se veselea ,
De t rei cîrlani e cuprinsă. Sora soarelui
Singurei mi sc umbrea, Şi-a pămîntului,
Singurei se adăpa , A luceafărului.
Singurei se arănea ; Lingă lună se prindea,
1\lîncau orz şi-ovăz de preţ Pe lună, zo, mi-o-nvîrtea ;
Ca să-şi facă părul creţ Călcîile i s-aprindeau,
Pentru tîrgu-al din Cerneţi. Pînă la cocoşi jucau ,
Pe ci bine mi-i prindea, Apoi de-aci că-mi plecau,
În grajd de piatră-i închidea ; Pe Galbina o-ncălecau ;
Ghiol Dumitru-i îngrijea, De sărutat se sărutau
De drum lung se pregătea . Şi pe mare îmi grăbeau .
Ghiol Dumitru-ncăleca , Ia tă Soare că răsare,
l n şea mi se avînta ; Da ' erau încă pe mare.
Pe Vînătu rotatu, Soare rău se minia,
Dăruit de-mpăratu. În ceaţă-i acoperea,
În valur'le mării sărea , Drumurile se-nchidea,
Marea rău se-nfuria, Da ' Galbina tot grăbea.
Apele şi le umfla , După trei zile şi trei nopţi,
Nu putea de-a-nota. Îi crezură că sînt morţi ;
Ghiol Dumitru se-ntrista , „ Ghiol Dumitru s-a-necat ,
Floarea lui se-ntuneca , D a ' soru-mea poate-a scăpat !"
Începea s e scutura , Cita raze întărea,
Da ' Dumitru-mi tremura. Ceţur'le mi se pierdea ;
Soar'le din slăvi privea , Ceriu se însenina,
D e Dumitru se rîdea Pămîntu se lumina,
Şi dete-o căldură mare, Cînd la margini ajungea,
Scoase cîinii din răcoare. Soare'le o rază-ntindea
Ghiol Dumitru se-nturna , Şi pe rază se suia,
Altu cal încăleca ; Şi pe cer mi se oprea ;
Pe Roşu-I pregătea, Soar'le de-a-ncura venea,
Şapte viziri I-aducea . Pe toţi sorii îi pornea,
Sărea c u Roşu-n mare Mare nuntă se făcea,
Şi grăbeau ei tot mai tare ; Fu şi Sfînta Vinerea.
Nu puteau marea trecea , Soar'le atunci zicea :
Iar îndărăt se-ntorcea ; - Ghiol Dumitru dumneata,
Ghiol Dumitru se-ntrista, ( utroape tu floarea ta
Floarea i se-ntuneca. Că-ntuneca raza mea,
Ceru se însenina, Pin' la nuntă oi şedea.
Soar'le de sus privea . Şi-ncepea se veselea,
ln grajd de piatră tuna, Cîte-o mare cu vin bea
l ncălica pe Galbina, Pînă ce se ameţea ;
ln valuri se arunca.
Da' Galbina, zo, mi-l purta ! Apoi iar se minia,
Cînd fu la apus de soare, Pe lună o arunca,
Iată-i la margini de mare. Pe vîrf de cer o anina,
318
Să lumineze noaptea, ln mare apă se prefăcea,
Cînd lumea s-o odinea. Doamne, de se pomenea .
Lui Ghiol Dumitru brînci îi da, Istorie românească
Din creştet de cer se prăbuşa, La buni fraţi ca dumneavoastră.
Milorad Stegaru Sa11d11- Timoc . Cinlece bătrî11eşl i , IH
Bordei (R.S.F. lugosla·1ia)
1917
24 (33) G RUICEA
Cînd oi zîce trii măsline , La coada mesii şedea.

Ascultaţi, boieri, la mine , Da ' mireasa, de-i vedea ,
Să vă spun o istorie Ea de ciste că le da
Dintr-a mea copilărie, Cite un pa 'r de vin,
Să vă spun un cîntecel Că sînt ostăniţi de drum.
De cînd eream mititel . . . Craliu Marcu ceai de mult
Cînd oi zice de-o cicoare. Pa'ru de vin l-a golit,
Colea-n vale, dispre mare, Un galbin în pa 'r punea,
S-a aflat o casă mare . Da' şi Gruicea iar aşa .
Da ' la ea cine-mi şedea ? Pă 'ruţu de vin cînd bea,
Cistitul de împărat, Deodată cînd îl sorbea,
Cu fată de măritat. Nici limbuţa nu uda ,
Împăratul ie bogat, Pa 'ru la fată-n mînă-1 da ,
Nu găsea giner' de luat Şi cînd de mină-o prindea,
Şi da veste la-mpăraţi Numa-o dată o strîngea,
Să s-astrîngă la Galaţi. Oasăli, zo,-i pîrăia,
Nu ştiu,-astrînge, mi să strînge Da' fetiţa rău ţipa .
Vro şaptezăci de-mpăraţi, Împăratu sta, grăia :
Di la răsărit chemaţi. - Ai şaptezăci de-mpăraţi,
Toţ ' împăraţii vorbea Voi luaţi, beaţi şi mîncaţi
Care fata să i-o ia ; Ş i de treabă vă cătaţi ;
Toţ' împăraţii striga Ăsta-i Gruicea copil mic,
Că fetiţa să i-o ia Baş nu ştie nimic !
Al ficior bun şi frumos, Da' Filipu Măgerină,
Alde Filip Măgerină. Iei din gură-aşa grăia :
Da-mpăratul sta, vorbea : - Nu este mireasa mea,
- Toţ' împăraţii aţ ' venit I-a lui Gruicea copil mic,
La fata mea în peţit, Dacă nu ştie nimic !
Numai unu n-a venit : Da' Gruicea, cînd auza,
Craliu Marcu cel de mult Din sobă afar' ieşea
Şi cu Gruicea copil mic ! Şi pe vatră să juca .
Iacă puţin zăbăvea, Cenuşe cu pumnu lua,
Craliu Marcu ajungea, Pe vatră mi să juca,
Cu un cal bătrîn de tot, Ulceluşe că făcea,
Numai de cinci sute a 'i ; Cu iele de uşe da,
Da' şi Gruicea pe-al mai mic, Ca copilu să juca . • .
De două sute şi cincizeci. Craliu Marcu-aşa vorbea :

Cum la-mpăratu-ajungea, - Dacă Gruicea este mic,
Caii la iesle lega, leu la stîne l-am crescut ;
Drept în casă alerga , Nouă stîne la mulsoare
319
umpleau nouă c iubare Ia să beai tu vinur'li,
Şi-i dam lui Gruicea să bea, Să-mi goleşti ardoavili.
� i-şi uda numa-o măsa . S-atunci să-ti dau fata mea
lmpăratu de-auza, Şi toată împărăţia !
El din gură-aşa vorbea : Da ' Gruicea , cînd auza,
- A.i , bre �!arcu, Crale Marcu, Gura la boc cînd punea,
leu lui Gruicea-al tău i-oi da O dată cînd trăgea ,
Kouă cuptoare de pîne ; Ş i ardovu î l golea .
De va mînca pînili , Ş-aşa p e toate l e bea
A tun ci să ia fa ta mea Şi iar nu să sătura .
�i toată-mpărăţia. Pe dăogi să tăbăra
Iacă-mpăraţi asculta, Şi dăogile rodea . . .
Împăra tu că lua Da-mpăratu sta, zicea :
�i la furnel aducea . - Oi, bre Gruiceo copil mic,
Dară Gruicea copil mic Ia lasă dăogili,
Cînd tăbăra de mînca l\u-mi spărgea ardoavili,
:\'ouă cuptoare de pîne �-am und' să pun strugurii !
�i iar nu să sătura . Iar îndărăt să-ntorcea
Iel pe tugle tăbăra, Şi la masă iar şedea ;
Să surupe furnili Tăbăra de povestea ,
Şi să roadă tuglili . lmpăraţii-aşa zicea :
Da-mpăratu, de vedea , - Ia luaţi să mîncărn, să bem
Tăbăra de se ruga : Şi de drum să ne cătăm,
- Oi, mă Gruicea, copil mic, Că noi mireasă n-avem !
Baş că n-ai ştiut nimic, Da ' cistitu-al de-mpărat
Ia nu-mi roade furnili, Mîndră vorbă că le-a dat :
N-am und' să coc pînili, - Aşteptaţi şi nu-mi plecaţi,
S-arănesc oştirili ! Că mai am încă una :
Iar în casă să băga, Taica-al meu, cînd a murit,
Jucării că să juca, Piste Marea Neagră-a avut
Împăraţii logodea Cn pui de măr de argint,
După care fa ta s-o dea . Pe-o parte pîrguit,
Mult vorbeşte Măgerină, Da' pe una-mbobocit,
Să ia fata de-mpărat, Pe-alălaltă a roşit .
Ca să trăiască cu drag. Asta pui de merişor
(raliu Marcu adăvăra : De păzît mi-l păzăşte
- Care-i mai viteaz ca mme, \'o trii zîne, fete mari .
Ala să ia fa tă bună ! Iel dacă va putea
fmpăra tu aşa spune : Patru mere să-mi aducă,
- Ai şaptezăci de-mpăraţi, De patru ceasuri să-aducă
Ia luaţi de beaţ i ş i mîncaţi, Şi iar să să-ntoarcă,
Că mai am încă una : Numai mer'li să-mi aducă,
Mai am ieu la pimniţă Atunci fa ta mea să ia ! . . .
Nouăzeci de ardovele, Craliu Marcu ceal bătrîn,
Tot cu zămătoc în iele . Iel din gură-a povestit :
De-o putea s ă mi le bea, - Oi, bre Gruiceo copil mic ,
Să-mi golească-ardoavili, Ia să-l iai pe Şargu meu ,
Iel atunci fata s ă-mi ia ! Că ie bătrîn de demult
Împăratu I-aducea Şi mai multe a văzut .
Şi-n pimniţă mi-l băga, Gruicea pe Şargu că-l lua,
Ardoavili i-arăta Şi cum I-încăleca
Şi din gură îi spunea : Pusă buza la pămîn t ,
- Iote, Gruiceo copil mic, Da' coada-i şuiera-n vînt,
32Q
Pe Marea Neagră trecînd . . . Iacă Gruicea mi-ajungea ,
Cînd la măr că ajungea, Măru de casă răzma ,
Iacă zînili dunnea ; Zînili le-mpriponea,
Dară Gruicea ce făcea ? Iar în casă să băga .
Măru cu totu că lua Împăratu, cînd pri vea ,
Si cu iel mi să-ntorcea. Măidanu să lumina ,
C înd de margini apropia, Şi iar din gură zicea :
Zînili să deştepta, - Ai şaptezăci de-mpăraţi,
După Gruicea alerga Ia luaţi de beaţi şi mîncaţi
Şi pe Gruicea cînd prindea, Şi de drum să vă cătaţi.
Cîte-triile-1 ocolea : Iacă Gruicea cc-a făcut,
Una pe Şargu-I ţinea , Cu măr cu tot a venit
Una de coadă-I trăgea Şi zînili a-mpriponit !
Si la fund îl scufunda, Ai şaptezăci de-mpăraţi
l_Tna de scări îl trăgea, Di la masă să scula,
Di pe Şargu jos să-l dea. Îşi lua drumu şi pleca,
Dară Şargu sta, grăia : Numa Gruicea rămînea .
- Oi , bre Gruiceo copil mic, Fata lu-mpăratu lua
Da' ce stai şi mă priveşti, Şi cu ea să cununa ,
Or' nu vezi cum năcăjesc ? ' :\Ipărăţia dobîndea .
Iacă zînili ne-a prins : Iar la stîne să ducea ,
Una de dîrlogi mă ţîne, Nouă stîne le mulgea,
Una de coadă mă trage,
Una de scări mi te strînge, Nouă ciubară umplea,
Di pe mine te răstoarnă. Pc cite-nouă le bea ,
Scoate mic de mămuzel Kuma-şi uda o măsa . . .
Şi-nţapă-mă cu el , Cu (raliu Marcu că pleca .
Din botiţ pînă-n codiţ S'7i s, pc munţii Bîrsăneşti,
Să scoţi fîşie de opinci ! Unde-i frumos să trăieşti.
(Sîngeraş de-argint scotea, (raliu �farcu ce făcea ?
Piste zîne arunca, Într-o mînă îmi ţînea
Lacătili să-nchidea Buzdugan de nouăzăci oca,
Şi lega te că le lua. ) 1 O călcătură făcea ,
Atunci Gruicea , de-auza, Drumu-n Gruicea-J lui că-i da�
Mîna-n disag ă punea , Capu că i-l fărîma ,
Mititel mămuz trăgea, Ş-o cerea pe noru-sa ,
Din botiţ păn' la codiţ Să se j oace iel cu ea.
Scoase-o făşie de opinci. Da' noru-sa, de vedea,
Lua săngiru de-argint, Singură să prăpădea.
Le-arunca la zîne la gît, (raliu Marcu rămînea,
Zînili lega, Pe toţi munţii covîrşea
Din mare afar' ieşea, Şi căzu-ntr-o boală grea ;
Mina Şargu cît putea ; Şi iei mi să prăpădea,
Zece minute uidea, Şi pierdu-mpărăţia .
Sî m a Prunaru Sandu Timoc, 75'

A lexandro-.,ăţ (R.S.F. I ugoslavia)
1 Pasajul dintre paranteze anticipă acţiunea de mai jos.
32 1
25(34) DELI-MARCU. F RATELE LUI N E GRU-VODĂ
Verde, verde lobodă, Ce n-avea încă hotare .

Fratele lui Negru-vodă, Şi el gărie scotea
Păzind 'erghelia lui , Să cosească livada .
Îi fătă o iapă u n mînz. Şi multă vreme trecea,
Şi mînzul, cum să năştea, Pînă iarna-i apuca
Sărea , frate, cît putea, Şi nici că o dovedea .
Sărea peste mamă-sa , Deli-Marcu de-mi vedea
Cînd dincolo , cînd dincoa . Lui Negru-vodă zicea :
Deli -1\larcu, cum vedea , - Dă-mi , frate, doar demîncare
Prea mult că să-nspăimînta. Să-ţi cosesc livada pîn' deseară !
După ce mînzul creştea , Deli-Marcu să punea,
Trei ani, vere , că-mplinea Toată ziua că cosea
Şi mare e 1 să făcea ; Şi isprăvea livada .
Deli-1\Iarcu ce-mi făcea ? Negru-vodă să mira,
La frate-său să ducea, C ă numai o zi cosi
Cu blîn<leţe îi vorbea Şi livada isprăvi ;
Şi din gură îmi zicea : Şi el, cu toat ă lumea,
- 'Ai, frate-meu dumneata, Şi-l apuca şi iarna ,
Să-mpărţim noi averea . N-avea caii ce mînca . . .
\'erde, verde lăcrămeasă, El din gură sta, zicea :
\'ezi , a vere a părintească. - Fă cu mine ce oi vrea !
:l';egru-vodă răspundea De li-Marcu răspundea :
Şi din gură-mi cuvînta : - Eu nu îţ i cer nimica
- 'Aideţi să ne împărţim Decît mînzul de trei ani,
Şi noi să ne băşcuim . Ce l-a fătat iapa
Două cuţite nu pot intra Murga , breaza, străfigata !
într-o teacă , Negru-vodă ce-mi grăia ?
Doi domni într-o ţară nu pot - A ta fie toată 'erghelia !
să petreacă ! Luă calul, încăleca,
Deli-Marcu aşa auzea, Ziua bună îşi zicea :
Lui Negru-vodă zicea : - Rămîi, frate, sănătos
- Atunci să-mi dai partea mea , Şi stăpîneşte ţ ara cu folos,
Vezi , din toată averea ! Eu mă duc oriunde�o fi
Negru-vodă sta, zicea : Să găsesc loc pentru a domni !
- Cere, frate, orice-oi vrea, Şi îndată-mi purcedea,
Îţi dau cu toată voia ! Mergea ziua şi noaptea,
Deli-Marcu atunci cerea : Mergea, frate, într-una,
- Nu-ţi cer, frate, nimica La Craiova ajungea.
Decît mînzul ăl bălan, Î n Craiova, ce să zic ?
Ce l-a fătat iapa acum trei ani ! Aci era lumea de perie,
Iar Negru-vodă zicea : Din cauza unui balaur năpraznic .
- Bine, dacă zici aşa, Î n zori de zi el că ieşea
Iacă, fie partea ta. Şi-ncepea a fluiera
Ba încă îţi mai fac parte Şi lumea să-nspăimînta,
Din avere jumătate ! Care-ncotro apuca,
Deli-Marcu răspundea Acolo să ascundea,
Că nimica nu mai vrea. Frică de şearpe le era .
Foiţică filalea, Toţ i închidea porţile
Negru-vodă că-mi avea Şi zăvorea uşile .
O livadă foarte mare, . Balaurul ce-mi făcea ?
322
El în coadă să-nălţa, Totul că să îngrozea .
În toate părţi că se uita Şi fugea ca iepurele ,
Şi începea a fluiera, Pe toa te văile
De mi te lua groaza. Şi toate derelele .
Ce-ntîlnea, tot prăpădea .
Şi-acei care stăpînea L-a-ntors iar din deal la vale,
Pe atuncea Craiova, Şi pc unde trecea , făcea drumu
Toţi înspăimîntaţi era mare .
Că nu-l putea omora . La Dunăre-I aducea .
Deli-Marcu , cum sosea , Cînd fu la Yîrciorova ,
De balaur că-mi afla Cu procletul să-ntîlnea .
De la lumea ce plîngea . Deli-Marcu luă buzduganul ,
La stăpîniri că-mi mergea, Îl azvîrli şi-i re teză ca pul .
Lor voie că le cerea Trupul acolo rămînea
Să se bată cu balaurul acela . Şi el grozav să bătea
Ei voie că îi da Pin ' soarele apunea .
Şi din gură îi zicea : Capul prin Dunăre da
- Slobod eşti, viteazule, Şi el drept că !"ă ducea ,
�umai scapă-ne din foc, Intra în vizu ina sa.
Să-ti dea Dumnezeu noroc !
'
Aci şearpclc-şi ,·ărsa
Cînd fu joi dimineaţa Otrăvurile ce avea.
Şi soarele să-nălţa, Aşa de multe era
Şearpele din loc ieşea, Încît la vale curgea .
De trei stînjeni să-nălţa Dar pe unde mi-şi curgez. ,
Şi-ncepea a fluiera Să vedeţi ce să făcea :
De răsuna văile, ·Muşte mari că se năştea ,
:Munţii şi pădurile. .Muşte mari cit aluna,
Lumea că să îngrozea, Săvai prăpădea lumea !
Care unde apuca, Altădată aşa de multe
Acolo să ascundea Şi aşa de otrăvite,
Ca să-şi scape vieaţa. Încît vitele muşca
Toţi închideau uşile Şi-ndată le otrăvea ,
Şi zăvoreau porţile . Nu ştiu care mai �căpa .
Verde, verde d-o lalea , În lunile Cireşar şi Cuptor
De li-Marcu-ncăleca, E ceva îngrozi tor :
înaintea şearpelui ieşea . Pămînt, arbori, lume, vite
Procletul, dacă vedea, Sînt subte de aste muşte.
Pînă în munte că fugea, Orice-ar face e-n zadar,
Iar d-aci să întorcea, Ele vin în orice an.
În Dunăre să oprea. Deli-Marcu se ducea ,
Deli-Marcu îl urmărea În Tracia că ajungea,
Şi şearpele fluiera, Aci nimeni nu domnea,
Fluiera şi chiuia, El domnie-ntemeia . . .
Petre Stăncild Păscttlescu, 2. 1 5
Orlea - Olt
323
26(35) ANDRONIM ŞI FILANA SAU PIATRA D RAC ULUI
- Horcă, Horcă, unde eşti Luna mîndră-n cale-i iasă :

De tu turma nu-mi păzeşti ? - Cîntă-n fluier, Andronime,
Vină-ncoaci, că eu mă duc, Că aşa nu· ştie nime .
Pe Filana să mi-o-aduc . Cită lume am răzît,
De-i păzi. Fluier ca-al tău n-am auzit,
Vei primi Că-i din creangă de stă.jer
La C răciun Şi se-aude pănă-n cer,
Un miel bun , Că-i spart bine la butoare
Şi de Paşti Şi se-aude păn' la soare.
Doi colaci, Tocma ' bine e tăiat,
La-nălţare Că s-aude ş i la iad !
Caşul mare ! Andronim, cînd auzea
Horea atuncea auzea Că lui luna ce-i vorbea ,
Şi din coadă veaşgăia, S-apuca, mai fluiera,
L-Andronim ea se grăbea Yinturile t remura,
Şi sărea , şi-l linguşea . Munţii toţi se legăna ,
- Cînc bun, Cîmpurile răsuna.
Eu-ţi spun - Lună mîndră, mergi pe cale
Să ciuleşti. Că eu am o treabă mare !
Să păzeşti. Frunză verde măieran,
Eu mă duc Andronim e-n Olpian,
Ca s-aduc Frunză verde din cărare ,
Pc-al meu crin, Filana-i iasă în cale :
Şi iară vin ! - Bună seara, Andronime,
Horea turma-o-ncunj ura Auzii că vini la mine,
C înd ca singură era , C-a fugit un şoimuşor
Toată. valea-o măsura , Pe-aripă de vîntuşor,
După oameni se uita, Şi mi-a spus sufletul meu
Dar pc cîni-i păfuga , C-auzi fluierul tău !
Lotrii, lupii 'i muşca - Bună seara, inimioară,
Şi de moarte 'i găta . Lăsai turma singurioară
Şi în sînge 'i scălda C-a venit un sufleţel
De-ndărăpt nu renturna . Pe-aripă de dorişel,
- Rămîni . cine, Şi mi-a spus îngerul meu
Pănă mînc , Că suspini de dorul meu !
Iacă apă Apoi ei în casă-ntra
Şi te-adapă, Şi de cină s-apuca,
Pînea-i moale , D-Andronim nu pre mînca,
Bag-o- n foale, Căci la mîndra se uita.
Taci, trăieşte, - Mîndră, porumbioara mea,
Dar păzeşte ! Ai căzut din cer ca-o stea.
Andronim atunci pleca , Ochii tăi lucesc a soare,
Dar de dor se-ndupleca, Gura ta e ca şi-o floare,
La Filana cugeta , Părul tău, ca la o fecioară,
Dor avea de-a-o săruta ; Dar tu eşti ca o căprioară .
Ş i mergînd el cătră sat Cînd te cau t eu mai dirept,
Fluierul şi-a apucat Dorul meu s-aprinde-n piept
Şi în fluier a cîntat , Si mi-e frică că eu mor
Soarele de I-a-ascultat. $i n-ajung ca să mă-nsor !
Cînd ajunge cătră casă, - Dulce sufleţelul meu,
324
Tu eşti de la Dumnezeu, Că Filana se cunună
Căci fecior mai voinicel, Cu-Andronim în astă lună .
Nalt şi mîndru , şi-aşa bel, Mîne-zî, de cătră seară,
Olpianul n-a născut, Dracul vine să o ceară.
Dar nici lumea n-a văzut. Trop, la uşă el bătea,
Cînd mă uit la tine-n faţă, Şi Filana socotea
Raiul-I aflu în viaţă ; P-Andronim că-l va vedea .
Dar mi-i frică că eu mor, - Intră ! din casă striga ;
Tu n-ajungi ca să te-nsori. Hop, şi dracul se băga .
Ceva e , de ce mi-i frică, Era su bţîre l
Dară eu nu-ţi spun nemică ! Şi cam sprintenel ,
- Spune-mi, spune-mi, mîndrulică, Cu ochii pe dos,
Şi să n-ai tu nici o frică ! Parcă-i mînios,
Dar Filana suspina Cu botul de ţap
Şi începe a lăcrăma, Şi cu coarne-n cap,
P-Andronim să răzima Cu gîtul în dungi,
Şi-a-i grăi nu cuteza . Cu minele lungi,
- Spune-mi pănă sînt de faţă, Cu fluieri subţiri,
Că a ta e a mea viaţă ! Ca de trandafiri .
Şi atuncea-i linguşa, - Bună seara, tu fecioară ,
Cătră piept o-mbrăţişa, Te peţesc de soţioară
Aşa dulce-o săruta Să te duc la mine-acasă,
Şi cu ochii-o dezmierda . Că am galbeni tot în vasă ;
- Spune-mi tu orice ar fi, Dară am eu o grădină
Că de tine m-oi-ngriji ! Unde-i ziua tot senină,
- Andronime, mîndrul meu , Şi te-aş pune-n ea de floare
Yoi pieri din braţul tău, Ca să-ntreci raza de soare !
Că îmbiă dracu-n Olpian Filana se spăria
Şi răpeşte peste an Cînd faţa i-o privea
Fată mîndră, mai curată, Şi foarte se-nfrica,
Şi şi-o face de nevastă ; Părea se despica
Şi de cumva m-a răpi, Şi nu putea grăi
Tu pe cine vei iubi ? Căci graiu i se opri,
- Taci, nu plînge , mîndrulică, C i numai suspina ,
Şi de dracul n-ai tu frică, Ci numai lăcrăma,
Că, zău, eu te voi păzi Dar dracul 'i rîdea
Şi iară eu te voi iubi. Şi-n braţe o cuprindea.
Să nu vină el la tine, - Nu mai plînge, tu fecioară,
Te mări tă după mine ; Te peţesc de soţioară.
De nu vei mai fi tu fa tă, Lingă curtea mea e-un plai
El atuncea ia pe altă. Mai frumos decît un rai,
- Bine dară, Andronime, Dară-n sus, pe vîrf de munte,
Mă mărit eu după tine ! Ca o ce ta te am o curte,
- Mîndră, fii tu sănătoasă, Şi-nlănutru va domni
Taci, nu plînge, fii voioasă, Cine dulce m-a iubi !
Că eu mine iară vin Filana a cuvîntat :
Şi la piept te pun de crin, - Satană necurat,
Că noi ne-om încredinţa Nu pot ca să-ţi urmez
Şi curînd ne-om cununa, Căci azi mă-ncredinţez
Şi atuncea vei scăpa, Cu bravul Andronim,
Dacă dracul face-aşa ! Ce-i mîndru ca şi-un crin ;
Ah, nemic nu poţi ascunde ! Eu mîna lui i-am dat,
Dracul peste noapte-aude Iubire i-am jurat,
325
l\Iă ba te Dumnezeu Munţii-i despica,
De las pe mîndrul meu ! C împul se-nfrica
- Eu ştiu pe Andronim, Şi vîntul sufla ,
C ă-i mîndru ca şi-un crin, Dar lupii urla
Dar eu-s mai voinicel Şi cînii lătra
Decît un ciobănel Şi-n colibi intra .
Şi eu sînt mai a\'ut - Alelei , pui de satană,
Decît un ăst pierdut ! Mă răpişi cu-a mea Filană,
Şi-atunci o săruta, Dar eu una te-aş ruga ,
Se făcea-a-o dezmierda, Dacă-n seamă m-ăi băga :
Şi-atunci o-mbrăţişa, Dacă-a fi să ne omori,
Cu ochii-i linguşa Să ne-astupi cu neşte flori,
Şi-atunci o întreba : Să-mi puni floarea raiului
- Nu \'ini de \'Oia ta ? La creştetul capului,
Filana-i grăi : Iară floarea pra tului
- Nici moartă te-oi iubi ! Pe la capul pieptului,
Dar dracul s-opinti Dacă nei să-mi faci tu bine,
�i-o duce , că-o răpi . Pe Filana lingă mine !
Fila na atunci striga Şi aşa de nu \'ei face.
Şi Andronim intra , Dumnezeu pe tin' te-a bate,
C ă tocma ajungea . Căci scump sufleţelul meu
- Stai pe loc , pui de satană, Îl am de la Dumnezeu ,
Să nu duci pe-a mea Filană, Şi Filana mea cea dulce
Stai pe loc , că te lo\'esc Sus, în cer că se \'a duce
�i-n minu t te prăpădesc ! �i-i va spune toate cele,
Atunci dracul se-ntorcea C-ai făcut numai tot rele !
�i lumina o stîngea , Atunci dracul se-nfrica
Şi ţîpa din gură foc , Şi din aer mai pica,
Ca fuiorul, folomoc ; In deşert se opintea
V.:ai un pic se opinti, Că el tot mai ostănea .
Cu Filana el ieşi, Căci răpiţii suspina ,
De 1-Andronim o răpi. De suspin se-ngreuna ;
Dar Filana se spăria, Apoi dracul scăpăta,
Ţipătură s-auzea . Nu-i mai poate a purta
Andronim atunci fugea Şi atuncea se lăsa,
Şi pe dracul că-l prindea Şi cu el şi mîndra sa,
De-un picior, şi nu-l lăsa, Pe o stîncă neagră tare
Şi-apuca de m îndra sa. Şi înaltă, de la vale.
- Alelei, măi ciobănel. Andronim cînd a văzut
Vrere-ai să fii voinicel, C um că dracul a şezut
Dar cu mine n-ai ce face La 'odină, ostănit ,
Căci te bag colac în lapte ! C u Filana a fugit.
Dracu-atunci se opintea, Dracul după e i fugea
Pe-amîndoi 'i cuptuşea Şi-abia-i mai ajungea.
Ş-apoi-n aer 'i ducea, - Andronime, pui de zme u ,
Ca pe pene 'i trăgea, Nu ştii tu că cine-s eu.
Şi zbura la casa sa. Tu prinzi gluma ş i t e rîzi,
Cînd îi apuca, De cu mine te mai prinzi ;
Tot se-ntuneca , Lasă fata tu la mine ,
Stelele fugea, Căci acuşi e vai de tine !
Luna nu sclipea, Andronim atunci grăi :
Cerul se-nnora - Fire-ar orice, ce ar fi,
Şi-apoi fulgera, Ştire-aş că m-ăi omorî,
326
Dar eu fata n-oi lăsa, Unde vitele se-adapă.
Ci cu t ine m-oi lupta ! Atunci dracul se scula
Şi o mînă-i puse-n gît Şi cerea de-a arunca ,
Şi-l sugrumă-aşa urît , Da-n deşert se opintea
Şi cu alta-I ie de coarne Că de odat-a-ncrcmenit,
Ca să-l culce, doar adoarme . Ca şi piatra s-a-mpietrit.
Dară dracul se-ncerca - Andronime ciobănel ,
De bătaie s-apuca . Nu-i ca tine voinicel ! "
Şi-Andronim aşa-I loveşte, Andronim , cînd a �că.pa t ,
Cît c-un pumn îl tăvăleşte Pe Filana şi-a luat
De pe munte pănă-n vale, Şi cu ea s-a-ncrcdinţat ,
Cît se trage pe spinare Ş i c u e a s-a cununa t .
Şi se-ntoarce peste cap, De-atunci dracul nu mai vmc ,
Ca şi cum nu ar fi drac Fetele trăiesc mai bine,
Ci ar fi un zmeu de ţap ; Nu ş t ia că-n Olpian
Cade-n vale lîngă-o apă, Se afla şi-aşa cioban . . .
„de pe lîngd Orăştie" - Hu nedoara ,U a1 io1csc11 , I , 54
27.I (37.I) GRU IA LCI NOVAC
În munţii Catrinului, Ascultă de taUl tău ,

La pădurea Pinului, Că el nu-ţi voieşte r[rn :
La cerdacu De VL'i mcrge-n Ţarigrad,
Lui N ovacu, Să r[1mîi tu lîng[t gard,
La masă de solzi de p( ş te În oraş să nu te bagi
Beau voinicii boiereşte, Şi la vin �ă nu te tragi,
Beau, glumesc, se vc�ele� c Că vinu-i cu viclenie ,
Şi la Dumnezeu gînde� c . El te trage la beţie,
Dar Gruiţa, Beţia trage la rnmn,
Novăciţa , Lesne pierde-un cap de om !
Nici nu bea, nici nu mînca , Gruiţa, copil zburdat,
Nici voie bună n-avea, De mic la rclc-nvăţat,
Ci sta gata de-a pleca. El în seamă nu băga
[ar Novac, cum îl vedea, Ce tatăl său îi spunea,
Din gură aşa-i grăia : Ci-şi încingea armele
- Măi Gruiţo, fiul meu , Şi-şi gătea podoabele ;
Să-ţi ajute Dumnezeu Apoi murgul şi-l s cotea,
De ce şezi tu rnpărat , Slugile i-l ţesăla ,
Nebăut şi nernîncat ? Cu şeaua mi-l înşela ,
O' banii ţi i-ai gătat, Cu frîne mi-l înfrîna .
o· ţi-i gîndul la-nsurat, Gruia pe el � e mia ,
O' ţi-i dor de Ţarigrad ? Rămas bun că mi-şi lua
Gruiţa din grai grăia : Ş-apoi ca vîn tul pleca
- Nici banii nu i-am gătat, Şi nici că se mai oprea
Nici mi-i gîndul la-nsurat , Pîn-în Ţarigrad intra ,
Ci mi-i dor de Ţarigrad ! Şi aci ce mi-şi făcea ?
Novac din cap clătina Lua tîrgul tot de-a lungul
Şi cătră Gruia zicea : Şi birturile de-a rîndul ,
- Gruio, Gruio, fiul meu , Pîn' pe urmă nimerea
327
Ş i în birt că se băga , Poale albe sufulca,
Î n birtu-mpăratului, Cizme negre sufulca
Din marginea satului, Şi din birt ea că-mi ieşea,
La Aniţa, Şi unde mi se ducea ?
Birtăşiţa . Deasupra oraşului ,
Lîngă masă se punea L a curtea-mpăra tului :
Şi Aniţei poruncea : - Înălţate împărate,
- Tu , Aniţă Să t răieşti cu s ănătate,
Birtăşiţă. Nimerit-au , nimerit ,
Adă-mi vin cit pot eu bea, La mine-n birt o venit
Că-ţi dau bani cu măsura , Un voinicel tinerel,
Toată cupa - talerul, De toţi se miră de el ;
Toată vadra - galbenul ! Că-n trei zile şi-n trei nopţi
Aniţa, dac-auzea , A băut sute de zloţi ,
\'adra-n mină o prindea A bău t trei buţi de vin,
Şi-n podrum mi se băga, Vin bătrîn şi cu pelin,
�i vin roşu-mi aducea , Ş-a mîncat trei vaci belite
:Şi pe masă mi-l punea . Şi trei cuptoare de pite.
G ruia vadra o prindea � u bea vinul cum se bea,
'Şi dintr-un sorbit o bea, Cu sălicu şi hoalba ,
Cu fundu-n sus o punea C i mi-şi bea el cu vadra ,
Şi Noroc !" e 1 că-mi zicea,
„
Se miră toată lumea !
După alta poruncea , Cum pune vadra la gură,
Dar nici un ban nu plătea. Varsă-n gură ca-ntr-o şură ;
Şi în birt el cît a stat Vadra cum este de mare,
Tot vinul că l-a gătat , El o bea dintr-o gustare,
Că-n trei zile şi trei nopţi Şi pita cît e de lată,
A băut sute de zloţi, El o-mbucă totodată ;
A băut trei buţi de vin , Tot vinul cî t am avut,
Tot v i n băt rîn cu pelin . Tot dînsul mi l-a băut,
Ş-a mîncat trei vaci belite Şi cînd zic ca să plătească,
Şi trei cuptoare de pite ; El vrea ca să mă lovească .
N u bea vinul cum se bea, Tot mînca 1 şi tot sorbi,
Cu sălicu şi hoalba , Dar nimica nu-mi plăti.
C i mi-l bea el cu vadra , Acum, cînd vinu-am gătat,
Se miră toată lumea ! Spune-mi, doamne, ce să fac ?
Şi Aniţă - Tu, Aniţă
Birtăşiţa . Birtăşiţă,
Dacă vi nu l că-mi găta Spune-mi tu făptura lui,
Şi bani nu mi-şi căpăta, C-ăsta-i omul dracului !
Tare rău se supăra - Înălţate împărate,
Şi la oaspeţi le zicea : Să trăieşti cu sănătate ,
- Dragii mei, Eu îţi spun cu direptate :
Oaspeţii mei, De trei palme-i lat în frunte
Faceti bine si iertati, Şi nu prea vorbeşte multe ;
C ă l �minile- � m găt � t Apoi căutătura lui
Şi n-am bani de cumpărat Seamănă cu- a lupului ;
Pin' m-oi duce-n căpăta t ! Cînd se uită pe sub gene,
Şi Aniţa Şi măria-ta t e-ai teme . . .
Birtăşiţa, Mustăţele-i , ca la rac,
1 Probabil : mîncă.
328
Şi le-nnoadă după cap : (:um prin birt se preumbla.
Face nodul cît pumnul •Că nu mai a\·ea ce bea .
Şi rînjeşte ca ursul, El atuncea ce făcea ?
De bubuie tot locul Mîna-n pozonar băga .
Şi ţi-e groază de <linsul ; Cu galbeni plin:t-o scotea,
Lat e-n spate, gros în os, Galbeni pe jos resfira
Dar la faţă mi-i frumos, Şi din gură c:l-m i zict'a :
C-are faţă de hîrt ie , - Tu. Aniţă
De-ai putea pe ea a scrie, Birtăşiţă ,
Şi-apoi, ochişorii lui, Adă-m i vin c i t pot eu bea ,
Ca murile cîmpului ! •Că-ţi dau galbeni cîţi wi nea ;
l mpăratul auzind Şi cînd galbeni oi g:lta
Pe Aniţa-aşa vorbind, Pe uliFt vo i pleca .
Puterile îi pierea, De blag:t m-oi î n c :trca !
Măciucă păru-i suia, Iar An ita
Faţa i se-ngălbinea, BirUlşiţa,
Î ncepu a tremura Dac:t ea mi-şi auzea .
�i Ani ţa îi zicea : Bine . Doamne. îi părea ,
- Tu , Aniţă ·Galbeni de pe j os st rîngea
Birtăşiţă, !;)i vin roşu aducea.
Rogu-te pe Dumnezeu Vin bătrîn c u rozolk
.
Şi te jur pe capul t ău .Ca să-l trag:t la beţie .

Să nu-i spui unde şed eu, Şi Gruia ce mi-şi f :tcea ?
C-ala mîncă capul meu ! Multe buţi de vin golea ,
Ă sta-i Gruia lui Novac, Dar pe urmă ameţea,
Care ţara ne-a prădat ; Capul pe masă-1 punea
A prădat-o-n lung şi-n lat, Şi curînd că adormea.
De trei ori turcii-a tăiat Iar Aniţa
Şi acum iar o venit Birtăşiţa,
Cu gînd rău de prăpădit . Dacă ea astea vedea,
Bată-mi-1-ar Dumnezeu F erest rile deschidea,
Pe el şi pe t atăl său, La turci semn că le făcea.
Că ei ne-au făcut mult rău, Turcii-ncet s-apropiau
Că ne-au ţinut drumurile Şi în birt că se băgau ,
Şi ne-au t ăiat capet ele ! Şi cum pe Gruia-I vedea
Dar, Aniţă La el mi se repezea,
Birtăşiţă, Dară vîntul cam bătea,
Ia du-mi-te tu acasă Părul lui Gruia-I lăţea,
Şi mi-l pune după masă , Iar turcii. dacă vedea,
Şi dă-i vin cu rozolie, Vai, Doamne, cum mi-si fugea !
Ca să-l tragă la beţie : Dar napoi iar se-ntorce'a
Dă-i vin cit el poate bea, Şi pe Gruia mi-l lega
De plată nu întreba, Cu trei funii de mătasă,
Şi dă-i vin cit va pofti, Ca mina Gruii de groasă,
De plată nu pomeni. Şi cu trei de ibrişin,
Şi cind vinul vei găta Groase ca parii de fin ;
Vin' la mine, că ţ-oi da, Cu coatele îndărăpt,
Numai să-l poţi t u-mbăta, Cu mîinile-ntoarse-n piept .
Că bun preţ îi căpăta ! Ş-apoi ei pe el îl lua
Aniţa, dac-auzea, Şi-n temniţă îl ducea,
Aniţa ce mi-şi făcea ? Într-o temniţă de piatră,
Acasă ea alerga Chiar pe seama lui gătată.
Şi pe Gruia îl afla '
Si aici cit îl tinea ?
.
329
Şapte ani şi jumătate, Că-ţi potopesc feciorul !
Pin' se rupse şuba-n spate j Că vineri de dimineaţă
Şapte ani şi două luni, Vrea să- i ia a lui viaţ ă ;
Mai pe-atîtea săptămîni , Că funarii împletesc
Gruia-n temniţă şedea Şi bărdaşii tot cioplesc,
Pin' de zile-i se ura . Furcile îi pregătesc .
Şi :Kovac tot aştepta Şi vineri , la prînzul mare,
Ca să-i vină Gruita ; Î l vor �coate la pierzare !
Dar în zadar aştep ta, No vac, dacă auzea,
Că Gruia nu mai venea . Ochii-n lacrămi îşi scălda
Atunci el ce mi-şi făcea ? Şi din grai aşa grăia :
La un corb el poruncea - Te mai scot o dată eu,
Şi aşa că mi-i zicea : Chiar să-mi pierd şi capul meu !
- Cor bule, puiuţul meu , Apoi iute, cît gîndeşti,
Tină-mi-te Dumnezeu ! Ţipa hainele domneşti
Tu nu eşti bun de lucrat , Şi-mbrăca călugăreşti .
Dară eşti bun de zburat , Moş călugăr se făcea ,
Du- te-ncungiură ţara Armele şi le-ascundea,
Şi îmi caută pe Gruia, Murgul îl încăleca
Doară li-i putea afla, Şi îndată el pleca,
Că eu bine te-oi ţinea , Şi la turci că se ducea
Carne de turc îi mînca �i aşa că le zicea :
�i sînge de turc îi bea ! - Bună ziua , turcilor,
Atunci corbul ce-mi făcea ? Turcilor, voinicilor,
A ripile înt indea , Auzit-am , auzit,
Cu ciocul mi-şi cloncănea , Lucru mie potrivit,
Toat ă ţara-ncungiura C-a veţi un rob de pierzare ;
Pîn ' pe Gruia mi-l afla , Nu l-aţi face de vînzare ?
La fereastră-i s-aşeza Că de cum va m i l-a ţ i da
Şi cău ta şi cloncănea . Bucuros l-aş cumpăra ,
Gruiţa corbul vedea Şi de cumva vi-i de dat
Şi bin e mi-1 cunoştea Mie mi-i de cumpărat .
Şi din grai aşa grăia : Ş i de-a fi cam tinerel
- Du-te tu la tatăl meu \'-aş da mulţi galbeni pe el,
Şi spune-i că am zis eu Ca să mi-l fac diecel ;
Să lase hodina toată, Că la vreme de slăbie
\' ină aici să mă scoată ! N-are nime să mă ţie
Şi spune-i tătucului Şi mi-a fi spre-ajutorie.
Care-i gîndul turcului, Ba, de n-ar avea cap greu ,
Că pe vineri dimineaţa L-aş învăţa tot mereu,
Se gătesc să-mi ia viaţa ; Să rămînă-n locul meu !
C ă fuBarii împletesc Turcii, cum il auzea,
Şi bărdaşii tot cioplesc , Toţi din grai aşa grăia :
Furcile îmi pregătesc. - Părinte, sfinţia-ta,
Şi vineri , la prînzul mare, Noi robul nu ţ i I-om da,
Mă vor scoate la pierzare ! Că nu-i neam de diecel,
Corbul, dacă auzea , Ci e neam de Novăcel.
A ripile întindea.- Şi nouă nu ni-i de dat,
În văzduh se ridica Că pe el l-am judecat
Şi la Novac se-ntorcea Ca să fie spînzurat,
Şi aşa că îi zicea : Că-i un mare blestemat.
- Lasă cina la Domnul Seamănă cu tatăl său,
Şi cuţitul la focul, Bate-mi-1-ar Dumnezeu,
330
Că de cînd s-a pomenit Gruiţa mi-i abătea ,
To t aşJ. ne-au prăpădit ; Iară Novac îi tăia ,
Că ne ţinea drumurile Şi turcii aşa pica
Şi ne tăia capetele ! Cum pică vara iarba
Novac , dacă auzea, Cînd o ajungi cu coasa.
Turcilor că le zicea : Iar un turc cam bătrînel,
- Dacă nu mi-l sloboziţi, Vai de el, amar de el.
\'ă rog să nu-l potopiţi Se-nvîrtea şi se codea
Pînă nu I-oi spovedi Şi de Gruia se ruga :
Şi de moarte I-oi găti ! - Lasf1-mă nevătămat ,
Dar turcii se mînia S ă duc veste la-mpărat
Că prea mult îi necăjea. C-ai scăpat din Ţarigrad !
Atunci Novac . ce-mi făcea ? Iar Gruia 61 mi-i zicea :
Posonarele-şi vărsa, - Cîinc bătrîn şi � purcat,
Galbeni pe jos răsfira . Te-aş lăsa nc\·ătămat.
Turci'.-::i. 5 trînge se-ntrccea, Dar îi spune la-mpărat
Iar N o vac se întorcea Că de \'iteaz a i � cftpat !
Şi sabia ş-o scotea Apoi �abia trăgea .
Şi pe toţi turcii tăia . l" rcchilc îi tăia.
Nici unul nu rămînea . Nasul o ţîră-i c îrnea
Apoi afară ieşea. Ş-a poi �c:ipat îl făcea.
La temnită se ducea. Iară Gruia cu Novac
l'ndc era � nchis Gruia, Se lua de după cap
Lăcatele le rupea Şi se săruta cu drag.
Şi pe Gruia îl 5Cotea Şi lăuda pe Dumnezeu
Şi din grai aşa-i grăia : Că i-a scăpat de la rău .
- Gruiţo, copilul meu , Ş-apoi e i că se lua,
Tu faci tot de capul tău Pe uliţă că-mi pleca ,
Şi n-asculţi cuvîntul meu , Multă blagă-şi aduna,
Rău te bătu Dumnezeu ! Multe cară încărca
Gruia noduri înghiţea, Şi dincoace ei venea ,
Dar nimica nu zicea , Cătră Ţara Rom ânească,
Că el vina şi-o vedea ; Fapta să ş-o povestească
Apoi amîndoi se lua La boieri ':a dumneavoastră,
Şi prin turci se întorcea Dumnezeu să vă trăiasdt !
Şi pe toţi că mi-i tăia .
Pe unde Novac mergea, Şi Novacii, cît trăia,
Numai cu cotul cotea, Tot mereu se veselea
Uliţi printre turci făcea . Şi la turci nu mai gîndea !
Todor Lă11ta ş11 Căta uă, 12'1
Brebu - Caraş-Severin
27.II (37.II) GRUIŢĂ
Foaie verde peliniţă, Foaie verde şi-o lalea

Pe-al mijloc de Dunăriţă Cu şaizeci de turci în ea .
Tristă vine-o şeiculiţă ; Căta loc , unde căta ?
Vine t ristă şi smolită, Foaie verde păr uscat ,
De toate maluri trîntită, La o ceşmea în Calafat,
331
Acolo că turcii trag, Şi corbu, cînd îl vedea,
Foaie \·erde matostat Îndată, frate, zbura,
Vin cu Gruiţă legat, Rotocoale s ă făcea,
Şi legat, şi-nverigat, Cartea jos o lăpăda
Cu trei frînghii de mătasă Şi Novac în mină o loa .
lmpletită-n cinci si-n sasă, Cînd vedea cărticeaua,
De mi-l taie pîn' i a oa'să. Foaie verde peliniţă
Şi vin turcii chiotind , Trimeasă di la Gruiţă,
Din pistoale bubuind Cărticeaua mi-o citea
Şi Gruiţă greu oftînd, Şi-ncepea Novac a plîngea .
Iei pe Dunăre \·enind. La Bala ban că mergea :
Foaie ,·erde di-un măr creţ, - Am avut un nepoţăl
Iacă vine-un corbuleţ, Şi l-am trimes singurel,
Pe Grui tă.
' nă \·ălind Ce s-o fi ales de iel ? !
Şi din g ură chirăind. lei ce spune aicea ,
Da ' Grui ţă ce-m ' zicea ? În cea mică cărticea ,
„Oleo-lea , muicuţa mea. Că Gruiţă e legat
De cînd, muică . m-ai făcut La o ci şmea , în Calafat,
Corbii nu m-a chirăit. l'nde-acolo turcii trag.
Ori mă chirăie să mor. Dară iel ce mi-ş' făcea ?
Ori mi-e mină de-aju tor ? !" lei în odaie intra
Foaie verde peliniţă , Şi gălbiori că mi-ş ' loa
Pică sînge di n corbiţă, Şi pozînarele umplea,
Strică faţa lu ' Gruiţă. La Calafat c ă răsuna .
Da ' Gruiţă ce zicea ? Cînd acolo ajungea,
- Corbuleţ , pasărea mea , Turcii rău că să uita.
Să mai zăboveşti ceva Da' Novac ce mi-ş' f ăcea ?
Să im ' scriu o cărticea Să făcea a-închedeca ,
�i să mi te duci cu ea Gălbiorii mi-i vărsa .
ln lunca Afumaţilor, Turcii pe ei năvălea,
l'nde-i toiul hoţilor, Da' Novac ce mi-ş' făcea ?
La Novac, Baba-�'fovac, Pînă turcii aduna ,
Să poartă ca un durlac Drumu lu ' Gruiţă-i da,
Cu căciula hop în cap, Săbioara-n mînă-i da :
Sare Dunărea-n ciumag ! . . .
- Na, Gruiţă dumneata,
Acolo cînd aj ungea, Tu s ă baţ ' marginile,
Într-un tufan să punea leu să tai mijloacele
Şi-ncepea corbu de-a cînta . Că ieu ştiu soroacele !
Novac la masă era , Nici trei ceasuri nu trecea ,
N-avea Novac ce tăia.
Foaie verde leuştean
Şi pe unnă-i bulduşea,
Cu frate-său Balaban , Gălbiorii c ă şi-i loa.
Ş i ei beau, să-nveseleau Foaie verde de doi sfanţ',
Şi de nimini nu-ngrijeau ; Rămînea turcii tăiaţ'.
Bea Novac cu papucu, Şi Novac ce mi-ş' făcea ?
Balaban, cu carîmbu . Pe Gruiţă că mi-l loa
Şi cînd corbu auza , Şi, frate, mi să ducea
Di la masă să scula În lunca Afumaţilor ,
Şi drept la corb iel mergea, Unde-i toiul hoţilor . . .
lilaria S. Ttia1rn Monogr. Dolj, v. I, p. I , '4 1

Teiu - Dolj C . S . NICOLĂE �CU-PLOPŞOR
332
2 8(38) NOVAC . LI DVA C Î RCIUMĂRIŢA
A doamne 1 / : Foi ţi că d-o secară, :/

Nu asară,
-alalte' sară,
'N scăpătatu soarelui,
'N viitura vacilor,
În sunetu clopotilor,
În postu bobotăilor,
La jocu copiilor,
l\li-a sosit
ş-a popos it
În gura Osmolului,
La satu Birladului, . . .
Bc / : . La cîrciuma Lagului . :/
Mi-a sosi '
ş-a poposit
Trei vo 'nici d-inchi văraţi
Călări pă trei pui dă baţi,
Cu chitii,
c u inim ii.
Căputile nărimzii ,
Acu ' sin' sosîz ' din Dii . . .
Catifea
ş-o viorea,
Iar voinicii ce făcea ?
'N bătătură să oprea ,
+ bă + Sta,
din gură şi striga :
+ - Bre, Lidvă cîrciumărită,
+tatăle + Pupu-ţi ochii, tălaniţă, '
+dragă + Scoate-ne-o oca dă vin
+ Să-ncercăm vinu dă bun,
+ Că de ţ-oa fi vinu dulce
+ Noi d-ai' nu ne-oam mai duce
+ Dîn culesu viilor
+ Pînă-n scursu butîlor,
+ Iar dă ţ-oa fi vi � u rece
+ Ţ-oam bea noi pînă-n cinspre 'ce,
+a/ :Cu parale 1-oam petrece ! :/
C Catifea
s-o norea,
Iar voini� ii sta,
striga :
- Iar dă t-o fi vinu cald,
Fată, dă �ale să-m ' cat ,
+ Sîntem oamini călători
+ Pă lună dă şapte ori,
+ Să nu ne-ajungă fun dor
+ Să cad colea-n drum , să mor,
+ Şî să cad într-o cărare ,
+ Să fiu la lume dă jale,
333
+ La fetiţe de mirare ! . . .
/ : . Sta , clin gură şi striga . :/ . . . şî făcea1
Şi Lidvii că mi-i spunea .
I ară Lidva d-auzea
+ Fuga-n casă că mi-j ' da,
+ Frumuşăl să premenea ,
+ Faţă albă rumenea,
+ Cofa-n mină c-o lua ,
+ Faţă albă rumenea,
+ Papucii-n picior băga,
+ Cofa-n mină c-o lua
+ Şi-n beci, Doamne, că-m ' intra,
+ Toate buţi că le-ncerca,
+ �ici un vin că nu-i plăcea .
+ Cam l a fundu beciului
+ Găsi-un mic dă bitlăgel,
+ Fo sută dă vedre-n el.
+bă + Cofa-n <linsu c-o punea
+ Şi dă vin că mi-o umplea,
+ Afar' la voinici ieşea .
+ Iar voinicii d-o vedea
+ Ei dă vin că şi uita
+ Dă frumoasă ce erea,
+ Că le săca inima . . .
+ Iar voinicii ce-m ' făcea ?
+ Yin din cofă că-m ' gusta,
+ C-o gusta
ş-o isprăvea
+ Şi dă toartă mi-o lua
+ Şî dă pămînt mi-o trîntea,
+ I-sări fundu-alăturea
+ Şi-i mai sună tortiţa ,
+ Strica Lidvăi inima .
+ Iar voinicii sta,
striga :
+ - Bre , Lidvă cîrciumăriţă,
+tatăle + Puyu-ţ i ochii, tălaniţă,
+bă dragă + Scoate-ne-o oca dă vin
+ Să-ncercăm vinu dă bun !
Sta
- Bre, Lidvă c îrciumăriţă,
+bă + Or' n-ai graj d dă trei cai murg i
+ Şi gazdă dă trei voinici ?
+ Iară Lidva le spunea :
+bre băieţi + - Eu n-am graj d dă trei cai murgi
+ Şi gazdă dă trei voinici,
+ Dar am grajd dă opt cai murgi
+ Ş i gazdă dă opt voinici
+ Care trag la mine-aici,
+ Toţi sint sîrme de haiduci,
334
+ a/ :Toţi sînt fugiţi
dă calici !. . . :I
D Catifea ş-o viorea,
Iar voinicii d-auzea
Şi-aşa bine le părea,
+bă + Du pă cai dăscăleca,
+ Cai dă căpestre-m ' lua
+ Şi la grajduri mi-i trăgea.
+ Cată, futu-i mumă-sa ,
+ Cîn' la grajduri mi-ajungea
+ Loc pă uşă că n-avea !
+ Iar voinicii ce-m' făcea ?
+ Sape-n mină că lua ,
+ Pragurile dă-m' scotea
+ Cu stîlpii d-alăturea,
+ Pînă pui dă hat băga .
+ Pă la iesle mi-i lega,
+ Fîn verde le revărsa
+ Ş-afară voinici ieşa ,
+ Lacătile le punea
+ Şi-n cas ' , Doamne, că-m ' intra
+bă + Şi pă pat că s-aşăza .
+ Le da
vinu cu vadra ,
+ Rachiu cu ocaua,
+ Nu putea
d-a-i stîmpăra . . .
+ Fo cinspre 'ce vedre bea,
+ Puţin chef că mi-ş' prindea,
+ Iar voinicii ce făcea ?
+ Iatagane că-m' scotea,
+ După Lidva
să lua
+ Şi c a ,
frate, să speria ,
+ La l>îclăgel că-i ducea,
+ Cîn' la bîclăgel mergea ,
+ Trei dăoage că-i scotea,
+ Gurile ca boi punea,
+ Dă trei ori să opintea,
+ Numai droj dia rămînea .
+ Nici droj dia n-o lăsa,
+ C-o lua
cu strachina
+ De-nchina
<linşii cu ea
+ Pintru Maica
Precesta,
+ Le-o-ajuta
pă undeva,
+ Şi pentru sfîntu Cristos
+a/ :Că mi-i ţînea dă folos . . . :/
335
E Catifea
ş-o viorea,
Iară Lidva
ce-m ' făcea ?
Şi ea ,
frate, să speria
Şi afară că-m' ieşa ,
Yeriguţa le punea ,
Surcelaş c ă m i-j ' bătea,
+ Rochia-n brîu că sumetea„
+ Papuci în mină lua ,
+ Sări ici, sări colea ,
+ Tocmai ca o căpricea ,
+ Trei vălcele ş-o derea,
+ La naşu-său să ducea
+ Şi-n poartă că-i ciocănear
+ Din guriţă că-i striga :
+ - :\făi naşule
Lagule,
+Jralt + Bine fac i. bine trăieşti,
+ Iar dă mine nu doreşti ?
I
I lară Lagu d-o-a uzea
+bă + Şî din somn să deştepta ,
....L Pă gură mi-o cunoştea :
'
+ „ Sărăcuz ' dă maica mea ,

+ Aia
tstc fină-mea ,
+ C-a dat
fina dă belea !
+ Ce zor mare-o fi văzut ,
1 Acu ' . noaptea d-a vinit ? !"
+ Şi afară că-m ' ieşa
+ Cu capu gol, cum s-afla ,
+ Port iţa
că-i dăşchidea ,
+ Fină-sa
-n casă-m ' intra
+ Şi pă pat că mi-o poftea :
+ - A . bre fină, dragă fină,
+tatăle + la să-m ' spui adăvărat
+ Ce zor mare mi-ai văzut ,
+ Acu ' , noaptea d-ai venit ?
+ î n glasu cîntătorilor,
+ Cînd mi-e somnu domnilor
+ Şi tihna haiducilor ? !
+ bă naşule + - Dă stătuj '
dă rnă-ntrebaşi,
F + a/ : Cu-adevă ru spune-ţ-aşi ! :/
Catifea
ş-o viorea,
/ : Sta
dîn gură şî -i spunea : :/
+ - Băi naşule dumneata,
+ Da ' nu ştii, naşule , ceva ?
336
+ Foiţică d-o secară,
+ Nu asară,
-alalteri sar ă ,
+ În scăpătatu soarelui,
+ În viitura vacilor,
+ În sunetu clopotilor,
+ În postu bobotăilor,
+ În jocu copiilor,
+ naşufr + Mi-a sosit
şi-a poposit
+ Trei voinici d-inchivăraţi
+ Călări pă trei pui dă haţi,
+ Cu chitii,
cu inimii,
+ Căputele nărîmzîi,
+nasule + Acu ' sîn' sosîz ' dîn Dii.
+ Le dau vin pă rămăşală,
+ Fără nici o socoteală !
+ lară Lagu d-auzca,
+ Şi el să pricepea,
+ Dă la inimă ofta :
+ - A , bre fină, dragă fină,
+tataie + Spune ce fel dă oamini sînt ?
+ Mi nasule + - A păi ce fel dă oamini sînt ?
+ Unu are văz dă lup,
+ Of, cată şi amărît ,
+ Ş-altu are văz dă urs
+ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l
+ Cn beţîu dă n-are saţ,
+ Rău cată şi tulburat ,
+naşule + Fi-i-ar trupşoru jurat !
+ + Da ' unu,-nalt şî subţirel,
+ ' Brăcat într-un cojocel,
+ Parcă mi-e tras pin inel,
+ Mă secă la sufleţăl,
+a / :L-aş pofti dă bărbăţel ! . . . :/
G + doamne Catifea
ş-o viorea,
Iară naşu că-i spunea :
- A , bre fină dumneata,
+ Da' nu ştii, fină, ceva ?
+ Dă-le vin cît o cerea.
+ Nu-z' mai dau socoteala
+ Că hoţi s-o supăra.
+ Foc la oraş că ne-oa da.
+ Da' nu ştii, fină, ceva ?
+ Ala e Novac, Baba-Novac.
+ Cu unchi-so Balaban,
+ Cu nepotu-so loviţă,
+ Ficioraj dă talaniţă
+ Care şade sub girniţă.
1 Dicţiune neclară.
337
+ a/ :Şi dă bine dîn1 suliţă . . . :/
Dă-le vin cît o cerea,
Nu-z' mai dau eu socoteala,
Că nu-z' mai dau socoteala !
Catifea
ş-o viorea,
Da' nu ştii, fină, ceva ?
+fină + Să vezi, Novac, Baba-Novac,
+ Din cinzăj ' de piei dă lup
+ Şi-a făcut cojoc pă trup,
+ Guleraj nu i-a ajuns ;
+ Să vezi, unchi-so Balaban ,
+ Dîn şaizăci dă piei dă urs
+ Şi-a făcut cojoc pă trup,
+ Mînecuţa nu i-a ajuns ;
+ Şi-a mai pus el cîteva
+ Dă s-a-mplinit mîneca ;
+ Dă-le vin cît o cerea
+a/ :Nu-z ' mai dau socoteala ! . . . :/
Iară fina
d-auzea
Şi acasă că pleca .
Cînd acasă mi-ajungea
Şî soarele răsărea,
+ Veriguţa
le lua ,
+ Lidva
-n casă că-m ' intra ,
+ Iar voinicii ce-m ' făcea ?
+ Butoaiele-m' scotocea,
+ Tot cu fundu le-ntorcea
Ic + a/ : . Că nu ma' avea
ce bea „ . . :I
Iar Novac dac-o vedea
Sta
dîn gură şi-i striga :
- Bre Lidvă cîrciumăriţă,
+ Pupu-ţi ochii, tălaniţă,
+tatăle + Ia ţîne d-o iepîngea
+ Să-ţi plătim refeneaua
+ Că stăpînu te-o-apuca,
+ Cu ce foc te-oi curăţa,
+ Sărăcuz dă maica ta,
+ Ca să mai ţ îi cîrciuma,
+ Că ne-ai secat i nima !
+ s ăraca + Iară Lidva
d-auzea
+ O iepîngea
că lua
+ Şî pă pat că i-o-aşăza
+ Şi Novac m i să scula,
+ O 'aznăluţă lua ,
338
+ Pă iepîngca
1-0 turna,
+ N ici socoteala
nu-i da
+ Şi afară că-m ' ieşa,
+a/ : 'N grajd dă piatră că-m ' intra, :/
Pui dă haţi că mi-ş ' scotea ,
Şăile că le punea,
+ Cite-trei că-ncăleca,
+ P-icea-n colo că pleca ,
+ Pă unde ştia
sa ma.
+ Mînca-i-ar pîrdalnica ! . . . 1
N . Candoi T u rică mg. 1377 t>
Celei- Olt A L. Al\IZVLESCl'

8 IV 1958
29. 1 (39) NOVAC . FATA C A D I U LU I
A Foaie verde samulastră,

la s-ascultaz ' dumneavoastră
/ : L-astă poveste domnească, :/
/ :Trebuie să isprăvească :/
/ : La cinstis ' ca dumnea voast' 2 • • • :/
Care, boieri , ne-o asculta
O mai alege ceva ;
Cine nu ne-o asculta, mă
Om înşira
ce-om putea,
/ : Ne-om curăţi de belea ,
f i : Neică, ca toată lumea 2 : :/ : f lmăz
Cînd oi zîce-a bobului,
Sus , în zlava cerului ,
/ : La aripa norului, . . . :/
La cerdacu lui Novac ,
Lui Novac,
Baba-Novac ,
+ Frumoasă masă m-e-ntinsă,
+ C-o făclie dalbă-aprins' .
+ Dar l a masă cine şade ?
+ Şade bătrînu Novac
+ Cu frate-său Balabac .
+ Ei mi-j ' bea
şi mi-j ' mînca
+ Şi cu bine petrecea,
+a/ :Ca dumneavoastră-acuma ! . . . :/
(Interludiu , doină de dragoste - vioristul Ilie Vîrlea :
Of, of, of, of, of şi iar of/ I
/ :Mărgări' şi bob năutî,
1 În continuare, contaminare cu t.29.1 : fnsurătoarea lui Ioviţă cu fata Cadiului.

3 Repetarea versurilor cîntate astfel : /: 1 2 :/ 2.
-
339
I o pe grind am să mă plimbî1 • I
dadd Dujmanii să ţin bulucf.
none Futu-i in tată să-i futî,
Da' ce rău le-oi fi făcut ? !
Că de-ar fi despre duj mani
l\li-ar pune carnea-n cîntari
nene Şi-ar ·1inde-o la măcelari,
Ocaua numai cinci bani ,
Fac pomană la dujmani ;
J : �i sîngele-n tiriziie,
Duj manilor doftorie, :/
nene Că sin' mulţi , arde-i-ar focu .
" 1 / : De nu-i mai cuprinde locu ! /
Re1ine la melodia baladei , iar cobazaru l �t. �eagu contin u ă •tocai )
. . .c / :Dar cînd fu du nspre beţîie, :/

/ :Dunspre dalba-i veselie . :/
+ Cînd ochii că-i arunca
+ Cam pe-o parte,
<lupe spate,
+ Dincotro soare
răsare,
+ Tare vme şî soseşte.
+ Să vezi, tinerel loviţă,
+ Aşa \'me năcăjit,
+ Cu ogarii ciumpă viţ , '
+ Cu ş01me11 veştejîţ ' . . .
+ Grăi bătrînu No\'ac

+ Cu frate-său Bala bac :
+ bă 'ce + Căta ţ ' futu-i mumă-sa,
-
+ Ce vme loviţă-aşa ? !
+ Din guriţă-I întreba :
+ Bă loviţă dumneata,
-
+ Ce vii, taică, năcăjit.

+ Cu ogarii ciumpăviţ ' ,
+ C u şoimeii veştej îţ ' ?
+ Or' de chelciug c-ai sfirşît,
+ Sau ţoale c-ai ponosit,
+ Sau cineva te-a bătut,
+ Sau fetele nu te-a vrut ? !
+ lei din gură răspundea :
+ Niminea nu m-a bătu',
-
+ Nij ' de chelciug n-am 'fîrşît ,

+ Dar io, taică, m-am plimba t
+ P'in tîrgu Odriului,
+ La fata Cadiului,
+ La Rada , fată frumoasă,
+ O'i negri de curvă-aleasă ;
+ Di-un cîntecel mi-a cîntat,
+ Mi-a căzu' mie cu drag,
+a / .·L a mima m-a saca t .I . . . :/
. . V V
D Grăi bătrînu Novac

Cu frate-so Balabac :
+bă 'ce + Cătaţ', futu-i mumă-sa,
-
+ Oi să luăm mireasa !
340
+ Bă Jo,·iţă dumneata,
+ Să faci cum te-oi În\'ăţa :
+ Tu la grajd să mi te duci
+ Şî tu cai să nu ne-alegi ;
+ Să nu iei pe Neguriţă,
+ C-ala ie bun de suliţ ' ;
+ Şî să iei pe Şargu
cela zlabu,
+ Care fuge cu anu
+ Şî răsuflă cu ceasu ,
+a/ :C-ala ţi-o �căpa capu ! :/
( J n1 nludi u , Lin tec de j oc - �t. ::'\' eagu :
Al u nel cu al u nele
Drag mi-e neica cu sprincene,
Cu păr u făcu t i nele,
Cu m u staţa bandonere ,
Al u nel , al u nel, of-of-of,
Prăpădita, cin' t e-a scos !
+ I a-l de păr,
+ Trinteşte-1 ,
+ Lo·1eşte-l,
/ Du-l tirîj la poliţiie,
:!\I încă banii din chirie ! . . . :/
S e re•1ine l a m e l od i a baladei , instrumental, apoi vocal : )
. . .E Dar loviţă ce-i făcea ?
+ lel la graj d că să ducea,
+ Uşa, frate,-o descuia,
+ Cu păretele-o răzma ,
+ Pe lingă Şargu-m ' trecea,
+ Nici în samă nu-l băga :
+ „Şăz' aciia
-n pustia ,
+ Nu iej ' pe potriva mea !"
+ La Neguriţă să ducea,
+ De căpăstru-I dezlega .
+ Cu ghebreaua mi-l ştergea
+ De pulberea grajdului,
+ De floarea vizdeiului,
+ De mălura orzului . . .
+ Afar ' din grajd că-l scotea,
+ Şaua pe iel c-o punea.
+ Pusă şa moldovenească
+ Cu scări dalbe la vîrteajă,
+ Pofilaj numai fluturei,
+ Fluturei
de-ăi mititei ,
+a/ :Unu ie cinzăj ' de lei . . .
F Şî pe iel că-ncăleca,
Şi trăgea
de să ducea,
+ 'Ntr-o movilă să oprea ,
+ Du pe cal descăleca
+ Şi-n grădină să uita,
+ Pe Rădiţa mi-o vedea
+ Cu roabele dupe ea .
34 1
' La prilaz că s ă trăgea
1 Şi din gură-aşa grăia :
+ - Rădiţo, inima mea,
+ Dă-m ', frate,-o chită de flori
+ Că şi io sîn' călător
+ Pe zî de cîte t rei ori,
a + / :To ' de-al dumitale dor ! . . . :/
·(Interludi u , j oc cu st rigături :
Iar acu ' ! Las-acu' ! Ţine-acu ' !
I ară L eană , Lea nă , n;i.,
Că te muşc ă pupăza ,
Pupăza c u capu roşu l
Ce-arc baba, n-are moşu ;
A re moşu o ghiulea.
Trage moşu cu ghiuleaua
Şi-i . . . [dicţiune neclară]
Se re·1ine la melodia baladei , i nstrumental, apoi vocai :)
. . .G Da ' Rădiţa ce-m' făcea ?

+ C înd aşa
că-m i auza,
+ P'intrc răzoare-o lua ,
+ 'Ncepu flori de-mi a rupea
+ Şî chită că le făcea .
+ La prilaz că să trăgea,
+ Lu ' loviţă să le dea .
+ Dar loviţă ce-m ' făcea ?
+ La flori nu să zăuita,
+ Mîna-n brîu că-i sumeţa
+ Şi pe cal mi-o arunca
+ Şi trăgea
de să ducea .
+ 'Cepu roabele-a plîngea
+ Şi Ca dia le-auza :
+bă 'ce + - Cătaţ', futu-i mumă-sa,
+ Că mi-a luat pe Rada !
+ De-aşa grabă ce-i erea
+ Nici în casă nu i ntra ;
+ Drept la grajd că să ducea,
+ Pe Galbina-ncăleca ;
+ Nici cu şa, nici fără şa,
+ Numai c-o chiedică-n gură,
+ Cu paloşu gol pe mină . . .
+ Ş i trăgea
de să ducea ,
' r c-d +a/ : : Pe Io viţă 1-înscurta . :/
+ Ochii-n napoi i-arunca,
+ Un nor negru că vedea,
+ Cu Rădiţa că-m ' vorbea :
+ - Rădiţo, inima mea,
+ Un nor negru că să vede
+ Şî pe noi ne-o ajungea,
+ Viaţa ne-o răpunea !
+ Da' Rădiţa ce-i grăia ?
342
+ - Băi loviţă dumneata,
+ Ăsta este nor de ploaie
+ Că vine făcu tă droaie ,
+ Şi pe noi ne-o arura,
+ Mai nimi' nu ne-o făcea !
+ Dar loviţă ce-i grăia ?
+ - Rădiţo, inima mea ,
+ Ăsta nu ie nor de ploaie
+ C-ar veni făcută droaie,
+ Ş-asta-i pulbere de vînt
+ De nu s-abate din drum
+ Şî vine făcu tă sul,
+ Şî pe noi ne-o aj ungea,
+a / :Viaţa ne-o răpunea ! :/ I : of :/2
Dar Ioviţă ce-m ' făcea ?
De-aşa frică ce-i erea ,
+ Paloj din teacă trăgea ,
+ Cu el de-az\"Îrlita da,
+ Drept în grindă să-nfigea ,
+ Vez ' , în grinda lui Novac ,
+ Lui Novac , Baba-Novac ;
+ Dete 'uoţu năcăjît
+ Şi grinda s-a dîrdăi t . . .
+ Grăi bătrînu Novac
+ Cu frate-său Bala bac :
�-b ă ' c e + - Cătaţi, futu-i mumă-sa,
+ Aşte semne de să fac
+ Nu sîn' semne de trăit,
+ �î sîn' semne de pierit ,
+ Crez , laviţă-o fi murit !
+ Las' să-i fie rău aşa,
+ N-ascultă de vorba mea !
+ Dar Novac ce mi-ş' făcea ?
+ Iel la grajd că să ducea
+ Şî pe Şargu că-l lua
+ Şî pe iel că-ncăleca ,
+ Niş' cu şa, niş' fără şa ,
+ Numai c-o chiedică-n gură,
+ Cu paloşu gol pe mînă . . .
+ Şi trăgea
de să ducea ,
+ Cu laviţă să-ntîlnea,
+ Nici în samă nu-l băga.
+ Şi nainte că mergea ,
+ Cu (adia
să-ntîlnea ,
+ De departe că striga :
+ - Dura, dura, cuscre, dura,
+ Copiii fac vrăjbile,
+a / : Noi bătrînii - păcile ! :/ / :of:/
(I nterludlu, cîntec de dragoste :
1 / :Cite, nene, ce-am iubitî,
01, ca Ioana n-am găsîtî2, : / dadă + he, he-hi
343
Ie cu păru castaniu,
Omoară omu de viu !
De curvar şi de beţiu,
Mă mir, casa cum mi-o ţiu.
Şi-aj da mul' să mă dezvăţî,
Dar m-e gîndu-n multe părţ' ! + O ! / :dadă : /
2 / :Cind oi zice solz de peşte.
Ş-a mea to' nev·astă ieste, : / ofi
Se scoală, să premeneşte,
/ : Din oglindă nu lipsăşte, :/
Dar ca altele nu ieste,
Că te bagă la mirare
Că trebuie la parale !
+ Aa ! Ce-o fi la mine-acasă-acolo- 'şa ! ?
..•
.:; O ! 1 / :Trec pe drum, mă u i ' la tine,

Ferice de cin' te ţine, : / / :dadă : ft
Ştie că trăieşte bine,
Nu pătimeşte ca mine ;
Da' nici eu nu pătimescî,
Că ce-m' place tot iubescî, +a" !
Şi tinără, şi bătrină,
Le fac de să a-ţin de mină ,
Dau încălţate p 'in girlă !. . .
+ O ! Fă-te-n iele ! . . .
Se re-t ! ne l a. melodia baladei, instrumental apoi ·.roca! : )
. . .J De departe că striga
Şi din gură-aşa-i grăia :
+ - Dacă ieste vorba-aşa ,
+ Şî să-z ' dau pe Galbina
+ Ca s-o duj ' la Rădiţa
+ Că mi-a săcat inima !
+ Pe Galbina că i-o da
+ Şî pe ea
că-ncăkca
+ Şî cu Şargu-alăturea,
+ Şi trăgea
de să ducea ,
+ Pe loviţă-1 ajungea .
+ Nici în samă nu-l băga
+ Şî acasă să ducea,
+ Zî de nuntă că punea,
+ Zî de nuntă şi frumoasă,
+ Neică, să să pomenească
+ La cinstiţ' ca dumneavoastră !
+ Şî v-am zîs , boieri, amin,
+ V-am spus cîntecu deplin ,
+ Dacă v-o mai trebui
+a/ : Ilie că le-o-mplini ! . . . :/ I : 0/:/2
Şt. Neagu Piroi mg. 2 1 1 0
Sadova - Dolj AL. I . AMZULE SCU
8 XII 196 1
29.II ÎNSURĂTOAREA LUI GRUIA C U FATA Î MPĂRATULUI
A şi1 / :Foaie verde matostatî2, :/
/ :La nuntă den Ţaligradî1 , :/
/ :La ciardacu lu]. Novacî1 , :/
/ :Mare masă mi1-este-ntins;, :/
/ :De mulţ' boieri 'i cuprins�-î2 :/
B 'ce La masă cine-m' şădea-î ?
344
/ :Şădea bătrînu Novacî1 :/
Cu frate-său Balaiban
Şi cu fiu-său Gruiţă,
Cu nepotu-său loviţă.
c / :Toţ' boieri bea şi mînca , :/
/ : .Frumoşel că petrecea,-i3 . :/
Dictat : Numai Gruia să uita,
N ici nu bea ,
nici nu mînca,
Numa ' cu ochii privea,
Coate albe că scotea,
Pe masă le răzîma .
Dar Novac că mai grăia :
- Gruio , Gruio, fiul taichii ,
Nici nu bei , nici nu mănînci,
Numai cu ochii te uiţ ' ,
Sau haine mi-ai ponosît,
Sau de chelciug mi-ai sfîrşit,
Sau timpu că ţ-a venit,
Gruio, de căsătorit ?
Atunci Gruia răspundea :
- Taică, tăiculiţa mea ,
Nici haine n-am ponosît,
Nici de chelciug n-am sfîrşit,
Dară timpul mi-a veni t,
Taică, de căsătorit ,
Fie una lingă mine
Cum 'i maica Ungă tine,
Bine mi-ar părea şi mie ! . . .
Atunci Novac mai grăia :

- Cum îs ieu cu mamă-ta ?
Palma bici că mi-o făcea ,
Peste faţă mi-l pleznea
Şi din gură că grăia :
- Ie şi tu cu sabia,
Cum am luat pe maică-ta,
Tot fetiţă de-mpărat
Din mijloc de Ţaligrad !
Dar Gruiţă mai grăia :
- Taică, tăiculitu meu ,
Dă-m' murgu di ii bătrîneţe
Şi arme din tinereţe ;
Săbioara cea mischie,
Mi-a fost dăruită mie
Din mică copilărie !
Dar Novac ce mi-ş' făcea ?
Mîna-n puzunar băga,
D-o cheită că scotea
Şi la gra'j diuri mi-l rnîna .
Cînd la Roşu că-mi intra ,
Jer din ferderă rnînca .
De căpici că-l apuca
Ş-afară că mi-l scotea ,
345
Toată lumea-ngrozăvea.
Iel acuma rîncheza,
Lumea că mi-o-ngrozăvea,
Doisprăzece mi-l ţ inea,
Şapte şaua i-o punea,
Dar Gruiţa ce-m' făcea ?
În mica camară intra ,
Frumoşel că să-mbrăca,
Frumoasă marfă-ncărca ,
La disăjori mi-o punea,
Afară că îmi ieşa
Şi pe Roşu i-arunca
Şi iel, măre,-ncăleca ,
Săbioara că şi-o loa ,
Darea bună că ş-o loa
Şi iei, măre, că-m ' pleca
În poarta Ţarigradului,
Grădina cu florile,
Un' să-mplimba doamnele,
Tot grădină de-mpărat,
În mijloc de Ţarigrad.
La grădină mi-aj ungea,
Poarta-ncuiată o găsea ;
Pinteni Roşului că-i da
Şi-n grădină că-m' intra .
Fata de-mpărat venea
Şi pe Gruia mi-l vedea,
Înapoi că să-ntorcea ,
La maică-sa să ducea
Ş-aşa din gură-m ' grăia :
- Maică, măiculiţa mea,
De cînd taica-mpărăţa
Nime-n grădină n-a intrat,
Dar acuma c-a intrat
Tot un mic negustoraş,
Frumoasă marfă ce-m' are ?
Tot cercei de adimant,
Cc ie domniţelor drag,
Şi furchiţă de argint ,
Ce n-am văzut d e cînd sînt.
Dă-m ', maică, doi gălbeori
Să mă duc să-m' cumpăr flori !
Dar maică-sa ce făcea ?
Nici în samă nu băga,
Bani cu feldera că-i da.
Fata de-mpărat mergea,
Î n grădină că-m' intra ,
L a negustor ajungea,
Două toarte ş-alegea ,
În ureche le punea
Ş-atunci din gură grăia :
- Poftim, băiete, plata !
- Fetiţă, ieu sînt j urat
346
Că 1 iau bani de-ncălecat !
Dară Gruia ce-m' făcea ?
Iute marfa ş-o-astrîngea,
În desăgiori mi-o punea
Şi pe Roşu o-arunca,
Şi iel, măre,-ncăleca .
Dar fetiţa ce-m ' făcea ?
1Hna. măre. o-ntindea
- Poftim. băiete. plata !
Dar Gruiţă ce-m ' făcea ?
Mîna-n brîu că sumeţa,
După iel c-o arunca,
Cu sohonu o-astruca,
Pinteni Roşului că-i da
Şi mcrgra.
da ' nu g lumea ,
�i mergea ca vîntur'lc ,
Ş i sălta c a pasăr 'le . . .
Dar bătrînu de Novac
Puţintel că mi somna .
Grele vise că visa .
Cînd, măre, să deştepta
La nepotu-său mergea
Ş-aşa din gură-m' grăia :
- Ale, nepoate Ioviţă,
Ia ia tu ochianu
Şi tu , măre, 1-îndireaptă
Partea Ţarigradului,
Grădina-mpăratului ;
Nu ştiu, Gruia-a izbîndit
Sau, Doamne , s-a prăpădi t ?
Dar Ioviţă ce-m ' făcea ?
Cu ochianu să uita
Şi iel, măre , că-m ' zărea
- Ale, unchiule Novace,
Văd un soare răsărit,
După soare răsărit
Văd o pară
roşioară,
După pară
roşioară
Văd o ceaţă
negureaţă,
Nu ştiu, ceaţă
negureaţă,
Ori 'i oastea-mpărătească,
Pe Gruia să-l prăpădească !
Dar Novac cînd auza
Foarte bine că-i părea,
1 Probabil : sd.
347
Î napoi că să-ntorcea,
':S mica piYniţă intra,
Cu cinzăci de uşi la ea,
C-o sută de buţ ' în ea ;
Mică ploschiţă încărca ,
Şasă Yedre opt oca,
Mai sînt nişte buţicele
D-o su tă şi cinci de Yedre,
Şi de şold că mi-o lega
Şi ie1, măre, că pleca
Partea Ţaligradului,
Grădina-mpăra tului.
:\fai mergea ce mai mergea ,
Cu Gruiţă să-ntîlnea :
- Gruio, Gruio, fiul taichii,
Rădică , taică, sohonu
Să- ţ ' Yază taica odoru !
Dar Gruiţă-i mai spunea :
- Călugăre, piază rea,
Păzea dinaintea mea
Că-ţ ' întunec \'iaţa,
Căci murgu m-a nebunit,
Paloşu m-a Yitejit !
Dar Gruiţă ce făcea ?
Î nainte că mergea
Şi NoYac îl ocunea,
După ie1 că să uita ,
Foarte bine că-i părea.
Mai stătea ce mai stătea,
Oastea , mări, că venea,
Cătră împărat zicea :
- Ce goneşti tu 1uj ii mei,
Lujii mei,
copiii tăi ?
Î mpăratu mai grăia :
- N-am ştiut că-i neam de-a lu ' Novac,
Că după ie1 nu m-aş fi luat !
Atunci Novac mi-auza,
Foarte bine 'i părea,
Ploschiţa că ş-o lua
Şi iei, măre, că-nchina,
De sănătate ruga
Şi iei , măre, se-ncuscra,
Toată oastea o-adăpa
Şi-n ploscă mai rămînea . . .
Mă bătui cu cînticu
Tot ca lupu
cu crîngu ;
Iar cînd puşca-I dobîndeşte,
Î şi dă pelea, ş-o plăteşte !
N. Zlătaru fg. 2857
Runcu -Gorj C. BRĂILOIU
18 VIII 1 930
348
29. I I l (42) Î N S U RĂTOAREA L U I GRUIA AL LU I N O V AC
La ciardacu lui Novac. El negoţ îşi cîştiga

Gruia din gură grăia : O furchiţă şi un fus,
- Însoară-mă. neică ,-nsoară ! De aur şi de argint ,
- Nu eşti, neichii, de-nsurat Şi-o cloţă c u zece pui ,
Pînă fetele te bat Cu pene strălucitoare
Şi nen·stele te luptă ! Ca răzilc de la soare .
Gruiţă, cînd auzea , El murgu-şi încăleca
El se-ncingea nalt. feteşte , Şi la Dodrin se pornea .
Şi se-n\"ălea ne\"esteşte, Î n mijlocu tîrgului
Şi sub albă rochioară Negoţu şi-l întindea,
Încingea luce săbioară . Toată lumea se mira.
P-îngă Dunăre pleca Căci ca soarele lucea !
Şi astfel Gruia cînta : Fata de lătîni
„Dunărice, apă rece, Slujnica o fos t mînat
Dare-ar Dumnezeu să sece, La piaţ', la cumpărat,
Să se vadă pictrilc, Şi-o şezut pînă-nserat,
Să le ardă soarele, De la Gruia n-o plecat .
Cînd pe mine m-o săcat , Acasă cînd se ducea,
Că bărbatu mi-o-necat Stăpîna-sa o lua
Şi vădu\'ă m-o lăsat" ! Şi-o bătea , şi-o judeca,
Turcii, cînd îl auzea, Că de ce o înserat
În luntre că se punea Şi-acasă n-o mai pleca t .
Şi la Gruiţa-mi trecea , Slujnica aşa zicea :
Pe Gruiţa-1 năvălea. - Eu şi-acuma am veni t,
El toţi turcii îi lua Dară tu să fi privi t
Şi în ciardac îi ducea , Cine-n piaţ-o venit
În curte că mi-i băga, Nici acum n-ai fi venit :
Lăcate mari încuia O venit un greculeţ
Şi la Novac că-mi striga : Cu negoţ strălucitori,
- Auzi, neiculiţ' Novac , Nu-l mai zăuiţi pînă mori !
Eu mi-s Gruia lui Novac. Aşa-i grecu de frumos,
Ian priviţi ce-o să vă fac : Aşa-i nalt şi subţirel,
Ia-ţi, neicuţă, sabia Nici soare nu poate căuta la el !
Şi strînge marginile Stăpînă-sa auzea,
Că eu tai mijloacele ! Toată noaptea nu dunnea,
Pin' se coace pînea-n foc, Pînă-n zori se tot schilea .
Făcea turcii toţi polog. Soarele cînd răsărea,
Atunci Gruiţa-mi zicea : Pe sluj nică o lua,
- Auzi , neicuţă, Novac, Cu ea la piaţ pornea .
Ce mie mi-ai poruncit, Gruia cînd că mi-o vedea,
Porunca ţi-am împlinit , Negoţu el şi-l strîngea.
Acu-i vremea de-nsurat ! Cînd fata mi-o ajungea,
Novac din gură grăia : De mină că mi-o lua,
- Gruito,' te-oi însura Pe murguţ o anina
Potriva de ti-oi
' afla. Şi fuga cu ea îmi da,
Numai eu a m auzit Pin' la ciardac nu s-oprea .
D-un oraş mare,-n Dodrin, La Novac cînd ajungea,
Acolo-i o fată de lătîni, De nuntă se apuca,
Aia e potriva ta ! La biserică mergea ;
Gruiţa, cînd auzea, Biserica tremura,
349
Icoanele lăcrima, Cu cine-o făcut fa ta ?
Maica Mărie zicea : :Maică-sa îi răspundea :
- Preotule, blăstămate, - Eu am fost o birtăşiţă,
�u cununa sor' cu frate, Mulţi călători mi-or venit,
Că mai sînt străine fete Eu pe nime n-am primit
Şi sărace, şi bogate ! Făr' pe bătrînul Novac !
Preotu nu-i cununa, De nuntă el se lăsa,
Xunta-napoi întorcea . Pe mireasă o ducea
:\'ovac la Dodrin pleca, De unde Gruia-a furat-o,
Să-ntrebe pe maică-sa Şi acolo a lăsat-o .
.. din Răcă,<dia ş i j111 " - Caraş- Se·1erin Xovacovici, 2 4
29.IV GRUIA Ll.JI NOVAC
Colo jos şi mai m jos, Şi cu pintenii-I lovea,

Pc un cîmp verde . frumos, Şi murgul cînd o simţa
î n o casă lumina tă Tot fugea şi alerga
Este o masă încărcată. Pînă-n Buda ajungea .
Dar la masă cine şede ? Gruia aici se oprea,
�ovac cel bătrîn şedea La fereastră îmi bătea
Şi cu fiul !;:ău Gruia, Şi din grai aşa grăia :
Carele din grai grăia : - Fată, fată draga mea,
- Tată, cînd m-ăi însura ? Adă-mi mie un cojoc
Iar Novac îi răspundea : Să-l îmbrac aici pe loc,
- Însura-te-aş însura , Să-l îmbrac. să-l ieu pe mine
Dar soţi' nu-ţi pot căpăta Şi să văd de mi-o sta bine !
Pînă-n Buda n-oi intra Fata cojoc aducea,
La cea fată de latini , Gruia cojocu-mbrăca,
De latinii cei bătrîni , Cătră fată se-ntorcea
Că ea şede la fereastră lară fa ta îi zicea :
Şi croieşte la ,·estminte, „Aşa este-n ăst cojoc
La vestminte viorinte ! Ca şi Gruia lui Novac !"
Gruia , cînd îl auza , Şi Gruia o întreba :
El afară că ieşa - Dar cunoşt i tu pre Gruia ?
Şi în grajd mi se băga, - Eu pre Gruia l-am ochiat
Un cal murg că dezlega În mijloc de Ţarigrad,
Şi afară îl scotea, Pe hîrtie l-am scria t
Pe el şeua o punea, Şi în ladă l-am băgat !
Sus, în şeuă se suia , Gruia cojocu-i dădea
Cătră murg aşa zicea : Şi din grai aşa zicea :
- Alelei, murguţule, - Adă-mi, fată, alt cojoc !
Hai la drum, voinicule, Fata cojocu-i dădea,
Hai ca gîndul, El cojocul nu-l lua,
Hai ca vîntul ! Fata de mînă-o prindea,
Apoi de frîu îl prindea, Pe fereastră o trăgea,
Îl prindea şi îl strîngea Pe murg călare-o punea,
350
Cu ea acasă pornea. Cătră tată-so zicea :
Nici cu gîndul nu gîndea - Ce tu, tată, ai gîndit
Pînă acasă ajungea, Eu toate le-am isprăvit !
Corneşti - Timiş Gazeta poporului (Ti mişoara) 2 ( 1886) , nr. 8

N. J OVITIA
30(40) GRUIA A LUI NOVAC
În Ţara Haţegului, Şi s-apuca d-a ara .

La biertu-mpăratului, Ara de 1-amiazi pîn ' seara.
Unde-şi beau ciobanii banii Iar Roxandra cîteodată
Şi-arghelarii-şi mîncau caii, Să ducea s-aducă apă,
Gruia bea cu fetele : Şi flori mîndre culegea,
Una vinu-i îndulceşte, Şi-n cunună le făcea ,
Alta patu i-l chiteşte Şi la Gruia le ducea,
Şi cu-a treia se iubeşte. Şi lui din grai îi grăia :
Dar mamă-sa auzea, - Frate, frăţişorul meu,
Către biert ea se pornea ; Cînd va fi ospăţul tău
Cînd la biert ajungea, Eu cu toate te-oi chiti .
Şi lui Gruia aşa-i grăia : Dar Gruia , de bucurat,
- O, tu Gruio, fiul meu , Se lua şi-o săruta
Pentru bunul Dumnezeu, Şi să lăuda c-o juca.
Părăseşte bierturile, Iar Roxandra mai o dată
Bierturile, fetele, Să duse s-aducă apă .
Că-ţi dai , zău, şi hainele, Capu-napoi întorcea ,
Şi te du, maichii, la tîrg, Un nourel că-mi vedea
Tot la ţîrg, măi, la Arad, Şi lui Gruia aşa-i grăia :
Şi-ţ i cumpără boi de-arat . - Frate, frăţiorul meu,
Vinde calul pre doi boi Ce se-ntoarce norul greu ?
Şi armele pre alţi doi, - Nu e nour ce priveşti,
Că acasă mai ai doi, Ci sînt turcii cei păgîni ,
Ieşi la plug cu şase boi ! Cari ştiu suge p e rom âni .
Dară Gruia ce făcea ? Vin s ă taie e i din mine
El la tîrg că îmi pornea, Că nu le-am făcut vrun bine !
Vindea calul pre doi boi El nici vorba nu sfîrşea ,
Şi armele pre alţi doi, Iacă şi turcii-ajungea.
Şi acasă el venea, Ei „bun lucru" că îi da,
Către mamă-sa grăia : El frumos le mulţămea.
- O, muchită, muica mea, - Bună ziua, măi plugar !
D-ortac pe � ine mi-i da ? - Mulţămesc, măi boieri mari !
- Pre Roxandra, sora ta. - N-ai văzut pre-aici călare
- Dară sbici din ce mi-i da ? Gruia lui Novac cel mare ?
- Din păr de la sora ta, - Ba eu poate l-am văzut,
C-are chica-n şepte viţe Dar nici nu l-am cunoscut,
De cînd fu ea copiliţă. C-au trecut cu capu-n sus,
Dară Gruia ce făcea ?
Păr din capu ei rupea Ca şi vîntul el s-a dus
Şi sbiciul şi-l împletea, În Ţara Haţegului,
Boişorii şi-i prindea La biertu-mpăratului,
35 1
Unde-şi beau ciobanii banii Mina stîngă-i dezlega,
Şi-arghelarii-şi mîncau caii, Şi lui Gruia îi plăcea,
Gruia bea cu fetele : Că stîngaci <linsul era.
Una vinu-i îndulceşte, Nu bagă mîna-n pălărie
Alta patu i-l chiteşte Să scoată frunza de hîrtie ;
Şi cu-a treia se iubeşte Ku bagă mîna-n buzunar
Şi de turci nici nu doreşte ! Să scoată peană, călămar ;
Dară turcii ce făcea ? Ci scoase-o spadă ascuţită,
Cătră biert ei se pornea . La tăiuş cam ascuţită,
Dar un turc, ostaş vestit, Şi-au tăiat cum au putut ,
Către turci aşa-a grăit : P e turci grămadă i-au făcut .
- Turcilor, nebunilor, Dar pe care n-au tăiat,
Staţi pe loc , Yoi n-alergaţi Numai fuga l-au scăpat ;
Că de Gruia voi nu daţi ; Numai pre-unu l-a iertat,
Dacă neţi să-l căpătaţi, Ca să ducă vestea-n sat.
Iac-acesta-i, şi-l legaţi ! Unul fuga i-au scăpat
Că-i an de cînd nu l-am văz ' t Şi pre mulţi i-au spintecat.
Ş i de loc l-am cunoscut , Dar bătrînul Novac auzea,
D e cînd c u e l m-am luptat , Iute calu-ncăleca
Ţara cînd o am prădat ! Şi pre drum că îmi pleca,
Dară turcii ce făcea ? Aulind şi chiulind.
O ! Pe Gruia-ncongiura Cînd acolo ajungea,
Şi frumos că mi-l lega . De pre cal descăleca,
Dar un turc , zmeu blăstămat, Cătră Gruia-aşa grăia :
Cătră Gruia-aşa-au strigat : - O, tu Gruio, fiul meu,
- Cum vrei moartea să ţi-o fac : Pentru bunul Dumnezeu,
În �ă bii să te tăiem , Bate, taichii, marginile,
Cu buzdugan să te-omorîrn ? C ă eu bat mijloacele !
Dară Gruia-aşa grăia : Cît-i din sfinţit de soare
- Faceţi cu mine ce-ţi vrea , Pînă-n răsărit de soare ,
( i ierta ţi-mă-a scria , Nici un turc nu era-n picioare .
Să scriu la muichiţa carte - Soro, sorioara mea ,
Ca să ştie din departe Trage boii acu' afară
Că are de ce m-aştepte ; Că nu-i ziua, ci e seară,
S-o trimit p-ast fluieraş de \'Înt, Să plecăm acasă iară,
P-astă faţă de pămînt ; C-am arat ş-am semănat,
Să bag mîna-n buzunar, Că am copt şi-am secerat !
Să scot peană, călămar ; Apoi boii îi mina ,
Să bag mîna-n pălărie, Cătră muma rentorna .
Să scot frunză de hîrtie . Dar turcii zăceau ca snopii,
Dară turcii ce făcea ? Pe la gît cu brîne roşii.
„di11 părţile Bisericii A lbe" - (R.S.F. I u gosla·1ia) Bibicesc u , 309

N. CONSTANTINOVICI
3 1 (4 1 ) VITEJIA Lt;I N OVA C ŞI A LUI GRUIA
Grăia bă trînul de Novac : Şi te-mbracă muiereşte ;

- Gruio, Gruio, puiul taichii, Şi tu, taichii, să te duci
Ia-ncinge-te sus feteşte Doi, pră Dunăre în sus,
352
Şi să puni mină la chişi, Ţ-i bărbatu aicea !
Şi tu, taichii, să te cînţi : Gruia la fugă o lua ,
„ Dunărice, Dunărice, Tot fugea,-napoi căuta,
Săce-ţi, mîndră, fundurile, Pîn' turcii să înşira .
Bărbăţelul m-ai-necat, Dar bătrînu de Novac,
Văduviţă m-ai lăsat !" Şi bătrîn, şi blăstămat,
Cînd turcii te-or auzi , El pre turc i că-i ocupea ,
La tine s-or şîrui Din degete fişconea.
Şi tu, taichii, vei fugi Gruia-napoi să-ntorcca ,
Pîn' turcii s-o şîrui Săbioara lu i trăgea
Şi taica i-oi ocupi . Şi-ncepca de-mi tăia .
Tu să iai mijloacele, Gimică-i ca pctrilc ,
Eu oi lua marginele , Pisază-i ca \'crzile . . .
Şi pe turci noi i-om tăia Şi-ncepea de-i burfăia ,
Şi galbenii i-om luva ! Tot nădragii mi-i spărgea
Dară Gruia auzea , Şi galbenii mi-i lU\·a .
Cîrpă neagră-n cap punea , Nici mulţi galbeni nu era :
Săbioara încingea, Şapte merniţi măsura ,
Prîngă Dunăre mergea , Tot de aur şi d-argint ,
Începea şi să cînta : Ce n-am văzut de cînd �în t !
„Dunărice, Dunărice, Era , dragă. şi sfănţîci,
Săce-mi-ţi vadurile, Nişte sfănţîci tot d-ăi mici,
Zău, şi mîndră, fundurile, Unu de-o sută şi cinci . . .
Bărbăţelul m-ai necat , Şi acasă că mergea ,
Văduviţă m-ai lăsat !" La oraş, la Ţăligrad,
Dar turcii cînd auzea Cam în capul podului,
După el să înşîra La birtu sultanului.
Şi din gură-aşa striga : Şi ei bea şi să gosta
- Ian aşteaptă, nevestea , Şi de nime nu dorea .
N. Bttnghi Popovici, 1 1 1
Ilidia - Caras-Severin
.
1906
32(4 3) NOVAC VINDE PE GRUIA
Colea sus şi mai din sus, Că Novac, îl întreba :

La cei munţi de sterideal, - Ei , tu Gruio, puiul neichii,
La ceardacul lui Novac , Pentru ce eşti mînios
Mîndră masă este-ntinsă, Şi îmi şezi cu faţa-n jos ?
Cu postav verde cuprinsă, lară Gruia răspundea :
Multă ţară este strînsă. - Cum n-oi fi eu mînios
Toţ i beau şi se veselesc , Şi n-oi şedea cu faţa-n jos,
Pe Dumnezeu pomenesc, Cînd multă ţară bagi în iarnă
Numai Gruia îmi şedea, Şi nu-s bani de cheltuială ? !
Novac , dacă auzea ,
Nici nu bea, nici nu mînca, Tare se mai mînia,
Că îmi era mînios, La Gruia se slobozea
Mînios, cu faţa-n jos, Şi o palmă îi trăgea,
Ş-aşa de rău îmi căuta, Frumuşel că îl lega,
353
Dinapoi că îl lua În chilie îl băga,
Şi-n loc de rob îl ducea ; După masă îl punea
Unde, Doamne, îmi pornea ? Şi-ncepea de-a-I îmbia,
În oraş, în Ţărigrad ! Dară Gruia îmi tăcea
Dacă-n oraş ajungea , Şi tare rău că-mi căuta.
Î n tîrg, Doamne, î l scotea, Bula aşa îi zicea :
Să-l vîndă ca rob voia ! - Bea , voinice , te gostăşte
Tot i robii că se vindeau Şi mi te mai veseleşte,
ca ;e cu cît preţ aveau , Nu-mi căuta aşa de rău
Numai Gruia rămînea , Că bine îţi voiesc eu,
Că nime nu cu teza Că nu te-am luat robuleţ,
Pe Gruia de-a-1 cumpăra . Ci te-am luat călăreţ,
Înapoi se întorceau C ă vizirul mi-o murit
Şi acasă îmi plecau, Şi-a rămas cal de călărit,
Dar pe cale se-ntîlneau Arme bune la oblînc,
Cu o Bulă-mpărătească, Bani destui de zdrîncănit !
Doamnă din tara turcească . Gruia, cînd îmi auzea,
Cum pe Grui � îl vedea , Faţa i se veselea,
Frumos cum el îmi era , În picioare se scula
Cătră Novac îmi zicea : Şi din gură-aşa zicea :
- Bună calea , moşule , - Nici n-oi bea ,
Moşule, bătrînule, Nici n-oi mînca
O' ţi-i robu de vînzare . Pănă calul n-oi vedea !
Mie mi-i de cumpărare ! Dar Bula , cînd auzea,
Novac aşa-i răspundea : Măreaţă că îmi era ,
- Zău , mi-i robu de vînzare, O dată din pălmi plesnea,
Cine mie îmi va da Două slugi că îmi veneau,
Bani cîţi oi putea lua, Lor poruncă că le da,
Nouă pungi de bani, Calul din grajd îl scoteau ,
Nouă şi cu nouă, La Gruia îl aduceau.
De trei ori mai nouă, Cînd Gruia calul vedea,
Treizeci fără trei, La inimă îl strîcnea,
Robu-I las în grij ă-sa ! Frîul în cap îi punea ,
Bula, cînd îmi auzea, Binişor îl înşela,
Cătră Novac îmi grăia : Sus pe el se arunca,
- Banii vino să ţi-i dau, Nişte palme că îi da
Robul haida să ţi-l iau ! Pănă firea îi afla,
Novac după ea pleca , C ătră Bula-aşa striga :
La ea acas' aj ungea, - Auzi, Bulă dumneata,
În cămară se băga, Dacă e lucrul aşa,
Aşa Bula îmi grăia : Adă bani de zdrîncănit,
- Aşterne-ţi, moşule, chepeneagul Să-i pun lingă şauă,
Să-ţi dau banii cu şineagul ! Că mie mi s-o urît
Novac chepeneag aşternea, De cînd n-am mai călărit,
Îi da banii cu lopata Şi hai prin oraş cu mine
Şi nu îi mai număra : Ca să mă probeşt i tu bine,
Bani, cîţi putea lua Să mă vezi cum m-o şedea,
Şi acasă îmi pleca ; Fi-oi eu frumos sau ba !
Cît mergea, se întrista Bula de loc se punea,
Şi cu ochii lăcrăma, Desagi de galbeni umplea
C ă la Gruia se gîndea. Şi la şaua îi punea.
Bula pe Gruia-I lua Porţile le descunea,
Şi pe el îl dezlega, Bula-nainte mergea,
354
Iară Gruia după ea. Iară fugă că îmi da ,
Bula măreaţă era, Tot mergea cît îmi mergea ,
Căci calul cînd îmi păşea Pe Novac îl ajungea .
Banii tare zdrîncănea, Dară Novac ce făcea ?
Turcii la ea să uitau Şedea jos, cu faţa-n jos,
Şi tare se mai mirau. Tot plîngînd şi suspinînd
Dară Gruia ce făcea ? Şi de Gruia turvinînd .
Pinteni calului îi da, - Ei, tu taică, taie ' Novace,
Fuga mare că îmi da, Ian deşteaptă-te tu bine
Din oraş afar ' ieşea, Să vezi cine-i Iîngă tine !
Înapoi iar se-ntorcea Cînd Novac se rădica
Şi la Bula îmi venea. Şi pe Gruia îl vedea
Mai făcea ce îmi făcea, Călări pe cal cum era,
Mai o dată fuga da, Calu-n frunte-I săruta,
Piaţa o încungiura, Dar Gruia aşa zicea :
Napoi iar se întorcea ; - Ia-ţi bine sabia ta
Mina cu Bula îmi da, Şi rămîni în urma mea ,
Sănătate îşi lua, Că tu bine te gosteşti,
Fuga mare că îmi da, Pc cuscri să-i omeneşti,
Din oraş afar' ieşea Că cu ei m-am însurat
Şi napoi nu se-ntorcea ; În oraş, în Ţărigrad !
Iară turcii se rîdeau, Novac sabia lua
Joc de Bula îşi băteau. Şi din gură-aşa zicea :
Dacă Bula îmi vedea - Du-te tu, taichii , acasă ,
Că Gruia nu mai venea, Lasă taica să-i gostască !
Ea bine se năclăia, Gruia-acasă se ducea,
La-mpăratu se ducea, Novac în urmă-i rămînea,
De-mpăratu se ruga , Şi cum turcii îmi venea
Oaste el îmi rădica, Printre ei se slobozea
După Gruia se lua. Şi pe toţi îi prăpădea,
Tot cureau cît îmi cureau, Cit se coace-o turtă-n foc,
Pe Gruia îl ajungeau, Toţi turcii fură polog !
Gruia-napoi se-ntorcea , Cătră casă se ducea,
Săbioara îşi trăgea , Mare gostie făcea,
Mulţi turci el că îmi tăia . Ca şi noi acuma ! . . .
Vichenlie Micu C01·cea, 1 18
Coştei - Banatul sîrbesc (R. S.F. Iugoslavia)
33(44) TURCUL ŞI NOYACEŞTII
Pusu-s-a de s-a vorbit, Planu îi spunea,

Împărat s-a sfătuit Mîna cu-mpăratul da,
C-un turcuţ micuţ, isteţ, Legătuinţă făcea .
Turculeţ cu părul creţ Nici prea mult nu îmi şedea,
Şi cu cal gălbinior, Sus, pe cal se arunca,
Pe-un picior pincinior, Şi la codru se ducea ,
Să prindă pe Novăceşti, Şi la munte se suia,
Pe voinicii româneşti . Şi-ncepea de-mi chiotea,
Turcu se prindea, De tot tare îmi ţîpa ,
355
Şi de chiotele lui Ţapăn Gruia poticnea,
Pică frunza codrului. Curea turcu şi-l lega,
Tot ţipa şi chiotea , Şi mi-l lega prîngă cal,
Nime-n lume n-auzea, Prîngă cal, ca p-un ogar.
Făr' bătrînul de Novac , Şi-ncepea de a ţîpa,
Din frumosul său cerdac. Tot ţîpa şi chiotea,
El din gură-aşa zicea : Nime-n lume n-auzea,
- Ei, tu Gruio, puiul neichii, Făr' bătrînul de Novac,
Ian tu bine îmi porneşte Din frumosul său cerdac.
Colo-n Yale,-n codru Yerde, El în gînd aşa-şi gîndea :
Ca să \'ezi că cine ţîpă, „ Iar a-nceput a ţîpa ;
Liniştea noastră o strîcă . Un fecior eu am avut,
Dac-o fi vrun rătăcit, Poate că o fi pierdut !"
Bine să-ţi fie venit, Apoi din gură striga :
Calea bună îi arată, - Ei, Iovo , nepotul meu,
Înapoi să vini îndată ; Ascultă ce îţi zic eu :
Dacă o fi \Tun bolînd , Ian tu bine să t e duci
Să-i dai drumu-n bolînzie ; Colo-n vale,-n codru verde,
Dac-o fi el Yrun flămînd, Ca să vezi că cine ţipă,
Să-l aduci să-l � ăturăm, Liniştea noastră o strică,
Ori dacă o fi vrun gol, Că pe Gruia l-am trimis
Să-l aduci să-l îmbrăcăm . Şi Gruia n-a mai venit,
Iar dac-o fi vrun viteaz, Poate că o fi pierit !
Caută, poartă-te cam treaz, Iar Iova , cind auzea,
Tu cu el să te loveşti, Aşa de rău că-i părea,
La min ' să nu te gîndeşti ! Fără voie că pleca .
Gruia, cum îmi auzea , Tot mergea cit îmi mergea,
Fuga la grajd că îmi da, Păn' cu turcu se-ntîlnea,
Scotea murgu ţăsălat, Bună calea că îi da
Ţăsălat şi înşelat, Şi aşa îi cu vîn ta :
Numai bun de-ncălecat . - Bată-mi-te Dumnezeu,
Sus, pe murg s e a runca Cum ai prins pe văru-meu
Şi prin codru îmi pleca, Şi ca bine l-ai legat
Nici prea mult nu îmi umbla, Ca p-un mare blăstămat ;
Cu turcu se întîlnea Vin-încoacea la război,
Şi din gură-aşa zicea : Să ne lovim arnîndoi !
- Turcule, bolîndule, Dar turcu-i ca cinele,
Bată-te legea' turcească, Scurte-i Domnul zilele,
Dar ce ţîpi şi chioteşti, N imica nu îmi vorbea,
Liniştea noastr-o răpeşti ? De Iova s-apropia,
Vin' cu mine la război, Mîna la brîu îşi punea,
Să ne lovim amîndoi ! Buzduganul îşi trăgea,
Dar turcu-i ca cinele, O da tă îl răsucea,
Scurte-i Domnul zilele, Ochii lovii îi fura,
N imica nu îmi vorbea, Şi-unde-n Iova, Doamne, da ?
De Gruia s-apropia, De la vale de buric,
Mîna la brîu îşi punea, Unde-i moartea de voinic.
Buzduganul îşi trăgea, Ţapăn Iova poticnea,
O dată îl răsucea, Curea turcu şi-l lega ;
Ochii Gruii îi fura, Dinapoi că mi-i lua ,
Şi-unde, Doamne, că îmi da ? Dinapoi,
De la vale de buric , Ca pe doi boi.
Unde-i moartea de voinic . Turcu iarăşi se punea
356
Şi mai tare îmi ţipa. Venea turcul şi-l lega ;
Nime-n lume n-auzea , Dinapoi că mi-i lua,
Făr' bătrînul de Novac, Dinapoi ,
Din frumosul său cerdac. Ca pe trei boi .
El din gură-aşa zicea : La-mpăratu sc-ntorcea ,
„Dar ce-o mai fi şi asta ? Nici prea mult nu îmi umbla,
Doi feciori eu am avu t , Dar cu cine se-ntîlnea ?
Pr-amîndoi e u i-am pierdut, Cu Bădiţa codrilor,
Sîngur numai am rămas Stăpînul moşiilor,
Ca să mă lupt cu năcaz, Drăgălaşul fetelor,
Singurel cu capu meu, Ibovnic nevcs te lor
Fie ce-o vrea Dumnezeu !" Şi spaima voinicilor !
Sabia-n mînă-şi lua, - Bună calea , turcule,
Buzdugan la brîu punea Turcule, viteazule ,
Şi prin codru îmi pleca . Bată-te legea turcească ,
Nici prea mult nu îmi umbla , Dar ce bine i-ai legat ,
Păn' cu turcu �e-ntîlnea : Dinapoi c ă i-ai luat,
- Bună calea, turcule, Dinapoi,
Turcule , viteazule , Ca pe trei boi ,
Bată-te legea turcească, Vin-încoacea la război ,
Dar ce bine i-ai legat, Să ne lovim ş-amîndoi !
Dinapoi că i-ai luat , La război că se prindeau ,
Dinapoi , Cu suliţele-ncepcau ,
Ca pe doi boi, Suliţele se frîngcau ,
Vin-încoacea la război, În lături Ic lăpădau .
Să ne lovim ş-amîndoi ! Buzduganele trăgeau
Dar turcul, dacă-l vedea, Şi-ncepeau de se loveau .
Zău, şi lui frică-i era , Turcul cînd îmi lovea,
Nimica nu îmi zicea, Făcea el cum ştia ,
De Novac s-apropia, Ochii Ba dii îi fura ,
Buzduganul îl trăgea , Săbioara îşi trăgea ,
Ş-unde-n Novac că îmi da, Peste foale îl lovea,
Novac'n mînă-1 sprijonea . Măţişoare îi vărsa.
Din mînă Novac se punea , Novac atunci îi striga :
Buzduganul răsucea, - Bată-mi-te Dumnezeu ,
Şi unde-n turc, Doamne, da, C-ai tăiat pe frate-tău !
Turcu-n pumni îl sprijonea. Iar turcul, dac-auzea,
Turcul mi se cam temea, Capul în pămînt punea
Buzduganul îl lua, Şi aminte-şi aducea
Napoi în Novac îmi da, Că-un frate cîndva avea ,
Novac în dinţi îl sprijonea . Cînd încă creştin era ;
Dacă turcul îmi vedea, Dar de cînd el s-a turcit
Tare se mai spăria ; Frate-so l-a părăsit.
Făcea turcul cum făcea, El din gură-aşa striga :
Ochii lui Novac fura, - Ei, tu taică, taie ' Novace,
Ş-unde-n Novac că îmi da Putea-I-ai tu să-l învii,
Tocma-n capul pieptului, Eu pe voi v-oi slobozi ,
V-oi da drumul la toţi trii !
Unde-i păs voinicului . Novac de loc se prindea
Novac j o s că îmi cădea Şi pe el îl dezlega,
Şi din gură-aşa striga : La Bădiţa se ducea,
- Stăi, turcule, nu mai da, Un bît de sînger tăia,
Că-s bătrîn, nu pot răbda ! La ma ţă se slobozea
357
Şi-ncepea de le strîngea Se cutremur ' pietrile,
Cam cu paie, cu gunoai_e, Se spăimînt ă fiarăle
Le băga cu tot în foale. Şi se-omoară oamenii !
C-un ac d-argint le cosea , Dacă turcul auzea ,
Peste foale îl lovea, Cătră Novac îmi zicea :
De pielea se vindeca . - Ian strigă dară o dată,
Prin urechii îi sufla Să văd ori de mor înda tă !
Şi pe Badea învia. Dar Novac aşa-i zicea :
Sărea Badea cît colea - Ba eu , zău , nu oi striga ,
Şi la ochi că se freca Că de pe scaun ţi-i da,
Şi din gură-aşa zicea : Mort la pămînt vei cădea !
- Cite cum am adormit ! Turcul se cam vrîstuia ,
- Fire-ai, neică, adormit Iar Novac se cam temea
Pănă-i lumea şi pămîntul . Şi aşa lui îi zicea :
Dar Novac te-a pomenit ! - Las ' să meargă ăşti-afară,
Apoi turcul se punea. C-a lor viată nu-i oovară !
Pe toţi trei îi slobozea . Ei afară că�mi ieşe iu ,
Fraţi toţi cinci ci se Ei.ceau ,N o \·ac ş1 turc ram.1ne au .
• - A
Şi-napoi că se-ntorceau. - Bagă samă c-oi striga

La cerdac dac-ajungeau , Şi tu mort îi rămînea !
Începeau de se gostau. Turcul din nou îl ruga,
C înd îmi fu despre beţ ie . Şi Novac se opintea
Despre dalba veselie. Şi începea a striga ,
Ei toţi mi se lăudau Turcul de pe scaun sărea,
Care de ce-s mai vitej i. Cu capul în grindă-şi da,
Se lăuda turcu că ştie Mort la pămînt jos cădea !
Să-nşele cu viclenie ; Şi cînd cei trei s-au întors
Bădiţa se lăuda Pe turc mort l-au aflat jos
Că-i vînător num-aşa ; Şi pe Novac mînios,
Ioviţă mi se lăuda C-a strigat şi-a omorît
C ă ştie bine-a lupta ; Pe fratele lor cel turcit.
Gruia jos nu se lăsa , Apoi toţi mi l-au j ălit
C i şi el mi se lăuda C-a fost voinic ş-a pierit !
Că ştie bine-a tăia ; Nu vă stricaţi voia bună
Novac şi el se lăuda Pentru mica mea minciună,
C ă ştie bine-a striga, Minciună lăutărească
De răsuna văile, De-o-ntîmplare novăcească ! . . .
I"ichmtie l\!icu Corcea, 108
Coştei - Banatul sirbe.sc ( R . S.F. lugosla·tia)
34(45) N OVAC ŞI BALABAN
Sub seninul cerului, Teamă de nimeni n-aveau.

La aripa norului, Cînd fuse cam la beţie,
La ciardacu lui Novac , Colea-n dalba veselie,
Mare masă-mi este-ntinsă. Novac, măre, se scula,
Dar la masă cine-mi şade ? Afară că mi-şi ieşea,
Şade bătrînul Novac, Cu urechea că trăgea .
C u frate-său Balaban, Colea, la muntele sec,
Vesel beau şi ospătau, Unde voinicii se-ntrec,
358
Tare strigă d-un voinic, Trei peniţe i-a sărit,
Strigă noaptea tot şoimeşte Pe Novac mi l-a lovit,
Şi-ncă ziua voiniceşte, L- a. lovit, l-a mîntuit,
Cu cine să se lovească, La trei zile s-a trezit . . .
Inima să-şi izbîndească ? Cînd el, frate, se trezea,
În casă No,·ac întra Buzduganu că-şi lua ,
Şi lui frate-său spunea : După el că-mi şi-l trăgea,
- Alei, frate Balabane, La ciardac că aj ungea
Nu mă vezi c-c::. m maturit Şi din gură că-mi zicea :
Ş-alt voinic nu m-a răzbit ? - Alei, frate Balabanc,
Colea, la muntele sec , Nu mă vezi c-am maturit
Unde voinicii se-ntrec , Ş-alt \'Oinic nu m-a r;izbit ?
Tare strigă <l-un voinic, Dară asta cc să fie ?
Strigă noaptea tot şoimeşte, Balaban nu a<lăsta,
Încă ziua voiniceşte, În celar că mi-şi întra .
Cu cine să se lovească, Din opt sute buzdugane
Inimii să-şi izbîndească ? Alegea pc cel mai mare .
Novac atunci ce-mi făcea ? La cîntar că. mi-l punea,
În celar că mi-şi întra , Trăgea opt sute oca.
Din cinci sute buzdugane De genuche mi-l trîntea ,
Alegea unul mai mare . Ca laptele-I făcea,
La cîntar că mi-l punea, Ca soarele strălucea .
Cinci sute oca trăgea. La muntele sec alerga,
De gcnuche că-l trîntea , Tare din gu ră striga :
De rugină-I scutura , - Alei, tu, voinic sărac,
Ca laptele îl făcea , Care n-ai minte de leac,
Ca soarele strălucea, Ce strigi noaptea tot şoimeşte,
În buzunar că-l băga. Ziua încă \'oirnceşte ;
De loc dosu că mi-şi da Mereu strigi la Y i teaz bun,
Şi din guriţă striga : Cu care să te lowşti,
- Alei, tu, voinic sărac , Inimii să-ţi izbîndeşti ;
Ce nu ai minte de leac , Nu mă vezi c-am maturi t
Ce tot strigi la vi teaz bun Ş-alt voinic nu m-a răzbit ?
Cu care să te loveşti, De Bala ban n-ai auzit ?
Inimii să-ţi izbîndeşti ? - Măi frăţie Balaban,
Nu m ă vezi c-am maturit Cînd ţi-oi da un buzdugan ! . . .
Ş-alt voinic nu m-a răzbit ? Balaban se necăjea,
De Novac n-ai auzit ? Mîna-n buzunar băga,
- Dacă eşti, crezi , tu Novac, Buzduganu că scotea,
Nu-ţi bag seama ca I-un dovleac, În voinic că-l îndrepta ;
O să-ţi trag un buzdugan Mergea pe cer văjăind,
Să mă tii minte un an ! Ca Sfete-Petre trăsnind.
Dar No �·ac se necăjea, Dar voinicul sărac
Buzduganu că scotea, în călcîi se răsucea,
De codiţă-I apuca Buzduganu că-l prindea
Şi-n voinic îl îndrepta ; Şi-ndărăt 1-azvîrlea.
Mergea pe cer văj ăind, De tare ce l-a azvîrlit ,
Ca Sfete-Petre trăsnind. Cinci peniţe i-a sărit,
Dar voinicul sărac Pe Balaban l-a lovit ,
În călcîi se răsucea, L-a lovit, l-a mîntuit,
Buzduganu că-l prindea Ceas de moarte l-a găsit,
Şi-ndărăt că-l trimetea ; Pulberea l-a acoperit,
De tare ce l-a azvîrlit, La opt zile s-a trezit . . .
359
Dacă el se deştepta, Maica mi-a fost văduviţă
Buzduganu că-şi lua , La uliţă,
De codiţă că-l trăgea, În drumu Ţarigradului,
La ciardac că mi-şi mergea La schelea-mpăra tului ;
Şi lui Novac că-i zicea : l\faicăi că i-a nemerit ,
- Alei, frate, crez, Novace, Într-o zi c ă i-a sosit
Dar aceasta ce să fie ? Doi delii împărăteşti :
Hai, frate, să-l întrebăm , Unul, nalt şi subţirel,
Cu dinadins să-l cercetăm , Parcă-i tras printr-un inel,
C-ori ne-o fi vrun verişor, Altul, nalt şi cocoşat
Ori , frate, vrun nepoţel, Şi de piept mi-e găvănat ,
Că prea este ,·iteaz el ! D e genuche-a propia t .
Acolo ci deci mergeau Barba-i era cît grapa ,
Şi pe voinic întrebau : Sămăna cu dumneata .
- Alei, tu, voinic sărac , Cu maica s-a măritat ,
Care n-ai minte de leac, Din cel voinic s înt eu fapt !
Am ,·cnit să te-ntrebăm. Novac seama că-i lua ,
Cu dinadins să cerce tăm . Inelul că-l cunoştea,
C-or' nc-i fi nun verişor, În braţe că mi-l lua ,
Ori , frate. vrun nepoţel, În faţă mi-l săruta,
Căci nu vezi c-am maturit Cu toţi la ciardac mergea ,
Ş-alţi voinici nu ne-au răzbit ? Auru de-I împărţea,
\'cinicul le răspundea C-o baniţă de argint,
C ă Ioviţă îl chema , Luată din jăcmănit .
Ş-apoi, măre , cuvînta : Şi-mi beau , şi-mi chefuiau ,
- Alei, bătrînc Novacc, La nimic nu mai gîndeau . . . I
Şi tu, fra te Balabanc,
Bălăccanca - I lfu·1 Negoesctt, 1 18
ST. STOICESCU
35(46) NOVĂCIASCĂ
Strîgă, Doamne, cine strîgă ? La Iancu Sibiiancu să ducea,

Strigă Iancu Sibiiancu , La copil gol de turc,
·Copil gol de turc, Care numa o dată ţîţă-o supt.
Care num-o dată ţîţă o supt : Cîn' Novac la iei mergea,
„Mor, muichiţă, ş-oi muri Mare sumă de turci era,
Şi pă Novăceşti nu i-oi mai 'tîlni !" Pră iel toţi aciuca şî-1 lega.
Cine, Doamne,-1 auza ? Iar bătrînu de Novac
Moşu Novac cel bătrîn Din gură să ruga :
·C1:1 Gruiţa, fiul lui. - Turcilor, mari boierilor,
Iar Novac aşa zicea : Faceţi bine pintru mine,
- Ia vezi, Gruio dumeta, Trămeteţi să vină copilu meu
Cine s trîgă dîn gur-aşa, Că-i mult de cîn' nu l-am văzut .
Că mor, muichiţă, ş-oi muri Pă mine mă prăpădiţi
Şi pă Novăceşti nu i-oi mai 'tîlni ? Şi pe iel să-l miluiţi !
I ar moşu ce făcea ? Turcii fiin' slabi de credinţă
1 Î n continuare, contaminare cu t.29.1 : !nsurătoarea l ui Gruia cu fata Cadiului.
360
Nu şciau unde-i mina , Şî-n birt îl băgaţi !
Numa ' cu bucurie să ducea . Iar bătrînu de Novac
Pă Gruita-1 aducea, La Gruia striga :
Nu şcia ' că-i Gruia lu' Novac, - Gruio, copilu meu,
Care-i naiba împeliţat. Să-ţi ajute Dumnezău,
Cîn' Gruiţa venea Haida să venim,
Fiin' de turci chemat Vorbele să le-mplinim !
Ş-afla pră tată-so legat, Împăratu le porîncea
l\lîna-n pozonari băga, Să bea şi să mănînce,
Mică sabie scotea Ca dragostea lor să nu strice.
Şi mari încheieturi avea , Iar birtaş cine era ?
Şi că tră turci aşa zîcea : Mariţa crîşmăriţa,
- Turcilor, boierilor, Care da vinu cu iţa.
Ce tata meu v-o strîcat Mariţa crîşmăriţa
De aşa frumos l-aţi legat ? Poruncă de la-mpăra tu avea
Cîn' turcii s-apuca Să le dea să bea
Ca lui să-i răspundă Pînă-i \'a-mbăta.
Pintru ce întrăba , Iar bătrînu de Novac
Iel o dată să-nvîrtea Cu Gruiţa lu i,
Şî sabia o sloboza Care-i dracu împeliţat,
Cu douăsprezece încheieturi Cîn ' de samă băga
Şî făcea multe jungheturi. Că l\lariţa crîşmăriţa
Cîţi turci era , Avea voie de-i îmbăta,
·
Nici unu viu nu scăpa . Frumos în birt le ei o chema

Pră tată-so-I dezlega, Şî din gură îi spunea :
La împăratu mergea - Frumoşică birtăşiţă,
Şî cîtă trupă de turc afla Rădică-ţi sucna ta
Pră toţi îi prăpădea. Să-ţi plătesc văşcioarele !
Iar împăratu turcesc zîcea : Cîn' ea sucna răd.ica�
- Cine prăstă noi o venit Capu i-l tăia
De aşa rău ne-o prăpădit ? Ş-în poala iei pica,
Loaţi-1 şi-l chemaţi Şî cu cîntecu găta .
Iancu Roscoban Popovici, 101

Borlovenii Vechi - Caraş- Se·1erin
1 901
36 BABA-NOVAC
Sama la mine să lua ţi ;

Lua haiducii şi-mi pleca 1 La negustori să pîndim,
Pe sus, la Albotina, De parale să-i pîrlim.
La podu cu zalele Da' Novac, Baba-Novac,
Unde-mi trec' 'asnale Ce-avea barba ca un ţap,
Să capete ceva parale, Pe subt pod se pitula,
Că n-aveau pe iarnă sare. încă mult nu zăbovea,
Şi-aşa din gură vorbea, S-aud caii ropăind,
L-ai haiduci le porîncea : D-aznalili turuind,
- În codru vă scufundaţi, Bănuţii zdrăncănind,
1 În partea iniţială, t.27.II : Gruia captiv, apoi t.8.1 : Novac şi zîna .
361
Iar ovreiaşii cîntînd. De bogătaşi n-o cereai ;
Da' Novac, Baba-Novac, Să văd, taie ori nu taie,
Î n călugăre-mbrăcat, Au să mi-o fac vro tigaie !
Pe lingă negustori se da , O dată se opintea,
Se făcea că-i întreba : Arcur'le i le-ntindea ;
- Măi ovreiaşi bogătaşi, Capu de la trup îi lua,
Luaţi-mă pin ' la oraşi Pe pămînt bolborosea .
Ca s-ajung desară-n Dii, Şi-i luau ei 'aznalili,
Să-mi aprind nişte făclii . Cu toate mătăsur'li,
Că sînt , frate, drumuit Disagii cu mahmudele,
Şi de putere slăbit ; Şi-apucau pe potecele .
Să vă faceţi vo pomană, Scoborau la apa rece,
Ca s-aj ungem pin' desară . unde nwnai cucu trece.
- Măi călugăr dumneata , Cu Corbiţă şi Gruiţă
Ce te zguguleşti aşa , O porneau pe Dunăriţă,
Ori eşti maistor de ceva ? Colo-n deal, la Stari deal,
Văd că te uiţi în 'azna ! La căşile lui Novac,
- Sînt maistor, negustoraşi Lui Novac, Baba-Novac,
Bogătaşi şi ovrciaşi , Ce-are barba ca un ţap,
De căpestre de-al' de boi Sărea Dunărea-n ciumag
Şi de săbii de-ale noi . Dincolo, la Calafat,
Iţi fac sabie din tigaie Cînd afla vrun turc bogat.
Să taie ca briciu-n paic ; Şi cum vremea îmi trecea,
Din căţel , buzdugănel, În peţit mi se ducea,
Te aperi de-ai sr1 raci cu el ! umbla ţările-n cruciş,
- Călugăre, om învăţat, Piste Ceadova-n curmeziş,
Tăman vin din Tăligrad, Trecu Dunărea-n Bănat,
Mîndră sabie-am cumpărat, Acolo nora şi-a aflat,
Şapte mie-am numărat. Pe Gruiţă 1-a-nsurat .
la vino la mine-neoa Cum era norica lui,
De cunoaşte-mi sabia Nu se afla a nicicui !
De e bună, ori nebună, Buni lăutari îmi luva
Ori să o topesc în fumă. De-aici, de la Cladova .
Novac, dacă-aşa-mi vedea, Făcut nuntă-aşa de bună,
La negustori se ducea, Pe-o lună şi-o săptămînă,
Sabia din mînă-i lua De cînd se ivea luna
Şi pe ea se zăuita. Şi-mi uidea cît secerea,
Da' mustaţa îi zimbea , Colo,-n Ţara Rum ânească,
P e ovreiaşi îi privea, Pentru ca să pomenească
Iar din gură-aşa-i grăia : La buni fraţi ca dumneavoastră,
- Bună sabie cîştigai, Istoria s-o cetească !
Toză Gh. Sîrbu Sandu- Timoc, Cintece bdtrineşti, 149

Văiuga. (R. S.F. lugosla·1ia)
1 947
362
37(47) DOICIN
A / :Foaie verde de-avrămeasă, :/

/ : Ia s-ascultaz' dumneavoastră : / . . . dumneavoast'2
L-astă poveste domnească,
Trebuie să isprăvească
/ :La cinstis' ca dumneavoastră ! :/
B / : Care , boieri, ne-o-asculta :/
/ :O mai alege ceYa ; :/
Cine nu ne-o asculta,
Om înşîra
ce-om pu tea
Şî v-az' da ' banii jeaba ,
Ne-om curăţi de belea,
Neică, ca toată lumea . . .
c Foaie verde ma tus ta t ,
Î n oraj , la Ţaligrad,
/ :La cinstitu de-mpărat , :/
/ :Nemerit-a ,
obosi t-a :/
/ :Di-un arap
negru, buzat, :/
Cu trupu ca butia,
Măsaua , ca rîşniţa ,
'Velitoarea capului
Cît rotila plugului . . .
[Boieri meseni1, a n să v ă fac ceva. ca la Dăbuleni ! Cînd eream tom nit c u I lie Vîrlea ; eream
tomni' de vară. Cin' ne ducem să cintăm acolo la. băiez' , de-i scoatem la 'oră, la Mărin Cocoloş,
aşa-i zicea acolo, a-nceput fetele :
- la fă o „Băluţă" , mă, ca la, ca la noi - băieţi 'ce - , fă o „B:l.luţă" ca la noi ! (Exec ută
melodia de joc respectivă.)
Începu fetele să strige 'ora :
- Vîrcoo, Ghiioo ! Strigă la Oa.na şi la Vîrca, că s-a-ncepu 'ora la Topoacă-n vale ; la cej
moa.ie, la cejmoaie ! Urrr ! „ .
Să adunară fetele ; dupe ce s-adunară fetele, veniră fetile la 'oră, şi băieţi ; băieţi, cu nişte
cojoace scurte ş-cu mineca de cojoc pînă-n pămînt, lungă, ş-cu nişte bite mari, pînă-n tavan ;
ş-cu pălăriile de paie-mpletite cu „ . de paie şi legate cu curele. Aruncară ciumagele-n 'oră ş-înce
pură iar să, să joace :
Na-o mă, na-o fă ! „ .
Iar începură singuri :
Ca la laş', ca la laş' !
Ca la noi, la Călăraş' ! „.
- o d a p e Călăraşi atunci„ . Fetele, văd c ă vine fetile, iasă fetele l a 'oră : nişte papuj' d-eia,
„inimii", aşa zicea că le zice la iei, „inimii" ; ciorapii-mpletiţ' într-o iglă, ş-avea o zăvelcă pusă
'nainte ş-una la spate, parcă erea stohod ! Începu să strige-o fat ă :
- Na-o mă, na-o făăă ! . „ Vîrcooo, strigă l a Oana şi l a Ghiia că s-a-nceput 'ora l a Topoacă !
„.
Terminarăm 'ora, sara n e ducem ş i noi l a garantu-ăla, s ă mîncăm acolo l a iei. Cînd ne
ducem la masă-acolo, ne pune un fel de murături, la masă, şi ne scoate nişteee vin, într-o troacă
de-aia mare, ca de cămăş' , aşa, să bem. C-acu' ieream cu Ilie-ăsta :
- Bă Ilie - zic - , ce bem mă noi ? !
- De, bă - 'ce - , bem vin şi din troacă, că vine subţire - 'ce - , subţire ! . „
Acu', aşteptarăm şi noi dupe murături, zic o să puie felu doi mîncare mai„ . Felu doi ne
pune varză ; varză iazmă-aşa, scoasă din putină I
- Măăă - zic - , ce-i facem, mă I lie ?
- Mă - 'ce - , de bă c-ăsta ie felu doi - 'ce - , ho, să vez' felu trei I.„
1 Digresiune h umoristică impro·1izată ca di•1ertisment narati·1 .
363
Cind vine f elu trei , ne pune varză prăj ită I
- 'Ă Ilie, ce-i facem ? !
- Ia - 'ce - ş i pune - 'ce
, şî tu , ş-trage din troacă - 'ce - ; trage subţire-aşa !
-
Şi iar a-nceput ăsta să strige 'ora, să-să, să cinte d i n vioară . . . {Vioristul Ilie Yî rlea reia
melodia cîntecului bătrinesc.)]
. . .D /: î Iel la-mpărat mi-a cerutî2, :/

Vez ' , de cas '
-o vacă grasă
Şi cite-o fată frumoas ',
/ I : / : 'Păratu i-a dăruitî4, :/
Vez ' , de cas'
-o vacă grasă
Şi cite-o fată frumoas ' 1 . ://
:/Pînă rîndu i-a venit :/
Sîrioarii l u i Doicinî,
î Lui Doicin, bolnav Doicinî . . 2 .
E Dar Doic in cc mi-j ' grăia ?

Cu sora lui să vorbea :
/ : - Dragă sirioara mea, :/
Ce inţ-în casă oftînd,
/ : . leşi afară suspinîndî2 ? . :/
Or' ţîic ţî s-a urît
La perioară mutind,
/ : La ccarşafuri scuturîndî 1 ? :/
Da ' ea, frate,-i răspundea :
/ :- Nene, nene, dragă nen'2, :/
Mie n u mi s-a urît
La ccarşafuri scuturînd,
La perioară mutind,
Dar să vez ' ce n-ai văzut
De c ind mama te-a făcut :
În oraj , la Ţaligrad,
La cistitu de-mpărat ,
Nemerit-a ,
obosît-a
Un arap
negru , ciudat,
Cu t rupu ca butia,
Măsaua, ca rîj niţa ,
' Velitoarea capului
Cî' rotila plugului . . .
/ :Mie rîndu mi-a venit ! :/
Dar frate-so ce-i spunea ?
- Dragă sirioara mea,
/ : Să faci cum te-oi învăţa : :/
Tu la tîrg să mi te duci,
Pînză neagră să-mi aduci
Şi cin' ştreanguri de mătas'
Î mpleti te-n cin' şî-n şas' ,
1 Repetarea versurilor cîntate astfel : / : 1 : / 2 - 3, / : 1 : / 2 - 3.
2 Int erludiu instrumental : melodie de j oc, apoi revine la. melodia. cîntecului bătrînesc.
_
364
/ : Să mă lej i bine la oasă ! 1 :/
F m1 / : Dar sora lui ce făcea ? :/
/ : Ea la tîrg că să ducea, :/
Pînză neagră-m' tîrguia
Şi cin' ştreanguri de mătasă
/ : Împletite-n cin' şî1-n şas'2, :/
/ :I le punea pe fereastră :/
/ :Şi din gură-aşa grăia : :/
- Nene, nene, dragă nene,
Pînză neagră ţ-am luat
Şi cin' ştreanguri de mătasft
/ : Împletite-n cin' şî1-n şasă ! :/
[Interludiu : melodie d e joc + povesti re :

- Boieri meseni, ia s-ascultaţ' cum face I lic Virlca „ ] oiana " . cum j oa.dl. ză·1ălcncele !
Erea.m tomni' de vară-a.colo. Icşisă fetele , ale hoga.tc, p remeni te cu salba pin' la buric,
ş-ăle sărace ... , erea o bură de ploaie, să băga.sără sub pod . Da.' fet ele-alea, ălc ma.i bogate :
- Mă - 'îce - , nea I lic, ia fă, bă, o „ ] oiană" !
Începu ăsta ; ia fă, mă, o „ ] oiană" I (Vioristul I lic Virlca execută melodia respectivă .)
începură iele să j oace. Abl' să I cgi na , cu salba la hurie, cu scurteica pină-m pămint :
„llna-una.aa ! Doauă-doauă I Trei „ patru, cin' şi şasă ! " - ale bogate.
După ce trecu, de făcu a.Ic bogate, ale sărace ieşiră şi iele ele su' pod :
- Bă, nea I lic, bă - 'ce - , ia fă-ne şi noa.o o 'oră ca. la . mai zv icnită-a.şa, m ă - 'ce - ,
. „
mai „ . ; să jucăm - 'ce - . numa' astea, ale bogat e sint . . . fete - zice - , să jucăm şi noi i (Vioristul
schimbă melodia.)
Începură ş-ale sriracc :
Iară-iară, iară-iară,
Trage 'ora, Vilcu!c,
Ia atinge-o, Piciule!
Iară-iară, iară-iară,
Şi mai bine ca aseară ! „.
(Vioristul reia melodia cîntecului bătrincsc.)]
...G / :Pînză neagră-i aducea

Şî1 pe iei că-l înfăşa :/
Cu cin' ştreanguri de mătasă,
Mi-l lega bine la oasă ,
Afar' din cas ' că-l scotea
Şi pc cal încăleca.
Unde calu că-m' călca,
/ :Bucături din iel cădea :/
De să ducea pomina . . .
Da' sora lui ce făcea ?
Sapa-n mînă mi-o lua ;
Unde calu că-m' călca,
Bucături din iel cădea
/ : Şi cu sapa
la-ngropa . . . :/
/ :Şi nainte că mergea, :/
/ : In oraj , la Ţaligradî2,
La cinstitu de-mpăratî1• :/
Jos du pe cal că să da
/ : . Şi-năuntru că intra. . :/
/ :Dar arapu ce făcea ? :/
1 I 11tcrlu l i u in ;trum �atJ.1 : m � l o Le j e ci11 �e.;, a.2<>� r e r i n� la. m �lo l ia cîntecu l a. i băritnesc
365
/ : l\1înca carne de purcelî2,
Cu căciula lingă i el . . . ;/
[Interludiu : doină „de dragoste" (vioristu l I lie \'irlea) ; instru mental-vocal :
1 Ooof, of-of, of-of şi iar of!
Cind oi trage-u n mărgăritî,
/ : Io pe Pisc am să mă plirnbî, :/
Dujmanii să ţin buluci,
11ene Futu-i in tată să-i futî,
ul / : Da ce rău Ie-oi fi făcutî ? ! :/
2 Rfr.
Că de-ar fi despre dujmani,
/ :Mi-ar pune carnea-n cintari :/ dadă1
Şi-ar vinde-o la măcelari,
nene Ocaua numai cinci bani ,
ul / : Fac pomană la duj mani I :/
/ :Că sint mulţ', arde-i-ar focu , :/
nene De nu-i mai coprinde locu,
Că sin' mulţ', arde-i-ar para,
De nu-i mai cuprinde ţara I . . .
Revine la melodia cintecului bătrinesc . ] ..
. . .H La arap că mi-ş' intra,

Cu bună ziua că-i da,
/ : D� arapu ce făcea ? :/
Mînca carne de purcel,
Cu căciula lîngă iel,
/ :Şi din gură-aşa-i grăia : :/
- Dura, dura, bic bălţat,
Cîte fete-a fost în sat
Pe toate le-ai răposat,
/ :Tocmai ieu iz' dau de cap ! :/
I / :Dar arapu de-auza :/
/ : Şi la masă că-l poftea :/
/ : Şî2 bea
şi să veselea :/
/ :Ca dumneavoastră-acuma . . . :/
[Interludiu : melodie de cîntec (vioristul Ilie \'irlea) . instrumental-vocal :

I of-of Am zis verde matostati,
nene-lele Dacă mi-ai bărbat
„-dragă Ţine-mi-I sara legat,
d-ao/icd2 / :Nu-i da dru mu noaptea-n satî
Dupe săru tat I :/
2 of-of Că io l-am primitî
Şi l-am giugiulitî,
/ : Şi l-am săru tatî
Pină l-am culcat ! :/
Revine la melodia cîntecului bătrinesc ] ...
. . .] Şi la masă că-l poftea

Şi bea
şi să veselea
/ :Ca dumneavoastr-acuma, :/
/ :Şi pe cai că-ncăleca, :/
/ :La cîmpie că-m' pleca ; :/
La cîmpie, la cîmpie,
366
Unde fir de iarbă nu ie,
Numai sadea colelie
Coaptă-ntre sîntă Mărie,
Bate Crivăţu ş-adie,
Bate Crivăţ, adieşte,
/ :Pa tru să găităneşte . . . :/
Cînd pe drum că mi-ş ' pleca ,
Dar Doicin ce mi-j ' grăia ?
/ :- Dura , dura, bic bălţat, :/
Ia uite-te la stînga,
Ţî s-a desfăcu' chinga !
Cîn' la stînga
să uita,
Paloj din teacă trăgea
/ : Şi capu i-l reteza, :/
Merge trupu tot fugindî
Şi capu tot troncănind,
/ :Din gură bolborosînd, :/
/ : Dar Doicin ce mi-ş' făcea ? :/
Şi acasă că-m' venea,
Cu sora lui să vorbea ,
Trei zîle că mai trăia
Şi iel, frate, că murea.
Da' sora lui ce făcea ?
Tron de ceară că-i făcea :/
/ :Şi-l ducea
de-1 'mormînta :/
La mînăstirea domneasc ',
Neică, să să pomeneasc '
/ :La cinstiţ ' ca dumneavoast'2 ! :/
Şi v-am zîs , boieri , amin,
V-am spus cîntecu deplin,
Dacă v-o mai trebui
Ilie că le-o-mplini ;
Că s-a lipi ' lîngă mine
Tocmai ca un porc de cîine,
Şi s-a băga' lîngă sobă
De nu-i scoţ' din gură vorbă ;
Ş-astă vară-a fos ' pîndar,
Ş-a fos' pîndar la Raieţ'
Şî i-am dat numai dovleţ ' ,
Ş î la vară-I pui la Pisc
Să-i dau numai lubeniţ ' !
leu mă-nchin cu cîntecu
Ca lupu
cu chiotu,
Cîn' puj ' ca să-l dobîndeşti
Dă pielea şî să plăteşti,
Dă carnea la lăutari
Şî pielea pe la cobzari . . .
Şt. Neagu Piroi mg. 2 1 09 a
Sadova - Dolj AL. I . AMZULESCU
8 XII 1 96 1
367
38( 4 8) MARCU VITEAZU
ai Lele verde arderea, măi

Pe cea gură de vălcea
Mi să vede-o căşciorea
Mititică , mititea,
Arţuită cu arţa ,
Bărtui tă cu barda,
Cu şindrila mărunţa
De curgea
apa pe ea . . .
Iar în casă cine-m' şade ?
Şade Turcu
bolu nu
Şi cu Marcu
viteazu,
Stau la masă su' pentac
Şi beau vin pe rămăşag.
Rămăşagu cum 1-erea ?
Car' pe care s-oa-mbăta măi
Frumos cap i s-oa tăia,
Să-i fu tă crucea mîin-sa !
păi Şî bea turcul
cu papucu
Şi Marcul
cu coimănacu ,
Să nu-i taie turcu capu ,
/ : Pe cum 1-erea rămăşagu . . . :/
Lele verde viorea, măi
+ Iar la mas ' cine-i sirvea ?
+ Măiculiţa Marcului,
+ lbomnica turcului !
lară Marcu ce-i grăia ? măi
Paharăle le-oi lua ,
În pimniţă c-oi inţra ,
Păhărelu Marcului
Cu vin să-l j umătăţăşti,
Cu apă să-l împlineşti,
Pe Marcu să mi-l trezveşti ;
Păhărelu turcului,
+ Cu vin să-l j umătăţăşti,
+ Cu otravă I-împlineşti,
/ :Pe tur' să mi-l prăpădeşti ! :/
of Aşa, neică, că-m' făcea
Cum Marcu că mi-o-nvăţa ;
+ Pîn' la masă de venea,
+ la puţin să 'uodinea
Şi-a păi, neică, să gîndea :
'Ndrăj i dragostea turcească
Şî, vere, 'a ovreiască,
Să lămuie să iubea�că,
368
Pe Marcu să-l prăpădească . . .
+ Păhărelu Marcului
+ Cum îl dete turcului ;
+ Păhărelu turcului
+ Cum îl dete Marcului !
Beu Marcu, s-a-mbătatî,
/ :Cată-n pat
că s-a culcatî1 , :/
+a/ : Iară, neică, ce-n2 striga ? :/
- Turcule
bolunule,
Ce stai ca femeile ?
Scoal' , taie-i lu' Marcu capu
Precum v-a fost rămăşagu !
Iară turcu ce-i grăia ? măi
+ - Las ' pe Marcu-n mîna mea,
+ L-oi tăia eu cînd oi vrea
+ Că ie Marcu-n mîna mea ,
+a/ : I-voai2 mînca
toată blaga ! :/
Lele verde micşonea, măi
Cînd turcu că să scula , "
Iară Marcu că-mi avea

+ Slugă dreaptă
ş-înţeleaptă,
+ Di la Dumnezeu lăsa tă . . .
Iară sluga
să ruga :
- Măi turcule dumneata,
Stai , nu-m' tăia stăpînu
Că io, frate , c-am sluj i t
+ Noo ani ş î jumătate
+ Ş-am pleca' pe zece, frate,
Pîinea, sarea i-am mîncatî,
De mamă nu m-a-njuratî,
Nici o palmă nu mi-a dat ;
Stai să-mn' ia' io sîmbria
Ş-atunci, frate, 1-oai tăia ! măi
Iar turcu să potolea,
+ Dară N eda ce făcea ?
+ Iel la Marcu să ducea ,
+ Doo palme că-i trăjea,
+ Drept în picioare sărea ,
Iară Marcu că-ntreba :
+ - Nedo, să fii i�cosît,
+ Spune drept, cin' m-a pîrît ?
- Te-a pîrît tot maică-ta,
I-a foz' dragă dragostea,
Pe tin' să te prăpădească,
Să rămîie să-ş ' iubiască !
Iară Marcu de-auza măi
+ O dată să năcăja,
369
+ Cu sabia
cin' mi-j ' da
+ Capu turcului tăia.
Cum să bate pe su' masă,
Într-o tipsîie de varză . . .
Lele verde viorea,
Mamă-sa ce mi-ş' făcea ?
Capu, neică, că lua
Şi la trup că-l aşăza,
Î l săruta o dată-n gură,
De trei ori în tăietură
Să-şi facă vroinţa bună . . .
Lele verde rnicşonea,
Dare Marcu de-rn' vedea
+ Tomn-atuncea că-i credea :
+ - Maică, măiculiţa mea,
+ Me-ai fos ' curvă, iar căta,
+ Me-ai pîngăni ' şi legea (
lel di-un ştrejar c-o lega,
Foc de noo părţ' că-i da .
Ajungea focu la brîu :
+ - Al meu copil cilibiu,
+ Scoal' că arde ţîţa ta
+ Care-ai supt lapte din ea
+ Şi maica
te legăna !
- Las ' că nu ie ţîţa mea, măi
Şi ie ţîţă de căţa,
Muşcat-ai turcu din ea !
Aj ungea focu la ţîţă :
- Al meu copil cu rniliţă,
Scoal ' că arde mina ta
Care te culcai pe ea
Şi maica te legăna !
- Las ' că nu ie rnîna mea , măi
Şi ie mină de căţa,
Culcat-ai turcu pe ea
Şi-n gură te săruta !
a Sta Marcu pînă ardea,
Scrumu care rămînea
+ lel pe cîmp că-l risipea,
+ Rug verde că să-ntindea.
Plugarii la plug ara,
Care boii că-i pierdea măi
To ' de rug să-mpiedeca
Şi de marnă mi-o-njura,
Vinovată că-rn' erea ,
Nici acolo nu scăpa . . .
Mihai Constantin mg. 20 c

Desa - Dolj AL. I . AMZULE SCU
22 II 195 1
370
39(49) IANCUL MARE
Foaie verde-a briiului, Cînd cu voi m-aşi învoi.

Strigă paşea-al Diiului Ia, voi turcilor, să-mi daţi
Din vîrful mecetului : Vro cincizeci de boi bălţaţi,
- Turceşte-te, Iancule, Cu vărgi negre pe spinare,
Turceşte-te, beiule, Rotogoale
Beiule, creştinule ; Pe subt foale ,
Lasă-ţi legea românească Şi-n vîrful corniţelor,
Şi dă-te-n legea turcească, Smarandul haznalelor
Că-i de Dumnezeu lăsată Din darul cadînelor.
Şi mai mult îndestulată Paşa bine-1 asculta,
Şi de aur, şi de-argint, Paşa toate i le da ,
Şi de miere, şi de unt . Iancul tot nu se turcea .
Turceşte-te, Iancule, A treia oară-1 ruga,
Turceşte-te, beiule, A treia oară-i cerea,
Beiule, creştinule ! Şi Iancul, daca vedea,
Iancul, măre, d-auzea, Din gură le răspundea :
Paşii din gură-i grăia : - Bucuros io m-aşi turci
- De, paşe, să mă turcesc, Cu voi de m-aşi învoi.
D-oi putea să mă-nvoiesc . Ia să-mi daţi cincizeci de iepe,
Ia să-mi daţi, daca mă vreţi Iepe tinere, sirepe ,
Turc ca voi să mă vedeţi, Cu dungi negre pe spinare,
Vro cincizeci Strănu tind de cîte-o nare ;
De berbeci Cu frînele
Berci, Zuvrăvite,
Cu coarnele răsucite, Cu şelele
La gîturi cu pietre scumpe, 'Mpodobite,
Şi-n vîrful corniţelor, Din grajdu
În chipul boldurilor, ' Mpăratului,
Cîte-o piatră nestemată Din fundu
De plăteşte lumea toată. Buceagului !
Paşea, daca-1 asculta, Făcea paşa ce făcea,
La vizirul că vestea, Toate că i le-mplinea,
La-mpăratul că scriia, Şi Iancul, daca vedea
Toate că i le dedea, Că-ncotro nu mai avea,
Iancul tot nu se turcea . Din gură le poruncea :
Atunci paşea se suia - D-alei, paşe, daca vreţi
În vîrful mecetului Turc ca voi să mă vedeţi,
Din mijlocul Diiului, Ia faceţi de-mi trimeteţi
Şi din gură iar striga, Cam vro cincizeci de agale,
Şi din gură se ruga : Cam vro cincizeci de paşale,
- Turceşte-te, Iancule, Cît agaua,
Turceşte-te, beiule, Şi cealmaua,
Beiule, creştinule ; Ca s-astup ferestrele
Lasă-ţ i legea românească Numai cu cealmalele
Şi dă-te-n legea turcească, Şi cu iataganele,
Că e turcul omenos, Că nu voi să mă vădesc
Viteazului de folos ! Cînd o fi să mă turcesc !
Iancul, măre, I-asculta Iată cincizeci de agale,
Şi din gură-i cuvînta : Ia tă cincizeci de paşale
- De turcit eu m-aşi turci, Că veneau la Iancu l Mare,
37 1
Să-l treacă-n legea turcească Spatele-n uşe punea
Dintr-a lui, a creştinească. Şi din gură m i-şi s triga :
Dar Iancul ce mi-şi făcea ? - Cărui n-o mînca purcelul
La porcari că poruncea, I se duce sufletelul !
Cincizeci de porci că frigea, Daca vedeau şi ' vedeau,
La conac că-i aducea, Turcii din purcei mîncau ,
La conac , lingă geamie, D e lege s e lepădau .
Fripţi d-a-ntregul pe t ipsie. Iancul sta
În geamie de intra, De m i-i privea,
Iancul din gură zic e a : Cu hartane-i îmbiia ;
- Ia-ncepeţi, agalelor, La cîţi carne n-ajungea,
Ia-ncepeţi, paşalelor, Oase-n gură le punea
De�cingeţi Şi de lege-i lepăda .
Sabie le, Din geamie cînd ieşea,
Dezlegaţi La-mpăratul se ducea,
Cealmalele, Cu toţii se j eluia.
S-astupaţi lmpăratul, de-i vedea,
Ferestrele , Din gură că-i întreba :
Că cine mi se turceşte - Dintre cincizeci de agale,
C u greu se mai rom âneşte ! D intre cincizeci de paşeale,
Turcii sabii descingeau Care-mi este lancul Mare ?
Şi cealmale-şi dezlegau , lară paşa-al Diiului,
Slugile că l e cărau. Din vîrful mecetului ,
Apoi Iancul ce făcea ? Greu oftat din piept scotea,
La argaţi că poruncea, Temeneaua că-şi făcea,
Purceluşii c-aducea Poala , mîna-i săruta
Din conac pîn' la geamie, Şi din gură scurt grăia :
Fripţi d-a-ntregul pe tipsie. - Să trăieşti, măria-ta,
Cînd frumos îi aşeza, Noi pe el nu l-am turcit,
Lată sabie scotea , El pe noi ne-a rom ânit !
Şerban !l!uşat Teodorescu, 480
Bucuresti
28 x u · 188i
40(50) PĂTRU HAIDUCU
A păi Strigat-am, strigat-a

Trei zîle de vară,
Trei, de primăvară
Şi vro trei de toamnă,
păi Strigat-am pristav la ţară
Şi-mpăratu jos, la scară :
„Care-n lume s-o afla măi
Şi, neică, s-o-adevăra "
Împărăţîii să-i aducă

Tot pe Pătru, haiduc Pătru
Din munţii Catrinului ,
/ :De sub poala codrului ? !"
B păi La umbriţa unui brad, "
" Mare pat

m-este-ncheiat,
3 72
Numai blăniţe de bradî,
Şeade Pătru răstornatî,
Mănîncă carne dă mielî
Şi soriccl
de purccl î
Şi bea vin din Orodelî,
Rachiu din burduşeli,
/ : Rău trăieşte, vai de iel ! :/ mâi 1
c p ăi 'Mpărăţia că striga, mă
Niminca nu se afla , măi
Da ' cine că se afla ? „
Şeapte turci, şapte delii,

Şeapte turci 'arabagii,
Acum sosisă dintîi
Cu chitii,
cu m1m11,
/ :Cu căpute nărînzîi, . . . :/ 111 ăi1
Ei la-mpărat nu-ş' ce stricase ,
La temniţă că-i băgase,
Îi băgase
şi-i uitase,
/ :Noo ani că să-ncheiase. :/
D pă i Sta turcii dă mi-ş' striga : măi
- Măi-mpărate dumneata , mă
La temniţă ne-ai băgatî,
Ne-ai băga'
şi ne-ai uitatî,
/ :Noo ani că s-au-ncheiatî1 , :/ Noauă2 • • •
Noo paştiuri c-au trecutî,

Ou roşu că n-am văzutî,
Pic de vin că n-am băutî,
Miră-te cum am trăitî,
Of, ce suflet amărît !
E pă i Sta turcii dă mi-i zîcea : mă
- Măi împărate
luminate,
Fă-ne şi noauă dreptate
Că noi , neică, ti-om aduce
.
Tot pă Pătru, haiduc Pătru

Din muntii Ca trinului,
/ : De sub poala codrului . :/ măi1
Tu noo, măi, să ne dai
Niscai buni dă călărie,
Săbioară dămischie
Şi haine dă premeneală,
Parale dă cheltuială,
Pistoale
de vînătoare,
S-avem pîn' la primăvară !
Aşa-m păra tu-auzea, mă
De la temniţă-i scotea,
Le da cai dă călărie,
Săbioare dămischie
373
Şi haine dă premeneală,
Parale dă cheltuială,
/ : S-aibe pîn' la primăvară. :/
F păi Drumu la turci că le da, mă
" Turcii scăpaţi să vedea,
Ei pe cai că-ncăleca, măi
C e fel dă mînat mîna ? "
Cîn' soarele scăpăta

Turcii-n codru că se-afla ,
Foi dă fagi că m i-j ' rupea li
Şi prin buze c-aşeza

Şi-ncepea
d-a şuiera,
/ :Codru mi să legăna
Şi Pătru că-mi auzea , li
Sta. din gură dă-i zîcea : li
- Cată, futu-i mumă-sa, mă

Icu în codru m-am născutî,
De mic, mare m-am făcutî
Şi codru l-am haiducitî,
/ :Ş-ast fluier n-am auzit ! măi :/
G păi �foit pe gînduri nu mai sta, mă
" Arma-n mînă ş-o lua măi
Şi-ntre spete c-o-arunca li
Şi p'in codru că-m ' pleca "
�i-a puc a
p-o potecea li
Strimticică, strimticea , "
/ :Pă unde ştia

sama. :/ 1 11
Şi cu turcii se-ntîlnea, măi
Arma-nspre turci c-o-ndreapta,
Sta turcii dă mi-i striga :
- Măi Petrică dumneata,
Să nu tragi tu cu arma li
/ : Ca să ne scurtezi viaţa ! :/ "l

H păi Sta turcii dă mi-i striga : li
- Măi Petrică dumneata, mă

Mare laude c-am datî
Către cistitu-mpăratî
Că noi, neică, te-om aduce
Nelegat ,
neve·regatî,
Numai călare pe hatî,
Cum eşti bun de spînzurat măi
La portiţă de-mpărat !
I păi Aşa Pătru c-auzea, mă
lei pă turci că mi-i lua li
/ :Şi la gazdă că-i trăgea, li :/

Mîndre bucate-m' gătea, li
Mînca turci, se ospăta măi

/ : Şi căta
de odihnea, :I 111
374
/ : Mîine-n ziuă se scula mii. : /
Şi pe cai că-ncăleca ; măi
Turcii nainte pleca, „
Pătru-n urmă rămînea.

J păi Să vezi Pă tru ce făcea ? mă
Grajd dă piatră că intra , măi
Căluşelu şi-l scotea, "
Şeuliţa c-o punea,

Punea şeaua cu turnuri,
Căpăstru cu umpluturi,
Pofilu numai fluturi,
Tot fluturi d-ă i mărunţei,
Fiştecare de op ' lei. m ăi
C-aşa mi să vin dea iei . . .
/ :Şi pc cal că-ncăleca , măi :/
După turci că se lua, mă
' Cepca calu
d-a fugea
Cu coada fuior în vîntî,
/ :Cum mai fuge de-amărît ! :/
Pe unde calu-m' călca,
Gropi de ca� ă rămînca
/ :Şi cu coada le-astupa . . . :/
K păi Să vezi Pătru ce-m' făcea ?
Cu turcii d-a-mpreuna "
La-mpărat că se ducea
Şi-mpăratu că-l vedea
Sta din gură dă-i zîcea : "
- Cată, futu-i mumă-sa,

Nu ie Pătru la cătare,
/ :Dar numele-i este mare ! :/
La gealat că porîncea măi
Şi pă Pătru că-l lega
Scurt, cu mî.inile-ndărătî
De-i plezneşte pieptu totî,
Cu noo frînghii dă mătase ,
I-curmase carnea la oase ,
Şi şapte-opt de bumbacî,
Să simţea Pătru legatî
La-un bulumac de la gard . . .
L păi Sta Pătru dă mi-i zîcea, măi
„ Aşa, legat cum s-afla : mă
- Măi-mpărate dumneata, măi
Aduci oaste să mă batî
/ :C-o să-ţi tai ieu p-al tău cap ! :/
Sta-mpăratu dă-i zîcea : măi
- Cată, futu-i mumă-sa ,
Singurel cu mintea mea
/ :Băgai dracu-n curtea mea ! :/ 11 1
păi Da-mpăratu ce făcea ? mă
" Mult pe gînduri nu mai sta,
1n cancelarie intra măi
375
Şi-ncepea măi
dă m i-ş' scria ;
Scria cărţi
în toate părţî
Şi revaşe
pnn oraşe,
Multă oaste s-adunase ;
Mai scrisă la Lixăndrie
Că mai sînt op 'zăj ' dă mie,
/ :To ' la Pătru ca să viie. :/
Vin tătarii ca iarba , mă
Ca iarba pămîntului,
Ca ms1pu Nistrului,
Ca stelele cerului . . .
păi Pe lîngă Pătru trecea mă
Şi legat că mi-l vedea,
Toţi în gură mi-l scuipa , "
Dară Pătru ce-m' făcea ? "
�lustăcioara că-i rîdea , "
O dată să necăj ea măi

Şi din spete clătina
Şi din dinţi că mi-ş' scrîşnea, "
/ : Noauă frînghii că-m ' pleznea , :/

Şi la cal c ă năvălea, "
Picioru-n scară punea mă

Şi pe cal că-ncăleca, măi
l\lîna-n buzunar băga, mă
O săbioară scotea măi
Mititică, mititea , "
Chiticică, chiticea,
Şi de poartă c-o trîntca, "
/ : Dă tr�i stînj ini s i lungea . . . 1/ 11 1

Şi cu stînga mi-o-apuca "
Şi-n tătari că-mi abătea mă

Taman ca-un vînt viforîtî
Cînd dă pometu-nfloritî
Şi doboară la pămîntî,
/ :Aşa tăia de-amărît . . . :/
Tăie Pătru cu stînga , "
Cîn' să-ntoarsă cu dreapta

Nu mai avu ce tăia, "
Că mai ciocîrtea poarta "
/ : Dă-şi stîmpăra inima ! . . . :/

N păi Da-mpăratu ce făcea ? mă
" Dacă vedea şi vedea, măi
În noo odăi să-ncuia,
Noo lacăte punea ; "
Nici acolo nu răbda, "
/ : Iei su' pat că se băga . . . :/

Să vezi Pătru ce-m ' făcea ? "
La-mpărat că să ducea, "
Uşi încuiate găsa "
Şi cu pumnu-m ' tăbăra ,
376
Mergea, uşile spărgîndî,
Lacătile zdrăncănindî,
/ : Pătru la-mpărat intrîndî. :/
o păi Şi-mpăra tu c-auza mă
Sta din gură dă-i zicea :
- Măi Petrică dumneata, măi
Pin-acuma ţ-am zis „Petre " ,
Dar acuma, „nene Petre " ,
N u intra , neică, l a mine
/ :Că plezneşte fierea-n mine ! :/
Sta Pătru dă mi-i zicea : măi
- Ţin-te, dine,
-n firc bine,
/ : Nu pleznească fierea-n tine ! :/
p păi Sta Pătru dă mi-i zîcca, mă
Pă-mpăra t că-l judeca :
- Măi-mpărate dumneata , măi
Ce r ău marc că ţi-am faptî ?
Coconaş nu ţ-am tăia t î ,
Visteria nu ţi-am spartî.
/ : M-ai făcu ' dă 2 rîs în sati2 ! :/
Sta-mpăratu dă-i zicea : măi
- Măi Petrică dumneata,
Să-z' dau bani , �ă-z ' dau moşii,
Să-z ' dau bunuri marmazîi ?
Sta Pătru dă mi-i zicea : măi
- Măi-mpărate dumneata, mă
Io să-ţi fut moşîia-n botî,
Că ce capeţi tu-ntr-o vară
/ : Io beau cu mîndra-ntr-o sară2 ! :/
păi Să vezi Pătru ce-m ' făcea ? mă
La-mpărat că se uita,
Vro trei palme că-i trăgea,
Măsălele-i scutura măi
Şi pe cal că-ncăleca , li
Drumu-n codru şi-l lua .

Sta-mpăratu dă-i zîcea : măi
- Măi Petrică dumneata, li
Haiduceşte, neică,-n pace,

/ :Nimini n-are ce-z' mai face ! . . . :/
N. Candoi mg. 1374 •
Corabia Olt
- AL. I. AMZULESCU
8 IV 19.58
4 1 (5 1 ) TĂN ISLAV
ai Lele verde şi-o lalea, niăi

Pe dincolo, pe dincoa',
Umblau turcii d-aiurea,
D-aiurea
p'in plaiurea, măi
Şi umblîn' din birt în birtî,
377
De cite-o para vîn bînd
Sî de Tănislav-ntrebîndî ;
Peste Tănislav nu da,
Caicu că-l îndrepta măi
Pe Ostrovu Corbului,
Pe săninu cerului,
Unde Dunărea coteşte
Şi , frate, cam azvîrleşte . . .
La o gîrlă
-ciorogîrlă
Unde fete nălbe�c pînză,
Turcii-acolo să tr�gea, măi
Bună ziua că le da : "
- Bună ziua , fetelor,

Fetelor,
velencelor,
Iar de-02. ' spune-utr-c dreptate
Pînzăle să să nălbească,
Ştii, ca coala de hîrtie
Cînd o ici din prăvălie
Ş-o dai la notar s-o scrie . . .
De n-oa' spune-ntr-o dreptate
Pînzăle să să cernească,
Cu cătran să cătrănească,
Ştii, ca inimioara noastră,
Că nu-ntrebăm de strîmbătate,
Şi-ntrebăm că n-e bun frate,
De Tănislav copilu ,
'Ncinge barba cu brîu ,
Mustăţîle, cu şalu,
Cu mustăţ'
în toate părţi,
Ca vrej ii de castra veţi . . .
păi Nu asară,
-alalteri seară,
Parte cu dînsu n-am datî,
Sal pe Dunăre-au luatî,
Nu ştiu-ncotro-o fi-apucat I
î Lele verde micşonea, măi
Dintre toate s-alegea "
+ Fată naltă
şi cam smadă,
+ De bubat mi-e răvărsată :
- Turcilor,
spadiilorî,
Mai m ari ciohotarilorî,
Toz' mie, frate, mi-oaz' da
Tot turcu
şi galbinu,
Ulubaşa, cinsprezece,
Care, vere, vă întrece,
Vă stă inimioara rece ! . . .
378
î Lele verde viorea, mii
Toţ ' cîti-un galbin ca-1 da,
Ulubaşa, cinsprezece ,
Care, vere, v ă întrece,
A tun ', neică, le spunea :
- Caicu 1-oaţi îndrepta măi
Pe Ostrovu Corbului,
Pe săninu cerului,
+ Unde Dunărea coteşte
+ Şî , vere, cam azvîrleşte,
La salcia cocoşată,
Cu mustăz ' dalbe pe apă,
De năsîp mi-e presura tă . . .
+ Acolo-i caicu lu' Tănizlav,
+ Tănizlav copilu ,
+ 'Ncinge barba cu brîu ,
+a / : Mustăţîle2, cu şalu . . . :/
Ei caicu-I îndrepta, măi
Acolo cînd ajungea
Peste Tănislav că-m' da, măi
+ Numai chica i-o vedea
+ Unde vîntu i-o bătea
+ Şi, neică, să spîimînta . . .
Tănisla v că mi-şi avea măi
Slugă dreaptă
ş-înţeleaptă ,
De la Dumnezeu lăsată,
Iară Neda că ierea,
Unde pe iel că-l păza,
Dară Neda ce striga ?
+ - Turcilor,
spadiilor,
+ Mai mari ciohodarilor,
+ Numai chica i-az' văzut-o,
+ Ia să-i vede' şî chipu
+ Că vă pierdeţ' cumpătu ! . . .
Dară turcii de-auza
Iei pe Neda că-l chema
+ Şi cu aur că plătea,
+ De pe Tănizlav li-I da .
O franghie că-i aducea mii
Şî de mîini că mi-l lega "
+ Scurt, cu mîinile-ndărăt,
+ De mi-i pleznea pieptu tot,
+ C-o franghie de mă tasă,
+ Toată varga-n cin' şî şasă,
+ Taie carnea pîn' la oasă . . .
Lele verde micşonea,
O petricică-aducea,
Pietricica moriei
Din ţara Moldoviei,
+ De uşoară ce erea
379
+ Cin' su te de chile-a vea . . .
Şi de gît că i-o lega, mai
w .
Brînci în Dunăre că-i da ,

Credea
că n-oa mai scăpa .
Trei zile c ă mi-ş ' durmea ,
Din somn nu să deştepta ,
+ Di la trei zîle-m' sîmţa ,
+ Părea
purecii-I muşca ,
+ La inimă m i-l durea . . .
Iar un rac c ă mi-ş' venea mai
w .
Cu ghiara
de şapte-oca
Şi de nare mi-l lua, mai
w .
Din somn că să deştepta.

O dată s ă opintea, măi
'N faţa apii că ieşa ,
'Nota ca u n păstrăghior
Cu pietricica după iel . . .
Iar pe iel cine-l vedea ? măi
Ilenuţa Şandrului,
Ibomnica, frate,-a lui ,
+ La frate-său să ducea,
+ De genunchi îngenunchea
+ Şi de iel c ă să ruga :
- Dale, nene dumneata , măi
De-ai mai făcu ' cuiva bine,
Fă-ţi pomană şi cu mine :
Ia ia tu opacina
Şi ieu să iau lopata,
4 neică C ă să-nneac-on năsturelî
De-am trăi' cu drag cu ielî/
- Las să-nnece, nu aşa, mai
, w .
Că şî ce-a trăi' pe lume

N-a mai făcu' nici un bine :
Iel la tine că-m' venea, mai
w .
Mie cite-o palmă-m' da

Şi cu tine să juca !
Ia atunci cînd auza măi
La ta-său că să ducea,
De genunchi îngenunchea, măi
De ta-său că să ruga :
- Dară tată, tat-al meu,
De-ai mai făcu ' cuiva bine
Fă-ţ ' pomană şî cu mine,
Ia ia tu opacina măi
Şi io să iau lopata,
Că să-nneac-on năsturelî
De-am trăi' cu drag cu iel !
Iară ta-său de-auza mai
w .
Cojocelu-I lăpăda,
Mina pe lopeţ' punea
380
Şi-ncepca
de mi-ş trăgea,
Iar la iel cînd ajungea, măi
Cu secerea că trăgea,
/ : �treangurilc le rupea, : /măiz
+ Pietricica că-i scăpa
+ �i-n Dunăre că-m' cădea,
+ Tănizlav ce mi-ş' rncea ?
+ Dupe ea
că să 1�1sa,
În braţă c-o-mbrăţoşa, măi
În faţa apii că ieşa,
Cu faţa-n jos să-ntorcea,
+ Cu pietricica cîn' mi-ş' da,
+ Cum dai cu zburătura ,
+ 'Otar turcilor punea . . .
ai Lele verde micşonea ,
I e l p e uscat că-m' irşa,
+ O chitară că-j ' loa,
+ P'in oraş că mi-j ' pleca,
+ Unde turcii că-i vedea
+ Acolo că să trăgea,
La o crîşmăreasă chioară,
Cu fundu de bute goală . . .
În cîrciumă că-m' intra,
Din picioare că-m' bătea,
+ Dare turcii de-1 vedea,
+ Iei, vere, să spăimînta :
+ ' ce + „Or' oa fi fun verişor,
+ Or oa fi fun frăţîor,
+ Căci prea samănă cu ielî?!"
Aşa din gură-i grăia :
- Crîşmăriţo dumneata, mai
V o
Ia dă-m ' o oca de vinî

Să-ţ' încerc vinu de bun,
C-am o rnăsa găunoasă
De cînd am pleca' de-acasă,
De copii şi de nevastă ! . . .
O oca de vin că-i da,
+ La guriţă c-o punea,
+ Cu ea de-azvîrlita da,
+ O vedriţă poruncea,
+ Vadră de cinspre' ce-oca .
Plină-rasă i-o-aducea, măi
La guriţă c-o punea,
Tomna-n fun' că-i răsufla,
/ :Cu ea
de pămînt că da,
Dară turcii de vedea :
+ - Bachea, bachea, ghiavolu,
+ Mult i-a plăti' sufletu ! . . .
38 1
( Iar Nicolcea ce făcea ?) 1
Tănizlav că mi-j ' vorbea :
- Lele verde viorea,
+ Turcilor,
spadiilor,
+ Ia daţî-m' cîte-o para
+ Să vă bat io tambura,
+a / : Să vă răzbun inima ! :/
Lele verde micşonea , măi
+ Cu crîjmăriţa vorbea :
+ - Crîjmăriţă dumneata ,
+ Ia să tai o raţă grasă
+ Şî să faci o azmă rasă.
+a / : Să-z ' dau turcii-afar' din casă ! :/
Mîna pe palos punea ,
Tăia-n stînga
şî-n dreapta ,
+ · � podu căşii că-i căra,
+ Foc de la uşă le da ,
+ Car' pe drum că mi-ş ' trecea
Pe Tănisla v că-l căia . . .
Dupe Neda că-m' pleca,
+ lel pe Neda c-o găsa,
+ 'N tr-o chilie că iera,
+ Cum cu faţa-n sus durmea ,
Nici o grije că n-avea . . .
Lele verde micşonea, măi
+ Palos din teacă trăgea,
Credea
capu să i-l ia, măi
Iar Tănisla v să gîndea :
+bre 'ce + „De ce să-l tai de-adurmit,
+ Că s-oa ţîne-nceluit,
+ Cînd oi zice matostat
+ N u ş t ie cm I 1-a ta1a
. .
- · t i' .I ?. " . . .
Palma bici că mi-o făcea mă i

Ş-o palmă cînd îi trăgea,
Drept în picioare sărea :
- Ţine, vere, nu mai da
Că la şicoală-am învăţatî
Ş-aşa palmă nu mi-a datî ! . . .
- Nedo, să fii iscosît ,
Spune drept : cin' m-a pîrîtî ?
La aur te-ai bucurat,
In mina turcilor m-ai dat .
T u pe mine m-ai sîrvitî
Noo ani şi jumătate
Şi-ai pleca ' pe zece, frate,
Io leafa nu ţ-am opritî,
De mamă nu te-am înjuratî,
1 Vers introdus aci greşit de cîntăreţ, sub influenţa cî ntecului despre Badu cfrciuma,u.
382
Nici o palmă nu ţi-am dat !
lei de mîini că mi-l lega,
O petricică c-aducea ,
La Dunăre că-l ducea,
Peatra de gît i-o lega,
De uşoară ce ierea
+ Numai cinci chile c-avea,
Brînci în Dunăre că-i da :
- Dac-ai fi voinic ca mine,
Să vorbe ' şi tu cu mine
Cum am vorbit io cu tine !
Nici acuma nu ieşa,
De putoare ce ierca . . . mă
Mihai Constantin mg. 17 a

Desa - Dolj AL. I. AMZULE SCl'
22 II 195 1
42(52) BADU C Î RCI UMARU
A ei Lele verde şi-o lalea , măi

Pe dincolo, pe dincoa ' ,
Umblau turcii d-aiurea ,
D-aiurea
p'in plaiurea, mă i
Şi umblîn' din birt în birtî
De cîte-o para vîn bîndî
Şi de Badul întrebînd . . .
îm' umbla
şi-m' cerceta,
Peste Badu că nu-m' da,
Peste Buduleasa-m' da
Unde pînză dăpăna ;
Turcii-acolo să trăgea, măi
Bună ziua că mi-i da :
- Bună ziua, Băduleaso,
Gazda lu' Badu de-acasă,
Cu sprîncenuţa cam trasă,
Cu ochii de curvă-aleasă,
Cu soiu de jupîneasă,
Dalba-i noast'ă c 'îşmăreasă,
p ăi Spune-m' : Badu unde ţ-ăste ?
De ţ-ă Badu dus la vie,
Să trime' sluga să-m' viie ;
De ţ-ă Badu dus în sat,
Să trimet vorbă şî sfat ;
De ţ-ă Badu duz la lemne,
Să trime' sluga să-l cheme !
Dar femeia, ca femeia,
Poale Iun' şî minte scurtă,
383
Femeie nepricepută :
- Turcilor,
spadiilor,
Mai mari ciohodarilor,
Nu mn-e Badu dus la lemne,
Să trime' zluga să-l cheme ;
Nu mn-e Badu dus la vie,
Să trime ' sluga să viie ;
l ară Badu s-a-mbătatî,
De trei zile s-au culcat,
Jiurămînt că mi-a făcut
+ Pe cuţî� şi pe mazclrea :
+ Car' pe iel I-oa deştepta,
+ Frumos cap i s-oa tăia,
Să-i fută crucea mîin-sa !
B î Lele verde micşonea,
Iară turcii de-auza
i\ăvală peste iei da
Şî pe piep' mi-l genunchia
Şi de mîini că mi-l lega,
Scurt, cu mîinile-ndărătî,
De mi-i pleznea pieptu tot,
C-o franghie de mătasă,
Toată varga-n cin' şi şasă,
Taie carnea pîn' la oasă . . .
Cînd oi zice viorea ,
Iar pe el unde-l lega ?
La stîlpeţii coşului,
În bătaia fumului,
În dohoarea focului,
+ Cnde-i păs voinicului ;
+ Trei zile că mi-l bătea,
+ Din somn nu să deştepta .
De la trei zîle-m ' sîmţa, măi
Părea purecii-I muşca,
La inimă mi-l durea . . .
+ lei atun' să deştepta
+ Şi legat cîn' să vedea
+ La Băduleasa striga :
+ - Băduleasă, Băduleasă,
+ Dalba-i mea cîrciumăreasă,
+ De frumoasă, ieş' frumoasă,
+a / :Dar la minte păcătoasă ! :/
Ce stai, frate, de priveşti
Unde păgîni mă căznesc ?
Ia o iie
dintr-o mie,
Rochiţă de căftănie ,
În cămară c-oai intra, măi
Poala de galbini ' i-umplea,
Afară cînd oi ieşa
384
T e-oai făcea măi
de-oai surcela,
De prag te-oai împiedeca,
Gălbiorii i-oi vărsa,
Dare turcii te-oa vedea, m ăi
La aur s-oa bucura ,
De pe mine m-oa lăsa,
Că mi s-a duz viaţa !
î Lele verde viorea,
+ Aşa, neică, că-m ' făcea
+ Cum Badu că mne-o-nvăţa.
Cînd afară că-m ' ieşa, măi
Gălbiorii că-i vărsa ,
Dară turcii de-m ' vedea
Tot mai rău că mi-l bătea
Şi de mamă-I suduia.
înc-o dată mai striga :
+ - Băduleaso dumneata,
Ce stai , frate, de priveşti
Unde păgîni mă căznesc ?
Vedriţa-n cap ţ-oi lua , măi
La apă că te-oi făcea,
+ La Nicolcea te-oi ducea,
+ Căj i ma' am un frăţîor
+ Tot mai mic
si mai voinic
'
+ Şi de minte priceput ;
Iar de ani este mai micî
Şi de minte priceput,
Că ala
că m-oa scăpa,
Că mi s-a dus viaţa ! măi
c Vedriţa-n cap c-o lua,
La apă că să făcea ,
+ Sărea ici, sărea colea,
+ Tomnai ca căprioara ;
+ Sărea-o vale şi-o vălcea
+ Şi-o pustie de derea,
La N icolcea să lăsa,
Pe Nicolcea că-l găsa măi
La fro trei-patru umbrare
Cu vro trei-patru marghioale,
Una-1 mişcă,
alta-I pişcă,
Una cu vin mi-l stropeşte,
Alta cu batista-I şterj e,
Frumos faţa-i romeneşte . . .
D of Băduleasa ce-i grăia ?
+ - Măi Nicolceo dumneata,
+ Tu beai şî te-nveseleşti
+ Şi de Badu nu-ngrijeşti,
+ Dar pe Badu l-au lega' ,
385
+ L-au lega',
1-au-nverigat,
+ Cum este bun de tăiatî,
+ N e-ntreba',
n ej udecatî !
+ Iar Nicolcea d-auza
+ Iel de loc să pricepea :
+ - Băduleaso, Băduleaso ,
+ De frumoasă, ieş ' frumoasă,
+ Dar la minte păcătoasă !
E Lele verde viorea,
Înainte te-oai ducea
V '
mai
Că şi ieu te-oi [ + ] ajungea,
Binişor, cum oai putea ,
Pe min' turcii m-oa vedea
Şi pe tine te-oa-ntreba :
+ „Ăsta ie fun norod tare,
+ Sau este fun viteaz mare ? "
lară t u c ă le-oi spunea :
„ Nu este nij ' viteaz mare,
N u este nij ' norod tare,
Ăsta-i negustor de boi măi
De trage-n gazdă la noi ;
A vîndu ' cirezile ,
Vin' să-j ' bea 'dălmaşăle,
Să-j ' dea socotelele !"
F Ia acasă de-aj ungea,
+ Iacă Nicolcea-m' sosa ,
+ Ochii pe dos i-ntorcea,
+ Din picioare că-m' bătea,
+ Pulbere-n cer c-ardica,
+ Gardurile le frîngea
+ Şi cîinii din sat fugea . . .
Iară turcii ce-m' făcea ?
V '
mai
Cu bătaia c-o oprea,
Cînd ochii pe dînsu punea, "
Credea că ie, zău, naiba . . .

Iei d-odată că-ntreba :
+ Ăsta ie fun viteaz mare
+ Sau ieste fun norod tare ? !
Băduleasa-i răspundea :
- Turcilor,
spadiilorî,
Nu ieste nici norod tare,
Nu ieste nij ' viteaz mare,
+ Ăsta-i negustor de boi
+ De trage-n gazdă la noi ;
+ A vîndu' c irezile,
+ Vin' să'j ' bea 'dălmaşele,
+ Să-j ' dea socotelele !
G I ară turcii-I aştepta
Pînă năuntru intra,
386
Înăuntru cînd intra
+ Din picioare că-m' bătea,
+ Zîdurile-m' tremura ,
+ Nici unu nu mişca . . .
Do'r atîta că-m' grăia :
- Băduleaso dumneata,
Ia dă-m' o oca de vin
Să-ţ' încerc vinul mai bunî,
+ Dacă ţ-oa fi vinu rece
+ Să-ţ' beau pînă-n cinsprezece ;
+ Dacă ţ-oa fi vinu cald,
+ Eu de cale ca să-m' cat,
+ C-am o masă găunoasă
+ De cînd am plecat de-ac as',
+ De copii şi de nevastă ! . . .
H O oca de vin că-i da,
Plină rasă i-o-aducea,
La guriţă c-o punea,
Pînă-n fund că-i răsufla,
Cu ea de-azvîrlita da ,
O vedriţă-ro' poruncea ,
Vadră de cinspre 'ce-oca.
Plină rasă i-o-aducea, măi
La guriţă c-o punea ,
Tomna-n fund că-i răsufla,
Cu ea de pămînt că da,
Tortiţăle-i zornăia . . .
+ Iară turcii ce grăia ?
+ - Bachea, bachea, ghiavolu ,
+ Mult i-au plăti ' sufletu !
I Un chil de vin mai cerea :
+ Mai dă-m ' o oca de vin
+ Să-l ci'stes' pe-ăl vinova ' ,
+ De mult o a f i iei legatî
N e-ntreba ' ,
nej udecatî,
Cum este bun de tăiat !
O oca de vin că loa ,
La- 'l vinovat să ducea ,
Cu dreapta
vin că m i-i da,
Cu stînga
ştreangu rupea,
+ Iară Badu de-I vedea
+ Drept în braţe că-l lua,
+ Pe obraz îl săruta :
- Măi Nicolceo dumneata, măi
Tu să baţ' mărginile,
Io să bat mijloacele
Că le ştiu soroacele l
Cu tăierea să punea, măi
Iei tăia pînă-n chindie,
387
Tăia Badu şapte mie,
+ Dar Nicolcea nu s ă stie . . .
Cîn' soarele-m ' scăp ăta, mâi
Cu tăierea că-i sfîrsea,
Înî podu casii că-i ' căra, măi
Pe delă turi mai punea ,
+ F oe di la uşă le da ;
+ Care pe drum că-m ' trecea,
+ Tot pe Badu că-l căia :
- Măi sărace Badule , măi
Cum îţ' arde casele !
- Las ' să ardă, ' tu-le-m bumb,
Că prea-a fost puse la drumî
+ De să trage şi-un nebunî,
Dar nu-m' parc rău de case
Ca de neşte carne grasă,
Carne grasă, de junincă,
Că la noi nu să mănincă ! . . .
/\[ iliai Constantin mg. 23 a
Desa Dolj
- AL. I . AMZULESCU
22 II 195 1
43(55) BANU
A Foai' verde-a murile, mă

Pă cîmpu Tegheniei
/ :Şi p-al Tegheniţiei :/
Scos-a Ban plugurile mă
Să-mi are cîmpiile "
Şi toate miriştile "
Şi toate drumurile . . .
B / :C-a-nflămînzî' 1 roabile, mă : /
/ :Cer şi-ele, săracile , :/ ,, 1
/ :Şîrn' cere prin mahalale :/
/ :Cu disagii la spinare . . . :/
c Foai' verde foi dă prună,
Dar la plug, vez ' , cine mînă ?
/ :Finişori d-ai Banului . :/
Dictat: Şi iel că-mi ara 1
Mirişt ile curmeziş,
Drumurile d-alungiş .
Dar la plug, vez', c ine trage ?
Trage Albi i
c u Codalbii ;
'Naintea Codalbilor
Trage Surii d-amîndoi,
Să-ngăduies' ca doi boi ;
1 În forma dictată, lipsesc versurile strofelor B - C.
388
Trage Suru
ncLun u .
C a re fuge c u a nu
Şi răsuflă cu cca:;u . . .
Dară Suru cc-m' făcea ?
Punea narea la p :un î nt
Şî coada fuior în vî n t ,
L a p ăm î n t ,
\'cz ' , r:tsturnîncl . . .
Dar la plug, \'cz', c i ne mîn:t ?
Finişorii Banului ,
Banului
craion·a n u l u i .
Foaie verde-o micşune a ,
D a r Băneasa ce-m ' făcea ?
Foaie verde salbă m o a l e ,
.:\'I i-ş' cerea pin mahalale
Cu disagii la s pi n a re
Ca să-i facă demîncarc .
Mi-ş' cerea cit mi ş cerea,
- '
Provizie ( !) că strîngea
Ş-acas:t că mi-ş ' venea ,
Dămîncare că-m' facca ,
Da ', vez' frate, C L·-m ' g ă t ea ?
C ocoşă!
pă tăiere!,
R ă t i so ară
' ' -n străch ioară,
Că ie bună la mîncare,
Uşurel e la purtare . . .
Rachias
' în condiraş
Şî vini şor
la ulcior . . .
Buca tele le gătea
Şî la Banu că-m' pleca
Şi ia din gură striga :
- Măi Banule dumniata,
Opreşte, frate, plugurile
C-a flămînzit roabile,
Cer şî-ele, săracile,
C-a cerut pîn mahalale
Ca să-ţ' facă demîncare ! . . .
Dară Banu ce făcea ?

Cîn' la cap că mi-ş' işa,
Plugurile le oprea.
Băneasa cîn' venea
Drept la Banu se ducea.
Să vez' Banu ce-m' făcea ?
Masă mîndră că-m' punea,
Cu finu-său că mînca,
Da' ce, frate, că mînca ?
389
Răţişoară
-n străchioară .
Cocoşăl
p ă tăiercl,
Rachiaş
în condiraş
Şî vinişor
la urc ior . . .
După ce mi- ş ' mînca,
Băneasa că-i zicea :
- Măi Banule
craio\"eanule,
Dă ce nu te laş '-tu d ă plugărie
Să te-apuci dă boierie ? !
Dară Ban că-i zicea :
- Alei, Băneasa mea,
Plugăria
c bogăţ ia,
Boieria
- :- .
- sarac1a .I . . .
:Şi pă urmă termena ;
Dar Băneasa ce făcea ?
Cînd acasă să ducea ,
La Osman-tur ' să ducea,
Aşa frumos că-l vedea
'Şi pă tur ', vez ' , că-l lua
.Şi cu iel că mi-ş ' pleca .
Începea
Banu să ofta ,
Nu-i mai venea
dămîncarea !
Aştepta
c it aştepta,
Pă fină-său îl trimetea :
- Finişorule
Pîrvule,
Du-te , frate, vez' în sa'
:Şi du-te la mine-acasă,
La nevasta mea Băneasă,
:Şi vez ' , frate, ce-a făcut
Pîn-acu ' dă n-a venit ?
Să vez' Pîrvu că-m' pleca,
Acasă că să ducea .
·Cînd acas' că să ducea,
Pă naşă-sa n-o găsa.
După ia pleca
�î m i-o căta,
:Şî cu cine o vedea ?
·Cu Osman-turc o găsa,
Dă soţîie o lua !
Dară Pîrvu ce făcea ?
:Iute-ndărăt să-ntorcea
390
Şî la Banu să ducea
Şi din gură că-i spunea :
- Naşule-năşîcule ,
Am umblat,
cît am umblat ,
Togm-acu ' mi s-a-nfundat ,
Că, vez' naşa Costanda ,
Foaie verde matostat
Ia s-a du ' , s-a măritat
Şî pă tur' că l-a luat !
Dară Banu ce-m ' făcea ?
Foarte rău să supăra
Şi din gură că-i zicea :
- Ia vez ' , fine dumneata,
Nu cum ' , frate, tu-oi putea
Să-l aduci pă turc încoa ' ,
D ă ce-a luat pă naşă-ta,
Pă naşă-ta
Costanda ? !
Dară Pîrvu ce-m' zicea ?
- Naşule-năşicule ,
Dacă-i vorba să mă duc
Io pă tur'
ca să-l aj ung ,
Să-m ' dai pă Suru
nebunu ,
Care fuge cu anu
Şî răsuflă cu ceasu ;
Pă Suru dă mi I-oi da ,
Io, frate, i-oi ajungea,
Amîndoi că i-oi lua,
Numaidecît i-oi aducea ,
I-oi aduce la dumneata !
Dară Pîrvu ce-m' făcea ?
Pă Suru că-ncălica ,
Iară Suru ce-m ' făcea ?
Punea narea la pămîn t
Şî coada fuior în vîn t
Şî s-aşternea pă pămînt . . .
Da' ce fugă că-m' fugea ?
Tot ca vîntu,
ca pămîntu ,
Şî-m' fugea, vez' , iepureşte
Şî s-arunca ogăreşte . . .
Şî-m' fugea cît îm' fugea,
Pînă spumă să făcea ;
Spuma
cu mîna lua
Şî-n pămînt că mi-o trîntea,
Zloi dă ghiaţă sî făcea,
Şî gata
că mi-i sasa,
P-amîndoi că mi-i lua
39 1
Şî napoi că-i întorcea
Şî din gură că-i zicea :
- Ale, naşă Costanda,
Cum, frate, tu c-ai făcut
P-aicea dă mi-ai venit ? !
Şî napoi vreai ca să mergi,
La naşu ca să mergi
Şî cu iei ca să vorbeşti ?
Şî pă tur' că mi-l lua ,
Frumoşăl că mi-l lega ,
Dar cu ce că mi-l lega ?
Cu trei ştreanguri dă mătase
Dă mi-l curmasc
la oase,
Şî cu trei din lalomiţă
Dă-i pica sînge din ţîţă,
Şî cu trei din Vineţie
Că mi-l legase-n cînie
Şî mi-l ba te-n duj mănie . . .
Şî cu iei că să ducea,
La naşi-său să ducea :
- Naşule-năşicule ,
Foaie verde lemn dă sus
Şî pă tur' că l-am adus !
Dar naşi-so cc făcea ?
Dîn gură că-l întreba :
- Turcule dă lege ra ,
Dă cc- 'i luat pă Costanda,
Costanda,
soţîia mea ? !
Să vez ' turcu ce-m' făcea ?
Nimica nu răspundea ;
Frumos capu îl tăia,
Ca la porci, ca la oaie,
Aşa ca' dă turc să taie !
Mergea ca ' bolborosind,
Nu-ş ' ce mă-sa to ' zîcînd
Ş-trupu mătănii făcînd . . .
Iară Banu ce făcea ?
Plugurile le lua
Ş-acasă le aducea,
Toţ ' finii lui că-i strîngea
Ş-acas' cu ei că venia,
Punea masa
şî mînca
Şî mi-ş' bia
şî să cistea,
Pă Costanda
o-ntreba :
- Costando, soţîia mea,
Cum tu, frate, c-ai făcut
Dă, vez' , turcu te-a răpit
392
Sau, frate, te-ai înşelat
Tu pă turc dă l-ai luat ? !
Dar Costanda
ce făcea ?
Ia-nşălată să vedea ,
Nimig nu mai răspundea,
D-o rogoj înă-m' lua,
În margine dă sat c-o scotea ,
D-un şteaj ăr verde că bătea
Şî dă şteaj ăr o lega,
Rogoj înă-o-nfăşura ,
Cu catran c-o cătrănea,
Fog dă la poale că-i da
�î Costanda
că-mi ardea,
Cenuşă că să făcea .
Uasăle i le strîngea
Şî-n piuă că le punea,
Frumoşăl că le pisa
Şî-n vîn', nică, le-arunca
Şî din gură că-n' zîcea :
„Ce-o alege vîntu,
Să mănînce pămîn tu
Că nu mi-asculta cuvîntu !
La mine dă toate-a fost,
Toate avuţiile dîn lume
A fos ' pă mine ,
La mine s-a grămădit
Şî dă miere, şî dă unt,
Dulceaţa du pă pămînt ! . . . "
( „Ş-am tennenat !" )

Iordan Pantea D 1332 Ila + fg. 8396
Caravaneţi - Teleorman TIBERIU ALEXANDRU
i IV 19i0
44(56) MARCU
Cărpiniş, pădure deasă, Mai rău l-a batjocorit :

Mărculeţ s-a dus de-acasă, Nevasta robitu-i-a,
Şi Turcu a d-oblicit Departe pornitu-o-a .
Şi la el d-a drept a vint Marcu, biet , o auzit
Şi rău l-a batjocorit : De potopul cel cumplit
Cetatea prădatu-i-a, Ce casa i-a pustiit.
Măicuţa călcatu-i-a El acas' s-a repezit,
Cu copita calului Ş-acasă cum a sosit,
Tocma-n capu pieptului. Ţîpat-a haină mărcească
Foaie verde lemn sucit, Ş-a luat călugărească,
Şi păgînul în cînit Nime' să nu mi-l cunoască,
Cu-atît nu s-a-ndestulit, Şi pe murg a-ncălecat
393
Şi în grabă c-a plecat Vinişor de nouă ai,
Chiar colo, la Ţărigrad. Cum e mai. bun pen tru trai ;
Şi s-a pus Mărcuţ în silă Nouă ai şi nouă luni,
Să ceară mereu de milă, Cum e bun pentru bătrîni !
Precum cer călugării Turcu-afară că ieşea
Pe seama mănăstirii. Şi-n pivniţă să ducea,
Astăzi ici, mîne colea, Iar Mărculet rămînea
Vreme bună, vreme rea, Şi prin casă'. să primbla
La Ţărigrad ajungea Şi j ur-împrejur căta ,
Şi la Turc că să ducea, Şi că ta şi prea că ta,
Sub fereastră să punea Căci deodată ce vedea ?
Şi din gură cuvînta : Vedea mîndră sotioară
- Hai de dă, Turcule, dă, Cu jelită feţişoar'ă ;
Hai de dă, şi milă-ţi fă Sînişoru-i suspina,
De sufletu :Marcului, Ochişorii-i lăcrima .
Marcului . bogatu lui ; Marcu , biet, să-nduioşa ,
Hai de dă Turcule, dă. Inima îi să sfîrşea,
Hai de dă şi milă-ţi fă. Dar înda t ' să stăpînea
Nu din averea turcească, Şi durerii nu să da,
Ci din a vere mărcească . Ci din grai aşa grăia :
Dă , Turcule, sărindare - Alelei , tu nevestică,
Să- i facem slujba cea mare, Nevestică mîndrulică,
Că murgu mi s-a venit Cum creştinii ai urît
Pentru că l-am prohodit ! Şi păgîn ai îndrăgit ?
Turcu-n uşă că ieşea - Eu creştinii n-am urît
Şi din grai a şa grăia : Şi păgîn n-am îndrăgit,
- Alelei, măi părinţele, Că-s nevasta Marcului,
D-auzi cuvintele mele : Marcului viteazului ;
Murguleţu tare-mi place , Eu creşti nii n-am urît
Spune-mi mie cîţi bani face ? Şi păgîn n-am îndrăgit.
Marcu bine-mi auzea, Dară turcii m-au robit !
Dar surduţ mi să făcea Marcu iar să-nduioşa ,
Şi iar Turcului zicea : Dar de nou să stăpînea .
- Hai de dă, Turcule, dă, Turcu-n casă că tuna
Hai de dă şi milă-ţi fă. Şi vin roşu aducea ,
De sufletu Marcului, O ploschiţă
Marcului bogatului ; De-o vedriţă ;
Hai de dă, Turcule , dă, Plosca pe masă punea,
Hai de dă şi milă-ţi fă, Pe divan să aşeza
Nu din avere turcească, Şi murguleţul tocmea .
C i din a vere mărcească ! Turcu bea şi să-mbăta,
Turcu mi s-apropia Marcu bea şi nu prea bea,
Şi Marcului că-i grăia : Căci amar grija-I rodea ;
- Părinţele, părinţele, Turcu bea şi să-mbăta
D-auzi cuvintele mele, Şi din gură cuvînta :
Că nu grăiesc vorbe rele ! - Părinţele, părinţele,
Morţii cu morţi şi vii cu vii , D-auzi cuvintele mele,
Noi murguţu vom tocmi, Că nu grăiesc vorbe rele !
Şi pînă ne-om învoi Ian aruncă-te la joc,
Amîndoi că vom cinsti, Dar la joc colea cu foc,
Vinişor vom gustări : S-o aduci tot la soroc,
Vinişor Că de cînd pe lume sînt
D-ăl roşior, N-am văs't călugăr jucînd r
394
l\Iărcukţ să ridica Ian aruncă ochii tăi
Şi din grai aşa grăia : Tot de-a lungul celei văi
- Alelei, măi Turcule , Şi priveşte-a mea cetate,
Turcule, hainule, Că-i plină de bogătate.
Eu joc ţie ţ-oi juca, Ţie toată ţ-o voi da
Dar mi-e că. te-i supăra , Zilele de-mi vei lăsa !
Că jocu nostru-i ciudat Mărculeţ nu mai glumea ,
Şi cu dracu mestecat ! Ci Turcului că-i grăia :
Şi-ncepu l\larcu-a juca - Cetatea-i pe mina mea ,
Şi cite-o hain-a ţipa , Ţie ţ-oi face ce-oi vrea ,
Pin' să. zări sabia . Ce făcut-ai maică-mea !
Turcu rău încremenea Şi vorba nu mai lungea,
Şi-n fire dacă-şi venea Ci la Turc să repezea
El de Marcu să ruga : Şi capul îi reteza.
- Alelei , măi Marcule, Apoi nevasta-şi lua
Marcule, vicleanule, Şi-napoi cu ea pleca.
Jani ik - Birsca i w , 395

(v. şi cd . A . Foc/ii, 788 - 789)
45(82) T Î NĂR MOLDOVEAN
A / :Foaie verde sălcioară, :/

Nu asară ,
alalteri sară
Strigat-ai pristav la ţară :
+măi2 +b/ : „Cine are găzdişoară, :/
+ Cine are ,
cine n-are,
+ Să-j ' găsască pînă-n sară :
+ Cine gazdă n-o găsî
+ Afar' din tîrg o ieşi ! . . " .
+ Toţi becherii tîrgului,

+ Toţi gazdă că mi-ş' găsa,
+ Da' cine gazdă nu găsa ?
+ Un tînăr dă moldovean
+ P-un cal galbin, dobrogean,
+ Frîu-i bate spetile,
+ Iar coama - genuchile ,
+ Coada-i trage spoj ar verde,
+ Spojar verde dă pă piatră,
+ Să minună lumea toată,
Dîn Focşani şi pîn' la baltă . . .
.B / :Ala gazdă nu găsa 1 ,
Afar' dîn tîrg că-m' işa,
Căluşălu-1 priponea
Cu priponu dă argintî
Dă face dîră pă pîămînt,
Ce n-am văzut dă cîn' sîntî !
395
+ Ibîncilc lc-asternea,
+ Şaua '
căpătîi punea ,
+ Să cuka ,
să 'odinea .
c / :Dimineaţa � ă �cula , :/
Mina pă pripon punea ,
Pripon trage, pripon Yine,
Calu la mină că-i Yinc,
+ l\u-i da iarbă cu palma
+ Şi apă cu năstrapa
+ Să nu dea
dă fo belea,
+ Că e Yoinic dîn altă parte,
+ I\!înca t dă striină ta te,
+ Făr' d:t dor şi fără milă,
+ Plecat în ţară striină . . .
D Şapte chingi că-i arunca,
Şapte chingi , şapte tafturi,
Pofilaş numai fluturi, mă
Fitcşcarc dă opt ki,
Dă mor turcii după il'i . . .
+ Tînăru dă moldoYcan cc făcea ?
+ El pă cal că-ncălica,
+ Lua tîrgu
d-a lungu ,
+ Uliţilc d-a curmezişu,
+ Pin fiecare cîrciumă că intra,
+ Bea Yin dă cite-o para
+ Şi cu ochii că oglinda
+ Să vază , n-o da
+ Dă turcu mola '
cumva,
+ După cum pusese pristavu la ţară
+ Să strige-n gura mare
+ Că „cine are găzdişoară,
+ Cine n-are,
+ Să-j ' găsască pînă-n sară "
. . .
Tot tîrgu că-l colinda

Şi pă turc că nu-l găsa,
+ Unde pă turcu mola'
că-l găsa ?
+ To'mai cîn' dîn oraş că m i ş ' 1şa, -
+ La o mică cîrciumioară,
+ Mică,
lucru dă nimic,
+ C-o mie dă buţii
+ Şi c-o su tă dă uşi
+ Şi c-o mie dă buţi,
+ Tot buţi-bîclăgele
+ Dă cîte-o sută cinzăj ' dă vedre ;
+ Acolo pă turc că mi-l găsa,
+ La loana-loneasă,
396
+ Cisti tă cîrciumărcasă,
+ Futu-i legea, tălanip,
+ Mult mi-e neichii drăguliţă,
+ rn la piept pîn' la guriţă,
+ Of, cc trup dă prepeliţă ! . . .
E La Ioana-Ioneasă,
/ :Cistită cîrciumăreasă, :/
+ Ionesii că-i zîcca :
+ - Mă Ioneasă dumnea ta.
+ Ia să-m' dai de-o cupă drt vm
+ Să-ţi încerc vinu dă bun ,
+ Cîrciuma , dă răcoroasă
+ Şi pă tine, dă frumoasă !
F Îi dete-o cupă ,-i dete două,
Bău cupe pînă-n nou ă,
Zîsă. zău, că numai două . . .
+ - Mă Ioană-loncasă,
+ Ce mai tot suni p-aci ocaua,
+ Ia scoate vinu cu vadra
+ Să-m' satur şi io inima !
+ Da ' Ioncasa-n cîrciumă
+ La turcu molac că intra
+ Şî din gură că-i spunea :
+ - Măi turcule
-malacule dumneata,
+ Mă, a vinit un tînăr dă moldo vean
+ P-un cal galbin , dobrogean,
+ Frîu-i bate spetile,
+ Iar coama, genuchilc ,
+ Coada-i trage spoj ar verde,
+ Spojar verde dă pă piatră,
+ Să minună lumea toată,
+ Dîn Focşani şi pîn' la baltă . . .
+ - loneasă dumneata,
+ Stii ce să faci acuma ?
+ D u-te şî-i spune tu aşa :
+ „ Măi moldovene dumneata,
+ A vini' sîndii dă la-mpărat ,
+ Ţ-a-ncărcat calu c u bumbac
+ Şi l-a trimes la Ţaligrad !"
+ Pînă el d-aci d-o pleca,
+ Ca să-m' lungej ' viaţa !
G / : loneasa să ducea : :/
+ Măi moldovene dumneata,
+ Mă, a vini' sîndii dă la-mpărat
-
+ Şî ţ-a-ncărcat cal cu bumbac

+ Şi l-a trimes la Ţaligrad !
+ Moldoveanu că-i zîcea :
+ - Lasă, Ionechie,
+ Să ducă, fute-1-aş,
+ Că ma' am fo şapte-n graj d !
+ Da' bine mă, Ionică-loneasă,
+ Dă ce nu-m' faci, mă, d-o turtă nerasă,
397
+ Să-m' tai d-o găină grasă,
+ Să-z' dau ăl păgîn afar' dîn casă ? !
+ Ioneasa c-auza,
+ Rochiţa-n pafta
că sumetea.
H / : Ioneasa ce făcea ? :/
+ Rochiţa-n pafta
că sumetea,
+ D-o turtă nerasă că-i făcea,
+ Tăie d-o găină grasă,
+ Moldoveanului că i le da ;
+ După ce că le mînca,
+ li mai vine a poftă
+ Să mai bea
şi el ceva :
+ - Mă Ioneasă,
+ Ce mai suni vadra
p-acilea ?
+ Ia dă cheile-ncoace la mine,
+ Să nu scape turcu pă undeva !
+ Cheile-n mînă că i le da
+ Şi uşile că le-ncuia .
+ - Acuma merg să mă-mplimb
+ Şi io pîn pimnicioara ta,
+ Mică,
lucru dă nimic ,
+ C-o su tă dă uşi
+ Şi c-o mie dă buţii,
+ Tot buţi-bîclăgele
+ D-o sută cinzăj ' dă vedre !
I / :Şi-n pimniţă că intra , :/
+ Pă la toate buţile că să ducea,
+ Cep din nou că le da
+ Care vinu că-i plăcea,
+ Da' dă la nici una vinu nu-i plăcea ;
+ To 'mai cînd afară
+ Din pimniţă că mi-ş' işa,
+ O mică butioară că găsa,
+ D-o su tă dă vedre că erea ;
Jb +a/ :Aia,
vinu că-i plăcea . . . :/
Ionesii că-i zîcea : mă
+ - Mă Ioneasă dumneata,
+ Ce mai suni vadra p-acilea ?
+ Că n-o să beau şi eu atîta,
+ Guriţa la cep c-oi aşăza,
+ O să trag şi eu o dată,
+ Dă doo ori,
+ La a dă trei ori
+ O să scot droj die roşiori !
K / :Moldoveanu ce făcea ? :/
+ Gura la cep că-mi aşăza ,
+ Trasă o dată, trasă dă doo ori ,
398
+ La 'a dă trei ori
+ Scoasă droj die roşioară.
+ Afară că mi-ş ' işa,
+ Unde la turcu molac că să ducea,
+ Uşa că mi-o dăscuia,
+ Mîna pă su' pat că mi-j ' băga,
+ Pă turc dă pă su' pat că mi-l scotea
+ Şi dă coada calului că-l lega .
L Cu iel afară-m' işa ,
+ Da ' mi-erea şî turcu molac marc ceva ,
+ Că ce turcu molac în oraş că zîcca
+ Niminea
nu să putea
+ Să nu facă ce zîcea turcu molac ;
+ Ceea ce turcu molac zîcea ,
+ Tot oraşu că făcea .
+ Da' tînăru dă moldovean
+ Şi el mi-crea marc ceva,
+ Că-mi avea şi el o dulăm iţă
+ Dă fo patru piei dă vacă,
+ Iera puse numai p-o spată ;
+ Mi-avea d-o căciuliţă
+ Dă doo pici dă urs ,
+ Ne-ndopată,
nes trăşîna t ' ,
+ Pent 'că fund nu i-a aj uns . . .
+ Unde dă coada calului

+ Pă turcu molac că-l lega,
+ Şi-unde cu calu că mi-j ' mergea,
+ Unde calu tropăia
+ Capu turcului că zdroncănea,
+a I : „ Aman .I " t urcu ca zicea :/
� •
. . •
Cndc calu tropăia,

„Aman !" turcu că zîcea .
+ Cînd afar' dîn tîrg că mi-ş ' işa,
+ Pă strada mare că mergea,
+ Şi cînd afar' dîn tîrg că mi-ş' işa,
+ La marginea oraşului
+ Dă la coada calului că-l dăzlega
+ Şi dîn gură că-i zîcea :
+ - Rămîi aci, burduf dă cîinc ,
+ Că nu mai dau pă la tine ! . . .
;'1 al'in Dorcca mg . 2200 a

Ciuperceni (T. :'ll ăgurclc) - Teleorman O. B Î RLEA
7 V I I 1962
46(53) CHIRA-CHIRALINA
A păi1 / :Verde de-o mălură , :/

Din vad, din Brailă,
Mai din joz de şchilă,
399
La viltoarea mică,
/ : La apa neadîncă, :/
Încarcă-mi-să-ncarcă
Două-trei sandale,
Şapte galioane ;
Dar de ce să-ncarcă ?
Fir
şi ibrişin,
/ : Bogasin
d-ă1 1 bun, :/
/ : Blană dă samurî, :/
Tutun de-I tocat ,
To ' dî n Ţaligrad,
Pintru turci luat,
Tutun inigea,
Inigea
boşcea,
D-ăl d-ăl bea paşa
/ : Suliman-aga, :/ m ă1
Fute-i-aş crucea !
/ : Dar cin' le-ncărca ? :/
+ Verde matostat,
+ Săvai cel Arap
+ Negru şî buzat,
+ Cu solzi dă crap
+ Daţi pă după cap ;
+ Două fire-n barbă,
+ Doauă la mustaţă ;
+ Cu mustăz ' dă rac ,
+ Parc-ar fi un drac ;
+ C-o mină dă fieri ,
+ C-un picior dă lemn,
+ Jumăta ' dă om ;
+ În spate cocoşat,
+ Spre chiep' găvănat ;
+ Cu ochii beliţi,
+ Cu dinţî rînj îţi ;
+ Un' te uiz' la dînsu
+ Nu pos ' ţîne rîsu,
+ Pridideş'i cu plînsu ;
+ Cu traista la spate
+ Şi fără buca te ;
+ Cu ulceaua-n mînă,
+ Cîinii-1 trag dă vină.
+ Unde-l dăscărca ?
+ To ' la Chieruţa
+ Ceaia
frumoza .
+ Harap ce-m' făcea ?
+ Vinişor că bea
+ To ' dă la Chiera .
+ Vinu cin' I-aduce ?
+ Casapii dîn sus
400
+ Cu căciuli dă urs,
+ To ' mij ' bîclăgele
+ D-o sută dă vedre ,
+ Pă apă la vale
+ Că mi-e curgătoare
+ Şî vine mai tare . . .
B Harap ce-m ' făcea ?
Vinişor că bea mă
To' dă la Chicra , „
Bea
dă să-mbăta,
/ :Dîn2 gură-i striga : :/
- Chiero-Chieralino,
Tinerică zînă,
la-mă tu pă mine
Că mul ' ţ-oa fi bine :
Aşternutul tău
Parale mărunte,
'N sîrmă că sîn ' multe ;
Căpătîiu tău,
+ Galbini vinetici
+ D-o su tă şî cinci,
+ Să schimbi , să măninci !
+ Chiera d-auzea
+ Din gură-i striga :
+ - Taci tu , măi Harape,
+ Măi negre-buzate,
+dragă + Nu te iau pă tine
+ Că nu-m' şade bine .
+ Unde s-a văzut
+ l î s-a pomenit
+ n ţara hărăpească
+ Hărăpoaică albă ?
+ Hărăpoaicele
+ Ca şărpoaicele,
+ Ca drăcoaicele,
+ Ca zmeoaicele ;
+ dragă + lele m-or vedea
+ Şi m-or dăochia,
+ Geaba
şî surda
+ Dă dragostea mea !
c Harap d-auzea ,
lel mi să gîndea, mă
Dîn gură-i striga :
- Chiero-Chieralino,
Hai dă-s' tîrguieşte
/ : . Or' ţîie ce-s' place : . :/
Pietricele scumpe
Aduse dîn munte,
40 1
/ :La Harap sîn' multe ; :/
Fir
ş î ibrişin,
/ :Bogasîn
d-ăl bunî ;/
Pintru dă zăbun ;
+ Sculuri dă mă tasă
+ Pintru de cămaşă ;
+ Furcă dă argint ,
+ Nu s-a pomenit ;
+ Fuz dă aurel,
+ În lume fără dor ;
+ Vin ca să-s' plătesc,
+ Să mă răfuiesc !
D Harap ce făcea ?
Pă Chiera-nşăla,
Cu ia că-m' pleca,
În vale-n ' scobora ,
La caic mergea ;
/ : Harap ce făcea ? :/
Pă Chiera-o lua,
'N caic mi-o suia , mă
În cămar-o băga ;
Chiera cc făcea ?
Stambă-ş' alegea ,
B a p-asta, p-asta,
Tot ca femeia . . .
/ : ' N uoglinz' să uita ;
Harap ce făcea ?
Afară ieşa ,
Alatu-m' tăia,
/ :Caicu-I pornea :/
+ Pă Dunăre-n j oz ,
+ La-'l ostrov frumos,
+ Merge cu folos ;
+ Mult cîntă frumos
+ C-un copuz dă os,
+ Că mi-l zdrăncăneşte
+ Cu solzu dă peşte,
+ I nima-i topeşte ;
+ Cu coarde dă sîrmă,
+ Inima-i fărîmă . . .
/ :Harap că cînta, :/
Chiera ce făcea ?
/ :Pă geam să uita, :/
/ :Caicu mergea. :/
/ : Ia
mi să vedea :/
402
Fată măritată,
Cu sîla luată
/ :Pă mijloc dă apă . . . :/
+ Dîn gură-m ' ţipa,
+ Păru-j ' jumulea.
+ Harap d-o vedea
+ Pă Chiera-o lua ,
+ Afar' mi-o scotea,
+ Pă tavan mi-o da,
+ Frumoz mi-o lega.
+ Cosîţîle dă fa tă
+ Rău îm' stau legate,
+ După catar ' date,
+ Nu pot mai mă bate . . .
+ Harap ce făcea ?
+ 'N cămară intra
+ Şi iei se culca
+ P'intre perioare ,
+ P'intre plăpumioare .
+ Caicu mergea ,
+ Harap că dormea ;
+ Chiera ce-m '. făcea ?
+ Legată că-m sta,
+a/ :Din gură-m' ţ îpa 1 . :/
/ :Acasă-i venea, :/ mă2
Noaptea că ierea,
În uşă că bătea
Fraţi Chieriei,
/ :Hoţi Brăilei2• , ,
+ 'N uşă că-i bătea,
+ . Din gură-i striga :
+ - Chiero-Chieralino,
+tată le + Sora noastră-a bună,
+tată + Dăşchide uşa,
+ Băgăm 'Q.znaua,
+ Ne prinde ziua ,
+ Dăm dă fo belea
+ C-am spar' Braila !
+bă + Chiera nu răspunde
+ Că n-are de unde.
+ Cine răspundea ?
+ Moaşa satului,
+ Stîlpu iadului,
+ Calu dracului . . .
I
I Baba sta,
striga ,
+ Firul că-l prindea
_L Şi ea că-l ştia,
I
Din gură-i striga :
403
+ - Dine
Costandine,
+ Vătav Dragomire ,
+maică + Pă Chiera-o strigaţi,
+ Frumoz mi-o chiemaţi.
+ Chiera nu răspunde
+ Că n-are dă unde .
+ Harap mi-o-a-nşălat,
+ Cu ia c-a plecat
+ Pă Dunăre-n jos,
+ La- 'l ostrov frumos,
+ Merge cu folos !
+ Fraţi d-auzea,
+ Iei să năcăj a
+ Ş î să supăra ,
+ 'Aznaua-n' lua,
+ Brînj ' pă coş îi da 1 .
+ Şi iei c ă-m' pleca ,
+ 'N vale-m' scobora ,
+ Că iei mai a vea
+ D-o luntrie spartă,
+ Papură-nfundată,
+ În Dunăre necată,
+ Că mi-e şîndrilită
+ Şî mi-e zugrăvită,
+ Pintru turci gătită.
+ Luntria-o scotea,
+ Frumoz mi-o sleia
+ Şi iei ce-m' făcea ?
+ Şi iei să suia ,
+ Opăcin' trăgea
+ / :Ca cîn' fulgera, :/
+ Şi iei să ducea,
+ Noaptea că ierea ,
+ Ca cîn' şi tuna,
+ Ca cîn' fulgera ,
+ Noaptea că ierea.
Caic năzărea
Şi-l apropia,
Chiera mi-i simţa
/ :Şi mi-i cunoştea . :/
Dîn gură striga,
Legată că-m' sta :
- Neică Costandine,
N eică . Dragomire,
/ : Laz' luntria-ncet :/
1 Cintăreţul comentează : „Iera casile î n pămînt, î n timp u r'le alea, î n vechime ! . . . " .
404
+bă + Că vine talazu
+ Şi pică dumbazu,
+ Dăşteptaz' turcu,
+ Vă taie capu !
+ F ra ţî d- a uz ea
+ În tălaz să lăsa.
+ Fu n i e mi-aYea,
+ Lîngft caic da ,
+a/ :Funie m i-a Yea, :/
Lîngft caic da .
E / :La Chicra suia, : / măa
Ici <lac-o Yedca
Legată că-m ' s t a ,
Din gură-i striga :
+ - Chiero-Chieralino,
+tatâle + Sora noastr-a hu nft,
+pâi + Cin' te-ai logodit
+ De ce n-ai pleznit,
+ Nu ne-ai socotit ?
+ Cin' te-ai măritat,
+ Pă cine-ai întrebat ?
+ Chiera ne-ai luat,
+ T e- am făcu ' cumnat !
+ Chiera le spunea :
+ - Neică Costandine,
+ N c ic ă Dragomire,
+mă neică + Măritişu mieu,
+ Bată-I D u m ne z ău !
+ H a r ap m-a- nş ăla t ,
+ Cu mi ne- a plecat ,
+ leu să-m' tîrguiesc
+ Sculuri dă mătasă
+ Să vă fac cămaşă ;
+ Fir
şi ibrişin,
+ Să vă fac zăbun !
+ Fratî d-auzea
+ Năcăjîţ' ierea ,
+ Dă Harap întreba .
+ Chiera le spunea :
+ - Neică Costandine,
+ Neică Dragomire,
+ Foaie verde d-o secară.
+ Ie culcat în cămară
+ P'intre perioare,
+ P'intre plapumioare !
+ Fraţî ce făcea ?
+ La Harap intra,
+ 'Ntuneric mergea ,
+ Dîn somn că-l lua,
+ Pumni că-l zăpăcea>
+ Dîn gură-i striga :
405
+ - Măi Harape,
măi buzate,
+păi + Cîn' te-ai logodit
+ De ce n-ai pleznit ?
+apăi + Cîn' te-ai însurat,
+ Pă cine-ai întrebat ?
+ Chiera ne-ai luat,
+ Te-am făcu ' cumnat !
+ Doi că mi-l ţinea,
+ Unu-1 judeca ,
+ Sta
capu să-i ia.
F Afară-I scotea,
Pă tavan mi-l da. mă
Doi că mi-l ţinea ,
Unu-1 judeca,
/ : . Sta
capu să-i ia, . :/
Harap ce făcea ?
Zăpăcit erea . mă
Odată zvîcnea ,
Ca broasca-m ' ţîşnea,
'N Dunăre sărea,
/ :Că tot mi-l tăia. :/
Iei că rămînea,
Pă Chiera-o lua mă
Şi mi-o dezlega,
Cu ia
că pleca
În / : Ţara Nadolească, :/
Să mi-o căs 'toreasc '.
Verde-o viorea,
Acolo-ajungea mă
/ :Că mi-o căs'torea , :/
/ :Caicu i-l da . :/
N. Candoi T uricd mg. 1388

Celei - Olt A L . I. A MZULESC U
9 IV 1958
47(54) ILINC UŢA ŞANDRULUI
A Foaie verde-a bobului ,

i2 / : Sus, p ă malu Oltului, :/
La casile Şandrului,
Şandrului
bogatului,
406
că Mi-are Şandru-o fa tă mare,
Frumoşică ca o floare,
Dreaptă ca o lumînare ;
Pă nume cum o chiema ?
Ilinca
frumoşica ,
Dă murea
turcii dă ca . . .
B e Ilincuţa nu şedea,
i mâi2 / :Dimineaţa să scula , :/
Vedrile-n mină lua,
La apă că să duce·a
Să-i dea lu ' Şandru să bea ,
Î i răcorească inima.
e 1 / :La ocol dă Dunăre :/
mai Ilincuţa n u şădca ,
/ :Pă picioare să spăla , :/
Vedrilc-n mînă lua ,
z2 / : Sus, pă mal că să urca , :/
Ochişiorii şi-arunca
Pă luciu Dunării,
/ :Cam în scursu apiii, :/
D-un caic că-m' năzărea ,
D-un caic cam şicuitî,
/ :Cu postav verde-nvelitî :/
Şi cu roşu-acoperitî,
To ' dă turci mi-e grămădit.
C e Ilincuţa mi-i vedea,
hi măi2 / :Vedrile le năpustea , :/
Dosu la maică-sa-m' da ,
e Din guriţă că-i zîcea :
- Maică, măiculiţa mea ,
Ascunde-mă undeva
Că vin turcii şi mă ia,
Că iei trimet pe Stanca
Cu turcu dîn Benina
Şi cu Suliman-paşa,
Că mi-a văzu ' codiţa,
Şi-a văzut-o num-oa dată,
e2 / :Le-am secat inima toată ! . . . :/
D Şendruleasa nu-m' şedea,
i Pă Ilinca mi-o lua,
În podu casii mi-o urca,
Într-o lădiţă c-o băga
Şi lacătu că-i punea.
Iacă turcii că-m sosea,
Dă bună ziua că-i da :
i - Bună ziua, Şendruleaso,
„2/ :Cistită cîrciumăreasă, :/
/ :Cu ochii dă curvă-aleasă ! :/
407
măi Şăndruleasa nu tăcea ,
Prea bine le mulţumea,
Din guriţă le zicea :
i - Boierilor dumneavoastră,
Pă la mine c-az ' venit,
Mai poftiz' pă canapea
Să vă fac cite-o cafea !
A tunci turcii că-i zicea :
- N-am veni' să bem cafea ,
Să ne dai pă Ilinca
Că ţi-om răpune viaţa ,
Că ne-a trimes beşleaga !
E / :Şăndruleasa le spunea : :/
"
- Măi turcilor,
boierilorî,
Dumneavoastră să-m ' trăiţi,
Ilincuţa mi-a murit .
i Dacă nu-m ' credeţi cuvîntu ,
/ : Poftim să v-arăt mormîntu !
F p ăi Cnde turcii c-auzea ,
e La mormîn' că să ducea,
"
Da ţărîna la o parte ,
Nu vedea oase-nşîrate ;
Dar în groapă ce-m' găsea ?
Găsea pietre şi butuci,
N-a vca crezămîn ' la turci.
Pă Şăndruleas-o lua,
Mi-o lega,
mi-o verega
Scur', cu mîinili-ndărătî
Dă-i pleznea ţîţica-n pieptî ;
măi Ţîţili că-i spinteca,
Cu sare le presora
Ca s-o usture ceva,
iz / : Să spuie pă Ilinca. :/
G "
Da' unde că mi-o lega ?
Sus, la stîlpii coşului,
La dogoarea focului ,
În bătaia fumului . . .
mii Ilincuţa 1 nu şădea,
Din guriţă le spunea
Dacă vedea şî vedea :
- Foaie verde foaie lată,
Puneţi mina pă corlată
C ă ie chieiţa de ladă,
Sus, în pod să vă urcaţi,
Lădiţa s-o dăscuiaţi,
1 Citeşte : Şewlrnietis..
408
Pă Ilinca s-o luaţi !
Unde turcii mi-auzea,
Niş' scară nu mai punea,
m ăi Sus , în pod că să urca,
Lădiţa c-o dăscuia,
Pă Ilinca mi-o vedea ,
Ca soarile răsărea,
Aşea frumoasă mi-erea . . .
i Pă Ilinca mi-o lua,
He L3 / : . La caic că mi-o ducea , . :/
Mi-o lega ,
m1-o vcrega
Scur', cu miinilc-ndărăt
Dă-i pleznea ţiţica-n piept ,
i Da ' cu cc că mi-o lega ?
Cu trei ştreanguri de Braşovî
Ş-alte trei din Ţaligradî,
Dă ţin bine la legatî . . .
e La mijlocu Dunării
/ : Ilincuţa le zicea : :/
- l\lăi turcilor.
boierilor,
Mai slăbiţi-m ' miinclc
Să-m ' rocores ' ţiţile
Şi să-ndrep' codiţi le .
i Că mă văd cadinile !
I he Mîinile că-i dăzlega ,
i Ţîţile le răcorea ,
Codiţile le dregea ,
Picior pă caic punea,
Cîntecelu şi-l cînta :
„Dăcît slugă turcilor
Şi doică cadînilor,
Mai bine răcira racilorî
Şi prînzarea peştilor ! . . ."
i Drept în Dunăre sărea,

Ştia hoaţa
d-a-nota,
/ : Toţ ' turcii după ia- m ' 1 da, :/
Toţ ' turcii că să-neca,
Rămîneau celmelile
Ca vara ciupercile . . .
Dar c ine mai rămînea ?
Tot un turc cam mititelî,
C-ala ie cu naiba-n iel . . .
J e Ilincuţa nu şădea,
În faţa apii să ivea,
Ştia hoaţa
dă-nota
Şi p-ala
că-l îneca ,
păi Să trăgea
dă să ducea
409
e · La o salcie-aplecată,
Unde mai scăpase-odată . . .
Acasă că să ducea ,
La maică-sa că-m' striga :
î - Maică, măiculita mea,
Scoal' dă dăşchid� uşea
Că ţi-a venit Ilinca !
e A tunci mă-sa că-i zicea :
- Dacă ieşti Ilinca mea,
ii / : Ia să-mi arăţi codiţa ! :/
Codiţa
că i-o-arăta
Şi-n casă că mi-o băga ,
A tun' Şandru nu şădea ,
Dimineaţa să scula,
i2 / :Foc la case că le da . . . :/
N. Stan Giurgi1weanu mg. 2394 Ra
Giurgiu AL. I . AM ZULE SCU
9 XI 1 962
48(66) CORBAC
Corbac zace la-nchisoare Că îmblu de rîndul tău

De trei ani lipsiţi de soare, De trei ani fără-ncetare,
În oraş la Ţarigrad, De cînd zaci la închisoare.
În beci la sultan �forad. Maică-ta mi-a poruncit
El oftează şi jăleşte Să tot zbor neobosit
Şi p 'in gratii tot priveşte Pe spinarea vîntului,
Cînd la nori purtaţi de vînt În giurul pămîntului,
Care ploă pe pămînt, Să te aflu, ca să ştiu
Cînd la cîrduri de cucoare De eşti mort sau de eşti viu !
Ce mereu zbor cătră soare . - Alei, corbi , de-i aşa,
la tă, mări , că-ntr-un nor Eu nu te-oi mai blăstema,
El zărea un corbuşor Ci cu lacrimi te-oi ruga
Ce pe sus tot cronconea Ca să faci pe gîndul meu ,
Şi din aripi tot bătea . Să-mi a duci cu pliscul tău
- Alelei, - Corbac zicea - , Cinci fuioare de mă tasă
Căci n-am durdă, pui de corb, De la mama, de acasă,
Sîngele să mi ţi-l sorb ! Ş-încă iarba-ferului
Ce tot zbori şi cronconeşti ? Din codrul Neferului !
Ori pe mine mă j ăleşti, Corbul iute-n zbor sărea,
Ori pe mine tu-ţi baţ i gioc ? Cît pe cer el se zărea
Rămînere-ai fără cioc Mai întîi ca un porumb,
Şi ţi-ar cădea unghile, Apoi numai cît un plumb,
Să n-acaţi cu dînsele !
Corbul, cît îl auzea, Pîn' ce-n zare agiungea
Din cel nor se repezea , Şi din zare se ştergea .
Pe fereast'ă se lăsa Doă zile nu trecea,
Şi pe limbă-i cuvînta : Corbuşorul se-ntorcea
- Corbăcele, dragul meu, Şi cu pliscul aducea
Ce mă blestemi aşa rău ? Cinci fuioare de mătasă,
410
Cea mai bună şi aleasă, Se topea toate p e loc .
Ş-încă iarba-ferului Numai una rămînea ,
Din codrul Neferului. Care funia ţinea .
- Alei, corbuşorul meu, Dacă videa şi ,·idea ,
De-a vrea sfîntul Dumnezeu Corbac timpul nu pierdea .
În cea lume să scap eu, Funia şi-o apuca,
Giur să mi te înfrăţesc Pe funie luneca ,
Şi să mi te tot hrănesc, Legănat mereu în vînt ,
Nu cu carne păsărească, Pînă cc da de pămînt .
Ci cu carne păgînească, Apoi el se depărta
Nici cu sînge păsăresc , Şi din gură cuvînta :
Dar cu sînge păgînesc ! - Corbi, corbi , frăţior,
Corbea timpul nu pierdea , Mergi la ma ica cca cu dor
El mă tasa o torcea , Şi-i du veste c-am �căpa t
Lungă funie-o făcea De la loc întunecat ,
Şi de gratii o prindea . Şi de-acum , ca să. mă-mpac ,
Apoi cînd noaptea cădea ,
El cu iarba cea de fier Eu din funie-am să fac
Atingea gratii de fier ; Colan mîndru pen tru turci,
Gratiile , ca de fee , Ca să mi-i rădic în furci !
.-l /asandri, 1 4 1
49(67) SE RB-SĂRAC
Pe-n mijloc de Ţarigrad, Şi pe Serbu-1 întreba :

La ceşmeaoa lui Murad, - Copilaş de Serb- Sărac ,
Primblă-mi-se Serb-Sărac Nu-ţi e Negrul din Bugeac ?
Pe-un cal negru din Bugeac, De-ţi e Negrul vînză tor,
Voinicel şi sprintinel, Eu îţ i sînt cumpărător,
Dar sărac ca vai de el I Că vreu bine să-l plătesc ,
Cu saia îmbăirată, Cu aur să-l cumpănesc !
Cu şalvari de ciorcă la tă, - Nu-mi e Negrul de vînzare,
Cotul cinci galbini lua tă ; Nici mi-e Negrul de schimbare,
Cu cămeşa de mătasă, Că-i voinic şi pui de zmeu,
Viţele-mpletite-n şase ; Şi-i fugar pe placul meu !
Cu picioarele-ncălţate Nepoata sultanului,
În opinci înhîrzobate : Copiliţa hanului,
Hîrzobul Hanului tătarului,
Şi galbinul, Pe Serb iată că-l zărea
Nojiţa Din sarai, de la zăbrea ,
Şi leiţa, Şi din gură-aşa grăia :
Curaua - Copilaş de Serb- Sărac,
Şi paraua. Mult eşti mîndru şi pe plac !
Primblă-mi-se-n sus şi-n g1os Vin' colea , lîngă zăbrea,
Pe fugaru-i cel frumos . Să-ţi dau iuzluci cît îi vrea,
Unde Negrul nechezea , Negrul tău să-l primineşti
Ţarigradul se trezea , Şi pe mîni să-l potcoveşti,
Turcii toţi că alerga Cu potcoave de argint
41 1
Ce sînt spornici la fugit . Turc i i mergea cite doi
Că ştii, frate, pe la noi Ca să gioace la halca ,
Azi e mercuri, mîni e gioi, Sus , în Haidar-Paşa,
Mini ies turcii la halca , Şi deodată toţi pleca ,
Sus , în Haidar-Paşa , La fugă s e arunca ,
Si oricine-a cîstiga, P e cîmp luciu se-nşira.
Roabă lui ha �ul m-a da ! Iar sultanul , stînd pe cal,
- Floricică din zăbrea , Sub un verde cort de şal,
Ră�ărită-n calea mea , Barbă neagră-şi netezea
De-ţi sînt drag, de-ţi sînt pe plac, Şi cu ochii urmărea .
Mini vîrtej am � 5. mă fac , Alalah ! cai arăpeşti,
S ă vin turcilor de hac ! Alalah ! cai tătărăşti !
- Copilaş de Scrb- Sărac, Cum mişca copitele
Mult m i-eşti drag şi-mi eşti pe plac, Ca şoimii aripele !
Dar cu, frate, mult mă tem Dar căzlariul se-ncrunta,
De căzlariul din harem , Bidiviu-şi întărita,
Cel cu chipul de arap, Pc toţi turcii-i întrecea
Buza t , negru , ras pc cap Şi-nainte se ducea .
Şi cu solzii mari de crap. Vai de fa ta hanului,
El că-si are-un bidiviu Hanului tătarului,
Cu sîn'ge de argint-viu , Nepoata sultanului !
Un fugar neîntrecut , Iată, iată Serb-Sărac
Care soare n-a văzu t Pe-un şoimuţ de la Bugeac,
De cînd m ă-sa l-a făcut ! Că venea , mări , venea
- De ţinut unde si-1 tine ? Cuvîntul de-şi împlinea .
- De trei ani e ţi'nut. ' bine Pe căzlariu-1 agiungea ,
Într-o boltă-ntunecată, Agiungea şi întrecea !
Sub pămînt, în grajdi de piatră ! Iar căzlariu-1 viclenea
- De hrănit cu ce-l hrăneşte ? Şi din urmă-i tot răcnea :
- De doi ani îl întăreşte - Copilaş cu cal de foc,
Cu floarea trifoiului , Opreşte Negrul pe loc
Hrana dulce-a roiului ! Că-i pică potcoavele
- De-adăpat cu ce-l adapă ? Şi-ţi răpune zilele !
- Tot cu lăptişor de iapă, Serb-Sărac descăleca,
De şi-l face lat pe sapă . Potcoavele cerceta . . .
Ş-aşa , frate, mult mă tem Nici un cui nu le cădea !
De căzlariul din harem Dacă videa şi videa,
Şi de mîndru-i bidiviu Bici de sîrmă el scotea
Cu sînge de argint-viu ; Şi pe Negrul opintea ,
Că pe el de-a-ncăleca Şepte stînj ini că sărea,
Mîni, la giocul de halca , Pe arapu-I urmărea.
Roabă lui hanul m-a da ! Punea scară
- Floricică din zăbrea Lingă scară,
Răsărită-n calea mea, Şi oblînc
Să n-ai frică Lingă o blînc,
De nimică, Şi dărlog
Că nu-i cal împărătesc Lingă dărlog,
Ca Negrul ist voinicesc ! Şi din fugă cum venea,
Orice-alung, El în scări se-nţepenea,
Cu el agiung ; De căzlari s-apropia,
Oricînd plec, Doă palme-n ceafă-i da,
Pasări întrec ! De pe cal îl rădica
Trecea mercuri, venea g101, Şi pe cîrnp îl arunca !
412
Se ducea bie tul arap Hanului Ut t a rulu i .
Rostogolul peste cap, Nepoata sultanului,
Şi pe cîmp se răstignea , Cu ochcana prin z:1brca
Şi în urmă rămînea , Pc voinicu-I urmJ.rca .
Buzat, negru, părăsit, Şi cînd Scrbul sc-ntorcca
Tocmai ca un ciung pîrlit ! Ea naintc-i se ducea ,
Iar Serbul se tot ducea, Cu năstrapa m i l s t ropea ,
-
De halca s-a pro pia Cu năframa-1 răcorea .

Şi din fugă azvîrlea Apoi nunta se făcea,
Djcridul său chiar prin ea. Şi la nuntă petrecea
Apoi vesel se-nturna
La sultan de se-nchina În cîntări şi veselie,
Cu adîncă temena . Cum c rîndul la domnie . . .
Iar copila hanului, Faceţi-mi par te şi mi c !
A lccs11 111lri, 105
50 FECIORAŞ DE S Î RB
Frunză verde , floare albastră, Ş i a i plecat după plug.

Săvai, în ţara sîrb ească, Verde frunză şi-un spănac ,
Săvai, fecioraş de sîrb, Da tu, frate, mi-ai brăzdat
Dumineca s-a născut . Moşia-mpăra tului,
Duminecă s-a născut, Drumu Ţaligradului ?
Luni de gustare-a cerut : Fecior de sîrb mi-şi grăia :
Pui de bivolilocel, - Arap Colţea, viteaz mare,
lasă-n vară d-un vitcl ; De ce nu-ţi vorbeşti pe cale ?
Şeapte cuptoare de ' pită Verde frunză popilnic,
Şi-o bivoliţă gonită, Eu sînt un copil mai mic,
Şi să i-o facă cu zeamă, Dumneata eşti om bătrîn,
Să-şi mai prinză inimioară . . . Îţi prinzi mintea c-un copil ?
La trei zile mi-şi grăia : Şi-aşa cum îl judeca,
- Maică, măiculita mea, Fecior de sîrb ce-mi făcea ?
Tot' i oameni c-a-n� iocălat Buzduganu că-l trăgea,
Şi s-a apucat de arat, De trei ori că-l învîrtea,
Doar noi am întîrziat ! Pe-Arap Colţea mi-l lovea
Opt boi la jug înjuga Drept în furca peptului,
Şi pluguleţu pornea, Unde-i păs voinicului ;
Şi el, frate, mi-şi brăzda După cal că-l dobora
Moşia împăratului, Şi paloşul că-l trăgea,
Drumu Ţaligradului. Bucăţele mi-l făcea.
El cornici, el pogonici, Fecior de sîrb ce-mi făcea ?
Şi mina ca cinci voinici. Căluşelu că i-l lua
Arap Colţea că-l afla Şi la plug că mi-l punea
Şi la el că mi-şi venea Şi nainte că mîna,
Şi din gură mi-i grăia : Şi nainte mi-şi brăzda
- Oleoleo, fecior de sîrb, Moşia împăratului ,
Ursători nu ţi-ai făcut Drumu Ţaligradului .
M. Badea Bădică Folclor din Oltenia ş i Muntenia. I I , 1 45
Ştefăneşti - Vîlcea T. BĂLĂŞEL
1889
413
5 1 BRĂILENII
Frunză verde ş-o lalea, Grînarii că-i întîlneau ,

Mai din jos de Brăila Cîte cincizeci galbeni dau
Doi brăileni scobora , Şi de brăileni scăpau .
Îmbrăcaţi în haine verzi La Turn d-a dreptul plecau ,
Intră-n codru şi nu-i vezi. La o cafenea trăgeau ,
Brăilenii d-amîndoi Cîte-o cafea porunceau ;
Să-ngăduiesc ca doi boi. După ce cafeaua luau,
În Ciuperceni că veneau , Mîna-n pozînar băgau,
Trei zile că mi-şi şedeau , Şapte galbeni mi-şi scoteau
Oameni bătrîni că-i vedeau Şi cafeaua mi-o plăteau .
Şi din gură se mirau : Turci bătrîni, dacă-i vedeau,
- Berbe negre ne-au albit, Nu-ş ' ce dracu tot ziceau ,
Aşa oameni n-am văzu t ! Din gură bolboroseau :
To t un port , tot o făptură, - De unde sînt ăştia
La ei tot o uitătură , De ne scumpi cafeaua ,
Parcă sînt făcuţi d-o mumă ; Cafeaua, filigeaua ?
Cnul-nalt şi subţirel, Nici acolo nu şedeau,
Parcă-i tras printr-un inel ; La Măgurele plecau.
Ş-unul mic şi scurticel, Verde frunză trei smicele,
De temea ţara de el ! Cînd fură la Măgurele
În herghelie trăgeau , �egustorii că-i vedeau ,
Doi cai vineţi ş-alegeau, Trei zile că mi-i ţineau
Şţle pe ei le puneau , �umai lapte cu cafea ,
Amîndoi că-ncălecau , Şi-i ducea la Voivoda
La Celei d-a dreptul dau . Să le dea vro slujbă grea,
Cînd în Celei ajungeau, Frunzuliţă usturoi
În gazdă la cin' trăgeau ? Ca să stea-n oraş la noi .
Tot acas' la Popa Şapcă. Yoivoda de-i vedea
Popa Şapcă că-i vedea , Cu mare cinste-i primea .
Cu mare cinste-i primea . Pe brăileanul cel mic
Două fet.e popa avea ; Îl punea beşliu pe tîrg,
La o fa tă poruncea Să dea leafa la bqlii
Cîte-o cafea le făcea, De la Dii şi pin' la Jii ;
Alta mîncare gătea . Pe brăileanul cel mare
Cafeaua-n foc se vărsa, Îl punea beşliu pe ţară.
Bucatele s-afumau, Nici trei zile nu trecea,
Tot la brăileni priveau . Adăstau pînă-nsera ,
Brăileanul cel mai mic, Cîte un turc beat găseau,
Al dracului priceput , Cu băltacu mi-l băteau
Din gură c ă mi-şi grăia : Pînă capu îi spărgeau,
- Scoal', frate, nu mai şedea De parale-I scotoceau .
Că p-aici dăm de belea În drumu ăl mare ieşeau ,
Şi n-avem nici o para C-un turculeţ să-ntîlneau :
Ca să scăpăm de belea ! - Legea ta de turc sărac ,
Pă Dunăre că-mi plecau , Şi t u cu cai de olac ! ?
Cu tambura mi-şi cîntau, Flinta la ochi o lua ,
Crezi jale că se lăsa ! Trasă o dată şi-altă dată,
Fără cin, fără lopată, Parcă-i fu cremenea spartă ;
Trecură Dunărea-ndată. Dacă îi lua puşca foc ,
414
Se prăpădea bietu turc. To t în capul pieptulu i,
Dar olacu că-i striga : La casa sufle tului,
- Brăilene dumneata, Unde-i păs voinicului.
Eu credeam că eşti creştin Brăileanul mi-şi scuipa,
Şi tu mi-eşti cîine hain ; Scuipa sînge închegat,
Trăseşi tu o dată-n mine, Cu boj oci amestecat .
Să trag şi eu o dată-n tine Brăileanu ce-mi făcea ?
C-am o flintă ghintuită, Cum putea mi se scula,
De cinci luni neslobozită, Flinta de ţeavă lua ,
Tot de capu tău gătită !
Flinta la ochi mi-o lua, În capu turcului da,
Cînd o dată că trăgea Drept în două mi-l făcea,
Pe brăilean îl lovea Amîndoi sufletu-şi da.
Radu Udilă Folclor diii Olte11ia .si Jlimtmia . l [ , 1 79

1 892 T. B ..\ L Ă Ş E L
52(70) NIC ULCA
Foaie verde-a bobului, Claca toată cît mi-era

Jos, la lunca Giurgiului, Se punea p-o lă turea ;
La odaia turcului, Dar Niculca singurea
Turcului lui Mustafa, Se punea p-o lăturea ,
Care-mi ţine Palanga Naintea clăcii crea ;
Şi din Oreava ceva , Mergea cu săpătura
C-a poftit la N iculn . Cît dai cu zburătura .
Foaie verde porumb verde, Dar vezi, turcul Mustafa,
Şi-are Sîrba două fete , Tot de foc de Niculca,
De frumoase ,-ncondeiete, La paharnic trimetea,
Dar pe nume cum le cheamă ? De tot omul un pahar îi da,
P-a mai mare - Rădita, Dar Niculchii două-i da :
P-a mai mică - Niculca, - Ţine, fa Niculco, fa,
C-a poftit turcu la ea, Că mi-ai secat inima
Să se iubească cu ea. Tot de dor de dumneata !
Că vezi, turcul Mustafa, Fa Niculco dumneata,
Tot de foc de Niculca, Ia năstrapa de colea
Bani pe sapă slobozea . Şi dă dosul la ceşmea.
Cîte fete-n Cîrtoj ani, Dar Niculca ce-mi făcea ?
Toate primiră la bani ; Năstrapa-n mînă lua,
Dar N iculca nu primea, Dosul la ceşmea că-mi da
Că Niculca bani avea . Şi de apă c-o umplea,
Dar N iculca ce-mi făcea ? Pă căpăcel că mi-o punea,
Sapa-n mînă c-o lua, Pă picere se spăla .
Lua sapa şi coada Iară turcu ce-mi făcea ?
Şi da dosul în Năprîsca, El pe cal că-ncăleca,
Pîn' la unchiu-său Oprea, După Niculca-mi pleca,
Şi sapa că i-o ascuţea, La ceşmea că mi-o-ajungea,
Şi coada că i-o punea, Năstrapa că mi-o cerea .
Şi la clacă se ducea. Niculca-n mină i-o da,
415
Şi bea turcul, nu prea bea, Pîn Dunăre mi-o trăgea
Mai mult în gură-o oprea, Şi afar' că mi-o scotea
Pe N iculca c-o stropea ; Şi acas' că mi-şi venea,
Şi Niculca se rîdea, Pe laviţ ă c-o punea .
\Toia turcului făcea. Niculca jos că-mi sărea,
Dară turcu ce-mi făcea ? Frumoasă, nu prea frumoasă,
Mîna-n brîu că i-o-nfigea Dar de ce nu prea frumoasă ?
Şi pe cal că mi-o punea, De bătaia peştilor,
La Dunăre că mi-o ducea De răceala pietrilor,
Şi-n caic că mi-o punea, De ciupeala racilor.
Cu opt curele-o lega . Dară ele ce-mi făcea ?
Dar N iculca ce-mi făcea ? Niculca-n sus se scula ,
Faţa albă-şi zgîria , Pe bordei sus se suia,
Păr galben dărăpăna, Spre răsărit se uita .
Pînă turcu mi-o vedea Niculca nu-ş' ce vedea ,
Şi din gură că-i zicea : Da ' ea , frate, se-ngrozea !
- Ce ţi-e, fa N iculco, fa ? Dosu la mă-sa-n cas' da :
- Măi turcule dumneata, - Mamă, măiculiţa mea,
Săruta-ţi-aş mustaţa, Întotro soare răsare,
�fai slăbeşte-mi cureaua, Nu ştiu, soare răsărit ,
Să-mi revenesc ţîţica ! Nu ştiu, bojor înflorit ,
Iar � iculca se gîndea Nu ştiu, capete d e turci ?
Şi din gură cuvînta : Dară mă-sa c-auzea,
- Dccît slugă turcilor Păn-afară că ieşea ,
Şi vătrai cadînilor, Spre răsărit se uita
Mai bine. fra te, să fiu Şi din gură că zicea :
To t bătaie peştilor, - Aba, fa Niculco , fa ,
Şi răceală pietrilor, Nu e soare răsărit,
Şi ciupeala racilor, Nici bujor nu e-nflorit ,
Şi masă cosacilor ! C i sînt capete d e turci !
lară turcu ce-mi făcea ? - Mamă, măiculiţa mea,
Curelile i le lua . Ia sapa şi lopata
Dar N iculca ce-mi făcea ? Şi mă-ngroapă la fereastră,
Drept în Dunăre sărea. Să v-ascult vorba din casă !
Dar vezi, turcu Mustafa, Floare verde micşunea ,
Tot de foc de N iculca , lată turcii că-mi sosea ,
D-un burghiaş că-mi căta, De Niculca că-ntreba.
Gaură-n caic că da, Dară mă-sa ce-mi zice a ?
Apa-n dînsu că intra, - Foaie verde matostat,
Toţi turcii că- i îneca . N iculca m i-a răposat !
Dară Sîrba ce-mi făcea ? Floare verde şi-o lalea ,
Ea-n sus, frate, se scula, Toţ i turcii că se-ncredea .
Năstrapa-n mină-o lua, C înd fu u nu m ititel,
P - o potecuţă o-apuca, Cu căciula de cinci piei,
Din guriţă ce-mi zicea ? De pe cal descăleca,
- Asta e potecuţa La fereastră că-mi trăgea,
Pe care-a mers N iculca . Pe N iculca mi-o scotea
Drept la Dunăre-mi trăgea Şi pe cal că mi-o punea,
Şi năstrapa o-aru nca, Pe Dunăre că-mi pleca .
I. Stancu Tocilescu, 36
Cucuieţi - Teleorman CHRISTEA N. ŢAPU
[ 1897]
4 16
53 STAN AL LLI STĂ\' RLI
Foaie verde le:rnn gutui , .Măre, straja s-auza

Auzit-aţi de-un Stăvrui, Cum cădea şi cum pica ,
De un pui de bulgărui lară Stan se repeza,
Ce-mi suia pe Călmăţui , După el juma ' de ceată ;
Spre pădurea adînca tă, Altă parte din jumate
Do'r de pasăre umblată, A lăsat-o straja-n spate
Şi-mi venea cu cetili Să-i apere dac-o fi,
Pin' să-mi treacă iernili ? Turcii dacă i-or simţi.
Foaie verde-o micşunea , Şi spre casă s-a vin ta
Mugurel de rămurea, Ca să-l prindă pc paşa ,
Îşi lua cea ta şi pleca , Că dup-aia-a-1 judeca,
Dunărea înot trecea , C-a vea a-i spune ceva
Taman la Vidin oprea , Dăsprc sate j efuite,
Annili şi le-ascunza , Dăsprc fete necinstite ,
Straili asemenea . Dăspre surioara lui
Şi-mi lua alte, ostoite, Moartă-n jurul laţ•Jlui ,
Plouate şi prăhuite, Î n casa haremului.
Iar de gît îşi a tîrna �iergea Stan al lui Stăvrui,
Coşu cu cobiliţa, Puiuleţ de bulgăru i,
Coşuri pline, din grădină, Cu pistoalili gătite
Să se ducă să le vînză. Şi cu pala ascuţită,
Foaie verde-a lemnului , Şi trecu la uşi vreo trei ;
Treceau poarta străjului Cînd s-o treacă şi p-a patrap
Şi ei nici că-mi ocolea , Paşa întărise straja .
La saraiul paşii da ; Stau la cumpăt cumpătat,
Ducea roşii de cuhnie, Pc loc p-unu l-a crestat
S-aibe paşa la chindie . lară p-altul îl împunse,
De-şi lăsa încărcă tura , Al d-al treilea , mai iute,
Umplea la o slugă gura Apăsă-n fugă pe flinte.
C-o pungă de gălbiori , Flinta zarvă că-mi făcea ,
Să mi-i bage slujitori . Plumbii că şi-i repeza
Foaie verde-o sulfinea , Şi pe Stan unu-1 lovea
Ziua, cînd trebăluia, Drept în vina braţului,
La toate sama o lua Tăria voinicului.
Şi striga cum s-aşeza . Dară Stan nu să pierdea p
Foaie verde-a bobului , Cămaşa ş-o sfîşia,
Cînd oiştea carului Rana strîns şi-o oblojea
Stă în vîrful cerului , Şi pe turc mi-l ajungea p
Stan ş i ceat a se gătea Turcu ca iarba pica
Pe paşă a mi-l călca . Şi iar Stan se răpeza
Pe sluga ce-mi mitui , În odaie la paşa,
De parte-i şi-o pilui Iar pe paşa mi-l opri
Că-mi era tot bulgărui . Din odaie a fugi .
Îi puse paloşu-n mîini Mi-l lega,
Şi-i băgă cuţitu-n sin, Mi-l priponea ,
Mi-l porni la straja uşii Cu capu-n sac îl băga ,
La spinare mi-l lua ,
Ca să mi-l facă cu duşii, Dar d-afar' fuga venea
lară ei , cu fieru scos, Un haiduc şi îi zicea
Mi se da de după dos. C-afar' turcii se strîngea>
417
Pe haiduci m i - i copleşea . Drumu spre poartă căta,
Stan, fec io ru lui Stă\'rui, Zidu cetăţii-mi sărea ,
:\lare ho ţ d•_' bulgă ru i . Poala codrului �ă-mi lua,
Pe paşa mi-l dezlega , Valea spre Rusciuc ţinea
Pe loc a m i -l judeca . C-a vea şi-acolo ceva
Judecata-mi termina. Şi c-un paşă, şi c-un bei,
Pe paş�t mi-l fu lgera , Să mi-i lege cu curmei
Afară nă \'a l ă da De poarta cetăţilor,
�i prin tmci roa t ă fă cea , Tot î n spaima turcilor.
de /n . � 11 f<' 'C<ll d 1 11 T „ . .lldg 11 1 ,-/i:" Fote/a di11 Oltenia �i lllunte nia , I \' , 498
1 9 .� i'I I. MEZDREA
54 GOL\
Foaie \·crdc mi 'ş o ne a , mă
' C e pu primă\'ara-a da,
Bc / : . F ru nz a- n codri să IU\'ea, . :/
Da ' 'ai du ci i ce făcea ? 2-3
/ : Dă 'a iducie să gă t e a . :/
c Că p it a n u lor crea, mă
+ C ă p i t a n u lor Gaia 1erea ,
+ C ă pi t a n u dă haiduci,
+ Ceată patruză ' şî cinci ,
+ To t \·om1c1 le n i n ţ i,
+ Striini dă pări nţi,
I
I Groji la c ea fă ,
Lazi la fal c ă .
+ Cu must a ţ i în va n· an c
+ Cum stă bine la vom i c ;
+ Cu căpute nărînzîi .
+ Pa rc ă �în' rn�îz ' dîn Jii ;
+ Cu căciuli nalte ,
+ 'Xalte,
stogoşatL-,
+ Lăsate
Fă � 1�atl:" . . .
Să \'CZ' Goia ce făcea ? mă
Deşte-n g u ră că băga , „
/ :Cînd o da tă şuiera :/
+ / :To ţ i 'aiducii � ă � trîngea. :/
+ l�nde Goia le zîcea :
+ - \'oi 'aiducilor
+ Şî voi fraţilor,
+ Ia mai stas' pu ţ i n pă loc
+ Să nu \'ă calce fun foci !
E Haiducii nu-nţelegea mă
Şi-n haiducie că pleca,
+ Cod ru- n ve rzî t bine n u ierea,
+ Iei în 'aiducie că. pleca,
Fc +a/ : . Drumur'le că le ţ i nea . . :/mă3
Şî' 'aiducia c -au z a ,
Toţi 'aiducii c-auza
418
Cnde Goia le spunea :
+ -Voi 'aiducilor
+ Şî Yoi fraţilor,
+ Staz ', băieţ ' , mai stas' pă loc
+ S ă nu Yă calce fun foc
11 : I :Pînă codru n-a-nYerzîtf2_3 :/
Şî domnia ne-a simţit ! 1 ://
G Dar domnia ce făcea ?
Poteri mari că ridica ,
După Gaia trimetea mă
+ bă + Şî pă Gaia că mi-l prindea ;
+ Unde că mi-l prindea ?
La vîrtopu cel adîncf,
Xu ie dă nimin' ştiutf,
Şădea la un păducelf.
::\Iînca carne dă purcelî
Şi bea vin din burduşelî.
Rău trăieşte . vai de ielî ! . . .
+ Cum pă Gaia că mi-l prindea
+ La-mpăratu că-l ducea ,
+ Gealapii că-i aducea ,
+ La scară că-l răsturna
+ Capu ca să-i ia ,
+ Da' Goia dîn gură că striga :
+ -'Mpărate
luminate.
+ Să trăieş 'i cu sănătate,
+ Cun judeci 'a lume toată
+ Judecă-mă şî pă mine cu dreptate !
+ Lăsaţî-mă să mă spovedez'
+ La cel popă creştinesc
+ Care cîntă din 'saltire
+ Colo,-n vechia mînăstire ,
+ Că m-an jucat cu naşă-mea ,
+ M-an jucat cu soru-mea,
+ 1\1-an jucat cu maică-mea !
+ Împăratu c-auza ,
+ Vordin că mi-j ' da
+ Şi la popa că-l ducea . . .
H Colo-n vechia mînăstire,
+ C-acolo ierea un puopă, Macacin,
+ Prea spovedea blajîn . . .
+ Pă Goia acolo că mi-l ducea,
+ Cînd în biserică că intra ,
+ Popa ievanghielia i-o dăsfăcea
+ Şi dîn gură că-l întreba .
+ începea Goia
d-a spunea :
+ -Părinte, sfinţîia-sa,
+ M-an juca ' cu maică-mea,
+ M-an juca ' cu soru-mea,
--- ·
1 Repetarea ·1ersurilor cîntate astfel : / : 1 : / 2, 1 - 2.
419
+ M-an juca ' cu naşă-mea !
I Unde popa-1 auza, mă
+b/ :Cărticica i-o-nchidea, : / ,,1
+ Nij i nafura
nu i-o mai da,
+ Da' atunj ' Goia ce făcea ?
+ Paloşu dă pă mînecă că mi-l scotea
+ Şi-unde-n popa că trăgea
+ Şi c apu că-i fluştiura .
J La santinelă să ducea, mă
Capetile le tăia
+ f i la-mpărat că să ducea ;
"
+ mpăratu
+ / :Tocmai la masă că ierea, :/
+ Goi a
dă la uşă că-i loua :
+ Paloşu că mi-l scotea,
+ î ncepea
la toz' boierii d-a-m' tăia ;
+ Care-acolo că ierea,
+ Pă tos' că-i tăia,
+ Numai împăratu înaintea lui că-ngenunchi a
+ Şî dă iel că să ruga :
+ - Măi Goio, ieu îz' dăruies' ţîie
I
I Ţara să o domneşti în lume, -n pace,
+ N-aibă nimin' ce-z' mai face,
+ �umai cruţă-m ' şî mie ,·iaţa !
I� I o viaţa că ţ-ui da, mă
Lumea
că te-o blestema ; "
+ Măi Goio dumneata ,

+ Dacă viaţa
că m1-01 loa,
+ Lumea
că te-o blestema ;
+ Io an să-z' dăruiesc ţara,
+ S-o domneşti în pace,
+ S' n-aibă nimin' ce-z' mai face.
+ Iscălesc cu mîna mea
+ Să fii şî tu-mpărat acuma-n locu m1eu
+ D-aicea-n colo !
+ Unde-adăvărat că Goia
+ Ungă iel că mi-ş' sta,
+ Iscălitură cu mîna lui că-i da
+ Şî-n locu lui că mi-l lăsa .
L Şi-aşa
viaţa-i lăsa, mă
+ Dacă şî Goia,
+ Ce, 'i-'rea gîndu ca să stea împărat ? !
+ lel dăcît trei luni dă zîle
+ La putere că şădea,
+ Pînă 'aznalile că-i venea .
+ Cînd 'aznalile că-i loa
420
+ Şî dă bani că să sătura,
+ lei d-acolo că-m' pleca .
M La 'aiduci că să ducea , mă
/ : .Cu iei banii-i împărţa, :/
/ : 'N lume dă �ă pomenea . . . :/
.
ll!ari11 Dorccn mg. 2 2 1 3 d - 221 i ,,

Ci uperceni (Tr. J'll ăgurele) - Teleorman O. B Î R L E A
20 \'I I 1 962
55 DRA GC
/ :Foaie verde uostrăţăl, :/

lică2 / :Colea-n vale,-n vărzăţel, :/
/ : Răsărit-om brebenel , :/
m ă i 'a1 Un 1 / : brebenel .
ş1-un didiţel, :/
/ : Şade Dragu lîngă iei :/
Şi- l păzeşte cu flinta
Să nu-l rupă niminea ,
/ : Numai Dragu , cînd o vrea, :1
Să mi-l rupă sîmbăta,
Să-l poarte duminica ,
Dictat : Să mi-l puie-n comînac
Să mi-l poarte luni şi marţi . . .
Foaie verde micşunea,
Iar Vochiţ.a ce-m ' făcea ?
lbomnică-sa erea .
la, frate, ce mi-ş' făcea ?
Dimineaţa să scula,
Pă uochi negri să spăla,
Păr negru că-ş' pieptăna ,
Cu dămîncare pleca,
La Dragu că să ducea .
Dar în drum cine-i eşea ?
Turcii, frate, că-i eşea,
To ' dă Dragu c-o-n treba
Şi şorţu că i-i lua
Şi cu galbeni că-l umplea,
Minţili că i-i lua.
lei dă Dragu o-ntreba
Şi pă Dragu că-l spunea
Unde, frate, că-m' erea.
La cel păr mare , rotat,
Şade Dragu răsturnat ;
Şi turcii că mi-l vedea
Şi la uo'i că mi-l lua,
Gloanţili nu să lipea,
Erea drez dă maică-sa . . .
Foaie verde micşunea,
lară Dragu le zicea :
- Ale, voi băieţilor,
Să nu fie fo-ncercare ? !
42 1
lară turcii c-auzea,
Odată să năcăj a,
Iar la uo'i că mi-l lua,
Pă Dragu că nu-l lovea.
A tunş ' Dragu ce făcea ?
Şi cu bita că mi-j ' da ,
Pă toz ' turş ' că-i omora
Şi dă turş' să curăţa.
Şi Vochiţa că-m ' ,·enea,
Punea masa
şi mînca
Şi-n gură mi-o săruta .
După ce bea
......, şi mînca,
Din guriţ-aşa zicea :
„Decît un tată ş-o mumă,
Mai bine-o hamantă-n lume,
Te culcă seara pă mină
Şi-z' dă ţîţica pă mină ;
Decît fraz ' , decît surori,
O grădiniţă cu flori,
Bate vîntu şi mi-o-adie ,
Mirosu mi-aduce mie ! . . . "
Puse moţu pă ureche

Şi-apucară-n codru verde ,
Ţine-i, Doamne, nu mi-i pierde,
C-amîndoi s-a potrivi t
Şi la uo 'i, şi la sprincene,
Ca doi porumbei la pene ! . . .
Mitică Bur cea fg. '1269
!\Iereuii de Sus - Tekormau C. BRA ILOIU
15 V I I I 1937
56(7 1 ) GHEORGHIŢĂ ZĂTREANU
Foaie trei agude , Unu-i degiughean,

Pe picior de munte, Al mai ortoman,
Pe dealuri mărunte Cumpărat de-un an
Cu păduri cărunte, De la un itean,
De ani mii şi su te, Fără nici un ban.
Pe deal şi pe vale În mijloc de plai,
Plimbă-mi-se, plimbă Verde, tot să stai
Un om c-o leliţă, Ca-n mijloc de rai,
Un domn c-o domniţă, Este-mi de-o boltiţă
Din oameni de viţă . Făcută de viţă
Şi ei mi se plimbă De-un pui de leliţă,
Pe doi cai voinici , Frumos la peliţă,
De nu sînt pe-aici ; Pe nume Gheorghiţă,
Pe doi cai de munte, Gheorghiţă Zătreau,
D-ei ţintaţi în frunte Fecior de mocan,
Şi cu pete-n frunte . Pui de moldovean,
Unu-i cal bugean, Pripăşit de-un a n
422
De dor şi alean. Lemne mi-şi t rîntea .
Şi el de-mi a\'ea De te îngrozea !
De-o zînă tretină, Şi cine vedea ,
De-o puică dulcie Cruce îşi făcea !
Ca poama de \'ie, Para se nălţa .
Tină ră copilă, Lozbele �ărea .
Frumoasă mezină, Lemnele-mi ardea .
Floare de grădină Jar că rămînea .
De pus la inimă. Groază te-a puc a !
Şi ea se chema, Iar. mări, Ză t rea n .
Şi ea se striga : Feciorel bălan.
Mezina Dobriţa , Pui de moldoYan.
De la Ialomiţa , Deoparte !' e da .
Fată de frun taş Î n dă�agi c ă t a .
De la Călăraşi . Că ta şi nu prea .
Şi e a mi-a lăsat De-un pu rcel a fla,
Fetele din sat De-un purcel grij i t .
Şi s-a depărtat Grijit. c urăţit.
De mamă . de tată, De c �· p ă ţ gă t i t .
De fraţi, de surori, �i mi-l c iop{tţl a ,
De era jurată ! �i m i - l înfmgca .
A lăsat mamă plîng î n d
, Pc jar îl p u n ea ,
A lăsat tată j elind , Carnea � fîrîia

Frate gemînd �;i � e ru m i nt a .
Şi sura tă suspinînd. Friptă de-mi l fa ,
:pe gură pară ieşind. Ză trcan de-mi vedea .
I n mijloc de plai, Că ta şi nu prea .
Vere, tot să stai �i � coa� e <lf'-O pi tă ,
Ca-n mijloc de rai, Coaptă, rumenită,
La umbră de ,·iţă. De o�păţ gătită.
Sub neagră boltiţă, Şi el mai căta
Ei descălecau , Prin neagra boltiţă,
Pagii slobozeau ; Prin desiş de viţă,
De ospăţ le da Gă� i de-o plo� cuţă,
Ovăz de ia şes , Nu aşa micuţă,
Fînaturi de munte ;;i, mări , de-o vedriţă .
Din J>oieni tăcute, Marama-n tindea ,
De YÎnturi bătute, Masa pregătea
De nimeni păscu te . Şi se ospăta,
Şi ei mi se da . Din pită rupea ,
Sub neagra boltiţă, Din purcel muşca,
Făcută din vită Vin din ploscă bea .
De-1 voinic Gheorghiţă, Şi, mări, de ce bea ,
Fecior de Jelită. De ce să mai bea !
Şi nici mai gÎndea, Faţa-nveselea ,
Ci mina-şi băga Cheful că venea ,
Î n ăl buzunar, Coraşi că făcea
Scoa�e-un amînar Şi-oda tă zicea :
Şi un creminar. - Hai , dragă fetiţă ,
De cremeni izbea, Drăguţă Dobriţă,
Scîntei răsărea, Floare de crăită,
Iasca-mi aprindea , Bună de dom :r{ iţă,
[�: Foc de-mi aţîţa, De cînd te-am luat,
423
Tu nu mi-ai cîntat ; Şi m-am depărtat,
De cînd te-am adus, Surat-am lăsat·!
Cîntec nu mi-ai spus, De ea-am fost jurat !"
Viersul ţi-ai ascuns Mezina Dobrita '
Şi n-am ascultat De la Ialomi t a
Cîntec dezmierdat Cîntecul cu �a.
De la ,·oi din sat . Din ochi lăcrăma
Acuşi mi-a venit Şi se tot gîndea,
Haz de chefuit , Şi se frămînta,
Coraj de cîntat , Şi tot asculta,
1\fai mult de-ascultat ! I se năzărea ;
Ia-mi cîntă de-un cîntec, Cai din bătătură
De-un cîn tec de-a tale, Din tain stătură ,
De-un cîntec de jale , Urechi că ciuliră,
Să stea om pe cale Capul sus săltau
Şi apa din vale ! Şi tot nechezeau .
Fetiţa Dobriţa Ză trean, de vedea ,
De la Ialomiţa . Dobrinei zicea :
De mi-şi pricepea , - Dobriţă, Dobriţă,
Sta şi se gîndea, Dalbă copiliţă,
Yiersul de-I dregea , Tînără fetiţă,
Cîntec începea, Bună de domniţă,
Cîntec de-mi cînta ; Au tu ce-ai zărit,
Un cîntec de jale. Sau s-a năzărit .
De sta om pe cale . Cîntec de-ai sfîrşit ?
Apele săltau , Ori eu ţi-am căzut,
\'aluri ascultau, Dobriţo, urît ?
Codrul răsuna. Io-ţi dau cuvîntu ,
Frunza şoşotea, Spune-ţi cîntecu
Cîntec de-aievea : Şi spune-ţi păsu ;
„Foaie de bujor, Spune-ţi păsul tău,
Mult mi-i dor, mi-i dorl Ca să-l ştiu şi eu !
De frate, de sor' , - Bădiţă, bădiţă,
D e maică, de taică, Bădiţă Gheorghiţă,
De surata mea, Fecioraş bălan,
Vai de viaţa mea ! Fecior de mocan
Lega-te-aş cu ea , Ce-mi eşti drag de-un an,
Toată viaţa mea ! Cîntec n-am sfîrşit,
Să trăim surori, Nici nu mi-ai căzut
Ca şi două flori, Leliţei urît,
Două lămuriţă Ci am auzit,
Tot dintr-o crănguţă. Sau mi s-a părut
Şi fusem jurate, Tot la Stînca-Mare,
Şi fusem lega te La a pus de soare,
Să fim tot surate, Glas de fată mare ;
Surate şi-un sînge Şi-un glas răguşit,
Pînă ce ne-om stînge . Glasul u nui turc,
Foaie de alice , Şi-un nechez de murg !
Inimioara-mi plînge, Zătrean bănuia,
Cugetul îmi zice Tăcere dădea,
Că făcui păcat, Urechi aţintea •
Păcat neiertat, Şi tot a sculta ;

De m-am lepădat Ia tă c-a uzea
424
Şi nu-nţelegea Ochii-şi lă.cră.mau,
Vorba aievea : Pinteni le dă.deau ,
- Turcilor haini, Păgînii soseau.
Turcilor păgîni, �i de mi-i soseau
\' ouă. mă închin Din drum îi opreau,
Cu glas şi suspin, Samasalîc dau ;
Să. nu mă luaţi Dar turcii stăteau,
.Şi să. nu mă daţi, Nici nu mulţă.meau ,
.�i să. nu mă. duci Cuvînt nu rosteau ,
Unde-s numai turci \'orbă nu scoteau ,
.Şi capete mici Ci-mi încremeneau
De turci bazbuzuci ! Cu ciubucu-n gură.,
Voiniceii mei, Cu frîul pe mină..
Voinici feciorei, Mezina Dobra .
Nu mai ascultau, \'oinica de ea ,
Nici mai ospătau, La ochi se ştergea ,
.N ici masă. strîngeau , Bine se uita .
Pe cai s-aruncau, \ ' edea şi vedea ,
Fără frîu şi şea, \'edea aievea
Caii îndemna : ln tînăra fată,
- Dea, murgule, dea, \'edea pe surată,
.Cînii v-ar mînca ! Slabă. şi uscată ;
.Şi căluţii pagi Uscată. de chin,
Fug ca nişte draci ; Slabă de suspin.
Dealul părea şes, Şi de mi-şi vedea,
Codrul - drum frumos ; De mi-o cunoştea .
Tot la Stînca-Mare, Nimic nu zicea ,
La apus de soare. Numai doar fierbea
Ei din mers mi-şi stau, De-a o răzbuna .
Urechi le lungeau, Ling-un turc se da ,
Ochii înroteau, Bine că.-i venea ,
Şi zăreau. zăreau, Paloşul scotea
Şi vedeau, vedeau Şi mi-şi izbîndea :
Ce mi-şi căutau : Un cap dobora.
Din mijloc de crîng, Capul mi-şi pica,
Din dos de colnic, Trup se prăvălea ;
Doi turci se ridic', Trupuşor de turc,
De mijloc mi-şi string Cît era de lung,
Şi tot mi-şi sărut Pica jos, sub murg.
De-o dalbă. fetiţă, Iar, mări, Zătrean,
Dalbă copiliţă, Fecior de mocan,
Floare de crăiţă El de mi-şi vedea ,
De la lalomiţă, Bine nu-i părea ,
Tot din Călăraşi, Din gură zicea :
Fată de fruntaş, - Lelea, draga mea,
De boierănaş. Opreşte arma,
De mijloc mi-o string. Nu-mi fă. voie rea,
Pe cal mi-o ridic, Că., pe legea mea ,
Nimica nu-i zic. De n-ăi asculta.
Voiniceii mei, Capul ţi-oi tă.ia !
Voinici feciorei, Dobra, de-auzea,
Ei de mi-şi vedea, Nu se-mpotrivea ,
Mila-i cuprindea, Deoparte se da,
425
Sora-şi dezlega Zătrean, de vedea,
Şi mi-o mîngîia Nu se sine hi sa ;
�i-o tot întreba, Cruce că-şi făcea ,
Iar, mări, Zătrean, Bra tele-ncorda,
Yoinic moldovan, Bin� s-anina
Turcului grăia : Şi se tot lupta .
- Turcule hain , Soarele lucea
Străin �i păgîn,
Şi ei se lupta ;
Tu . mări,-ai picat
În negru păcat. Soarele apune,
Î n ţar-ai intrat . Zătrean mi-l răpune.
Sora mi-ai furat Bine că-i venea
Şi mi v-aţi gă ta t Şi se opintea .
Pf ntru Ţarigrad . �i cînd mi-l izbea
Durnr.t ztu a nut Ţărnă mi-l făcea ,
�i \"-am găbu i t . De nu mai sufla !
�i-ai ,·ă z u t acuş Ză trean, de wdea ,
l"n cap �ub t ăit � . Palo şul scotea ,
�i-a trece şi-al t ău Capu-i răteza ,
Dacă f Ş t i om rtu . (-aşa Domnul \'Ta !
De te ţ i i curat Groapă că-i făcea
Şi fără pă.ca t . Şi mi-l îngropa ,
Să t e dai le ga t , C-aşa-i datina !
C ă noi ne-om lu pta Foaie trei crăiţă,
Luptă cu dreptate, Sub neagra boltiţă,
Fără strîmbătate, Făcută din viţă
(um �-crie la carte. De-I voinic Gheorghiţă,
Şi zicînd cu,·întul Fecior de leliţă,
Lepădă armîntul, Masă mare-mi este,
Braţele-ntindea , Masă ca-n poveste,
Pe turc cuprindea Dar cine-mi cinsteşte ?
Şi îl apuca Tot Gheorghe Zătrean,
Şi \'Înt că-i făcea . Fecior moldovan,
Şi turcul voinic Cu dalba Dobriţa
:\'u-i păsea nimic . De la Ialomiţa,
Şi el s-a puca Cu dalba surată
La trînta dreapta , De la turci luată,
C-aşa Domnul vrea De moarte scăpată !
Şi cu Precesta . V-am cîntat cîntec deplin,
Bine s-apuca , Să ziceţi, boieri, amin.
Bine că-i venea , Eu mă-nchin cu sănătate,
Braţele-ncorda , Să vă facă Domnul parte
Pe Zătrean lovea Şi la mic, ca şi la mare,
Cît ce mi-şi putea . Şi la slab, ca şi la tare !
Ţepu - Galaţi Pamfile, 43
426
5 7( 72) A L l' I ŞODL:\NEL
Puişoru Şoimăne 1 - Alei fiicî. nu ci proastî,

Yiniri mă-sa l-o făcut Ci holteiu vi s-a creşti
Şî mulţ ' turci cî i-o vinit Şî-m mina ta ţî s-a da ,
Şi pi crai mni l-o robgit, Şi tu 'i ci soţîia sa !
Di viiaţî l-o gatit. Fata , e ' cîn' audză .
Pi băiţăl l-o luuat, Cinci dadaci mni-i tocmne.
În ladiţi l-o turnat Patru manei di suge.
Şî-m mariia cî l-o dat . Apui baetu creşte
Pi maici-sa o robgit Într-o lunî ca-n trii a ' i
Şî-n tevniţî mni-o vîrît , Şî-n trii a'i ca-n cinsprîdzăci.
Tiţîli cî-i spinteca , Da ' di ci elu creşte.
Tot cu sari li sara ; Nici frumusăţî ci-ave.
Di la inimî of ta . \"estia-n lumi sî duce.
La Dumnedzău si ruga Da' fa ta aşa dzîce :
Ca si-i stingî viiaţa , - Of babacî, fătu mneu .
Cî nu mai pute rabda Sî-m ' găteşti şî si-m ' faci nuntî
usturimi şi bătăi mari, Cî eu \Tau si mă mărit .
!\Iai rău dicît pi talhari. ); u sî mă spurc pi pămin t !
Băiţălu-m mariia Tatî-su cîn' audză
l\Ierge-n gios şî nu măi sta )lu lti modzîci cî-i tocmne,
Pîn-agiunge la beşleaga, Nunti pi plac îi face.
La fata-mparatului. Baitanu-aşa dzîce :
Fata la scaldat merge, - Alilei, cucoana me,
Un lemn pi apî vide, Îm' pari bini di-aiasta,
Cîtra �lugi aşa dzîce : Cî cu tini m-am cununat .
- Alelei, slugili meli, Eu ficior di crai am fost,
Oari-acel ci lemn sî vedi ? A me maicî n-o vinit,
- Alei, fatî di-mparat , La-a me nunti n-o fos' poftit !
Acela nu-i lemn curat - Cn'i-ţ' esti maicî-ta ?
Şi-i lădiţî, şî-nfunda t ! - În ţara Vidinului,
Da' fata aşa dzîce : Îm mina străinului.
- Doamni, ci-a ci în lădiţî Trii luni di dzîli-i rabda.
Dăruit a mneu sî cii : Pin ' ci pisti maica-oi da !
Di-i flăcău , cii-m' soţîi ; Atunci e ' aşa dzîce :
Di-i fatî, sorî sî-m' cii ! - Ah iubiti, fătu mneu,
Ladiţa pi mal vine, Tu vrai ca sî ma laş', dzău ;
Ciar încuiet-o vide. Cînd am placeri di tini
E' lacata mni-o strîca, Tu vrai sî ma laş' pi mini ? !
Pi baet giucîn' găsă. Da ' el nici mult nu vorbge,
E-m braţî cî mni-1 luua Mina pi paluş pune
Şî la-mparat alerga. Şî-n Dunîri sî trînt e,
Împaratu o-ntreba : P'in ţări străini merge
- Ci-aduci, fiicî dumniata ? Pîn' la Vidin agiunge.
- Ah, babaci, ci-am gasît Turci mulţ' innăinti-i işă ;
Ciar în ap-o fos' zvîrlit : Ciar cari-cum turc işă,
Un copil aşa frumos, Capu răpidi-i tăie,
Ca luna di lumninos. Tăt Vidinu mni-1 taie,
Of, babaci, daruit (sî-m' cii) , Nici-on turc nu rămîne.
Pîntru el mor îm parnînt ! Apui pi mă-sa găsă
427
În camari, spintecatî - Dragu mamii, ciar aşă ?
Şi cum îi un ciung uscatî. - Di-amu, hai mamî cu mini,
Din ci loc cî mni-o vadzut-o, Sî ti duc sî-ţ' cii bini.
El pre bini-o cunoscut-o. Mni t i-o muncitu paginii
E', cum îndatî l-o vădzut, Şî ti-o mai gatitu cînii .
La rugăminti-o pcicat, Eu Yidinu l-am tăiet
Î n genunci o-ngenuncet Şî di turci l-am dispoiet !
�î o prins a sî ruga : Din ci caii s-o pornit,
- Cuconaş, măriia-ta , La soaţa lui o vinit .
Facitî-va voi v-o mnilî Pi e-n ci stari-o găsă ?
Şî n� ma pre tot munciţ' Aşa plînsî şi scîrbgitî
Şi măi bini mă pcerdeţ ' , Şi la strai ponosîtî.
Pciar mari poman-a veţ ' ! Di-odatî cin' s-o uita t ,
Atunci el cin' audză ::\u-1 cunoşte d i barbat .
1\uma-m braţ-o cuprinde. Bini, bini-o priceput,
Şferile i le taie Pi vorbi l-o cunoscut .
�î din gur-aşa dzîce : Plîngiri multi , jăli mari ,
- Of, mamuci , draga me, :\ pm bucurii iarî.
Cî din ci cias m-ai făcut Cu gura mni-1 întreba :
Eu ţîţa nu ţ-am măi supt, - Asta-m ' esti soacrî-mnia ?
Făr ' turcii m-o aruncat ,
( iar im mariia m-o dat . - Asta-ţ' esti soacrî ţii ,
Sî w dz ' cit am năcăj ît . . . Driaptî mamî mni-o fos ' mnii !
Ş-amu ciar împărat sînt Atunci e ' , di bucurii,
Ş-am vinit şî ti-am gasît, larî-m masî cî pune,
Da ' pi turci i-am mîntuit ! Modzîcili li-aduce.
Apui mă-sa ci fac e ? Tot cînta şî ospata ,
Î l prinde şî-1 cuprinde : Di pciar lumia sî mnera .
Tc,ada M i h a i B11ch1Jă i· asiliu, 36

Tătăn:isi - Iasi
.
.29 I X . 1897
58(78 ) ANA ARDELEANA
Colo josu , măi din jos, ::\oi tăt nu l-am cunoscut !

l ăst-on vad mare, frumos, - Da' fratile, dragu miău,
Dar în vad cine spăla ? Că-i înalt si îmbrăcat :
Spală Ana Ardeleana . Tăt în dosii fratelui,
Ea tăt spală şi izbeşte, Scrisă-i peana codrului ;
Tabără de turci soseşte : Şi d-în faţa fratelui,
- Înceată-ţi, fată, lacrimile Scrisă-i raza soarelui ;
Pănă trecem iazurile ! Şi-n umerii fratelui,
- Lesne, turcule,-a-nceta, Scriş' îs doi luceferei ;
Da ' a silă m-oi zoita , Şi pă mînicele-n jos,
Num-on frate am d-avut, Scrisă-s stele mărunţele !
Şi ala c ă l-am pierdut.
P-one , turcule,-ai trecut , - Dac ă-i, fată, lucru-aşa,
Ştiu c ă nu li-i f i văzut ? Să-s faci podu păstă codru,
- Noi şi de 1-om fi văzut , Să-s faci scară păstă ţară,
428
Să te duci la frati-to, Tu, soro, mi-i îngropa
C-ala-i îngropat în sînge ! În merjocu drumului :
- Frate, nu măi tăia, Cîţi drumari pă drum trecea.
Că sabia-i tăietoare Ei tăt bine-aşa zicea :
Şi pă tine te-o tăia ! - Asta-i milă de la sor'
- Apăi dacă m-oi tăia, Şi dor de la frăţior �
Opriţa Rddos Pop c 1• 1 c 1 , l i

Poiana Răchiţelii - Hu nt>doara.
1903
59(80) :\lA � l; I LA Ş I :\lliSTAFA
Sus la munte ninge, plouă, S-alunga după pagm1.

Jos la ţară cade rouă, Manuilă sta în frunte,
Roua cade peste flori, Cu feciorii de la munte .
Pe eciori îi prind fiori, Cine casa n-a găsi
Că-n l\Ioldova-i vremea rea i\' ici un bine nu i-a fi !
Şi la toţi viaţa grea ! l\fanuilă,
Moldfova-i ţară creştină Bun de mină,
Şi de turci n-are 'odină, Gros la vină ,
Că de Vrancea, mai la vale, Stăjer drept.
Strigă turcii-n gura mare : Tare-n piept ,
„Aida, frate, la vînzare, Bun de scafă,
Toată roaba cinci parale Lat la ceafă.
Şi doi robi cu şepte lei. Gros în dos.
C-am gătat din cheltuieli !" Făcut de os,
Cînd fu joi de dimineaţă, La Aniţa se ducea
Inima Moldovei-ngheaţă Şi din grai aşa zîcea :
Că feciorii pe deal, sus, - Să-mi dai casă de-un vomic
Răsuna un glas de plins ; Şi staul de un murg mic !
Iar cînd fu de cătră seară, Dar Aniţa îi grăia :
Se găta cu toţi să piară, - ::\u te pot , frate, lăsa
Coborînd din deal în vale , Că la mine a venit
Răsunînd u n plîns de jale :
„Vai de noi, de moldoveni, Şi s-a pus de-a 'odinit
Că-n zadar sîntem creştini, l\Iustafa, paşă spurcat,
Că cum turcii ne robesc, Şi cînd el mi s-a culcat
Tîlhăresc şi prăpădesc, Aşa vorbă mi-a lăsat
Că ne mîncă vitele, Că cine l-a pomeni
Ne culeg bucatele Nici un bine nu i-a fi !
Şi ne duc paralele. Manuilă, ca voinic ,
Şi ne iau şi fetele, Nu se spărie de nimic,
Şi ne taie capetele ! Ci în casă se băga
Cit e lumea lungă, lată, Şi pe turc mi-l deştepta ,
Ca robia nu-i spurcată !" Turcul tare se minia .
Doba bate pe uliţă, - Alelei, turc blăstemat,
E război în Cameniţă ; Bine că te-am apucat !
Citu-i lumea de rom âni, Şi de piept că mi-l luva,
4 29
Şi de pămînt îl trîntea , Pace-n tară îmi făcea ,
Şi lui capul îi tăia, Pe rom âni el îi scăpa
Pe fereastră-I arunca, Şi de turci, şi de robie,
La feciori îl arăta , De duşmani, de păgînie !
„ c 1 1 l casă pe la Tonişoara de dl. S. L ;1 ţ 1 t ' ' Jlarienesc H , I I , 1 12
60(8 1 ) �IARC U IAGARUL
Frunză. verde ruptă-n patru , Apoi cartea o S\'Îrlea

Veni scris de la-mpăratu Şi aşa să j ăluia :
Tot la Marcu iagărul , „Doamne sfinte, ce-am făcut
Voinicul şi boierul, De-aşa tare m-ai bătut ?
Săi scoa tă din iegă.rie Ce blăstăm aşa de greu
Şi să-l bage la robie A picat pe ca pul meu ?
Nouă. ani, săptămîni nouă Căci de cînd sînt eu pe lume
Ş-apoi luni încă \TO două , Nimenea nu poate spune
Era scris ca să robească. Să- i fi făcut ceva rău ;
In temniţa-mpărătească . Tu ajută-mi, Dumnezeu ,
Cînd e l cartea mi-o cetea , �i ba te duşmanii mei
Lacrămile-1 podidea, Că. sînt ocolit de ei,
Inima tare-i bătea , Şi <linşii mi-au gătit mie
De suspin nu mai vorbea, Temniţa pentru robie.
Lumea i să-ntuneca, Doamne , bate-i şi-i căzneşte
Ochii i să încrunta , Să le meargă-n lume veste !"
Nădejdea îl părăsea . Dacă astea le grăia ,
Doamna lui îl întreba : Că tră doamna-i să-ntorcea
- Marcule , sufletul meu , Şi aşa că mi-i zicea :
Să-ţi ajute Dumnezeu , - Tu nevastă, doamna mea,
Cite cărţi tu ai cetit Ră.mîi de-acum singurea,
Lacră.mi nu te-or podidit, Dar curţile să grijeşti
Astă carte ce-o ceteşti �i copiii să mi-i creşti
Tot cu lacrămi o stropeşti. În legea cea creştinească ;
Să fie cumva vrun rău , D umnezeu să vă păzească
Ori de ce suspini din greu ? Şi toată voia cea rea
Atunci Marcu cuvînta Caută a o-ndepărta ,
Cătră doamna lui aşa : Că. Domnul de va voi
- Dar cum nu voi lăcrăma Eu napoi iar oi veni !
Şi greu cum nu voi ofta , Apoi dulce-o săruta ,
Că carte mi-a venit mie, Copiii la piept strîngea
Carte de la-mpărăţie Şi plîngînd la drum pornea ,
Ca să ies din iegărie Iară doamna rămînea
Şi să mă duc la robie Supărată-n voia rea ,
Nouă ani, săptămîni nouă Ca şi omul ce-a pierdut
Ş-apoi luni încă vro două ; Tot ce-n lume a avut.
Să mă duc în ţări streine Abia trei zile trecea
Departe , doamnă, de tine, Şi plîngînd doamna şedea
Departe şi de-ai mei fii, Cu copiii lingă ea ,
De dulcuţii mei copii, Cînd la ea-n curte întra
Care sînt încă micuţi, Voinicul Gin-Constangin
Şi micuţi, şi necrescuţi ! Cu frate-so Rusalin
430
Zicîndu-i : - Domniţă dragă, B ine că mi-o cunoştea
Bogat ă ca lumea-ntreagă , Că era ne\"astă-sa .
l� nde-i )!arcu iagărul. Apoi la piept o strîngea
Yoinicul şi boierul ? Şi cu foc o săruta.
Ea drept lor că le spunea. Şi apoi o întreba
Iar ei, dacă auzea , De casă şi de copi i.
Bine , Doamne , le părea . De \"i te şi de moşii.
Curţile le aprindeau Ea drept lui că îi spunea
Şi copiii mi-i tăiau . Şi plîngînd aşa-i zicea :
Iar pe doamna o luau - Cînd, iubite, ai plecat,
Şi-n Ţărigrad o duceau, La noi în curte-a înt rat
Birtăşiţă mi-o puneau. Yoinicul Gin-Costangin
Anii trec , lumea rămîne . Cu frate-său Rusalin
Vremea trece, vremea vine, Şi ne-or aprins curţile ,
Marcu robia-şi plineşte Şi ne-or luat vitelr .
Şi de plecat să găteşte . Copiii mi i-or tăia t .
Înşală murguţul său Iar pe mine m-or luat
Şi pleacă cu el mereu Şi aicea m-or adus,
l\Iulţămind lui Dumnezeu Birtăşiţă că m-or pus !
Că l-a scăpat de la rău, Marcu că o-a ascultat
Şi prin Ţărigrad trecea , Şi apoi o a-ntrebat :
La o fîntînă s-abătea, - Unde-i Ginu-Costangin
Murguţul şi-l adăpa. Cu frate-so Rusalin.
Aj ungînd lingă fîntînă , Să mă măsur eu cu ei.
Yăzu că-i cu vadra-n mînă l\Iînce-i lupii de mişei ?
O nevastă frumuşea , Iară ea la el privea
Năltuţă şi subţirea , Şi aşa îi răspundea :
l\lîndră ca o floricea. - Cnde ei că mi s-or dus,
Marcu dacă o vedea, Kimic mie nu mi-o spus !
Din gură aşa-i zicea : Atunci Marcu iagărul.
- Tu nevastă, draga mea, \"o inicul şi boierul,
Să faci bine La curţile lor mergea ,
Pentru mine , Pe toate le a prindea .
Mai mult pentru murgul meu, Curţi şi case , toate-au ars,
Să-ţi ajute Dumnezeu , I\umai cenuş-a rămas ,
Să-i scoţi o vadră de apă Şi copiii lor tăia,
Că de sete mai că creapă ! Nici pe unul nu cruţa .
Ea din grai aşa-mi grăia Apoi nevasta-şi lua
Şi pre Marcu mi-l privea : Şi acasă să ducea,
- Ţ-oi scoate una ori două, Alte curţi el îşi făcea ,
Trei şi patru, măcar nouă, Alte curţi şi alţi copii.
Că samănă murgul tău Alte \"ii, alte moşii ,
Cu-a lui Marcu, soţul meu ! Şi cu doamna lui trăia ,
Marcu cînd o auzea Toată lumea-i fericea .
De pe cal să scobora Să se pomenească
Şi la ea mi să ducea, Pe la dumnea\"oastră !
Todor Ldritasu Cătană, JZ
Brebu - Car�ş-Se·1erin
43 1
6 1 (84) :MARC U
'
/ :Fuje-m ', Duamne, şi?e-m' ţuje ? ! :/
/ :Fuje-m ' Marcu cu megru-rze� :/
Săracă in ima m iere !
D ictat : Cure Turcu
cu suru ,
Fuj e Marcu , nu glumieşce�
Cure Turcu , să topieşce . . •
Marcu-acasă ajiunj ea
Şi din gură cuvînta :
- Oi, llana doamna mia .
la daschige-m ' puorţîli
Să întru cu uoştili ,
Că m-ajunje cînili
Ş i îm ' scurtă dzilili !
liana din grai grăie :
- Ş-audz, domnul Marcule „
leu chieili că li-am dat

La copii dă s-or j ucat
Şi dîn mîni că li-or ţîpat !
Marcu rău s-o mînia t
Şi cînd în puartă giegie
Puarta în patru pocnie
Şî cu uastea să băga ;
Atunş ' afară ieşa
Şî cu Turcu să-ntilnie
Şi dîn gură- i cuvînta :
- Turcule.
bolîndule ,
la uită-ce tu năpuoi,
Şe pră suru l-ai silit
Şi-aşa tare l-ai sîlit ? I
Turcu napoi să uita ,
Grumadzî Marcu-i tăia
Şi pră suru-I d-înşăla ,
La llana să duşea
Şi dîn grai aşa grăia :
- Oh, Ileano duamna mia.
Ia dăschide-m ' puorţili,
Că pe Marcu l-am tăiat
Colo, în vale dă sat !
llana cînd d-auza
Puorţîli le deşchidea
Şi Marcu-n luntru întra .
llana , cum îl vedia ,
C-o bătut-o Pregista :
- Marcule domnuţul meu ,
Fie asta trecătuare
Că m-o fi dă-nvăţătuare I
Dară Marcu ce-m ' făcia ?
Murgu în grajd îm ' băga,
4 32
Fîn cu fluori îi presăra
Şi-nlăuntru să băga ,
După masă să punia
Ş-un păhar dă vin că-m ' bia
�i din grai aşa-m ' grăia :
- Oi, Ilano doamna mia ,
Ce muarte tu îm ' pofteşt i :
Ori puşca să mi-o goleşti,
Ori lumina să mi-o ţii
Pînă ieu sara că-m' şin ? !
Ilana dîn grai grăia :
- Ba lumina să ţi-o ţin
Pînă tu sara că-m ' şi ni !
Atunş ' Marcu şe-m ' făşia ?
Cn păhar dă vin că- m ' bia
Şî în pivniţă-o duşea
Şi-n răşînă-o-nvăluia
Şî foc din jos îi dădea .
Ilana tot îm ' ardia ,
Şi-mi ardea cît îm ' ard ia
Pîn ' la-nci ngă toa re,
Pin ' la ţîţîşuare . . .
Tare să ruga
Şî din grai grăia :
- Marcule domnuţul meu ,
�u ţ-o fi ţîie păcat
Dă uiţ' la mine cum ard,
Cum ard ţîţili d-a mele
Car ' te-ai jucat tu cu iele ? !
Ilana tuată-m ' ardia,
Pin' la buză ajunj ia :
- Marcule domnuţul mieu,
�u ţ-o fi ţîie păcat
Dă uiţ' la mine cum ard,
Cum ard buzăle d-a mele
Car' te-ai sărutat cu iele ? !
Ila na toată ardea
Şi cenuşă să făcea,
Marcu cenuşa-o lua
Şi afară o ducea
Şî pe vînt o arunca ,
Da ' nici vîntu n-o lua
C-au fost aşa păcătuasă,
Ca să să povăstuiască
La mesăni ca dumniavioastră ;
Ş-apoi cine-o şti mai bine,
Să ne facă de ruşine ;
La mesăni ca dumnia voastră,
La tua tă oastea din casă ! . . .
Jon Stepan şi Iosif Fan u jg. 5932 a

Sîrbo·1a- Timis. TIBER ll: ALEXANDRU
1 1 IX 1 936
433
62(83) SORA ŞI FR:\ T ELE
Mă suii la codru verde Să mă iert io cu rnra ?

Cu puşchiţa d-întă spete : - Slobozenie . voinicele ,
- Coadre, coadre, dragu-mi coadre, Iar cu tătă voia mele !
Ce vîrvuri ţi-or gălbenit , Şi de ea s-apropia ,
Rădăcini ţ i s-or dripit ? Mîna-n. brîu că i-o punea
- Da ' vîrvuri or gălbenit Şi pe murg o d-arunca
De doru surori-ta, Şi cu ea că m i-ş' pleca .
Cum să duc turcii cu ea ! - Frate, frate . dragu-mi frate,
- Coadre , coadre, şi-a mieu frate, Lasă-mă pe m ine jos,
Da ' fi-or tare departe ? Că cur' turcii ca şi spurcii,
- Ba nu mi-or fi baş departe, Şi tă tarii ca ogarii,
Din cîmpu oimaculu i, Şi lătînii ca şi cînii.
l nde-i prînzu turcului ! Şi pe noi ne or d-a junge,
D-acolo mi să ducea : Pe mine m-or d-omorî
- Da ' fi-o slobod o ba Şi pe tine te-or robi !
Să-mpart blaga cu sora ? - �u-s fie , soro, d-aia ,
- Alele, voinicele, Că de cînd murgu mi-l ţin
Dacă ţie ţ-o trebui, �ic i un pinten nu i-am dat ,
Da ' şi noi că te-am c insti ! Da r acum pinteni i-oi da
- Da ' fi-o slobod o ba Şi noi codru 1-om zbura !
J\J aria Popescu Popovici. 5 1

Clicio-1a - Timiş
1 898
63(58) STOIAN- B l.LI BAŞA
Foaie verde micşunea, Trăieşte cu drag în casă .

Începu primă vara-a da , Cadînile ce-mi făcea ?
Ierbuliţa-a se sălta, Copiii-n braţe-i lua
Căluşeii-a se-ncura , Şi-n Cladova că-mi trecea ,
Oiţile a-mi zbiera ; La bai-hanul cel bătrîn :
Dar Stoian-bulibaşa , - Alei, doamne, han bătrîn,
Căpitanul de Craina , Cu hanger bogat la sin,
De cînd s-a bulibăşit, Vezi, Stoian-bulibaşa,
Haznale n-a mai venit . De cînd s-a bulibăşit,
Bugeacul mi-a pustiit, Turchia mi-a sărăcit.
Bugeacul pe jumătate Haznale n-a mai venit !
Şi Crîmul a treia parte. Dară hanu c-auzea ,
Pod pe Nistru mi-a făcut, D-un firmănaş că-mi scria ,
Nici cu lemne , nici cu crîng, Cu slova ca furnica ,
Numai cu carne de turc . Să i se crează vorba .
Ce turc era mai bogat, Doi panţuri că-mi alegea ,
La Stoian - băgat arga t ; La Stoian că-i trimetea .
Ce turc era mai beşliu , Cînd Stoian că mi-i vedea,
La Stoian - arghelegiu ; Mina pe flint-o punea
Ce cadînă mai frumoasă, Şi de rugină-o seu tura
La Stoian - bucătăreasă, Şi-ndărăt mi-i întorcea .
De-i pune bucate-n masă, Dar Chiran-hanul ce-mi făcea ?
434
Alţi panţuri că-mi alegea, Cu dinţii ca tesle le,
La Stoian că-i trimetea. Cu ochii ca sit ile .
Cînd Stoian că m i-i vedea , Ziua bună că mi-i da ,
Caii din mină le lua , Şi harapu-i mulţumea ,
Î n grajd de piatră că-i băga, La naşu-său că-mi pleca .
Şi la masă mi-i poftea . Naşu-său că mi-l wdea ,
Cînd la masă mi-i poftea , C al din mină că-i lua ,
Firmanul i-l arăta . În grajd de piatră că-l băga .
Cînd Stoian că mi-l citea, Şi la masă că-l poftea ,
Lăcrămile-1 podidea li da vin de-I îmbăta .
Şi din gură că zicea : Şedea Stoian răsturnat ,
- Scoal ' , ne vas tă, mă găteşte Ca un mare blcs tema t .
Că năşicu mă pofteşte, Dar naşu-său ce-mi făcea ?
Că naşu m-a cununa t , Pistoalile i le lua ,
Doi copii mi-a creştina t, De iarbă le dezumplea
Nici pă la el n-am mai dat . Şi cu vin i le umplea ,
D-o s t a de m-o blestema , Cu pîine le as tupa .
Două-n tei n-oi mai lega ! Voie la turci că-mi da .
Dar nevasta că-i striga : Toţi turcii c ă mi-i strîngea ,
- �lăi Stoienc dumneata, Lui Stoian capu � ă-i ia.
Eu aseară m-am culcat Turcii nu �-apropia.
Şi-astfel vis că mi-am visat : Aşa frică de I-crea !
Yisai pistoalele tele Dar naşu-său cc-mi făcea ?
Puse-n cui făr' de oţele , Aşa frică că-i erea,
Scurta te-s zilele tele ! La temniţă trime tea ,
Yisai puşculiţa ta Doi arestanti
Pusă-n cui făr' de vergea , ' că-mi scotea .
Dar pe cine că � cotea ?
Scurta tă e viaţa ta ! Pe popa din Clado\·a .
Şi-astfel vis că mi-am visat : C-a urît biserica
Şapte corbi într-un ciolpan, Şi-a-ndrăgit săbioara .
Foaie verde micşunea Şi la Stoian I-aducea .
P-un şarpe mic se-ntindea , Da ' popa ce mi-şi făcea ?
Aia este splina ta ! Sama bine că-i lua
Dar Stoian ce mi-i zicea ? $ i din gură că zicea :
- Scoal' , nevastă, mă găte�te - Ăsta e Stoian-bulibaşa ?
Că năşicu mă pofteşte ! Iartă-mi, Doamne , păcatu,
Se scula de mi-l gătea , P"l inea, sarea i-am mînca t !
Za de argint îi da , Palma bici că mi-o făcea ,
Şapte pistoale-i umplea , Peste ochi că mi-l plesnea,
Băga iar bă cu mina, Stoian drept în sus sărea .
Gloantele, cu s trachina ; Cînd în turci mi se vedea,
Le ungea cu untdelemn, El pistoale nu avea ;
Ca să lovească la semn. Cizma din picior scotea
Cal din grajd că mi-ş' scotea Şi prin turci se repezea,
Şi la naşă-său pleca . Cîte cinci pe loc trîntea,
Din guriţă ce zicea ? Pînă cizma c-o rupea .
- Foaie verde avrămeasă, La un gard se repezea,
Rămîi, casă, sănătoasă ; D-o proptea că s-apuc.a ,
Foaie verde mărăcine , Din pămînt că mi-o scotea ,
Că pleacă Stoian din tine Din cuie nu se rupea ,
Şi-oi să-mi urle cîinii-n tine ! Şi-atunci turcii că-l prindea .
Dar Stoian ce mi-ş' făcea ? \'orba lor ce mi-o vorbea ?
C-un harap că se-ntîlnea, Alţii, frate, trimetea
435
Tocmai la tîrgu d-afară, Şi din gură că zicea :
Şi ei, frate, că-mi bătea - Măi naşule dumneata,
Două furci ş-o cumpeioară, Credeai să-mi scurtezi ,·ia ta ?
Să-l puie-n spînzurătoare , O să-ţi scurtez eu p-a ta.'
Pe Stoian să mi-l omoare Futu-ţi crucea şi legea
Unde trec mocani cu sare ; Şi dalba-i luminarea !
Să mi-l bată \'Înt de vară , - Aba , fine dumneata .
Să se usuce ca o poamă , Cum s-ar putea ,·orba-aşa,
Fie Stoian de mirare ! Să se taie năşia ,
Dar Stoian cc mi-ş ' zicea ? Să rămîie finia ?
- Turcilor. Dar Stoian ce mi-ş ' făcea ?
Agalilor. Nu-l tăia , nu-l omora ,
Şi mai-mari boierilor. Numai, frate.-1 canunea,
Ku mă duceţi noaptea la De piele mi-l jupuia .
s pînzură toare , Aşa necaz că-i era !
Să mă duceţi ziua-n spînzurătoare, Pielea cu paie-o umplea ,
Ca să fiu ca de mirare ! Pîn noroi c-o tăvălea ,
Stoian vorba n-o sfîrşea, D-un paltin o a tîrna
Drept în sus că mi-ş ' sărea Şi din gură că grăia :
�i- ntr-o groapă că cădea . - Măi naşule dumnea ta,
Peste-un turculeţ cădea . Cască ochii-a te uita
�i-un topor în mină-avea , De-ţi cunoşti tu pielea ta ?
Toporu din mînă-i lua Foaie verde a vrămeasă,
�i pe turc că mi-l tăia . A pleca t Stoian acasă ,
Afară la turci ieşea La copii şi la nevastă.
Şi pe toţi că mi-i toca. Foaie verde şi-un bujor,
De nevastă nu mi-e dor,
�i ce bruma rămînea . Dar de copii mă omor,
Pîn bordeie mi-i toca . M-ajunge nişte fiori
Drumu la naşu-său lua Din tălpi pînă-n supţiori ! . . .
/ 0 11 Sta n c u Toei! esctt , 58

Cucuieţi - Teleorman CH R I ST E A N. ŢAPU
1 89 ""
64 (86) \"IDU ŢĂREAN G
Cînd oi zice de-o cicoare, De cînd \"idu s-a născut.

La vale, frate. la vale , Tot cu turcii s-a bătut,
Colea-ntr-un buaz de mare , Că e Vidu copil mic ,
Mi se vede-o casă mare, Iacă Vidu ce-a făcut :
Cu fereş tile-n brumale , 'Ntr-o sfîntă dumineca ,
Ce se-nvîrteşte după soare . Cînd nu lucră nimenea,
Da' la ea cine-mi şedea ? Mai denoapte se scula ,
Doar Vidu cu mumă-sa . Se ducea la cafenea
Acea maică cea bătrînă, Să bea un pa'r de cafea
Cu burculiţa săină, Ce ţine şapte oca,
Cu dinţişorii de lînă , Că tot aşa Vidu bea .
Cu brînaşu numai sîrmă, La foişor se-ntorcea
Aia e-a lui Vidu mumă . Şi de-a razna-n pat şedea . . .
436
Iacă. somnul mi-l fura, Cu gheocu �ă desfaci.
Vise mari îl grămădea Pînă-m ' tă�ăl Ga l ben a ,
�i din somn se spăimînta , Pc Galbt:na . pc C ioaca ,
Drept în picioare sărea ; Pe-aia . pe Tărigrădeanca .
Mumă-sa mi-l prijinea Dară baba dc-auza ,
Şi din gură-aşa-i grăia : Furca-n brîu baba c ă lua .
- Vidule, muică Vidule, :Ku ştiu. cu furca torcea,
Muică, ce te-ai spă.imîntat ? Cu ghrc cu de� cînta .
Aşa din somn ai zbierat , ::\ima-n �arnă nu băga .
Pe maica mi-ai ofticat ! Turculeţu-al m i t i tel.
Dară. Vidu sta . \'Orbea : Răvăr�at d e bubăţăl .
- Aoleo, muichiţa mea. Ştie carte g e o rgum c l .
Aşa greu am adunnit, F e c ioru l ui C i u păg c l .
Visele m-a grămădit ; E l d i n gură-aşa grăia :
Aşa vis n-am mai Yisa t . -- Turcilor, ,· o i turci agale,
Că l-am m a i Yisat o dată., Astă maică cca bătrînă
Cînd cu turcii m-am bătut Este a lu ' Vidu mumă.
La Măgura Cucuiată, i\u ştiu toarce . au nu toarc e,
Unde m-am bătut odată. ! :i\u mai agalelc- n toarce !
Chiar în pat că mai şedea Iacă tu rc i i se-n torcea .
Şi iar sta de cucă.ia. La locuri mi �c d u c e a .
Dară maica cea bătrînă, Dară Vidu. de c o lea .
Ce era lui Vidu mumă, Jos, pe � cară dubăra ,
ln picioare se scula, Se ducea la Galbina ,
Pe fereastră se uita, Lua grebla şi ţă�ăla ,
Ş-avea, Doamne, ce vedea : Ţăsăla pe Galbina ;
Cită mi-e frunză şi iarbă, Cu undelemn o ungea
A tît pocerneală neagră ; Şi afară mi-o �cotea .
Cită iarbă pe pămînt, Cînd punea picioru-n �cară,
Cu trei turci este mai mult, Plînge turcu , �e omoară !
Toţi la Vidu mi-a venit ! Buzduganu-n mină lua ,
Dară. baba, de vedea, La ciochină-I aşeza
Din guriţă-aşa grăia : Şi la I ogor că ieşea .
- Vidule ţăreanule, Cînd p'in turci că abătea,
Vidule copilule, Cu buzduganu cînd da ,
S-al meu trandafirule, Numa colnice-i făcea !
l)a ' vezi, muică, da' nu vezi, Galbina cu dinţi mînca ,
Că la tine mi-a venit Cu copitele-i bătea ,
Cită frunză pe pămînt, Cu sabia-i cionnănea ;
A vliile ţi le-a umplut ? Puţinei ce rămînea,
Da ' Vidu cînd auzea Fuga la Stambul că da,
Drept în picioare sărea ; La-mpăratu-i povestea :
Pe fereastră se uita, - Mă-mpărate luminate,
Ş-avea, Doamne, ce vedea : Iacă Vidu , copil mic,
Cîtă mi-e frunză şi iarbă, La agale ce-a făcut,
Atît pocerneală neagră ! Cu buzduganu-a bătut.
Toţi de Vidu că întreabă, Grehenu s-a supărat ,
Dară Vidu sta, grăia : El cu dinţii ne-a mîncat ,
- Mumă, muiculiţa mea, Cu copitele-a bătut,
Da' ştii, mumă, da' nu ştii, N-a rămas lege de turc !
Furca-n brîu, mumă, să pui ; Da-mpăratu de-auza
Nu ştiu torci , au nu torci, Pe toţi paşii-i aduna ;
Numai turcii să-i întorci, Chiar nima nu-mi cuteza
437
La Vidu de or trecea . Tu oi fi a lu' Vidu mumă ?
Cine vorba c-o afla ? Spune, mamă, adevărat,
t�nu, Cara-Mustafa, De-o fi Vidu aici în casă,
Şi cu turcu Abdula . Zi-i afar' la noi să iasă ;
Ei pe cai se-ncăleca, Dacă-o fi plecat p'in sat,
Mult ascher că astrîngea, Să trimitem la el vrun sfat,
Îşi lua drumu şi pleca. Să-l aducă de p'in sat ;
Dară Vidu de colea, Da' de-o fi Vidu la vie
Mai de noapte se scula Să trimitem om să vie.
�-o chema pe mumă-sa Da ' baba , dac-auza,
�i din gură-aşa-i vorbea : Sta, din gură şi grăia :
- Mumă, muiculiţa mea, - Turcilor, voi turci agale,
Să te duci und' te-oi mina : Nu e Vidu maichii-n sat,
\"iţăluşii-ai mic i să iei, Să trimiteţi la el sfat,
Te duci, mumă, i-oi păştea, Să-l aducă de p'in sat ;
Colea-n deal, pe drumu-al mare, Da ' nu-mi este nici acasă,
t: nde-mi trece caravane ; La voi afară să iasă ;
Viţăii iarbă păscînd, Şi nu-mi este nici la vie,
Da ' zăluţa zdrăncănind, Să trimiteţi om să vie.
Agale pe drum venind Vidu maichii a murit
Şi pe Vidu întrebînd . Cînd cu turcii s-a bă tu t
Dacă mi te-o cunoştea La Măgura Cucuiată,
Şi de mine c-o-ntreba. Unde s-a bătut odată.
Mumă, să le spui aşa : De nu credeţi cuvîntu,
„Turcilor, voi turci agale, Mergeţi să-i vedeţi mormîntu !
Bată-ţi suru, cată-ţi drumu, Atunci Cara-Mustafa
Vidu maichii a murit Lua frînghiile şi-o lega ,
La Măgura Cucuiată, Şi-mi pleca turcii cu ea
Unde s-a bătut odată ! . . . " La-ale morminte părăsite,
Baba de-acasă plîngînd, Cam de vreme şi de mult,
Cu viţăii-ai mici păscînd, La Măgura Cucuiată,
Colea-n deal, pe drumu-al mare, Unde s-a bătut odată.
Unde-mi trece caravane, Da ' turcii dacă-mi vedea
Iacă viţăii păscînd, Paloşele din teacă trăgea
Zăluţăle zdrăncănind, Şi tăbăra de săpa ;
Răiacii pe drum venind, Pămîntu uscat ieşea,
Toţi de Vidu întrebînd : Paloşele le frîngea .
Pe lîngă baba trecea Dară baba ce-mi făcea ? . . .
Şi nima n-o cunoştea . Poale lungi şi minte �curtă,
Turculeţu-al mititel, Mi-e babă nepricepută :
Răvărsat de bubăţăl, Pe la brîu �-apipia,
El din gură-aşa grăia : Mititel briceag trăgea,
- Oi , bre Cara-Mustafa, Cînd tăia, zo, rîşcăia ;
Şi, tu, turcul Abdula, Frînghiile reteza
Ce-mi treceţi pe drum tăcînd ? Şi pe fugă se punea .
Da' vedeţi, da ' nu vedeţi Cam de frică, cam de pnpa,
Astă maică cea bătrînă ? Se-nfigea baba la fugă,
Asta e lui Vidu mumă ! Fugea tare,-n fuga mare.
Atunci Cara-Mustafa, Turcii-n seamă dnd băgară
Calu-ndărăt învîrtea Şi pe ba bă n-o văzură
Şi-mi punea mina pe ea , Aşa din gură grăiră :
Din guriţă întreba : - Baca şim dim gheauru,
- Lele maică, tu bătrînă, Ce-a-ndemnat-o diavolu
438
Să. taie frînghiile. Buzduganul îm·îrtea ;
�i pe fugă s-a luat, Cînd o dată-1 repeza,
Cred că ne este de cap ! De pe 'at îl lepăda
Ei pe cai că-ncăleca , Cînd p 'in turci că abătea !
După babă alerga : �i nu-i bate cum s ă bate,
Dară baba rău fugea, �i-i bate Yidu de moarte !
Da' şi turcii după ea. Da ' nu-i taie cum se taie,
De conac apropia, na-i lepăda p'in gunoaie,
Tăbăra baba , zbiera : Pe toate socacile,
- Yidule, maică Yidule, Zo, le sărea fesur'le !
Yidule ţăreanule . De la prinz pin' la chindie,
Da ' vezi, maică. da ' nu nz1, Mi-a tăiat n-o şapte mic,
lată, Cara-�Iustafa Galbina nu se mai ştie . . .
Si cu turcul Abdula Puţinei ce rămînea ,
.�leargă după maică-ta. Care Vidu nu-i vedea ,
Şi o taie acuma, Fuga la Stambul că da ,
Ce-ai supt ţîţă de la ea ! La-mpăra tu-i povestea.
Da ' Yidu cînd auza Împăratu spăimîntat
Pe foişor se mia , S-a băgat în corn de drac :
F ereştile deşchidea , Ianadolu-a ridicat,
Capu-afară că-l scotea C-un arap negru buza t.
Şi o da tă cînd răcnea Cu buza cit un ficat ;
De cădîne-i înjura : Cînd îl priveşti după cap,
- Oi, bre Cara-Mustafa , Îi stă solzu ca de crap ;
Ce-alergi după mama mea Da' cînd îl priveşti pe burtă,
Ce-am supt ţîţă de la ea ? li stă solzu ca de ştiucă !
Ia aşteaptă cîtăva Arapu s-a supărat
Pînă-ncalec Galbina ! Şi la-mpăratu-a plecat ,
Atunci Cara-Mustafa Prea frumos s-a lăudat
Glasu lui Vidu-auza S-aducă pe Vidu legat ;
Şi din gură-aşa-i grăia : P 'in nouri s-a-mestecat
.:.___ Taci, Vidule, nu-njura, Şi la Vidu c-a plecat.
�-am venit să ne bătem , Merge-arapu sus pe vînt,
Ş-am venit s ă ne-ntrebăm lanadolii pe pămînt ;
Care, ce lege s întem. Arapu-n vînt vîjîind,
Împăratu m-a minat, Dară pămîntu gemînd.
C-a auzit el ş-a aflat Iară Vidu de colea ,
Că t-ă Galbina de dat . C hiar de noapte se scula ,
D e t-ă Galbina de vînzare , Se ducea la cafenea ,
Ţ-o 'cîntărim cu parale. Cea mai mică cafenea,
Da' de-ti este de schimbare, Cu şaptezeci lingă ea,
O să-ţi 1dau pe unul şa�ă. Unde Vidu bea cafea.
Să rămîi cu ei acasă ! La cea mică cafenea ,
Dară Vidu de-auza La ea cine da cafea ?
Jos pe s cară cobora, Ai cei trei arnăuţi ,
Pe Galbina ţăsăla , Să purtau cî'şitrei desculţi.
Paloşu-n teacă punea, Iacă Vidu ajungea ,
Picioru-n scară-aşeza, Pe Galbina o lega
La direc mi se ducea, Şi porîncea la cafea,
Buzduganu că şi-l lua, Una de şapte oca,
Pe deştiu-al mic îl ţinea Că tot aşa Vidu bea !
Şi cu Galbina pleca. Arănuţii de-auzea
Sus, la Cara-Mustafa, Cafeaua i-o plămădea,
439
Cu venm i-o-nvenina , lanadoli a ridicat ,
Cu otravă otrăvea, La mine-n ţară-a plecat !
Să-i dea lui Vidu să bea ; Da' Galbina de-auza,
Să bea , să se otrăvească, Sta, din gură şi vorbea :
Ţara-n pace să uidească. - Taci, Vidule, nu plîngea,
Da' Galbina rîncheza , Că şoimul arapului
Cafeneaua legăna ! E ste frăţine-meu ;
Iată cafeaua-mi venea De ani este mai voinic,
Şi pe astal i-o punea. La putere e nimic.
Galbina dacă-mi vedea . Eu sînt fratele-al mai mic,
Cînd o dată că zbiera , De putere mai voinic.
Popu din piatră-I scotea O să zbor sus în vînt,
Şi se băga-n cafenea. Ş-oi să-l apuc eu de gît,
Cu picioru-n masă da Şi-l trag la pămînt ;
Şi cafeaua i-o vărsa , De pămînt cînd 1-oi trîntea,
Ea pe masă se-nchega . De loc să scoţi sabia ,
Da ' Vidu dacă-mi vedea Şi la burtă I-oi crunta,
Pe arnăuţi îi chema . Maţele i le-oi scotea ,
Cite un bacşiş le da . Pe pămînt i le-oi vărsa !
Arnăuţii alerga . Doar atîta îi spunea ,
Dară Vidu de colea . Capu sus I-aridica ,
Paloş din teacă trăgea , Pe arapu că-l vedea,
Capu de la trup le lua , Atunci Galbina zicea :
Afar' cu Galbina ieşea . - Vidule ţăreanule,
Da' pe cer să zăuita , Bagă mîna-n pozănari,
\ ·edea ceriu-ntunecat Scoate cea verde basma
Şi pămîntu afumat , Şi leagă-ţi ochii cu ea .
Că vine l a e l arap, Ţine-te bine pe mine,
Cu norii s-a mestecat. Ca să zbor în sus cu tine !
Dară Vidu de-mi vedea Dară Vidu de-auza
Capu pe Galbina punea, Scoasă cea verde basma
Din ochi negri lăcrăma . Şi-şi legă ochii cu ea.
Da' Galbina-1 întreba : Galbina cînd înălţa
- Vidule, stăpînu meu, Deodată-n nori mergea,
Creştinu lui Dumnezeu, Asupra de-arap se da
Tot cu turcii-am acătat , Şi de gît îl cuprindea ,
D-acuşi c e te-a-mbiat, La pămîn t el îl trăgea ;
Capu pe mine ai pus Cînd de pămînt îl trîntea,
Şi te-ai tăbărît pe plîns ? Vidu sabia trăgea,
Cu !acrime m-ai scăldat, La burtă-I înjunghia,
Păru mi s-a-ncîrlionţat ! Maţele la şoim scotea .
Dară Vidu-i sta, spunea : Capu-arapului tăia ;
- Galbino, căluţu meu, Pe ianadoli tăbăra ,
Să-ţi ajute Dumnezeu ! Cu buzduganu-i bătea ,
Ştii, Galbino, da ' nu ştii, Cu sabia-i ciormănea ;
La mine s-a ridicat Galbina cu dinţii-i mînca,
Un arap negru buzat , Cu picioarele-i vătăma.
C u buza cit un ficat ; P'in ianadoli tăbăra ,
Cînd îl privesc după cap, Tăbăra de-i măciuca
li stă solzul ca de crap ; Şi pe toţi îi prăpădea .
Cînd îi priveşti pe burtă, Şi n-are ce mai bătea,
Îi stă solzu ca de ştiucă. Cu Galbina îmi pleca,
P'in nori s-a mestecat , La-mpăratu la Stambul.
440
La Stambul cum ajungea, �ouă pistoale pocnea ,
El din gură-aşa-mi vorbea : De pc Galbina-1 dubăra .
- Mă-mpărate minunate, Jos în Olt Vidu cădea ;
Galbina s-a miniat, Apa Oltului îl lua,
Sabia s-a-nverşunat Da ' Galbina de colea .
Şi la turc s-a învăţat, Drept în Olt calu sărea
Mai dă-m' oaste să mă ba t ! Şi pc Vidu că-l prindea ;
Da-mpăratu de-auza Pc \.idu-n gură-I ţinea .
Din guriţă aşa-i spunea : Cu picioarele-nota ,
- Vidule ţăreanule, La malu Oltului scotea
Vidule copilule, �i sub pod că alerga .
Cită oaste am avut, Pc toţi oţii îi prindea ,
Toată la tine-a venit ; Cu picioarele-i măciuca ,
Crezi, toată mi-ai prăpădit Da ' cu dinţii îi rupea
Ş-acuş la mine-ai venit ? Şi pc Olt îi lăpăda .
Dară Vidu sta, grăia : Iar pc Vidu că mi-l lua
- Iartă-mi, Doamne, păcatu, Şi cu Vidu se ducea,
Să nu-l tai şi pe-mpăratul ! Colea. la păru rotat,
La-mpăratu se ducea , De mîndre flori încărca t.
Capu de la trup îi lua Cu picioar'le că bătea,
Şi-n ciutură-I lăpăda, Mîndru mormîn t îi făcea ,
Ciutura se lumina ! N-are cine-l îngropa !
Iacă Vidu se-ntorcea Jos în mormînt îl lăsa ,
Şi da-n vale, colea,-n Olt, Şi pe fugă se punea,
Să treacă Oltul pe pod. La conace ajungea,
Cînd la pod apropia, De trei ori le ocolea,
Galbina se minia, N-are cine uşa deschidea.
Nu vrea podu a trecea . La tabără se ducea
Vidu rău se minia, �i el bine că-mi vedea,
Cu mămuzu-1 înţăpa, Fără stăpîn rărnînea,
Cu corbaciul-atingea, N-are cine zob să-i dea . . .
Da' su' pod că-mi şedea 1 , Peste tabără sărea
Cu pistoale de argint, Şi pe burtă se lăsa ,
Numai de trei ani umplut, Singurel se-njunghia ;
Tot de Vidu e gătit. Sărmanu, se prăpădea ,
Da' Galbina cînd sărea, Doamne, de se pomenea !
Liubită Sandu Sandu- Tzmoc, Cintece bătrîneşti, 188

Vîrbita Mare (R. S. F. Iugoslavia)
1946
65( 1 68) RĂDOIŢĂ
Cînd oi zice trei măsline, Sosit-a şi s-a aflat

Ascultaţi, boieri, la mine Colea,-n mîndru şi mic sat,
Să vă spun o istorie O nevastă tinerea ,
Dintr-a mea copilărie, Mări ta tă de iarna.
Să vă spun un cîntecel Iacă vremea a venit
De cînd eram mititel ! Şi nevasta a născut,
1 Text eliptic.
44 1
Doi copilaşi că năştea , Sta clin gură şi gra1a :
De botez îi boteza : -- )lăi Rădoiţă, copil mic,
L'nul , Rădoinea-1 chema, �t i u că n-ai stricat nimic,
Da ' pe unul, Rădoiţă. La ap� ăna ai Yenit !
Pe Rădoina îl lua Ră<loita sta. YorbEa :
�i de suflet că îl da ; - Te � niceri , \'Oi dumnea \'Castră,
Pe Rădoiţa-1 oprea , la nu purtaţi minte proastă.
Î l oprea pentru d e ea. C ă de-ajută Prece sta
Rădoiţ ă , zo, crEştea , Eu pe Yoi v-oi sloboza !
\'oinic mare se făcea Temnicerii de-auzea
De-al de-ncinge sabia ; Sta din gură şi grăia :
1\-are unde că şedea, - R ădoiţă dumneata ,
În codru \' erde se ducea. Cum pe noi ne-oi slo boza ?
1\-are lucru ce lucra, Rădoiţa aşa zicea :
Cu fata lu-mpărat se lua , - Temniceri, \'Oi dumneavoastră,
De iubit se s ătura. Cînd � oarele Ya apunea
Împăratul auzea , Eu pe blană m-oi culca
Patru făgăraşi mîna , �i mcrt că m-oi prefăcea ,
Pe Rădciţă-1 prindea, �i � ă facă ce va vrea.
La împăratu-I aducea, Yreau cu voi m-oi rămăsea :
La împărăteasa-I ducea . �-oi sufla , nu m-oi umfia ,
lmpărăteasa sta, grăia : Măcar cu jar m-o ardea !
Împărate luminate, Iacă soarele apunea ,
Facă-ţi Domnul multă parte Rădoiţă se culca
De bine, de sănătate, Şi pe blană a durmea
Pe R?.doiţă să-l luaţi, Şi mort se prefăcea .
Frumos bine să-l cătaţi ! Cînd zorile se vărsa ,
Împăratul de-auzea Făgăraşii că venea,
Pe Rădoiţă-1 lua De Rădoiţă-ntreba ,
Şi mi-l căta-n cap, Temnicerii sta grăia :
Găsea semnul de-mpărat ; - Măi făgăraşi, dumneavoastră,
Da' mi-l căta-ntre spete, C e purta ţi \"oi minte proastă ?
Găsea strugurelul verde ; Rădoiţă e copil mic ,
Şi-l căta şi pe r nb brîu, De-as( ară, cum a \'enit,
Găsea spiculeţ de grîu ; Fierea-n el că a plernit
�i-l căta-n rnbţioară, �i pe lcc că a murit.
Gă�ea semn de s ăbioară. Să-l luaţi şi � ă-1 îngropaţi
Sta-mpăra tul şi vorbea : Că. aps ănaua a-mpuţit,
- Împărăteasă, rnaţa mea, Nu mai putE:m de urît !
Ne ia împărăţia ! Făgăraşii de-auzea
Împărăteasa de-auzea La-mpăratul alerga
Sta din gură şi grăia : Şi din gură-i sta, grăia :
- Mă împărate dumneata, - Mă-mpărate luminate,
O să ne ia împărăţia Să ai mertic de sănătate,
Şi toată avuţia, Rădoiţă a murit
Ş-o ia pe Anghelina noastră. C ă e puişoru mic
Pe Rădoiţă să-l luăm Ş-apsănaua ne-a-împuţit,
Şi-n apsăna să-l băgăm ! Ia să-l luaţi să-l îngropaţi !
Împăratul de-auzea Împăratul de-auzea
Făgăraşii trimetea, La Rădoiţă venea
Pe Rădoita îl lua
Şi-l dusă 'ia apsîna . Şi-l scotea din apsăna .
Temnicerii de-I vedea Împărăteasa-I privea
442
Şi din gură-aşa grăia : C-a � prins faţă de pămînt.
- Mă-mpărate luminate, La obraz a-ngălbenit !
Rădoiţă n-a murit, Împărăteasa nu vroia :
Duşmanul s-a prefăcut : - Pc Rădoiţă să-l luaţi ,
Pe Rădoiţă să-l luaţi L a palat să-l aduceţi
Şi la fumă-I aduceţi . Şi luaţi cai ne-ncălecaţi,
Foc cu vătraiu să luaţi În codru vă scufundaţi.
Şi pe burtă-i lăpădaţi. \lare şerpe să cătaţi
O arde carnea ş-o plesni. �i-n desagi să-l băgaţi ;
Puţinel dac-o mişca , La Rădoiţă să veniţi
Să-i pierdem noi viaţa Şi pc sin să i-l puneţi.
Că ne ia împărăţia Şerpele s-o învăluia,
Ş-o ia şi pe Anghelina, Cam de ţîţă l-o ciocnea ,
De se duce pomina ! Puţinel s-a spăimînta
Făgăraşii de-auzea Şi cîtva că o mişca,
Pe Rădoiţă îl lua Să.- i pierdem noi viaţa
Şi la furnă-1 aducea : Că. ne ia împărăţia !
Foc cu vătraiul lua Fă.gă.raşii de-auzea
Şi pe burtă că-l punea . Lua caii şi pleca
Ardea carnea şi plesnea. Şi-n codru se scufunda ,
Buşneac de fum se ridica . Marc şerpe că găsea
Rădoiţă nu mişca, Şi-n desagi că-l punea .
C-aşa e rămăşagu. La Rădoiţă că venea
Împăratul de vedea Şi pe sîn îl slobozea ;
La făgăraşi că striga : Şerpele se-nvăluia,
- Făgăraşi, voi dumneavoastră, Cam de ţîţă mi-l ciocnea ,
Pe Rădoiţă să-l luaţi, Rădoiţă nu mişca ,
Să luaţi voi să-l îngropaţi C-aşa mi-e rămăşala .
Că el nu s-a prefăcut , Împăratul de vedea
Sărmanul, c ă a murit ! Sta din gură şi grăia :
Da-mpărăteasa nu vrea, - Împărăteasă dumneata .
Sta din gură şi grăia : Ră.doiţă, copil mic,
- Mă-mpărate dumneata, El. sărmanul, mi-a murit .
Pe Rădoiţă să-l luaţi, Ia să-l luăm
La potcovari să-l aduceţi, Să-l îngropăm ,
Cuie de potcoave luaţi, Că Rădoiţă mi-a murit.
Pe sub unghii să-i bateţi, Da ' el nu s-a prefăcut !
Unde ba te durerea ; Împărăteasa sta, grăia :
Puţinel de-o mişca, - Mă împărate dumneata,
Să-i pierdem noi viaţa ! Cite împărăţii avem
Făgăraşii că mi-l lua, . Împăraţii s-astrîngem,
La potcovari că-l aducea, Băndăgii s-adunăm ,
Cuie de potcoave lua, Bandele că or cînta,
Cu ciocanul le bătea, l\iare 'oră s-o făcea,
Pe sub unghii le-aşeza ; Toată lumea s-astrîngem
Rădoiţă, zo, răbda Şi la 'oră să jucăm.
Şi de loc nu se mişca . Pe Anghelina s-o luăm ,
Împăratul că privea 'Ora-nainte să poarte,
Şi din gură-aşa grăia : Mîndru danţ că va ducea ,
- Făgăraşi, voi dumneavoastră, Pe lingă Rădoiţă a da,
Ia luaţi-l să-l îngropaţi, La Anghelina s-o uita
El sărmanul mi-a murit, Ca să-i pierdem viaţa !
Da' nu s-a mai prefăcut, Împăratul de-auzea
443
Toţi împăraţii aduna, O dată mi se umfla,
Toată lumea se strîngea, O dată mi se zgîrcea .
Tăbăra bande, cînta , Cînd o dată s ă-ntindea ,
!\Hndră 'oră că j uca. Şi s ăndîcul că-l spărgea .
Împărăteasa de colea Cînd o da tă înota,
Pe Anghelina c-o lua , Arnpra apei ieşea ,
Danţu-nainte purta, J\u stia încotro s-o ia .
Pe lingă Rădoiţă da. Sus , ' la soare se uita,
Rădoiţă ce făcea ? După mare că mergea ,
:Sumai din geană mişca , El cu palmele înota .
Anghelina mi-l vedea , C înd la uscat îmi ieşea,
Basma de pe mină lua Sus, pe malul mării,
�i pe ochi i-o lăpăda Rădoiţă că şedea ,
Să nu Yadă mumă-sa Putinei de odi 'nea .
Că-i pierde lui viaţa Cîn'd la deşte se uita,
Şi le strică dragostea . . . Multe cuie că vedea ,
Iacă 'ora se 'fîrşa, El cu dinţii le trăgea
Împăratul se ruga : Şi-n poz'nare le punea .
- împărăteasă dumneata , Iaca soarele a scăpătat ,
l a stai , nu-l mai necăja ! Rădoiţă-a ajuns în sat.
La făgăraşi că striga : La împăratul se ducea,
- Făgăraşi , voi dumneavoastră , Prin grădină că şedea
Pe Rădoiţă să-l luaţi Pînă lămpile aprindea ;
Şi-n pămînt să-l îngropaţi ! Împăratul în sobă sta,
Da-mpărăteasa nu voia Împărăteasa sta, grăia :
Şi din gură-aşa grăia : - Mă împărate luminate,
- Mă-mpărate luminate, Facă-ţi Domnul multă parte
Pe Rădoiţă să-l luăm , De mertic, de sănătate,
La coYaci să-l ducem , 'Ai la cină s ă cinăm
Mîndru săndîc s ă-i facem ; Că de cine ne-am temut
Să-i facem s ăndîc din fier, Şede pe mare la fund,
Cu trei cercuri de oţel. Împărăţia ne-am lungit !
La vapor s ă-l aducem , Ce vorbeşte domna-n casă,
Dumba-n mare noi să-i dăm, Rădoiţă la fereastră !
Să-mi ajungă pe năsip, Rădoiţă de-auzea
Că-mpărăţia ne-am lungit ! La uşă mi s e trăgea,
Împăratul de-auzea Cu picioru-n uşă da ,
La covaci mi-l aducea , Din ţîţînă o scotea
La covaci le poruncea , Şi-n sobă mi se ducea ,
Lui Rădoită îi făcea, Da-mpărăteasa îl vedea,
Îi făcea săndîc de fier Tăbăra de tremura . . .
Cu trei cercuri de oţel, - Ţine-ţi, căţea , inima
Şi-l aduse la vapor. Să nu-ţi plesnească fierea,
Vaporaşul că mi-l lua , C-o s ă dai de boala rea ;
C u e l p e mare pleca. Să fii vitează ca mine,
La mijlocul mărilor, Să trăieşti în dalbă lume !
Pe Rădoiţă că-l lua , Rădoiţă de vedea
Î n fundul mării-I lăpăda . La împărăteasă mergea ,
Cînd la năsip ajungea , Ciocanu-n mînă că lua ,
Rădoiţă că vedea Numai trei cuie-i bătea
Că este în mare la fund Şi dete de boala rea,
Şi cu burta la năsip, Scoase sufletu din ea.
Sărmanul, s-a pricepu t ! La împăratu se ducea ,
444
un cărbune de foc lua, Iar pleca la magazma
La împăratu-n sin punea, Şi lua un săcui de poli.
De loc rnfletu-i ieşea. Că sînt uşor de purtart'
Şi uşa că o-nchidea, Şi mai cu spor de schimba rL· ,
La Anghelina se ducea Ce nu mori cu ci de foame . . .
Şi din gură se ruga : Rădoiţă de vedea
- Anghelino, rnaţa mea, Luă săcuiaş de poli.
Să iai cheile pe mină, Se ducea la temniceri ,
Să te duci la magaţină, Temniţa o deschidea .
Umpli un s ăcui de parale Tcmnicerii-i dăruia .
Că sînt buni de purtare Le da drumu din apsăna .
Şi mai cu spor de schimbare , La Anghelina venea ,
Ce nu mori cu ei de foame ! Cu Anghelina se vor be a ,
Anghelina de-auzea Pc taică-su îl îngropa .
Cheile pe mină lua , Pe muică-sa iar aşa .
Magazinul de�chidea Mîndre bande mai tocmea ,
Şi un săcui de ruble lua ,
- Mîndră nuntă că făcea .
La Rădoiţă venea , Făcea nuntă cit de bună,
Pe masă că i-l punea . O lună şi-o săptămînă.
Rădoiţă sta, privea Da ' n-o făcea cit de ra .
Şi din gură aşa-i vorbea : De cind se ivea luna
- Anghelino. soaţa mea , Şi-mi uidca ca secera . . .
Ce-mi v enişi cu ruble-neoa ? Făcu nuntă-mpărătească
Că n-am cai să potcovesc. Pentru ca să pomenească
D-am voinici să dăruiesc ! Şi din \·eac pînă-n vecie
Anghelina de-auzea l\lila Domnului să fie ! . . .
Florea Diudea Pn111ar11 Sa11d11- Timoc, Cî11tece băt rineşt i. 222

Zlocutea (R. S.F. lugosla·1ia)
1938
66 GOES C L'.
P e marginea Oltului, C-aşa spune pravila

Frate, ş-a Olteţului. De la Maica Precesta ,
Multe corturi sînt întinse, Şi sfînta vanghelia .
De voinici îmi sînt cuprime. Că ştiţi, frate, de nu s t i ţ i ,
La cortu-al din mijloc, Cit pe pămînt mi-am tr{ti t ,
Mi se vede-un mare foc, Multe păcate-am avut :
Şede hanu şi sultanu, . Pe frate-meu l-am tăiat.
Şi-l judecă pe Goescu. Pe taica l-am junghia t ;
Da' cum, naică,-1 judeca ? M-am tinut cu muica mea,
Cu palma mi-l pălmuia, M-am iubit cu soru-mea ;
Cu biciu mi-l biciuia, Vezi, păcate-mpresurate.
Atunci Goescu-mi vorbea : Nu le-alegeţi de drepta te !
- Măi hanule şi sultane, Dar hanu şi sultanu
Şi agipeţule bane, Şi agipeţule banu
Prea bine mi-am auzit Multă turcime-aduna ,
Că mi-s sînt eu de pierit : Pe Goescu-1 trimetea ,
Da' mă rog de dumneata La biserică-I ducea ,
Să-mi fac şi eu crucea mea, Goescu-nuntru intra ;
445
Turcii-afară 1-adăsta, N ăYală la uşă-mi da .
(-aşa le cerea legea . Da ' Goescu ce-mi făcea ?
Goescu în biserică , De la spate mi-i lua
Rămas ă fără de frică ; Şi pe toţi mi-i prăpădea .
Pe un popă îl Yedea , L" n cal bun îşi alegea ,
Din gură aşa-i grăia : Pe drum la deal îmi pleca ;
- Părinte. sfinţia-ta. C-un căpitan se-ntîlnea ,
Ia dezleagă-mi direapta , Multă oaste îmi purta .
Să fac crucea creştinească, Da ' Goescu-1 întreba :
C-aşa spune praYila - Căpitane dumneata,
De la �laica Precesta, Cn'e mergi cu oastea ta ?
�i �Jînta Yanghelia . C ăpitanu că- i zicea :
De direapta te-oi sfia , - Părinte sfinţia-ta ,
Dă-i drumu atunci la s tînga . Prea bine mi-am auzi t
Da ' popa de auza Că Goescu mi-a murit ;
:pe direapta se sfia , Baş acolo că mergem ,
I i da drumu la stînga , Pe Goescu să-l vedem !
Goescu stîngaci era. Da ' Goescu îi zicea :
Aşa bine se brodea J - Căpitane dumneata,
:Mina su ' manta băga . Goescu c ă mi-a venit,
�1ică sabie scotea ; Baş eu l-am şi spovedit ;
Încolăcită cum era , Grele păcate c-avu t ,
Î n popă mi-o îndrepta , Ş i e u că m-am năcăjit,
Grămadă că mi-l trîntea . Pe Goescu-am prăpădit !
Pînă popa se zbătea , C ăpitanu de-auzea
'Aine de pe el trăgea , Mică sabie scotea,
Goescu le îmbrăca , Pe popă îl dăruia ;
Sama în oglindă lua : El din gură iar grăia :
Popă întreg că părea , - Bună sabie căpătai ,
Numai barbă nu avea . . . Da-n carne n u mi-o-nccrcai !
Foarfecele mi le lua , în căpitan o răpeza ,
Barba el că o tundea , Capu de la trup îi lua ,
Pe o aţă o-nşira ; Şi p'in turci s e învîrtea ,
Sama în oglindă lua , C a un vifor îi bătea ,
Popă-adevărat era ! Le b ătea mijloacele,
Afar' la turci că ieşea , Le ştia soroacele.
Din gură aşa le vorbea : Pe toţi turcii prăpădea,
- Turcilor, agalilor, Iar îndărăt se-ntorcea ;
Ce mai staţi şi vă uitaţi, Iar la hanu şi sultanu
Goescu la mine a Yenit Şi agipeţule banu .
Şi baş eu l-am spoYedit ; Din gură le cuvînta :
Grele păcate a avu t , - Măi hanule şi sultane ,
E u tare m-am năcăjit, Ş i agipeţule bane,
Pe Goescu-am prăpădit . Daţi-mi oaste să mă bat ,
Dacă voi nu mă credeţi, C-acuşi m-am întărîtat !
lntraţi-nuntru şi Yedeţi ! Da-mpăratu de vedea
Atunci turcii de-a uza Aş a din� gură-i grăia :
446
- Goescule dumneata. - Grw�cuk dumneata.
Oastea ce noi am a\'ut. Judecă-ţi tu ţara-n pace,
Toată tu ai prăpădit ! �-arc nima ce-ţi mai face !
Burta pe astal punea. htoric rum ânească.
Mîndră praYilă-i făcea . Domnu ca să pomenească
Apoi din gură-i zicea : La buni fraţi ca dumneavoastră.
Sima Pnmaru Sa 11d11- Ti111oc, C(ntece bdtrineşt i, 1 87
Zlocutea (R.S. F . I ugosla ·1ia)
[ 1 937 - 1 939]
67( 1 69) A I D L-C \' E LC l.
Lină \'erde de-un pelin, kl la şanţ că <t suia-re.

D-Aiduc Velcu-n Negotin Toată voisca mi-aduna-re
Cu frati-su Milotin Şi bine că mi-o-aşăza-re
Să \'Orbea, să tăinuia-re Şi tunurile-aşăza-rc .
Să-s' ducă la Praova-re, Verde, ,·crde \' iorca-re.
Peşte de morun să-mi ia-re. Mai trăcca \'O cîtă\'a-re,
Peşte de morun de-al bun, Iară turcii că-mi venea-re,
Ca să-l bea cu \' in de-al bun, Ca frunza şi ca iarba-re.
Vin de-al bun, din Visoca-re. D-Aiduc Velcu de-mi vedea-re
Şi iei, Doamne, că-mi pleca-re. Pi la tunuri să plimba-re
Cînd la calea jumătate, Şi pe tunuri să uita-re,
Un pilc de turci că-ntîlnea. Vedea, bine nu-i era.
Bună calea că le da-re. Şi iel tare să năcăj ca
Da' toţi turcii mulţămea-re. La un soldat să ducea
Dară turcii că-mi zicea-re : Ş-o palmă că-i trăgea.
- De unde ieşti dumneata-re ? Dară Stana ce-mi făcea ?
Aiduc \'elcu că-mi zicea-re : Ea din gură îmi zicea :
- leu sînt di la CraioYa-re ! - Aiduc Velcu dumneata,
Dară turcii, d-auzea-re. De ce făcuşi, frate.-aşa,
Frate cu iei că-l prindea-re De-o palmă de-i dideşi ?
Şi-ndărăt că-l întorcea-re, Cînd oi zice trii măsline,
îndărăt, la Negotin. Rămîne Craina de tine !
La căfenea să ducea-re, Aiduc Velcu îmi zicea :
Tot la căfeneaua mare, - Nu te teme, Stano,-aşa,
Unde beau agale tare, Capu-oi da.
Cu mînile-n pozînare. Craina n-oi da !
Verde, \'erde ca nălba-re, Da' \'Oinucu ce-mi făcea ?
Şi iei bea şi să cinstea-re. lel, frate, fuga-mi da
Iacă sara că-nsăra-re Si la turci că să ducea
Şi pe cină că-mi punea-re, Şi la turci le spunea :
Şi toţi t urcii că-mi cina-re, - Pe-Aiduc Velcu să-l păziţi,
Şi iei bea, să-nveselea-re, Cînd o fi soarile-n şasă,
Şi toţi turcii să culca-re. Aiduc Velcu iasă
D-Aiduc Velcu ce-mi făcea-re ? Şi tunurile le-aşază !
Pistă noapte să scula-re Şi turcii, de auzea;
Şi cu puşca cînd pognea-re, Pe-Aiduc Velcu-1 păz ea
Şi toţi urbuguia-re ; Pînă iel că-mi iesea .
Turc pe turc că să tăia-re, Pe-Aiduc Velcu-1 'lovea
Nici picior că nu-mi udea-re. Şi Stana mi-alerga,
D-Aiduc Velcu ce-mi făcea-re ? Da' din gură-mi zicea :
Şi iei, Doamne, să ducea-re, Aiduc Velcu dumneata ,
447
Da ' nu-ţi spuneam , frate,-aşa, Şi pe turci că-i bătea .
Cînd oi zice trii măsline Şi cînd prin turci că mergea,
Rămîne Craina de tine ? ! Ca un vînt vivorît
Iară Stana ce-mi făcea ? Printr-un pomet înflorit ;
În toale' lui să-mbrăca Cum mai cad florile,
Şi I� \'Oiscă să ducea , Asa le săr celmile.
P('-Aiduc Yelcu I-îngropa . şi' nu-i taie cum să taie,
Şi Stana ce-mi făcea ? Şi mi-i taie ca pe griu,
Toată \'oisca că mi-o loa Şi mi-i chicheşte snopeşte,
Şi cu turcii �ă bătea Să nu le mai tragi nădejde !
G h . Sil"bu G iug!ca - l'f!sa 11 , 59

Y:ti u ga ( H . S. F. I 11gosla·1ia)
68( 1 67 ) STOIAN ST Î :!\ GĂ HAIDCCl� L
Cînd o i zice de-o scumpie, K-are dar cu ce-l plătească.

I-ascultaţi voi , fraţi, la mine, Se sculă naşu de la masă
Să vă spun o istorie, Şi trecu peste Timoc ,
L' n cîntecel din Sîrbie. Sus, la paşa de la Dii,
Cînd oi zice de-o păstrungă, Patru iepe le fura
Să vi-l dnt pc Stoian Stîngă ! Şi le vîndu-n Negotin,
Stingă-aici , De luă bani destul de buni .
Stîngă colea , lară la masă îmi şedea
Stîngă p'in lsîcova . �i cu finu-aşa vorbea :
N-are lucru ce lucra , - Iacă, fine, ce-am făcut ,
Cînd ieşi la cafenea E u cu mulţi bani am venit ,
�i la vorbă că-mi vorbea , Finişoara-mi dăruiesc
Iacă vine şi săracu , Şi nunta să o plătesc .
Să-şi cate el comănacu . Iacă nunta isprăvea,
Da' săracu , ca săracu, Dară Stîngă ce făcea ?
Cum îşi căta comănacu, Jos la recă dubăra,
L'nde sta şi se vorbeşte, La umbră de nuc şedea ,
De necazuri povesteşte. Unde sta şi se gîndea,
De sărac e tot sărac, Aşa Stingă că zicea :
De n-are soţie-n sat. „Lină verde colălie ,
Oi, săracu ce-mi vorbeşte, Să plec eu în haiducie,
Naş de nuntă nu-şi găseşte ! Da ' care, taică, să-mi fie ?
Dară Stîngă-aşa-i vorbeşte : Să iau copilaşu meu
- îti sînt ziditor de casă, Şi pe nepotu Dumitru ,
Să �-aduci de naş în casă ! Să mai trec pe Rom ânie,
Da ' săracu , ca săracu , Doru în mine să-nvie.
Nu-şi mai bătea de-aci capu ; (-acolo trăiesc ciocoi,
Chiar de nuntă se gătea , S-adun cîţiva gălbiori,
Lăutarii şi-i tocmea Să mai dau şi la săraci ,
Ca să facă el nunta. Să-şi cumpere boi ş i vaci !"
Iacă Stingă că-mi pleca,
Iote, nunta a venit, Cu-al lui mîndru ficioraş
Da ' şi Stîngă s-a gătit ; Şi nepot-su Dumitraş.
Aduse săracu-n casă, Jos la recă îmi venea ,
448
Cînd la Timoc ajungea , 'Ai de strejc înainte,
Sta Stingă şi mai vorbea : Că pe urmă vin şi eu ,
- Măi nepoate, tu, Dumitre, Mă trag la pereţi mereu !
Şi tu , copilaşu meu, Plecă Dumitru-nainte,
Cînd oi zice de-o scumpie, Şi cum s-a băgat în sat
Plecarăm în haiducie. Află casa I-al bogat
Eu aşa că am aflat , Şi se făcu blăstăma t .
Cine pleacă-n haiducie S e făcu că merge tare.
Nu calcă pe sămînţie, Da · �e oprea pe picioare :
De vrean bine să le fie ! Ca � ă-ncalţe opinca,
Şi copiii I-asculta, Stoian mi se prefăcea .
Tot pe răzoare trecea ; Intră-n casă la bogatu,
Unde ei că îmi afla Da ' bogatu, ca boga tu .
Cîte u n om mai bogat, Şedea-n sobă,-n pat culcat,
Îi lua banii de sub cap. 'Odinea , că-i om bogat.
Ei Timocul cînd trecea, Stoian Stingă, ca un 'oţ ,
Pe la Văcşina trecea, Îi ceru banii pe toţi .
Şi da sus, la Socolari, Bogatu n-ar ce face,
Cînd oi zice de-o sulfină Îi dete banii pe pace.
Îşi lua drum de Albotină. Stingă banii că-i lua.
În Albotină venea , Îndărăt că se-ntorcea .
La cetatea cea letină, Se băga în Albotina ,
Stau haiducii făr' de vină. La cetatea a letina .
Îmi sta Stîngă cît îmi sta N-a vu pîine de rnîncarc ;
Şi un bărbat că prindea, Peste ape că trecea ,
Unde-l lua de-1 ispitea : Lină verde popilnic,
- De unde eşti. măi nepoate ? Lua drumu de Călinic .
Dar bărbatu cel fricos Şi-n Călinic se ducea,
Îi răspunse cu folos : La Dumitru cel frumos,
- Măi moşule dumneata, Îi da mîncare cu folos ;
Fiindcă stătuşi mă-ntrebaşi, Dumitru mi-l arăneşte,
Eu cu dreptu spune-ţi-aş : Dară Stingă haiduceşte.
Eu aicea am venit Sta Dumitru şi-i spunea :
Să tai cîţiva sulişori - Lele, mă nană Stoiene,
Ca să-mi fac eu o loitră, Am auzit şi-am aflat
C-aici e lemnu de viţă, Că-n tară la Calafat
Da' sînt băiat de la Gîrţi, Este �n ciocoi bogat.
Venii baş în zi de marţi. Da ' Stingă cînd auzea
Dară Stîngă-aşa-i zicea : În vale-n recă dubăra ,
- Ia să-mi spui, băiete, bine, La cetate 'odinea .
Care-i bogat în sat la tine ? Păzea sara că-nsăra ,
- Bogat e Stoian Şi pe lingă Gîrţi trecea ;
Şi cu Iovan. Lua drumu de Alvăgii,
Doar atîta că-i spunea, Să treacă pe lingă Dii.
Stoian Stingă sta, zicea : Pe vale la Alvăgii,
- Ia lasă-i pe mina mea ! Mai wneau doi haiducei .
Doară soar'le apunea, Pe unu că mi-l chema
Stoian Stingă dubăra, Zăgărea din Bregova
Colea, peste-o potecea, Şi cu Ali panduru ,
În margine de sat ieşea. Care-ara tă la turci turu .
Lui Dumitru că-i spunea : Iară Stingă cum trecea
- Măi nepoate, măi Dumitre, Înaintea lui trecea ;
449
Î i ieşi şi Zăgărea, Taraba-n curte sărea ,
Stoian Stingă răspundea : La ciocoii că se ducea .
- Care eşti tu acia. Da ' ciocoii îmi cina,
Cc sezi înaintea mea ? Panduru la uşe-mi sta.
De-�i fi omul cel mai drept, Iacă sluga că-mi ieşea,
:'.\u-ţi răcesc un glonţ în piept ! La cîini mîncare să dea ;
Să-ţi apuc i potecile. Arnăutu mi-l prindea ,
Pîn' ţ-ă bune oasele ; �lîna-n sus îi ridica ,
Da ' de-oi fi haiduc , e b i ne Iote, Stîngă mi-l vedea .
Să \'Îi aicea la mine ! Arnăutu de colea ,
Da ' Zăgărca-i răspundea : De nimic nu se temea ;
- Eu sînt voinicel ca t ine. �lina sluga jos la poartă,
Pc tine cu mi tc-adăst . Că arnăutu nu-l iartă.
Că mai am înc-o soţie. Sluga porţi îmi deschidea.
.'.\la rt· \'o inic o ă fie ;
: Stoian Stîngă cînd venea,
Î l am pc Ali panduru . La ciocoi aşa-i spunea :
Cel mai Lun arnăut turcu. - Boierule dumneata,
Stoian Stingă-aşJ. zicea : Ai căzut la mînă rea ;
- Ia ,·eniţi la mine-nuntru , Să-mi dai cîţiva polişori,
la să facem jurămîntu ! Să nu te cuprindă fiori,
\"oi cu mine haiduc iţi. C :t � int uşori de păstrare
Pl' săbii îngenunc heaţi Şi m ai cu spor de schimbare,
�i-amîndoi �ă ,. ă juraţi Ce nu mori cu ei de foame !
Pe mine nu mă izdaţi, Da ' ciocoiul tremurînd,
La colgii � ă nu mă daţi. D inţ ii n gură zdrăncănind,
-
Să stau miine-n tîrg în lan ţ , Îi pierise minţile,

Ori de-o crcacă spînzurat L-apucară chinurile .
Ca o troacă alinat ! Da ' ciocoaica, mai miloasă,
Ză.gărea cînd auzea I-aduse banii din casă ;
Deodată-ngenunchea Da ' ciocoiu-ngenunchea ,
Cu genunchi pe � ăbioară.. Din gură aşa-mi grăia :
Să nu-l facă de oca r ă . - Toată blaga voi să-mi luaţi,
De jurat mi se jura :'.\ umai să nu ne tăia ţi !
�i îndată se scula . Ali panduru e turc,
De-mi trecură p-îngă D i i, Ceru să-i ia capu de la t rup.
La marginea Dunării . S toian Stîngă aşa-i grăia :
Îmi găsiră o luntriţă, - Xu-i lua capu de la trup,
�i fără pic de căinţă Că-n bucăţi eu mi te rup ;
Îmi treceau la Calafat, Că de-oi face vreo minune.
La ciocoiul cel bogat . Xici tu nu scapi de la mi n e !
Toată ziua-n baltă sta, Ali panduru d-auzea
Da ' ţăreanu-i arănea ; Ochii roată se uita ,
Cînd �oarele apunea , I eş i afară grămadă .
Se scula Stingă, pleca. Tare-i striga Stoian Stîngă :
Cînd. în curtea ciocoiască, - Staţi cu mine, nu plecaţi,
Ciocoiul porţile-ncuiasă. Pe mine nu vă mîniaţi,
Da' Ali turcu panduru Că n-are banii iertare
Mai făcea şi pe nebunu, Şi n-avem nici noi mersoare .
S-atîrna de o tarabă, Cîte-un pumn de galben lua ţ i
,
C ă le era la oameni grabă. La coicoi în poală-i daţi.

O dată s-aridica , Să ne dea Do mnu iertare,
O dată se opin tea , Pentru-a noastră cutezare,
450
Să a nm şi noi mersoare. Dară Stîngă d-auzca ,
Toţi cu pumnu bani lua, El din gură aşa-i grăia :
Ciocoiu poala-ntindea, - Yino la mine de nci ,
Dar haiducii-i arunca Î ţi dau trei sute de lei ,
Cu pumnuleţu parale, Să te duci mîine la Dii ,
Dedea boieru iertare. Îţi iei o pereche de boi .
Boieru banii-i primeşte, Să-ţi iei cărugean şi plug,
Cu ciocoaica se \'orbeşte : Poimîne te văd arînd,
-Măi cocoană, măi nevastă, Adînc cu plugu-mbrăzdînd .
Am trecut peste năpastă, Că de nu m-oi asculta
Să dăm la dînşii iertare, Capu de la trup ţi-oi lua !
Să aibe şi ei mersoare ! Eu sînt Stingă haiducu ,
S-aveţi noroc de parale, Trăieşte pe unde-i cucu !
De la mine cu iertare ! Bărbăţălu de-auzea ·
Stoian Stîngă mulţămea , �fina că i-o săruta.
îşi lua banii şi pleca , Trei sute de lei îi da,
La Dunăre du băra ; Şi cu ei fuga la Dii,
Colea-n vale-n ostrovel, De-şi lua boi şi bidivii,
C-aşa se pricepe el. Îşi lua car şi îşi lua plug,
Ei luntrea că mi-o găseşte, Zorile îl prinse-n crîng.
Pe apă mi-o slobozeşte, Cînd Yeni poimîine zi,
Cu lopeţile-o mîna Săracu în deal ieşi .
Pînă-mi trecu Dunărea. Pornea locul îm brăzdat,
Iar trecură p-îngă Dii, Stoian Stingă-I auzea,
Dete pe sub Alvăgii, Iacă la el îmi Yenea ,
Îşi lua drumu sus de Gîrţi, La vite mi se zăuita.
De-mi mîncau ei la miei fripţi. Stoian Stîngă sta, zicea :
Se suiau în Albotina, - Măi nepoate, voinicele,
Că acia li-i 'odi na, Cu sprincene frumuşele,
Şi se culcau în cetate, Ia vino la mine-neoa
Că au bănuţi şi de toate. Să-ţi mai dau cîte-o para !
Iar mai sta si cît mai sta, Stoian Stîngă e om bun,
N-are lucru �e lucra, Scotea banii din zăbun,
Într-un cer nalt se suia, l_;n pumn de galbini dăruia,
Peste cîmp se zăuita, Da ' voinicu-i multămea.
Şi Yăzu el un bărbat, - Ka, să-ţi cump�ri vii, moşu,
Sta în sapă răzimat ; C-ai o casă de copii ;
Bărbatu cu cea nevastă Pe mine mă pomeneşti
Săpau amîndoi pe-o coastă. în cîntece rumâneşti !
Stoian Stîngă se milea, Cînd la muncă iar venea,
Din lemn în lemn se ducea Cîte-o raţă-i aducea,
Pîn' de ei apropia, În frigare i-o frigea,
Şi bună ziua le da. Cite trei pîini îi cocea.
Bărbatu îi mulţămea, Pe Stîngă mi-l arănea,
Stoian Stîngă-1 întreba : Cite-o dată-1 conăcea,
- Ce săpaţi şi nu araţi , Bărbăţălu-mbogăţea.
Şi v ă chinuiţi, măi fraţi ? Iote Stîngă ici-colea,
- Măi moşule dumneata, Şi mai da şi prin Craina ;
Iacă săp, n-am ce să fac, El pe unde că trecea
Dacă n-am cu ce plug trag, Da pe sus la Bujoriţa,
Că sînt şi eu om sărac, Pe vale la Pîrlovăţ,
Fără de pereche-n sat ! Din Pîrlovăt în Rahova ,
'
45 1
Tot pe-aici îmi haiducea, Să-ţi fie de pomenire !
Pe-aci bani mulţi astrîngea ; Am.îndoi paşi ca să fim,
Se o prea şi-n Deleina . La Vidin să stăpînim,
Da ' la podu lui Chisăr Asta nu s-a mai văzut
S e -ntîln i c u al :_ ău văr, De cînd lumea s-a făcut !
Şi-n Bujorna că-mi venea, - Oi, Efendi, ghiaur-başi,
_Mult pc-aicea-m i haiducea ; Numai viaţa tu să-mi laşi ;
În Bt;.jorna la zăpi�c. Da' să-mi dai o ţîr' de domnie,
l" nde ha iducii � e mişc ' . Să trăiesc şi eu mai bine !
De mîncarc cine-i da ? - Iote, Stoene, ce-ţi dau,
Gcghiţă <lin Zkcu t ea . l ntîi să fii legea mea,
Goghiţă m i - l arăn c şte, Pe urmă îşi fac vrerea ;
Stoian Stîngă îl plăteşte Să nu te mai cheme Stoian,
Şi la Dolo ccnăccşte. Da' să te cheme Asan !
H a i du c e a rî t h a iduc ea
, Paşă-n Dii că mi-l punea,
Pc la \"îrf rînd s e ducea , Stoian nu mai haiducea ;
Peste Dună.-e-mi trecea . 11 punea paşă la rumâni,
Pe cioco i . zo - i bulduşa ,
. La rumâni, la toţi creştini.
.'.\Iuită hlagă aduna. Da' turcu uidea. la turci,
l .-ai � ăraci o împărţea. Stăpîn peste başbuzuci.
P'in �at<' undf' t recea . Şedea paşă cit şedea,
C i te-un om ă rac vedea ,
� Aşa viaţă nu-i pria.
Stingă k lua boi şi vac i , Paş-al turcesc îmi avea,
C ă i c milă de-ai sărac i .
- Îmi avea el un copoi
Ciocoii pe R::m1 ânie Ce nu mergea după oi,
Dete jalb�t la Turc h ie : Tot cu zăr, unt 1-arănea,
- Turcilor păgîni, agale, Sărăcimea-nfometa.
Tineţi-vă o ţî r mai tare ;
' Dar Stingă aşa grăia :
Tineţi-,·ă ' o ţ i i-n Turchie , - Bre, Efendi paşo, bre,
Nu-i lă'.- aţi în Rom ânie. Ai şi tu un copoi,
C-o !'ă fac em bătălie ! l\lănîncă unt de la oi ;
Atunci paşa de la Dii, Să mi-l dai cîtăva mie,
Că t ă ' oţii cu colgii . N-am să-l duc în haiducie.
Şi-i căta şi nu-i gă:'a ; Să-i fac, frate, o plimbare,
L u i Stoian nici că-i păsa ! Mînce coricove goale !
D.a ' o da t ă ce-i venea, Da' paşa-i spunea aşa :
î 1 v e nea dr conăcea, - Ioc, bre sinco, ioc,
L a Dii . la nasi-'. u 1\icolcea. Bag mîna-n foc ,
E l de conac c � r.ăcea Nu mănîncă pîine goală,
Da ' na ş i- '. u îl vindea . Da'mite coricove goale !
Şi mi-l lua turc ii legat, Mînîncă fiin'că-i copoi,
Zo. mi-l loveau după cap. Mînîncă unt de la oi.
Stoian Stîngă-aş1 vorbea : Stoian Stingă aşa zicea :
- Oi. E fendi pap, bre, - Oi, bre paşo dumneata,
Pc mine naşu m-a luat . I-ascultă la mine-neoa,
M ă det e la tin' legat. Mie mi s-a urît şezînd,
Da ' ni mica n-am s trica t ! O să merg să mă mai plimb.
Da ' paş-al din Dii !:: triga : O să merg şi-n iepurit,
- Stoian S tingă dumneat a , Tare mă simt plictisit ;
Lasă-te d� haiduc ie, Sint nevoia să văd crîng,
Că te bag în puşcărie S-aud păsăr'le cîntînd.
Şi-ţi dau cu ţ ie domnie, Da' să-mi dai tu copoiaş,
452
Că I-oi putea eu ogoiaş ! C-a şa haiducului place,
Paşa copoiu i-l da, Toamna la cules de \"ii ,
Cetatea se deşchidea ; Să mai treacă el p'in Dii .
Stoian Stingă cum îl lua Dete la nana Cîndea,
Pleca la Albotina . Pe la naşi-su N icolcea :
Tăbăra de iepurea , l\'icolcea e om duşman,
Iepurii-n car punea Dară Stingă su' buştean.
�i-i trimetea lui paşa. Nicolcea e pe bă<lan.
Azi aşa şi mîine-aşa, Cînd se-ntoarce cu � pinarl',
Iar plecă-n Albotina , Îi răci un glonţ în �all'
La cetatea letina, Şi grămadă-I dubftra .
Cu copoiu iepurind, La Nicolcea se duce;;. .
Da ' coricove-astrîngînd, De turcit el mi-l turcea .
Trăistuţa la gît umplînd. Din gură aşa-i zie<. ::: :
Şi se duce la cetate, - Oi, naşule dumrn a t a ,
Numai haiducii răzbate, l�ită-te l a dm da ml a ,
Ş-acolo iar s-aduna, Cum m-ai turc i t t u pt· mine,
Copoiul legat ţinea. Să te turceff ( u fH' ti n(' �
În \"ale la iaz dubăra, Şi-şi lua drumu ş 1 pk ca
Lua copoiul de-I scălda. Pe unde-l duet a cal< a.
Cu nuiaua mi-l bătea, La Dumi tru- n Cdm i c .
Copoiul schilăunea , Care-an a un c c p i l m i r ;
Mult flămînd că mi-l ţinea. Dumitru-n ca� ă ţ i nîncl .
Şi aşa copoi se-nvaţă, Iacă colgii n nir.d.
Mîncă mere pădureaţă, P'in t c a t �' ca� a-1 c�tta .
N-are pe inimă greaţă. Dumitru <l2.că \'l dea
Copoi după el ţinea, Sus în pc d iar mi-l : uia.
De-i da coricova. Dum it 1 u ş t i e turce ş te,
Da' copoiul o mînca, De a gale nu- m i grijeşt e :
Cu poftă o îmbuca. Purn a n-. a� a şi njnca,
Da' paşa cînd îl vedea Stingă p'in pc d rîcăia.
Mare mirare avea, Dară turcii întreba :
Nu-i venea lui a credea. - Ai bre. � in co Dimitrie,
Da' Stîngă dacă vedea Ce aşa-n pc d tot rîcăie ?
Iar lua copoiul şi-mi pleca. - \"run mîrtan de pi 'n mă'la
Şi trecu la Albotina, Vi n e pe la miţa mea !
Nu era-n cetate nima. Vătrai din \"atră lua,
Trei zile-n şir îl ţinea, Pe gura peciului striga .
Copoiul, zo, flămînzea ; Stingă p'in pod zdupăia.
Iar o bătăie-i trăgea, Iacă turcii se �cula,
Şi de coadă-o tinichea ; De la masă că-mi pleca.
La paşa cu poşta-I mîna, Stoian Stingă cubăra ,
Da' pe tinichea-i scria : Iar la masă s-aşeza,
„Oi, paşo, ciric başi, Unde-mi bea şi îmi mînca .
Nu mai ai ce să-mi faci ; Lui Dumitru îi plătea
Cînd eu la mînă ţi-am fost, Şi-nainte o pornea.
Tu cădîr dă nu mi-ai fost. Mai dete pe la Arceri,
Da' cînd mintea ţi-a venit Tn:cu Dunărea-n puteri
Bănuţii ţi s-a furşit . Şi-mi pîrli cîţiva boieri.
Haiduceşte Stîngă-n pace, Ş-aduna bani lucitori,
Că n-ai, paşă, ce-i mai face !" Nu mai sta pe la strîrn tori.
Iată Stîngă ce mai face, Dătea bani pe l-ai săraci,
453
Să-şi cumpere boi şi vaci. Pe buştean că mi-l trîntea,
Cînd trecu p'in Alvăgii, O dată se opintea,
Î l văzu nişte copii. Capu jos îi rămînea ,
Da ' copiii, porci de cîini, Numai gura o căsca ;
Mi-l pîrîră la păgîni . Trupu-n picioare pleca ,
Şi păgînii-1 ocoliră, Sabia-n mînă-şi lua ,
Prin Alvăgii îl pîndiră ; După turci că-mi alerga ;
Î l pîndiră şi-l legară Tot tîrgul că mi-l umbla,
Şi-l duseră la Vidin, Trupu-n picioare stătea . . .
Paşa-i cîine de păgîn ! Cînd fu soarele-n chindie ,
Pe Dumitru că-l lua La turci, mare veselie,
Şi cu el mi se ducea La rom âni e jele mare,
La Căpia Hanului , Soar'le se întunecă tare .
D e pierzare capulu i ; Căzu trupu-i la pămînt ,
Da ' pe Stoian Stîngă-1 lua, Sîngele bolborosind,
Colea-n vale pe divan, Din picioare tot bătînd.
Î n Căpia lui Smîrdan ; Cînd soarele scăpăta,
Şi în laţ l-a atîrnat, Nici trupu nu mai mişca ;
Laţur'le s-au sfărîmat, Î n poarta de la Vidine ,
:Su putea la spînzurat. Se mai făcu o m inune .
Da ' paşa se necăjeşte, Stingă săraci ajuta ,
Cu stîngă se măldăreşte. Mulţi plugari îmbogăţea ,
Cînd oi zice de-un pelin, Multă lume-I pomenea,
Venea-o babă din Florentin De se cîntă ş-acuma
Şi baba aşa-mi zicea : Şi p'in ţara a turcească,
- Stîngă nu-l spînzuraţi, Dincolo,-ntr-a rum ânească .
Guleru cămăşii de nu-i tăiaţi ! Şi-mi pieri făr' de mormînt.
Dară Stîngă-aşa zicea : De la Timoc bate-un vînt,
- Bată-te Domnu de babă, Bate-un vînt cu lăcrămioare,
De urîtă şi de slabă, Pe-a cucului aripioare,
Aşa vorbă ce spuseşi , Inimioara mi se frînge,
Parcă inima-mi rupseşi ! Turtureaua tot mi-l plînge .
Tumte atunci paşa lua
Un topor mare-ascuţit, Istorie rumânească,
Să-i dea lui Stingă la gît . Copiii s-o pomenească,
Gelatu toporu lua, La buni fraţi ca dumneavoastră.
Ion Ilici Sandu- Timoc, Cintece bdtrîneşti, 23'1

Gol ubinia (R. S. F. Iugoslavia)
1 946
69(87) PĂTRU Dl LA IZVOR
Cînd oi zîce di-un bujor, Să slujească pe dreptate

Venea carte din Stambol Nouă ai şi j umătate,
La Pătru di la Izvor. La poarta-mpăratului,
Carte albă, slove negre, Proptă Ţăligradului .
Ce spunea inime rele : Iacă Pătru cînd pleca
Î l chema la miliţîie, Şi acasă că-mi lăsa
Slujească la-mpărăţie, Nevastă cu doi copii,
454
Şi copiii mărunţăi, Mi-o căta şi n -o gă sa ,
Îşi bat sătenii joc de ei. Să du5ă-n ca� ă la ra.
Da ' la el în sat venea C inili mi-o năcă j ea
l:n arnăut mai bogat, Şi-şi făcu voia cu ea.
Să scoată biru din sat. Da ' nevasta r�m plîngca .
Duşmanu-n sat cînd venea, Arnău tu di colea .
Toată lumea-n sat venea El cu � îla că o lua
�i la 'oră, zo, juca ; ...; i cu neva�ta plc ca ,
Toată lumea premenită, Î i lua ş i c o p i ii cu ea .
D-a lu' Pătru e cernită ; l. ncle cu ea � ă ducea ?
Tot plînge şi să gîndeşte l"nde-i codru-ncc drla t .
l'nde Pătru să căzneşte. Cînili �-a : cufundat .
Arnăutu o vedea, Î n poa l ă de codru-awa .
Pe toţi oaminii-ntreba : :\n·a tu rc u o băş tca ;
- Ce şede mîndruţa-aşa, Da ' ne\·a n a . � ărmana .
Toată lumea premenită, Toa tă ziua � u � pinind.
Numa ea şede cernită ? Pt'-al l' i P{t t ru Ft dor i n d .
Dară cînii-ai de săteni, Î l dorra a z ' . şi-l dor<'a rr. in c .
De săteni şi vameci mari, Păn ' la n o u ă. a i <le z i l e .
Că sînt oamini toţi de-ai tari , Pe-al de zece-a po\' Î rn i t .
Pe nevastă o spunea : P ă truţ;1-aca� ă-a n n i t .
- Măi arnăut al bogat, Gă: a ca: a pără: i t ă .
Ce ne scoţi biru din sat , } )e p e r e i l u a t ă rima t ;t .
Asta cea bună nevastă C u m tăbăra . : ă \'ăi t a .
Are doi copii în ca� ă. :\lu l t {t l u m l' - 1 a : c u l t a ,
Şi copiii mărunţăi, El mi : ă \· ă i ta aşa :
Îşi bat sătenii joc de ei . „Oi. : ărac de maica mea .
Că bărbatu i-o plecat, l" ncle mi-e m·va� ta mea ?
A plecat el la armată, �eva: t a cu do i copi i.
La-mpăratu să o facă ; C ă . zo.-mi pare rău de ei !"
La-mpăratu, la Stambol, Fămeiili pow� tea :
Pătrată di la Izvor , - �lăi Pătruţă, făt-frumos.
Să sl�jească pe dreptate Care-n lume n-ai mai fost
Nouă ai şi jumătate ! .\şa voinicel frumo� .
Arnăutu, de-auza, Băiete. ne\·asta ta
Azi aşa, şi mine-aşa, 'Ktodeauna plîngca
La nevastă s ă ducea Şi pe tine te-a jelit ,
Şi din gură-aşa-i zîcea : Tumite-acuşa-ai wni t .
- Vai , nevastă cea curată, Dar p e dînsa mi-a silit
Ce stai aşa lăcrămată, l1n arnăut boga t ,
De purtare te cerneşti, Şi newstica t' i-a luat ;
Or' pe care mi-l jeleşti ? �evestica cu copi i .
Să te duci, te premeneşti, 'Ş-bate el joc de ii.

Să pui faţa pe al�eală, Arnăutu mi-a vorbit
Buză moi la rumineală, Şi pe-aici n-a mai venit,
Că de-oi sta, de nu oi face, l'nde mi s-a scufundat ,
N-ai face porînca mea, Domnu ştie ştirea lui,
Capu di la trup ţ-oi lua ! Şi nevasta cu copii !
Nevasta să speria, Cum tăbăra de plîngea ,
Ea acasă să ducea, O săcure-n rnînă lua
Nici la 'oră nu ieşea. Şi cu s ă.curea pleca .
Arnăutu mi-o căta, Călca ici, călca colea,
455
unde-i codru-ncîrligat, Arnăutu-a prăpă iit .
Cînili s-a scufundat, Ea din gură-aşa zicea :
Arnăutu al bogat . - Bată-I Dumnezău de turc,
P e su ' codru că-mi avea Lasă-l să bolborosască,
O micuţă de băştea ; Bărbatu meu să trăiască !
Iacă Pătru mi-l găsa. Ăsta cine m-a robit
Arnăutu unde sta ? Şi sîngili mi l-a supt,
La umbriţa nucului, M-am făcut neagră pămînt !
El şedea şi-mi 'odinea, Copilu o-ntreba :
Da' nevasta, zo,-mi săpa, - Care, mumă, e ăsta ?
Arnăutu cucăia. - Muică, copilaşii mei,
Pă tru ţă din crîng ieşea, Ăsta este taica-I tău
Cu săcurea cînd măi da, Şi e bărbăţălu meu,
Capu di la trup îi lua, Cu care m-am cununat
Nici nevasta n u vedea . Şi pe voi v-am căpătat.
Sărea capu ici, colea, Arnăutu al din sat
Trupu mătănii făcea , Pe cîstrii ne-a robit ,
Da' Pătruţă, zo, striga : Ne-a ţinut aici, l a crîng !
- Aoleo, nevasta mea , Pătruţă , dacă-auza ,
Vino pin' la mine-neoa ', lşi lua mîndra şi pleca .
\'ăd turcu bolborosăşte, Să dusă iar la Izvor,
Vino cu el de vorbeşte, Casăli şi le dregea
Că nu ştiu deloc turceşte ! Şi-mi ierna cu nevasta .
Nevasta, cînd auza, Cînd veni primăvara,
La Pă tru ţă să uita El de muncă s-apuca ;
Şi pe gură-I cunoştea. Şi munceşte vara toată,
Cînd vorbi vorba cu ea, Umplea curtea cu bucate
Tocma-atunci să pricepea Şi trăia pe ţară-n pace,
Că Pătruţă a venit, N-are turcu ce-i mai face !
Sîma Prunaru Sandu- Timoc, 63
Alexandrovăţ
- R. S.F. Iugoslavia
70(59) COPI�LAŞ ROMAN
La cea gură de scursură, Cu sabia le-au luat.

Movila din curmătură, Le ţineau pe după cap
La cerdac de acioaie Şi le sărutau cu drag.
Sînt trei suliţe înfipte, Dar vin bun cin' le serveşte ?
Cu iarbă verde-nvelite. Să vai măiculiţa lor,
La umbră la trei suliţe, Babă slabă şi-nţeleaptă
Mi-este-o masă mare-ntinsă, Şi la cuvînt aşezată.
Dar de cine e cuprinsă ? Din guriţă le vorbeşte
Şade Din şi Costantin Şi astfel îi doj eneşte :
Şi cu copilaş Roman, - Alei, Din şi Costantin,
Că-i tînăr şi ortoman. Beţi, maică, şi vă cinstiţi,
Şi ei beau şi se cinsteau La Lipuşna nici gîndiţi .
Cu trei fete de-mpărat Nu-şt' Lipuşna mi-a-nflorit,
Aduse din Ţarigrad, Ori tătarii-au tăbărît ?
456
Atunci Din şi Costantin Sabia că mi-o scotea ,
De la masă se sculară, Pe mişchiu că o trăgea ,
Ocheanu-n mînă luară, Spre Lipuşna se pornea ,
Pe Lipuşna se uitară ; Da ' frumos ce mi-i tăia !
Şed tătarii tăbărîţi, Cîte unul. cîte doi,
Tăbărîţi şi adormiţi, Cum stă bine la război.
Tot de drum sînt osteniţi. Şi mi-i taie rar . snopeşte,
Dară Din şi Costantin Şi se-ntoarce de-i clăieşte . . .
Iar la masă că-mi treceau lară biata maică-::;a
Şi iar beau şi se cinsteau Din gură că le grăia :
Şi din gură-aşa-mi ziceau, - Alei, Din şi Cons ta ntin,
Lui Roman îi porunceau : Beţi, mîncaţi şi \·ă cinstiţi,
- Alei, copilaş Roman, La Roman nu \'ă gîndiţi
Frăţioare ortoman, C-a fost mic, nepricepu t ,
Ai fost mic, nepriceput , La războaie n-a bătut .
La războaie n-ai bătut. Ori tătari l-au copleşit,
Uite,-acum să mi te duci, De Roman n-a mai venit ? !
La Lipuşna să te uiţi ; Atunci Din şi Constantin,
Şi dacă. vor fi cinci mii, Unde ei că-mi auzeau,
Pe la noi să nu mai vii ; De la masă se sculau .
Iar de-or fi şaispre 'ce mii, Nă\·ală la cai că-mi dau,
\'este să ne faci, să vii ! La Lipuşna se porneau,
Şi-atunci copilaş Roman, Peste Roman că mi-şi dau
Crudicel şi ortoman, Şi din gură mi-l strigau :
Unde fraţii mi-auzea, - Alei, copilaş Roman .
Carnea pe el tremura, Frăţioare ortoman !
De la masă se scula, Iar Roman le răspundea
Şaua pe cal că punea, Şi aşa că le striga :
În şapte tafturi o strîngea, - Eu prea bine vă cunosc
Cu cioltar îl învelea, Pe treapătul cailor.
Şi cioltarul poleit Pe sunetul zalelor.
Iar tafturile de-argint, Dar negrul mi-a-nebunit ,
De se tîrăsc pe pămînt , Vederile mi-au pierit ,
Şi perniţa de sub chingă Frică mi-e c-o s ă v ă stric !
Cusută-i cu piatră scumpă. Dară Din şi Constantin,
Vezi, bată-1 sănătatea, Cnde, frate, I-auzeau.
Mergea noaptea ca ziua. La o parte se trăgeau.
Şi el, măre, că-mi mergea , Cîte-o cange că-şi făceau,
Pe-o movilă se urca, De departe I-apucau
De pe cal descăleca , Şi de pe cal mi-l trînteau.
Ocheanu-n mînă lua , La el iute alergau.
Pe Lipuşna se uita : Frumuşel că mi-l legau
Şed tătarii tăbărîţi, Şi la maică-sa-I duceau .
Tăbărîţi şi adormiţi, Unde mă-sa mi-l vedea ,
Şi la mii nesocotiţi . La braţul ei că-l lua ,
Treaba asta de-o vedea , Pe guriţă-I săruta,
lnima-n el se strica Doftorii, măre, că-i da
Şi-ndărăt că se-ntorcea . Şi pe el mi-l deştepta,
Pîn' la un loc că-mi venea Vederea i-o vindeca .
Şi el sta şi se gîndea, Iar voinic că mi-l făcea .
Ruşine i se făcea Şi pe toţi îi cununa ,
De draga. ibovnica. Frumoasă nuntă făcea,
457
llăre, să se pomenea�că, Să vă cînt altul, mai bun.
Pe-aici, pe la dumneavoastră. Mă plătii cu cîntecul,
Şi ziceţi. măre. amin, Ca lupul cu urletul !
Că mă cheam ă Costantin,
I. Ghinca Folclor di11 Oltrnia .si J\Jm1trnia, Y, 236
Găiţa -Ialomiţa I . BENTOJl.T
189 7
7 1 (68) CERCH E Z
Foaie wrdc-a bobului. La ma� ă cînd îl gă�a.

La capu părr.întului. Să wz', Cerchez că-l vedea,
C înd oi zice-a m u ril cr . Îi pica pîinrn din mină
În do � u raciurilor, Şî bucătura din gură ,
Multe cortuk ţ e � î n t . �î din gură că zîcea :
Multe � i n t . - Măi băiete.-a�cultă-ncca',
mărunlt' � in t , Cine naiba ţ-a şoptit
Da-n m ijlc c de cu rt u l t ţ e La mine tu de-ai venit ? !
Ieste-on cc rt mar e . rot a t , La luptă ca �ă ne lom ,
C u c n s' t et u nărînzat, Or' în cai �ă ne-ntn:cem ?
Dar în i d c i n e şăde a ? Rămăşagu rămînea
Şădea Cere hez ,·ittazu La-ntrecere �ă să ia.
Care-a �periat Diiu , Să vez ', Cerchez ce făcea ?
D a reYaşă La vizii că comanda ,
p 'in oraşă Calu din grajd că-i �cotea ,
Şi hîrtii Şapte inş' că mi-l ţinea
p'in primării : Pănă Cerchez 'ncăleca . . .
„Care-o fi şî �-o afla , La-ntrecere că să loa :
Cu iel la lupt ă �ă ia :- ! . . " . Fugea Cerchez ca dracu
Nirninea Că-l întrece copilu ;
nu să găsa . Copilaş îl întrecea ,
Cin' oai zice di-un lipan, Sabia
Copilaşu lu' Roman, că mi-o scotea ,
Numai de cinspre'ce ani , Capu lu ' Cerchez tăia.
Iel, dragă, cînd auza Toată lumea de vedea,
Lacrămile-1 pod.i dea , Pe copilaş mi-l cinstea,
Într-un păr că să suia , Dar Roman cînd auza,
De-acolo că suiera, Iel de mare bucurie
Herghelia şi- b strîngea, Făcea mare veselie.
D-un cal bun că-ş' alegea Dar Roman ce mai făcea ?
Şi pe iel că-ncăleca, Trei săptămîni petrecea,
To' pe Albu bă trînu Cu copilu că-m' vorbea :
Care fugea cu anu - la-ascultă tu, taică,-ncoa' :
Şî răsufla cu ceasu . . . Ia sui-te tu-n păru-ăl mare
Iel bine că să-narma Şi u ită-te mai la vale,
Şî pe cal încăleca, Vez', bujoru mi-a-nflorit,
Drumu spre Cerchez că loa . Or' turcii ne-a cotropit ? !
Îndemna ce mi-ş' 'demna, Dar băia tu ce făcea ?
Unde-i iarba necălcată Iel în păr că să suia
Şî roa ua ne seu tura tă ; Ş i l a vale să uita,
458
Şi turcii că-i nazarea Şi răsufla cu ceasu . . .
Şî lu' ta-său că-i spunea : Şî bine că să arma ,
- Dar n-auz' tu, tată,-ncoa ' : Cu turcii s-amesteca ;
Bujoru nu rne-a-nflorit, De dimineaţă pă.n ' la prînz
Dar turcii ne-a cotropit ! Tăia copil to ' cu rîs ;
Dar Roman ce mai zîcea ? Di la prînz păn' la nămiaz
- I-ascultă tu, taică,-ncoa ' : Tăia copil cu năcaz :
Ia numără steagurile ; Cîn' soarele ::: căpăta ,
De-o fi, taică, şapte mii Copilaşu terrnena .
Abi' ţ-ajung numai ţîie, Da ' Roman cînd auza
Da' de-o fi cinzăj ' de mii Mare bucurie a wa.
Să-z' dau ajutor şî ţîie ! Petrecere că făcea
Copilaşu ce făcea ? Cu boierii tîrgului.
Steagurile număra , Cu viziii Iaşului .
Cinzăj ' de mii că găsa , Mă plătii cu cîntecu
Lu' ta-său nu-i mai spunea , Ca lupu
De-acolo că fluiera, cu urletu,
Herghelia şi-o strîngea, Şî mai daţ ' cu beutura
Di-un cal bun că-ş' alegea, Să-ş' ude şi Petre gura.
Tot pe Albu bătrînu Daţî-m ' un pahar de \" i n
Care fugea cu anu Să vă. spui altu. mai bun !
Petre Matei i . 1 379-1

Craio·1a A L . I. A :.\IZ l. L E SCU
2 3 XI 195 1
72(62) ŞIRET C Î RPĂ LABU
Foaie verde trei lalele, De la masă mă sculai,

Colea rnăre, Puţintel somn că.-m' somnai,
colea vere, Scurticel vis că-m' visai :
Unde tufele-ro' răreşte Visai un roi de albine,
Şi satele să-ndeşeşte, Geamăn să puse pe mine !
Dar acolo cine-mi este? Şiretiţa ce-m' zicea ?
Tot Şiret pîrcălabu - Măi Şirete dumneata .
Ce s-a-nvrăjbit cu dracu Ala nu-i roi de albine,
Şî mi-a săcat Bugeacu . . . Sînt tătarii, vin la tine,
Şapte sate Pe tin' să te prăpădească,
neprădate, Pe mine să mă robească !
Nici cu bani la zărăfie, Dar Şiret ce mi-ş' făcea ?
Nici dajdia la domnie, Ochian la braţă că-m' loa,
Nici claca la-mpărăţie ; Peste cîmpuri să uita
Dar Şiret ce mi-ş' făcea ? Şî tătarii că-i vedea.
Punea masa 'ce Vin pe drumuri
şi mînca giuldumuri,
lel şî cu Şiretiţa, Pe vîlcele, şireaguri . . .
Di la masă să scula, Dar tătarii că-m' venea
Puţintel somn că-m' somna, La cea
Scurticel vis că-m' visa, mică de ceşmea
·Cu Şiretiţa-m' vorbea : Şi acolo că-m' găsa,
.- Şiretiţo dumneata, Găsa mica rusculiţă,
459
Fată de cîrciumărită, Ipi ngeaua
Şi iei, frate, c-o l �ga mi-aşternea
Tot du miinile-ndărăt Şî săgeţ ' că mi-ş' scotea,
De-i plerneşte pieptu tot . Săgeata
Rmculita ce zicea ? cît lopata,
- Dale i hane tătăre5c, Şi-n tătari că mi-ş' trăgea
De ce, frate, tu mă legi, Şî dobora cîte nouă . . .
Sau de bani , 5au de comori, Dintre tătari că-mi era
Sau de zlabele-m ' puteri ? ! Ficioru lui Ciupăgel,
Dar hanu că-i răspundea : De terne Diu de iel ;
- leu , frate, că nu te leg Iei frate, că ce-m' făcea ?
!\ ici de bani , nici de comori, Pe broa� ca pcrţî că-m' da
Nici de zlabele puteri, Şî pe Şîn t îl lo\"ea .
Şî ieu, frate, că te leg Atunci tătarii ce-m ' făcea ?
Să-m ' spui ca�a lui Şiret, Porţile că-m ' dqchidea,
Lui Şiret cîrpăla bu Pă Şin: t iţa c-o loa ,
Ce s-a-nnajbit cu dracu În re bie c-o ducea ,
Şi a-nşela t pe-mpăratu Şî pe �cgru că-l lua
Şi mi-a � ăcat Bugeacu : Şi pe dn.:m că mi-ş' mergea ,
Nij ' cu bani la zarafie, C u Ciochină să-ntîlnea ,
Nij ' dajdia la domnie. Ficioraşu lui Şiret.
Nij ' claca la-rnpărăţie ! Dar Ciochină ce-m ' zicea ?
Rusculiţa ce-rn ' zicea ? „ l aca-i, bată-i mumă-sa ,
Cum p e Negru c ă l-a loat
- Nu sînt căş' ca căşile, Şî pe tata l-a tăiat ! ? "
Lucesc ca pîrjoalele, Şî la tătari ajungea ,
Strălucesc ca soarele ! Băga mîna-n pozînari,
Tătarii dac-auza Pozînari
Acolo nă\"ală da pe sub şelvari,
Şî scotea de-o săbioară,
Şi casa rni-o-nconjura , Şî-n tătari că-m' da năvală,
Dar Şiret ce mi-ş' făcea ? Şî cu iei că să lupta,
orţile că le-nchidea , Şî pe Negru că-l lua.
Stoian Ci-01:icd i . 1 3906
Galicea Mare - Dolj M. POP
.g XII 1 95 1
73(6 1 ) YIŞINA
A p ăi Frunzuliţă d-avrămeasă,
A�cultaţi, masă frumoasă,
Să vă cînt d-un cîntecel
S-ascultaţi cu drag la iel,
Că nu e vriun lucru mare,
Numai cîntec d-ascultare,
Dă bere şi de mîncare . . .
+bre ' ice + Dumneavoastr-oaţi asculta ,
+ Prea frumos că vom cînta ;
+ Iar dă nu ne-oţi asculta,
+ Om încurca
ce-om putea,
·460
+a/ :Şi vom �că pa
de belea ! . . . :I
B păi 1 / :l\Iuriei
ş-a <ludici. :I
Cam pă ,·alea Galbinei
Sînt trei sate
lăuda te.
'N vistirie nebăgate,
N-a dat biru la domnie,
Dă-mpărat nu nea să ştie !
+bre 'ice + Dă vă-m' pa 'ie-nşălăciune,
+ Eu pe nume
,.i le-o i spune :
+ l!na
-m ' este \"işina .
+ Crescut-a tufani pin ca,
+ Şî mai e l" rzîcu ţa.
+ Pus-au oamem v 1 1 pin ca,
+ Şi mai e Polovina.
+a/ :Cosăsc oameni fin pin ea . :r
c Dar biru ş1 daj dia
Cine, focu, mi-l scotea
To' clin sat, clin \ " işina ?
Frunzuliţă
peliniţă,
Pîrcălabu Negoiţă
To' clin sat, din \ " ădăstriţă.
+bă 'ice + Mînca cite-o gîsculiţă.
+ Să vezi d-o lume drăguţă !
+ Pîrcălabu ce-m ' făcea ?
+ Pînă-n ziuă să scula,
+ Bastonu din cui îşi lua
+ Şi pin sat, Doamne, pleca .
Unde bani dă bir cerea ,
Vişinarii ce-m' făcea ?
Cu pari în goană-I gonea .
Pîrcălabu ce-m' făcea ?
El acasă să trăgea
/ :Şi prin sat nu mai umbla . : '
D Nici trei zile nu-m' trecea ,
Iacă profesu-rn' venea .
ln bătătură să oprea.
Sta din gură şi-rn' striga :
+mă , ice
.
+ - Pîrcălabe dum neata,
+ Gata ţ-ăste dajdia,
+ Dajdi a
şî mma,
+ C-o pofteşte domnia
+a / :To' dîn sat, dîn Vişina ? :/
Pîrcălabu-i răspundea :
- Măi profese dumneata,
46 1
Iute-ntoarce trăsura
Că te-o simţî Yişina,
l'ici cu Yiaţă n-oi scăpa
To' din sa', clin Yişina !
+bă z ce + Pînă-ntoarsă trăsura ,
' .
+ Cin' mi-l simţa

Vişina
+ Cu pari în goană-I gonea
+a / : Pîn-afar' dîn2 sat mi-l da, :/
Iar profern ce-m ' făcea ?
+ br e ' icc + La-mpărat mi se ducea ,
+ Dă dăparte-ngenunchea,
+ Sta din gură şî zicea :
+ - Împărate,
+ Să-ai parte
de sînătate,
+ De-o luminare la moarte !
\"işina s-a-mbogăţît,
Face arme p ă pămînt,
' !\ lume nu s-a pomenit ;
Face arme fereca te,
Cere oaste �ă să bată,
/ : l . nde-n lume nu să poate ! :f
E păi Împăratu ce-m ' făcea ?
Cînd aşa
că.-mi auza ,
·� tr-o cămară. că-m ' intra,
Mina pă. creion punea
Şi-ncepea
dă. mi-ş' scna :
Scria cărţi
în toate părţi
Şi reYaşă
prin oraşă.,
+bre ' ic e2 +b / :To'mai în ţara tătărască. :f
+ :'.\Iultă. oaste s-aduna� ă :
+ Yin pă. drumuri
numai ghiuluri.
+ Prin Yă.lcele
stegurele,
+ Ln' te uiţ' clin deal în Yale
+ Parcă. te ia de-o grea j ale,
+ Ca ms1pu Oltului, . :/
+a/ : . Ca iarba pămîntului . . .
F păi Frunzuliţă. colelie,
Că mai sin' la Lisăndrie
Yreo op'zăj ' dă mii să-m' viie,
To' la Vişina să-m' viie,
+bre 'ice + S-a dat Vişina-n tăiere
+ C-are domnia plăcere !
/ :Cu oastea cine-m' pleca ? :/
Să.vai tătaru mazdrac.
462
Cu mazdracu
cit mîrtacu,
Şi-n capu mîrtacului
�li-e pus fieru plugulu i ,
Tătăraşu dracului ! . . .
+bă 'icc + La-mpărat că mi-ş' venea
+ Şi-mpăratu că-i spunea :
+ - Măi tătare dumneata,
+ Dă la Bucureşti la \·ale
+ S-aud glas dă fată mare,
+ Să urle şi căţaua
+ Tot în sat, în Vişina !
+bre 'ice + S-a dat Vişina-n tăiere,
. I
+a / : . C-are domnia plăcere ! . . . . ·i
G Dar tătaru ce-m' făcea ?

Că pleca iel cu oastea,
În fruntea ei că mergea,
Şî-m' mergea
la Vişina :
Dar Vişina
ce-m ' făcea ?
Ce obicei că-mi avea ?
+bă 'ice + Lăutăraşi că-şi tomnea,
+ Buţi cu vin că-m' cumpăra ,
+ La o măgură-m ' ieşa,
+ Lăutarii le cînta,
+ Ş-ăi tineri că mi-ş' juca,
+ Ş-ăi bătrîni că mi-ş' privea ,
+a/ : . Parcă ţ-ă dragă lumea ! . :/
H Dar Vişina ce-m' făcea ?
/ :La o măgură-m' ieşa . :/
Lăutarii le cînta.
Şi-ăi tineri că mi-ş' 1uca ,
Şi-ăi bătrîni că mi-i privea ,
Parcă ţ-ă dragă lumea !
+bă 'ice + O horă mare să făcea,
+ Trei ciori mari că mi-j venea ,
+ Bălegi de cal că-m' lua
+ Şi prin horă le-arunca .
+ Nimini sama nu-m' lua,
+ Dar cine sama că-m ' lua ?
+ Cei unchieşi, moşnegi bătrini ,
+ Genele,
sprincenele
+ Le-a coprins vederile,
+ Le sălta cu cîrjele
+a/ : . Dă-şi priveau nurorile . . . . :/
Iacă tătaru-m' venea,
Dar în ce zi-m' nemerea ?
To'mai în zîua Paştelui,
463
Cin' mi-e lumea măgătită,
Doamne, şî m i-e premenită,
Pentru moarte mi-e gătită !
+mă 'ice + ·�cepu tătaru-a bătea ,
+ Pă tineri că mi-i lua ,
+ C o ' la cot că mi-i lega ,
+ La parchet mi-i trimetea,
/ :La robie-i trimetea , :/
:fete mari că-m ' rămînea ;
+ Fete mari . cu bani pă cap,
+ Tot gata dă măritat,
+ Sălbişoare şi-a luat
+ Şi prin fîntîni le-arunca
+ De �ă gă�ă�c ş-acuma,
+a / : . Tot în �at, în \'işina . . . . :/mă2
I Î n \'işina
cin ' rămînea ?
Cei unchicşi, moşnegi bă trîni,
Genele,
�princenile
Le-au coprins \'ederilc,
Le sălta cu cîrjele
Dă-şi pri\'eau cărările . . .
+brt' 'icc + Muriei

ş-a dudiei ,
+ Dar în urma \'işinei
+ Să \'CZ' , mă, că mi-ş' rnsa
+ Să\'ai Stan dă la Stăneşti
+ De-ncalecă cit clipeşti !
La moşnegi mi să oprea ,
Cu bună ziua le da
Şi din gură le zicea :
+ - Bre uncheşi, moşnegi bătrîni,
+ Ce-m ' dăruiţ ' \'Oi mie colac
+ Să dăzrobesc \'işina,
+ S-o fac sat , pă cum erea ?
- )lăi Stănică dumneata, mă
Care fată ţi-o plăcea
Tu , Stănică, ţi-oi lua
To' din sa', din Vişina ;
Dăzrobeşte Vişina
Că ne-a secat inima !
J Dar Stănică ce-m' făcea ?
El pă cal încăleca,
După tătar să lua.
Da-1 gonea ,
da ' nu glumea,
Şi dă loc că-l ajungea,
Şi cum, frate, că-l ajungea
El, frate, că-l întreba :
+ - Măi tă tare dumneata ,
+ Ku \'ez ' , chinga ţî s-a rupt .
464
+ Pofilu tî s-a zlăbit,
+ �u t-ă 'frică dă trîntitî ? !
Şi t i taru ce-m ' făcea ? mă
Capu-n jos că mi-l muia,
La chingă dă � ă uita,
Dar Stănică ce-m ' făcea ?
+siirarn + '!\ doo scări �ă opintea ,
+ Cin' cu paloşu că-i da
+ Îi luă gîtu cu spata ,
+ Cu trei coaste-alăturea,
+ Cu oblîncu de la şa ;
Cît dete dă năcăjîtî,
Pică paloşu-n mănunchi ,
�fi �-a dus pînă-n mănunchi,
Scoas-o brazdă ca de plug . . .
+ici 1 c t' + Pă tătar că mi-l tăia,
+ Yişinarii ce-m ' făcea ?
+ Înapoi mi să-ntorcea ,
+ La \'işina că-m' Yenea .
+ Cu fluierilc cînta ,
+ Hore pă drum că făcea ,
+ Tot bo'daproste-m ' zîcea
+a/ : . Că mi-i scăpa
dă belea . . . . :I
+ Ş-am mai zîs verde pelin,
+ \'ă zic, boierilor, amin,
+ Mi-a fost cîntecu dăplinî ;
Nici p- ă s ta
nu v-o plăcea,
\'o trei sute v-oi cînta
/ : . Şf1 mi-oi scăpa
dă belea ! . . . . :/
Marin Căpăfit1ă Ciilt afă mg. 2221 d

Celei- Olt A L. I . Al\I Z U . E SCU
28 VII 1 962
74(63) TI� EREL �IOLDOVEAN
A / :Foiţică d-un mojdreanî, :/

Acu' sosi dîn Ardealî
D-un tinerel moldoveanî
P-un cal vînăt, dobrogean .
Catifea
ş-o viorea, ntă
:Moldoveanu ce făcea ?
/ : N codru v er de că-m' intra,
'
Du pă cal descăleca,
Căluşelu îl priponea,
/ : Iarbă cu palma că-i da :/
Să nu strice livada
Că 1-oa prinde cineva ,
' L-mănîncă puşcăria .
Furisita prea-mi era ! mâ
Moldoveanu ce făcea ? "
/ : Subt umbriţă să băga , :/

lepîngele mi-aşternea .
Şeaua căpătîi punea
+bă + Şi-ntr-o rînă mi să da ,
+ Sama codrilor lua .
+ Singurel mi să vorbea :
+ „Cată , futu-i mumă-sa ,
+ Toţi codrii mi-s înfrunziţi
+ Şi, Doamne , d-înveseliţ i.
+ Iar ă l codru d ă colea
+ Mult mi-e tristit
şî mîhnit,
+ Frunza i s-a-ngălbinit.
+ Tulpina i s-a pîrlit.
Bb +bă 1 +a / :Ce zor mare-o fi văzutî ? ! :/
Că văz, toamna n-a venitî,
Nij ' bruma n-a mai căzutî,
El dîn fire şi-a ieşîtî,
Ce zor mare-o fi văzut ? !"
Sta
din gură şi striga : mă
- A bre codre. fra te codre ,
+codre + Din mic, mare m-am făcut ,
+ În tine m-am pomen it
+codre Şi , frate, te-am haiducitî,
Mulţi galbini c-am dobînditî
/ : Şi-aşa trist nu te-am văzutî, : f'
+bă + Că văz, toamna n-a venit,
+ Nij ' brumă n-a mai căzut !
+ Iară codru d-auza
+ Din guriţă că-i striga :
Cb +a / : - Moldovene dumnea ta, : /m â2
Dă stătuj ' dă mă-ntrebaşi,
Cu-adevăru spune-ţ-aşi :
Foiţică d-o secară ,
Nu aseară,
-alalteri seară ,
+bă + Cînd pîn mine c-a trecut
+ D-un harap negru, buza t ,
+a / :Călare, ză�. p-un hat albî2, :/
/ : Cu trei singiraj ' dă ro bi ; :/
Iar singiru dînain te,
/ :Ăla mă scoase dîn min te ; :/
466
+ bâ + To ' junei fără mustaţă
+ Car ' � ă-nvată'
-a strînge-n braţă
+ Şi sărută cu dulceaţă ;
+ Cînd le-nfloare mustaţa ,
+ Atunj ' li-e dragă lumea,
+ Rău m1-a stricat inima !
+ bâ + Iar singiru din mijloc,
+ Ala mă topi dă tot ;
+ Fete mari cu bani pă cap,
+ Tot gata dă măritat,
+ Inimioara mi-a stricat !
+ Iar singiru du pă urmă,
+ Ala mă �coasă din furrnă :
+ Tot neveste tinerele,
+ Logodite dă vara ,
+ Kunta făcută iarna ,
+ Foiţică izmă creaţă
+ Toate cu pruncii la braţă !
+bă săram + Moldoveanu d-auzea
+ In picere să scula
+ Şî la cal că năvălea .
+ Din pripon că mi-l lua
+ Şi pă sapă mi-l bătea :
+ - A bre calu . calu mieu
+tatăle + Ş-a lu' Dumnezău .
Db +a bă +a / :Putea-o-ai la bătrineţe
+a Ce puteai la tinereţe ? ! :/
lară calu că-i spunea : mă
- Măi tinăr dă moldoveanî,
Mul ' m-iej 'i cîine şi duşmanî,
/ :Iar la inimă 'icleanî1 ; :/
Dă stătuj ' dă mă-ntrebaşi
Cu-adă văru spune-ţ-aşi :
Ce puteam la tinereţe,
/ :Şapte părţi la bătrîneţe, :/
+ bii + Că cînd eream tinerel,
+ Tinerel
şi mititel,
+ Mi-erea carnea
ca roaua,
+ 'N vine n-aveam nimica,
+ Măduva
ca stredia,
+ b ă + Iar acu ', la bătrîneţe,
+ Mi-este carnea ca vînju,
+ Măduva to' ca fieru,
+ Vîna mi-e ca oţălu,
+ Coada-n drum ca fulgeru ,
+ Cum mi-o gîndi stăpînu L . .
467
I
I l\loldoveanu d-auzea
+mă săracu + Şi-aşa
bine că-i părea
+ O şa
mîndră-i aşăza ,
+ Savai şeaua cu turnuri ,
+ Căpăstru cu umpluturi
+ De te prinde şî friguri ;
+ Cioltariu
şî presăm
+ Că-m ' plăteşte judeţu,
+ Sînt ciucurii poleiţi
+ Parc-ar fi şerpi împletiţi,
+ Şî dîn vîrfuri înnoda te
+ Parc-ar fi şerpi îmbucate,
+ Bată-I Dumnezău să-l ba tă !
+ Iar pieptariu dă la cal
+ E bătu ' mărgăritar
+ Dă taie cinci pungi dă bani . . .
E Moldoveanu ce făcea ? mă
Picior în � cară punea ,
Mina dreapt-o rădica . mă
Sfîntă cruce că-ş' făcea :
„Ajută-m ' , Doamne, cu bine
/ : Să-m ' izbînde�c p-astă lume, :/
Ce-am la gînd, să-m' dobîndescî,
Inimii să-m' izbîndescî
/ :Şi cu viaţă să trăiescî 1 • :/
+bă 1 + / : Să scap robi dă la robie, :/
+ Dă la neagra ceaujie.
+ Dă la dalba-i-mpărăţîie !"
+ Catifea
ş-o viorea .
+ Da' gonea ,
da' nu glumea ,
+ Da' să vezi pă ce semne că mergea :
+ To' pă frînte dă inele
+ Şi pă şiruri dă mărgele,
+ C-a seca' zilele mele !
+ Catifea
ş-o norea,
+ Robişorii-i ajungea
+ Şi-ntr-un loc că mi-i oprea .
+ Lumăra
şi socotea ,
+ Niciu-unu nu liprn,
+ Do'r o fată smedişoară,
+ Cu cosîţa gălbioară,
+ Cu ochii ca dă mieoară ,
+ C-o loase harap la �cară
+ Ş-o săruta-n gurişoară
+ Ca p-o mîndră soţioară . . .
468
+ Foiţică bob şi linte,
+ Harapu e du s nainte,
+ Şi-altă dată ma tostat,
+ Ca să le facă conac .
+ :MoldoYean ce mi-ş' făcea ?
+ Drumu calului că-i da,
+ Da'-1 gonea ,
da ' nu glumea,
+ Iar ' arapu ce-m ' făcea ?
+ Cînd îndărăt � ă uita,
+ P-ăl moldovean că-l \'edca.
+b â + Guriţă la el că da :
+ - Măi moca ne,
moţîrcane.
+ )lină-ţi tu calu mai tare
+ Ca să mai îm' dai parale
+ Că-m' şade ' aznaua goală !
+ Moldovean dă-m i auzea
+ Drumu calului că-i da
+ Şi dă loc că-l ajungea .
+ m ii + Dete scară lîngă scară
+ Şi dîrlog lingă dîrlog.
+bă + Amîndoi mîna cu foc . . .
+ Moldovean dă-l ajungea ,
+ : /Mai întîi , frate,-i cerea , :/
+ î i ceru iască
t ă t ăra� că,
+ Cremine moldovenească.
+ Harapu bolborosa,
+ Nu ştia
ce e aia . . .
·+ Moldoveanu dă-l Ycdea
+ C-a şa
prost că mi-ş' erea,
+ Cu guriţa că-i spunea :
- Mă bara pe, mă buza te,
Nu vezi, chinga , ţi s-a ruptî,
/ :Pofilu ţî s-a slăbitî1, :/
+ bă j11rat11lc + Nu ţ-ă frică dă trîntit ?
+ Cu deştiu că-i arăta,
+ Cu guriţa că-i spunea ;
+ Iar 'arapu ce făcea ?
+ Capu-n jos că mi-l muia ,
Fb +a / :La chingă dă să uita . :/mă2
Moldoveanu ce făcea ?
'N doo scări să opintea,
Cînd cu paloşu că-i da,
Luă gîtu cu spata
Cu trei coaste-alăturea,
Cu oblîncu dă la şea ; mă
Cît dete dă năcăjîtî
Pică paloşu-n pămîntî,
469
Mi s-a dus pma-n mănunchi,
+mă + Scoase-o brazdă ca de plug . . .
+ Catifea
ş-o viorea,
+ Du pă cal că-l dobora
+ Şi-ndărăt m i să-ntorcea,
+ La robişori că venea ;
+ Cînd robii că mi-l vedea
+ Prea bine că-l cunoştea
+ Şi-aşa bine că-i părea ,
+ Cu fluier'le cînta,
+ Hore pă drum că-m ' făcea
+ Şi pă cîmp că mi-ş ' pleca ,
+ Floricele mi-aduna,
+ Căluşălu-i-mpodobea ,
+ To' bo'daproste-i zicea
+ Că mi-i scăpa
dă belea . . .
Moldoveanu ce făcea ? mă
"
Şi el fetiţ-o lua,
/ : Lingă robi că mi-o lăsa ,
Acasă c-o trimetea .
Moldoveanu ce făcea ?
'N codru verde că-m' intra , mă
Sub gîmi ţă să băga
C-a şa
blestemat erea,
Do'r pomană că-ş' făcea, mă
C ă-i scăpa dă la robie ,
Dă la neagra ceauj ie,
De la dalba-i-mpărăţi ' . . .
:Y . Candoi Turică mg. 1 1 41 b

Celei - Olt AL. I. AMZl'. L E SC l'. , O. B Î RLEA
2 1 VI 1 957
75(64) ROMÂN GRUE GROZOVAN U L
Sus, pe cîmpul Nistrului, Cu ţăruşi d-argint lega t,

Sub poalele ceriului , Parcă-i cort de împărat !
La coada lalpeului, Dar înuntru cine şede ?
Unde fat' zmeoaicele Dar în el cine se vede ?
Şi s-adun' zernoaicele Ghirai-hanul cel bătrîn,
Şi s-adap' leoaicele, Cu hamger bogat la sîn .
Multe-s, frate, şi mai Inulte Mulţi tătari stau împregiur,
Corturi mari, corturi mărunte, Cu ochi mici ca ochi de ciur,
Iar în chiar mijlocul lor Şi stau toţi îngenuchieţi
'Nalţă-se-un cort de covor, Pe covor cu perii creţi.
Un cort mare şi rotat, Iar la uşa cortului,
Poleit şi narămzat , Sub stejarul mortului,
470
Este-un biet rom ân legat, Pod pe dînsul am făcut
Legat strîns şi ferecat Ca să duc, să car la noi
Ca un mare YinoYat : Averile de la voi,
Român Grue GrozoYanul. Să duc care mocăneşti
Rom ân Grue moldo,·anul Cu copile mîrzăceşti
Care-a sărăcit pe hanul ! Şi cu roabe tătăreşti.
Doi tătari ţeapa-i găte�c. Alei, doamne, han bătrîn,
Doi, amar mi-l chinuie� c. Lasă cel hamger la sin
Dar el cîntă-n nepăsare Şi-mi dă moarte de rom ân,
Parc-ar fi la masă-mare. :Ku-mi da moarte de păgîn :
Şi dă semn de Ye�elie Las' s ă mă mărturisesc
Parc-ar fi la cununie. Şi de suflet să-mi grijesc
lată mîrzăcitele La un popă creştinesc
Şi cu tătăriţ �le Care zice din psaltire
Că la hanul nă,·ăle� c În cea sfîntă monastire,
Şi cu toate-aşa-i grăiesc : Că mult s înt eu vinovat,
- Alei, doamne han bătrin, De păcate încărcat ;
Cu hamger bogat la sin, C-am curvit cu sora ta
Fă cu Grue ce ni face, Ş-am răpit pe fiica ta,
Sufletul să ni se-mpace, Ş-am ucis pc frate-tău,
Că de cînd s-a rădicat Viteaz mare cît un leu,
Şi-n Bugeac Grue-a intrat Care-a fost duşmanul meu !
�lulţi tătari el ţi-a stricat Ghirai-hanul cel bătrîn
Şi tătarce-a Yădu Yi t , l,:ită hamgerul la sîn
Fete mari a bă.trînit, Şi cu glasul oţerit
Bugeacul l-a pustiit, Pe loc a şi poruncit
Bugeacul pe giumăta t e La mîrzaci de cei mai mari
Şi Crîmul a treia parte ! Şi la cinzeci de tătari,
Ghirai-hanul cel bătrîn Pe Grue să-l ducă-ndată
Trage pala de la sin La cea monastire-naltă .
Şi cu glas crunt de păgîn Tătărimea purcedea
Zice lui Grue Român : Şi pe Grue mi-l ducea
- Alei, Grue Yiteaz mare, La cel popă creştinesc,
De la mine n-ai iertare. Sfînt cu chipul omenesc,
Spune-ncalte-adeYărat : Care zice din psaltire
::\Iulti tătari tu mi-ai stricat ? În cea sfîntă monastire.
- ..\lei, doamne han bătrîn, Dacă videa şi videa,
Lasă cel hamger la dn Grue vreme nu perdea,
Că eu sînt pui de rom ân Două cruci numai făcea,
Şi nu-mi pasă. de-un păgîn ! „Doamne-agiută !" el zicea,
De-i iertare sau de nu-i, Bardă-n mină apuca
Tot cu dreptul neu să-ţi spui Şi-n tătari se arunca ,
Că de cînd m-am rădicat Ca un vînt înviforat
Şi-n Bugeac eu am intrat Într-un lan de griu uscat.
Mulţi tătari, zău , ţi-am stricat „Aman !" ei cu toţi răcnea
Şi tătarce-am Yăduvit , Şi din faţă-i toţi pierea.
Fete mari am bă trîni t D acă videa şi videa,
Şi Bugeac am pustiit, El în grabă se ducea
De bahmeţi l-am sărăcit, Chiar în grajdiul hanului,
Bugeacul pe giumă ta te Hanului tătarului.
Şi Crîmul a treia parte. Cînd la grajdi el ce zărea ?
Iar Nistrul cînd l-am trecut , V n bahmet ce tot sărea,
47 1
Ln căluţ cam pătrărel, De-s român, sînt frate bun
lesea-n Yară cincărel. C-orice cal viteaz, nebun !
G � e mi-l apropia, Iar de ai bahineţi fugari
Mîna-n coamă c ă-i punea Şi de ai voinici tătari,
Şi-n podele-I azvîrlea. Bahmeţi iuţi să mă gonească,
Asa cal nu-i trebuia ! Tătari crunţi să îndrăznească,
D� r colo. cît colo-n fund, Dă-le voie, dă-le ştire
Iată-un negru cam rotund, După mine s ă se-în.şire
Care soare n-a văzut Şi s-alerge să m-agiungă
De cînd mă-sa l-a făcu t ! Pe cîmpia astă, lungă !
La el Grue se ducea, Ghirai-hanul semn dădea,
l\Iîna-n coamă că-i punea, Tătărimea purcedea
Din loc nici că mi-l clintea. Pe cel cîmp nemărginit,
Aşa cal îi trebuia ! Cu negară învelit
El afară mi-l scotea, Şi cu troscot coperit.
Frumuşel mi-l înşăua, Tătătirmea se-nşira
Înşăua şi-l înfrîua Şi fugînd se răsfira
Şi pe ochi îl săruta Cîte unul, unul, unul
�i pe <linsul s-arunca. După negruşor nebunul ;
Trei dezbinuri că mi-i da, Negrişor fugea , fugea ,
Scîntei Yerzi din ochi îi da, Cum se fuge nu fugea,
Şi deodată s-arăta Ci sărea tot iepureşte
C hiar la uşa cortului, Ş-alerga tot ogăreşte,
Sub stejarul mortului. Nechezînd tot voiniceste.
'
Ghirai-han. cit îl videa, Alei, voi tătari păgîni ,
Of ta greu şi mi-i zicea : Vi s-a stins ziua de mîni !
- Alei, Grue viteaz mare, Iată Grue dă-napoi
De la mine ai iertare Şi s-aruncă p 'intre voi
De nei numai să te prinzi Ca u n vînt înviforat
Negrul meu să nu mi-l vinzi, Într-un lan de griu uscat ;
S ă nu-l vinzi la ungurean, Şi cu negruşor nebunul
Nici la turc ţarigrădean, Vă ie unul cite unul,
Să nu-l vinzi nici la litean Şi din fugă vă c oseşte,
Că liteanu-i om viclean, Şi vă taie chip snopeşte,
Ci să-l vinzi la un român Şi de-a veri vă curăţeş te ,
Că-i om drept şi bun stăpîn, Şi de boală vă : cu teş te,
Şi de mînă mai dănos, Şi vă lasă-n urma lui
Şi de suflet mai duios . Ca momîi de-a cîmpului !
El pe negrul de-a avea Apoi Grue se porneşte
Tot de nunţi mi l-a ţ inea. Şi-n Moldova se iveşte
Eu la dînsul 1-oi videa Ca un soare ce-ncălzeşte,
Ori la nunţi , ori la război, Încălzeşte şi rodeşte,
Cînd ne-om lupta noi cu voi . Că mult bine-n lume face
E l că m i l-a dărui Sufletul :ă şi-l împace.
Sau că i 1-oi cumpăni Creştinează
De trei ori cu venetici, Şi botează,
Venetici de cite cinci ! Dă de fin
Rom ân Grue cam rîdea Cîte-un tretin,
Şi din gură răspundea : Şi de fină
- Alei, mări han bătrîn, O tretină.
Or i nu ştii că sînt român ? Şi cunună fete man,
4 72
Fără grijă de tătari , Îl face frate cu el,
Si rădică monastiri Că românu-i frate bun
Pentru timp de năYăliri,
(-orice cal viteaz, nebun !
Iar pe negrul sprintinel
.·f /ccsa ndn , 7 7
76 BUICA BECHEAN U
A mai Foaie Yerde-a bobulu i ,

î 1 / :Sus, pe malu Prutului, :/
" Pe cîmpia Banului,
1\li-estc-on pom mare, rotatî,
/ :Dar de pom cine-i legati1 ?
Mi-e legat,
mi-e \·eregati,
Să vezi , Buida becheanu, măi
Să vezi, Buica tîlharu ! mă
B măi 1 ăi2 / :! 'şi Banu la-mplimbare :/
Cu o mică cucioară,
Buica-i striga-n gura mare :
- Ce mă ţii, Bane, legatî
Că io nu sun' vinovatî
/ :Macăr 1 c-un par dă la gard ! ? mă :/
C - Ale Buică, bechean Buică,
Să-m' spui, frate, tu ce-ai faptî
Aicea dă te-a legat ?
păi - Cînd eream în vremea mea,
Cînd mă gonea potera,
În cale mi s-a-ntîmpinati
O femeie , piază proastă,
C-un mic prunculeţ în braţe.
Io femeia mi-am luat-o,
De arvune mi-am legat-o ;
La doi ani şi jumătate
Găsii oasile-nşira te
e Cu de prunc amestica te !
D păi - Dacă tu-ai făcut aşa,
/ :Am să-ţi tai căpăţîna ! :/
păi - Dacă este vorba-aşa,
Dă-m' voie să mă spovedescî,
Păcate să-m' ispăşesc , măi
Ca să-m' fac cruce creştinească,
/ :C-am făcut-o letinească ! :/
E Dară Banu c-auzea,
/ :Pa truzej ' de turci lua :/
Din toţi turcii ieniceri .
Toţi din feciori de boieri, măi
Şi din guriţă zicea :
Să luaţi pe Buica,
473
( +a) / :La bi�erică să-l daţi :/
Că nea �ă să spoYedea�că,
/ : Păcate să-şi ispăşească ! :/
F Dară turcii ce făcea ?
Pe Buica că mi-l lua ,
L a biserică-I ducr n , mă
L a biserică rom ânească,
Meargă �ă să s poYedea� că !
Acolo dac-ajungea
Şi pă uşe că intra ,
Şi din guriţă zicea :
- Părinte sfintia-ta,
/ :Dă mai tare c � slujba ! :/
G Dară popa ce făcea ?
Pe Buica că mi-l oprea ,
Pe toţi afară că-i da ,
Din guriţă că-i zicea : mă
- Ale Buică, bechean Buică,
Spune-ro', ta tă, ce-ai păţit
În lume cit ai trăit ? mă
'Cepea Buica dă spunea :
- Părinte sfinţia-ta,
Am iubi t pe maică-mea
Şi-am curvit cu soru-mea,
Am ucis pe fra ti-mieu
/ : Şi-am tăiat pă taică-mieu ! :/
H Dar popa cînd auzea ,
J : El în altar că intra :/
+ Ca să �c himbe cărticica.
Dară Buica, cînd Yedea ,
Mina pă 'feşnic punea ,
O dată-n capu popii da,
Jos . la pămînt că-l trîntea , mă
De haine mi-l dezbrăca ,
: / Prea frumoas că �ă-mbrăca ,
Afar' la turci că isr n,
Din guriţă le zice � :
- Tătarilor,
cîinilorî
Şi Yoi , mari ciohcdarilcr,
Intraţi de vă luaţi pe Buica becheanu ,
Multe păcate-a făcutî
/ :Şi-n biserică-a căzut !
I Turcii toţi cînd auzea
i La uşă să-ngrămădea
Şi-n biserică intra.
n Dară Buica ce făcea ? mă
Mîna pă cheie punea
Şi pe toţi mi-i încuia,
Fuga la Dunăre da,
Cheia-n Dunăre-o-arunca,
Paie cu braţu-arunca,
474
Paie cu braţu căra ,
Biserica o-nconjura ,
/ :Din şapte părţi foc că-i da .
Arde turcii, să scrădeşte,
Buica bea , să-n\'eseleşte
Şi de nimini nu gin/ +/deşte ,
Aştepta
pînă ardea mă
Şi acas' să repezea
Şi-n graj d, frate, că intra ,
D-un căluşel şi-alegea
Şi pe iel că-ncălica,
Drumuleţu şi-apuca ,
C-apucase-n codru verde .
Ţine-1, Doamne , nu mi-l pierde :
Cine mi-l vedea călare .
Toţi îi zicea „căpitane"
Şi de frică-i da parale
Şi calului dă mîncare
Pînă-n dalba-i primă vară . . .
C . Mustdtea mg. 2 -100 l' c + Ra
Malu - Iifov A L . I . A M Z U L E SCU
14 XI 1962
77 C ÎNTECUL LUI BI BEA CUCU
Păi verdiţă samulastră, Bătu-i-ar, Bibea , mm1a,

Cucule, pasăre proastă, Mînia şi străgălia !
Ce-i tot cînti lui Bibea-n coastă ? Verde frunza meiului.
C ă el de-as�ară-a venit, Bibea , spaima codrului,
Glăsuleţul ţi-a auzit. Din neamul Golfinului,
Cuculeţ, pasăre sură, Cînd lumina amurgea ,
Vin la Bibea-n bătătură, Bibea , măre, se scula ,
Să-ti dea Bibea o frîntură, Şaua pe murgul punea ,
O f�întură, azvîrlitură, Puţin popas mai făcea
Azvîrlitură de caş La Giulea, ibovnica,
De la ciobani din Murgaşi.
- Tu vii, Bibea , din hotare, Şi drumului s-aşternea
N-auzişi nimic aseară, Înspre partea zorilor,
C-au venit tătarii-n ţară ? În calea tătarilor.
Stancu Păun Folclcr din Oltenia şi llluntenia . V, H 1
Golfinu - Dolj D. ST ĂN E SCC
1 890
78 BARBĂ HAIDUCUL
Foicica fagului, Şade fiul cîmpului ,

Foicica bradului, Fratele săracului.
În negura muntelui Pe marginea Oltului,
475
Cin' păduri cutriera, Armă.sar si bidiviu
Pc ciocoi îi spînzura Prins a tu �ci de prin pustiu .
Şi pe turci îi ciopîrţea , Să ne ierti, mări te han.
Pe tătari îi alunga, Nu-l prin dem noi pe oştean ;
Pe săraci îi ocrotea ? C heamă-l ici , între mîrzaci,
Este Barbă hoţoman, Şi apucă-l de nădragi !
Tată-său era tătar, Atunci hanul se gîndea.
:ţrea mare căpitan C n călăreţ trimetea,
I n urdia hanului Călăreţu-ncăleca
�i oastea sultanului , Şi spre Barbă purceda
Căpitan d e turci haini Să-l poftească la domnie,
Ce t ăiau cu mult canun . Bucuros ca el s ă vie .
Pe rom âni îi omora , - Alei, bune călăret,
A \'U ţia le-o lua . Ce te-arăţi aşa sem� ţ ?
Barbă, fiu de căpitan, Sai tu jos de pe cal murg
:i\u semăna a tătar. Şi grăieşte mai cu � îrg
Ziua toată-şi petrecea Ce s-a întîmpla t în tîrg ?
Şi multe ocale bea, - Barbă, fiu de căpitan,
�i cafeaua. nu-i plăcea , :M-a trimes slăvitul han
Tot \'inu îl a trăgea . Ca să.-ţi spui că te aşteaptă
Hanul \'rea ca să-l omoare Ca să-ţi găsească mireasă. ;
Fiindcă-i călca în picioare Yino mîine pîn' la tîrg.
Legea lui cea păgînească, Repede şi mai cu sîrg !
Dîndu- se-n cea creştinească . Frunzuliţă viorea ,
În tabăra tătărască Lui Barbă în gînd îi da ,
Şade banul tot la masă. Paloşul şi-l ascuţea ,
Pe co\'oarc de mătasă, Pistoalele-şi înarma
Şi strigă la c ăpitan : Şi aracanu-şi pregătea .
- Alei. pui de hoţoman , Dimineaţa se scula ,
Grijă n-ai de 1ăieţan, Straie scumpe-şi îmbrăca,
El nea să se creştinească, Apoi iute purceda
Nu vrea legea păgînească.. Şi pe murg încăleca ,
Alei, voi tătarilor , � i iute se-ncumeta
Oamenii pustiilor În inima tîrgului,
Şi glasul s tihiilor, La pala tul hanului.
Voi încălecaţi pe cai , Atunci hanul îl vedea
Aduceţi cu chiu , c u vai Şi scurtă poruncă da ,
Pe Barbu cel hoţoman , Slujitorilor striga ,
Fiu de mare căpitan, Masă mare aşternea ,
Trebuie să-l potolim , Ma�ă mare,-mbelşugată,
Cu mătase îmbrăcată.
Furcile i le gătim - Bine venişi tu, tătare,
Şi ştreangul i-l făurim ! La această masă mare !
Un mîrzac, un drac bătrîn, Află, Barbă hoţoman,
Şade-n genunchi blestemînd : Mare fiu de căpitan,
- Auleo, mărite han, Că vrem să te cuminţim
Şi să te căpătuim !
Acel pui de hoţoman Atunci hanu se-ncrunta
Nu se teme de arcan Şi altă poruncă da
Şi chiar nici de buzdugan ; Ca să prindă hoţomanul
E puternic cel tă tar Şi să-l lege cu arcanul.
Cînd este pe armăsar, - Alei, lumina te han,
476
Eu nu sînt nici hoţoman Spre meleaguri rom âneşti
�i nici fiu de căpitan . Şi spre codrii munteneşti .
Căpitanul, tatăl meu. E l s e ducea într-un sa t ,
lşi doarme somnul cel greu Îmbrăcat în strai cura t .
În mijlocul cîmpului . Era z i de sărbătoare ,
În umbra mormîntului. Clopotele băteau tare .
Alei hane, să-ţi plăte�c
, . Barbă iute purccda,
Cu paloş persienesc . În biserică. intra
Cu pistoalele turceşti. Şi-acolo se creştina
Atunci Barbă hoţoman Şi lua calea codrulu i ,
De barbă îl ia pe han, Sus. pe apa Oltulu i .
C u paloşul dă cu sete, Şi de-atunci Barbă. ha i<luc
Capul zboară. la perete, Omoară liftă de turc .
Apoi repede-} aşează El împuşcă. pc răcoar• ·
Pe masa cea de mătasă. Grecotei cu burta man · .
Barbă iute-ncăleca,
Tîrgul tot îl străbătea, În sara cu lună plina,
Alte drumuri alegea, lese lingă o fîntînă.
Drumuri lungi şi-mpărătcşti, Şi cîntă pînă spre ziu ă .
J..."dstase Dogea11u Folclor din Olte1l 1 a Şr "1 11 1 1/e11 1 a . I \·, 5 0 .3

Buzesti
. - Olt L N l J I .O U·: A ::\ U
1 958
79 D L\ I ITRU DOBRO GEAr\ L'
A Foaie wrdc-on tiriplic ,

Pe cel drum cam părăsit,
\"cchiuleţ şi de demult,
Cu tro� cot verde-nnlit,
Cu negar-acoperit,
Tare-m' vine d-un voinic,
D-un voinic cam iortoman,
/ :Pi-un cal murg şi dobro' 2 (gean 1) • • •
:f
B Din Dăieni cînd mi-a plecat,
La Pecincaga mi-ajungea ,
La Meleacă. că-m' trăgea,
O litră dă vin că bea
Pînă murgu că răsufla,
Apăi puşca că troznea,
cii Spre Turcoaia că pornea .
C Pă de margine-mi trecea,
La pod de piatră mi-ajungea ,
Cu doi tătari să-ntîlnea,
Tot bună ziua le da ;
Tă tarii nu-i mulţumea,
To' de mumă.-1 înjura
Şi de cruce-I suduia ,
De parale-I întreba,
477
De galbeni şi de parale,
Să nu-i facă supărare . . .
Dictat : Dumitru cînd auzea ,
Foarte rău să supăra
Şi din gură-aşa grăia :
- Măi tătare dumneata,
leu n-am galbeni icuşari
Să-i risipes' pe la tătari ,
Nici n-am galbeni vinetici
Să-i risipesc pe la turci,
Şi ieu am bani de la caplani,
Mănîncă negustori mari !
Actoroman cînd auzea
�Iîna pă pistol punea
Şi-n Dumitru-I slobozea ;
Foc pistolu nu lua ,
Parcă Dumnezeu nu vrea .
Aşa Dumitru-m ' vedea,
De Covată se ruga :
- �lăi Covată dumneata ,
Ie-ţ ' mina de pă pistoale
Că-s' dau punga cu parale !
A tunci Dumitru ce-m' făcea ?
Să făcea
punga !'"Cotea ,
Mina pă biş' că punea
�î pă murgu-I a tingea
Încă, măr' , la basamace
l'nde murgului nu-i place,
Fuge murgu cît ce poate.
Da ' tătaru nu stătea ,
Iei pă cal că-ncăleca ,
După Dumitru se lua ,
Pă Dumitru mi-l scurta .
Aşa Dumitru-m' vedea ,
C alu na poi răsucea
Şi din gură-aşa-m' grăia :
„Ajută-m', Doamne, cu bine
C-am să fac un fin pe lume !"
Puşca clin spate-o lua
Şi el , frate, mi-o punea
Pe urechea murgului,
În pieptu tătarului.
Drumu puştii că mi-i da ,
Pă tătar că mi-l lovea,
În ţîţă-1 înimerea .
Iel zise , frate : „Aman !"
Cade singur du pă cal
Ca un pui de carta!,
Barba , măre, ş-o pîrlea ,
4 78
Ciaumaua i s-aprindca ,
Ca la icl la nimenea .
Co\·ată cin' mi-ajungea ,
Actoroman ce-i grăia ?
- Bre Co\'ată dumnea ta,
Lasă-ţ', frate, calu tău
�i-ncalccă pe calu micu
Că-i mai bun decît al tău ,
Şi mi-ajunge ghiauru ,
Că mi-a uscat sufletu !
Dar Co\'a tă ce-m' făcea ?
Calu lui că şi-l lăsa.
Pe-al lui Actoroman 'ncăkca,
După Dumitru să lua,
Da-1 gonea ,
da' nu glumea .
Aşa Dumitru ce-m' făcea ?
Calu-n loc că mi-l oprea
Şi din gură-aşa striga :
- Bre Covată dumneata,
Întoarce-te, frate,-ndărăt
Să nu-ţ' dau şi ţii-un glonţ
Ca să zici şi tu „aman",
Cum a zis Actoroman !
Atunş' tătaru ce-m' făcea ?
Calu napoi că-ntorcea,
Dumitru nainte că pornea,
La mori de vîn' că se urca
Pînă puşca că-ş' umplea
Şi murgu să răsufla.
Parcă Dumnezeu că vrea,
Soarele că asfinţea,
Înspre Măcin că se ducea
Pă la miezu nopţii
Cu sudoarea mortii.
Drept acasă se ducea ,
Du pă cal descăleca ,
La fereastră că bătea,
Bine mă-sa-m' pricepea ,
C şa că i-o deşchidea
Şi-ncepea , frate, de plîngea ;
Da' Dumitru ce-i grăia ?
- Ia taci, mamă, nu mai plînge
Că te-o-auzî cineva
Şi m-oi băga
la belea,
leu un turc c-am omorît
Ş-acum, mamă, vreau să fug.
Foaie verde iarbă grasă,
Rămîi, mamă, sănătoasă !
479
Mîna mă-sii-i săruta
Şi pă cal că-ncălica,
Afară din tîrg işa ,
Caraula mi-l �imtea.
'
Drep' la finu-� ău trăgea,
La zăbrele că bătea,
Bine fine-rn pricepea ,
Tot afară c ă işea ;
Dar naşe-rn ce-i grăia ?
- Ai pe cineYa la gazdă,
Ca 5 ă mai scap şi eu cu Yiaţă ?
Dar finu-su ce-i spunea ?
Doi tătari la gazdă am,
\"orba de tine că-ş' face !
Atunci naşe-su ce-i grăia ?
- Auleo, fine dumneata ,
Hai de-mi ara tă drumu
Că mă prinde păgînu !
Drumu că i-l arăta,
La malu Dunării-ajungea ,
De ziuă că se lumina ,
D-o barcă iel că-m' lua
Dincolo ca 5 ă îmi treacă .
Pe la calea jumătate
Doi tătari că mi-l opreşte.
Aşa Dumitru-m ' vedea ,
Mina pă puşcă punea
Şi din gură-aşa striga :
- Măi tătare dumneata,
La5ă-ţ ' luntrea mai la vale
Să nu-ţ ' dau un glonţ în şale,
Să nu zici şi tu „aman",
Cum a zis Actoroman !
Atunci tătarii ce-m' făcea ?
Trei vîsle că-i opintea ,
Cu malu s-alătura,
Dumitru dincolo că-m ' trecea .
Două-trei zile-aşteapta,
Pă fină-su că-l lega ;
Dar tătarii unde-l ducea ?
La Măcin că-l aducea .
Atunci Dumitru nu-m' sta,
Frumoa5ă carte scria,
Caimacanu mi-o cetea,
Drumu lu' fină-su-i da.
Tudor V!ădilă fg. 6601

Dăeni - Tulcea I LA RIOJ\" COCIŞ I U
6 Y l l 1 938
480
80( 1 33) \'ELEA Y ITEAZC L
Cine-mi stă şi tăbărăşte, :Mulţi creştini am slobozit

Cine-mi stă de poposeşte De-amara străină ta te,
La movili, între hotare, De robie şi de moarte.
Pre la asfinţit de soare ? Iar pre fiica Plcaşului,
Nu ştiu, oaste-i căzăcească, Pleaşului pîngariului.
Ori urdie-i tătărea�că, Păuniţa satului ,
Ori-s oşteni Drăguliţa badiului,
Moldoveni ? Am cătat-o, căutat
Ba-i chiar \'clea, ce-a-ngrozit �i peste dînsa n-am dat ;
Crîmul şi ţara turcească ! Luai ţeara în lungiş.
- Veleo, dragul fetelor, În lungiş şi-n curmeziş.
lubăţul nevestelor, �i de-a lungul, şi de-a latul ,
Spune-mi pre unde-ai umblat , În �ăcu-mi fuse umblatul .
Cîte hotare-ai călcat Oliolio. dni de tă.tari.
Si de clean ce-ai adunat ? �eam păgîn şi de tîlhari ,
.:___ Multe hotare-am călcat, Căci mi-s feţii la ză.voi
Multe tări am trierat : S�l mai fac şprafcă în voi !
De la Nistru pănă-n Crîm , Că de mindra mai tră.ieştl',
Din Bugeag şi pănă-n mare, �Iari . mult mă mai doreşte ;
Ci-s tocmai patru hotare. �i de mîndra a murit,
::\Iuiţi tătari am omorît, "'lari . mult am zăbăvit !
„de pre t"a/ea Prut 11/11i" - !\loldo·1a Caranf il , 50
8 1 (65) .\ GRC ICLCI

.
- Gruiule, ficior di om, le sabgiia-m mina driaptî

Ai trecut Pru tu la domn, Şi-ncalicî şi s-aliargî.
La domnu cel tătărăsc Cînd intri tatari intra,
Cu ocii mnici di găinî, Ta tarii sî-nspăimîn ta .
Cu puteria lui haini, Aşa îmbii di-nfccat,
Tai rum ânii din ţari Cum ar ci un om turbat ;
Fări liacî di crutari ! �u măi samin-a rom ân,
Darî bgetu Grui ' ci faci ? Samîn-a duh nicura t ,
Cit îi o noapti di mari, Aşa Gruiu-nviforat !
Grui diloc hodini n-ari, Ciar pi-un cias ninumarat,
Făr' tot şădi şî gîndeşti, Di tu. tari s-o uşura t .
Îm minti sî socoteşti Numa-n loc mni sî-nvîrte,
Cum sî fad, ci sî tragi Citi-o mnii gios trînte.
Ca pi tatar si-1 doboari, Multi mnii ninumara ti
Si-1 batî sî si-i omoari. Şăd 1 atarii gios cu spati,
le vo'nici ' di sama lui. Tăţ' zdrobgiţ' şi omorîţ',
Cîm pi tatari cî-i vide,
Numa Gruiu rămine, Di bgetu Grui doborîţ' .
Da' ceialanţ' tăţ' fuge. Împaratu tătărăsc
Bgetu Grui ci si gîndeşti ? Yedi bini ş-o audzit
Cu strain nu folosăşti ! Cî Gruiu i-o mai gătit.
481
Puni padzî foarti mari Di mini te-i curatî.
Ca sî-1 poatî capata , Ia ca tî ci gîndes� eu :
Pi bgetu Grui a-l zdrobgi Ut'ti la paluşu mneu ;
Ca sî scăpi di pacat, Nu ştiu,-1 văd cî-i ruginit,
Sî 5căpi di Grui curat. Ori sîngi di-a tău sfîrşît ? !
Într-o gioi di diminiaţî Nu bini vorba sfîrşă,
Sî-ntîlneşti cu Grui faţî. Capu pi gios sî-nvîrte,
Darî Gruiu ci-i vorbge ? Pi tatari tăţ' îi zdrobge
- Tu eşti împarat tătărăsc, Pîn' nici unu ramîne.
Eu sînt vo 'nic creştinesc. Apui Gruiu ci face ?
Vrei :;î-m' dai Bugiagu mnii la , sî darî-n crîşm-a be.
Tu . di voi' , măi păgîni ? Apui be cu mîndrili
În c<i p ca sî nu gîndeşti Şî tot be şî cununa ,
Pi mini sî ma do\·ideşti, La cini di pomanî da :
C i Yoi, tatari făr' di legi, La cinî, cîti-o tretină,
N-aţ' credzut rumânilor, Şi la cin, cîti-un tretin.
Aţ ' credzu t paginilor Cinii tăţ ' îi mulţăme,
Şi pi rumâni i-aţ' pradat, Tot saraci şî patimaş ',
�uma-n pceli i-aţ' lasat ; Şî bani lor li daruie
Da ' cu, Gruiu , m-am aflat, Pînî ci-i îmbogăţă.
Am timp di la Dumnedzău Dar Gruiu, cît o trait,
Sî Ya stîng viiaţa eu ! El tovarîş n-o avut
- Î ţ ' dau fata di soţii Făr' o fatî drept şî mari,
Şî Bugeagu giumatati, A lu' bgetu Costănel
Ca sî-m' faci şî mnii parti ! Dim Bigiagu mititel,
- �lăi împarat tătărăsc , Cu cinci mnii dî galbanaş' ;
Mnii nu-m ' trăbî fatî-ta Numa-n salbi mni-i ave,
Di soţii s-o ieu mnii. Sama nu li măi ştie.
Tu pin' ci m-ai înşăla El cu e' s-o cununat ,
Sî ma culc cu fatî-ta, Bugiagu l-o stăpînit
C-apu' bini m-ai zdrobgi, Pînî-n ciasu ci-o murit . . .
Toader Mihai Buchilă Vasiliu, 67

Tătăruşi - Iaşi
23 V 1 902
82(79) YIZERCA� ŞI PORUMBUL
Plecat-a, Doamne, plecat Zî de vară, pănă-n seară

De p-aice, dintr-un sat, Şi a doua ziuă iară.
La oraş, la Orăştie, Pănă ei se dezmierda ,
L-ale case de domnie, Un porumb la ei căuta
Constantin, boier vestit, Şi cocoana se-nfrica
Că-i la suflet om cumplit ! Şi din gură cuvînta :
Pănă el mai petrecea, - Auzi, bade dumnea ta,
La cel sat că se ducea Porumbul ne-a priceput
Din oraş, de la Bălgrad, Şi el toate le-a văzut !
Vizercan, tătar spurcat, Vizercan atunci grăia :
Şi cu cocoana Maria - Taci tu şi nu te spăria .
Se punea la jucărie, De porumbul ne-a ochiat,
482
Trebuieşte săgetat ; Cătră cel porumb aşa :
La Orăştie de-a zbura, - Porumbule, vină-n casă
Lucrul nostru l-a arăta, Să prînzim cu toţi la masă !
Constantin s-a rentorna ! Dar porumbul pricepea
Şi cocoana Maria Cc stăpînul 'i cobea :
Grîu d-ăl roşu împrăştia, - Eu te rog pe dumneata
Doar porumbul va mînca, Să nu-mi iei viaţa mea,
\'izercan l-a săgeta. Ci s-asculţi povestea mea :
Dar porumbul auzea Cînd de-acasă ai plecat,
Şi din aripi fluştura , Î n unna ta a picat
La Orăştie el zbura, Din oraş, de la Bălgrad,
La stăpîn veste spunea : \'izrrcan, tătar spurcat ,
- Auzit-ai, auzit, Cu l\laria se juca
:Maria s-a bolnăvit ! �i cu ea se dezmierda ,
Constantin, cînd auzea , Dar în scamă mă băga
Cai la căruţă prindea, Şi cercară moartea mea !
Pe la doctori se ducea, Constantin cînd a auzit
Toti' doctorii-i aduna, C r porum bui a grăit,
Pe :Maria o-ntreba : Prin chilie a cercat,
- Cocoană Maria mea, Pc Yizercan l-a aflat
Ce fel este boala ta ? Cum era tot dezmăţat,
Ea atuncea-mi trăcni Şi capul lui i-a tăiat.
Şi din grai aşa grăi : Dar cocoana Maria
- Tu nu te mai cheltui i ncepusr-a tremura .
Că, zău, eu ţi-oi povesti Constantin nu o ierta,
Din ce leacul meu va fi : C i el bine-o bumbăcea,
De porumbul vei tăia Cu catran o mai ungea
Şi inima lui-mi vei da, Şi cu mîna foc dădea.
Eu din boală m-oi scula ! Şi ardea cît mai ardea ,
Constantin atunci grăia Pănă toată îmi trecea . . .
„Culeasă în Tîrnova de dl. Const. Vdra 11 l1faric1usc 11, II, 108
'
şi în Lipova de mine"
83(85) C ÎNTECU LU' I SIRIM BOGATU
F oieliţă peleniţă, Cînd mărama mi-o nălbea ,

Colea-n vale,-n poeniţă Apa, frate, că-mi roşa
Ieste-o mică fîntîniţă, Sa vai de sînge de turc
Fîntînă de mărmurel, Şi mai mult de arnăut !
Da' jghiabu-i de aurel, Ş-arunca ochii la vale,
Da' ţuţur de arginţel, Dincotro soare răsăre :
De mi-şi bea voinici din iei. Tare-mi venea şi-mi roşa
Foiliţă ş-o lălea, Tot o ceaţă-mogîndeaţă !
Da' la ea , frate,-mi venea-re, Aia, ceată nu-mi iera
Venea mică Rmculiţă, Şi mi-e �înta Vinerea
O maramă mi-o nălbea-re. Şi cu sînta Sîmbăta
Da' de cine mi-o spremea-re ? Şi sînta Dumineca,
Tot de Isirim bogatu ! Şi trei mînza ţi i
1 Citeşte : mii'zaci.
483
Şi trei cazaci. Pintinog de trei p1c1oare
':\ainte cine mergea ? Şi mi-e strămut la o nare,
Savai mîrzacu-ăl bătrîn, Şargă mare pe spinare,
Al cu arcu cît mîrtacu, Cînd îl vede naica, moare
Parcă mi-l învăta dracu ! Să-s' vadă pe iel călare
La Rmculita-mi' venea, 'Nbuestrînd în fuga mare.
l\Ii-o bătea ,' mi-o chinuia, Iei, fra te , ce mi-ş' luva,
De lsirim mi-o-ntreba ; Mult-puţin ce căpăta ,
Pe cărarea capului, Sta în drum şi-mi împărţea.
Cu sfîrcu gîrbaciului. Da' pintre ei ce trecea ?
Da ' Rmculiţa-mi zicea : Ceal călăior gălbior.
- \"oi , mîrzaci şi trei cazaci, Iei sta şi să certa ,
Pc mine ce mă băteţi � u putea calu-mpărţea :
�i. frate. mă chinuiţi. Altu zicea : - Să-l tăiem !
De lsirim mă-ntrebaţi ? Altu zicea : - Să-l vindem !
Aruncaţi ochii la vale Şi iei aşa să certa,
Dincotro mare răsare , Ş-arunca ochii la vale,
Căşilc lu ' lsirim Vine-un voinicel călare,
Astrucate cu argint \'ine-un voinic otoman,
\ " ar!-�l rază pc pămînt , Scurt de mină,
Parcă soare-a răsărit, Bun de vină,
C c n-am văzut de cînd sînt ! Gros la os
Ea aşa că le !'punea Şi bun de dos,
�i la ocol să ducea, Şi pe mîrzaci întreba :
Lui Isirim că-i spunea : - Voi, mîrzaci şi trei căzaci�
- lsirimc . lsirime, Staţi, călăioru nu-l tăiaţi
Păzestc- te , frate, bine, Şi mie, frate, mi-l daţi,
\'ezi 'cc vine pestă tine ! Că ieu vouo multă blagă v-0 1 da,
�Iîrzacii cînd auzea Cît v-o cere inima ,
Arcurile lc-ntindea , Da ' să-i văd umblătura !
O dată le slobozea, Sta voinic de-ncăleca
Pe lsirim mi-l tăia , �i da dorn, să-nfunda ;
�lultă blagă rădica . �lerge voinic fluierînd
Cît putea iei de ducea . Şi nici o grijă purtînd,
�i alta ce-i mai lu va ? l\lîrzacii-n urmă plîngînd.
Un călă.ior gălbior, Lua calu , să ducea,
Otrocoalc pe su' poale, Frate, de să pomenea . . .
!ovan B/agoe Giiiglea - Vî/san, 1 1

Costul ( R . S.F. l u gosl<J.'l ia)
84 RAD C ŞI TĂTARII
Foaie verde colălic, N-avea Radu ce lucra,

1-ascultati , lume , la mine Cu soru-sa se vorbea :
- Soră, surioara mea,
'
Să vă spun o istorie,
Istorie bătrînea�că, \'rei s-asculţi vorba mea ?
Ca pentru să pomenea�că ! S ă facem o pomenire,
Într-o sfîntă dumineca, Ce nu s-a aflat pe lume ?
484
Ia rosteşte, naică, bine, Cînd la tîrg el ajungea,
Dă-ti fata cu rumeneală , Baş la tîrgu-al tătăresc,
Obrăjiod i cu căneală, l� n 'e boierii trăiesc,
Şi bine te premeneşte, La parale cheltuiesc,
Prea bine te rumeneşte ; Pe Lindu-1 descăleca
Şi noi, naică, să mergem �i-ncepea tare zbicra :
Tot p ' in tîrgu-al tătăresc, - Hai la roabă de \'Înzarc,
Un'e sînt boieri de-ai mari, Cine dă multe parale !
Cu chesălele de bani ; Atunci tătari de-auza
Eu să strig în gura mare : Pc lîngă ci s-astrîngea ;
„ 'Ai la roabe de vînzare, La soru-sa se uita,
Ca să-mi daţi bune parale !" �fai aproape-nainta .
Noi pe ei să-i înşelăm , Da' un tătar mai hătrîn.
Parale bune să luăm ; Era de barbă cam spin,
După ce banii i-om lua , Era făcut mai de mult .
Atunci, naică, om fugea . Multe-n lume-a-petrecut
Şi ia tă cum om lucra, Şi multe c-a mai văzu t ! . . .
Tătarii n-or pricepea : El era mai priceput,
Tu te faci că plîngi, Pe soră i-a cunoscut
Mîinile îţi frîngi, Şi din gură i-a grăit :
Că ţi-e dor de frăţior, - Măi Radule dumneata.
Ce-l iubeşti cu foc şi dor. Asta nu e roaba ta ;
Eu pe Lindu-oi încăleca, Asta-ţi este soru-ta
Pe lîngă tine m-oi da, Dintr-o mumă, dintr-un tată.
Ca să-mi săruţi tu mina ; Spune vorba-adevărată !
Eu mîna-n brîu ţi-oi punea , De cc-o vinzi pe soru-ta ,
Pe Lindu te-oi arunca Or' ţi s-a urît de ea ?
Şi cu tine voi fugea, Dară Radu-i răspundea :
La păgîni nu te-oi lăsa ! - Tătăraşe dumneavoastră,
Atunci soru-sa Stanca , Nu purtareţi minte proastă !
Î n cămară se băga, Da' fi'n'că m-ai întrebat
Bine, frumos se rostea, Vreau să-ţi spun adevărat :
Bine mi se primenea, Eu o vînd pe soru-mea,
Faţa ea şi-o rumenea, De nevoie, vai de ea !
lară părul şi-l cănea. Că muma, vezi, ne-a murit,
Radu în grajd se băga, Iară tata ne-a pierit . . .
Pe Lindu de-I rostea ; Tata, ştii, a fost bogat,
Păru inele-i făcea, Da' n-avea �-oţie-n sat ;
Bine de mi-l dichisea. Şi avea cirezi de boi,
Şi-mi avea Lindu, avea Da' şi mari turme de oi.
Şi dangale pe spinare, Şi dacă-a fo�t om bogat,
Cînd îl vede naica , moare ! Da' mi-a fost mare stricat.
Frumuşel mi se rosteau Pe toate mi le-a vîndut
Şi cu soru-sa pleca. Şi săraci noi am uidit.
Ajungea pe drumu-al mare, A vîndut viile şi moşiile,
Zo, fugea Lindu de tare, Apoi boii şi cu oile ;
Ca un vînt de-al viforît, Pe toate mi le-a vîndut
Cînd abură pe pămînt ! Şi dator tot c-a uidit,
Şi-mi fuge iepureşte, Şi aşa tata-a murit,
De nu-i mai tragi nădejde ; Dumnezeu să-l fi bătut,
Cu urechile pe spate, Că prea rău ne-a sărăcit,
Fuge de nu se mai poate ! Fir-ar el şi-ncolăcit !
485
Acuşi dator mă găsesc, P-ingă sora lui se da,
Toată noaptea mă gîndesc Ku-i da mîna s-o sărute,
Cum să fac să mă plătesc ; Da-i da mîna ca s-o salte.
Nu ştiu dacă-o să mă credeţi, l\Hna la brîu îi punea ,
Da' pe soru-mea o vedeţi ! . . . Pe Lindu o arunca ,
Mi se rupe inimioara, Pinteni lui Lindu îi da ;
C-aj ung să-mi vînd surioara, Dară Lindu, zo,-mi fugea,
Datoriile să-mi plătesc, Şi s-aşterne cîmpului
Om curat eu să uidesc ! Pe aripa vîntului,
Da' tătaru îl credea , Şi-mi fuge ca o furtună,
Multrt blagă el îi da : Cu tătarii nu e glumă !
Cit cerea a tîta-i da Fugea cu urechile pe spate,
�i pc soru-sa i-o lua. Fugea că nu se mai poate !
Să \·ezi , Radu ce-mi făcea ? Cu soru-sa alăturea,
După Cf> banii-i primea, Ia tă acasă c-aj ungea ;
El pe Lmdu-încăleca Şi-şi lua paloşul din casă,
�i la tătari se ducea. Trece prin t ă tari prin oa să ;
Dară, sora-i , zo, plîngea, Tătarii cum ajungeau
Lacrămi pe obraz curgea ; La luptă se îndîrjeau.
Radu, aşa cînd vedea, Radu singur se luptă,
Tătarului îi zicea : Da' tătarii vo sută,
- Tătarilor dumneavoastrrt , Şi-i taie cu paloşu-al greu,
Soru-mea este o proastă , Că e voinic ca un zmeu.
S-o gîndi la muma noastrrt , Apoi la soru-sa vnea,
Care a-nvăţat-o-acasă Din gură aşa-i zicea :
Să sărute mina mea - Stanco, surioara mea,
Orişicînd ne-om despărţea , Ia-mi fă tu nişte cafea,
Că-s mai mare decît ea, Să-mi treacă de inimă rea,
Ş-aşa ni-i nouă legea. Ca la noi la nimenea ! . . .
Vă rog să staţi cîtăva, Şi-mi bea şi se veselea,
N-o să avem gîlceav a ;
Apoi du-te cu sănătate, De tătari nu se-ngrijea.
Că şi de la Domnu se poate ! Şi trăiau pe ţară-n pace,
Dară Radu ce-mi făcea ? Că n-au tătarii ce-i face !
Colă G hiţă Vditiş Sandu- Timoc, Cîntece bătrineşti, 1 8 4
Vîrf ( R . P. B ulgaria)
1 939
85 (88) COREEA
A băi 1n temnicioara dă piatră

Zace-m' , vere, zace-m', dragă,
m Zace Corbea haiducu,
Zace Corbea tîlharu
De noo ani şi j umătate
/ :Şi nu-i1 mai iese dreptate. :/
Căci pă iel cîn' mi 1-a-nchis
Ierea tinerel copili
/ :Şi-acum ie mojneag bătrînî ; :/
486
Tinerel, fără mustaţă,
Şi-acum ie cu barba creaţă,
Barba-i bate braţile
Şi chica călcîile,
Mustăcioara , şalele . . . mă
B măi Cînd pe (orbea mi 1-a-nchis,
Iereau broa�tele
ca nuci[+ ]le
+ Şi-acu' sun' ca ploştili
+ Care ţin vinurile,
Şerpi iereau ca paile
Şi-acu ' sun ' ca grinzile
Care ţin pimniţile,
Nopîrcile,
ca fusele
Şi-acu' sun' ca furcile
Care ţin pimniţile . . . / : m� i :/
c măi De păzit, cine-l păzea ? ma
Să vezi, Ghiorghiţă, Ghior[ +Jghiţă,
+ Fecioraj de tălaniţă
J :Şi vatafu1 dă temniţă :/
Şi, nene, dă temniceri
Şi, frate, de mari boieri . . . mă
Dară Corbea că zicea :
- Măi Gheorghiţă dumneata , măi
măi Fă-ţi milă
dă la inimă
Şi mul' dor
dă la trup şi or,
Dă-mă, frate, pîn-afară,
Să-m' fac ochişorii roată,
Să mă uit pă lumea toată,
Să văd om din partea mea,
Că mult îmi arde inima ! mă
D Dar Gheorghiţă că-i zicea :
- Ale, Corbeo dumneata,
Să fi fost pă seama mea
De mult afară te-aj [ +Jda,
+ Da' mi-e că-m mănînc pîinea !
La fereastră mi-l ducea
Şi fereastra-o dăşchidea,
Pîn zebrele să uita. măi
Atunci (orbea
ce făcea ?
Mîna-n căftănel băga,
/ : Trei galbeni bacşişi că-i da. :/
Cîn' să uitase-ntr-o parte,
Tare-m' venea, tare-m', dragă,
O bătrînă slabă
şi de treabă,
Cu c:uvîntu de ispravă,
Cu o mică cojnicioară
487
Cu cîteva ousoare,
/ : Ducă lu' Corbea-mpărţeală. :1
E Dară Corbea că-i zicea : mă
- Babă slabă
si de treabă,
Ce treci aşa-n fuga mare,
Pă la mine nu te-abeti ' ?
Dară baba că-i zicea :
- Ale Corbeo, maic ă Corbeo,
Numai glasu ţi-nţelegî,
Da ' trupu nu ţi-l cunosc !
Dă la mine cîn' ai pleca tî
Iereai tinerel copilî
Şi-acum ieşti mojneag bătrîn ;
Tinerel, fără mustaţă,
Şi-acu' ieş'i cu barbă creaţă.
Spune-i maichii dă iej 'i viu ,
Dă ieşti viu
ca să te ştiu,
Dă iej 'i mor', ca să-ţi citescî
Şi la popi să mă-ngrijesc !
Dară Corbea că-i zicea :
- Maică, măiculita mea ,
.Ku sun', maică, � ij '-nij i viu,
Dar uite, abia mă ţiu .
Iar io, maică.-aji mai trăi,
Dar o drăcoaică
de şărpoaică,
Ia, maică, că mi-a-mpuiat
În fundu buzunarului,
La poala caftanului,
Puii cîn ' i-nflămînzescî
La inimă mă ciupescî,
/ : Inimoara mi-o topescî 1 ! :/
F Maică, măiculiţa mea,
l\u mai sta
de mă-ntreba,
La Ştefan-vodă să mergi,
De departe să cuvinţi
Şi de-aproape să-nge[ +Jnuchi
+ Şi din guriţă să zici :
„ Să trăieş'i, măria-ta,
Ce ţi-e Corbea vinovatî
/ :Dă mi-l ţii şi-acu' legatî, :/
Şi lui vremea i-a venit,
Vremea de căsătoritî,
Că văd c-a îmbătrînit ? !" mă
Dară baba nu şădea ,
La Ştefan-vodă mergea,
Dă dăparte-ngenuchia
Şi de-aproape-i cuvînta :
- Of, doamne măria-ta,
Ştefan-vodă dumneata,
488
Ce ţi-e Corbea vino va tî
Dă mi-l ţii şi-acu' legat.
Că lui vremea i-a venitî.
Vremea de căsătoritî,
/ :Că văd c-a îmbătrînitî 1 ? ! :/
Ştefan-vodă că-i zicea :
- Babă slabă
şi dă treabft ,
C u cuvîntu dă ispravă .
Uite, astăz' mi-este sîmbf1tă
Şi mîne-i duminică.
Io pă Corbea 1-oi scotea .
Pă Corbea 1-oi însura
Cu j iupuneasa
Carpena
Din pădurea
Coacăna .
Că-i din bardă bărdu itrt
Şi din secure cioplită
Şi la vîrf mi-e ascuţ ită.
Pentru (orbea stă gătit:t.
Şi io i-am ales ca num
/ : Doi vulturi
cu capu. . sun. '. . . . : / măi�
G Dară baba c-auzea
Foarte mul' se bucura .
I : Înapoi. să-napoia,
Dar (orbea cîn' mi-o wdra
Din guriţă că-i zicea :
/ : - Maică, măiculiţa mea. :/
Io te-aştep' să vii plîngîndî,
Şi tu, maică, vii rîzînd ? ! mă
Dară baba că-i zicea :
Cum, maică, să nu viu rîzînd
Cînd astăz' mi-este sîmbătă
I : Şi mîine duminică,
Pe tine că te-o scotea
Şi, maic ă, te-o însura
Cu jupuneasa
Carpena
Din pădurea
Coacă.na ,
Că-i din bardă bărduită
Şi din secure cioplită
Şi la vîrf stă ascuţită,
Pentru tine stă gătită.
Şi iel ţi-a găsi' şi nunii,
Doi vulturi
cu capii suri !
Dară Corbea c-auzea
Începea
dă lăcrăma
489
Aia
nu-i mireasa mea,
Şi-aia
ieste ţeapa mea,
/ : Să mă puie hoţu-n ia 1 :/ măi2
H Maică, măiculiţa mea,
Du-mi-te, maică,-ndă[ +Jrăt,
+ Că prea-ţ ' merge drumu drept,
Şi prin oraş să te-abeţi,
Oameni cu ziua să iei,
Pa truzej ' de lopă[ +]tari
+ Şi cinzej ' dă săpători,
Şi tu, maică, ca să-m' sapi
Tot la grajdu Roşului,
/ :Roşului
begnicului ! :/
Dar maică-sa c-auzea
Î napoi să-nnapoia
Şi prin oraş că-m' dădea,
Oameni cu ziua lu[ +]a
+ Pe cum Corbea
<rnvăţa.
Ş-unde-acasă mi-i ducea
Şi grajdu le arăta,
' 'S cepea,
_
neică, de-a să[+ ]pa

Şi peste-on lacăt că da ,
Lăcăţelu
cît viţelu
1 : Şi cu chieia cit purcelu, :/
Lacătu cit baniţa,
Cu chieia
dă cinci oca . . . mă
I măi Cînd uşa mi-o dă.şchidea,
Roşu lumină vedea,
Î ncepea
d-a rînchieza,
Mai mare-ţi erea
groaza,
Şărpi în găuri că intra ;
Baba
la cal să ducea
Şi pe coamă-1 săruta,
Unde-afară că mi-l da
Şi-ncepea
dă-l ţesăla
Şi-i aşăza frîu pe cap,
Cu frîu, vez', de bumbacî
Dă-i venea bine la cap . . . mă
Ia
dă frîu că mi-l lua
490
Şi prin oraş să ducea,
Boierii cîn' mi-o ve( +]dea
+ Peste babă să strîngea
+ Şi din guriţă-ntreba :
- Babă slabă
şi de treabă,
Cu cuvîntu de ispravă,
Nu ţi-e Roşu de vînzare
Să-z' dăm galbeni şi parale ?
Iar de ţ-o fi dă schimbare,
Pentru unu să-z' dăm doi,
Să-z' dăm, babo, pînă-n trei,
Facem un schimb amîndoi !
m Dară baba
le zicea :
- Boierilor dumnca \·oastră,
Nu-mi e Roşu de Yin zare
Şi nu-mi e nici pentru schimbare,
Roşu mi-e dă dăruială
Cin' l-o da pe Corbe-afară.
/ : Să-l scape dă la-nchisoare ! :/
J Boierii care-auzea, măi
Ştii, ca de naiba
fugea,
Baba
nainte mergea,
La Ştefan-vodă-ajungea
Şi la poartă să oprea, mă
'Cepea
calu-a rînchieza , "
Ştefan-vodă-afar' işa
- Ale, babo dumneata,
Nu-ţi e Roşu dă vînzare
Să-z' dau galbeni şi parale ;
Iar de ţi-o fi de schimbare,
Pentru unu să-z' dau doi,
Să-z' dau, babo , pînă-n trei,
Facem un schimb amîndoi ? !
Dară baba
că-i zicea :
- Să trăieş'i, măria-ta,
Nu-mi e Roşu de vîn[ +]zare,
+ Nu-mi e niş' pentru schimbare,
Roşu mi-e dă dăruială
Cin' l-o da pe Corbe-afară,
Să mi-l scoată d-închisoare
Că[-i] pîn' la gît băgat în fiare !
'
K mai Ştefan-vodă c-auzea, mă

w .
Un mic bileţel scria,

Lu' Ghiorghiţă-1 trimetea ,
Nici un ceas că nu trecea,
Iacă, cu Corbea venea,
49 1
Cu lanţur'le dă p1c1oare,
Pîn' la gît băgat în fiare,
Ia să-mi arăz' drumur'[ +]le
+ Şi toate umbruiastile,
+ Şi toate �ăritele !
Dară (orbea că-i zicea :
- Să trăieş'i, măria-ta ,
Io c in ' călăream pă c alî
Ieream tinerel copilî
Şi-acu ' �în' mojneag bătrîn !
Ştefan-vodă c-auzea,
Cinci frizeri că-mi aducea,
Doi dă mi-l bărbierea
Şi trei dă mi-l căftănea,
Lă�a chică deli[ +Jiasă
+ Cum li-e dra ' haiducilor,
+a/ :Potri\·a sprîncenilor . . .
L Dale C orbea că-i zicea :
- Să trăieş'i, măria-ta,
Ştefan-vodă dumneata,
Ia să-m ' dai tu hainele
Să-nveţe cu dîmile, mă
Să le ia miroasile !
la vezi vorbă fără sfat,
Că (orbea mi 1-a-nşelat,
C ă l-a lăsat
gol-dăzbrăcat î,
�umai cu tichia-n cap . . .
'
Î ne-o dată-i mai zicea : nior
- Să trăieş'i, măria-[ +Jta,
Ia să-mi dai şi annile
Să-nveţe cu dînsile, măi
Să le ia miroasile !
Şi armile le lua ,
Prea bine că � ă-mbrăca
Şi de cal s-apropia
Şi pe coamă-I �ăruta,
Calu-n genuchie că da
Pînă Corbea-ncălica . mă
măi Şi pc cal că-ncălica ,
Sărea ici, sărea
colea,
:S-umai spumă mi-l făcea,
Spuma
cu palma-o lua m ăi
Şi-n pămînt că m i-o trîn[ +Jtea,
+ Stană dă piatră-o făcea . . .
Pe lîngă mă-rn s ă da
- Maică, măiculita mea,'
492
Ia să-m ' dai. ma1c .-o smicea
S-a ting pă Roşu cu ia !
Şi din guriţă striga :
- Să trăicş'i, măria- ta .
Ştefan-vodă dumneata .
Ia s ă-ţi încui porţile
Cu fiarile plugului.
tt 2 / : Puterea p�tmîntului ! :/
Ştcfan-\·odă nu şădea .
Portilc le ză vorea
Cu fiarile plugului.
Puterea pămîntului.
lei pe lingă mă-sa da ,
Nij ' smiceaua n-o lua ,
Mîna-n brîu că i-o-nfigea ,
Sus, pe cal că mi-o punea ,
Pe sus porţile sărea
�i din guriţă striga :
Rămîi, Ştefane, sănătosi
Ca un trandafir fru[ + �mcs.
+ La bună mină ţi-am fost .
�-ai ştiu . să mă păstrez i
Ca gaia baboiaşu
Cin' îl scoate pc u�ca t
Şi-l ciuguleşte cu drag.
Pupa-1-aj dă diamant ! . . .
Ştefan-vodă că-i zicea :
- Ale, Corbeo dumnea ta ,
Du-te, neică, sănătos î
Ca un trandafir frumos.
Că n-am cai să te gonească,
/ :Niji voinici să-ţi îndrăznească ! :/
O meii Dar unde mi să oprea ? mii
La cea salcie ple[ +Jca tă.
+ l'nde mai săzuse-o da tă.
Acolo dăsd.lica
Şi pă mă-sa c-o-ntreba ,
- Maică, măiculiţa mea .
Ce rău mare ca să-i stric i.
Inimioara să-i dăschid ? mă
+ Să-i dau foc caselor ?
+ Are bani , face alte mai frumoase !
+ Să-i fur butca cu telegari ?
+ Face alta şi mai bună !
Dar coconu să i-l fur
/ : Şi-n ţeapa mea s ă mi-l punî1, :/
/ : Să moară fecioru lui, :/
/ : Să-i rup inimioara lui ! :/
P măi De haine să dăzbrăca
S-un cersetor că-m' găsea .
Cu hain�le lui să-mbrăca,
La Ştefan-vodă mergea
493
/ :Şi la poartă să o[ +�prea ; : / măi1
Ştefan-vodă că işea
Cu soţia care-o avea,
Să ducă la mănăstire
Să facă d-o-nchinăciune .
Iel la sluji că le spunea :
- Luaţi-l pe-aces' cerşetor,
Daţi-i , frate, dă mîncare
Şi1 / : băutură şi culcare ! : / mă2
Q m Dară Cor bea ce făcea ?
Dacă-n casă să vedea ,
La legăior să ducea
Şi copilu mi-l lua
Şi-n ţeapa lui îl punea ,
A far' pe uşă ieşea,
Drumuleţu şi-apuca ,
Să ducea
la maică-sa , mă
Sus, p e cal că-ncălica
Şi cu mă-sa că-m ' pleca
Şi acasă se ducea . măi
Mă-sa prea bine-I lu[ +Ja,
+ Şi-l lua ,
-1 căsătorea,
Frumoasă nuntă-i făcea ,
Mul ţi lăutari că tocmea,
Dar şi pc Paul cu Stelea
Şi cîntc cu că-l rînta
Pentru ca � ă pomenească
La cistiţi ca dumneavoastră ! . . .
C. lllu stdtra mg. 2i00 Rd + 2i01 V a
Malu - I01fo·1 AL. I . AMZULESCl'
l i n 1 962
86(89) TOMA D-A LC ' MOŞ
A / : Bob nău' ş-un mărgăritî2 , :/

doamne1 Pă cel dum cam părăsîtî,
1 : :/
Cu negară-acoperit,
Cu troscot verde-nvălitî,
Tare-m ' vine şi soseşt '
Săvai Toma d-a lu' Moş,
Pă lLiciu drumului,
/ : Pin floarea vizdeiului ; :/
Pă luciu drumului,
+ bă + Tare-m ' vine şî-m' soseşte
+ Savai Toma d-a lu' Moş
+ Tocmai dîn Ţara dă Jos,
+ Cu-ăl cojoc mare, lăţos,
+săracu + Că-l poartă vara pă etos
494
+ Şi mi-l ţine cam pă şale
+ Ca să-i ţiie dă răcoare . . .
+bă + Cu căciula ne-ndopită,
+ Cu ghieba neisprăvită .
+ Cu cinci frîne la ciochină ,
+ Şapte-op' la puzunare
+ Atîrnate-n găitane,
+ ' Văluite-n muşamale,
+ Băgate pă su' samare ,
+ a / : Strălucesc ca sfîntu soare , .. :/
Şi iei, frate, să trăgea mă
La un puţ cam părăsiti,
Dă moşu-seu ie-nceputî,
/ :Dă moşu-său dă dămulti, :/
Că dă ta-său mi-e zidit
+ Şi dă Toma ispră\'it ;
+ La groparu
cu lipanu ,
+ Unde-adapă Manca calu :
La cinci ulmi dintr-o tulpină.
Ca cin' fraz' buni dintr-o mumă,
Ca cinci degete la mînă ;
La gropanu
cu lipanu .
Unde-adapă l\Ianea calu ,
Săvai Mane-al cîmpilor,
Stăpînu moş iilor,
Drăgălaşu fetelor.
Iubeţu nevestelor . . .
B Catifea
ş-o norea, mă
Ş-acolo Toma-m' trăgea,
+bă săracu + Du pă cal dăscăleca.
+ Căluşelu-�' priponea ,
+ Iarbă cu palma
că-i da
+ Să nu strice livada
+ Că l-o prinde cineva ,
+ Îl mănîncă puşcăria ,
+ Furisîta prea-m' era ! . . .
+ Iară Toma ce făcea ?
+săracu + Subt umbriţă să băga ,
+ Ipingele mi-aşternea ,
+ Saua
' căpătîi punea
+ Şi-ntr-o rînă mi să da ;
+ Şi-aşa
Tomii că-i venea,
+ Î n picere să scula
+ Şi-n disăgei căuta,
+ Ş-o pită că mi-ş' scotea ;
+ Mîna-n sîn că mai băga
+ Ş-o batistă că-m' scotea,
495
+ Frumoasă masă-ntindea.
+ş i + Iară pita c-o lua,
+ Cu cechia
-o felia,
+ Mindre felii c-o făcea,
+săram + Mina pă ploscă punea,
+ P-o ploschiţă mititea,
+ Mititică, m i t i tea,
+ Mi-e legată c-o curea ,
+ Să-nchina
Toma cu ea.
+săracu + Mina dreapt-o ridica ,
+ Sfîntă cruce că-ş' făcea ,
+ La Dumnezău să ruga :
+ „Doamne , Doamne milosti\'c,
+doa111 11c1 + / :Da-nchina-o-aş calului.
+ Calu ieste-o \'ită mută,
+ Do 'r cu urechile-ascultă.
+ doamut'1 + ::\-are gură să-m' \'orbca� că,
+ Mie ca să-m ' mulţumeas că ; :/
+ Doamne, Doamne milosti\'c,
+ Da-nchina-o-aş cîmpului,
+ Cîmpului
Ardealului,
+ Cîmpu mi-arc pcliniţă,
+ Sufletu lui neiculiţă ;
+ Doamne , Doamne milos tive,
+ Da-nchina-o-aş ulmilor,
+ Llmilor
ca f ra ţ 1" l or .I . . . "
+ Catifea
ş-o \'lorea .
+ '::\ cepu Toma d-a-nchina ,
+ La ulmişori să ruga .
+ Iară ulmii ce-m' făcea ?
+ Dumnezău că-i îndemna,
+ Dă mijloc mi s-aducea,
+ Pcala-n pămîn' şi-o lăsa,
+ Crăşcioarele să bătea ,
+ ::\foltă frunză scutura,
+ l\fasa Tomii-mpodobea
+ a/ :Dă mi te lua
groaza ! . . .
:/
lară T orna ce făcea ?
Şi-aşa bine că-i părea mă
Că Dumnezău că-l sîrvea . . .
+bă săracit + Cîn' vru din ploscă să bea ,

+ Dă un 'e naiba
-m ' sosea
+ Sa vai Mane-al cîm pilor,
+ Stăpînu moşiilor,
+ Drăgălaşu fetelor,
+ Iubeţu nevestelor ?
496
+ Cînd pă Toma că-l vedea,
+ Guriţă la iel că-i da :
+ - A , bre Tomo, dragă Tomo,
+ Tomo + Cine focu te-a-ndemnat
+ Drumu calului de-ai dat ?
+ Livez' verz' dă mi-a-neurcat,
+ Căpşorelu ţ-ai mîncat !
+ Iară Toma d-auzea
+ săracu + Sta
+ - Taj i, l\faneo, nu zice-aşa .
+Jla11co + Vin' la masă s ă mîncăm
+ Şi-amîndoi ca să-nchinăm
+ Pintru tine,
pintru mine,
+ Că ieş' sîrman ca şî mine !
+ bâ + - �u-m ' scrie mie pravila
+ Să mănînc la masa ta !
+ Futu-i hoţu maică-sa,
+ Bată-I Maica Precesta
+ Şî ce zî oa fi mai ra ,
+ Şi sfînta-i dumineca !
+bă + Cin' o dată că-i . . . să năpustea
+ Şi cu ia taganu da .
+ Mate lu ' Toma-i vărsa .
+ Ple� a Manea
şi cînta,
+ s âracu + Rămînea Toma,
plîngea ,
+ Din o'i negri lăcrăma,
+a / :La maţe mi să uita . . . :/
/ : Dumnezău că-l îndemna , :/ m â2
Mina dreaptă c-o-aducea ,
/ : Mă�cioarele le strîngea, mâ :/
Cu fir roşu se cosa,
Măscioarele le strîngea „
/ :Cam cu paie, cu tohocî2• :/

+bâ + Băgă ma ţăle la loc .
+săracu + C-un fir roşu se cosea
+ Şi-o batistă că-m' lua
+ Şi la rană c-o-aşăza .
+ În cinj ' brîne să-ncingea ;
+ în cinj ' brîne ş-o curea
+ Că-j ' mai strînsă inima . . .
+săracu + În picere să scula
+ Şi la cal că năvălea ,
+ Din pripon că mi-l lua ,
+ Cu guriţa-I întreba :
+ - A, bre calu , calu mieu,
+taică + Şi-a lu' Dumnezău,
+bă tatăle + Putea-o-ai la bătrîneţe
+ Ce puteai la tinereţe ? !
+ Iară calu de-auzea
497
+ Din guriţă că-i spunea :
+ A, bre Tomo, dragă Tomo,
-
+Tomo + Dă stătuj ' dă mă-ntreba� i.

+ Cu-adăvăru spune-ţ-aşi :
+bă + Ce puteam la tinereţe,
+ Şapte părz' la bătrîneţe,
+Tomo + Că cin' eream tinerel, ·
+ Tinerel
şi mititel,
+ M i-era carnea
ca roaua,
+ 'N vine n-aveam nimica,
+a / : .Mădu"a
ca stredia . . . . :/
c Catifea
ş-o viorea, mă
Iară Toma d-auzea „
O şa mîndră-i aşăza ,
Savai şaua cu turnuri,
Căpăstru cu umplături ;
+ Cioltariu
şî presăru
+ Că-m' plăteşte judeţu ;
+ Sîn' ciucurii poleiţi,
+ Parc-ar fi şerpi împletiţi ;
+ Şî din vîrfuri înnodate,
+ Parc-ar fi şerpi îmbucate,
+ Bată-I Dumnezău să-l bată !
+bă + Iar chieptariu dă la cal
+ Ie bătu' mărgăritari
+ Dă taie cin' punj ' dă bani !
+ O şa mîndră-i aşăza,
Db +a I / : Iară Toma ce mi-ş' 1 făcea ?
+a / : Picior în scară punea 1 , :/ :// m ă2-a
Mina dreaptă-o rădica, mă
Sfînt ă cruce că-ş' făcea,
La Dumnezău să ruga :
„Ajută-m', Doamne, cu bine
Să-m' izbîndes' p-astă lume,
Ce-am la gîn' · să-m' dobîndescî,
,
Inimii să-m' izbîndescî

Şî cu viaţă să trăiesc !"
Iară Toma-ncăleca, mă
După Manea se lua, li
/ :Da-I gonea,
da' nu glumea ;
+ Manea trei zile fugea,
+ Toma-ntr-un prin' I-ajungea .
+ De la spate că-l lua,
+ Mina stingă c-o-aducea
+ Şi-n chică că i-o-nfigea,
1 Repetarea versurilor cîntate astfel : f : 1 - 2 : /2 .
498
+bă + Şî-ntr-un loc că mi-l oprea ,
+ Cu guriţa-I întreba :
+ - A, bre Maneo, dragă Maneo,
+bâ + Ia să-m' spui adăvărat
+ Ce rău mare ţ-am stricat ?
+ Eu cucoana nu ţ-am pupat,
+ Telegari nu ţi-am furat,
+ Curţişoara nu ţi-am spart,
+ Coconaşi nu ţ-am tăiat,
+ Eu la masă te-am chemat,
+ Tu cu iataganu-ai dat ,
+ M aţăle c ă m i le-ai vărsat ,
+ Căpşorelu ţi-ai mînca t !
+ Cu stînga
că mi-l ţinea,
+ Cu gura
că-l judeca,
+ Cu dreapta
că-l ciopărţa ,
+ Carne din iel că tăia
+ Şî pă cîmp mi-o răvărsa .
+ Soarele osu-i ardea ,
+ Ciorii, coţofenile
+ Să-i scoaţă vederile,
+a / :Să-ş' tragă păcatele . . . :/
Catifea
ş-o viorea , mă
+ Soare namiaz că venea, "
/ : lară Toma ce-m ' făcea ? " :/

/ : Moartea i s-apropia . :/ m '1
+ Şi-ndărăt că să-ntorcea,
+ Tot la ulmişori venea,
+ lară la ulmi cîn' mi-j ' venea ,
+ Du pă cal dăscăleca ,
+ Drumu calului că-i da.
+ Şi Toma ce mi-ş' făcea ?
+ Şi pă cîmp că mi-ş' pleca ,
+ Multă sepică strîngea,
+bă săracu + Tron dă sipică-ngrădea,
+ Dă mi te lua
groaza !
+ lară Toma ce-m ' făcea ?
+săracu + Cu paloşu că-n' săpa ,
+ Mîndră groapă că-ş' făcea.
+ Cojocelu dăzbrăca
+ Şî mi-l pusă sus, pă şa,
+ Cizme dîn picior scotea,
+ La ciochină le-atîrna,
+ Alăturea cu plosca.
+ Căciula dîn cap că mi-o lua
+ Şi-n disăgei c-o băga.
+ Iară Toma ce făcea ?
+ Tronuleţu mi-l lua
499
+ / :Şî2-n groapă că-l aşăza :/
+ Şi-n iel, frate, că-m ' intra .
+ Dîn brinări să deşcingea ,
+ La rană să căuta.
+ săracu + Mătasa
că-i putreza ,
a + / : Sufleţelu că-i ieşa . . . :/
/ :Şi iel, Doamne , că murea , :/ m ă 2
lară calu dă-m' vedea
Cu picerele-m ' bătea
Pînă mormîntu-i făcea ,
+b / :Cu botu pă mormîn' sta . . . :/
+ Trei zile � · trei nop' şădea ,
+ Î n toate păr' să zăuita ,
+ Xu vedea
pă niminca ,
+ Că-n cîmpie că erea .
+ Iară calu că-m ' vedea .
+ Î ntr-o dimineaţă, colea ,
+ Un voinic sărăcăcios
+ Tocmai din Ţara dă Jos.
+ Dă cînd mă-sa mi l-a fapt
+ Pă cal bun n-a-ncălecat,
+ Cojoc bun nu mi-a-mbrăcat,
+ Cizme-n picior n-a purtat,
+ Căciulă bună-n cap iar n-a purtat,
+ Dă vin n-a fos' săturat,
+ Dă bani n-a fost îndăstulat
Ec +a/ : . Dă cînd mă-sa mi l-a fapt, . :/
/ : Pă cal bun n-a-ncălecatî . . . :/
Catifea
ş-o viorea, mă
Copilaşu ce-m' făcea ?
/ :Cojocelu I-îmbrăca ,
Cizme-n picior că băga
b
+ ă+ Şi-n disăgei căuta ;
+ Căciuliţa mi-o găsea
+a/: Şi-n cap, Doamne, c-o punea,
Mina pă pl oscă-m' punea,
Dă trei ori c-o opintea ,
Altu coraj dobîndea ,
+ Frică, Doamne, nu ma ' avea !
F Copilaşu ce făcea ? mă
/ : Cîn ' dă cal s-apropia . „ :I
Nu vedea
pă niminea, "
Do'r mormîntu că-l vedea, "
+b/: Cam pitiş mi se ducea ; :/

+ Î ntîi la ploscă năvălea ,
+ s ăracu + Dă trei ori c-o opintea ,
+ Altu coraj dobîndea,
+ Frică, Doamne, nu ma ' avea !
+ Picior în scară punea ,
500
+a / :Mina dreapt-o rădica, : /m ă 2
/ :Cojocelu I-îmbrăca, : / "l
Cizme-n picior că băga
Şî-n disăgei căuta.
+ Mulz ' galbini că mi-j ' Yedea ,
+ Căciuliţa c-o lua,
+ Mulz' galbini că mi-j ' ndea .
+ săracu + Inima
-n iei că creştea,
+ Picior în scară punea,
+ :!\lina dreapt-o rădica ,
+ La Dumnezău să ruga :
+ „Ajută-m ' . Doamne, cu bine
+ Să-m ' izbîndes' p-astă lume.
+ Ce-am la gin', să-m ' dobînde�c
.
+ Ş i• cu na ţ a s a-n ' t ra1esc '. . . .
w w w • „
+ Un'e calu-mbuiestra
+ Şi Yoinicelu cînta ,
+ To ' bo'daproste zicea ,
+a/ : . Lu ' Toma că-i mulţumea . . . . :I
N. Call(/oi Tur ică mg. 1 389
Celei - Olt .\ I . . I. .-\2\I Zl: L E �C l'.
10 YI 1 958
87(90) MIU Z GLOBIU
A i Pe poteca strimtă,
Strirntă
şi boltită,
Pe jos pardosită
Cu piatră măruntă
/ :Adusă din munte, :I
Faptă cu barom
1111 / :Dă1 Stanciu frumorn, :/
Faptă cu ciocanu
/ :De Stanciu ţiganu . . . :/
Pă ia cin' să-mplimbă ?
Miu
zglobiu,
Cela , copilu,
Baş-manghiol de codru,
Păuna j de lotru . . .
Iel mi � ă-rnplirnba
Ziua
şi noaptea,
Din frunză cîntîndî,
I : Codrii răsunîndî1 . . . :I
B Dar pe miez de noapte,
Cînd dorm toate ape,
Murgul nu-i mai poate,
50 1
Murgu-i strefiga ,
Cît nu mi-l trîntea .
Miu că-i zicea :
- Dea, murgulez, dea,
Furii te-ar fura,
i Fura-te-ar furu ,
Mînca-te-ar lupu,
Roade-te-ar curmu,
Cum tu strefigaşi
Şi te poticnişi,
/ :Cît nu mă trîntişi ! :/
c / :Or' ţie că-z ' pasă
Ori zeaua,
on şaua,
Ori cistite arme,
Ori dalbe pleocate.
Ori trupşoru mieu
Călare p-al tău ,
Cel nebotezatî
Şi necreştinatî,
La femei nedat,
Să-i poarte păcat
Cin' l-a fermecat ! . . .
D Murgu că-i zicea :
- Stăpîne, stăpîne.
i Bun stăpîn d-al mieu
/ :Şi-al tău Dumnezeu , :/
Vez' mie nu-m ' pasă
N ij ' zaua ,
niş' şaua,
Niş' cistite arme,
Niji dalbe pleocate,
Niji trupşoru tău
Călare p-al mieu,
Dar mie că-m ' pasă
Seara că să lasă,
Noaptea-n codri intră,
/ : Pe noi că ne-apucă :/
Fără pic de apă,
Fără fir de foci,
+ Şi-aicea să zice,
+ Ş-aicea să cheamă
La malu bărba tî,
La dealu săpatî,
Şi-aicea-m' păzeşte
Ianoş unguru,
/ : Hoţu :/
-nfieratu,
+ 'Ncinge barba cu brîu . . .
Că iei are voinici
Patruze' şi cinci,
Toz' voinici
levinţi,
502
Străini de părinţi
De cînd erau mici,
C-au căciuli înalte,
'Nalte,
stogoşate,
Lăsate
pe spate
Dă străinătate ! . . .
E ă Miu c-auzea ,
Calu-ncorajea :
- Dea, murgule, dea ,
Nu te speria !
O frunză lua ,
'Ncepea
de-a cînta .
Codrii-ro ' răsuna . . .
Ianoş I-auzea ,
La voinici spunea :
- Măi voinicilor,
Cazacliilor,
+ Măi optaşilor,
Voi , patruze' şi cinci,
Cinzeci fără cinci,
/ :To' streini levinţi, :/
+ Străini de părinţi
+ Dă cînd az' fos' mici,
Voi, toţi v-aţi culcatî,
Io nu m-am culca tî
/ : Şi mi-am ascultatî :/
Rînchiez de cal murgî
/ Şi-un glas de voinicî1 ; :/
Cinci inşi v-alegeţi,
/ :La iel să mergeţi :/
Şi de-o f i strica tî
Să-i poarte păcatî
Cin' l-a fermecat ;
Iar d-o fi nebunî
/ : Să mi-l daţi la drumî1, :/
+ Un pumn, doi să-i daţi,
+ Calu să i-l luaţi,
+ Drum să-i arătaţi ;
î Iar d-o fi viteazî
Cu flori pe obraz,
La mine să-l daţi
Ca să mi-l luptăm ,
Capu �ă-i tăiemî,
Murgu să-i luăm ! măi
F măi Cinci inşi s-alegea,
La iel să ducea,
Din deal că-i striga,
Nu �-apropia :
- Măi, car' eşti acela
De cînzi-tu ncaptea,
503
De-nspăimînţi lu[ mea� ? !
l\liu-i auzea ,
Din gură zicea :
- Măi voinicilor,
Cazacliilor,
Măi iol tasilor,
,
C ine v-a mînatî

/ : Capu v-a mîncatî1, :/
+ Şi p-al lui , şi-al vostru,
+ Futu-mi-i chiposu !
Că io nu-s nebunî
Să mă daţi la drumî,
Niji nu sun' stricati
Să-m ' poarte păcat
Cin' m-a fermecat.
Şi io sun ' viteazî
/ :Cu flori pe o brazi1 • :/
Că am mîin' curmate.
'N sîrmă-nfăşuratc
Din deget la coate.
N-am cu cin' mă bate
Dă străinătate ! . . .
(_� p â i Voinic i auzea ,
Î napoi mergea .
Lui Ianoş spunea :
- Ianoj dumneata ,
Ci-că ne-ai mînati.
Capu ne-ai mînca t,
+ Şi p-al meu ,
+ Şi-al tău.
+ Ă l vi teaz greu
C-are flori pe obrazî,
Mîini înfăşurate,
Sîrmă-nfăşura te
Din deget la coate,
+ N-are cu cin ' să bată
+ Dă străinătate !
Ianoş c-auzea, măi
La-ăi voinici spunea :
- Măi voinicilor,
Cazacliilor,
Măi ioltaşilor,
Ăla ie Miu
Cela, zglobiu ,
Păunaş de lotru ,
Baş-manghiol de codru ;
La mine-a sluj itî
Cînd a fos ' mai mici
Şi nu i-am plătitî,
Şi s-a haiducit. m ăi
maz Toţi să-ncălicăm,
. .
H
/ :La iel să mergemî2 :/
Capu să-i tăiemî,
504
/ :Murgu să-i luămî1 ! :/
Toţi că-ncălica,
La iel că mergea,
Din deal că-i striga,
Nu s-apropia .
Ianoş că-i spunea :
- Care ieş 'i tu acela
m De-m ' cînţi tu noaptea .
/ :De-nspăimînţi lumea ? !
I măi Miu i-auzea ,
Glasu-i cunoştea.
Din gură-i zicea :
- Ianoj dumnea ta ,
Dă-te mai încoa'
/ : Să-ţi văz faţa ta ! :/
+ Toz' s-apropia.
Miu le zicea : m iii
măi - Voi , voinicilorî.
Cazacliilor,
Măi iol taşilor.
Toz' dăscălicaţi.
Caii să-i legaţi,
La tufe vă daţi
Şi să vă. culcaţi.
Noi doi ne luptămî !
Ianoş c-auzea.
/ :Faţa-i să zburlea . . . ·I
"
J Dar voinicii nu şădea .

Toz' dăscălica,
La tufe să da,
lei doi să lupta .
Tare-i Ianoşi unguru,
/ :Dar mai tare ie Miu ! :/
+ Ianoşi I-apuca ,
+ Coastili-i troznea ;
+ Miu I-apuca.
+ Coastele-i frîngea
Şi-unde-1 învîrtea .
D-o tufă-I pleznea ,
Capu-i dăspi[ +]ca .
K După ce-l omora ,
Sta
şi să gîndea :
+ „Of, Doamne, măria-ta ,
Aceştia voinici
Patruză' şî cinci,
Cinzăci fără cinci,
Toţ i voinici levinţi,
Iei s-or supăra,
Pe mini m-or tăia,
Calu mi l-or lua !"
Sta
şi să gîndea,
505
/ :Calu-I dăşăla, :/
+ Din gură zicea :
- Care s-o afla
Şi s-o adevăra
Saxanaua mea
S-o puie pă cal,
+ Î l fac căpitan ! măi
L măi Tozi mi să-ncerca ,
Nimeni nu putea ,
Dar un vo'nic dian
Călărel pă cal,
D-o palm-o lua,
D-o palm-o sălta,
+ Mai mul' nu putea . . .
D-o parte că-l da ,
Din gură zicea :
- Măi voinicilorî,
Cazacliilor,
Măi optaşilor,
Lăsaţi tîlhăria,
/ : luaţi plugăria, :/
+ Tîlhăria-i mişelie,
+ Plugăria-i boierie !
Pe acel dianî
Cu iel că-l lua
Şi-n codri-apuca ,
' Ncepea
de cînta,
Cine mi-i vedea călare,
Toţi le zicea „căpitane",
De frică le da parale
/ :Şi cailor demîncare . . . :/
C. Mustăfea mg. !2399 Re

Malu -Ilfo·1 AL. I. AMZULESCU
13 XI 1962
88(9 1 ) MIU HAIDUCU
A of Lele Yerde lobodă,

Curte la Ştefan-vodă
Mulz' boieri S:-a strîns la vorbă,
Toz' boierii ţeriei,
Frate, şi-ai Moldoviei,
Căimăcanii tîrgului,
Cistiţî divanului,
/ :Fala caimacanului . . . :/
+neică Iar de vorbă ce-m' vorbea ?
To' de Miu sfătuia măi
Să-i facă de-o-nvînătoare
Colea, la tîrgu de-afară
506
Unde trec mocani cu sare,
Ocaua patru parale,
Şapte cum'i ş-o cumpioară,
Fie l\'Iiu de mirare !
Iar pe masă ce mînca ?
Numai cigă
şî postrungă,
Galbină de caracudă,
Iar lisendru de-ăl măruntî.
Că de ala-a foz' mai multi,
Cu ochii nu l-am văzutî,
Cu urechea-am auzîtî. . . .
Roşioară.
gălbioară,
Că ie dulce la mîncare
Şi uşoară la purtare . . .
B of Foaie verde viorea .
Ştefan-vodă cc-m' făcea ?
Di la uşe că-m ' striga : nu'h
- Beaţi, boieri, da ' nu prea bea ţi,
Mîncaz'
de vă săturaţi.
Pînă-n ziuă vă sculaţ' .
+ Păzîţ'
să nu vă-mbătaţi .
Car' c u şele, fără şele,
Car' cu frîne, fără frîne.
Car' cu chiedecile-n gură.
La brîu cu şapte pistoale
Presălate-n scoici de mare .
Străluce�c ca sfîntu-i soare,
Să nu mai mă omori , Doamnc !
nene Să facem de-o-nvînătoare
Colea , la tîrgu de-afară
Unde tre ' mocani cu sare,
Ocaua patru parale,
+ Şapte cum 'i ş-o cumpioară ,
+ Fie Miu de mirare !
Vedea-voai , de 1-oi-învîna ,
Vedea-voai cum I-oi lucra :
Să mi-l ţîu de păr, domneşte,
Să-i trag palme, ciocoieşte,
+ Pe vară ce-a căştiga t,
+ Să mi-l ţîu, neică, legatî ! . . .
La masă cine-i sirvea ?
Sirioara Miului,
Paharnica domnului ,
Dare Calea, fată mare,
Cu trei coade pe spinare
Taxadite de parale,
Să nu mai mă omori, Doamne !
Le da cu pa'r în dreptate,
Să să-mbete toti odată :
'
507
+ Scotea vin de-al marmuziu,
+ Cules toamna mai tîrzîu,
+ Omora ciocoi de viu ,
...L Şî rachiu de-al anason,
I
...L Fabrica lui Sfîntu Ion,
I
I
I I-a făcu ' din om-neomî . . .
c ?lf11C Şî pe toţ ' că-i îmbăta,
Car ' pe-acasă că-m ' pleca,
Car' pe su ' mese-m' cădea,
Ştefan-vodă rămînea măi
Ca o mică păsărea .
+ Punea coatele pe masă,
...L
I Dalbe mîndre la obraz,
'
I �foare Calea de năcazî . . .
Iară Calea ce-m ' făcea ?
Cu braţăle că-l lua, măi
O plapomă-i aşternea, "
Cu salteaua-I coperea ;
+ Salteaua cu floricele
+ Mi-l gîdîlă la sprîncene,
I
I Făcu Calii pe plăcere . . .
D 11 / Dar sub cap ce-i mai punea ?
Perioara de bum bacî
l'mplută cu liliacî,
Să-i fie moale la capî . . .
+ Mina su ' pat că-m ' băga,
Papucei că mi-şi lua,
Papucei
de-ăi prosticei
De-o sută cinzăj ' de lei,
Să-mplimba domnu cu iei
/ 'Călţa ' pe picioru golî . . .
: :/
Iar sub cap ce-i mai punea ? măi
+ Lua codru de zlănină,
+ Unjea uşa la ţîţînă,
'
I Nu mai scîrtîia
.
o lună,
+ O lună
ş-o săptămînă . . .
E + Yedriţa-n cap c-o lua ,
+ La apă că să făcea ,
Sărea ici, �ărea colea
Tcmnai ca căprioara, mai
V o
Sărea-o vale ş-o vălcea "
Ş-o pustie de derca

+ Şi la Miu să oprea.
)fîna-n sus că-m ' întindea, m ăi
O frungioară că-şi rupea
Şî rnb buz-o sumeţa "
�i-ncepea
de-a şuiera
Tom nai ca şurligaia . . .
+ Iacă Miu c-o-auza
+ Şî pe glas o cunoştea :
508
+ „Aia-i Calea,
soru-mea .
Or' fo farfurie-oa spartî,
Or' de chielciug c-a 'fîrşit î,
Or' domnia mi-o-au gonit.
Or ' murgu i-a-mbătrînitî.
De la mine c-a venit
-+-ncic â + Pe sudori de moarte.
+taicâ + Pe puteri de noapte ! ? "
Dară Calea-i răspundea :
- Dale, nene Miule.
Nici farfurie n-am spart î.
Domnia nu m-a gonitî.
De la tine c-am venit .
+ Nu asară . -alalteri �ară
+ S-a strîns domnia la vorb:l .
+ Dar de vorbă ce-m ' vorbL·a ?
+ To' de tine-n sfătuia.
+ Să te ia pe tin' lega t
+ Pe vară ce-ai căştigatî.
Ca să- ţ ' facă de-o-mplimba n' ,
Neică, ş-o spînzură toarc
Colea , la tîrgu de-afară .
Fii, �Iiule, de mirare !
+ Dară Miu de-a uza :
+ - Dale. Caleo soru-mea,
+ Nu purta tu grija mea
+ Şî poartă. geană, pe-a ta .
+ Că eu-s Miu , bală de drac,
+ De-i dau domniii de capî !
Am să mi-l adu ' la fag
Ne-ntreba'
nejudecatî,
Ş-oi să mi-l calc cu cizma mă
Pin' i-oa plezni pipota !
Cînd oai zke viorea ,
Binişor că te-oi ducea .
Să nu afle domnia !
+ Binişor că să ducea,
+ Pînă-n ziuă să scula,
+ Ibric de apă lua,
+ La toţi apă le torna,
+ Niminea
nu pricepea
+ Unde Calea
că ierea . . .
F a Dară Miu să scula,
+ Pînă-n zîu i �ă �cula,
+ Colea-n deal, colea-n piscan,
+ Găsa mic de ciobănas.
+ Ciobănaş cu zece oi, '
+ Lovi-1-ar noo bătăi . . .
Bună dimineaţa-i da mâi
509
/ : Ş i degrabă-I întreba : : /măi1
+ - Dale mic de ciobănaş,
+ De cînd oile păzăşti
+ N ici o oaie nu prăsăşti.
+ l re cc + Nu-m' dai mie-ale zece oi
'
+ Să-z' dau o sută de lei ,

+ Oaia cîte zece lei ?
Dar ciobanu , ca ciobanu ,
Nu ştie ce ie şofranu ,
/ :C-oi să-l înşele codreanu , . . . :/
I Suta de lei că i-o da,
+ Oile i le lua .
- Măi ciobane dumneata,
Făcurăm cu oile,
Facem cu cojoacele, mai
� .
Ne cunoaşte oile :
+ Să-z' dau conteş mohorît,
+ Din guler pînă-n pămînt
+ Numai fir şi mărgărit,
+ Ce nu s-a mai pomeni ',
+ Să-m ' dai tu mie-al coj oc lăţos-bălţos
+ De mi-l porţ' vara pe dos,
+ �i mi-l porţ' pe pielea goală
T
I
Ca să-ţ ' ţîie de răcoare ! . . .
c ai Făcurăm cu toatele,
Facem cu opincile :
I
T Să-z' dau cizmă potco vită,
+ De capră
stearpă
+ De noo ani nefătată,
+ Să-m' dai tu mie-a opincă
+ Zgîrcită,
zbîrcită,
\'ere, şî neisprăvită,
Că toată vara-ai tîrît-o . . .
Făcurăm cu toatele,
Facem cu căciulile : măi
+ Să-z' dau verde coimănac,
+ Verde ca frunza de fag,
__J_ Numai de Miu purtat,
I
+ Să-m ' dai tu mie-a căciulă

I
I
De ţap bălţa t ,
+ De mi-o pui tu hap
în cap,
+ Şi mi-o pui pe troaca goală
+ Ca să-ţ' ţîie de răcoare . . .
H ai Făcurăm c u toatele,
Facem cu ciumegele : măi
+ Să-z' dau flintă
ghintuită,
+ De noo ani neslobozîtă,
+ Să-m' dai tu mie 'a bîzdoacă zrnultă,
+ La un cap mototoltă,
510
Pentru Ş refan mi-e gătită !
Iacă Miu ce făcea ?
Cu toate să ichipa,
Ochii pe dos i-ntorcea
Şî din fluier că-n' cînta,
Din cojoc că-m' plotocea .
+ Oile nici riu păştea,
+ Do'r la dînsu să uita,
+ Credea că ie, zău , naiba . . .
Oile şi le păştea
+neică + Pe-o margine de drum bătu t ,
+a / : Unde-i trr>!'"cotu mai bun . :/
+ Cînd să ui tă de o parte,
+ De o parte
cam la spate.
Mare pulbere să-nalţă,
Dare Miu să gîndea :
„De-ar fi pulbere de vînt î.
S-ar întinde pe pămîntî ;
Nu 1e pulbere curată,
/ : k cu lume-amestecată !" :/
+neică + Ştefan-vodă că-m ' erea
+ Cam cu nepoţăi cu tot,
+ Cam cu haidalîc cu tot,
+ Cam cu Bucureş'i cu totî . . .
I ai Aproape s-apropia ,
+ - Bună ziua, măi ciobane !
+ - Mul ţămincu-z' dumitale ,
+ Doamne Ştefan-vodă !
Cînd oi zice viorea .
Mare ordin că mi-j ' da :
+ - Ia grăbiz' de mi-l legaţ ' ,
+ Vere, ş î mi-l verigaţ' ,
+ Cînd oi zice colelie
+ De unde numele-m' ştie ? !
- Dale, doamne Ştefan-vodă,
Nu grăbiz' de mă legaţi,
Neică, nij ' de mă-njuraţi,
+ C-avem şî noi taz' bătrîni,
+ Bat calea mitropoliii,
+ Ala , popa Măgălie
+ Vă strig' popii pe hîrtie ,
+ De-aia ciobanii vă ştie ! . . .
J + - Măi ciobane dumneata ,
+ Dacă ieste vorba-aşa ,
+ De cînd oile păzăşti
+ N-ai afla ' de fagu Miului
haiducului ?
+bre 'ce + - Colea-i, o palmă de loc,
+ Acu' t e duc ş i te-ntor'
+ La luminatul de soroc,
+ Peste un ceas iej 'i la loci,
51 1
Dacă laşi tu oastea ta
Să păzască turma mea ,
Sînt oile stăpîneşti,
M-apucă să le plătes c !
+ Să vez ' minte de domnie
+ Cum şi-o dă pe ciobănie . . .
K Toată oastea şi-o lăsa,
Numai doi cu iei lua .
C înd o i zice viorea,
+ )iergea , neică, ce mergea,
+ Dale Miu ce grăia ,
+ To ' de-al dracu ce ierea :
+ - Dale, doamne Ştefan-vodă,
+ �lai �crie fun răvăşăl,
+ �lai trimete-al r nldătăl
+ Să nu pier ' fun m ieiuşăl,
+a / : Să dau zece pentru ielî ! :/
+ Şî pe ăla-I trimetea ,
+ Singurel că-m' rămînea
+ Cum lu ' Miu că-i plăcea .
O potecea
ş-alegea ,
O potecea părăsită,
Cu troscot verde-nvelită,
�umai de Miu ştiută.
+ :\[ergea Ştefan-vodă, zău , călare,
+ Dară Miu pe picioare,
+ Cu dîrjala la �pinare
+ Să-l doboare
de călare.
Iei mergea ce mi-ş' mergea,
Pc cioban că-l întreba : măi
+ - Dale , mic de ciobănaş,
+ Cc ic ale
pîrj oale
+ De să văd în dtpărtare ? !
+ - Dale , doamne Ştefan-vodă,
+ Alea nu-s pîrjoale ;
+ Ala ie fagu :\fiului
haiducului,
+ Că sclipeşte de cu ţîte
ascuţite
+ ·
�î de flinte
poleite,
+ Mai sumete scările
+ Că ne-aude cetele
+ Şî-s' sare măsălele ,
Futu-z' luminările ! . . .
L ai - Iacă-acolo să mă duci !
Iacă-acolo că-l ducea ,
+ Î năuntn1 că-l băga ,
+ Un scăunel că-i punea,
512
Scăunel
de aurel
De şedea l\Iiu pe ielî.
+ - Dale, doamne Ştefan-vodă ,
+ Ia mai stăi tu , zău, colea
+ Să mă da '-io clupe-al fag,
+ Să \'ăd hoţ de �liu culcat i !
Dupe fag că mi � ă da .
Lă�a haine ciobăneşti,
Îmbrăca alte-mpărăteşti.
Din guler pînă-n pămîntî
Numai fir
şi mărgărit .
+ La Ştefan-vodă venea ,
+ Din picioare că-m ' bătea ,
+ Ştefan-vodă de-I \'edea
+ Buza-n patru că-i pleznea .
Iacă Miu I-întreba :
+ - Dalr, doamne Ştefan-vo<l�l .
+ Bine,-aseară la beţie,
+ Dar acuma , la trăzvic,
+ Ce-ai căta' la fag la mine.
+ Dracu te-adu� ă la mine ? !
�I uene Că te-a�cultam la fercas t 'ă .
Mă-nj urai de mumă-n ca�ă .
Cam de mumă. de neva�tă !
+bre 'ce + - Iartă-mă, Miule, c-am foz ' beat !
+ - Pă' aici nu iej 'i la Bucureşti ,
+ Neică, să te fuduleşti
+ Numai în papu ' şî-n meşi ;
+ Aici iej ' la hîţîj ,
la curmejîşi,
+ Unde nu-i loc de cîrmişi !
ai Doauă-trei palme-i trăgea ,
Iacă Calea că-m' sos a
Şî de Miu să ruga :
+ - Dale, nene Miule,
+ Ia ţîne-ţ' tu inima
+ De nu-ţ' tăia domnia,
+ C-ai să-ţ' pierz' vitejîia ,
+ Că de cite belele-ai da'
+ Ştefan-vodă te-a scăpat !
+ - Dale, Caleo soru-mea,
+ Dacă ieste vorba-aşa
+a / : Pune de-i fă o cafea,
+a Să nu-i pleznească fierea ! :/
+ Ş-o cafea
că mi-i făcea
+ Şi-n mină, neică, i-o da ;
+ Pîn' la gură de-o ducea
+ Mai mult pe iel c-o vărsa ,
+ Mîinile că-i tremura
+ To' de frică ce-i ierea . . .
513
Drumu lu' Ştefan că-i da,
Cînd ieşa la drum bă tu tî
C-un car de crumpeni la gîtî,
Dar p'in crîng ce-oa fi mai ruptî
Numai dracu l-a ştiutî . . .
+ Dale Miu c ă striga :
+ - Dale, doamne Ştefan-vodă,
+ Na-z' barda de fă-t ' colnic !
+ - Las' că fug-io c � pe cîmp !
+ Haiduceşte, vere,-n pace,
+ Domnia n-are ce-z face ! . . .
Mihai Constantin mg. 18 a
Desa - Dolj AlJ. I . AMZULE SCU
22 I I 1 9 5 1
89(93) GOLEA
A Foaie verde micşonea , mă

'Cepu primăvara-a da, "
Zăpada să petecea,
Colţu ierbii că creştea . . .
B 'Cepu primăvara-a da , mă
'Aiducii că să strîngea "
/ :Şi cu toţii să vorbea , :/

Stan al Bra tii ce făcea ?
Căpitanu că erea ,
Căpitanu dă haiduci,
Ceată patruză' şî cinci,
+ Tot voincii
levrinţi ,
+ Striini dă părinţi,
+ Aduji dî pin munţi,
+ Groşi la ceafă,
+ Laţi la falcă,
+ Cu mustăţi în varvaric
+ Cum stă bine la voinici . . .
c Stan al Bra tii ce făcea ? mă
Căpitanu lor erea ,
+ Ei mai ştia
şi dă Golea,
+ Că Golea noo frăţiori c-a avut
+ Şi cite-noo c-a murit :
+ Care dă cuţit tăiat,
+ Care dă puşcă-mpuşcat,
+ Care la drum spînzura tî . . .
Stan al Bra tii ce făcea ? mă
+ La muma lu' Golea că venea,
+ Dîn gură că-i zîcea :
+ - Muma lu' Golea ,
+ Babă
albă,
514
+ Şi te văz cu mintea-ntreagă
+ Şi la cuvînt aşăzată,
+ Nu vrei să ni-l dai în 'aiducie pă Golea ?
+ Da' baba
că mi-i zîcea :
+ - Stan al Bratii dumneata ,
+ Căpitane dă haiduci ,
+ Păi bine, mă, io noo ficiorei c-am avut
+ Şi cîte-noo mi-a murit,
+ Î n 'aiducie mi-a murit,
+ Care dă cuţît tăiat,
+ Care d ă puşcă-mpuşcat,
+ Care la drum spînzura tî !
E Stan al Bratii dumneata, mă
Căpitane dă haiduci,
Ceată patruză' şî cinci ,
+ Tu dă mine te-oi îndura
+ Măi , Stan al Bratii dumnea ta ,
+ Pă Goia dă mi 1-oi lăsa ,
+ Să-mi aducă şi d d-o mireasă
+ Să-m' facă şî mie d-un focşorel în vatră,
+ Să-mi aducă apă-n găleată,
+ La neme dă neputinţă
+ Să-m ' dea şî mie mină-ajutorinţă,
+ Măi , Stan al Bratii dumneata !
F Iar Golea că mi-j ' venea , mă
+ Cînd Golea că mi-j ' venea
+ Stan al Bra tii că-i zîcea :
+ - Vezi mă, Goleo dumneata,
+ Vezi că nu vrea
mă-ta să te dea ?
+ Noi 1 / :îi croim d-o hainuţă noo
+ Să te dea pă tine noo ! :/
+ Dacă, şî muma lu' Golea nu vrea,
+ Dîn guriţă că zîcea :
+ - Măi Stan al Bratii dumneata,
+ Cum o să v-îl da' io pă Golea,
+ Că dîn noo ficiorei care-am avu t
+ Numa ăsta mi-a rămas
+ Să-mi aducă şi el o mireasă
+ Să facă d-un focşorel în vatră .
+ Să-mi aducă apă-n găleată,
+ La vreme dă neputinţă
+ Să-m' dea şî mie mînă-ajutorinţă ? !
G ..L Dar Golea
I
de-mi auza, mă
+ Golea
cînd mi-auza,
+ Dă sfatu maică-sii nu-nţelegea,
+ Iel, gata,
să ducea,
+ Şî fesu du pă poliţă că mi-l lua ;
515
+ Şi-unde-n cap că mi-l punea,
+ Şi la căpitanu dă 'aiduci că mi-j ' vmea,
Hb +a / :Şi1-n 'aiducie că pleca .
+ Da' cînd pă Golea că-l vedeai,
+ Mi-era nalt şi subţirel
+ Parcă erea tras pin inel,
+ Căciuliţa-n cap dă j drel,
+ Ochii-n cap ca dă şoimel,
+ Dă mor doamnele dă elî . . .
I +b / :Mi-e junel, făr' dă mustaţă, :/
+ To ' să-nvăţa a strînge-n braţ ă
+ Ş-a săruta c u dulceaţă . . .
+ El dă maică-sa nu-nţelegea,
+ Fesu dă 'aiduci că mi-l loa
+ Şi unde-n cap că mi-l punea
+ Şi cu Stan al Bratii,
+ Căpitanu dă 'aiduci,
+ Cu el în 'aiducie că pleca .
J Î n 'aiducie că pleca , mă
+mâ1· + Da ' muma lu' Golea ce făcea ?
+ Î ngenuchea la pămînt şi blestema,
+ Î ncepea
dă blestema :
+ „ Stane al Bratii dumneata ,
+ Căpitane dă haiduci ,
+ Dar-ar bunu Dumnezău
+ Să vă afle domnia
+ Şi-n temniţă dă v-o băga ! . " . .
Să vezi, blestemu dă babă,

+ Dă babă
curată,
+ Mi-i ajunsă-ndată.
+ 'N-aiducie că pleca
+ Şî domnia mi-i afla ,
+ Poteri mari că ridica,
Lb +a / : Pă toţi 'aiducii-i prindea , : / mă2
"
/ : La-nchisoare mi-i băga . :I
+ Dacă, ş-mpărăteasa ce făcea ?
+ 'Mpăra tului că-i zicea :
+ - 'Mpărate
luminate,
+ Ia să-m' dai şî mie
+ Cheile dă la temnită că mi le-oi da ,
+ Io pin temniţă că 'm-oi împlimba,
+ Pă la toţi puşcăriaşii că m-oi uita !
+ Î mpăratu-aşa
făcea,
Mb +a / :Cheile-n mînă i le da ,
'Părăteasa ce făcea ? „
+ Î n temniţă că mi-ş' intra,

+ Pă la toti' ' 'aiducii că să uita,
+ Da' cînd la Golea că mi-ajungea
+ Şi-l văzu aşa dă nalt şî subţirel,
516
+ Parcă mi-erea tras pîn inel,
+ Ochii-n cap ca dă şoimiel
+ Dă mor doamnele dă el,
+ Mustăcioara lui
+ Spicu griului,
+ Ochişorii lui
+ Mura cîmpului , . . .
N Aşa frumos mi-l ndca , m ii
+măi + Cînd aşa frumos că mi-l \'edca ,
+ Pă Golea,
+ Aşa dă-mpodobi ' şi dă frup10s ci""t mi-l \'cdca ,
+ Inima la el că-i poftea
+ Şi-mpărăteasa ce zicea ?
+ La-mpărat că mi-j ' \'inea
+ Şî dîn gură că-i zicea :
+ - Î mpărat e
luminate ,
+ Să trăieşti cu s ănăta te,
+ Cum judeci 'a lume toată
+ Judecă toţi 'aiducii cu drcaptatc ;
+ Bagă dă seamă la toţ i 'aiducii.
+ La toţi drumu-acas ă că k-oi da,
+ Pă toţi că i-oi libera,
+ Da ' numai pă Golea
+ Aicea că 1-oi lărn
Oh +a / : Să ne1 fie d-1111 1 ficior în casă,
+a Să ne servească la masă ! :/
+ Î mpăratu cînd auza ,
+ El atunci s ă pricepea
+ Că-mpără.tesii îi poftisă mima la Golea . „
+ - Lasă, -mpărăteasă - zice - ,
+ C-o să fac io d-un ficior în casă
+ Să te servească la masă,
+ Doo furci ş-o cumpeoară
+ Să-l pni vameş-mare
+ Pă unde trec mocani cu sare,
+ Să fie-n lume dă mirare ! . . .
P Î mpăratu ce făcea ? mă
+ Pentru Golea doo furci ş-o cumpeoară că bătea,
+ Î n spînzurătoare că-l punea
+ Şi la toţi 'aiducii ,
+ Toţi acas' că venea.
+ Stan al Bratii,
+ Căpitanu dă 'aiduci ,
+ Pă la muma lu' Golea c ă da
+ Şî dîn gură că-i spunea :
+ - Muma lu' Golea dumneata - 'îce - ,
+ Ce-oi mai sta
şi-oi mai aştepta,
+ Că Golea-al tău, împăratu - zîce -
+ l-a bătu' doo furci ş-o cumpeoară

+ Şi l-a pus vameş-mare
+ Peste toţi mocanii dîn ţară,
51Î
+ Să fie-n lume dă mirare,
+ Colo, la tîrgu d-afară !
Q Mama lui cînd mi-auza mă
Făioară că făcea, "
/ :Cu lacrămi c-o frămînta , :/

+ Dămîncare că-şi looa „
+ Şi la Golea că să ducea ,
+ Pă Golea-n laţ că mi-l găsa .
+ Unde să ducea şi ea
+ Şi dă picere-n sus că-l sălta,
+ Fo trei zile şî trei nopţi
+ Î n laţ că-l ţinea ,
+ Dă la trei zile şî trei nopţi nu mai putea
Rb +a / :Şi ea j os că-m'2 leşina : / m ă3
Şi-acolo că reposa,
'N lume dă să pomenea . . .
111 arin Dorcea mg. 22 1 1 a
Ciuperceni (Tr. M ăgurele) - Teleorman O. B Î RLEA
19 \'I I 1 962
90(92) BABA S Î RBA
A / : - Foiţic-o2 foaie lată, :/

ap ăi1 / :Bate vîntu dă la baltă :/
Cu vi�col şi cu zăpadă,
Ieşi, Dumitre, de te pradă !
păi 1 / : - Dăcît carte dă predare, :/
Mai bine-ntr-o vale mare
Cu capu-n spînzurătoare,
/ :Cu dreptele pă pistoale . . . :/
- Dumitre, ciocoi turcitî,
Ce te porţi aşa urît
+ bă + Dîn creştet pînă-n pămînt,
+ Nu ţ-ă frică dă pierit ?
+b ă + - Măcar să piei pînă mîine,
+ Auru nu-l dau du pă mine !
+ De la coate pîn' la labe
+ Numai-n sîrmă-nfăşurate,
+a/ : N-are cu cine să bate . . . :/
păi Bate vîntu trestia, mâ
"
Surdan trece Dunărea
Pe la moara lui Molacî,
Că i-a furat şaştina,
S-a suit voinici în ea,
+bă + Săvai cinzăj ' dă voinici,
+ Săvai patruză' şî cinci,
+ Săvai cinzăci fără cinci,
+ Să vai voinici
tot lezvrinţi
+ Car' sînt striini de părinţi,
518
+ Cu căciule-nalte ,
+ 'Nalte
stogoşatc,
+ Moţuri învărgate,
+ Lăsate
pă spate,
+ Mîncaţi toţi de str'inătate ,
+ Sluţi dă mină,
+ Iuţi la vină,
+ Tot voinici d-adunătură.
+ De te scapă. din pricină. . . .
+ Catifea
ş-o viorea ,
+ Luntrioara că. o lua
+ Şi voinicii să. suia ,
+ Dunărea că mi-o trecea,
+bă + Cată, futu-i mumă-sa ,
+ La Baba Sirba mergea ;
+ Da' pă ce vreme că erea ?
+ Î n scăpătatu soarelui,
+ Î n viitura vacilor ;
+ Pîn vite s-amesteca,
+ Ca să nu-i vadă cineva,
+ Să dea băiez' dă belea . . .
+ La Baba Sirba mergea ,
+ Dă la uşă c-o lua.
+ Baba Sirba ce făcea ?
+săraca + Taman la masă erea,
Bb +a/ :Cu şapte fete d-avea .
Cu bună sara că-i da,
Baba Sîrba le mulţumea
+ Şi la masă că-i poftea .
+ Căpitanu sta,
striga,
+ Bată-I Maica Precesta
+ Şî ce zî o fi mai ra :
+bă + - Că nu scrie mie pra vila
+ Să mănînc la masa ta,
+ Vino-ncoa'
la mîna mea !
+ Mîna pă babă-m' punea
+ Şi la bă taie c-o lua ;
+ Iar fetele ce făcea ?
+săracele + Î n toate părţi că pleca
+ Şî, frate, să risipea,
+ Nu-m' ştia
-ncotro s-o ia.
+ Baba Sîrba rămînea,
+ La bătaie c-o lua :
+ � Să-m' dai bani să umplu-'aznaua,
+ Să rm-z tai căpăţîna,
+ Să vă fac dă mascara !
519
+ La bătaie c-o lua,
+ Da' bătea,
da ' nu glumea.
+ Baba Sîrba , săraca , ce făcea ?
+ Sta dîn gură şi striga :
+ - Căpitane Surdule,
+ Trăi-t-ar catanele
+ Şî to�te oştirile,
+maică + Cată colo, pă su ' prag,
+ Că mai e d-un poloveac,
+ Poloveacu costorit,
+ Numai aur şî argint !
+ Iară hoţu ce-m ' făcea ?
+ Pe băieţi îi trimetea,
+ Pă su ' prag că mi-ş ' căta,
+ Poloveacu că-l găsa
+ ş11 / : Ia 'azna-1 aducea, :/
+ doamne + N ici fundu nu-i cutru pea ,
+ D-aşa mare ce erea . . .
+ Iar la bă.taie c-o lua ,
+ Frumos, Doamne, mi-o lega
+ To ' la stîlpii coşului
+ În bătaia fumului
+ Ş-în dogoarea focului ,
+ Da-o strîngea ,
da ' nu glumea l
+ Baba Sîrba sta ,
striga :
+mamăle + - Mai slăbeşte-mă din tei,
+a/ : Să-ţi dau fo cinci mii dă lei, :/
+b/ :Cată colo,-n j oc la miei 1, :/
+ Că mai e d-un putinei,
+ Eu ştiam că sînt ai tăi !
+ Iar hoţi ce făcea ?
+ Bălegaru că-l săpa ,
+ Putineiu mi-l gă.sa
+ Şî la 'azna
-1 aducea,
+ D-abi' mi-o j umătăţa . . .
+ Nici atuncea n-o lăsa,
+ Tîtăle că-i dă.spica
'
+ Şî cu sare le presăra .
'
+ Baba Sîrba sta, striga :

Cb +a/ : - Căpitane Surdule, m"2
+maică +a Trăi-ţ-ar ca tanele :/
/ :Şi toate oştirile, :/
Cată colo, p-a poliţă,
/ :Că mai sînt neşte sălbiţe, :/
Le păstram pentru fetiţe !
Iară hoţu ce-m' făcea ?
Bată-I Maica Precesta
1 Repetarea versurilor cîntate astfel : + 1, 1 - 2, + 2 .
520
Şi ce zî oa fi mai ra ,
+bă băieţi + Pusă mîna pă părete,
+ Luă sălbi la şapte fete,
+ Intră-n codru, nu să vede.
+ Osîndeşte-1, Sfeti Petre ,
+ Cu bolovani şî cu pietre ! . . .
+ Şi el, frate, că-m' pleca , m,i

/ : Iară baba rămînea . :/
Ficiorii babii venea ,
Altă 'azna
c-aducea
Şî pă mă-sa c-o vedC'a :
+ - Maică, măiculiţa mea .
+a Că2 / : ce fusă (asta 1 ) ? ! :/
D Iară baba
sta, striga :
+ - Maică, geaba surda alergaţi,
+ Surdan banii v-a luat !
+ Dar băieţii d-auzea
+ Sta , dîn gură şî striga :
+ - Raita , futu-i mumă-sa,
+ Ne-a făcu' dă mascara ,
+ Raita, futu-i mumă-sa.
+ Să ne luăm 'aznaua !
+ Şî după ei că-m' pleca,
+ Dă dăparte-i ajungea
+ Şî din guriţă-i striga :
+ - Căpitane Surdule.
+ Să-mpărţîm paralele !
+ Căpitane sta ,
striga :
+bă + - Hai sitir şî porc dă cîine,
+ N-ai alerga ' cu mine
+ Să-mpărţăz' banii cu tine !
+ Şi-ndărăt mi să-ntorcea,
+ Un foc dă salbă că trăgea
+ Şî, Doamne, jos că mi-i da
+a/ :Şi, Doamne, că mi-j ' murea . :/
N. Candoi Turică mg. 1 393 a
Celei - Olt AL. I . A:\I Z L' L E SC U
10 IV 1958
9 1 (94) VOICA BĂLACA
A Şi-am zis verde-a bobului,

/ : Sus, în plaiul muntelui, :/
/ :Dealului
Odiului, :/
52 1
La cîrciurna Radului ,
B e a feciori ai Bratului
/ :C u-ai Dobre Plo�carului :/
/ : Din sa tu Tecuciului .
. . :/
De l a o vreme, colea,
/ : Ei bt>a
şi să-nveselea, : /m ă 1
J : La pahare că-m' 1 ciccnca , :/ "1
/ : Grij e de nimic n-a ve:1.. :/
/ : Ştreaja
cin' le-o ştrejuia ? :/
J : Ştrejuieşte Ycchiţa , :/
Să vezi , Voica
Bălaca,
/ :Ce femeie. sărmana, mă : /
Cu trei coade pe spinare,
Trei-noda te,
trei ele ş ta te,
Trei peste ciochină date,
/ : Parcă-s balauri de şarpe . . . :/
Catifea
ş-o norea ,
/ :Ştrejuia,
priveghiuia ,
/ : . �u vedea
pe mmenea . . :/
De la o vreme, colea ,
/ : în săbioară să răzma ,
Puţin somnu mi-o fura ,
J : . Urîte vise-m ' visa
+ Şi ea
cin' să deştepta
+ Drept în picioare sărea ,
+ / : La frăţiori să ducea, :/
+ Sta ,
din gură le zicea :
+ - Da ' ştii, neică Bratule,
+ Şi tu, neică Stanciule,
+ Cu-ai Dobre Ploscarule,
+ Prinde-v-ar frigurile, .
+ Î n săbioară m-am răzmat ,
+ Puţin somnu m-a furat ,
+ Crîte vise-am visat.
+ Visele car' le-am visat,
+a/ : . Oi1_2 să fie-adă1văratî1_2 !
Şi-ncepea
de le spunea :
păi - Să vezi, neică Bratule,
Visai puşca ta cea nouă
Stetea-n cui făr' de vergeauă
522
Şi n-avea
mc1 cureaua,
/ : . Scurtată e viaţa ta ! . :/
+ Mai visai, neică, visai ,
+ S ă vezi, neică Stanciule,
+ Visai pistoalele tele
+ Şedea-n cui făr ' dă oţele,
+a/ : . Scurtarea zilelor tele ! . :/
B + Mai visai, neică, visai
+ Trei gărvani
în trei cioplani,
+ Nu sînt gărvani
în cioplani
+/ :Şi sîn' boieri dă2 divan ; :/
+ Mai visai, neică, visai
+ Trei ghiuluri dă pînză lată.
+ a/ : . Calea noastră-i depărta t�t ! . :/
/ : Sta fraţii de-i răspundea : : / mc'i2
- D-aba,
soru-mea \'oica,
/ :Ştrejuieşte dumneata,
Nu ne strica
liniştea,
/ :Ce ne-oi cere, noi ţi-om da ! :/
Să vezi, Voica ce-m' făcea ?
/ : Afară că mi-ş' eşea, m ei : /
Sus, în p 'idvor se urca , ,,
Ochianu-n mînă lua ,

'N toate părţi să zăuita,
/ :Nu vedea
pe nimenea . :/
/ :Ochianu mi-l răscucea, mel : /
/ : . Jos, în munţi că-l îndrepta, •: / 11ui1 , 3
Căpitanu că-l zărea mâ
Că venea
cu potera
Ca frunza
şi ca iarba,
De ţi se-ngroza
carnea . . .
D /: . Drep' la poartă să oprea . : / m â2
+bre 'ce2 +b / : Şi din gură că-m' striga : :/ 1
+ - Dă-te, Bratule, legat
+ Nelegat ,
neveregat,
+ Numai călare pe hat,
+ Să te ducem la-mpărat ,
+ a/ : . Nu ştiu ce-oi f i vinovatî1_2 ! . :/
/ :De trei ori că mi-i striga, mă :/
/ :Niminea nu-i răspundea . :/ "1
523
+ - Dă-te Bratule, legat ,
+ i\ clega t ,
neveregat ,
+ Numai călare p e hat ,
+ Să te ducem la-mpărat ,
+ � u stiu ce-oi fi vmova t !
+ "\iminea
nu-i ră�pundea,
+ Cine focu-i ră� pundea ?
+ Că-i ră� pundca
\'cchiţa :
+ - Bre . căpitan Balaurat ,
+ Cum � ă dea Bratu legat
+ Că noi nu-l ştim vinovat
+ � ici c-o nuia de la gard,
+ Şi \'Oi îl cereţi legat
+ Să mi-l duceţi la-mpărat ,
+a / : . � u ştiu ce-o fi vinovati1_2 ! . :/
E Sta \'ochiţa ,
-i ră�pundea :
/ : - Căpitan Balauratî,
/ : Dacă ieste vorba-aşa ,
Măi . tu cu pqtera ta,
C arc din \' Oi v-oţi afla
/ : Să-mpuşcaţi răţişoara ? ! :/
Şi pc Bratu 1-oţi lua, mă
L-oţi lua
şi 1-oţi lega ,
L-oţi duce \'Oi unde-oţi vrea,
/ : . Cum \·-oa 1_2 cerc inima ! . :/
/ : Să vezi . Yoica ce-ni'1 făcea ? : / 11lă2
l · n cîrd de raţe c -avea ,
j: Dorn-n răţişoare-m ' da , mă : J
O răţişoară-m' prindea ,
/ : Dor n cu ea
în ca�ă-m' da , :/
/ : Puţinel c-o de�pica, : / mă1
Băgă iarbă cu poala,
Darapuri cu strachina, mă
Şi-o ungea cu un'delemnî
Să pice bine la �emn,
+bre 'îce + Şi cu �eu de căprioară,
+a/ : . Pc cine-oa lovi , �ă moară ! . :/
/ :Căpitanul ce-m ' făcea ? : / m ă2
Arma tă ce mi-şi avea "
I : Pe trei rînduri c-o punea, „ :I
+bre 'ce2 +b/ :Toţi cu comandă-m' 1 trăgea, :I "1
+ Fumu din arme ieşa,
+ De-o grea ceaţă că-m ' cădea,
+ Cura gloanţe ca ploaia,
524
+ Ca ploaia
primăvara ,
+ De ţi să-ngroza
carnea .
/ : De raţă nu �ă lipea . . . :/
F Să vezi , Yoica ce făcea ?
/ :Cu frăţiori să rîdea, mii : /
Din albe palme pleznea .
Sta ,
din gură de zicea :
- Să vezi, neică Bratule
Şi tu, neică Stanciule,
Cu-ai Dobre Ploscarule,
/ : Prinde-v-ar frigurile, :/
/ :la să-m' dai pe durda mea : / mâ1
Cu gura
cit strachina ,
'
+bre cc2 +b / : Să-mi arăt vitej ia , :/
+ Cc-a trimes la casa mea
+ Ca să-m' strice liniştea
+a / : . �i toată frăţia mea ? . :I
G Cînd i-admă pe durda
/ :Cu gura
cit strachina , :/ mă1
Băgă iarbă cu poala .
Darapuri cu strachina
Ş-o-ndesa
cu vergeaua "
Ş-afară că mi-ş' ie şa ;
+ Nici la cehi n-o mai lua .
+/ :Drept în raţă mi-o-ndrepta , :/
+ Raţa-n patru să făcea,
+a / : . Parcă cu foarfeci tăia ;
/ :Zburăturile din ea . :/ ă
:/ m 1
/ : . Tea tă oastea
-o duru pa . . .
/ :Cine focu-m' rămunea ?
Căpitan Balaura ,
/ : . D-a-mbuşilea
că fugea . . . . :/
Iar Vochita
' că-l chiema ,
Sta,
din gură de-i zicea : mă
- Căpitan Balauratî,
La Voica la ce-ai venitî,
Ori la iarbă, ori la plumbi,
Vino-ncoa' să te-mprumu ti
Că la Voica ieste mult .
525
/ :Cu carăle-am grămăditî1 ! :/
Doo palme că-i trăgea, mă
Cam scăpat că mi-l făcea,
„
Dar nu fugea cum să fuge,

Făcea pădurea colnice ;
L-ajungea
cite-o smicea,
/ :Tot părea
c-o să mi-l ia . . . :/
C ăpitanul ce-m' făcea ?
I :La-mpărat că să ducea, mă :/
De departe că-i striga :
„
+ - Hei, împărate
luminate,
+ Să trăieşti cu sănătate,
+ Bratu-i nu ieste nimic ,
+ Yoica, sîrmă de haiduc ,
+ Dă la deşte pîn ' la coate
+ :!\umai sîrmă-nfăşurată,
.
l... -are cu
+a I : . ,. cme s -a b a t a- .' . . . . :/
H / :Da-mpăratul ce-m ' zicea ? : / mă2
- Căpitan Balaura,
/ :Furisită-i viaţa ta, mă : /
„
11 : Să-mi aduci pe Voica-neoa ' 2
Ca �ă-i văd c u statura
/ : Şi toată. voinicia 1 , : / : /I
/ : . Zău că-m ' plezneşte fierea ! . :/
I Căpitanul ce-m ' făcea ?
Drumuleţu că-şi lua mă
I :Şi la Voica să ducea , ·1
•
„
1
Dă la poartă că-i striga :
+bi :- Bre, Voichiţă dumneata , :/ „
+ Te pofteşte domnia ,
+ Io zîc , zău , pre legea mea
+ Dacă ţ-o face ceva ,
+ Do 'r �ă-ţi cadă statura
+ a I : . Şi toată voinicia ! . :/
Să vezi , Voica ce făcea ?
I :La frăţiori că-m' intra , :I nul ,
Sta,
din gură le spunea :
- Dar ştii, neică Bratule
Şi tu, neică Stanciule,
C u-ai Dobre Plo�carule,
+bre 'ce + Mă pofteşte domnia
+ Do 'r să-m' vadă statura
+a I : . Şi toată voinicia ! . :/
Io mă duc pîn-acilea,
1 Repetarea versurilor cîntate astfel : 1, 2 , / : 3 :/ ; 1 mă, 2 , 3.
526
/ :Ce-a trimes la casa mea
Ca să-m' strice liniştea
/ : Ş i toată frăţia mea ? !
. . :/
/ :Arma la şold c-o lua. :/ mă2
/ :Şi-ntre spete mi-o-arunca ,
„
„ :I
Drumuleţu că-şi lua ,
/ : La-mpărat că s ă ducea : „ I:
Da-mpăratu cc făcea ? "
De departe să uita
Şi pe Voica mi-o vedea ,
: / Sta
,
din gură de-m' zicea : :/

/ : „Cată, futu-i mumă-sa , mâ :/
păi Nu e Vo ica lată tare,
/ : . Dar numcle-i este marc !" . :/
/ : Şi Voica s-apropia, :/ m ă2
/ :Cînd pe poartă că-m ' intra . :/ " 1
Paşi mărunţi, ca de femeie ,
/ : . Făcea pă-mpărat să. pieic . . . . :/
J Să vezi. Yoica cc-m' făcea ?
/ :Cu bună ziua că-i da :/ mci 1
Şi-mpăratu-i mulţumea , "
Sta,
"
din gu ră de-i zicea :
+ - Bre, Yochiţă dumneata .
+ Te-am adus să te mărit,
+a/ : . Oi să-z' dau d-un arnăutî1_2 ! . :/
Semn la jalap că-m ' făcea . mii
Pc \'cehită mi-o lua
/ :Cu-a mău tu-ală turca. : / mă 1
/ : . ' N tr-o hodaie-i încuia. . :/
/ : Să vezi, \'oica cc-m' făcea ? m â :/
/ :Mînecile-m' rnmetea , :/ "1
/ : . Toată hodaia-1 trîntea . :/
.
/ :Cu picioru-n uşă-m ' da , : / mă2
Sări uşa şi c-un stîlpf
Şi cu stîlpu-alăturea ;
Voica la-mpărat intra ,
/ : Sta,
din gură de-i zicea : :/
+ - Bre, împărate dumneata,
+ Decît Voica cu bărbat
+/ :Mai bine-n codru cu drag. :/
+a/ :Ca să-m' haiducesc cu dragî1 ; :/
/ :Decît cu picioru-n iţe, :/
/ :Mai bine c-o flintuliţă :/
/ :Şi să-mi apuc pe uliţă ! . . . :/
527
Catifea
ş-o norea,
Cam de ureche-I lua mă
Şi-ncepea
dă-l judeca : "
/ :- Bre,-mpărate dumneata, " :/
La Yoica la ce-ai venitî,
Ori la iarbă, ori la plumbî,
Că la mine ieste mult,
/ : Y ino-ncoa ' să te-mprumu tî1 ! :/
Sta
-mpăratul de-i zicea : mâ
/ : - Bre, Yochiţă dumneata,
1 "2
·
•
Haiduceşte. neică, -n pace,

/ : . X-are nim ini1_2 cc-ţi mai face ! . :/
/ :Cit ,·oi fi cu în domnir , :/
/ : Să fii şi tu-n haiducie ! :/
I� Catifea
ş-o viorea ,
Dar \"ochiţa ce-m ' făcea ? mă
Arma la şol ' c-o lua
Ş-aca� ă că � ă ducea . mâ
1'1îndră ma� ă că-ntindea ,
Cu fraţii � ăi petrfcea .
/ : . Sta .
din gură Ic �pu nea : . :/
- Da ' st ii . neică Bratulc mă
'
Şi t u . neică Stanciu le .
. , '
·�
Cu-ai Dobre Plo� carulc, mâ

Pe-mpărat mi l-am r nspusf,
/ : . Mi l-am jucat ca p-un ursî2 . :/
/ :Cin' I-ia ursaru dîn2 s tratî :/
C-un belciug de nas legati,
/ : . Aşa-m ' căta turburatî2 ! . . . . :/
L / : Să ,·czi. \"oica ce făcea ? :/ mă2
Cu fraţii � ăi că-m' pleca ,
/ :Că-m' pleca în haiducie ; :/
Trrcu l\ i � tru, trecu Prutu,
Trecu prin Ţara Lăşa� că
Şi cunună, şi botează,
Şi dă pentru Dumnezău ,
Să vai ei cit ar trăi
/ :Aibe cine-i pomeni . . .
D. Ca 11doi J l ic mg. 1 3 73
Cora.bia. - Olt AL. I. A M Z1-' L E � C U
8 1 \' 1958
528
92. 1 ( 1 05) PETRE B U SUIOC
Foiliţă păr uscat, �i de lume lăudat !

Astă noapte m-am culcat El cu vorba s-a-ngăimat,
Într-un vîrf de munte-nalt De voie s-a da t legat
Şi rău vis am mai visa t : �i, la vodă cînd s-a dus,
Buzduganul meu , sfărmat ; Din gură aşa i-a spus :
Puşca mea cea bună, nouă, - \'odă, vodă, boier mare ,
Am visat-o ruptă-n dou ă ; \"-aş pofti sft am iertare !
Pistoalele subţirele - Apoi, bine, te-oi ierta
Le-am visat făr' de oţele ; Cu trei lemne-a codrulu i ,
Puşca mea cea ghintuită F rînghia Braşovului,
Am visat-o ruginită. Sus, pc dealul Oltulu i .
Bine visul n-am visat, C a să vadă toţi muntenii
Poteraşi m-a-ncunjurat . Cum se spînzurf1 oltenii !
În picioare m-am sculat , - \' cniţi. frte .-n calea mea
Ochii roată-am aruncat De-ţi vedea o moarte grea ,
Şi din gură am strigat : �i-aduceţi-m i pc Surea ,
- Căpitane poteraş Să-m i răcoresc inima !
Cu numele Toderaş, Cînd pc Surea i-a adus,
Du- te-napoi, la oraş, El picioru-n �cară-a pus
Şi-ţi mai strînge poteraşi Şi din gură-aşa a zis :
Că nu-s femeie cu cîrpă - Acum sta ţi şi judeca ţi
Să-i ştiu poterei de frică , Şi la Surea vf1 uitaţi
Da-s băietul Busuioc , Cînd aruncf1 copita
C u opt poteri stau pe loc ! Cum îi sare brăzdiţa,
- Petre , Petre , Petrişoare, Trecem valea şi-o lunc uţă,
F ceioraş mîndrei fecioare, Hai Surcuţfl, hai drăguţă,
Dă-te de voie legat În codru cu iarbă verde ,
Că de vodă eşti iertat (-acolo nouf1 ni şădc ! . . .
Dom11ita Făcărita
· F11rt1111d, 125
Ylăsineşti - B�toşani .-\ I . . LEONTE S!=L'
92. 11( 1 05) Bl' SCIOC HAIDCCl�L
A Foaie verde ca spanacu ,

Mi-a crescut iarba ca acu ,
Frunza-n codru, ca petacu ,
Să vezi, Busuioc săracu,
De dimineată să scula,
Ţigareta ş-o�aprindea,
/ : Pe o'i negri să spăla, mâ : /
ă1/ :Cam la spate să uita, : I
Cam la spate, cam pe spate,
Cam la vîrfu dealului
Văzu vîrfu steagului ,
Moţu căpitanului ,
529
Şi din gură că-m' zicea :
„Asta ie potera mea ,
/ :Cum vine ca să mă ia ! " :/ "m ă2
/ :Vezi, Busuioc ce făcea ? :/
"
El pe fugă să punea ,
'N dealu viilor suia.·
Î n pimniţă să-ncuia .
"
Iar potera de-m' sosa ,
"
Căpitanu ce făcea ?
La fereast'ă să trăgea
Şi cu Busuioc vorbea :
- Busuioace, Busuioace,
Şapte poteri n-au ce-ţi face,
Dă-te tu singur legatî,
Să vezi, viu nevătămat ,
Să te ducem la-mpăratî !
Iar Busuioc că-i zicea : mă
- Că pi ta ne dumneata ,
De ce să mă dau legat
Cînd mă ştiu nevinovat,
C ă nu-s femeie cu cîrpă-n capi,
Şi nu-s femeie cu conc1,
/ :La poteră să nu poci ! :/
Sunt voinic cu comănacî
Verde ca frunza de fagî,
Cu şapte poteri mă batî,
Vei vedea ce-o să-ţi mai facî !
Căpitanu de-auza
Foarte rău să supăra , mă
"
C u băieţii că vorbea,
Căra paie cu poala
/ :Şi foc pimniţii că-i da . :/
Iar Busuioc ce făcea ? mă
••
Cînd focu că-l prididea ,
Mina pi-un topor punea ,
La o butie mergea, mă
"
Cercurile le tăia,
Cercurile,
cepurile,
Cu păcat , sărmanele ,
Că vărsa vinurile,
S-adăpa păsările . . .
/ : Şi p 'in vin să tăvălea mă : /
Şi la uşă să ducea,
Cu picioru-n uşă da.
Dete cu picioru-ăl stîngî,
Sări uşa şi c-un stîlpî,
Şi mi-l înjura de mumă
/ : Pe-ăl de n-a făcut uşa bună . . . :/
. ) / :Afar, ' în poteri ieşa , mă : /
Drum p 'in ei că mi-ş' făcea, „
530
La o margine-m eşea
Şi pă fugă să punea ;
Într-o pădure că-m ' intra, mă
Di-un buturog că-m' găsa ,
Haine mîndre-m ' dezbrăca ,
Buturogu I-îmbrăca .
ai În pielea goală rămînea mâ
Şi-ntr-un copaci să suia,
Iar căpitanu de-m' sosa,
Cu potera de mi-o-awa,
Cu băieţii că vorbea : mâ
- Staţi, băieţi, să staţi pe loci
Să mai tragem cîti-un foc,
/ :C-a ostenit Busuiocî ! :/
E ăi Cite gloanţe că le-avea , mâ
"
Toate-n buturog le da ,
Iar căpitanu striga :
- Staz', băieţi , să staţi pe loc
C-al dracului Busuioci
Că nu să mişcă de loci,
Gloanţe nu mai awm delocî !
Iar Busuioc d-auza mâ
Jos din copaci că să da ,
Mina pi-un topor punea ,
P 'in oştire s-abătea, mâ
Din cinci sute de voinici
Lăsa , măre, numai cinci,
De-i trimetea cu porînci . . .
Da-mpăratu de vedea m.i
Cai la trăsură punea ,
Dupe Busuioc pleca, mă
Mi-l căta
şi mi-l găsa,
Căpitan că mi-l făcea,
Căpitan pe Moldova , mă
Care-n zi căpităneşte,
Noaptea, frige şi pîrleşte,
/ :Rău Moldova să jăleşte . . . :/
A l . Stfogă mg. 1586 r ·c
Birca - Dolj .\L. I . A�I ZULE SCU , O. B ÎRLEA
.
27 VI 1958
93( 1 1 4} PETRICĂ CEL FRt;MOS

A Foaie verde măr mustos, mâ
Vai , Petrică cel frumosî
/ : Zace-n gros
cu faţa-n josî 1 , :I
Dîn obede
pînă-n spete,
53 1
::S-umai chica i să Yede . . .
B Yai, Petrică că-m' zăcea . mă
Săvai temniţa dă piatră,
/ : SăYai cu muşchiu d-o şchioapă . :/
c Dar Petrică ce făcea ? mă
Toate părţ ' că să uita .
/ : Pă niminea nu vedea , :/
/ : �umai cucu că cînta . :/
D Dar Petrică ce zicea ? mă
+ - Cuculeţule,
+ Frumoşelule.
+ Forum bacule ,
+ Lasă-te la vale .
+ Să vez ' , pin drevşoare .
+ Lasă-te la vale
+ Că să scriu d-o hîrtioară
+ Să mi-o duci la �lărgărita-n ţară ;
+ Că ia mă ţine că sîn ' la 'aiducie,
+ Dar io zac în grea urgie,
+ Zac în temniţa dă piatră.
+ Să\·ai cu muşchiu d-o şchioapă,
+ Din obede
pină-n spete,
+ � umai chica mi să vede ! . . .
E Cucu d-auza mă
„
Jos că să lăsa ,
+ Da ' Petrică ce făcea ?
+ D-un picior că-ngenuchia
+ Şi d-un bilet că m i-ş ' scria
Tot cu slova
mărunţa ,
+ :\Iărunţîcă
+ Ca picioru dă furnigă . . .
/ : Biletu că mi-l scria :/
/ :Şi-n patru că-l închidea ; :/
F Cucu jos că să lăsa , mă
„
Biletu că mi-l loua,
+ La Mărgărita-n ţară că să ducea
+ Şi-ntr-un pom în curte că să punea
+ Ş-începea
dă mi-ş ' cînta .
+ Dar ce-i drept, Mărgărita
+ Avea şî ea-n curte pă Iuon neamţu,
+ Mi-erea cam stîngaci,
+ Da' m1-erea, 'oţu, dreptaci.
+ Da ' dîn gură că striga :
+ Bă, Iuonică neamtule ,
+ Ia-ntinde tu arcur'le '
-
+ Dă mi-ş ' împuşcă cucu,

+ Că ăst cuc dă cîntă l a mme
+ .\"u cîntă, mă, dă fun bine,
+ Baj ' seamă că rărnîne curtea pustie !
532
G Iuon neamţu ce făcea ? mă
/ :Arcur'le că le-ntindea :/
Şi- n cuculeţ c ă trăgea ,
+ Cucu nu-l înnemerea ;
+ Da' cuculcţu C l' ff1cea ?
+/ : Biletu dîn cioc jos că-l arunca , :/
+ Să ::'ălta
şî mi-j ' zbura,
+ )·Iărgărita biletu că-l loua .
+ Să du�ă cu iel la părintili Yintifa
Şi la logofătu Icmanuilă,
Că prea ştia d-o carte bun;1 . . .
H / : Biletu că i-l cctca

Şi dîn gu ră că-i spunea :
+ - Mărgărito dumneata.
+ Şti' ce spune-n biletu-ăsta ?
+ Tu l-ai ţînu' pă Pctrică cel frumos
+ Că iei iestc-n 'aiducie.
+ Dar iei zace la grea urgie,
+ Zace-n temniţa dă piatră
+ Săvai cu muşchiu d-o şchioapă,
+ Dîn obede
pînă-n spete.
+ � \imai chica i să vede !
+ Şi ce spune-n biletu-ăsta ?
+ Să vin' şî tu ierghielia dă la baltă,
+ Jumătate,
-a triilea parte,
+ Şî stupina de la cîmp,
+ P-împrejur ce-oi mai awa.
+ O poală dă gălbeori c-oi făcea ;
I La-mpărat că te-oi ducea, mă
+ 'Naintea-mpăratului c-oi îngenuchea
+ Şi dă iei că te-oi ruga
+ Ca să-i ierte şî lui greşala
+ Şî dîn temniţă afară dă l-o da ,
+ Că ce spune Petrică ?
+ Că dacă dă la-nchirnare
+ D-o mai �căpa o dată
+ Iei iar la loc le-o face toate !
J Mărgărita ce făcea ?
Vîndu stupina dă la cîmp,
P-împrejur ce mai avea ,
Ierghielia dă la baltă
Jumătate,
-a triilea parte,
+ D-o poală dă gălbeori că făcea
+ Şî naintea-mpăratului că �ă ducea
+ Şi-ncepea
dă genuchia
+ Şi dă-mpărat �ă ruga :
533
+ Împărate
luminate,
+ Să trăieşti cu sănătate,
+ Judecă şî pă Petrică cu dreptate,
+ Că io l-am tînu ' că ieste-n 'aiducie,
+ lel zace l a grea urgie ;
+ Zace-n temniţa dă piatră
+ Săvai cu muşchiu d-o şchioapă,
+ Din obede
pînă-n spete,
+ ::\umai chica i să vede !
Împăratu că \·edea mii
/ : Şi la ea
că-m ' asculta ; "
·/
•
1
+ Mărgărita ce făcea ?
+ Să făcu d-a poticni ,
+ Gălbeorii pă j os că-i ns1p1 ;
+ Iarî acas' că să ducea ,
+ Iar d.în a vere că vindea ,
+ Iar d-o poală dă gălbeori că făcea
+ Şi naintea-mpăratului să ducea .
+ Iar începea
dă-ngenuchea ,
+ To ' dă.-mpăra t că. să ruga :
+ - Împărate
luminate,
+ Judecă şî pă Pctrică cu dreptate,
+ Că şî lui i s-o fi urît,
+ Termenu că şi-a făcut,
+ La-nchisoare l-ai vîrît !
+ A tuncea-mpăratu la ea că să uita,
+ Iar gălbeorii pă j os că-i risipea ;
+ Împăratu ce zicea ?
+ - lată, futu-i mumă-sa,
+ Ce-mi aduce ţara-ntr-o vară
+ Mi-adusă Mărgărita astă sară !
L D-un picior că-ngenuchia , mă
D-un ferman că mi-ş' scna
Tot cu slova mărunţa,
+ Mărunţîcă
+ Ca picioru dă furnigă,
+ Fermanu că i-l scria
+ Şi Mărgăritii că i-l da,
+ Mărgărita la temniţă că-l ducea .
l\l La temniţă să ducea, mă
+ Temnicerii că vedea,
+ Pă Petrică că i-l da ,
+ Mărgărita d ă mînă că-l lua,
+ Cu iel afar' dîn temniţă işa.
534
N Pă Petrică mi-l scotea ; mâ
+ Dacă şi Petrică cel frumos,
+ Iei dă năravu lui, dă 'aiducie
+ Nu să lăsa,
+ Că aflasă că colea.
+ În Yale la Cărbuneşti
+ Trece neşte 'aznale domneşti,
Ob +a Şî-m' trece / : c-un tînăr dă căpitan 111 ă2
+a Şi n-are minte di1-un bani . . . :/
+ Petrică c ă s ă ducea
+ Şî după un butuc că să pitea,
+ Cîn' căpitanu cu 'aznalile dă bani că trecea
+ Petrică-n ms că să-nălţa
+ Şi dîn gură că striga :
+ - Măi căpitane dumneata .
+ Dă�' 'aznalile-ncoa ' la mine
+ Dacă vrei să trăie' şî tu p-astă lume,
+ Că dă căpitan , ieş' căpitan,
+ Da ' nu ai minte, wz' , d-un banî �
p Căpitanu-I cunoştea
Şi dîn gură că-i zîcea :
+ - Măi Petrică dumneata,
+ Măi Petrică cel frumos,
+ Bine măi , alalt 'eri scăpaj ' dă la-nchisoare,
+ / :Vrei să dai iar peste ea , frăţîoare ? ! :/
+ Alalt 'eri scăpaj ' dă la-nchisoare,
+ Mai lasă-te, mă, dă craiarlîc
+ C-o să mori la balamuc ;
+ Şi mai lasă-te dă 'oţîie
+ Că ai să mori la puşcărie !
Q Dar Petrică că-i zîcea :
+ - Măi căpitane dumneata,
+ Cînd oi Yini şî te-oi călca cu picioru
+ O să te treacă sufleţălu,
+ Şi cîn' te-oi călca cu cizma
+ O să te treacă pipota !
+ Dă 'aznalile, mă,-ncoa ' la mine
+ Dacă vrei să mai trăieşti p-astă lume !
R Căpitanu ce făcea ? mă
Dăloc nu să supunea ;
Dar Petrică ce făcea ?
Flinta dă la şol' loua,
Cînd o da tă că-mi ochia
Pă căpitan împuşca .
Şi la iel că să ducea
Şi mi-l călca cu picioru
Dă mi-l trecea sufleţălu ;
Şi mi-l călca cu cizma
Dă mi-l trecea pipota ,
535
+ 'Aznalile i le loa
+ Şi acasă să ducea .
So +a / :Ce m icaducea ţara-ntr-o vară,
+a Petrică-aducea-ntr-o rnră 1 • :/
. •
.Ua r i11 lJC1 aa mg. 2 1 99 c
C i u pcrceni (T . .'.\ l itgurck) - Teleorman O. B Î R LE.\

7 YI I 1 %2
94 (95) BO GATl' L ŞI SĂRAC C L
i : :of: : / Foaie verde c a spanacu.

În cîrciumă la fîrta tu
Sta bogatu cu săracu :
at Bogatu bea ,
chiefuia . m ăi
Ş i săracu se uita ,
Că n-an·a
chioară para .
Dar boga tu ce făcea ?
Pe sărac îl dojenea
Şi din gură că-i zicea : L
ai 1 / : - Măi sărace-sărăcilă, :/
I\u-ţ' pune mintea cu mine
Că n-ai cămaşc pe tine,
111 Io am vii
ş 1 am moşu,
. . .
Buzu narele cu mii. măi

Şi am cară fercca te,
I\umăi cu fiară legate ! +mă i
Dar săracu ce făcea ?
\'ai, amar se năcăjea,
Către bogat cuvînta :
ai 1 / : - Măi boga te dumneata,
I\ u face-mpotriva mea
a1 Că mă s coz ' din balamale
Şi-s' pui măciuca pă şale,
Şi-apăi, neică,
Cit fier e pe roata ta,
N-am să-n leg măciuca mea
+ Ruptă pă spinarea ta !
păi Foaie verde colelie,
/ :Mi-a veni ' rîndu şi mie,
ai Alelei, ciocoi, ciocoi,
Să mă răfuies' cu voi,
Că m-a ţi pus să tra ' la plugî,
M-az' loa' cu prăjina-n lungî,
V-am munci', v-am alerga '
N ebeu ' şi nemîncat .
536
/ : :of : : / / :Venea soar'le-n prînzu mare :/
Şi nu măi puteam de foame : I
ai Mă uitam pe drum la \'ale.
/ : Vedea11 stăpînu călare :/
Aducîndu-m ' demîncarc. + 111<ii
păi Demîncare ce-a aduz ?
Nişte mălai necernu ' .
Strica ' şi mu c igăi ',
Nişte lapte uoţetitî :
ai neică Şi cin' fu să stau la mas:t
Văzui mucigaiu-n la pte.
+ Cun să mai mănînc-io. frate ? !
/ : :of: :/1 m2 / : Dacă \'ăzui şi văzui. :I
Î m' loai drumu codrului.
ai neicâ Io ochiez '. durda pocneşte,
Ciocoiu să zvîrcoleşte.
La ' să moară ca un ciine
Că i-a 11 ziz mereu : - Jiupîne.
/ :neică : / l\u-ţi mai bate jcc de mi ne.
C-o \' eni ziua de mîinc
Şi m-oi răfui cu tine !
Ziua scumpă ne-a rnsit .
Soarele ne-a răsări t .
Republica să-nflorească,
Partidu să ne trăiască
Că ne-a scăpat de ciocoi .
De chinuri şi de nevoi ! . . .
I. Sima mg. 57 d
St roeşti - Yîlcca Y. :\ I C O l . E � < . T . C . s n .rp ·: .\ :\ L'
.
7 IX 195 1
9 5 . 1 (9 6 . I ) ŢĂRA� l' L ŞI C I OCOil'L
Foai' verde barlaboi .

Pe drum de la Vîrtcşcoi
Treci-un car cu seasi boi
Încărca' de păp�şoi,
/ :Dindărătu carului
Arendaşiu satului. :/
Arendaşu ce-m ' făcea ?
Di-un bici calului cin' da ,
Pe tăran cin' mi-l sosea
Di-�n bici ţăranului da
/ :Şi din gură-aşa-i zicea : :/
- Măi ţărane, tu iej 'i beat !
- Sictir, cotei gulerat,
De trei zile n-am mîncat,
Vinişor nu l-am gustat,
537
/ :De ce mă faci că sîn' beat ,
Hătu2-ţi crucea, gulerat ? ! :/
Dar tăranu ce-m' făcea ?
Mîna� n car că iel băga,
Lăsă mîna pe sub scoarţă,
Scoase-o nuia noduroasă
/ :Şi la cap căpăţînoasă
Şî-i trase
neo su tî şase . . . :/
Dar boieru ce-m' făcea ?
Foarte rău se spăimînta ,
Di-un bici calului cîn' da
Înapoi că mi-şi fugea
/ :Şi la poartă se oprea ,
De la poartă că-m ' striga : :/
- Mă Ioani
Balabane,
Deschide poarta cea mare
/ :Căci m-au omorî ' ţăranii ! :/
Ia-mi aprinde-o luminare
Şi te uită pă spinari,
/ :Pă spinari ,
mai la Yale ,
C2-am o Yargă , zău mă doare ! :/
- Bini ţi-a făcu ', cucoani ,
C e-ai avu ' tu cu ţăranii
Căş' ţăranu , ca un om ,
Apucă pe drum la Yale
I . ş 1 ce-a1 m ţ eles, cucoane ?. I. . . .
·
·
. A :/
C. D.-ogea1111 mg. 2575 l"d

;?uţeşti- Brăila AL. I. AMZULE SCU
2 X 1963
95. I l (96.Il) C Î :K D ERA LA '63
A of, leliţă mă !
e Foaie verde trei costrei ,
ei Cînd erea la şaize' ş' trei,
măi Cîn' s-a-ncorona ' Ştirbei 1 ,
Puneai plugu pă un' vreai
e Şi-mi arai
pă cît puteai,
Cîtă puteruşe-aYeai ;
ăi Cînd erea la şaize ' şi opt,
Dă s-a loa' pămîntu totî,
Dă-mi arai una şi una ,
Dideai dă pogon găina . . .
1 Sic.
538
ă Iar ţăranu ce făcea ?
Nemulţumi' că ierea, m ei
ăi Traista-n băţ că şi-o lua ,
L a domnie s ă ducea m ei
ăi Ca să-şi cate dreptatea.
Sus, pă �cări că să suia, 111 ti
ăi D-un ciocoi că-m ' întîlnea :
- Bună ziua, boieri mari !
- Ai sictir, ţăran opincari,
C-aiji nu ie dă ţărani,
Şi-aicea , dă boieri mari !
iii Şi la palme mi-l loa .
Jos dă pă �cări că mi-l da.
ă Iar ţăranu că-i zicea :
- le dă, ie dă-i bună sam:t ,
păi Yez ' , dacă lipsi plocuonu
Mă dete-afară cuocuonu .
O găină sau nun mieii.
/ :Aveam drep' ŞI io niţel ! ? . . . mâ : /
B ai Foaie verde bob nău t ,
Aoleo, soare rotund,
ă Ia răsă'i-tu mai curîndî,
ăi Şi tu , noapte, vmo tare
e Să-m ' iau flinta la cătare,
Să m ă văd pe iei călare,
Şi d-oi prinde neo cuocuană,
S-o jupoi, s-o fac pastramă.
ă Şi d-oi prinde n-un ciocuoi .
Să-l jupoi,
să-l fac cimpoi,
măi C-astă vară l-am rugat
Să-m' dea doo-trei parale
Să-m' iau la cuopilaşi sare ;
lel mi-a spus că sîn' sărac,
Să mănînc si ne�ăra tî . . .
păi Unde-oi pri�de om bogat
Să-i dau măciuj ' după capî,
Să mi-l iau la plug legati,
Să-l învăz-la sămănat !
Mare jale ierea-n ţară ,
i Mare jale, frăţioare,
Cîn' boierii ierea-n ţară,
Căj i trimiteau loguofeţii
i Dă chinuiau ţăranii ;
Iar ţăranul amărîtî
Toată vara i-a muncit of
ăi Să fie şi iel văzu tî,
Iar toamna cînd a sosi tî
Cu cîinii a foz' gonitî,
În gura iernii azvîrlitî
Fără lemne, fără pai,
Fără un pumn dă mălai ! . . .
539
Soarili mi-a răsăritî,
Pă tărani i-au-înveselit,
/ :Pe boieri că i-au u rît :/
/ : Şi cu moaca i-a 'lunga t
Din conacul blestematî, :/
Să-şi tragă păca tili
Cum am tras noi muncili mă
Şi pe vînturi , şi pe ploi ,
:.'"1.manţ1
I /\ - A
, c a vai de noi• '. . . .
•
•
G . 1\lotoi mg. 1 56 d
C lejani - l lfo ·r G. C I OBANU
2 1 X I 1 952
96(97) IAi\CC J IAi\ C
i Lele verde dede ţălî,

Colca-n vale,-n făgeţel,
S-a iefta ' di-un voinicelî
Cu căciuliţa de mnelî,
Cu cojocelu de j derî,
Cu furculiţa de ferî,
:\fă duc , mamă, după iel !
- Ba, maică, nu te <lucea
C-ala-i hoţu
Jiianu
De-a j ăcmăRit Ardealu ,
Ardcalu .
Tilormanu ;
Să scaldă cu fete-n Jîi
:?i le lasă cu copii,
Să scaldă cu fete-n faţă,
Lasa cu copu m b ra ţ a- '. . . .
- •• A
B lzai Iar Jîianu ce făcea ? măi

/ :Toată lumea că-ntreba : :/
- Lele verde di-un lipan,
�-aţ ' auzî ' di-un Jîianî
�î di-un hoz de căpitanf,
Jîianu , şerpe de luncă.
Tot cu gîndu pus pe ducă ? !
Iar Jîianu s ă trăgea măi
La Oltu-al după r'văEa t i ;
Podăraşii s-au culcatî
Şi Jiianu i-au călcat
În puterea nopţîiei ,
Î n sudoarea morţîiei . . . măi
c a Iar Jîianu că striga :
- Măi podiţă, măi podarf,
540
Vino dă ne ia cu podu
Că ne prăpădim cu totu ;
Traje podu
să trec Oltu ,
Că ne prăpădim cu totu ;
Trage podu mai la mine
/ : Că-z' răcesc un glonţ în tim' ; :I
Trage podu mai la-o parte
Că-z' răcesc un glonţ în spa t L' .
Că-n al ' fel nu să mai p oa t e !
Podăraşii dc-auza
N ici unu nu mişca . mâi
Iar Jîianu să gîndea :
„Decît o para la podi.
Mai bine cu murgu-nnot .
Că <lecit să mă rog di-un pro�t î.
Fiu voinic, pe cum am fostî ;
La tos' să mă căciulescf ?
Cînd oai căta să plătesci
La ce drac mai haiducesci ? ! . . " .
Iel la mur' că să ducea .

La ureche că-i şoptea : mâi
- Dă-te. murgule, pe latî
Şi m-aruncă pe u�cat
Ne-ntrcbat .
nejudeca t f !
D o/ Iară murgu de-auza
N umai din urechi ciulea .
Foaie verde viorea
Şî pe lat că s-aşăza .
Jîiu-n două că-l tăia ; miii
păi Iar Jîianu ce-m' făcea ?
La mijlocu Oltului
Înapoi că să uita,
Credea, neică, să uda ;
Mai nimic nu să uda : 111 t! I
Nişi colţu la iepîngea ,
Nici obîncu de la şa,
Nij i dălogu de la frîu,
Nij i botu la inimeu . . .
Cînd oai zice viorea,
Cînd pe uscat că-l scotea
Toz' boierii I-întreba : 111lti
- Jîiene, de unde vii ?
- De l a tîrg, du peste Jîi !
- Jîiene, ce-ai tîrgui tî ?
- Niţică iarbă şi plumbî
Să duc la băieţi în crîngî,
C-am băietii făr' de minte 1,
Prăpădesc ' ta gloanţă multe,
Pe zi cîte şapte sute !
1 Sfîrşitul benzii. \'ersurile care urmează sînt culese dupfl dictat.
54 1
El e cu puşca la �pa te,
De fug ciocoii de moarte ;
El le spune că e goală,
Fug ciocoii , să omoară ;
El l e spune că e plină ,
Fug ciocoii de minune ! . . .
l\Jihai Consta11ti11 mg. 25 c
Desa - Dolj AL. I. AMZULESCU
22 II 1 9 5 1
97(98) TCN SlJ
A uof a Yerde, Yerde d-un urmuzî,

ai Yeste-n ţară mi-a aj iunsî
D-un haidu ' ce-i zîce Tuns, ai
ai Cu doişpe tovărăşitî,
Tot \'oinici chiaburi
panduri ,
Tîlhari neaoşi de păduri !
l'nde, cin' nu te gîndeşti,
Cu iel în drum te-ntîlneşti
Şi te-ntreabă binişori,
m2 / :Cu cuvîntu blîndişorî : :/
B a - Foaie verde d-arţăraşi,
Dă unde ieş'i flăcăiaşi,
Din ce sa ' , dîn ce uoraşi
Că nu-ţ' iei dă drum răvaşi
a2 / : Să nu rămîi păgubaşi2 ? ! :/
Că dă ai bani m a i multicei
Dă-n' j umătate di' iei
Să nu pa ţ' ca Macovei ! . . .
D ictat : Cînd ieram copil d-o lună,
Mă ridicam într-o mînă,
Scoteam arbori din tulpină,
Să mira lumea dă mine ;
�Iă făcui dă paisprezece ,
'N \' ăţai Dunărea d-a trece
Şi cai galbeni d-a petrece,
Le puneam galbeni pă moţ ,
Eu credeam că-s ai mei toţi ! . . .
Mitică Gă 1tfă fg. 375 1
G îşteşti - llfo-1 TIBERIU ALEXANDRU
2"1 l i 1936
98(99) GHEOR GH ILAŞ
a- m Foaie verde şi-o crăiţă,

Cine-mi urcă la Istriţă ?
Savai Căpitan Ghiorghiţă,
542
/ : În mină cu-o măciuchiţă , :/
ă măi Niş' ciopl ită,
niş ' struj ită .
Numai dîn topor făcută,
ai1 / :Pentru Macovii gătită . . .
:I
îm Foaie Yerde ş-o lalea, 111 ti i
ah Dar Ghiorghiţă ce-m' făcea ?
î lel umbla din stînă-n stînă
Să-ncerce brînza dă-i bună.
ai Şi caşm, dă sărătură,
i 1 / :Şi urda dă prin zăgîrnă . . . :/
" Foaie Yerde ş-o lalea . m ei i
ah Dar Ghiorghiţă ce-m' făcea ?
în La o stînă să oprea
Şi din gură-aşa-m' grăia :
î - Măi baciule, barbă sură .
/ :Ai pă cineva pîn stînă ? :/
ăi - Şi mă j iur pre Dumnezeu mâi
ah Că sîn' singur numa' ieu ,
Am un hoţ dă mînătorî,
Doarme colea ,-ntr-un oborî,
Stă cu capu-n sarică.
/ : Doarme ca o baligă ! :/
i - Măi baciule, nu minti, ' mâi
ah Zilili ţi-oi isprăvi !
îm Foaie verde şi-o lalea ,
" Dar Ghiorghiţă ce-m ' făcea ?
Drept în stînă să ducea ,
im Săricile le-ntorcea ,
/ :Bordufur'le răscolea , :/
i Pă Macovii că mi-l găsea : mâi
ah - Foaie Yerde flori dă tieiu ,
Futu-z' legea , Macoveiu ,
/ :Cin ' te scoase-n ochii miei2 ? :/
î Zilili tale sfîrşi te,
/ :Păcatili meli-ali multe ! :/ / : măi :/2
îm - Foaie verde de-arţăra j , „
ah Măi Ghiorghiţă- Ghiorghilaj ,

Mult eş'i frumo' şi gingaşî,
La inimă om vrăjmaşi
Î2 / :Şi la cuvîn' drăgălaş, :/
la-ţ' caii cu şăili, mâi
ah Stîna cu mînzărili
ai Şi toate paraleli,
Numai lasă-m' zilili
î2 / : Să mi mărit fetili ! :/
î - Foaie verde flori dă tiei, măi
ah Futu-z' legea, Macoviei , „
a păi Cîn' şedeam într-un bordieiu ,

În graj ' cu bivolii tăi,
ai Şi vineam să-n' dai parale,
/ :Tu-m' dai ghioage pă spinare ; :/
543
i Cînd eram noi şapte fraţi măi
ai �i tu ne purtai legaţi
/ : Din Giurgiu pînă-n Galaţi. :/
1 )I-aplecam ca 5ă beau apă,
ah Tu-m ' dideai cu tocu-n ciafă
ai Şi beam apă sîngerată
/ :Cu măsele-amesticată ? ! :/
1 Foaie Yerde şi-o lalea, măi
„
ah Dar Ghiorghiţă ce-m ' făcia ?
im Doauă ghioage că-i didea,
"!? / :)lort în stînă mi-l lă� a . :/
1 Gălbiorii iel şi-i lua , măi
Ll h Tuma-n C razna � ă cpria
"
Şi la mîndra � ă <lucia
Şi din gură-aşa-i �punea :
,,; - Pune tu, mîndruţo, bine
i11'2i : S;"t beau la iarnă cu tine ! :/
G /1 . Hădoiaş mg. 6 18 {
llă t rini
- Prah(na C. BĂ RBCLE SCU
7 XI 1 952
99( I 00) 101\ ĂL :M A R E
/J1i i Lele Yerde di-un pclin î,

la s-a5cultaz ' la Călini.
La C ălin, sărdar Călinî,
Cînd oai zice peliniţă
' J-lua drumu la Pleniţă
�-u şasă cai la căruţă.
In Pleniţă de-ajungea, măi
':\' dealu Yiilor �uia,
Yinurile le-ncerca ; măi
Care \'in că mi-i plăcea ,
Punea bivoli şi-l trăgea,
Cu 5luj ilc 1-împărţa ;
Care vin că nu-i plăcea , măi
Trăgea ieteganele "
�i-m ' tăia cepurile,

�i 5părgea dăogile,
Şi-m' Yăr5a vinurile . . .
î Lele verde buruiană,
' J-lua drumu la Poiană,
+ 'N Poiană la cin' trăgea ?
+ La logofătu Neţa,
+a / :Căci2 cu iel ştia vorba
+a Şi t oată socoteala . . . :/
+ Do'r pe poartă că-m' intra ,
+ �ici caii nu-i de�hama
+ Ş-aşa din gură grăia :
- Logofete dumneata, măi
544
Socotit-ai Poiana ? măi
- Măi Căline dumneata,
Poiana c-amî socotit-o,
Trei calici că n-au plătit-o,
Şî de nu mă crezi pe mine
Ţî i-oi spune
şi pe lume 1 :
Cînd oai zîce di-un lipanf,
Unu ieste Băldăranf,
N-a plăti' claca de anf,
Bate-1-ai, Doamne, dujmani ;
păi Altu ie Ghiţă Chiriş,
De an n-a mai da ' pe-aic i,
Ţine bănişorii-nchişi ,
De 5ă uită cam chiordişî,
Intră pe coş tăvălişi ;
+ Cînd oai zîcc trei migdale,
+ Unu este Ion ăl Mare,
+ Ion ăl Marc din Poiană
+ Car ' n-a da ' niş ' cinş' parale ,
Ion a l l\fare din Popeşti
De-ncalecă cit clipeşti
Cu cizmele lectineşti !
+ - Logofete dumneata ,
+ Ia 5ă mi-i aduci încoa '
+ C-am să-i fac de ma5cara
+ Ca să-i afle ma'laua !
Logofătu ce-m' făcea ?
Bastonu-n mînă şi-l loa , măi
La Băldăranî că-m' pleca
Ş i la poartă că-i bătea .
Băldăran cînd îl vedea măi
Bună ziua că mi-i da. "
- Logofete dumneata ,
Ce-oa mai fi , frate, asta ?
+ - Băldărane dumneata,
+ Hai că te cheamă Călin
+ Să-z' dea un pahar de vin
+ Că prea eşti al om din plin !
- Da' la ce m-oa mai chiema măi
Că, nu ştii, anu trecutî
De trei ori clac-am plătitî,
Nici nu m-ai mai socotitî,
N işi chitanţă n-am primit ? !
Lele verde viorea , măi
La nevastă că-m' intra :
- Fa nevastă dumneata , "
Ia dă punga-n mîna mea

C-oai încăpea
fo belea ,
1 Probabil : nume.
54.5
Oai da punga
ş-oai scăpa !
Punga la brîu c-o băga,
La Călin că-mi ajungea ;
Acolo cînd ajungea
+ - Bună z iua , măi Căline !
+ - Mulţămincu-ţ i , por' de cîine !
- Daleleo, sărdar Căline,
De ce mă fac i por' de cîine
Că sun' voinic ca şî t ine,
Că, nu ştii, anu trecutî
Nic i nu m-ai mai socotitî,
Nişi chitanţă n-am primitî ?
+ Pentr-o oală de urzîci
+ Mi-ai loa ' vaca din gîrlici ;
+ Plîng copiii pe bordei
+ Că n-au lapte-n putinei,
+ Să te lucrez cu temei !
Pe catastiv iel căta , măi
„
Patru galbini mi-l găsa ,
Scotea banii şi plătea :
+ - Măi Căline dumneata,
+ Bănişorii car' ţî-i dau ,
+ Pesti-un ceas iar să ţî-i iau !
al Lele verde viorea ,
Sictir pe uşă că-l da :
+ - Logofete dumneata ,
+ Cînd o i zîce di-un sporici,
+ S-aduci pe Ghiţă C hiriş,
+ De an n-a mai da ' pe-aiş' ,
+ Ţîne bănişorii-nchişi,
+ Intră pe coş tăvălişi ! . . .
Lele verde viorea, mă i
La Ghiţă Chiriş pleca
Şi la poartă că-i bătea :
+ - Fra te Ghiţă dumneata ,
+ Hai că te chiamă Călin
+ Că prea ieşti al om din plinî !
- Da ' la ce m-oa mai chiema măi
Că, nu ştiţ ' , anu trecutî
Niş' nu m-az ' mai socoti t ;
+ Pentru trei oca de mei
+ Mi-az' lua ' cinspre'ce lei ? !
La nevastă că intra :
- Măi nevastă dumneata,
Ia dă puhga-n mîna mea
C-oai încăpea
fo belea !
546
Funga la brîu c-o băga , măi
La Călin cînd ajungea
"

+ - Bună ziua, măi Căline !
+ - Mulţămincu-ţ ', por' de cîine !
+ - Daleleo, sărdar Căline,
+ De ce mă faşi por' de cîinc
+ Că sun' voini' ca şî tine ? !
Lele verde viorea , măi
Pe catastiv iel căta ,
Şasă galbini mi-l găsa ,
Scotea banii şi plătea :
+ - Măi Căline dumneata,
+ Bănişorii car' ţî-i dau ,
+ Pesti-un ceas iar să ţî-i iau !
Iar Călin cînd auza măi
Sictir pe uşe că-l da .
+ - Logofetc dumneata ,
+ Cînd oi zice trei migdale
+ Să mne-aduşi pe Ion ăl ::\fare
+ Car' n-a da' niş' şinş' parak,
+ Ion al Mare din Poiană,
Ion al Mare din Popeşti,
De-ncalecă cît clipeşti
Cu cizmele lectineşti !
+ - Măi Căline dumneata ,
+ Dau în apă şî mă-nec
+ Şî p'in mărăcini de-a drept
+ Şî la Ion că nu mai plec,
+ Că Ion are-o pandara,
+ C iopleşte cu săcurea,
+ Vai de măiculiţa mea ! . . .
Catastivele lua
Şi-n spinare mi-l lovea,
Î n pragu căşii-1 dobora .
+ Logofătu ce-m' făcea ?
+ Bastonaşu şî-1 lua ,
+ Cam cu strîmbu că ierea . . .
Cînd oai zice bob năutî,
l\1ă dusăi să mn-eau tutunî,
Mă-ntîlnii cu Ion în drumî,
Să uita ca un nebunî . . .
+ - Frate Ioane dumneata ,
+ Hai, că te cheamă Călin
+ Că prea ieşti al om din plin !
- Da' la ce m-oa mai chiema
Că, nu ştiţ' , anu trecutî
De trei ori claca-am plătitî,
Nij ' nu m-az' mai socotitî ? !
+ Rău , neică, să necăja ;
+ La Călin cînd ajungea
54Î
+ Bună ziua că m i-i da :
- Bună ziua, măi Căline !
- Multumincu-t' , por ' cl.e cîine !
+ Te-ai fă.cut un 'por' de cîine
+ De nu mai dai pe la mine !
+ - Păi m-am ţinu' că sin' plăti'„
+ Sin' plăti'
de ierbări' ,
+ De-aia, frate, n-am venitî !
Pe catastiv el căta ,
Noo galbini mi-l găsa .
+ - Păi nu ţ-ă, Căline, păcat,
+ Bani luaţi pe secerat,
+ Toată ziua cocoşa tî
Din moşiia lu' Mucica,
/ :Bani daz' degeaba , domniţă ? ! :/
+ Ion al Mare ce făcea ?
+ Noo galbini că plătea,
+ La Băldăran să ducea :
+ - Băldărane dumneata ,
+ Hai să luăm cîinele,
+ Ne-a mînca ' cu clăcile,
+ Plătim şi urzicile ;
+ Nu mai nojim car şi boi ,
+ Nici în uobor patru oi !
Băldăran cîn' 1-auza :
- Frate Ioane dumneata ,
Nu vez' c-am îmbătrînitî,
Nu mai sîn' bun de nimic,
+neică + Da-z' dau copiii-amîndoi
+ Că ştiu sama la război !
- Las' copiii , ca copiii,
Haidez' noi, ăi mai bătrîni,
Că ştim bine să luptăm !
+ La Ghiţă Chiriş mergea :
+ - Frate Ghiţă dumneata,
+ Hai să luăm cîinele,
+ Ne-a minca' cu clăcile,
+ Plătim şi urzicile ;
+ Nu mai nojim car şî boi ,
+ Nici în uobor patru oi !
Lele verde viorea,
Ghiţă Chiriş îi răspundea :
+ - Frate Ioane dumneata,
+ Nu vez' c-am îmbătrîni',
+ Nu mai sîn' bun de nimic ?
Da-z ' dau pe Dobrişi al mid,
Face poterea colnicî,
Întîlneşte omu-n drum,
Îl cisteşte ,
I-omeneşte,
Şi-n pungă mi-l schierbeleşte,
548
+ Ş-îl dezbracă din zăbun,
+ I i traje fo doi-trei pumni,
+ L-îndreaptă pe drumu-al bun ;
Să ţine <lupe căruţă,
N eică, ca o boldeicuţă
Şî sare din spiţă-n spiţă
Pînă să suie-n căruţă !
- Las' copiii , ca copiii,
Haidez' noi, ai mai bătrîni ,
Că ştim sama s ă luptăm !
+ Pe-ai bătrîni că mi-i lua ,
+ Cînd oai zîce fir mărar
+ Lua drumu la Tunari ;
Iar Călin ce mi-şi făcea ? meii
Cînd oai zîce peliniţă,
/ : ' J-lua drumu la Ghidici. :/
+ La Ghidişi cînd ajungea
+ La Măria văduva ,
+ La Ilinca ţiganca,
+ Că cu ea ştia vorba
+ Şi toată socoteala . . .
Ion al Mare ce-m' făcea ?
Să ţînea clupe căruţă
Tomnai ca o boldeicuţă.
+ Cin' soarele scăpăta ,
+ La Ghidişi că să afla ;
+ Să-mplimba pe bătătură
+ Tot cu lăncişoara-n mînă.
Cînd oai zîce viorea , măi
Lancea
pe subt epîgea . . .
Ion al Mare. ce grăia ?
4- - Frate Ghiţă dumneata,
Intră tu, frate,-n bordei
Şî lucrează cu temei !
- Frate Ioane, n-oai intra
Că sîn' luat cu sîla,
Frate, tot de dumneata !
+ Ion ăl Mare ce-m' făcea ?
+ Iei la uşă că trecea ,
+ Cu picioru-n uşă da ,
+ Sărea uşa şî c-un stîlp
+ Că prea dete năcăjitî . . .
Pe Călin că mi-l găsa ,
Tomnai la masă ierea .
+ Ion ăl Mare ce grăia ?
+ Bună seara că mi-i da :
+ - Bună seara, măi Căline !
+ - Mulţămincu-ţi, frate Ioane !
+ Frate Ioane dumneata,
+ Ia 'ai, frate, să-ncinăm
+ Şi-amîndoi să ne-mpăcămî !
549
Ion al Mare de-auza :
- Arză-ţ' focu cina ta,
Că-n mine crapă fierea
Că n-am cîn' te judeca !
+neică + Ăle bucate romenite
+ Oi să le văz pîngănite !
- Frate Ioane dumneata,
l z • dau aur cît oi vrea,
Numai lungeşte-m' viaţa !
+ Niji vorba
n-o isprăvea ,
+ Lancea-n burtă i-o-arunca,
+ Pe Călin îl omora ,
/ :Frate, de să pomenea .
+ Iar pe iel cine-l plîngea ?
+ Tot Măria văduva
+ Şî Ilinca ţîganca :
„Măi Căline dumneata , măi
Din butcă, din telegari,
Cum te duce pe doi pari ! . . . "
L-împlimba şi p 'in Craiova,
Parcă ie veni' din Iova .
+ Iar Călin că mi-a murit,
+ Ghidiciu c-a-mbobocit,
+ Poiana c-a-ntinerit ;
+ Cînd oi zîce trei văpăi,
+ Poiana numai dugăi ;
+ Are omu cinci parale,
+ Bea-n cîrciumă pînă moare,
+ Fără nici o supărare . . .
M iii ai Constantin mg. 1 4 a
Desa - Dolj AL. I. AMZULE seu

22 I I 195 l
1 00( 1 0 1 ) RADU AN GHEL
A / :Colea-n deal, în pisculeţî :/

/ : S-a iscat bantă dă 'uoţi : :/
î Radu lu ' Anghiel dîn Greci,
/ :Mi-e Radu cu doi băieţi : :/
Petrică clin Ştefăneşti
/ :Şi cu Niţă dîn Fureşti, :/
/ :Cu Dumitru, burtă mare,
Care-m' dă caii dăvale . . . :/
B î Radu lu' Anghiel dîn Greci ,
S ă poartă cu turu ieci,
Cu opinşi cu cataramă,
Cum nu se bagă dă seamă,
550
Cu curele dă viţălî
Ca să bag pă dracu-n ielf . . .
C m Da' Radu ce mi-ş' făcea ? mă

Deşte-n gură că băga ,
ai Cînd o dată şuiera
Toţi 'aiducii că venea
/ :Şi Radu că le zîcea : :/ m cl iz
- Staz', băiez ', mai stas' pă loci
Să nu vă calce fun foc !
D m Da' Radu ce mi-şi făcea ? ntă
La un puopă 5 ă ducea,
Puopa Iuon clin Piteşti,
1'1i-are bani bisericeşti ;
/ :Iei la poartă 5 ă ducea , :/
E îi La puopa că să ducea mă
Şi la poartă că-i bătea,
ăi Din guriţă că striga :
- Părinte sfinţîia-sa,
Iej ' dă dăşhide poarta
Că ieste-o femeie grea,
Citeşte-i 'vanghielia
/ :C ă moare ia, sărmana ! :I
F :of : / D a ' puopa cînd mi-auza, mă
ăi Dăzbrăcat , pă cum ierea ,
/ :Credea
c-o să ia ceva mă :/
Şî uşa 1-0 dăscuia ;
Cin' pă puopa mi-l vedea mă
Şî uşa i-o dă5chidea,
Şi pă Radu mi-l vedea .
Cîn' pă Radu mi-l vedea,
Buza-n patru că-i pleznea,
Sînge-nchiega' că-i curgea,
Sărăcuz dă maica mea,
Că-i răpune viiaţa ;
/ : Scotea vinu cu vadra, :/
Rachiu cu uocaua,
Da lu' Radu ca să bea,
Dîn guriţă că-i zîcea :
- Ia, căpitane , dă bea !
Da' Radu că mi-i zîcea :
- Nu zî, frate, „căpitane ",
Că te fut în luminare ;
ăi Căpitanii sîn' la bilei
Şî mi să poartă-n papuci,
Io sîn' Radu dă la crîng
Şî mă por', vere,-n uopmc1,
Ş-în uopinci cu cataramă,
Cum nu s ă bagă dă samă,
Cu curele dă viţălî
C-uoi să bag pă dracu-n ielî !
G / :Vez', părinte, dă parale :/
551
/ :D-alea du pă sărindare, :/
/ :Ai toca ' 1 , n-ai mai tocatî, :/ . • . or n-ai2 • • •
Babile le-ai înşălatî

Şi banii că le-ai luoa tî ;
/ :îi Dă parale mărunţăle ,
Nesluj îte, vai de iele ; :/
H ăi Dă parale mărunţăle,
D-alea du pă pomnăţăle,
Neslujîte, vai de iele ;
/ :Ai citit ' sau n-ai cititf, 1/
Babile că ţ-au plătitî,
A făcut
cum a putut
+ Şî ţîie că ţ-a plătitî !
I Dară puopa că-i zîcea : mă
păi - Nu ie banii pă tocatî,
Ieste pă grîu seceratî
Şi mi-am flăcăi dă-nsura ti
Şî fete dă măritat,
N-o fi, Radule, păca t
Ş î frică dă blestemat ? !
J u Dară Radu ce făcea ? mă
/ :Mîna-n buzunar băga, .· / " z
D-un bărdăcel că scotea
D-o sută şî cinci oca ,
Mi-erea, nene, plumbuitî
/ :Cu cin' litre dă argintî, 1/
Care, Doamne, n-am văzutî
Nişi pă cer, niş ' pă pămînt ;
măi Cînd o dată-1 a ducea
Ş-în spinare mi-l izbea ,
Dîn spate mi-l cocoşa
Şî din piep' mi-l găvăna ;
Atunj i puopa că striga :
îi - Stai, Radule nu mai da mă
C ă ţ-oi spune ieu lavra
Dîn copilăria mea !
K Măi Radule dumneata , mă
îi Vezi, la furca patului
Ie toarta cazanului ,
Ş î m a i c a t ă dăpă uşă
Că mai am d-o găletuşă,
Şî mai cată ş-în bordei
Că mai am d-un putinei ;
L Pune mîna pă poliţă
Că mai am d-o sălbuliţă,
/ : Păstram pentr-o copiliţă ;
Pune mina pă corla t ă
Că ma' a m d-o salbă l at ă
Dă cînd ierea marna f at',
O păstram pentr-o nepoată !
552
M îi Da' Radu ce mai zicea ? mă
- Scoate banii, părinţele,
Că scurtez zîlili tele !
- Măi Radule dumneata ,
Bagă mîna sub saltea
/ :Că ma' ie ş-o pungă-a mea :/
Care-m' ţîu chieltuiala
Şî ieu , ca toată lumea !
N i Da' Radu ce mi-ş' făcea ? mă
Pă toz' banii i-aduna
Şî pă toz' mi-i îngropa ,
/ : . Căldările-asemenea. . :/
O Dă la puopa că pleca, mă
"
La căprar luon trăgea ,
Cumnatu lui că iera .
La căprar Iuon trăgea , mă
Cîn' Iuon că mi-l vedea
Singurel că mi-j ' \'orbea :
„Sărăcuz dă maica mea, mă
/ :Că ne vine potera !" :/
P Da' Radu că mi-i zîcea : mă
- Nu te teme, nea Iuoane ,
Că n-am veni' la parale,
/ : Să mă găzduiej ' dăsară 1 ! :/
+ - Măi Radule dumneata ,
+ Te-o fi văzu' cineva
Şi 'aram dă viaţa mea
+ Şî dă 'aiducia ta !
Q ăi Dar Iuon ce mi-ş' făcea ? mă
Vedre dă vin că căra , „
Miei şî purcei că tăia,

Toată noaptea să cinstea .
R Cum ziuă că să făcea, mă
Sora lui , mă, că venea „
Şi din gură că-i zîcea :

- Nea luoane dumneata,
î Vez' că vine potera,
Ie la noi pă bătătură,
Jură pă taica dă mumă,
Prinde la pui dă găină !
Da ' Radu ce mi-i zîcea ? mă
- D-o fi poteră dă baltă,
Mi-e cu turci amesteca tă,
Mi-e frică c-oi să mă bată ;
D-o fi puoteră dă Uoltî,
+ Cum oi să mi-o bat cu foc ;
D-o fi poteră dă Jîi,
Las' să viie, fut-o-n cruce,
Că cum vine,-aşa să duce ! ·
+măi + Poteralbălăurească,
+ N ici în drum să te-ntîlnească,
+ Dumnezău să te ferească ! . . .
553
s Do'r un ceas că mai trecea mă
"
/ :Şi potera că sosa, · /„ 1
•
Gloanţe ca ploaia curgea,

„
Dă Radu nu să lipea,
Radu-mbrăcat că-m' ierea
Kuma-n solzur ' dă argintî,
Ce n-am văzu ' dă cîn' sîntî . . .
ş Da ' Radu ce mi-ş ' făcea ?
GJoanţe-n palmă le prindea mă
Şi-napoi le arunca ,
Cu sufletu le răcea
$i-napoi le arunca ,
Dîn guriţă că zicea :
- � a-vă . băiez ', gloanţîle
Că nu-m ' scurta ' zîlile !
T Iar un 'uoz de dorobanţî
ai Din guriţă că zicea : mă
ii - Căpitan Balaura ,
:'.\Ii-o fi pă lume ceva
/ : Să-i scurtez eu viaţa ? ! :/
+m ă i + Căpitan
Balauran
+ Din guriţă că striga :
+ - :'.\lăi Radule dumneata,
+ Dă-te, Radule, legat
+ Că domnia ne-a munat
Ca să te ducem legatî,
:K ij ' la deşte vătămatî,
C ă domnia ne-a munatî
Ca să te ducem legat !
- Dă ce să mă dau lega t î
Pentr-un ciocoi guleratî ?
Ku sîn ' femeie cu conci
La puotcră să nu poci,
Ţb +a / : Sin' voinic cu comănacî2, . . . cu omănacî2,
+a Cu şapte poteri mă batî2
+a Şî tot iou vă dau dă capî 1 ! :/
� u sîn' femeie cu conci,
La poteră să nu poci !
u m Dar u n 'oz de dorobanţî
Dîn guriţă că-i zicea :
- Căpitan
Balauranî,
Mi-o fi pă lume ceva, mă
Să-i scurtez io viaţa ? !
C ăpitanu că-i zicea : mă
- Dă, frate, cu ce-oi putea
/ :Dă-i scurtează viiaţa, :/
/ : L-apucă primăvara :/
Şi-n codru dac-o intra
/ :Noi nu-i mai găsim urma ! :/
554
V Dorobanţu ce făcea ? mă
D-un franc , neică, mi-ş' scotea
„
Şi-n patru că mi-l tăia

Şî-n flintă că mi-l băga,
Cînd o da t ă că trăgea
Pă Radu că mi-l lovea
Cam la buza fesului,
La retezu părului,
Cam la capu pieptului,
Unde-i păs voinicului . . .
X Da' Radu ce mi-ş' făcea ? m el
Cin' lovit că să vedea,
Iarbă cu palma rupea ,
Gaura ş-o astupa ;
Dar în faţă s-astupa ,
Dar în spate nu putea ;
Flinta că ş-o zloboza ,
Drum pîn poteră făcea .
+ Dă fugă că mi-o rupea,
+ La pădure să oprea,
La ăl fag cu foaia deasă,
Şade Radu ca şî-n casă.
ă lel dă fag că să răzma , mâ
D-un cîntecel că cînta :
„Foaie verde sămurastră,.
Tufăneii du pă coastă
/ : Pă cine-oa2 să mai umbrească ? ! :/
Că pă cine mi-au umbrit ,
Mul' m i s ă face pămîntî
La biserică,-n morrnînt.
Uo sută dă potecele
Şî şaizăj ' dă colnicele,
Să plimba Radu pă iele .
Y Foaie verde trei alune,
Găteşte-te, mănăstire,
Că frumoasă floare-z' vine ,
Nu vine ca să-nflorească
Şî vme să putrezească ! . . . "
Z Foaie verde mi'şunea , mă

Iar potera că sosa , „
To' dă Uol', dă dorobanţî,

Săbioara mi-o scotea , mâ
La Radu că să ducea
Ş-în ficaţ ' că i-o-nfigea,
/ :Pă Radu că-l omora . :/
W păi Cin' pă Radu mi-l vedea, nu1
Dîn guriţă blestema :
- Cin' pă Radu l-a tăia tî,
Nu-i ie locu dă-mpuşcat ,
+b/ :I-e locu dă spînzuratî2 ! :/
/ :Ce-aducea ţara-ntr-o vară, :/
/ :Radu mi-aducea-ntr-o sară2 ! :/
555
AA 12 / :Lua bani dă la bogaţi :/
Şi-mpărţa pă la săraci
/ : . Să-şi ia boi, şî1 să-şi ia vaci ! . :/
Marin Dorua mg. 2215 b
Ciuperceni (Tr. IUgurele) - Teleorman O. B ÎRLEA
20 VII 1962
1 0 1 ( 1 6 1 ) RADUL MAMII, RAD"CLE
Pîn pădurea bradulu i

Trece mama Radului,
Radul mamii, Radule,
Tot plîngînd
şi suspinînd
Şi dă Radu întrebîndî :
- N-aţi auzit, n-aţ i aflat
C-a plecat Radu dîn sat Rjr.
/ :Şi s-a dus în haiducie,
Cinzăj ' dă ani să nu viie ? ! : / ,,
Dictat : Toţi boierii şi jandarmii
Î ntreabă de Radu mamii :
- Unde eşti tu, Radu mamii ?
- Sus, în deal, la crîşma Stanii,
Bea cu vadra la vin rece
Şi cu lăutari petrece,
Cu carabina pe masă,
Cu ocaua plină-rasă !
Mama Radului venea
Şi de Răduţi că da
Şi dîn gură-i cuvînta :
- Bea , Radule, nu prea bea
Că ne vine potera !
- Las ' să viie, bat-o crucea,
� î n t \'oinic cu pălărie,
� u mi-e frică nici de-o mie !
�Iama Radului zicea :
- Păi vin oşteni, călări mulţi,
Şi-ai să paţi, de nu ro-asculţ i !
Vreme mul tă nu trecea,
Iată, potera sosea,
El pe cal se aru nca.
Radu să umfla în pene
Şi spre codru se repede ,
Şi pieriră-n codru verde .
Vreme multă nu trecea,
Poteraşii mi-l sosea ,
Căpitanu-n fruntea lor,
Şi mi-l alerga dă zor.
Alerga cît alerga ,
Poteraşii mi-l prindea,
556
Căpitanu-aşa-i zicea :
- Dă-te, Radule, legat
Că eşti-un mare YinoYa t !
- Să mor mort . să mor lega t,
Dar eu nu mă dau lega t !
Iară Radu ce zicea ?
- Căpitane, stai pc loc ,
Nu-ţi băga voinicii-n foc
Că rămîn prunci făr' dă ta ţi
Ş i femei făr' dă bărbaţi !
Iară Radu ce făcea ?
Revorvelu şi-l scotea ,
Trage-n căpitan un foc,
Dar şi el s-a prăbuşit ,
De trei gloanţe-n piept loYit,
Şi şedea pe iarbă-ntins.
Iară Radu ce făcea ?
Î n gura mare striga :
- De ce, frate, m-ai puşca t
Că eu nu sînt YinoYat ;
Pă lume cît am trăit
Numai bine am făcu t .
Că furam dă la bogaţi
Şi-mpărţeam pă la sărac i .
Fete mari l e măritam .
\'ăduYeli le-ajutam.
La moj negi, boi cumpăram !
Şi iar Yerde matosta t.
Şi-auzea mă-sa din sat
Şi-n pădure-a alergat,
Ungă Radu-a-ngenuncheat .
Dîn gură i-a c u YÎnta t :
- Vezi ce faci, copilu mieu,
Dacă faci de capu tău ?
Radu, �curt la uitătură.
Spune : - Mamă, taci din gură,
Pentru ce nu-mi dai povaţă
Cînd eram numai d-o şchioapă.,
Nu-acu ' , cu picioru-n groapă.
Cînd eram d-o lună, două,
Furam cloşca du pă ouă ;
Cînd eram de şapte luni ,
Furam puii dîn vecini ;
Cînd eram d-un an juma te,
Furam ceapa du pă strate
Şi sărutam la sura te ;
Cînd eram de şapte ani ,
Furam miei de la ciobani
Şi-i schimbam pe gologani ;
Cînd eram de nouă ani,
Tăiam boi şi furam cai,
Tu, o vorbă nu ziceai ;
557
C înd eram de doisprezece,
Ştiam Dunăre-a o trece ,
Furam calu sasului
Tot din fundul grajdului ;
Cînd eram de douăzeci,
Eram căp i t an de hoţi !
Veta Zipiş mg. 430 d

Jugur - A rgeş PAl"LA CARP, AL. I . AMZULESCU
2 7 XI 1 95i
1 02( I 02) Bl. R l1 1 E A 1\
A nzăi - Aseară , de la o neme,

\"isai neşte \·ise rele :
\"isai puşculiţa mea ,
Şădea-n cui, fără \'ărgea,
Atîrnată de curea ,
O s ă viie moartea mea ;
\"isai pistoalele mele,
Şedea-n cui , fără oţele ,
A tîrna te de curele ,
�curtarea zililor mele ; măi
B nzăi1 / :Alte vise mai \'isai : :/
\"o trei-patru \'erzi cloncani
Şedea-ntr-un vîrf de ciolpanî,
Ăia nu sunt verzi cloncani
/ : Şi � înt 1 boieri dă2 divanî1, :/
Doi mă ţine , doi mă leagă,
l\Iă trimete-n judecată
/ : l. ndc merge lumea toată . . .
( măi Cînd fu joi dă dimineaţă,
lui Burulean cădea greaţă.
Ce fel de greaţă-i cădea ?
/ :N ici cafeaua n-o poftea , :/
Dar mîndruţa că-i zicea :
- Măi Burulene dumneata,
/ :Ce stai trist, frate, aşa , :/
\"rei să pleci la Valea-Rea ?
Să nu pleci la Yalea-Ra mă
Că ie Buica ca tana
ă2 / :Şi-ţi răpune viaţa !
D ă Buruleanu nu şedea,
A.far ' la grăjdari işea,
/ :Căluşelu şi-l cerea , : / mă2
/ :Bine şeaua i-o-aşăza : / măi 1
+ Şi dămîncare-şi punea ,
Armile şi le lua
Şi pe cal că-ncălica,
Şi pleca
la Valea-Rea,
558
Bat-o �laica Precesta ! mâ
E m ăi La \'alea-Rea
c-a1 ungea .
Punea masa
şi mînca ;
/ : Iacă. Buica că Yenea , :/
Buruleanu mi-l Yedea,
Mina pe durdă punea ,
Punea la ochi şi trăgea .
mă i1 / :Puşca foc , frate, nu lua , :/
Jos cu ea-n pămînt că da,
Apă du pă ţeavă-işa . mii i
Pistoalile le sc9tea
Şi cu iele că trăgea,
Şi-alea tot asemenea ,
Cu palmile să bătea :
'
+ - A.sta mi-o făcu mîndra ! + mâi cc
F mă i Dară Buica catan a .
Bată-1 �laica Precesta
Şi ce zi o fi mai grea .
Şi sfînta duminica.
Cnde-aq ,
că mi-l Ycdea,
La iel mi să repezea .
Cu hangeru mi-l tăia .
Sus, pă cal că-ncălica
Şi la rnîndra să ducea.
Pe mîndra lui c-o lua
Să facă casă cu ea
Şi iel. ca toată lumea . . .
C. Mustătea mg. 2-1.04 Vb
l\Ialu - Îlfo·1 AL. I . .U ! Z U L E SC U
15 XI 1962
1 03( 1 1 5) ?II CSCU
Foaie Yerde de-a nămeasă,

Da' cin' fu pe obză'şeasă
Muscu mi-a plecat de-acasă
Cu fo doi de-ai lu' Dineaţă,
Cu fo trei din Purcăreată,
'
Cîn ' oi zîce Yiorea
Barbu Penii din Dobra ,
Costandin din Scorila,
Godoi din Caraula,
�fare ceată să făcea ,
Sus la munte să suia ,
Cu trei ciobani să-ntîlnea,
Fraţ' de cruce să prindea.
Dictat : La Sinaia-rn' cobora
Şi trei căşi că mi-ş' călca
Şi c-un popă-alăturea ,
559
Patru sute de poli loa
Şi-n chimir că-i aşeza,
Drum la Oprişor că loa,
Cu Godoi că-i împărţa,
Godoi din Caraula .
Drum spre Oprişor că loa,
Singurel că mi-ş' vorbea :
„ Iarbă, iarbă, soru-mea ,
Culcă-te naintea mea
Şi te scoală- n urma mea ,
Mă cuprinde poterea ,
Pokrea de Mehedinţ ' ,
Mănîncă porumb ' pîrliţ'
Si mă face prau în clint' ! . ". .
:____ Foaie Yerde trei lăm Î i ,

:Mu�cule , d e unde \'ii ?
- Dint-alc plaiuri cu Yii ,
Dint-ale păduri pustii !
- Da ' dernră unde-m' tragi ?
- Sus la munte , la l\oYaci,
C-a-nflorit \'O doi-trei fagi
Şi fo trei-patru goruni,
J\eşte arsîţi de aluni ! . . .
măi 'ce Cînd oi zice Yiorca ,
Aca�ă c ă mi-ş' Yenca ,
De potere nu-ngrij ca.
Î n ca� ă . neică , intra ,
neică Copilu şi-l m îngăia ;
kl un cîine că-m ' ana
Şi-ncepca de mi-ş' lătra .
( opilu jos că-l punea ,
De potere nu-ngrij ca ;
Poterea că mi-l afla ,
neică Jur-prejur căşii că-i da .
Da ' primariu de afla
Cu tot ' că mi să Yorbea
Să-l prindă pc Mm:cu-aşea.
Da ' focu cine-l trăgea ?
K epotu primariului
Să dea-n capu Muscului !
Da ' primari cine ierea ?
Frate, şi că mi-l chema,
C înd oi zice foi de-alun
Tot Ilie-a lu ' C răciun.
Da' focu cine-l trăgea ?
C înd oi zice de şerpet ,
Tot Mărin a lu ' Obret.
Iară Muscu ce făcea ?
Mîna pe puşcă punea ,
Afar' pe uşă ieşea ,
O dat ă că mi-ş rahnea,
560
Poterea să spaimînta,
Drum lu' Muscu că-i făcea
De trei care-alăturea
Şî-n osîi nu să Iowa . . .
Trei-patru garduri sărea
Pînă-n şuşea că ieşea,
La vărî-său că trăgea ,
Şi poterea că-l căta
P'in Creţu , p'in Ochierea :
Muscu-m' ieste-n Oprişor,
Cum mai bea la vinişor
Alături c-un verişor,
Că-şi simţea trupu uşor . . .
Cîn' poterea că venea
Din Creţu , din Ochierea ,
Atunci Muscu că pleca
Î n Creţu şi-n Ochierea .
La Vlădaia cobora ,
Di-o rnîndruliţă c-avea ,
Cocoana prioteasa ,
Din guriţă că-i zîcea :
- N-auz' tu , mîndruţa mea ,
Poterca că m-a gonit ,
leu la tine de-am venit
Şi tu , mîndro, ca să-m ' faci
De-o azmă şi-un pui fript bine,
Să vii, mîndro, după mine.
Să vii la Lacu cu rugi ,
Cu mîncare la haiduci !
Da' mîndruţa de-auza
Căta ici, căta colea ,
Doi puişori că prindea ,
Doauă turte că făcea ,
Cu mîncare să ducea ,
Pleca la Lacu cu rugi,
Cu mîncare la haiduci.
Acolo că să ducea,
Cu l\Im:cu că să punea ,
Care vin iei că mi-ş' bea
Şi mînca, să ospăta
mă 'ce Pănă sama că-ş' făcea ,
Drum mîndrutî că mi-i da .
Dară Muscu �e-m' făcea ?
La o margine mergea ,
La o tufă să trăgea ,
Putîn somn că mi-s' somna .
Ia �ă marnă-sa ven � a.
O tufuliţă mişca
Şi Muscu să deştepta,
Lu' mamă-sa că-i spunea :
- N-auz' tu, măicuţa mea ,
La o tufă că ieu am stat ,
56 1
Urît vis că me-am visat :
maică Visai pistoalele mele,
Stau în cui, făr' de otele
' ;
Visai puşculiţa mea,
Şeade-n cui, făr' de vergea,
m a i câ S-a scurtat via ta mea !
lară mamă-sa-i ' spunea :
- Hai, Dinule dumneata ,
Muică, visă de noaptea !
(De-i întărea inima . . . )
Mîna-n chimir c ă băga
Şi banii că mi-i scotea
Şi lu' mamă-sa că-i da ,
Acasă c-o trimetea .
Să vez ' , Muscu ce făcea ?
Pe-on colnicel c-apuca ,
La Livez ' că cobora,
Di-un pîndăraş că-ntîlnea,
Calu-m bui estru c-a vea ;
Jos du pe cal că mi-l da
Şi l\foscu că-ncăleca .
De-acolo că mi-ş' pleca ,
măi 'ce Sus, în plai că să suia,
" Cînd oi zîce ca lipanu
11t'icci La pimniţă la Gîrleanu .
Sama pimniţii ştia ,
Cheiţăle că le loa
Şi-n pimniţă că intra ,
Şeapte buţ ' de vin cerea
Pînă vin bun că găsa,
Şi Muscu că să-mbăta.
O troacă iel că umplea ,
O troacă de şeapte-oca ,
Şi calu că-ncăleca.
De-acolo unde pleca ?
Cînd oi zîce ca spanacu,
To' la Costea cu conacu.
La conac iel că trăgea ,
Barbu Penii-1 prijonea ;
Costandin din Scorila
Năcaz pe iel că mne-a vea ,
Că din bani lor nu le da .
lară Muscu l e spunea :
- Măi Costandine dumneata,
Ia leagă pe Vînătu
Că mi-e drag ca sufletu
Cum mai merge-n buiestru !
Calu de dîrlog că-l loa
Şi Muscu descăleca,
Şeaua du pe iel c-o lua,
lebîncile le-aşternea ,
Şeaua căpătîi punea ,
562
Somnu morţi că-l fura .
măi 'ce Barbu cu săcurea-n mînă,
Costandin cu anna plină,
La capu lui să trăgea,
De trei ori c-ameliţa .
Frică-i ierea ca să dea ,
Săcurea şi-o ascuţa.
Da ' l\1uscu să deştepta :
- Costandine dumneata ,
Ce faci tu cu săcurea ?
- Măi Muscule dumneata,
Am să tai lemne cu ia,
Cînd oi zîce sîsînel
Să frigem di-un hărtişel,
Să bem vin din Orodel !
Dară Muscu de-auza
Credea c-o să fie-aşa ,
Somnu morţî că mi-l loa .
La capu lui să trăgea ,
Frică-i erea ca să dea ,
Şi pe Muscu mi-l pleznea
La rătezu părului,
La sprînceana ochiului,
La sfîrşitu nasului,
unde-i păsu Muscului.
Aşea , tăiat cum ierea,
Drept în picioare sărea,
Revorvelu că-l căta ,
Şeapte focuri că trăgea
Şi-ntr-o parte că cădea.
Şeade Muscu răstornat
Tot la Costea la conac,
Cu trăistuţa la picioare
Cu capsă şî cu patroane,
Lumea zîce că iel doarme ;
Cu levorvelu su ' cap,
Lumea zîce că-i culcat . . .
mâi 'ce De cin ' Muscu me-a murit,
Pădurile s-a pîrlit ;
Plaiurile s-a usca t ,
D e cîn' Muscu-a răposat.
Şi, neică, s-o pomeni
Soare pe cer că va fi,
Frate, să să pornenea�că
De-o poveste haiducească
De mine bine cîntată,
De durnnea voas t ' ă-asculta tă,
C-a tunci cînt şi ieu de drag ! . . .
I. Oprişoreaim fg. 1 4531 a
Iz·1oare - Dolj J\ L. I. Al\!Zl'LESCU
8 X I I 195 1
563
1 04 PETRIŞOR A LU' SF Î RTOC
A mâi Verde, Yerde, verde viorea,

Î ncepu primăvara-a da mă
/ :Cu frunza
si cu iarba, " :/
î llZ Venea cucu, ' c iugulea
Şi n-avea
cin' I-asculta. mă
/ :Şi-l asculta Petrişorî, :/
Petrişor a lu ' Sfîrtoc
Născu ' din para de foc,
in Că Petre i om frumos,
Bb / :Zace j os
cu faţa-n j osî2,
f 111 Din obede
pînă-n spete,
Nişi soarili nu mi-l vede ! :/ mă1
i2 / : Şi iel, măi , dormia, dormia :/
măi Şi din gură-aşa-m' zicea : mă
11 - Daleleo, măicuţa mea,
Care eu ţi-am supt ţîta,

/ :leu ast-noapte mi-am visatî, :/
Mai somnai
şi mai visai ,
Visai neşte vise rele,
Vai de păca tili mele :
Visai puşculiţa mea
Şădea-n cui făr' dă vărgea,
Cremene n-avea
la ea ; mă
Visai pistoalili mele
Cele lungi şi subţirele,
at Cremene n-avea la iele,
Şădea-n cui făr' dă vărgele,
Scurtate zilili mele ; mă
Marnă, măiculiţa mea,
Mai somnai . . . .
ş1 mai v1sa1 ,
J\fai1 / :visai d-un vultur c-un
şarpe-n gură, :/
/ : Să răpuie cele zile ! :/
Iară mă-sa ce-m' zicea ?
- Măi, tu Petrişor a lu' Sfîrtocî
/ :Născu' din para dă focî1, :/
/ : Ăla nu-i vultur cu şarpe-n gură, :/
Ie gîdea cu ştreangu-n rnînă
Să te spînzure pă tine ,
Să-ţi ia, mamă, cele zile ! mă
c Că1 / :nij ' vorba că2 n-o isprăvea , :/ mă1
Iacă potera-m' venea , mă
564
Şî venea
şî mi-l lega "
C-o frînghie dă mătase

Î mpletită-n cin' şi-n şase,
Şi c-o zmicea , măi, dă viţă
Dă-i curgea sînge din ţîţă . mă
Iară Petre nu mai putea
Şi mă-sii că mi-i spunea , mă
Iară mă-sa le zicea :
hei - Ce v-ă Petre vinova tî
Dă aşa că 1-az' kgat ? mă
C-a-avu ' Petre şapte fraţi,
Toţi au murit într-o marţi,
Alţii dă săcuri tăia ţi,
Alţii dă gît spînzura ţi,
Alţii dă săbii tăiaţi ; mă
măi Mi-a rămas , măi, numai Petre
/ : Să-mi aduc-o noră-n casă, :/
im Să-mi aduc-un pic de apă,
Să-m ' fac-o turtică caldă ! mă
D / : Iară mă-sa ce-m ' făcea ? ·. / " 1
Ia, frate, că nu mai sta ,
La frati-său s ă ducea,
Pă frati-său că-l chema ;
ai lele Iar frati-său ce-rn ' făcea ?
Paloş din teacă-m ' scotea,
La Petre drep' să ducea, mă
Frînghia că i-o tăia
Şî Petrişor, el scăpa ,
Tăia-n stînga
şî-n dreapta ;
Cîn' fu soarili colea
N-avea Petre ce tăia . . . mă
C. Staicu Pelcaru mg. 288 1 Vb

Blejeşti - Teleorman AL. I. Al\IZl' LE SCU, A. VICOL
1 1 IX 1965
1 05( 1 03) A LU BOLBOCEANU
A Foaie verde nicorete,

Sub poale de codru verde
De-o zare de foc sî vede,
Nu ştiu , zarea-i potolită
î Sau di haiduci uocuolită,
ai Nu ştiu, zăce sau cinspre'ce,
Peste sutî mai trec zece,
Şî mi-ş' frige di-um berbece,
i Di-un berbeci runcănel,
ăi N-aveam î n turmă c a iel ;
B Di la coadă pîn' ]a coarne
565
To' di douăspre 'ci palme . . .
Da' nu să frige cum să frige,
Î l întoarce prin cîrlige
Şî-1 suceşti prin belciuge,
Pi de-o parte mi să frige,
ă Pi cealaltă sînge
-m ' curge,
îi Ca să-i fie carnea dulce,
Şî mi-l dă prin salamură
Şî-1 dă la haiduci prin gură . . .
ă Gemi-şi codru di haiduci,
La tot fagul cite cinci,
Da' la fagul din cărari
Şadi-un voinicel călari
c 1 Ş-aşa strigă-n gura mare :
- Măi băieti Bolbocene,
Mai lasă-te tu di rele !
- Io di răle m-oi lăsa
Cîn ' s-o lăsa lingura
/ :Şî1, să-m ' sune scîndura, :/
Puopa cu cădelniţa ,
Dascălu
cu clopotul,
Sî răsune norodul
11 1 1 2 / :C-a murit Bolboceanu ! . . . :/
r · . /Ja ( l ll ]J„/ 1(J mg. 787 b
T u l ni c i - - \"rancea A. FOCHI
2 3 \" 1 � 56
1 0 6( 1 04) BOTEA
Frunză verde
De sulfină,
Botea doarme
La stupină,
Cu capul
P-o rădăcină,
Cu paloşul
Pus pe mină,
Cu durda
Pe lîngă rină,
Cu flinta
Lingă tîrsînă,
Nu ştiu, goală,
Ori e plină !
Cine-l vede, nu-i d-a bună,
Fuge potera nebună.
Potera mi-e spătărească,
Fuge să se prăpădească,
Locul să nu-şi mai găsească,
Botea să nu mi-o sosească !
566
Botea, cînd se deştepta
Şi pe cal încălica ,
Vesel, măre, că-mi pleca
Şi-nainte se ducea
Pînă colo,-n Valea Rea ;
Cu trei poteri se-ntîlnea
Şi cu ele se lupta .
Din cîţi poteraşi erea ,
�umai unul s-alegea
Şi cu Botea se \'orbea ,
Şi după ce se-m·oia,
Şi după ce isprăwa,
�ea pte su te lei îi da
Şi la săraci împărţea.
Bogza-Yrancea T!'odorcsc u , 60i
[ 1 8i5] G R . G. TOC I L E SCU
107 C Î �TECCL Ll.I BAH�.\
în Şi iar verde bob năutî,

Mamă, of
Î ntreagă lumi mi-a ştiut măi
/ : ăi Că ie Bahnea1 pe pămînt , :/
îi1 / :Şa pti an' mi-a haiducitî,
Rjr.1
î2 Iar acum i s-a-mplinit,
Dictat : Foaie verde matustat
O femeie l-a prădat,
Pă jăndann' i-a anunţat
Şi la Tepa i-a luat ,
Postur'le le-au aşăzat.
Şi venia Bahnă, venia,
Pelerina-i fîşîia
Şi jandannii-aşa-m' striga :
- Cine-i, cine-i ? Stai pe loc !
- Eu sunt, Bahnă, şi trag foc !
Dacă focur'le-ncepeau ,
Două ore că-m' ţineau .
larăj ' Bahn-aşa-m' striga :
- Opris' focurile toate
Să-m' scriu un cînteg de moarte !
Dacă cîntecu-ncepea,
Viaţa lui i să sfîrşa.
- Foaie verde de doi nuci,
�1ăi Bahnă, unde te duci
Tăvălit şi plin de sînge ,
Şi n-are cine te plînge ?
- Veniţ' fraţ' , veniţ' surori ,
De mă-mpodobiţ' cu flori,
Că-n log de floare la cap
Îm' stă pistolu-automat ;
Şi-n log de toiag pe pept,
567
Î m' stă pistolu cel sicret . . .
Cînd eram mai mig de zile,
Argăţam pe or' şi cine
Pe-o bucăţicî de pîine ;
Cînd eram de anii toţ ' ,
Ieram căpitan de hoţ '.
Dar o cun-ă de muiere
Mi-a mîncad zilele mele.
De ştiam, şi de ştiam,
leu zîle nu-i mai lăsam ! . . .
Toad,„ .-l /bi11,·/ fg. 6661 a
:\"neju - \"ranc c.1. C. BRĂILOIU
I (i \" 1 1 1 �J:\8
1 08( 1 07) IO� PIETRARU
/ :Frunzuleana bradului , :/
Iuonu Pietrarului
Din ţinutul Neamţului
I > ict.r! : Bea la crîşma Radului
Cu fata Olteanului.
- Bea , bea , bea Ioane, bea
Că potcra-i ici, colea ;
Scoal', Ioane, nu dormi,
Potera te-a-nconj urat !
Dar Ion cînd se scula,
Carabina de pocnea ,
Poteraş nu rămînea .
Dar Ion ce mi-ş' zicea ?
- Vai , sărace poteraş,
Na-ţi galbeni în mina ta
Şi mergi la femeia ta,
Şi cu ea te-i cununa !
Gr. T u dosic fg. 1 2944 d
Tătărusi - lasi G. FIRA
1.s n 1· 1 1 929·
10 h 1 08) [DRA GOŞ]
. . . Foaie verde iasomie, Unu-1 cheamă Ivan Spinul,

Dragoş pleacă-n haiducie Care le arată drumul,
Cu trei frăţiori de-ai lui, Dă cu puşca, ca cu tunul !
Toţi voinici de-ai codrului : Foaie verde salbă moale ,
lJ nu-l cheamă Mănăilă, Peste deal, în ceea vale,
Care poartă armă-n mină, Se plimbă Dragoş călare,
Ce la poteră dărîmă ; Cu cămeşa albă floare,
Unu-1 cheamă Castravete, Cusută de-o fată mare.
Umblă cu gloanţele-n bete ; Din ţ igară trăgea pale,
568
De poteră habar n-are ; Foaie verde măr maşcat ,
Din ţigară fum trăgînd 1\Iurgul meu m-a ascultat,
Şi cu murgul lui grăind : Şi tot lin că m-a purtat ,
- Murgule, să mă porţi lin, Părăluţe-m cîşligat
Să string bani cite puţin ; De băut, şi de mîncat ,
Să string zece miişoare, Cum şi straie de purtat,
Ca să dau la surioare . Şi săraci de ajuta t !. . .
Ţepu - Galaţi Pa111J11e, (i ,�
1 1 0 \ 1 09) [ Y A S I LE CODĂU]
Codăuaş, potică mare , Cu burdufu-n buzdugane

Singurel mergea călare �i cu capu-n car la vale .
Cu rochiţa largă-n poale . La Eş cînd au ajuns,
Cu zobonu vişiniu, Împăratu din divan s-a sculat,
Cu saiaua pusă-n brîu , Pe ochi negri s-a spălat,
Care nimeni nu-l vedea , La icoane s-a-nchinat,
Numai Leahul, piele-rea . Domnului s-a rugat .
- Tu să fugi din calea mea - Să trăieşti, măria-ta ,
Că n-ai cai ca să mă-ntreci, Tu, de cînd te-ai ridica t ,
Nici voinici ca să mă legi ! Multi sărmani a i dezbrăcat ,
Colo,-n vale la strîmtoare, Eu, ' de cînd m-am ridicat ,
Se primblau mocani cu sare . l\Iulţi sărmani am îmbrăcat !
Toţi mocanii cai aveau , Tăiam băieri la punguţă
Lui Codăuaş nu-i plăceau, Şi coadă la măciucuţă
Numai unul cal avea Şi mă dam în potecuţă ;
Şi lui Codău îi plăcea : De venea un boieraş
- Măi mocane, măi turcane, Cu patru cai la docăraş .
Ia dă-ţi murgul la primblare,
Ţi-oi da pielea din spinare ! Doi luam si doi lăsam
'
Cînd i-a văzut umbletul, Şi de pumni îl săturam .

I-a luat si sufletul. Şi de mai zicea ceva .
Foaie ve;de de cireş, Maica, maica mîne-sa ,
Pe Codău l-au dus la Eş Î l luam asupra părului ,
Cu mînile-n găitane, (-aşa-i treaba boierului !
Hreaţca - Sucea·1a F11rt 1111ă, 1 32
1 1 1 ( 1 5 6) PANTELIMON
Foaie verde de-afion, Dar de ţară tot gîndeşte !

S-a ivit Pantelimon . - Ardă-te-ar focul, pădure,
Sărmanul Pantelimon, Că bine-am trăit în tine !
Cum trăieşte ca un domn, Cînd ieşeam din codru-afară,
El bea şi benchetuieşte, Mă bătea un vînt de vară,
569
Mă-ntîlneam c-un boier mare : Ea mi-aduce-un litru plin ;
- Bună ziua, măi cucoane ! Eu scot banii să-i plătesc,
- �folt ămesc, Pantelimoane ! Ea m ă-ntreabă ce poftesc ;
- Ia �ai stăi şi dă-te jos . . . Eu vîr mîna-n punguliţă,
Yîră mîna-n buzunar, Ea mă trece-n odăită.
Scoate ruble, hîrtii mari, - Crîşmăreasă prea 'frumoasă,
Să le dăm pe la sărmani, Să nu fii răutăcioasă,
Că-s muncite de ţărani ! De-i vedea că eu mă-mbăt
Foaie verde mintă creaţă, Să mă caţi în punguliţă :
Ce-am iubit în a mea viaţă ? Dac-a fi punguţa grasă,
O copilă crîşmăreasă.
Eu am cerut vin de-un ban, Să mă iei la tine-acasă,
Ea mi-aduce-un kilogram ; Să mă-ncui în fund, la beci ,
Eu cer u n sîngeap de vin, L" nde-or fi vinuri mai reci ! . . .
Ungureni - Botoşani Furtună,: 136
1 1 2 ÎN PĂ DURE LA Gl'RA� DA
Î n pădure la Guranda Yiaţă dacă vreţi s-aveţi !

Stă Coroi cu toată banda ; Căpitanul, bărbătos,
În bordeie chefuiesc, Îndată descalecă jos
Da ' jandarmii-i urmăresc. Şi strigă în gura mare :
Şi deodată, larmă mare, - Predă-te, Coroi, bandit mare !
C ă se-aude-n depărtare Că e ordin peste tot
Şi crengi usca te trosnind, Să te-aducem viu sau mort !
Şi cai falnici nechezînd. - Fii , căpitane , deştept
Toţi lasă ulcelele C-acuş iei un glonte-n piept !
Şi-şi încarcă armele, Jos cu ordinile tale
Iar Coroi stă şi veghează De la boieri şi cucoane !
La-adăpost , cu mintea trează. Noi cu voi n-avem nimic,
Deodată, ce să vezi ? Nici cu omul cel cinstit.
Ba să vezi şi să nu crezi ! Dacă-s hoţ de drumul mare,
O armată de jandarmi, Cine m-o adus în stare
De jandarmi şi poliţari Dacă nu ciocoii noştri
Î narmaţi pînă în dinţi, Şi cu poliţaii voştri ?
Se-apropiau de bandiţi. Ne-au furat şi ne-au bătut,
Coroi pace lor le-a dat Zilele ne-au schingiuit ,
Pînă s-au a propiat ; Traiul ni l-au oropsit
Apoi le-a strigat o dată Pînă-n codru-am nimerit .
Să oprească gloata toată : Codrul cu rom ânu-i frate,
- )lă , jandarmi şi poliţari , K umai el n e dă dreptate.
�u umblaţi voi în zadar, Yoi luaţi-o înapoi
Yiu nu-l prindeţi pe Coroi Şi le spuneţi la ciocoi
C hiar şi sute de-aţi fi voi . Să vină ei la Coroi
Faceţi drumul înapoi De-au curaj a-l înfrunta
C ă alfel e rău de voi . Şi din gură-a-i cuvînta.
Numai un semnal de-aş da, De ce să muriţi şi voi
Moartea pe toţi v-ar lua . Pentr-un strein de ciocoi ?
Î napoi v ă retrăgeţi, Pe la F işer să treceţi
570
Şi de la mine să-i spuneţi Drept în mina lui Coroi,
Că pe mîine, cam pe seară„ Se făcu galben turtoi .
Î l Ya călca Coroi iară Coroi scoase frumuşel
Şi să pregătească-n grabă Funia din buzunărel
Galbeni, cam o lădicioară ! Şi mi-l leagă burduşel,
Poliţarii şi jandarii Pe cucoane şi pe el.
Au încălecat iar caii După. cap le puse-nda tă
Şi s-au dus la Botoşani Cite o cartoafă coaptft
Ca s-anunţe pe duşmani Şi zicea că c grenadă :
Că lui Coroi n-au ce-i face, Să nu mişte, să stC"a bine
Nu-l pot prinde ei, şi pace. Dacă vrea să ai bă zile !
Pe la Fişer au trecut Coroi cheile luă
Şi-n glumă i-au amintit Şi caseta deschie ,
C-o să aibă ochi a da Banii-i puse în desagă
Cu Coroi şi banda sa . Şi pe-aci ţ i-i drumul, babă !
F işer arma ta piă teş te, Seara , rudele-au venit,
Cu galbeni o răsplăteşte Pe ei legaţi i-au găsit
Să-l păzească, cum o şti, Şi-au chemat armata-n grabă
De Coroi, cînd o veni. Ca să-i scape de grenadă. ;
Dar Coroi nu e om prost, Dar cartoafa de-au văzut ,
Să Yină cum a mai fost. D e ciudă, roşi s-au făcut !
Se-mbrăcă în cerşetoare , Coroi banii a luat
Ziua, în amiaza-mare, Şi a mers cu ei în sat ,
Pe lîngă solda ţi trecu La săraci i-a împărţit.
Şi lor milă le ceru , Yiaţa să le îndulcească.
Ba-I lăsară a intra De foame să-i lecuiască.
La Fişer, în vila sa . - Măi Coroi, bandit vestit,
Cînd în casă el intră, De cînd în lume-ai ieşit
Fişer ochii mari căscă, Tu eşti frate bun cu noi
Dar nu zise mai nimic ; Şi eşti duşman la ciocoi ,
Cînd văzu un pistol mic Bată-i sfîn tul de strigoi !
I. Pascal Folclor di11 Botoşa n i , 1 17
Mitoc - Botoşani
1 1 3( 1 1 0) DARIE ŞI BUJOR
Frunzuliţă brădănel, Pîn' la frate-său Buj or.

Scrie Darie răvăşel. Î l trimite tot pe ciute,
Da' nu-l scrie cu cărbune, Ca să ştie că nu-l minte ;
Că de-acela-i mult în lume . Î l trimite tot pe soare,
Şi nu-l scrie cu cerneală, Să ştie că-i la pierzare :
Că de-aceea-i multă-n ţară. „Frătioare, fă ce-i face
Nici nu-l scrie pus la masă, Şi te' repezi încoace !
Da-n pădure la Pietroasă. Frăţioare, fă ce poţi,
Da' îl scrie cu argint, Vino-ncoace să mă scoţi .
Ca să-l creadă pe cuvînt. Scoate-mă din greu pe mine,
Şi foaie verde nicerete, Cum te-am scos şi eu pe tine . . . "
Darie răvaş trimete ; - Nu pot, frate, a te scoate
Şi-l trimite iutişor Că potera-mi stă în spate.
57 1
Eu m-as duce să te scot, De a veri şi bănişori.
Dar de ' poteră nu pot. Unde-s tufele mai mici
Că potera-i nenumărată Stau la pîndă a mei voinici,
Şi pe mine azi mă ca tă ! Unde-s tufele mai mari
Foaie verde solzi de peşte, Zac în sînge boieri mari.
Darie răvaş citeşte, Un boier dacă-ntîlneam ,
Faţa i se-nvineţeşte. De galbeni îl j efuiam
Se supără, se-nspăimîntă Şi trupul la ciori i-l dam .
Ş-apoi se pune şi cîntă : De-ntîlneam un om flămînd,
„Frunză verde măr uscat, Lăsam puşca la pămînt ,
Astă-noapte m-am culcat Calul să s e hodinească,
Sub tulpina unui brad Şi-i dam bani să se hrănească.
Şi-un vis groaznic am visat : De-ntîlneam unul ce n-are,
Pe din j os de curmătură, Î i dam bani, îi dam mîncare.
Vulturaş cu şarpe-n gură. De-ntîlneam un rătăcit
Vulturaşul se-nvîrteşte De sărăcie fugit ,
Şi din şarpe tot ciupeşte, L a haiducie pornit ,
Viaţa mi se prăpădeşte. Î l cercetam la cuvînt
Cinci pistoale de-ale mele Şi îi ziceam : „Bun venit !"
Le-am visat fără oţele, De-ntîlneam oameni săraci,
Sfîrşi tul vieţii mele. Le dăruiam boi şi vaci,
Puşculiţa mea cea nouă Ei cu boii locul arau ,
Am visat-o ruptă-n două, De la vaci lapte mîncau
Ruptă-n două, ruginită, Şi pe Darie nu-l uitau
Sub rădăcini azvîrlită. Cite zile mai aveau !"
Aşa şi viaţa mea Bine vor ba n-o sfîrşea,
Se va rupe, vai de ea ! Iată potera venea .
Vulturul cu ciocul său Bine vorba n-o sfîrşit,
Este groaznicul călău , Potera o şi venit .
Iară şarpele cel mare, Cinci su te de poteraşi
Ştreangul de spînzurătoare, Şi pe jos şi călăraşi,
Să-l spînzure pe Darie Pe Darie îl prindeau ,
C-a trăit în haiducie. Cu curele mi-l legau,
Puşculiţa, săraca,
Era chiar viata mea , Cu vorba mi-l judecau :
Se rupea , se prăpădea . - Măi Darie, hoţ de ţară,
Da' rupă-se , nu-mi pare rău , Ce ţii drumul la hotară ?
C-am trăit cum am vrut eu . Măi Darie, pui de lotru,
C-am trăit Ce ţii calea strîmtă-n codru
Cum am ştiut, Şi despoi pe călători,
Altora seama n-am dat Pe avuţi, de bănişori ?
Şi vorba nu le-am cătat. Mîndra-i lacrimă şi plînge,
Am trăit în codru bine, Potera îl ia şi-l duce,
Cu cincizeci voinici ca mine. Şi-l tot duce pe cărare
Lumea-mi zicea pui de lotru , Pin' la dealul cel din zare
Că ţin calea strîmtă-n codru Sus, la locul de pierzare,
Şi de spoi pe călători Sub ştreang, la spînzurătoare.
Afargalina Hrişcă Folclor din Moldova, II, 666

Yico·1 u de J os - Sucea·1a STELIAN C Î R STEAN
1962
572
1 1 4 ( 1 3 7) [ YASI LE CEL MARE]
Foaie verde trei castane, Da ' puicuţa tot zicea :

Cîtî-i lumea pe sub soare - Bea, bea, bea Vasîli, bea ,
Nu-i ca Vasîli cel Mari, Că potera-i ici, colea !
Că iernează iarna-n Eşi - Lasă, cii, că nu-mi pasă,
Şi vara pe Grinţieş. Că stau cu fraţii la masă
Iară foaie de răgoz, Şi mi-i dordolina groasă ,
Grinţieş, munte frumos, Şade-n curmeziş pe masă .
Rămîi de azi sănătos Las' să beau, să vese lese,
Că pe mini mă duc la gros : Di potiră nic i gîndesc
Şi iară foaie trei căline, Că mai am doi mai în sus,
N-a mai ci mîne, poimînc, La potiră nesupuşi :
Cînd mă m-oi plimba prin tine Unu-I cheamă Neculai,
Cu doisprezece lîngă mine ! Harabagiu de cai,
Foaie verde trei alune, Şi unu-I cheamă Duminte .
Drag mi-o fost crîşma-n pădure - Măi căpitane Duminte,
Făcută din patru bîrne, Ia steagul şi fă-nainte
Să beau vin, să mănînc pînc Că rămîi eu ma; în urmă,
Cu mîndruţa lîngă mine ! Să le mai spui cite-o glumă ! . . .
D. Bejaii Tocilesc u , 1 2 77
Bicaz- Neamţ
1 1 5 ( 1 1 1 ) HO REA LUI PINTEA
hai În tă' :\laramurăşu

Nu-i ca Pintea Viteazu,
Nu-i ca Pintea haiducu :
ha-lzai Pă cei gazde-i prinde-n cleşte,
Pă săraşi, bine-i păzăşte !
Colo-n vale, lingă foc,
Stau haiducii tăţi la loc ;
Iei s-o apuca' de joc,
De joc şi de vesălie,
De moarte nu vreau să ştie . . .
Pă Gutîiu cel înalt
Stau haiducii sub un bradî,
Iară Pintea-i întreba-re :
- Care din voi s-o afla-re
Să coboare-n Baia Mare
După zin şî după sare,
După colb de cel mai tare ?
Că nimeni nu s-o aflat ,
Nurn-a lu' Pintea fărtat :
- Mere-oi, Pinteo, mere-oi mere
De mi-i da mult pă plăcere
Tăt murguţu cel de vînt
Cu coama pînă-n pămînt ,
573
Tăt murguţu cel de ploi
Cu coama pînă-n zăvoi !
- Ie-ţi , fîrtate, ce-i dori,
Numai nu mai zăbăzi ;
Ie-ţi, fîrtate, pă plăcere,
Numa' nu întîrzia-re ;
le-ţi, fîrtate, nu mai sta,
Du-te fuga la Baia !
Iei pă murg o-ncăleca t
Şi l a Baia o plecat,
Cu grofii s-o adunat
Şi grofii l-o întrebat :
- Spune, spune, măi fărta ' ,
Unde-i moartea lu' Pintea ?
- Moartea Pintii ieu v-oi spune
De mni-ţi da tri sute bune ;
Tri sute de zloţi de-argint ,
leu vi-l trimăt î n mormînt !
- Tri su te de zloţi ţ-om da
Numa' spuni-ne fuga
Unde-i moartea lu ' Pintea ?
- Tri sire de grîuţ sfînt
Ş-on plumbuţ mnicuţ de-argint ,
Tri siruţe dă săcară
Rămase dîn primăvară,
Susuoară de-a stînga ,
Unde-i bate inima !
Sus pă Gutîi o suit
Şi pă Pintea l-o găsit,
Susuoară l-o lozit ,
Sîngele l-o năpădit,
Murgu sub el s-o-nvîrtit,
Iei din gură-aşa-o grăit :
„ Sie-n lume blestăma t
Cel ce-şi crede în fărtat,
Că şi ieu bine-am crezutî
Şi pă mine m-o vîndut ! "
Tătă lumea blestăma ,
Pă Iza , şi pă Mara,
C-o omorît pă Pintea ,
:!\lîna lor cea de-a dreapta .
Da' zini-ua dzîua mare
Şi ceasu de judecare
Pîntru-a lu ' Pintea vînzare,
Pintea lor, din Valea Mare ! . . .
i·icfol'ia Darvai n1g. 1238 o

Yăleni - Maram u reş G. Sl'LIŢEANU
1 1 I 1958
5 74
1 1 6( 1 1 2 ) HOREA LU I \'ILI
Cîntă mierla ca un cuc , Nu-i pîrjolită pana ,

\'ine-mi vremea să mă duc , Nici e ruptă năframa ,
S ă m ă duc l a Cîmpulung Da' ţi-e ruptă inima
Să-mi cumpăr un cal porumb, Că te temi că te-oi lăsa !
Să-mi pun pe el prah şi plumb, Pe din jos de Bărsana
Să m-aşez între strimtori. Şi-a pierdut \' ili pana ;
Să-mi ciocnesc neguţători ; Pe din jos de Rozavlea
Să mă-ntorc sara acasă , Şi-a pierdut şi viaţa !
La bolunda de nevastă ! - Dă-te, tu Vili, legat
Dacă mă băgai în casă, Că de nu,-i fi împuşcat !
Pusei talerii pe masă , - Eu legat că nu m-oi da
Călugării nu mă lasă, Că nu mi-s băbuţă mică
Ci de mînă m-au luat, Să mă tem de o nemică ;
Peană-n mînă că mi-au dat, Că nu mi-s babă cu canci,
Mi-au dat peană şi hîrtie Cînd oi fugi, să nu poci ;
Ca să-nvăţ şi eu a scrie. Că eu îs voinic de ţară,
Şi scrisei două-trei rînduri . N u m-oi lăsa de ocară ;
Mă luai pe nişte gînduri . Că n-oi da din pumni băbeşti,
Iartă-mi, Doamne, gîndurile Ci baltage voiniceşti,
Să-mi pot scrie rîndurile ; Şi-oi tre' la ţara leşească
Iartă-mi, Doamne, din păcate Şi-oi bea cu mîndruţele
Să-mi pot scrie-acastă carte ! Prin toate crîşmuţele ;
Şi mă sculai în picioare, Şi-oi tre'-n ţara turcului
Mă uitai la sfîntul soare ; Şi-oi omorî turcele,
Mă uitai pe lîngă plisă Li-oi lua odoarele,
Şi văzui mîndra descinsă, Şi-oi bea cu mîndruţele
Tot prin iarbă pînă-n brîu Î n toate crîşmu ţele.
Ţinînd murguţul de frîu . Eu îs om cu clopu-n cap,
Murgul paşte şi rînchează, Nu mă ştiu teme de-un sat.
Mîndra doarme şi visează. Eu mă uit tot pe sub gene .
- Hei, tu mîndruluţule, Ca şi cloşca pe sub pene ;
Să-ţi spun, mîndruţ, ce-am visat : Duma ta singur te-ai teme,
Pana ta cea aurită Aşa, zău, jupîne nene !
Am visat-o pîrjolită, Eu îs Vili de pe sfoară,
Şi năframa mea cea nouă Nu mă stiu teme de-o tară ' ;
Am visat-o ruptă-n două ! Eu îs V ili de pe stîlp,
- �u minţi, căţea de cîne, Nu mă ştiu teme de-un tîrg !
[l\faramureşj B11d, 18
1 1 7 DOBRE HAIDUCU
Şi-am zîs verde de-o cicoare, Dragu babii puişor,

N-aţ' auzît, frăţîoare, Dragostea nevestelor
De-un haiduc la drumu mare, Şi spaima ciocoilor ? !
De un pui de vrăjitoare, Şi-ntr-o joi de dimineaţă ,
De haiducu Dobrişor, S ă spăla D :>bre p � faţă
57,5
Şi-aruncîndu-şi ochii-n vale Şi spaima ciocoilor ?
Văzu potera pe cale . Că dacă nu ne-i spunea
- Dragu muicăi Dobrişor, Yai şi-amar de pielea ta !
Dragu muicăi puişor, - Să ştiu că m-ăţ ' spînzura
Lasă, muică, mîndrele, Şi-n bucăţ' de m-ăţ' tăia,
Apucă-ţ' pistoalele Da' pe Dobre nu 1-oi da .
Şi-nfundă pădurile, Şi dacă frică n-aveţ' ,
Că te-ajung poterile ! Duce-vă-ţ' d e mi-l prindeţ' ,
lară Dobre ce-m' făcea ? Poate 1-ăţ' găsi culcat
Spre maică-sa să u ita Şi de mîndre-nconjurat !
Şi din gură-aşa grăia : Poterile-o chinuia
- Muică, muiculiţa mea , Şi de-o creacă-o spînzura .
Grija mea nu mi-o purta, Da ' un foc mi s-auza
Potera nu m-o prindea Şi căpitanu pica ;
Şi capu nu-m ' va cădea ! Alt foc mi să auzî
Coboară, muică,-n vălcea Şi potera să-mbulzî
Şi pe Pătru I-ăi chema Ocolind potecile
Că Pătru m-o ajuta, Şi-nfundînd hăţişurile
C-ala ie fratele mieu , Ca să-ş' scape zilele.
Ţinc-mi-I-ar Dumnezău ! Dobre fuga că-m' dădea ,
Spune-i ca să-m' dea de ştire Pe maică-sa dezlega
Î n vălcea , la mînăstire ! Şi pe iarbă mi-o punea :
Şi-altă foaie de zmicea , - Muică, muiculiţa mea ,
Dobra-n vale cobora Te-a omorît potera !
Şi pe Pătru mi-l găsa , Pătrule, frate de cruce ,
La pistoale-ş ' încărca Apucă pi la răscruce ,
Şi din frunză tot cînta. Pc muica s-o răzbunăm
- Lasă, muicăle, frunza, Şi drepta te să făcem !
Iote, vine potera Foaie verde-a murele,
Şi pe Dobre l-or prindea . �fi şi-au luat pistoalele
Du-te-n vale,-n mînăstire, Şi-au ţinut cărările,
Ca să ai cu el de ştire ! Răscolind colnicele,
Bine vorba nu sfîrşea , C ăutînd poterile.
Pătru la goană mi-o lua . Şi-unde poteraşi găsa,
Da' potera nu-m ' vedea , Pistoalele sloboza
C ă venea dinspre vălcea Şi morţii mi-i trimetea
Şi pe muică-sa prindea. Ca să-şi răzbune mama .
- Spune, că nu-ţ ' facem rău , - Aoleo, ciocoi hapsîni ,
Cnde este Dobre-al tău , Fi-v-ar inima la cîini ,
Ă l de-i zici tu Dobrişor, De Dobre n-aţ ' mai scăpa
Dragostea muierilor Şi-n mormînt de mi-aţ ' intra' !
.
.7\ larin D. Afu11tea11 1 1 , I. Giugă, Folclor din Oltenia şi Muntenia, I , 605
Xăstasie Lăieţu AL. GREGORIAN
Scăeşti - Dolj
1 920
1 1 8 ST I N GĂ HAIDl7CU
A 'ce-ai Foaie verde de-o sulfină,

Colea-n vale,-ntr-o grădină
Şeade Stîngu la fîntînă
576
Cu şeapte pistoak�n mină
Şî cu durdulina plină,
Nu ştiu , plină ori e goală
/ :Că bagă poterea-n boală . . . :/
B lei cu nin)eni nu \'Orbea ,
Cu nepotu-său grăia :
- Mă nepoa te Cuostandine,
/ : Genunchie pe flintă bine :/
/ : . C ă i a,c ă p<;>terea Yine ! . :f
C / :- La ' să Yină . bat-o-n cruce.
1 :/ :f
/ :Căci1_2 cum Yine. -aşa să duce !
Cît să coaci-un ou în focî,
/ :Mi-i făcea pe toţi poluogî1 . • • :f
Dictat : Sub poale de codru Yerde
Mititel foc mi să vede,
Nu ştiu , focu-i potolit
Or' de haiduş ' ocolit,
Nu ştiu , zeşe or ' doispre 'şe
Or' peste o sută treşe,
Că-m' frijea de un berbeşe,
Şi nu frije cum să frije,
L-învîrteşte prin cîrlije
Ca să-i fie carnea dulşe ! . . .
1 . Buzner fg. 1 1 767 iJ
Obirşia Cloşani - Mehedinţi E. cml I ŞEL, E. MOL DO\" E A .N t;
27 VIII 1 950
1 1 9 VOINEA ŞI COŢOFEANCA
A păi 1 / :Foaie wrde şi-o-a \'fămeasă, :I

f :Mă plimbai dîn leasă-n leas'z_3 :/
/ : :Păn' la Coţofeanca-n cas ' 2,4,
·
. . .· j
.
B / : :O găsii şezîn' la mas'4_5•

·
. . .·j
.
Foaie verde şi-o lalea , mă

Coţofeanca ce-n grăia ?
/ : : - Neică Voineo dumneata, . ·j
. .
f :Bine, neică, c-ai venit : /m ă 1

Şi să bem ,
şi să mîncăm,
/ :Amîndoi să chiefuim , :/
Amîndoi s ă ne iubim !
C / :Foaie verde şi-o lalea , : /m ă 1
/ : . lară Voinea ce-n grăia ? .
:I
Dictat : -Nici nu beau , nici nu mănînc,
Foaie verde salbă moale,
Ia să-m' dai dă cheltuială,
1 Repetarea versurilor strofei C, astfel : / : l - 2 :/ 2.
577
Ia să-m' dai cinci mii dă lei
Dobînda banilor miei !
Cînd eram slugă la tine,
Mă ciomăgeai ca pe-un cîine ;
Cin' veneam să cer mălai,
Tu mă scoteai cu haila i ;
Cînd veneam să cer opinci,
Tu-m ' mai trăgeai patru-cinci ;
Ţ-am perdut o scroafă niagră,
Mi-ai oprit sîmbria-ntreagă ! . . .
La bătaie că mi-o lua ,

Mi-o bătea ,
mi-o chinuia,
Cu moartea mi-o potrivea .
Coţofeanca ce-m' grăia ?
- Neică Voineo dumneata,
Nu mă bate, nu mă chinui,
Cu moartea mă potrivi,
Nu mă bate ca să mor,
Ţi-oi da ceva gălbiori.
Ia caută după uşă
Că-i o mică găletuşă
Plin ' dă sfanţi şi dă lăiţă !
Iară Voinea ce-m' făcea ?
Din bătaie mi-o slăbea,
După uşă căuta,
Găletuşa c-o scotea,
La dăsagi că mi-o-aşeza,
Buza , măre, că-i rîdea . . .
La bătaie că mi-o lua,
Mi-o bătea ,
mi-o chinuia,
Cu moartea mi-o potrivea.
Coţofeanca ce-m' grăia ?
- Neică Voineo dumneata ,
Ţi-oi da ceva gălbiori.
Ia caută-n bălegari
Că e un cazan dă bani !
Dîn bătaie mi-o slăbea,
ln bălegar căuta
Şi cazanu mi-l scotea,
La dăsagi că-l aşeza .
La bătaie că mi-o lua .
- Neică Voineo dumneata,
Ţi-oi da ceva gălbiori .
Ia caută-n cea lădiţă
Că-i o mică de sălbiţă,
578
0-mpăstram la copiliţă !
Dîn bătaie mi-o slăbea ,
Î n lădiţă căuta
Şi sălbiţa că mi-o lua ,
La dăsagi că mi-o-aşeza .
Iară Yoinea ce-m ' făcea ?
Şi dă păr că mi-o lua
Şi-afară că mi-o �cotea,
lară \'oinea ce-m ' grăia ?
- Bucură-te, bătătură,
Că te umplu de untură
Din Coţofeanca bătrînă !
Pă ea moartă mi-o lă�a
�i ie 1, mă re , că-m' pleca . . .
G h . BIJ'rcan jg. 1 8 95
Runcu - Dimbo·l i ţa. H. B H A l' N E H.
23 I 1 932
1 20 C ÎNTECUL LUI PETRESClJ
Frunză verde de lămîi, Gheorghe Neamţu-i din Ieşeni ,

Colea-n vale, lingă Jii, Ion Aldiş din Timişeni,
Se vorbesc nişte copii Petrescu-i din Mătă�ari ,
Şă intre-n codrii pustii . Zamfir Rupea-i din Bro�cari.
Si iar verde trei migdale, Dar Petrescu ce-mi zicea
Joi , în săptămîna mare , Către Zamfir Rupea ?
Jos, la puntea cea din vale - Măi Zamfire dumneata ,
Au tinut haiducii sfat Ascultă povaţa mea :
Ca ;ă meargă la furat, Hai la Radu din Borel
Ca să-mi fure gălbiori (-are bani mai bunişori ,
Să aibă de sărbători, Are-arginţi şi gălbiori !
Să-şi cumpere juncişori, Să aibă de sărbători,
Şi să-mi fure gălbinari Să dea pe la cîrciumari,
Să-mpartă la fete mari. Să-mpartă la fete mari .
Şi iar verde micşunea, Şi iar verde-o micşunea ,
Toti sta si tot tîlmăcea , Bine vorba nu sfîrşa
Da� Petr�scu ce zicea Şi la Radu că pleca,
Către Zamfir Rupea ? Dar Petrescu nu intra
Unu e din Peştişeni, Că pe el îl cunoştea,
Altu e din Vlăduleni , Sta numai de tîlmăcea
Unu e de la Bîrcaci, Că-i copilu lui Buzatu
Altu e d e l a Novaci, De mi-l cunoaşte tot satu . . .
G ii . Vreja Dij mărescu , 22

M ătăsari - Gorj
579
1 2 1 PETRE V 1 LCEAN
Frunză verde odolean. Şi de frunză năpădită ,

Cd haiduc Petre \"îlcean Greşeşte glonţu din flintă,
Care şadc-n Cotoşman Scapă negustori cu cai
E gazdft haiducilor, Şi cu gentele cu bani.
\"rcmea Răurenilor. Verde foaie merisorii ,
Frunză ,·erde trei spanace, N oroc c ă trec p�rceptorii,
Haiduc Petre ce mai face ? Singuri îi dau gentele
� oaptl'a-ncarcă flintele Şi toate paralele.
�i-a!'cutc cuţitele . Mai coboară-n Răureni,
Bea . mănîncă şi a�cultă Merge pe la negustori
Cum trec bîlcenii pe luncă . Şi le ia paralile.
Lunca mi-este cam cotită Î ncheie socotelile .
„com u nicat <le / / ie l<•llesc u , Folclor din Oltrniu şi Muntenia ,
II, 254
pic t or , c u m . Dozeşt i "
- \"ilcca T. BĂLĂŞEL
1 22 DRA G U
- \"erde frunză asmăţui, Răsărit-a d-o viorea ,
Dragule. de unde vii ? Păzeşte Dragu la ea,
- De la tîrg, de peste Jii ! l\Ii-o păzeşte cu flinta
- Verde frunză bob năut , Să n-o rupă cineva ,
Dragule, ce-ai tîrguit ? Să intre Dragu-n belea .
- N-am tîrguit mai nimic , lbovnica Dragului,
1\ umai aur şi argint Stanca pe nume-o chema ,
�i neo cinci oca de plumb Cu demîncare pleca,
Să duc la băieţi în crîng, Ziua , pe nemeazu mare ,
Că-s băieţii făr' de minte, Să nu se bage de seamă.
Prăpădesc la gloanţe multe, Cu Trocan mi se-ntîlnea
Dau la semn şi merg nainte ; Şi-aşa din gură o-ntreba :
Sînt băieţii crudicei, - Und' te duci cu demîncare
Prăpădesc iarba cu ei ! Ziua , pe nemeaza mare ?
�i mai are Dragu , are, Hoaţă ca Dragu era
T o\·aroşi pe cine are ? Şi din gură-i răspundea :
Pe Ion de la Dozeşti - Verde frunză arţăraş,
�i pc Florea din Floreşti, Are taica-un purcăraş
Dragu mi-e din Gînguleşti, Şi mă duc cu demîncare
Angheluţă streajă mare, Că a spus că nu mai are !
De-I păzea la demîncare Stanca la Dragu mergea ,
Ziua , pe nemeazu mare, Frumos masa i-o-ntindea
Să nu se bage de seamă. Şi din gară aşa-i spunea :
Ibovnica Dragului, - Ce-am auzit eu de tine,
Fa ta popii Radului Ca mîine ţi-auz de nume ;
Din gura Bălaciului,
Mîncă capu Dragului. Ia puşca şi iataganu
Verde frunză şi-o lalea , Şi mai ieşi pe la maidan
De sparie pe Trocan,
Da' Dragu ce mi-şi făcea ? Ai, cîinele şi duşmanu,
S,e ducea de se trăgea Că ţine pizma cu anu,
La o coadă de vîlcea , Şi mai ia d-ăle pistoale
580
Şi mai ieşi pe la maidane Şi din gură mi-l ruga :
De mai sparie catane, - Hai, Dragule dumnea t a ,
Că. nu mai vezi demîncare ! I a spune a wrea ta
Da ' Dragu ce mi-şi făcea , Că eu drumu mi ţi-oi da !
Aşa dacă mi-auzea ? - Cum să-ţi spui averea mea .
Se trăgea de se ducea, C ă eu sînt în mîna ta ?
Vn văr pe lume şi-avea, Eu mi-am pus-o-n curătur[t ,
Stan pe nume că-l chema , \"run să.rac să mi-o găsească.
Acolo la el mergea Cu ea să se arănească.
Şi-ntr-un pătul se suia , Pe Dragu �ă pomenească !
T rci zile că. mi-şi şedea . La Craio\·a că-l ducea.
Căţeaua, cumnată-sa, Tot oraşu mi-l plimba .
Vadra-n cap că. şi-o lua Trei zile că mi-l striga :
Şi la apă. mi-şi pleca , „Cine, frate. s-o afla
Cu Trocan că. se-ntîlnea Pe Dragu ca s[t mi-l taie,
Şi-aşa din gură.-i zicea : De bir şi clacă să-l ierte ? "
- Eşti poteră de zăvoi, !\umai unu s ă găsea .
Dragu e-n pătul la noi ! Stan Ortaşu că-l chema
Da ' Trocan ce mi-şi făcea , �i la el că mi-şi mergea .
Aşa dacă auzea ? Da ' Dragu ce mi-şi făcra ?
Mina-n pozînar băga , �abia clin mînă i-o lua .
D-un gălbior mi-şi scotea �Je arcer mi-o ascuţea ,
Şi-n vadră i-l arunca. l n mîna lui Stan i-o da
La Dragu că mi-şi mergea, �i-l învăţa cum �ă dea
Ocol pătulului da �i din gură-aşa-i zicea ,
Şi-aşa din gură-i zicea : Ca să. dea numai o dată ,
-- Dă-te, Dragule, legat Să nu se mai canunea:că,
Să te duc ne vă tă.mat , Mai mult păcat dobîndea�d.
Nimic nu-mi eşti vinovat ! Numai capu că i-l lua .
Da ' Dragu ce mi-şi făcea ? Î ntr-o tipsie-I punea,
Prin pătul mi se plimba La domnie că.-1 ducea.
Şi din gură-aşa-mi grăia : Dar domnia ce-mi făcea .
- Yerde frunză de năut, D-aşa rău ce mi-i părea ?
D-ar fi Dragu vrun voinic Patruzeci de popi strîngea .
N-ar lă:a annele-n crîng, Tron de ceară că-i făcea
Iasă singur la colnic Şi pe el că-l îngropa
Făr' de băt , făr' de nimic ! La mînăstirea domnească,
Şi vorba d�că fîrşa Mă.re, �ă se pomenească
D-o frînghioară cerea ,
Singurel mi se lega . La boieri ca dumneavoastră,
Dar Trocan ce-mi făcea ? Mă.re, şi s-o pomeni
Jos din pătul că mi-l da Cît mare pe cer va fi.
F . Daragi u Folclor di11 Oltrnia .si lvlunten ia , I I , 255
Lu ngeşti- Vîlcea T. DA LĂ� E L
1 23 BURCEA
Verde , verde viorea, Pe Cîrstică-1 trimetea

Burcea ici , Burcea colea, Tot la puţu din Beica
Burcea-n deal la Casandra , C-o plo� chiţă, ploschicea
C-acolo-i era gazda . D-o vadră şi cinci oca .
58 1
Plosca-n puţ că mi-o băga D-o masă că mi-şi lua
Şi plosca-mi bolborosa, Şi-n fereastră o punea ,
Poterile se strîngeau, Fereastra o astupa ,
Pe Cîrstică mi-l legau Armele mi-şi încărca ,
C-o frînghie de mătase, Multă oaste omora .
\"iţe îrnpletite-n şase, Dar potera ce-mi făcea ?
l\Uinile i le curmase . Gloanţe de argint băga,
Dar Cîrstică ce-mi făcea ? Prin masă că mi-şi răzbea,
Trei deşte-n gură băga , Maţe lui Burcea vărsa .
C înd o dată şuiera, Burcea din gură-mi grăia :
Burcică mi-l auzea - Hai, Casandro dumneata,
Şi din gură mi-şi grăia : Ia sumete-mi betele !
- Hai, Casandro dumneata, - Nu sînt , dragă, betele
Eu cunosc pe şuierat Şi ţi-au \'ărsat maţele !
Că mi-e Cîrstică legat, Burcea-n samă n-o băga ,
De poteră-mpresurat ! Tot la arme sloboza ,
Dar potera ce-mi făcea ?
Sîngele tot îi curgea
La Burcea că mi-şi venea,
În casă că-l apuca . Şi din picioare cădea,
Dară Burcea ce-mi făcea ? Mort pe loc că-mi rămînea .
D. L "rsan1 Folclor d i n Oltenia .s i Muntenia , II, 253

Drăgăşani - Vilcea T. BĂLĂŞEL
1 24( 1 1 8) [RADU GROŞAN U]
Frunzuliţă dă. mărar, Cu Belu să-mpreuna

S-a iescat şapte tîlhari, Ş-o scrisoare că făcea,
Pradă ţara de cinci ani, La Radu o trimetea :
De cinci ani şi jumătate, „Căpitane Radule,
Giurgiuleţu-a treilea parte. Lasă-te de haiduciie ,
Jăluiesc cădînile Lasă-te de caliciie
C-a tăiat agalile Şî vin' să-ţ' dau boieriie !"
Şî le-a loat 'ăznalile . Radu din gură-m' grăia :
Dacă-i văzui şî-i văzui, - Az ' mi-o dai , mîine mi-o iei,
To' pă nume să ţî-i spui : Poimîine mă laş' să piei.
Unu e Radu Groşanu Decît în pat cu papuci,
Şî cu Pă tru F etoşanu , Măi bine-n crîng cu opinci,
Cu Niţă din Racoviţă. Că decît un boier mare
Frunzuliţă dă lipan, Şî-n pungă fără părale,
Măi e unu şî Coman , Măi bine-nt-un fund dă vale
N epoţălu Radului, Şî să hurui la pistoale !
Ficioraşu Marcului, Vale, vale buş te noa să
Puişoru şarpelu i . Şî la vîrf eşti cam crengoasă,
Frunzuliţă ş-o lalea , La matcă cam izvoroasă,
N-avea vodă ce lucra, Care tu eş' gazda noast'ă !
Dincă Popescu- Vilău Vîrcol, 22

Cîineni - Vîlcea
( 1906 - 1908]
582
1 25( 1 1 9) [CODREANU)
- Codre, codre, frate codre, O scrisoare că făcea

la sloboade-ţ ' poalile Şî din codru că-m' venea ,
Să-m' copăr pistoalile ! Către strejari iel spunea :
Codru nu le sloboza , - Măi strejari , frate strejari ,
Codreanu să mîniia Ce păzîţ' voi aicea ?
Şî cărăbina scotea , - Pentru Codreanu , să nu \" iie !
Şî aşa drumu îi da La boieri iel să ducea
Şî p'in codru huruia Şî din gură-aşa grăia :
Şî crecile le rupea , - Ai primit scrisoarea mra ?
De năcăjit ce erea . Deslcagă-mi punguliţa,
Iel la boieri să ducea N-am venit să. beau căfra !
Şî banii că le cerea . Şî boieru că i-o da ,
Boierii banii nu-i da Cu gălbiori că erea .
Şî îi făcea o căfea . Codreanu aşa-m ' grăia :
- Io n-am ven't să beau căfea , - Pun-te-n trăsură cu mine,
Caută la lădişoară Să mă aperi de vun cîinr !
Şî deschide-o punguşoară Şî din curte-afar' işia .
Cu bani şî cu gălbiori ! Boieru să întorcea
Banii iei dacă nu-i da , După ce îl petrecea ,
Codrean mi să supăra
Cătră strejari le spunea :
Ş-aşa din gură grăia :
- Asa m-oi desmîniia , - Ă sta-a fost Codreanu m1eu ,
Dac ă banii îm' veţ' da ! Care io l-am petrecut
Şî Codreanu să mîniia , Şî \'Oi grijă n-aţ ' a\'ut !
C. I' ătăşoi11 l'irco/ , 2.

Ciineni - Vilcea
[ 1 906- 1908]
1 26( 1 20) [COMAN]
Haiducii să mîniia Podaru aşa trăgea ,

Şî din gură-aşa grăiia : Pă Comanu îl ducea
- Măi Coman, frate Coman, Şî de bani iei întrăba .
Din gură-aşa să grăieşti , Boieru bani nu-i da
La podari să le vorbeşti : Şî Coman să supăra
„Măi podari, frate podari , Şî în curte mi-ş' intra :
Trageţ ' podu măi dirept - Boierule, să-m' dai bani
Că-ţ' arunc un glonţ în piept, Ca să scap dă hăşti duşmani !
Trageţ ' podu la livan Boieru punga scotea ,
Să mergem la un duşman, La duşmani că le da,
Să ne dea şî noo bani !" Aşa de iei că scăpa.
C. Vătăşoiu Vîrcol, 31
Cîineni - Vîlcea
[ 1906 - 1 908]
583
1 27( 1 1 7 ) C l NTECUL L V I PĂ U N HAIDUCUL
Foaie verde dedetel, Dară Păun ce-mi făcea ?

C ine trece prin Muscel ? Banii pe murgu-şi punea
Păunel ăl frumuşel. Şi la colnic se suia .
Cu doispre 'ce după el, Foaie verde lemn de prun,
Cu doispre'ce catîraşi, De cînd s-a iscat Păun
Î ncărcaţi de gălbinaşi. Nu mai trec ciocoi pe drum ,
Foaie verde şi-o lalea, Tot d e frica lui Păun.
lară Păun ce-mi făcea ? Foaie verde şi-o lalea,
Î n gazdă la popa trăgea , Dară Păun ce-mi zicea ?
La masă că mi-l găsea : - Futu-vă-n lege, ciocoi,
- 'Ai, Păune , să cinăm ! De v-aşi prinde la zăvoi,
- Nu cinez, popo, cu tine . Cu măciuca să vă-moi,
la mai dă-mi c heiţele Să vă fac capul
Să dăscui lădiţele, Ca bumbacul: ·
Să-mi ridic cu sutele Şi spinarea
Tot galbeni şi gălbiori, Ca căldarea ;
Că sînt la purtat uşor Să vă belesc pe p1c10are,
Şi la schimbare cu spor ! Să-mi fac teacă la pistoale ;
lară popa nu le da . Să vă iau pielea du pă cap,
Dară Păun ce-mi făcea ? Să-mi fac teacă la baltac !
Cu stînga că mi-l izbea , Foaie verde şi-o lalea,
Cu dreapta mi-l sprij inea . Negustori la bilei trecea ;
lară popa ce zicea ? Negustori bucureşteni
- Iartă-mă, tăicuţule, Trec la bîlci, la Rîureni.
Pune mina după uşă . Dară Păun ce-mi făcea ?
Vezi că e o căldăruşă.. Calea la strîmtori ţ inea
E plină de părăluşă ! Şi d-un negustor prindea .
Păun nu se multumea, D e chiotoare mi-l lua,
Cu stînga c ă mi :l izbea, Î n valea mare-1 băga,
Cu dreapta mi-l sprij inea . De parale-I scutura ,
Dară popa ce-mi zicea ? Tot parale duralii,
- Iartă-mă, tăicuţul<:', Luate de la zapcii,
Că mai am un borcănaş De la hoţi de consilii ;
Şi mi-e plin de gălbinaşi ! Tot galbeni şi vinetici,
Şi p-ala că mi şi-l lua , Tot de douăzeci şi cinci,
Ş i tot n u s e mulţumea . Să-mpărţească la voinici.
Dară Păun ce-mi făcea ? Ziua-mi beau cu mîndrele, .
La popa că �e ră.stt'a Noaptea-mi izbesc tufele
Şi cu palma că-l plesnea. Şi-mi calcă mă.tuşele ,
C înd cn -lreapta că-l izbea, Şi ridic ' cu su tele !
Cu stîi1ga mi-l sprij inea . Mă plătii cu cîntecu
Dară popa ce-mi zicea ?
- Iartă-mă, tăicuţul<:', Ca lupu cu urletu ;
Că mai am un chimiraş Cînd vînătoru-întîlneşte,
C u dobînda din oraş ! Dă pielea şi se plăteşte.
G h iţă Şchiopu Tocilesctt, 1 75

Hîmnicu Yî lcC'a C H R I STEA N. ŢAPU
[ 1897]
584
1 2-8( 1 2 1 ) C ER �EA
Frunzuliţă de ghizdei, La Chiţu-n Schei că mergea,

Strigă Cernea Peste văi,
Pe vălcei,' Peste păduri.
Cu gluga t;nde nu vezi
Plină de lei, Arături ; ·
�umai lei Pin tufani.

Şi gălbinei Pin aluniş .
Şi bani d-ăi mai mărunţei, Lua drumu
Ca să dea la băieţei ; D-a curmeziş.
(-adună , la voinicei La Chiţu-n Schei aj ungea
Să meargă la Chiţu-n Schei, Şi la masă mi-l gă�ea .
C-are Chiţu fată mare, Cernea „bună. vremea " -i da :
Pe Paraschiva - Bună. vremea ,
Din vale, Chiţule.
C u codiţa Chiţule,
Gălbeoară, Boierule !
Pardosită - Mulţumescu-ţi, căpitane !
Cu parale : - � u-mi mai zice
Tot parale „Căpitane",
Gălbeoare, Şi zi-mi pe nume :
Luate Ioane !
De pe la cocoane , Căpitanii şed la tîrg
Tot parale Numa-n ciorap şi-n papuc ;
Turalii, Căpitanii umblă cîrd,
Luate Eu sînt singurel pin crîng ;
De pe la Sibii. Căpitanii
Dacă vedea Cu sipici,
Şi vedea . Eu �înt Cernea
Că băieţii nu-i wnea, Cu opinci,
Băieţii nu · s-aduna , La picere
Deştili-n gură. băga Cu curele,
Şi-ncepea Şi la piept
D-a şuiera . · Cu tapangele.
Iar cînd bine şuiera, Şi la gît
Toţi băieţii se strîngea, Cu inimele,
Ca frunza De drag să te uiţi la ele.
Şi ca iarba . Umbru singur pe vălcele ,
Frunzuliţă şi-o lalea, Că n-am copii şi muiere,
Din flă.că.ii ce-i venea Nu mă.-mpiedică avere !
P-ei mai chipeşi alegea : Frunzuliţă şi-o lalea ,
Cite doi Cînd aşa mi-şi cuvînta ,
Şi cite trei, Chiţu, mă.re, se schimba,
Multime de băietei, Mai mare masă-ntindea,
Ca �ă.-mi iasă ' Pe haiduci că mi-i poftea .
Din vă.lcei, Dară Cernea ce zicea ?
Să. meargă - D-alei . frate Chitule,
'
La Chiţu-n Schei. Chiţule,
Bantă. mare se făcea, Ciocoiule,
Haiduceşte se-narma , Nu-mi spune de demîncare
La Chiţu-n Schei mi-ş1 pornea , Că-ţi fac ceva
585
Supărare Să te judic minunat,
Cu măciuca Să-mi plăteşti tot ce m1-a1 luat .
Pe spinare, Mult o să t e jeluieşti,
Şi fă-ne rost de parale, Păcatu-o să ispăşeşti,
C-am sfîrşit din cheltuială Dar să nu te crezi iertat !
Şi n-avem neam de parale, Băgaţi-l, băieţi, su' pat !
Ne-apucă Frunză verde şi-o lalea .
Vro iarnă Flăcăii că mi-l lega,
Lungă, Iară Cernea-I chinuia
Fără neagră Ca să-i spuie averea .
Para-n pungă ; Chiţu, măre, mi-şi gemea,
:r\ e-apucă Chiţu, măre, mi-şi grăia :
\"ro iarnă - Jur pe legea mea, Ioane,
Grea , Jur pe lege, căpitane,
Fără chioară Şi pe pîine, şi pe sare,
De para . Că nu am două parale !
Foicică mărăcine. - Ia mai taci, liftă spurcată,
Or' nu ştii, Chiţulc, bine, Aşa erai veninată
Cînd păzeam porcii la tine . Şi cînd la tine slujeam :
Cînd îţi băteai joc de mine ? Munceai
Cînd îţi ceream Pe bietul creştin,
Demîncare, Pe tinăr şi pe bătrîn,
Mă luai Să-i scoţi banii din chimir,
Cu prăjina-n goană ; Şi tot jurai
Cînd îţi ceream �i minţeai
De dormit , Că nici o para nu ai !
Mă şi luai la biciuit ; Cernea iar îl chinuia ,
C înd îţi mai ceream Şi-atunci ce mi se-ntîmpla ?
Mălai, Măre, mi se deştepta
Mă luai Soaţa ca ţaonului,
Cu ciinii-n halai, La Cernea că mi-şi venea
Iar cînd îţi cerui Şi din gură mi-i zicea :
Parale, - Lasă-l , doamne căpitane ,
Mă dedeşi Ş i cată î n lad-a mare,
Pe uşă-afară. Acolo sînt gălbenei
Pentru-o purcea Şi bani d-ei mai mărunţei !
Cam jepată, Cernea-n ladă căuta
Mi-ai mînca t Şi mulţi bani că mi-şi găsea .
Simbria Atunci la băieţi zicea :
Toată ; - Afar' să-l daţi,
Pentru un purceluş jepat , Să-l spînzuraţi,
N ici o para Să-l legene mereu vîntul
Nu mi-ai dat, Pînă 1-o-nghiţi pămîntul !
Simbrioara Frunză verde şi-o lalea ,
Mi-ai mînca t , Cînd afară-I spînzura,
Degeaba Chiţu mi se văita
Erai bogat . Şi fata se deştepta,
E u mi-am lăsat Paraschiv-afară ieşea
Slugăritul, Şi pe slugi le deştepta,
Mi-am apucat Ca frunza
Haiducitul. Şi ca iarba.
Şi-acuma viu nechemat, Atunci Cernea m1-ş1 pleca,
586
Către pădure-apuca Să sperie lumea din vale.
Şi la băieţi poruncea Apoi în codru intra
Să dea drumu la pistoale1 Şi mereu mi-şi haiducea .
[ „Scris in Sgripceşti după maică-mea" = Codin , Din Muscl'l , 2 -19
Stana Radu Uţa]
Zgripceşti - Argeş
1 29 MANEA
măi 'ce1 / :Lele verde trei aluni,

măi La gropanu cu cinci ulmi,
ai Cin' lăstari dintr-o tulpină
m 1 i2 / :Ca cinci fraţi de la o mumă, :I
haide ţaţo Şade Manea cel vestit măi
Cu murgu lui priponi ti
măi Cu ţăruşu de arginti,
/ :Cu lănţicu poleitî, :/
Cu ţăruşu de arginti
uoj 'ce1 ai măi3 f : :Bătut în negru pămîntî.
"
: :I
/ :Manea la masă şidea , miii : /
Dă niminea zor n-avea ,
măi 'ce1 / :Cu crîşmăriţa mînca. măi· :/
Dictat : Potera 1-înconjora ,
La Manea mereu striga :
- Dă-te, măi Maneo, legat
Să nu te ducem stricat !
Dar Manea le răspundea :
- De sînteţi niscaiva fraţi,
Iată masa şi mîncaţi.
Aoleo, tîlhari păgîni,
Cum o să vă dau la cîini
Că d-atîta sînteţi buni !
Durdili mereu troznia,
Dă Manea nu să lipia ,
Dar Leonte arnăutu ,
Of, înghiţi-I-ar pămîntu,
Mîna-n brîu lui băga ,
Un franc de argint scotia
Şi în patru mi-l făcia,
Durda lui că şi-o-ncărca
Şi-n Manea c-o îndrepta
Tocma-n furca pieptului,
Unde-i rău voinicului.
Iar dar Manea ce făcia ?
Mîna-n brîu lui băga
Şi baltajul mi-l scotia
Şi-n Lionte-1 trimetia,
Capu-ndată-1 reteza,
Trupu mătănii făcia,
587
Sîngele bolborosia.
Iar potera ce făcia ?
Şi la Manea s ă ducia
Şi pă Manea mi-l lega ,
La spînzurătoare-1 ducia.
Iar dar :Manea ce zicia ?
- Dezlegaţi-mi pe dreapta
Ca să-mi fac cruce cu ia,
Să-mi fac cruce, să mă-nchin
Ca să mor ca un creştin !
Iar pă dreapta nu-ndrăznia
Şi pă stînga-i dezlega ,
Săracu , bine-i păria
Căci dă fel stîngaci era .
Iar balt ajul mi-l �cotia
Şi capu l mi-l reteza
Şi dm gur�-aşa zicia :
- �u � intc ţi oameni pă lume
S-cmc rîti Yoinici ca mine !
La rr. t: 1 i: ul lui � ă ducia
�i din gură- aşa-i zicia :
- :\lu rgule. căluţul mt:u,
Ai grijă c-am �ă me r r n ,
Tu � ă Laţi cu ccpita,
Să-mi faci mie gropiţa ,
Şi cite flori sînt pe pămînt
Să-m ' �ameni tu pe mormînt :
De la cap pin' la picioare ,
De tot neamu , cîte-o floare ;
Şi s ă-mi �ameni la guriţă
Iar d-o mîndră garofiţă,
Garofiţă-roboboci tă,
Zîna mia nelogodită ;
Şi 5ă-m ' rnmeni şi la cap
Mîndru trandafir dă leac,
Trandafir imbobccit
Căci Manea n-a logodit ,
Ci zace-n negru pămînt . . .
Murgule ţ , cît îi umbla ,
Tu pă h: me de-i afla
Cn \'Oinic , un \'Oinicel
Cu păr lung şi gălbior,
Să ştii că mi-i frăţior,
Să stai, la tine 5ă viie ,
Mîna-n coamă 5 ă ţ-o puie
Şi pă tine să s ă rnie,
Să-i arăţi la bătrîneţe
Cît pu teai la tinereţe ! . . .
A mta Păt r u fg. 2006 b
J ugur - ..\ rgeş M I OA RA B E R I N D E I , H. BRAUNER
10 YI I I 1 9 32
588
1 30 F U L GA ŞI Bl;DAC
l·n haiduc era . Ei. măre, mergea

Fulga se numea . l n Dîmbovicioara .
Fulga şi Budac. Pe Dîmbovita-n � u � .
l"nu şi-alt burlac . La bîrlog d � urs ;
Care cînd călca . l n peştera neagră.
Care cînd prăda , Stăteau ziua-ntreagă.
Pustiu rămînea . Fulga şi Budac .
Popa tămîia . l' nu şi-alt burlac .
Bogatul murea . �i s e sfătuiau
Bogatul fugea �i se întrebau
�i se ascundea, lI nde să a tace.
Uc Fulga fugea Ce zaraf să calce .
�i de durda sa. Dară nu trecea
Care cind trăznea O oră aşa.
Şapte dobora . Potcrea venea
Şapte boieri mari �i-n Dimbo,·iţa,
�i şapte primari . Şi îi căuta.
Care jecmăneau Pădurea !'cula .
Şi ca hoţi furau. Pămînt scormonea .
De sabia lui, Dară nu-i găsea .
Ca de argint ,·iu Dar ei ce făcea ?
Ei se speriau La peşteră era ,
�i, rnăre, fugeau La Dîm bovicioa ra .
�i se ascundeau. Unde ei stătea .
Armata puneau , Culcuş că avea
A\'erea păzeau . Şi o găurea
Dar Fulga venea , Unde se suia ,
Prin pază trecea , Pe unde fugea ,
F ulga şi Budac. De poteri scăpa
Unu şi-alt burlac . Fulga şi Budac .
Şi pardaf făcea . lJ nu şi-alt burlac .
Totul că fura . �[ăre, că mergea
La săraci că da ; Şi iar că prăda .
La săracii multi, La săraci că da ,
Chinuiţi, bătuţ i La cei mulţi şi goi,
De popi şi primari, Bătuti de nevoi,
De boierii mari . Azi �şa. mîine aşa ,
Iar el că le da Fulga şi Budac făcea,
Tot ce el prăda. Case mari ei că spărgea,
Boieri că-ncrun ta , Muscelul se-nfioara.
Primari se zbătea , Boierii că tremura ,
Poteri trimetea Cu pistol la cap dormea ,
Sus, în Valea Rea, lară paza o-nzăcea ,
Pe Dîmboviţa . Averea că şi-o păzea.
Dară nu-i prindea, La biserică se ducea,
Glonţ nu-i atingea , Miercuri, vinerea postea,
Săbii nu-i tăia Dumnezeu ca să-i ferească
Pentru că avea Şi de hoţi ca să-i păzească,
Iarba fiarelor, Numai bine să trăiască.
Puterea haiducilor. Fulga şi Budac spărgea ,
589
Cînd bine lor le Yenea . Frică-n boieri că băga
Dară, măre, se-ntîmpla Fulga şi Budac,
Într-un sat , Unu şi-alt burlac.
L a u n bogat, l ntr-o zi de vară,
Pacostea că i-a ajuns, Cu soare afară,
Poteraşii că i-au prins. Mai pe înserat,
I-au prins, frate, i-au întors Cu cer înstelat,
De la Cîmpulung în jos, Plecară în sate,
Cu fiare la mîini legate, Iarăşi să mai prade
( u poteraşii la spate. Pe cei bogătani
Şi i-au oprit la Piteşti, Şi pe cei primari .
Unde pe om îl speteşti, Dară ceasul rău
La-nchisoare i-au băgat I-a urmat mereu
(a să moară cu păcat. Şi pe Runc în jos,
Dară Fulga ce făcea ? Într-un sat frumos,
El o dat ' se scutura , Au căzut în gheară
Lanţurile j o s cădea . Şi i-a pus în fiară.
Pe Budac el îl striga , La Piteşti i-a dus,
La uşă c ă se ducea , Iar acolo, frate,
Mina pe lacăt punea , Mai pe înserate,
Lacătu-n şase sărea La umbră de stele,
Şi afară că ieşea , Pe stele dernute
Fără nimeni a-i Yedea . Şi mult mai mărunte,
Şi din nou se apuca :Măre, i-a-mpuşcat
Pe bogaţi a-i prăda , Şi i-a îngropat
Pe săraci a-ndestula , Sub poala de codru,
Durerea le-o alina , Să audă cornu .
Mar ia Dcriuţă Folclor din Olten ia si Muntenia , IY, 582
Dragosla·1ele - :\ rgeş . I. N I J LO\'E..\ :'.\J U
1 958
1 3 1 ( 1 22) CĂPITAN U
Foaie Yerde solz de peşte, Unde-a găzduit armata !

Unde Oltul se coteste, Frunză verde şi-o lalea ,
\"oinici caii potcoYe'şte Căpitanu ce-mi făcea ?
Cu potcoave de argint, La Dediţă că-mi mergea.
Rabdă bine la nisip ; Doar ziua bună că-i da,
Potcoave de sîrmă groasă, Mai frumos îi mulţumea ;
Rabdă şi pulberea deasă. Dar ce fel de mulţumit ?
- Frunză verde mărăcine, Nu putea de-nmărmurit E
Haideţi, fraţilor, cu mine Frunză verde şi-o lalea ,
Că ştiu seama-n codru bine. Dar Dedită ce-mi zicea ?
S-o tulim colea , pe jos, - La mi�e la ce-aţi venit ?
La copacul s corburos, Ori tare mi-aţi sărăcit,
Să mergem ca să stăm jos ; Ori tare m-am 'bogăţit I
Să stăm jos, să tăinuim , Frunză verde şi-o lalea ,
Deseară ca să izbim Căpitanul auzea,
La Dediţă de la Piatra , Mai tare se minia,
590
Atunci două palme-i da. La un popă nimerea,
Căpitanu ce-mi făcea ? Bună ziua că îi da ,
C heile că le lua, Mai frumos îi mulţumea :
Lada cu bani descuia. Dar ce fel de mulţumit ?
Banii toţi că i-i lua , Nu putea de-neremenit !
Î n dăsagi că mi-i punea - Caută nişte parale,
;;i la vale că pleca, Că-mi mor voinicii de foame !
Şi Dediţă blestema . Căpitanul că zicea,
Dar nici \'alea nu trecea, Popa că mi-l asculta ,
Potera că mi-l sosea. Mîna-n buzunar băga ,
Foaie verde şi-o lalea , Cheile că le scotea,
Căpitanul ce-mi făcea ? Lada că mi-o descuia,
Din grai, mări, că-mi grăia : Banii din ladă scotea ,
- Faceţi, fraţilor. careu Căpitanului că-i da,
De-mi scăpaţi sufletul meu ! l n dăsagi că mi-i punea
Păziţi cu fruntea senină.
De-o parte nu văd lumină : Şi la vale că pleca.
Nu daţi în coajă de lemn. Dară popa ce zicea ?
Şi daţi în carne de om ! - Mai căutaţi pe-o poliţă
Foaie verde şi-o lalea . Şi-mi mai luaţi vreo sălbiţă :
Căpitanu ce-mi făcea ? Mai căutaţi cu temei,
Potera mi-o biruia, Că mai este-un putinei,
Î nainte că pleca, Dobî nda banilor mei !
„dii! Dimbovi{a'' Pa,Hfite, 38
1 32. PĂTRC-LO GOFĂTU
Apăi-le
A păi Lele verde dă trei nuci,
/ : Geme codru dă1 haiduci, :/
Dară Pătru-logofătu
Din guriţă le zicea :
- Beţi, voinici, şi vă gîndiţi
Diseară un ' să-m' izbiţi ?
La popa de la Fierbinţi,
C-ala are bani mai mulţi.
Mi-l luară
de cu seară
Şi la masă mi-l aflar' :
- Bună seara , părinţele !
- Mulţumescu-z', băieţele,
Dă la mine ce poftiţi ?
+ - Să ne dai cîţiva parale
+ Că ne mor copii de foame !
Dară puopa ce făcea ?
Mina pă cheia-m' punea ,
O lădiţă descuia,
Cinci mii de lei că scotea
Şi la băieţi că-m ' didea .
59 1
Dară unu ce făcea ?
Tot . pă puopa că-l trîntea
Şi din gură că-m' zicea :
- Popă; dă-m' galbenili
+ Să-z' dau .s ărindarili !
A păi puopa ce zicea ?
ap ăi - Mai ve deţi în tindă, după uşă,
Că ma' ieste-o găletuşă,
Găletuşa mi-e dă tei,
Cu cinzăj '-: dă mii dă lei !
- Aşa . părinte, aşa ,
Că nu le-ai lua ' pă s ăpatî
Şi le-ai lua ' pă tocat ,
Pă toca t . p ă spo\' edit,
Cu ferneile-ai glumit,
Iar un � ărăcuţ ca mine
Să n-am şapte-op ' pe lume ,
S ă trăie�c puţîn şi bine ! ? . . . mă
Sfrua G /1 . GaHla mg. 1 4 6 J

Fintinele - Dimbo1iţa O'. B Î RLEA
9 X 1 9 52
1 3 3 ( 1 23) RĂDCCA !\ U
- Foaie \'erdc salbă. moale , E vai de zilele tale,

Căpitane Răducane , Potera-i colea, pe vale !
(oboară din deal de\'ale. - Las' să \' ie, las ' să vie,
Că-ţi moare murgu de foame ! Moartea de ştire să-i ştie ,
- Las' să moară la pustii, Că mi-e flinta ghintuită
Că mai am eu bidi\'ii, Şi mi-e mina oţelită ;
Şi mai am pe Yînătul, Las ' s ă \'ie, las' s ă \'ie,
Care-mi poartă sufletul, Corbii de ştire să-i ştie,
Şi mai am pe �egru mare , Că de venit or \'eni,
Care mă duce călare ! Da ' nu ştiu cum or porni !
- Foaie \'erde salbă moale, - Foaie verde salbă moale,
C ăpitane Răducane . Căpitane Răducane,
Coboară din deal devale, E vai de zilele tale ,
Că ţ-arn gătit demîncare ! Te topeşti în închirnare !
- Strînge masa, nu mănînc, - Bată- vă crucea , ciocoi,
Pune şeaua, să mă duc , De-aş mai scăpa de la voi,
S ă m ă duc l a Cîmpulung, Să mă trag la codru iară
Să-mi aleg un cal porumb, Şi să fac drepta te-n ţară :
Scurt în gît şi lung în trup , Cînd oi vedea om sărac ,
Coarna să-i dea de pămînt ; în chimir mina s-o bag
Şoimuleţ să-mi placă mie, Şi de chiu şi vai să-l scap ;
Cum e bun de haiducie ! Iar de-oi întîlni ciocoi,
- Foaie verde salbă moale, De piele să mi-l despoi
Căpitane Răducane , Şi să fac din ea cimpoi !
„din împrejurimea Plcicştilur " jarn ik - Bfr.•eanu, 4H
592
1 34 C OMAi\ H A I Dl'C l 'L
Frunză verde rogojină, Apoi (om <111 sl" � cula ,

Şeade Coman la fîntînă Carabina îşi lua .
De trei luni şi-o săptămînă, Turna pra f cu chiYăra .
Cu puşculiţa pe mînă . "\(ărunţ işul: cu palm a ,
Nu ştiu, goală-i ori îi plină, �eapk gloanţe dearnpra .
Că multă lume se miră. Tras e-un foc şi trase două,
El şedea şi-mi adurmta , Trase Coman pănă-n nouă,
Trei poteri îl ocolea, Din trei sute şi cincizeci
Dar Coman, cînd se scula, �umai unu mi-a scăpat,
hi" genunchi se ridica Mi-a scăpat un turc spurca t.
Şi din gură cu\"Înta : El înadins l-a lă�a t
„Nu ştiu . pureci m-au trezit. Să ducă \"C'ste în sat
Ori poteri m-au ocolit ? !" Că-i Coman Yoinic bărba t .
(; a : c t a T 1 11 1 1 s i / m 11 1 c i (Braşo·1) .'i2 ( I XR9) , nr. I l i - Foi let o n u l
1 35( 1 25) PETRC H A I DlTl.L
Cine-n codru singurel Ziua cîntă, ve�eleşte.

Îmi t·r ăieşte haiduceşte, 'K oa ptea . la codru pîn<leş te,
Şi nimeni ştie de el ? Pe ciocoi îi jefuieşte ,
E Petru, haiduc Petrel, Bani pentru săraci găteşte.
Aloş Stan St î11gaci11 l '11/pia11, 9 1
1 36( 1 24 ) LA C Î R C IVMA DIN PĂDU R E
Foaie Yerde măracme , La poartă că se oprea ,

La cîrciuma din pădure Doi-trei în casă intra .
Beau Yoinici d-adunătură , Pe ciocoi cum îl găsea ?
Beau Yoinici de seama mea ; Tocmai la mas ă mînca ,
Drag mi-a fos t la refenea Şi din gură că-i zicea :
Cu voinici de seama mea, - Bună seara, măi cocoane !
Drag mi-a fost la băutură - Mulţumim, măi căpitane !
Cu voinici d-adunătură ! - Şi iar foaie şi-o lalea,
- Beţi, copii, şi ospătaţi , Cată, futu-i mumă-sa,
Beţi, copii, ş i 1 . . . Ce stau eu şi mă gînde!'c,
Şi la noapte s-o loviţi La toţi să mă căciulesc ?
Colea jos, la Slătioară, Mina pe paloş punea ,
La boieru cel mai mare ! La boieri se repezea,
Dar băieţii, cînd auzea, Către dreapta că-l lovea .
Înainte că pleca . - Foaie verde şi-o lalea ,
Foaie verde şi-o lalea, Căpitane, de oi da ,
Acolo cînd ajungea, De n-oi da �
1 Lipsă în textul original.
593
Noi cc om a vea. Dar cocoana ce zicea ?
Tot ţie ţi-om da ! - Mai am d-o sălbuliţă,
Foaie verde şi-o lalea, Şi s-o dau la copiliţă,
Paloşu că mi-l trăgea , Care este pe poliţă !
Ochii că mi-şi arunca, Căpitanu, d-auzea,
Şi vedea, şi ce-mi vedea ? Întindea mina şi-o lua
D-o găletuşă , Şi-n pozînar mi-o băga,
D-o vadră şi cinci oca . Şi afară că-mi ieşea.
N ici iratît nu mulţumea . Haiducii că mi-i strîngea
Foaie \"erde şi-o lalea , Şi la refenea pleca.
I . Mihai Toci/esc11, 380
Buc u reşt i CHRI STEA N . ŢAPU
1 37 [ŞO GOR]
Frunză \·erde matostat , - Bea, Şogore, nu prea bea ,

La cîrciuma lui Dovleac Uite, potera-i colea !
E calul lui Şogor legat, - Las ' să fie, pe-astă cruce,
Cu bastista-mpiedicat, Că cum vine, aşa se duce.
De Ileana fermecat , Că mulţi au venit la noi,
De Mariţa dcscîntat . Iute s-au dus înapoi !
Petre I . Po pescu Folclor din Oltenia şi M1111te11ia, V, 1 13
Bucureşti
1 898
1 38 VOICU
Voicu ici, \"oicu colea , Proaşcă naintc-i făcea,

Voicu la Podgoria , Pe jandarmi îi împuşca,
La soru-sa Lisandra . Pe cal negru încăleca ,
Voicu bea şi chefuia , La codru, măi, că pleca ;
Jandarmii-I înconjura , Şi colo pe cin' vedea ?
Lisandra îi mai spunea : Păunaşu codrilor.
- Bea , Voicule , nu prea bea, Spaima poteraşilor,
Că jandarmii te-a-nconjurat Drăguţa haiducilor
Şi de-aicea pleci legat ! Şi fiica geambaşilor.
Însă Voicu răspundea : Păunaşu încăleca
- - Doar jandarmu nu-i de fier, Şi cu Voicu , măi , pleca ,
Să nu intre glonţu-n el !
Jandarmii cum auzea După pradă s-arunca ,
Pe Voicu mi-l soma Din pădure nu ieşea .
Şi Voicu nu se preda ; Jandarmii în ei trăgea,
Jandarmii în el trăgea , Pe-amîndoi îi nimerea
Nici un glonţ nu nimerea. Şi la pămînt îi culca,
Voicu, măi, cînd auzea Capul, măi, că le tăia
Ca un leu se repezea , Şi-n Bucureşti le trimetea .
/'.fişu Petre Fotelor din Oltenia ,si Muntenia , III, 6 1 1
Bolintinu din Vale - I lfo·r V. C.\RĂBI�
594
1 39 TERE:KTE
Foaie verde rosmarin, Jos pe iarbă s-aşeza
Mă dădui un pic în clin, Şi în aşteptare sta.
Mă uitai peste colin. Terente sus se scula ,
Pe cine, măre , zării Spre răsărit se uita ;
Printre pomi şi printre \'ii ? Ia tă. măre. că vedea
Pe Terente cel spătos Potera . spre el \'enea .
Ce urca la deal \'oios El în ca se arunca .
Pe un cal mic şi frumos De două ori se-nvîrtea .
Şi cînta un cînt duios În urmă morţi rămînea,
De cădeau frunzele jos, Potera se răspîndea .
Şi pe jos cînd cădeau , Tercnte murgul chema
Un co\'or verde făceau . �i pe el încăleca ,
Terente descăleca , La cîrciumă se ducea .
Pe covor mi s e culca. Dar acolo n-ajungea
Dar bine somnu nu-l lua , (ă alţi poteraşi striga :
Că murgu îl deştepta - Dă-te. Terente, legat
Şi din gură-i cuvînta : �i cu lanţuri ferecat !
- Scoal', voinice, nu mai sta Dar el mîndru răspundea :
Că te prinde potera ! - �u mă dau , de bună scamă,
Terente se deştepta , 1\u-s muiere cu năframă,
Într-un cot se sprijinea , Ci-s \·oinic cu fruntea lată.
La murguţ el se uita Nu mă tem de \'OÎ, o ceată !
Şi din gură-i cuvînta :
Pot era cum auzea
- Murgule, nu te temea
Că Terente-i fermecat , Drumu la gloanţe dădea ,
C u rumeguş descîntat Pe Terente mi-l lovea ,
Şi-n apă vie muiat ! Jos la pămînt el cădea ,
Murgu său cum auzea, Sîngele din el curgea
Curaj iar că îi venea. Şi-apoi sufletul şi-l da .
P. Stoica Folclor di11 Oltrnia .si .ll z111t en ia , l l l . 6 1 3
Surd uleşti - Ilfo·1 \". c..\ RA B I )
1 40( 1 26) GRVIAN

Pe culmiţa dealului , La pui de corb se ducea
Dealului Ardealului, Şi din gură-I întreba :
La craca - Savai, puişor de corb,
Ciolpanului, Ce ţipi , neică, şi ţiveşti
La cuibul Şi-mprejur mi te roteşt i
Şoimanului, Ş i pe ploaie, ş i pe ceaţă,
Ţipă puiul Şi-n seară, şi-n dimineaţă,
Corbului, Şi la prînzurile mari ,
Şi pe ploaie, Pe ramure
Şi pe ceaţă, De ciolpani ?
Şi-n seară, Au ţi-e foame,
Şi-n dimineaţă. Au ţi-e sete,
Frunză verde de tufan, Au ti-e dor de codru verde ?
Iată colo că Gruian, Colo : puişor de corb
Gruia, Pazavan Din guriţă că-i vorbea
Gruian, Şi cu ciocu-i răspundea :
·595
- Savai, mare căpitan, N-ăi mînca.
Gruio. Pazavan Mai bine
Gruian. Te-oi împuşca,
Să-ti .
Nici mi-e foame, ' vie
Nici mi-e sete, La cap vorba,
Ci mi-e dor de codru verde, Să-ţi iau piept şi aripi oarrt
Că mie mi s-a urît !;ii să mi te fac pastramă,
�i mie mi s-a făcut S-o mănînc la primă ,·ară !
Să mănînc Bine vorba
Carne de cuc .l\u sfîrşea ,
Şi să beau Mina
Sînge de turc . Pe puşcă punea .
Să mănînc Pu iul de corb că ochea .
De coţofană . Îl ochea , ori nu-l ochea .
S ă beau Puiul de corb că zbura ,
Sînge de ca tană ! P-altă cracă se punea,
Gruia. unde-l auzea . P-alt ciolpan se ridica ,
Pînă-n suflet se-ntrista . Şi-mi ţipa,
Puiului de corb zicea : Şi-mi ţ iuia.
-- Savai, puişor de corb, Şi din gură tot cînta :
\ 'edea-te-aş şchiopat şi orb ! - Nu mi-e foame,
Nu ştii că sînt neam de turc Nu mi-e sete.
�i că trăiesc ca un cuc ? Ci mi-e dor de codru verde,
X u ştii că io sînt catană, Că mie mi s-a urît
Slabă ca o coţofană ? Şi mie mi s-a făcut
Tu pc mine mă urseşti. Să mă aţin la potici,
Tu pe mine mă cobeşti U nde s-or lupta voinici,
Să-mi mănînci din cărnişoară C-am să beau sînge de turc ,
�i să-mi bei din i nimioară, Să mănînc carne de cuc,
Dar zic, zău. pre legea mea, Să mănînc d-o coţofană,
Jă din mine Să beau sînge de catană !
JJ.ct 1·ea Creţ ul Şolca11 Teodorescu , 6 1'1
\ ac u Sărat - Bră i la
LY I XIH
1 '4 1 [STANCU LU PU]
Verde foaie ş-o lalea, Foaie verde sămurastră,

Maică, măiculiţa mea , Cînd ciocoii stau la masă,
C înd erai cu mine grea Stancu Lupu la fereastră .
Toti' ciocoii te iubea. Stancu Lupu cînd venea
De cin', maică, m-ai făcut Geamu-n braţe că-l lua
Toţi ciocoii te-a urît Şi-n patru că mi-l făcea
C-ai făcut un pui de lup
Ş-ai crescut un pui de drac , Ş i la boieri că-mi intra.
D e vin l a c iocoi de hac . Boieru , cînd îl vedea ,
Decît slugă la ciocoi, El pe loc încremenea,
Mai bine cioban la oi La coconiţă striga :
Cu capu pe muşuroi - Coconiţă dumnenta,
· �i cu ochii după oi . Adu cheiţele-neoa
596
Să dăscui lădiţili , Hîrt iile le lua
Să-mi iau părăluţili. Şi-n două că le frîngea,
Poli şi rile alegea, Şi-n ch imir că le băga.
Jana Coman Folclor di11 Oltrnia ,d Jl 1111te11 ia , 1 1 · . 330
Feteşti-Ialomiţa c ; . :'\ E :\ C l:
1 933
1 4 2( 1 28) NEDEA \' Ol � I C U L
Ştie lumea ş i ţara \"inc-m i potera cîntînd,

li nde-i gazda lui Nedea : Tot de I>ina întrebîn<l,
Tot la Dina-Costandina , Tot de Dina-Costandina ,
lbovnica lui Nedea, Ibo\·nica lui :\ cdea !
Lui Nedea, lui voinicu, Darf1 Nedea cc-mi făcea ?
Lui Nedea hoţomanu ! Armele şi lc-ncingea,
Şi nu-i hoţ pentru calici, Pa lcş în mină lua
Şi-i hoţ pentru venetici ; �i din gură cudnta :
�i nu-i hoţ pentru sărmani, - Ihai, Dină-Costandină ,
Şi-i hoţ pentru turcomani ; I bon1ică de demult
Si nu fură de la noi, Cu dor şi cu crezărnînt,
Ş i fură de la ciocoi. l "nu-i N e dca voinicu !
Foaie verde popuşoi , Am �cf1pa t cu de mama,
Mă.re, statul de la noi Am �ă �-cap şi de asta .
\" ede plîngere-n ciocoi Ieşi a fară. nu te teme.
(-au rămas ca vai de ei ! "!\u fii minte de muiere !
El, mări , s-a-ngrijorat, Dina la poartă ieşea ,
�apte potiri �-au gătat , Şi potera cit-colea ;
După Nedea s-au luat, Căpitanul poterii
Toţi codrii i-au împănat, Şi chiar domnul l\Ioldo,·ii !
Pe Nedea nu l-au aflat . - Alei , Dină-Costandină,
Potera căta prin ţară, Ibovnica lu i Nedea ,
Nedea bea la pivnicioară Ibovnică de demult
Cu plo!;ca de-o vedrişoară, Cu dor si cu crezămînt,
Cu vin vechi, cam marmagiu ,
.
Scoate pe N edea afară

Cules toamna cam tîrziu , C-awm vorbe de tocmeală ;
Tot la Dina-Costandina,
Ibovnica lui Nedea, De-i în ca�ă. zi-i �ă ia� ă !
Ibovnică de demult, - Ku-i în ca�ă. ca �ă iasă,
Cu dor şi cu crezămîn t. Kedea de voi a afla t ,
Dar potera ce făcea ? S-a văzut înstrîmtorat ,
Dacă vedea şi vedea , C u paloşul �-a tăiat
Tot de Dina întreba, Şi chiar mini o �ă-1 comînd,
Tot de Dina-Costandina, Că-s ibovnică de mult,
Ibovnica lui Nedea. De nu-mi credeţi cuvîntul ,
Foaie verde şi-o lalea, Hai �ă v-arăt mormîntul !
Mări, Dina că-mi afla,
Tare mult se îngrijea ; Foaie verde bob năut,
Drept la N edea că mergea Mormîntul că l-au văzut,
Şi din gură că-i zicea : Dar pe Dina n-au crezut ;
- Ihai, Nedeo dragul meu , Tîrnăcoape c-au luat
Tu bei şi te veseleşti, Şi-au săpat cit au săpat ,
De poteră nu gîndeşti. Dar de Nedea n-au aflat . . .
Ţepu - Galaţi Pamfile, 39
597
143( 129) COSTE
Foaie verde şi-un bujor, Pe ciocoi îi omora,

Coste, frate Costişor, Pe săraci îi miluia ;
Coste-i văr al lupului, Era frate robului
Nepoţel al ursului, Şi duşman ciocoiului.
Frate bun al codrului, Pe rob el că-l miluia ,
Tată bun săracului Miluia cu ce putea ;
Din ţara munteanului ! Pe ciocoi de mi-l prindea,
Foaie verde leuştean, Zilele i le sfîrşea.
Vine Coste de pe deal Cînd băiet se ridica ,
Călare pe-un negru cal, La un ciocoieş slujea,
Din ţigară fum trăgînd, Dară plat ă ce-mi lua ?
Buzduganu-n sus săltînd. Nu-mi lua mai nimica,
Buzduganul arăta. Ba lua , dar ce lua ?
Ciocoii se-nspăimînta, Mi-l bătea de-1 omora !
Pe răi frica-i cuprindea . Cînd flăcău s-a ridicat
Pe cari Coste îi găsea , Şi de ciocoi a scăpat,
El de gît mi-i apuca El în codru a intrat.
Şi frumos mi-i judeca. Pe ciocoi de mi-l prindea ,
De ţurloaie-I apuca De a veri îl jupuia
Şi de cîini se apăra Şi pe sărac miluia ,
Pînă. vere , nu sufla . De mi se ducea vestea
Iar dacă nu mai sufla. De ce-mi tot făcea Costea
El de murg că mi-l lega Î n cea ţară rom ânească,
Şi în codru mi-l ducea . Ba şi cea ardelenească !
Unde Coste stăpînea , Foaie verde şi-o alună,
Un lemn de vîrf ascuţea Are Coste casă bună.
Şi-acolo îl înfigea , Are casă-n codru mare,
Şi-l lăsa , şi-l tot lăsa C ă era frate mai mare .
Pînă corbii că veneau Şi iar verde şi-o lalea ,
Şi din stîrv se ospătau. El în codru că trăia ,
Foaie verde popuşoi, Unde el stăpîn era .
Nu era Coste ciocoi Pe ciocoi îi omora
Ci-mi era om ca şi noi, De mi se ducea vestea :
Nu cu unul, nu cu doi, Coste , văr al lupului,
Ci vreo ci nspre zece, măi ! Nepoţel al ursului,
El nu făcea strîmbătate, Frate bun al codrului
Ci făcea numai dreptate. Şi tat-al săracului !
Ţepu - Galaţi Pamfile , 86
1 44 ( 1 30) C Î NTECUL LU I IOR GOVAN
Frunză verde odolean , Şi lorguţă Roşcovan ;

I c i în vale, colo-n deal, Că ei bea şi petrecea,
La rateşu de sub mal, De poteră nici gîndea.
Bea Iorgovan Fraţi de ai lui îi spunea :
Şi cu Drăgan (m. 1 243) - Bea , Iorgovan, nu prea bea,
598
Că-i potera ici, colea ! De poteră nu mi-i frică ;
- Lasă, vie, că nu-mi pasă, Şi-s rom ân cu cuşmă-n cap,
Că şed cu fraţii la masă Eu cu potera mă trag !
Şi mi-i puşculiţa dreasă. C inc trece luncile ?
Şi mai am vro şeapte-acasă, Iorgovan cu �lugile.
Cu cinci rînduri revolvoare, Cine trece lunca mare ?
Tot în piedica cea mare ; Iorgovan cel tare şi marc,
Şi cinci rînduri de cuţite, Dimineaţa , pe răcoare ,
Tot au patru ascuţite, Cînd stă roua pe picioare,
Ascuţite, iuţitoare, Cu cinci rntc de cătane,
Eu fac printr-înşii că.rare
Şi mi-i omor din picioare, Dimineaţa-n prînzu mare.
Ca pe-o cucu tă. de soare. I\u-s catane boiereşti,
Las ' să. vie pe poimîne, Ci-s cătane haiduceşti,
Cum vine, aşa se duce, Dai cu plumbu, nu-i loveşti ,
Că nu-s fimeie cu cîrpă, 1\-ai mai văzut de cînd eşti !
Docani - Yasl u i 1ocilt.<c lf . 1 27 I
!'\ . COCJOH \"A
1 45( I 3 I ) IA:t\ C ll L
- Frunză nrde clocotici , Şi mi-s feţii cit colea,

Ce caţi, Iancule, pre-aici, De mi-nşeală potira .
Numai cu palmele goale, Oliolio, măi lăutar,
Zioa-n-amiaza cea mare ? Mult ai tras din cel pahar,
Că te-a zări vrun panţir De ţi-e glasul răguşit
Şi te-a apuca de bir
Şi de pozne ce-ai făcut Şi ţi-e capul ameţit !
Din Yaslui şi pănă-n Prut ! Da ' mai zi, măi, o cîntare
- Las' s ă vie, că nu-mi pasă, C-apoi plec în fuga mare
Că şed cu mîndra la masă, Că. aud nişte pistoale,
Ş-am iartagan în curea, Şi-s pistoale panţireşti,
Şi-s pistoalele la şea, Nu-s pistoale haiduceşti !
„de pre valea Pr ut 11[ui" - Moldo·1a Cara11Jil, 1
1 46( 1 32) LUPUL HAIDUCUL
Cine-mi trece valea-n lat, Că de cînd hoţ te-ai făcut

Nebăut şi nemîncat, Iarba-n casă ţi-a crescut,
De şase ani tot pribeag ? Nevasta ţi-a-mbătrînit
- Alei, tată Lupule,
Lupule haiducule, Tot de plîns şi de jelit,
Lasă drumul, puiule, Şi de cînd tu haiduceşti
Şi toate isprăvile. Nebăut, nemîncat eşti
599
Şi la trup nepriminit, Potiră de arnăuti
Si la suflet amărît ! Cit frunza ş-iarba de mulţi,
Frunză verde plop stătut � Ca să-mi prindă pre Lupul,
Auzit-aţi c-a trecut Pre Lupul, sermănuţul ! ; . .
„de pre va/ea Pn1t H/ui" - Moldo·1a. Caranfil , 41
1 47( 1 34) STANC I U
Frunză verde de rosură, Că ieşti mare vinova t !

Dragu mi-i la băutură. - De ce să mă dau legat ? .
Cu voinici de-a vînătură, Muiere-s, cu cîrpă-n cap,
l·n · nu fulgeră , nici tună, Ori j iean cu comanac ?
Colo-n vale , la strîmtoare , Ştiu poterei ce-am să-i fac !
Unde trec munteni cu sare, Am pus mina pe baltag
Negri ca călugării, Şi m-am 'vîrtit rotiliţă,
Mărunţei ca fluturii . Ş-am scapa t de-o poteriţă.
Pc pîrăul fagului Staţi, feciori. şi vă gîndiţi,
Beu voinicii Stanciului. La vin nu vă lăcomiţi ,
�ăde Stanciu-n cap de masă, Desară unde-o să izbit i ?
Cu vedriţa plină rasă, S-o izbim la Hagean-t'urc ,
Şi strigă Stanciu din gură : Să luăm grajdiul de-a lung,
- Staţi, feciori, la băutură, De la uşă păn ' la fund,
Staţi, feciori, şi vă gîndiţi, Să-mi aleg un cal porumb,
La vin să nu lăcomiţi, Scurt în gît şi lung în trup,
De-ţi he, vă veţi îmbăta, Cum e bun pentru voinic.
Potera ne-a-ncunjura ! Cînd oi trece Moldova ,
Nici cuvîntul nu-l sfîrşi, Să nu se ude scara .
Şi potera că sosi , Mult. puţin, ce-oi cîştiga ,
Şi strigă un căpitan : Să am cu cine mînca ;
- Daţi pe Sta nciu, că-i talhar ! De-aş avea ş-un leuşor.
Dă-te, Stanciule, legat Srt mi-l beu c-un frăţior !
(Moldova] Scvastos, 298
1 48( 1 35) RĂSCOL�IA:\
Frunză verde lobodă. Ochii-n sus am rădicat

Toată lumea-i �'1obodă, Şi la soare m-am uitat
Numai ieu stau la-nchisoare �i din gură-am cuvînta t :
Pentru-un frate-al mieu mai mare . - Haideţi, fraţi, ca să fugim
D ă de ştire maicei mele Că pe-aici n-o să trăim .
Să-mi trimată ciubucul, Şi să fugim peste Olt ,
Ca să-mi descui butucul. C-au dat frunza peste tot.
Ciubucul mi l-au trimis, Trecui Oltu-a treia parte.
Butucul mi l-am dischis Mă trezii c-un glonţ în spate ;
Şi afară am ieşit, Trecui Oltu-n jumătate,
600
Răscolman trăgea de moarte Ră.scolman mi să-nvîrti,
Şi din gură aşa zice : Po tera jos o trînti.
- Staţi, fraţilor, şi mîncaţi, Şi mai merse pe-o că.rare,
Şi mîncaţi, şi ves�liţi, Să.-ntîlni cu popa-n cale :
La nimic nu vă gîndiţi ! - Sărut mina, sfînt părinte !
Cuvîntul nu isprăvi, - Nu-ţi mulţămesc, hoţ de frunte !
Şi potera că sosi - Nu-mi faci bine cu murgu ?
Şi din gură-aşa grăi : - Ba ieu murgu nu ţi-oi da,
- Dă-te, Răscolman, legat, Că. n-am cu ce mă căra !
Să nu te ducem stricat - Cînd ţi-oi trage şapte palme ,
Şi de gloanţă vatamat ! Ţi-a păre că mergi calare !
Moldov a]" Sevastos, 306
1 49( 1 36) BUG EAN

Frunză verde odolean , Şi cu săbiele scoasă.
La crîşmuţa de sub deal Beţi, copii, şi veseliţi,
Bea Bugean şi cu Vargan Pe la noapte vă. gătiţi
Şi Costache Roşcovan , La grajdiul lui Ianuş-turc ,
Cu trei fete de arman Să. măsor grajdiul de-a lung,
Şi una de moldovan. De la uşă păn ' la fund,
- Bea, Bugene, nu prea bea, Să-mi aleg un cal porumb,
Că potera-i ici, colea ! Scurt în gît şi lung în trup,
- Lasă, fie, nici nu-mi pasă, Cum ie bun pentru voinic.
Că mai am vro şapte-acasă, Să pun şaua căzăceşte .
Stau cu coatele pe masă Să-ncalec moldowneşte !
[Moldova] Sn:astos, J 15
1 50( 1 40) FRUNDZÎ VERDI DI-O RĂCIT Î

Frundzî verdi di-o racitî, Cî eu , drag,-am audzît
Vremia me cei prăpăditî Ci nu-i bogat pi pămînt
Pîntr-o curvi di nevastî, Cum îi Danu di-ncumplit !
Dă cu şperlî pi fereastî, El pi cal încălica ,
Nu ma lasî sî-m' fac casî P i drum c u dînsa pleca.
La copcii şî la nevastî, Cin' soarele rasare,
Dzîci sî ma dau cu e Potcovili străluce.
Şi sî-m' lăs căsuţa me. Danu din curti isă,
- Hai, drăguţi, tu cu mini Strălucin' caii-i ,: ide
Cî ştiu calia-n codru bini. Şî la portari cî striga :
Na-ţ' i'st murgu potcogit - 1Iăi străjări şî măi portari ,
Cu potcoavili di-argint Sî-m' discuieţ ' porţîli,
Şî cu frîu di ma tasî, Mnii-m ' vin niamurili
Cu şaua di iarbî grasî ! Cu cai mîndri potcogiţ '
- Ha.i c-oi mergi, fătu mneu , Cu potcoavili di-argin t
Di teinut ma tem mereu, Ciar nici sînt pi-aiest pămîn t ;
Cî-ncalic pi murgu tău ! Şî voiu sî v-ascundeţ'
- Hai, drăguţi, uni ti-oi duci, Ca sî nu va sparieţ' !
Sî ai dzîli pi pămînt Cîn' la poartî c-o agiuns,
Cî l;>ani aiu di cinstit Calu lui în zbor sare,
Şî n-ai sî cii nacajît. Ciar în curti sî vîră.
Haida-n fundu măriii Da ' Danu , ciocoi a ,·ut.
La curţîli Danului, În cap nu s-o priceput
La faţa soltanului, Cî i-o sosit sfîrşîtu ,
60 1
ln 1 sî duci argintu, Sî dai bani pi la saraci
Argintu şi auru Sî-ş' cumpiri boi şî vaci !
C iar îi mînînci capu . Da' ciocoiu cel bogat
Trii buţ ' di galbini luua, Mînurili-i saruta,
Ciar în curti-i rasturna Galbini cu pumnu luua
Şî di una-i şî spune : Şi din gură-aşa dzîce :
- Luaţ' bani cit îţ' voi - Mergiţ', dragi, pi un' ,·reţ ',
Ş-înci tot v-oi darui Di mini frici n-aveţ' ,
Irmilici şî galbini mari, Eu nu v-oi mai căuta
(-aşa trăbî la talhari ; Ci eu am bani cit lumia ,
Da ' ciţ' vonici cinstiţ' , Dar frica ci m-o luuat
P i mini n u ma omorîţ ' , Di-amu nu-m' iesî din cap !
C-am averi împărateşti Dzîua buni ş-o luuat,
Nipusî nici la o caii, Ş-acolu l-o şî lasat,
Şi am bani pin cei camarî, Cu caii o şi zburat.
Mnii şî suti di stamboali . Apui pi urmi merge,
Puteţ ' cara cu caru , Pim paduri sfatuie,
Eu nu ramîn saracu ! Cîtră barbat ci dzîce :
l i desagii-şi încarca - \'rai sî trăieş' tu cu m1m,
Şî pi cai îi aşadza . Ori ti duci la casa ta
Da ' la masî mni-i pofte, �î trăieşti cu nevasta ?
\'in di cel bun aduce. - Nu-ş' ci-oi faci, dragu mneu ,
l i di masî nu gînde, Ci gîn'esc la e' mereu !
Făr' la sfîrşît socote - La a veria ta cei ră,
Ca si-i tai şî capu , \'rai sî ti tragi tot la e' ?
Sî ucidi bogatu. Du-ti, du-ti, fătu mneu,
Da ' curva cei di muieri Cu tini nu trăiesc eu ,
Îl întriabî pi dinsu : Făr' mni-o fos' sî-ţ' fac um bini,
- Măi, cam cît eş' di b0g<i.t, Sî ti-mbogăţăs' pi tini.
Banii cum i-ei cîşligat ? Mer'i în cali-ţ ' sînatos,
- Ia, cu bgeţî saracii ! Şî la copcilaş' voios !
- Dzîlili ţi s-o sfîrşît, Baietî, cîn'u-1 vide,
.
Tu saracii i-ei jupcit, Tri-nnăintia lui işă,

Pi tini t-ei îmbogăţit ! Mîna-n sinu lui viră,
- Ma rog, pre iubitî, ţîi, Galbini di cei mari scote.
Faţa-ţ ' samînî muieri, F umeia mni-1 saruta,
Da' cuvîntu-i di barbat , Apoi mult mni-1 întreba :
Eu singur mă dau legat. - Un' ţ-o fos' cîşligu tău ?
Fă cu mini cum îi vra , Mult ai şădzut, soţu mneu !
Doar inima ti-a lasa - Am galbini cu civîra,
Tot cu dzîli mi-i lasa ! Cîşligaţ' cu varî-mnia .
- Eu cu dzîli-oi sî ti lăs, Di-amu poci ca sî traiesc,
Făr' pi cîn' oi măi vini Sî-m' fac curţ ' nanti, domneşti,
Ciar măi mulţ ' bani ţ-oi luua, Sî-m' stăpînes' copciii
Cu dzîli nu t i-oi lasa. Şi sî traiesc cu dînşî !
Toader Mihai Buchilă VasiliH, 70

Tătărusi - I asi
29 IX 0 1 897 .
l Probabil : i .
602
1 5 1 ( 1 42) A LUI MNI HAIŢĂ
- Codrule, frundzî subţiri, Su · poalili muntilui,

Lasî-mă sî întru-n tini La crişma Paunului.
Ci di cîn'u n-am întrat Paunu, cîn' mni-1 vide,
K imica n-am cîşliga t . Înnă.intia lui işă
Astîdz, dragî, di-oi întra, �-aşa din guri dzîce :
Bani îm' vin cu civîra. - Alilei, măi voiniceii,
Codrule, frundzî supţîri , Ti-aştept di-o buca ' di vremi !
Lasî-mă sî trec pin tini Dar hoţu aşa dzîce :
Pîn' la lunca cei din vali, - Mi-i aştepta, dragi, bini .
Cî văd un cîrd di cucoani C-am măi tras eu pi la tini ;
Şî di boieri frumuşăi, Adî-m ', o vadrî di vin !
Tăţ' tiniri şi mulţ ' holtei ! Vadra di vin aduce
Cîn' cu ocii di el da , Şi pi masi i-o pune,
Şî prinde a numara, Şî din gură-aşa dzîce :
Galbini scote cu poala - Alilei, Paunulc,
Şi din gurî-1 întreba : Ci bun vin tu mne-i măi da t,
Inima mne-i stimparat .
- Cum îţ' esti porecla ?
Ş i eu tot ti-aş întreba
- Dragii mnei , tiniri boieri,
Dacî tu m-ai asculta :
Nu plîngeţ' , nu va bociţ ' ,
Dă-m' mnii pi fatî-ta !
C î eu v a lăs nistîlciţ ' .
Pa unu aşa-i dzîce :
Eu, măi, sînt drept l\lnihăiţi
- Alilei, vo'nici hăi ,
Din ţara cei muntiniascî, Fatî-mnia-i copcilî mnicî
Di pi vîrfu muntilui, Şi e si cam temi tari
Undi-i greu vo'nicului ! Di armili dumitali !
Mnii di galbiniu cî-i da , - Cii, Păuni,-aşa di bun,
Boierasî lacrama
' Ia sî vii fatî-ta
Şî tot hojma-1 întreba : Sî grăiesc eu cu dînsa !
- Spuni-m', dragi, porecla ! Atunci Paunu striga :
- Porecla eu nu ţ-oi spuni - Copiliţi draga me,
Cî mni marsî vestia-n lumi ! Ia sî-m' vii pîn-acole !
Um boieri măi mititel Cîm' pi fatî mni-o vide,
În ocii lui sî uita Faţa i sî veştedză,
Inima i sî-ncrunta
Şî faţa lui mni-o scrie.
Di frumoasî ci era .
Apui di la el pome,
Apui din gur-o-ntreba :
Potirî mari găsă. - Garofiţî fa, fa , fa ,
El nici în samî nu baga Uti , ti rog eu pi tini,
Cî mni-1 cata potiria, Vrei tu sî mer'i dupa mini ?
Şî el, dragî, cî trage Sî-ţ' dau galbini cu poala,
f503
Sî tîi sî pi maicî-ta ! Cu potiria s-o-ntîlnit .
- Of, 'badiţî fătu mneu , Căpi tanu potirii,
Eu aş mergi, frati, dzău ; Di cit loc cî mni-i vide,
Aud cî ai cuvînt rău La e cu ociu face
Şî ma tem cî mi-i luua Şî din gur-aşa dzîce :
�î pi tini ti-or puşca , - Ah, copilî fătu mneu ,
Pi mini-n gros m-or baga Spuni-m' a cu ' eş' tu, dzău,
Şî vadan-oi ramîne. Cî eu cin' ma uit la tini,
Ci folos di s taria me, Mni s-o rupt inima-n mini :
Cin' n-ari cini-o-nvîrti Am uitat şî ci-am mîncat.
�i nici cini-o dobîndi. Potiria mni-o dau legat !
Priar dicît cu cap lega t , Da ' e din gurî dzîce :
Parci- i m a i bun dizlegat ! - Eu sînt fata lu' Paun ,
Dar haiducu porunce : C el ci ţîni ginu bun.
- Paunule fătu mneu , Haidaţ ' tăţ ' cu potiria
Tu sî-m ' cari la \' În mereu Şi ginu di li-ţ ' cerea !
Ci eu sint ginirili tău ! t:ti hoaţa c i făce :
Mîna-m buzunari baga Cum în crîşmă mni-i vîră.
�i cu pumnu bani îi da \"adra di gin m ni-o striga .
�i din gur-aşa dzîc e : Apui la băut sî da ;
- Ai, vo'nici fătu mneu , Cari cum he, sî-mbata,
Be �î nu ti-mbeţ ' tu rău , Di rnman sî dizbraca ,
Şi hai di-amu la hoţii Armili gios li culca,
Cî ţ-a i capatat soţii ! Hoaţa , toati li luua .
Cin ' din crîşmî cî işă, Diminiaţa sî tredză,
Trii dam i pi drum merge. Acel măi mari dzîce :
Cinri mnii di galbini ave. - Halal măi Paun , di tini.
E-nnăbti li işă, Cî ştiu cî ti-am padzît bini.
1\urr.a• citi-om pumn li da , Nici n-am armi, nici r nmani ,
Galbanaşî îi luua Di ruşini sîntem, Doamni !
�î-nnapoi cî sî-nturna : Haidaţ' măi ficiori , acasî,
- Mnihăiţî barbatu mn( u , Sî nu spunim c-am îmblat
Hai sî n i cununăm , dzău . Şî potiria ni-o-nşala t.
Cî-m ' placi cîşligu tău . Ai ! Femeia cei mai mnici
Numa amu m-am pornit Pciar pi noi ni şî mînîncî.
�î mult bini-am dobîndit ! pragu mneu , hai sî plecăm
- Garofiţî draga me, In sat sî ni jăluim,
l\u-i greu a ni cununa , La boieri !' Î ni pornim !
Da ' ni-agiungi potiria ! li cin' în sat o întrat ,
- Brava di tini, vo 'nici, Ciar boierii i-o-ntrebat :
Dacî-m ' spui tu mnii-aşa , - Voi potiraş' , ci-aţ ' păţit ?
Cî ti calcî potiria - O, cucoani , ci-am paţît ,
�î n-ai cînd ti cununa ! Da' pi noi ni-o mîntuit,
Hai în ciia tufaraş' Cî hoţi ni-o j ălovit ,
Sî prindem pi potiraş ' : Puştili n i li-o luuat,
Cin ' or treci mulţ ' la dial, Di rnmani ni-o dizbraca t ;
Si-i dizbracă.m di rnman . Da ' bă tă.i citi ni-o dat !
Li-om luua sumanili - Da ' voi cum di v-aţ' lasat ?
Şî li-om vindi armili, - Of, cucoani,-aici îi sat
Ş-apu ' ii n-ar m ă.i cata, Poţ ' sî graieş' cum îţ ' placi,
N-or îmbia în calia ta ! Da-n codru nu-ţ' mă.i dă pact .
Di pi loc mni s-o pornit , Acela mni-i hoţ cumplit,
604
Mulţ ' boieri o sărăcit Şi puşcî mereu cu t' ,
Şi cucoani-o YaduYit. Puşcî şî �î ,·c�akşti
Feti mari o-mbatrinit. �î mînîncî şî-i ticnc ş t i .
Ari multi armi plini. D i potiri nici gîndcşti.
Nici nu vedi cari vini. Ci e-i fata lu ' Paun
Cin ' ţ-o spus di doau' ori. �î ie�î noaptia la drum.
Poţ ' ca si vii innapoi. �î ic bani nisocotiţ.
Apu si vedz mneta încî �î ţîni armili-n dinţ '.
Ci neYastî ş-o luuat , Norodu cin ' o vide
Nantî, mîndrî şî frumoasî , Pciar în lumi sî duce.
Puşcî bini di pi coastî. In trî-n crîşm î. ,·esakşti
Noau boieri o puşcat . �î di credz nici nu platrşti.
Sîngi di voi o mîncat. Bea, cîntî şi ciuieşti,
Sî ştiu bini c-oi muri, Di potiri nici gîndcşti.
lm potiri n-oi măi ci le!-Î-n drum. cati la dial,
Ca �î mai cat pi-aist hoţ . \'cdi-on rom ânaş c-on cal,
Cî pin ' ci 1-oi capata Îl popreşti
Dzîlili mni li-a luua ; �-îl cinsteşti.
Cî bani ari cu mniia, �î di cal îl curăţăşti.
Nici nu-i măi şti' numara : Omu plîngi, !' Î boceşti,
Far ' uni meri. tot be Şi t.· di d nici gîndcşti ! . . .
Toad1 r Jl iha i B 1 1 chilă \"a s i / 1 1 1 , H

Tătăruşi - l aşi
16 V 1 898
1 52( 1 43) A LUI COSTI!\
- Frundzî verdi iarbî niagrî. Şi pi giam ci sî uita.

Cucule cu pana niagrî, Şi cu ocii di cuc da :
Cum cînţ' tu şî ti roteşti - Alei, cuc cu pana niagrî,
Şi annili-m' ruginesc. Cum tu cînţ', cum ti roteş ti
�i eu în gros osîndesc ! Şi tu cu glas sfătuieşti ?
Fă-m' un bini, zboarî tari - \'ociţî, dragi Vociţî.
Pînă-m malu Dunîrii Şădz ' în casî şî cinsteşti.
La sora . la Vociţa , Di frati-tu nici gîndcşti ?
Sî-m' aducî sabgia Atunci e, cînd audză,
Şî driaptî carabina, Pi cuc în casî-1 pofte .
Si pun mina pi dînsa Cucu-n casî nu întra ,
Şî sî-m' descui temniţa ! Făr' pi rarnurî cînta
Getu cuc îl asculta , Ş-aşa din gurî-i spune :
Aripcile li lunge, - Fratili tău la pediapsi
La Dunîri sî duce, În tevniti-ntunecoasi,
Lîngî casî sî pune Şî tu, V�ciţî, eş' voioasî ! ?
Şî din clonţ glas îi 1şa : Da ' \'ociţa-1 întreba :
- Alilei, Vociţo fa, - Cucule, tu rni-nşala .
leş', dragi, di-i asculta, Daci ştii pi frati-rnniu,
Vedz' un cuc cum t-a ' cînta ! El ţ-o spus fameliia ?
Da' Vociţa lacrama - la. Vociţ,-arn întreba t
Şî giamu şî-1 radica, Şî tot Costin l-o cemat !
605
- Pi tini la ci ti-o mîna t ? Slobod şî pi frati-tu
- Ca sî-i faci um bun şî bini, Ca sî graieş' cu dînsu !
Sî iei sabgia la tini, - Fărî, v-aş ruga di-um bini
Şi meri, Vociţî, cu mini . Şî ciar sî mergiţ' cu mini,
Şî iei şi carabina Da' sî graiescu şî eu
Ca sî spargi temniţa, Cu ginovatu cel rău !
Sî poatî Costin scapa ; Da ' boierii sî uita,
C-ar imbla pintri boieri Tot di e sî mninuna
Ca şi şărpcii p'in stăjări ! Di frumoasî ci era .
Soru-sa cu greu of ta, C in ' la grosu c-agiunge,
Ceia-m mini ş-o luua Bgetu , şî el audză
Şi la ladî cî-m ' pleca . Şi din gur-aşa dzîce :
Lada , cin ' o discuie, - Ale , ale, sora me,
Galbinii numa' pocne, Da' ţ-o cîntat cucu bini ?
Buzunărili li-mple, - Mni-o cîntat, frati Costini !
Sabgiia-m mînî luua, - Mne-i adus draga la mini ?
Carabina susuuarî - Ţ-am adus, frati Costini !
Şi strigi la sluguşoarî : - Mne-i adus şî nevasta ?
- Puni calu cel balan, - Ţ-am adus-o, sarmana !
Pi balan Dar boierii sî uita,
Ca si-1 înhăm , Pi Costin îl întreba :
La oraş ca sî plecăm , - Ce-i dzîs, dragă , dumiata,
La oraş, la N icopu, C î tu nu eş' cununat
Ci mni-ncisu frati-mniu . Şi di muieri înfruptat ?
Ginovat, niginovat, Da ' Costin aşa dzîce :
Aud cî-i în gros bagat ! - Ia sî va strîngeţ ' tăţ ' roatî !
î n tras urî sî suie, Soru-sa s-apropcie,
într-o dzî mari porne. Sabgiia-m mînî-i pune,
Pînî-n sari tot mina , C arabina-m mînî-i da.
Pi sar-abge agiunge. Numai o datî buhne,
Cin' la oraş c-agiunge, Boieri nu măi ramîne.
Î nnăintia ii işă Atunci din guri vorbge :
Soldaţ ' mulţ ' ş-o întreba : - Alei , sorî fa, Vociţî,
- Di un'i eş' dumniata, Di cîn' aici am întrat
Pi ci ni nai a ca ta ? Vin în guri n-am aflat,
- Vrau sî-m' cat un frati-a mneu , Pini buni n-am mîncat .
Cari-i dat di Dumnedzău ! Şî u t i ci-am socotit :
- Cum ciamî pi frati-tău ? Eu grosu l-am rărnpcit,
- A mneu frati mni-i Costin, Pi talhari mni i-am stîrpcit,
�î-n ţara voastî-i străin. Pi oamini i-am slobodzît.
Nici on rău nu v-o făcut, Eu , Vociţî, ci gîndesc :
Şi la gros văd cî 1-aţ' dat V reu sî ti gospodaresc
Fări liac di ginova t ! Î n tîrgu Bîrladului,
Darî boieri di cei mari Cu ficioru Hartului ;
Tot la dînsa sî uita, Cî el şti' şî giudica,
Ii singuri sî mninuna Şî eu ştiu bini-a prada ;
Di frumoasî ci era Şi banii cîţ' i-oi luua,
Sora, sora Vociţa . Tot îm mina ta i-oi da !
- Ma rog, dragî şî iubitî - Alelei; frati Costini ,
Şî cucoanî fericitî, Ce-i gîndit, ai gîndit bini !
Haidaţ' în gazdî la mini Da' Hartin cîn' audză,
Cî eu sînt acel măi mari ; Î m braţi mni-o cuprinde,
606
în fatî mni-o saruta C-ai întrat cumnat cu mmi.
Şi-n t �asur-o aşadza, Tu ie bani cu civîra
Mîndrî nunti radica. Şi adî la soru-ta ;
Boirimia s-aduna Eu ştiu a ma giudica,
Şî cam bini li pare, Pi boieri a-i înşala !
Ca di bini ci s-ave. - Măi cumna ti, măi Hartini.
- Tu Hartini, Bagî sama foarti bini
Noi cu tăţ' ni-a\'em di bini . Sî nu ma-nşăli şî pi mini !
Sfătuieşti-ţ ' cumnatu - lţ ' mulţămăs', măi Costini,
Ca !'î-ş' lesî naravu, Ci mne-i dat pi soru-ta ,
Ci di bani îi mulţămit
Rumîni ca călina.
Şi di grosu mni-i scutit !
Hartu foarti cî rîde Astîdz nunta mni-am pornit,
Şi cîtra Costin dzîce : Astîdz m-am şî logodit .
- Măi cumnati. măi Costini. Tu Costini. mergi cu bini
Di-amu fă, c-amu ţî bini. Şi si măi vii pi la mini !
Toadtr Mihai Buchild Vasi l i u . 7ti
Tătăruşi - I aşi
7 \"I 1 898
1 53( 1 H ) CĂLIN AŞ ŞI A RSI N E L
Frundzî verdi mărgărit, Şăpti oşti îmblî p'in sat

N-am gîndit , n-am şocotit Ca doar di ni-ar capata,
Sî aibî doru sfîrşit ; Sî ni prindî, ni-ar lega !
Cî ma legîn pi pamînt - Alilei, puiuţ băieti,
Pîntr-un gust nisocotit. Da' di unde-i audzît
Frundzî verdi leuştian. Cuvîntu-aist fericit ?
Pisti Prut, în cela mal. Sau di vin tu te-i hrănit,
O crescut um măr rotat, Sau porţ ' ciri muieriascî,
l\lasî mîndrî s-o durat . Nu porţ ' ciri bărbătiascî.
La masî c in i şîde ? Noi sîntem la op'sprîdzăci,
Călinaş cu oastia lui. Şî Bugiagu giuma ta ti
Călinaş îm' porunce, 11 bat numa' a meli spati.
\"edri di vin aduce, Apui voi sî ciţ' barbaţ',
Bucati-m masî-i pune. Pi cei vo'nici sî-i legaţ'
Pi ostaş' mni-i da tuie : Şi banii ca sî-i luuaţ ' ;
- Dragii mnei şî pui iubiţ ' , Giti grasî sî luuaţ',
Yoi s î beţ ' , sî liboviţ' Di masî sî li gataţ ' !
Su' măru ista rotat Vorba bini n-o sfîrşă,
Şî la masa as' di brad, Iaci potiria vine :
Cî la noapti ni-om porni, Cin' suti di melitari
Tăt Bugiagu 1-om zdrobgi Tot călări şî pi cai mari .
Şî di bani ni-om mulţămni ! Căpitanu cî striga
Dintri dînş', unu vorbge : La vărî-su Arsînia :
- Măi veri şî măi Arsîni,
- C ăpitani, fătu mneu, Ni-o cuprins aişti păgîni !
lacî ci-am audzît eu : Vărî-su atunci rîde
Cî-m Bugiag s-o rădicat, Şî din gur-aşa dzîce :
607
- Căpitani, fătu mneu, - Capitani , ai iertari ,
Sî ştii cî rom ân 5int eu ; Da ' la tini ai parali ?
Şădz ' şî be. nu ti 5cula, C i tu ne-i strîcat ma�a .
Potiria ţ-oi diparta ! Ne-i amărit inima.
Arsînel mni sî 5cula , . Ca sî ti hranes' di-mblat
Carabina mni-o luua Cu potiri-ndistulat, .
�i din gur-aşa striga : Cin' r nti di potiraş '
- Ostaş' . cazaci di cei mari, I-ei culcat şi i-ei mîncat,
\'raţ ca sî prindeţ ' talhari ?
· Dac-ai fost um blăstămat.
Cari , mă.i . \·-i capu \·ost ' , Cî tu de-i ci ascultat ,
Căpitanu c d măi mari , Mergei şî ni-ncungiurai
Ca si-i dau şi eu parali ? �i cia r şi tu azîli a vei .
Atunci pi ii i-ncungiura . Apu amu ci gin'eşti,
El iar din guri striga : Si- ţ ' dau dzîli s î traieşti ?
- Of, sannanilor copii. Noi cu dzili ti-om la5a,
Amuş \'a ard ciolanili Pi urmi iar ni-i cata !
Şi Ya ies rnflitili ! - Capitani Arsîneli,
\'oi sînteţ ' cin ' suti mari. Ma rog sî- ţ ' cii şî j ăli,
Şi noi , cindzăci di talhari . Lungeşte-ro' dzîlili meii,
Ciţ' măi buni Yoi ş-a�cultaţ ' , Cii- ţ ' mnilî, vai de mini,
Duciţ î-Ya nizdrobgiţ ' , C-oda tî v-oi prindi bini ;
I\u cataţ ' bucluc pe-ici ! Cî sî am oasti cit di mari,
C ăpitanu comînda Da ' eu ti-oi ca ta pi vali,
Sî dăi-n hoţ ' cu arma . Şî · di cit loc ti-oi vide
Cin ' annili radica , Eu oi faci pi cole,
Arsînia durda luua Pi tini ti-oi încungiura
Şî-ntri <linşii foc îi da , Şî-n gros nu ti-oi măi baga !
Şi cin ' durda lui pocne - Sî cii scapat dumneata ,
Pi cin' suti potopce ; Şî pi cini ti-a-ntreba

!\urna ' unu c-o ramas, Ce-i facut tu cu oastia
Capitanu Pavilei Drept sî spui ci s-c-nnecat.
Şî cu a lui doi flăcăi . Sî nu 5pui ci s-o puşcat,
Anna-n sus o rădicat Cin' o vrut Nistru sî triacî
Şi la talhari s-o rugat : Mni s-o-nnecat tăt-odată !
- Capitani Arsînel, - Da ' nneca t ci s-o-nneca t
Ai mnilî di trupu mneu ( Împaratu-o cuvîntat),
Ci şî eu am fos' silit Da ' tu cum di eş' puşcat ?
Di-mparatu tătărăsc Atunci el o-ngenuncet
Ca sî vin sî va zdrobăsc ! Şî nimnica n-o grait
.,
U ti hoţi ci dzîce : Şî pi loc o şî murit !
Toader -11 ihai Buchilă l "asi/ i 1 1 , 78
Tătărusi - I asi
7 \'I 1'898 .
1 5'4 ( 1 '45) A V OIC ULUI
La poalili muntilui, Voiculiasa mni-1 boceşti,

La per dia ua Voicului, Doau puşti mni li gateşti,
Yoicu be şî vesăleşti. Dupa Voicu sî porneşti.
608
La mnijlocu codrului, Ia , desagii-s înfundaţ '
Un'i-i greu vo'nicului, Şî di galbini încarca ţ ' .
Pi Yoicu cî mni-1 gasă. I a i e calu di dălog
El tot be şi vesale Şî-ntoarci potica-n loc .
Şi di dînsa nici gînde. Sui la vîrvu muntilui,
- Alei Yoicu, dragu mneu, La perdiaua Yoicului.
Gîndeşti tu ceva di bini, Di-i vide potiri mari,
Sî măi tragi şî pi la mini ? Tu sî mni-i puşti di calari ;
- \"oiculiasî, dragu mneu , Di-or vini măi puţintei,
Tu pliacî pi drumu tău Tu mni-i ciamî-n cd bordei.
Sî nu-m' vii von gînd rău , l\lulţărnrşti-i di mîncari
Ca sî dau c-on glonţ în tini Şi li măi dă şî parali .
Sî ti omor ca pi-on cîni ! Eu , cînd oi audzî puşcînd.
- Brava ţii , \"oicule, Pi cal oi încălica .
Eu vin. ti caut cu bini. În urma ta m-oi luua .
Tu nai sî-t' faci rîs di mini ! Atîtia gloanţî ci-oi da,
Cî pi-acasî 'ti-o ca ta t Di-or curgi ca şî ploaia .
Potiri mari di la Bîrlad ; (ii potiri cit lurnia,
Pi mini m-o s.păimătat , Mnii nu-rn ' pasî di ca .
Casîli li-am încuiet,
După tini m-am luuat, l\ici di vo 'nici capitani
Tă t ' codrii cî i-am calea t Cari-ncalicî pi cai,
Pî�î-n urmi ci t-am dat ! Ci la mini-i căpitan
- Yoiculiasî, fătu mneu , Stejaru verdi la cap
Ascultî tu ci dzîc eu : Şî livorvcriu-ncarca t !
Toader Jlihai B 11ch ilă
Tătăruşi -Iaşi
7 n 1 898
I 55 GHEORGH ILAŞ
A ăi1 Şi1-/ :am zis vierdi1 de-arţăran, :/

Aleo, Gheorghi- Gheorghilaş,
Mîndru-i trupu şî ginga�.
Mîndru ca şi-un năsturaş,
La ienimă om năjimaş !
B Î 1 / : Gheorghilaş ci mai făcea ? :I
lel la crîjmă că mergea,
După masă să punea,
/ :Lui crîjmar că-i poruncea : :{
'
ce1 /:- Măi crîjimar, măi făgădău , :r

Adă v in nimăsura t
Sî-z' dau bani ninumaraţ',
Adă vin cu litrili
Să-z' dau bani cu chivrile !
c - Şi1- / :aleo2 Gheorghe- Gheorghilaş, :/
Văd bini, te-ai îmbatat
Ca un mare blastamat,
/ : Potera te-o-nconjiurat ! :/
609
i1 / :- Ian, madamă crîjmăriţă, =i
la ţini tu-m ' uşa bini
Să-mi arunc flinta pi mini
Să ies pănă-n ceal ceardac ,
Cu şapti suti ieu mă bat !
'
D ce 1 / : - M ăi băieţi . măi poteraşi, :/
Gloantîli nu le stricat ' ,
Hainil� nu l e rupi ţi. '
/ : La mini-ncoaci Yiniţi ! :/
/ : Iel în crîjm ă mi-i băga , :/
Lui crîjmar cî-i poruncea :
- Măi crîjmar, măi făgădău ,
Adă vin nimăsura t
Sî-z' dau bani ninumara t ' ,
Adă vin cu litrili '
Să-z' dau bani cu chivrile !
'
E cc 1 / : - Aleo2• Ghcorghi- Gheorghilaş, :/
Cin ' cantali de vin t-am dat,
/ : � ici-on ban c ă nu �-ei dat ! :/
'cc - M ăi crîjmar, m ăi făgftclfrn ,
J\ u mă faci �î mă-ntorc
Sî-z' dau o palmă cu dreapta
I>i ţi-ar rămîne nevasta
Pe braţele altuia,
Deschiindu-i polcuţa,
Săru tîndu-i guriţa ! . . .
(;/1. l "/ase fg. 1 0655

Cl'pkniţa - Ia.şi C. Z A M F I R
29 \'I I 1 9 19
1 56( 1 52) BALADA LlJI FLOREA HAIDUC U L
Foaie verde de migdale , Trage Florea de se strică,

Peste rîu , în ceea vale Iar la crîşma din cărare
Trece Florea de-a c ălare, Vinu-i rău , ocaua-i mare,
Cu ilic şi cu i ţari , Crîşmăriţa-i hîdă tare,
Trece vesel pe cărare Î l bea Florea de-a călare
Cu cuţit şi cu pistoale Şi-ar mai vrea ceva gustare.
Şi cu flinta la spinare . Crîşmăriţa-mbu jora tă,
Merge vesel, tot cîntînd, Ard-o focul, s-o trăsnească,
Din ţiga ră fum trăgînd, Vrea mîncarea să-i gătească,
Din ba tistă flu turînd Boierilor să le tihnească ;
Şi din gură-aşa zicînd : O găină rumenită,
- Du- mă lin, murgule, lin Pe dinlăuntru otrăvită,
Pin ' la puntea de arin, Pe Florea ca să-l înghită.
La crîşmă la moş Marin, Florea stă şi se gîndeşte,
Să-ncercăm vinul pelin ! Murgul fornăie, tropăieşte
Vinu-i bun, ocaua-i mică, Şi de rău că mi-l fereşte.
C rîşmăriţa-i frumuşică, - Murgule, căluţul meu,
610
Yăd că te frămînţi mereu. Şi te dă cu boieria
Te-a ajuns dorul de plai, Că ţi-om da mcşii , averi,
Ori nu vrei seama să-ţi dai Nu fii duşman la boieri !
Că stăpînul de pe tine Florea curmă vor ba lor
Are pistoalele pline Şi ia flinta binişor.
Şi-o flintuţă între spete , - N-am ne\' oic de-al \'Ost ' �fat,
�u i-i frică să se-mbete ? ! Că de mult \' -am aştepta t .
Murgul sta şi asculta, Punţei banii în căciulă
Din copite tot bătea , Şi mergeţi, tăceţi din gură .
i\u putea în loc să stea. Duceţi banii la tulpină
Florea-atunci mi-l strînge-n frîu Şi-i puneţi la rădăcină,
Şi-i dă drumul prin pîrîu ; Că m-aştt aptă c e i � ăraci,
Din pîrîu pînă-n potică C ci s�iraci , cei m· \·oia si
Strînge murgul în opincă, l k la Neamţ şi pin ' l� Ia ş i !
Şi mi-l strînge tot mai tare, Florea cîn<l �-a încruntat.
Să iasă la drumul mare, Boieri i s-au înfrica t .
l3nde trec mocani cu sare ; Pungile le-au dczkga t .
Şi mai trec ciocoi fudui, Î n căciulă le-au \'ăr�at.
Ardă-i para focului, La copac lc-�1u deşerta t ,
Blestemul ţăranului ! Boii iute-au înjugat,
Şi cum sta Florea şi sta , Fără \'orbă au plecat .
Trupul că şi-l hodinea , După c c s-au depărtat,
:Murgul iarbă că păştea , Florea sta şi tot priwa
Iată-i şi boierii greci De nu-i duşman pc-acolea .
Trec cu vinul în balerci, Apoi merse la tulpină
Vin, rachiu de la Cotnari , Şi culese cu-ndemînă
Traşi de boi şi telegari ; :Kumai aur şi pitaci
Balercuţe zeci şi mii, Pentru goi şi cei �ăraci.
Pentru chef şi ospeţii. Şi cum sta şi-i cukgea ,
Cum veneau ,·eseli, veneau Murgul prinse-a necheza ,
Şi pe drum că hăuleau , Şi tot necheza de zor
Iată, Florea s-a ivit Că vrea apă de izYor.
Şi pe loc că i-a oprit. Murgul cînd o nechezat,
Cînd pe Florea l-au zărit, Potera 1-a-nconjurat,
Faţa li s-a-ngălbenit, Dar tot murgul l-a scăpa t ,
Picioarele li s-au tăiat, C ă s-a-ntins ca o nuia,
Limba-n gură le-a meat. Gură cască potera
- Bună ziua, boieri mari ! Tot privind în unna sa.
- Mulţumim, Florea tîlhar ! - Du-mă, murgule, în zbor
- Ce-aduceţi, boieri, colea ? Că sînt tînăr şi uşor
- Cotnărel de bău tură, Şi nu vreau încă să mor,
Te poftim să iei o gură ; Mai pot fi de ajutor
Vinişor moldovenesc, La bătrîni, copii orfani,
Gurile de rău grăiesc ! Vreau s-aju t pe cei sărmani,
- Lăsati vorba, voi boieri, Să scap ţara de duşmani,
Şi uitaţi-vă-n chimeri De duşmani şi de nevoi,
Că n-am bani nici o leţcaie, De boi er i şi de ciocoi !
Iar săracii sîn t o droaie ! Bine vorba nu sfîrşea,
- Măi flăcăi, au zis boierii, Potera iar I-ajungea,
Daţi juncanii mai la hat Florea murgul părăsea,
Să facem cu Florea sfat : Într-o scorbură s-ascundea ;
Lasă-ţi, Floreo, haiducia Dar nu bine s-a ascuns,
61 1
Potera l-a şi ajuns, S-au legat cu j urămînt
L-a ajuns, 1-a-nconjurat, Să mă bage în mormînt,
Drept în cap l-a săgetat. Că li-i greu de-al meu cuvînt.
Păsările s-au spăimîntat, Dar eu las cu jurămînt
Cîntu-n codru a-ncetat. Să mă-ngroape-n deal la schit,
Soarele a-ntunecat. Într-o raclă de argint,
Cînd Florea duhu-şi dădea, Pe la colţuri plumbuită,
El din gură-aşa zicea : Pe-năuntru aurită,
- Şterge-mi. Doamne. semnele, Să-şi a ducă boierii-aminte
J\u-mi răpune zilele C-a trăit Florea pe lume
Că duşmanii mei, cîineri, Şi s-a luptat cu dreptate
Puşi la cale de boieri, Pentru dragoste de frate !
A l . Ba1dier11 Folclor din Botoşani, 125
Broscăuţi - B o t oşani
1 57( 1 53) VOI CC
Frunză verdi mintă criaţă, Şi li-am dat pi la sa raci,

Duminică diminiaţă Să-şi cumperi boi şi vaci.
Pi \ 'oicu ni-l cercetiază : Boii cînd i-or îngiuga,
- Voicule. soţia me, Tot pi Voicu l-or cînta ;
Ci-ei făcut paralili ? Vacili cînd ni li-or mulgi,
- Li-am luat di la bogaţi Tot pi Voicu ni l-or plîngi ! . . .
iVăs/asd Crt'/11 Cardaş, 126
Broşteni ( Drăgu şeni) - Sucea·1a
1 58( 1 54) LA CURŢILE VÎLCULU I
Frunză verde şi-un burete, Î n sus, pe Oltul cel mare,

Subt poală de codru verde Sus, pe malul Oltului,
O zare de foc se vede, La curţile Vîlcului ,
Nu ştiu ,-i zare, Vîlcul la masă ş edea
Ori îmi pare, Şi pe dînşii mi- i poftea :
Da-mprejurul focului - Bună sara , bună masa,
Stau voinicii codrului, Pîn' ce-a-mplut voinicii casa !
Nu ştiu, zece sau unspre'ce,
Peste sută mai întrece, - Iaca, voinici, bani colea ,
Toţi frigea cite-un berbece ; Luaţi-vă cit îţi vrea .
·Căpitanul, cel mai mare, Toţi banii să mi-i luaţi,
El frigea o gonitoare, Numai zilele-mi lăsati, !
·Ca s-o aibă de gustare - Ba noi banii ţi-om lua
Cînd or ieşi la primblare. Şi zile nu ţ i-om lăsa !
Toader Furt u n ă Furt ună, 105
J\lînăstireni - Botoşani
612
1 59( 1 55) [MIHAI]
Cam pe la Sîntă-Mării , Şăpte ai am haiducit,

Ne-am ivit vreo trei copii : Toţi co drii am ocolit,
Pe unu-I chema Ciocan, Pe cioc oi mi i-am rărit,
Avea-n mină buzdugan ; Poterile -am împînzit .
Pe unu-I chema Busuioc, D-apoi dacă într-o joi
Ce ţinea potera-n loc, Au c ăz ut doi dintre' noi.
Iar eu mă chemam Miha i , Şi-am r ămasu singurel,
Eram mai mic c u t rei a i , Ca pe cîrnp un stogurel .
Dar săream pe şăpte cai , Deşi si ngur am rămas,
D e striga muntele vai ! Da r d e codru nu mă las !
l " . Sulia1·iuc F11rt 1111d, 1 29
l\tanoleasa - Botoşani
1 60 [ION A SOLCAN ULl.J IJ
Frunză verde-a bradului , Ia, tu bea şi nici prea bea

Ion a Solcanului Că potera-i pe colea !
Face sama banului - Las' să fie, că nu-mi pasă,
Pe poala sumanului, C ă mai am \T O şepte-n casă,
Sub frunza stejarului,
Cu fata Olteanului. Toţi cu oţelele trase !
Cînd soarele îngîna, Cine trece luncile ?
Ioan Solcanu-n grădină Ionel cu puicile.
Cu ploşcuţa plină-n mină. Cine trece lunca mare ?
Soră-sa aşa-i zicea : Ioan Solca nu călare,
- Be, be, be, Ioane, be, Grijă de poteră n-are !
[ „din m u nţii Sucrnei"] .)ezăt o are a 1 3( 1 9 13) . 2 1 7
l\[ . Ll:PE�CU
1 6 1 ( 1 57) PRIBE GII LA PODU \' ENEŢIEI
Se duc harnici pribegei, - Hei, tu , fată veneţiancă,

Cu cuşmă creaţă de miei, Treci-ne Veneţia,
Pin ce pădure de fag, Focu, mult bine ţi-om da :
Cu puşcă şi cu bîltag, Husoşii cu feldera,
Li se şede de pribeag ; Talerii cu chibălu !
Cu păruţu creţ pe spate, Ea îşi rumpe şi îşi zise :
Coborea la cele sate.
Harnici toţi şi minunaţi, - Măi, tu, mare voinicele,
Nu-s feciori ca ei în sat. Îngădui-mă puţintele,
Coborît-o pribegii Să mă bag în Veneţie,
La podu Veneţii. C-am o maică bătrînă,
613
Tot sti' rîndu vadului - Măi, tu, mare voinicele,
Şi O\: odu murgului ! Î ngădui-mă puţintele
Dup-acele şi-o îmblat, Să-m' bag mîna-n buzunar,
Ş-în crîşmă c ă s-o băgat. Să scot mîndru călămar ;
A \' U şepte frăţurei, Să-m' bag mîna-n minteuţă,
Tusşepte fu tălhărei. Să scot dalbă hîrtiuţă,
C ăci pc ea că o văzu t , Să-m' scriu doauă-trei slovuţă
Toţi odată i-o-nchinat : Tocmai la a mea drăguţă.
- Să trăieşti . soruca mea , Am păcate-ntunecate,
l\Iulţăme�c. c-acum a ş bea ! Tot cu mîndre-mpreu nate !
- Hai \·oi. dragi frăţiucii mei, Dup-acele nu şi-o-mblat ;
O coborît pribegii Băgai mîna-n minteuţă,
La podu \ ' inrţiei ! Scosăi dalbă s ăbiuţă.
Ei de-acolo s-o luat . Şi deodată o vrăji t
La \' eneţia-o-akrga t . Şi p e cinci i-o oborît ;
\' umai c i aşc zic e : \ ' răj iră şi-a două oară,
-- Hei. tu. mare voinicel<'. Toţi îi făcu grămejoară.
C i t e morţi tu ai văzu t.
:!\ umai ei aşa zicea :
Care Yoauă. \'-O plăcut ?
Ori din puşcuţă-n;puşcaţ i. - Morţii tăi, curvă de cine,
Ori din �abie t ăiaţi ? Şi pe tine te-aş tăia ,
"\' umai ci aşe zic e : Da ' pe tine te-om lăsa
- - Las' să fie , la biata-re, Să duci hiruţu în ţară
C ft mortiţa-i tot una-re ! Ce feciori ne-am fost noi iară !
.-:;t . Codr-ea Tomă{ Bir/ea , I , 1 7

l f r rbeşt i - Maramure ş
1 6 2 T OMOIOA GĂ
În josu Pietrosului, C u pcdelele de �înge,

Pe valea Vişăului, Sînge, sînge, că să strige :
Dearnpra Moisăiului , „Fi-o-ai, război, blăstămat,
Tragînă frunza , tragînă, Multă lume o-ai prăda t ;
De munţii mi se leagănă ; Şi-o rămas pruncuţi
Trîmbiţe tilincile, Fără de tătuţ ,
Clatină cetinile. Fără legănuţ !"
- Da ' de ce vă trăgînaţi, - Spune, monument de piatră,
Legînaţi, Noi de ce nu avem tată ?
\'ă clătinaţi ? Şi pă cine-ascunzi în tine
- Ia, u n monument de piatră Şi cum le zice pă nume ?
Aicea că ni s-ara tă ; - Ei, Moisăi, Moisăi, Moisăi,
Mai în jos, şi de-on mormînt, Noi sîm tăţi de pă Vişău,
Tăt din vînt I za , Mara ş i Cosău . . .
Şî din pămînt, Şi num-atît om grăi :
Tăt din stele, C ă ne-or legatu nemţii
Lăcrimele ! Şi ne-or puşcat cenderii
Iar mai sus, ia şi o casă Pîntru că stam în păduri
Cu d raniţa tă tă arsă, Şi-i demnicam din s ăcuri,
614
Şi ieşam pă la preluce Şi-n ce căsucă închişi.
Şi din spini le făceam cruce ! Fără numa, nelegat ,
- Şi cum, Doamne , de-aţi picrit, Tomoioagă de-o scăpat .
Acasă de n-aţi venit ? Apoi pară , vîlvătăi
- Înt-o vineri demineaţă, S-o năpustit pă Moi!',ăi ;
Pă o negură şî ceaţă, Noroc că s-o pornit \'Înt
Litănanţii că ne-o prins Cu lacrimi pînă-n pămînt
Şi-n ce casă ne-o închis. Si focu l-o înturnat
Cînd rugatu-i-am „mîncare" , i nt-on cornure de qt .
Cenderii ne-o împuşcare ; Tomoioagă de \·ide
Cînd strîgam că plîng pruncuţii, Lungu satului fuge,
l\fai rău �lobozau plumbuţii ; În mănăstire intra
Cînd strigam „eliberare" �i clopote clopota
Rom ânia nca�.tră mare, Să s-audă-n Pătrova ;
Şi mai jîb ne-o împuşcare ! Clopote bătute-n dungă, ·
- Da' nu ştiţi de-on Tomoioagă Pînă-n Pătrova s-ajungă :
Venit de pă Toroiagă, „Rom ânii mei, fraţii mei,
Cc-o fo' pă păduri pribag Haideţi fuga la Moisăi
Cu puşcă şi cu băltag ? Că-i în pară şi �cîntci ;
- Ascultare, ascultare ! Şi-i păcatu
Fostu-o de-on Tomoiagă, S-ardă satu !"
Pribag prin ţară pribagă, Apoi n-o mai aşteptat,
Cu puşcă şi cu băltagă ; Spre ce casă-o alergat
Fostu-o de-on căpitan, Să-i rumpă grinzile,
De-on căpitan moroşan Să-i spargă uşile.
Care pă fîrtaţi strîngea, - E, he, hei, frăţiorii mei,
Pă litănanti demnica Frăţiorii codrului,
Şi pă cenderi împuşca, Nu vă dareţi rnmnului ;
Borşa de să minuna ! Voi d-aicca vă luaţi,
- Oameni buni şi de-omenie , Cu baltage \" ă-narmaţi
Moroşeni din pribegie, Şi-om mere tăt pă pîrău
Ardelene şi tu, Vlad, Că rom ânii-s la Vişău ;
Tu, Apane de la \'ad, Ş-om mere tăt printre tei,
Tu, Nicioară, şi tu, Grad, Că românii-s la Moisăi !
Noaptea-aiasta, dinspre zori Da ' îndat'
Coborîm pă la Vîltori, S-o spăimîntat,
Pîn Moisăi , pîn' la Vişău, Că nime nu i-o-nturnat
S-omorîm pă solgăbirău, Glas de morcşan fărtat ;
Că ne pruncii să-i omoare, � um-on gust de sînge cald
Pă mame şi soţioare Din podelele de brad . . .
Să ni le batjocorare ! - E , he, hei, frăţiorii mei,
Şi-nt-on fulger că s-o strîns, Frăţiorii codrilor,
Baltagele şi-o cuprins, Nu vă dareţi morţilor !
Puştile şi le-o desprins Ascultati, vă dau de stire :
Şi-n Vişău că o ajuns. Duşmar{ii strigă „ perir�".
Tabor-cenderi, litănanti, Rom ânii strigă „mărire" !
De baltage-s demnicaţi ; Şi pă loc o şi-amuţit
Pe solgăbirău Dipt-on glonte ruginit,
L-o ţipat în tău . De-o şi picat la pămînt
Da-n ce vineri demineaţă, Cu o mînă-n grindurcle,
Pă o negură şi ceaţă, Cu alta pă lăcăţele,
Tăţi fîrtaţii o fo' prinşi Cu picioarele-n tălpele
615
Şi cu ochii-n lăcrimele. Din crenguţ ă de lumină,
- Cendere, suflet de cine, Să ai pace şi hodină !
Î mpuşcatu-m-ai pă mine, De-aşe moarte de fărtat
Da' nici de tine nu-i bine ! l\fontii s-o cutremurat ,
Şi cu dreapta ia baltagu Lun�-n sînge s-o-mbrăcat,
De îi crapă-n patru capu , Soarele s-o-ntunecat !
Şi cu puşca din stînga Şi de-atîta multă jăle
Inima că i-o glonţa Plîngeau pietrile-n vilcele,
.Şi aşe că-l blăstăma : Păsărele-n cuiburele
„De-oţi muri, muriţi de foc , Şi frunzica-n rămurele . . .
De-oţi, trăi, n-a veţi noroc ; Da ' Tomoiagă-mi zimbea ,
De-oţi muri, muriţi de pară , Moartea că nu-l hurduca,
De-o ţi trăi, n-a veţi tihneală, C-auzea cum tropoţa
.Nici parte de ţărişoară !" Rom ânii la Pă trova ;
Şi cînd vorbele-şi găta Şi vedea , vedea , vedea
Alţi cenderi că mi-l lua , Tricoloru cum trecea
Păste Vişău că mi-l trecea, Păste nori,
De-un gorun că mi-l lega Păste vîltori,
Cu faţa cătă Moisăi, Păste dealuri cu viori ;
·Ce ardea în vîlvătăi ; Păste prund cu busuioc,
Şi-l stropeau cu motorină Păste ţărm cu bărbinoc ;
�i-i dau foc la rădăc ină ; Păste doru-nlăcrimat ,
La cap foc, P ă sub ceru-nsărcinat
La mijloc foc, Î n josu Pietrosului,
Să-l ardă para pă. loc . Pă valea Vişăului,
Da' focu nu l-o cuprins, Deasupra Moisăului.
Numa ' o plîns şi i-o zis : Din ce veche casă
- Tomoiagă , Tomoiagă, Arsă,
Venit de pe Toroiagă, Pînă-n gorunu cel nalt,
Nu te-oi arde, că-i păcat, Mindră stea că s-o-nstelat ,
Făr' de-oi mere rotilat S ă l umine zările,
Cu flăcări să te-nconjor, Să-şi horească hori le ,
Să ai în lume cobor ; Cit o fi rom ân român,
Şi ţi-oi fa ' mîndră cunună Pă pămintu lui stăpîn !
I. A ndreica- l " it'at Cupcea, 1 6
Vişeu de �l i j loc - Maramureş I SI DO R R ÎPĂ
1 63( 1 59) C ETAN
La crîşmuţa lui Cetan Iar Cetan aşa-i zicea :

Bea un voinic ardelean - Măi voinice , m ila mea ,
Cu prisnele aurie, Te păzea de moartea grea
Cu cuşmuţa brumărie, Că ast-noapte am visat
Cu prisnele la curea, C-aveai puşcă fără pat,
Cu piştoale pe sub ea, Iară piştoalele tele
Cu piştoale arginţite, Le-am visat fără oţele,
Cu hînghere ascuţite . Apoi flintuliţa ta
Voinicelul chiotea, O-am visat fără vergea !
Din ploscă mereu golea, Voinicelul răspundea :
616
- Măi Cetane, poamă rea, Jos . la furca pieptului.
Te păzea de vorba grea, Unde-i greu voinicului.
Că m-oi da pe dup-un fag Yoinicclul jos cădea
Şi ţi-oi trage-un glonţ prin cap Şi din grai aşa zicea :
Ca să ştii şi tu prea bine - 1\[ăi Cetene, poamă rea .
Că eu n-am frică de tine, Multe braţe-ai doborît ,
Căci am arme oţelite Multe casc-ai sărăcit ,
Şi băltage ţintuite ! Dar azi steaua ţi-a picrit .
(etan se tot prefăcea Pune-ţi tu puşcuţa jos
Pînă sabia-şi găsea, Să te prindem sînătos,
Apoi din gură zicea : Căci să ştii că tc-ncunjoară
- Legea ta, codru ciungit, Zece voinici cu topoară,
Mulţi voinici am prăpădit, Iar de ti-i împotrivi
Mulţi voinici şi mulţi flăcăi Aici moartea ţi-i găsi !
Tineri, tari ca neşte zmei. Abia vorba ş-o sfîrşca
Dar pe tin', liftă spurcată. Şi în casă nă vălca
Să nu te-omor din o da tă ! ? Zece ficiori cu topoară
Şi cum dînsul cuvînta, Ca pre Cctan să-l omoară.
Cum mi-l văd, şi mi-l ochesc,
Că.tră voinic se-ntindea Cu funii îl sfăcuicsc
Şi-i da o lovire grea Şi mi-l duc la închisoare
La rătezul părului, Să nu vază mîndrul soare.
Coşbuc - Bistriţa-!'Jăsăud Bug11ari u , 6 I
1 64 HAIDUCUL NICULIŢĂ
Merge printr-o poieniţă Tu-i lăsai în grajd la noi.

Măicuţa lui Niculiţă, Cînd eram de zece a ' i
Tot plîngea şi lăcrăma, Mă-nvăţai a fura cai,
Pe Niculiţă-I ruga : Cînd eram de doisprezece
- Dragul mamii, puiule, Ş tiam graniţa a trece,
Puiule, viteazule, După ce m-am mai mărit
Întoarce-te îndărăt Codru eu l-am stăpînit,
Că trei potere eu văd, El mi-e frate, el mi-e soră,
Foaie verde de artari El mă culcă, el mă scoală.
Trei potere de jîndari, Du-te, maică,-n treaba ta,
Care urcă spre coline Fă ce-ţi spune inima,
Să pună mîna pe tine. De-mi trimiţi chiar potera
Lasă-te tu de hoţie, Eu tot nu te-oi asculta
C-avem destulă moşie ! Pînă capul sus mi-o sta,
Niculiţă auzea, Că eu umblu prin păduri
Către mamă-sa zicea : Şi vînez pe cei chiaburi,
- Maică, măiculiţa mea„ Şi le iau averea lor
De ce nu m-ai îngriji t Să o dau săracilor !
Pînă eram băiat mic ? N iculiţă-n crîşmă-ntra,
Cînd eram de-o lună-două Crîşmăriţa îl vedea
Furam cloşca de pe ouă, Şi pe loc îi aducea
Cînd eram de-un an, ori doi, Cinci butoaie ferecate,
Furam cai,. şi furam boi, Şi el le-a golit pe toate,
617
Cinci butoaie mari si mici Că rămîn femei sărace !
Cum le place la voinici ; - De feciori nu-mi duce grijă
Cinci butoaie de vin bun, Că n-are cine să-i plîngă,
Să nu-i fie frig pe drum. C i viaţa ţi-o j ăleşte
Butoaiele le golea, C ă acum ţ i se sfîrşeşte .
Dar de bani nu pomenea, Hai feciori, măi poteraşi,
Ci pe murg încăleca, Dragii mei, măi copilaşi,
Cu pistoale se-nanna Daţi într-una , daţi cu foc
Şi-n sus, spre codru pleca . Că Niculiţă s tă-n loc,
în codru nici că sosea Şi toţi banii ce-oi primi
Şi jîndarii-1 ajungea . Cu voi şi voi împărţi !
Căpitanul lor striga : N iculită se-ncrunta,
- Dă-te. lotrule, legat Poter�şilor striga :
Să nu te ducem stricat, - Dragilor mei poteraşi,
De suliţe înţepat Voinicilor fecioraşi,
Şi de arme împuşcat ! Eu mă predau mintenaş,
Niculiţă se-ncrunta Sta ţi, nu-ncepeţi la-mpuşca t
Şi-napoi îi răspundea : Că mă dau vouă legat !
- Pînă sînt în codru pari Vorba nici n-o isprăvea,
�u mi-e frică de jîndari, Un pistol din brîu scotea;
Pînă am la brîu săcuri Un pistol tot ferecat
Nu mi-e frică de panduri, Şi cu aur scump legat ,
Eu sînt voinic cit un brad, Şi-l slobozi-n căpitan
Cu şapte poteri mă bat ! De cădea jos de pe cal.
Căpitanu l se-ntorcea Apoi fruntea-şi descreţea ,
Şi jîndarilor zicea : Poteraşilor striga :
- Daţi, feciorii mei, cu foc , - Yoinicei de fecioraşi,
:I\uma-n galbeni s ă mă-ntorc, De vă sînt dragi zilele,
Frunză verde măr domnesc Puneţi voi j os armele
Căci cu aur vă plătesc ! Şi vă-ntoarceţi înapoi,
Potera sta-neremenită Că-mi este milă de voi,
Tremurînd toată de frică, Şi spuneţi din sat în sat
Nime nu-ndrăznea să puşte, Că-i căpitanu-mpuşcat
Nici de pe loc să se mişte. În mijloc de poieniţă
Căpitanul s-aprindea , De arma lui N iculiţă !
Lui N iculiţă-i grăia : Frunză verde frunzuliţă,
- Niculiţă, măi bădie, Fug chiaburii pe uliţă
Dă-mi armele toate mie Că se tem de Niculiţă,
Şi te lasă de hoţie Fug în codru cu copacii
De vrei să scapi de robie ! Că el ţine cu săracii.
Kiculiţă-i răspundea : Măi chiabur, grijeşte bine
- Ţine-ţi, dragul meu, calea Că dacă dă peste tine,
De vrei s ă nu-ţi duc j alea, Cînd ţi-o vîrî mîna-n chică
Şi lasi-ţi feciorii-n pace O să-i dai punga de frică ! . . .
Lucretia Rauca Folclor din Transilvania, I I I , 187

:'.\laie;u - Bistriţa-Năsăud I U STIN I LI EŞIU
1 937
618
1 65( 1 62) BCDil'
Pi su ' p oli de munţişorL Oi, dragii mei fraţi,

Budiu c u a lui ficiori. Să v-a puc io să.turaţi
Budiu din gură.-m ' grăia : De pită şi de cîrnaţi .
- Ia l oaţ ' sama, măi ficiori, De vin roşu din Bobîlna .
Nu şti u ce sunet s-aude, Cin ' oi face io cu mina.
Auz h arngele-n Bănat. \'oi să fiţi ţăţi pe una !
(;eorgt Dragată
Zlaşti - Hu nedoara
1 9'.1 )
1 66( t 63) H ARAl\I BAŞA HA.NŢI LA
Foaie verde de cecma. .\lulte � treje că punea .

Oi, harambaşa Hănţilă.. C incizeci de feciori tuna ,
Ca Hăntilă. n-a mai fos ' Pe nemeşoaie-o lega .
Să crezi'. Doamne, de frumos ! Popic în gură-i punea.
Cu Drăgan din Mă.rcina , Cuie pe tălpi îi bătea
El feciori că-şi astrîngea Şi din gură. o-ntreba :
Şi de codru s-apuca . - l : nde e comoara ta ?
C nde, Doamne, că ieşa ? Cnde sînt cei gălbiori,
Oi' d'asupra peste Olt, Că-s bani mîndri şi uşori .
C-a-nfrunzit codrul de tot . Tot galbini d-o sută cinci.
Foaie verde de cecină, Să-i schimbi, bine să mănînci ?
Cel harambaşa Hănţilă, Cînd ei de comoară da ,
Ca Hă.ntilă n-a mai fos', Multă blagă că-mi lua ,
Să. crez ( Doamne, de frumos ! Desagii î i încărca ,
El feciorii aduna Cu toţii bine-mi pleca ,
Şi I.or le grăia aşa : De codru s-a propia .
- Oi, fecioraşi drăguţi mie. Potera mi-i ocolea,
Dumnezeu să mi vă. ţie Începea de îmi pocnea ,
Şi de mine s-ascultaţi, 11ultă lume !e pierdea,
Într-o urmă să călcati, Da' multă trupă era .
Să dati năvală de to't , Foaie verde de cecină..
Oi, d'�supra peste Olt ! Da' harambaşa Hănţilă.
Acolo ei că-mi prindea Tare se mai spăimînta,
Un văcăraş ce-ntîlnea, Tot din tufe se uita,
Să punea şi-l chinuia Multă poteră videa,
Şi rău îl mai judeca, Î n e i tot mereu puşca.
Apoi, măre,-1 întreba : Să mai uita dintr-o vie,
- A cui-s vacile d-astea ? Ce videa, numai el ştie ;
- A nemeşoaiei cea bogată,
Ce o ştie lumea toată ! Apoi mergea la un cot
- Tu, dacă nu vrei să mori, Şi-mi zărea o su tă opt ;
L-a ei curti să ne cobori, lară sus, pe-un vîrf de cleanţ,
Printre va�i n-om pitula. 'Mi sta un copil de neamţ.
Şi-n oraş că-mi cobora, Un ban de argint scotea
Cqrţile cînd ocolea Şi dărăburi că-l făcea,
619
În puşcă apoi îl băga , Şi cădea din cleanţ în cleanţ.
La cehi puşca drept pune a, Că era copil de neamţ.
O dată puşca pccnea, Harambaşa iar hoţea
Pe copil de neamţ lovea Şi prin lume pribegea.
rutptan, 60
1 67 Ll"CA
- Murgule cu coamă lată, Şi la rău . şi la nevoi !

Hai la mîndra mai o da tă ; Pînă \·orba nu sfîrşea ,
Murgule cu coamă � ură, Flcarea funii aducea,
Hai la mîndra de mi-o fură, Funii lungi, de tei meat,
Mi-o fură de dimineaţă �ă- i pună la s pînzurat.
Ca s-o sărut cu dulceaţă ! Lotrii codrilor scăpară,
În bordei la \'alovăţ Pt:' jandarmi că-i s pînzurară.
Toţ i lotrii făceu ospăţ Luca . şăful lotrilor,
Cu pogace de la Floare, EJ. nuntaş a codrilor,
Cu carne friptă-n furcare, Plt acă iar nea ptea călare,
Cu vin de la domni furat , Ca ortac avînd pe Floare.
Jos, la răscrucea de sat. Pe cînd Luca adormea
l'\unta bine nu sfîrşiră M îndra Floare mi-l păzea.
Şi jandarmii că veniră : De jandarmi că mi-l scăpa,
- Bună seara, lotrilor ! P e bogaţi că-i cmora ,
- Bun venit, jandarmilor ! L a bordei că se-ntorcea,
- Ce păziţi în codrul verde ? P e toţi lotrii că-i vestea
- Locul nostru de nădejde ; Ş i pleca după dreptate
Codru-i ortac bun cu noi Peste pa truzrci de sa te . . .
Stana Popa Ciobanu, 16

Orsova
29 · n 1 1 965
1 68( 1 7 0) HAIDUCUL N EACŞU ŞI FRATE- SU LUPU
\'erde de-o cicoare , Mare masă mi-este-ntins ă,

La vale, frate, la vale, De mulţi voinici e cuprinsă.
l' nde soarele răsare E cuprinsă în lungiş,
Şi mergea Dunăre-agale , În lungiş şi-n curmeziş.
La poalele codrilor, La masă de piatră seacă ,
În poiana florilor, În sîrmă de aur legată,
Florilor, miresmelor, Şede Neacşu haiducu
Unde cîntă mierla-n dos , Cu frate-su Lupu
De merg ciocoii pe jos, Şi cu Pătru lui Ispas,
La t ulpina cerului, Ce sare vo şapte paşi,
În um briţa fagului , Mor ortacii de necaz,
U nde Dunărea coteşte, Nu dă la nima răgaz !
P e haiduci îi ocroteşte, Haiduceau la Severin,
620
Da' treceau şi-n Negotin : Şi cu crengile cura te :
Haiduceau mai în tot loc , Da ' pe lemne-mi croncănesc ,
Da' treceau peste Timoc . Doi corbi în carpin ciocnesc,
De prindeau vrun turc bogat, Da ' din carpin curge sînge
Îl luau burduf legat De-1 strîngeau ţiganii-n blinde :
·
Şi-l treceau Dunărea-n ţară l\Iai visai o purcea sură.

Şi-i dau de mînca papară : Cu un şarpe mare-n gură :
Da' de prindeau vrun ciocoi, De la vale de pureca,
Îl puneau de păştea oi : O babă. mi se bocea !
De prindeau un grec cu barbă, - ['; u te teme. frate. teme,
Zo,-1 puneau de păştea iarbă. Că amu. ori mai deneme,
Tremurau ciocoii-n ţară. Ce ne este scris
Pe turci îi băgau în boală ! ln frunte ne este pus !
Poter'le s-aridica Visul tău ce l-ai visat
Pe Neacşu de-1 căuta. Este un vis blestemat :
Pe Neacşu cu cea ta sa . Ale două. lC'mne-usca te.
Da' lor nici că le păsa ! Cu cele \'Îrfuri culcate',
Stau ortaci, se veselea E spînzurătoarea. e carpina ,
Şi de nima nu grijea . . . Cc n-ar mai fi la nima !
Îmi beau vin de Negotin, Cînd pe noi ne-o spînzura .
Goleau cu bocalu plin. Ai doi corbi or croncănea,
De strajă cine-mi sta Aia carnea ne-or minca,
Pe negustori de-i adăsta ? Soarele şi luna s-or mira !
Să vezi, Neacşu haiducu Da ' purceaua cc e sură
Şi cu frate-su Lupu, Şi merge c-un şarpe-n gură,
Cu cel voinic mustăcios, Ala nu e şarpe mare.
Cu-un cojoc mare, lăţos, Ci este ştreangul cel tare :
Iarna îl poartă pe dos Iar baba ce se bocea
Ca să fie sănătos, De la vale de purcea.
Da' vara pe pielea goală, E muma cc plînge, se tînguieşte,
Să-i mai ţie de răcoară . . . Sub spînzură.toare ne jeleşte.
Pe cea mîndră Dunărică Corbii carnea ne-or mînca .
Cucăie Neacşu de pică, Măicuţa ne va cînta .
C-as-noapte au fost plecaţi Da' ala nu e voinic
După oameni de-ai bogaţi. Ce se teme de-un nimic,
Puţin timp îmi adurmea, Ce-si dă. sabia din mină
l' n vis urît îmi visa ; Şi pe duşman nu-l dărîmă.
La frate-su Lupu striga l\u-1 dă.rimă, nu-l znopeşte,
Şi din gură-aşa-i grăia : Lele, ca Doamne păzeşte !
- Naică Lupule, naică, Fraţii se înţelegea ,
Veseliţi şi nu vă pasă, Deştele-n gură punea ,
Da' duşmanii, zo, ne cată O dată că-mi şuiera ,
P-ingă margine de sate. Toţi haiducii aduna .
Stînd în durdă rezemat,
Puţintel că am somnat , Se duceau, se-ncîrduiau,
Urît vis că mi-am visat, Ceată mare se făceau
De Dunărea s-a vărsat, Şi-mi intrau la Hinoveni,
Jiul mi s-a-nvolburat, Unde sînt voinici vicleni,
Da' Timocul a săcat : Ce se văd din Corbova,
De la vale de Ce ta te, Dincolo de Clado va .
Două lemne-împreunate, În birt cu toţii intrau,
De vîrfuri bine usca te Birtăşiţii-i porunceau :
62 1
- Scoate, lele, vin pe masă, Gardurile, zo ,-mi p1rna
Nu căta că eşti frumoasă, De frică ce mai fugea !
Las' voinicii să trăiască, Neacşu jos se scobora,
Pe ciocoi să-i prăpădească ; Un pietroi mare lua,
Să poată şi-al mic, şi-al s ărac, Lacăt, verigă-mi frîngea,
Să aibe şi el un loc în sat ! Uşa din ţîţîni scotea,
Însă N iţa de-auzea Pe haiduci îi slobozea.
Ciobul cu farmece lua, Da' mulţimea năvălea ,
În podrum că îmi tuna
Vinul de-I mai îndulcea , N ăvălea şi mi-i prindea ;
Puţinel îl fermeca, Î n frînghii groase îi lega ,
Cu descîntece-1 dregea La spînzurătoare-i ducea ,
Pe haiduci de-i îmbăta, Ciocoii, zo, se veselea !
Apoi sta de-i întreba : Cînd fu soar'le la chindie ..
- Haiduc Neacşu dumneata, Haiducii merg la pieire ;
Fă, te rog, pe voia mea : Cînd fu la chindia mică,
\ " inu-mi cste-mpărătesc Veni un voinic pe fugă ;
Şi trebuie să-l plătesc ; Deştele-n gură punea ,
\ ' inul este rnermeziu, Numa-o dată-mi şuiera,
De-omoară omul de viu ! Poteri, lume, zo,-mi fugea
- Cînd o face plopul pere Cari pe unde-apuca.
�i răchita micşunele, Da' voinicul cel isteţ,
\"czi de la voinici parale Ce c din deal de Cerneţi,
Şi luna-n amiaza mare ! . . . Frînghiile că le tăia,
C rîşmăriţa de-auzra Pe haiduci îi sloboza.
Aşa rău �c minia, Săbiile că le lua
Lacăt , verigă-arunca Şi-ncepca de ciormănea
Şi-ncepea se ,·ăicărea : La poteri, negustori vicleni,
- Săriţi lume, săriţi ţară, De din deal de 'Inoveni.
Iote, hoţii mă omoară ! Neacşu, zo, mi se lupta,
Săriţi cu pari , cu topoară, Nici Lupu nu se lăsa,
Săriţi cu ce vă-nconjoară ! Cu dinţii-n ciocoi muşca,
Lumea turbată venea , La poteri, zo,-mi împuşca.
Birtul tot îmi ocolea . Dunărea că-mi trecea,
Da' haiducii de colea Pe la Dii se mai ducea,
�icidecum nu le păsa. Paşa în Dii că tremura,
:\"eacşu, voinic mustăcios Agalele-mi dîrdîia.
Cu cojoc mare, lăţos, Stăpîneau pe ţară-n pace,
Pe coşul casei se urca, N-are ciocoii ce-i face,
Capul afară mi-l scotea, N-are nici paşa dincoace !
Cuţitul în gură purta, Istorie rom ânească,
Din cap o dat' clătina, La buni fraţi ca dumneavoa stră
Lumea rău se spăimînta ; Pentru c a să pomenească . . .
Ignat Ilie Sandu- Timoc, Cîntece bdtrîneşt i, 245

Peciu Nou - Timis.
1 963
622
1 69 CREŢU HAIDCCUL
\"erde leana bobului , Şi cu micul portofel

Sus, l a malul Oltului, Ca să-l umpli , vezi. cu poli
Jos, la poala crîngului , Şi \'O cîţiva gălbiori.
La umbriţa fagului, K-a minat la cine n-are,
La cerdacul Creţului, Şi-a mînat la cine are.
Cretului haiducului, Srt-i dea Crrţu cui nu-i are ;
\" erde leană şi-o lalea 1-mp�trţim IW la srtraci
Da' pe cine mai avea ? Sr1-şi cumpere boi şi vaci.
Cînd oi zice porumb creţ. Cînd oi zice usturoi
Era Iancu din Golenţ , Să mai are la ciocoi !
Fir-al naibii cu ai morţi. Ciocoiul cînd auzea .
A băgat pe Creţu-n foc ! Chiar în ladă. că-mi br1ga ,
Dară Cretu ce-mi zicea ? Cite parale mi-awa
- Mă Ia�cule dumneata . Cu măturica le da .
Cînd oi zice de-un spanac, Portofelul îl umplea
Cn vis rău că am visat : �i lui Iancu că mi-l da .
Colea-n vale, într-un sat, E l pe cal încălrca
�Ii-este un cicoi bogat ; Şi la cerdac îmi pleca.
Eu, Iancuk, l-am aflat, Darrt Creţu mi-l vedea
Fi-i-ar crucea cui l-a fapt ! Iancu vesel cum venea,
Iancule. eu i-am scris, Cînd la Creţu ajungea
l�n răvăşel i-am trimis Multe parale îi da,
Şi cu micul portofel, Dară. Creţu ce-mi făcea ?
Te duci, lancule, cu el El din gură-aşa grăia :
Să ţi-l umple. vezi, cu poli - Mă Iancule dumneata,
Şi vo cîţiva gălbiori Eu. frate, că m-am culcat,
Deasupra de portofel, Altu vis că mi-am visat :
Să se bucure şi el ! Colea-n vale,-n al sat,
Nu numără la cine arc. Mi-este un ciocoi bogat,
Şi numără la cine n-are, Eu. lanculc, l-am aflat,
Să-i dea Cretu cui nu-i are, Fi-i-ar crucea cui l-a fapt !
I-mpărţim pi la săraci Îţi mai dau un răvăşel
Să-şi cumpere boi şi vaci, Şi cu micul portofel,
Cind oi zice usturoi Te duci, Iancule, cu el :
Să mai are la ciocoi ! Nu minăm la cine n-are,
Dară Iancu ce-mi făcea ? Si mînăm la cine are,
El pe cal încăleca, Să-i dea Cretu cui nu-i are ;
Pe drum el o apuca, Împărţim pe' la săraci
Colea-n vale, într-un sat, Să-şi cumpere boi şi vaci !
C nde e ciocoi bogat. Dară Iancu ce-mi făcea ?
Drept în curte se oprea, El pe cal încăleca,
Ciocoiul cînd îl vedea Piste cîmp o apuca.
Drept în braţe-I prijunea, Î ntr-o sîntă dumineca
Dară Iancu ce-i spunea ? Vedea pluguri că-mi ara,
- Bună ziua, măi cocoane ! Drept la ele se ducea,
- Mulţămescu-ţi dumitale ! Bună ziua că le da,
- Cînd oi zice de-un spanac,, Da ' plugarii-i mulţămea.
Pe min' Creţu m-a mînat, - Ce araţi dumineca,
Mi-a mai dat un răvăşel Nu iubiţi biserica ? !
623
Dar plugarii-i răspundea : Să care el cu sacaua !
- Nu arăm, frate, la noi , Dară Iancu de \'edea
Şi arăm , zău, la ciocoi. Înapoi m i se-ntorcea,
Dacă nu ne crezi pe noi, l\ici o para nu-mi avea,
Du-te-n capu locului Întristat el se-ntorcea,
Şi yezi spaima dracului , De cerdac s-apropia,
Arendaşu satului ! L ele, Creţu mi-l Yedea
Dară Iancu ce făcea ? Iancu trist cum îmi venea ,
În capul locului mergea, l\ ici o para el n-avea .
Logofătu că-mi dunnea, Jos din cerdac dubăra,
C u grapa umbră-şi făcea . Lele, Iancu îi spunea :
nară Iancu ce lucra ? - Măi Creţule dumneata,
Grapa pe el dubăra N ici o para nu mi-a dat ,
�i pc grapă se urca , Da ' ne-a minat l a săpat ,
Pînă de subt ea işea, Ş i dacă doreşti paraua
Ştii, ca dracu se rupea . . . C i-că să împingi sacaua !
La bătaie el îl lua . Dară Creţu ce-mi făcea ?
- Ce araţi dumineca, El lui Iancu ce-i spunea ?
Or ' n-aYeti de nima fric ă ? - �iă lancule dumneata,
- l\u arăm, frate, la noi Tu Ia gra j di să mi te duci,
Şi arăm, zău, la ciocoi ! Patru cai afar' îi scoţi ,
Atunci Iancu ce făcea ? Iar trăsura s-o dezgropi ,
Drept în sat că s-apuca , l\umai aur şi argint,
Lele.-n curte că-mi intra Dă fulgere pe pămînt !
�i ciocoiul întîlnca : Pînă Iancu înjuga ,
- Bună ziua, m ăi cocoane ! Creţu la frizer mergea ,
- \"ezi de drum, măi căpitane ! Frumos mi s e bărbierea ;
- Măi cocoane dumneata , Alte 'aine îmbrăca,
De ţi-e scumpă Yiaţa , Ca boieru se făcea ,
C înd oi zice de-un spanac l\ici dracu nu-l cunoştea,
Pe min' Creţu m-a minat, :pa ' şi Iancu iar aşa !
Şi mi-a dat un răYăşel, In trăsură s e urca ,
Şi cu micul portofel . Da ' Creţu ce mai făcea ?
N-a minat la cine n-are, Cîti haiduci el îmi aYea ,
Şi-a minat la cine are , Pe' toţi, frate,-i aducea,
Să-i dea Creţu cui nu-i arc ; Douăzeci de inşi avea ,
Împărţim pe la săraci Pe toţi, frate,·i înarma
Să-şi cumpere boi şi Yaci, Şi lor, frate, le spunea :
Cînd oi zice usturoi - După mine să veniţi,
Să mai are la ciccoi ! Zece inşi s ă-mi ajungeţi,
Dar ciocoiul de-auzea Peste-o oră s ă intraţi,
RăYăşelul că i-l lua , Încă zece-mi ajungeţ i ,
Lele, frate. i-l rupea , Peste altă oră-mi veniţi !
Da ' portofelu-I oprea , Dară Creţu ce-mi făcea ?
Din gură aşa-i spunea : Î n trăsură se urca,
- Fi-i-ar morţii îngropaţi, Iancu Yizitiu şedea,
Da ' şi pe cei argaţi, Drept în sat că o-apuca,
Să nu umble c u minciuna , Drept în curte se oprea .
Să nu-i mai spun eu vruna ! Boieru cînd îl \' edea
Să puie mîna pe sap ă , Drept în braţe-i prijunea,
Care c u sacaua apă ; Drept în casă mi-i băga,
Băiete, de \Tea paraua Unde masa că-mi punea
624
Şi de vorbă s-apuca , Creţu este-un blăstămat,
Iar ciocoiul se plîngea : Fără rudă de păcat !
- Măi cocoane dumneata , De la masă sc scula,
\'ezi la mine c-ai venit, Drept de gît îl apuca,
Am multe de tăinuit : ::\urna-o dată fluiera,
Să vezi, Iancu a venit , Toţi haiducii s-aduna,
Pe e l Creţu l-a trimis Pe ciocoi că mi-l lega .
După parale pe-ales. Cite parale mi-avea ,
El la mine l-a mîna t Pe toate i le lua
Şi un răvăşel mi-a dat Şi-n trăsură le punea ,
Şi cu micul portofel Iar ci, frate, îmi pleca,
Alături de răvăşel, Minau, frate. cit putea .
Ca să i-l umplu cu poli Ochii-napoi aruncau ,
Şi cu mîndri gălbiori ; Aveau, frate, cc vedeau :
N-a minat la cine n-are, Marc poteră-mi venea .
Da' a minat la cine are, După Creţu alerga,
Să-i dea Cretu cui nu-i arc ! Dară Creţu cc lucra ?
- Măi cocoa�e dumneata, Jos din trăsură sărea
1\u te teme de asta ! Şi lui Iancu îi spunea :
Cînd oi zice de-un spanac, - La cerdac, lancuk, te duc i r
Iar pe Creţu eu mi-l cat , Pc potecă sus apuci,
Fi-i-ar crucea cui l-a fapt ! Trărnra tu să o-ngropi
Zece inşi că mai venea, Şi cu frunză o cutropi .
Drept în curte că-mi intra , Banii bine să-i ascunzi
Dară Cretu ce zicea ? �i în codri să-mi ajungi !
- Măi co'c oane dumneata, Dară Creţu ce-mi făcea ?
Ia strînge găvajii tăi Alte ' aine îmbrăca,
Să-i minăm, wzi, cu ai mei Ca cerşetor se făcea .
După Creţu, să mi-l cate, O iapă chioară prindea ,
C-a făcut multe păcate ! La căruţă o punea
Dar ciocoiu ce-mi făcea ? Şi-ntr-un nămol o băga .
Cîţi găvaji p'in curte-avea', Iacă potera-ajungea ,
Pe toti, frate,-i aduna Bună ziua lui că-i da,
Cu-ai 'lui Creţu-mpreuna ; Da' şi el le mulţămea.
Piste-o oră ajungea, - Da' pe unde-oi fi trecut,
Alţii zece îmi venea , Omule, poate-ai văzut
Ocol la curte că-i da, Pe Creţu pe-aici trecînd,
Dară Creţu ce lucra ? Către codri apucînd ?
De la masă se scula, - Cînd oi zice de-un spanac,
Multe arme că-mi vedea , Şi eu pe Creţu-I cat,
Care pline, care goale, Fi-i-ar crucea cui l-a fapt,
Ce costau multe parale. Că mi-a luat un cal legat !
Pe toate mi le-aduna, Da' ciocoiul de vedea
La oţele le că ta ; Înapoi se întorcea.
Da' ciocoiul se mira , Creţu din nămol ieşea,
Aşa din gură-i grăia : Altu cal încăleca
- Măi boiere dumneata , Şi se suia la ceardac,
Da' de ce le caţi aşa ? De haiduci e aşteptat.
- Mi le cat eu, măi fîrtate, Socoteala le-o făcea,
Să nu fie fărîma te ; Pe toţi banii-i împărţea
625
Ca să-i împartă l-ai săraci Să le ar.e la ciocoi !
Să-şi cumpere boi şi vaci, C-aşa spune dipla mea,
Frunză verde usturoi Să mai da ţi cite-o para ! . . .
S; ma Prunaru Sandu- Timoc, Cîntece băti·îneşti, 25 1
Zlocutea ( R. S.F. Iugosla;1i a)
[ 1937- 1939]
1 70( 1 7 1 ) CODREAN
A păi F oiliţă d-a vrămeasă,

Ascultaţi, masă frumoasă,
Dumneavoastr-oţi asculta ,
Prea frumos că vom cînta ;
Iar de nu ne-oţi asculta ,
Om încurca
cc-om putea,
De dumnca voastr-om �că pa , mă
C-aşa n-este datina "
/ :De la Maica Precesta :/

Ş i d e l a sfîntul C ristosî,
/ : .Căj ' ne ţine de folosî1 • • • . :I
pă i Că nu sîntem lăutari de la oraş
Să ne fie t rupul drăgălaş.
Sîntem lăutari de la Studina ,
Ştim să potcovim minciuna,
Cobzaru , de la Vîrtopî,
/ :"t\.u spune minciuna drept ! . . . :/
B p ă i1 / :Foiliţ-un spic de grîu, :/
/ :Cîntă-m' cucul1 pe pîrîu,
Codrean cu calul2 de frîu ; :/
Cînd o i zice d e arău ,
/ : Să trage la Movilău :/
/ :Că să face-on tîr' mereu. m â :/
Să trage la Tîrguleţî
Că să faci-un tîrguleţi
/ :De fete şi de băieţi, :/
p ă il / : Să-şi cumpere-un căluşelî, :/
Căluşel cam roibuleţî,
/ :Cum lu ' Codrean drăguleţ . :/
c păi Foiliţă catifea, mă
"2 / :Cîn' la tîr' că-mi ajungea , : / mă1
/ :Du pe cal descăleca, : / "2
păi2 / : Pe-al lui, frate, că-l vindea ; :/ "l
Tot t îrgu că-l colinda,
/ :Altu cal vrea
ca să-şi ia ; mâ :/
Tot tîrgu că-l colinda ,
Nici un cal că nu-i plăcea ;
/ :Cam la spartu tîrgului, :/
În scapătu soarelui,
/ : Găsa paru roibului. :/ m ă2
626
/ :�Iul ' m-e roib, nene , ş1 peagî, :/
/ :Cum Codreanului i-e drag ; :/
/ :Mul ' mi-e roib şi peguleţî1 • :1
/ :Cum lu ' Codrean drăguleţ ! :/ m â2
D pâi Catifea
ş-o VIorea, 11lcl
/ :Ycz '. Codrf'anu cc-m ' făcea ? „ :I
pâ i La o cîrciumă mergea.
l. n chil de rachiu că-m' bea ; mă
Yoinic cu ibomnica . „
I\u ştiu, Doamne, ce-i zicea , „
pâ i Yoinicel să năcăjea, „
Sticla-n mină c-o lua

Şi de roată mi-o trîntea .
�umai cioburi mi-o făcea .
/ :Dar Codreanul cc-mf1 făcea ? mâ :/
/ :Cioburile le-aduna :I „1
Şi-n buzunar le băga,
Băga sticla-n buzunari :/
/ :Şi rnna că arc bani . . . :I
Iar la tîrg că să-ntorcea , mâ
J :Cîn' �carelc-mi1 �căpăta, „ :I
pâ i Cam la spartu tîrgului.
/: În uşa oborului :I
Gă�ea paru roibului .
pâ i Că-l păzeşte d-un mocanî
/ :Cu doi�pre'ce cai la car,
�Iul' m-e roib, nene, şi peagî,
Cum Codreanului i-e dragi ;
:\Iul' mi-e roib şi peguleţi,
/ :Cum lu' Codrean drăguleţ . . .
pă i Dar Codreanu ce-m' zicea ?
Cu mocanu să vorbea : mâ
- Bre mocane dumneata,
pâ i Nu t-ă roibu de vînzare
/ :Să-z \ dau bani , să-z' dau parale , :/
/ : Sau ţ-ă, neică, de schimbare, :/
Să-z' dau unul, să-z' dau doi,
Să-z' dau, neică, pînă-n trei
/ :Să facem schimb amîndoi ?
/ : Să-z' dau drumu-n sta va mea,
Să-ţi alegi car' ţi-o plăcea ,
Car' ţi-oa cere inima ?
/ : Sta mocanu-i ră spundea : mă : /
pc1i1 J:
. - Nu mi-e roibu de schimbare, . :/
Şi mi-e roibu de vînzare,
/ : Vez ', pă bani şi pe parale ! :/
/ : Vîndui mama roibului, :/
/ :Plătii plasa Oltului, :/ m â2
/ :Şi-acu-oi să vin' pe roibu, : I „1
Să plătesc Teleormanu,
Zău, mi-a secat sufletu ! mă
627
păi1 / :Nu mi-e roibu de schimbare, :/
Să-m ' dai unu , să-m ' dai doi,
Să-m' dai, neică, pînă-n trei
Să facem tîrg a mîndoi,
�i mi-e roibu de vînzare,
/ :Vez' , pă1 bani şi pe parale ! :/
/ : Dar Codreanul de-auzea, mă : /
Aşa bine ce-i părea, "
/ :Buzunarele bătea . „ :/
Sta din gură de-i zicea :
p ă i1 / : - Brei mocane
moţircane, :/
la dăzleagă-ţi pe roibu
Să-i încerc ieu umbletu ,
/ : De mi-o plăcea umbletu : / m ă1
/ : leu mi-oi da şi sufletu , : / ..2
/ :Cum îm ' place şi păru ! „ :/
Dar mocanul. ca mocanu ,
i\ u ştia ce ie şofranu ,
/ :C-oi să-l înşele Codreanu . :/
păi 1 / : Sta din gură de-m' zicea : m ă :/
- Bre Codrene dumneata,
păi Te cunosc du pe sprîncene
/ :Că ieş 'i făcător de rele . :/
/ : Spărgătorul casii meli1 ! :/
/ : Mina pe roibu punea, mă :/
/ : Frumuşel că-l dăzlega , : I „1
/ : În mina Codreanului-I da . : / "2
/ : Dar Codreanul ce făcea ? „ :I
Lua şa , vez', mocănească,
Punea şea moldovenească
Cu dalbe scări la-nvîrteajă,
Pofilu numai fluturi,
Tot fluturi de-ăi mărunţei,
Fi 'ştecare dă ob' lei ,
N-ai mai muri-n tir' cu iei . . . mâ
/ : Iar pieptarul de la calî :/
l\I-e bătut mărgăritar,
De taie cinci punj ' de bani ! mă
E Foai ' verde-o viorea,
/ : Vez ', Codreanu ce-nî făcea ? m ii :/
păi1 / :Picioru-n scară-n' punea, „ :/
Cruce cu dreapta-şi făcea :
„ Ajută-m', Doamne, cu bine
C-acu ' sînt voinic în fire,
Să-m ' izbîndesc pe-astă lume !"
păi1 / : Şi pe cal că-ncăleca , mii :/
„ 2 / : Puţinel că-i sumuţea , :I „1
Puţinel că-l împlimba,
Tot tîrgu că-l colinda , „
/ :Cu pintenii I-atingea, „ :/
Drumuleţu că-şi lua,
/ :Obor pe sus că-m ' sărea. : I „2
628
/ :Trăgea Codrean şi-m ' pleca , mă :/
/ :Mocan rămînea,
plîngea,
/ :Că să răzma d-un alunî1
/ :Şi plîngea ca un nebun . . .
păi Catifea
ş-o VIorea , "
/ : Sta mocanu dă-i striga : „ :/

/ : - Brei Codrene dumneata, :/ "2
/ : 'N toarce-te, frate, din cale :/
Şi dă-m' două-trei parale,
Sunt în tir' şi mor de foame,
/ :Copilaşii la opreală, :/
/ : 'I-bate Barbu de-i omoară ! :/
/ : Sta Codrea nu-i răspundea : mă :/
- Bre mocane dumneata,
păi 1 / :De-oi sta , m-oi-ntoarce din cale
Şi ţi-oi da două-trei palme, :/
/ :Ţ-o părea că sin' parale ; :/
Ţ-oi da pumni înghesuiţi,
T-pa 'ic că sin ' lei bătuţi,
De la domnie veniţi ! . . . mă
/ :N-ai auzi' d-un Codreanî, :/
Fură cai de la mocani ,
/ :Notiori de la ciobani :/
Şi pîine de la brutari,
Şi pune comanda-n deal,
Frige găini şi curcani ; mă
Şi vin de la cîrciumari,
Nu plăteşte nici un ban ;
Dac-oai sta să to' plătesc,
La to' să mă căciulesc,
La ce foc mai haiducesc ? ! . . . mă
F păi Catifea
ş-o ·\"lorea , „
Dar Codreanul ce făcea ? „
lel trăgea
de mi-şi pleca, _„
Cioban rămînea ,
plîngea,
�focan rămînea,
plîngea ,
/ :Din guriţă că-i zicea : mă :/
- Du-te, neică, sînătos
Că la bună mînă-ai fost
Si vre'nicu nu ti-am fos' ! mă
Codreanu că mi-şi pleca
Şi mergea ce mi-şi mergea, mă
/ :Pe la o tîrlă-m' trecea, :/ "2
/ :La cioban că-m' comanda, : I 11 1
D-un mieluşel i-aducea,
/ :De picioare i-l lega, mă :/
/ :La ciochină-I atîma, „ :I
629
Trăgea Codrean şi-m' pleca , m ii
/ : .C ioban rămunea, .
plîngea, . :/
Din guriţă că-m' zicea : mti
/ : - Brei1 Codrene dumneata, „
:I
păi 'Ntoarce-te, frate, din cale
Şi dă-m' două-trei parale
C ăj ' mi-e mielu stăpîne�cî.
M-apucă să i-l plăte�c
De n-am cap să mai trăiez ' ! mă
Sta Codreanu-i răspundea :
- Bre ciobane dumneata,
N-ai auzi' d-un Codreanî,
Fură cai de la mocani,
Notiori de la ciobani, .
Bea vin de la cîrciumari,
Nu plăteşte nici un ban ? ! mă
D-oi sta , m-oi-ntoarce din cale
Şi ţi-oi da doauă-trei palme,
Ţ-o părea că sin ' parale ;
Ţi-oi da pumni înghesuiţ i,
Ţ-pa 'ie că sin' lei bătuţi,
/ : De la domnie veniţi !
Trăgea Codrean şi-m ' pleca ,
/ :Cioban rămînea,
plîngea, :I „1
Dar Codreanul ce-m ' făcea ? mă
"
/ : In gură de colnic intra :/
Ş-acolo să aşeza ,
/ : Mieluşelu şi-l frigea :/
Şi Codrean că mi-şi mînca. mă
G Şi Codreanul că mînca, „
/ :La o cîrciumă mergea , „

:I
Un chil de rachiu că-m ' bea,
/ : Puţinel se afuma . . . :/
/ : Şi pe cal că-ncăleca , mă : /
/ : Drumuleţu că-şi lua . . . : / ,,2
D. Candoi Mic mg. 1 383
Corabia - Olt AL. I. A�I ZULESCU
9 I V 1 958
1 7 1 ( 1 72 ) C ÎRLĂIORU
A ai Lele verde solz de peşte,
Sub poală de codru verde
Mititel focşor să vede,
Mititel şi ocolitî,
De mulţ' haiduci ocolitî,
Nu ştiu, zece .
sau cmspre ' ce,
Sau peste sută mai trece,
/ :C ă mi-ş' frig la un berbece, :/
Şi nu-l frige cum să frige,
L-învîrteşte p'in cîrlige
630
+ Şi-l întoarce p'in belciuge ,
+ Ca să-i pa'ie carnea dulce . . .
Şi mînca carne de mel
Şi bea vin din burduşelî,
Adus de la Orodelî,
Să lupta neica cu ielî,
Şi mînca carne de oaie
Şi bea vinu cu gunoaie . . .
Lele verde lemn de tei,
De mic, săra' rămăsăi ,
:Mititel
şi borţoşelî,
Pe mîinile strinilorî,
Yătrăiaş cadînelorî ;
Care ierea mic în casă.
Ala-m' trage cin' şi şasă
/ :Şi de păr nu mai mă lasă . . . :/
Coadele tăciunelori.
Pe mîinile s trinilor.
Yătrăiaş cadînelorî,
Dacă văzui ce văzui,
Mai mare că mă făcu i,
Sluguliţă mă băgai ,
+ Sluguliţă
pe-obghieluţă
+ Şi pe-o neagră căciuliţă.
Slugării ce slugării,
:Mai mare că mă făcui,
Argăţăl că mă băgai,
+ Argăţăl
pe mălăiel
+ Şî pi-un tinăr cîrlăiorî.
Cîrlan sărac , ieu săraci,
Cîrlan creştea, ieu creşteam î,
l\1ă făcui tînăr durlanî,
Puneam şaua pc cîrlanî,
+ Unde-aj ungeam
io durmeam ,
+ N ici o grije că n-aveamî !
Dar voinicu ce-m' făcea ?
La cîrlan că mi-şi intra,
Doo frîne i-aşăza, măi
Su' barbă-I închiotora,
Şaua frumos c-o-aşăza,
+ P-ici, pi colea
că-m' pleca.
Mergea murgu buiestrîndî
Şi voinicu fluierîndî,
Braji du pe pămîn' rupîndî
Şi negara desfăcîndî . . .
Lele verde viorea,
+ Iar voinicu ce făcea ?
63 1
+ unde-aj ungea
i el durmea,
I
I � ici o grij e că n-avea,
+ Cîrlăioru-1 priponea
C-o sfoară de găitanî,
Găi tanu-n ciocănele,
'Mpleti' de mîndrele mele,
Care m-am avu t cu iele . . .
B ii Lele verde viorea ,
Iebîncile le-as temea,
'
măi
/ :Şaua căpătîi punea . : I „1
+ Peste noapte să scula ,
+ Începea
de-a fluiera ,
+ ::\l ina
pe pnpon punea.
+ Pripon trage. pripon vine ,
+ Cîrlăioru nu mai vine :
+ „Ce-o să mă fa ', vai de mine,
+ Că s-a litrosî ' de mine,
+ Ş-a găsî ' stăpîn în lume,
+ Mai hoţoman decît mine !"
Iar voinicu ce grăia ? mai
� .
„ Dac-oa fi priponu ruptî,

Cîrlăiorul m-e perdutî,
Am nădejde de găsîtî ;
De-a fi priponu tăiatî,
Cîrlăioru mi-e furatî,
Că pe mine m-a lăsatî !"
+ La capu priponului,
+ Tăietura furului,
+ Ie dunga cuţitului,
.î2 +a / :Vere, �-a haiducului ! :/
+ Iar voinicu ce-m' făcea ?
+ Iebîncile le strîngea,
+ Cu şaua că să-ncroj na,
+ P-ici , pi colea
că-m ' pleca.
P'in secară,
p 'in negară,
Caută cîrlan, să moară,
A-ntîrzîiat o zî de vară.
+ Pe-o măgură să suia,
+ Şădea jos �î odignea,
Iar ţîgare că-m' făcea, măi
Ochii roată i-arunca, "
Peste Nistru să uita.

,Păi Î ntre peagu
şi-ntre şargu,
Uită-z', nene, şi cîrlanu,
La creaca sovfrfului , mai
� .
Unde-i somnu furului, "
,632
/ :Furului ,
haiducului ; :/
Iar voinicu să trezvea, măi
Nici o grijă nu-m' avea.
+ Din opin' să descălţa,
+a / :Ieteganu şîi-1 trăgea ,
Sal de papură-ş' făcea, "
/ :Apa Nistrului trecea. : I „1

+ lel la fur cînd ajungea,
+ Palos din teacă trăgea,
+ Credea
capu să i-l ia,
Iar el, neică, să gîndea : măi
„ Dar de ce să-l tai de-adurmitî,
Că s-o ţîne-nceluitî
Că-m' este mor' de-adurmitî,
Cînd oi zîce matostatî
/ :Nu ştie cin ' l-a tăiatî !" :/
Palma bici că mi-o făcea
Şi-o palmă cînd îi trăgea
Drept în picioare sărea :
+ - Ţîne, vere, nu mai da
+ Că la şicoală-am învăţa'
+ Şi-aşa palmă n-am lua tî ! . . .
- Futu-z' legea, furule,
Mi-ai luat a verile
Şî toate puterile, măi
M-am bătu' cu scările,
Futu-z' luminările !
+ O minciună că-i făcea,
+ O dată că fluştiura.
+ Cap di la trup că-i tăia .
La cîrlan că să ducea,
Pe spinare că-l bătea, măi
Ca laptele mi-l făcea .
Şaua
frumos c-o-aşăza, măi
Doo frîne că-i punea , „
Sub barbă-I închiotora,

+ Pe-ai doi povolnici că-i loa,
+ P-ici, pi cokJ.
că-m' pleca.
î Lele verde foi mistreţi,
Coboară-n vale,-n Bistreti,
Că să face-on tîrguleţ, '
Un' să vînd cîrlani cu preţ.
+ Pe-ai doi povolnici că-i da,
+ Bănişorii că-i lua,
+ La adălmaş că intra.
Iar voinicu ce-m' făcea ?
633
Cîntecu că şi-l cînta : măi
„Cînd oi zice de-o alună,
Cînd eream copil de-o lună
+ Furam ceapă din grădină,
+ l'sturoi din căpăţînă.
Furai ceapă, furai praz,
Cîn' să trec peste-ăl pirleazî
l\Iă-nchiedecai di-un cal breazî,
Ăsta-m' este de pripasî,
Futu-i crucea, n-oi să-l lasî !"
Lele verde micşonea. măi
+ Bănişorii că-i lua,
+ La a dălmaş că intra.
+ Iar el, vere, ce grăia ?
- Păgubaşu să-l dăm dracu
Că-i hoţu bătrîn, săracu,
Fură astăz', fură mîine,
Să să găsască poimîine
\'ite de adunătură
Di la om, din bătătură ! . . .
Jli/iai Co11sta11ti11 mg. 25 b
Desa - Dolj AL. I . Al\I Z L' I . E SC ll
22 l i 1 95 1
l 72( 1 73) STAN DIN BĂRĂ GA�
A măi La fîntîna cea bătrînă,

La puţu lu' Cioropilă,
/ :Pască-mi-să,
adă pă 2-mi-să, :/
Să vezi, trei jugăori,
Trei j ugăori
gălbeori,
Cu dangale
pă spmare,
Rotocoale
pă sub foale
Şi strănuţi de cite-o nare ,
C nde-i vede Drăgan, moare . . .
B Dar Drăgan
din Bărăganî,
Nepoţelu lu' moş Stanî,
Fost-ai pui dă Persicanî,
Cu căciula de-astraganî,
El jugăorii că-i vedea,
Junghi la inimioară-i da,
/ :Of, Doamne, măria-ta !
D-un arcan s ă apuca,
S-apucase d-un arcan,
Împletea la iel d-un an,
m ăi Cu jumătate dă tîrsînă
634
Să ţiie la udătură,
/ : 'Mpletise la ea o lună . . . :/
c măi Arcanu mi-l termina,
Laţ în braţe mi-l strîngea, mâ
Lua-ntr-o traistă tărîcioare
/ :Şi-ntr-alta pusese sare. :/
M ergea pă cărare
vărsînd sare
/ :Şi pe-alături. tărîcioare ; :/
/ : La fîntînă c-ajungea. :/
Citura-n mîn-o lua.
Multă apşoară. scotea
/ : Pînă. jgheabu-I răscolea .
D Dară Drăgan ce făcea ?
Arcanu că-l aşeza ,
Pă. b jgheaburi că-l punea
Şi după furcă. că mi-l da
/ :Şi ' pă furcă s-a.c cund-:a.
N ic i un ceas că nu trecea ,
Iacă. juganii venea ,
\' e!lea pe cărare
lingînd sare
Şi pe-alături, tărîcioare,
Că ştii, mînzii cînd venea ,
Ierea dă sare secetoşi
Şi1 / : dă tărîţe flămînjioşi.
E Şi juganii cum venea
Drept la jgheab că nemerea , măi
l\lultă apşoară că bea . mă
Dară Drăgan, ca naiba,
El de lături că-i strîngea, mă
Pe cîteşitrei că-i prindea ,
Fuga după furcă da ,
Dă noo ori-o ocolea,
Noo noduri că-m' lega.
Că-l legase cam tizveşte.
/ :Ca să mai tragă nădejde . . . :/
F măi Dar juganii, ca juganii,
Cîn' să simţiră legaţi,
Ştii, ca naiba-nspăimîntaţi, măi
O da tă să năpustea,
Nici arcanu nu-l rupea, măi
Furca din pămînt scotea
Cu lunga dă cu'pioară,
Cu mica dă citioară,
+ Că mi-i lovea pă spinare . . .
Ce fel de fugă fugea ?
/ :Brazdă ca dă plug scotea, :/
Mai mare-ţi erea groaza ! mă
G măi1 / :Dar unde mi se oprea ? :/ "2
La cea salcie pleca tă,
Cu mustăţi dalbe din apă,
Un' să mai umbrise-o dată . . .
635
Dară Drăgan, ca naiba ,
I : Pă1 urma lor să lua :1
Şi-acolo cînd ajungea
Dă dăparte-i gugulea
Şi d-aproape-i mîngîia,
/ :Frînile că le punea, :/
Doi alături că-m ' lua ,
Pe-al treilea-ncălica
Şi-ncepea ,
frate,-a cînta :
„Mulţumescu-ţi, Doamne, bine
/ :Văzui juganii sub mine !"
H / :hai :/1 / : Se trăgea
de să ducea
To'mai-n tîrg la N eajloveţî,
l:n' să. face-on bîlciuleţf,
Că 5ă. vinde bahameţi
/ : Şi 5ă dau cu mare preţ . :/ mă2
Unde-n obor că intra ,
Toţi geambaşii să strîngea . mă
Cin' îi fă.cu de vînzare,
Işi cîteva parale ;
Cin' îi făcu cam cu totu,
Işi galbeni cu oblocu,
/ :C-aşa-i fuse lui norocu ! :/
I Dară Drăgan, ca naiba ,
Mult aur, frate, lua
Şi la chimir că-l băga , mă
Drumuleţu-şi apuca
Şi-n pădure că intra ,
/ : Cu moş Stan că să-ntîlnea, :/
Dar moş Stan că-l întreba :
+ - Măi nepoate, măi Drăgane,
Tu n-ai văzut trei jugăori,
C-am auzit c-a fost în bîlciuleţ
/ :Şi s-a dat cu mare preţ ? ! :/
Dară Drăgan c-auzea,
Din guriţă că-m' zicea,
+ Să făcea
că nu ştia :
- Unchie Stane dumneata,
Dă-m' mie pă Galbena
+a / : Să mă duc pîn-acolea,
Mudrin basamazarea ! . . .
J Ia vezi vorbă fără sfat,

Pă unchi-său mi 1-a-nşela ti,
C-a lua' pă Galbena
+ Şi-ncălicase pă ea ;
Î nc-o dată mai zicea :
„Mulţumescu-ţi, Doamne, bine,
/ :Văzui Galbena su' mine !" :/ mă2
K mă i1 / :Şi-n obor, frate, intra :/ " 2
Galbena jugani simţea
636
Şi-n cep ea
d-a rîncheza, mă
Toată lumea să strîngea ;
Cit pc jugăori luase .
+ Cu Galbena-apropiase . . .
Mulţi bănişori că-m ' luia ,
D-al dracului ce iera
/ : Nici pîine nu-şi cumpăra . :/
Din nou în pădure intra .
Cu unchi-so să-ntîlnea,
Dar unchi-so-I întreba :
- Măi Drăgane dumneata ,
+ Ce-ai făcu' Galbena ? !
El o palmă că-i trăgea :
+ - Ţi-a fost Galbena dă furat,
+ a/ :Ce-am mai dat
pin-am scăpat !
L Dară. Drăgan, ca naiba .
El multe parale mi-avea ,
Drumuleţu şi-apuca.
Pe unchi-so că-l lă�a
Şi acasă că-m' venea .
Din guriţă că zicea :
„ Mulţumescu-ţi, Doamne, bine ,
/ :Că făcuşi pe gîndul mieu, :I
Mi-a ajutat Dumnezeu ! . . . "
C. l\fu stătea mg. 2404 Ra

Malu - IÎfo ·1 AL. I. AMZULESCU
li X I 1962
1 73( 1 74) GHIMIŞ
A Foaie verde salbă moale,

/ :Cîd1 me1-a foz ' vara dă1 mar i :I
/ : Ghimiş nici un lucru n -ari! :/
/ :Cu Vînăta la cuoşarî . . . :/
Mina pă ţesală-m' punea ,
Cu ţesal-oa ţesăla
To ' dă prafu grajdului,
/ :Dă floarea ghizdeiului . . .
B Cu un'dălemn mi-o ungea,
/ :Cu deştiu roate-i făcia2 :/
Î2 / :. Dă să miluna3 lumea ! . : / mîi3
c ăi Ghimiş, săra' Ghimişi,
Toată vara pin păişî
Cu săbioara tîrîş,
/ : .Cu paloşiu2 curmezişi . . . . : / . . . paluşiol2 • •
Şi iar verde viorea,

Şi din grajd că mi-o scotea,
Şeaua pă dînsa punea, nz î
637
Şea, vere, moldovenea�că,
Scărili din ţara turceascî,
Cu puofilu de argintî
/ :Dă n-am văzut dă cin' sînt ! / : măiz
D Cu şeapte chingi că mi-o chingea-î,
Şeapte chinji, şeapte brafturi,
Care fac paisprezece,
Tot îi sta inima rece
C-o fi altu dă 1-ă-ntrece
/ :Şi Yînăta prăpădeşti . . . :/
E Ş-apuca
dă să ducea,
/ :Cîmpului dă să lungea ,
Cu trei turci că să-ntîlnea,
De bună ziua le da,
�ici unu nu-i mulţumea
Că nu ştia rom âneşti . . .
F Şî napoi că să-ntorcea-i,
/ :Pe tos' trei că mi-i tăia. :/ mîi2
/ :Mai nainte să ducia2, : I „1
Cu doi inşi că să-ntîlnea .
Cu doi rom âni cî s ă-ntîlnea.
De bună ziua le da
/ :Şi iei. neică,-i mulţumea .
lară Ghimiş ce-n' grîia-î ?
- Dă cîn ' maica m-a făcut î
Fraţi î n lume n-am a\'ut.
Dar acum 1-am dobîndit ! mîi
G Şi iar \'erde norea .
Şi din gură că-m' grăia :
- Să-l bată pîinea-sarea
măi2 / : .Car' n-oa ţine frăţia ! . :/ mîi, m î3
La Lidva că s ă ducea,
La Lid\'a cîrciumăriţî,
Şî dîn gură că-m ' grîia :
- Ai, Lid\'o cîrciumăriţo,
Să-ţ' încerc vmu dă bun ;
Daca vinu mi-oa plăcea
/ : Bune parale ţi-oi da ! mîi : /
H Iar Lidva ce mi-şi făcea ?
Vin, neică, le da dă bea-î
Şi iei, m ări, să chiefuia-îi,
/ :O prinsoare că făcia1, :/
Şeapte buţi mi-alătura, mîi
I / :Cu Vînăta le-o sărea-î1. :/ .. 2
Pă Vînăta-ncălica măi
Şi în pinteni c-o strîngea,
Buţili că le sărea,
Dîn de-apuoi că mi-o şoldea,
/ :Dinainte mi-o spitea2•
Şi iar verde şi-un pelinî,
Şi mi-o lega la u n alunî
Şi băga mînuţa-n sînî,
638
/ : Mi-o plîngea ca un nebun . . . :/ m i2
J / : '.;'i iar Yerdc Yiorea-î, :/ m1ii2 Foa il' 2 . • •
Soţioara că-i Yenea
Şi din gură că-m' grăia-f :
- Colea-n vale, la Dîrvici
Mai m-este un pui dă hat,
/ : .To' dă Vînăta fătati1 !
K Şi iar Yerde viorea,
Iar Ghimiş ce mi-ş' făcea ?
lei d-uo slugă că-şi avea,
Avea o, neică, -o sluguliţă
/ :Car' mi-o chiema Iuoniţî2 • :/
- Iuoniţă, sluga mea,
Îngenuchic tu colea
· / :Ca să scriu d-uo cîrticia2, :/
/ :La Dîrvici te-oi trimetca ! :/ m ii2
L Iar sluga-i îngenuchia
Şî Ghimiş că. mi-ş' scria,
O cîrticică că-i făcea ,
La Dîrviş că să ducea. mi
Iar Dîrviş cînd o citea
Lăcrămili că-l pornea,
Şi soţia că-i grăia :
- Ale, Dîrvij dumneata,
'Ai să pribegim Ardealu
C-a trimes Ghimiş la cal ! 11l îi
nm Iar Ghimiş1 ce mi-ş' grăia-î ?
- Ce să pribegim Ardealu ,
/ :Că Ghimiş ştie Ardealu ! ? :/
M Verde, verde viorea , mii
Nevăzus' că să făcea ,
Nici un cal că nu-i dădea . mi
Inoniţă ce-m' făcea ?
La Ghimiş că să-ntorcea,
Cîn' Ghimiş că-mi auzea
Armili şi le lua,
/ :La Dîrviş că mi-şi puornea, mii :/
Drept în graj ' că mi-şi intra, măi
Pă pui dă hat că lua,
Şeaua pă iel cum punea mî
ai Pă Vînăta mi-o lua,
Aşea, şchioapî cum ierea . . .
neică Şi-apuca
dă mi-ş' pleca,
Dăparte să dăpărta,
Î n dăsişuri să uoprea, mîi
În dăsişuri să dosea . . .
N . Fircă Păun mg. 182
Renasterea - Ilfov O . B ÎRLEA
6 1v· 1953
1 Cîntăreţul greşeşte (corect , Dirviş ! ) .
639
1 74 ( 1 76) Z BAN GĂ HAIDLTUL
A ai Foaie verde di-un spanacî,

Subt un lumulez de gardî
Şede Zbangă pitulatî,
N ebeu' şi nemîncatî.
Bb / : Păn-apune soarele
Îşi unge pistoalele
/ : . S-a puce colnicile . . 1 . . :/ :/
- Apune, soare, mai tare
Cc / : .Că nu mai po' s ta-n picioare, . :/
/ : . Să-m ' iau singur demînca re ! . :/
Gazdă, găzduleana mea ,
Dă-mi o coafă de mălai,
Să-ţi umplu grajdiu de cai ;
D ai Dă-mi un fir d e usturoi,
/ : . Să-ţi umplu grajdiu de boi ! . :I
E hai Foaie verde de-avrămeasă,
Futu-z ' morţii, tu Godeasă 2 , ( ? )
Mulz ' băiez ' din tine iasă
/ :Toţ' cu pistoalele trase, :/
Sînt unse cu un'delemnî
Să ba tă bine la semnî ! . . .
I. Cittoi fg. 1 212i
Pirîu .:__ Gorj GEOHGE BREAZUL
1 .5 VI I 1 9 30
1 75(1 77) C Îl\TEClJL LUI SĂCALĂ
Pe cel drum cam părăsit , Părea din lume că-i dus,

Părăsit cam de demult, Cu arcanul căpătîi,
Cu negare-acoperit, Cu paloşu-atîrnat în cui .
Tare-mi vine d-un voinic, Dar Ortoman ce-mi făcea ?
D-un voinic cam ortoman O palmă bună că-i da
C-un cal negru dobrogean . Şi din somn că mi-l trezvea .
Să făcea de se trăgea El din rnmn se deştepta
La herghelia rnltanului, Şi lui Ortoman zicea :
Hanului, sultanului. - De ce pe min' mă suduieşti
Acolo cînd se ducea , Şi cu palma mă plesneşti ?
Ocol hergheliei da , Eu sînt herghelegiu sultanului,
P e herghelegiu nu-l găsea . Hanului, sultanului.
În herghelie că intra , Aici sultanul m-a rînduit
În staroştea juganilor, De cînd eream copil mic ,
În fătătoarea iepelor , Ca să stau să stăruiesc,
Acolo, frate, î l găsea Herghelia să-i păzesc .
Adormit cu fat a-n sus,
'
La capul arcanului
1 Repetarea v ersurilor strofei Bb, astfel : 1 -2 - / : . 3 . :/.

2 Fi nalul versului, indoielnic (dicţiune neclară) .
640
Este-o iapă vinecioară , Cum el, frate, pătimea .
Pintenoagă de picioare , Dar sultan ce mi-ş' făcea ?
Cînd pe ea îi încăleca , Potera după el trimetea,
Toată herghelia după ea se ia ! Pe voinic că mi-l găsea
Dar cel viteaz ce-mi făcea ? În tîrgu clin Cîrnpina ,
Şaua pe ea că-mi punea Unde jugani că vindea .
Şi pe dînsa-ncăleca . Începea-I împrejura
Ea trăgea de se ducea , Şi pe <linsul mi-l lega
Toată herghelia mi-o lua . Şi frumos, frate,-1 bătea
Herghelegiu singur rămînea , Cu sfîrcul gîrbaciului
Începea, frate, d-a plîngea, Pe faţa obrazului.
Băga mîinile în sin Herghelia şi-o aduna ,
Şi plîngea ca un nebun. Înapoi că se-ntorcea,
Herghelegiu ce făcea ? Punea masa şi mînca .
La sultan că se ducea, De steajăr pe el că-l lega ,
Sultanul bine pricepea O pînză d-americă lua ,
Că la dînsu el venea Frumos, frate,-o cătrănea ,
Că i s-a-ntîmpla t ceva . P-acel hoţ înfăşura ,
Sultanu că-l întreba : Atuncea că mi-l lumea 1
- Ce-ai păţit, herghelegiu, Cum pe el, frate,-1 chema .
Turcu-aci bea, chiuia ,
Herghelegiu , ciorbagiu ? Sacal-ardea şi plesnea ,
Începea d-a mi-i spunea Futu-i crucea mîni-sa ! . . .
C„istea Cobzarn Tocilescu, 1 86

Tirgu Jiu CHRI ST EA N. ŢAPU
[ 1897]
1 76( 1 90) DĂIAN
Foaie vierdă măghieran mă

Auzît-az' de Dăianu,
n De hoţu de săliştian mă
Cari-umbla din dialu-n clialu
Să măi cîştige vriun banu ,
Car-umbla din vale-n vale
Să mai cîştige părale,
Cari-umbla din stînă-n stînă
Să-n guşte brînza de bună ? !
şî Iar colo, la crîjma vechie
Bea Dăian cu doisprăziece,
Citeşte : numea.
64 1
Iar la uşă cine-m' sta ? mă
Mama lu' Dăian, plîngea "
Şî din grai aşa vorghia :

- Măi Dăiene, nu măi bia mă
Că jăndarii te-or afla !
- Nu te teme, maica mia,
Jăndarii nu m-or afla, mă
Dictai : Că io nu-s fa tă cu cîrpă

Să-m' fie de jandarmi frică,
Şi nu-s fată cu năframă
Să-m' fie de jandarmi tiamă,
Răvorverele-s pe masă,
Cinci îs pline, cinci îs goale,
Cinci îs pe picior la vale !
Mama lu' Dă.ian plîngea
Şi din grai aşa vorghia
Şi de Dăian să ruga :
- Măi Dăiene, măi copile,
Lasă-te de haiducie
Că tu ai boi, şi ai moşie,
Să ti-apuci de plugărie !
Dar Dăian din grai grăia :
- Mînce-z ' lupchii boi i tăi,
Io nu-mi las pretinii miei ;
Ş-arză-ţ ' focu moşia,
Io nu-m ' las haiducia ;
C-astă var-am fos' haiduc
Şi la vară iar mă duc ;
Şi-astă var-am fos' burlac
Şi la vară iar mă fac ;
De m-or loa jandari cu bine,
Or pune mina pe mine ;
De m-or loa jandari cu rău ,
Frunza şi cod.ru-i a meu ,
Că, dragă măicuţa mia ,
Aşa mi-o ursit soarta,
Să plec cu haiducia ! . . .
Rafira Cizmaş mg. 3'102 I'ş

Arpaşu de Jos - Sibi u M. KAHANE, L. GEORGESCU
l i II 1 968
'
64 2
1 7 7 (1 84} [ZDRELEA]
Yerde frunză lin-pelin, Frunză wrde de-un spanac ,

Pe şuşaua Bolintin :Măi Zdrelea , n-o fi păcat
Patru băieţi că vin, Să mă laşi aşa sărac ?
Zdrelea şi cu Mărunţălu,
Dascălu cu Cimpoieru , - �u ie, părinte, păcat ,
Că pe-un popă că-l sosa � u i-ai loa t d i p e �ăpat,
Şi mi-i da ş-aşa , ş-aşa, Şi i-ai loat di pe tocat,
Ca să spuie banii toţ ' . Mătuşile bani ţ-a dat .
Dară popa c e grăia ? Nu i e , părinte, păcat ,
- Mă rog, Zdrelea dumneata , Nu i-ai loat di pe prăşit,
Hai la bisărica mea, Şi i-ai loat di pe cetit ;
Bagă mina su ' prăstol, De-ai cetit, de n-ai cetit,
Ia la bani cu capu gol. Toţ i săracii ţ-a plătit !
Dumitra Diaco11 11 G i I asc11, .'H

Roşia de Amaradia - Gorj
1 78 C Îl\TEC UL LUI MĂRL :!\ŢELU
Griu, porumb şi cu secară, Şi pc rnbprefectul lor.

Mi-a ieşit potera-n ţară, Să le cînt cîntec de dor !
Dar s-a făcut de ocară Bate vîntul, \'Înt de vară,
Că nu poate să găsească Mărunţelu umblă-n ţară
Ceata mea cea voinicească, Şi mănîncă pîine-amară.
Voinicească, oltenească, El mănîncă pe colnice,
Potera e gură-cască ! Stă şi doarme pe ilice,
Frunză verde salbă moale, „Doamne-ajută" el îşi zice.
Eu mă plimb pe drumul mare Sînt în ţară mulţi tîlhari ,
Şi potera habar n-are. Găinari şi boieri mari .
Mă caută, vai de ei, Fac poporului obidă
Şi eu stau între ai mei , Ca griului pălămidă,
N ici nu vreau să ştiu de ei. Şi-i slujeşte potera,
Am să fac o poznă-oda tă De le apără pielea.
Şi-am să prind potera toată, De-ar da Dumnezeu oda tă
Şi-am s-o leg coate la coate Să se !"coale ţara toată
De-o să rîdă lumea toată, Şi poteră să se facă,
Şi-am să prind şi-un procuror Şi pe toţi !"ă-i pună-n ţeapă !
I. Giurculescu Folclor din Oltenia şi M101trnia, \', 29&
Craiova
643
1 79( 1 82) CREŢU
Foiliţă d-un lipan, E l maiur că să-mbrăca,

Cine trece peste dea l ? La trăsură să suia,
Creţu şi cu Cngureanu ! Spre Craiova că pornea .
Ei în ceată cîţi era ? Acolo cînd ajungea,
Creţu din Tirpezîţa , Căpitanu mi- l vedea
Jeică din Caraula . Că do 'r maiur el era ,
Pătru din Galiciuica , Pe maiur mi-l saluta,
Pătru şi C hetroianu Să vezi , Creţu ce-i zicea :
Care-a spăria t Ardea lu - Ce e cu voi aicea ?
Şi cu Pică din Yîrtop, Uite-te Creţu colea ,
Fir-ar al dracu şi m ort ! Mă goni pin-aicea !
De-ntîlnea un boier bu n , Căpitanu mi-auzea ,
Îl punea s ă pască fin . Comanda, nene, că da ,
Potera că mi-l c ăt a , Pădurea mi-o-nconjura.
C rcţu bea l a cafenea Să vezi , Creţu ce-mi făcea ?
La Tinca di la Sîrsca , Drept la scară că-mi trăgea ,
Căci cu ea ş tia vorba . Pistoalele le-apuca,
Haiducea ce-mi haiducea , 'N Glogoveanu le punea :
Paralele le 'fîrşea , - Banii sau viaţa ta !
Toţi haiducii să strîngea De ce-ai plătit armata,
Şi pe Creţu-I întreba : Nu ţ-am trimes scrisoarea ? �
- Ce ne facem , Creţule , Glogoveanu ce-mi făcea ?
'Fîrşirăm paralele ? ! Punguliţa mi-o căta
Să vezi, Creţu să gîndea , Şi lu ' Creţu că i-o da .
Mina pe tioc c ă punea , Să vezi, Creţu ce-mi făcea ?
De-o scrisoare trimetea La pădure mi-apuca,
Drept, nene. la Craiova , Tot i haiducii că-i strîngea ,
'
La boieru Glogoveanu , Paralele le-mpărţa.

Punea ora şi ziua 'Ntr-o sfîntă dumineca,
Să-i pregătească punga . Să vezi, Creţu să gîndea,
Glogoveanu cînd primea Pe Ung ureanu mi-l lua
Scrisoarea , cînd mi-o cetea , Şi pe cai încăleca,
La arma tă să ducea , Spre Cra iova c ă-mi pleca .
De-o companie plătea , Î n Craiova c ă intra,
Curtea că mi-o-nconjura . Potera că-i urmărea,
.Să vezi, Creţu ce făcea ? Radu din Tîrpezîţa.
De-o trăsură mi-aducea , Dacă vedea ce vedea,
Patru cai că-mi înhăma 'N tr-o cîrc iumă că intra,
Potcoviţi de-a-ndoasălea. Cu pumnu-n masă bătea :
Vizitiu cine era ? - Crîşmăriţ,-ascultă-ncoa ' ,
Pătru din Galiciuica. Dă-i lu ' Creţu c a să bea !
Să vezi, Creţu ce-mi făcea ? Pe fereastră să uita,
644
Cîrciuma le-o-nconjura , Jar Radu mi-l unnărea
Poliţiia că Yenea . Că pe Creţu-I cunoştea .
Să vezi, Creţu cînd vedea Să vezi, Creţu ce făcea ?
Cu Ungureanu vorbea Dacă vedea ce vedea ,
Şi afară că ieşea, Cu căluşii că sărea
Pistoalele le trăgea, Şi Jiu că mi-l trecea ,
'N gura mare că striga : Jar Radu mi-l unnărea ,
- Cine, frate, moarte vrea, Pe Creţu mina punea .
'N ăintea noastră să stea ! Potera că mi-l lega ,
Potera cind mi-auza , La-nchisoare mi-l băga .
Nici unu coraj n-avea, GlogoYeanu mi-auzea ,
Drum p'intre ei că făcea , Mulţi bani, nene, că plătea
Spre Bocovăţ mi-apuca , Şi pe Creţu-I împuşca .
Marin R11ja11 1\1anafu Pnfcsc 11 , J l -t

Terpeziţa - Dolj
1 80 (1 83) ALDE NAE DIN YĂDENI
Foaie Yerde trei coceni, Uşa-nchi� ă că erea.

Este Nae din Vădeni Zamf irache ce-mi făcea ?
Şi cu cîţiva orăşeni, Uşa popii că spărgea
Cu Ioniţă Piţigoi, Şi în casă că-mi intra .
Şi mai e unul, Băloi, Popa un băiat avea,
Ce face dintr-un pol, doi. Uşa de�chisă vedea,
Ei nu fură, ci hoţesc, Puşca-n mînă c-o lua
Joia-n tîrg le tălmăcesc Şi-ndată o slobozea,
Cu Scurtu din Măghereşti Pe Zamfirache-mpuşca
Şi cu Cocoş din Bălceşti . Şi pe Cocoş îl rănea.
Joia-n tîrg ei s e strîngea, Iară Cocoş ce-mi făcea ?
La Piţigoi se ducea , Jos pe �cară că se da,
Mare masă-i aştepta , La tovarăşi că m�rgea
Gătită de Ilinca. Şi din gură-aşa zicea :
- Î ncălicaţi
De la masă se scula,
Şi haideţi,
Podu Jiului trecea,
C-am hoţit cît am hoţit,
La un popă se oprea, Aicea ne-am prăpădit !
Doi inşi în curte intra, Sus pe cai încăleca ,
Su s pe scări că se suia, Către oraş că pleca,
De uşă că-mi împingea, La Piţigoi că mergea,
645
Mare masă-i aştepta . La hodaie că me rgea ,
Găti tă de Ilinca . Aprindea de-o lu m înare
Iară Cocoş ce făcea ? Şi vedea rana lu i mare,
De pe cal descălica . A doua zi Cocos IT' oare .
Xo·1aci - Gorj Tocilescu, 190
[ 1 897j C H R I STEA N . ŢAPU
1 8 1 PĂUN
Yerde frunză măr şi prun, Să ne ţinem \'ia ţa.

De cînd s-a efta t Păun, Haideţi noi la Tis mana
1\u mai trec turcii pe drum . Să prădăm mînăstirea !
Yerde, \'erde d-o lalea, Toţi pe drum c ă mi-şi plecau
Păun pe cine-şi avea ? Şi foamea că mi-i răzbea .
Pe Iordan şi cu Ştefan, Într-un sat mi se- abăteau,
Nespălatu , lua-1-ar dracu , Un plug cu cai c ă găseau,
Cară galbenii cu sacu . Plugu cu cai i l uau,
Yerde, \'erde d-o lalea , La o mătuşă merge au :
Adăsta pînă-nsera - Fă mătuşă dumneata ,
Şi ei, frate, scoborau, Dă-ne-un codru de m ălai
In calea poştei eşeau , Să-ţi dăm un plug cu doi cai l
Şi Păun că mi-şi \'enea , Şi-i dau plugu cu doi cai,
Pă Nespălatu chema, Lua un codru de mălai
Cu picioru-ăl stîng cînd da, Şi mînca hoţii, mînca
Uşa poştei o spărgea, De-şi mai potolea foamea .
Hoţii-ăilalţi că năvăleau, La Tismana ajungea,
Mîna pe cai că puneau . Adăsta pînă-nsera,
Un căpitan că-mi găsea, Sus pe sală se suiau,
Patru palme că-i trăgea, Pă fereastră se uitau :
Haznaua c ă o luau, Călugăru că-mi era
Drumu poştii că îi dau, Tot descins, cam desfăimat,
Fugea poşta , nu glumea Numa-n paftale lăsa t ,
Şi-ndărăt că se uita Şi mi-şi bea şi mi-şi mînca
Că zicea că tot îi ia . Şi de cale se gătea ;
Nespălatu mi-şi striga : Nu a sară, alaltăsară,
- Măi Păune dumneata , Lui , frate, că i-a sosit
Verde frunză sălcioară Firman de la împărăţie
Făcurăm de cheltuială, Şi de la mare domnie .
Bem cu mîndrele-ntr-o vară ! Hoţii, măre, se uitau,
La mîndre că se duceau , Călugăru mi-i vedea
Toţi banii îi cheltuiau , Şi din gură le zicea :
Nespălatu mi-şi grăia : - Nespălate dumneata,
- Măi Păune dumneata, La ce-ai venit aicea ?
Verde frunză sălcioară Şi Păun îi răspundea :
Fîrşirăm de cheltuială, - Călugăre, piază rea,
Şi:a.cum-să murim �de foame ? J Să-ţi răpunem viaţa !
Hai să izbim marginea , ,;;JJ - Măi Păune dumneata,
-----�
Mult-puţin ce-om cîştiga La ce-ai venit acia ?
Vin' la masă să mîncăm, Şi cu Ţoană Carabet
Şi să bem , să ospătăm , De fuge cu şapte-n pept.
Pe urmă să ne-ntrebăm ! Mina pe hoţi că punea,
- Călugăre, piază rea, Fumuşel că mi-i lega .
Nu scrie pravila mea Nespălatu, lua-I-ar dracu,
Să mănînc la masa ta ; Făcea hoţu ce făcea,
Dă-mi doar cheile pe mină Flinta de ţeavă lua
Că pun feciorii pe tine Şi-ncepea d-a flutura ,
Şi te-ntinde ca p-un cîine ! Potera vînzol făcea.
Călugăru cheile-i da, \'erde frunză măr şi prun,
La lăzi de fer descuia, Dezlegară pe Păun ;
Nespălatu, lua-I-ar dracu , Nespălatu , lua-I-ar dracu ,
Căra galbenii cu sacu . Lua galbenii cu sacu
Cînd la poartă că-mi venea ,
Iacă şi Banu sosea ; Şi fugea pînă-1 lua dracu .
Iacă Banu Craioveanu Hoţii-aca să se duceau
Şi cu Gruia căpitanu Şi banii că-i împărţeau .
Radu Udilă Folclor din Oltrnia .sj M11 11te11 ia . l i . 2 6 1

1 892 T. BA LĂŞ E L
1 82 C Î l\ TECU L LUI ALBl'LESCU
Foaie verde de lipan, În deal la Saru suia,

Cine suie deal cu deal ? Cu haiducii se vorbea,
E un hot de craiovean, Se vorbea , se sfătuia ,
Treancă Ş i cu Urzean, Delegenţa de oprea .
Şi mai au pe Albulescu Î n Birlici că scobora,
Care-a speriat judeţu . Nuiele de ulm tăia,
El este ca căpitan, Un foc mare că făcea ,
Ia de la boieri cite-un ban Nuielele le pîrlea
Şi mai ia şi cite-un cal, Şi un lanţ gros că făcea,
De la cucoane sălbiţă, Un berbec gras că. frigea.
Ce să-i faci, măi neiculiţă ? Albulescu ce făcea ?
Mi se duce la Ştirbei, Plosca sub ipingea lua ,
Lua haiducii cite trei Da ' ce ploscă îmi avea ?
Şi spunea mai cu blîndeţe, De-o vadro şi cinci oca .
Cu blîndeţe şi cu glume, La căsoi că se ducea
Să-i dea hainele-ăle bune ; Şi cu vin că mi-o umplea,
Să scoată aurul tot, La băieţi că le-aducea
Să-nzestreze un nepot ; Şi din gură le spunea :
La cocoană, o sălbută - Luaţi, mîncaţi şi beţi, băieţi,
Ca să dea la o fetiţ ă. , Ca la luptă să ţineţi ;
Care umbla tot dăscultă. Mîncaţi şi vă săturaţi,
Şi să-i dea şi-o malote� Frumos banii să mi-i luaţi.
Să i-o dea nepoată-sa, Beţi, băieţi, vă-nveseliţi,
Să se cunune cu ea. Delegenţa s-o opriţi,
Foaie verde şi-o lalea, De nimic nu vă temeţi,
Albulescu ce făcea ? Că sînt nişte pufuleţi !
647
Şi la şosea se ducea, Şi casete că-mi scotea
Bariera că punea ; Pînă cînd se sătura,
Delegenţa cînd venea, Pîn pădure le băga .
Caii m i se-mpiedeca Călăraşii ce făcea ?
Şi jos repede cădea . La Balşi iute se ducea
Călăraşii ce făcea ? Armata de-o înştiinţa,
Foc de a rmă că trăgea După haiduci se ducea,
Pînă cînd le termina . Prin pădure că-i căta
Albulescu ce făcea ?
·Cu focuri el se punea Pînă cînd, frate,-i găsea
Pînă cînd pe toţi gonea, Şi casetele le lua ,
La delegenţă mergea Pe toate nu le găsea.
J/ie Lazăr Folclor d i n Oltenia ş i Muntenia, I V , 586

Piatra- Sat - Olt I. N I J LOVEANU
J 959
1 83 C Î N TEC UL LUI N IŢĂ A L LUP ULUI
Foiţică flori domneşti, Mai e doi din Ordoreşti,

Pe vale la Ipoteşti De n-ai cap să mai trăieşti.
S-a iscat niş te băieţi Foiţică foi de prun,
De n-ai cap să mai trăieşti. Eu p-anume să vi-i spup :
Foiţică d-o sipică, Mi-e Ilie-al lui Boj in,
Unu-mi este Mărin Dincă, De-ţi ia calu tot dîn drum,
Foiţică foi dă coarnă. Şi cu Ion Calibarte ,
Şi cu Badea a lu Gornoa vă.. Altu-n lume nu să poate.
Ei se face tertecuţă, Furau ziua ce furau ,
Se bagă pc sub căruţă.. Iar noaptea nu să ştiau .
Cînd oi zîce-a bobului, Cînd oi zîce-a bobului,
.Şi cu Niţă-al Lupului. Sus pe malu Oltului,
Foaie verde viorea, La cerdacu Stanciului
Altu mi-e din Coteana, Bea voinici d-ai codrului.
Care chei că-mi aducea , Cînd oi zîce lin-pelin,
Tot la Prinţu de spărgea . Aideţi, fraţi, să ne vorbim
Foaie verde-a bobului, Pe un'e să mai izbim.
Mi-este N iţă-al Lupului, Să izbim în Cîrligaţi
Ştie sama Oltului C ă sînt oameni mai bogaţi ;
Şi mai mult p-a codrului, Ziua numără la sfanti,
Cînd cîntă cocoşii o dată, La sfanţi şi la părăl� ţe,
N ită vinr dî la baltă ; Să plătim la scăluţe.
Ch;, d CÎ1' Ld. de două ori, Az' să beau, mîine să beau ,
Mi-e cu caii-n Roşiori, Mă mir bani de un' să iau,
N umără la gălbiori ; Tot du pî la care au.
Cînd îngheaţă apa-n troc , Cînd oi zîce de trei zloţi,
Niţă-aduce caii-not ; . . . copiii morţi,
Aduce caii ca noru , De păgîni ş i de nătoţi,
Iepele cu postomolu. Cui m ă face că sînt hoţ,
Foaie verde foi de vrej , Că le-am furat caii toţ ' .
648
N·u stnt 'oţ, şi sînt 'aiduc, Dar oi sta , m-oi minia,
De un'e fur, nu mai duc . Nici p-aia nu i-oi lăsa,
Le-am lăsat cîte-o iepşoară, Oi să-i las tot cu crozna
Ducă-şi tăgîrţa la moară ; Ca să-şi vază osinda !
Marin Ldutaru Folclor din Oltenia şi Muntenia, I V, .588
Coteana -Olt I . N I J LOVEANU
196 1
1 84 BEŢI GAŞ
/ :Foaie verde salbă moale. :/

/ :Cine-m ' dă din deal în vale ? :/
/ : Beţigaş, pă cal călare, :/
C-o ploschiţă la spinare,
C-o ploschiţă mititea măi
D-o vadră şi cinci oca ,
i :Car' bea Beţigaj dîn ea , :/
C-atîta-i băutura
Dă cîn' l-a făcu' mă-sa . . .
,ai Foaie verde trei lămîi,

Cînd a fost cu-alesu-ntîi,
/ :Alesu dă primării, :/
A ales pă Iamandi,
Mi l-a pus dă premăraşi
/ : ln locu lui Beţigaşî1. :/
Dar Beţigaş ce făcea ?
J :D-o scrisoare că-m' scria, :I
Şi n-o scrie cum 5 ă scrie,
Şi n-o 5crie cu cerneală
J :Că-i, pustia, multă-n ţară, :/
Şi mi-o scrie cu argintî
Car' n-am văzu'
dă cin' sînt,
/ :Nici pă cer, nici pă pămîntî, :/
Iar scrisoarea mi-o 5cria măi
Şi pă Gogan că-l chema "
/ :Scrisoare-n mînă-i didea, :/

J : . La Iamandi trimetea. . : / măi2_3
Da-n scrisoare ce-m' scria ?
„Futu-ţi legea, lamandi,
Cum te-ai ales tu primăraşi
/ : ln locu lui Beţigaşi1 , :/
/ :Că-ţi fur cîrlanii din grajdî1 :/
Dă n-ai cu ce te-mplimba măi
if : .Nici tu, nici cocoana ta ! . . . . :/ măi1
Beţigaş mi-are băieţi,
Foaie verde trei coceni
Şi pă Nenciu dîn Bălteni,
Şi iar verde foi ca iasca
Pă Gligore din Criţeasca ,
649
Şi iar verde şi-o măzlină
Vasile-a lu ' Căpăţînă ;
/ :Foai ' verde salbă moale, :/ Şi tar2 • • •
Şi mai are , tot mai are,

Foaie verde trei sipici
/ :Şi pă Gheorghe-a lu ' Drăghici ; :/
Foaie verde şi-o măzlină,
Iar unu Iacob clin Movilă
Noaptea fură, ziua fură,
La furat pă bătătură
Cu căpestrili pă mină,
Jură şi mărturiseşte,
Păgubaşu să lip� e şte . . .
J•: . Togoi mg. 1368 c
Periş - rno-.r E . COMIŞEL

2 I \" l i 1 9.57
1 85 IORTO�IA:S
Pe cel drum cam părăsit, - � -am venit să ospătez,

Părăsit şi de demult , Ci-am venit ca să te-ntreb,
Cu negară acoperit, �urnele ca să mi-l spui
Cu troscăt verde învelit, Pe tine cum te cheamă ?
Tare-mi \'ine d-un voinic, - Dale, neică Iortomane,
D-un voinic cam iortoman Ce stătuş' de mă-ntrebaşi ?
P-un cal negru , dobrogean, Pe mine că mă cheamă
C-un cojoc mare, lăţos, Şeapte iepe-ntr-un arcan,
De-1 poartă vara pe dos, Iar la capu-arcanului
Şi-l pune spre soare-răsare Prinzi pe negrul hanului,
Ca să-i ţiie de răcoare . . . Hanului, sultanului,
Cu cinci frîne la ciochină Înşelat şi înfrînat
Şi cu cinci pe sub ibînci Cum e bun de-ncălecat !
Şi cu cinci în cap la cal, D-aici , frate, că-mi pleca,
Care cinsprezece fac . . . P-o moviliţă se urca,
Dar Iortoman ce făcea ? Ochii roată că-i făcea
El la stînă că venea Şi-el, frate, că se uita
Şi el, frate, că-ntreba Pe cea verde de cîmpie,
De stîna lui Harbuzan, Pe cea albă colelie,
C-are d-un frate cioban Ca să-mi vază stîna hanului,
Şi nu l-a văzut d-un an. Hanului, sultanului ;
El la stînă nemerise, Dar prin alba colelie
Dară cel mocan soios, Vede neagra herghelie.
Cu cămaşa ca tina, El într-acolo că pornea
Cu pielea ca hîrtia, Şi herghelegiu că-mi găsea.
El, măre, îl întreba : El, frate, ce mi-şi făcea ?
- Dale, neică Iortomane, Numai din bici că plesnea,
D-ai venit să ospătezi Herghelia se strîngea,
Mămăligă din pîrnaie Tocmai în vad, măre, venea ,
Şi ciolan de oaie laie ? Parcă-un vifor viforea.
650
Dar Iortoman ce-mi făcea ? Ori din vreo mare mişelie ?
El, frate, că-mi căuta - Nu te bat, nu te căznesc
În băligarul cailor, De vreo mare putere,
ln jucătoarea mînjilor, Ci te bat, numele să-mi spui !
ln fătătoarea iepelor, - Slăbeşte-mă din măciucă,
Şi-aici, frate, că-mi găsea Ca numele să ţi-l spun !
Herghelegiu că-mi dormea Apoi el cum scăpa
Aromind cu faţa-n sus, Tare, frate. se năcăj ea .
Cu măciuca că.pătîi, cu· arcanul azvîrlca.
Cu arcanul sub călcîi. Şeapte iepe că prindea :
Iortoman ce mi-şi făcea ? La capul arcanului
De pe cal descăleca , Prinse pc negrul hanului,
De ţulug că mi-l lua, Hanului. sultanului,
Cu măciuca-I măciucea . Şi pe el că-ncăleca
Herghelegiu se deştepta, Şi-nccpca, mărc, de fugea ,
Ochii mari bolovănea Herghelia se rupea ;
Şi din gură aşa zicea : Nişte iepe gălbioare,
- Dale, neică Iortomane, Dungă neagră pc spinare
Ce mă baţi, ce mă căzneşti ? Şi-mbuiestru-n fuga mare,
Pentru vreo mare putere Unde le vezi umbletul
Sau pentru vreo neagră-avere, Îţi dai, măre, sufletul !
Radu Cornea Izvora � 11l l i ( 1 9 35) , 328
Bucu Ialomiţa
- DOB RE �TEF A N E SC U
J 1 VI I I 1887
1 86 GHERGHIŞAN
A Foai' verde didiţel,

La satul Niculitel, măi
Sus, pe coasta ;.mui deal,
La, umbra unui stejear,
Drag la mama, Io nele, ·
B Sus pe coasta unui deal,

/ :La umbra unui stej ear mă :/
Se umbreşte Gherghişean,
Drag la mama, Ionele ! -i
Dictat : Iel la umbră se umbrea
Şi pe gîndur' se pornea
încotro ca s-o apuce,
În pădurea satului,
În cale drumeţîlor.
Ş-am zis verde de-aliman,
La crişmă la Chiţişcan,
Acolo bea Gherghişan :
- Dă-m' , domnule, de băut
Căj ' ţîganii m-au vîndut !
Cîn' să beau pahar cu drag,
Jandarmii m-aşteaptă-n prag !
.- Gherghişan, suflet spurcat ,
651
Lasă-te de noi lega t !
- Nu-z babă cu cîrpa-n cap,
Să mă las la voi legat,
Ce-z băiat cu pălărie,
Nu mi-e teamă nij ' d-o mie ;
Si-z băiat cu bască verde,
i ci m ă vede, ici mă perde !
S-am zis verde de-aliman,
La stîna unui cioban
Să-narmează doi ţigan '
Să-l prindă pe Gherghişan.
Gherghişan cu arma mică
A băga ' ţiganii-n fr i c ă .
- Taci, maică, nu blestema

Că ţie bine-ţ ' părea
C in ' furam
şî ţe-aduceam !
Cînd eram de-o lună-doo,
Furam cloşca după oo ;
Cînd eram la zece an',
Ţ-aduceam ca�e cu ban ' ;
Ş-acum , la doo 'j de an'
Sun ' haiduc în codr-ei mar' ,
Ş-acuma să- ţ ' pară bine
Cîn' m-oi vedea mor ' pe mine ! . . .
M iţa SrrgMi fg. 8564 a
N icu liţel - Tulcea E. COM IŞEL
26 \'I 1 9i0
J 87( 1 86) GHIORGHE, COSMA ŞI MAFTEI
Sub cea stîncă-ncremenită, El dormea,

Î n cărarea prăpădită, Nu prea dormea ,
La umbră de stej ări ş , C i hamgeriul îşi scotea
Sub a codrului frunziş, Şi pre Ghiorghe-njunghia
Şede şi se odihneşte Şi la Maftei se-ntorcea .
Şi mi-ţi doarme iepureşte Iară Maf tei greu visa :
Ghiorghe, Cosma şi Maftei, I părea că mi-l striga,
Fraţi în sînge botezaţi Drept în picioare sărea,
Şi de lege lepădaţi. Mîna pre baltag punea,
Că ţin crîngul Cu Cosma se hîrîţea :
Şi pămîntul, - Alei, Cosmo, hoţ bătrîn,
Şi ţin valea Om la inimă păgîn,
Cu cărarea , Banii vrei să ne răpeşti,
Şi mi-ţi calcă satele, Capul să ne prăpădeşti ?
De răpesc fecioarele, Din baltage se loveau,
Vitele, averile , Şi baltagele frîngeau.
Şi umplu pădurile. Atunci paloşe scoteau ;
Iar cel Cosma hoţoman, Se luptau cit se luptau,
La inimă mai duşman, Paloşele se rupeau.
652
Braţ la braţ se apucau . lTn vo1mc de flăcăoaş ,
Spuma Cosma şi turba , La trup sprinten şi gingaş,
Iar Maftei să-ngălbinea, Şi-mi dezleagă fetele,
C a rănit cu greu era . Şi-mi strînse chimirile ,
Iacă. mări, cum lupta, Armele, podoabele.
li n hamgeri pre sus zbura Iar pre cei de cruce fra ţi
Şi pre Cosma-I agiungea
Şi la pămînt mi-l culca, Şi de lege lepădaţi
Cu Maftei alăturea . 'I lăsă colo-n cărare ,
Din frunziş atunci ieşea La jh·inii de mîncare .
„de pre ra/ea Prut 11/11i" - l\loldo·1a
1 88( 1 87) P Î RLICI
Foaie verde clocotici, Iară el răspuns le-a dat :

Sărmanul, bietul Pîrlici, - Eu mă dau vouă legat,
S-a dus. neică, de pe-aici ! Nu stau de armă-mpuşcat !
Şi s-a dus la sămăna t, Iar potera de-auzea
Într-a lor că s-a băgat, Mina pe el că punea
Într-o crîşmă mi-a intrat , Şi cu lanţuri mi-l lega .
Şapte lei c ă mi-a luat, - Măi Pîrlici , cit ai hoţit
Cărarea c-a apucat, Cu banii ce mi-ai făcut ?
La Strătica a plecat. - Cu banii, cit am furat ,
El în uşă că bătea Eu straie mi-am cumpărat
Şi din gură-aş-i striga : Şi mîncare mi-am luat ;
- Strătico, amanta mea, Iar ce mi-a mai prisosit,
Deschide, mă rog, uşa Cu mîndrele le-am băut ;
Că io-s voinicul Pîrlici Le-am băut cu mîndrele
Care te-a scăpat de turci ; Pe la toate crişmele ;
Deschide uşa. Strătică, Arestul care-l a veţi,
Şi să-mi fii de ibovnică ! Parcă-s nişte coteneţi,
Iar Strătica auzea, Coteneţi de pe la vii ,
Drumul la uşă dădea Pînă-n Paşti rămîn pustii !
Şi Pîrlici că îmi intra , Procurorul de-auzea
La masă drept că trăgea , El bine mi-l încuia ,
La chefuit se punea, El acolo mi-l lăsa .
Cu Strătica se iubea Iară Pîrlici ce făcea ?
Pînă, vere, ametea Arestul că mi-l spărgea
De vin şi de St�ătica. Şi de-acolo că scăpa
El pe pat că se punea Şi apoi iară pleca ,
Şi îndată adormea , Crişmele de cerceta ,
Iar hoaţa de Strătica Partea lui că şi-o lua ,
La poteră-I dăruia ; Cărarea că apuca ,
Potera-I încunjura, La Strătica că pleca .
Unul drept la el intra El la uşă că bătea
Şi din gură-aşa zicea : Şi din gură-aşa striga :
- Dă-te tu, Pîrlici, legat, - Strătică, amanta mea ,
Ori stăi de armă-mpuşcat ! Deschide, mă rog, uşa
ti53
Că io-s voinicul Pîrlid Uşa-n două despica ;
Şi-am venit din nou pe-aici, La Strătica că intra „
Am venit să ne iubim De beregat-o lua
Şi de ce-a fost să vorbim ! Şi frumos o judeca .
Strătica de auzea, Apoi paloşul scotea
Ea tare se spăimînta, Şi capul îi reteza ;
l' sa ea n-o descuia La altele că pleca,
şi ' din gură că vorbea : Cu ele că se iubea
- Ba eu nu descui, Pîrlici, Pînă banii mîntuia.
Că de cînd te-ai dus de-aici Apoi în casă intra,
Alt amant la mine-am prins !
Iar Pîrlici de auzea Pe ciocoi mi-i prăpădea ,
Fierea-ntr-însul că pleznea , De parale-i curăţa
În uşă că se izbea , Şi cin ta şi-aleluia ! . . .
Ţepu - Galaţi Pamfile, 95'
1 89( 1 93) [HOŢI I ŞI POPA Dl:;\ BROŞTEK I]
Frunză verde de duhan, Ca să ne-nţelegem bine.

Yai , sîrmanul Gheorghe Şfan :Mă sui pe scară în pod,
Şi cu Ion Orăvicean, Să dobor un oboroc .
Ei că să înţelegeau, Pe popa dracu-I ştia
La. popa-n Broşteni plecau , Că. pistoale-n pod avea .
Pe popa la cin-aflau : Pocnea unul, pocnea două,
- Bună cina , măi părinte ! Pin ' pocnea pe toate nouă.
- Mulţărnesc, fecior cuminte ! :!'\'ici un fecior nu lovea,
Hai la cină, măi feciori . Potera să. ridica
- N-am venit la cina ta, Şi feciorii că fugea
Ci-am venit la blaga ta ;
Că ai blagă ruginită, Şi lui popa-aşa-i zicea :
N ici de un fecior bruşită ! - Rămîi , popă, s ănătos,
- Măi mereu , feciori, cu mme, Că nu te-am muiat la os !
[Banat] Epure, 89
1 90( 1 95) TO DORICĂ ŞI FLORICA
În pădurea pinului, - Eu mai bine neau să mor

În munţii C ătrinului, Decît eu să nu mă-mor
Und� umbra nu s-abate, Cu frumoa�a satului,
Nici soarele nu străbate, Cu Floarea bogatului !
La masă de solzi de peşte Ei mult se vorbea
Beau voinicii boiereşte. Şi în sat se slobozea,
Tudorică, viteaz mare, Că bani nu le trebuia,
El din gură-aşa grăia : Numai pe Floare-o fura.
' 654
Dar voinicul de Mihai Florica-n casă plîngea ;
Ce păzea noapte la· cai, Dar Mihai degrab ' venea ,
El pe Floare-o auzea Că. bogatu-aşa zicea :
Şi caii îi năpustea Care voinic s-o afla
Şi după lotri pleca. Să-i aducă pc Floarea ,
Cînd acolo ajungea, El ăluia c ă i-o da
Dup-o stîncă s-ascundea . Un pluguţ cu şease boi,
C înd zorile se vărsa , Zece porci de îngrăşat
Florica plîngea Şi pămînt de sămăna t ,
Şi viaţa-şi blăstăma . �apoi i-o mai da şi-o casă
Todorică-aşa-i grăia : Şi pe Floarea de mireasă.
- Tu Florică, draga mea , Miha i la Floarea mergea
Nu plînge pe maică-ta, Şi în casă că întra
Viaţa nu-ţi blăstăma . Şi din gură-aşa grăia :
Aici fiere nu răpesc, - Tu Florică, draga mea ,
Nic i oameni nu te găse�c. N u plînge. nu suspina,
Tu rămîni singură-acasă, Viaţa nu-ţi blăstăma ,
Să ne-aştepţi cu prînz pe masă ! Şi te ga tă. şi haidaţi
Dar Florica-aşa-mi zicea : S-ajungem la maică-ta
- Todorică, viteaz mare , Păn' soare n-o scăpăta !
Sece-ţi ţie inima Florica cînd îl vedea
Că-i numa' venin în ea I se arunca în braţă.
Cînd pe mine mă opreşti Şi-l săruta cu dulceaţă.
Să. nu plîng pe maică-mea , Ei de galbini se-ncărca
,
Care m-o iubit curat Şi la mică-sa pleca.
Şi cu drag m-o sărutat ! Cînd soarele �căpăta ,
T odorică-aşa-mi zicea : La bogat c ă aj ungea .
- Tu Florică, draga mea , Lotrii cînd venea,
Ră&îni singură acasă, Ei nu aflau prînz pe masă,
Să ne-aştepţi cu prînz pe masă ! N ice mîndra de mireasă.
El o dată fluiera, În foc nu nici un jar,
Ei prin codru se-mpărţea Numai j ale şi amar !
La toate cărările Dimineaţa-n prînzul mare
Să ţină drumurile,
Potera îl ocolea ;
Unde trec neguţători
Să-i lase făr' bănişori. Unsprezece au scăpat,
Cînd ei se depărta, Todorică stă legat . . .
„dh1 Rdcăşdia şi j11r" - Caraş-Se·1erin Novacovici, 2 1
1 9 1 ( 1 94) A LUI IOSIM LOTRL"L
Sus, pă apa Ruscăiei, Să-m' dai un bocal die bani !

La moara lu ' ledieran , Iedieran că mi-ş' grăia :
ledieran, cînie iclian, - Arambaşa Iosime,
A via un borcan die bani, Să m-aştiepţ ' tu puţîniel,
lară Iosim arambaşa Banii io că i-am băga t,
La iel, măi , că să duşia , Î n suric io i-am băgat ;
Din gură aşa-m' grăia : Surica io voi tăia
- Iedieran, cînie iclian, Şi, mai, zău, o voi topi,
655
Banii io, măi, ţ-oi grij i ! Aşa din gură-m' gra.ia �
- Iedieran, cînie iclian, - Alieu, pruncă Măriie,.
Aşa io ti-oi aştiepta Uşa nu ţ-oi diescidie !
Dacă tu, măi, că mi-i da
Pă prunca, Măriia ta, lară prunca Măriia
Zălog miie să mi-o dai, Iară aşa să ruga :
Io pă tini ti-oi aştiepta ! - Taică, taică Iedieran„
ledieran că mi o da Dacă tu nu tie-ncrez'
Pă prunca, Măriia lui . Ţîţîlie ţ-oi arîta-re !
Die mină m i o luva Pă feriast ' lie arita-re,
Şi lu · losim că mi-o da . ledieran că mi-ş' grăie-re �
Iar losim aram ba şa - Taicii, taicii Voiciţo,
Die mină că mi-o luva , Dacă tu ieşti \"oiciţa
t:ndie ie] că mi-o duşia ? Din grădină 5ă tie . baj ',
Sus , din codrii ăi mai mari. Acolo tu să mai dormi,
lară pă ia c-o duşia, Să dormi pină diminiaţă !
La şilboc că n-o punia, Yoiciţa nu cutieza-re,
Apoi din gură-m' grăia : Poalie larj ' că sumeta-re,
- Să vez ', pruncă Măriie, Cndic fuga că mi-ş' da-re ?
La şilboc nu ti-oi punie ! La Doloa ve 5ă duşie-re,
Da ' o ploaie că mi-ş' da , Slujnică că să punie-re.
Iar Iosim aram başa Iară losim arambaş,
Din gură aşa-m ' grăia : Dacă vidie c-o fujit,
- Alieu , pruncă Măriie, Lotrii iel că mi-ş' luva-re;
Ploaie, măi, că mi tie ploaie, l'.ndie urma că-i mina ? •
Ia \' ină, măi, tu la minie, La Doloave că-i mina.

În cabaniţă la minie ! Iar losim arambaşa
lară prunca Măriia, La Doloave ajunja,
Ia , măi, că nu mi-ş' \' ria . La bunari că mi-ş' trăja.
lară losim arambaşa , lară Voiciţa \' inia
lel, măi, mi 5 ă mîniia , Cu şofei în cap la apă,
La şilboc că mi-o punia . Cu şofei şi cu caucu.
lară prunca Măriia , Cu vadra apă scotia,
Cînd fu pă la miaz die noaptie, lară losim arambaş
Poalie larj ' că-m' sumeta Aşa din gură-m' grăia :
Şi ia fuga că mi-ş' da . - Să-m' dai ap', fată, să biau !
La tată-so s ă <luşe-re, Iar Voiciţa, dumniaii
La tată-rn ajunje-re , Caucu că mi-ş' luva
Aşa din gură-m' grăie-re : Şi dîn cap că mi-ş ' mai da
- Taică, taică Iedieranie, Şi larmă că mi-ş' strîga,
la diescidie-m' uşiţa Podiera să rădica,
Că io că sînt Voicita 1. .
Pă losim că mi-l prindia,
Iedieran, cînie iclian, La robiie-1 trimetia.
Straja - Banatul sirbesc (R. S.F. Iugoslavia) A lexiei, i7
656
1 92( 1 97) COLO SU S, PE MUNTE VERDE
m Colo sus, pe-on munte verde,

Ce turmă de oi � ă vede ?
Ungă iele cine-mi şede ?
Fra ti-său cu soru-sa ;
Frati-său pe rit durme,
Soru-sa oile păşte .
- Scoală , frate, şi le-omî mulge
Că gre ploiţă ne-aj iunge,
Mulge doauă ,
lasă noauă,
Că ia , vini-un nor şî ploauă,
Pe cea vale lungă, lată,
Greu nor die ploaie s-ara tă !
D iciat 1 : - Acela nu-i nor de ploaie,
Că vin turcii să te ieie !
- Frate, unde
m-aş ascunde ?
- T omna-n fundu colibii,
Sub gluguţa bădiţii,
Un'-i locu buducii !
Şî nici vorba n-o sfirşi,
Turcii la clima sosi :
- Bună dzîua , om de treabă !
Sănătos,
voinic frumos ?
-- Hai , poftiţ'
şi hodiniţ ' !
- N-am · venit s ă hodinim ,
Am venit să vă peţim ,
Pe soru-ta ţ-o luăm !
- Pină capu-m ' sus mi-a sta
Sorioară nu mi-oi da,
Făr' tri sute
de-oi mărunte
Ce zbghiară vara pe munte.
leu pe-acelea vi le-oi da,
Şî pe sorioara, ba !
- Noi di-acelea n-om lua ,
Făr' numai pe soru-ta !
- Pină capu-n sus mi-o sta
Sorioara nu voi da.
Tri su te de mileuşei,
Tăt mindri şî ocheşăi,
Şî pi-aceia vi i-oi da,
Da' pe sorioara, ba !
- Nici di-aceia n-om lua�
Făr' pe sorioara ta t
1 CI. Zi;m1fir, 96.
657
- Pină capu-n sus mi-o sta
Sorioara nu voi da .
Tri su te di oi alesă
Ce din coarne aur varsă,
Şi pi-acelea vi le-oi da ,
Da' pe sorioara, ba !
- Foaie verde din cărare,
Văd, frate, că nu-i scăpare,
Da ' ia forfăcuţăle
Şi-m ' taie cosiţele,
Şi cerceii din urechi
Pune-i de torţ ' la găleţ ' ;
Cin ' cerceii-or zurăi,
Oile-n strung-or vini ;
Cîn ' cerceii-or rugini,
Să ştii, frate, c-oi muri !
Turcii o pus-o călare
Pînă la Dunărea mare .
De pe cal s-o aruncat
Şî-n Dunăre s-o lăsat
Şi din gur-o cu vîn ta t :
„Decît roabă turcilor
'Mai bine hrană peştilor !"
Maria Pruup fg. 5643 (J
Le�-u - Bistriţa-Năsăud I L A R ION COC I Ş I U
2i I X 1935
193( 1 99) COSTEA
A / : hai : f Verde, verde-a măslinii ,

Pe cîmpu Tighinii
Şî p-al Tighiniţei
ai Răsărit-ai florile
Oda tă cu zorile ? ! mă
î N-am răsărit florile,
Şi-a scos Costea oile ,
Umplut-ai perdelele
Pe toate vălcelele . . .
Azi e luni, şi mîine marţ i ,
Pleacă Costea l a Galaţi mă
Tot cu caii-nsămăraţi,
Şi iei, frate, ca să-m' ia mă
Uopincuţe la ciobani
Şi glugi pă la cei zărari,
Bolovani
pă la cîrlani, mă
Ieşipej oare
la mioare,
658
Iminei
la Yătăşăi . . .
Iei, neică, că tot pleca ,
Grij ă la ciobani le da :
ai 111 - Yoi ciobanilorf,
Mai mari Yătăşăilorf,
Fulga dacă mi-o veni
Şi p-aici s-o pripăşi,
Zeciuiala s ă i-o daţi :
O mioară
dă căldare
Ş-un berbecel dă frigare,
112 / :Că Fulga ie d2-un haidud2 ,.
Iei sun ' patruză' şi cinci,
Cin 'zeci. făr ' dă cinci,
Tot Yoinici li\-iţi,
Străiori, făr ' dă părinţi,
Cu căciule-nalte
Stoboşate,
Lăsate
pă spate,
Dă străinătate,
N-au , frate, cu cin' să bate ! mă
B / : ho : / Iară Costea că-m ' pleca ,
Grijă la ciobani le da,
Iei , frate, ca să mi-şi taie
O mieoară
dă căldare
Ş-un berbecel dă frigare .
Iar ciobanii ce-m' făcea ?
măi O mioară că tăia, mă
O mioară
dă căldare
Ş-un berbecel dă frigare .
Iei mînca,
să sătura,
Fulghii, nene, nu-i oprea,
Iacă Fulga că-m' venea,
Tot haiduci !iviţi,
Străiori, făr' dă părinţi,
Cu căciule nalte,
Stoboşate,
Lăsate
pă spate,
Dă străină ta te . . .
659
P-o măgură să urca. mă
Car ' ca cîinii că lătra ,
Car' ca lupii că urla ,
C iobanii să speria ,
Pin pirloage să pitea , mă
Oili că le fura ,
Oili jumătate
Şi mai mul' dă jumătate,
Cu iele, neică,-m ' pleca .
Da ' unde că să-nfunda ? mă
Tot la lacu cu-o richită,
Şădea Fulga ghimuită
/ :Şi dă haiduci ocolită . . .
c lară Costea ce-m ' . făcea ?
lel dă la Galaţi sosea
Cu mieoare
la spinare ,
Iminei
la vătăşăi
Şî glugi mari
la cei zărari ,
Bolovani
pă la cîrlani ;
Şi iel, frate, că venea
/ :La ciobani că le dedea : :/
Dar o i l a strungă c ă l e loa
Şi, neică, că nu-m' işea
Nişi laptili la măsură,
Nişi caşu la-nchiegătură !
ăi Mina pă ciobani punea , mă
L a bătaie c ă mi-i loa ,
nz Bătea unu , bătea doi ,
Bătea pină-n patruj 'doi,
La bătaie că mi-i loa , mă
Mina pă Dolfa punea ,
Tot pă Dolfa cea bătrînă,
Numai cu doi dinţi în gură,
Dă bătrînă, chielbeşîtă,
Şădea-n vatra focului
Î n postu Sîm-Pietrului . . . mă
Iară Dolfa că spunea :
- Dară Costeo dumneata, mă
'Stai, neică, nu măi mă bate,
C-am zlujî ' la taică-tău,
660
Şi-am zluji' lu ' moşu-tău,
Şi jlujăs' şi dumitale
/ :Ca la un frate mai mare . :/
Că ciobanii cc-au făcut ? mă
O mieoară c-a tăiat ,
O mieoară
dă căldare
I ei au mînca ' ,
s-au săturat î ,
Îmbucătură n u mi-a datî
Şî d-aia , frate, n-am lătratî,
Oili ţi le-a fura t. n1 ă
Dar dacă-m ' tai mie
O mieoară
·ră căldare
leu urma Fulghii-oi mirosia ,
După iel, frate,-om pleca ! mă
Iară Costea ce-m ' făcea ? „
O mieoară că tăia,
O mieoară
dă căldare
im Pă Dolfa mi-o 5ătura ;
Iară Dolfa ce-m ' zicea ?
- Ţin-te, Costeo, după mine
Să te duc ieu unde-i bine ! mă
'ii După Dolfa 5ă ţinea,
/ :Urma Fulghii-o mirosea,
ai Ochişorii-i lăcrăma
Şî din fluier durluia . . .
D lară Costea ce-m' făcea ?
După Dolfa 5ă ţinea.
ha Vezi, la lacu cu-o richită
Şădea Fulga-nghimuită,
Şi dă haiduci ocolită,
Şî nu mi-şi frigea cum să frige,
Şî mi-l 'toarce pin cîrlige
Ca să fie carnea dulce . . .
Costea, nene, cin' vedea
Sufleţelu-i bîcîia
Şî din gură-aşa-m' zicea :
ăi - Daleo, Fulgo dumneata,
66 1
Am să te bat ciobăneşte,
Să n-ai pă lume nădej de !
Iară Fulga-1 auzea,
la din gură-aşa-m' zicea : mă
- Am să te bat-ieu haiduceste,
Să n-ai pă lume nădej de ! '
·Costea, frate, d-auzea
Pă Dolfa o asmuţea ,
ln ceafa Fulghii trăgea , mă
Trăgea, nene,
nu glumia,
+ La pămînt că mi-l trîntea .
lară Fulga ce-m' zicea ? mă
- Daleo, Costeo dumneata ,
Ceartă tu pă Dolfa ta
Că ce-oi cere io ţi-oi da , mă
Şi galbeni a treia parte,
/ : Şi oili jumătate ! :/
Aşa , neică. că-i !"punea ,
Pă Dolfa că mi-o certa ; mă
lară Fulga ce-m' făcea ?
Î n pădure că intra ,
Trei tipsii dă galbeni dăzgropa
Şi lu' Costea
cft-i dădea ; mă
/ : lară Costea
ce-m 'Zicea ?
• :/ "l
+ Galbenii că mi-i lua
Şî pă cal ·că mi-i punea , mă
Şi oili jumătate,
/ :Şi galbeni a treia parte. :/
im Pă măgar că mi-l punea
Şi la munte că-m' pleca ,
Tot în Ţara Ungurească,
Unde..;i chita voinicească
Şî leafa ortomănească,
Şi porumbu ie dă coptî
Şî lăstaru , vez ', d-un cot . . . mă
Cununa
şî boteza,
Să vez ' , nene, mi-o muri,
. . .
I : A'b
i e cm i-o pomem ' .
'
. . . : / m ăa
C. Staicu Pelcaru mg. 2879 Rb
Blejeşti- Teleorman AL. I. AMZUL� SCU, A. VICOL
10 IX 1965
662
1 94 (200) POT ÎNCU HAIDCCUL
Foaie verde ş-o laka , Şi mi da dosu-n d-a fuga .

-
\' eni şi primăvara , Dar fratele baciului,

Potîncu mi se scula Fuse bala dracului,
Şi la voinicei strîngea , Pe moş Luţă mi-l zărea
Voinicei tot arnăuţi, Cînd da dosu-n d-a fuga
Că. sînt la bătaie iuţi ; Şi din gură-aşa grăia :
Voiniceii toţi c ă.lare, - Stăi, moş Luţă dumneata,
Pe la brîu cu iatagane �u da dosu-n d-a fuga
Trece Oltu-n fuga mare. Că nu sîntem oameni răi,
Voiniceii şi-i strîngea , Sîntem negustori de miei.
Punea masă şi mînca, Dar moş Luţ ă mi-auzea
D-o ploschiţă că-mi scotea Şi-ndără.t mi se-ntorcea ,
Şi da la băieţi să bea, Bună. seara le dă.dea
Şi din gură-aşa-mi grăia : Şi spre casă că-mi pornea
- Beţi, băieţi, nu vă-mbătaţi, Şi acasă-mi ajungea .
C aveţi coaste să-mi urcaţi,
- - Fa Ilinco, fata mea ,
Văi adînci să coborîţi, Deschide, taică., uşa
C-o să mergem la moş Luţă, Că nu sînt cu oameni răi,
Să luăm niscai părăluţă ! Sînt cu negustori de miei ;
Dar voinicii ce-mi făcea ? Tot de miei şi de mioare.
De la masă se scula Să mai luăm şi noi părak !
Şi la cai mi se ducea , Dar a fa tă ce-mi făcea ? i I
Şi pe cai mi-ncăleca, Uşi le le descuia
La moş Luţă mi-apuca . Şi ei în casă-mi intra .
La moş Luţă. mi-ajungea , Dar moş Luţă. ce-mi zicea ?
Pe moş Luţă nu-mi găsea . - Fa Ilinco, fata mea ,
Baciul singur că-mi era, Pune mina pe căldare
De moş Luţă-) întreba , De fă la flăcăi mîncarc !
Dar baciul se cam codea , Dar fratele baciului,
De moş Luţă nu spunea. Fuse bala · dracului,
Dar fratele baciului , Lui moş Luţă că-i zicea :
Fuse bala dracului, - Măi, moş Luţă dumneata,
Mina pe baci că.-mi punea , N-am venit pentru mîncare,
Mi-l bătea, mi-l chinuia, Ci-am venit pentru parale,
Cu moartea-l împotrivea . Că vine Vinerea Mare !
-
Dară. baciul ce-mi zicea ? Dar fratele baciului,

- Nu mă bateţi, măi flă.căi , Tot el bala dracului,
C ă pe moş Luţă vi-l spui. Mina pe moş că-mi punea,
Este-n tîrla oilor, Mi-l bătea , mi-l chinuia ,
Lingă a mioarelor, Cu moartea-l împotrivea .
Pitulat pe lingă foc, Dar moş Luţă ce-mi zicea ?
Învălit într-un cojoc ; - Nu mă bateţi, măi băieţi,
C-o căciulă berbecească , Ci căutaţi şi vedeţi,
Nimenea s ă nu-l cunoască . Căutaţi pe după uşă
Foaie verde s-o lalea , Că-i d-o mică găletuşă,
Voiniceii-mi �uzea
,
Plină de sfanţi şi leiţe
Spre moş Luţă că-mi pleca ; Făcute după oiţe !
Dar mos Lută mi-i simtea
. ' '
Voiniceii că-mi săpa,
Cînd cîinii la ei se da Găletuşa mi-o �cotea
663
Ş i pc masă mi-o vărsa, Iar la bătaie mi-l lua ,
Î n dăsagi mi-o aşeza, Mi-l bătea , mi-l chinuia,
Mustăcioara-mi răsucea, Cu moartea-l împotrivea .
unul la a i tul mijea.
Dar fratele baciului. Dar moş Luţă ce-mi zicea ?
Tot el bala dracului, - Nu mă bateţi, tăiculiţă,
Iar la bătaie mi-l lua, Mai cătaţi în cea lădiţă
Mi-l bătea, mi-l chinuia, Că mai e de o sălbiţă.
Cu moartea-l împotrivea. De gălbenei cu tortiţă !
Dar moş Luţă ce-mi zicea ? Dar Ilinca-mi auzea
- !\u mă bateţ i, feţii mei, Şi din gură-aşa grăia :
Ci căutaţi supt temei - Căpitane dumneata ,
Că mai e d-un putinei , De mi-ţi lua şi sălbiţa,
Mi-este plin c u gălbenei Să dea Maica Precista
Făcuţi după berbecei ! Şi Sfînta Duminica
\" oiniceii-mi căuta, Să vă prinză potera !
Putineiul mi-l scotea Potîncu ce mi-şi făcea ?
Şi pe masă mi-l vărsa , l n lădiţă c ăuta
Şi-n dă.sagi mi-l aşeza, Şi sălbiţa mi-o scotea ,
Mustăcioara-mi răsucea, Şi la ea că se uita ,
Unul la altul mijea . Mîna-n aur că-mi băga
Dar fratele baciului. Şi punea şi sălbiţa,
Tot el bala dracului, Şi fetei le dăruia .
Iar la bătaie mi-l lua , Dar Ilinca ce-mi făcea ?
Mi-l bătea , mi-l chinuia , Foarte lor le mulţămea .
Cu moartea-l împotrivea . Dar fratele baciului,
Dar moş Luţă ce-mi zicea ? Tot el bala dracului,
- Nu mă bateţi, măi feciori, La moş Luţă se ducea
Ci cătaţi după cuptor Şi din picior că-mi bătea,
Că mai e d-un hîrdăior ; Şi din gură-I judeca :
Mi-este plin cu zimţişori - Foaie verde mărăcine,
Făcuţi după boişori ! Cînd eram slugă la tine
Voiniceii-mi căuta, Tu mă ţ ineai ca p-un cîine.
Hîrdăiaşul mi-l scotea Eu veneam să-ţi ce'i legumă„
Şi pe masă mi-l vărsa, Tu-mi dai palme peste gură ;
Şi-n dăsagi mi-l aşeza , Eu veneam să-ţi ce'i mălai,
Mustăcioara-mi răsucea, Tu mă dai de păr prin scai ;
Unul la altul mijea. Eu veneam să-ţi ce'i opinci,
Dar fratele baciului, Tu-mi strigai să fug d-aici !
Haidamacu hoţilor, Foaie verde ş-o lalea ,
Netotul netoţilor, Voiniceii că-mi pleca,
Tot el bala dracului , Spre codru se îndruma
La moş Luţă iar pornea , Şi urma li se pierdea.
Pietrari - Dîmboviţa Mateescu, 6 1
66'i
1 95(20 1 ) ŞA ICU
- Şaicu, Şaicu, Şaicule, La perdele-au alerga t .

l\" -auzi tu, hainule , Ciobanii şedeau legaţi,
N-auzi ciobani buciumînd, Dulăii iera-mpuşcaţi,
Toate văile sunînd ? Turmele s-amestecasă,
Poate hoţii au venit Tîrlelc i le pradasă .
Şi oile ţi-au răpit ! - Măi Ioane Caratruci ,
lară Şaicu au grăit : Mai marc pes te haiduci,
- Aşa buciumă ciobanii Tu ai oaie de calda re
Cînd îşi prăpădesc cîrlanii Şi mioară de friga re .
Si s-adune dulăii De ce mi te-ai apucat
Pe la toate tîrlele ! Pe ciobani de mi-ai legat,
Şaicu-n samă n-au bagat, Dulăii mi-ai împuşca t,
Iar ciobanii-au buciumat, Turmele-ai împrăştiat,
Ş-aşa tare-au buciumat, Tîrlele mi le-ai pradat ?
Buciumaşul au crapat, Ai vrut să-mi răpeşti averea ,
Văile s-au răsunat, Hai să ne-ncercăm puterea !
Munţii s-au cutremurat . Toate turmele păştea ,
Saicu c ă mi s-au sculat Iar o biată miorea
Ş i la grajd au alergat , Tot în urmă rămînea .
Nouă uşi a u descuiat , Şaicu la dînsa mergea
Pe murg de frîu l-au luat Ş-o-ncepu a întreba :
Şi din grajd că au ieşit - Mioară, mioară,
Şi din gură i-au grăit : De trei miei la primăvară,
- Murgule, Fir de iarbă n-ai păscut,
Voinicule, Pic de apă n-ai băut,
Mai poţi tu la bătrîneţă
Turma n-ai inghermicit ? !
Cum puteai la tinereţă ?
Iară murgul necheza - Cum oi mînca, cum oi bea,
Şi aşa îi cuvînta : Cum să n-am inimă rea
- Cît puteam la tinereţă, Dacă pe al micu stăpîn
Mai mult pot la bătrîneţă : L-omorî negru păgîn,
La tinereţă mi-era Şi de jale icu bolesc
Carnea-ntocmai ca spuma, Şi de zile mă sfîrşesc ? !
Ciolanul ca măduva ; „ . . Iar icu dacă oi muri,
.
Iar acum, la bătrîneţă, N-are cine mă boci.

Nu mai sînt ca-n tinereţă, Spune la flăcăi, în tîrlă,
Că mi-i carnea ca şi fierul, Să mă-ngroape lingă strungă,
Iar ciolanul - ca oţălul ! Fluieraş de-argint, fru mos,
La Dunărea au sosit, Să-mi puie-n plasă,-n gard, jos.
Iar Şaicu-aşa i-au grăit : Şi vîntul a aligni,
- Murgule, Fluieraşul s-a porni,
Voinicule, Şi s-a porni ş-a cînta,
Haide-n pas cu mult mai tare, Oiţele or zbiera,
Să te trec Dunărea ast' mare ! Mierii-or începe-a j uc a
,
Murgul pasul că l-au dat, Iară ieu oi suspina !"

Peste Dunăre-au zburat, De la tîrlă-n vale
665
Este-o casă mare, C-un caier de lînă ;
Cu feresti la soare . Din caier trăgînd,
Pe prispă, afară, · Din cehi lăcrămînd,
O babă bătrînă, După fiu plîngînd . . .
[Moldo-..a] Sevastos, 2 9 3
1 96(202) YOll\ICC ŞI IAi\ C Ş C N GC RU
Mă luăi, luăi, Ş-aşă ci-i spune :

Pi ici, pi cole, - Stăpîni, stăpîni,
Cum îi triaba me : Iac-amuş ci vini
Cu puşcuţa-n spati, Ianuş Unguru,
Cu căciuliţa-ntr-o parti ' . . . tu-i suflitu ,
Şî cu \'O cîtiYa ceti Ş-au sî ti omoari
Supţîrei şi laţ ' în speti ; C-au ciudi pi tini
Supţîrei pi surnori , Cî ai oi cam multi,
Cîn ' îi Yedz ' ti ieu ciori ; Tot mnii şi cornuti !
Şî-ncalţa ţ ' cu iminei , Atunci şî rnsă,
Şî-ncî-n cap cu pălării , Ianuş ci Yine
Şî-mbracaţ ' c u ceburi negri, Şî mni-1 întreba :
Şî gătiţ ' di codru Yerdi . - Măi , tu cs' cioban
Ş-apu ' mă luă.i , luă.i , Cu cinii cii buni
Pi-om plai , pi-om păiuţ, Şî cu oi cam multi,
Pi-om Y îrf di delut . Tot mnii şî cornu ti ?
Şi eu cî-m ' găsiam' El }ancia luua
O frundzî di ra i, Şî la el işă
l n mîn-o luai Şî mni-1 întreba :
Şî-m patru mni-o despcicai, - Tu eşti Ianuş Cnguru ,
Doau lepădai, . . . 'tu-i suflitu ,
Una-n sin bagai Cred ci poati-ţ ' trăbî
Şî-n una suflai , Vum berbeci di frigari,
Tăţ ' munţi mni- i rasunai . Vo mnioarî di caldari ?
Ş-apucai t o t p i plai, p i plai, Pciar cî eu ţ-oi da
Şî eu cî-m ' găsăm Şî bani cit lumia,
Doau ' mniorele Cî eu nu-s cioban
Din oei ocişăli . Şî sînt ciar stăpîn.
Şî eu li luuarn , Nu cumva eş ' hoţ ? !
Bini li-adapam , Din gurî-1 'ntreba
Bini li hranem . Şî dim pcicioari porne,
Nici nu be, nici nu mînca , Tot di el s-apropcie.
Făr' ocii li lacrama . Cîn' di el s-apropcie,
Da' eu li-ntrebam : Di diparti-i da,
- Măi , Yoi rnnioreli, Lancia-ntr-însu o baga
Din oei ocişăli, Şî gios la pămînt mni-1 da.
Poa ti nu \'a placi Ş-apui iar mni-1 întreba :
Purtătura m e - Măi, tu eşti Ianuş Unguru,
Şî hrana ci Y a dau ? Cî am oi cam multi,
Da' eli vorbge Mnii şi cam cornu ti ?
666
Cu oi ti-am rugat Plin un c1m1raş.
Şi berbeci ţ-am dat. Cînii cî-i striga,
Ia, amu ti-oi spinteca La el ci vine,
Şî banii ţî i-oi luua ! Carnia i-o taie,
Cînd l-o spintecat,
La cîni o zvîrle.
Suflitu ş-o dat.
La el o găsit Pi cîni îi hrane,
Mnii di galbanaş', Di Ianuş sî curăţi .
Toader Mihai B1tc/iilă l "a s 1 l i 1 1 , 2 /ţ
Tătăruşi - Iaşi
1 5 I I I 1897
1 9 7 IONAŞC U
Yeni carte-mpără teas că Pe calea Butucului .

Tocmai din ţara kşească, Cîmpu Sevcrinului,
De la domnu Tocşan-vodă La sa tu cu nouă lu m c ,
Către domnu Ionaşcu . La mînăstirea-n trei brîne .
Yeni carte-mpărătească, Acolo dacă-ajungeau.
De război să se gătească. În război că mi-şi intrau.
Ionaşcu ce-mi făcea ? Cînd fu soarele la prînz,
De război mi se gătea, Să mi-ţi vezi luptă cu plîns ;
Mi-şi dă cărţi în patru părţi Cînd fu soarele-n chindie,
Şi răvaşe prin oraşe, Să vezi luptă cu minie.
De război să se gătească. Tocma atunci mi se-ntîlneau
Şi el oaste că-mi strîngea N ăvălaşcă şi Ionaşcu. .
Tot ca frunza şi ca iarba, -- Năvălaşcă, sluga mea;
De nu le mai dai seama. Ţine tu marginile
Cită oaste îmi avea, Să bat eu mijloacele,
Toată mi-o-mbrăca în za Că le ştiu soroacele ;
De nici nu se pomenea, De la mine ce-o scăpa,
Şi la război că-mi pleca . De la tine să nu scape
A doua zi se scula, Nici în cer, nici în părnînt,
Ochianu-n mînă lua Nici în gaură de şerpe,
Şi spre război se uita. Nici în pîntece de maică !
Şi-n război ce mi-şi vedea, Cînd al doilea să-ntîlnea,
Foarte mult se-nspăimînta Ionaşcu mi-i striga :
Şi din gură mi-şi grăia : - Năvălaşcă, sluga mea,
- Năvălaşcă, sluga mea, Dă-mi-te despre stînga
Cîtă oaste avem de multă De-ţi lungeşte viaţa,
Parcă mi-e de vînt bătută, Că calu s-a-nfierbîntat,
Toată la pămînt mi-e pusă ; Sabia-n sînge s-a spurcat,
Năvălaşcă, sluga mea, Ochii-mi s-a-mpăijjnat
'Aideţi noi să ne armăm, Şi m-am pornit pe tăiat !
Că de război nu scăpăm l Cînd soarele scăpăta,
Ei, măre, că se armau, Ei n-aveau .ce mai tăia .
Caii că mi-i înşelau Lesne fuse la tăiat,
Şi pe cai încălecau Anevoie la scurmat .
Şi ei, măre, mi-şi plecau Mi-şi scurmau ce mi:-şi scurmau,
()67
Umplea disagii de păr, - N ăvălaşcă, sluga mea,
Îi umplea cu gălbiori . Astă şoavă s ă-nvîrteşte,
Ionascu mi-si grăia : Moarte nouă ne cobeşte,
- Năvălaşcă., sluga mea , Că noi dacă-om răposa
'Aide să suim pe plai Cu carnea s-o ospăta,
(-aici nu mai e de trai, Cu sîngele s-o-adăpa !
Mergem la cîmp, la cî mpie, Pînă seara mai trăia ,
l' nde fir de iarbă nu e, Cînd soarele scăpăta ,
1\umai dalba colilie Iacă şi ei răposa.
Coaptă la Sfînta Mărie ! După ce mi-şi răposau,
Ei acolo că-m i ieşeau Vulturii că mi-şi veneau
�i nu mai puteau mergea , Şi pe ei că se puneau ,
După cai dăscălecau Cu carnea se ospătau ,
Şi caii mi-i priponeau , Cu sîngele s-adăpau .
La umbră că se culcau , Veni d-un vultur bătrîn,
La trei zile se sculau . Pă Ionaşcu se punea,
La umbră de stravăţ verde, Mina dreaptă că-i lua
Doanne voinic, nu se vede ; Cu trei coaste alăturea
Ei trei zile mi-şi dormeau Şi cu ineluşu-n ea .
De nici nu se pomeneau , Şi sălta de mi-şi zbura ,
La trei zile se sculau . Acas' la el se ducea,
Ionaşcu se deştepta, Pe d'asupra să-nvîrtca
Doar capu mi-l ridica Şi din cioc îmi cloncănea,
Şi el din gură striga : Curţile de...mi răsuna.
- N ăvălaşcă, sluga mea, Cocoana de mi-l vedea
Ia scoal ', frate, d-acia . La un vînător striga :
Caii vezi că nechezau , - Ia vezi, frate dumneata ,
Ogarii că mi-şi schinceau , Astă şoavă să-nvîrteşte,
Tai la cai pripoanele, Rău nouă că ne cobeşte.
La ogari zăvoarele ; Ia ia durda la cătare
Dă-le drumu s-arănească, Şi-o loveşte unde-o doare,
Pă noi să ne pomenească ! C-o avea şi ea vrun păs !
Năvălaşcă răspundea : Durda-n mînă mi-o lua,
- Dalei, stăpîne, stăpîne, aăga praf cu chivăra
Nu pot, vezi , ca să mă scol, Şi gloanţele cu mina,
Cite tăieturi pe trup, Şi în şoa vă o slobozea
Pe toate că mi le-ajung, Şi nu mi-o înemerea.
Cu pana de mi le ung ; Iar ea dacă mi-şi vedea
Am o tăietură-n spate Asupra casei se da
Şi mult mă trage la moarte ! Şi drumu mîinii că da,
Ionaşcu o-auzea, Drept în curte de cădea.
Palos în dinti că lua Atunci cocoana vedea
Şi � brînci :ini se trăgea, Şi la ea că se u ita,
Pripoanele le tăia , Ineluşu cunoştea
Drumu cailor că da, Şi la slugi că poruncea :
ln ţară să s-arănească - Scoateţi caii ăi negri,
Şi pe ei să-i pomenească. Care-mi strălucesc ca şerpii !
Î ncă o zi mai dormea, Şi la trăsură-i puneau
Ionaşcu se scula, Şi ei, măre, că-m i plecau
D-o şoavă că mi-şi vedea, Pe calea Butucului,
D'asupra lor să-nvîrtea, Cîmpu Severinului,
Şi din gură mi-şi striga : La satu cu nouă lume,
668
La mînăstirea-n trei brînc ; Oscioarele le lua ,
Pă Ionaşcu îl găsca. Acasă m i se-ntorcea
Începea d-a mi-şi plîngea, Tot plîngînd şi susp i n î n d ,
Mi-şi plîngea şi-l săruta, Pe Ionaşcu jelind.
Stan Tudor Folclor di11 Olten ia ş i Mr111 t en r a , l i , 1 17

1 892 T. HALĂ) E L
1 98(2 \ 4 ) RADU CALOl.\lFI RESCU
'
A / :Lunca Măgurelilor î1
ce1
Asupra Scaicnilor, :I
Multe corturi sînt întinse ,
Multe sin ', mărunte sînt ,
De buşi negri tătăreşt i,
Sarice moldoveneşti. mei
'
B cc La mijloc de corturele
Ieste-un cor' mare, rotat ,
Cu creştetu nărînzat,
Cu poalili de bumbac ,
Cu uşea de taftă verde
Care-n lume nu să vede,
Cu ţăruşe de argint
Car' n-am văzu ' dă cin' sînt,
Dă cin ' maica m-a făcu t . . .
'
c ce Dar în cort ce mi-e-aşternutî ?
Covor verde de mătas',
Peste covor, d-un cearşeaf,
Peste cearşeaf, masă-ntins' ;
Dar la masă cine-m' şeade ?
Şeade domnu Mihai-vod'
Cu Buzeştii d-amîndoi,
Cu Căpreşti i citeş-trei ;
+ Popa Stoica din Piscan' ,
+ Car' s-a lăsa' dă popie,
+ S-a lua' de tîlhărie,
+ Dă mare blestemăţie . . .
'
D ce Care-a urît cărţili
Şi-a-ndrăj i' pistoalili ,
Şi-a urît biserica
Şi-a-ndrăjit Cernuleasa . . .
E măi Şi cu Nedea, slugă dreaptă,
669
Slugă dreaptă
şi-înţeleaptă,
+ Dă la Dumnezeu lăsa tă,
+ Ie mai bun dăcît un frate . . .
Dictai : Mihai-vodă ce făcea ?
Dă la masă s ă scula,
·� uşa cortului işea,
Ochian la ochi c-aşăza ,
lel pă cîmp că să uita
l'nde-o ceaţă năzărea,
Da ' dîn gură ce zicea ?
„D-oa fi pulbere dă drum ,
Drumuleţu ş-oa ţinea ;
D-oa fi ceaţă, crez, din cer
Tot pîn văi s-oa risipi,
Crez la noi n-oa mai vini ! . . . "
lară-n cort că mi-ş' intra,
La masă se aşeza ,
rnde bea
şi să cinstea,
Dă nimenea nu gîndea .
Iacă Radul ce frumos
Din sa tul Calomfireşti,
Care-n lume n-am mai fost,
Dă trii ori cortu-ocolea
Pînă uşa-i nimerea !
Daca uşa-i nimerea,
Î n uşa cortului şădea,
Mihai-vodă că-l vedea :
- 'Ai tu , Radu cel frumos
Din sat , dîn Calomfireşti,
Care-n lume n-ai mai fost,
Hai la masă să mîncăm,
Să bem şi să ne cinstim ,
:!\ e facem chiefu deplin !
Dară Radu ce-mi zicea ?
- Hai tu, doamne Mihai-vodă,
Ţie-ţ' vine de-a mînca,
Mie-m' vine d-a crăpa ;
Da ' ştii, doamne, da' nu ştii
C-au dat tătarii pîn noi,
N e-a robi ',
ne-a pustiit
Şi negrii de ţigănaş',
670
Şi dalbii dă rum ânaşi :
Nu mi-e ciudă de asta ,
Ce mi-e ciudă dă alta :
'Piscopia dă la noi
A făcut-o turcii graj dă cai ;
·
Icoanele ceale mari

Care sin ' pc la altar,
Le-a făcut iesle la cai ;
Icoanele cele mici,
Le-a dat turcii găurele
Şi le-a făcut scăunele
Dă şăd cu curu pă. iele :
Să vezi . pă Maica Precesta
A făcut-o turcii tejghea
Şi toacă tutun pe ea ;
Să vezi pă domnul Gristos
Războlit cu faţa-n jos
I n bălegarul cailor,
Jocul armăsarilor.
Umbletu păgînilor ;
Nu mi-e ciudă de asta,
Dar mi-e ciudă de alta ,
C-a robit �i pă maica ;
La tine la ce-am venit ?
Să-m' dai mînă-ntr-ajutor
Pă Buzeştii d-amîndoi,
Pă Căpreştii cîteş 'trei
Şi pă popa Stoica dîn Piscani,
Car' s-a lăsat dă popie
Şi s-a luat dă tîlhărie.
Dă mare blăstămăţie ;
Care-a urît cărţili
Şi-a-ndrăj i ' pistoalili,
Şi pă Nedea , slugă dreaptă,
Slugă dreaptă
şi-nţeleaptă,
Dă la Dumnezeu lăsată,
Ie mai bun dăcît un frate ! . . .
- leu de dat, măre, ţi-i dau ,

Da' bine seama l e ştii
Că la pomană
dau năvală ,
67 1
La război
dau înapoi ;
Cînd inima ţ-oa crăpa,
Iei a tunci că te-or lăsa !
- Dă-i, doamne, pă mina mea ,
Oi vedea
ce le-oi lucra !
Şi dă dat , măre, că-i da,
Cum la război c-ajungea ,
Dară Radu ce zicea ?
- Tăieţ' voi mărginili,
Să tai ieu mijloacele ;
Ca r ' dă mine mi-o scăpa,
Dă voi ca s ă nu mai scape
Nici în cer, nici pă pămînt ,
Nici în gaură de şarpe !
Unde-i tăia rar, grîneşte,
Şi-i grămădeşte
clăieşte
Şade-n cur şî hodineşte . . .
Taie ici, taie colea ,
Dar de Buzeşti tot nu da ,
De Buzeşti, de amîndoi,
Dă Căpreştii cîte-trii
Şi de popa Stoica din Piscani ,
Car' s-a lăsat dă popie
Şi s-a luat dă tîlhărie,
Dă mare blăstămăţie ;
Care-a urît cărţili
Şi-a -ndrăj i' pistoalili,
Vezi, cu Nedea , slugă dreapt ă,
Slugă dreaptă
şi-n ţeleaptă,
E mai bun dăcît un frate . . .
Cată , futu-i mumă-sa,
Dară Radu ce-i zicea ?
- Hai tu, Nedeo, slugă dreaptă,
Păzeşte-te binişor,
Paloşu-n sînge mi s-a spurcat,
Ochii-n cap mi s-a păinjenat ,
Păzeşte s ă nu te stric !
Dară N ed ea ce făcea ?
Un bahamet că-njunghia
672
Şi-n coşu l.u i s ă băga ,
Asemenea .
·
.
.... ... :
. ca-m , scapa . . .
Ochi · negri că-ş' arunca ,
Ochian la ochi c�aşeza
Şi pă · cîrnp că s ă uita ,
Pă mă-sa c-o năzărea
Crez dăp-un mîrzac bătrîn.
Cu două firc-n 'mustaţă
Şi cu trii fire . din barbă,
In spate rriÎ'- e cocoşat
Şi-n piept m"i�este găvăna t,
Parcă-i dr:acu-mpeliţat . . .
- 'Ai tu , �adu cd frumos
Dîn sat, din Calomfireşti ,
Păzeşte-te binişor
Că mi-i mîrzacu stîngaci ,
D-az\'Îrlitură dibaci ;
Cînd · o-ameniţa et1 dreapta ,
Să te păzăş ' de stînga
C-oa să-ţ' răpuie viaţa !
'
cc - Dă-l, maică,pă mina mea
C-oai vedea
ce i-oi lucra !
Dară Radu ce-m' făcea ?
Cîn' cu dreapta
mi-aducea
Şi cu stînga
mi-azvîrlea,
Cu paloş că-mi aducea,
Jos dă pă cal că mi-l da .
Pă mă-sa că mi-o lua,
Dăpă dînsul mi-o punea,
La Mihai-vodă venea .
La bă taie să lua 1 ,
Pă ghiaţă
rîşneaţă,
Pă ghiaţă de hareşteu ;
Cîte paloşe venea,
Tot în cizmă răzima ;
Daca vedea şi vedea,
Cizma dîn picior scotea,
1 Textul prezintă lipsă de continuitate.
673
Ca de clini să apăra ;
Dosu la un gard că da,
Mina pe-o proptea
punea,
Din pămînt că mi-o scotea
Dă trii palme voiniceşti ,
Da ' din cui că nu putea . . .
Şi lăsa cu jurămînt :
Cine-o mai face garduri,
Să nu mai pună proptele ;
Adăvărat, să să puie,
Dar să nu să prinză-n cuie,
Să să prinză di n nuia
C-aşa ie dastonia,
Că dacă propteaua scotea ,
Pă toţi, vere,-i prăpădea ! . . .
Sttfoicd Stan Şerban fg. 6598
Hotarele - l lfo·.r ILA RION COCIŞIU
i \'I I 1 9 38
1 99 CĂPITANUL NICA
Bate \"Întul lin, mai lin, - Alei, doamne Mihai-\·odă,

Boierii la divan vin, Bun la sfat, înţelept la vorbă,
Toţi boieri de-ai tîrgului, N-am venit să chefuim,
Credincioşii domnului, N-am venit să dănţuim ;
Numiţii divanului , Află bine că de-un an
Stîlpii Ţarigradului. Nica-i lipsă din divan,
Colea-n Ţara Românească Se luptă cu-al tău duşman.
De nimic să se ferească, Trei zile de-1 aşteptăm
Că-s boieri de mare seamă Şi pe Nica nu-l avem
Şi n-au de nimenea teamă ; Şi-atunci de ţi-oi auzi :
Că ştiu seama oştilor Că-n război vodă-I trimese,
Şi-ncă pe-a războaielor. N-a ştiut cum să lucreze,
De-a dreapta divanului N-a ştiut cum să-l păstreze,
Şi ca fala domnului, Mult o să te ruşineze.
Şedu-mi cinci în haine verzi, Frunzuliţă şi-o lalea ,
Să-i tot vezi, să nu-i cunoşti, Dă-ne, doamne, oastea ta
Doi Buzeşti Şi ţ i-om purta noi cinstea,
Şi trei Căpleşti, Ca vîntul ne-om revărsa,
Slujitori bătrîni domneşti, Pe tătari că i-om tăia
Mari la stat, Şi pe N ica 1-om scăpa .
Ca şi la sfat, Ei, doamne măria-ta ,
Cum nimenea nu s-a fapt . Dincolo de Slatina
Ochii l i s-a-ntunecat , Ne-a umplut tătărimea .
Stau gata de cuvîntat . Ţara-ntreagă ţ i-a robit
Dar nici mult nu-mi zăboveau, Şi tu nu te-ai sinchisit,
Că-n vorbă s-amestecau , Cu ei nu te-ai potrivit,
Care-o vrea mi-o asculta : Parcă ţ i-a fost un făcut.
674
Cată oameni de-ţi armează, Şi la război ajungea ,
Căpitanii de-ţi aşază, Ochii cu Nica că dau ,
Că-i vremea la Bobotează, Ochii că le lăcrămau
Domnul binecuvîntează Şi cu mina-I arătau
Şi apele se botează ! Şi din gură-aşa ziceau :
Tot divanu-ncremenea, - Ă la să fie Nica ?
Parcă nimeni nu era , Parcă cu-altul semăna .
C oate boierii că-şi da , Bine seama că-i luau
Nici o vorbă nu slomnea, Şi la el năvală dau
Ca şi pruncu-n maica-sa . Şi caii că-şi închingau,
Frică de domn toţi avea. Cu bolduri mi-i îmboldeau
Dar din ei cin' s-alegea ? Şi din gură le strigau :
Cel boier bătrîn viclean, - La al vostru nechezat
Mai-marele din divan, Să s-audă-n Ţarigrad,
Ce din gură-aşa zicea : La cinstitul de-mpărat,
- Ei, doamne măria-ta, Că-n luptă ne-am aşeza t !
Scoală şi te primeneşte, Ceşti Buzeşti
Hatina ţi-o potcoveşte, Şi ceşti Căpleşti ,
De război te pregăteşte, Slujitori bătrîni domneşti,
C-ăşti boieri de ţi-au grăit , Faţă cu Nica că dau
Nu <legea ba ţi-au ,·orbit. Şi din gură îi ziceau :
De ţi-au slujit cu credinţă, - Nica, nu e vina ta,
Tu i-ai plătit cu căinţă ; Nu e nici greşala noastră,
De le-a fost slujba-n dreptate, Ci e poruncă domnească,
Le-ai plătit cu strîmbătate ; Ard-o focul s-o pîrlească !
Te-au ţinut că le-oi fi frate , Cînd ai vorbă să te duci,
Şi tu , duşman cu păcate ; Nu ştii de ce să te-apuci.
Ferice de cin' i-a fapt Fie vorba cit de bună,
Şi de cin' i-a legănat ; Dacă nu ţi-e la-ndemîn' ,
C înd s-apucă de neo treabă , Toate la pămînt rămîn.
N ici pe vodă nu-l întreabă. Atunci Nica de-auzea
Iar atuncea :Mihai-vodă, Cuvîntul le-nţelegea
Bun la sfat, înţelept la vorbă, Că greşeala o să fie
Două-trei vorbe zicea , A lui \'odă din domnie ;
Boierii-I înţelegea . Pe toţi de fraţi că-i prindea
Î ncepea de da porunci, Şi dădea N ica din cap :
Da Buzeştilor de ducă - Greu e omul cu păcat !
Şi Căpleştilor de fugă Rămîne şi ne-nsurat.
Şi la oaste cît de multă. La schimbat
Luau drumul cu tuleală Mi-este legat
Şi-n pădure cu fereală, Şi la casă dezlegat,
Că ei nu ştiu ce e frica De boală nu e scăpat.
Şi habar n-au de nimica. Paloşul din brîu scotea,
Parcă nu plecau să bată, Î n tătari mi-l repezea,
Ci la petreceri să facă. Coate boierii că-şi da
Şi Oltul că mi-l trecea, Şi tăia, nu se uita ,
Măre,-n sus de Slatina, Sîngele de şuruia.
Pe o punte, pe-o podină ; Şi de-o pîclă că venea,
Alţii luau apa-n piept Ori venea , ori se ducea ,
Şi treceau cu murgii-not , Era moartea ce dăduse,
Parcă Oltul n-ar fi fost . Prin tătari acu-ncepuse
Foicică si-o lalea
' Şi lui Nica-i se păruse.
675
'Cînd fu nemea la nămiezi, Că nu te-ai gîndit la mine
Alei, Doamne. ce să \'ezi ? Nici măcar ca la un cîine ;
Cîmpii mi se limpezise Î n lupta ce m-am luptat,
De tă tarii ce fugise . Tu nu m-ai fost ajutat ;
De tă tarii c e murise . . . Te-am ţ inut de frăţior
·Care cu fuga-a 5căpat Şi tu mi-ai fost vînzător ;
�i de paloş netăiat Domn bogat şi fără sfat,
A plecat ş1 n-a mai stat ; Uşor ai fi la purtat
Pe care moartea-l ajunse, Şi pe spate scărpinat.
.Sîngele pămîntu-i supse Pe cîţi creştini te-au sluj it,
�i pe-acilea putrezise . Tot mai rău i-ai sărăcit
De trupuri de tătărime l n loc să-i fi miluit.
.Sc-ngrăşă pămîntul bine, Şi-acuma ce te-ai gîndit,
Prinse la o lume bine . Te-ai gîndit, te-ai socotit ?
Atunci � ica ce-mi făcea ? C ă-n grea luptă m-ai trimes
\"orbea ce se pricepea : Cu gîndul ca să mă pierzi i
- Alei, \'oi Buzeştilor Să mor ca nimeni pe lume,
Şi-ncă \'Oi , Căpleştilor, Sfîrtecat de tătărime.
Căpitanii oştilor, Dumnezeu cu mine-a vrut
Cîrmacii războaielor, Să nu mor nespovedit ;
Acilea-n străinătate Nu-s de mamă blestemat
!'\ u te prinde nimeni frate, Să rămîn netămîia t !
Decît duşman cu păcate . Atunci \'odă ce gîndea ?
Singurel ne-a mîngîiat Ce gîndea , ce socotea ?
Negrul cela răsturnat, - Du-te, Nica . unde-i vrea ,
Ce e bun de-ncălecat, Du-te-ţi vezi de casa ta
De mi l-a dat Dumnezeu Şi eu de domnia mea,
Ca la bine şi la rău Şi-oi vedea cum oi putea ,
Să păstreze capul meu . Şi la vreme de nevoi,
Cam aşa N ica zicea. Te-oi chema să vii la noi
Tot la Negrul se ducea , Că ştii seama la război .
L-îndemna de se scula Du-te, Nica, vezi de treabă
Şi pe el încăleca, Că nimenea nu te�ntreabă
Cărăruia că-şi lua Unde-ai fost , unde te duci .
Cu Buzeştii Orice-i f i păţit de-a tunci,
Şi Căpleştii De la tătari, de la turci,
Şi cu rămăşiţa oştii . Cată, Nica, să le uiţi !
Cite rîuri şi pîraie, Nica mult nu zăbovea
Pe toate N ica le sare . Şi pe loc nu rămînea ,
.Cite grijuri şi păcate, C-a vea şi el mamă , casă,
Pe toate le pune-n spate l!nde să-i întindă-o masă ;
:Şi-şi duc calea mai departe, Avea fraţi, a vea surori,
Pînă ici, pînă colea , Ca un revărsat de zori.
Î n oraş la Craio\'a, Gîndu-1 bate , mintea-i zboară
Unde sta mă ria-sa, La a lui dragă soţioară,
Unde , Doamne , stau boierii, C-a lăsat-o-n prispă-afară
Boierii , puterea ţării, Cînd a-ncins cea săbioară ;
Porunca spînzurătorii. Şi pe mă-sa , sus pe vatră,
Acolo de-mi ajungea, Cînd a plecat să se bată.
Măriei-sale-i zicea : Foicică şi-o lalea ,
- Alei, doamne, de ruşine Ziua bună că-şi lua
Să-ţi dai sufletul din tine De la mari, de la boieri,
676
Ue la hoţi din închisori, Pin' la tuşe-sa Ţana,
De la tineri şi bătrîni, Care şade nu departe,
De la răi şi de la buni, Cale de-o zi şi de-o noaptep
Şi pe ce drum apuca La cea casă cu trei meri,
Nimenea nu mi-l vedea, Cite trei sînt frăţiori ,
Nimeni seamă nu-i lua. Cite trei sînt rodi tori .
La trei zile, pe-nsera te, l\ ica drumul mi-şi urma
Nica-n poarta casei bate, Şi din vremt' mai trecea .
Dar nu e nimenea , frate ! La jumătatea drumului,
Atunci începe să strige, Ostenise Negrul lui .
Că dorul prea tare-I frige : Dar e N ica nemilos,
- Scoală, mamă.. şi deschide ! Ca să-şi mai dea trupul 1os _
Dar nimenea nu-l aude. �i e Nica fără minte,
Mai strigă. a doua oară Negrul lui mt'rge-nainte ;
Nume bun de surioară.. Şi din ce se mai ducea ,
Nu-i răspunde a lui soră, Tot mai tare că.-1 bătea
S-a fă.cut altuia noră.. Şi la tuşe-sa-ajungea ,
Nu-i la casă. de-oameni buni, Chiar la tuşe-sa Ţana .
Ci la casă. de păgîni, Drept la poartă că. trăgea ,
C ă. străinii mi-au luat-o, Ve trei ori în ca bă. tea
De părinţi a-nstrăinat-o Şi din gură că striga :
Si Dumnezeu mi-a uitat-o . - Scoală., tuşe , nu mai sta
A tunci Nica de-mi vedea Că-i nepotu-tău ::\ica .
Că nici sor-sa nu ieşea , Din grea luptă. mi-a scăpat
Soţioara că-şi striga : Cu Negrul nevătămat .
- Numai tu, dragă soţie, Ieşi, tuşe fermecătoare,
Mi-oi fi credincioasă mie. De mi-l opreşte din cale
Ieşi, deschide a pustie Că. e :K egrul cam nebun
Ca să intru cu Negrul, De nu mai ţine la drum !
Chiar cu Negrul, să.racul, Iar tuşe-sa-I auzea ,
Ca să-i mai vezi umbletul. Din pat iu te că să.rea
Ieşi , deschide, nu mai sta, Dezbrăcată. cum era
Nu te mai bată. grija, Şi pe argat mi-l chema,
Că. N ica e om voinic , Frumuşel mi-l întreba :
Nu se teme de nimic ! - Cine e, cine-i ala ?
Dar el strigă., el aude, Şi argatul răspundea :
N imeni poarta nu-i deschide. - E nepotu-tău Nica !
Atunci Nica zice-n gînd : - Du-te, poarta de-i deschide,
„Ori , Doamne, n-am cunoscut De vreun bine că ţi-o prinde,
Acilea und' m-am născut, Ori Yreun păs l-o fi găsit ,
Ca mic copil am crescut ? " Aicea de-a nimerit !
Că. la lupte cînd plecase, Poarta i se deschidea ,
Mustăcioara nici nu-i dase, Nica cu Negrul intra,
Şi de cînd s-a-nstră.ina t, Curtea o bătăturea,
Mustaţa mare s-a fapt .
Alei, Nica ce-mi făcea ? Pămîntul că răsturna,
Mai tare se-nvierşuna, Şi copita Negrului
De da drumul Negrului Cit e brazda plugului.
Pe mijlocul cîmpului, Şi cîţi stau vîrîţi în casă,
Curmezişul drumului, Nu puteau ca să nu iasă,
l n bătaia vîntului. Ca pe Nica să mi-l vază.
Lua drumul de-a razna Iar tuşe-sa ce făcea ?
677
Drept la Negrul se ducea Lui _zilele să-i scurteze,
Şi de el s-a propia, Pe vodă să-l ruşineze .
Pe frunte că-l mîngîia Dar e N ica om viteaz
Şi asupră-i că sufla Şi pe duşman l-a rămas.
Şi deochiul i-l lua, La trei ani şi j umătate,
Apoi î n graj d î l băga, Doru-I frige, gîndu-1 bate,
Fîn cu flori îi revărsa, De neagră străinătate.
�lînca Negrul, nu căta Cruce cu dreapta-şi făcea ,
Că-n casă străin era . Ziua bună c ă-şi lua
Yreo trei zile că-l ţinea, De la mari , de la boieri,
Yreo trei zile, vreo trei nopţi, De la hoţi din închisori,
Ca să mi-l privească toţi, De la tineri şi bătrîni,
Şi-alte trei zile pe-afară, De la răi şi d e la buni.
Să mi-l bată vînt de vară, Frumos Negru-ncăleca,
Să trăiască, să nu moară, Ziua şi noaptea mergea,
Să-l atingă ploile, La părinţi că ajungea
Să-i moaie copitele, Şi la poartă că bătea,
Să-i scurteze zilele, Pe nume bun că-i striga,
Lui N ica nevoile, De trei ori pe maică-sa,
N-ar mai bate căile O da tă pe soră-sa
Şi toate \'Îrtoapele . . . Şi pe draga soţioară,
Tuşe-sa-i fermecătoare, Doar să iasă pin-afară
Ştie păsul unde-l are ; Să-i dea Negrului apşoară.
Tuşe-sa e haită veche, Nica strigă, Nica aude,
De nu i-ai găsi pereche ; Nimeni poarta nu-i deschide,
Nu-i vrea lui Nica vreun bine, Numai moartea îi răspunde.
Ci vrea să-l piardă din lume . Urîta de cucuvea
Că nu-i Nica nepot bun. Se pusese pe-o nuia,
Să-i ţie de cald la drum ; Striga meartea lui Nica.
Dar nici că e vrun străin Dar el, măre, ce-mi făcea ?
Şi la inimă hain. Lua drumul de-a razna
Nici să-i crezi ce spune-ntîi, Pîn' la tuşe-sa Ţana,
Să-l pui noapte căpătîi La o zi şi la o noapte
Şi ziua în tîrg să-l mîi. Să-i bată tu�e-sii-n poartă ;
Ci e Nica de-un viteaz, Iar tuşe-sa se scula ,
La luptă n-are popaz. Dezbrăcată cum era.
Nu e mîncat de necaz, Dar ea , măre, nu prea vrea
Ci-i copil însurăţel,
Mai mare dragul de el Şi Nica bine simţea
Ca să-l ai ibovnicel. Că tuşe-sa vrea să-l piardă
Şi nu-i Nica mînios, Şi pe lume să nu-l vadă.
Că nu e lucru frumos Frumos calu-ncăleca ,
Pentru-un tînăr drăgăstos. Lungul drumului lua.
Foicică sălcioară, De departe,
Ce-i veni si lui să-nsoare
'
Negru-şi bate,
C-o drăguţă bălăioară ? Şi de-aproape,
Dar duşmanii mi-l aflară Ochii-şi scoate,
Şi-n grea luptă m i-l mînară, De neagra străinătate.
Stancu Păuii Folclor din Oltenia ş i Muntenia, V, 3 4 l
Golfinu- Dolj D. STĂNE SCU
1890
&78 ·
200(227) A GA BĂLĂCEANU
A Lele verde-o viorea,

Ia-asculta ţi, boieri, încoa '
Să vă cuvîntăm ceva,
Că dacă n-aţi asculta
/ : Vom înşira1
ce-om putea, :I
Ne-om curăţi de belea I
Lele verde-a mărului,
I n munţii Ceambriului,
La 'otaru turcului,
Ceartă-m ', dragă, ceartă-m', vere,
Da' s ă vezi tot cin' să ceartă :
To' doi domni cu doo oşti ;
Să vezi oştile cum suntî :
Una-m' e verde, nemţască,
Ş-alta-i roşie, turcească ;
Să vezi domnii cum îi cheamă :
Unu-i aga-i Bălăceanu
Cu Costandin Brlncoveanu,
Credea-n Dumnezău, sermanu . . .
Grăia aga-i Bălăceanu
Spre Costandin Brîncoveanu ,
+ Ca să mute Bucureştiu la Bălaci
+ C-a tomni' zidarii
+ Ş-a făcu ' zidur'le
+ !:)i-acu' stau beciur'le
+ Cu păcat, sermanele . . .
+ Grăi Costandin Brîncoveanu
+ Î nspre aga-i Bălăceanu ,
+ Ca să lase Bucureştiu pă Dumbăviţă,
Chiar unde sîn' şi-acuma,
Dumbăvita mi-o cura,
Multă luii:ie s-o-adăpa
/ :Şi to' 1 lui că s-o-nchina . . . :/
Să loviră ,
să ciocniră,
Foarte rău s ă mîntuiră,
+ Pusără sorocu joi
+ Să s-apuce de război.
Iată ziua că-m' venea,
+a/ : .Domnia că să strlngea, . :/
Iar Costandin Brlncoveanu
+ Lua mazdracu la spinare
+ Şi pleca-n oştirea mare
Şi mi-ş' striga-n gura mare :
"Care, frate, s-o afla,
S-o afla,
s-o-adevera
Ca să-şi taie năşia,
679
·.Să-i dau · şi · io domp.i a, · .
Domnia şi pungile
Şi toate săbiile,
j :C-aşa să ţin oştile ? !" :/
Niminea n u să găsa
Nici că nu !?-adevera ;
Dar fine c.ă să gă.sa,
Frate, cin' s-adcvera ?
Numai căpitan Costinî,
j :Aga-i Bălăceanu-i finî, :/
/ : Numai el că să găsa ,
Frate, şi s-adev�ra.
Ca să-şi taie năşia . :/
Iar Costin ce mi-ş' făcea ?
La naşu-său să . ducea,
+ Din bătătură striga :
- Naşule, năşicule,
La mare m-ai cunun.a tî
Şi la mic mi-ai boteza tî
Doo fete şi-un băiatî,
Da '-acu ', la vreme de zorî,
/ : Să-ţi dau şi eu ajutorî-i2 ! :/
Iar naşu-său d-auza,
El din gură că-i zicea :
- Departe di lingă mine,
/ : . Mi-e frică de-nşălăciune ! . :/
Iar Costin de-mi auza
+ Î ndărăt că să-ntorcea
+ Şi acasă să ducea ,
+ Calu din grajd că scotea ,
+ Şaua pe el că-m ' punea
Şi pe cal de-ncăleca ,
Iar la naşu-so venea
+ Şi din gură că-i zicea :
:-- Dale tu, naşule,
+ Ast cal bun l-am cumpăratî,
+ Bune părăluţe-am datî,
Umbletu nu i-am aflatî,
/ : Puterea nu i-am cercatî, :/
Noi pe cai să-ncălecămî,
P'in oştire ne-mplimbămî,
/ : Puterea să le-o aflămî ! :/
/ :El cu vorba-I înşela :/
Şi pe cai de-ncăleca ,
P'in oştire să-mplimba,
Să-mplimba ce să-mplimba .
/ :Pînă spumă că-i făcea , :/
Iar Costin ce mi-ş' făcea ?
Cam pe urmă rămînea,
+ Palos din teacă scotea ,
Dupe naşu-său să loa
Şi din gură că-i zicea :
A
680
- Naşuk, năşi c u l e ,
+ Mai ia sama la st i n ga ·.
+ Ţî s-a. dezlegat c;hinga !

El cu vo rba I înşela .
-
Seama la stînga ci l o a ,
Iar Costin ce mi-ş ' făcea ?

/ :Cu palosu fluştura, :/
Tăia mina şi c-o spa tă .
Bată-1 Dumnezău să-l bată,
Tăia. şa u a din oblîncf,
Scăpa palo5u-1' pămînti.
Tăia . brazdă ca de plugî ,
Dete hoţu năcăj itî, . .
Futu'."1 în sufle ' să-l futi

De cîine şi de haiduci ! . . .
c Iar naşu-său ce-m' f�cea ?
Aşa, tă.ia t cum erea,
Fuga-n Dumbăviţă da
a + / :Şi-acolo că. să. dosa , :/
Că. s-a bătut pentru ea-îi . . .
Iar Costin ce mi ş ' fă.cea ?
-
Că.ta ici, că.ta colea ,

1 :Dupe ce semne că. da ? :/
Pe potcoava calului,
/ :Pe dîrîtu sîngelui . . . :/
Iar naşu-so de-1 vedea ,
f :El din gură că-i zicea : :/
/ : Lasă-mă, fine, aşa
-
:/
La B\lcureşti, de-oi mergea,
La mînă. m o i vindeca.
-
De mi-aş ţ ine căşcioara

/ :Di la Maica Precesta ! :/
Iar Costin . c e mi-ş' făcea ?
1 :El din gură-i răspundea : :I
- Naşule, năşicule,
Tu te scoli de dimineaţă
Şi iei săcurea-n spinare,
·Cobori în pădurea mare ;
De . tai copacii de susî
Mai frumos de-m' odrîzleşte,
Dar de mi-i ta i din tulpină.
Mi-i sacă din rădăcină.,
Lele verde micşonea
I : Aşa şi tăierea ta ! :/
Iar naşu-so de-auza ,
El din gură că-i zicea :
+ - Dale tu, fine Costine,
+ Credeam că mă laşi aşa,
La Bucureşti mă duceam,
La mină mă vindecamî,
I : Vezi . în urmă ce-z' lucramî ! :/
I ar .Costin de-mi auza
681
Foarte rău 5 ă năcăja,
Palos din teacă 5cotea
Şi de-o dată-I fluştura,
Cap di la trup că-i tăia,
Bată-I Maica Precesta,
De mustaţă-I apuca,
' N Dumbăviţă de-I clătea
Şi la disagi 1-aşăza
Şi pe cal de-ncăleca,
+ La domnie că-m' pleca .
Cîn ' la domnie-ajungea ,
/ :Di la poartă c ă-m ' striga : : /
+ - Mă, 'ice, daţî-m ' şi voi domnia
+ C-aşa ne-a fos' primoarea !
Înăuntru de-m ' int ra ,
C apu pe masă-I trîntea,
Cîţi boieri la masă sta
.!\-avea vorbă 5ă vorbeas c ă.,
:\'ici picioare � ă pîşască,
/ : De-aşa silă-mpărătească . . . :/
Dar cine că.-i cuteza ?
�umai Sarofin-paşa ,
!'umai el ştia vorba
Şi toa tă-n văţătu ra ,
Şi din gură cuvînta :
- Mă, 'ce, ăsta şi-a tăiat năşia
Să capete domnia,
Noi, unu n-om rămînea ;
Colea-n t îrgu de-afară
Doo furci ş-o cumpioară
Şi-o dalbă de franghioară,
Să mi-l ba tă vînt de vară,
Să mi-l vază multă ţară !
/ :Cîn' fu vineri lingă sară,
Pe Costin că-l spînzurară, :/
Pe Costin mi-l spînzurară.
/ : Iar naşă-sa de-auza, : /
La Costin că mi'j venea.
De departe-ngenunchea ,
Cruce cu dreapta-ş' făcea
Şi din gură-I blestema :
- Dale tu, fine
Costine,
Tu ţi - ai tăiat năşia
Ca să capeţi domnia
/ :Ş-ai poftit franghioara ! :/
Dar-ar, fine, Dumnezău
Oţălu să mucezască
Ş! fieru să ruginească,
Da' , fine, trupşoru tău,
682
Fine, nici să mucezea=că,
Fine , nici să puterezească,
/ :Nij ' muscă să să lipiască ! :/
Foarte rău de-I blestema ,
+a // : La noo ani să-ntorcea,
+a / :Tot în franghie-1 găsa . i . . :/ : li
Cu mila că să-ndura,
Şi-unde mi-l ierta cu milă
Ţărîna din ştreang că-m ' cură
Numai cite-o frimitură . . .
De-atunci blestemu de naş
+a / : Î n lume n-are lăcaşi, :/
Iar blestemu di la ta tă
Ca cin' zace piatra-n apă,
Şi blestemu di la mumă
/ :Ca lovitura de ciumă . . . :/
Mai zî, naşule, amin ,
Că ne fu cîntec deplinî,
/ :Vă fac şi-altu, mai bătrînî, :/
l :Mai daţi citi-un pahar de vinî, :/
Vă fac şi-altu , mai bătrînî ! . . .
FlOl'ea PUCll Ntg. 1 585 f
Btroe. -Dolj AL. I . AMZUL E SC U , O. B Î RLEA
29 VI 1959
20 1 (229) CO�STANTIN BR Î NCOVEA NU
A Frunzuliţă d-avrămeasă,
Asculta', masă
frumoasă,
Să vă cin' d-un cîntecelî
1: S-asculta ţ' cu drag la ielî ! :/
Că nu ie vriun lucru mare,
Numai cîntec d-ascultare,
/ :Dă2 bere
şi de mîncare-i3 . •
:/
Dumneavoastr-oţi asculta, ml
Prea frumos că vom cînta ;
Iar dă nu ne-oţi asculta,
1 Repetarea versurik>r cîntate astfel : + 1 , + 2, 1 / : 2 :/
683
Oam cinta
ce-om mai putea,
De dumneavoastr-oam scăpa ! . . . niă
B Foiţică trei migdale,
Mi-a Yenit Dunărea mare
J : Şi de mare,
mărgin' n-are. . . :/
Pe luciu Dunării ,
Tare Yine şi-m ' rnsăşte
Di-un caic negru, zmolit,
Cu catargu de argint ,
Cu posta\" verde-m·ălitî,
Ce n-am văzut
de cin ' sîntî
Pe faţa cestui pămîntî . . .
Dar în caic cine-m' şade ?
Şade Aga Bălăceanu
Cu Cos tandin Brîncoveanu,
Crede-n Dumnezău , sărmanu ,
/ :Cu tre i fecioraj ' de domnî, :/
/ : Sin ' frumoşi ca nişte flori ; :/
c păi Cu Ghierghina ţiganca, tn ă
Care zlujnică ierea ,
Le purta
socoteala
Cu zahăr şi cu cafea . . . mă
/ :Caicu , Doamne, mergea : / .. ,
La un ostrov să oprea,
Brîncoveanu că-m' zicea : ma
- Bălăcene dumneata,
Ia obsearvă dumneata :
Frunzuliţă mărgărit,
Caicu mi s-a oprit !
pai Bălăceanu că-m' vedea mă
Caicu un' să oprea ,
La Brîncoveanu-m ' venea ,
Din guriţă că-i spunea :
- Caicu mi s-a opritî
La un ostrov, la un prundi,
Pe păm.întu turcului,
Turcului ,
hainului !
D Brîncoveanu ce-m' făcea ?
Cu Bălăceanu-m' vorbea ,
Trei rogojini că-m' lua,
684
Cu cătran le cătrănea ,
Cu chibritu fee k da ,
Yîlva-n cer să ridica ;
Sultanu că mi-o vedea ,
La iniceri poruncea .
Sta din gură şî-m ' zicea : mă
- Iniceri, voinicii mei,
Mîndri puişori dă zmei.
Nu ştiu, frate, mi să pare.
/ :Ori îmi arde ţara-m pară . :/
/ :Ieste foc pă2 la uotară2 ? ! :/
Inicerii-ncăleca, mâ
Cî teş-op' că mi-ş ' pleca ,
La Dunăre că-m ' venea ,
Caic oprit că-m' găsa ; mâ
Iei, Doamne, c ă mi-ş' intra .
Pă Brîncoveanu-1 găsa
Cu trei copii alăturea,
Cu Ghierghina ţiganca , mă
Şi pă toţi că mi-i lua ,
La sultan că-i aducea
Şi sultanu mi-l vedea,
Dă sus, frate, că-m' striga :
- Brîncovene, dom ' creştini,
Dom ' creştin
şi dom ' haini,
Lasă-ţ' legea creştinească
Şi de-te-n legea turcească,
Copilaşii să-ţ' trăiască !
E - Măi sultane dumneata,
Capu meu la mina ta,
ri.I i 1-oai tăia
cînd oi nea,
Nu mă dau în legea ta ! mă
Dar sultanu ce făcea ?
Cu călîu că-m' vorbea,
B u şteanu că mi-l lua
/ :Şi-n curte că mi-l scotea . m ă :/
Dar sultanu mai striga :
- Brîncovene dumneata,
Lasă-ţ' legea creştinească
Şi de-te-n legea turcească,
Copilaşî să-ţ' trăiască,
/ :Viaţa ta să să lungească ! :I
685
- Nu mă dau în legea ta,
Capu meu la mina ta,
Mi 1-oai tăia
cînd oi vrea ! mă
Dar călîu . ce-m ' făcea ?
La copilaşi să du�ea,
Semn sultanu că-i făcea,
P-ăl mai mare că-l lua ,
La buştean că mi-l ducea , mă
Frumosăl că-l apleca,
Capu pă buştean punea ,
C u paloşu că mi-j ' da
Pînă gîtu că-i tăia, mă
Brîncoveanu că-m' ofta :
/ : Doamne, fie-n voia ta !
-
: /„z
Dar sultanu că-m' striga : "
- Brîncovene, dom' creştinî,

Dom ' creştin
şi dom' hainî,
Trei copilaşi mi-ai avut,
/ :Dfn2 trei, unu l-ai pierdutf2 , :/
Lasă-z' legea creştinea�că
$i de-te-n legea turcească,
Ă ştea doi ca să-ţ ' trăiască !
- Şi p-ăj ' doi dă mi-oi tăia , mă
Şi pă mine-asemenea,
'Ku mă. dau în legea ta ! mă
Iar călîu ce făcea ?
La- 'l mijlociu să ducea
Şi frumos mi-l apuca,
Pă buştean că mi-l aşăza ,
Frumos capu că-i tăia, mă
Dar rnltanu mai striga :
- Brîncovene, dom' creştinî,
Tu trei copii mi-ai avutî,
Din trei , doi că mi-ai pierdut ,
Do'r cu unu mi-ai rămas,
Dă-i cu viaţă şi regazî !
- Şi p-ăsta dă 1-oaţ' tăia , mă
Şi pă mine-alăturea ,
Nu mă dau în legea ta ! mă
F Ă l mai mic că rămînea ,
lel, Doamne, să pitula,
Du pă Ghierghina să da
686
Do'r ş-oa lungi viaţa . . .
Dar călîu ce făcea ?
După iei că mi-şi fugea ,
Cu mina că mi-l prindea,
Cu paloşu mi-l minţa
Pîn' la buştean mi-l ducea ,
Frumoşel mi-l aşăza,
Brîncoveanu lăcrărna
Şî din gură că zicea :
- Doamne, fie-n \'oia ta !
Frumos capu că-i tăia ,
Trupu pin curte fugea
Şi de lemne să lovea .
Dă mi te lua groaza . fff tf
Brîncoveanu că-m' ofta . . .
p ăi - Brîncovene dumneata,
Trei copilaşi mi-ai avutî.
Pă cite-trei i-ai pierdut
Şi tu, frate , mi-ai rămas
Cu viaţă şi cu regazî !
Brincoveanu-i răspundea :
- Măi sultane dumneata ,
Dac-ai fi la mîna mea
Cum sint io la mina ta ,
/ : Dă piele te-aj dăspica : / măt
/ :Şi cu paie te-aşi umplea ! :/
Iar sultanu ce-m ' făcea ?
La iniceri comanda,
Pă Brîncoveanu-1 lua,
Dă piele că-l dăspica
Şi cu paie că-l umplea :
- Asta ieste pielea ta !
Şi v-am zis, boieri, aminî,
Mai daţi cu-ale pleoj ' dă vin,
Mi-a fos' cîntecu dăplinî ;
Nici ăsta nu v-o plăcea ,
Vreo trei sute v-oi cînta
C-aşa-m' este datina
Dă la Maica Precesta
Şi de la sfîntu Cristos,
Că ne ţine de folosî . . .
Marin Căpăţînă Căleaţă mg. 1 3 76 a
Celei - Olt Al. I. AM Z U L E SCU
8 I \" 1 958
687
202(224) BUCĂ-BUCĂLEŢ .
Ştefan-vodă cd ,�est it . Parc_ă"'."i un p orumb rotat r

Cum nu s-a mai pomenit , Ştefan-vodă-I auzea,
Trei divanuri mi-a urzit, Puse-n gînd ca să i-l ia .
Toti boierii• mi-a venit , După Bucă el plec a ;
Toti boierii t ăriei, La graj di tocmai cînd intra„
Ţă�iei )foldo�· iei , :Jiare-n tuneric era .
Numai Bucă n-a venit, Dar şi Buc ă ce făcea ?
Numai Bucă n-a sosit . D rept la mînz că să ducea„
- Bucăleţ. ' $'higă bătrină, La ureche îi şoptea :
Ce mi-a fost chiar dreaptă mină, � Alei, mînzişorul meu ,
Slugă dreaptă Tu , ce eşti un pui de leu„
Şi-nţăleaptă, Eu pe tine t e-am crescut,
Xu ştiu, tare-a sărăci t , Cal de nîstă te-am făcut,
Galbeni mulfi ori c-a făcut, Domnul vrea să mi te ia
A domni ori · a poftit Ca să-mi rupă inima .
La divan de n-a venit ? ! L a t ine· cînd a veni,
Pină ,-orba mi-o sfirşea , La t ine cînd a privi,
lată Bucă c ă-mi sosea , Din urechi să ciuc iuleşti ,
La divan el că intra, D in c oadă să-mbătăţeşti,
Ştefan-vodă că-i grăia : D in picioare să-mi loveşti„
- Ale, Buc ă, slugă dreaptă, :\fare taină ca să-mi fac i
Slugă dreaptă Ş i cu glasu-ţi tu s ă taci.
Şi-nţăleapt ă. La domnul să-mi năvăleşti„
Ori tu tare-a i �ărăcit , De p iept să mi-l forfeceşti„
Ori mulţi galben i ai făcut, Şi dacă el s-a spăria
A domni ori m i-ai poftit D e cujban 1-om dezbrăca ,
I .a divan de n-ai ven it ? De cujban
Bucă-atunci la domn privea Şi de caftan ,
Şi din gură îi grăia : Ce i-i dat de-mpărăţie
- Alei , doamne. domn vestit, C u el să stea în domn ie !
Tare eu n-am sărăcit , D omnul la el se ducea,
J\ici mulţi galbeni n-am făcut, !\Hnzişorul ce făcea ?
J\ici a domni n-am poftit ; D in urechi el ciuciulea
l\lie, doamne, mi-a venit Şi din coadă-mbăţ oşa,
Yremea de căsăt orit , Cu p ic ioruşul bătea,
C eea ce-am 'şi-ndeplinit . �fare taină că făcea .
Socrul meu mi-a dăruit D omnu-atunci la el privea�
O iapă şi-un mînz rotat . C u mîna mi-l netezea,
Iapa, lupii mi-au mîncat . Calul la el năvălea
Cînd vestea c ă mi-a venit, Şi de piept mi-l forfeca.
L a herghelie-am pornit , Bucă din gură-i grăia :
l\Iînzişoru-n car l-am pus - Ştefan-vodă, domn vestit
Şi acasă l-am adus. C um nu s-a mai p omenit,
Binişor c ă l-am crescut , Calul n u te-a cunoscu t
Cal de vrîst ă l-am făcut , Să-l încaleci de n-a vrut.
I a să-l vezi, doamne, să-l vezi, L eapădă, doamne, cujbanul,
Să-l vezi şi să nu mă crezi : :'.\fai leapădă şi caftanul,
La iesle · şede legat , Să mă-mbrac, doamne, cu ele
Înşeuat şi-ncăpăstrat , ( a cu mîndre primineh� ;
Pe el oi încăleca, Şi din gura 11 gra1a :
Miros de haine-a lua - Rărnîi, doamne, sănătos
Şi aşa 1-oi înşela Ca un trandafir frumos !
Să te poţi încăleca ! L a mină că m-ai avut
Hainele le dezbrăca·, �i clin mină m-ai pierdut .
Bucă mi se îmbrăca, \" ici n-ai cal să mă gonească,
Sabia mi-o încingea, ;\ ici Yoinici ca să-ndrăznească ! ·
Pe cal el încăleca : �tdan-vodă îl privea
- Să-ti arăt, doamne, umbletul �i din gură îi grăia :
Ce ţi-i ' drag ca sufletul ! - Alei , Bucă-Bucăleţ,
Începu a se primbla, Om Yiclcan şi îndrăzneţ ,
Calu-n buiestru umbla , De te-oi prinde
La Ştefan-vodă mergea . Orişiunde,
Basma el i-o aşternea. Amar te-oi mai socoti
De galben i el i-o umplea �i cu capu-mi ,·ci plăti !
[Dobrogeaj B11 ,-ada .� Jl 9
203(234) �I A R C U
Sus, la ţara Streiului, ;\ ccăjită, supărată,

Î n cetatea :Marcului, Ca şi ziua cea-nnorată.
Marcu bea şi mai mînca - �lamă, mămuliţa mea
Şi cu muma-i s-ospăta, (::\ ! arcu-atuncea îi zicea) ,
Dar afar-un călăreţ, X u mai cugeta nimic,
Cu cal negru şi păr creţ, Să mă crezi că sînt ,·oinic ,
Aducînd în mină-o carte, X u mă tem eu nici de doi,
La fereastră-ncepe-a bate : Fost-am eu şi prin război !
- Măi �!arcule, îi striga, - }!arcule, feciorul meu ,
Bocalul de l-ai lăsa , Cum să nu mă-ngrijesc eu ?
Yin', ia cartea de-o citeşte C ă de cînd eu te-am născut
Şi te poartă b ărbăteşte ! Bucurie n-am avut !
Marcu cartea o primea, - }Iarnă, mămuliţa mea,
Cu mirare o privea Taci tu, nu te supăra,
Şi-apoi cartea-o deschidea, C ă n-oi bea, nici n-oi mînca,
Mumei sale o cetea : Ci de loc voi-ncăleca
- Filip de la Buda scrie Şi cu Filip faţă-oi da
Că pe mine-i cu minie, Şi-n minut 1-oi dimica !
Şi, de el m-a căpăta, }!arcu-atunci afar-ieşea
Lancea-n mine o-a-mplînta, Şi în staul se ducea,
Cu cuţit m-a despica Calul galben îl scotea,
Şi-n frînturi m-a dimica Frînele pe el punea
Şi la cîn i mă va-arunca Şi cu şeaua-I înşela,
Şi că cînii m-or mînca ! C ătră Buda el pleca.
- Măi fecior, măi voinicel , }!urnă-sa îl săruta
Du-te, zî-i lui Filipei Şi-i zicea cînd lăcrăma :
Că mă poate aştepta,
Eu cu el mă voi lupta ! - Ştiu că nu te-oi mai vedea,
Muma,-n haine de mătasă, Filip că te va tăia !
Mai îmbia, mai sta prin casă, Marcu-n Buda a întrat
689
Şi pe noapte s-a băgat Cu cuţit mă-i despica
La un birt cit mai vestit, Şi-n frînturi mă-i dimica
Ca să-l ştie c-a venit. Şi la cîni mă-i arunca
- N evăstuţă, adă-mi vin, Şi că cinii m-or rnînca .
Setea mare să mi-o-alin, Vină-n casă, omeneşte,
Vin de-I roşu cu pelin, Nu sta sub fereşti, lotreşte,
Că-ţi dau galbenul deplin ! Că afară de-oi veni
Filip iute-a auzit Ştiu că bine nu ţi-a fi !
.Marcu că a şi sosit , Marcu-atunci afar-ieşea
Şi-ntr-o clipă s-a armat, Şi mînios la el păşea.
La fereastră s-a-arătat Şi cind paloşu-ntorcea :
Şi la Marcu s-a uitat. - Măi mişele, îi zicea,
Marcu-nluntru se prîmbla Te-am ţinut frate de cruce,
Şi bocale perinda, Dară eşti cine de curte !
Sabia-i ca foc sclipea Şi pe Filip atingea
Şi la brlu îi zurăia, Cit şi barba îi rădea,
Şi de-afar' i se grăia : Sîngele de împroşca ,
- Alelei, măi Marcule, La pămînt d e mi-l culca :
Te-mbătaşi ca un mascure, - Na, mai scrie, zî ce-i vrea,
Ku bea vinul bun, cineşte, Ştiu, de-acuma vei tăcea !
leşi la mine, bărbăteşte ! Cînd acasă se-ntorcea,
- Bună seara, măi tu, frate,
Azi răspunzi pentru păcate, Arma lui Filip ducea,
Că mi-ai scris, mă-i căpăta, Ca să vadă mumă-sa
Lancea-n mine-o vei-mplînta, Că de Filip nu-i păsa . . .
„c 11/rasd de pe l ing4 Cl uj î n A rdeal ş i .4 rad" 1\! arie11esc11, I. 40
204 ŢARUL MURAD ŞI RADU VOI VODA
Ascultaţi, fraţilor, la mme D a' şi pe Moldavia !

Să vă cînt o istorie, Cînd la Dunăre mi-aj unge,
Să vă cint un cîntecel Pontoanele mi le-ntinde ;
De cînd eram mitiutel ! Radul voievod I-aştepta,
Pc cîmpul Solunului, Din gură-aşa-i cuvînta :
Da ' şi cu-al Stambulului, - Ce cati tu, măria-ta ,
Multă ordie mi-e-ntinsă, Aci pe nioşia mea ?
De Yiziri mi-este cuprinsă. N-ai destulă-mpărăţie
Da-n fruntea vizirilor, Dă rîvneşti şi la Vlahie,
Mare fală-agalilor, Vreai pe noi să ne robeşt i,
Ţarul Murat cel bătrîn , Copii, neveste răpeşti,
K-are barbă, ca un spin, Să n i-i duci în Ţaligrad
Oastea , vezi, şi-o rînduia, Făr' de milă şi păcat ?
Pe creştini, zo, mi-i robea, B iruri grele să ne-njugi,
l\I ulte războaie-mi făcea, Numai asta n-ai s-ajungi !
Pin' la Dii el mi-ajungea, Decît robie turcească,
Pe Sîrbia-o pustia, Noi vrem moarte vitej ească !
Bugăria iar aşa ; - Măi Radule, fii cuminte,
O dorea pe Vlahia, Cu-a mea oaste nu te prinde !
690
Cine-n cale mie-a stat , Un fricos şi un neghiob ,
1n pămînt s-a îngropat ; S-ajungă la turci un rob !
Stai, şi nu fii tu nebun Păstrează-ţi tu Ţăligradu ,
Că-ţi prefac ţara în scrum ! Lasă-n pace tu pe Radu ,
- Deie-ţi Domnu sănătate, Rămîi cu-a ta-mpărăţie,
Să luptăm pe direpta te, N oi , stăpîni pe cea Vlahie,
Că rum ânu e voinic, D a ' prieteni cu Sîrbie
Nu se teme de p ierit ! Şi cu toată Bugărie !"
Oştile mi să-nfrunta, Lu i l\Iurat al mînios
Sînge mult mi se vărsa ; Îi pică cart ia j os
Cînd fu soarele-n chindie, Şi-l trimeasă el pe Ali
Sîngele pîn ' la călcîie ; Cu multe frumoase daruri
Da' cînd fu la scăpătat , Pe Radu să-l dăruiască,
Radu-n luptă cu Murat ; Fuga să-mprietenească.
Cam pe la mijloc de noapte, Şi-ntr-o joi de dim ineaţă,
Pierde oastea jumătate . Făr ' de rouă, făr ' de ceaţ ă,
Da' cînd fu p e l a cocoş, Pe cîmpul cu colălie
Vine-o babă cocoloş Vine viteazul Alic .
Şi lui Radu-aşa-i spunea , Da' Radu de mi-l vedea
Frumos bine-I sfătuia : Aşa din cerdac vorbea :
- Radule, măria-ta, - Bre Ali. voin ic viteaz,
Ascultă la mine-neoa ' : De-ai n·n it cu nun năcaz,
Suliţe-n pămînt înfigeţi �oi în săbii ne-om lupta,
Şi cu crengi le cuprindeţi ; Luptă direaptă-om purta.
Caii turcilor s-o-nfige De-ai venit cu voie bună,
Şi coraj ul tu le-oi frînge ! ' Aide, în palate-mi tună
Mul te suliţe-nfigea Să bem vin de Odobeşt i,
Cu vîrfu p'in rămurea , Eşti la Radu-n Bucureşti,
Şi cum :.\forat mi-alerga Să facem o veselie
Caii-n suliţi să-nfigea . S-audă la-mpărăţie,
Ţarul Murat cel fălos Să trăim , frate, pe pace
îmi pleca cu capu-n jos C-aşa e pe direpta te !
Şi fugea cît îmi putea, D a ' turcu , arap viteaz,
Abia Dunărea-o trecea . . . Pitula al său necaz
Cum să facă, cum să dreagă, Şi lu i Radu-aşa-i vorbea :
Pe Radu el să mi-l piardă ? - A scultă la vorba mea :
Şi cum sta şi se gîndea , N-am venit să ne luptăm,
Iacă-o cartie-i scria : Şi-am venit să ne-ospătăm ;
„Radule, viteaz mare, N u sînt eu voinic în stare,
Nu-ţi fie cu supărare, Te ştiu că tu eşti mai tare !
Vino pîn ' la Ţaligrad, Şi-ncepea de chefuia,
În sarai te fac-mpărat ; Da' pa'are cin' le-umplea ?
Ţaligradu jumătat e , Episcop venit din Dii,
Da-mpărăţia a tria parte, Le da vin de mermeziu,
Le da şi de Odobeşti,
Ţi le dăruiesc pe toate Numai voia le-o-mplineşti . . .
Da' fă-ţi cale-n astă parte !" El pe Radu-I îmbăta,
„Ţar Murate împărate, Pe sub masă îmi cădea .
S-ai mertic de sănătate, Dară Ali ce-mi făcea ?
Cit e-n lume direptate Mi-l lega, mi-l ferega,
Nu ne temem nic i de mo arte ! El pe cal mi-l arunca
Nu e Radul voievod Şi-l trecea chiar Dunărea .
69 1
Mi-aj ungea la Ţaligrad, Şi-ncălecă şi pi-un 'at,
Ţaligradu , mare grad. De-I v ăzu împărat Murat
l\Iurat ţaru de-I ,·edea P'in călăi cum se-nvîrtea ,
Da ordinu a-l t ăia : Capetili le-asvîrlea,
- Voi c inci sute de gelaţi, Şi pe toţi el m i-i t ăia,
Geaba c iorba m i-o mîncati Numai Murat rămînea ,
Pe Radu de nu-l t ăiaţi . ' A şa din gură-i vorbea :
Capu-n ţap ă-i alinaţ i ! - Radule, baş eşt i viteaz,
Gelaţii m i-l bulduşea. Îţi mor turcii de năcaz :
La Bosfora mi-l ducea Nu eşt i . frate, de p ieri t .
Gata capu a-i t ăia , E ş t i încă d e văcuit !
I\uma-n lanţuri m i-l ţinea . D u-te-n ţara-ţ i sănătos,
Cînd fu gata a-l t ăia, Ca un trandafir frumos,
Radu lui Murat \' orbea : Stăpîneşte-ţi ţara-n pace
- Lele, mărite-mpăratc, C ă turcu n-are ce-ti face !
Facă-ţi Domnu multă parte Îşi lua sabia cea g rea
De mertic de săn ătate. Şi-mi pleca-n Rum ânia.
Am făcut multe păcate ! Ş-aşa pe drum cum mergea,
Adu-un p op ă creştinesc, Gînduri multe-I prididea :
Y rea u la el mă spo\' edesc ; "Ce-ar fi să trec la Timoc ,
C u sabia mea cea grea La cel hain episcop ?
Yreau capu a mi-l tăia, Bine, vezi, m-a ospăta t ,
(-arc vro sut ă ocale, P e mina l a turc m-a dat .
Taie numai carne moale ! . . . S ă merg eu să-i mulţămesc,
1\lurat dacă mi-auzea Datoria să-mi plătesc ; . . . "
A şa la agali \' orbea : Pe ceri eriau stele mii,
- Să mergeţi la Bucureşti Dară Radu sta în D ii ;
L-ak mari case domneşti, Nici nu bea, nici n u mînca,
Sabia grea să i-o-aduceţi. În 'aiduc să îmbrăca
Dunărea-n grabă o treceţ i ! Şi mergea la episcop,
Ali gă\'aj i mi-aduna. Pe ceai negru de Timoc ;
Iară Dun ărea-o trecea, Barbă neagră pînă-n brîu,
Sabia grea i-o-aducea. Cu cunneiu-ncins la brîu,
Frumos popa-I spovedea . La mînăstire-mi mergea,
Apoi 1\Iurat supărat Aşa la episcop vorbea :
De pe tron t are-a strigat : - Ce m ă rog, sfinţ ia-ta,
- Voi. cinci sut e de gelaţi, Fii bun a mă spovedea
(apu lui Radu-i t ăiaţi ! C ă am, p ărinte, p ăcate,
Şi cum stau şi să trudea, N uma-n mine sînt păstrate.
Sabia nici că-mi putea 'Aiducind p i la colnice,
D i la pămînt a urnea, N egustorii ca să-mi pice,
Dară paşa îmi t urba ! Tot avutul eu le-am luat ,
A tunci Radu de-mi vedea D a' capetili le-am t ăiat .
Lui paşa aşa-i vorbea : Ş i-am venit mă spovedesc,
- Dezlega ţ i-mi mina stingă, Păcatele-mi i sp ăşesc ,
C opilaşii o să-mi plîngă, C ă ce-oi cere eu îţi fac
Să v-aj ut s-o ridicaţi, Numai să scap de păcat,
Cu ea capu să-mi t ăiaţi ! C ă mulţi oamen i am legat
Mina stîngă-i dezlega, Cu curpenu-nfăşurat ;
Lanţuri grele zîngănea ; Numai oasăle-nşirate
Cum ridica sabia, Stau p'in codri atîrnate,
începea la turci tăia. Prea multe grele păcate ! . . .
692
- Ai, bre taică-tăiculiţă, i\ urna-o ţîră o-ndrtea,
Mare ' aiduc eşti de viţă, Pe episcop mi-l tăia-re,
Ţi-ai pierdut locu din rai , Lumînare-i aprindea-re.
Multe păcate mai ai ! De din deal de c el Zăiceri
- Stai , părinte, nu e totu, Îmi zidi la măn ăst iri ,
Am tăiat eu şi un p opă :\" ouă mănăstiri zidea ,
Şi-am făcut mare păcat, :\" umai una nu putea,
Ce să fac eu ca să scap ? Iar c u turcu să bătea ;
- Nouă mînăst iri de-oi face, �lult c vitejii făcea ,
Oi scăpa de-ale păcate ; Doamn e, de să pomenea !
Al ' fel iadu te mănîncă, Şi-mi trăia pc ţară-n pace
La inimă te despică ! . . Că n-are tur c u ce-i face,
Atunci Radu de-auzea, Şi-mi zi<lea la mănăstiri
Iar la episcop îi vorbea : Pen tru-a sale pomeniri.
- Dacă-a mele păcăţele :'\fare voivodă-mi uidea ,
Să iartă p ' in zidiri, ele, Lumea toată-1 pomenea .
N-o să fie un potop Istorie rum ânească,
De-omor şi un episcop ! La buni fra ţ i ca dumneavoastră,
Sabia el că mi-o trăgea, Pen tru ca să-l pomenească !
Sîma Prunan1 Sa11d11- Timoc, Cînteu bdtrhuşti, l i .l
Zlocutea (R.S.F. I ugoslavia)
[ 1 937- 1 939j
205(286) GH IŢA CĂTĂ�UŢĂ
A Floare verde foi dă viţă,

ă Pă ceai deal, pă. cea culmiţă,
Pe culmiţa dealului,
Dealului
Ardealului ,
/ : Sus, pe vîrfu muntelui, :/
Plirnbă-mi-5ă, mi să poartă,
Poartă-mi-să, mi să-mplimbă
Săvai Ghiţă Cătănuţă
Cu a lui dalba-i mîndruţă,
Cu doi5pre'ce căluşăi
Vineţ, nene, porumbei,
Săxănaz' de gălbinei,
'Mplimbă-j ' mîndra printre iei ; măi
e Cu doi bani la buzunarî,
î Cu vo şapte lăutari ;
Da bacşij la lăutari,
/ :Zice c-are şi iei bani . . . :/
lei mereu că să-mplimba ,
Mîndrii lui că mi-i zicea :
+ - Alelei, mîndruţa mea,
+ Dă cînd, mîndro, te-am luat
+ Nici un cîntec n-ai cîntat ;
+ Cîntă-z' , mîndro, cîntecu
+ Că mi-e drag ca sufletu,
693
+ Fie cit dă mititel
+ C-am s-ascul' cu dra' la iel
+ Că sîn' tînăr voinicel !
+ Iară mîndra că-i spuRea ,
+ Dîn guriţă că 'icea :
+ Aleo, Ghită
-
' dumneata,
+ I-oi începea
d-a cînta,
+ Drumu la glas că mi-oi da,
+ Yăi adînci c-o răsuna,
+ Livez ' verz' mi s-o-ncurca,
+ Ape mari s-o turbura,
+ Munţii s-o cutremura,
+ Braz' mărun' s-or legăna,
+ Glasu mieu că s-o ducea
+ To ' la Gruia, Zavai- Gruia,
+ Arampaşă dă haiduci,
+ Ceată patruză' şî cinci,
+ Cinzăj ' , nene, fără cinci .
+ Iel pă glas m-o-nţelegea ,
+ Paloşu-n mîn-o lua
+ Şî pă cal c-o-ncălica ,
+ Drumuleţu ş-o lua,
+ O lua cîmpu
d-a lungu,
+ Cu pădur'le d-a curmejîşu ;
+ O umbla,
o întreba,
+ Pînă peste noi c-or da .
+ Ţie capu ţi-or tăia
+ Că i-am fost ibomnicea
+ Dă cînd eram mititea,
+ Dîn braz' dă la maică-mea ;
+ Şi mi-a fost ibomnicel
+ Dă cînd erea mititel,
+ Făceam dragoste cu iel ! . . .
B m Dară Ghiţă-i răspundea,

ă Din guriţă că-i zicea :
- Alelei, mîndruţa mea, ,
ă Cîntă-m', mîndro, nu te teme
e Pînă mă vezi în pice re,
C-aste dalbe mîini curmate
Stn ' cu sîrmă-nfăşurat e
/ :De l a deşte pîn' l a coate •. :/
Mi-aşteaptă cu zi, cu · noapte,
/ :.�i n-are cu cin' să bate ! . :/
c Acum rnîndra mi-auzea,
I ncepea
d-a mi-şi cînta,
694
Lăsa glasul frmeie�d
Şi cuvinte haiduceşti ,
Drumu glasului că-i da,
\'ăi adînci că ră�una,
LiYez' verz' mi să-ncurca ,
Ape mari să turbura,
Toz' munţii să cutremura,
/ :Brazi mărun' să legăna , : / fM1
Glasu iei că să ducea
ăi To' la Gruia, Sa\'a- Gruia,
+pă i + Gruia pă glas mi-o-nţele,ea ,
+ Paloşi în mînă lua
+ Şi pă cal că-ncălica ,
+ Drumuleţu că-j ' lua.
+ Lua cîmpu
d-a lungu ,
+ Pădur'le d-a currnejişu,
+ Tot îmbia,
tot întreba,
+ Pînă peste Ghiţă-n da .
+ Cîn ' p ă Ghiţă mi-l găsa ,
+ lncepea
d-a-1 judeca
+ Şî mai mul ' mi-l ispitea
+ Şî tod mereu I-încerca
+ Să vază ce minte-avea ,
+ Din guriţă că-i zîcea :
+ - Aleo, Ghiţă dumneata,
+ Cine naiba te-a ştiut
+ Cîn' cu mîndra mea te-ai logodit,
+ Şî cine mi te-a aflat
+ Cîn' cu ea te-ai cununat ?
+ Dă-m ' , frate, pă mîndra ta
+ Că e ibomniceaua mea
+ Dă cînd erea mititea,
+ Făceam dragoste cu ea ;
+ Şi i-am fost ibomnicel
+ Dă cînd eream mititel !
+ Dară Ghiţă-i răspundea,
+ Din guriţă că 'icea :
+ - Aleo, Gruio dumneata ,
+ Io pă mîndra
nu ţi-oi da,
+ C-asta
ieste mîndra mea
+ Dă mi-a dat-o soacră-mea
+ Dă cînd erea
mititea
695
+ Să fac-io casă cu ia
+ Cum .face . toa.t ă lumea !
+ Iar . din gură Gruia că-i zîcea ,
+ Tod mereu că-l încerca :
+ - Aleo, · Ghiţă ·dumneata ,
+ Dă-111 ' , mă frate, paloşu tău !
+ Dară Ghiţă-i răspundea :
+ - Paloşu meu nu ţî I-oi da,
+ Ăsta ie . paloşu mieu
+ Dă m-a-nzestra ' socrî-mieu
+ Să apere capu mieu ,
+ Capu mieu ş-al mî ndrii mele
+ Celor făcători dă rele !
D Iar din gură că-i zicea ,
Tot pă Ghiţă-I încerca :
- Dar, măi Ghiţă dumneata,
Să-m ' dai tu căluţul tău. !
m Dară Ghiţă-i răspundea :
- Io calu mio nu I-oi da,
+măi + C-ăsta ie călu ţu mieu
+ Dă m-a-nzestra ' socrî-mio
+ Ca să poarte corpu mio,
+ Corpu mio ş-al mîndrii mele !
+ Atunj ' Gruia că 'icea :
+ - Bine, Ghiţă dumneata ,
+ Ce vrei tu, măi, acuma :
+ Or' la săbii să ne tăiem,
+ Or' la luptă să ne luptăm ?
+ Car' pă care ne-on răzbi,
+ Mîndrii to' d-un bărbăţăl i-om f1 .1
+ Dară Ghiţă-i răspundea :
+ - Aleo, Grui o dum.nea ta,
+ 'Ai la luptă dreaptă
ş-înţeleaptă,
+ Că ie dă la Dumnezău lăsa tă ;
+ Că dacă la săbii ne-on tăia
+ Or' io mai înainte-oi da,
+ Ţîie capu ţ-oi tăia ,
+ Nu să vede vitejîia mea ;
'
+ Or tu mai nainte-oi da,
+ Mie capu mi-oi tăia,
+ Nu să vede vitej ia.
Ai la luptă dreapt;i
ş-în ţe lea ptă
696
+ Că-i dă la Dumnezău lăsată ! .
+măi + La luptă să lua
+ Ş-amîndoi că să lupta .
+ Dă dimineaţă pin' la prînz
+ · Le fusă lupta cam cu rîs ;
+ Iar dîn prînz pînă nimiaz
+ Fusă luptă cu năcaz : .
+ Dîn nimiaz pînă-n chindie
+ Fusă luptă cu mînie
+ Şî să mîncau dîn cîinie ;
+ Dîn chindie pînă-n seară
+ Chiar capu că şî-1 mîncară . . .
+ Dară Ghiţă ce-m' făcea ?

+ Ca să-şi încerce pă mîndra
+ Să vază, mai ţîne la iel cumva ,
+ [Din guri J iel ce-m' făcea ?
. . .
+ Mîna stîng-o aducea ,

+ Brîneţu şi-l zloboza ,
Să făcea
să-mpiedica
+ În genuchie că-n' cădea,
- Să'i mîndruţă,
să'i drăguţă,
Să.- i dă-n' sumete brînu
Că-m' pune lotru capu !
Dar femeia, ca femeia ,
Poale lun' şî minte scurtă,
Femeie nepricepută
Şî de minte neajunsă,
Ia
din gură că striga :
+ - Lasă, Ghiţă dumneata ,
+ Car' pă care Y-oz' răzbi
+ To' d-un bărbăţăl mi-o fi !
E Atunj ' Ghiţă dă-m' vedea
Căj ' mîndra la iel nu mai ţinea
Mîna dreaptă mi-o aducea,
Brîneţu şi-l sumeţa
/ : Şi pe Gruia
mi-l loua, mă :/
To' mi-l minţa femeieşte
Şî-1 aducea voiniceşte
/ :Şi mi-l trîntea haiduceşte. :/
Cîn' cu iel în pămînt că-m' da,
697
e Pînă-n brlu mi-l îngropa„
Paloj dîn teacă trăgea ,
Căpăţîna i-o tăia .
+m ă i + Dar cîn' mîndra că-m' vedea ,
+ Tot cu Ghită rămînea ,
I
+ Greşită că să sîmţa,
+ La iei, frate, să ducea,
+ 'Naintea lui că-ngenuchea
+ Şi-nc epea ,
dă-l săruta.
+ - lartă- n ' , Ghiţă, greşala ,
+ Nu ne mai făcea p-asta
+ Cîtă minte c-oi avea !
+ Dară Ghiţă că 'icea :
+ - Alelei, m în dru ţa mea ,
+ Hai acasă ,
facem masă ,
+ Futu- z mintea-n cur
' dă proa s t ă
+ Ş i dă mare ticăloasă !
+ Ie i dă mină c-o lua
+ �acasă că să ducea .
+ Acas' cu ea
să ducea,
+ 'N bă t ă t u ră mi-o s cotea ,
+ Capu mîndrii i-l tăia ,
+ Vîr' la copită-I făcea .
+ Ţîţîile căle tăia

+ �în disaji că le punea,
+ Pă cal frumoz le-aşăza
+ Şî la soacră-sa pleca .
+ Cîn' la soacră-sa mi-ajungea ,
+ Soacră-sa că mi-l vedea,
+ Dîn guriţă că 'icea :
+ - Ale, Ghiţă dumneata ,
+ Un de ieste mîndra ta
+ Care ieste fata mea,
+ Dă ţ-a dat-o maică-mea
+ Să faci tu casă cu ea
+ Cum face toată lumea ?
+ Iei dîn gură că-i spunea :
+ - Ai-vai, fa mamă socră-mea ,
+ Nu ştii tu , frate, ceva ?
+ Astă vară, vara mare,
+ Io mul' fin că mi-am cosit,
698
+ Copiz ' dă fin că mi-am făcut,
+ La toate vîrf că mi-a ajuns,
+ Numa ' una mi-a rămas ;
+ Capu mîndrii i-am tăiat,
+ Vîr' la copită i-am fapt .
+ Măicuţă, dă nu mă crezi,
+ 'Ai acasă tu dă vezi !
+ Iar din gură că 'icea :
+ D-aba bine, mamă soacră,
-
+ N-ai niţîcai varză acră

+ Să-z' dau d-o bucată grasă ?
+ Mîna-n disaj ' că-m ' băga,
+ Tîţişoara i-o scotea ,
+ Soacră-sii că i-o-arăta .
+ Şi soacră-sa că 'icea :
+ Bine, Ghiţă dumneata,
-
+ Cum ai tăiat ţîţa ta

+ Care te-ai culca ' cu ea
+ Dîn copilăria ta ? !
+ Şi Ghiţă că-i răspundea :
+ Ba, ba, ba, soacră-mea, ba ,
-
+ Asta nu ie ţîţa mea

+ Dă m-am jucat io cu ea
+ Din copilăria mea ;
+ Ie o ţîţă dă căţa,
+ A vru' să joace păgîn cu ea ,
+ Să-n spurce mie legea ! . . .
Vasile Tetin "' g. 2 1 92

Ciuperceni (Tr. Măgurele) - Teleorman O. B ÎRLEA
17 VII 1962
206(272) ŞOIMĂNEL
Pe deluţ, pe deluşel Ochii mi-or împăngeni

Merge-un tinăr voinicel Şi pC�rul mi-a cărunţi,
C-o pruncuţă după el. La nime n-oi trebui !
Voinicul mergea călare - Alelei, tu, mîndra mea,_
Şi pruncuţa pe picioare. Eu pe tine te-oi lua
Pruncuţa din grai grăia : Dacă tu mie mi-i da
- Şoimănele, mila mea, Piept rotund de-mbrăţişat •.
Fă tu bine şi mă ia Buze moi de săru tat !
Pînă ce-s mai tinerea, - Şoimănele, mila mea,
Că dac-oi îmbătrîni Eu d-acelea · nu ti-oi da
Faţa mi s-a veştezi, Căci mă tem de ' Dumnezeu
699
Că m-a pedep s i prea rău . Ci-nvîrtea sabia sa,
Ba doar m-a şi p E depsit C a pu l lotrului ciunta
Să n-am loc de odihnit, Şi-ap oi pe braţ mi-l punea
C ăc i de caut sp re- ă st iz\'or Şi d-a dura mi-l dădea
Dor m-ajunge după dor, Peste \'alea cu bu j o r ul ,
De-arunc ochi i pe \' ălcele Peste sîlha cea cu dorul,
I n i ma - m i s ă s c a l dă-n jele . l'nde iarba-i şovîrcoa s ă
Dorul nu-i dor de drăguţă, Şi \'iaţa drăgo stoasă .
Ci e dor după măicuţă ; �i d-aci iar au plecat
Jalea-i pentru surorele, Peste codrul aburat,
Pentru-a mele z i le grel e ! Dar în vîrful muntelui,
Dusu-s-au cit s-au mai dus La fîntîna corbului,
Pe părîu la deal, în sus, î n tîlniră trei voinici
�i-n c a l e s-au întîlnit Culegînd flori d-arşenici.
Cu un tinerel vo i ni c, Şoimănel stă şi să u i t ă
J\ ici prea mare, nici prea gros, �i din gură le cuvîntă :
Cum e omul mai frumos . - Bună vremea , trei voinici,
� i m ă ne l la el pri ve a Ce lucraţi singuri p-aici ?
�i din grai aşa- i zicea : - Ce lucrăm , nu- i gri j a ta,
- Bună vremea, m ă i vo inice, Dar una te-am întreba :
D- u nde e ş t i , ce ca ţi p-aice ? l\ u ne vinzi tu pruncuţa ?
- Să t ră iţi , voi călă t ori, C ă ne place la umblat
Eu s î n t tata flo rilor , Şi de rîsu-i dezmierda t ;
F rum o r n l frumoşi lor , 1\ e plac ochi şo rii ei,
\"i tejelul munţilor Că-s destul de frumuşei ;
I>1n ţara tălharilor. Ne plac a ei buzişoare,
Eu p-aici a m r ă t ăci t Că-s destul de rumenioare.
De mult dor, de mult iubit S pune , vinzi-o, măi făr ta t e ,
Dup-o prun c ă tinerea , Că de nu, 'ai d' la luptate
Frumoasă numai ca ea, Şi-apoi ştim c-o fi dreptate !
l\ ici prea naltă, nici prea mica, Şoimănel s t ă ş i s ă u it ă
Cum e mîndra mai voinică. Şi din gură le cuvîntă :
Şi pe tin' te-aş întreba : - Eu puicuţa nu mi-oi ,·inde
l\u cumva aceasta-i ea ? Chiar cerul de s-ar aprinde,
- Ce grăieşti tu, măi fărtate ? Ci v-oi vinde murgul meu,
l\u m i - i face nedreptate Că-i din neam de paraleu,
Să-mi iai mîndra frumuşea , Ori v-oi vinde miorele
Care m-am iubit cu ea ? Ce pasc vara prin vălcele,
- Ba o iau, zău , şi o duc Ori v-oi vinde oi cornute
Peste lunca cu bulbuc , Ce cîntă vara pe munte !
Peste \'alea cu bujor, - Noi d-acelea n-om lua.
Peste lunca cea cu dor, Făr' numa i pe m îndra ta !
Unde iarba-i şovîrcoasă - Şi eu mîndra nu v-oi da
Şi viaţa drăgostoasă ! Pînă capul sus mi-o sta !
- Şi eu jur pe legea mea Ascultaţi voi, trei voinici,
Că nicicînd n-o fi a ta ! Faceţi-mi drumul p-aici
- Dacă nu vrei să mi-o dai, Să mă duc la maică-mea
Caută-n luptă să te dai ! Să-şi vadă pe noru-sa ,
Luptă mare se-ncleşta, Că v-oi da mii bărbăcaşi
Dar Şoimănel nu se da Ce pasc vara prin buhaşi,
Nice mort, nici împuşcat, V-oi da miei şi cîrlăniţe
Nici de paloş dimicat, Ce pasc vara-n poieniţe !
700
- Noi d-acelea n-om lua. Yoinicii să �upărau
Ci-om lua pe mîndra ta ! Şi din grai aşa ziceau :
- Alelei. dar, trei voinic i, - Şoimănelc.
Dacă e să mor aici. Yoinicele.
Lăsaţi-mă ca să scriu De n-oi dai, eşti mort a1c1,
Carte mamii, la Sibiu, În poiana cu bulbuci !
Să plătească slujbă-n sat Şi acestea cînd ziceau,
Că şi eu m-am însurat Pe Şoiman ei îl prindeau,
Sus, în casa cucului. Dar Şoiman nu se lăsa ,
La fîntîna corbului ! Ci în luptă sc-ncleşta.
Voinicii pace-i dădea, Pe toţi trei mi-i arunca :
Şoimănel cartea scria Cnu-n deal şi altu-n vale,
Şi cînd cartea-mpătura L:nul mort, jos, lingă calc :
Voinicii iar întreba : Şi-apoi mîndra şi-o lua
- Dai-ne mîndra, ori ba ? Şi cu <linsa se ducea
- Nu vi-o dau, că e a mea La iubită maică-sa .
Şi m-ar durea inima ! Să.-şi vadă pc nom-sa .
Coşbuc - Bistriţa-Năsăud Brignariri . .50
207( 1 60) STOI�ICEL YITEAZU L
Ce !'-aude ? Cc s-aude ? Şi la fişpan răsrundc:a :

Pin ' la mine ce pătrunde ? - Eu puşcuţa nu-ţi voi da
0-i rnnet de clopoţele. Pînă m-oi putea lupta ,
Ori-i glas de turturele ? Că i-am jurat pe oţele
Nici e glas de turturele, Să scot capul mîndrei mele !
]'.\ici sunet de clopoţek, Şi fişpanul se mira
Ci i mîndru voinicel, Şi că tră voinic zicea :
Yoinicelul Stoinicel, - Stoinicele, Stoinicelc,
Cu mîndruţa după. el. Ku te tot mînca-n măsele,
Şi-i ieşi fişpanu-n cale : Dă-mi bară.mi paripul mie
- Stoinicele, Stoinicele, De nei bine s ă-ti mai fie !
De nei bine să-ţi mai fie. Stoiniccl în dinti' crisca
Dă-mi tu mîndruliţa mie ! Şi cătră fişpan �icea �
Dar Stoinicel că rîdea - Domnule, măria-ta,
Şi glumind că răspundea : Eu paripul nu-ţi voi da,
- Fişpane, măria-ta, C-am jurat în coama lui,
Eu mîndruţa nu ţi-oi da Că-i din ţara turcului ;
Pînă capu sus mi-a sta, Şi-am jurat pe sănătate
Că mîndruţa-i frumoasa, Să mă scoată de la moarte !
Făcu tă pe seama mea ! Pandurii bine-auziră
Şi aproape că veniră,
Şi zice fişpanu-aşa : Şi ei îşi făcură plan
- Nu te tare supăra, Să vină lingă fişpan,
Dar să-mi dai puşcuţa mie Să prindă pe Stoinicel
De vrei bine să-ti mai fie I
'
. Şi mîndruţa d-îngă el.
Dar Stoinicel iar rîdea Stoinicel, ca un viteaz,
70 1
Nu da la panduri răgaz, Stoinicel porunci dedea :
C-o da tă sare pe cal, - Cei mai iuţi, pe dinainte,
Bagă mîna-n buzunar, De daţi la fişpan plăcinte ;
Fluieră una frumos Cei mai moi,
Şi ţipă galbin i pe jos. Pe dinapoi,
Pandurii tot culegea, Mînaţ i domnii ca pe oi.
Stoinicel capuri tăia, Să nu le mai vină-n minte,
Şi mai fluieră o dată,
Că codruţul nu-i domnesc,
Să vină şi a lui ceată,
Cea prin co dru-mprăştiată ; Că codruţu-i rom ânesc
Apoi, dacă s-astringea, Şi potecu-i voinicesc !
Bucium - Alba Retega 1ui, 30
208(302) N ICOLCEA
Coboară , Cotaţi locu de-ntăriţi

Cine-mi coboară Şi-n şîlboc să ne păziţi !
Pe culmiţa dealulu i, Cătră nuroria sa 1
Dealul Almăjanului, Nicolcea îmi cuvînta :
La fîntîna fagului ? - Hai, tu , doamnă jupîneasă,
Căpitanul Dalapin Să ne faci de cină-aleasă
Cu frate-so Nicolcea , Nouă şi la cei voinici,
Nicolcea Că-s voinici dă-i tomocici !
Arambaşa , Şi cînd doamna auzea,
Arambaşa hoţilor Î n călcîne se-ntorcea
Şi �tăpînul codrilor, Şi de cină că-mi făcea,
�i cu cinzeci de voimc1, Şi măsaiele-aşternea
De voinici Şi de cină le punea ,
D-ă.i tomocic i, Lingurile că le da.
Rasi la berbe , Dar Nicolcea ce făcea ?
Gr� şi la cefe, Lingura-n mînă lua
Cu mustete-n vărvărice, Şi din gură îmi grăia :
Cum stă b ine la voinici, - Frate, frate
Tot cu flinte d-ale lungi Dalapine,
Şi cu ţăvile de-argint, Spune-mi mie
Ce n-am văzut de cînd sînt ! î n cin' te-11crezi :
Iar Nicolcea ce-mi lucra ? Au în mine,
Î n degete-mi fişconea, Au în tine,
Toţi voinicii se strîngea Au în arme ce-s pe mine,
Şi din gură le grăia : Au în cincizeci de voinici,
- Măi voinici De voinici d-ăi tomocici ?
D-ăi tomocici, Dala pin îi răspundea :
Raşi la berbe, - Nici în tine,
Groşi la cefe, Nici în mine,
Cu musteţe-n vărvărice, Nici în arme ce-s pe tine,
Cum stă bine la voinici, Nici în cincizeci de vom1c1,
1 Citeşte : doamnăsa.
702
De voinki d-ăi tomocici, - Frăţioare Dalapine,
Ci io mă-ncred Io ţie cu drept ţi-oi spune :
În albă doamna mea ! Du-te iute,
Cînd Nicokea auzea, Tot mai iute
Lingura că şi-o zvîrlea Pe poteca pitulată,
Unde cînii se culca, La poiana făr' de iarbă,
Şi-n degete fişconea , La fîntîna făr' de apă . . .
Toţi voinicii s-aduna : Dalapin se ridica,
- Măi voinici Repede se îmbrăca ,
D-ăi tomocici, După doamna lui pleca .
\'oi luaţi •
Iar N icolcea ce lucra ?
De cinati' Î n degete fişconea.,
Şi cu vi n vă adăpaţi, Toţi voinicii se scula ,
Păn' la ziuă vă odihniţi, C ă Nicolcea poruncea. :
Fără grijă să durmiţi, - Sus, voinici
Eu singur şîlboc voi sta ! D-ăi tomocici,
Toţi voinicii asculta, Armele vi le-mbrăcaţi,
Toti \'Oinicii se culca. Bine grijă să luaţi,
Da� cînd fu la miez de noapte, După mine să-mi plecaţi,
De duşmanii dorm de moarte , Voiniceşte vă purtaţi ;
\'ine hoţul d-Almăjan, La poiana făr' de iarbă,
Că e mîndru şi viclean, La fîntîna făr' de apă,
Si la doamna se ducea, Duşmanul să-l ajungem,
C u piciorul o clintea, Noi pe el să-l prindem,
Ea capul şi-l ridica , Viu , întreg, nevătămat,
El din cap semne-i făcea . Cum e bun de judecat !
Pe poteca pitulată. Voinicii porneau ,
La poiana făr' de iarbă, Poiana ocoleau.
La fîntîna făr' de apă, Dar Dala pin ce lucra ?
Amîndoi se-mbrăţoşa , El la margine şedea,
Frumos ei se săruta La duşman nu se ducea,
Ş-amîndoi că se ducea, Că mare frică. purta.
Iar Nicole.ea tot ndea. Iar în mijloc de poaină,
Cînd de ziuă se făcea, Fără frică, fără teamă,
Dalapin doamna-şi striga , Şedea hoţul d-Almăjan.
Dar nime nu răspundea . Că e mîndru şi viclean,
Dalapin atunci zicea : Şi pe doamna mi-o ţinea ,
- Măi tu, frate N icolceo, Pe genunchi o dezmierda,
Albă doamn-ai văzut-o Cu vin alb o adăpa ,
Î ncotro ea mi-a plecat ? Î n gură o săruta.
Spune-mi drept ş-adevărat , Dar Nicolcea cuvînta :
Că io-n tine m ă încred, - Frăţioare Dalapine ,
Şi în tine, Dacă te încrezi în tine,
Şi în mine ,
Almăjanului ,·orbeşte
Şi în arme ce-s pe tine,
Şi în cincizeci de voinici, Şi degrabă-i prunceşte
De voinici d-ăi tomocici ; Că pe doamna să ţi-o dea !
Că muierea-i mare drac , Dala pin aşa striga :
1\fare drac împeliţat, - Hei, voinice d-Almăjan,
Că omul o măriţeşte, Că eşti mîndru şi viclean,
Ea pe min' mă năpusteşte ! Tu pe doamna mi-ai furat,
Nicolcea îi răspundea : Că eşti hoţ şi blăstemat !
703
Almăjanu-i răspundea : - Daţi nainte, di-agii mei,
- Yin' la mine', · Daţi nainte, voinicei,
Dalapine . Care-ţi birui, .
Să-ţi arăt iute şi bine Acela m-o stăpîili !
Cum cănţelarea-a'i lăsat Cînd N icolcea auzea,
De urlă muştele-n ea, Î n degete fişconea ,
Stai. că io ţi-oi arăta ! Toti' voinici s-arăta.
Almăjanul se scula , Iar doamna ce mai făcea ?
La Dala pin se ducea Mina pe sucne punea
�i la luptă se ltia . Şi la fugă mi se da ;
Doamna la ei se uita, Iar voinicii mi-o prindea
Almă janul se-ncorda Şi pe ea, şi p-Almăjan,
�i-n pămînt C ă e mîndru şi viclean,
Pănă-n genunchi P-amîndoi că mi-i lega ,
Pe Dala pin mi-l băga . Judecata le făcea ,
Dalapin se încorda , C apetele le tăia.
Almăjan nici nu clintea . Şi N icolcea rămînea
Dalapin aşa grăia : Î n codru cu ceata sa,
-- Albă doamnă jupîneasă, Iar Dalapin se ducea ,
Jupîneasa mea aleasă. Î n cănţelare întra
\'ină. vină · de-mi ajută,
C ă duşmanu.I azi mă-mbucă ! Ş-apoi el se prensura ,
Dar doamna aşa-i grăia : Fată mare îmi lua .
Ilic Saberca Hodoş, 8 3
Priliptţ - Caraş-Se·1erin I SI DOR SABERCA
I S9 1
209 (295) TREI ZA PC I I ŞI TREI BEŞLII
A / :Foaie verde sălcioară, :/

La Gheorghiţă poposeară
Cîn' fu vineri dîn desară,
La Gheorghiţă poposeară
/ :Trei zapcii
şî 1 trei beşlii :/
Şi-un tînăr dă moldoveanî,
�Iult e-a năibii şî duşman
Şî la inimă 'icleanî . . .
B Dar Gheorghiţă nimerea,
Caii dîn mîini îi lua,
Grajd dă piatră mi-i băga,
Fîn şi orz le răvărsa ,
Le răvărsa fîn c u flori
/ :Cuosît după sărbători. :/
c Foaie verde-o garofiţă,
+b/ :Mi-are Ghiorghie-o mîndruliţă
+b Albă ca ş-o garofiţă,
+b Stă ochi negri să te-nghiţă :/
+ Şî buzile să te minţă . . .
704
D Dar Gheorghiţă că zicea ,
El de-o mîndruliţă-avea :
- Ia vedriţa dîn dreapta
/ :Şi ibricu dîn stînga, :I
Apă rece-oi aducea
Şi-n palme că ne-oi torna,
Pă ochi negri ne-om spăla !
E + măi + Mîndruliţa ce făcea ?
+ Luo vadra dîn dreapta
+ Şi ibricu dîn stînga ,
+ Apă rece c-aducea
+ Şi-n palme că le torna ,
+ Pă ochi negri să spăla .
+ Veni rînd la moldovean,
+ Moldoveanu ce făcea ?
+ Apă-n gură că oprea ,
+ Pă rochiţă mi-o stropea ,
+ Pă pa puce mi-o călca
Fb 1 2 +a / :Şi-n gură mi-o săruta . :/
Dar Gheorghiţă ce zîcea ?
+b / : - Iată, futu-i mumă-sa ,
+b Vezi ce 'uoţ dă muoldoveanf 1 ,
piii
+ 2 +b S-o sărute pă mîndra
+b Dă colea,
din fata' mea ; :I
+ Dacă-i fusă lui aşa
+ Dă ce n-o dusă-n başcea,
+ Facă-şi dragoste cu ea ,
+ Bage-o-n ochii mine-sa,
+păi + S-o sărute-n faţa mea ? !
Gb +a/ :N-am un cuţit, m-aş tăia
+a Şî pă mine, şi pă ea,
+a Să să ducă pomina :/
Că s-a tăia' d-un voinicî
/ :Pentr-un lucru dă nimic ! . . . :I
H Foaie verde-o garofiţă,
+măi 2 + b :/Mi-are Ghiorghie-o sluguliţă, :I
+ 'Mbrăcat într-o şubuliţă
+ Şi mi-l cheamă Ioniţă,
+ Şi dîn gură că-i zicea :
+ - Mă Ioniţă dumneata,
+ Tu la cal că te-oi ducea ,
+ Calu dîn grajd 1-oi scotea,
+ Cu ţăsala 1-oi ţăsăla
+ To' dă mălura finului
+ Şi dă prafu grajdului,
Foaie verde ca lipanu
C-oi să-m' împuşc moldoveanu
Şi-oi să-nstreinez Ardealu,
Să pribegesc Tel'ormanu !
705
[ î Ioniţ ă să ducea,
Calu dîn graj d i-l scotea,
Fîn şi orz, mă, lui că-i da,
Cu grădeaua mi-l grădea,
Cu ţăsala-1 ţăsela
+măi + To ' dă mălura finului
+ Ş î dă prafu grajdului.
+ Da Gheorghiţă ce făcea ?
'
+ Cnde flinta că-m' lua

+ Şi la moldovean pleca
+ linde moldovean dormea ,
+ Cu flinta că mi-l ochea,
+ Da ' unde că mi-l lovea ?
La gura zăbunului,
Cam la capu pieptului,
Cnde-i păs voinicului.
+ !\foldoveanu ce făcea ?
+ \'arsă la �înge-nchiegat
+ Cu boşogi amestccati.
J Da ' Ghiorghiţă ce făcea ?
/ :Căluşelu că mi-l loa, :/
K C ă lu şelu lu i s pu nea :
- Murgule, coamă rota tă,
+ b/ :Mai scapă-m' capu o dată
+b Să te văd la Leana-n poartă, :/
+ Să beau cinci oca dă vin
+ Şi freo doo dă pelin,
+ Să mă curăţ dă veninî !
L Dar c î n fu-n vale la podî,
'
+ mă1:2 +b/ :Murgu să făcu nerodî1 :/

+ Şi nu vru să dea pă pod,
+ Sări-n tină,
-n cea mocirlă,
+ Ş-în noroi
pînă-n cotoi.
Iar Gheorghiţă că-i zicea : mă
- Murguleţ, coamă rota tă,
/ :Mai scapă-m' capu o dată :/
b
+ ă + Să te văd la Leana-n poartă,
+ Să beau cinci oca dă vin
+ Şi freo doauă dă pelin,
+ Să mă curăţ dă venin ! . . .
�farin Dorcea mg. 2199 b
Ciuperceni (T. Măgurele) - Teleorman O. B Î RLEA
18 VII 1962
706
2 1 0(28 1 ) RAFILA
Colo-n coasta dealului, Zise maica cătră ca,

La marginea satului, Să-ţi alegi din ăştia doi,
Este-o casă micutea, Că. bogaţi-s amîndoi,
Oare cine sede-n ea ? Au ciopoară de boi mari
Şede mîndr� mîndrelor, Ş-o erghele d-armăsari,
Crăişoara stelelor ! :Mai au case zugrăvite,
Într-o zi de primăvară Pe dinluntru aurite !
Iată c-a ieşit afară. - Maico, măiculiţa mea,
Să culeagă flori frumoase, Nu-mi face inima rea,
Flori de cele cc miroase, Io nu-i \Teau pc ăşt ia doi,
Să le ducă Niţului, Fie bogaţi amîndoi,
Nitului voinicului, Că de Niţu mult mi-i clor,
De' la turma satului, Fără el, mai bine mor !
D rept în coasta dealului . 2\Jaică-s� din grai grăia :
Fata-ncetişor mergea, - Rafilă, copila mea,
Şi cum floarea o rupea Dorul tău nu s-a-mplini
La inimă o pun ea Chiar acuma de-i muri !
Şi la Niţu se gîndea : Unul trebui' să-ţi alegi
„Niţule, Şi cu-acela să te legi !
Băditule, Colo-n coasta dealului,
Dorui tău e dor nebun , La marginea satului,
Nu-mi dă pace nicidecum ! . . . " 1n cea casă micutea
Florile le-a sărutat Oare ce mi se vedea ?
Si lui Nitu i le-a dat : Nuntă mare şi \'oioasă,
:._ Niţule '. bădiţul meu , Oaspeţi mulţi în jur dL· masă,
Aste flori ţ i le dau eu ; Că Rafila e mireasă .
De-i vedea c-or veştej i , Ochii ei nu mai lucea ,
B ădiţo, bine să ştii Lacrimile 'i curgea ,
Petitori că mi-or veni, Junele o mîngăia :
Petit ori - Rafilă, aleasa mea ,
Pe ' cai uşori, Io îţi jur pe Dumnezău
S-or întra la noi în casă Că ti-oi fi alesul tău,
Şi m-or cere de mireasă ! Şi-i ' veni la mine-acasă
Zice N itu cătră ea : Şi-i trăi ca o crăiasă,
- Rafiiă, aleasa mea , Slujitori, căruţă, cai,
Florile eu le-oi grij i ; Cîte-ţi trebui' , toate ai !
De-oi vedea c-or veşteji, Soarele dac-au apus,
Oi părăsi oile, Oaspeţii cu toţi s-au dus.
Oile şi florile, Rafila, mîndră mireasă,
Si m-oi duce-n dorul tău Nu se depărta de-acasă.
Si te-oi scoate de la rău ! Mumă-sa mi-o tot mina,
Colo-n coasta dealului, ] unele o tot chema :
La marginea satului, - Hai, Rafilă, nu glumi,
La o casă micutea Vezi căruţa, că-i aci !
O căruţ ă se oprea Cînd era s-o pună sus,
Şi doi inşi se coborea. Venea Niţu ce-o fost dus :
Ş-o cerură de mireasă - Ian stai, frate,
Pe Rafila cea frumoasă. Stai, fărtate,
- Rafilă, copila mea, D e iubeşti pe mîndra mea,
707
Vin' cu mine-a te lupta, - Vin', Rafilă, mîndra mea,
Şi de-i fi biruitor, Vino la băditul tău
Fi-veti voi Yietuitori, Care te-a sco� de la rău !
Dar de te-oi bi'r ui eu Colo-n coasta dealului,
Să te ierte Dumnezeu ! La marginea satului,
Se luptară pănă-n sară . Este-o casă micutea,
Atunci Niţu-I apuca Acolo cine-mi şedea
Şi în braţe mi-l strîngea, Şi la rău nu mai gîndea ?
Oasele de-i sfărîma Şedea N iţul cel aflat,
Şi Rafilii îi grăia : Cu Rafila cununat . . .
S �J ro11 l "el cea 11 u Hodos, 138
\'ăliug - Caraş- Se·1er i n IOSIF VELCEANU
2 1 1 ( 2 80) GEORGE A LU l\IOLIN
Sărac George-a lu ' Molin, Şi piştoale subsuoare,

Cum l-or pus domnii la chin, Umple sinu de fişaguri
�i p c iel, şi mîndra lui ! Şi iar mîneci de şăreturi
l\lîndra din grai îi grăia : Şi vină, mîndruţă,-aici !
- Fă tu, George, ce vii face Ia bine-I d-asculta
Şi pune cu domnii pace, Şi d-acas' mi să ducea .
Că mie mi s-o urît I e puşchiţa sub cotrînţă
Pironiţi negre măturînd, Şi piştoale subsuoare,
Ferc reci zdrîncănind ! Umple sînu de fişaguri
D a ' George cînd d-auzea Şi iar mîneci de şăreturi.
La fcreast 'ă să d-uita, C înd ziuă mi să făcea,
D or din ţara lui vedea . Mîndra la George-ş' iera.
- Căpitane N egoiţă, Hoheriu ochiu-i lega .
Scoate-mi robii din timiţă, - Ia stăi, stăi, hoheriule,
Că io sluj esc şi mi-s Yina , Nu-i lega vederile,
-:\fîndra-mi slujeşte, nu-i \'ina ! Moşii bune o avut ,
D omnii să prinseră d-a rîde : Tăte bine le-o \"Îndut ,
- Cine, George, te-o învăţat , Dar cu banii ce-o făcut ?
De fapte ţ-ai arătat ? De George s-apropia,
De nouă ani şi jumătate Mică briceguţă-i da,
N-ai spus faptele toate ! Tăte sforile tăia
- D-o mîndră că m-o-nYăţat, Şi jos iei mi-ş' pica.
Că io slujesc şi mi-s \'ina, La mîndra mi să ducea,
Şi ia sluj eşte, nu-i vina ! Ie puşchiţa de sub cotrînţă
Dar mîndra i-o slobozeau, Ş-o umplea , ş-o slobozea
Lui George sudu-i făceau . Şi din gură aşa-m ' grăia :
La feriast 'ă s ă u ita, - Căpitane N egoiţă,
Mîndra slobodă-o vedea . Mai remîni cu sănătate,
Că de mine n-avuşi parte !
La feriast 'ă mi-o chema : - Du-te, George, sănătos,
- Du-mi-te, mîndruţă,-acas', Că la mină tu mi-ai fost,
le puşchiţa sub cotrînţă Vrednic de tine n-am fost !
Maria Popescu Popovici, 18
Clicio·1a - Timis.
1 898
708
GLOSAR
alcătuit de I . IO� ICĂ
Glosarul cuprinde, în general, cu\'inte sau sensuri mai puţin folosite în

mod obişnuit ; în mare parte ele sînt înregistrate de dic ţionarele uzuale ale
limbii rom âne (DA, CADE, TDR G, Scriban, Dl\! , DLR, DEX) sau de unde
glosare regionale.
În cuvîntul titlu, se dau formele refăcute (substanti\'elc la nominativ
singular, verbele la infinitiv etc . ) . După cuvîntul titlu şi după indicaţiile
gramaticale, am considerat necesar să facem , uneori, menţiuni ca reg . , pron .
reg. , înv., pop. etc .
Atunci cînd contextul sau explicaţiile din dic ţionare nu au fost suficiente
pentru lămurirea unui cuvînt sau a unui sens, am făcut menţiunea (probabil)
la începutul explicaţiei date. î n cîteva cazuri, sensurile au rămas neprecizate ;
p entru orientarea cititorului, în aceste situaţii, am dat un scurt citat .
La sfîrşitul fiecărui articol din glosar, se face trimitere la numărul piesei
din volum .
Aba, interj. (înv.) - exclamaţie care exprimă mirarea : 1 3 , .52, 63.

abwra, vb. (rar, despre vînt) - a adia : 8 I I 2 , 8i.
abwrat, adj . - din care ies aburi, acoperit cu aburi : 206.
acioaie, s.f. - nume populare pentru diferite metale sau aliaje ; în text : cerdac de acioaie
„ (cerdac) îmrelit cu metal , cu alamă lucioasă" : 70.
ai;iuca, vb. - (probabil) a se năpusti, a tăbărî asupra cuiva : 3.5.
adcista, vb. - a aştepta : 22, 3i, 5 1 , 66, 68, 1 68, 1 8 1 .
adevcira, vb. - a adeveri : 2 i , iO.
adimant, s.n. - diamant : 29 I I .
afedri, interj . - formă alterată a interj. afe1·i111 (turcism în-1.) : bine ! bra·,ro ! : i .
afion, s.n. - plantă cu proprietăţi narcotice, mac d e grădină : 1 1 1 .
aga (pi. agale), s.f. (înv.) - ofiţer din armata otomană : 39, 6 3 , 6i, 66, 68, 1 2 i , 1 68, 20i.
aghipeţi, s.m.pl. - draci : 20 ; var. agipeţi : 66.
agipeţ, vezi aghipeţi.
tti, s.m. pi. (înv. şi reg.) - ani : 20, 2i, ii, 57, 69, 1 .59.
alat, s.n. - odgon, funie groasă cu care se leagă corăbiile : i6.
albeală, s.f. (pop . ) - fard, pudră : 69.
709"
aligni, vb. - (despre vînt) a adi a : 1 95.
afiman, (sens neprecizat) - (probabil) o formă contaminată între alior şi l ipan : Ş-am zis verde,
de-aliman : 1 86.
alina, vb. - a atîrna., a anina ; în text (despre mină) : a scrint i : 1 5.
amăjui, vb. - a fermeca, a adormi, a amăgi : 20.
a meliţa, vb. - a ameninţa : 1 03.
amînar, s.n. - amnar : 6, 56.
amnărel, s.n. - diminufrr de la a m 11a r : 8.
apsă11a, s.f. - închisoare, arest : 65.
arabagi11, vezi harabagiu .
arambaşa, vezi harambaşa.
a rampaşă, vezi harambaşa.
ardmaş, s.m. (i1rr.) - arma.ş, slujbaş cu î nsărcinări admi nistrafrre, j udiciare : 1 2 .
ard ni, v u . - a hrăni : 2 4 .
ard11, s . n . - areu, alior, laptele cucului : 1 70.
m·derea, (sens nepreci zat) : L ele verde arderea : 38.
ardovea (pi. ard0t•ele) , s.f. ( reg.) - hirdă11 , ciubă r : 2-t.
arg/ie/ar, vezi arghclcgi 11 .
arghelegi1 1 , s.m. (reg.) - herghelegiu : 6.3 ; ·iar. arg/ie/ar : 30 .
an11a 11 , s.m. - armean : 1 49.
armin t , s.n. (in·r. ) - arme, armament : 56.
aromi, vu. - a aţipi, a adormi : 1 85.
m·sit , adj . (reg . ) - afurisit, blestemat : 1 03.
a i·şen ici s.m. - plantă ornamentală din Orient : 206.
arţ11it , adj . - (sens neprecizat) : Mi să vede -o căşciorea / Mititică, mititea , / A rţ uitd c u ar/a , /
Bărduitd c u barda : 38.
arnra , vb. - (probabil) a uda, a stropi cu apă : A sta este nor de Ploaie / Că vine fdcittă droaie, /
Şi pe noi ne-o arnra, / Mai nimi' nu ne-o făcea: 2 9 I .
a rvune, s.m. (ill"t . ) - arbore neidentificat mai îndeaproape, prouabil arţar stufos cu frunza ca.
de platan : 76.
ase/ier, s.n. (in·r . ) - armată turcească : 64.
asnale, vezi hazna.
asmăţui, s.m. - hasmaţuchi , plantă cu flori albe, plăcut mirositoare : 122.
asta/ , s.n. (reg.) - masă : 2 1 , 64, 66.
a stringe, vb. (reg.) - a strînge, a aduna : 1 66.
astruca, vb. (inv. şi reg . ) - a acoperi, a înmormînta : l , 6, 29 II.
astrucat, adj . - acoperi t : 83.
a t . vezi hal .
.avindtură, s.f. - adunătură : l i7.
avlie, s.f. (reg.) - curte : 64.
avrămeasă, s.f. - plantă de cimp, veninariţă : 1 70, 20 l .
azna, vezi hazna.
aznale, vezi hazna .
.a:mdl t1/ă, s.f. - diminutiv de la hazna : 28.
Bachea - interj . (turc.) - ian' vezi I : Bachea, bacii.ea, ghiavol u : 4 l, i2.

bahamet. vezi bahmet.
bahmet , s.m. (înv.) - cal tătăresc, mic şi foarte iute : 75 ; var. bahamet : 1 , 1 72 , 198.
bai-han, s.m. - han, căpetenie a tătarilor : 63.
bală, (s.f.) (pop . ) - monstru, dihanie : 4. 88, 19i.
balercd, s.f. (reg.) - butoiaş : 1 56.
balmanghiol, vezi baş-manghiol .
710
ba11dă, s.f. - trupă de lăutari, taraf : 65.
basamace, s.n. pl . - (probabil) 10·1ituri zdra·1ene, cum e basamacul de tare : 79.
baş, adv. (reg.) - chiar, tocmai : 20, 2 1 , 2i, 62 , 66, 68, 8i, 20i.
başb11z11c, s.m. - ostaş ·1oluntar din trupC'le otoman<' n e rl'gul at c , care t răia. d i n jaf : 68 ; va r .
bazb11:11c : 56.
ba şcea , s.f. (reg.) - g rădină , bagcea : 209 ; ·iar. bd,�tca : 20. 2 3 , 69 ; ·rnr. boşcea : -16.
baş-manghiol , s.m. (în·1 . ) - ştrengar de fru nt<', isteţ : 87 ; ·iar. ba!111a 11gh in/ : H.
ba:buzuc, 'Jezi başbuzuc.
băda n , s . n . ( reg. ) - puti nă mare : 68.
băfăureascd, adj . - în text : potera bd/dureascd, deri"! at de l a nn llll'k p rnpri n Bd/d11l'a11, potera
căpitanului Bălăuran : 1 00.
bă11dăgi11 , s.m. - membru al u nui taraf rk lăutari : 65.
bărbi11oc, s.m. - hărbănoc , plantă cu frunze](' tot d eau na ·1crzi şi c u f l o r i albastre, merişor, sas-
chiu : 1 62.
bdrddcel , s.n. - dimin11 ti·1 de l a bardd, toporaş : 1 00.
băşcui, v b . refi. - a s e separa, a SC' despărţi : 25.
bdşt ta , vezi başcca.
bechean , s . m . - becher, bu rlac ; şt rengar : 76.
beg11ic, adj . - biet, sărman, bednic : 35.
bei, s.m. (în·1 . ) - titlu dat de turci domnilor ţărilor rom â neşt i : 39, .'U .
bel . adj . - băl, alb la faţă, bălai : 26.
bcş/ eagd , s.m. (ÎI1'1.) - căpitan de beşlii : i7, 57.
beşlii!, s.m. (înv . ) - soldat (turc) de ca·1aleri e , care făcl'a seniciul d<' c ur i e r domnesc sau r!t'
jandarm : 5 l , 63, 209.
bic , s.m. - taur : 37.
bidivi11 , s.m. - cal tînăr, iute şi frumos : -19, 68, 1 33.
bfrişesc , adj . - de biriş, privitor la biriş, argat, slugă : 1 0.
bivoli/ocel , s.m. - diminuti·1 de la bivol : 50.
bîcldgel , vezi bîtldgel.
bîtldgel , s.n. - diminu ti·1 de la bît/agă, butoiaş : 28 ; ·iar. bicldge/ : -15, i6.
blagd, s.f. (reg.) - a'lere, bogăţie : 10, 1 1 , 2 7, 38, 62 , G8, 83, 8i, 1 66, 1 89.
boala rea, s.f. (pop.) - epilepsie, boala copiilor : 65.
bocal, s.n. (reg.) - pocal, ulcică : 1 68, 1 9 1 , 203.
bogasin, s.n. (înv.) - stofă sau pînză fină adusă din Orient, înt rebu i nţat ă mai ales pentr u căp t u -
şeli, bogasiu : i6.
boiestrînd, vezi b1tiest1·î11d.
bold, s.n. (reg.) - flu ierul piciorului ; (p. ext .) p1c1or : 1 1 .
boldeicuţă, s.f. - diminutiv de la boldeică, căţeluşă : 1 3, 99.
bolind, adj . (reg.) - nebun, smintit, nerod : 33, 6 1 ; ·iar. bol u nd : 1 16 ; bol un : 38.
bolun, vezi bolind.
bolundă, vezi bolind.
borţoşel, adj . - diminuti'J de la bol'ţos : 1 7 1 .
boşcea, vezi başcea.
bafttiri, s.n. pl. - (probabil) tafturi, chingi cu care se strînge şaua sau pătura pc cal : 1 73.
b1·ădănel , s.m. - diminutiv de la brad : 1 1 3.
bri1ufri, s.f. pl. - brîie, cingători : 86.
brîneţ, s.n. - cingătoare , brăcinar : 205.
broşti, vb. (sens neprecizat) : Unde broaşte să broştesc , / Co!an ii să colă11e:.:; : 2.
brumale, s.f. pl. - ţîţîni de fier la uşă, balamale : 6i.
bottşită, adj . - răscolită, răvăşită : 1 89 .
buaz, s.n. (înv.) - strîmtoare d e apă, golf, huhaz : 6i.
bubat, s.m. (reg.) - ·1ărsat, variolă : i i .
711
'
b ubdţăl , s.n. - diminutiv de la bubat , vărsat : 6'1.
bugean , adj . - (despre cal) (probabil) gras şi gros : 56.
buiestru, (in locuţ. vb. a umbla în buiestru) - (despre cal) a umbl<1. călcind deodată cu amindouă
picioarele din aceeaşi parte : 202.
buiestrfod - gerunziul de la a buiestra, a merge în buiestru : 1 7 1 ; var. boiestrînd : l l ; îmbuies-
trînd : 83.
bulbuc, s.m. - plantă ranunculacee cu flori galbene, mirositoare : 206.
hulibăşi. ·1b. refl. - a deveni bulibaşd, comandant al unui buluc (în special de seimeni) : 63.
humbăci, ·1b. - a vătui ; a stîlci în bătăi pe cineva : 82.
hurculiţd, s.f. - diminutiv de la burcd, bundă lungă şi largă, îmblănită : 6'1.
hurfdi. vb. (reg.) - a scotoci, a cotrobăi : 3 1 .
huşi, s.f. pl. - formă alterată din pl. burci , cergi, pături groase din care erau făcute corturile : 198 .
. fmş11eac, s.n. - nor de fum gros : 65.
butcă, s.f. ( inv.) - caleaşcă : 85, 99 .
. butoare, s.f. pl. ( reg.) - găurile fluierului, făcute cu sfredelul : 26.
-Caba11i/d, s.f. (înv.) - manta scumpă, purtată de domnitor sau de boieri la solemnităţi : 19 1 .
.cadînd, s.f. - sclavă din haremudle turceşti ; (p. ext.) soţie a unui turc : 39, '17 , 52, 63, 6'1, 12'1, 1 7 l .
.cadiu, s.m. (înv.) - judecător l a turci : 2 9 I .
.caic, s.n. - luntre uşoară, lungă şi îngustă, înco·roiată la capete : '16, '17 , 52, 2 0 l .
caifas, s . n . (în·r.) - cafas, cerdac , cameră deschisă în catul de sus al unei case, d e unde s e privea.
afară : 1 5.
-cantale . s.f. pl. - oală de metal, u n fel de cană mare : 155.
cap/an , s.m. (înv.) - corp de miliţie turcească : 79.
cartai, s.m. (reg.) - vultur : 79.
casap, s.m. ( reg.) - măcelar ; om crud : '4 6 .
catand, s.f. ( reg.) - soldat, ostaş : 102, 122, HO.
caţao11, s.m. - poreclă dată grecilor : 128.
cazacliu, s.m. (în-.r.) - negustor cazac care făcea negoţ cu ·rinuri , blănuri etc. , între Moldova.
şi Ucraina : 87.
cddir, adj . ( reg. ) - in stare , capabi l : 68.
cdftdnie, s.f. (ironic) - boierie : '42.
etfim4cam , s.m. (în·.r.) - locţiitor al domnului sau al diferiţilor demnitari (turci) : 7 ; var. cdi·
m4ca11 : 88.
cdimăca11, vezi cdimdcam.
cdmgia, s.f. ( reg. ) - cămgie, biciuşcă cu plesne la vîrf : 10 .
.cdneală, s.f. - vopsea de cănit, fard : 8'4.
cdpici, s.n. - căpăstru : 29 I I .
cărdgea , s.f. - (despre tutun) so i bun d e tutun : 20 .
.cdta, vb. - a pri vi : 8 I I l .
cdzlar, s . m . - eunuc, paznic al haremului sultanului : 49.
cealma, s.f. (pi. cealmale, celmi) - turban : 17, 39 ; var. ce/mea : 47, 67 ; ciaumaua, art. : 79.
ceardac, vezi cerdac.
ceauşie, s.f. - funcţie de ceauş : 7'4.
ceburi, s.f. pi. - ghebă, manta ţărănească. lungă, împodobită cu găitane : 196.
cechie, s.f. - briceag, cuţit cu plăsele de lemn : 86.
cecină, s.f. (pron. reg.) - cetină : 166.
celar, s.n. - încăpere, cămară : 3'4.
celmea, vezi cealma.
cender, s.m. (pron. reg.) - jandarm : 162.
cerdac, s.n. - foişor folosit ca punct de observaţie : 8 II 3, 9, 1 1, 27, 29 I, 33, 70, 169, 183,
20'4 ; var. ceardac : 3 2 , 155 ; ciardac : 29 I I , 29 I I I .
712
cerni, vb. refi. - a se înnegri : 1 1 .
cernit, adj . - îndoliat, care poartă doliu : 69.
chelbeşitiJ, adj . - gălbej ită : 193.
chelciug, s.n. (înv. şi reg.) - cheltuială, bani de cheltuială, chelşug : 7, 29 I, 29 I I , 88.
chepeneag, s.n. - haină boierească, de paradă, strînsă pe trup : 32.
chesclle, s.f. pl. (înv.) - chisele, pungi (de bani) : 81.
chibdl, s.n. (reg. ) - măsură de capacitate egală cu 1 mierţe : 16 1 .
chimer, s.n. - chimir, şerpar : 1.56.
chipos, adj . - om bine făcut, arătos, cu înfăţişare măreaţă : 87.
chişi - (sens neprecizat) : Şi scJ puni minei la chişi / Şi ' " · taich ii, scJ te cînţi : 3 I .
chitii, s.f. (pron. reg.) - pită, piine : 3 .
chiti, vb. - a ochi ; a lovi , a nimeri : 1 0 .
chitii, s.f. pl. - tichii : 28, 10.
c11ivdrcJ, s.f. - chipiu înalt folosit înainte vreme în anumite unităţi mi litare : 139, 1.5-', 1 96 ;
var. civîrd : 1.5 1 , 1.52.
ciardac, vezi cerdac.
ciaumaua, vezi celma.
cic, s.n. (reg. ) - partea ascuţită sau lunguiaţă a unui obiect ; capăt, vîrf, tic : 1 1 .
cilibiu, adj . (in·.r. ) - frumos, graţios, fin : 38.
cim ira ş , s.n. - diminutiv de la chimir : 196.
cincclrel, adj . - de cinci ani : 7.5.
cin, s.n. - luntre mică, barcă : .5 1 .
ciochină, s.f. - partea dinapoi a şeii, de care se poate agăţa ceva : 86, 90, 170, 18.5.
ciohodar, s. n . (în-.r.) - sluj baş cu diferite atribuţiuni pe lingă domnitor, cămăraş : 1 1 , 12.
ciolpan, s.n. (pop.) - trunchi de arbore fără crengi, rămas în pămînt ; copac băt ri n : 63, 9 1 ,
102, 110.
cioltar, s.n. (înv.) - pătu ră de posta·.r îm podobită , care se pune sub şa : 70, 71, 86.
ciorccJ lată, s.f. - stofă de culoare stacojie : 19.
ciormăni, vb. - a ciopîrţi : 61, 168.
citioară, s.f. - diminutiv de la ciut 11ră (citură) : 1 72 .
ciungit, adj . - ciung, retezat, t ăiat : 163.
ciupară, s.f. - (sen s neprecizat) : L a cea rară de şuşard, / La cea m ică de ci14pard : 1 1 .
civîră, vezi chfoără.
cîineri, adj . pi. - d uşmani , vrăjmaşi : 1.56.
cînta, vb. (refl.) (reg . )
- a (se) j eli, a (se) boci : 3 1 , 157, 168.
cîrn i, vb. - a reteza, a tăia : 27.
cîrpă, s.f. - năframă, basma : 114, 117, 176.
cîrpălab, s.m. - picălab, stringător de biruri, perceptor : 72 .
c îstrii - formă contrasă a numeralului hotărit colectiv cîteştrei : 69.
c îşliga, vb. - a ciştiga : 109, 150, 1 .5 1 .
clăbăţ, s.n. (reg.) - căciulă : 8 I I 3.
clean, s.n. - plean, pradă de război : 80.
clocotici, s.m. - clocotiş, plantă cu flori galbene şi c u pete albăstrii, care creşte pe stînci : 1 1 5.
cloncan, s.m. - corb : 102.
cocon, s.m. (inv. şi reg.) - copil, prunc : 3, 7, 85.
coconaş, s.m. - diminutiv de la cocon : 4.
cocoşi, s.m. pi. (în expr. (până ) la cocoşi ) - (pînă) la cîntatul cocoşilor, la miezul nop ţi i : 23, 204 .
cojnicioară, s.f. - coş mic, corfă : 85.
colan1, s. n . - cingătoare femeiască, brîu , cordon : 2, 48.
colan2 , s.m. (sens neprecizat) - (probabil) colun, măgar sălbatic : Unde broaşte sd broştesc, /
Colanii să colănesc 2.:
colăni, vb. refl. - (sens neprecizat) : Colanii să colă,.,esc / Şi şărpii mi să şărpesc : 2.
713
\
cole/ie, s.f. - colilie, plantă de cimp-cu peri lungi, albi şi pufoşi : 6.
colgiu, s.o. (inv.) - perceptor, stringător de biruri ; paznic de drumuri, străjer, jandarm : 68.
colnic, s.n. - colină, deal mic ; drum, cărare : 6, 56, 64, 88, 99, 1 17, 122, 127, 174, 178, 205
colnicel, s.n. - diminutiv de la colnic, deal mic : 100, 103.
comănac, s.n. - acoperămint al capului , purtat odinioară de bărbaţi : 68, 92 I I , 100, 147 ; var.
coimănac : 88.
coim4nac, vezi comănac.
comînda, vb. - a face comindul, a îngriji de sufletul unui răposat : 142.

conac, s.n. - 1°. prinz : 7'4 ; 2°. curte boierească : 64, 103.
condei, vb. - a minca de prinz, a oferi un conac, un prinz : 68.
conteş, s.n. (reg.) - manta boierească îmblănită : 88.
coprele (sg. coprea) , s.f. pl . (reg.) - prăj ini lungi, măciuci : 16.
copu::, s.n. (inv.) - cobuz, instrument cu coarde, de forma unei cobze : '46.
corbaci, s.n. - girbaci , bici : 64.
coricove, s.f. pi. (reg.) - mere pădureţe : 68.
corlată, s.f. - poliţă în jurul cuptorului sau al vetrei focului : 100.
comici, s.m. - cel care ţine coarnele plugului, la arat : 50.
cornure, s.n. - colţ, ungher : 162.
cosac. s.m. - peşte de apă dulce înrudit cu crapul : .52.
costrei, s.m. - plantă de cimp tiritoare, cu flori purpurii : 19.
cota, vb. (reg.) - a căuta : 208.
cotei, s.m. - ciine de talie mică, cu picioarele scurte : 95.
cotrinf4, s.f. - catrinţă : 2 1 1 .
cqvaci. s.m. (reg.) - fierar : 1 0, 65.
covdul, s.m. - diminutiv de la ccvaci, fierar : 1 1 .
Cl'aiarlfc, s.n. - crailîc, purtare de crai : 93.
crtmeniJ4, s.f. - diminutiv de la cremene : 6.
cremin.ar, s.n. - pungă în care se ţine cremenea : 56.
c„0:114, s.f. - sarcină de lemne sau de vreascuri pe care o poartă cineva în spi11are : 183.
cru mpen , s.m. (reg.) - formă alterată din curpen , vrej : 88.
crunta, vb. (înv. ) - a cresta, a însîngera : 6'4.
c11bdri, vb. (pron. reg.) - a cobori : 68.
cucdi, vb. (reg.) - a moţăi de somn, a dormita : 64, 69, 168.
cucioard, s.f. - diminutiv de la cucie, trăsură uşoară, pe arcuri : 76.
cu/mie, s.f. - bucăU.rie : 53.
cujban, s.n. - un fel de haină domnească : 202.
cumpeioard, vezi cumpioard.
cumpeoard, vezi cumpioard.
cumpioard, s.f. - diminutiv de la rnmpănă, (aluziv) spinzurătoare : 88, 200 ; var. rnmptica1 ă : 63 :
ettmpeoară : 89.
cure, vb. (in'I. şi reg. ) - a alerga : 8, 8 I I 3, 1 1 , 32, 33, 6 1, 62.

curm, s.n. - curmei, capăt de frînghie : 16, 87.
curmat, adj . - (despre mîini) cu îndoituri, cu cute la încheieturi : 205.
curmei, s.n. - capăt de frînghie : 53, 204.
c11tropi, vb. - a acoperi, a cuprinde din toate părţile : 169.
D anga (pi. dangale) ,s.f. - semn făcut cu fierul roşu pe pielea cailor sau a vitelor, pentru a le
identifica : 84, 172.
aarapuri, s.n. pl. - alice : 9 1 .
aastonie ' s.f. - datină, obicei : 198.
tldlog, s.m. - dirlog, ştreangul legat de căpăstru, pe care ii ţine în mină cel care duce calul de
aproape : 96, 154.
714
dămischie, adj . ( i n·1. ) - (despre sabie) de Damasc, din oţel tare : 40 ; var. dimiscl1i11 : 40.
dăoagă, s.f. (pro n . reg.) - doaglt : 24, 99.
dărabe, dărăburi, s.n. pi. - fărîme, bucăţi : 1 1 , 166.
dărăpăna, vb. - a smulge părul din cap (de j ale, de desperare) : 13, 52.
degiughea11, adj . - (probabil) derivat din jugan, cal castrat : 56.
deliiasă, adj . - de deliu , voinicească : 85.
denm ica , vezi dimica.
derea, s.f. ( reg. ) - vilcea, vale : 25, 28, 42, 88.
dernut, adj . - (sens neprecizat) : Pe stele dern11te / Şi 111 11/t mai mdrn11ft : 130.
desfăimat, adj . - descoperi t , dezvelit : 1 8 1 .
dezbimiri, s . n . pi. - îndemnuri, ghionturi : 75.
dezmăţat, adj . - dezbrăcat, cu înfăţişare dezordonată, neglij entă : 82.
dia11 , adj . - din Dii, din Yidi n : 87.
diecd, s.m. - diminutiv de la diac : î n t l>x t : învăţlc t' l , ucenic : 27.
dimica, vb. - a tăia în bucăţi , a s f i r tcca : 203 ; var. rcg. de111 11 ica : 162 ; gim ica : 3 I .
dim icaf, adj . - sfi rtecat : 206.
d i m isc h i u , vezi dămischic.
dîrft , s.n. - diră, urmă : 200.
dîrjală, s.f. - prăjină, hită, ciomag : 8 11 .
djerid, s . n . ( i 1a.) - geri ci , suliţă sc u rt [t folosi tit în j o cu l t urcesc 1 1 1 1 m i l halei : i 9 .
dobori, ·1b. ( rcg. ) - a cobor i : 8 I I I.
domăi, ·1b. refi. ( reg. ) - a s t a de vorh:l , a s e sfăt u i , a p u n e la cak : 17.
dordoli11ă, vezi d11rd11li11ă.
d revşoare, s.f. pi. - diminutiv de la c/reavd-pl. drei•c, vergea de fier la fereastra temniţei : 9J.
dripi, ·1b. ( inv. şi reg. ) - a bătători , a bătuci : 62.
droaie, s.f . ( î n expr. vine făcutil droaie) - (despre ploaie) vine potop, în rafale, ploaie mare : 29 I .
dru m u it , adj . - umblat pe drumuri, ostenit : 26.
dubăra, vb. - a cobori : 22, 64, 68, 169.
dudă / , ·1b. (reg.) - a tuna, a bubui : 1 9.
dugăi, s.f. pi. - dughene, circiumi : 99.
d11ha11 . s.n. (reg. ) - tutun : 189.
d11lămiţă, s.f. - diminutiv de la dulamă, haină ţărănească lungil şi îmblănită : 15.
d11mba=, s.n. ( inv. ) - ponton făcut din luntre ; luntre mare : 16.
dura, i n.t erj . - imită zgomotul u nui obiect care se rostogoleşte : 29 I , J7.
duralii, vezi t u raliu.
durdă, s.f. (in•1 . ) - puşcă, flintă : 48, 68, 9 1 , 94, 102, 106, 129, I JO, 153, 196.
durd1'1ină, _s . f . - diminutiv de la durdă, puşcă, flintl : 1 18 ; var. dordoli11ă : 1 1 4 .
durlac. vezi dur/an.
durla11, s.m. (reg.) - flăcău, băieţandru : 1 7 1 ; var. dur/ac : 2 7 I I .
d ur npa , vb. - a dărima, a doborî, a învinge : 1 , 9 1 .
dvor, s.n. ( reg. ) - curte, bătătură, obor : 2 1.
Efta, ·1b. refi. (reg.) - a se afla, a se găsi , a se da la i•1eală : 18 .

epîngea, vezi ipingea.
erghele, s.f. - hergheli e : 2 10.
Fapt, ·1b. pa1"t. trecut (înv. ) - făcut : 39, 10, 76, 169, 199, 205.
făgădău, s .n. - circiumar, hangiu : 155.
făgăraş, s.m. ( reg.) - temnicer, jandarm : 65.
fărboc, s.n. (reg.) - cruce la căruţă : 10.
felder, vezi felderă.
felderă, s.m. ( reg.) - măsură de capacitate pentru cereale, echivalînd cu 20 de litri : 29 II ; var .
felder : 16 1 ; ferderd : 29 1 1 .
715
felia, vb. - a face felii, a tăia : 8 5.
ferderă, vezi felderă.
filalea - formă alterată din fir lalea : 25.
jiligea, s.f. (inv.) - felegean , ceaşcă (turcească) de cafea neagră, fără toartă, fixată într-un
suport : 5 1 .
firmănaş, s.n. - diminutiY de la firman, ordin emis de sultan : 63.
fişag, s.n. (reg.) - cartuş : 2 1 1 .
fişconi, vb. - a fluiera din degete : 3 1 .
Jişpa11, s.n. - prefect în vechea administraţie austro-ungară : 207.
Jiu/, s.m. - diminufr,,r de la f i11 : 8 II 1 .
flintă, s.f. - puşcă lungă, haiducească : 6 3 , 88, IOO, !06, 1 33, 1 55, 156, 20 9.
jlinJuliţă, s.f. - diminufr,,r de la flintă : 163.
Jluştura, Yb. - a flutura : 8 II 3, 200.
focşo-rel, s.n. - diminufr,,r de la joc : 89.
fo/omoc , s.n. (reg . ) - mototol , şomoiog (de paie, de fin etc. ) : 26.
frăţurei, s.m. pi. - diminufr1 de Ia Jraţi : 16 1 .
frinc, s.m. ( in·1 . ) - nume generic (popular) pentru occidentalii latini : 1'4 , 1 7 .
frungioară, s.f. - diminufr,,r de la f run:ă : 88.
fur, s.m. (în·,,r.) - hoţ, t i lhar : 16, 87, 1 7 1 .
}urcare, s.f. - frigare : 167.
f urmă, vezi furnă.
j14'nă, s.f. (reg. ) cuptor : 21, 65 ; ·iar. J11n11ă : 36.
Gaie, s.f. - pasăre răpitoare din familia şoimilor : 85.

galioH, s.n. ( in·1 . ) - corabie mare de transportat mărfuri : 1 7, 16.
gdbu i, vb. (reg. ) - a afla, a înhăţa, a pune mina pe cineva : 56.
gărir, s.f. - (probabil) mulţime de oameni : Negru-vodă că-mi avea / O lit•adă foarte mare, / Ce
n-avea încă hotare / Şi el gărie scotea / S4 cosească livada : 25.
gări•a11, s.m. ( reg. ) - cioroi : 9 1 .
găvaj, s.m. (reg. ) - poteraş, paznic ; gealat : 169, 201.
gdv1foa, ·1b. - a îndoi , a de·,,reni găvănat : 100.
gdvăriat, adj . - scobit, ca u n găvan : 39, -46, 198.
gealap, vezi gealat.
geam4H , formă alterată din geane, mulţime de oameni , lume : Visai u n roi de albine / Geamăn
să puse pe mine : 72.
gealat, s.m. ( inv. ) - călău, gide : 201 ; ·iar. gealap : 51.
georgwmel, (sens neprecizat ) : Turculeţu-al m ititel, / Rdvărsat dă bubă/ăl, / Ştie carte georgumel, /
Fecioru lui Ciupăgel : 61.
glsebrea, s.f. - cîrpă sau perie de şters sau de frecat caii, gebrea : 29 I.
ghiaur, s.m. - nume de batjocură dat de turci popoarelor creştine : 79.
ghindar, s.m. - specie de peşte mărunt : 7.
ghio:da.c, s.n. (înv. ) - taşcă, pungă mare pentru bani : 6.
glsiuJl, s.n. (inv. ) - scul : 9 1 .
ghiul2 (pi. gi1duri), s.n. (îov. ) - mulţime, cird : 73 ; var. pi. ghiuldumuri : 72.
ghiuldumuri, vezi ghiul.
ghizdei, s.n. - plantă de nutreţ cu florile galbene, asemănătoare cu trifoiul : 128, 1 73 ; var. vizdei :
29 I 86.
gidtJ, s.f. - lance, suliţă : 22.
gimica, vezi dimica.
gide, s.m. - călău : 10-4.
gir/ici, s.n. - intrarea bordeiului , folosit în trecut ca locuinţă : 99.
gfrniţă, s.f. - varietate de stejar : 28.
716
glonţa, vb. - a împuşca, a umple cu gloanţe : 162.
gode, ad·.r. interogativ ( reg. ) - oare : 8 I .
golumb, s.m. ( reg. ) - porumbe l : 8 I I l.
gonitoare, s.f. ( reg. ) - viţea intre doi ş i trei ani : 158.
gosta, v b . refi. ( reg. ) - a se ospăta, a petrece : 8 II 3 , 3 1 , 33 ; var . gosti : 32.
gosti, vezi gosta.
gostie, s.f. ( reg.) - petrecere, ospeţie : 1 1 .
govie, s.f. ( reg.) - mireasă : 8 I I 3.
govioard, s.f. (reg. ) - diminutiv de la goi•ie, mi reasă : 8 II 3 .
grădea, s . f . - nuia, vergea : 209.
greoane, s.f. ( reg. ) - gravidă, însărcinată : 2 1 .
gros, s.m. - temniţă, închisoare : 1 14 , 15 l .
g11gă, s.f. - om negru, uricios ; sperietoare, momi ic : 1 1.
Haidalîc, s.n. ( reg. ) - cadalic, odalic , tî rlă de vite cu tot ce ţine de ea : 88.
lraid11111ac, s.m. (înv. ) - tilhar , căpetenie de hoţi : 191.
hală, s.f. - monstru, dihanie : 5.
/1alcd, s.f. (înv . ) - joc oriental in care călăreţii aru ncau din galop ( printr-un cerc) o suliţă numiti
djerid : 49.
Jramgcr, ·iezi hanger.
Jranger, s.n. - pumnal marc, încovoiat, care se purta la briu : 102 ; ·.rar. hamger : 75, 187 ; h in-
gher : 163.
lrap (in expr. hap Îll cap) - (probabil) cu hapca, cu de-a sila, cu forţa : 1, 3 ; var. hop În cap. : 27 I I .
ha rabagiu, s.m. - căruţaş cu plată : 10, 1 14.
haramba,� a. s.m. (inv.) - căpitan de hoţi sau de haiduci : 166 ; var. arambaşa : 19 1 , 208 ; aram-
paşd : 205 ; 11l11başd : 4 l.
hareşteu, s.n. ( reg. ) - heleşteu, iaz c u peşte : 198.
harang, s.n. (reg. ) - clopot : 165.
hat, s.m. (reg. ) - armăsar, cal frumos : 28, 9 1 , 1 7 3 ; var. at : 201.
halind, s.f. ( reg.) - iapă, perechea hatulu i : 199.
hazna (pi . haznale ). s.f. - vistierie ; ladă în care se păstrau banii sau alte bunuri : 39, 63, 18 1 ;
var. a:na ( pi . a:nale) : 46, 74, 90.
hărtişel, s.m. - diminutiv de la hat, minz : 103.
h iruţ, s.n. (reg. ) - diminutiv de la hir, veste, ştire : 16 l .
liingher, ·iezi hanger.
h irîţi, vb. refi. - a se hărăţi, a se hărţu i : 187.
hoalbă, s.f. - halbă : 27 .
hoher, s.m. (reg.) - călău, gide : 2 1 l .
hojma, adv. ( reg.) - mereu, într-una : 1 5 l .
hop, vezi hap î n cap.
h usoş, s.m. (reg.) - veche monedă de argint ungurească. : 16 1 .
lagăr, s.m. ( reg.) - vînător : 60.

ianadol, s.m. - turc din Anatolia : 6 1 .
iarbă, s.f. - praf de puşcă : 9 6 , 122.
ibîncă (pl. ibînci) , s.f. - pătură care se aşterne pe spinarea cailor : 45, 185 ; var. iebîncă : 103
(pl. iebînci : 17 1 ) .
ibrişin, s.n. - fir d e mătase răsucită, d e diferite culori, folosit la cusut, l a brodat : 46.
iclean, adj , (pron. reg. ) - viclean : 19 l .
icuşar, s.m. (înv.) - monedă turcească d e argint sau d e aur, c u circulaţie î n ţările româneşti,
i cosar : 79.
iebîncă, vezi ibîncă.
iebînci, vezi ibîncă.
717
i egărie, s.f. (reg.) - vînătoare : 60.
ielecel, s.n. (reg.) - diminutiv de la ilic, ilicel : I .
iepîngea, vezi ipingea.
iepuri, vb. - a vina (iepuri ) : 68.
iepurit, s.n. - vînătoare d e iepuri : 68.
iescuţ4, s.f. - diminutiv de la iască : 6 .
ieşcrJiţ4, s . f . - diminutiv de la iască : 8 .
ieşipejoare, s.f. pi. - (probabil) lespejoare, bucăţi de sare d e forma unei lespezi : 193.
ietegan, s.n. (înv.) - iatagan, sabie scurtă, încovoiată, cu două tăişuri ; 99.
ilic, s.n. (reg.) - pieptar ţărănesc fără mîneci : 1 56.
i11icer, s.m. - soldat din infanteria turcească, ienicer : 20 1 .
i11igea, s.f. (inv. ) - tutun turcesc tăiat mărunt : 46.
iminei, s.m. pi. (înv.) - pantofi cu vidul ascuţit, purtaţi odinioară : 193, 1 96 ; var. inimii :
28, 40, var. sg. iiiimett : 96 ; inimele : 128.
in imele, vezi imiiiei.
in imw, vezi ;,ninei.
inimii, vezi iminei.
ioltaş,vezi optaş.
iortoman, vezi ortoman.
ipingea (pi . ipingele) . s.f. - manta de dimie sau de postav, cu glugă şi împodobită 1.:u găitan e :
182 ; var. iepi11gca : 2 8 , 74, 96 ; ipfogea : 1 , 72.
ipingea, vezi ipingea.
irm ilic, s.m. - monedă turcească de aur : 1 50.
iscosit , adj . - iscusit, î nţelept, priceput, abil : 38, 4 1 .
itea11, s.m., adj . - formă alterată din liteaii : 56.
iţ4, s.f. (reg . ) - iţie, măsură de capacitate pentru lichide, egală cu o fele(3/4 dintr- u n litru) : 35,
iutişoare, adj . pi . - diminutiv de la i uţ i, agere : 144.
iuzlilc, s.n . (înv.) - monedă turcească de argint, valorînd o sută de parale : 49.
izda, vb. (reg.) - a preda, a ·1inde : 68.
Î mbăirată, adj . - legată cu băicri : 49.

îmbu iestra, vb. - a face (un cal ) să meargă în buiestru : 86.
îmb11 iestru, adj . - (despre cal) care merge î n buiestru : 103, 185.
împăivdna, vb. (reg.) - a împiedica calul Iegînd cu o frînghie unul din picioarele dinai nte de un
picior dinapoi : 8 I I 2.
împăivdnatd, adj . (reg . ) - împiedicată : 8 II 2 .
împărţeală, s . f . - pomană : 85.
împroponatd, adj . (reg.) - împodobită peste măsură, împopoţonată : 8 I I 2.
îmbuiestrînd, vezi buiestrînd : 83.
înceluit ,adj . (reg.) - înşelat, ademenit : 4 1 , 1 7 1 .
fnciocălat, (reg.) - adunat, strîns la u n Ioc, înto·1ărăşit : 50.
încredinţa, vb. (reg.) - a (se) logodi : 26.
încrojna, vb. refi. (reg.) - a lua crosne în spinare, a căra în spate : 1 9, 1 7 1 .
fnghermici, vb. - (sens neprecizat) : Turma n-ai înghermicit : 195.
înh îrzobate, adj . (reg.) - (despre opinci) încreţite : 49.
înscurta, vb. - a reteza, a tăia cu paloşul : 29 I.
fovîrteajă, vezi vîrteajă.
Jăcmănit, s.n. - j af, j efuire : 34.

jălovi, vb. - a lovi, a j efui, a prăda : 1 5 1 .
jidov, s.m. (reg.) - personaj legendar, uriaş : 19.
718
jib, adv. (reg.) - zdrav·ăn, virtos : 162.
jugan, s.m. ( reg. ) - cal castrat : 1 72 , 1 75.
jugăior, s.n. ( reg. ) - diminutiv de la jugan, cal castrat : 1 72 .
Laie, adj . - (despre lina oii) neagră sau neagră amestecată cu albă : 185.
latin, s.m. (inv.) - eretic, necredincios : 29. I V ; var. ldtin : 29 I I I , 62 ; lecti11 : 15.
lavrd, s.f. - avere, bogăţie : 100.
lăcrămeasă, s.f. - (probabil) o formă contaminată intre ldcrdmioard şi avrdmeasd : 25.
ldiţd, vezi lei/d.
lătîn, vezi lati11 .
lectit1, vezi latin.
lectinesc, adj . - de lectin, care aparţine u nui lt'Ctin, necredincios : 99.
legdior, s.n. - diminutiv de la leagăn : 85.
legătuinţă, s.f. - legămînt : 33.
leiţă, s.f. - veche monedă de valoare mică (egală cu 20 dl' parale) : '1 9 , 194 ; var. lăi/ă : 1 1 9 .
/emeri, vb. (pron. reg.) - a nimeri : 18.
le::int (pi. levinţi), adj . (inv.) - viteaz, voinic ; darnic, generos : 87 ; ·iar. pi. let•i/i : l i 3 ; levrinţi :
5-1, 89 ; lezvrinţi : 90.
levi/i, vezi levint.
levrinţi, "Jezi let•i11t.
lezvrinţi, vezi levi11t.
libovi, "Jb. - a iubi , a petrece, a se veseli : 153 ; ·mr. lipovi : I .
limbă, s.f. ( inv. ) - popor, neam : I.
lipovi, vezi libovi.
litănanţi, s.m. pi. - locotenenţi : 162 .
litean, s.m., adj . - păgin, calificativ dispreţ111 i tor dat de creştinii ortodocşi popoarelor de altă
lege : 7 5 ; var. itea11 : 56.
livan, s.n. - liman, ţărm : 126.
loc (in locuţ. adv. de loc) - imediat, pe loc : 8, 6-1, 7 3.
logor - (sens neprecizat) : B11zd11ga1111-n mînd lua, / La ciocli ind-l aşe:a / Şi la /ogor cd ieşea : 6 -1 .
lotru, s.m. ( inv. şi reg.) - hoţ, tîlhar-: 87, 1 1 3, 167, 190, 19 1, 205, 206 .
lotreşte, adv. - hoţeşte : 203.
lozbă, s.f. (reg.) - bucată lungă. de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac : 56,
lo:it, adj . (pron. reg.) - lovit : 1 15.
luce, adj . - lucitoare , strălucitoare : 8, 8 II 3, 29 I I I .
luică, s.f. (reg.) - leagăn : 2 1 . 22.
luji (sg. liid) , s.m. (reg.) - prunci , copii : 29 I I .
l ulăi, 0Jb. - a lălăi , a cinta : 8 I I 2 .
l mnăra, vb. (pron. reg.) - a număra : 7-1.
lumini, s.f. pi. (pop.) - l u minăr i : 27.
Majă, s.f. ( reg.) - unitate de mis ură pentru greutăţi, de o sută de ocal e : 10.
magaţînă, vezi magazină.
magazină, s.f. ( reg.) - magazi e : 65 ; var. magaţînă : 65 ; mdgdza 22.
ma'la, s.f. (pron. reg.) - mahala ; cătun al satului : 99 ; var. md'la : 168.
malotea, s.f. (inY. şi reg.) - scurtă femeiască îmblănită, largă î n partea de jos (şi cu g uler de
· blană) : 182.
mancă, s.f. (reg.) - doică : 57.
marghiol, adj . (înv. şi reg.) - deştept, iste ţ : 18, 42.
11!armagiu , vezi nărîmziu.
marmazîi, vezi t1ărîmziu.
marmuziu, vezi 11ărîmziu.
719
mascu„e, s.m. (reg.) - porc (castrat ) : 203 .
maşcat, adv. (reg.) - mare, gros : 109.
matu„i, vb. refi. - a deveni matur : 34.
mazd„ac, s.n . - lance sau suliţă lungă ; (p. ext.) măciucă ghintuită : 73, 200.
mazd„ea, s.f. - cuţitoaie folosită la cioplit, mezdreală : 42.
m4gt!Jza, vezi magazin4.
tnălu„d, s.f. - boală a griului şi a altor păioase, cauzată de o ciupercă : 209.
mă'la, vezi '"a' la.
mămuz, s.n. - (probabil) instrument de tăiat, un fel de cuţit : 64.
mămu:e/, s.n. - diminutiv de la mămuz : 24.
mărnrn„e/, s.n. - diminutiv de la marmură : 83.
mdsai, s.n. (reg. ) - faţă de ma.să : 208.
mecet, s.n. (inv. ) - ca.să de cult pentru mahomedani , mai mică decît o geamie : 39.
meră:ie, s.f. - livadă de meri : 20.
merme:iu, vezi mf„îm:iu.
merniţă, s.f. - (probabil) uni tate de măsură, mierţă : 3 1 .
mertic, s.n. ( înv. şi reg.) - noroc, fericire : 65, 204.
meşi, s.m. pi. - un fel de cizmuliţe din piele subţire : 88.
mitilenaş, adv. (reg.) - îndată, numaidecit : 164.
mi,iteu/4, s.f. (reg. ) - diminutiv de la mintie, manta îmblănită : 16 l .
mira:, s.n. ( inv. ) - mirare, minunăţi e : 5 , 14.
mi„ie, s.f. (îmr. şi reg.) - bir, impozit : 73.
mischie, adj . (îmr. ) - de culoarea oţelului , cenuşiu-vinăt : 29 I I .
mischiu, s . n . (înv. ) - oţel tare, întrebuinţat în special pentru ascuţitul sabiei : 6 ; var. mişchiu : 70.
mişchiu, vezi mischiu.
milcomiş, adv. - pe furiş, pe nesimţite, fără zgomot : 8 II l .
mînt!Jtor, s.m . - cioban care dă oile l a strungă : 98.
mirtac, s.m. (în•1.) - stilp de lemn folosit ca material de construcţie : 73, 83.
mirtaH , s.m. ( reg . ) - motan, cotoi : 68.
mirzac, s.m. - nobil tătar, căpetenie de ceată ostăşească : 75, 78, 83, 198.
mirzăceşti, adj . pi . - de mîrzac, aparţinînd unui mîrzac : 75.
mir.::ăciţd, s.f. - soţie de mîrzac : 75.
mojdrean , s.m. - specie de frasin : 74.
molac, s.m . (turc. în•1 . ) - mola, preot musulman, j udecător superior cadiului : 45.
mo/ijdău, adj . - voinic, înalt : 5 .
moţircan, vezi moţircan .
tnoţilcan, vezi moţîrca11.
moţîrca11, s.m. - mocirţan, om de la munte, muntean : 74 ; var. moţîlcan : 5 ; var. mo/ircan : 170.
mut1ună, s.f. - podoabă făcută din mărgele, monede etc . , purtată de fete pe cap, cunună : 2.
muşiţă, s.f. - muscă mare, verde ; strech e : 5.
Nădăi, vb. refi. (reg . ) - a băga de seamă, a pricepe, a înţelege : 9, 32.

năduli, vb. (inv. şi reg.) - a năvăli , a se năpusti : 9.
năpîrcele, s.f. pi. - diminufr1 de la 11ăpîrcă : 2.
năramz, s.m. ( înv . ) - portocal : 14.
tiărămzat, vezi n4rîmzat.
mirîmzat, adj . - de culoarea năramzei, roşu-portocaliu : 7 1 , 198 ; var. 11ărămzat : 75.
t1ărîm:iu, adj . - de culoarea năramzei, roşu portocaliu : 28, 40, 54 ; var. marmagiu : 142 ; var. pl .
marmazîi : 40 ; var. marmuziu : 88 ; mermeziu : 168, 204.
năstrapă, s.f. (reg.) - cană, potir, cupă : 45, 49, 52.
mam, adv. (reg.) - de loc, cituşi de puţin : 128.
nemeşoaie, s.f. (reg . ) - soţie de nemeş, nobil ungur : 166.
720
tiestrtJşfoattJ, adj . - (despre o căciulă) fără margi ni : i.5.
nicerete, s.m. - nicorete, ciupercă comestibilă cu pălăria galbenă, cărnoasă : 1 1 3.
nisipittJ, adj. (reg.) - (despre cămaşă) brodată cu u n punct de broderie mărunt : 8 II L
noji, vb. - a aduna, a agonisi : 99.
JJOrorea, s.f. - noră : 8 II J.
Obi'nc, s.n. - oblinc, partea dinainte a şeii : 96.

oblici, vb. - a descope ri , a afla, a prinde de veste : H.
obloc, s.n. - oboroc, măsură pentru cereale : 1 72 .
oblu, adj . - drept : l i .
oborî, vb. - a dobori : 16 1 .
ocheantJ, s . f . - ochean (instrument optic) : i9.
ochi, vb. - a zări , a observa : 1 1 .
ociştJle, adj . pi . - ocheşele, oacheşe : 196.
ot;O/, s.n. (reg.) - curte, ogradă : 83.
ocuni, vb. (reg.) - a ocoli : 29 I I .
ocupi, vb. (reg.) - a d a d e lucru, a deranja : 3 1 .
odaie, s.f. (imr. şi reg.) - aşezare gospodărească i zolată de sat ; t i rlă de vi te : .52.
odolea11, s.m. - plantă cu flori trandafi rii sau albe, care creşte prin fineţe sau prin locuri umed e :
Iii, li9.
oiri=li, vb. - a lăstări , a da mlădi ţe : 200.
ogoiaş, - (probabi l) din vb. a ogoi, (reg . ) a da ti rcoal e , a încercui : 68.
oimac, s.m. - (probabi l ) omag, numele unor specii de plante erbacee otrăvitoare : 62.
olac, s.m. (inv.) - căruţă d e poştă, poştalion, diligenţă : .5 1 ; var. o/eac : 16.
oleac, vezi olac.
opacintJ, s.f. (reg . ) - lopată, vislă scurtă : i I , i6.
optaş, s.m. - (probabi l) ortaş, membru al unei cete de haiduci : 87 ; var. ioltaş : 87.
ordie, s.f. (inv.) - hoardă, oaste turcească sau tătărească ; mulţime mare de oameni , gloată : 20i ;
·.rar. urdie : 78, 80.
ortac, s.m. (reg.) - tovarăş, asociat : JO, 167, 168.
ortoman, adj . - bogat ; viteaz : .56, 70, 1 7.5 ; var. iortoman : 18.5.
ortomtJnească, adj . - de ortoman, bogată : J.
ostoite, adj . pi. - istovi te, obosite : .53.
ostrăţăl, s.m. - plantă cu flori galbene, care creşte prin bălţi şi prin ape stătătoare : .55.
otrocoale, s.f. pi. (reg.) - rotocoale : 83.
ovod, s.n. - nărav : 16 1 .
Pafta, s.f. - cataramă sau cingătoare d i n plăci d e metal legate intre ele cu lănţi�oare sa u fixate
cu ţinte : i5.
pag, s.m. şi adj . - cal negru sau roşcat cu pete albe : 56 ; ·iar. peag ; 1 70, 17 1 .
pană, s.f. (pop.) - podoabă pentru pălărie, făcută din flori : 23.
paivan, s.n. (reg.) - pripon : 8 II 2.
pală, s.f. - un fel de paloş : 53.
pandara, s.f. - meteahnă, cusur : 99.
panţîr, s.m. (înv.) - soldat din cavalerie îmbrăcat î n zale : 145 ; var. pa11ţur : 63.
panţur, vezi panţîr.
pardaf, s.n. - răfuială, j af (din răzbunare) : 1 30.
pariu, s.m. (reg.) - cal mic, iute şi sprinten, parip : 207.
patroane, s.n. pi. (reg.) - cartuşe : 103.
pdducel, s.m. - arbust spinos din familia rozaceelor : 5i.
păjuga, vb. (reg.) - a pune pe fugă, a fugări : 26.
72 1
păstrăghior, s.m. - diminutiv de la păstrăv : 4 1.
pătrdrel, adj . - de patru ani : 75.
peag, vezi pag.
peguleţ, s.m. şi adj . - diminutiv de la pag (peag ) : 170.
pentac, s. - (sens neprecizat) (probabil) o formă alterată pentru iatac : Stau l a masd s u ' pentac /
Şi beau vin pe riJmăşag : 38.
perdea, s.f. - adăpost pentru oi, la cimp : 154, 193.
perie, (în expr. de perie) - în primejdie : 25.
petac, vezi pitac.
piaţ, s.n. (reg.) - piaţă : 10.
picicura, vb. - a pişca, a ciupi : 8 I I 3.
pincinior, adj . - pintenog, cu pete albe pe picioare : 33.
p iscan , s.m. - pisc, ·1irf : 88.
pitac, s.m. - monedă mică de argint, cu circulaţie în ţările româneşti, pa tacă : 156 ; var. petaC I
92 I I .
pinga r, s.m. - pirgar, vătăşel la primărie i n vechea administraţie : 80.
pirnaic, s.f . (reg. ) - oală mare de pămînt folosită în gospodăria ţărănească pentru gătit sau pentru
păstrat alimente : 185.
Plai11rea, - formă contaminată, din necesităţi de rimă, din aiw·ea şi plai : 4 1 , 42 : D-aiurea p'in
plaiurea.
pleocată, s.f. - pocladă, pătură pusă sub şaua calului : 87.
poamă de vie, s.f. (reg.) - struguri : 56.
pocerneală, s.f. - negriciune, pocitanie : 64.
podăraş, s . m . - diminufr1 de la podar : 96 .
podrum, s.n. (reg.) - pivniţă : 27, 168.
pofil, s.n. - cureaua hamurilor care trece pe sub coada calului : 40, 73, 71, 170, 173.
pofilaş, s.n. - diminutiv de la pofil : 29 I , 45.
pogace, s.f. (reg.) - turtă de mălai coaptă în cuptor : 167.
pogonici, s.m. - băieţandru, argat care mină boii înj ugaţi la plug : 50.
pojar, s . n . (in·1. ) - incendiu, foc : 8.
polciţă, s.f. ( reg.) - diminufr1 de la polcă, haină femeiască de stofă, croită pe talie, care se poartă
la ţară : 155.
polovcac, s . n . (pop. ) - căldare mare de aramă : 90.
pomeni, vb. refi. - a se trezi (din somn) : 8 I I 2, 9.
pomnăţălc, s.f. pi. - diminutiv de la pomneatiJ, bucată de pînză albă a·1ind la capăt u n ban, iar
la altul o luminare, care se dă de pomană. după î nmormintare : 100.
ponton , s.n. - pod plutitor : 201.
popilnic, s.m. - plantă erbacee cu tulpină. scurtă, cu două frunze mari î n formă de rinichi şi cu
o floare roşie închisă : 50, 68.
porcăraş, s.m. - diminutiv de la porcar : 8 I I I.
poteră, s.f. (înv.) - ceată. d e oameni înarmaţi sau detaşament d e arnăuţi a i stă.pînirii : 100 .
povolnic, s.m. (inv. şi reg . ) - povo dnic, cal purtat de căpăstru : 17 1 .
prah, s . n . (pron. reg . ) - praf : 1 16.
prau, s.n. (pron. reg.) - pra f : 103.
prat, s.n . - paj işte, ceair : 26.
prăstol, s.n. - masa din mij locul altarului pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei,
pristol : 177.
prel11ce, s.f. (reg. ) - poiană mică într-o pădure : 162.
premăraş, s.m. - diminutiv de la primar : 181.
prensura, vb. refi. - a se însura din nou : 208.
presdlat, adj . - prevăzut cu prăsele : 88.
presăr, s.n. - cureaua (compusă din alte trei curele) de la pieptul calului de călărie, presăn :
71, 86.
722
pri;oni, vb. - a sprijini,a intimpina, a ţine contra : 103 ; var. prij11n i : 22, 169.
prijuni, vezi prijoni.

prisliţ4, s.f. (reg.) - furcă de tors : 8 II 2.
pristav, s.n. (înv.) - ordin, poruncă : '10, '1 5 .
priveghiui, vb. - a priveghea, a păzi : 9 1 .
prînzare, s.f. - prînz, hrană : J\fai bine răcira racilor / Şi prin :area peştilor· : '17 .
prisnele, s.f. pi. - (probabil) ţinte : 1 6 3 .
proaşcă, s. (în expr. a face proaşcă) - a risipi, a decima, a nimici : 1 38 .
proclet, s . m . - blestemat, ticălos : 'I, 2 5 .
profes, s . m . - trimis al împll.ratului pentru a aduce dările î n natură, st rînse de pîrcălab : 7 J.
prova:, s.n. - lanţ î n care se leagll. ogarii ca să nu sperie vinatul : 5.
p uşcări, vb. - a împuşca : 9.
Raclă, s.f. (rtg.) - coşciug, sicriu : 156 .

rateş, s.n. (reg. şi înv. ) - han aşezat l a o şosea principală : I H .
răciră, s.f. - î n text : hrana racilor : '17.
răiaci, s.m. pi. - locuitori ai unei raiale turceşti : 64.
rămas, s.n. (reg . ) - rămăşag, prinsoare : 8 II 2 .
rămăşa , vb. refi. - a pune rămăşag, a se înt rece : 2 3 ; var. „dmăşi : 8 I I 2 , 65.
rămăşi, vezi rdmăşa.
rătez, vezi rete::.
ră:bolit, adj . (pop.) - bolnav, suferind : 198.
ră:brma, vb. refi. (pop. ) - (despre vreme) a se î ndrepta : 5.
ră:i, vb. - î n text : a străbate, a colinda : 26.
ncă, s.f. ( reg.) - rîu, pîriu : 68.
refenea, s.f. - petrecere : 28, 1 36.
r entorna, vezi rentur11a.
rcnt11r11a., vb. - a se întoarce : 26 ; var. rentorna : 30.
rele:, s.n. (în expr. la retezul părului) - în locul unde se taie părul, la ceafă : 100, 103 ; var .
răte:: : 163.
reveni, vb. - a deveni reavăn, a umezi : 5 2 .
ristav, s.n. - hrisov, act domnesc servind ca titlu de proprietate sau de privilegii : 3, 6 .
'îşneaţă, adj . - (despre gheaţă) lucie, netedă : 1 4 , 198.
r ile, s.f. pi. - ruble : 14 1 .
roti/at, adv. - încovoiat, adus, îndoit : 162.
rozo/ie, s.f. (reg.) - u n fel de rachiu îndulcit cu miere : 27.
rug, s.m. - tulpina tîrîtoare a unor plante: 103.
rnmenea/ă, s.f. - fard, suliman, dresuri : 69, 8'4.
runcănel, adj . - rucărel (despre oi ; cu sens neprecizat, probabil) oacheş : 105.
rusculiţă, s.f. - fată cu părul roşcat : 72 , 83.
Saia, s.f., (înv.) - u n fel de manta ţărănească : 49, 1 10.

sal, s.n. - plută mare : 17 1 .
samasalîc - formulă d e salut turcească, salamalec : 56.
sandale, s.f. pi. - luntre lungl pentru transportul mărfurilor : 4 6 .
sapă, s.f. - crupa calului : 6 .
sarai, s . n . - serai, palat al sultanului sau a l marilor demnitari turci : 4 9 , 5 3 . 204.
saxana, s.f. (înv.) - sarcină, povară pe care o duce un cal î n spinare : 87.
sădilă, s.f. (reg.) - unealtă cu ajutorul căreia se fac gropi pentru răsăditul viţei de vie ; în te:; t :
prăjină folosită l a vîslit : 1 4 .
stilic, s . n . (reg.) - sticlă : 27.
săndic, s.n. (reg.) - coşciug, sicriu : 65.
săngir, vezi singir.
7�3
sărdar, s.m. ( in·,r. ) - serdar, comandant de oaste ( mai ales de călărime) ; boier de rang mij
lociu : 99.
sărită, s.f. - săritură : 6 , 85.
săvai, savai, adv. (inv . ) - chiar, tocmai : 2, 8, 15, 25, '46, 50, 70, 73, 74, 83, 86, 90, 93, 98,
HO, 205.
săxă11at, adj . - încărcat, impo·,rărat : 205.
scăluţe, s.f. pi. - (sens neprecizat) : Z iu a numără la sfanţi, / La sfanţi şi la părăluţe, / Să plătim
la scăluţe : 183.
scherbeli, vb. - a scormoni . a scotoci : 99.
schierbfota, vb. (pron. reg. ) - a infierbînta : 15.
scrddi, ·.r b. refi. - a de·.reni scrum, a se scoroj i : 76.
scwnpie, s.f. - arbust cu flori verzi-gălbu i , a căr u i coajă se foloseşte in vopsitorie şi tăbăcă
rie : 6, 68.
swfi, s.m. pi . - sloi de gheaţă, ţurţur : I .
sfanţ, s.m. - veche monedă. austriacă de argint : 1 19, 183, 194 ; var. sfănţic : 3 1 .
sfărni, ·.rb. - a şfichiui : 163.
sfă11ţîc, vezi sfanţ.
sfăt ui, ·.rb. - a sta de ·.rorbă, a pune la cale, a relata : 88.
sicli iraş, s.m. ( reg.) - slugă, servitor : 1 5 .
s ingir, s.n. (inv.) - lanţ de legat robii ; ş i r de oameni legaţi c u u n lanţ : 74 ; var. sdngir : 22.
s ingiraş, s.n. - diminutiv d e l a singir : 74.
sipet, s.n. - cufăr de lemn, cu capac boltit şi ferecat cu cercuri de fier, în care se păstrează
obiecte de valoare : 3.
sipicd, s.f. - plantă cu flori gălbui, care creşte prin livezi şi locuri nisipoase : H.
sipici, s.m. pi. ( în·.r.) - cipici ; ghete fine ; pantofi : 128.
simţ, s.n. (pron. reg. ) - fi ruţ, cti.minutiv de la fir : 1 15 .
sirep, adj . - (despre cai) iute, vij elios, greu d e stăpinit : 39.
S ila-Samodiva , nume propriu - zeiţă răutăcioasă , zeiţa morţi i : 2.
sîlh4. s.f. - sihlă, pădure deasă cu copaci tineri : 206.
sîndii, s.m. pi. - (probabil) trimis al sultanului, sluj baş otoman : 45.
s i1igeap, s.n. ( reg.) - cinzeacă : 1 1 1 .
sîngeraş, s.n. - diminutiv d e la singir : 24.
sîsînel, s.n. (inv. ) - puşcă ghintui tă : 103.
sldbie, s . f. - slăbiciune, bătrîneţe : 2 7 .
slomni, v b . (reg. ) - a rosti, a îngăi m a : 199.
sobd, s.f. (reg.) - cameră, încăpere : 2 1 , 24, 65.
socac, s.n. ( reg. ) - uliţă : 64.
sohon, s.n. - so·.ron, văl purtat de mi reasă : 29 I I .
solwr, s.n. - form1 alterată pentru sovon, văl purtat d e mireasă : 15.
solgăbirău, s.n. (inv.) - funcţionar din fosta administraţie austro-ungară, pretor : 162.
somna, vb. - a dormi : 29 II, 103, 168.
soţie, s.f. (pop.) - seamăn, pereche, soţ : 68, 8 4 , 157.
sovîrf, s.m. - plantă aromatică, cu flori roşii-purpurii, folosită la vopsitul linii şi al ouălor : 1 7 1
spadiu, s.m. (inv. ) - spahi u , soldat din cavaleria turcească : 4 1 , 42.
sparge, vb. - a în•.ringe, a birui (în război ) : 9 .
spojar, s.n. (sens neprecizat, probabil) iarbă verde : 45.
sporici, vezi sporiş.
sporiş, s.m. - plantă cu flori mici liliachii, dispuse în spice lungi : 4 ; var. sporici : 99.
spreme, vb. (reg. ) - a pregăti, a găt i : 8 3 .
stambolă, s.f. (reg.) - baniţă : 150 .
staroşte, s.f. (probabil) formă alterată pentru stanişte (loc răcoros unde se odihnesc vitele
la amiază) : 175.
724
slavtJ, s.f. (reg.) - h e rgh el ie : 1 70 .
slei, s.n. - stincă : 18.
stilpcţi, s . m . pl . - st i l pi , picioare : "12 ; var. stulpc: i : 8 I I J .

stoboşat, vezi stogoşat.
stogoşat, adj . - ţuguiat, de forma u n u i stog : 5"1, 8 7 , 90 ; var. stoboşa t : 193.
stravd/, s. - (sens neprecizat ) : La umbră de stravdţ verde : 1 9 7 .
strdfigat, adj . - (despre un cal) st rănu t , c u o pată albă pe bot : 25.
străgdlie, s.f. - disc de fier care se pune între roată şi capul osiei : 77.
strămut, vezi strănut.
strănut, adj . - (despre un cal ) cu o pată albă pe bot : 1 72 ; ·iar. st1 dm11t : 8 3 .
streajă, s.f. - paznic, straj ă : 122 ; ·iar . st rdj : 53.
slredie, s.f. - strede , mierea care se scurge de la sine din f agu ri : 7 "1 , 86.
stref iga , vb. (reg . ) - a strănuta ; (despre cal) a necheza : 8 7 .
stricni, v b . - a produce j u n g hiu r i , a j u n g hi a , a î n ţepa : 32 .

stulpe:i, vezi stilpeţi.
sucnd, s.f. - fustă groasă ţărănească : 35, 208 .
sudurna, vb. - a dăr ima , a surpa : 18.
wlişor, s. m. - diminutiv· de la sul : 68.
suniş, s.n. - sunet, foşnet : i .

surcela, v b . - a stringe surcele : "12.
suric, s. - (sens n epreci zat ) : Banii 10 că i-a m bdgat , / În mr·ic io i-am bdgat, / SuriC4 io t•oi
tdia : 19 1 .
Şaştirid, s.f. - luntre largă şi scurtă : 90.

şărpi, vb. refi. - (sens neprecizat ) : Unde broaşte să broştesc , / Cola11 ii !ă co/ă11esc / Şi şdrpii mi
s ă şărpesc : 2.
şchilă, s.f. (reg.) - port mic l a un fluviu, schelă : i6.
şeiculiţă, s.f. - diminutiv de la şaică, barcă : 27 I I .
,�erpoane, s.f. (pron. reg.) - şerpoaică : 10.
şicMit, adj . - împodobit, poleit cu foiţe de aur : "17.
ş ilboc, s.n. (reg.) - santinelă, straj ă : 1 9 1 ; var. ş îlboc : 208.
şilboc, vezi şilboc.
ş ineag, s.m. (înv. şi reg . ) - unitate de măsură egală cu apro x i mati v 50 kg : 32.
şoavă, s.f. ( reg . ) - pasăre răpitoare mică, gaie : 196.
şofei, s.m. (reg.) - ciubăr, hirdău : 19 1 ,
şoimăni, vb. (reg. ) - a schilodi, a poci : 15.
şovîrccascl, adj . - (despre iarbă) amestecată cu şovar (rogoz, papură) : 206.
şprafc4 (în Jocuţ. vb. a face şprafca în ceva) - a da iama, a jefui : 80.
ştrejui, vb. - a face d e straj ă, a păzi : 9 1 .
şurligaie, s.f. - pasăre răpitoare, vînturel, gaie : 2 1 , 88.
şuşară, s.f. - pădure de goruni cu rarişti : 1 1 .
Tabor-ceaderi, s.m. (reg.) - j andarm : 162.

taftă, s.f. - tafta, ţesătură de mătase lucioasă : f98.
taft•r (pl. tafturi), s.n. - chingă cu care se strfnge şaua sau pătura pe cal : 15, 70.
tain, s.n. - mîncare, hrană ; porţie de nutreţ ; raţie : 56 .
talaniţă, vezi tălaniţă.
talaz, s.n. - val mare stîrnit de furtună : 46.
taler, s.m. (înv.) - monedă (austriacă) de argint, care a circulat şi în ţările româneşti : 16 1 .
tambură, s .f. - vechi instrument muzical, u n fel d e mandolină cu gftul lung : 5 1 .
tapangele, s .f. pl. (reg.) - un fel de curele late pe care le purtau haiducii pe piept : 128.
7 25
laxadite, adj . - (despre o fată) cu coadele împletite sau legate cu bani : 88.
ttlbări, vb. - a poposi, a face tabără : 1 1 , 80.
tăbărîte, adj . pi. - oprite pentru popas : 15.
tăla:i iţă, s.f. (inv.) - femeie de moravuri uşoar e : 45, 85 ; v-ar. talaniţă : 28.
Jă11, s.n. (reg.) - lac, baltă, ieze r : 162.
tăvă/iş, ad·r. - tiriş : 99.
telegar, s.m. - cal tinăr, voinic (folosit la trăsură) : 99.
timiţă, s.f. - pi·miţă ; închisoare, temniţă : 2 1 1 .
Jiriplic, s.n. (in·J . ) - fir de mătase sau de bumbac răsucit, folosit la brodat sau la împletit : 79.
tizvrştc, ad·1 . - (sens neprecizat : probabil) zdravăn, temeinic : Că-l legase cam tizveşte : 172.
tirs înă, s.f. - sfoară, împletitură de păr de cal sau de capră : 106, 172.
tohoc, s . n . - ogrinj i , rămăşiţe de nutreţ : 86.
tomocici, adj . pi. - tomnatici : 208.
lrdgdna, vb. (reg.) - a cinta alene, a doini : 162.
t ret in , adj . - de trei ani : 75, 8 1 .
tretină, adj . - de trei ani : 56, 75, 8 1 .

lr fmbuită, adj . - făcută trîmbă, sul : 8 I I 3 .
toacă, s.f.
- tig·ră, ţeasta c ap u l u i : 88.
tron, s.n. (reg.) - coşciug, sicriu : I, 86, 122.
tufa n , s.m. - stejar : 27 I I .
Jug/el, s.f. pi . - ţiglă, cărămidă : 2'4.
J u l i , vb. - a cobori ; a fugi : 17.
J umtr, ad·1 . - tocmai : 12, 22, 68.

tuna, vb. (reg.) - a intra : 23, 1'4 , 166, 168, 20'4.
tura/ii, adj „ pi . (in·r.) - care poartă emblema (turaua) sultanului : 128.
Jurnuri, s.f. pi. - zorzoane, podoabe la şa : '40.
luruiac {pi. t 11ruieci), s.m. - tureac, carimb de cizmă : 100.
t11rvi11a, vb. {reg.) - a sta de vorbă, a discuta : 32.
Ţară, s.f. {iov.) - popor de rînd ; oameni, lume : 32.

ţivi, vb. {reg.) - a ţipa, a striga : 140.
tipa, vb. (reg.) - a arunca, a azvîrli : 6 1 , 162.
folwa11e, s.n. pi. - formă alterată din sovoane, văl de mireasă : 2.
ţ11lug, s.m. (reg,) - moţ, ciuf : 185.
Ucet, s.n. - {probabil) muget, zgomotul apei curgătoare : .5.

u idi, vb. (reg.) - a rămine : 20, 22, 24, 36, 64, 65, 67, 68, 84, 204.
111".başa, vezi harambaşd.
111nbruiaste, s.f„ pi. - formă alterată pentru în buiestru, mers al calului prin care acesta calcă
deodată cu ambele picioare din aceeaşi parte: 85 : var. unguiastre : 6.
unguiastre, vezi umbruiastre.
11rbugui, vb. (reg.) - a orbecăi , a bijbii pe întuneric : 67.
ure za , vb. (reg.) - a hureza, a chioti, a da chiote : 8 II 3.
urdie, vezi ordie.

urloi, s.n. - burlan : 5.
uştioare, s.n. pi. - uşori, părţile laterale ale tocului uşii sau ferestre i : 22.
Vac, s.n. {reg.) - timp încielungat, viaţă : 22.

varvaric, s.m. (în expr. mustăţi în varvaric) - mustăţi lungi şi răsucite în sus : .54, 89 ; var. uăr
văric : 9, 208.
văcui, vb. (reg.) - a trăi mult, a petrece veacul : 22, 204.
11ărvăric, vezi varvaric.
726
t·dr:dţăl, s.n. - (probabil) loc unde staţionează apa provenită din revărsă ri rnu loc de vărsare
a unei ape curgătoare : .5.5.
t"ătrai, s.m. - (probabil) om de vatră, slujitor : .52.
vdtrăiaş, s.m. - diminutiv de la vt!ltrai, slujitor : 17 1 .
velence, s.f. pi. - levinte, voinice, viteze : 4 1 .
venetici, s.m. pi. (înv.) - monedă veneţiană de aur, care a circulat şi în ţările rom ânt>şti : i6 ;
var. vinetici : 79.
vinetici, vezi venetici.
11iorint, vezi vivorft.
v ivorft, ad j - (despre vînt) viforos, vilorît : 67 ; var. viorint : 29 IV .
.
vizdei, vezi gllizdei.

vizlt!l, s.f. - cîine de vînătoare : .5.
virteajd (sg. vîrtej), s.n. pi . - (probabil ) partt' la harna�a ment ul calului : 29 1 ; var. it1t·hhajd : 1 70 .
i·oiscd, s.f. (reg.) - oaste, armată : 67.
vrîsui, vb. refi. - a se întărita, a se aţiţa : 8 .
vrîstui, vb. refi. - a se opinti : .53.
Zpciu, s.m. (inv . ) - cîrm u itor al u nei plăşi , su bordonat i�pravniculu i : 209.
:ăbăzi, vb. (pron. reg.) - a zăbovi : 1 1.5.
:db1m, s. n. (reg.) - haină ţărănească : "16, 68, 99 ; ·,rar. zobon : 1 10.
zăbunel, s .n. - dimin u tiv de la zdb1tn : I.
zăgirn4, s.f. - sedilă, strec u rătoare, 98.
:dmdtoc, s.n. - samatoc, vin tras de pe drojdie : 2 "1 .
:ăpisc, s . n . - (probabil) pisc, vîrf : 68.
zdrar, s.m. - cioban care m u lge oile, mulgător : 193.
:drzdlie, s .f. (reg.) - livadă de zarzări : 20.
ză11ita, vb. (re fi. ) (reg.) - a privi , a se uita : 29 I, 29 I I I , 36, 6"1, 68, 86, 9 1 ; var. zoita : .58.
zbanţ (pi. zbanţuri), s.n. - verigă, legăt u ră de fier c u care se string piesele la car : 'I .
zernoaică, s.f. - (sens neprecizat ; probabil) fiinţă fantastică : Undefat' :meioaicde / Şi s-adtttr' ze1._
noaicele / Şi s-adap' leoaicele : 7.5.
zguguli, vb. - (probabil) a se holba, a se u ita insistent : 36.
zimţişori, s.m. pi. - dimin u tiv de la .:imţ, bani cu ,zimţi : 19"1.
zini, vb. (pron. reg.) - a veni : 1 1 .5.
zmultd, adj . arh. - sm u lsă : 8 3 .
:oila, vezi Zt1uila.
zobon. vezi zăbun.
727
TABLA DE MATERII
Cuvint înainte ( Mihai POP) ............................ 5

l 11troducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Notd asupra ediţiei ..... . . . . . . . . . . . . . ..
. . . . . . . . . . . . • . 15
Modelul funcţional al eposului eroic românesc . . . . . . . . . . . . 18
Modelul actanţial al eposului eroic românesc . . . . . . . . . . . . Ji
Structura baladei familiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
CATALOGUL SUBI ECTELOR NARATIVE ŞI AL

VARIANTELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Bibliografia volumelor şi broşurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168

I ndice alfabetic de tipuri şi titluri de variante . . . . . . . . . . . . 175
MOTIV-INDEX (I nventar alfabetic d e momente funcţiona le
şi elemente motivice relevante - narative şi descriptive) 1 86
CORPUS DE TEXTE POETICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
1 (1) Crivăţu puternicu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 9

2 ( 10) Bogdan-Dimian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212
3 (8) Scorpia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
'I (9) Trei fraţi cu nouă zmei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
5 ( 6 ) Iovan Iorgovan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
6 (7) Şarpele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257
7 ( 1 1 ) Vidros . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262
8.I ( 12.I) Gruia lui Novac şi zîna . . . . . . . . . . . . . . 267
8.11. 1 ( 12.11. 1 ) Novac porcăraşu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 9
8.11.2 ( 12.11.2) Însuratul lui Gruia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
8.11.3 ( 12.11.3) Novac şi zîna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 1
9 ( 13) Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică. . . . . . . . . . . . . 274
10 ( 15) Gruia lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
1 1 ( 1 1 ) Novac ş i Dîrvij . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278
12 ( 16) Ceal copil de turc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280
13 ( 19) Mizilca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 1
H (20) Cea fată de frînc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 9
15 (2 1 ) Lectinul bogat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
729
1 6 (22) Voinicul adormit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
17 (21) Domn ' Ştefan Opriş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298 .
18 ( 17) Trei lebede . . . . . . . . . . .... .... .

. . . .. . · 299 . . . . . . . . . . .
19 ( 18) Sfinta Vineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 1 .
20 (30) Ardiu-crăişor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303 .
21 Ciocîrlanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
22 Arian al mic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 12 .
2 3 (3 1 ) Ghiol Dumitru şi Soarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 17

21 (33) G ruicea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 19
25 (31) Deli-1\larcu. Fratele lui Negru-vodă . . . . . . . . . . . . . 32.Z .
26 ( 35) Andronim şi Filana 5au Piatra dracului . . . . . . . . . 321 .
27.I (37.I) Gruia lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327 .
2 7 . 1 1 (37. 1 1 ) Gruiţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 1
28 (38) Kovac. Lidva circiumăriţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333 .
29.I ( 39) Novac. Fata Cadiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339

29.1 1 Î nsurătoarea lui Gruia cu fat a împăratului . . . . . . . . . 314 .
29.1 1 1 (12) Î nsurătoarea lui Gruia al lui Novac . . . . . . . 319 .
29.IV Gruia lui No'lac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350

30( 10) Gruia a lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 1 .
3 1 (1 1 ) Vitejia lui Kovac şi a lui Gruia . . . . . . . . . . . . . . . . . 352 .
32 (13) No'lac vinde pe Gruia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353

33 (·H) Turcul şi Novăceştii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355 .
31 (15) Novac şi Balaban . . . . . ..

. . .. . . .358 . . . . . . . . . . . . . . . .
35 (16) Novăciască . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360 .
3t Baba �ovac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 1 .
37 (17) Doicin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363

L3
.
38 ('18) Marcu ·1ikarn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 . i

39 (19) I ancu! Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 1 .
10 ( 50) Pătru haiducu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 2 .
1 1 (5 1 ) Tă nislav . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377
12 ( 52) Badu cîrciumaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 383 .
1 3 (55) Banu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388 .
11 (56) :Marcu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393

15 (82) Tinăr moldovean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395
16 (53) Chi ra-Chi ralina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399 .
1 7 (51) I lincuţa Şandrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '406

18 (66) Corbac ............. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. '4 1 0
19 (67) Serb-Sărac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "' 1 1
50 Fecioraş de sirb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "' 13 .
51 Brăilen i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "' l '4 .
52 ( 70) Niculca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

53 Stan a l l u i Stănui . . . . . . . ... . , 1 17 . . . . . . . . . . . . . . . .
5i Goia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "' 1 8
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
55 Dragu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '42 1 .
56 (7 1 ) Gheorghiţă Zătreanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '422 .
57 (72) A lui Şoirnănel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '42 7

58 (78) Ana Ardeleana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '428 .
59 (80) Manuilă şi Mustafa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 .
li 60 (8 � Marcu iagărul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '430

6 1 (81) l\larcu ..................................... 132 .
62 (83) Sora şi fratele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. 13i
63 (58) Stoian-bulibaşa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 131
730
<i4 (86) Vidu ţăreanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 436
65 ( 168) Rădoiţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . HI
66 Goescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H5
67 ( 169) Aiduc Velcu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ·H7
68 ( 167) Stoian Stingă haiducul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 -f 8
69 (87) Pădru di la I zvor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 5 -f
70 (59) Copilaş Rom an . . .. ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 56
7 1 (68) Cerchez . . . . . .. . . . . . . . . ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 458
72 (62) Şi re t c i r pălabu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -f59
73 (6 1 ) Vişina . . „ . . „ „ „ „ . . „ . . „ „ „ „ . . „ . „ . „ 460
74 (63) T i ne r e l moldo·1ean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -165
75 (64) Homân G r u e Grozovanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470
76 B uica bec hea n u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -f7J
77 Cîntecul lui Bibea Cucu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 475
78 Barbă haiducul . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -1 75
79 D u mitru dobrogeanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... �/ -/
80 ( 133) \'elea v i teazul -IS 1
8 1 (65) A Gruiului . . . . . . . . . . . . . . ... . . .. . . . . . . . . . . . . . -lS 1
82 ( 79) Vizercan ş i porumbu l . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -! IC
83 (85) Cîntecu l u ' lsi rim bogatu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -1�3
84 Radu şi tătarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '1 8 -1
85 (88) Corbea ..... ....
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '11i6
86 (89) Toma d-a lu' Moş . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -191
87 (90) Miu zglobiu . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 1
88 (9 1 ) Miu haiducu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 506
.89 (93) Golea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 1-f
90 (92) Baba Si rba . . . . . . . . .. . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 18
9 1 (94) Voica Bălaca . . .. . . . . . . . . . . „ . . „ . „ . . „ „ „ . 52 1
92. 1 ( 105) Petre Busuioc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 529
92.II( 105) Busuioc haiducul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52,
'93 ( 1 14) Petricl. cel frumos . . . . . .. . . . . . . . �· . . . . , . . . . . 53 1
94 (95) Bogatul şi săracul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 536
'95.1(96.I) Ţăranul şi ciocoiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 7
95 II (96 II)Cînd era la '63 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . 538
96 (97) Iancu Jianu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 540
97 (98) Tunsu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 542
98 (99) Gheorghilaş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 42
99( 100) Ion ăl Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 541
100 ( 10 1) Radu Anghel . . . . ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 550
10 1 ( 16 1) Radu mamii , Radule .. . . . . . . . . „ . . • . . . „ „ „ 556
102 ( 102) Burulean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 8
103 ( 1 15) Muscu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 559
104 Petrişor a lu' Sfîrtoc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 561
105 ( 103) A lu Bolboceanu ..... .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 565
106 ( 104) Botea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 566
107 Cintecul lui Bahnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 567
108 ( 107) Ion Pietraru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 568
1 09 ( 108) [Dragoş] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . , . . . . . . . 568
1 10 ( 109) [Vasile Codău] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56'
112 Jt
1 1 1 ( 156) Paatelimon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56'
În pădure la Guranda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 79
9. 3 ( 1 10) Darie şi Bujor . . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
57 1
73 1
1 11 ( 137) [\"asile cel Mare] . ....... . .. ...... . .. ... .... . 573
1 15 ( 1 1 1 ) Horea lui Pintea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 573
1 16 ( 1 12) Horea lui Vili ........ ...... ...... ... .. . ... . 575
1 17 Dobre haiducu ................. ............ . 575
1 18 Stingă haiducu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 576
1 19 \"oinea şi Coţofeanca 577
120 Cîntecul lui Petrescu 579
12 1 Petre \"ilcean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 580
122 Dragu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 580
U3 Burcea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . · · · · · · · · · · 51 H
121 ( 1 18) [Radu Groşanu] ...... .........
. . . . . . . . . . . . . . • . 582
125 ( 1 19) [Codreanu] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 583
126 ( 120) [Coman) .... .. . ... .. .......... .... ...... .. .
. 583
127 ( 1 1 7) CîntecuJ lui Păun haiducul . .... .... ........... 581
128 ( 12 1 ) Cernea . . . . . . . . ... .. ......................... 585
129 1\lanea ...... .. . ......... . ................... 587
1 30 Fulga ş i Budac .. ....... .... ................. 589
1 3 1 ( 122) Căpitanu . . . . . . ..... .... ............ ......... 590
1 32 Pătru-logofătu . ...... .......... .. ... . .. ..... 59 l
133 ( 123) Răducanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 592
1 31 Coman haiducul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 593
135 ( 125) Petru haiducul ...... .............. ......... . 593
1 36 ( 121) La circiuma din pădure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 593
137 [Şogor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 591
1 38 Voicu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 591
139 Terente .. .............. .... ...... .........
. 595
110 ( 126) Gruiau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 595
Hl [ Stancu Lupu] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 596
H2 ( 128) Nedea voinicul .. ........ . ... ............... . 597
113 ( 129) Coste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 598
1 11 ( 130) Cîntecul lui lorgo'lan .. ............. . .. .... . . 598
1 1 5 ( 1 3 1 ) Iancu! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 599
116 ( 1 32) Lupul haiducul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 599
117 ( 1 31) Stanciu .. .... ...... .............. .........
. 600
118 ( 1 35) Ră.scolman .. .. .... .. .... ................ .. .
. 600
119 ( 136) Bugean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 1
1 50 ( 110) Frunzdi verdi d-o răciti ........... .......... . 60 I
15 1 ( 112) A lui Mnihăîţ.ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 603
152 ( 113) A lui Costin .......... .. .... .............. .
. 605
1 53 ( 111) Călinaş şi Arsinel . . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . 607
1 5'1 ( 115) A Voicului . . . . . . . . . . . . .
. .... . .. . . . . . . . . . . . . . 608
155 Gheorghilaş ........... . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . 609
156 ( 152) Balada lui Florea haiducul . ... . .. . . . . . . . . . . . . . 6 10
157 ( 153) Voicu .................
. .... . .. . . . . . . . . . . . . . 6 12
158 ( 154) La curţile Vilcului . . . . . . . . . . . . . . . . .......... 6 12
159 ( 1 55) [Mihai) . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . 6 13
160 [Ion a Solcanului] . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... ..... 6 13
16 1 ( 157) Pribegii la podu Veneţiei . . . . . . . . . . . ....
. . . . . 6 13
162 Tomoiagă ............... ......... .......... 6 14
163 ( 1.59) Cetan . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . · · .. 616
164 Haiducul Niculiţl • . .......................... 6 17
16.5 ( 162) Budiu , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . .............. 6 19
732
166 ( 163) Harambaşa Hănţilă 6 1Q
167 Luca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 620
168 ( 170) Haiducul Neacşu şi frate-su Lupu . . . . . . . . . . . . . . 620
169 Creţu haiducul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62J
1 70 ( 17 1 ) Codrean . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 26
17 1 ( 172) C îrlăioru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6JO
1 72 ( 173) Stan din Bărăgan „ . „ „ „ „ • . „ „ „ . . . „ „ . . 634
173 ( 17'1) Ghimiş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6J7
1 7'1 ( 176) Zbangă haiducul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 40
175 ( 1 77) Cintecul lui Săcală „ „ . „ . „ . . „ . . „ . . . „ . . . 6 40
176 ( 190) Dăian . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 I
177 ( 18i) [Zdrelea] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61J
1 78 Cintecul lui Mărunţelu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 i3
179 ( 182) Creţu . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 6H
180 ( 183) Alde Nae din Vădeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6i5
18 l Păun . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 646
182 Cintecul lui Albulescu . ....................... 6i7
183 Cintecul lui Niţă a l L upului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6i8
184 Beţigaş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6i9
185 Iortoman . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 650
186 Gherghişa n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 1
187 ( 186) Ghiorghe . Cos ma şi Maftei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 652
188 ( 187) Pirlici . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65J
189 ( 193) [Hoţii ş i popa d i n Broşteni] . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654
190 ( 195) Todorică ş i Florica . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 654
19 1 ( 19i) A l u i Iosim lotrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 655
192 ( 197) Colo sus, pe munte verde . . . . . . . . . ... . . . . . . . . 657
193 ( 199) Costea ... . . . . . . .. . . .. .. . . . .. . . . ... ... . . . . . . . 658
19i (200) Potîncu haiducul . . . .. . . . . ..... . .. .. . . . . . . . . . 663
195 (20 1 ) Şaicu „ . • „ . „ „ „ „ . „ „ „ „ . • . • „ . „ „ „ . 665
196 (202) Voinicu şi Ianuş Ung uru . ................... 666
197 Ionaşcu . .. . . . . . . ... . . . . . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . 667
198 (2 li) Radu Calomfirescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 669
199 Căpitanul Nica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 674
200 (227) Aga Bălăceanu . .... . . .. ... . . . . . . . ... .. . . .. .. 679
20 1 (229) Constantin Brîncoveanu . . . .. . . . . . .. . . . . .. . . . . 683
202 (22'1) Bucă-Bucăleţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 688
203 (23i) Marcu . ..................................... 689
20i Ţarul Murad şi Radu voivoda . .. . . . . . . .. . . ... 690
205 (286) Ghiţă Cătănuţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 693
206 (272) Şoimănel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 699
207 ( 160) Stoinicel viteazul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 I
208 (302) Nicolcea ... .. ... . .. .......... . . . . . . ... . . . . .. 702
209 (295) Trei zapcii şi trei beşlii . .. .. . .. . . . . . . . ... .. .. 704
2 10 (28 1 ) Rafila .......... . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ..... . . .. 707
2 1 1 (280) George a lu Molin ... .. .. ..... . . . . .. ... .. . .. 708
Glosar (alcătuit de Ion Ionică) . ......................... 709

Tabla de materii 729
733
(
---
Redactor : DOINA POPESCU
Tehnoredactor : MELUŞ T_JJ REAC
Bun d e tipar 24 . XI. ��1 .
Format 1 6/70 X 100 . Coli d<- tipar 46 .
C . Z . pentru biblioteci mari: 398124 ( 498)
_
C.Z. pentTu biblioteci mici: 398.2 (4.98)
Tiparul executat sub comanda

nr. 385 la
Intreprinderea poUgraficll
"13 Decembrie 1918",
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucureşti,
Republica Socialistă România

Amzulescu Cintecul Epic Eroic 1981

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amzulescu Cintecul Epic Eroic 1981

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

COLECŢIA �AŢIO�ALĂ DE FOLCLOR

CÎNTECUL EPIC EROIC

Tipologie şi corpus de texte poetice

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE RO:\IÂNIA

Ha�HOHaJihHaH KonneK�HH �onhKnopa

Colecţia naţională de folclor a fost elaborată pe baza unor contracte

EDITl'.RA ACADEMIEI REPl'BLICII SOCIALI STE ROMÂNI A

Rornaniae, pe care îl preconizase in 7948 D. C aracostca 1 şi pe care l-au, dorit

1 Cf. D. Caracostea, Schiţă tipologică a baladei populare româneşti, în Poezia tradiţională

3 Cf. Al. I . Amzulescu, Cîntecul epic în „Colecţia naţionald de folclor"; A . Bucşan, Un

Concepută în cadrul seriei de volume ce alcătuiesc Colecţia naţională

literatură şi artă, [19.56].

ln ce priveşte tipologia , urmînd făgaşul ediţiei Balade populare româ­

a cîntecului epic eroic rom ânesc. Segmentarea discursului şi a structurii

blu, precum şi a particularităţilor structurii şi a concepţiei călăuzitoare în

:\Ienţionăm următoarele indicaţii utile pentru orientarea cititorului :

(Strofa H începe cu a treia şi a patra repetare a versului ; repetările a-b

AL EPOSULUI EROIC ROMÂNESC

Consideraţiile despre valoarea estetică şi importanţa istoric-culturală a

1 Cf. D. Caracostea, Poe::ia tradi/i011a!ă rc-mâ11ă, Bucureşti, Editura pentru literatură,

de Siegfried carpatic a lui „Iorgu Iorguţu" , ucigătorul balaurului, sau pestP

3 Cf. V. Alecsandri, Poesii popu/are ale românilor, Bucureşti , 1866, p. XII.

7 Cf. V. I . Propp, Aforfologia basmului, Bucureşti, Editura "L'ni•rers, 1 970, p. 1 7.

13 Cf. şi sugestia, repetată, a lui Y. I. Propp pri·titoare la „gramatica" naraţiunii, în

17 Cf. Y. I . Propp, op. cit., p . 30 - 32 şi 8 6 - 8 7 (·iezi şi observaţiile critice, judicioase, din

Pentru uşurarea înţelegerii simbolurilor care generalizează şi con­

A', „lipsa" , reprezintă o variantă funcţională alternativă, în raport

secv. prejudicierii /lipsei

Pentru secvenţa confruntării - care urmează - , se schiţează posibili­

scn·. prej u dici erH/li pse i

Aceasta reprezintă schema de maxima concentrare, indicînd pilonii

23 Pentru funcţii „negative" şi „contrare", vezi observaţiile, risipite şi neîndeajuns subli-

E.E. propriu-zis E. aventurii eroice I li

Sînt necesare cîteva observaţii asupra relaţiilor dintre elementele sec­

Necesităţile descrierii strict relaţionale determină introducerea unor

oferă un caz de ambiguitate iniţială. S-ar părea că acţiunea începe cu A'

Şarpele. O serie de variante comportă „situaţia iniţială" - voinicul înghiţit

31 Pentru „distonare " , cf. V. I . Propp, op. cit . , p. I H- 1 1 5.

33 Cf. Folclor din Oltenia şi !lfz111tcnia, IY, B u c u reşt i , E d i t u ra p e n t r u literatură, 1969,

L'emploi conventionnel et generalise du terme, livresque e t romantique,

mediation (favorable au heros)

punition de l'ennemi (et du traître)

AL EPOSULUI EROIC ROMÂNESC

Datorăm „Morfologiei" lui \'. I . Propp descoperirea funcţiei ca „mărime

divers, apărînd ca foarte numeroase fenomenologic în caleidoscopia variantelor,

24 Cf. ibidem, p. 26.

personae, actanţi ş.a . ) formează un plan de descriere necesar [ ] . Analiza

structurală, foarte grijulie să nu defineas::-ă personajul în termeni de esenţe

J l Cf. Y. I . Propp, op. cit„ p . 1 17.

Rezultă izomorfismul e\"ident al celor două planuri. Ca ş1 m cazul

Observaţiile de mai sus nu sînt chemate să minimalizeze valoarea

:; e C f . Tz. Todoro·J', Introduction a la littirature fantastique, Paris, E ditions du Seuil,

După ce, într-o lucrare anterioară 39, am analizat nivelul funcţional

Discursul narativ al eposului eroic fiind. în esenţa sa, un mesaj al osti­

3. Cele mai simple structuri ale eposului eroic se limitează la dezvol­

(Aceasta nu înseamnă că structurile actanţiale complexe ar putea fi socotite

4° Cf. R. Jakobson, Lingvistică şi poetică, în volumul Probleme de stilistică, Bucureşti,

Această schemă cuprinde atît desfăşurarea paralelă a relaţiilor dis tri­

Î n această a doua schemă, deasupra liniei punctate se află desfăşurarea

44 C f. D . Caracostca, Poezia t radifio11ală româ11ă, Bucureşti, Editura pentru literatură ,

!LE MOD E LE ACTANTI EL DE LA PO E SIE E PI Ql'E

Apres avoir esquisse (dans le numero precedent de la <1 Revista de etno­

contradiction de V. I . Propp est la consequence de !'evidente inegalite du

ln ce priveşte tipologia , urmînd făgaşul ediţiei Balade populare româ

Pentru uşurarea înţelegerii simbolurilor care generalizează şi con

Pentru secvenţa confruntării - care urmează - , se schiţează posibili

Sînt necesare cîteva observaţii asupra relaţiilor dintre elementele sec

Discursul narativ al eposului eroic fiind. în esenţa sa, un mesaj al osti

3. Cele mai simple structuri ale eposului eroic se limitează la dezvol

Această schemă cuprinde atît desfăşurarea paralelă a relaţiilor dis tri

Apres avoir esquisse (dans le numero precedent de la <1 Revista de etno

Le ni,·eau actantiel est b âti sur l'opposition fondamentale et irreduc

84 C f . şi Calendarnl n111ân i[cl' de prc/11ti11dt l1i (Ilucure�ti ) , 1 914, 2 1 5 : Gruicea (Alexan

Nadoleanu, 43 : Ba1ada lui Vulcan (Independenţa - Galaţi) ; Alitit - Po

lese zt, 52 : Ilincuţa (Antoneşti - Teleorman) ; Pamjile, 4 8 : Catincuţa Gen