UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRNCOVEANU Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii Pitesti Specializarea - DREPT

LUCRARE DE LICEN

INFRACIUNI CONTRA PATRIMONIULUI ANALIZA INFRACTIUNILOR DE SUSTRAGERE

Coordonator,
1

Absolvent,

Conf. Univ. Dr. ION MIHALCEA

CRISTINA GUNIE

2011 -

CUPRINS INTRODUCERE...........................................................................................5 CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI.........................................................................6 Sectiunea I. Consideratii generale si referinte istorice..............................................6 Sectiunea II. Cadrul juridic general insituit prin Contitutia din 1991 si modificarile in anul 2003 si implicatiile ei asupra reglementarilor penale.............................9 CAPITOLUL II. ASPECTE COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI........................................................................................11 1.Obiectul juridic generic si obiectul material................................................11 2. Subiectii infractiunilor.............................................................................18 3. Latura obiectiva..........................................................................................20 4. Latura subiectiva.........................................................................................21 5. Forme. Sanctiuni.........................................................................................22 FURTUL.TALHARIA..................................................................................24 FURTUL.......................................................................................................27
2

1. 2.

Furtul simplu ( art. 208 C.pen )..............................................................27 Furtul calificat ( art. 209 C. pen. )..............................................................29

3. TALHARIA ( art. 211 C.pen. )................................................................35 3.1. Forma simpla............................................................................................35 3.2. Forma agravata.........................................................................................36 CAPITOLUL III. ANALIZA FIECAREI INFRACIUNI DE

SUSTRAGERE................................................................................................38 1. Furtul.........................................................................................................38 2. Tlhria...47 3. Abuzul de ncredere.................................................................................50 4. Gestiunea frauduloas................................................................................52 5.1. nelciunea n form de baz................................................................53 5.2. nelciunea n convenii.........................................................................57 5.3. nelciune prin emitere de cecuri fr acoperire.....................................59 6. Delapidarea..............................................................................................61 7. nsuirea bunului gsit................................................................................63 8. Distrugerea.................................................................................................65 9. Distrugerea calificat.................................................................................67 10. Distrugerea din culp..................................................................................67 11. Tulburarea de posesie...................................................................................69 12. Tinuirea..................................................................................................71 CONCLUZII..................................................................................................74 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................76
3

LIST ABREVIERI

1. art. - articol; 2. alin. - alineat; 3. C. C. - Curtea Constituional ; 4. C. pen.- Cod penal 5. C. proc. civ. - Codul de procedur civil; 6. dec. - decizia; 7. .C.C.J. - nalta Curte de Casaie i Justiie; 8. lit. - litera;
9.

M. Of. - Monitorul Oficial al Romniei, Partea I;

10.O. G. - Ordonan de Guvern; 11.op. cit. opera citat 12.O.U.G. Ordonan de urgen a Guvernului; 13.R.R.D. - Revista romn de drept ;
4

14.sent. - sentina; 15.Trib. jud. - Tribunalul judeean.

INTRODUCERE

Am ales aceasta tem a lucrrii mele de licen pornind de la importana deosebit pe care o are aceast instituie n materia dreptului penal si de asemenea in materia relatiilor sociale dintre indivizi.. Importana i complexitatea acesteia m-au determinat s ncerc o analiz teoretico-practic n ceea ce priveste infractiunile contra patrimoniului. Pe parcursul lucrrii am ncercat s sintetizez diferitele opinii ale unor autori recunoscui n domeniul dreptului penal cu privire la aceast tema, s prezint prevederile legislative n domeniu i s dau exemple practice n ceea ce privete aplicabilitatea acestora. Lucrarea cuprinde trei capitole (Capitolul I. Consideratii generale privind infractiunile contra patrimoniului, Capitolul II. Aspecte comune ale infractiunilor contra patrimoniului, Capitolul III. Analiza fiecarei infraciuni de sustragere).
5

n elaborarea lucrrii am folosit tratate i lucrri ale unor autori consacrai n domeniul dreptului civil, legislaia n vigoare ce reglementeaz domeniul acestei instituii, precum i articole, periodice, reviste de specialitate i culegeri ce trateaz acest subiect. nchei, n sperana c lucrarea va reui sa ating cele mai importante puncte n ceea ce privete tema tratat i c va fi o surs de informare pertinent pentru toti cei interesai de aceast tema.

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI

SECTIUNEA I Consideratii generale si referinte istorice Faptele savarsite impotriva patrimoniului au fost intotdeauna incriminate, de-a lungul istoriei. In perioada sclavagista erau pedepsite cu asprime furtul , talharia, jaful; mai putin cunoscute erau alte forme de atingere a proprietatii , cum ar fi inselaciunea, abuzul de incredere, gestiune frauduloasa, care erau considerate ca delicte civile1 .
1

Alaturi de contracte, quasicontracte,quasidelicte si lege apar ca izvoare ale obligatiilor si delictele. Delictele constituie cel mai vechi izvor de obligatiuni. Definitia delictului a variat de-a lungul timpurilor. Vezi in acest sens 6

In perioada feudala se extinde treptat represiunea penala cuprinzad in sfera sa toate faptele prin care se putea aduce vatamari patrimoniului . De regula , furturile marunte se pedepseau cu biciuirea , insa , la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moartea . Daca furturile erau grave, se aplica pedeapsa cu moartea de la primul furt . Aceast asprime a pedepselor arata frecventa infractiunilor si gravitatea lor ; impotriva unor asemenea fapte stapanirea era silita sa recurga la cele mai inumane pedepse. Sistemele de drept penal moderne , desi au eliminat unele din exagerarile anterioare , au mentinut un regim destul de sever pentru anumite forme de activitate infractionala indreptate impotriva patrimoniului; totodata, au extins cadrul incriminarilor si la alte fapte specifice relatiilor economice din societatea moderna . In vechiul drept romanesc existau , de asemene , reglementari foarte detaliate referitoare la aceste infractiuni . Astfel, avem de amintit aici pravilele lui Vasile Lupu
2

si Matei Basarab 3, codicile penale ale lui Alexandru Sturza in Moldova(1826) si in Muntenia , contineau dispozitii cu privire la

a lui Barbu Stirbei (1850)

infractiunile contra patrimoniului . Codul penal roman din 1864 , desi copiat in mare parte dupa codul penal francez , cuprinde in capitolul referitor la Crime si delicte contra proprietatilor numeroase incriminari inspirate din Codul penal prusac, privitoare la apararea patrimoniului menite sa asigure cu mijloace mai severe ocrotirea acestuia . Codul penal roman din 1936 cuprindea aceasta materie in Cartea II ,Titlul XIV intitulat Infractiuni contra patrimoniului sistematizat in 5 capitole astfel 4 : Cap. I
Mihai G. Rarincescu, Notiuni de drept civil.Obligatii., 1931, p.17
2 3

Cartea pentru nvaaturi, din 1646 ndreptarea legii, din 1652 4 Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Rodica Stanoiu, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Victor Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol III, Editia a-II-a, Editura Academiei Romane, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p. 429. 7

 Furtul ; Cap II Talharia si pirateria ; Cap III Delicte contra patrimoniului prin nesocotire increderii ; Cap. IV Stramutarea de hotarare , desfiintarea semnelor de hotar, stricaciuni si alte tulburari aduse proprietaatii; Cap. V Jocul de noroc , loteria si specula contra economiei publice . Dupa cum se poate observa Codul penal din 1936 a restrans in limitele sale firesti, toate infractiunile contra patrimoniului grupadu-le dupa obiectul juridic. Paralel cu prevederile Codului penal de la 1864 cat si de la 1936 au existat si anumite infractiuni contra patrimoniului prevazute in legi speciale , ca de pilda in Codul Justitiei Militare5, in Codul Comercial, in Codul Silvic, in Codul Marinei comerciale si altele . In perioada anilor 1944 1989 , s-au produs unele schimbari legislative importante in toate domeniile dreptului , dar , mai ales in cel al dreptului penal, in conformitate cu ideologia vremii si cu modul de a concepe existenta proprietatii, reglementari similare cu ale tuturor tarilor care se situau pe aceeasi pozitie . In acest context a fost adoptat Decretul nr. 192 din1950
6

in continutul caruia s-a definit

notiunea de obstesc si implicit si acee de avut obstesc .Prin acestact normativ a fost introdus in Titlul XIV al Codului penal din 1936 , un nou capitol - ,,Unele infractiuni contra avutului obstesc, caruia ulterior i s-au adus modificari , mai ales in privinta agravarii pedepselor . Actul normativ sus citat, marcat momentul cand apare pentru prima oara o ocrotire discriminatorie a patrimoniului dupa cum acesta era considerat particular sau obstesc . Autorii Codului penal de la 1968
7

, n-au facut si nici nu puteau sa faca altfel diferentiata a

decat sa consacre mai departe aceasta conceptie de ocrotire

patrimoniului. De aceea , in Titlul III al acestui Cod penal , au fost prevazute

5 6

Codul Justitiei Militare al Romaniei din 20/03/1937. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 20/03/1937 DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru nationalizarea unor imobile Publicat in BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 20 aprilie 1950 7 Textul actului republicat n M.Of. nr. 65/16 apr. 1997 8

infractiuni contra avutului particular , iar in Tiltul IV infractiunile contra avutului obstesc . Comparand aceste reglementari cu cele ale codului penal anterior, observam ca in cuprinsul Codului penal in vigoare numarul incriminarilor in aceasta materie este mai redus ca urmare a unei concentrari a acestora in texte incriminatoare mai corespunzatoare, asa incat unele fapte care in Codul penal anterior se incadrau in texte multiple si diferentiate, in actualul cod sunt prevazute in acelasi text . Legea pedepsete ca infraciuni faptele care incalca in mod grav valorile sociale importante ale ornduirii noastre. Daca este legitim ca simplul cetatea sa se apere mpotriva pericolelor care l amenina, cu atat mai mult societatea trebuie sa ia masurile cele mai aspre pentru a se apara de primejdia dezordinii i a indisciplinei. Adevaratul mediu al raului este tocmai lupta impotriva lui, spunea inteleptul Indian Rabindranatah Tagore.8 SECTIUNEA II - Cadrul juridic general insituit prin Contitutia din 1991 si modificarile in anul 2003 si implicatiile ei asupra reglementarilor penale In materia infractiunilor contra patrimoniului, Constitutia Romaniei, prevede in continutul sau si norme cu carcter de principii constitutionale referitoare la proprietate . Codul penal , fara a contine o definitie a notiunii de avut public explica
9

, inclus in titlul consacrat stabilirii intelesului unor termeni sau expresii din legea

penala , termenul public . Potrivit textului prin acest termen se intelege tot ce priveste autoritatile publice , institutiile publice , institutiile sau alte persoane juridice de interes public , administrarea , folosirea sau erxploatarea bunurilor proprietate publica , serviciile de interes public , precum si bunurilor de orice fel care , potrivit legii , sunt de interes public .

George Antoniu, Marin Popa, Stefan Danes, Codul penal pe intelesul tuturor, Editura politica, Bucuresti, 1988, pp.38-42. 9 A se vedea in acest sens art. 145 al Constitutiei din 1993 9

Constitutia Romaniei

10

imparte proprietatea in doua categorii: publica si

privata. In principiu , orice bun , mobil sau imobil , poate forma obiect al dreptului de proprietate publica . In acelasi articol alin. 4 sunt enumerate bunurile care nu pot exista decat in proprietatea publica : bogatiile de orice natura ale subsolului ; caile de comunicatie ; spatiul aerian ; apele cu potential energetic ; plajele ; marea teritoriala ; resirsele naturale ale zonei economice si ale platoului continental . Aceasta enumerare se completeaza cu alte bunuri stabilite de lege ca aprtinand propritatii publice . De exemplu , in art. 4 din Legea 18/199111 se arata ca terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau dreptului de proprietate publica . Proprietatea publica sau privata poate fi incalcata prin aceleasi fapte de pericol social considerte ca fiind infractiuni . Privind acest aspect patrimoniul este ocrotit , in primul rand , printr-un intreg ansamblu de mijloace juridice extra penale , civile si de alta natura . Impotriva faptelor care prezinta un grad mai ridicat de pericol social patrimoniul este ocroitit si prin mijloacele energice ale legii penale . Ca in cazul altor valori sociale de mare insemnatate aceasta ocrotire se realizeaza prin incriminarea faptelor care ii aduc atingere . Odata cu adoptarea noii Constitutii , s-a considerat ca titlul IV din Codul Penal este implicit abrogat , fiind neconstitutionala protectia juridica speciala pentru avutul public . Prin decizia nr. 1 /1993 , Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile din Codul Penal referitoare la infractiunile contra avutului public , sunt abrogate partial si in consecinta urmeaza a se aplica numai cu privire la bunurile prevazute de art. 315 alin. 4 din Constitutie , bunuri ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice . Ideea e pastrata si in Constitutia din 200312, pastrandu-se deci aceeasi linie.
10

A se vedea art. 135 alin. 2 Constitutia din 1993, care prevede: Proprietatea este publica sau privata, iar in alin. 3 arata: Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrative - teritoriale". 11 Legea fondului funciar publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februrie 1991 12 Modificat si completat prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicat de Consiliul Legislativ, n temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dndu-se textelor o nou numerotare. 10

Prin art. 1 pct. 100 din Legea nr. 140 / 1996 ,

Legea de modificare si

completare a Codului Penal a fost abrogat intreg titlul IV cuprinzand infractiunile avutului obstesc . In urma acestor modificari se respecta cu adevarat principiul constitutional iar faptele indreptate impotriva patrimoniului public sau privat sunt reprimate prin prevederile titlului III Infractiuni contra patrimoniului ( art. 208 222).

CAPITOLUL II ASPECTE COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CONTRA 1.Obiectul juridic generic si obiectul material Obiectul juridic generic al infractiunilor contra patrimoniului il constituie relatiile sociale a caror formare , desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului , mai ales sub aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri si implicit sub aspectul obligatiei de a mentine pozitia fizica a bunului in cadrul patrimoniului , acesta facand parte din gajul general al creditorilor chirografari. Obiectul principal secundar
14 13

PATRIMONIULUI

consta in relatiile referitoare la patrimoniul public sau privat, in vreme ce obiectul vizeaza relatii sociale referitoare la posesia asupra bunurilor, increderea si buna credinta pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial. In terminologia legii penale , notiunea de patrimoniu nu are acelasi inteles ca si in dreptul civil. Sub aspect civil patrimoniul insemna totalitea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au o valoare economica , adica pot fi

13

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.161 14 Ibidem 11

evaluate in bani , sau cu alte cuvinte , totalitatea drepturilor si datoriilor actuale si viitore ale unei persoane 15 . Patrimoniul este un concept juridic care exprima ansamblul de drepturi si obligatii ale unei persoane ca o universalitate , ca o solutie independenta de bunurile care le cuprinde la un moment dat patrimoniul ; fie ca-l privim ca o entitte strans legata de persona subiectului fie ca o universalitate de drepturi exista obligatoriu la orice subiect de drept (chiar cand pasivul depseste activul) ; el nu se poate niciodata instraina ci se transmite numai la moartea subiectului in momentul cand vointa acestuia care ii da caracterul de unitate , se stinge . Din cuprinsul patrimoniului fac parte , bunurile corporale si incorporale , bunurile consumptibile16 ori fungibile17 , mobile sau imobile , principale ori accesorii , etc. adica tot ceea ce reprezinta puteri , facultati , aptitudini ale subiectului privite din punct de vedere al valorilor economice si a raporturilor care se nasc din exercitiul acestor puteri , facultati , aptitudini. In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile cre se pot comite in potriva acestuia are un inteles mai restrans si se refera la bunurile nu ca universalitate , ci in individualitatea ori susceptibila de a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse , deteriorate , tainuite , gestionate fraudulos , etc. Infractiunea n-ar putea fi niciodata impotriva patrimoniului ca o universalitate de bunuri pentru ca aceasta din urma va exista din totdeauna indiferent de numarul sau valoarea bunurilor componente si chiar daca subiectul nu poseda nimic ori numai datorii ; nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau . De aceea mai corect ar fi sa se
15

Tudor R. Popescu-Braila, Drept civil, vol I imprimat la Romcart SA, Bucuresti, 1993, p.38.

16

Este consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu implice consumarea substantei ori instrainarea lui. Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Editia a XI-a, revizuita si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007, pg.103 17 Este fungibil acel bun care, in executarea unei obligatii, poate fi inlocuit cu altul, fara sa afecteze valabilitatea platii. Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Editia a XI-a, revizuita si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007, pg.102 12

denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu decat ca infractiuni contra patrimoniului . S-ar putea sustine ca patrimoniul ca universalitate fiinf o abstractie nici nu poate fi atins prin faptele concrete ale unei persoane ; infractiunea putandu-se indrepta numai contra unui bun patrimonial adica asupra unei valori care face parte efectiv din activul patrimoniului unei persoane (bun , valoare economica pe care faptuitorul urmareste sa si-o apropie). Pasivul patrimoniului, adica datoriile unei persoane nu prezinta , de regula , nici un inters pentru cei care se dedau la fapte de incalcarea patrimoniului , chiar daca pasivul face parte din patrimoniu si este cuprins in aceasta notiune18 . Sub alt aspect este de observat ca incriminand faptele care aduc atingere patrimoniului, legea penala are in vedere actiunea elicita a infaptuitoriului iar nu pozitia juridica a victimei . Aceasta inseamna ca infractorul trebuie sa justifice ca avea dreptul sa savarseasca fapta care i se reproseaza si in raport cu care organele de urmarire au facut dovada caracterului ei ilicit ; daca victima a fost deposedata ilegal de un bun ea nu este tinuta sa faca dovada ca avea calitatea de proprietar sau de posesor ori de detentor legitim al bunului care a fost sustras , insusit sau distrus prin savarsirea infractiunii . Legea penala a considerat , asadar , ca pentru a ocroti patrimoniul si drepturile legate de acesta se impune , mai intai , sa fie aparate situatiile de fapt existent , in sensul ca acestea sa fie mentinute in starea un care se aflau pana la interventia ilicita a faptuitorului intrucat orice modificare a lor , prin fapte ilicite , aduce la o imposibila sau dificila ocrotire reala a entitatilor patrimoniale care fac obiectul drepturilor subiective . Este neindoielnic ca numai atata vreme cat un bun isi pastreaza situatia de fapt stabilita si cunoscuta de cei interesati ; oricine ar putea pretinde ca are vreun drept asupra acelui bun si-l va putea valorifica in mod real . In ipoteza in care bunul si-a pierdut situatia de fapt , de pilda , a fost insusit , sustras , ascuns , distrus , etc. orice valorificare a dreptului privitor la acesta devine nerealizabila . Asa se explica si
18

Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 13

ratiunea pentru care legea penala pedepseste uneori chiar pe proprietar in cazul in care prin actiunea sa contribuie la schimbarea situatiei de fapt al unui bun al sau in dauna intereselor legitime ale altor persoane 19 . Prin urmare , schimbare pe cai ilicite a situatiei entitatilor patrimoniale constituie specificul infractiunilor prevazute in Titlul III al Codului Penal . Un alt specific al acestei categorii de infractiune este ca sub denumirea globala de infractiuni contra patrimoniului se ascund doua categorii mari de bunuri susceptibile a fi ocrotite prin incriminarea faptelor contra patrimoniului , in raport cu formele felurite de proprietate . Delimitarea formelor fundamentale de proprietate care fac obiectul ocrotirii penale , este consacrata , asa cum am aratat chiar prin normele consutitutionale ; art. 135 alin. 2 din Constitutie prevede : Proprietatea este publica si privata ceea ce inseamna ca in societatea noastra nu sunt de conceput alte forme de proprietate , si pe cale de consecinta de patrimoniu , decat cele enumerate in Constitutie . In ceea ce priveste precizarea obiectelor concrete care apartin uneia sau celeilalte forme de proprietate , normele constitutionale folosesc o tehnica doferentiala ; ele nu mentioneaza in mod direct categoriile de lucruri care apartin proprietatii private ci numai cele care formeaza proprietatea publica . Cunoscand insa aceste categorii , de bunuri , in mod direct , ne dam seama si de sfera bunurilor care apartin proprietatii private ; in aceasta categorie vor intra toate bunurile care nu formeaza patrimoniul public . Constituie bunuri care fac parte exclusiv din sfera proprietatii publice20 : bogatiile de orice natura ale subsolului , caile de comunicatie , spatiu aerian , apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public , plajele , marea teritoriala , resursele naturale ale zonei economice si alei platoului continental . Pe langa acestea mai pot intra in categoria bunurilor apartinand proprietatii publice si
19 20

De exemplu distrugerile prevazute de art. 217 alin. 2-4 C.pen. , sau furtul incriminat in art. 208 alin. 3 C.pen. A se vedea in acest sens art. 135 alin. 4 din Constitutie 14

alte bunuri . Asa de pilda prin Legea nr. 18 din 1991 privind fondul funciar ca si prin legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei sunt enumerate si alte bunuri . Aceste legi largesc sfera bunurilor enumerate de Constitutie prin adaugarea la aceasta enumerare a altor bunuri care formeaza obiect exclusiv al proprietatii publice, asa cum se procedeaza prin art. 5 din Legea nr. 18 / 1991 , cu privire la terenuri , precum si prin art. 4 lit. a alin. 2 din Legea nr. 56 / 1992 care se refera la fasia de protectie a fontierei si prin art. 74 privind imobilele din punctele de trecerea frontierei. Un alt procedeu de largire a sferei bunurilor apartinand proprietatii publice la care apeleaza aceste legi speciale este acela de indica criteriul dupa care se poate determina apartenenta bunului la proprietatea publica . Astfel art. 5 alin. 121 din Legea nr. 18 / 1991 arata ca au acest caracter terenurile care prin natura lor sunt de uz sau interes public , iar in art. 4 alin. ultim din aceeasi lege precizeaza ca apartin proprietatilor publice si terenurile afectate unei utilitati publice . Asadar, ori afectarea lor unei utilitati publice sunt principalele criterii prevazute in legile mentionate pentru delimitarea bunurilor obiect exclusiv al proprietatii publice . Aceste bunuri potrivit Constitutiei si in baza legii ar putea sa gaseasca fie in administrarea unei regii autonome , fie a unei institutii publice , fie in detentia societati comerciale careia i-au fost inchiriate . Daca legea speciala nu prevede altfel , inchirierea sau concesionarea ar putea fi facuta fie unei societati comerciale cu capital majoritar de stat , fie oricarei societati comerciale. Caracteristica proprietatii publice este si faptul ca ea este inalienabila , adica bunurile din aceasta categorie nu pot iesi pe nici o cale din sfera proprietatii publice . Aceasta nu inseamna ca nu se admite o anumita circulatie , dadica un anumit transfer al acestor bunuri . Asa cum am aratat mai sus chiar Constitutia
21

22

prevede ca, in conditiile legii , bunurile proprietate publica pot

Art.-5-al-L.18/1991 (1) Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. 22 A se vedea in acest sens art. 135 alin . 5 15

fi date in administrarea regiilor autonome , institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate . Potrivit legislatiei penale in vigoare , patrimoniul public nu mai este ocrotit diferentiat as cum a fost anterior . Aceasta inseamna , ca , in limitele legale de sanctionare , judecatorii ar trebui sa aiba in vedere calitatea acestor bunuri si sa tratezemai aspru pe cei care aduc atingere proprietatii publice .In perspectiva , credem ca legiuitorul va trebui sa acorde o atentie sporita ocrotirii bunurilor proprietatii publice care satisfac un interes general al societatii . De altfel acesta este si in traditia legislatiei noastre in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, cand patrimoniul public a fost aparat diferentiat de cel privat , existand o lege speciala pentru apararea patrimoniului public 23. Legiuitorul ar fi indreptatit sa creeze un regim diferentiat de ocrotire (chiar daca nu in cadrul unor sectiuni sparate ale Codului penal) pentru bunurile proprietate publica dat fiind interesele generale in slujba carora sunt puse aceste bunuri . O atare ocrotire ar putea fi extinsa , pentru identitatea de ratiune , intr-o perspectiva mai indepartata si asupra bunurilor apartinand regiilor autonome , sau societatilor comerciale cu calital majoritar de stat chiar daca in prezenty aceste bunuri au caracter privat iar provit art. 41 alin. 2 din Constitutie proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege indiferent de titularul ei . Aceasta v-a atrage o ocrotire speciala si a bunurilor incredintate unei regii autonome sau unei societati comerciale cu aportul majoritar de stat 24. In toate aceste situatii capitalul societatii care face astfel de operatii fiind al statului , adica provenind din contributiile tuturor cetatenilor bunurile aprtinatoare explicit ori implicit acestuia ar trebuii ar trebuii sa se bucure de ocrotirea mai deosebita chiar prin mijloace de drept penal , intocmai ca si bunurile aprtinand proprietatii publice .
23

Legea Nr. 115 din 31 martie 1937 pentru apararea patrimoniului public, act publicat in M.Of. nr. 75 din 31 martie 1937 24 De exemplu , spre a fi transportate pe calea ferata , posta , navigatia navala , aeriana , ori pastrate , sau spre a fi vandute. A se vedea in acest sens Lector dr. Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 16

Aceasta s-ar putea realiza chiar numai sub forma unor agravante la incriminarile care ocrotesc proprietatea privata spre a da un instrument mai eficient juridice ( pe langa posibilitatea unei individualizari judiciare a sanctiunii mai severe in raport cu bunurile la care ne referim si care poate fii realizata si in prezent ) de ocrotire a bunurilor a caror existenta si dezvoltare este interesata intreaga societate si nu numai persoana fizica sau juridica proprietara nemijlocit a bunului . Spre deosebire de bunurile proprietate publica pe care le putem identifica cu usurinta si in mod direct pe baza normelor cinstitutionale si a legilor speciale bunurile proprietate privata se identifica pe o cale indirecta , avand acest caracter toate celelalte bunuri necuprinse in sfera proprietatii publice . Nu intereseaza daca aceste bunuri se gasesc in stapanirea unei persoane fizice sau juridice . De asemenea nu intereseaza daca ele se afla in proprietatea statului ori a unor persoane particulare . Ca urmare , proprietate privata poate avea atat statul cat si cetatenii , precum si persoanele juridice ca de pilda societatile comerciale . Bunurile regiilor autonome ( altele decat cele apartinand proprietatii publice si date lor spre administrare ) nu constituie proprietate de stat ci proprietate privata a ststului . La fel bunurile unei societati comercile la care statul detine majoritatea capitaolului social ( cu exceptia bunurilor apartinand proprietatii publice si incredintate dar sub forma concesionarii ori inchirierii ) . Potrivit art. 5 din Legea nr. 15 / 1990
25

abrogata, regia autonoma este

proprietatea bunurilor din patrimoniul sau , iar in exercitarea dreptului de proprietate regia autonoma este proprietatea bunurilor din patrimoniului sau , iar in exercitarea dreptului de proprietate regia autonoma poseda , foloseste si dispune , in mod autonom, de bunurile pe care le are in patrimoniu . Art. 20 alin. 2 din aceeasi lege prevede , de asemenea , ca bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia. Art. 35 din Legea nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale , arata ca bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia .
25

Legea nr.15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale 17

Asadar , bunurile regiilor autonome si ale societatilor comerciale sunt proprietate privata si nu publica (chiar daca la o societate comerciala statul detine capital majoritar) . Fac exceptie numai bunurile care apartin proprietatii publice si care potrivit art. 135 alin 5 din Costitutie au fost incredintate regiilor autonome spre administrare, iar societatilor comerciale sub forma de concesionare sau inchiriere . Obiectul material al infractiunilor contra patrimoniului il constituie bunul asupra careia a fost indepartata fapta incriminata . De regula , acest bun se gaseste , in momentul comiterii faptei , in patrimoniul persoanei fizice sau juridice, aceasta avand calitatea de posesor sau detentor 26 . Pentru infractiunile de talharie si piraterie exista un obiect material principal, acelasi ca si in cazul furtului , dar si unul adiacent si anume persoana impotriva careia se exercita actele de violenta sau amenintare . La infractiunile de furt, abuz de incredere, delapidare si insusirea bunului gasit , obiectul material este intotdeauna un bun mobil . In cazul infractiunii de distrugere obiectul material il constituie in principal, bunurile mobile dar pot fi si imobile asupra carora se savarseste elementul material al faptei . Tot astfel infractiunea de tulburare de posesie ( art. 220 ) are ca obiect material un imobil sau o parte din imobil . 2. Subiectii infractiunilor Ca in cazul oricarei infractiuni se pune problema subiectilor acestora . Astfel putem vorbi de subiectul activ si subiectul pasiv . Subiectul activ nemijlocit poate fi, de regula, orice persoana deaorece legea nu prevede o cerinta speciala cu privire la aceasta. In mod exceptional la unele infractiuni legea cere ca subiectul sa indeplineasca anumite conditii, depilda, in cazul faptei de distrugere din culpa, prevazuta in art. 219 alin. ultim presupune un asubiect activ calificat anume conducatorul unui mijloc de

26

Tudorel Toader, op.cit., pg. 161 18

transport in comun ori un membru al personalului care asigura direct securiatea unor asemenea transporturi 27. La infractiunea de delapidare se cere ca subiectul activ nemijlocit sa fie calificat, sa aiba calitatea de functionar, gestionar sau administrator. Participatia penala este posibila, de regula in toate formele sale. Prin exceptie la infractiunea de abuz de incredere coautoratul implica conditia ca bunul mobil sa fi fost incredintat faptuitorilor in grija lor comuna; iar la gestiunea frauduloasa, cu autorat va exista numai daca faptuitori aveau obligatia comuna de adminstra sau conserva bunurile. Deasemenea la infractiunile unde subiectul activ trebuie sa aiba o anumita calitate, aceasta conditie trebuie indeplinita si de coautori . Subiectul pasiv, este persoana fizica sau juridica de drept privat cat si statul in cazul bunurilor ce fac obiect exclusiv al propietatii publice (sau regiile autonome care au primit spre administrare bunuri apartinand propietatii publice ori societatile comerciale care au primit bunuri apartinand propietatii publice sub forma concesionari ori inchirierii). In cazul infractiunilor de talharie si piraterie pe langa persoana al carei patrimoniu a fost lezat prin violenta si care este subiect pasiv principal, poate exista si un subiect pasiv secundar, anume persoana umana care fara a fi direct lezata in patrimoniul sau sufera violentele exercitate de faptuitor (de exemplu, persoana care se opune ca faptuitorul sa fuga cu bunul sustras si care este supusa unor violente din partea acesteia ). La infractiunile de distrugere punem distinge, de asemenea, un subiect pasiv principal in persoana celui caruia ii apartine bunul cat si un subiect pasiv adiacent care poate fi cel ce are asupra bunului distrus anumite drepturi care nu mai pot fi realizate (creditorul gajist , creditorul ipotecar, uzufructuarul).

27

Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Ioan Molnar, Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Valerica Lazar, Drept penal partea speciala, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1997, p.189-190. 19

De regula infractiunile contra patrimoniuluui nu cuprind conditii speciale de loc si timp pentru existenta infractiunii. In mod exceptional la unele infractiuni (de exemplu la furt) timpul sau locul pot constitui circumstante de agravare a infractiunii. 3. Latura obiectiva Elementul material al laturii obiective a infractiunilor contra patrimoniului consta intr-o actiune (cel mai frecvent), ca de exemplu 28 luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, la furt (art.208 C.pen), furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari, in cazul talhariei (art. 211), sau dintr-o inactiune29, cum ar fi nerestituirea bunului, in cazul abuzului de incredere (art.213 C.pen.), neluarea masurilor necesare preintampinarii producerii pagubei, la gestiunea frauduloasa etc. Uneori elementul material se infatiseaza sub forma unei singure actiuni (de exemplu la furt), alteori sub forma a doua sau a mai multe actiuni alternative (de exemplu distrugere, tainuire) sau cumulative (de exemplu talharie, piraterie) ori, dintr-o actiune si inactiune alternative (de exemplu insusirea bunului gasit ). In raport cu specificul fiecarei actiuni care constituie elementul material al infractiunii, infractiunile contra patrimoniului pot fi impartite in trei categorii. O prima categorie o formeaza faptele de sustragere (furtul, talharia, pirateria si tainuirea); a doua o constituie cele de frauda (abuz de incredere, gestiunea frauduluasa, inselaciunea, delapidarea si insusirea bunului gasit), insfarsit, a treia categorie o formeaza faptele de samavolnicie din care fac parte distrugerea si tulburarea de posesie. De altfel, am putea spune ca intr-o buna masura, aceasta sistematizare a primit in codul penal si o expunere formala, atata timp cat la inceput in primele articole ale titlului sunt insirate dizpozitilem privind ifractiunile savarsite prin sustragere (art. 208

28

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.162 29 Ibidem 20

 212 C.pen ), apoi cele savaesite prin frauda (art. 213-216 C.pen ) si, la urma, infractiunile comise prin samavolnicie. Urmarea socialmente periculoasa consta de regula in producere unei pagube in patrimoniul unei persoane fizice si juridice private ori al unei persoane juridice publice30. La unele infractiuni ca de pilda talharie, piraterie, tainuire apare si o alta urmare imediata ce se rasfrange asupra valorilor ocrotite in mod adiacent de norma de incriminare. La unele infractiuni conta patrimoniului pe langa consecintele care formeaza urmarea imediata a infractiunii pot sa existe si consecinte subsecvente ale infractiunii (urmari garve sau deosebit de grave) care vor fi cuprinse in continutul agravat al infractiunii 31. Intre elementul material si urmarea imediata trebuie sa exista o legatura de cauzalitate care la unele infractiuni, ca de exemplu distrugerea, rezulta din materialitatea faptei la altele este necesar sa se dovedeasaca aceasta legatura. In cazul infractiunilor complexe contra patrimoniului legatuera de cauzalitate, va avea, de asemenea, un caracter complex. 4. Latura subiectiva Infractiunile contra patrimoniului se savarsesc, de regula, cu intentie directa sau indirecta in mod exceptional infractiunea de distrugere poate fi comisa si din culpa. La unele forme agravate ale infractiuniilor contra patrimoniului elementul subiectiv se caracterizeaza prin praeterintentie reaua credinta (gestiunea frauduloasa).
32

, din continutul subiectiv al unora

dintre infractiunile contara patrimoniului fac parte si alte cerinte cum ar fi scopul sau

30

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a ,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.163 31 A se vedea art. 219 alin. 3 art. 211 alin. 3 , art.209 alin. final 32 De exemplu, talharie, prevazuta in art. 211 alin. 2 lit. h C.pen., pirateria, prevazuta in art. 212 alin. 2 si 3 C.pen. 21

5. Forme. Sanctiuni. A. Forme. Infractiunile contra patrimoniului fiind infractiuni care se realizeaza, de regula, prin actiune, sunt susceptibile de a trece prin faza actelor pregatitoare, a tentativei, a consumarii si eventual faza epuizarii. In ce priveste actele pregatitoare, in lipsa unei dispozitii exprese de incriminare, vor fi sanctionate ca acte de complicitate anterioara, daca s-a inceput executarea. Tentativa, posibila la majoritatea infractiunilor din aceasta categorie, este sanctionata potrivit dispozitiilor art. 222 C.pen. Consumarea infractiunilor patrimoniului are loc in momentul in care executarea actiunii intentionate este dusa pana la capat, producandu-se si urmarea periculoasa specifica acestor infractiuni. Daca infractiunile la care ne referim
33

se comit in forma continua (de exemplu,

sustragerea de curent electric) sau continuata va exista si faza epuizarii in momentul cand au incetat actele de prelungire a acivitatii delictuase ori s-a savarsit ultima actiune (inactiune) a infractiunii continuate. Codul penal incrimineaza faptele contra patrimoniului in dispozitii sintetice dar cuprinzatoare, descriind, de regula, exhaustiv modalitatile normative sub care s-ar putea prezenta infractiunea respectiva, de exemplu furtul, talharia, inselaciunea ; alte ori legiuitorul descrie numao principalele modalitati normative concepand ca fapta sa poata sa fie comisa si sub alte modalitati, de exemplu distrugerea din culpa. Fiecareia din modalitatile normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice. Faptele contra patrimoniului sunt incriminate, de regula, atat in variante tip cat si in variante calificate sau agravate ( de exemplu, furtul, talharia, pirateria, distrugerea
34

).

33

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.163 34 A se vedea art. 208, art. 211, art. 212, art. 217 din Codul Penal 22

B. Sanctiuni . Infractiunile contra patrimoniului se diferentiaza intre ele si prin pericolul social generic specific fiecarei infractiuni ; aceasta se reflecta in modul de sanctionare a infractiunilor prevazute in acest titlu al C.pen. Pentru anumite infractiuni din acest grup legiutorul a prevazut pedeapsa inchisorii cu limite mai reduse, alternativ cu pedeapsa amenzii ; este cazul infractiunilor de abuz de incredere ( art. 213 C.pen. ) , insusirea bunului gasit (art.216 C.pen.) , distrugerea din culpa (art.219 alin.1 C.pen.) si tulburarea de posesie (at.220 alin.1 C. pen.). Pentru toate celelalte infractiuni prevazute in Titlul III, pedeapsa este inchisoarea dar in limite foarte largi, acoperind intrucatva si limitele de pedeapsa din reglementarile precedente. Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens : infractiunea de furt simplu ( art. 208 alin.1 C. pen.) se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani ; talharia (art.211 alin.1 C.pen.) se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 18 ani ; inselaciunea ( art.215 alin.2 C. pen.) se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani 35 etc. Prevazand limite atat de largi de pedeapsa cu inchisoarea, legiuitorul a avut in vedere ca faptele contra patrimoniului prezinta diferentieri mari sub aspectul pericolului social si a periculozitatii faptuitorului, fiind necesar sa se puna la dispozitia instantelor de judecata un cadru legal corespunzator care sa permita o individualizare cat mai corecta si o dozare a pedepsei cat mai eficienta de natura sa realizeze scopul urmarit prin aplicarea pedepsei, mai ales, in perioada actuala cand fenomenul infractional in acest domeniu cunoastere o creestere fara precedent. In ceea ce priveste pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, aceasta se aplica in mod obligatoriu pentru unele variante agravate ( de exemplu : furt calificat art. 209 alin. 3 C. pen , talharie art. 211 alin. 3 C. pen. , pirateria art. 212 alin. 2 C. pen. , inselaciunea art.215 alin. 5 C. pen., delapidarea art. 215 alin. 2 C. pen. etc.) ; in alte cazuri ea se aplica in mod facultativ atunci cand instanta stabileste o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 2 ani si apreciaza ca necesara pedeapsa complimentara fata de

35

Spre consultare, vezi CP & CPP,Editia a 6-a, Editura Hamangiu,Bucuresti, 2008, pg.109-117 23

natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului ( art. 65 C.pen.)36. In cazul infractiunilor contra patrimoniului instanta va putea dispune confiscarea speciala daca constata indeplinirea conditiilor din art. 118 C. pen. . Se observa ca la unele infractiuni contra patrimoniului legea face deosebire cat priveste modul de pornire a actiunii penale dupa cum bunul este proprietate privata sau publica. Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte a statului, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Aceasta distinctie se face in cazul infractiunilor de abus de incredere art. 213 C. pen. , distrugere art. 217 alin. 1 C. pen. si tulburare de posesie art. 220 C. pen. 1. Aspecte comune. 2. FURTUL. 3. TALHARIA. 1. Aspecte comune In sens economic, patrimoniul desemneaza totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane. In sens juridic, notiunea de patrimoniu cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica, inclusiv proprietatea. Pot avea un patrimoniu numai persoanele ( fizice sau juridice ), deoarece numai ele pot avea drepturi si obligatii. De asemenea, orice persoana ( fizica sau juridica ) are un patrimoniu ( dar numai un singur patrimoniu ), deoarece orice persoana ( fizica sau
36

Vezi CP & CPP, Editia a 6-a, Editura Hamangiu,Bucuresti, 2008, pg. 109-117 24

juridica) are drepturi si obligatii evaluabile in bani, iar daca nu are bunuri are posibilitatea juridica de a le dobandi. Patrimoniul este ocrotit, in primul rand, printr-un intreg ansamblu de mijloace juridice extrapenale, civile si de alta natura. Impotriva faptelor care prezinta un grad ridicat de pericol social, patrimoniul este ocrotit si prin mijloace energice ale legii penale, aceasta ocrotire realizandu-se prin incriminarea faptelor care ii aduc atingere. Obiectul juridic Infractiunile pe care le analizam incalca toate relatiile sociale referitoare la patrimoniu, relatii sociale ce constituie obiectul lor juridic comun. Infractiunile contra patrimoniului au de asemenea si un obiect juridic special, constand in anumite relatii sociale cu caracter patrimonial. Astfel, in cazul furtului, a tulburarii de posesie, legiuitorul a urmarit sa ocroteasca prin incriminarea faptei posesia asupra bunurilor; in cazul abuzului de incredere, gestiunii frauduloase, inselaciunii, insusirii bunului gasit, increderea si buna-credinta pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial, in cazul faptelor de distrugere, integritatea si potentialul de utilizare a bunurilor etc. In unele situatii, relatiile sociale referitoare la patrimoniu, care constituie obiectul juridic comun al infractiunilor analizate, pot constitui obiectul juridic secundar al unor infractiuni indreptate, in principal, impotriva altor relatii sociale ocrotite de lege37. In alte cazuri, infractiunile contra patrimoniului pot avea ele ca obiect juridic secundar relatiile sociale aparate, prin incriminarea unor fapte ce fac parte din alte categorii de infractiuni. De pilda, talharia are ca obiect juridic secundar relatiile sociale
37

Astfel, relatiile sociale referitoare la patrimoniu constituie obiectul juridic secundar al infractiunii de santaj ( art. 194 C.pen. ), prin a carei savarsire se incalca in principal relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei. 25

ocrotite prin incriminarea amenintarii ( art. 193 C.pen. ) sau prin incriminarea lovirii ori a altor violente ( art. 180 C.pen. ).

Obiectul material Infractiunile contra patrimoniului au si un obiect material intrucat, in cazul acestor infractiuni, relatiile sociale ocrotite de lege sunt vatamate prin exercitarea activitatii incriminate asupra unui anumit bun. Bunul care poate constitui obiect material al acestor infractiuni se caracterizeaza prin anumite trasaturi: bun mobil aflat in posesia altuia aflat in posesia faptuitorului sub orice titlu, in cazul abuzului de incredere; bun iesit din posesia altuia fara voia acestuia, in cazul insusirii bunului gasit etc. Subiectul Infractiunile contra patrimoniului pot fi savarsite de orice persoana. Subiect in unele cazuri poate fi si proprietarul bunului: in cazul furtului, daca bunul s-a aflat in posesia legitima a altuia; in cazul formelor agravate ale distrugerii intentionate, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 217, alin. 2, 3 si 4 C. pen. Legea prevede o forma agravanta a distrugerii din culpa ( art. 219 alin. 4 C.pen ), cu subiect circumstantial, fapta neputand fi savarsita decat de o persoana care face parte din personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun sau din personalul care asigura direct securitatea unora asemenea transporturi. In ceea ce priveste coautorul, acesta prezinta, in cazul unor infractiuni contra patrimoniului, anumite particularitati. Astfel, in cazul gestiunii frauduloase, pentru
26

existenta acestei forme a participatiei penale, este necesar ca sarcina administrarii sau conservarii bunurilor sa fi fost incredintata mai multor persoane38.

Latura subiectiva Infractiunile contra patrimoniului constau in fapte variate, descrise in textele articolelor din legea penale. De regula, fapta se realizeaza printr-o actiune: actiunea de luare, in cazul furtului; actiunea de inducere in eroare, in cazul inselaciunii; actiunea de ocupare a unui imobil, in cazul tulburarii de posesie etc. Latura subiectiva Infractiunile contra patrimoniului se savarseste cu intentie, cu exceptia infractiunii de distrugere.

2. FURTUL Furtul constituie forma tipica si cea mai frecventa de incalcare a patrimoniului. Putand fi savarsit in imprejurari diferite, dintre care unele de natura sa ridice periculozitatea sociala a faptei, furtul a fost incriminat atat in forma simpla cat si in forma calificata. 2.1.
38

Furtul simplu ( art. 208 C.pen )

In cazul talhariei, coautorul exista si atunci cand unii dintre participanti au savarsit numai acte de sustragere, iar altii numai acte de violenta sau amenintare. In cazul furtului, savarsirea faptei de catre doua sau mai multe persoane impreuna este prevazuta ca o circumstanta care atribuie infractiuni caracter calificat.

27

Infractiunea consta in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept. Se considera bunuri mobile si orice energie care are valoare economica precum si inscrisurile. Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii faptei acel bun se gasea in posesia sau posesia sau detinea legitima a altei persoane . De asemenea, constituie furt luare unui vehicul, in scopul de a-l folosi pe nedrept. Obiectul juridic special Il constituie relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. Posesia asupra bunurilor mobile fiind exercitata insa si de o alta persoana decat proprietarul bunului. Intr- un astfel de caz, ocrotirea posesiei se realizeaza independent de ocrotirea dreptului de proprietate. Obiectul material Consta in bunul mobil, insusit pe nedrept de subiectul infractiunii. Prin bunul mobil se intelege bunul care poate fi deplasat, transportat dintr-un loc in altul fara a-si modifica valoarea. Bunul mobil poate fi animat sau neanimat. - bunuri animate: animalele si pasarile domestice, precum si vietuitoarele care traiesc in stare naturala, dar se poate afla in stapanirea unei persoane.

28

- bunurile neanimate: toate celelalte bunuri, indiferent de starea lor fizica ( lichida, solida, gazoasa ). De asemenea pot constitui obiect material al furtului parti artificiale ale organismului uman ( de exemplu: o proteza ). Banii si hartiile de valoare sunt considerate bunuri mobile si, in consecinta, pot constitui obiectul material al furtului. Un bun imobil nu poate constitui obiectul material al furtului, dar parti ale acestuia pot deveni mobile si deci furate ( dintr-o casa pot fi desprinse usile, ferestrele etc ). Pot constitui obiect material al furtului arborii, recoltele , dupa au fost desprinse de la sol, precum si fructele, dupa ce au fost desprinse de tulpini39. Bunul mobil, pentru a constitui obiect material al furtului, trebuie sa se afle in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul, in momentul savarsirii faptei. Subiectul Infractiunea de furt poate fi savarsita de orice persoana. Responsabila. Latura obiectiva Consta in actiunea de luare a bunului mobil din posesia sau detentia alteia fara consimtamantul acesteia, in scopul de a si-l insusi sau de a-l folosi pe nedrept. Latura subiectiva
39

Legea asimileaza bunul mobil in cazul furtului si orice energie care are valoare economica ( art. 208, alin.2 C.pen. ), de asemenea obiectul material al furtului poate fi un vehicul.

29

Fapta care se savarseste cu intentie directa, faptuitorul fiind constient de caracterul ilicit al actiunii sale. Consumare In momentul in care autorul ajunge in stapanirea bunului luat. Tentativa este posibila. Sanctiune: inchisoare de la 1 la 12 ani sau amenda. 2.2. Furtul calificat ( art. 209 C. pen. ) Ca orice forma agravanta a unei infractiuni, presupune savarsirea acesteia in imprejurari care sporesc gradul de pericol social al faptei si care este prevazuta, din aceasta cauza, ca o circumstanta agravanta. Furtul este calificat daca se savarseste in urmatoarele imprejurari: - de doua sau mai multe persoane impreuna Periculozitatea sociala a furtului este determinata, in acest caz, de insasi pluraritatea faptuitorilor, care da acestora o mai mare forta de actiune, le creeaza mai mari posibilitati de savarsire si de ascundere a infractiunii, ii face sa actioneze cu mai multa siguranta si indrazneala. - de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica In aceasta situatie furtul este calificat deoarece, pe de o parte,faptuitorul fiind inarmat sau avand asupra sa o substanta nociva capata incredere in reusita actiunii, iar pe de alta parte detinerea armei sau a substantei narcotice implica pericolul folosirii

30

acestora. Pentru existenta formei agravante este suficient ca faptuitorul sa fi avut asupra sa arma sau substanta narcotica. - intr-un loc public40 De asemenea, fapta celui care sustrage bunuri intr-un loc public prezinta o mai mare preiculozitate sociala, tocmai pentru ca mizeaza pe toate aceste conditii favorabile, inclusiv pe increderea publica, atunci cand concepe planul sau infractional. De aceea, este firesc ca furtul savarsit intr-un loc public sa fie apreciat de legiuitor ca fiind mai grav. Prin loc public intelegem, avand in vedere dispozitia art. 152 C.pen., orice loc, care, prin natura sau destinatia lui, este in permanenta accesibil publicului ( strazi, sosele, parcuri etc ), precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp ( magazine, restaurante, expozitii etc ). In acest din urma caz, pentru aplicarea circumstantei agravante este necesar ca fapta sa fi fost comisa in timp cat publicul avea acces in acel loc. In practica judiciara, nu sunt considerate locuri publivce santierul unei intreprinderi, camera de hotel, biroul unui functionar in timpul cat acesta nu este deschis publicului, biroul unei intreprinderi, accesibil numai angajatilor acesteia. Agravanta opereaza insa in toate cazurile, chiar daca in timpul savarsirii furtului in afara de faptuitor nu se gasea in locul respectiv nici o persoana. - intr-un mijloc de transport in comun Mijloacele de transport in comun, ca si locurile publice, ofera conditii favorabile savarsirii unor furturi. In mijloacele de transport in comun este inevitabila, mai ales la anumite ore, o mare aglomeratie, ceea ce usureaza sustragerea de bunuri. De asemenea,
40

Locurile publice ofera conditii favorabile sustragerii de bunuri. In unele dintre aceste locuri exista aglomeratii ( piete, statii ale unor mijloace de transport in comun etc. ). In altele, dimpotriva, nu se gaseste nici o persoana, desi sunt lasate bunuri fara supraveghere, avandu-se in vedere increderea publica. 31

in anumite mijloace de transport in comun, persoanele au diferite bagaje care raman temporar lipsite de supraveghere, fapt care usureaza savarsirea unor sustrageri. Tinand seama de aceste imprejurari care faciliteaza sustragerile in mijloacele de transport in comun, legiuitorul a prevazut ca o circumstanta agravanta a furtului savarsirea faptei in mijloacele de transport. Prin mijloc de transport in comun se intelege mijlocul de transport care are anume aceasta destinatie (trenuri, metrouri, autobuze, tramvaie etc.), precum si cele care, fara a avea anume aceasta destinatie, sunt folosite si pentru a transporta persoane (remorca unui tractor). Pentru aplicarea agravantei este necesar ca bunul sustras sa se fi aflat asupra unui pasager sau in spatiul destinat transportului in comun. Furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun este calificat chiar daca fapta a fost comisa in timp ce acesta stationa si in care s-a aflat, in afara de faptuitor, numai soferul. Nu se aplica circumstante agravante furtului savarsit intr-un mijloc de transport in comun, acesta transportand, de regula, un numart redus de persoane, intre care exista relatii de incredere. Taxiul nu ofera conditiile favorabile savarsirii unor sustrageri pe care le ofera un mijloc de transport in comun. - in timpul noptii Furtul savarsit pe timpul noptii este considerat grav, deoarece noaptea ofera imprejurari deosebit de favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni; datorita intunericului, a scaderii atentiei si vigilentei oamenilor, care in marea lor majoritate se retrag pentru odihna, faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit de bunul pe care urmareste sa-l sustraga; de asemenea noaptea, datorita
32

intunericului, a linistii si singuratatii, faptuitorul este mai indraznet, se simte incurajat sa savarseasca fapta, existand si pericolul ca el sa recurga la folosirea unor mijloace violente. In sfarsit, cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste imprejurari se dovedeste periculos, ceea ce impune o mai mare severitate din partea legii penale. - in timpul unei calamitati Prin calamitate , trebuie sa intelegem situatia in care se produce, ca urmare a unui eveniment, o stare de fapt pagubitoare sau periculoasa pentru o colectivitate de persoane ( cutremur, inundatie, catastorufa de cale ferata etc. ). Intrucat legiuitorul se refera la savarsirea furtului in timpul unei calamitati , pentru aplicarea agravantei este necesar ca fapta sa fie savirsita in perioada de timp cuprinsa intre momentul cind se produce evenimentul care genereaza starea de calamitate si momentul cand aceasta stare inceteaza. Furtul savarsit in timpul unei calamitati, este mai grav deoarece panica creata face ca oamenii, dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora, sa scape din vedere paza bunurilor. Cel care profita de astfel de situatie pentru a sustrage bunuri este periculos. - prin efractii, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase Circumstanta agravanta se refera, in acest caz, la mijlocul folosit de faptuitor, demonstrand din partea acestuia o mai mare staruinta in realizarea hotararii infractionale si in consecinta, un grad mai ridicat de pericol social.

33

Efractia consta in inlaturarea prin violenta a oricarui obiect sau dispozitiv care are menirea sa impiedice patrunderea intr-un anumit loc. Violenta constituie, deci, o conditie necesara pentru existenta efractiei41. Ruperea unui sigiliu pnetru a patrunde in locul din care faptuitorul a sustras bunul, nu constituie o efractie, deoarece sigiliulare numai menirea dea servi ca dovada ca nimeni nu a patruns in acel loc. Fapta va putea constitui insa infractiunea de rupere de sigiliu ( art. 243 C.pen. ). Efractia poate consta in utilizarea violentei pentru inlaturarea dispozitivelor de inchidere exterioare ( ferestre ) ori a unor dispozitive de inchidere interioare ( de la dulapuri, geamantane ). Astfel, furtul este savarsit prin efractie si in situatia in care inculpatul, desi a patruns in incapere fara nici o efractie, a fortat incuietorile de la un geamantan, aflat in acea incapere, de unde a furat mai multe obiecte. Efractia califica furtul numai daca a servit faptuitorului sa patrunda in locul din care a furat, deoarece numai in acest caz ea constituie un mijloc de savarsire a infractiunii. Escaladarea care denota, ca si efractia, o mai mare staruinta a faptuitorului in realizarea hotararii saleinfractionale, consta in depasirea, trecerea peste anumite obstacole care impiedica patrunderea faptuitorului in locul unde se afla bunul pe cae urmareste sa-l sustraga (sarirea peste ziduri, balcoane, garduri)42. Furtul este calificat si
41

De regula, efractia duce la distrugerea sau degradarea obiectului sau dispozitivului asupra caruia actioneaza faptuitorul ( spargerea geamului, stricarea incuietorii etc ). Exista efractie si atunci cand faptuitorul inlatura piedica intalnita prin demontare sau prin orice alta violenta care nu duce la distrugerea sau degradarea acesteia ( demontarea unei ferestre pentru a intra in locuinta ).

42

Escaladarea, ca si efractia, califica furtul numai daca el constituie modalitate de patrundere, din afara inauntru, nu si atunci cand a servit faptuitorului pentru a se indeparta de locul unde se afla bunul pe care urmareste sa-l sustraga.

34

atunci cand fapta a fost savarsita prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. - cheia adevarata este cheia care slujeste in mod normal la deschiderea dispozitivului de cel indreptatit sa o foloseasca. - prin cheie mincinoasa se intelege cheia falsa, contrafacuta sau orice instrument cu ajutorul caruia poate fi actionat mecanismul unui dispozitiv de inchidere, fara a fi distrus sau degradat. Furtul savarsit prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase include in continutul sau in mod natural, necesar, inevitabil, fapta de violare de domiciliu, iar furtul prin efractie si fapta de distrugere. - unui act care serveste pentru dovedirea starii civile pentru legitimare sau identificare Actele care servesc pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare prezinta insemnatate pentru posesorii lor. Pe de alta parte, infractorii pentru a savirsi anumite infractiuni ori pentru a se pune la adapost de riscul de a fi identificati recurg la sustragerea unor acte43. Pentru aplicarea circumstantei agravante este necesar sa se stabileasca ca faptuitorul a stiut, in momentul savarsirii furtului, ca sustrage un act care serveste pentru dovedirea starii civile sau identificare. In consecinta, furtul este simplu si nu calificat, in cazul in care faptuitorul a furat o haina in buzunarul careia se aflau acte de identitate.

43

Actele care servesc pentru legitimare sau identificare sunt: buletinul de identitate, carte de identitate, legitimatia de serviciu, iar cele care servesc pentru dovedirea starii civile sunt: certificatul de nastere, certificatul de casatorie. 35

Fapta constituie furt calificat chiar daca, ulterior sustragerii portofelului, faptuitorul, retinand banii, arunca actele, deoarece consumarea infractiunii s-a produs in momentul sustragerii. - produselor petroliere sau a gazelor naturale din conducte, cisterne sau depozite; - un bun care face parte din patrimoniul cultural; - de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita; - furtul savarsit asupra unei persoane aflata in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de as e apara; Sanctiune: inchisoare de la 3 la 15 ani. Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. 3. TALHARIA ( art. 211 C.pen. ) 3.1. Forma simpla Furtul poate fi savarsit prin intrebuintarea de violenta sau amenintari ori a altor mijloace de natura sa duca la acelasi rezultat, sau poate fi urmat de folosirea unor asemenea mijloace in scopul pastrarii bunului furat, a inlaturarii urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Unitatea infractionala dintre furt si violentap sub forma unei infractiuni complexe este prevazuta in art. 211 C.pen. sub denumirea de talharie . Talharia este furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si
36

furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Obiectul juridic special Il reprezinta ocrotirea relatiilor sociale referitoare la posesia si detentia bunurilor mobile ( obiect juridic principal ) si ocrotirea relatiilor sociale referitoare la viata, integritate corporala sau libertatea persoanei. ( obiect juridic secundar ). Obiectul material Il constituie un bun mobil si corpul victimei ( constand in folosirea violentei si a celorlalte miloace folosite la savarsirea infractiunii ). Subiectul Poate fi orice persoana responsabila. Participatia penala este posibila sub forma de coautorat, instigare sau complicitate. Latura obiectiva Infractiunea de talharie presupune doua activitati: furtul constituie activitatea principala, iar folosirea violentei sau a amenintarii ori a celorlalte mijloace constituie activitatea secundara, prin care activitatea principala se paarticularizeaza, dobandind o periculozitate in raport cu cea a furtului. Faptuitorul urmareste in principal savarsirea furtului, violenta sau amenintarea neconstituind decat un mijloc pentru realizarea acestui scop. Latura subiectiva

37

Consta in savarsirea acestor fapte infractionale cu intentie directa; faptuitorul isi da seama si vrea sa savarseasca furtul prin violenta sau amenintare. Tentativa si consumarea Tentativa este posibila si se pedepseste ( art. 222 C.pen.), daca vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii victimei s-a produs ca urmare a tentativei de talharie. Exista tentativa la forma agravanta a infractiunii. Infractiunea de talharie se consuma in momentul in care executarea activitatii principale ( furtul ) a fost realizata ( pana la capat ), in conditiile folosirii violentei, amenintarii si punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara. 3.2. Forma agravanta Exista daca infractiunea s-a savarsit: - in timpul noptii; - in timpul unei calamitati; - intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia; - in loic public sau mijloc de transport; - de doua sau mai multe persoane impreuna; - de o persoana degizata, mascata sau travestita; - de o persoana avand asupra sa o arma sau folosind o substanta narcotica. - a avut vreuna din urmarile aratate in art. 182 C.pen. (vatamare corporala grava).
38

Daca prin violenta folosita s-au produs vatamari corporale grave sau daca a avut ca urmare moartea victimei, fapta prezinta o gravitate deosebita. Sanctiune: forma simpla inchisoare de la 3 la 18 ani; talharia care a provocat vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii victimei inchisoare de la 5 la 20 ani; talharia care a avut ca urmare moartea victimei inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

39

CAPITOLUL III ANALIZA FIECAREI INFRACIUNI DE SUSTRAGERE

1. Furtul. Art. 208 C. pen. incrimineaz luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul nsuirii pe nedrept. Textul de incriminare nu protejeaz proprietatea ca i situaie juridic, ci posesia, ca stare de fapt, i de aceea autor al furtului poate fi chiar i proprietarul bunului 44. Obiectul material al infraciunii de furt este reprezentat de un bun mobil corporal care are i o minim valoare economic. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si proprietarul sau coproprietarul bunului, cand fapta se savarseste in conditiile alin. (3) 45. Cel care fur un erveel fr valoare creznd c sunt bani, comite o tentativ improprie de furt i nu o infraciune consumat. n alin. 2 C pen sunt asimilate bunurilor mobile i orice energie valoare economic precum i nscrisurile. Conectarea ilegal la serviciul de cablu TV este incriminat n art. 144 indice 1 alin 2 din OUG nr. 123/2005 care incrimineaz Fapta persoanei care se racordeaz fr drept sau care racordeaz fr drept o alt persoan la servicii de programe cu acces condiionat constituie infraciune.
46

care are o

44 45

Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane 46 Pentru detalii cu privire la distincia dintre furtul de energie i folosirea fr drept a unui serviciu a se vedea S. Bogdan, Consideraii cu privire la conectarea ilegal la un serviciu telefonic. Diferena fa de infraciunea de furt de energie cu valoare economic, n Pandectele romne, nr. 2/2002. 40

Se includ n categoria energiilor cu valoare economic, n sensul art 208 alin. 2 C pen doar acele energii care se consum prin sustragere ( nu intr n aceast categorie energia cinetic, eolian, solar etc). Latura obiectiv a furtului presupune ndeplinirea mai multor condiii: - s existe o aciune de luare a unui bun mobil din posesia sau detenia altuia. Aciunea de luare este alctuit din punct de vedere didactic din dou componente , deposedare i imposedare. Precizm c noiunile de posesie sau detenie n dreptul penal nu este similar cu cea din dreptul civil. n sens penal prin posesie se nelege o stpnire n fapt a unui bun mobil, fr vreo legtur cu condiiile posesiei din dreptul civil. De exemplu n ipoteza ajutrii unei persoane la transportul bagajelor sale, bunurile nu intr n detenia celui care ajut la transportarea bunurilor. Consumarea infraciunii 47: Teoria contractaiunii - Paulus- fapta se consum la atingerea bunului; Teoria amovrii - Ulpian fapta se consum la mutarea bunului; Teoria ablaiunii - fapta se consum n momentul transportrii bunului; Teoria ilaiunii - fapta se consum n momentul ascunderii bunului; Teoria apropriaiunii - fapta se consum n momentul cnd bunul a intrat n sfera de dispoziie a autorului; Momentul n care bunul a intrat n sfera de dispoziie a autorului se apreciaz n concret. Pentru a se uura sarcina practicienilor s-a propus distincia ntre nsuirea obiectelor mici, cnd fapta se consum atunci cnd fptuitorul a pus bunul n buzunar, sau ntr-o saco indiferent dac a prsit imobilul din care s-a sustras sau nu, pe cnd n cazul bunurilor mari, furtul se consum atunci cnd agentul a scos bunul din spaiul n care se afla el de obicei ( a scos frigiderul din cas etc). Acesta deoarece n cazul

47

Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 41

bunurilor mari, spre deosebire de cele mici, doar dup acest moment se poate aprecia c acesta a intrat n sfera de dispoziie a hoului. Asta nu nseamn c nu este posibil ca furtul s fie consumat chiar dac era un bun mare i nu s-a depit spaiul n care se afla bunul, cnd houl se comport fa de acesta ca un stpn. (de exemplu deterioreaz intenionat bunul pentru a putea susine c acesta are semne particulare care dovedesc c aparine hoului). - luarea bunului trebuie s se realizeze fr consimmntul posesorului sau detentorului. Latura subiectiv. Fapta se comite doar cu intenie direct, deoarece sustragerea trebuie comis n scopul nsuirii pe nedrept. Intentia indirecta este posibila atunci cand bunul furat ar contine in el un alt bun, a carui eventuala prezenta faptuitorul a putut-o prevedea, acceptand rezultatul actiunii sale sau identificare
49 48

, cum ar fi, de

exemplu, sustragerea unui portofel in care se aflau, pe langa bani, si acte de legitimare . Dac un bun este luat cu titlu de garantare a unei datorii a posesorului, sau pentru a determina o anumit conduit din partea acestuia, exist scopul nsuirii pe nedrept. Aceasta pentru c n cazul n care posesorul nu ndeplinete cererea hoului bunul rmne n stpnirea sa, aceasta fiind intenia agentului n momentul lurii. Subiect activ este chiar i proprietarul sau coproprietarul bunului care sustrage bunul su, atunci cnd bunul se gsea n posesia sau detenia legitim a unei alte persoane. Fapta proprietarului nu constituie infraciune dac posesia sau detenia nu era legitim. (ex. sustrage bunul de la cel care l-a furat). Art. 208 alin. 4 C pen incrimineaz luarea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Credem c este o modalitate distinct de comitere a furtului care poate fi reinut n concurs cu furtul comis n scopul sustragerii unui bun.

48

V. Dongoroz, S. Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N.Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V.Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea speciala, vol.III, Ed. Academiei, Bucuresti, 1971, pg. 464 49 Trib. Bucuresti, Sectia a II-a penala, decizia nr.380/1993, in Dreptul nr.2/1995, pg.74 42

Definiia vehiculului este cea oferit de art. 6 pct 15 din OUG 195/ 2002

50

vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaz pe drum, cu sau fr mijloace de autopropulsare, utilizat n mod curent pentru transportul de persoane i/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrri. n cazul n care agentul, dup ce folosete autoturismul, sustrage i piese ale acestuia, comite un concurs de infraciuni ntre furtul n scopul folosirii vehiculului i furtul n scopul nsuirii bunului respectiv. Momentul consumrii furtului n aceast modalitate are anumite particulariti51. Cel care mpinge maina din parcare n vederea lurii n scopul folosirii comite o tentativ de furt pn n momentul n care reuete s foloseasc acel vehicul. De lege ferenda ar trebui incriminat fapta celui care folosete fr drept un vehicul, pentru c, n esena, n aceasta const n concret fapta celui care ia un vehicul n scopul folosirii fr drept. Dac folosirea vehiculului se face pe o durat mare de timp asta nseamn c n realitate suntem n prezena unui furt n scopul nsuirii, chiar dac cel care a sustras restituie bunul dup folosirea ndelungat a acestuia. Tentativa este incriminat. Coautoratul la aceast modalitate a furtului este posibil doar n msura n care acel vehicul se poate conduce de dou sau mai multe persoane. Prin conductor al unui autovehicul se nelege persoana care determin punerea n micare i acioneaz asupra direciei de deplasare pe drum a vehiculelor art. 6 pct. 26 din OUG 195/2002. Formele calificate ale furtului sunt reglementate de art. 209 C pen: Prima form agravat, prevzut n alineatul 1, const n comiterea faptei n urmtoarele mprejurri: a. de dou sau mai multe persoane mpreun. Cel care distrage atenia prii este complice la furt i nu coautor pentru c nu comite acte de executare.
50 51

OUG 195/2002 republicata privind circulatia pe drumurile public, actualizata prin OUG nr. 63/2006 Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 43

b. de o persoan avnd asupra sa o arm sau o substan narcotic. Noiunea de arm

52

este definit n art. 151 C pen cu referire la art 2 alin 1 pct 1 din

Legea nr. 295/2004 53. Nu se include aici i noiunea de arm asimilat. Prin substana narcotic se nelege orice substan care este apt s provoace artificial adormirea unei persoane. Nu este similar cu substana stupefiat sau drogurile. c. de ctre o persoan mascat, deghizat, sau travestit. Persoana este mascat atunci cnd are faa acoperit cu o masc. Ea este deghizat atunci cnd i a schimbat nfiarea n ntregime, sau n parte, pentru a fi perceput ca o alt persoan sau un alt obiect, lucru sau fiin. Dac ns noua nfiare semnific caracteristicile sexului opus atunci persoana este travestit. d. asupra unei persoane aflat n imposibilitate de a-i exprima voina sau de a seapra. Partea vtmat nu trebuie s ajung n aceast stare datorit aciunii infractorului, deoarece fapta ar fi o tlhrie. e. ntr-un loc public. Intr n discuie doar art 152 lit a i b. Adic locul care este ntotdeauna accesibil publicului precum i locul care este accesibil publicului n anumite mprejurri. Condiia cu privire la prezena a cel puin 2 persoane nu mai trebuie a fi ndeplinit deoarece fapta trebuie comis n loc public i nu n public. f. ntr-un mijloc de transport n comun. Trebuie s fie un mijloc de transport n comun efectiv folosit la aceasta i nu un vehicul destinat mijlocului de transport n comun. Nu se includ taxiurile. g. n timpul nopii. Se ia n calcul doar fenomenul natural al nopii, care difer n funcie de anotimp. Se apreciaz n concret dac era instalat noaptea sau nu i nu trebuie s fie folosite criterii rigide gen apusul soarelui, retragerea oamenilor la culcare etc. Nu are importan dac autorul a profitat sau nu de starea de ntuneric sau de

52

(1) Arme sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale.(2) Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca si arme si care au fost intrebuintate pentru atac. 53 LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al munitiilor publicata in Monitorul Oficial nr. 583 din 30 iunie 2004 44

fenomenul nopii. Aceast interpretare a fost dat de Tribunalul Suprem prin Decizia de ndrumare nr. 3/1970. h. n timpul unei calamiti. Nu e necesar ca autorul s fi profitat de stare ci doar s fie n intervalul cuprins ntre declanarea calamitii i pn la dispariia situaiei de excepie impus de aceast stare. i. prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei mincinoase. Efracia presupune distrugerea unei ncuietori, sistem sau dispozitiv de nchidere. Infraciunea de distrugere a sistemului de nchidere este absorbit n aceast form calificat de furt. Nu este considerat sistem de nchidere sigiliul. Dac agentul ptrunde n cas i gsete un dulap ncuiat, pe care l sparge, fapta va fi comis prin efracie. Dac ns ptrunde n cas i gsete o valiz ncuiat pe care o sustrage, atunci nu exist nici un act specific distrugerii unui sistem de nchidere. Escaladarea presupune depirea pe deasupra a unui obstacol n calea ptrunderii neautorizate (gard, perete, fereastr) prin srirea acestuia, crarea, folosirea unor aparate de zbor etc. Ptrunderea pe sub acel obstacol nu constituie o escaladare, chiar dac agentul ncearc s depeasc acel obstacol, deoarece s-ar face o analogie n defavoarea celui acuzat. n cazul n care inculpatul a srit gardul de 40 de cm care nconjura imobilul apoi a ptruns n cas pe ua deschis i a sustras mai multe bunuri, fapta nu e comis prin escaladare, deoarece acel gard nu era un obstacol n calea ptrunderii neautorizate. Folosirea fr drept a unei chei adevrate. n acest caz agentul nu este autorizat s foloseasc cheia respectiv care ns este adevrat. Cheia a ajuns n posesia autorului fiind gsit, furat, etc. Cheia multiplicat este o cheie adevrat dac este multiplicat de cel care are dreptul s foloseasc cheia original i este mincinoas dac multiplicarea se face de ctre o persoan care nu este autorizat s foloseasc cheia original.
45

Folosirea unei chei mincinoase presupune folosirea oricrui dispozitiv care descuie o ncuietoare fr a o distruge, indiferent c este o cheia multiplicat neautorizat , peraclu sau orice alt instrument de aceast natur. Relaia furtului cu violarea de domiciliu poate fi abordat ca fiind o unitate natural, o unitate legal, s se rein un concurs de infraciuni ntre cele dou sau ca violarea de domiciliu s fie absorbit din cauza caracterului subsidiar al acesteia raportat la furt. Considerm c se va reine un concurs de infraciuni ntre violarea de domiciliu i furtul calificat, deoarece textul legal nltura posibilitatea de a se reine unitatea legal sau caracterul subsidiar. Aceasta pentru c nu exist reglementare a acestor soluii n coninutul furtului calificat sau al violrii de domiciliu. Nu se poate reine nici absorbia natural deoarece se poate comite un furt calificat prin efracie fr a se comite i o violare de domiciliu ( de exemplu ptrunderea ntr-un spaiu comercial prin distrugerea sistemului de nchidere). n alineatul 2 al art. 209 sunt prevzute i alte mprejurri de calificare a furtului: a. sustragerea unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Bunurile care fac obiectul acestui furt calificat sunt definite n art. 1 i 3 din Legea privind protejarea patrimoniului cultural mobil nr. 182 /2000. b. un act care servete pentru dovedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare. Se refer la actele de stare civil sau orice acte care servesc la legitimare sau identificare ( de exemplu, carte de identitate, legitimaie de student, paaport, legitimaie de serviciu). Nu intr n categoria acestor acte, actele prin care s-ar putea ajunge n mod indirect la stabilirea srii civile, legitimare sau identificare ( actele de studii, de calificare profesional, diplome sau distincii). S-a susinut c atunci cnd se sustrage o geant cu scopul a-i nsui banii ns agentul sustrage i actele de identitate ale persoanei, furtul ar fi comis cu intenie eventual. Exist intenie direct de gradul II n acest caz. Mai mult dect att, circumstana real a calitii speciale a obiectului material se rsfrnge asupra unui participant la furt, n msura n care a cunoscut-o sau a
46

prevzut-o, ori asta nu nseamn c participantul ar fi comis furtul din culp. Ar fi ilogic ca atunci cnd fapta este comis n participaie s existe intenie direct i rspundere pentru furtul calificat, iar dac fapta este comis doar de o persoan n aceleai mprejurri s existe o intenie eventual cu privire la furtul calificat. A doua form agravat de furt este reglementat de art. 209 alin 3. C pen, i cuprinde furtul comis n urmtoarele mprejurri: a. sustragerea de iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoane cistern. La aceast form agravat de furt unele acte preparatorii sunt assimilate tentativei. Astfel sunt considerate tentativ i efectuarea de spturi pe terenul aflat n zona de protecie a conductei de transport a ieiului, gazolinei, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum i deinerea n acele locuri sau n apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor cistern, a tuurilor, instalaiilor sau a oricror dispozitive de prindere ori perforare. b. sustragerea de componente ale sistemelor de irigaii. c. sustragerea de componente ale reelelor electrice. d. sustragerea unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen public. e. sustragerea unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidentele de cale ferat, rutier, naval sau aerian ori n caz de dezastru. f. instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval i aerian i componente ale acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport aferente. g. bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a persoanelor pe drumurile publice. h. cabluri, linii, echipamente,
47

instalaii

de

telecomunicaii,

radiocomunicaii, precum i componente de comunicaii

A treia form agravat de furt calificat este reglementat de alin 4 al art. 209 C pen. i incrimineaz furtul care a produs consecine deosebit de grave. Aceast noiune este definit n art.146 C pen. Prin consecine deosebit de grave se nelege o pagub material mai mare de 2 miliarde de lei sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice. n art. 210 C. pen. sunt incriminate i anumite forme atenuate de furt. n acest caz celelalte forme agravate nu mai pot fi reinute. Aceste furturi se urmresc la plngerea prealabil iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal. a. furtul svrit ntre soi. b. furtul svrit ntre rude apropiate. c. furtul svrit de minor n paguba tutorelui su. d. de ctre cel care locuiete mpreun cu partea vtmat sau este gzduit de aceasta. Noiunea de locuire mpreun i cea de gzduire au fost definite de Tribunalul suprem prin Decizia de ndrumare nr.8/ 1971. Locuire mpreun nseamn folosirea de ctre fptuitor i partea vtmat a aceleiai locuine, n mod permanent sau temporar, dar cu caracter de stabilitate. Nu locuiesc mpreun cei care ocup ocazional mpreun o camer de hotel etc. Gzduirea nseamn oferta gazdei, bazat pe ncredere, fcut beneficiarului de a folosi locuina pe o durat scurt. Cel care sustrage bunuri din camera de hotel nu comite un furt atenuat deorece el este cazat nu gzduit. 2. Tlhria Art. 211 C pen incrimineaz sub denumirea de tlhrie furtul prin ntrebuinarea de violene sau ameninri, ori prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea
48

unor asemenea mijloace pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i asigure scparea. Este o infraciune complex. Tlhria const ntr-o modalitate particular de comitere a unui furt i anume cnd aceasta se realizeaz prin constrngerea sau prin nfrngerea rezistenei victimei. Latura obiectiv. Actul de executare al tlhriei are un coninut complex i este alctuit din dou activiti conjugate: furtul, ca aciune principal i constrngerea, ca aciune subsidiar, aceasta din urm fiind modalitatea de nlesnire, n sens larg, a sustragerii. a. aciunea de furt implic luarea unui bun mobil al altuia n scopul nsuirii pe nedrept. Sustragerea se realizeaz i prin fapta victimei, cnd aceasta este constrns s remit ea bunurile( de exemplu s le pun n sacoa tlharului). Toate condiiile de tipicitate ale furtului trebuie ndeplinite i n cazul tlhriei. Se reine i furtul n scopul folosirii pe nedrept avnd n vedere c legea nu face distincie. Dac sustragerea unui bun nu intr sub incidena furtului, fiind aplicabil un text dintr-o lege special pentru o astfel de fapt, fapta nu se ncadreaz la tlhrie ci se va reine un concurs de infraciuni ntre sustragerea de material lemnos din pdure i infraciunea de loviri sau alte violene, ori ameninare dup caz.( de exemplu sustragerea de lemn din pdure care intr sub incidena Codului silvic art. 98 C silvic). b. ntrebuinarea de violene, ameninri sau prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra. Condiiile acestei componente: Fapta trebuie comis asupra persoanei care deine sau protejeaz deinerea unui bun, care poate fi proprietarul, posesorul sau chiar cel care are n paza lucrul respectiv. Se va reine o singur infraciune de tlhrie atunci cnd sunt agresate mai multe persoane pentru a sustrage un bun aparinnd unei singure persoane deoarece infraciunea este una contra patrimoniului, acesta fiind protejat n principal prin incriminarea tlhriei ( de exemplu, cel care lovete doi paznici pentru a sustrage un
49

bun pzit de acetia va comite o singur tlhrie). Dimpotriv dac prin aceeai aciune de ameninare se sustrag bunuri aparinnd mai multor persoane se vor reine attea infraciuni de tlhrie cte persoane vtmate sunt54. Sustragerea unui lnior de la gt prin ruperea acestuia, nu are semnificaia unei sustrageri prin violen, deoarece se profit de surprinderea victimei, iar ruperea lniorului nu presupune comiterea vreunei violene, deoarece trebuia ca fapta s cauzeze suferine fizice. Dac prin folosirea violenei se produc urmri specifice art 181 C pen se va reine un concurs de infraciuni. Aceasta deoarece textul art 211 C pen., care folosete expresia furtului prin ntrebuinarea de violene, nu poate fi interpretat extensiv i pentru ipoteza cnd furtul ar fi comis prin vtmri corporale. De lege ferenda ar trebui s se revin la existena urmei forme agravate atunci cnd se comite printr-o vtmare corporal sau s se foloseasc o expresie care s poat fi extins i la vtmrile corporale ( de exemplu folosirea expresiei generale a faptei comis prin constrngere). Punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra se poate realiza n concret prin administrarea sau folosirea de substane narcotice, stupefiante, alcool sau orice alt modalitate prin care victima este adus n neputina de a se apra. S fie comis n aceeai mprejurare cu sustragerea, altfel poate fi antaj. Tentativa se pedepsete. Fapta se consum n momentul consumrii furtului dac constrngerea este anterioar sau concomitent sustragerii, sau se consum n momentul comiterii actului de constrngere cnd este realizat pentru a pstra bunul furat, a nltura urmele infraciunii sau pentru a-i asigura scparea, indiferent dac agentul a reuit s pstreze bunul., s scape sau s nlture urmele infraciunii55.
54

De exemplu cel care amenin cltorii dintr-un autocar cu moartea dac nu predau bunurile care se gsesc

asupra lor.

55

Exist tentativ i atunci cnd tentativa de furt este urmat de exercitarea de violene pentru a nltura urmele 50

infraciunii sau a-i asigura scparea.

Latura subiectiv. Fapta se comite cu intenie direct deoarece este preluat scopul special al infraciunii de furt. Exist tlhrie i atunci cnd scopul sustragerii este cel al folosirii fr drept a unui vehicul. Forme agravate: Prima form agravat, cea de la alin 2 din art. 211. c pen vizeaz tlhria comis n urmtoarele mprejurri: - de o persoan mascat, deghizat sau travestit. - n timpul nopii - ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport. Intr i taxiul n categoria mijlocului de transport. A doua form agravat este cea reglementat de art. 211 alin. 2 ind. 1 C pen cnd tlhria a fost comis n urmtoarele mprejurri: - de dou sau mai multe persoane mpreun. - de o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic ori paralizant. n noiunea de arm este cuprins att arma propriu-zis ct i arma asimilat n accepiunea art. 151 c. pen. Elementele de diferen fa de furt sunt date de faptul c la furt arma trebuie s fie propriu-zis spre deosebire de tlhrie unde poate fi i o arm asimilat, iar la tlhrie se reine ca mprejurare de agravare i faptul de a avea o substan paralizant. - ntr-o locuin sau n dependinele acesteia. Legea nu face distincie deci poate fi i locuina infractorului, ceea ce apare ca cel puin curios. n cazul acestei forme agravate credem c violarea de domiciliu se absoarbe n coninutul infraciunii de tlhrie n forma agravat56. - n timpul unei calamiti. - a avut vreuna din urmrile artate n art 182. Din formulare rezult caracterul

56

n mod evident legiuitorul s-a referit la semnificaia de domiciliu n sensul art. 192 C pen. 51

praeterintenionat al acestor urmri, deci aceast modalitate se poate comite doar cu aceast form de vinovie. Dac autorul a dorit att s tlhreasc victima, ct i s i produc o vtmare corporal grav se va reine un concurs ntre tlhria n forma simpl n concurs cu vtmarea corporal grav. Ultima form agravat este cea reglementat de art. 211 alin 3: - cnd tlhria a produs consecine deosebit de grave ( art. 146 C. pen.) - cnd fapta a avut ca urmare moartea victimei. Se comite doar cu praeterintenie. Tentativa este posibil i este i incriminat. Dac agentul comite fapta cu intenia de a ucide victima se va reine un concurs ntre omor deosebit de grav( 176 lit d) i o tlhrie n forma simpl.

3. Abuzul de ncredere. Art. 213 C pen. incrimineaz nsuirea unui bun mobil al altuia, deinut cu orice titlu, sau dispunerea de acel bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui. Elementul specific este reprezentat de faptul c bunul se afl n posesia sau detenia autorului care transporm aceast stpnire de fapt n una ilicit. Pentru existena acestei infraciuni trebuie ndeplinite dou condiii premis: - s fie un bun mobil al altuia, care n momentul comiterii faptei s se afle n detenia altuia. Prin detenie se nelege dreptul de a stpni un bun n numele altuia fie n interesul altuia( mandatarul, depozitarul) fie n interesul propriu al detentorului( comodatarul etc), fr ns a dobndi i dreptul de a dispune de acel bun. Dac n cazul unor bunuri consumptibile, beneficiarul lor are dreptul de a dispune de ele, acestea nu se subsumeaz noiunii de bun mobil, specific abuzului de ncredere. n acest caz, deoarece beneficiarul are obligaia de a restitui un bun consumptibil de aceeai natur, el va rspunde civil atunci cnd nu i ndeplinete obligaia de a restitui bunul ( de exemplu mprumut unei sume de bani etc). Dac depozitarul unor bunuri consumptibile nu primete i dreptul de a dispune de acele
52

bunuri, iar el dispune de ele sau de o parte din ele, el va comite infraciunea de abuz de ncredere57. n coninutul deteniei cu semnificaie penal nu intr i simpla deinere material n afara unui raport juridic( cel care deine o valiz pentru a-l ajuta s coboare din tren etc). n acest caz deintorul nu dobndete nici un drept de folosin a acelui bun. Fapta n acest caz fiind un furt. - s fie un bun mobil deinut de fptuitor cu orice titlu. Prin titlu se nelege temeiul juridic prin care o persoan dobndete posesia sau detenia unui lucru. Titlul trebuie s aib un caracter civil, i s priveasc raporturi patrimoniale netranslative de proprietate. Dac fptuitorul deine bunul n cadrul unui raport de munc i dispune sau i nsuete acel bun el va comite fie infraciunea de abuz n serviciu, delapidare sau infraciunea de furt. Titlul trebuie s fie legal i valabil. Latura obiectiv. Fapta se poate comite n urmtoarele modaliti: - nsuirea bunului. n acest caz fptuitorul consider bunul ca fiind unul al su. sau material, asupra bunului dincolo de limitele conferite de titlu. - refuzul de a-l restitui. Const n manifestarea de voin de a nu restitui bunul deinut i de a-l reine atunci cnd i se cere expres s restituie bunul. Refuzul trebuie s fie abuziv. Nu e abuziv n cazul dreptului de retenie al depozitarului. Refuzul de a restitui poate fi expres sau tacit. Refuzul de a restitui constituie o prezumie de tipicitate dar poate fi rsturnat dac se dovedete c refuzul este unul legitim( dreptul de retenie din dreptul civil). Fapta se comite cu intenie direct sau indirect. Tentativa nu se pedepsete. Fapta se consum n momentul n care se comite actul de nsuire, dispunere sau refuzul restituirii, prejudiciul constnd n valoarea bunului ncredinat fptuitorului.
57

dispunerea de bun pe nedrept. Svrirea unor acte de dispoziie, cu character juridic

De exemplu cel care primete n depozit fructe fr a avea dreptul a dispune de ele, i totui el le nstrineaz i restituie o cantitate asemntoare de fructe cu cele pe care le-a nstrinat. 53

Infraciunea este una de rezultat, care se produce ns imediat ce s-a ncheiat i actul de executare. Aciunea penal se pune n micare la plngere prealabil. Opereaz mpcarea prilor. 4. Gestiunea frauduloas. Art. 214 incrimineaz fapta prin care se pricinuiete o pagub unei persoane, cu rea credin, cu ocazia administrrii sau conservrii bunurilor acesteia, de ctre cel care are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii acelor bunuri. Obiectul material al acestei infraciuni este reprezentat de orice fel de bunuri sau valori patrimoniale, mobile sau imobile, corporale sau incorporale care intr n patrimoniul unei persoane. Elementul de particularitate este acela c agentul are n administrare sau conservare o universalitate de bunuri sau o parte dintr-o universalitate i nu bunuri ut singuli. Aceast universalitate de bunuri trebuie s se afle n detenia subiectului activ. Latura obiectiv const n pricinuirea unei pagube att printr-o aciune ct i printr-o omisiune produs cu ocazia administrrii. Trebuie ca fapta s i produc o pagub nefiind suficient doar s aib aptitudinea ca n viitor s produc o pagub. Fapta se consum n momentul producerii pagubei. Tentativa este posibil dar nu e incriminat. Fapta se comite cu intenie direct sau eventual, textul prevznd expres cerina relei credine cu ocazia administrrii sau conservrii. Subiectul activ este special i este reprezentat de cel care are calitatea de administrator, gestionar sau custode al bunurilor altuia ( tutorele, executorul testamentar, custodele, depozitarul, mandatarul. Fapta are o forma agravat atunci cnd este svrit n scopul de a dobndi un folos material. n aceast modalitate fapta se comite doar cu intenie direct. Nu este necesar s i dobndeasc folosul material fiind suficient s urmreasc acest
54

lucru. Este obligatoriu s i produc o pagub, ca i condiie de existen a formei de baz a gestiunii frauduloase. Aciunea penal se pune n micare la plngere prealabil. Opereaz mpcarea prilor. 5.a. nelciunea n form de baz. Art. 215 C pen incrimineaz inducerea n eroare prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas a unei fapte adevrate, n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un folos material injust i dac s-a pricinuit o pagub. Condiiile laturii obiective: - s existe o inducere n eroare, care presupune o aciune care are ca efect crearea unei imagini deformate a realitii n contiina nelatului, premis care l determin s acioneze pgubitor pentru sine. Care este semnificaia minciunii n dreptul penal? ntr-o prim etap , referitor la sanciunea penal pentru minciun, a fost mbriat aa numita teorie clasic, sau abstract a criteriului obiectiv. Se considera c, pentru a se circumscrie dispoziiei care incrimineaz nelciunea, un mijloc trebuie analizat n obiectivitatea sa, deci trebuie nsoit de un fapt exterior, de un aranjament, din care s rezulte cu certitudine intenia de a nela, mijloc care s permit un examen exterior obiectiv i care exclude implicit simplele cuvinte mincinoase. Aceast opinie era influenat i de textul de incriminare francez al nelciunii. Consecina acestei teorii este aceea c cel care se las nelat de o simpl afirmaie mincinoas face dovad de neprevedere i este victima propriei sale uurine, nemeritnd astfel protecia legii penale. Pornind de la consecinele practice pe care le are teoria clasic, s-a ncercat nlturarea acestora, considerndu-se c cel slab merit n primul rnd protecia legii.
55

Doctrina italian mprtete pe scar larg aceast noua abordare elabornd aa numita teorie a criteriului subiectiv. La nceput susintorii acestei noi teorii nu au renunat n totalitate la tezele teoriei obiective. Ei considerau c, dei idoneitatea mijloacelor prin care se poate comite escrocheria trebuie judecat n mod obiectiv, simpla minciun nensoit de acel aparat exterior poate fi un mijloc idoneu atunci cnd ar fi putut induce n eroare pe oricine. Avnd n vedere dispoziiile art 332 C.pen. din 1864, care incrimina nelciunea simpl - text inspirat de art. 241 C.pen. prusian, minciuna chiar grosier poate fi un mijloc de comitere a infraciunii de nelciune deoarece legea nu cere dect o amgire indiferent de mijloacele prin care s-ar realiza aceasta. Teza a fost mprtit i de doctrina i jurisprudena german unde codul penal imperial preluase dispoziiile art. 241 C. pen. prusian. Doctrina i jurisprudena interbelic a considerat duntoare utilizarea unor teze doctrinare rigide, nclinnd spre o abordare mai flexibil - lsnd judectorului libertatea de a aprecia dac o afirmaie mincinoas n concret era un mijloc idoneu sau nu de comitere a infraciunii de nelciune. Doctrina postbelic a marcat o rentoarcere la teoria obiectiv, considerndu-se c simplul fapt de a afirma un neadevr sau de a nega un adevr nu constituie un mijloc de inducere n eroare dac minciuna nu s-a produs n strns legtur cu anumite mprejurri sau fapte care i-au dat o aparen de veridicitate. n jurispruden s-a considerat c pentru existena infraciunii de nelciune se cere ca nelarea s fie rezultatul unor manopere dolosive. Simpla rea-credin a infractorului la ncheierea sau executarea conveniei nu poate fi un element component al laturii obiective a infraciunii de nelciune n convenii58. n spea de mai sus considerm c reaua-credin este suficient pentru a ndeplini cerina textului art.215 alin.3, deoarece beneficiarul contractului a fost indus
58

S-a decis, de exemplu, c faptul de a trece i ncasa, n cadrul unui contract de construcii, sume superioare lucrrilor, nu constituie elemente suficiente n stabilirea trsturilor infraciunii de nelciune n convenii. 56

n eroare cu privire la suma pe care trebuia s o plteasc constructorului - preul fiind un element determinant pentru beneficiar. Originea art.551 C.pen din1937, care are o formulare asemntoare cu dispoziiile art.215 alin.3 C.pen, a fost art.241 C. pen. prusian, text n baza cruia doctrina i jurisprudena german a considerat c simplele afirmaii mincinoase ntrunesc elementele constitutive ale infraciunii de nelciune. Credem c este necesar a se renuna la teoria obiectiv i de a se reveni la soluia din perioada interbelic, adic la teoria subiectiv, deoarece textul de incriminare roman al nelciunii nu condiioneaz existena inducerii sau meninerii n eroare de prezena unor acte exterioare. Este suficient ca victima s se gseasc n eroare ca urmare a conduitei agentului , indiferent dac aceast conduit este comisiv sau omisiv i indiferent de faptul c minciuna a fost nsoit i de o activitate material suplimentat avnd natura unei mise en scne. - aciunea de inducere s se realizeze n scopul dobndirii de ctre agent a unui folos material injust. - s se cauzeze o pagub. Practic n cazul nelciunii victima este determinat s i provoace singur o pagub, prin remiterea unui bun, prin plata nejustificat a unui serviciu, renunarea la un drept etc. Fapta se consum n momentul producerii pagubei. Cnd agentul ascunde un produs dintr-un supermarket n ambalajul unui alt produs, acesta va comite infraciunea de furt, care se consum atunci cnd el a ascuns bunul pe care dorete s l sustrag n ambalajul unui alt bun (un inel ntr-o cutie de biscuii). Dac agentul doar schimb codul de bare al produsului cu unul mai ieftin, atunci fapta va fi nelciune. Fapta se comite doar cu intenie direct. Forma agravat. Exist atunci cnd inducerea n eroare este svrit prin folosire de nume sau caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Numele
57

i calitile mincinoase au un caracter exemplificativ i se includ n categoria mijloacelor frauduloase. Mijloacele frauduloase pot fi definite ca fiind acele mijloace care prezint o mare aparen de veridicitate. De exemplu folosirea unei hotrri judectoreti greite, dar irevocabile. Dac mijloacele folosite intr sub incidena unor texte de incriminare se va reine un concurs de infraciuni59. 5.b. nelciunea n convenii n art 215 alin 3 C pen este incriminat inducerea sau meninerea n eroare a unei persoane cu prilejul ncheierii sau executrii unui contract, svrit astfel nct, fr aceast eroare, cel nelat nu ar fi ncheiat sau executat contractul n condiiile stipulate. Este o modalitate distinct a nelciunii prelund de la aceasta doar scopul inducerii i condiia producerii unei pagube. Latura obiectiv. Condiii: - Existena unei aciuni de inducere sau meninere n eroare. Elementul de particularitate este dat de cea de-a doua modalitate i anume meninerea n eroare. Aceast modalitate confer reglementrii romneti aproape un caracter de unicitate, deoarece majoritatea codurilor penale europene nu conin o dispoziie asemntoare60. - Aciunea de inducere sau meninere n eroare s fie svrit cu prilejul ncheierii sau executrii unui contract. Prin contract se nelege numai convenia juridic, n sensul pe care o are aceasta n dreptul civil i comercial. Legea penal utilizeaz noiunea de contract fr a distinge ntre contractele valabile, anulabile sau nule din punct de vedere civil, deoarece chiar i contractele lovite de nulitate produc efecte juridice. (Cazul schimbului valutar realizat pe strad, care este un contract de schimb lovit de nulitate, deoarece fapta este o contravenie etc.).
59 60

Fals privind identitatea, uzurpare de caliti oficiale, nscrisuri falsificate etc).

Astfel, infraciunea de nelciune n convenii este svrit i n ipoteza n care victima a ajuns n eroare independent de conduita agentului, ns fptuitorul se folosete de aceast stare a victimei i o pgubete prin ncheierea sau executarea respectivei convenii. 58

Pentru a se circumscrie textului art.215 alin.3 activitatea infracional trebuie svrit cu ocazia ncheierii unei convenii, altfel spus n intervalul cuprins ntre declanarea negocierilor i pn la finalizarea acestora i realizarea acordului de voin. Aceast formulare a legii a fost criticat deoarece interpretarea ad literam ar conduce la concluzia c legea vizeaz doar momentul ncheierii i executrii contractului, adic un interval scurt, iar prin aceast formulare textul legii nu ar mai corespunde raiunii incriminrii unor astfel de fapte. Considerm c textul incriminator este suficient de cuprinztor deoarece legiuitorul folosete expresia cu prilejul ncheierii sau executrii unui contract , formulare care utilizeaz cuvntul prilej ce desemneaz ntregul context cauzal care nsoete ncheierea sau executarea unui contract, fr o condiionare temporal strict. Prin noiunea cu prilejul executrii contractului, legea desemneaz intervalul de timp cuprins ntre momentul ncheierii contractului (de cnd acordul de voin produce efecte juridice) i pn la stingerea efectelor contractului n oricare din modalitile prevzute de lege. Rezoluiunea unui contract este inclus n intervalul de timp cerut de art.215 alin.3 C. pen.61 - Eroarea provocat sau meninut s fie determinant pentru ncheierea sau executare contractului n condiiile stipulate. Aceast cerin a legii penale a fost mprumutat, sub aspectul formulrii, din dreptul civil, i reprezint una din condiiile de existen a dolului. Astfel eroarea provocat prin dol trebuie s fie determinant la ncheierea actului juridic, n caz contrar este considerat o simpl minciun. Instana de judecat va aprecia n concret dac elementul ascuns sau prezentat eronat de ctre fptuitor a avut un caracter determinant pentru ncheierea i executarea contractului. Cu certitudine efectele care decurg din natura i esena contractului respectiv pot fi considerate ca fiind elemente determinante (spre exemplu preul sau translaia
61

Dac s-ar admite contrariul ar nsemna c, spre exemplu, introducerea aciunii n rezoluiune pune capt proteciei penale a nelatului, ceea ce nu poate fi admis pentru c soluionarea laturii civile n procesul penal nu afecteaz ntrunirea elementelor constitutive ale infraciunii de nelciune n convenii. 59

proprietii la contractul de vnzare-cumprare, cuantumul chiriei i caracteristicile imobilului nchiriat la contractul de locaiune ,etc.). Prile pot considera i alte clause ca avnd un rol determinant pentru realizarea acordului de voin i executarea obligaiilor n condiiile stabilite. - Producerea unei pagube. Dei aceast condiie nu este formulat expres de textul de incriminare, ea rezult din caracterul de norm special a art.215 alin.3 C pen. n raport cu dispoziiile art. 215 alin.1, unde existena pagubei este cerut expres. Includerea nelciunii n convenii n Titlul III al Prii speciale a Codului penal ne duce la concluzia c prin comiterea acesteia trebuie s se aduc atingere patrimoniului. Punctul de vedere a fost mprtit i de practica judiciar, fiind susinut constant i n doctrin. Aceast condiie se apreciaz raportat la forma consumat a infraciunii. Neexecutarea unui contract nu presupune de regul existena unei nelciuni, de obicei fiind vorba de un litigiu civil. Asta nu nseamn c exclude o astfel de posibilitate atunci cnd neexecutarea este consecina inducerii sau meninerii n eroare a cocontractantului. Fapta se comite doar cu intenie direct. nelciunea n convenii are i ea forma agravat atunci cnd a fost svrit prin folosire de caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Pentru detalii a se vedea S Bogdan, Latura obiectiv a infraciunii de nelciune n convenii, n Revista de drept penal nr.3/1999. 5.c nelciune prin emitere de cecuri fr acoperire. Alineatul 4 al art. 215 incrimineaz emiterea unui cec asupra unei instituii de credit sau unei persoane, tiind c pentru valorificarea lui nu exist provizia sau acoperirea necesar precum i fapta de a retrage, dup emitere, provizia n totul sau n parte, ori de a interzice trasului de a plti nainte de prezentare n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dac s-a pricinuit o pagub posesorului cecului.
60

Este o form distinct de nelciune. Cecul este un instrument de plat prin care o persoan numit trgtor d ordin unei bnci la care are disponibil bnesc numit tras, s plteasc la prezentarea titlului, o sum de bani altei persoane numit beneficiar. Latura obiectiv se poate realiza prin: - emiterea unui cec asupra unei instituii de credit sau unei persoane, tiind c pentru valorificarea lui nu exist provizia sau acoperirea necesar. - retragerea, dup emitere, a proviziei n totul sau n parte. - interzicerea adresat trasului de a plti nainte de prezentare. i n cazul acestei modaliti se cere ca i condiie producerea unei pagube. Subiect pasiv este beneficiarul, nu banca ( trasul). Fapta se comite doar cu intenie direct existnd un scop special. Cecurile n alb emise cu titlu de garanie, nu constituie dect n aparen o nelciune prin emitere de cec-uri, deoarece beneficiarul trebuie s fie indus n eroare la momentul primirii cecului i nu la momentul n care, vznd c trgtorul, dintr-un motiv sau altul, nu mai are lichiditi , completeaz cecul i l introduce n circulaie. Efectuarea de adugiri, pe un cec aflat n circulaie constituie infraciunea de falsificare de valori ( art 282 C pen ) i nu de emitere de cecuri fr acoperire. Toate formele de nelciune au o form agravat comun i anume atunci cnd nelciunea a produs consecine deosebit de grave62.

6. Delapidarea. Art. 215 ind 1 C pen incrimineaz nsuirea, folosirea sau traficarea, de ctre un funcionar, n interesul su ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau de administreaz.
62

Exist i alte forme de nelciune n codul penal (nelciune la msurtoare art. 296 C pen. nelciune cu privire la calitatea mrfii art. 297 C. pen, falsificare de produse sau alte alimente art. 313 C pen). 61

Obiectul material al acestei infraciuni este reprezentat de bani, valori sau alte bunuri aflate n administrarea sau gestiunea unui funcionar. Subiectul activ este unul calificat fiind un funcionar n sensul art. 147 C pen care administreaz sau gestioneaz banii sau alte valori. Art. 147 C pen prevede c prin funcionar se nelege funcionarul public precum i orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei alte persoane juridice dect o unitate public sau de interes public. Cu alte cuvinte orice salariat al unei persoane juridice este funcionar63. Prin gestionare se nelege activitatea salariatului care are ca atribuii primirea, pstrarea i eliberarea bunurilor societii. Actele de pstrare presupun mai mult dect paza acestora care nu necesit luarea n primire a bunurilor. Administrarea presupune activitatea acelor organe cu atribuii de conducere ale unei persoane juridice care au atribuii de a da dispoziii cu privire la circulaia bunurilor fr a implica i contactul direct. Latura obiectiv. Modalitile prin care se comite fapta sunt: nsuirea, care const n sustragerea acelui bun sau prin dispunerea de acel bun. Folosirea, care presupune folosirea unui bun n interes personal fr ca agentul s urmreasc nsuirea acestuia. Traficarea, care const n scoaterea temporar a bunului din gestiune i ntrebuinarea lui n scopuri speculative ilicite( mprumutul de bani din gestiune pentru a primi dobnd, darea de bunuri pe credit n scopul unor foloase etc). Pentru realizarea tipicitii este necesar s se produc i o pagub. Aceasta const n valoare bunului nsuit sau diferena dintre valoarea bunului nainte de folosire sau traficare i valoare dup ncetarea folosirii sau traficrii. Latura subiectiv. Fapta se comite cu intenie direct. Fapta se consum n momentul producerii pagubei. Tentativa este incriminat.
63

n acelai timp funcionarul trebuie s aib atribuii de administrare sau gestiune. 62

Fapta are o form agravat atunci cnd a produs consecine deosebit de grave. n art. 272 pct 2 i 3 din Legea nr. 31/1990 este incriminat fapta, administratorului, directorului, directorului executiv sau reprezentantului legal al societii, care folosete, cu rea-credin, bunuri sau creditul de care se bucur societatea, ntr-un scop contrar intereselor acesteia sau n folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alt societate n care are interese direct sau indirect sau care se mprumut, sub orice form, direct sau printr-o persoan interpus, de la societatea pe care o administreaz, de la o societate controlat de aceasta ori de la o societate care controleaz societatea pe care el o administreaz sau face ca una dintre aceste societi s i acorde vreo garanie pentru datorii proprii. ntre cele dou texte de incriminare exist concurs de calificri care se rezolv dup criteriul subsidiaritii, n sensul c art 272 se aplic doar dac fapta nu constituie o infraciune mai grav ( se prevede expres n art. 281 din Legea nr. 31/1990). Dac administratorul societii comerciale are contrat de munc i este funcionar n sensul legii penale, va rspunde pentru delapidare, deoarece aceasta este sancionat mai grav dect infraciunea din Legea 31/1990 privind societilor comerciale. Dac ns administratorul nu are calitatea de funcionar n sensul legii penale atunci i se aplic dispoziiile art. 272 din Legea nr. 31/1990.

7. nsuirea bunului gsit Art. 216 C pen. incrimineaz fapta de a nu preda n termen de 10 zile un bun gsit autoritilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al su. O alt modalitate de comitere a acestei fapte este incriminat n art. 2 i const n fapta de nsuire pe nedrept a unui bun mobil ce aparine altuia, ajuns din eroare n posesia fptuitorului.
63

Prin bun gsit se nelege bunul pierdut nu i cel uitat. Bunul pierdut este acela care a ieit n mod involuntar din posesia titularului su, iar bunul uitat este bunul lsat involuntar i momentan ntr-un anumit loc fr a fi considerat c a ieit din posesia celui care i aparine. Bunul nesupravegheat, dar asupra cruia se exercit stpnirea de fapt a cuiva nu constitui un bun pierdut. Bunul abandonat nu constituie obiect nici al furtului i nici al nsuirii bunului gsit. Calitatea de bun gsit, pierdut, uitat sau abandonat se raporteaz la contiina autorului i nu a prii vtmate. Dac partea vtmat uit un bun ntr-o gar i nimeni nu revendic nimeni posesia lui este n mod evident un bun gsit care este obiect al nsuirii bunului gsit. Dimpotriv dac agentul observ momentul n care victima pierde un bun i l recupereaz fapta lui va fi furt. Bunul n mod evident trebuie s fie al altuia att n prima ct i n cea de-a doua modalitate. Latura obiectiv: I. n prima modalitate fapta se poate comite prin dou activiti: - nepredarea bunului celui ndreptit sau autoritilor n termen de 10 zile. Fapta se consum doar dup mplinirea termenului ceea ce nseamn c tentativa nu este posibil. Termenul este unul substanial. Este indiferent dac bunul este predat autoritilor sau celui ndreptit. - dispunerea de bunul gsit. Asta presupune un comportament echivalent cu al unui proprietar al bunului, indiferent dac dispunerea are un caracter juridic sau material. n aceast modalitate fapta se consum n momentul dispunerii. Tentativa este posibil dar nu este incriminat. Dac pn la comiterea actelor de executare, proprietarul se desizeaz voluntar de bun abandonndu-l, fapta nu mai poate fi o nsuire a bunului gsit, deoarece pentru consumarea ei trebuie s se produc un prejudiciu. Fapta de nsuire a bunului abandonat nu este infraciune.
64

Dac agentul declar n cursul celor 10 zile c nu a gsit bunul atunci cnd este ntrebat de cel care l-a pierdut, comite o nsuire. Dac i spune c este la el dar s mai atepte termenul legal pn o s i-l predea, atunci fapta sa va fi o tentativ nepedepsibil. II. A doua modalitate de comitere a acestei infraciuni const n nsuirea bunului mobil deinut din eroare. n concret un bun poate ajunge din eroare n posesia fptuitorului astfel: - datorit erorii celui care pred bunul cu privire la identitatea destinatarului. Potaul aduce pachetul unei alte persoane. Dac destinatarul, tie c pachetul nu i este destinat lui, fiind de rea credin fapta lui poate fi nelciune. - datorit erorii cu privire la identitatea bunului. De exemplu agentul ia un bun al altuia din greeal. Dac agentul este de rea credin, fapta const n furt. Latura obiectiv. Fapta se comite n aceast modalitate doar n forma nsuirii pe nedrept a bunul ajuns din eroare n posesia sa. nsuirea presupune comportarea fa de bunul respectiv ca un proprietar i se consum atunci cnd se comite actul din care rezult nsuirea. Simpla folosire a bunului nu este infraciune i nici refuzul de a-l restitui ntr-un anumit timp. Latura subiectiv. Fapta se comite cu intenie chiar i n modalitatea omisiv, deoarece conceptual fapta este o infraciune comisiv chiar dac o modalitate de comitere este omisiv. Practic, nepredarea bunului gsit n termenul legal se transform ntr-o prezumie absolut de nsuire. 8. Distrugerea. Art. 217 C pen incrimineaz fapta celui care distruge, degradeaz, aduce n stare de nentrebuinare un bun aparinnd altuia sau mpiedic luare msurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun sau nltur msurile luate. Obiectul material al distrugerii poate fi un bun mobil sau imobil. Latura obiectiv. Fapta n forma de baz sa poate comite n urmtoarele modaliti:
65

- distrugere, ea const n orice modalitate prin care, ca urmare a faptei autorului, bunul este n totalitate nimicit i devine total inutilizabil. Fie dispare total substana acestuia, fie se modific att de mult, nct nu mai poate fi n nici un fel readus la forma iniial. - degradare, ea este o form mai uoar dect nimicirea, n sensul c bunul devine parial de nefolosit, dar reparabil. - aducerea n starea de nentrebuinare, semnific faptul c prin anumite manopere dei bunul nu este distrus fizic, el nu mai poate fi folosit64. - mpiedicarea lurii msurilor de conservare sau salvare a unui bun n caz de pericol. - nlturarea msurilor luate n caz de pericol. Furtul se poate reine n concurs cu distrugerea atunci cnd prin sustragerea unor componente se aduce i n stare de nentrebuinare utilajul sau maina de la care s-a sustras componenta respectiv. n cazul n care houl distruge bunul furat va rspunde doar pentru furt cu excepia cazului n care este incriminat i distrugerea propriului bun. Aceste modaliti trebuie s cauzeze un prejudiciu. Tentativa este incriminat. Fapta se consum atunci cnd s-a produs rezultatul pgubitor. Fapta se comite cu intenie, direct sau eventual. Se urmrete la plngerea prealabil iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal. Formele agravate ale distrugerii privesc fie modalitatea de comiterii a distrugerii, fie vreo calitatea particular a obiectului distrus. Formele agravate se rein chiar dac bunul aparine fptuitorului. Sunt forme agravate:
64

De exemplu dac se pune 1 kg de sare n oala de sup a unui buctar. 66

- n art 217 alin 2 C pen este reglementat prima form adic atunci cnd bunul are o valoare artistic, tiinific, istoric, arhivistic sau alt asemenea valoare. Art. 1 i 3 din Legea privind protejarea patrimoniului cultural mobil nr. 182 /2000 - n art 217 alin. 3 C pen se prevede c fapta are un caracter grav cnd se distruge, degradeaz sau se aduce n stare de nentrebuinare o conduct petrolier sau de gaze, un cablu de nalt tensiune, echipamente i instalaii de telecomunicaii sau pentru difuzarea programelor de radio i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu ap a conductelor magistrale de ap. Legiuitorul dovedete o neconsecven deoarece prevede c aceste forme agravate se rein doar dac se comit prin distrugere, degradare sau aducere n stare de nentrebuinare. Nu nelegem de ce o aciune de mpiedicare a msurilor de conservare comise n cazul acestor categorii de bunuri constituie o form simpl i nu una agravat. - n art 217 alin 4 este reglementat o alt form agravat i anume atunci cnd distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare se realizeaz prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc i dac rezult pericol public. Nu este suficient a se folosi un astfel de mijloc ci trebuie n concret s i prezinte pericol public. 9. Distrugerea calificat. Art. 218 C pen incrimineaz distrugerea calificat care n esen este tot o form agravat a infraciunii de distrugere doar c legiuitorul a dorit s-i atribuie un articol distinct. Prima modalitate a distrugerii calificate este reprezentat de ipoteza n care fapta de la 217 C pen. a produs consecine deosebit de grave. A doua modalitate este aceea n care fapta a produs un dezastru. Noiunea de dezastru este definit n alin 2 al art 218 C pen astfel. Dezastrul const n distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport n comun, de mrfuri sau persoane, ori a
67

unor instalaii sau lucrri i care a avut ca urmare moartea sau vtmarea grav a integritii corporale ori sntii mai multor persoane. Forma de vinovie este praeterintenia 10. Distrugerea din culp. Art. 219 alin 1 C pen incrimineaz distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuinare, din culp, a unui bun, chiar dac acesta aparine fptuitorului, n cazul n care fapta este svrit prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc i dac rezult pericol public. De regul, distrugerea din culp a unui bun al altuia nu este infraciune ci doar un delict civil. n art. 219 C pen legiuitorul a stabilit nite mprejurri n care distrugerea din culp intr sub incidena legii penale. Legiuitorul incrimineaz distrugerea din culp n prima modalitate doar dac este comis prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc i dac rezult pericol public. Cele dou condiii ale laturii obiective trebuie s fie ndeplinite cumulativ. Culpa poate fi cu sau fr prevedere. Este culp cu prevedere spre exemplu cnd incendiul este declanat intenionat cu scopul de a distruge nite resturi vegetale65. Culpa este fr prevedere atunci cnd o persoana scap din greeal o lumnare aprins decorativ, pe bradul uscat de Crciun, i se declaneaz un incendiu care pune n pericol ntregul imobil n care locuia proprietarul apartamentului. n alin 2 al art. 219 C pen este incriminat i o alt modalitate de distrugere din culp, i anume atunci cnd se distruge sau degradeaz din culp o conduct petrolier sau de gaze, un cablu de nalt tensiune, echipamente i instalaii de telecomunicaii sau pentru difuzarea programelor de radio i televiziune ori sisteme de alimentare cu ap i conducte magistrale de alimentare cu ap dac fapta a avut ca urmare aducerea
65

Agentul a crezut c incendiul nu va ajunge i la vegetaia vecinului, deoarece exista un an ntre cele dou proprieti, i cu toate astea vntul aprinde i vegetaia de pe terenul nvecinat i apoi pune n pericol mai multe case. 68

acestora n stare de nentrebuinare. Elementele de particularitate ale acestei forme privesc att obiectul material al infraciunii ci i producerea unui anumit rezultat. Condiiile cu privire la obiectul material i cele cu privire la aducerea acestuia n stare de nentrebuinare trebuie ndeplinite cumulativ. Dac o persoan din culp, lovete i deformeaz o eav de alimentare cu gaz, dar nu o aduce n stare de nentrebuinare fapta sa nu este tipic pentru aceast modalitate. Legea nu prevede nimic cu privire la subiectul activ, adic dac poate s comit fapta chiar proprietarul conductelor, etc. De obicei aceste bunuri sunt n proprietatea statului sau a unor companii i de aceea nu s-a fcut precizarea expres, dar credem c fapta este tipic i dac este comis de proprietarul acestora deoarece sunt afectate i alte persoane dect efectiv proprietarii conductelor, reelelor etc. n alin 3 al art. 219 C pen. legea incrimineaz orice fel de distrugere din culp dac a avut consecine deosebit de grave. Dei aceast modalitate este considerat o form agravat a distrugerii din culp, aceast form prezint particularitatea c poate s absoarb att una dintre modalitile distrugerii din culp din alineatul 1 sau 2, ct i orice aciune de distrugere din culp, indiferent dac sunt ntrunite elementele tipicitii alineatului 1 i 266. Este dificil de acceptat ca forma agravat a uni infraciuni s nu absoarb forma de baz, ori n exemplul de mai sus, forma de baz nu ar fi incriminat. Din acest motiv considerm c i alineatul 3 este o modalitate distinct. Aceast din urm modalitate are o form agravat, reglementat de alin 3 teza II al art 219 C pen. i anume atunci cnd a avut ca urmare un dezastru. n alineatul 4 este incriminat a doua form agravat a alineatului 3 teza I, i anume atunci cnd fapta care a produs consecine deosebit de grave sau dezastrul este urmarea prsirii postului sau a svririi oricrei alte fapte de ctre personalul de
66

De exemplu este incriminat distrugerea din culp indiferent de modul de distrugere dac ea a produs consecine deosebit de grave. 69

conducere al unui mijloc de transport n comun ori de ctre personalul care asigur direct securitatea unor asemenea transporturi. Ceea ce confer faptei un caracter agravat este tocmai calitatea special a subiectului activ, i nume personalul de conducere al unui mijloc de transport n comun ori personalul care asigur direct securitatea unor asemenea transporturi. 11. Tulburarea de posesie. Art. 220 C pen incrimineaz ocuparea, n ntregime sau n parte, fr drept, a unui imobil aflat n posesia altuia, fr consimmntul acestuia sau fr aprobarea prealabil primit n condiiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat. Obiectul acestei infraciuni este un bun imobil aflat n posesia altuia. Latura obiectiv. Fapta se poate comite n dou modaliti alternative: - ocuparea fr drept, n ntregime sau n parte a unui imobil aflat n posesia altuia. Rezultatul acestei modaliti const n instituirea posesiei de fapt asupra imobilului corelativ cu pierderea posesiei de ctre cel tulburat n posesie. Ocuparea trebuie s se fac fr consimmntul proprietarului sau fr aprobarea prealabil primit n condiiile legii. n doctrin s-a susinut c fapta are un caracter continuu i dureaz pn la eliberarea terenului astfel ocupat. Aceast opinie a fost mprtit de practica judiciar i pentru c aceast infraciune se urmrea la plngerea prealabil, i era inechitabil ca cel al crui teren a fost ocupat s nu mai poat obine condamnarea infractorului dup scurgerea unui termen de 2 luni, dei terenul su era ocupat i dup curgerea celor 2 luni. ntr-o alt opinie s-a susinut c fapta are un caracter instantaneu i se consum atunci cnd infractorul ocup imobilul , la fel ca n cazul infraciunii de violare de domiciliu. Legiuitorul incrimineaz aciunea de ocupare i nu starea n care se gsete un teren ocupat. n opinia contrar nu ar putea fi justificat dobndirea prin uzucapiunea de rea credin, deoarece din punctul de vedere al posesorului iniial fapta
70

ar fi avut un caracter continuu i ar putea solicita condamnarea celui care a uzucapat pentru tulburare de posesie. Considerm mai ntemeiat aceast din urm opinie. - refuzul de a elibera imobilul ocupat fr drept, fr consimmntul posesorului sau fr aprobarea prealabil primit n condiiile legii. Pentru a se putea vorbi de un refuz de eliberare este necesar ca partea vtmat s fac o solicitare expres de a i se elibera terenul. Refuzul de a elibera imobilul poate s fie expres exprimat sau poate s fie implicit, n acest ultim caz, rezultnd din faptul c agentul nu nceteaz tulburare de posesie dei partea vatmat i-a cerut expres acest lucru. Legiuitorul a reglementat aceast form agravat la fel ca i n cazul violrii de domiciliu cu precizarea c n cazul violrii de domiciliu aceast modalitate presupunea o ptrundere n domiciliu autorizat. n cazul acestei forme aggravate practic ori de cte ori partea vtmat solicit ncetarea actului de tulburare agentul va comite o nou infraciune. Dorina a fost aceea de a asigura un mijloc eficient de aprare a posesiei n sens penal atunci cnd partea vtmat nu depunea plngerea penal n termenul prevzut de lege. Forme agravate: Prima form agravat, prevzut de art. 220 alin 2 C pen., exist dac fapta se svrete prin violen sau ameninare, ori prin desfiinarea semnelor de hotar, reperelor de marcare. Desfiinarea semnelor de hotar sau reperelor de marcare nseamn distrugerea lor sau nlturarea lor astfel nct s nu i mai poat ndeplini rolul de a marca limita dintre imobile. Simpla distrugere a semnelor de hotar comis fr vreo legtur cu tulburare unei posesii constituie doar infraciune de distrugere. A doua form agravat, prevzut de art. 220 alin 3 C pen, exist atunci cnd prima form agravat este comis de dou sau mai multe persoane mpreun. Infraciunea se urmrete din oficiu, iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal. Lipsa de modificare corespunztoare a dispoziiilor procedurale a fcut ca s se
71

interpreteze textul n favoarea celui acuzat, n sensul c fapta s-ar urmri la plngerea prealabil. 12. Tinuirea. Art. 221 C pen incrimineaz primirea, dobndirea sau transformarea unui bun ori nlesnirea valorificrii acestuia, cunoscnd c bunul provine din svrirea unei fapte prevzute de legea penal, dac prin aceasta s-a urmrit obinerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos material. Este o infraciune subsecvent unei infraciuni principale. Nu se poate vorbi de existena unei tinuiri dac nu s-a comis n prealabil cel puin o fapt prevzut de legea penal. Obiect al infraciunii de tinuire este, de regul, un bun mobil. Doctrina susine c doar un bun mobil poate fi tinuit. Raportat la reglementarea romn credem c nu este exclus ca n modalitatea nlesnirii valorificrii, obiect al tinuirii s poat fi i un imobil dobndit de autor ca urmare a comiterii unei infraciunii de nelciune. Opinia noastr are un caracter minoritar. Bunul trebuie s provin din comiterea unei fapte prevzute de legea penal, ceea ce nseamn c nu este necesar ca s rspund penal cineva pentru fapta prevzut de legea penal prin care s-a dobndit bunul. Un bun sustras poate fi obiect al mai multor infraciuni de tinuire. Latura obiectiv. Fapta se poate comite n una din urmtoarele modaliti: - primirea. nseamn preluarea n detenie a bunului. - dobndirea. nseamn c tinuitorul a devenit proprietarul bunului (vnzare cumprare, donaie , schimb). - transformarea bunului. n aceast modalitate se modific substana sau forma bunului( vopsire, reparare, etc).

72

- nlesnirea valorificrii bunului. Aceasta presupune acordarea de ajutor pentru a nlesni nstrinarea sau schimbarea bunului. (anunuri de vnzare, aducerea de cumprtori etc. Trebuie ndeplinit i o condiie negativ i anume ca tinuitorul s nu fi participat la infraciunea din care provin bunurile ce se tinuiesc 67. S-a exprimat i o opinie contrar, pe care nu o mprtim, i anume atunci cnd dup ce au mprit bunurile unul dintre infractori l ajut pe un altul s-i valorifice i el bunurile dobndite prin comiterea infraciunii. Dac agentul promite c va tinui bunurile atunci el particip la comiterea infraciunii principale n forma complicitii. Fapta se consum n momentul n care bunul a fost primit, dobndit, transformat sau s-a nlesnit valorificare lui. n practica judiciar i n doctrin se susine c tinuirea comis n form continuat, are semnificaia unui act de complicitate la fapta autorului. Actul de tinuire repetat ntrete rezoluia infractorului. Latura subiectiv. Fapta se comite cu intenie direct, deoarece prin svrirea faptei agentul a urmrit obinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material. Dac o persoan ajut la valorificare unui bun fr a urmri prin aceasta un interes patrimonial atunci acea persoan va rspunde eventual pentru infraciunea de favorizare a infractorului. Tentativa este posibil dar nu se pedepsete. Fapta are n alineatul 2 i o cauz special de nepedepsire i anume atunci cnd tinuirea este comis de so sau de o rud apropiat. Fapta are i o limitare a pedepsei i anume faptul c sanciunea aplicat pentru tinuire nu poate depi pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea din care bunul este tinuit.
67

Dac agentul a participat la comiterea faptei atunci acesta nu va mai rspunde i pentru infraciunea de tinuire a propriei infraciunii. 73

CONCLUZII Infractiunile contra patrimoniului sunt tratate in t. III, (art. 208-221), C. pen. partea speciala, si cuprind fapte de sustragere, de frauda sau samavolnicie, asupra avutului privat sau avutului public, potrivit celor doua forme de proprietate consacrate in Constitutia Romaniei , dupa cum urmeaza: furtul, furtul calificat, talharia, pirateria, abuzul de incredere, gestiunea frauduloasa , inselaciunea, delapidarea, insusirea bunului gasit, distrugerea calificata , distrugerea din culpa, tulburarea de posesie, tainuirea.Infractiunile prevazute la acest titlu au ca obiect juridic generic comun relatiile sociale de ordin patrimoniu, a caror desfasurare normala asigura apararea proprietatii private si publice cu toate atributele lor. Infractiunile contra patrimoniului reprezinta categoria cel mai des intalnita in viata de zi cu zi, capatand amploare tot mai mare odata cu modificarile intervenite in plan socio-economic. Infractiunile contra patrimoniului sunt acele infractiuni care au ca obiect juridic relatii sociale de ordin patrimonial. Desfasurarea normala a relatiilor sociale de ordin patrimonial, oricare ar fi acestea, constituie o conditie de existenta a societatii, de aceea
74

faptele prin care se vatama ori se pun in pericol aceste relatii sunt fapte socialmente periculoase, impotriva carora este necesara actiunea represiva. Legea penala apara, in general, toate relatiile de ordin patrimonial, incriminand si sanctionand faptele indreptate impotriva acestora, prevazand un regim sanctionator sever. Toate aceste infractiuni constau in diferite atingeri aduse patrimoniului unei persoane si anume in diferite schimbari ale situatiei ori stari de fapt a bunurilor produse prin sustragerea, insusirea, distrugerea, risipirea sau impiedicarea folosirii lor. Ele impiedica realizarea drepturilor subiective care au ca obiect bunurile a caror situatie de fapt a fost schimbata si, prin savarsirea lor, tulbura, impiedica sau chiar zadarnicesc desfasurarea normala a relatiilor de ordin patrimonial. De aici, rezulta si necesitatea ocrotirii penale a patrimoniului. In incriminarea atingerilor aduse patrimoniului, legea tine seama de caracterul ilicit al actiunilor faptuitorului, iar nu de pozitia juridica a victimei, scopul incriminarii fiind apararea situatiilor, de fapt ale bunurilor in sfera patrimoniala. Toate infractiunile contra patrimoniului cuprind in structura lor o situatie preexistenta pe care se grefeaza comiterea faptei. Aceasta consta intr-o anumita situatie de fapt in care se gaseste bunul, situatie care este modificata prin comiterea infractiunii. Infractiunile contra patrimoniului sunt tratate in titlul III, (art. 208-222), Cod penal Partea speciala. Infractiunile contra patrimoniului cuprind fapte de sustragere, de frauda sau samavolnicie, asupra avutului privat sau avutului public, potrivit celor doua forme de proprietate consacrate in Constitutia Romaniei , dupa cum urmeaza: furtul; furtul calificat; talharia; pirateria; abuzul de
75

incredere; gestiunea frauduloasa; inselaciunea; delapidarea; insusirea bunului gasit; distrugerea calificata; distrugerea din culpa; tulburarea de posesie; tainuirea.

Bibliografie

I. TRATATE. CURSURI. MONOGRAFII

1. George

Antoniu, C. Bulai, S. Chivulescu, Dicionar juridic penal, Editura Antoniu, Marin Popa, tefan Danes, Codul penal pe nelesul tuturor,

tiinifica si enciclopedica, Bucureti 1976

2. George

Editura politica, Bucureti, 1988

3.

Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Editia a XI-a revazuta si adaugita, Ed. Gheorghe Mateut, "Drept penal special - Sinteza de teorie si practica Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, "Drept penal - partea speciala",
76

Universul Juridic, Bucuresti, 2007

4.

judiciara",Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureti 1999

5.

Editura All Beck, Bucureti, 2002

6.

Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Ioan Molnar, Vasile Dobrinoiu,

Ilie Pascu, Valeric Lazr, Drept penal - partea speciala, Editura Europa Nova, Bucureti, 1997
7.

Ilie Pascu, Mioara Ketty Guiu, ''Drept penal - partea speciala", Editura legislativ, vol. VI, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2004

Fundaiei "Andrei aguna", Constanta 2003

8. ndrumar 9. Matei

B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Editura Cartea Romneasca, Penal Law, American Law Institute, Philadelphia, 1985 Loghin, Avram Filipas, Drept penal - partea speciala, Editura Loghin, Tudorel Toader, Drept penal roman - partea speciala, Casa

Bucureti, 1921
10. Model 11. Octavian

Didactica si Pedagogica, Bucureti 1983

12. Octavian

de Editura si Presa "ansa" Bucureti 1997

13. Oliviu

Augustin Stoica, "Drept penal - partea speciala", Editura Didactica si

Pedagogica, Bucureti 1976

14.

Teodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu, Dumitru Lucinescu, Vasile

Papadopol, Virgil Ramureanu, "Codul comentat si adnotat-parte speciala", vol. I, Editura tiinifica si enciclopedica, Bucureti 1975
15. Tudor

R. Popescu-Brila, Drept civil, vol. I imprimat la Romcart SA,

Bucureti, 1993
16.

Tudorel Toader, "Drept penal, partea speciala" editia a 3-a, Editura Dobrinoiu, Drept penal - partea speciala, Vol. I, Editura Lumina Lex Dongoroz, Gh. Danga, Siegfried Kahane, D. Lucinescu, A. Nemes,

Hamangiu, 2008
17. Vasile

Bucureti 2004
18. Vintil

M. Popovici, P. Sarbulescu, V. Stoica, "Noul Cod Penal si Codul penal anterior prezentare comparativa'', Editura Politica, Bucureti 1968
77

19. Vintil

Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Rodica Stanoiu, Iosif

Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Victor Roca, ''Explicaii teoretice ale Codului penal roman'', vol. III, Ediia a II-a, Editura Academiei Romane, Editura All Beck, Bucureti, 2003,

II. STUDII SI ARTICOLE DE SPECIALITATE

1. C.

Butiuc, ''Coautoratul in situaii deosebite'', Revista de Drept Penal nr. 4/1995 Mitrache, "Pluralitatea de victime in cazul tlhriei", Revista de

2. Constantin

Drept Penal nr. 2/1995

3. George

Antoniu, "Furtul svrit in timpul nopii'', Revista Romana de Drept, Antoniu, "Unele reflecii cu privire la tentativa in cazul infraciunii Antoniu, ''Ocrotirea penala a patrimoniului in dreptul penal comparat'', I. Ivan, "Tlhrie. Coautorat sau complicitate", Revista de Drept

nr. 6/1970
4. George

complexe", Revista Romana de Drept nr. 10/1983

5. George

Revista de Drept penal nr. 2/2001

6. Gheorghe

Penal nr. 2/2002

7. Ilie

Pascu, "Tlhria svrit intr-o locuina sau dependine ale acesteia'' , Pascu, ''Pluralitate de subieci pasivi'', Revista de drept penal nr. 3/2004 Biro, "Criterii distinctive intre infraciunile de antaj si tlhrie",

Revista Dreptul nr. 2/2001

8. Ilie 9. Ludovic

Revista Romana de Drept nr. 4/1971. Revista de drept penal, nr. 4/2001 10.M. Bdil, "Noua reglementare a infraciunii de tlhrie", Revista de Drept Penal, nr. 1/1997 11.tefan Danes, ''In legtura cu coautoratul la infraciunea de tlhrie'', Revista de Drept Penal nr. 2/1995 12.V. Dobrinescu, "Reglementarea infraciunii complexe in noul Cod Penal'',
78

Revista Romana de Drept nr. 7/1969

III. LEGISLAIE 1. Codul de Procedura Penala publicat in Buletinul Oficial nr. 145-146 din 12 noiembrie 1968 si republicat in Buletinul Oficial nr. 58-59 din 26 aprilie 1973 si in Monitorul Oficial nr. 78 din 30 aprilie 1997 , modificat ulterior prin: 2. Constituia Romniei din 1991 3. Constituia Romniei din 2003 4. Lg. nr. 296/2001 (Monitorul Oficial nr. 326 din 18 iunie 2001) 5. Lg.nr 756/2001 (Monitorul Oficial nr. 2 din 4 ianuarie 2002) 6. Lg.nr. 169/2002 (Monitorul Oficial nr. 261 di 18 aprilie 2002) 7. Lg.nr. 169/2002 (Monitorul Oficial nr. 261 din 18 aprilie 2002) 8. Lg.nr. 197/2000 (Monitorul Oficial nr. 568 din 15 noiembrie 2000) 9. Lg.nr. 281/2003 (Monitorul Oficial nr. 468 din 1 iulie 2003) 10. Lg.nr. 704/2001(Monitorul Oficial nr. 807 din 17 decembrie 2001) 11. Noul Cod penal adoptat prin Lg. nr. 301/2004 publicata in Monitorul Oficial 575 din 29 iunie 2004 12. Ordonana de Urgenta nr. 10/2001 (Monitorul Oficial nr. 62 din 6 februarie 2001), aprobata cu modificri si completri prin Lg.nr 20/2002 (Monitorul Oficial nr. 59 din 28 ianuarie 2002) 13. Ordonana de Urgenta nr. 143/2002 (Monitorul Oficial nr. 804 din 5 noiembrie 2002), aprobata prin Lg.nr. 45/2003 (Monitorul Oficial nr. 51 din 29 ianuarie 2003) 14. Ordonana de Urgenta nr. 207/2000 (Monitorul Oficial nr. 594 din 22 noiembrie 2000), aprobata cu modificri si completri prin Lg.nr. 456/2001 (Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001) 15. Ordonana de Urgenta nr. 207/2000 (Monitorul Oficial nr. 594 din 22 noiembrie 2000), suspendata parial si temporar prin Ordonana de Urgenta nr.
79

295/2000 (Monitorul Oficial nr. 707 din 30 decembrie 2000), aprobata cu modificri si completri prin Lg. nr. 456/2001 (Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001) 16. Ordonana de Urgenta nr. 58/2002 (Monitorul Oficial nr. 351 din 27 mai 2002) 17. Ordonana de Urgenta nr. 58/2002 (Monitorul Oficial nr. 351 din 27 mai 2002) 18. Ordonana de Urgenta nr. 66/2003 (Monitorul Oficial nr. 502 din 11 iulie 2002) aprobata prin Lg.nr 359/2003 (Monitorul Oficial nr. 635 din 5 septembrie 2003) 19. Ordonana de Urgenta nr. 89/2001 (Monitorul Oficial nr. 338 din 26 iunie 2001), aprobata cu modificri si completri prin Lg.nr 61/2002 (Monitorul Oficial nr. 65 din 30 ianuarie 2002) 20. Ordonana de Urgenta nr. 93/2002 (Monitorul Oficial nr. 453 din 27 iunie 2002), aprobata prin Lg.nr. 574/2002 (Monitorul Oficial nr. 783 din 30 octombrie 2002) 21. Ordonana de Urgenta nr. 93/2002 (Monitorul Oficial nr. 453 din 27 iunie 2002), aprobata prin Lg.nr. 574/2002 (Monitorul Oficial nr. 783 din 30 octombrie 2002)

IV. ADRESE WEB www.csj.ro www.goole.ro www.unibuc.ro

80