TITLUL PRELIMINAR 3

CRISTINA NICOLESCU

REGIMURILE MATRIMONIALE
CONVENŢIONALE ÎN SISTEMUL
NOULUI COD CIVIL ROMÂN

– Abordare istorică, utilitaristă

şi comparativă –

Universul Juridic
Bucureºti
-2012-
4 REGIMURILE MATRIMONIALE CONVENŢIONALE ÎN SISTEMUL NCC

Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2012, S.C. Universul Juridic S.R.L.
Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþin
S.C. Universul Juridic S.R.L.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatã fãrã acordul scris
al S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI

COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE SEMNĂTURA ŞI
ŞTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI
COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NICOLESCU, CRISTINA
Regimurile matrimoniale convenţionale în sistemul noului
Cod civil român : abordare istorică, utilitaristă şi comparativă /
Cristina Nicolescu. - Bucureşti : Universul Juridic, 2012
Bibliogr.
ISBN 978-973-127-828-5
347(498)

La elaborarea prezentei lucrări s-a avut în vedere

legislaţia în vigoare la data de 15 mai 2012.

REDACÞIE: tel./fax: 021.314.93.13

tel.: 0731.121.218
e-mail: redactie@universuljuridic.ro
DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 0726.990.184
DISTRIBUÞIE: tel./fax: 021.314.93.16
e-mail: distributie@universuljuridic.ro

www.universuljuridic.ro
COMENZI ON-LINE,
CU REDUCERI DE PÂNÃ LA 15%
TITLUL PRELIMINAR 5

Abrevieri

alin. - alineat
apud - citat(ă) de, citat(ă) după
art. - articolul/articolele
AUB - Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Drept
belg. - belgian
BGB - Bürgerliches Gesetzbuch (Codul civil german)
c. - contra
cap. - capitolul
C. belg. DIP - Codul de drept privat internaţional belgian
C. civ. - Codul civil
C. civ. it. (fr.) (Q.) - Codul civil italian (francez) (Québec) etc.
CEDO - Curtea Europeană a Drepturilor Omului
C. fam. - Codul familiei
C. Jud. - revista „Curierul Judiciar”
CJUE - Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
coord. - coordonatori
C. pr. civ. - Codul de procedură civilă
Cass. fr. - Curtea de Casaţie franceză
C. Ap. - Curtea de Apel
CSJ - Curtea Supremă de Justiţie (1990-2003)
dec. - decizia
dec. civ. - decizia civilă
ed. - ediţia
Ed. - Editura
EGBGB - Legea introductivă la Codul civil german
eod. loc. - eodem loco, „în acelaşi loc”
etc. - etcaetera („şi celelalte”)
fr. - francez
ex. - (de) exemplu
ibidem - în acelaşi loc
idem - acelaşi autor
infra - mai jos
IPRG - Legea austriacă asupra dreptului internaţional
privat
it. - italian
ÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României
6 REGIMURILE MATRIMONIALE CONVENŢIONALE ÎN SISTEMUL NCC

JN - revista Justiţia Nouă

Jud. - Judecătoria
Lg. elv. DIP - Legea federală elveţiană asupra dreptului
internaţional privat din 18 decembrie 1987
loc. cit. - locul citat
LP - revista Legalitatea Populară
LPA - Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
M. Of. - Monitorul Oficial al României, Partea I
NCC - Noul Cod civil
nr. - numărul
op. cit. - opera citată
O.G. - Ordonanţa Guvernului
O.U.G. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
p. - pagina
pp. - paginile
par. - paragraful
passim - în diverse locuri
pct. - punctul
PR - Pandectele Române
RDC - Revista de Drept Comercial
Rev. crit. DIP - Revue critique de droit international privé
RID comp. - Revue Internationale de Droit Comparé
RRD - Revista Română de Drept
RRDP - Revista Română de Drept Privat
RTD civ. - Revue trimestrielle de droit civil
s.n. - sublinierea noastră
secţ. - secţiunea
s. civ. - secţia civilă
s. civ. propr. int. - secţia civilă şi de proprietate intelectuală
sent. civ. - sentinţă civilă
Studia - Studia Universitatis Babeş-Bolyai – Series
Iurisprudentia
supra - mai sus
ş.a. - şi alţii
trad. ns. - traducerea noastră
TS - Tribunalul Suprem
UINL - Union Internationale du Notariat Latin
urm. - următoarele
vol. - volumul
ZGB - Zivil Gesetzbuch (Codul civil elveţian)
TITLUL PRELIMINAR 7

Prefaţă

Intrarea în vigoare a noului Cod civil constituie fără îndoială o

provocare pentru teoreticienii şi practicienii dreptului, inclusiv din
perspectiva reîntoarcerii la principiul pluralismului regimurilor
matrimoniale.
Meritul cel mai important al lucrării este repunerea în circulaţie a
unei teme ignorate sau tratate în mod superficial în literatura juridică
română din ultimele cinci, şase decenii.
Se cuvine să fie subliniată şi prioritatea ştiinţifică determinată de
prima cercetare complexă a dispoziţiilor din noul Cod civil referitoare
la regimurile matrimoniale convenţionale.
Stilul în care este redactată lucrarea îmbină concizia cu proprie-
tatea termenilor, claritatea gramaticală cu rigoarea logică a dis-
cursului juridic. Este un stil în care se văd nu numai abilităţile
cercetătorului, ci şi experienţa pedagogică.

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica

TITLUL PRELIMINAR 9

TITLUL PRELIMINAR

Motto:
A cerceta înseamnă a vedea ceea ce toţi oamenii văd
şi a gândi ceea ce nimeni nu a mai gândit.
(Albert Szent-Györgyi – laureat al Premiului Nobel
pentru medicină)

Despre familie, Victor Hugo spunea că este „cristalul societăţii: nu

se dizolvă”, în vreme ce filozoful Jean Jacques Rousseau considera că
„Familia este cea mai veche dintre toate societăţile şi singura naturală.”
Tradiţional, fundamentul juridic al raporturilor de familie îl repre-
zintă căsătoria1, a cărei însemnătate era astfel subliniată în literatura
clasică: „Căsătoria este un contract care interesează mai mult per-
soanele decât bunurile, a cărui importanţă întrece chiar interesele
soţilor şi se întinde la societatea întreagă şi despre care s-a zis că este
întotdeauna parte în toate căsătoriile, cu toate că ele sunt contractate de
particulari”2.
În acest context, este interesant de evocat şi perspectiva asupra
căsătoriei pe care o îmbrăţişau redactorii Codului civil Carol al II-lea.
Astfel, căsătoria era concepută „nu atât ca un legământ contractual,
care-şi găseşte finalitatea în desfătarea egoistă a soţilor”; în căsătorie –
arătau aceştia – „trebue, înainte de toate, să vedem copilul, adică
viitorul neamului, trebue să vedem căminul familiei, păstrător al acelor
tradiţii româneşti, în cadrul cărora se va forma sufletul copilului”3.

1
În monumentala sa operă, Explicaţiunea teoretică şi practică a dreptului
civil român, D. Alexandresco aprecia că „În toate legislaţiile, căsătoria este, a fost şi
va fi baza familiei.” (vol. VIII, Partea I, Atelierele Grafice Socec & Co., Bucureşti,
1916, p. 2). Pentru a sublinia importanţa instituirii normelor juridice vizând instituţia
căsătoriei, în general, şi „regimul asociaţiei conjugale”, în special, D. Alexandresco
redă un citat din opera De legibus a unuia dintre cei mai mari filozofi ai antichităţii,
Platon: „Pentru ca o republică să fie bine constituită, cele dintâi legi trebuie să fie
acelea care reglementează căsătoriile.”
2
În acest sens, v. A. Colin, H. Capitant, Curs elementar de drept francez,
1940, p. 141 apud P. Perju, Consideraţii generale asupra noului Cod civil (Titlu
preliminar, Persoane, Familie, Bunuri), în Dreptul nr. 9/2009, p. 23.
3
A se vedea Codul civil Carol al II-lea, ediţie oficială – Ministerul Justiţiei, Monito-
rul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1940 – Referatul către Consiliul de Miniştri, p. 654.
10 REGIMURILE MATRIMONIALE CONVENŢIONALE ÎN SISTEMUL NCC

Această epocă pe care o traversăm, dominată de incertitudini, de o

repunere în discuţie a valorilor tradiţionale, proiectează o nouă lumină
asupra instituţiei căsătoriei, atât din punct de vedere sociologic, cât şi
juridic, căsătoria trebuind să suporte o concurenţă acerbă din partea
diverselor forme de parteneriat sau uniuni de fapt.
Se poate afirma, fără teama de a greşi, că dintre toate actele şi fap-
tele juridice care dau naştere raporturilor juridice de familie, căsătoria
generează cele mai numeroase efecte patrimoniale asupra persoanei.
Starea de persoană căsătorită induce un întreg cortegiu de drepturi şi
obligaţii patrimoniale între soţi, circumscrise vieţii de familie, în cadrul
cărora raporturile afective1 dintre soţi prevalează adeseori asupra
intereselor egoiste, materialiste ale unuia dintre ei. În plus, persoana
căsătorită, care intră cu terţii în reţeaua de raporturi juridice ce
formează circuitul civil, nu poate fi privită ca un cocontractant obişnuit,
ecuaţiile de natură patrimonială tinzând a se complica, prin apariţia
unor necunoscute suplimentare.
Cheia de rezolvare a acestor ecuaţii pecuniare, în care sunt impli-
cate persoanele căsătorite, ne este oferită de instituţia regimurilor ma-
trimoniale care, într-o formulare sintetică, desemnează ansamblul
regulilor ce guvernează raporturile patrimoniale ale soţilor.

I. Argument – importanţa şi actualitatea temei propuse. Stadiul

cercetării ştiinţifice în materia studiată
Perspectiva materialistă a uniunii conjugale reprezintă, fără îndo-
ială, o temă privilegiată, universală şi atemporală, care a inspirat de-a
lungul timpului pictori, scriitori etc.2

1
Este îndeobşte cunoscut faptul că relaţiile de natură personală care iau fiinţă
prin încheierea căsătoriei se circumscriu unui domeniu vast. În condiţiile în care
majoritatea raporturilor dintre soţi sunt de natură morală, ele nu capătă o
consacrare juridică, rămânând a fi guvernate de normele etice. Dreptul nu este însă
cu totul străin de morală. Dimpotrivă, se pare că normele juridice îşi trag seva (şi) din
morală. Pentru surprinderea esenţei teoriilor exprimate cu privire la binomul „drept-
morală”, v., spre exemplu: H.L.A. Hart, Pozitivism şi separaţia dintre drept şi morală,
în Noua Revistă de Drepturile Omului nr. 1/2008, pp. 137-162; L.L. Fuller, Pozitivism
şi fidelitate faţă de drept – o replică dată profesorului Hart, în Noua Revistă de
Drepturile Omului nr. 2/2008, pp. 149-156; R. Dworkin, Moralitatea evazivă a
dreptului, în Noua Revistă de Drepturile Omului nr. 3/2008, pp. 147-154.
2
V., în acest sens, R. Cabrillac, Droit civil. Les régimes matrimoniaux, 6e éd., Ed.
Montchrestien, Paris, 2007, p. 1, unde se face referire la o serie de picturi celebre care
au ca temă centrală contractul de căsătorie. În ceea ce priveşte mostrele literare,
autorul apreciază că exemplul cel mai elocvent îl constituie romanul „Contractul de
căsătorie”, al lui H. de Balzac, a cărui intrigă este axată în totalitate pe stipulaţiile
TITLUL PRELIMINAR 11

În literatura juridică străină, problematica regimurilor matrimoniale

a fost intens explorată în cuprinsul unor tratate, monografii, teze de
doctorat etc., generând adeseori vii polemici doctrinare şi punând la
încercare simţul juridic, dar şi perspicacitatea judecătorilor naţionali. Căci
dreptul regimurilor matrimoniale este unul complex, aflat la răscrucea
dintre dreptul familiei, dreptul succesoral, reglementările privitoare la
bunuri şi obligaţii etc., multe dintre instituţiile şi mecanismele dreptului
comun suferind în această materie „deformări” explicabile prin nece-
sitatea adaptării lor la specificul raporturilor dintre soţi.
În ceea ce priveşte situaţia din doctrina română, trebuie subliniat
faptul că, dacă sub imperiul reglementării din cuprinsul Codului civil de
la 1864 instituţia regimurilor matrimoniale convenţionale deţinea o
poziţie specială, uneori privilegiată, odată cu abrogarea în anul 1954 a
dispoziţiilor art. 1223-1293 – privitoare la contractul de căsătorie şi
drepturile respective ale soţilor – perspectiva s-a schimbat radical, lunga
şi bogata tradiţie în România fiind astfel întreruptă.
Codul familiei avea să impună un regim matrimonial unic, legal,
imperativ şi imutabil, interzicând în mod expres, sub sancţiunea nulităţii
absolute, convenţiile matrimoniale care ar modifica regulile privind
comunitatea legală de bunuri.
În acest context legislativ, dincolo de interesul ştiinţific, abordarea
instituţiei regimurilor matrimoniale convenţionale putea fi privită drept
un demers lipsit de finalitate practică. Aşa se explică numărul extrem de
redus de studii consacrate acestei problematici în literatura juridică
română. Nu este mai puţin adevărat însă că reglementarea instituită prin
Codul familiei a fost abordată cel mai adesea dintr-o perspectivă critică,
fiind diagnosticată în mod constant drept rigidă, constrângătoare, fără
nicio alternativă, depăşită complet de realităţile zilelor noastre.
Legiuitorul român nu putea rămâne însă indiferent faţă de ten-
dinţele contemporane de evoluţie a reglementării în materia regimurilor
matrimoniale, în sensul flexibilizării normelor juridice şi potenţării
voinţei individuale1, în condiţiile în care relaţiile de familie sunt din ce în
ce mai mult percepute ca fiind relaţii pur privative.

contractului de căsătorie dintre Paul de Manerville, care doreşte să-şi conserve

patrimoniul personal şi logodnica sa, Nathalie Evangélista şi mama acesteia, care
urmăresc să-i acapareze averea. Într-o scrisoare adresată surorii sale Laure Surville,
Balzac declara: „Ce que je voulais faire a été glorieusement accompli. J'ai représenté
tout un avenir de deux époux par la scène seule du contrat de mariage…”.
1
În sensul că în domeniul dreptului voinţa joacă rolul celui mai important
element de construcţie conceptuală, v. V. Stoica, Prefaţă la M. Avram, Actul
unilateral în dreptul privat, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. XI.
12 REGIMURILE MATRIMONIALE CONVENŢIONALE ÎN SISTEMUL NCC

Reconsiderarea concepţiei în acest domeniu, prin instituirea unei

reglementări flexibile care să lase viitorilor soţi libertatea de a organiza
aspectele patrimoniale ale vieţii conjugale, a fost realizată prin noul Cod
civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, în urma procedurii de asumare a
răspunderii Guvernului.
Regimul comunităţii de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul
legal („de drept comun”), dar este aplicabil doar în cazurile în care soţii
nu au optat pentru un alt regim matrimonial, prin încheierea unei
convenţii matrimoniale, respectiv pentru regimul separaţiei de bunuri
sau pentru regimul comunităţii convenţionale (mai largă ori mai re-
strânsă decât cea legală).
Având în vedere că exerciţiul de a mânui regimurile matrimoniale
convenţionale a dispărut practic în anul 1954, odată cu instituirea
regimului legal unic, este necesar a fi reactivate şi readaptate cores-
punzător libera iniţiativă, comportamentele şi mentalităţile colective,
pentru a se valorifica, într-o manieră adecvată, noile spaţii de libertate
configurate în această materie.
În noua fizionomie, trasată de dispoziţiile Codului civil adoptat prin
Legea nr. 287/2009, neîndoielnic, instituţia regimurilor matrimoniale
convenţionale constituie o provocare deopotrivă pentru teoreticieni,
practicieni, dar şi pentru cetăţenii obişnuiţi, în calitate de destinatari ai
normei juridice.
Ne plasăm cu toţii la porţile unui teritoriu neexplorat, în care nu-ţi
poţi fixa prea uşor reperele, care te înspăimântă, dar în acelaşi timp te
îmbie cu farmecul lui inefabil.

II. Obiectivele demersului ştiinţific

„Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat mister nu e să-l
lămurim, ci să-l adâncim aşa de mult, încât să-l prefacem într-un mister
şi mai mare.” – afirma Lucian Blaga în volumul de versuri „Pietre pentru
templul meu”.
Dacă acesta este crezul poetului, al artistului în general, dimpotrivă,
menirea omului de ştiinţă, a cercetătorului este aceea de a dezlega
mistere, de a ridica vălurile sub care se ascund fenomenele, conceptele
etc. şi de a le explica într-o manieră relativ accesibilă profanilor.
Fără îndoială, şi instituţia regimurilor matrimoniale convenţionale,
astfel cum aceasta este configurată prin dispoziţiile noului Cod civil,
trebuie să parcurgă un drum important, care implică un lung proces de
revelaţie şi asimilare.
Obiectivul principal al demersului nostru ştiinţific se focalizează în
direcţia explicării conţinutului noii reglementări în materie, şi anume
TITLUL PRELIMINAR 13

conceptele de bază şi mecanismele de funcţionare care dau viaţă

instituţiei regimurilor matrimoniale convenţionale. Vor fi radiografiate
nu doar dispoziţiile de drept substanţial, ci şi acelea de drept
internaţional privat, având în vedere că tot mai des elementul de
extraneitate se inserează în structura raporturilor juridice de familie.
Ne propunem să evidenţiem, inclusiv dintr-o perspectivă com-
parativă, atât aspectele pozitive, cât şi insuficienţele, punctele vulne-
rabile ale noilor soluţii normative, admiţând că acestea din urmă se
înscriu firesc în ceea ce am putea desemna generic „risc operaţional
legislativ”1.
Abordarea ştiinţifică, teoretică a problematicii se va împleti cu o
perspectivă utilitaristă, pragmatică, având în minte remarca marelui
profesor de drept francez şi sociolog Jean Carbonnier în sensul că
oamenii acţionează ca şi cum dreptul familiei n-ar exista, în câmpul
relaţiilor de familie non-dreptul reprezentând esenţa, iar dreptul doar
accidentul, întâmplarea2.
Deşi dreptul regimurilor matrimoniale are o sferă de aplicare
deosebit de mare, întinzându-şi aripa modelatoare asupra tuturor
persoanelor căsătorite şi în ciuda caracterului său eminamente
pragmatic (destinat a răspunde problemelor de zi cu zi ale soţilor),
planează riscul ca normele juridice care îl compun să fie foarte puţin
cunoscute ori chiar ignorate.
Pentru ca soluţiile legislative din materia relaţiilor patrimoniale
dintre soţi configurate de noul Cod civil român să fie corect percepute,
inclusiv sub aspectul utilitarist al acestora, se impune neîndoielnic o
popularizare corespunzătoare la nivelul destinatarilor legii, dar şi în
rândul practicienilor în domeniu (notari, judecători, avocaţi, mediatori
etc.), care să pună accentul nu doar pe explicarea conceptelor de bază,
ci şi pe avantajele practice pe care încheierea unei convenţii matri-
moniale le presupune. Este acesta un alt obiectiv pe care ni-l propunem
prin prezentul studiu. Pentru atingerea acestui deziderat, abordarea
teoretică va fi însoţită de numeroase exemple practice (unele pur
imaginare, altele extrase din soluţiile jurisprudenţiale conturate în
diverse sisteme de drept).
Aşa cum afirma în mod judicios eminentul comparatist Leontin-
Jean Constantinesco, în orice demers ştiinţific se impune ca „perspectiva

1
Pentru utilizarea acestui concept, v. M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri
matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. VII.
2
A se vedea J. Carbonnier, Flexible droit. Textes pour une sociologie du droit
sans rigueur, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1969, p. 28.