UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRNCOVEANU Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii Pitesti Specializarea - DREPT

LUCRARE DE L CE!"# INFRACIUNI CONTRA PERSOANEI. ANALIZ TEORETICO - PRACTIC PRIVIND INFRACIUNEA DE OMOR CALIFICAT

Coordonator, Conf. Univ. D . ION MI!ALCEA - $%&& -

Student, ANCA VOICU "#$%. VLADU&

&

CUPRINS CAPITOLUL I. ASPECTE 'ENERALE PRIVIND INFRACIUNILE CONTRA PERSOANEI Sec'iunea ( Re)erin'e istorice, re*lementare +i elemente de drept comparat Sec'iunea ( Aspecte comune privind in)rac'iunile contra persoanei Sec'iunea ( Pro,lematica eutanasiei

CAPITOLUL II. INFRACIUNEA DE OMOR CALIFICAT Sec'iunea ( Concept +i caracteristici Sec'iunea ( Con'inutul -uridic al in)rac'iunii de omor cali)icat .&( /,iectul -uridic speci)ic .$( Su,iectul activ( Su,iectul pasiv .0( Latura o,iectiv1 .2( Latura su,iectiv1 .3( Forme, modalit1'i +i sanc'iuni ale in)rac'iunii de omor cali)icat Sec'iunea penal CAPITOLUL III. ANALIZA ELEMENTELOR CIRCUMSTANIALE ALE INFRACIUNII DE OMOR CALIFICAT Sec'iunea ( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( a6 Cod Penal Sec'iunea ( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( ,6 Cod Penal Sec'iunea ( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( c6 Cod Penal Sec'iunea 7( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( d6 Cod Penal Sec'iunea 7( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( e6 Cod Penal Sec'iunea 7 ( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( )6 Cod Penal
$

( /morul cali)icat in viitoarea re*lemantare instituit1 prin noul cod

Sec'iunea 7 ( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( *6 Cod Penal Sec'iunea 7 ( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( 86 Cod Penal Sec'iunea 9( n)rac'iunea de omor cali)icat 4n condi'iile art( &53 lit( i6 Cod Penal CAPITOLUL IV. CAZUISTIC PRIVITOARE LA INFRACIUNEA DE OMOR CALIFICAT CONCLUZII BIBLIO'RAFIE

CAPITOLUL I. ASPECTE 'ENERALE PRIVIND INFRACIUNILE CONTRA PERSOANEI S(#)i*n($ I. R(f( in)( i%+o i#(, (,-(.(n+$ ( /i (-(.(n+( 0( 0 (1+ #o.1$ $+ 7ia'a a ap1rut din cele mai vec8i timpuri ca valoare primar1 +i a,solut1, indispensa,il1 mani)est1rii 4n sine( Aceste considerente l-au determinat pe Titus Lucre'ius&, cu dou1 milenii 4n urm1, s1 spun1 c1 vitaque manicipio nulli datur, omnibus usu :via'a nu este proprietatea nim1nui, ci uzu)ructul tuturor6, atr1*;nd ast)el aten'ia asupra importan'ei valorii vie'ii persoanei su, aspectul permanen'ei omului 4n lume( /mul, a stat dintotdeauna 4n centrul re*lement1rilor -uridice penale din toate timpurile, )iind ocrotit nemi-locit 4mpotriva acelora care au atentat la via'a, inte*ritatea corporal1, s1n1tatea, li,ertatea +i inte*ritatea persoanei( Fiin'a uman1, care a evoluat de la primitivul om al cavernelor la comple<a +i at;t de pu'in 4n'eleasa )iin'1 actual1, 4n lupta sa 4mpotriva =universalit1'ii r1ului>, a )ost nevoit1 s1 creeze le*i prin care, 4n mod parado<al, s1 poat1 )i prote-at1 )a'1 de semeni( Ap1rut1 ca o condi'ie sine qua non a perpetu1rii +i dezvolt1rii societ1'ii umane, le*ea penal1 a acordat cea mai mare 4nsemn1tate prezerv1rii vie'ii +i a inte*rit1'ii )izice ale celui considerat cea mai des1v;r+it1 )orm1 de via'1, +i anume omul($ ?1surile luate 4mpotriva persoanelor care lezau 4n vreun )el atri,utele esen'iale ale e<isten'ei )iin'ei umane, au di)erit, asa cum era normal, 4n )unc'ie de
&

L*# (i* :Titus Lucretius Carus6 :ca( @@ 4(Ar(- ca( 33 4(Ar(6 a )ost un poet i )ilozo) latin( Sin*ura sa lucrare cunoscut1 este poemul )ilozo)ic De Rerum Natura :Despre natura lucrurilor). Lucreiu a continuat i dezvoltat concepia atomist1 a lui Epicur, )iind adeptul i discipolul acestuia( Bn De Rerum Natura, L*# (i* trateaz1 lumea microscopic1 a atomilor, )iina uman1 i universul( L*# (i* e<pune ideea mortalit1ii su)letului i a universului, ceea se e<plic1 prin asocierea i separarea atomilor $ A-(2$n0 * Bo oi, V$-(n+in If+(ni(, >Infraciunile de lovire i vtmare a integritiicorporale sau a sntii >, Ed( Juridic1, Cucure+ti, $%%2, pa*( 0D(

perioada 4n care acestea 4+i duceau traiul( Ast)el, 4n epocile cele mai 4ndep1rtate, m1surile 4mpotriva celor care ucideau sau v1t1mau persoane din aceea+i colectivitate, nu erau a<ate pe ideea de vinov1'ie ci pe necesitatea de ap1rare +i conservare a ec8ili,rului necesar supravie'uirii *rupului0( Corectivele care se luau, 4n aceste condi'ii, 4mpotriva aceluia care se mani)esta ostil )a'1 de alte persoane, erau alun*area din tri, +i numai atunci c;nd nu era 4n -oc securitatea comunit1'ii, se l1sa p1r'ilor posi,ilitatea r1z,un1rii( Bn am,ele cazuri, )1ptuitorul era lipsit de protec'ia tri,ului +i era, practic, supus pieirii( Bn timp, r1z,unarea a devenit nelimitat1 +i a )ost 4nlocuit1 cu le*ea talionului care se ,aza pe dictonul o#3i 1(n+ * o#3i /i 0in+( 1(n+ * 0in+( . L(,($ +$-ion*-*i4 introduce 4n *;ndirea oamenilor din acele vremuri, ideea compensa'iei su, )orma incipient1, primar1, con)orm c1reia, cel care )ace r1u, s1 su)ere tot at;ta r1u c;t a )1cut( Caracterul primitiv al acestui comple< -uridic a)lat 4n )aza de 4nceput, este diminuat pe parcurs, odat1 cu apari'ia le*ilor scrise( Cea mai vec8e colec'ie de le*i scrise, cunoscut1, este Co0*- -*i !$.* $11i din Ca,ilon :&5@$ - &53% 4( Ar(6( La romani, apare in aceast1 perioad1 L(,($ #(-o 5II +$6-( 4n secolul 7 4( Ar( care consacra legea talionului +i promova, ca element de noutate 4n acele vremuri, distinc'ia dintre delicte publice +i delicte private; 4n acest conte<t, )aptele s1v;r+ite 4mpotriva persoanei erau considerate delicte pu,lice +i se sanc'ionau necru'1tor(
0 2

I. Do6 in(%#*, =Infraciuni contra vieii persoanei>, Editura Academiei Rom;ne, Cucure+ti, &@E5( L(,($ +$-ion*-*i, una dintre cele mai vec8i le*i e<istente, consta 4n -usta reciprocitate a crimei i a pedepsei( Aceast1 le*e este deseori sim,olizat1 prin e<presia c!i pentru oc!i, dinte pentru dinte" ( Ea caracterizeaz1 o stare intermediar1 a -ustiiei penale 4ntre sistemul vendettei i recur*erea la un -udec1tor, ca un al treilea, impar ial i dezintertesat( #egea talionului a )ost o le*e penal1 la unele popoare din vec8ime, potrivit c1reia vinovatul era tratat 4n acelai c8ip 4n care a procedat, sau a vrut s1 procedeze, cu victima sa, adic1 inculpatului i se aplic1 o pedeaps1 identic1 sau similar1 cu r1ul s1v;r it de el( Le*ea, cunoscut1 i ca oc!i pentru oc!i, dinte pentru dinte", ne este cunoscut1 din le*ea -ustiiei mozaice, descris1 4n 7ec8iul Testament :Deuteronom &@, &D, &E, &@ i $&6, considerat1 ca o le*e a reciprocit1ii i a corespondeneiF

Bn perioada Evului ?ediu, le*ile care prote-au persoana erau dominate de caracterul consuetudinar, )eudal +i canonic( Una dintre cele mai importante le*i era Co 1*% i* i% #$noni#i (&&2%) care a re*lementat in)rac'iuni su, un du,lu aspectF cel al nesocotirii divine +i cel al leziunii aduse ordinii umane3( n)luen'ate de dinamica social1, de evolu'ia spiritual1 a umanit1'ii 4n +tiin'a penal1, apar 4n aceast1 etapa di)erite curente +i teorii care au implica'ii deose,ite asupra apari'iei unor noi cule*eri de le*i ce ap1rau interesele )undamentale ale omului( Geto-dacii au ,ene)iciat +i ei de le*i scrise, a+a cum reiese din atest1rile istorice( Aceste le*i scrise nu s-au p1strat 4ns1H ele sunt amintite, doar, de ordanes, care arat1 c1 Cure,ista +i-a luat a-utor pe Deceneu care se bucura de o putere aproape regeasc i a dat poporului legi scrise". Puterea -udec1toreasc1 a acelor vremuri era 4ncredin'at1 preo'ilor
D

care o

e<ercitau asemenea druizilor din Galia( Dup1 4n)r;n*erea Daciei de c1tre romani, re*ulile dreptului roman sunt e<tinse +i 4n noua provincie roman1 a)lat1 4n spa'iul carpato-danu,iano-pontic, 4ns1 aceste re*uli se aplicau doar par'ial, mai ales 4n perioada n1v1lirii popoarelor mi*ratoare, prioritate av;nd o,iceiurile sau normele -uridice proprii )ormate 4n decursul secolelor 4n r;ndul popula'iei auto8tone( Pedeapsa cea mai aspr1, pentru )aptele ilicite s1v;r+ite 4mpotriva persoanei, era alun*area din comunitate( Bn perioada st1p;nirii ,izantine - sec( 9-9 - se aplicau B$7i-i#$-(-( :colec'ie de le*i civile +i penale ela,orate treptat 4n capitala mperiului roman de r1s1rit6, potrivit c1reia sanc'iunile aplicate celui care atenta la via'a sau la
3 D

7ezi 4n acest sens I. Do6 in(%#*, op. cit(, pa*( &5( Pe timpul statului centralizat, 4ntemeiat de re*ele Cure,ista :apro<imativ anii E$I22 4( Ar(6, Deceneu, mare preot, era concomitent +i vicere*e 4ns1rcinat cu e<ecutarea -usti'iei, )iind -udec1torul suprem( Bn le*1tur1 cu instan'ele -udiciare, o inscrip'ie vec8e aminte+te despre un cole*iu al celor care =introduceau> procesele, 4n *eneral civile, 4n instan'1 pentru a )i -udecate 4n termen scurt( De+i atri,u'iile realiz1rii -usti'iei au )ost preluate de c1tre or*anele statului, 4n practic1, mai ales 4n cazurile de v1t1mare corporal1, a continuat s1 se aplice +i sistemul r1z,un1rii s4n*elui( Unele te<te atest1 )olosirea duelului -udiciar ca mi-loc de tran+are a liti*iilor(

inte*ritatea corporal1 a altei persoane erau moartea sau mutilarea )1ptuitorului, iar in situatia in care acesta din urm1 apar'inea clasei dominante, sanc'iunile erau trans)ormate 4n plata unor sume de ,ani( Pu'in mai evoluate erau dispozi'iile re)eritoare la di)eren'a dintre tentativ1 +i in)rac'iunea continuat1(5 Bn aceast1 vreme, c;t +i 4n vremurile ce urmeaza, odat1 cu declan+area procesului de cristalizare +i )ormare a statelor )eudale rom;ne, continu1 s1 se aplice dreptul cutumiar :dreptul nescris, izvorat din datini ale locurilor6 ; acesta este con)irmat si prezentat de documentele timpului su, denumirea de i*% V$-$#3io sau V$-$#3o *. $n+i8*( -(2 #on%*(+o0o . Primele le*iuiri rom;ne+ti sunt C$ +($ o.9n($%#: 0( ;nv:):+* : 0( -$ 1 $vi-(-( ;.1: :+(/+i , tip1rit1 4n &D2D la ?1n1stirea Trei erar8i din a+i +i <n0 (1+$ ($ -(,ii din &D3$ tip1rit1 la T;r*ovi+te, ultimul act normativ tip1rit )iind L(,i*i ($ C$ $,($ care a intrat 4n vi*oare 4n &E&E( Aceste acte cu caracter normativ au o importan'1 cov;r+itoare deoarece normele penale prev1zute 4n ele, de+i aveau un caracter primitiv, au stat la ,aza apari'iei primului Co0 1(n$-, ap1rut 4n vremea lui Ale<andru oan Cuza, 4n anul &ED2( Bn &@0D, apare un nou Cod penal
E

care prevedea in)rac'iunea de omor si

)orme ale acesteia :di)erentiate de constituante6 la art( 2D0 - 2D@@( Codurile penale din &ED2 +i &@0D sunt instrumente -uridice de o valoare inestima,ila, deoarece au 4nlocuit vec8ile le*iuiri, cu dispozi'ii ar8aice +i uneori con)uze, aduc;nd dispozi'ii ,ine sistematizate, introduc;nd totodat1 un spirit novator, +tiin'i)ic 4n a,ordarea pro,lemelor de drept penal(
5

I. Do6 in(%#*, op. cit(, pa*( &5( V. Don,o o7, I. O$n#($, C. B*-$i /i $-)ii, >$%plicaii teoretice ale &odului penal rom'n. (artea special >, Edit( Academiei Rom;ne, Cucure+ti, &@5&, p(&52 @ 7ezi Codul Penal din &5 martie &@0D, pu,licat 4n ?onitorul /)icial D3 din &E martie &@0D :?( /)( D3J&@0D6
E

Doctrina +tiin'i)ic1

4n perioada de aplicare a acestor coduri, a )ost

reprezentat1 de lucr1ri de 4nalt1 'inut1 +tiin'i)ic1, ce au provocat discu'ii aprinse 4n le*1tur1 cu dreptul de a pedepsi, cu tratamentul penal cel mai indicat de aplicat persoanelor care s1v;r+esc in)rac'iuni 4mpotriva persoanei( Pentru o perioad1 limitat1 de timp, doctrina a 4nclinat spre +coala clasic1 a li,erului ar,itru, cu unele pozi'ii utilitariste izvor;te din necesitatea social1 a pedepsei( ?ai apoi, su, in)luen'a lui 7intil1 Don*oroz, apare te8nicismul -uridic, ce trece la sistematiz1ri dup1 metoda +tiin'elor e<acte(&% Codul penal din &@0D se aplic1 4n continuare, dup1 instaurarea puterii populare din au*ust &@22, aduc;ndu-i-se treptat modi)ic1ri prin le*i speciale, modi)ic1ri necesare pentru adaptarea lui la cerin'ele noii or;nduiri( Ast)el, la & ianuarie &@D@ intr1 4n vi*oare Co0*- 1(n$- $- R(1*6-i#ii So#i$-i%+( Ro.9ni$, care e<prima rela'iile sociale de tip socialist +i avea rolul de a apra interesele imensei ma)oriti a populaiei", a+a cum se e<prima doctrina politic1 comunist1( Principala preocuparea -uri+tilor 4n perioada totalitarist1 a )ost reprezentat1 de pro,lemele izvor;te din principiile etice ale or;nduirii socialiste, ca de e<emplu : umanizarea pedepsei, necesitatea *1sirii unor noi )orme de resocializare( Bn acest conte<t apare D(# (+*- =>?@>ABB>> privind unele m1suri tranzitorii( Acest act normativ se re)erea la sanc'ionarea +i reeducarea prin munc1 a unor persoane care au s1v;r+it )apte prev1zute de le*ea penal1( Potrivit acestei noi re*lement1ri, 4n cazul in)rac'iunilor pentru care pedeapsa aplicat1 nu dep1+e+te 3 ani 4nc8isoare,

&% &&

I. Do6 in(%#*, op. cit(, p( $$ DECRET !r( $&E din &$ iulie &@55 privind unele m1suri tranzitorii re)eritoare la sanc'ionarea +i reeducarea prin munc1 a unor persoane care au s1v;r+it )apte prev1zute de le*ea penal1, emis 4n vederea cre1rii cadrului le*islativ care s1 permit1 instan'elor -udec1toresti, or*anelor procuraturii +i mili'iei s1 ac'ioneze de 4ndat1 pentru aducerea la 4ndeplinire a m1surilor sta,ilite prin Aot1r;rea Plenarei C(C( al P(C(R( din $E-$@ iunie &@55 cu privire la cre+terea rolului unit1'ilor socialiste, al or*aniza'iilor o,+testi, al maselor populare 4n respectarea le*alit1'ii, sanc'ionarea +i reducerea prin munc1 a persoanelor care comit a,ateri +i 4nc1lc1ri de la normele de convie'uire social1 +i le*ile '1rii(

instan'a va dispune, de re*ul1, ca e<ecutarea s1 se )ac1 prin munc1, )1r1 privare de li,ertate(&$ 7ictoria revolu'iei rom;ne din decem,rie &@E@ a scos 'ara din totalitarism, desc8iz;nd noi oprtunitati, conceptul de drepturi ale omului devenind o realitate a vie'ii noastre li,ere, iar 4m,o*1'irea lui 4n con'inut - o perspectiv1 a viitorului acestei '1ri(&0 !oile realit1'i social-economice, politice +i culturale e<istente 4n Rom;nia 4n aceast1 perioad1, au determinat alinierea Rom;niei la standardele occidentale, ceea ce a produs sc8im,area, 4n mare parte, a cadrului le*islativ( n Constitu'ia Rom;niei din &@@& se acord1 o mare importanta ocrotirii drepturilor +i li,ert1'ilor )undamentale ale omuluiH se raliaz1 +i noua le*isla'ie penal1, care, prin titlul *arantarea prevederilor constitu'ionale privitoare la ap1rarea persoanei( Ap1rarea persoanei, prin dispozi'iile cuprinse 4n titlul mai sus men'ionat, prive+te pe om 4n ansam,lul atri,utelor ce caracterizeaz1 )iin'a uman1 (via'a, inte*ritatea corporal1, li,ertatea, inviola,ilitatea se<ual1, demnitatea)( E-(.(n+( 0( 0 (1+ #o.1$ $+ Datorit1 importan'ei deose,ite prezentate de rela'iile sociale privitoare la persoana uman1, le*isla'iile tuturor statelor re*lementeaz1 4ntr-un capitol distinct in)rac'iunile contra persoanei( Bn cadrul acestuia, omul, cu toate atri,utele privitoare la e<isten'a sa -via'a, inte*ritatea corporal1, li,ertatea, inviola,ilitatea se<ual1, demnitatea - este ocrotit de normele dreptului penal( din Partea special1 a noului Cod penal, creeaz1 cadrul -uridic optim pentru protec'ia +i

&$ &0

I. Do6 in(%#*, op. cit(, p( $0( I in$ Mo oi$n* Z-:+(%#*, KDrepturile omului>, Ed( Andre, Cucure+ti, &@@0, pa*( 3(

Ast)el, 4n Co0*- 1(n$- i+$-i$n, in)rac'iunile contra persoanei sunt re*lementate 4n titlul 9 , Cartea a -a( Bn cadrul acestui titlu, sunt prev1zute, 4n - ,, -,, Delictele contra li,ert1'ii Capitolul - ,, Delictele contra vie'ii +i inte*rit1'ii sau s1n1t1'ii >, 4n Capitolul Delictele contra onoarei >, iar 4n Capitolul

individuale >( Li,ertatea este ocrotit1 penal, su, aspect )izic, psi8ic, al inviola,ilit1'ii domiciliului +i al secretului &2( Sunt incriminate ca )apte contra vietiiF omorul simplu, omorul a*ravat, omorul comis 4n alte circumstante a*ravante, in)anticidul, omorul cu consimtam;ntul victimei, insti*area sau 4nlesnirea sinuciderii, omorul praeterintentionat si omuciderea din culp1( La r;ndul s1u, Co0*- 1(n$- f $n#(7, 4n Titlul persoanei, 4n dou1 sec'iuni ale Capitolului , denumit ,, Fapte care

pre)i*ureaz1 persoana uman1 >, incrimineaz1 )aptele 4ndreptate 4mpotriva vie'ii - ,, Fapte voluntare contra vie'ii :Sec'iunea 6 +i ,, Fapte involuntare contra vie'ii > : Sec'iunea a -a6( Bn prima sec'iune este incriminat omorul, omorul a*ravat, omorul comis 4n alte circumstan'e a*ravante, atentatul la via'a persoanei prin otr1vire( Bn a doua sec'iune sunt incriminate omorul involuntar, r1spunderea din culp1 a persoanelor morale( Bn Capitolul sunt incriminate )apte care aduc atin*ere inte*rit1'ii )izice +i psi8ice a persoanei, dup1 cum sunt voluntare, de e<emplu actele de tortur1 +i actele de ,ar,arie 4n )orma simpl1 +i 4n )orma a*ravat1, violen'ele simple +i a*ravate, amenin'1rile sau involuntare( Bn Sec'iunea a este incriminat tra)icul de stupe)iante( -a a Capitolului sunt incriminate a*resiunile se<uale, cum ar )i violul, alte a*resiuni se<uale, iar 4n sec'iunea a 7-a

&2

V. Do6 inoi* /i $-)ii, op. cit(, pa*( @&(

&%

Capitolul

cuprinde in)rac'iuni de punere 4n pericol a persoanei( Faptele

contra li,ert1'ii persoanei sunt incriminate 4n Capitolul 7 :r1pirea, sec8estrarea, deturnarea de nave, aeronave6( Bn Capitolul 7 sunt incriminate )aptele care aduc atin*ere demnit1'ii persoanei, su, )orma in)rac'iunii de discriminare, pro<enetism, supunerea la condi'ii de munc1 +i de locuin'1 incompati,ile cu persoana uman1, )apte contrarii respectului datorat mor'ilor( Re)erindu-ne la Co0*- 1(n$- ,( .$n, acesta re*lementeaz1 in)rac'iunile contra vie'ii 4n Capitolul 97 , unde sunt incriminateF uciderea unei persoane 4n condi'ii a*ravante, uciderea unei persoane 4n condi'ii nea*ravante, uciderea unei persoane 4n condi'ii atenuante, omorul la cererea victimei, pruncuciderea, 4ntreruperea sarcinii( Capitolul 97 incrimineaza )aptele contra inte*rit1'ii sunt incriminate )apte corporale - v1t1marea simpl1, periculoas1, *rav1, deose,it de *rav1, cauzatoare de moarte, otr1vire, v1t1mare din culp1( Bn Capitolul 97 contra li,ert1'ii persoanelor( Bn Capitolul 9 sunt prev1zute )aptele care aduc

atin*ere inviola,ilit1'ii se<uale, 4n Capitolul 9 7 sunt re*lementate )aptele de insult1, calomnie, atin*ere adus1 unei persoane decedate iar Capitolul 97 incrimineaz1 )aptele contra secretului vie'ii private +i a secretului coresponden'ei( Co0*- 1(n$- %1$nio- cuprinde in)rac'iunile contra persoanei 4n titlurile 7 9 ( Bn titlul 7 , la Capitolul , sunt re*lementate in)rac'iunea de paricid, asasinatul, omorul simplu; 4n Capitolul pruncucidereH 4n Capitolul este prev1zut este incriminat1 in)rac'iunea de avortul; Capitolul 7 cuprinde

re*lement1rile penale cu privire la in)rac'iunea de v1t1mare( Bn Titlul 9 sunt cuprinse in)rac'iuni contra li,ert1'ii se<uale, Titlul 9 cuprinde in)rac'iuni contra onoarei: calomnia, in-uriaH Titlul 9 incrimineaz1 in)rac'iunile contra statutului

&&

civil al persoanelor, iar 4n Titlul 9 securit1'ii persoanei(

se re*1sesc in)rac'iunile contra li,ert1'ii +i

Asadar, Codul penal spaniol, incrimineaza 4n Komuciderea si )ormele sale>F omorul simplu, omorul 4n circumstante a*ravante, omorul din culpa, 4ndemnul la sinucidere si omorul la cerere( Asa cum se o,serva, re*lementarea spaniola se apropie mult de cea rom;na, cu e<ceptia neincriminarii distincte a pruncuciderii si a incriminarii 4n sc8im,, a )aptei de omor la cerere( Co0*- 1(n$- $.( i#$n incrimineaz1 omorul, 4n cazul 4n care )1ptuitorul a ac'ionat cu inten'ie direct1 sau din ne*li-en'1( De asemenea,se incrimineaz1 a-utorul dat victimei pentru a se sinucide( Faptele de v1t1mare corporal1 sunt incriminate 4ncep;nd cu simplele lovituri, p;n1 la v1t1m1ri )oarte *rave +i la amenin'1rile 4n scopul teroriz1rii victimei (violen'e psi8ice)( ?ai sunt incriminate in)rac'iunile contra li,ert1'ii +i )aptele ilicite contra vie'ii se<uale( Co0*- 1(n$- $- F(0( $)i(i *%( cuprinde 4n Sec'iunea a 7 -a in)rac'iunile contra persoanei( Aceast1 sec'iune este 4mp1r'it1 de le*iuitorul rus 4n 3 capitole( 71t1marea inte*rit1'ii corporale sau a s1n1t1'ii este incriminat1 di)erit, dup1 criteriul )ormei de vinov1'ie +i dup1 cel al *ravit1'ii urm1rilor rezultate din comiterea in)rac'iunii( Pentru aprecierea *ravit1'ii, Codul penal rus nu apeleaz1 la sta,ilirea num1rului de zile de 4n*ri-iri medicale necesare pentru vindecare ci las1 acest lucru la aprecierea instan'elor de -udecat1( Pentru v1t1marea corporal1 *rav1, 4n linii mari, urm1rile sunt acelea+i, 4ns1 ceea ce ne atra*e aten'ia este num1rul mare de consecin'e a*ravante - 4n *eneral, acelea+i ca la omucidere( / prim1 concluzie care s-ar putea desprinde din aceasta analiza istoric1 +i de drept comparat a in)rac'iunilor contra vie'ii, ar )i aceea c1 ma-oritatea le*isla'iilor moderne incrimineaz1 )aptele de omor simplu, omor a*ravat :e<ist;nd una, doua
&$

sau trei )orme a*ravate6 +i omor din culp1( Pruncuciderea este incriminat1 numai de unele le*isla'ii :rom;n1, italian16, alte le*isla'ii asimil;nd aceste )apte cu cele de omor :de e<emplu, le*ea penal1 )rancez1 +i cea *erman16( A doua concluzie se re)er1 la )ormele a*ravate( Cea mai simpl1 )ormulare a circumstan'elor a*ravante, o cuprinde le*ea spaniol1( Dup1 aceast1 le*e, omorul se pedepse+te mai *rav c;nd =este comis cu per)idieH ca pre', recompens1 sau cu promisiuneH cu 4nver+unareH ampli)ic;nd deli,erat +i inuman durerea victimei(>&3 La )el de simpl1 este +i re*lementarea le*ii penale *ermane( Bn acest caz, omorul are caracter *rav c;nd este comis din pl1cerea de a ucide sau de a-+i satis)ace pornirile se<uale ori din lacomie sau din alte motive -osnice, prin viclenie, cruzime, prin mi-loace prezent;nd un pericol comun sau pentru a 4nlesni sau a ascunde o alt1 in)rac'iune( Bn aceste situa'ii, omorul se pedepse+te cu deten'iune pe via'1( Ceea ce prevaleaz1 4n cele doua le*isla'ii de mai sus sunt a*ravantele privitoare la atitudinea psi8ic1 a )1ptuitorului :motive -osnice, per)idie, 4nver+unare, viclenie, pl1cere, satis)ac'ie sau scopul de a 4nlesni sau de a ascunde o alt1 in)rac'iune, a primi o recompens1, un pre', a 4ndeplini o promisiune6 +i, 4n secundar, modul de s1v;r+ire a )aptei :prin cruzimi sau prin mi-loace prezent;nd un pericol comun6( ?ult mai numeroase +i mai diversi)icate sunt circumstan'ele a*ravante ale omorului cuprinse 4n le*isla'ia rom;n1, )rancez1, italian1 +i nord-american1( Ast)el, dup1 le*ea penal1 italian1, constituie circumstante de a*ravare F
&3

Bn acest caz, pedeapsa este 4nc8isoarea de la &3 la $% de ani( Dac1 )apta se constituie 4n condi'iile mai multor circumstante a*ravante, pedeapsa este 4nc8isoarea de la $% la $3 de ani( Este de re'inut c1 limitele pedepsei pentru omor simplu sunt prev1zute de la &% la &3 ani(

&0

- omorul s1v;r+it pentru a e<ecuta sau a ascunde o alt1 in)rac'iune sau pentru a o,'ine ori pentru a asi*ura o,'inerea pentru sine sau pentru altul a produsului, a pre'ului sau a nepedepsirii pentru o alt1 in)rac'iuneH - omorul comis contra unui ascendent sau descendentH - c;nd concur1 una dintre urm1toarele circumstanteF a ac'ionat din motive -osnice sau u+uratice, a )olosit c8inuri, maltrat1ri ori a ac'ionat cu cruzime )a'1 de victim1 sau c;nd s-a )olosit de un mi-loc otr1vitor ori de alt mi-loc insidios sau c;nd s-a comis cu premeditareH - c;nd )apta s-a comis de un )u*ar pentru a se sustra*e de la arestare, captur1 sau 4ncarcerare sau pentru a-+i procura mi-loace de su,zisten'1 4n timpul c;t era )u*arH - c;nd omorul s-a comis de un asociat la in)rac'iune pentru a se sustra*e de la arestare, captur1 sau 4ncarcerareH Codul penal )rancez cuprinde de asemenea, o varietate de circumstante a*ravante( Ast)el, 4n timp ce omorul simplu se pedep+este cu 4nc8isoare p;n1 la 0% de ani, omorul este a*ravat +i se pedepse+te cu 4nc8isoare pe via'1F - c;nd precede, 4nso'e+te sau urmeaz1 o alt1 crim1H - omorul s1v;r+it 4n scopul de a pre*1ti sau de a 4nlesni s1v;r+irea unei in)rac'iuni ori de a )avoriza )u*a sau de a asi*ura nepedepsirea autorului sau a compliceluiH - omorul comis cu premeditare :asasinat6H

&2

- omorul comis asupra unui minor de p;n1 la &3 ani ori asupra unui ascendent le*itim sau natural ori asupra tat1lui sau mamei adoptiveH - asupra unei persoane a c1rei stare deose,it de vulnera,il1, era aparent1 sau cunoscut1 de autorH - asupra unui ma*istrat, -urist, avocat, )unc'ionar pu,lic sau ministerial sau asupra oric1rei alte persoane care de'ine o autoritate pu,lic1 sau este 4ns1rcinat cu o atri,u'ie 4n serviciul pu,lic, 4n e<erci'iul sau cu ocazia e<ercit1rii )unc'iilor sau atri,u'iilor sale, c;nd calitatea victimei este aparent1 sau cunoscut1 de )1ptuitorH - asupra unui martor, victime, parte civil1, )ie pentru a o 4mpiedica s1 denun'e )apta, s1 )ormuleze pl;n*ere sau s1 depun1 ca martor 4n -usti'ie, )ie din cauza denun'1rii, a pl;n*erii sau a depozi'iei sale(&D Bn le*isla'ia nord-american1, constituie circumstante a*ravante ale omoruluiF - comiterea )aptei dup1 condamnarea la 4nc8isoare ori c;nd )1ptuitorul a mai )ost condamnat pentru omor sau pentru o )apt1 s1v;r+it1 prin amenin'area victimei cu acte de violen'1H - comiterea unui alt omor 4n timpul s1v;r+irii acelui omorH - c;nd )1ptuitorul, cu stiin'1, a creat riscul mor'ii mai multor persoaneH - c;nd omorul a )ost s1v;r+it deoarece )1ptuitorul s-a o,li*at la aceasta sau a )ost complice la comiterea )aptei sau a 4ncercat s1 o comit1 ori imediat dup1 comitere sau 4n 4ncercarea de a o comite a s1v;r+it un -a), o r1pire de )emei, acte se<uale

&D

Tot ast)el, le*ea penal1 rom;n1 prevede omorul a*ravat su, dou1 )ormeF omor cali)icat :art( &536 +i omor deose,it de *rav :art( &5D6(

&3

anormale prin )or'1 sau amenin'are cu )or'a, incendiere, spar*ere sau r1pire de copiiH - c;nd omorul s-a s1v;r+it 4n scopul evit1rii sau prevenirii arest1riiH - c;nd omorul s-a s1v;r+it 4n scopul evad1rii dintr-o paz1 le*al1H - c;nd omorul s-a s1v;r+it pentru a o,'ine un c;+ti*H - c;nd omorul s-a s1v;r+it cu cruzime, cu atrocitate, )1ptuitorul mani)est;nd o e<cep'ional1 depravare( Asa cum u+or se o,serv1, cate*oriile de circumstante a*ravante sunt mult mai diversi)icate 4n aceast1 din urm1 le*isla'ie( Pe l;n*1 a*ravante, care se re)er1 la atitudinea psi8ic1 :premeditarea, mo,ilul, scopul6 ori a*ravante privind modul de comitere a in)rac'iunii, apar a*ravante re)eritoare la calitatea su,iectului activ :so', o rud1 apropiat1, o persoan1 care a mai s1v;r+it un omor6 sau la calitatea su,iectului pasiv :so', rud1 apropiat1, )emeie *ravid1, minor p;n1 la &3 ani, persoan1 vulnera,il1, )unc'ionar pu,lic sau ministerial etc(6( <n Co0*- 1(n$- o.9n, in)rac'iunile contra persoanei sunt re*lementate 4n titlul , imediat dup1 in)rac'iunile contra si*uran'ei statului( Bn cadrul acestui titlu se re*lementeaz1 in)rac'iuni contra vie'ii, inte*rit1'ii corporale +i s1n1t1'ii, la Capitolul , in)rac'iuni contra li,ert1'ii persoanei, la Capitolul , in)rac'iuni privitoare la via'a se<ual1, la Capitolul , iar 4n ultimul capitol sunt re*lementate in)rac'iunile contra demnit1'ii persoanei( Cel mai detaliat capitol, dat1 )iind importan'a valorii sociale pe care o ocrote+te, este Capitolul , alc1tuit din 0 sec'iuniF prima sec'iune se intituleaz1 O.*#i0( ($, unde sunt re*lementate: omorul - art( &52, omorul cali)icat - art( &53,

&D

omorul deose,it de *rav art( &5E(

art( &5D, pruncuciderea - art( &55, uciderea din culp1 -

Bn raport cu su,diviziunea de *rup cuprinz;nd in)rac'iunile contra vie'ii +i inte*rit1'ii corporale +i s1n1t1'ii, acest capitol are, 4n mod )iresc, un con'inut mai restr;ns, iar o,iectul -uridic special al acestor in)rac'iuni este, 4n mod corespunz1tor, mai restr;ns, m1r*inindu-se numai la m1nunc8iul de rela'ii sociale a c1ror ocrotire implic1 ap1rarea inte*rit1'ii corporale +i a s1n1t1'ii(&5 Gradul de pericol social prezentat de )aptele prin care se aduce atin*ere inte*rit1'ii corporale +i s1n1t1'ii este destul de variat, uneori )oarte ridicat, alteori de propor'ii reduse, ceea ce impune un cadru de m1suri de ocrotire penal1 corespunz1toare( Bn toate cazurile, incriminarea unor ast)el de )apte este pe deplin -usti)icat1( Bn raport cu caracteristicile v1t1m1rii aduse inte*rit1'ii corporale sau s1n1t1'ii, aceste in)rac'iuni sunt 4mp1r'ite 4n Codul penal 4n 2 cate*oriiF loviri sau alte violen'e - art( &E%, v1t1marea corporal1 - art( &E&, v1t1marea corporal1 *rav1 - art( &E$, lovirile sau v1t1m1rile cauzatoare de moarte - art( &E0, v1t1marea corporal1 din culp1 - art( &E2( Faptele din prima cate*orie atra* r1spunderea penal1 numai c;nd au )ost s1v;r+ite cu inten'ie, )aptele din celelalte cate*orii sunt sanc'ionate +i atunci c;nd au )ost comise din culp1, sau c;nd urm1rile au dep1+it inten'ia( Bnt;lnim, deci, 4n aceasta sec'iune, in)rac'iuni s1v;r+ite cu inten'ie, din culp1 sau cu praeterinten'ie( Bn cadrul celei de-a -a sec'iuni este prev1zut1, la art( &E3, in)rac'iunea de +i provocare ile*al1 a avortului( Inf $#)i*ni-( #on+ $ -i6( +:)ii 1( %o$n(i sunt prev1zute la Capitolul cuprind: art( &E@ - lipsirea de li,ertate un mod ile*al, art( &@% - sclavia, art( &@& supunerea la munc1 )or'at1 sau o,li*atorie, art( &@$ - violarea de domiciliu, art( &@0
&5

V. Don,o o7 +i al'ii , op( cit(

&5

- amenin'area, art( &@2 - +anta-ul, art( &@3 - violarea secretului coresponden'ei, art( &@D - divul*area secretului pro)esional( Aceast1 su,*rup1 din cadrul in)rac'iunilor contra persoanei vizeaz1 unul dintre cele mai importante atri,ute ale e<isten'ei, +i anume, li,ertatea ; incriminarea unor ast)el de in)rac'iuni a ap1rut drept o de necesitate de ordin social-politic, mai ales dup1 r1sturnarea re*imului totalitar, 4n care a,uzurile contra li,ert1'ii erau la mare putere( Tot in)rac'iuni contra persoanei sunt +i inf $#)i*ni-( 1 ivi+o$ ( -$ vi$)$ %(2*$-:, incriminate 4n Capitolul , care cuprinde : violul I art( &@5, raportul

se<ual cu o minor1 - art( &@E, seduc'ia - art( &@@, perversiunea se<ual1 - art( $%&, corup'ia se<ual1 - art( $%$, incestul - art( $%0, 81r'uirea se<ual1 I art( $%0(&( Caracterul conservator al in)rac'iunilor cuprinse 4n acest capitol a )ost 4ndelun* criticat de or*anismele interna'ionale c;nd, )1c;nd re)erire la art( $%% C( penal, au considerat c1 incriminarea rela'iilor de natur1 se<ual1 este o 4nc1lcare )la*rant1 a drepturilor omului( Pentru a )ace un compromis, 4n scopul promov1rii unei ima*ini )avora,ile a Rom;niei 4n /ccident, le*iuitorul a sanc'ionat doar rela'iile se<uale 4ntre persoane de acela+i se< dac1 produc scandal pu,lic( Cel de-al 7-lea capitol, intitulat Inf $#)i*ni #on+ $ 0(.ni+:)ii, cuprinde insulta - art( $%3, calomnia - art( $%DH aceste in)rac'iuni 4nc8eie Titlul +i incrimineaz1 )apte de un pericol social mai redus, motiv pentru care ac'iunea penal1 se pune 4n mi+care la pl;n*erea preala,il1 a persoanei v1t1mate iar 4mp1carea p1r'ilor 4nl1tur1 r1spunderea penal1( S(#)i*n($ II. A%1(#+( #o.*n( 1 ivin0 inf $#)i*ni-( #on+ $ 1( %o$n(i

&E

7ia'a, valoare )undamental1 inaliena,il1, este prote-at1 prin incrimin1rile de la art( &52 I &5@ C( pen, care )ormeaz1 con'inutul primei sec'iuni din Capitolul , cuprinz;nd in)rac'iunile contra vie'ii, inte*rit1'ii corporale +i s1n1t1'ii &E( Din aceast1 sec'iune )ac parte urm1toarele in)rac'iuniF omorul :art( &52 C( Pen(6, omorul cali)icat :art( &53 C( Pen(6, omorul deose,it de *rav :art( &5D C( Pen(6, pruncuciderea :art( &55 C( Pen(6, uciderea din culp1 :art( &5E C( Pen(6 +i determinarea sau 4nlesnirea sinuciderii :art( &5@ C( Pen(6( >. O6i(#+*- C* i0i# ,(n( i# const1 4n rela'iile sociale re)eritoare la dreptul la via'1, drept recunoscut +i ocrotit prin norma penal1 oric1rei persoane( Su, acest aspect, le*ea penal1 prote-eaz1 via'a )a'1 de )aptele socialmente periculoase 4ndreptate 4mpotriva unor persoane( Dreptul la via'1 e<ist1 +i este ocrotit de le*ea penal1 din momentul 4n care ia s)1r+it procesul na+terii naturale, moment 4n care copilul este e<pulzat +i 4+i 4ncepe via'a sa e<trauterin1&@ +i p;n1 4n momentul 4n care intervine moartea ,iolo*ic1( Dreptul la via'1 este prote-at, 4n e*al1 m1sur1, indi)erent de titular, indi)erent de v;rst1, de starea s1n1t1'ii etc( Le*islatia noastr1 penal1 nu permite eutanasia, ast)el 4nc;t dreptul la via'1 este prote-at c8iar +i 4mpotriva voin'ei victimei, constituind in)rac'iune de omor +i )apta s1v;r+it1 dintrun sentiment de mil1, pentru a pune cap1t su)erin'elor prelun*ite +i inutile ale victimei, deoarece, din punct de vedere -uridic, nu poate )i admis niciun procedeu de natura a ridica via'a unui muri,und($% O6i(#+*- C* i0i# 4n cadrul aceluia+i *rup de in)rac'iuni 4l reprezint1 valoarea social1 speci)ic1, su,ordonat1 valorii sociale ce constituie o,iectul *eneric +i a)lat1 )a'1 de aceasta 4ntr-un raport de la parte la 4ntre*, proprie numai uneia sau unora dintre in)rac'iunile componente ale unui *rup de in)rac'iuni(
&E

7ezi T*0o (- To$0( , Drept penal rom'n. (artea special, edi'ia a 0-a, revizuit1 +i actualizat1, Ed( Aaman*iu, Cucuresti, $%%E, p( 00 &@ C. B*-$i, &urs de drept penal. (artea special, vol( , Cucure+ti, &@53, p( &&DH O. Lo,3in, (robleme privind infraciunea de provocare ilegal a avortului , 4n Analele Universit1'ii ,, Al( ( Cuza> a+i, seria Ltiin'e Juridice, &@E@, pp( 50 I 52( $% Tri,( Suprem, Sectia penala, decizia nr( &%0$J&@D3, in C(D( &@D3, p( 0@$

&@

La in)rac'iunile contra persoanei, o,iectul -uridic *eneric 4l constituie rela'iile sociale re)eritoare la )iecare dintre atri,utele esen'iale ale persoanei :via'a, inte*ritatea corporal1, inviola,ilitatea se<ual1, li,ertatea, demnitatea6 +i privite ca drepturi a,solute ale acestuia, ele sunt opoza,ile tuturor, ( ,$ o.n(%.$& Aceste drepturi, denumite +i drepturi personale nepatrimoniale, sunt insepara,il +i indisolu,il le*ate de persoana omuluiH prin ele 4nsele este *arantat1 +i se ocrote+te personalitatea omului, at;t su, aspect )izic, material, 4mpotriva )aptelor care aduc atin*ere e<isten'ei )iin'ei umane ori inte*rit1'ii sale corporale, c;t +i su, aspectul drepturilor persoanei de a se mani)esta li,er 4n societate cu respectarea atri,utelor personalit1'ii sale( Bn doctrina penal1 se recunoa+te c1 4n s)era protec'iei penale intr1 acele drepturi a,solute, le*ate de persoana uman1, denumite +i drepturi ale personalit1'ii, care sunt *arantate prin rela'iile instituite de stat pentru a ap1ra di)erite atri,ute )undamentale ale omului( =. O6i(#+*- .$+( i$- este reprezentat de corpul victimei, persoana 4n via'1( Este indi)erent dac1 acea persoan1 este t;n1r1 sau 4n v;rst1, ori dac1 respectiva persoan1, care suport1 consecin'ele v1t1m1toare ale )aptei penale, este 4n plenitudinea )acult1'ilor mintale sau )izice($$ Cu toate acestea, corpul persoanei, pentru a putea constitui o,iect material al acestei in)rac'iuni, tre,uie s1 4ndeplineasc1 o #on0i)i( 0(fini+o i(, +i anume persoana s1 )ie 4n via'1 iar )1ptuitorul s1 ac'ioneze asupra corpului acesteia +i nu asupra propriului corp( D. S*6i(#+ $#+iv poate )i, de re*ul1, orice persoan1( La unele in)rac'iuni su,iectul este cali)icat( A+ A a, de e<emplu, su,iectul activ are calitate de so' sau de rud1 apropiat1, 4n raport cu victima in)rac'iunii, la omorul cali)icat :art( &53 C( Pen(6, calitatea de mam1 a noului n1scut, la in)rac'iunea de pruncucidere :art( &55
$& $$

O. Lo,3in, A. Fi-i1$/, Drept penal rom'n. (artea special , p( 02( V. Do6 inoi* +i al'ii, op( cit(, pa*( @0(

$%

C( Pen(6, calitatea de persoan1 care e<ercit1 o pro)esie, meserie ori alt1 activitate, 4n cazul uciderii din culp1, 4n )ormele a*ravate de la alin :06 I :26 ale art( &5E C( penal($0 Participa'ia penal1 este posi,il1, de re*ul1, su, toate )ormele( Coautoratul nu este posi,il la in)rac'iunea de pruncucidere :art( &55 C( pen(6, deoarece este o in)rac'iune cu su,iect unic, 4n timp ce la uciderea din culp1 participa'ia este improprie, deoarece )apta se s1v;r+ s1v;r e+te din culp1( 4. S*6i(#+ 1$%iv poate )i, de re*ul1, orice persoan1( Uneori, o anumit1 calitate a victimei determin1 o alt1 4ncadrare -uridic1 a )aptei( De e<emplu, omorul este cali)icat, potrivit art( &53 lit( )6 C( pen( dac1 victima in)rac'iunii este un )unc'ionar pu,lic, +i, deose,it de *rav, potrivit art( &5D lit( )6 C( pen( dac1 victima are calitatea de ma*istrat, politist, -andarm ori militar( Bn cazul pruncuciderii :art( &55 C( pen(6 victima in)rac'iunii are calitatea de nou-n1scut( Uneori, pluralitatea de victime determin1 sc8im,area 4ncadr1rii -uridice a )aptei( Ast)el, omorul deose,it de *rav, potrivit art( &5D lit( ,6 C( pen(, se s1v;r+e+te asupra a dou1 sau mai multor persoane, iar uciderea din culp1 are )orma a*ravant1 din art( &5E alin( :36 C( pen(, dac1 prin )apta s1v;r+it1 s-a cauzat moartea a dou1 sau mai multor persoane( E. L$+* $ o6i(#+iv:. Latura o,iectiv1 reprezint1 o parte component1 a con'inutului constitutiv al in)rac'iunii, care cuprinde totalitatea condi'iilor privitoare la actul de conduit1, cerute de le*e pentru e<isten'a in)rac'iunii($2 Elementul material al laturii o,iective se realizeaz1, 4n ma-oritatea cazurilor, printr-o ac'iune de suprimare a vie'ii victimei( La in)rac'iunea const;nd 4n determinarea sau 4nlesnirea sinuciderii :art( &5@ C( pen(6 sunt prev1zute dou1 ac'iuni alternative, const;nd 4n )apta de a determina sau a 4nlesni sinuciderea unor
$0

Uciderea din culp1 ca urmare a nerespect1rii dispozi'iilor le*ale ori a m1surilor de prevedere pentru e<erci'iul unei pro)esii sau meserii, ori pentru e)ectuarea unei anume activit1'i, se pedepse+te cu 4nc8isoare de la $ la 5 ani( C;nd uciderea din culp1 a unei persoane este s1v;r+it1 de un conduc1tor de ve8icul cu trac'iune mecanic1, av;nd 4n s;n*e o 4m,i,a'ie alcoolic1 ce dep1+e+te limita le*al1 sau care se a)l1 4n stare de e,rietate, pedeapsa este 4nc8isoarea de la 3 la &3 ani( $2 A-. Bo oi, =Drept penal( Partea *eneral1>, Ed( All CecM , Cucure+ti, &@@@(

$&

persoane$3( Elementul material se poate realiza +i printr-o inac'iune, cum ar )i, de e<emplu, la uciderea din culpa, const;nd 4n ne4ndeplinirea unei o,li*a'ii le*ale, cu consecin'a mor'ii victimei( Urmarea imediat1 const1 4n moartea victimei, rezultat care se poate produce imediat sau dup1 trecerea unui interval de timp( Raportul de cauzalitate dintre )apt1 +i urmare tre,uie sta,ilit pentru )iecare caz concret( F. L$+* $ %*6i(#+iv: presupune inten'ia, care poate )i direct1 sau indirect1( Culpa constituie )orma de vinov1'ie pentru uciderea din culp1 :art( &5E C( pen(6( B. Fo .(, .o0$-i+:)i, %$n#)i*ni. n)rac'iunile contra persoanei sunt suscepti,ile, de re*ul1, de o des)1+urare 4n timp +i, ca urmare, pot avea )orme imper)ecte, cum ar )i actele pre*1titoare sau tentativa($D &6*ctele pregtitoare sau preparatorii sunt actele e)ectuate 4n vederea realiz1rii laturii o,iective a in)rac'iunii pe care su,iectul s-a 8ot1r;t s1 o comit1( $5 Aceste acte pre*1titoare pot )iF - procurarea, producerea sau adaptarea mi-loacelor sau instrumentelor necesare comiterii in)rac'iuniiH - cule*erea de date sau in)orma'ii de natur1 s1 )ac1 posi,il1 sau s1 u+ureze s1v;r+irea in)rac'iuniiH - luarea de m1suri 4n vederea 4n*reun1rii descoperirii )aptei ce se va comite sau 4n vederea asi*ur1rii )olosului ce va rezulta din in)rac'iune( Actele pre*1titoare, de+i sunt posi,ile la in)rac'iunile contra persoanei, totu+i nu sunt incriminate ca atare( Ele ar putea )i pedepsite dac1 sunt e)ectuate de
$3

Art( &5@ F Determinarea sau 4nlesnirea sinuciderii( Fapta de a determina sau de a 4nlesni sinuciderea unei persoane, dac1 sinuciderea sau 4ncercarea de sinucidere a avut loc, se pedepse+te cu 4nc8isoare de la $ la 5 ani( C;nd )apta prev1zut1 4n alineatul precedent s-a s1v;r+it )a'1 de un minor sau )a'1 de o persoan1 care nu era 4n stare s1-+i dea seama de )apta sa, ori nu putea )i st1p;n1 pe actele sale, pedeapsa este 4nc8isoarea de la 0 la &% ani( $D V. Do6 inoi* +i al'ii, op(cit(, pa*( @3( $5 V. Don,o o7, op. cit(, pa*( $D&H I. O$n#($ 4n KE<plica'ii teoretice ale Codului penal rom;n>, vol( , pa*( &E$(

$$

o alt1 persoan1 dec;t autorul, devenind acte de complicitate anterioar1, 4ns1, dac1 autorul comite acte preparatorii, acestea se a,sor, 4n activitatea de autorat( $)+entativa const1 4n punerea 4n e<ecutare a 8ot1r;rii de a s1v;r+i in)rac'iunea, e<ecutare care a )ost 4ns1 4ntrerupt1 sau nu +i-a produs e)ectul din cauze independente de voin'a in)ractorului($E La in)rac'iunile contra persoanei, tentativa este posi,il1 aproape 4n toate cazurile, 4ns1 ea nu se sanc'ioneaz1 dec;t la o parte din in)rac'iuni, cum ar )i in)rac'iunea de omor, viol etc( ,)&onsumarea in)rac'iunilor contra persoanei are loc 4n momentul c;nd se produce urmarea imediat1 descris1 4n norma de incriminare :rezultatul v1t1m1rilor sau starea de pericol6( Faptele contra persoanei pot )i incriminate su, numeroase modalit1'i normativeF simple, cali)icate :atenuate sau a*ravate6( Fiecare modalitate normativ1 poate cunoa+te, la r;ndul s1u, nenum1rate modalit1'i )aptice, de realizare e)ectiv1, determinate de 4mpre-ur1rile concrete 4n care )apta a )ost comis1, 4n raport cu mi-loacele )olosite, cu locul +i timpul 4n care s-a s1v;r+it in)rac'iunea, cu rela'iile dintre in)ractor +i victim1, cu mo,ilul in)rac'iunii( Av;nd 4n vedere c1 )aptele incriminate 4n acest capitol al Codului penal prote-eaz1 cea mai important1 valoare din societate, +i anume omul, cu toate drepturile +i atri,utele e<isten'ei sale, este )iresc ca +i pedepsele prev1zute 4n cazul comiterii unor ast)el de in)rac'iuni s1 )ie )oarte mari 4n compara'ie cu cele aplicate pentru alte in)rac'iuni, acest lucru 4nt;mpl;ndu-se tocmai pentru a asi*ura o *aran'ie e)ectiv1 a acestor drepturi +i atri,ute )undamentale ale )iin'ei umane( Pedeapsa principal1 pentru in)rac'iunile contra persoanei di)er1, dup1 importan'a rela'iilor sociale ocrotite de le*ea penal1, pentru )iecare incriminare $@H
$E

Din acest punct de vedere, putem spune c1 le*isla'ia rom;n1 s-a raliat le*isla'iei occidentale, dac1 avem 4n vedere c1 +i Codul penal )rancez sau cel *erman de)inesc 4n mod asem1n1tor tentativa( $@ V. Do6 inoi* +i al'ii, op(cit(, pa*( @3(

$0

ast)el, omorul deose,it de *rav este sanc'ionat cu pedeapsa deten'iunii pe via'1, pe c;nd insulta - cu amend1( Pedeapsa cu amend1 este prev1zut1 +i alternativ cu pedeapsa 4nc8isorii :calomnia, 81r'uirea se<ual16( Pedeapsa 4nc8isorii poate )i prev1zut1 +i sin*ur1, cum este cazul in)rac'iunilor de omor, viol, ucidere din culp1 etc( La unele in)rac'iuni se prevede +i pedeapsa complementar1 care const1 4n interzicerea unor drepturiH la altele, aceast1 pedeaps1 se prevede e<pres, 4n ,aza +i 4n condi'iile art( D3 Cod penal( Bn situa'ia 4n care tentativa se pedepse+te, se aplic1 re*ulile *enerale cuprinse 4n art( $& C( penal( ?. Fo .( $, $v$n+(. Unele in)rac'iuni contra vie'ii au, pe lan*1 )orma de ,az1, +i )orme a*ravante( Ast)el, )orme a*ravante 4nt;lnim la uciderea din culp1 :art( &5E alin $ I 3 C( pen(6 +i la determinarea sau inlesnirea sinuciderii :art( &5@ alin $ C( pen(6( A. A%1(#+( 1 o#(%*$-(. Pentru toate in)rac'iunile analizate, ac'iunea penal1 se pune 4n mi+care din o)iciu(

S(#)i*n($ III. P o6-(.$+i#$ (*+$n$%i(i Eutanasia reprezint1 unul dintre controversatele su,iecte ale -urispruden'ei, medicinei +i ,ioeticii, care ridic1 variate dispute +i polemici( Cu toate c1 este incriminat1 penal 4n ma-oritatea statelor lumii, tot mai des apare pro,lema necesit1'ii, perspectivelor +i importan'ei le*aliz1rii unei asemenea proceduri 4ntr-un stat sau altul, lu;ndu-se ca ,az1 le*isla'iile statelor unde eutanasia are sau a avut un cadru le*al de aplica,ilitate(

$2

Bn ceea ce prive+te de)inirea unui asemenea concept, literatura -uridic1 +i cea medical1 din di)erite '1ri 4ncearc1 s1 sta,ileasc1 unele elemente comune eutanasiei, care ar putea s-o caracterizeze +i s1 eviden'ieze tr1s1turile speci)ice nu doar pentru a+a-numitul = )enomen > al eutanasiei, dar +i pentru in)rac'iunea de eutanasie( Bn *eneral, conceptul de eutanasie implic1 mai multe elemente o,li*atorii, iar ela,orarea unei de)ini'ii unanim recunoscute constituie un procedeu destul de comple<( Din aceste considerente, ma-oritatea autorilor pre)er1 s1 elucideze doar unele aspecte ale acestei no'iuni, plec;nd de la 4n'elesul etimolo*ic +i semantic al cuvantului = eutanasie >( Dic'ionarul e<plicativ al lim,ii rom;ne d1 urm1toarea de)ini'ieF eutanasia este o metod1 de provocare a unei mor'i nedureroase unui ,olnav incura,il, pentru a-i curma o su)erin'1 *rea +i 4ndelun*at1( Dictionarul -uridic penal de)ine+te eutanasia caF uciderea s1v;r+it1 su, impulsul unui sentiment de mil1, pentru a curma c8inurile )izice ale unei persoane care su)er1 de o ,oal1 incura,il1 +i a c1rei moarte este inevita,il1( De )apt, aceste de)ini'ii *eneral-e<plicative determin1 sensul multi)unc'ional al termenului de eutanasieF =metod1 de provocare a mor'ii >, = ucidere >, = activitate de pre*1tire a mor'ii >, = act medical >, le*ate 4n principal de lipsirea de via'1 a unei persoane ,olnave incura,il( Etimolo*ic, no'iunea de eutanasie provine din *recescul = eut8anasia >( Parado<al +i meta)oric, putem spune c1 no'iunea de eutanasie 4nseamn1 = moarte u+oar1 >, 4n sensul unei mor'i lini+tite, acceptate +i dorite de c1tre persoana 4n cauz1( Eutanasia este procesul prin care o via'1 uman1 este luat1 de catre o alt1 persoan1 pentru a evita e)ectele c8inuitoare ale unei ,oli( Bn lim,a-ul curent eutanasia desemneaz1 prescurtarea voluntar1 a vie'ii de c1tre medic, la cererea e<plicit1 a unui pacient, prin anumite mi-loace( Scopul urmarit nu este, 4n sine, neap1rat de scurtare a vie'iiH el tre,uie s1 evite mai ales prelun*irea inutil1 a durerii
$3

+i su)erin'ei( Deci, eutanasia poate )i de)init1 ca )iind acea metod1 de provocare de c1tre medic a unei mor'i precoce nedureroase unui ,olnav incura,il, pentru a-i curma o su)erin'1 *rea +i prelun*it1( Ela,orarea unei de)ini'ii unanim acceptate cu privire la conceptul de eutanasie implic1 e<punerea tuturor elementelor constitutive ale acesteia, care rezid1 4nF sta,ilirea cate*oriilor de persoane )a'1 de care poate )i aplicat1 eutanasia, identi)icarea tr1s1turilor privind ru*1mintea victimei, determinarea motivului )aptei de eutanasie( Ast)el, 4n sens -uridico-penal, se poate da urm1toarea de)ini'ie a conceptului de eutanasieF lipsirea intenionat de via a unei persoane, care sufer de o boal incurabil, la rugmintea insistent, clar, repetat i liber e%primat a acesteia sau a repre-entantului su legal, din motiv de comptimire fa de bolnav. Totodat1, este necesar1 clasi)icarea eutanasiei 4n activ1 +i pasiv1, asta datorit1 speci)icului )iec1rei )orme, lu;nd 4n considera'ie *radul pre-udicia,il al )iec1reia, cu urm1toarea speci)icareF &6 eutanasia activ reprezint1 ac'iunea inten'ionat1 4n scopul lipsirii de via'1 a unui ,olnav incura,il pentru curmarea su)erin'elor )izice, prin mi-loace care vor produce 4n mod direct moartea acestuia, precum +i aplicarea mi-loacelor predestinate pentru u+urarea su)erin'elor lui, dar care, 4n aceea+i m1sur1, sunt capa,ile s1-i scurteze via'aH $6 eutanasia pasiv reprezint1 4ntreruperea inten'ionat1 a tratamentului sau a mi-loacelor de men'inere a vie'ii unui ,olnav incura,il, 4n scopul lipsirii de via'1 a acestuia pentru curmarea su)erin'elor )izice( Drepturile omului reprezint1 ni+te *aran'ii necesare )iec1rei societ1'i care contri,uie la )ormarea unor re*uli pentru conve'uirea social1 +i care permit
$D

instalarea unor prero*ative pentru respectarea acestora( Su,iectul drepturile omului este )oarte des ve8iculat, mai ales 4n ultimul timp, c;nd se 4ncearc1 = democratizarea > anumitor '1ri( Uneori, no'iunea = drepturile omului > este )olosit1 pentru camu)larea unor ac'iuni, mai mult sau mai pu'in corecte, alteori este )olosit1 pentru declararea unor puncte de plecare 4n realizarea anumitor politici statale( Cu toate acestea, nu putem s1 nu apreciem importan'a +i necesitatea lor pentru )iecare cet1'ean al unui stat( E<aminarea vie'ii ca component1 a dreptului de proprietate mult timp a )ost discutat1 4n -urispruden'1( Cu toate c1 ini'ial ea constituia temeiul criminaliz1rii suicidului, ulterior a c1p1tat +i un aspect diametral opus( C;nd 4n societate a ap1rut ideea c1 4mp1ratul nu mai este proprietarul vie'ilor supu+ilor s1i, a ap1rut 4ntre,areaF nu este oare proprietar al vie'ii sale 4nsu+i cet1'eanulN Dac1 omul posed1 un asemenea drept de proprietate, respectiv lui 4i apar'ine +i dreptul de a dispune de ea( Dreptul la via'1 reprezint1 unul dintre drepturile )undamentale ale omului care se cere a )i respectat +i prote-at de le*isla'ia )iec1rui stat( Le*1tura dintre dreptul la via'1 +i dreptul penal este una semni)icativ1, deoarece Codul penal incrimineaz1 c;teva cate*orii de in)rac'iuni, care pot aduce unele atin*eri acestuia( Cu toate c1 4n calitate de o,iect al in)rac'iunilor contra vie'ii este recunoscut1 via'a persoanei, dreptul la via'1 r1m;ne o valoare care la )el poate su)eri 4n urma atentatelor criminale( Deseori, 4n literatura de specialitate se discut1 corela'ia sau le*1tura dintre asa )apte in)rac'ionale ca *enocidul, provocarea ile*al1 a avortului, eutanasia, pruncuciderea +i dreptul la via'1, posi,ilitatea in)luen'1rii reciproce +i coe<isten'ei lor( De alt)el, pro,lema eutanasiei implic1 +i e<aminarea conota'iilor -uridico-practice 4n le*1tur1 cu realizarea li,er1 a drepturilor )undamentale ale omului +i, 4n particular, a dreptului la via'1( Poate oare )i considerat1 decisiv1 compati,ilitatea sau incompati,ilitatea eutanasiei cu dreptul la via'1N R1spunsul
$5

poate )i doar unul a)irmativ, deoarece prin prisma acestei a,ord1ri poate )i determinat statutul -uridic al eutanasiei +i cadrul de aplicare a acesteia( /cup;nd locul central 4n ierar8ia tuturor drepturilor civile su,iective prev1zute de le*isla'ia 4n vi*oare, )iind, dup1 natura sa -uridic1, strict personal, a,solut, e<clusiv +i inaliena,il, dreptul la via'1 se atri,uie, a+a cum se men'ioneaz1 4n literatura de specialitate, la drepturile personale nemateriale, care asi*ur1 e<isten'a )izic1 a persoanei( Con'inutul dreptului la via'1 este compus din urm1toarele drepturiF dreptul la inviola,ilitatea vie'ii, dreptul la dispunerea li,er1 de via'1, dreptul la salvarea vie'ii( /,iectul protec'iei -uridice a dreptului la inviola,ilitatea vie'ii +i a dreptului la salvarea vie'ii este 4ns1+i via'a ca valoare( Dar, 4n unele situa'ii, -uridic este prote-at1 nu via'a, ci posi,ilitatea real1 a omului li,er de a dispune de ea( Dreptul la via'1 ca drept natural al omului are c;teva aspecte, inclusiv dreptul la men'inerea vie'ii +i la dispunerea de ea, care se distin* +i se mani)est1, 4n special, 4n dreptul de a decide asupra 4ntreruperii propriei vie'i( /rice drept natural al omului presupune o)erirea posi,ilit1'ii de a dispune de acest drept cu condi'ia ca )olosirea acestui dreptul su,iectiv nu este 4nso'it1 de cauzarea unei daune societ1'ii sau statului( De aceea, cand se 8ot1r1+te pro,lema dreptului omului la moarte I nici statul +i nici societatea nu sunt 4n drept de a-i impune ceva, care pretinde a )i un ,ine( Dreptul la moarte este, ca +i dreptul la via'1, un drept natural, iar eutanasia urmeaz1 a )i privit1 ca o varietate a realiz1rii dreptului omului la moarte( Ast)el, se poate vor,i despre dreptul la via'1 4n sens 4n*ust +i 4n sens lar*( Bn sens 4n*ust el reprezint1, de )apt, con'inutul dreptului constitu'ional su,iectiv( Bn acest sens, dreptul la via'1 nu prote-eaz1 nici calitatea vie'ii, nici viata, nu constituie o ,az1 pentru apari'ia vie'ii( Dreptul la via'1 4n sens lar* reprezint1 principiul interdependen'ei dintre om, societate +i stat, datorit1 c1reia omul devine centrul politicii statale(
$E

Le*isla'ia penal1 rom;n1 ocrote+te via'a persoanei prin incriminarea, 4ntr-o sec'iune distinct1 intitulat1 =/muciderea>, a )aptelor prin care este suprimat1 via'a altei persoane( Aceast1 ocrotire 4ncepe, 4n cadrul sec'iunii amintite, din momentul c;nd copilul se na+te +i 4+i 4ncepe e<isten'a sa independent1 de corpul mamei +i dureaz1 p;n1 la 4ncetarea din via'1 a persoanei :moartea ,iolo*ica6( Dreptul la via'1 este ocrotit 4n raport cu orice alt1 persoan1( !u intereseaz1 dac1 victima este t;n1r1 sau ,1tr;n1, s1n1toas1 sau ,olnav1, ,ar,at sau )emeie( C8iar +i un muri,und are dreptul la ocrotirea vie'ii( / alt1 pro,lem1 ce apare 4n le*1tur1 cu eutanasia ca con'inut al dreptul la via'1 este posi,ilitatea le*itimiz1rii eutanasiei 4n cadrul le*al al respect1rii dreptului la via'1, adic1 posi,ilitatea de a recunoa+te dreptul la eutanasie ca o realizare natural1 a dreptului la via'1( Cu toate c1 s-ar p1rea c1 se a)l1 4n opozi'ie, e<ist1 posi,ilitatea ca aceste dou1 concepte s1 coe<iste pe viitor( Dreptul la via'1 ridic1 unele discu'ii +i 4n le*1tur1 cu recunoa+terea a+a-numitului =drept la moarte >( Bn ,aza instrumentelor privind protec'ia drepturilor omului apare posi,ilitatea de a pleda pentru e<isten'a dreptului pozitiv la moarte, cu toate c1 nu e<ist1 nicio prevedere e<pres1 privind acest drept 4n niciunul din instrumentele care proclam1 drepturile omului( Cu toate acestea, se poate a)irma c1 dreptul la moarte sau, cel putin, li,ertatea de a )i asistat la o moarte timpurie poate )i sta,ilit 4n ,aza altor prevederi ale acestor instrumente, cum ar )i dreptul la via'1 sau dreptul la via'a intim1 +i si*uran'a persoanei(

$@

Tentativa de a analiza dreptul la moarte ridic1 di)icult1'i enorme, 4ncep;nd cu no'iunea popular1 a dreptului la moarte, av;nd 4n'elesul c1 moartea este inevita,il1 pentru )iecare persoan1( ?ai mult, dreptul la moarte este un drept am,i*uu, deoarece el poate semni)ica oriceF 4ncepand cu dreptul de a nu )i 'inut 4n via'1 4mpotriva voin'ei p;n1 la un drept mai pozitiv, ca acela de a solicita asisten'1 la moarte( A+a cum am v1zut, pro,lema eutanasiei este una dintre cele mai complicate +i controversate, dat )iind )aptul c1 prin aplicarea ei se atenteaz1 la dreptul )undamental al omului I dreptul la via'1( Fiecare om poate s1-+i decid1 el 4nsu+i soarta, dar 4n cazul 4n care este marcat de o maladie incura,il1, c;nd nu mai suport1 c8inurile )izice +i psi8ice proprii, acest om poate lua, 4ntr-o clip1 de sl1,iciune, o decizie radical1( Aceast1 decizie poate )i uneori incon+tient1( Li atunci c;nd nu e<ist1 un cadru -uridic ,ine determinat privind aplicarea eutanasiei, cine poate da *aran'ii c1 medicii sau persoanele implicate nu vor )olosi actul eutanasiei 4n alte scopuri dec;t cele de compasiune, cu at;t mai mult cu c;t criteriul incura,ilit1'ii este di)icil de a )i determinat 4n raport cu pro*resele +tiin'ei 4n domeniul medicinii( Bn orice moment pot ap1rea metode avansate de vindecare, inova'ii care pot prelun*i via'a omului( Dup1 cum sus'ine S( A*ac8i, aceste motive, precum +i convin*erile morale +i reli*ioase ne determin1 a ne pronun'a 4mpotriva le*aliz1rii eutanasiei(

0%

CAPITOLUL II. INFRACIUNEA DE OMOR CALIFICAT S(#)i*n($ I. Con#(1+ /i #$ $#+( i%+i#i

/morul cali)icat poate )i de)init ca )apta persoanei care s1v;r+e+te un omor 4n anumite 4mpre-ur1ri *rave, anume prev1zute de le*e( Aceast1 )apt1 prezint1 un *rad de pericol social mai ridicat dec;t in)rac'iunea de omor simplu, ceea ce e<plic1 incriminarea sa prin dispozi'ii separate +i sanc'ionarea ei mai sever1( Ca +i concept, omorul cali)icat nu di)er1, deci, de omorul simplu dec;t prin elementele circumstan'iale care indic1 un *rad de pericol social mai ridicat( Aceste elemente circumstan'iale, )1c;nd parte din con'inutul in)rac'iunii de omor cali)icat, sunt, 4n acela+i timp, speci)ice acestei in)rac'iuni0%( A+adar, in)rac'iunea de omor cali)icat este re*lementat1 de art( &53 C( pen(, care prevede c1F ,, morul sv'rit .n vreuna din urmtoarele .mpre)urri / a) cu premeditare0 b) din interes material0 c) asupra soului sau unei rude apropiate0 d) profit'nd de starea de neputin a victimei de a se apra0 e) prin mi)loace ce pun .n pericol viaa mai multor persoane0
0%

V. Don,o o7, S. G$3$n(, I. O$n#($, I. Fo0o , N. I-i(%#*, C. B*-$i, R. S+$noi*, V. Ro%#$ , $%plicaii teoretice ale &odului penal rom'n, vol III., (artea special, Editura Academiei, Cucure+ti, &@5&, p(&ED(

0&

f) .n legtur cu .ndeplinirea .ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei0 g) pentru a se sustrage sau pentru a susrtage pe altul de la urmrire sau arestare sau de la e%ecutarea unei pedepse0 !) pentru a .nlesni sau ascunde sav'rirea altei infraciuni0 i) .n public, se pedepsete cu .nc!isoare de la 12 la 32 de ani i inter-icerea unor drepturi. +entativa se pedepsete." /morul cali)icat este prima variant1 cali)icat1 a omorului +i const1 a+a cum prev1d dispozi'iile art(&53 C( pen(, 4n s1v;r+irea omorului 4n anumite circumstan'e a*ravante precis determinate, care con)er1 )aptei un *rad de pericol social sporit +i dovedesc o periculozitate crescut1 a in)ractorului, ceea ce a )1cut necesar1 o pedeaps1 mai *rea( Caracteristic circumstan'elor a*ravante cu a-utorul c1rora le*iuitorul a construit con'inutul in)rac'iunii de omor cali)icat, este )aptul ca ele au un caracter univoc a*ravant0&, relev;nd pericolul social +i periculozitatea sporite totdeauna +i oriunde s-ar ivi( Tocmai acest )apt i-a permis le*iuitorului s1 le )oloseasc1 la construirea unei )i*uri in)rac'ionale aparte, trans)orm;ndu-le din circumstan'e 4n elemente circumstan'iale, adic1 4n p1r'i componente ale con'inutului in)rac'iunii de omor cali)icat( Din acest moment 4ns1 ele nu mai pot )i considerate +i ca circumstan'e, neput;nd )i de dou1 ori valori)icate( De aceea denumirea lor corect1 este aceea de elemente circumstan'iale +i nu de circumstan'e, cum de re*ul1 sunt denumite( Ca orice in)rac'iune +i omorul cali)icat poate )i s1v;r+it 4n anumite circumstan'e, inclusiv a*ravante, prev1zute de art( 530$ C( pen( :de e<emplu, 4n
0& 0$

C. B*-$i, A. Fi-i1$/, C. Mi+ $#3(, Instituii de drept penal, Editura Trei, Cucuresti, p( $ED Art( 53 C(P(-Circumstan'e a*ravanteF Urm1toarele 4mpre-ur1ri constituie circumstan'e a*ravanteF a6 s1v;r+irea )aptei de trei sau de mai multe persoane 4mpreun1H

0$

)unc'ie de )iecare element circumstan'ial prev1zut de art( &53 C( pen(, omorul cali)icat poate s1 )ie sav;r+it de trei sau mai multe persoane 4mpreun1, s1 )ie s1v;r+it de un in)ractor ma-or 4mpreun1 cu un minor, sau 4n stare de ,e'ie anume provocat1 4n vederea comiterii in)rac'iunii ori s1v;r+it de c1tre o persoan1 care a pro)itat de o situa'ie prile-uit1 de o calamitate natural1, re'in;ndu-se al1turi de art( &53 C( pen( +i art( 53 C( pen(6 dar acestea stau 4n a)ara con'inutului in)rac'iunii, nu in1untrul acesteia( S(#)i*n($ II. Con)in*+*- C* i0i# $- inf $#)i*nii 0( o.o #$-ifi#$+ .&( /,iectul -uridic speci)ic /,iectul -uridic *eneric al in)rac'iunii de omor cali)icat, a+a cum am mai a)irmat, 4l )ormeaz1 ansam,lul rela'iilor sociale ce constituie o,iectul -uridic comun al tuturor in)rac'iunilor contra persoanei00( Ca +i la )apta de omor simplu :art(&52 C(p(6, o,iectul -uridic special al in)rac'iunii de omor cali)icat, 4l constituie rela'iile sociale a c1ror )ormare, des)1+urare +i dezvoltare, nu sunt posi,ile )1r1 respectarea 4n preala,il a vie'ii persoanelor02(
,6 s1v;r+irea in)rac'iunii prin acte de cruzime, prin violen'e asupra mem,rilor )amiliei ori prin metode sau mi-loace care prezint1 pericol pu,licH c6 s1v;r+irea in)rac'iunii de c1tre un in)ractor ma-or, dac1 aceasta a )ost comis1 4mpreun1 cu un minorH c41) sv'rirea infraciunii pe temei de ras, naionalitate, etnie, limb, religie, gen, orientare se%ual, opinie, apartenen politic, convingeri, avere, origine social, v'rst, di-abilitate, boal cronic necontagioas sau infecie 5I678ID*0 d6 s1v;r+irea in)rac'iunii din motive -osniceH e6 s1v;r+irea in)rac'iunii 4n stare de ,e'ie anume provocat1 4n vederea comiterii )apteiH )6 s1v;r+irea in)rac'iunii de c1tre o persoan1 care a pro)itat de situa'ia prile-uit1 de o calamitate(
00

7ezi 4n acest sens +i T*0o (- To$0( , Drept penal rom'n. (artea special, ediia a III9 a , revizuit1 +i ad1u*it1, Ed( Aaman*iu, Cucure+ti, $%%E, pp( 03-0@ 02 Ast)el )iind, vor constitui in)rac'iuni contra vie'ii numai )aptele prin care se aduce atin*ere dreptului la via'1 al altuia, nu +i propriei vie'iH aceasta este, de alt)el, +i e<plica'ia pentru care 4ncercarea de sinucidere nu este incriminat1(

00

Av;nd ca moment ini'ial pe cel 4n care, termin;ndu-se procesul )iziolo*ic al na+terii, copilul este e<pulzat, dreptul la via'1 :ca o component1 a capacit1'ii de )olosin'1 a persoanei6 4nceteaz1 odata cu producerea )enomenului natural al mor'ii( Desi, aparent, determinarea acestui moment este una simpl1, 4n realitate lucrurile nu stau deloc a+a( Dup1 cum am mai amintit, dreptul la via'1 se na+te 4n momentul 4n care copilul, separat de corpul mamei, 4+i 4ncepe e<isten'a sa proprie( Su, re*lementarea Codului penal anterior +i c8iar dup1 intrarea 4n vi*oare a actualului Cod penal, s-a sus'inut de unii speciali+ti c1 dreptul la via'1 e<ist1 din momentul c;nd copilul se an*a-eaz1 4n procesul na+terii +i nu neaparat din momentul respira'iei acestuia( Acest punct de vedere nu poate )i 4mp1rt1+it, deoarece le*iuitorul, prevaz;nd 4n art( &55 C( pen(, pruncuciderea, ca )orm1 a omuciderii, deci ca in)rac'iune contra vie'ii, arat1 c1 aceasta const1 4n ,, uciderea copilului nou-n1scut s1v;r+it1 imediat dup1 na+tere >, ceea ce 4nseamn1 c1, potrivit concep'iei sale, dreptul la via'1 nu se na+te 4n momentul concep'iei +i nici 4n momentul c;nd copilul se an*a-eaz1 4n procesul na+terii, ci a,ia c;nd acesta, )iind e<pulzat, 4+i 4ncepe propria sa e<isten'1( Bntruc;t dreptul la via'1 este recunoscut 4n e*al1 masur1 tuturor persoanelor, nu intereseaz1 daca victima in)rac'iunii a )ost o persoan1 t;n1r1 sau ,1tr;n1, s1n1toas1 sau ,olnav1, ,1r,at sau )emeie, +(a(03( Bn discu'ia teoretica potrivit c1reia dreptul la via'1 este ocrotit pentru c1 r1spunde unui interes al individului sau pentru c1 este o valoare social1 4n care este interesat1 4ntrea*a colectivitate, teza dominant10D a )ost aceea ca statul ocrote+te
03 0D

7ezi T*0o (- To$0( , op.cit., Cucuresti, $%%E, p( 00 V. Don,o o7 si cola,(, op. cit(, p(&E2

02

via'a 4n interesul individului, pentru care aceasta constituie ,unul suprem, 4ns1 ocrotirea prive+te mai cu seam1 interesul colectivit1'ii 4n considerarea o,li*a'iilor ce revin individului )a'1 de )amilie +i )a'1 de societate( Acest din urm1 interes prevaleaz1H a+a se e<plic1 de ce omorul la cerere sau cu consim'1m;ntul victimei, c8iar 4n le*isla'iile care admit o atare re*lementare, nu este 4n a)ara sanc'iunii penale :c8iar dac1 se prevede o pedeaps1 mai redus1605( mportan'a vietii individului pentru societate a determinat din totdeauna interesul *rupului social pentru ocrotirea vie'ii 4n cadrul rela'iilor sociale, via'a devenind ast)el, o valoare social1 - un =,un> care intereseaz1 4ntrea*a colectivitate( Percep;nd via'a ca o rela'ie social1 :relatio ad alteros6, se e<plic1 de ce nu este posi,il1 incriminarea +i sanc'ionarea 4ncerc1rii de sinucidere( Acea+i lucru este imposi,il, nu datorit1 )aptului c1 o persoan1 nu ar avea dreptul s1 4+i ridice via'a, ori pentru c1 sinuciderea ar )i 4n contradic'ie cu interesele persoanei sau c1 )apta nu ar )i de natur1 s1 alarmeze societatea, ci pentru c1 4n aceast1 situa'ie nu poate )i vor,a de o rela'ie social1 cu privire la via'1( / persoan1 nu poate sta,ili rela'ii sociale cu sine 4ns1+i, deci, lipse+te o,iectul -uridic special al ocrotirii penale, adic1 rela'ia social1 care se creeaz1 4n -urul acesteia +i con)era semni)ica'ie acestei valori devenit1 ast)el, o valoare social1(

.$( Su,iectul activ( Su,iectul pasiv 8ubiectul activ nemi)locit :autorul6 al in)rac'iunii de omor cali)icat, poate )i, a+a cum reiese din con'inutul art( &53 C( pen(, orice persoan1 care s1v;r+e+te un omor 4n vreuna din 4mpre-ur1rile enumerate 4n acesta( Bn raport cu una dintre aceste
05 0@

Le*isla'ia noastr1 nu admite 4nc1 o asemenea posi,ilitate( A-(2$n0 * Bo oi, Infraciuni contra vieii, Editura !a'ional, Cucure+ti, &@@D, p( &3(

03

4mpre-ur1ri, su,iect activ nemi-locit nu poate )i dec;t o persoan1 care are o anumit1 calitate :art( &53 lit( c6F so' sau rud1 apropiat1 cu su,iectul pasiv( De asemenea, su,iectul activ, )1r1 a )i cali)icat, tre,uie s1 4ndeplineasc1 anumite condi'ii pentru ca )apta s1v;r+it1 de el s1 4m,race elementele constitutive ale in)rac'iunii de omor cali)icat( Ast)el, su,iectul activ tre,uie s1 )i premeditat )apta, s1 urmareasc1 un interes material, s1 )oloseasc1 mi-loace care pun 4n pericol via'a mai multor persoane, s1 ai,1 interesul de a se sustra*e sau de a sustra*e pe altul de la urm1rire, arestare sau de la e<ecutarea pedepsei, s1 urm1reasc1 4nlesnirea sau ascunderea unei alte in)rac'iuni sau s1 comit1 )apta 4n pu,lic( Aceste condi'ii 4ndeplinite, in)rac'iunea poate )i s1v;r+it1 de orice persoan1 care 4ndepline+te condi'iile *enerale psi8o)izice ale r1spunderii penale( La s1v;r+irea )aptei pot contri,ui +i alti su,iecti activi :coautori, insti*atori, complici6( Bn cazul coautoratului, 4n literatura -uridic1 se su,liniaz1 necesitatea unei contri,u'ii nemi-locite la )apta a coautorului :)apta consumat1 sau tentativa6( E<ist1 o asemenea contri,u'ie nemi-locit1 a coautorului, c;nd acesta s1v;r+e+te acte care apar'in ac'iunii tipice, speci)ice laturii o,iective a in)rac'iunii date, descrise sau indicate de ver,um re*ens din norma incriminatoare( Bn cazul omorului vor )i deci, ast)el de acte, orice activit1'i suscepti,ile s1 produc1 moartea unei persoane( Ast)el, 4n practica -udiciar1, s-a decis ca e<ist1 coautorat dac1 mai multe persoane au lovit victima cu un instrument apt de a ucide :cu'it, topor, cioma* etc(6, c8iar dac1 numai lovitura unuia dintre participan'i a )ost mortal1( Ac'ion;nd simultan, cu aceea+i inten'ie de a ucide +i complet;ndu-se unul pe altul, inculpa'ii sunt coautori0E(
0E

Tri,unalul Suprem, s( pen(, dec( nr( &0D$ J &@E0H T(S( sect( pen(, dec( nr( 0D% J &@5@, 4n R(R(D( nr( &%J&@5@, p( DD(

0D

8ubiectul pasiv special +i imediat este persoana a c1rei via'1 a )ost suprimat1, 4n una din 4mpre-ur1rile prev1zute de art( &53 C( pen( :4n cazul )aptei consumate6 sau a c1rei via'1 a )ost pus1 4n pericol de c1tre cel ce a avut inten'ia de a ucide :4n caz de tentativ16( Aceea+i persoan1 nu poate )i +i su,iect activ +i su,iect pasiv al in)rac'iunii de omor cali)icat( Pentru e<isten'a su,iectului pasiv al in)rac'iunii de omor cali)icat este su)icient s1 se constate c1F - persoana titular1 a valorii ocrotite penal a su)erit r1ul produs prin s1v;r+irea in)rac'iunii, adic1 moartea sau punerea 4n pericol a vie'iiH - s1 4ndeplineasc1 cerin'ele speciale cerute de le*e pentru 4ncadrarea )aptei 4n art( &53 C( pen(, +i anume s1 )ie o persoan1 prin a c1rei ucidere )1ptuitorul s1 )i urm1rit un interes material :lit( ,6, s1 )ie so' sau rud1 apropiat1 cu persoana asupra c1reia se 4ndreapt1 ac'iunea distructiv1 :lit( c6, s1 )ie o persoan1 4n stare de neputin'1 de a se ap1ra :lit( d6, s1 )ie o persoan1 ucis1 4n le*atur1 cu 4ndeplinirea 4ndatoririlor sale pu,lice sau de serviciu :lit( )6 ori 4n le*1tur1 cu sustra*erea de la urm1rire, arestare sau de la e<ecutarea unei pedepse, a )1ptuitorului sau a unei alte persoane :lit( *6( Dup1 consumarea omorului, su,iectul pasiv nu mai este o persoan1, ci o victim1(

.0( Latura o,iectiv10@

0@2&

Este latura a in)ractiunii ce consta in mani)estarile e<terioare prin care se realizeaza actiunea sau inactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase, si care )ace parte din continutul constitutiv al in)ractiunii( Structura laturii o,iective este alcatuita dinF elementul material :actiunea sau inactiunea6, urmarea imediata si le*atura de cauzalitate(

05

Elementul material se realizeaz1, din punct de vedere o,iectiv, prin uciderea unei persoane, adic1 prin orice activitate material1 care are ca rezultat moartea unui om( Elementul material poate consta 4ntr-o ac'iune sau 4ntr-o inac'iune( Bn oricare dintre ipotezele men'ionate, aceasta se re)er1 la incriminare, nu la )apta concret1, )iind vor,a de un act care s1 posede o anumit1 )or'1 distructiv1, respectiv, s1 )ie apt, o,iectiv, s1 provoace moartea persoanei, 4n condi'iile date( / asemenea )or'1, e<ercitat1 asupra victimei, se poate mani)esta su, )orma unor ac'iuni )izico-mecanice :de e<emplu de su*rumare, lovire, 4mpu+care, 4n-un*8ere etc(6, ac'iuni c8imice :otr1vire6, ac'iuni psi8ice :+ocuri psi8ice6, etc( Aceea+i )or'1 distructiv1 este prezent1 +i 4n cazul inac'iunii, atunci c;nd )1ptuitorul avea o,li*a'ia de a )ace sau de a 4ndeplini ac'iunea prin care s-ar )i putut 4mpiedica sau 4nl1tura des)1+urarea unor procese de natur1 s1 provoace moartea victimei2%( Ast)el, prin omisiunea inten'ionat1 de 8r1nire a copilului, a unui ,olnav sau neputincios, prin neadministrarea medicamentelor, prin neaplicarea tratamentului unui ,olnav s-a dat posi,ilitatea s1 ac'ioneze procesele naturale care au condus la moartea victimei( Ac'iunea uci*1toare poate )i de asemenea s1v;r+ita 4n mod direct sau nemi-locit asupra victimei, dar +i 4n mod indirect, mi-locit, prin )olosirea sau antrenarea unor )or'e sau ener*ii neanimate sau animate :asmu'irea unui c;ine, )olosirea unui animal sal,atic6 sau c8iar prin )olosirea ener*iei )izice a victimei,

2%

R. P$nn$in, :anuale di dritto penale, (arte generale, vol. I , Torino &@D5, p( $@D, citat de V. Do6 inoi*, Drept penal, partea special, Ed( Dacia Europa !ova, Lu*o-, $%%%, p( $5

0E

constr;ns1 )izic sau moral la aceasta :de e<emplu, prin constr;n*erea acesteia s1 se 4mpu+te sau s1 se arunce de la 4n1l'ime62&( n)rac'iunea e<ist1 +i atunci c;nd )1ptuitorul, +tiind c1 victima su)er1 de cord +i c1 o emotie puternic1 4i poate provoca moartea, 4n dorin'a de a o ucide, 4i provoac1 o asemenea emo'ie2$ :de e<emplu, o sperie )oarte tare6( Fapta uci*1toare poate )i s1v;r+it1 prin orice mi-loace sau instrumente :iar 4n cazul prev1zut la lit(e6, = prin mi-loace care pun 4n pericol via'a mai multor persoane >6( Acestea pot )i clasi)icate 4nF - mi-loace )iziceF corpuri contondente, arme al,e sau de )oc, materiale e<plozive, instrumente t1ietoare etcH - mi-loace c8imiceF su,stan'e c8imice care e<ercit1 o ac'iune to<ic1 sau coroziv1 cauzatoare de moarte asupra or*anismuluiH - mi-loace psi8ice prin care se provoac1 un +oc psi8ic puternic sau st1ri emotive intense care produc moartea victimeiF amenintarea *rav1, sperierea, intimidarea, stresul psi8ic, etc20( ?i-loacele sau instrumentele 4ntre,uin'ate tre,uie s1 )ie apte pentru s1v;r+irea unei activit1'i uci*1toare, )ie prin ele 4nsele, )ie prin 4ntre,uin'area lor 4n anumite moduri, 4mpre-ur1ri sau condi'ii( C8iar mi-loacele aparent ino)ensive ar
2&

V. Don,o o7 %i #o-$6(, $%plicaii teoretice(((6ol. III, p( $%2H C(S(J(, s( pen(, dec( nr( &3D J &@@$, 4n Dreptul nr. 2 7 1;;,, p( E%( 2$ /pinia este unanim 4mp1rt1+it1 4n literatura noastra de specialitateF T. V$%i-i* /i #o-$6(, &odul penal comentat i adnotat( (artea special, vol( , Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@53, p( 52H C. B*-$i, op. cit(, p( &%%H '3. S# i1#$ * %i M. T( 6$n#($ , (atologia medico9legala, Editura Didactica +i Peda*o*ica, Cucuresti, &@5E, p( 30( 20 '3. S# i1#$ *, M. T( 6$n#($, (atologia medico9legal, Editura Didactic1 +i Peda*o*ic1, Cucure+ti, &@5E, p(00

0@

putea )i )olosite pentru provocarea mor'ii unei persoane :de e<emplu, numai )aptul de a da o ,1utura 4ndulcit1 cu za81r unei persoane care su)er1 de dia,et pentru a-i provoca treptat a*ravarea ,olii, +i, 4n )inal, moartea6( Este unanim acceptat )aptul c1 4ntre activitatea des)1+urat1 de )1ptuitor +i moartea victimei, tre,uie s1 e<iste un raport de cauzalitate( Bn descrierea )aptei de omor, +i cu at;t mai mult, 4n descrierea celei de omor cali)icat, nu apare o e<presie anume care s1 su*ereze le*1tura cauzal1, 4ns1 aceasta rezult1 implicit, din descrierea ac'iunii :)iind o ac'iune cu rezultat comprimat6( Ast)el, su,stantivul derivat dintr-un ver, -,, uciderea >, )olosit 4n descrierea )aptei de omor, arat1 nu numai 4n ce const1 ac'iunea incriminat1, dar +i rezultatul, deci, poten'ele cauzale ale ac'iunii22(

.2( Latura su,iectiv1 Latura su,iectiv1 a in)rac'iunii reprezint1 pozi'ia intelectiv-volitiv1 a )1ptuitorului, iar analiza acesteia presupune analiza urm1toarelor elementeF vinov1'ia in)ractorului, mo,ilul in)rac'iunii +i scopul 4n care a )ost s1v;r+it1 in)rac'iunea( Dac1 vor,im despre vinov1'ie, omorul cali)icat se s1v;r+e+te cu inten'ia de a suprima via'a unei persoane, adic1, )ie cu inten'ie direct1, atunci c;nd a prev1zut +i a urm1rit rezultatul ac'iunii sale :moartea victimei6, )ie cu inten'ie indirect1, c;nd )1ptuitorul a prev1zut rezultatul ac'iunii sale +i )1r1 a-l urm1ri, a acceptat totu+i posi,ilitatea survenirii acestuia(

22

A. Bo oi, '3. Ni%+o ($n*, Drept penal. (artea special, Edi'ia a -a, Ed( All CecM, Cucure+ti, $%%$, p( ED

2%

Bn practica -udiciar1, inten'ia de ucidere se deduce din materialitatea actului, care, 4n cele mai multe cazuri relev1 pozi'ia )1ptuitorului )a'1 de rezultat( Demonstreaz1 ast)el, inten'ia de ucidere, urm1toareleF perseveren'a cu care inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri cu piciorul +i cu un par, care au cauzat leziuni osoase *rave +i ruperi pulmonareH multitudinea loviturilor +i locul aplic1rii lor, unele interes;nd re*iuni vitale ale corpului :cord, rinic8i, )icat6H aplicarea unei sin*ure lovituri 4n re*iunea *;tului, 4n pro)unzimeH intensitatea cu care loviturile au )ost aplicate +i repetarea lor pe tot corpul victimei, )olosindu-se un o,iect dur( E<ist1 inten'ia de a ucide +i atunci c;nd, de+i activitatea )1ptuitorului nu ar )i apt1, 4n *eneral, s1 produc1 rezultatul, acesta ac'ioneaz1 cunosc;nd starea victimei asupra c1reia 4+i diri-eaz1 )or'a distructiv1( Ast)el, inculpatul care love+te pe socrul s1u 4n v;rst1 de 5& de ani cauz;ndu-i o 8emora*ie menin*o-cere,ral1, e<teriorizeaz1 inten'ia de a ucide, nu de a v1t1ma corporal 23( La )el, )aptul de a lovi doar cu palma, pe o )eti'1 de trei luni, 4n mod repetat, ceea ce a provocat )ractura ,ol'ii craniene +i moartea ei, constituie in)rac'iunea de omor, iar nu aceea de loviri sau v1t1m1ri cauzatoare de moarte2D( At;t 4n literatura de specialitate, c;t +i 4n practica -udiciar1, s-a ar1tat c1 pozi'ia psi8ic1 a )1ptuitorului tre,uie sta,ilit1 4n )iecare caz, 4n raport cu 4mpre-ur1rile concrete +i 4ndeose,i, 4n raport cu instrumentul )olosit de )aptuitor :instrument apt sau nu de a produce moartea6, cu re*iunea corpului lovit1 :o zon1 vital1 sau nu6, cu num1rul +i intensitatea loviturilor :o sin*ur1 lovitur1 sau mai multe lovituri aplicate cu mare intensitate6, cu raporturile dintre in)ractor +i victim1, anterioare s1v;r+irii )aptei :de du+m1nie sau de prietenie6, atitudinea in)ractorului
23 2D

Tri,( ?un( Cucuresti, Sec'( a -a Penal1, dec( nr( 00$ J &@@$, 4n Dreptul nr( $J&@@0, p( E$( T(J( Constan'a, dec( pen( nr( $DEJ&@@0, 4n Dreptul nr( 3 J &@@2, p(50(

2&

dup1 s1v;r+irea )aptei :a 4ncercat s1 dea un prim a-utor victimei sau a l1sat-o 4n starea 4n care a adus-o6( De asemenea, s-a su,liniat c1 este necesar1 luarea 4n considerare a tuturor acestor 4mpre-ur1ri, +i nu numai a unora, deoarece, c8iar dac1 unele 4mpre-ur1ri par concludente, privite izolat, pot duce la o 4ncadrare -uridic1 *re+it1 a )aptei( Ast)el, de e<emplu, 4mpre-urarea c1 )1ptuitorul a )olosit un cu'it, deci o arm1 al,1 apt1 de a produce moartea victimei, nu este su)icient1 pentru determinarea inten'iei de a ucide, deoarece cu un ast)el de instrument se poate realiza +i numai o v1t1mare corporal1( Dac1 4ns1, acestei 4mpre-ur1ri i se adau*1 +i altele, cum ar )i lovirea victimei 4n zona inimii, 4n mod repetat +i cu mare intensitate, se va re'ine )1r1 nici o di)icultate c1 )1ptuitorul a ac'ionat cu inten'ia de a ucide25( Bntr-o alt1 pro,lem1, eroarea asupra persoanei victimei, nu are nici o in)luen'1 asupra vinov1'iei )1ptuitorului +i nici nu 4nl1tur1 r1spunderea sa penal1, deoarece aceast1 eroare nu are caracter esen'ial, adic1 nu se re)er1 la o 4mpre-urare de care depinde caracterul penal al )aptei( Ast)el, se sus'ine c1 le*ea penal1 ap1r1 via'a oric1rei persoane, 4n *enere, ast)el c1 eroarea )1ptuitorului asupra identit1'ii victimei nu are relevan'1 penal1( De asemenea, in)rac'iunea e<ist1 +i atunci c;nd )1ptuitorul 4+i 4ndreapt1 ac'iunea asupra unei persoane pe care vrea s-o ucid1, dar, datorit1 unei *re+ite manipul1ri a instrumentului )olosit sau a altor cauze accidentale, rezultatul urm1rit se produce asupra unei alte persoane( F1ptuitorul va r1spunde 4n raport cu victima real1, pentru in)rac'iunea consumat1 de omor +i care s-ar )i re'inut +i dac1 nu se producea eroarea de e<ecu'ie 4n raport cu victima a)lat1 4n reprezentarea acestuia(

25

C(S(J(, s( pen(, dec( nr( $$0J&@@0, 4n Dreptul nr( &3 J &@@2, p(E%(

2$

?o,ilul este cel de-al doilea element al laturii volitiv - inten'ionale a in)rac'iunii, +i )ormeaz1, al1turi de scop, con'inutul le*al al omorului cali)icat, e<prim;nd unul dintre elementele de circumstan'iere +i 4n acela+i timp, de a*ravare, care determin1 4ncadrarea -uridic1 a )aptei( De+i la omorul simplu latura su,iectiv1 nu include cerin'a s1v;r+irii )aptei dintr-un anumit mo,il, 4n cazul omorului cali)icat, mo,ilul sau motivul in)ractiunii este esen'ial le*at de e<isten'a unor modalit1'i normative ale acesteia( Ast)el, s1v;r+irea )aptei din interes material :art( &53, alin&, lit( ,6 sau 4n le*1tur1 cu 4ndeplinirea 4ndatoririlor de serviciu sau pu,lice ale victimei :art( &53 alin(&, lit( ) 6, dau omorului un caracter cali)icat( Ca +i la mo,il, omorul, 4n )orma simpl1, nu este condi'ionat de s1v;r+irea )aptei 4ntr-un anumit scop( !u este 4ns1 cazul omorului cali)icat, care e<ist1 prin 4ns1+i e<isten'a unor circumstan'e de a*ravare a )aptei( Deoarece scopul, ca +i mo,ilul, in)luen'eaz1 periculozitatea social1 a )aptei +i a )1ptuitorului, or*anele de urm1rire penal1 +i instan'ele de -udecat1 vor )i preocupate s1-l sta,ileasc1 4n )iecare caz, at;t 4n vederea 4ncadr1rii )aptei 4n art( &53 din Codul penal, c;t +i 4n vederea unei -uste individualiz1ri -udiciare a pedepsei( Ast)el, un anumit scop care, potrivit aprecierii le*iuitorului con)er1 un *rad de pericol social mai ridicat omorului, este prev1zut ca circumstant1 a*ravant1 :alin(& lit( * 6 - = pentru a se sustra*e sau a sustra*e pe altul de la urm1rire sau arestare sau de la e<ecutarea unei pedepse > +i alin( & lit( 86 - = pentru a 4nlesni sau a ascunde s1v;r+irea unei alte in)rac'iuni >6(

.3( Forme, modalit1'i +i sanc'iuni ale in)rac'iunii de omor cali)icat

20

Ca +i in)rac'iunea de omor prev1zut1 4n art( &52, )apta prev1zut1 4n art( &53, )iind o in)rac'iune comisiv1 :care poate )i realizat1 at;t prin ac'iune c;t +i prin inac'iune6 +i o in)rac'iune material1 condi'ionat1 de producerea unui rezultat distinct de ac'iune 4n timp +i spa'iu +i determinat de aceasta, este suscepti,il1 de des)1+urare 4n timp, deci, de )orme imper)ecte, cum ar )i actele preparatorii +i tentativa( Con)orm C( pen(, actele preparatorii nu se pedepsesc( Bn sc8im,, potrivit art( &53 alin( $, = tentativa se pedepse+te >, ea )iind posi,il1 4n toate )ormele sale( Ca )orm1 de activitate in)rac'ional1 incriminat1 +i pedepsit1, tentativa este, 4n esen'1, o in)rac'iune, a+a cum rezult1 din art( &22 C( pen(, care arat1 c1 prin e<presiile = s1v;r+irea unei in)rac'iuni > +i = comiterea unei in)rac'iuni > se 4n'ele*e s1v;r+irea oric1reia dintre )aptele pe care le*ea le pedepse+te ca in)rac'iune consumat1 sau ca tentativ1( Potrivit art( $& C( pen(, = tentativa se pedepse+te numai c;nd le*ea prevede e<pres aceasta >2E( Tentativa la in)rac'iunea de omor cali)icat poate )i 4ntrerupt1 atunci c;nd activitatea autorului a )ost oprit1 +i 4mpiedicat1 s1 se des)1+oare din cauze e<terioare voin'ei )1ptuitorului( Spre e<emplu, 4n practica -udiciar1 s-a re'inut tentativa 4ntrerupt1 la in)rac'iunea de omor cali)icat 4n varianta normativ1 prevazut1 la lit( a6, 4n sarcina unei persoane care a aplicat victimei dou1 lovituri de cu'it 4n zona toracelui, dup1 care a )ost imo,ilizat1 de c1tre cei prezen'i2@( n)rac'iunea de omor poate 4m,r1ca +i )orma tentativei per)ecte, care se realizeaz1 atunci c;nd ac'iunea tipic1 a )ost e<ecutat1 4n 4ntre*ime, dar rezultatul 2E

Tentativa se sanc'ioneaz1 cu o pedeaps1 cuprins1 4ntre -um1tatea minimului +i -um1tatea ma<imului prev1zute de le*e pentru in)rac'iunea consumat1, )1r1 ca minimul s1 )ie mai mic dec;t minimul *eneral al pedepsei( Bn cazul c;nd pedeapsa prev1zut1 de le*e este deten'iunea pe via'1, se aplic1 pedeapsa 4nc8isorii de la &% la $3 de ani( 2@ Tri,( ?un( Cucuresti, Sect( a -a Penala, dec( nr( 20D J &@@$, 4n Dreptul nr( $J&@@0, p( EE(

22

moartea victimei, nu s-a produs( Avem de-a )ace cu o asemenea modalitate c;nd )1ptuitorul arunc1 victima de la eta-ul 0 al unei cl1diri, ac'iune care nu se soldeaz1 cu moartea victimei datorit1 )aptului c1 a c1zut 4nt;mpl1tor pe copertina unui ma*azin( De asemenea, s-a re'inut )recvent tentativa per)ect1 la in)rac'iunea de omor cali)icat, 4n cazurile 4n care, prin modul 4n care a ac'ionat asupra victimei, in)ractorul a pus inten'ionat 4n pericol via'a acesteia, dar rezultatul socialmente periculos, respectiv moartea, nu s-a produs datorit1 interven'iilor medicale( Tentativa la in)rac'iunea de omor cali)icat poate 4m,r1ca +i )orma tentativei relativ improprii, care se caracterizeaz1 prin caracterul impropriu sau inapt al mi-loacelor )olosite sau prin lipsa o,iectului de la locul unde )1ptuitorul credea c1 acesta se a)l1( Bn practica -udiciar1 s-a re'inut aceast1 modalitate a tentativei 4n situa'ia c;nd )1ptuitorul, pentru a suprima via'a victimei, i-a administrat o doz1 de otrav1 insu)icient1 sau atunci c;nd, 4n vederea uciderii unor persoane, in)ractorul a )olosit o cantitate insu)icient1 de e<plozi,il, pe care a plasat-o de)ectuos su, cl1direa 4n care se a)la victima3% ( De asemenea, tentativa poate )i comis1 +i cu inten'ie indirect1, dac1 inculpatul a aplicat so'iei sale mai multe lovituri, cu o,iecte contondente *rele, din care unele asupra capului +i cu intensitate( Bn acest caz, inculpatul, prev1z;nd posi,ilitatea mor'ii acesteia, nu a dorit producerea acestui rezultat, dar l-a acceptat( Faptele contra persoanei pot )i incriminate su, numeroase modalit1'i normative simple sau cali)icate( Bn cazul omorului cali)icat este vor,a numai de

3%

Se )ace 4ncadrarea -uridic1 a )aptei 4n dispozi'iile art( &53 alin( $ cu aplicarea art( &53 alin( & lit( e6 C( pen(

23

modalit1'i normative a*ravate3&( n)rac'iunea 4ns1+i este un cumul de modalit1'i normative, o specie a omorului prev1zut la art( &52 din Codul penal( /morul cali)icat se consum1 ca +i in)ractiunea de omor prev1zut1 la art( &52, 4n momentul 4n care, datorit1 ac'iunii de ucidere, victima a decedat( Ca )orm1 a*ravat1 a in)rac'iunii tip, omorul cali)icat p1streaza componentele esen'iale ale omorului simplu, la care se va al1tura una sau mai multe dintre 4mpre-ur1rile prev1zute 4n dispozi'ia incriminatoare la literele a6 - 86 din art( &53 C( pen(, ca elemente circumstan'iale( Bn a)ar1 de aceste modalit1'i normative, 4n raport cu )iecare dintre acestea, omorul cali)icat poate prezenta numeroase +i variate modalit1'i )aptice, determinate de 4mpre-ur1rile concrete 4n care a )ost s1v;r+it1 )iecare )apt1( Sanc'iunile de drept penal sunt consecin'ele pe care le*ea penal1 le impune 4n cazul 4nc1lc1rii preceptelor sale, m1suri de constr;n*ere pe care le atra*e comiterea )aptelor prev1zute de le*ea penal1 +i totodat1, instrumente de realizare +i de resta,ilire a ordinii de drept( !orma penal1 nu cuprinde numai descrierea conduitei interzise, incriminarea, ci +i indicarea e<pres1 +i precis1 a consecin'elor coercitive pe care tre,uie s1 le suporte cel care nesocote+te norma penal1( Aceste consecin'e constau, 4n esen'1, 4n anumite priva'iuni +i su)erin'e la care este supus )1ptuitorul +i care tre,uie, 4n acela+i timp, s1 ai,1 aptitudinea de a e<ercita o )unc'ie in8i,itorie, 4n m1sur1 s1-i determine pe aceia care ar )i 4nclina'i s1 4ncalce le*ea penal1, s1 se a,'in1 de la o ast)el de conduit13$( Sanc'iunile au menirea de a determina, prin aplicarea lor )a'1 de cei care au comis )apte interzise, o sc8im,are a mentalit1'ii +i atitudinii )a'1 de
3&

7ezi 4n aceste sens dispozi'iile din cuprinsul art( &53 C( pen(, lit( a6 - i6 V. Don,o o7, I. O$n#($, C. B*-$i /i $-)ii , >$%plicaii teoretice ale &odului penal rom'n. (artea special >, Edit( Academiei Rom;ne, Cucure+ti, &@5&, p(&30
3$

2D

valorile sociale )undamentale ocrotite de le*ea penal1 +i )a'1 de rela'iile sociale care apar +i se dezvolt1 4n -urul acestor valori( Prin prezen'a sanc'iunilor 4n normele penale, se asi*ur1 4n )apt )unc'ia

preventiv1 a le*ii penale, se pre4nt;mpin1 posi,ilitatea de a se comite din nou )apte asem1n1toare celor care au servit ca surs1 de inspira'ie pentru le*iuitor( Elemente )undamentale ale re*lement1rii -uridice penale, sanc'iunile sunt necesare +i pentru a e<prima *revitatea a,stract1 a )aptei interzise +i intensitatea avertismentului pe care le*ea penal1 4l adreseaz1 destinatarilor s1i( !o'iunea de = sanc'iuni de drept penal > desemneaz1 sanc'iunile pe care dreptul penal le re*lementeaz1 4n mod special - anumeF pedepsele, m1surile educative +i m1surile de si*uran'130( Acestea )ormeaz1 cadrul special al sanc'iunilor dreptului penal( Pedepsele reprezint1 cele mai importante sanc'iuni de drept penal, )iind totodat1, sanc'iunile speci)ice dreptului penal ( Le*iuitorul a de)init32 pedeapsa ca o m1sur1 de constr;n*ere +i, 4n acela+i timp, ca un mi-loc de reeducare a celui condamnat( Din aceast1 de)ini'ie rezult1 c1 4n dreptul nostru penal, pedeapsa are un du,lu caracterF unul coercitiv +i altul corectiv, )iecare dintre aceste dou1 caractere implic;nd o )inalitate distinct1( Cadrul de pedepse statornicit 4n cod, cuprinde trei cate*orii de pedepse di)eren'iate dup1 modul de aplicareF
30

7ezi 4n acest sens Con%+$n+in Mi+ $#3(, C i%+i$n Mi+ $#3( , Drept penal rom'n. (artea general, $diia a 6I9a rev-ut i adugit, Ed( Universul Juridic, Cucure+ti, $%%5, p( &EE 32 A +. E= - P(0($1%$ /i %#o1*- (i ( Pedeapsa este o m1sur1 de constr;n*ere +i un mi-loc de reeducare a condamnatului( Scopul pedepsei este prevenirea s1v;r+irii de noi in)ractiuni( Prin e<ecutarea pedepsei se urm1re+te )ormarea unei atitudini corecte )a'1 de munc1, )a'1 de ordinea de drept +i )a'1 de re*ulile de convie'uire social1( E<ecutarea pedepsei nu tre,uie s1 cauzeze su)erin'e )izice +i nici s1 4n-oseasc1 persoana condamnatului(

25

a6 ,6 c6

pedepse principaleF deten'iunea pe via'1, pedeapsa cu 4nc8isoarea +i amenda pedepse complementareF interzicerea unor drepturi +i de*radarea militar1H pedeapsa accesorieF interzicerea unor drepturi anume prev1zute de le*e( n)rac'iunea de omor cali)icat este sanc'ionat1 cu pedeapsa 4nc8isorii de la &3

penal1H

la

$3 de ani :pedeapsa principal16 +i cu interzicerea unor drepturi :pedeapsa

complementar1, ce poate )i dispus1 pentru un termen de la & an la &% ani6( Dispozi'ia sanc'ionatorie este prev1zut1 4n teza )inal1 a alin( &, indi)erent dac1 e<ist1 una sin*ur1 sau mai multe 4mpre-ur1ri dintre cele ar1tate la lit( a6 - i6( C;t prive+te sanc'ionarea )aptei r1mase 4n )orma de tentativ1, se poate vor,i despre sanc'ionarea tentativei la in)rac'iunea de omor cali)icat, 4n dou1 accep'iuniF prima se re)er1 la 4ns1+i prevederea sanc'ion1rii acesteia 4n alin( $ al art( &53 din Codul penal , deoarece tentativa se pedepse+te numai c;nd le*ea prevede e<pres aceasta33, iar cea de-a doua are 4n vedere sanc'ionarea concret1 a acestei in)rac'iuni( Ast)el )iind, potrivit art( $& alin( $ C( pen(, tentativa se sanc'ioneaz1 cu o pedeaps1 cuprins1 4ntre -um1tatea minimului +i -um1tatea ma<imului prev1zute de le*e pentru in)rac'iunea consumat1, )1r1 ca minimul s1 )ie mai mic dec;t minimul *eneral al pedepsei( Prin urmare, pedeapsa pentru tentativ1 este cuprins1 4ntre 5 ani +i D luni +i &$ ani +i D luni( Pedeapsa 4nc8isorii, ca m1sur1 de constr;n*ere, const1 4n izolarea de societate a celui condamnat, prin 4ncarcerarea acestuia su, re*imul le*al( Bnc8isoarea se e<ecut1 4n locuri anume destinate deten'iei, ,1r,a'ii, )emeile +i minorii )iind de'inu'i separat( Re*imul e<ecut1rii se 4ntemeiaz1 pe o,li*a'ia condamna'ilor de a presta o munc1 util1, pe ac'iunea educativ1, pe respectarea de
33

7ezi art( $& alin( :&6 C( pen(

2E

c1tre ace+tia a disciplinei muncii +i a ordinii interioare, precum +i pe stimularea +i recompensarea celor st1ruitori 4n munc1, disciplina'i si care dau dovezi temeinice de 4ndreptare3D( Potrivit art( 3E din Codul penal, munca prestat1 de condamna'i este remunerat1( Retri,uirea muncii acestora se )ace dup1 cantitatea +i calitatea acesteia, potrivit normelor sta,ilite de ramura de activitate unde ace+tia muncesc( Limitele de pedeaps1 prev1zute de art( &53 pentru s1v;r+irea in)rac'iunii de omor cali)icat constituie limite speciale de pedeaps1, 4ncadr;ndu-se, su, aspectul cuantumului, 4n cate*oria pedepselor *rave, di)eren'a )a'1 de pedeapsa le*al1 pentru omor deose,it de *rav )1c;nd-o prevederea 4n con'inutul art( &5D 35 a deten'iunii pe via'1, alternativ cu pedeapsa 4nc8isorii( C;t prive+te pedepsele complementare, acestea sunt 4ntotdeauna al1turate pedepsei principale, pe care o completeaz1( Ele nu pot )i pronun1ate sin*ure, de sine st1t1toare( Bn raport cu modul lor de aplicare, ele se aplic1 de instan'1, )unc'ion;nd numai ope -udicis( Aplicarea lor poate )i o,li*atorie :c;nd le*ea prevede aceasta - cum este +i cazul art( &536 sau )acultativ1 :aplicarea ei este l1sat1 la aprecierea instan'ei6, dar atunci c;nd sunt aplicate, )unc'ioneaz1 4ntotdeauna cumulativ cu pedeapsa principal1(

3D

!u au o,li*a'ia de a munci condamna'ii ,1r,a'i care au 4ndeplinit D% de ani +i condamnatele )emei care au 4mplinit v;rsta de 33 de ani, ace+tia put;nd )i admisi la munc1 dac1 solicit1 aceasta +i dac1 sunt ap'i din punct de vedere medical - cer;ndu-se +i avizul medicului 4n ast)el de cazuri( 35 A +. >BF C. 1(n( - O.o *- 0(o%(6i+ 0( , $vF,, /morul s1v;rsit 4n vreuna din urmatoarele 4mpre-ur1riF a6 prin cruzimiH,6 asupra a dou1 sau mai multor persoaneH c6 de c1tre o persoan1 care a mai sav;r+it un omorH d6 pentru a s1v;r+i sau a ascunde s1v;r+irea unei t;l81rii sau pirateriiH e6 asupra unei )emei *ravideH )6 asupra unui ma*istrat, politist, -andarm ori asupra unui militar, 4n timpul sau 4n le*1tur1 cu 4ndeplinirea 4ndatoririlor de serviciu sau pu,lice ale acestoraH *6 de cOtre un -udecOtor sau procuror, politist, -andarm sau militar, 4n timpul sau 4n le*OturO cu 4ndeplinirea 4ndatoririlor de serviciu sau pu,lice ale acestora, se pedepse+te cu deten'iune pe via'1 sau cu 4nc8isoare de la &3 la $3 de ani +i interzicerea unor drepturi( Tentativa se pedepse+te(>

2@

Bn ceea ce prive+te aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, aceasta se va )ace con)orm prevederilor art( D2 din partea *eneral1 a Codului penal, const;nd 4n interzicerea unuia sau unora dintre urm1toarele drepturiF a6 dreptul de a ale*e +i de a )i ales 4n autorit1'ile pu,lice sau 4n )unc'ii elective pu,liceH ,6 dreptul de a ocupa o )unc'ie implic;nd e<ercitiul autorit1'ii de statH c6 dreptul de a ocupa o )unc'ie sau de a e<ercita o pro)esie de natura celei de care s-a )olosit condamnatul pentru s1v;r+irea in)rac'iuniiH d6 drepturile p1rinte+ti :pedeapsa aplicat1 mai ales 4n cazul s1v;r+irii )aptei prev1zute la litera c(6 H e6 dreptul de a )i tutore sau curator( nstan'a -udec1toreasc1 are o,li*a'ia de a indica 4n 8ot1r;rea de condamnare ce anume drepturi din cele prev1zute 4n art( D2 interzice +i pe ce durat1( Se +tie c1 instan'a poate dispune interzicerea unor drepturi numai atunci c;nd a aplicat condamnatului pedeapsa 4nc8isorii de cel pu'in $ ani, iar aceast1 pedeaps1 este necesar1 'in;nd cont de natura +i *ravitatea in)rac'iunii, de 4mpre-ur1rile 4n care s-a comis +i de persoana in)ractorului - situa'ie care nu ridic1 pro,leme 4n cazul omorului cali)icat( E<ecutarea pedepsei complementare 4ncepe dup1 e<ecutarea pedepsei 4nc8isorii, dup1 *ra'iere sau dup1 prescrip'ia e<ecut1rii pedepsei 4nc8isorii( Bn cazul 4n care se re'in circumstan'e atenuante, pedeapsa poate )i co,or;t1, dac1 'inem seama de prevederile art( 5D lit( a6 C( pen(3E, p;n1 la 0 ani( Consider 4ns1, c1 aplica,il 4n aceast1 situa'ie este, nu alin( & lit( a6 al art(5D, ci alin( $ al aceluiasi
3E

C;nd minimul special al pedepsei 4nc8isorii este de &% ani sau mai mare, pedeapsa se co,oar1 su, minimul special, dar nu mai -os de 0 ani(

3%

articol, potrivit c1ruia = 4n cazul in)rac'iunilor contra si*uran'ei statului, in)rac'iunilor contra p1cii +i omenirii, al in)rac'iunii de omor, al in)rac'iunilor s1v;r+ite cu inten'ie care au avut ca urmare moartea unei persoane sau al in)rac'iunilor prin care s-au produs consecin'e deose,it de *rave, dac1 se constat1 c1 e<ist1 circumstan'e atenuante, pedeapsa 4nc8isorii poate )i redus1 cel mult p;n1 la o treime din minimul special >, din cuprinsul c1ruia ne intereseaz1 men'iunile re)eritoare la omor +i la in)rac'iunile s1v;r+ite cu inten'ie care au avut ca urmare moartea unei persoane( Se o,serv1 deci, c1 aceast1 prevedere le*al1 include )1r1 nici un )el de du,iu in)rac'iunea de omor cali)icat 4n )orma consumat1( Bn te<tul le*al de mai sus nu este avut1 4n vedere tentativa, aceasta rezult;nd at;t din )olosirea no'iunii sin*ulare de = omor > +i din e<presia = au avut ca urmare moartea unei persoane > :le*iuitorul 4n'ele*;nd s1 sanc'ioneze mai *rav +i s1 rezerve o prevedere special1 pentru )apta de omor 4n )orma consumat16, c;t +i indirect - din conte<tul 4ntre*ului te<t le*al, care se re)er1 la )apte de o *ravitate deose,it1 +i la un element al laturii su,iective, care con)er1 o periculozitate sporit1 celui ce s1v;r+e+te acele )apte( Potrivit alin( 0 al aceluia+i articol, = c;nd e<ist1 circumstan'e atenuante, pedeapsa complementar1 de interzicere a unor drepturi, prev1zut1 de le*e pentru in)rac'iunea s1v;r+it1, poate )i 4nl1turat1( > Pe de alt1 parte, atunci c;nd se constat1 e<isten'a unor circumstan'e a*ravante, se poate aplica = o pedeaps1 p;n1 la ma<imul special :$3 de ani6( Dac1 ma<imul special este ne4ndestul1tor, se poate ad1u*a un spor de p;n1 la 3 ani >(3@

3@

7ezi art(5E C( pen(

3&

Bn re*lementarea le*ii penale, nu constituie in)rac'iune )apta prev1zut1 de le*ea penal1 s1v;r+it1 de c1tre un minor care, la data comiterii acesteia, nu 4ndeplinea condi'iile le*ale pentru a r1spunde penal( Este re*lementat1 ast)el o cauz1 de 4nl1turare a caracterului penal al )aptei 4ntemeiat1 pe 4mpre-urarea c1 )1ptuitorul este un minor care, potrivit le*ii nu r1spunde penal( Potrivit prevederilor art( @@ C( pen(, minorul care nu a 4mplinit v;rsta de &2 ani nu r1spunde penal, cel care are v;rsta 4ntre &2 - &D ani r1spunde penal numai dac1 se dovede+te c1 a s1v;r+it )apta cu discern1m;nt, iar minorul care a 4mplinit v;rsta de &D ani r1spunde penal( A+adar , 4n re*lementarea le*ii penale rom;ne, minorii care nu r1spund penal suntF a6 cei care nu au 4mplinit v;rsta de &2 aniH ace+tia nu r1spund niciodat1 pentru )aptele prevazute de le*ea penal1 pe care le-ar s1v;r+iH ,6 cei care au dep1+it v;rsta de &2 ani, dar nu au 4mplinit &D ani, +i care, 4n principiu, nu r1spund penal, e<ist;nd prezum'ia c1 nu au dezvoltarea psi8ic1 necesar1H aceast1 prezum'ie este 4ns1 una relativ1, put;ndu-se )ace pro,a contrar1 c1 minorul a s1v;r+it )apta cu discern1m;nt, situa'ie 4n care acesta va r1spunde penal( R1spunderea penal1 a minorului din aceast1 cate*orie este du,lu condi'ionat1, de limita de v;rst1, care este de &2 - &D ani, +i de e<isten'a discern1m;ntuluiD%(
D%

Facultatea de a discerne, de a -udeca +i aprecia lucrurile la -usta lor valoare( Capacitatea psi8ic1 a unei persoane de a-+i da seama de caracterul +i urm1rile )aptei pe care o s1v;r+e+te +i de a-+i mani)esta constient voin'a, 4n raport cu )apta respectiv1( Discern1m;ntul lipse+te 4n caz de ,oli psi8ice +i, uneori, din cauza v;rstei )ra*ede sau )oarte 4naintate :peste E% de ani6( Le*isla'ia penal1 rom;n1 prevede c1 minorul p;n1 la &2 ani nu are discern1m;nt, iar 4ntre &2 si &D ani r1spunde penal, dac1 se dovede+te c1 a s1v;rsit )apta cu discern1m;nt( Capacitatea de discern1m;nt )iind o )unc'ie pi8ic1, o persoana va r1spunde penal, va )i responsa,il1, numai atunci cand are posi,ilitatea de a discerne, de a distin*e ,inele de r1u, de a -udeca caracterul )aptelor sale, de a le 4n'el*e +i c;nd are li,ertatea de a se conduce, de a lua o 8ot1r;re +i de a ac'iona li,er, adic1 e<isten'a cumulativ1 a celor dou1 laturi - intelectiv1 +i volitiv1(

3$

Din prevederile le*ale amintite rezult1 a+adar, )1r1 4ndoial1 +i 4n a)ar1 de orice discu'ie, c1 r1spunderea penal1 a minorului pentru omor +i re*imul sanc'ionator aplicat acestuia, sunt determinate +i re*lementate 4n raport cu momentul s1v;r+irii )aptei prev1zute de le*ea penal1 4n materialitatea ei :ac'iune sau inac'iune6 +i nu de acela al realiz1rii con'inutului constitutiv al in)rac'iunii( Ele e<clud posi,ilitatea ca 4n cazul in)rac'iunilor contra vie'ii, inte*rit1'ii corporale sau s1n1t1'ii persoanei, al c1ror rezultat survine 4n timp, 4n raport cu data s1v;r+irii )aptei, s1 )ie an*a-at1 r1spunderea penal1 a celui care, )iind minor la acea dat1, nu 4mplinise v;rsta de &2 ani ori s1 )ie supus re*imului sanc'ionator pentru un ma-or, dac1 4ntre timp a do,;ndit acest statut( Autorul unei asemenea )apte va r1spunde penal sau nu va suporta re*imul sanc'ionator sta,ilit pentru minor dac1 a avut acest statut -uridic 4n momentul s1v;r+irii )aptei prev1zute de le*ea penal1 +i nu 4n acela al realiz1rii con'inutului constitutiv al in)rac'iunii, care include +i rezultatul, component1 a laturii o,iective a acesteia(

S(#)i*n($ III. O.o *- #$-ifi#$+ in vii+o$ ($ (,-(.(n+$ ( in%+i+*i+: 1 in no*#o0 1(n$/morul cali)icat potrivit noului cod penal va avea urmatoarea )ormaF ,, Art( &E5 /morul cali)icat :&6 /morul s1v;r+it 4n vreuna din urm1toarele 4mpre-ur1riF a6 cu premeditareH ,6 din interes materialH c6 pentru a se sustra*e ori pentru a sustra*e pe altul de la tra*erea la r1spundere penal1 sau de la e<ecutarea unei pedepseH d6 pentru a 4nlesni sau a ascunde s1v;r+irea altei in)rac'iuniH
30

e6 de c1tre o persoan1 care a mai comis anterior o in)rac'iune de omor 4n )orm1 consumat1H )6 asupra a dou1 sau mai multor persoaneH *6 asupra unei )emei *ravideH 86 prin cruzimi, se pedepse+te cu deten'iune pe via'1 sau 4nc8isoare de la &3 la $3 de ani +iinterzicerea e<ercit1rii unor drepturi( :$6 Tentativa se pedepse+te(> Se o,serv1 c1 dup1 modelul ma-orit1'ii le*isla'iilor europene :C( pen( *erman, C( pen( austriac, C( pen( spaniol, C( pen( portu*8ez, C( pen( elve'ian6 s-a prev1zut o sin*ur1 )orm1 a*ravat1 a in)rac'iunii de omor H o.o *- #$-ifi#$+ I care regrupea- at't elemente circumstaniale agravante ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare, c't i o parte din cele ale omorului calificat. S-a renun'at 4ns1 la o parte a elementelor circumstan'iale a*ravante speci)ic omorului cali)icat din re*lementarea actual1, )ie datorit1 )aptului c1 ele se re*1sesc 4n con'inutul a*ravantelor *enerale :omorul asupra unei persoane 4n neputin'1 de a se ap1ra6, )ie datorit1 re*lement1rii lor 4n alte te<te :omorul asupra so'ului sau a unei rude apropiate6, )ie pentru c1 nu se -usti)ic1 :omorul comis 4n pu,lic6( Bn acest din urm1 caz s-a apreciat c1 nu este 4n mod necesar mai periculos cel care ucide victima 4n pu,lic :spre e<emplu, 4n cadrul unui con)lict spontan 4ntrun ,ar6 )a'1 de cel care ucide victima 4n locuin'a acesteia, motiv pentru care este pre)era,il ca evaluarea periculozit1'ii s1 )ie )1cut1 de -udec1tor cu ocazia individualiz1rii -udiciare( Au )ost a+adar p1strate 4n con'inutul art( &E5 doar acele 4mpre-ur1ri care -usti)ic1 I cel pu'in in abstracto I posi,ilitatea de a aplica pedeapsa deten'iunii pe

32

via'1( De asemenea, au )ost re)ormulate unele dintre a*ravantele omorului cali)icat, ast)el 4nc;t s)era de inciden'1 a acestora s1 )ie mai corect delimitat1D&(

CAPITOLUL III. ANALIZA ELEMENTELOR CIRCUMSTANIALE ALE INFRACIUNII DE OMOR CALIFICAT

D&

E<punere de motive I proiect I noul cod penal al Romaniei

33

S(#)i*n($ I. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. $& Co0 P(n$- . Premeditarea, ca element circumstan'ial al in)rac'iunii de omor cali)icat, presupune nu numai trecerea unui interval oarecare de timp de la luarea 8ot1r;rii :rezolu'iei6 p;n1 la e<teriorizarea ei, dar +i o c8i,zuire anticipat1 asupra )aptei, o deli,erare anterioar1, persistare asupra 8ot1r;rii, c;t +i e<teriorizarea ei, concretizarea ei prin acte de pre*1tire a s1v;r+irii )aptei, cum ar )iF o,'inerea de in)orma'ii, procurarea de mi-loace, p;ndirea victimei, atra*erea ei 4ntr-o curs1, c1utarea de complici etcD$( Considerarea premedit1rii ca o 4mpre-urare care cali)ic1 omorul se e<plic1 prin aceea c1 o )apt1 s1v;r+it1 4n mod spontan este socotit1 ca mai pu'in *rav1 dec;t )apta comis1 4n urma unei re)le<ii, unei deli,er1ri prin care )1ptuitorul a ela,orat un plan de e<ecutare +i a or*anizat-aducerea-acestuia-la-4ndeplinireD0( Cu alte cuvinte, premeditarea reprezint1 o c8i,zuin'1-4n-comiterea-in)rac'iunii( Asadar, premeditarea 'ine de perioada intern1 :*;ndul criminal pe care il are )1ptiutorul la un moment dat6( Pentru a se putea considera in)rac'iune, cel care comite )apta tre,uie , s1 treac1 la actele din perioada e<tern1 :actele pre*1titoare, tentativa, )aptul consumat, )aptul epuizat6( n)rac'iunea de omor cali)icat, )iind
D$

'(o ,( An+oni*, Con%+$n+in B*-$i :coordonatori6, (ractica )udiciar penal. 6olumul III. (artea special , Editura Academiei Rom;ne, Cucure+ti, &@@$, pa*( $5H Tri,unalul Suprem, Sec'ia penal1, decizia nr( 2@0J&@E% 4n V$%i-( P$1$0o1o-, Mi3$i Po1ovi#i, Repertoriu alfabetic de practic )udiciar penal pe anii 1;<=91;>? , Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@E$, pa*( $E&H Tri,unalul Suprem, Sec'ia penal1, decizia nr( $@@5J&@52 4n V$%i-( P$1$0o1o-, Mi3$i Po1ovi#i, Repertoriu alfabetic de practic )udiciar .n materie penal pe anii 1;=;9 1;<2, Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@55, pa*( 0%E H Tri,unalul ?unicipiului Cucure+ti, Sec'ia a -a penal1, sentin'a nr( &%J&@@& 4n Tri,unalul ?unicipiului Cucure+ti, &ulegere de practic )udiciar penal pe anul 1;;1 cu note de 6asile (apadopol, Casa de Editur1 +i Pres1 ,,Lansa> S(R(L( , Cucure+ti, &@@$, pa*( &@D H Curtea Suprem1 de Justi'ie, Sec'ia penal1, decizia nr( 3&33 din $5 noiem,rie $%%& 4n Curtea Suprem1 de Justi'ie, @uletinul )urisprudenei. &ulegere de deci-ii pe anul 3??1, Editura All CecM, Cucure+ti, $%%0, pa*( &@&H D0 Vin+i-: Don,o o7, Si(,f i(0 G$3$n(, Ion O$n#($, Io%if Fo0o , Ni#o-(+$ I-i(%#*, Con%+$n+in B*-$i, Ro0i#$ S+:noi*, Vi#+o Ro/#$, $%plicaii teoretice ale &odului penal rom'n. 6olumul III. (artea special ,-EdituraAcademiei,-Cucure+ti,-&@5&, p( &E@

3D

comis1 4n )orm1 continuat1 necesit1 +i trecerea la actele din perioada estern1( Bn cazul 4n care *;ndul criminal nu s-a e<teriorizat prin acte de e<ecutare :prin trecerea la act6, r1m;n;nd doar 4n mintea omului, in)rac'iunea nu e<ist1 deoarece nuda cogitatio, nemo partitur, adic1 g'ndul criminal nu se pedepsete( C;nd se e)ectueaz1 urm1rirea penal1, or*anele de urm1rire penal1 tre,uie s1 str;n*1 toate pro,ele necesare pentru a-i putea dovedi vinov1'ia 4nvinuitului, deoarece, dac1 e<ist1 cea mai mic1 4ndoial1 asupra vinov1'iei sale, 4n )aza de -udecat1, va e<ista posi,ilitatea s1 )ie ac8itat de instan'a de -udecat1 care se pronun'1 asupra vinov1'iei sale, c1ci in dubio pro reo, adic1 orice .ndioal profit autorului +i actori incumbit probatio adic1 sarcina probei revine celui care acu-( Dac1 )1ptuitorul nu a avut posi,ilitatea s1 mediteze, s1 c;nt1reasc1 +ansele de realizare a rezolu'iei, )iind 4ntr-o activitate continu1, circumstan'a a*ravant1 nu poate )i re'inut1D2( !u se e<tind e)ectele premedit1rii atunci c;nd )1ptuitorul care luase 8ot1r;rea de a ucide o persoan1 4nt;lne+te din 4nt;mplare alt1 persoan1 +i 4n urma unei dispute o omoar1, )iindc1 8ot1r;rea de a s1v;r+i acest omor este distinct1 +i spontan1D3( Su,iect activ al in)rac'iunii de omor cali)icat s1v;r+it cu premeditare este necali)icat de te<t, put;nd )i orice persoan1 care r1spunde penal( Con)orm prevederilor C( penal, minorul care nu a 4mplinit v;rsta de &2 ani nu r1spunde penal( ?inorul care are v;rsta 4ntre &2 +i &D ani r1spunde penal numai dac1 se dovede+te c1 a s1v;r+it )apta cu discern1m;nt( Pro,a s1v;r+irii sau nu cu discern1m;nt a )aptei poate )i )1cut1 prin e<pertiz1 medico-le*al1 psi8iatric1 :pentru sta,ilirea st1rii de discern1m;nt 4n cazul oric1rui )1ptuitor, indi)erent de v;rsta sa, nu numai la minorii cu v;rsta 4ntre &2 +i &D ani6( Bn cazul 4n care, prin
D2

Curtea Suprem1 de Justi'ie, Sec'ia penal1, decizia nr( &%25J&@@% 4n ,,Dreptul> nr( &$J&@@&, pa*( &%2 H Tri,unalul Suprem, Sec'ia penal1, decizia nr( ED$ din $2 aprilie &@E3 4n &ulegere de deci-ii ale +ribunalului 8uprem pe anul 1;>2, Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@E5, pa*( 0%2 H D3 Vin+i-: Don,o o7, Si(,f i(0 G$3$n(, Ion O$n#($, Io%if Fo0o , Ni#o-(+$ I-i(%#*, Con%+$n+in B*-$i, Ro0i#$ S+:noi*, Vi#+o Ro/#$, op.cit., pa*( &E@(

35

e<pertiz1 medico-le*al1 psi8iatric1 se sta,ile+te c1 )1ptuitorul a avut discern1m;nt la data comiterii )aptei prev1zute de le*ea penal1 :4n acest caz omor cali)icat6 el va putea )i tras la r1spundere penal1, con)orm le*ii( Bn caz contrar, nu r1spunde penal( ?inorul care a 4mplinit v;rsta de &D ani r1spunde penal, potrivit le*ii( Su,iectul pasiv nu este, 4n acest caz cali)icat de te<t, )iind persoana c1reia i s-a suprimat via'a ca urmare a premedit1rii su,iectului activ( Participa'ia este posi,il1 su, toate )ormele eiF coautorat, insti*are sau complicitate( E<ist1 coautorat, de e<emplu, dac1 )1ptuitorii au luat 4mpreun1 8ot1r;rea 4n seara precedent1 s1v;r+irii omorului, urmat1 de 4narmarea lor cu un topor +i un cioma*, p;ndirea victimei 4n apropierea locuin'ei sale +i uciderea acesteia dup1 ce a ie+it din cas1( Participa'ia la in)rac'iunea de omor cali)icat 4n )orma complicit1'ii se poate )ace su, )orma complicit1'ii materiale sau a complicit1'ii morale( Complicitatea poate )i material1 atunci c;nd autorului 4i sunt procurate mi-loace apte pentru a ucide victima, c;nd sunt o,'inute in)orma'ii despre victim1 :de e<emplu, adresa victimei, ora la care aceasta sose+te acas16( Complicitatea poate )i, in unele cazuri moral1, ca de pild1, prin 4nt1rirea inten'iei autorului de a s1v;r+i omorul cali)icat( Bn situa'ia 4n care avem de-a )ace cu un caz de insti*are, r1spunderea penal1 a insti*atorului va )i an*a-at1 numai 4n m1sura 4n care acesta a determinat pe autor s1 comit1 sau s1 4ncerce a s1v;r+i omorul( Simplele 4ndemnuri, care prin ele 4nsele, nu au )ost de natur1 s1 determine 4n persoana autorului voin'a de a ucide, sau care au )ost at;t de sla,e, 4nc;t +i-au pierdut in)luen'a p;n1 la comiterea )aptei, nu vor putea )i considerate insti*areDD( Con)orm Codului penal, insti*atorul este persoana care, cu inten'ie, determin1 o alt1 persoan1 s1 s1v;r+easc1 o )apt1 prev1zut1 de
DD

V$%i-( Do6 inoi*, Drept penal. (artea special. 6olumul I. &urs universitar , Editura Lumina Le<, Cucure+ti, $%%2, p( &@(

3E

le*ea penal1( Prin urmare, dac1 actele de insti*are nu au dus la comiterea in)rac'iunii de omor cali)icat, acestea nu vor putea )i considerate insti*are( Ca )orm1 de vinov1'ie 4n cazul s1v;r+irii in)rac'iunii de omor cali)icat avem inten'ia direct1, deoarece in)ractorul prevede rezultatul ac'iunii sale uci*1toare :decesul victimei6, urm1rind producerea lui : procur1 mi-loacele necesare, o,'ine in)orma'ii 4n vederea comiterii in)rac'iunii6, urm1rind producerea lui prin s1v;r+irea acelei )apte :autorul trece la actul criminal uci*;nd victima6( Premeditarea in)rac'iunii de omor cali)icat constituie, 4n *eneral, o circumstan'1 personal1 care nu se r1s)r;n*e asupra celorlal'i participan'i, )iind o activitate psi8ic1, dar, c;nd cel care a premeditat s1v;r+irea )aptei e)ectueaz1 acte de pre*1tire 4mpreun1 cu alte persoane care cunosc scopul pre*1tirii, circumstan'a personal1 devine o circumstan'1 real1 care se r1s)r;n*e asupra participan'ilorD5( S(#)i*n($ II. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. 6& Co0 P(n$/morul este cali)icat +i atunci c;nd este s1v;r+it din interes material adic1 in cazul in care )1ptuitorul a urm1rit, prin s1v;r+irea omuciderii, o,'inerea unui avanta- de ordin materialF o,'inereaunei mosteniri, stin*erea unei datorii, 4ncasarea unei asi*ur1ri etc( !u import1 dac1 s-a o,'inut sau nu respectivul avanta- material, pentru re'inerea elementului circumstan'ial )iind su)icient s1 se constate c1 )1ptuitorul a urm1rit, doar, o,'inerea respectivului interes material prin s1v;r+irea in)rac'iunii( Cu toate acestea, dac1 interesul material se realizeaz1, dar din pro,ele administrate nu se poate dovedi c1 )1ptuitorul l-a urm1rit, nu se poate re'ine in)rac'iunea de omor cali)icat 4n varianta prev1zuta 4n art( &53 lit( ,6 C( pen((
D5

V$%i-( Do6 inoi*, op.cit., pa*( $D-$5(

3@

Bn cazul in care scopul omorului a )ost altulF ur1, invidie, *elozie, r1z,unare, etc( elementul material nu este realizat, c8iar dac1 4n urma s1v;r+irii in)rac'iunii )1ptuitorul ar realiza un interes material( Bn practica -udiciar1, ca un e<emplu, Tri,unalul SupremDE a sc8im,at 4ncadrarea periodic1 de omor cali)icat 4n temeiul art( &53 lit( ,6 dat1 de prima instan'1 care a considerat c1 inculpatul a s1v;r+it )apta pentru a sc1pa de c8eltuielile necesitate de 4n*ri-irea victimei, 4n temeiul unui contract de v;nzarecump1rare cu clauz1 de 4ntre'inere, 4n omor simplu( nstanta a 'inut cont de urm1toarele 4mpre-ur1ri dovedite 4n cauz1F 4ntre inculpat +i victim1 e<istau, la momentul producerii in)ractiunii, rela'ii du+m1noase, imputa,ile am,elor p1r'i, inculpatul comport;ndu-se violent )a'1 de victim1, care, la r;ndul ei, a re)uzat s1 mai ia masa cu )amilia inculpatului, inten'ion;nd c8iar s1 rezilieze contractul de v;nzare-cump1rare cu clauz1 de 4ntre'inere inc8eiat cu inculpatul( ?ai mult, victima intentase +i o ac'iune 4n -usti'ie 4n acest sens, la care ulterior a renun'at( Din depozi'iile martorului ocular a rezultat c1 inculpatul, a)lat 4n stare de e,rietate a comis )apta dintr-o pornire momentan1 cauzata de ne4n'ele*erile anterioare avute cu victima( A+adar, )actorii care au determinat in)rac'iunea au )ost al'ii, mult mai puternici dec;t avanta-ul material( S-a pus pro,lema dac1 interesul material constituie mo,ilul sau scopul in)rac'iunii de omor cali)icat( Bn doctrin1, 4n *eneral se a)irm1 c1 este vor,a despre un mo,il(D@ Totu+i, tre,uie s1 'inem seama de )aptul c1 mo,ilul este de re*ul1 ira'ional, incon+tient( Scopul este un )actor psi8ic de natur1 ra'ional1( /rice )actor
DE

Tri,unalul Suprem, s( pen(, dec( nr( &%%2 J 5 martie &@E5, 4n R(R(D( nr( 0J&@@E C. B*-$i, A. Fi-i1$/, C. Mi+ $#3( , Instituii de drept penal, Ed( Trei, Cucure+ti, $%%&, p( $EEHO. Lo,3in, A. Fi-i1$/, Drept (enal, partea special, Casa de editur1 +i pres1 Lansa, Cucure+ti, &@@$ p( 0@H M. B$%$ $6, L. Mo-0ov$n, V. S*i$n, Drept penal, partea special, Clu-- !apoca, p( 32
D@

D%

uman are un mo,il, dar nu neap1rat +i un scop( Ast)el, 4n cazul prev1zut de art( &53 lit( ,6, nu este vor,a despre un mo,il ci despre un scop, acela al interesului material :7( Cioclei6( /dat1 sta,ilit interesul material, cali)icarea ca omor cali)icat a )aptei, 4n temeiul art( &53 lit ,6 C( pen( se men'ine +i 4n cazul 4n care intervine o eroare asupra persoanei :error in persona6, ori o deviere a ac'iunii :a,eratio ictus6( Practica noastr1 -udiciar1 este 4n acela+i sens( Ast)el, s-a decis, c1 e<ist1 omor din interes material dac1 inculpata a urm1rit s1 ucid1 victima prin otr1vire cu o solu'ie de paration, sper;nd s1 intre 4n posesia averii acesteia, c8iar dac1, din eroare a )ost ucis1 o alt1 persoan1(5% Bn spe'1, inculpata +i-a procurat o anumit1 cantitate de solu'ie de paration( Din respectiva solu'ie, inculpata a turnat c;teva pic1turi pe o napolitan1, cu care +ia servit m1tu+a, 4n v;rst1 de 5@ de ani, pe care o 4n*ri-ea +i de la care avea unele promisiuni c1 o va mo+teni( Ulterior, m1tu+a a )ost vizitat1 de o vecin1, c1reia i-a dat la plecare napolitana( ?ai t;rziu, napolitana pe care inculpata turnase solu'ia de paration a )ost dat1 unui copil care a m;ncat din ea +i constat;nd c1 are un *ust nepl1cut, a semnalat )aptul p1rin'ilor s1i dup1 care, copilul a prezentat simptomele into<ica'iei cu paration +i a decedat(5& Un detaliu important al acestui element circumstan'ial este acela c1 in)ractorul ac'ioneaz1 )iind convins c1, s1v;r+ind omorul, interesul s1u va )i satis)1cut pe cale aparent le*al1, c1 ,anii, ,unurile etc( 4i vor reveni ulterior de drept, alt)el, )apta ar )i incadrata ca omor deose,it de *rav, 4n condi'iile art( &5D lit( d6 C( pen 4n scopul s1v;r+irii sau ascunderii, in cazul nostru, a unei t;l81rii( Di)eren'a dintre cele dou1 rezid1 4n )aptul c1, 4n cazul omorului cali)icat, se intr1 ulterior 4n posesia avanta-ului material, pe cand 4n cazul omorului deose,it de
5% 5&

T(S(, s(pen(, decizia nr( &5$&J&@E&, 4n R(R(D( nr( 2J&@E$, p( 5% T*0o (- To$0( , (robleme de practic )udiciar, Ed( All CecM, Cucure+ti, $%%0, p(&2

D&

*rav, )1ptuitorul intr1 4n posesia anumitor ,unuri sau valori concomitent cu uciderea persoanei sau imediat uciderii( Pericolul social sporit al omorului ast)el s1v;r+it rezult1 din caracterul e<trem de periculos al recur*erii la omucidere pentru satis)acerea intereselor materiale( El decur*e, de asemenea, din periculozitatea celor care recur* la un asemenea mi-loc pentru satis)acerea unor interese permanent alimentate de necesit1'i mai mult ori mai pu'in imperioase( S(#)i*n($ III. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. #& Co0 P(n$/morul s1v;r+it asupra so'ului :u<oricid6 const1 4n uciderea persoanei cu care autorul era c1s1torit( Bn cazul acestei circumstan'e a in)rac'iunii de omor cali)icat, at;t su,iectul activ, c;t +i su,iectul pasiv sunt su,iecti cali)ica'i( Su,iectul activ este so'ul sau ruda apropiat1 a persoanei c1reia i s-a suprimat via'a( Su,iectul pasiv al in)rac'iunii este so' sau rud1 apropiat1 cu su,iectul activ( Calitatea de so' at;t a su,iectului activ, c;t +i a su,iectului pasiv, tre,uie s1 e<iste 4n momentul s1v;r+irii )aptei( n cazul in care aceast1 calitate a 4ncetat ca urmare a pronun'1rii unei sentin'e de)initive de des)acere a c1s1toriei, )apta constituie omor simplu, prev1zut la art( &52 C( pen( Bncercarea de a ucide pe so', dup1 pronun'area 8ot1r;rii de des)acere a c1s1toriei dar 4nainte de r1m;nerea de)initiv1 a 8ot1r;rii constituie tentativ1 de omor cali)icat, p1r'ile av;nd la data s1v;r+irii )aptei calitatea de so'i5$(

5$

Curtea de Apel Cucure+ti, Sec'ia a -a penal1, decizia nr( 3%$JAJ$%%& 4n ,, Revista de drept penal > nr( 2J$%%$, p( &05(

D$

n)rac'iunea de omor cali)icat poate )i s1v;r+it1 +i asupra unei rude apropiate50( /morul s1v;r+it asupra unei rude apropiate const1 4n uciderea unei persoane care este rud1 apropiat1 a autorului( /morul poate )i comisF asupra descenden'ilor sau ascenden'ilor :patricid6 ori asupra )ra'ilor :)ratricid6( Potrivit art( &2@ C( pen(, ,, rude apropiate sunt ascenden'ii +i descenden'ii, )ra'ii +i surorile, copiii acestora, precum +i persoanele devenite prin adop'ie, potrivit le*ii, ast)el de rude >( Dispozi'iile privitoare la rude apropiate se aplic1, 4n caz de adop'ie, at;t persoanei adoptate, c;t +i descenden'ilor acesteia +i 4n raport cu rudele )ire+ti( Ast)el, inculpatul, care a ucis pe )iica sa, care )usese adoptata cu e)ecte depline de ,unicii materni ai acestuia, a )ost condamnat pentru s1v;r+irea in)rac'iunii de omor cali)icat52( E<ist1 omor asupra unei rude apropiate +i atunci c;nd )apta a )ost comis1 de nepot asupra unc8iului, deoarece unc8ii +i m1tu+ile, care sunt rude 4n linie colateral1 de *radul , sunt considera'i, 4n 4n'elesul le*ii penale, rude apropiate53( n cazul in care )1ptuitorul nu a cunoscut c1 4ntre el +i victim1 e<ist1 o rela'ie de rudenie, precum +i 4n caz de error in persona sau de aberratio ictus circumstan'a a*ravat1 men'ionat1 nu va opera, aplicandu-se re*ulile privitoare la eroarea de )apt( De asemenea, nu va opera a*ravanta daca inculpatul, de+i luase 8ot1r;rea s1 omoare pe so' sau pe ruda apropiat1, 4n )apt, datorit1 unei erori asupra persoanei sau, ca urmare a devierii ac'iunii, a ucis o alt1 persoan1( Bn acest caz, r1spunderea sa penal1 se sta,ile+te pentru omor simplu 5D( Calitatea de so' sau de

50

Curtea Suprem1 de Justi'ie, Sec'ia penal1, decizia nr( 3320 din &0 decem,rie $%%$ 4n Bnalta Curte de Casa'ie +i Justi'ie, op.cit., pa*( 23%( 52 Curtea Suprem1 de Justi'ie, Sec'ia penal1, decizia nr( 0@EEJ&@@@ 4n ,, Revista de drept penalPP nr( 2J$%%&, p( &3%( 53 Tri,unalul Suprem, Sec'ia penal1, decizia nr( &2@EJ&@53 4n V$%i-( P$1$0o1o-, Mi3$i Po1ovi#i , Repertoriu alfabetic de practic )udiciar .n materie penal pe anii 1;=;91;<2 , Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@55, p( 0%E( 5D Vin+i-: Don,o o7, Si(,f i(0 G$3$n(, Ion O$n#($, Io%if Fo0o , Ni#o-(+$ I-i(%#*, Con%+$n+in B*-$i, Ro0i#$ S+:noi*, Vi#+o Ro/#$, op.cit., p( &@& H '(o ,( An+oni*, Con%+$n+in B*-$i :coordonatori6, op. cit., pa*( 0& H V. Do6 inoi*, op.cit., pa*( $5(

D0

rud1 apropiat1 a autorului, )iind o circumstan'1 personal1, nu se r1s)r;n*e asupra participan'ilor( S(#)i*n($ IV. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. 0& Co0 P(n$-

Se consider1 cali)icat, potrivit acestei prevederi, omorul pe care )1ptuitorul la s1v;r+it asupra unei persoane care nu avea posi,ilitatea )izic1 de a se ap1ra, iar )1ptuitorul a pro)itat de aceast1 stare pentru a comite omorul( A*ravanta se -usti)ic1 prin aceea c1, pe de o parte, omorul asupra unei persoane care se a)l1 4n stare de neputin'1 de a se ap1ra, se s1v;r+e+te mai u+or, iar pe de alt1 parte, c1 cel care pro)it1 de o asemenea stare a victimei pentru a o ucide, v1de+te un *rad sporit de pericol social( Prin aceasta, le*ea a creat un plus de ocrotire pentru via'a celor a)la'i 4n neputin'1 de ap1rare( !eputin'a de ap1rare 4mpotriva unei ac'iuni de ucidere este, evident, o neputin'1 )izic1( Starea de neputin'1 poate 4ns1 proveni din di)erite cauze, de ordin )izic sau psi8ic, cauze care diminueaz1 sau ani8ileaz1 aptitudinea de ap1rare a unei persoane( Aceast1 a*ravant1 se re'ine atunci c;nd )1ptuitorul cuno+tea starea de neputin'1 a victimei +i o trans)orm1 4ntr-un mi-loc de realizare cu mai mult1 u+urin'1 a omorului( Pentru re'inerea acestei a*ravante, se cere a )i 4ndeplinite urm1toarele condi'iiF

D2

- s1 e<iste starea de neputin'1 a victimei de a se ap1raH neputin'a de a se ap1ra a victimei este o 4mpre-urare de natur1 )iziolo*ic1, care poate )i natural1 :in)irmitate, convalescen'1, ,1tr;ne'e, v;rst1 )ra*ed1, somn655, provocat1 4n mod 4nt;mpl1tor de )actori e<terni sau interni :de e<emplu, persoana se *1se+te 4ntr-un loc izolat, )iind lipsit1 de vreun mi-loc de ap1rare ori a su)erit un accident6 sau provocat1 c8iar de victim1 :de pild1, ,e'ia voluntar15E sau administrarea de narcotice6( Sunt 4n neputin'1 de a se ap1ra, persoanele care, datorit1 unei st1ri )izice sau psi8ice ori datorit1 altor 4mpre-ur1ri, nu pot reac'iona 4mpotriva a*resorului( Aceast1 circumstan'1 este incident1 deci, +i 4n situa'ia 4n care omorul a )ost s1v;r+it asupra unei persoane care, de+i nu su)erea de nici o in)irmitate 4n momentul s1v;r+irii )aptei, nu a avut posi,ilitatea de a se ap1ra, iar )1ptuitorul a pro)itat de aceast1 stare pentru a comite )apta( Dup1 cum am v1zut, starea de neputin'1 )izic1 sau psi8ic1 a victimei de a reac'iona, ap1r;ndu-se 4n )a'a atacului, tre,uie s1 )ie e<terioar1 activit1'ii autorului, adic1 s1 nu se datoreze )aptelor acestuia( Este, de asemenea 4n neputin'1 de a se ap1ra, persoana a c1rei )or'1 )izic1 este v1dit dispropor'ionat1 4n raport cu a )1ptuitorului, precum +i persoana care, atins1 )iind de vreo maladie psi8ic1, nu 4+i d1 seama de pericolul care o amenin'1( - )1ptuitorul s1 pro)ite de aceast1 stareH te<tul utilizeaz1 e<presia = pro)it;nd de starea de neputin'1 >, ceea ce 4nseamn1 c1, al1turi de condi'ia imposi,ilit1'ii de aparare, tre,uie s1 su,ziste +i condi'ia )olosirii acestei st1ri de c1tre )1ptuitorul 4n cauz1( Cele dou1 elemente :cunoa+terea unei st1ri +i 8ot1r;rea de a se )olosi de aceast1 4mpre-urare6 tre,uie s1 )ie 4ndeplinite cumulativ, ceea ce )ace ca )apta s1
55

A+a cum s-a constatat 4n practica instan'elor, v;rsta 4naintat1 a victimei +i 4mpre-urarea c1 aceasta su)er1 de anumite ,oli, nu duc la concluzia c1 se a)l1 4n neputin'1 de a se ap1ra, dac1 la data uciderii aceasta ducea o via'1 activ1, normal1, des)1+ur;nd di)erite activit1'iH C(S(J(, sect( pen(, dec( nr( EE&J%$(%2(&@@$ 5E S-a decis c1 l1sarea unei persoane 4n v;rst1, a)lat1 4n stare de ,e'ie voluntar1 complet1, dup1 violarea ei, pe c;mp, par'ial dez,r1cat1, noaptea, la s);r+itul lunii noiem,rie, pe vreme *eroas1, cu urmarea decesului prin +oc 8ipotermic, constituie in)rac'iunea de omor cali)icat s1v;r+it1 pro)it;nd de starea de neputin'1 a victimei de a se aparaH C(S(J(, sect( pen(, dec( nr( $$$@J$&(%@(&@@3(

D3

prezinte un *rad de pericol social mai *rav din punct de vedere o,iectiv, c;t +i din punct de vedere su,iectiv( Sunt deci, dou1 condi'ii corelativeF una privind victima, cealalt1 pe )1ptuitor, una )1r1 cealalt1 ne)iind su)icient1 pentru a caracteriza aceast1 modalitate a omorului cali)icat( A*ravanta nu se aplic1 4n ipoteza 4n care )aptuitorul, de+i cunoa+te starea de neputin'1 a victimei, nu se )oloseste de ea 4n e<ecutarea omorului :spre e<emplu, se toarn1 otrav1 4n m;ncarea din care consum1 mai multe persoane printre care +i un or, sau se provoac1 o e<plozie 4n locul unde se a)l1 un in)irm, cazuri 4n care nu este antrenat1 a*ravanta de la lit( d6( De asemenea, eroarea )1ptuitorului 4n ceea ce prive+te starea 4n care se a)l1 victima, 4nl1tur1 aplicarea a*ravantei( Aceea+i solu'ie se impune +i 4n caz de a,erratio ictus( Pentru a se aplica a*ravanta este necesar ca at;t persoana e)ectiv ucis1, c;t +i persoana 4mpotriva c1reia s-a 4ndreptat actul de ucidere, s1 nu 4ndeplineasc1 condi'ia aptitudinii de a se ap1ra 4mpotriva activit1'ii )1ptuitorului( Circumstan'a de cali)icare, av;nd un caracter o,iectiv, se r1s)r;n*e asupra participan'ilor, 4n m1sura 4n care ace+tia au cunoscut-o(

S(#)i*n($ V. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. (& Co0 P(n$-

Aceast1 circumstan'1 are 4n vedere mi-loace care, )ie prin natura lor, )ie datorit1 modului 4n care se )olosesc, )ac ca 4n a)ara mor'ii victimei, s1 se creeze o stare de pericol +i pentru via'a altor persoane(

DD

Bmpre-urarea a*ravant1 e<ist1 atunci c;nd )1ptuitorul a ales ca mi-loc de s1v;r+ire a omorului un mi-loc a c1rui )olosire este de natur1 s1 pun1 4n pericol via'a mai multor persoane +i, cu toate c1 +i-a dat seama de posi,ilitatea acestui pericol, prev1z;nd ac'iunii de ucidere( Pentru e<isten'a a*ravantei, se cere a )i 4ndeplinite urm1toarele condi'iiF - mi-loacele )olosite de )1ptuitor tre,uie s1 prezinte un pericol poten'ial pentru via'a mai multor persoaneH este vor,a de acele mi-loace care prin ele 4nsele, prin natura lor :,om,e, *aze as)i<iante6 sau prin modul de )olosire :otr1vuri, di)erite animale etc(6 pot pune 4n pericol via'a mai multor su,iec'i pasivi( Ast)el, punerea unei ,om,e 4ntr-un loc pe unde o,i+nuit trece persoana 4mpotriva c1reia este 4ndreptat1 ac'iunea de ucidere, loc pe unde pot trece 4ns1 +i alte persoane, in)ectarea apei din );nt;na persoanei vizate de )1ptuitor, );nt;n1 din care, uneori iau ap1 +i vecinii, sunt c;teva mi-loace care pun 4n pericol via'a mai multor persoane( Pericolul pentru via'a mai multor persoane nu este o,li*atoriu s1 rezulte 4n mod e<clusiv din natura mi-loacelor de ucidere )olosite, ci din 4mpre-ur1rile sau circumstan'ele cu care, 4n concret, se asociaz1 acele mi-loace, a*rav;nd pericolul( Ast)el, 4n practica -udiciar1 s-a decis c1 )apta inculpatului de a ucide cu un pistolmitralier1 o persoan1 care st1tea 4n picioare 4n mi-locul unei camere 4n care dormeau alte trei persoane, constituie omor cali)icat prev1zut de art( &53 lit( e6 C( pen(, deoarece tr1*;nd mai multe *loan'e asupra victimei 4n direc'ia 4n care se a)lau +i alte persoane, a )ost pus1 4n pericol +i via'a acestora5@( Folosirea unor ast)el de mi-loace nu numai c1 pune 4n pericol via'a mai multor persoane, dar este concludent1 +i 4n ceea ce prive+te periculozitatea *rav1 a celui care a recurs la ast)el
5@

e<isten'a lui, totu+i s-a )olosit de acel mi-loc la s1v;r+irea

C(S(J(, sect( pen(, dec( nr( DEJ$%%%, 4n Dreptul nr( 5J$%%&, p(3E(

D5

de mi-loace, accept;nd riscul de a ridica prin )apta sa via'a unei pluralit1'i de persoane( - )1ptuitorul s1 cunoasc1 pericolul pentru via'a mai multor persoane, pe care 4l prezint1 mi-loacele )olositeH )1ptuitorul tre,uie s1 ai,1 cunostin'1 de mi-loacele utilizate +i de pericolul poten'ial pe care 4l prezint1, d;nd dovad1 de dispre' nu numai pentru via'a persoanei vizate, ci +i pentru via'a tuturor persoanelor e<puse pericolului de a )i ucise( Ast)el, acela care amplaseaz1 un dispozitiv e<ploziv 4ntrun loc a*lomerat, c8iar dac1 re*leaz1 dispozitivul ast)el 4nc;t s1 ucid1 o anume persoan1, are reprezentarea c1 prin )apta sa ar putea s1 produc1 mai multe victime( Bn acest caz, c8iar dac1 e<plozia nu se produce, sau, 4n cazul 4n care se produce, nu provoac1 moartea niciunei persoane, autorul va r1spunde pentru tentativ1 la in)rac'iunea de omor cali)icat( Bn literatura de specialitate s-a su,liniat c1 4n materia in)rac'iunii de omor cali)icat, 4n modalitatea omorului s1v;r+it prin mi-loace care pun 4n pericol via'a mai multor persoane, inten'ia este ampli)icat1, 4n sensul c1 este direct1 4n ceea ce prive+te persoana vizat1 ca victim1, +i indirect1 4n ceea ce prive+te persoanele a c1ror via'1 este pus1 4n pericol prin mi-loacele )olosite, deoarece a pune 4n pericol via'a mai multor persoane 4nseamn1 a prevedea acest rezultat *rav, care 4ns1 nu este urm1rit, ci doar acceptat de )1ptuitor( A*ravanta nu opereaz1 dac1 in)ractorul )olose+te un mi-loc de ucidere apt s1 provoace moartea mai multor persoane :de e<emplu, o e<plozie6, dar acest rezultat nu este cu putin'1 s1 se produc1, la locul vizat nea)l;ndu-se sau neput;nd s1 se a)le dec;t o persoan1 :c;nd e<plozia este provocata 4ntr-un loc complet izolat6(

DE

De asemenea, pentru e<isten'a 4mpre-ur1rii a*ravate nu se cere ca )apta s1 )i avut ca rezultat moartea altor persoane, )iind su)icient ca via'a acestora s1 )i )ost pus1 4n prime-die prin mi-locul )olosit de c1tre )1ptuitor( Bn situa'ia 4n care mi-loacele )olosite ar produce +i moartea altor J altei persoane, )apta va constitui omor deose,it de *rav :art( &5D lit( ,6( ?ai mult, pentru ca 4mpre-urarea a*ravant1 s1-+i produc1 e)ectul, nu este necesar1 nici uciderea persoanei vizate de c1tre )1ptuitor, deoarece tentativa la omor cali)icat s1v;r+it 4n modalitatea de la lit( ,6 se pedepse+te potrivit alin( $( Aceast1 circumstan'1 este una real1 +i se r1s)r;n*e asupra participan'ilor 4n m1sura 4n care ace+tia au cunoscut-o( Bn literatura de specialitate E% s-a remarcat c1 4mpre-urarea a*ravant1 a )olosirii unor mi-loace care pun 4n pericol via'a mai multor persoane, ar )i putut )i incriminat1 ca o in)rac'iune de pericol de sine st1t1toareH s-a socotit 4ns1 ca un element circumstan'ial al omorului cali)icat(

S(#)i*n($ VI. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. f& Co0 P(n$Aceast1 4mpre-urare a*ravant1 constituie un element circumstan'ial 4n con'inutul omorului cali)icat( ?odalitatea a*ravant1 prev1zut1 4n art( &53 lit( )6 C( pen( are 4n vedere acele )apte de omor care se comit din sentimentul r1z,un1rii sau al nemul'umirii )1ptuitorului cu privire la modul 4n care victima +i-a 4ndeplinit )a'1 de el 4ndatoririle pu,lice( Este necesar, a+adar, ca mo,ilul a*resiunii s1 )ie 4n timpul sau 4n le*1tur1 cu 4ndeplinirea 4ndatoririlor de serviciu de c1tre victim1,
E%

V. Don,o o7, Drept penal, Cucuresti, &@0@, p( @2

D@

ne)iind su)icient ca omorul s1 se )i comis 4n timpul c;nd victima 4+i e<ercita atri,u'iile de serviciu, ci s1 )ie 4n le*1tur1 cu modul 4n care victima 4+i e<ercit1 atri,u'iile de serviciu :de e<emplu, uciderea paznicului 4n momentul 4n care inculpatul este surprins sustr1*;nd de pe terenul proprietate pu,lic16E&, iar nu cu o stare con)lictual1 survenit1 din alte motive, str1ine de 4ndeplinirea 4ndatoririlor victimeiE$( Su,iectul pasiv este cali)icat, acesta put;nd )iF ma*istrat, poli'ist, )unc'ionar pu,licE0( Bn situa'ia 4n care victima este ma*istrat, poli'ist, )unc'ionar pu,lic care e<ercit1 o autoritate pu,lic1, omorul poate implica +i un act de ultra- :ultra-ul )iind, 4ns1, a,sor,it 4n in)rac'iunea de omor cali)icat, iar )1ptuitorul va r1spunde numai pentru in)rac'iunea prev1zut1 4n art( &53 lit( )6 C( pen(6( Su,iectul activ, necircumstantiat( Circumstan'a are, 4n *eneral, caracter personal, ner1s)r;n*;ndu-se asupra celorlal'i participan'i, dar, dac1 participan'ii ac'ioneaz1 4n comun din acela+i mo,il ca +i autorul, atunci va deveni o circumstan'1 real1, r1s)r;n*;ndu-se asupra tuturor participan'ilor( S(#)i*n($ VII. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. ,& Co0 P(n$-

Bmpre-urarea a*ravant1 const1 4n aceea c1 )1ptuitorul a s1v;r+it omorul pentru a se pune la ad1post - pe el sau pe altul de o urm1rire penal1, de masura preventiv1 a arest1rii sau a e<ecut1rii unei pedepse( Pericolul social sporit al omorului comis
E& E$

'(o ,( An+oni*, Con%+$n+in B*-$i :coordonatori6, op.cit., pa*( 0%( Tri,unalul Suprem, Sec'ia penal1, decizia nr( &@5& din $5 au*ust &@ED 4n &ulegere de deci-ii ale +ribunalului 8uprem pe anul 1;>=, Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@EE, p( $3E( E0 Potrivit art( &25 C( pen(, prin )unc'ionar pu,lic se 4n'ele*e orice persoan1 care e<ercit1 permanent sau temporar, cu orice titlu, indi)erent cum a )ost investita, o 4ns1rcinare de orice natur1, retri,uita sau nu, 4n serviciul unei autorit1'i pu,lice, institu'ii pu,lice sau altei persoane -uridice de interes pu,lic(

5%

4n acest )el decur*e din scopul pe care )1ptuitorul 4l urm1re+te prin s1v;r+irea omorului, ast)el 4nc;t, pe l;n*1 atin*erea adus1 rela'iilor sociale care )ormeaz1 o,iectul -uridic al in)rac'iunii de omor, se mai aduce atin*ere +i rela'iilor sociale privitoare la 4n)1ptuirea -usti'iei, acestea din urm1 )iind periclitate prin orice )apt care stir,e+te 4ncrederea 4n aceste or*ane +i, implicit, aduce pre-udicii presti*iului -usti'ieiH are acest caracter, orice act prin care o persoan1 se opune m1surilor luate de or*anele -usti'iei( Pentru e)icien'a a*ravant1 a acestei 4mpre-ur1ri, nu intereseaz1 dac1 sustra*erea de la urm1rire prive+te o in)rac'iune s1v;r+it1 cu pu'in timp 4nainte de s1v;r+irea omorului sau o in)rac'iune s1v;r+it1 cu mult anterior( Ceea ce are importan'1 este dovada scopului urm1rit de )1ptuitor( A*ravanta prev1zut1 la lit( *6 const1, 4n concret, 4n suprimarea )izic1 a persoanei c8emate s1 e<ercite acte de urm1rire penal1 sau s1 e<ecute mandatele emise 4mpotriva celor 4n cauz1, dar +i 4mpotriva oric1ror persoane ce contri,uie direct sau indirect la procedura de urm1rire sau arestare :de e<emplu, uciderea anc8etatorului pentru a )ace s1 dispara pro,ele6( Ea presupune 4ndeplinirea urm1toarelor condi'iiF - s1 )i )ost pus1 4n mi+care o procedur1 de urm1rire, arestare sau de e<ecutare a unei pedepse )a'1 de )1ptuitor sau )a'1 de alt1 persoan1H cu privire la 4n'elesul no'iunilor de = arestare > +i a celei de = e<ecutare a unei pedepse >, nu e<ist1 controverse 4n literatura de specialitate( !u acela+i lucru se poate spune despre no'iunea de = urm1rire >, datorit1 )aptului c1 le*iuitorul nu a 4n'eles s1 precizeze dac1 este vor,a numai de urmarirea penal1 sau dac1 a avut 4n vedere +i sensul de urm1rire )izic1( Prin = arestare > se 4n'ele*e at;t arestarea ca m1sur1 preventiv1
5&

privativ1 de li,ertate luat1 de instan'1 la propunerea or*anului de urm1rire penal1, c;t +i arestarea 4n vederea e<ecut1rii pedepsei, m1sur1 luat1 4n ,aza unei 8ot1r;ri de condamnare de)initiv1( Prin = e<ecutarea unei pedepse > se 4n'ele* m1surile luate pentru aducerea la 4ndeplinire a dispozi'iilor privind e<ecutarea pedepselor principale, complementare ori accesorii( - )1ptuitorul s1 realizeze uciderea persoanei 4n scopul z1d1rnicirii procedurii -udiciare de urm1rire, arestare sau e<ecutare a unei pedepseH condi'ia privind scopul urm1rit este )ormulat1 e<pres de le*eF pentru a se sustra*e sau pentru a sustra*e pe altul de la urm1rire sau arestare sau de la e<ecutarea unei pedepse( Le*ea nu pretinde +i o,'inerea )inalit1'ii, adic1 nu impune ca prin s1v;r+irea omorului s1 )ie 4mpiedicat1 e)ectiv procedura de urm1rire sau arestare( Este su)icient ca acest scop s1 )i e<istat 4n momentul s1v;r+irii in)rac'iuniiH dac1 el lipse+te, a*ravanta nu poate )i aplicat1( S(#)i*n($ VIII. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. 3& Co0 P(n$-

Bmpre-urarea a*ravant1 const1 4n aceea c1 )1ptuitorul s1v;r+e+te omorul )ie 4n scopul, )ie de a 4nlesni s1v;r+irea unei alte in)rac'iuni, )ie de a ascunde +i 4mpiedica descoperirea acesteia( A*ravanta este oarecum similar1 cu aceea de la lit( *6( !u are importan'1 dac1 )1ptuitorul a reu+it prin s1v;r+irea omorului s1 4nlesneasc1 s1v;r+irea unei alte in)rac'iuni sau s1 ascund1 o in)rac'iune comis1( Prin urmare, 4n cazul acestei modalit1'i normative este necesarF

5$

- s1 e<iste +i o alt1 in)rac'iune, adic1 orice alt1 )apt1 care constituie in)rac'iune potrivit le*ii penale +i care este prev1zut1 4n Codul penal sau 4ntr-o le*e special1( Potrivit art( &5 din Codul penal, constituie in)rac'iune )apta care prezint1 pericol social, este s1v;r+it1 cu vinov1'ie +i este prev1zut1 de le*ea penal1( !u intereseaz1 dac1 in)rac'iunea respectiv1 a )ost consumat1 sau a r1mas 4n )orma tentativei, ci e<clusiv constatarea c1 inculpatul a comis omorul 4n scopul s1v;r+irii acelei in)rac'iuniH de asemenea, nu prezint1 importan'1 nici natura acelei in)rac'iuni +i nici dac1 mi-locul ales pentru comiterea omorului era sau nu adecvat scopului propus I anume s1 se acopere cealalt1 in)rac'iune( Le*ea pretinde doar ca omorul s1 )ie s1v;r+it, )ie pentru 4nlesnirea ei :de pild1, este ucis un vanz1tor pentru a se )ura ,unuri dintr-un ma*azin6, )ie pentru ascunderea ei :de pilda, dup1 viol, victima este mutilat1 pentru a se acoperi s1v;r+irea in)rac'iunii, ast)el 4nc;t aceasta s1 nu )ie descoperit16( De asemenea, e<ist1 a*ravant1 +i atunci c;nd in)rac'iunea a c1rei s1v;r+ire a )ost 4nlesnit1 sau ascuns1, a )ost comis1 de o alt1 persoan1 dec;t cea care a s1v;r+it omorul +i c8iar +i atunci c;nd )apta a c1rei ascundere se urm1re+te nu a )ost 4nc1 s1v;rsit1, ci urmeaz1 s1 se 4n)aptuiasc1 4n viitor( Aceast1 interpretare se impune tot 4n ,aza principiului = ubi le% non distinguit, nec nos distinguere debemus >( De la aplicarea acestei a*ravante e<ist1 4ns1, urm1toarele e<cep'ii, anumeF a6 c;nd in)rac'iunea 4nlesnit1 sau ascuns1 const1 tot 4n omor sau tentativ1 de omor, situa'ie 4n care se )ace aplicarea a*ravantei privind pluralitatea de in)rac'iuni de omor prev1zut1 la art( &5D lit( ,6( ,6 cazul 4n care cealalt1 in)rac'iune este o t;l81rie sau o piraterie, in)rac'iuni 4n le*1tur1 cu care le*ea instituie o )orm1 special1 de omor( - scopul 4nlesnirii sau ascunderii s1v;r+irii altei in)rac'iuni s1 )ie determinatH 4n practica -udiciar1 s-a decis c1, pentru 4ncadrarea )aptei 4n prevederile art( &53 lit( 86, este necesar a se sta,ili c1 in)rac'iunea a )ost s1v;r+it1 e)ectiv pentru
50

4nlesnirea sau ascunderea altei in)rac'iuni( !u avem de-a )ace cu o ast)el de situa'ie atunci c;nd )aptele inculpatului 4ntrunesc elementele constitutive ale in)rac'iunii de omor, al1turi de alte in)rac'iuni concomitente urm1rind aceea+i )inalitateE2( Le*ea impune ca 4nlesnirea sau ascunderea s1v;r+irii altei in)rac'iuni s1 )i alc1tuit scopul suprim1rii vie'ii victimei( Dac1 scopul s-a realizat vom avea un concurs de in)rac'iuni 4ntre in)rac'iunea de omor cali)icat +i in)rac'iunea 4nlesnit1 prin s1v;r+irea omorului( A*ravanta nu )unc'ioneaz1 dac1 4ntre omor +i cealalt1 in)rac'iune nu se sta,ile+te le*1tura cerut1 de le*e( Aceast1 din urm1 condi'ie atri,uie a*ravantei un caracter personal, a+a 4nc;t aceasta nu se r1s)r;n*e asupra participan'ilor( Bn literatura penal1 E3, s-a su,liniat c1, pentru 4ncadrarea unei )apte 4n art( &53 lit( 8, c;nd este vor,a de 4nlesnirea sau ascunderea unui viol, este necesar s1 se )ac1 distinc'ie 4ntre situa'ia 4n care )1ptuitorul a ac'ionat ab initio cu inten'ia de a ucide 4n scopul s1v;r+irii violuluiED +i situatia 4n care )aptuitorul, dup1 ce a violat victima, i-a suprimat via'a pentru a ascunde in)rac'iunea s1v;r+it1 E5( Aceasta, plec;nd de la o cauz1 a)lat1 4n solu'ionarea unei instan'e 4n care s-a decis c1 inculpatul r1spunde pentru omor cali)icat prev1zut de art( &52 com,inat cu art( &53 lit( 86 C( pen(, re'in;ndu-se 4n sarcina sa c1, 4ncerc;nd s1 4ntre'in1 rela'ii se<uale cu victima, a lovit-o +i a str;ns-o de *;t cu o curea, cauz;ndu-i leziuni care, dup1 viol, au condus la decesul acesteia(

E2

Bn spe'1, inculpatul a lovit cu pumnul 4n a,domen pe )iul s1u 4n v;rsta de 3 ani, provoc;ndu-i o v1t1mare )oarte *rav1, dup1 care l-a aruncat 4n r;ul ?ure+, unde acesta a decedat prin as)i<ie mecanic1( E3 '(o ,( An+oni*, Con%+$n+in B*-$i, Ro0i#$ S+$noi*, Av $. Fi-i1$%, Con%+$n+in Mi+ $#3(, V$%i-( P$1$0o1o-, C i%+i$n$ Fi-i%$n*, (ractic )udiciar penal, vol. III, (artea special , Editura Academiei, Cucure+ti, &@@$( ED Bn acest caz, violul, in)rac'iune care presupune un su,iect pasiv 4n via'1, nu ar mai )i posi,il, s1v;r+indu-se 4n acest caz in)rac'iunea prev1zut1 la art( 0&@ din Codul penal, anume ,, pro)anare de morminte> E5 Bn acest caz )apta se 4ncadreaz1 4n prevederile art(&53 lit( 86 teza din Codul penal

52

S(#)i*n($ I5. Inf $#)i*n($ 0( o.o #$-ifi#$+ ;n #on0i)ii-( $ +. >BE -i+. i& Co0 P(n$-

Potrivit lit( i6 a art(&53, omorul s1v;r+it 4n pu,lic constituie ultimul element de circumstan'iere a )aptei de omor cali)icat( / asemenea 4mpre-urare reclam1 un *rad sporit de periculozitate a in)ractorului, iar )apta 4n sine are un mai mare ecou social, determin;nd o nesi*uran'1 pu,lica privind via'a ca valoare social1( Con)orm le*ii penale EE, )apta se consider1 sav;r+it1 = 4n pu,lic > atunci c;nd a )ost comis1F - 4ntr-un loc care prin natura sau destina'ia lui este totdeauna accesi,il pu,licului, c8iar dac1 nu este prezent1 nici o persoan1 :de e<emplu un parc pu,lic, o *ar1 etc(6H - 4n orice alt loc accesi,il pu,licului, dac1 sunt de )a'1 dou1 sau mai multe persoane :sal1 de spectacole, +coala, muzeu, alta institu'ie6H - 4n loc neaccesi,il pu,licului, cu inten'ia 4ns1 ca )apta s1 )ie auzit1 sau vazut1 +i dac1 acest rezultat s-a produs )a'1 de dou1 sau mai multe persoaneH - 4ntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu e<cep'ia reuniunilor care pot )i considerate c1 au caracter de )amilie, datorita naturii rela'iilor dintre persoanele participanteH - prin orice mi-loace cu privire la care )1ptuitorul +i-a dat seama c1 )apta ar putea a-un*e la cunostin'a pu,licului(

EE

A se vedea 4n acest sens art(&3$ lit( a6 I e6 Cod penal(

53

A+adar, orice )apt1 de omor sau de tentativ1 la in)rac'iunea de omor s1v;r+it1 4n vreuna din 4mpre-ur1rile enumerate mai sus, constituie in)rac'iunea de omor cali)icat sau in)rac'iunea de tentativ1 la omor cali)icat(

CAPITOLUL IV. CAZUISTIC PRIVITOARE LA INFRACIUNEA DE OMOR CALIFICAT SPEA >. O.o #$-ifi#$+. O.o %:v9 /i+ ;n 1*6-i# Cuprins pe materii: Drept penal. (artea special. Infraciuni contra persoanei. Infraciuni contra vieii, integritii corporale i sntii. muciderea Indice alfabetic: Drept penal - omor calificat - omor sv'rit .n public C. 1(n., art( &3$, art( &52, art( &53 alin( :&6 lit( i6
5D

Bn con)ormitate cu art( &53 alin( :&6 lit( i6 C( pen(, omorul s1v;r+it 4n pu,lic, 4n accep'iunea art( &3$ din acela+i cod, constituie in)rac'iunea de omor cali)icat( Bn raport cu dispozi'iile art( &3$ C( pen(, )apta de omor s1v;r+it1 pe un teren a)lat 4n proprietatea )amiliei inculpatului - actele de a*resiune e<ercitate asupra victimei )iind v1zute de o sin*ur1 persoan1 - nu constituie in)rac'iunea de omor cali)icat prev1zut1 4n art( &53 alin( :&6 lit( i6, ci in)rac'iunea de omor prev1zut1 4n art( &52 C( pen(, iar 4mpre-urarea c1 pe acest teren e<ist1 o c1rare )ormat1 4n mod natural, )olosit1 de anumite persoane cu acceptul inculpatului, nu trans)orm1 terenul 4ntr-un loc accesi,il pu,licului, 4n sensul art( &3$ din acela+i cod( (C(C(J(, Sec'ia penal1, decizia nr( 0$& din $@ ianuarie $%&% Prin sentin'a penal1 nr( 0&& din $2 aprilie $%%E a Tri,unalului a+i a )ost sc8im,at1 4ncadrarea -uridic1 a )aptei din in)rac'iunea de omor cali)icat prev1zut1 4n art( &52 - art( &53 alin( :&6 lit( i6 C( pen( 4n in)rac'iunea prev1zut1 4n art( &52 C( pen(, te<t de le*e 4n ,aza c1ruia a )ost condamnat inculpatul T(C( la pedeapsa 4nc8isorii de &% ani +i $ ani interzicerea drepturilor prev1zute 4n art( D2 alin( :&6 lit( a6 teza a -a +i ,6 C( pen( S-a )1cut aplicarea art( 5&, art( D2 alin( :&6 lit( a6 teza a -a +i ,6 C( pen( Pentru a se pronun'a ast)el, tri,unalul a re'inut urm1toareleF Bn ziua de $5 iunie $%%E, victima P(G( se deplasa spre locuin'a sa, trec;nd prin livada apar'in;nd )amiliei T(D(, loc 4n care s-a 4nt;lnit cu )iul mai mic al )amiliei, T(C(, care 4ntorcea lucerna( nculpatul T(C( i-a repro+at victimei c1 nu mer*e pe c1rare +i 4i calc1 lucerna +i s-a 4ndreptat spre aceasta pentru a o lovi( De team1, victima s-a desc1l'at de cizmele pe care le purta 4n picioare pentru a putea )u*i, dar )iind 4n v;rst1 +i ,olnav1 a )ost a-uns1 din urm1 de inculpat care i55

a aplicat mai multe lovituri cu pumnul 4n urma c1rora a c1zut la p1m;nt( Bn timp ce se a)la -os, victima a )ost lovit1 cu picioarele de mai multe ori peste cap +i corp, actele de a*resiune 4ncet;nd doar la stri*1tele martorei G(?( Ulterior, victima s-a deplasat spre locuin'a sa a)lat1 la o distan'1 de D%% m de locul a*resiunii, unde a )ost *1sit1 4n stare de incon+tien'1 de martora C(C(, care a anun'at pe cumnata +i nepotul victimei de stare *rav1 4n care se a)l1 aceasta, situa'ie ce a determinat internarea sa medical1 4n Spitalul de Pneumo)tiziolo*ie( Cu toate interven'iile +i tratamentele de specialitate aplicate, victima a decedat la data de $D iulie $%%E( Din raportul de necropsie medico-le*al1 din &$ septem,rie $%%E rezult1 c1 moartea victimei a )ost violent1( Ea s-a datorat insu)icien'ei cardio-respiratorii acute, consecin'a unui traumatism toracic cu )racturi costale, ruptur1 de tra8ee, em)izem su,cutanat, 8emopneumotora< ,ilateral complicat 4n evolu'ie cu apari'ia unor disemin1ri septice de tipul ,ron8opneumoniei +i endocarditei acute( Cu ocazia e)ectu1rii necropsiei cadavrului s-au constatat numeroase semne de violen'1 pe corpul victimei P(G(, aceasta prezent;nd peste &0 ec8imoze la nivelul ,ra'elor +i *am,ei drepte, +apte coaste rupte, din care dou1 au p1truns 4n pl1m;ni, tra8ee distrus1 pe o lun*ime de 2,3 cm +i un in)iltrat 8emora*ic la nivelul unei anse intestinale, )apt ce demonstreaz1 c1 inculpatul i-a aplicat victimei multiple lovituri +i de o intensitate sporit1, 4n zone vitale ale corpului :*;t +i torace6, acte de violen'1 care produc, de re*ul1, rezultate din cele mai *rave +i c8iar decesul victimei, ca 4n cazul de )a'1( ntensitatea loviturilor, zonele vitale unde au )ost aplicate +i *ravitatea numeroaselor leziuni produse, 4n raport +i cu v;rsta +i starea de s1n1tate precar1 a victimei, conduc la concluzia c1 inculpatul a prev1zut rezultatul )aptei sale +i, cu toate c1 nu l-a urm1rit, a acceptat posi,ilitatea producerii lui, s1v;r+ind ast)el )apta

5E

de omor cu inten'ie indirect1 +i nu pe cea de lovituri cauzatoare de moarte, ast)el cum a sus'inut, 4n mod ne)ondat, acesta( Faptul c1 victima a supravie'uit a*resiunii aproape 0% de zile +i la decesul s1u au concurat +i alte cauze patolo*ice este irelevant 4n de)inirea )ormei de vinov1'ie cu care inculpatul a ac'ionat( Locul 4n care a avut loc e<ercitarea violen'elor asupra victimei nu 4ndepline+te niciuna din cerin'ele prev1zute de dispozi'iile art( &3$ C( pen(, acesta )iind situat pe terenul proprietatea )amiliei inculpatului, iar la con)lict particip;nd, 4n mod secven'ial, doar martorul G(?( Faptul c1 pe terenul inculpatului se a)l1 o c1rare )ormat1 4n mod natural, pe care acesta a permis anumitor persoane s1 se deplaseze pentru a nu mai 4ncon-ura terenul, nu este de natur1 a sc8im,a natura acestuia +i a-l trans)orma 4ntr-un loc pu,lic sau accesi,il pu,licului, ast)el cum impune 4n mod imperativ norma penal1( Despre natura +i situa'ia -uridic1 a terenului pe care a avut loc a*resiunea victimei au o)erit su)iciente in)orma'ii martorele G(?( +i C(C(, care au ar1tat c1 inculpatul a lovit victima 4n livada ce apar'ine )amiliei sale +i pe care se a)l1 o c1rare )olosit1 de c;'iva localnici ca urmare a acceptului tacit dat de aceasta( Faptul c1 )amilia inculpatului a permis anumitor s1teni s1 )oloseasc1 un drum de acces, neconven'ional, ce trece prin livada proprietatea sa, nu con)er1 acestuia caracterul de loc care prin natura +i destina'ia lui este totdeauna accesi,il pu,licului, ast)el cum prev1d dispozi'iile art( &3$ lit( a6 C( pen( Prin decizia nr( &&% din $@ septem,rie $%%@, Curtea de Apel a+i, Sec'ia penal1 +i pentru cauze cu minori, a respins ca ne)ondate apelurile declarate de inculpat +i de procuror( Bmpotriva acestei decizii, 4n termen le*al, au declarat recurs procurorul +i inculpatul(

5@

Procurorul a criticat 8ot1r;rea, sus'in;nd, 4ntre altele, c1 4n mod *re+it s-a apreciat c1 locul s1v;r+irii )aptei nu este loc pu,lic, acesta )iind )olosit e)ectiv de localnici, aspect pentru care a solicitat sc8im,area 4ncadr1rii -uridice a )aptei 4n in)rac'iunea prev1zut1 4n art( &52 - art( &53 alin( :&6 lit( i6 C( pen( +i aplicarea unei pedepse corespunz1toare( nculpatul T(C( a solicitat, 4n principal, ac8itarea sa, 4ntruc;t nu e<ist1 le*1tur1 de cauzalitate 4ntre loviturile aplicate +i deces, victima deced;nd la un interval de 0% de zile de la data con)lictului( Bn su,sidiar, inculpatul a solicitat sc8im,area 4ncadr1rii -uridice a )aptei 4n in)rac'iunea prev1zut1 4n art( &E0 C( pen( Bn drept, s-au invocat, 4ntre altele, cazurile de casare prev1zute 4n art( 0E3 @ alin( :&6 pct( &5 +i &E C( proc( pen( E<amin;nd recursurile declarate 4n cauz1 prin prisma motivelor invocate, Bnalta Curte de Casa'ie +i Justi'ie re'ine c1 recursurile sunt ne)ondate, pentru urm1toarele considerenteF Re)eritor la recursul declarat de procuror, Bnalta Curte de Casa'ie +i Justi'ie constat1 c1 dispozi'iile art( 0E3@ alin( :&6 pct( &5 C( proc( pen( nu sunt incidente 4n spe'1( Potrivit art( &53 alin( :&6 lit( i6 C( pen(, constituie in)rac'iunea de omor cali)icat omorul s1v;r+it 4n pu,lic( Bn spe'1, 4n raport cu dispozi'iile art( &3$ C( pen(, nu se poate re'ine c1 in)rac'iunea de omor a )ost comis1 4n pu,lic( nculpatul a s1v;r+it in)rac'iunea pe un teren ce apar'ine )amiliei sale, iar 4mpre-urarea c1 pe acest teren se a)l1 o c1rare )olosit1 de unii localnici cu acceptul inculpatului nu 4l trans)orm1 4ntr-un teren pu,lic sau accesi,il pu,licului, 4n accep'iunea art( &3$ C( pen(

E%

De asemenea, inculpatul nu a avut inten'ia ca )apta sa s1 )ie auzit1 sau v1zut1 +i acest rezultat s1 se )i produs )a'1 de dou1 sau mai multe persoane( Recursul declarat de inculpat este, de asemenea, ne)ondat( Pro,ele administrate 4n cauz1 demonstreaz1 )1r1 du,iu c1 inculpatul este vinovat de s1v;r+irea in)rac'iunii pentru care a )ost condamnat, re'in;ndu-se c1 acesta a comis )apta cu inten'ie indirect1, respectiv c1 a prev1zut rezultatul )aptei sale +i, de+i nu l-a urm1rit, a acceptat posi,ilitatea producerii lui( nculpatul a lovit victima - o persoan1 4n v;rst1 +i cu pro,leme de s1n1tate 4n mod repetat cu pumnii +i picioarele, inclusiv c;nd aceasta era c1zut1 la p1m;nt, a*resiunea 4ncet;nd doar ca urmare a interven'iei martorei G(?( Loviturile aplicate au )ost de mare intensitate +i au produs leziunile descrise 4n raportul medico-le*al de necropsie, ce concluzioneaz1 4n sensul c1 moartea victimei a )ost violent1 +i s-a datorat insu)icien'ei cardio-respiratorii acute, consecin'a unui traumatism toracic, cu )racturi costale, ruptur1 de tra8ee, em)izem su,cutanat, 8emopneumotora< ,ilateral( Topo*ra)ia +i mor)olo*ia leziunilor traumatice pledeaz1 pentru producerea lor prin loviri active, repetate, cu mi-loace contondente( Contrar sus'inerilor inculpatului, loviturile aplicate de acesta au produs victimei leziuni ma-ore care au condus la deces( Am,ele instan'e au )1cut +i o corect1 4ncadrare -uridic1 a )aptei, ast)el c1 dispozi'iile art( 0E3@ alin( :&6 pct( &5 C( proc( pen( nu sunt incidente 4n spe'1( n)rac'iunea de loviri sau v1t1m1ri cauzatoare de moarte este o in)rac'iune praeterinten'ionat1H lovirea sau v1t1marea corporal1 se s1v;r+e+te cu inten'ie, iar urmarea mai *rav1 produs1 - moartea victimei - este rezultatul culpei( Bn spe'1, a+a cum s-a ar1tat, inculpatul a ac'ionat cu inten'ia indirect1 de a ucide victima, respectiv a prev1zut rezultatul )aptei sale +i, de+i nu l-a urm1rit, a acceptat posi,ilitatea producerii lui(
E&

nculpatul a aplicat victimei lovituri de mare intensitate, 4n zone vitale, cauz;ndu-i leziuni *rave ce au condus la decesul acesteia( Fa'1 de considerentele e<puse, 4n ,aza dispozi'iilor art( 0E3 &3 pct( & lit( ,6 C( proc( pen(, Bnalta Curte de Casa'ie +i Justi'ie a respins, ca ne)ondate, recursurile declarate de procuror +i de inculpat( SPEA =. O.o #$-ifi#$+. O.o %:v9 /i+ 1 in .iC-o$#( #( 1*n ;n 1( i#o- vi$)$ .$i .*-+o 1( %o$n( Fapta inculpatului de a stropi victima cu ,enzin1 +i de a-i da )oc, provoc;ndu-i arsuri pe &%Q din supra)a'a corpului, ce au necesitat pentru vindecare 23 de zile de 4n*ri-iri medicale, 4ntrune+te elementele constitutive ale tentativei la in)rac'iunea de omor cali)icat( n)rac'iunea este prev1zut1 4n art( $% raportat la art( &53 lit( e6 Codul penal , re)eritor la omorul s1v;r+it prin mi-loace ce pun 4n pericol via'a mai multor persoane, iar nu pe cele ale in)rac'iunii de v1t1mare corporal1 *rav1, 4ntruc;t prin modul de s1v;r+ire a )aptei, provoc;nd com,ustia victimei, inculpatul a urm1rit sau a acceptat posi,ilitatea producerii decesului acesteia( Prin sentin'a penal1 nr( D52 din $D octom,rie $%%3 pronun'at1 de Tri,unalul Timi+ a )ost respins1 cererea inculpatului L( L( privind sc8im,area 4ncadr1rii -uridice a )aptei, din tentativ1 la in)rac'iunea de omor cali)icat prev1zut1 4n art( $% raportat la art( &52 - art( &53 lit( e6 Codul penal 4n in)rac'iunea de v1t1mare corporal1 *rav1 prevazut1 4n art( &E$ din acela+i cod, +i s-a dispus condamnarea inculpatului pentru tentativ1 la in)rac'iunea de omor cali)icat prevazut1 in art( $% raportat la art( &52 - art( &53 lit( e6 Codul penal( Prin aceea+i 8ot1r;re, inculpatul a )ost condamnat pentru tentativ1 la in)rac'iunea de distru*ere prev1zut1 4n art( $% raportat la art( $&5 alin( :26 Codul penal( nstan'a a re'inut c1, 4n seara de &2 aprilie $%%2, c;nd a a-uns acas1, inculpatul a
E$

constatat ca din *eanta 4i lipseau mai multe ,unuri +i, crezand c1 i-au )ost sustrase de c1tre C( A(, 4mpreun1 cu care consumase alcool 4ntr-un local 4nainte de a a-un*e acas1, s-a deplasat la locuin'a acestuia pentru a-i cere restituirea ,unurilor, C(A( nerecunosc;nd c1 a sustras inculpatului ,unurile reclamate( La scurt timp, inculpatul a luat o sticl1 de -umatate de litru 4n care se a)la ,enzin1 +i un par care avea le*at la un cap1t mai multe materiale te<tile, dup1 care s-a deplasat la locuin'a lui C( A( +i, c;nd a a-uns 4n )a'a casei acestuia, a dat )oc cap1tului 4nvelit cu materiale te<tile al parului, arunc;nd ,enzin1 pe unul din *eamurile casei +i aprinz;nd tocul din lemn( Auzind c1 inculpatul a revenit pentru a-+i recupera ,unurile, C( E(, mama lui C( A(, a desc8is u+a de la poarta casei +i i-a permis acestuia s1 intre 4n curte, iar inculpatul, trec;nd pe lan*a u+a de acces din 8ol, a aruncat ,enzin1 +i a incendiat-o( La stri*1tele mamei sale, C( A( a ie+it din camer1 4n dreptul u+ii, iar inculpatul, v1z;ndu-l, a aruncat ,enzin1 peste acesta +i cu parul aprins i-a dat )oc( Din raportul de constatare medico-le*al1 a rezultat ca partea v1t1mat1 C( A( a avut arsuri, )iindu-i a)ectat1 &%Q din supra)a'a corporal1, precum +i c1 leziunile au )ost produse prin arsur1 termic1 cu )lac1r1 +i au necesitat pentru vindecare 23 de zile de 4n*ri-iri medicale, )1r1 ca via'a victimei s1 )ie pus1 4n prime-die( Prin decizia penal1 nr( & din @ ianuarie $%%D pronun'at1 de Curtea de Apel Timi+oara a )ost admis apelul inculpatului, dispun;ndu-se reducerea pedepsei aplicate acestuia( Recursul declarat de inculpat, prin care a solicitat, 4n principal, sc8im,area 4ncadr1rii -uridice a )aptei din tentativa la in)rac'iunea de omor cali)icat 4n in)rac'iunea de v1t1mare corporal1 *rav1, cu motivarea c1 p1r'ii v1t1mate nu i-a )ost pus1 via'a 4n prime-die, este ne)ondat( Bn cauz1, se constat1 c1 prima instan'1 a re'inut, 4n mod corect, situa'ia de )apt +i a sta,ilit vinov1'ia inculpatului pe ,aza unei -uste aprecieri a pro,elor

E0

administrate, d;nd )aptelor comise de c1tre acesta 4ncadrarea -uridic1 corespunz1toare( Ceea ce deose,e+te in)rac'iunea de v1t1mare corporal1 *rav1 av;nd ca urmare punerea 4n prime-die a vie'ii persoanei de tentativ1 la in)rac'iunea de omor este pozi'ia su,iectiv1 a )1ptuitorului )a'1 de ac'iunile care constituie latura o,iectiv1 a in)rac'iunii( Bn timp ce 4n cazul in)rac'iunii prev1zute 4n art( &E$ alin( :$6, teza ultim1, Codul penal, )1ptuitorul ac'ioneaz1 cu praeterinten'ie - 4n sensul c1, urm1rind s1 loveasc1 victima sau s1-i cauzeze o v1t1mare corporal1, se produce o consecin'a mai *rav1, +i anume punerea 4n prime-die a vie'ii acesteia, consecint1 care dep1+e+te inten'ia )1ptuitorului +i 4n raport cu care el se a)l1 4n culp1 - 4n cazul tentativei la in)rac'iunea de omor, acesta ac'ioneaz1 numai cu inten'ie( Pentru sta,ilirea pozi'iei su,iective a )1ptuitorului tre,uie s1 se 'in1 seama de toate 4mpre-ur1rile 4n care )apta a )ost comis1, de o,iectul )olosit, de re*iunea corpului vizat1 +i de urm1rile produse sau care s-ar )i putut produce, iar dac1 nu se poate sta,ili culpa )1ptuitorului 4n ceea ce prive+te consecin'a mai *rav1 produs1, atunci acesta va r1spunde pentru tentativa la in)rac'iunea de omor( Este adev1rat c1, din con'inutul raportului de constatare medico-le*al1, rezult1 c1 leziunile su)erite de partea v1t1mat1 nu au pus 4n prime-die via'a acesteia +i au necesitat numai 23 de zile de 4n*ri-iri medicale, ceea ce ar putea conduce la ideea unei alte 4ncadr1ri -uridice dec;t cea dat1 )aptei ( mportant, 4ns1, nu este atat rezultatul concret al ac'iunii a*resorului, cat inten'ia lui, direct1 sau indirect1, 4n raport cu via'a victimei( /r, atunci c;nd a stropit victima cu ,enzin1 +i a provocat com,ustia acesteia, inculpatul a urm1rit sau cel pu'in a acceptat producerea unui rezultat letal( nculpatul nu poate sus'ine ca a prev1zut interven'ia rudelor par'ii v1t1mate, ale c1ror e)orturi au condus la stin*erea )l1c1rilor, ci, mai mult, a p1r1sit 4n )u*1 locul
E2

)aptei, )1r1 a sc8i'a vreun *est de a-utorare a p1r'ii v1t1mate( Bn aceste condi'ii, sus'inerea inculpatului 4n sensul c1 ar )i urm1rit numai intimidarea p1r'ii v1t1mate este lipsit1 de temei real, dup1 cum nesincer1 este +i sus'inerea c1 ar )i avut asupra sa numai o cantitate in)im1 de ,enzin1, insu)icient1 pentru scopul urm1rit, at;ta vreme c;t a avut su)icient com,usti,il pentru a incendia +i elemente ale imo,ilului 4n care locuia partea v1t1mat1( Bn consecin'1, cum nu se poate proceda la sc8im,area 4ncadr1rii -uridice date )aptei, deoarece nu e<ist1 elemente care s1 duc1 la concluzia c1 aceasta ar corespunde unui alt model in)rac'ional, toate elementele conduc;nd spre inten'ia inculpatului de a ucide victima, recursul inculpatului a )ost respins( SPEA D. O.o #$-ifi#$+. O.o %:v9 /i+ ;n 1*6-i# Fapta inculpatului de a aplica, pe o uli'1 din mar*inea satului, mai multe lovituri cu un topor 4n capul victimei, provoc;ndu-i pl1*i craniene, care i-au cauzat moartea, constituie in)rac'iunea de omor cali)icat, prev( de art( &52, &53 lit( i6 Cod penal( Prin sentin'a penal1 nr( & din &3 ianuarie $%%2, Tri,unalul ?e8edin'i a condamnat pe inculpatul S(7( la &@ ani 4nc8isoare, pentru in)rac'iunea de omor cali)icat, prev1zut1 de art( &52, raportat la art( &53 lit( i6 Cod penal( S-a re'inut c1 4n ziua de &$ iunie $%%0, inculpatul a luat de acas1 un topor, deplas;ndu-se spre p1durea situat1 4n imediata apropiere a satului Calote+ti( La cap1tul uli'ei, 4n apropierea podului de peste r;ul Topolni'a, inculpatul s-a 4nt;lnit cu victima, care aducea caii de la mar*inea p1durii( Cei doi au 4nceput s1 se certe, iar inculpatul, cu toporul pe care 4l avea asupra sa, a aplicat mai multe lovituri 4n cap victimei, cauz;nd decesul acesteia( Apelul declarat de inculpat, sus'in;nd c1 )apta a )ost s1v;r+it1 4n pu,lic, este ne)ondat(
E3

Bn mod corect s-a apreciat ca )apta inculpatului de a aplica, pe o uli'1 din mar*inea satului, mai multe lovituri cu un topor 4n capul victimei, provoc;ndu-i pla*i craniene *rave, care i-au cauzat moartea, constituie in)ractiunea de omor cali)icat, prev( de art( &52, &53 lit( i cod penal( Potrivit art( &3$ lit( a6 Cod penal, )apta se consider1 comis1 4n pu,lic c;nd a )ost s1v;r+it1 4ntr-un loc care, prin natura sau destina'ia lui, este totdeauna accesi,il pu,licului, c8iar dac1 nu este prezent1 nici o persoan1( Bn spe'1, ast)el cum s-a men'ionat, )apta a )ost s1v;r+it1 4n mar*inea ulitei pe care este amplasat1 casa victimei, 4n imediata apropiere a unei pun'i )olosite de to'i s1tenii pentru a traversa r;ul Topolni'a( Bn plus, potrivit art( 3$ lit( c6 Cod penal, )apta este considerat1 s1v;r+it1 4n pu,lic +i atunci c;nd a )ost comis1 4n loc neaccesi,il pu,licului, cu inten'ia 4ns1, ca aceasta s1 )ie auzit1 sau vazut1 +i dac1 acest rezultat s-a produs )a'1 de dou1 sau mai multe persoane(

CONCLUZII Le*ile tuturor timpurilor au ocrotit persoana uman1, sanction;nd pe cei care atentau la viata, inte*ritatea corporal1, s1n1tatea, li,ertatea si demnitatea omului( Ast)el la &%(&$(&@2E, Adunarea General1 a /!U a adoptat si proclamat ,,Declaratia universal1 a drepturilor omuluiPP(

ED

Bn art( 0 al acestei declaratii este stipulat un drept )undamental si anume ,,orice )iint1 uman1 are dreptul la viat1, li,ertate si la securitatea persoanei salePP( Asadar, dupa cum lesne se poate o,serva, in toate doctrinele si le*islatiile via'a s-a si se considera a )i ,unul cel mai de pre' al omului( Bn toate timpurile, omul +i-a ap1rat via'a, individual sau colectiv, anar8ic sau 4ntr-un mod or*anizat su, ri*orile le*ii - prin toate mi-loacele de care a dispus 4n acest scop( Pornind de la aceste aspecte +i 'in;nd cont de importan'a persoanei, su, toate atri,utele care o caracterizeaz1, pe parcursul lucr1rii cu tema = n)rac'iuni contra persoanei( Analiza teoretico - practic1 privind in)rac'iunea de omor cali)icat> sistematizat1 4n 2 capitole am 4ncercat s1 analizez la modul *eneral in)ractiunile contra persoanei si in particular in)rac'iunea de omor cali)icat, at;t din punct de vedere teoretic, c;t +i practic, pe ,aza le*isla'iei 4n vi*oare, dar +i printr-o compara'ie succinta cu prevederile !oului Cod penal Dup1 sc8im,1rile ce au avut loc 4n Rom;nia 4n &@E@, acestea au determinat alinierea t1rii noastre la standardele internationale 4n ceea ce priveste ap1rarea drepturilor omului si a persoanei umane( Ast)el Constitutia Rom;niei : in variantele post decem,riste, adica cea adoptat1 4n &@@&si cea din $%%06 acord1 o mare 4nsemn1tate ocrotii drepturilor si li,ert1tilor )undamentale ale omului, cuprinz;nd anumite principii cum suntF dreptul la viat1 si la inte*ritate )izic1 si psi8ic1, li,ertatea individual1 si si*uranta persoanei( / contri,utie important1 la asi*urarea protectiei drepturilor si li,ert1tilor omului consacrat1 de constitutie o aduce si le*ea penal1( Cadrul -uridic al acestor drepturi si li,ert1ti este prev1zut1 4n codul penal 4n Titlul din Partea Special1, care 4ncrimineaz1 anumite )apte care aduc atin*ere acestor drepturi si li,ert1ti(

E5

Ast)el 4n cadrul art( &53 din C( pen( este 4ncriminat1 in)ractiunea de omor
cali)icat. /morul cali)icat

reprezint1, asa cum am mai amintit pe parcursul lucrarii, )apta

persoanei care s1v;rseste un omor 4n anumite impre-ur1ri prev1zute de le*e( Faptul ca in)ractiunea de omor cali)icat are ca o,iect viata omului si )ormele pe care le im,raca aceasta 4i con)er1 un pro)il speci)ic 4n cadrul )enomenului in)ractional, atra*e asupra ei atentia 4ntre*ului *rup social, sensi,ilizeaz1 totdeauna constiinta colectiv1, opinia pu,lic1( Ea prezint1 4n variantele ei de incriminare, cel mai 4nalt *rad de pericol social, caci ar )i incorect de a reduce notiunea de viat1 a omului numai la procesul ,iolo*ic, deoarece omul este 4n primul r4nd mem,ru al societ1tii( Din aceasta reeiese c1 viata omului poart1 un caracter social, iar necesitatea protectiei se determin1 reiesind din relatiile care sunt supreme 4n cadrul societ1tii( 7iata omului este indisolu,il le*at1 de relatiile sociale, de aceea o,iectul atent1rii in)ractionale 4n cazul omorului este si viata omului si relatiile sociale, al c1ror su,iect aceast1 persoan1 apare( /data cu moartea se 4ntrerup si relatiile sociale le*ate de protectia personalit1tii lui, se 4ntrerupe si protectia -uridico-penal1 a vietii persoanei respective( ata de ce re*lementarea art( &53 devine atat de importanta si )aptul ca le*iuitorul a )acut mari di)erente de incriminare :in sensul ,un al cuvantului6 privind aceasta in)ractiune este un lucru )oarte ,un(

BIBLIO'RAFIE A. C* %* i *niv( %i+$ (, + $+$+(

EE

& A. Bo oi, '3. Ni%+o ($n*, Drept penal. (artea special, Edi'ia a -a, Ed( All CecM, Cucure+ti, $%%$ $ A-. Bo oi, =Drept penal( Partea *eneral1>, Ed( All CecM , Cucure+ti, &@@@ 0 A-(2$n0 * Bo oi, V$-(n+in If+(ni(, >Infraciunile de lovire i vtmare a integritiicorporale sau a sntii>, Ed( Juridic1, Cucure+ti, $%%2 2 C. B*-$i, A. Fi-i1$/, C. Mi+ $#3( , Instituii de drept penal, Ed( Trei, Cucure+ti, $%%& 3 C. B*-$i, A. Fi-i1$/, C. Mi+ $#3( , Instituii de drept penal, Editura Trei, Cucuresti D C. B*-$i, &urs de drept penal. (artea special, vol( , Cucure+ti, &@53 5 Con%+$n+in Mi+ $#3(, C i%+i$n Mi+ $#3(, Drept penal rom'n. (artea general, $diia a 6I9a rev-ut i adugit, Ed( Universul Juridic, Cucure+ti, $%%5 E '(o ,( An+oni*, Con%+$n+in B*-$i :coordonatori6, (ractica )udiciar penal. 6olumul III. (artea special, Editura Academiei Rom;ne, Cucure+ti, &@@$ @ '3. S# i1#$ *, M. T( 6$n#($, (atologia medico9legal, Editura Didactic1 +i Peda*o*ic1, Cucure+ti, &@5E &% I. Do6 in(%#*, =Infraciuni contra vieii persoanei>, Editura Academiei Rom;ne, Cucure+ti, &@E5 && I in$ Mo oi$n* Z-:+(%#*, KDrepturile omului>, Ed( Andre, Cucure+ti, &@@0 &$ M. B$%$ $6, L. Mo-0ov$n, V. S*i$n, Drept penal, partea special, Clu-!apoca &0 O. Lo,3in, A. Fi-i1$/, Drept (enal, partea special, Casa de editur1 +i pres1 ,, Lansa>, Cucure+ti, &@@$ &2 T. V$%i-i* /i #o-$6(, &odul penal comentat i adnotat( (artea special, vol( , Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@53
E@

&3 T*0o (- To$0( , Drept penal rom'n. (artea special, edi'ia a 0-a, revizuit1 +i actualizat1, Ed( Aaman*iu, Cucuresti, $%%E &D V. Do6 inoi*, Drept penal, partea special, Ed( Dacia Europa !ova, Lu*o&5 V. Don,o o7, I. O$n#($, C. B*-$i /i $-)ii , >$%plicaii teoretice ale &odului penal rom'n. (artea special>, Edit( Academiei Rom;ne, Cucure+ti, &@5& &E V. Don,o o7, S. G$3$n(, I. O$n#($, I. Fo0o , N. I-i(%#*, C. B*-$i, R. S+$noi*, V. Ro%#$, $%plicaii teoretice ale &odului penal rom'n , vol III., (artea special, Editura Academiei, Cucure+ti, &@5& &@ V$%i-( Do6 inoi*, Drept penal. (artea special. 6olumul I. &urs universitar, Editura Lumina Le<, Cucure+ti, $%%2 B. P( io0i#(, (vi%+( 0( %1(#i$-i+$+(, #*-(,( i 1. AAA &ulegere de deci-ii ale +ribunalului 8uprem pe anul 1;>2 , Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@E5 3. AAA &ulegere de deci-ii ale +ribunalului 8uprem pe anul 1;>= , Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@EE ,. AAA&ulegere de practic )udiciar penal pe anul 1;;1 cu note de 6asile (apadopol, Casa de Editur1 +i Pres1 ,,Lansa> S(R(L( , Cucure+ti, &@@$ B. O. Lo,3in, (robleme privind infraciunea de provocare ilegal a avortului, 4n Analele Universit1'ii ,, Al( ( Cuza> a+i, seria Ltiin'e Juridice, &@E@ 2. V$%i-( P$1$0o1o-, Mi3$i Po1ovi#i, Repertoriu alfabetic de practic )udiciar penal pe anii 1;<=91;>?, Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@E$

@%

=. V$%i-( P$1$0o1o-, Mi3$i Po1ovi#i, Repertoriu alfabetic de practic )udiciar .n materie penal pe anii 1;=;91;<2, Editura Ltiin'i)ic1 +i Enciclopedic1, Cucure+ti, &@55 <. V$%i-( P$1$0o1o-, Mi3$i Po1ovi#i, Repertoriu alfabetic de practic )udiciar .n materie penal pe anii 1;=;91;<2

C. S* %( in+( n(+ &( RRR(-urinde<(ro $( RRR(dreptonline(ro

0( RRR(-uridice(ro

@&