Sunteți pe pagina 1din 95

UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRNCOVEANU Facultatea de tiine Juridice, Administrative i ale Comunicrii Piteti Specializarea - DR P!

"#CRAR D "$C %&'

IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Coordonator stiinti(ic, Lect. Univ. Dr. IULIANA CEBUC

Student, ALEXANDRA ZAMFIR

)*++ +

CUPRINS CAPITOLUL I. CONSIDERA II !ENERALE PRIVIND IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE Seciunea I. Consideraii ,enerale privind persoana (izic Seciunea II- %oiunea de identi(icare a persoanei (izice i necesitatea acesteia Seciunea III- Atri.utele de identi(icare a persoanei (izice /enumerare0- Sediul materiei Seciunea IV- %atura 1uridic a atri.utelor de identi(icare a persoanei (izice CAPITOLUL II. NUMELE Seciunea I- %oiunea i caracterele 1uridice ale numelui Seciunea II- Sta.ilirea /do.2ndirea0 numelui de (amilie i a prenumelui 3+- Sta.ilirea numelui de (amilie i a prenumelui copilului din cstorie 3)- Sta.ilirea numelui de (amilie i a prenumelui copilului din a(ara cstoriei 34- Sta.ilirea numelui de (amilie i a prenumelui copilului nscut din prini necunoscui Seciunea III- 5odi(icarea numelui de (amilie 3+- 5odi(icarea numelui de (amilie determinat de sc6im.ri 7n (iliaie 3)- 5odi(icarea numelui de (amilie determinat de adopie 34- 5odi(icarea numelui de (amilie determinat de cstorie Seciunea IV- Sc6im.area numelui de (amilie i a prenumelui Seciunea V- Retranscrierea numelui de (amilie i a prenumelui CAPITOLUL III. DOMICILIUL "I RE"EDIN A Seciunea I. %oiunea, importana, (elurile i caracterele 1uridice ale domiciliuluiSeciunea II. Domiciliul de drept comun Seciunea III- Domiciliul le,al
)

Seciunea IV. Domiciliul convenional Seciunea V- Reedina CAPITOLUL IV. STAREA CIVIL# Seciunea I. %oiunea, coninutul i caracterele 1uridice ale strii civileDelimitarea de posesia de stat Seciunea II. 8nre,istrrile de stare civil 3+- %oiune i (eluri ale 7nre,istrrilor 3)- 9r,anizarea 7nre,istrrilor de stare civil 34- Re,ulile 7nre,istrrilor de stare civil Seciunea III- Actele de stare civil 3+- %oiunea i natura 1uridic a actelor de stare civil 3)- Re,imul 1uridic al actelor de stare civil Seciunea IV. Aciunile de stare civil 3+- %oiunea i delimitarea aciunilor de stare civil 3)- Clasi(icarea aciunilor de stare civil Seciunea V. Pro.a strii civile CAPITOLUL V. CAZURI DIN $URISPRUDEN # CONCLUZII BIBLIO!RAFIE

CAPITOLUL I. CONSIDERA II !ENERALE PRIVIND IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE Sec%i&ne' I. C(n)i*er'%ii +ener',e -rivin* -er)('n' .i/ic0 Su.iectele de drept civil, adic participanii la raporturile 1uridice civile /purttorii de drepturi su.iective civile i de o.li,aii civile0, se 7mpart 7n dou cate,orii: persoanele (izice i persoanele 1uridice8n dreptul roman, orice (iin uman avea calitatea su.iect de drept civil, deci orice om avea calitatea de persoan (izicSu. latinescul aspect etimolo,ic, termenul ,, persoan ; provine din ,, persona ;, ce desemneaz la teatru masca pe care o purta pe

scena actorul, su,er2nd rolul su 7n pies< prelu7ndu-se acest cuv2nt 7n materia dreptului, s-a dorit s se e=prime rolul omului, de actor pe scena vieii 1uridiceDe reinut c 7n dreptul roman cuvantul ,, persona ; nu era (olosit i pentru desemnarea persoanei 1uridice, pentru care, dealt(el, nici nu e=ista un termen special+- C6iar i 7n lim.a1ul 1uridic actual, termenul ,,persoan; este utilizat uneori pentru a desemna numai (iina uman ca su.iect de drept- Alteori, prin acest cuv2nt se desemneaz at2t persoanele (izice, c2t i cele 1uridice, sensul rezult2nd din conte=tDei, a. ori,inem, noiunea de persoan (izic aparinea doar dreptului civil, 7n sensul c e=prima calitatea omului de a (i su.iect de drept civil, este totui de o.servat c, uneori, mai ales 7n literatura de specialitate, noiunea de ,, persoan (izic ; este insoit de atri.utul ,, ca su.iect de drept civil ;, iar aceasta datorit (aptului c noiunea 7n discuie a a1uns s (ie utilizat i 7n alte ramuri de drept, pentru a su.linia calitatea omului de su.iect de drept+

Se intre.uinau, dup caz, termenii de fiscus, civitates, universitates personarum sau corpora, universitates rerum sau piae causae-

>

%ormele 1uridice care alctuiesc instituia 1uridic a persoanei (izice se ,sesc 7n mai multe acte normative, dintre care cele mai importante sunt: Codul civil, Decretul nr- 4+?+@A> privind persoanele (izice i persoanele 1uridice /art- +, Capitolul $ i Capitolul $$$0, Codul (amiliei /7n special !itlul $$$0, Decretul nr- 4)?+@A> pentru punerea 7n aplicare a Codului (amiliei i a Decretului privitor la persoanele (izice i persoanele 1uridice, 9rdonana nr- >+ din 4* ianuarie )**4 privind do.2ndirea i sc6im.area pe cale administrativ a numelor persoanelor (izice, 9-#-B- nr- @C?)**A privind evidena, domiciliul, reedinta i actele de identitate ale cetenilor rom2ni, "e,ea nr- ++@?+@@D privind actele de stare civil, "e,ea nr- )C4?)**> privind re,imul 1uridic al adopiei, !itlul E$ privind e(ectuarea prelevrii i transplantului de or,ane, esuturi i celule de ori,ine uman 7n scop terapeutic din "e,ea nr- @A?)**D, "e,ea nr- >FC?)**) a sntii mintale i a proteciei persoanelor cu tul.urri psi6ice etcPrintre re,lementrile internaionale+ se numr: Pactul internaional privind drepturile civile i politice ale omului /rati(icat prin Decretul nr- )+)?+@C>0, Convenia european a drepturilor omului /rati(icat prin "e,ea nr- 4*?+@@>0, Convenia cu privire la drepturile copilului etcSec%i&ne' II. N(%i&ne' *e i*enti.ic're ' -er)('nei .i/ice 1i nece)it'te' 'ce)tei' Prin identi(icarea persoanei (izice se 7ntele,e individualizarea persoanei (izice 7n raporturile 1uridice, deci, determinarea poziiei sale 7n viaa 1uridic)+

Eezi Art- )* Constitutia Romaniei, ,,!ratatele internationale privind drepturile omului;: /+0 Dispozitiile constitutionale privind drepturile si li.ertatile cetatenilor vor (i interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia #niversala a Drepturilor 9mului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte/)0 Daca e=ista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile (undamentale ale omului, la care Romania este parte, si le,ile interne, au prioritate re,lementarile internationale, cu e=ceptia cazului in care Constitutia sau le,ile interne contin dispozitii mai (avora.ile ) Eezi in acest sens !. B(r(i, Drept civil. Partea generala. Persoanele , editia a >-a, revizuita si adau,ita, dGaman,iu, Hucuresti, )*+*, p- 4>F si !2e. Be,ei&, Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ediia a I$-a, revzut i adu,it de 5arian %icolae i Petric !ruc, d- #niversul Juridic, Hucureti, )**C, p- 4FF

$ndividualizarea persoanei (izice se realizeaz nu numai 7n raporturile 1uridice civile, ci 7n toate celelalte raporturi 1uridice 7n care persoana (izic apare ca titular de drepturi i o.li,aii8n consecin, ca ansam.lu de norme 1uridice care re,lementeaz individualizarea persoanei (izice 7n raporturile 1uridice la care aceasta particip, identi(icarea persoanei (izice este o instituie comple=, iar numai o patre a acestei instituii 1uridice aparine dreptului civil, anume aceea (ormat din normele 1uridice civile care re,lementeaz mi1loacele+ de individualizare a persoanei (izice 7n raporturile 1uridice civile$denti(icarea persoanei (izice constituie o necesitate ,eneral i permanent< ,eneral, deoarece individualizarea persoanei (izice se realizeaz 7n toate raporturile 1uridice la care aceasta particip, indi(erent de ramura de drept, i permanent 7ntruc2t (iina uman particip continuu /de la natere i p2n la moarte0 la cele mai diverse raporturi 1uridice%ecesitatea identi(icrii persoanei (izice este de asemenea i de ordin personal sau individual, cci (iecare persoan (izic, 7n calitate de participant 7n raporturile 1uridice, este direct interesat s se poat individualiza 7n cadrul acestoraSec%i&ne' III. Atri3&te,e *e i*enti.ic're ' -er)('nei .i/ice 4en&5er're6. Se*i&, 5'teriei Pentru identi(icarea persoanelor (izice sunt necesare anumite mi1loace /atri.ute0, care, la r2ndul lor, nu aparin unei sin,ure ramuri de drept)-

$n lucrarile de specialitate, acestea apar si su. denumirea de ,,atri.ute de identi(icare a persoanei (izice;- Eezi in acest sens C. St'te)c&, Drept civil. Persoana fizica. Persoana juridica. Drepturile reale , d- Didactica si Peda,o,ica, Hucuresti, +@C*, p- @F< E. P(en'r&, Drept civil. Teoria generala. Persoanele, d- Dacia uropa %ova, "u,o1, )**+, p- 4*) ) Dintre mi1loacele de identi(icare a persoanei (izice care nu apartin dreptului civil, amintim: cetatenia /in dreptul constitutional, ,,cu?(ara antecedente penale J sau ,,cu?(ara cazier 1udiciar; /in dreptul penal;, vec6imea in munca /in dreptul muncii0 etc-

ste de reinut c, din punct de vedere etimolo,ic, e=presia ,, mi1loace de identi(icare ; are dou 7nelesuri+ : - 7ntr-un prim sens, prin mi1loace de identi(icare 7nele,em toate acele atri.ute sau caliti care servesc la individualizarea persoanei (izice i care sunt re,lementate prin le,e< - 7n al doilea sens, prin mi1loace de identi(icare se desemneaz i acele mi1loace /de re,ul, 7nscrisuri0 prin care se dovedesc atri.utele sau calitile ce individualizeaz persoana (izic, spre e=emplu, actele de stare civil, cartea de identitate, livretul militar etc8n dreptul civil, principalele mi1loace /atri.ute0 de identi(icare a persoanei (izice sunt: numele, domiciliul i starea civil )- Aa cum se spune uneori, numele ne permite s recunoatem persoana (izic i s o desemnm, domiciliul ne indic locul unde ea poate (i ,sit, iar starea civil sta.ilete identitatea 1uridic a persoanei (izice respectivePrincipalele acte normative ce (ormeaz, de le,e lata sediul materiei sunt: a0 pentru nume: - Decretul nr- 4+?+@A> art- nr-+)- Codul (amiliei art- )C, )F, >*, D), D>- 9rdonana de ur,en a Buvernului nr- >+?)**4 privind do.andirea si sc6im.area pe cale administrativa a numelor persoanelor (izice - "e,ea nr- )C4?)**> privind re,imul 1uridic al adoptiei - Convenia privind drepturile copilului, repu.licata b) pentru domiciliu i reedin ! " - Decretul nr- 4+?+@A>, art- +4, +>, +A
+ )

Eezi !2e. Be,ei&, Drept civil. Persoanele, #niversitatea Hucuresti, +@F), pp- +@A-+@D Alte atri.ute de identi(icare a persoanei (izice care prezint o importan mare 7n dreptul civil sunt reedina i pseudonimul- Pseudonimul, care se caracterizeaz prin autodesemnare, individualizeaz persoana (izic 7n societate, mai ales 7ntr-un domeniu de activitate, printr-un cuv2nt ori o ,rupare de cuvinte- Pseudonimul nu tre.uie con(undat cu porecla, aceasta din urm ne(orm2nd o.iectul unui drept su.iectiv i, deci, ne.ucur2ndu-se de protecia le,al a drepturilor nepatrimoniale-

- Codul (amiliei, art->) , >4, +**, +*4, etc- "e,ea nr- +*A?+@@D privind evidena populaiei i cartea de identitate- Pactul internaional privind drepturile civile i politice ale omului - Convenia privind drepturile copilului --Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i li.ertilor (undamentale, articolul nr-F - Protocolul nr- > adiional la aceast convenie, articolul nr- ) c) pentru starea civil!" - Decretul nr- 4+?+@A> articolele nr- )), )4, )> - Codul (amiliei - "e,ea nr-++@?+@@D privind actele de stare civil si metodolo,ia de aplicare a acesteia - Convenia privind drepturile copiluluiSec%i&ne' IV. N't&r' 7&ri*ic0 ' 'tri3&te,(r *e i*enti.ic're ' -er)('nei .i/ice Ca natur 1uridic, atri.utele de identi(icare a persoanei (izice sunt drepturi nepatrimoniale+- 8n mod e=cepional, unele atri.ute de identi(icare a persoanei (izice, care 7ns aparin altor ramuri de drept, iar nu dreptului civil, nu sunt drepturi su.iective /de e=emplu, persoana cu cazier 1udiciar, recidivistul etc-0Cali(icarea atri.utelor de identi(icare a persoanei (izice ca drepturi su.iective civile nepatrimoniale este 7n a(ara oricrei indoieli, .az2ndu-se pe ar,ument de te=t, 7n sensul dat de art- A> alin-+ al Decretului nr- 4+?+@A>, situat 7n Capitolul $$$, intitulat ,, 9crotirea drepturilor personale nepatrimoniale ;,
++*

Drepturi su.iective (ara continut economic, strans le,at de persoana omului si care, ca atare, este a.solut, nesuscepti.il de a (i cedat prin act 1uridic ori transmis prin mostenire sau e=ercitat prin reprezentare- $n a(ara cazurilor cand le,ea ar dispune alt(el, dreptul la actiune pentru valori(icarea in 1ustitie a dreptului personal nepatrimonial este imprescripti.il- Sunt drepturi personale nepatrimoniale dreptul la viata, sanatate si inte,ritate corporala, la nume, pseudonim sau denumire, la onoare, la reputatie, dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere stiinti(ice, artistice ori literare, de inventator etc-

care prevede c ,, persoana care a su(erit o atin,ere 7n dreptul su la nume ori la pseudonim /---0 sau 7n orice alt drept nepatrimonial va putea cere instanei 1udectoreti 7ncetarea sv2ririi (aptei care aduce atin,ere drepturilor mai sus artate ;Ca urmare, atri.utele de identi(icare a persoanei (izice prezint caracterele 1uridice speci(ice drepturilor nepatrimoniale, i anume: - au ca o.li,aie civil corelativ acea o.li,aie ,eneral i ne,ativ de a nu li se aduce atin,ere, o.li,aie ce revine tuturor celorlalte su.iecte de drept /sunt drepturi opoza.ile er,a omnes0
-

sunt inaliena.ile+

- sunt insesiza.ile - sunt imprescripti.ile e=tinctiv /cu e=cepia unor aciuni de stare civil0 i ac6izitiv - nu sunt suscepti.ile de e=ercitare prin reprezentare /cu unele e=cepii 7n privina numelui i a strii civile0 - aparin oricrei persoane (izice"a aceste caractere comune se adau, i cele proprii (iecrui atri.ut 7n parte /de e=emplu, unitatea numelui, sta.ilitatea, unicitatea i o.li,ativitatea domiciliului, indivizi.ilitatea strii civile0Atri.utele de identi(icare a persoanei (izice pot (i privite, de asemenea, i ca elemente din coninutul capacitii de (olosin /7n sensul de aptitudine a persoanei (izice de a avea drepturi nepatrimoniale prevzute de le,e0, situaie 7n care caracterele 1uridice speci(ice capacitii de (olosin a persoanei (izice sunt i caractere 1uridice ale atri.utelor de identi(icare a persoanei (izice)+

!otui, avem de a (ace cu o e=cepie 7n privina numelui, 7n sensul c, 7n condiiile le,ii, este posi.il o transmisiune sui ,eneris- Eezi !. B(r(i, Drept civil. Partea general!. Persoanele, ediia a >-a, revizuit i adu,it, d- Gaman,iu, Hucureti, )*+*, p-4A* ) A se vedea !2e. Be,ei&, Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil , ediia a I$-a, revzut i adu,it de 5arian %icolae i Petric !ruc, d- #niversul Juridic, Hucureti, )**C, p- )*>

CAPITOLUL II. NUMELE Sec%i&ne' I. N(%i&ne' 1i c'r'ctere,e 7&ri*ice ',e n&5e,&i "e,ea nu de(inete 7n mod e=pres numele, dei re,lementeaz structura, sta.ilirea, modi(icarea i sc6im.area acestuia- 8ns 7n doctrin numele este de(init ca (iind cuv2ntul sau cuvintele care individualizeaz persoana (izic 7n societate+Dei e=act 7n (ond, aceast de(iniie nu e su(icient pentru c nu re(lect calitatea esenial a numelui, aceea de a (i un drept personal nepatrimonial%umele este de(init 7n literatura de specialitate ca acel atribut de identificare a persoanei fizice care const! n dreptul omului de a fi individualizat n familie i societate# prin cuvintele stabilite# n condi iile legii# cu aceast! semnifica ie$8n art- +) alin- + din Decretul nr- 4+?+@A> se arat c orice persoan are %dreptul la numele stabilit sau dobndit potrivit legii&, iar 7n art- C pct- + din Convenia privind drepturile copilului se arat c acesta ## este nregistrat imediat dup! naterea sa i are de la aceast! dat! un nume# dreptul de a dobndi o cet! enie i n m!sura posibilului# dreptul de a'i cunoate p!rin ii i de a fi ngrijit de acetia (&Re(erindu-ne la structura le,al a numelui, aceasta este sta.ilit de art- +) alin- ) din Decretul nr- 4+?+@A>: ##)umele cuprinde numele de familie i prenumele&. Ca terminolo,ie, at2t 7n doctrin c2t i-n le,islaie i-n 1urispruden, termenul ,, nume ; primete dou accepiuni:
+

Pentru de(iniii vezi C. St0te)c&, Drept civil, +@C*, p- +*C< D. L&-&,e)c&, )umele si domiciliul persoanei fizice, H-J-C-, Hucuresti, +@F), p- @)) !2. Be,ei&, Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil , ediia a I$-a, revzut i adu,it de 5arian %icolae i Petric !ruc, d- #niversul Juridic, Hucureti, )**C, p- 4@+< !'3rie, B(r(i, Drept civil. Teoria general!, d- All, Hucureti,+@@C, p- 4A+-

8n acelai sens, articolul nr- F punctul nr- + din Convenia privind drepturile copilului sta.ilete c: ## Statele p!r i se angajeaz! s! respecte drepturile copilului de a'i p!stra identitatea# inclusiv cet! enia# numele s!u i rela iile familiale# astfel cum sunt recunoscute de lege f!r! amestec &-

+*

- stricto sensu, prin acest termen se 7nele,e numai numele de (amilie desemnat i prin e=presia ,, nume patronimic ; - lato sensu, prin termenul ,, nume ;# se desemneaz at2t numele de (amilie c2t i prenumele, acesta din urm desemn2ndu-se i prin e=presia ,, nume de .otez ;8n terminolo,ia artat, numele nu se con(und nici cu pseudonimul, nici cu poreclaDac ne re(erim la coninutul dreptului la nume tre.uie sa spunem ca acesta prezint urmtoarele prero,ative: - dreptul de a purta numele, adic de a-l (olosi< - dreptul de a cere 7ndreptarea ,reelilor de scriere a numelui 7n orice acte /precum actele de stare civil sau de identitate0< - dreptul de a se opune la (olosirea numelui de ctre altcineva, (r 7ndreptire%atura, de drept personal nepatrimonial, impune, 7n esen, caracterele 1uridice ale numelui- Acestea sunt+: - opozabilitatea erga omnes< se re(er la (aptul c numele ca drept personal nepatrimonial este un drept a.solut- inalienabilitatea* numele nu poate (i donat, v2ndut, 7nstrinat- Atunci c2nd sunt 7ndeplinite condiiile le,ii, numele este transmis prin (iliaie, cstorie, adopie, dar titularul numelui nu este lipsit de acesta- imprescriptibilitatea< dreptul la nume este imprescripti.il at2t e=tinctiv deci oric2t ar dura nee=ercitarea lui, acest drept la nume nu se stin,e, c2t i ac6izitiv, 7n sensul c dreptul la nume nu poate (i do.2ndit dec2t 7n condiiile le,ii- personalitatea< re(lect str2nsa le,tur dintre nume i persoana (izic care 7l poart, acesta put2nd (i e=ercitat numai personal, de ctre titular, nu

!2. Be,ei&, op. cit.#p- 4@)

++

prin reprezentare- %umai pentru minori se admite ca e=cepie de la acest principiu, reprezentarea 7n procedura sc6im.rii pe cale administrativ a numelui acestuia- universalitatea* toi oamenii au dreptul la nume- 8n acest sens art- +) alin- + din Decretul nr- 4+?+@A> prevede: %orice persoan! are dreptul la nume stabilit sau dobndit potrivit legii&, iar art- C pct- + din Convenia privind drepturile copilului arat:## copilul este nregistrat imediat dup! naterea sa i are de la aceast! dat! dreptul la un nume&- legalitatea< aceasta re(lect condiiile do.2ndirii, modi(icrii i sc6im.rii numelui sta.ilite numai prin le,e aa cum menioneaz art- +) din Decretul nr- 4+?+@A>- unitatea< speci(ic numelui, aceasta ilustreaz c dei este alctuit din numele de (amilie i prenume, totui, acestea 7mpreun individualizeaz aceeai persoan (izicSec%i&ne' II. St'3i,ire' 4*(38n*ire'6 n&5e,&i *e .'5i,ie 1i ' -ren&5e,&i Sta.ilirea numelui de (amilie al copilului /i a prenumelui0 este re,lementat de art- ) din 9- B- nr- >+?)**4+, de art- D) si art- D> alin- + i 4 din C- (amiliei, precum i de art- +F si art- )> din "e,ea nr- ++@?+@@D- Sta.ilirea numelui de (amilie se .azeaz, 7n principiu, pe (iliaie ), iar anumite sc6im.ri intervenite 7n (iliaie, precum i instituia adopiei /rudenia civil0 antreneaz sau pot antrena modi(icarea numelui de (amilie-

Or*(n'n%' 9: *in ;< i'n&'rie =<<; /9rdonana >+?)**40 privind dobndirea i sc+imbarea pe cale administrativ! a numelor persoanelor fizice, pu.licat 7n 5onitorul 9(icial %r- DF din ) (e.ruarie )**4 /5- 9(- DF?)**40 ) Prin (iliaie 7ntele,em raportul de descenden dintre un copil i (iecare din printii lui- Filiaia este de dou (eluri: (iliaie (a de mam /maternitate0 i (iliaie (a de tat /paternitate0- Fiecare dintre acestea poate (i din cstorie sau din a(ara cstoriei-

+)

Cu aceast semni(icaie, art- ) alin-+ din 9- B- nr- >+?)**4 dispune c ,, numele de (amilie se do.2ndete prin e(ectul (iliaiei /---0 7n condiiile prevzute de le,e-; Acum, 7n (uncie de situaia 1uridic 7n care se ,sete copilul la natere, tre.uie deose.ite trei ipoteze de asta.ilire a numelui de (amilie, i anume: - ipoteza copilului din cstorie< - ipoteza copilului din a(ara cstoriei< - ipoteza copilului nscut din prini necunoscui /a copilului care, p2n la 7nre,istrarea naterii, nu are (iliaie sta.ilit nici (a de mam, nici (a de tat,-. Stabilirea numelui de familie si a prenumelui copilului din c!s!torie Potrivit art- D) alin + din C- (am-, ,, copilul din cstorie ia numele de (amilie comun al prinilor ;, iar art- ) prevede c ,, dac parinii nu au un nume de (amilie comun, copilul va lua numele de (amilie al unuia dintre ei ori numele lor reunite- 8n acest caz, numele copilului se va sta.ili prin invoiala prinilor i se va declara, odat cu naterea copilului, la serviciul de stare civil- 8n lipsa unei asemenea 7nvoieli, autoritatea tutelar de la domiciliul copilului va 6otr7, ascult2nd pe prini, dac copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite ;De asemenea, con(orm art- +F alin- 4 din "e,ea nr- ++@?+@@D, ,, dac prinii nu au nume de (amilie comun sau e=ist neconcordan 7ntre prenumele copilului trecut 7n certi(icatul medical constatator al naterii i declaraia ver.al a declarantului, 7ntocmirea actului de natere se (ace pe .aza declaraiei scrise i semnate de am.ii prini, din care sa rezulte numele de (amilie i prenumele copilului- 8n caz de ne7nele,ere 7ntre prini, va decide primarul unitii administrativ K teritoriale de la locul 7nre,istrrii naterii, prin dispoziie ;!otodat, ,, dac prinii nu se 7nele, cu privire la numele de (amilie i
+4

prenumele copilului, va decide primarul localitii unde se 7nre,istreaz naterea, prin dispoziie ;+Aadar, c2t privete sta.ilirea numelui de (amilie al copilului din cstorie, vom distin,e dup cum prinii copilului au nume de (amilie comun sau nu au nume de (amilie comun8n cazul 7n care prinii au nume de (amilie comun, copilul va avea, 7n mod o.li,atoriu, acest nume de (amilie, aceasta (iind re,ula imperativ, le,ea nepermi2nd do.2ndirea de ctre copil a unui alt nume de (amilie dec2t numele de (amilie comun al prinilorDac prinii nu au un nume de (amilie comun, atunci sta.ilirea numelui de (amilie se (ace prin 7nvoiala prinilor, care tre.uie consemnat 7ntr-o declaraie scris i semnat de am.ii priniDac acetia nu se 7nele,, sta.ilirea numelui de (amilie se (ace de ctre primarul unitii administrativ K teritoriale 7n care se 7nre,istreaz naterea, prin dispoziie scris, dup ascultarea preala.il a prinilor- Primarul, 7n acest caz, va sta.ili numele de (amilie al copilului in2nd cont de interesul acestuia, iar nu de interesul vreunuia dintre prini)- Ca posi.iliti, copilului i se poate sta.ili ca nume de (amilie: numele de (amilie al tatlui, numele de (amilie al mamei, numele de (amilie rezultat din numele de (amilie ale prinilor, reuniteDe precizat c, 7n cazul unor copii succesivi din aceeai cstorie, prinii neav2nd 7ns un nume de (amilie comun, nu este o.li,atoriu ca toi acetia s ai. acelai nume de (amilie, deci le,ea permite sta.ilirea unor nume de (amilie di(erite4-

Eezi, pentru lmuriri, art- 4* alin- > din 5etodolo,ia pentru aplicarea unitar a dispoziiilor "e,ii nr- ++@?+@@D cu privire la actele de stare civil, emis de Departamentul pentru Administraie Pu.lic "ocal i 5inisterul de $nterne) Eezi !2. Be,ei&, op. cit-, p- 4@> 4 Eezi !2. Be,ei&, op. cit-, p- 4@>< !. B(r(i, op.cit-, p- 4AF

+>

Aa cum s-a su.liniat 7n literatura de specialitate +, sta.ilirea numelui de (amilie al copilului se 7ntemeiaz tot pe (iliaie i 7n cazul 7n care prinii nu au nume de (amilie comun, deoarece rolul 7nvoielii prinilor sau al deciziei autoritii administraiei pu.lice locale este limitat numai la precizarea numelui de (amilie la care copilul are vocaie, aceast vocaie (iind dat de (iliaie, iar nu de actul 1uridic al 7nvoielii ori al deciziei administrative8n ceea ce privete prenumele copilului din cstorie, art- ) alin- ) din 9-B- nr- >+?)**4 dispune c acesta ,, se sta.ilete la data 7nre,istrrii naterii, pe .aza declaraiei de natere (cute de persoana care declar naterea ;- Prin le,e nu se limiteaz numrul cuvintelor care pot (i atri.uite cu semni(icaia de prenume i nici nu se impune vreun criteriu de determinare a prenumelui, ceea ce 7nseamna c, 7n principiu, prinii au li.ertate deplin 7n aceast privinArt- +F alin- ) din "e,ea nr- ++@?+@@D prevede, totui, c o(ierul de stare civil poate re(uza 7nscrierea unor prenume care sunt (ormate din cuvinte indecente ori ridicole, caz 7n care prinii vor opta pentru alte cuvinte av2nd semni(icaia de prenumeDac e=ist neconcordan 7ntre prenumele copilului trecut 7n certi(icatul medical constatator al naterii i prenumele artat 7n declaraia ver.al a naterii, art- +F alin- 4 din "e,ea nr- ++@?+@@D prevede c sta.ilirea prenumelui se va (ace 7n .aza declaraiei scrise i semnate de am.ii prini, iar 7n caz de ne7nele,ere 7ntre prini, va decide primarul de la locul 7nre,istrrii naterii, prin dispoziie,$. Stabilirea numelui de familie i a prenumelui copilului din afara c!s!toriei 8n con(ormitate cu art- D> alin- + din C- (am, ,, copilul din a(ara cstoriei do.2ndete numele de (amilie al aceluia dintre prini (a de care (iliaia a (ost

C. St0te)c&, Drept civil, +@C*, p- +++

+A

mai 7nt2i sta.ilit ;, iar alin- 4 dispune c ,, 7n cazul 7n care copilul a (ost recunoscut 7n acelai timp de am.ii prini, se aplic dispoziiile art- D) alin- ) ;8n situaia 7n care, la natere, copilul are sta.ilit (iliaia numai (a de un printe, atunci el do.2ndete numele de (amilie pe care 7l are acest printeDac la natere copilul din a(ara cstoriei a (ost recunoscut 7n acelai timp de am.ii prini /adic am.ii prini au recunoscut copilul mai 7nainte de, sau cel mai t2rziu odat cu declanarea naterii acestuia0 +, atunci numele de (amilie al copilului se sta.ilete ca 7n cazul 7n care ar (i vor.a despre numele de (amilie al copilului din cstorie, ai crui prini nu au nume de (amilie comun, adic prin 7nvoiala prinilor, 7nvoial care tre.uie s 7m.race (orma unei declaraii scrise i semnate de ctre am.ii prini8n cazul prenumelui, acesta 7l va sta.ili printele (a de care copilul are sta.ilit (iliaia la data naterii, dac (iliaia este sta.ilit doar (a de acestaDac la data naterii copilul are (iliaia sta.ilit (a de am.ii prini, 7n privina prenumelui, se va proceda ca i 7n cazul copilului din cstorie),(. Stabilirea numelui de familie i a prenumelui copilului n!scut din p!rin i necunoscu i Art- )> din "e,ea nr- ++@?+@@D (c2nd re(erire la art- )) i art- )4 din aceeai le,e, care privete copilul ,sit i copilul a.andonat, se pronun 7n sensul c numele de (amilie al unui asemenea copil se sta.ilete pe cale administrativ de ctre primarul locului unde a (ost ,sit copilul, acesta av2nd i o total li.ertate pentru a-i determina cuv2ntul care va constitui numele de (amilie al copilului+

S-a decis ca, in cazul in care declaratia de inre,istrare a nasterii a unui copil din a(ara casatoriei a (ost (acuta de tatal acestuia, care a recunoscut cu acea ocazie si paternitatea, atunci, in privinta numelui de (amilie al copilului, vor (i incidente dispozitiile inscrise in art- D> alin- 4 si art- D) alin- ) C- (am-, iar nu prevederile inscrise in art- D> alin- ) C- (am- K !ri.- Suprem, s-civ-, dec- nr- >>D?+@FD, in C-D- +@FD, p- +4- Alt(el spus, este vor.a despre sta.ilirea /do.andirea0 numelui de (amilie al copilului, iar nu despre modi(icarea acestuia ca e(ect al sta.ilirii (iliatiei (ata de cel de-al doilea parinte) Eezi supra, p- +>

+D

Sec%i&ne' III. M(*i.ic're' n&5e,&i *e .'5i,ie Fiind str2ns le,at de raporturile de (amilie, numele de (amilie al unei persoane (izice poate su(eri anumite modi(icri determinate de sc6im.rile intervenite 7n starea civil a acelei persoanePrin modi(icarea numelui de (amilie 7nele,em 7nlocuirea acestuia datorit unor sc6im.ri intervenite 7n starea civil a persoanei respective- De(iniia se desprinde din dispoziiile art- ) alin- + din 9- B- nr- >+?)**4, care prevede c ,, numele de (amilie /---0 se sc6im. de drept prin modi(icarea intervenit 7n statutul civil al unei persoane (izice, 7n condiiile prevzute de le,e ;,-. .odificarea numelui de familie determinat! de sc+imb!ri n filia ie 8n privina sc6im.rilor 7n (iliaie care determin sau pot determina modi(icarea numelui de (amilie vom di(erenia 7ntre urmtoarele ipoteze: - sta.ilirea, prin recunoatere voluntar sau prin aciune 7n 1ustiie, a (iliaiei copilului nscut din prini necunoscui - sta.ilirea, prin recunoatere voluntar sau prin aciune 7n 1ustiie, a (iliaiei copilului din a(ara cstoriei i (a de al doilea printe - admiterea aciunii 7n t,duirea paternitii - admiterea aciunii 7n contestarea recunoaterii voluntare de (iliaie sau admiterea aciunii 7n declararea nulitii recunoaterii voluntare de (iliaie, precum i admiterea aciunii 7n contestarea (iliaiei (a de mam atunci c2nd (iliaia rezult din certi(icatul de natere (r 7ns a e=ista o (olosin a strii civile con(orm cu acest ceri(icat ori a aciunii 7n contestarea e=istenei 7mpre1urrilor care s (ac aplica.il prezumia de paternitatea0 Stabilirea# prin recunoatere voluntar! sau prin ac iune n justi ie# a filia iei copilului n!scut din p!rin i necunoscu i. Copilului nscut din prini necunoscui i se sta.ilete numele de (amilie potrivit art- ) alin- 4 din 9- B+C

nr- >+?)**4 i art- )> din "e,ea nr- ++@?+@@D- Dac, ulterior, prin recunoatere voluntar sau prin aciune 7n 1ustiie se sta.ilete (iliaia copilului (a de unul din printi ori (a de am.ii prini atunci el ii sc6im. starea civil 7n sensul c din copil nscut din prini necunoscui devine copil cu (iliaia sta.ilit (a de mam sau (a de tat, (ie copil cu (iliaia sta.ilit (a de am.ii prini+Dei nu e=ist un te=t de le,e care s prevad modi(icarea numelui de (amilie al copilului nscut din prini necunoscui ca urmare a sta.ilirii (iliaiei (a de cel puin unul din prini, este de 7neles c numele sta.ilit pentru acest copil pe cale administrativ nu mai corespunde realitilor actuale /din momentul sta.ilirii (iliaiei0, deci el se cere modi(icat, nemaisu.zist2nd raiuni care s impun meninerea numelui sta.ilit 7n condiiile 7n care (iliaia copilului nu era cunoscutAadar, dac se sta.ilete (iliaia numai (a de unul din prini, atunci se vor aplica dispoziiile art- D> alin- + din C- (am, deci copilul va lua numele de (amilie al printelui respectivDac se sta.ilete (iliaia, 7n acelai timp), (a de am.ii prini, atunci poate (i vor.a (ie de un copil din cstorie, caz 7n care se va aplica art- D) alin- + C- (am- sau art- +F din "e,ea nr- ++@?+@@D, (ie de un copil din a(ara cstoriei, caz 7n care devin incidente prevederile art- D> alin- 4 C- (am-, precum i ale art- +F alin- 4 din "e,ea nr- ++@?+@@D.0 Stabilirea# prin recunoatere voluntar! sau prin ac iune n justi ie# a filia iei copilului din afara c!s!toriei i fa ! de al doilea p!rinte. Aceasta este ipoteza de la art- D> alin- ) C- (am-, care prevede c, ,, 7n cazul 7n care (iliaia a (ost sta.ilit ulterior i (a de cellalt printe, instana 1udectoreasc va
+

$n aceasta situatie va (i vor.a de un copil din casatorie sau, dupa caz, de un copil din a(ara casatoriei- Eezi in acest sens !. B(r(i, op.cit-, p-4D) ) $n cazul in care copilul isi sta.ileste (iliatia (ata de am.ii parinti, dar nu in acelasi timp, sau nici macar intr-un interval scurt de timp, atunci el va lua numele de (amilie al parintelui (ata de care si-a sta.ilit (iliatia mai intai, urmand ca dupa ce isi va sta.ili (iliatia si (ata de al doilea parinte, sa devina incidente dispozitiile art- D> alin- ) C(am-

+F

putea da 7ncuviinarea copilului s poarte numele acestuia din urm ;ste important de menionat ca sta.ilirea (iliaiei i (a de cellalt printe nu conduce automat la modi(icarea numelui de (amilie- Se cere ca instana s dea o 6otr2re de 7ncuviinare a modi(icrii numelui de (amilie- 5ai tre.uie spus c, potrivit te=tului, instana nu are dec2t posi.ilitatea 7ncuviinrii ca modi(icarea numelui de (amilie s (ie 7n sensul lurii numelui de (amilie al printelui (a de care s-a sta.ilit (iliaia mai 7n urm, ne(iind menionat posi.ilitatea 7ncuviinrii purtrii numelor de (amilie reunite ale prinilor+c0 /dmiterea ac iunii n t!g!duirea paternit! ii. Pentru aceast ipotez nu e=ist practic un te=t e=pres, ceea ce a dus la soluii di(erite, 7n doctrin i 7n practic)Admiterea aciunii 7n t,ada paternitii tre.uie s conduc la urmtoarele solutii: +0 c2nd mama copilului nu are nume de (amilie comun cu al soului t,duitor, copilul tre.uie s ia numele de (amilie al mamei din momentul nateriiAceast soluie se 7ntemeiaz pe aplicarea art- D> alin- + din C- (am-, deoarece copilul a devenit din copil din a(ara cstoriei, 7n unul cu (iliaia sta.ilit (a de mama< )0 cand mama copilului are nume de (amilie comun cu al soului t,duitor, copilul pstreaz acest nume, dar nu 7n temeiul art- D) alin- +, ci 7n .aza prevederilor art- D> alin- +, (iind numele de (amilie al printelui (a de care are sta.ilit (iliaia, adic mama sa< 40 dac dup t,duirea paternitii se sta.ilete paternitatea (a de alt .r.at, devine aplica.il art- D> alin- ) din C- (amd) /dmiterea ac iunii n contestarea recunoaterii voluntare de filia ie sau admiterea ac iunii n declararea nulit! ii recunoaterii voluntare de filia ie#
+ )

Se impune, de lege ferenda, sa e=iste si aceasta posi.ilitatePentru mai multe amanunte, vezi I. P. Fi,i-e)c&, Tratat de dreptul familiei, d- Academiei, 4>+-4>>

Hucuresti, +@@4, pp-

+@

precum i admiterea ac iunii n contestarea filia iei fa ! de mam! atunci cnd filia ia rezult! din certificatul de natere f!r! ns! a e0ista o folosin ! a st!rii civile conform! cu acest cerificat ori a ac iunii n contestarea e0isten ei mprejur!rilor care s! fac! aplicabil! prezum ia de paternitate. Dac recunoaterea voluntar de (iliaie nu corespunde adevrului, orice persoan interesat poate s o conteste+- Aciunea 7n contestarea recunoaterii de maternitate, sau, dup caz, de paternitate nu tre.uie con(undat cu aciunea 7n declararea nulitii recunoaterii de (iliaie, dei, 7n caz de admitere, am.ele produc aceleai e(ecte 7n ceea ce privete numele de (amilie al copiluluiAsupra modi(icrii numelui de (amilie 7n acest caz se va pronuna, 7n principiu, instana care a admis aciunea 7n contestarea recunoaterii de (iliaie sau 7n declararea nulitii recunoaterii de (iliaieDei sc6im.area strii civile a copilului se produce cu e(ect retroactiv, modi(icarea numelui de (amilie al acestuia se va produce numai pentru viitor, dat (iind imposi.ilitatea o.iectiv a retroactivitii su. acest aspect,$. .odificarea numelui de familie determinat! de adop ie C2t privete incidena instituiei adopiei asupra modi(icrii numelui de (amilie, este necesar s avem 7n vedere nu numai 7ncuviinarea adopiei, ci i des(acerea adopiei i declararea nulitii /des(iinarea0 acesteiaIpoteza ncuviinrii adopiei. Ca i legea anterioar (O.U.G. nr. 25/19972) noua lege privind regimul reglementea# un $ingur %el uridi! al adop"iei 3 de adop"ie& re$pe!tiv adop"ia

Eezi art- >@ C- (am-, pentru contestarea recunoasterii de maternitate si art- AF alin- + C- (am-, pentru contestarea recunoasterii de paternitate) Aceasta renunta la renun la adopia cu e(ecte restr2nse prezent 7n vec6ea re,lementare, pana in momentul intrarii ei in vi,oare4 "e,ea nr- )4C?)**>, pu.licata in 5-9(- nr- AAC din )4 iulie )**>, Repu.licata in temeiul dispozitiilor art- $$$ din 9#B nr- +*)?)**F, ordonanta de ur,enta pentru modi(icarea si completarea "e,ii nr- )C4?)**> privind re,imul 1uridic al adoptiei-

)*

!u e%e!te depline& adi! adop"ia !u e%e!tele %ireti.

unei %ilia"ii

Adoptatul do.2ndete prin adopie numele de (amilie al adoptatorului8n cazul adopiei (cut de doi soi cu nume comun, adoptatul do.2ndete acest numeAceeai este soluia pentru cazul 7n care un so adopt copilul celuilalt so, am.ii soi av2nd nume comunDac soii nu au nume de (amilie comun, adoptatorii se vor 7nvoi cu privire la numele pe care adoptatul s 7l poarte, numele unuia dintre adoptatori sau numele lor reunite- i vor (i o.li,ai s declare instanei 1udectoreti care 7ncuviineaz adopia numele pe care adoptatul urmeaz s 7l poarte- 8n caz de ne7nele,ere, va decide instana+8n toate cazurile, 6otr2rea de incuviinare a adopiei va tre.ui s arate numele de (amilie pe care adoptatul urmeaz s 7l poarteIpoteza desfacerii adop iei. C2t privete incidena des(acerii adopiei asupra numelui de (amilie, tre.uie remarcat (aptul c dispozitiile "e,ii nr- )C4?)**> nu sta.ilesc concret e(ectele des(acerii adopiei, preciz2ndu-se doar, 7n cadrul art- D+ c ,,adopia se des(ace 7n cazul prevzut de art- C alin- 4 lit a0;, respectiv dac ,,adoptatorul sau soii adoptatori au decedat;- 8n cazul 7ncuviinrii unei noi adopii ,,adopia anterioar se consider des(cut la data rm2nerii irevoca.ile a 6otr2rii 1udectoreti de 7ncuviinare a noii adopii;- Av2nd 7n vedere 7ncuviinarea noii adopii, 7n ceea ce privete numele celui adoptat, se vor aplica prevederile art- A@) din "e,ea nr- )C4?)**>+ )

Art- D) alin- ) din Codul (amiliei, aplica.il prin analo,ieArt- A@ din "e,ea )C4?)**> /+0 Adoptatul do.andeste prin adoptie numele adoptatorului- /)0 Daca adoptia se (ace de catre ) soti ori de catre sotul care adopta copilul celuilalt sot, iar sotii au nume comun, adoptatul va purta acest nume- $n cazul in care sotii nu au nume de (amilie comun, ei sunt o.li,ati sa declare instantei 1udecatoresti care incuviinteaza adoptia numele pe care adoptatul urmeaza sa-l poarte- /40 Pentru motive temeinice, instanta, incuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau (amiliei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de +* ani, poate dispune sc6im.area prenumelui copilului adoptat- />0 $n cazul adoptiei unei persoane casatorite care poarta un nume comun in timpul casatoriei, sotul adoptat poate primi in timpul casatoriei numele adoptatorului, cu consimtamantul celuilalt sot, acordat in (ata instantei care incuviinteaza adoptia- /A0 Pe .aza 6otararii 1udecatoresti irevoca.ile de incuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent intocmeste, in

)+

Ipoteza nulit! ii adop iei. 8n cazul declarrii nulitii /des(iinrii0 adopiei, adoptatul redo.2ndete numele de (amilie avut anterior 7ncuviinrii acesteia, (apt stipulat i de art- DA alin- + din "e,ea nr- )C4?)**>Dei, 7n principiu, nulitatea retroactiveaz, 7n privina numelui de (amilie e(ectele se vor produce numai pentru viitor, dat (iind caracterul ireversi.il al purtrii numelui de (amilie luat ca urmare a 7ncuviinrii adopiei lovite de nulitate,(. .odificarea numelui de familie determinat! de c!s!torie i 7n acest caz vom analiza pro.lema modi(icrii numelui 7n (uncie de ipotezele care pot aprea, i anume : ipoteza 7nc6eierii cstoriei, ipoteza nulitii cstoriei i ipoteza 7ncetrii cstoriei prin moartea unuia dintre soiIpoteza nc+eierii c!s!toriei- Pentru aceast ipotez, art- )C din C- (amprevede urmtoarele: ,,"a 7nc6eierea cstoriei, viitorii soi vor declara, 7n (aa dele,atului de stare civil, numele pe care s-au 7nvoit s-l poarte 7n cstorie;- Soii pot s 7i pstreze numele dinaintea cstoriei, s ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reuniteDup cum se poate o.serva, 7nc6eierea cstoriei nu atra,e 7ntotdeauna modi(icarea numelui de (amilie, dei atra,e modi(icarea strii civile+5ai e=act, 7n dou cazuri nu de modi(ic numele de (amilie, i anume: - c2nd soii i-au pstrat numele dinaintea cstoriei< - c2nd numai un so a luat numele de (amilie al celuilaltDimpotriv, 7n alte dou cazuri se modi(ic numele de (amilie, anume: - c2nd soii de 7nvoiesc s poarte ca nume de (amilie comun numele lor reunite< - pentru soul care a luat ca nume de (amilie numele celuilaltconditiile le,ii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor (i trecuti ca (iind parintii sai (iresti- Eec6iul act de nastere se va pastra, mentionandu-se pe mar,inea acestuia intocmirea noului act+ Eezi !2. Be,ei&, op. cit-, p- 4@F< !. B(r(i, op.cit-, p- 4C*-

))

$at deci c posi.ilitile o(erite de art- )C sunt limitative- 8n consecin, nu este admisi.il nici luarea unui al treilea nume de (amilie, total strin, nici pstrarea de catre un so a numelui de (amilie, iar cellat s ia numele de (amilie reunite- Ca orice convenie i 7nele,erea soilor cu privire la numele de (amilie pe care 7l vor purta 7n cstorie este irevoca.il+Ipoteza divor ului. %u se pune nicio pro.lem de modi(icare a numelui de (amilie 7n cele dou cazuri de mai sus, 7n care, la 7nc6eierea cstoriei, nu se produce nicio modi(icare a numelui de (amilieDivorul poate antrena modi(icarea numelui de (amilie 7n celelalte dou cazuri /c2nd soii de 7nvoiesc s poarte ca nume de (amilie comun numele lor reunite, i pentru soul care a luat ca nume de (amilie numele celuilalt0, adic se va reveni la numele de (amilie purtat anteriorDespre numele de (amilie purtat dup divor se (ace vor.ire 7n art- >* C- (am-, care prevede c ,,"a des(acerea cstoriei prin divor, soii se pot 7nvoi ca soul care, potrivit art- )C, a purtat 7n timpul cstoriei numele de (amilie al celuilalt so, s poarte acest nume i dup des(acerea cstoriei;- $nstana de 1udecat va lua act de aceast invoial prin 6otr2rea de divor)Daca nu a intervenit o invoiala sau daca instanta nu a dat o incuviintare in acest sens, (iecare dintre (ostii soti va purta numele ce avea inainte de casatorie4Ipoteza nulit! ii c!s!toriei. (ectul nulitii cstoriei const 7n revenirea la numele de (amilie purtat anterior 7nc6eierii cstoriei des(iinate- %u mai

+ )

A se vedea in acest sens dec- civ- nr- FFA?+@FA a !ri.- Jud- Gunedoara, in R-R-D- nr- D?+@FD, p- C*$nstanta, pentru motive temeinice, poate sa incuviinteze acest drept, c6iar in lipsa unei invoieli intre soti- De e=emplu, daca unul din soti, scriitor (iind, a devenit cunoscut prin acest nume, el poate solicita purtarea pe mai departe al acestuia, c6iar daca celalalt sot se impotriveste4 A se vedea in acest sens dec- nr- +>DC?+@F* a S- civ- a (ostului !- S-, in C- D- pe +@F*, pp- ++A-++D- !ot in acest sens, a se vedea si F. P(-e)c&, 1u privire la admisibilitatea cererii sotului# care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot# de a reveni la numele avut inainte de casatorie# formulata pe cale principala# ulterior pronuntarii divortului, in Dreptul nr-+?)**+, pp- C>-CC-

)4

e=ist 7nsa cele dou posi.iliti prevzute de art- >* alin- + si ) > C- (am-, pentru ipoteza divoruluiDes(iinarea cstoriei atra,e modi(icarea numelui de (amilie c6iar i pentru soul de .un-credin, so care, potrivit art- )4 alin- + C- (am-, pstreaza situaia unui so dintr-o cstorie vala.il pe perioada cuprins 7ntre data 7nc6eierii cstoriei i data rmnerii de(initive a 6otr2rii 1udectoreti de anulare a cstoriei respectiveIpoteza ncet!rii c!satoriei prin moartea unuia dintre so i. Pentru aceast ipotez a e=istat o controvers 7n doctrin, determinat de lipsa unui te=t e=pres care s cuprind re,lementrile pentru o atare situaie8n prezent, se admite c moartea nu produce niciun e(ect asupra numelui de (amilie al soului supravieuitor care a luat numele de (amilie al soului care a decedat- Aceasta 7nseamn ca sotul supravietuitor este in drept sa poarte acel nume de (amilie, putandu-l c6iar da, ca nume de (amilie comun, in casatoria su.secventa+Secti&ne' IV. Sc2i53're' n&5e,&i *e .'5i,ie )i ' -ren&5e,&i Prin sc6im.area numelui de (amilie sau a prenumelui se intele,e inlocuirea, la cerere a numelui de (amilie sau a prenumelui cu un alt nume de (amilie sau prenume, prin decizie administrativa sau dupa ce a (ost parcursa procedura administrativa)-

>

Art- >* C- (am- /+0"a des(acerea casatoriei prin divort, sotii se pot invoi ca sotul care, potrivit art- )C, a purtat in timpul casatoriei numele de (amilie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa des(acerea casatoriei-/)0$nstanta 1udecatoreasca va lua act de aceasta invoiala prin 6otararea de divort- $nstanta, pentru motive temeinice, poate sa incuviinteze acest drept, c6iar in lipsa unei invoieli intre soti+ Eezi C. St'te)c&, Drept civil. Persoana fizica. Persoana juridica. Drepturile reale , d- Didactica si Peda,o,ica, Hucuresti, +@C*, p- +)D< !. B(r(i, op.cit-, p- 4C>) !. B(r(i, op.cit-, p- 4CA-

)>

Cat priveste partea (inala a de(initiei de mai sus, in actuala re,lementare nu este e=clusa ca sc6im.area numelui de (amilie sau a prenumelui sa (ie dispusa printr-o 6otarare 1udecatoreasca, dar aceasta intervine numai dupa ce a (ost declansata si parcursa procedura administrativa, iar decizia de(initiva pronuntata in sistemul or,anelor administrative si prin care a (ost respinsa cererea de sc6im.are a numelui de (amilie este atacata prin intermediul recursului special re,lementat de art- D din "e,ea nr- AA>?)**>Avand in vedere acestea, se (oloseste, de re,ula, e=presia utilizata de 9-B- nr- >+?)**4, anume aceea de ,,sc6im.are a numelui pe cale administrativa;Potrivit 9-B- nr- >+?)**4, cetatenii romani pot o.tine, pentru motive temeinice, sc6im.area pe cale administrativa a numelui de (amilie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea- Persoana care solicita sc6im.area numelui pe cale administrativa va depune o cerere la serviciul pu.lic comunitar de evidenta a persoanelor a(lat in su.ordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Hucuresti, in a carui raza teritoriala isi are domiciliulS&nt c(n)i*er'te c' inte5ei'te cereri,e *e )c2i53're ' n&5e,&i in &r5't('re,e c'/&ri> a0 cand numele este (ormat din e=presii indecente, ridicole ori trans(ormat prin traducere sau in alt mod< .0 cand persoana in cauza a (olosit, in e=ercitarea pro(esiei, numele pe care doreste sa il o.tina, (acand dovada cu privire la aceasta, precum si asupra (aptului ca este cunoscuta in societate su. acest nume< c0 cand, din neatentia o(iterilor de stare civila ori ca urmare a necunoasterii re,lementarilor le,ale in materie, au (ost e(ectuate mentiuni ,resite in re,istrele de stare civila ori au (ost eli.erate certi(icate de stare civila cu nume eronate, in .aza carora au (ost eli.erate alte acte<
)A

d0 cand persoana in cauza are nume de (amilie sau prenume (ormat din mai multe@cuvinte,*de*re,ula*reunite,*si*doreste*sc6im.areaoacestuia< e0 cand persoana in cauza poarta un nume de (amilie de provenienta straina si solicita sa poarte un nume romanesc< (0 cand persoana si-a sc6im.at numele de ori,ine straina intr-un nume romanesc, pe cale administrativa, si doreste sa revina la numele do.andit la nastere< ,0 cand parintii si-au sc6im.at numele pe cale administrativa, iar copiii solicita sa poarte un nume de (amilie comun cu al parintilor lor< 60 cand persoana in cauza solicita sa poarte un nume de (amilie comun cu al celorlalti mem.ri ai (amiliei, nume care a (ost do.andit ca urmare a adoptiei, a mentinerii numelui la casatorie, a sta.ilirii (iliatiei ori a unor sc6im.ari de nume apro.ate anterior pe cale administrativa< i0 cand sotii au convenit cu ocazia inc6eierii casatoriei sa poarte numele de (amilie reunite si am.ii solicita sc6im.area acestuia pe cale administrativa, optand pentru numele de (amilie do.andit la nastere de catre unul dintre ei ori sa revina (iecare la numele avut anterior casatoriei< 10 cand persoana in cauza (ace dovada ca a (ost recunoscuta de catre parinte ulterior inre,istrarii nasterii, insa, intrucat nu a sesizat instanta pentru incuviintarea purtarii numelui de (amilie al acestuia in timpul vietii, nu e=ista alta posi.ilitate de do.andire a numelui parintelui decat pe cale administrativa< L0@cand@prenumele@purtat@este@speci(ic@se=ului@opus< l0 cand persoanei i s-a incuviintat sc6im.area se=ului prin 6otarare 1udecatoreasca ramasa de(initiva si irevoca.ila si solicita sa poarte un prenume corespunzator, prezentand un act medico-le,al din care sa rezulte se=ul acesteia< m0 alte asemeneacazuri temeinic 1usti(icateSunt de asemenea considerate 1usti(icate si cererile de sc6im.are a numelui in urmatoarele cazuri>
)D

a0 cand persoana in cauza a adoptat minori si doreste ca acestia sa poarte un alt prenume< .0 cand casatoria a incetat prin moartea sau prin declararea 1udecatoreasca a mortii unuia dintre soti, iar sotul supravietuitor solicita sa revina la numele de (amilie purtat anterior casatoriei ori la numele de (amilie do.andit la nastere< c0 cand in urma divortului un (ost sot revine la numele de (amilie purtat anterior si care provine dintr-o alta casatorie, de asemenea des(acuta prin divort, si doreste sa poarte numele do.andit la nastere< d0 cand in urma incetarii casatoriei prin moartea sau prin declararea 1udecatoreasca a mortii unuia dintre soti celalalt sot se recasatoreste si, ca urmare a des(acerii acestei casatorii, acesta doreste sa poarte numele de (amilie do.andit la nastere< e0 cand (ostul sot doreste sa poarte numele de (amilie pe care l-a avut in casatorie, pentru a avea un nume comun cu copiii incredintati spre crestere si educare, cu consimtamantul (ostului sot, dat in (orma autentica< (0 cand parintii au divortat, iar copiii incredintati spre crestere si educare unuia dintre parinti, care a revenit la numele de (amilie avut anterior casatoriei, solicita sa poarte numele de (amilie al acestuia< ,0 cand s-a des(acut adoptia unei persoane casatorite care are copii minori si in urma des(acerii adoptiei persoana in cauza revine la numele de (amilie avut inainte de adoptie< 60 cand unul dintre soti, la inc6eierea casatoriei, a luat numele de (amilie al celuilalt sot, nume pe care acesta l-a do.andit prin adoptie, iar ulterior inc6eierii casatoriei are loc des(acerea adoptieiPotrivit art- C din 9-B- nr- >+?)**4, pentru minor, cererea de sc6im.are a numelui se (ace, dupa caz, de parinti sau, cu incuviintarea autoritatii tutelare, de tutore)C

Daca parintii nu se intele, cu privire la sc6im.area numelui copilului, va 6otari autoritatea tutelara- Cand cererea de sc6im.are a numelui minorului este (acuta de catre unul dintre parinti, este necesar acordul celuilalt parinte, dat in (orma autenticaAcordul nu este necesar in cazul in care celalalt parinte este pus su. interdictie ori este declarat 1udecatoreste disparut sau decazut din drepturile parintesti- $n cazul in care minorul a implinit varsta de +> ani, cererea va (i semnata si de acestaPentru persoana pusa su. interdictie, cererea de sc6im.are a numelui se (ace de catre tutore, cu incuviintarea autoritatii tutelare- $n cazul in care parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi su. interdictie, declarati 1udecatoreste morti ori disparuti sau decazuti din drepturile parintesti si nu a (ost instituita tutela, in cazul in care copilul a (ost declarat a.andonat prin 6otarare 1udecatoreasca ramasa de(initiva, precum si in cazul in care instanta 1udecatoreasca nu a 6otarat incredintarea copilului unei (amilii sau unei persoane, in conditiile le,ii, cererea de sc6im.are a numelui minorului se (ace de catre serviciul pu.lic specializat pentru protectia copilului din su.ordinea consiliului 1udetean ori, dupa caz, a consiliului local, al sectorului municipiului HucurestiSc6im.area numelui de (amilie al minorului se poate cere o data cu sc6im.area numelui de (amilie al parintilor sau separat, pentru motive temeiniceAsadar, prin cererea depusa la serviciul pu.lic comunitar local se declanseaza procedura administrativa de sc6im.are a numeluicu@unele@e=ceptii+$n termen de 4* de zile de la pu.licare, orice persoana interesata poate a se pu.lica in e=tras, prin ,ri1a si pe c6eltuiala solicitantului in 5- 9(- al Romaniei, partea a $$$-a,

%u este supusa pu.licarii cererea de sc6im.are a numelui (ormat din e=presii indecente, ridicole ori trans(ormat prin traducere sau in alt mod-

)F

(ace opozitie la cererea de sc6im.are a numelui, in scris si motivat, care se depune la aceeasi primarie unde s-a depus cerereaCompetenta solutionarii cererii apartine serviciului pu.lic 1udetean, respectiv a municipiului HucurestiDispozitia de admitere a cererii se transmite serviciului pu.lic local la care s-a inre,istrat cererea- Acesta tre.uie sa instiinteze de indata pe solicitantDupa depunerea, de catre solicitant, a dovezii platii ta=ei de tim.ru +, serviciul pu.lic comunitar eli.ereaza o copie a deciziei de admitere a cererii de sc6im.are a numelui de (amilieDispozitia de sc6im.are a numelui se inscrie, prin mentiune, pe mar,inea actului de nastere, precum si pe cel de casatorie, daca este cazul /art- +A0(ectele sc6im.arii numelui se produc de la data e(ectuarii inscrierii mentiunii- De la aceasta data, solicitantul va purta numai numele o.tinut prin dispozitieDovada sc6im.arii numelui se (ace cu dispozitia de admitere a cererii, sau cu certi(icatul eli.erat pe .aza acestei dispozitii /art- +C0Dispozitia de respin,ere a cererii se comunica solicitantului de catre serviciul pu.lic 1udetean, sau al municipiului Hucuresti, in +* zile de la emitere- Aceasta decizie se poate ataca in contencios administrativ, in conditiile "e,ii nr- AA>?)**>- Reclamatia preala.ila sesizarii instantei se adreseaza $nspectoratului %ational pentru videnta Persoanelor9 noua cerere de sc6im.are a numelui de (amilie se poate (ace daca au intervenit motive noi, ori au incetat cauzele care au dus la admiterea unei opozitii-

!a=a de tim.ru nu este datorata pentru sc6im.area numelui indecent ori ridicol, potrivit prevederilor art- +4 din 9-B- nr- >+?)**4

)@

Secti&ne' V. Retr'n)criere' n&5e,&i *e .'5i,ie )i ' -ren&5e,&i Retranscrierea numelui este re,lementata de art- )* din 9-B- nr- >+?)**4!e=tul nu (oloseste e=presia de retranscriere in sine, dar aceasta este utilizata (recvent in literatura de specialitate+- Potrivit acestuia, persoana al carei nume de (amilie sau prenume a (ost inre,istrat in actele de stare civila tradus in alta lim.a decat cea materna ori cu orto,ra(ia unei alte lim.i poate cere inscrierea, prin mentiune, a numelui de (amilie sau a prenumelui, retradus sau cu orto,ra(ia lim.ii materneCererea de retranscriere se depune la serviciul pu.lic comunitar de evidenta a persoanelor in pastrarea caruia se a(la actele de stare civila ) si se apro.a de primar- Pe .aza apro.arii se e(ectueaza mentiunea pe mar,inea actelor de stare civila respective(ectele apro.arii retranscrierii se e=tind asupra copiilor minori, iar cand sotii au nume de (amilie comun, si asupra celuilalt sot, (iind necesar, in am.ele situatii, consimtamantul acestuia- Daca sotii nu se intele,, va decide autoritatea tutelara, dar aceasta numai in ce priveste e(ectele retranscrierii numelui asupra numelor copiilor minori- $n ceea ce priveste e(ectele asupra numelui celuilalt sot, acestea nu se pot ras(ran,e in lipsa consimtamantului neviciat al acestuia$nscrierile retranscrierii numelui sau prenumelui se comunica serviciilor pu.lice locale in raza carora domiciliaza cel in cauzaPersoana careia i s-a respins cererea poate contesta dispozitia respectiva in conditiile "e,ii nr- AA>?)**>-

+ )

C. St'te)c&, op.cit-, p- +>4< !. B(r(i, op.cit-, p- 4F*< !2. Be,ei&, op-cit-, p- >*)Petitionarul poate depune cererea si la primaria locului de domiciliu, in acest caz aceasta va trimite cererea catre serviciul pu.lic competent, pentru rezolvare /art- )* alin- >0- Eezi !ri.- Suprem, s- civ-, dec- nr- )+4>?+@CA, in R-R-D- nr- D?+@CD, p- A*

4*

CAPITOLUL III. DOMICILIUL SI RESEDINTA Secti&ne' I. N(ti&ne', i5-(rt'nt', .e,&ri,e )i c'r'ctere,e 7&ri*ice ',e *(5ici,i&,&i. 8n art- +4 din Decretul nr- 4+?+@A> se de(inete domiciliul ast(el: ,,Domiciliul persoanei (izice este acolo unde ea 7i are locuina statornic sau principal;, iar art- )D alin- + din 9-#-B- nr- @C?)**A dispune ca ,,domiciliul persoanei (izice este la adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala;Doctrina a de(init mai multe de(iniii domiciliului- Dupa unii autori domiciliul este acel atri.ut de identi(icare a persoanei (izice care o individualizeaza in spatiu, prin indicarea unui loc avand aceasta semni(icatie 1uridica +- =ist trei (eluri de domicilii: de drept comun, le,al i convenionalDomiciliul, la modul ,eneral, este de(init ca atri.utul sau mi1locul de identi(icare a unei persoane (izice care o individualizeaz 7n spaiu prin indicarea unui loc av2nd aceast semni(icaie 1uridicRe,lementarea 1uridic a domiciliului se ,sete 7n mai multe izvoare de drept, dup cum urmeaz: - Decretul nr- 4+?+@A> intereseaz art- +4-+A< - Codul (amiliei, 7n art-++,+**,+*),+))< - domiciliul este re,lementat i de 9-#-B- nr- @C?)**A privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani - 6otr2ri ale Buvernului numerotate cu +++ ) respectiv ++), pu.licate 7n 5onitorul 9(icial nr- C+ din )+ aprilie +@@C< - "e,ea nr- )C)?)**> privind protectia si promovarea drepturilor copilului /art- A@, D> F+ si F)0
+

A se vedea !2e. Be,ei&, Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil , ediia a I$-a, revzut i adu,it de 5arian %icolae i Petric !ruc, d- #niversul Juridic, Hucureti, )**C, p- >*C) G-B- nr- +++?+@@C privind (orma si continutul cartii de identitate, ale cartii de imo.il si ale (isei de evidenta-

4+

- 9-B- nr- F>?)**+ privind in(iintarea, or,anizarea si (unctionarea serviciilor pu.lice comunitare de evidenta a persoanelor!ermenul ,,domiciliu; provine din e=presia latin ,,domum colere;, care desemneaz casa 7n care cineva locuietePentru a se deose.i 7ntre locuina statornic i cea temporar se (olosesc pentru (iecare c2te o noiune 1uridic, cea de domiciliu pentru locuina statornic i respectiv, cea de reedin pentru locuina temporarFormula domiciliu sta.il este pleonastic, 7ntruc2t domiciliul de(init ca locuin statornic, implic acest caracter de sta.ilitate pe care 7l i include 7n noiunea saFiind un drept personal nepatrimonial, dreptul la domiciliu are caracteristicile 1uridice ,enerale unui ast(el de drept- le sunt+: - opozabilitatea erga omnes, ast(el c 7n virtutea acestui caracter, ca drept personal nepatrimonial dreptul la domiciliu este i un drept a.solut< - inalienabilitatea, 7n sensul c dreptul la domiciliu nu poate (i 7nstrinat< - imprescriptibilitatea care arat c oric2t ar dura nee=ercitarea dreptului la domiciliu acest drept nu se stin,e, iar dreptul la domiciliu se do.2ndete doar potrivit le,ii< - personalitatea 7n sensul c dreptul la domiciliu nu se e=ercit prin reprezentare ci numai personal< - universalitatea, potrivit cu care toi oameni au dreptul la domiciliuDomiciliul se particularizeaz 7ns nu numai prin caracterele ,enerale 7nt2lnite de alt(el i pentru nume i pentru prenume, c2t mai ales prin caracterele 1uridice speci(ice care il di(ereniaz de dreptul la nume i de dreptul la prenume, spre e=empluAceste caractere 1uridice speci(ice) sunt:
+ )

A se vedea !2. Be,ei&, op.cit.# p- >*C $dem

4)

- stabilitatea, care caracterizeaz numai domiciliul de drept comun i pe cel le,al, nu i pe cel convenional- Acest caracter este consacrat de art- +4 i +> din Decretul nr- 4+?+@A>!otui sta.ilitatea domiciliului nu implic imposi.ilitatea sc6im.rii lui 7n mod le,alDac o persoan (izic are mai multe locuine statornice, numai una dintre acestea are valoarea 1uridic a domiciliului numindu-se ,,principal; 7n aceasta const2nd caracterul de unicitate al domiciliului- unicitatea domiciliului este caracterul acestuia de a aparine la un moment dat, unei persoane (izice implic2nd 7n acelai timp i o nuan personal c aceast persoan (izic are un sin,ur domiciliu care poate (i de drept, comun sau le,al#nicitatea domiciliului nu e=clude 7ns coe=istena domiciliului de drept comun cu cel convenional i nici sc6im.area de domiciliu pentru c, 7n timp o persoan (izic poate avea mai multe domicilii succesive- obligativitatea domiciliului decur,e din (uncia socio-1uridic a acestuia de a (i un mi1loc sau atri.ut de individualizare 7n spaiu a unei persoane care intereseaz i societatea- =cepiile o(erite de nomazi i va,a.onzi nu in(irm, ci con(irm aceast re,ul a o.li,ativitii domiciliuluiDomiciliul prezint importan pentru dreptul civil 7n urmtoarele domenii: a0 in domeniul capacitii civile, de e=emplu, potrivit art- 4 alin- ) din "e,ea nr-+D?+@@>, a arendrii: ,, Arendaul persoan (izic, tre.uie s (ie cetean rom2n cu domiciliul 7n Rom2nia&De alt(el, potrivit art- >C din "e,ea nr- +F?+@@+ K privind (ondul (unciar: ,, Persoana (izic care nu are cetenie rom2n i domiciliul 7n Rom2nia precum i persoana 1uridic care nu are naionalitate rom2n i sediul 7n Rom2nia, nu poate do.2ndi 7n proprietate terenuri de orice (el prin acte 7ntre vii-

44

Persoanele prevzute 7n alineatul anterior care do.2ndesc 7n proprietate terenuri prin motenire sunt o.li,ate s le 7nstrineze 7n termen de un an de la data do.2ndiri, su. sanciunea trecerii 7n mod ,ratuit a acestora 7n proprietatea statului i administraiei A,eniei pentru Dezvoltare i Amena1are Rural;Con(orm Constitutiei, ,, Cetenii strini i apatrizi nu pot do.2ndi drept de proprietate asupra terenurilor ;. ,, Cetenii rom2ni cu domiciliul 7n strintate i (otii ceteni rom2ni care do.2ndesc cetenia rom2n pot .ene(icia la cerere de prevederile prezentei le,i, dac 7i sta.ilesc domiciliul 7n ar ;, prevede art- >) din "e,ea nr-+F?+@@+, iar art- >+ din aceeai le,e, prevede: ,, Persoanele crora li sau constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor a,ricole sunt o.li,ate s respecte 7n tocmai condiiile prevzute de art- +F, )*, 44 din prezenta 7n le,tur cu sta.ilirea domiciliului i 7ntemeierea de noi ,ospodrii ;+.0 in domeniul o.li,aiilor civile, con(orm art- ++*> din Codul civil: ,, Plata tre.uie s se (ac la locul artat 7n convenie;- Dac locul nu este artat, plata pentru lucrurile certe i determinate se va (ace 7n locul 7n care se ,sea o.iectul o.li,aiei 7n momentul contractrii- 8n orice alt caz, plata se (ace la domiciliu de.itoruluic0 in domeniul succesoral< locul desc6iderii succesiunii este cel al ultimului domiciliu al de(unctului, cu toate consecinele 1uridice care decur, de aici8n acest sens art- DF din "e,ea nr- 4D?+@@A a notarilor pu.lici i activitii notariale prevede c ##procedura succesoral notarial se desc6ide, dup caz, la cererea oricrei persoane interesate a procurorului i a secretarului consiliului local al localitii 7n raza creia de(unctul i-a avut ultimul domiciliu, atunci c2nd are cunotin c motenirea cuprinde .unuri imo.ile;+

Art- +F din "e,ea (ondului (unciar nr- +F?+@@+, (olosete e=presia M(oti cooperatori care sunt sta.ilii sau urmeaz s se sta.ileasc 7n localitateN;- Art- )* alin- ) din aceeai le,e se re(er la (amilii Mcu o.li,aia de a-i sta.ili domiciliul 7n comun, ora sau municipiu, dup caz;-

4>

8n cazul unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu 7n ar, procesiunea succesoral se poate 7ndeplini de notarul pu.lic din circumscripia teritorial a 1udectoriei 7n care de(unctul i-a avut .unurile cele mai importante ca valoared0 in domeniul investiional< Art- ) litera c0 din 9rdonana de ur,en a Buvernului nr- @)?+@@C, privind stimularea investiiilor directe + de(inesc investitorul ca (iind: ,, persoana (izic sau 1uridic rezident sau nerezident, cu domiciliul sau cu sediul permanent 7n Rom2nia sau 7n strintate, care investete 7n Rom2nia 7n oricare dintre modalitile prevzute la litera a0 i .0 ;)Re(erindu-ne la (elurile domiciliului, putem spune ca acesta este clasi(icat in (unctie de mai multe criterii8n (uncie de modul de sta.ilire, domiciliul este de trei (eluri, si anume: - domiciliu ,,voluntar ; sau de drept comun< - domiciliul le,al< - domiciliul ,,ales; sau convenionalAceasta este principala clasi(icare a domiciliului, care prezinta dealt(el si cea mai mare importanta din punct de vedere 1uridic8n (uncie de teritoriul statului pe care se a(l se distin, dou (eluri de domiciliu, respectiv, 7n ar si 7n strintate8n (uncie de succesiunea putem vor.i de vec6iul domiciliu si actualul domiciliuDin punct de vedere al soilor putem distin,e intre domiciliu con1u,al comun si domicilii separate-

5- 9(- nr- 4FD?+@@C Art- 4@ din "e,ea (ondului (unciar, are 7n vedere ,, (amiliile tinere de rani care provin din mediul a,ricol montan, au apreciere necesar i se o.li, 7n scris s-i creeze ,ospodrii, s se ocupe de creterea animalelor i s e=ploateze raional pm2ntul 7n acest scop;)

4A

Secti&ne' II. D(5ici,i&, *e *re-t c(5&n 8n (unctie de modul 7n care acesta s-a sta.ilit, domiciliul este de trei (eluri: domiciliul de drept comun, care este locuinta statornica, aleasa de o persoana (izica 7n mod li.er< domiciliu legal care apare 7n situatii e=pres prevazute de le,e pentru anumite persoane, al caror domiciliu este declarat a (i 7ntr-un anume loc< si, 7n (ine, domiciliul ales sau domiciliulconventional, care apare 7n cadrul anumitor raporturi 1uridice 7n care persoana este an,a1ata si este aplica.il doar 7n privinta acestora- Se poate vor.i de domiciliul politic sau domiciliul civil, daca ne re(erim la e=ercitiul drepturilor politice ori drepturilor civile ale persoanei (izice+Domiciliul de drept comun /ordinar0, denumit si domiciliul voluntar, tocmai pentru a su.linia ca este sta.ilit 7n mod suveran de su.iectul de drept, are ca titular, 7n principiu, persoana cu capacitate de e=ercitiu deplinaAle,erea domiciliului, ,arantata prin le,e, este atri.uita asadar numai aceluia care are aptitudinea de a do.2ndi si e=ercita drepturi civile si de a-si asuma si e=ecuta o.li,atiile civile prin 7nc6eierea K personal si sin,ur K a tuturor actelor 1uridice civilel este prezumat ca are puterea de a-si reprezenta corect consecintele 1uridice civile ale mani(estarii sale de vointa 7n sensul sta.ilirii domiciliului 7ntr-un anume locRe,ula este, asadar, ca acela care a do.2ndit e=perienta necesara vietii 1uridice proprii este titularul domiciliului de drept comun)8n mod e=ceptional, minorul care a 7mplinit +> ani si are, ast(el, capacitate de e0ercitiu restrnsa poate avea domiciliu de drept comun- Potrivit art- +*) din Codul (amiliei, autoritatea tutelara poate 7ncuviinta copilului, la cererea acestuia, Jdupa 7mplinirea v2rstei de +> ani, sa-si sc6im.e (elul 7nvataturii ori pre,atirii
+ )

D. A,e?'n*re)c(, 20plicatiunea teoretica si practica a dreptului civil, tom $, +@*D, p- >AD Ale,erea domiciliului este, 7n acest conte=t, un act 1uridic civil< pentru delimitarea notiunilor de act si (apt 1uridic, si pentru analiza sc6im.arii domiciliului, din aceasta perspectiva, a se vedea I. D(+'r&, D.C. D'ni)(r, !2. D'ni)(r, Teoria generala a dreptului, d- Stiinti(ica, Hucuresti, +@@@, pp- 44)-444

4D

pro(esionale sta.ilita de parinti sau sa aiba locuinta pe care o cere desav2rsirea 7nvataturii ori pre,atirii pro(esionale;- Pe de alta parte, la ma1orat domiciliul le,al al (ostului minor devine domiciliu de drept comunPotrivit art- )A alin- /)0 din 9rdonanta de ur,enta nr- @C?)**A, Jcetatenii rom2ni au dreptul sa'si stabileasca sau sa'si sc+imbe, n mod liber, domiciliul ori resedinta, cu e=ceptia cazurilor e=pres prevazute de le,e; /s-n-0- "e,ea instituie 7n aceasta materie principiul libertatii alegerii domiciliului potrivit caruia persoana fizica este libera sa'si stabileasca sau sa'si sc+imbe domiciliul n orice localitate din tara+Potrivit art- )C din 9rdonanta de ur,enta nr- @C?)**A, dovada adresei de domiciliu se poate (ace cu unul dintre urmatoarele documente: a0 acte privind titlul locativ< .0 declaratia scrisa de primire n spatiu a ,azduitorului, 7nsotita de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele care solicita sc6im.area domiciliului la o alta persoana (izica< c0 declaratia pe propria raspundere a solicitantului, 7nsotita de nota de verificare a politistului de ordine pu.lica, prin care se certi(ica e=istenta unui imo.il si (aptul ca solicitantul locuieste e(ectiv la adresa declarata< d0 documentul eli.erat de primarii din care sa rezulte ca solicitantul, sau dupa caz, ,azduitorul acestuia figureaza n 3egistrul agricol, pentru mediul ruralste important sa retinem ca mentiunile cu privire la domiciliu din actul de identitate nu au efect constitutiv cu privire la determinarea acestuia, ci doar e(ect declarativ de evidenta a persoanei- Practic, persoana (izica are domiciliul de drept comun 7n locul ales din momentul mani(estarii de vointa, iar nu din momentul 7n

Pentru analiza dispozitiilor Decretului nr- DF?+@CD Jprivind sc6im.area domiciliului din alte localitati 7n orase declarate, potrivit le,ii, orase mari;, 7n prezent a.ro,at, !2. Be,ei&, Drept civil. Persoanele, +@F), p- )C4-)CF< re,lementarea prevedea limitativ situatiile 7n care domiciliul putea (i sta.ilit 7n Jorasele mari;, considerate, la acea vreme, a (i urmatoarele: Arad, Hrasov, Hraila, Hucuresti, Clu1, Constanta, Craiova, Balasi, $asi, Pitesti, Ploiesti, Si.iu, !imisoara si !2r,u 5ures< aceasta ,rava restr2n,ere a li.ertatii ale,erii domiciliului era motivata de Jasi,urarea unei 1uste corelari 7ntre dezvoltarea economico-sociala a oraselor mari si (olosirea rationala a resurselor de (orta de munca locala, precum si pentru realizarea si asi,urarea (ondului locativ necesar 7n raport de cresterea populatiei;-

4C

care aceasta modi(icare este e(ectuata 7n actul de identitate- 8n consecinta, daca domiciliul de drept comun este la o alta adresa dec2t cea 7nscrisa 7n actul de identitate, cel putin pentru dreptul civil, dovada acestuia poate (i (acuta, 7n principiu,cu orice mi1loc de pro.a+Aceasta solutie tre.uie privita din perspectiva necesitatii de a asi,ura li.ertatea sc6im.arii domiciliului, ,arantata de le,e- 8n esenta, sc6im.area domiciliului este, 7n principiu, totdeauna posi.ila, cu e=ceptiile prevazute de le,ea penala, (iind vor.a de o re,ula imua.ila, de natura sa completeze li.ertatea circulatiei persoanei /art- ) din Protocolul nr- > la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a li.ertatilor (undamentale0!otusi este necesara protectia tertilor, mai ales 7mpotriva celor care 7si sc6im.a domiciliul pentru a scapa de creditori, de e(ectele an,a1amentelor lor 1uridice, 7n ,eneral, motiv pentru care le,ea cuprinde norme particulare /7n ideea de a-i determina pe cei care 7si sc6im.a domiciliul sa solicite e(ectuarea mentiunilor corespunzatoare 7n actele de identitate0ste interesant sa amintim, c6iar daca nu mai sunt 7n vi,oare, dispozitiile Codului civil 7n materia sc6im.arii domiciliului< ast(el, art- FF prevedea: JSc6im.area de domiciliu se opereaza prin locuinta 7n (apt 7ntr-un alt loc, unita cu intentia de a-si statornici acolo principala sa asezare;< 7n continuare se mentiona ca Jdovada intentiei rezulta din adins declaratiune, (acuta at2t la autoritatea comunala a locului ce se paraseste, c2t si la acea a locului unde si-a stramutat domiciliul; /art- F@0, iar J7n lipsa de declaratiune e=presa, dovada intentiunii va depinde de 7mpre1urari;-

D. L&-&,e)c&, A. M. L&-&,e)c& , Identificarea persoanei fizice , d- "umina "e=, Hucuresti, )**), p- +*F< solutia este admisa si de 1urisprudenta, c6iar 7n perioada 7n care e=istau re,lementari restrictive privind ale,erea domiciliului< !ri.- Suprem, decizia civila nr- ACD?+@C), R-R-D- nr- +*?+@C), p- +>C, care precizeaza ca domiciliul, (iind o stare de (apt, poate (i dovedit prin orice mijloc de proba pentru ca, 7ntr-adevar, sa se poata sta.ili 7n mod real localitatea 7n care persoana (izica 7si are locuinta statornica sau principala-

4F

Doctrina noastra mai vec6e, coment2nd aceste dispozitii, arata, pe .una dreptate, ca persona (izica 7si mentine solo animo# animo manendi, domiciliul de ori,ine p2na c2nd 7l stramuta 7n alta partePentru sc6im.area domiciliului tre.uie 7ndeplinite doua conditii: a0 (aptul locuirii 7n alt loc< .0 intentia de a-si stramuta acolo principala asezare- "ocuinta (ara intentie constituie numai o resedinta, iar intentia (ara (aptul locuintei nu este dec2t un proiect+Pe de alta parte, pentru .una des(asurare a procesului penal ori pentru a 7mpiedica sustra,erea 7nvinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, se poate lua (ata de acesta anumite masuri preventive, printre care Jo.li,area de a nu parasi localitatea; ori Jo.li,area de a nu parasi tara; /C-proc-pen-0"e,ea prevede e=pres conditiile 7n care asemenea masuri pot (i luate si continutul acestora si o.li,atiile persoanei (ata de care s-a dispus o asemenea masura)- 5asura o.li,arii de a nu parasi localitatea consta 7n 7ndatorirea 7nvinuitului sau inculpatului de a nu parasi localitatea 7n care locuieste, (ara 7ncuviintarea or,anului care a dispus aceasta masura, iar printre o.li,atiile impuse de le,e este prevazuta si aceea de a nu'si sc+imba locuinta fara ncuviintare. ste evident ca 7n aceasta perioada persoana (izica nu mai este li.era sa decida cu privire la ale,erea domiciliului sau, iar orice sc6im.are neautorizata este menita sa-i 7n,reuneze situatia 7n procesul penal9.servam ca le,ea penala vor.este de locuinta, iar nu de domiciliu, asa 7nc2t sensul acestei notiuni este mai lar, dec2t notiunea de domiciliu din dreptul civil /pe care o include0"e,ea interzice orice sc6im.are 7n (apt a locului unde persoana 7si des(asoara viata privata, a fortiori sc6im.area domiciliului, 7n 7ntelesul le,ii civile-

D. A,e?'n*re)c(, 20plicatiunea dreptului civil romn, tom $, +@*D, p- >D>->DD I. Ne'+&, Drept procesual penal. Partea generala# tratat# d- Blo.al "e=, Hucuresti, )**>, p- >*)->*4-

4@

Secti&ne' III. D(5ici,i&, ,e+', Domiciliul le,al este la adresa la care, potrivit le,ii, anumite persoane au locuinta principala- Decretul nr- 4+?+@A> privind persoanele (izice si 1uridice cuprinde mai multe dispozitii 7n aceasta materie< mai 7nt2i art- +> prevede: /+0 JDomiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic;- /)0 JDomiciliul copilului 7ncredintat de instanta 1udecatoreasca unei a treia persoane ram2ne la parintii sai, iar 7n cazul 7n care acestia au domicilii separate si nu se 7ntele, la care dintre ei va avea domiciliul copilul, decide instanta 1udecatoreasca;- /40 JDomiciliul minorului 7n cazul 7n care numai unul dintre parintii sai 7l reprezinta ori 7n cazul 7n care se a(la su. tutela precum si domiciliul persoanei puse su. interdictie, este la reprezentantul le,al;Pe de alta parte, art- +A prevede: /+0 J8n cazul 7n care s-a instituit o curatela asupra .unurilor celui care a disparut, cel disparut are domiciliul la curator, 7n masura 7n care acesta este 7ndreptatit sa-l reprezinte;- /)0 JDaca un custode sau un curator a (ost numit asupra unor .unuri succesorale, cei c6emati la mostenire au domiciliul la custode sau la curator, 7n masura 7n care acesta este 7ndreptatit sa-i reprezinte;- "a r2ndul sau, Codul (amiliei cuprinde dispozitii privind domiciliul copilului minor si minorului a(lat su. tutela+< potrivit art- +**: /+0 JCopilul minor locuieste la parintii sai;- /)0 JDaca parintii nu locuiesc 7mpreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul;- /40 J8n caz de ne7ntele,ere 7ntre parinti, instanta 1udecatoreasca, ascult2nd autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a 7mplinit +* ani, va decide tin2nd seama de interesele copilului;< art- +)) prevede: /+0 J5inorul pus su. tutela locuieste la
+

8n solutionarea situatiilor privind domiciliul copilului minor se va tine seama si de principiul interesului superior al copilului re,lementat de "e,ea nr- )C)?)**> /art- )0< Codul civil sta.ilea domiciliul le,al pentru: a0 femeia maritata K la domiciliul .ar.atului sau< .0 minorul neemancipat K la parintii sau tutorele sau< ma1orul interzis K la curatorul sau /art- @40< c0 cel care primeste o functie publica pe viata K la locul unde este c6emat sa e=ercite acea (unctie /art@+-@)0< d0 servitori K la persoana pe care o servesc, daca locuiesc 7n acelasi loc /art- @>0< a se vedea D. A,e?'n*re)c(, 20plicatiunea teoretica si practica a dreptului civil romn, tom $, +@*D, pp- >DD->CF

>*

tutore- %umai cu 7ncuviintarea autoritatii tutelare, minorul poate avea o alta locuinta;Pentru situatia speciala a copilului lipsit, temporar sau de(initiv, de ocrotirea parintilor sai, art- A@ si art- D> alin- /+0 din "e,ea nr- )C)?)**> + impun re,ula potrivit careia pe durata plasamentului ori plasamentului de ur,enta, domiciliul copilului se a(la, dupa caz la persoana, (amilia, asistentul maternal sau serviciul de tip rezidential care 7l are 7n 7n,ri1ire8n (ine, art- )D din 9rdonanta de ur,enta nr- @C?)**A prevede: /)0 JDomiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste ori, dupa caz, la reprezentantul sau le,al sau la persoana (izica sau 1uridica la care este 7ncredintat 7n plasament;< aceste re,uli se aplica si 7n cazul persoanei (izice puse su. interdictie /art- )D alin- 40Din dispozitiile le,ale mentionate rezulta ca domiciliul le,al este sta.ilit de le,e pentru anumite cate,orii de persoane (izice, de re,ula, persoane lipsite de capacitate de e=ercitiu ori care au capacitate de e=ercitiu restr2nsa, iar caracteristicile acestuia sunt: a0 este impus de le,e prin norme imperative, asa 7nc2t constituie o e0ceptie de la principiul li.ertatii ale,erii domiciliului< sta.ilirea sa nu depinde de vointa persoanei 7n cauza si nici de vointa persoanei la care este sta.ilit< .0 are semni(icatia unei masuri de ocrotire a anumitor persoane< c0 coincide cu domiciliul de drept comun /voluntar0 al persoanei (izice care e=ercita ocrotirea< domiciliul le,al se caracterizeaza prin stabilitate, unicitate, obligativitate si inviolabilitate, 7ntocmai ca si domiciliul persoanei care e=ercita ocrotireaBeneric, le,ea sta.ileste acest domiciliu prin indicarea domiciliului persoanei care realizeaza ocrotirea, asa 7nc2t se o.serva ca minorul are domiciliul
+

"e,ea nr- )C)?)**> privind protectia si promovarea drepturilor copilului, pu.licata in 5onitorul 9(icial, Partea $ nr- AAC din )4 iunie )**>

>+

le,al, dupa caz, la: a0 parintii sai< .0 parintele la care locuieste statornic< c0 parintele care-l ocroteste< d0 tutore+- Pe de alta parte, interzisul judecatoresc are domiciliul le,al la tutore- 8n (ine, cel ocrotit prin curatela are domiciliul le,al la curatorul sau, 7n masura 7n care acesta este 7n drept sa-l reprezinteste usor sa acceptam ca domiciliul le,al se sc+imba odata cu sc6im.area domiciliului de drept comun al persoanei (izice care realizeaza ocrotirea- Pentru minor, sc6im.area domiciliului mai poate interveni 7n caz de re7ncredintare, prin 6otar2re 1udecatoreasca, ori prin sc6im.are sau 7ncetarea masurii speciale de ocrotire, dupa caz8n (ine, domiciliul le,al se dovedeste, 7n principiu, prin pro.area domiciliului de drept comun al persoanei care asi,ura ocrotirea celui cu domiciliu le,al- 8n (ine, mai tre.uie precizat ca: a0 minorul de peste +> ani 7si dovedeste domiciliul cu cartea de identitate /prima carte de identitate se eli.ereaza la +> ani, potrivit art- +>-+D din 9rdonanta de ur,enta nr- @C?)**A0< .0 daca este necesar, se poate (olosi si 6otar2rea 1udecatoreasca de 7ncredintare a minorului ori decizia de instituire a tutelei ori curatelei /din care reiese domiciliul de drept comun al ocrotitorului0Secti&ne' IV. D(5ici,i&, c(nventi(n', Pentru a (acilita 7nc6eierea si e=ecutarea tranzactiilor dintre persoane a(late 7n localitati departate, 7n ideea sustinerii celeritatii relatiilor contractuale ori pentru a raspunde interesului particularilor, le,ea permite partilor unui contract /indi(erent de cetatenie0 sa 7si alea,a un domiciliu special, (ie 7n locul unde se a(la domiciliul de drept comun al uneia dintre ele, (ie 7n alt loc deose.it-

M. Avr'5, 4iliatia. /doptia nationala si internationala, All HecL, Hucuresti, )**+, p- F4

>)

8n acelasi (el, 7n cadrul procesului civil, le,ea o(era persoanelor implicate posi.ilitatea sa 7si alea,a un domiciliu J pentru proces;, di(erit de domiciliul de drept comunAle,erea domiciliului are loc, de re,ula, 7n situatia 7n care doua persoane care locuiesc 7n localitati a(late la o distanta destul de mare / e0empli gratia, v2nzatorul este din Balati, iar cumparatorul din !imisoara0, c2nd poate deveni di(icil pentru creditor sa (ie o.li,at, ca la nevoie, sa-l urmareasca pe de.itor la instanta corespunzatoare domiciliului sau+Creditorul are interes ca eventualele liti,ii ce s-ar naste sa se 1udece de catre instanta apropiata de domiciliul sau, iar acest scop poate (i atins daca o.tine de la cealalta parte o alegere de domiciliu- Pentru ca are consecinte 1uridice importante /7n principal, a(ecteaza competenta teritoriala a instantei0 domiciliul ales, care rezulta, de principiu, din acordul li.er al celor implicati, tre.uie prevazut e=pres si clar 7n an,a1amentul partilor /el nu se presupune0)Domiciliul conventional nu este un veritabil domiciliu, el desemneaza locul /adresa0 sta.ilit prin acordul de vointa al partilor, 7n vederea e=ecutarii actului 1uridic 7n acel loc ori pentru solutionarea liti,iului si comunicarea actelor de proceduraFoarte important 7n materia dreptului procesual civil, domiciliul ales este, de re,ula, o conventie de prorogare a competentei instantei, prin care partile convin sa modi(ice competenta teritoriala normala, 7n sensul ca reclamantul este o.li,at sa-l c6eme 7n 1udecata pe p2r2t la domiciliul ales, iar nu la cel real /de drept comun0-

Competenta teritoriala de drept comun se sta.ileste dupa domiciliul p2r2tului / actor se5uitur forum rei0, a se vedea D. !2it', Drept procesual civil, d- #niversitaria, Craiova, )**D, p- A4-AC) Domiciliul ales este o conventie accesorie, de unde rezulta ca: +0 este supus actiunii principiului de drept accesorium seOuitur principale< )0 este supus cerintelor le,ale privind conditiile si e(ectele actelor 1uridice .ilateraleFiind o conventie, domiciliul ales nu are caracterele 1uridice ale domiciliului de drept comun< el determina aparitia unor drepturi si o.li,atii civile, care 7nsa nu se con(unda cu dreptul personal nepatrimonial la domiciliu-

>4

=ista situatii c2nd domiciliul ales nu rezulta dintr-un acord de vointa, ci este sta.ilit unilateral de catre una din parti /art- @4, art- ++) alin- + pct- + si art++>+ alin- > C-proc-civ-0- Se poate spune ca domiciliul ales este 7n aceste situatii cel declarat de parte, 7n sensul ca adresa indicata de aceasta va (i cea (olosita pentru 7ndeplinirea procedurii de citare si de comunicare a actelor de procedura+Secti&ne' V. Re)e*int' Prin resedinta se intele,e acel atri.ut de identi(icare in spatiu a persoanei (izice, prin indicarea locuintei vremelnice sau temporare)Resedinta nu prezinta caracterul de sta.ilitate si nici de o.li,ativitate, in sc6im., o persoana (izica nu poate avea la un moment dat decat o sin,ura resedinta /unicitatea resedintei0Ca si caractere 1uridice speci(ice resedintei retinem vremelnicia si caracterul (acultativ5entiunea de sta.ilire a resedintei in actul de identitate se (ace la cererea persoanei (izice care locuieste mai mult de +A zile la adresa in care isi are resedinta decundara- 5entiunea se acorda pentru cel mult un an, la e=pirarea acestui termen cel in cauza putand solicita inscrierea unei noi mentiuni de sta.ilire a resedintei5entiunea este si mi1locul de pro.a /etic6eta autocolanta0- a se poate dovedi, in principiu, si prin alte mi1loace de pro.a-

$-C-C-J-, decizia civila nr- C*?)**>, 6.7.1.D. $889, d- All HecL, Hucuresti, )**A, p- DF+ K Re(eritor la re,ularitatea sta.ilirii domiciliului ales 7n timpul procesului, s-a aratat ca declaratia de recurs, con(orm art- 4*) C-proc-civ-, este un act de procedura sav2rsit 7n (ata instantei a carei 6otar2re se ataca- a nu poate (i considerata si cerere de ordin administrativ privind comunicarea deciziei recurate la o alta adresa dec2t cea la care partea a (ost citata pe tot parcursul procesului) Eezi !. B(r(i, Drept civil. Partea generala. Persoanele , editia a > - a, revizuita si adau,ita, d- Gaman,iu, Hucuresti, )*+*, p- 4F>

>>

CAPITOLUL IV. STAREA CIVILA Secti&ne' I. N(ti&ne', c(ntin&t&, )i c'r'ctere,e 7&ri*ice ',e )t'rii civi,e. De,i5it're' *e -()e)i' *e )t't $n lipsa unei de(initii le,ale a starii civile, in doctrina au (ost (ormulate mai multe de(initii+- $n esenta, prin starea civila /sau statutul civil al persoanei (izice0 ) intele,em mi1locul de identi(icare a persoanei (izice prin indicarea calitatilor personale avand aceasta semni(icatie, potrivit le,iiCa si continut, starea civila di(era in (unctie de cum este privita K ca drept su.iectiv civil nepatrimonial sau ca o suma de calitati personaleCa drept su.iectiv , ea cuprinde irmatoarele prero,ative: posi.ilitatea omului de a se individualiza prin starea civila, posi.ilitatea de a pretinde sa (ie individualizat de altii prin starea sa civila si posi.ilitatea de a recur,e c6iar, la nevoie, la (orta coercitiva a statuluiSediul le,islativ al materiei este 7n art- ))-)> din Decretul nr- 4+?+@A> i 7n "e,ea nr- ++@?+@@D cu privire la actele de stare civil4 cu modi(icrile ulterioare#nele norme privitoare la starea civil sunt cuprinse i 7n Codul (amiliei, 7n Decrnr- 4)?+@A> i respectiv "e,ea nr- )C)?)**> privind protecia i promovarea drepturilor copiluluiDup opinia unor autori, 7n noiunea de stare civil s-ar include, ca elemente distincte, i Plocul nateriiP persoanei /care se 7nscrie 7n actul i 7n certi(icatul de natere0, precum i Pse=ulP persoanei /idem0, .a c6iar i P,rupa san,uinP< ali
+

Pentru alte de(initii ale starii civile vezi Tr. I(n')c&, Drept civil. Persoanele, +@A@, p-F> si urm-< R. Si,v'n, E. !2e(r+2e, /ctele de stare civila, d- Stiinti(ica, Hucuresti, +@D@< C. St'te)c&, Drept civil, +@C*, p- +D> si urm< D. L&-&,e)c&, /ctele de stare civila, -S- -, Hucuresti, +@F*< Erne)t L&-'n, Drept civil. Persoanele, Clu1-%apoca, +@FF, pp- +4+-+4)) $n dreptul roman, situatia persoanei era apreciata su. trei aspecte: status libetatis /starea de om li.er, eli.erat sau sclav0, status civitas /starea de cetatean roman, de latin sau de pere,rin0 si status familiae /situatia in (amilie, de pater (amilias, sui iuris ori alieni iuris04 Pu.licat 7n 5- 9(- nr- )F) din ++ noiem.rie +@@D i intrat 7n vi,oare la @* de zile de la pu.licare-

>A

autori au contestat 7ns aceste elemente ca (c2nd parte din coninutul noiunii de stare civil>Cert este c se=ul constituie un element esenial de identi(icare i individualizare a persoanei, iar locul naterii este, i el, un element suplimentar de identi(icare< dar ,rupa san,uin nu constituie un element de natur 1uridic, ci doar .iolo,ic i medical, ne(iind de natur a in(luena, prin el 7nsui, starea civil a persoaneiStarea civila este determinata de le,e- Persoana nu poate sa isi modi(ice direct starea civila, insa, prin indeplinirea anumitor acte, poate sa determine antrenarea anumitor sc6im.ari ale starii civile /poate sa se casatoreasca, poate sa nasca, sa adopte, sa divorteze etc0Ca noiune comple= i sintetic, 7n,lo.2nd mai multe drepturi i o.li,aii civile de natur e=trapatrimonial, starea civil prezint, ne7ndoielnic, toate acele caractere 1uridice despre care am vzut c sunt proprii drepturilor civile personale, e=trapatrimoniale: opoza.ilitate erga omnes, inaliena.ilitate, imprescripti.ilitate, personalitate i universalitate- #nele din aceste caractere se mani(est 7ns 7n mod particular /deose.it0 7n cadrul strii civile- Ast(el: a0 starea civil a persoanei este indivizibil!, ea nu poate (i scindat- 9 persoan cstorit are aceast stare civil nu numai 7n raport cu soul /soia0, ci 7n raporturile cu toi ceilali su.ieci de drept< copilul nscut din cstorie este privit ca av2nd (iliaia sta.ilit /prin prezumie le,al (a de soul mamei sale, nu numai 7n raport cu acesta /tatl su prezumat0, ci (a de toat lumea< etc- Acest caracter 1uridic -indivizi.ilitatea - este, 7n acelai timp, o consecin a opoza.ilitii erga omnes a strii civile.0 starea civil este indisponibil!, 7n sensul c persoana nu poate PdispuneP de ea, nu o poate nstr!ina prin act 1uridic, nici nu poate renun a la ea< acest
>

M. N. C()tin:.arile institu ii ale dreptului civil , Persoana fizic! i persoana juridic!& , ed- ), ditura Dacia, Clu1-%apoca, +@F>, pp- 4)C-4)F-

>D

caracter decur,e (iresc din caracterul inaliena.il al oricrui drept civil su.iectiv e=trapatrimonial- Aceasta nu 7nseamn, 7ns, c persoana nu poate sv2ri (apte sau 7nc6eia acte 1uridice de care le,ea lea, anumite modific!ri ale strii civile: cstoria, adopia, divorul etc-< dar aceste modi(icri se produc 7n temeiul le,ii, nu 7n temeiul voinei prii, ele neput2nd (i considerate a aduce vreo atin,ere principiului indisponi.ilitiic0 starea civil este imprescriptibil!, at2t e=tinctiv c2t i ac6izitiv - aa cum sunt toate drepturile personale, e=trapatrimoniale- Prin urmare, starea de persoan cstorit, ori de copil recunoscut de tatl su, nu se pierde, oric2t timp persoana nu s-ar (olosi de acea stare civil< tot ast(el, o stare civil nu se poate do.2ndi le,al, oric2t timp o persoan s-ar (olosi 7n (apt de ead0 starea civil are un caracter strict personal, neput2nd (i e=ercitat /utilizat0 pe cale de reprezentare- Prin e=cepie, 7ns, unele ac iuni de stare civil pot (i introduse sau continuate de ctre motenitori ori de ctre reprezentanii le,ali ai persoanei /de e=- aciunea 7n t,ada paternitii poate (i continuat de motenitori< cea 7n sta.ilirea paternitii copilului din a(ara cstoriei se pornete, 7n numele copilului, de ctre mam< etc-0e0 starea civil are un caracter de universalitate, 7n sensul c a.solut (iecare persoan are o anumit stare civil, (ie c este contient de acest (apt sau nu, (ie c se (olosete de acea stare civil sau nu< (0 de asemenea, starea civil are un caracter de legalitate, 7n sensul c ea este ,uvernat i sta.ilit prin le,e, iar nu prin voina individului- %ormele 1uridice 7n materie de stare civil - (iind edictate 7n interesul ,eneral al societii - au un caracter imperativ, neput2ndu-se dero,a de la elePosesia de stat /(olosina strii civile0 este o stare de (apt, o realitate, corespunztoare unei anumite stri civile- Cele doua nu tre.uiesc con(undate, caci, daca starea civila presupune statica, posesia de stat are in vedere dinamica atri.utului de identi(icare in discutie- Ast(el, atunci c2nd un copil poart numele
>C

prinilor si, este privit de acetia ca (iind al lor, este considerat de societate ca (iind (iul acestor prini - se spune c el are posesia de stat a unui copil din cstorie /sau, dup caz, din a(ara cstoriei, sau adoptat etc-0- Fr a putea duce, prin ea 7nsi, la do.2ndirea unei stri civile, posesia de stat este o realitate (aptic de care le,ea nu poate s nu in seama, recunosc2ndu-i, deci, unele e(ecte 1uridiceAst(el: a0 Primul e(ect al posesiei de stat 7l constituie prezumia c starea de (apt corespunde unei stri de drept, c, deci, persoana care (olosete o anumit stare civil are, 7n realitate, acea stare civil- Cu alte cuvinte, posesia de stat poate (i privit ca o dovad /mai e=act, ca o scutire de dovad0 a strii civilevident, aceast prezumie /mi1loc de dovad0 este suscepti.il de pro.a contrar, iar 7n cazul unei eventuale contestaii, starea civil va tre.ui s (ie dovedit cu acte de stare civil< dar 7n lipsa acestora, starea civil poate (i satis(ctor dovedit i prin posesia de stat, coro.orat cu alte pro.e /martori, etc-0.0 Al doilea - i cel mai important - e(ect 1uridic recunoscut de le,e posesiei de stat este acela c, atunci c2nd posesia de stat este con(orm cu actul de stare civil /de e=- copilul este 7nre,istrat ca (iind copil din cstorie al soilor-prini i are aceast posesie de stat, (iind considerat i tratat ca atare 7n (amilie i 7n societate0, le,ea prezum cu caracter a.solut c aceast stare civil este cea real, adevrat- Din unirea posesiei de stat cu actul de stare civil cruia aceast posesie 7i corespunde rezult, aadar, o prezumie ire(ra,a.il /a.solut, de necom.tut0 a e=istenei le,ale a acelei stri civile8n acest sens, art- A+ din Codul (amiliei dispune: ,,/+0 Copilul nu poate reclama o stare civil contrar aceleia care rezult din certi(icatul su de natere i (olosirea strii civile con(orme cu acest certi(icat- /)0 De asemenea, nimeni nu poate contesta starea civil a copilului care are (olosina unei stri civile con(orme cu certi(icatul su de natere;>F

Pentru a putea vor.i de e=istena unei anumite Pposesii de statP /sau P(olosina strii civileP, cum se e=prim C- (am-0, se cer a (i 7ntrunite trei elemente, denumite, pe scurt, cu termenii rmai din dreptul roman: nomen# tractatus si fama- Cu alte cuvinte, persoana care invoc posesia de stat tre.uie s poarte numele corespunztor strii civile pretinse, tre.uie s (ie tratat de ctre cei din 1ur ca (iind titularul strii civile (olosite i s (ie cunoscut i recunoscut 7n pu.lic ca av2nd acea stare civilDovada strii civile care rezult din posesia de stat con(orm cu actul de stare civil este a.solut, de necontestat, nici persoana respectiv i nici terele persoane ne(iind 7ndreptite a reclama sau a dovedi o alt stare civil, contrarCu toate acestea, 7n practic s-au ivit situaii 7n care s-a admis pro.a contrarvor.a de situaiile 7n care, din eroare sau prin (raud, s-a produs o su.stituire de copii: dou mame care nasc 7n aceeai maternitate i 7n acelai timp, pleac acas (iecare cu copilul nscut de cealalt8n mod constant, instanele au admis resta.ilirea adevrului, consider2nd c 7n aceste situaii dispoziiile art- A+ C- (am- ,,nu sunt aplica.ile---, 7ntruc2t--(olosirea strii civile nu mai este con(orm cu certi(icatul de natere;, cci (iecare copil (olosete starea civil ce corespunde certi(icatului de natere al celuilalt copil+< sau, alt(el spus, Peste admisi.il totui o aciune prin care se contest identitatea unei persoane, susin2ndu-se c s-a sv2rit o eroare sau o (raud prin su.stituirea copiilor, dup ce actul de natere a (ost 7ntocmit<--- 7ntr-o asemenea situaie, copilul, dei are o anumit posesie de stat, aceasta nu este con(orm certi(icatului su de natere, ci corespunde certi(icatului de natere al copilului cruia i-a (ost su.stituitP)-

+ )

A se vedea !ri.- 1ud- Sla1, dec- civ- nr- )C@?+@F*, 7n 3.3.D. nr. (;-<=-, p- D*!ri.- Suprem, sec- civ-, dec- nr- F*@?+@C@, 7n 1.D. -<><, p- C-

>@

Secti&ne' II. Inre+i)tr'ri,e *e )t're civi,' ,-. )otiune si feluri ale inregistrarilor 8nre,istrrile de stare civil sunt opera ii materiale /de care le,ea lea, e(ecte 1uridice0 constnd n consemnarea n scris a producerii ?e0isten ei) faptelor sau a nc+eierii actelor din care rezult! starea civil! a unei persoane# consemnare (cut de or,ane de stat competente n registrele de stare civil!, cu respectarea procedurii prevzute de le,ePotrivit art- A din "e,ea nr- ++@?+@@D, 7nre,istrrile de stare civil sunt de dou (eluri: - inre,istrari su. (orma intocmirii actelor de stare civila - inre,istrari su. (orma inscrierii de mentiuni mar,inale Principala (orm de 7nre,istrare 7n materie de stare civil este ntocmirea actelor de natere, a actelor de cstorie i a actelor de decesSe 7nscriu, prin men iune pe mar,inea actelor de stare civil 7ntocmite, orice acte, (apte sau 7mpre1urri care in(lueneaz sau modi(ic starea civil rezultat din actul 7ntocmit, ca, de e=-: sta.ilirea, t,duirea ori contestarea (iliaiei< adopia, des(acerea, 7ncetarea sau anularea adopiei< pierderea sau do.2ndirea ceteniei rom2ne< sc6im.area numelui< recti(icarea, completarea sau anularea actelor de stare civil, sc6im.area se=ului /art- >> din le,e08nre,istrrile de stare civil sunt or,anizate de stat, prin act normativ i sunt de competena unor or,ane de specialitate ale administraiei pu.lice locale - .irouri /sau o(icii, sau servicii0 de stare civil ale primriilor i pre(ecturilor, care in re,istrele de stare civil i e(ectueaz 7nre,istrrile 7n aceste re,istreC2nd naterea, decesul sau cstoria s-au produs 7n timpul unor cltorii cu vaporul ori cu avionul, 7n a(ara teritoriului Rom2niei, le,ea re,lementeaz posi.ilitatea e(ecturii 7nre,istrrilor corespunztoare de ctre comandantul navei sau aeronavei, 7n 1urnalul de .ord respectiv 7n carnetul de drum, ei (iind 7ns
A*

o.li,ai ca la sosirea 7n ar s 7nainteze un e=tras autoritii pu.lice locale a sectorului + al municipiului Hucureti care va 7ntocmi actul de stare civil- Pentru cetenii strini la cererea acestora i pentru persoanele (r cetenie care au domiciliul sau se ,sesc temporar pe teritoriul Rom2niei, 7nre,istrrile de stare civil se (ac 7n aceleai condiii ca pentru cetenii rom2ni8n s(2rit, 7ntocmirea actelor de stare civil pentru cetenii rom2ni a(lai 7n strintate se (ace la misiunile diplomatice sau la o(iciile consulare de carier ale Rom2niei sau la autoritile locale competente- Actele 7ntocmite de autoritile strine nu vor avea 7ns putere doveditoare 7n ar dec2t dac sunt transcrise 7n re,istrele de stare civil rom2ne, cu apro.area 5inisterului Administraiei i $nternelor- 8n caz de mo.ilizare, rz.oi sau participare la aciuni umanitare pot e(ectua 7nre,istrri ale actelor sau (aptelor de stare civil ale militarilor i personalului civil i cadrele militare desemnate de 5inisterul Aprrii %aionale ,$. @rganizarea inregistrarilor de stare civila 9r,anele competente sa e(ectueze inre,istrarile de stare civila sunt urmatoarele: - serviciile pu.lice comunitare de evidenta a persoanelor din su.ordinea cosiliilor 1udetene si locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Hucuresti, oraselor si comunelor, prin o(iteri de stare civila< - serviciul pu.lic comunitar de la locul de co.orare sau de.arcare, daca nasterea ori decesul au loc intr-un tren, pe o nava sau aeronava, in timpul unei calatorii in interiorul tarii< - comandantul navei sau aeronavei, daca nasterea casatoria sau decesul au loc in timpul unei calatorii in a(ara tarii, iar la sosirea in tara comandantul va inainta o copie certi(icata de pe inre,istrare catre serviciul pu.lic comunitar de evidenta a persoanelor la Sectorul + HucurestiA+

- reprezentantii diplomatici sau consulari ai Romaniei, care au competenta sa e(ectueze inre,istrari de stare civila privitoare la cetatenii romani a(lati in strainatate, precum si apatrizilorRe,istrele de stare civila se tin in doua e=emplare si se completeaza cu cerneala de culoare nea,ra- Primul e=emplar se pastreaza la serviciul pu.lic comunitar de evidenta a persoanelor or,anizat la nivelul consiliului local unde a (ost intocmit, iar cel de-al doilea se inainteaza spre pastrare serviciului pu.lic comunitar de evidenta a persoanelor or,anizat la nivelul consiliului 1udetean sau Consiliului Beneral al 5un- Hucuresti,(. 3egulile inregistrarilor de stare civila Re,istrele de stare civil se in 7n dou e=emplare, unul care se pstreaz dup completare la primria comunei, oraului, municipiului sau a sectorului unde s-a 7ntocmit, iar al doilea se 7nainteaz spre pstrare la Consiliul 1udeean sau la Consiliul Beneral al municipiului Hucureti, 7n termen de 4* de zile dup ce toate (ilele au (ost completate=ist trei feluri de re,istre de stare civil: unul pentru nateri, altul pentru c!s!torii i altul pentru decese8n oricare din aceste re,istre, (aptele sau actele de stare civil se 7nre,istreaz la cerere, pe .aza declara iei (cute 7n acest scop, de ctre persoana 7ndreptit sau o.li,at la aceasta, 7n scris sau ver.al, 7n limita termenelor anume prevzute de le,e- 8n cazul 7n care modi(icarea din statutul civil al unei persoane intervine ca urmare a unei 6otr2ri 1udectoreti sau unui act administrativ, acestea se comunic din o(iciu autoritii competente pentru e(ectuarea pe .aza lor a 7nre,istrrilor corespunztoare8ntocmirea actelor de stare civil i 7nscrierea meniunilor se (ac 7n lim.a rom2n, (olosindu-se al(a.etul latin, iar o(ierul de stare civil are o.li,aia de a veri(ica realitatea coninutului declaraiei i concordana acesteia cu actele de
A)

identitate, certi(icatele de stare civil i celelalte 7nscrisuri prezentate- 8n actul de natere, numele i prenumele titularului se scriu 7n lim.a matern, dar tot cu (olosirea al(a.etului latinDac dele,atul de stare civil sau primarul refuz! s e(ectueze 7nre,istrarea, persoana nemulumit poate sesiza 1udectoria 7n raza creia domiciliaz /art- +*, "e,ea nr- ++@?+@@D09rice 7nre,istrare (cut 7n re,istrul de stare civil de o persoan necompetent /ne7ndreptit0, este nul, 7ns dac persoana respectiv a e=ercitat n mod public atri.uia de o(ier de stare civil, 7nre,istrarea (cut rm2ne vala.il, c6iar dac acea persoan nu avea, 7n realitate, aceast calitate o(icial /art- C0- Aceste dispoziii consacr e=pres o e=cepie de la principiul potrivit cruia un act nul nu poate produce e(ecte, 1usti(icat de e=istena unei erori comune i invinci.ile, rezultatul (iind acela de a recunoate valoare 1uridic unei aparene create 7n acest mod8n actele de stare civil nu se pot (ace tersturi, rzuiri, prescurtri sau adu,iri, orice anulare, modi(icare, recti(icare sau completare a unei 7nre,istrri put2ndu-se (ace ,,numai 7n temeiul unei 6otr2ri 1udectoreti de(initive i irevoca.ile; /art- AC0Pe .aza actelor de stare civil (cute 7n re,istrele de stare civil, se eli.ereaz titularilor sau reprezentanilor le,ali ai acestora certi(icate de natere i de cstorie, respectiv mem.rilor de (amilie sau altor persoane 7ndreptite, certi(icate de decesAceste certi(icate sunt 7nscrisuri doveditoare, reproduc2nd elementele eseniale ale actului de stare civil 7ntocmit 7n re,istru< ele nu sunt acte de stare civil, ci simple copii dup actele ori,inale din re,istru- Cu toate acestea, ele (ac dovada deplin a strii civile, la (el ca actele ori,inalele nu pot (i 7ns reinute de alte or,ane sau persoane< or,anele, instituiile sau persoanele 7ndreptite s pretind dovada strii civile a unei persoane vor putea reine doar copii le,alizate
A4

dup aceste certi(icate, sau c6iar copii simple, certi(icate pentru con(ormitate de 7nsui cel care le reine, dup con(runtarea lor cu ori,inalul prezentat 7n acest scop de titularul strii civilePe l2n, aceste re,uli ,enerale, "e,ea nr- )C)?)**> sta.ilete i unele re,uli speciale re(eritoare la anumite 7nre,istrri, i anume: Art. :< /+0 Certi(icatul medical constatator al naterii, at2t pentru copilul nscut viu, c2t i pentru copilul nscut mort, se 7ntocmete 7n termen de )> de ore de la natere/)0 Rspunderea pentru 7ndeplinirea o.li,aiei prevzute la alin- /+0 revine medicului care a asistat sau a constatat naterea i medicului e( de secie/40 C2nd naterea a avut loc 7n a(ara unitilor sanitare, medicul de (amilie av2nd ca.inetul 7nre,istrat 7n raza teritorial unde a avut loc naterea este o.li,at ca, la cererea oricrei persoane, 7n termen de )> de ore, s constate naterea copilului, dup care s 7ntocmeasc i s eli.ereze certi(icatul medical constatator al naterii copilului, c6iar dac mama nu este 7nscris pe lista ca.inetului suArt. ::/+0 8n situaia 7n care copilul este prsit de mam 7n maternitate, unitatea medical are o.li,aia s sesizeze tele(onic i 7n scris direcia ,eneral de asisten social i protecia copilului i or,anele de poliie, 7n termen de )> de ore de la constatarea dispariiei mamei/)0 8n termen de A zile de la sesizarea prevzut la alin- /+0, se 7ntocmete un proces-ver.al de constatare a prsirii copilului, semnat de reprezentantul direciei ,enerale de asisten social i protecia copilului, reprezentantul poliiei i al maternitii< c2nd starea de sntate a copilului permite e=ternarea, 7n .aza procesului-ver.al, direcia ,eneral de asisten social i protecia copilului va sta.ili msura plasamentului 7n re,im de ur,en pentru copil/40 8n termen de 4* de zile de la 7ntocmirea procesului-ver.al, poliia este o.li,at s 7ntreprind veri(icrile speci(ice privind identitatea mamei i s
A>

comunice rezultatul acestor veri(icri direciei ,enerale de asisten social i protecia copilului/>0 8n situaia 7n care mama este identi(icat, direcia ,eneral de asisten social i protecia copilului va asi,ura consilierea i spri1inirea acesteia 7n vederea realizrii demersurilor le,ate de 7ntocmirea actului de natere/A0 8n situaia 7n care, 7n urma veri(icrilor e(ectuate de poliie, nu este posi.il identi(icarea mamei, direcia ,eneral de asisten social i protecia copilului transmite serviciului pu.lic de asisten social 7n a crui raz administrativteritorial s-a produs naterea dosarul cuprinz2nd certi(icatul medical constatator al naterii, procesul-ver.al prevzut la alin- /)0, dispoziia de plasament 7n re,im de ur,en i rspunsul poliiei cu rezultatul veri(icrilor/D0 8n termen de A zile de la primirea documentaiei prevzute la alin- /A0, serviciul pu.lic de asisten social are o.li,aia de a o.ine dispoziia de sta.ilire a numelui i prenumelui copilului, 7n con(ormitate cu prevederile "e,ii nr- ++@?+@@D cu privire la actele de stare civil, cu modi(icrile ulterioare, i de a (ace declaraia de 7nre,istrare a naterii la serviciul de stare civil competent/C0 Dup 7nre,istrarea naterii copilului, serviciul pu.lic de asisten social are o.li,aia de a transmite direciei ,enerale de asisten social i protecia copilului actul de 7nre,istrare a naterii copiluluiArt. :=/+0 8n situaia copilului ,sit, precum i a celui prsit de prini 7n alte uniti sanitare, a crui natere nu a (ost 7nre,istrat, o.li,aia de a realiza demersurile prevzute de le,e pentru 7nre,istrarea naterii copilului revine serviciului pu.lic de asisten social 7n a crui raz administrativ-teritorial a (ost ,sit sau prsit copilul/)0 =pertiza medico-le,al necesar pentru 7nre,istrarea naterii copilului este ,ratuit-

AA

Art. :;/+0 #nitile sanitare, unitile de protecie social, serviciile de 7n,ri1ire de tip rezidenial, entitile (r personalitate 1uridic, alte persoane 1uridice, precum i persoane (izice, care interneaz sau primesc 7n 7n,ri1ire (emei ,ravide ori copii care nu posed acte pe .aza crora s li se poat sta.ili identitatea, sunt o.li,ate s anune, 7n termen de )> de ore, 7n scris, autoritatea administraiei pu.lice locale 7n a crei raz 7i au sediul sau, dup caz, domiciliul, 7n vederea sta.ilirii identitii lor/)0 Cel care ia un copil pentru a-l 7n,ri1i sau prote1a temporar, p2n la sta.ilirea unei msuri de protecie 7n condiiile le,ii, are o.li,aia de a-l 7ntreine i, 7n termen de >F de ore, de a anuna autoritatea administraiei pu.lice locale 7n a crei raz teritorial 7i are sediul sau domiciliul8nre,istrarea sta.ilirii (iliaiei se (ace potrivit art- >A din le,e, prin meniune pe mar,inea actului de natere i dup caz, de cstorie i de deces, din o(iciu - pe .aza comunicrii primite de la or,anul care a emis actul - sau la cererea celui interesat, pe .aza actului de recunoatere sau a 6otr2rii 1udectoreti de(initive i irevoca.ile- Certi(icatele eli.erate anterior se retra, i se anuleaz, eli.er2ndu-se altele noi, cu meniunile 7nscrise 7n actele de stare civil8n cazul adopiei+, Jpe .aza 6otr2rii 1udectoreti irevoca.ile de 7ncuviinare a adopiei, serviciul de stare civil competent 7ntocmee, 7n condiiile le,ii, un nou act de natere al copilului, 7n care adoptatorii vor (i trecui ca (iind prinii si (ireti- Eec6iul act de natere se va pstra, menion2ndu-se pe mar,inea acestuia 7ntocmirea noului act;Dac adopia este anulat sau des(cut, despre aceasta se (ace de asemenea meniune at2t pe actul de natere iniial c2t i, dup caz, pe acela 7ntocmit 7n urma adopiei, pe actul de cstorie, precum i pe actele de natere ale copiilor minori ai adoptatului-

Art- A4, alin- A al "e,ii nr- )C4?)**> cu privire la re,imul 1uridic al adopiei

AD

8nre,istrarea cstoriei+ se (ace pe .aza declaraiei de cstorie (cut personal de viitorii soi 7n condiiile de solemnitate i pu.licitate care vor (i studiate la materia dreptului (amiliei- Actul de cstorie se 7ntocmete 7ndat dup 7nc6eierea cstoriei i se semneaz de soi /cu numele de (amilie pe care s-au 7nvoit s-l poarte 7n timpul cstoriei0 i de dele,atul de stare civil- Potrivit practicii 1udiciare, omisiunea de a se 7nre,istra i 7ntocmi actul de cstorie nu atra,e nulitatea acesteia, 7nre,istrarea put2ndu-se (ace i ulterior)%oua re,lementare prevede e=pres omisiunea 7ntocmirii actului, /7n cazul 7n care soii i-au dat consimm2ntul, 7n (aa o(ierului de stare civil0, ca o cauz de 7ntocmire ulterioar a actului de cstorie, printr-o procedur administrativ8nre,istrarea divorului se (ace din o(iciu, prin meniune pe mar,inea actului de cstorie, pe .aza dispozitivului 6otr2rii de divor, comunicat din o(iciu de ctre instana care a 1udecat cauza 7n (ond- 8n acelai mod se 7nre,istreaz i 7ncetarea cstoriei prin decesul sau prin declararea 1udectoreasc a morii unuia dintre soi /art- >F08nre,istrarea sc6im.rii numelui /de (amilie ori a prenumelui0 pe cale administrativ, precum i a acordrii sau pierderii ceteniei rom2ne se (ace prin meniuni pe mar,inea actului de natere /i, dac e cazul, i pe mar,inea actului de cstorie0, pe .aza comunicrii (cute de or,anul care a apro.at sc6im.area, sau la cererea celui interesat- Pe .aza meniunii, se eli.ereaz celui 7n cauz noi certi(icate8nre,istrarea decesului se (ace prin 7ntocmirea actului de deces, 7n temeiul declaraiei 7nsoite de certi(icatul constatator al decesului eli.erat de un medic autorizat, 7n re,istrul pentru decese de la locul unde s-a produs moartea< declaraia tre.uie (cut 7n termen de 4 zile de la deces, iar 7n cazul unei mori violente, sinucidere, accident sau 7n cazul descoperirii unui cadavru, 7n termen de >F de ore
+ )

Art- )C-44 din "e,ea nr- ++@?+@@D prin 7ntocmirea actului de cstorie A se vedea, e=empli(icativ, 7n acest sens: !ri.- Suprem, sec- civ-, dec- nr- +C)+ din )@ sept- +@C@, 7n C-D- +@C@, p+4F-+>+< idem, dec- nr- @@A din 4 sept- +@D), 7n J-%- nr- F?+@D4, p- +DD< etc-

AC

din momentul decesului sau din momentul ,sirii cadavrului, (iind nevoie 7ns 7n acest caz i de o dovad eli.erat de poliie sau de parc6et din care s rezulte c aceste autoriti au (ost sesizate despre decesDup e=pirarea acestor termene, 7nre,istrarea morii se poate (ace numai cu apro.area parc6etului local- 8n toate cazurile, primria eli.ereaz - pe l2n, certi(icatul de deces - i o adeverin care con(irm e(ectuarea 7nre,istrrii decesului, adeverin indispensa.il pentru 7n6umarea sau incinerarea celui decedat8n cazul ne,sirii i nee=aminrii cadavrului, 7nre,istrarea decesului se poate (ace numai pe .aza unei 6otr2ri 1udectoreti de declarare a morii+- 8n acest caz, 7nre,istrarea decesului se (ace din o(iciu, la primria locului de natere al celui declarat mort, a domiciliului celui declarat mort, dac actul su de natere a (ost 7ntocmit 7n strintate, respectiv a domiciliului persoanei care a solicitat declararea morii, dac locul naterii i domiciliul celui declarat mort nu sunt cunoscuteDin re,lementarea le,al a di(eritelor cate,orii de 7nre,istrri rezult c acestea sunt Mcentralizate; su. (orma unor meniuni pe actul de natere, adevrat ta.lou al strii civile a persoanei- Pe actul de natere se (ac meniuni re(eritoare la toate modi(icrile intervenite 7n statutul civil: cstorie, divor, adopie, sc6im.area numelui, deces, etc-, pe .aza comunicrilor (cute de autoritile care au dispus asupra acestora%imeni nu poate retine certi(icatele de stare civila ale persoanei, indi(erent de natura acestora- De asemenea, pe ele este interzis a se (ace mentiuni, stersaturi, prescurtari ori adau,iri, altele decat in cazurile prevazute de le,e)-

+ )

A se vedea !ri.- Suprem, col- civ-, dec- nr- +)4C din D oct- +@D), 7n J-%- nr- @?+@D4, p- +C)Art- D alin- > din "e,ea nr- ++@?+@@D

AF

Secti&ne' III. Acte,e *e )t're civi,' ,-. )otiunea si natura juridica a actelor de stare civila Actele de stare civila sunt acele acte /instrumentum0 din re,istrele de stare civila in care sunt consemnate, de catre or,anele cu atri.utii de stare civila, in conditiile le,ii, elementele starii civile+$n sens restrans, actele de stare civila sunt numai actul de nastere, actul de casatorie si actul de deces$n sens lar,, se includ in cate,oria actelor de stare civila si certi(icatele eli.erate pe .aza celor trei acte enumerate anterior, precum si duplicatele acestor acte, eli.erate in conditiile le,iiActele de stare civila au natura 1uridica mi=ta )- Pentru dreptul civil ele reprezinta o cate,orie de inscrisuri autentice, in acest sens vor.ind despre ele si art-+ din "e,ea ++@?+@@D: ,,actele de stare civila sunt inscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane;- $n alta ordine de idei, pentru dreptul administrativ actul de stare civila este, pe de o parte, inscrisul doveditor /instrumentum0 al actului administrativ individual /ne,otium0 care este inre,istrarea de stare civila, iar, pe de alta parte, un mi1loc de evidenta a populatiei,$. 3egimul juridic al actelor de stare civila 8n mod concret, actul de stare civil 7n 7nelesul de care ne ocupm 7l constituie (ila din re,istrul de stare civil /de nateri, cstorii sau decese0, completat de dele,atul de stare civil- Ca natur 1uridic, actele de stare civil sunt 7nscrisuri autentice, care servesc at2t ca mi1loc de individualizare a persoanei (izice prin elementele de stare civil pe care le atest, c2t i ca mi1loace de pro. a
+

!. B(r(i, Drept civil. Partea generala. Persoanele, editia a > - a, revizuita si adau,ita, d- Gaman,iu, Hucuresti, )*+*, p- 4F@) $dem-

A@

acestor elemente- Ca acte autentice, actele de stare civil au o putere doveditoare a.solut, (c2nd dovada p2n la 7nscrierea 7n (als pentru toate meniunile 7nscrise pe .aza propriilor constatri ale dele,atului de stare civilCu privire 7ns la men iunile 7nscrise pe .aza declaraiilor (cute /deci cu privire la coninutul acestor declaraii0, actele de stare civil (ac dovada numai p2n la pro.a contrar /art- +>0- De pild, 7nre,istrarea unei recunoateri voluntare de paternitate (ace dovada deplin, p2n la 7nscrierea 7n (als, cu privire la 7mpre1urarea c .r.atul A s-a prezentat personal 7n (aa dele,atului de stare civil, a (ost identi(icat prin veri(icarea .uletinului su de identitate, a cerut 7nre,istrarea recunoaterii sale c este tatl copilului B i a semnat declaraia i 7nre,istrarea (cut< dar ea (ace dovad numai p2n la pro.a contrar cu privire la (aptul c .r.atul A este 7ntr-adevr tatl copilului pe care-l recunoate, cci orice persoan interesat poate s conteste recunoaterea, (c2nd dovada c ea nu corespunde adevruluiActele de stare civil, ca i orice 7nscrieri (cute pe acestea 7n temeiul unei 6otr2ri 1udectoreti de(initive i irevoca.ile sau al unui act administrativ sunt opoza.ile er,a omnes, deci oricrei persoane, p2n la pro.a contrar, consecin a caracterului a.solut i indivizi.il al strii civile/nularea 7nre,istrrilor de stare civil se poate (ace numai 7n temeiul unei 6otr2ri 1udectoreti rmase de(initive i irevoca.ile+Gotr2rea de anulare poate (i pronunat la cererea persoanei interesate, a autoritii administraiei pu.lice locale, a consiliului 1udeean sau a parc6etului, dispoziiile le,ale privitoare la starea civil (iind de ordine pu.lic i deci imperative, aa 7nc2t 7nclcarea lor atra,e sanciunea nulitii a.solute a actuluiCompetena de soluionare revine 1udectoriei de la domiciliul sau sediul

MDele,atul de stare civil nu este 7ndreptit, din iniiativ proprie sau la cererea unei persoane, s e(ectueze anularea, recti(icarea sau completarea unei 7nre,istrri, at2ta timp c2t nu e=ist o 6otr2re 1udectoreasc rmas de(initiv care s autorizeze acest (apt; /!ri.- Suprem, col- civ-, dec- nr- )FD din @ (e.r- +@DF, 7n 1.D. -<C=, p- AF0-

D*

reclamantului, iar 1udecarea se (ace pe .aza cercetrilor e(ectuate de poliie i cu ascultarea concluziilor procurorului /art- AC din "e,ea nr- ++@?+@@D0"e,ea nu enumer cazurile 7n care actele de stare civil sunt lovite de nulitate, dar 7n .aza dreptului comun, 7n practica 1udiciar s-au evideniat, mai (recvent, c2teva asemenea cazuri: - 7nre,istrarea s-a (cut de o persoan necompetent /cu e=cepia cazului 7n care acea persoan a 7ndeplinit 7n mod pu.lic atri.uiile de dele,at de stare civil, c2nd se aplic principiul ,,error communis (acit 1us;, 7nre,istrarea ast(el (cut rm2n2nd vala.il0+- 7nre,istrarea nu s-a (cut 7n re,istrul de stare civil /ci 7ntr-un alt re,istru, sau pe o (oaie volant etc-0)- 7nre,istrarea privete un act sau (apt 1uridic care nu s-a produs< - 7nre,istrarea s-a (cut pe .aza unui act 1uridic /cstorie, 7n(iere etc-0 care ulterior a (ost anulat< (irete, anularea actului 1uridic /ne,otium0 impune anularea i a 7nre,istrrii /instrumentum0< - 7nre,istrarea prin reconstituire se anuleaz 7n cazul 7n care, ulterior, se procur actul ori,inal care a (ost reconstituit43ectificarea# modificarea i completarea actelor de stare civil este re,lementat de acelai art- AC din "e,ea nr- ++@?+@@D ca un mi1loc 1uridic de 7ndreptare sau 7nlturare a eventualelor erori strecurate 7n actul de stare civil cu ocazia 7nre,istrrii- Recti(icarea 7nseamn corectarea, 7nlocuirea unei meniuni ,reite cu cea real, iar completarea 7nseamn 7nre,istrarea unei meniuni care, iniial (usese omis< cele dou operaii - recti(icarea i completarea - au 7ns aceeai natur 1uridic- %oiunea de modi(icare a actului de stare civil, introdus prin noua re,lementare se re(er la sc6im.area unor meniuni din act, care au (ost
+ )

Aceast e=cepie este re,lementat e=pres de art- C din "e,ea nr- ++@?+@@DA se vedea 7n acest sens D. L&-&,e)c&, op. cit. /+@F*0, p- +*>4 A se vedea 7n acest sens: !ri.- Suprem, col- civ-, dec- nr- +++* din )C oct- +@DA, 7n C-D- +@DA, p- FA< idem# decnr- >@+ din @ mai +FDD, 7n C-D- +@DD, p- F*-

D+

corect 7nscrise iniial, dar care nu mai corespund situaiei reale, sc6im.are (cut tocmai pentru a le pune de acord cu aceast nou situaie- ste cazul, de e=emplu, a meniunii privitoare la se=ul persoanei, dac acesta a (ost corect 7nre,istrat, dar a (ost modi(icat ulteriorPotrivit le,ii, recti(icarea, modi(icarea sau completarea actelor de stare civil se poate o.ine printr-o aciune adresat instanelor 1udectoreti /art- AC, AF0, aciune creia 7i sunt aplica.ile aceleai re,uli menionate mai sus pentru aciunea 7n anulare!re.uie reinut c o.iectul aciunii 7n anulare, recti(icare, modi(icare sau completare 7l constituie 7n mod direct i e=clusiv actele de stare civil din re,istre, pe care apoi se (ace meniune, pe .aza 6otr2rii 1udectoreti- C2nd 7nre,istrrile din re,istru sunt corecte, dar este eronat sau incomplet doar certi(icatul de stare civil eli.erat pe .aza actului, recti(icarea sau completarea acestui certi(icat se dispune i se e(ectueaz direct de ctre primria care l-a eli.erat, (r a (i nevoie de aciune i 6otr2re 1udectoreasc, ci doar de o simpl cerere adresat or,anului emitent, care are o.li,aia de a eli.era certi(icatele 7n strict concordan cu actele de stare civil ori,inale+/c iunile n anulare# rectificare i completare a actelor de stare civil!# n raport cu ac iunile de stare civil!- Aceste dou cate,orii de aciuni nu se con(und, ci sunt distincte i se deose.esc 7ntre ele prin mai multe trsturi distinctive: a0 7n primul r2nd, ele au un o.iect di(erit: aciunile 7n anulare, recti(icare i completare a actelor de stare civil se re(er doar la 7nre,istrrile de stare civil, la actele de stare civil privite ca instrumentum, 7n timp ce aciunile de stat au ca o.iect nemi1locit un element al strii civile, ca act 1uridic /ne,otium0 sau (apt 1uridic ,enerator de e(ecte de stare civil- Ast(el, dac un act de cstorie a (ost 7nre,istrat de un (uncionar necompetent, ori 7ntr-un caiet, iar nu 7n re,istrul de cstorii, tre.uie introdus o aciune 7n anularea 7nre,istrrii, (r ca, prin e(ectul
+

A se vedea 7n acest sens Decizia nr- @ din +D iunie +@D+ a Plenului !ri.unalului Suprem, 7n C.D. :@A:, p- FA-

D)

acestei aciuni /respectiv a 6otr2rii prin care ea ar (i admis0 s se anuleze 7nsi cstoria ca act 1uridic< dac 7ns se urmrete des(iinarea 7nsi a cstoriei ca act 1uridic /de e=-, (iindc a (ost 7nc6eiat 7n urma unui viciu de consimm2nt0, atunci tre.uie introdus o aciune de stat, o aciune 7n anularea cstoriei, urm2nd ca, dac ea va (i admis i se va anula cstoria, s se anuleze, pe cale de consecin, i 7nre,istrarea ei.0 7n al doilea r2nd, aciunile 7n recti(icarea i cele 7n anularea actelor /7nre,istrrilor0 de stare civil produc e(ecte numai asupra cuprinsului acestor acte sau 7nre,istrri, (r s a(ecteze 7n nici un (el 7nsi starea civil a persoanei, 7n timp ce, dimpotriv, aciunile de stat produc e(ecte direct i nemi1locit asupra strii civile, pe care o modi(ic /modi(icare ce tre.uie consemnat prin 7nre,istrarea meniunii corespunztoare 7n actele de stare civil0c0 7n al treilea r2nd, 7ntre cele dou cate,orii de aciuni e=ist i unele deose.iri de ordin procedural< ast(el: - competena teritorial este di(erit: la aciunile 7n anulare sau recti(icare este competent instana de la domiciliul reclamantului+, 7n timp ce la aciunile de stat civil competena teritorial poate reveni instanei de la domiciliul p2r2tului, celei de la ultimul domiciliu comun al soilor care divoreaz etc- aciunile 7n recti(icare i anulare, sunt 7ntotdeauna imprescripti.ile, 7n timp ce unele aciuni de stat pot (i supuse prescripiei /cum este aciunea 7n anularea cstoriei, ori cea 7n sta.ilirea, sau 7n t,duirea paternitii0< - o.iectul pro.ei va (i di(erit: la aciunile 7n recti(icare tre.uie dovedit doar neconcordana 7ntre 7nre,istrare i starea civil necontestat a persoanei, pe c2nd la aciunile de stat tre.uie dovedite 7nsei elementele strii civile la care se re(er aciunea /de e=- paternitatea0Practica 1udiciar a avut ocazia s (ac o serie de precizri privind natura unor aciuni, insu(icient conturate- Ast(el, s-a considerat ca (iind o aciune 7n
+

A se vedea !ri.- Suprem, sec- civ-, dec- nr- +C)F din )D oct- +@F), 7n R-R-D- nr- ++?+@F4, p- DC-

D4

recti(icare aceea care tindea la 7nlturarea unei neconcordane 7ntre cele dou e=emplare ale re,istrului de stare civil+< aciunea pentru 7nlturarea numelui tatlui din actul de natere al copilului, dac 7nscrierea numelui s-a (cut (r veri(icarea strii civile reale a copilului i (r o declaraie personal de recunoatere a paternitii sau o 6otr2re 1udectoreasc de sta.ilire a paternitii )< tot ast(el, aciunea pentru modi(icarea numelui tatlui trecut eronat 7n re,istre /de e=-, soul mamei se numea Petru, dar 7n re,istru s-a scris Pavel04< etc3econstituirea actelor de stare civil! este posi.il, potrivit art- A) din "e,ea nr- ++@?+@@D, atunci c2nd un act de stare civil a e=istat, dar el nu poate (i procurat, datorit unor 7mpre1urri anume prevzute de le,e, i anume: a0 re,istrele de stare civil au (ost pierdute sau distruse, 7n totalitate sau 7n parte- "e,ea se re(er la situaia 7n care au (ost pierdute sau distruse am.ele e=emplare ale re,istrului, pentru c 7n cazul 7n care unul din e=emplare e=ist, cel pierdut sau distrus este 7nlocuit printr-o copie dup cel e=istent, certi(icat pentru con(ormitate de o(ierul de stare civil.0 actul de stare civil a (ost 7ntocmit 7n strintate i nu poate (i procurat certi(icatul sau e=trasul de pe acel actProcedura reconstituirii este administrativ, iar nu 1udectoreasc /actul este re(cut, la cerere, de primria competent0 i ea privete numai actele de natere, cstorie sau deces, iar nu i meniunile pe mar,inea acestora- Cererea se rezolv prin dispoziie a primarului, 7mpotriva creia 7ns se poate (ace contestaie la instana de 1udecat 7n raza creia 7i are sediul autoritatea emitentProcedura reconstituirii are un caracter cu totul e=cepional, ea put2nd (i promovat numai 7n cazurile e=pres prevzute de le,e- Dac, ulterior reconstituirii, actul ori,inal 7ntocmit 7n strintate este, totui, procurat, va tre.ui s (ie anulat actul reconstituit, deoarece 7n caz contrar s-ar a1un,e la situaia inadmisi.il ca
+ )

A se vedea, e=empli(icativ, !ri.- Suprem, col- civ-, dec- nr- >) din +F ian- +@DA, 7n C-D- +@DA, p- C@A se vedea, e=empli(icativ, !ri.- Suprem, col- civ-, dec- nr- +4AF din )* nov- +@D>, 7n C-D- +@D>, p- D+4 A se vedea, e=empli(icativ, !ri.- Suprem, col- civ-, dec- nr- +CF* din +A nov- +@D*, 7n "-P- nr- C?+@D+, p- @A-

D>

aceeai persoan s posede dou acte de stare civil pentru acelai (apt supus 7nre,istrrii+Dntocmirea ulterioar! /7n condiii dero,atorii de la dreptul comun0 a actelor de stare civil este re,lementat de le,e 7n dou cazuri speciale: atunci c2nd 7ntocmirea actului de natere sau de deces a (ost omis, dei au (ost depuse actele necesare i respectiv atunci c2nd 7ntocmirea actului de cstorie a (ost omis, dei a (ost luat consimm2ntul soilor, de ctre dele,atul de stare civil- Procedura aplica.il este comun cu aceea pentru reconstituirea actelor de stare civil%u se va putea aplica aceast procedur atunci c2nd nici nu s-a (cut declaraia de natere sau de deces - c2nd 7nre,istrarea ulterioar este supus condiiilor speciale menionate anterior - ori c2nd soii nu i-au dat consimm2ntul la cstorie- %edeclararea 7n condiiile i termenele prevzute de le,e a naterii sau decesului unei persoane, de ctre persoanele care au aceast o.li,aie constituie de alt(el contravenie, potrivit art- D) lit- . din "e,ea nr- ++@?+@@DSecti&ne' IV. Acti&ni,e *e )t're civi,' ,-. )otiunea si delimitarea actiunilor de stare civila Aciunile de stare civil /aciunile de stat0 sunt acele aciuni /mi1loace de aprare a drepturilor civile0 adresate 1ustiiei prin care se urmrete sta.ilirea sau modi(icarea unuia sau a unora dintre elementele strii civile a unei persoane- 9 alta de(initie spune ca actiunile de stare civila sunt acele actiuni care au ca o.iect elementele de stare civila)Actiunile de stare civila nu tre.uie con(undate cu actiunile in 1ustitie ce privesc anularea, modi(icarea si completarea actelor de stare civila, ori a
+

A se vedea !ri.- Suprem, col- civ-, dec- nr- +++* din )C oct- +@DA, 7n J-%- nr- +?+@DD, p- +AD< idem, dec- nr- A@+ din F mai +@DD, 7n J-%- nr- @?+@DD, p- +A@< etc) !. B(r(i, Drept civil. Partea generala. Persoanele, editia a > - a, revizuita si adau,ita, d- Gaman,iu, Hucuresti, )*+*, p- 4@4-

DA

mentiunilor inscrise pe mar,inea acestora 4- Criteriul principal de di(erentiere il constituie o.iectul actiunii- Actiunea in stare civila are ca o.iect un element al starii civile, pe cand actiunea re(eritoare la anularea, modi(icarea sau completarea actelor de stare civila ori a mentiunilor inscrise pe mar,inea acestora are ca o.iect inre,istrarea de stare civila, deci nu priveste starea civila, ci doar modul in care aceasta a (ost inre,istrata in re,istrele de stare civila,$. 1lasificarea actiunilor de stare civila A- Dup o.iectul lor, aciunile de stare civil se 7mpart 7n: a0 /c iuni n reclama ie de stat, prin care o persoan cere 1ustiiei s i se recunoasc /ori sta.ileasc0 o stare civil, alta dec2t cea aparent- De pild, aciunea prin care un copil din a(ara cstoriei cere s i se sta.ileasc 1udectorete paternitatea (a de un anumit .r.at, care este tatl su din a(ara cstoriei< sau aciunea prin care un copil ,sit i 7nre,istrat ca nscut din prini necunoscui cere s i se sta.ileasc maternitatea (a de (emeia care l-a nscut i care este 7n realitate mama sa.0 /c iuni n contesta ie de stat , sunt cele prin care se urmrete s se 7nlture o anumit stare civil, aparent, contest2ndu-se c ea ar corespunde realitiiAa este, de pild, aciunea 7n t,ada paternitii /art- A> C- (am-0, prin care soul unei (emei cstorite care a dat natere unui copil - so prezumat de le,e ca (iind tatl acelui copil - cere instanei s 7nlture aceast prezumie le,al, 7nveder2nd c este cu neputin ca el s (ie tatl copilului< tot aa este aciunea prin care o persoan interesat contest (iliaia unui copil din a(ara cstoriei, ce (usese sta.ilit prin recunoatere voluntar, 7nveder2nd c acea recunoatere nu corespunde realitii /art- AF C- (am-0-

Eezi C. B'5'n+i&, I. R()ettiCB','ne)c&, A,. B'ic(i'n&, Tratat de drept civil roman# vol. II, pp- 4>+-4>4-

DD

(ectele admiterii unei aciuni 7n reclamaie de stat, sau a unei aciuni 7n contestaie de stat sunt retroactive, 7n sensul c starea civil reclamat i recunoscut prin 6otr2rea instanei este considerat a (i (ost, de la .un 7nceput, starea civil real a persoanei, respectiv c starea civil contestat /t,duit0 este considerat a nu (i e=istat niciodat, persoana respectiv do.2ndind i pentru trecut - o alt stare civil dec2t aceea aparent, 7nlturat prin admiterea aciuniic0 /c iunile n modificare de stat sunt cele care tind s sc6im.e numai pentru viitor starea civil e=istent 7n momentul introducerii lor, 7nlocuind-o cu o stare civil di(erit+H- Dup un alt criteriu - acela al persoanelor 7ndreptite s le e=ercite aciunile de stare civil se clasi(ic 7n: - aciuni care pot (i introduse de orice persoan interesat /cum sunt aciunile de contestarea recunoaterii de (iliaie, aciunile de nulitate a.solut a cstoriei sau a 7n(ierii etc-0< - aciuni care pot (i intentate numai de persoanele e=pres i limitativ prevzute de le,e, cum sunt aciunea 7n sta.ilirea (iliaiei, cea 7n t,duirea paternitii, cea 7n des(acerea sau anularea /nulitate relativ0 adopiei, etc- 7n (ine, aciuni care pot (i intentate numai de ctre titularul strii civile respective /cum sunt, de pild, aciunea de divor sau aciunea de anularea cstoriei /nulitate relativ0Aciunile de stare civil prezint urmtoarele caractere 1uridice: sunt indisponi.ile< sunt imprescripti.ile< au un caracter strict personal- Indisponibilitatea aciunilor de stare civil semni(ic (aptul c titularul dreptului la aciune nu este 7ndreptit s o cedeze ori s tranzacioneze cu privire la o.iectul cauzei /adic, cu privire la elementul strii civile la care aciunea se
+

Ast(el sunt, de pild, aciunile de divor /des(acerea cstoriei0 i cele de des(acere a 7n(ierii, a cror admitere modi(ic doar pentru viitor starea civil /de persoan cstorit, respectiv 7n(iat0 a prii 7n cauz-

DC

re(er0- De e=- mama nu poate renuna la aciunea 7n sta.ilirea paternitii copilului su minor /nici mcar cu 7ncuviinarea autoritii tutelare0, cci este vor.a de un drept personal nepatrimonial al copilului, care este - prin natura sa - inaliena.il- Imprescriptibilitatea aciunilor de stare civil 7nseamn c ele pot (i introduse oric2nd, ne(iind supuse prescripiei e=tinctive, aa cum nu sunt supuse acestei prescripii nici drepturile e=trapatrimoniale ocrotite prin aceste aciunitim 7ns, de la materia prescripiei, c - prin e=cepie de la acest caracter - e=ist totui unele aciuni de stare civil care se prescriu, tre.uind s (ie introduse 7ntr-un anumit termen, relativ scurt: aciunea 7n anularea cstoriei pentru vicii de consimm2nt /D luni, con(orm art- )+ C- (am-0, aciunea 7n t,ada paternitii /D luni, con(orm art- AA C- (am-0 i aciunea 7n sta.ilirea paternitii copilului din a(ara cstoriei /un an, con(orm art- D* C- (am-0- Personalitatea aciunilor de stare civil 7nseamn c, 7n principiu, numai titularul strii civile /ori reprezentantul su le,al, 7n cazul incapa.ililor0 este 7ndreptit s e=ercite aciuneaAa (iind, aciunile de stat nu pot (i e=ercitate de creditorii c6iro,ra(ari pe calea aciunii o.lice, nici de motenitorii celui 7ndreptit /cel mult, c2nd le,ea permite, motenitorii pot continua aciunea intentat de titularul ulterior decedat0 i nici de ctre procuror pe .aza art- >A C- pr- civ- /care e=cepteaz e=pres aciunile Pstrict personaleP0Gotr2rile 1udectoreti prin care s-au soluionat aciuni de stare civil sunt opoza.ile er,a omnes - deci nu numai (a de prile 7n liti,iu, ci i (a de terele persoane, care sunt 7ns 7ndreptite s (ac, tot prin 1ustiie, pro.a contrarAadar, 6otr2rile sunt opoza.ile terelor persoane numai cu titlu de prezumii relative de adevr, care pot (i rsturnate prin pro.a contrar+ +

Spre deose.ire de e(ectele (a de prile 7n liti,iu, crora autoritatea de lucru 1udecat li se opune cu titlu de prezumie a.solut, ire(ra,a.il

DF

Secti&ne' V. Pr(3' )t'rii civi,e Pro.a strii civile este necesar adesea pentru identi(icarea real a persoanei (izice 7n raporturile 1uridice 7n care particip i pentru a putea .ene(icia de e(ectele 1uridice le,ate prin le,e de starea civil /pensie de 7ntreinere, pensie de urma, vocaie succesoral etc-0Principalul mi1loc de pro. 7l constituie actele de stare civil ori,inale /autentice0 7ntocmite 7n re,istrele de stare civil pstrate la primria care le-a 7ntocmit i la pre(ectura respectiv, precum i certi(icatele de stare civil eli.erate pe .aza acestor acte ori,inale persoanelor 7ndreptite, care se pstreaz asupra acestora i nu pot (i reinute, 7n ori,inal, dec2t 7n cazurile prevzute de le,e- Dac certi(icatul de stare civil s-a pierdut, a (ost distrus sau deteriorat se poate eli.era un duplicat, care are aceeai (or pro.ant ca i ori,inalulStarea civil poate (i dovedit con(orm art- +D din "e,ea nr- ++@?+@@D i prin alte mi1loace de pro., 7n (aa instanei 1udectoreti, 7n cazul 7n care o(ierul de stare civil a re(uzat s 7ntocmeasc actul /art- +* din le,e0, precum i 7n (aa autoritii administrative competente s dispun asupra reconstituirii, 7n urmtoarele situaii: nu au e=istat re,istre de stare civil< re,istrele au (ost pierdute ori distruse 7n tot sau 7n parte< nu este posi.il procurarea din strintate a certi(icatelor sau a e=traselor de pe actele de stare civil<s-a omis 7ntocmirea actului de stare civilPro.a prin alte mi1loace de dovad - orice mi1loc de pro. dintre cele admise de le,e - se poate (ace i 7n alte 7mpre1urri 7n care nu se urmrete 7nre,istrarea sau modi(icarea strii civile+Ast(el, 7n practica 1udiciar s-a admis c dovada rudeniei, atunci c2nd nu se urmresc e(ecte de stare civil, ci alte e(ecte le,ale, este posi.il i 7n alte cazuri
+

A se vedea, 7n acest sens: C. St0te)c&, op- cit- /+@C*0, p- )+F< D. L&-&,e)c&, op- cit- /+@F*0, p- ))< Suprem, sec- civ-, dec- nr- )4> din +) (e.r- +@FD, 7n R-R-D- nr- +*?+@FD, p- C4< etc-

!ri.-

D@

dec2t cele enumerate< de e=-, s-a admis dovada cu martori a rudeniei dintre dou persoane, 7n cadrul unei opoziii la cstoria dintre ele, sau 7n cazul opoziiei la admiterea ca martor a unei rude a prii potrivnice etc-

C*

CAPITOLUL V. CAZURI DIN $URISPRUDENTA SPETA :. Inre+i)tr're' t'r*iv' ' n')terii Prin cererea de c6emare 7n 1udecata 7nre,istrata pe rolul acestei instante su. nr- N?)**?)**@ din +D-+)-)**@, reclamanta D$R C!$A B % RA"A D AS$S! %!A S9C$A"A S$ PR9! C!$A C9P$"#"#$ a solicitat, 7n contradictoriu cu p2r2ta PR$5AR$A 5#%$C$P$#"#$ RQ5%$C#-SARA!, 7nre,istrarea tardiva a nasterii minorului R-P-E- si o.li,area Serviciului de stare civila sa eli.ereze certi(icatul de nastere al acestuia8n motivarea cererii, reclamanta a invocat ca, potrivit certi(icatului medical constatator, minorul a (ost nascut la +4-*@-)**F, la 5aternitatea R2mnicu-Sarat si 7ntruc2t mama a (ost casatorita, numindu-se %-, dar (iind divortata ulterior, minorul a (ost initial 7nre,istrat pe numele mamei casatorite- Ca urmare a divortului, con(orm sentintei N?+*-*+-)**F a Judecatoriei R2mnicu-Sarat, mama a revenit la numele de R-- Desi 6otar2rea 1udecatoreasca prevedea e=pres reluarea de catre mama a numelui dinaintea casatoriei, certi(icatul medical constatator al nasterii a (ost 7ntocmit pe numele do.2ndit de mama prin casatorie, acela de %Datorita starii civile a mamei nasterea minorului nu a (ost 7nre,istrata 7n re,istrele de stare civila, aceasta neav2nd eli.erata carte de identitate con(orm 6otar2rii de divort"a data de +*-+)-)**@ copilul a (ost prezentat la Serviciul 5edico-"e,al Huzau 7n vederea e=pertizarii pentru sta.ilirea v2rstei si se=ului lui8n dovedirea cererii, reclamanta a depus, 7n (otocopii, cu respectarea prevederilor art- ++) alin- ) Cod procedura civila urmatoarele 7nscrisuri: certi(icatul medical constatator al nascutului viu nr- N?+D-*@-)**F, sentinta civila nr- N?+*-*+-)**F a Judecatoriei R2mnicu-Sarat, Dispozitia nr- N?)4-++-)**@, cartea de identitate provizorie seria-- nr- N, si, 7n ori,inal, Raportul de e=pertiza
C+

medico K le,ala antropolo,ica pe persoana pentru sta.ilirea v2rstei si se=ului nrN?--? +>-+)-)**@8n drept, actiunea a (ost 7ntemeiata pe dispozitiile art- )+ din "e,ea nr++@? +@@DP2r2ta Primaria municipiului R2mnicu-Sarat, le,al citata, a depus 7nt2mpinare K (ila +>, ac6ies2nd la solicitarea reclamantei de 7nre,istrare tardiva a nasterii minorului"a solicitarea instantei, Primaria mun- R2mnicu-Sarat K Directia de evidenta a persoanelor a 7naintat la dosar Adresa nr- N--?*)-*)-)*+* K (ila +DAnaliz2nd materialul pro.ator administrat 7n cauza, instanta retine urmatoarele: Art- )+ alin- + din "e,ea nr- ++@? +@@D prevede ca, atunci c2nd declaratia de nastere a (ost (acuta dupa trecerea unui an de la data nasterii, 7ntocmirea actului de nastere se (ace 7n .aza 6otar2rii 1udecatoresti de(initive si irevoca.ile, care tre.uie sa contina toate datele necesare 7ntocmirii acestuiaDe asemenea, con(orm art- 4+ alin- ) din 5etodolo,ia nr- +? +@@C, daca declaratia de nastere a (ost (acuta dupa trecerea unui an de la data nasterii, actul de nastere se 7ntocmeste 7n .aza 6otar2rii 1udecatoresti, de(initive si irevoca.ile, privind 7ncuviintarea 7nre,istrarii tardive, care tre.uie sa contina toate datele necesare 7nre,istrariiPotrivit Certi(icatului medical constatator al nascutului viu nr-

N?+D-*@-)**F, minorul R-P-E- a (ost nascut la +4 septem.rie )**F, 7n municipiul R2mnicu-Sarat, 1udet Huzau, de catre mama %-"-Con(orm cartii de identitate provizorii seriaN nr- Nsi sentintei civile nr- --?+*-*+-)**F a Judecatoriei R2mnicu-Sarat, mama minorului a revenit la numele purtat anterior 7nc6eierii casatoriei, acela de R- si este nascuta la data de *F-*@-+@F>, 7n munN-, 1udet Balati, (iind (iica lui B- si $- si av2nd C%P N-C)

Din Adresa nr- N--+?*)-*)-)*+* eli.erata de Primaria mun- R2mncu-Sarat K Directia de evidenta a persoanelor, reiese ca veri(icarile si investi,atiile e(ectuate au evidentiat (aptul ca, la +4-*@-)**F, numita %- /R-0 "- a dat nastere la maternitatea din municipiul R2mnicu-Sarat, 1ud- Huzau, copilului R-P-E-, care nu a (ost declarat sau 7nre,istrat 7n evidentele Primariei municipiului R2mnicu-Sarat sau 7n re,istrul national de evidenta a persoanelor- 8ntruc2t de la nasterea minorului a trecut mai mult de un an, aceasta institutie a avizat (avora.il 7nre,istrarea tardiva a nasterii saleRaportul de e=pertiza medico K le,ala antropolo,ica pe persoana pentru sta.ilirea v2rstei si se=ului nr- N-? +>-+)-)**@ e(ectuat de Serviciul Judetean de 5edicina "e,ala a concluzionat, 7n urma e=aminarii minorului, ca acesta este de se= masculin si avea, la data de *@-+)-)**@, v2rsta de apro=imativ + an K +,A ani, data nasterii put2nd (i +4-*@-)**FEeri(ic2nd pro.atiunea administrata 7n cauza, instanta constata ca, desi la data de +4-*@-)**F, numita %-/R-0 "- a dat nastere la maternitatea din municipiul R2mnicu-Sarat, 1ud- Huzau, copilului R-P-E-, 7nre,istrarea nasterii nu a (ost e(ectuata 7n re,istrul de stare civila al p2r2tei 7n termen de + anPentru aceste considerente, 7n .aza dispozitiilor le,ale enumerate, instanta va admite actiunea, R-P-E-, (iul lui R-"- /nascuta la data de N--+@F>, 7n mun- N, 1udet Balati, (iind (iica lui B- si $- si av2nd C%P N-0, cu (iliatia (ata de tata nesta.ilita, nascut la data de +4-*@-)**F, 7n municipiul R2mnicu-Sarat, 1udHuzau, va dispune e(ectuarea cuvenitelor mentiuni 7n Re,istrul de stare civila al Primariei municipiul R2mnicu-Sarat, 1ud- Huzau si va dispune 7ntocmirea actului de nastere si eli.erarea certi(icatului de nastere pentru minor-

C4

SPETA =. Dec,'r're' 7&*ec't(re')c' ' 5(rtii Decizia nr.-(<C din E aprilie $88$# Sectia civila# Inalta 1urte de 1asatie si 7ustitie Art- +D alin- 4 din Decretul nr- 4+?+@A> cuprinde doar o enumerare e=empli(icativa a impre1urarilor care pot conduce la declararea 1udecatoreasca a mortii, ast(el incat aceasta poate (i pronuntata si in cazul altor impre1urari asemanatoare care indreptatesc a se presupune decesul, (ara a mai (i necesara parcur,erea procedurii preala.ile a declararii 1udecaoresti a disparitieiR-#- s-a adresat la @ mai )*** !ri.unalului !ulcea cu actiune pentru declararea 1udecatoreasca a mortii prezumate a lui R-%-, nascut la ++ octom.rie +@>*, disparut la data de )F octom.rie +@@F$n motivarea cererii, incadrata in drept in dispozitiile art-+D alin-4 din Decretul nr-4+?+@A> si art->* din Decretul nr-4)?+@A>, petentul a aratat ca in ziua de )F octom.rie +@@F, in timp ce R-%- traversa Dunarea cu .arca, aceasta s-a rasturnat, ast(el incat nu a mai (ost ,asit, in po(ida cautarilor e(ectuate$n speta s-a dispus cule,erea de in(ormatii de la or,anele de politie, au (ost audiati martori ai accidentului- Pe .aza pro.elor administrate !ri.unalul !ulcea, sectia civila a pronuntat sentinta civila nr-)+ din +F ianuarie )**+, prin care a admis cererea si potrivit art-+D alin-4 din Decretul nr-4+?+@A> a declarat 1udecatoreste moartea lui R-%-, la data de )F octom.rie +@@F- Parc6etul de pe lan,a !ri.unalul !ulcea a declarat apel impotriva sentintei, apel admis prin decizia civila nr-)>) din )> septem.rie )**+ a Curtii de Apel Constanta, sectia civila$n motivarea deciziei Curtea de Apel Constanta a retinut, in esenta, ca, pentru declararea mortii ar (i tre.uit in preala.il sa e=iste o 6otarare 1udecatoreasca de declarare a disparitiei, de la a carei data au trecut mai putin de > ani$mpotriva acestei decizii in termen le,al a declarat recurs petentul R-E- care a reprosat instantei ,resita aplicare a le,ii, respectiv a art-+D alin-4 din Decretul
C>

nr-4+?+@A>, care, in opinia reclamantului, nu contine o enumerare limitativa, ci e=empli(icativa a impre1urarilor care pot conduce la declararea 1udecatoreasca a mortiiRecursul este (ondat si va (i admis pentru motivul de casare prevazut de art-4*> pct-@ C-proc-civ-, in sensul urmatoarelor considerentePotrivit art-+D alin-4 din Decretul nr-4+?+@A> privitor la persoanele (izice si persoanele 1uridice, cel disparut in cursul unor (apte de raz.oi, intr-un accident de cale (erata, intr-un nau(ra,iu sau intr-o alta impre1urare asemanatoare care indreptateste a se presupune decesul, poate (i declarat mort, (ara a se mai declara in preala.il disparitia sa, daca a trecut mai putin de un an de la data impre1urarii in care a avut loc disparitia$n speta, pe .aza amplului material pro.ator administrat, corect prima instanta a declarat moartea prezumata a lui R-%-, (ratele petentuluiAst(el, este necontestat ca la data de )F octom.rie +@@F in 1urul orei +4, R-%-, in stare de e.rietate (iind, s-a urcat in .arca condusa de martorul D-B- si, dezec6ili.randu-se, a produs rasturnarea am.arcatiunii in Dunare- 5artorul a (ost salvat de cativa sateni, dar R-%- s-a scu(undat si, in ciuda cautarilor, nu a mai (ost ,asitCa atare, e=ista su(iciente elemente care indreptatesc aplicarea prezumtiei mortii, in sensul art-+D alin-4 din Decretul nr-4+?+@A>SP !A 4C(n)t't're n&,it'te c')'t(rie. Li-)' *i)cern'5'nt&,&i.

Nec(5&nic're' )t'rii *e )'n't'te ,' inc2eiere' c')'t(riei Decizie nr- DDC din +)-*A-)*+*, Sectia civila, Curtea de Apel Craiova Prin cererea inre,istrata la data de *4-*@-)**F su. nr- +CC4*?)+A?)**F pe rolul Judecatoriei Craiova reclamanta !-5- a c6emat in 1udecata pe paratii C- - si
CA

Primaria 5un- Craiova, solicitand instantei ca prin 6otararea ce se va pronunta sa se dispuna constatarea nulitatii a.solute a casatoriei inc6eiata intre parata C- - si de(unctul C-$-, tatal reclamantei, con(orm certi(icatului de casatorie inre,istrat cu nr- +@A>?+C-+)-)**+ in Re,istrul de Stare Civila al Primariei 5un- Craiova, avand in vedere ca acesta a (ost lipsit de discernamant atunci cand si-a dat consimtamantul la inc6eierea acestui act$n motivarea actiunii s-a aratat ca incepand cu anul +@FD a decedat mama reclamantei, deci (osta sotie a autorului Craciun $on, iar de atunci acesta a ramas sin,ur, cu multiple a(ectiuni si lipsit de in,ri1irea unei sotii, ocazie de care a pro(itat parata C- - atunci cand a venit la pla1a, in statiunea (orie %ord, cu ta.ara de copii a caror pro(esoara era, determinandu-l pe tatal reclamantei sa se casatoreasca cu ea, dupa ce o perioada au intretinut relatii de concu.ina1, (iind inc6eiat ast(el actul de casatorie trecut in Re,istrul de Stare Civila al orasului (orie si inre,istrat cu nr- >D?4-*@-+@@4 S-a mai precizat ca parata nu a mani(estat vreodata a(ectiune (ata de autorul C-$-, de alt(el intre ei era o di(erenta de varsta de peste )* ani, pe ea a interesat-o e=clusiv averea lui, dovada (iind (aptul ca la scurt timp de la inc6eierea casatoriei, l-a determinat pe acesta sa ii instraineze, printr-un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, cota de A?F din apartamentul sau situat in (orie %ord, strada Hucovinei nr- A, apt- 4, 1udetul Constanta, imo.il ce (usese do.andit de de(unct impreuna cu (osta lui sotie decedata inca din anul +@FD, C-D-, act pe care de(unctul a incercat ulterior sa il anuleze, dupa ce si-a dat seama de scopul urmarit de parata/ acela de a intra in posesia averii sale0Prin SC nr- A4)A?+@@D pronuntata de Judecatoria Constanta, s-a dispus ulterior des(acerea casatoriei autorului cu parata, au urmat mai multe procese penale intre acestia, dupa care, incepand cu anul +@@@, parata a a(lat ca .atranului
CD

urma sa i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unor terenuri a,ricole amplasate pe raza comunei Cerc6ezu, 1udetul Constanta si a inceput din nou sa il seduca pe .atran, reusind sa il determine sa se casatoreasca din nou cu ea, inc6eindu-se ast(el actul de casatorie inre,istrat cu nr- +@A>?+C-+)-)**+ in Re,istrul de Stare Civila al Primariei 5un- Craiova$n continuarea motivarii actiunii reclamanta a mai invederat ca parata C- - a avut cunostinta de (aptul ca .atranul era lipsit de discernamant atat la data inc6eierii casatoriei cu aceasta cat si la instrainarea imo.ilului proprietatea sa, cu toate acestea ea a pro(itat de starea lui mentala precara pentru a intra in posesia averii sale, iar acum intentioneaza sa imparta averea sotului sau de(unct, alaturi de copiii lui$n drept si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art- @, +* si art- +@ din Codul Familiei$n sedinta pu.lica de la ))-+*-)**F, la solicitarea paratei, instanta a e=tins cadrul procesual, considerand ca le,ala citarea pentru opoza.ilitate si a celorlalte doua mostenitoare ale autorului / incluse in certi(icatul de mostenitor emis la decesul acestuia0, A-9- D- 5- si A-9-R-S-, in calitate de parate"a data de )-*>- )**@ parata C- - a (ormulat o intampinare prin care a solicitat instantei respin,erea actiunii reclamantei, ca (iind neintemeiata, deoarece sustinerile din actiune sunt lipsite de (undament real si izvorasc din sentimentele de aversiune pe care reclamanta le poarta paratei, in conditiile in care din actele medicale depuse la dosar, rezulta ca autorul Craciun $on a avut discernamant la inc6eierea casatoriei cat si a actelor autentice anterioare si ulterioare acestui eveniment, el (iind in,ri1it pana la deces de catre sotia parata$n drept si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art- ++A-++F c-proc-civCC

S-au ane=at la dosar o serie de acte medicale doveditoare ale a(ectiunilor de care su(erea autorul, care insa nu i-au a(ectat discernamantul precum si acte de stare civila ale paratei si sotului sau decedatDesi le,al citata pe parcursul procesului, reclamanta nu s-a prezentat in (ata instantei pentru a propune administrarea unor pro.e suplimentare in vederea dovedirii motivelor de nulitate a.soluta invocate in cuprinsul cererii de c6emare in 1udecataPrin sentinta civila nr- ++CDA?F iulie )**@, pronuntata de Judecatoria Craiova, s-a respins actiunea avand ca o.iect constatare nulitate a.soluta casatorie, (ormulata de reclamanta !-5-, impotriva paratilor C- -, A-D-5-, A-R-S- si Primaria 5un- CraiovaA (ost o.li,ata reclamanta catre parata C- - la plata sumei de ))A,C lei c6eltuieli de 1udecata, reprezentand contravaloare .ilete transport (eroviarPentru a se pronunta ast(el, instanta a constatat (aptul ca autorul C-$- a decedat la data de +D martie )**4, ulterior (iind emis certi(icatul de mostenitor nr+A?)A martie )**> intocmit in dosarul notarial nr- )C?)**4 al H%P D-R-"- - din Constanta, prin care au (ost trecuti ca mostenitori le,ali ai autorului C-$-: C- -, in calitate de sotie supravietuitoare /aceasta casatorindu-se cu autorul la data de +C-+)-)**+, con(orm certi(icatului de casatorie inre,istrat cu nr- +@A>?+C-+)-)**+ in Re,istrul de Stare Civila al Primariei 5un- Craiova0, !-$-5-- (iica, A-9-D-5- si A-9-R-S- - in calitate de nepoate de (iica predecedataDin inscrisurile medicale depuse la dosar de catre parti, rezulta ca autorul a (ost pensionat medical prezentand dia,nosticul clinic/ mar(o-patolo,ic0: insu(icienta circulatorie cere.rala, sindrom pseudotul.urator incipient, neuro plasm de inductie cu elemente depresive, dia,nosticul (unctional inscris (iind de
CF

de(icienta ,lo.ala accentuata prin tul.urari in comple=ul de adaptare a or,anismului, (iind incadrat in ,radul $$ de invaliditatePrin actele medicale depuse la dosar s-a evidentiat de catre medicii specialisti in domeniu, in urma e=amenelor psi6ice e(ectuate autorului in timpul vietii sale, ca acesta avea o stare psi6ica speci(ica varstei sale, era orientat temporo-spatial, auto si allopsi6ic, nu prezenta tul.urari in s(era senzoriala, intelectuala sau a personalitatii, relata coerent situatia in care se a(la si ceea ce dorea sa (aca cu .unurile sale, (ara a se identi(ica tul.urari psi6ice care sa ii altereze discernamantul< el avea senilitate (iziolo,ica, avand insa discernamantul (aptelor sale si putea dispune de .unurile saleDe alt(el a(ectiunile de care su(erea, con(orm .iletului de iesire din Spitalul 5ilitar de #r,enta Craiova - Sectia Holi $nterne, datat din )4-*4-)**+, erau: cardiopatie isc6emica cronica nedureroasa, (i.rilatie atriala cronica cu alura ventriculara medie< 6ipertensiune arteriala esentiala stadiul $$< insu(icienta cardiaca cronica ,lo.ala clasa a $$$-a si spondiloza verte.rala avansataPotrivit dispozitiilor art- @ din codul (amiliei, P ste oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, de.ilul mintal precum si cel care este lipsit vremelnic de (acultatile mintale, cat timp nu are discernamantul (aptelor saleP, iar in prevederile art- +* c-(am- se mentioneaza:P Casatoria nu se va inc6eia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor- $n cazul in care, prin le,e speciala, este oprita casatoria celor su(erinzi de anumite .oli, se vor aplica dispozitiile acelei le,iPCon(orm dispozitiilor art- @ si art- +@ c-(am-, este nula casatoria inc6eiata de cel lipsit vremelnic de (acultatile sale mintale, cat timp nu are discernamantul (aptelor sale, deci starea acestuia se analizeaza ca (iind e=clusiva de consimtamantC@

Dupa cum se stie, persoanele care nu au vremelnic discernamantul (aptelor sunt oprite sa se casatoreasca numai atat timp cat nu au posi.ilitatea sa consimta in mod constient, spre deose.ire de alienatii si de.ilii mintali care sunt impiedicati sa se casatoreasca c6iar daca nu se a(la pusi su. interdictieDin analiza pro.elor administrate in cauza, instanta a considerat ca autorul Craciun $on, datorita .olilor psi6ice si interne de care su(erea, nu (acea parte din cate,oria persoanelor care nu pot inc6eia casatoria/ alienatul si de.ilul mintal0, casatoria (iind nula doar in cazul in care autorul ar (i apartinut unei asemenea cate,orii, actele medicale depuse la dosar con(irmand starea de luciditate a autorului la data inc6eierii casatoriei a carei nulitate a.soluta s-a solicitat a se constata/ mentionandu-se ca acesta era din punct de vedere psi6ic in limitele varstei sale inaintate, de peste F* ani, insa (ara modi(icari patolo,ice semni(icative, avand discernamantul prezent0Aceeasi stare de (apt re(eritoare la discernamantul autorului, a (ost con(irmata, pe lan,a inscrisurile medicale depuse, si de re(eratul de anc6eta sociala e(ectuata la data de )+-*C-)**) la domiciliul lui Craciun $on de catre Primaria orasului (orie - Colectivul de spri1in al autoritatii tutelare si asistenta sociala, in care s-a mentionat, in urma discutiilor purtate de acesta cu reprezentantii autoritatii tutelare, ca el era linistit, coerent in discutii, (iind constient de actele si (aptele saleDe alt(el, interzicerea casatoriei in cazul persoanei lipsite vremelnic de (acultatile mintale opereaza e=clusiv pentru perioada in care nu are discernamantul (aptelor sale, deoarece in perioadele de remisiune se prezuma ca actioneaza cu discernamant si ca isi da un consimtamant vala.il- Persoanele care nu au vremelnic discernamantul (aptelor sunt oprite sa se casatoreasca numai atata timp cat nu au posi.ilitatea sa consimta in mod constient, spre deose.ire de alienatii si de.ilii
F*

mintali care sunt impiedicati sa se casatoreasca c6iar daca nu se a(la pusi su. interdictiePentru ca ascunderea unor maladii a sotului care se casatoreste, (ata de celalalt sot, sa poata duce la anularea casatoriei, ea tre.uie sa prezinte o anumita ,ravitate, aceasta sanctiune neputand opera in cazul unor a(ectiuni minore si vindeca.ile, deoarece s-ar lovi in insasi institutia casatoriei si s-ar promova sanctiuni pentru (apte nerelevante in raport cu scopul sanctiunii prevazute de le,e, ori in speta de (ata nu rezulta ca autorul ar (i su(erit de anumite .oli psi6ice distructive de consimtamant la inc6eierea actelor 1uridice, sau care sa ii a(ecteze discernamantul, c6iar pe perioade limitateAvand in vedere considerentele e=puse anterior, instanta a constatat ca in speta nu sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art- @ si +@ c-(amprivind cauzele de nulitate a.soluta a casatoriei, iar actul de casatorie inre,istrat cu nr- +@A>?+C-+)-)**+ in Re,istrul de Stare Civila al Primariei 5un- Craiova a (ost inc6eiat cu indeplinirea conditiilor le,ale necesare pentru inc6eierea casatoriei, consimtamantul vreunuia dintre soti ne(iind viciat la acel moment, am.ii avand discernamant, motiv pentru care urmeaza a se respin,e actiunea reclamantei ca (iind neintemeiataEazand si prevederile art- )C> c-proc-civ-, (iind in culpa procesuala, reclamanta a (ost o.li,ata catre parata C- - la plata sumei de ))A,C lei c6eltuieli de 1udecata, reprezentand contravaloare .ilete transport (eroviar$mpotriva sentintei civile a declarat apel reclamanta !-5-, criticand-o pentru nele,alitate si netemeinicie$n motivarea apelului s-au aratat urmatoarele:
F+

Fiind vor.a despre un act inre,istrat in re,istrele de stare civila, in con(ormitate cu prev-art-)F)?+ C-pr-civ-, sentinta pronuntata nu este supusa apelului$n raport de actele medicale depuse de ea in motivarea cererii de constatare a nulitatii a.solute a casatoriei tatalui sau Craciun $on cu parata C- - la data de +C-+)-)**+ cu actul de casatorie nr- +@A> al Primariei Craiova, 1udecatorul (ondului nu putea 6otari respin,erea actiunii in lipsa unei e=pertize medico-le,ale de specialitate pe care a solicitand-o iar instanta nu a luat-o in considerareDaca art- +* din C-(am-, prevede e=pres nu se va inc6eia casatoria daca sotii nu declara ca si-au comunicat starea sanatatii (iecaruia, si daca in raport cu actele medicale ane=ate la actiune, este evidenta ca tatal meu la varsta de F* de ani nu putea (i cotat cu discernamantul necesar casatoriei mai ales ca anterior cunoscand intentiile paratei C- - au mai divortat, dupa care din nou captandu-i .unavointa sau recasatoritRecasatoria a avut loc dupa ce anterior intre cei doi au avut loc procese civile unul dintre ele dispunand anularea actului de vanzare cumparare inc6eiat anterior cu intentia evidenta a cumparatoarei de a .ene(icia de .unurile tatalui sau, incat si aceasta a doua casatorie nu putea (i decat o noua strata,ema a paratei de a pro(ita de starea tatalui sau$n aceste conditii considera apelanta ca instanta de (ond nu a procedat le,al si intemeiat la respin,erea cererii sale, (ara a e=ista la dosar o e=pertiza medicole,ala competenta sa determine starea discernamantului acestuia la F+ de ani la noua casatorie, motive pentru care a solicitat admiterea apelului sau si sc6im.area in totul a sentintei criticata-

F)

Prin decizia civila nr-4 din +) ianuarie )*+* pronuntata de !ri.unalul Dol1 in dosarul nr-+CC4*?)+A?)**F, s-a respins apelul declarat de apelanta reclamanta !avarlau 5aria, impotriva sentintei civile nr- ++CDA?*F-*C-)**@, pronuntata de Judecatoria Craiova in contradictoriu cu paratii: C- -, Primaria 5unicipiului Craiova, 1udetul Dol1, A-D-5- si A-R$n esenta reclamanta apelanta a invocat lipsa consimtamantului autorului sau la inc6eierea casatoriei, ca urmare a lipsei discernamantului acestuia precum si necomunicarea starii de sanatate a viitorilor soti inainte de inc6eierea casatorieiCu privire la motivul prev- de art- +* din codul (amiliei, respectiv necomunicarea starii de sanatate s-a retinut ca acesta nu este un motiv de nulitate a.soluta ci de nulitate relativa, putand asadar invocat doar de catre soti iar nu si de catre alte persoane interesateRe(eritor la motivul privind lipsa vala.ilitatii consimtamantului autorului reclamantei, de(unctul C-$-, s-a retine ca, potrivit concluziilor certi(icatului medicole,al intocmit de $5" Craiova cu mai putin de ) ani inainte de inc6eierea casatoriei, acesta avea discernamant- %e(iind depuse alte acte medicale, ulterioare respectivului certi(icat medical, prin care sa se evidentieze anumite a(ectiuni de natura sa ai.a consecinte asupra discernamantului autorului reclamantei, nu e=ista nici un motiv pentru ca, pornindu-se de la aceleasi acte medicale, sa se dispuna e(ectuarea unei e=pertize$mpotriva deciziei a declarat recurs reclamanta !-5-, solicitand in con(ormitate cu art-4*> pct-@ Cod pr-civila ,admiterea recursului intrucat potrivit prevederilor art-)F)?+ Cod pr-civila ,calea de atac nu era nu apelul, ci recursul, cauza avand ca o.iect constatarea nulitatii inscrierilor in re,istrul de stare civila-

F4

De asemenea ,a (ost respinsa in mod ,resit e(ectuarea e=pertizei medicole,ale la $5" 5ina 5inovici, atata vreme cat e=pertiza e(ectuata de catre parata la $5" Craiova cu putin timp inainte de casatorie a (ost (acuta de complezentaA mentionat ca aceasta e=pertiza era necesara pentru a se sta.ili lipsa discernamantului tatalui sau la inc6eierea casatoriei, ceea ce conduce la nulitatea casatorieiS-a solicitat aplicarea art-4+) pct-) Cod pr-civila si incuviintarea e=pertizei medico-le,alaRecursul este ne(ondatPrima critica este neintemeiata, corect instantele (acand aplicarea dispozitiilor codului de procedura civila si considerand calea de atac impotriva sentintei civile ca (iind apelul si nu recursul, art-)F)+ Cod pr-civila ne(iind incident in speta9.iectul cauzei nu il reprezinta anularea unor inre,istrari in re,istrul de stare civila privite in materialitatea lor ci, constatarea nulitatii casatoriei care are ca o consecinta ulterioara nesolicitata e=pres prin actiune, si anularea su. aspect scriptic a inscrisului insusiDeci, o.iectul cauzei nu-l reprezinta e=pres, sin,ular, intrinsec anularea scriptica, materiala a inre,istrarilor ,inscrierilor din re,istrul de stare civila, a inscrisurilor, ci o.iectul principal l-a reprezentat constatarea nulitatii casatoriei privita ca institutie 1uridica si in consecinta atra,and cele doua cai de atac :apelul si recursul potrivit dispozitiilor proceduraleReclamanta recurenta, a inteles sa investeasca instanta cu o actiune intemeiata pe dispozitiile art-@ si +* Codul (amiliei- $n esenta reclamanta apelanta a
F>

invocat lipsa consimtamantului autorului sau la inc6eierea casatoriei, ca urmare a lipsei discernamantului acestuia, precum si necomunicarea starii de sanatate a viitorilor soti inainte de inc6eierea casatorieiArt-+@ Codul (amiliei prevede e=pres cauzele de nulitate ale casatoriei inc6eiate cu incalcarea dispozitiilor art->,A,D,C lit-a, art-+4+ si +D Codul (amilieiPer a contrario, si in lumina celor invocate in speta, nerespectarea prevederilor art-+* Codul (amiliei , re(eritor la (aptul ca nu se va inc6eia casatoria daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor, este sanctionata nu cu nulitatea a.soluta, ci cu nulitatea relativa, atata vreme cat art-+@ din Codul (amiliei nu prevede in caz de incalcare a acestei prevederi ca sanctiune nulitatea a.solutaFiind o nulitate relativa, aceasta nu poate (i invocata decat de sotul al carui consimtamant a (ost viciat, mostenitorii neavand calitate procesuala activa pentru a invoca nulitatea relativa, intrucat este o actiune personala"ipsa discernamantului constituie o cauza ce impiedica (ormarea consimtamantului in plan mental datorita unei maladii psi6ice sau a varstei si atra,e nulitatea a.soluta a casatorieiCat priveste lipsa vala.ilitatii consimtamantului autorului reclamantei, de(unctul Craciun $on, se retine ca, potrivit concluziilor certi(icatului medico-le,al intocmit de $5" Craiova cu mai putin de ) ani inainte de inc6eierea casatoriei, acesta avea discernamant- %e(iind depuse alte acte medicale, ulterioare respectivului certi(icat medical, prin care sa se evidentieze anumite a(ectiuni de natura sa ai.a consecinte asupra discernamantului autorului reclamantei, nu e=ista nici un motiv pentru ca, pornindu-se de la aceleasi acte medicale, sa se dispuna e(ectuarea unei noi e=pertizeFA

Din actele medicale depuse la dosar ,reiese ca tatal recurentei avea o stare psi6ica speci(ica varstei, pacientul (iind orientat temporo-spatial, auto si allopsi6ic, nu prezenta tul.urari in zona senzoriala, intelectuala sau a personalitatii, relatand coerent situatia in care se a(la$n recurs, potrivit art-4*A Cod pr-civila, nu se pot produce pro.e noi, cu e=ceptia inscrisurilor si ne(iind incident nici unul dintre cauzele de casare prevazute de le,e, instanta con(orm art-4+) alin-+ teza ) Cod pr-civila, va respin,e recursulPotrivit art-)C> Cod pr-civila va (i o.li,at recurenta la plata sumei de ++*>,D* lei c6eltuieli de 1udecata reprezentand onorariu de avocat si contravaloare transport-

SPETA 9. Sc2i53're' n&5e,&i -er)('nei -e c',e '*5ini)tr'tiv0. Min(r. M(tive Curtea de Apel Clu1, Sectia comerciala si de contencios administrativ si (iscal, decizia nr- +4@ din )+ ianuarie )*+* Prin sentinta civila nr-))D) din )> iunie )**@ !ri.unalul 5aramures, a respins actiunea 7n contencios administrativ (ormulata de reclamanta 5- - 7n contradictoriu cu p2r2tul Consiliul 1udetean 5aramuresPentru a pronunta aceasta 6otar2re, prima instanta a retinut urmatoarele: Prin dispozitia nr- ADF din 4+-I-)**F emisa de p2r2tul Consiliul Judetean 5aramures, a (ost respinsa ca ne7ntemeiata cererea (ormulata de reclamanta privind sc6im.area prenumelui minorului 5-$-"- nascut la C ianuarie )**) din $-"7n 5-$-FD

8mpotriva acesteia, reclamanta a depus pl2n,ere preala.ila iar prin adresa nr- D-@@@?)**F p2r2tul i-a comunicat ca motivul invocat de aceasta nu este unul 7ntemeiat 7n sensul prevederilor 9-B- nr- >+?)**4 modi(icata, iar minorul nu poate (i asimilat persoanei care a (olosit 7n e=ercitarea pro(esiei, numele pe care doreste sa 7l o.tinaPotrivit dispozitiilor art- > al- ) lit- . si m din 9-B- nr- >+?)**4, modi(icata, te=te de le,e invocate de reclamanta, cetatenii rom2ni pot o.tine, pentru motive temeinice, sc6im.area pe cale administrativa a numelui de (amilie sau a prenumelui, 7n conditiile prezentei ordonante, c2nd persoana 7n cauza a (olosit, 7n e=ercitarea pro(esiei, numele pe care doreste sa 7l o.tina, (ac2nd dovada cu privire la aceasta, precum si asupra (aptului ca este cunoscuta 7n societate cu acet nume, sau alte cazuri temeinic 1usti(icateReclamanta a 7ncercat sa dovedeasca (aptul ca (iul minor prescolar este cunoscut la ,radinita de cole,i si cadrele didactice precum si 7n a(ara acesteia cu prenumele de 5-$- 7nsa 7n cauza tre.uie 7ndeplinite cumulativ cele doua conditii prevazute de art- > al- ) lit- ., respectiv sa (i (olosit numele 7n e=ercitarea pro(esiei, 7mpre1urare ce presupune e=ercitarea unei ocupatii permanente, ori prescolarul nu poate (i asimilat persoanei ce e=ercita o pro(esie%u poate (i primita apararea reclamantei con(orm careia cererea sa 7ndeplineste cerintele prevazute la lit- m din acelasi articol, motivat de 7nre,istrarea eronata a prenumelui 7n actele de stare civila, av2nd 7n vedere ca minorul s-a nascut la +C ianuarie )**), ori, p2na la (ormularea cererii au trecut sase ani si 1umatate, situatie 7n care daca e=ista un interes, acesta ar (i tre.uit sa (ie imediat8mpotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta 5- -, sentinta pe care o considera nele,ala si netemeinica-

FC

8n motivele de recurs, reclamanta arata ca a solicitat instantei de (ond, anularea dispozitiei privind respin,erea cererii de sc6im.are a prenumelui nr-ADF?4+-+*-)**F a Consiliului 1udetean 5aramures si admiterea pe cale 1udecatoreasca a sc6im.arii prenumelui (iului sau 5-$-"- 7n 5-5-$- Arata ca interpretarea si motivarea sentintei sunt 7n contradictoriu cu prevederile le,ale, respectiv 9B >+?)**4, cu pro.ele administrate 7n cauza si dictionarul e=plicativ al lim.ii rom2ne- Solicita anularea ca nele,ala si netemeinica a sentintei de (ond si admiterea pe cale 1udecatoreasca a sc6im.arii prenumelui (iului sau minor con(orm art-C si F coro.orat cu art-> alin-) lit-.0 si m0 din 9-B-nr->+?)**4, modi(icataPrin 7nt2mpinarea depusa la dosar, Consiliul 1udetean 5aramures a solicitat instantei respin,erea recursului (ormulat de reclamanta 5- - si mentinerea ca le,ala si temeinica a sentintei civile nr-))D)?)**@ a !ri.unalului 5aramuresP2r2tul-intimat arata ca motivele invocate de recurenta pentru sc6im.area numelui minorului nu sunt 7ntemeiate 7n 7ntelesul prevederilor 9B nr->+?)**4 privind do.2ndirea si sc6im.area pe cale administrativa a numelor persoanelor (izice, 7ntruc2t prevederile pct-.0 al alin-), art-> din 9B nr->+?)**4, se re(era la o persoana care a (olosit 7n e=ercitarea pro(esiei numele pe care doreste sa 7l o.tina8n ceea ce priveste pct-m0 al alin-), art-> din 9B nr->+?)**4, p2r2tul considera ca Jeroarea; constatata dupa sase ani de la 7nre,istrarea datei nasterii nu poate constitui un motiv 7ntemeiat pentru sc6im.area numelui 7n 7ntelesul prevederilor actului mai sus amintitAsupra recursului declarat 7n cauza, Curtea va retine urmatoarele: Prin cererea 7nre,istrata pe rolul !ri.unalului 5aramures, reclamanta 5- a solicitat anularea Dispozitiei nr- ADF?4+-+*-)**F emise de Consiliul Judetean 5aramures, prin care i s-a respins cererea prin care solicita, pentru (iul sau minor 5-$-"-, sc6im.area prenumelui din $-"- 7n 5-$FF

Potrivit dispozitiilor invocate de reclamanta, respectiv art- > alin- ) lit- . si m din 9B nr- >+?)**4, cetatenii rom2ni pot o.tine, pentru motive temeinice, sc6im.area pe cale administrativa a numelui de (amilie sau a prenumelui, 7n conditiile prezentei ordonante, c2nd persoana 7n cauza a (olosit, 7n e=ercitarea pro(esiei, numele pe care doreste sa 7l o.tina, (ac2nd dovada cu privire la aceasta, precum si asupra (aptului ca este cunoscuta 7n societate cu acest nume, sau 7n alte cazuri temeinic 1usti(icateAst(el cum corect a retinut si instanta de (ond, pentru a putea (i admisa cererea de presc6im.are a numelui 7n con(ormitate cu dispozitiile art- > alin- ) litm din 9B nr- >+?)**4, tre.uie sa (ie 7ndeplinite cumulativ am.ele conditii prevazute de te=tul le,al, respectiv (olosirea, de catre persoana interesata, a numelui pe care doreste sa 7l o.tina, 7n e=ercitarea pro(esiei, precum si dovedirea (aptului ca este cunoscuta 7n societate cu acel numeDaca cea de-a doua conditie poate (i apreciata ca dovedita de reclamanta, prin 7nscrisurile depuse la dosar care atesta ca minorul este cunoscut 7n societate cu prenumele 5-$- si nu de $-"-, ast(el cum este mentionat 7n certi(icatul de nastere, 7n speta nu este 7ndeplinita si prima conditie impusa de le,e, respectiv (olosirea acestui nume 7n e=ercitarea pro(esieiCurtea nu poate retine ale,atiile reclamantei potrivit carora pro(esia minorului ar (i cea de elev, iar ocupatia cea de prescolarAst(el, pro(esia reprezinta specialitatea /cali(icarea0 detinuta de o persoana prin studii, (iind unul dintre principalele criterii pentru determinarea (elului munciiAsa (iind, daca pro(esia reprezinta specialitatea o.tinuta prin studii, nu se poate a(irma ca activitatea de prescolar sau cea de scolar este ec6ivalenta cu e=ercitarea unei pro(esii, 7n sensul le,ii-

F@

Prin urmare, ne(iind 7ndeplinite cumulativ conditiile cerute de le,e, din perspectiv dispozitiilor art- > alin- ) lit- . din 9B nr- >+?)**4, cererea apare ca (iind ne7ntemeiata8n ceea ce priveste cazul temeinic 1usti(icat, cerut de dispozitiile art- > alin) lit- m, Curtea constata ca nici acesta nu este dovedit 7n speta- Ast(el, asa cum a retinut si instanta de (ond, Curtea constata ca 7nre,istrarea eronata a prenumelui 7n actele de stare civila nu poate constitui un caz temeinic 1usti(icat, 7n conditiile 7n care reclamanta nu a e(ectuat nici un demers 7n vederea 7ndreptarii acestei erori timp de D ani- De asemenea, nu sunt dovedite 7n cauza nici a(irmatiile reclamantei privind urmarile psi6ice asupra minorului 7n cazurile 7n care acesta este stri,at cu numele cu care este 7nre,istrat 7n actele de stare civilaPrin urmare, pentru toate considerentele e=puse anterior, Curtea constata ca recursul (ormulat este ne(ondat, motiv pentru care, 7n temeiul dispozitiilor art- 4+) Cod procedura civila, va dispune respin,erea acestuia-

@*

CONCLUZII Prin persoan (izic se 7nele,e omul privit 7n 7ndividualitatea lui- Prin atri.ute ale persoanei (izice 7nele,em ansam.lul de drepturi i de caliti 1uridice intrinseci oricrui su.iect de drept, care permit /i servesc la0 identi(icarea i individualizarea lui 7n (amilie i 7n societate- Aceste atri.ute de individualizare i identi(icare sunt numele, domiciliul i starea civil, care se 7n(ieaz (ie ca drepturi civile su.iective cu caracter personal, e=trapatrimonial, (ie ca situaii 1uridice comple=e 7n,lo.2nd at2t drepturi c2t i o.li,aii cu caracter personal, prin care persoana (izic este individualizat i identi(icatDei aceste drepturi nu sunt nici pe departe sin,urele drepturi su.iective cu caracter personal e=trapatrimonial /mai e=ist numeroase altele0, (aptul c, pe de o parte, ele sunt primele pe care le studiem mai amnunit, iar pe de alt parte, (aptul c, 7n ,eneral, ele nu sunt 7nsoite sau 7n,emnate cu drepturi patrimoniale K 1usti(ic o prezentare sumar a trsturilor ,enerale i comune ale cate,oriei drepturilor personale e=trapatrimoniale, 7nainte de e=aminarea (iecruia 7n parte dintre atri.utele de identi(icare a persoanei (izice-+ Drepturile civile su.iective se clasi(ic - dup criteriul coninutului lor - 7n drepturi patrimoniale, care au un coninut economic, evalua.il 7n .ani, i drepturi

M&re1'n, M., B('r An', Di'c(ne)c& , -, Drept civil. Persoanele# p- 4A-

ditura Cordial " I, Clu1-%apoca, )***,

@+

e=trapatrimoniale, care nu au un asemenea coninut, ci e=prim atri.ute insepara.il le,ate de persoana su.iectului de dreptDesi,ur, 7ntr-un anumit sens, i drepturile patrimoniale - cele cu coninut economic - sunt ,,personale; /i anume 7n sensul c ele aparin persoanei, ca su.iect de drept, la (el ca i cele e=trapatrimoniale0- !ocmai pentru a evita orice con(uzie, numim toate drepturile civile care aparin unui su.iect de drept cu e=presia ,,drepturi civile su.iective;, dar numai pe acelea care nu au coninut economic /patrimonial0 cu e=presia de drepturi ,,personale;, adu,2nd, spre mai e=act di(ereniere, i atri.utul de ,,nepatrimoniale; sau ,,e=trapatrimoniale; /(iindc ele nu intr 7n patrimoniul persoanei, ci se situeaz 7n a(ara patrimoniului0Aadar, prin drepturi personale, e=trapatrimoniale, 7nele,em acele drepturi su.iective civile care sunt intim le,ate de persoana titularului lor i care, neav2nd un coninut economic, nu sunt suscepti.ile de evaluare .neasc i nu (ac parte din patrimoniul persoanei- Din aceast cate,orie (ac parte, 7n principal drepturile le,ate de e=istena i inte,ritatea (izic i moral a persoanei umane, cum sunt, de e=-: dreptul la via, la sntate, la inte,ritate corporal, dreptul la li.ertate, la onoare, la reputaie dreptul la secretul /intimitatea0 vieii private etc-< drepturile re(eritoare la elementele /atri.utele0 de identi(icare a persoanei (izice /dreptul la nume i la domiciliu, starea civil0 ori la elementele de identi(icare a persoanei 1uridice /dreptul la denumire sau (irm, la sediu, la marca de (a.ric, de comer sau de servicii etc-0< drepturile de creaie intelectual, ca (orm de e=primare a personalitii /dreptul de autor, drepturile de inventator i inovator etc-0$mportanta elementelor de identi(icare este covarsitoare, ele in(luentand (oarte mult viata individului, modul de percepere in societate, individualizare lui intre semeni$ata de ce am considerat ca tema mea este pe de o parte una care sa ma a1ute sa intele, pro.lemele le,ate de aceste elemente, iar pe de alta parte sper ca va (i un
@)

.un ,6id pentru cei care vor avea nevoie sa isi (ormeze pareri si sa ,aseasca un spri1in in in(ormatiile pe care am incercat sa le cuprind pe parcursul acestei lucrari-

BIBLIO!RAFIE A. C&r)&ri &niver)it're, tr't'te :. Avr'5, 4iliatia. /doptia nationala si internationala, All HecL, Hucuresti, )**+ =. C. B'5'n+i&, I. R()ettiCB','ne)c&, A,. B'ic(i'n&, Tratat de drept civil roman# vol. II ;. D. A,e?'n*re)c(, 20plicatiunea teoretica si practica a dreptului civil, tom $, +@*D 9. D. !2it', Drept procesual civil, d- #niversitaria, Craiova D. D. L&-&,e)c&, A. M. L&-&,e)c& , Identificarea persoanei fizice, "umina "e=, Hucuresti, )**) A. D. L&-&,e)c&, )umele si domiciliul persoanei fizice, H-J-C-, Hucuresti, +@F) E. Erne)t L&-'n, Drept civil. Persoanele, Clu1-%apoca, +@FF F. !. B(r(i, Drept civil. Partea generala. Persoanele, editia a > - a, revizuita si adau,ita, d- Gaman,iu, Hucuresti, )*+* @. !2. Be,ei&, Drept civil. Persoanele, +@F)
@4

d-

:<.!2e. Be,ei&, Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ediia a I$-a, revzut i adu,it de 5arian %icolae i Petric !ruc, d- #niversul Juridic, Hucureti, )**C ::.!2e. Be,ei&, Drept civil. Persoanele, #niversitatea Hucuresti, +@F) :=.I. D(+'r&, D.C. D'ni)(r, !2. D'ni)(r , Teoria generala a dreptului, dStiinti(ica, Hucuresti, +@@@ :;.I. P. Fi,i-e)c&, Tratat de dreptul familiei, d- Academiei, Hucuresti, +@@4 :9.M. N. C()tin:.arile institu ii ale dreptului civil, Persoana fizic! i persoana juridic!&, ed- ), ditura Dacia, Clu1-%apoca, +@F> :D.M&re1'n, M., B('r An', Di'c(ne)c&, "-, Drept civil. Persoanele# ditura Cordial " I, Clu1-%apoca, )*** :A.Ne'+&, Drept procesual penal. Partea generala# tratat# Hucuresti, )**> :E.P(en'r&, Drept civil. Teoria generala. Persoanele, %ova, "u,o1, )**+ :F.R. Si,v'n, E. !2e(r+2e, /ctele de stare civila, d- Stiinti(ica, Hucuresti, +@D@ :@.St'te)c&, Drept civil. Persoana fizica. Persoana juridica. Drepturile reale , d- Didactica si Peda,o,ica, Hucuresti, +@C* =<.Tr. I(n')c&, Drept civil. Persoanele, d- Stiinti(ica, Hucuresti, +@A@ B. Peri(*ice, revi)te *e )-eci',it'te, c&,e+eri :. C-D- +@FD =. R-R-D- nr- D?+@FD ;. H-D- pe +@F* 9. F. P(-e)c&, 1u privire la admisibilitatea cererii sotului# care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot# de a reveni la numele avut inainte de
@>

d- Blo.al "e=, d- Dacia uropa

casatorie# formulata pe cale principala# ulterior pronuntarii divortului, in Dreptul nr-+?)**+ D. R-R-D- nr- D?+@CD A. R-R-D- nr- +*?+@C) 7. 3.3.D. nr. (;-<=8. 1.D. -<><

C.C(*&ri, ,e+i +- Codul civil )- Codul de procedura civila 4- Codul (amiliei >- Decretul nr- 4+?+@A>, art- +4, +>, +A A- "e,ea nr- )C4?)**> privind re,imul 1uridic al adoptiei D- "e,ea nr- +*A?+@@D privind evidena populaiei i cartea de identitate C- "e,ea nr-++@?+@@D privind actele de stare civil si metodolo,ia de aplicare a acesteia F- 9rdonana de ur,en a Buvernului nr- >+?)**4 privind do.andirea si sc6im.area pe cale administrativa a numelor persoanelor (izice

D. S&r)e internet +- SSS-1urinde=-ro


)- SSS-dreptonline-ro

4- SSS-csm+@*@-ro

@A