ISTORIA

LITERATURII
ROMANE

II

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII

SOCIALISTE ROMANIA

ISTORIA

LITERATURII
ROMANE

COMITETUL GENERAL DE COORDONARE :

presedinte ; ACAD. ALEXANDRU
EMIL PETROVICI
PHILIPPIDE vicepresedinte ; ACAD. D. PANAITESCU-PERPESSICIUS,
ACAD. ALEXANDRU ROSETTI, ALEXANDRU BALACI, membru
corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, ERBAN
CIOCULESCU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, ALEXANDRU DIMA, membru corespondent al AcadeACAD.

miei Republicii Socialiste Romania, lEAN LIVESCU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, ACAD. ZAHARIA
membri.
STANCU
Secretar
prof. univ. MIHAI NOVICOV ; secretar adjunct
ELENA PURICA.

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA

REPUBLICII

SOCIALISTE ROMANIA

ISTORIA_
LITE RATURII
ROMANE
II
DE LA SCOALA ARDELEANA LA JUNIMEA

COMITETUL DE REDACTIE AL VOLUMULUI :

AL. DIMA, membru corespondent al Academiei
Republic!!
Socialiste Romania
redactor responsabil ; prof. univ. I. C. CHITIMIA;
conf. univ. PAUL CORNEA; conf. univ. EUGEN TODORAN

redactori responsabili adjunct!.

Secretar : STANCU ILIN

Bucuresti 1968

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

CUVINT TNAINTE

Prezentclm ce/ de-al doilea volum al lstoriei literaturii romane,

dupd cel dintTi editat In 1964. El apare, la rIndu-i, sub egida SecTiei de
stiinte filologice a Academiei Republicii Socialiste Romnia, care a dele-

gat un Comitet general de coordonare a cdrui misiune consta In indrumarea si organizarea muncii de documentare si redactare a intregii
lucrad.
Volumul de fat e ca si ce! dintli rodul unei largi activitti
colective cuprinzInd cercetatori din generatiile mai vechi .si pincl la cele
mai noi, Intruniti
cu totii sub semnul conceptiei .stiintifice care
caracterizeazd propasirea stiintei noastre de dupi Eliberare si al utilizeirii traditiilor istoriografiei !iterare a trecutului apropiat. Desigur,
variatiile de stil individual n-au putut filnlaturate si nici nu s-a tins catre
aceasta, ci numai spre unitatea de conceptie si spre descrierea si explicarea procesului cultural si 'iterar, privit in ansamblul lui curgtor.
Potrivit hotaririi Comitetului general de coordonare, sumarul volu-

mului nu cuprinde si pe Ion Chica, dei omul a apartinutIn bund

parte misalrii din 1848, legat fiind de evenimentele si figurile reprezentative ale vremii alturi de care e, Indeobste, asezat. Intruclt activitatea lui scriitoriceasca, In speta cea !iterara, se desfasoara prin
lucrarile sale cara cteristice in epoca btrinetii si spre sfirsitul veacului, opera li va fi infatisatei in volumul ulterior.
Comitetul de redactie

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE GENERALA

Materia pe care o va dezvolta cel de-al doilea volum al Istoriei literaturii romne,
editat de Academia Republicii Socialiste Romania, cuprinde
potrivit planului
descrierea ampla si Incercarea explicarii complexe a procesului cultural si
I iterar ce s-a desfasurat la noi de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si rind catre deceniul
al saptelea al veacului urmator. Epoca urmeaza, dui:A cum se stie, istoriei literaturii

si culturii perioadei feudale, care a fost prezentata in primul volum, si preceda

epoca marilor clasici din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, care va alcatui materia

celui de-al treilea.

Fat de literatura si cultura perioadei feudale, In cuprinsul careia valorile estetice apareau doar incidental, noua epoca tinde cel punn spre o diferennere relativa a
valorilor ideologice si, prin urmare, spre accentuarea, tot mai vadit, a Insusirilor
artistice ale I iteraturi i. Va fi, In consecin/a, una din misiuni le cercetatorilor ce colaboreaza Intr-un larg colectiv la aceasta lucrare sa reliefeze
la locul si timpul po-

trivit

aspectele distincte ale artei literare a epocii, ceea ce nu Triseamna, desigur,

c vor pierde din vedere contextul cultural, interdependenia dintre formele su prastructurale, ca si legaturile lor mijlocite cu condinile economico-sociale corespunzatoare. Ne situarn, aladar, In mod firesc, sub egida concepnei stiinnfice, a concepnei
marxist-leniniste, pe care nazuim a o reprezentaconsecvent prin cuprinderea adecvata

a obiectului cercetat.
Procesul cultural si, Indeosebi, cel I iterar care ne preocupa' In acest am pl u sector

se desfasoara Intr-un cadru politic si social pe care e necesar

cuprindem aci,
cel punn In perimetrul sau general.
Ne aflam In momentul Incheierii perioadei care a durat de la 1711 la 1774, data
pacii de la Kuciuk-Kainargi, Insemnat eveniment al istoriei poporului roman,prin care
se acorda Principatelor un nou statut juridic, impunTridu-se Porni cel punn respectarea parnala a vechilor privilegii si a unei autonomii mai largi ca cea de pTria atunci.
Se creeaza, In acelasi timp, noi posibilitan economice, prin extinderea relanilor
comerciale dincolo de sfera monopolului turcesc, un pas pe care pacea de la Adrianopol

(1829) II va marl hotar7t, In aceeasi direcne. in acest fel, orInduirea feudala susnnuta de Imperiul otoman primea o lovitura puternica, oficial consacrata printr-un
act de politica externa.
E primul hotar, desigur aproximativ, al epocii de care ne ocupam 1i caruia trebuie sa-i contrapunem, de asemeni aproximativ, cellalt hotar, al finalului acestei

www.dacoromanica.ro

epoci. Ea se Inchide, intr-adevar, cu ultimii ani ai domniei lui Alexandru loan Cuza,

In cadrul carora se produce Infdptuirea unor importante reforme (1862 1865),

mai cu seama a legii rurale, ca si afirmarea unei oarecare libertati individuale si a
muncii, chiar daca toate acestea n-au rezolvat fundamental problemele istorice In
litigiu. Ceea ce trebuie retinut insa ramTne, fard indoiala, iarasi consacrarea prin acte

juridice oficiale, de data aceasta de politicd interna, a unei noi lovituri aplicate cu
hotarTre orinduirii feudale.
intre acesti doi termeni, cu vadita semnificatie antifeudala, se desfasoard perioada

destramarii firesti a relatiilor medievale si a formarii relatiilor burgheze.

AvInd prin excelentd un caracter de tranzitie, epoca cuprinde mai multe etape
asupra carora istoricii au czut de acord. Distingem astfel, Impreuna cu acestia, perioada dintt e 1744 si 1821, anul miscarii revolutionare a poporului roman conduse
de Tudor Vladimirescu; cea de la 1828 pInd la 1849, care este
dupa cum se stie
perioada regulamentara deschisd prin pacea de la Adrianopol, momentul hotarItor mai

des citat al extinderii relatiilor noastre cu toate trile prin abolirea monopolului turcesc, paralel cu perioada reformelor din Transilvania (1822 1848); apoi urmeaza
cea a revolutiei de la 1848, cuprinzind evenimentele din ajunul ei, pregatirea acesteia,
miscarea politica pasoptista insasi, dupd care se ivesc glorioasa perioada a luptei directe pentru Unire din preajma lui 1859, actul Unirii insusi, formarea si consolidarea
noului stat national roman si Infaptuirea reformelor din ultimii ani ai domniei lui Cuza,
despre care am vorbit mai sus.
bate aceste perioade si etape
care sint consonante nu mai In parte cu periodizarea cultural-literard ce va fi expusa mai jos, intruct aceasta are, In mod natural,
aspectele ei specifice
, ca si toate evenimentele politice mai sus citate, vor alcatui
nu numai scena pe care se vor mica personalitatile literare si conditiile determinante ale activitatii lor spirituale, ci si materia insasi a culturii i literaturii timpului,
ceea ce justifica intru totul amintirea lor aci.
Periodizarea literard cuprinde mai Inn
ardeleand i zorile literaturii
moderne, dupa care urmeazd perioada posoptistei, vazuta mai larg
de dupa1829
pina la Unire
, evenimentele si faptele culturale si
literare desfasurindu-se pe
spatii de timp mai vaste, legindu-se Intre ele mai stringent, de la reflectarea In culturd si literatura a aspiratiilor revolutionare din 1848 si cu mult mai inainte de
aceasta data si pind la prelungirea influentei lor asupra progresului general, dincolo de

momentul stingerii silnice a miscarii. E, de fapt, perioada inceputurilor" propriu-zise

ale literaturii romane moderne, cuprinend i primele ei etape. Urmeaza, In sfirsit, perioada de dupa Unire, un moment istoric iterar mai scurt, fiincica dureaza
numai 'Dina catre sfIrsitul deceniului al saptelea, cInd apar Convorbirile iterare'
(1867). Dei aceasta din urma perioada continua, In fond, spiritul de lupta al padesigur, ca totdeauna In acest domeniu al permsoptismului, ea se individualizeaza
dizarii, In mod relativ prin aparitia unor fenomene iterare 1i culturale ce nu exprima numai noi personalitati, ca Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, dar si o noud metod iterar, TritrucTt se impune, alaturi de vechiul
romantism Inca puternic, realismul Ciocoilor vechi si noi indeosebi, dupa inceputurile
marcate anterior, In aceeasi directie, de un Grigore Alexandrescu sau Costache
Negruzzi; de asemenea se produce, de pe acum, accentuarea unui aspect critic rnai
ferm, care prefigureazd directia noud" a Convorbirilor iterare" si care Trilesneste
si unele aspecte ale cercetdrii stiintifice, sincronizate european, la Odobescu
Hasdeu, ce nu puteau fi IntIlnite anterior.

www.dacoromanica.ro

Dintre cele trei perioade, cea de-a doua trebuie considerata ca central si tipica
pentru Intreaga epoca. Ea culmineaza cu momentul revolutionar din 1848, pregatit
desigur de munca i lupta generatiilor anterioare, precedat de Scoala ardeleana prin
desteptarea constiintei nationale, dupa cum urmeaza perioada de dupa Unire, deterIn mod direct
de mostenirea aceluiasi moment revolutionar. Ciocnirea
mina-Ca
dintre vechea orInduire feudala si cea burgheza In formatie se accentueaza, de asemenea, In perioada centred de care vorbim, destramTndu-se mai categoric nu numai
relaVile feudale, ci si formele de cultura si literatura patriarhala si oriental, si instaurTndu-se Intr-un ritm rapid noire forme ale epocii moderne.
Mai Tnainte Insa de a ne opri la continutul propriu-zis al acestei epoci de aproape
un veac, e necesar sa subliniem contributia cultural-literara a lungii perioade feu-

dale, fiindca aceasta a determinat, In mod firesc, evolutia de mai tirziu, numeroase
manifestari ale miscarii pasoptiste referindu-se, de pilda, la izvoarele vechi, la cuprinsul

lor de fapte, dar si la axele lor permanente, care au fost patriotismul si umanismul.
Perioadei feudale, desfasurate din secolul al XIV-lea si pTna la sfirsitul celui
de-al XVIII-lea, Ti datordm bazele generale ale culturii si literaturii noastre moderne.
Procesul Tnceput o data cu formarea poporului roman si a limbii romane, ca si inceputurile folclorului si manifestarile culturale Tn limba slavond (dar uneori cu accente
romanesti) se consolideaza In etapa feudalismului stagnant (secolele XVI
XVIII),
cu aparitia si dezvoltarea culturii si literaturii In limba romana, sub aspect folcloric
religios si istoric, precum si sub cel atTt de semnificativ al cartilor populare. Realizari
culturale I iterare de searna s-au produs In aceasta din urrn etapa si ele exprima, In
genere, o tendinta vdit spre progres, chiar inlauntrul epocii feudale.
In linii mari, asistam Tritr-adevar la o evolutie staruitoare de la cultura si ritei

ratura In I imba slavon si greac spre o cultura si I iteratura Tri I imba roman, ceea ce

Triseamna o tendinta perpetua sore originalitate a valorilor noastre spirituale. in

acest fel se dezvoltd amplu, Tritr-o literatura tot mai vie si mai expresiva, virtualitatile de baza ale limbii populare. imprumuturile straine, frecvente si variate In
lexic, morfologie si sintaxa, se asimileazd trasaturilor fundamentale ale limbii poporul ui si-i pregatesc si-i ascut capacitatea I iterar si artistica a comunicarii.

O alta directie a miscarii cultural-literare din perioada feudard o constituie

i evolutia tematicii de la structura ei dominant religioasa spre una mai

dezvoltarea

laica, sub TnrTuririle umanismului Renasterii si ale transformarii treptate a conditiilor

interne. Cronicarii, indeosebi, dovedesc nu numai atingeri TritImplatoare cu umaprin acestea, dar si In mod
nismul polonilor sau cu cel constantinopolitan, ci si
direct
cu umanismul occidental, creator al unei alte mental itati si al altor conceptii
de viata. Curentul e pus Tn slujba intereselor politice ale poporului roman, Trilesnind
ridicarea problemei fundamentale a acestuia: originea latina a limbii si poporului ca
mijloc de sustinere a luptei legitime pentru drepturile lui istorice.
domeniul literar, cultura veche realizeaza neintentionat, fara o finalitate estetica explicita, o serie de valori artistice ce-si au importanta lor In perspectiva istorica. Ne referim anume la aparitia primelor specii literare, ca, de pilda, poemul de lungi
dimensiuni la Miron Costin, alaturi de ampla transpunere In versuri a Psaltirii de catre
Dosoftei, la aparitia genului oratoric reprezentat atTt de caracteristic de Antim Ivireanu si In sfTrsit a romanului de factura alegorica al lui Dimitrie Cantemir, spre a
cita numai manifestarile cele mai expresive. La acestea se adaug, desigur, unele realizri artistice care ne Intimpind mai cu seama la cronicari, creatori spontani ai unei
sfatoase arte a naratiunii orale de felul celei a lui Neculce sau ai twei arte portretis-

www.dacoromanica.ro

tice ca cea a lui Ureche sau Miron Costin, apoi ai unor aspecte ale prozodiei, ca
si ai mldierii stilului si limbii literare.
Dupd cum se vede, cultura si literatura perioadei feudale au lsat o mostenire
apreciabild, la care, dupd cum observam, urrndtoarele perioade se vor referi explicit,
de numeroase ori, de pildd, in cadrul curentului national-popular al secolului al XIXlea si chiar mult mai firziu, In miscarea literard de dupd 1900. Ea alcdtuieste, In once
caz, o bazd a evolutiei viitoare nu numai prin direcnile ei generale, ci si prin aspectele
mai particulare ale tematicii. Mostenirea aceasta se revarsd, prin urmare, si In perioada
de care ne ocupdm aci si alcdtuieste chiar traditia ce trebuie reliefatd cu gratitudine.

Noua epoca a care' materie o expunem in acest volum adund cele trei perioade mai sus diferentiate sub semnul unei unitn remarcabile ce se cere a fi subliniatd

de la inceput.
Mai inn, toatd aceast mare arie a I iteraturi i romne poartd In mod general
si vazutd larg
pecetea pe care am mai semnalat-o a tranzitiei dintre cloud orinduiri si a progresului adesea aproape surprinzdtor, accentuat, cdtre cea care aduce,
In desfasurarea istoricd, cuvintul noului. Aceastd tranzitie si cu ea acest progres In
lumea valorilor nu se vddesc numai de la perioadd la perioadd, de la etapa la etapd,
ci si de la scriitor la scriitor si chiar In cuprinsul operei aceleiasi personalitati. Ciocni rea dintre vechi si nou e evidentd n fiecare dintre perioade si, spre a o exemplifica,
nu avem cleat greutatea alegerii exemplelor. Conachi sau Vdcdrestii, de pildd,
de-a lungul numai a putine general'', ilustreazd In modul cel mai !impede
printre
altii
I unecarea de la poezia patriarhald si oriented catre cea modernd. Trecerea de
la curentul heliadist al traducerilor la programarea de cdtre KogdIniceanu a unei I iteraturi originale si apoi dezvoltarea acesteia pind la sfirsitul perioadei, In timp ce actiunea traducerilor continua incd, dovedesc
la rindul lor
aceeasi tranzine, chiar
dacd aparenta seamnd saltului. Exemplele se pot extinde si spre ultima perioadd.
Unitatea epocii mai e construitd apoi pe insusi connnutul ei ideologic.
Vechile teme patriotice si umaniste ale perioadei anterioare sint acum reluate pe
un nou plan si cu mijloace superioare. ldealul social si national, slobozenia dinluntru si cea din afard", cum li se spunea In epocd, reapar cu valente si accente mai
puternice. intreaga culturd si literatura Tnaintatd a vremi'i snt strabdtute de un avint
militant, care slujeste cu entuziasm cauza revolunei din 1848. Aceasta alcdtuieste de
altfel, steaua polard a epocii si catre ea se Indreaptd, cu ardoare si stdruintd, toate personalittile reprezentative ale timpului si toatd miscarea lui spirituald. Steaua strd-

luceste si dupd trecerea momentului politic al revolunei, cdci razele ei nu se vor

stinge, de fapt, nici in viitorul mai depdrtat, mostenitor perpetuu al idealurilor pentru
care au luptat cei din 1848.
Unitatea epocii mai e apoi ilustratd si prin revdrsarea ideilor dintr-o perioadd
In alta. Se cunoaste inaurirea pe care a exercitat-o, de pildd, $coala ardeleand asupra
miscdrii de dupd 1830 si chiar asupra curentului national-popular de mai tirziu. Ea a
Intrennut fldcdrile patriotismului chiar prin excesele latinismului si cei mai de seamd
adversari ai acestuia, un Alecu Russo, un Vasi le Alecsandri, un Odobescu sau Hasdeu
si
dincolo de epocd
un Maiorescu, vor avea s distingd intre intentiile patrio-

10

tice si erorile exagerdrilor, elogiind pe reprezentanni curentului pentru contributia

lor nationald. Ecourile $colii ardelene s-au perpetuat, de aceea, tIrziu, pind la sfirsitul secolului al XIX-lea, ca o expresie a sentimentului patriotic al epocii.
A trecut, de asemeni, dintr-o perioadd in alta, de-a lungul Intregii epoci, tendinta contactelor cu formele culturii si I iteraturi i occidentale, incepind Tncd de la sfir-

www.dacoromanica.ro

situl secolului al XVIII-lea. Chiar atunci cind, de pilda, un Kogalniceanu se va

ridica impotriva traductiunilor care nu fac o literatura", traductiuni" care s-au ivit
Inca dinaintea perioadei lui, fenomenul nu va fi Tnlaturat si actiunea transpunerii In
romaneste va continua cu participarea indrumtorului Daciei literare" insusi.
Unitatea stringenta a epocii va fi sustinuta, mai departe, de marile curente literare europene, care se vor revrsa deopotriv peste toate perioadele amintite. Cad
luminismul nu-si va limita ecourile numai asupra $colii ardelene, acestea vor rasuna
mereu si dupa 1830 si 1840, iar valurile romantismului nu vor inceta s se desf-

soare nici spre sfIrsitul veacului, perpetuIndu-se de pe la 1830 si pia la aparitia

lui Odobescu si Hasdeu, si, cu acestia Impreuna, In tot cadrul epocii de care ne
ocuparn. Interesant si caracteristic va ramine totdeodat un fenomen despre care se
va vorbi mai pe larg In aceasta lucrare si care subliniazE si el, Intr-un fel propriu,

unitatea epocii. Ne referim anume la impletirea, de-a lungul Intregii perioade, a.

curentelor citate, a luminismului cu neoclasicismul, cu preromantismul sau romantismul si chiar cu elemente ale realismului. Sincronizarea lor cu locurile de emisiune
se stinge, intr-o bunE msura, si notele lor disparate cIntE pina la urrnd In aceeasi
melodie a literaturii unitare a epocii, adesea chiar In opera aceluiasi scriitor, ca, de
pilda, si acesta e numai un exemplu, In cea a lui Grigore Alexandrescu. Cind, In cea

de-a treia perioadE, de dupa Unire, vor aparea N. Filimon, Al. Odobescu si B. P.
Hasdeu, la curentele mai sus pomenite se va adEuga, mai cu seama la cel dintii, afirmarea puternica a real ismului si, prin urmare, fenomenul impletirii va continua sub
noi forme. Epocii i se fureste astfel si o unitate artistic prin Incadrarea Intre marile
curente ale artei literare si prin imbinarea dintre acestea.
De o deosebita si subliniat Trisemnatate se arat a fi, mai departe, unitatea epocii
bazate pe tendintele convergente ale culturii si literaturii din toate cele trei provincii
romanesti. $i aci miscarea vremii pseste pe urmele traditiei multiseculare a perioadei feudale. Lupta ideologica pentru unitatea poporului roman prin caracterul
comun al limbii si istoriei politice pe baza originii latine, ilustrata prin eminenta con-

tributie a cronicarilor, e reluata de $coala ardeleana la nivelul mai Malt al stiintei

timpului si stimuleaza cultura si literatura de dincolo de Carpati. Excesele latiniste,
ele insele, vor ptrunde In toate provinciile romanesti, ceea ce va determina luari
de pozitie ferme, ca cea a lui Alecu Russo si Vasile Alecsandri de mai tirziu, dar
dup cum observam
cu respect fata de bunele intentii patriotice ale reprezentarrtilor curentului. Poezia VacErestilor va fi pEtruns, In unele aspecte ale ei, de i nfluentele ardelene, care se vor perpetua pia In adincul epocii. Contactele culturale
dintre provinciile romanesti In domeniul invatarnIntului si presei grit apoi cunoscute,
iar cind unele Inclinari spre izolri regionaliste se vor produce Inainte de 1840, un
Kogalniceanu va intemeia Dada literara" si, insotind-o simbolic cu Propsirea",
va ajunge la Romania literara" a lui Alecsandri, titluri
se intelege
semnificative
pentru ilustrarea unitatii nationale prin cultura si literatura. Conducatorul Daciei
literare" Isi va propune, de altfel In mod explicit, s string legaturile dintre toate
provinciile romanesti si programul lui vafi realizat prin consimtEmIntul si entuziasmul
nelimitat al acestora. Hora Unirii", jucata ideal de veacuri In perioada feudala, va fi
reluata astfel cu noi ritmuri si cu pasi mai apasati, ce-si vor atinge telul In secolul al
XIX-lea.
Sa nu uitm, In sfirsit, ca, du pa atacuri si contraatacuri pornite pe rind din diferite

provincii romanesti, epoca de care ne ocupm a pregatit pacea btliei lingvistice

pe care aveau s-o semneze, In perioada urmatoare, scriitorii si Indrumatorii epocii

www.dacoromanica.ro

11

clasice. Unele din cele mai puternice arme ale acestor pasionate lupte au fost cele slo-

bozite de minuitorii artei cuvintului, de un V. Alecsandri sau Costache Negruzzi

si de atitia altii, promotori ai scrisului national, care au proclamat Insemnatatea I i mbi i

populare pentru construirea limbii unitare a literaturii romane. in acest fel a fost
biruitd eruditia seacd", comedia politico-lingivisticd", Iatinirea anacronica", cum
le numea Alecu Russo.
Axa centrar ce sustinea insd unitatea consolidatd a epocii era, frd
ideologia nationald a timpului, caracteristicd tuturor popoarelor din secolul al XIXlea si care se exprima si la noi, In conditii politice vitrege, cu neabdtutd vigoare. in
jurul ei se cristalizeatd, in fond, mai toate aspectele unitatii pe care le-am descris mai
sus. Tematica I iteraturi i Trisdsi, cu tend intele ei patriotice permanente, sub toate formele, de la evocarea romantica a trecutului la descrierea criticdsi sati rica a prezentului,
mai ales In ultima perioadd, exprima aceeasi ideologie care se manifestd sub formele
limbii literare, ale indrumdrilor programatice si ale tuturor scrierilor artistice.
Continutul ideologic si artistic al celor trei perioade, descrise In aceast lucrare,
va fi expus aci pe cloud cdi, dintre care cea dintii ia Infatisarea structurii unor introducen i si cealaltd a unor capitole micromonografice ce alatuiesc portretele-medalioane ale scriitorilor mari si marunti.
Fiecare perioadd va fi deci prezentatd printr-o introducere sinteticel, ce va arunca
punti de legdturd Intre manifestdrile particulare ale acesteia, prin priviri de ansamblu.
Rostul acestei introducen i generale nu const, prin urmare, In anticiparea introducerilor partiale care precedd fiecare perioadd, ci In demonstrarea legaturilor d intre etapele cuprinse In unitatea mare a epocii, in sensul In care am si pasit mai sus.
Vom inftisa, ca atare, mai departe, citeva din caracterele tabloului general al
epocii, cu sublinierea continua a deplasarilor de la vechi la nou, a progresului interior
asadar, fard a ne opri la fenomenele de mai mica' importantd si la faptele particulare
asupra cdrora vor insista, cu detalii, capitolele urmdtoare.
Procesul evident de Innoire si modernizare a culturii si literaturii epocii de care
ne ocupdm isi are punctul sdu de plecare In destrdmarea relatiilor noastre politice
si culturale cu spatiul sud-dundrean. Dupd cum se stie Trideobste, Imprejurdrile isto-

rice prin care a trecut poporul roman l-au legat de acest spatiu si asupra istoriei
noastre spirituale au trebuit sd se exercite inriuririle slavonismului si apoi cele ale grecismului, mai cu seamd si In mod dominant In cadrul bisericii ortodoxe.
Ca totdeauna, formele incipiente ale culturii si chiar cele ulterioare sint impru-

mutate, pentru un timp, de la popoarele care le-au creat si dezvoltat mai inainte.
Asa a trebuit sd se intimple si la noi, istoria poporului roman fiind ruptd de traditiile ei latine originare si introdus In circuitul sud-est european de care vorbeam.
Este necesar totusi totdeodatd sa observarn aci ca, la dezvoltarea culturii slavone si
grecesti, au adus contributii de searnd unii cdrturari romani ai epocii respective, un
Neagoe Basarab, un Petru Movild sau un Nicolae Milescu, la care se adaug, mai
tirziu, In secolul al XVIII-lea, participarea noastr la opera de traducere a literaturii
occidentale In greceste.
Conditiile istorice cunoscute au desprins apoi treptat, Incepind din secolul al
XVI-lea, cultura poporului roman de Inriuririle slavonismului, atit In biserica, cit si
in administratie, iar
prin alte conditii istorice
s-a Trilesnit, pe urmele vechii culturi bizantine, desfasurarea influerytei grecesti, mai ales In secolul al XVIII-lea. Abia
12

spre sfirsitul acestui veac s-a produs fenomenul de decddere a inrTuriri i celei din urmd,
centrul culturii grece0 mutindu-se la Viena.

www.dacoromanica.ro

Reactiile naturale impotriva influentei grecesti au fost puternice si insistente

si ele au izbutit, pina la urmd, s impund
ca expresie a fduririi si dezvoltarii ideologiei nationale a secolului al XIX-lea
primele forme mai inalte ale culturii si literaturii romdne. S-a produs, prin urmare, am spune, o disponibilitate pe care a tre-

buit s-o umple noile forme ale culturii impuse de evolutiaevenimentelor istorice,
prin schimbarea conditiilor economico-sociale despre care am vorbit Inca de la Triceputul acestor consideratii. Legdturile cu unele aspecte ale culturii grecesti, si anume
cu cele Inaintate, s-au pastrat Insa o vreme, scriitori greci ca Daniil Philippide sau
Dionisie Fotino interesindu-se de problemele romnesti, dupa cum cdrturari romdni
ca Emanuel Bdleanu i Naum Rimniceanu au scris in greceste. Trebuie retinute adi

si numeroasele paralelisme greco-romdne In domeniul titlurilor traduse din scriitorii luminismului de pildd, ceea ce s-a aratat mai demult.
Epoca de dupd pacea de la Kuciuk-Kainargi Trifdtiseazd apoi, ca unul din fenomenele ei caracteristice, un amplu contact cu Occidentul si Rusia pe toate planurile,
contact ce se continua si mai accentuat dupd pacea de la Adrianopol. Ambele evenimente politice au Inlesnit, dup. cum am ardtat,
Principatelor cu toate tdrile
din apus si rdsdrit deopotriva, depdsind monopolul turcesc economic, ca si pe cel cultural sud-dunarean. Situatia era de altfel, in aceasta epoca, aceeasi pe tot intinsul
european. Karl Marx si Friedrich Engels au caracterizat-o cu pregnantd intr-un pasaj
des citat din Manifestul Partidului Comunist si In care se descrie aparitia litera-

turii mondiale, a unei Welthteratur. E perioada In care In locul vechii izolari locale
nationale [...] se dezvoltd schimbul multilateral, interdependenta multilaterald a na-

tiunilor. $i acest lucru e valabil atit pentru productia materiala, cit si pentru cea
spirituald. Produsele spirituale ale diferitelor natiuni devin bunuri comune. Unilateralitatea
mrginirea nationald devin din ce in ce mai cu neputintd si din
numeroasele literaturi nationale si locale ia nastere o literatura universald".
Dupd cele doud pad mentionate, contactele, atit cele privind bunurile materiale, cit si cele culturale, se intetesc, prin urmare. Pdturile sociale In transformare
se Indreapt spre valorile culturale si literare ale Occidentului si Rusiei, referini

du-se, Cu precddere, la cele de caracter progresist, care le satisfaceausolicitarile proprii, determinate de conditiile specifice ale celor trei provincii romdnesti In momentul

destramarii relatiilor feudale si al formarii celor burgheze.

Contactul s-a produs la noi pe numeroase cal, directe si indirecte deopotrivd,
prin intermedian i greci care traduc In limba lor scrierile luministe, clasice, preromantice si romantice, prin traducen i abundente In literatura romand a unor scriitori
din aceleasi curente, prin lecturi ale textelor In limbile originare Indeosebi in cea
franceza, tot mai larg cunoscutd la noi In prima jumdtate a secolului al XIX-lea.
Modalitatea traducerilor In romdneste devine cea mai caracteristicd si se cristalizeaza

Intr-un adevdrat curent In cea de-a doua perioadd a epocii noastre, ceea ce l-a
indemnat pe un cercettor erudit si sistematic ca D. Popovici sa propund sfirsitul
perioadei Scolii ardelene si Inceputul unei noi etape a literaturii romdne In 1829, anul
primelor traducen i din Lamartine. Heliade devine, dupd cum se stie, conducatorul si
teoreticianul acestei ample miscdri, pe care o incurajeazd perpetuu, doreste a o or-

ganiza intr-o Bibliotecd universald" si a o desfasura pe un plan vast, dupd cum

se va ardta In arnanunt in capitolele respective ale acestei lucrdri.

De o importantd deosebitd sint, in acest cadru, oblecte/e receptijrit insesi, dar

fireste nu putem stdrui asupra scrierilor particulare, nici macar asupra categoriilor
Ion principale, ci ne vom referi la urentele artistice si filozofice care au pdtruns

www.dacoromanica.ro

13

si la noi, de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si rind la cel al epocii de fatd, ceea ce

Inseamnd reliefarea aspectului principal al contactelor de care vorbim.
Istoriografia literara a identificat, de mult, In luminism, neoclasicism, preromantism si romantism, apoi, In ce priveste mai cu seamd ultima perioada, In realism,
principalele curente catre care s-au Indreptat solicitari le literaturii romane In epoca
cercetata.

Fata de izvoarele lor, toate acestea nu ni se Infatiseazd sincronizate, ci

in
Infirziate In diferite feluri. Aceasta a fost situatia luminismului, a neoclasicismului, a preromantismului, mai putin a romantismului, mai concordant cu aparitia
lui In Apus. De asemeni, e de observat c durata curentelor de fatd a fost mult
mai lung la noi ca In Occident. Luminismul si-a perpetuat, de pild, ecourile pInd
tTrziu, de-a lungul veacului al XIX-lea, cInd nu mai era activ de mult In Occident,
iar preromantismul si romantismul, ca si realismul, si-au prelungit de asemeni eficacitatea rind catre sfIrsitul secolului si dincolo de granitele acestuia.
genere

In ce priveste neoclasicismul sau clasicismul IntTrziat", cum i se mai spune, acesta

a alcatuit o tematicd si o paturd de idei mai subtire, sustinutd prin filiera neogreacd
la Inceputurile poeziei noastre moderne
si fail a incita valori estetice mai de
seama. Sa adaugam mai departe fenomenul de Impletire a acestor curente Tritre ele,
asa cum s-a mai observat, fiecare neavInd ragazul unei desfasurari proprii si integrale a capacitatii lui incitatoare Thaintea epuizarii puterilor virtuale ale celuilalt.
Asupra acestui aspect se va mai insista, de altfel, si In capitolul introductiv privitor
la cea de-a doua perioada descrisd aci.

Pentru a sensibiliza mai expresiv Impletirea de care vorbim si numai cu titlu

ilustrativ, remarcarn c interferentele In discutie nu erau doar globale si vagi sau nu
cuprindeau numai legaturile dintre scriitori Intr-un anume moment al epocii, ci
se apl icau chiar operei unei singure personal itati. Se citeaza, In aceasta ordine de idei,

mai totdeauna si cu drept cuvInt exemplul lui Heliade, discipol al lui Gheorghe Lazar
si al Renasterii din Transilvania, reprezentant al ideilor luministe, cel care sustinea
cu entuziasm
tend intele progresiste In toate domeni i le, conceptia umanitarista si cosmopolitd, atitudinea militanta a scrisului literar, dar care a fost totusi,
concomitent, un romantic tipic, apropiat de Lamartine si Hugo. Astfel de interferente se mai Intilnesc, In mod limpede, si In opera lui Bolliac sau Negruzzi, ca si
In a altora.
Venind acum la fiecare din aceste curente In parte, sa surprindem dteva din
trasaturile lor de baza, manifestate In functie de nevoile si conditiile noastre interne.
In ce priveste luminismul, el a ajuns la noi pe cloud cdi, pe calea enciclopedismului francez
mai TntTi prin filier greacd, apoi prin contacte directe
i pe cea a

14

influentei vieneze sau prusace, in Transilvania. Unele idei luministe au circulat

cu putere mai cu seamd In provincia din urmd, ca, de pildd, solutiile politice reformiste, neutrale fatd de spiritul revolutionar, sau un anume republicanism and nu se
fcea apel la monarhul-arbitru in problemele nationale litigioase, o atitudine criticd
fatd de privilegiile de drept divin i fafd de inegalittile sociale idei care veneau
Thdeosebi de la Montesquieu sau Voltaire.
inrturirea luminist a fost eficace prin conceptia ei rationalistd, antimistid,
contribuind In mod sensibil la emanciparea culturii noastre de sub influenta religiei
sprijinind laicizarea ei continua. Fiind pus apoi In slujba cauzei nationale a
poporului roman, acela0 curent a determinat importante reactii interne, afirmarea
drepturilor noastre politice, i a inapus Tntregii dezbateri a timpului un viguros

www.dacoromanica.ro

caracter militant. Se remarca, prin urmare, cd una din trasdturile de baza ale lumin-a fost selectatd de conditiile noastre interne, ci,
nismului
cosmopolitismul
dimpotrivd, s-a produs Inlocuirea ei cu atitudini nationale potrivit spiritului dominant al timpului si cerintelor noastre proprii.
Nu trebuie sa neglijam nici dificulttile pe cale le rid icau unele constiinte IntIrziate ale epocii, ca, de pildd, Dionisie Eclesiarhul sau Zilot Romanul, care, dei autori
ai unor scrieri minore, reprezentau totusi, nu mai putin, o atitudine retrogradd,
un element vechi In raport cu cel adus de luminism, si trebuie sa. observdm, In acelasi
cadru, c unele spirite Tnaintate, ca lendchitd Vdcarescu Insusi, admirator al lui
Montesquieu si Voltaire, protector al romanilor din Transilvania, prin urmare cu
simpatii luministe, se ardtau Incd legate de mentalitatea orientald si patriarhald, ca si
Conachi, de altfel, si aldturi de ei si altii, despre care se va vorbi mai pe larg la locul

potrivit.
Dupd cum am observat mai sus, contactul cu luminismul de origine francezd,
mai putin germand, a dezldrrtuit In mod firesc reactii ca cele mai sus pomenite, ezitdri
sau oscilaii, ceea ceIi Imprumutd un aspect propriu In timpul si spatiul nostru national.
Curentul ce urmeazd, care ar putea fi mai potrivit caracterizat ca scoald", neo, nu determind o miscare remarclasicismul
legat prin rationalism de luminism

cabild In cuprinsul literaturii romdne de la Inceputul secolului al XIX-lea, ceea ce

se explica desigur prin I i psa unei epoci clasice anterioare la care s-ar fi putut raporta
si prin formele decadente In care el aparea sub impulsul neoanacreontismului grec.
AtIt opera unora dintre Vdcdresti sau Conachi, cIt si unele aspecte ale celei lui

Asachi si a unor scriitori mdrurrti n-au putut sustine dezvoltarea unui clasicism
romdnesc de calitatea celorlalte curente contemporane.
De o largd receptivitate s-au bucurat Insa la noi, dupd cum se stie, preromantismul si romantismul, contactele cu acestea sprijinind In mod efectiv procesul
ideologic si artistic al culturii si literaturii romdne din secolul al XIX-lea. Faptul s-a
datorat, desigur, si lipsei unei opozitii din partea clasicismului, destul de anemic la
noi, si, In genere, prezentei unui amp I iber", despre care pomenise si Paul van
Tieghem referindu-se la romantismul unor tari din sud-estul european. Cimpul"
fusese Tntr-adevar el iberat prin destramarea influentei eleniste si a celorlalte TnrTuriri
orientale si pregdtit In directia occidentald de contactele anterioare cu luminismul.
Romantismul european, Indeosebi cel francez, a fost receptat la noi In latura
lui progresistd si mai putin, spre sfirsitul secolului, prin Eminescu, sub aspectul
sensibilittiisi imaginatiei rascolind problematica tragicd a omului. El a fost eficace
mai ales In ultimele cloud perioade ale epocii, cam Intre 1829 si 1869, si sustinut amplu

de propriile noastre conditii istorice care afirmau o viguroasd directie nationald.

Romantismul a incitat la noi o miscare, In general, mai organizatd dect cea
din Occident, farimitatd acolo In mai multe ramuri (romantismul retrograd, cel progresist, cel clasicizant, cel artistic) si personalitati strdlucite, coexistInd ca insulele
Intr-un arhipelag, cu toatdaparenta unitatii prod usa de programe si manifeste, cu atitea
aspecte contradictorii cuprinend vddite elemente realiste. Scriitorii nostri au preferat
inspiratia istorica si populard legatd de realitatile concrete ale patriei i s-au strIns

de aceea Intr-un front ideologic solidar, ocolind spiritualitatea misticd si contemplativ a unei pall a romantismului european. Ei nu s-au alaturat nici ramurii pasive,
retrograde a romantismului francez, reprezentat, Intr-o m'asura, de Chateaubriand,
nici celui german de tip metafizic cum apare la Kleist sau Novalis, nici celui englez
de tip conservator ca la Southey si Coleridge. Scriitorii noWi au fost agitatori entu-

www.dacoromanica.ro

15

ziasti ai epocii lor In sensul cel mai InaIt al cuvrqului, germeni ai re7nnoirii si desteptarii nationale, militanti staruitori pentru idealurile timpului. Romantismul romnesc, ca si cel din Italia sau sud-estul european, adicd romantismul Trilor asuprite, a fost pus in serviciul luptei pentru emancipare social si independent nationald. De aci caracterul lui accentuat democratic si totdeodatd protestatar, ceea ce
l-a dus catre o anal iza* mai ascutita a stdrilor sociale din trecut si prezent, la o critic
a lor si la o jonctiune normald cu celdlalt curent In pregatire i evoluInd In aceeasi
directie, cu realismul.
Ca si In alte prti, si la noi romantismul Inchide In el aspecte realiste sub diferite forme, ca cea critica si satiria, de pildd, la Heliade, Grigore Alexandrescu,
C. Negruzzi, V. Alecsandri, Alecu Russo etc. Tendintele fantastice, caracterul obsesiv, misticismul si metafizica, ce caracterizeazd atitea fete ale romantismului european, nu se IntIlnesc, In genere, In miscarea romanticd de la noi din cuprinsul celor
doud perioade din urrna, dupd cum se va demonstra si In alte capitole ale acestei lucrari.

Este evident ca un anume spirit clasic si realist, congenital, se manifesta aci InfrIrand excesele unor manifestari ale romantismului european.

16

In ce priveste, In sfirsit, realismul, el trebuie legat nu numai de luminism

si de romantismul progresist, ci si de faptul ca. Imprejurdrile noastre sociale si naturale II cereau imperios. Critica orInduirii feudale In decadenta II impunea de la
sine si toate pdturile In transformare, ca i boierimea retrogradd de altfel,
ofereau material si rani de rscolit. De la Ion Budai Deleanu, Grigore Alexandrescu
si pn la Negruzzi si Alecsandri, autori de epopei, fabule, satire, epistole In versuri
si prozd, realismul Incepe a se manifesta, si la noi, nu numai In cadrul romantismului, cum observam mai sus, ci si In cel al structurii lui proprii. El aduce o descriere
exacta si tipica a strilor sociale, concomitent cu o critica i satir aprig In genurile
citate, la care se adaugd i inceputurile teatrului national. Modelele apusene, Indeosebi Balzac, sInt utilizate In asa-numitele fiziologii" la Russo, Alecsandri si Negruzzi de pildd, autori si ei ai unor tipologii sociale caracteristice vremii, In care
descrierea se amestecd, acidulat, cu ironia si satira. Realismul e Insa In aceastd faza,
dintre 1830 si 1860, doar incipient, afirmIndu-se Indeosebi la N. Filimon, cu care
pdtrundem In perioada urrnAtoare. Romancierul descrie o fresca a societtii timpului,
o perioadd de tranzitie, parvenitismul social tipic epocii, surprinfindca In Stendhal
procesul de Innoire si silnic urcare pe treptele marini, si-1 condamna cu
Inalt dispret. N. Filimon anticipa astfel desfasurarea larga a realismului din epoca
urmatoare.
Consecintele dezvoltrii curentelor mai sus Inftisate In cele trei provincii
romnesti skit limpezi. Ele au dus mai Inn la o crestere a nivelului cultural si literar,
In genere, atIt pentru scriitori, cIt i pentru public. Au fost citati si comentati marl
autori ai literaturii universale din mai toate partile lumii, din Occident si pInd In Rusia.
se Intelege
O atmosfera spirituald mai Malta, astfel fiurit, a trebuit sd fie
propice creatiei literare, stimulIndu-i originalitatea.
Curentele au contribuit apoi, In ansamblul lor, prin interferentele dintre ele
fiecare Tri parte, la Infant-ea frontului ideologic antifeudal, contributie eficace si
prin caracterul mai popular al literaturii fatal de stiintd si alte manifestri culturaie. Dar totdeodatd au aprut numeroase forme artistice, Intregind repertoriul
general al genurilor si speciilor literare, inexistente In literatura noastrd veche.
Ceea ce trebuie Ins Inca o dat subliniat, de data aceasta ca aspect de ansamblu, e modalitatea Inssi a receptdrii curentelor de care am vorbit. Am artat

www.dacoromanica.ro

pentru fiecare In parte c aceste curente s-au restructurat la noi potrivit traditiilor
literare nationale, nevoilor momentului istoric si politic, conditiilor noastre proprii
in perioada de trecere de la relatiile feudale la cele burgheze. Au fost selectate,
de aceea, din cuprinsul curentelor europene, doar acele laturi sau ramuri care erau
cerute imperios de necesitatile specificului national, determinat de modificdrile sociale ale timpului. in acest fel am putut vorbi de un luminism romanesc, de un preromantism si un romantism romdnesc, ca si de un realism cu orientare nationala.
Faptul e motivat nu numai de materialul literar Insusi, adica de temele si subiectele
romdnesti, ci si de pozitia ideologicd specifica ce a fost luatd fata de ace t material.
Dintre cele cloud' tipuri de influenta pe care Ludan Blaga le distingea mai
demult, influenta nivelatoare si cea cataliticd, creatoare i stimulatoare a original itdtii
nationale, curentele s-au situat In buna parte, din punctul de vedere al valorilor,
In cadrul celei din urm.
Tipul nivelator a existat desigur i el, exemplificat prin numeroase imitatii, prelucrdri si adaptari Impotriva cdrora a trebuit sa se ridice curentul national-popular cu
prescriptiile sale programatice, dar nu acestea reprezintd aspectul pozitiv al miscarii
literare. in fond, si in cele din urrn, furirea i dezvoltarea ideologiei noastre nationale din secolul al XIX-lea au fost fermentul principal al rasfringerii originale a valurilor de influente" despre care am vorbit.
Fatd de toate curentele mai sus pomenite si incitat si de ele, de luminism si romantism mai cu seam, trebuie sa proiectrn o lumina puternica asupra curentu/ui
principal al Intregii epoci, pregatit, Inca din prima perioada, de Scoala ardelean si
de inceputul poeziei culte romanesti, dezvoltat viguros apoi spre jurnatatea veacului
trecut si perpetuat si dupd Unire. Ne referim la curentul naTional-popular, expresie
tipica a ideologiei nationale a timpului i prin care se pun fundamentele unei culturi
si I iteraturi cu adevdrat originale, bazate pe folclor, pe istoria patriei si pe realitatile
epocii. De la Curierul romdnesc" si Albina rorridneascd" si pInd la Convorbirile
literare", i desigur i In perioada anterioara a 5colii ardelene prin Budai Deleanu,
filonul e mereu prezent, la Inceput 7n forme moderate, apoi
In momentul Daciei
literare"
izbucnind vulcanic. El e ilustrat prin descoperirea i comentarea larg,
ideologica, istorica si estetica, a folclorului, care devine baza perpetua a literaturii
noastre culte, Trilocuind lipsa unei epoci propriu-zis clasice, prin literatura de caracter
istoric, trgIndu-si izvoarele din cronicile ce se editeaza acum, In sfirsit prin literatura
realista, care se Indreaptd
cu observatie ascutita
spre transformarile sociale ale

timpului, prin lunecare lenta uneori, prin salturi spontane alteori, de la aspectele
lumii vechi la cele ale lumii noi.
Prin excelentd militant, curentul rational-popular reprezintd focarul culturii si
I iteraturi i epocii, ca expresie a aspiratiilor si nazuintelor celor mai adInci ale poporului.

Tabloul general pe care-I zugravim In aceste pagini introductive ar putea fi Intregit, desigur, i prin alte trasaturi (de pilda prin solidarrtatea literaturii epocii cu
Intregul ei context cultural, spiritual si institutional sau printr-o tratare larga a dezvoltdrii genurilor i speciilor literare), dar nici una din ele nu se ridica la Insemndtatea celar mai sus citate. De altfel, toate aceste noi trsaturi vor fi insistent prezentate In introducerile partiale pe care le-am anuntat i prin capitolele micromonografice urmdtoare.
Din cadrul acestui amplu tablou se desprind de la sine o seamd de figuri, reprezentind cu stralucire
procesul cultural si literar In continua ascensiune al societatii
romnesti In tranzitie spre o noud ortriduire, figuri pe care le reliefa%rn, cu grafi2

o. 4

www.dacoromanica.ro

17

tudine, prin propria lor valoare oblectivd

i istoricd. Vom cita dintre Thdrumatorii

i Petru Maior, Gheorghe Asachi, Heliade
Rddulescu i George Barqiu din prima i cea de-a doua perioadd, pe Kogalniceanu
din cea urmdtoare, pe Al. Odobescu i B. P. Hasdeu din ultima, iar dintre scriitorii
reprezentativi pentru progresul literelor i societ4ii romdneTti pe I. Budai Deleanu,

culturali pe Samuil Micu, Gheorghe $incai

V. CIrlova, Gr. Alexandrescu, N. BdIcescu, C. Negruzzi, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Filimon, spre a ne opri numai la stelele de prima mdrime, Inconjurate
de altfel de un roi de poeti i prozatori ce au luminati ei, dei mai pal id, firmamentul
literaturii noastre pIna In cel de-al aptelea deceniu al veacului. Ei au creat opere
care
desprinse din epoca lor
se pot aeza cu cinste In patrimoniul permanent al
literaturii romdne, ca valori ideologice i artistice tipice i reprezentative pentru
geniul creator al poporului. in scrierile lor apar, fdrdIndoiald, prefigurate cu limpezime, uneori subliniate puternic, marile poterqe ce vor produce In ultimele decenii ale
secolului operele strlucite ale poetului nostru national Mihai Eminescu, succesele
prozatorului nostru caracteristic Ion Creangd sau pe cele ale dramaturgului realist
prin excelentd I. L. Caragiale. Dupd perioada de care ne-am ocupat, se deschid
Intr-adevar
Intr-un mod solemn perspectivele epocii clasice a literaturii romdne, care, strdbatInd treptele literaturii vechi i pe cele descrise mai sus, urcd pe
culmile ei cele mai Tnalte din secolul trecut, de unde privirea Trnbrati eaza
deopotrivd, trecutul valoros i viitorul promi-Vdtor.

www.dacoromanica.ro

PARTEA

CULTURA $1 LITERATURA ROMANA

iNTRE 1780 SI 1830

www.dacoromanica.ro

sCOALA ARDELEANA.
INCEPUTUR1LE LITERATURI1 ROMANE MODERNE

Once epoca literard noud este generatd de conditiile istorice interne multiple
ale vremii, dar
In acelasi timp
Tsi are raclacinile ImplIntate In solul epocii culturale si literare anterioare, care, desi Incheiat In linii mari, constituie totusi un fundament pe care se sprijind constructia literaturii care urmeazd. Se pune deci, In primul rind, Intrebarea cu ce valori literare fundamentale s-au soldat cele cTteva secole de

I iteraturd veche si mai ales care dintre ele au devenit elemente propulsive, vine de
circulatie ale literaturii peste limite de epoci, centri motori pentru dezvoltarea unei

literaturi cu caracteristici proprii.

Literatura romdneascd veche a fost studiatd documentar" si literar In sine, In
interior, dar mult mai putin, comparativ, dacd nu de loc, pentru a desprinde liniile
ei individuale, notele si tablourile distinctive fata de alte literaturi, cu care a venit
sau n-a venit In contact. Detectarea izvoarelor, stabilirea filiatiei textelor, precizarea unor date istorice si tehnice sTnt rezultate de pret, dar, Tritr-un stadiu avansat
al cercetarilor, privirea aruncata peste o zona mai larga aduce o perspectiva noud.
Pornind de la primele secole de cultur i literatur In limba slavond (suflet
romdnesc In limbd slavd", cum spune plastic N. Cartojan), intereseazd nu materialele receptate brut, care nu sntcas neexprimdm asadecit un fel de InsdmIntdri"
intelectuale pe solul unei vechi culturi populare, cu raclacini Infipte In milenii, ci ceea
ce a crescut pe acest fond ca o floare locald noud sub IncdIzirea soarelui gindirii
si simtirii romnesti. In acest sens, primele anale slavone, in speta letopisetul scris
din initiativa lui Stefan cel Mare, dau un ton deosebit de acela al scrierilor istoriografice la alte popoare, In special la popoarele vecine. in timp ce primele cronici bizantino-slave, ucrainene, polone etc. Tricep sscnie de la facerea lumii, TnsirInd neamurile
legende fantastice,
c'upa spite biblice, introducTrid In cuprins legende hagiografice
de multe ori Tntr-un stil narativ de basm, cele dintTi anale modovenesti pornesc direct
de la realitati romnesti contemporane i Tnscriu date precise, Tntr-un stil sobru, uneori
poate chiar sec, de inscriptie pe piatra, care nu este Trisd mai putin emotional si poetic,
i

ca limbaj laconic al veacurilor trecute Tnsesi;

$i In aceeasi lund [noiembrie, 1473], In ziva de 18, Tntr-o joi, sezu vodd toatd
ziva 14ngd pTriu, care se numeste Potoc [Cursul apei]. $i sezu pTna sTrnbata seara;
duminicd In zori, lovi $tefan Vodd pe Radu Vodd i ti ucise saizeci i patru de mii de
oameni, ca Radu Vodd abia putu sa fuga cu putina oaste Intr-o cetate ce se cheamd
DImbovita... in aceea0 tuna', In ziva de 24, la Stefan Vocla cetatea si patrunse cu

www.dacoromanica.ro

21

sila Inauntru. Si lud lui Radu Vocla pe sosia sa si pe singura lui fiica, cu toata oastea
si cu mari comori. $i aceasta [fiica] era de singe si de neam mare, care si astazi mai
este doamna lui Stefan Voda. Cu ea are un fiu, pe Bogdan Voievod, si cloud fete
frumoase...".

Nu se observd nimic din figurile de stil inadecvate folosite de cronografe si

cronici bizantino-slave, ca aceea a lui Constantin Manasses, care, chiar dac intra
mai atent In secolul al XVI-lea sub ochii unor cronicari calugari ca Macarie si Azarie,
este imitata de acestia intr-un mod temperat, spiritul istoriografiei interne de Inceput
prelungindu-si In mare masura gravitatea si precizia. Primele cronici ucrainene din
corpul intitulat Povise vremennlh lit (Istoria anilor de demult), numit de obicei
si Cronica lui Nestor, au de asemenea savoarea lor literard, prin motive de folclor,
prin legende cu nimb hagiografic, prin legende lalce cu timbru istoric, toate intr-un
stil narativ de obicei de basm popular:
Polonii plateau tribut Kazarilor In palle. Si au zis batrinii Kazari catre cneazul lor: Nu-i bun birul. L-am dobindit cu sabia ascutit numai Tritr-o parte, lar
armele lor sint palle cu cloud taisuri. Isi vor lua tributul inclarat de la noi si de la
alte
$i asa s-a intimplat, de stapinesc cnezii Polonilor pia In ziva de azi pe
Kazari".
Frumusetea acestor vechi relatan i din secolele XI XII tine de alte vremuri si
de alta viziune istoriografica. La fel stau lucrurile cu primele cronici polone (cronica
lui Gallus Anonymus, cronica lui Kackbek, diferite cronici anonime), In care faptele
istorice se amesteca din plin cu fantasticul legendelor populare, cum este aceea a
cneazului Popiel mincat de guzgani (la noi legenda lui Papurd Vocla), care a generat
In secolul al XVIII-lea celebra epopee eroicomic a lui lgnacy Krasicki, Myszeidos
(1775), sau frumoasa legenda a Helgundei, rapita de un crai polon altuia neamt,
spre nefericirea celui dintTi pe care I-a tradat
legenda universala cu interesante reluari In literatura moderna. lstorie si literatura la un loc, pentru veacurile

evului mediu, intr-un scris inclinat spre anecdotica!

Stilul este creat de continut, de conceptia despre continut a autorului sau a
autorilor. Prima cronica romaneascd In limba slavona, cu cortegiul ei de copii si

22

preludri, invedereaza preocuparea pentru adevrul strict istoric, privind In special

lupta pentru existenta a statului, cu putine date despre via-ta intima a eroilor, toate
expuse Tritr-o forma austera, frumoasa prin limpezimea ei. Un astfel de scris istoriografic a luat nastere la un popor cu un trecut zbuciumat, ingropat" In istorie, trecut care necesita un considerabil efort pentru a fi luminat. Tonul acesta istoriografic
primar, cu Hate schimbari de perioada frazeologica si de Tricalzire literara, s-a pastrat si In scrisul istoriografilor In limba romana, mai cu seamd al marilor cronicari
moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, a trecut la istoricii din epoca
luminilor, Sincai si Maior, se regaseste In nuante noi la cei din generatia 1848 si a
continuat sa reinvie chiar mai departe. Nu este vorba de un ton mereu imitat sau
repetat, ci de cautari istorice efectuate Tritr-o anumita tonalitate traditionala.
once caz, genul istoriografic s-a nascut cu o individualitate distinct& pe care si-a
pastrat-o In continuare, imprimindu-i o frumoasa traditie.
Originalitate romaneasca se iveste si In invtturile lui Neagoe Basarab ctre
fiul su Teodosie de la inceputul secolului al XVI-Iea. Nu au importanta aci aluviunile
de izvoare si scrieri similare bizantino-slave, idel si pasaje intrebuintate din lucrari
hagiografice, din scrieri profane, carti populare, care circulau peste tot. Identificarea unor asemenea surse este o intreprindere de mare merit, Trisa Tnainte de toate

www.dacoromanica.ro

are importann partea care apare In vechea scriere romaneasca sub forma unui lucru
nou din punctul de vedere al expresiei si al vibratiei literare. Acest lucru nou, care
nu exist In vreun fel nici In Tnvelpturile lui Vasile Macedoneanul cdtre fiul sdu Leon,
nici In invdteiturile lui Vladimir Monomahul sau In De institutione regii pueri, scriere
destinan odraslelor dinastiei iagellone, este oratia funebrd a lui Neagoe Basarab la
moartea mamei Iifiuluisu Petru. Facut din flori, voievodul si-a neglijat, se pare, dacd
nu urgisit, mama, Insd moartea acesteia, asteptind
vaddfiul cruiai daduse vian,

i-a provocat voievodului un profund examen de constiinn, tradus Intr-o foarte frumoasa evocare tinca, Inchinata literar mamei lui si, fireste, mamei In genere:
O, maica mea si nscatoarea mea, ia si tu iertciune de la parinti si de la frati,
ca voi s Incep a grai catre tine, cu multe lacrdmi si cu grele si nenumrate suspine;
ci te rog s md asculti cu dragoste, c voi s'd Indriznesc s fac oratie catre oasele
tale cele ostenitoare... Eu eram Inaintea ochilor ni mai luminat cleat razele soarelui si niciodan n-ai avut Inaintea ochilor ti altd lumina mai luminoasd cleat pe mine,
nici inima ta n-a avut alta avutie mai draga dedt pe mine. Drept aceea, o maica mea,
stiu ca inima si ochii
moartea ta, nu s-au putut satura de mine si de vederea mea. Si atuncea nu mi se IntImpla sa fiu cu tine, ca sa se sature ochii tai de mine
si eu, fiul tau, sa iau iertare si blagoslovenie de la tine. Si poate ca n-am avut eu
dragoste din toan inima catre tine, n-am ajuns s fiu la moartea ta, ca sa. se Tridulceasca inima ta de mine, dacd In vremea vietii tale nu te-ai sturat de dragostea
mea, ci Inca si la moartea ta V rdmase inima aprinsd de dorul si de mila [dragostea]
mea si ochii tai nu se sturard de vederea mea. De aceea, mi se umplu sufletul de
Intristaciune, cdci ramasei sarac de tine".
Desigur, traducerea aceasta romneasca de mai tTrziu nu zvIcneste probabil
exact ca si originalul slavon, In expresia simpld si poetica', dar si asa In totalitatea
ei este o pagina de antologie universal, pe care nu o gsim In clasicele si Iucratele"
Oraisons funebres ale lui Bossuet sau In acelea ale lui Bourdaloue, Flchier, Massillon,

de mai firziu. Fan de retorismul ilustru al acestora, oratia lui Neagoe dispune de un
lirism ingenuu, turnat Intr-o expresie nesilita, care face, de fapt, fondul adevaratei
poezii. Tema aceasta a mamei Indurerate, a mamei cu chip de sfinta pentru copilul
ei, entata liric, strabate literatura strdind si romand. Samuil Micu (Clain) n-a trecut
indiferentpelngchipul mamei din imnul lui lacopone da Todi, Stabot mater dolorosa, ci I-a introdus In traducere In Acatistul sdu din 1801, imn gasit apoi si In entecele
populare. Tema mamei apare, Intre altele, In evocarea duioasd a lui B. P. Hasdeu
din Rdzvan i Vidra si In splendida elegie a lui Eminescu, In care mama vine din negur

de vremi" si Intruchipeazd, In fiinta ei plapIndd si draga, izvorul umanintii intregi

si al perpetuarii umanitatii. invdtdturile lui Neagoe contin In miezul lor una din
cele mai frumoase pagini de literaturd, In legdturd cu o tema de larg ecou literar.
Nu gratuit spunea Stoian Romanski ca este cea mai bund opera pe care ne-a
transmis-o literatura acelei vremi" (...das beste ist, das uns die slavische Literatur jener Zeit liberhaupt bietet").
Dacd spiritul poporului roman s-a manifestat In chip original In literatura slavona, cu aft mai mult el trebuia s apara In operele ulterioare in limba romand.
Din acest punct de vedere, fireste, originalitate si talent pot fi gasite In scrierile
cronicarilor si ale eruditilor din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea. Fie ca s-au folosit
de izvoare externe, fie cd s-au folosit de izvoare interne sau de traditia &raid, fiecare

dintre cronicarii de seama are individualitatea si stilul sau literar. Una dintre cele
mai interesante linii o reprezintd marii cronicari moldoveni Grigore Ureche, Miron

www.dacoromanica.ro

23

Costin si Ion Neculce, ale cdror opere se leagd cronologic, In tablouri Insd diverse.
Grigore Ureche foloseste o limb simpla, populard, care musteste de sevd naturald,
Miron Costin Incearca si foloseste cu succes perioada ampld a frazei, iar Neculce
este un mare maestru al expresiei artistice si In dese locuri al constructiei narative
de tip nuvelistic, pentru care sacrifica, constient sau intuitiv, ordinea istoricd a evenimentelor, ca sa obtina efect literar, mai ales In cazul intImpldrilor dramatice sau
tragicomice. in Muntenia, cele mai Insemnate cronici au alta tesdturd narativa
un stil care bate unecri In pamflet, iar un Radu Popescu dispune de un scris dinamic,
intr-o anumit dictiune de scend teatrald. Talentele se afirma multilateral.
Deschizind drumul istoriografiei romdnesti In limba romdri si avInd izvoare
strdine care se ocupau de istoria lumii In spirit religios medieval, adicd pornind de
la Adam, Grigore Ureche nu rdtdceste printre spite biblice, ci pleacd, dupd modelul

letopisetului intern slavon, cu bazd In cronica lui Stefan cel Mare, de la primele
realitti istorice romdnesti, pe care se strdduieste sd le lege si sd le explice stiinVic, sub emblema adevdrului istoric, pe de o parte, ca sd nu se Inece anii cei trecuti" si poporul roman sd nu-si cunoascd Inceputurile,_ iar pe de altd parte ca el sd
nu se dovedeasca mai tirziu scriitoriu de cuvinte desarte". Cu intuitie filologicd,
Grigore Ureche si Miron Costin ridicd Intlia oard problema romanittii si a formdrii
poporului si limbii romne, rezolvind-o cu succes la posibilitdtile stiintifice de
atunci. Argumentele si exemplele lor de limb:a skit constructii personale, negdsite
niciunde. Arrandoi sInt spirite umaniste inalte, la curent cu formele de guvernare
modernd In stat si sInt adeptii unui regim pe cIt posibil reprezentativ, bazat pe legi
interne, nu absolut si la discretia domnului. Stolnicul Constantin Cantacuzino, recunoscut astzi ca umani t de talie europeand, si Dimitrie Cantemir, inegalabil erudit,

cu rdsunet european in vremea respectivd, datoritd operelor sale monumentale

Descriptio Moldavioe

Historia incrementorum atque decrementorum Autoe Othoma-

nicae, traduse In diferite limbi, au reluat problema originii si formdrii poporului

romdn la o treaptd stiintificd superioard, anuntnd de pe acum prin acest lucru, precum si prin stiinta lor profunda, pe corifeii SooIli ardelene.

Multi dintre cronicarii nostri nu sInt simpli istoriografi, ci talente literare

remarcabile, care s-au consacrat istoriografiei din dragoste si din nevoia de a scrie
istoria tarii; In alte conditii ar fi putut sa dea importante opere beletristice, unii,
precum Miron Costin, manifestInd din plin aceastd posibilitate. ComparInd operele
lor cu opere similai e straine, mai sigur chiar cu izvoarele lor, se observd foarte des
ca au o expresie care zvIcneste poetic, spre deosebire de surse si scrieri asemndtoare, care se multumesc s relateze sec fapte si arndnunte In legaturd cu ele. Cronicile noastre deci suplinesc adesea literatura beletristicd. in alte literaturi, cine
dorea s facd opera beleti i ticd nu se interesa de istoriografie (erau altii care se ocupau

de acest lucru), a cria opere literare propriu-zise. Cu aceastd calitate proprie, cronicile si cronicarii din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea au Intins punti de legatur
pe te vreme. Scriitorii generatiei de la 1848 gdsescIn ei nu numai materiale documentare" de prelucrat, ci i exemplu de haind stilisticd a unor opere de valoare istoricd

24

si Irterard (N. Blcescu, Istoria rom6nilor sub Mthai Vod6 Viteazu/), sau Indemn pentru
creatii de mare valoare literard (C. Negruzzi, Alexandrul Lapusneanul), Mihail Sadoveanu Insusi descoperind o carte de cdptIi" pentru scrisul sdu In cronica lui Neculce.
Astfel, se face Inca o data dovada ca o literatura nu se sparge" in epoci si perioade,
[ara nici o legaurd Intre ele, ci este un organism viu, In care diferitele pdrti nu numai

www.dacoromanica.ro

ca sint strins legate Intre ele, dar au si artere functionale comune, ce le strbat de
la un cap la altul, ca limbd, tematic, atmosfer local etc.
Figurd exceptional pentru literatura veche este si mitropolitul Dosoftei, care
ese din comun prin simtul su poetic. Numai nevoia a fcut ca Dosoftei s se afle
In cinul preotesc, dar el era poet. O dovedesc nu numai versurile din celebra sa
Psaltire (1673), un-ori cu irrragini si structurd moderne, dar si celelalte incercari
de versificatie risipite prin manuscrise si tipdrituri diferite, intre care traducerea
In versuri a prologului dramei lui Gian Battista Giraldi-Cinthio, L'Orbecche (1546),
rrin intermediut tlmcirii in greccste a lui George Chortatzis, Erofili (1637), este
revelatoare, amintind, dup cum pe bun dreptate a ardtat In ultima vreme prof.
Al. Elian, de structura versului din Luceafdrul lui Eminescu. De altfel, Dosoftei era
de o mare cultura literard si cercetrile mai noi arat c in traducerea Psaltirii In
versuri nu numai Jan Kochanovski i-a stat in fat ci si versiuni latine occidentale.
Talent literar surprinzdtor este si Antim Ivireanu, mai ales dac ne &dim la imnul
inchinat, in predicile sale, frumusetilor natLrii sub oblOduirea soarelui, apropiat
de lmnul soarelui datorit lui Echnaton din literatura vechiului Egipt si de renumitul
Cantico del frate Sole al lui Francesco d'Assisi, pe care totusi Antim lvireanu nu i-a
cunoscut. Germenii poeziei si literaturii moderne incoltesc, asadar, chiar in
literatura veche.
Un rol Insemnat I-au jucat In dezvoltarea literaturii crtile populare. Considerate
In mod eronat ca niste simple traducen i de fapte curioase si naive pe gustul vulgului,
ele au fost transpuse intotdeauna In toate literaturile Europei si, implicit, In literatura romn in limba vie a poporului, pe Tritelesul tuturor, fr preocupan i de stilisticA clasicd literard, de limba distins i In acelasi timp artificial" literar, ceea
ce a ajutat la innoirea limbii literare prin transfuzie de elemente vii populare. Crtile
populare erau citite cu mare plOcere de oameni simpli si de oameni cu carte. Ion
Heliade ROdulescu arat, in Dispo7itiile i Incerdirile me/e de poezie, cum a fost cistigat pentru Alexandria de un vizitiu si cum n-a mai lOsat-o din mina pind n-a
alfabetul chirilic si pin n-a dat lectura gata In citeva zile (la scoai nu Trivta cleat
carte greceasc), iar Gr. Alexandrescu afirm c stia pe dinafard aceeasi Alexandr e.
Alte car-0, precum Esopia, BertoIdo, Istoria preain;eleptutui Archirie, Sindipa, pline
de elemente folclorice, In limbaj popular, au fost tot a-tit de mult pretuite. Puse sub
tipar in epoca luminilor, unele dintre ele s-au retipdrit In nesfirsite ediii, fiind mereu
cutate pentru frumusetea lor. Aceasta se datoreste faptului ca ele nu au fost propriu-zis traduse, ci transpuse, suferind schimbri serioase i fiind percepute ca niste
opere nationale. Alexandria romneasc nu reproduce intru totul Alexandria sTrbeasca
din care a fost transpusd romneste. De pildd, in Alexandria sTrbeasca Olimpiada este

Indureratd de indeprtarea fiului su, Alexandru, de atIta vreme si ar da tot aurul

si toate bogatiile pe care le posed ca
reintilneaxd, dar In general termenii sint
de diplomaticd oficiald : .....Daca socotesti nimerit, vino de indat ; daca nu-1i
este la indemin imprtiei-tale sd Iasi armata Mriei-tale i s vii cu Ruxandra
la noi, cl-ne de veste s venim noi la tine ; fie CUM vrei tu. Si s fii snatos si imparat
Intregii lumi", In timp ce versiunea romaneasca prelucreazd radical aci pe cea sirb,
That Impardteasa aproape ca dispare, cu protocol cu tot, si-i la locul femeia simpld d n
popor, cu un suflet invdluit mai putin in esarfe i cu un scris In sp.rit popular, errotionant prin sinceritatea i candoarea expresiei
...Ci ma rog, dragul maici, s te jur

pentru Dumnezeu si pentru Vta de la mine carea-ai supt, sa-mi trimiti carte : au
tu sd villa mine, au eu s viu la tine..., ca nici te-am vzut, nizi te-am auzit, de sInt

www.dacoromanica.ro

25

douazeci

cinci de ani. Ci voi sa te vaz si s moriu. $i sa fii sanatos Tritru

multi ani."
Ideile sInt aproape aceleasi, dar transformarea este de esenta artistica si de
atmosfera locala. Cart'le populare au jucat, in fond, pina la descoperirea poeziei
populare, rolul pe care aceasta I-a avut du pa aceea In pastrarea 11m bi i literare Tn forme

vii, 7ndepartInd pietrificarile" de expresie, elementele devenite moarte, Tncercarile

artificiale de Imbogatire. Literatura romaneasca veche a tins deci necontenit la Trialtarea artei literare si a transmis ca mostenire opere de Tnsemnatate recunoscuta.
De pe acest fond vechi au Incercat sa urce mai sus scriitorii din epoca urrnatoare.
Se pune acum Tntrebarea ce Tnseamnd epoca luminilor In dezvoltarea literaturii romane ? Fireste, fara sa fie de consistenta iterara a aceluiasi curent In literatura franceza, engleza, germana sau polona, epoca luminilor In cTmp romanesc Triseamna o afirmare stiintifica In cadru european. Aceasta denota de la sine c fata
de literatura veche avem de-a face cu o treapta noua de cultura, corespunzatoare
Intru totul enciclopedismului din Europa timpului. Cei mai de seamd luministi sTnt
spirite enciclopedice", erudite. Problemele care ii preocupa sint diferite : istorice,
lingvistice, literare, chiar filozofice, cu o documentare de mare clasa pentru primele
domenii. Cei dintTi si cei mai de searna scriitori luministi apar In Transilvania si
explicatia sta, pe de o parte, In conditiile de pregatire ale tineretului dupa unirea
bisericilor de la 1700, In grija aratata pentru scoala i tineri, Tri Transilvania, de episcopul Inochentie Micu, In studiile serioase facute de unii tineri la Colegiul De propaganda fide din Roma si la Colegiul Sfinta Barbara de la Viena, Intemeiat de MariaTereza, iar pe de alta parte Tn nevoia de a apara cu argumente stiintifice drepturile
romanilor din provincia romaneasca de sub stapInire straina. Contact cu Occidentul
se luase direct si pina ad, de exemplu stolnicul Constantin Cantacuzino, care studiase
la Padova, ?ma lucrurile se petrecusera Tntr-o mai mica masura. Pentru prima data
posibilittile de aprofundare a culturii clasice, de stapTnire a limbilor greaca si mai
ales latina de catre un numar mai mare de oameni ai cartii, se ivesc In Transilvania.
Dragostea pentru patrie si contactul cu romanitatea de care se simteau mIndri i-au
facut sa studieze cu sTrguinta i sa devina docti, pentru a putea duce lupta pe tarIm
stiintific. Nu este surprinzator atunci ca din acest tineret s-au ridicat corifeii $colii
ardelene, Samuil Micu (Clain), Gheorghe $incai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu
si o Intreaga pleiada care Ti secondeaza stiintific si literar, precum Vasile Aaron,
loan Barac, loan Molnar Pivariu, Paul lorgovici, Radu Tempea, C. Diaconovici Loga,
Damaschin BojIncA, Teodor Aaron, D. Tichindeal, loan Monorai etc. Meritele fiecAruia In parte sInt artate in capitolele monografice, aici intereseaf ideile generale
si succesele sau insuccesele comune.
Pe plan istoric, lupta In special a marilor luminiiti transilvaneni a fost sa dovedeasca originea latina (pusa la Indoiala de straini) a poporului roman, precum si continuitatea lui In Transilvania, Impotriva opiniei exprimate In operele lor de Sulzer,
Engel si Eder. Pe plan lingvistic, Micu, $incai, Maior s-au straduit sa documenteze
fondul i structura Latin a limbii romane. in acest caz, documentarea Tntrece cu mult
ceea ce se real izase in literatura veche, iar opera lui Micu i $incai, Elementa linguae
doco-romanae sive valachicoe, marcheaza, prin publicarea ei la Viena In 1780, o treapta

26

mult mai Malta decTt In trecut de tratare a problemelor lingvistice. Introducerea In

scris a alfabetului latin, Innpotriva parerii lui Bartolomeu Kopitar, care considera
acest lucru o imposibilitate, propunerile lui Maior de ortografiere cu semne latine,
In unele cazuri roar-me valabile pTria azi, alcatuirea celui dirrai dictionar etimologic

www.dacoromanica.ro

al limbii romane, Dictionarul de la Buda, 1825, la care au lucrat Micu, Maior si

continInd elemente lexicale interesante si multe etimologii juste, sInt realizdri

de valoare incontestabila. incercarea Insa de a purifica limba de elementele lexicale
straine de latind a fost o eroare care s-a agravat mai firziu prin cazna latinistilor de
a construi termeni artificiali si neviabili, care sa fie folositi In locul celor vii din limba
poporului. Purismul In limba a plecat de la ideea, evidentd In lstoria pentru Inceputul
romelnilor In Dachia (1812), ca romanii distruseserd pe dad, care pierisera, mai cu
searna ca noble/ea cuceritorilor Ti oprea pe acestia sd se casatoreascd cu unele

varvare cum era muierile dache". Deci limba colonistilor s-a pdstrat la inceput In
forma cea mai pura, mai pura chiar cleat pe parnIntul Italiei, si era o datorie reTntoarcerea la aceasta puritate primara, cel putin lexicala. B. P. Hasdeu avea sa combata violent ideea ca din daci si cultura lor nu mai ramdsese nimic, TricepInd cu
articolul su Perit-au dacii ?, continifind In studiile sale de o viata s descopere vestigiile de limba si de culturd ale vechii populatii autohtone. Ce cauze au generat
aceastd exagerare si cultul erorii In continuare ? Explicatia st In lupta pe care au
dus-o popoarele subjugate pentru pastrarea fiinei or nationale. Purismul lingvistic
nu este caracteristic numai Tr-Iva-0-01r romani din Transilvania. El se manifesta, de
asemenea, In literatura ceha. Limba nationala a fost Intotdeauna pIrghia cea mai
puternicd In perpetuarea existentei nationale. Asimilarea progresiva lingvisticd a
dus implicit la disparitia poporului respectiv, sub forma etnicitatii celei mai palpabile. Exemplul prusilor In nordul si al bulgarilor In sudul Europei este elocvent.

Instinctiv popoarele s-au solidarizat In vechime In jurul limbii lor si, o dat cu
raspIndirea ideilor umaniste, si-au apdrat-o constient din ce In ce mai puternic. Nu
IntImplator husitii cehi au cerut introducerea limbii nationale In serviciul religios,
fapt cu consecinte mai largi europene, si nu IntImplator mai tirziu, in secolul al
XVII-lea, se Incearcd o cultivare a limbii pe baza elementelor ei de bastind, iar In a
doua jumdtate a secolului al XVIII-lea se lupta crincen pentru apararea" limbii
cehe si pentru introducerea ei In scoli si la universitate (tendinta de germanizare
era zdrobitoare). Josef Dobrovslq (1753-1829), cel care a deschis drumul studiilor
de slava veche, este omul de stiinta cu preocupante cele mai vii pentru studierea
stiintifica a limbii cehe si pentru purificarea ei. El a facut, de altfel, IntTia oara propuneri stiintifice pentru o ortografie a limbii cehe In Ausfhrtiches Lehrgebude der
bhmischen Sprache (1809), dupd ce In 1792 daduse lucrarea Geschichte der bhmischen Sprache und Literatur, care este o lucrare mai mult de istorie a limbii cleat de

istorie a literaturii. Purismul la popoarele subjugate s-a manifestat ?ma' nu numai

In limb, ci si In alte domenii. Poporul polon a dus o viata independentd rind In
1795 si nu s-a pus problema apardrii limbii nationale. Nici dup.' Impartire nu s-a
ridicat o asemenea problema, limba literard fiind constituit durabil, urm'ind cel
mult sd fie studiata mai aprofundat si Tmbogatita cu elemente de provenientd populard In epoca romantismului. Pentru salvarea existentei poporului s-a ivit Tnsa ideea
Tntaririi fenomenelor culturale interne, prin Intoarcerea la elementele de culturd
etnografica pur autohtone din vremea pagInismului, ca poporul polon sd existe
In granitele unei culturi autohtone, daca granitele de stat se prabusisera. Se parea
ca elementele culturii timpului deveniserd In mare masur cosmopolite, datorit
bisericii, si sldbirea specificului national era periculoasd pentru un popor rupt In
bucdti. Un asemenea purism a fost teoretizat de Zorian Doga Chodakowski In
lucrarea sa Slawiariszczyzna przed chrzeciaristwem (Slavii Inainte de crestinism)
din 1818. S-a Incercat dupd aceea punerea ei in practica, In primul rind prin adunarea

www.dacoromanica.ro

27

"

7,-_

:40

1,

r..

Ri

:;,-'t

.7z

-...

-!'

:--01

..-

,.,

..'1 :4',-

....

..'

,.

'0-

s'

...

,,

u-

''e

,..shm r

P.,

, V _1,1 .

i...

li-.'

rr :.

tr",',-.

'5,,, . .

--

-.

'

11

.:`'_ - -

,...-

,..

s,;""r

,,.....

.
..--.,

'"'

, t, 7
n

t&ne.,

HORIA. CLO5CA i CRIAN

vestigillor de cultura slava antica si implicit veche polond. Ideile lui Herder aveau
repercusiuni largi. Asadar, purismul In limba sau In cultur5 este o forma de lupta
nationala, In conditii grele de existenta a popoarelor subjugate, si el este aeci justificat politic si In ectiunea reprezentantilor 5colii ardelene, fara sa fie acceptat azi
stiintific si mai ales far-a sa fie justificat In exagerarile mai mari care au urmat ale curen-

tului latinist : I. C. Mas im, August Treboniu Laurian, T. Cipariu, despre care se
vorbeste in partea a doua a tratatului de fata.
Aceasta lupta, pe toate caile, Impotriva asupritorilor era ?ma nu numai de
caracter national, ci si social. in Imperiul habsburgic, reformele initiate de losif al
II-lea dupa 1780, pentru a-si atrage simpatia maselor populare si a realiza o coeziune

mai mare In imperiu, nu au dus la rezultatele scontate, pentru ca nobilimea era

puternica si nu se lasa Invaluita de asemenea reforme. Ea dirija din umbra. in fond,
c't de mult puteau Insemna pentru mase acordarea dreptului de a se aseza In orase,

tuturor cetatenilor, precum si dreptul de proprietate, la functii sau luarea cenzurii

d n m^na clerului si trecerea ei In competenta unei comisii laice ? Acestea erau drep-

28

turi cerute de burghezie, de intelectualitate si erau agitate nu numai In Imperiul

habsburgic, ci si In alte /56, ca de exemplu In Polonia, sub impulsul ideilor luministe. Absolutismul luminat" al lui losif al II-lea era un reflex al acestor star de
lucruri, care nu afecta Insa prea mult masele mari ale poporului. Dar o reforma
precum introducerea limbii germane ca limba oficiala In imperiu, In locul latinei,
a avut In unele /an consecinte nefaste, ca de pildd In Boemia, unde s-a Incercat
o actiune de germanizare, fapt care a dus la riposta de aparare i impunere a limbii
ehe In forme curate", asa cum am aratat mai sus. Ca reformele initiate de iozefin m n-au slujit mase or e vede Intre altele si din rascoala iobag or romani In 1784,

www.dacoromanica.ro

sub conducerea lui Horia, Closca si Crian. Actul de desfiintare a iobagiei din 1785,
precum si alte reforme au fost radiate de acelasi Imparat spre sfIrsitul domniei, sub
presiunea nobilimii, care la urcarea pe tron a noului Impdrat, Leopold al II-lea, In

1790, cere rentoarcerea la situatia veche In Intregime, adicd abrogarea tuturor

reformelor, afara de dreptul iobagului de a se muta de pe o mosie pe alta. Faptele sTrit elocvente.
Situatia romnilor devenise si mai grea, fiind considerati natiune toleratd,
fard drepturi politice. De aceea Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, loan
Molnar Pivariu, Ion Budai Deleanu alcatuiesc un memoriu, redactat In ultima forma
ae losif Mehesi, memoriu cunoscut sub numele Supplex libellus volochorum Transilvcrraei prezentat parlamentului de atunci, numit dieta, prin care se cereau drepturi
egale cu ale celorlalte natiuni din Ardeal. Dieta lui Leopold al II-lea a respins Insa
memoriul. E neTndoielnic ca starea politicd a generat In Transilvania o anumita atmos-

fera culturala si o anumitd directie

Revenind la activitatea stiintificd a lui Micu, Sincai si Maior, ea este impunatoare
In domeniul lingvisticii, cu toate greselile pe care le-au fdcut, In dese cazuri inerente
stadiului cercetdrii de atunci. Pregatirea lor a fost excelentd si uneori au avut intuitii
revelatoare, cum este aceea a lui Maior, care, desi nu avea izvoare, si-a dat seama
ca limba romand descinde din latina vie, populard (vulgard), si nu din latina clasicd
cunoscutd din cdrti.
In ce priveste domeniul istcriei, documentarea lor a fost de cel mai bun nivel
posibil pentru vremea

respectivd.

s-ar

putea obiecta lui Sincai si i s-a obiectat

cd in Hronica romndor expune faptele
dupa tipicul vechilor anale, an de an, far-a

o leg:turd organica Intre ele, folosind In

mare mdsura citate scoase din diverse izvoare, Insotite din &id In end de observatiile sale pretioase. 0 atare imputare
nu are temei fat de bogatia informatiei,
fiincica la fe! procedeazd In vremea respectivd si istorici din alte tdri. De exemplu,

In prima istorie a poporului polon, de extraordinard documentare, cu folosirea critica a izvoarelor, In zece volume numai
pInd la sfIrsitul secolului

al

SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM,

Cluj, 1791 (foaie de titlu)

WPM_ EX LIBELLVS

VAL \ACIi()P,VM

TRANSSILVANIX
IVRA TRIBVS.RkCEPTIS NATIONIBVS COMMVNIA
POSTLIMINIO SUM ADSER1
POSTVLANTIVM.

XIV-lea, data'

In epoca luminilor de Adam Naruszewicz

(Frstorio norodu polskiego, Varsovia, 17601786), se foloseste exact aceeasi metodd
a
analelor. Documentarea lui $incai, ca
si aceea a lui Maior,
este exceptionala,
Maior folosind
In operele lor istorice se poate vedea
calitatea literard a scrisului. Sub acest raport, se poate spune ca arta literard nu
face saltul pe care I-a facut stiinta. Stilul se
apropie mult de cel cronicresc de bund
traaitie, ca In acest pasaj din Hronica lui

IIISTORICO
C. E.

CRITIC1S

1.

avis TRAN.S.YILYANI,

CLA.171)10POLI
5umvit

se Typi,,

www.dacoromanica.ro

C4ri, keg: thcii

ipoL.NtrAMiCt.

lyrograpt, &

$incai privind relatiile lui Bogdan cel Chior cu regele Poloniei, Alexandrul lagellonul

Anul 1505. Alexandru, craiul Poloniei, zacea bolnav In tIrgul Radom, unde
I-au cercat solii lui Bogdan II!, domnului Moldovei, despre care asa scrie Kromer
Alexandru din Radom, dup.& giumdtatea lui iunie, s-au purtat In Cracovia, unde I-au
urmat solii lui Bogdan, palatinului Moldovenilor, carii venise atunci la el In Radom.
lard Bogdan poftea sie muiere pe Elisaveta, sora craiului...".
Daca cineva n-ar curioaste dinainte autorul, si-ar Inchipui c este vorba de un
text istoriografic din literatura veche. Petru Maior, In lstoria pentru Inceputul romdnilor 7n Dachia, este, dup. stil, un Miron Costin al secolului al XVIII-lea, and vorbeste
de originea limbii romdne din latina vulgard
Cum ca alta au fost limba cea Indreptata sau corecta, si alta ceea ce resuna In
gura poporului latinesc, si cum ca ceea fu ridscutd din ceasta, si, dirept aceea, limba
latineasca cea proasta, sou a poporului, cu dreptul se zice mama limbei latinesti ceii
corecte, Insasi natura sau urea corectiei destul de chiar [ciar] arata...".
Influenta topicii latine In fraza este de departe evidenta. Dar Petru Maior, ca
si Miran Costin In alte locuri, dispune si de o testura perfect naturala si nesilit a
frazei

Nu putem tagddui ca In limba romaneascd sInt %/Trite cuvinte de ale varvarelor

ghinte, anume ale slovenilor, cu carii au petrecut Impreuna, .. Insa slovenii de

tesatura limbii romanesti cea din lontru nice cum nu s-au atins, ci aceea au ramas
Intreaga, precum era and Inn au venit romanii, stramosii romanilor, In Dachia.
Ci si cuvintele care sTrit de la sloveni vIrIte In limba romdneasca prea lesne se cunosc
si usor ar fi, de s-ar Invoi romanii spre aceea, a le scoate si a face curata limba
romaneasca".

Aci rezidd, dupd cum se vede, ideea purificdrii limbii de elementele slavone si
de alta provenienta.
Reprezentantii $colii ardelene sInt personalitati de mare valoare, dar figura
cea mai luminoasa a vremii, care, prin pondere si echilibru, poate fi pusa aldturi
de once luminist european, este Ion Budai Deleanu. Cunoscut tIrziu ca autor al
Tiganiaclei, dupa ce fusese apreciat mai mult ca filolog, Budai Deleanu a ramas In
opinia publica Tritr-adevdr ca scriitorul unei lungi poeme eroicomice pe tema Tiganilor, care n-a avut totusi darul sd trezeascd o prea mare pasiune la cititorul obisnuit, ramTnInd pretuit de cercettori si specialisti. Budai Deleanu este Insa un mare
poet clasic, de comparat pe plan universal, si un mare savant. Cercetdrile din ultima
vreme In legatura cu activitatea sa In cei peste treizeci si doi de ani petrecuti In Polo-

nia, la Liov, Il releva ca pe un om de stiinta Inca necunoscut Indeajuns. Spiritul

enciclopedic al epocii s-a Intruchipat In cel mai Inalt grad In acest scriitor de talent,
neasemuit atunci la noi, dublat de un mare filolog si istoric.
In domeniul lingvisticii, Budai Deleanu se arata superior In conceptie fata de
ceilalti reprezentanti ai $colii ardelene. Cu toate neajunsurile, operele privind gramatica I i mbi i romane, mai cu seamdFundamentogrammatices linguae romaenicae (1812),

prelucrat apoi In romaneste, precum si cele de lexicologie ca dictionarul bilingv

Lexicon romanesc-nerr4esc si nemtesc-romelnesc, pe IMO' alte multe lucrari neterminate,

30

TI arata pe autor nu numai la curent cu preocupdrile timpului, dar si capabil sa inoveze, sa stabileasca reguli gramaticale si o terminologie adecvata (In Temeiurile limbii
romdnesti), sa fie preocupat Intr-un mod mai stiintific de problema etimologiei sau sa
Incerce, singur Intre ceilalti, a descoperi ceva din fondul autohton al limbii romane,

www.dacoromanica.ro

precedInd aici ca interffie pe B. P. Hasdeu; In unele din Incercarile sale de explica/le

In domeniul lexicologiei, a intuit indoeuropenistica. Desigur, alturi de ceilal/i ardeleni, a lucrat pentru consolidarea limbii romane, legind-o personal si de fenomene
de traditie arhaicd, dar n-a admis decIt o purificare rezonabild. De altfel, In preocupdrile sale lingvistice si istorice se observa interes si pentru slavistica. Cu preocupa.rile sale gramaticale II anunr, In fond, pe Ion Heliade Radulescu, asa cum s-a opinat
de specialisti. Lucrarile istoriografice, cu o documentare de-a dreptul debordanta,
II ridica, de asemenea, mai sus de contemporanii sal. Ce a ramas din De originibus
populorum Transylyaniae dovedeste acest lucru. Sustirand ideea continuitaIii romanilor In Transilvania, Budai Deleanu nu admite parerea cA dacii au fost exterminati
si din civiliza/ia lor n-a mai ramas nimic, luInd deci pozi-tie personar revelatoare.
In scrisul sau foloseste limba vie, evitind artificiul, ici si colo cu o placuta aroma a
stilului cronicarilor moldoveni, ceea ce aran' Inca o data impulsul dat de acestia
literaturii romane:
Ca sa scriu de na/ia si tImpldrile /dril acestii, pricina TritIia au fost trebuin/a
si a doua folosul patriei mele; cdci aflInd ragaz cuviincios, cuviirrla m-au Indemnat
a lucra ceva, ca s'a* nu se zica oareand ca In zadar am pierdut vreme far
Budai Deleanu Isi Incepe opera cu ideea cu care Tricepuserd Grigore Ureche
si Miron Costin operele lor. Fireste, Tiganiada si importan/a ei sInt azi arhicunoscute. Aici se poate adauga ca, Impotriva teoriilor lingvistice ale epocii si chiar personale ale autorului, Tiganiada este scrisd In cea mai naturald limba, cu fondul ei
lexical viu, tara nici o Incercare de excludere lexicald. Anumite forme arhaice, alaturi
de altele dialectale, dau imaginilor culoare. O lucrare de metodd statistica asupra
lexicului ar fi mai elocventa. Imaginile s'int din cele mai nesilnice:
lar acWia te apas in tdrind,
Nici mai mult, te apasd in slobozie
Cu ris amar vaietu-Ii Ingind
Si larrturi a sdruta te Imbie.
Ah
i cine apoi din asta poate,
Oame ticdloase, a te mai scoate !
Au doar nobleIa de acum junie,
Ce n-au InvAlat altA nemicd
Fdr-a vina dupd libovie,
A auta la sabie cu
Pe divan a trinddvi cu lene
S-a cdsca gurile prin dughene !

Critica sociala este rcuta aci cu mare fine-te. Construc/ia operei cu treceri
de la tablouri grotesti la altele pline de gravitate, introducerea criticii deghizate
fin, structura uneori aproape perfecta a versului ridica Tiganioda Intre cele mai bune
epopei eroicomice din literatura universald. Este de remarcat ca, pe lInga modelele

citate, Budai Deleanu a cunoscut In timpul sederii la Liov celebrele poeme eroicomice ale lui Jgnacy Krasicki, Myszeidos (1775), Monachomachia (1778), Antimonachomachia (1780), care au provocat In Polonia o mare fierbere si pe care un Budai
Deleanu nu putea s le neglijeze.

Prin complexitate si arta' !iterara, Ion Budai Deleanu este personalitatea cea
mai de seama a literaturii romane din epoca luminilor.

www.dacoromanica.ro

31

Spiritul epocii luminilor s-a exercitat profund In Transilvania. El a avut linii

de Incrucisare. Un Dimitrie Tichindeal II gaseste In fabulele scriitorului sIrbocroat
Dositei Obradovici, care s-a Infruptat din ideile i operele luminismului englez,
fiind influentat, Intre altii, de Al. Pope. Acest spirit Tnnoitor s-a difuzat i In Tdrile
Romane, In a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea, atit de mult, Mat sub influenta
lui activeazd si cdrturari care erau prin excelent legati de tiparele feudale de literatura, precum Amfilohie Hotiniul, lacob Putneanul si aIii. Ei se Trigrijesc nu numai
de cartea religioas, ci si de cartea laica, In mod grditor de manuale de stiintd si
de scoala, matematici, geografie etc., pe care le traduc din limbi strdine.
Spiritul luminist se manifestO din plin i In Principate, unde scriitorii sInt pasionati ai tiinIei, alcdtuind tratate. lendchitd Vacarescu nu scrie numai poezie, ci Intocmeste si o gramaticd a limbii romane cu titlul cunoscut de Observatii sau logeiri de
seamd asupra regulelor i oanduielilor gramaticii romdnesti, in care introduce notiuni
de poetica., exemplificate cu creatii proprii, dintre care unele de certa valoare. In
acelasi spirit nou Incearcd si o lstorie otornaneascd (Istorie a preaputcrnici(or ?mpcIrati
otomoni), aratIndu-se un om de cultur larga, desi opera este departe de ce realizase

Dimitrie Cantemir. In acelasi spirit se Inscrie activitatea fratilor lordache si Dinicu

Golescu, precum si a altora. Ceea ce trebuie subliniat In general ad i este Insa faptul
ca, pe and In Transilvania luminismul se manifest In formele cele mai tipice, la scriitorii din Principate el este Invaluit Intr-o undd de sentimentalism de coloratura proprie, rezultat al diverselor incrucisdri: sentimentalism propriu-zis, anacreontism,
cIntece de lume. Lucrul este evident la Vdcdresti, la Costache Conachi si la alti scriitori mai mdrunti. In aceasta se poate vedea o apropiere mai mare de epoca literard
urmatoare. Este un asalt serios pentru cucerirea poeziei" si el este asa de larg, ca
vechiul gen istoriografic se zbate s capete forme poetice, sub pana lui Hristache,
Zilot Ronnanul, Beldiman, nimerind mai rar poezia, rd'mTnInd mai des la proza versificat. Acest efort general al poetilor si poetastrilor epocii, de la Vcdresti la un
lenache Gane, constituie totusi germenii i primele realizan i de merit care bat la
poarta poeziei de tonalitate superioard ivit o data cu generatiile, urrnOtoare. Inspiratia din poezia populard Tricepe sd arate de pe acum ce va fi literatura mai tIrziu.
In acest tablou general sInt necesare citeva distinctii. In primul rind, daca protagonistii $colii ardelene gdsesc puternice surse de alimentare, pentru spiritul lor,
In cultura anticd si In limba latind (problemele ridicate de ei i Impingeau spre un asemenea fond), In Principate scriitorii si oamenii de carte Tsi afld astfel de surse mai
ales In cultura si limba greacd, pe care cei mai multi o stapThesc destul de bine. Cartea
greceascd si limba greacd Incepuserd s pdtruncld puternic Inca de la sarsitul seco-

lului al XVII-lea, iar In epoca fanariotilor influenta greceasc crescuse considerabil.

In scoald se Invdta greceste, pe scend Incepuse sd se joace teatru greceste, multe
carti occidentale au fost traduse sau prelucrate romaneste prin intermediul limbii
grecesti sau erau traduse In limba greacd In tdrile romanesti, iar unii scriitori eraJ
tentati sa scrie opere In greceste. lendchitd Vacdrescu foloseste pentru gramatica
si poetica sa, de exemplu, izvoaregrecesti tiparite la Venetia, Alecu Vdcdrescu scrie
poezii In limba greacd, loan Caragea traduce In greceste piese din Goldoni, iar o serie
de romane populare orientale sau occidentale se transpun In aceastd vreme In romaneste prin intermediul limbii grecesti: S'ndipa, Paris et Vienne (Erotocritul), "ierre
de Provence et la belle Maguellonne (Imberie i Mergarona) etc. Desigur i scrirtorii
din Transilvania si cei din Principate iau contact cu scriitorii occidentali i direct
32

prin limbile resp-cti e, d'n care traduc destul de mult.

www.dacoromanica.ro

SInt de remarcat In Principate, de asemenea, probabil sub influenta poeziei

anacreontice, o anumit Inclinare spre poezia lirica i o receptare a entecelor de
lume, nu Intodeauna In forme distinse. in acest sens, se aud ecouri ale lui Petrarca,
se face o legaturd mai strinsd cu atmosfera sentimentald, cu poeti ca Gessner si
Parny, iar din multimea de creatii se Tnregistreazd unele cu adevdratd ten-Ca poeticd,

precum sInt motivele intr-o greidin, Arndt-70 turturea, descrieri de naturd In culori
idilice:
Impotriva zmltuite,
Dealuri altele se vdcl

acelile-nflorite
Miei pasc, alerg, se joc, qdcl.
(lancu Vdcdrescu)

Organizarea sau Incercarea de organizare a scenelor teatrale este una din preo-

cupdrile de frunte manifestate In epcca luminilor In toate rile. Teatrul era un mijloc de luminare publicd. in Polonia ia fiintd un teatru permanent In 1765, In Boemia
i se pun bazele IncepInd din 1786. in tdrile romanesti se Incearcd mai MO alatuiri
dramatice pentru teatrul de pdpusi (cu o anumita traditie laced) de cdtre un Costache
Conachi sau Nicolae Dimache, pentru ca mai trziu s intre In joc un teatru de oarecare elevatie, Inceput In Moldova In 1816, prin reprezentatia prelucrdrii Mirtil
Hloe, de Gh. Asachi, jucatd de elevii sdi, iar In Muntenia prin piesele jucate de elevii lui Gheorghe Lazar In 1818 si 1819. Au urmat numeroase traducen, In special
din teatrul clasic, pentru lecturd sau pentru jucat pe scend, si anume din Moliere,
Corneille, Racine, Voltaire, Kotzebue etc., efectuate de Al. Beldiman, Daniil Scavinschi, Vasile Pogor, lancu Vdcdrescu, loan Barac etc. Exista un nurndr impundtor
de prelucrdri, apar de asemenea piese originale, cum este Sfatul familiei, de N. Dimachi. in acest fel se pregdtesc Incet bazele pentru organizarea unui teatru pe o treaptd
superioard, In epoca urmdtoare.
De asemenea, exista In epoca luminilor Incercdri de Tnfiintare a presei Tnainte

de aparitia in 1829 a periodicelor lui Heliade Rddulescu si Asachi: Curierul romdnesc" si Albina romdneascd". in 1790 apdruse la Iasi scurtd vreme un Courier de
Moldavie", din Indemnul lui Potemkin, tinInd la curent opinia publica intelectuald
in special cu relatdri despre revolutia francezd. Interesant este faptul cd la sfIrsitul
secolului al XVIII-lea, In mai multe rinduri (1789, 1793, 1794), s-a Incercat In Transilvania scoaterea unei gazete de cdtre societti literare si stiintifice locale, din care
fceau parte Intre altii loan Molnar Pivariu, Radu Tempea, Vasile Aaron, precum si
lendchitd Vdcdrescu. Fard ndoial, conditiile istorice date erau nefavorabile pentru
o asemenea Intreprindere si asa se explicd si faptul c nici proiectele urratoare
n-au dus la rezultate pozitive, cum este cel de publicare In 1795 a unui periodic cu
titlul Vestiri filosofesti si moralicesti" sau cel anuntat de Alexe Lazaru In 1814 la
sfIrsitul cdrtii Tntrmpleirile razboiului frantujilor i care ar fi trebuit s poarte titlul
Novele". De asemenea, Zaharia Carcalechi intentiona In 1817 sd scoatd la Buda
o Gazetd romaneascd", fdr. Insd sd reuseascd. Aceast efervescentd In legdturd cu

nevoia periodicelor era In nota timpului. Secolul luminilor accentuase aparitia presei In aproape toate tdrile. in Polonia, dup modelul periodicului englez The Spectator", apruse cu regularitate timp de doudzeci de ani (1765-1784) un Monitor",
In redactia scriitorilor lg. Krasicki, Fr. Bohomoloc si a altora, fiind apoi urmat de
3

C. 4

www.dacoromanica.ro

33

15.0,44,-.:3;a7Z-lien2K

gX, -1:UTErivt T
alte periodice. In diferite orase: Gazeta warszawska" (1774
1871), Gazeta Korespondenta
warszawskiego
zagranicznego" (1792 1831),

414440
.

Gazeta krakowska" (1796 1894), Pamietnik

"-

lwowski" (1816-1819) etc. Ion Budai Deleanu

era la curent la Liov cu presa Europei Centrale si
de aceea probabil se endeste In 1817 la o publicatie periodicd romneascd, pe care avea s-o scoatd
In 1820 la Cernduti Teodor Racoce, sub numele
Chrestomaticul romdnesc", cu un continut variat
si instructiv. Asadar, publicaiile lui Heliade Rddu-

41E1114/1. ft,E gc+o-

pi,

4itorropig,

aArrE

Arinc

---waswri &thug..
,

lescu

itirr +Till.

Organizarea scolii cu limba de predare nationald este o actiune de asemenea generatd de se-

04it- .1104r1.14161 AL4154VS e tlt A

4K0.11,, II. K. Tsamsvs: 4 Mr

44 Al r444411.

o....

:-

11 2 1.%

11. I

cii a4.44

vinlper w

fli;r0e

849.1. Tynota, Kpssn EStcouval.

40

Illit`c*0"0030"1-iiPaNcec".'
TEODOR RACOCE,

Chrestomoticul romfnesc,
Cernduti, 1820 (bale de

titlu)

FAMA LIPSCHII"

Leipzig, 1827, nr. 7 (foaie de titlu)

'

Att.
Vss, fit

%It Ifillek

}..N

n E.H r:p .8
hypes.% Ans .

I,

AA.

ffecatapie, (Ay-

el

T..

W.

Alapt Irlerial a- soissAsp1 alo a.

ab pwccia

oplak 2..0.; AA It.-

.11..aribpani. mar al, a must <Vim... r,paa as. meo,aim 11,.... AnErpmintna.b ape**, :up aata
aaaraopati, +ib...1 lib MAO, A..;
'111 AA1.4.Si ssovisaeaap ...tap, lab 1 liksimi blasalrovi new .7 a:raap:141. Xageor ass', h Apo.; peaci Rs aait VS Al &Up) An
none ranceag
Asp 14 Tara ama In
104 aorefituning
swam goon.

Maio wai onaea.

aniaiAlli. ca .abaseans.

II..

colul luminilor. in 1772, papa Clement al XIV-lea

desfiirrtd ordinul iezuitiilor, care dominase In tdrile
catolice scoala, cu principii scolastice, Cu educatie
misticd si cu limba de predare latin. Dupd aceea
a luat nastere progresiv o noud scoald, cu caracter
laic, cu noi obiecte de studiu, ca geografia, istoria, matematica etc. Se studiazd In limba nationald
si se alatuiesc peste tot gramatici si manuale ale
limbilor nationale. O luptd acerba pentru impunerea limbii nationale s-a purtat In Cehia, unde
limba oficiald fusese decretatd In 1781 limba germana In locul latinei si unde iau apdrarea limbii
cehe un Karel Hynek Thm (1716-1816), un Jan
Hanke z Hankenitejna (1751-1806), un Jan Rulfk
(1744-1812) etc. Romdnii din Transilvania obtinuserd, prin Inochentie Micu, din 1738 dreptul la o
scoald (seminar), care a fost deschisd de-abia In
1754, la Blaj, pe IMO' mdndstire. in 1774 MariaTereza Infiinteazd la Viena Colegiul Stinta Barbara,
unde pot studia tinerii romni. Desigur, scolile
erau de tip teologic, iar pTnd la cele de culturd laica
mai era Inca' drum de fcut, dar In asemenea
se putea acumula o Invdtdturd solida i se putea
'invala bine limba latin, ceea ce se observa la luministii transilvdneni. Contactu I cu Roma le-a Idrgit
celor mai multi orizontul. in Principate, organizarea colii In spirit nou n-a fost mult ma'

grdbitd. E interesant de observat cd Academia

Domneascd din Iasi, Infiintatd in 1714, dupd
1765 acordd mai multa atentie matematicilor, fi-

aa N oto ti

Ka. ,
*p

1 167.

Ak..1

AII1CKII

A A 14:

N.

si Asachi sInt precedate de o lungd strd-

duintd de a pune pe picioare opresa romneascd, strdduintd care nu a rdmas frd ecou.

as iba

4. +1. A4 =al ateosuano Nib

mama ab

Aa ail,balmAialvi canal

zicii, filozofiei. Din 1814, timp de cinci ani, Asa-

chi predd ad un curs de matematici In limba

MOOD. a- no /Ala MOEN ps

..roR la,bfa. MICOMIN A 201 (aiet a a....

tarrae4aep, siana aim Pisimamb

110.49,11 A.A. 1/pp:rp.A) alwanA 1
Asub.gibiba 'S ". ..1" .14. Aial r,... sp;.',
vas kalm.isi
h I AM! 144.1. a (p.m:a. .4 .14

www.dacoromanica.ro

romana (In primul an I-a predat In limba franeezd) si In 1818 scoate prima serie de
ingineri romdni. Asachi va reorganiza mai tIrziu (1820) si Seminarul de la Socola,
Infiintat de Veniamin Costache In 1803, si anume prin aducere de dascali din Transilvania, cu serioasd pregatire laica, ca Vasile Popp, Vasile Bob Fabian si

in scoala

domneasca din Tara Romaneascd, multd vreme limbile de predare au fost straine,
Tntre ele, alaturi de greacd, s-au predat Insa latina, franceza, italiana, ceea ce a fost
de folos pentru tineretul studios. Predarea In limba romana a fost introdusa, cu aprobarea domnitorului Gheorghe Caragea, de Gheorghe Lazar, care este autorizat sa

predea aritmetica, geografia istoriceascd pe harte" si apoi geometria teoretica

si geodozia practica". Spiritul laic si stiintific al noii scoli este evident si Lazar a condus-o din 1818 pInd catre sfIrsitul vietii, fiind dusa mai departe de elevii si colaboratorii sal Ion Heliade Radulescu, Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca etc. $coala a
devenit astfel un factor de serioasd sustinere a culturii nationale, avInd noi perspec-

tive de dezvoltare.
In fond, germenii unei noi perioade de culturd si literatura se ivesc In perioada
precedenta. Din acest punct de vedere, de cele mai multe ori nu existd limite precise, de linie dreapta, Intre perioade, ci zone de Intrepatrundere. Astfel, anul 1780,
tind apare lucrarea lui Micu si $incai Elemento linguae claco-romanae sive valachicae,
este un punct de sprijin pentru determinarea Triceputului unei epoci luministe romd-

nesti, marcInd o schimbare radicala de spirit stiintific, dar aceasta data 'storied nu
este stavil pentru elementele de culturd si de literatura veche, care se mai prelungesc si dupa aceea. La fel, sfirsitul acestei epoci de caracter luminist atinge cu unele
din aspectele sale momentele Curierului romdnesc" si Albinei romdnesti", care
la andul lor Tsi au absorbtii mai vechi de condensare culturald si literara, pentru
crearea bazelor unor viziuni noi si a unei alte vigori stiintifice si artistice. Este vorba
deci si aci de o zond de IntrepOtrundere. Anul care poate marca un stIlp de granitO,
sau mai exact un punct de reper, este In fond 1829, cInd apar Curierul romdnesc"
si Albina romaneasca", cu rol ata de important In ceea ce va urma, ca data rotunda fiind acceptat de obicei anul 1830, cInd In Curierul romanesc" apar primele
poezii ale lui Vasile Grim/a.
Literar vorbind, curentul luminist preia principiile clasicilor si genurile lor de
creatie. De aceea multe dintre I iteraturi descoperd sau redescoperd pe clasicii francezi ski cultiva anacronic In continuare. Pe ITV speciile clasice se nasc altele noi,
cum este pamfletul, care devine din ce In ce mai violent. Se cultivd teatrul si se dezvolta drama. Istoriografia veche este Inlocuita cu opere istorice de documentatie
moderna'. Cine nu se poate ridica la acest nivel ramIne la simple cronici scrise naiv
si cu talent (Dionisie Eclesiarhul, loan Dobrescu) sau Ingaimate (Naum RTmniceanu).
In general judeend lucrurile, luminismului romdnesc nu-i lipseste nimic din
esenta curentului in sine, de raspIndire europeand. El reprezinta o treapta mult mai
Inaltd de culturd si literaturd cleat epoca anterioard. Dei clasicismul literar al timpului nu s-a constituit masiv, totusi Tiganiada lui Budai Deleanu este de cel mai Inalt
nivel literar al vremii, iar celelalte realizan i formeaza o atmosferd si o baf literard
de luat In seama. De pe acest fundament epoca urrndtoare va porni la cuceri rea altor
culmi In stiinta si creatie.

35

www.dacoromanica.ro

$COALA ARDELEANA

$coala ardeleand Intruchipeazd o manifestare tipic luministd. Samuil Micu,

Gheorghe Sincai, Petru Maior sInt prin excelentd oameni de stiintd, filologi si istorici,
mult superiori a ceea cc produsese In general epoca feudald. Elementa linguae dacoromanae sive valachicae (1780), cu oricite scaderi, este totusi Intiia lucrare cu adevdrat stiintificd asupra limbii romdne, introduend problema Tn sine In circuit european. A fost semnalul unui sir Intreg de preocupdri si de lucrdri gramaticale In Transilvania i In Principate. Desigur, Tncrezdtori In atotputernicia raiunii omenesti,
autorii au Incercat s impund reguli construite rational, de multe ori eronate, ceea
ce nu este Insa mai putin, ca metodd, un semn al luminismului. in domeniul istoric,
Hronica romanilor a lui $incai
Istoria pentru Inceputul romnilor In Dachia a lui Maior
i

constituie pragul nou al istoriografiei moderne. Cei trei protagonisti nu sTnt lipIn operele lor romdnesti, nici de talent literar. CuvIntul se iveste adeseori sub
condeiul lor In stare virgind, popular, naiv si poetic Tn acelasi timp:
Vara umbla prin empuri, prin pduri, unde stia cd sInt adunati pruncii a paste
vitele, i vdzTndu-i Ti striga la dTnsul, carii cunoscIndu-I, Tndatd alerga toti acolo, si
elli Tntreba de cele ce au Invdtat si de nou Ti mai invdta si-i lumina, avTnd osebit

dulceat de a bdilui cu pruncii..." (P. Maior).

Dar figura literard cea mai de seamd a momentului rmTne Ion Budai Deleanu.
Tganiada rivalizeaza cu once poema eroicomica din literatura universald, ca structurd, arta si conceptie generara. Pe deasupra, Ion Budai Deleanu este un mare savant
luminist, cu o viziune limpede asupra problemelor de istorie si de limbd romdneascd.
El este, de fapt, Mcununarea cea mai de seamd a spiritului romnesc In epoca luminilor. Ideile si arta lui sInt surprinzdtoare prin noutate si prin originalitate.

Ardturi de cele patru mari figuri pot fi tinduiti, prin calitatea operei lor literare, Vasile Aaron si mai ales loan Barac. Traducerile lor, Mesiada lui Klopstock sau
Istoria lui Sofronim si a Haritei cei frumoase, de Florian, efectuate de Aaron, precum
si lstorie despre Arghir ce/ frumos si despre Elena cea frumoascl, de Gergey Albert,
datorit lui Barac, sInt, de fapt, transmutatii literare de adevdrat expresie poetica.
Elena lui Barac este o portretizare facuta cu arta, In ritmul versului popular:
Cind Tricetiqor se duce,

36

Par in aur ti straluce

5i pe spate 1i-I undeafd,

www.dacoromanica.ro

Din soare facinduli raza,

Care la Male bate,

Netezit In jos pe spate...

Lui Barac i se datoreaza, In fond, difuzarea unor motive sau car-0 populare de
largd circulatie, precum Tilu Buhoglina, Halima, Eurial i LucreVa, romanul umanistului Enea Silvio Piccolomini cu rdspTridire europeand. Cei doi, fiind si oameni de cultur literard solid, meritd sa stea 17ngd marile figuri ale $colii ardelene.

SAMUIL MICU
Samuil Micu a fost un neobosit cdutator de drumuri noi, Tnzestrat Cu alese
calitati cdrturaresti, pe care le-a pus cu generozitate, la hotarul dintre societatea
feudald si cea burghezd, In slujba poporului sau. A trait Intr-o epoca de pionierat
cultural, In care cei ciiva Tnvdtati de prestigiu din Transilvania erau sol icita;i s satisfaca cerintele intelectualitatii 7n lupta pe care o purta Impotriva rnduielilor feudale.
Asa se explica diversitatea preocupdrilor sale, motiv pentru care N. lorga II numeste

Tricepator al eruditiei romdnesti din Ardeal" si cel dintTi care a Invalat si pentru

altii".
Samuil Micu s-a nascut In 1754 la Sad, lIngd Sibiu, In imediata apropiere a Trii
Romdnesti. Neamul din care-si trgea obIrsia nu avea nimic comun cu ilustra ascendentd Movileascd" sau Basarabeasca" la care se referd el stdruitor In scrierile sale.
Familia lui a fost innobilatd abia de Inochentie Micu. Un Oprea Micul ot Sad", taran,
bunicul sdu dinspre tata, cumpra In 1712 de la doi caldtori ardeleni o carte tipdrit

de Antim lvireanu. Fiul lui Oprea Micul, protopopul Stoia din Sad, este tatal istoricului nostru, numit din aceastd pricina In mai multe documente Samuil Clain alias
Stoia. Membrii familiei Micu, cel putin o parte dintre ei, sTrit acceptati, prin grija
lui Inochentie Micu, In rTridul nobililor. Tatd1 lu Samuil se pare cd nici nu fusese
Tnnobilat, fiindcd In 1745 se iscalea simplu: protopop Stoia". In ciuda greutatilor
de care aveau s se loveascd descendentii neamului Micu, unii dintre ei izbutesc s
pdtrund In rIndul tagmei functiondresti sou ajung, ca Efrem Clain, sd facd pictura
la Viena si Buda.
Familia dinspre mama, cu toate c numara, la rindul ei, intelectuali, era de conditie mai modesta. Bunicul lui Micu, Maniu Neagoe, chiar dacd detinea functia de
protopop, platea dare aldturi de ceilalti locuitori. In documentele vremii gsim
amintiti ca membri ai acestei familii pe loan Neagoe, clascal la scolile latinesti din
Blaj,

si pe un poste meter".

Despre copilaria lui Samuil Micu stim foarte putine lucruri i nici acestea nu
sint sigure. Era fiul cel mai mic al protopopului Stoia si nepotul lui lnochentie, fapt
hotdritor pentru cariera lui. Scrisul si cititul le-a Trivalat, probabil, la casa pdrinteascd,

unde cartea se bucura de pretuire. Studiile sistematice avea sd le Inceapd la Blaj.

Micu a frecventat aici, dupd spusele lui 5incai, cursurile inferioare In limba romnd,
la scoala de obste". Clasele de gramaticd si umanioarele" le-a fdcut la scolile latinesti, primele cu dascal latinesc mirean, iar umanioarele" cu cei dintTi profesorical ugari.

37

www.dacoromanica.ro

Blajul din vremea eind era Micu scolar traia momentele unor eroice Inceputuri. $colile care se Infiripaserd In 1754, dupd ani de staruinte si sacrificii, grupaser
In jurul lor pe cei dintIi carturari, care 'in curind aveau sd le dea o noud orientare.
A Tnvdtat cu acestia limba si literatura latina, a citit cu sIrguinta In biblioteca calu-

garilor si a seminarului vechile opere istorice.

Calugdrit de nevoie, Tndura regimul sever al mandstirii. in 1764 era tot la Blaj
si mai tot bolnav am fost noteazd el In istoria, lucrurile si triarripicIrile romclnilor,
t. IV , at nici la scoald nu era sd md mai dea, temIndu-se c voi muri pentru adesele
Imbol ndviri. insa In anul 1766 ne-au trimis la Viena, la scoald, unde sase ani at am fost

acolo pInd am ispravit filozofia si teologhia am mIncat carne si nici macar o data dt
de putin n-am fost bolnav".
La Viena audiazd filozofia si teologia, la Institutul pazmanian, obtinInd rezultate foarte bune. Cu toate c scoala In care se gasea era un focar religios, a Tnvdtat
acolo si fizica, fizica experimentaba, mecanicd, aritmeticd si limba germand. Spirit
yiu, Micu trece dincolo de portile seminarului, se intereseaza de cursurile de istorie
de la Universitate, citeste cartile de circula-tie ale timpului, traduce Inca din anul
1768 din literatura patristicd. La Viena i se lrgeste considerabil orizontul cultural,
stabileste noi contacte cu vechea cultur romaneascd prin legaturile cu unii descendenti din neamul boierului Balaceanu, citeste Descrierea Moldovei. Din prima epoca
vieneza dateazd si preocupdrile sale istorice, Inclinate spre cercetarea originilor
poporului roman.
Revenit In 1772 la Blaj, inaugureazd, alaturi de colegul su de studii Stefan Pop,
clasa de filozofie a gimnaziului, el fiind profesor de eticd si aritmeticd. Blajul Il re-tine
prea putin, deoarece In anul urmator Insoteste pe episcopul Grigore Maior in capitala imperiului, unde acesta era chemat sd discute reducerea sdrbdtorilor. Dupa
aceea Micu se Tritoarce acasd, consacrindu-se studiilor de istorie si de limba, al
cdror prim rezultat a fost Incheierea lucrdrii istorice Brevis notitia. MergInd din

nou la Viena In 1777, rmne mai multi ani acolo, lucrind In cadrul Colegiului
Sfinta Barbara si tipdrindu-si, cu litere latine, primele sale lucran. Din aceastd epocd
dateaza si traducerile din literatura filozofica wolffiand, contactul cu ideile galicane.

In martie 1783 se Intoarce In Transilvania, consacrindu-se studiilor, traducerilor,

luptelor politice legate de Supplex, el fiind unul din redactorii acestuia. Dupd 1791,
vendu-si nruite sperantele pe care le pusese In actiunea politicd-constitutionald,
Micu se orienteazd tot mai mult spre activitatea de luminare a poporului. Calugar
Impotriva vrerilor sale, este silit s rdmInd In mndstire. Este Impovdrat de puzderia
de traducen i teologice pe care trebuia sa le faca In spiritul orientdrii antirationaliste,
care devenise tot mai apasdtoare In Intreaga monarhie. Face drumuri dese la Sibiu,
stabilind legd-turi cu cercurile intelectuale de acolo, din andul cdrora s-a nascut
proiectul Societatii filosofesti, care urma

tipareascd o parte din scrieri. Dar planu-

rile prind greu viata Intr-un mediu dominat tot mai mult de reactiune, si cele mai
multe se destrama. Dupd lungi stdruinte este numit In 1804 cenzor al cdrtilor romanesti la Buda, dar n-are norocul sd trdiasca dedt pina In 1806, dnd se stinge vegheat

de prietenul si colegul sdu $incai.

Samuil Micu e cel dintIi istoric roman din Transilvania. Prin prodigioasa sa
activitate, el s-a impus opiniei stiintifice din tard si de peste hotare, cIstiend pretuirea specialistilor. A fost un istoric In sensul modern al notiunii, creatia sa depasind stadiul cronicaresc al istoriografiei. Activitatea lui se desfasoard In doud directii.
39

Face, In primul rInd, opera de informare a opiniei stiintifice strdine, Incerdnd sd

www.dacoromanica.ro

difuzeze, In lucrari scrise In limba latina, ideologia na-tionala si sociald, care milita
pentru emanciparea poporului oprimat. In aceastd actiune se Incadreazd Brevis historica notitia originis et progressu nationis Daco-Romanae seu ut quidem barbaro vocabulo appellant valachorum, ab initio usque ad secolum XVIII. Authore Samuele Klein
de Sad (1778).

0 serie de lucrari scrise In limba romana se adreseaza poporului cu intenIia

de a-I lumina si de a-i cultiva mIndria nationald. Amintim Istoria romnilor cu ntrebOn

i r6ispunsuri (1791), redactatd In vremeaSupplex-ului, cu scopul vadit de a pregdti

spiritele In sensul luptelor politice In curs de desfasurare. Dupd cItiva ani, In 1796,
alcatuieste Scurtd cunoOntei a istoriei romanilor, o expunere sintetica a materialului
istoric cuprins In Brevis notitia. Ca participant la framIntdrile politice, Intoemeste
o largd argumentare istoricd Tndreptata Impotriva notelor critice" ale lui I, C. Eder,
facute pe marginea Supp/ex-ului.
Ultima mare lucrare istorica, Istoria, lucrurile si rntimplerile romnilor, concepun pe un plan vast, Imbratiseaza
In patru tomuri
viata socientii de pe
actualul teritoriu al Romaniei. in primul volum trateazd formarealimbiisi a poporului roman, ducInd expunerea istoriei Transilvaniei pInd In epoca sa. in al doilea,
intitulat Istoria Tarli Romne0, merge cu expunerea faptelor pInd la anul 1724, iar
In al treilea, Istoria domnilor Toril Moldovei, se opreste la 1795. Tomul ultim, Istoria
bisericeascei a episcopiei romnesti din Ardeal, este o prezentare a vietii bisericii romanesti IncepInd din secolul al IV-lea, dar si o pagina de istorie contemporana, In care

elementul memorialistic precumpaneste.

In vasta sa opera 'storied, Micu
plecInd de la cronicari si de la Dimitrie Cantem i r, dar, evident, si de la cultura uman ist si de la istoriografiasecolului al XVIII-lea

a Incercat sa desluseasca originea poporului roman si a limbii sale. Meritorie este

incercarea de a trata istoria poporului roman de pe Intregul teritoriu al trii: Erafar-a Indoiala, cel mai frumos plan istoric ce fusese
dup cum observa N. lorga
conceput de vreun roman pIna atunci". Micu se Incadreaza organic in cultura romaneascd prin ideile romanitatii si continuitatii. Afirma' si el, asemenea lui Cantemir,

originea pur latina, prin nimicirea elementului dac de cdtre cuceritorii romani.
Procesul de etnogenezd prezentat cuprinde evidente exageran i pe linia purismului,
dar si idei sanatoase, cum este continuitatea, idei fundamentate stiin/ific In zilele
noastre de istoriografia marxista. GIndirea lui nu se reduce Tnsa la sustinerea lati-

nitatii" si continuitatii", ci, In noile conditii de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea,

fructifica ideile preluate de la cronicari si de la Cantemir, deoarece ele sprijineau
lupta pentru egala Indreptatire a poporului roman din Transilvania cu celelalte
Micu merge si mai departe: facInd o asprd critica feudalismului, condamnd
iobgia de pe pozitiile luminismului, militeaza pentru ridicarea taranimii prin mijloacele culturii. Asemeni luministilor, este generos, vrea sa asigure fericirea poporului insusi. El n-are Incredere In rasculatii lui Horia, respinend revolu-tia ca mijloc
de rezolvare a problemelor sociale. Dimpotriva, si pentru el, reformele pornite
din iniIiativa monarhului luminat" erau chemate sa Indrepte nenorocitele
stari existente.
Preocupat deopotrivd de istoria poporului roman In Intregul lui, face o aspra
critica' a strilor politice si sociale din Tara Romaneasca si Moldova. El deplInge
starea de dependentd fatd de turci a celor doudIdri si separatismul politic care le-a
micsorat capacitatea de aparare, favoriend amestecul turcilor:

www.dacoromanica.ro

39

Mai bine ar fi fost sd nu sdfi desprlit In cloud domnii, ci si Tara Romdneascd

si Moldova supt un stpInitoriu sd fi fost, c asa puterea le-ar fi fost mai tare si nici
turcii, nici alte neamuri nu i-ar fi biruit, dar despdrtiti s strica unii pre altii, muntenu s scula asupra moldovenilor, moldovenii asupra muntenilor. Inca' si pe turci
cherna unii asupra altora, pInd ce s-au pus cu totul supt jugu turcilor.
Micu critica cu asprime si Intocmirile bisericesti si mai cu seamd mdndstirile:

Veniturile mdndstirilor le mnincd arhimandritii, carii nici Invaldtura si nici

rIvnd nu au. Mai bine ar fi din veniturile arhimandricesti dintru uneleIncai a face
scoale In care si stiintele folosoficesti si teologhicesti sd se Invele, cdrti In limba romdneascd s s faca'".

Concluzia lui Micu e necrutdtoare:

lard acum aceste venituri, cu care fericirea tdrii si a norodului s-ar putea agonisi, le mnTricd niste mojici si niste prosti, carii nici nu cunosc, nici nu pot, dar
nici nu vreau sd lucreze ceva pentru fericirea neamului. Ba Inca de aud ca cineva
este putincios si II-Iva-tat a face ce le sTrit pentru binele de obste TI pustiesc si umbla
strice, temIndu-se ca nu sd deschizd ochii norodului si sa scoat pe trIntori din
cosnitd" (Scurtcl cunostintei a istoriei romnilor).
Dacd aspectele Tntunecate din trecutul
romdne nu au scdpat criticilor
lui, nu e mai putin adevdrat c faptele de searnd din vremea lui Stefan cel Mare sau

Mihai Viteazul s-au Tnvrednicit de calde aprecien.

Lucrdrile de istorie ale lui Micu prezinfd un deosebit interes si prin orientarea
lor metodologicd. inzestrat cu darul povestirii, cu un deosebit simt istoric, el a stiut
sd ridice scrisul istoric pe o treaptd superioard cronicii. PunInd la contributie izvoare
narative de provenierytd umanistd, cronici romdnesti, documente din arhive, izvoare
arheologice i amintirile personale, a reusit sa' Inchege un text mai colorat si sd
se afirme In primul rInd ca istoric. Micu este preocupat de autenticitatea izvorului
pus la contributie, de exactitate. Tendinta de a depdsi expunerea anal isticd este evidentd. Din nefericire Incercarea nu e Tntotdeauna Incununatd de succes, cu toate
c unele capitole de sintezd, Indeosebi din Scurt cunostin0 a istoriei romnilor, reprezintd un real progres fat de istoriografia medievald. Micu dd o expunere pe cdrti"
si paragrafe, luIndu-si ca model Hronicul lui Cantemir, de care se apropie mult isto-

ria, lucrurile si IntImplrile romdnilor.

Comparind literatura istoricd a lui Micu cu operele luministe, constatdm apropieri, dar si deosebiri, explicabile prin stadiul In care se gasea atunci istoriografia
romdnd. Este preocupat de societate, de problemele politice contemporane, face
ici-colo consideratii despre decdderea culturii si a neamului romdnesc, trdsturi
caracteristice si pentru
scriitori luministi.
O durerel Slugd si rob, prost si neTrivalat, sdrac si lipsit si dintru aceastd socoteald sd-si deschiza ochii
si mdcar putintel ca printru-o crepdturd sd zdreascd
statul sdu. Si, privind la cei de demult ai neamului sau pdrinti, sd nu facd de ocard
mdrirea acelora, care era oameni Invdtati, oameni vitezi, oamenii carii sus cduta,
nu sa rasa prosti robi".
Exist in opera lui Micu elemente care indicd traditia umanistd manifestatd prin
Inclinarea spre o ampld erudi/ie, ceea ce vddeste genul de istorie savantd, si nu luministd. Totusi, elementele noi
ca preocuparea pentru problemele epocii, Indemnul

40

la luminarea maselor, critica institutiilor feudale, conceptia laicd precumpdnitoare

i mai ales caracterul militant al operei sale
Il fac sd fie mai aproape de viitor.

www.dacoromanica.ro

4"4.4/01

ca emt. I.

iM.

1`...3

VLEMENTA
Ca ideologie, scrierile sale poart amprenta filozofiei luminilor, In timp ce forma
este Inca partial tributara literaturii istorice medievale.
Aldturi de activitatea istorica, Micu
s-a

remarcat

ca un filolog

de

valoare,

de granitele Transilvaniei. Opera sa pe acest tarim trebuie

socotit atit din punctul de vedere al ideilor despre limbd si ortografie, folosite ca
arme de lupt, cit si din acela al influentei

LINGWE

DACO-ROMAN/E,
SINE
VALACHIC/E.
COMPOSITA

renumele su trecind

pe care au avut-o principiile sale in dezvoltarea limbii literare.

Pentru a argumenta originea latina a
limbii romane, Micu elaboreaz un sistem
ortografic etimologist latinizant. El este
primul nvat roman care tipreste o carte
cu litere latine (Carte de rogacioni, Viena,
1779), important i pentru faptul cd se
publica aici Mina expunere succintd a sis-

/06

SAMUELE kLEIN DE SZAD,

ORD.S.P.As11,11 M. INCOLLEGIO (MAO
Jul-us CATHOLICORUM ViNDOROIAY
AU S. BARisARAM EPHEMLAW

.1.0cUPLkTATA VRO, FT IN HUM>,

ORDINP4 REDALTA

GEOKG10 GARRIFLE S INK A I

EJIJSUFA4 oftt)itilq , AA. U. PHIL.
El S. TH. H..,.

/:11/6U

temului ortografic etimologist, reluat dupd

un an in Dementa linguae daco-romanae

V INDOBON
jostrui Not, ixb Ku

sive valachicae si in introducerea la Acatistul

(Sibiu, 1801). Folosind literele latine In

scrierea limbii romane, Micu a incercat

dezraclacineze parerea unor Tr-Iva-0-0 strdini dupa care limba noastrd nu putea fi
scris cleat cu litere chirilice. Gramatica
lui Micu este cea dintii gramatic tiparita
a limbii romne, tiprire efectuatd la cererea elevilor de la Colegiul Sfinta Barbara.
Cartea se adreseazd insd si celor care fac

z ebc E.

NI:DCC.LXXX.

110,,
SAMUIL MICU,

Elemento linguae daca-romance sive vela-

chicae, Viena, 1780 (foaie de titlu)

comer t sau vor face comer t cu trile locuite

de romani, o dovada mai mult despre interesul protagonistilor $colii ardelene pentru

dezvoltarea noilor relatii economice pe actualul teritoriu al trii. Ea are patru

par-0: Ortografia", Etimologia", Sintaxa", Formarea cuvintelor" si un mic vocabular roman-latin, alaturi de citeva dialoguri. Strdaniile lui Micu sint orientate spre
dovedirea provenientei cuvintelor romanesti direct din latina clasica. Cu acest prilej, Micu a descoperit principalele legi de evolutie foneticd ale I imbi i romane. Regulile pe care le stabileste urmdreau sd justifice sistemul ortografic etimologic. Scri ind
insd etimologic, el n-a Inteles sd schimbe si pronuntarea limbii romane, ci numai
s dovedeascd, prin forma scris, originea latind a cuvintelor, structura gramaticald
latin a limbii noastre. Dar aldturi de multe constatdri judicioase, Micu incearca sa
demonstreze perpetuarea tuturor categoriilor gramaticale din latina clasicd in limba
romand, inclusiv a unui ablativ.
Gramatica lui Micu are meritul de a fi pus In lumin pentru opinia stiintificd
straind caracterul latin al limbii poporului su. Fr. Diez, end stabileste locul limbii
romane in familia celorlalte limbi romanice, porneste de la Elementa lui Micu. Tot-

www.dacoromanica.ro

41

odat, gramatica s-a bucurat la noi In Tara de o influent mare, asa IncIt toate manua-

lele de gramatica de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si unele din secolul al XIX-lea

au plecat de la ea, dezvoltInd exagerrile latiniste.
Micu si-a Triscris numele si In istoria lexicografiei noastre. El este cel dintli
lexicograf, deoarece Lexiconul de la Buda (1825) a fost initiat de Micu si este Fn mare
mAsurd opera lu.
Sd scriu aceastd carte
noteaz el in 9 aprilie 1805
m-a Tridemnat dragostea pentru cultura si stiinta neamului meu, Am scris-o pentru a face cinste Intregului
neam, ca s aibe si el un dictionar de care nici o natie nu e lipsitd, dedt a noastr

si cea tigneasa Ce am putut am fcut, mai mult nu pot face".

AdresTridu-se Ins poporului, avea nevoie de o limba pe Intelesul lui. De aceea
n-a aplicat teoria lui latinizant cleat In cele cloud' lucrdri tipdrite si Intr-o copie a Letopisetului lui N. Costin, in care grafia latind alterneaz cu cea chirilicd. Tot In acelasi
an In care Incerca aplicarea ideilor sale etimologizante, ptruns de ideile luministe,

face cIteva observatii pline de interes despre limba literard

Fiincicd pentru aceea vorbim ca altii s ne Inteleagd, nu s cade s amestecam cuvinte strdine In vorba romneascd, adecd nemteste sau ungureste, sau gre-

ceste sau turceste sau dintr-alte limbi si mai ales Ond vorbim cu cei mai prosti".
AceIasi efort spre claritate se observ In Propovedaniile din 1784, care, dup
propriile lui cuvinte, trebuiau scrise fdr mdiestrie ritoriceasca", pentru a fi Tritelese de popor. Consideratii de stil asemanatoare 71 cluzesc pe Micu si In opera de

traducere a Bibliei, cInd afirmd c.d. toatd... de unul cu asemenea stil si asezare a
graiului s s talmaceascd".
Desi activitatea lui Micu s-a concentrat In jurul cercetdrilor de istorie si filologie, nu este mai putin adevdrat c a lsat in urma lui pagini care si astazi pot
stTrni interes din punctul de vedere al limbii literare. Din pcate, unele opere, ca
traducerea fabulelor lui Esop si o talmacire din Marmontel (Belizarie), nu au
ajuns pIn la noi. Au ramas Insd numeroase pagini care pot s dea o idee despre
scriitoricesti pe care, ail Indoiald, le avea.
Istoricii lterari au relevat, cu exemple, traducerile sale izbutite, strdania de
a unifica stilul si de a Trnbrdca graiul In expresii tipic romanesti, grija unei continue
rotunjiri a frazei, atentia special pentru topic si exprimare. Manuscrisele sale
poart urmele acestor eforturi Tridelungate. O pagina din Micu ne indica un autor
preocupat de valoarea cuvIntului scris. Confirmarea acestei nzuinte o avem si In
faptul cd aceeasi opera are doud sau trei variante.
Traducerile sale marturisesc si un remarcabil talent de povestitor. AtIt traducerile, cIt i predicile cuprind adeseori povestiri cu caracter profan, InvesmIntate
Intr-o forma literard. 0 data se opreste, In Propovedanii, la moartea lui Brincoveanu,
alteori intercaleazd In cuprinsul Predicilor un fragment din Varlaam i loasaf sau

o alt povestire pe care o citise cIndva :

CI era un Imparat carele n-avea fecior i foarte s supara pentru aceasta.
intr-aceia au ndscut fiu, dar neste doftori Invtati au zis c de va vedea pruncul
lumina' In doisprezece ani de tot va orbi. Pentru acela Ina cInd au fast de doi-

42

sprezece ani In cas Intunecat l-au crescut tatd1 su, clt nimic nu au vazut, apoi
I-au scos la lumin si au poruncit sd-i arate aur, argint, haine frumoase, cal, bol,
ostasi si podoabe Imparatesti si toate alte lucruri a dirora nume toate IntrebIndu-le
pruncul, and au vrut sd stie numele muierilor, boiariul care-i arta lucrurile din
glurnd au zis ca le chiam draci, care Insal pre oameni. Dup ce toate lucrurile

www.dacoromanica.ro

le-au vazut, au mers la imparatul, carele l-au Intrebat din toate lucrurile cite le-au
vazut care i-au placut. El au raspuns : nimic nu mi-au mai placut cleat dracii, carii

Insala pre oameni, a din cite lucruri am \rant astazi cu a nici unuia dragoste
nu s-au aprins inima mea cum s-au muiat si s-au aprins cu dragostea acelora. Deci
mirindu-se imparatul de cuvintul acela al pruncului au judecat dintru acesta cit de

tiran nasilnic lucru este iubirea muierilor".

Dar poate cele mai izbutite pagini de proza pe care le-a scris Micu sInt cuprinse
In traducerea lstoriei adeveirate a lui Lucian din Samosata, unul din cei mai de seama
reprezentanti ai literaturii grecesti din secolul al II-lea e.n. Tradusa din greceste,

cu ajutorul textului latin, versiunii lui Samuil Micu nu i se pot aduce obiectiuni
sub raportul exactitatii. Dimpotriva, se vede ca, in ciuda reduselor
de expresie pe care le avea limba noastra atunci, el a izbutit s ?riving o parte
din lipsurile ei privind mai ales terminologia. A recurs adeseori la resursele limbii
populare, fapt ce a dat stilului sau vioiciune i prospetime. Cteva fragmente alese
din traducere vor evidentia mai bine frumusetea limbii lui Micu
Purcezind odinioara cu corabia de la stilpii lui lraclion si ajutindu-ne vintul,
am venit in marea cea despre apus. lar pricina nemerniciei mele a fost sTrguinta desarta

pofta lucrurilor noua si pentru ca voiam a sti unde-i sfirsitul marii si ce oameni
lacuiesc pre 'Tr-1ga ea. Drept aceea, pentru aceasta bucate multe cite s'a-mi fie de
ajuns am luat si cincizeci de soti mie asemenea, carii to-ti un end cu mine aveau,

fara de acestea arme si multe am luat

cu mare plata am tomnit un ermuitor
foarte bun si am Intarit corabia ca sa poata suferi valurile cele silnice ale marii. Deci
o zi si o noapte avind vint bun, nu am mers foarte iute, ca Inca se vedea putintel
parnintul. lar a doua zi, and a rasarit soarele, a Inceput Vint mare si valurile au
i

crescut si ceata s-a slobozit si nici vetrila nu am putut stringe. Deci lasindu-se vintul,
ne-a purtat viforul optzeci -Para una zile, iar In ziva a optzecea strdlucind soarele am
vazut nu departe un Fibs sau ostrov, Malt si cu padure, Imprejurul caruia nu erau

valuri grele, ca cea mai mare parte a viforului se asezase" (A fui Ludan Samosateanul a Istoriei ceii adeveirate).
Carturarul roman a realizat si alte descrieri sugestive, care reliefeazd talentul

sau de scriitor.
Traducerea lui Micu este semnificativa i pentru gustul epocii, care se orienta
spre literatura de calatorii, spre deslusirea unor parti necunoscute din lume. Faptul
ca s-a oprit la lucrarea unui scriitor cunoscut prin verva lui satirica pune in lumina
o latura mai putin cunoscuta a operei sale. in lumina aprecierilor lui Engels despre
Lucian din Samosata, considerat Voltaire al antichitatii clasice, traducerea lui Micu
capata o semnificatie deosebita.
Vorbind despre traducerile lui Micu, nu putem ignora Biblia, unul din cele mai
insemnate monumente ale scrisului romanesc de la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
Majoritatea istoricilor literari recunosc cA publicarea Bibliei este o operatie deosebita". Comparind tlmacirea lui Micu cu traducerea Bib/lei de la Bucuresti, ne
dam seama de maiestria cu care a stiut sa transpuna unele parti din Scripturd in limba
noastra. Cunoscind bine limba greaca, a tradus Vechiul Testament dup. Septuaginta

si a confruntat indeaproape textul cu Vulgata, dar si cu alte versiuni romanesti.

O analiza comparativa a primului capitol din Ecleziast este, credem, concludent.
in timp ce Biblia de la Bucuresti zice : Neam merge si neam vine si parnintul in
veac sta", Micu red aceeasi idee astfel : Neam trece si neam vine si parnintul In
veac sta", modalitate sugerata, poate, de traducerea lui P. P. Aaron : Neamul

www.dacoromanica.ro

43

trece si neamul vine, lard pamIntul In veci std". Avea, asadar, si aici a face cu o
continuitate In literatura noastra, Trnprejurare care nu ne Ingaduie sa-I rupem din
cadrul vechii noastre culturi. latsi un fragment din antarea cinteirilor, care ilustreazd

mai bine aptitudinile sale poetice : PInd ce va Inceta zioa si vor pleca umbrele,
Intoarce-te, frtiorul meu, si te aseamana capriorului, sau puiului de cerb in muntii
vailor". Sau : Frdtiorul meu s-a pogorlt In gradina sa la nastrapile mirosului,
pasca In gradini i sa culeagd crini". Exemplele citate dovedesc o adIncd cunoastere
a limbii, Tr-Iva-tan' In mijlocul poporului si mIddiatd de lecturile tipdriturilor bucurestene si rimnicene, de scrisul cronicarilor, al car-or cititor asiduu a fost. De altminteri, Micu a Incercat sa dea in Scurtcl cunostintel un capitol de istorie I iterard : Scriitorii cei din romani". Capitolul ilustreaza Intinsele lui cunostinte literare si dovedeste o calda simpatie pentru opera Tnaintasilor, al cdror continuator se considera.
Dar In activitatea literard a lui Micu, In acceptiunea de atunci a notiunii de literatura, se Incadreazd si scrierile lui istorice.
Crescut la scoala cronicarilor, Micu a scris o istorie care, dupd cum observa
lorga, aduce un element de poezie care lipseste celorlalti [istorici ardeleni]".
Prin aceastd trsatura, scrierile sale istorice Intrunesc pe alocuri
literare,
mai cu searnd atunci cInd lasd amintirile sa curga In voie. Evocd cu talent atmosfera
scolilor din Blaj, oameni si locuri, evenimentele politice si stari le sociale pe care le-a
trait. Din cheva trasaturi creioneazd un personaj, evidentiind ceea ce are el mai
caracteristic. Pe Inochentie Micu TI evocd Intr-unul din cele mai frumoase portrete
Cu un cuvInt, adevdrat episcop si bun parinte, carele mosia si viata si-a pus
pentru norodul sdu si surgunire lungd au rabdat, pre carele l-au prins tot neamul si
astazi TI pringe, iar mai Ortos l-au plins si-I plInge mandstirea Blajului, ca pre el l-au
avut Intemeietoriu si bun pdrinte, si-1 plIng foarte si eu, cel ce scriu acestea".
Se mai cuvine remarcat faptul ca opera lui Micu pledeazd Impotriva prejudecdtii
asa-zisei ostilitati a protagonistilor Scolii ardelene fatd de patrimoniul popular. In
opera lui se afld un bogat si interesant material folcloric, dovedind interes pentru
manifestdrile poporului. Micu, IndreptIndu-si atentia spre dovedirea originii romane,

a recurs si la obiceiurile poporului nostru, Incerdnd un paralelism de multe ori

fortat. Valoarea notelor lui Micu despre viata populard consta In faptul ca ele au des-

chis noi perspective In viata culturald transilvdneana, atrdend atentia urmasilor

asupra importantei si semnificatiei obiceiurilor poporului, IndemnInd la culegerea lor.

Prodigioasa lui activitate a izvorit din dorinta, marturisita In attea rInduri,

de a lumina poporul, de a-I ridica prin mijloacele culturii la o treaptd de civilizatie
mai 'Malta, care sd-I facd apt pentru participarea la viata politica.
Luministul Samuil Micu a contribuit, pe linia rationalismului wolffian, la laicizarea conceptiei despre lume, TrizestrInd cultura noastrd cu traducen i filozofice.
Straduindu-se sd exprime endirea Tnaltd,mai ales si mai pe Triteles si cu cuvinte
mai bune", el a adus o contributie Insemnatd la crearea terminologiei filozofice.
Traducerile si prelucrdrile sale publicate sub titlul Logica (1799) si Legile firei sou
Filosofia cea /ucreitoare (1800) apar la capatul unor Tricercdri remarcabile, dupd ce
redactase din fiecare mai multe versiuni. Dar poate nimic nu caracterizeaza mai bine

pozitia lui Micu ca intentiile educative caracteristice luminismului ce se desprind

din Propovedanii.

44

Micu rdmIne In cultura noastrd ca cel dinti istoric si filolog, cercetatorul de o

viatd al originilor poporului roman, omul care a legat opera culturald careia i s-a
devotat trup si suflet de vechea noastrd literaturd. inceptnd mai ales cu el, cultura

www.dacoromanica.ro

romneascd tinde, pe urmele Costinestilor si ale lui Dimitrie Cantemir, s devind

a acelora care locuiau pe ambele versante ale Carpatilor.
Constient de unitatea culturald a poporului romdn, Micu scrie Intr-un capitol
al Scurtel cunostinte despre literatura rorndnd In Tntregul ei, nesocotind vremelnicul separatism politic. Dar opera lui, Tnceputd Inca In primii ani de studii la Viena,
a Trnbrdtisat un emp mult mai vast de preocupdri. S-a Indeletnicit, cum am vdzut,
pe l'Ingd istorie si filologie, cu traducerea si prelucrarea unor lucrdri wolffiene, care
au contribuit la rdsp?ndirea ideilor dreptului natural In cultura noastrd. De numele
lui sTnt legate si nenumdrate traducen i si prelucrdri din literatura istoricd bisericeascd, din scrierile juridice ale timpului, din Marmontel si din literatura patristicd.
A fost si un om al scolii, pe care a Trizestrat-o cu manuale traduse, a participat
la framTntdrile constitutionale legate de Supplex, fiind un reprezentant remarcabil
al luminismului romdnesc din secolul al XVIII-lea.
BIBLIOGRAFIE

Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin, Viena, 1779; Elemento linguae daca-romanae
sive valachicae composita ab Samuele Klein de Szad.
Locupletata vero, et in hunc ordinem redacta
a Giorgio Gabriele Sincai. . . , Vindobonae, 1780 ; Disertatio canonica de Matrimonio juxta disciplinam
Graecae Orientalis Ecclesioe ab Samuele Klein de Szad. . . , Vindobonae, 1781 ; Disertatio de jejuniis
Graecae Orientalis Ecclesiae conscripto ab Samuele Klein de Szod.
, Viennae, 1782 ; Propovedanie
sau invataturi la Ingropciunea oamen,lor morti. Acum de preotul Samoild Clain de Sad fcute. . . , B aj,
1784 ; Biblia adeca clumnezeiasca scripturd a legii vechi si a ceii noao toate. . . Blaj, 1795 ; Theologhia
moraliceasa . . , vol. I-11, Blab 1796 ; Loghica adecd porteo ceo cuyintatoare a filozofiei, Buda, 1799
Legile firei, ltica ;i politico sau Filosofia ceo lucrdtoare, Partea Tnttia si Partea a doua, Sibiu, 1800; Acathist sau corte cu multe rugatsuni pentru evlavia fiesteqvarui crestin. Acum Intr-acest chip ashezata de

la peirintele Samuil Klain de la Szad, Sibiu, 1801; Istoria, lucrurile si Intimplarile romanilor pre scurt.
Asezata si din multi vechi si noi scriitori culeasd si scrisd de pdrintele Samuil Clain, de Sad
Buda, 1806, Supliment la calendarul de la Buda pe anul 1806 ; Historia daco-romanorum sive vatochorum (=Brevis historic notitia . . .), publican* fragmentar de A. T. Laurian, In Instructiunea publica,
1861, p. 67-118; A lui Lucan Samosateanul a Istoriei ceii adevdrate, trad. de Samuil Micu, text
publicat dupa manuscrisul de la Oradea si precedat de o notO introductiva de N. Lascu, In Cultura crestina", XXII, 1942, nr. 1-6 ; Samuelis Klein Dictionarium valachico-latinum, Galdi Laszlo,
Budapesta, 1944 ; Scurtc1 cunostintel a istoriei romdnilor, introducerea si tngrijirea editiei de C.
Ctmpeanu, Bucuresti, 1963.

I. M. Moldovan, Documente pentru bibliografia lui S. Klain, In Arhiv pentru filologie si istorie", nr. XXXV din 25 mai 1870, nr. XXXVI din 5 iulie 1870, nr. XXXVII din 20 august 1870
I. Bianu, Viata si activitatea lui Maniu Samuel Micul, alias Clain de Sad, Bucuresti, 1876 ; I. Radu, Doi
luceferi riitdcitori : G. 5incai Samuil Nita' Klein, In An. Acad. Rom.", Mem. Sect. lit., seria a
Ill-a, t. II, mem. 3, 1924 ; Z. Riclisanu, Contributii la biografia lui Samuil Micu Klein, In Libertatea",
si P. Molar,
II, 1934; Z. Ficlisanu, Un vechi proces literar. Relatiile lui I. Bob si S. Klein, Gh.
In Mem. Sec. ist.", Acad. Rom., seria a Ill-a, t. XVI, 1935 ; I. Muslea, Samuil Micu Klein si folclo-

rul, In Revista de folclor", I, 1956, nr. 1-2 ; I. Lungu, Gindirea social-poltica ;i filozofica o lui
Samuil Micu, Ir. Din istoria filozofiei In Romdnia, Bucuresti, 1957; N. Mladin, I. \Pad si AI. Moisiu, Samuil
Micu Clain teologul, Sibiu, 1957 ; D. Panaitescu-Perpessicius, Samuil Micu, TriMentiuni de istoriografie
literara i folclor, Bucuresti, 1957 ; D. Macrea, Samuil Micu, In Lingvisti si filologi romani, Bucuresti,
1959 ; Pompiliu Teodor, Despre istoria romanilor cu intrebdri si rdspunsuri a lui Samuil Micu Clain,

www.dacoromanica.ro

45

In Studii", XIII, 1960, nr. 2 ; I. VerbinA, Paternitatea unui text atribuit lui Somuil Micu Clain, in
Steaua", XI, 1960, nr. 3 ; C. CImpeanu, Consideratii bibliografice asupra operelor lui Somuil Clain
privitoare la istoria romdnilor, In Anuarul lnstitutului de istorie din Cluj", IV, 1961 ; Domokos
Samuel, Istmereden adatok S. Micu-Klein, Ch. Sincai s P. Maior mkdsr61 a budai egyetemi
nyomd6n61, In Filologiai Mlany", Budapesta, 1963 ; A. Marino, Iluminiii romdni i problema

cultivcIrii" limbii, In Limba romana", XIII, 1964, nr. 5 si 6.

GHEORGHE
Prin originea sa, Gheorghe $incai fdcea parte din mica nobilime ardeleand a
timpului, pturd sociald caracterizatd prin condi/ii de viat destul de apropiate cu
ale /drdnimii libere. Ascenden/ii sdi pe linie paternd apartineau unei familii de boieri,
localitatea lor de bastind fiind comuna $inca din actualul jude/ Brasov. Istoricul
credea la un moment dat cd familia sa ar fi din Moldova : familia mea Inca este moldoveand si numele cel adevdrat Imi este Per s de Sinca" (Cronica, manuscrisul de la
Cluj, anul 1566). in amintita localitate din Tara Oltului, ai sdi detinuserd, dupd
cum ne spune $incai insusi, o proprietate agrard destul de Intinsd. Pe acest domeniu
avea sd fie intemeiat al doilea sat, Sinca Noud, dupd cum am dovedit pe larg In fa/a
celor doud stdri si ordine [dietal ale Transilvaniei In 1792", precizeazd Sincai (Elega,
nota 1). Amindoud satele, atit $inca Veche, cIt i cea Noud, Impreund cu mosiile
lor, au fost inscrise In cel de-al doilea regiment romnesc de granitd. Aceasta se petrecea pe end Sincai era copil. El Insd se ndscuse In Cimpia Transilvaniei, iar familia sa
pdrsise $inca Inca mai dinainte.
Ai sal erau, de eteva genera;ii incoace, oameni umblati, ridica-ti in via/a publica
a Principatului. $tefan, fratele bunicului dinspre tatd, fusese deregdtoriu de cmara

crdiascd" (Cronica, Ill, 451), rxtionist" la Turnu-Rosu, si murise la 1705, in timpul

rdscoalei lui Francisc Rakoczi al II-lea (Cronica, III, 341). Bunicul Andrei avea constiin/a si Tinuta unui aristocrat. Ddduse pe fiul sdu loan, tatal istoricului, ca poslusnic
la curtea episcopului Patachi, pe lingd care, de altfel, $incai ne spune cd mosul sdu
avea trecere si influen/d. Cu toate acestea, bdtrinul Andrei si-a adus fiul acasd numai

pentru aceea... pentru c l-au aflat odinioar mdturind polata vIddiceascd" (Cronica, III, 413). Teal lui $incai avea sd fie de asemenea om umblat, cu oarecare Irrtelegere a treburilor politice, de vreme ce istoricul cunostea unele lucruri din poves-

tirile lui.
Din citeva informaVi lsate de fiul sdu ne putem da seama ca isi vedea cu
multd pricepere de afaceri. Avea in comuna Samsud
azi $incai
o parte de
mosie nobiliard, nu mostenitd, ci Idsatd zlog" (Elegia, nota 3). Intemeie o familie
numeroasd, din care s-a distins, pe ITV viitorul istoric, si fiul cel mai mare, loan,
cdpitan In al doilea regiment romnesc de grani/d, semnatar al cunoscutei
din 1790 adresate de ofiterii romni din Transilvania Trnpratului Leopold al II-lea..
Ceilal/i copii ai lui loan $incai au fost Pantelimon, Andrei, Grigore si, probabil, doud
fete, dintre care una cdsdtorit cu un oarecare Teodor Graur din Rid. loan Sincai,
a murit inainte de 1790, end nici scrtia sa nu mai era In viaId.
Familia mamei avea o stare sociald apropiatd. Istoricul ne relateazd pe scurt
46

via/a bunicului sdu, fost cdpitan de oaste :

www.dacoromanica.ro

Mosul meu despre mama., Anna, Ghereg Nicolae, precum povestea

au trecut de la curuti la lobonti, si au fost Tntr-acestia cdpitan pInd la pacea de la
Samariu, dnd s-a lsat de oaste si Intordndu-se acasd la Rki s-au cdstorit cu Ruxanda Terec din Skel, care sate sInt In dmpia din comitatul Turzeu (Cronica, Ill,
349). Fratele mamei, Mihail Grecul (Ghereg), a fost administrator de mosii, prefect
al baronului Wolfgang Banfi.
Rki, Samsud sInt sate apropiate, din CTmpia Transilvaniei. Cel dinni era satul
mamei lui $incai. in cel de-al doilea era mosia nobilului Veer, pe care o administra loan $incai. Aici avea s'd se stabileascd familia : In Samsud sTnt Trigropan i tata-meu
loan si mumd-mea Ana si fratele meu Pantelimon" (Cronica, II, 87). Gh. $incai s-a nds-

cut, dupd cum spune el In nota 1 a Elegiei, la 28 februarie [stil vechi] 1754".
5i-a petrecut copildria In aceste locuri. La Tnvdtdturd a mers sub supravegherea si
grija pdrinteascd" a tatlui sdu. A fost trimis mai TritTi In satul apropiat Dabed, locuit

de unitarieni curati", pentru a deprinde limba maghiard. N-a stat prea mult aici,
pentru ca, spune el, nu-mi plcea locul"; scoala primar o continua la Samsud,
uncle era probabil o scoald romneascd. Pe urmd trece la Tirgu-Mures, la Colegiul
reformat. Aid spune el am Inceput a studia mai temeinic, nu frd un remarcabil progres, primele elemente ale limbii latine si unguresti" (E/egia, nota 4). In
mediul cdrturdresc de frumoasd traditie al colegiului si al orasului, $incai Tncepe
se formeze ca intelectual. Referirile din Elegie renn tocmai acest aspect si ne oferd
date despre viata culturald a orasului.
Dupd doi ani petrecuti la TIrgu-Mures, trece la Cluj, la seminarul iezuit, unde
se Tnscrie din Tndemnul fratelui sdu mai mare si probabil cu sprijinul unchiului sdu
Mihail Grecul, la care Tsi petrecea vacantele. TIndrul elev avea o mare ambitie la
Invdtdturd. O spune singur In nota 5 a Elegiei
..M-am straduit din toate puterile ca timp de patru ani cTt m-am bucurat
de privilegiul de elev, in scoala de gramaticd si clasa de poeticd, nimeni din multii

mei concurenn sd nu md Intreacd".

In anii petrecuti la Cluj a Tnceput sd se dezvolte pasiunea sa pentru

istorie,

desigur sub influenta cunoscutului arheolog si istoric Fridvalschi, pe care TI va pomeni

Intotdeauna cu admirane.
In 1772 $incai trece la Gimnaziul piaristilor din Bistrita, pentru studiul limbii
germane, din vointa pdrintilor", spune el. Se pare, de asemenea, cd de iezuiti TI va
fi Tndepdrtat si un incident oarecare. La piaristi a absolvit si clasa de retoricd, iar
imediat dupd aceasta a si fost chemat la Blaj, unde functiond, In ciuda vTrstei sale
tinere, un an ca profesor. in acea vreme, gimnaziul din Blaj, scoala latineascd, cum se
mai numea, Tnfiintat In 1754, ajunsese Tntr-un stadiu de dezvoltare care TI fcea echi-

valent Cu celelalte licee din imperiu. Avea, ca si ele, cinci clase Imprtite In doud
cicluri. in 1772 se Tntorseserd de la Viena, de la Colegiul pazmanian, Samuil Micu
$tefan Pop. La Blaj ei au fost numiti profesen i la gimnaziu. Micu preda matematica si etica, iar Pop logica si metafizica, la ultimele cloud clase nou Trifiintate pre&rid retorica si poetica. La aceleasi clase a ajuns profesor $incai.
In anul 1774, la recomandarea si cu sprijinul episcopului din Blaj de atunci, Grigore Maior, tTrarul $incai a fost trimis Tmpreund cu alti colegi, loachim Pop si Petru
Maior, la Colegiul De propaganda fide din Roma.
Anti petrecuti de tIndrul ardelean In capitala catolicismului au fost consacran
unor studii sustinute. El se pregti In filozofie (doi ani) si teologie (trei ani), obtirand o diploma care-i conferea titlul de doctor In ambele facultti. Aprecierile do-

www.dacoromanica.ro

47

bIndite la acest colegiu au fost din cele mai magulitoare si i-au atras, Intre altele,
protectia lui $tefan Borgia, secretarul colegiului, care-i Indrurnd i sprijini studiile,
introduendu-1 In acelasi timp In societatea unor Invd-tati ai vremii.
La Roma el s-a dovedit putin receptiv la via-ta culturald si artisticd a orasului
din acel timp. In afara studiilor, la colegiu s-a dedat cu totul cercetrilor de istorie.
inca de atunci dateazd intenIia sa de a redacta o istorie a poporului roman. FrecventInd zilnic cele mai de searnd biblioteci din oras, Inzestrat cu o putere de munca
puTin obisnuitd, $incai si-a pus In acei ani bazele impresionantei sale colecIii de documente si izvoare ale istoriei noastre. El a cdutat informa-tii de cele mai diverse feluri
asupra poporului roman si locurilor unde acesta trdieste. inca din acel stadiu
munca sa se baza pe o metoda stiirrtificd Tnaintat pentru acel timp : informa-0e
solida', bogar si diversa', critica izvoarelor, reproducerea lor exacta.

Dupd cinci ani de munca petrecuti la Roma, se intoarce In patrie prin Viena,
Tmpreund cu compatriatii si colegii sai. in capitala imperiului este retinut Trisa' din
ordinul guvernului, Impreund cu Petru Maior. La Viena studiazd metoda de a preda
la scolile de limbd na-tionald... si de a le conduce". in afard de aceasta, audiazd
cursuri de drept natural, public universal, al irrtilor si ecleziastic". isi continua
si aici cu multa asiduitate cercetrile istorice. Intilnirea cu Samuil Micu, care era
In acel timp director de studii al Colegiului SfInta Barbara, unde locuia $incai, cunostirrta si legaturile pe care le stabileste acum cu istorici de vazd ai imperiului, preocupaIi mai cu seama de trecutul Transilvaniei, constituie noi stimulente In
activitatea sa. in acest an petrecut la Viena, colectia sa de documente se Trnbogdteste

simtitor ; tot de acum dateazd primele sale manifestri In studiul limbii. El revizuieste gramatica lui Micu Elemento linguae, pe care Impreund o fac s apara' aici
In 1780.

De la Viena trebuie s'a' se fi Intors la Blaj, Inca din 1780. Primul indiciu despre
el dateazd din 1781 : o scrisoare de rdspuns a lui $tefan Borgia, din 10 ianuarie, care

presupune una mai veche a lui $incai, de la sfrsitul anului precedent. El se afla
In acest oras probabil din dispoziTia guvernului si credem cd se ocupa cu alcdtuirea diverselor manuale scolare. Administra-tia imperiului vedea In el un om al
politicii iozefiniste si-i rezerva sarcini importante In munca de organizare si dezvoltare a InvdtmIntului romanesc din Transilvania. in 9 aprilie 1782, guvernul arde-

lean II numeste, in urma unui rescript imperial din 12 decembrie 1781, catihet al
scolilor nou InfiinTate. La 15 octombrie In acelasi an, 1782, guvernul din Sibiu dispune
ca $incai sa Trideplineascd si functia de director al scolilor nationale. El nu este definitiv numit, pentru a mai apartinea unui ordin cdlugdresc ; din aceastd cauzd nu
primea nici o indemniza-tie din partea statului, episcopul trebuind sd se Ingrijeasca

de locuirrla si Tritretinerea sa. Abia In 30 septembrie 1784, in urma descdlugdririi

lui, guvernul Ti aprobd un salariu pentru functia de director, ceea ce echivala cu numi-

rea sa in acest post.

Activitatea lui $incai pe tarTmul dezvoltrii InvdtmIntului romanesc din Transilvania a fost prodigioasd. El are In aceasta' privint merite neegalate In acea vreme
a inzestrat scolile cu manuale multe si bune ; a depus eforturi pentru organizarea si
InfiinIarea scolilor satesti ; a condus cursul redus de instruire a dascalilor de la sate,

eliberIndu-le certificate de InvaIdtor si numindu-i in functii.

In calitatea sa de director era subordonat ata guvernului Transilvaniei, crt
si episcopului din Blaj, fat de care trebuia sd arate supunere si ascultare. $incai Trisa

48

a acIionat pentru o mai mare desprindere a scolii de bisericd. intre el si episcopul

www.dacoromanica.ro

t4,
7

Bob s-a ndscut un conflict bazat pe pozitide diferite pe care cei doi le-au avut in
timpul miscdrii Supplex-ului si mai ales dupd
aceea. Dintr-un reprezentant de frunte

initiator In acelasi timp al tendintei moderate, conciliatoare si dispuse la concesii

si

'It
`.

din miscarea de emancipare nationald, Bob

a devenit
cu timpul, dupd Infringerea
Supp/ex-ului, omul reactiunii. TrddInd idealurile miscdrii, el s-a alaturat tot mai

mult cercurilor aristocratice ale Principatului, contribuind, mai mult sau mai putin
direct, la represiunea care, dupd 1791,
se ducea pe diferite planuri In politica
intern a Transilvaniei. in opozitie cu epis-

-,
copul, $incai era legat de cele mai Tnaintate" cercuri ale miscarii romdnesti, Impartsind din plin idealurile ei. Cu timpul,
dezvoltIndu-se In conditiile vie/ii din Blaj,
conflictul dintre Sincai si Bob ia forme tot
mai ascutite. in vara anului 1794, In urma
GHEORGHE $1NCAI
reclamatiilor episcopului, directorul sco!ilor este anchetat In eteva rinduri, pentru
ca la sfrsitul lui august sd fie Intemnitat
si Inaintat forurilor judecdtoresti sub acuzatia de trddare si conspiratie Impotriva
statului. Procesul are loc abia In iunie 1795 si se Incheie cu eliberarea lui. incercar-ode sale repetate de a-si reprimi postul rdmIn infructuoase. Pdrdseste Blajul si,
dupd consumarea etorva nentelegeri familiare, obtine functia de administrator al
mosiilor nobilului Daniel Vass de Taga, avInd totodata datarla sa se ocupe de instruirea celor trei copii ai acestuia. La Taga std Intre 1797 si 1803, end pleacd la Oradea

si de acolo la Buda, unde Incepe prin a fi secretarul si omul de incredere al istoricului maghiar Martin Gheorghe Kovachich. isi reja In acest timp cu multa sTrguintd

munca la opera sa istoricd, girind un timp si postul, ramas vacant, de cenzor al

crtilor romnesti tiparite la tipografia Universittii din Buda. La venirea lui Micu
in acest post, Sincai II ajutd in munca de corecturd. Dupd moartea prietenului sdu,
el mai detine un timp aceeasi functie, In care Insd a fost preferat pInd la urmd,
pentru anii sdi mai tineri, Petru Maior. De acum Incepe o perioadd grea In viata
lui. Este addpostit and de contii Vass, end de episcopul din Oradea, Samuil Vulcan, lucrInd In tot acest timp la redactarea pentru tipar a cronicii sale. isi termina
opera la Oradea, in 1811, unde o si Inainteazd cenzurii locale, de la care obtine
aprobarea pentru tipar. Se adreseazd tipografului sibian Hochmeister, care Ii pretinde, sau poate cd o Tnainteazd el direct, sd o prezinte si cenzurii ardelene. La
Cluj cronica a fost citit, In ateva fragmente latine ale ei, de Care losif Martonfy.
Acesta Ti face o criticd asprd, o considerd periculoasd pentru ordinea statului si confisca manuscrisul.
4 - C. 4

www.dacoromanica.ro

49

In ultimii ani ai vietii, $incai se retrage la una din mosiile contilor Vass, la $inca,
unde Tsi si gdseste sfirsitul In 1816.

Cea mai de seamd dintre operele lui, cea care se confunda cu o bund parte
a vietii, este intitulatd Hronica romnilor si a mai multar neamuri, In clt au fost /ale
asa de amestecate cu romanii, clt lucrurile, Intfmplrile si fapte/e unora fr de ale
altora nu se pot scrie pre Inteles, din mai multe mil de autori In cursul de 34 de an
culeas si dupe anii de la nasterea Domnului nostru lsus Hristos alctuit. In ciuda
unor repetate Incercdri, autorul n-a reusit sd publice decTt o foarte micd parte din
cronica sa, ca adaos la Calendarul de la Buda pe anii 1808 si 1809. Opera ne-a parvenit In mai multe redactdri manuscrise, Intre care si o versiune rezumativd, incom-

pleta, In limba latind, care se adresa Invdtatilor strdini.

Geneza acestei lucrri explicd si natura ei. La Tnceput istoricul a alcdtuit o colec-

tie de izvoare ale istoriei romnilor. Rezultatul muncii sale sint cele 26 de volume
de documente. Prin prelucrarea critica a acestui material de bazd, prin interpretarea
lui din punctul de vedere al ideilor istorice Trripartsite de Scoala ardeleand, prin traducerea lui In limba latin si, In fine, prin completarea cu numeroase alte documente,
$incai a real izat o alt.& colectie de izvoare pe care interqiona sd o tipdreascd. Modelul
I-a avut, desigur, In istoriografia timpului, mai cu searnd In cea maghiar si germand.
Aceast opera In 3 volume se intituleaza Rerum spectantium ad Universam gentem
daco-rcm3nam seu valachicam summaria collectio ex diversis authoribus facto [...]
secundum ordinem Chronologicum. Ea se remarca prin tinuta stiintificd.

Materialul astfel adunat a fost utilizat pentru redactarea Cronicii. Aceasta din
urmd este o opera cu adevdrat reprezentativd pentru curentul de idei In care se
Tricadra autorul ei. Ea este aservitd idealurilor epocii si oglindeste cea mai Inaintati
pozitie a miscarii de emancipare nationald, Intreprinsd In acel timp de burghezia
ardelean. Se caracterizeazd prin coexistenTa unor trdsturi Tnaintate cu aspecte
depsite de dezvoltarea istoriografiei noastre. Cronica este o lucrare modernd prin
spiritul stiintific, prin caracterul ei profund militant In acelasi timp. Ea rdmIne Insd
tributar istoriografiei medievale In unele aspecte ale sale.
Un material istoric enorm, o bogOtie si diversitate de izvoare au fost Tnt-unite
de istoric, urmdrindu-se desfsurarea anilor. Depdsind limitele geografice ale populatiei romanesti, Cronica lui G h. Sincai are, pe alocuri, aspectul unei istorii a sudestului Europei. La fiecare an autorul a inserat informatiile istorice culese de el.
Aportul su personal constd In interpretarea critica a izvoarelor, In relevar ea sensurilor dezvoltdrii istoriei, In exprimarea, deseori directa, a tezelor istorice ale
curentelor. O astfel de lucrare, prin deosebita abundentd a materialului, prin perspectiva sa istoricd si geograficd largd, prin Tnalta ei tinutd ideologicd, ar fi putut
reprezenta In cultura noastr un monument de demonstratie. Ceea ce Insd o coboard
de pe treapta cea mai Malta a genului este lipsa unor capitole de sintezd. In munca
sa de cercetare de o viat, autoru I a fost pInd la urmd coplesit de materialul documentar. Fragmentate, risipite In paragrafele anilor, ideile generoase pe care le Impartdsea au pierdut din forta lor, nemaifiind In stare sa dea un suflu unic lucrrii. Obser-

50

vatia aceasta a formulat-o In primul rind lorga (Istoria literaturii romane In secolul
al XVIII-lea (1683 1821), vol. II, Bucuresti, 1901, p. 231), dei asa cum apare la el
ea este prea categoricd si distructivd. In ciuda prolixintii sale, Cronica lui Sincai
trieste prin Citeva fragmente strlucind de vervd si inteligentd. Acestea reprezintd,
de altfel, mostenirea sa, pe care astazi o putem valorifica atIt prin ideile pe care le

www.dacoromanica.ro

exprim, c7t si prin posibiIitile stilistice ale autorului, mai valoroase cleat s-a
apreciat Dina acum.

$incai era, in primul rInd, un intelectual care stia sd se exprime cu logicd si claritate. El endeste istoria In devenirea ei, pe un front destul de larg. Este drept ca,
la fel ca istoriografii epocii, In general nu se ocupa de problemele economice din
viata popoarelor ; nu-i scapd Insd organizarea sociald a unorepoci, pe care ne-o trans-

mite fie prin analiz, fie prin aducerea unor documente revelatoare. GIndirea lui
istoricd este de multe ori mOrturisit deschis, That opera sa a devenit pe alocuri
ceea ce intentiona s realizeze autorul : un manifest al poporului, cuprinzind afirmarea unor revendiari pe care el le justifica prin nobletea originii, prin dreptul
istoric.
ldeile sociale exprimate aveau, In primul rind, rolul de a sprijini teza primordiaiitii
pe teritoriul patriei, precunn si a continuittii. Pe lIngd acestea
se exprim cu mult cOldur solidaritatea si comptimirea autorului pentru soarta
iobagilor, adversitatea fat de marea nobilime spoliatoare si exploatatoare. ldeile
lui 5incai nu vizau, desigur, o rsturnare a stOrilor sociale existente, ci o perfectionare a lor, In sensul conceptului luminist de orinduire social ideal. De aici Insd,
din confruntarea cu idealul, rezult critica realitatii, deosebit de viguroasd, de transant 7n terminologie. Astfel, anul 1514, and s-a Tricheiat, dup Indbusirea rzboiului

general al trnimii, asa-numitul Triparte al lui Werbczi, scris cu sInge de iobag,

este, spune 5incai, anul cel mai nefericit pentru romnii care sTrit sub sfIntO corona
Ungariei, pentru c 7n anul acesta au czut sub jugul supt carele si astzi jem miseii"
(Cronica, II, 211), Prezentarea evenimentului prilejuieste o analiza amnuntit a
stArii iobagilor. E o pagina antologic, In care autorul Tsi expune observatiile personale. Continutul 7i confer calitatea de document, dar si de pamflet demascator:
Ci oricum au fost curutimea aceasta [masa de rdsculati], romdnii si ungurii
cei prosti de supt sfinta corona Ungariei o pot plInge pururea ; pentru ca acestia
mai nainte era oameni slobozi, adec s putea muta de pre un loc pre altul, cInd
vrea, daca platea domnilor, pre ale cdror locuri sedea, ce li sd* cuvenea si-si pltea
datoriile; dart' In toamna din anu acesta 1514 ... s-au fa:cut iobagi deplin, adeca asa
s-au legat locurilor pe care sedea, cit dintr-Insele nu s-au putut dup aceea misca,
sau de s-au miscat nescine, s-au adus Tnapoi cu sila. Totusi slujba care era datoriu
s o facd domnilor pOrnIntesti dintru inceput n-au fost fr de msur grea, cOci
era datori sd lucreze numai o zi In saptdmIna, s dea n toat luna fiestecarele cite
o gdin, pe an doao gIste, una la Rusalii, alta pe la ziva SfTritului Martin, apoi iarsi
pe an zece gazde dimpreund un porc gras, pre sama domnilor sdi celar pOmIntesti,
precum aratd decretul VII al craiului Vladislav II. lara dupa ce s-au milostivit atotputernicul Dumnezeu a certa mIndria sIntei besearicii Romei prin mOdulrile ei,
adea prin protestanti... sau luterani si calvini, ...neamul nostru cel romdnesc
"ntreg, adec nu numai prostii, ci si nobilii din Ardeal si pArtile terei unguresti,
pentru cd n-am primit rdtdcirile protestantilor, precum nu primisem si obiceiurile
besearicii Romei mai nainte, la atIta au ajuns, cIt numai suferinti s-au tinut de Ardeal
si pArtile terei unguresti, precum area aprobatele Ardealului, ba prestii la atItea
ajunsese pe vremea mea, de sd vindea ca dobitoacele far-a de loc, nu cu locul pe
carele Idcuia Impreun ; afard de slujbele care le fOcea domnilor pAmIntesti,7ncepInd
de luni pInd sTrnbAtO sara, In toed sdptmIna preste tot anul, duminica, fiinda alte

nu se putea lucra, domnii cei pdmntesti pre iobagii si Ii trimetea cu cdrti pe la

ali domni. Preotii romdnesti trebuia sA dea djdii domnilor pe an si sd le creasc

www.dacoromanica.ro

51

si hrneascd cIni ; pre feciorii lor Ti ripea de la Invtturi si fcIndu-i curteni Ti silea

sa-si mute legea si credinta, si altele mai multe fcea domnii cei pdmIntesti cu bietii
romdni, mai vTrtos domnii aceia carii se IdpOdase de neamul, legea si credinta romdnilor, din carii era prdsiti, numai ca sd-si poar tgOdui neamul si sd se arete a fi
de neamul unguresc. Multi domni de acestia t-a putea numdra aci, ci Ti las pentru

t-nzura, prin carea va merge hronica aceasta mai nainte de a sd tipdri, de sd va

tipdri supt s"nta corona Ungariei, precum mi-ar fi voia" (Cronica, II, 213, 214).
Conceptia sociald a lui $incai se Incadreazd destul de adecvat In limitele lumiPutem desprinde astfel cTteva consideratii despre stat, despre monarh,
orientate In acest sens. In general Insd, In problemele de politic interna si gospoddrirea trii, el apreciazd eforturile constructive, ridicarea statelor pe temeiul muncii pasnice.
Critica institutiilor bisericesti ocupd In cronica lui un loc important. Cunoscdtor al doctrinei, dar si al ndravurilor popesti", fostul cOlugdr intuieste esenta acestei
probleme, transformarea bisericii dintr-o organizatie de credinciosi Tntr-una

social-politicd, pusd In slujba fortei asupritorilor, detinInd mari puteri si rosturi

pe acest pdmInt. Ideile exprimate, de natura febroniand, dezvdluie tendintele expansioniste ale bisericii catolice
Grigori al IX[-lea] papa de la Roma, carele ca un prea bun pdstoriu alta nu
dorea fOrd numai sa poatd trage sub stdpInirea sa pre romdni si pre bulgari" (Cron, a, I, 409), sau : Dart eu rnd mir si ma ciudesc, ce au avut Climent VIII, papa de
la Roma, de a sd amesteca in lucrurile Moldovei, and n-au avut end sa ajute pre
bietii moldoveni, frd numai
supund sie" (Cronica, II, 413).
Innoirea adusd In istoriografia romOneascd prin continutul de idei al cronicii
lui $incai este bogat completar de aportul sdu In domeniul metodei istorice.
realizarea ei, prin colectionarea unui numdr imens de izvoare (In editia din 1886
numai lista lor, Intocmitd de Papiu Ilarian, ocupd opt pagini pe cite doud coloane
fiecare), reprezintO o Tncercare de prim rang. $incai Infruntd cu pldcere clipele grele
ale lucrului sdu si ne transmite ceva din febra confruntdrii izvoarelor : Anul acesta
Imi dd a lucra, macar ca foarte multe am Insemnate despre clInsul" (Cronica, I, 86).
Ond relatrile diferitilor istorici asupra evenimentului Tnsemnat sInt principial
diferite, $incai le prezintd aldturat, pentru a descoperi contradictiile si a lua partea
adevdrului. De altfel, istoricul avea constiinta relativirtii mdrturiilor personale
asupra unor evenimente istorice. El era constient [Ad si de nuantele datorate diverselor unghiuri de vedere si, pentru mai completa prezentare a faptelor, nu ezita
sa aducd cloud sau mai multe relatAri ale aceluiasi eveniment. Prin acest procedeu
personajele istoriei si faptele lor se Infdtiseazd In fata cititorului sub fatete adesea
diverse. De multe ori istoricul prezintd la Tnceput informatia cea mai sumard, stabilind evenimentul prin cIteva trdsdturi concise. Este, deocamdatd, un prim nucleu.
Celelalte izvoare, mai ample, sInt aduse ulterior, In ordinea bogdtiei lor ; prin acest
procedeu faptul istoric se defineste treptat, cTstiend In amplitudine, Imbogatindu-si
interpretdrile, dobIndind relief. Umbra ce-I Tnconjura In primul moment al semnaldrii lui se risipeste treptat printr-o miscare progresivd.
In rest Insd, adicd In cazurile In care interpretdrile contrare se bazeazd pe erori,
spiritul lui critic se manifest necruttor, urmdrind, pe tingd evidentierea adevdrului, spulberarea violentd a argumentelor potrivnice, neantizarea lor. Greselile isto-

52

ricilor sInt cele mai adeseori ndscute, dupd $incai, din I ipsa acelui adevdrat patriotism
care impune deopotrivd recunoasterea critica a scdderilor proprii. In aceast ordine

www.dacoromanica.ro

de dei, el noteazd; ...Greseste Bonfinie, cdci au fost streini si au scris despre Unga-

ria mai mult pentru bani decit pentru adevdr" (Cronica, I, 469). Paginile cele mai
frumoase ale polemicii sale (care de altfel e aproape generald, fdrd prea multe discri-

minan, de vreme ce ironia sa nu crutd nici amintirea relatiilor de viatd cu Samuil

Micu) rdmin Tnsa cele Indreptate Tmpotriva istoricului Johann Christian Engel. Adunate Tritr-un mic volumas, ele ar reprezenta un compendiu de pre; din istoria pamfletului nostru. In aceste locuri cronica sa are aspectul unui amp de luptd hrtuit
de repetate i necrutatoare atacuri. Disputa lui cu Engel este de o tinuta cu totul
deosebitd. Intilnim un respect exagerat al conventiilor formale, pe care se bazeazd
marea ironie a istoricului transilvanean. lstoria lui Engel, anuntatd i apdrutd In
timpul
lui $incai, devenise, prin proportiile si bogalia materialului, prin prestigiul personal al autorului, prin bogata ei rdspindire editoriald, un temut dusman
al tezelor scolii romanesti de istorie. La prima luare de contact cu pozitia adoptatd
de Engel, $incai Tncepe prin a fi prudent ; el cauta sa despartd adevdru I de eroare.
Este punctul initial al controversei, momentul In care istoricul roman recunoaste,
far-a umbra de patimd, ba chiar cu stimd si pretuire, eforturile depuse de Engel, con-

tributia sa la istoria poporului roman. Nu de putine ori in paginile Cronicis revine

expresia lapidard: Enghel bine zice...". Nu putine sint paginile reproduse din cartea
lui. In acelasi spirit deschis ii sint insd dezvdluite istoricului strain si greselile : Asa
prea vestitul Enghel si bine zice... dard greseste Inn zicind..."(Cronica, I, 607).
Argumentatia Ti este apoi demontata cu rdbdare si punctele sustinute sint respinse
pe rTnd, sistematic, Tntr-un spirit de calma disciplina : In trei punturi greseste
aici prea vestitul Enghel :
(Cronica, I, 621). in momentul in care eroarea
apare evidentd si tinde sd infirme ideile lui $incai, ironia autorului se revarsd coplesitoare. Uneori e o simpld si abild cursd, un joc prin care e gata sa-i acorde istoricului strain Tncrederea sa, pentru a i-o retrage cu mare repeziciune In fata evidentei
Find aici Enghel, si
crede ca la un prieten, de n-as fi cetit In hrisovul lui Stefan
al V-lea..." (Cronica, I, 444). Daca insd problema detine o important deosebitd,
tonul este sever si ironia necrutdtoare : Care le scrie aici despre moldoveni prea
vestitul Enghel treacd, mergd, clued-se ; dard ce zice In istoria Valahiei, adecd
Mircea Vodd au fost Kniglicher ungarischer Kron-Vasall, adeca iobagiu crdiesc
al coroanei unguresti, tocma nu-mi Tncape In stomah..." (Cronica, I, 579), $incai rele-

vind de fiecare data subiectivismul istoricului german : ma mir c acum o data si

prea vestitul Enghel scrie adevarul..." (Cronica, II, 143).
Pe ling aspectele Tnaintate, ce-I raliazd. pe $incai istoriografiei moderne, Cronica
sa de-tine Tncd numeroase trsaturi legate de istoriografia medievald. in cadrul ei
istoria nu este pe deplin eliberata de vechea ei convietuire cu morala, cu dreptul
si religia, reflex TritTrziat al umanismului. Opera detine un caracter compozit, incluend numeroase elemente epice, intentii de naratiuni, portrete. Daca pe acest teren
avem de semnalat doar putine imagini mai expresive, cel mai adesea Tmprumutate
stilului oral al povestirii populare, nu trebuie s formuldm concluzia inexpresivitatii
scrisului sau. Dimpotrivd, pagina sa scInteiaza prin anumite
emotive.
El era, in primul rind, un mare orator, iar darul sdu de vorbitor electrizeaza textul.
PrezentInd istoria poporului roman, $incai, pe rind acuzator vehement sau aparator
calduros, aduce izvoare, mrturii, documente si fapte ce se infruntd reciproc Tntr-o
atmosfera de real dramatism. Proces si drama In acelasi timp, Cronica lui contine
pledoarii si tirade, replici tdioase si invocatii. Sensibilitatea autorului se exteriorizeazd

www.dacoromanica.ro

53

In cadentele ample ale unor plingeri In proza de atmosfera biblia cum este cea
care dezvaluie psihologia parvenitului, plina de aluzii directe (Cronica, II, 129).
In cuprinsul cronicii sale autorul este adeseori o prezenta vie, umand. lata-1

ametit de cronologie : Avtorii carii scriu despre ace0 doi ani aa au nclcit toata
cronologia, cIt Insumi nu ma pot dezbata, nici pociu judeca... "(Cronica, I, 70)
se arat cu sinceritate gata sa nvete de la alii : Carele tie mai multe despre chenezi
Invete-ma i pre mine, cad bucuros II voi asculta" (Cronica, II, 47 48) ; dialogheaza

cu cititorii : Cetitoriule bune, cloud' nu te vei sarbi, de-;i voi spune aici un lucru
despre carele tac alti avtori" (Cronica, II, 50) ; recunoate uitarea izvoarelor : Am
citit oareunde, dara unde nu-mi aduc aminte" (Cronica, II, 8).
Cronica lui $incai ramIne o opera de mare Insemnatate pentru istoriogrfia
romana, In dezvoltarea careia reprezinta unul din momentele principale. Ea cuprinde
un mare nunnar de tiri adunate cu trudd i expuse intr-un stil dinamic l inaugureaza,

Intr-un fel, literatura noastra polemica i de idei, remardndu-se deseori prin claritatea cu care expune dezbaterea si confruntarea critia dar mai ales prin patosul
comunicarii tezelor proprii. in ciuda aspectului sau compozit i a unor imperfectiuni formale, ea este un moment al literaturii angajate a timpului i va exercita o
influenta remarcabild asupra istoriografiei secolului urmator.
In acceptiunea larga i complexa pe care veacul sat.' o dadea termenului de
literatura, Sincai era considerat de contemporanii sal 0 un scriitor, mai mult, un
poeta. in aceastd calitate Tntretine el legaturi apropiate cu cercul literar maghiar
din Oradea, care i solicita colaborarea. Opera sa poetica de-tine astzi un interes
strict documentar. Elegia, scrisa In hexametri latini, ne face cunoscuta o 'Duna parte
din viata sa. Uneori transpare chiar o oarecare exaltare In evocarea trecutului, pe
care autorul
vedea In lumini de glorie. in afard de aceasta Trisa, el era cunoscut
pentru promptitudinea cu care improviza versuri romaneti. Cele ramase de la el
nu se ridica Trisa peste nivelul unor Tncercari palide de versificare, nemelodioase.
lata dteva versuri din Cronicei (I, 417)
Vezi pizma cit e de mare
Si clid face stricare !
Tatarii crestini robesc,
Pre unguri mai sodomesc !
Romnii sub grea uni.0
RamTn fail de credint !

Paginile In proza din Cronic s'int uneori de valoare I iterara prin aroma lor de stil
vechi cronicaresc.
Preocuparile lui Sincai pentru studiul limbii dateaza din anul petrecut la Viena,
and a completat o gramatica romana, redactatd initial de Micu, aclaugInd-o cu mai

multe reguli noi i observatii, sistematifind-o i Tmbogatind-o cu dteva dialoguri

(cf. Elegia, nota 20). Contributia I ui la aceast prima editie a Elementelor consta, apdar,

mai mult In organizarea materialului. El scrie Insa prefata, care Tricepe cu o scurta
schita a istoriei limbii romane. Dup. Sincai, contactul urma0lor romanilor din Dacia
cu diferite populatii strdine a constituit una din cauzele pentru care a fost foarte
mult corupta limba latina a stramo0lor noWi". Pe de altd parte, la aceasta a mai
contribuit introducerea alfabetului slay, precum 0 a limbii slavone In slujba bisericeasca. Aceasta situatie, apreciata drept o pierdere pentru natiune", a Inceput sa
54

fie remedied : Strarno0i noWi, dupd putin timp, la un veac, au Indepartat iara0

www.dacoromanica.ro

limba slavonicd, pdstrind insd alfabetul". Redresarea definitiva va putea fi realizan,

crede $incai, chiar de catre generatia sa, daca se vor nfiina In Transilvania scoli
valahice dupd modelul celar germane si austriece". Se sublinia in acelasi timp marea
utilitate practica' a limbii romdne, cunoscutd si vorbitd In numeroase provincii,
pe o intinsd arie geograficd. Se vorbeste apoi despre intentia autorului de a scrie
un dictionar daco-romdn.
A doua ediIie a Elementelor, scoasd in 1805 la Buda si numai sub semndtura lui
$incai, aduce Trnbundtdtiri mai ales de ordin practic, simplificind in bund mdsurd
ortografia. in prefan problemele studiului limbii sint abordate Iinindu-se cont de
cercenrile la zi ale II-Ivan-010r romdni. Renunnrea la ortografia strict etimologicd
din prima editie este mdrturisin deschis. Se urrndreste o apropiere mai mare a limbii
scrise de cea vorbitd. in aceast editie, Sincai scria, de exemplu, Frumoasa6 Doamna
Cornea cea de vdcaa, de vitiel ; Fratele ce/ dulce, Fratii cei dulci. De altfel, tocmai in

acest sens, practic In primul rind, se orienteazd contributia lui generald la studiul
limbii. El nu aduce teze proprii, nici nu intreprinde o cercetare sistematicd si profunda.

Este doar un bun organizator, cu o bogatd experienn In redactarea manualelor,

lar gramaticile sale sir-It tocmai astfel de manuale pentru Trivdnrea limbii romdne,
caracterizate printr-un deosebit spirit practic.
$incai este autorul a numeroase lucran i de popularizare a stiintei. inceputul
In acest domeniu I-a fdcut la Blaj, In anii in care se ocupa de redactarea numeroaselor
manuale scolare pa care le-a fdcut s apard. in multe cazuri $incai nu fcea altceva

cleat sd adapteze modele germane ale vremii, de mare circula/ie In imperiu. Ajungind la Buda, el a lucrat un timp la tipografia Universittii de aici. Aceastd instituIie
avea In program rdspindirea unor lucran i de popularizare a diferitelor cunostinTe,
adresate In primul rind tdranilor. Dupd un model strain necunoscut incd, dar folosind din plin si experienn sain acest domeniu, $incai a fdcut s apard la aceasn tipografie o Economie de amp. Au mai rdmas de la el numeroase manuscrise de acelasi
fel, pregdtite pentru tipar : o istorie a naturii sau firii, adaptatd dupd Halmuth, un
dicTionar de termeni din cele trei regnuri ale naturii, o tnvdtdturd fireascd pentru sur
parea superstiVilor. Asemenea lucran i pun in lumina, pe lingd amplitudinea orizontului intelectual al autorului, capacitatea I ui deosebin de sistematizare, de a comunica
organizat si I impede un material destul de arid. Ele sint, In acelasi timp, dovada cea
mai puternicd a formatiei luministe a acestui intelectual. in I nvdtdturd fireascd pentru
surparea superstiVilor norodului exist pasaje intregi in care este mdrturisin deschis
conceptia filozoficd pe care $incai o impdrtsea : un deism luminat, un materialism
mecanicist, primitiv, e drept, dar puternic impregnat de rgionalism. Aceastd lucrare
mai aduce apoi numeroase exemple de practici superstitioase care atesta familiarizarea si interesul apropiat al autorului pentru lumea de credinte si reprezentdri
a poporului, pentru folclorul nostru. Din ele se desprinde apoi efortul de a modela
limba noastrd In vederea exprimdrii unui continut cu totul nou.
lui $incai,
chiar dacd au fost, unele, infirmate de timp, se caracterizeazd In genere prin bun-

sin; si spirit utilitar. Nu putine sint neologismele pe care el le intrebuinn atunci

sub forma de astzi sau intr-una apropian. Pe lingd aceasta, asemenea lucran i au fost

Trnbog4ite prin observatiile personale ale autorului, care fIcea muncd de adaptare

la un nivel Inalt pentru acel timp.

Personalitate complexd, dotatd cu deosebite calit4i de intelectual, $incai se
impune in primul rind prin prestann sa culturald. Arta scrisului Tsi poate revendica
de la el pagini mai pu-One, cele in care ideile sale istorice, sociale si nalionale au fost

www.dacoromanica.ro

55

comunicate Cu patos. El a fost insd, In primul rnd, un spirit Tnaintat pentru acel
timp, receptiv la once Tnnoire, atent la pulsul epocii si, ceea ce este important,
preocupat s comunice totul semenilor sdi. S-a impus, de asemenea, prin valoarea exemplului sAu personal, prin viaTa sa Inchinat muncii, poporului su.

BIBLIOGRAFIE

Elementa linguae doco-romanae sive valachicae, composita ad Samuele Klein de Szad [. . .], et in
I me ordinem redacta a Georgio Gabriele Sinkai, Viena, 1780 ; Elemente linguae daco-romanae sive yolach cae, emendata, facilitata et in meliorem ordinem redacta per Georgium Sinkoy, Buda, 1805 ; Elegio

Nob lis Transilvoni, Georgii Sinkoi, Oradea, 1804 ; Hronica romnilor ;i a mai multor neamurl, In clt
au fost jale a;a de amestecate cu romnii, cit lucrurile, intimplrile ;i faptele unora fr de ale oltoro
nu se pot scrie pre troles, din mai multe ma de autori In cursul de 34 de ani culeas ;i dup anii de lo
na tarea domnului nostru !sus Hristos alctuit de Gheorghe incai din inca, doctorul filazo fiel ;i al teclagiei, fostul director al ;coo/efor no0onalnice in toatd tara Ardealului ;i diortositoriul dirtilor in Crdiesca
t pografie a Unwersittii ungure;ti din Pesto, Buda, 1808 (tiparita ca adaos la Calendarul de la Buda, pe
anul 1808 si 1809) ; Hronica romntlor ;i a mai multar neamuri, manuscris autograf al fui Gh. $incai.

Pastrat la Inlioteca Centrar Universitara din Cluj si provenind din colectia Muzeului ardelean
d n Cluj, 3 tomuri (t. I: anii 86-1439 ; t. II: anii 1440-1613 ; t. III : anii 1614-1739) ; Cronica romr, ediIie de August Treboniu Laurian, Anastase Panu si M. Kogalniceanu, 3 vol., lasi, 1853 1 854
Hronsca romelnilor, 3 vol., ecli/ie Ingrijita de Gr. Tocilescu, Bucuresti, 1886; Chronicon daco-romanorum
sive volachorum et plurium aliarum nationum, manuscris pastrat la Biblioteca Centrara Universitara din
n

Cluj, provenind din colecIia Muzeului ardelean din Cluj si reprezentind versiunea latina a volumului

I al Hronicii (anii 86-1152). Este chiar exemplarul autograf prezentat cenzurii din Oradea si de
unde primise, In 6 mai 1812, aprobarea de imprimare pentru Ungaria ; Rerum spectantium ad Universam gentem daca-romanom seu volachicom summaria collectio ex diversis outhoribus facto o
Georgio Gabriele Sinkai, manuscris la Sectia de manuscrise a Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei
Republicii Social iste Romania, provenind din Biblioteca episcopiei greco-catolice din Oradea, 3 tomuri
(t. : anii 88-1329 ; t. II: anii 1330-1551 si 1684-1724 ; t. III : anii 1552-1683). Manuscrisul este
I

56

o colectie de documente si de izvoare narative Intocmita, In general, pe baza colectiei mari In 27

de tomuri alcatuite de $incai In cursul cercetarilor efectuate in arhivele si bibliotecile din Roma,
Viena, Buda, Pesta si Transilvania. Tomurile, In interrtia lui incai, urmau sa Inscrteasca Hronico
I torta naturei sou a firei, manuscrise autograf al lui Gh. Sincai, pastrat la Sectia de manuscrise
a Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Republicii Socialiste Romania.
T. Cipariu, incai, In Foaie pentru minte". IV, 1841, nr. 42 ; M. Kogalniceanu, Gheorghe
Cal, in Arhiva romaneasca", I, 1841 ; Mihail Kogalniceanu, Opere, t. I, Scrieri istorice, Bucurest
1946 ; Al. Papiu Ilarian, Victo, opere/e
ideile lui Georgiu 5incai, Bucuresti, 1869 ; Hunfalvi Pl, A
roman tiirtnetirs. Sinkay Gyrgy Gergely kronikja (Istoriografia romana. Cronica lui Gheorghe
Gabriel Sincai), in Szzadok", 1878, I, II si III ; Jakab Elek, Adalk Sinkay Gyorgy eletir6thoz (Contr bu.tie la biografia lui Gheorghe Sima!), In Szzadok", 1881, 1 si II; I. Modrigan, Soarta Cron c i" lui 5,ncai, In Cultura crestina", VI, 1916, nr. 1 ; I. Modrigan, Thlturarea lui Gheorghe
d n directoratu/ scoalelor, In Lui Nicolae larga. Omagiu, Craiova, 1921 Al. Borza, Note/e Economia
de cfmp", in Dacoromania", I, 1920-1921 ; Al. Borza, Prima istoria; natural romneasc. Istorio
noturei sou a firei", de Gh.
In Transilvania", LII, 1921, nr. 9-12 ; Al. Borza, Primul dictionar de ;tunte naturale romdnesc : Vocobularium pertinens ad tria Regna Naturae" de Gh. 5incai, In
Dacoromania", V, 1927-1928 ; S. Puscariu, Economia" din 1806 de $incoi, In Dacoromania",

www.dacoromanica.ro

1,1920 1921 ; A. Bitay, Sprijinitorul lui 5incal fn Roma, cardinalul de mai tfrziu Stefano Borgia (1731
1804), In Dacoromania", II, 1921-1922 ; Z. Piclisanu, Contributii la biografia !ui Gheorghe
Legaturile fui cu episcopu/ I. Bob, in Transilvania", LI11, 1922, nr. 4; Z. Piclisanu, Cenzura Hronice lui Gh. 5incai, in Revista arhivelor", I, 1924, nr.1 ; Z. rclisanu, Un vechi proces iterar

(Relatiile lui I. Bob cu S. Klein, Gh. 5incai si Petru Maior), in Revista Fundatiilor", II, 1935, nr. 7
Traian Popa, Un capitol zbuciumat din viata lui Gheorghe 5incai lucrat dupcl documente nou, TirguMures, 1924 ; Traian Popa, Activitatea scolard a lui Gheorghe 5incai, in Societatea de mime", 1, 1914,
nr. 22 ; Traian Popa, Dezbaterea procesului lui Gh. 5incai i sentina de eliberare din inchisoare, in
,Revista arhivelor , II, 1926, nr. 3 ; lacob Radu, Doi luceferi ratcicitori : Gheorghe 5incai si Samuil
Miau, in An. Acad. Rom.", Mem. Sect. lit., seria a Ill-a, t. 11, mem. 3, 1924 ; A. Veress, Note si
scrisori sincaiane, in An. Acad. Rom.", Mem. Sect. lit., seria a 111- a, t. III, 1927 ; A. Veress, Tipo-

grafia romdneasccl din Buda, in Boabe de griu", III, 1932, nr. 1-2; D. Prodan, Un manuscris al ful
Gheorghe 5incai impotriva superstitsilor, in Studii si cercetri stiintifice", Cluj, 1, 1950, fasc. 2
E.Boldan, Patetica luptei o lui Gh. 5incai pentru aduveir i dreptate, in Material. afe Sesiunsi stiintifice a
Institutului pedagogic Bucuresti pe anul 1956, Bucuresti, 1957; Mircea Tomescu, Calendarele romeinesti

1733-1830. Studiu si bibliografie, Bucuresti, 1957 ; L. Protopopescu, Contributii la biografia lui Gh.
5incai, extras din culegerea Limba si literaturd", VI, 1962 ; Ion Lungu, Gheorghe 5incai fnveitat si
ginditor iluminist, In CercetIri filozofice", X. 1963, nr. 2 si 4.

PETRU MAIOR
Prin opera lui Petru Maior, ideile luministe ale $colii ardelene capata o larga
difuziune In epoca, actiunea lor prelungindu-se pna In vremea revolutiei din 1848.
Am puteaspunecaceastcarierspectaculoasaoperei I ui, Imbrtisata cu entuziasm de generatia pasoptist, se explica Tnainte de toate prin semnificatia ideologica
a scrisului sau. Nicolae lorga In Istoria literaturii romcIne In secolul al XVIII-lea aazd
o ntreaga epoca sub semnul personalintii sale exceptionale.
Cel care avea sa Insemne att de mult pentru definirea noii ideologii luministe
s-a ndscut la Tirgu-Mures, probabil In 1761. Se trgea dintr-o familie de cdrturari
ce poate fi urrndrit pIna la stramosul familiei, pe care l gasim pomenit cu numele
de Giorgiu nca in vremea rscoalei lui Francisc Rakoczi al II-lea. Familia pIna la acele
vremi era asezata In DiciosTrimartin, pe care TI pdraseste stabilindu-se In Detesul
de Mures. Acest stramos, probabil preot, se calugdreste dupd moartea sotiei. Giorgi u
a avut doi copii, Tcdor si Basiliu, bunicul istoricului, al carui fiu, George Maior, a avut
nu mai pull n de opt copii, al treilea fiind Petru Maior. O familie ce apartinea micii
nobilimi de provenienta recenta, care, daca nu stapInea bunuri materiale deosebite,
se straduia sa ajungd la ele si sd ocupe un loc mai bun In viata rii. -fatal luministului roman a fost protopop In TIrgu-Mures,fiind pomenit In actele vremii In mprejurarile legate de miscarea anticatolica a lui Sofronie, apoi la Capusul de Cmpie.
La un moment dat i iscleste o profesie de credint fata de biserica greco-catolicd,
dei l vedem In expunerile istorice alefiului ca un partizan convins al noii confesiuni.
Avea casa In oras, se pare In afara cetatii, si o relativd bundstare, care i Ingadui sa
dea o educatie Ingrijitd copiilor.

www.dacoromanica.ro

57

Despre primii ani de studii nu avem date concludente. Se pare cd a Invdtat

"n orasul nasterii sale, apoi la Sibiu si, In mod cert, la Blaj. $colile orasului de pe
TIrnave,incepInd cu anu11772, se completeaza cu o clasd de filozofie, avInd ca profe-

sori pe Samuil Micu la etica si matematica, iar la logicd pe $tefan Pop. in aceastd
vreme, la Blaj se depun straduinte pe linia Implinirii programului politic si cultural
formulat de lnochentie Micu. Se redacteazd petitia De ortu progressu conversione valahorum, pe baza scrierii lui Samuil Micu Brevis historica notitia, In care ideea originii
latine, a unitalii poporului roman si a continuitatii In Dacia sTrit afirmate cu hotdrIre.
O ambianta culturald aleasa In care initiativele nationale sTnt sprijinite de episcopul

Grigore Maior si de Ignatie Darabant.

In aceasta vreme Blajul cunoscuse ultima faza a luptei Impotriva teologului"
latin, pornita de Inochentie Micu i Incununatd de succes In 1773 datoritd
insistentelor lui Grigore Maior. SIntem si din acest punct de vedere pe tdrimul unei
afirman i nationale In spiritul ideilor galicane", chemate s sprijine si mai accentuat
ideea unei autonomii.
Cultura nationala promovata de carturarii Blajului apeleaza tot mai stdruitor
la valorile culturii europene. in biblioteca manastirii ne IntImpind o literatura bogata.
In limbi de circulatie europeand si de continut foarte variat : Anaiele lui Baronius,
Analecta lapidum in Dacia de Samosius, Heineccius, Corpus juris Romani, Divanul
Hronicul lui Dimitrie Cantemir, lucrdri de filozofie, o metafizica, un tratat de logica,
gramatici, dictionare etc. Indirect, aceastd literaturd s-a rasfrint si asupra formatiei
intelectuale a viitorului carturar, care a reusit s atragd aprecierile profesorilor
Este ales, o data cu $incai, pentru a-si desavIrsi pregatirea la Roma ca bursier

al Blajului. O ansd unicd pentru un tIndr romdn ardelean. $i astfel, findrul bursier
Tsi Incepe caltoria aldturi de mai vIrstnicul $incai, treend prin Timisoara si Buda,
pentru ca apoi, probabil, s-o continue de la Triest pe mare. Despre drumul facut
cunoastem o singurd impresie culeasd In orasul bandean.
La Roma a ramas cinci ani, In care a studiatfilozofia si teologia, dar s-a interesat

58

si de existenta diferitelor popoare, chiar a celor din Extremul Orient. Curiozitatea

Il mTna spre un subiect predilect pentru omul secolului al XVIII-lea, pentru care hotarele umanitatii nu se mai margineau la Europa. in orasul plin de vestigiile trecutului
comun, orizontul i se largeste mult. Se intereseazd de problema conciliilor bisericii
o lectura care anuntd Procanonul. Observator atent, reine o seamd de elemente
negative din manifestdrile InaItilor prelati, pe care a-Ova ani mai tirziu le va folosi
"n scrierea lui de fronda antipapala.
La Intoarcere ramIne un an In Viena, unde studiazd dreptul canonic, In atmosfera reformatoare a experimentului iozefin. Universitatea vieneza, In a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea, se resimte In tot mai largd masura de pe urma politicii
culturale a imperiului. Prin educatie se putea realiza unitatea imperiului, dar mai
cu seama trebuiau pregatiti oameni capabili s puna in practica directivele economice, fiziocrate, reformele contaminate din ce In ce mai mult de luminismul vremii.
Viena acelor ani reuneste pentru moment o Intreagd pleiada de carturari ardeleni.
"ntre care cei mai de seamd s'int Samuil Micu, Gheorghe $incai, Budai Deleanu
si viitorul nostru istoric. Acest mediu intelectual, invadat de literatura secolului,
InrIureste profund asupra formatiei lui Maior, captivat Indeosebi de initiativele
iozefine In domeniul religios.
De mila lui Dumnezeu
va scrie el In Procanon in 1783
nemtii acum s-au
luminat si toate vicleniile Romei le descopere, cearcd Invataturile sfintilor pdrinti si

www.dacoromanica.ro

obiceiurile cele bdtrine ale bisericii si In

practica le pun, precum se vede din cele
multe decreturi ce pre bunul Tmparat losif
al doilea le-au dat afara, si a se vesti si
a tinea au poruncit. Carele pentru stiinta
tuturor romanilor vestitului oarecind neamului nostru la aceasta carte pre urma,
pe limba noastra intoarse le voi adauga"

.4

48).
(ed. Erbiceanu, p. 47
La Viena citeste scrieri galicane si
febroniene, care militau pentru limitarea
papalitatii la sfera atributelor ei. lata cum
In capitala imperiului se defineste personalitatea de luminist a lui Petru Major,

avind trasaturile specifice ale unui cdrturar

format in mediul universitar german, influentat de umanism indeosebi de Erasmus si de Hugo Grotius , care incerca sd
restituie doctrinei crestine puritatea ei
initiald. Cu alte cuvinte, o decantare a tex-

telor, dar si a institutiilor, de toate adaugirile ulterioare, de falsificdrile arbitrare,

pentru a degaja imaginea unui crestinism
primordial In simplitatea semnificatiilor
sale etice. Opera de peste citiva ani a lui

EA.

PETRU MAIOR

Petru Maior
Procanonul (1783) , precum si lecturile lui din aceasta vreme, care converg spre aceste tarTmuri ale gindirii
secolului, impregnate de spiritul lui Erasmus, Pascal, Hugo Grotius, ne indica
profilul unui intelectual dominat de ideea unei renovatio a religiei de natura renascentistd. Acesta este marele cistig al studiilor sale vieneze, ce da sensul unor
preocupdri viitoare.
In 1780, Petru Maior se intoarce la Blaj, unde va funciona ca profesor de 'ogled,
metafizicd si drept natural patru ani cu atita nevointa... cit din shoala lui esiti barbati se fecera floarea romdnilor si In clir si In politie" (Reispunsul la eirtirea, p. 9).
In 1784, impreund cu Gh. $incai, pdrseste rasa calug5reascA Blajul pentru a se stabili In linistea unui colt de provincie, ca preot la Reghin si apoi dupa scurf& vreme
ca protopop. Este Inconjurat de popor, e cdutat ca un sfdtuitor, dar este intimpinat
si de neintelegerea unor confrati coplesiti de traditia unei imobilitti seculare.
Adund un sinod de 16 de preati, inceared sd faca din institutia incredintatd o arma
de afirmare impotriva feudalismului. Preocupat de scoald intr-un sens larg, Tncearca
sa salveze putinele scoli romanesti, cistigindu-si antipatia nobilimii, sau desfasoard
o Intinsd opera educativd. A ramas la Reghin intru acele vremi aspre", va nota el
In Rdspuns, tocmai In anii rascoalei lui Horia si ai pacificdrii exercitate de nobilime,
In timpuri de grea asuprire social i nationald. Viitorul istoric traia conditia preotului roman asuprit si invinuit de cei care vedeau in el pe sustindtorul masei covirsitoare romnesti ce inconjura castelele feudale.
i

www.dacoromanica.ro

59

Activitatea lui la Reghin si-o petrece pe drumurile satelor, InvtInd pe unii,

IndemnInd pe al-0i, Indeobste pe cei tineri, putin deprinsi cu ale scolii. Ndzuia ca o
dat'd cu cei mici s Invete i cei mari, o instructie cit mai generalizatd, cu gIndul la
ridicarea neamului. In micul oras provincial, el are comportamentul unui luminist
care crede In puterea InvMdturii, In valoarea operei educative pentru progresul

societii.
La Reghin, Petru Maior a Tnteles s fie un lumindtor al poporului si totodatd
un apArdtor atunci and preotilor sau oricrui alt slujitor al bisericii li se fdcea vreo
nedreptate. intr-adevdr, dupd cum singur mdrturiseste, In toate prtile priveghea
si apra".
Activitatea lui Petru Maior In micul tIrg transilvdnean a fost Insd mult mai
bogat. Adun documente privitoare la istoria bisericii romnesti, la drepturile strdvechi ale protopopilor, si redacteazd In cele din urm, In 1795, Protopapodichia, adecei
puterea, drepturile sou privileghioanele protopopilor celar romnesti din Ardeal, In care

istoricul nostru pledeazd pentru ideea

In biserica greco-catolicd, gray
Incalcatd de episcopul Bob. Ca un bun cunoscator al vechilor orInduieli, adeseori
face aluzii la drepturile de odinioard, pe care le voia restabilite, cu &dui la emanciparea politica a natiunii.
In 179011 gsim In primele rinduri ale miscdrii Supplex-ului, redactind si isaind
aldturi de loan Para una din primele petiii In care se cer drepturi politice pentru
romni In lumina dreptului naturii. Pdtruns de Insemndtatea idealului national,
IntIlnim prezent In 1789 la instalarea episcopului neunit Gherasim Adamovici la
Sibiu, centru cultural cu care va Tntretine pIn la moarte Intinse legaturi culturale.
Pentru un timp, dupd desfiintarea seminarului din Liov, Il aflrn la Blaj, fiind chemat
la profesoria canoanelor". In aceasta' perioadd din viata lui Petru Maior distingem
cu usurintd idealul luminist de care este cdluzit, ideal asezat In serviciul emanciprii nationale. Un educator In primul rInd, dar si un om politic In luptele perioadei
dominate de Supplex hbellus valachorum. Tot din acest rdstimp dateaza. si Propovedaniile si Didachiile sale, pe care le redacteaz In cupe de rdgaz la Reghin, unde izbutise s-si creeze un modest univers cultural. Biblioteca lui din aceast perioadd Insumeazd un numr de mai bine de 137 de volume, dovedind interese culturale foarte
largi, incepTnd cu literatura patristic si terminInd cu Scrisorile eng/eze ale lui Vol-

taire. Mult literaturd latind

Cicero, Ovidiu, Horatiu, Virgiliu, luvenal, Petroniu Arbiter, Seneca, Catul, Proper-0u , dar si lucran i filozofice, Aristotel, Wolff,
Steinkelner, gramatici si dictionare latine si grecesti sau franceze, o gramatica
ebraicd, lucr-dri de istorie si drept, codul verbczian, Aprobatele i Compilateie etc.
Constiinciozitatea cu care si-a Indeplinit
Ti aduc aprecierile justifiate ale lui Samuil Vulcan, cu ocazia propunerii pe care o face In vederea numirii
sale ca cenzor la Tipografia din Buda.

60

Petru Maior stie asa de bine limba romdneasc, Inca Intelege atit frazele si
proverbele, eft si chiar idiotismele ei, si stie sd le explice In urma unui exercitiu de
mai mult timp ; a terminat cu laudd studiile filozofice si teologice la Roma si dreptul
canonic la Viena ; a predat filozofia si teologia la Blaj ; si-a asimilat asa de bine economia rurald, c Tntelege perfect termenii ei, cunoaste perfect limbile latin, italiana
II greceasc. Este deci pentru aceastd slujbd vrednic de recomandat In cel mai mare
grad" (Marienescu, p. 51
52).

www.dacoromanica.ro

Este numit la 2 septembrie 1808, In urma unei cereri personale, In care

pomeneste cunostintele sale de latina, italiana si greaca si, bineTnteles, romand. in 30
ianuarie al anului urmator paraseste oraselul cu destinatia Buda; In 7 martie TI gasim
In noua resedinta.
Viata lui Petru Maior la Buda se desfasoara In noi Imprejurari, aVind sentimentul
Malt al datoriei fa-0 de cultura neamului romanesc". Instalat Intr-o casa din cartierul
sTrbesc al orasului, duce o viata modesta. Tnconjurat de car-tile noii sale biblioteci, pe
care oalcatuieste Intre1809 si 1821. La moarte, cei care Ti inventariaza bunurile, Tnregistreaza In interiorul srcacios doua mese, cloud' scaune de piele, un pat etc. Garderoba
carturarului este, de asemenea, sraca, obisnuit ?ma' pentru un om care Tsi Tnchinase

via-ta cartilor. La Buda, Petru Maior nu a renuntat la reverenda arhidiaconului de la

Reghin, dupa cum nu a renuntat nici la titlul de Arhidiaconus Grgenyiensis", cu
care Tsi Triso-tea numele. Legaturile cu Ardealul sTnt puternice si sine sa le sublinieze
prin Intreaga lui activitate. Corespondeaza cu cei de acasa, cu tineri Indeosebi, carora
le da sfaturi, cu episcopul Moga, care Ti raspIndeste lucrarile in cuprinsul diecezei
ortodoxe, sau Tntretine un interesant schimb de scrisori pe terne folclorice si istorice

cu dr. Vasile Popp.

Anii petrecuti la Buda sTnt cei mai fertili din Tntreaga lui activitate ; publica
numeroase carti, se Trigrijeste de aparitia altora la Tipografia din Buda, redacteaza
referate, o munc ce Ti reine Intreaga atentie. Pentru viata traita la Buda sTrit de un
mare interes crtile bibliotecii sale, care ne Ingaduie sa privim In laboratorul sau de

creatie. Lucrrile filozofice sInt prezente In continuare 'In biblioteca luministului

roman. Pascal, Puffendorf, Baumeister, Heineccius se Invecineaza acum Insa cu o
bogata literatura istqrica contemporank Pray, Benk, Schwandtner, Comides, istorici
latini, umanistul Miron Costin cu De neamul moldovenilor, Dimitrie Cantemir, numeroase dictionare
italian-spaniol, italian-latin
gramatici grecesti si siriene etc.
Interesanta este si literatura galicana, Bossuet, Defensio cleri gallicani, Van Espen,
Jus Ecclesiasticum, Aventurile lui Te/emach In italiana etc.
A profitat nu numai de pe urma lecturilor personale, ci a cautat sa se si informeze
clt mai In adTrici me, facInd cercetari In biblioteca din Pesta sau audiind cursuri de istorie
la Universitate. in primul an Isi publica lucrarile redactate la Reghin, Propovedamile

Didachille, lar Tntre 1810 si 1811 Predictle, In trei pri. Restul timpului TI rezerva
istoriei originilor poporului roman, mTnat de dorinta de a da un raspuns acelor streini scriitori" care se Trideletniceau cu denigrarea romanilor, o lucrare prin care de
fapt Petru Maior reia ideile Supplex-ului, combatTnd asertiunile scolii istorice ilustrate
de Sulzer, Eder si Engel. in 1812 Ti apare /storia pentru Inceputul romndor in Dach a,
urmata de Istoria bisericii romanilor (1813), prilej, si una si alta, de noi necazuri de pe

urma interventiei facute de loan Bob pentru interzicerea lor. Imprimarea Istoriei
bisericii este de altminteri oprit, cartea ramTnInd pTria la moartea autorului In depozitele tipografiei, iar el Impovarat de datorii, deoarece crtile erau tiparite pe cheltuiala autorului. De remarcat ca. Maior s-a gindit ca Istoria bisericii sa fie raspindita In
Tara Romaneasca, un gest care indica o noua orientare In cultura romanilor trans*Ivaneni.

Opera istorica a luministului Petru Maior vine sa completeze pilduitor o activitate

prodigioasa, asezata In serviciul emanciparii nationale a poporului roman. Orizontul
european al istoricului e evident. Muratori, Du Cange, Mabillion, Voltaire, literatura
galicana, cronicari si istorici romani
Miron Costin, Dimitrie Cantemir
alaturi
de istoriografia veacului sau, istoricii maghiari Benk, Pray, Comides, colaboreaza

www.dacoromanica.ro

61

'''

E''''

II EHTei

' ."

'

4:1911gTZd

tmiiiiisiiiidOi44Ali14.
.111(<1.e

4T

II.T;:b
a

11 fi'T f
rrow;n,, w:

I5
AA

Al

grafiei erudite, nu se grdbeste insd

imite si pleacd la drum de la o documentatie

'

;IA Anne C'x'italarri;t4,

41:AilIrgn -fitittAin 1011.;ANAI acAtivrnit.nirm,.

2 Oinritleif

'aeliox A verunacor .ro.siscae!

1'..,,'i -

'

6.

rezonabild, neincdrcatd,

dar totusi funda-

mentald. Ca istoric, Petru Major, ancorat

hotdrIt In zonele culturii luministe, a avut
ca punct de pornire umanismul romanesc
cu

-:

ideile sale fundamentale :

latinitatea,

unitatea de origine a poporului roman si

continuitatea lui In Dacia. Aceste idei istorice devin importante forte contemporane, un mijloc al afirmarii nationale. El
duce mai departe. In noile imprejurdri ale

!...s.;

simtitor la reusita scrierii. Indiscutabil mai

putind eruditie ca la Micu sau $incai, dar
poate tocmai de aceea o mai hotdrIt apropiere de maniera istoriografiei luministe.
De acord sa omagieze pe pdrintii istorio-

',

al XIX-lea dupd respingerea Supplex-ului, lupta national& ce se deplaseazd

de la actiunea deschisd politicd spre dome-

veacului
A'

4 rya,. rynerp44,

.N
01,11/471;

01711rVt141.1 dp;"

,.

niul culturii. Tot ceea ce nu era ingdduit

de stdrile politice ale regimului reactiunii

S I 2.
isi cauta un teren de manifestare In cultura noud. Maior, aldturi de Samuil Micu
si Gheorghe $incai, continuindu-i apoi,
PETRU MAIOR,
realizeazd o putern'cd afirmare nationald
Istoria pentru inceputul romclnilor In Dochia,
prin
istoria pe care o scrie, cdutind sd inBuda, 1812 (foaie de titlu)
valideze asertiuni interesate, provocate de
justetea revendicdrilor politice romanesti ale anilor 1790 1792.
Ca istoric, si Petru Maior dezvoltd crezul lui Micu si $incai, II completeazd in
lumina unei noi documentatii, dar mai cu seamd prin strlucirea rationamentelor Ti
asigurd difuziunea si netdgdduitul succes In lumea contemporanilor. Daca la cei dot
istorici contemporani luminismul lor cert era invdluit In bund parte de eruditia unei
istoriografii savante, de multe ori analisticd, cu Petru Maior istoriografia romaneascd
marcheazd indiscutabil triumful unei noi forme literare. Dezvluirea originii poporului roman, vdzut In spatiul celor trei
romnesti, se face plecind de la principalele
rezultate la care ajunseserd pind la el scoala romneascd si luministii ardeleni. O documentatie indiscutabil mai redusd capdtd sub pana rationalistului Maior o mai mare
putere de convingere, sensuri aproape nebdnuite. Ceea ce la $incai rezulta la capdtul
unor expozeuri documentare grele de eruditie, la Maior se infAtiseazd In cIteva trdsd-

62

turi de condei. insdsi afirmarea tezelor fundamentale ale luminismului ardelean,

latinitatea si continuitatea, se face prin spargerea vechilor tipare, prin larga audientd
acordatd psihologicului In interpretarea istoriamodalitate caracteristicd luminismului.
Sondarea adincurilor istoriei romanilor o face cu gindul la prezent, atent la aspiratiile
Romanitatea, continuitatea pe teritoriul Daciei, critica antifeudald sau anticlericald sInt dominate de ratiunile luptei nationale. De aceea trecutul este vdzut cu
ochii prezentului, lar opera lui istoricd, fie ea chiar istoria pentru inceputul romnilor,
prilejuieste incursiuni ce vizau sistemul atIt de complicat si de nedrept al constitutio-

www.dacoromanica.ro

nalismului transilvanean. Cu a-tit mai mult lstoria bisericii romcInilor rmIne In judecata

posteritath o opera profund contemporana nu numai ca viziune, ci si ca naratiune.

Nazuind la realizarea acelei renovatio a religiei si bisericii, a apelat la literatura
galicana franceza, la opera I u i Bossuet, care in Defensio cleri gallicani, aparind autonomia

clerului francez fata de Curia romana, Il putea Intari In convingerea c pastrarea nestirbita a institutiilor nationale ale bisericii greco-catolice serveste luptei de emancipare nationala. Asa se si explica pledoaria lui Maior impotriva innoirilor lui loan Bob,
care loveau In institutiile traditionale ale bisericii unite : manastirea si scolile. Daca
Petru Maior era de acord cu vederile iozefine In
cu puterea papala, nu e mai
putin adevarat ca istoricul nostru avea rezerve Insemnate fat de tendintele de uniformizare ale statului austriac, El era hotarit pentru mentinerea formelor traditionale

ale bisericii ca mijloace insemnate ale culturii nationale.

in zilele vladicului acestuia atIta s-au abtut Blaju de la evlavia cea de demult si
atIta s-au slabit scoalele din Blaj, cit mai multi vladici In urma lui loan Bob vor avea
ce lucra" (capitolul despre loan Bob).
Critic al feudal ismului ardelean, a pledat convingator pentru restituirea demnitatii
umane si nationale a poporului sau. infruntInd vocile ce veneau sa conteste drepturile
natiunii romOne, pe un Sulzer, Eder, Engel, In opera carora vedea pe buna dreptate
interese politice straine, el nu s-a sfiit sa puna In adevrata lui lumina personalitatea
unui episcop romn nedernn de imperativul momentului. Totusi data vldica loan Bob,
asurzit de strigatele clirului, au mers la Beci [Viena].insa precum din Ardeal au pornit
dup. sfatul sau far-a de a primi carte de marturisire, ca dupa cererea si strigarea clirului

s-au miscat a merge la Beciu a da rugare catre Impratul pentru folosurile clirului si
neamului romnesc, asa cu decretul Imparatesc fu Intetit a se Intoarce din Beciu
la Eparchia so" (ibidem). Credincios conceptiei istorice luministe ce supraestima ro-

lul personalitatii, a nazuit spre idealul unui episcop luminat de prestigiul lui Inochentie Micu, pe care II opune constant prelatului timorat de asprimea vremilor.
.,Acesta, precum din firea lui e fricos, si de cei streini si de cel mai mic se
teme, asa Care clirul sau, mai virtos catre cei mai neputinciosi, e foarte aspru, si mare
Indestulare [satisfactiel are cind se arata cineva ca se teme de dinsul" (lstoria bisericii

romnilor, capitolul despre loan Bob).

Rolul atribuit de Maior personalit4ii II apropie si mai mult, In opera istoric, de
zonele istoriografiei luministe europene, care In conditiile secolului al XVIII-lea,
dei nu oferea o explicatie stiirrtifica, avea meritul de a fi incercat o interpretare
intemelata pe Increderea In posibilitile creatoare ale omului. Sint de retinut la Petru
Maior Indeosebi caracterul militant al operei, spiritul polemic, care fac din el cel mai
mare istoric romn de la Inceputul veacului al XIX-lea. Polemica redutabil din scrierile istorice este dublata de opera propriu-zis polemica, In care verva lui Maior inscrie cele mai autentice pagini specifice veacului luminilor. Fie CO dezvluie cortegiul
nedreptdtilor unui scaun episcopal In Reispunsul la cif-tire, fie ca Isi indreapta atacurile

impotriva parerilor slavistului Kopitar sau respinge exagerarile Curiei romane,

Maior ne infatiseaza cel mai autentic spirit voltairian. indeosebi polemica cu Kopitar,
in Animadversiones (1814), dincolo de unele idei astazi depsite, a facut sa razbata la
lumina prezenta remarcabila a natiunii romne. increzator In puterea opiniei, Maior a
fost calduzit de imperativele luptei nationale, al car& protagonist a fost. Astfel, polemica lui nu se iroseste intr-o diatriba de circumstanta si de suprafata, ci, dimpotriva,
aduce In discutie problematica de stringenta actualitate a culturii romnesti.

www.dacoromanica.ro

63

T I AI 11

6-

11

Age

a 9M AX

harVilf tlX1r OVATIO0 (6M06dr0),

Activ, traduce si publica dupd o editie italiana

lui Telemah (1818), opera cunoscuta
pentru ideile ei de toleranta si umanitate, lard In
anul urmdtor cloud lucrdri lingvistice (Ortografia si
DialoF,u1), care completeaza studiile sale filologice
din anexele Istoriei pentru Inceputul romanilor In
Dachia, Disertatie pentru Inceputul limbei romdnesti

0 II

TntImplrile

ii YX11:1111Ch0.118A
,

ilAA4tift.

,A.t rip

AMCA Ptums,

kri:cgs rifulmKs'PrE

.14T ?

Al
firseroam ,

Awfo-Csm%yrffi,
ettotvp Aitipts.m.4.

Disertatie pentru literatura cea %,eche a romdnilor.

PInd In ultima clipa munceste la revizuirea Lexiconului (1825), Ii completeaza etimologiile, cu &dui
la nevoile culturii neamului. Multimea gramaticilor,

dictionarelor
italo-latin, italo-spaniol, ebraic,
latino-greco-francez
lectura lui Muratori ne

atesta orizontul european al filologului, ce va propune, prin adoptarea metodei comparative, reconstituirea latinei vulgare. Preocuparile lingvistice ale
lui Maior ndzuiau de fapt la transformarea limbii
romane Intr-un instrument capabil sa exprime
notiunile fundamentale ale culturii moderne. Reforma ortografiei, redactarea gramaticii, colabora-

AllE

it
ltpxkua 1N:nOrpritif A OtTItiftirtITATO; AtiN
11,1-q.

kj

rea la DicTionarul de la Buda stau In legdturd nemijPETRU MAIOR,

intimplanle

lug

Telemah, Buda,

(foaie de titlu)

1818

PETRU MAIOR,

Lexiconul de la Buda, 1825 (foaie

de tttlu)

LESICON
ROMXNESCU-LXTINESCU-UNGUHESCU-NEMTESCU
At It

DE MAI MULTI AUTOS!, IN CURSUI: A TRIM!, SI

MAI MULTORU ANI S' AU LUCHATU.

LEXI CON
VALACIIICO - LATINO - HUNGARICO GERMANICUM
UOU

A ELUSIBUS AUCTORIBUS DLCURSU TRIGINTA

AMPLIUS ANNORLI2d ELABOSATV1 EST:

it

locit cu idealul luminist al autorului. Petru Maior

pleacd In studiile sale de la limba latina, distinend
cele cloud aspecte ale ei si facInd In felul acesta
legdtura cu romana. A stabilit cA limba romana
este continuatoarea latinei populare si a remarcat,
Cu dteva decenii Inaintea lui Diez, deosebirea
dintre cuvintele care alatuiesc patrimoniul vechi al
limbii romanice si neologismele Imprumutate din
latina clasica. Este si el un purist, poate unul din
cei mai Inversunati, ce exagereazd, subordonInd filologia crezului sau politic national (Disertatie pentru
inceputul limbei romanesti).

Opera lui Maior ne dezvdluie preocupan i din

cele mai diverse, profilul unui adevarat enciclopedist, patruns de idealul luminist. Reispunsul la drtire rmTne ilustrativ pentru mentalitatea de luminist a lui Petru Maior si Impreund cu el o Intreagd
opera publicata anonim la Buda, opera ce Trnbratiseazd Intinse teritorii culturale.

Acum au sosit acel timp va scrie el bine

primit ca romanii, smulendu-se din grosul intuneric
al urItei nestiinte, sd se destepte a-si Idmuri limba
sa cea romana si, lucrind cu bunul sdu talent, sd se
procopseasca [instruiascal intru stiinte, din care se
naste Intregirea mintei si urmare In tot felul de
fapte bune".

U i i E.

Tire et &Imam Typographilte Pep. Voile...W.1a Uttugargae

www.dacoromanica.ro

Este aici un crez luminist autentic, Intemeiat pe stiintd, o Incredere netarmurit

in ratiune si In capacitatile creatoare ale poporului roman. Opera lui Petru Maior,
pentru valorile ce le contine, a fost imbrdtisatd cu un mare entuziasm, In deceniile
premergatoare revolufiei din 1848, de catre romanii din toate provinciile istorice,
semn ca noua generatie pasoptist s-a oprit la trdstura fundamentald a scrisului sdu

valoarea general romaneascd, ridicarea problemelor pentru fiinta poporului roman

In totalitatea lui, intr-o forma care atinge adesea caracter literar.

BIBLIOGRAFIE

Procanon, ce cuprinde In sine cele ce sint de Hod spre fritelesul cel deplin si desdvirsit al canoanelor si a toatd tocmeala bisericeascd spre folosul mai cu seamei al romdnilor (1783), ed. Gr. Morcu,
Sibiu, 1948; Protopapadichia (1795), In Soimul romanesc", Viena, 1865-1866 ; Didachii, Gelled Inv&
taturi pentru cresterea filiar la ingropciunea pruncilor mcrti culese de. . . , Buda, 1809 ; Propovedanii
la ingropeiciunea oamenilor morti culese de... , Buda, 1809 ; Prediche sau fnvtturi la toate duminecile
si seirbdtorile anului cu/ese de... , 1-111, Buda, 1810-1811; lstoria pentru inceputul romelnilor In Dachia
intocmitei de ... , Buda, 1812, cuprinde si Disertotie pentru inceputul limbei romdnesti si Disertatie
pentru literatura cea veche a romdnilor ; Istoria besericei romdnilor &It a acestor dincoace, precum
si a celar dincolo de Dunre, Buda, 1813 (ineditele lucrarii In : T. Cipariu, Acte si fragmente, Blaj,
1855 ; P. Teodor, In Anuarul Institutului de istorie din Cluj", IX, 1966); Rdspunsul la
cfrtirea carea s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior, Buda, 1814; Animadversiones in Recensionem

Historiae De origine Valachorum in Dacia, Buda, 1814; Reflexiones in responsum Domini recensentis
Vienensis ad Animadversionis in Recensionem Historia De orgine Valachorum in Dacia, Pesta,
1815; Contemp/atio Recensionis in valachicam anticriticam Literaris Ephemeridibus Viennensibus,
Buda, 1816 ; Intimplrile lui Telemah, fiului lui Ulise, intocmite de Fnelon, I, Buda, 1818
Ortographia romana sive latinovalachica una cum clavi, qua penetralla origination's vocum reserantur,
Buda, 1819 (reprodusd in Lexiconul de la Buda) ; Dialog pentru inceputul limbii rotricine fntre un
nepot si unchiu, Buda, 1819, adaos la Ortographia Romana (reprodusa in Lexiconul de la Buda).

At. M. Marienescu, Viata si operele lui Petru Maior, Bucuresti, 1883 ; T. P.osu, Cenzura si interdictiunea operei lui P. Maior, In Unirea", Blaj, 1892, nr. 45 ; E. Micu, O scriere necunoscutd a luf
Petru Maior (Relsoins la cfrtirea careo s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior), In Revista critica
literara", Iasi, II, 1894 ; AI. Lapedatu, Petru Maior in cadrul vietii nationale si culturale a epocii sale,
in Anuarul Institutului de istorie ngionala", Cluj, I, 1921-1922 ; I. Lupas, Scrierile istorice ale
lui Petru Maior, in Anuarul Institutului de istorie ngionala", Cluj, I, 1921-1922; Tr. Popa, Contributiuni la viata lui Petru Maior, In Societatea de mime", V, 1928, nr. 4 ; G. Bogdan-Duica, Petru
Maior si lust. Febronius sou Petru Maior ca vreijmas al Papei, In Renasterea", XI, 1933, nr. 15-27
N. Lupu, Corespondent intre Petru Majar si episcopul Bob la 1785, In Blajul", 1, 1934, nr. 9 ; Tr. Popa,

Locu/ nasterii lui Petru Maior, In Cultura crestina", XVI, 1936, nr. 6 ; V. Netea, Chem precizeri In
legeltur cu Petru Maior, in Revista FundaVilor", VIII, 1941, nr. 6; $t. Cuciureanu, ltalienisme
la Petru Maior, In Studii si cercetari stiirqifice", seria Filologie, las, X, 1959, fasc, 1 2 ; D. Macrea,
Petru Maior, In Ungvisti si filologi romeini, Bucuresti, 1959; P. Teodor, Dom) scrisori ale lu, Petru Molar

din timpul petrecerii sale la Buda (1810), In Anuarul lnstitutului de istorie din Cluj", III, 1960;
N. A. Ursa, Ceirti de popularizare a stiintei traduse de Petru Malar, in Limba romana",X, 1961,
nr. 2 ; M. Protase, Petru Maior polemist, In Studii si cercetari stiintifice", seria Filologie, Iasi, 1961,
fasc. 2 ; S. Puscariu, Pdrerile lui Petru Maior despre limb& In Anuarul Institutului de istorie na-

.tionala", Cluj, I, 1921-1922; N. Albu, Petru Maior (Date noi privitoare la viata si activitotea so), In
6

c. 4

www.dacoromanica.ro

65

jurul unei lucreiri istorice

Mitropolia Ardealului, IX, 1964, iunie-august, nr. 6-8 ; P. Teodor,
/ui Petru Maior
Contributie la istorio crlji rornidneti vechi, in Anuarul Institutului de istorie

din Cluj", IX, 1966.

ION BUDAI DELEANU

Personalitate culturala bine conturat, de o deosebita semnificatie Intr-o vreme
7n care literatura noastra culta nu era decit la Inceputurile sale, Ion Budai Deleanu
este nu numai cel mai de seama literat al Scorn ardelene, ci si unul dintre reprezentantii

de prestigiu al beletristicii noastre, opera sa literara marcind o izbincla artistica

reala, ce depaseste plasmuirile contemporanilor.
Prin ideile sale indrznete relativ la rezolvarea problemelor sociale, Ion Budai

Deleanu depaseste crezul $colii ardelene. Samuil Micu, Gheorghe $incai, Petru
Maior, carturari distinsi, de formatie luminista, dar Inca neemancipati In intregime de
sub tutela mentalitatii teologice, nu au convingerile radicale ale autorului Tiganiader
in ceea ce priveste credinta, organizarea religioasa ori statala sau rinduielile sociale.
Desigur, nici Budai Deleanu nu se poate sustrage total limitelor impuse epocii de
nivelul dezvoltarii spirituale la care ajunsese timpul sau ; totusi, el rmine o constiint evoluata, insufletita de idei si convingeri extrem de Thaintate si curajoase,
pe care le-a expus In imagini literare nu lipsite de relief si forta artistica.
Autorul Tiganiadei este un autentic crturar luminist si, ca atare, Trytelege si

concepe literatura mai mult ca o modalitate particulara, menita sa demonstreze

aproape deductiv un corp de idei, decit ca un domeniu al imaginei artistice implicind
un continut ideologic ce se poate degaja si transmite. Ideilesint, deci, distinct demon-

strate", intentia autorului fiind, In primul rind, aceea de a oferi si impune un crez
ideologic, figuratia plastica a tabloului de viata raminInd subsecvent; atasament,
aladar, si preocupare mai mult de idee" decit de imagine". Totusi, ceea ce confera
lui Ion Budai Deleanu o nota particular este faptul ca literatura lui, desi vizeaza
zone morale, nu se adreseaza atIt situatiilor si conflictelor asa-zise general-umane",
cit strilor de lucruri reale si chiar contemporane lui, pe care le supune alegoriei,
convertindu-le, dar nealterindu-le semnificatia. Directivata etic, In sens clasic, opera
sa literara este sprijinit solid pe aspecte sociale investigind domeniul realitatilor
desi de intentii si tipare
concrete. Aceasta face ca literatura lui Ion Budai Deleanu
sa ancoreze In istoricitate evident prin suportul continutului sau (natura
sistemului de imagini fiind de un vadit caracter social), care aduce gustul modern penclasiciste

tru actual" si faptul diurn. Astfel, figura carturarului ardelean reprezinta In istoria
noastra literara o dubla revelatie : este primul mare creator de literaturd original
(Tsgan'ada este un monument unic al epopeii, ca specie, In epica noastra), care, satirizind In chip temerar si atotcuprinzator rinduielile feudale, consemneaza -- tot pentru
intTia oar si la scara major in literatura romneasca o evidentd si constient urrnastructur clasica si substanta
rita orientare sociala. Or, tocmai aceste carcateristici
moderna, original dozateTi deosebesc opera de aceea a inaintasilor si a contemporatS6

nilor sai si explica temeiurile importantei sale deosebite In istoria literaturii romne.

www.dacoromanica.ro

Ion Budai Deleanu s-a nascut In satul Cigmu din tinutul Hunedoarei, aproape
de Orstie (azi, judetul Hunedoara), probabil la 1760 (nu mai devreme, nici
dupa 1763). Este primul din cei zece copii ai preotului Solomon Budai, statornic
adept al unirii cu biserica romano-catolica. Dintre fratii scriitorului, merite deosebite
si-a dobIndit Aron Budai
secretar al tezauriatului si al consistorului ardele.an din
Sibiu
datorit rolului important pe care I-a jucat In viata social-politicd si cultural
a Transilvaniei de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea. Ceilalti frati sInt : Anton, Petru,
Nicolae, losif, Solomon, Maria, Sofia si Dina.
Solomon Budai va fi avut de luptat, desigur, cu multe greutati pentru a putea
asigura instructiunea atItor copii. Abia In 1819 fratii Ion, Aron si Anton Budai cer,
prin cancelaria aulic, ridicarea cu scutire de taxa In rangul nobilimii trnasilvanene",
precum si scutirea locului de cas parintesc ramas neTmpartit". ConferireaTnnobilarii
se acorda In cele din urma primilor doi, dar, dei consacra merite reale, aceasta tre-

cere In rIndurile micii nobilimi ardelene este un act de semnificatie pur formala.
Situatia pe care a avut-o efectiv familia preotului din Cigmau a fost aceea a unui numar
redus de romani hunedoreni liberi, care trdiau In mijlocul masei romanesti de iobagi

Impovarati de toate servitutile feudale. Chiar viata autorului Tiganiadei acoperd

rastimpul unei epoci brazdate de agitatii sociale, de rscoale si revolutii. Aceasta epoca

In care nemultumirea populard rascoleste aciTncurile, iar valul razvratirii amenint

rinduielile existente, impune daca nu cultul
in once caz interesul deosebit pentru
atitudinea cutefitoare, actiunea decis si fapta eroica; ea Tsi va imprima din plin sigiliul si asupra activitatii scriitoricesti a lui Ion Budai-Deleanu.
Scriitorul de mai tIrziu Isi petrece copilaria la Cigmau, unde face si scoala primard.

Studiile si le continua, IncepInd cu anul 1772, la seminarul din Blaj. Personalitatea

viitorului scriitor va pastra IntipOriri trainice din aceastd prima perioada, legata de
cunoasterea nemijlocit a tuturor aspectelor vietii de la Tara, de la necazurile tranilor
!And la datinile, legendele si toata frumusetea folclorului atTt de bogat din tinutul
sau de nastere. Dincolo de rigorile InvatamIntului temeinic si de austera
penumbra seminarial, Blajul nu-i oferea un exemplu de viatd ordseneasca,
IncIt tInrul venit de la poalele Magurii rmTnea si pe malurile TTrnavelor
mijlocul aceleiasi atmosfere rustice, populata de oameni simpli si obiditi, dar de o
mare vigoare sufleteasca si de o verv robusta'. Seminaristul pornit de lIng ruinele
vechii cetati romane Ceugma, cea Impresurata de legendele local nicilor, a receptat Invattura prinnit In scolile Blajului, unde a venit In contact cu IntIiele elemente de culIn fond
turd clasic, dar a rmas
mereu legat de viata si real itatile de la tara.
Asa se explica faptul ca de pe acum manifest independent, vddind un spirit laic fara

o prea pronuntata aplicatie teologic, inclinat mai curind sa rmtie In statul din
afar" (cum ni-I Infatiseazd o marturie din 1813). Acest viu atasament si aceast comuniune directdcu viata poporului vor rmtne pentru scriitordeterminantafundamental a personalitatii sale, expliand In acelasi timp nu numai pozitia ferm adoptata
fata de problemele social-politice, dar si masiva prezenta In opera sa a unor elemente
si date locale: toponimie (Ceugma, Cioara, Bozes, Jibot, Ompul PInii, Vaidei, Turdas,
Hateg, Sacel, Retezat, Mures etc.) si onomastica, tradiii, credinte si obiceiuri, mediul
social-istoric al timpului, precum si limba care utilizeazd din plin elemente lexicale cu
totul specifice meleagurilor natale. Datorita unor atare temeiuri, autorul Tiganiadei
nu va deveni tipul livresc al savantului de cabinet, care se apleacaasupra vieii poporului din consideratii i convingeri rationaliste ori umanitare, ci va fi un carturar ceta-

www.dacoromanica.ro

67

lean ivit si rdzbAtind spre lumina' din rindurile celor de jos, a cdror viatd o cunoaste

dinluntru, intim si multilateral.

incepInd cu toamna anului 1777 si Old In ianuarie 1787, Ion Budai Deleanu se
afld la Viena, unde Isi continua' studiile superioare. Dupd ce urmeazd eoi ani la Facultatea de filozofie (1777 1779), trece la Facultatea catolicd de teologie, pe care, In
calitate de bursier al Colegiului SfInta Barbara, o frecventeazd patru ani (Intre 1780

si 1783) ca student extraordinar" (Gasthrer), absolvInd-o In chip strdlucit si, se

pare, luIndu-si i doctoratul In teologie (probabil la Erlau). Functioneazd, apoi ca
psalt, ajutor de cantor si Intre 1 februarie 1785 si sfIrsitul lui 1786
ca
sacristan al bisericii Colegiului Sfinta Barbara, ocupIndu-se sporadic si cu Indeletnicirea de copist cu ziva la Ministerul de Rzboi.
Timpul pe care I-a petrecut In capitala lmperiului habsburgic constituie o a doua
etapln viata scriitorului. Aici el cunoaste pe Samuil Micu si pe $incai, pe Maior si pe
Samuil Vulcan, aici va intra In contact cu literatura universald si cu marile curente de
idei ale vremii. Atitudinea i opiniile antimonahale care stdpIneau Viena in timpul
lui losif al II-lea, adincirea literaturii latine, cunoasterea literaturii clasice italiene, a lui
Metastasio (din al cdrui Temistode va si traduce un fragment), a lui Casti si a lui Alois
Blumauer, eventual a lui Ossian, Indemnul oferit de cercetdrilestiintifice ale celorlalti
ardeleni aflati la Viena (de care se diferentiazd oarecum, depdsindu-i net sub raportul
informatiei I iterare), toate acestea s-au altoit pe fondul sntos al unui spirit robust si
ascutit, saturat de cunoatereai pdtruns de valorile vietii poporului din care se ridicase. intreaga sa culturdfilozoficd si I iterard Intemeiatd pe solide stud i i umaniste, asimilarea ideilor Inaintate din ideologia luministd a vremii i apetenta pentru rationalismul voltairian Ii sporesc atasamentul pentru cauza dreaptda poporului asuprit si-i
limpezesc si mai mult drumul ce avea
urmeze. Din aceast epoca dateaza
strIngerea material ului pentru lexiconul sdu (poate chiar o prima redactare partial),
precum si traducerea In romneste a unor culegeri de ordonante si legi; In acest timp
adInceste studiul latinei, Invatd italiana, franceza. germana si e de presupus c In
aceastd vreme I-a Incercat &dul de a scrie opera sa literard. in perioada vieneza. se
Incheagd formatia intelectuald i culturald a scriitorului, statornicindu-se temelia sa
luministd, nu fdr unele
iozefiniste, care mai tIrziu vor ceda In larga
msurd
locul unei orientan i mult mai radicale, sub InrIurirea Revolutiei franceze.
Aceast a-at de fecundd epocd este Intunecatd de un scurt interludiu cu urrndri
decisive pentru viata scriitorului : rdstimpul In care Incearcd sd se statorniceascd In

Transilvania. ReIntors la Blaj, functioneaza putind vreme ca profesor si, se pare,

ca prefect de studii" la seminarul unde fusese elev. Datorit, In bund msurd,
episcopului loan Bob, vIddicd de un abil egoism si de o iezuitd ipocrizie,
Ion Budai Deleanu nu se hirotoniseste.
Abia cdlcai strdmosescul pmint spune el In prefata lexiconului sdu
IntImpinIndu-md toate Impotrivelele, fui silit iardsi a md Instrdina. Ba, ca si cum as
zice, a merge de voie bund In urgie. Fui silit In urmd a md aseza In tart' strdind, Intru
care nemernicie m aflu pInd acum".
Astfel, prigonit, Budai Deleanu este nevoit s pdraseascd Blajul si sd se Tristrdineze

68

pentru totdeauna la Liov, In Gal ilia. in 1787 reuseste In urma unui concurs sd ocupe
postul de secretar al tribunalului provincial (Landgerichtssekretdr). Din iunie 1790
pInd In februarie 1791, sau chiar pInd cdtre sfIrsitul acestui an, scriitorul lipseste din
Liov, prelungindu-si fdrd Incuviintare un concediu de cinci luni. Nu se stie precis nici
unde a fost, nici ce a fcut In acest timp ; e plauzabila atIt ipoteza cd s-ar fi dus la Buda-

www.dacoromanica.ro

pesta si Viena pentru studii, cIt si, mai ales, aceea potrivit creia ar fi venit in TransilImpreund cu fratele sdu Aron Budai, cu Petru Maior i cu
fruntasi
vania, unde
ardeleni
ar fi luat parte activa la luptele nationale si la pregtirea ori poate chiar
elaborarea cunoscutului Supplex libellus valachorum Transylvaniae.

ReTntors la Liov, se cdstoreste, prin 1793, cu Mariana de Mikolaiewicze, care

fdcea parte dintr-o familie Instdrit de armeni gal itieni. Scriitorul va avea trei copii
Suzana (ndscut la 1 794, cdstoritd apoi cu Ludovic Lewandowski), Eufrosina (n. 1795)

si un fiu (despre care lipsesc datele). in anul 1796, Ion Budai Deleanu este avansat

ca sfetnic chesaro-crdiesc" (consilier) la Curtea de apel, functie pe care o Ostreazd pind la sfTrsitul vieii (adesea tinea locul presedintelui, fiind cel mai vTrstnic
dintre consilieri). in 1806 a fost numit si asesor de tribunal pentru judecarea cauzelor
din sectorul minier; In 1809 pare a avea unele relatii cu armatele de ocupatie, un document artTndu-ni-I ca refuzInd statornic promisiuni ademenitoare, In timpul invaziei

dusmane". Moare In capitala Galitiei, unde

trit mai bine de trei decenii de
viaId, la 24 august 1820.
Anii petrecuti la Liov reprezintd cea de-a treia etapd din viata scriitorului. El nu
rAmTne nici aici
dui:A cum n-a rmas nici la Viena
un izolat de oamenii i realitdtile din patria sa. Fiind capitala unei provincii creia losif al II-lea i alipise Bucovina,
Liovul avea scoald romdneascd, iar tribunalul provincial din acest oras, o sectie rornaneasc. Dacd mai addugm cd la Liov se afla un cerc destul de larg de romdni
di ntre

care amintim pe ardeleanul Petru Aaron de Bistra, funcionar la acelasi tribunal

cu I. Budai Deleanu, si pe bucovineanul Theodor Racoce, tdImaci gubernial pentru
limba romn, precum i faptul ca a cunoscut Tndeaproape Bucovina, asupra cdreia
face un raport detaliat, nu ne va surprinde imprejurarea c In 1815 mitropolitul
Veniamin Costache, cunoscindu-i meritele, Ti propune un post de profesor la Seminarul de la Socola (scrisoarea lu i Veniamin din 21 august cdtre protoiereul Lazr Asachie-

vici). Invitatia rdmIne Tris fdrd rezultat practic, dei se pare c sfetnicul chesaro
crdiesc se aratd multumit de ofertd.
Dac perioada ardeleand din biografia scriitorului i-a asigurat acestuia baza
trainicd a legturii cu viata materiard spiritual a poporului sdu (oferindu-i doar
primele elemente de culturd clasicd si umanistd) si dacd anii de la Viena sInt cei
In care se formeazd crturarul lumi nist de anvergur european (ale crui Ini

drdznel i sTnt, deocamdat, usor temperate de unele veden i iozefiniste), etapa gali -

liana' este aceea In care opiniile sale se radicalizeazd sub directa influentd a ideilor
Revolutiei franceze, precum si a prefacerilor i rdsturndrilor sociale din timpul ascensiunii napoleoniene. Anii trditi In capitala Galiiei
unde mediul cultural era propice
reprezint Tris si epoca rodnicd a elaborrii operei
preocuprilor scriitoricesti
astfel, tenacele ardelean de la Cigmdu si Blaj si arturarul luminat de la Viena devine
acum scriitorul romdn de netgdduit prestigiu.
Scrierile lui Ion Budai Dealeanu sint numeroase si din domenii diverse : lucrri

cu caracter pedagogic, juridic, istoric, etnografic, opere lingvistice si literare.

In ultima parte a anilor de la Viena copiazd traducerea romdneascd sau poate
chiar tlmceste el Tnsusi In limba romdnd o scriere pedagogic germand sub titlul
Tndreptettoriu al 'inveltdturilor rntru a formarisi pe tinerii scolari sau Carte trebuincioasd
unele
pentru dasca (1785); de asemenea, traduce
uneori cu mici adaptri
opere de legislatie, mai ales lucrri de drept si de procedur penald, cum sInt:
Rinduiala judeciltoreascei de obste (Viena, 1787) si Pravila de obste asupra faptelor reile
si a pedepsirii lor (Viena, 1788). Este aproape cert ca Budai Deleanu este traducdtorul

www.dacoromanica.ro

69

si al altei lucrdri juridice, In cloud volume, apdrute la Cernduti In 1807 (tipografia

lui Peter Ekhard), cel de-al doilea volum avind un titlu putin schimbat fatd de primul
Carte de pravild ce cuprinde legele asupra fqptelor reile si a ciiicdrilor gre/e de politie
(vol. I) si Carte de provilei asupro grelilor cclicdri a politicestilor orelnduieli atingetoare

de politie (vol. II).

Lucrdrile istorice, redactate exclusiv In latineste si rdmase toate In manuscris,
Invedereazd intentia autorului
realizatd doar partial
de a alcdtui a vastd opera
consacratd originii popoarelor din Transilvania. in elabordri uneori incomplete,
ea cuprinde o serie de titluri (capitule sau disertatii) ce urmau sd fie integrate In
cuprinsul scrierii. Lucrarea, In ansamblul ei, s-ar fi intitulat
dup. cum se mentioneazd intr-o redactare din primul capitol
De originibus populorum Trarsylvaniae
commentatiuncula, cum observationibus historico-criticis.
intemeindu-se pe surse romanesti (Ureche, Miron Costin), dar mai ales strdine

(grecesti, latine, bizantine, italiene, pe istorici unguri si austrieci), admiVind intre

izvoare chiar cintecele bdtrinesti eroice (dar numai pentru aspectul general al IntImpldrilor), Ion Budai Deleanu se Infdtiseazd ca un cdrturar ce aminteste pe Dimitrie
Cantemir prin eruditie, diversitate a preocupdrilor, enciclopedism. Evident, ca si
alti istorici ai $colii ardelene, nu e scutit de unele erori si de consideratii care astzi
ne apar naive (dacii ar descinde din lafet, iar urmasii lor ar fi polonii si chiar toti
slavii, etimologii nestiintifice, romanii ar fi descendenti puri ai romanilor, secuii ar
fi urmasii scitilor etc.) ; totusi, aspectele pozitive sint precumpdnitoare. Intervenind In expunere cu diferite note istorico-critice i cu disertatii filologice, el deriva
limba romand din latina populard, sustine romanitatea poporului nostru si mai ales
teza continuiatii, argunnentatd pe larg, polemizeazd cu Sulzer, Eder, Engel, vorbeste
mult si cu admiratie de Vlad Tepes, lauda pe romanul Ion Corvin etc. Astfel, Budai
Deleanu se Incadreazd In frontul comun al tuturor reprezentantilor Scolii ardelene.
Cu totul interesant este raportul sdu asupra Bucovinei, Kurzgefasste Bernerkungen Ober Bukowina. Bazat pe o corectd informatie, memoriul ilustra autenticul

patriotism al autorului (exalta virtutile limbii romane, descalificd pe defdimdtorii

Sulzer si Carra, deplinge abuzurile administratiei in aceastd provincie etc.) si, chiar
daca nu putea preconiza solutii salutare, Infiera uneltele incapabile, imorale si egoiste ale guverndrii imperiale In Bucovina, stigmatiza cresterea zilelor de robotd de
la 12 la 100 si a arendei de 10 ori In 30 de ani, manifestind o atitudine plind de curaj
civic (indeosebi In partea dedicatd organizkii judecdtoresti si administrative). Aceste
Scurte si cuprinzdtoare observatii asupra Bucovinei sint opera unui Invdtat umanist
si patriot.
In ceea ce priveste scrierile lingvistice, de la Budai Deleanu ne-au ramas, pe de
o parte, studii de gramaticd, precum Fundamenta grammatices linguae romoenicae
seu ita dictae valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata (1812),
Temeiurile gramaticii romemesti, Dasallui romeinesc pentru temeiuri/e gramaticii rom6nesti (un comentariu rdmas neterminat
In c'nci dialoguri
al scrierii precedente),
Teoria ortografsei romcInesti,cu litere latinesti, iar pe de alta parte o remarcabila opera

lexicograficd, de proportii monumentale : un dictionar proiectat, se pare, In 10

volume (roman-latin si latin-roman, roman-grec si grec-roman, roman-italian si
italian-roman, roman-francez si francez-roman, roman-german si german-roman),
din care a definitivat Lexiconui romcInesc-nemtesc (4 volume compacte), a redactat
litera a si Inceputul literei b (in 2 volume de circa 530 de pagini) din Lexiconul nem70

tesc-romanesc, precum i redactdri partiale, fragmentare din Lexicon latino-romaenicum

www.dacoromanica.ro

valachicum (inceputul literei a, circa 60 de file ms.), din Lexicon frincesc

romdnesc (4 file), din Lexicon romdn-latin-german (23 de file), dintr-un Lexicon penpoate incompleta
tru cdrturari (41 de file cuprinfind doar litera a
a unui dicseu

tionar de neologisme).
Cu un deosebit simt al limbii si cu o remarcabila cultura lingvistica, In asemenea
lucrari Ion Budai Deleanu depaseste nu o data ideile crezului $colii ardelene. El
evidentiazd rolul stratului lingvistic In constituirea limbilor noi, propune o reforma
a ortografiei romanesti bazata' pe scrierea cu caractere latine (pe care o socotea
absolut indispensabila, alfabetul chirilic putind persista, eventual, doar in cdrtile
de cult) ; se orienteaza inspre neologismul latin si francez ; proclama necesitatea
supunerii limbii, chiar si a celei vorbite, la normele gramaticale (in fond ale latinei)
se referd la existenta dialectelor In limba romana, pe care o deriva din latina popular-a ; stabileste si admite, indirect, in vocabularul limbii romane
pe ling elementul latin
i existenta altor cuvinte de origine slav, greaca, gotic, maghiara si
albaneza, abandonind In Intelegerea structurii lexicale a limbii noastre radicalismul purist al multora din contemporanii sai transilvneni ; propune limba populara
ca baza a limbii literare etc. Totusi, cum e si firesc, unele exageran i latiniste persista si la Budai Deleanu (e adept fara rezerve al etimologismului, forme romanesti
evoluate pe un drum propriu In dezvoltarea limbii noastre fiind decretate abateni
de la norma gramaticala ; se declar pentru lexicul regional, cu conditia ca vorbele
sa fie tocmai romanesti", adica sA descinda din latina etc.).
Asemenea preocupani multiple In variate sectoare de. activitate, precum si
ideile care I-au animat In actiunea de aparare a drepturilor si prestigiului neamului
sau, fac din Ion Budai Deleanu un ilustru reprezentant al $colii ardelene. Scrierile
sale numeroase, cuprinse In peste 20 de volume afltoare la Biblioteca Academiei
Republicii Socialiste Romania, au ramas
din pacate
aproape toate In manuscris
si nu au putut fi cunoscute la vremea lor cleat Intr-o foarte mica msura. Ele dovedesc Insa eruditia, interesul, opiniile si atitudinile autorului, mijlocindu-ne Intelegerea personalitatii lui Budai Deleanu, spirit lucid si incisiv, alimentat de o vasta
cultura clasica i umanista, pus In slujba aspiratiilor si ridicarii poporului sau, pe care
I-a iubit cu devotiune.
intreaga activitate a lui Ion Budai Deleanu este incununata prin opera sa literara, constituita din cele doua poeme eroicomice si satirice, Tiganiada si Trei viteji
(neterminata).
In afara de acestea, manuscrisele autorului pastreazd si traducerea romaneasca,
In versuri, a primelor trei scene din actul I al piesei Temistocle de Metastasio (Temistoclu, drama izvodita 'inn de Petru Metastas in limba italieneasca, talmacita pe limba
romaneasca, ca o proba cu care se arat ca limba noastra prin cultura se poate cu
vremea alatura ceii italenesti").
Talmacirea facuta din italiana dateaza din perioada 1812-1820 si atesta o ortografie exagerat italienizanta. Versurile romanesti
precedate de traducerea In
proza a argumentului" initial al piesei transpun fidel originalul, dar sint greoaie,
brute, necizelate. Se poate reine Trisd semnificatia faptului ca I. Budai Deleanu nu
s-a orientat spre dominantul idilism galant al operei metastasiene, ci a selectat din
cuprinsul acesteia exemplaritatea etica, dragostea de patrie ce Tnsufleteste permanent pe Temistocle, precum si, eventual, anumite asernanari intre eroul lui Metastasio i propria sa biografie (spiritul de independenta, pretuirea demnitatii, surghiunul), ?flat putem spune ca aceasta incercare de talmacire reprezinta nu marturia

www.dacoromanica.ro

71

unei reusite literare, ci intentia unui gest demonstrativ de implicatii simbolice (poate
un amar mesaj polemic al patriotului instrainat).

O izbinda literard este Msd Tiganiada.

Opera capitald a unei vieti, aceastd epopee
(poemation eroi-comico-satiric") unica In
literatura noastra, rod al unei Mdelungi
elabordri,
scrise la

este cunoscun In cloud variante

date diferite, a cdror cronologie

strictd nu se poate preciza. Prima, 'inceputd

pe la 1792-1795 si terminan 'in jurul anului
1800 (sau imediat dupa aceastd data), a fost
publican' Trittia card de Theodor Codrescu
In revista ieseand Buciumul romn", la 1875
(Prologul"
Epistolia Inchindtoare") si
1877 (textul complet). Ea cuprinde episodul
nemesului Bescherec Istoc (din care scriitoi

rul va alatui apoi primele cloud cInturi ale

poemei Trei viteji) i d o mare extindere
WO relative la peripetiile lui Parpangel, care
cauta pe Romica.

Cea de-a doua variant

-

VLAD TEPES

Mceputd pro-

babil pe la 1800 si terminan pe la 1812

reprezintd stadiul ultim In elaborarea poemei si poate fl consideratd forma definitiva
a Tiganiadei. Prin eliminarea episodului lui
Bescherec

Istoc

restringerea celor privi-

toare la Parpangel si Romica, opera a devenit mai unitara (chiar daca se pierde
ceva din complexitatea epic) ; figura lui Vlad Tepes este m4i bine reliefatd, fondul
social este adincit prin introducerea amplei discutii asupra formelor de guverndmMt,

72

iar versurile s'int mai cizelate, expresia mai Mgrijita i limba mai cu indeminare
folosit. in fine, aceastd varianta accentueaf, Mdeosebi In final, momentele pline
de vigoare i energicd barbatie, subliniind filonul eroic. Publican prima data de Gh.
Cardas In 1925, cea de-a doua variann este o realizare Inchegata, expresie necontestan a ultimei redactari efective. (Trebuie mentionat cd Gh. Asachi fusese preocupat si el de publicarea Tiganiadei.)
Dorind s ofere contemporaneittii o sintezd a legitimelor aspiratii rorndnesti
de veacuri, scriitorul Tsi plaseazd conventional
naratiunea Tntr-un moment
eroic al trecutului national mai Indepdrtat, fard a pierde din vedere cadrul general
al istoriei universale, frecvent implican In referinte diverse. Actiunea epopeii se
petrece, astfel, In Muntenia secolului al XV-lea pe vremea lui Vlad Tepes, care, organiend rezistenta contra turcilor cotropitori, stringe la un loc pe toti iganii spre
a nu fi folositi de dusman drept iscoade. Tiganii, alcatuind o oaste inarmata si hrdnit de Tepes, fac popas Intre satele Alba si Fldm'inda, apoi
dupd ce defileaza, pe
se indreaptd spre Spateni, Intre Bdrbatesti si Inimoasa,
cete, In fata domnitorului
unde isi asaza tabdra. (Atit de sugestiva topografie a putut fi identifican ca absolut

www.dacoromanica.ro

lirnwia. ;Jet.
reala prin partile TIrgovistei.) Drumul
tiganilor in care unii au vazut eforturile umanitatii spre idealul suprem
este lung si mereu intrerupt din

. 4 04,

pricina diferitelor Impotriviri,

disensiuni. in aceasta vreme, Satana
fura pe
sprijinind pe turci
Rom ica, logodnica I ui Parpangel ; acesta
o cauta cu infrigurare si pina la urma
o gaseste In palatul din *urea rid-

"/7.9.,, 0.0::, :, ?pay,. 4

,A4

6,7,..., re.

..... 1r90......0,
.,.'..i
J.o.,./..j;,'Ar:;, . . i...
.'

4,7 - 4 c aii.:.../7.-',.

2,:-.....,Y.

a
,
I ,.
7... e ... le s *4 .- s...4. 4 g ..'. :).4..... .., ......

...;;;;...r.

./t 1K . a e.

.. d"

4.

Arl .... Olf, Inl. 71

I...,

e A. ,. /1. 0.. ; A: (,.. . .

;1

" ''. ..!...

....le_

i.
f
t... .1,........,:,C 9...4..4....r.. la: ...,....."

lucita, unde mai erau atrasi de vrajile

,.., ,..., t .2 4. p. ..... Lg.. A /At __,47.'?, 94,4,1 .
. .,
.0 . i'
diavolesti si alti viteji crestini. La
.'. ix... ,s,111, ..-0. h*, r4 if, '..., -----un semn al Stintului Spiridon, pro,
tectorul fecioarelor, Romica piere o
data cu palatul vrajit, iar Parpangel,
ratacind nemingiiat prin codru, bea
dintr-un izvor cu apa vie, prinde
curaj si puteri nemasurate, imbraca
armura voinicului Argineanul si pleaca
" '
P., /
la lupta semanind groaza In rindurile
-,
pagine. in batalla dintre munteni si
turci intervin sfintii si dracii, pina
la sfirsit lupta fiind cistigata de Vlad
Tepes, care navaleste In tabdra otoi
L
mana, hrtuieste pe turci prin ataION BUDAI DELEANU,
curi necurmate si face minuni de
Tiganiada, manuscris
vitejie.
Dup. multe peripetii tiganii
ajung la Spateni, unde Parpangel se casatoreste cu Romica, pe care o aflase
Intre timp, lar la nunta povesteste calatoria lui In iad si In rai. Tiganii
vor sa-si faca un sat al lor, dar
din discutiile asupra formei de guvernamint si, mai ales, de la neintelegerea cu privire la alegerea conducatorului
ajung la o Tricaierare si la o btaie cumplita, In urma careia se imprastie. Vlad Tepes,

inlaturat de la domnie prin intrigile boierilor tradatori, se desparte de oaste si ia

drumul exilului. Tinarul Romandor, adresindu-i-se lui Vlad Tepes, exprima vointa

trupelor de a nu renunta la lupta hotarita

Du-ne
macar In ce parte,
Ori la slobozie, sau la moarte I

Tesatura anecdotica a Tntimplarilor ascunde nenumarate arcane Intinse cititorului neavizat de catre invatatul autor : o sumedenie de referiri, acumulan i de
informatii, relatari bogate In sugestii, aluzii, intentii alegorice surprinzatoare care
se cer descifrate si aduse la semnificatiile Ion reale.

In Prolog" si In Epistolie inchinatoare catre Mitru Perea" (anagrama lui

Petru Maior), Ion Budai Deleanu dezvaluie motivele care l-au impins sa scrie Tigoniada : dorinta de a introduce si de a forma un gust nou de poesie romaneasca"
si de a oferi
prin jucareaua" sa
un inceput si un imbold pentru tinerii cei

www.dacoromanica.ro

73

de limba iubitori". Pe ITrigd dificultatea Imbinarii comicului cu eroicul si a unei limbi

insuficient slefuite (neajungerea limbii tare rnd desmIntd"), caracterul operei a

fost, poate In primul rInd, dictat de Imprejurdrile vremii, care l-au determinat pe
scriitor sd-si camufleze intentiile sub vdiul alegoriei si sub masca elementului comic la
care a apelat. Intentiile reale sTnt mereu subliniate: acest product nou" este numa o
alegorie In multe locuri unde prin tigani sa Intdleg
Cel Intdlept va Tritlege !".

Modelele, izvoarele si influentele ce au intrat, intr-un fel sau altul, In testura

Tiganiadei sTnt diferite, autorul Insusi citInd
fie In Epistolie Inchindtoare", fie
In notele ce Insotesc textul epopeii
autori si opere ca : Homer (Iliada, Odiseea
mai ales Batrachomyomachia), Virgiliu (Eneida), Tassoni (La secchia rapita), Casti
(Gli animali parlanti), Ariosto (Orlando furioso), Tasso (Gerusalemme liberata), Milton
(Paradisul pierdut), Klopstock (Messiada); cercetdtorii mai adaugd acestora pe Cervantes (Don Quijote), Petronius (Satyricon), Voltaire (La pucelle d'Orlans), Scarron
(Virgile travesti), Alois Blumauer (Virgils Aeneis travestirt), Ignatius Born (Monachologia). Un loc aparte trebuie sd-I fi ocupat bogata literatur eroicomica si satiric:a'
polonezd, uneori violent pamfletard, care a contribuit cu sigurantd la echiparea
cu un amdnunt sau altul a Tiganiadei" (D. Popovici) : T. K. Wegierski, F. Jezierski,
J. U. Niemcewicz, Staszic si, Indeosebi, lgnacy Krasicki (Monachomachia, Myszeida etc.).
Toate aceste nume, precum si altele ce s-ar mai putea Inca mentiona, oferd un
indiciu concludent despre cultura literard a poetului. FI nu a fost un imitator simplist, care s cultive pastisa ep!gonic si meschind, i nici un mdrunt si avid spirit
livresc dedat exceselor compulsdrii obositoare. Creator autentic, Ion Budai Deleanu
a tinut seama de prestigiul predecesorilor si a stiut s asimileze artistic experienta
modelelor, profitInd In acest sens de lectia Inaintasilor. La el totul s-a grefat pe un
fond temeinic Imbibat de valorile literaturii populare legat organic de realitdtile
patriei sale, Indt Budai Deleanu este un om cu clesavIrsire occidental, fard a pierde
nimic din spiritul tdranului ardelean", iar seva populard trece gIlgIind prin acest
trunchi clasic" (G. alinescu). Situatd In peisajul autentic national
a-at prin psihologia eroilor si zugrdvirea culorii locale, prin utilizarea elementelor folclorice
si prospetimea limbii, cIt i prin Intreaga experientd de viatd din care a crescut si
orizontul spiritual In care respird
si alimentatd In planul tehnicii literare de experienta frecventdrii atitor modele prestigioase ce ilustrau specia, Tiganiada este o
opera Intru totul originald, generatd de realitdtile romnesti ale epocii. Constient
de aceasta, autorul atrage atentia c scrierea sa nu este furatd, nici imprumutat
de la vreo altd bimba, ci chiar izvoditurd noao i orighinald romaneascd", alcdtuind
un product nou", care este ostdneala mea ce am pus-o In stihuri, dupd izvodul
ce am aflat la mndstirea Cioarei din Ardeal".
Tiganiada satirizeazd cu vervd neostoitd si In viziune alegoricd, ImpingInd parodia spre caricaturd, institutiile fundamentale si rnduielile feudale. Sensul realist
al alegoriei este indicat chiar de autor : Multe am scris acolo ce poate cd la multi
nu le va plcea ; Ins toate adevdrate. Greu era a vicleni cronica si a scrie Intr-alt
chip" ; In alt parte (cIntecul VII, strofa 14), se spune !impede ca, dei glumeste,
i

musa" lui nu minte, ci numa... eteodata-i prea artitoare". in interpretarea Tiganiadei trebuie tinut seama de faptul ca, pe de o parte, alegoria nu e totald, unele
elemente e drept, putine neaVind corespondente sub unghi alegoric (episodul
cu ndvala porcilor sdlbatici, lupta tiganilor cu cireada de boi etc.), iar pe de alta,
74

uneori acelasi element al alegoriei nu-si pdstreaza de-a lungul operei o singurd sem-

www.dacoromanica.ro

nificetie. Astfel, tiganii reprezintd In primul rind pe romani, dar si pe toti cei nevoiasi

si asupriti care Indurd prigoniri ; In alte Imprejurdri, tiganilor nu li se Tmprumuta

nici o semnificatie alegoricd.
Dincolo de satira usturatoare la adresa institutiilor feudale, pganiada InvedeImpotriva samavolnireazd atitudiri Indraznete
nedisimulate de hazul frust
ciei celor puternici si a Impilarii, schiVind In cele mai elevate momente un veritabil Indemn la actiune decisd In contra asupririi i tiraniei. in atare cazuri, dei
autorul are motive s se teamd ca mai-marii zilei n-ar pregeta
puna muza sub
falangd", totusi, de la addpostul situatiilor care stIrnesc rIsul, utilizInd diverse modauta, i desfdsoard cu tenace struinta satira i ironia cutezdtoare. in boierii de pe
timpul lui Vlad Tepes, Ion Budai Deleanu i-a vazut pe cei din vremea sa, care, pizmasi a tot bune rInduieli", erau la fel de fatarnici si Iasi, de hrdpdreti si ahtiati
dupd IntIietime si domnie", chiar cu pretul pierderii neatTrnrii tarii (IV, 50), traind In volnicie i slid" (XI, 108). Selectind din miezul vietii romanesti a vremii tocmai
problema majord a raporturilor dintre stpInii feudali si tranimea iobagd, autorul
denuntd aspectul social al exploatdrii. Sistemul aservirii iobdgiste ca frInd In calea
progresului si boierimea ca agent activ al Impilrii atrag dreapta mTnie a poetului.
Boierii, nesanctioneti In viata trdita, sInt pedepsiti In epopee
cu chinurile
vesnice ale vietii ,,de dincolo" (IX, 80). ladul zugrvit de Parpangel In dntecul IX
reprezinta, In intentia alegoricd a scriitorului, viziunea compensatoare si locul de
cumplita rzbunare a tuturor nedreptailor din viata reald, precum si cel de eterna
ispsire a pdcatelor mari, de moarte". in iad sdlasluiesc, supusi la pedepse dupd
mdsurd", trddtorii si hainii, tiranii crunti", domnii si boierii", tIlharii si ucigasii,
defdimatorii, judecdtoriul ce lud mita pentru ca s faca strimbdtate", nemilostivii
card sdraci", lacomul care pentru bogatate strInsa bani cu chipuri neInvoite",
drciumari incorecti, negustori necinstiti etc. Pentru poet, cupiditatea si nemdsurata
dorintd de mbogaire Isi asociaza toate relele si viciile (VI, 33).
In epopee este criticatd cu asprime monarhia despoticd, forma de guvernamTnt
care, pretinfind ca se Intemeiazd pe dreptul divin, calca In picioare dreptul popoarelor, legiferInd si statornicind tirania (interventia lui Goleman
XI, 103-106
si cuvIntarea lui Slobozan din dntecul X, in care, InfruntIndu-I pe Baroreu, prezinta
cea mai adInca si mai cuprinzdtoare criticd a monarhiei tiranice). Acestei forme de
guverndmInt, Slobozan Ii opune republica democraticd, In care tati cetaenii sInt I i beri
si au drepturi egale, adevdratele merite fiind recunoscute, iar legea respectatd.
Autorul nu impune Insa pledoaria lui Slobozan ca o concluzie fined*. Dupd el
cuvInteaza Janaldu din Rosava, care aratd (XI, 32-59) ca ata monarhia, citsi republica au si pdrti bune si rele si, ca atare, nu este cazul sa fie acceptata ori respinsa
global nici una, nici alta, ci adaptate la firea poporului" si la circumstantele istorice concrete (s-aibd totdeauna privire la Imprejurri"). Asa fiind, In unele situatii
e de preferat monarhia (dictatura la romani), In altele norodul are sd stdpIneascd,
prin persoane alese, delegate". Opiniile lui Janalau sInt nu numai explicate si aprobate In comentariile facute de Eruditianul si Politicos (care, Impreund cu Mitru
Perea, sint cei mai directi purtatori de cuvInt ai autorului dintre tot' pseudoadnotatorii textului), ci si adoptate de soborul procopsitilor cArturari" anume orTnduit
de adunare, care
luInd din toate stiute forme de chivernisiri" ceea ce era cel
mai bun si de folos"
s-a pronuntat pentru o conducere demo-aristo-monarhiceascd" (XI, 70). Aceste discutii Intinse sInt curmate de gloatele !die-01r, goletilor
si ciurarilor, care
condusi de Cucavel
dau buzna peste cinstitul sobor",

www.dacoromanica.ro

75

ImpresurIndu-l. CoborTnd din Ina'Itimile Infruntarilor teoretice Inalte, totul se Incheie

penibil, prin Invalmsala cumplita si monstruoasa bataie din final.
Ampla disputa relativd la optima forma de guvernamTnt a fost interpretata de
istoriografia noastra literara In chip diferit. CautIndu-se precizarea crezului politic
al autorului, unii au vazut In Ion Budai Deleanu pe partizanul monarhiei luminate"
de tip iozefinist ; altii, pe sustinatorul zelos al republicii democratice (eventual de
tip radical montagnard"). O parere mai noua respinge absolutizarea uneia sau alteia
din solutiile precedente, opinInd pentru o a treia formula, cea exprimata de Janalau
si Imbratisata de autorul Tiganiadei, o forma de guvernamInt mixt, amestec de mo-

narhie, aristocratie si democratie".

FacInd mentiunea ca aici avem de-a face, In chip evident, cu Infruntarea unor
curente de idei frecvente In gIndirea social-politica a vremii (lucrari luministe si
opinii ale unor autori ca Puffendorf, Hugo Grotius, Hobbes, Cr. Wolff, Blumauer,
Casti, polonezii Niemcewicz, Staszic, Krasicki, dar mai ales Voltaire, Diderot,
d'Alembert, d'Holbach, Montesquieu, Rousseau si unele ecouri ale polemicii din
timpul Conventiei franceze), trebuie sa nu pierdem din vedere faptul ca, In afara
influentelor strict livresti, epopea se refera si la stari de lucruri aievea existente
In viata si istoria romanilor (poate i la situatia politica poloneza). Astfel, sTnt captate
rasunete ale luptelor politice din Transilvania anilor 1792-1795 (perioada Supplexului) sau ale framIntarilor confesionale din jurul proiectului reconciliatiei clerului",
initiat In 1789 de Aron Budai ; de asemenea, pe la 1802, logofatul Dumitrache I.
Sturdza propunea
ca un reflex prompt al proiectului francez din acelasi an
o
forma de conducere care, Infaptuita, ar fi facut din Moldova o republica aristodimocraticeasca" (In timp ce Ecaterina a II-a se gindise, si ea, la un program de
refacere a regatului Daciei").
In aceste lungi pasaje de confruntari ideologice sIntem, deci, mai aproape de
realitatile romanesti cleat s-ar crede la o prima vedere. Budai Deleanu a pornit de
la fapte de vital interes local si national, pe care le-a sublimat In corpul operei sale,
Incadrindu-le Intr-un context politic de largi dimensiuni, le-a apreciat cu luciditate
si competenta In lumina ideilor de circulatie europeana si la scara de valori ale timpului sau. Or, In aceastd vreme, chiar si cele mai avansate surse luministe franceze
cu exceptia lui Diderot
nu Indrazneau In esenta si In mod categoric sa propuna republica, ba unele o eliminau. Spirite foarte Inaintate vedeau propasirea
societatii printr-o educatie umand si cetaleneasca posibila prin reforme salutare
chiar In sTnul monarhiei. Este, In fond, si punctul de vedere al lui Ion Budai Deleanu,

care, dei preconizeaza mijloace extreme pentru atingerea unor scopuri marete
de interes obstesc si national, opineaza pentru o forma de guvernmInt constitutionala prin delegatie, amendata In functie de interesele maselor, dar posibil Inca
In coordonatele orinduirii existente. La aceasta, autorul Tiganiadei este constrins
din motive de tactic-a politica; altfel, el este un reprezentant de frunte al aripii
stIngi, iacobine, a luminismului vremii sale.
Dupa cum pentru Voltaire cea mai mare stavila In calea progresului societatii
nu era atTt statul monarhic, cit biserica, tot asasi la Ion Budai Deleanu critica bisericii

intolerante si a clerului corupt este mai cuprinzatoare si mai insistenta cleat cea
facuta formelor de guvernamInt. in denuntarea bisericii ca putere institutionalizata
cu tendinte dominatoare, a fanatismului de once confesiune (catolic, ortodox, mozaic,
mahomedan), a lacomiei si fatdrniciei fetelor bisericesti, Budai Deleanu depaseste
76

cu mult pe ceilalti reprezentanti ai Scolii ardelene, iar prin amplitudinea satirei

www.dacoromanica.ro

ar

ibuibarea

prelatilor care despoaie credin-

%.:

r,

k;',' e
0,1)4

44.1:
,

MS Se

Ane f

elv

tic, ce nu se mai Tnfricoseaza de anateme

culent', episodul In care diavolul sub chipul unei fete ispititoare patrunde Tritr-o
manastire (episod inspirat, poate, de exemplul lui Voltaire din Fecioara din Orlans).
In asemenea atitudini descifram, desigur, prezenta cdrturarului laic, rationalist, care nu se poate impaca nicicum cu

Ia.,.

a;*

*.'

/, is: 7,
''

2+.

atunci end va spune raspicat ca. biserica

propovaduieste dogme afara de fire" (XI,
17), ca vladicii si popii rivnesc numa la
prale si prescura" (XI, 119) sau cInd va fi
rieindurator cu tagma calugareasca, infatisind (VIII, 76-105), cu verva grasa si tru-

/.7- '3.

V ...-

ipind cu papa si pina la eclisiarhul" (VI, 35),

practicile inchizitiei si ale fanatismului religios (Xl, 26-27), ca si fariseismul si Imciosii, fagaduindu-le raiul viitor", sint
stigmatizate cu dezinvoltura unui scriitor
imodern inzestrat cu remarcabil spirit cri-

:;

,114.0..epd

anticiericale si prin directia laica si fundamentarea umanista a criticii, autorul Tigainiadei std alaturi de cele mai reprezentative spirite ale epocii sale. Preocupante
!lucrative ale demnitarilor bisericii, Trice-

139

"

7.
.
;

.'

: '.

"..

ve

s ea
-an

;!.

4.1
2.-

=?..

I, 4.04; -et

c 11,1. A

..7.

s'.2
.

;
,

ION BUDA! DELEANU,

Tiganiada, manuscris

rigorile dogmelor si cu intoleranta canoanelor, cu preceptele religioase despre viata

de dincolo, despre rai si sfinti (a se vedea raiul descris de Parpangel), dar razbate
si bunul simt al poporului, care
frd sa fie necredincios, nici trivial
respinge
fatarnicia afisata si ipocrita asceza, raminind atasat naturii umane firesti, plenitudinii vietii, bucuriilor robuste.
De la inaltimea unor principii umanitare si rationaliste ferme, Budai Deleanu

ja atitudine si impotriva justitiei necinstite si a judecatorilor nedrepti (IX, 85-86),

ca i impotriva credintelor desarte ale oamenilor (I, 95, nota ; VII, 2, nota), dind
sfaturi si aratind poporului calea pe care trebuie sa apuce pentru a se ridica la alt
vixtd. indemnul la unire exprimat de Draghici la inceputul lucrarii (I, 36-38) dovedeste viul interes si grija lui Ion Budai Deleanu pentru soarta oropsit a neamului
sau ; de asemenea, constiinta unitatii nationale se manifesta fard echivoc In episodul

In care Parpangel priveste prin inelul fermecat In fintina din gradinile raiului (IX,
121-131), end vede cele trei fete de imprat, ca si dad ar hi robite, amar Ongrad". Scriitorul moraliseste" si atunci dad, prin prezentarea capeteniilor tiganilor, critica In realitate slabiciuni care se intilnesc in general la oameni, cum
ar fi lipsa de curaj, lenea, supunerea oarba, dezbinarea, vrajba, neincrederea In for-

tele proprii etc.

Dar epopeea lui Budai Deleanu depaseste nu numai ce se scrisese 'Dina atunci

In literatura romana, ci si Intreaga zestre de idei social-politice a culturii noastre

de pina la el. In privinta curajului civic, se poate consemna Indemnul la lupta hotrit ca solutie salutara pentru scuturarea jugului asupririi nationale (VII, 1 12).

www.dacoromanica.ro

77

Coconasii cilibii (junii corupti" de mai tirziu !) si-au pierdut virtutea ostseasca,
singura In stare sa fling lantul robiei" : Un coif In cap, o sable n dreapta, / lnima
In piept si scutul In stir-1ga". (Aceeasi idee va deveni, mai tIrziu, principiu calduzitor
la BdIcescu.) Tocmai fiindcd reprezinta acest ideal de barbatie, gindul scriitorului
se Indreapta cu admiratie spre figura lui Vlad Tepes, care, Inflacdrind poporul la

bataie adinsa", a luptat pentru scuturarea jugului turcesc. Indemnul la lupta, In

fond latura eroica a epopeii, transpare si din alte Imprejurdri : autorul Infiereazd
pasivitatea, preaslavind la tot pasul fie faptele de arme ale lui Vlad, fie isprvile vitejesti ale altora. Si nu este o IntImplare ca acelasi imbold se concretizeazd In cuvintele
cu care, In mod semnificativ, se termina Tiganiada.

Textul epopeii este Insulit de bogate Insmnari si luari-aminte, critece, filozofice, istorice, filologhice si gramatece", de o importantd capitald. In afard de Mitru
Perea, mai fac atare interventii marginale si altii : Chir Simplitian sau Cocon SimCocon Idiotiseanul, Pdrintele Disidimonescul, Cocon Musofilos, Chir Onochefalos, Cocon Coantres, MIndrild, Pdrintele Filologos, Vintild, Adrofilos, Cocon

Eruditianul sau Eruditianul, Dubitantius, Cocon Adevarovici, Parintele Agnozie,

C. Criticos, Pdrintele Apolologios, Pdrintele Sfintoievici sau Sfintoiescul, Cdpitan
Alazonios, Cdpitan Ptitul, Chir Mustrul ot Puntureni, P. Evlaviosu, Parintele Ortodoxos, Parintele Ascriteanu, Egumenul de la Cioara, Micromegas, Cocon Politicos,
Popa Ciuhurez din Brosteni, Popa Natrdu din Tindarinda sau Popa Ndfdroi, Alitofi los, Arhonda Suspusanul, Arhonda SuflanvInt etc. In dosul acestor n u me se ascunde,

evident, autorul lucid, care se autocomenteazd, oferind

prin numeroasele adnotdri
un material de cercetare extrem de semnificativ.
In acest comentariu transpar ideile crezului $colii ardelene, In o sumedenie
de consideratii ce se impun cititorului cu toatd evidenta. In al doilea rind, interveniile
comentatori au rolul de a sublinia si accentua totodata critica si
satira. Ele aduc alegoria In realitate si Ingroasa liniile satirei atunci cInd aceasta ar
risca sd nu fie sesizata de un cititor grbit. Mai ales Mitru Perea, Criticos, Eruditianul
si Politicos s'int aceia care atrag necontenit atentia lectorului asupra adevaratului
sens al celor spuse In corpul lucrarii. De la ironie pInd la sarcasm, de la explicatii
de naturd filologicd sau de ordin istoric pInd la critica manifestd, de la simplitatea
si simplismul voit al unora pna la tinuta savanta a altora, notele stabilesc un pretios
subtext, care amplifica satira Tiganiadei, indicIndu-i sensurile reale.
In intentia autorului
care voia sa introduca un gust nou de poesie romaneascd"

Insmndrile" si luarile aminte" mai aveau si menirea de a explicita

textul poemei, scriitorul fiind constient ca se adresa unui public neobisnuit cu atare
opere. Ion Budai Deleanu urmdrea, astfel, s Indrume si sa educe simtul artistic al
cititorului, orientIndu-i gustul literar Inca rudimentar. In sfIrsit, comentariul Tigamadei cuprinde interesante si juste pdreri ale autorului relativ la unele probleme
teoretice privind opera literard ; de un remarcabil interes sInt consideratiile despre
structura strofei si alte elemente de prozodie, despre licentele poetice si, mai ales,
cele consacrate In mai multe rinduri limbajului naratorului i diferentierii vorbirii personajelor (I, 35 ; I, 50, note ; Ill, 78 ; IV, 14, nota etc.), toate acestea recomandindu-I pe Ion Budai Deleanu ca pe Intriul nostru teoretician al stilului literaturii artistice.

Ca In majoritatea cazurilor cInd e vorba de operele literare ale scriitorilor

78

luministi, si In Tiganiada imaginile sTnt mai mult pretexte pentru exprimarea unui
crez filozofic si social-politic, figuratia plastica vehiculInd In primul rind un mesaj

www.dacoromanica.ro

de idei. Totusi, Budai Deleanu nu este numai un cdrturar si un spirit discursiv, ci si

un veritabil artist, care ne solicita aproape In egald mdsurd
si emotia esteticd.
Destul de multe din personajele care apar In operd sTrit caractere vii, cu relief
expresiv, Infdtisate prin modalitdti diverse
portrete, fel de a gIndi, comportare,

caracterizare prin limbaj, prin nume , ce se impun atentiei cititorului. O prima

categorie o formeazd cdpeteniile tiganilor. Prin intermediul lor scriitorul a criticat,
pe de o parte, asa cum am mai ardtat, unele slbiciuni general-omenesti (deci si ale
poporului), cum ar fi : lipsa de unitate, lenea, IngTmfarea, dorinta de a parveni, pizma
etc., iar pe de altd parte a lovit In stdpInirea nedreaptd a timpului.
Personaj de autentica factura eroicomicd, Parpangel, voievodul zldtarilor (nalt

si ghizdav la fdpturd, bun Idutariu, pre bun tint-ken, credincios dragostei pentru
Romica, dovedeste o adevdraf Ind'time morald a sentimentelor. Disparitia iubitei
Ii smulge accente de durere ; exprimarea nu e lipsitd de gingdsie
0, mie ca sufletul Romicd
Dragd, neasdrnanata copild !

Dd mursa proaspda mai dulcicd,

Decit o turturea mai cu mild,

Dectt o mielu$icd mai blinda,
Mai netedd $i cldcit oglindd.

Mai lind decit umbra dd yard,

Mai dragd decit vremea sdrind,
Mai lucedd dd steaua d sail!

(II, 88-89)

Ca un alt Rinaldo Indrgostit de o altd Armidd, nernIngTiatul Parpangel rat&

ceste prin codru In cdutarea Romia, pentru ca In armura viteazului Argineanul
si fortificat de miraculoasa apd vie
sa devind un personaj eroic (un infuriat Orlando
de satrd !), rdsplItit prin cskoria cu logodnica regdsitd si Investit cu cinstea de a
fi ascultat de toti nuntasii povestind neobisnuita sa caldtorie In iad si In rai.

Conduatorul cetei aurarilor, Tandaler inimosul, de care nu cuteza nime

sd se apuce" fiindcd nu cunostea nice o spaimd", e semet si IngTmfat (se umfld ca
si broasca In tau"), dornic de mdrire si egoist, cu o atitudine de continua comanda,
strategul expert al luptei cu ochii Inchisi, pentru ca iganii sd nu se Ingrozeascd de
armele infricosate sau de cduttura Indrdzneatd" a vrdjmasului. Droaia Idietilor
si a goletilor std sub porunca lui Corcodel cel slobod la gurd si Trivdtat la vorbe proas-

te si foarte batjocoritoare", care cu bobi aruncd si cu vrdjituri oamenii Insear"

(tocmai potrivit s critice In antecul XI Imbuibarea fetelor bisericesti !)
starostele addrarilor, 13-ldban, propune fuga sdridtoasd" (II, 20) pentru a scdpa din

strimtoarea" dusmanului ; pentru Goleman voinicul", cdpetenia ciurarilor, regele

are singura grijd a impunerii birurilor (XI) ; bdtrInul Drdghici, ducul" fierarilor,
este chibzuit si Trytelept (cInd iganii refuzd sd-si continue drumul, el Inlturd impasul

prin solutia asezdrii carelor cu bucate Inaintea coloanei), personaj nimerit pentru
ca prin cuvintele lui care Indeamnd pe tigani sd fie uniti sa vorbeascd Insus
autorul, adresIndu-se propriului sdu popor (I, 36-38).
Din andul cetelor tigdnesti se desprind si alte figuri. Prin unele se critica tare
ale claselor dominante, mai ales cu prilejul discutiei formelor de guverndrrant ; prin
altele se satirizeaf, cum s-a spus Tnainte, anumite cusururi ale oamenilor, ca : frica

www.dacoromanica.ro

79

si lasitatea (Gogoman), lingusirea si servilismul (Neicu), lenea (Giolban), supusenia

oarba fat de cei puternici (Vlaicu), teama de lupta. (Bratu, BorosmIndru, Dondu) etc.

Boierii, clerul si negustorii nu apar prin personaje individualizate dedt accidental, ci ca niste categorii sociale prezentate distinct prin dominante psihologice.
La fel, turcii sint Infatisati ca niste cotropitori, prin figurile semetului Hamza Pasa,
siretului Catavolin, crudului sultan (adevarate categorii morale D. S'int relativ individualizate dteva figuri de sfinti care sprijind pe crestini si mai ales o sumedenie de
draci (Mamona, Belzebut, Asmodeu, Velial, Moloh, Valu, Velfegor) care-i ajuta
pe turci.
Dar eroul care atrage In cel mai Inalt grad dragostea si admiratia poetului este
Vlad Tepes. in opera el reprezinta elementul central al registrului eroic (e adevdrat,
subsecvent modalittii satirice a epopeii, dar esential), nucleul In jurul cdruia se cristalizeazd sublimitatea unor calitati alese : e demn si inflexibil, viteaz si drept. Ajuns
domn, taie fruntile vrajbii", pune ordine In treburile dinIduntru, pedepseste exemplar trddarea, hotia, abuzurile, InIdturd privilegiile, e dusmanul de moarte al boierilor hrapareti si al silniciei turcesti. Patriotismul, curajul i vitejia lui Vlad reies
nu numai din aprecierile elogioase ale autorului, ci mai ales din faptul ca eroul e
plasat In Trnprejurari de natura' a releva atare trsdturi de caracter (ndvala turcilor
In tard IV, 51-57 ; Infruntarea trimisului Portii
III, 111-116 ; luptele directe
cu turcii din Ontecul VII etc.). Asemenea situatii relevante pentru caracterizarea
personajelor se Intilnesc si In alte cazuri : pentru a ardta Idcomia i egoismul care
duc la dezbinari, este ales momentul 'impar-01i demnitatilor, tind aceste apucdturi
aveau prilejul de a irumpe ; pentru a Infiera lasitatea In bdtalie, se foloseste tocmai
confruntarea tiganilor cu lupta inevitabild etc.
Figura luminoasd a lui Vlad Tepes, simbolizInd revolta Impotriva asupririi de
once fel si IntruchipInd pe adevaratul conducdtor al poporului, este poate si expresia principelui luminat asa cum I-a dorit (Intr-o formula utopica, desigur) secolul
luminilor, dar reprezintd si imaginea fauritd de-a lungul veacurilor de capacitatea
creatoare a poporului romdn, care si-a Inchipuit, Intr-o Malta viziune populard,
pldsmuiri asemandtoare, tipul uman al viteazului justitiar si mdrinimos. (La fel, voi-

nicul Argineanul, coborIt de-a dreptul din basmul popular.)

Multimea personajelor intlnite In poema* figuri mai expresive

80

sau

mai

ilustreazd In primul r'ind dominante caracterologice de semnificatii generalizatoare. lndividualizarea personajelor, subordonatd acestei tendinte, nu lipseste totusi, fiind vizibild chiar si atunci end apar in scend sfintii sau dracii (In fond,,
niste oameni obisnuiti cu patimi si greseli, ambitii i sperante) sau cInd e vorba de
presupusii comentatori de la subsolul paginilor.
Sursa folcloricd este vizibild In Tiganiada In afard de Improspdtarea limbii
cu sevele graiului folosit de popor si In utilizarea fantasticului popular, atit In
elementele de demonologie, clt si In prezentarea supranaturalului crestin, ori In
desdntece, vrji, tradiui, credinte. Bogatul filon popular alimenteazd, frd
verva grasa, bunul simt al realittilor evidente, bonomia teluricd frust si reconfortanta, jovialitatea robusta' ce se Intilnesc In opera'. Toate acestea, legitimeazd expresivitatea autentica a multor imagini, Incerind cu scenele mai mici ca Intindere
semnificatie si sfirsind cu tablourile de vaste perspective.
Infatisarea muncilor iadului (IX, 72-95) si a frumusetilor raiului (IX105-116)
sInt exemple pregnante de descrieri hrnite din seva cruda si sdnatoasd a plasmuirilor populare si nicidecum din ariditatea exangud sau din hieratismul conventio.
sterse

www.dacoromanica.ro

nal al viziunilor teologice. Raiul lui Parpangel este edenul pantagruelic al opulente-

lor desfdtdri gastronomice, jinduit Intrupare a visului celui ce a indurat lipsuri

nevoi i 3 rbdat de foame o viatd Intreagd (adevrat raiul tiganilor !", izbucnqte.
un comentator)
Cimpurile cu flori osdbite
S-aici la noi Inca nevazute
SInt pre desfdtat acoperite

Cu tot feliul de roduri crescute

lard pe zios In loc d pietricele
Zac tot pietri scumpe si mrgele.
In loc de arburi si copace
Cresc rodii, nranciuri s-alArnii.
Si tot feliu dd pom ce la gust place,
Cum si rodite cu struguri vii
lar In loc &a' rasip si tdrInd
Tot grduntd d aur iai In Mind.
RIuri dd lapte dulce pd vale
Curg acolo si da' unt pdraie,
Tdrmuri-s da mdmligd moale,
Dd pogdci, dd pite si mdlaie !
O. ce sIntd si bund tocmeald
Kind cIt vrei si bei fdr-ostdneald.
Colea vezi un sipot da rchie,
Ici dd proaspda mursd un izvor
Dincolo balta da vin te Imbie,
lard cdus, pdhar sau urcior
Zdend afli Indatd IMO tine
OricInd chieful dd bdut iti vine.
Dealurile si coastele toate
Sint dd cas, dd brinzd, d sldnind
lar muntii si stInce gurguiate
Tot cld zandr, stafide, smochine
De pe ramurile dd copaci,
Sptnzurd covrigi, turte, colad.

Gardurile acolo-s Impletite

Tot cu fripti cirndciori lung!, aiosi.
Cu pldcinte calde stresinite,

lar In loc d pari tot cIrtabosi

Dard spetele, dragile mele,

Stau la garduri In loc da proptele.

tablouri de o mai mare amploare, care se impun prin

In Tiganiada se afl
for/a 'or descriptiv sau narativd. Astfel, netgkluita expresivitate a episodului
i

defildrii cetelor tigane0 (I, 65 98) sau Incdierarea de neuitat de la sfIritul poemei,

www.dacoromanica.ro

81

de o densitate epica, de o vigoare si de un mestesug In utilizarea amanuntului socant

rar Intil nite. Citind Intregul fragment (XII, 23-90), ai parca In fatd un tablou In pasta

groasd, In care se Invalmasesc In chip grotesc oameni mTnati de porniri primitive

si condusi de reflexe momentane. De altfel, procedeul folosirii detaliului semnificativ e unul predilect i referirile sInt oriend la IndernInd, fie ca e vorba de Zagan
ursaruL care aduce precipitat vestea rpirii Romical (II, 57), de efectul spaimei pricinuite de travestirea lui Vlad Tepes (V, 28), de modul In care Goleman este Intrerupt din cuvIntare (I, 52), ori de cutare secventd din Incaierarea finala. Remarcabile
sint si unele momente lince, precum stihurile bahice ori cele melancolice ale lui
Parpangel, entarea alcastuit de cimpoierul Viorel (IX, 45-53) sau, Indeosebi, epi-

talamul scornit" de Mitrofan si entat pe podobie" de Neanes (IX, 32-42), In

versuri cu rime interioare.
Autorul stie sa' zugra'veascd In chip mestesugit forfota multimilor, Trivalmseala
din scenele de bataie, Trighesuiala si buimaceala In goana pribegiei (a se vedea
bejenia celor Tngroziti de n'avala turcilor, VI, 51-53) sau sd creeze rezonanta afectivd potrivit pentru cele ce se vor IntImpla (noaptea din entecul VI
prin care
misuna fiarele sdlbatice si zboard duhurile necurate preludiazd adecvat sfatul
dracilor din Impdratia Intunericului). Descrierile au uneori un mare colorit si datorit acumuldrii substantivelor si adjectivelor, care sporesc pitorescul versului,
ImprumutIndu-i o apreciabila' densitate (defilarea fierarilor
I, 86-87 , ori artileria cereascd" pe care Arhanghelul Mihail o Indreaptd Impotriva dracilor
VII,
91
etc.). Dimpotrivd, end actiunea se precipitd, naratiunea cdpatInd energie,
vigoare si un dinamism extrem, elementul de bazd al versului este verbul, capabil
sa reproducd si sa transmita miscarea : Vlad, lovind pe turci, rinduri Intregi prvale
s-oboard, taie, surpa, dar mai mult stropseste

.,

fringe, spintecd, Incoalta si-ngheard"

(IV, 35-37); sau strofa 60 din entecul XII, cu verbe durative In rima etc.
In cadrul atmosferei de austera seriozitate eticd a $colii ardelene, autorul Tiga-

niadei e un scriitor jovial, care stie s Odd si nu se sfieste s-o facd. Peripetiile

82

mestesugit conduse spre un stir-sit neasteptat, interventia scriitorului care sporeste

interesul lecturii produend Intorsaturi neprevazute, obtinerea unor efecte din aidturarea situatiilor contrastante, precum si o seamd de mijloace de expresie ce pun In
lumina verva neistovit a scriitorului, toate se Imbind de-a lungul paginilor Intr-un
echilibru compozitional ale cdrui dificultati trebuie apreciate In functie de conventia
si exigentele epopeii ca specie , contribuind la realizarea comicului suculent si a
umorului sdnatos ce caracterizeazd scrisul lui Ion Budai Deleanu. Comicul, aci dezlantuit copios, aci strunit cu ascuns calcul, este mInuit cu o mare luciditate artistica,
fiind adesea dublat de ironie. Desfasurarea comica a situatiilor oferd un bun pretext,
care serveste intentia criticdsi satiricd. Umorul
cel mai adesea mascat de aerul
serios si gray al autorului, ascunend o tainica ironie e prezent si In notele ce
Insotesc textul, In aldturdri pline de -Mc ale unor notiuni contradictorii, In jocurile
de cuvinte facute cu numele de oameni sau localiti, In predilectia fatd de anumite
aspecte fonetice ale onomasticii tiganesti, In efectele scoase din utilizarea calculatd
a diminutivelor.
In privinta versificatiei, dincolo de unele stIngacii de ritm, opera are o prozodie
Ingrijitd, reprezentInd In literatura noastr un evident progres fatd de productiile
poetice culte ale epocii. Versuri le Tiganiadei depdsesc structura prozodicd a versificatiei populare, utiliznd sestinaIn genere endecasilabicd, avind rimeleTncrucisate In
primele patru versuri si imperecheate In ultimele cloud ( dupa modelul strofei epice

www.dacoromanica.ro

italiene, care, insd, e de opt versuri ; la Ion Budai Deleanu, prin simplificare, strofa
devine mai alerta si mai potrivita specificului actiunii). inzestrat cu o serioasd pregdtire literara si stdpin pe tehnica versului, autorul a realizat prin Tiganiada un moment
memorabil In dezvoltarea mijloacelor artistice specifice poemului epic. Ca toti autori i de epopei, el face apel la intreaga gama a procedeelor epice consacrate, vdind
predilectie fatd de alegorie si prosopopee (dupd obiceiul elinilor s-a latinilor care
personisesc patimi le si virtutile" ). Se recurge mult la metonimie, la epitetul caracterizator si, indeosebi, la comparatia dezvoltatd de facturd clasicd, solicitatO pentru
virtutile sale plasticizante ( VII, 77 ; VII, 107-108; V, 22 etc.). Poetul cunoaste
procedeul ingambamentului sau al incsalecdrii (enjambement), pe care-I practica' In mod obisnuit, si stdpIneste ritmul. Rima adesea este bogatd si ingenios
construitd: substantive ca poartd, vine, pard rimeazd cu aceleasi forme verbale;
adjective rimeaza cu substantive proprii, verbe cu adjective ori cu alte forme verbale ce se continuO In versul urmdtor, un pronume personal cu un nume propriu
etc., procedee care nu sTnt, evident, ale poeziei populare.
Dacd In ceea ce priveste tehnica versificatiei si procedeele artistice, Ion Budai
Deleanu s-a folosit de modelele clasice ale poeziei culte, limba In care e scrisd Tiganioda, plind de prospetime si seve crude, atesta' izvorul folcloric. Datoritd faptului
cd limba literara din acel timp era putin modelatd (neajungerea limbii tare rnd desmIntd") si ingreuiatd de conventiile textelor bisericesti sau cu caracter oficios, si
In Tiganiada mai persista o fireascd rigiditate si unele forme greoaie. Poetul s-a mentinut Insd, mereu, In strins contact cu graiul poporului, intrebuintind
cum Insusi
declara autocomentindu-se
In voroava sa
cuvinte obstite intre tdrani", renun-0d, In cea mai mare parte, la canoanele formelor anchilozate si promovind In
opera, cu indrzneal, limba vorbita. Acest lucru se poate constata cu usurintd In
cazul morfologiei, al foneticii si mai ales al vocabularului (cum s-a observat, sintaxa
Cu procedeul dislocdrii devenit un fel de manierd a scriitorului
are o fizionomie In primul rind arhaicd). Astfel, Ion Budai Deleanu este un mare fduritor de
Imbogatind si tonificind limba literard, mai ales prin elemente populare si
regionale, uneori chiar creatii proprii, oglindite In variante fonetice si morfologice,
In productivitatea lexicald si de forme gramaticale care abundd (uneleconstituind
chiar un balast). Autorul nu a cautat regional ismul rar pentru a scoate efecte din exhumarea lui, ci a preluat si transpus pur si simplu limbajul curent. Cuvinte si expresii
ca : Mies, bald, a bate lela, a buidi, ceirigd, corfd, cricald, fustei, gdvdlie, hud, olate,
pogace, a se pune In poard i altele au si acum o mare circulatie In regiune, incit un
tdran din pdrtile Ordstiei, citind astdzi Tiganiada, aproape ca nu are nevoie de glosar.
insusi scriitorul creeazd o multime de cuvinte noi, dovedind o inepuizabild inventivitate (ziea, dumnezdoaie, drac, palatei, goltate, fritinepVe, pginie, berbecare, cetioar (diminutiv de la ceata"), ciuhosi, corbis, iubeard, negrij, sclrbeap, sgace etc.).
Dei Ion Budai Deleanu Isi imbogdteste posibilitatile de expresie prin utilizarea
arhaismului evocator si chiar a neologismului (antisambrd, avangardei, egoist, intriganti,
invalid, melanhol le, patron, periferie)si cu toate c pdstreazd unele clasicizante rezerve

In privinta valorii artistice a I iteraturi i populare, totusi el pretuieste folclorut ca pe o

arhivd a intelepciunii poporului si, ca atare, apeleazA frecvent la el. in cuprinsul lucrarii se mentioneazd rapsozii populari
ciobanii, cimpoierii sau orbetii" de prin
tIrguri) si se exprim5 regretul cd nu sdinsdrnneaza" entecele de vitejie despre cei
procopsiti a norodului" care circulau In popor (IV, 92, not-a). Autorul a cunoscut
bine nu numai asemenea cintari de vitejie", ci si o multime de obiceiuri, credinte si

www.dacoromanica.ro

83

.L't ow

A.

e..,,,,.:47,31,,

:,--- ,

-.14.41, .,-.! ,....,,....,..:

-t r --.%,:'

.. ..

'

4.

.1.

..'7.15,`;',1,,,,

k.,,,
-.

....*.:g; ..t

e'

.1..

-k '

," .

,,,.. .

il1
.

-0 PO .4,11.4.: ALI. Ala? .* 414 ..r.4

'

,.

, ,Z.,..4L6 On p44

illgya........, 4.:....,.: .:
.

.0.... ,-.

--"!4,4*2"~"
.,"'f,04*-r)-e... i '......,. 'et.....
,.._,
'

el

9:

., , .4 4 ,

IS ...

la.

A
..,.j..
' ;....,,,,,,-,.

iir,.....
' ,
-4--)...),

'''',..

......mx...%

44.

..,

''' ; ''' '

.,,. ,14,..4.

Tr, 0AV
$6

'II 7/7....di

..

41; .

'

''''...7-1

datini, printr-un contact direct si o asimilare nemijlocitd. in epopee, la tot pasul se

IntTlnesc locutiuni populare, proverbe si
zicatori (la fala goald traista-i usoard",
fuga-i rusinoasd, dard-i din toate mai sand-

toasd", ajunge un bdt la un car de oale",

cui vra norocul si durmind Ti cade piara
In gurd" etc.), iar scriitorul stie s aleagd
cele mai potrivite cuvinte pentru a da
exprimdrii sale conciziune : Urgia privea
corbis", tiganii sfdtuiau din prInz pTna-n
cind", Arghir Tntecd" (Or? In teacd)

sabia, un personaj Ii sterge o

palma" al-

tuia, care se nascocoard", iganii fac ciorobor", pdenestile ciopoard" ndvdlesc,

lar un viteaz" ?si Incurajeazd cetasii"

fricosi inimIndu-i din gura". Formularile

sInt uneori lapidare

acoperind

sensuri

si

atotcuprinzatoare,

bogate

(cf.

Dnescul

vorbind IX, 5 ; vesela tiganie" dedatd

ION BUDAI DELEANU,

Trei viteji, manuscris

la petrecere
IX, 23 etc.), notatia precisd fiind obtinuta cu o uimitoare economie
de mijloace (XII, 38, 67 s. a.). Vorbirea
personajelor este diferentiata, chiar tiganii

deosebindu-se, adesea, prin modul de exprimare : Burda fierarul vorbeste colturos,

Intr-un I imbaj cacofonic (XII, 8), Tandaler imperativ si taios (XII, 19-20), Parpangel
In cuvinte alese cu grijd (II, 87-89), Drighici chibzuit si sfatos (XI, 89-97). intr-un
chip se rostesc Vlad ori Catavolin, In altul sfintii sau dracii ; Tnsusi I imbajul naratorului se modeleaza, deseori, dupd personaje si situatii (tonul gray de la Inceput cTntecului VII ; grandilocventa simulatd VIII, 49 ; efecte onomatopeice In instantanee
desprinse din bataia fined XII, 61 etc.).
Numele personajelor sTnt alese cu grijd ; uneori ele sTnt simbolice (Romandor,
Slobozan), alteari firesti, necdutate (Argineanul, Florescul), aproape totdeauna relevind trasturi semnificative ale personajului (pestrita onomasticd tigneasca sau chiar

numele Imprumutate comentatorilor, fie ei seriosi" ori luati In zeflemea). in grija

de a exprima si prin nume specificul personajelor, Ion Budai Deleanu este un precursor
nu numai al lui Alecsandri, ci mai ales al lui Caragiale, care a folosit In mod strdlucit acest procedeu. Cu o reald clarviziune artisticd, poetul acordd cadrul cu

potenteaza efectul prin invocatia nuantatd a muzei, slefuieste versul

pi nend mestesugul pInd aproape la vi rtuozitate (stihuri le elegiace IngTnate In ecou,

IV, 74-83, ori epitalamul cu ritma Indoita", IX, 32-42), scoate valori expresive
din fructificarea diminutivelor sau din virtualitdtile oferite de limba populard (dativul

etic, mai mult ca perfectul compus etc.), dovedind reale calitati literare.
Trei viteji este prefigurarea si promisiunea certd a unei opere care, din nefe-

84

ricire, nu a putut fi terminatd. Elemente ale acestei scrieri erau cuprinse, In varianta
prima a Tiganiadei, In episoadele legate de personajul Bescherec Istoc, nemesul
cu Inchipuirea Infra:cared. Acesta, calare pe Ducipal si Tntovardsit de scutierul
sau Haicu, pleaca In cautarea Anghelinei, TI Infrunta pe Parpangel, se IntTlneste cu

www.dacoromanica.ro

t.f
1...f

cetele

tigdnesti,

lina a murit Isi

de peripetii si

dar aflInd ca AngheTntrerupe cdrtoria plind

se reTntoarce acasd. A-

episoade Inlaturate din varianta

a doua a Tiganiadei au fost reluate In
Trei viteji, unde alctuiesc primele doud
cIntece ; cintecul al treilea si cele 22
unde se
de strofe din al patrulea
cuintrerupe redactarea acestei scrieri
prind alte IntTmpldri, la care participa
si chir Calos si Ndscocor, ceilalti doi
viteji
In timp ce Bescherec Istoc (Insoit acum de frdtutul" Crdciun) cauta
febril pe Anghelina pentru a o salva,
chir Calos de Cucureaza (grecoteiul umil
ajuns nobil prin falsificarea unor hirtoage), In tovardsia lui Trandafir, pleaca
In lume sd-si Incerce norocul spre a obtiprintesei Smaranda ; la fel,
ne mina
Kscocor de CTrlibaba (mazilasul" de
origine incertd, cdpitan de tigani) este
rdpit si robit de frumusetea Chiranei,

A:41)

ceste

".

4.

'

,
-1-,*'-'7*

", ;

r: e.'

9/.

"r

"".

74a,.,

ION BUDA! DELEANU,

Trei viteji, manuscris

pe care o cauta la rTndul sdu. Toti trei se

IntTlnesc pe plaiurile muntene si TntImplarile la care iau parte dezvdluie aspecte
ale caracterului lor.
Poema intentiona sa fie o satird cuprinzatoare a stdrilor de lucruri din cele
trei provincii romanesti Transilvania, Muntenia si Moldova
satira sociala
efectuata aproape exclusiv prin intermediul personajelor (modalitate ce Inlocuieste comentariile directe ale autorului, atTt de frecvente In Tiganiada).

,,Vitejii" sTrit oameni neIntregi", fanfaroni cu mintea zbrevuiatd", infirmi sufleteste, figuri grotesti ce se preteazd ridiculizdrii si caricaturizdrii, dincolo de care
subzist Tnsa intentia serioasa si chiar grava a autorului.
Se poate presupune cd din Bescherec lstoc Ion Budai Deleanu a intentionat
sa faca personajul central al poemei. Acest hidalgo ruginit este un cavaler trufas
(neme s de origine tigdneascd !), prototip al IngTmfdrii feudale sminteala" lui exaltata de citirea Alexandriei" II defineste ca personaj nu In temeiul unor criterii patologice, ci sociale. Dezbrdcat de ridicol, el este un nemes odios, asa cum ni-I releva
lungul pasaj al disputei cu scutierul Crdciun (II, 48-66), sub masca ridicold a cava-

ierului mucegdit, plin de ifose si Intepenit In titluri, ascunzIndu-se tiranul cinic si

neTnduplecat. Crdciun Ti raspunde cu argumente de bun-simt si de nedezmintitd
evidenta (II, 54 55), cu simplitate, dar si cu hotarTre (II, 58-59), ori pe sleau cu
dezinvolt jovialitate popular (II, 60-61).
Chir Calos este un parvenit. Portretul Ti este zugravit cu mTrid sigurd, In toat
trufia sa agresiva (III, 21-25) i zgomotos Iduddroasd, dar si In Intreaga sa lasitate
asociatd sireteniei abile. Kldscocor, abia schitat, e ruda mai mica a celorlalti trei
,viteji" : fudul l gTmfat", iubitor de zaiafeturi, voinic doar In vorbe, fanfaron
si neomenos.

85

www.dacoromanica.ro

acest Sancho Panza romdnesc, prezentat cu multa

Prin intermediul lui Crdciun
scriitorul atacd impilarea, ironizind amar sau stigmatizind
naturalete i cdIdurd

cu sarcasm insanitatea more& devenit stpInd tiranicd a realelor valori. Nicdieri

In toat literatura romnd de pInd acum nu se IntIlnqte o asemenea hotritd i curajoasd proclamare a drepturilor celor obiditi i Impilati, o astfel de curajoasd denun-

tare a inechittii, facutd din perspectiva conflictului ireductibil dintre asupritor

asuprit.

Modelul la care se poate raporta Trei viteji i pe care Ion Budai Deleanu I-a
avut In fatd este Don Quijote. De asemenea, poema a captat i alte ecouri Intilnite
aiurea (imprecatiile la adresa prafului de pwd
Inceputul cIntecului IV
se

afld, aproape la fel, In Ariosto), dar, ca i In Tiganiada, scriitorul a utilizat experienta sa literati Intr-o opera originald romdneascd, In care pulseazd seva elemente-

lor populare (constructia unor personaje, limbaj, atitudini i viziune, obiceiuri

credinte, umor i vervd joviald etc.).
Frd s alba importznta i valoarea Tiganiadei, poema Trei viteji are o semnificatie deosebit : urrnind sd fie o sectiune In viata sociald a celor trei provincii
romdneti, Trivedereazd conceptia despre strinsa unitate a tuturor romdnilor, care
este aezatd pentru Trraia oard la temelia unei opere literare de anvergurd. in al
doilea rind, Ion Budai Deleanu
tot pentru ntia data dep4ete patriotismul
declarativ, ridicindu-se pina la criticarea stdrilor sociale, conOent c astfel el va fi
de un real ajutor neamului sdu. in fine, nici un alt scriitor romn de pind acum nu
a coborit cu atita perspicacitate i hotdrire
cum a fdcut-o el In Trei viteji
Old
la rddcina rdului social fundamental.
In cultura 0 literatura noastrd, figura lui Ion Budai Deleanu este cu totul remariar opera sa prezintd o importantd deosebit, bogatd In semnificatii. Persona-

litate masivd de cdrturar crescut din realitdtile romdne0 i permanent atapt lor,
dar modelat cu suplete in spiritul generos al luminismului, invdtatul transilvnean
vddete In activitatea sa o suma de preocupdri strbtute de elanul unui Malt ideal
patriotic, social 0 national. Tot un fel de sumd" e si literatura sa : creatie beletristicd desigur, dar sub aspectul unui Intreg microcosm Intesat de prezenta unor
elemente diferite, poate nu totdeauna Indeajuns convertite In imagini estetice,
dar dominate de un suflu artistic puternic i unificator, alcdtuind o opera insemnatd
complexd la inceputul epocii moderne a literaturii noastre.
Conceptia despre lume i viatd a scriitorului transilvdnean
in care zvicniri
de Renatere tirzie se conjugd cu simtul reaIitii, propriu Intelepciunii populare
este, totu0, aceea a luminismului filozofic, In care notele iozefiniste de criticism
liberal i de tendinte reformist-libertare sint acoperite de vederile aripii stingi iaco-

bine 0 de fronda filozoficd a Enciclopediei" (D. Popovici).

86

Ca ideologie literard, opera poeticd a lui Budai Deleanu este orientatd de crezul clasicismului. Un clasicism oarecum epigonic, dar nu mai putin evident atIt In
opiniile scriitorului despre literaturd (expuse teoretic mai ales In comentariul epopeii), et 0 In realizarea ca atare a operei literare, al cdrei tipar este preponderent
c asic : nzuinta spre claritate, apetenta discursivd In dauna viziunii plastice, preferinta pentru comentariul exegetic i pentru categoriile morale In domeniul tipo'ogle' literare, retorismul demonstrativ actionind prin intermediul discursului In
detrmentul elocventei imaginii, Tntrebuintarea precumpnitoare a gamei mijloacelor artistice formale specifice clasicismului etc. Prin vasele capilare ale canoanelor
cla cste urcd seva ndvalnicd i uneori nefiltratd a vietii, trddind echilibrul strunit

www.dacoromanica.ro

al clasicismului prin note si aspecte precum : prezenta culorii locale, predilectia

pentru laturile elementare si neconformiste, personaje de joasa extractie sociald
individualizate si printr-un limbaj colorat si crud, utilizarea largd a datelor folclorice, sensuri laice ireverentioase etc. Personalitate puternicd si tumultuoasd poate,
In ultima sa fibrd, nu de tip clasicist
Ion Budai Deleanu nu intrd In schema strictd
a unei formule ; el vrea sd se supund rigorilor artei literare a clasicismului, dar nu-si
poate realiza integral intentia, opera fiind hrdnita de elemente proprii unor directii
I iterare viitoare.
Din pdcate, lucrdrile scriitorului transilvdnean, tipdrite si cunoscute relativ
tIrziu, au avut o influenta reclusd asupra dezvoltdrii literaturii noastre. Opera sa
literard reprezintd Insd un prim si mare; monument de arta adevdratd, iar autoru I
se Infaliseazd ca Tr-Ina constiintd artistica' majord a literaturii romdne.

BIBLIOGRAFIE

Rinduiala judeditoreascd de obste, Viena, 1787 (anunim) ; Pravila de obste asupra faptelor rdle
si a pedepsirii /or, Viena, 1788 (anonim) ; Corte de provild ce cuprinde legele asupra faptelor rclle si a
cdlcdrilor grele de politie, vol. I, si Carte de provild osupra grelilor calcar, a politicesti/or ornduseli

atingdtoare de politie, vol. II, Cernauti, 1807 (anonim). Manuscrise lingvistice mai importante din
Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania : Fundamenta grammatices linguae romaenicae. . .
(nr. 5200), Temeiurile gramaticii romdnesti (nr. 2425 si 2526), Dasallul romdnesc pentru temeiurile
gramaticii romeinesti (n r. 2427), Lexicon romdnesc-nemtesc i nemtesc-romdnesc. . . (n r. 3728-3731)
Tiganiada sau tabdra tiganilor (varianta I, B.A.R., ms. nr. 2634), publ. de Th. Codrescu In Buciumul

roman", lasi, 1, 1875 (Prologul" si Epistolie inchinatoare .

.") si II, 1877 (textul si notele);

Kurzgefasste Bemerkungen Ober Bukowina, trad. In limba rom. de G. Bogdan-Duica, In Gazeta Bucovinei", IV, 1894, nr. 8--9, 13-14 si 17-23 ; text original ap. I. Nistor, Romdnii si rutenii in
Bucovina, Bucuresti, 1915, p. 168-200 ; Temistocle (ms. nr. 2427), fragment tradus de I. B. Deleanu
din Metastasio, publicat de Ramiro Ortiz in Per la storia della cultura italiana in Rumania, Bucuresti,
1916 ; Tiganiado (varianta a II-a, B. A. R., ms. nr. 2429). publicata de Gh. Cardas, Bucuresti, 1925

(ed. a II-a (cu textul modernizat"), Bucuresti, 1928) ; Trei viteji (B. A. R., ms. nr. 2427), publicat
de Gh. Cardas, Bucuresti, 1927 ; Tiganiada (varianta a 11-a), editie Ingrijita de J. Byck, Bucuresti,
1953 (colectid Clasicii romani") ; Trei viteji, editie Ingrijita de J. Byck, Bucuresti, 1956 (colectia
Biblioteca pentru toti") ; Lexiconul romdnesc-nemtesc o lui Budai-Deleanu. Cele douil prefete, publicat de Ion SIn-Giorgiu, In Revista Fundatiilor", XI, 1944, nr. 2 ; Dasceilul romdnesc pentru temeiur,le gramaticii romdnesti (fragment), reprodus de Gh. Bulgar In Scriitori romdni despre iimbc1 si stil,
Bucuresti, 1957 ; Prefat la lexiconul romdnesc-nemtesc, publicata cu un comentariu de Elena Stin-

gaciu, In Limba roman", IX, 1960, nr. 2.

Al. Papiul Ilarian, Relatiune prezentatd in sedinta plenard a Societtii Academiei Romdne din 9
septembrie 1870 despre manuscriptele lui ion Budai Deleanu, in An. Soc. Acad. Rom", seria I, t. III,
nr. 9, 1870 ; Aron Densusianu, O mus-cenusreasd, in Cercetari literare, Iasi, partea a II-a,
1881 ; Aron Densusianu, Tiganiada" si Trei viteji", In Revista critica literara", IV, 1896, nr. 1
G. Bogdan-Duica, Despre Tiganioda" lui Budai Deleanu. Tnrluririle germane, In Convorbiri literare",
XXXV, 1901, nr. 5 si 6 ; G. Bogdan-Duica, Cantiani romdni", In Smanatorul", III, 1904, nr. 6

G. Bogdan-Duica, loan Budai Deleanu. Crteva precizeiri, in Propilee literare", Ill, 1928, nr. 2-3
Perpessicius, Ion Budai Deleanii, Trei viteji", In Mentiuni critice, 11, Bucuresti, 1934 ; Al. Cioranescu,
Opera istorica a lui Budai De.leanu, in Cercetari literare", II, 1936 ; D. Popovici, Doctrina literard

www.dacoromanica.ro

87

o Tigansadei" lui I. Budai Deleanu, In Studii literare", Cluj, IV, 1998 ; D. Popovici, Cu prilejul
unei noi editii din Tiganiada lui I. Budai Deleanu, In Almanahul literar", Cluj, II, 1951, nr. 3(16)
Ion Oana, Studiu introductiv la Ion Budai Deleanu, Tigoniado, Bucuresti, 1953 ;

L.

Serdeanu,

Numele

Tiganiada" lus Budai Deleanu, In Limba romana", V, 1956, nr. 1 ; Ion Oana, Prefatc)
la I. Budai Deleanu, Trei viteji, Bucuresti, 1956 (B. P. T.) ; Ion Lungu, dei iluministe In Tiganiada"
lui Ion Budai Deleanu, In Din istoria filozof iei In Romdnia, vol. II, Bucuresti, 1957 ; Paul
Cornea, Tiganiada" lui Ion Budai Deleanu, In Viata romaneasca", XI, 1958, nr. 2 si 3
Lidia SfIrlea, Observatii asupra hmbii si stilului Tiganiadei" lui Ion Budai Deleanu, In
De la Varlaam la Sadoveanu, Bucuresti, 1958; Ion Ghetie, I. Budai Deleanu, teoretician al
iterare, In Limba romana", VII, 1958, nr. 2 ; F. Fugaru, Despre lectura
lsmbss
manuscriselor lui Ion Budai Deleonu, In Limba romana", VII, 1958, nr. 4 ; Rosetta del
Conte, Limiti e coroner: dell'influenza italiana nella Tiganiada" di I. Budai Deleanu, in
Omagh.) lui lorgu lardan, Bucuresti, 1958 ; Ion Ghetie, Prima gramaticei romeineasal modern, in
Omogiu lui lorgu lardan, Bucuresti, 1958 ; K. Krej6i, Le poime hrci-comique dans /es /ittratures
des renaissances nationales du XVIII' sicle, in Cercetari de lingvistica", Cluj, III, 1958, supliment
L. Gdldi, Inca o data' despre metrul Tiganiadei", in Limba roman:a", VIII, 1959, nr. 2 ; Erich Prokopowitsch, Zur Ion Budai Deleanus Lebensgeschichte, In Sdostforschungen, internationale Zeitschrift fr Geschichte, Kultur und Landeskunde Sdosteuropas", Mnchen, XIX, 1960 ; L.
Protopopescu, Date noi In /egclturd cu biogrof ia lui Ion Budai Deleanu, In Studii", XIII, 1960, nr .4;
L. Protopopescu, Contributii la istoria operei lexicograke a lui Ion Budai Deleanu, In Cercetari de
lingvistica", Cluj, VI, 1961, nr. 2 ; L. Protopopescu, Contributii la biografia I ji 1. Budai Deleanu. Familia Budai, In Limba si I iteratura",V, 1961 ; Ion Iliescu, Elemente locale In creatia lui I. Budoi Deleanu,
In Limba si literatura", V, 1961 ; Paul Cornea, I. Budai Deleanu, un scriitor de renastere timpurie
intr-o renastere intlrziot, In Stuchi de literatur romdnd moderna', Bucuresti, 1962 ; Ion Ghetie,
Opera lingvisticd a lui Ion Budai Deleanu, Bucuresti 1966; Lucia Protopopescu, Noi contributii la
biograf ia lui Ion Budoi Deleanu. Documente inedite, Bucuresti, 1967.
de persoane

VASILE AARON
Literatura Scolii ardelene Inscrie, pe l'ingd exceptionala opera a lui I. Budai
Deleanu, si lucrdrile modestilor, dar productivilor poeti populari Vasile Aaron si

loan Barac. Frd a fi contribuit la Trnbogatirea literaturii noastre originale si frd

sd se fi In;-iltat In sfera adevdratei poezii, Aaron si Barac au tradus si au prelucrat In
versuri scurte, ce curg usor, ca dintr-un izvor nesecat, scrieri cu subiecte atrgd-

toare, vorbind poporului In limba si ritmica lui". Neobisnuit de bogatd si rdspInditd, opera lor a avut o semnificatie particulard In miscarea noastrd culturald din
prima jumdtate a secolului al XIX-lea. in vreme ce lucrdrile lui Budai Deleanu au
rdmas pInd tTrziu netipdrite, scrierile celor doi versificatori au circulat in numeroase editii, rdspunzInd cerintelor spirituale ale poporului, Intr-o vreme end acesta
nu se putea bucura de binefacerile culturii.
Nascut In 1770, In satul Glogovdt de pe Tirnava Mare, undetatal ski era preot,

Vasile Aaron a urmat studiile la Blaj, formIndu-si o culturd clasicd si Tnsusindu-si

limba latin. NeavInd chemare pentru preotie, el prseste teologia, trece la Cluj
si studiazd dreptul. isi ia apoi examenul de avocat si se stabileste la Sibiu, unde functio-

88

neazd ca jurat-procurator pe ring Consistoriul ortodox pIn In 1822, anul mortii

www.dacoromanica.ro

164

sale. Rodul preocupdrilor sale juridice este

Praxis

al

forumurilor

bisericesti

(manu-

scris), datind din 1805. Alcdtuit din necesitdti practice si cuprinzind Indrumdri de
procedura in judeatile instantelor bisericesti, expuse sub forma de intrebdri si
rdspunsuri, pe Tn-telesul tuturor, Indreptarul procuratorului sibian reprezintd
daca exceptdm vechile cdrti de legi, pra-

prima lucrare legislativa

in limba romand, importantd, intre altele,
si prin contributia autorului la formarea
terminologiei juridico-administrative din
Transilvania, la inceputul
secolului al
XIX-lea. Dei atras de problemele juridice, Aaron Isi gdseste totusi rAgaz
pentru cele poeticesti", indemnat, cum
singur mdrturiseste, de dragostea fatd de
popor.
Partea originald a operei se reduce
la citeva poezii de circumstantd, inchinate
lui Teodor Mehesi (1802), loan Bob (1806),
Samuil Vulcan (1807) si Dimitrie Vaida
(1809), pe care TI preamdreste In citeva distihuri ,elegiace scrise In limba latina. Monovile si condice

tone si lipsite de lirism, versurile au doar

meritul de a ilustra momentul in care poe-

fiXKXPIA
---.

Kii'rc

j.

.j

C,r(ixtfirt

.Kf1.'21m1713Atini CR*4pii ; titS,rimust

n;vr

ANgAg4

p44';(_

4:+pgmc,i;n-

ts
11,-,

ACAOrM MI

01':312,%j
'

E' CAA id A-4

l'i'fc?,;

r.1 If 1 if g

OH
tifoor,ov nte.

ritnmpa,

TjA 44,'

11.1

rrynsf;n-.

ch

i.

;4 (4ns:et:Walt yrnurt,4)ii lAg;

h
I

4:

rim E;

I 8 2 6.
zia ocazionald incepe sa cucereascd interesul a numerosi scriitori romani.
VASILE AARON,
In opera
lui Aaron precumpdnesc
Anul ce! manos, Sibiu, 1820 (foaie de titlu)
insd traducerile, prelucrdrile si imitatiile,
pentru care a apelat In special la literatura
latina clasicd. El a tradus o parte din
Bucolice si Eneida lui Virgiliu, din care In 1805 erau transpuse in romaneste opt cdrti,
publicate fragmentar dupd moartea falmdcitorului In revista Transilvania" (1877 si
1878). Sub pana lui Aaron, grandoarea si concizia epopeii antice dispar aproape In
intregime : hexametrul amplu este inlocuit cu versul scurt, rimat, nepotrivit cu
gravitatea temei, imaginea este lipsitd de culoare, iar expresia diluatd si familiard.
Cu toate acestea, Virgiliu, ca de altfel si Ovidiu, si-a gdsit In Aaron pe intTiul sdu traducdtor roman. Din opera ovidiand I-au atras Metamorfoze/e, care, prin latura lor
moralizatoare, corespundeau tendintelor sale educative. Para sa poatd transmite
ceva din adevdrata vrajd a miturilor, Aaron traduce in versuri facile citevalegende
(publicate abia In 1899 si 1900 de D. Popovici Barcianu), pe care le Tnsateste cu
Invdtaturi" originale, pe in-telesul si spre folosul poporului. Relevdm, de pildd,

indemnul dat tinerilor de a nu se cdsdtori cu fete bogate

VrTrid dard a te-nsura
Gdzdacd nu cduta.

www.dacoromanica.ro

89

Fie ea si mai sdracd,

Numai ia seama sd-/i piad.

De la traducerea Metamorfozelor, scriitorul trece la prelucrarea lor, versificind

alte cloud legende ovidiene, publicate impreund la Sibiu, In 1807, i retipdrite de
nenunnarate ori. Prima, Perirea a doi iubii, adecii jalnica intimpiare a lui Piram si Tisbe,

lar a doua Echo si Nartis, unde se tese cunoscuta poveste a lui Narcis cel iubit de
Echo, care, indrgostindu-se de chipul sdu reflectat In oglinda apei, este prefcut
"n floare. Tot la literatura latina trebuie raportat l Anul ce/ meinos (ed. I, Sibiu, 1820),
lucrare didacticd cu palide reflexe din Georgicele lui Virgiliu, prin care Aaron incerca
sa susIind efortul comun al contemporanilor s'al de a da Iaranilor sfaturi practice
de a contribui astfel
cum Ins4 afirma
la a-Marea stradaniei In rindul economiei". De fapt, In Anul ce/ m'dnos scriitorul realizeazd o descriere a intregii naturi
In cele patru anotimpuri (partea cea mai mare a poemului fiind inchinatd
veril) i aduce un cald elogiu muncii rodnice, srguinei i hdrniciei. Nelipsitd pe
alocuri de savoare verbald i de un oarecare farmec, naratiunea, alcatuitd din versuri populare, simpld i plAcuta la auz, alunecd upr, izbutind s prindd, uneori chiar
sugestiv, reinvierea intregii naturi la sosirea primdverii
Drdgdlasd primdvard I
Te ivesti yesera' iard.

latd, codrul Inverzeste,

Firea toatd sd cldteste.
CiocIrlia desteptatd

Vrea ata non i

rdzbatd.

Pe alocuri prinde contur cite un tablou pastoral plin de vioiciune

i miKare

Pe tot locul vaci si boj,

Capre si drduri de oi,
Mieluseii ad i sug,

Aci Intr-o parte fug,

Si I ntorend Inapoi
Sa mestecd Intre oi.

Alteori intereseazd folosirea plasticd a termenilor

Tarca,cioara si oricite

Decit ele mai tirite

Ciocul sau cel noduros
Nu-I lasd fdrd folos,
Clon/oneste fiescare
Si d'ira dupd a sa stare

Dar lucrarea cea mai cunoscutd a lui Aaron este Patimile si moartea Domnului
si M"ntuitorului nostru ls[us] Hr[istos] (ed. I, Brapv, 1805), o prima Incercare de epopee

religioasa In cultura romand. Punctul ei de plecare este Messiada lui Klopstock,

pe care scriitorul
Vara s mdrturiseasca
o reproduce In liniile ei generale. Ca
90

in majoritatea operelor sale, Aaron nu Trrtelege cd valoarea nu Inseamna prolixitate,

www.dacoromanica.ro

c versul scurt nu poate reconstitui atmosfera grava a epopeii imitate. in poema

sa lungd i prozain, versurile capdtd totusi o oarecare expresie i sonoritate In momentele care urmean rugii lui lsus pe Muntele Mslinilor. O tonalitate parfculard,
apropian de cea a bocetului popular, are si pasajul In care Maria jeleste lIngd trupul
lui lsus.
O imitatie este si Istoria lui Sofronim si a Haritei cei frumoase (ed. I, Si
1821),
care are ca model o povestire neogreac, tradusd si publican In 1797 la Sibiu de lordache SIdtineanu, ca anexd la tlmdcirea sa Ahilefs la Schiro de Metastasio. Strabdtutd
de un usor I irism si redatd Tntr-un vers mai adecvat (de 12 silabe), /star a deapand,
dezvoltTnd si unele idei morale, povestea eroticd, aventuroasd, a lui Sofronim, cop I

orfan, ajuns un sculptor vestit, care, pentru vina de a se fi Tndrdgostit de Harta,

fiica marelui judecdtor al Miletului, este alungat din oras, pentru ca mai tTrziu,dupd
Tnvingerea mai multor obstacole, s devind satul tinerei fete si salvatorul tanlui ei.
Vorbire In versuri de glume intre Leonat betivul [ . . . ] si Dorofata, muierea sa
(ed. I, Sibiu, 1815), inspiran poate dintr-o povestire italiana, este pdtrunsd adinc de
spiritul poeziei noastre populare. in genere prolix si anost, dialogul dintre betivul
vesel si sotia lui otrTt cuprinde pe alocuri si versuri sprintene, cu o accentuatd
nota de satird populard :
Mtnca, bea, te veseleste

Cu nadragii de anglie,
Petece pe ei o mie...
sau

Nu stii tese, nu stii toarce,

Nu stii-un strugure
stoarce...
ingroapa-ma, puiul meu,
Aproape de fagaclau...

Lui Aaron i s-a atri bu it si poema epico-morald" Reporta din vis, pdstranTntr-un
manuscris neterminat si imitat, frd Tndoiald, dupd o opera strdind neidentificatd
Inca. Lucrarea are la bazd vechea tema vanitas vanitatum, In tratarea cdreia scriitorul
apeleazd la cIteva mijloace artistice selectate din arsenalul poetic al preromanticilor.
Chiar Tn introducerea poemului, autorul, localizInd actiunea, evocd tristele ruine
ale vestitei centi Sarmizegetusa
Zidurile rupte Ind o arata
Ca a fost cu totul marita odata,
lar acuma vatra abia se cunoaste
(0, cum se topete tot, once se naste !).

incercInd sa dezvolte ideea ultimului vers, poetul imagineazd o actiune simp

i niar. Aflat la vTntoare, el are un vis ciudat, In care i se aran bdtrinul Reporta,
Cu barba drunta, cu albe vestminte,
La cautatud blInd si la cuvinte.

Acesta TI conduce printr-un cimitir si, prin dezvluirea succesivd a unor

tablouri sumbre, care creeazd o atmosferd adecvan, plind de mister, Ti de-

www.dacoromanica.ro

91

monstreaza vremelnicia lucrurilor omenesti, inevitabilitatea mortii,

de unde

Intrebarea :
Pe-a cui sama trupul cu Mincari Ingrasi,

Cui endesti grasimea trupului sa Iasi ?

Ajuns aici, poetul nu da Insa curs reflexiilor pesimiste de factura volneyan,

ci ajunge la concluzii moralizatoare, Imprumutate din opera lui Horatiu:
Asadar, e bine a sine mijlocul,

Si asa land, nu te arde focul.

Para sd se ridice la o prea mare Inaltime sub raportul valorii artistice, versurile
capata totusi uneori un relief mai pronuntat, ca In pasajul In care este zugravit idol ul
avaritiei
Sta ca o femeie trista si zbIrcita,
Seend pe avere cu totul rrahnita,
Cu ochii cruntgi, galbena la fata,
CrIsnind de mInie, pestri0 la mga.

Multe din scrierile enumerate (ndeosebi Patima, Istoria lui Sofronim, Reporta)
retin atentia si prin prefetele lor, In care autorul discuta si popularizeazd cheva idei
desprinse din conceptia istorica si filologica a $colii ardelene, In formularea data
acesteia de Petru Maior : romanitatea poporului nostru, originea latina a limbii

romdne, problema inlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin, a Trnbogdtirii vocabularului cu termeni Imprumutati de la maica limba latineasca" si de la sorioara
ei", limba latineascr etc. Tot 'In prefete, Aaron dezbate si unele probleme de teorie
I iterara : raportul di ntre diferite arte (argumentat confuz In prefata la Anul ce! Winos),

functia educativa a literaturii (interpretata In acelasi loc pe baza preceptului horatian miscere utile dulcs), Insemndtatea Inchipuirilor poeticesti" In opera literara
(prefata la Reporta), unele chestiuni de versificatie (prefetele la Patima i /stork/ lui
Sofronim) i altele. Desi neclare si incidentale, ideile nu sInt lipsite de importanta
pentru epoca data.
ConstInd nu atIt In arta, et mai ales In bogatia i neobisnuita ei popularitate
In rindurile maselor largi, valoarea operei scriitorului transilvdnean a fost precizata,
Intre al-0i, de G. Baritiu, care nota : Mii de romani Incepuserd sa nvete carte numai
ca s poatd citi, pe lIngd Alexandria, Inca' si versurile lui Aaron".

BIBLIOGRAFIE

Patimile i moartea Domnului i Mfntuitorului nostru Isrus] Hr[istos], Brasov, 1805 (ed. a II-a,
Sibiu, 1808 ; ed. a Ill-a, Sibiu,1829) ; Perirea a doi iubiti, adecd jalnico Intimplare a lui Piram
Tisbe, cdrora s-au addugat mai pe urmd nepotrivita iubire a lui Echo cu Norris, Sibiu, 1807; Vorbire

fn versuri de glume fntre Leonat betivul, om din Longobardia,

i intre Dorofata, muierea so, Sibiu, 1815

i a Haritei cei frumoase,

Anul ce! meinos, Sibiu, 1820 (ed. a II-a, Sibiu, 1830) ; Istoria lui Sofronim

92

fiicei lul Aristef, mai marelui din Milet, Sibiu, 1821.

G. Bari/iu, Vasile Aaron si operele sale, In Transilvania", X, 1877, nr. 24 ; T. Rosu, Eneldo
lui Virgiliu tradusd In versuri romelnesti de Vasiliu Aran, In Raport despre gimnaziul gr.cat. din Bei4

www.dacoromanica.ro

pentru anul ;coI.1876 77, Oradea, 1877; D. Popovici Barcianu, Vasile Aron (1770-1822). 0 scrisoare
necunoscutd a lui, In A XV-a Programd a Institutulut pedagogic teologic al arhidiecezei ortodoxe rorndne
transilvane din Sibiu, pe Gnu/ ;colariu 1898-1899, Sibiu, 1899 si A XVI-a Program [...] 1899-1900,
Sibiu, 1900; N. Lascu, Traducen i rorndnWi din Vergiliu, In Anuarul Institutului de studii clasice", Cluj,
II, 1936 ; D. Simonescu, O laturcl necunoscutd din activitatea lui Vasile Aaron, In Arhiva romneascd",
V, 1940 ; N.Lascu, Ovid iu in Romclnia,ln Ovidius Publ ius Naso, Bucuresti, 1957 ; R. Todoran, Terminologia turidico-administrativd din Transilvania, In Contributii la istoria limbii romdne iterare fn secolul al
XIX-lea, vol. III, Bucuresti, 1962.

IOAN BARAC
Mai productiv si ceva mai talentat cleat Vasile Aaron, loan Barac s-a nascut
In 1776 (1777 ?), ca fiu al unui preot din Alamor (sat ITriga Ocna Sibiului). A Invatat
la Colegiul reformat din Aiud, apoi la Cluj, unde a urmat dreptul. in 1801 este clascd1
normalicesc" la Avrig, iar In 1802 detine aceeasi slujba la scoala romaneascd din
cheii Brasovului, Impreund cu Radu Tempea, cu a cdrui fiicd se casatoreste. A fost
numit dupa aceea, In 1805, translator la primaria din Brasov, post pe care I-a pas-

trat pInd la sfirsitul vietii sale (1848).

Om cu pregdtire superioard functiilor pe care le-a ocupat, Barac a cunoscut
limbile latind, maghiara si germand si n-a fost strain nici de miscarea culturald si
literard a maghiarilor si sasilor, ceea ce explicd atIt sfera larga a lecturilor sale si
preferintele In materie de traducen, cIt si nazuinta de a contribui la progresul
culturii si literaturii romane. Rezultatul acestei nazuinte a fost bogata sa oper
literard si editarea revistei ilustrate Foaia duminecii" (2 ianuarie
25 decembrie
1837), care la data respectiva a Insemnat o realizare valoroasd prin materialele publicate si prin tehnica tipografica. in paginile ei Barac publica traducen i de nnateriale

variate, intre care si ceva beletristica, oferind unui public fdra pretentii o lectura
placuta si folositoare.
Semnificativa pentru cultura vremii si pretioasa pentru educarea gustului poporului In directia adevaratei poezii, opera literard a lui Barac, scrisa In versuri
uneori In proza, este alcatuita din numeroase traducen i si prelucrari. Prin ele

scriitorul a devenit un popularizator consacrat al unor motive literare luate din

izvoare germane si maghiare, dar cunoscute In mare parte literaturii si folclorului
universal. inscrise In planul epic si dramatic, productiile literare ale lui Barac au avut
o soarta diferit : unele au fost publicate In timpul vielii autorului, altele dupa moartea

lui, dar cele mai multe s-au pastrat In manuscris (nr. 165, 208, 209) la Biblioteca
Academiei. intre acestea din urma se numara, printre altele, Vrednica de iubire evropeand Constantino (tradusa din nemteste) si Patimile cele rari i minunate ale unei
mademoaizelle cu numele Cartigam (prelucratd dupd o versiune maghiard a lui I. Ms-

zdros), scrieri In care sInt versificate lard arta cloud romane germane cu caracter
sentimental-moral, populare In secolul al XVIII-lea. Tot In manuscris au rdmas si
unele traducen i si prelucrari de piese obscure, majoritatea far-a valoare dramaticd
Mirele ce/ umblat si procopsit, Viclesugul fetesc (comedii), Constantia, fiica regelui de
la Portugalia (drama) si altele. O mentiune speciald merit doar tragedia Am/et,
printul de la Dania, de Shakespeare (tradusa dupa adaptarea germand a lui Fr. L.

www.dacoromanica.ro

93

Schrder), care, desi lipsita total de poezia

originalului englez, ocupd totusi un loc
modest printre talmdcirile romdnesti ale
lui Hamlet. Oteva traducen, Tncredintate

In 1830, spre publicare, lui Alex. Gavra,

s-au pastrat In arhiva episcopiei
ortodoxe din Arad : Loreti din Marmontel,
Corbierul

cel

dint7i

de Gessner, Pruncii

pardsiti dupa Schiemann si cloud vodeviluri ale lui Kotzebue.

In operele sale tipdrite, Barac trateazd
In general teme interesante, accentuTnd
mai ales prtile moralizatoare. Dar valoarea Ion este simtitor micsorata de talentul
mediocru al unui poet insuficient preocupat de perfectiunea procedeelor artistice :
translatorul brasovean nu a fost cleat un
abil mInuitor al unor versuri lesnicioase,
monorime, repudiate de Ion Budai De-

leanu, care manifesta o vie admiratie fata

de poezia popular& dar nu Incuviinta ver-

surile stIngace, de obste, nu cu tot bine

legate", In care erau ludate isprdvile
Astfel, Risipirea
preafrumosului Arghir.

ceo de pe urma a lerusalimului (Bucuresti,

1821), traducere a unei opere grecesti a
Iui losephus Flavius, facutd printr-un intermediar maghiar (A' Prtos Jerusalem, de
Nagy Ferentz), este un poem In noud enturi In care se Impletesc doar Int'implator
unele versuri mai realizate, asemenea celor urmdtoare
IOAN BARAC

inflorind pe la hotard
Vremea cea de primdvard...

Mai importanta este Halima sou 1001 de nopti, celebra colectie de povesti arabe,

din care Barac a tradus numai o parte (opt volume aparute la Brasov Intre 1836 si
1840), folosind editia lui Habicht, von der Hagen si Schall. Dupd traducerea cdrtii
despre Till Eulenspiegel, sub titlul Toad" %/iota, istetiile si faptele minunatului Tilu
Buhoglinda (ed. I, Brasov, 1840 ; ed. a II-a, 1864), Barac publica Nosterea si toatc1
y iota minunatului Piticot de un cot si cu barba cu tot (Brasov, 1842). Prelucratd In
versuri dupd o opera germand ce are la bazd o tema generala de folclor, scrierea
cuprinde povestea unui liliputan ale cdrui ghidusii sInt menite sa alunge rul si nedreptatea. in aceeasi ordine trebuie mentionata povestirea comica Cei trei frati ghebosi
sou trei barbati si o muiere (Brasov, 1843), cu o tema de literatura populara, prelucratd de Barac dup. un izvor strain, nestabilit cu precizie. Strabdtuta de usoare
note satirice, naratiunea surprinde prin versificatia curgdtoare, sprintend
Merend pe uli/, iata
94

Un ghebos i se aratd

www.dacoromanica.ro

4.

ty,s,im?,11111

Dupa moartea poetului, apare Traghedia lui Samson In cinci perdele (Sibiu, 1859),
traducere dupd o versiune germana (care

AM:1400w' s)

in Albina Carpatilor"

t
,

s-a producaluit la Viena") a unei lucrani

scrise In limba franceza a italianului L.
Riccoboni.

Drury

VITA 4 II:

(1877)

4.4.ea Ilii:vjArf. Z.?

publica apoi fragmentar Rtcirile

Int7mplarile lui Odiseu, prelucrare dupd o
versiune maghiard a lui A. Dugonics. Versurile nu au nimic clasic, dar datorita lor
Barac se numard printre primii traductori romdni ai poeziei homerice.
Tot la literatura maghiard trebuie raported si scrierea comico-satiricd O paradigma a lenesului Pipelea Glscariu (Arad,
1816), inspirata din opera Lcsdas Matyi de
Fazekas Mihly. RaspInditd In folclorul universal, tema i-a fost sugerata scriitorului
maghiar de o variant frecventa In literatura populara rasariteana (ucraineana, ruseasca, romaneasca) si existent& de pilda,
se

"DJ P4
f;...4.1) (-,

('-./ '11(0M V

.f
40,13Pr

.Ati3

-.woo.

4184

si la ceangdii din Moldova, de la care acesta

va fi imprumutat-o In timpul sederii sale

aici, cu prilejul razboiului austro-rus Impotriva turcilor (1788). AvInd ca model lucrarea lui Fazekas, Barac istoriseste peripeiile unui taran care, vrind sa-si vInda
niste este, calca dreptul boierului de a
stabili pretul tTrgului tinut pe mosia sa
si, la porunca acestuia, este batut de trei
ori. El fagaduieste ca se va razbuna si, travestit, 71 bate pe boier in trei rinduri, fac7ndu-1 om cinstit.

IOAN BARAC,

O true

una de nopti, vol. I, Brasov, 1836

(foaie de titlu)

Dar faima de care s-a bucurat Barac se datoreazd cunoscutei sale lucran i Istorie
despre Arghir cel frumos si Elena ceo frumoas i pustiitel crdiasa (Sibiu, 1801), care
a circulat In zeci de edi/ii, citita fiind cu pasiune, In anii copilriei, de numerosi scrii-

tori romani : Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu etc. Brodata pe o tema
frecventd In basmul popular universal, povestirea lui Arghir este o traducere dup
opera maghiard a lui Albert Gyergyai, care s-a inspirat din literatura italian. Interpretat diferit, simbolul Istoriei lui Barac (supt care se Intelege luarea tarii Ardealului de Traian chezariul Romaniei") aparline de fapt originalului tradus. Lipsita
Ins de sobrietatea i plasticitatea acestuia, nara/iunea lui Barac nu se ridic prea
mult deasupra celorlalte opere. Pindite de prolixitate si monorima, versurile populare se Insira usor, capatTnd numai din loc In loc un oarecare farmec
Arghir au fost crAisorul
Cel mai pedepsit cu dorul...

In gradina lui se gasea un mar

95

www.dacoromanica.ro

Alb la floare ca argintul,

Mirosind In tot pdmIntul,

tare Inflorea ziva, rodea noaptea, dar merele dispareau In zori. Dup spusele vrajitorului Filaret, misterul putea fi dezlegat numai de Arghir, fiul cel mai mic al Impratului Acleton. in timp ce tinarul strajuia la tulpina marului, o pasare maiastra
se aez pe umr. El o prinse de picior, lar ea se prefcu Intr-o zn fermeca'toare
and Inceti or se duce,
Pdru-n aur Ti strdluce...

Tinerii Indragostiti adorm, o baba taie prul Elenei, care, fiind vrajita, dispare.
.Craiprul pleaca In cautarea ei i In cele din urma o gsete In Cetatea Neagra. Apdar,
un subiect cu numeroase variante In basmele noastre populare, singurul In m'asura'

s explice neobipuita rspIndire a cartii.

Dovedind aceleai preocupan i ca Aaron, scriitorul bragwean discuta i cIteva
probleme de teorie iterara : raportul dintre arta i realitate (prefata la Constantina), particularita-tile idilei (Pentru idile, In Foaia duminecii", 1837,nr. 11), specificul
fabulei i rolul ei educativ (prefetele la /*lima Constantina etc.). Poporul a trecut
.cu t.iurinta peste aceste probleme, dar a citit cu nesat opera, care a constituit lectura sa predilecta. in aceasta directie trebuie vazuta valoarea cartilor lui Barac.
i

BIBLIOGRAFIE

Istorie despre Arghir ce/ frumos si despre Elena ceo frumoas..., Sibiu, 1801 (numeroase alte

Risipirea cea de pe urm a lerusalimului, Bucure0, 1821 ; O mie ;i una de nopti. Istorii arabicesti sau Halima Intliasi dot6 tradus din nemtete, 8 vol., Brgov, 1836-1840; Toat viaa, istetiile si fapteie minunatului Tilu Buhoglind, Braqov, 1840 (edi-tie noud de Elena Dumitrescu,
In C6rtite popularein literatura romdneascd, editatd de I. C. Ch4imia i Dan Simonescu, Bucure0,
;

1963, t. I) ; Nasterea si toatcl viiaa minunatului Piticot de un cot i cu barbc1 cu tot, din I imba nerntascd
scoasd
In stihuri alatuitd, Brapv, 1842 ; Cei trei fratt ghebosi sou trei brbai si o muiere, o
istorie comicd In stihuri alcatuit6, Bram, 1842 ; Traghedia fui Samson In cinci perdele, Sibiu, 1859
i

O parochgm6 a lenesului Pipelea Giscariu mult curioas, In stihuri alatuitd, Arad, 1916 (Biblioteca
Semdratorului).
L Colan, Victo si opera lui loan Barac, Bucureti, 1928 ; G. Bogdan-Duied, loan Barac, Studii,
Bucure;ti, 1933 ; Farag Jszef, Egy Molcivai csdngo Ludas Matyi-mese, In Nyelv-s irodalomtudomdnyi kozlemnyek", IV, 1960, nr. 3-4 ; I. Pervain, Foaia duminicii (1837). Contribuii la istoria
presei romdnesti din Transilvania, In Studia Universitatis Babe-Bolyai", series IV, Philologia,
1961, fasc. 2.

96

www.dacoromanica.ro

ALTI CARTURARI SI SCRIITORI LUMINISTI ARDELENII

Tributari ideilor $colii ardelene, dar si Cu posibilit4i personale de receptare

a luminismului, cum este cazul lui D. Tichindeal, care ia contact cu opera lui Dositei
Obradovici, scriitor sTrb de corelatii europene, o serie de scriitori se Inscriu Intr-o
arie comund de preocupan, mai ales cu caracter lingvistic, gramatical. Ei au Tnsd
si preocupdri istorice sau literare. Numdrul Ion este mult mai mare deet cei cuprinsi

In acest subcapitol. intr-o istorie culturald sau Intr-o istorie a limbii romdne n-ar
putea fi trec4 cu vederea un Vasile Colosi, colaborator de seamd al Lexiconului
de la Buda (1825), un Mihail Boiagi, cu a sa Gramaticd macedono-vlah (Viena, 1815),

in limba greacd si germand, un Gheorghe Roja cu Cercetri asupra romanilor sou

asa-numitilor vlahi, care locuiesc dincolo de Dundre (Buda, 1808) si mai ales cu Miestrio ghiovsirii romemesti cu litere latinesti, care sint literele romemilor cele vechi, spre
polirea a tootei ghinta romneascel ceii dincoace i ceii dincolo de Dunare (Buda, 1809),

lucrdri In care sus-One latinitatea aromdnilor, propurad valorificarea fondului lexical dacoromdn si macedoromdn. De asemenea, ar putea fi luat In consideraIie filologul loan Alexi, care a publicat o Grammatica dacoromana sive valahica (Viena, 1826),

cu tendinte latinizante, In lumina vederilor lui Petru Maior, la care gramaticd autorul
a anexat Fabulele lui Esop, precum si
In acest subcapitol au fost tratati, de fapt, cei cu merite stiintifice de searnd
sau de importantd literard mai mare. De exemplu, pe IMO* lucrdrile temeinice de
limbd si istorie, loan Molnar Pivariu a alcdtuit si o Retoric (Buda, 1798) Cu consi idei estetice. Observatiile de limb romemeascd (Buda, 1799) ale lui Paul lorgovici au o valoare mai mare cleat atTtea alte gramatici ale vremii. La fel este situatia
lui Radu Tempea cu Gramatica romneasc, publicatd la Sibiu In 1797. Lucrdrile de
istorie ale lui Damaschin BojIncd, ecou Intrziat al ideilor $colii ardelene, au un
fundament stiintific solid. Ct priveste pe Constantin Diaconovici Loga, acesta
aduce puncte de vedere si Tncercdri originale In Gramatica romeineascd (Buda, 1822),

fiind preocupat si de traducen i literare. D. Tichindeal are prin excelentd preocupdri

I iterare In ansamblul activitd-tii sale de merit incontestabil. loan Monorai este o apariTie de nivelul si valoarea celor ce se ridicd peste anonimat. Toti acesti scriitori
dau oidee despre etapa de culturdsi literaturd care continua sk-se manifesteca ecou
al

actiunilor $colii ardelene, avInd, desigur, In unele cazuri si resurse proprii.

7'

a. 4

www.dacoromanica.ro

97

stookiwt

145

3*Iilftet, 4pitet
93ou

Mifivitra ds,Vetbis

IOAN MOLNAR PIUARIU

S. 19. bens pit tibk,pilmfirtfxn eitit17.

a itri a. *feu eber
fi brier 41si. fi rims.

Gmlusiret.

arri a*,e4 Obett isi.

kcMerin' (04110)(ii'

tradini de lupta impotriva abuzurilor

sta-

'Iddicativus ?4cctus.

pinirii. isi incepe studiile la Sibiu, le continua la Cluj si la Viena, unde urmeaza me-

Tetutnts paints.

dicina, specializindu-se In oftalmologie. In

Transilvania, Molnar Pivariu este cel dinfi

SinguLariter..,,

int an

S-a nascut In 1749 la Sad, In apropierea Sibiului, dintr-o familie de preon cu

la art 7.11$

roman care obnne diploma de magistru"

Wu:

aa tat ai bu bap.
are
t4t.
VV.
PlisraLnet
Neu Mina ad OYU IIPir 04;t1t.

v.

*OH magi el oini to

it at; ti au fit Welt:

"

Praeteiiheit ..Tetperficitirn
8ingu.1241t.fr....

TV aril. tu areal .bu band/.

as4 JJ Va,4AVer'bitte.,

"tort swim fled ayes= Mr f)attru.

sow s4q vol
A ark 61 vea fie bilttelt.
"

4"

.7 .
-

IOAN MOLNAR PlUARIU.

Deutsch-wallachische Sprochlehre,

Viena, 1788, p. 145

chirurg si oculist. Dupa terminarea studiilor

superioare, e repartizat la un regiment graniceresc din Banat. Preocupat nu numai de
sanatatea poporului, ci si de luminarea lui,
Molnar functioneaza timp de un an si ca inva-

/ator. in 1782 Mainteaza guvernului un memoriu, cerind sporirea numarului scolilor de

stat pentru romnii ardeleni.
Numit oculist al Transilvaniei, se stabileste in 1777 la Sibiu, unde Tsi exercita
profesiunea cu pricepere si devotament.
Cind izbucneste rascoala lui Horia, guvernatorul Transilvaniei TI trimite In Munni
Apuseni, In calitate de mijlocitor al stapTnirii ; izbuteste, in urma tratativelor cu

Crian, sa incheie un armistinu pe timp de

15 zile. Mai tirziu, imparatul II va rsplati
pentru aceasta si pentru ca s-a distins
In mod laudabil... In vindecarea bolilor de
ochi, in patria noastra si in alte locuri...",
von
acordindu-i in 1792 titlul de nobil
:

M011ersheim". Atitudinea lui Molnar In tim-

pul evenimentelor din 1784 se explica prin

ca
si
prin rezervele fata de revolutie ca mijloc de
poziTia sa angajata fata de stat,
dobindire a drepturilor sociale si politice.

Adept al mi carii luministe, Molnar participa la framintarile politice dintre

anii 1790-1792, colaborind la redactarea Supp/ex-ului.
Ca doftor si profesor de tamaduirea luminii ochilor", a avut succese in vindecarea unor bolnavi, fie din clasele de jos (minen i accidentan), fie din rindurile no-

bilimii ori ale burgheziei. in urma prestigiului dobindit chiar dincolo de hotarele
Transilvaniei, este invitat la Viena sau Iasi, pentru intervenni chirurgicale. Cu prilejul uneia dintre calatoriile sale in Moldova, viziteaza si saloanele iesene, unde dis-

cuta despre revolunile politice din Europa".

98

Meritele sale de oftalmolog Ii deschid drumul carierei universitare. In ianuarie

1791 i se felt catedra de oculistica de la Academia" din Cluj. Ii inaugureaza cursul

www.dacoromanica.ro

cu o lectie rostitd In limba latind : Paraenesis ad auditores chyrurgiae in Lyceo Regio

Academico Caudiopolitano, habita a loane Molnar de Mullersheim, de morbis et medicina oculorum professore publico, quum primum sua collegia ordiretur, Anno MDCCXC/

mense Novembri (Sftuire rostitd In fata ascultdtorilor chirurgiei In liceul regal clujean de loan Molnar de Mllersheim, profesor public al boalelor si vindecdrii ochilor, eind mai Inn si-a deschis cursurile, In anul 1791, In noiembrie). Tipdritd Intr-un
tiraj redus, din care se cunosc numai doud exemplare, ea este singura lucrare de
specialitate a medicului romdn. Animat de ideea ridicrii poporului prin culturd,
el considera ca o necesitate de prim ordin abordarea unor probleme ale vietii practice In cdrti de economie rurald sau In manuale. O asemenea lucrare este Economia
stupilor (Viena, 1785 ; reeditatd In 1808 la Sibiu, sub titlul Poveituire cu praxis altre
sporirea stupiior). PrecedInd seria publicatiilor economice oficiale, cartea este o
Incercare de rdspIndire a unor cunostinte teoretice si a unor sfaturi practice In legdturd cu cresterea albinelor. Ea se adreseazd mai ales tdranilor, cu intentia de a-i
Indruma spre o ocupatie anexa agriculturii, spre a cIstiga o Indoit dobIndr.
Interesul lui Molnar pentru cultivarea tdranilor se desprinde si din alte initiative ale sale. Ca membru al Lojii Sf. Andrei din Sibiu, Incearcd s publice In 1789
o Foaie romdnd pentru econom", care n-a putut sd apard. ldeea nu este abandonatd,
dar si Tricercdrile sale ulterioare esueazd. intre 1793 1794 se Tntovdrdseste cu Paul
lorgovici pentru a scoate un ziar romdnesc la Viena, iar In 1795 proiecteazd revista
Vestiri filosofesti si moralicesti", anuntatd printr-o instiintare. PreconizInd un program enciclopedic, prospectul Vestirilor" Isi propune rdspIndirea de stiri despre
evenimentele politice ale zilei, precum si de cunostinte din domeniul stiintelor
(matematicd, astronomie, fizicd, geografie, medicind etc.) si al agriculturii. Importantd prin orientarea spre stiintele exacte i prin preocuparea pentru luminarea
maselor, revista se adresa si romnilor de dincolo de Carpati.
Contactul cu fratii de peste munti, stabilit de medicul ardelean mai MO cu
ocazia cdIdtoriilor sale In Tara Romdneascd si Moldova, este Intdrit dupd aceea prin
publicarea unor cdrti religioase pentru ortodocsii din Principate. AcordIndu-i-se
In 1804 un privilegiu exclusiv pe timp de 10 ani pentru tipdrirea In 1 000 de exemplare a unui Minei, Molnar intrd In legdturd cu episcopul losif al Argesului, care II
sprijind sA scoatd la Buda, Intre 1804 si 1805, o editie a Mineiului pentru Tara Romaneascd, iar mai tTrziu un Octoih, destinat atIt romdnilor din Transilvania, tit I celor
de peste munti.
Spre sfirsitul vietii, Molnar achizitioneazd o piud, apoi deschide o manufacturd
de tors rind, InfruntInd opozitia breslelor sdse0 si a autorintilor din Sibiu. Spirit
emancipat, el trece de la recomandarea unor Indeletniciri proprii industriei casnice
la crearea de Intreprinderi de tip capitalist. Moartea pune capdt activittii sale neobosite, In 1815.
Prin preocupdrile si prin opera sa, dinamizate de ideile avansate ale luminismului, Molnar este si el un reprezentant al $colii ardelene. Ca si contemporanii
sdi, el este solicitat de probleme istorice si filologice. Fdrd sd acorde o importantd
de prim ordin istoriei nationale, Molnar, preocupat sA informeze pe strdini despre
vistoria si geografia noastrd, publicd extrase si rezumate ale unor cdrti si documente
referitoare la romdni, In colectia Magyar Knyvhz. in schimb, manifestd un interes
mai viu pentru problemele istoriei universale, dezbdtute In Hronologhiia lmpra-

www.dacoromanica.ro

99

;nor turcesti, scrisd In colaborare cu Samuil Micu, si In lstoria universal& adecd de

obste, care cuprinde In sine Int
veacurilor vechi (Buda, 1800), tradusd clupd
Claude Franois Millot. Notabild pentru contactul cu miscarea de idei din Occident,
lstoria lui Millot, talmdcita. In limbile germana, maghiar si romand, a circulat intens
In Transilvania, constituind un pre-tios instrument de educare cetteneascd si patrioticd. Traduatorul roman, In CuvIntarea Inainte, subliniazd ca studiul istoriei este
necesar atTt pentru administratia politiceascd", cit si pentru chivernisealaomeneascd", deoarece istoria descoperd si
chipul de a vietui drept si bine
pldcut tuturor". El mai are In vedere apoi dezvoltarea negotului si a mestesugurilor,

care se desteaptd" si se poliesc" prin Indemnul" acestei stiinte. Pornind de la

originalul francez, dar orientindu-se mai ales chip versiunea germana, Molnar tra-

duce primul volum al lucrdrii lui Millot, care cuprinde istoria popoarelor vechi.
Materialul din acest volum se referd nu numai la evenimentele istorice propriuzise, ci si la ocIrmuirea, legile, obiceiurile, stiinta si cultura antichitalii. in cuprinsul volumului autorul pune In discutie cTteva probleme In spiritul noii conceptii
rationaliste. Astfel, Millot combate sclavia, invocTrid legile firii
.... Poate-sd Tnvoi robia cu legile firii ?... Sd nu Intrebdm cu ce drept se poate
vinde libertatea unui om, nici s ispitim cum ar putea el prin nastere pierde libertatea, care Ti Inssitd din fire cu el... SA' grdim mai virtos adevarul cum cd si robul
sau sclavul nu Inceata a fi om si c slujbele care le savIrseste el stdpInului sdu s-ar
cuveni
facd cu a-at mai milos a fi catre el, cd prin asupriri nedrepte i se dd
pricind a ridica armele asupra tiranului su".
In alt parte, staruind asupra diferitelor forme de guvernmTnt din vechime,
Millot nu este de acord cu despotismul, cu aceast uricioasa ocTrmuire, prin care
toatd norocirea i fericirea tuturor este supusd nerndrginitei voiei si poruncii
unuia", In schimb preferd monarhia luminatd, uncle afld adevdrul prieteni multi
unde nu afld Inseldciunea nici un prieten". Mai departe, istoricul francez foloseste
termenul de rdzboi nedrept, InfierIndu-I In numele aceleiasi conceptii luministe,

umanitare

Inimi sim-titoare nu vor auzi niciodatd fdra strdjnicie cuvIntul acesta rdzboi,
carele se vede a fi tras din graiul limbii canibalilor".
Strdbdtutd de unele idei noi, Istoria universald este semnificativd si pentru efor-

tul traducdtorului de a transpune originalul Intr-o forma cIt mai expresivd si de

a Imbogati limba romana cu o terminologie de specialitate.
Ideea cultivdrii limbii, Inscrisd pe primul loc In programul luminist ai epocii,
este Imbratisatd si de Mol nar, care redacteazd manuale cu scopul de a oferi natiunilor

conlocuitoare din Transilvania, mai ales sasilor, posibilitatea de a-si Tnsusi corect,
fOrd dificulti, limba romand. Asemenea intentii stau la temelia gramaticii sale,
Deutsch-walachische Sprachlehre (Viena, 1788 ; republicatd la Sibiu In 1810 si 1823).
In prefatd, se subliniazd utilitatea lucrarii, Tntr-o vreme and In Transilvania, Bucovina, Banat, In parte si In Ungaria, afacerile comerciale cer In mod necesar cunoasterea

100

limbii, care este limba multimii aproape celei mai numeroase...". Oferind doar o
introducere populard", manualul Tsi propune s dea reguli precise Tntr-o forma
concisa, fdrd a face cercetdri mai profunde etimologice". Punctul de plecare al
gramaticii trebuie cautat In Elemento linguae daco-romanae sive valachicae (Viena,
1780), apreciatd In aceeasi prefat ca o opera pretioasd". De aici, Molnar re-tine

www.dacoromanica.ro

T
organizarea materialului In trei capitole
(Ortografie si fonetica, Etimologie, Sintaxa) si date esentiale, pe care le Imbogateste Cu numeroase exemple, cu un voca-

(if

AA .

'14

io

bular variat grupat pe diferite probleme

(Culegere de cuvinte germane si romne),
exercitii de conversatie (Dialoguri pentru a
cuvinta despre multe feluri de star ?nainte),
scurte povestiri, mostre de sti I trebicesc"
(de afaceri) si cu un epistolar". Preocupat
de utilitatea practica a lucrarii, Molnar foloseste alfabetul latin si ortografia fonetica
influenTata de scrierea germana, pe care o

4 thAiAtiii1% 111;1 411Mtil'S,K fitkiat K60409

explica cititorului In prefga cu ajutorul

44010(41i, 1/1;1 41,4;t14411171 tilla4iH16411-1.

4 '01{Atiirt 445NifitICCH 1{25611iT'fii.

00
m
i-i3Ri:Vtifirtt fit JI4M8A tihWatEkOVA .

etorva exemple. Materialul lexical al gramaticii, cu unele adaosuri", este pus la

contribuTie In Wrterbiichlein deutsch und
walachisches (Vocabularium nerntesc si romanesc), aparut postum la Sibiu, In 1822.

Modest ca realizare stiintifica, acest dictionar bilingv cuprinde peste 8 000 de cu-

vinte titlu, o list cu numele de localitali din Transilvania si un indice alcatuit

din cuvintele romanesti folosite In corpul
Vocabularium-ului, prin care se realizeaza

de fapt un al doilea dictionar bilingv, inversul celui dintIi. Autorul Thregistreaza o

bogata terminologie medicaid sau din do-

meniul stiintelor naturii, contribuind

tks

C.4.,11409144,4,

la

KflAtiCKA

Nlivrpri.tor

Net

179 8.

Tmbogatirea lexicului romanesc cu roade

si mladite" noi. AtIt In lucrarile sale filo-

t; Zi A

Retoric, deal invdteltura si intocmirea

frumoasei cuvinteiri, Buda, 1798 (foaie

logice sau de economie practica, cit i In
de titlu)
traducerile sau prelucrarile sale, cdrturarul ardelean pune la contribuIie cu masurd
unele neologisme, pe care le gloseaza adeseori cu echivalentul lor romanesc
popular, crindu-le o usoara coloratura arhaica si regionala.
Problema cultivarii limbii, urmarita de scriitorii Scolii ardelene, avea In vedere
nu numai un progres cantitativ, ci si unul calitativ, artistic, realizat prin supunerea la reguli, formule, scheme, stabilite de retorica. in Transilvania secolului al

XVIII-lea, retorica se bucura de o deosebit pretuire In InvatamInt si viata publica, fiind considerata mdiestria tuturor Ointelor". Studiul ei In scoal urmrea pregatirea viitorilor oratori, ca sa devina puternici In cuvIntare". Pentru
a da elevilor, In primul rind, dar si unui public mai larg TrivaIatura graiului
frumos si a vorbei Impodobite", Molnar Intocmeste Retorica, adecd Invteitura
si lntocmirea frumoasei cuvIntdri (Buda, 1798), dup modelul unor lucran i strdine. El 4i propune sa arate mijlocul prin care ritorul poate vorbi frumos si potrivit, ca sa Induplece si sa traga' pre ascultatoriu la once voieste". Dup. ce dezbate problema originii retoricii si a caracterului ei educativ,

www.dacoromanica.ro

101

Imparte arta oratoriei In fireasca (darul natural al omului de a vorbi

frumos) si mestesugitd (totalitatea normelor care trebuie respectate in ora-

torie). Trece apoi la alcdtuirea cuvintdrii" : proimion (introducerea, care pregateste pe ascultdtori si le capteazd aterrtia), povestirea sau tilcuirea lucrului (tratarea),

adeverirea (argumentarea), epilog (incheierea pateticd, ce rezumd intr-o formula

noua cele spuse anterior). Indica-tiile date in continuare cu privire la mijloacele
artistice de exprimare proprii si discursului (portretul, dialogul, stilul retoric etc.)
constituie incursiuni in domeniul teoriei literare. in legdturd cu stilul retoric, caracterizat prin concizie si plasticitate, Molnar sustine dei interesante, dar care se limpezesc anevoios din fraza sa greoaie si confuzd. Exemplele pentru figurile de stil
insd remarcabile prin pitorescul Ion. De pildd, metafora, definifd ca o trecere aintelesului unui cuvint asupra altuia cu care are vreo asemdnare, e ilustratd astfel : pentru a Iduda soarele vom zice cd este ochiul cerului, frumusetea lumii, izvorul luminii,
imparatul stelelor, faclia a tot pdmintul", iar pentru a defdima aurul, putem spune
tiran inimii omenesti, pagubd sufletului, vdpaie si striaciune lumii, unealtd diavolului, tinguirea faptelor bune, pricina rdzboiului, rddcina vrdsmsiei si scornirea

tuturor rduttilor". Mai departe sint definite alte orinduiri" sau tropos"
prosopopeea (personificarea), onomatopeea, alegoria, hiperbola, metonimia, sinecdoca s.a. Un procedeu considerat propriu si discursului, pentru calitatea sa de a-I

face mai viu si mai atractiv, este ironia, care sd zice and ritorul alta zice si alta
insemneazd, incit Iduclind defaimd si oardste". Definitia e inso-titd de o merytiune
judicioasd : Sd cunoaste ironia ori dupd glasul cu carele vorbeste cineva, sau dupd
lucrul si fata pentru care vorbeste".
Concentrind pentru prima oard, intr-un tratat mai amplu de specialitate, dei
noi pentru vremea aceea, Retorica lui Molnar le-a pus In circulatie, reusind sd insufle
romdnilor iubire si cdIdurd cdtre limba lor si silinta spre a imbrdtisa cultura ei".
Om al vremii sale, spirit receptiv, neastimpdrat, cdrturarul ardelean este cucerit de ideile generoase ale veacului, militind In numele lor. Integrat In lupta romanilor ardeleni pentru cistigarea de drepturi, care in condiVile de atunci se desfasura
mai mult In domeniul culturii, el se adreseazd contemporanilor cu sfaturi practice
In probleme de economie, Incearcd, far-A a izbuti, sA le puna la Indemind o publicatie
periodicd, cauta
ini-tieze In studiul istoriei, filologiei si retoricii. Aceastd acti-

vitate bogatd si variatd TI consacrd In pleiada luministilor transilvdneni de la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
BIBLIOGRAFIE

102

Economia stupslor, Viena, 1785 (reeditat sub titlul : Pot/druid cu praxis dtre sporirea stupilor,
Sibiu, 1808) ; Deutsch-wo/cchische Sprachlehre, Viena, 1788 (ed. a II-a, Sibiu, 1810 ; ed. a
Sibiu,
1823) ; Retorid, aded invdOtura i Intocmirea frumoasei cut/MOH, Buda, 1798 ; Istorla universal&
aded de obste, care cuprmde In sine inttmpldri/e veacurilor vechi, Intocmi0 prin signor Millot, comembrut Acadermei Frtncesti din Lyon, t. 1, Buda, 1800 ; Wrterbachlein deutsch und walachisches (Vocabularium nemtesc i romdnesc), Sibiu, 1822.
T. Cipariu, Principia de limbd i scripturti, Blaj, 1866 ; V. L. Bologa, Date nou6 pentru biografia
lui loan Molnar Pivariu, Cluj, 1925; idem, Terminologia romdneasd a doctorului loan Pivariu (Molnar
von MCillersheim). Cluj, 1926 ; A. Veress, Chem date despre activitatea i viata doctorului loan Pivariu
Molnar si a flului sdu, In Anuarul Institutului de istorie nationala", Ill, 1926 ; I. Lupa, Doctorul

www.dacoromanica.ro

loan Pivariu Molnar, viota ;I opera lui (1749-1815), In An. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., seria
a Ill-a, t. XXI, 1939; E. Pop, Societatea filosoficeascd a neamului romdnesc, 1n mare Printipatul Ardealului, din 1795, In Transilvania", LXXVII, 1946, nr. 1-4; C. Bodea, Preocupdri economice ss
culturale In literatura transilvand dintre anis 1786-1830, in Studii", IX, 1956, nr. 1; Al. Nearntu,
Contributii documentare noi privitoare la ocultstul loan Pivariu Molnar, in !stork, medicinii, Bucuresti,
1957 ; L. Gramada si M. Protase, Preocupdri de teorie literard la romdni intre 1780-1830, in Studia Universitatis Babes-Bolyai", series IV, Philologia, t. III, nr. 6, fasc. 1, 1958 ; M. Seche, Schitd de
istorie o lexicografici romdnesti, in Limba romana", VIII, 1959, nr. 6 ; L. Gramada, Istoria lui Millot
in talmdcirea lui loan Pivariu-Molnar, in Studia Universitatis Babes-Bolyai", series IV, Philologia,
t. V, fasc. 2, 1960 ; Al. Nearritu, Dote noi privitoare la loan Pivariu Molnar, In Studii", XIII, 1960,
nr. 1; Al. Vianu, loan Pgiariu Molnar In Moldova, In Studii", XIV, 1961, nr. 4 ; S. Iszak, Load /us
loan Pivariu Molnar (1749-1815) fn medicine, rom6neascd din secolul al XVIII-lea, In Studis si cercetdri
de istoria medicinii ss formacsei din R. P. R., Bucuresti, 1962 ; Mircea Pacurariu, Un fast student rorrsdn
la Viena loan Pivariu Molnar, in Almanahul Parohiei ortodoxe romane din Viena", 1966.

PAUL IORGOVICI
Nascut la Vdradia In 28 aprilie 1764, lorgovici este fiul lui Marcu, preot In aceastd
localitate. Familia sa este originard din Oltenia, bunicul si tatal sau venind In Banat

prin deceniul al patrulea al secolului al XVIII-lea.

Paul lorgovici, ca si fratii si, Isi Incepe Invatatura In cash', cu un clascd1 venit
din Tara Romaneascd, semn ca printele sau mai pastra legdturi cu locul de bastind,

Le continua la scoala din VIrset, unde Invatd limbile sIrbd si germand. Gimnaziul
Il urmeazd la Seghedin, apoi face studii de filozofie si drept la Pozson si Pesta. Petrece

dtva timp si la Viena, completIndu-si cunostinIele cu dreptul public austriac. De

la Viena pleacd la Roma, unde, dupd ce la Inceput IntImpind unele opoziii, cauzate
de motive confesionale (era ortodox), reuseste sa capete acces la biblioteci. RdmIne

aici trei ani, Invfind limba italiand si copiind cu rivnd documente si inscriptii referitoare la romani. Este primul dintre romanii ardeleni care ia drumul Parisului (1790),
unde asistd la evenimentele revoluIiei franceze, printre altele la ghilotinarea lui
Ludovic al XVI-lea, si-si continua studiile istorice si lingvistice. La Inceputul anului
1793 pleacd la Londra, aciduend i limba englezd la cunostinIele sale filologice. Catre
sfIrsitul aceluiasi an se intoarce la Viena, primind postul de cancelist imperial si pe
cel de corector al cdrtilor romanesti si sIrbesti tipdrite In capitala Austriei.
Chemat de episcopul losif Sacabent, si la insisterytele tatdlui sdu, prin 1796 sau
1797 se Tnapoiazd la VIrset, ca avocat consistorial. Aici Isi redacteazd Observatiile
de limbo rumaneascii (Buda, 1799), care dezlarquie asupra capului sau o adevdrat
furtund. Acuzat c prin ideile susIinute In ObservaVi tulburd" pe romani si pericliteazd linistea publicd", e chemat la comitat si Inchis, confisdndu-i-se toate manuscrisele. Judecat apoi, e gdsit nevinovat si eliberat. Cum Tsi pierduse postul la episcopie, traleste a-Ova ani ca avocat privat si educator In casa unui comite suprem.
In 1806 e numit profesor de latind la gimnaziul din Vire. Moare subit la 21 martie
1808. Prietenii sdi bAnuiau cd a fost otrdvit.
Ca si contemporanii sdi din Transilvania, lorgovici a fost preocupat toatd via-0
de soarta si ridicarea poporului roman din Imperiul habsburgic. $i el a urrndrit

www.dacoromanica.ro

103

luminarea maselor ca o conditie importanta pentru trezirea constiintei nationale,

crezInd In acelasi timp a ea ar constitui mijlocul principal pentru ameliorarea soartei poporului.
Activitatea de luminist vi-o Incepe curInd dupd Tnapoierea din Occident, prin
publicarea la Viena a unui Calendariu la annul de la nasterea lui Hristos1794[...] facut
spre Intrebuintarea norodului slaveno-slrbesc si rumdnesc cari se afkl In tinuturile che.sariu-creesti a legii Rdsdritului. Pe l'inga materialele obisnuite In astfel de publicatii
Ccalendarul propriu-zis, cronologia, o lista a Imparatilor din Europa, liste de tIrguri,
tabele de monede In circulatie etc.), Calendariul cuprinde si o istoriola" morara',
Cei doi excessuri a amerii, tradusa' din frantuzeste. Vocabularul Impestritat cu neo-

logisme al autorului prefigureaza unele pagini din Observatii.

Tot In 1794, Paul lorgovici se Tntelege cu loan Molnar Pivariu pentru editarea
la Viena a unei gazete romanesti. Aceasta gazeta n-a putut aparea, deoarece autori-

tatilor li se parea proiectul inadnnisibil, Intr-o vreme and periculoasele dei de

libertate ale francezilor se propaga cu mare iuteal..., iar opiniile pot produce zgu-

duirea linistei publice".

Printre operele lui lorgovici ramase In manuscris si apoi pierdute figurau, se
pare, si unele lucrri istorice : Scurtd istorie a romdnilor din Dachia si Descrierea celar
mai faimosi Impdrati, filozofi si bdrbati ai anticittei. in Jara de titlu, si acesta aproxi mativ, nu stim Insa nimic altceva despre aceste lucrad. in once caz, ele dovedesc
formatia si preocuprile multilaterale ale autorului si-I Tricadreaza Inca si mai bine
In curentul larg al luminismului transilvanean.
Opera principald a lui Paul lorgovici ramIne cea lingvistica, reprezentata prin
Observatii de limbo rumdneascd (Buda, 1799). Cartea cuprinde : Observatii de limba

rumaneasca", Exemplurile" si Reflectii despre starea romanilor". Problema de

capetenie care-I preocupa pe autorul lucraron este crearea limbii romane literare,
Imbogatirea ei cu toate cuvintele devenite necesare In urma dezvoltarii mestesugu-

rilor, stiintelor si artelor.

Primul capitol stabileste temeiurile teoretice ale acestei operatii. lorgovici
porneste de la observatia ca limba este principalul mijloc de comunicare Intre oameni

si de exprimare a ideilor si simtamintelor lor. El constata legatura dintre evolutia

limbii si istoria societatii (fiindca starea limbii si a natii Intr-acelasi pa s umblu")
si explica s'arada si lipsa de mladiere a limbii romane prin vicisitudinile istoriei poporului si decaderea" lui din gloria stramosilor. Se disting dou'd aspecte ale limbii
unui popor, definindu-se limba !iterara ca grai al Invalatilor si baza pentru elaborarea
normelor gramaticale. lorgovici Incearca si o definitie a cuvIntului, considerat un semn
arbitrar al notiunii, si deosebeste sensul lui propriu de cel figurat (pe care-I numeste

impropriu"). ConstatInd sarcia vocabularului limbii romane, multitudinea de

sensuri ale unui cuvInt si amestecul unui numar relativ mare de elemente straine,
lorgovici preconizeaza o reforma lingvistica. in esenta, ea consta In : revenirea la
sensurile primare (din latina') ale cuvintelor actuale ; derivarea din raclacinile acestora, prin combinarea lor cu toate prefixele pAstrate In limb, a unor cuvinte noi
(vorbele asa derivate se ved mie a fi tocma ale noastre, pentru ca In limba noastra
sunt fundate din vorbele noastre, dura regulele si proprietetile a Insei limbii
deduse...") ; In fine, Inlocuirea prin aceste cuvinte noi a vorbelor strine", deocam104

data In bimba Merara'. Relatinizareavocabularului nu atinge Tnsa In cazul lui deca cuvin-

www.dacoromanica.ro

tele referitoare la diferitele discipline stiintifice, si de altfel Paul lorgovici se apara,

intr-un pasaj al cdrtii, de eventuala Invinuire de purism
Sa nu gIndeasca cineva ca eu umblu
sd laped din limba noastrd cuvintele cele
streine ; caci mie bine este cunoscut cd nici o
limba nu e sa nu fie mestecata cu cuvinte
streine".
Pozitia aceasta, mai moderata, Ii confera o fizionomie aparte Intre latinistii
$colii ardelene, alaturi de Budai Deleanu.
Totusi, ca si acestia din urma, lorgovici,
rationalist fiind, are prea multd Incredere
In posibilitatea de a dirija ex cathedra
evolutia limbii vii a unui popor.
Capitolul al doilea ofera exempluri"
de punere In aplicare a metodei sale de
Imbotatire a vocabularului. Aceasta parte
PAUL IORGOVICI
de fapt un glosar de cuvinte aranjate
In ordinea alfabetica a radacinilor din care se
trag, cu explicarea lar In germana, uneori In
latina si franceza, i prin perifraze romnesti. De exemplu, de la cuvIntul cadere,
lorgovici formeazd urmdtoarea familie de cuvinte: cazu, accidere, accidente, accidentie, occidere, occidente, occazu, occazie. Unele cuvinte astfel formate au patruns mai
tIrziu In limba noastrd ca neologisme, uneori In aceeasi forma sau Intr-o forma apropian, dovada a realului simt lingvistic pe care-I poseda lorgovici, dincolo de unele
greselisi exageran i inerente epocii In care a scris. Acest capitol al Observatiilor cuprinde

o mica parte din glosarul In patru limbi pe care lorgovici II pregatea pentru tipar
Care cuvinte eu le-am pus In Dictionariu meu ce-I voi da In tipari cu ajutoriul
patronilor mei,... In care se tilcuiesc nominele si vorbele cele de acuma dopa poterea

redecinii din limba cea veche... Din tot numele asa filcuit se derivaze alte nomine
vorbe...".
Dictionarul, ramas needitat In timpul
autorului, se pare ca a fost folosit
de Vasile Colosi In Lexiconul de la Buda.
Ultima parte a ObservaVilor cuprinde expunerea cItorva preri In legatura
cu educa-tia. lorgovici pledeaza aici pentru o atentie deosebita acordata cresterii
pruncilor" In vederea dezvoltdrii aptitudinilor cu care i-a Inzestrat natura, pentru
harnicie si solidaritate umand ( .... o inima simtitoare de toate cele ce sInt ale omeniei,
a Impreune patimirii cu tot ce In lumea aceasta ptimeste").
Preocuprile de educator, de lingvist, de istoric, intentiile patriotice care l-au
calduzit Intreaga viata (eu ca un fiu a natii acestia din ardoarea cdtra neamu meu am
pus osteneala a Indrepta limba") si credinta mereu reTnnoita In menirea Malta pe
care Invdtatul trebuie sa o aiba in viata poporului sau II situeaza pe Paul lorgovici

Intre pionierii culturii romdne moderne.

www.dacoromanica.ro

105

BIBLIOGRAFIE

Observatii de limbo rumdneasccl, Buda. 1799 (reeditate de I. Heliade Rdclulescu, In Curler de

ambe sexe", periodul II, 1838-1840, nr. 6).

A. Pumnul, Lepturariu rumdnesc..., t. IV, par-tea a 2-a, Viena, 1865 ; L. SAineanu, lstoria filologiei romdne, Bucuresti, 1892 ; I. Vuia, 5coalele romdnestl bdnatene In sedal al XVIII, Ordstie, 1896
II. Chendi, inceputurile ziaristicil noastre (1789-1795), Ordstie, 1900 ; R. lonascu, Gramaticil romdni,
lasi, 1914 ; Tr. Topliceanu, Paul lorgovici. Viata si opera lui (1764-1808), In Analele Banatului",
IV, 1931, nr. 2-4, fasc. 9 ; R. Munteanu, Contributia 5colit arde lene la culturalizarea maselor, Bucuresti,
1962 ; N. A. Ursu, Un calendar istoric-literar publicat de Paul lorgovicl, In Limba romanr, XII, 1963,
nr. 3 ; V. Ardeleanu, Paul lorgovich Schttd biogrofc i cttevo probleme nerezolvate, In Orizont",

I, 1964, nr. 4.

CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA

Familia dascdlului bandtean e originara din Oltenia. Bunicul sdu, diaconul Vasile
Loga, cdrturar inimos si zugrav" priceput, venise In 1736 de la mdnstirea Tismana,

iar tata' sau, Gheorghe, era si el pictor de biserici.

Constantin Diaconovici Loga s-a nascut la Caransebes la 1 noiembrie 1770.
Studiile primare si le-a fcut In aceastd localitate, iar cele secundare la gimnaziul
din Lugoj. Urmeazd apoi dreptul la Pesta. Dupd terminarea studiilor petrece un rastimp In Banat, apoi se inapoiazd la Pesta, unde ocupa postul de translator la magis-

tratura municipald. In toamna anului 1808 pune bazele scolii coloniei romdnesti
din Pesta, inaugurInd cu aceasta o lungd carierd consacratd educar-U tinerei generatii.

Cu intermitente, Indeplineste In aceastd perioadd si functia de revizor si corector

al

106

cdrtilor romdnesti la tipografia din Buda.

In 1812, la Trifiintarea scolii pedagogice (a Preparandiei) din Arad, este numit

profesor aci, predInd gramatica romnd, stilistica, cIntarea bisericeascd, tipicul
limba srba, timp de 18 ani. Alaturi de Tichindeal si de alti profesori ai Preparandiei,
se opune tendintelor de deznationalizare a romdnilor manifestate de Malta ierarhie
a bisericii sTrbesti si ia parte la luptele pentru Inscaunarea unui episcop ortodox
romn la Arad. Diaconovici Loga este preocupat si de obtinerea unei crdiri corespunzdtoare pentru scoala, de Infiintarea unui internat pentru preparanzi. In acelasi
timp alcdtuieste manuale (Bucvarul, Ortografia, Gramatica romdneasccl, Octoihul)
si tine lectii cu un patos si o ddruire de sine ramase proverbiale.
In 1830 este numit director al scolilor romanesti si sIrbesti de pe teritoriul
regimentelor de granitd bdnatene. Timp de 20 de ani se dedica organizdrii scolilor
din aceasta regiune si pregatirii Invatatorilor. La Caransebes, pInd In 1836, apoi la
Biserica AlbA, organizeazd cursuri pentru candidatii de Invatatori, predInd singur
toate materiile trebuincioase, ata In romdneste, cit si In sIrbeste. Continua' sd alcatuiascd si sa publice manuale (Victo domnului nostru sus Hristos, TcuiaIa EvangheIiilor, Epistolariul romdnesc) si Isi reediteazd unele carti mai vechi (Octoihul si, poate,
Gramatica romdneascd). Moare, In plind activitate, la 12 noiembrie 1850. Au ramas
de la el o serie de lucrdri In manuscris, azi pierdute (Istoria Bibliei, lstoria romdnilor

www.dacoromanica.ro

de la Intemeierea Romei pino In vremeo so,

o traducere din Plutarh pentru cresterea

pruncilor" si talmdcirea romanului lui Marmontel B/isaire).

Via/a si activitatea lui Diaconovici Loga

stnt ale unui autentic Iuminator". Ca si
ceilal/i reprezentan/i ai $colii ardelene, el

atribuie culturii puteri excep/ionale, aproape

magice, ea fiind In concemia sa panaceul universal al relelor ce oprimau poporul nostru. Ideea este gresita, ea explica

Irma importan/a acordata de scriitor luminarii maselor

si

In

special

instructiei

educgiei prin sward a tineretului

la originea tuturor carlilor pe care
i

si

std
le-a

publicat de-a lungul vie/ii sale.

Un document program al acestei activiati II constituie Chernarea la ttprirea
cdrtilor romne0 (Buda, 1821). Barba/i
trebuie sa aibd neamul cel ce pofInva
teste sa se cunoasca ca este om ; dupa
aceasta scoli, apoi carti: ca numai aceste trei

I..,;1+-

sint tot capul lucrului de a se putea lumina

norodul", arata Diaconovici Loga si contiadresat
compatricOor
nua cu un apel
7.*IP,de a sprijini editarea cartilor romanesti.
C. DIACONOVICI LOGA
Dupa parerea sa, trebuie tocmai In limba
maicii sa ne lumindm, ca putem, cum au
putut i alte neamuri". Interesanta este ideea, sugerat In treacat, ca Invatatura

are menirea de a face pe oameni constien/i nu numai de indatoririle, ci si de dreptu-

rile lor

TInarul trebuie Invalat nu numai cum sa fie el om bun si nimanui sd faca rau,
...ci si... cum are a se purta, ca nici lui sa nu-i pan face nimenea vreun rau sau
nedreptate".

De fapt, Diaconovici Loga Tsi Incepe ac/iunea de tiparire a unor car/i romanesti
Inca mai Inainte. in 1818 editase la Buda Ortografia sou dreapta scrisoare pentru indreptarea scriitorilor limbii romnesti, din dorin/a de a pune capat fluctuatiilor si lipsei

de unitate a sistemelor ortografice Intrebuin/ate de diferi/ii carturari romani. Pe

ITnga formularea- principalelor reguli, cartea mai cuprinde exemple, alcatuite dupa
un evident criteriu instructiv si educativ, si un adaos : invataturi despre crestere,
despre darurile naturii si despre Indreptarea tInarului", In care pledeaza pentru
o educa/ie bazata pe Invaltura naturii i filozofia morala", pentru cultivarea limb' i
materne, Impotriva pre/uirii exagerate a limbii si moravurilor straine. Examinate
amanun/it, ideile din acest capitol se aseamana foarte mult cu cele exprimate ceva
mai tirziu de Mumuleanu (In Procuvintorea la Caracteruri) sau de Dinicu Golescu.
Patru ani mai tTrziu, In 1822, apare la Buda Gramatica romOneascd pentru indrep-

tarea tinerilor, una dintre operele cele mai importante ale lui Diaconovici Loga.

www.dacoromanica.ro

107

Lucrarea este rodul experientei de 10 ani

In predarea acestui obiect la Preparandia

n a.urri

..

.441'11:11Trigt.T.Iiii191.490P.

4- T

Rt 6,1 eh '4,4; KPATA

'

11111411

11011CTAIITilf

IllsmAtvi liptnapHm

Ams

111?o0cop.

'

din Arad si se adreseazd elevilor acesteia,

ca si tuturor Invdttorilor.
Materialul e
Impartit In cinci mari capitole : Ortoepia sau grairea dreaptd", Ortografa
sau scrierea dreaptd",
Etimologhia sau
deducerea cuvintelor", Sintaxa (alcdtuirea cuvintelor)"
i
Prozodia sau
sura tonului". in alcatuirea Gramaticii,
autorul a urmdrit sa fie clar, accesibil,
cTt mai complet cu putintd. Cartea atesta
strdaniile de a crea o terminologie
gramaticald romaneascd : alaturi de numirile latine (Incetdtenite ulterior), Diaconovici Loga foloseste si altele derivate pe
teren

romnesc. Asa, de exemplu, el

numeste modurile
ardtdtoriu, deminddtoriu, impreundtoriu, poftitoriu i nehotarl-

ota.AtIllt1

toriu, lar consoanele le Imparte In buzoase, dintoase, limboase si g7toase.

Remarcabild este prefata cu care
Ill Insoteste Diaconovici Loga Gramatica

4 "la o Incercare de reeditare In 1838. Dupd

,

MrLiCIA,

ce area' ca gramatica este chela tuturor

Invaldturilor" si temelia insusirii limbii
literare (limba aca gramaticeasca sau
Invalatd"), subliniazd faptul ca ea oferd un
solid punct de plecare si pentru Invatarea
C. DIACONOVICI LOGA,
limbilor straine, lucru deosebit de imporGramatica romdneascd pentru tndreptarea
tant
aicea In patria noastra, In care mai
tinerilor, Buda, 1822 (foaie de titlu)
multe natione sa did". Interesante sTnt
si consideratiile metodice pe care le face
Diaconovici Loga In legaturd cu predarea gramaticii arata cum trebuie Impdrtit

...."

)7.

materialul In diferite clase, insista asupra necesitatii folosirii exemplelor si atablei,

remarcd utilitatea preddrii paralele a morfologiei si sintaxei diferitelor pdrti de

108

vorbire.
Tot ca un rezultat al experientei sale didactice, Diaconovici Loga tipdreste
In 1831 Viata domnului nostru sus Hristos[...] Acum India oard din Sfinta Scripturd
tradusd si cu invdteturi moralicesti intocmitd. invdteturile" ocupa cam o treime din
volum si, luate separat, alcatuiesc un adevdrat tratat de educatie, adresat deopotriva
tinerilor i pdrintilor, In care pretextul biblic adesea se estompeazd, iar fondul general religios este covIrsit de multimea consideratiilor practice, fatute In spirit luminist. lata o pledoarfe pentru Invdtturd
Cd asa sInt zilele ceste de acum, cIt sd-si vindd omul cdmasa si sa dea fiul la
Tnvdteturd ; si de nu se ajunge, tata sd sape la altul si mama sa toarca pe pIne si
pe legumi, ca sd-si poat hrdni pruncul umblInd la scoli".
Pasajul, de altfel, nu exprimd numai un deziderat, ci oglindeste o realitate.

www.dacoromanica.ro

Pentru a veni In sprijinul elevilor i tuturor compatriotilor sAi, Diaconovicl

Loga alctuiete i tipdrqte In 1841 Epistolariul romanesc pentru facerea a tot feliul
de scrisori. Cartea cuprinde reguli i exemple nu numai pentru diferitele feluri de
scrisori particulare, ci i pentru principalele tipuri de acte publice, ca obligatii,
cvietantii, reversuri, retipise, plenipotentii, contracturi, atestan, instantii, testamenturi, inventariu i altele". Si In alatuirea unor modele de scrisori se vddqte
strdania lui Diaconovici Loga de a propaga printre cititorii s'al interesul pentru
Invdtturd. Aceasta este de fapt ideea care strdbate toate scrierile dasclului bdndsean i care Ti calduzete toate initiativele. Ea II situeaza alturi de Micu, Maior, Molnar
Pivariu, Dinicu Golescu sau Mumuleanu. Cartile sale, scrise cu cldur i sinceritate,
Intr-un stil fluent i i_i or accesibil, de multe ori colorat, au circulat, dupd cum de

altfel singur marturisete, i In celelalte provincii romanqti, In Transilvania In primul rind, dar i In Moldova, Bucovina i Tara Romaneasc, tocmai pentru c ddeau
glas unor aspiratii comune de progres i luminare a poporului.

BIBLIOGRAFIE

Ortografia sau dreapta scrisoare pentru Indreptarea scriitorilor limbii romdnesti, Buda, 1 81 8
Chemarea la tiprirea crtilor romdnesti si versuri pentru fndreptarea tinerilor, Buda, 1821 ; Gramatica romdneasc pentru Indreptarea tinerilor, Buda, 1822; Octoih cu Catovasieriu, Buda, 1826 (reeditat
In 1829 ;i 1846) ; Victo domnului nostru sus Hristos mintuitorul lumii, pentru 1ndreptarea cresterii tinerilor cdtrd faptele cele bune si ale crestineittii. Acum intlia ara din Sfinta Scriptur tradus si cu 1nveiteturi moralicesti intocmittl, Buda, 1831 ; Tflcuiala Evangheliilor din dumineci si seirbatori, Buda, 1835
Epistolariul romdnesc pentru facerea a tot feliul de scrisori ce sint In victo sotiettii omenesti de lips,
Buda, 1841; insemnarea despre dirtile care se afl la cel din jos isclit tipdrite si iarsi care se afIcl
In manuscript netiprite si asteoptcl ajutoriul de la mritii patrioti, In Foaie pentru minte, inimd ;i

literaturg", V, 1842, nr.

45.

I. Vuia, 5coalele romdnesti beintene In seclul al XVIII, Orastie, 1896; R. lona;cu, Gramaticii
romdni, lasi, 1914; T. Botis, istoria ;coalei normale (Preparandiei) si a Institutului teoiogic ortodox romdn
din Arad, Arad, 1922; Primii gramatici romdni bnteni: Gramatica lui Constantin Diaconovici
Loga, Buda, 1822 si Fragmente din victo si fapteie lui, Caransebes, 1923 ; I. B. Mure;ianu, Un
mare dascal bndteon : Constantin Diaconovici Logo, In Scrisul bna%ean", IX, 1958, nr. 3, 4 ;i 5;
R. Munteanu, Contributia colii ardelene la culturalizarea moselor, Bucure;ti, 1962.

RADU TEMPEA
CoborTtor dintr-o familie de preoti purtind acela0 nume (primii doi sTrit amintiti In documente pe la 1699), Radu Tempea i-a adus i el contributia, ca preot i
mai ales ca director al Icolilor ortodoxe din Transilvania, la opera de luminare a
poporului i de prop4ire a culturii romne0.
S-a nscut la BrayDv In 1768. Era fiul preotului Radu Tempea din BraKw i
i-a fa'cut studiile secundare la gimnaziul luteran din localitate (Ti IntIlnim numele

www.dacoromanica.ro

109

1$

444ROt4i. ilifatmo,tt
"t+Apui4i4
4, niTmia Ar4$i1tAi4
iiiipveZt4 tea 9 4pi4

iptiv.41s: Cfrit Cir.4.4024,ti4 orttvA,

..
vain-grit irgr144.eva.
4t1Autite. Nithum oat, C Cd,aftnim
it, itiste AriftmitIVA
Xoglitttroil; 4 , A y
:Aintfl4CU R4dA-A

htfili,

iqi14.

6011 RO-A
.

K.

i.

T47.11

2.

myra...1V

5.

cirile noastre ne curg,

higAvrog,imiti.

Kzh. I.

v,

4.

n'Atittawt

rrAfinAwt

toata stricarea

bune iaste dreapta Trivattura, care invataturd In scoala se invata", activitatea sa urmareste

nil
V./ T.114..;1.
TeitinAtkt

G. 011 7.19-1.1.

si

fericirii noastre atTt ceii sufletesti, dt si

ceii trupesti din neinvatatura ne pricinu-

ieste". intrudt temeiul tuturor lucrurilor

ts

3.

Jiff TA TiNt

scolilor satesti, interesindu-se In mod

deosebit de scoala capital" romneascd
din Brasov. Radu Tempea e convins ca
a

din prostie si neinvatatura toate nenoro-

1 rr

Cruirggivets,

3.
4.

..

am.

obliga sa slujeasca la terminarea Tnvataturii.

Dupa moartea lui Dimitrie Eustatievici (1796), este numit director al scoalelor neunite nationalicesti prin marele

printipat al Ardealului", calitate In care deso rodnicd activitate de dezvoltare

A frillItilANAUf X0olle AVId.

Api PI

pentru studii teologice, cu un stipendiu de

la biserica Sf. Nicolae din Schei, unde se

fasoara

P.

ituomiri

In matricola pe 1783). in 1785 pleaca la Buda

T.1

statornic

sa

stimuleze

interesul

compatriotilor pentru scoala si sa-i determine, pe cei care puteau, sa faca si unele
sacrificii

banesti

pentru Tnflorirea ?rival&

mIntului. E ilustrativa in acest sens corespondenta purtatd cu preoii, epitropii

obstea

romaneasca

din Schei In

legatura

cu reinfiintarea scolii capitale" de pe lInga

RADU TEM PEA,

Gromaticd romeineasa Sibiu, 1797,

p. 15,

aceasta biserica. Daca la Brasov staruintele

n-au fost totdeauna incununate de
sale
succesul la care se astepta, la sate ele au
avut rezultate mai promittoare

Atit Inca printii fiilor carii pina mai

In trecutii ani n-au avut cunostinta despre

acest folos al Trivataturii, si pentru aceea se indarapnicea pre fiii lor spre buna crestere

si Tntelepciune a-i da, iara acuma simtind folosul dintru aceasta, scoalele de prin
sate asa grit Tmpanate de mai nu-i pot pre tati cuprinde, asa au cap-tat toll parintii

rIvna spre Invatatura fiilor lor".

In perioada directoratului sau, Tempea publica o Gramaticei destinata scolarilor,
iar prin 1802 colaboreaza la traducerea Acaftistului Sf. Cruci. in 1806 (dui:A alte surse

110

In 1808) renunta la functia de director scolar In folosul celei de protopop al Brasovului. Este destituit din protopopiat In 1817, In urma unor neintelegeri cu epitropii
bisericii Sf. Nicolae.in anul urmator pribegeste, se pare, prin Moldova, apoi se intoarce In Transilvania. In 1820 e din nou pomenit intr-un document ca cinstitul par.
protopop Radu Tempian". A murit la Brasov In 1824.
Singura sa lucrare originala, Gramaticd romneascd, apare la Sibiu In 1797, In
tipografia lui Petru Bart. Lucrarea este Impartit In trei mari sectiuni : Etimologhia sau invatatura cuvintelor deosebi", Sintaxa" (care se ocupa numai de imbinarea

www.dacoromanica.ro

diferitelor pdr/i de vorbire In propozi/ii) si Ortografia sau dreapta scrisoare"

(cuprinzInd si unele reguli privitoare la punctuaVe). Fdrd prea mare originalitate
In tratarea materialului
Tempea singur recunoaste ca s-a folosit de cdrtile anterioare ale lui Micu si Molnar Pivariu
Gramatica reprezinta totusi o etapd pe drumul cdutdrii unei terminologii gramaticale romdnesti. Aldturi de numirile latine,
Tempea creeazd cuvinte romdnesti pentru desemnarea diferitelor categorii gramaticale : conjugarea si declinarea devin la el apleceiri, cazurile sInt ceideri, chipurile
(modurile) verbului sInt cel al artrii, al poruncirii, al poftirii, al Impreunrii i al
nehoteldrii. Aceeasi cale o va urma doudzeci si cinci de ani mai tTrziu Diaconovici Loga.

Mai interesantd este prefata care inscqeste Gramatica. Ea Incepe prin a ardta
dependen/a strInsd care exist Intre toate stiiry/ele. in acest sistem gramatica este,
dupd Tempea, piatra unghiulara, Inceperea si povd/uirea spre toate celelalte malestrii si stiirrte Tnalte, ...cheia care dintru Intunerecul necunostin/ii ne deschide usa
prin care venim la lumina InIelepciunii". Ea este si garan/ia pdstrdrii caracterului
nealterat al limbii si tocmai I ipsa unei lucrdri de acest fel, pInd In timpurile mai recente,

explicd decdderea" si coruperea" limbii romdne, care pe vremuri a fost cea veche
rTmleneascd". Pricina acestei scdderi" trebuie cdutatd In istoria zbuciumatd a poporului roman, silit sd Inve/e limba cotropitorilor si Imprumuttnd din ea In propriul
sdu grai. Contactul cu sudul Dundrii, ca si adoptarea cdr/ilor bisericesti In limba
slavond, explicd pdtrunderea elementelor slave In limba noastrd. Pentru a Idmuri
fenomenul, Tempea apeleazd si la exemple contemporane : cuvinte maghiare si
nem/esti parunse In graiul romanilor transilvdneni, cele sIrbesti din limba band/enilor, cele grecesti din vorbirea locuitorilor Tdrii Romanesti.
Ca si reprezentan/ii $colii ardelene, Tempea ar don i
purifice limba de aceastd
zgurd, bunul sim/ ii aratd Insd cA lucrul nu mai e posibil
Cu greu este si va fi dirept aceea a aduce limba aceasta In curd/enia si orighinalul ei, adecd In limba veche romaneascd sau rTmleneascd, cdci de ar aduce-o cineva
In curdIenie ar fi tocma latineascd si italieneascd ; si cel ce ar Invd/a romdneste asa
!impede care nu este roman cdr/ile bisericesti nu le-ar putea Tn/elege, nici vorba
obsteascd de acum obicinuit ; romanul neInvalat Inca socotesc cd ar zice
schimosesti limba parinteascd". Tempea apreciazd munca depusd de lendchi/d Vdcd-

rescu, loan Molnar si Samuil Micu, tocmai pentru cd au curd/it toata neghina ce
cuprinsese limba noastrd", fdrd Insd a rupe cu tradi/ia ei orald si scrisd. De altfel
autorul insusi nu poate rezista complet ispitelor latinizante, teoretiend grafiile
sore, omeni. duo, din dorin/a de a se apropia mai mult de etimonul latin.
Prefa-ta Gramaticii cuprinde si un mic compendiu de literatura romaneascd,
autorul enumerind principalele cdr/i romanesti apdrute Intre 1580 (and, dupd stiirrta
lui, a apdrut prima Cazanie tlmdcit In romdneste) si zilele sale. Aceastd parte este

si un omagiu adus de dascalul brasovean truditorilor pe ogorul dezvoltdrii limbii

si literaturii romane, In rIndul cdrora se numrd si el.
BIBLIOGRAFIE

Radu Tempea, Gramatica romdneascd, Sibiu, 1797.

L. Slineanu. lstoria filologsei romdne, Bucure0, 1892.; A. Birseanu, lstoria ;coalelor centrale
romdne gr. or. din Brasov, Brapv, 1902; R. lonaKu, Gramaticii romdni, 10, 1914; R. Munteanu,
Contributia colii ardelene la culturalizarea maselor. Bucuregi, 1962.

www.dacoromanica.ro

111

DIMITRIE TICHINDEAL
Tichindeal, numit de Eminescu In Epigonii gura de aur", s-a nascut la 1775( ?)
fn Becicherecul Mic, linga Timi0para, unde tatal sau era preot. $i-a facut studiile
la colile sTrbeTti din Becicherec i Timipara, initiindu-se In limbile sTrba i germana'.
In 1794 ajunge Invatator In satul Bel inti, apoi la Berecsau, pentru ca In cele din urmd
sd fie numit revizor colar. In 1801 se Triscrie la cursul teologic din Timipara, avInd
ca profesori pe Pavel Chenghela i Mihail Martinovici. Peste un an se Intoarce In

satul natal, unde devine mai Inn Invttor nationalnic", iar In 1805 preot.
Insufletit de nazuintele protagoniOlor $colii ardelene, face eforturi pentru apararea intereselor InvatrnIntului romanesc, primejduit In Banat de Incercarile de
deznationalizare ale autoritatilor civile i ale forurilor ecleziastice sTrbe0. Impreund
cu alti intelectuali banateni, el solicita In 1807, printr-o petitie adresata Imparatului,
numirea unui director roman al colilor na-tionale din Banat. Ceva mai tIrziu II gasim
pledInd pentru Trifiintarea unei coli pedagogice romanqti. Ond aceasta ia fiint
In 1812, la Arad, Tichindeal este numit, la propunerea protectorului sdu, episcopul
Samuil Vulcan, profesor de Invd-tatura legei sau cateheta". Aldturi de C. Diaconovici

Loga lupta pentru Infiintarea unui internat, obtinerea unui local corespunzator
pentru coal, adunarea fondurilor necesare Tntretinerii elevilor etc. Revelatoare
In acest sens este corespondenta cu episcopul Vulcan i Artare despre starea acestor
noao scholastice0 instituturi (Buda, 1813), apel patetic la Invatatura, adresat tuturor

romanilor, din ...case domneTti sau mai proaste, care sInt cu trestie, cu fin i cu
paie acoperite...". Li se cere acestora s contribuie la sustinerea materiala a noii
coli: .... inmultii, puneti, grmditi to-ti de toate laturile aceast vistierie sfintd
i vecinica, care cIt 0 ce puteti,
ce de bundvoie va Indurati a da, aceea dati...".
Intre 1813 i 1815, Tichindeal, Impreuna cu Moise Nicoara, se Oa In fruntea
actiunii pentru numirea unui episcop ortodox roman, In jurul caruia s-ar fi putut
organiza Intreaga viata politici culturala a romanilor din Banat. Atestata documentar de corespondenta cu Vulcan 0 Nicoard, aceastd actiune atrage dupd sine ostilitatea autoritatilor sTrbeTti. Astfel, in 1814, colectia sa de fabule, din care cea mal
mare parte apucase totu0 sd fie difuzata, este confiscata ca periculoasa pentru stat,
iar autorul este destituit din InvtdmIntul arddean. Dupa ce va bate zadarnic drumul
Vienei, cernd Imparatului dreptul sfint al apardrii i dreptul de a nu fi pedepsit
fara a fi ascultat", Tichindeal se retrage ca paroh la Becicherecul Mic, purtInd povara
acestei nedreptati pIna la moarte. Se stinge intr-un spital din Timipara, la 20 ianuarie 1818, lasInd In manuscris citeva traducen i de carti teologice, Intre care o Istorie
i

bisericeascd

Teologia dogmaticd

i pastora/a.

Increzator pTna la utopie In binefacerile culturii, Tichindeal participd la activitatea de luminare i educare a poporului desf4urata de Scoala ardelean, deplin
convins c aceasta este singura cale spre dobIndirea drepturilor nationale i sociale.
De aceea operele sale tiparite, In cea mai mare parte traducen, au un caracter didactic moralist. Originalul talmacirilor apartine lui Dositei Obradovici, din a carui opera
selecteaza scrierile ce puteau servi scopurilor sale educative i patriotice. Orlen-

tarea spre Obradovici este semnificativa pentru formatia lui spirituald, Intrucit
112

scriitorul sIrb era un luminist cu veden i Indraznete, adversar al ignorantei i superstitiilor. La fel de graitoare sTnt i prefetele sale la Sfaturi/e intelegerii cei seindtoase

www.dacoromanica.ro

prirs bine ltneleptul Dosithei Obradovici Intoc-

mite (Buda, 1802) si la Adunare de lucruri

moralicesti, de falos si spre veselie, prin
Dosithei Obradovici Intocmitel, Porte() India
(Buda, 1808), cloud traducen i cu caracter

moralizator. Pornind de la conceptia luministd ca oamenii trebuie sa vietuiascd dupd

legile firei sau dupd regula care o da
noud mintea noastrd", Tichindeal constatd
c romdnii grit opriti de la o asemenea
vietuire de pdldmida
mdracinile nei

stiintei". Convins ca tati luministii de eficienta educatiei, el cere scriitorilor si prefdcdtorilor de cdrti" s lucreze spre folosul cel de obste, pentru ca sd poatd inimile oamenilor cele pline de nebunii si
de credintd desartd curti si iubirea de
oameni, dragostea si adevdrul Intr-Insele a
turna si a Tnrddcina" (Inainte cuvIntare la
Sfaturile...).

Din dorinta de a contribui

la

lumi-

preatilor, Tichindeal tipdreste Epitomul sau scurte areiteiri pentru sinta bisericel (Buda, 1808), tradus tot din srbeste.
narea

DIMITRIE TICHINDEAL

dar fard mentionarea autorului. Indemnul sdu la luminare din lnainte cuvintare sund
ca un strigdt de alarmd : ... aci e vremea o data', pentru Dumnezeu, sd deschidem si noi ochii miniisi a inimii noastre si sa dezbrdcdm credinta desartd,
zavistele si goanele, c acestea snt izvoarele rdottilor si nenorocirilor a tuturor

noroadelor".
Dacd romdnii zac In nestiintd, continua autorul, nu e de vina poporul, ca doard
nu va sd se nvete", ci de vind sTnt conducdtorii sdi spirituali, preotii Indeosebi, care

trebuie sd fie cu (kind cdtrd Invttura norodului".

Popularitatea lui Tichindeal se datoreazd Insd colectiei sale de fabule, Filosoficesti i politicesti prin fabule moralnice InvcItaturi. Acum Intia oar culese i Intru acest

chip pre limbo romaneasal Intocmite (Buda, 1814), prima carte de acest gen In literatura romdnd. Tichindeal mdrturiseste deci ca fabulele sTnt culese" si pre limba
romdneascd Intocmite", dar nu specified numele autorului la care apeleazd. Si de data
aceasta el punea la contributie o opera a lui Dositei Obradovici, Fabulele lui Esop si
ale altor fabulisti, traduse din diferite limbi In sloveno-sIrbei (Leipzig, 1788). Desi
Tichindeal urmeazdIndeaproape textul original, reproducInd chiar si inainte cuvIntarea, el face totusi o opera de selectie si de adaptare : din cele 160 de fabule din
colectia sTrbeascd, 103 sint traduse, 51 localizate, iar 6 omise.
O caracteristicd a culegerii lui Obradovici, ca si a versiunii ei romdnesti, este

lungimea neobisnuitd a moralei, asezatd de obicei la sfrsitul fabulelor, sub titlul

de Invdtaturd". Contributia personald a scriitorului bandean se vddeste mai ales
In cuprinsul acestor Invdtaturi", unde face usoare schimbdri, adaptIndu-le nevoilor
arzdtoare ale romdnilor. De altfel, chiar simpla traducere a culegerii srbesti presu8 - 0.4

www.dacoromanica.ro

113

A
A

'

if r

pune o
a

Tsi impregneazd fabulele cu elemente de

critica sociald. Si pentru Tichindeal fabula
constituie nu numai un mijloc de moralizare, ci si o arma Impotriva ignorantei,
superstitiilor, dezbindrii etc. Astfel, el

,v6 41 0 it 0
,11U4Scirr

criticd direct pe

0.11t

cea

oq144-#-.

0 E.12 A 41,
T.0 A M-11 T V'

..f.

'

.......e.,.........

, efi ,..!.

.............140,

II.
-....iel'ageikAlto,* AMAMI 1401PM
0

4: ,4-fs

.11.

4T.

'

- ii

.,

--

,i;.,..f..m.',,:-:

..;

;1'.

'..

er is

.,

;:

f4

I.

limba lor
muscd

si

invdtatura si luminarea norodului" (Sarpele si pila) ; infiereazd pe romdnii renegati (Catira sau mtzga Ingreisatd) ; persifleazd

pe

mitropolitii

cu mintea

In-

cu cuget fdra
pace" (Privighetoorea si vulturile) ; condamnd disputele teologice si propaga ideea armoniei dintre popoare (Soarecii si c/osi

potelele) etc. Pe de alta parte, In cuprinsul

Tnvdtdturilor" prind contur ideal uri le
ardelene.
Scriitorul afirma cu
$colii

dunica si celelalte pasen)

Increderea cd va veni

Tvnoits$740yoretaivisat Ors.
.
;8O

DIMITRIE TICHINDEAL,

Adunare de lucruri rnoralicevi, Buda,

si Tsi
si

acea

exprima
fericitd

vreme and si romnii vor dobIndi o data

Trivdtdturd si

car-0

folositoare

In

limba

lor" (Ursul i tiganul). in alt loc, sintetifind crezul social-politic al generatiei sale,

exclamd profetic
Mintea! Mdritd natie daco-romaneascd
In Banat, In Tara Romdneascd, in Moldova,
In Ardeal, In Tara Ungureascd, mintea I CInd te vei lumina cu InvdTtura, cu
luminatelefapte bunete vei uni, mai aleasd natie nu va fi pre pdmInt Inaintea ta...
Ca faptele bune sInt tie fireascd omenire, mdrirea, Tnsufletirea cea mare, brbdtia,
acestea sint faptele cele bune ale strmosilor ni, adecd ale romanilor celor bdtrini"
(Muierea si gdina).
Prin asemenea idei, chiar de Imprumut fiind, cartea a rdscolit constiintele,
servind tendintele avansate ale epocii. intr-o vreme Old literatura noastrd abia
incepuse a se inchipui", ea a fost cititd cu nesat, dei nu poate fi apreciatd sub raportul originalitii sau al artei. Scrise insd pe Intelesul celor multi, fabulele au constituit o lectura simpld si atrdatoare. latd, de pildd, Lupul si cocorul (cocostircul):
Lupul, mIncind o oaie, i s-au acdtat un os In grumazi, dupd aceea au Inceput
a intinde din grumazi, a zbiera, rugind pre tati carii trecea pe acolea ca sd-i scoatd
osul, cd le va da foarte bund platd. Deci cocorul cel lung In grumazi, Idcomindu-se
la plan, au bgat capul In gura lupului si au scos osul, apoi, zburind deasupra lui,
cerea plata cea idgdduit. lard lupul, ardttndu-si dinii cei lupesti ai sdi, i-au zis : Au
doard putind plata Iti este cd si-ai scos capul sdndtos, nevdtdmat dintru acesti dinti

1808, facsimil

114

cei carii cu
rdu cuvinteazd

entuziasm ideea unirii tuturor romnilor

nu e aicea grec, nici latin, unit sau
neunit, sd fim toti romanii una..." (RIn-

ike

serpeascd

tunecatd

Ati40ts..rillAgn optstilH'

Ossistosigas104111flisi" liSilliAtill IIApox14'-' ' '

' livittedis6 ASsix. j.,, ;; ,... f'.-

.0

adeziune la ideologia Inaintatd

marelui luminist sIrb, care adesea

www.dacoromanica.ro

Fabula este urmatd de o lung InvdtAturd", axatd pe ideea ca celor ri, cel ce le
face bine, In zadar e, cd nu e multumitd". Fabulele prelucrate de Tichindeal au o
valoare literard incontestabild, prin varietatea tematicii si prin expresia populard
nesilit In care sint turnate. in acelasi timp ele ne dezvAluie chipul unui scriitor
militant, care, Insufletit de elanuri patriotice, afirma : Ce n-as Indrzni eu pentru
binele neamului meu I"

BIBLIOGRAFIE

Sfoturile tntelegerii cei sntoase prin bine tnteleptul Dosithei Obrndovici Intocmite, Buda, 1802:
Adunare de lucruri moralicesti, de folos ;i spre veselie, prin Dosithei Obradovici intocmit. lar acum
In limbo daco-romelneasc traduse, Partea Maio, Buda, 1808 ; Epitomul sau scurte artri pentru sinta
biseric, pentru vesmintele ei si pentru dumnezeiasca liturghie, Buda, 1808 ; Areitare despre starea
acestor noao introduse scholasticesti instituturi ale natiei romdnesti, strbesti ;i grecesti, Buda, 1813
Filosoficesti ;i politicesti prin fabule moraln ice Invtturi. Acum India oar culese si fntru acest chip pre
limbo romneasccl Intocmite, Buda, 1814 (editia a II-a, ingrijit ;i prefatat de I. Heliade RIclulescu,
Bucure;ti, 1838).
I.

Heliade Radulescu, Tichindeal si Henriada, In Curierul romanesc", 1839, nr. 149-150

I. Rusu, Fabulele lui Demetriu Cichindeal

traducere nou, din orIginalul strbesc al /IA Dosithei Obradovici, Arad, 1885 ; V. A. UrechiS, Despre fabule In genere ;i In special despre Cichindeal, Bucure;ti,
1866 ; I. Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouel despre viola si activitatea lul, Bucuresti, 1893 ; I. Vuia,

Scoalele romdnesti bntene in seclul al XVIII, Orstie, 1896; T. Botis, /stork; ;coalei normale
(Preparandiei) ss a lnstitutului teologic ortodox romeln din Arad, Arad, 1922 ; Tr. Topliceanu, Dimitrie
Tichindeal, Timi;oara, 1932 ; C. Fierscu, D. Tichindeal. Contributie documentar, In Familia", I.
1933, nr. 4 ;i In Preocupri literare", I, 1936, vol, I, nr. 3 ; I. Mure;anu, Insemnrl despre actrvitatea lui Dimitrie Tichindeal, In Scrisul banatean", IX, 1958, nr. 13 ; M. Dan, and a murit Dimitrie
Tichindeal 1, In Studia Universitatis Babe;-Bolyai", series IV, Philologia, fasc. 1, 1958 ; A. ApostolPopescu, Contributia lui Dimitrie Tichindeal la dczvoltarea invtmintului si gindirii pedagogice in Tran-

silvania ;i Banat, In Revista de pedagogie", XI, 1962, nr. 12; Virgil Vintilescu, Dimitrie Tichindeal, Timi;oara, 1965.

IOAN MONORAI
loan Monorai s-a ndscut la Mndrade in 1756i si s-a stins la Cergdul Mare In 1836.

Preot unit, cu studii teologice fcute la Universitatea din Liov, face parte din rindurile cdrturarilor mai mdrunIi a cdror Incadrare In $coala ardeleand se motiveazd
prin similitudinea ideilor profesate In domeniul filologiei si mai ales al istoriei.
De la Monorai ne-au rdmas, In manuscris, doud lucrdri cu caracter istoric, una
In latineste : Brevis notitia rerum dacicarum aliorumque motuum et revolutionum quae
recentioribus temporibus Europam infestarunt. Collecte atque in Ordinem redacta per
loannem Monorai Parocum Graeco-Catholicum Daco-Romanorum-Possionis N. Csergd,
Anno 1822 si alta In romdneste : Scurtei cunostint a lucrurilor Dachiei si mai ales ale
Ardealului si ale altor miscri care In zilele ceste mai de curInd se IntImplar In Europa
culese si puse In rInd prin un patriot romn In anu 1820, de fapt forma initiald a ace-

www.dacoromanica.ro

115

leiai lucrari, cu singura diferenta c versiunea latineasca, scrisd doi ani dupd aceea,

e redactata mai Ingrijit din punct de vedere tiinific, cu un aparat critic lucrat cu
seriozitate, In care se mentioneazd Cu atentie numele autorilor citati i titlurile
lucrarilor utilizate, dar i cu unele mici retuOri, ca In cazul povestirii rdscoalei lui
Horia, mai pe larg tratatd In versiunea romaneascd.
Discipol Intr-un fel, ca i Damaschin BojInca, al lui Petru Maior, singurul
dintre corifeii Scolii ardelene pe care-I citeaza, Monorai, care-i propune sa Infdtieze o istorie a romanilor din cele mai vechi timpuri pInd In zilele lui, i Indeosebi
a romanilor transilvaneni, se razboiWe i el cu Sulzer, Eder i Engel, pe care-i con-

sidera rduvoitori, ca unii care au denaturat faptele reale legate de formarea

poporului roman, de aezarea i continuitatea acestuia In locurile ocupate de el
pInd astazi.
Ca i frunta0 $colii ardelene, Monorai crede ca. toti dachii cazurd In ascutitul

sabiilor romane" ; ca Traian a adus apoi In Dacia coloni din toatd Impdrdtia romana",
dar nu elemente de rInd, ci cea mai de frunte oaste romana i cei de neam mai
mare romani"; cn problema continuitdIii elementului roman In Dacia este limpede

ca poporul roman este rdm4it statornicd In Dachia a coloniilor romane"i ca

de au i trecut o parte de romani din Dachia cea veche In cea noao, totu0 cea mai
mare parte au ramas ; ba i care au trecut, dupd aceia iar au avut prilej a sd Inturna

lard In tara sa...".

OcupIndu-se de istoria celor trei ri romanwi de o parte 1i de alta a Muntilor
Carpati, Monorai staruie asupra istoriei Principatului ardelean", ferindu-se Ins
sd vorbeascd despre unirea religioasd i prigonirile care au urmat Impotriva ortodocOlor, mai ales sub Maria-Tereza, ca unul pentru care domnia Casei de Habsburg
Insemna Inceputul unei ere de pace.
Dar Monorai acordd Insemndtate, cum se vede i din titlul lucrdrii lui, i eve-

nimentelor, mi carilor

revolutiunilor" contemporane din Europa i din Tran-

silvania. El se ocupd astfel de revolutia frInceascd" i mai ales de Napoleon, Impdrat

Apusului i dictator a toatd Europa", in care vede un duman al patriei sale. Refe-

rindu-se la Infringerea suferitd In Rusia, el adaugd cd Bonaparte trebui sd faca pe

&dui muscalilor, tocma peste voia so" i c Tmparatului francez nu-i fu aa evtin
Intorsul, ca intratul".
Partea ce mai interesanta a lucrdrii lui Monorai o constituie Insa cele cloud
capitole consacrate rascoalei iobagilor din 1784 conduse de Horia, la care scriitorul
a fost martor ocular. Descriind groaznicele conditii In care erau tinuti s trdiasca
iobagii roman' din Transilvania care zadarnic a5teptau ceva preInnoire", o schimbare In bine In viata lor
capitolul Ce preludiumuri avu tumultul Horii" explicd
In mod naiv, dar cu multe amdnunte, cauzele care au dus la rdscoald. in capitolul
Tumultul Horii", Monorai povestete cum, aldtorind de la Oradea la Arad, tocmai
In timpul rdscoalei, a vazut singur cu ochii mei... para focului, noaptea, din fagdclaul din esul Aradului, spre Ardeal...". lmpresionat de ororile fdptuite de nobili Impotriva bietilor iobagi,
batani i tineri, i vinovati i nevinovati", Monorai i amintete cu groaza cum neame0i se slobozird du pa ei i atIta ucidere facu rd, cIt I i se tocea
sabiile a mai taia. Si, ati scapard de sabie sau de a se ineca In Mur4 i trecurdcuTnotul

Intr-un ostrov ce e mai jos Intrd Mur4, toti furd pucati de pe tdrmure, a caror
trupuri le mInca ceorale and sosirdm noi pe acoalea". La &dui acelor
116

scriitorul adaugd, cutremurindu-se parca : .....Si rnd Tngrozasc i acum a-mi aduce
aminte de ceale ce fu sa le vaz i s auz...".

www.dacoromanica.ro

Pe Horia, Monorai TI considera om istet si inimos", care ca un legatus a pIrT-

tilor" a stiut sa procedeze cu tact, dar si cu demnitate atunci cInd a vorbit celor
de la Curtea Imparateasca de la Viena despre suferintele iobagilor romani, dup
cum, respinend prerile unora ca unele excese ale unor razvratiti s-ar fi savIrsit
cu Indemn a face rau" de la Horia, tine sa precizeze ca Horea tot mai omeaneste
lucra'" si ca tot Tsi tinea pre ai sal mai In regula, ca un crai poruncind".
Tocmai relatarea unor astfel de fapte istorice contemporane, Intr-o limba
populara, In care nu patrund de fel excesele latinizante ale celar mai multi dintre
carturarii ardeleni ai timpului (el are un condei limpede si desean i nimereste expresia literara), Ti confera lui loan Monorai dreptul de a figura In cadrul $colii ardelene,
careia Ti apartine prin atTtea din ideile sale.

BI BL 10G RAFIE

Eduard I. GdvAnescu, loan Monorai

un istoric ardelean necunoscut, cu patru reproduceri in
text, Arad, 1938 ; Eduard I. Gav5nescu, loan Monorai : Scurtei cunostint a lucrurilor Dachiei, citeva
fragmente precedate de un studiu introductiv, In An. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., seria a
Ill-a, t. XXI, mem. 16, 1939.
Brevis notitia rerum dacicarum aliorum que motuum et revolutionum quae recentioribus temporibus
Europam infestarunt. Coliecte atque in Ordinem redacta per loannem Monorai Parocum Graeco-Catho-

licum Daco-Romanorum-Possionis N. Csergd, Anno 1822, si Scurt cunostin0 a lucrurilor Dachiei V mai
ales ale Ardealului si ale altor misceiri care in zilele ceste mai de curfnd se intimplar in Europa
culese
puse In rind prin un patriot romdn in anu 1820, ambele In manuscris, Biblioteca municipiului

Arad. (apud Ed. I. GAvInescu, op. cit).

VASILE POPP
Nlascut In 1789, In viata si opera doctorului Vasile Popp se pot distinge trei
epoci bine conturate : studiile medii si universitare (1808-1817); anii petrecuti
la Brasov (1818-1828), epoca In care se cuprind si cele cIteva luni de profesorat
la Iasi, In 1821 ; In sfirsit, activitatea desfa'surata In Muntii Apuseni, la Zlatna, Tnce-

rnd din 1829 si rna la moartea sa, Tritimplata In anul 1842.

A vazut lumina zilei In satul Chimitelnic (Cipaieni), de pe CImpia Transilvaniei,
Intr-o familie de preoti. $i-a Tnceput studiile medii la TIrgu-Mures, trecInd apoi la
piaristii din Cluj. in trei ani consecutivi (1808-1810) publica In limba latina patru
elegir Tnchinate fie vreunui profesor decedat, fie vreunui coleg sau puternic al
vremii (ba pTria si staturilor" Tntrunite la Cluj In 1810). SInt oarecum primele
poezii latinesti semnate de un roman care au vazut lumina tiparului. La Viena, unde-si
continua studiile, scrie alte doudelegii (1813, 1814) si
Tntre anii 1811 si 1816
isi pregateste doctoratul In filozofie si In medicind.
Teza de doctorat In medicina poarta titlul: Dissertatio inauguralis historicomedica
de funeribus plebejis doco-romanorum sive hodiernorum volochorum (Viena, 1817). Cum

e vorba de combaterea abuzurilor" legate de prilejul mortii si de comparatii cu

www.dacoromanica.ro

117

obiceiurile vechilor romani, cartea are pentru noi o deosebita importan/a folclorica.
Teza lui nu este numai ntia Incercare
serioasa In domeniul folclorului
nostru, ci dep4ete cadrul national, caci nici un popor modern nu avea, la 1817,
o lucrare despre obiceiurile sale de InmormIntare. Diserta/ia lui reprezint un
Inceput In domeniul folcloristicii universale, fapt prea pu/in cunoscut i relevat.
Lu'indu-i diploma de doctor In medicina, Popp se stabileTte la Braov, unde
copiaza aproape in Intregime arhiva bisericii din $chei i i tiparete i brc4ura
Despre apele minerale de la Arpdtac, Bodoc i Covasna (1821), cea dinfli lucrare tiin/ifica scrisa de un medic roman din Transilvania In limba materna.
In 1820 primete oferta lui Asachi de a pleca, In calitate de profesor director)
la noul seminar de la la0 (Socola). Acolo avea sa predea, In afara defilozofie, filologia sau compara/iunea limbii romane cu deriva/iunile ei cu limba latina-murna".
Popp Incearca la lali experien/a rodnica a lui Gheorghe Lazar de la BucureTti, dar
evenimentele din 1821 II silesc
Tntrerupa activitatea dupa numai vreo patru

luni de activitate.
Daca In istoria culturii rornane0 Popp a avut o contribuTie de searna, publiend informa/ii i materiale folclorice, luptInd pentru o direc/ie sanatoasa In limba
scriind elegir latine0, el
c4tigat merite i In istoria literaturii noastre.
Prefa/a la Psaltirea lui loan Prale (Brav3v, 1827) e, Intr-un fel, prima Incercare de
istorie literati romaneasca. El continua sa se ocupe de istoria literaturii noastre
i Intr-o alta lucrare a sa : Disertatie despre tipografiile romcIne;ti (1838). Motivul care

I-a Indemnat s-o scrie este folosul tinerimii rumane..., pentru ca nu-i mai mare
ruOne cleat Intru o sutietate de barba/i Inva/a/i numai despre istoria i literatura
altor natii a vorbi i despre a sa sa nu tii nimica...". Trebuie sa se afle o data ca
stramo0i notri n-au fost nici ap de neTriva/a/i, nici aa de ticaloO, ca sa nu fi fcut
ceva vrednic de tiin/a".
De fapt, el dezgroapa, din ca'runta vechime", nu tipografiile romaneTti, ci
crile ieOte din teascurile lor. Astfel IntocmeTte cea dintti bibliografie
romaneasca.

Un alt rol cultural important a mai avut Popp la Intemeierea i sus/inerea foilor

lui Bari/iu. El e unul din principalii lor ctitori. Aceasta foaie va cuprinde In sine
toata lumea ideilor care se afla la literaIii rumanilor", declara Popp Intr-o scrisoare.

$i mereu staruia pe ring Bari/iu : at pute/i, te rog, fa-ne cunoscu/i cu literatura

Tarii Romanevti
a Moldovei".
De la el avem cea dintIi traducere tiparit a Bucolicelor lui Virgiliu (I X), apai

rute dupa moartea sa, dar talmcite Inca din anul 1839. Aceste traducen i

greoaie

sint remarcabile prin fidelitatea considerabila fata de original.

Prin contribu/ia sa valoroas In domeniul literaturii, al folclorului i al culturii
noastre In general, doctorul Vasile Popp e un frunta Intre carturarii i patrio0
vremii. Inca de acum aproape o sun de ani, Bari/iu spunea a memoria lui trebuie
ca bimba

sa ramTna pastrata la naTiunea romana din genera/iune In genera/iune", caci el a fost

1 '18

omul care, cu istoria lui Petru Maior In mina i cu cronicele i documentele ce

adunase..., arata calea pe care trebuia sa apuce once popor apasat...".

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Dissertatio inaugaralis historico-medica de funeribus plebejis daco-romanorum..., Viena, 1817

Despre apele minerale de la Arptac, Bodoc i Covasna, Sibiu, 1821: Disertaie despre tipografiile romd-

nelti, Sibiu ,1838; Omul de lume, Buda, [fa]; Eg/oga I de Virgiliu, traducere, In Foaie pentru minte",

XVI, nr. 31, 1853, Egloga II, In Foaie pentru minte", XVI, nr. 48, 1853, Egloga III, In Foaie
pentru minte", XVI, nr. 49, 1853.
George Barit, Dr. Vasile Popu, In Transilvania", I, 1868, nr. 7 i 8 ; Ion M4ea, Vieap
opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj, 1928 ; Ion Mu$lea, Doctorul Vasile Popp. La centenarul mortii sale, Sibiu, 1942 ; N. Lascu, Traducen rom6ne0 din Vergiliu, Cluj, 1933.

DAMASCHIN T. BOJiNCA
D. BojIncd s-a ndscut la GIrliste, In 1802. Dupd terminarea scolii primare (la
Oravita si VIrset) si a liceului (la Timisoara), se Inscrie la seminarul teologic de la
VIrset, pe care TI pardseste Insd curind, trecTnd la studiul filozofiei si apoi al dreptului (Seghedin, Oradea, Budapesta). Jurasor (candidat de avocat) la 1824, apoi jurat
advocat In Crdimea Ungariei si aldturatele ei parti", BojIncd desfdsoard, mai ales
In calitate de redactor al Bibliotecii romdnesti" editate de Z. Carcalechi, o bogatd
activitate culturald. In 1833 II afldm In Moldova, unde se va stabili definitiv, Indeplinind, aldturi de functia permanentd de jurisconsult si pe acea de rector al Seminarului de la Socola si de profesor la Academia Mihdileand. In 1860-1861 e numit

ministru al justitiei.
Pe trTmul activitdtii juridice s-a remarcat prin colaborarea sa la talmdcirea,
i prin alatuirea a cloud cursuri
destinate TnvdtdmIntului superior, pe care le propunea In 1894 spre publicare
Dritul tivil roman i Dritul tivil al Moldovei, impreuna cu protedura. In 1861 BojIncd
se retrage din viata politicA. Moare In 1869.
Preocupdrile filologice, istorice si educative ale celui pe care Z. Carcalechi
il numea preenvdtatul si Invdpdiatul de luminarea neamului nostru, domnul Damaschin T. Boyincd" ni-1 arat drept un discipol fidel al corifeilor $colii ardelene si cu
deosebire al lui Petru Maior.
BojTncd nu este numai traducdtorul In romdneste al polemicii lui Maior cu Bartolomeu Kopitar, ci si continuatorul, cu mijloace Tmprumutate de la Tnaintasul sdu,
al acestei polemici ; ce-i drept, adversarul nu mai este un lingvist de valoarea lui
Kopitar, ci sTrbul Saya I-61(61i, care publicase In 1823 la Halle brosura intitulatd
din neogreacd In romdneste, a Codului lui Calimah

Erweis doss die Walachen nicht rmischer Abkunft sind. CTrtitorul" din Halle se dove-

deste a fi, In ultimd instantd, un adversar putin periculos, pentru cd argumentatia

sa se bazeazd pe cunostinte I ingvistice si istorice nesigure, adesea falsificate, iar demonstratia pdcdtuieste Tmpotriva celar mai elementare canoane ale logicii. Dacd rdspunde

totusi basnelor" lui -1-61(61i, BojIncd o face intuind In dosul tezelor generale inten-

www.dacoromanica.ro

119

tu i politice precise si dorind sa lumineze pe romni cum se cuvine a raspunde defi-

matorului de natie". Raspunsul apare Inn In latineste, In 1827 (Animadversio in

dissertationem Hallensem), apoi, cu unele modificari, In romaneste (Reispundere dez-

gurztoare*, Buda, 1828). Lucrarea e conceputd In Intregime In zodia de &dire a

vrednicului de aducere aminte Petru Maior", de la care preia deopotrivd ideile
si argumentele, izvoarele si tonul polemicii. Se spulbera demonstratia fragila a adversarului, care tinea sd dovedeascd, pe baza numirii de vlahi", originea slavd a romdnilor si se afirmO' unitatea noastrd etnicd ; se discutd de asemenea, In spiritul Scolii

ardelene, problema originii pur romane a poporului romdn si continuitatea sa In

Dacia, cu bogate referiri la romdnii transdanubieni. Afirmatiile sInt Tntarite cu argumente istorice, filologice, etnografice si logice si cu un capitol special cuprinfind
citate din istorici celebri care atestd originea romand a romdnilor.
Daca Rdspunderea dezgurzeitoare nu aduce, cu exceptia poate a insistentelor
speciale asupra argumentelor d; ordin etnografic, idei noi In cultura romand, nu
e mai putin adevdrat ca lucrarea, scrisa cu o vioiciune care furnizeazd uneori delicii
de lecturd, dezvaluie In autorul ei un Inzestrat polemist. Ca si Maior In polemicile
sale, BojIncd Isi discrediteaza dintru inceput adversarul, punInd In lumina mobilurile ascunse ale afirmatiilor cirtitorului" interesat si surprinend cu ironie contradictiile logice din demonstratia filozofului din Halle". Expresia evolueazd liber,
de la epitetul gros, vehement adeseori (ziceri potignitoare si tare legandtoare",
ski si -WA' de mddu ertitori"), si expresia durd (a voame defaimari", sclintituri de fluierat") la ironia solemnd (mare cu adevar negurd Invaluie creierii unuia
ca acela, cel ce nici aceeia ce Insusi graieste nu Intelege") sau la mimarea unei false
bunavointe (lucrezi singur asupra legilor sanatoasei mintii tale, despre carea nu m

Indoiesc a fi In Intregime"). Cu o &dire preponderent concreta', Boyincd Isi expliciteazd de obicei afirmatiile prin comparatii larg dezvoltate, care, sub aparenta unor
precizari nevinovate, Trigroasd uneori ironia pind la grotesc (cIrtitorul se tine de
strimba sa parere ca beatu I de gardul de spini, carii, dei-I Impung aspru, totusi se razimd de dInsul, numai ca s nu cada" si deduce originea slavd a romdnilor printr-o sariturd de moarte, ca cum ar sari din Carpat pIna la Marea Neagra"). SInt evidente efor-

turile de a moderniza limbajul prin introducere de neologisme, citeodatd explicate

In text (deliberezeIncheie, propozitiazicerea, nomadddin loc umbldtoare etc.).
In primele patru parti ale Bibliotecii romdnesti" editate de Carcalechi In
1829-1830, -BojIncd publicd o serie de lucrdri istorice, In majoritate traducen.
Il preocupd Istoria romanilor, a care' deducere romneste" Inceputd de el va fi continuata de G. Cuciuran, de pictorul C. Lecca si de Ion Trifu Maiorescu. Istoria lui
Bofinca e o istorie politic, urmarind nu numai expansiunea, mdrirea" romanilor.
ci ocupIndu-se si de organizarea lor politicd si sociald interna, care se preteazd unor
frecvente actualizan. In ciuda conceptiei moderne care anima lucrarea, expresia
rdmIne adesea savuros arhaica, cu unele turnuri de frazd cronicdresti (iar se nscoli napaciuire Intre dInsii", Incepurd romanii [asediati] a pati foame").

Tot In Biblioteca romdneascd" Incepe BojIncd a aseza romdneste" Istoric

lumii pe scurt, de la zidirea ei pInd In anu acesta. Scurta cuprindere si ardtare hrono120

* Dezgurzitor: curatitor, lImuritor.

www.dacoromanica.ro

loghice"

Incepe cu zidirea, potopul si

babilonesc, nu fart a se atrage
atentia cititorilor ca istoria cea adevarata se poate Incepe numai de la inceputul staturilor mai luminate", si no-

turnul

teaza pe doua coloane marile evenimente

din istoria popoarelor si, paralel, din istoria culturii, In care cuprinde religia, descoperirea metalelor, uneltelor, armelor, a
scrierii etc.
In revista lui Carcalechi apar si trei
portrete de domni (Dimitrie Cantemir,
Radu $erban si Mihai Viteazul), menite sa
faca educatia politica si nationala a contem poranilor, dup. cum marturiseste Bojinca

In finalul istoriei lui Mihai

Aceasta istorie, precum spre mare
lauda natiei s-au insemnat aci, asa si spre
exemplu sa fie marl-01r boieri
de Tara Romaneasca si Moldova. Ceteasca
deschis

tot Insul aceasta cu mingliere, vifind

ce

au fost stramosii lui. Ins caute si cerce

si pre aceea caufa care au Tnecat aceste
DAmASCHIN T. BOONCA
tAri frumoase In moliciune, In intunerec si
neactivitate. Alunge dara cei putinciosi raotatea din sInul patriei sale, si cetind istoriile stramosilor sei, fra dormitare sa privighieze de a pleca pe calea virtutei,
dreptatii si a vitejiei stramosesti".
Daca Istoria lui Radu . .erban e conceputa pe linia traditiilor cronicaresti, Vestitele fopte si perirea lui Mihai Viteazul dezvdluie atracIia special pe care o exercita
asupra lui BojIncd figura domnului muntean, a carui lupta pentru unitatea national
e adusa In atentia contemporanilor.
Istoria politic a romanilor Borinca o completeaza cu istoria Ion sociala In Anticile romanilor (Buda, 1832, 1833). Lucrarea studiazd cultura materiala, organizarea
politica, social si religioasa, obiceiurile legate de nunta si Inmormintare ale romanilor, toate acestea cu dubla convingere cA Intelegerea istoriei unui popor e innposibil fart cunoasterea datinilor si naravurilor, precum In cele religioase asa si In
cele politicesti sau lumesti", si ca, pe de alta parte, studierea paralela a obiceiurilor
romane si romane poate fi util In descifrarea urzirii' poporului roman. De aceea
In subsolul lucrarii sInt notate valoroase date (vesminte romanesti, jocuri, obiceiuri
la nunta si inmormintare), care fac din Bojinca unul dintre precursorii etnografiei
si folcloristicii romanesti. in focul demonstratiei se ajunge adeseori la exageran
latinizante. Vorbind despre obiceiul rapirii miresei, autorul afirma .,Ba Inca de adeseori rapesc feciorii fetele si cu de-a -Carla, nevrind parintii a le da de voie 'Duna dupa
ei ; aceasta are radacina sa In rapirea sabinelor". Notele ramin valoroase nu numai
prin preocuparea pe care o dezvaluie, ci si prin unele date inedite pe care le consemneaza.

121

www.dacoromanica.ro

Cu Diregeitorui bunei-crestere, manualul de pedagogie bogat ilustrat cu istorioare moralizatoare, Bojtnca se Triscrie in linia preocuparilor educative ale $colii
ardelene, dei definitia pe care o da In prefata Iuminarir (educatiei) depaseste sensul strict luminist al termenului si aduce unele preludii vagi ale directiei In care
va evolua dupa 1890 luminismul romanesc, In contact cu filozofia kantiana.

BIBLIOGRAFIE

Animadversto in dissertationem Hollensem sub titulo: Erweis doss die Walachen nicht rdmischer
sub titula
Abkunft sind, Pesta, 1827 ; R6spundere dezgurz6toare la cfrtirea ceo In Hale In anul 1823
Erweis class die Walachen nicht rmischer Abkunft sind (adec6 Ar6tare cum c6 romdnii nu grit vit6 de
fcut6..., Buda, 1828 ; lstoria romanilor, in Biblioteca romIneascl",
romani)de C. consilier de +
I, 1829, II, 1829, III, 1830 ;i IV, 1830 ; Istoria lumil pe scurt, de la zidireo ei pin6 In anu acesta. Istoria
popoarelor ;i o staturilor. Istoria culturii. Scurt6 cuprindere i ardtare hronologhice (dup6 ani), in Biblioteca romaneascA", II, 1829, Ill, 1830 ;i IV, 1830 ; Viata lui Dimitrie Cantemir, domnului Moldovei ;s

printip In knp6r6tia Ruseasca, In Biblioteca romaneascd", I, 1829 (fart autor) ; lstoria lui Radu Serban, prinOpului T6rii Rom6ne;ti, din familia Basarabilor, carele au domnit de la anul 1602 pfn6 lc 1610..,
In Biblioteca romaneascr, II, 1829 ; Vestite/e fapte s per/reo lui Mihai Viteozul, principul Trii Rom&

ne;ti, in Biblioteca romneascr, III, 1830 ;i IV, 1830 ; 0 istoriut6 care este tip6rit6 In limbo nemteasc6 In colendoriul de la Casovia in anul 1828..., In Biblioteca romneasca", II, 1829 ; Direg6toriui
bunei-cregere, spre Indreptarea multor p6rinti ;I bun folosul rinerimei romeine, Buda, 1830 ; Anticile
romonilor, acum India are, romdneste scrise, vol. I-11, Buda, 1832 ;i 1833.
Tr. Topliceanu, Damaschin Boj'nc6, Oravita, 1933 ; L. Ghergariu, Preocup6rtle etnograf ice;i folcloristice ale lui Damaschin T. Bojfnc6, Cluj, 1963 (extras din Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei", 1959-1961) ; I. Talo;, inceputurile interesului pentru folclorul rom6nesc In Banat, In Stu-

di de istorte literar6 ;i folclor, Cluj,1964.

www.dacoromanica.ro

ISTORIOGRAFIE IN PROZA $1 VERSURI

Istoriografia la sfir0tul secolului al XVIII-lea i Inceputul secolului al XIX-Iea

a atins stadiul tiinei istorice, cu operele unor luminiti tratati In capitolele precedente. De aceea simpli cronicari de felul lui Dionisie Eclesiarhul, Naum RImni
ceanu i altii devin anacronici. Mari cronicari din epoca feudald au exprimat idei

importante privind originea poporului i limbii romOne, cultura i evenimentele

petrecute In tdrile romdnesti, In legaturd cu istoria altor popoare. Ideile lor sInt
Tnaintate fat de vremea respectivd 0 se bazeaza pe o bogatd informatie, scoasd din

izvoare interne
externe. Lucrul acesta II manifest Insu0 Neculce, In mod fals
considerat ca simplu memorialist. In acela0 timp, faptele sInt prezentate In expresie
i

din ce In ce mai literard, pInd la arta exceptionald a aceluia;i, Neculce.

In schimb, cronicarii care urmeazd pierd pasul cu vremea rtmIn In cea mai
mare masurd la Insemndri i memorii. In majoritate manifestd o ideologie retrograda,
nu Inteleg i nu vor sa Inteleagd nimic din miKarea de mocratica, repudiaza violent
mi carea condusa de Tudor Vladimirescu (Cu mici exceptii : Peacov) i adopta stilul de pamflet pentru a-0 exprima nemultumirea personala i, implicit, a clasei bolere0 i a clerului, ramase pe pozitii Inapoiate. Naum Rimniceanu strigd barbar 0
grotesc Tmpotriva lui Voltaire.
duce la vale. Multi Incearca versul i se
Totu0, valul epocii 1i atrage cu el
chinuie sa creeze poezie dup zvonul poetic al timpului, realiend Ins o slabd prozd
rimed, cu rare scInteieri de arta. Altii, ca Dionisie Eclesiarhul, folosesc In mod potrivit expresia literara, plind de plasticitate prin noutate i naturalete, prin candoare.
Intre aceTtia se numdra i loan Dobrescu, recent descoperit. Unii dintre cronicaTtri" nu rdmIn stra'ini de micarea literard i i se integreafa. Al. Beldiman, de exem-

plu, este un harnic traducdtor din Florian, Voltaire, Gessner, Regnard, Prvost,
Metastasio. A Tncercat In romanete Odiseea lui Homer. In Tragodia lui nu se vede
insd aproape nimic din luminile noi ale timpului. E Tnrait i critica vehement Eteria
i pe Tudor Vladimirescu.
Cronicile versificate sInt uneori anonime i este de remarcat efortul de a modela
cIt mai mult versificatia, IncercIndu-se versul gray de metru lung (Beldiman) sau
versul de cadent populard (cu infiltran, de altfel, de imagini populare), cum se afla
la Pitarul Hristache i mai ales In Povestirea despre Mavrogheni sau In antecul lui Hangerliu.
ele In complexul cultural i
De o certa mediocritate, aceste realizan i intrd
h

literar al epocii In plind dezvoltare.

www.dacoromanica.ro

123

DIONISIE ECLESIARHUL
Despre Dionisie Eclesiarhul, autorul Hronografului Tarli Romnesti, cronicar
minor de la sfIritul secolului al XVIII-lea i Inceputul celui de-al XIX-lea, nu avem

prea multe date biografice, lar unele informatii nu stnt sigure.

Originar din satul Pietrari din nordul VIIcei, ca mirean, cu numele de Dumitru,
copiaseIn tinerete zapise In vreuna din mndstirile Olteniei, lar In 1786 devine
eclesiarh al episcopiei RImnicului i omul de Incredere al episcopului Filaret. Stia
slavonete, rusete i turceTte.
In 1789 pribegqte, Impreuna cu Filaret i Naum RImniceanu, prin Transilvania, Banat i Ungaria, lsInd pagini interesante de memorial. II gdsim apoi prin diferite mdndstiri oltene, copiind condici, acum singura lui sursd de existentd.
In cronica sa, Dionisie Eclesiarhul nareazd evenimente din Muntenia, IncepInd
cu domnia lui Al. Ipsilanti, dar include i fapte mai vechi, IntImpldri din 1764, altele
privind Trnpartirea Poloniei, pIna la 1815.
Dragostea de patrie Il calauzeTte
inspira cInd evoca faptele i evenimentele

din istoria tdrii

Cu dulceatd este oareicum a povesti cineva0 de patria sa i a istovi de cele
ce s-au IntImplat neamului sdu, atit din anii trecuti, cIti In diastima vietii sale".
Cronicarul denuntd jugul otoman ca pe un pericol care ameninta liniTtea
Situatiatdrii este vazuta i In functie de evenimentele externe, pe care, de cele mai
multe ori, le prezinta naiv. in descrierea unei domnii, el utilizeaza aproape Intotdeauna argumente de ordin economic. Domnia lui Hangerliu Il supra pentru cd
birul era foarte mare, iar teara se prapaclea, clInd oi, vaci, unt i faina".
Arta In care cronicarul Ii dezvaluie talentul este povestirea amdnuntita. Spirit
curios, nelipsit de inventivitate, apelInd In culegerea faptelor pIna i la catastifele
cioclilor, ofera o imagine inedita a perioadei dintre 1763 i 1815. Cronica sa cuprinde
pagini de bund nuveld, cu note care amintesc proza scurta italiana sau spaniold, cu
episoade comice sau sIngeroase, prevestind pe Ion Ghica i I. L. Caragiale.
Episodul cel mai hazliu retinut de Dionisie Eclesiarhul este acela cu cdpetenia
turca. Acestuia i se ndzdrise sd faca zaiafet cu nevestele de boieri. Voda a ie0t din
Incurcdturdprintr-o strarica pdcdleala, trimitInd pe postelnicul cel mare i pe
camral s aduca poddrese" dornice de chefuri i sa le prezinte drept cucoane de
neam. Slujitorii s-au executat Tritocmai, indiand, protocolar, persoanele invitate
lard' aceasta e BrIncoveanca, aceasta e Goleasca, aceasta Corneasca, aceasta e cutare
aceasta e cutare Filipeasca", rara a trezi pa0i cea mai mica bdnuiala asupra auten-

ticittii jupTneselor.
OmorIrea lui Hangerliu, din porunca sultanului Selim al Ill-lea, este i ea o
pagina antologica :
Harapul a sdrit repede In spinarea lui vocla, purandu-i !att.,' de gIt, capigi ul
a slobozit arrandoua pistoalele odata In pIntecele lui vocld, harapul TI sugrumd cu
124

trdendu-I cu amIndoua mlinile gios din pat, i fiind i voda cu vIrtute de se zvIrcolea,

www.dacoromanica.ro

J.

,
tAL,1AA rAT

,11'

A* 0/...44 iStirette

i-a

varsat

hangerul In pIntece de
sIngele; harapul sedea pe el

ski frIngea grumazii, lar cebucciul si peschergiul a Inceput a -Opa si end a slobozit pistoalele au sarit ciohodarii si a sosit
postelnicul cu ei, dar capigiu a strigat
odur bre, ferman, si au statut to/i, n-au Indraznit sa faca nimic, daca' au auzit ferman. Harapul a taiat capul lui vocia Inca.
izbindu-se voda viu si tavalindu-se In sInge
si puindu-i streangul In picioare, i-a tras
trupul pe scdri gios in curte, si dezbra-

cIndu-I a luat banii, ceasornicul

inelele
harapu, si trupul l-a Idsat In mijlocul
cur/ii gol".
Desprinsa parca din 1001 de nopti e
naratiunea

despre via/a

lui

Pazvantoglu,

fost mercenar In oastea lui Mavrogheni

ajuns prin uzurpare pasa de Vidin.
PastrInd, In general, unele formule
tradiTionale, cronicaresti (la leatul 1775
venit-a domn /dril de la Poarta"), pe Dionisie II intereseazd, de predilectie, faptele
cotidiene,

mersul

monedele

fteir..r, xr.otr, .077ffs.:THC ; ItVmut

,! '41,77 CAln4nceRt
, sn- ?Van Ci1orri.A4 4u1t XL

en,cn.413izt
5.34
CN4/t. "kit t i v: m,

cle ii,14, 44. attufaysirioaf,'n

rl &AL '''.
7.7 tt"-ans A 7'17,9' &Cm?'
*e. III !, ,5flfr,
t Vtie , ' Al
it'ex,,a ratt ,,06-11
14
, irtni A o 11;,14,A 4,0enellf
da .
' ...y
., "' ,
t. Art AA,' MI il Zuna san re/Aa Ray ',Da ...aiAifi
n
,.
n ... ,
, ....
7,nAl.
L.,1ThotA40;
_tz,n el /14I ag A 77'.1,14..! 4 o . I i
Ar
t V , . , .1
. ..,
.n ,
' "In aV 4, ova
t
.pAinn't s.,' 4 ?TAU Cpillf Mi IliCLan
...
...,

It

.,

..,
R,
II 410446,.gin:,,,.07: 7.1.rma 7t.,),titecif.: SIR hililf4
.t
,'Sit

..1 44,425.10...yri lit ,V j id 4..grftt

, .... A I ,,,, .. .
,
.... ,
Al4ntrtiocattc,, :.4Itrni Prr,den, ma:
.e,g, Zuri .titer e/IN:In:1m ..,7e,,:lrAt 417:J4 4.. 410
,
,,, - ,
.
,,"
' i':', v,' . ,
rio. spr.titt. ,
-2,....!,',.:nz 917f5e.,,. itoc,rldre /la; .;"
,t
'
a
..-,
.17. A
O
' :re eaWalCe "niki; 1 SO:, r; A :upa . em 41.
.kag 1,,,71,
:I'''.1
,
4 ,.
er

-.4.(1,0irtar..s. Ame

'1, .1
_.*

.,

rp

.,

.1 illesn , Cut 4,fiirtr Al i.ilev.,11 ;Ti );.

ti. y,' j,,,, ne

;Doc. rim. Ele la ft. To.4:1^.e4

care

erau In circula/le, incendiul din 1805 sau

HOI'VE.

112

capigiul a Infipt

Pirnit A, ilpittiri Ibnuame ....,I,

Facultato do latero. -, D.,.."1111
'

i,er,4.,4. ..4.,//oteiit /g /a. -

DIONISIE ECLESIARHUL,

Hronograful T6rii Romdne;ti, manuscris

apari/ia cometei de la 1764. Eclesiarhului

Ii place sd umble mult, sa afle tot ce se
petrece In jurul lui chiar daca unele lucruri nu le Intelege, Incearca sa le dea explicarie, de cele mai multe ori naivd.
Limba este simpld, t'ara prea mari influente cdrturdresti. Apropierea de limba
vorbit se vadeste In tonul general al cronicii, In expresiile populare. Stilul cronicarului std sub influenta stilului car/ilor bisericesti, ramTnInd totusi natural, fard

figura/le retorica.

BIBLIOGRAFIE.

Hronogroful Toril Romdnep, scris de Dionisie Eclesiarhul, in Tesour de monumente istorice.

II, 1863 (ed. A. Papiu Ilarian) ; editie nou de C. Nicoliescu-Plopwr, Rm. VlIcea, 1934.
Giorge Pascu, Dionisie Eclesiarhul, 1
1820, in Convorbiri literare", LVII, 1925, octombrie
Ion Donat, Dionisie Eclesiarhul. Constat6ri observ6ri noi, in Arh. Olt.", XIII, 1934 ; Aurelian Sacerdoteanu, De unde era D. Eclesiarhul In "Arh. Olteniei", XIV, 1935 ; I. Virtosu, Dote noi despre Dionisie Eclesiorhul, In Biserica ortodoxS romOnd", LV, 1937, nr. 5-6 ; Octavian N'un, Dionisie Ecles

siarhul, cronograful Tarli Romdne0, In Analele Universitatii Bucure5ti", seria

Filologie, VIII, 1959, nr. 15.

www.dacoromanica.ro

Stiinte sociale,

125

..

NAUM RiMNICEANU
Opera lui Naum Rmniceanu este In spet de tipul cronografiei anacronice,
luminatd In unele laturi de oarecare dei Inaintate ale epocii.
Naum Rimniceanu s-a ndscut la 27 noiembrie 1764, In satul Corbii de pe Hui
Doamnei din Muscel. Era fiul unui protopop transilvdnean din satul Jivna (actualul
una) de lIngd Sibiu, trecut granita In Tara Romneascd, din cauza unor
pe vremea Mariei-Tereza. Dupd Invdtdturd de carte greceascd si romdneascd la Bucu-

resti, Naum a fost hirotonisit diacon de catre episcopul Filaret de RImnic, protectorul sdu, la virsta de 15 ani. A avut o viatd agitatd, In 1789 fiind luat si dus prizonier

In Ungaria, pentru multi ani, de austrieci, o vreme petrecInd apoi la mdndstirea

Hodos si la Lipova In Banat, revenind mai pe urrnd la RImnic si ajungind la episcopia Buzdului, ca protosinghel. lntre timp a dat lectii prin familii, iar prin 1818 este
gasit dascd1 la o scoald din Ploiesti. La bdtrTnete, In 1833, a Imbrdcat haina monahald

la mndstirea Cernica, unde se pare cdsi-a Intocmit majoritatea scrierilor. Prin 1838
1839 s-a stins din viatd.

Naum RTmniceanu a Idsat In urma sa pagini multe In diferite lucrdri, dintre

care, la valorificare, rdmIn putine si nu de deosebitd calitate literard. AvInd o educatie religioasd, se integreazd silnic luminismului, se aratd mai mult un Inapoiat,
tunInd nestapInit si ridicol Impotriva lui Voltaire, vasul diavolului..., mergdtoriul
Inainte al celui de pe urrnd Antihrist, Tnseldtoriul de lume, cel cu totul varvar la
urkiunea pustiirii", ceeace
cele dumnezeiesti, filozoful Intunericului
dovedeste Insd c citise ceva din scriitorul francez sau nu era strdin de opera lui.
Intr-adevdr, din izvoarele folosite, din traducen i si unele idei reiese ca era un om

citit.
Dintre scrierile lui o importarqd mai mare prezintd lucrarea In proacu caracter istoriografic, Hronologia domnilor Toril Romanesti. Inceputd pe la 1800,Hronologiacuprinde date si evenimente, In spiritul vechilor cronografe, de la facerea
lumii si pInd la 1834. Dintr-o data se vede conceptia Invechitd a autorului, dep'dsitd
de mult de un cronicar umanist ca Grigore Ureche si de altii mai pe urrnd. De fapt,
Naum Rimniceanu face o compilatie, adund de unde poate si cum poate date, le
Insird si printre ele Tsi spune, ici si colo, gIndurile sale. Citeazd diverse izvoare,

de multe dintre ele aflInd, dupd toate proba.bilintile, indirect din opera altora.
li sTnt cunoscute, In schimb, direct niste scrieri grecesti, pe mdsura stiintei sale,
precum Istoria bisericeascei
Geografia veche si nouel (Venetia, 1728) ale mitropolii

tului Meletie al Atenei. De asemenea, a luat stiri dintr-o Hronologie slavond si din
cronici interne privind Tara Romdneascd, precum cele scrise de Mihai Cantacuzino
ori stolnicul Dumitrache, sau din Letopiseol cantacuzinesc etc.
In partea introductivd (pInd la 1290), in care si-a pus mai mult contributia,
Naum RTmniceanu reia unele idei, si anume originea latind a limbii si a poporului
romdn, clInd exemple de cuvinte latine intrate In graiul romdnesc (acqua, panis,
vmus( D, bonus, amarus etc.), artInd c limba romnd are si cuvinte de origine slavond, frd s depdseascd Insd prin aceasta imaginea Idsatd de Grigore Ureche sau

126

se apropie de cea creatd de Miron Costin (a cdrui cronica In limba polond, desigur,
n-a cunoscut-o). Uneori e naiv de tot, cInd socoteste cd limba dacilor, dispdrutd,
era asemdndtoare cu a ttarilor si and afirmd cd termenul dac s-a pdstrat In cuvIntul

www.dacoromanica.ro

spunind cd romanii au movtenit

limba latind in chip direct 0 viu de la strdmo0i lor, n-au invdtat-o in lcoal 11 nici
romanesc di-cc. El nuanteazd totu0 ideea

n-au auzit-o de la alte limbi dimprejur". Semintiile dachice0

zice el
s-au
rumanit" (romanizat). De asemenea, Naum Rimniceanu ia atitudine impotriva ideii
cd populatia Daciei
pardsit tara pe vremea lui Aurelian, sustinind c strdmo0i
novtri niciodatd n-au ie0t din hotardle patriei noastre, Dachiei, carea, din Marea
piaIn apa Tisa intinzindu-se, coprinde In mijlocul acestei
Neagra Incepindu-se
par-0 : Transilvania, Banatul, tinuturile Craiovei, Tara Romaneascd 0 Moldova".
Autorul nu este strain, deci, de disputele initiate de $coala ardeleand pentru drepturile romdnilor din Transilvania unitatea poporului roman.
De0 Trizestrat cu putin talent literar, Rimniceanu, folosind o limbd
ici 0 colo cu Thmladieri populare 1i cu expresii nude, nimerete anumite imagini
plastice, cum este aceea a birurilor grele din vremea lui Hangerliu, and tipa puiul
In maicd de grelele i Inde0tele
sau cea a tiraniei sadice din vremea lui Sulu
(1818-1821), and ddbilarii schingiuiau copiii, pentru a sili pe pdrintii acestorasd
dea birurile, adunindu-i i legindu-i spate la spate, turnind peste ei apd In plind iarnd
ca s Tnghete sloi, Mat la dezlipire se vedeau piele rupte 1i singerate", iar pdrintii
lor erau siliti sd-0 vindd tot, pina li boul ce-i scotea hrana din pdmint, ca sa scape
pe copiii lor de cumplite tiranii". Alteori Ti caznea cu bdtdi, cu fumuri 1i cu groaznice inchisori friguroase 1i puturoase, nernincati 1i neadapati". Este, prin urmare,
aci o atitudine de protest impotriva nedreptdtii sociale 0 a jafului nestdvilit, exercitat de slujba0i statului, adeseori cu scopul de a-0 cumpara" dregatoriile 1i favorul
cu banii rezultati din greutti peste greutti, poveri peste poveri, siluiri, nedrepi

jafuri, pustiiri".
Cu toate aceste proteste nobile, Rimniceanu se zbate intre lumina' 1i umbrd,
cdci In Istoricul Zaverei in Valahia (In grecete) nu critica' numai pe fanarioti 1i eteHO, ci i miKarea lui Tudor Vladimirescu, pe care nu o intelege. Lui Naum
ceanu i se atribule 1i poemul In versuri Pentru eteristii greci, in care folosevte o expresie infierbintatd li dura. Naum Rimniceanu a tradus i o Hristoitie greceascd, datorita lui A. Vizantios, sub titlul Bun obisnuint nou, cu scopul difuzdrii bunelor moravuri l purtdri in societate, dar ea nu se ridia literar la valoarea regulilor de purtare
continute de alte asemenea opere mai vechi. A compus 0 o serie de poezii religioase
In tonul cintecelor de stea, cu o tenta de naivitate
Astizi eu mi stricluiesc
Ca si vi heretisesc
Pentru SfInta Nastere
Noua spre prefacere

In general, scriitorul pe de o parte rdmine, prin traditie

veche, iar pe de alta intrd nesigur in contemporaneitate.

educatie, In epoca

BIBLIOGRAFIE

C. Erbiceanu, Cronicarii greci care au scris despre romdni In epoca fanariotd, Bucuresti, 1888
(opere In greceste ale lui Naum RImniceanu, editie ce C. Erbiceanu) ; Poeziile protosinghelului Naum
Rfmniceanu, editie de C. Erbiceanu, Bucuresti, 1890 ; Istoricul zaverei In Valahia, In Biserica orto-

www.dacoromanica.ro

127

doxl romAnd", XXIII, 1899, nr. 5 si 6 ; Tratat important, In Biserica ortodoxa romnd", XXVII,
1903, nr. 1; Cronica ineditei de la Blaj, partea I, editie de 5t. Bezdechi, Cluj, 1944.
C. Erbiceanu, Vicio ;1 octivitatea iterar a protosinghelului Naum Rfmniceanu, Bucuresti, 1900;
5t. Bezdechi, Protosinghelul Naum Rfmniceanu despre originea neamului f i limbii noastre, In Transil-

vania", LXXIV, 1943, nr. 3-4 ; G. alinescu, Naum Rfmniceanu, In Studii si cercetari de istorie
literard si folclor", IX, 1960, nr. 2.

PITARUL HRISTACH E
Cronicar Intrziat de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea si Inceputul celui de-al
XIX-lea, obscur boier muntean, necunoscut figurant la curtea lui Mavrogheni, Pitarul Hristache este autorul povestirii In versuri Istoria faptelor lui Mavrogheni Vodd
si a rdzmiritii din timpul lui pe la 1790, scriscl pe la 1817 sau cu titlul scurt Povestea
mavrogheneasa

Cronica rimatd a Pitarului Hristache relateazd evenimentele petrecute In Tara

Romdneascd de la venirea noului domn, Nicolae Mavrogheni, p'ind la leatul optzecisinoud, octombrie doudzeci si cloud", cInd au intrat austriecii In Bucuresti.
Cronicarul nareazd faptele acestui domn, admirabil personaj de roman, Invdiuind Intr-un umor naiv serpuitoarea conduit a domnului. Originea lui Mavrogheni
este putin cunoscutd. Dionisie Fotino scrie cd noul domn era fiul unui negustor
numit Petru, dintr-o insuld a Mari Egee, unii II numeau M'usan, adicd iepure",
de multe hotare" sau J'ara nume si familie". In relatdrile contemporanilor si calatorilor strdini, este numit and poza a firii, prost la fire si la endire si la sirtrtire",
end geniu", minte ?nafta", om Tntelept, moderat si drept" sau fals, mincinos"
etc. N. Mavrogheni se aseamdnd intrucItva cu lancu Sasu din cronica lui Grigore
Ureche, despre care se spune cum cd au fost umblInd vara cu sanie de os".
'itarul Hristache II Infdtiseazd pe domnitor Intr-un portret-concluzie
Unii zicea
om bun,
Cei mai multi cd e nebun,

Altii II tineau de prost

5i nimeni nu-i da de rost.

Frd a avea prea mare talent epic, pdstrind stilul si mijloacele cronicdresti,
folosind inspiratia folcloricd, In special din cintecele de stea, Pitarul Hristache Isi
Incepe Povestea mavrogheneascd, Intemeiatd pe lucrdrile si Intmplnile cunoscute
de el, fdrd s'a utilizeze cine stie ce izvoare, pe care le-ar fi cercetat
O poveste minunatd
CInd se-ntImpld ctteodata

La vreo parte de loc

128

Din al aceitdri noroc,

Toatd firea e pornitd
A n-o avea tdinuitd.

Compara mrturiile omului simplu, cu care se identifica, mai Intotdeauna, cu

cele ale protipendadei, pentru a comunica ecoul Investirii lui Mavrogheni ca domn
al Tdrii Romdnesti. Folosind procedeul limbii vorbite : ce-i zice", a fost In treabd",
prezintd atmosfera de vddird asteptare si curiozitate pe care a strnit-o numirea
noului domn.

www.dacoromanica.ro

Cronicarul este surprins de noutatea comportdrii lui Mavrogheni : omenie

dubioasd, tabieturi, galantomie" si plecaciuni ; el Tsi pune sperante In noua domnie,
care i se parea mai [Duna', si se ()preste asupra unor fapte semnificative : curiozitatile
lui Mavrogheni, caracterul sau schimbdtor, de la o fire atroce la evlavie, vestimentatia domnitorului, care umbla deseori travestit, confirmInd 7n privirrta aceasta pe
Dionisie Eclesiarhul.
povesteasca dimineata visurile ate unui boier care
Domnitorul obisnuia
trebuia apoi sa i le talmaceascd. incuraja minciunile, intriga, linguseala si cei care
le profesau deveneau favoritii lui. Parvenitul Dumitrache Turnavitu, al doilea

Mavrogheni", este prins print-un portret caricatural si moralizat de cronicar pe

tema sortii

labile"
Nu stiai ca lumea este
O roatd ce se-nvIrteste

Care alta treabd n-are

Deet sd suie, pogoare ?

Vestea groaznicului rdzboi dintre turci si muscali de la leatul optzeci si opt"

este TntTrnpinat cu spaim", zice cronicarul, prezentInd pregatirile lui Mavrogheni
de razboi, expulzarea austriecilor, porunca data locuitorilor sa stea cu credintd
la aceast rdzmerita".

Domnitorul are Incredere In norod. Pe boierii bdnuiti de trddare Ti trimite

in surghiun.
Patriot, Pitarul Hristache denuntd stapTnirea otomana, iar InfrIngerea turcilor
o priveste cu satisfactie
Si din clti turci s-au aflat

Mai nici unul n-a scdpat.

Opera lui, cu oricIte neizbutiri, este un tablou In plus al momentului istoric.

BIBLIOGRAFIE

istoria foptelor lui Mmrogheni Vodd si a rdzmiritii din timpui lui, scrisd la 1817 de Pitarul Hr'stache, publicata prima data' In Buciumul", I, 1863, I, nr. 7, 9 si 10 (ed. C. Bolliac) ; V. A. U rechil
Istoria romdrulor, vol. 111 (1786-1800), Bucuresti, 1892 ; Povestea movrogheneascd, ed. Gh.Adamescu,
Bucuresti, [f. a.], B. P. T., nr. 125; Cronici i povestiri romcInesti versificate, editie de Dan

Simonescu, Bucuresti, 1967, p. 258-281.

Octavian Pdun, Pitarul Hristochc, Cronico rimotd, in, ,,Analele Universiatii Bucuresti", seria
Stiinte sociale, Filologie, 1957, nr. 10.

POVESTIREA IN VERSURI DESPRE MAVROGHENI

Cronicile rimate de la sfirsitul secolului al XVIII-lea au fdcut prozeliti. Ele apar
in diferite structuri, semnate sau anonime. Autorii care Tsi pun sau nu numele pe
ele au de obicei ambitii literare i patimi politice. Operele lor invedereazd acest
amestec de vers si venin politic.
O asemenea scriere, anonima, este si Povestirea In versuri despre Mavrogheni,
pastrat Tntr-un manuscris pina la Inceputul secolului nostru, end a fost publicatd.
Este, In fond, o scurtd cronicd rimatd despre domnia lui Mavrogheni, alcdtuitd pe la
- C. 4

www.dacoromanica.ro

129

Inceputul secolului al XIX-lea. Autorul anonim pare ca a Tntrebuintat cIteva fragmente de pamflet, care circulau independent pe seama lui Mavrogheni sau pe care
le-a adaptat el personal pentru acest domnitor, legIndu-le Intr-un tot, cu copioase
adaosuri, ticluite rautacios. la apararea boierilor (Tritre care si a lui lenchita Vacarescu), precum si a clericilor, loviti de Mavrogheni, ceea ce defineste pozitia lui sociala.
Nu apreciaza favorabil faptul ca domnitorul lua apararea taranilor la judecdti si adresa

cuvinte grele boierilor, care erau, dupd el, tara si divanu" si cdrora li se parea In
fond ca nu mai era de trait cu Mavrogheni
Ca nu mai era de traiu
Sa-1 vezi ori sa-i auzi graiu
Racnind tocmai ca un leu,
Cu plesnete ca de zmeu.

Mavrogheni nu se sfia
spund ate unuia din boieri, In limbaj colorat, ca este
hirsiz (tIlhar), hainlar (trddtor), edepsiz (nerusinat), kiopec domuz (porc de dine)
Caci and zicea : bre, MrsIz,

Hainlar ;i edepsiz
Si d-al de kiopec domuz

i lua bietul auz.

Totusi, anonimul versificator prinde si linii pozitive ale portretului lui Mavrogheni si o face In versuri sprintene, de factura populara
Vorba cam cu prelungire
Si graiul cu Ingrozire,
Chipul lui ii era falnic,
lar statul de voinic harnic,
La umblat foarte sprirrtar,
U;ure ca un tTntar.

In invectivele sale, uneori brutale, cronicarul Inscrie imagini caricaturale de

efect, and vorbeste de pildd de armata improvizatd de domnitor, care pare de
poveste burlesca
Avea unii cite-un cal,
Dar de slab nu avea hal,
Cum ;i alii cIte-o iapa,
De nu platea nici o ceapa,
Ca-i da bete ;i calciie
Si ea nici nu vrea sa ;tie,
In treapat nu ar fi dat,
Macar lupi s-o fi mincat.

lar Ond autorul insereazd In povestirea sa un antec spus de un ostas, In care

expresiile aparent obscene curg slobod, ca In atTtea antece populare inocente,
avem de-a face de-a dreptul cu o crealie care nu-i aparline direct autorului, cunoscuta fiind si In variante folclorice, cu zapcii si ciocoi asupritori, carora Idranul vrea
sa le moaie oasele", cu stapTni de mosii, dijme si clad apasatoare
130

De l-as prinde pezapciu

Cu ochii la foc sa-1 tiu;

www.dacoromanica.ro

[De l-as prinde pe] ciocoi

i le mol,

Oasele sa

CAci cd md bdtea de bir

Si eu n-aveam mdlai fir...

La tabloul dat de Istoria faptelor lui Mavrogheni a Pitarului Hristache, Povestirea despre Mavrogheni, anonimd, aduce note si culori literare In plus, iar modul de
alcdtuire defineste o dat mai mult cazna de a ajunge la o poezie epicd de valoare.
BIBLIOGRAFIE

N. Docan, O povesure In versurt Inca' necunoscutt3 despre domniu lui Movrogheni, in An. Acad.

Rom.", Mem. Sec. lit., seria a II-a, t. XXXIII, 1911 (studiu si text) ; Cronict i povestiri
romdnegi versificote, editie de Dan Simonescu, Bucuresti, 1967, p. 229-258 (aci si referinte
bibliografice la cronicd si voievod).

ZILOT ROMANUL
Zilot Romdnul este grotesc, frd s vrea, In scrisul sdu. El si-a pus drept masc.&
un pseudonim permanentizat, cdci nu se cunoaste nici astdzi numele sdu adevdrat.
Anumite Tncercdri de identificare n-au reusit sa dezlege convingtor enigma.
Ndscut pe la 1780, Zilot Romdnul Tsi striga In gura mare blazoanele" neamurilor

si ale familiei

FraIilor patrioli romdni I Ritoricd n-am Invdtat ca sd vorbesc si sd scriu

cu mestesug, ci am Invdtat singur curat adevdrul, IntTi de la pdrinti. CA mosii mei
...au stdtut : unii parte bisericeascd, preoti, duhovnici vestiti, clirici la Scaunul Mitropiliei tdrii alesi, alVi dasai slavoni si rumdni, si mai toTi addpati oaresice si de latineascd si de greceascd. Tatd-meu au intrat si In slujbe politicesti, ImbrcInd si patru
caftane...". Curios Insd ca pe la vIrsta de 15 ani, dup. ce Invd-Ose carte cu dascdli
greci, si-a pdrdsit casa pdrinteasa si a plecat la mInd de stpIn", acesta fiind clucerul $tefan Conduratu, cdruia i-a slujit treisprezece ani. Miscarea din 1821 o considerd rebelie" si fuge cu familia Tn Transilvania (mai fugise o data', In 1802, de frica
pazvangiilor). Se Tntoarce In Bucuresti, la agonisita cdscioarei", In toamna anului
1822. Vreun rol important In viata politicO n-a jucat, dei se lauda cd. In 1848, dupd
cdderea guvernului revolutionar provizoriu, a fost unul din reprezentanIii boierimii care au avut un cuvInt de spus. Prin mai 1850 era Inca In viatd. Apoi a intrat
iar Tn umbrd.
Zilot se mIndreste cu harul poeziei : Poezia foarte mi-au fost lesne...." De
fapt, Tntr-o perioadd de asalt a versifica-O& si de talentati si de netalentati, Zilot
Romdnul este tentat sd nareze In versuri, dintre care multe sInt mediocre, dar si
cu unele sclipiri. El scrie In general cronici rimate si
punctate cu note
de satird si pamflet. SusIine cultivarea adevdrului istoric
lstoric sInt, n-am frate,
N-am ruda', n-am vecin

Sta* am p-adevdrul,
Lui catd sA md-nchin.

www.dacoromanica.ro

131

Ideea plutea in atmosfera epocii luminilor peste tot in Europa si n-are vreo
legatura directa cu Dictionarul lui Pierre Bayle (1647-1706), cum s-a afirmat. Zilot
are o cultur mai modesta si prinde stirile din zvon public. 0 prima cronicd rimata
a sa este consacratd Domniei lui Constandin Vodcl Hangerliul, omor7t In 1799. Cronica
a fost scrisd In anul 1800. Autorul povesteste deci fapte cunoscute de el personal,

dar In versuri In mare mdsurd neizbutite, neputTndu-se apropia de valoarea dntecului-cronicd anonim, de structurd popular, despre acelasi Hangerliu. 0 a doua
cronicd In prozd cu filoane de versuri se referd la primele dou decenii ale secolului
o XIX-lea, de la a doua domnie a lui Alexandru Ipsilanti pTnd la domnia lui Alexandru Su/Li inclusiv, evenimentele fiind povestite fr noirnd literar, versurile Cite
int nedepdsind banalitatea. Unele relatan i istorice sInt ins pretioase.
In Jalmca c7ntare a lui
alcdtuit In 1823, autorul prezintd evenimentele
in timpul miscdrii conduse de Tudor Vladimirescu, p'ind la domnia lui Grigore
Ghica Voda. El Infdtiseazd jecmnelile eteristilor, iar pe Tudor 71 socotesteun Tnhi-

tat" cu dtiva rdzvraitori, in stare sd fi adus prdpddenia cea mai de pe urmd", de

ru cddea. Totusi, Zilot Ti face undeva lui Tudor Vladimirescu un portret lipsit de
patim, In linii simple, dar plastice, cInd spune c acesta isi pusese asuprd-si un semn
de stdpInitor, adicd fund alb la cdciul, care numai domnilor este orTnduiala aci a purta;

nu mai putin a si porunci i InIduntru si In afar& ca un stdpInitor, ca si stia orInduielile trli cd s-au IntImpiat de 1-am cunoscut si cu adevdrat avea omul si duh
f resc, si vorba lui putind, si totdeauna pe g7nduri. Si c7nd 71 frigea cdrbunele ce-I
ovea ascuns In

inim, scdpa dte o vorbd asupra tiraniei, dar de unde sd-mi

plesneasc in capu-mi cd el hrdneste In duhul lui aceasta ce vazum [rdscoala]".

Nici cu revolutia din 1848 nu se impacd si o descrie ca pe o actiune a scurso-

r lor sociale Impotriva ristocratiei" (Zilot se considera boier de vita)

Cdci to-0 mojicii si to/i
Si Impreund to/i ho/omanii,
Din /dri streine fugi/i aicea
Cu izgonire, cdci fdcea pricea,
Aceste cete Impreunate...
$i toatd ceata de slugdrime

Striga pe uli/i : jos ristocraIii,

Ei ne mn'incd, sd punem
(Leatul 1848)

Zilot se lauda ca se opusese deschis arderii Regulamentului organic, and rebe-

listii" de la 1848 II puseser pe foc ca pe o fircoatd".

Se observa totusi cd el nu este strain de ideile agitate 7n epoca luminilor.
^ntre altele, Zilot Romdnul vorbeste cu mIndrie, In poemul Deslusire, de originea
romndor din strmosi Iuminati cu totul felul de Tnvtturi" ca romanii, care au
dat pravile multor neamuri europene, pe care le invitd sastie ca romnii din cele
trei tari : Romneascd, Moldova si Transilvania" sTnt toti din trunchiul romanilor,
ncheind subtil pentru defdimdtori Cu exclamatia de aroma veche : Ce ne ponouiti dar, voi numitele astdzi luminate neamuri ?".
Cu toatd nendemTharea sa literara', Zilot Romdnul a prins, ?ntr-o sugestiva
132

invocatie liricd, tema desertdciunii, In scrierea sa Judecatd, alegere i hotdrlre pentru

www.dacoromanica.ro

Inceputul Toril Romariesti (1818) ; sInt cele mai reusite versuri iesite de sub pana

lui, pe o tema universala, antata de Fr. Villon, de Miron Costin si de altii:

Unde-s romanii,
Lumii tiranii ?

Und-Asiria ?

Asa sint toate

Macedonia ?

Unde-i Siria,

Nasc, cresc, au moarte.

Vezi

Karhidonia ?

primavara,

Si

alte multe,

Mari si marunte ?
Toate cazute,
Numai vazute
Prin crti, oglinda
Lumii spre

Urmeaza vara,

Apoi vezi toamna,

lata si lama
Ca iarba toate
Rasar, au moarte...

Figura nedeslusit civic, Zilot Romanul se integreaza In parte cu activitatea

sa curentului de efervescenTa culturald si literar luminist, Implinind tabloul momentului In care s-a manifestat si fiind legat Inca puternic de lumea veche.

BIBLIOGRAFIE

inamte de Tudor Vladimirescu. O cronic6 inedit6 dintre 1800-1821, scriscl In versurii prozo
sub pseudonimuldeZilot Rom6nul, editie de B. P. Hasdeu,In Columna lui Traian", 111,1882, nr. 4 5,

6, 7-9 si 10-12, IV, 1883, nr. 1-2 si 3-6 ; Ultima cronic6 rorn6n6 din epoca fanariotilor, editie
de B. P. Hasdeu, Bucuresti, 1884 ; Gr. G. Tocilescu, Scrierile inedite ale lui Zilot Rom6nul :Domn o
o treia a lui Alexandru Vod6 $utul, ce i se zicea iDracache, In Revista pentru istorie, arheolcg e
filologie", V, 1885 ; Adunare de stihuri i Leatul 1848, In Revista pentru istorie, arheologie si

filologie", V, 1885; Jclnice cintece o lui Zilot, In Revista pentru istorie, arheologie

i filologie",

VI, 1891; Gh. T. Kirileanu, Deslusire. O scriere inedit a lui Zilot Rom6nul, In Revista istorica romara",

XI XII, 1941-1942.
P. Grdisteanu, O cronic6 inedit6, In Revista contimporan", 1, 1873 ; B. P. Hasdeu, Z lot
Romfinul. O privire sintetic6 csupro ultimei cronki rcm6ne din cpcca farcriotilor, In Columna lui
Traian", IV, 1883, noiembriedecembrie.

CINTECUL LUI CONSTANTIN HANGERERLIU

Cronicile rimate au vizat de la Inceput evenimente politice tragice, IncercInd
s fie un fel de poeme epice. Autorii au ldsat Trisa doar niste naratiuni versificate,
cu unele episoade mai reusite din punct de vedere [iterar. Uciderea lui Constantn
Hangerliu, In 1799 la Bucuresti, a dat nastere la mai multe scrieri In versuri, pe
l'inga relatar-He arnanuntite datorate lui Dionisie Eclesiarhul.
Dintre scrierile In versuri (inclusiv aceea a lui Zilot Romanul) se vede cd cele
mai multe sint lucrate de condeie individuale, folosind ici si colo, ca In cazul tuturor
cronicilor rimate, mestesugul, structura si fondul poeziei populare. StIngacia scriitorilor este Irisa evidenta In ce Incearca personal, Intr-o anumita siluire a ritmului
si a expresiei. Un text descoperit si publicat de Gr. G. Tocilescu Invedereaza acest

www.dacoromanica.ro

133

lucru chiar In pasajele mai limpezi, ca de pida In scena omorului, and autorul pare

ca nu mai este atit de pornit Impotriva celui ucis

l-au pus un pistol In piept,

Lovind prin drept

Si iute, ca un ajderu,
lovi i cu-n hangeru.
Apoi de grab' si harapu
Ca clipa Ti tdie capu
51

51 sd sdvTrsi sdracu.

Un alt fragment, pe care-I avea In posesie Aricescu (publicat tot de Tocile3cu),

are versuri mai curate de tip popular, cu termeni orientali expresivi. Dintre toate
textele Insa, cel descoperit

publicat de C. C. Giurescu, provenind de la Tnceputul

secolului al XIX-lea, este cel mai reqit i unul din cele mai frumoase din toate cronicile rimate, identifiandu-se cu o balada popular-a. Dintr-o data versul are alta
cadenta i alta melodie
i

Frunzd verde mar sdlciu,

Cum au fost i Hangerliu...
Fiind domn cu fudulie

5i pornit spre
Frunza verde colilie,

Au intrat In vistierie...

Timbrul, expresia tipica i invocatia populard nu lasa nici un dubiu ca e vorba

In cea mai mare parte de o creatie folclorica inregistrata de cineva In scris cu unele
eventuale adaosuri sau de un autor care avea poezia populara In singe i versuri
Tntregi Ii veneau sub condei In chip natural. Mai mult, scena In care Hangerliu i da'
sfTr5itul

exprima ultimele ginduri este prin excelenta de tip vechi folcloric

Din ochi vdrsa Idcrimioare
51 plIngea cu glas de jale
Ticdloasd doamnd-a mea,

Astdzi rdmil far' de ea

Am doamnd si beizadele,

Astdzi rmi fdr' de ele.

Unde sTnt ca sd md vazd,

Ca sd Ong i sd-mi creazd?

Ca de astdzi Tnainte
Nu le mai grdiesc cuvinte.

134

Aceste versuri sint aidoma calchiate dupa bocetul popular, creatorul lor avind
o anumita ceremonie i melodie In minte.
antecul lui Constantin Hangerliu denota o participare mai intensa a poeziei populare la alcatuirea cronicilor rimate i prin aceasta o infuzie de arta In literatura
timpului, cu perspectivele pe care le va da folclorul mai tTrziu In creatie.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Gr. G. Tocilescu, Stihuri supra venirii nemOlor in Bucuresti I asupra pieirii voievodului Hangerli

de un enonim, In Revista pentru istorie, arheologie si filologie", III, 1884; C. C. Giurescu,

Uciderea voievodului Constantin Hangerii. O poveste in versuri necunoscuta, In Revista istoric",
XII, 1926 ; Cronici si povestiri romdnesti versificate, edi/ie de Dan Simonescu, Bucuresti,
328.
1967, P. 307

ALEXANDRU BELDIMAN
Chiar In invocatie, Tragodia sou mai bine a zice jalnica Moldovii InVimplare, de
vornicul Alexandru Beldiman, are aerul unei poliloghii umoristice
Ce necaz, ce osIndire, vai mie 1 ce foc amar,

Ce trznet si ce lovire, ce otrvitor pahar I

Cine-au socotit vrodata, cine-au putut pune-n g?nd
Jalnica rii stricare s-o vaz asa curind
In ce stare, amar mie I te cutremuri dnd privesti,
A lacrimilor ravala, chip nu este s-o opresti.

Nu asta a fost, fireste, intentia lui Beldiman, care vedea in razmerita de la 1821
o materie sublima, pentru care i-ar fi trebuit concursul lui Heraclit si al lui Young
Alce am trebuirrtd pe Iraclid s aduc,
Starea Moldovei s pringa sau s pui s scrie Jung.

In fond, Tragodia este cronica curan' si asa o Tntelege si scriitorul, pe umerii

caruia 'versificatia, de altfel curgatoare, Incepe sa devina o povara. Ond mai Incolo
Tsi pune in end sa scrie istoria domniei lui Ion Sandu Sturza, hotarTrea lui e luata
CAci am fcut hotdrire i domnia a scri eu,

Ins nu mai mult In stihuri, fiind zabavnic si greu.

Fara talent literar, fati spirit de observatie, chiar fara un Inalt punct de vedere,
Beldiman descrie monoton si cu vaietaturi cu totul mecanice, In 4 260 de versuri,
Inscaunarea Eteriei la las, organizarea ei, bajenirea boierilor, risipirea zavergiilor
de catre turci, urmarind faptele pedestru si ocarnd de la obraz pe eroi. Din aceasta
dispozitie sufleteasca nu putea sa jasa clecIt o caricatura si Tntr-adevar, acolo unde
ciuda lui Beldiman e mai tare si ocara mai cu spume, versurile capar o saltare Invesel itoare

Un Caravia bas-buluc, din Curte orinduit,

Suflet rau, urtt la faid, un cine nelegiuit,
$i Romandin Pirclabul, un giugea, un om pocit,
O stirpitur greceasc, iesit dintr-un vas clocit...
Dup el mai era inca si doi sfirr/i arhimandriIi,

Farisei si mult fltarnici, intrigarqi si necinstiIi

Cel dintii, Trei-sfetiteanul, suflet scirnav si ur?t,
Oricind ii ctai in t'ata', TI vedeai posomora

www.dacoromanica.ro

135

Celllalt Ii Floresteanul, viclean, ademenitor,

Ipocrit de cei de frunte, si de teri vinturdtor.

Hotdrit lucru, literatura rorndnd a inceput prin pamflet. Intr-un loc sInt preludii stIngace la Scrisoarea a III-a
Mai erau Inca si altii, scriitori si gramatici,
Nu puteai a mai alege pe cei mari dintre cei mici

Toti din marginile lumei, in Moldova adunati,

Veniti goli, In stare proastd, In abale Imbrdcati
Dupd ce au fdcut stare si toti s-au imbogdtit,
In sinul patriei noastre, ei Inn au pus cutit.
Cerescule impdrate I vezi de sus al nostru chin,
Priveste osInda rii, -a norodului suspin !

Cite o picdturd In stil mdscdresc este

izbutitd. lat pe feciorul lui lacovache Rizu
Spre mai mare a sa fan, fiul sdu nti s-a scris,
Se aratd-n uniform& i cu sabie Incins

inglmfat de a sa slavd, ades la Curte mergea,

lar maicd-sa dupd dinsul In gura mare plingea
Bocindu-se, ruga grecii, si pe mare si pe mic.
Sd nu-I lase sd se culce noaptea fAr ghighilic,
Franzeld, pui de gdind, ciorbd sd-i dea de mincat
Si noaptea cloud saltele sd-i astearnd de culcat.
VORNICUL ALEXANDRU BELDIMAN

Sau iatd pe arhimadritul somnoros de

la Trei lerarhi, stInd cu un ochi inchis

Mai ales Trei-sfetiteanul, cdlugdrul cel puchios,

Care mai in toata vremea iti pdrea cd-i minios,
Mergind la el dimineata, s-ameazdzi dupd somn,
['Ind nu si-ar fi dres cheful, nu te socotea de om
Cu doi eteristi la usd, cu sbille crucis,
Trdgea din ciubuc cu sete, numai cu un ochi deschis.

CaimacamLI Vogoride e Tnfd/i at in cloud portrete, unul Ingimfat

Vogoridi pe aricari i-au prirnit prea frumcs,
Cu chip plin de bucurie, blind si mult politicos
Pe oricare, fiind singur, II cerca Intr-ajutor,
Povatuitor si sfetnic, Impreund lucator.
C'nd era In adunare, se ardta supdrat,
Adincit in ingrijire si foarte mult disperat.
Conde'ul mai niciodatd din degete Ii cddea,

136

De-i faceai vro intrebare, foarte silit rdspundea

Sub mantaoa fdtdriei o blindete ardta,
P dmdditd Cu mindria intru care inota.

www.dacoromanica.ro

prefcut

T: P. A (

(>1)1 A

-.

UV MAI DINE A Z1CY

IALNICA MOLDOVII .INIA,NIPLAPE

11 mdguleau cei fdtarnici, rara a se rusina,

SlAvirea Sa Caimacamul", in tot locul rdsuna
Titlul acesta, cu fall, se vedea cd-1 priimea,
FAcea haz, afla plAcere, sirrrteai ca se multdmea,:

1)1 'PA RASVHATIRFA

I', Mira/.

altul poltron, la mazilie

Nu-i cel dintii Vogoridi, acel falnic si voios,
Se vede un grec prea smerin, Ingrijit si mult
fricas
Galben la fatd, pe ginduri, cu benisul strIns la
pept,

Prea cd la toti ar zice : sd rnA ajutati astept".

Zugrdviturile snt prozaice, dar cIteodata,

prin

autenticitate,

141'.11.08

1821

cap-Ca

un

fel

de Invalm4ire epic, precum e cazul cu

parada eroicomica a eteristilor
Dupd prInz la noud ceasuri. Inca pin-a nu toca,
NW/aid mare de oameni, cela pe cela cdlca
intreb ce-i ? Trni spun cd oastea trece pe ulita-n
sus,

fOe

amar.

Cc rMsner ai re lovin
otravitoriu
sorotit vr\uluta,
rine-a putiii fume :n
s'n aarri utt4., enema::
jalnica turii strirare
In re stare. atlia Mk;
entremilri rand privii,ti,
rhip, nu esti. -'i, oprelti.
.\ larrrimilor navala
'roan. tara-i In pitioarr, Jim peste um (la ftigani I,
sa n'o privesti plfingfrrul.
It same nu Intampini
'ale. twin, tintituri.
mai mate piustii k vf.zi,
:5\in noroil in Ingriiirc.
uitata (flat ifl rtei.
n'ascullta mangaiteriii,
l'oratuitorin nu rsulte.
rer
Aleargil
Cine sa-i funaturasea." ari ilreivafiri n'an tanta,,,
mai Ira7nrti I vrosInici
Vai, Famoraturu. prapasni,

Irnizatorii s'au tras.

Infrictetati,

rri

a rrlfa Insp(iimfIntati.
I'n, lie ultiiintsa (Mar,
Trip atearga, rot seriparc.
li ostimi navalesti,
in
jd;e-, wives,
Carl riata. -.tare a toma
Malta adanri atan.
MAiniIe la errin rl,iica
j ru n. jalnimuIu. starj.
Jiang en tiinigitirr mar,
pc
sa whir.
Alec am trrtulitith
/Mi. scrii. luny.
S4 arra
ii sA pltinga,
sail
I lar In
prin jilltinlA,
lila %on! nmoi

Dar c-o parada ciudatd Theist nu este de spus.

Alerg, md duc la fereastrd, stau si eu ca sd

, seri,

' tri rA111-111i va ti de greti.

privesc
Si vdz ceea ce vrodatd a mai vedea nu gindesc.

Mai Intii trombacii Curtii, caldri mergInd

trimbita,
Dupd ei, cdlari doi pretrti, falnici 'Met nici cata,

ALEXANDRU BELDIMAN.
Tragod a

Amindoi cu sisanele, greci, dar bine Imbrdcati,

CIt n-aveau deosebire din ostasii ceialalti.
Unul dintre del cocardd avea si purta la cap,
lar altul de fir o cruce o pusese la potcap.
Dupd dInsii, Intr-o butcd, un arhiereu vinea
Cu omofor peste rasa, si-n mina cruce tinea.
S?rb era arhiereul, cIrn la nas si rdu fcut,

Un vinturdtor de fume, fdtarnic, mult prefacut.

Dup ei Incepea oastea, arnautii toll in rind,
Ii priveai cu mare fall, giudnd caii si merend,

sau cu iarmarocul ienicerilor

lenicerii, de mIndrie, Inglmfati cit nu s-au dat,
Vinde cu o falA mare acele ce au prdat
Blane, straie si odoard, cit N/A:find te minunai,,
lar acre, antimisuri, erau harsle pe cai
in stihare si-n feloane, multi se primblau Imbrdcati,
Cu alte multe oddjdii, spre vinzare Incdrcati
Prisne de fer si de sIrma, grele Inca se putea,

www.dacoromanica.ro

137

Sfinte hdrdziri de ctitori ce de rivna lor ardea

Evanghelii de pre/ mare, sfinte potire cum vrei
Care de care sd %/Ina se elcevesc Intre ei.

Se pot tdia pe ici pe colo cIte o priveliste sau un moment mai bine creionat,
un tablou salbatic
%/di, ponorituri, prdpdstii, codrii cei Infricosa/i,

scend de poltronerie :
Eteristii acei falnici, vrednici i nebirui/i,
Pe sub gardurile viei, tremurInd stau tdinui/i,

Ingrdmddire de turme
Curgeau oile pe drumuri, toate gata a fdta,
Cinci oca nu trdgea una, si cine mai cauta
Intra In Iasi o multime, attt din jos si din sus,

Si peste trei-patru zile auzeau cum a oi nu-s,

ceatd de soldati beti

lau obraz mult ienicerii, de ustale n-ascultau,
To/i se tdvdleau prin crIsme, si pre cum vrea se purtau
De-a lor rdcnete cumplite, uli/ele rdsunau,
Butcd de trecea, trei-patru In coadd se aninau
Rdcnea si da din pistoale, cei dinuntru nu sufla,
tnchipui cu mintea In ce stare se afla.

Totul e bufon, si cu toate acestea Beldiman a voit sd fie sublim, dovadd vaietele
sale. El se crede patriot, Insd pe Tudor Vladimirescu II batjocoreste la fel
Un Tudor Vladimirescu, om viclean, triseldtor,
invajbitor de noroade, de rele iscoditor,
Rddicase cap In /ard, oameni de oaste scria,
Pentru dreptd/ile /drii zicea ea se nevoia
Proclama/ii Indestule In norod Imprdstiind,
Se fdlea ca sd desfacd a grecilor tiran nod.

Scriitorul vorbeste asa In calitate de evghenist". El se rascuse la 1760, la Hui,

ori la lasi, dintr-o veche familie boiereascd. Un logorat Nichifor Beldiman e tdiat
In 1615, lIngd Focsani, de $tefan Vocld Toma. Avu de tIndr felurite slujbe, IncepInd

138

Cu ceausia, spre a fi serdar, paharnic, agd, postelnic, vornic. Se cdsdtori de trei ori,
a doua sotie fiind Ileana, fata lui Manolache Conachi, sord Cu poetul Conachi. Muri
In 1826. Cunosator al limbii franceze (si al celei grecesti,fireste), lasd o multime
de traducen, pe care le fdcea din Invdpdiatd dragoste spre procopsirea neamului
romdnesc", socotindu-se Tnsusi prea Invdtatul i marele postelnic". Tlmdci chiar
versiunea greceascd a dr. D. Sarmurca O Invateitur'd sou povdtuire pentru facerea
plinii de Chr. Alb. Rckert (Iasi, 1818, ed. a II-a, 1829). Dintre aceste traducen i din
frantuzeste se tipdrird la Buda, In 1818, Moartea lui Ave! de Salomon Gessner (Der
Tod Abets, desigur dupd La mort d'Abel, trad. Wille si Turgot, 1759) ; Tragodia lui
Orest de Voltaire (1820, tipdrit Insd Tncd de la sfIrsitul anului 1817). La lasi In 1820
apdru istoria lui Numa Pompille, dupd Florian. Traduatorul nu dd niciodatd numele

www.dacoromanica.ro

autorului. In manuscris au ramas Menegmii sou frap cei gemine de Regnard, Istoria cavalerului de Grie i o iubitei sale Manon Lesco de abatele Prvost, Milosirdia lui
Tit (La clemenza di Tito) de Metastasio si alte traducen i de texte obscure, oglindind
literatura secolului al XVIII-lea, tragedii de tip voltairian cu personagii orientale,
ca aceste piese cu regi persani : Hosrois (Chosroes) al doilea Imprat al PersIii, Tragodia lui Sapor, naturalisme stil Bernardin de Saint-Pierre ca Alexii sou CeisuTa din
codru, apoi Istoria lui Tarlo, lstoria lui Raimond, C616-toria hit Cocs In Rusia. A dat chiar

o versiune din Odiseia lui Omir. De pe urma boierului zelos ar fi rmas un morman
de hirtii, care s-au Vindut cu ocaua la un buchinist.
Efervescenta lui Beldiman, opera de traducator, spiritul critic si satiric Il plaseazd strict In epoca.

BIBLIOGRAFIE

inviiteiturd pentru facerea piinii, Iasi, 1818; Moartea lui Avel, talmacita de..., Buda, 1818 ; Istoria lui Numa Pompilie al dos/ea craiu al Romei, talmacita de..., Buda, 1820; Tragodia lui Orest, talmacita de.... Buda, 1820 ; Eterie sau jolnicele scene prilejuite In Moldavia din rdzvrdtirile grecilor prin
seful lor Alexandru lpsilonti venit din Rusia la anul 1821, Iasi, 1861; Tragodiasau mai bine o zicejalnica
Moldoviiintimplare, In M. Kogalniceanu, Cronicele Romaniei sou letopisetele Moldaviei si Valahiei, ed. a
I- a, t. III, Bucuresti, 1874. Traducen i In manuscris : Milostrdia lui Tit, drama In 3 acte; Hosrois al
doilea Impclrat al Persiii, drama In 3 acte, 1784, B. A. R., ms. nr. 1131 ; Istoria cavalerului de Grie ;i
o iubitei sale Manan Lesco, talmacita, 1815, B. A. R., ms. nr. 193 ; Odiseia lui Omir ; Tragodia lui
Sopor, B. A. R., ms. nr. 531 ; Istoria lui Tono, B. A. R., ms. nr. 428 ; Elisaveta, B. A. R., ms. nr. 538;
Cdieltoria lui Cocs in Rusia, traducere, B. A. R., ms. nr. 29 ; Alexii sou Ceisuta din codru, traducere,
B. A. R., ms. nr. 31 si 32 ; !stork] lui Raimond, traducere, B. A. R., ms. nr. 457 ; I. Tanoviceanu,

Menegmi sau Fratfi cei gemine, In Arhiva", III, 1892.

G. lonescu-Gion, Vornicul Alecu Beldiman (biografie), In Revista nour, II, 1889, nr. 2;
I. Tanoviceanu, Traducdtorul din 1803 al Menehmilor (Vornicul Alexandru Beldiman), In Arhiva",
IX, 1898, nr. 1 si 2; Emil Girleanu, Acrostihul lui Beldiman (docu ment),In Arhiva", XIII, 1902, nr. 5
Beidiman Negruzzi, In Fat-Frumos", V, 1930, nr. 5 ; Al. Cioranescu,
Teatrul lui Metastasio In Romelnia, in Studii italiene", I, 1934 ; Emil VIrtosu, Despre Tragodia" lui
Al. Beldiman, Bucuresti, 1940 ; Al. Piru, Al. Beldiman si Rusia, In Studii si cercetari de istorie literara si folclor", IV, 1955 ; idem, Identificdri : Tragodia lui Sopor, in Limba si literatura", IV, 1960;
G. Calinescu, Material documentar, In Studii si cercetari de istorie iterara i folclor", IX, 1960,
nr. 4.

si 6; G. Bogdan-Duica, Tdutu

GHEORGHIAN HAGI TOMA PEACOV

Nascut la Craiova, in 1785, Pesacov traieste o buna parte a vietii In Oltenia,
In Banat si la Vidin, lar ultimele doud decenii (1834-1854) la Bucuresti, aici, din

1842, ca tilmaci de romand si slavd In cadrul Comisiei documentale de pe ling

Arhivele statului. Este macedoroman de origine, foarte roman si foarte patriot ca
simtire, si nu pregeta sa-si autohtonizeze si numele, traducindu-I din Pesacov In
Pedestrasescu I.

139

www.dacoromanica.ro

ProducIiile sale literare skit multiple si In multiple limbi. in primul rind traduceni
de romanturi",filozofice, dar mai ales morale. Apoi versuri originale grecesti, romdnest', mixte, greco-romdne
dupd exemplul lui Alecu Vdcdrescu
bulgdresti
etc. Ele au ramas In general In manuscris. Volumul sau de versuri In manuscris, datat
1828, poartd titlul expresiv : Desm'erdarea poeticeascel si este inspirat de lirica si
poetica lui Alecu Vacarescu, al cdrui ucenic In poezie se considerd si ale cdrui versuri se gIndeste sd le editeze. Versurile lui Pesacov sInt versuri dupd moda vremii
si nu reusesc s depaseascd hotarul prozei ritmate si rimate, rdminInd doar corecte.
lar incercarea de a scrie versuri mixte, romdno-grecesti, dupd modelul unora din
ver urile lui Alecu Vacdrescu, era sortitd esecului, ca apartinind unui trecut ireversibil, desi apropiat in timp. Are si versuri ocazionale, ca versurile Inchinate marelui
logofat si carturar Dinicu Golescu. in sfirsit, un Intreg poem evoca miscarea populara condusd de Tudor Vladimirescu, deplInge soarta acestuia ski exalta virtutile si
inaltele intentii patriotice. lata, de pildd, lamentarea la omor-Irea acestuia.:
Ceriule! cum nu ti-e mild,
De Iasi sh piard cu sild
Un luciafr luminos,
Ce, pind srl nu rasard,
Sore apus Il mind lard
Un nor prea intunecos

Totdeodatd, In acest poem, Pesacov infdtiseazd si situatia sociald a Tdrii Romdnesti ,

purand In lumina adevdratd realit4ile exploatrii multiple si diverse a celor mici

de cdtre cei cu putere, de cdtre boieri. in acest sens, poema prezintd un deosebit
interes documentar. Spicuim
Patriotii, fiind suma,
Dar ca o cumplit ciumd
ApLInd pe cei mai mici...
Ndvalind far-a de mild,
Lua, hrapea cu d-a sild

De la subpusii lor frati.

Fdrd mica indurare,

Cu cumplie foarte mare,

Ca

upi

nesaturati...

El apard, pe de altia parte, bunul nume al lui Tudor Vladimirescu. La spusele

boierilor
Ca e rebelist, cu plan
Ce amageste o lume
Numai de a-si face nume
S-a stringe comori de bani I
Boierii "n gurd mare
Strigind, facind ardtare

Cum ca e alhar si hot...

el rdspunde
140

El de alta nu vine,
Decit obstii In ajutor 1

www.dacoromanica.ro

-(i)
;

-0'10;444.'t 40,4fot
In concluzie, putem
versuri cu sens

spune

Pesacov

cd

s;

didactic-moralizator,
cu valoare, uneori, de document social. Are
scrie

4,04.Z2,

cele mai bune intentii, luptd pentru un ideal

etic Inalt, cdruia insd nu-i gseste o forma de

expresie cu adevdrat poeticd, astfel ca rdmine

numai un versificator onest, dar nu

4494".4,74; 44;

poet.

si

,
BIBLIOGRAFIE
1041/111.9

BAR., ms. nr. 1276 1279.

Al. Ciordnescu,

scrisoare

!iterara

.,

. e...94444 444.ftpve

lui

Revista istoricd", XX, 1934,

nr. 10-12 Emil Virtosu, Versuri medite despre 1821,
Bucuresti, 1939 (extras din Revista arhivelor", III,
Gheorghe Pesocov, in

..0,1714f

cp.

44 eair,....;,)'.ssi4.FiL5i

1939, nr. 8) : Emil VIrtosu,

Titulatura domnilor si
osociereo lo domnse in Taro Romaneascd
i Moldova
pina In secolul al XVI-leo, Bucuresti, 1960 (bibliografia din alte publicatii si versurile in
limba
bulgard).

#44.4 r

Jr

441

CH. PE$ACOV,

inceputul poemei de pre rdscoa a lu

Tudor Vlad m res u manus s
(autograf
TUDOR VLADIMIRESCU

'DAN DOBRESCU
Printre ultimii cronicari din secolul al
XIX-lea se cuvine amintit si loan Dobrescu,
ndscut la 26 ianuarie 1777 in mahalaua Batistei

din Bucuresti, ca fiu al cojocarului Dobre (de

unde Dobrescu de mai tirziu). A preluat
meseria tatdlui, fiind simultan si dascd1 la biserica din mahalaua natald, in jurul cdreia va
fi Invdtat, probabil, si carte. A practicat si
negustoria, mai ales dupd 1820, averea lui
sporind, s-ar crede, Inca prin cdsdtoria, intervenitd In 1811, cu Eudochia, fiica lui
Drdghici

Salvaragiul

din aceeasi

mahala,

cu

care avu un fiu, Toma, botezat de un Mitu

Selarul. Ar fi murit pe la sfirsitul anului
1830, Catagrafta
de toatei suflarea orasului
Bucuresti
din 1831 mentiontnd-o doar pe

sotia sa,
Toma.

Dochita vdduvd",

si

pe

fiul

lor

-gr,

fi

I,
.1. .
e, ... . .

do ii

'

' *P. -,,, r

.
..,.._,,...,__,-, __,...,..,
...,.... ..,..,...._.

www.dacoromanica.ro

.y

Cronica, pstrafd Tntr-un manuscris miscelaneu i rdtkitd o vreme, ar fi fost,

In intenIia autorului, un fel de florilegiu (aceast carte... se numeste Floare"), In care
extrase din alte scrieri (cronica lui Ludescu si fragmente dintr-a lui Greceanu, un
gromovnic, o cosmografie, o re/etd de preparare a cernelii etc., etc.) ar fi fost com-

pletate cu marturii proprii. Istoriceste, Insemndrile lui loan Dobrescu se referd la

perioada 1802-1830 si aduc date noi despre vremea lui Constantin lpsilanti (1802
1806), despre rdzboiul ruso-turc din 1806-1812, despre epoca lui I. Caragea
(1812-1818), a lui Al. $uTu (1818-1821) si Indeosebi din timpul miscarii conduse
de Tudor Vladimirescu, care, se afirmd expres, si-a luat titlu de domn poruncitor
Iarii". Continua cu perioada ocupaTiei turcesti (1821-1822), cu vremea lui Gr.
Ghica (1822-1828), cu razboiul ruso-turc din 1828-1829 si cu cIteva dintre urmdrile acestuia. Pe plan extern se dau stiri si se consemneazd ecouri despre campania
lui Napoleon Bunaparte (devenit mai apoi Reaparte) In Rusia, despre politica european si Imperiul otoman, despre rzboiul de eliberare al grecilor (1821-1829) etc.

MarcInd, deocamdata, punctul ultim al tradiiiei cronicaresti din literatura

noastra, scrierea lui loan Dobrescu e, In acelasi timp, prima provenind din afara
mediilor carturaresti, de curte sau boieresti, fiind scrisd de un om aproape de rind
la epoca respectiva. Faptul se resimte ata In privirrta opticii prin care sTnt Inregistrate
evenimentele, cItsi In privinIa stilului si limbii, care, In mare, e cea vie, orald, limba

vorbitd In Bucure0 la Tnceputul secolului trecut. Pe urrn, neslujind vreunei

sau unui domnitor, autorul consemneazd si comenteazd IntImpldrile conform
bunului sau sirrq si mentalitaIi sale, care, dei deformeazd uneori, se dovedeste
a fi obiectivd, In raport cu alte scrieri similare din epocd. inTelegerea relativ elementard a evenimentelor, explicate ca acte si semne ale mIniei divinitii Impotriva
oamenilor ce-si pierd credinta, o mentalitate usor conservatoare, desi prezente
In pagini, nu Intunecd valoarea istorica si literard a operei. Autorul avea, indiscutabil,

talent, percepea totul cu acuitate deosebitd, era un anxios fard pereche, star:aft
de un adevarat demon al cunoasterii evenimentelor, pe care le consemneazd cu un
pitoresc remarcabil. Astfel, la venirea la domnie a lui C. Ipsilanti se In-ampId un cutremur grozav, ce face ca pe alocuri pdmIntul sd se deschida cIt ar Tncapea un om cu

calu". in timpul ciumei lui Caragea, end sd prdpdise doud parti din lume 1i mai

mult", oamenii erau atIt de IngroziIi, IncIt si cIti eram vii ne socoteam morti
Intrarea pandurilor lui Tudor In Bucuresti, desi consemnata
si umblam
de un om caruia Ti scapd sensul evenimentelor, e de o savoare remarcabild, medita
prin creionarea aspectelor ei cotidiene. Unii dintre participarrti practicau, se pare,
raptul, violau case boiere0 1i pivniTi cu bull cu vin", puneau autoritar mTna pd
cocoane l pre fetele lor", batjocorindu-le, sau alergau nebuneTte In caleKile boe-

resti", Thgrozind trgul, fapte pe care negustorul Dobrescu nu le putea vedea cu

ochi buni i, ca atare, nu se poate opri a le stigmatiza. Evenimentele de dupd uciderea lui Tudor sInt transcrise In cronicd cu aceeai ineditd expresivitate. in cele cloud
zile cit a Iinut uciderea oamenilor lui bimbap Saya vaiu ajungea la cer. Pdrea
pTn urechile omului s'd TnvTrtea mori. De la o vreme piense i frica", ceea ce pentru
acest om neliniltit i fricos e tot ce se putea imagina ca limitd a tensiunii psihice.
Alungarea lui lpsilanti a pricinuit atItea moll, de s-au Tmputit i rnunii"; tirea

intrdrii r4lor in Bucuresti e vestit cu batai de clopot Cit Tti lua auzul" etc. loan
Dobrescu nu iartd, apoi, muierile cu capetele goale i tunse, dezgolite p.ind la brTu",
142

cu felurimi de podoabe drdcesti". Condamnd pe cei ce-au adoptat portu strein",

curviia de fa-p", mTncatoriile" celor mari, pe care foarte cu rTvna si cu cutremur

www.dacoromanica.ro

am scris". Dar sensibilitatea lui nu-i mai puIin acutd cInd e vorba de cutremure,
de stele cu cozi, de non i negri ce taie cerul In cloud, drept ca sfoara", de incendiile

ce ardeau tIrgul mai de tot", pe care le noteazd uneori telegrafic, iar alteori cu
detalii, precizdri si nuante de un neasteptat rafinament de tip popular. De notat
c autorul era si un bun desenator si ca i-a Impodobit manuscrisul cu chenare,
miniaturi, portrete (ale lui Grigore Ghica, Dionisie Lupu) si chiar cu cloud autoportrete i cIteva peisaje bucurestene.
BIBLIOGRAFIE

Aceast carte ce s numeste Floare ..., B. A. R., ms. nr. 3404.

lije Corfus, Ctonica mqtesugarului loan Dobrescu (1802-1830), in Studii i articole de istorie,
vol. VIII, Bucuresti, 1966, cu un studiu introductiv, note ;i glosar de acelasi ; Gr. StefInescu, Cutremurele de pelmint In Romnia in timp de 1391 de ani de lo anul 445 pine! la 1874 (1846), In An. Acad.
Rom.", Mem. Sectiei st., seria a II-a, t. XXIV, 1901-1902.

www.dacoromanica.ro

CARTURARI $I SCRIITORI LUMINISTI IN PRINCIPATE

Atmosfera luministd s-a Tntins la sfIrsitul secolului al XVIII-lea si Tnceputul

secolului al XIX-lea si peste Principate, cu consecinTe In diferite domenii si manifestari: mod de a Trytelege cultura si literatura, largirea orizontului geografiei culturale

a Europei, cultivarea unor noi genuri literare, abordarea problemelor de filozofie,

dezvoltarea sistemului de Inva-tamInt public etc.
Calatoriile devin un mijloc de instruire. Se ia cunostintd pe scara mai larg
de civilizatia Europei, de modul de via-ta si de moravuri. in epoca feudald calatoriile
aveau un el aproape In exclusivitate politic sau diplomatic si urmau mai ales douS
direcii : Constantinopolul si Polonia. Daca un Nicolae Milescu merge spre rdsdrit
si ajunge pIna In China, un Petru Cercel, cu veleitdIi literare, ratdceste prin orasele
Italiei, iar stolnicul Constantin Cantacuzino noteaza impresiile cdratoriei la Padova,
unde avea sa faca studii stralucite, astfel de Tntreprinderi sTrit simple accidente. Accidente grit si Tnsemnarile unui Mihai Popovici In caldtoria de la Muntele Athos In 1766
sau In Rusia (1770-1771), ale lui Vartolomei Mdzdreanu din 1770 In Rusia si ale altora.

Gustul cdratoriei de pldcere si instruire, vizInd In special apusul Europei, se naste

si se dezvoltd In epoca luminilor. Caldtorii luminati au fost tentaIi sd-si scrie impresiile 1i sd relateze fapte sau realit4i care ar putca fi luate In consideratie si aplicate
In patria lor. in acest sens sInt concepute si se desfasoara calatoriile lui Dinicu
Golescu In anii 1824, 1825 si 1826, prezentate in cartea insemnare a cellatoriei me/e,
apdrutd la Buda In 1826
...Asa si noi adunInd binele, care din citiri de car-0 bune si folositoare, care
din cdlatorii, care din IntIlniri si adunan i de oameni de neamuri luminate, sa-1 Imparsddim In parnIntul nostru, spre rodire
tdsim compatri4lor nostri si
aldtorille lui Dinicu Golescu Insumeaza un lung circuit In Europa, treand prin difer te centre de cultura din Transilvania, Austria, Italia, Germania, Elvelia, Ungaria.
Lucru important, el nu descrie numai ceea ce vede, ci completeazd relatrile de
V su cu stiri scoase din diferite car-0 si cu informaIii date de diferite persoane si personalitti. Plaseazd bocaIitile i informatiile cu harta geograficd In faId. Dinicu
Golescu este impresionat de ce vede, dar nu apare ca un barbar In fa-ta strainilor,
ci braveaza cu inuta omului cult, ascunfind In sufletul sdu durerea ca multe din
cele vdzute lipsesc In -Ora sa. Discuta si se intereseaza deci cu superioritatea omului
luminat. Stie greceste, latineste, franTuzeste, italieneste si nu Ti este strdind germana.
144

Viziteazd celebra Biblioteca de stat din Mnchen si In faTa cdrtilor nu ramine mut.

www.dacoromanica.ro

Le cerceteaz i admira numarul mare de tomuri (400 000), precum si 12 000 de manu-

scrise vechi, scrise Tnainte de inventia tiparului, Intre care 6 000 de texte grecesti
(1 061 apartinInd lui Aristotel), restul manuscriselor fiind In limba latineasa cea
veche nernteasa ovreiascd, turceasa ardpeasa persieneascd si eghiptieneascd".
Sint notari fdcute ca de un adevdrat savant. Nu trece cu vederea o editie a "Iliadei

lui Omir, toatd tipritd cu slove mari", dup originalul cel mai vechi" ce se afra
la Milano (pdcat ca autorul nu indicd exact editia), noteazd manuscrisul-traducere
din Teocrit, efectuat In anul 1395 sub titlul Idilien, precum si un vechi Lexicon latinesc, manuscript pre memvrand [pe pergament] de la anul 1158". Vorbeste de vechr
hdrti gheograficesti" gdsite In bibliotecd. Viziteazd Muzeul de stiinte naturale din
Miinchen, pe care TI compara cu cel de la Viena, si muzeul de arta plasticd, notInd
o serie de tablouri celebre. Ca si la Viena, la Mnchen Golescu noteazd toate institutiile de InvdtdmInt, la una dintre ele Inscriind pe doi dintre fiii sdi. in general,

totul este Inregistrat cu spiritul omului nou, doritor de culturd enciclopedia In

scrierea sa Isi manifesta mereu sentimentele de democrat, dorind sincer s vada
masele populare ridicate la o noud viatd si cultura. in Elvetia autorul este surprins
ca pInd si tdranii citescgazete,fapt care nu este fdrd de legdturdcu strtiduinta lur
Golescu In 1829 de a obtine aprobarea ca Heliade Rdclulescu sa scoatd la Bucuresti
Curierul romdnesc". Asadar, insemnare a cdletoriei me/e nu este o simpld carte
de impresii, ci un manifest de culturd noud, Tntocmit literar de un boier care Tritelege progresul economic si cultural, importanta comertului si a drumurilor pe apd.
In 1828 ajutInd chiar la scoaterea unei gazete comerciale, Fama Lipschi". De altfel,
In 1826 Golescu a organizat la Golesti o scoald publica, In care, pe 'Trig limba romdnd,
se Invlau latina, greaca, italiana si germana, scoala fiind pusd sub conducerea profesorului ardelean Florian Aaron, clasa avInd aci si pe Ion Heliade Rddulescu.

Dinicu Golescu combate placid nedreptatea sociald, dar In epoca luminilor

genul In care se face critica In Europa, o critica violentd, este pamfletul. Expresia
durd a pamfletului pdtrunde si la noi In diferite opere, In unele cronici versificate,
In scrieri cu intentii poetice, ca In creatia lui Vasile Pogor etc. De spirit pamfletar
este ptrunsd opera lui lordache Golescu si o piesd precum este Comedia ce sa
numwe Barbul Veicelrescul, vinzoltorul Teirii (1828) vorbeste limpede prin titlu. Pamfletar prin excelentd, cu veden i democratice, este Insd lonicd Tdutu, scriitor cu preocupdri luministe, a cdrui opera, mai cu seamd Strigarea norodului Moldaviei, frd sd
foloseascd violente de limbaj, acuzd vehement clasa stdpInitoare pentru
nenumdrate fatd de popor. El se exprimd Tntr-o limbd nesilnia stilul sdu fiind de
constructie literard modernd.
Limba romana se Imbogateste lexical si pdtrunde In scoald pentru predare a
stiintelor. Multa vreme fusese consideratd inaptd pentru asa ceva, domina In scolr
greaca, un dascOl ilustru, de exemplu, ca Nicolae Chiriac Cercel, profesor de matematici si director al Academiei Grecesti din Iasi (1760-1773), traduend si prelucrInd din opera lui Newton si din matematica lui Chr. Wolff manuale de scoald In limba
greac, folosite pIn la Inceputul secolului al XIX-lea. Spiritul luminist Insd punea
limbile nationale pe primul plan. Este meritul lui Gh. Asachi i al lui Gh.eorghe
Lazar cd au introdus limba romana In InvdtdmIntul superior organizat de ei. Gheor-

ghe Lazar spunea convins, convinend si pe altii

Au nu putem avea si noi filozofi ca s ne Invete filozofia In limba romana?
Toate putem a le dobIndi, csi noi sIntem ndscuti ca si alte neamuri... Cine poate
10 -

C.

www.dacoromanica.ro

145

zice c fiii romdnilor nu vor putea Invdta toate Invtturile In limba patriei ? Eu vdd
acum ce putere
vrere fiii romanilor au la Invdtdturd".
Verbul lui Lazar este vibrant si cald. El a creat o scoald noud, cu torte proaspete
romanesti, cu Ion Heliade Radulescu, Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, care se
vor angaja la Invdtdturd si la predare, colaborInd i duandu-i mai departe munca.
Eufrosin Poteca predd la Inceput geografia, apoi, dupd studii In strdindtate la Pisa
(1820-1823) si Paris (1823-1825), va preda la Sf. Saya filozofia, scriind si opere de
7nsemndtate filozoficd sau general culturald.
Spiritul luminist se manifestd, asadar, pInd la treptele
j

DINICU GOLESCU
rind cdtre cincizeci de ani Dinicu Golescu aratd a fi fost un boier ca toti boierii,
smerit In fata mdrimilor, stind In slujbe si luInd bani de la cei nevoiasi, precum mdrturiseste, trdind o viatd trIndavd care pInd la sfirsit Il face cdutator de tihne si vditdret la oboseli. Pe asemenea drumuri cdIdtorind omul zice el despre pusta
ungard
si pe mare, curTnd trebuie s TrnbdtrTneascd". in corabie spre Triest numai
a vdrsat si a plIns ca un copil mic". Ceea ce va admira el In Occident va fi obsteasca vietuire veseld i fericitd". Mai fusese In Ardeal (la Avrig cu doudzeci i patru

ani inainte) si In plina de biserici Rosie.

Cind din 1824 Incepesd treacd granita spre

aseza copiii la scoli strdine, Goles-

cu, mai cu judecatd acum si Intr-o vreme de repezi prefaceri, rdmIne zguduit. Cu
receptivitatea TritTrziatilor, el trece din emotii In ernotii, de la uimire la rusine,
din apatie la o aprigd vointd de bine si progres. Schimbarea la fatd a acestui boier
simbolizeazd intreaga noastrd renastere. VdzInd pe toti cdrtorii InsemnInd", ia
si el condeiul si tot drumul scrie, pentru ca publicarisind" cele vdzute s comuneascd" si compatriotilor minunile lumii. Astfel a iesit insemnarea caltoriei (scrisd
la Tnceput In greceste din lipsd de termeni si apoi talmdcit), care este Traul jurnal
de caldtorie romdnesc legat de o cdrtorie de studii. CA* scopul sdu a fost de a observa

mai cu searnd fenomenele de civilizatie, administratia si economia tdrilor vdzute

(Austria, Italia imperiald, Bavaria, Elvetia) se vede din titlu, unde aratd ca a Tnsemnat deosebirea neamurilor si a semndturilor, cum si apele, si postele, i once
obicei si faptd !Dun am vdzut". Bdgarea de seamd a Golescului merge cdtre lanuri
si gospoddrie sdteascd, spre institutiile publice, spre scoli, spitaluri, aziluri, muzee,
teatre, edilitate
numai TritImplaor Care caracterul estetic al privelistilor. El e
Infipt ca un japonez modern, vrea s vadd tot si intrd pretutindeni, In ciuda Trnbrdcdmintii orientale ce atrage atentia asuprd-i si, probabil, amuzd. in Ailvagen" se
asazd ITngd conducdtor ca s vadd mai bine pe unde trece, In vapor dd tIrcoale In
jurul motorului ca
princld mestesugul", mehanica"si,Tn sfIrsit, cu toatd interzicerea, se Incredinteazd ca este un coptor zidit In cdmara cordbiei, care are un cos
de fier drept In sus, prin care iese fumul ; la spatele cuptorului Tnpotriva gurii, un
alt cos de fier, care este scos din cuptor Inspre mehanica ce au, prin care ese caldurd cu abureald, Intocmai ca la cazanul care scoate rachiul, la care la fund Ti arde
i

146

focul i capacul strInge lacrdmd de abureald. Asa acel abur al cosului miscd cea dinfi

www.dacoromanica.ro

med., unde sInt poate Intreite decit la

un ceasornic, si cea din urrnd roat, prin
dinSii ei si prin dinSii ce sTnt pe osia de
fier, suceste osia dimpreund cu roatele".
La Viena Golescu a vrut sd intre si In
spitalul nebunilor, dar dohtorul" i-a dat
a Inselege cuviincios ca la vederea hainelor

. '...
r

j ,-.15io-'

41

sale turcesti nebunii toSi se vor turbura

.,..,

, .,

atTt, IncIt spitalul se va amesteca". intr-un

sat din Bavaria el se suie
pare mai ardtoas, sine sd intre In
i se
toate ()ale, Intreabd de rostul locatarilor,

Intr-o casd ce-

,.,

de starea materiald.
Golescu

toare asupra prejudeasilor. Trufia de clasd

am uSeste In el si cu dispreS observa ca a-a-tea
mdrimi nu stiu carte romdneascd numai

cdci sTntem fii din noblese". Un boier Inrudit sufleteste cu el i-a spus cd mai multumit ar fi sd fie grddinar la Schnbrunn cleat
ban In tialoasa Tara Romneascd. 0 cainsd

Induiosdtoare

are o minte dreaptd, birui-

cuprinde

pe

1 :,.;.... yoy,.

ot.o:b"
..

4.,

...41"A ;-'''IX

-,,,;4>.,'

.. V`,,'4:

2,.,-,,b:e.',

,
-4-

il..ttr

U, ER .
..

.3

-r

'''-

'''

f' "'

6.. ' n '

Golescul

cel iubitor de progres si, vdzInd cum vienezii salutd pe Impdrat frd umilintd, cu

e-:'--..,
4,,i' ,

.'.t '
'..:,

;,-.,'

;
'

..'

''

I _2E1, '
rso ..n ..,, -..

'

,
.

,...,,-.1,,

';.:.."4; ,.

'..;;."

.4-

v.

..6

ro-A,,,,:.,

I ' if .4'
.

'

,/
.

DINICU GOLESCU

rusine se endeste la temenelele In pulbere

ale semenilor sdi si la scorlosenia domnilor care privesc numai cu coada ochiului,
aci trupurile nu le misc.& parca s'int de ceard, si le tem sd nu se frIngd".
Ce-a vzut boierul In Occident ? Cd pe lingd Brasov este" semdndturi bune,
cd pe la Avrig s'int multi pomi roditori. La Graz neamul e muncitor, dichisit si lucrdtorii empului era asa de frumos Imbrdcasi, Tnet putea zice cinevas cd sTrit gata de
bal, iar nu de muncd : cdci tosi aveau In cap pdldrii mari legate cu o panglicd latd
si cu consurile atIrnate, Imbrdcasi cu spensuri de postav rosu, cu pantaloni negri,
numai rind In genunche, din Ingenunche pInd jos, ciorapi de bumbac si cizme scurte

putin mai sus de glezne, legate ca cele solddIesti". in Bavaria vitele sTnt mari si
de o grdsime necrezutd", pe IMO' Padua tot omul Isi udd semndturile cu ajutorul
irigaIiilor, peste tot si oamenii cei mici de jos sTnt politepsisi" si dezghesa-Si, adicd
cu fireascd slobozenie, nu sastisisi sicrunsi la uitdturd ca acei din Valahia", in $viera
sdranii citesc gazeturi" si stiu sd deosebeascd Kronstadtul rusesc de cel transilvan.
Acolo sTnt scoli bune pentru tosi, unde se Invat pInd si elinica, necum muzica.
Copila de zece ani a unui birtas i-a entat Golescului din gura si la clavir, ceea ce
l-a odihnit", amdrIndu-1 Insd asupra condiSiilor patriei. Dar hanurile cu paturi curate,
dar posta ! in ElveSia nobil si prost nu este, ci to-Si sTnt fraSi compatrioSi". Pretutindeni pe unde a fost locuitorii se onteresarisesc" de patrie, ce este o maia care
Isi iubeste pre toll fu". La Vicenza a bdgat de seamd cd, Intr-aceste locuri, socotesc
teatrele de folositoare, fiind ca ne aratd pildele acelor vrednici de pomenire". in
Austria dregAtoriile se dau dupd stiinSa fiecdruia, spre folosul trebilor obstesti, nu
ca la noi, unde boierii se mIndresc cu pielea samurului si a risului, pentru care si

www.dacoromanica.ro

147

:, 't,

IA. ,*

"'l

r '- "

'il 4.0aktxtiret'

..
.
4 V A Afl
A' 0 t i it Ai t A 6
..

KOHOrtiflAifir. rd./OEM.14

r:,.9,A UM
it S. T

51836.

1IiA
.

denie
pazd,

'

de ris au ramas". A vdzut la Viena o sume-

del Intocmiri,
podoabd,

cauta

ce

odihnd obstii,

grddini

7/

." 4

(Glacis) ciubuciubu-

minunate. La Klasi
slobode,

cele erau

la

Folx-Garten

cele nu sTnt slobode", la Paradais-Garten

ciubucul iar este slobod". La Pesta a
fAcut baie (se scaldase si In

'

spre bund
in scurt

spre toate fericirile". Prin Imprejurimi erau

-;
:

si

mare la Triest)

s'int Impodobite Intocmai

ca casele celar mai mari si bogati domni,

-"COP
,

la

cabine,

cu

canapele si

care

scaune Imbrdcate cu stofd,

oglinzi mari din tavan pInd in pardoseald, si

asternute cu covoare de cele scumpe,
curate".
hainele de Tmbracat foarte bune
i

roadelor

nu o sd

se

tuturor

nostrigd Golescu . Niciodatd

ridice deasupra neamului ro-

O prea puternice Pdrinte

al

mnesc acest nor Intunecos, plin de rdut4i

si
de chinuri i" Si se endea la fratii
nostri" tdranii, spInzurati cu capul In jos

'dit

si

afumati In cosare

ca

sa

pldteascd

Ca privitor de lucruri de artd si de

frumuseti, Golescu este Insd nici vorbd un
primitiv, cu tit inferior rafinatului Cantemir ! El are Intelegerea tdranului care
merge la bIlci, sperietura de tot ce e
DINICU GOLESCU,
mare si cu mestesug". Mdsura lui esteticd
n mnare a ca atone,
mele, Buda,
_6 (foa e de tit u)
este stInjenul". La Pesta a mdsurat cu
pasul o lature a unei piele si si-a fdcut socoteald c ocolisul tot va fi fost de 800 de stInjeni, acolo casele erau lucrate tot cu
arhitectura", dar mai ales ciddeau venit" mare. Dintre toate curiozitatile din cutare
muzeu vienez i-a placut ce-a fost mai cu iscusintd, adicd pajura austriaca faun din
s bii si cutite. Cine n-ar fi Vzut aceastd minune viind la Viena ar fi fost vrednic de
pedeapsd". MormIntul arhiducesei Cristina fdcut de scobitorul de piatrd" Canova
Ti place, Insd l descrie In amdnuntimi, de unde se vede ca pretuieste, ca un adorator
de icoane, simbolul, nu forma. La fel cu cadrele". La Belvedere a vdzut o icoand
lung de cinci stInjeni, In mozaic, ceca ce.i-a dat o Tnaltd idee despre valoarea ei.
Tablourile sint descrise cu mare uimire pentru asemdnarea" lor, cu alte cuvinte
pentru iluzia de adevdr. II opreste, bundoard, o fereastrd zugrdvitd cu fofezele des-

111,4a"i Tytiorpi,4,4

Upomparavol Oys.rtt

D.I 2
1

chise'', cu un cap de om scos pe fereastrd. Golescu are nu numai spiritul de panorama,

dar si sentimentalitatea uoard a celar de jos. El crede cd privitorii unui tablou care

148

arata plecarea unui bArbat la rdzboi sTnt obligati sd se Intristeze si, dimpotrivd, cei
cari val scena Intoarcerii sd se veseleascd si, cum tablourile sInt la rind, privitorii
si ai unuia si ai altuia sa treacd pe rind prin cele cloud star.

www.dacoromanica.ro

5i fiincicd s"nt puse arnIndoud Tritr-o odaie, si intrind se vede IntTi cea trist,
cu adevdr toti ci'ti o vad se intristeaza foarte, Inca cei mai slabi si lacrameaza. Apoi,
intorcIndu-se catre cea vesela cadr, negresit trebuie sa se bucure, cad atTta s'int

de mult semulte cu patima Intristarii si a bucuriei omenesti.

La Luxemburg e un turn cu 170 de trepte, iar In firida lui (articol de iarmaroc)
un ticalos legat Cu lanturi de mIini si de picioare. Ticalosul" e o jucrie de lem-1,
totusi Golescu ne "ncredinteaza ca privitorul ?ndestul sa cutremurd". Criteriul
stinjenului si lacramrii ?I duce cltorul In toate artele. in Triest a fost la teatru si
Infatisarea", adica piesa, a fost atIt de simtitoare", incit multa vreme se vecka
stergIndu-si lacrimile, ceea ce nu ne vine sa credem. La Venetia ochiul II e atras
tot de o masinarie, de cei doi draci" de ararnd (vrea s zic mauri") care bat orele
In turnul ceasornicului. Dup o masurtoare cu stInjenul a celor vazute ajunge la Incheierea ca au fost svirsite cu mari cheltuieli". Incalo, orasul i se parea (grozavie a naivitatii) frd aspect arhitectonicesc
Casele pe afar nu sint frumos impodobite dupd obiceiul arhitectoricesc de
acuma, ci In felurimi de fpturi din vechime, care frumusetea s-au pierdut-o ; dar
urmele se cunosc. Se cunoaste ca au fost acest oras un ce deosebit, se cunoaste
au lacuit Tritr-Insul oameni mari si c data a dat pravil in toat Evropa. Aci vede
cinevas feliurimea de izvoade de zidiri, vede multime statuie, Inca poate zice omul
ca fiestecare cas este o bucatd de anticd, pentru care alearg oamenii prin tari spre
a le gasi si a le vedea, In odai, dar toate acestea au plecat spre o as drpinare,
inct poate smui acest oras ca un om trecut de 100 de ani, pe carele dupa ce l-au

lsat toate puterile, si se afl intru asa proasta stare, st IMga el si un tInar voinic
si frumos carele priveste cum din zi In zi sd dea bdtrinului brinci In ripa".
In zidirea unde locuia cel mai mare Doju", vede cadre, vede statui, pe care
le pretuieste iarasi cu stinjenul (cadre mari de 3 si 4 stInjeni"), dupd scumpete
sau, In fine, dup multimea figurantilor din ele. Orasele italiene le-a vazut foarte
superficial. La Milano, unde n-a putut vizita Intr-o zi si jurnatate macar castelul
sforzesc, ramtne uimit de Dom, ?ma fiincica e lucrat cu mult mestesug si e mare

(240 de stInjeni").
Prin buna ei credinta', prin naivitatea ei (care e a lui Golescu si nu neaprat si
a epocii lui), aceast carte e o lectura plin de delicii, fra a fi lipsita pe alocuri de
f orul poeziei. Cci tocmai din pricina simplitaii Golescu e In stare de simtiri mal
proaspete In fata privelistii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza,
de a-si da seama de valorile ;aril lui, el cade In extaze profunde la cele mai neInsemnate lucruri, asa cum boierii, tovarasii lui de clas sociala, se nruiau turceste la
un cIntec de lutar. Sunetul, nu mai putin complicat, al unor clopote se propaga
In sufletul lui cu mari duren i lirice.
Au noao clopote
zice el de catedrala din Berna
pe care tragindu-le cu
mestesug nu fac numai sunete de clopote mari sau mici, ci fac o armonie foarte
placut urechilor dimpreun jalnica si grozavnica".
Descrierea Schnbrunn-ului da o pagina rara de poezie orientald, cu evlavii
si uimiri, cu tulburari exprimate naiv, de un slbatec, rudimentar verlainianism:
A acestii grdini frumusetea peste putint este de a putea cinevas
faca
descriere far'de greseal. Aft numai pociu zice ca un om care TritTiasi data va intra,
dupd puterea sau multimea simirii sufletului, negresit una din trei trebuie sa se
Intimpl, adica ca : sau intristat fiind si intrInd intr-insa poate sa se bucure ; sau vesel
fiind, end au intrat s se Tntristeze sau, desi nu va fi fost striinit nici de Intristare,
i

www.dacoromanica.ro

149

nici de bucurie, una dintru arnTridoud trebuie

coprinzd ; scapare de a avea este
peste putintd....
Acum este un mare Idcas impardtesc, si cu mulime ()dal imprejurul zidului
unde zic c Incape 10 000 oaste, cu toate ale lor trebuincioase.
Pe supt acest Idcas Tmpardtesc trece norodul slobod Tntru aceasta gradind, unde

150

vede un ochi de grddind limpede, fdr'de copaci, numai cu loze cu flori, lungul peste
20 stTrijeni i latul pe jumatate. La isprdvitul acestor cloud sute de stnjeni, unde s
Tncepe cam deal, un havuz Imprejurat cu zid de piatra, mare ca de 50 stInjeni lungul,
si 30 latul, plin de feliurimi de peste, din care cel mai mult ca faIa argintului, si rosii
ca para focului. Din sus la marginea acestui havuz o zidire de piatrd, asupra caria
doi cal de mare, a cdrora mdrime este Indoit cleat cel firesc cal de pe uscat ; asupra
acestora, aldri cloud nireide si aceasta de doud ori mai mari decIt trupul unei
muieri, si prin prejurul lor multe alte dobitoace, si toate acestea de piatrd. Dintru
aceastd zidire drept inainte, ?met, Tncet sd face deal destul de nalt, si tot !impede
far'de copaci, asupra cdruia este un foisor mare, si tot de piatrd, i deasupra
drept cu lespezi, si cu stilpi mulTi frumosi si toIi de piatrd, i cu scari de cloud pdrIi;
la ale cdror Tncepere sint 4 mari postamenturi care au asuprd-le 4 statuie ; trupurile
lor de cloud ori mai nalte decIt un nalt om, TrnbrdcaIi cu toate acele vechi haine
ostsesti din vremea romanilor si Tmpresura/i de multe dobitoace sdlbatice, cum si
leul tocmai In mrimea lui. Si toate acestea tot piatrd. intr-acest foisor si un pat
cu mestesug, pe care safind omul cu rapeziciune II suie deasupra Tnvelisului unde
are o vedere minunat ; vafind toatd grdina aceasta limpede ce am zis, si Tmpotriva
lacasul impardtesc, si celelalte gradini ; pentru care mai nainte voi vorbi, i toatd
Viena cu marimea
La dreapta si la stir-1ga acestui I impede ochi de grddind, sint multe postamenturi
cu statuie, tot ce deosebiIi oameni din vremea romanilor.
La spatele acestor statuie, copaci foarte nali, dei si tunsi. Acest ochiu de grddind curat cu aceste statuie la cloud' parti si la spatele lor, aceste cloud InalIate
zidiri de copaci la un cap ; palatul Impdratesc, prin care intrd lumea, la celdlalt cap,
pe munte pridvorul, la mijloc havuzul cu celelalte feliurimi de loze pricinuiesc privitorului o mare mirare, dar veseld, bucuroasd si de desfdtare (cad am zis cd grit
locuri care pricinuiesc si intristare). La dreapta a toatii acestii lungimi de grddina,
alt feliu de grdind, cu mal multd mdrime, dar tot de copaci, cu feliurimi de alee,
unele iar de copaci mari tunsi ca zidul ; altele boltite, de tot Tntunecoase, si altele
Cu copaci mari rari ; si de la un feliu de alee, pind la alta, feliurimi de grdini Tn multe
chipuri fdcute si Cu mare socoteald. Caci la o parte uitindu-5e cinevas, vede Tntru
aceea cuprinde copaci, o bucatd de gradind mare, limpede si slobodd la vedere,
feliurimi Infrumusetri de loze, cari pricinuiesc veselie ; si TntorcIndu-se la ceialaltd
parte, intristarea si posomorirea trebuie
coprinz, cad se afld intru o Tntunecoasd pdclure Tntocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri si sdderi ascunse, i alte
lucruri, care toate aduc Tntristdciuni si gInduri amestecate".
Nu mai puTin solemnd si noroasd de nedeslusite emoiii desfasurate Tntr-o buria
gradaIie este descrierea cdderii Rinului
Cale de un ceas departe incepe a s auzi un zgomot cu o oaresicare duduiald,
ce se pricinuiaste din rapedea arunaturd a Rinului ; dar aceasta este nimic, pe IMO
mirarea si sfiala cu placere ce coprinde pe om, and vine rngd aruncdturd-i si Tmpotrivd-i si vede cd dintr-o ndl/ime de 10 st. si laIime 35 sd aruncd apa jos, fiind strimtorata din partea dreaptd de un munte de piatrd asupra caruia este ziditd o cetdIuie,

www.dacoromanica.ro

si In veci toatd zidirea s cutremurd, si din stInga de alt munte mare... Printr-acesti
2 muryti curgInd gira Rinului In IdTimea ce am zis si avInd tocmai la muchea marginii, unde cade apa, alte 2 colIuri de piatrd ce ies din lumina apii ca de 3 st.,
desparte curgerea In trei limbi, tocmai In locul repeziciunii si cderii, unde strImtorIndu-se curgerea apii, ia o iuteald grozavnicd si necrezutd la cel ce nu au vdzut-o
aciia s pricinuieste acel Infricosat zgomot, si jos In aderea apii, nemaivzIndu-se
curgere de erg, ci In toatd leIimea o albd spumd ca zdpacla umflatd si prin repeziciune aruncatd foarte departe. Si de jos, iard din pricina loviturii In apd cu asa
iuTeald, sa ridicd un nor Intrupat de acele mdrunte stropituri peste toatd acea
stInd In veci acel nor In vdzduh, predidind totdeauna alte stropituri pe cele ce cad.
$i aceastd priveald iards Ts are vremea, cdci este de 10 ori mai presus de a o vedea
cinevas spre sard, cind lovesc razele soarelui In tot cataractul ; din care pricind si
s cunoaste cit de mare si nalt este acel nor pricinuit de stropituri, si aceea spumd
ce este pe la locuri groasd si pe la alte supIire, petrecIndu-o iardsi razele soarelui
face o vedere pe care eu n-am putere de a o descrie".
Dinicu (Constantin) Golescu sau Radovici Constantin din Golesti s-a ndscut
la 7 februarie 1777, ca fiu al banului Radu Golescu si al Zoiei Florescu, clucereasa.
I-a fost clasal de limbd greceascd, pe care o stia bine, Kirie 5tefan Comita. A Trideplinit felurite slujbe, ajunend la aceea de mare logoft. Era tatdI celor patru frati
Golesti (fculi cu Zoe Farfara), actori de seamd In miscarea de la 1848, iar o fatd
i se mdritd cu Alexandru Racovitd. La Brasov, bdjenindu-se In 1821 din pricina Zaverei (dupd ce la CImpina arndirtii, unindu-se cu neferii lui, i luard tot si arme, si
haine, si bani", cum povesteste frate-sdu lordache In numele sdu, n Preascurta
insemnare dialogatd a acestor
intemeiase cu a-Ova boieri o societate
secretd ce nu danui, dar din ideea cdreia iesi In 1827 Scqietatea literald romdneascd",
Inceputd In casele sale, si din care fdcu parte si I. Heliade Rdclulescu. Amestecau
veden i culturale Inaintate cu uzuri boieresti vechi, pentru c gdsim printre hIrtiile
Golestilor liste de Iigani lsaTi ca mostenire. In satul Golesti din judeIul Muscelului
avea o scoald unde se predau limbile romand, nern/eascd, greceascd, latineascd si
italieneascd, cu cloud cursuri, unul ghimnasticesc" si altul filosoficesc". Copiii
trebuiau sd. aibd numai mijloace de hrand si n-aveau a se Ingriji pentru Idcas si Invdtturd". Invttorul limbii latinesti", precum aratd un prospect din 1826, era Floran Aaron. Scoala ar fi fost fundatd de tatal Golescului. in 30 martie 1830, precum
scria cineva din Pitesti Bibliotecii" lui Carcalechi, se dddea examen de catichism",
gramaticd, retoricd, geografie, istorie, istorie naturald si mitologie. Profesor ar fi

fost D. Aron", singur. Dupd examen copiii jucard tragedia Regui, rola Martei"
fiind Iinutd de o fetit de 8 ani a lui Grigorie Leurdeanu. Dinicu, pe de altd parte,
Incepu s fan' unele traducen i ce i se pdrurd trebuitoare ; E/ementuri de filosofie
morald dupd Neofit Vamva (Bucuresti, 1827) ; Adunare de pude bisericesti si filosofiesti (Buda, 1826) ; Adunare de tractaturi ce s-au urmat ?ntre prea puternica ImprclVe a Russii si Malta Poart (Buda, 1826) si se zice si Starea Valachiei si a Moldaviei
dupd T. Thornton (Buda, 1826), desi cartea e tradusd direct din frantuzeste, In vreme
ce Golescu nu pare a cunoaste aceast limb, cdci Adunarea de pude e un amestec
din Pildele filosofesti (tipdrite Inffia oard la Rimnic, 1783) retraduse din greceste,
Cu par-0 din cartea francezului M. H. Lemeru", pe care o numeste Iuminoasd pildd
sau noao adunare de fapte istoricesti si anecdote". Pe acestea le tlmdceste dupd
o versiune greceascd fdcutd de ginerele sdu. In august 1829 semna printre membrii Obstestii adundri. Muri In octombrie 1830 si In testamentul Idsat orindui ca

www.dacoromanica.ro

151

fiii sdi sa Invete, dupd ce vor trece toti cursul stiintelor, unul dohtoria, altul matimatica, si doi pravilele si orinduiala ostaseasca", acesti doi din urma fiind Indatorati
c nd va fi ostire regulatd sa slujeascd patrii, i chiar cu singele lor...".

BIBLIOGRAFIE

insemnare a cdleitoriei mele Constantin Rodovici din Golesti, Buda, 1826 ; insemnare a cajtoriei
mele, editie de Nerva Hodos, Bucuresti, 1910 ; editia P. V. Hanes, Bucuresti, 1915 ; editia D. Panattescu-Perpessocius, Bucuresti, 1952 ; editia Gheorghe Popp, Bucuresti, 1964 ; Adunare de pude bisericesti so filosofiesti, Buda, 1826 ; Adunare de tractaturi ce s-ou urmat..., Buda, 1826 ; Starea de acum
o Printipoturilor Valahii si Moldavii, de Thomas Thornton, traducere de Dinicu Golescu, Buda, 1826
Neof t Vamva, Elementuri de filosofie morald, traducere de Dinicu Golescu, Bucurest i, 1827.

C. Sarcaleanu (C. Stere), Europa" pentru un cdlator romdn In 1825, in Viata romaneasca",
V, 1910, nr. 1 (reproducere in C. Stere, in literature'', Iasi, 1921) ; P. V. Hanes, Un cdldtor englez
despre Principatele Romdne, tradusa in romaneste de Constantin Golescu, Bucuresti, 1920 ; Perpessicius, La centenorul cdldtoriei lui Dinicu Golescu, in Mentiuni critice, vol. I, Bucuresti, 1928 ; idem,
Ailvagen si vapor lo D nicu Golescu, in Mentiuni mace, vol. III, Bucuresti, 1936 ; idem, insemnarea
cdldtoriei mele
protect de prefatd, in Mentiuni de istoriografie literard si folclor, Bucuresti, 1957
A. Nicolescu, Observatii asupra neologismelor din insemnarea cdleitoriei mele" a lui Dinicu Golescu,
in Contributii la istoria limbii literare In secolul a/ XIX-lea, vol. II, Bucuresti, 1958 ; W. Draeger, Bemerkungen zu den Londernamen in den Schriften Constantin (Dinicu) Golescu, In Omogiu lui lorgu lordon,
Bucuresti, 1958.

IORDACHE GOLESCU
Fratele mai mare al lui Dinicu Golescu, marele vornic lordache (Gheorel?.
Golescu (c. 1768-1848), efor al scoalelor, membru si el al Obstestii adundri, e
cunoscut de asemeni ca om de cultura, dedicat cu precddere propdsirii scoalei.
Prin voia lui Caragea va fi din 1814 unul din eforii scoalelor, luInd parte In 1817 la
ntocmirea regulamentului acestora si fiind printre factorii deschiderii, In 1818,
a cursurilor de la Sf. Saya. Mereu In slujba, devine sub Alexandru Vodd Sulu vel vor-

nic al obstirilor, Insdrcinat s descotoroseascd ulitele de tarabe, iar sub Grigore

Dim trie Ghica Ingrijeste de caldarimul politiei" Bucuresti. ArdtInd zel fat de guvernamintul lui Kiseleff, intrd In 1829 in Divanul savIrsitor", la 1831 In Obsteasca
extraordinard adurare" pentru revizuirea Regulamentului organic, numindu-se
dupd aceea mare logofdt al dreptatii In 1831-1832, prezident al Sfatului consultativ,
un soi de curte superioara de justitie (in 1838), membru din 1844 la sectia a doua
a Inaltului divan, de unde In 1845 G. Bibescu Il da afard cu toatd sectia pentru o
talmdcire silitd" a Pravi lei, In fine membru la malta curte din 1847. Murea la Orsova,
"n drum spre Mehadia ; octogenar sau aproape, In toiul revolutiei pasoptiste, In care
se agitase nepotii sdi de frate, dar pe care el nu se stie de va fi gustat-o, avInd In
152

vedere ca "n 1821 II huiduise tdranii (uideo, ciocoiule") si-1 despuiase craii" lui

www.dacoromanica.ro

Tudor pInd la cdmasd de parale, saluri,

ceasornic, scule de diamant, ba chiar si de
niste sfinte moaste pe care le purta asupr-si dumneaei Marghiorita" BdIdceanu,
sosia sa, care Ti ddduse 23 de copii (IntTia
nevastd, Eufrosina Manu, Ti fugise curind
dupd nuntd spre a se remdrita cu logofdtul Rdducanu Rosetti). CInd In 1860, data
la care

.tara fcuse

pasi

uriasi

In sensul

occidentalizdrii, se exhumar oasele fostului

mare vornic, noaptea, la lumina tortelor,
furd aflate In sicriu resturile unui boier
cu totul anacronic, cu mare barba alba'
Inca desfoiatd printre bucdti de stofe si
bldnuri, iar In cap cu islic, aproape intact,
de zibelind.

1828, lordache Golescu, om cu stide carte greceascd, latineascd,

In

intd
si

francezd,

avea In

pregdtire o gra-

maticd (In ms. Bgeiri de seamd greimeiticesti)

si

un Dicsioner romnesc. Gramatica apdru

4.:

In 1840. Lexiconul, numit de el Condico

limbii romdnesti, cuprins In sapte volume,
a rdmas In manuscris, ca toate celelalte

IORDACHE GOLESCU

opere de altfel, Tmpreund cu un dictionar

elino-romdn, In alte noud volume, un dictionar romno-grecesc si un tablou : Icoon pre scurt arttoare de pronume/e ce

priimesc la trduplecdri atit graiurile peitimitoare, cit si celelalte.

Marele vornic Tncepuse a interpreta In limba romnd, greoi, cintul

al Made':

Spune-a mea iubit DoamnI, spune tu, stdpina mea,

Ce nu poate alta spune, far numai Doamna mea[...]

i Engolpion de aur (lcoana lui Chevit). De preferintd traduce in greceste, si anume,

nici mai mult nici mai putin, Le temple de Gnide, Cphise et l'Amour, Arsache et Ismme

si Lettres persones de Montesquieu, precum si Paul et Virginie, de Bernardin de St.

Pierre.
Folcloristii fac mare caz de el, pentru ca a cules proverbe, Pilde, povelpiri i
cuvinte adeverate si povesti cu trebuincioase lmuriri:

Eu botez si miruiesc, el va sti de va trdi. (Se zice pentru cei ce nu le pasa

d-ale altora.)
Unde mas si pahare, acolo si Stan calare. (Se zice pentru lingdii ce aleargd
dup. mese d-a gata.)
Pdunul sa tacd, daca va sd placa. (Adecd cel ce nu stie sa grdiascd mai bine sd
tacd, fie si de cel mai mare neam.)
Al spune un vis, dar nu pot da ris (sd zice end va sa spuie oarecine oarece,
dar nu stie da unde sa Inceapd).

www.dacoromanica.ro

153

i;

l':11) PI DE 'is li A pi 'lb

Unde lipseste pdunul, cioara s pare

unde ne

pasrea cea mai frumoasa (adica

lipsesc cei mai de cinste, acolo
HiLHOAII0d0P fr.441,111181114
de

?%c1fA1? LHAY filANA,IVANK&I

flw.iiI suittrir Waste' ALUSANDRU
ni IIu14f b in mend ieeleifes

DIM. rritA DOEROD..

D;r1Doiredunreti

ou Kunz 'pi
tlp.i.Inlai
lieo.

lipsesc cele frumoase, acolo si cele mucoase

ni se pare frumoase).
Cine-si imparte averea, pind a nu muri,

fat, poate sa ma si bata.

Din tata usturoi, din

mama

ceapa,

m-am nascut ardei (cel cumplit)".

Aici nu e Insa numai folclor, ci un inceput de placere paremiologic ca la A.

Pann si C. Negruzzi, In care se include
satisfactia, de esentd clasic, a observatiei
morale. De altminteri, Golescu se ridica
rind la speculatia de idei in dialoguri de
tip platonician, In care numele convorbi-

-4

;
L.

mai

s se gateasca mult a suferi, ca nimeni da

el va ingriji.
Zis-au unul : Cutare te ocardste.
lar acela ii rspunse : Cind nu sint da

D. Bun:akin. 101iDAICE i0.1.E.SEUL

Iu

cei

prosti prind locul cel mai bun si unde ne

odic!:
;

torilor au fost cu tact romanizate

Dumitru : Oare ce vei zice, Gheorghe,
pentru rusine ? Ce este rusinea ?

Gheorghe: Nimic alt socotesc, Dumitre,

a sufletului, ce
tice;ti, Bucureti, 1840 (foaie de titlu)
simtim cInd ne dojenesc pentru fapte
urite si netrebnice".
Dumitru si Gheorghe delibereaza, asadar, despre conceptul de bine (Vorbei
IORDACHE GOLESCU,

Bagdri de seamci supra conoanelor gram-

ca va fi, cleat o Intristare

i'ntre doi insi pentru rusine) si ajung la Incheierea ca el e relativ, I uInd searnd ca a umbla

gol e rusinos la noi si firesc In alte parti.

Dumitru : Pentru ce dar acestora li se va parea cd urmezi urit, urrnind cele
frumoase de la ceilalti, si acelora li se va pdrea ca urmezi frumoase, urrnind cele
urite de la acestia ?
Gheorghe : Pentru nici o alta pricina, Dumitre, mi se pare ca numai pentru ca
este obisnuit aceasta de el".
Astfel In chestiunea conventiilor sociale. Cind Insd vine vorba de fapte bune,
ori relein intelesul strict al cuvintului, Gheorghe respinge relativismul si proclama
absoluitatea notiunilor de bine si de rau.
Gheorghe : Precum bunatatea toti de obste o numesc de bun, i astazi si mime
si totdeauna, iar nu unii bund si altii rea. Si rutatea asemenea, toti de rea o numesc,

iar nu unii de bund si altii de rea.

Asa se vede, zice Dumitru".
lordache Golescu schiteaza si o politic pe baza eticii (Ceitre ocirmuitorii normdelor). Intria orInduire social a iesit, crede el, din frica de aproape, care a dus la
afirmarea legii fiescare sa-si stapineasca al sau". De aici au decurs inegalitatea si
154

razboiul, ceea ce a indemnat pe unii sa nscoceasca pentru norodul cel prost" nadej-

www.dacoromanica.ro

dea" in fericirile de dupd moarte si ideea de datorie". Golescu propune cugetul",

care nu-i decit constiinta eticd rationald, categoric imperativa, desfacutd de once
hedonism transfigurat (frica si nadejde), o manifestare a libertdtii, ce se poate Tritdri
prin educatie
Dupd aceasta dar ardtare, zisei, zicind bun cuget, intelegem o plecare si
o rivna, de buna voia noastra, catre un bine. Fard nici o indoiala imi zise, si mai ales
and nici de vreo frica, nici de vreo nadejde avem acest bun cuget (cad amintirea nu
mai este, nici se mai numeste Cuget, si chiar acea frica si acea nadejde) si insusi noi,
de sine-ne, cunoscind ca binele este bun si rdul este rau, ne departam de cel rdu si,

imbratisind binele, urrnam aceasta, de buna vointa noastra".

Alt moment cu urmdrile lui

Ora : Domn bun, Domn milostiv, Domn cu frica lui Dumnezeu.
Cimpoiasul : Lasa, lasd s vedem.

Ora : Domn ales dintre boieri, Grigore Voda Ghica.

Meiscdriciul (cu oala in mina) : Vivat ! Vivat !
Cimpoiasul : Lasd, lasa, s vedem".

Peste putin, In alte perdele", vodd, ajutat de vistierul Barbu Vacarescu si

logofatul Belu, face ce-a facut Caragea : pune dan i si agoniseste bani, iar end vornicul

Balaceanu Ii contesta' dreptul la un analogon, boierii complici interesati se caineaza

in diminutive
Matacu Racovitcl : Auzi minune ! Si tocmai dintr-acesti bani zicea Maria-Sa
Vodd cd o sa-m dea si mie o sumd bund ca sa-m pui la loc caluseii mei, oisoarele
mele, iepusoarele mele si celelalte vite ce mi le-au luat paginii de turci si hotii de
zavergi
McIsceiriciul : Si hdinisoarele mele cele de parangol, c-am ramas cu ... gol".

Usurinta cu care vornicul trateaza dei intr-o limbd pe jurndtate bisericeascd

este un fenomen notabil la aceastd epoca. Pe ascuns, moralistul si-a depus onesta

fiere impotriva contemporanilor in tablouri dramatice, divizate in perdele", prolixe si narative, cu expresii proverbiale si pe sleau, la un pas de vulgaritate (Istoria
Tdrii RomcInesti ;Starea Tarii Romanesti pe vremea streinilor si a peimintenilor). Cu sari spiritul de delatiune propriu
cronicarilor munteni, lordache Golescu
pamfletarul destdinuie prevaricatiile slujbasilor greci ai lui Caragea si ai lui Grigore
Ghica, scandalul cu ddrile pe trei-patru luni (triminii si tetraminii) pe timp de asidosie (suspendare a impozitelor), zelul bumbasirilor pesingii si zoralii, venalitatea
cinurilor, ridiculul binisliilor, pe linga care se propune ironic instituirea caftangiilor,
ceacsirliilor si ismengiilor
Voicul Zapciul : Bine zice, badica, ca ()data auzeam si eu ca prea putini boieri
era, iar acum Ii vezi ca furnicile pe pod, te Impiedici pretutindenea de barbe ; ai
putea face sume de caiere din barbele lor"

casmul

Doi huzmetari, un vindricer si un oier, isi vars focul impotriva logofatului

Belu, care a smuls bani, furati, de la vindricer, lasindu-1 ipipalac", si va face asijderi

prin amenintarea inchisorii si cu oierul

Peste citava vreme, scdpind de la inchisoare, galben, slab, prapadit ca
vai de el, far:a singe In obraz, intocmai ca cind ai fi vazut moartea scrisa In obra-

...

zul lui, si intilnindu-ne cu totii In Curtea-Veche, unde se stringe toata craimea Bucurestilor, jurdmint mare Tmi facea ca cu totul s-a stins, Mat a ramas sd ceard mild
cu talerul pin biserici. Afertjrn Capooghl, aferrn saca (zisei catre ei, cum zic turcii)".

www.dacoromanica.ro

155

La venirea lui vodd Ghica, domn pmIntean, tot satul Bezdead se veseleste,
ward de cimpoias, care tine un ison hilar
Ora : Sdltati si chiuii ! C domn pdmintean ne-a venit.
Meiscdric ul :Aolica !
Cimpoiasul : Lasd, lasa sa vedem".
Din pdcate, lordache Golescu e numai un diletant care nu stie

organizeze

darurile, s creeze situatii si figuri si sa dea materialului, pe care II vor prelua V.

Alecsandri si N. Filimon, un sens literar superior.

BIBLIOGRAFIE

Bogor, de seam asupra conoonelor gramaticesti, Bucuresti, 1840 ; Viato scrierile marelui vornic I rda he Go/escu, publicate de N. Banescu, Valenii de Munte, 1910; Preascurta Insemnare de

turburarea Tani Romclnesti, In Emil Virtosu, lordache Go/escu si IntImplarde anului 1821, in Viata
r maneasca", XXII, 1930, nr. 9-10 ; &area Toril Romdnesti, In Gh. I. Georgescu-Buzau, Satire st
p mf ete din preajmo anului 1848, Bucuresti, 1950 (B. P. L) ; Comedia ce sei numeste BarbulVadirescul,
in Al. NIculescu, Prima nostri dramaturgi, cu o introducere de Florin Tornea, Bucuresti, 1956.
Al. Lambrior, Un manuscript al vornicului lordache Golescu, Pude, povatutri i cuvinte adevarote
Po esti, In Convorbiri I iterare", VIII, 1874, nr. 1 ; Lazar Saineanu, Coi gramatici munteni : lanachi
Vacarescu si lordache Go/escu, In Revista noua", IV, 1891 ; G. T. Kirileanu, Cuvinte poporane din
d ctionarul manuscript al marelui vornic lordache Golescu, n 5ezatoarea", XVIII, 1922 ; George
Bengescu, Despre activitatea literar a unor membri oi familiei Golescu In cursul sec. a! XIX-lea,
Bucuresti, 1923 ; N. Banescu, Marele vornic lordoche Golescu, Bucuresti, 1935 ; D. Panaitescu-Per-

pessicius, lordache Golescu, lexicolog, folclorist si scriitor, in Studii si cercetari de istorie literara
si folclor", III, 1954, nr. 1 ; idem, Teatrul lui lordache Golescu, In Scrisul Bantean", VII!, 1957, nr. 5
(vezi si Mentiuni de istoriografie literara si folclor, Bucuresti, 1957).

IONICA TAUTU
Comisul lonicd Tutu a fost un Inflcdrat patriot si un intelectual progresist care
a dat lovituri puternicefeudalismului din Moldova de pe poziiile boiernasilor novatori,
a ati cu burghezia In ascensiune. El a contribuit la actiunea de rsp'indire a ideiior
noi, opunindu-se politicii guvernrilor retrograde, lu'ind parte la formarea de asociatii

conspirative, organifind comploturi si 'incerend s pregdteascd forme de protest

colectiv.
Cunoastem putine date din viata si activitatea acestui novator". S-a nscut
in una noiembrie a anului 1795, la Botosani. Desi se trdgea din vechea familie moldo-

\.eana a logofdtului Ion Tdutu, secretarul si sfetnicul lui Stefan cel Mare, printii
a erau boiernasi si au avut de suferit multe neajunsuri materiale si morale din partea marilor latifundiari ai Moldovei. in aceastd atmosfer de dusmnie fatd de marea
156

bo erime a fost crescut si educat viitorul comis, Trivdtind In familie cu un clascal

democrat, recrutat dintre refugiatii politici francezi. 5i-a insusit foarte bine limba

www.dacoromanica.ro

francezd si limba greacd, asa cd un important izvor spiritual al formdrii conceptiei

sale despre lume, viatd si societate I-a constituit contactul pe care tindrul elev
I-a avut de timpuriu cu ideile revolutiei franceze din 1789 si ale unor intelectuali
progresisti francezi care exprimau In operele lor ideologia burgheziei din Apusul
Europei. Montesquieu, Rousseau, Condillac, Voltaire, Volney s.a. erau scriitorii lui
preferati, familiarizindu-I cu ideile politice ale luminismului, precum si cu creatia
sentimentalismului preromantic. Din Volney a si tradus, se pare, celebra opera
a acestuia :Les ruines. Meditation sur /es revolutions des empires..., care 7n versiune
romneascd sund : Sfdamdrile. Procetirea asupra revolutiilor Impardtiilor.

Continu7nd preocupdrile unor membri din familia sa, lonicd Tdutu si-a ales
ca profesiune ingineria hotarnicd" si a participat la delimitarea sistematicd a unor
mosii ale latifundiarilor moldoveni, care acum se interesau mai mu It de soarta mosiilor lor si de dezvoltarea mai rationald a agriculturii, In scopul sporirii cantittii de
cereale, marfd pentru export. in goanaaceasta de acaparare a cIt mai multe terenuri
arabile Tsi au punctul de plecare numeroasele neTntelegeri si ura dintre boierii mari
si boiernasi. Ionic& Tdutu, ca reprezentant al micii boierimi, va acumula si transplanta

aceastd urd si In domeniul social-politic. Ca inginer hotarnic, el este autorul unei

Hdrti a Moldovei, In cloud tomuri, si al planurilor de hotdrnicie a mosiilor Stroesti,
Drguseni, Brosteni, Sdcueni, Santeesti, Giurenesti, Corldtesti, Ontsti, Costest', Dar-Asti si Foltesti. Cunoscut ca inginer hotarnic incd din anul 1813, poate
considerat printre primii ingineri hotarnici romni, Inaintea lui Gheorghe Lazar,
a lui Gheorghe Asachi si a elevilor acestora.
Dei este boierit cu rangul de cdminar, lonicd Tutu participa activ la
organizarea unei asociatii politice conspirative a boiernasilor moldoveni, denumitd

societatea cdrvunarilor", dupd exemplul revolutionarilor carbonari" din Italia.

Marea majoritate a acestei organizatii o reprezentau boiernasii, a cdror conceptie
social-politicd a fost exprimata in scris de lonicd Tutu intr-un proiect de constitutie democraticd, redactat la Iasi, la 13 septembrie 1822, cu titlul : Cererile cele
mai rnsemndtoare ce se fac din partea obstiei Moldaviei . . . spre a sluji peirn7ntestii ocir-

muiri de temei p7n ce se va putea infiinta pravila rii, intr-o desdvIrsitd alcdtuire.
Prin aceast constitutie, autorul zdruncina privileghle marilor boieri, asa ca lonica
Tutu si-a atras ura nestvilit a tuturor virfurilor feudale din Moldova.
Tot In legdturd cu activitatea politicd a lui lonicd Tdutu, documentele vremii
mrturiile contemporanilor sdi ni-I aratd bun prieten si tovards de luptd cu lonita
Sandu Sturza, viitorul domn parrantean al Moldovei. Nu-i strdin de actiuni le desfdsurate de boierii novatori pentru recomandarea acestuia ca domnitor si personal
Il sustine prin cuvIntdri, scrisori si pamflete, rdspTndite In cit mai largi cercuri ale
societatii moldovenesti. Astfel, la 1 iulie 1822, scrie si rosteste discursul La 7nscounorea lui loan Sandu Sturdza, cuvIntare care contine idei progresiste si pozitii demo
cratice, asemndtoare celor 77 de ponturi" (articole) ale Proiectului de constitutie din 13 septembrie 1822. Tot asa, la 6 ianuarie 1823 compune J lungd Scr oa re

de felicitare din partea alugdrilor unei mndstiri din muntii Moldovei atre do-nnitorul lonit Sandu Sturza. Aici autorul face un bilant al activitdtii domnitorului
in cele cteva luni de la Tnscdunare si II felicit pentru mdsurile luate spre binele
poporului. Felicitrile acestea sInt puse de Tutu pe seama cdlugdrilor unei mdridstiri
ar reprezenta aprobarea i adeziunea re prezentantilor bisericii la noua oCrmuire a tdrii de cdtre domnitorul pdmTntean.

si

www.dacoromanica.ro

157

Din punct de vedere politic, aceste douddiscursuri ale lui lonicd Tdutu sTnt strIns
legate de pamfletul Strigarea norodului Moldaviei ccItre boierii pribegiti si ceitre mitropolitul, cea mai importantd dintre scrierile sale politice. Aceast Strigare a norodului
a scris-o rautu Tnainte de 28 martie 1822 si este un fulminant rechizitoriu Tmpotriva

marilor latifundari moldoveni, care, In frunte cu mitropolitul Veniamin Costache,

au fugit, la 1821, din calea eteristilor si s-au stabilit la Cernduti, In Bucovina, ca ssa
fie protejati de austrieci. in numele Tntregului popor, Tutu demascd lipsa de
patriotism, lasitatea, venalitatea si egoismul meschin al boierilor fugan i si Ti face
rdspunzdtori de starea de plTns In care se afla Moldova feudald din punct de vedere
politic, administrativ, juridic, educativ si instructiv (sau cum spune el : In privile-

ghetele daturi, In rinduieli, In obiceiurile rii, In paza natiei, In pravili, In giudecatorii si In scoli"). Pamfletul e scris cu talent si sustinut cu un bogat material
faptic cules din viata contemporand cu autorul. in Strigarea norodului, lonicd Tutu
demasca' tot ce este vechi si rdu In societatea moldoveneascd din primele trei decenii
ale secolului al XIX-lea, acest pamflet putTnd fi socotit ca partea introductiva' a
operei sale, In care autorul si-a fixat pozitia progresist fatd de realittile sociale

din lard. Proiectul de constitutie si toate celelalte scrieri ale sale contin idei noi
si propuneri de Indreptare a rdului ; ele pot fi considerate drept capitole dezvoltato
din aceast parte introductivd si sint legate Tntre ele.
In urma activittii politice, lonicd Tutu devine secretar si sfetnic al domnitorului lonitd Sandu Sturza si Tsi mentine aceastd demnitate pind In lama anului 1824.
In cadrul rangurilor boieresti, lonitd Sandu Sturza 1i recunoaste meritele si,
la 2 septembrie 1823, Ti acordd titlul de mare comis, avind misiunea de a fi Tnsoti-

torul domnitorului la pardzi si ceremonii.

La sfirsitul anului urmdtor, domnitorul TI trimite pe comisul lonicd Tautu la
Constantinopol, ca secretar al lui Neculai Sturza, fiul domnitorului, luat ca ostatic de
sultan.
La Constantinopol, lonicd Tdutu Tnvatd I imba turca, dar citeste in I imba francezd
I' tratate de economie politicd si se documenteazdsi In domeniul dreptulu i comercial si

administrativ. Cunostintele cdpdtate Tutu le foloseste In Tncercdrile pe care le

face pentru dezvoltarea relatiilor comerciale dintre lumea Orientului si Moldova.
El se oferd conducerii lmperiului otoman ca sd organizeze finantele turcesti dupd
sistemul englez". Studiazd stiintele naturii dupd manuale si cursuri de istorie naturaid. Centrul preocupdrilor sale stiintifice TI constituie anatomia, fiziologia si psihologia omului. Aceste preocupan i ne confirma Inca o data atasamentul lui lonicd Tdutu

la rationalismul filozofic al vremii sale.

In sectorul literar, eclectismul lui Ionia Tdutu TI cdIduzeste tot acum spre
opera lui Benjamin Constant, ale cdrui Mlanges de littrature et de politique le pretuieste Indeosebi, pentru ca exalta ideile revolutiei burgheze din 1789 si fac elogiul
libertatii popoarelor. (BdIcescu Insusi va aprecia opera lui Benjamin Constant.)
Sentimentul de mindrie national:a' TI va Indemna pe Tdutu s scrie o Istorie a
romclnilor dupd model ul vechilor hronografe, adicd sa Tncadreze trecutul de luptd al
poporului romb In istoria universald, aldturi de lupta pentru el iberare a altor popoare.
Lucrarea Tnsd a ramas In faza initiald, de proiect. Singurul capitol redactat se numeste

Politicesti ludri aminte asupra Moldaviei". De aici se vede clar c autorul era
partizanul istoriografiei cronologice de tip dinastic si elogia personalitatile istorice
care au condus poporul la lupt, devenind eroi legendari si populari, exemplul lor
158

fiind vrednic de urmat de cdtre contemporani.

www.dacoromanica.ro

imbolndvindu-se de tuberculozd, lonicd Tdutu rmTne la Constantinopol. Medicii

curanIi Ti administreazd numeroase medicamente si l trimit pentru cIteva luni la

Brusa. AvInd iluzia cd se Insdndtoseste, comisul revine la preocupdrile sale culturale
si, la 1 octombrie 1828, Tncepe s redacteze un tratat Asupra mestesugului ocirmuirii,

lucrare In care Isi expune pdrerile sale despre stat si despre conducerea statului,
ccnducer2 ce trebuie sd fie IncredinTatd unui monarh Invdtat si cu dragoste de tart'.
Cali teoreticienii burghezi luministi si sentimentalist' din Franta, lonicaTdutu credea
ca cea mai bund forma de guvernmTnt este monarhia constitulionald.
Concomitent cu redactarea tratatului despre ocirmuire, lonicd Tutu, desi
ros de board' si de mizerie, la 4 mai 1 828, Incepe sd scrie dupd Ch. P. Girault Duvivier o

Gramaticd a limbii frantozeisti, din care n-a redactat decit capitolul consacrat foneticii
si o parte din morfologie. Preocuparea lui de a redacta manuale In limba nationald se
Inscrie pe linia aceluiasi luminism cultural de care erau TnsufleIiti intelectualii Dro-

gresisti din Principate In perioada de ascensiune a burgheziei.

Dupd Incetarea misiunii sale diplomatice, lonicd Idutu trdieste In conditii foarte
grele ultimii doi ani din viatd. Ca sd-si asigure existenta, Tsi oferd serviciiie sale virfurilor feudale otomane: cere aprobarea sultanului ca s poatd preda lectii de trancezd,
istorie, geografie, inginerie si filozofie, lar vizirului i se ofer sd-i msoare si
administreze mosiile. Pretutindeni Insd este refuzat. intr-o sArdcie cumplitd, lonicd

Tdutu moare In luna aprilie din primdvara anului 1830.

In Intreaga sa opera de pamfletar I iric se Tnscrie doar frumosul Epitaf scris pe
mormntul unei fete, publicat de Kogdlniceanu dupd moartea scriitorului:
Ap-i la o floare,
Ce-a vintului boare
Cu-a florilor plins
O fac sa rsaie
Scerea de-o taie,

Tot lustru i-au stins...

Pentru lonicd Tutu, Moldova feudald era o mahind veche ale cdrei rdzoare,
roase de vremi si hrentuite de IntImpldri, ar trebui schimbate...".
Mare parte din activitatea lui cetdteneascd, oglinditd si In scrierile sale, a fost
semnalul de luptd contra acestei lumi vechi. Acest boiernas cdrvunar" si novator"
apare Tn idei un precursor al pasoptistilor. Scrierile lui poartd pecetea stilului caustic,
de satird 1i pamflet, caracteristic luministilor.

BIBLIOGRAFIE

Epitaful scris pe mormdntul unei fete, publicat de M. Koglniceanu, in ,,Aluta romneascI", 1838,
nr. 5 ; Emil Virtosu, Un parnfiet moldovenesc din vremea Eter'el (Strigorea norodului Moldovei), In
Viata romfineasca", XXII, 1930, nr. 4-5 ; Emil Virtosu, Din scrierile inedite ale comisului Icnica
Tdutu, in Viata romneasca", XXXI, 1939, nr. 8.

www.dacoromanica.ro

159

G. Bogdan-Duicd, Tautu-Beldimon-Negruzzi, in Fdt-Frumos", V, 1908 ; N. lorga, Un jacobin

moidove ou XIX-e sicle, Paris, 1937 ; Gh. I. Georgescu,
Buzdu, Un vechi propoveiduitor al democratiei, ccmisul Ion,c3 TJutu, Bucuresti, 1945 ; Dan Mdnucd, Grornatico manuscris a comisului

Tdutu, In Studii si cercetdri stiintifice", seria Filologie, Iasi, X, 1959, nr. 1-2.

GHEORG HE LAZAR
Gheorghe Lazar, ctitorul scolii superioare romdnesti In limba nationald, initiatorul

InvdtdmIntului nostru stiintific, era fiul unui taran iobag de pe mosia baronului sas
Bruckenthal de prin parti le Sibiului. Ndscut la 5 iunie 1779, In satul Avrig, unde a
urmat si scoala primara, si-a facut studi i le secundare la Cluj si Sibiu, lar pe cele supe-

rioare la Viena. Aici Isi da doctoratul In stiintele fizico-matematice. Obtinind si titlul

de doctor In teologie, se Inapoiazd la Sibiu, unde, dupa ce primeste hirotonisirea si
functia de arhidiacon, e numit profesor la seminarul candidatilor de preati al episcopiei
ortodoxe. Candiclind la scaunul de episcop ortodox al Banatului, devenit vacant,
Lazar e respins ca fiind prea savant" si mai ales indiferent fatd de religie", cu a-tit
mai mult cu tit despre el umbla vestea ca tinuse Intr-o biserica predici prea Indraznete, antireligioase". Resemnat, Lazar, continuIndu-si activitatea de profesor, se
consacrd scrierii si traducerii de cdrti cu caracter didactic si educativ. Traduce astfel,
n acest timp, o lucrare teologicd a episcopului Platon din Tvor (Rusia) si invc*Iturile
morale pentru bieti ale lui Gottlieb Ehrenweich, I ucrarea lui Johann Heinrich Campe, un

f.,1 de povestire morald In care se sustinea ca monarhia nu e sprijinit de gratia

divin", ci ca e o creatie omeneascd. Tot acum, mai talmaceste el o geografie-matematicd pentru cop si alcatuieste o gramaticd romdno-germanasi diferite manuale pentru

,colile romdnesti.
Intrat In conflict cu autoritatea bisericeasca, reprezentatd de episcopul Vasile
Moga, care-i Insceneazd un proces disciplinar (cu care prilej e prezentat ca om arogant, violent, turbulent, nedisciplinat si
primejdios"), prigonit de administratia
habsburgicd si de nobilimea austro-maghiara, pentru ca Isi exprimase admiratia fata
de noi le del antifeudale, care Incepuserd a-si face drum prin Europa, exclus din rIndurile clerului transilvdnean si destituit din functie pentru insubordonare fat:a de episc.opul sdu si pentru alte abateri, dat In supravegherea autorittii politienesti", Lazar
se vede nevoit sa-si prdseascd locuri le natale. Dupd un scurt popas la Brasov, unde-si
cistiga ina ca profesor particular, supravegheat" mereu de politie, Lazar trece

160

muntii In Tara Romdneascd si ajunge la Bucuresti, In 1816. PracticInd meseria de

inginer cadastral, inginer hotarnic, mdsurdtor de pdmInturi, ca atTtia alti ingineri
nemti adusi de boieri pentru msurarea mosiilor (de aceea, mai tirziu, pandurii lui
Tudor, In tabdra cdruia, la Cotroceni, Lazar va poposi zile si nopti intregi, i vor zice
neamtul"), clascalul ardelean atrage repede atentia si-si cistigd simpatia si increderea
unor boieri patrioti ca banul C. Baldceanu, membru al Eforiei scolilor, poetul lancu
Va drescu, lordache Golescu s.a., care devin de Indata sprijinitorii lui inflcdrati.
La 1 decembrie 1817, Eforia scolilor, solicitind domnului Caragea autorizatia
de a deschide o scoald In care disciplinele bisericesti si cele filozoficesti" sa se predea
c h ar In limba noastrd cea romneascd", Il recomandd ca profesor pentru aceasta

www.dacoromanica.ro

inginerul ardelean, deoarece, cum se

aratd prin cererea Eforiei, altul mai destoinic n-am putut gsi fdr de un Lazar inginer ce a venit acum de curind din parIile
pe

pdmint . . .".
luni dupd
aceea, la 6 martie 1818, prin anaforaua semexponent al
natd de Caragea, Gh. Lazar
Scolii ardelene, adinc pdtruns de pedagogia
deschide cea dintTi institutie de
luministd
Transilvaniei

aici intr-acest

Numit astfel profesor, citeva

invdtamint mediu si superior in limba romand, pe care el o numeste In Instiintarea" sa catre public, din august 1818, Academie de stiinte filozoficesti si matematicesti". Prin aceasta instiintare", adresatd
de toatd cinstea vrednicei tinerimi",
Lazar afirmd cu bucurie cd a venit In sfirsit
ziva ca si poporului sdu sa i se deschida
caile adevdratei culturi.

Cu rusine scrie el vine un popor

si neam ce este asa vechi, asa vestit, proslvit si inzestrat cu toate rodurile parnintului, precum si cu toate darurile duhovnicesti, cu un cuvint neam Impardtesc. . si
sd nu aiba si el o scoald mai de treaba, o
Academie de stiintd, chiar In limba maicei
sale, ci sa se lase mai slab, mai scazut
mai batjocorit cleat toate celelalte limbi
popoare ale fetei parnintului".
Si, cu aceeasi frazd retoricd ce caracterizeaza scrisul aceluia care se facuse cunoscut in
Transilvania si ca un bun orator, Lazar adauga:

GHEORGHE LAZAR

,,lata o epohie noud, o Intimplare stralucitoare, un glas dulce parintesc supt

pavdza schiptrului domnesc, dupd care de mult oftard inimile dumneavoastra,
chearna, vd striga, pdrinteste va imbraliseazd, veniti toll din toate partile si de toatd

starea, veniti...".
Chipul potrivit In care Lazar a stiut sa' raspunda nevoilor dezvoltdrii culturii
noastre s-a vddit destul de repede prin entuziasmul trezit de scoala lui din chili ile
de la Sf. Saya, prin afluenta mare de elevi si prin increderea stirnit de folosirea
pentru TraTia oard a limbii nationale In invatdmintul nostru public superior. Daca la
inceput elevii care au raspuns la chemarea lui Lazar nu au fost dintre cei ce puteau
intelege marile probleme pe care profesorul ardelean ar fi dorit sale expuna in lecTiile
ci mai ales clascalasi ori prvliasi de prin oras sau 6-Ova functionari veniti
sale
de la scolile de la Coltea si Sf. Gheorghe, unii dintr-Tnsii abia cunoscatori ai alfabetului,
curind spre scoala de la Sf.
dar mina-0 de ambitia de a deveni preoti sau ingineri
Saya au alergat si elevi ai Academiei Grecesti, mutatd intre timp la Schitu-Magureanu,
printre care si Ion Heliade Rddulescu, continuatorul lui Lazar la conducerea
11 - C. 4

www.dacoromanica.ro

161

scrie mai tIrziu Ion Ghica In una

Ond a venit In Bucuresti dascalul Lazar
din scrisorile sale catre Vasile Alecsandri, In $coala acum 50 de ani
bdietii de la
Udricani, de la S. Gheorghe, de la Colea si de la toate bisericile au golit acele scoli
si au alergat la SfIntu-Sava cu Petrache Poenaru, cu Eufrosin Poteca, cu Si mion Marco-

vici, cu Pandele, cu Costache Moroiu si Cu multi alti tineri din scoala greceascd....
In anii de la Sf. Saya, Lazar a depus o intensa munca didactica, redactInd si cursuri,

ca cele de filozofie, de logicd si metafizica (sub influenta lui Kant), de aritmetica

matematiceasca", de trigonometrie, de algebra si geometrie (pentru care se inspira
din metoda filozofului matematician german Chr. Wolff), care se adaugd astfel lu-

crarilor lui originale si traducerilor din epoca Sibiului.

Lazar Isi pregatea leciile temeinic, cu pricepere pedagogicd si cu o mare rabdare,

fcInd din catedra sa o adevarata tribuna de patriotism.

Atunci elevii lui Lazar, care Invdtasera de la el a cunoaste vocea patriei, alearga
la chemarea ei
scrie P. Poenaru, unul din stralucitii lui elevi
$coala lui Lazar

devenise unul din focarele din care sdnteia entuziasmul patriotic. lnima lui Lazar
salta de satisfactie ca vedea realizate dorintele sale de redesteptare a romdnilor".
Dar, spre deosebire de scoala greceasca de la Schitu-Magureanu, singura scoala
mai importanta care exista pe atunci la Bucuresti, scoala inaccesibila Insd tineretului
mai putin Instdrit si mai ales inutila celor dornici sa se pregdteasca pentru o cariera
practic, si pentru c limba de predare era cea greceasca si pentru ca programa de
stud i i era rara legdtura cu viata practica, la scoala sa de la Sf. Saya Lazar leaga Invta-

mTntul de nevoile curente ale vietii, predInd matematici le, trigonometria, topometria
etc. si deschifind interesul pentru cunostintele stiintifice atTt de necesare dezvoltarii
economice si culturale a ;aril. Elevii lui Lazar, care au facut chiar practica pe teren
sub conducerea profesorului lor, si-au putut aminti astfel cu mIndrie mai tIrziu despre
aplicatiunea" pe care o faceau la ridicarea de planuri topografice si la diferite constructii mecanice", astazi pdstrindu-se Inca la Arhivele statului una din aceste lucrani

practice care poarta iscalitura lui Lazar ca profesor supraveghetor.

In ciuda unor dificultati materiale si morale, pIndit de invidia multora, Lazar
si-a desfasurat activitatea de profesor si conducator al scolii de la Sf. Saya cu pasiune
si cu o daruire de sine netrmurita. Caci la bazaactivitatii I ui de organizator si profesor

a stat mereu teza luminista dupd care, prin raspIndirea stiintei si culturii In general
In limba poporului, se putea pune capat Inapoierii sociale si asupririi nationale. Ideile

lui, raspIndite prin diferite prelegeri, carti didactice, apeluri si discursuri, cum e
CuVintul lui la Inscaunarea mitropolitului Dionisie" (1859) ori Cu4ntul campus la
30 iulie, anul 1822", la instalarea domnitorului Gr. Ghica, sInt pdtrunse de un patriotism Insufletit, moralizator. Astfel, printre cei dintTi la noi, Lazar a facut din predarea

istoriei un instrument de educatie In spiritul patriotismului. Petrache Poenaru

amintea peste ani cum Ti facea Lazar sa cunoasca luptele si virtutile patriotice ale
brbatilor care au ilustrat natiunea, unii cu eroismul lor, ca Mihai Bravul, $tefan cel
Mare, Vlad si Mircea cei mintosi, altii prin avIntul ce au dat limbii romane In cultura
ei, ca Vdcarestii... Dupa istorie, judiciosul narator trece In critica moravurilor...
acolo nu cruta nici o fapta neomeneasca din barbariile privilegiatilor de pe atunci,
o ataca In frunte si o Incarca de epigrame cu Indrazneala ce-i inspira geniul ...".
Daca pe privilegiati" nu-i cruta, daca denunta cu indignare metodele folosite
de clasele exploatatoare spre a tine In continuare In mizerie materiald si morala
162

masa norodului, pe acesta din urma Lazar TI compatimea din toata inima. Ca si Dinicu

www.dacoromanica.ro

Golescu, nu cu multtimp Inaintea acestuia, el Trifdtisa, In termeni aproape aserndridtori,

In cuvIntarea Tinutd la Triscdunarea mitropolitului Dionisie, un tablou nu mai putin

cutremurdtor al maselor exploatate, din rIndurile cdrora descindea el Insusi.
Dar oare end s-ar ridica duhul din trTna lor [a strdbunilor] si ar privi peste
stranepotii de astdzi, mai cunoaste-i-ar?" se Intreabd el.
Negresit i-ar cduta In palaturile cele mari, Impdrdtesti, si i-ar afla In vizuinde
si bordeiele cele proaste si Tncenusate; i-ar cduta In scaunul stpInirii si i-ar afta
amdrIti sub jugul robiei; i-ar cduta prosIdviti si luminati si cum i-ar afta? Rupti, goi,

amdrti si asemdnati dobitoacelor, de tot cdzuti In prpastia orbirii ...".

Urmdrind sa. formeze din elevii sdi oameni entuziasti, In stare sd pund stavila
orbirii", capabili sd ducd mai departe facha aprinsd de el, Gh. Lazdr, ca si cronicarii
altdclatd, Incearcdsd le trezeascd mIndria pentru gloriosul trecut al strmosi lor romani,
de a cdror strdlucitd
stau mrturie si astdzi In tara noastrd ruinele podului
de peste Dun-are al lui Traian
cum aratd el in discursul alatuit cu prilejul alegerii

lui Dionisie. EvocInd grandiosul trecut si reInviind In izbitoare antiteze vitregiile

istoriei, Lazar stie sdscoatd, totusi, din considerarea prezentului, care Ti oferd si destule
semne ale declinului, energice cuvinte ca acestea, In care gdsim un adevdrat Indemn

la luptd pentru emanciparea nationald: A trecut vremea lacrimilor! Sa punem capat

jugului, care Tridelungd vreme a f-acut din noi niste robi!"
Convins cdsoartaomenirii nu-i determinatd de vointa divinA, ci de legile omenesti
de natura' economicd ala cum aratd el, e adevdrat cu unele rezerve si penduldri
idealiste, pesimiste, In discursul scris pentru Triscdunarea lui Gr. Ghica, teologul
Lazar lasd sd se Intrevadd posibilitatea unor schimbdri sociale.
Om apropiat de durerile si ndzuintele poporului, adeziunea pe care a dat-o
Lazdr In 1821 miscdrii conduse de Tudor Vladimirescu ne apare ca un pas consecvent
al luptdtorului ardelean contra orinduirii feudale, contra Intunericului, pentru revendicdrile nationale, sociale si culturale ale poporului. Dupd putinele mdrturii contemporane care ni s-au pdstrat, nu o data cdrturarul ardelean si ostasul oltean s-au

In momentele grele ale tratativelor lui Tudor cu boierimea munteand. Heliade Rddulescu ne aratd cd Lazar a rdmas de multe ori In tabdra de la Cotroceni a pandurilor,
de dimineata pInd seara, si, consultat fi ind si ca om de stiintd, a dat sfaturi In legdturd
cu lucrrile de fortificatii necesare In tabard' si cu modul de calculare a tragerilor de

artilerie Impotriva Bucurestilor.

Lazdr Insusi
Ti scrie Papiu Ilarian lui George Baritiu Indreaptd o data,
din ordinul lui Tudor, un tun asupra unei biserici unde se Inchiseserd boierii si lovi
In turnul bisericii. Pandurii pInd a nu da cu tunurile ziceau: Stati sA vind neamtul sd

Indrepte tunul! . Neamtul era Lazar".

Persecutat, dupd InfrIngerea miscdrii lui Tudor, pentru atitudinea lui curajoasd
aldturi de revolutionari, suspectat si lipsit de sprijinul necesar continudrii activitdtii
didactice, mihnit cd nu i s-a mai Ingdduit sd-si redeschidd scoala, ros de tuberculoza,
Lazdr pardsi Bucurestii, pardsi Muntenia, In care venise si izbutise sd ridice la rang
de frunte limba iobagilor din care el Insqi se trgea, si se Inapoie in satul natal, unde
muri, putin dupa aceea, in toamna lui 1823, In vIrstd doar de 44 de ani.
Cu activitate de luminist In Tara Romdneasc, realifind trdstura de unire dintre
$coala ardeleand si intelectualitatea progresist din Princi pate, Gh. Lazdr e un stralucit
Inaintas al culturii noastre, care, neprecupetindu-si eforturile si sacrifiendu-si sdndta-

tea, a militat cu toatd convingerea pentru luminarea maselor.

www.dacoromanica.ro

163

BIBLIOGRAFIE

I. Eliade, George Lazar, In Curierul romanesc", 1839, nr. 64 si 66 (reprodus in Foaie pentru
minte, inima si literatura", Ill, 1840, nr. 6-7, si in Binele public", 1880, nr. 136-138, cu revizuiri)
CuvInt al lui Gh. Lazar la inscaunarea mitropolitului Dionisie, In Curierul romanesc", 1839, nr. 66.
Gheorghe Lazar, Abecedariu, 1 vol., Bucuresti, 1883.
Gh. Poenaru, Gheorghe Lazar i coala roman, Bucuresti, Discurs de receplie la Academia
Romana, 1871 ; Andre Vizantii, Abecedariul lui Gheorghe Lazar. Notifa bibliografica. Extras din
Revista pentru istorie, arheologie si filologie", Bucuresti, 1883 ; Petrache Poenaru si
I. Eliade Radulescu, Gheorghe Lozr, cu o introducere de G. Bogdan-Duica, Bucuresti, 1923
G. Popa-Lisseanu si G. Bogdan-Duica, Vieato V opera lui Ch. Lazar, Bucuresti, 1924
Ch. M. Stancu, Gheorghe Lazar, pedogog national. Victo, activitatea i ideile sale, Brasov, 1936
George Macovescu, Gheorghe Lazar. 1779-1823, Bucuresti, 1954 ; Fl. Cimpan, Despre algebra
t prit i ceo In manuscris a lui Ch. Lazar, in Revista Universitatii Al. I. Cuza si a Institutului politehnic din la$i", 1955, t. 11, fasc. 1-2 ; idem, Manuscrisul de geometrie al lui Ch. Lazar,
In Analele stiirvtifice ale Universita/ii Al. I. Cuza", IV, 1958, nr. 2.

EUFROSIN POTECA
$coli le grecesti clclura ascultatorilor Trinia idee a unei filozofii de catedra. PTn
atunci cugetarea se marginea la cimpul moralitani si se satisfacea cu car-0 de comentariu religios, precum Adoleshia filotheos adeccl Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu
a lui Evghenie Vulgariul, tradusa Intre 1815 si 1819 din greceste la Iasi de mitropolitu I
Veniamin Costache. Boierii erau mai de graba interesan sd triascd mult, asa se explica
favoarea cu care se primeau cartile de macroviotica (Sobenhaim, Iasi, 1838, si Hufeland, Brasov, 1844). Pentru moarte, dup. acelasi Eugenie Vulgaris, Veniamin Costache
traduse In 1845 indeletnicire despre buna murire. Si patria ii interesa si de aceea tot

la Iasi, In Tipografia sfintei mitropolii, In 1829, aparu In versiunea lui lancu Nicola
Manual de patriotizm. Nu-i putea lasa reci problema fericirii si o tlmacire dupa un
text francez de catre lancu Buzne (Iasi, 1834) ne Infanseaza Filozoful indian sou chipul

de a

tre.li

cineva fericit 7n sonetate.

In 1826, Eufrosin Poteca tipri niste Cuvinte panegirice, pe care le inuse la deschi-

derea scolilor In faIa marimilor Principatului. Acolo, citInd pe Bacon, Incerca a da o

notiune despre principii, despre Inniele inceputuri ale celor ce stnt: Trup, Suflet
Minte" (cum s-ar zice: univers fenomenal, spirit universal si idee), si schita o clasi-

ficare a disciplinelor speculative si experimentale:

Dar Intrebindu-ma ce este filosofia si scoposul ei, eu metafisiceste rdspunfind
zic ca filosofia este stiinta Inceputurilor In cItan me si fel i uri me, pre tit Incape mintea
omeneasca. lar scoposul filosofiei este fericirea omenirei pre parnInt, care s naste

din dragoste, fiica dreptatii, fiica adevrului, fiul filosofiei... Cei vechi ziceau ca
filosofia este stiinIa celor ceresti si parn'intesti, si In scurt a tuturor celor ce skit, iar
cei noi zidnd filosofie neleg cu deosebire metafizica, logica si ithica, care privesc
partea cea mai buna a omului, adica puterea nelegerii, Indreptarea voirei si lucrarea

dreptani spre fericirea omenirii pre parnInt si spre na'dejdea vieni cei pururea
164

fiitoare. lar pre acele stiinte care ciarca numai trupurile, elementurile si organisarea
lor In cItaTimea si In felurime, le numesc stiinTe fisice, adeca naturalnice, precum
lasta matimatica, fisica, himia, istoria naturalnica, astronomia si geografia".

www.dacoromanica.ro

Dupd Eufrosin Poteca, mai de seam

ar fi filosofia moralnic". Prin versiunea

greacd de marele ban Grigore Brincoveanul, traduse In 1829 Filosofiea cuvintului si a

i Ithica, de Ion
Gottlieb Ainekie [Heineccius], carte foarte

airavurilor, adecel Loghica

elementar : Ce este filosofia ? Filosofia

este cunostintd a adevrului si a bunului,
scoasd din cuvIntul cel drept si privitoare
cea adevAratd fericire a omului".
Dddu de asemenea versiuni din Bossuet

spre

(Vorbire despre istorii universale), Masillon

(Petit carrne), Fleury (Obiceiurile israili-

tenilor si ale crestinilor).

Acest Eufrosin Poteca (pe numele mirean Dimitrie) a fost un om foarte original

In felul lui. Gros ca un butuc si de trup si

de minte", avea vreo 33 de ani, poate si
mai mult, c'ind fu trimis de Eforia scoalelor, Impreund cu alti trei, la Pisa, unde In
februarie 1822 se si gdsea si nu Implinise doi
ani de sedere. Mai Tnainte, In Bucuresti,
fusese profesor de geografie la scoala lui
EUFROSIN POTECA
Gh. Lazar. Haina monacald o Imbrac sd
poatd MN/4a carte, locul metaniei fiindu-i
mitropolia din Bucuresti, unde va fi si
preot. Colindase mult pe jos prin lard, fusese si la mdndstirea Neamtu. La Pisa

invat filozofia si, fireste, mai Inn limba italian, ceea ce-I va pune In msur, ceva
mai tTrziu, la Pesta, sa traduc La scienza della legislazione a lui Gaetano Filangieri
(din italieneste In frantuzeste). De aici trece la Paris In 1823, unde frecventeazd
cursul de astronomie al lui Arago, cruia In septembrie 1824 ii scria ori avea de
end a-i scrie In problema dacd apa se Imputineafd. Mais moi
zice filozoful
aprs avoir beaucoup
nostru care iscleste Euphrosynus Poteka, prtre valaque
reflchi, je tiens pour certain que l'eau de l'Ocan diminue et la terre augmente

et voici pourquoi". Urmeaz patru motive.

La 1 octombrie 1825, Poteca era Tntors la Bucuresti si tinea cuvIntul de inaugurare
ca profesor de filozofie la Sf. Saya. Acest fel de oratorie devine special itatea sa. El e
acela care la CrOciun si la Pasti face engomie" printului In numeledascdlilor scoalei.

Astfel, In 1827 Tsi Trigaduie a propune boierilor legea drepttii", adic precum sd
se slobozeascA robii, sd nu mai poatd nimenea nici a sine rob, nici a vinde rob, nici
a cumpdra rob", apoi sd se hotArasc a sd da ddjdiile pentru cheltuielile statului
si de mare si de mic, fiescare dupd analogia averii sale". Cere o reformatie pn si In
moda Trnbrcdmintii. Clerului Ii pretinde mai multa Trivttur si pentru c si pe
europeni lumina filosofiei i-au fdcut sd priceapd lumina Evangheliei". Din pdcate,
textul cuOntului trebui sa treac pe la cenzura eforilor si el nu fu acceptat. in 1828,
Poteca ticluieste alta cuvIntare progresista, spunInd ca cele moralnice se aseamAnd
cu cele naturalnice". Soarele Inn trimite raze, apoi se aratd Insusi, asa si Isus s-a

www.dacoromanica.ro

165

vestit prin proroci. Precrtii trebuie s fie luminati si cu lumind teologicd si cu lumina

filosofiei, precum sTnt preotii noroadelor celor luminate ale Europei".

Dar ce nenorocire"! Mitropolitul Grigore, negustInd imaginea soarelui si celelalte, sartecd cuVintul de sus pInd jos. El il socotea pe Poteca stricat, cdci cdlca regula

postului, necrezInd In fasole si In gdlusti cu bors", si ocolea slujba de la bisericd.

Poteca tot tinu Insd cuvintarea, neschimbat, pdstrIndu-si o copie, si fu cinstit de vodd

cu cafea. Mitropolitul, plin de venin turbat", care nu suferea lumina filosofiei, nici
a celorlalte stiinte" si socotea drept opera drdceasc chiar metoda lui Lancaster, asteptd zadarnic la iesire pe rebel. Acesta fugise din palat pe o scard dosnicd. El, mitro-

politul (observd filozofic Poteca), preacurvar nu era, hot nu era, ucigtoriu nu era,
betiv nu era, el In toate zilele la bisericd, el carne nu minca, el nnai In scurt petrecea
vieata clugreascd. Ce dar fdcuse pentru care TI ura oamenii? Ce alt dedt pre oameni
ura: Pentru aceasta dar si oamenii se uita la clTrisul ca la vrdjmasul ominirii, ca la

vrdjmasul naturii".
In acel an, 1828, se asteptau s vind turcii. Unii fug din Bucuresti, Poteca si dascal ii se Inchid In coala cu 38 de focuri", asefindu-se de straj ate doi In clopotnitd

si pe laturile casei. Apoi Trisd sosesc rusii. Mitropolitul propune scoala ca local de
spital generalului Rott, care, din temeiuri culturale, o refuzd. Nu mai putin boierii
cer din ea jumatate pentru Divan si mitropolitul declar ca altminteri mai bine Ti
da foc (attta de iesit din minti au fost"), iar Neofit, episcopul Romanului, bdtIndu-i
In strund, adaugd cd Poteca a serndnat acolo ateismul si I-a fcut pe :sus soare morai-

nic". Atunci si dintre boieri multi au ltrat ca niste turbati asupra scoalei", care
printr-o mdsurd obsteascd se si Inchide In cele din urrnd.
Eufrosin, dezgustat, cautd a pleca din Tart si gIndul lui era nici a se mai Tritoarce
vreodatd. Eforii Ti hdrdzesc leafa si o sumd de bani, mai Ingdduind si alta, spre a merge

la Buda s tipreascd versiunea romnd din Heineccius. inainte de a porni, In iunie,

isi ia rdmas bun de la mitropolit. Du-te", ii zice acesta intunecat. Nici nu sd uita
bine la mine", lese pe podul Calicilor Tntr-o cdrut (Trnpreund cu Teodor Diamant,
alt progresist, care se ducea la Trivdtturd In Bavaria), petrecut cu plTrisete de nepotusu llie (mai avea unul lonit). La CiorogIrla pica Tntr-o petrecere cu o muzicd extra-

ordinarie si simpld". Eu ziceam Intru sine-mi: O fericitd natur, cIt esti de simpld!
CIt esti de frumoasd!dt esti de pldcutd!" De la episcopia Argesului Ti Intimpinvijelie
cu rupere de copaci In pduri. Soseste prin Turnu-Rosu la Sibiu, dupd10 zile de lazaret,

si sta cu d. Heliade si cu scytia lui, cocoana Manta. G. Bibescu II pofteste de dteva

ori la masa. Tot cu carul si cu mare troncdnire merge pTri la Pesta, unde soseste la
10 iulie, dupd ce trecuse prin Arad si-1 vizitase si pe Diaconovici Loga, profesorul.
Rind la Pesta fusese doar un dmp mare cale de 5 zile si dte o drciumd pe dmp
unde si unde". Intrd In gazdd In casa lgerhorn, la un croitor Sipo, a cdrui nevasta
tine un soi de scoald de citit, cusut, cIntat, dansat. Dup 4 luni, neputInd Incd vorbi
nemteste, trece lIngd Dundre la un Vinzdtor de fier, losif Eder, care scria frantuzeste.
incepe a se ocupa cu tiprirea crtii ajutat de findrul Thoma Boyincd. Asistd la 8 noiembrie la deschiderea cu mare pompd a Universitdtii si dupd aceea, din &id In dnd,

intr la lectiile profesorului de filozofie lmbre.

intors pe la finele anului 1829, Poteca devine arhimandrit si egumen al mdndstirii
Motru de ITrigd gura Motrului (de fel era din satul Nuqoara, plasa Teleajenului, jud.
Prahova, fiu de plugari, ndscut la 1785). De obicei, dupd praznicul mdndstirii, care
166

e la 14 octombrie, pleacd la Bucuresti si locuieste Tritr-o chilie a mitropoliei. Ca

www.dacoromanica.ro

Intotdeauna fratii lui de aici crapa de necaz" ca nu prea postea, nu prea facea metanii,

pisma lor era pentru caleasca si caii miei".

li placea s cuvinteze. La Inmorrnintarea cocoanei Catinca Filipescu, nascuta
Bals, vorbi astfel:
Fratilorl Toata lupta omului este pentru viata. De la nastereasa pina cind moare,
omul neincetat sa lupta pentru sanatatea sa, s lupta pentru indestularea sa, sa lupta
pentru slobozenia sa, sa luptd pentru linistea sa; si toate acestea tot pentru viata sa.
El sd lupta cu aerul ca sa nu fie prea rece, Incit
Inghete, nici prea cald, Inca sa-1
mece; sa luptd cu hrana si bautul, ca sa nu fie prea slab, Tricit sa-1 slabanogeze,

nici prea tare, incIt sa-l'imbuibeze, salupta cu imbracamintea, ca sa nu fie prea su bti re,

tragd la pamint. Cita ingrijiri

pentru Idcasuri bune, calduroase, sandtoase! Cite osteneli, cite cheltuele pentru
hrand si bauturd! Cite si cite pentru imbrdcaminte, cal, slugi si trdsuril Toate tot
pentru viatd". ...0mul insd, cu toate acestea si dupa toate acestea, omul e muritor,
omul e ca iarba!" (Cantor de avis", nr. 63 din 15 at:g. 1842).

?net sa fie patrunsd de vint, nici prea groasa, ?net

La 23 septembrie 1846, cind vodd Bibescu, in inspectie prin tard, se abdtu si pe

la manastirea Motrului, Potecati tinu de asemenea un cuvInt: Bine ati venit! preaInal-

late Doamne! Bine e cuvintatd venirea inaltimei Voastre! Aceastd rrandstire, prea
naltate Doamne, ca toate celelalte vesteste si Insemneaza ivlavia printilor rumani ..."
(Vestitorul romanesc", nr. 81 din 15 oct., 1846). Spune un scurt cuvint i de anul
nou 1847, la palatul domnesc (Vest. r.", nr. 1 din 4 ian. 1847).
Nu era sarac de vreme ce rasa la Economia sfintei mitropolii In depozit un sipet
cu 6 000 de galbeni, din care i se furard 5 000. Procesul ce-I facu pentru acest furt
nu duse la nimic si Poteca dona suma ipotetica tot pentru fete, asezdmintului Saftei
Stirbei, caruia In 1844 Ii ddruise 100 de galbeni (Vest. r.", nr. 16 din 22 febr. 1844).
In 1846 facea danie de 1 200 de galbeni, din dobInda carora sa se tina In pensionatul
Colegiului Sf. Saya cite doi scolari, pe tot cursul invataturilor. Cind era la Pisa vdzuse
ca sapte din conscolarii lui invdtau cu cheltuiala din rodul daniei vechi de clod sute

cinzeci ani" a unui episcop (Vest. r.", nr. 29 din 16 apr. 1846; v. si nr. 30 din 20
apr. 1846).
La alegerea de episcop din 1850 nu capata nici macar o bild". In 1852 facu cu
cheltuiala sa un pod statator pe apa Motrului. La mandstire are secretar pe un Radu
Popescu, sine socoteala casei intr-o condicuta, din care se vede ca face milostenii
ye la babe si saraci si cumpard gazete. Merge din cind In and la baile din Mehadia.
lntr-un an 1-ar fi pradat hotii la mosia Butoesti si petele de pe foile catastihului ar fi
singe curs In aceast Imprejurare. A murit de boala nadufului" la 10 decembrie 1858.

BIBLIOGRAFIE

Mai fnainte &tire spre cunostinta de Dumnezeu prin privirea celar ce sint (de Dimitrie Darvar),
tAlmcit din limba greceascd de smeritul Intr ireomonahi Eufrosin Dimitrie Poteca. La Buda, 1818;
Cuvinte panegirice i morainice de Eufrosin Poteca. ieromonahsi profesor de filosofie. In Bucuresti,
1820 ; Filosofiea cuvintului f i a nravurilor, cdecd Loghica i Ithica elementare c'drora sd pune inainte
Istoria filosoficeascd, scrise Inttiu latineste de ludatul profesor lo. Gottlieb Ainechie, fiind
In cathedra filos. din Alla. Apoi traduse In limba ellineasca de dumnealui marele ban Grigore
Br^ncoveanul, lar acum In limba romneasca de Eufrosin Dimitrie Poteca. La Buda, 1829

www.dacoromanica.ro

167

Scris greceste de Alexandru D. Sturzea,

tipdrit In Petrupoli si dat sfintei Biserici a lui Hs. lar acum Filippescului eforul scoalelor Valahiei.
Pentru folosul sufletesc al romdnilor. In Bucuresti, 1832 (tradus de E. Poteca) ; Moeurs des isralites et des chrtiens, par M. l'abb Fleury. Nouvelle dition. Tours, 1844 ; Obiceiurile israilitenilor
a printelui Flori, talmacia din greceste de arhimand. Motreanul Eufrosin Poteca. Bucuresti, 1845
Manual de catihis religios si moral, coprinitor de dogmele si tainele Bisericii noastre, a doa editie.
Bucuresti, 1845 (de E. Poteca) ; Sfinta Scripture, pe scurt cuprinsd Intr-o sutd si patru istorii, culese
din Biblie si din Evanghelie, si urmatd de un mare Catihism, pentru seminare..., tlmdcitd din greEnhirid, adecci mtnelnic al pravoslavnicului hristian.

ceste, Buzdu, 1836 (ed. a II-a, 1847) ; Vorbire despre istorii universale tlmcit din frantozeste, Bucuresti, 1853 (dupd Bossuet, Discours sur l'histoire universelle); Catihis, tiprit pentru trebuinta Sern*nariei din sfinta monastire Neamtul, In zilele prea Indltatului domn Grigore Alexandru Ghica Voevod.

In sfInta monastire Neamtul. Anul 1856 (trad. d n greceste de E. Potecal.

Discurs funebru rostit la fnmormIntarea raposatului arhimandrit si igumen Motrean Eufrosin
P teca, de secretarul sdu Radu Popescu (1858, 10 decembrie, In mandstirea Motru din Dolj), In
Romdnul", suplim. din 21 mai/2 iunie 1859 ; G. Dem. Teodorescu, Viata Fi operile lui Eufrosin Poteca
(cu citeva din scrierile-i inedite), Bucuresti, 1883 ; I. Bianu, !nail bursiers romdni In strintate. Scrisori de ale lui Eufrosin Poteca, 1822-1825, In Revista noul", I, 1888, nr. 11; Dimitrie Dobre,
Eufrosin Poteca Motreanul, Bucuresti, 1899 ; Gh. Nicolaiasa, Eufrosin Poteca, in Convorbiri literare",
57, 1925, decembrie; C. RIdulescu-Motru, Din autobiografia lui Eufrusin Poteca, In An. Acad.
Rom.", Mem. Sect. lit., seria a Ill-a, t. XXI, mem. 2, 1943 ; Aristarc, Un clugr progresist, In NatiLinea", nr. 472, din 20 octombrie 1347.

www.dacoromanica.ro

POEZIA IN PRINCIPATE

Dei primii poeti Vdcaresti, lenachita, Alecu si Nicolae, precum si Matei

Milu, loan Cantacuzino, se manifesta Intr-o etapa mai veche cleat cei care urmeaza,
exista totusi o continuitate de atmosfera si de ton Intre unii si altii, iar recomandarea
lui lenchita Vacarescu
Urmasilor mei VacAresti !
Las voua mostenire
Cresterea limbii romnesti
patriei cinstire !

parca a fost ascultata de toti urmasii, nu numai de Vacaresti. De aceea, toti sInt tratati

la un loc, evitind dispersarea cronologica, inutila In cazul acesta.

Trebuie observat aici ca In Principate exista In aceasta vreme o vasta Incrucisare

de ecouri culturale si literare. Se intensifica legaturile cu literatura Occidentului,

scriitorii gasesc surse puternice si In cultura neogreac si, dei mai firav, nici contactul
cu literatura rusa nu este de neglijat. Nu este vorba de imitatii, caci poetii gasesc In
diversele ecouri modalitati proprii de creatie, bazate si pe un fond autohton, popular.

In lucrarea sa ObservaVi asupra gramaticii rumnesi, pentru care se foloseste de

Gramatica geograficet In greceste, a lui G. Fatea din Cerigo (Venetia, 1760), precum
si de Gramatica greaca compietcl, tot In greceste, alcatuita de Antonio Catiforo (Venetia, 1734), lenachita Vacrescu vorbeste cu placere de opera lui Voltaire Henriade
(1723), precum si de alte opere ale acestuia. Cunoaste literatura antic& greaca si
latina, de asemenea literatura Renasterii italiene. Scrie opere In greceste, foloseste
izvoare istorice luministe occidentale. Alecu Vacarescu cunoaste si el pe Voltaire,
iar loan Cantacuzino, pe IMO' luministii francezi, se apropie de Alexander Pope, de
Gray, de poezia arcadica, introducInd In creatia sa note preromantice, pline de pros-

petime, sprijinindu-se pe o structura de vers popular.

Mai departe, la Costachi Conachi si lancu Vacarescu, avem de-a face cu turbu-

rarea" cea mai mare a apelor poetice, ca sursa si bogtie de inspiratie, din toate
aces-tea rezultInd o masa de opere, Intre ele unele cu Inclinatii spre senzualitate
si chiar vulgaritate (Conachi), dar rasa:rind deasupra si creatii de importanta literara
deosebita, analizate la locul lor In acest subcapitol. In lirica domina tonul anacreontic,
Intarit de cIntecele de lume. Exista Trisa si paritii singulare, ca In cazul lui Barbu
Paris Mumuleanu, Inclinat spre o creatie de tipul clasic al caracterelor", atinsa Tris

www.dacoromanica.ro

169

ici si colo de maniera pamfletului contemporan. V. Pogor, care traduce Henriada

lui Voltaire din Indemnul lui C. Conachi, precum si Alzire de acelasi, vine in creatie
cu note noi, viguroase, dar si violente, iar altii
ca Vasile Bob Fabian, N. Dimache,
lenache Gane
incearcd alte culori, sub influente diferite.
Registrul tematic si poetic creste, prin urmare, considerabil, se creeazd o atmosferd de poezie si, continuind, scriitorii din epoca pasoptistd vor gdsi tonurile
curate" de poezie clasicd sau romanticd.

IENACHIT, ALECU

I NICOLAE VACARESCU

Din vechea familie a Vdcdrestilor, un clucer lanache Vdcdrescu, cumnat al lui

BrIncoveanu, fu tdiat la Constantinopol o data' cu domnul sdu. El Idsd, in afard de doud

fete, patru fii: Constantin, Barbu, Radu si $tefan. Barbu si $tefan furd dusi In lanturi,
In urma plingerilor lui Const. Racovitd, In insula Cipru si Barbu muri acolo. Dupd
Odobescu, Stefan si Barbu furd otriviti din porunca lui Racovitd In via lor de la Valea
Orlii In Sdcuieni, de cdtre buc'dtarul domnesc, strdbun al unuia din oamenii politici
si literati de la noi". In once caz, scos In 1757 din Cipru de cdtre Const. Mavrocordat,
Stefan fu mare vistier, spdtar si, cdstorit cu Catinca Done, avu o fatd Mdriuta si
pe lenache Vdcdrescu, cronicaru I si poetul. Acesta se ndscu, spune el insusi, In zilele
sultanului Mahmud 1(1730-1754) si, fiincicd prin 1760 era vel-cdminar, data nasterii
se poate pune In jurul anului 1740. La 176211 si gdsim cdsdtorit cu Elenita, fata tergimanului lacovache Rizu, prin care devenea cumnat al lui Grigore Al. Ghica Vodd.
lenache primi o educatie foarte aleasd, cad stia turceste (petrecuse o vreme la Constantinopol), greceste, italieneste si frantuzeste. Voltaire Ti era cunoscut. Grigore
Ghica TI fdcu pe lenache mare vistier, lpsilanti spdtar. Fu apoi vornic, si sub Mavrogheni iar vistier. Istoria preaputernicilor Impdrati ne dezvdluie citeva din indeletnicirile
sale politice si diplomatice. Mavrogheni, suspectindu-I, Ti fixd ca loc de retragere
Nicopolea, unde se mai aflau surghiuniti si aIi boieri (1788). Acolo fu Triceputd Istoria.
O noud pr Il strdmutd la Rodos, dar in 1790 i se Trigadui sd-si vadd pe ai si la Tirnova

si sd treacd la Adrianopol. Cu dizgratia lui Mavrogheni se Tntdreste influenta lui

lenache laturci. Intors In ar, e spdtar sub Moruzi, vistier si mare ban In anii urmdtori.
Nu se mai afla in viatd la 16 decembrie 1798 si ar fi murit In \first& de mai putin de 60
de ani, fiind inmormintat In biserica Sf. Ion cel Mare. Chipul sdu se vedea In biserica
Sf. Spiridon cel Nou: gugiuman de samur pe cap, anteriu de savai roz-glbui, incins
cu giar, In care sta Tnfipt un hanger cu miner de smalt al bastru si cu pietre scumpe,
pe deasupra contds verzui de coloarea jaspului, imbldnit cu samuri. In mina tinea un

sul cu acest testament In versuri:

Urmasilor mei VIcIresti 1
Las voul mosteni re
Cresterea limbei romanesti
$-a patriei cinstire 1

lenache era om libovnic" si a avut trei sotii. Elenita murise prin 1780. Cind
170

pleca la Viena sd aducd Tnapoi pe fiii fugan i ai lui lpsilanti, era logodit cu Elena Caragea,

www.dacoromanica.ro

fiica dragomanului lordachi. Aceasta murind, lenache se casatori cu Ecaterina, o fan'

a noului domn Nicolae Caragea.

Istoria Vacarescului este Intretesuta cu epigrame In Intelesul vechi, alcatuite
Cu usurinta. Compunea si In greceste, caci unele versuri religioase din S/ujba Sfintului

Alexandru, tiparita sub ocrotirea sa la Venetia (1771), sTrit de el. In 1787 apdru la
RImnic Observatii sou Merl &I seamel asupra regulelor i or'induelelor grarnaticii rumeine0, cu o Inchinare-prefata catre chir Filaret, episcopul RImnicului, care nu mai
fu repetata In a doua editie, aparuta In acela0 an la Viena. CitInd Abreje hronologic

de la Paris", 1783, pe Riser" (da Datia"), pe Busing", el vorbeste de Flacu,

arhistratigul romanicestilor puteri", de la care ar deriva numele de Valachia, de ce-

tatea Cermiceghetuza", capitala a craiului nostru Decebal, sau Decheval", de

latinii si italienii adusi aici, de necesitatea unei gramatici si a adunarii termenilor
filozofiei prin vreun dictionar, ca sa poata talmaci cu Inlesnire cartile cl sienta In
limba romaneasca", spre a nu mai fi nevoie sa se Invete o limba straina. Romanii
veniti In Dacia au fost oameni prosti, fara stiinta da' sienta" si, de unde vorbeau acea
mum& da I i mbi" care e latineasca, InvecinIndu-se cu bulgarii si sTrbii, care si ei n-au
gramatica, au ajuns a I i se dajghina I imba". lenache mai citeaza incolo pe Volter la
Viata lui Petru", Seneca, Salustie, Thalis. La observatiile gramaticale adauga si un mic

tratat de prozodie, &rid versuri personale drept exemplu, dar ramInInd el insusi
sceptic asupra folosului unei atari stiinte:
Gramatica e me;tqug ce-arat-alcituire,
Si toti printr-insa pot afla vence povituire
Si scrise Inca Intr-ales cu reguli aritate,
Pe toti Invati d-a le vti fr gre;eall toate,
versuri Inme;tqugite Invati d-a se face.
Siliti-vi a o-nvita ... sau faceti cum vi place.

I se atribuie fara' dovezi serioase un manifest, tiparit In 1769, si IndemnInd pe

romnii ticalosi si vrednici", In numele locotenentului-colonel rus Nazarie Carazin,

sa la armele Impotriva turcilor:

Frati crqtini, snil,i fierbinte,
Puneti crucea Inainte,

Pe vrijma;i sa nivilim !
Sau balaurul s piart
Si sa scape asti tari,
Sau toti si ne omorim.

Ond i se nascu fiul lordache, fiind primejdie de ciuma, dupa ce sfatuit de dr.
Constantin Caracas afurna odaile cu iarba de pusca, socoti a nu stria a Trichina Sfintei

Fecioare Maria niste molifte In stihuri:

La puterea ta cea mare
Caz, alerg i nivilesc
$i crez si gisesc sciparea,

Dupi cum nidijduiesc.

Poeziile lui lenache stilt aproape lautaresti si cu acel simbolism erotic tipic
astfel de compuneri de circulatie universala:
Arniriti turturea,
and amine singurea,

www.dacoromanica.ro

171

Cdci sotia si-a rapus,

Jalea ei nu e de spus.

Poetul intervine doar cu anume comentarii:

Dar eu om de naltd fire,
Decit ea mai cu simtire.
Cum poate sd-mi fie bine ?...
Oh I amar si vai de mine I

De altminteri, lenache f-acea petreceri

de pomin, In care Isi producea Ontecele sale

de lume, toate pline de ahturi

si

suspine:

intr-un copaciu zarifior

Un soim prins in Idtisor
Strigd amar, ciripind,
Norocul sdu blestemind
Multe pdsdri am vinat
Si-mi ziceau soim minunat.

lar aici lat fiind intins,

Cum am dat, pe loc m-am prins.
nu de cap !
N-am nddejde sa mai scap
De

\riff VIC\iirq.
:14

Spune, inimioard, spune,

Ce durere te rdpune ?

IENACHITfit VACARESCU

Aratd ce te munceste,
Ce board te chinuieste ?
Fa-o cunoscutd mie,
Ca sd-ti caut dohtorie.

lubirea e lat" ori magnit" si femeia hrdpitoare" de inimi e canar:

Ci hrdpesti o inimioard,
Ce-ai flcut-o jertfl tie...
Ce-ai cu ea de end, nu stie !

Tu esti puisor canar I

Nu te hrnesti cu zahar,
Nici macar cu cinepioar,

Totusi, lenache rimeazd i In afara stilului popular si atunci se remara printr-o

concizie sententioasd, care subjugd memoria:
De-a avea milostivire

Nu-i lucru piste fire.

Si cei ce au simtire
Nu pot tgdclui.

La o-ntristare
Amara foarte,

'Net cel ce-o are

roage moarte,
N-ai ce sd faci
Sd-si

lar firea ardtata

D-a fi ne-nduplecatd.

Nu-i mingTiere,

De obste cldsfaimatd,

Acel ce piere

N-am ce povatui.

SA-ti dea credintd,

Nici e putintd

Trebuie sa taci !

172

www.dacoromanica.ro

spatgirMtEnffitingenteSISSAYAftfig*Otat OrPfte

ogeersAgifi

11

OAs
Mult
traducere

Idudata Tntr-o gridin, socotit

dupd Goethe, Ins& superioard

originalului, s-a dovedit a fi strdind de poetul german, venitd dintr-un probabil izvor
grec .

Condensarea

epigramaticd

nu-i

fdrd gratie:

guvrti-ii
0 h'1,1 I
l

eg,,,.. P;rgitAop WA

p.77..,4151Atnop

rp"4"4,!irri

ti '44,rVtirri ;*nii;
tql rA,,Viti4t1 7 1,i,
' Txtto 7 11.%." JIJA4evkidnri1F1 it K e t'vm'

Pf(iib'; it A d'i :MY' Inno4441 3 lint4trif

%el 14 3 tqaptor9Agn , Iiin moipt gi,,,T,s
1 lipimm,m:Hrgign K.41Xlifi .

DI Xv.p;t4i'm i

Ii ;awn iii rili InurtirrVi ccfmniinVIri

in tr-o gradind.
Ling-o tulpina,

14 lAtng`iglOm-pr6prol i ni st(ci 4 94)lirrts

, 0 (pilliteeTt
4mrtsonlri tx,.`mtni,
ryfraptlort Kg nopVtiff.4 7 Tin gA.trocAoutto
_.p zs
,
t
t
,

Zarii o floare ca o lumina.

Oglinittilit,H CAM / ' AtSAI Of\ 40A110 firr.1,itl.N.irrVAAI WA ma A'Amiti"erlkio ITPiritimpt

S-o tal se strica!

So las mi-e frica,
Ca vine altul si mi-o ridic !

01
I

lendchitd s-a bucurat chiar de o discretd

circulatie' europeand, deoarece un cintec
grecesc" ce i se atribuia era tradus In
nernteste i frantuzeste la 1805 si 1807 si
slujea In 1825 drept motiv lui L. J. N. Lemercier pentru Chant de Janakitza, dupd
ce Inca din 1771 un negustor francez publica originalul grec si traducerea tr2.tInd
despre furtund, frd a spune cine-i au-

iii

TrArrfti &frFOR A:I Vitt 1

M i1Efor eitin

01,41

tippe1 n04:ainuivr*

:44tV_

d/A .1,NAttif;i'd 1,10rp611ot4IJr

rpul
a
n AF10
,,

ay

riattOn

611qt:11'111
rf' Tynorp:Ip.i 04,wf./ITat
+ AA 114;
fx,ittliWk'n

.1f re.6fr4 017 Ft

Kwer.11,Airt
.

Ineqsareenevot..melivowevaineeme.,...watt,

torul.

.7/

Din cdsdtoria cu Elenita,

lenache avu

Alexandru (Alecu), care se Insoti cu

Elena Dudescu. Ndscut probabil In jurul
pe

IENACHITA VACARESCU

Observarii sau beigari de seam& Rimnicu-

Vilcea, 1787 (foaie de trtlu)

anului 1762, el ar fi murit pe la 1800, de o

moarte curioasd, cdci V. Popp declara ca pizma fanarioticeascd I-au drdpInat"

si

Insusi fiul sdu lancu scria aceste versuri sub portretul sdu:
om I care in veacuri avia-I da firea,

In grab rapitu-ni-l-a pizmuirea.

Dupd I. Ghica, clucerul Alecu ar fi fost ridicat Intr-o noapte de arndutii lui Alecu

Voda Moruzi si dus nu se stie unde pentru totdeauna.

Alecu compuse si el cIteva strofe grecesti i romnesti strInse Intr-o condicutd",
fdrd sd fie Insd stihurgos pentru gustul lumii", ci pentru trebuintele" lui, drept
care ruga pe cititori sa nu-I criticariseascd" Indatd de-ar IntImpina vreo noimd"
nepldcutd. V. Popp II numea nemuritorul acela Ovidie al romdnilor". Poeziile sint
Insd cIntece de lume In acrostihuri, dintre care compuse unele pentru Luxandra, si
pline de ahturi:
De lacrami \tars parae
Cu groaznica vapae,
Si sufletul mi ese
De ohtaturi adese. . .

Slabesc fard caldura,

Ma arz peste masura,

Si cind te vaz leinuri..

Sint bolnav In picere

5i mor facind tacere.

Cind nu te vaz am chinuri

www.dacoromanica.ro

173

In care intr un mic proces de elaboratiune cult, ca de pild comandamentul cavaleresc

al celamen-ului:
Rabda inima cit poti,
Nu-ti da taina pe la toti.

sau imaginile de interior boieresc, tablouri, oglinzi si chipul femeii rsfrInt In ele:
Vedeam chipuri milioane,
Dar sint cadre si icoane
Care-mpodobesc paretii
Cu napastea frumusetii.

Oglinda end ti-ar arata

intreag frumusetea ta,

Atunci si tu ca mine
Te-ai trichina la tine.

N-ar fi miiloc sa te privesti

Asemenea dupa cum esti
Si idololatrie,

S nu-ti aduci tu tie.

Ochii in ea cind

arunci,
Da tot se-ntuneca atunci,
Si da te si arat,
lar nu adevarata.

Poeticul" face lauda iubitei (cu o imagine care e si a lui Conachi)

Singura esti numa una,
Care ai luat cununa

cinta ochii, obrazul, povdtuindu-si mTinile, picioarele:

Miinilor nu va-nlemniti,
Ci vedeti sa
$i sa stringeti binisor
Acel minunat trupsor.
Picerelor, alergati,

Sariti, nu mai tremurati.

In stihul sau senzual si naiv e o sgdInicie prozodicd pe care o va dezvolta Eminescu:

Da nu mE crezi pa mine,
intreaba pe oricine
Si vezi cit patimeste
Un suflet ce iubeste 1

174

Ale mele toate zise

De le numeri tot drept vise

www.dacoromanica.ro

Si drept basne asa numa,

Ai gresald, lasd gluma.

Aceastd erotica' gdseste imagini

deli-

cate. Poetul e fluturele de lampa pervaneaod", care e aruncat In focul dra-

gostei:
Ca pervaneaoa am ajuns,

Nu e vr-un lucru de ascuns,

Singur alerg de voie,
in foc fdrd nevoie,

sau o floare a soarelui:

Cum sd-ntoarce dupd soare
Pururea aceastd. floare,

Asa inima din mine

In veci umbr dupd tine.

t-44.-

Strofa din urmd a fost cusutd pe o

gevrea", adicd batista, pe care era brodata de bund seamd si floarea.
Din loc In loc sint comentarii in
prozd pline de ingenuitate, aduand aminte, in ton mai profan, de glosele
).,,, t
dantesti din Vita nuova:
1,A
lar aceste stihuri cu toate ca sint
foarte scurt si nu au multd noimd si Inca si
ALECU VACARESCU
scdzute din tot mestesugul poeticesc, dar
pricina le este ciudatd, cdci la mai al veleatului 95 intimplindu-se ticdlosul poetic numai cu scumpd pricind a fldcdrilor sale
si sezind amindoao pdrtile peste doao ceasuri cufundate intr-o tacere foarte adInca
si sorbind unul cu altul cu autdturile, mai la urmd au iesit acest trandafiras din-

6+
,

;.

ific

tr-acel sin ceresc si adicd cam cu nebagare de seamd s-au pus pe pernd ca cum ar

fost lepddat" etc.

Cu Elena Caragea, domnita, lenache avu pe Nicolache Vdcdrescu (mai avea
si alt fiu, lordache, fdcut cu domnita Ecaterina, ndscut 1a14 septembrie 1795 si botezat
de Alecu, dup. ce pierduse 6-Ova, cdci in exil Elena plecase cu patru copii, din care

se prdpddise trei). Se stiu putine lucruri despre el. Ar fi fost vornic. Nasterea lui
trebuie pusd dupd anul 1784, ceea ce inseamnd cd si acest Vdcdrescu a murit tindr.
In 1823 ar fi cdIdtorit la Pisa, lar dupd Odobescu mai trdia In 1828 (era cdsdtorit cu
Luta, Luxandra, fata logofdtului Grigore Bdleanu). Dar Nicolae mdrturiseste a fi alergat

la duhul cel cu noean al rdposatului fratelui mieu", neavind duh ndscocitor. insd
V. Popp, in prefata Psaltirii lui Prale, datatd 1 octombrie 1827, vorbea de poeziile
idsate de Nicolae la moartea sa".
Si Nicolae compuse stihiari, dei e cam greu a se stabili originalitatea absolutd
a versurilor, Intrucit, cu mentalitatea poporului, familia isi insusea compunerile

www.dacoromanica.ro

175

global. In ediTia operelor lui lancu Vdcdrescu s-au publicat cite s-au putut gsi
din poeziile a toti patru Vdcdresti", frd
a se face discriminatia, iar Nicolae mdrturiseste a fi folosit compunerile fratelui
su. Totusi, Nicolae se distinge printr-o
inspiratie Irdneascd mai verde si mai virild, ca In acest entec scris, zice-se, In
preziva miscdrii lui Tudor Vladimirescu
si In care skit elanuri si repezi imagini (perspectiva defileurilor, pusca astupatd de
greieri):
Roibul meu iarna mai toatd
N-a vdzut vifor, nici zloata,

Ca-Itineam tot pe cdtare,

Pe bere si pe mIncare,
Vai de draga lui spinare !

Roibule, mi te gateste,
Salele-ti Tntepeneste,

duci peste pripoare,

Val si coaste la strimtoare,
Pre potecd' farde ware.
Daleo, daleo, dragd durdd,
Fd-te-ncoace, nu fii surdd,
Vin'sd te-ngrijesc mai bine

C-a-npuiat greierii-n tine,

Daleo, daleo, vai de mine I

NICOLAE VACARESCU

Erotica este si ea fluieratd pe naiuri campestre, far jelanii de asta data:

A trdi fard-a iubi
Md mir ce trai o mai fi
A iubi far a simti
Md mir ce dragoste-o fi

A simti far a doni

Ma mir ce simtire-o fi;
A don i fdr a jertfi
Ma mir ce dor o mai fi.

Aceste versuri au fost populare, cAci I. Heliade le citeazd printre cintecele

romnesti naTionale" care nu miros nici a logofelie de prin orase, nici a mesi si
ciacsiri din Fanar". Totusi, jocul de abstractiuni sentimentale trdeazd prefacerea
cultd. Indeosebi acel a don i frd a jertfi" nu intra de loc In logica ruralului. Nicolae
are In sfIrsit o discretie a mIhnirii, de un delicat patetic minor:
Un pic de riddejde d-as sti c-osa-mi vie

Si nici cum sd-mi vie nu-mi trece prin

Si trawl mai dulce cd poate sd-mi fie,

Atuncea si vieata mi-ar fi doar mai scumpd

176

Si slaba ei ata n-as vrea sd se rump.

Dar end de ndclejde de leac nu se simte

minte,

e vorba, precum nici

de viatd
S-au sdvIrsit toate... ah, rumpe-te at& !

D-amor...

www.dacoromanica.ro

nu

Pdtruns de meritul familiei, Nicolache trimite la 31 octombrie 1815 o epistold

cAtre nepotul sdu, marele logofdt lancu Vcdrescu, Impreund cu acel Epitre dedica-

tor" ce t'acuse lenchit mosu-tdu" lui Filaret cind i-a inchinat Gramatica:
vezi, TI trimit ca s'as te invitez si sd te atTt, s'a' te fac s fi i foc
....Il trimit ca
viu, mai mult decIt esti; si apoi tot ce am pdtit si eu, ca sd te fac sd-ti aduci aminte,

cu toatd puterea si virtutea duhului si a inimii si a cugetului ce porti, ce au fost

pdrintii nostri, tata-tau si mosu-tdu, si sd plingi cu inimd TnfrTnt si Cu duh slobod,

dar supus TritTmpldrii a purta jug...".

Lirismul lui lenache, Alecu si Nicolae Vdcdrescu are tonuri de continuitate, adurandu-i Tntr-un grup complet.

BIBLIOGRAFIE

Observatti sau bdgri dd seamd supra regulelor si orInduelelor gramaticii rumdnesti, RimnicuVilcea, 1787 ; istorie a preaputernicslor impdrati otomani, editie de Al. Pap u Ilarian, in Tezaur de
monumente istorice, Bucuresti, t. II, 1863 ; Colectie de poezii vechi, editie de Al. I. OdobesLu,Bucuresti, 1878; Poetii Vdcdresti. Viata si opera lor poet c, editie de Paul I. Papadopol, Bucuresti, 1940;
Primis nostri poeti, editie de Teodor Vrgolici, Bucuresti, 1954 kB.P.T.) ; Poetii Vdcdresti, Versuri alcse,

editie de Elena Piru, cu o introducere de Al. Piru, Bucuresti, 1961.

Al. I. Odobescu, Poetsi Vdcresti, In Revista romana", I, 1861, septembrie; I. Heliade
Radulescu, Nicoloe Vdcdrescu, In Curierul romanesc", 1830, nr. 99, reluat in Curierul de ambe
sexe", II, 1838-1840 ; C. Erbiceanu, Doud poezii ale lui Alexandru Vdcrescu, in Biserica
ortodoxa romana, XXI, 1897, nr. 8 (grecesti) ; N.lorga, Versurs noud ale lui lenachitd Vacdrescu,
in An. Acad. Rom.", Mem, Sec. ist., sera a II-a, t. XXXV, 1913; R.Ortiz, Primi cantatti fra
Italia e Romania. . .nel seccio XVIII, Torino, 1914 ; G. Pascu, Gramatica lui Vdcarescu, In Convorbiri literare", LVI, 1924, iunie ; N. lorga, Dood poezii necunoscute ale lui lenchit Vacdrescu, in
Omcgiu lui I. Bionu, Bucuresti, 1927 ; Ariadna Camariano, Influienta poezrei lince neogrecesti asupra
celei rom6nesti, Bucuresti, 1935 ; Nestor Camariano, Modeie/e gramaticii lui lendchit Vdcrescu,
Bucuresti 1936 ; I. C. Filitti, Jaiba lui Alecu Vdcdrescu cdtre vodd Hangerli, in Preocupad 'iterare",
I, 1936 ; M. Nanu, lendchitd Vdcdrescu si variantele arom6ne, In Viga romaneasca", XXX, 1938,
nr. 2 ; Petre Hanes, Gramotica lul lenchit Vdcdrescu, in Limba si literatura", IV, 1960 ; I. Pervain,
lenache Vdcdrescu Iexicograf, in Tribuna", Cluj, IV, 1960, nr. 10.

MATEI MILU
Un contemporan al lui lendchit Vdcdrescu In Moldova este boierul Matei Milu
nascut la 21 ianuarie 1725, dup. o afirmare pe la mijlocul veacului, In tinutul Sucevei
si posibil chiar la mosia Spdtdresti, unde va tri de obicei. Tata' Ti era spdtarul Enacache
Milo, staroste de Cernduti, si mam' Safta Roset. Enacache Milu, Mil sau Milo (numele

familiei apare de obicei In scripte ca Milu) se pretindea de origine francez si afirma

ca numele lui In limba lui Racine se scrie Millo. Cutare TI socotea grec, ceea ce e si

mai posibil. insd pretentia, Tntemeiatd ori nu, obliga la cultura francezd si Matei
Milu stia, pe ITrigd greceascd, si frantuzeste. Studiile, se afirma% si le-a fcut In Rusia,
32 - C. 4

www.dacoromanica.ro

177

la Petersburg, de unde se intoarse In 1775 cu multe carti rusesti. Fu pe rind, poate

numai nominal, intrucit o nota arata ca n-a tinut slujbe, vataf de aprozi (1780), sulger
(1783), stolnic (1784), ban (1788). in 1787 e si ispravnic la Dorohoi. Se insurase cu
Sultana, fosta sotie a banului lordache Basota din oldanesti. Muri la 3 octombrie 1801.

0 parte din poeziile ramase sint erotice si galant oftatoare:

Am rimas fird simt re,
Earl semn de vietuire,
Cd persoanii ce m-am robit
Toate i-am afierosit,
Si fiincici m-am isterit
Toate E[lencli] le-am jertfit.

Nu aci sta original itatea lui Milu, ci In poezia satirica, inriuritd vddit de moralistii

francezi, fie si prin rusi (pe Volter" Il cunoaste). Citeva portrete labruyeriene (un
falos, ococheta batrina, un fudul, un zgIrcit) snt Tricadrate In ghicitori. Mersul folcloristic, cruditatea expresiei, amestecata cu bufone turco-grecisme, dau acestor mici
caricaturi o savoare inedita. 'at:a infumuratul:
Altul este Inalt,
La et sugrumat,
Cu capul pe spate,
Cu nArile umflate,
Mari lucruri grdeste,
Pe nime nu socoteste,
Foarte Infumurat,
Cu samur imbricat,
Fdri nici o stare.

Casi niciiuri n-are,

Niminui nu mai pliteste,
GIci s-acesta cine este ?

Strimbul increzut:
Un om nalt si desirat,
La fall foarte scrumat,
Cu barbi dintr-insu,
Vrednic de tot rIsu,

Umbli cricinat,
Din solduri leginat,
La chip urit si slut,
Are un picior mai scurt,
Se socoteste arift,
Ocara lumii i egieng,
Se mIndreste, fuduleste.

GIci cine este?

Batt-Ina cochetd:
Pe aceasta

178

Lesne Ii nimeri-o.

www.dacoromanica.ro

0 baba cu fumuri de frumoasl,

Dar o foarte mare mincinoask
Zavistnia, clevetitoare,
Ocarnicd, hulitoare,
Grdieste cu necontenire,
Rcneste, /ip de peire,
Se impodobeste, zarifefseste,
Se pudruieste si sulimeneste.
Gici cine este?

Zgrcitul:
Vrut-au si pah[arnicul] Lazu sl se Trnbrace,

Deci gustul nu-i lipseste,

Punga nu-I embodiseste.

In les se iveste,
Pe uli-ta mare se trezeste

Cu 15 lei cheltuiall
SI facA pombl si fall .
IntrA In sultan mezat,
Cumpara un slec albu lat,
BaniIa in cap tsi trInteste
singur se fuduleste

lar ca sa nu fie stranturos,

Intoarce bernevecii pe dos,

lar antereu si caftan

Are din zilele lui Cehan.
Dar contes din zilele cui,
La letopise/i nu-i.

Aceasta rautate inventiva e Tnrudit cu aceea din diatribele In versuri ale lui
Voltaire. Schimbarea costumatiei Trnprumuta risuri noi. O stihuire Asuora istericalelor
zugraveste cu mult humor o moda feminina orientala de a atrage atentia barbatilor,

corespunzind vaporilor, capriiilor, leOnurilor occidentale. Caderrta e argheziana:

Aceasta patiml greceascl,
La Iigance este fireasa.
lar grecele o au de gingsii,
Sd se zbuciume ca d-epilepsii.
Apoi si din moldovence,
Ca sl semene a grece,
$i ele se fac c-ame.tesc,
Se zbuciuma si se sluIesc,
Socotind ca sd arate delicate,
Fdr pricira, de once cad lesinate,
Sa afurna cu pene

Pe supt nas, ochi

si gene.

www.dacoromanica.ro

179

Autorul propune un remediu drastic:

In vreme and ndbdclaica vine
Sd aibd bdrbatu un biciu bun la sine
Si la c. . . sd-i dee una sutd bine,
Saptezeci sau noudzeci
unul la vine,
i

Cincizeci,

asezeci la spate,

Sd o umple de sdnatate.
Cu aceasta prea mult se folosesc
Grece, moldovence se tmdcluiesc.

$i dupd aceastd teribilitate revine aproape suav la motivul initial:

lar la tigance s'al nu ispiteascd,

Fiind boala la ele fireascd.

In tentd proprie, Matei Milu se integreazd totusi momentului de la Ingemdnarea

secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea si Invedereazd note caracteristice spiritului

luminist, dar si accente Innoitoare.

BIBLIOGRAFI-E

I. Tanoviceanu, Un poet moldovean din veacul XVIII : Matei Milu, In An. Acad. Rom.", Mem.
Sect. ist., seria a II-a, t. XX, 1897-1898.

IOAN CANTACUZINO

180

In ultima vreme, istoria noastrd literard a Triregistrat numele unui scriitor muntean necunoscut, de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea, loan Cantacuzino, autor al unui
volum de versuri, tipdrit probabil la Dubdsari ori la Movildu Intre anii 1792 si 1796,
si al multor traducen i din literatura francezd, rdmase In manuscris. Despre viata si
activitatea politicd a acestui descendent al Cantacuzinilor, care au jucat un rol
politic atIt de Insemnat In istoria Tdrii Romdnesti si a Moldovei, a scris Nicolae
cescu, cu caldura-i caracteristicd, un pretios articol In primul volum al Magazinului
istoric pentru Dacia". Dei a avut la dispozitie si unele memorii ale lui loan Cantacuzino, primite de la nepotii acestuia, BdIcescu nu a stiut ca omul politic si patriotul
pe care-I admira a fost In acelasi timp si un scriitor demn de atentie si pretui re. Locul
sdu In literatura romdnd, aldturi de Matei Milu si de lenchit si Alecu Vdcdrescu,
este astzi bine stabi I it. Recunoasterea lui literard atTt de tIrzie se datoreste faptului
ca a fost nevoit, dupd cum vom vedea, sd se expatrieze la vIrsta de 34 de ani, iar
scrierile sale, semnate doar cu initialele I. C., au avut o mica circulatie in Tara Romneascd si In Moldova.
loan Cantacuzino s-a ndscut la 20 ianuarie 1757, la Constantinopol, unde se
aflau atunci pdrintii sai, Rdducanu Cantacuzino si domnita Ecaterina, fiica lui loan

www.dacoromanica.ro

.
e

Mavrocordat. in 1759, pdrintii lui se stabilesc

gg(At ,A,Sil TrIA1hq't CT4Agftt

In Bucuresti. Aici, ant el, cit si fratele sdu

mai mic, Nicolae, vor primi o educatie
aleasd.

Intrat de timpuriu In arena politicd, loan

Cantacuzino a luptat cu perseverentd pentru

eliberarea tarilor romdne si pentru unirea

lor Intr-un stat puternic

si

independent.

Imprejurdrile rzboiului ruso-turc Inceput

In 1768 au facut sd se creada ca sosise momentul eliberdrii de sub jugul turcesc. Entuziasmul cuprinse mai multe familii de boieri

patrion, printre care

si

cea a clucerului

Rdclucanu Cantacuzino. Acesta obtinu Trivoirea comandamentului rusesc de a organiza

si participa la razboi cu un regiment de voluntari romani, care, sub conducerea lui, repurta o strdlucitd victorie la luarea Silistrei,
in 1773 iar pentru fiul sdu loan obtinu de
la Ecaterina a II-a favoarea ca, desi minor,

la vIrsta de
cu gradul de praporgic

sa se Inroleze In 1771

numai 15 ani

deci

ni Am" ClrftPit,

i LIMA AM

/1613 frit AAAASA efAvA,WEAK% wI4;11

re Agog. 4Kitvgfi 44ui nisi 11

!At
n'Al'iltr Ai 9 iAir
'A 11,11a,1 Alyce

MAI1 PAL" fling,

idrIshil Vt atilt(

111;

Citi a riih AI; tirTii

ITOWIA1 ffg,T6AV2 cuw4 impuiSrgcifTtirrlVi nh1rf1IIs

flot

wk

flMt.int 4lat HI wri4fJiW 4aA4rtla ttir

$nor kilm .1f;,T2 W 6,41W its

4,11, Lin

situp woofitoituf .

CAI

tut+

avpAri art
16 ,.

nrt of') 40144.A 1,41 (*Tr,

1,1rgeri

01;

.
Cl4f.
.

4f

tf4,.

Ali

Intr-un regiment rusesc de grenadiri. in 1774

IOAN CANTACUZINO,
Insd, Rdducanu Cantacuzino moare eroic, iar
Predislovie la volumul Poezii noo
cei doi copii ai si, fiind Inca minori, rdmin
sub epitropia unchiului lor, banul Mihai
Cantacuzino, Impreund cu care sTnt obligati, dupd pacea de la Kuciuk-Kainargi, sd se refugieze In Rusia. Cu mari dificultti, Cantacuzinii se vor
putea Intoarce In patrie abia In 1784, dar In 1788, la Inceputul rzboiului ausro-ruso-turc, loan Cantacuzino fuge la austrieci, sperInd, ca si In timdea o orgapul rdzboiului precedent, sa elibereze tara de sub stapinirea turcd si
nizare europeand. Sub ocupana Tarii Romdnesti de cdtre austrieci (1789-1791),
el Trideplineste unele misiuni diplomatice importante, toate avInd drept scop obtinerea independentei patriei sale, Insd pacea de la Sistov, din 4 august 1791, sfarTmd
cea din urrnd a sa speranta", cum spune BdIcescu. Dezamdgit, loan Cantacuzino
pleacd din nou In Rusia, unde este primit In armata cu gradul de colonel de cavalerie
usoard. La retragerea sa din armatd, In 1796, Impardteasa Ecaterina a II-a Ti ddruieste
o mosie In Rusia Noud, pe malul drept al Bugului. Aici Intemeiazd, Tmpreund cu fratele sdu Nicolae, care I-a Insotit si de data aceasta In Rusia, nrgul Cantacuzinca.
Probabil cd tot atunci primeste si titlul nobiliar de cneaz. Dupd ce locuieste cInva
ani la Petersburg si apoi la Odesa, In 1818 se retrage in mod definitiv la mosia sa,
unde moare la 3 iulie 1828.
$ederea Indelungatd a lui loan Cantacuzino In Rusia, prima data In tinerete,
de la vIrsta de 18 pInd la 27 de ani, apoi de la Virsta de 34 de ani si pInd la sfIrsitul
vietii, i-a prilejuit un contact mai strIns cu literatura francezd, care se bucura de un
mare prestigiu In saloanele nobilimii ruse din acea epoca. Activitatea lui literard
este In mare parte ecoul acestui contact cu literatura francezd si, prin intermediul

www.dacoromanica.ro

a rt

1 :4,..1

181

ei, cu alte literaturi occidentale, ca cea italiand sau englea fapt care Ti conferd un
loc aparte Tntre ceilaFti scriitori munteni si moldoveni de la sfIrsitul secolului al
XVIII-lea, influentati mai ales de literatura neogreacd a vremii.
Volumul sdu de versuri, intitulat Poezii noo, cuprinde doudzeci si cloud de poezii,
In majoritate traducen i sau prelucrdri, unele declarate, altele nedeclarate ca atare.
Astfel, sub titlul Poveste, Cantacuzino traduce, pentru prima data* In literatura romand,
fabula lui La Fontaine La cigale et la fourmi, din Cardinalul de Bernis traduce Le matin
pottque (la el, Dimineop poet/ceased), din Marmontel Daphn (la el, Poveste). Versu-

rile intitulate Satirei : Omu/ corrtin idei din cunoscutul poem al luministului englez
Alexander Pope An Essay on Man, pe care Cantacuzino I-a si tradus, In 1807, dupd
versiunea francezd In prozd a lui Silhouette. Desigur, tot prin intermediul unor versiuni franceze, cum dovedesc anumite particularitti lingvistice, sTnt traduse ori
prelucrate doud poezii din Metastasio, cantoneta La Partenza si o arie din piesa
Nitteti, precum si un fragment mai Tntins din epitalamul biblic Cintarea cintrilor.
La acestea se adaugd i alte poezii traduse probabil din limba francezd, cum sTrit
Ldcasul morpi i Veacul cel fericit sou ce/ scump, cdrora poetul nu le-a men-tionat,
iar istoria noastr literard nu le-a identificat Tried autorii.
Tot din literatura francezd a fdcut loan Cantacuzino si unele traducen i In prozd.
In 1794 el traduce din Franois-Thomas-Marie de Baculard d'Arnaud Istoria lui Machen, povestire englezeascd, din Montesquieu Arsachie i Ismenia, istorie din parteo
Reisritului si din J. J. Rousseau comedia Narchis sau indrgitul d Insus de sine ;
In 1796 traduce romanul lui Florian Numa Pompilius, al doilea crai al Romii, lar In
1807, sub titl)ul Cercarea asupra omului, primele trei parti ale poemului lui Pope
merrtjonat mai sus.
In poeziile originale, ca si In unele dintre celetraduse, remarcdm predilectia lui
Cantacuzino pentru satird, fapt care Il apropie de contemporanul sdu moldovean
Matei Milu. El combate ambitiile ariviste, Infumurarea, arghirofilia, Idcomia, minciuna, zavistia, clevetirea (Omul, Pocitanie) si alte defecte morale saufizice (Sfat unui
seitrar ce avea In tot ceasu psihi-mu In gur, Meigulire sotiii ce! pocite, Pofid si imputare

unii din trei surori ce leisase p cel ce zice). Pentru Cantacuzino, ideal ar fi ca omul
sd nu alerge dupd onoruri, dupd
sd fie lipsit de griji, sd se poat bucura In
tihnd de pldcerile vieii (Veacul cel fericit sou ce! scump, Ris mult, antec betivesc).
Dragostea, fie gustatd din pu n, In simplitatea ei naturald, fie cIntatd In maniera pas-

torald a secolului al XVIII-lea, constituie o tema de predilectie a poeziei lui loan

Cantacuzino (antarea cintrilor, antec peistoresc, Pds, deipertat fiind d Tica, antec
gradinresc etc.).
Dacd o raportdm la opera poeticd a primilor doi Vdcdresti si a altor poeti romni

contemporani, constatrn c poezia lui loan Cantacuzino are unele caIiti. LuptInd
cu greutdtile inerente Tnceputurilor poeziei romdnesti, el a reusit sd realizeze uneori
mai ales In traducen i
versuri sprintene si imagini cu adevdrat frumoase, In
metrul trohaic al poeziei noastre populare. in general Trisd, Cantacuzino are o limb&
greoaie, bogatd In elemente arhaice si regionale. Ca si
ai vremii, face si
el uneori, In exprimare, concesii senzualismului si chiar vulgaritdtii.
Desi In Predislovia volumului Cantacuzino spune cd toate acestea s-au fdcut

mai mult pentru petrecere da vreme si nu cu end a fi lucruri pe placul multora

182

sau cu gInd de a vesti o osteneald cu toatd sdvIrsirea mestesugului poeticesc, scriitorul petrecTnd ceasurile sale cele netrebnice In oarescare rdsrtare a chibzuirii",
ultima poezie, intitulatd Reisuflare (= Destdinuire, Mdrturisire), care este un fel de

www.dacoromanica.ro

testament literar, Intrudtva asemndtor Cu cel al lui lendchit Vdcdrescu, aratd cd

prin modestele sale scrieri, pe care le credea cele din-6i Tncercdri de acest fel la
romdni, el a dorit s contribuie la dezvoltarea limbii si a literaturii romdne
Limba noastr prea putind

Nu-i a nimui proastd vin

Cci Insoat ru cuvIntul

In prilejul ce da gindul.
Mai cu vreme, si cine stie,
Prisosire poate s vie,
CA scriitorii Impodobesc
Limba, patriali slvesc.
Fie aceasta acus cercare

Mustrd altor, spre-ndemnare.

BIBLIOGRAFIE

Poezii nao alcdtuite d I ... C... , [Dub5sari sau Movilu, Intre anii 1792-1796] ; lstoria lui
Machen, povestire englezeasa scrisil de pe frantozeasc de abo:i Arno ;i tlmcitd aceasta cum ;i
cele ce urmeozd de I. C. la anul 1794, BAR., ms. nr. 3099, f. 1-49 ; Arsachie ;i Ismenia, istorie din
partea Rdsritului, scrisd di pe frontua;te de Monteschiu ;i este tillmelcitcl la let 1794, BAR., ms.
nr.3099,f. 50-87 ; Narchis sou Indrgitul d insu; de sine, comedie de Jan Jac Ruso pe frontoze;te
fdcutcl ;i tlmelcit la anu 1794, B.A.R., ms. nr. 3099, f. 88-123; Numa Pompilius, al doilea crai al Romii.

Pc1 frontoze;te scris de monsiul Florian ;i tlmcit de I. C. la an. 1796, BAR., ms. nr. 1550, autograf
al lui loan Cantacuzino ; Cercarea asupra omului de Alexandru Popu, scris ;i tlmcita dupe frantoze;te de C. loan C. lo anul 1807, lo Odesa, BAR., ms. nr. 6002, autograf al lui loan Cantacuzino.
N. Balcescu, Sptarul loan Cantacuzino, In Magazin istoric pentru Dacia", I, 1845 ; Al. Ciordnescu, O veche traducere din J. J. Rousseau, In Revista Funda/iilor", IV, 1937, nr. 6 ; Gheorghe
nescu, Un poet romdn necunoscut din a doua jumcItate a seco/u/ui al XVIII-lea, in Iasul nou",V, 1953,

nr. 3-4 ; G. IvAnescu ;i N. A. Ursu, Un scriitor muntean de la sfir;itul secolului al XVIII-leo : loan
Cantocuzino, In Studii si cercetari stiintifice", seria Filologie, Iasi, X, 1959, fasc. 1-2 ; Alexandru
Du/u, Contributii documentare la trotatul de Istoria literoturii romdne", in Steaua", XVI, 1965, nr. 9

COSTACHE CONACHI
Alexandru din botez, iar din gura oamenilor Costachi
cum Insusi o spune
Conachi este singurul vldstar In linie bdrbdteascd al petrecdretului si risipitorului
vornic Manolachi Conachi si al Elenei, de vitd cantacuzineascd. S-a rascut la 14 septembrie 1778, nu la 14 octombrie 1777, cum este Indeobste acceptat, si a murit la
4 februarie 1849. A Invd;at carte, ca mai to-0 fiii de boieri, in familie, cu Fleury, un
refugiat francez de convingeri radicale, pentru ca ulterior, sau paralel, sd urmeze
cursurile de la ;.coala domneascd. Cu toate cd era unul dintre cei mai luminati carturari din Moldova acelei vremi, nu exista date care sd ateste existerrta altor dascdli

www.dacoromanica.ro

183

cu care sa se fi instruit. Pe ITngd greacd si francez, Invat limbile slavond si turca, instrumente necesare viitoarelor dregdtorii ale statului,
cdrora, prin originea si pozitia sociald, le era

hrzit. A ocupat rangurile si functiile de comis, agd, vornic de aprozi

vornic de politie
la Iasi, logofdt, vistiernic, membru In comitei

tul de redactare al Regulamentului organic, mare logofdt al drepttii, ba a fost si unul dintre
contracandidatii lui M. Sturza la domnia Moldovei.

Anii Tntre care trdieste Costache Conachi

corespund pe plan istoric etapei de destrdmare
a feudalismului In tdrile romne. Dregtoriile

pe care le-a ocupat timp de mai bine de trei

decenii i-au servit, aldturi de chibzuintd si bund
gospoddrire, la acumularea uriasei averi de care
dispunea (dei la moartea tatdlui mostenirea
lsat era aproape echivalent cu datoriile contractate) si In rotunjirea creia spolierea razesilor si exploatarea tranilor au fost metode
frecvent folosite de logoraul poet. Nu-i mai putin
adevrat Ins ca, In exercitarea functiilor pomenite, se pot mentiona unele actiuni si atitudini de tinutd Inaintat. Dintre acestea merit
COSTACHE CONACHI
evidentiate rolul su In elaborarea capitolelor
din Regulamentul organic prin care se pun premisele viitoarei uniri a Principatelor, activitatea
juridic In vremea at a fost tiitor al locului" de mare logofat al drepttii, calitatea
de epitrop la Spiridonie, de membru si sprijinitor al Societdtii de medici si natural isti
din Iasi, el iberarea unor robi de pe mosia sa In 1828, precum si initiativa de a pune

bazele unei industrii extractive In Moldova de atunci.

O cercetare amnuntitd asupra vietii si activitdtii extraliterare a unui scriitor
este util In mdsura In care Intre preocuprile politice si sociale, pe de o parte, si
cele culturale si literare, pe de alta, exista o nemijlocit legdturd. Daca Intre manifestrile publice si lecturile lui Conachi putem Intrevedea unele apropien, Intre
preocupdrile serioase ale logofdtului dreptdtii ori ale epitropului de la Spiridonie,
ale gospodarului si moralistului boier de la Tignesti si poezia sa liric este o evident neconcordant, daca nu chiar contradictie.

184

Conachi si-a scris cea mai mare parte a operei Intre 1800 si 1830, epoc In care
a fost gustat, rdspIndit, imitat si In raport cu care trebuie apreciat, cu toate ca prima
editie a poeziilor Ti apare In 1856.
Circulatia de care s-au bucurat scrierile sale, aprecierea pe care i-au acordat-o
contemporanii, imitatorii numerosi ai stilului su, care era de fapt stilul epocii, ne
sint atestate de nenumdrate copii manuscrise ale productiilor sale, de prezentarea
lui Pastiescu din Curierul romdnesc" (nr. 78 din 5 ianuarie 1830), unde figureazd
aproape tot ceea ce a scris Conachi, dar din care, la acea data., nu fusese publicat

www.dacoromanica.ro

nimic. A-I judeca prin raportare la

scrierile lui Alecsandri, Russo, Kogdlniceanu, Negruzzi ori BdIcescu, care se
afirmaserd deja pInd la aceast data,
Inseamnd a ignora faptul ca el apartine

ArtlyraP

ca nivel cultural si artistic si reprezintd

o

atmosferd spirituald legatd de pri-

mele trei decenii ale secolului trecut.

A cunoscut desigur mica" poezie
de
la
sfIrsitul secolului al
XVIII-lea, foarte posibil Posies rotiques (1778) ale lui Parny, pe Colar-

francezd

r;f,

deau, devenit celebru prin eroidele"

sale, dintre care Conachi traduce Eloiza

catre Abeliard si care de altfel este cunoscut si ca traducdtor al lui Al. Pope,

pe Dorat si pe Leonard. Va fi citit

-:'

t..Mte

de

prin
pe Delille, cunoscut
traducerea Georgice/or lui Virgiliu. A
citit si tradus din Voltaire si Pope.
Nu-i era strain Rousseau. Simpatia sa
asemenea

sociald,

strdind de mari frdmIn-

t01,,t
. 14

4'

4.. 0,,

41;

it ad',

se indreaptd mai cu seamd spre acea

poezie facil, impregnatd de aluzii clasiciste, plind de un sentimentalism desuet, expresie a unei vieti de salon, de
perfecta adeziune la ordinea si stratificarea

41.
.

,1,10

r,

COSTACHE CONACHI,

Jaloba mea, manuscris

tdri si elanuri lince, mai mult analiticd

cleat sugestiva.

O raportare strictd la una din dominantele literare ale epocii este dificil de
Tntreprins, pentru ca In multe cazuri modele strdine, de provenientd si particularitdti deosebite, sInt receptate global si transfigurate, Inca cu greu mai pot fi sesizate
adevratele izvoare.
Prin pasiunea pentru eroide si romane sentimentale a fost considerat ca un
preromantic, dar cu toate acestea cunoasterea i traducerea lui Voltaire, Pope ca
si a altor texte luministe, unele manifestdri In activitatea juridicd si cultural ni-I
recomandd ca un adept TritTrziat al clasicismului In domeniul I iterar si un luminist pe
linie ideologicd, nu Insd si In practica sociald. Formula Iuminist In anteriu i giubea"
pare mai cuprinzdtoare pentru rezistenta manifestatd fat. de Innoiri i explicabild
prin pozitia sa de mare latifundiar. Faptul a fost de altfel remarcat Inca de V. Alecsandri si caracterizeazd o Intreagd pleiadd de poeti mdrunti de la Inceputul veacului
trecut
Ei se IngInaserd cu imaginile poetice ale mitologiei antice si primiserd totodatd
reflectul departat al ideilor voltairene, pe care revolutia cea mare din 1793 le rdspIndise In Europa ; ?nsd distanta nestrbdtutd ce exista Intre patria lor i izvorul
acestor idei, precum si, mai cu seamd, pozitia Ion social& Ti oprird de a se pdtrunde
de principiile radicale ale Frantei".

www.dacoromanica.ro

185

S-a insistat asupra unor probabile sau sigure surse ori modele pe care le-a cunos-

cut, mai mult pentru a explica marele volum de traducen i pe care le-a fdcut si care
In epoca n-au contribuit numai la educatia ori desfdtarea publicului restrins de cititori, ci au avut un Insemnat rol si In modelarea limbii, In exersarea si perfectionarea
instrumentului lingvistic, far-a de care nu s-ar putea explica nu numai evolutia ulte-

rioara, dar nici unele succese In productia originald.

Daca In Cercare de voroavd, tradusd dupd Pope, In text si In josul paginii manu-

risului autograf ne IntImpind comentarii critice la adresa rdzboiului si a colonialistilor spanioli In America, elogiul ratiunii umane, In Privire politiceascei asupra
Erropii toate din anul 1825 sTrit vizibile constiinta existentei claselor, critica nobilimii
simpatia pentru cei care produc bunurile.
intre traducerile fdcute de Conachi sTrit de mentionat Alchibiad sou iubirea de
snds frd mdsurd, Istoria lui Velisarie de Marmontel, Narchez amorezatul de s1n4,
adicd iubirea de sine peste mdsurd, data' ca fiind din Metamorfozurile lui Ovidie
a upra mitologhiei", mai probabil dupd adaptarea francezd a autorului latin, fragn ente din tragedille Aizire (Arz li la poetul moldovean), Zaire, Oreste si fragmente
din p emul Henriade de Voltaire, Elo za cdtre Abeliard dupd Colardeau, care la rindu-i
tradusese pe Pope, Abeliard cdtre Elo za, Catre Leandru cd nu venia si lulia ultra' Ovidie
dupd Dorat, Cruzii elini cu jartfd, o adaptare a lui Saint-Auge dupd Ovidiu. Cea mai
de seama rdmIne ?ma' Cercare e voroavd dupd An Essay on Man, de Al. Pope, cunoscut

de Conachi In traducerea francezd a lui Resnel, publicat In 1758 la Amsterdam, si

care cuprindea, pe ITngd versiunea In prozd, si una In versuri facutd de Silhouette.
Aldturi de aceasta, care a fost publicatd, sta Privire politiceascd asupra Evropii toate
din anul 1825, rdmasd In cel putin cloud manuscrise, din care cel cu nr. 5887 este auto-

graf. Ambele traducen i contin elemente de &dire

elogiul posibilittilor

omului de a cunoaste si stdpIni natura, pledoarii luministe pentru emanciparea popoa-

relor, pentru un sistem constitutional, pentru asigurarea prin lege a drepturilor,

dei care n au rdmas far-a consecinte asupra marelui latifundiar In exercitarea func-

ti ilor In stat.
Nu putem evita nici mentiunea c lecturile din scriitorii strdini Incalcd uneori
chiar granita care desparte tlmdcirile" de alcdtuiri", unele din productiile proprii fiind de fapt adaptdri, dacd nu traducen i libere ale unor originale din literatura
franceza'.

Constatarea care se impune cu necesitate Insa' este cd, sub aspectul valorii
literare, traducerile si In spetd Printipiiie moralului (sau Cercare de voroavd)sTrit dintre

cele mai realizate, fie pentru ca autorul, pretuindu-le In mod superlativ, a muncit
mai mult asupra Ion, fie pentru faptul ca, lipsindu-i imaginatia creatoare, Isi folosea
mai bine resursele lingvistice si darul analitic.
In afara traducerilor trebuie sd fie relevate unele Incercdri dramatice, mai putin
cunoscute, importante pentru ca sint primele comedii culte din literatura noastrd
si remarcabile prin fondul de critica sociald si de moravuri, chiar daca sub raportul
valorii sInt inferioare celorlalte productii.
Comedie banului Costandin Canta ce-i zic Cbujan i cavaler Cucos, scrisd Impreund

186

cu Nicolae Dimache si Dumitrache Beldiman, care, nefiind teatrul, s-au giucat

la pdpusdrii", este o satird la adresa unui zercit si arghirofil. Giudecata femeilor,
cu aceeasi indicatie c s-a reprezentat la pdpusdrii si cu precizarea aceast comedie
fcutd de aga Costachi Conachi la leat 1806, decmv. 1", reprezintd o critica i chiar
o autocriticd asprd (printre personaje figureazd autorul Trisusi), cam liberd ca limbaj,

www.dacoromanica.ro

iffAmifet,
.
/00mboo

a moravurilor, daca nu a ndravurilor boie-

rimii moldovene. O intuire a depravarii,

o fresca a dezmatului marii boierimi este
si

incercarea

dramaticd Amoriul si toate

horurile. Tot de Conachi pare sa fie si o

alta comedie Intl -un act, prin care skit ridiculizati
natardul
Aferte.
grdmaticul
Terbie
logofatul Costachi.
Mai toate cercetarile privitoare la
Conachi atunci clnd nu s-au limitat la o
schita genealogica a familiei sau la descrierea amanuntita a activitatii politice si

--,
,;.:4 re.pia ,44...orgei::: 4, ; :; r I I ,/ta.. .... I: I), o "4.4,4%;
..

administrative, au abordat doar lirica erotied de factura senzuala a poetului, neglijind

In buna masura aspectul oarecum cultural

al activittii sale, manifestat prin traducari

In versuri i prof& publicate sau manuscrise, care pentru epoca respectiva au o
importanta deosebita, iar in intentia poetului reprezentau singura contributie
poeziile lince fiind considerate
pacate ale tineretelor" ori table ale

ro.,.. 8.13.,41

.Al.'1111,411T% /

' o'

1,1:10 J I .

_ef'
4, .. ..,. :....
--. I.,,,., ..--4

7f4

c ..

. ,(...11,
. ' .. ; ,
I.
,

.0 ...
i

.,

r, ,,,,,,,,,,

IMP ' 4' tie is..,

J i.

1,:24 a r.:11. o, ,0 .-

......4:/..
I.., 4, 1...C *1.

1
.

,1
e'
,
.
.4/.1,414 0:..:..r...,, ,,, : ,:, ....,.,:f - ,ft. ,, I
'
44
1111 ..,...4,....... . ........ ., t ... I AI. .. .1 1-1 .., ......
,,,..;Tof 1.,,,,....
.10 -1P .i.#,Iff 1 ..1...,.
.
/V.I. 1,...,0. .
5,0,o1 . .....4.......4.
..1 ,./0;# I , ".. , , .., . . . ..."
., r
'.5 .
.. 1 .
,

'

1c

.,,,

ei.f C,' ,,1 ,11. 11' "0. .., .. ;1,111, ire

.. ,.7W/91 ,,, ry 1

- .1

/1.,:,..

.0. r, /1. .

(we,:

r..

"

i-

I:1r

;I..

.I. /..14
: .I% /".,/,,i

4 f. ,141.Y., .

- 7;

'11/

...Ana

.1.06f.

1.11,

( .6'

ono: of a'
.# I'

-149,10,1-

,..(4,L

Procedeul este explicabil

buna masura justificat, deoarece cu poetul
roman s-a petrecut un fenomen asemanator
COSTACHE CONACH
intrucitva (daca se poate face o apropiere)
cu al unui model Indepartat al sau, cu Pe- Me;tesugul stihurilor romcfneti, manuscris
trarca, pe care posteritatea nu I-a consacrat prin operele sale de eruditie, ci
prin poezia Inchinata femeii iubite. Paralelismele intre piese ale Canzonierului
ori macar ale epigonilor italieni sau strdini i poezia lui Conachi, In ciuda
inexistentei unor dovezi materiale care sd ateste faptul ca poetul moldo-

vean si-ar fi cunoscut maestrul, sint uneori surprinzatoare. G. Calinescu afirma despre

el In istoria literaturii romne ca este petrarchizant fard ali cunoaste modelul indepartat. in Impresil asupra literaturii spaniole revine si precizeazd Nu poi sta de
vorba despre Conachi cu cine nu stie recita din Petrarca". Far-a a putea nega cu totul
posibilitatea cunoasterii lui Petrarca prin intermediul neogrec sau francez, unele
aprecien i s-ar putea explica prin simi I itudini ale vietii si ale destinului erotic la cei doi
poeti, care au produs, evident la scari valorice determinate (nu putem ignora faptul ca
Petrarca este precedat In literatura italiana de Dante), poezie lirica inchinata exclusiv iubirii. Tennenmi amor anni ventuno ardendo... dodici altri anni piangendo",
scrie Petrarca In sonetul 84. Conachi o cunoscuse pe Smaranda Negri In 1812, se
vor casatori de-abia In 1831, pentru ca la numai trei ani dupd aceea ea sd moara,
IdsTridu-1 pe poet nernIngliat pina la propria-i moarte. Aceasta paranteza nu are cleat
intentia de a sugera fixatia iubirii asupra unei femei fard a pierde din vedere diferenta

specified provenita din libertinajul epocii moderne fata de misticismul secolului

al XIV-lea italian.

www.dacoromanica.ro

187

Este mai mult decit concludent pentru cine cunoaste pe Conachi c sonetele
lui Petrarca par modele favorite.
Un loc comun In aprecierea liricii logofaului Conachi, si nu fardo oarecare
indreptdtire, este ca poeziile Trichinate iubirii sTrit mai mult un exercitiu gratuit
la care se deda In rgazurile dintre preocupdrile serioase ale cultivdrii mosiilor si
exercitdrii functiilor de stat, o distractie a boierului iubdret, izvorIt spontan si pe
gustul clasei sale. Aceasta nu exclude preocuparea pentru problemele de tehnicd
a poeziei, de metricd, de versificatie. Confirmarea ne este data de existerga acelui
Mestesug al stihurilor romnesti, care, dupd cele citeva indicatii sumare din Gramat ca lui lendchitd Vdcdrescu, reprezintd prima incercare mai ampld de a studia tehnica versificatiei si este inspirat din manualele similare din literatura greac, in spetd
Hristopulos. Nu este exclus ca mdcarindemnul daca nu si unele idei
fi fost sugerate
prin cunoasterea savantului tratat de prozodie si versificatie elind publicat In 1803
la Viena de elevul lui Lambru Fotiade, devenit intre timp bancher influent in capitala lmperiului habsburgic, Zenobie C. Pop, intitulat Metrikis vivlia. Afirmatia ca o
asemenea influentd este posibild se bizuie pe faptul cdintre bancherul vienez, romdn
la origine, si logofaul Conachi au existat nu numai relatii financiare, ci si legdturi
mai strinse In plan cultural, asa cum reiese din corespondenta purtatd.
S-a afirmat la Inceput ca in aprecierea lui Conachi a fost neglijat aspectul oarecum cultural al activitdtii sale, manifestat prin marea masd de traducen i efectuate
si la care putem adduga scrisoarea cdtre mitropolitul Veniamin Costache referitoare
la organizarea TrivdtdmIntului In Moldova. Acest document constituie un prilej pentru
cunoasterea pdrerilor si a pozitiei sale In probleme de limbd si cultura In general,
intr-o perioadd cind introducerea limbii nationale ca limbd de predare in InvdtdmInt
se lovea de multe opozitii. Dei un bun cunoscdtor al limbilor greacd si francezd,
principalele pretendente ale limbii noastre in invdtdmint, Costachi Conachi, spre
deosebire de alti boieri si cdrturari, pledeazd pentru folosirea limbii nationale nu
numai teoretic, ci si prin exemplul propriei sale opere. Cele mai multe din ideile
sale nu si-au pierdut valabilitatea, iar autoritatea de care se bucura a contribuit

la impunerea acestui punct de vedere

incepind dar de la propunerea : de se cuvine a imbrtisa altd limbd prin scoli,
pentru invdtdtura stiintelor, si carea anume, pentru c In a noastrd, moldoveneascd,
lipsind autorii si Inscrisurile lor, lipsesc mijloacele pairii inainte, zic ca si elinii care

de la eghipteni, si romanii carii de la elini au luat stiintele nu si-au schimbat

limbile si au socotit totodatd cu agonisita stiintelor strdine s imbogdteascd
graiul lor".
Credincios principiilor privitoare la unificarea sistemului juridic si administrativ pe care le promovase in Regulamentul organic, pledeazd In acelasi timp pentru
unire si In domeniul cultural
... Ar fi o mare greseald politiceascd de a se lua altd marsd spre luminare aice
In Moldova si altd In sotia ei Valahia, &id tot cuvIntul cere a ne stringe si a ne apro-

pia in grai si In pravile".

A fost, pentru vremea In care a trait si a scris, un om luminat, un hotarnic si
un jurist dintre cei mai cunoscuti, dar mai presus de acestea unul din cei mai buni
cunoscdtori si minuitori ai limbii romne, In cultivarea i promovarea cdreia are
merite deosebite, mai ales dacd apreciem faptul ca Inainte i dup 1800 majoritatea
188

pdturii culte, In spetd boierimea, vorbea si scria greceste sau frantuzeste. Mare

www.dacoromanica.ro

boier si om de cultura, bun cunoscdtor de limba greacd si franceza, Conachi a scris

totusi versuri originale, Incercari dramatice si a facut lungi si remarcabile traduceni
numai In limba romand.
Asa cum s-a mai afirmat, poezia lirica a lui Conachi este Inchinata aproape excl u-

siv iubirii si prin aceastfixatie ocupd, Intr-un fel, un loc aparte In istoria I iteraturi
poetul fiind un epigon roman al lui Petrarca, cel mai de seama petrarchizant roman.
Dintre multele i stralucitele lui service In slujba lui Amor, din sirul de nume
invocate : Marghioala, Casandra, Casuca, lstili, Elenca, Ruxandra, Anica s.a., se degajd
o pasiune durabild pentru Smaranda Negri, nascuta Donici, devenitd Zulnia, ca muza

a poeziei sale, si cdreia 7i Trichina cele mai durabile pagini.

La Inceputurile liricii culte din tara noastra, far-a a beneficia de o traditie In

aceast directie (fie ca poezia populara nu-i era cunoscutd In asa masurd, fie ca nu-i
acorda creditul cuvenit), dezavantajat de stadiul de atunci al limbii literare si artis-

tice, frd virtualittile unui poet de ampla respiratie lirica, transpozitia realittii
imediate, a continutului sentimental In poezie, o face adeseori prin intermediul
unor termeni care azi ne fac sa firnbim, tirand de domeniul prosterndrii religioase
ori al realitatilor feudale
la al tau jdrtfelnic iardsi vin s md inchin,
Dar nu cu entdri de slavd, ce cu lacrimi l suspin,
SI-mi ieu de-acum ziud bund de la inalt pragul tau [schiptrul tdu],
Ca o slugd cu credin/d ce si-o-mplinit hacul sdu.

Amori,

Poetul nu reuseste sa transfigureze trairea diurnd In imaginea poetica cleat

arareori i sublimul unei situatii se manifesta prin lesinuri, oftaturi nesfIrsite, ori
moarte simulatd. De altfel, la nivelul si atmosfera culturala si I iterard pe care o reprezenta, o alt manierd ar fi fost de-a dreptul revolutionara. Manifestarea zgomotoasa,
prinsul abundent, etalarea tuturor accidentelor constituie o maniera caracteristicd
epocii. $i, totusi, In aceast lipsa de discretie comundIntregii boierimi semifanariote,
In vaicareli, lesinuri si bocete, este si o apreciabild dozd din autenticui zbucium al
poetului si versurile sale atestd acea permanent& pendulare, si ea petrarchist, Intre

senzualitate si spiritualizare, Intre amorul sacru si amorul profan, iar superlativul

se realizeazln femeia la care darurile fizice sInt dublate de call-tali morale. 0 Insemnare de pe manuscrisul descoperit de C. Botez confirmd afirmatia de mai sus.
CInd o vedeam nu sImtam miscarea unei patimi proaste ce se hraneste numai
cu pofta, ci o gingasd Trighimpare In suflet si o cucernicie de dragoste ca si end s-ar
fi descoperit o fiintd cereascd dinaintea ochilor mei".

in ciuda acestor marturii de fior petrarchesc, accentul cade frecvent pe senzualism, greu de citat uneori.
Era mai mult Inzestrat pentru poezia didacticd, avInd spirit analitic, dar mai
putind imaginatie creatoare i avInt liric In stare sa dea expresie durabild unor elemente cotidiene, vizibile, evidente, palpabile, sa perceapa unele raporturi si corespondente sesizabile doar marilor lirici. Poezia lui nu sugereazd, prin expresia data
continutului liric, ci demonstreaza, analizeaza, explica si etaleazd toate accidentele,
In loc s selecteze pe cel mai putin vizibil, cu ajutorul cdruia Insd pot fi recreate
Intreaga traire individuald si atmosfera. De altfel, cele spuse despre Conachi caracterizeazd mai toatd poezia noastrd de inceput i doar dupd 1830-1840 este depdsit
acest stadiu prin Cirlova i Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

189

Dar chiar in cadrele acestui stil, poeziile inchinate Zulniei contin accente inedite si depsesc epoca tocmai prin puternica pasiune care le-a inspirat, prin since-

ritatea simirii, prin efortul de a da expresie notabild profunzimii sentimentului

Din toti muritorii lumii cel mai in nenorocire
Si dintre to/i ptimoii cel mai mult In osIndire
Este omul care-/i scrie, mai pomenesti-1 tu oare?
Ah, de nu IT-i mai cunoa;te dupd slovd ;i scrisoare,
Cunoaste-I dupd durere cu care plIngind i scrie,
Cunoa;te-I dupd-a lui lacrdmi ce li-i gdsi pe hIrtie.

La nivelul de atunci al I iteraturii, cind lipseau o traditie I iric national si mai ales
o limb apt s serveasc subtilitatile si sugestia inerentd poeziei, etapa propice mai
curind prozei si poeziei epice, ne Tritimpind elemente rezistente
Soarele ce eu cu plInsul II intimpin and rasare
5i luna ce md gdse;te In suspin ;i In oftare,
Pentru mine nu colindd decit un cerc de durere
Ma vaet ;i zi ;i noapte, dar In zddar, cd scddere
Nici este, nici a fi poate la a despdr/irii jale.

Amoriul din prietesug, mai curind naratiune despre iubire, cu inerente izbucniri
de ah ! si vai !, rdmine totusi un elogiu al iubirii si poate printre primele in literatura
romana, fr a fi strain de perceperea naturii
aldtori pe Val, pe dealuri, pe empii nemrginite,
Umblu de urit cu ziva pe colnice prdsIte,
Udate de-a mele lacrdmi, cardrile-acelea toate
Or /Inea spre pomenire urmele mele-nsdrnnate,
Ptnd cind vreodinioard pe-acolo, din IntImplare,
Vei trece ;i vei cunoa;te, ah, cIt te-am iubit de tai e.

Din frecventarea asidua a acestei teme poetice, in cunoasterea intregului complex de mijloace cu care amantii asediaz cea mai veche din cetti", izvorasc versuri
de o oarecare gingsie
Umbrelutd norocitd,

la sama a e;ti menit

Sa umbre;ti un obrdjel

Plin de nuri ;i frumu;e1.

Catd sa mi-1 pdze;ti tare

5i de Vinturi ;i de soare,
5i cInd al/i ochi i-or cdta
Sd te pui drept fata ta,
CA tu umbrelu/d ;tii
Cd Ti tem ;I de stihii.

Transcrierea unor poezii In limba literard de dupa 1860 ar putea salva multe din

productiile poetului care ne par ilizibile.

Cine-i amoriul defineste crezul i idealul de iubire al poetului nostru, din care
nu lipsesc, In stihuri deseori sprintene, temutul", conceput ca un pigment care
cl gust si iutste", comparatia Amorului cu un ostas de o foarte osdbit fire"
si care Infrunta dusmanii si cucereste obiective ca frumusta, duhul, nurii" si,
evident, ... Inca' un lucru care-I tac, ca lumea-I stie".
Unele accente inedite strdbat si depdsesc desuetul
190

A; vrea sd mor, dar ;i moartea ce poate fi pentru mine

Cind, pierzlnd a mea via/d, pierd mai mult, te pierd pe tine.

www.dacoromanica.ro

Moartea Zulniei, devenitd sotie legitimd dupd aproape cloud decenii de la prima
cunostintd, ii smulge si preludii ca acestea
Ah, te-ai dus, dulce lumind, din zarea ochilor mei,
Unde-i viata, unde-i mila ce izvora dintr-a ti?

si care ne reaminteste versul eminescian

Si te-ai dus dulce lumina
$1-a murit iubirea noastrd.

Fdra intentia de a face o paraleld Tritre sensul adinc, filozofic, al nostalgiei eminesciene din Floare albastr i versurile lui Conachi, asocierea celor doi termeni
dulce lumin nu exclude posibilitatea ca Eminescu sd fi cunoscut poezia logofatului,
cum a cunoscut traducerea acestuia Cercare de voroavd.

Pentru nivelul de atunci al limbii artistice, Conachi poate fi considerat unul

din cei mai reprezentativi poeti lirici ai perioadei de Tnceput a literaturii noastre
prin Incercarea si uneori reusita de a fi creat o poezie remarcabild nu numai sub
raport istoric, ci si cu unele elemente citabile p"nd azi. Activitatea si opera logofatului poet pot fi revendicate ca acelea ale unui deschizdtor de drumuri.

BIBLIOGRAFIE

Poezii. Alcdtuiri ;i tlmaciri, ed. Caterina Conachi-Vogoride, Iasi, 1856 (ed. a 11-a de Miran Pompiliu, avind In plus Schrte din viota si familia /ogofiltului Conachi, de Emanoi! Vogoride-Conachi, Iasi
1887) ; C. Botez, Poezii inedite de Costache Conachi, In Viga romdneascd", I, 1906, nr. 1 ; C. Conachi,
Scrieri olese, edi-tie de Ecaterina ;i Alexandru Teodorescu, Bucuresti, 1963.

C. Negri, Logofiltul C. Conachi, in Romania literard", I, 1855, nr. 6 ; G. Sion, Suvenire despre

poetul Conachi, In Revista contimporand", I, 1873, 1 martie ;i 1 aprilie ; Gr. Andronescu, Poetii
nostri. II. Costachi Conachi, Bucuresti, 1886 ; I. Bianu, Costachi Conachi, In Revista noud'', I, 1888,

nr. 3 ; G. Bogdan-Duicd, Logofttil Costachi Conachi, in Convorbiri literare', XXXVII, 1903, nr.1,
2 si 4 ; G. Bogdan-Duicd, Costachi Conachi si tragedia lui Lentor, In Viga rom'dneasca", I, 1906,
nr. 9 ; G. T. Kirileanu, Testamentul qi pome/nicul marelui /ogort Costachi Conachi, In Convorbiri

literare", XLII, 1908, nr. 12 ; idem, /dew unirii la marele logofdt C. Conach, In Convorbiri literare",
XLIII, 1909, nr. 1; N. lorga, Contributii la istoria moi noud a literaturii romanesti. Ceva despre Costachi Conachi, In Revista istoricr, VII, 1921, nr. 4-6 ; N. Car-tojan, Contributii privitoore la originile liricii romnesti In Principotc, In Revista filologicd", I, 1927, nr. 1-2 ; Ch. Drouhet, Logofdtul Costachi Conachi ;i poezia franceza a epocii, In Viga romaneascd", anul XXII, 1930, nr. 1, 2 ;i 3
(nurndr triplu) ; I. M. Ra;cu, Conachi : Alcatuiri si talmaciri, In Alte opere din literatura roman, Bucuresti, 1938 ; Gh. Ungureanu, Poetu/ Costachi Conachi organizator al arhivelor moldovenesti, in Revista

arhivelor", Bucure;ti, Ill, 1939, nr. 8 ; D. Furtund, Meirturii despre C. Conachi, In Analele Motdovei", I, 1941, fasc. IIV ; C. Solomon, Biserica si mosia Conchestilor de la Largseni-Tecuci, in
Analele Moldovei", II, 1942, fasc. 1-2; D. Popovici, Pope ;i Conachi, Studii I iterare", Sibiu, I, 1942
G. alinescu, Material documentar : C. Conachi, In Studii si cercetdri de istorie literard ;i folclor",
Ill, 1954, nr. 1; Paul Cornea, Costachi Conochi sau luminismu! fn anteriu si giubea, In Stud,'
de literatur romeina modern, Bucuresti, 1962.

www.dacoromanica.ro

191

IANCU VACARESCU
lancu Vdcdrescu se ndscu prin 1791 (el Insusi sustinea a fi avut 27 de ani In 1819),

ca fiu al lui Alecu Vdcdrescu cel rdpit de arnduti si al Elenchii Dudescu. Cdsdtoritd
la virsta copildriei aproape, pe la 16-17 ani, Elena se despdrtise de so; In 1797. Deci
copilul rdmdsese pe miinile tinerei mame de vreo 21 de ani, care apartinea unei ilustre familii si uneia din cele mai bogate.
Dudeasai i-ar fi venit ameteald" (povestea Ghica) g?ndindu-se la evghenia
familiei sale, pe care o socotea Tnrudit chiar cu Maria-Tereza. Dupd dTnsa, Vdcarestii

se trdgeau din Fdgrestii din Fdgdras, din neamul lui Radu Negru. (intr-adevdr, pe
manuscriptul Gramaticii, lenchitd Tnsemnase ca la 1215 Neagoe Vdcdrescul, fiul lui
Dan Vcdrescul, voievod al Fdgdrasului si nepot de sord al lui Radu Vodd Negru,
coborTse cu mam-sa Anna la CTmpulung.) Ea muri 'In 1843, In virstd de 67 de ani.
Probabil cTntecul popular (Buciumul", nr. 49 din 18 iunie 1863) face aluzie la fiul
Dudeascdi

Cu ciubuc de diamant,

in radvanul aurit,
Cu tot cosiul poleit,
Ocort de ciohodari,

Capot rosu imbrdcat,

Cu anteriu de atlaz,
Moare doamna de necaz
Cu hanger de Corasan,
Doamna trece in radvan,

Tras de patru armasari

Trece de si-I mai priveste,
Ca cu foc il mai iubeste.
lenchit stih ti face,
Cd domnita mult Ti place.

lenchit Vdcdrescu

$ade-n poartd la Dudescu,

Dupd Tnvdtdturile elementare, lancu fu trimis la Viena, pentru studii, Impreund

zice Ghica
cu alti tineri boieri, sub Ingrijirea profesorului francez Colson,
lar dupd alte stiri ar fi plecat In 1804 la Viena, cu dascdlul sdu Zaharia si cu tIndrul
Costicd loan Fdlcoianu. Ar fi trecut si pe la Pisa. In 1810 era Tntors. Pentru oaresicare

pricini ale tineretelor", Tnainte de aprilie 1812, lancu fu surghiunit la Buzdu, iar
Divanul ruga la 4 iunie 1812 pe amiralul Ciciagov sd ierte pe fiul cluceresei. Fu mai
tTrziu ispravnic la TTrgoviste, din care slujbd fu scos In 1817. in 1821 se refugia cu
boierii nationalisti la Brasov. Pdstr Trisd cu veneratie sabia lui Tudor Vladimirescu.
La Intoarcere este logofdt al Departamentului treburilor strdine si asa TI gdseste
rdzboiul ruso-turc. Devine curTnd un potrivnic hotrTt al Regulamentului organic,
sustirand In Obsteasca adunare cd romdnii au avut totdeauna dreptul a-si face singuri legile. Fu dar luat pe sus din chiar Adunare, dus Tntre baionete, anchetat spre
a se vedea daca' nu era In complicitate cu alti sabotori ai regimului, apoi surghiunit la mosia sa Motdieni sau In altd parte pTnd la confirmarea de cdtre tar a Regulamentului. De aici Tncolo el fu amestecat In toate faptele mari culturale, Trisa* viata
publica Ti e monotond. Se cdsdtori cu o Cantacuzind din Pascani si afacerile personale
nu-i mergeau tocmai bine, fiincicd un negustor brasovean Ti pusese un secvestru pe
mosia Vdcdresti, care de altfel rdmase si dupd moartea sa apdsatd de datorii. Primi

192

postul de prezident al Vremelnicului divan, din care demisiond In 1836, ca protest

la destituirea unor magistrati negdsiti la post. Era membru al lojii masonice. In 1841
se alese deputat, dupd rdsturnarea lui Al. Ghica se gTndi chiar la domnie, dar Ti fu
preferat G. Bibescu. Anul 184811 gasea membru la inalta curte. A fost un om cu totul
de ispravd, entuziast fatd de tinerii poeti ai vremii, lipsit de fumurile boieresti.

www.dacoromanica.ro

calamburguri" si
nevincvatele
pldceau
&id un profesor, de banuit ardelean, salu-

tIndu-I cu mdrite si de bun neam domi-

ne", se prezentd ca dascd1", Vacdrescu Ti

Intinse lui Heliade o hTrtie pe care scrise
da-s cal''. Prin traditie de familie -nu-i
displacea sexul frumos. in seara zilei de 30
august 1842, Gr. Alexandrescu, TntorcTndu-se de la mandstiri, TI fri amestecat
In multimea ce privea cu gurile cdscate
o pdcatoasd luminatie", Wind a alerga
dupd vreun vers pierdut sau dupd vreo
copilita de 16 anisori". Muri la 3 martie 1863.
inceputurile lince ale lui lancu Vac&
rescu furd grecesti, sub semnul lui Anacreon, pe care-I stia pe de rost. Gr. Alexandrescu Ti recita o data din poetul favorit si Vacdrescu Ti lua versul din gurd spre

a-I duce pInd unde il ajuta memoria. insa

TrirTurirea greceascd nu trebuie exageratd.
In tara si mai ales la Viena, Vdcarescu
cunostinta de mica poezie" francezd abstracta si galantd a secolului al XVIII-lea,
simbolizatd

prin Parny, citat prin manuscrise, de poezia italiand, nu mult deosebitd,

a

aceluiasi

veac,

reprezentata'

mai

IANCU VACARESCU

ales

prin Metastasio (transcris, nu mai putin cu unele inexactitti, din Filicaja, Canzone I din Sopra l'assedio di Vienna)
E fin a quanto inutili
Fian Signore i tuoi servi ?
E sino a quanto
De i barbarici inulti
Orgogliosa n'andra l'empia baldanza?

In stir-sit si de literatura germana, mai ales dramatica si mdruntd, desi traduce un

mic crTmpei liric din Goethe (Faust). in hTrtiile vdcdresciene, ce privesc dupd toate
aparentele epoca de formatie a tTnarului lancu, se TraTIneste o nota In suma de 551 de
piastri pentru urmdtoarele cdrti : Dictionnaire des grands hommes (20 de volume)
Dictionnaire gographique ; Tableau de l'amour conjugal ; Le docteur de Cythre ; Grammoire des fleurs ; Chansonnier franais ; Almanach de famille ; Maison rustique
Fables de Lafontaine. Afard de acestea mai gdsim notate : Discours sur l'art de ngocier

(Paris, 1737), de un Pocquet ; La guerre des Dieux a lui Evariste Parny, editia a 3-a
din anul 8 ; CEuvres de Condillac (Paris, 1798) ; Recueil prcieux de Maonnerie adonhiramite (Philadelphie, 1787) ; Cart de la correspondance (Paris, 1804) ; Cart pistolaire ou dialogue sur la manire de bien crire les lettres, de Jauffret (Paris, 1802)
Manuel pistolaire l'usage de la jeunesse, de Philipon de la Madelaine (Paris, 1807)
Le nouveau secrtaire du Cabinet, contenant des lettres familires sur toutes sortes de
13 -

www.dacoromanica.ro

193

sujets (Paris, 1793) ; apoi auteurs classiques", Au/ugelle, Les Attiques (Paris, 1789)
Ammien Marcellin ou les 18 livres de son histoire (Lyon, 1778) ; Aristophane, Thtre
avec les fragments de Mnordre et Philmon, trad. en franais par Poinsenet de Sivry
(Paris, 1790) ; Aristcte, Politique, traducere din greceste de Charles Millon (Paris,
1803) ; Cicron, Lewes d Brutus et de Brutus d Cicron (Paris, 1802) ; de acelasi Les
deux byres de lo divination ; Corpus Vizandinae [sic] historiae, Bibliotheque de l'homme
pubhc ou analyse raisonne des principaux ouvrages franais et trangers sur la politique
en gnral, de M. Condorcet (Paris, 1792) ; Mmoires Maurepas (Paris, 1792) ; Prcis

de l'histoire universe/le ou tableau historique prsentant /es vicissitudes des nations,

de M. Anquetil (Paris, 1811); Le petit La Bruyre ou Caracteres et mceurs des enfants
de ce siec/e, de Madame de Geniis (Hambourg, 1799) ; Abcdaire moral ou leons
tires de Pcriture sainte (Paris, 1807). Opera lui Voltaire trebuie sa fi fost consultata

foarte des. CIteva replici din Nanina, comedie, Intre Bar. si Nan., grit traduse din
Nanine ou le prjug vaincu (Bar. : Ea va crede aceasta! Ce temeiu de mIndrie desarta

calimarile" : Elle y croira. Quels fond de vanit I Que l'on

(IngImfare);
m'apporte ici mon critoire... "). Din acelasi copiaza versuri din Thleme et Macare
(Thlme est vive, elle est brillante... "), L'Origine des mtiers (Quand Prornthee eut forme son image... ") . Vacarescu are de asemenea pe Delille Inainte,
copiind din el Rchpunsul la versurile ducesei Georgine de Devonshire trimise de
aceasta Impreuna cu poemul intitulat Le passage de S. Gothard (En retours de vos

vers purs, nobles et faciles, Devonshire, accueillez l'humble tribut des miens").
Va merge pIna la Lamartine, caci Casa de ;aril a lui de La Martine este traducerea a
sapte strofe din La retraite (Harmonies potiques et religieuses). Arata interes si pentru
unele obiceiuri a romanilor, care au fost si la stramosii lor, vestitii romani, sau cu
oarecare prilej s-au luat de la dInsii, dupa venirea romanilor In Dacia : Alleroi Doamne; Ddina ; Td/tliju; Prta-pIrta si nimica ;
lancu (sau unul din Vacaresti macar) studia si climatologia: Frate, da az dimineata ma caznesc si mi-as pierde In zadar

vremea si nu pociu gasi rinduiala vinturilor". in spiritul secolului al XVIII-lea, nu

neglijeaza gastronomia, InsemnInd retete: Beurek, espece de crpes frites l'huile;
i I faut faire son testament si on le mange le soir ; Courabias, sorte de gateaux au miel
et a la graisse, dont les enfants sont avides. Les bonnes ne cessent pas les leur van-

ter, quand elles chantent pour les endormir. CataTf, je ne puis mieux faire que
donner la recette de ce mets oriental". Baza educatiei o forma atunci exemplul
moral si In aceste manuscrise dam de texte cu titlul Epaminonda, Leonida, Regul, Ca-

ton, Chicheron, oferind scurte stiri biografice asupra barbatilor ilustri. in directia
dramei va traduce Regulu (Regulus), tragedie patriotica In stil clasic francez de vienezul Heinrich von Collin, si Ermiona sou mireasa lumii ce/alte, de Fr. W. Ziegler,
talmacita In 1818 si 1819, dar publicata abia In 1834, apoi Britanicu (Britanicus) de
Racine, publicat In 1827, pierdut apoi retalmacit In 1861 (Ce ! Neron Ora cInd de
somn e desfatat/S-astepti maria-ta ca sa-I vezi dasteptat !" : Quoi I tandis que
Nron s'abandonne au sommeil, /Faut-il que vous veniez attendre son rveil ...");
de asemenea Ceasul de seard dupa Aug. von Kotzebue (reprezentat la 20 aprilie 1830)

194

si dupa acelasi Grdinarul orb sou aloiul Thflorit (reprezentat si publicat In 1836).
Faima lui Kotzebue a fost extraordinara In acea vreme. Simplu fabricant de piese,
unele spectaculoase, Schiller diluat, altele vodevilesti, cu directa InrIurire a teatrului francez, Kotzebue este un premergator al lui Scribe, din care In chip firesc
deci Vacarescu traduce In 1846 Bertrand si Raton. Alte cloud prelucrari, Dragostea
din copilifirie (1846) si Napoleon la Soen Brun si Santa Elena (1847), ram'in deocamdat

www.dacoromanica.ro

It: E. G.Ut '13

cu izvoarele obscure. Din Muta di Portici a
lui Scribe si Germain Delavigne poetul traduce o barcarola, Amis, la matine est belle
Copii, o find dimineat !

TRAGEDIF, 'NOW 'MOE

.

Mica poezie" este usor de urmdrit la

DIN LIMBA

Gtam &ME

Trailuahe

lancu Vacarescu, poet de clasicitate decadenta. Anacreonticele lui, ca si ale lui Asachi,

dei venite pe cale dreapta, se intilneau cu

poezia sfirsitului de secol XVIII. Saviolo,

6....

D 3. yllEALIEHES011.

Giovan Gherardo de Rossi si mai ales lacopo

Vittorelli, din care se traduc in Curierul de

ambe sexe", sint cantonetisti si anacreontici, si cu mai multa poza galesa. Metastasio nu iese din acest diletantism galant,
care e si al lui Voltaire. Din Metastasio,

l'ACADEMIE1)

-----

.'z.17.474:..

' IICKURLISTI

Tu Tie grafiA la LI 34
1831 .

Frumoasa, poeta... cusuru-i cd tace

Ea-si face obrazu, prin alti versuri face

dovedit luatd din

(1729-1807)

'

...7..;---.c...'0.:!.

Vdcdrescu traduce La partenza (Plecarea) si

citeaza sfirsitul unei cantonete din Siroe, dar
atitudinile metatasiene se regasesc i in
alte locuri. in privinta poeziei, poetul se
inspira din zona pe care o strabatuse si Conachi. O epigrama, crezuta originala

s-a

'

,,,:ALITte,

ST,

Escouchard-Lebrun

Egl, belle et poete, a deux petits travers,

Elle fait son visage et ne fait pas ses vers

Este citat si tradus In cloud locuri Gen-

IANCU vAcAREscu,
Regulu, traged'e, Bucuresti, 1834 (foaie

til-Bernard (1708-1775), autor al unei Art

de titlu)

d'aimer. Ciudatele poezii Baciu, I, II, III, IV nu

sint In fond decit niste baci", adica sarutdri, ceea ce ne duce la maniera lui Dorat
din Les baisers i prin el la mai vechile Sdrutari ale lui Jan Second. Fiecare din ele
cuprind o sdrutare
De simturi plind salta mea gura,
Si-i da, lila plina sarutturd.

Ici floare gura-i guri-mi lipeste

Miere, ce albine-n flori nu gaseste.
C-o muzicoasa la timp mdsura,

Fierbinte baciu vointa furl.

Macar p-a noptii tdcere sfinta
Aung ; verigile se descinta.

www.dacoromanica.ro

195

Toate aceste compozitii frivole trebuiesc

II0EZII42\LECE
a

D. lkinqtAyi.

f:0 (PT I. 151) libPCE.

privite cu multa circumspectie, unele fiind

date chiar ca imitaii, deoarece ele cresc pe
uitate azi modele din veacul al XVIII-lea.
lancu Vacarescu este totusi un poet cu inclinari grave si meditative. $i in aceasta lature, el nu continua mai putin secolul lui
Voltaire si al lui Metastasio. Titlurile, reprezenti-nd fie abstractiuni, fie obiecte tehn ice,
sint tributare didacticismului veacului : Adevdrul, Cltoric, Neincercarea, Pacea, Simpatia, Desprtirea, Imagina tia, Judecata, Caleidoscopul, Ochia nul, Ceasornicul 7ndreptat, La

pahar. Chiar incercrile de a dezvolta proverbe :

Ce

este-n

mind

nu

minciun

Corb la corb nu scoate ochii, indiferent de antecedentul lor real, nu se pot

(1817),

desprti de moda proverbelor demonstrate,

ce-i dreptul dramatic, de Moissy si Carmontelle.
intr-o buna ma-surd, poeziile lui lancu
Vacarescu s'int
niste compuneri ocazio-

1830

IANCU VACARESCU,

Poezli alese, Bucuresti, 1830 (foaie de titlu)

nale si niste improvizatii nepreendite",

cum le zice el unora, traduand notiunea
de impromptu". El scrie sarade, versuri
pentru cismele, spitaluri si tipografii,

epigrafe, epitafe, moduri foarte comune

atunci si de care poezia germana Insasi era

atunci 7ncarcatd. Face inscriptii si prin albume. Din aceste toate, put'ne foi sInt nevestejite. Putem cita Msura gurei
C-un cerc de sdrutAturd
A guriti-/i iau mdsurd

sau La espresia fisionomiei unei fetite

Cdutatura-Ii va rizboi,
ZImbirea-.0 cere pace
Si sd-rnd-mpac cu tine voi,
Dar, sd ma bat
Irni place I

Dintre cele mai lungi nepregIndite", nu-i lipsitd de ingeniozitate galanta

Hartomandia, In care poetul se preface a da in carti iubitei

196

Prin magnetul simpatiei

Rdzbat portile veciei,
spui din Hartomandie
Ce-a fost, ce e, ce-o sd fie.

www.dacoromanica.ro

Leagnul tau mi s-aratA

Intr-o tarl-nvecinat.
Numele-ti dat de ursit
Vrea lui mintea-ti potrivit5.

Ca el singur fericitu
Ar fi singuru iubitu ?

E$ti tanica vieti floare

VAz aici fdr-IndoialA,

Cu cosite blioare,
Spune-mi, draga mea, n-ascunde,
Pe ce trmuri, pe ce urde
S-aflA ur u care are

VAz ca-i dat fAgAcluialA ?

Cu temeiu l'ncreclintare

Toate din oglindA-mi zboarA.

Vrednicu sA dobIndeasc
Mina ta dumnezeeascA !

Spune-mi, nu-n$Ala $tiinta,

CAci urmeazg-apoi cAirta I

Un des nor mi se coboard

Din Arcadia erotico-bachica a lui Vacarescu se pot izola cteva crnguri"

La Amor este un elogiu destul de ardent al lui Eros
El pe Poet Trifiinfnd
L-Inaltg,

TI

mare$te

Frunte de fapte nasc din end

Ce lui i se jertfe$te.
Voi sinteti Rafael 1 Bairon 1
Petrarca 1 Mozart 1 Goete I

Modele d'Arte de nalt ton,

Ce-n veci el lumei dete.

Amor I eu, cum vrei tu, iubesc

Manina mA aprinde 1
Inima-m toatA-li dezvAlesc,

Icoana-mi o coprinde I

De un pur stil Renastere este n'avala divinittilor In Baccu, adevarat cintec

de crama
Satiri, Fauni $i Menade,
Pan, Silvan, Hamadriade,

Poeti, Eroi, line, Zei,

schimbase
Care portu
Si port de Baccanti uase,
Se afla multi Intre ei.

Silen abia mA zre$te,

Dup asin $ovae$te,

Strig : ala, dragutu meu 1

E$ti al nostru, bine-mi pare,
In oastea biruitoare
De mult, sA te-avem, vream eu 1"
Toti aproape-mi se adunA.
De eder ?mi pun cununA,
Baccu spune c-al lui sint 1

Cu nectar" ?mi zice, -nchinA",

Sfri boloboaca plinA,
Prea voios pe Baccu cint.

www.dacoromanica.ro

197

Trisa piesa erotica memorabil a lui Vdcarescu rmIne Primavera amorului, scris
In plin tinerete, Inainte de 1819. Punctul de plecare e cunoscutul moment anacreontical ivirii si adapostirii micului Amor. ins prin dezvoltare, poema ia proportiile unui
mare tablou ampenesc, deschis cu privelistea imens a Carpatilor
N-am sd scap, in piept port dorul
Peste ape, peste munti
Vdd ca peste mdri amorul
Ond o vrea ?si face punti.
La Carpati mi-am adus jalea,
Lor am vrut s-o hrdzesc
Rdsunetul, frunza, valea,
Apele mi-o Inmultesc

In perspectiva muntilor, poetul desfasoar ampurile si orasul TIrgoviste

Se intinde o cimpie
De supt poale de Carpati,
Cimp deschis de vitejie
La romnii Idudati
Surpdturi sInt de o parte,
De-un oras ce a domnit
O gIrlitd-ncoaci desparte
Un crIng foarte-nveselit.

Intr-alt parte a tabloului e tratat un detaliu cinegetic

CInd cu mreji amagitoare
Vii prindeam pdsdri din zbor
CInd prin tevi fulgerdtoare,
Cu plumb le-azvIrlearn omor.
Cind cu cinii prin pdclure
Vulpe, iepure fricos,
Lupul nrdvit s'a* fure
li rdnearn mai cu prisos.
Trdgeam multi din Idcuintd
Ce-au adlnc, l-al apei fund
CIti, dInd la-nseldri credintd,
Unditi lesne Ti pdtrund.

Muna luptd, calarle,

Jocuri, umblete pe jos. ..

Apoi vine noaptea cu cerul plin de astri

198

D-amdrunt privind natura,

Planeti, rdsdrit, apus,
Stam, gindind : asa fiptur
Cine-ar fi-nvirtind de sus? I

www.dacoromanica.ro

In sfIrsit, dup sosirea lui Amor Incepe transfigurarea sub impresia erotica a
Intregului Cosmos, cerul Incepe sa sclipeasc mai tare, apele devin adamantine
Pe cer mii de mii de stele
SemAnate strAluceau

La amp focuri de surcele

De departe vdpAiau.

Briliant vArsa cu falA

Al fIntinii viu susur

0 tAcere, o lucealA
Preste tot domnea-mprejur.

Fluierele cImpenesti rasuna

pdstorii joaca In jurul focurilor

SaltA-n sus pe IMO focuri

CAlAtor si ciobAnas
PreresunA-n multe locuri
Dulce glas de fluieras.

Necheaza

i caii:
CAlusaoa d-altA parte

Lor rdspunde nicheend

Ecco prelungind In parte
Al ei glas tot s-InAl/Ind.

Apoi, ziva, boii calca apAsatori Inaintea plugurilor, se Ingrmadesc cu mugete

taurii i cu zbierete turmele

Placute zbierAri de turme

Aerul il umple tot

Tauri grei p-ale lor urme
Apdsate mugiri scot.

$i dupa acest sand-cos virgilianism (nu fra legatura cu Delille, pe care II amini Imaginatia), tabloul propriu-zis se Incheie cu o viziune de sus a munTilor
pastorali strafulgertori de zapada, cu un zbor de rIndunele razInd superficia apelor

tete

Ochiului s-arAt grAmadA

Turnuri, case, vii, grAdini.
Murqii verzi, mun/i de o zApadA
Lucitoare fiind plini.

Ducind ap, ant fetqe

Mai Incolo ing oi,
Spun, ca ele ciobIni/e,
CA sInt bine ci/i sint doi.
Rtndurele-n zbor s-intrece,
C-o arip rAzuiesc

Unda, ce-si torn pe trup rece,

RAcorite s-Intdresc.

www.dacoromanica.ro

199

In ciclul Adevrul e anted de asemeni linistea bisericutei de tara, spre care se

Indreapta credinciosul la "a tuciului mugire"

Vin orasani din dmpuri,
Vin cetateni din vale,
Faclii ca mii de stele
Lucesc imprastiete
Trec focuri eteree,
Trec serpuind ca fulgen.

Simtul
zugravelii capelei

marilor forte senine ale Universului se vede si In descrierea

Sta tatal fdpturei
inttie icoana

D-argint ant serafii,

MuIt vii l-Inconjoara,
Ard d-aur jaratic
Herubi ce n-adoarme.

Cu toate stIngaciile inerente vremii, lancu Vacrescu e un cauttor de procedee si forme, de la versul sciolto pina la acrobatii i onomatopee. A compus si sonete.

Lirismul lui, In mare parte abstract, nu s-ar sustine fara educatia clasica In versul
sonor ca o muzica instrumentald. Enumeratia e folosita de el cu IndemInare
Nu fac pe Roma marmure, nici fer, argint, nici aur,
Nici toate mdiestriile Vulcanului zeu faur.
lvirea Tnsusirilor lui Romu, Remu, Numa,
Camil, Brut, Coces, Scevola o-nfiinteaza numa.
(Roma cum era)

Analiend versurile de mai sus, vom descoperi In ele cite un sdrucciolo, ceea
ce area* un model italian. Poate ca tot de inspiratie italiana sInt i strofele cu imagini tipic chaibreriene din Minutul fndumnezeit. Tema veche a fost reTnnoita cu o rara
gingasie si capacitate de fericire erotica. Cu cIrliontii blonzi ai femeii, alunecati pe
fruntea sa, barbatul se simte Imparat:
Simtind ca se lipesc
D-obrajii-mi Infocati
Cele mai vii

Ce sld In trandafiri
Cu crini amestecati .

Aun nepretuit
Fruntea-mi a-mpodobit

Cu &lion% de fir
Eu sInt locoronat
Mai mare Impdrat

200

Dedt un Cres, un Cir.

www.dacoromanica.ro

Numai prin strIngerea si lArgirea coardelor poetul e 7n stare sd dea acea sonoritate memorabild sentintelor
Multi sint cu svonu
Cit E roi par :

Model nu ti fie

Cum Ma cedonu

De ceri vecie

Un Gengishan

Si cum Cesar.

Fii

Ast mare nume

Fa-i deslusire vie

Cum once neam incepe
Intii prin poeLie

E treator ;
lzbirde

Utican

sume

Fiinta de-si pricere

Cu dinsii mor.

lar Trivatatul e dator sa dea poveti la toate

Si-a fi-nvatat desavirsit, lar nu pe jurnatate.

In poezia conceptuald, Vdcrescu are o vibratie, o dignitate, care, neputInd

strica rigiditatea strofei, o inrosesc. Neuitate rdmIn stihurile facute sub sterna In
1818 (La pravila tdrii), sub care de altfel se ascunde un umor trist de imagini (vultur,
degenerat In corb, romanul la roman)
Ah d-ar putea-ne dobindi
$i cite avem perdute 1
Atunci ce duhuri n-ar gindi I

Ce guri ar mai fi mute ?

Atunci s-acest corb sarman
lar Acvil s-ar face
S-once Roman ar fi Roman
Mare-n razboi s-in pace.

Ceasornicul Indreptat cultivd intentionat monotonia. Poetul roag ceasul

treacd repede peste clipele rele i sa lungeascd pe cele bune, lar versul bate impasibil ca o limbd de pendul
Tu ! care vreme ne spui a trece,
Ne-aduci aminte, des, moartea rece,
Vino acuma, ia-nvatdtura,
Schimba nedreaptd a ta masural

Stii ticalosul om ce putine

Poate sa ailaa ceasuri de bine.

Cind dar asupr-i raul se scoala,

Cind stapineste razboi sau boal,
Vezi s'aracie, necaz, durere,

Cind vezi primejdia In putere

Atunci fa anul d-un sfert sa fie.
5-11 sfert sa treaca, sa nu mai vie.

lar cind tu vrajba vezi lepaclata,

De so/ sotia apropiata,

Parinti, fii, frati si-arat iubire,

www.dacoromanica.ro

201

Cum loc povatd da* stinta fire,

Ctrid a oricdruia cuget spune
Multumiri scumpe de fapte bune.
Cind chiar vrdjmawlui meu fac bine
CIt ziva, sfertul atunce tine !

Prea tTrziu spre a fi un Inceptor, Insd Tnainte de 1848, lancu Vdcdrescu a scris
si balade, al cdror punct de plecare trebuie sd fie 'in Brger si In Goethe. (Cele 11
versuri cu titlul Dracul sTnt cuvintele Duhului parrantului din Faust.) Totusi,motivele sTnt romanesti si tratarea nuvelistic narativd. in Peaza rea se povesteste o TntTm-

piare dudan'. O vrajitoare ese Tnaintea boierului care se Tntoarce la mosie cu trsura. Marin vizitiul Isi pierde cumpatu I, crefind In piaza rea. Dar boierul rTcle. Apoi
dau de o padure In flacki si Inaintarea e cu neputintd Boierul desharna' un cal si porneste calare. Acum ploud grozav si baba Ti taie calea, TnstiintTndu-I cd pddurea scrumita' era chiar a lui. Balada se rostogoleste amestecatd, aproape prozaica' In aparenta',

numai IndepdrtTndu-ne de detalii descoperim fiorul fantastic. Procedeul e caragialesc

Spune ce este ! ce e Marine ?
Ce e cucoane ! nu este bine !

Ne IntIlnirarn c o vrdjitoare,
Fermecd luna, fermecd soare

La mormInt urld, cu scrTwiri plinge,

De morti Ond seul, fdlci, oase stringe.
Aci fdclia neadormit
Dospe;te, aprinde, cade uimitd
Apoi se scoald, fuge nebund,
in vas de noud frati singe adund.

De batrIn dine culcu; ia-n ghiard,

rdsfrdmIntd-n turtd de ceard,
De sInger bete, d-alun nuiele
Frige ;i ferbe pe trei ulcele.
Tu

Frd zdstimpuri toacd din gura

Descintec, hrand, ;i bluturd.

PTrjolul e pictat repede Tn pete de culoare

Intrdm In desul unei pdclure,
Blestemd omu-ncepe s-Injure !
Nu avem mijloc d-tnaintare
Cearcd s-Tntoarcd, ;i loc nu are.
Adie vintul, sufra% muge;te,
Vljte, ;uierd, tund, rdcne;te,
Vdz o schinteie, o flcdruie,
01 se ltete, ea ;i se suie,
In clip-o mare d-aur s-aratd,
Toatd padurea e-nvdpliatd.
Undele jarului umpld !aculo

202

Alb, verde, galben, row e focul.

www.dacoromanica.ro

lata si 6bun scena de noapte spectrala

D-odata calul se Incordeaza !
S-arunca-n laturi, se spaiminteaza I

Se zvircoleste ! de frica multa,

Nici bold, nici glas nu-mi mai ascult.
Ager descalec, vaz jos turtita
!bind o trimba Tnvaluita !
Vintul statuse, ploaia-ncetase,
0 raza-a lunei se artase,
Cea et o mince stircita mica
O bleazna mare-n sus se radica,
Pe-obraz 'Late carunte plete
Ca serpi i-atirna incovoiete,
Neagra la fata din ochi sclipeste,
Nu se aude ce mormaieste.

in Peaza tur, cu alta Tmprejurare, eroul TraTIneste In drum numai semne favorabile : bui pline si un mocan care le ureaza cale !Duna. Boierul Inveselit Tsi Tndeamn

vizitiul
Aidi I incalecati I aidi, Ghita!
Tu esti surugiu de vita.

Oamenii pornesc vehiculul

Lulelile scuturara,

In clip Incalicara,
Ca lei arnindoi racnira,
Bicele-ntreit plesnira,
Zburara'm in fuga mare
Ca prin de aburi miscare.

In drum Ti opresc un olac, si anume o slug care vesteste cu mult mister boierului ca, TnchizTnd trei aricei, aricioaica a venit cu iarba fiarelor si i-a scapat, insa a
pierdut buruiana. Acum sluga sfatuie pe boier sa caute cu iarba In chestiune comoara
nedezgropata. Boierul vede In TntImplare numai un semn bun si gonete cu umor
pe omul cu aricii, care ramTne perplex
Cum ramine vested pcmul,

Asa trist ramase omul.

Trasura se porneste spre posta, unde pe stapIn II asteapt o veste placutd, de

Int7Inire, de la iubita. De as-Ca data' goana, ajutata de un vers trepdat, e de un fantastic chinuitor, festiv, In rosul crepuscular
marete

Strig : Baieti ! mai dati o goana !

Focuri

Cum veniram inc-o toana I"

Ca erete mina Ghita,
In goana de po-umbita.
Soarele voios apune,
Razele-i pre noi supune,

Serii da de zi albete

revarsind

Purces chipu-i se rsfata

Pe a lunei lin fata,
Tot vazduhul s-alineaza
E

si

ziva si-nsereaza.

www.dacoromanica.ro

203

In bolta de cer senind

Cu mii globuri, de Lumi plind,
Privesc tainica miscare

Ca cum n-ar fi-n depdrtare.

Ce vaz, ori ett misc din gene,
Nu vdd cei cu mari ochene.

In le/ele poetul incearcd onomatopea

MIrlie,
Duduie,
Zguduie,
Hurur 1 brumb 1 brumb !

Substanta poeticd este Insd burlescul satanic, descrierea breughelland a ielelor

Intr-o scend de Sabbat
Cu mac pe frunte,

Alta bogatd,

Pdse3c spre munte

in pelea goald ;

$chioapd-ngimfat;

inghit din oald

Gheboasd,

Prea nodoroase
Gdlusci vIrtoase

Cea mai snovoasd

E ofticoasa
Si cea mai bund

Alta calca,

..].

Una e chioard,
C-un ochi de cioard;

m'cd

E cea nebund
Toate pizmase,

Alta spetitd,
Mult obositd;

De om vrdjmase,
Nerusinate,

Alta gusatd,
Tot ceartd catd;
Alta ',Trieste
Prea neghiobeste;
Una gtngavd
Std pe elceavd;

inversunate

Cit simt rdcoare

Dau din picioare
Toti dracii strigd
Ca sd le frigd.

Se cuvine sa retinem si unele directii ideologice ale acestui atIt de remarcabil

si de nedrept ignorat poet. El a fost un unionist Tnfocat si daschis Intr-o vreme cInd
se punea reticentd In aceastd problemd. La 1830 imputa Milcovului (La Milcov, 1830)
De undeli vine numele ptriu frd putere,
Ce despdrtirea neamului tu Indniznesti a cere ?

Cdsdtorit Cu o moldoveancd, lancu Vdcdrescu desfiintase, IntrucTt Il privea,

pIrIul. In lungul poem de ton ;liturgic Adevikul (scris In versuri sciolti ce s-ar pdrea
imitate din italieneste, dovadd cuvIntu I rdsbombde", dei i In spirit fals), se gsesc cIteva

idei politice reductibile la acestea : omul e un inel, de aur sau de lut, al societdtii,
deci colectivitatea primeazd individul. Forma potrivitd de stat nu-i nici tirania, nici
demagogia, ci aceea care derivd de la naturd

204

Albinele, castorii
Statornic ne dau pilde,
Ce-ar face omenirea
La ei s-ajungd tintd 1

www.dacoromanica.ro

Constitutia liberald e o minciund, o forma goald, adevdrul std In monarhia

Intemeiatd pe clase istorice, pe vIrste"
Nu In de pdsdri cuiburi,
Nu-n vizuini de fiare,
SA' alb:a constitutii
Ce-ncrederea Tnsald.

S-ncep a forma oameni

Din jos de cloud vrste,

ingrijitor pdrinte
Constituindu-se rege,

iar nu vorbd.

Prin urmare, Vdcdrescu era un naturist, cam In felul cum va fi Eminescu, relativ conservator, un retrograd.
Existd o mica lucrare dramaticd din 1839, atribuit dupd grafie lui Enache, deci
lui lancu, si anume Voiaj din Podul Mogosoaii pin-In Tigeinia Vldici, cdicItorie pe uscat
si pe mare, comedie 7ntr-un act si jumatate, compuso de lnsusi actorii acestii comed i

in anul and au fost trei erni s-o yard" (1830). Persoanele sInt D. SpIrcsonvil, poetul
Gugorici, Cdtetai, Glagore, ljd, Colonel Caco, Balbutd, patrioti Indestui, o slugd,
datornici. in precuvIntare autorul declard urmdtoarele
lubitul meu cititor ! Eu sInt un om smerit, nu-mi place sd ma fudulesc cu rucruri
streine. Aceast comedie, buna rea, este fapta sau compozitia a Insesi persoanelor
ce vezi cfigureaz In aceastd adunare patrioticd. Slava de autor este a Insusi dumnealor carii au lucrat si au compus o asemenea drama, potrivit cu asemenea scop mare

eu n-am facut decTt ca un smerit copist a copia vorbele faptele fiestecdruia. ..".
SpIrcsonvil vorbeste cu un violent accent francez
Bonjour, mon frer, non e venit asta prezedent ? Diabld da valac ! fer lopozison an Valasi. Opozision asta tot eu fdcut ; ma fua este com am Frans, ma morbleu
ad i este sensiur, ma eu am trecut, nu-i corespondanse, fighiure, cu asta Nasional
a Paris. Vuzave viu, mon frer, chel minuni a fost In asta gazeta, am formato lopozision isi, am redijat articole pur la Nasional. Am Invdtat asta diabla da colonel, cum
trebue sd fer prens an Valasi...".
Poetul Gugorici a campus o poema si roagd pe monsiu SpIrcsonvil sa i-o traduca
In frantuzeste sd vadd frantezii ce La Fonten au rumanii". D. 10' are iesiri bufone
tu o ! tu o ! tu o ! tu o ! tontule !" Un patriot protesteazd In contra egalittii.
Bine zici, am ajuns mascarric, frate draga, ba si daca s dau sd puie barim la
orInduiald cu aceste caftane sau ofiterimea sd nu mai dea nobilitate, ci sd fie ca niste
trtluri, nobilitatea sa fie dupd familii si sa se cunoasca mojicul de boier".
Colonelul Caco unelteste pentru domnie
Dup ce lo-i Incondeia toate la sultanul si oi s dau jalba stiutd, d aci o sa
plec cu bune recomandatii In Franta si la Englitera, acolo sa fac cunostintd cu gazetarii liberali, o sa scriu, numai sa vedeti, articole pentru Tara noastrd, o sd ma fac
i

cunoscut cu mdclularele opozitii camerelor...".

Patriotii invitati sa iscdleascd jaiba se codesc si unul zice, caragialeste :

. . . mi-am

pus pieptul pentru patrie. Dar isaitura nu pociu sd mi-o pui pentru ca Tmi am si
eu interesurile mere si condeiul unde Il pui ramIne scris".
lancu Vdcdrescu reprezintd sumum de tendinte al epocii sale.

www.dacoromanica.ro

205

BIBLIOGRAFIE

Poezii olese, Bucuresti, 1830 ; Ermiono sau mireosa lumi ceilalte, tragedie in cinici acte, Bucuresti, 1834 ; Regulu, tragedie in cinci acte, traducere dui:a Heinrich von Collin din limba germana
de I. Vdcdrescu, Bucuresti, 1834 ; Grdinarul orb sou aloiul inflorit, comedie in cloud acte, traducere
Bucuresti, 1836; Ceasul de seer& traducere din Kotzebue, Bucuresti, 1839
din Kotzebue de. .
Poezii de d. Gr. Alexandrescu, Vdc6restu si Heliade, intuia oard In Bucuresti, iard acuma a doua oar-5
cu cheltuiala a lui Petru Lupulov, Buda, 1845 ; Bertrand V Raton, traducere dupd E.Scribe, Bucuresti,
1846 : Dragostea din copildrie, prelucrare, Bucuresti, 1846 ; Napoleon la Soen Brun si Santo Eleno,
cloud drame istorice, Bucuresti, 1847 ; Colecre din poeziile d-lui marelui logoft lanai Vdcrescu,
Bucuresti, 1848; Britornicu, tragedie in cinci acte de J. Racine, traducere (1827), Bucuresti, 1861
Colectie de poezii vechi, editie de Al. I. Odobescu, Bucuresti, 1878 ; Coresponderto literard Intre Nicoloe si lancu Veairescu, edi/ie de Ion Virtosu, Bucuresti, 1938 ; Poetii Vdcdresti. Viet V opera lor
poetic& editie de Paul I.Papadopol, Bucuresti, 1940 ; Poetii Vdcdresti. Versuri alese, editie de Elena

Fru, cu o introducere de Al. Piru, Bucuresti, 1961.

AI.I, Odobescu, Poetii Vdcdresti, In Revista rorridnA", I, 1861, septembrie, reprodus in Scrieri, I, Bucuresti, 1887 ; I. Heliade Rdclulescu, La Inmorentarea rdposatului 1. Vdcdrescu, oratie funebra' pronuntatd la 5 martie, Bucuresti, 1863 ; I. Popfiu, La moortea poetului lancu Vdalrescu, in Poezia si proza, Oradea Mare, 187v ; Rarri.ro Ortiz, Primi contatti fro Italia e Romania. . . nel seco/o
XVIII, Torino, 1914 ; Ariadna Camariano, Influenta poeziei lince neogrecesti supra celei romdnesti,
Bucuresti, 1935 ; G.Ivanescu, Ortogrefia v limbo lui !ancu Vdcdrescu din Poezii Giese", Bucuresti,
1830, in Contributii la istoria limbii literare in secolul al XIX-lea, vol. II, Bucuresti, 1958.

BARBU PARIS MUMULEAN U

Ca despre mai toll Triceptorii romnestii poezii", si despre Barbu Paris MumuMrnuleanu) avem putine date
se consider

leanu (numele originar fiind

biograf ice.

Ion Heliade Rclulescu

care a urmrit Trideaproape activitatea scriitorilor
vremii sale, IncurajIndu-le Inceputurile
popularizIndu-le realizrile
cunoscIndu-I bine pe Barbu Paris Mumuleanu, ne-a lasat despre el un articol biografic In
,,Curierul de ambe sexe", II, 1837, pe care
reprodus, sub titlul Viap poetului,
si In editia poeziilor lui Mumuleanu din 1837.
i

Din acest izvor aflarn c s-a nscut la 1794 In Slatina, din printi ordseni si sc-

ptati". Este crescut In casa marelui boier Const. Filipescu, om cult

si

talentat,

traductor al lui Metastasio si Byron. in biblioteca bogat a acestuia a gasit Mumuleanu

car-0 bisericesti si populare, lucrrile reprezentantilor Scolii ardelene, poeziile lui

Athanasie Christopulos, Nopti/e lui Young si Meditatiile lui Lamartine, texte care kau
potol it setea de cunoastere si i-au servit drept model pentru IntIile lui compuneri.
Simtind Ca are In el ajutoriul firesc", Mumuleanu Incepe s scrie. Niste mici
madrigale si elegii amoroase fur cele dintIi Incercari ale sale", noteaz Heliade.
Ond, mai tIrziu, Imprtseste cu boierul Filipescu surghiunul de la Bucov, din porunca

domnitorului Caragea, are prilejul s mediteze la valurile si necazurile

206

sd se Intrebe asupra pricinilor acestora si sa caute mijloace pentru Indeprtarea lor.

www.dacoromanica.ro

Pdtirile de la oameni, cunostinta lumei dobInditd prin experientd, starea sociespune Heliade
sa urascd obiceiurile veacului
si trd a urT pe om s rzboiascd vitiul i patimi e ce TI micsoreazd. Poezia eroticd
este, asadar, pardsitd, iar elegia si satira tot mai des utilizate.
Odei rivnitoare spre inveitturi (1818) da expresia ideilor unui spirit deschis Innoirilor si sentimentelor unui bun patriot. $coala de la Sf. Saya, de curind Infiintatd,

ttii noastre de atunci II facurd

este pentru poet un izvor nou", unde se dobIndeste cunostinta rrantuitoare a

stiintelor" si se lucreafd" limba pentru rosturi Tnalte. Prin scoald, patria, umilitd,
stearpd", defdimatd, se va nlasi rostul cel de mult ohtat" va fi dobIndit. Spiritul
filozofiei luminilor, descoperit prin lectura cdrtilor reprezentarrtilor $colii ardelene,
strdbate fiecare vers al poeziei, Insufletindu-l.
O altd mrturie a patriotismului sdu este Plingerea i t7nguirea Valahiei asupra
nemulpmirii strdinilor ce au clrdpdnat-o (atribuitd si lui Naum Rimniceanu), apdrutd
anonim, la 1825, In tipografia Universitdtii din Buda. Divizatd In patru prti cu titluri aparte (Pentru nedreptatea ce i s-au fcut", Blestem asupra nemultumirilor",

Rugdciune", Srtuiri cdtre pdmInteni"), precedatd de o scurtd PrecuvIntare",

plIngerea" este, cum bine a afirmat J. A. Vaillant, care a tradus-o In antologia sa,
Posies de la longue d'or, un zmestec de durere si mTnie, de rugdciune si blestem".
Este o diatribd, Invaluitd In vesmIntul funebru al elegiei, Indreptatd Impotriva fana-

riotilor jefuitori, care i-au ddrpdnat" patria. Eminescu a cunoscut-o din Lepturariu rumnesc a lui Aron Pumnul si, pentru tonul ei tInguitor, I-a socotit pe autorul
ei In Epigonii glas de durere".
Nici boierii pdmInteni nu sTnt crutati. Poezia de mai sus este Insotitd, Intr-un
manuscris copiat de Andrei Badulescu, In 1822, la Brasov, unde se afla probabil si
poetul, de un alt text In versuri Fama patr ei lor raspunde patriei, In care acesti fir
ai tdrii sint denuntati drept Iasi si nevolnici, treendu-si vremea In lenevire si desfrIndri.
Acordul Intre tensiunea interioard a poeziilor si organizarea lor Tntr-o structurd concisd si sonora nu se realizeazd. Ele ocupa, totusi, un loc notabil Tntre celelalte manifestdri, pe plan literar, ale frdmIntdrilor sociale si politice legate de anul 1821.

Ultimii ani ai vietii poetului au fost grei. A murit In mizerie, In 1837, la vIrsta
de 43 de ani.

Primul volum de versuri publicat poartd titlul Rost de poezii, adicei stihuri.
Acum rnt7i alceituite In limbo romeineasc'd de Paris Mumuleanu. in Bucuresti. in ceo din

rou rcut'd tipografie 1820. Editia este foarte rard. Nu se cunoaste cleat un singur
exemplar. De aceea multi istorici literari Ti citeazd aparitia In anul 1817, plecInd
de la informatia eronatd datd de Heliade. Ardeleanul Vasile Popp, In prefata Psaltirii
lui I. Prale din 1827, aminteste cel dintTi despre aceast editie din 1820. TTrziu,
cercetatorul Grigore Cretu a descoperit unicul exemplar pdstrat pInd astzi.
In 1822 apare la Sibiu o a doua editie a volumului, anonimd si fr indicarea
locului
Poeziile din aceast culegere sTnt mai toate erotice si elegiace, scrise sub
InrTurirea lui Athanasie Christopulos si a primilor Vdcdresti. Imaginea conventionald si limbajul neoanacreontic, specifice de iatac, caracterizeazd si versurile lui
Mumuleanu, nernIngTiat de rdutatea lumii" si mereu In suferintd din pricina dragostei. Cele cTteva reflectii ale sale cu privire la starea omului si rostul lui (Pentru
meirirea omului, Pentru neputinp omului), nu strdine de discursurile lui Voltaire

www.dacoromanica.ro

207

Sur l'homme, marcheaza un Inceput de evolutie de la conventional la expresiv,

fara sa aducd versurilor o prea mare fortd emotivd.
Mai interesantd din punct de vedere documentar si istorico-literar este fnainte
cuvintare. Cu o infatisare putin sistematica, prefata, semnificativd pentru o epoca
In care mai toti scriitorii au intervenit In discutiile cu privire la problemele literaturii, dd date despre lecturile poetului, amintindu-i pe Homer, Plutarh, Aristofan, Euripide, Boileau, Racine, si comunica observari critice cu privire la poezie,
miscare a sirntirii", si la datoria creatorului ei de a lucra dupa patimi si Maltimea duhului". Consideratiile sint, desigur, naive, dar importante prin caracterul
lor de confesiune literard, fie chiar sumard.
Mai convingatoare, prin atitudine si prin verva cu care s'int comunicate, sint
observatiile din lunga prefata a volumului Caracteruri (1825).
Ca si Indrumdtorul sdu Heliade, ca atIti alti contemporani, Mumuleanu nu
si-a exercitat spiritul critic cu care a fost inzestrat doar In cadrul operei literare.
La versurile sale a adaugat numeroase comentarii critice, care vadesc putere de pa-

trundere si o minte luminatd de un ideal patriotic.

Judecatile sale critice s'int aspre, dar drepte. Neajunsurile societatii contemporane II Indeamnd la reflectii amare. Cei avuti, porniti spre desfdtari", umblInd

prin noaptea poftelor", nu cunosc cleat betia ambitier, a lacomiei, a luxului.

Totul e numai vInturi si capritii". fro/a/aura scolilor e fdrd moral", legea este
calcata, mestesugurile si lucrarea parnIntului din care iese indestularea si fericirea

neamului omenesc" snt nesocotite, virtutile sufletului batjocorite : mai mult sa

cunoastem un pdralab bogat In patria noastra decit un brbat ce-ar scrie". Toate
relele vin din pierderea mIndriei nationale si rivnei de patriotism", indt am
ajuns" sa ni fie rusine a ne mai numi romdni". indemnind la muncd si activitate,
cere contemporanilor s reinvie virtutile stramosesti, sd pretuiascd cuceririle stiintei, mai ales nepretuitele stiinte ale filozofiei", spune cititorul operelor enciclopedistilor francezi, sd lucreze pentru Trnbogatirea si dezvoltarea limbii, scriind
romdneste", fdra sd se teamd de sardcia limbii, cad maica ei latind este izvorul
de unde s-adapd toate limbile Europei". Poezia se cuvine sa fie si ea cultivat,

Cad multe neamuri au luat Incepere pentru Invdtdturile lor" prin ea. Scriitorii
nu vor mai scrie pentru Iumandrari si pentru creatori neinvatati", ci pentru un
alt public, care, cu timpul, va Trytelege cd este o datorie sa multamim celor ce se

ostenesc, pentru once ne vor da". Destul am dormit, vremea este sa ne desteptarn", socoate Mumuleanu In finalul prefetei sale, o pagind frumoasd, In care
descoperim opinii culturale si literare demne de a fi Tnregistrate.
Primele decenii ale veacului al XIX-lea, cu amestecul contrastant dintre vechi
si nou, i-au Inlesnit poetului prilejul de a Incerca In Caracteruri o picturd a mediului
social si uman. Dupd modelul lui Teofrast si La Bruyre, limitindu-se la procedeul clasicizant al caracterelor", Mumuleanu nu urmareste individualizarea personajului, ci descriptia ndravurilor" lui. Bogatul mojic e neInvatat ca boul, fdlos

208

si gras la gt ca taurul ; Nobilul fficut, risipitor si In vesminte si In echipaj, dispretuitor fatd de cei mici, calcd precum un pitigoi prin ram" ; Nobilul vechi isi
cautd prin hrisoave descendentii ; Scumpul pentru lucru mic d-un ban/bate tit-gul dte-un an" ; lpocritul, ca un alt Tartuffe, orisicine la ei yin/spun slugile ca se-nchin"; Muerile nu sTrit Junone si Penelope, cum tin sd para., ci adevdrate Dalile.
Sensurile satirice ale poeziilor sint limpezi. Cu grijd pentru calificarea expresiva,
In tendinta vizibild de a stabili un acord intre idee si exprimarea figuratd, dar cu

www.dacoromanica.ro

improprietati de limb si Trnpiedicari prozodice, el realizeaf citeva tipuri pline de

viata, care definesc fizionomia unei epoci,
fixTndu-i aspectele semnificative.
Tendinta moralizatoare se mentine si
In volumul Poezii, publicat postum de HEliade, In 1837. in afard de tabula clasicizantd
(Greierele i furnica, Leul si epure/e, Lupul si
dinele), preocuparea obsteascd este vddit

1 CARTOPSPIti
HomoVcE
d

11tlfO

4 II

MI IS U

In citeva meditatii filozofice, cu puncte de

plecare in Rousseau si Voltaire (Inceputurile
omului si starea orseneasc, Omul, Prietesugul, Adevrul), venind poate si dup. exemplul lui lancu Vdcdrescu, poetul care facuse,
In chip firesc, trecerea de la lirismul de

nuantd erotica, de un pastoralism conventional, la comunicarea marilor dei si sentimente colective. Cuprinsul volumului din
1837 este *in concordanta cu orientarea
terard a vremii, cu felul In care au conceput

scriitorii timpului literatura si rosturile ei.

hSK

W.

AtAA 114W Mil ?A

ITync

A;,'R;

fcrim
1.1 WINAWNWI

...IN*

Originile altor poezii por fi identificate

Tn preromantism. MormIntul si Memoria celor
trecute au ecouri din Gray, Nooptea, Miezul
noptii, Luna din Young, Primvara, Toomna
din Anotimpurile lui Thomson. Exist in
aceste poezii o subliniatd notd de lirism,
BARBU PARIS MUMULEANU,
descrieri de naturd, atitudine contemplativa
Caracteruri, Bucuresti, 1825 (foaie de
solitudinii si
7n fata vietii, sentimentul
titlu)
al reveriei. De o asimilare a elegiei romantice nu se poate, totusi, vorbi, Perceptia
poeticA, aptd sd descopere peisajul in transfigurdrile lui succesive, lipseste,
discursivitatea si rationalismul destramd atmosfera de lirism. Deficitar In
plasticizarea cadrului si In utilizarea mijloacelor care sa-i concretizeze artistic sertimentele, Mumuleanu reuseste uneori sd ne transmit 7n stare pura
dispozitiile afective, ca In Primvaro sau Toomna. Posibilitati de nuantare si flexibilitate
Alt Vid, expresie a unei vechi idei lince, cdreia
a limbii descoperim in Vremea

Ti va da o neasemuita strdlucire Eminescu in Glossa

Vremea-nal0 si rdick
Vremea face, vremea stria,
Vremea suie i coboard,
Vremea surpd si doboard,
Vremea schimbd si preface
Si rdzboaiele si pace.

Vremea toate rdzvrateste,

Schimbd si schimonoseste,
14 - C. 4

www.dacoromanica.ro

209

Vremea pe veriene-nvata,
Vremea-i &soil
povata,
Vremea din liniste buna
Face vinturi si furtuna.
i

Lipsa de experientd liric i, fdrd ndoial, neajunsurile Trizestrdrii artistice

se fac simtite In versurile lui Barbu Paris Mumuleanu. Realizrile nu sTnt cleat partiale. Efortul de a da expresie cugetdrii i sensibilittii unui veac nou, al XIX-lea,
pretuim. Poezia lui Mumuleanu reprezintd un moment din desfdTI retinem
urarea lirismului romdnesc In trei din laturile lui fundamentale : elegiac, meditativ i satiric.

BIBLIOGRAFIE

Rost de poezii, adscd stihuri. Acum intii alcatuite in limba romaneasca de Paris Mumuleanu.
In Bucuresti. 1820 (editia a II-a, fara numele autorului, 1822) ; Coracteruri compuse de Paris Mumuleanu, Bucuresti, 1825 ; Poezii, Bucuresti, 1837 ; Colectiune de poezii vechi Cintece vechi a poporului romdn : din psalmul lui Dosithei Mitropolitul, culegere din poeziile Vdcdre;tilor, I.Barac, C. Conachi, Paris Mumuleanu i Beldiman, 1878 (Biblioteca poporului roman) ; Mumuleonu, Hrisoverghi,
Cuciureanu, Scrieri Giese,

Bucuresti, 1904 (Biblioteca Minerva", nr. 24).

George lonescu, Din trecutul tipografiei. Bucuresti, 1907 ; Grigore Cretu, Tipografille din Romdnio de la 1801 pind astdzi, Bucuresti, 1910 ;G.Cjinescu, Barbu Paris Mumuleanu, In Studii si cer-

cetari de istorie literara si folclor", II, 1953 ; Gr. Brincus, Limbo poeziilor lui Barbu Paris Mumuleonu, in Contributii la istoria limbii romdne literare In secolul al X1X-lea, Bucuresti, 1956 ; G.Calinescu, Barbu Paris Mumuleanu, in Studii si cercetari de istorie literara si folclor", X, 1961, nr. 1
N.A.Ursu, Potemitotea poemei Plingerea

tinguirea Valahiei Fiunele versuri necunoscute ale lui Barbu

Paris Mumuleanu, In Limba romana", XIV, 1965, nr. 5.

NICOLAE DIMACHE

210

Pretuit ca poet In cercurile boiereTti ieene din prima decadd a secolului, recunoscut ca un Inainta de searnd de cdtre ntiul nostru bibliograf, dr. Vasile Popp,
dar i de scriitori ai generatiei paKoptiste, ca G. Sion, marele vornic Nicolae
Dimache (Neculai Demachi In ortografia necrologului sdu de la 16 octombrie
1836) n-a socotit vrednice de pOstrare, nici mcarn arhiva familiei, versurile scrise
in jurul vIrstei de 25 de ani (era ndscut In 1776 sau 1777), end Incd nu se dedase
iitrigilor politice i altor Indeletniciri fructuoase. Ca opozant mIddios, In taraful"
filorus al unchiului sdu
vistiernicul lordache Rosetti-Rosnovanu, cumnatul, dar
rivalul politic al domnitorului loan Sandu Sturza, apoi candidatul frd noroc i Impotriva lui Mihail Gr. Sturza
In prealabil ca ispravnic de Suceava, Tnainte de invazia
lui Napoleon In Rusia, N. Dimache informa pe unchiul sdu despre micrile trupelor austriece, suspectate de intentii agresive. Avea sistemul sdu de informatie
se lauda cu el. Ca Indeletniciri materiale, participase la afacerea proastd a otcu-

www.dacoromanica.ro

pului menzilului" (arenda postei cu cai), exploata mosii In arendd si se 0-Idea,

putin Tnainte de a se Imbolndvi si muri, la fabricarea rachiului. Asemenea negoturi nu erau atunci incompatibile cu marile ranguri boieresti, retribuite numai dreatorilor activi, In functie ; Nicolae Dimache, vel-vornic, fost membru In Divanul
domnesc, era presedintele tribunalului apelativ, sub noul Regulament organic, and
comanda velnite de aramd pentru intemeierea unei afaceri bdnoase. Coasociatul
sdu nenorocos la otcupul menzilului, unde se ruinase tatd1 lui C. Negruzzi, cdrbunarul" lordache Drghici, Ti mgulea priceperea cu aceste cuvinte : stiu
de bun olar esti, a pune toarta unde trebuie". Nicolae Dimache Isi rotunji averea
prin cdstoria cu unica fiicd a defunctului stolnic Dumitrache Miclescu, Profira, primind In zestre mosia tIrgului 13Trlad, rdscumpratd de orsenii alatuiti In obste cu
suma de 180 000 de lei, enorm pe vremea aceea (1815). Tatd1 sdu, marele vornic
Manolache Dimache (decedat In 1823), excelent caligrafi conceptist, care-si redacta
singur actele de cancelarie, fdrd pisar, fusese distins pentru serviciile administrative

la agia lasilor, In 1789, de cdtre maresalul Rumiantov. Un creditor din Tirgu-Secuiesc, nepldtit de comisul Lascarache Rosetti, pusese pe niste nomazi

rpeascd

acestuia copiii, pe nevIrstnicii Zoe (viitoarea doamnd a Moldovei, sotia lui Alexandru Moruzi) si pe Raducanu (viitorul hatman). Manolache primi Insdrcinarea de a
achita datoria si de a recupera pruncii, ceea ce fdcu, bucurindu-se apoi de favorul
domnitorului Moruzi, care Trifiint pentru el, cu data de 1 ianuarie 1803, vornicia
de obste, iar pe fiu-sdu Nicolae, II primi, fir& cdminar, In divan. N. Dimache era
la acea datd In toiul productiei lui poetice. Scrisese cea mai rdspIndit bucatd
Puma asupra vistieresei Anica Roset, dedicatd sotiei lui lordache Rosetti-Rosnovanu
Pe a starii lumii valuri, cu arma mintii 'Mot.
Chitindu-se zgresc limanul din primejdii sg md scot.
Alerg cu pnzele intinse, pe luciul cel de foc 1 . . .

Este o compunere de comand, cu caracter alegoric, a carel imagine centrald, cora-

bia In luptd cu furtunile vietii, necontenit reluatd pInd la urrnd, i-a asigurat autorului o anumitd notorietate, Tntr-un moment de prestigiu al modelelor pseudoclasice.

A doua poemd, care a fdcut mult zgomot In anii din urrnd ai poetului, a fost
imnul religios dup poetul rus Derjavin, Oda catre Dumnezeu. Proprietatea literard
si-a revendicat-o Insa C. Stamati. in antologia lui lacob HInculov (la origine 1-1Incu)
pentru uzul scolilor rusesti (1840) se dd Trisd Oda din nou ca a lui N. Dimachi.
Una dintre cele mai tipic conventionale poeme erotice ale dezndejdii, pe
tema absentei, o reproducem pentru fluiditatea ei muzical, "n fonetica fideld a
copistului contemporan
Cit Imi pari mari zdoa cari petrec Card tine,
Niel o frumusat-a firii nu ma minglie pe mine.
Si verdiata c mai vii samand sAlbatdcit,

Cind intr-Insa nu-nfloresti fga ta c strAlucit.

Si and zloa petrec toatA, ah, lipsit di-a ta priviri,
Cercetez urmile tale 'intr-o diznadajduiri,

www.dacoromanica.ro

211

Cari dad nu le afld, vArsInd lacrdmi ne-ncetate,

Piing al meu -Halos suflet ce atunci Tsi ceri moarte,
Dar and glasul tdu s-audi, ah, at inima s bati,
Cit mIngii-a ta videri smtdrile tulburati !
CInd deschizi gura, di-a-ndatd deschizi ceriurile toati
$i and mina ta m-atinge, ma samtescu tremurInd foarti.

Luna participd cu indiferentd ca martord la frdmIntdrile lui (de bund seamd,

erotice), iar un fluture negru Ii vesteste sfIrsitul, pe care si-1 doreste, cu aceeasi
sigurantd tehnicd a versului
Lund, lund, te vlz, lund,
5i-nf3catd cu lumii,
Ravarsd a tale raza

O dulceatd de viiatd.
Pe sdmne nu porti s-rntire
La a m nenorocire
De privesti fdr-de-ndurare
A lacrdmilor vdrsare
$1 privesti cu o rdpire
Jalnica m tinguire.
lar un flutur vaz cd zboard
Bdtind dintr-o aripioard,

Cu aripile cernite
Ah ! iar smne Incumplite,
Fluture si tu vestesti
Partea vietii cmenesti ?
Ardtindu-te cernit,
Aratd-mi ce mi-ai hotdrit.
Ah ! moarte de mi-ar veni
Din suflet o as priimi,
Cdci cunoaste-un hotar
La acest pdhar amar,
$i sfirsitul mi l-as sti

PInd and m-ai chinui.

Obsesia tematicd a lunii, sentimentul reveriei singuratice a preromanticilor,

Idrgindu-se orizonturile perspectivelor naturale pInd la acela al mdrii, Il urmdresc
pe stihuitor
Pentru ce strdlucesti, lund?
N-auzi frunzele cum sund
Si cu-a vintului suflare
Rdspund la acea intristare?
Ce slobozi a ta mirazd
Pentru unul ce ofteazd,

Si-am urit asa viia..

Ah, dar vdd si peste tine

Un cumplit nour ca. vine.

Au si firea ta-i sd fii
Tot In nestatornicii,
Au zidirea toatd este
In oftdri si sa trudeste?
Deci In lume nu-i alt bine
Decit and amoriul vine,
acea mnuntal-ndatd
Cumpdrieste viata toata.

Poetul n-a vdzut Insd marea. Meditatia" aceasta, cu elemente care depdsesc
conventionalismul ahturilor entecelor lumesti, poartd In copia manuscrisd insemnarea : Alta tot de Dimache care seifind la Copou pe lurk,"

s-au felcut aceste stihuri.

Ar fi deci prima poezie selenard de pe dealul Copoului, att de des bdtut de Indrd-

gostiti si de poeti.
Dimache ezit Intre poezia erotico-elegiacd, adeseori cu galante acrostihuri,
si cea satiricd, In care a compus mai putin, dar cu o vigoare plasticd superioard.
212

Ildnuntd

minutd.

www.dacoromanica.ro

Reusita lui In acest gen este O adunare de trii cucoane, pe dublul registru al cochetriei vestimentare si al placerii de a bTrfi
la vezi, zdu, ce minunat
Fustank mi-am cumpdrat.
Si-n credinta cd nu-i scump
Patru lei costul si-un tult2,
Mai ales pe veres73
Fdra-a mai puni vedt.

Di poftesti si dumneata
Singurd eu
lua.
Ehei, soro, de voiesti
SA ma mai Indatoresti,
Cu-asa facere de bine.
Cumpard-mi si pentru mine !
Pre bine, acus voi zice

Numai (?) de rn'-ai mai aduce !

Si ti-oi faci-atunci de stiri
De-i veni la tIrguiri.

CA s-aude duruind

O butcd

hodorogind. . .
Idsati, nu va srditi
Si vd-ntoarceti, de priviti,
SA vedeti doi Tntr-o butcd
Ca end dracul Ti apucd.
Asa strigd i vorbesc,
la

Ori pe semni s'a sfidesc.

Ei,

TI

stiu, Ti Constandin

Ndardul cel deplin,

impreund cu lordachi,
lui Dimachi.
Adivdr cd-i gogoman,

Gugumanul

Nu pldteste nici un ban,

la tdceti, acum ajungd I

Ce atila vorbd lungd I

Cci cu totul chiulhaniu,

Nu-i ca Razu paraliu.
Dar macar si Constandin
Nu-i mai gios, cd-i bolindiu.

Vino-ncoace, tu nevastd,
SA privim noi la fereastrd,

Pre bine s-o potrivit

Ca cind dracul i-o unit.

Finalul este o gluma, familial, falsa' de fratele mai pu-0n Inzestrat, tretipos-

telnicul, apoi comisul lordachi Dimachi, gogoman" si chiulhaniu" (petrecaret),

care nu are bossa"

economicd dezvoltatd, nu stie s'a strIngd parale, nu este

paral i u", bogat.
inzestrat cu asemenea spirit de observatie, care l-a Impins si la satirizri mai
dure, pina la trivialitate, N. Dimache a colaborat cu Costachi Conachi cu care
era de o vIrstd, si cu Dumitrache Beldiman, viitorul lui cuscru (Catinca Th. Bals,
sotia caimacamului, a fost IntIi mdritatd cu lordache Beldiman, fiul lui Dumitrache),
la sceneta Comedie banului Costandin Canta ce-i z7c Cdbujan

i cavaler Cucos. Perso-

najele sau obrazele" : cavaler Cucos sau Vreme rd, vel-ban Costandin Cdbujan,
Jompa vizetiul si ministrul sdu, State bdcalul, pretenul sdu". O pretioasa precizare asupra momentului compunerii : Nefiind teatrul, s-au giucat comedia aceasta
la pdpusdrii". In circa 120 de versuri scurte, octosilabice, se desfdsoard 4 scene
(perdele). Prima, un dialog Intre banul zercit si Jompa, vizitiul sau, pe care-I trimite
la drum de noapte, cu recomandarea economiei In hrana cailor, iar lui Ti da o
para de tiutiun". A doua, monologul avarului, care-si face socotelile cheltuielilor,
pentru el si slugi, 5 parale, si voieste sa se otrdveasca daca nu-i vor reusi trebile. A treia, acelasi se tocmeste In pret cu bdcalul pentru ciubote de cumprat
vizitiului, pleacd din prdvalie si continua disputa cu Jompa, descult si degerat. in
ultima scend, avarul se bucurd, In dialog cu Jompa, de ni nsoare, semn de recoltd bund.

2 Tult : veche monedd turceascd, zisd

3 Veresie : credit.
4 Vadea : soroc, termen.

213

www.dacoromanica.ro

Simtul observatiei, de moralist ascutit, care-I caracterizeazd pe vornicul N. Dimache, ne-a indemnat s-i atribuim intiia comedie originald romn, Sfatul familii,
In 5 acte (seri, sg. sar) In versuri. Actiunea se petrece la In-lad, aproximativ
In al treilea deceniu al veacului, reflectind cu neindurare moravurile desantate ale
unei familii locale si indcosebi ale surorilor Marghioala si Smardndita. Cea
dezmdtatd ca fat, acum vdduvd sau divortatd, cu fete mdricele din prima cdstorie, traieste cu un boiernas localnic, lancu, cu care are alt serie de copii, dar
rivneste sa se ma-rite cu un polcovnic Bogdan, pe semne sdracit, ca sd intre In
protopendad". Sora ei, maritata' la Flticeni, vine la Birlad sd se intilneascd cu
un tindr, Andronache Donici, ca sa uite de plictisul
casnice. Fratii Ion, Vasilic, un cinic si un fanfaron al crailkului, si Stefnache, un tindr In vorbd cu o fat
de neam, dar si cu ochii prin vecine, le incurajeazd. Singurul element pozitiv al comediei, sora Ion Prohirita, nerndritatd, le dezaprobd, tine partea sotului Inselat si
incearcd s indeparteze pe Marghioala de la escapada nocturna, in oras, cu Bogdan.
Smdrndita se Intoarce acasd dupd ce a alergat dupd Andronache sd-I vadd pe apucate, aventura ei nesoldindu-se cleat cu o relativa deceptie a Trailnirii prea fugitive.
Marghioala Tsi face Trisd de cap, iese pe innoptate, dar este surprinsd la Intoarcere,
In puterea noptii, de lancu, care o primeste In pumni si o da In vileag. Vasilicd
Marghioala, incorigibili, cad de acord sd treac la represalii impotriva concu-

binului brutal, In timp ce Prohirita Ii Indeamn, ca o cunosatoare a tirgului,

nu incerce imposibilul, intriga avInd sd se intoarca impotriva lor. 0 parte din
timpul scenic este dedicat birfelilor si jocurilor de societate, pe tema legdturilor
ilicite : cine se are cu cine? Piesa este, de fapt, un singur act, de circa 670 de versuri, asadar ca dimensiuni aproape dubld fatd de Frantuzitele lui Faca, la a cdrei

cursivitate nu s-a ridicat, intrecind-o insd prin originalitate

prin realismul situatiilor si al dialogului. Sinceritatea uneori pInd la cruditate a limbajului prin care
fiecare personaj se descrie nernsluit, asa cum se vor fi petrecut faptele aievea
si recent, la Birlad, cu absenta unui deznoclamint etic si fard interventia directa
a autorului, care s-a multumit sd pund In lumina reactia morald a Prohiritei, sini

gurul membru al familiei necontaminat de atmosfera ei viciat, toate acestea atest

o mind de autor care s-a mai exercitat, dar a fost silit sd se tind In umbra,
pentru cd numise pe numele lor un numr de birlddeni. Dacd piesa este scrisd,
credem, dupd oarecare analizd filologicd, Inainte de 1837, ar fi plauzibil ipoteza
paternittii aceluia care a schitat atit de vioi scena similard a celor trei cucoane

fitoare la geam si a colaborat la pdpuseria" impotriva Cantacuzinilor moldoveni.

Maiestria nu se obtine fara exercitii prealabile. In dialogul teatral, ca si In alte daraveri, vornicul Nicolae Dimache stia s puna toarta" unde trebuia.

BIBIJOGRAFIE

Od6 c6tre Dumnezeu, In Albina romAneascr, 1830, nr. 12 si 55 ; lacob Hinculov, Sobranie
sociennenij i perevod, y proze t stihah deja uprazenija y Valaho-Moldoskem jazy, s prisovokupleniem,

214

Sankt Petersburg, 1840 ; Sfatul familii, editatA de Serban Cioculescu, In Viga romAneascA",
XIV, 1961, nr. 2.
G. Sion, Suvenire contimpurane (Din tinerge, XI), Bucuresti, 1888 ; G.Bogdan-Duicl, Un poet
moldoveon pierda (N,Dimache), in Vigra romAneasca", I, 1906, nr. 3 ; E.Dvoicenco, Viejo i opera

www.dacoromanica.ro

his C.Stamati, Bucuresti, [fa.] ; $erban Cioculescu, Prima pies romdneasc. Sfatut familiel, comedie
In 5 acte (,,seri") i In versuri de vornicul N.Dimachi, tnainte de 1834, In Gazeta I iterara", V, 11 decem-

brie 1958, cu reproducerea actului I; idem, int'ia noastr comedie original : Sfatu/ familiei", in
Viata Romaneasca", XIII, 1960, nr. 12 ; I.Ghetie, Prima pies romeineasca, In Studii si cercetari
sti.ntifice", seria Filologie, Iasi, XI, 1960, fasc. 3.

VASILE BOB FABIAN

Vasile Bob Fabian s-a nscut la 31 decembrie 1795, In satul ardelenesc Rusii
airgului, lingd Bistrita, ca fiu al Anisiei Bob, originard din Mndsturul
si al lui Petru RdU, caporal In al II-lea regiment romn mrginean", adicd grdniceresc. Era nepot al episcopului loan Bob din Blaj, al cdrui nume latinizat In Fabian
il imprumutd. infiat de bunicul dinspre mama, Teodor Bob, parohul satului Maieru,
Ircepe sd Invete In acest sat, In 1805, lar in 1807 e trimis la scoala germand militard
din NIdsud, de unde pleacd In 1810 spre a urma cursurile gimnaziului din Blaj. Dupd
ce face studii juridice la Cluj si Oradea, vine in Moldova, la Iasi, la invitatia lui Gh.
Asachi, care mai adusese din Transilvania Inca trei tineri invdtati (I. Costea, I. Manfi
si V. Popp), cu prilejul reorganizdrii Semina-ului de la Socola. in 1828 fu numit profesor de matematicd, geografie si limbd latind la gimnaziul din Iasi, In 1834 primi
rangul de paharnic, iar in 1835 deveni profesor la Academia Mihdileand. A murit
la 7 aprilie 1836.
Determinat de preocupdrile sale didactice, Vasile Bob Fabian a alatuit o gramaticd romdno-latind, o aritmeticd si Elemente/e gheografiei, aceasta din urmdfiind
singura lucrare care a vdzut lumina tiparului In timpul vietii autorului, in 1834, la
Iasi.

Primele compuneri lince ale lui Vasile Bob Fabian au fost fdcute In limba latind,
cu caracter omagial : un Carmen onomasticon, In 1820, adresat lui Mihail Sturza, pe

atunci efor al scolilor, si o odd Inchinatd domnitorului lonitd Sandu Sturza, cu prilejul Inscdundrii.
Din poeziile lui Bob Fabian scrise In limba rorridnd se cunosc numai citeva,
publicate postum In Foaie pentru minte, inimd si literaturd" din 1839 si de Aron
Pumnul In Lepturariu rumnesc cu/es den scr.ptori rumani, de unde le-a cunoscut si
Mihai Eminescu. in poemul Moldova la aflu 1821, sub influenta Tristelor lui Ovidiu
(liber I, elg. XIII), autorul evocd frdmintdrile din timpul Eteriei cu neaderentd,
printr-o viziune fantasticd, de zdruncinare totald a firii, unele versuri fiind preluate
de Eminescu In Epigonii
S-au intors masina lumii, s-au Intors Cu capu-n gios,
$i merg toate dimpotriva, anapoda si pe dos
Soarele de-acum rdsare dimineata la apus
Si apune dinspre sana cdtra rasdrit In sus.

Vasile Bob Fabian era totusi un om cu veden i luminate, un patriot, cum atestd
versurile din Moldova la anul 1829, In care salutd entuziast inceputul epocii de eman-

www.dacoromanica.ro

215

cipare a trilor romdne dupd pacea de la Adrianopol, si Glasul vi 'orului, o chemare

la trezirea constiintei nationale si a bdrbtiei contemporanilor sai:

O ! tara ticdloasd, cInd oari te vei pdtrunde

De marea ta ursitd, de bunu-ti viitor ?

Stii tu ce IV lipseste ?
Nimic decit vointa 1
Voieste si Indatd Invingi pe-ai tli tirani
La fiii tal insufla curagiul
credin/a
Prin care triumfard vitejii vechi romani
i

Vibratia patrioticd, caracterul energic si optimist din multe versuri prevestesc Rdsunetul lui Andrei Muresanu
Tirani ai rii mele, pieirea vA asteaptd
Romanii se ridicd, deci voi sA tremurgi 1
Sint mii, s'int milioane, ce iat se desteaptd. .

Versurile din Geografia tintirimului sa..1 Supiement la Geografie intru memoria

rdposatului scolariu te fan 5endrea din Gymnazia Basiliand din lasi, la

anul

1834,

octomv. 25 intentionau s fie, In maniera Gray-Jukovski, o elegie sepulcral, nelipsit Insd de unele accente ironice
Oamenilor de aicea numArul pururea creste,
Nici mai moare cine-odatd aici sd-ncetAteneste.
Nu zidesc ca noi politii in o strimtd vizuire,
Fiecare locuieste fdrd dare de chirie,
De vecini, de frati, de mumd i de toate doru-i trece,
Prin prejurul casei sale iarna-i cald si vara-i rece.

Privit 7n contextul epocii sale, de la Inceputul secolului al XIX-lea, Vasile Bob

Fabian meritd sd fie mentionat ca unul dintre pionierii poeziei lince de factura clasic din Moldova.

BIBLIOGRAFIE

Vasile Bob Fabian, Elementele gheografiei, partea I, lasi, 1834 ; Moldova la anul 1821, Moldova

la anul 1829, In Foaie pentru minte, inimd si literatura, II, 1839, nr. 97; Geografia tintirimului,
. de Arune Pumnul, vol. III, Viena, 1864.
Pitarul V.Popescu-Scriban, Viata paharnicului Vasile Fabian, In Foaie pentru minte, inirnd ;i
literaturd", 11, 1839, nr. 20.

in Lepturariu rumdnesc . .

IOAN PRAL E

216

Pentru pitorescul omului, se cuvine s amintim pe basarabeanul loan Prale,

nscut la VulcinetRdzesi din tinutul Sorocdi In 1769. Numele Prale era destul de
vechi, exista o Poiana Pralii In tinutul Putnei. Stia greceste si era dedat mai ales
lucrurilor bisericesti, fiind musicos" ca A. Panu. In 1820 tipri la lasi In greceste

www.dacoromanica.ro

si romneste un prohod al Domnului si al Fecioarei sub titlul schimonosit Urmdri

spune plinul de entuziasm Pumnul
pe mormintiri, giamnian limbi. Era
un bdr-

bat genial, cu spiritul tinfind la universalitate", cdci era poet, music, arhitect,
croitor, ciobotar si aflator de lucruri nour. Iscodi anume un sistem economic de
scriere, bizuit pe sapte cifre, din care vor izvorT buchiile, prozodiile si toatd darea
indmTna cum si numdrul ; Tr-1dt afara de aceste sapte cifre, altele nu vor mai trebLi

tipografiei, nici condeiului far& numai (o) si linie". Exista o foaie cu alfabetul tipdrit
avind un aspect bizar de inscriptie in cuneiforme sau In noduri mexicane. Prale simplific
: el ia ca punct de plecare pentru vocale un drug culcat. Pentru vocala a
pune doi drugi unul asupra altuia. Vocala o se compune dintr-un drug simplu, deasupra, si unul modificat la capatul drept in chip de cioc de iglitd. Vocala u se compune din doi drugi in ciocuri de iglitd. Numarul 1 este reprezentat printr-un drug
scurt vertical, numdrul 2 printr-un triunghi plin cu un cioc inclinat spre stir-1ga,
numdrul 8 printr-o potcoavd deschisd In sus, numdrul 9 prin aceeasi potcoavd deschisd in jos si asa mai departe. Inventatorul si-a compus si un sigiliu cu un porumbel Intr-un cerc Intre literele (chirilice) 10 si PR. Metodul de scriere era oferit la
29 iunie 1824 mitropolitului Veniamin Costache.
Stihuirea lui Prale este Insd ingrozitoare
Astd ce vi-i fatd

Neamul desdominear
Teoria poartd
Gloatii nededatd. . .
Nectar adunam,

Moldovineatd

Va rog s-o voiti,

Cind wind priimiti.

In file turnam.

Grdclind florue,
Aneobiciune.

Csenofon
albina,
lsocrat
Sirina,

Zdstre tie Patriu

Ea
de la faptiu,
Ilectrd de finear,

Omir, ar cinsti-o
El de ar privi-o.

Nu se poate Intelege inflcdrarea lui V. Popp, doctorul ardelean in filozofie

si medicind, care racu o ditirambicd prefata la Psaltirea prorocului si imperat David
in versuri, alciituitd de micul 'Mae muzicosii sistimii vechi loan Prole din lasul Moldovit
s-au tipeirit In tipografte D. Frantisc de .5obeln, prin Fridrih Herfurt, 1827.

Totusi, unele din versurile rdmase de la el sint mai luminate

Mic eram Intre frdtime
Si cel mai In frAgezime,
Intr-a tatdlui meu casa
De pdscut oi md aleasd,
Mina mea flcu organul,
Degetele mele psalmul.

Sucit ca si opera fu omul.

Pralea locuia in Iasi pe sesul Bahluiului, lng mindstirea Frumoasa. in odaia
lui Tsi alcdtuise un pat miscator, scinduri atirnate la pdrete, ce le tot schimba dup.
directia soarelui si pentru care Tsi bdtuse citiva pari In zid dupd punctele geografice. Pe linga acesti pari se afla in pdrete un ir de cuie de lemn, bdtute in linie dreapta de la use, pInd In locul unde se intImpla Sd-i fie patul In acea zi. Cind intra Pralea
In odaie seara pentru ca sd se culce, Incepea sd se dezbrace la use, si de cuiul

www.dacoromanica.ro

217

Isi agata caciula si asa mai Incolo de fiecare cui cae o parte a Imbracamintei, pIna
end ajungea la pat In starea lui Adam. DimineaTa Tncepea apoi procedura inversa
si descuindu-si vesmTntul dupa vesmInt ajungea gata la use" (Costache Negruzzi).
Ar fi murit la lasi In 1847, dupa ce-si compusese singur epitaful
ToatA grija mi-am luat
Si de lume am scSpat,
Eu de crinsa, ea de mine,

$i. .

s ne fie de bine !

Pralea era, acum mai bine de o suta de ani, un inovator. Intentia lui era burla
ImpuTinarea muncii tipografice, reducerea timpului de executie si, respectiv, sporirea produciei. Sistemul lui ?rifa-Osa o stenografie In materie de presa.
Daca n-a izbutit, este fiindca a fcut o inovatie total arbitrara In cImpul culturii. Totusi, prin Incercari si preocupan i generale, Prale este si el un semn al vremii sale.

BIBLIOGRAFIE

Utmri pe mormintiri, giamnion limbi, asi, 1820 (reproducere de fragmente in Buciumul roman",
I, 1875, nr. 6) ; Psaltireo prorocului si impdrat David in versuri, Brasov, 1827 (fragmente publicate de
Aron Pumnul, in Lepturariu rumeinesc, vol. IV, partea I, Viena, 1864).
Titu Maiorescu, Observr5ri polemice, In Convorbiri literare', III, 1869, nr. 12 ; V. Alecsandri,

Din olbumul unui bibliofil, In Convorbiri !iterare", IX, 1875, nr. 9 ; C.Bobulescu, StOstrii si schituri de pe volea Trotusului, In Arhiva romineascr, X, 1945-1946 (Schitu din Poiona Prolii).

VASILE POGOR
Daca viata lui Vasile Pogor se desfasoara intre anii 1792 si 1857, activitatea
lui 'iterar pare s'a Inceapa In al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, sfIrsind cam
o data cu Incheierea deceniului urmator.
Fiu de razes din Pogorasti (Botosani), el slujeste ca gramatic mai ales In cancelaria domneasca a lui loni Sandu Sturza Voievod si, In continuare, Indeplineste

218

diferite slujbe administrative In capitala Moldovei, ajunend In cele din urma prezident la Divanul de apel. incepe, de asemenea, prin a fi serdar la 1819, apoi mare
spatar, mare agd, postelnic si, In sfIrsit, vornic. Casatoria (9 iulie 1822) II face proprietarul unei mosii, slujbele Ti aduc o alta.
Opera sa 'iterara' este alcatuita din mai multe satire In versuri si din cIteva
traducen i tot In versuri din teatrul lui Voltaire si Crbillon. Ea a ramas, pIna de
curInd, aproape In Intregime medita, publicate In timpul vieii fiind numai o satira,
Niam vme si niam se trece, si o traducere din Voltaire : Henriada. Pe aceste doua
lucrri s-a Intemeiat pretuirea lui ca scriitor de catre contemporani.

www.dacoromanica.ro

1
ad.

1;4..

.-,
01.1

:Arr.

.A.'11.-

in opera lui V. Pogor se reflectd conditia social

a autorului, care a luptat impotriva titlurilor

si

drepturilor mostenite de la strdmosi, deoarece titlurile sale sociale si culturale el nu le-a mostenit, ci
le-a faurit singur, numai prin muncd. Aceastd luptd
Inseamnd In acelasi timp o criticd realist a societalk moldovenesti contemporane, o disociere a
valorilor" cu semnificatie sociald de valorile morale,
insistInd asupra celor din urrnd, iar opera sa este
o transpunere In forme poetice a acestei critici,
Imbogdtind, astfel, crealia noastrd literard cu va loroase realizdri de satird sociald In versuri.
Opera lui V. Pogor este pdtrunsd de enciclopedismul si luminismul secolului al XVIII-lea francez,
al cdrui deosebit admirator era. 0 indicatie In
acest sens o constituie si faptul c In opera sa

r-

t.i

mama

f. .

J.6.1

nue.

de traducdtor Pogor este atras aproape numai

de lucrdrile si spiritul lui Voltaire, pe care cautd
sd le transpund In limba
romnd. Luminismul

"L. fa

1'44

sdu este, asemenea luminismului profesat de contemporanul sdu comisul lonicd Tdutul, venit direct
de la izvor, adicd din cunoasterea secolului al
XVIII-lea francez prin reprezentantii sal cei mai autorizati. Pentru Vasile Pogor, ca si pentru comisul
Tdutul, Inapoierea In care se zbdtea Moldova se

datora marilor boieri, cdrora le lipsea patriotismul

care sd-i facd sd renunte de bund voie la exploatarea
feudald a muncii Tranilor. Dar opera sa este pdtrunsd

VASILE POGOR,

Vedenie, manuscris

in copia lui
M. Eminescu

si de clasicism, Indeosebi prin satira lui Boileau, In

timp ce In versurile scrise In 1839, la moartea fostului domn lonin Sandu Sturza
(Oubli), se vddeste puternic influen-ta poeticd grandilocventd a lui Victor Hugo.
Vasile Pogor scrie aproape numai In versuri de 15 silabe, versuri potrivite
pentru prezentarea unei literaturi dense cum este cea de critica sociald, dar, In
acelasi timp, susceptibile de diludri si de mult prozaism. Poetul cultivd perioadele
largi i expresia directd, de multe ori crudd In imagini si In lexic, neocolind nici
expresia triviald, deoarece scrie In spiritul timpului sdu, care vedea In exprimarea
licentioasd o calitate poaticd deosebin si, mil ales, o atitudine de curaj moral si
vigoare portretisticd.
Aceasn scddere, care nu rareori TI duce la un naturalism vulgar, este compensan, In parte, printr-o atitudine critica nesovditoare, plind de cura] real si
de compromis sau chiar de echivoc. Pentru poet, faptele poartd In ele Insesi o justitle imanentd, neprtinitoare si necrutStoare, iar efectul poetic rezult, In general,
din contradictia violenta dintre situgia sociald Main pe care o detin eroii sdi si
modul lor comun de comportare : gesturi, cuvinte si atitudini necorespunzdtoare
cu Tnalta lor situatie, atunci cInd li se cere socoteald sau sInt pedepsiTi pentru farddelegile lor.
In poema intitulan Vedenie, ce au veizut un schimnic Varlaam, Impdrtit In 8
capete" (enturi), dar neterminan, poetul prezintd desfdsurarea Eteriei de la 1821

www.dacoromanica.ro

219

In Moldova, Tntr-o succesiune cauzald organicd,

dar aproape atemporald. Pentru el, Eteria nu apare ca o ridicare a maselor populare grecesti,
In scopul de a el ibera Grecia si alte tdri i popoare oprimate de turci, ci numai ca o actiune dezorganizatd, preocupatd de prdarea si risipirea
Moldovei. De a ceea, In poemd, actiunea Eteriei
este urmatd de implacabila j j decatd a istori ei,

rostit prin mijlocirea unui personaj simbolic

6,..

-4- /, 4718.x,

9. .,. ...,,, -4, 9. C.

7. -A--

..16-j,. 44 - n,y..,.. e..

.4 ..r

A f .,

,..

4...., 4.4 il,

./

:.....

.4

Dreptatea", Trnpotriva acelora dintre moldoveni

care, din interes, egoism si trufie, au ajutat Eteria,
pdcdtuind astfel Tmpotriva naliunii. Subiectul poemei este, In fond, Inssi desfsurarea acestei judecdti a istoriei, prezentatd ca petrecIndu-se pe
alte tarTmuri, InI5untrul unui palat asezat Tntr-un
peisaj edenic
Ne-am aflat pe un ses verde, cu copaci impodobit

et`-, A. 4-44-

A ,... /,' Z. , /./. 4.4 - 4 -.4-

4 ..,.' .,

,..:

, ./..ff. it ,.

.._'

./.-.45 il... .27 -.e 4' -',... t.- ....S,...-

,,

A.,/.
,

Si de ruri linistite in multe laturi stropit

Cu crini, mersini, aloe, cu trandafiri semanat,
Cu garoafe de ostroave cimpul era presarat

DescifrInd, dincolo de aparentele Tnseldtoare, motivele reale, egoiste si interesate ale IntTmpldrilor i actiunilor omenesti si -rara sd tin
seama totdeodatd de Malta situatie sociald a dom-

VASILE POGOR.

Vedenie, manuscrisul continuat

de altcineva decit Eminescu

nului tdrii, a mitropolitului si a marilor boieri,

pe care-i considera vinovati de lipsd de patriotism si dragoste fatd de poporul Moldovei,

Dreptatea" Ti pedepseste pe toti cu pedeapsa pAmTnteascd si infamantd a baterii

la tlpi In falangd.
latd-I mai TritTi pe Mihail Sutu, fostul domn al Moldovei, adus In fata Dreptdtii". Daca portretul lui fizic este redus la elemente foarte generale, In schimb
portretul moral este categoric si bogat determinat, Tntr-un sens cu totul defavorabil .
El ingenun,h la doamna, dar indata l-au smucit

Si, tirindu-I, Il intinse acolo, pe un covor,

il descultarI de mestii si de coltuni binisor,
$i asa, cu tcti saniurii, cum se afla inglmfat,
Vod se vzu deodata in falang5 sp"nzurat,
Si a sale domnesti talpe, cit de fragede si moi,
Cit de girgase si albe, evghenise si de soi,
Sta gatite spre bltaie si doi slujbasi astepta
Cu toiegele in mina, gata a le masura.. .

La f.langa este adus apoi un mare boier, a cdrui portretizare fizicd si morar
este si mai specifica si mai adIncit
. . un om de-a urea Inalt,
Posomorit, morodine si cu ochiul incruntat ;
.

'20

www.dacoromanica.ro

Se putea ved& din fata

slbatec si tiran,
Lingusitori, rara' cinste, om zdarnic si viclean,
De socotinSa de sine ca un foale Ingimfat
BarbS lungS, minte scurt, dobitoc inviersunat.

Dar durerea pricinuitd de loviturile de toiege II schimb cu totul, transformIndu-1 nu Intr-un om Intelegdtor, ci Intr-o fiara Incoltitd, care-si suge propriul
sdu venin
De-a loviturilor siCa fumul din talpe iesia,
Toiegele de d'irgmogza Sanduri-tanduri se facea.
Si, cum se vede, la talpe, cInd bat, doare pr urit,
Ca rcnia foarte salbatec si, gonasul pingSrit,
Uitase chiar ca-i visternic, din pendada cea de soi
SA' vircolia ca un ;arpe, in samuri si prin gunoi,

Dreptatea" aduce si unele explica-0i privind vina pentru care este pedepsit
acest mare boier
Trageti pe talpe, s'S crape, in falangd spinzurat,
Vinzatorul tSrii sale, slavnicul acest turbat !
Trageti-i, ca sa simteascd, c iaste om patimas,
CS si sracul, pe cared muncea ca pe un vrajmas,

Pe a cdruia sudoare tiranilor o vindea

Si t'Ara milS si cuget Il prada si-1 s'india
Pe care gindia ca cerul pentru dinsul 1-au acut,
Si de-a clruia suspinuri, crudul, mild n-au avut !

Calit4le de portretizare fizicd si morar de care dispune poetul ?si gdsesc o

intruchipare deosebit In prezentarea marelui ierarh al rii, care capatd valoare
de simbol
Galban si uscat la faSS, om cuvios si smerit,
Care de post si de ruga se parea cum cd-i topit
Ochii lui, negri si galisi, strdluceau Imparosati,
Sub pleoapele slbite adinciti si ingropgi.

Portretul acesta, atIt de expresiv din punct de vedere literar, este Intregit
cu justificarea lui morar
Casi a este slab la fa-Ud? Dar aceasta nu-i de post,

Ci de pizrra si minie, carora supus au fost !

In continuare, portretul capdt i alte trsturi, menite

desdvIrseascd.
In sfIrsit, spre a-1 descrie pe acest mare ierarh al tdrii batut la falangd, poetul
&este imagini si expresii deosebite, cu ajutorul cdrora portretul Isi Incheie cadrul
Pe preasfintitul parinte tavalindu-se prin prav
Si barba prin colb si tarnS, si prul cel sfint si sur,
Le favalia Impreun cu bllnile de samur. . .

Galeria marilor personaje moldovene bdtute la falangd cuprinde, intre altele,

si o femeie, mare boieroaicd si fiicd de domn, o domnitd", Maria Callimachi- Sturza
lar cInd Tricepu slujbasii cu cumplire, amindoi,
A trage pe a domnitei fragede talpe si moi,

www.dacoromanica.ro

221

Era de privit zidirea, crescutd in moliciuni

Si de mica parasitd Intr-a sale sldbiciuni.
Se sgircea de usturime, se trintea si se busea,
intr-a ei samuro-blane, ce atunci o-nnadusea,
De car cu a sa gurd adeseori amra
Si capul sdu fard mild TI isbia si-I scdrmana
$uvitele de par negru, tragTndu-le, le smulgea

Si, tocmai ca lipitoarea, se botia si se lungea.

Aceast atitudine de criticd necrutatoare fatd de oamenii sus-pusi ai Moldovei

timpului s'au este unicd In literatura noastrd mai veche si reuseste sd se concretizeze

intr-o opera literard de valoare artisticd.

Dar unicd este si atitudinea identicd In considerarea

traditionale
si respectabile ale Moldovei, atitudine pornitd din constatarea cd la temelia acestor
instituIii stdteau nedreptatea si Impilarea. In acest sens se poate cita Indeosebi satira
Dialog ?flue Fire si Moldova, In care se criticd boierii si divanul tdrii
Divanul Ti o dugheand, unde cumpard dreptate

Cine dd la bani mai bine, mdcar fie strimbdtate !

Nici rusinea, nici strigarea, nici pravila sa ascult,
Giudecdtorii nu catd cleat unde-i sumd multa!

In versurile satirice Un antic pe care odel nu b'ne l-au porecht, isbucneste, muscd-

tor si convinator, porrirea lui Impotriva boierilor, a evgheniei mostenite cu care

se fdlesc

Cdci boierii dimpreuna, tci de-ar fierbe In cazan,

Ma Tridciesc sd cred c-ar scoate un Schipion African !

predicInd In schimb ca
Tori insii societdtii sd se socoteasca frati !

In sfIrsit, In cunoscuta satird l\l'arn vine si niam se trece, pe care contemporanii

au preIuit-o mai ales pentru ca raspundea nevoii lor de a Infiera vanitatea, Idcomia
si egoismul lui Mihail Sturza, domnul %rii, poetul schiteaza tabloul intunecat al
luptei duse de cei ce vor s parvind cu once pret In viata social
Dar niam trece si niam vine, iar parnTntul in veac std,

Acest adevar prostatic pentru ce md Intristd.

. .

Ce ramTne pe urma oricdrui falnic muritoriu" ? Ruine, numai ruine !"

$i, In descrierea acestor ruine, accentele triste;ii iremediabile a lui Volney se Imple-

tesc cu acordurile morale ale satire' lui Boileau

A nedreptului palaturi, pustiirei trist Idcas,
Ajung In curind sd fie cucuviercilor salas.
Si pristolul, Tntru care lacomul se proslavea
Cu averea, ce din lacrimi adunata o avea :
Acel poliit Cll aur, acel lucit cu pocost,
Mirsavilor tTritoare Il vezi pustiu addpost !

222

Dacd unii contemporani au pretuit opera lui Vasile Pogor pentru accentele
i tendinta sa de polemicd si critica sociald, Eminescu i-a addugat si preIuirea lite-

www.dacoromanica.ro

rara : a transcris n caietele sale, dupd originalul chirilic, poema Vedenie (de0 fard
cunoascd autorul) ; In aceastd copie a subliniat pasajele care l-au interesat In
chip deosebit, prin ineditul expresiei poetice, al imaginii, al graddrii sentimentului,
a retinut unele versuri pe de rost, folosindu-le In articolele sale politice.
Dintr-o timiditate de scriitor hiperautocritic, opera literard a lui Vasile Pogor
n-a fost publicata, cum am vdzut, decit partial In timpul vietii, iar autorul a ramas
multd vreme un scriitor putin cunoscut i putin apreciat, de unde i necesitatea
pentru noi a unei mai bogate citari a operei sale. Spre a-0 turna In versuri gindirea
sa poetica, Pogor folosevte, In general, o limbd arhaica i arhaizanta, puternic colorata cu forme 0 lexic dialectal, lexic aproape ie0t din uz Inca de atunci. Poetul
recurge la acest vocabular spre
imbogati i nuanta expresia. in acela0 timp,
pentru a evita perifrazele, datorita dezvoltarii Inca insuficiente a limbii, el fosrmeaza
cuvinte noi, prin juxtapunerea de cuvinte cunoscute, ca samuro-blane, samurogugiumand, Insamurat, sau creeaza calcuri dupd cuvinte, ca : aniscrielnic (In loc de
letopiset). Dar, totdeodata, spre a exprima notiuni noi, puncte de vedere noi In considerarea realitatii, sau pentru nevoile versificatiei, V. Pogor nu ovaie s intrebuinteze i neologisme, adaptate, In general, din limba franceza, ca : afront, bufon,
cocarcrd, complot, croasadd, favor, geniu, grimasuri, interes, parlament etc.
Aceea0 limbd arhaizanta, dialectald i invristatd cu rare neologisme se regdsete i In traducerile pe care V. Pogor le face, in versuri, dupa lucran i ale lui Voltaire : Zaira (1837), Henriada (1838), singura traducere publicatd, Don Pedro etc.,
precum 1i dupd lucrarea lui Crbillon-tatal, Tragodiia lui Idomeneu. Dar dacd, In
opera originald a lui Vasile Pogor, acest amestec este astfel dozat Inca sd nu clduneze

valorii literare, In traducen, versurile dei corecte ca forma sint In general

de o turnurd arhaicd prea pronuntata, obositoare, iar efectul literar este diluat,
chiar anihilat.
Opera literard a lui Vasile Pogor aduce, prin subiect, prin atitudinea eticd, prin
valoarea poeticd i prin limba, o notd originald i un orizont deosebit In dezvoltarea
literaturii romdne din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Imagini i expresii
poetice, dialoguri, scene dramatice, momente tragice i momente de Indltare, portrete literare mdiestrit realizate, toate acestea fac din opera sa (In primul rind din

satira Vedenie) o remarcabild creatie literard In versuri, care nu sInt stihuri de

modd veche" cleat In unele aspecte ale formei 0 ale vocabularului, adicd In elementele legate de dezvoltarea limbii i literaturii romdne in acel moment.

BIBLIOGRAFIE

Vedenie, ce au v6zut un schimnic Varlaam de la minstirea Secului din Moldova la anii de la zidi-

rea lumei 7329 (1821), B.A.R., ms. nr. 2307, f. 6-24 ; Eterida, facire epic-comic e impotriva intrunirii grecilor asupra Portii Otomanicesti, BAR., ms. nr. 5288, f. 172-175, 185-186 ; Dialog intre
Fire ;i Moldova, B.A.R., ms. nr. 5907, p. 47 (copie fragmentara noua) ; Un cntic pe care odrY nu bine
l-au poreclit (B.A.R., ms. nr. 5288, f. 178-180, 181-182), publicat In Convorbiri literare", V, 1871,

nr. 18 ; Niam vine ;i niam se trece, In Foaie pentru minte, inima si literatura", II, 1839, nr. 25
sub titlul : Poezie, republicat in Bucovina", II, 1849, nr. 20 ; sub titlul : Profetia scris5 la an& 1839
;i lmplinit In 1840, la A.Pumnul, Lepturariu rum6nesc, Viena, 1864, vol. IV, sub titlul : Dcertciuneo lumii, relut6tile ;i tristele urmri ale faptelor re/e ; republicat, chirilic, dupa Foaie pentru

www.dacoromanica.ro

223

i literaturd" de A.Lambrior, in Carte de citire. . ., ed. a Ill-a, de Gh. Ghibanescu,

la0, 1893 ; Enigm, in Albina rorraneascd", X, 1839, nr. 7; Oubli [La moartea lui Ion Sandul Sturza,
fost domn al Moldovei 1822-1828, +1839] ; [Versuri, originale si traducen], B.A.R., ms. nr. 5288,

minte, inima

f. 165-171, 187-192, 199-202, 213-214-215, 219, 225-232 ; [Proz, traduceri], BAR., ms.
nr. 5288, f. 103, 203, 218-223, 233-238, 240, 244, 245 ; Henricda lui Voltaire tradusei de d. comisul
V. Pogor, Bucure0, 1838 ; Zaira. Din tragodiile lui Voltaire, tlmcit acum In limbo moldoveneascei
de comisul Vasile Pagar, 1837, BAR., ms. nr. 5288, f. 1-24, 27-65 ; Tragodiia Don Pedro, B.A.R.,
ms. nr. 5288, f. 107-127, 242 ; Tragochia lui ldomeneu. Din facerile lui Crbillon, BAR., ms. nr. 5288,
f.

132-149, 155-162.

J.A.Vaillant, La Romanie ou histoire, longue, littrature, orographie, statistique des peuples de la

Ian ue d'or, Ardielions, Va/laques et Moldaves, rsums sous le nom de Romans, Par is, 1844, v. III
Th.Codrescu, in A.Lambrior, Carte de citire. . ., ed. a Ill-a, de Gh. Ghibbescu, 14, 1893 ; G.Sion,
Suvenire contimpurone, Bucure0, 1888 ; Perpessicius, Mentiuni de istoriografie hterar i folclor, Bucureti, 1957 ; Emil Virtosu, O satin In versuri din Moldova anului 1821, in Studii i materiale de istorie medie," II, Bucure0, 1957 (cu reproducerea primelor texte din operl, amase in ms.);
G. Cdlinescu, Comisul Vasile Pogor, In Studii i cercetdri de istorie literar i folclor", VIII, 1959,

nr. 1 -2.

IENACHE GANE

224

lenache Gane este nevinovat ca preocupan i literare mai largi, judecInd dup
ce-a lsat si se stie despre el. Totusi, el aduce unele note complementare la literatura primelor decenii ale secolului al XIX-lea.
Nascut pe la sfIrsitul secolului al XVIII-lea, Enacachi" Gane (cum i se mai spunea) era fiul banului lonit Gane, proprietar de mosii In Moldova, Intre care si Ciumulesti din regiunea Flticenilor. Prin mama se Tnrudea cu lancu Buznea, cunoscut
ca traductor al romanului Pavel i Virginia (Iasi, 1831) de Bernardin de Saint-Pierre,
fapt semnificativ pentru o anumit atmosferd In cercul familiei. astorindu-se In
1822 cu Zoita Ciurea, fata cdminarului Tudorache Ciurea, lenache Gane va ajunge
peste patru ani cumnat cu poetul C. Stamati, Insurat si el cu o alt fat a cminarului. De asemenea C. Negruzzi a luat In casatorie pe fiica unuia din fra/ii
Dimitrie Gane, iar alt frate, Matei, este tan' scriitorului Nicu Gane. AvInd pregtire de jurist, lenache Gane se OA In 1833 judecdtor la tribunalul din Flticeni, iar
intre 1836 si 1838 func/ioneaz ca presedinte de tribunal la Botosani. in 1850 era
rnort, dar end a murit nu se stie precis.
lenache Gane a alctuit un poem In versuri, Ceileitoria lui Cupidon la pustiu,
Inainte de 1825, end este copiat Intr-o variant de C. Negruzzi la mosia Gnestilor
de la Ciumulesti (de aceea poemul a fost atribuit lui C. Negruzzi). Fratele su I-a
publicat In 1850 pe numele rposatului Enacachi Gane". Poemul are 1 200 de versuri In sapte cInturi. Desigur, cu o floare nu se face primdvard si lenache Gane nu
este un poet de searn cu un poem, In fond o prelucrare. in esen/, este vorba de
un roman" pastoral, In care se cultiv via/a simpl In natur, chiar In ascez, fuga
d! plceri, dragostea platonic. Cupidon, eroul principal, fuge dintre oameni. Ce-a
prelucrat lenache Gane direct nu se stie, dar fondul poemului lui duce la un roman

www.dacoromanica.ro

de tipul celui scris de Jorge de Montemayor

(1520-1561), Los siete libros de la Diana,
care a dat nntere la numeroase prelucrari In

literaturile europene,

mai

franceze,

ales

unele versiuni avInd asemandri serioase ca

idee de baza i eroi cu poemul lui lenache
Gane, de exemplu cea polond a lui Samuel
Twardowski, Nadobna Pasqualina (1655). De
altfel, elementele de substrat, de la baroc la
sentimentalism, sInt evidente in poem. Cele
antice, mitologice sTnt ad i de decor. Eroul
principal InsuO, Cupidon, pa'rdsete simbolic

Irimar.tzte,
II

M "!. ..1%*N

$I

''E

J. I

1):11,Ji

611411; 4.1:

t
rtrezal

palate cu gradini, lavirinturi" i chiwuri,

exact ca gradinile construite dupd moda

mimo:mil ..TowooLtyr.

,ANti4 115.2I

sentimentalista, In a doua jurnatate a secolului al XVIII-lea

7 14.4y.,,.

Voi palaturi si or*, cimpurikir de primblare,

Gradine Cu lavirinturi si chioscuri de desfatare,
Si voi straluciIi luceferi, cel de zi si cel de noapte,

Marturii vieii mele in tntImplarile toate.

SA

lit11111

titi ca se vor priface toate In necunostinta,

Itn Toa, s im4ica ..4nmitpie re,ne.

Caci asa rastornari face vremea cea de pocinVa.

4650,

Este limpede cd se vorbete de renuntarea

la desfatarile

de retragerea In natura

virgina. Pe parcurs intr In joc alte figuri

mitologice : Venus, Atena, Zeus, Hermes,
sint invocaIi Poseidon, Acteon i Diana etc.
Descrierea padurii este facuta uneori In
imagini sentimentaliste, molatice i dulci"

IENACHE GANE.

U/e/-torio lui Cupidon, lasi, 1850, (foaie de

titlu)

(fopet de frunze, murmur de izvoare, copaci batrIni, aplecati), alteori sumbre

sau de-a dreptul romantice, and se aazd umbrele nopTii
lata ca II Impresoara pe dInsul umbrele noptii
La acele mai ascunsa locuri a pustietatii,
Para ca sa se mai vada Intre cer si-ntre parnInt
Declt aclInc intuneric, ca tntr-un fund de mormint.
Peste putin el aude unit urlet nu departe
A lupoaicelor flamInde, peste piriu adunate,
Un gemet strasnic de ursi pogoriIi pe Infrinturi,
Care facea prin prapastii sunet mult prin sarituri,
lar pe niste stinci aproape si balauri suiera,
Cupidon acum, si frunza cind se catea, tremura,

licd,
15

Intr-un alt ant Insa apare un tablou luminos de poveste popular idiIn care este pusd la Incercare tentaIia cea mai natural a omului,
4. 4

www.dacoromanica.ro

225

aceasta fiind tott4 Infrintd, In ultimd instantd, pentru a se rmTne la puritate

sent mentar
dInd uitarii sdgeata cdtre acel loc purcede,

Ni;te zine adunate la o saddtoare vede,

Pe care, cu bucurie, goale ;DM la piept privind
(intocmai ca Acteon pe Diana oareand),
Au r.ddljduit si vazd pe viaja sa s1tr0td,
Tot Intru aceea0 pa de nimfele tulburatd.
Dar sirritirea desfitarii ce mintea sa bIntuia,
DepArtind tn/elepciunea, nu vtia ce va lucra.
Si, zdrindu-sd de ele, s-au cuprins de-nfiorare

Cum In ap cutezdri dreapta fericire are.

De la o asemenea scend ca de vis, Cupidon este Impins de poet sd probeze o

viatd simpld de pastor, In atmosferd bucolicd, prezentatd In culori contrastante.
El dd ciobanilor, drept zdlog, tolba cu sdgetile de au r, iar ace0a TI Imbracd In cdmed

In zer fiartd, cu un lustru Innegrit", i In haine de civilizatie primitivd, gustInd din

plin bucuria simplitaii i a vietii In naturS, In urma oilor
Cupidon purtInd pre oi prin poiene Inverzite,
Cu tovar4u1 Wet manca fragi 1i mure multe,
Prin trecerea cea de vreme pentru de a se deprinde
Cu viga pastoreascd i cu ale ei merinde,

Dar mai cerind rInduiala 0 In fluier a cInta

Pe dqeraciunea lumii iard0 sd poatd uita,
intocmai ca i Apolon, al muzicii dumnezeu,
Adeseori el cInta la malul unui pIrdu,
Unde Dafin i cu Hloie se Intilnea oarecInd
Cu o nevinov4ie unul pre altul iubind.

care ar
Este ciar din ce fel de literaturd descinde poemul lui lenache Gane
fi aci partea lui personar de fictiune. in continuare, Cupidon ajunge In Infern, dar
de aici este scos de Zeus la insistentele lui Venus i apoi orbit, rdmIrand sa umble
printre oameni numai pe Intunericul
Este de remarcat In poem i motivul arndritei turturele, cu largd circulatie In
literaturile europene, mai ales In literatura idilistd.
lenache Gane a mai lsat i descrierea In versuri a unei excursii cu titlul Ulcltoria mea la munte, interesantd prin datele etnografice, identificabile pe valea Suhdi,
pe valea Sdbaei i a Bistritei, ca literaturfiind de retinut doar un rudimentar tablou
al luminii lunii care contureazd viu crestele muntilor.
Erd a fi un talent deosebit, lenache Gane IntregWe imaginea literaturii romdne
din primele decenii ale secolului al XIX-lea mai ales sub aspectul diverselor surse
tendinte care se Incruci eazd In creatia timpului.
i

BIBLIOGRAFIE

Ulatoria lui Cupidon la pustiu. Poemd In versuri compuse de rdposatul Enacachi Gane spat.,
la0, 1850 ; Calatoria la munte din 1833, editie de Gh.T.Kirileanu, BucureFti, 1909.
C.Gane, Pe aripa vremil, Bucure0, 1923 ; N.A.Ursu, Poetul moldovean lenache Gane, in law'

226

literar", XII, 1961, nr. 3.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a II-a

LITERATURA ROMANA
'NITRE 1830 SI 1860

www.dacoromanica.ro

CULTURA SI LITERATURA ROMANA iN PERIOADA PASOPTISTA.

CURENTE I TENDINTE

inceputurile literaturii romdne moderne se situeazd In cel de-al doilea pdtrar

al secolului al XIX-lea, limitele politice conveniionale ale perioadei fiind, pe de o
parte, miscarea condus de Tudor Vladimirescu (1821) sau tratatul de pace de la
Adrianopol (1829) i, pe de altd parte, Unirea Principatelor (1859). 0 determinare riguroas i univocd, acceptatd unanim de special isti, nu e posibild din cauzd
c diferd Insesi criteriile de evaluare a semnificaTiei unuia sau altuia dintre momentele-cheie ale istoriei politice sau culturale In baza carora urmeazd a se face periodizarea. AdmiVnd oarecare aproximaIie In privinIa datei de Incepere si de Incheiere
a perioadei considerate, esential e cd toat lumea cade de acord asupra fondului
chestiunii: si anume cd anii 1820/1830-1860 del imiteaza o epoca distinct In evoluIia
istoricd a literaturii romdne, cu trskuri specifice bine precizate, denumit In mod

curent si generic epoca pasoptist".

Dei, dupa cum s-a subliniat adesea, procesul dezvoltdrii literaturii manifestO
totdeauna o autonomie relativd, el nereproduand mecanic etapele dezvoltdrii socialpolitice, totusi o caracteristicd din cele mai izbitoare a epocii pasoptiste o constituie
legdtura indisolubil dintre activitatea de creaTie si desfdsurdrile concrete ale istoriei.
Poate niciodat mai mult cleat la 1848 scrisul n-a urmOrit Teluri mai tangibile, inspirate nemijlocit din frdmintrile luptei de emancipare nationald i social a poporului
romdn, nu si-a permis mai putine evadan i In sfera gratuitTii i n-a fost In mai mare

mdsurd conceput ca instrument de propaganda si militantism politic.

DEZVOLTAREA SOCIAL-POLITICA A MUNTENIEI, MOLDOVEI SI TRANS ILVANIEI
IN EPOCA PASOPTISTA

Datorit apartenenTei la formatiuni statale deosebite, prezentInd particular tali proprii de dezvoltare, situatia nilor romdne e diferit In perioada pe care o
discutdm. in Muntenia si Moldova, dupd miscarea lui Tudor Vladimirescu si pacea de
la Adrianopol,care consfirrteste libertatea comertului In Marea Neagrd i limitarea

monopolului turcesc, are loc o accelerare de ritm a evoluTiei istorice. in Transilvania, din cauza condiVilor de asuprire naTionard si a inferiorittii de poziIie economicd, romdnii n-au posibilitatea sa profite cleat In parte de propsirea materiald
intelectuald rezultatd din miscarea impetuoasd a secolului. Dar, de ambele par-0

www.dacoromanica.ro

229

ale Carpatilor, pe cdi care rrnIn specifice, sensul desfdsurdrii istorice e acelasi: popo-

rul romdn se elibereazd treptat, dei incomplet si cu pretul unor eforturi grele, de
cdtusele aservirii feudale, capdtd o constiintd tot mai clard a revendicdrilor, fortei
si unittii sale, Isi adapteazd formele de via-td si instituiile Europei burgheze, Tsi
elaboreazd o culturd modernd, care tinde spre originalitate.
Dupd 1829, In Muntenia si Moldova se accentueazd atragerea gospoddriei mosie-

resti In relatii de piatd. Drept consecintd, se intensifica schimbul, iau avTnt orasele,
se contureazd o clasd burghezd formatd din boiernasi, negustori, mici patroni, mestesugari, slujbasi ai administratiei. Nevoia mereu sporit de cereale-marfd, sol icitate
la export si necesare aproviziondrii oraselor, In conditiile unei agriculturi extensive,
rudimentare si nerentabile, Tmpinge pe marii proprietari sd reclame Indsprirea obligatillor de clacd impuse trdnimii. Deoarece controleazd statul si dispun de totalitatea prerogativelor politice, ei obtin cTstig de cauzd. Astfel, avintul economic este
pltit prin mdrirea exploatdrii la sate, ca si prin mentinerea unei legislatii anacronice
In privinta reglementdrii impozitelor (scutirea de bir a boierimii), a comertului (vdmi
interne), a creditului (Tntinderea cametei). insd nemultumirile diferitelor pdturi sociale
se acumuleazd si devin explozive pe mdsurd ce Tsi croiesc drum ideile proclamate
de revolutia francezd.
De fapt, dupd Tudor Vladimirescu, lupta de eliberare nu s-a stins niciodatd.
in 1831 s-au rdsculat dteva sate din tinuturile Roman, Bacdu, HIrldu, Herta, Neamt,
un izvor contemporan evaluTnd numrul celar rdzvrtiti la 60 000 de oameni. in
1835 au fost tulburdri In 16 sate din jurul Ploiestiului. in 1839, comisul Leonte Radu
a pldnuit o loviturd de stat la Iasi, iar In 1840, D. Filipescu, Tmpreund cu un grup de
revolutionari din care Ikea parte si N. Bdicescu, a pus la cale rdsturnarea guvernului, proclamarea republicii si Tnfdptuirea a o serie de reforme democratice, printre
care o largd Tmproprietdrire a tdranilor in ianuarie 1846 au avut loc tulburdri la Iasi,
iar citeva luni mai tTrziu politia moldoveneascd a descoperit o rdzvrtire uneltit
de un grup de tineri condusi de V. Mdlinescu si Th. RTscanu, care-si stabiliserd un
depozit militar si dispuneau de o Intinsd re-tea de complici.
Din pdcate, toate Incercdri le acestea de rdzvrdtire au dat gres. Inexistenta unei
burghezii puternice, constientd de rolul ei istoric, legatd de formele superioare ale
economiei, de industria manufacturierd, si nu, cum era cazul la noi, de capitalul
comercial si amdtdresc, a Impiedicat Trimdnuncherea Tntr-un singur torent a ne-

multumirilor populare. Protestul tdrnimii, exprimat anarhic, a putut fi Indbusit,

iar miscdrile de subversiune de la orase, lipsite de sprijinul maselor si avTnd mai
mult caracterul unan comploturi insuficient organizate, au fost si ele relativ lesne de
reprimat. Din aceleasi motive, Tnsdsi revolutia de la 1848 a esuat In fasd In Moldova,
In vreme ce Tn Tara Romdneascd, dei victorioasd, n-a izbutit sd se consolideze prin
Indeplinirea principalei revendicdri a momentului: abolirea cldcii si Tmproprietdrirea
tdranilor. De aceea, procesul lichiddrii feudal ismului s-a prelungit la noi vreme Tndelungatd. Ca si In alte -pH de la rdsdrit de Elba, cursul spre o transformare burghezodemocratd a societtii a fost frTnat de al ianta mosierimii cu burghezia, expresie a unei
structuri sociale In care relatiile de productie capital iste nu ajunseserd la maturitate,

230

iar burghezia nu era In stare sd joace un rol veritabil revolutionar.

In Ardeal, In deceniile dinaintea revolutiei de la 1848, situatiatdrnimii iobage,
In mare mdsurd de nationalitate romdnd, s-a Tnrdutd-tit, datoritd tendintei seniorilor
de a-si marl domeniul si a fdrimitdrii sesiilor urbariale, ca urmare a Inmultirii populatiei. Pe de altd parte, burghezia romdneascd era mai slabd decTt cea maghiard

www.dacoromanica.ro

si sseascd, av-ind de Infruntat nu numai adversitatea nobilimii, dar si discriminarea

na-tionald. Miscarea antifeudald s-a Impletit ad i cu lupta impotriva tendirrtelor de
maghiarizare, pentru manifestarea personalitttii nalionale romnesti In cadrul monar-

hiei habsburgice. Dei canalizatd pe tdrim mai mult cultural, aceastd luptd a luat
adesea, ca si In Principate, un caracter ascuTit politic si revoluTionar. in 1834 a fost
descoperitd la Sibiu o societate secretd, condusd de emigrantul polonez Adolf
David, cu ramificaIii In Banat si Tara Romdneascd. Ea nurndra printre membrii ei

pe G. Baritiu, Damaschin Bofncd, Z. Carcalechi si-si propunea unirea romdnilor

de ambele pdrti ale CarpaIilor Intr-o republicd democraticd, In care sd se decreteze
votul universal si Improprietdrirea tdranilor. Cam in aceeasi vreme a activat In Banat,
la Lugoj, o societate secretd, intitulatd Constitu-tia. In deceniul al patrulea sInt cunoscute miscdrile revoluIionare conduse de Eftimie Murgu si Ecaterina Varga.
In genere, perioada cuprinsd Intre miscarea conclusd de Tudor Vladimirescu
si revolu-tia de la 1848 se caracterizeazd prin intensificarea activitdtii politice. Autori-Castile adoptd o serie de mdsuri timide de liberalizare, care vor face sd apart' cu
a-at mai puternic In lumind anacronismele situatiei din Wile romne. in acelasi timp
se Inregistreazd progresul vertiginos al ideii de solidaritate nationald. in Principate,
dupd domniile lui Grigore Ghica si lonitd Sandu Sturza (1822-1828), urmeazd o ocupatie ruseascd de 6 ani (1928-1834), in care Muntenia si Moldova sint administrate

de generalul Kiseleff. Sub obldduirea sa, intrd In vigoare Regulamentul organic,

legiuire cu caracter constitu.tional, care ambiliona sd reformeze Intreaga structurd
a statului In sensul principlilor dreptului public burghez, salvgardInd Insd In toate
punctele privilegiile de clasd ale marii boierimi si interesele politicii /ariste. Tocmai
de aceea Regulamentul organic e un document contradictoriu, un amestec de dispo-

ziIii samavolnice si de prevederi pozitive. Pe de o parte, el meniine caracterul

aristocratic al puterii si sporeste obl loll i le iobdgiste ale Trdnimii.

BdIcescu I-a def i n it

just drept carta privilegiilor ce-si asiguraserd boierii si carta mizeriei poporului",
iar Kiseleff Insusi recunostea cd boierii care I-au redactat n au avut In vedere cleat
interesul exclusiv si rdu Inteles al propriettii". Pe de altd parte Insd, Regulamentul introduce, dei incomplet, principiul separaTiei puterilor, reglementeazd
impozitele, desfiinteazd vdmile interne, pune ordine In mecanismul haotic al adminismostenire de la fanarioti
si aplicd mdsuri identice In ambele Principate,
tratiei
pregdtind astfel cadrul material al Unirii. Mai mult cleat a-tit, articolul 425 al Regulamentului Moldovei (corespunend cu art. 371 al Regulamentului muntean) formu-

leazd cu claritate temeiurile etnice, juridice si politice ale Unirii:

Inceputul, relighia, obiceiurile si asemdnarea limbii lcuitorilor acestor doud
Principaturi, precum si trebuintele a ambelor pdrIi, cuprind din Insusi descdlecarea
lor elementurile nedespartite a unirii care s-au Impiedicat si s-au Inttrziat de IntImplAtoarele Imprejurdri. MIntuitoarele folosuri a rodului ce s-ar naste din Intrunirea
acestor cloud na-tii Or-It de netdgdduit. Elementurile Intrunirii moldo-romdnilor se
afld asezate prin acest Regulament prin asemnatele temeiuri ale administraTiei
acestor cloud tdri".
Sub domniile, zise regulamentare, ale lui Alexandru Ghica (1834-1842) si
Gh. Bibescu (1842-1848) In Muntenia si Mihai Sturza (1834-1848) In Moldova,
Orile romdne trdiesc formal sub regimul dublei autoritdti : aTurciei (curtea suzerand) si a Rusiei (curtea protectoare). in fapt, datorit degraddrii continue a puterii
otomane, consulii Iaristi de la Bucuresti si Iasi exercitd o influentd hotdrItoare
asupra treburilor publice. Ei insist pentru stIrpirea oricdror manifestdri de gin-

www.dacoromanica.ro

231

AVRAM IANCU

dire libera. La Bucuresti si Iasi se instituie o cenzura severa, care controleaza carjle ziarele aduse din strainatate, presa si spectacolele de teatru. La cel mai neInsemnat indiciu de dezacord cu politica oficiala, jurnalele primesc avertismentesau
sInt suprimate, iar scriitori ca Alexandrescu, BoIliac, Negruzzi, Kogalniceanu, Russo
snt Tnchisi sau trimisi In surghiun, fart judecata. In aceasta atmosfera de suspiciune,
chiar si cuvIntul propasire" pare suspect autoritatilor, care decid sa-I Inlocuiasca
pe frontispiciul uneia dintre cele mai prestigioase reviste ale timpului. Se folosesc
mijloace draconice pentru a Impiedica unirea opozantilor si manifestarea lor. Boierul liberal Ion CImpineanu, care elaborase un program pentru a reda o patrie
libera si independenta tuturor membrilor despartiti ai natiunii noastre", dar actionase numai pe cale parlamentard, e aruncat In temnita. Impotriva participantilor
la complotul lui D. Filipescu se hotrasc, dupa un simulacru de proces In care tri-

bunalul constituit ad-hoc nu gasise temeiuri pipite" ale vinovatiei acuzatilor,

pedepse grele, variind Intre 3 si 10 ani Inchisoare.

232

insa datorit evolutiei rapide a moravurilor si constiintei sociale, politica

absolutista a regimurilor regulamentare, departe de a reusi sa stinga focarele de
nemultumire, le-a atItat mai mult, determinInd elementele cele mai radicale
adopte forme de lupt insurectionale. Asa se explica Intemeierea de care Nicolae

www.dacoromanica.ro

Balcescu, I. Ghica si Chr. Tell, In 1843, a organizatiei conspirative Fratia si de catre

moldovenii V. Malinescu si Th. RIscanu a Asociatiei patriotice, In 1846. Tot asa,

acoperirea telurilor politice sub paravanul iuptei pentru culturalizare In activitatea Asociatiei literare din Bucuresti (1845).
In ciuda msurilor represive, starea de spirit antifeudara a cTstigat mereu teren,

iar constiinta unitatii nationale si a necesitatii unei sincronizari a luptei de emancipare din cele trei ri romane a devenit atre 1848 un postulat al opiniei publice
progresiste. La acest rezultat a contribuit In mare masura conlucrarea carturarilor
din Muntenia, Moldova si Ardeal. Heliade Rdulescu e cel dintTi care solicitd la
Curierul romnesc" colaborarea moldovenilor si o obtine pe a lui C. Negruzzi.
Dada literara" si Propasirea" Tsi propun programatic s atraga toate condeiele
romane, indiferent de provincie, si izbutesc sa' stringa In paginile lor, alturi de moldoveni, pe muntenii Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac, D. Bolintineanu, N.
Balcescu, I. Voinescu II, A. Urianu si pe transilvnenii Andrei Muresanu si A. Treboniu Laurian. G. Bari-0u reproduce In Foaia pentru minte, inima si literatura"
din Brasov materiale aparute In foile din Iasi si Bucuresti. in afara presei, legaturile
dintre scriitori se mentin prin corespondenta si se pecetluiesc prin proiecte de activitate comuna, cum e, de pilda, dictionarul biografic al celor mai de seama romani,
anuntat In 1846, din Paris, de N. Balcescu si M. Kogalniceanu.
Un rol Trisemnat l-au jucat apoi cltoriile, prilejuind confruntarea opiniilor
si armonizarea punctelor de vedere. G. Bari-0u si T. Cipariu viziteaza Bucurestiul
In 1836, iar M. Kogalniceanu In 1839, in ajunul editarii Daciei literare'. Ion Ghica
traieste la Iasi ca profesor, Intre 1841 si 1844. in 1845, cu ocazia zilei numelui lui
Constantin Negri, are loc la MInjina, ITriga Galati, o Int?Inire, care va roar-nine de
pomina, a tineretului intelectual din Bucuresti si Iasi. Erna la revolutie, In fiecare
yard, oamenii de cultura' din Principate au ocazia sa se vad cu ardelenii la bade din

Zizin etc. etc. De o mare important este si fraternizarea studentilor

moldoveni si munteni In marile centre ale Apusului ; prin reactie fat& de mediul
strain, ei Isi descopera cu ata mai lesne comunitatea de formatie si ideal.
Datorita acestei neTntrerupte circulatii peste hotarul Milcovului si al Carpatilor, ideea unitatii nationale ajunge In numai un sfert de veac obiectivul major
al miscarii romanesti de eliberare. Tudor Vladimirescu pare a fi fost cel dintIi care
a exprimat-o In termeni rspicati
Mai cu deadins trebuintd
spunea el la 5 aprilie 1821
urmeaza sa aveti
corespondenta cu dumnealor boierii moldovenii, ca unii ce sIntem de un neam,
de o lege si sub aceeasi stapThire si ocrotiti de aceeasi putere..., fiind la un
gInd si Intr-un glas Moldova, sa putem estiga deopotriva drepttile acestor
VTIcele si

Printipaturi, ajutorindu-ne unii pe altii".

Un sfert de secol mai firziu, In Gazeta de Transilvania" din 17 mai 1848.
Baritiu avea sa Intregeasca &dui lui Tudor, artand cd soarta natiunii romane
se va decide la Bucuresti si Iasi, nicidecum la Cluj si Budapesta".
Revolutia de la 1848 duce la un succes vremelnic numai In Muntenia. Dar In

Ardeal d loc la o manifestare impresionanta a constiintei nationale si are drept

rezultat zdruncinarea rInduielilor iobagiste si iesirea definitiva a romanilor din
situatia de populatie tolerata". in Moldova produce a posteriori un fenomen de
radicalizare, concretizat In brosura lui M. Kogalniceanu din august 1848 Dorinteie
partidei nationale.

233

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIA DIN BUCURESTI,

11 iunie 1848

Revendicrile romanilor sInt acum sintetizate din punct de vedere politic

234

social si cultural. Ele sInt identice in Muntenia si Moldova. Proclamatia de la Islaz

preconizeazd abolirea clacii si Tmproprietarirea tdranilor, cu despagubire; egalitatea de drepturi politice ; contributie generald proportional cu venitul ; adunare
legislativa compusa din reprezentantii tuturor starilor societatii ; domn responsabil pe 5 ani (ceea ce echivaleaza cu instaurarea republicii) ; libertatea absoluta
a tiparului; responsabilitatea ministrilor si a tuturor functionarilor; formarea
garzii nationale; emanciparea manastirilor Inchinate. La acestea, Dorintele partidei
nationale adauga un punct In plus : Unirea, pe care Proclamatia de la Islaztrebuise
omita, din considerente tactice.
Experienta revolutiei de la 1848 si Infdptuirea programului pe care ea Il trasase determina sensul evenimentelor In deceniul ce urmeazd. Conducatorii miscarii din Muntenia : Heliade, Balcescu, Bolintineanu, Bolliac, Ghica, Rosetti, Voinescu II etc. si din Moldova, Kogalniceanu, Alecsandri, Negri, Alecu Russo, G. Sion
etc., care s'int si principalii exponenti ai literaturii pasoptiste, trebuie sd ia calea
exilului. Muntenii ramTn In emigratie p'ind In 1857, pe toata durata domniei lui
Barbu $tirbei (1849-1853, 1854-1856) si a razboiului Crimeii, moldovenii se
Intorc curind si vor fi asociati drmuirii liberale a lui Grigore Ghica (1849-1853,
1854-1856). Si unii si ceilalti au posibilitatea, In anii petrecuti departe de lard,
la Paris, la Brusa sau la Constantinopol, s-si faca procesul de constiinta si s-si revizuiasca atitudinea, In lumina schimbarii raportului de forte In arena politica a Europei. in pofida dezmembrarii care domneste in rIndurile emigratiei, cloud tendinte

www.dacoromanica.ro

par sd se afirme treptat, ajungind s prevaleze, de0 in exprimarea lor se ivesc

desigur nuanIe felurite : e vorba anume de abandonarea extremismului de stinga
In favoarea unei linii politice moderate, singura admisd de marile puteri cu influentd
decisivd asupra soartei Principatelor ; In al doilea rind, mai ales o data cu izbucnirea
rdzboiului Crimeii, se cristalizeazd pdrerea cd a sosit marea ocazie de a impune
Europei revendicdrile natiunii romne i, Tnainte de toate, cerina Unirii. Pe aceastd
bazd, dupd Congresul de la Paris (1856), ia avint In Muntenia 0 Moldova actiunea
In favoarea Unirii, care cuprinde masele i 600' treptat In amploare 1i energie
caimacamul Moldovei la 1857, care mdscombativd. Biruind silniciile lui Vogoride

luise alegerile pentru Divanul ad-hoc , realiend o perfectd sincronizare a actiunilor de o parte 0 de alta a Milcovului, reu0nd cu tact 0 abilitate sd nu dea pretext
de interventie marilor puteri favorabile separatismului, bazindu-se pe sprijinul
activ al poporului i profitind la maximum de conjunctura interna/ionald, paKipt4tii union4ti vor reu0 sA asigure prin alegerea comund a lui Alexandru loan Cuza
la 5 0 24 ianuarie 1859, ca domnitor al Moldovei 1i Munteniei, implinirea marelui
deziderat al inimilor romne0 : Unirea.
In felul acesta, dezvoltarea social-politicd a Idrilor romne intr Intr-o noud
etapd, iar pa0Dptismul, ca expresie ideologicd a unui grup de scriitori 1i intelectuali, legat de momentul dqteptdrii nationale 0 al Inceputurilor revolutiei burghezo-democrate, se poate considera cd IIi incheie misiunea.
DEZVOLTAREA CULTURII IN EPOCA PASOPTISTA

ProfitInd de conditiunile favorabile create prin diminuarea puterii turce0,

atragerea Principatelor In circuitul international al mrfurilor, deci i al ideilor,
cultura se dezvoltd puternic dupd 1821-1829. Caracteristice sTrit amploarea frontului de desfdwrare 1i rapiditatea evoiuiei. in toate domeniile : Icoal, presa, teatru, editurd, crealie artisticd i tiinIificd, se desIelenesc drumuri 0 se aazd pietre
fundamentale.

Rdspunzind unor solicitdri multiple, intelectualii vremii se cheltuiesc frd precupeTire, asurninduli simultan sarcini care presupun competenIe divergente 0
vor sA traneze probleme hotdritoare. E o epocd de entuziasm naiv 0 patriotism aprins, de proiecte uriae 1i veleitTi enciclopedice. Din toate iniIiativele
rdzbate aceea0 vointd neclintitd de a ridica neamul romdnesc din Tnapoiere 1i a-I
face cunoscut Europei. E ca 0 cum energia spirituald a unui intreg popor, condamnat cIteva secole sd hiberneze din cauza vitregiei Trnprejurdrilor, s-ar revdrsa acum
torential, parca pentru a spulbera dintr-o singurd izbire barierele ce-I despart de
natiunile aflate In fruntea
Greutdtile sInt, desigur, mari i fiecare pas Inainte e c4tigat cu trudd : lipsesc
experienIa 1i mijloacele materiale, nu exist cadre bine pregdtite 1i nici o tradiIie
care sd serveascd drept model, autoritdIile vegheazd ca sd nu se producd nici un
fel de derogare de la conformismul politic 0 ideologic cel mai marginit. Cu toate
acestea, cerinIele obiective care impun opera de culturalizare i devotamentul
celor ce o slujesc asigurd, impotriva tuturor piedicilor, o Tnaintare rapidd.

iNIVATAMINTul_. Pe tdrimul invdIdmintului, Regulamentul organic enurrtase

citeva principii binevenite, ameninTate sA rdmind insd multd vreme o simpld declara-

www.dacoromanica.ro

235

tie de intentie : etatizarea scolii, gradatia ciclurilor, extinderea instructiunii In

mediul urban, atentia pentru studiul limbii romdne, al istoriei si geografiei patriei.
In fapt, ceea ce se realizeazd depinde In mare mdsurd de priceperea si tenacitatea
celor doi conducdtori ai eforiilor scolare, Gheorghe Asachi In Moldova si Petrache
Poenaru In Tara Romdneascd. In primul rInd, prin imboldul lor iau fiintd scoli Iancasteriene In resedintele de judet, scoli normale pentru pregdtirea de institutori
(Bucuresti
1831, Iasi 1832), scoli de agriculturd (Bucuresti
1835, Iasi 1843),
o serie de scoli specializate : de inginerie civil, zugrdvie, arte si mestesuguri, pensionate pentru fete etc. $coala domneascd din Iasi se reorganizeazd In 1835, sub
numele de Academia Mihdileand, cu trei sectii : filozofie, teologie si stiinte juridice. In 1842 i se adaugd un curs de agronomie, apoi si unul de istorie nationald,
pe care-I deschide, cu o lectie celebrd, Koglniceanu, In 23 noiembrie 1843. Alti
profesori erau Eftimie Murgu (pInd In 1836), A. Flechtenmacher, I. Cihac, I. lonescu
de la Brad, Gh. Sdulescu. Si Colegiului Sf. Saya i se aduc Trnbundttiri : la 1840 se
fac sase clase de umanioare" In loc de patru, reducIndu-se, In schimb, clasele

complimentare" de la 3 la 2.
Progresele Tnregistrate le Invedereazd statistica publicat In Annuaire de la
Principaut de Valachie pe 1842 : sInt anuntati 657 de elevi si 18 profesori la Sf. Saya,
18 scoli normale cu 1 732 de elevi In capitalele de judet si 2 107 scoli comunale cu
41 639 de elevi la sate. Cifrele sInt Trisd Indoielnice, cele din urmd de-a dreptul exa-

gerate. Oricum, se mergea inainte. Un semn pozitiv in aceast privintd II constituie numarul relativ mare de manuale, alcdtuite atit la Bucuresti, cit lila ball, spre
a veni In Intimpinarea nevoilor celor mai urgente ale InvdtdmIntului. O stire din
1839 arat c numai In Tara Romdneascd se tipdriserd 15 manuale In 48 000 de exem-

plare. Desi compilate dupd opere similare strdine, cdrtile destinate scolii au jucat
un rol Insemnat In directia dezvoltdrii gndiril stiintifice si a Imbogdtirii limbii.
Mari dificultan survin In organizarea ciclului superior al scolii. Boierimea ccntesta' principiul egalitAtii si universalitatii instructiunii si reclamd introducerea
limbii franceze ca limbd de predare. In viata morald ca si In cea materiald
se
spune In proiectul de lege trimis de Mihail Sturza In cercetarea Adundrii la 1847
ne-am depdrta deopotrivd de adevdr... dacd am da tot acea Invaldturd treptelor
societatii care se gsesc In imprejurimi deosebite, precum de am voi a supune la
una si aceeasi hrand vietati de soiuri deosebite". AtIt la Bucuresti, cIt lila Iasi
se si legifereazd In 1847, In pofida Indirjitei opozitii a lui Asachi, Petrache Poenarw
si altor oameni
transformarea scolii Sf. Saya si a Academiei Mihdilene
In colegii frantuzesti. Revolutia de la 1848 avea sa Impiedice aplicarea acestei mdsuri
dezastruoase.

In genere, scolile romdnesti dinainte de 1848 n-au putut fi pepiniere de savanti

dar ele au crescut oameni cu dragoste de patrie si simtul valorilor autentice.

Odobescu, fost elev la Saya, le-a caracterizat just activitatea
Era putind stiintd ate' se Trivdta In acele scoli ; erau marginite si modeste
programele lor si nimeni n-a putut iesi un erudit, un doct dupd bncile lor; dar spiritul ce domnea Intr-Trisele era curat romdnesc, junele inteligente zdreau once lucire

a stiintei printr-un prism de nationalitate si inimile tuturor elevilor vechilor scoli

romdnesti erau pe atunci toate Infldcdrate de dorul
236

Dupd 1848, dezvoltarea Invdtdm'intului se continua In toate

In 1856
se trifiinteaza Facultatea de drept din Iasi, cu trei profesori, Intre care si Simion
Bdrnutiu, si o scoald de medicind la Bucuresti, din initiative lui Carol Davila. in

www.dacoromanica.ro

's,
N' i;

T.

17-

.;4;

'

70,,

If
'11111
..0

.. .-.-

...*:5;43,4$4;411.,C44.1444iii
,.

./a

4.,. se.

'sli 11. .Z.-*

10

**

,S9

..

.1.

t-

,.,*

..

# ,;-7.-

tri

7
4

'
.

,-,00 O_ -

\:-1.

A.

;1

.1

sf,ve...ldf -

.-

,
:fr1;*

.10-w7L

'

*ft

(1.444-7:

ADUNAREA DE PE CiMPIA LIBERTATII DE LA BLAJ,

3 /1 5 Mai 1848

1859 ia nastere o Facultate de drept la Bucuresti, lar In 1860, sub guvernul Kogalniceanu, se constituie Universitatea din Iasi, Cu trei facultaTi drept, litere si filo:

zofie, stiinte si apoi teologie. Cu Infiintarea Universittii din Bucuresti, la 1864, minis-

tru al instructiunii fiind D. Bolintineanu, si legea elaborata In acelasi an de P. Poenaru, C. Bosianu, V. Boerescu si V. A. Urechia, care introduce gratuitatea si obligativitatea scolii elementare, procesul constituirii InvatamIntului romanesc poate
fi considerat Incheiat.
in Transilvania, dei punctul de plecare era mai Inalt cleat in Principate (datorita traditiei InvatamIntului confesional, Cu centrul la Blaj, si activitatii reprezentantilor $colii ardelene), rezultatele atinse pina la sfirsitul perioadei pe care o discutam indica o neta ramInere In urma. Situatia de naliune oprimata frIna aspiratiile

legitime spre cultura ale populaTiei romanesti. Un articol din Gazeta de Transilvania" din 20 mai 1843 se plIngea ca romanii, dei In numar de 1 120 000, deci
reprezentInd majoritatea, au cele mai putine si mai ticaloase scoli". in adevar,
In 1841, fa/a de 962 de scoli maghiare si 353 nemtesti, se numarau numai 298 de
scoli romanesti. Dintre acestea patru erau licee, la Blaj, Beius, Brasov, Nlsaud,
Tnsa supuse unui control permanent din partea autoritatilor bisericesti si mentinute Intr-un stadiu primitiv de organizare. De aceea, lupta pentru progresul instructiunii In Ardeal se desfa'soara In conditii specifice. in primul rInd se combat Incercarile de desnationalizare si se militeaza pentru extinderea TrivatamIntului elementar si gimnazial. CInd In 1842 Dieta Transilvaniei adopta hotarTrea arbitrara ca
Intr-un termen de 10 ani toate scolile, In afara celor sasesti, sd-si introduca maghiara
ca limbd de predare, Simion BarnuIiu, Impreuna Cu a-Ova profesori si elevi de la

www.dacoromanica.ro

237

Blaj, protesteaza' vehement. Pe de alta parte, acelasi Barnu/iu, alaturi de un grup

de colegi cu dei ra/ionaliste, Intre care N. Marcu, I. Rusu, Timotei Cipariu, se
stracluiesc sa adapteze liceul din Blaj la cerin/ele culturii moderne, pozitive si laice.
Ei reusesc sa impuna pe prim plan o serie de obiecte ca fizica, matematica, istoria si filozofia si sa Inlocuiasca In predare limba latina cu romana. Dar aceste tendinte reformiste sInt rau privite de cercurile ecleziastice, care intervin represiv.
Barnu/iu va fi chiar eliminat de la catedra. Cu toate progresele acute, care-I determinau pe A. Papiu Ilarian sa scrie ca atIta Inaintare face InvaIatura In liceul Blajului, IncIt acesta peste pu/in, daca nu Intrecea, dar sigur putea emula cu oricare
alt liceu din Transilvania", totusi, In ansamblu, situalia continua sa fie nesatisfacatoare. Asa se explica insisten/a cu care se cer, In adunarea de la Blaj din 5/17 mai
1848, Infiin/area de scoale na/ionale romanesti In toate satele si orasele" si Infiin/area unei universita/i romane dotate din casa statului In propoliunea poporului
contribuant". Nici una dintre revendicari n-a fost realizata. Totusi, numarul populaTiei scolare In Inva-Cam'intul elementar a crescut. In 1851, o statistica evalueaza
la 44 000 numarul copiilor care frecventau scolile, dintr-un total de 75 000 de copii
romani de Ors-Ca scolara. Ar fi existat, la aceeasi data, 738 de scoli romanesti. In
ce priveste Universitatea, staruintele repetate ale romanilor s-au dovedit zadarnice. Cu toate demersurile fcute si fondurile destinate In acest scop de Avram
lancu si Alex. Sterca Sulu/iu, singurul lucru ob/inut a fost Infiirr/area unei catedre
de limba si literatura romana la Universitatea din Budapesta (1862).

TEATRUL. Pasoptismul a acordat teatrului o imensa pre/uire, socotindu-I un

mijloc dintre cele mai eficiente de promovare a valorilor pozitive de conduita si
moralitate, de educatie esteticd si perfec/ionare a limbii. Pentru a-i croi drum In
trile noastre era necesar sa se treaca de la stadiul trupelor de diletan/i la o orga-

238

nizare pe baze profesionale. E tocmai scopul pe care si I-au propus societatea Filarmonica, Intemeiata In 1833 de I. Ompineanu si Heliade, la Bucuresti, si Conservatorul filodramatic, InfiinIat In 1836 de Gh. Asachi la Iasi. Filarmonica a deschis o
coald de arta dramatica si declama/ie. In 29 august 1834, dup. numai 8 luni de Inva/atura, elevii au reprezentat Fanatismul sau Mahomet de Voltaire, repurtind
succes memorabil. Era cu neputin/a
scria a doua zi Curierul romanesc" sa
descrie cineva patriotismul si na-/ionalitatea ce erau zugravite pe fe/ele tuturor".
Spectacolul de producTie al Conservatorului lui Asachi a avut loc la 23 februarie
1837, cu doua piese de Kotzebue, Lapeirus si Vduva viclean, si un prolog al directorului scolii.
Aceste ini/iative entuziaste n-au putut fi totusi deplin fructificate, dovedindu-se,
ca totdeauna, ca cel mai greu nu e sa se Triceapa, ci sa' se continue. Dupa ce se vor
organiza alte c'iteva spectacole sub egida Filarmonicii, prin 1837, In condi/ii nu tocmai
lamurite, societatea se destrama. La fel, dup. mai multe reprezenta/ii, inclusiv si
un spectacol de opera cu Norma, Triceteazd si Conservatorul lui Asachi. Atmosfera
era Inca neprielnica, lar greuta/i le economice preau de neinvins. In plus, concurema
trupelor straine, care se bucurau de Incurajarea autorita/ilor si de creditul moral
al publicului boieresc, constituia un obstacol greu de trecut. Pe drept cuvint deplIngea Timotei Cipariu, In 1836, dui:A calatorie. Tntreprinsa la Bucuresti, zaticnirea
ce patimeste teatrul romanesc din partea staptnirii, care In totul favoriseste pe
nern/i si pe romani cu totul dispre/uieste, ziand cd ce poate sa aucla cineva de la.
romani". C. Negruzzi scria si el, la 1838 :

www.dacoromanica.ro

Sdrmanul teatru, el seamAnd cu pruncul mic, frumusel, nevinovat si bolnav

de strins... $i unde avea trebuintd de bund autare, de-abia ivindu-se, si-a stIrnit
In cap o droaie de dusmani strasnici si puternici.
In ciuda acestor Imprejurdri nefavorabile, teatrul romanesc ia totusi un avInt
considerabil in perioada 1840-1860. Lucrul se explica, In primul rInd, prin ivirea
unor iubitori ai scenei care-si profesionalizeazd activitatea, lucrind In acelasi timp
ca actori, autori dramatici, conduckori de trupd i regizori. In prima linie se
impun Costache Caragiale, fost elev al Filarmonicii, care 7nfiripeazd o formatie,
de diletarrti la Botosani, In 1838, dd apoi spectacole la Iasi si din 1845 la Bucuresti
distingIndu-se In roluri melodramatice, si Matei Millo, boier ostracizat de ai sdi
fiindcd sdvIrsise rusinoasa faptd de a se urca pe scend, care se afirmd ca un excep-

tional talent comic Inca' de pe bancile pensionului Cunim, la 1834, ajunge apoi
la conducerea teatrului din Iasi si din Bucuresti, specialiendu-se 7n repertoriul lui
Alecsandri i ilustrInd pentru prima data la noi o mare vocatie actoriceascd. Lor
li se adaugd o serie de colegi, pe care Ti selectioneazd din multimea amatorilor Insesi
intemperiile si riscurile meseriei: Mihai Pascaly, C. Mihdileanu, I. Curie, N. Luchian,

A. Cronibace, T. Theodorini etc. Dintre ei se recruteazd si conducdtori de trupe

in diverse orase de provincie: Craiova, Pitesti, Galai, Bacdu etc. Acesti oameni
inimosi, hotdrIti s rdzbatd, au trebuit s Invete sa se adapteze Tmprejurdrilor, sd-si
disciplineze munca, sd nu se culce pe lauri dupd o izbIndd i sd nu dezespereze
In cazul unui esec. Profesionalizarea a scos teatrul din faza experientelor fard viitor,

transformindu-I Intr-o institutie nationald. O datd cu acest mare pas Tnainte s-a
ivit 7nsa un pericol, In fond inerent stabilirii raporturilor dintre artd si public pe
baza legii cererii si ofertei. Este vorba de scdderea rolului educativ al scenei. Voind
cIstige pe spectatori, conducdtorii de trupe au fost tentati sa facd concesii gustului prost, ajunend chiar
supraliciteze. Tendirrta spre mercantilizare, vdditd
Trideosebi prin calitatea dubioasd a repertoriului, a fost Trisd contrabalansatd gratie

concursului activ al principalilor scriitori i oameni de culturd. El s-a manifestat

sub forme diverse. Astfel, prelignd la 1840 directia Teatrului National din Iasi,
M. Koglniceanu, V. Alecsandri si C. Negruzzi pornesc cu intentia hotdrIt de a
nu face pdpuserie", ci artd". Ei se preocupa de alegerea pieselor, de jocul actorilor, de respectarea iluziei scenei", sfIrsind prin a improviza singuri un repertoriu pe mdsura Imprejurdrilor. La fel, asurnIndu-si directia Teatrului cel Mare din
Bucuresti, In stagiunea 1859-1860, C. A. Rosetti Infiinteazd o scoald dramatica,
reprezintd Wilhelm Tell si Don Carlos de Schiller (era In proiect si Macbeth). Grigore Alexandrescu, In calitate de membru al comitetului teatral, C. Negruzzi, Th.
Codrescu i multi altii se ocupd de reglementarea organizatoricd a activittii teatrale, stabilind normele de funcionare a trupelor, principiile care sd guverneze

relatiilelor cu administratia, modul de rezolvare a litigiilor.

Alti scriitori Isi iau rolul de 7ndrumatori. In Gazeta Teatrului National" din
1836, B. Catargiu protesteazd Impotriva lipsei de sublim de pe scend : Vrei ca actorul roman sd arate ce este ?...
tragedii singeroase i drame scrise cu lacrdme

si le va juca bine". In Dacia literard", la 1840, M. Koglniceanu critica' modul de

Intocmire al repertoriului, stilul de interpretare, anacronismele In costume si decor
chiar si lui C. Caragiale Ii reproseazd emfaza : Un lucru numai am don i de la dumnea-

lui, adecd mai putind sentimentalitate si mai mult naturel". Heliade reaminteste
mereu prin Curierul romanesc" Tnaltul oficiu pe care-I Indeplineste teatrul : cultivarea moralitatii", aceasta fiind prima necesitate a unui popor june, virtutea

www.dacoromanica.ro

239

cu care el trebuie sa se armeze Intr-un secol de depravatie". Cezar BoIliac, In ace-

Iasi Curler romanesc", D. Gusti si Theodor Codrescu In Albina romaneasca",

apoi, dupa revolutie, o Intreaga pleiada de scriitori
de la V. Alecsandri si M.
Koglniceanu pIna la N. Filimon, cronicar muzical si dramatic la Nationalul" (1858),
si C. A. Rosetti
intervin mereu spre a corija alunecdrile In directia prostului
gust si a rechema atentia asupra caracterului eminamente educativ al scenei. Ara-

tInd ca repertoriul trebuie sa fie curatit de gunoaiele trecutului, de gunoaiele

unor traducen i fara scop moral, fara utilitate intelectuala, fara instructiune pentru

public", Pantazi Ghica recomanda In 1860 sa se retina piesele straine care au Ir.
ele simtiminte nobile, generoase, care Malta si purifica cugeta'rile si gustul publicului", deci opere de Shakespeare, Schiller, Corneille, Racine, Molire, Beaumarchais, Alexandre Dumas, Musset, Scribe (DImbovita", 26 martie 1860). La rIndu-i
Radu lonescu scria In Independenta romana" din 1 decembrie 1862:
Piesele care se joaca sTnt rele, daca nu toate, dar cea mai mare parte... $i teatrul nu mai esteoscoalsi nu mai face nici un bine. Mai toate pieseles'intpiese cu mare
spectacol, In care toate snt sacrificate placerii ochilor. Afise mari, vorbe pompoase

si rasunatoare, tablouri fermecatoare si Ingrozitoare, Ingeri, draci, fantasmagorii,

fel de fel de masinarii, nimic nu se uit din ce poate uimi si atrage multimea la teatru. Negresit, In asemenea piese nu gasim nici idei, nici sentimente, nici Invataturd ; In asemenea piese nici actorii nu se mai silesc
arata talentul...".
Aportul de seama al scriitorilor a constat Insd In Trnbogatirea repertoriului.
Scena i-a ispitit pe toti, din motive propagandistice sau macar derivInd din conceptul
luminist despre arta dramatica, Tnteleasa ca instrument de edificare a constiintelor
si de prozelitism intelectual. V. Alecsandri declara In 1850
Fac piese de teatru In care spun multe prostii celor care le merita i lumea
ma gseste IncIntator. Este de altfel singura tribuna care ne mai ramIne si profit
de ea ca sa Tntretin unele sentimente care se cauta a fi InnabuOte...".
Contributia muntenilor C. Faca, C. Balacescu, C. Caragiale, I. DimitrescuMovileanu, Al. Pelimon, Eugeniu Carada etc., a moldovenilor M. Kogalniceanu,
C. Negruzzi, Alecu Russo, Matei Millo, N. lstrati etc., In frunte cu V, Alecsandri,
a facut din dramaturgie sectorul cel mai product iv al literaturii pasoptiste. Era vorba
In genere de piese usoare, adesea simple localizar de modele frantuzesti, Insa potri-

vite cu puterile unor actori Incepatori, cu un public Inca neformat, i existenta

unor mijloace primitive de Inscenare. Cum era si firesc, In aceasta creatie care-si
dibuia drumul spre deplind originalitate nationala, comedia prevala asupra dramei
istorice, ivita timid, de-abia la 1850, cu Incercarea lui N. !strati de a evoca domnia

lui $tefan cel Mare (Mihul).

La sfIrsitul deceniului al cincilea, teatrul romanesc iesise biruitor din rivalitatea cu trupele straine ; el dispunea In Moldova si Muntenia de un numar apreciabil de actori talentati, de cIteva formatii permanente, de un repertoriu national, In care Chiritele lui Alecsandri, Baba Hirca lui Matei Millo, Muza de la Burdujdni a lui Negruzzi constituiau succese sigure ; la Bucuresti se construise o
said impunatoare, inaugurat cu pompa In 1852, care putea concura, prin aspect
si instalatii, cu scenele similare de aiurea. Lucrurile erau departe de a merge pe
roate, dar principalul se realizase : teatrul romanesc exista.
Mult mai rail se Tnfatisa situatia In Ardeal, dei aci, sub forma teatrului
240

colar, unele manifestri teatrale sporadice avusesera loc Inca In a doua jurnatate

www.dacoromanica.ro

ija;

129

4n:pi

2.

r o m.x,

r-I

Ili q8?;FT ti.I1184f811

10TOP1 it

4.,,-:kif',',1,i.',".

: .:,....,

Ax.Ivrit ig..;

ox 1.2.5:411

ip's .1.0.60/*11-A.,

It

ilgo.;4;

si;p. i4.4 ."-viOstlig 14;/%4 44

'

,,,,.- ;;,,,.p.a,, A89 I4 CAI *1i....01A;T Lc; calf 4,1i-41. ; rti,dxr1x,i.r.:,

.4 ;Ti1aZT1+.%f Hi; a 4.4...;, KIP. d'f, Ait,,,Onixii ix; 494.o in ..4.4.. ',too/. W1I
',,,, .,,..,i; 6,,,,a,1,,,.4

34,, 4, ,....;,;

.4 .,,,f1,p1, i; 41A 4+111i A...../ mAinAl %, ..;/.gt: iti; Al fettlIpTilr ..'

110.10iptgt i;.ri

0/

'

.4, iriAia :

4.

rAya...A 4,14,-., 4;ra. Cr ..jul2tli.;;4.cit 44; c/x.r

8.. ,_ ,
_,
C'n''' 4,- of"-glit;..;; A( Tirngr:. rya* At : P t A Z.

oft fis.1Iis A114 Oi Cc

r Tim , iittii in. , iiii4A A? ; ....VA 1563: ag..
to t , ffit.r.fi TO , ii o pi 4 n 4 ..8 ;...r, ,
ni TZ.;77. 3.1wa
ligfa; f. 4 n 0 ti an'i4)11 , Xp41Vi, 4.1):
1C2

4. Va.' 991,
4.11 nCIAITXfilpi
2,4;27

4,1i.;1112

ilq.iii;li lain; C.

Inn * r.iii.; A.T. irprzi;*?* .1

;n14.1 wii ; ;f1Ing
iiri 0,141 ), 4ibi2 0 li A Al tiNG
.I kgra5."i Cr1,4 Inv:7;.
noivjg
rolVIA3:: CASS.,ViT. III4 4 ,..11;: t , Mil ,n11 Jit
C.

X 41 ,Ii.N"149,,,..;

VI

iy.'14 1.%..1 i1.0flilirl 4,..k Li ijn AOSAA Ail:. 'C.V.:

NiAi% xii......,f;
,44, ve,..... avn ..&111 AIN Stictfv.i ca.

rs i 1,4AI 1)0471,111V; .44 t.."1

.
'.. .

w;,. 141.. 3,0011,11;

4,..;;;s j.,;;',4p

aZ.T

)- i.icr
nrs

.47 ,11....r: . il... C.Ttrni.1 447 tr.., xGin;i444. ( notir4;nt

KC.? flosTi..,Vk (..44. )i,1 .i.".01.Wiiiii ..4.

4vitin.wp .
.ri.:"r1"4.isi...k or s_ririit'znike"
Rjt.' c.Zse.44.sx

41,71,11141.-

;: er411ii:

11.11

.ci.2n..44144 Pile CX rq1';iill.:

p9c.14*

C. 114,4

..

AI 164% '15

,,r,r T4T-AgAI

Sea,Vii,l'Ai A...ti,;*.viwrs, km niTIIiii ,, 1...r,ci..:71

;a

A-g-.,;.".;,0 ..0\ ica,,..qtl'rottos v4iiii"i4,ii. ni..

...Iiittril- .4 A 1.1 AittAfttivii. 44.4,414 0i44 NC: .Ty'riildi -W1,...4;41 C. 41 ." 11 .:7. ,nin- wo;c91.,.. .
'9311I4 ...t5, .i..;,, iln iA;Ttig. A.c.an.,,p..f.11.ij,1:4,..t.7....tx ..114...,./.t....,,,,,,.; ,.;,....,;..,::::-,
il,,,rtna.;. *,,,sopj,, , An. , ,,,,:,,i 12;:;;;:lifill 1.;:c r., *Lilt., , e'.:: .3.. a:u.III
CA

4%.

v,i,..iiii,..7r,l, 14. 4,x4i .11;i4;:ii",i,.retthi'.;,

.

4...t4,11,4 il0xt,;.14'12 '.

...

'.

'

-.1114 .I A. 441 ...al ite A111,ii.11114A 4(.01.

.y.v.:., d,...t(,

;.;,.-1;

;-., t'i 1 h

i .1,,
.410 .4A1-09.01.-4,1,t1 'nil 24,-*1 4.,s ..41,,,,,a.,

,...p.

,i, .4.44 :%. 4 ' ?., , 4, N 'NV: imr... ffif,,it

I...0.,..4,

.i.i.,,tg--r?slii.iti.e4f4
o','i ;.6...o ,....,,,....,4iii4,--.1
.
n.,314i .441 ' OM ;%,:SY11,;4.(y,;:-..,:ts.);.N...7:,....

.114

p...;47.4.4.ki..,
.

..

r,+ 41.ii n..;,1,... ;.',,..s:,;;,16;tkr

.,

is...1,,u7ii.

ill' i r...... ,4iyisirr,

/41.ii,tri-v qu.Si' WR

THrtiiii ex,. ..x44,4

ixtlisCnr4t,tpti, .111' tignt.to 11.;ninn.ViL, 4,4114,1A Mk .11

.,
: .. - .- ..1.. ' - *. ' ', -:
.. . ,
'

1 xtl,Atil, '..i'!. ,:i,c.":-nitd,,,,1/':

00,..010 , Aep 11i.r.41, .1 .4, : of...1;11.,

''

4.

''''.. -

'

--t.'
./. ''

CURIERUL ROMANESC",

Bucurefti, I, 1829, nr. 1, P.

241

le -

e. 4

www.dacoromanica.ro

a secolului al XVIII-lea. intr-un articol din Gazeta de Transilvania" (2 decembrie

1853), Bari0u ardta
Pe and In capitalele tdrilor vecine, Intre 1832 si 1837, teatrul romdnesc
Inaintase atTt cd, pe lIngd cel frantuzesc sau italian, se prezenta si el de cloud
ori pe sdptdmInd, pe atunci... abia se fcu la Blaj cel dinti Inceput, iar la 1838
se fcurd de asemenea Inceputuri si la Brasov". in adevdr, Inceptnd din 1833, un
grup de elevi ai liceului din Blaj, Intre care G. Bari0u, cu incurajarea profesorului lor, Simion Bdrnu0u, a organizat o serie de spectacole cu Ecloga pastorold
a lui Timotei Cipariu si cu piese produse de loan Russu, ca Domnitorul
si altele. Totusi, primul spectacol In limba romnd pare a fi avut loc la Arad In
27 februarie 1818, cu concursul elevilor de la scoala preparandiald. in 1838, la
Brasov, din initiativa aceluiasi Bari0u, care trecuse profesor la scoala negustorilor
romdni din cetate, s-a Infiintat o trupd de diletarrti, care a jucat drama Inimile
multumitoare, tradusd din nermeste, apoi Regulus, de H. von Collin, In traducerea lui lancu Vdcdrescu, si melodrama Triizcici ani sou viata unui juccItoriu de
certi, tradusd de C. Negruzzi. Ulterior, cu toate eforturile depuse, nu s-a putut
Inchega o miscare teatrald romaneascd de caracter stabil. in diferite centre ale
Ardealului unde populatia romnd era mai densd, de obicei In jurul scolilor, si
acolo unde se gdsea un entuziast capabil s Invingd nenurndratele piedici puse in
cale (un Stefan Emilian la Brasov, A. Roman la Oradea, I. Muresanu la Brasov
etc.) s-au organizat In continuare spectacole rzlete, cdrora li se addugau reprezenta0ile date de trupele de dincolo de Carpati, venite In turneu (M. Pascaly,
Matei Millo, Fany Tardini etc.). Un teatru romdnesc pe baze profesionale n-a
putut fi Insd Intemeiat In aceastd epoca.
PRESA. Care sfirsitul secolului al XVIII-lea si la Inceputul secolului al XIX-Ita
s-au fcut multe Tncercdri de a crea o presa in limba romand, mai ales in Ardeal.
Ele s-au soldat frd izbIndd, daca exceptdm Chrestomaticul romdnesc", scos de
Teodor Racoce la Cernduti, In 1820, si Biblioteca romneascd" a lui Zaharia Carcalechi (1821, 1829-1830, 1834), ambele avInd mai mult caracterul unor almanahuri,
fdrd o periodicitate regulatd. Prima publicatie hebdomadard In limba romdnd pare
a fi Fama Lipschii" editatd la Leipzig de I. M. C. Rosetti, In martie 1827, din care
s-a descoperit recent un exemplar In colecTiile Muzeului Brukenthal din Sibiu.
Adevdratul Inceput al presei romdnesti e legat de numele lui I. Heliade
Rdclulescu si Gh. Asachi si are loc In 1829 : In 8 aprilie apare la Bucuresti, sub
conducerea celui dinti, Curierul romdnesc", iar la 1 iunie, la Iasi, dupd trei

numere ale unei foi intitulate Novitale de la armie" (6, 10 si 17 mai), gazeta
Albina romdneascd". Curierul" si Albina" reflectd prima etapd a presei romdnesti, cu imensele merite ale oricdrei opere de pionierat, dar si cu limitele pe
care, In mod fatal, momentul istoric
personalitatea celor doi redactori le fceau
inevitabile. Prezentarea graficd e lipsit de elegantd ; cea mai mare parte a cuprinsului e atribuit stirilor externe, decupate cu foarfeca de prin jurnale strdine
materialul indigen e disparat ca problematicd, inegal ca Intindere, timid ca formulare, fiind valitd grija de a evita supdrri cu cenzura ; tirajul scdzut (280 de
i

242

exemplare Curierul" la 1829 si circa 250 la 1834) exprimd destul de grditor

dificultd0le materiale ce-i hdrtuiau pe redactori. Orientarea generald e tributard
luminismului, cu rezerva doar cd un cald patriotism ia locul cosmopolitismului
promovat de filozofii veacului al XVIII-lea. Sint elogiate faptele de bine In foto-

www.dacoromanica.ro

sul obstiei ori se insist& In spirit filantropic asupra rdspunderii ce revine celor
de sus pentru ridicarea neamului. Caci dacd, dupd cum spunea Asachi, se cuvine

cu Indoite pasuri si sTrguinte a ne porni spre astigarea In parte a celor Intirziate", mijlocul de a Implini aceast ndzuintd nu putea fi, In conceptia redactorilor
primelor foi romdnesti, cleat efectuarea de reforme, In condinile stabilitni
sociale, ale unui efort axat pe educatie si continua perfecnonare a institunilor.
Koglniceanu a caracterizat In 1855, cu un simt just al perspectivei istorice, meri-

tele Curierului" si Albinei"

Amvon mai Malt deat toate amvoanele, auditoriul lor este pretutindeni si
glasul lor strdbdtea In palaturile boganlor si In cdsutele rdzesesti si a posesorilor...
Clase intregi furd prin ele desteptate, luminate si chemate la viata publicd. Si asa
putem zice c Curierul si Albina au rispIndit, In starea de mijloc mai ales, mai
multe idei, mai multe nobile credinte, mai multd Invdtdturd cleat Inssi scoalele
nanonale".
Ant Heliade, at si Asachi au simtit la un moment dat nevoiasdcompleteze
activitatea gazetelor lor prin suplimente literare si publicani destinate unor obiec-

tive culturale specifice. Dupd o Incercare de Adaos literal" In 1830, Heliade va

scoate Gazeta Teatrului National" (1835-1836) si Curierul de ambe sexe"
(1837-1847), revist de tip magazin, continInd numeroase traducen. Cu sprijinul
sdu va apdrea sub redactia lui Florian Aaron Muzeul national" (1836-1838). Curierul romdnesc" Insusi, dupd o eclipsd trecdtoare In 1834-1835 si mai multe Incercad de schimbare a formulei, trdieste pInd la 19 aprilie 1848, cteva sdptmTni Ina-

inte de revolutie, and autorittile, speriate de efervescenta ce pusese stdpInire

pe opinia publica, hotdrdsc sd-I suprime. 0 a doua serie a Curierului" apare tocmai In 1859, dupd Unire si Intoarcerea lui Heliade din exil ; de ast data bdtrina
si glorioasa publicatie nu-si mai gdseste pasul ; ea duce o campanie veninoasd Impotriva lui Alex. loan Cuza pe chestia dizolvdrii Adundrilor, motiv pentru care,

dupd numai trei numere, In urma interventiei primului ministru, Ion Ghica, e
definitiv suspendatd.
Asachi initiazd si el un supliment literar al Albinei", Alduta romdneascr
(martie 1837 septembrie 1838), apoi o revist de rdspIndire a cunostintelor

stiintifice : Icoana lumei" (1840-1841 ; 1845-1846) si un luxos hebdomadar de

culturd, bilingv : Spicuitorul moldo-romdn" (Le glaneur moldo-valaque"), 1841.
Oficialitatea II Insdrcineazd cu conducerea unei publicani destinate satelor : Foae
sdteascd a Printipatului Moldovii" (1839-1850). Albina romdneascd" strdbate si
ea perioade diverse : dispare vremelnic Intre iunie 1835 si ianuarie 1837, dar in
1839 Tsi mdreste formatul si-si permanentizeazd un foileton la care colaboreazd C.
Negruzzi, M. Koglniceanu, C. Caragiale, Gh. Sdulescu, Th. Codrescu, D. Gusti,
N. Istrati, chiar si V. Alecsandri ; supravietuieste evenimentelor de la 1848, fiind

Inlocuitd In 2 ianuarie 1850 prin Gazeta de Moldavia", deoarece, ardta Asachi,

gazeta Albina s-am pdrea un anacronism daca neschimbatd ar fi ramas In conditiile fiintei sale Incepdtoare" ; In 1858, se transformd din nou In publicana antiunionistd Patria". Asachi termina, ca si Heliade, In mod confuz si deplorabil o
activitate laborioasd, care adusese In faza Inceputului servicii incalculabile operei
de redesteptare nanonald.
ManifestInd Tndrumdri similare celor pe care le concretiza Curierul" si
Albina" mai apar In aceastd epocd : 4 numere din Curiosul" lui Cezar Bolliac

www.dacoromanica.ro

243

ge

(gazen de literaturd, industrie,

1q

LAMA POMMILICK.1
.

'`

,,,,TICA.T111-1110,14.11TCM:b

44611/1TO EVfilladri, .
Olt u.ai
;WWI A Cs
114
nLel,
i,,,,,...,:',i,..t wpm .. ot,..iirs ,..1116 e.,;141.
1,,,..1".. , ....,.9.! Neil.
.;,14 111 11,...; 1141,

ih tt... ,..

1.

1,1,4,

41t. 694 144.

41 .1t,1.1.6,71 44601; 1.,..; ;Yr. 114,141/A.

/40.i.x..u. 411,10;.

0,....,..i

oN..., . ,Ht....:

0.4.01r. el .1
. ..; , WM ..1

la.";

,:
ea

1.

tir 1. a .tle

11, 317 U.,

4As .124.46.14 Ob.= 1.ime .01re

4. % 0 Ali.laqt ./661., 4,,,,,,,a. cu.,
..(1111,1
; 41,
as ri. A. ; .. ....4 ....1,1 A.S.
poet,
=E..:47/.
11.04
o,./..111.41
,.... 4, ; ...41.11. 4.01.
1,12., .1. .11,41, C. St /11119.4
II, is, J,.
.......4.0; 1.10,3..... n4.2.,,:i.,,,, .i
%1S111.4/.

Irloregi.:.. .41:4/ 4. ,I., .;...1, ...; ,.:fa

44107114 el.: ...:, 6,6 ci, ,..4. .. .....q.,
Op. 4,elif,41,1,..,,,,,t, en', . ,, .A..4 .:.
11,..ri,..1

A. ..:,.... c

;ea

imt isy es p4

46r16

torul satului" (1843-1848), continuat de

Foaia satului" (1849-1850), revista destined nrdnimii, conclusd de Petrache Poenaru, dar Incredintatd In perioada guver-

14t

1.4.76.:

of,. e,1,140,4

y .1.: 4. ...., st,

4lianallt
ess 1..s
il,,,... ,.; ,:rri. 4 ,1:. :tra......
%J.; 1.41v.
,
41,7 4,. I e 1.67,irt i., , ,.,:. ,,s, 0. ,11400.
et
.atem
;VI.
4
4..4 ICA .84.4 111,4,.:. 1 i
',$5114.1155. er.fie;

ea

if :

's.,..
4, loomr: ..'.,.
IgleVir:. .,..4 4!,. 4 . 1110 ....:...
1.... 0.4. nr.....A1'..

41: ...-., 6=.

ts6.1

4, ..
111

',ma,* 4,4

. del.., 1.

spre a-i da o directie mai cuvenin misiei

sale".
Un moment deosebit In evolutia spirituald a pasoptismului si In orientarea pe cdi
rodnice a literaturii nationale TI constituie
activitatea pe tarim publicistic a lui M.
Koglniceanu. Dupd o scurtd trecere pe la

40.6666 it fee.. 6.104: mil o

mar.
; tot 4
..

..,..,*i,..;...,..*
mi, q...,,.,,,c. ".;.. N.,. :at. to,, at.
1.,...:.,..,,
,.
,4
Av. ..
vAII ... .1,. Rey..
.41. .1.............A,4
II,* is :,,,,. ..,,.
4,, 9 ,n. .11a,r1N1/; (.1.141114 iti14.
s . i: 1,1,14
IN'.

nului provizoriu de la 1848 lui N. BdIcescu,

wi .0
fre

,46

54.

entlfi 4 VAN, 6.44 Weir.

4. 4.1. 40.111. .1111.411144

VII/1 Ad,
7,1- 1,,,44......,..,r4,,1.....4
... :7....: c14/47,14; 4.01,,
e. 011.0.114.11
e: .11/1,4*.A 4
011.111,1 De .slee,41,11. 4
.1.0 11;4.0811104e,.
r

19611,4

agricul-

turd
nounti"-1836-1837); Mozaicul",
scos la Craiova de C. Lecca (1838-1839)
RdmInteanul" (1839), unde un Petreinlesnitorul polemizeazd In problema ortografiei cu
Heliade ; Romania", primul cotidian din
Tara noastrd, sub redactia istoricului Florian
Aaron, a profesorului de latina G. Hill si
a tipografului Valbaum (1838) ; Povdtuitorul sananlei si a economiei", editat de
Scarlat VIrnav (Iasi, 1844-1845) ; inva-p-

Mr.

ALBINA Rom.kNEAscA",

Alduta romaneascd" (apdrutd In iuliesep-

I, 1829, p. 1

tembrie 1838 sub conducerea sa), el initiazd

In 1840 Dacia literard", suprimatd dupd
numai 3 numere, si apoi, In 1844, Impreund

Alecsandri si P. Bals, Propdsirea" sau, cu numele admis

literara". Dacia" si Propdsirea" sInt marile reviste din ajunul revoluIiei de la 1848, cele care, prin program,
prestigiul colaboratorilor, valoarea materialelor publicate, polarizeaza Inssi
miscarea literard a deceniilor cinci
sase. Ele asazd temeiurile literaturii
romane moderne pe fundamentul spiritului critic si al directivei nationalpopulare. in orbita lor se situeazd, Tnainte de 1848, cele doud excelente
cu

Ion

Ghica,

V.

de cenzurd, Foaia stiin/ificd

public* de material istoric (documente, acte, hrisoave, studii etc.) Arhiva

romaneascd" a lui M. Kogalniceanu (1840-1841, 1845) si Magazin istoric pentru

Dacia" al lui N. Balcescu si A. Treboniu Laurian (1845-1848), precum si Album
stiintific si literar", condus de C. N. Brdiloiu, dar inspirat, se pare, de Ion Ghica
(2 numere, 1847). Dar adevdratele continuatoare ale Daciei" si Propdsirii" sInt
In perioada postrevolulionard Romania literard" a lui V. Alecsandri (1855) si
Steaua Dundrii" a lui M. Koglniceanu (1855-1856), prima putTnd fi consideran
drept cea mai valoroasd publicgie literara a pasoptismului, cea de-a doua tribuna
cea mai combativd In favoarea Unirii.
In timpul revoluVei de la 1848, profitInd de desfiintarea cenzurii, apar la Bucuresti cIteva ziare, dintre care mai semnificative si mai putin efemere sInt Pruncul
roman" editat de C. A. Rosetti si Poporul suveran", scos de D. Bolintineanu
A. Zanne, dar care, TncepInd cu numdrul 15 din 2 august Ti anunn ca redactori
244

pe Cezar Bolliac, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, P. Teulescu si A. Zanne, redac-

www.dacoromanica.ro

14

neasmos.4
Baiiiopewi.

(130itle,1,61v1111e,111
unglet

EaeniMiareAe..de.a. 11. lanie 4nRovio

e Vapa.pomo.a. Ce 4nceirairb 05. artra
war nol sala array,m momaI

Ao oit it;ociooiToiwo HX110111111gQ.

d...s2TYITs..1.10

COgiyatl.. AS

al.era rapatTpe rpandiloc,.. lark

aorta a el claNics debe, nos* oopno.4

..siirel.

...111pana8.er.
,

.. Mani a. 15..1aMe ce

rhm.

nia aii.oaper. namir npia deapi.r i'amnsa

.iiseptsail", o ci.pr.ape, sap, RS ,Tiree ut. ni.

i-A,r1. OXSAlL'IT.%

as epa operiii?' qi TOte riaitipeairate.

epa 9. mal pamacs ne am nszar 4f)
mum

iVVITATt he
fl1H

O ORPITgiq 26 iltIt;up 'Ami 2 langap4.".''.,

AAC4Idgitil1gVA AYITI 1837.
1n

WI pie.. Iras4plimo apooieopit.minicopil, Ti?,

seep. as moiare,e mama woe. norpona-1,1
'opounual, o6ro ropnizono ifeniTa.noi no op.'
rioepia, 26rs rapda osgiona.is, ira're'aopno.
pagitoe, Wi
KGBIOT TOIL; roitsitopii
.; optima ce adanaceps.
*jeep.

ii

sods ce aaa Be top'? mope

loaadasio
.

saito

au pamapkraepal.

wi in

Den* se

.1
io.at lad eel no pp" .minusr; neo.
aseieralpedeal nornoisop
pie. nberpo +oft. ne a-rirr de sine
.ie 4o. input mi epo An ea. mime. mi edpe.

n. Liklip sakivid, mere,

hin sino
rtpre dvar.n$Tiuiu,. mg! e7pab;II ni nitoes pamela esse, spearapiui de ii Dnippg

7
6011108:
Ca 01)20.4 TIn0rp4.14 rig ic;.61,1 fuT5.

opoio pagIal Mites ...ainvocse. sep. Doss

sale/ a me +swamp i weriarpiosil nowil
...As solo mala*
mrai,ee oer

'
"

sh, II te.'esp;4;e'lliliaopif
.1114,..e.m
can
ti
derr.. Aguo. (kairp in

ripio +a zeroes at+ as 'lime. Amos mu-

FOAIA DUMINECII",

Braov, I, 1837, nr. 1 (foaie de titlu)

FOAIE PENTRU MINTE, INIMA $1 LITERATURA",

1848, nr. 27, p. 214

3p1 so sp.melsil Niordazio.ponmail

:trumps liospi JiapapI oaliiestaJo.
elm u Motu emineca9,11.41n Vas.
.Ulatg die
1.ie to lei n ano.papo e rims
oliopI eigT o nirips, rant 41115 0e7ecoos o.
alga. Wm. Hie olio 2..111.1ie
45.1.6. Pp
,

pforrxr.

..

'

Pea.

tor responsabil fiind N. BdIcescu (doar patru numere). De la nurndrul 16 Inainte

gazeta ?si latinizeazd titulatura, devenind Popolul suveran", si-si schimba deviza
de pe frontispiciu : Vox populi, vox dei",in loc de Libertate, egalitate, fraternitate". Caracterul agitatoric si retorismul aprins al acestor gazete se menIin si In
publicistica exilului, Insd Cu o nota de gravitate si Cu o crispatie a vocii care denota
faza meditativd si amar ce succedd InfrIngerii. E vorba de publicatii prin care strdbate un aer mazzinian, reunind condeiele cele mai Inaintate si cele mai romantice

ale emigratiei : Romania viitoare" a lui N. BdIcescu (1850), Junimea romand"

scoasa de Al. Sihleanu, A. Odobescu, D. Berindei, G. Creteanu (1851), Republica
romand" conclusd de C. A. Rosetti si L Brtianu (1851-1853). Ele ilustreazd, Cu
sublinieri patetice si In forme exaltate, permanenta ideii revolutionare si a rezistentei Imptriva tiraniei, adeziunea neclintitd la cauza libertiisi Increderea In destinul neamului romdnesc.
In genere, presa deceniului al saselea, frTnatd in dezvoltarea ei de circumstante

neprielnice, nu cunoaste pIna In 1857, anul Intoarcerii din exil a revolutionarilor

munteni, cleat un numdr restrins de publicatii, si acestea apdrute mai mult In Moldova, sub ctrmuirea mai liberald a lui Grigore Ghica. E vorba de Zimbrul", scos

www.dacoromanica.ro

245

In 1850 de D. Gusti, Th. Codrescu, V. A. Urechid, care-si adaugd In 1855-1856 un

supliment literar, Foiletonul Zimbrului", si devine In 1858 Zimbrul si vulturul"

apoi de Romania literard" si Steaua Dundrii", de care am amintit. in 1857-1858,
luptele pentru Unire se intensificd, legislatia presei devine mai blIndd, proscriptia
fostilor revolutionari e anulatd. in scurtd vreme apar numeroase ziare si reviste.
Se creeazd organe de presa special izate pe probleme, categorii de public si de inte-

rese. Istoricul Dan Berindei a ardtat Intr-un studiu recent ca numai In Bucuresti,
Intre 1856 si 1864, au apdrut 18 publicatii politice, 8 umoristice, 16 culturale (economice, de culturd si litere, popularizare a stiintei, istorie, TrivdtarnInt etc.). Despre acestea se vorbeste Insd In introducerea par-0i a treia a volumului de fatd.
Datoritd conditiilor nefavorabile, presa Transilvaniei este, de-a lungul Intregii perioade de care ne ocupdm, mai putin diversd, Insd de o desdvIrsitd omogenitate. Dupd o Incercare a lui loan Barac de a edita o publicatie de familie, Foaia

duminecii" (1837), initiativa trece In ranile unui om harnic, instruit, cu o minte

cumptatd si o sigurd intuitie a ceea ce e necesar poporului roman, George Baritiu. El scoate In 1838, la Brasov, Gazeta Transilvaniei" (12 martie), apoi Foaie
pentru minte, inimd si literatura' (2 iulie), cea din-CH avInd un caracter predominant politic, cealaltd fiind o revistd de culturd, preocupatd sd-si initieze cititorii
In toate domeniile cugetdrii moderne. Principiul lui Baritiu era a cele ce sTnt romanilor de neapdratd trebuintd" se cuvine s prevaleze asupra celor folositoare sau
numai desfatatoare". De aceea, foile lui abordeazd In lungul mai multor decenii
probleme vitale pentru viata politicd si intelectuald a romanilor ardeleni, valorile
instructive si educative subordonIndu-si total pe cele curat estetice. Gazetele stimuleazd pe toate tdrImurile opera de luminare, ajutd la cristalizarea constiintei
nationale si cimenteazd unitatea intregului popor roman prin semnalarea prompt
si plind de simpatie a tuturor progreselor Indeplinite In Muntenia si Moldova, ca
si prin deschiderea largd a coloanelor pentru colaboratorii din Principate. Aldturi
de publicatiile lui Baritiu, mai apar In Ardeal Organul
scos de Timotei
Cipariu (1847), efemerele gazete din timpul revolutiei, care pledeazd cauza apropien ii romano-maghiare : Democratia" si Amicul poporului" din Budapesta si Expatriatul" lui Cezar Bolliac (Brasov, 1849). 0 mentiune speciald meritd Telegraful
roman" din Sibiu (1853) care sustine pozitiile antilatiniste ale Romaniei literare".
SOcIETATI. Unul dintre fenomenele caracteristice vremii l constituie Intovdrdsirea cdrturarilor, cIteodatd si a unor boieri
in socienti care-si propun,
sub diferite justifican i de circumstantd, un acelasi obiectiv major : ridicarea tdrii
din starea ei de Tnapoiere culturald i Trijosire politicd. intr-o prima fazd, aceste socie-

tali se formeazd In rindurile boierimii luminate, adoptInd filantropia si un reformism timid drept mijloace de solutionare a gravelor neajunsuri constatate. Dupd
miscarea revolutionard conclusa de Tudor Vladimirescu, boierii refugiati la Brasov, Intre care Nicolae Vdcdrescu, lordache si Dinicu Golescu, Grigore Bdleanu,
I. si C. Ompineanu s.a. ar fi constituit o asemenea societate cu scopul de a ajuta
la InfiinIarea de scoli, efectuarea de traducen i si cultivarea limbii. Mai Insemnatd,
cu rezultate efective, e societatea initiat In 1827 de Dinicu Golescu si Heliade Rdciulescu. Programul ei preconiza dezvoltarea InvtmIntului public, Infiintarea de ziare

246

In limba romand si abolirea monopolului tipografic, Incurajarea traducerilor si a

tipdririi de piese, Intemeierea unui teatru national si, In fine, iesirea din regimul
fanariot prin ci Tntelepte sau prin reTnnoirea celor mai importante institutii ale

www.dacoromanica.ro

trii". Alturi de cei doi animatori au venit si altii, dintre boieri si intelectuali,
ca de pild profesorul Stanciu Cdpdtineanu. In reuniunile societdtii, careaveau loc
In casele lui Dinicu Golescu, s-au citit tdImdcirile lui Heliade din Lamartine, gramatica lui lordache Golescu, ce era sd apard la 1810, si altele.
Asociindu-se cu I. Cimpineanu, boier influent, cu veden i liberale, Heliade constituie In octombrie 1833 Filarmonica. Scopul declarat era de a promova cultura

limbii romdnesti si Inaintarea literaturii, intinderea muzicii vocale si instrumentale In Printipat si spre aceasta formarea unui teatru national". Dar, pe ascuns, unii
dintre membrii Filarmonicii alcdtuiserd un program politic, care sustinea o serie
de revendicki Inaintate : Unirea Principatelor, domn ereditar, egalitatea inaintea
legii, emanciparea tiganilor, contributiune general, magistraturd inamovibil, vot
universal etc. Se prevedea, de asemenea, Trildturarea protectoratului exclusiv al

Rusiei, garantarea exclusivd a puterilor Europei". Unii cercetatori (G. BogdanDula) au vzut In Filarmonica o manifestare cultural a lojii masonice din Bucuresti si In desfiintarea ei, survenitd In conditii obscure, dupd nici 4 ani de existent,
urmarea unei actiuni de subminare Intreprinse de agentitaristi. Oricum ar sta lucru-

rile, e cert cd intre cei 100 de membri ai societtii, recrutati din toate treptele,
de la cercul familiei domnitoare si al boierimii de protipendadd !Dina la tinerii intelectuali de origine joasd, fart nume si fdrd avere, existau mari divergente de interese si puncte de vedere, care fdceau improbabild mentinerea unittii de actiune
dupd risipirea atmosferei de entuziasm initial.
Prin contributia bdneascd a membrilor s-a Infiintat pe lingd Filarmonica, la
15 ianuarie 1834, o scoald de muzicd vocal, declamatiune si literaturd. Elevii erau
platnici, dar din luna noiembrie s-au acordat citeva burse lunare, deoarece, dupd

cum relateazd un contemporan, veniserd multi copii sdraci ai mahalalelor bucurestene". In martie 1835, cursurilor de teatru, la care profesau Heliade si C. Aristia, I i s-a
addugat o clasd de muzicdvocaldsi instrumentald, condusd de I. Wachman. intr-un timp
relativ scurt, la 23 august 1834, elevii s-au prezentat in fata publicului cu Mahomet sou
Fonatismul, de Voltaire, obtinind un mare succes, pe care ulterior I-au reeditat cu alte

spectacole, intre care memorabil pare a fi fost Sou/ de Alfieri tradus de C. Aristia, In
1837. Dar meritele Filarmonicii sint deosebite nu numai pentru c a suit limba romdnd
pe scend" in mod deftnitiv si pentru c a initiat primele msuri de pregdtire sistematic
a reprezentatiilor teatrale (instruirea actorilor, valorificarea scenicd a pieselor etc.),
ci i fiindc a pus bazele unei politici de repertoriu (predilectia mergind spre Molire
si Voltaire) si a dat un viu impuls dezvoltdrii literaturii. Bolliac pretindea cd In numai

doi ani s-ar fi scris si tradus nu mai putin cleat 90 de piese.

O initiativd care se situeazd In acelasi cadru al operei de luminare, dei pe alt
plan, e Infiintarea la 1835, prin ostenelile lui I. Cimpineanu, Sc. Rosetti, Petrache
Poenaru s.a., a Societdtii de agriculturd a Romdniei, cu o fermd la Pantelimon si
o scoald de agronomie.
Vizitind Bucurestiul In 1836, G. Baritiu si T. Cipariu aflaserd de proiectul unei
societdti pentru unirea limbii, In cadrul cdreia urmau s conlucreze crturari romdni
din toate provinciile. Proiectul acesta cunoaste un inceput de realizare de-abia in
toamna anului 1843, cInd o serie de tineri intelectuali din Bucuresti
Christian
Tell, I. Voinescu II, Cezar Bolliac, A. T. Laurian, C. BdIdcescu, Urianu, I. Negulici,

Anagnoste, E. Predescu, Filittis, D. Bolintineanu, doi dintre Golesti, N. si C. Blcescu, dar si Heliade Rdulescu
Isi iau obiceiul s se adune regulat intr-un fel
de sotietate literard", spre a-si citi compunerile si a dezbate problemele limbii

www.dacoromanica.ro

247

Am fdcut o apropiere Intre deosebiIi autori si deosebitele sisteme ii dezvdluia

BdIcescu lui Ghica
si cdutdm s venim la unul, dupd care sd scrim to-ti, ca
lipseascd o data' acest al doilea Babel.
in toamna anului 1844, societatea, In spatele cdreia activa gruparea conspirativd a Frtiei, se organizeazd sub prezidemia lui lancu Vdcdrescu, avInd ca secretari pe N. BdIcescu si I. Voinescu II. Ea capdtd baze statutare si numele de Asocia-

-tiunea literard a Romdniei, la 1 martie 1845. Membrii, In nurndr de 11 la Inceput,

se InmulIesc ulterior prin cooptar, ajungInd s cuprindd toatd floarea tinerimii

intelectuale din Bucuresti. Dintre oamenii notorii rdmIne In afard doar Heliade,
suspectat din cauza sovielilor politice

i
incomod datorit pretenIiilor sale de a conduce. Scopul AsociaTiei este rdspIndirea cunostirrtelor si mai cu osebire a celor
elementare, Inaintarea literaturii curat zise si Incurajarea autorilor si traduatorilor cdrtilor, care ar contribui la aceasta". Propurandu-si sd-si extindd raza de acTiune Tri toatd romdnimea", ea invitd la lucrdri pe moldovenii C. Negruzzi, V. Alecsandri, C. Negri si pe transilvdnenii George Baritiu, doctorul P. Vasici si T. Cipariu. Mai tIrziu e chemat si Asachi. Acesta rdspunde mul-tumind pentru onoarea de
a putea contribui la opera rndrea-Vd a culturii neamului" si promite concursul unor
arturari din Iasi cu care era In relaii : C. Negruzzi, Gh. Sdulescu, P. Cimpeanu,
T. Stamati, I. lonescu, I. Albinet, D. Gusti, D. Pop. Existau trei categorii de membri : activi sau patroni (dintre cei care se Indeletnicesc cu literatura romdnd
toed intinderea cuvIntului si vor fi dat dovezi despre aceasta"), ajutdtori (care sprijind materialiceste societatea) si corespondenTi (alesi de patroni and se vor socoti
adicd de folositori pentru cunostirrtele lor si pentru reputaTia lor in literaturd si
stiinte"). Semnatarii statutelor, patronii" societ4ii, sTnt In numr de19, si anume :
I. Vdcdrescu, C. G. Filipescu, $t. Golescu, Ferechide, C. Bolliac, on Ghica, A.T.
Laurian, I. A. Filipescu, C. BdIcescu, P. Poenaru, F. Aaron, C. N. Brdiloiu, I. Voinescu I, I. Voinescu II, E. Predescu, C. A. Rosetti, Gr. Alexandrescu, I. Florescu,
I. D. Negulici.
Realizdrile Asocia.tiei literare, dei socotite insuficiente de unii dintre conducdtorii ei, sInt Insemnate mai ales In faza finald a activitd/ii. Din fondurile Asociatiei s-au tipdrit Poeziile lui D. Bolintineanu, Poeziile lui lancu Vdcdrescu, Meropo
lui Voltaire (trad. de Gr. Alexandrescu), Prietenul tinerimii (carte de lecturd pentru
scolari, trad de C. A. Rosetti si E. Vinterhalder). Se pldnuise traducerea atorva
manuale introductive In diverse ramuri ale stiinTei, alese dintre cele mai serioase
lucrri europene : Fizica de Baumgarten sau Dcluits, Chimia de Mitscherlich sau

Liebig, Geografia de Balbi, /storia universalei de Poelitz. Rotteck sau Ott, s.a. in februarie 1847 erau pregtite pentru tipar ateva manuscrise, si anume : Dreptul public
de Fritot, Caracterurile lui Teofrast, Despre viciisi pedepse de Beccaria, Despre dato-

248

riile omului de Silvio Pellico. Printre autorii ajutati bdneste de Asociatie se nurnrd
Radu Rosetti, care lucra la tlmdcirea Cltorilor lui Guliver de Swift, I. Brezoianu
pentru cartea invdtd-torul comunal sou povete i sfaturi pentru a pregti pe InwIt'dtorii
comunali i N. D. RacoviId pentru traducerea unui roman, dar numai ca Incurajare
lar nu pentru cd cartea tradusd este din acelea la care societatea Tinteste". Asociatia
susIind financiar pe I. Voinescu II In vederea realizdrii unei Istorii unis-a oferit
versale In patru volume, pe N. Bdlcescu si M. KogdIniceanu In redactarea unui Dictionar biografic, pe Ion Ghica, St. Golescu si C. BdIcescu In compunerea unei carp
de instructie elementard, dupd un model francez. Asocigia s-a preocupat si de problemele limbii. O comisie alcdtuit din I. D. Negulici, Ferechide, Florian Aaron,

www.dacoromanica.ro

I. Ghica, A. T. Laurian si P. Poenaru a fost Insdrcinatd sa studieze posibilitatea intro-

ducerii alfabetului latin. in 7 noiembrie 1847 ea a depus un raport, ardtInd ca a

ajuns la concluzia c ortografia trebuie sd se rezeme pe natura limbii romIne"
si s fie cit se va putea mai lesnicioasd atTt pentru scriitori, cIt si pentru cititori".
Laurian urma s elaboreze regulile practice de utilizare a ortografiei propuse. Dar
proiectele au fost spulberate si activintile intrerupte de izbucnirea revolutiei de
la 1848. Aceeasi soarta a avut-o si incercarea cItorva oameni de culturd de a pune
bazele unei Tntreprinderi teatrale cu caracter permanent In Bucuresti. Din grupul
de initiativd al asa-zisilor patroni ai Teatrului National" fdceau parte N. Golescu,
Ion Ghica, Gr. Alexandrescu, I. Voinescu II, C. A. Rosetti.
In raport cu palmaresul bogat al societdtilor din Muntenia, Moldova pare a fi
rmas In urmd. Stim c In casele lui Asachi, care pInd la aparitia lui Koglniceanu
a polarizat initiativele spre luminare, se reuneau uneori prieteni si discipoli, In mici
serate, Incdizite de afabilitatea Elenei Tayber, sotia scriitorului, bund pianista,
de farmecul Hermionei, viitoarea d-nd Quinet, fiica sa. Lexiconul de conversatie,
aprut la Iasi In 1842, e anuntat cafiind prelucrat si publicat de o societate I iterald",
sub directia agi Gh. Asachi, din care fceau parte G. Sdulescu, P. Cimpeanu, Samoil
Botezatul si I. Albinet. La fel, Spicuitorul moldo-romdn" din 1841 indica pe fron-

tispiciu ca e diriguit de o societate de literati sub directia lui Gh. Asachi". Desi
ar fi imprudent sd interpretdm ad litteram termenul de societate" utilizat In titlurile citate, este totusi plauzibil s presupunem ca o anumit grupare, alcdtuitd
In special din profesori, s-a inchegat totusi In jurul Intreprinzatorului referendar
al scolilor si redactor al Albinei romdnesti". E cert, pe de altd parte, c la Dacia
literard" si Propdsirea" n-au actionat niste scriitori independenti unul de celdlalt, ci un grup solidar prin conceptii si

chidr dacd aceastd comunitate de prin-

cipii nu se exprima 'in forme protocolate statutar. Oricum, e limpede cd In Moldova, datoritd regimului absolutist si suspicios al lui Mihail Sturza, activitatea socie-

tdtilor culturale, cu largi obiective In sensul lumindrii, n-a gsit conditii prielnice
de desfdsurare. Se poate semnala doar Cercul de lecturd al medicilor moldoveni,Infiintat In 1830 de Gh. Asachi, I. Cihac, M. Zotta s.a., transformat ceva mai tTrziu
Societatea de medicind i istorie naturald (1833-1834).

In Ardeal, prin 1833-1834, Alexandru Gavra, profesor la Preparandia din

Arad, s-a strdcluit s Tnfiinteze o societate pe actiuni, o Ortdcie", avInd ca scop
tipdrirea de cdrti si editarea unei gazete, denumitd Ateneul national". Pentru
realizarea acestui plan, Gavra s-a adresat domnitorului Trii Romdnesti, lui Alexandru Ghica, Insd initiativa sa a rdmas fart rezultat. Tot frd urmri a fost si Societatea
nationald romnd Tnfiintatd la Pesta, In august 1848, de mai multi reprezentanti
ai romdnimii din partile ungurene", care-si propunea binele de obste al patriei
si Inaintarea intereselor romne In toat Ungaria Impreund cu Transilvania pe temesi frdtiettii". De-abia In 1860, datoritd concesiilor la care
iul
trebuise s consimtd absolutismul habsburgic, se creeazd conditii favorabile Intemeierii unei mari socienti culturale a romnilor ardeleni. in 1861 ia fiintd la Sibiu,
pe baza unei petiii semnate de 176 de intelectuali si a propunerilor de statut prezentate de Timotei Cipariu, George Baritiu si loan Puscariu, Asociatiunea transilvand pentru literatura romana si cultura poporului roman (Astra). Programul, inspirat de Baritiu, prevedea o vasta actiune de propagare a cunostintelor
agrotehnice, de economie casnicd etc., Incurajarea literaturii, artelor, a culegerilor
de folclor, tipdrirea de manuale scolare, elaborarea unei istorii a Transilvaniei etc.

www.dacoromanica.ro

249

Vreme de mai multe decenii Astra va juca un rol de capetenie In via/a intelectual
a romanilor ardeleni.
O contribu/ie importanta la procesul de radicalizare a convingerilor politice
la Intarirea conOin/ei na-tionale au avut-o In epoca pe care o discutam societaVie colare i studerrte0. Multe dintre acestea au fost Tnfiin/ate In Transilvania
In centrele universitare ale monarhiei habsburgice unde se gaseau la studii tineri
romani. O asemenea societate, functionTnd la Cluj, a facut sa apara In 1845-1846
o foaie saptmTnala manuscripta, redactata de N. Popa i A. Pop (A. Papiu Ilarian),
intitulata Zorile pentru minte inima". Aron Pumnul a animat la Colegiul Sfinta
Barbara din Viena societatea Rumanimea cea tIndra, careli propunea sa contribuie
la formarea de dascali bine prep.-till i la traducerea de manuale pentru popularizarea cunovtin/elor tiin/ifice. in 1839, I. Ghica, A. G. Golescu i D. Bratianu au
constituit la Paris o Societate pentru Inva/atura poporului roman, cu scopul de a
cotiza sumele necesare trimiterii regulate In /ar5 de jurnale i carti progresiste.
Mai cunoscuta e Societatea studen/ilor romani de la Paris, constituita In
decembrie 1845, sub patronajul lui Lamartine
preedin/ia activa a lui Ion Ghica,
avind secretar pe C. A. Rosetti i casier pe Scarlat VIrnav. Ea TO propunea sa
i

adune fonduri pentru sus/inerea la studii In capitala Fran/ei a tinerilor romani

lipsi/i de mijloace. Prin contribu/ia membrilor i a numero0 subscriitori din lard,
un cabinet de lectura.
a deschis o biblioteca
i

In genere, se poate spune ca Tntr-o epoca In care principiul asocia/ier devenise un mijloc universal i adesea utopic de a corija relele organizarii sociale i a
preTntImpina neajunsurile revolu/iei industriale, societgile au constituit la noi
expresia voin/ei de a scoate na/iunea din Tnapoiere i de a ridica via/a intelectual5
la dimensiunea secolului. Mai ales dupa 1840 ele reprezinta o forma din ce In ce
mai politizata a activittii ohqtesti, mergInd In multe cazuri pIna la promovarea,
sub aspecte abil camuflate, a ideologiei revolu/ionare.
CARACTERISTICILE GENERALE ALE LITERATURII PASOPTISTE

In angrenajul unei culturi In plin avInt i al unei situa/ii politice care evolua
In chip favorabil, largind mereu posibilita/ile de autodeterminare ale na/iunii, literatura pawptista Tnregistreaza i ea, de-a lungul a numai 30-40 de ani, un progres
considerabil. Acest progres e vadit sub trei aspecte, pe care rareori istoria le TnsuIn calitatea
meaza : In amploarea frontului de desf4urare, In ritmul dezvoltdrii
rezu ltatelor ob/inute.
i

Nu numai ca se ataca deodata In mai multe direcIii, dar avansarea e rapida i ceea

250

ce se c4tiga e adesea definitiv. Solicitata de teatru, care are nevoie de repertoriu,

de Invd/arnInt, care are nevoie de manuale 1i car/i de lectura, de presa, care vrea
sa informeze, sa instruiasca, dar i sa amuze, literatura ia avInt, tinzInd sa devina,
treptat, o adevarata oglinda a vie/ii naTionale. Profesorii Ti sInt primii slujitori,
scena Tntiiul laborator de experierrta, societa/ile i ziarele mijlocul esential de vehiculare, stimul i dep4ire.
In ansamblu, literatura paoptista nu e un fenomen de genergie, deoarece
Tsi anexeaza cele mai reprezentative condeie, a-tit dintre Virstnici, cTt i dintre tineri.
TotuO, faptele arata ca In cuprinsul ei ponderea principal revine unui grup com-

www.dacoromanica.ro

pact de scriitori ndscut Tntr-al doilea deceniu : Gr. Alexandrescu (1810, 1812, sau
1814), G. Baritiu (1812), Cezar BoIliac (1813), C. A. Rosetti, A. Muresanu si I. Ghica
(1816), M. Koga'Iniceanu (1817), N. BdIcescu, Alecu Russo, N. Filimon si D. Bolin-

tineanu (1819), V. Alecsandri (1818, 1819 sau 1821). Doar C. Stamati (1786),
Gh. Asachi (1788), Anton Pann (1793 sau 1794) si Heliade Rdclulescu (1802) sInt
mai bdtrTni. C. Negruzzi (1808) figureazd ca om de tranzitie.
Mai toti pasoptistii provin din clasele de sus, dar nu din aristocratia de pratpendadd, fanariotizatd In decursul secolului al XVIII-lea, ci din rtura plind de vita-

litate a boierimii mijlocii si mici, care se ridicase In primele decenii ale secolului
al XIX-lea si ajunsese la o situatie Infloritoare gratie promovdrii In slujbe si Tmboprin comer" Educati In Apus sau, In once caz, In spiritul Apusului, al cartilor si ideilor sale, pasoptistii sInt oameni instruiti si de gust, cititori de romane
frantuzesti, In curent cu dezvoltdrile moderne ale endirii europene. Pe plan literar manifestd predilectii romantice, desi par a-si asimila mai mult datele exterioare
decIt universul Iduntric al romantismului. Sincronizarea cu Europa, devenit In
conditiile existentei lor sociale o necesitate obiectivd, o Infdptuiesc la Inceput prin
atitudini mimetice, corijate si amendate Insd rapid datorit constiintei vii a specificului national. li caracterizeazd o &dire mai mult pragmaticd decIt speculativd,
desfsurIndu-se mai de graba In extensiune decIt In adIncime. SInt oamenii momen-

tului, ai unei perioade de constructie si pionierat, In care peste tot trebuiau colonizate spatiile virane ale culturii si nu era timp de irosit In speculatie, In evaziune
sau In sterile exploatdri interioare. Ei sInt deopotrivd scriitori si brbati de stat,
oameni ai gndirii i actiunii, conducdtori politici ai poporului si initiatori In cele
mai diverse zone ale culturii. Se situeazd cu hotdrTre la nivelul prezentului si al
imperativelor lui, chiar atunci end se apleacd pios asupra trecutului sau se exaltd
cu viziunea viitorului luminos al patriei.
Literatura pasoptistd exteriorizeazd o orientare unitard, de o remarcabild
coerentd Iduntricd. inainte de toate, Imprejurdrile In care s-a ndscut, rostul pe care-I
Implineste, principiile care o alduzesc Ti accentueazd caracterul de angajare In istorie. La 1848 poezia liricd nu e doar tipdt al inimii, ca la Lamartine, nuvela istoricd nu e doar evocarea trecutului, ca la Walter Scott, schita de moravuri nu e
simpld fiziologie", ca la balzacieni. Pretutindeni ideile social-politice infiltreazd
materia artistica', iar genurile, aproape fard exceptie, capdta un caracter publicistic. Literatura pasoptistd e o literaturd cu mesaj, al cdrei program poate fi definit
In urmdtoarele puncte
subordonarea creatiei fatd de idealul eliberdrii si
nationale
simpatia pentru clasele dezmostenite si, In primul rInd, pentru tdrdnime
tendinta autohtonizdrii inspiratiei, IndrumInd-o spre trecut, folclor i realitatea locald
critica neajunsurilor epocii de tranzitie si a viciilor orInduirii feudale
credinta In puterea educativd a artei si literaturii, In primatul utilului asupra esteticului si al interesului obstesc asupra celui personal.
Literatura pasoptistd corespunde unui moment de rdspIntie In evolutia istoricd a tdrilor romne : trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la independentd, de la obedientele culturale neogrecesti la legdturile active cu Fran/a,
de la stadiul farImitdrii provinciale la statul unitar national. Ea exprimd constiinta
de sine a unui popor care se trezeste la viata trepidantd a secolului, descoperindu-si

www.dacoromanica.ro

251

vechimea si nobleIea originii, unitatea pe teritoriul vechii Dacii, aptitudinile spirituale ce-i dau dreptul sd participe In marea competiVe a civilizaVei omenesti.
TRADITII NATIONALE

INTERFERENTE STRAINE. Literatura pasoptistd conti-

nua literatura anterioard, a $colii ardelene si a primilor scriitori culV din Principate, numitd de unii cercetatori literatura premoderna (Al. Piru), nu numai In sensul cronologic, dar si In sensul mostenirii ideologice. Luminismul dintre 1780 si
1820 (1830) II earn si Tntre 1820-1830 si 1860. Acum se Impleteste Insa cu directivele spirituale ale Europei de dupd Congresul de laViena, dominata pe plan politic
de lupta ngionald a popoarelor asuprite si de revoluVile burgheze, iar pe plan spiri-

tual de pdtrunderea romantismului In arta, a liberalismului In endirea sociald si

a metodelor pozitive In cercetarea stiinVficd. Intre literatura pasoptista si cea anterioard exista o unitate indisolubild.
OricTt s-ar pdrea afirma D. Popovici
c factori noi intervin si diferenVazd mentalitatea literard a veacului al XIX-lea romdnesc fat de veacul precedent,
exista Intre aceste cloud epoci o legaturd organicd, o legaturd de structurd intelectuala asa de puternicd IncIt firul de succesiune apare cu toata claritatea aceluia care
se apropie mai mult de scriitorii epocii". In adevdr, protagonistii miscdrii culturale
de dupd 1840 Heliade, Asachi, Kogalniceanu, BariTiu, Balcescu etc.
nu numai
nu-i reneagd pe Tnaintasi, dar se revendicd drept continuatori ai operei acestora.
Astfel, cartile si ideile Ardealului intra In bagajul lor intelectual. Koglniceanu, deabia instalat la Lunville, In 1834, cerea surorilor
trimita 'stork] pentru Inceputui
romanilor In Dachia a lui Petru Maior. Pe aceeasi carte Tnv4ase slova romdneasca Negruzzi, iar Hel lade, referindu-se la ea, Ii scria lui Petrache Poenaru : Ti-aduci aminte
cInd a iesit Istoria pentru inceputul romnilor a fericitului Petru Maior, cum o citeam
Impreuna si dte idei frumoase, dei copildresti, se framInta In capetele noastre...".
In Gramatica de la 1828, Heliade pomenea cu lauda de filologii Ardealului, oprindu-se In special asupra lui Paul lorgovici : frumoasele si folositoarele observavi

asupra limbii sInt si vor fi totdeauna vrednice de cinste si de urmat". Asachi vorbea In 1830 de meritele exceptionale ale lui loan Budescul din Lemberg (Budai Deleanu), cdruia cu drept se cuvine titlul de acel Inn poet romdnesc". Balcescu i-a
caracterizat pe reprezentanVi $colii ardelene drept apostoli ai romdnismului"
Cine nu cunoaste numele glorioase ale lui lorgovici, $incai, Cichindeal, Clain,
Lazar, Petru Maior, care prin scoli, prin cultivarea limbii si a istoriei puserd stTlpii de temelie ai naVonalitdVi romdne si propagard ideea unitalii sale".
La fel, Tntre clericii si boierii luminaV din Principate
care In perioada 1780
1800 daduserd primele semnale ale desteptdrii din letargie, susTinTnd originea romanica a poporului romdn, ca Chezarie din Rimnic, sau titluri le de demnitate a I imbi i

naVonale, ca lendchi-ta Vdcarescu, ori critiand descompunerea moraba a fanariotismului, ca Alecu Vacdrescu
si scriitorii pasoptisti exista o comunitate de principii fundamentale. O legaturd si mai strinsa Ii uneTte pe acestia din urrnd cu cronicarii si Dimitrie Cantemir, onorati ca depozitari ai traditiei, ca Tnalte exemple de
patriotism si Intelepciune. Si la unii si la alii regasim aceleasi idei cardinale : mIndria descendentei romane ; continuitatea In Dacia ; rolul de santineld a crestinai pe care romdnii I-au jucat la gurile Dundrii ; apologia marilor cdpitani de oaste

Mircea, $tefan, Mihai, lupttori pentru independenta ngionald.

Se poate deci spune ca literatura pasoptist constituie un moment organic
252

In evoluVa spiritului romdnesc, Tnscriindu-se In continuitatea unor aspiraVi si dei

www.dacoromanica.ro

traditionale. Spre deosebire de Apus, unde Intre secolul al XVIII-lea si al XIX-lea

intervine o rupturd, miscarea literard avInd caracterul unei penduldri Intre termeni antagonisti, la noi nu apare nici un simptom de renegare a predecesorilor.
Generatiile se succedd frd a se opune, aceleasi idei circuld pe Intreg teritoriul
tdrilor romane, o vointa comund de afirmare nationald solidarizeazd prezentul cu
trecutul, pe romanii de dincolo si de dincoace de munti.
in procesul de cristalizare a ideologiei literare pasoptiste, In ceea ce Ibralleanu
numea actiunea de constientizare a instinctului", un rol important I-au jucat interferentele cu Europa. Istoriografia mai veche (Pompiliu Eliade, N. I. Apostolescu)
vorbea de influente", atribuindu-le o pondere enormd. De fapt, e incontestabil
ca once literaturd Tricepdtoare Imprumutd teme, puncte de vedere, norme de gust
si expresie de la literaturile mai avansate. Dupd zdrobirea fanaricrtilor si eliminarea
ascendentului exercitat de neoelenism, de pe la 1830 Tnainte, datorit prestigiului
revolutionar al Frarrtei si politicii ei orientale, ca si unor raporturi intense, mijlocite prin profesori, import de cdr-ti si jurnale, trimiteri la studii, traducen, privirile au Inceput sd se Indrepte spre Paris. Dar pasoptistii si-au asimilat din cultura
francezd ceea ce corespundea trebuirrtelor lor sufletesti si ideii pe care si-o fceau
despre Romania. Ei s-au adresat In mod special acelor autori care, In poezie, istorio-

grafie sau politicd, preconizau dezrobirea natiunilor asuprite si lupta pentru afirmarea personalittii nationale. in arta au preferat Indrumdrile clare, fdrd complicatii In sens psihologist sau metafizic, operele cu mesaj, servind unui scop educativ
tangibil. Ei s-au dezinteresat de conservatismul catolic, ca si de utopismul socializant (cu exceptia lui Teodor Diamant, discipol al lui Fourier, si Intr-o oarecare
mdsura a lui Heliade si BoIliac), au ocolit romantismul cerebral al lui Vigny, ca si
onirismul lui Nerval, caligrafia lui Gautier, ca si gratuitatea lui Mrime, optInd
In schimb pentru Lamartine, Hugo, Branger, Michelet, Quinet, Lamennais, adicd
pentru sentimentalitate, pitoresc, patos umanitarist si fervoare revolutionard.

Influenta a actionat, aladar, prin afiniti, In sensul factorilor interni care au determinat selectiv ce anume sd se preia si In ce proportii.
Un fapt care meritd sd re-0nd aterrtia e cd paralel cu dezvoltarea pasoptismului

romanesc au loc In tdrile vecine procese similare. Analogia se explicd prin condiii
comune : ddinuirea tIrzie a feudalismului, luptele pentru emancipare
nationald etc. Paralelismul acesta se consolideazd prin schimburi reciproce si emuVuk KaraclIie, care tipdrise o gramaticd a limbii sTrbe In 1814 si o culegere
de cIntece populare In 1824, avusese cu Asachi discutii la Viena si Ti ddruise material folcloric. Heliade TI 4:lac:lea de exemplu pe filantropul si luministul maghiar Szcheny, care donase 60 000 de florini pentru a finanta o Academie cu scopul de a

studia limba maghiard. Eforturile sasilor si ungurilor din Transilvania, in primele

decenii ale secolului al XIX-lea, dea-si dezvolta cultura nationala au accentuat,
prin ricoseu, tendintele aserndndtoare ale populatiei romanesti. Tragic ul destin
al natiunii poloneze, evocat prin operele lui Mickiewicz si cursurile lui Michelet
si Quinet, a impresionat profund pe tinerii romani din Frarrta si nu e Intl' mpldtor
cd exemplul airtii pelerinilor polonezi a lui Mickiewicz a servit drept izvor de inspiratie autorului Infldcdratei Cinteiri a Romniei. Relatiile radicalilor polonezi cu Ion
CiMpineanu si cu revolutionarii munteni la 1848 constituie un capitol important
al istoriei noastre politice.
Prin urmare, dacd nu Incape Indoiald c spiritul literaturii pasoptiste se hitneste din solul autohton, nu e mai putin adevdrat ca pe acest fond originar s-au

www.dacoromanica.ro

253

grefat sugestii din afar& ajutInd la elucidarea si concretizarea impulsurilor latente.

Rolul istoric al pasoptismului a fost tocmai de a cerne ideile sociale, politicesi

estetice ale Europei prin sita specificului national. Astfel, prin raportul dialectic
dintre traditia locald si interferentele strdine, miscarea difuzd a ideilor s-a vertebrat ca ideologie, iar cultura romand modernd si-a gdsit formula proprie.
CURENTE LITERARE. in cuprinsul literaturii pasoptiste, romantismul predomind ca orientare literard, Insd nu In formele exclusiviste pe care le TntImpindm
in alte tdri. Faptul caracteristic e ca la noi se produce o coexistentd de curente
uneori chiar pe parcursul aceleiasi opere, ca de exemplu In cazul lui Alexandrescu,
Negruzzi, Alecsandri, se TntTlnesc tendinte romantice si preromantice, clasice si
realiste ; esteticile se juxtapun si se Intrepdtrund, ele nu rivalizeazd si nu-si fac
rdzboi. Astfel, teoretizdri In spiritul clasicismului (Heliade sau Baritiu) se enuntd
aproape concomitent cu aprinse profesiuni de credintd romantice (Bolliac) ; meditatii pe temele cultivate de preromantism ruine, morminte, nestatornicia soartei etc. stau aldturi de balade sepulcrale si gotice (Bolintineanu) si de fabule Tn
felul lui La Fontaine (Alexandrescu, G. Sion, Bdrcescu, Pann etc.) ; o nuvelisticd de
tipul epicului obiectiv (Alexandru Lelpusneanul) se Invecineazd cronologic cu bizara
prozd istoricd asachiand, combinatie de fantezie ariostescd si reminiscente de cronicd ; romanul sentimental decurgInd din Rousseau, Werther si George Sand
(Bolintineanu) trdieste In simbiozd cu romanul social de observatie (Filimon).
Aceastd stare de lucruri e rezultatul mai multor cauze. in primul rind, trebuie

notatd rapiditatea evolutiei : Tnainte de a fi epuizat vreuna dintre marile directive ale creatiei, avea loc sincronizarea cu noile curente la modd ; neputTndu-se pro-

duce resorbirea treptatd si organicd a valorilor, procesul de ardere a etapelor"

amesteca mereu Orste literare diferite. Apoi, e de retinut c unii dintre principalii scriitori ai pasoptismului au primit o educatie In spiritul neoclasicismului epigonic (Heliade, Alexandrescu, Negruzzi) si ca, In planul doctrinei, nu putea exista
rigiditate, In conditiile folosirii imprecise a conceptelor clasic-romantic si ale caracterului specific al realitlii literare romdnesti. De altfel, clasicismul nu s-a constituit la noi Tntr-o scoald si nu s-a fundamentat pe un sistem de norme restrictive
In afard de Tiganiada, rdmasd Insd, din cauza publicriitrzii, fdrd ecou in epoca,
el nu s-a Tncorporat In valori autentice pina dupd 1860 ; ca atare, reprezentTnd mai
mult o Tndrumare de suprafatd, n-a izbutit s tuteleze cultura si n-a avut de ce sd
fie recuzat Tntr-o epocd ulterioard. Romantismul s-a nscut, asadar, frd a TritTmpina
vreo adversitate ; de aceea, n-a resimtit nevoia unor formule stridente ca sd se

impund si a manifestat tolerantd fatd de orientdrile contrare.

Romantismul romnesc de pInd la 1860 se Infdtiseazd sub doud ipostaze : una tumultuoasd, pateticd si declamatorie in Muntenia, alta mai retinutd, mai senind si mai decorativd Tn Moldova. Dar si de o parte, si de cealaltd a Milcovului, caracteristicesInt angaiarea In istorie, vointa de a Tmbrtisa actual itatea si de a o servi. Romantismul roma-

nesc nu cunoaste nici anarhia sensibihitii, nici dereglarea simturilor, nu exploreazd

zonele tenebroase ale constiintei si pare prea putin tentat de metafizicd. Aspectul oniric, teozofic, magic, prezent Tn romantismul german, lipseste aproape cu desdvTrsire. E
astfel izbitorfaptul ca pasoptismul nu Tntrezdreste In folclor o real itate emblematica,

254

nici mdcar posibilitatea de a constitui o mitologie. Un Alecsandri sau Anton Pann Ti

prelucreazd doar aspectele joviale, luminoase si exaltante, IndeprtIndu-se de interpretarea simbolicd propusd de Herder si In genere de romantismul anglo-german.

www.dacoromanica.ro

In schimb, sint puternic afirmate militantismul nanonal, patosul cet4enesc,

fervoarea slujirii idealului politic. Chiar in operele care nu izbucnesc din tensiunea
unor momente de zbucium si unde, ca la Alecsandri si Negruzzi, o nota de umor
vine sd dezumfle once pretenne de a dramatiza lucrurile, simul responsabilitni
pentru soarta nanunii prevaleazd asupra sentimentelor intime si once idee de gratuitate e exclus'. Unele teme bine individualizate in literatura universald, cum ar
fi fortuna labilis sau idealizarea petrarchistd a iubitei, devin In poezia ruinelor, la
Cirlova, Heliade, Alexandrescu, Hrisoverghi, Bolintineanu etc. sau In erotica lui
Alexandrescu, Alecsandri, Bolintineanu etc., pretexte de comentariu patriotic
si de prozelitism nanonal. E iardsi vddit c poezia meleagurilor exotice
atit de
frecventd In romantismul francez si englez, expresie a unor mentalitn urbanizate,
pentru care viziunea rousseauist asupra naturii serveste drept supapd
are la
noi o slabd extensiune. Relanile de aldtorie In Africa (Alecsandri), Orientul Mijlociu (Bolintineanu), Spania (Koglniceanu), Turcia (Rallet), Germania si Italia (Filimon), Europa In genere (I. Codru Drgusanu) nu exprimd de loc nevoia refugiului
In natura salbaticd si in primitivitate de care erau dornice spiritele complicate si
stuleale Apusului, bolnave de mal du sicle". La noi se voiajeazd mult Trrtard,
scriitorii fiind In mod vac:lit preocupan de necesitatea transformdrii peisajului patr:ei
intr-o realitate sufleteasa. Prioritatea elementului autohton asupra celui exotic

In literatura de alatorii e semnul unui organism psihic robust si al unei aderari

depline la problematica momentului istoric.
Desi de o remarcabild omogenitate, literaIMPARTIREA EPOCH PASOPTISTE.
tura pasoptist comportd totusi, sub raport istoric, cloud' etape distincte : una, pTn
la 1840, dominatd de figurile lui Heliade si Asachi si de activitatea primelor gazete
Curierul romnesc" si Albina romneascd" ; a doua, cuprinsd aproximativ intre

1840 si 1860, marcatd de aparina Daciei literare", a Propsirii" si a Romaniei

literare" si de activitatea redactorilor si colaboratorilor acestora. Prin G. Barinu
si publicanile animate de el, literatura Ardealului se situeazd intr-o pozine intermediard, mai apropiatdinsd, grane accentului pus pe ideea de nanonalitate, de Indru-

marile preconizate la Dacia" si Propsirea". in cele ce urmeazd vom studia pe

i activitatea scriitorilor

rind caracterele generale ale celor doud perioade, precum

care le ilustreaz.

www.dacoromanica.ro

MOMENTUL CURIERULUI ROMANESC"

$1 AL ALBINEI ROMANE$T1"

Literatura deceniilor trei si patru e o parte componentd a activitatii de luminare desfasurate in Muntenia si Moldova, cu o amploare crescincld, sub impulsul
a doi oameni neobositi : I. Heliade Rddulescu si Gh. Asachi. lzvorTtd din necesitati
imediate, ea e lipsitd de un pronuntat specific beletristic, e elaboratd In pauzele

altor Tndeletniciri de oameni care n-au pretentia de a fi considerati scriitori",

dar care cred cu tarie In posibilitatea dea-si influenta contemporanii si-si simt
din acest punct de vedere o mare rdspundere sociala.
In Tara Romdneascd miscarea literara' se concentreazd In jurul lui Heliade, la
Curierul romdnesc" i Filarmonica, si poartd amprenta tumultuoasei personalinti
a aceluia care a fost poreclit, far-a exagerare, parintele literaturii romne". Din
dorinta de a recupera grabnic once IntTrziere In dezvoltarea culturii romdnesti,
Heliade lansa provocdri In toate directiile si deschidea pretutindeni santiere, cu
riscul chiar de a le abandona din cauza depasirii posibilitatilor momentului. Exemplul Europei Ti servea drept model, mai ales Insd drept stimulent si termen de comparatie. in actiunea sa e vizibil spiritul persuasiv, pedagogic si optimist al luminilor,
cu deosebirea cd o puternicd tendintd nationald se substituie umanitarismului cosmopolit promovat de secolul al XVIII-lea. El vorbeste In Curierul romdnesc" de
Indatorirea celar de sus de a sprijini printr-un generas mecenat opera de
culturalizare. Insista asupra rolului educativ al literaturii si teatrului, In ideea
omul e perfectibil si progresul e o legitate a istoriei, c deci prin izgonirea
prejudecatilor si predicarea virtutii e posibild ridicarea societalii romdnesti pe
treptele civilizatiei. Autodidact ca formatie, inventiv si capabil s asimileze iute,
Trnprumutd din izvoarele cele mai felurite, deschizInd astfel concettenilor sal
perspective multiple In domeniul spiritual, uneori contradictorii, alteari discutabile ca oportunitate si eficientd, Insd In toate cazurile ademenitoare, fertile,
servind drept punct de reazem cine stie cdrei initiative a viitorului. De fapt,
Heliade nu e un sef de scoald, caci nu impune discipolilor o doctrina, e un spirit
tutelar, constructiv si In permanentd fierbere, susceptibil si paradoxal, neTntrecut

256

In a stIrni vocatii si a Infringe vechile inertii.

Doud puncte Ti caracterizeazd orientarea : Tncurajarea programaticd a oricarei incercdri literare si accentuarea rolului primordial al traducerilor. in ambele
privinte, contrariu de ce s-ar putea crede, Heliade nu face decit s argumenteze

www.dacoromanica.ro

niTte necesitti tactice. In adevdr, in ce fel se putea construi o literaturd cind totul
lipsea: scriitori, public, o traditie propulsivd, un climat favorabil? ATteptind maturizarea conditiilor ? Stabilind norme severe care sd Ingrddeascd manifestarea mediocrintilor ? Heliade a considerat cA drumul e exact invers : cA trebuie apelat la
toan lumea, transformind pe cei cu bundvointa de a-0 aterne gindurile pe hirtie

In scriitori", tipdrindu-le operele" fdr a face din exigenn o claufd restrictivd,

provocind In jurul oricdrei car-0 apdrute o mi care de simpatie, care sd atragd "prenumeranti" i s deTtepte zelul creatiei In alii. De aici faimosul indemn, lansat

In 1837:

Scriti cit yeti putea i cum yeti putea, dar nu cu rdutate ; faceti, lar nu stricati, ca natia priimete i binecuvinteazd pe cel ce face i blesternd pe cel ce stria".
In aceste cuvinte, ridiculizate adesea pe nedrept, se exprimd o atitudine de
politicd a culturii, corespunzdtoare unei etape incipiente a dezvoltdrii. Dovada ca
la Heliade nu exista o lipsd principiald de discerndmint o constituie rguielile sale
din aceea0 vreme cu Grigore Alexandrescu, pe teme estetice, cu Gheorghe Sdulescu l un necunoscut care semna Petre inlesnitorul, pe teme lingvistice, remarcabile prin priceperea de a descoperi punctele vulnerabile In armura adversarului,
prin observatiile mockoare i stilul incisiv. Accentuind primatul constructiei asupra criticii, In conditiile specifice celui de-al patrulea deceniu, Heliade nu voia deci
sA teoretizeze In genere criteriul absentei de criterii, ci sd afirme cd o prea mare
severitate ar fi putut sd devind funesta organismului Inca prpind al literaturii
nationale.
stimularea pe toate calle a traducerilor, el se alduzea potrivit acelora0
imperative ale momentului. Credea cA prin aclimatizarea In haine romdneTti a
marilor valori strdine se contribuie hotdrItor la perfectionarea gustului, imbogdtirea limbii, asimilarea de idei i cunoTtinte noi.
Lucreze care cum poate i Inlesneascd-se traductiile ceruse el in Gramatica de la 1828
traductiile cele bune Trnfrumuseteazd i nobileTte limba ; prin
ele intrd In limbd toate frasurile i mijloacele de vorbire cele mai frumoase a deosebitilor autori vestiti i Imbrdti0ndu-le le face ale sale".
Ideea circula in epocd. 0 formulase in termeni asemdndtori D-na de Stal
intr-o scrisoare faimoasd, publican' In Biblioteca italiand" din ianuarie 1816 : "Nu
se poate aduce un mai insemnat serviciu literaturii cleat traducind dintr-o limbd
In alta capodoperele spiritului uman". Unde Heliade grqea era In punerea pe acela0 plan a operelor originale i a traducerilor, cu alte cuvinte In subaprecierea relativd a celor dinti datorit surplusului de atentie acordat celor din urmd. E de notat
insd cd, In calitate de tipograf i editor al unor publicatii periodice, el nu-0 poate
acopen i decit In slabd mdsurd nevoile din resursele scrisului indigen. Traducerile
il interesau deci In mod direct, atit din cauza prestigiului autorilor strdini 0 a valori i lor intrinsece, cit i din caufd cd ele puteau fi planificate i lucrate dupd comandd.
MiKarea literard, sporadic& nevertebratd i centrifuga In deceniul al treilea,
datoritd inexistentei presei, se invioreazd prin aparitia Curierului romdnesc",
c4tigd proportii
un ritm tot mai accelerat de dezvoltare cu cit ne apropiem de
i

1848.

Heliade insu0 dd exemplul : intre 1830 i 1840, el traduce pe Lamartine (1830)

Byron (prin intermediul francez al lui Amde Pichot, 1834), pe Marmontel (1832)
Jean-Jacques Rousseau (Noua Eloizel, 1834), pe Molire (Amfitrion, 1835) i Voltaire

(Fanatismul, 1834), pe Florian (Don Chishot de la Mancha, 1840)

17 -

0. 4

www.dacoromanica.ro

pe Bulwer

257

(Hristianismti la 'inceputul su. Ecstract din Cele din urm zile ale Pompei, 1836). in aceIasi timp compileazd Regulile sou Gramatica poeziei de Lvizac si Moyssant (1831) si
publicd o culegere de versuri proprii (1835). Ii pune la lucru pe membrii tineri ai Filar-

monici i In asa fel, That Gazeta Teatrului National" putea anunta in 1836 traducerea
a 42 de piese, dintre care 13 aparusera, 4 erau sub tipar, iar 24 se aflau In manuscris.

Repertoriul ales vddeste gust sigur si simt practic : figureazd in ordine Molire
(12 piese), Kotzebue (4), Voltaire (3), Racine, Lesage, Goldoni, Schiller, Alfieri (cite
una). in 1836, Heliade Infiinteazd o Colectie de autori clasici, care urma s apara in

serii anuale de cite 24 de bro0iri, cu colaborarea moldovenilor. in adevar, Negruzzi dd Angelo, tiranul Padovei si Maria Tudor de Victor Hugo, Al. Hrisoverghi
Antoni de Al. Dumas, iar comisul Vasile Pogor
o versiune a Henriadei lui Voltaire.
In 1843, lanseazd o Chemare dive folos, facere de bine si glorie, preconizind o societate pe actiuni (actia" de 100 de galbeni), cu scopul de a constitui un fond de sprijin pentru tipdrirea de traducen. In 1845 apelul e repetat, valoarea unei actii" fiind
coboritd la 10 galbeni, iar in 1846 e publicat programul Bibliotecii universale, intreprindere grandioasd, prevdend transpunerea In romanete In curs de 10 ani, In ritm
de 21 de volume anual, a capodoperelor literaturii, filozofiei, Ointelor sociale

stiintelor naturii din toate timpurile. in primul an urmau sa se traducd scrieri

fundamentale de Homer, Herodot, Platon, Aristotel, Longin, Montesquieu, Beccaria, Burlamaqui, Filangieri, Bernardin de Saint-Pierre, Jean Paul Richter, Ricardo,
D-na de Stal.
Situindu-se Intr-o perspectivd mai putin ambitioasd 1i admitind concesii gustului
public, tentat de melodramatismul ieftin 1i senzationalul foiletonistic, Heliade umple
vreme de 10 ani coloanele Curierului de ambe sexe" In mare masurd tot cu traducen,
scoase din magazine si hebdomadare pariziene obscure, dar presdand intre ele si
lucran i de mari autori : Sappho, Dante, Tasso, Cervantes, Byron, Eckermann (Conversatii cu Goethe), Chateaubriand (Martini), Dumas, Bulwer (Rienzi), Balzac (Fiziologia
cdstoriei). Un loc important in Curierul de ambe sexe" TI ocupa si dezbaterea problemelor de limba. in scrisori adresate lui Negruzzi, Baritiu, P. Poenaru, Heliade se

pronuntd in favoarea unei limbi unitare, pe baza selectiei formelor de limbd din
cartile bisericesti si a diferitelor graiuri. Evolutia lui se indreaptd spre purism, concretizindu-se In faimosul Paralelism Intre dialectul romn si italian aparut In periodul IV
(1840

1842).

Cei mai statornici exponenti ai miscdrii literare din deceniul al patrulea sint,
pe linga Heliade, profesorii scolilor nationale. Ei compileaza manuale si alcatuiesc
traducen, orientindu-se spre literatura moralizatoare si didactica a luminilor sau spre
operele Tnduiosatoare ale preromanticilor. E vorba de Stanciu Capatineanu (Mrimea
romanilor de Montesquieu 0 o culegere de 4 povestiri de Pascal, Boileau, Montesquieu
si Voltaire, publicata sub titlul Bibliotec desfttoore si plind de invtturd, ambele In
1830), Grigore Pleoianu (Aneto si Luben de Marmontel, 1828; Tntimplrile lui Telemah al lui Fnelon, 1831, Istoria Ghenovevi de Brabant, 1838, etc), Simion Marcovici
(Noptile lui Young, 1831 ; un mic tratat de Retoric, prelucrat dupa izvoare franceze,
1834 ; romantul moral" Viata Contelui de Comminj; Istoria lui Gil Blas, 1837, anuntatd
ca oglinda Tndreptatoare faptelor omului"; Belizarie, scriere moral" de Marrmontel,
1843, etc.), C. Aristia (Saul 0 Virginia de Alfieri, 1836 ; lliada, 1837), Gavri I Munteanu
(Werther, 1842), I. Gherasim Gorjan (Halima, 1836) etc. Contributia proprie a ace7tor
258

autori se degajd In prefete, care capata uneori dimensiunea unor opere autonome
(Aneto si Luben), in comentarii marginale (Halima) sau In modificarile impuse prin

www.dacoromanica.ro

traducere textului original, cu o deplind indiferentd In privinta dreptului proprietatii

I iterare. Notiunea a rdmas necunoscutd la noi pInd dupd 1848, ceea ce explicd omiterea

In unele cazuri a numelor autorilor straini de la care se Imprumutd.

Pe lIngd Inceputuri le acestea firave de creatie originald de tip moral izator, debitoare unei faze de alfabetizare beletristia apare i literatura propriu-zisd, care nazuieTte sd se Inscrie In zonele frumosului, nu numai ale utilului i instructivului. Ea
ne va retine pe larg In pagini le ce urmeaza. Semnaldm aici doar c rezultatele cele mai
spectaculoase le va atinge pe tdrImul liricii, unde, prin Crlova, Alexandrescu, Boll iac
Heliade Trisu0, se intoneazd primele acorduri romantice, apdsate Inca de declamatie,
dar vestind declinul iremediabil al neoanacreontismului, i se fixeazdtri matca limbii
dteva tipare prozodice durabi le, Intre care alexandrinul romanesc. Fapt semnificativ
cu e xceptia lui Anton Pann, care-0 urmeazd propria-i cale, In izolare completa de
Filarmonica i de revistele timpului, toti ceilalti scriitori, consacrati" ca iancu Vacdrescu, sau debutanti, sInt Intr-un fel sau altul legati de activitatea lui Heliade. Sub
auspiciile lui i la Curierul romanesc" se afirma vocatiile autentice : Crlova (1830),
Alexandrescu (1832), D. Bolintineanu (1842), C. Balacescu (1843), I. Catina (1846).
Tot el Tricurajeazd primii pa0 ai lui Bolliac, Aristia, C. D. Aricescu, C. Faca, I. Negulici
(autorul, In 1845, al unui proiect de Bibliotecei enciclopedicd i conducdtor vrennelnic,
In 1846, al Curierului romanesc"). Chiar i pentru N. Balcescu gasqte cuvIntul de
elogiu nimerit : In autorul acestei cdrti spune el despre Puterea armatd
va avea
patria un adevdrat istoric al sau". Dar dacd Heliade tia s descopere talente, oferind
retine
fiecdruia ansa de a sui treptele notorientii, n-avea In schimb darul de

elevii. Dintre afitia carora le favorizase debutul, aproape nici unul nu-i va ramIne
devotat. De altfel, rolul lui de Indrumdtor de opinie se reduce pe la 1840, Incet?nd
cu totul dupd revolutie.
In Moldova, miKarea literard de pInd la 1840 se rotqte In jurul lui Asachi. $i aici
domneTte elanul ridicarii din Tnapoiere a unui neam oropsit de vitregia istoriei, lar
setea de a construi e irezistibild. Si aici sTnt Incurajate traducerile i promovate lucrdrile originale care cultivd aspiratii le nobile ale inimii i combat trufia, egoismul,
lipsa de spirit civic 0 de Tntelegere pentru cei in suferintd. $i aici teatrul e pretuit
fiindca ddrapand prejudetele", iar latura educativd a poeziei e subliniatd ostentativ.
Insa deschiderea spre literatura Apusului e mai micd. DaedIntre 1830 i 1840 au apdrut
la Bucurei 90 de carti traduse, numdrul lor la la0, In aceea0 perioadd, nu e decIt de

27. Proiectele de culturalizare sTnt adaptate mai strIns mijloacelor: nu IntImpindm

nicaieri titanismul initiativelor lui Heliade, Insd nici suficienta i teribilismul ce-I
caracterizau adesea pe scriitorul bucurqtean. Atmosfera pe care o Tntretinea Asachi
e mai calma, mai academia mai rece. Aceastd moderatie corespunde firii sale
autoritare, disciplinate, rigide , dar reflectd i o situatie specified societatii moldovene0, mai putin evoluatd economicqte clecIt cea din Tara Romaneascd, favorifind
un anume conservatism In moravuri i gust. Pentru Alecsandri, care observase fenome-

nul, cauza era de ordin moral

La Bucure0
scria el In 1856

se primete once inovatie politied,

literard sau chiar sociald cu o uimitoare qurintd, In timp ce la la0 se reflecteazd

de zece ori Inainte de a o adopta
Caracterul valah e mai meridional decIt al nostru".
Oricum, S i m ion Marcovici avea dreptate afirmInd, tal838, ca ceea ce caracterizea-

zd dezvoltarea culturii In Muntenia, spre deosebire de Moldova, e un zbor mai

infocat i o emulatie mai vioaie".

www.dacoromanica.ro

259

In paginile Albinei romanesti" si ale celorlalte publicaTii ale sale, Asachi se

bizuie, ca si Heliade, In primul rind pe profesori : harnicul Gh. Saulescu, filolog,
istoric si fabulist, apoi P. Cmpeanu, I. Albinet, D. Gusti (care preia prin 1845
1847 foiletonul Albinei"), T. Stamati, A. Gallice (redactor la Spicuitorul") etc.
Colaboreaza, de asemenea, C. Negruzzi, M. Kogalniceanu, C. Stamati, A. Hrisoverghi,
N. 'strati, Th. Codrescu, G. Sion, chiar si V. Alecsandri (versuri frarquzesti In Spicuitorul", prima versiune a unui fragment inclus mai firziu In Ckitorie 7n Africa, intitulat

Pierderea iluziilor, in Albina" din 1841 si tot acolo, In 1843, Doina). Dar colaborari le
acestea sTrit sporadice, cad pina la 1839 Albina" publica literatura numai incidental,
iar dupa aceasta data ea Ingrmdeste eclectic buca0 de valoare inegala, In special
poezii si traducen i Intimplatoare, fara a urmari vreun program statornic de Tnal;are
a vietii intelectuale. Nu e deci de mirare ca scriitorii nu se simt solicita0. Crid Negruzzi IntImpina oferta lui Heliade si dnd 'strati e acceptat In foaia lui Bari-0u, ambii
se grabesc sa-si trimita materialele la Bucuresti si Brasov. Asachi nu posedaIndemTnarea

lui Heliade de a inocula iubirea muzelor chiar si acolo unde nu parea a avea sor0 sa
rodeasca. Pe de alta parte, conformismul sau politic si literar, atitudinea nobila, dar

distant& rigiditatea purtarii si gustul neoclasic nu erau facute sa placa tinerilor si

sa-i Intinda influenIa. Inca In mai mare masura cleat Tara Romaneasca, Moldova avea
nevoie la 1840 de un organ de publicitate care sa sfarIme zavoarele ce Tineau ferecat
spiritul romanesc, deschigndu-i drum larg catre cultura moderna a Europei, In toata

varietatea manifestarilor sale.

Situa0a literaturii ardelene In cel de-al treilea si cel de-al patrulea deceniu e
determinata de conditiile grele ale existentei na0onale. Lipsa unei centralizan i a
culturale romanesti, hartuiala continua cu autoritatile pentru a obline drepturi de
mult consfintite altora, saracia resurselor materiale, ca si faptul c in fruntea miscarii de luminare se aflau clerici, au contribuit s men-0nd dezvoltarea intelectuala
Intr-un stadiu inferior. Pe de alt parte, o serie de carturari, ca Florian Aaron, Damaschin BojInca, Vasile Bob Fabian, Ion Maiorescu, A. Treboniu Laurian etc., trecusera
stabilindu-se In Principate ca profesori si intrind astfel In circuitul de
cultura local. indt, din toate aceste motive, activitatea pe tarimul cregiei are un caracter restrins. Predomina orientarea colii ardelene catre lucran i In domeniul filologic
si istoric, menite sa argumenteze vechimea neamului romanesc, continuitatea neTntrerupta In Dacia si apartenentele sale latine : Damaschin BojInca scrie Anticile romanilor
(2 vol., 1832
1833), Eftimie Murgu do replica viguroasd in 1830 I ucrdri i aparute In
1823, la Halle, sub titlul de scandal Erweis doss die Walachen nicht rmischer Abkunft

sind ... Literatura frumoasa e foarte slab reprezentata : In afara fabulelor I ui Tichindeal, a colaborrilor reunite de Carcalechi la Biblioteca romaneasca", unde Damaschin

Borinca da dteva sprintene biografii de domnitori romani, de Ecloga lui Timotei

Cipariu si de alte dteva lucrari marunte nu mai gasim nimic vrednic de men0onat.
De-abia In 18380 miscare propriu-zisa I iterara Tricepe sa capete forma si sa se pola-

rizeze In jurul Foii pentru minte, inima si literatura", Intemeiata si conclusa de

George Bari0u. Spirit constructiv, metodic si realist, nutrit din izvoare luministe si
liberale, Bari-tiu a desfsurat o activitate bogata, de raspIndire a cunostinTelor din
toate domeniile, de explicare a rostului lucrarilor si de framIntare a ideilor ce puteau
servi romanilor. Cad el, ca si Heliade si Asachi si Intr-o masura mai mare dedt acestia,
aseza utilul mai presus de once Inclina0e spre divertisment, neadmiVnd nici un compromis. in mod deosebit a ridicat In paginile revistei sale, sub forme I impezi, accesibile

260

i convingatoare, marile probleme de care attrna dezvoltarea culturii ardelene, Insa

www.dacoromanica.ro

totdeauna privite In conexiune cu interesele intregului popor roman. Inca In

infarea care anunta aparitia Foil literare " la 2 decembrie 1837, facea urmatoarea
promisiune, pe care avea s-o indepl ineasca integral

STrguirrta noastra cea mai nepregatoare va fi a Impartasi cit se poate pe citi-

torii nostri cu sporiul ce Il fac romanii din cele cloud provincii vecine in toate
ramurile literaturii".
Erna la 1840, Foaia pentru minte" nu publica prea multa literatura. Totusi, ea
Il lanseazd pe Andrei Muresanu (1839) si da citeva meditafii In proza ale redactorului
insusi, dintre care 0 noapte la lunii In Brasov se cuvine men-tionata. De fapt, lucrul cel
mai izbitor pentru cine examineaz atent revista lui Bari-0u e ca ea respira acelasi aer

de familie ca si publica-tiile de dincolo de murrti : Curierul" si Albina".

In adevar, cu toate deosebirile rezultind din circumstanfele locale, evolufia
culturii si I iteraturii intre 1820 si 1840 se desfasoara unitar, In jurul acelorasi linii de
forta, In Muntenia, Moldova si Transilvania. E o perioada de constructie si inifiere,
de progres intelectual rapid si de descoperire a personalit;ii nationale, de enciclopedism programatic, dar si de confuzie a valorilor : esteticul traieste in simbioza Cu
eticul si politicul, vechiul se interfereaza adesea cu noul, gustul dominant e eclectic,
amestecind pe clasicii Molire si Voltaire cu preromanticii Young, Gessner sau Florian

cu romanticii Lamartine si Victor Hugo.

TARA ROM ANEASCA

I. HELIADE RADULESCU
Dupa Dimitrie Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romane este,
fr Tndoiala, I. Heliade Radulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni,
desfasurat deopotriva In via-ta si in arta, inzestrat cu mari Insusiri si cu tot atit de
mari cusururi. lesea din acea obscura patura de tirgovefi care avea s razbata printre
marile familii boieresti si sa intemeieze Romania moderna. Tatl, 'lie Radulescu, era

originar din Tirgoviste si traise in medii negufatoresti. Ar fi fost crescut In casa

unui comerciant din Turcia. La inceputul veacului era statornicit la Tirgoviste cu sofia
Eufrosina, care stia numai carte greceasca, fiind poate o grecoaica si apartinind, se

presupune, familiei Danielopol. Acolo se nascu, la 6 ianuarie 1802, Ion. Dar Hie
avu la inceput In totul patru copii, din care trei murird (desi fiul lui Heliade pomeneste numai de doi, de loan si de o Luxita, care In 1894 mai traia):
Trei fra/i ce avusesem printii mei pierdurd
Si rdmasesem singur cu-al lor fierbinte dor,
Trei fii crestea in mine tindra lor caldura
$i le embea In mine toatd nadejdea lor.

Daca aceste versuri sint strict biografice, atunci s-ar explica de ce !lie si Eufro-

sina se arata asa de ospitalieri cu niste copii de bulgari refugiati. Doi din acesti
frati sau
ar fi murit de ciuma in 1829.
Pe Radulescu II aflarn prin 1810 capitan de potera si cam In aceeasi epoca (1806

1812) colonel" prin

Rusi

peste cinci mii de doroban-ti. La 1821 Hie zise lui

www.dacoromanica.ro

261

loan : Baiete, tu rarnIi acasd" si se puse sub steagul Vladimirescului. Nu era srac.
Va avea mosie In Girboveni sau Slujitorii din plasa Grindul Fagarasului si proprietate
In Bucuresti pe calea Herdstru, cu o gradin atTt de mare ch.' da In ul ita Visarionului.
CTnd In 1823 Heliade ruga pe tat-su
cumpere locul din Tfrgul de Afara, de la
Obor, pe atunci barierd, de unde Isi luase rmas bun de la Gh. Lazar, tatal i-I cumOrd ; Nita fu Tnconjurat de iubire, dar nu lasat In voile lui. Printii Ti dau pe foi"
and voia sd-si facd chefurile" si fiindca copilul era ,,estos" si scula vecinii cInd plingea Ti aplicau un tratament nesovaitor. Nit d de pe acum semne de crestinism
radical si de voluptate a martiriului, cci, plmuit pentru devastarea unui borcan de
dulceata, el Intoarce si obrazul celalalt, zicTnd: Mai dd !" Ce-i drept, tata-sdu
palmuieste din nou. In 1811, Nita se afla la Bucuresti si frecventa pe un dascal Alexe,
care TI Trivata greceste pe Octoih si Psaltire si care poate fi acela cruia Heliade i-a tras

parul printr-o gaurd fcutd cu burghiul In uluci. In poarta bisericii Cretulescului auzi
un vizitiu citind lumii adunate din Alixdndrie. Isi cumprd numaidedt istoria si, ajutat
de niste olteni stiutori de carte care lucrau In via pdrinteasca, descifra' slova
desavIrsind studiile In podul casei. In 1812 fiind vestita cium a lui Caragea, fu trimis
la mosie la GTrboveni, unde sedeau, de altfel, de obicei o bun parte din an. Ad
,,mai un an" petrecu slobod, mergTnd Tndeosebi la stIna unor ciobani care aveau
carti populare : Epistolia, Avestita, Istoria lui Arghir. Citea acum si in biserica satului,
declama din Arghir, cu biciul In mTn, Hip ! Hop! la a mea iubita"si facea si stihuri

inchinate guturaiului. intors la Bucuresti, copilul fu dat la alt dasal de elinic, la

bietul Naum", care trebuie sd fie Naum RTmniceanu, stihuitor el Insusi. Acesta TI
puse s cumpere cartea lui Papazoe ori Polizoe" si pentru ca era roman tlmacea copii lor din el ineste In greceste si din greaca noun romaneste, asa TncTt puteafi priceput. Gramatica, Hrisosora, Esop, astea furd marile stiinte predate de bietul Naum".
De aici Nita' trecu prin 1815 la scoala greceasc de la Magureanul, scoald cu pretentii,
al carei director fusese vestitul Lambru Fotiadi (acum era Veniamin de la Mitilene),
asa de cu pretentii ca unii scolari se socoteau studenti". Se prindeau aci, pe ITnga

obositoare mdruntisuri de gramaticd, notiuni de poezie si de filozofie, operele filozofice ale lui Condillac, de pild. latropolu facea lectii despre ideologia lui Destutt
de Tracy, pe ITngd un curs de matematici dup Lacroix. In 1818, Veniamin se btu cu

Neofit Duca, de unde urma izgonirea celui dintIi. Tnrul Nita, care-si va zice acum
Eliade, numit astfel, afirmd el, din scoal, dup numele II ie al tatalui, n-avea simpatie

pentru greci, care priveau pe romani de sus. El si cu alti colegi romani : Pandeli,
Nanescu, Cernovodeanu, Orescu, Darvari, Merisescu etc. trecuserd la scoala academiceascd" a lui Gh. Lazar, unde se predau stiintele filozoficesti si matematicesti"
In scopul de a se scoate ingineri hotarnici. Lazar, printre altele, facea curs si despre
Kant, din care Tricepuse a traduce. Acest Lazar, om Tnalt, uscativ, TnvesmTntat ungureste

si Tmpodobit cu favorite, stiuse sd impund un respect nemdsurat prin cunostintele sale de geometrie si chipul inspirat In care Tsi preda lectiile. Cinta si din vioard.

Pandurii lui Tudor Vladimirescu TI rugau sd le regleze tirul: Stall s vind nearnul

Ind repte tunul". Cu toate astea, doi scolari ai si TI legara si-1 caznird sd le dea

pietre pretioase, niste greci eteristi traserd cu pusca asupra lui. Profesorul avea

262

un ceas de aur, pe care un Andrei Adamescu TI oferi Tri 1870 Muzeului National. TriflerbTntati de atTta filozofie, tinerii audiau de la o vreme si pe Vardalah, de la din nou deschisele clase grecesti, la lectiile despre Tracy, pe care acesta le facea pe lIng altele
de retoric si de anal iz a poetilor greci. Ciracii lui Lazar Tricepurd a fi trimisi de Eforie
prin Europa. Familia afirmd c Tnainte de aceasta Nitd ar fi fost dat de tat-su la lip-

www.dacoromanica.ro

scdnia unei rude, unde gonea musterii spunInd adevdrul", cum Tnvdtase la scoald, ca
stamba ese la spdlat. Pe Heliade TI luard, In 1820, ca profesor ajutor al lui Lazdr
cu 100 de lei pe lund, pentru aritmeticd si geometrie. Doud cursuri, de I imba latind
si de frantuzeste, furdIncredintate lui Erdeli. Dupd plecarea lui Lazar, Heliade rdmase
In locu-i sase ani, bineTriteles cu plan. Totusi, mai tTrziu mintea afirmInd cd a profesat

gratuit". intr-o singurd odaie, ce fusesefierdrie, suferi gerurile iernilor si crivetele

ce spulbera zdpacla pe o fereastr si o scotea pe alta". $colarii aduceau singuri
lemne cu care umpleau o sobd spartd, producdtoare de fum. Heliade fcea ciracilor
sdi (doi frati Poppi, George si Alecu, Stanciul CdptTneanul, Gr. Plesoianul, Jiianul,
Mdlureanul, Gorjan, patru elevi moldoveni etc.") cursuri de aritmetica rationald"
(Francoeur), de geometrie si trigonometrie, de geographid matematicd sau astronomicd", de gramaticd. Apoi nu mai e singur, are colegi pe Rdducan Mdinescu, pe
E. Poteca, C. Moroiu, I. Popp, S. Marcovici si (la clasele Incepdtoare dupd metodul
lancasterian) pe T. Palade. Pentru scolarii sdi compusese, spre a fi spusd la intrarea

in clase, antarea diminetii (1822)

Ontarea
Din buzi nevinovate,
Cui altui se cuvine,
Puternice pdrinte,
Decit ie a da?

Tot pentru ei pregdtise din 1820 manuscrisul Gramaticii. in 1827 Heliade fu initiat

de Dinicu Golescu In planul Socientii literare, ale cdrei statute le Tntocmi poetul.
Pe toamn, de frica ciumei, fugi chiar la mosia cunoscutului boier, la Golesti. Acolo
Golescu, Heliade si Cdptineanu, profesorul destinat Craiovei, jurar foarte conspirativ In altarul bisericii s Implineascd programul societatii. In primdvara anului 1828
Heliade pleacd la Sibiu sd tipdreascd Gramatica cu cheltuiala coconului Scarlat Roset", care cocon, mrturisea poetul mai tTrziu, nu i-a dat totusi nici un ban.
Inca dinainte Heliade cunoscuse pe Maria Alexandrescu, cdreia Ti jurase credintd. Trecerea muntilor era o despdrtire
Mun/i ne desparte, zilele trec
$i n-au nici pace, nici

La Tntoarcere, poetul se tinu de cuvInt si se cdstori

Dar iatd ceasul de inscIire
$i necdlcatul meu jurdmInt,
Credintd, dragoste, crezdmint
Jur /ie-n sfinta noastrd unire.

Prdsi Sf. Saya si Incepu s facd jurnalisticd. La 8/20 aprilie 1829 apdru IntTiul
numr din Curierul romdnesc". Dupd un an, la 11 octombrie 1830, cumpdra singura
tipografie particulard ce se afla, aceea a doctorului Caracas, de la Cismeaua lui Mavrogheni, pe care o instald pe terenul cumpdrat de tatd-sdu, la Obor, asezInd presa chiar
In locul unde fusese patul lui Lazdr. Cumpdrarea o fcuse In asociatie cu unchiul sdu,
N. Rddulescu, care apoi renuntd, prin despdgubire, la partea sa. Heliade avea deci
bani, fie cd nnostenise, fie a luase zestre.
In 1829 ciuma i-ar fi secerat amIndoi pdrintii, mama fiind In vTrstd numai de 32
de ani. Insd cum Eufrosina nu putea avea cinci ani end ndscu pe Heliade, urmeazd

www.dacoromanica.ro

263

cd sau murise Inainte, sau fusese Cu mult mai In etate. Alte necazuri se abdturd
asupra poetului. PInd In 1830 avu doi copii, un bdiat, Virgiliu, si o fatd, Virgilia
Numele tatd" de cloud ori
Coboard focul ce-n cer viazA.

Bdiatul muri Tnainte de 1830, fata In 1832 (Ah, al meu sInge v InsoIeste I
Virgil I tu, scumpe fiu, s-al meu dor !"). 'Inca de acum Incep sd bed aripile unei furtuni ce se simte cd a zguduit viata cdsniciei lui Heliade. So;ia era geloasd si poate
avea temeiurile ei, cdci adversarii insinueazd cd poetul IntreIinea legdturi fructuoase
cu alte femei. Locotenentul Zalic de la 1848 ar fi fost fiu vitreg al lui Eliad", adicd
desigur nelegitim, ceea ce ar ardta infidelitdti In primii ani de cdstorie. Fapt este ca
poetul se plictisise
irni imputa vini ce nu le aveam
AFteptam osInda I-once faptd mare
Eram bAnuit chiar cInd mA smeream
S-apoi TmpAcatA era iertatoare.

Deveni mizantrop (urIsem omenirea") si se endi sa divorteze, sd se ascundd

de lume. II oprea Insd copilul ce mai trdia la 1830
Vream s desfac cu lumea oricare legAturl,
SA fiu slobod In toate, sA fiu numai al meu :
Dar rnd Iinea Intr-Insa o singur fIpturd
Ce-mi restrIngea In lume pe Ins4 Dumnezeu.

Cautd sA uite In muncd

Voiam s-mi sparg veninul, s uit cele trecute
Munca Imi era drag, ca uria$ munceam.

intr-adevdr, de aci Incolo, pInd In 1848, activitatea lui de jurnalist, traducdtor,

editor este considerabild. Din decembrie 1832 este si redactor al Buletinului oficial", prin care, implicit, devine slujbas al Postelniciei. Capdtd titlurile de pitar,paharnic. clucer. Avu alti copii si la 1848 era tatd a patru fete si al unui bdiat, lenache
(ndscut in 1346). in primii ani ai cdstoriei, si s-ar zice cA dupd moarteantiului copi I,
Heliade lud In casd pe Gr. Alexandrescu. Sedea acum In mahalaua Dudescului. Ne
putem Intreba dacd Maria Alexandrescu nu era tTrgovisteancd si ea si rudd cu Gr.

Alexandrescu. Asta ar explica Ingrijirile pe care le dddu Heliade findrului bolnav

de tifos. SoTul, In ceartd cu nevasta, zugrdvi In Visul o iasmd" stricdtoare a cinstei
casn ice

Ce spaimA de-ntuneric ! ce iasmd Tngrozitoare I

Viclean, ascuns, fdtarnic, Impelipt Satan.
Un duh seme- de vrajba, turbat de rAzbunare !
Sarpe Ti era limba I pe cinstea mea dqman
Parca era femee

trAsuri amestecate

Se elcevea pe fga-i de nevoia bdrbat

Luna lungd subIire i oase

264

0 sprintenA momTie forma grozavu-i stat.

www.dacoromanica.ro

Ochii ti erau negri ;-un foc in ei de singe,

Sub ei un nas lung groaznic umfla fatale nari
Gura-i, un iad de larga, voia cochet a stringe
Scdldrnbu era-n fa/d-i, in trupu-i, in miscAri.
cea lunguia0
Pira la urechi buza-i d-ocard-nveninatd,
Un rumen de strigoaid In veci se-mprumuta.
Galbend si uscatd,

Fcioare de insectd ce foametea vesteste,

In veci nesdiioasd cu cinstea se hrdneste

De la strein si rude, fdr-a putea-o da.

Poetul destdinui In alta diatriba ca spdimTia-gdligan care dezuni cloud inimi calde"
era Ingratul", adicd Gr. Alexandrescu. Vina
lui nu fusese In nici un caz de ordinul adulte-

...

rului, mai ales de va fi fost din rude", ci

dela-tiunea, limba de arpe
Spion faptelor mele ardea de razbunare
Si-n tribunalul lumii ptris md Ondea I
-

Ca o culme a nefericirii, taina lui Heliade

azu

In gura de femeie qure". SoTul se

I. HELIADE RADULESCU

hotdrI atunci sd se I ibereze, mrturisind

Ta'ria-mi nu mai fu taind, povara scuturai
Pare cd eram slobod, voii sa-mi schimb
Dar nici o fericire mai mult nu mai aflai.

Alexandrescu pleacd din casa lui Heliade, care-i Ostra o urd nestinsd. Ring. la
46 de ani viaa scriitorului a fost laborioasd, totu0 fdrd mari evenimente. Jurnalist,
organizator de coli ca membru In Eforie, el e un personaj proeminent. Cu toate cd
taca, trebuie sd fi avut stare. Sluiba
la Postelnicie, se mai folosi diva ani de monopolul In materie de tipografie, unde
sd-si InvIrteascd afaceri le. Adversarii II bIrfeau cd facuse din literatura o meserie
negustorie". Cind i se dddu de catre Kiseleff sa tipdreascd Regulamentul, frd a-I putea
pune in comer l un an, cu Indatorirea de a oferi gratuit guvernului 300 de exemplare,
Heliade, cu aere naive, propuse sd i se pldteascd dupd un an toate exemplarele editiei.
Kiseleff admise rdscumpdrarea a 2 000 de exemplare. Tipograful-poet, fcInd distincIie
Intre facultatea de a cumpdra i cea de a edita, trase cu 1 500 de exemplare mai mult,
nefiind doar nerod". Dupd un an, guvernul nevrInd Inca sd rdspIndeascd Regulamentul, lud de la Heliade editia de 2 000 de exemplare, pldtindu-i suma cuvenitd. Atunci
ti pares-te gratuit unora, al carero nume preferd

editorul, profitInd de neghiob ia noului postelnic, oblinu o autorizare de a vinde

Regulamente la autorit4i, scoVind afard ediTia clandestina. Consulul prinse de veste

sftui pe Heliade s opreascd vinzarea, probabil (editorul nu face nici o aluzie)

cumpdandu-i celelalte exemplare. Mica excrocherie, cu acoperire Iegala. Heliade
face un caz enorm de inexisterrla In textul tipdrit a unui articol ce anula autonomia
legislativa a rii, addugat ulterior In original. El ar fi observat lucrul cel dintIi. Cind

www.dacoromanica.ro

265

In 1836 se dezbdturd In Adunare modificdrile la Regulament, el penduleazd intre

Curte, care voia sd nu se strice cu Rusia, si Intre partida nationald, facInd pe mij locitorul si nemultumind pe toti. Pldcerea de a se afla In centrul marilor evenimente, de
a fi luat In seamd, este oriend evidentd la Heliade, care se sileste sa pdtrundd In marea

societate. atdva vreme este favoritul lui Al. Ghica si trece drept poet al Curtii.
E drept cd un astfel de post nu exista oficial, dar, imitInd curtea din Viena, si Ghica si
Bibescu par a fi afectat protejarea cae unui poet. Desi se jura ca nu si-a plecat genunchii In veci spre I ingusire", Heliade exaltd pe Ghica, proclarnIndu-I simbol al dragostei,

Om prin excelentd, cu prilejul cutremurului de la 1838

Un Om pe uliti trece ce n-are ale sale,
Ce-ai sdi nu mai cunoaste cleat al sdu norod,
Ce plinge omenirea
strdlucita-i cale,
A cdrui legdminte se leg tn mare nod.

Ocrotit de stdpInire, Inconjurat de rude bogate (tipografia publicd opere Cu

cheltuiald din fondul D. N. Danielopol), poetul se Imbogdti. Era, precum se stie, pro-

prietarul cImpului lui Eliad", In virtutea cdruia se va intitula In Issachar bietul

Eliade de la Obor". Acolo va avea trei case mobilate, compuse din 36 Incdperi",
tipografie, litografie, fonderie, devastate In 1848. Heliade nu putea rmTne In afard
miscdrilor de redesteptare nationald care se urmau latent, fdrd Intrerupere. Initiat
In Societatea secreta de la Golesti, el primi sa intre 1a1833, aldturi de I. Om pineanu,
In noua Societate filarmonicd. Se Incurcd"
faca statutele, dddu si bani mai multi
deett alti i. Pe fatd, Societatea urmdrea promovarea teatrului national si la 20 ianuarie
1834 se anuntd deschiderea scoalei de muzicd vocald, de declamatie si de literatura".
Cu marea lui putere de muncd, poetul se devotd asociatiei, care Insd acoperea o
organizatie politicd ocultd, ce visa unirea, egalitatea, emanciparea tiganilor, votul
universal etc. Minatd de intrigi si
Societatea se risipi si Heliade pune toatd
vina In altii, In Boll iac, Alexandrescu. De fapt, lui Tnsusi reformele I iberale nu-i placeau

si, proprietar, apartinInd unei clase negutdtoresti, vedea cu ochi rdi programul extremist. Mdrturisi numaidecIt apoi ca fusese orbit, cu toate ca mai tTrziu va sustine
initiatorul asociatiei secrete fusese el, aldturi de CImpineanu

azut

i eu in cursa urzirii prea spurcate

Ce ia Insusi vederea, ca orb am-naintat
Ce loc de periciune ! ce sfaturi fdpdcite !
De tine numai vrednici i d-oricare smintit !
Al rei Pandemoniu si cuibul de spite !

! et am prins barb4ii ce rdu s-au arnagit!

Heliade ar voi sa spund ca tendinta extremista, eteria ocultd", se strecurase din afard in societatea lui mai moderatd. Duhul venea de la Scoala rodiniand",
altd societate revolutionard Intemaiatd la Paris, In piata Sorbonnei, sub directia
lui Ion Ghica, poreclit de Heliade Rodin, dupd eroul din Le juif errant al lui Eugne
Sue. Poetul va fi mereu apardtorul ordinii legale si al lui vodd. In 1840 se incearcd
rdsturnarea domnului, printre conjurati aflIndu-se N. BdIcescu si Gr. Alexandrescu ; scopul era, se bdnuieste, Intronarea Ompineanului. $coala rodiniand Isi cldclea

fructele. Se fdcurd arestdri, cdend victimd si Ingratul". intr-un articol publicat

266

In Foaie pantru minte" (1841), Haliade lua pozitie reactionard, cu gesturi de aparentd liberald, atacInd Ragulamentul tocmai pentru ideile lui Inaintate. Exaltarea

www.dacoromanica.ro

I. HELIADE RADULESCLS

267

www.dacoromanica.ro

nutiunii de opinie publicd i se pdrea prematurd si periculoasd. Avea greutate pentru

el numai opinia omului constient de rdspunderile sale, apartirand unei clase active.
Mari le reforme, observa Inca de pe acum, sint nefaste cInd, pripite, Infdtiseazd

simple forme fdrd fond

...Ne-am schimbat numai vesmintele, ne-am ldsat pdrul sd creascd si ni

I-am tuns, ne-am ras barbele, ne-am lepdclat papucii si ciacsirii, ne-au pus In loc
de ciacsiri pantaloni, In loc de papuci galbeni cizme cu lustru, si am Inceput a ne
acconcia si IncTrlionta pdrul, a ne Incrdvdta gItul, si credem cd am schimbat si ideile cele vechi ale fanariotismului si ale ianicerismului".
Pe Heliade II intereseazd opinia negustorului, care, obisnuit sa pldteascd polita
la scadentd, stie ce e rdspunderea, opinia dascdlului, a boierilor de a doua si a treia
clasd, numiti In deriziune ciocoi". Este pentru acesti ciocoi si impotriva marilor
boieri, vInduti strdinilor. Totdeauna poetul a sustinut c n-a existat la noi boierie
ereditard, ci numai functionald, clasa conducdtoare fiind deschisd oricui. Starea de
spirit a lui Heliade e clara : el avea ciudd pe boierimea cu pretentii care-I privea
de sus pe el, om nou, pdtruns numai prin merit, dar si repulsie fatd de revolutionarii care umblau sa strice o ordine In sTnul cdreia se strecurase. Conservatorismul
acesta este al tuturor oamenilor fr trecut. Prin domn, fostul dascd1 de la Sf. Saya
ndcrjduia o Inaintare ocrotitd. Pentru articolul de la 1841, pretinde Heliade, ar
fi fost dat In judecata criminald de o comisie numit ad-hoc prin stdruinta consulatului rus si a celui francez, sub Invinuire de complot, articolul fiind denumit
proclamatie la revolutie". Nu fu nici o consecintd. Dar In 1842 izbucnise o noud
miscare la Brila, pentru eliberarea Bulgariei, In care avu un larg amestec si Heliade,

mai mult ca un agent observator al domnului. Complotul fusese, dupd toate semnele, alimentat din afard, In scopul rdsturndrii lui Ghica. In acel an apdrurd la Bruxelles
vreo dteva ediii dintr-o brosurd francezd De la situation de la Valachie sous

l'administration d'Alexandre Ghika, prin care, cu calomnii, se cerca Inlturarea

domnului. Lucrul se si ntmpba. Ideea fixd a lui Heliade ca toate zaverele" se produc din instigatie tarist e adevdratd numai In sensul cd, spre a combate puterea
turceascd, rusii ajutau discret aspiratiile, de altfel spontane, ale nationalistilor.
Poetul fdcea profesie zgomotoasd de antitarism, cu toate ca i se ardta negru pe

alb cd altd datd avusese o atitudine contrard.

La 1844, Trandafiloff obtinInd de la Bibescu concesiunea unor exploatdri miniere, Heliade scoase pe foi volante, dupd metoda lui Voltaire, diatriba Mciciesul si
florile, in care vorbea strveziu de un maces cdzut Intr-o grdind
Of ! Tncoace, of I Incolo,
Of ! grdina rdsun.

Vulgaritatea sdndtoasd a tonului, actual itatea chestiunii rdspIndird satira si spored popularitatea lui Heliade. Poate tocmai pentru aceasta, si fiindcd intrase si In
gratiile noului domn, Bibescu, Heliade nu fu chemat In noua Asociatie literard.
Poetul tuna si fulgera Impotrivd-i, o socotea Infiintatd la consulat si ocupatd numai
sd-I ponegreascd pe el. Asociatia cum parase si o tipografie si se vede ca acest lucru

268

II supdra In socotelile lui morale si materiale de editor. Ca de obicei, In umbra

literaturii dospea carbonarismul. Ion Ghica, Tell, N. Bdlcescu si altii fdcurd o Frdcu trepte de initiere si ierarhii de facturd clericald : diacon, preot, arhiereu.
Initiatorii principali erau de bund credintd si Inflcdrati. Scopul Ion era de a Incadra
tdrile romane In miscarea revolutionard internationald, chiar cu impresia de a fi

www.dacoromanica.ro

victima intrigilor. Politica lor s-a dovedit justa. Ei aveau nevoie de un program
care sd inspire Tncrederea Europei liberale si deci facurd unul foarte democratic.
Prin asta cTstigau clasa de jos, trdnimea, cea mai numeroasd si mai nennultumita.
N-aveau vreun interess piardd pe boieri, di ntre care unii erau ei Tnsisi niste revolutio-

nari de bundvoie. Pentru acestiaaveau ideea unitatii nationale, scumpd tuturor. CTt
despre concesii, ele nu erau de natura sd sperie pe urmasii unui Golescu, care preferase a fi gradinar la Schnbrunn decTt ban In Valahia. Boierii erau mai mult niste
proprietari, lar liberalismul nu atingea capitalul. in aceastd lume trdieste violentul

Heliade, om dintr-o bucatd In felul lui, plin de bun simt In politica speculativd,
incapabil de a Tntelege necesitatea practica a exagerarilor programatice si a compromisurilor, si mai ales IncdpatTnat, plin de vise, cu sentimentul tot mai accentuat
c toatd lumea TI persecutd pentru marile lui dreptati. in primdvara anului 1848,
un nou comitet revolutionar lud fiin, cu Ghica, cei doi frati BdIcescu, cei patru
Glesti si mai ales cu C. A. Rosetti si cu de curTnd sositi din Franta fratii Bratieni.
Proiectul unei constitutii fu delimitat si revolutia hotarTta. Heliade merse la Bibescu
Tntrebe dacd admitea ceea ce numea el amestecul strain In treburiletdrii. Bibescu, poreclit nebunul", TI sfatui cu dreptate sa-si vadd de treburile sale de familie,
Ii gasi exaltatii poetice si teatrale si Tncercd a-i oferi 60 000 de franci, ceruti data
ca despagubire. Heliade Ti refuzd din calcul
zise el domnului
ca sd nu-si

piardd popularitatea".
La 27 mai, Curierul romanesc" fu suprimat, Heliade Tsi dadu furios demisia,
Inapoie diploma de mare clucer, dadu drumul In sat-sit cunoscutului cIntec
Ni, ni, ni ;i na, na, na
Puiu de pop satarh...

Este sigur cum ca

ascunse II faceau sa se teamd a ramIne strain de eve-

nimente. Heliade afirmd, dimpotriva, d s-a fdcut apel la el si numai dupd maturd
chibzuintd, temTndu-se de a nu fi vreo ispitire vicleand la mijloc, a consimtit sd se
IntIlneasca cu Ghica, de la care primi cele mai patetice juraminte de patriotism
si bund credintd. Astfel, contrarevolutionarul Tncepu s la parte la reuniunile comitetului, In care fu captat de maiorul Tell. Ghica, Rosetti, Bratienii II detestau pe
Heliade, socotindu-I fricas, vanitos, neTncrezator In revolutie. Intentia lor vaditd
era de a se sluji de el ca de un drapel si de a-I Inlatura la TntTiul prilej, dat fiind
c omul umplea locul cu persoana sa si tinea sa joace rolul principal. La rTndul
Heliade cugeta c, ajutat de credinciosii sdi si de popularitate, va putea domina
curTnd niste tineri fart experienta, ajutat de turci, pe care Ti cultiva. Nu mult dupd
aceea gTndul domniei va trece si prin capul lui si prin acela al lui Tell. El luptd
In comitet pentru un program conservator. Schita constitutionala fu Tntocmita,
probabil, prin colaborarea tuturor si redactarea lui N. Balcescu, apoi totul fu Incadrat Tntr-o proclamatie foarte Tntr-aripatd ce s-ar pdrea cd este de Heliade, Cu toate
ca propozitiile ca tot romanul e un atom al Tntregii suveranitti a poporului" nu

sInt In spiritul culturii si stilului poetului.

Fratilor romani glasuia proclamatia

timpul mIntuirii noastre a venit I

Poporul roman se desteapta la glasul trTmbitei Tngerului mTntuirii si Isi cunoaste

dreptul sdu de suveran. Pace voud, pentru ca vi se vesteste libertate you'd !"
E ceva din Balcescu si din C. A. Rosetti ad. Heliade lua manuscrisul proclamatiei si se Tnchise cu el In tipografia sa. Potrivit Invoielii, conjuratii se risipird
prin judete, ramTnInd in Bucuresti, In asteptare, numai o parte. La 9 iunie, Heliade,

www.dacoromanica.ro

269

Tell, popa $apca, capitanii Racota si Inca altii, Tmpreuna cu o companie In mare
tinuta, se strInsera In mijlocul Islazului, privii cu mirare de curiosi. Popa $apca
facu o rugaciune foarte Triduiosatoare, rugInd pe Dumnezeu sa scape pe trani de
infama claca, de muncile faraonilor", apoi Heliade, om solemn si cu tinute profetice, trase manifestul si citi : Frati romani !" in miini tinea steagul tricolor. Cer
de fata jurara pe Constitutie. Un guvern provizoriu fu constituit de popa 5apcd,
$tefan Golescu, Chr. Tell, G. Magheru, N. Plesoianu si Heliade. I se trimise lui
vocla Bibescu notificatie In numele poporului roman si guvernul porni spre Caracal, InstiintInd pe cetateni ca. sInt nascuti la Roma", fiind din Roma-nati (Romanati),
si urmasi ai marelui Caracalla. De acolo trecura la Craiova si asa mai departe. La
Bucuresti, In ziva de 9 iunie, se Tncearca un atentat 7mpotriva lui voda, care de altfel trimisese lui Magheru ordin sa princla pe ceilalti cinci indivizi". La 11 iunie
Bibescu semna Constitutia fc7nd oarecare schimbari. Heliade lua cultele si instrucia
lar Tell era Inlocuit prin Odobescu, partizan al rusilor. Atentatul, indiferenta armatei, asmutirea bucurestenilor 7n sunetul clopotelor 71 biruisera. in faja
prvaliei lui D. Danielopol din Lipscani (ruda cu Heliade), urcati pe o masa, tinerii
conjurati citir proclamatia. Poetul Ion Catina facea acelasi lucru In rspTntia de
la Sf. Gheorghe.
Peste trei zile, pTna sa soseasca ministrul, Bibescu fugi. Se formeazd un guvern
vremelnic, prezidat de mitropolit, compus din Heliade, $t. Golescu, Tell, Magheru,
Scurtu. Poporul Ti vrea pe ei si comitetul n-avu Incotro. Dar locotenentii cpatara
secretan i supraveghetori pe C. A. Rosetti, I. Bratianu, N. Balcescu si A. G. Golescu.
Heliade, care era si ministru al instructiei, izbuti sa vaza ca sef al politiei pe varui
sau Margarit Mosoiu. in jurul sdu se TrivTrtesc multe rude : C. si N. Alexandrescu,
cumnatii sal, Zalic, fiul nelegitim, veril Racota, veril Tache si Margarit Mosoiu.
Omul Tncepea sa devina tulburator, si end Heliade si ceilaIi sosira Tn Bucuresti,
Rosetti si I. Bratianu Tsi dadur demisia. Apoi revenir. Se vede ca se endira
esentialul era sa izbuteasca revolutia, de Heliade putTndu-se scapa mai tTrziu. Guyernul manca la palat pe socoteala municipalitatii si Heliade purta peste frac o manta
alba, luata, zicea el cui TI acuza de poze voievodale, de la un \tar al sau cavalerist,
care purta o astfel de manta dupa moda austriaca. Pe a lui i-o furaser In tulburdrile din aceste zile si el era om sarac si nu-si putea cum para alta. Dar apoi se Trifasurd ostentativ In alba-i manta, fiincica zicea ca albul e simbolul satului si el era

om al poporului. De aici entecul

Frunza verde
lalea,
Dar Heliade ce-mi facea
Se-nfawra In manta,
In mantaoa cea domneasca,
Tara sa o ermuiasca.

imprejurarile In care se fur-a mantaua alba a exibitionistului au fost urniiatoarele. Polcovnicul Odobescu, om cu autoritate asupra armatei, Tricearca s Triabuse
revolutia. Prefdendu-se a prezenta pe ofiteri guvernului, arest In mod lamentabil
pe Heliade si pe tovarasii sal, In numele proprietarilor care veneau dinspre sala
Momolo, unde Tsi impartasiser 7ngrijorarile. Odobescu se visa domn, sperind a
fi sustinut de rusi. isi marturisi ingenua dorinta si Incerca a se face aclamat alaturi,
270

de Ompineanu, membru al guvernului. Gloata protesta. ativa din revolutionari,

fugiti pe fereastra, asmutira pe cetateni, care venira In frunte cu Bratianu pe jos,

www.dacoromanica.ro

nr

In vreme ce N. Golescu, Intr-o birj, cu un

steag desfsurat In mInd, striga : La arme !
La arme !" Odobescu fu la rIndu-i arestat.
Solomon, subalternul lui, trase In mul/ime,
care Infuriatd nvli In palat. Astfel reactiunea fu Indbusit. O femeie, Anica Ipdtescu,
CrIse dupd ea pe revolirtionari pe podul Mogosoaiei, innd cloud pistoale In mInd. Heliade nu s-a purtat chiar asa de las. El Insusi
admise ca nu-si pierd use tot" sIngele rece
si ca a voit sa vorbeascd soldatilor. Crezu
Ins totdeauna ca Brdtianu II tridase cu Odobescu. Se pare cd Brdtianu nu s-a endit la asa
ceva la Inceput. Vdend Insd lipsade ini;iativa
a lui Heliade si prestigiul si chiar energia lui
Odobescu, scoase Incheierea ca, bun ori periculos, acest om Impreund cu armata trebuie
captat, fie si prin mdgulirea ambitiei. Rosetti i Brdtianu fdcurd tot ce le stAtu in
putin/d sd evite osIndirea generalului.
Poetul era popular si I. Brdtianu se sili
s-1 discrediteze. nti II hotdrI s TnIdture

din prefectura poli/iei pe Mrgdrit Mosoiu

si a-I numi pe el. in comisiunea pentru proprietate, Heliade sus/inea teze moderate,
era pentru o reprezentan/d pe clase si

I. HELIADE RADULESCU

contra votului universal. El nemultumi si pe

proprietari si pe Idrani. Brdtianu veni apoi
In fruntea cetdtenilor i ceru Regulamentul organic si arhondologia spre a fi arse. Dusmanul de ieri al rusilor se opuse. Regulamentul era, zicea, recunoscut de
Poartd, prin urmare nu se cddea sd fie atinsd puterea suzerand. Acest limbaj
de domn arestat Intre consuli nemultumi. Regulamentul fu ars si Heliade, care
vorbise de la balcon norodului, fcIndu-i politicd subIire, Incepea sd piardd popularitatea. Lumea, stIrnitd de Brdtianu, seful politiei, strigase vehement jos Regulamentul". Gestul arderii putea fi pueril, ?ma era necesar pentru fortificarea sufletelor. Revolvtionarii radicali vdzurd din ce In ce In Heliade pe omul nefast miscdrii. De altfel, toti se acuzau unul pe altul de a fi fatali. Turcii, prin Suleiman Pasa,
sosit cu armata la Giurgiu, recunoscurd noua stare de lucruri, Intdrind, In locul
guvernului provizoriu, o locotenert0 domneascd, triumviratul" : N. Golescu,
Tell, Heliade. Poetul se sinti aproape domn. in mantia-i alba vizitd la Giurgiu pe
Suleiman Pasa. in toamnd, Poarta, sub presiunea Rusiei, Tsi schimbd politica. Suleiman

fu rechemat, iar Fuad Pasa Incepu In ziva de 13 septembrie represiunea. Cei trei
locotenenIi furd da/i afard peste granild, In Transilvania, ceilalti revoluIionari cdra/i

In ghimii pe Dundre, In chip mizerabil.

www.dacoromanica.ro

271

Heliade Isi hid adio de la patrie (Brasov, 20 noiembrie 1848)

Te las, Patrie-n sclavie

$i-n prnInt si loc strein

Nu m-asteapt cleat chin,
Via-p-amard, moarte vie.

272

La picioarele Carpatilor se despar-ti de copiii sdi. De Sf. Nicolae era la Orsova.

Strabdtu Serbia, Slavonia, Croatia si Stiria, apoi Bavaria. Trecu prin Frankfurt si
ajunse la grani-ta Frantei, tara
Ad i
scotocird prin cufar vamesii, care
II cautara, spre scandalul sau, si In paldrie. Numai ghetele nu i le scoasera. De la
Paris merse la Londra, unde avu o Intrevedere cu lordul Palmerston. intors la
Paris, II primeste ministrul afacerilor straine, Drouyn de Lhuis, cu scufie de noapte
pe cap. Acesta sustine cA Franta nu s-a angajat s'd apere integritatea Turciei, cd ea
abandoneazd problemele orientale Intelegerii Intre Turcia si Rusia. Heliade e dezolat, cad el este pentru reInnoirea relatiilor vechi cu Imperiul otoman.
Heliade se Imbarcd la Marsilia pe vaporul Rhamss". A l'instar d'un oiseau
colossal, il tend ses ailes ; ses palmes multiplies tournent rapidement, battent
avec force l'onde en courroux, et s'enfoncent, cherchant lutter contre l'lment
qui chappe toujours ses treintes". La Ajaccio, Heliade nu coboara In insula lui
Bonaparte, a acelui mare asasin, impostor, excamotor de libertati". Trec pe lIngd
Sicilia si se opresc la Malta. Te salut, Melete, cu zorile ! Te salut ! Mierea florilor
tale ti-au dat In antichitate acest nume". Aspectul cetatii fortificate, izolarea insulei In mijlocul apelor, zidurile si casele parind taiate In stInci TI IncInta. Contempld
portile ciudate ale orasului,cardriletainice, strdzilesuitoare,taiateTn trepte, gradinile care la dreapta i la stir-1ga exald parfum de IdrnTi, portocali nfIorii, pline
de mere de aur", pelerinele de matase neagra ce acoperd capetele si mijlocul femeilor. Pornesc spre Grecia. La Pireu, oprire. Fiindu-i cu neputintd a vizita Atena,
Heliade se urca pe un deal si salutd de departe cetatea Minervei. La Smirna dd o
rait de cloud ceasuri orasului, care, cu frunzisul piramidal si melancolic al chiparosilor, moscheele, fntnile, dervisii sAi, i se pare lugubru. Zgomotul clopoteilor
cdmilelor defilInd legate una de alta, pe strzile Intunecoase, pasii lor Inceti i mdrunti,
privirile lor stupide, formele lor colosale si rachitice totodata" se amestecau pentru
spiritul sau visator Intr-o viziune de caleidoscop. La Constantinopol, stire rea. Prin
interventia rus, nu s'int primiti In oras si ambasada francezd se oferi a-i trimite
gratis la Marsilia. Alti refugiati furd expediati la Brusa, gut' de les fils de la perdition" (fiii anarhiei si ai periciunii, cum va spune In alt loc, adicd Dragani si Voini
Shanoi). Pe coasta Siciliei, la Intoarcere, Rhamss" se izbeste de o stinca' si se
rupe, aproape de Trapani, In insulele Edgarde. StInca era verde si sclipea ca solzii
unui sarpe sub apa transparentd". Vine sd-i salveze un vas englez, Udine", care,
spre impacienta lui Heliade, e de o pedanterie nemaipomenit'd In facerea formaMuzica cinta pe punte, scdrile stau Inca ridicate, iar ofiterii dau tIrcoale
barcilor de salvare, spre a-si completa informatiile. in fine, sosesc la Marsilia, iar
la 1 mai Heliade este In mijlocul muntilor, sub apeduct, In ermitajul de la Roquedavour. Viziteazd Avignonul, a c'drui darapanare o deplInge, vede locul din turn
unde a stat Inchis Cola di Rienzi. Je ne saurais comprendre quelle sympathie mystrieuse m'a toujours entraTn vers lui". La Lyon strdbate numai cimitirul, la Paris
nu-i place strigdtul vive le Prsident" pentru Napoleon al III-lea. Nu e crestinesc,

www.dacoromanica.ro

cdci este un Hosannah fa-p de cel ce vine In numele precdderii, In numele domina-Oei", au nom du malheur".
In cele din urrn, cei mai de seamd dintre ei se adunar la Paris. Heliade se
socotea ad Incd locotenent al emigraSiei, aldturi de ceilalsi excamaicami, In urma
unei hottiri a refugiasilor din Brasov. Acum revoluSionarii n-ar mai fi avut de ce sd-I
ocoleascd. Singurul lucru ce le rdmInea era de a pregdti renasterea Romaniei, prin propaganda, pe principiul naSionalitd-Olor si al libertd-Olor. Se strinserd
bani si fiecare Incepu sd publice. Heliade fu foarte activ, ce-i dreptul, dar In forme
din ce In ce mai gresite. Nu mai lud parte la sedinSele emigran-Olor ; In Memorii
asupra evenimentelor din 1848 se Tnaltd pe sine, fddndu-si autobiografia, diminuInd
si ironizInd, cu spirit, pe ceilal-O. Irita pe toSi cu Iduddroseniile lui. De 12 ani, spunea
el, luptase singur Impotriva inamicilor patriei si numai el, sarul si dracul cunosteau
politica rusa. Pina si Duhamel recunoscuse, zidnd : Quel homme ! II est le seul qui
nous a compris. II est dangereaux !" Frazeologia lui umild faId de malta Poartd e
a unui pretendent la tron.Unirea Principatelor e combautd ca intrigd Saristd.
In cap i-a intrat cd e un martir al na-Oei, un profet, un Mesia. Citeste 13tblia vi-o
comenteazd. Soarta lui i se aratd asemandtoare cu a MIntuitorului : Acesta In
fine ajunge, apare ; lumea coruptd Insd nu-I recunoaste, nu-I ascultd il persecutd
din contrd, Il pune pe cruce". Pe prieteni Ii binecuvInteazd In scrisori : Christ
si Magdalina cu voi !", Te binecuvInt, copilul meu...". Ciocoii, Sarsailii au decis
s peard
Heliade". Li se ur-ise atenienilor cu un Aristide de a tot auzi
e drept ; li se urise ebreilor cu to-Si profe-Oi, li se urIse cu mana si dorea ceapa
Egiptului. Au urit si au crucificat pe Christ ; I-au abandonat to-O, afard de loan
si pe mine de ce sd nu mdurascdromdnii ?Ce minunee asta, Christ sd rdmTie pInd la

cruce numai cu loan,

si

eu sd am Inca trei sau patru amici In Brusa ?" Aere

bisericesti avusese el si mai Inainte, dnd traducInd cuvintele" lui Elie Miniat (1839)
le rostea In biserica Colegiului Sf. Saya. S-ar zice ca Heliade nu-i tocmai cu mintea
limpede. Asa susSinea si BdIcescu : Apropos d'Eliad scria el lui Ghica
savezvous qu'il est alien comme Lamartine ?". Heliade ar fi oprit oameni pe stradd,

spre a le istorisi qu'il est l'auteur d'une revolution". Cu toate acestea, astfel de
Sinute profetice erau comune epocii lui Mazzini si de altfel poetul e si puSin farsor,
EmigranSii nu se lasa nici ei mai prejos ; II ironizeazd pe chestiunea mantalei
albe, a numelui Heliade derivat din Helios sau din Elia prorocul, a intenSiei de a

reInvia lictorii romani. lar drept concluzie : Ce ! dumneata ai fdcut RevoluSia ?

Revolu-Oa a fcut-o NaSia". Vin intrigile cd Heliade ar trdi Intr-un palat, c ar
avea bani, ca ar IntreSine legaturi cu oarecine" (lucrul pare a fi adevdrat). Poetul,
ale cdrui retatii cu sosia sInt delicate, este furios. Sosia cu copiii (o fatd rmdsese la
Bucure5ti) se afta la Chio, de unde primea, ca si alSi emigranSi,o pensie de la Poartd,
care i se platea ei personal.

In 1851, dupd ce se repede la Londra, trednd prin Marsilia si Malta, Heliade

se stabileste la Chio. Aci TI IntImpind censura si poftia unei femei geloase si mai
nebune", careta Sibiu, In 1849, Ingenunchea la icoand cu fetele sale (Eufrosina, rdmas

celibatard, o a doua Virgilia, Sofia, Maria) si drita cu ele n cor rugdciuni pentru
ferirea bdrbatului de ispitele femeilor. Ca sd scape de scene, fostul caimacam rdtd-

ceste printr ruinele din Chio, In care se afta curat prizonier". De n-ar fi fost
la mijloc copiii, ar fi divorlat. Se mai linisti, ocupindu-se de instruc-Oa lor. SuferinSele lui dureazd si sInt tragicomice. I se inspecteazd coresponderta si sub toate
numele sInt banuite femei. Doud ieftine brd-pri de lava ddruite unor doamne devin
18 -

C.

www.dacoromanica.ro

273

In imaginatia sotiei bra-pH de aur cu briliante. Heliade n-are nici un ban si copiii
Ti dau ete doudzeci de parale pe furls. Ba i se ascund si cizmele, ca sd nu poata iesi
din casa. Asta era plapoma" dupa care alergase. Ii venea sa-si faca seama, s i se
audd de nume.

In decembrie 1853 e chemat la Constantinopol spre a fi trimis In tabaralui

Omer Pasa ca reprezentant al natiunii", ca Heliade-bey. Turcia incepea, aliatd
cu puterile occidentale, campania din Crimeea, In care folosea si romani, clIndu-le
grade militare. Heliade e IncIntat nu pentru el, ci pentru natie.
In aceste vremuri Il vdzurd unii romani la Varna In uniforma turceascd. Heliade-bey se repezi In toamna lui 1854 si In Bucuresti, tragInd la ruda sa Andronic,
care avea 10 copii. CTrid emigrantii Incep sd se Intoarca, Heliade are alta stranie
IncapatTnare. El nu recunoaste Turciei dreptul de a da voie unui roman sa intre In
patria lui, nu era musteriu
de a Tndeplini dispozitiile firmaniale, figurInd
la alegeri". Nici oasele nu dorea sa i se aduca In -Ora, voia sd fie Tngropat In Asia.
In 1857, pe toamna, plecd prin Atena, la Londra, strabatInd Italia de la Messina
la Torino, Elvetia, trecTnd prin Colonia, Bruxelles. Se pare cd fu Tnsotit tot drumul
de cumnatul su C. Alexandrescu. De la Londra trecu la Paris, uncle-0 tipari Biblicele, In 1858. Pdrerile politice din vremea aceasta ale lui Heliade sInt absurde si
n-au la bazd vreo convictie. Heliade, ca multi din pionieri, are sentimentul ca tara
esteingratapentru elloacd rolul marelui exilat, sperInd ca lumea TI va cherna,
clIndu-i mari onoruri. Lumea Insd TI uitase, ori Ti pastra ranchiund, iar pentru unii
mai tineri era un necunoscut. Atunci Heliade face opozitie pentru opozitie, combatInd cu violent tot ce era la ordinea zilei. Nu voia unirea prematura, sofisticd",
ci-i trebuia adevdrata unire sufleteascd, sau n-o voia sub epitropia puterilor.
and se propune domn strdin, e Tmpotriva domnului strain si desigur c ar
fi fost pentru dacd s-ar fi sustinut contrariul. Asa fdcuse si cu Regulamentul. Dupd
ce In iarna anului 1858 tinuse unor juni din Paris" lectiuni de literaturd romana, se
Incumeta In primdvara anului urmator s intre In arena politicd, purandu-si
candidatura pentru Camera* la TIrgoviste.
In acest an tipdrea la Beciu" Cobza lui Marinicd, libel complet neserios Cu
Tralal, Tral, Trala" In titlu, Tndreptat Tmpotriva lui Stirbei (Vine Loaza ca un
bei,/ Beiul Stirului,/ Poponet ca un ardei,/ Cloanta $tirbelor"). Altddatd, In 1856,
adoptd stilul apocaliptic (Si m aflam In insula Maltei, unde Fariseul devenit Apostolul fdcu naufragiu..."). Cdzu In fata lui Sarsaild (C. Bolliac nefiind de fapt Tnscris
In listele electorale), iar Rosetti scrise c exlocotenentul insulta natia, c trebuia
sa se InmormInteze de viu. Presa se arunca cu voluptate asupra-i, numindu-I Eliadanah Omer, batrInul pehlivan cu fes", o bled ruind, vechid ca hanul lui Vanghele", lucru de care Heliade fu foarte afectat (" Cine v-a acuzat vrodatd c ati
purtat fes ?"). Intr-un ziar, Curierul roman", se mira ca un print democrat Tnchide
Camera In ziva In care a convocat-o. Ion Ghica ceru suprimarea gazetei. Poetul
v'Zrsa atunci cu poficla un vraf de libele, In care punea toatd negrealafierii sale abun-

274

dente de pamfletar talentat. Se socoti pus la index, dar nu era. Ideile lui (afard de
cIteva obstindri) dddeau nastere junimismului. Facu totusi imprudenta de a ataca,
sub anonimat, In Nationalul", pe Gr. Alexandrescu, Intr-o fabuld anodind Clinele
bolnav de ochi. Alexandrescu, furios, TI numi farmason", renegar, TI denuntd ca
primise In dar de la Kiseleff un ceasornic, dupa care intrase slug la turci ca ofiter.

www.dacoromanica.ro

Ii dedicd In Romanul" din 11 mai 1861 o diatriba cruntd, In care Heliade pe patul
de moarte era pradd obsesiilor
Nop/ile-mi sint grozave, tacerea 1mi 5opte5te,
Ma Inconjor prapastii la fiecare pas;
Parul meu c-al lui Cain pe frunte-mi se zbTrIeste;
Gura mi se-ncle5teaza 5i nu pociu scoate glas.

In 1864, Intr-o reuniune a marilor proprietari, Heliade ar fi cerut sd se protesteze contra legii rurale. Fiind In acelasi an ales deputat de Muscel, la 10/23 martie
1866 nemultumitul capdtd recompensa national de 24 000 de lei, apoi pensie de
20 000 de lei anual, adicd lei 1 666, parale 26, 2/3 lunar din partea Parlamentului.
E contra prinSului strain, dar voteazd pentru el. Si mai alinat sufleteste este Heliade
In 1867, cind e ales presedinte al noii Societti academice (In februarie al acestui
an moare d-ra Maria Heliade Rddulescu).
In 1870 adaptd Ontarea cIntdrilor la inclitul connubiu al M.M.L.L." (Belld esti
Tu adorabila mea..."). Se suprd totusi cd Academia nu voia sd scrie forma, maned".
De asemeni se certd cu colegii sdi din comitetul teatrelor pentru un articol publicat

In Trompeta CarpaSilor" si care, pretindea el, vorbea numai de intrigile deplorabile de pe la 1832" si-si prezentd In noiembrie 1869 demisia. isi oferea masiv cartile, pentru premii, Ministerului InstrucSiei, care se grbea sd le cumpere, ba chiar
ii tipari la Imprimeria statului 10 000 de exemplare din Prescurtare de istoria
Pentru fiul sdu, loan, absolvent al gimnaziului. Heliade cerea, prin sosia sa, In
1864, bursa' la Paris, care, cel putin In forma aceasta, frd concurs, se refuza. loan
se afla In 1865 In capitala Fransei studiind cursurile mathimatice a-tit de inginerie,
eIt si arte mecanice, din scoala centrald". in 1867, loan primi ajutor o sun' de galbeni,
In 1868 o sutd patruzeci de galbeni In primdvard si alti o sun pe toamnd ; In 1869
Maria Heliade Rdulescu se adresa domnitorului, solicitInd stipendiul pentru fiul ei

si declatind cd sInt atTtia tineri bursieri care a trecut peste zece ani la Sorbona
si tot le merge stipendiu". Nenorocirea copilului era de a fi fiul lui loan Heliade
Rdclulescu". Acestui fiu se trimitea In 1870 un ajutor la Bruxelles, semn cd nu-si
putuse da examenele la Paris. CInd se Intoarce se intituleazd caeodatd arhitect",
i

dar mai tIrziu e ardtat ca simplu bacalaureat". La 18 mai 1870 muri, In vIrst de 64 de
ani, sosia scriitorului, In Oborul Nou, str. Iliad, si fu probabil InmormIntatd, la cererea ei, la mdndstirea CiorogIrla, dupd ce i se fdcu ceremonia funebrd la biserica Cretulescu, cu invitaii oficiale. La 27 aprilie 1872 muri si Heliade, cu mintea nu tocmai
sndtoasd (alienat"), In strada Polond nr. 20. se fdcurd funeralii grandioase, ca
unuia ce fusese din cele mai ilustre glorii nationale, marele scriitor, poet si prozator, marele filolog si filozof, pdrintele literaturii romne, sufletul revoluTiunei de
la 48 si autorul nemuritoarei programe prin care s-au proclamat drepturile omului
I

si s-au regenerat toate stri le societdSii romdne". La amiaza zi lei de duminicd 30 apri-

I ie, carul tunebru sosi In fata casei, ring podoabele lugubre ce Invdluiau portile".
Cabinetul de lucru al lui Heliade era Imbrdcat peste tot In negru si In mijlocul lui,
pre un catafalc, incongiurat de tot felul de flori si verdeturi, era asezat cosciugul
In care zdcea cadavrul ilustrului brbat".
Cordoanele carului le in generalii N. Golescu si Chr. Tell, fosti locotenenti,
Petrache Poenaru si defdimatul cu numele de Sarsaild, Cezar Bolliac. Cortegiul este
deschis si Inchis printr-un detasament de jandarmi clri. Trecu In bdtaia tobelor
pe strzile Pensionatului Colea. Pe terasa scdrii Universitdsii, Petru Cerndtescu

www.dacoromanica.ro

275

tinu o cuvIntare, In dreptul teatrului vorbete G. Sion, la biserica Civneaua Mavrogheni, unde se face InmormIntarea, vorbesc Esarcu, Hasdeu, acesta din urmd foarte

artifitios: Am obosit de emotiune... nu !... am obosit de admiratiune ! Un cuvInt

am terminat". Si spune o anecdotd despre Mircea cel Mare la poarta raiului. in
1877 traiau dintre copii loan, Eufrosina, Virgilia i Sofia, cea din urmd calugdrit la
schitul Samurc4e0 (se afla In monahie i In 1875). Virgilia muri celibatardln vIrstd
de 60 de ani la 10 februarie 1906, In strada FIntInei, nr. 5, Sofia, care In 1894 fu con-

firmatd In postul de staretd a mnstirii Samurc4esti-Cioroerla, muri In aceastd

calitate la 12 ianuarie 1909, In casa din str. Bul. Maria nr. 25", adicd la Spitalul BrIncovenesc. Avea 72 de ani.
Averea rdmasd copiilor In strada Pantelimon nr. 7 era In 1914, an In care Eufrosina nu mai trdia, compusd din trei corpuri de case, unul In ruina, altu I cu zece camere,

al treilea, In fine, din vreo opt oddi. O grdind numit griclina lui Heliade" se Intindea In fund pInd la oseaua Baicului-Obor.
loan, care era numit la 1 august 1889 bibliotecaria Biblioteca centrald a statului,
la 22 decembrie 1893 ef al biroului materialelor
ordonantare din directiunea
invdtdmIntului primar i normal, la 9 octombrie 1899 iar bibliotecar la Biblioteca
statului, dupd ce In 1894 se retrsese din consiliul de administratie al Casei de depui

neri, era numit la 26 iulie 1901 subdirector al internatului Sf. Saya.

Heliade a fost, ca mai toti din vremea aceea, prin lipsa de coli Inalte de pe
atunci, un autodidact i un mare devorator de cdrti. Din fericire, se citeau In timpul
lui clasicii, vechi i moderni. indeosebi operele complete ale lui Voltaire le avea
once om cu bibliotecd'. Pe Heliade copil, naul sdu Constantin Mauruli, un grec cult,
TI Tinea pe genunchi ardtIndu-i ilustraiile Henriadei. Mai tIrziu poetul traduce Zaira
(pierdutd), Mahomet si Brutus. Libelele heliade0 sInt voltairiene, ideile lui religioase
de asemeni, precum de la Voltaire vine endul de a cInta cutremurul. li mai placea
Cu preadere Molire, din care tlmdci Amfitrion, IndemnInd i pe altii sa tradua
In editura lui apdrurd pInd In 1839 Sgircitul, trad. I. Ruset, Bliddranui boierit, trad.
maior Voinescu II, Vicleniile lui Scapin, trad. C. Rasti, D. Pursoniac, trad. Grig. Grddi teanu, Pretioasele, trad. I. Ghica, Sicilianul, trad. I. Burchi. Pentru Filarmonica,
Em. Florescu
tradusese Amorul doctor, C. Rasti, Amantii magnifici, Aristia,
Silita ceistorie. Acesta din urmd localizase George Dandin (pe care-I traducea
si maiorul Voinescu), cu nume de acestea : coconul Cracdnescul
i cocoana

Crdaneasca. Ca traducdtor, Heliade alegea de obicei scrierile educative, ori

cu atingeri la problemele religioase. Din Boileau traduse foarte slobod o parte a
Artei poetice. Din Marmontel extrgea mult din Regulile sou gramatica poeziei (1831)
i traducea Brbatul cel bun si femeea cum s'int prea putine (1832). Dddu o traducere
din Nouo Elois6 a lui J.-J. Rousseau. Apoi se Indreptd spre marile carti profetice ori
epopeice. Fdcu o versiune, poate tot dupd exemplul lui Voltaire, dupd Canticul canticilor, apoi din Salmu XVII i din Biblie (pInd la Cartea regilor). Din Divina Comedie

traduse In prozd cinci Onturi, scrierea toatd fiind hotdrIta' a ie0 In Biblioteca universald ; de la Ariosto alese cInturile IV VI din Orlandu furiosul, de la T. Tasso
c'intul VII din Gerusalemme liberata. Apdrurd Inn parti din Don Chisot (dupd Florian),
Tntre care istoria lui Anselm i a lui Lotar (Curiosul stravagant), apoi opera In volum

276

(Cavalerul tristei figuri" e o expresie familiard a lui Heliade pentru ciocoi, Sarsaili). Din cei vechi tradusese sau avea numai de end sa editeze pe Herodot, pe
Xenofon. Fcu versiuni din Sappho i poate din Hesiod (Operile i zilele). Un fragment din Martini lui Chateaubriand s-a publicat In Curierul de ambe sexe" (IV).

www.dacoromanica.ro

Lamartine e autorul francez de predilecIie si al lui Heliade, din care traduse copias
(Singurtate, Suvenirul, Seara, Lacu, Desndajduirea, Providenta, Rugciunea de sear,
Rzboiul, Toamna) i greoi (Srutare, lemne triste, ce verzi galbine-nnegri-O I"),

Tot Heliade a tradus si fragmentul din Lelia si Scrisori la Marcia, de George Sand.
Din Al. Dumas alege Corricolo si Speronare. Traduce din lucrdrile mai serioase Istoria
civilizatiei de Guizot. In poezie preferd autori mdrunIi: Rolli, Vittorelli, Zappi,
Pindemonte, printre italieni ; Viennet printre francezi ; o singurd data pe Schiller
(Cavalerul Toggenburg). De notat c extrdgea dteva pasagii si din conversatille Goethe-

Eckermann (dup. Revue du Nord"). Al doilea autor iubit, dupd Lamartine, este
Byron, din care traduce tragediile : Marino Faliero, Ambii Foscarii (The two Foscari),
apoi Don Juan, Profetia lui Dante (The prophecy of Dante), Melodii ebraice (Hebrew
Melodies), Elegii la Thyrza (Poems to Thyrzo), tlmdcite cine stie dupa ce altd versiune p'ind la desfigurare, Corsarul, Lara, Ghiaurul, Luarea Corintului, Mazepa, Parisino, Logodnica d'Abidos, Beppo, Lamentatiile lui Tasso, Prizonierul de SiIon, Oscar
d'Alba etc.
Dacd Lamartine se potrivea unor suflete abia ridicate de deasupra cdrtilor
bisericesti, Byron era In tonul unei generaIii bdtute de aspiraIii neldmurite. Pentru
vagul mitologic pldcu lui Heliade si Fingal al falsului Ossian, precum II Tnantd melodramaticul Bulwer lord Lytton, de la care scoase fragmente din Last doy of Pompeii
(Hristianisma la Inceputul su), Rienzi si Eugen Aram. Planurile lui Heliade s'int colosale

si este evident cd pentru vremea lui aflase, indiferent de unde, de o multime de

lucruri.
In 1846, pornind o Bibliotecd universald, isi propunea la filozofie s publice
Platon, Aristot, Bacon, Descartes, Spinoza, Locke, Leibniz,Wolff, Berkeley, Hume,
Kant, Fichte, Schelling, Hegel (Fenomenologia spiritului, Enciclopedia stiintelor filozofice). In materie de esteticd, Tntre altele, promitea pe Jean Paul Richter. Printre
romancieri era trecut si Balzac, cdruia i se prefera Eugne Sue. Ce nu exist In lista
lui Heliade ? Tot ce e fundamental In istoria culturii se an acolo. insd, lucru deza-

mdgitor, and poetul trateazd chestiuni de filozofie traduce din obscurii C.M. Paffe
si Matter, din Logica unui J.F. Perrard, din Viologia sau Physiologic unui Isid. Boudon.
El Insusi trateazd, frd serioasd documentare, despre simtualism, spiritualism, idea-

lism, scepticism, misticism, raionalism, empirism, electism, treism.

Biografiile de oameni mari sTnt scoase din Artaud, Viennet, F. Gail, P.F. Tissot,
Denn-Baron, niciodatd dintr-un izvor care sd dovedeascd o cultura mai temeinicd.
Se InTelege c poetul fcea gazetdrie si cduta s placa cititorilor prin bucdti
mai usoare (Physiologic nasului ; Parisul cum era acum 40 de ani, dupd scrisoarea unui

sicilian din 1692 : Zgomotul cdru;elor cu chirie, Tipetele Parisului, Orbii,Casele,

Popolul, Legumele, Puntile, Femeile, UsurinIa franTesilor,Fripierii,
Limba, Dupd ce cunoaste un franIez, China caselor, Vinul, Neguttorii etc.) ; Fata
neguttorului, nuveld istoricd de St. Stoica, despre Kamiola Turinga, cea mai frumoasd fecioard a Siciliei ; Antlia minune a Santei Filomelei, de Al. Dumas ; Ginevra
(trad. de N. Apostoloni). Dar ce de autori necunoscuIi, unii de prin reviste I Eugne

Guinot, Marville, Mol-Gentilhome, Cdpitanul Marryatt, I. Couaihac, P.Chevalier,

Gustave Hequet, Marie Aycard, Marc Perrin, A. de Lagniau, D. de Lagaraye,
Marc-Michel, Elzear Blaze, Contele A. de Lagarde, S. Henry Berthoud, Thry, Adela
Desloge etc. SInt si dteva nume semiobscure : Mistress Norton, Ernest Legouv
(Ursul de la Meladetta), Aim Martin, Mry (Suveniri de o clletorie la Roma, Muma
lui Napoleon). Autodidactismul are drept consecintd lipsa sentimentului de valoare,

www.dacoromanica.ro

amestecarea laolalta a marilor scriitori cu autori de duzina, tratarea cu usurinta

a celor mai grave probleme, trecerea neasteptatd de la dei de bun simt la cele mai
nebune teorii. In cea mai mare parte, opera lui Heliade este distrusd de sucitele dei
lingvistice. La 1828, and scotea Gramatica i tia mai putine, el scria ca lumea si avea
despre problema Trnbogatirii limbii pdrerile cele mai sandtoase. Cu toate cA Inca
de la Inceput este Impotriva slovelor, pe care numai le Imputineazd, si cu deplind
dreptate, gdsea cal ortografia etimologica era mutila, ndscutd la francezi si englezi

In veacurile sholasticismului". Cel ce cunoaste limba latineascd stie cA zicerea

timp vine de la tempus, sau de va fi scrisd timpu, sau de va fi scrisd tempu ; asemenea
si primdvara este cunoscutd de unde vine, sau de va fi scrisd prima-vera, sau de va fi
scrisd prima-vara cl. Pentru cel ce nu cunoaste limba latineasca este In zadar oricum

vor fi scris zicerile...". in privinta neologismelor, viitorul i-a connsfintit dreapta

vedere.

Trebuie sA ne Imprumutam, dar trebuie foarte bine sd bdgdm seamd sd nu

ptimim ca negutatorii aceia cari nu Isi iau bine masurile si rdmIn bancruti (mofluzi).
Trebuie sd lum numai acelea ce ne trebuie si de acolo de unde trebuie si cum trebuie. Unii nu voiesc nicidecum sd se imprumute si fac vorbe nod romdnesti cuvintelnic (dicsioner), cuvintelnicd (loghicd), prestentindere (epitas), ascutit-apdsat
(ocsiton), nermpdrtit (atom, individ), asupragrdit (predicat), amiazdziesc (meridian)
scl. Altii se Tmprumuta de unde le vine si cum le vine. De iau o vorbd greceascd,

o pun Intreagd greceasca, precum patriotosmos, enthusiasmos, cliros scl.; de

iau de la francezi, o pun Intreaga frantuzeasc, precum nation, ocazion, comision Id.;

de iau de la latineste, le pun Intregi latinesti, precum privileghium, coleghium,

centrum, punctum scl. ; de iau de la italieni asemenea, precum sotieta, liberta,
cvalita scl. Vorbele streine trebuie sd se Infdtoseze In haine rumdnesti si cu mascd
de rumdn Inaintea noastrd. Romani i, strdmosii nostri, de au primit vorbe streine,

le-au dat tiparul limbii lor ; ei nu zic patriotismos, cliros scl., ci patriotismus,
entusiasmus, clerus. Francezii asemenea nu zic gheografia, energhia, chentron,

ci jeografi, energi, santr ; precum si italienii geografia, energia, centro. Asemenea si noi, de vom voi sd rurndnim ziceri le aceste toate de sus, trebuie sd zicem
patriotism, entusiasm, cler, natie, ocazie, comisie, geografie, energie, centru,
punt, sotietate, libertate, cualitate, privileghiu, coleghiu, sau mai bine privilegiu,
colegiu, dupd geniul si natura limbii".
Un deceniu mai tTrziu Heliade era de nerecunoscut. Citise mai mult si ardelenii latinisti (erau multi In jurul lui) Il dstigaserd. Apoi stia acum mai bine italieneste, fiind prieten poate cu acel Luigi Gianeloni care avea un pensionat In mahalaua

Batistei si al carui curs de limbd italiana ?I anunta in Curierul de ambe sexe" (III,
1840 1842). E la mijloc si o dispozitiune psihologicd. Heliade uraste slavonismul,
fanariotismul, pe care le pune pe socoteala marii boierimi. Avusese prilejul sd sufere
dispretul dascdlilor greci pe de o parte, pentru sfortdrile lui romdnesti, al protipendadei pentru Incercdrile lui de ridicare In societate. Nu putea suferi nici pe
protectorii" rusi. Un ofiter rus Ti citise un memoriu, scris din ordin, in care se dovedea cA alfabetul si limba romnd sint slavone. Heliade scoase, frd a supune cenzurii,

o mica. disertatie In limbile francezd si romdnd, apdrInd latinitatea romdnilor, Coup

d'ced sur l'origine et la longue des Valaques, care umbra din mInd In mInd si Trifurie
pe Kiseleff. El duse legitima luptd Impotriva caracterelor chirilice, Inlocuindu-le

Inn In titluri, apoi suprimIndu-le cu totul In Curierul de ambe sexe", periodul V.

278

de unde Incepe a folosi I iterd latind, schimbare ce din prejudecali Inguste religioase

www.dacoromanica.ro

nu placea batrInilor si irita totdeodata' autoritatea protectoare. Heliade crezu acum

de cuvinIa sa introducd o ortografie etimologica
Quand va resbumba ultima trumba
Quare quele mai Inchise morminte Investe si desferra
Si fie-quare sburava, si corbu si columba,
in valea quea mare la vecinica pace au durere,
Primi audi-vor quel autterranu resunetu
Si primi salta-vor afara din grpa,
Sacri Poeti que prea usra terinai
Copere, si quaror pu/in d'uman picioarele Implumba.

Ortografia este In definitiv un aspect superficial, ce n-ar fi putut dauna operei

literare. Dar lui Heliade Ii intra In cap mari nebunii. El va constata uimit c vorbele
patrund o data cu lucrurile:
CIA a vazut IntIia data romanul dulama, poturi, contes, anteriu, ceacsiri,
islic, fireste ca a Intrebat pe cel care le purta cum se cheamd si acela i-a spus cum
se cheama. Asa s-a bagat In articolul acesta vorbele : dulamd, cepchen, tdtared, contes, poturi, salvari, fermenea, anteriu, ceacsiri, scurteica', giubea, binis, islic, papuci,
mesi, cizme la noi si ciubote la moldavi ce le-au vazut la lesi si muscali (pentru ca

romanii n-au purtat cizme), pe urmd iar, frac, vesta, pantaloni, surtuc, bretele si
hozudrauri, crevatd, maniscd, corset, capeld, cordon, parura etc.".
De aci va trage incheierea ca multe cuvinte s'int trecdtoare si n-au de-a face cu
fondul limbii. Aceasta era pdrerea pe care Hasdeu avea s-o reia mai tIrziu In teoria
circulgiei. Ca sa-si reImprospdteze avulia latin, romanii trebuiau, daca nu sa reia
vechile vesminte, ma'car sa' vorbeascd iardsi despre tunica si toga.

Cite veacuri, domnule, de cInd romanul n-a vazut cu ochii toga si tunica I
si cum vreai ca s pastreze numele unor objecte ce nu le cunoaste. Care Insd va lua
pana ca sa scrie sau s vorbeasca de costumele si Tmbracdmintea romanilor vechi

va numi fiecare objet pe nume, si vorbele vor fi foarte romanesti, iar nu straine".
Se vede eit de colo cd reforma lui Heliade trecea dincolo de filologie. El visa
s schimbe lucrurile. De aceea peste frac pusese manta alba si aruncase si ideea lictorilor. De nu ar fi ris lumea atTt de zgomotos de mantie s-ar fi Imbracat In toga
romana.

intr-adevar, litografia ni-1 si Infaliseazd Intr-un astfel de costum. Neputind

schimba realitatea materiala, Heliade se multumi cu vorbele. Probabil fiindcd nu
stia latineste, deveni italienist. Socoti ca limba romand si cea italiana nu s'int deet

dialecte" ale unei unice limbi. in Curierul romanesc", nr. 53 din 1839, aparu un
dialog Intre un tdran roman si unul italian, apoi, In 1840, Heliade scrise Paralelismul
intre limbo romOnei si
inrudirea dintre cele doud graiuri era si atunci evidentd, totusi, Intemeiat pe
opinia c ele erau numai dialecte, Eliade Isi creeazd un jargon italo-roman de InfaIisare grotesca
Fara' scutier si fara companie,
Prin selba mare cavalerul passa,

Tiind quand una si and alta calle

Unde s dea peste-avventur-mai stranii

Trasse In prima di la o badie,

www.dacoromanica.ro

279

Que-o bund parte din averi dispende

Spre-a onora In adornul cinobiu
Dame si cavaleri que tragu acolo.
De ad i Tricolo pdsdrile svoalei, sTnt svoldtoare, pe marl trec pyroscaphe, batelle,
ciuma e abominabild, aduce trpas, lutt, turmente, e mortiferd, pictorul depinge mulhen, dame, donzelle care sint pline de bel/ete, bellissime, dilecte, cu bel/d' capellurei,
amoroose, radioase, cu ochii langhizi ce meritd un baciu, cu sTni care se gonfl. Cava-

lerul cu sabia appendutd se cade sd ia diffesa damei mate. Un popol risolut nu s-arrestd

oricIt de svinturoasil i-ar fi soarta

()Hat de empiu nemicul care grintei din dinti.

Domnul care pass'a peste marine si pelage cu ai sdi angeli Ti deiface. Cu travaliu, cu
laboare, un popol ce face, risorge, iese peste tempeste i tenebre solemne!, cdci Domnul
e omnipotent si operele sale sTnt admirabili. Hotdrit, Heliade e stravagant. Din cauza

aceasta compoziiile lui sint rizibile

blondd
A I bella esti dilecto I si
De voluptate peplu, ca crinii lui Amor
Cu buclele lui Phebu te-ammantd, te circondd
Electric radioasd. Te-acoperd, cd mor !

Adam, recunosendu-si objetul adorabil

Al visului ferice, strigd iutindu-si pasii
St:di, bella mea dilectd, Intoarce-te, o Eva !

Reforma, ca once lucru rdu, avu efecte Tritinse l durabile. Nu s-ar putea spune
cd aberatia lui Heliade n-a avut i o urmare pozitivd. Poetul era un mare cauttor
de neologisme laolaltd cu epoca lui dddu prestigiu unor forme pe care abia azi le
acceptdm. Citite ca poezie, compunerile lui Heliade sTnt adesea imposibile, ca prozd,
ele reprezinta o expresie modernd, find, perfect sanctionata de timp. Cuvintele nu
i

sint introduse de Heliade singur, Tnsa aduse de el Tn cantitate mare i mai ales dintr-un
cimp de notiuni subtile, neatinse In acea vreme: afabil, adorabil, absurd, actual,
abuziv, abject, absolut, colosal, conjugal, cristo/in, consecvent, ingrat, inert, implacabil,

inefabil, juvenil, legal, legitim, mistic, nuptial, pervers, serafic, suav, venerabil etc.
De notat ca folosete In chip fericit vocabulele nuntd si m'dritis, cu Tntelesul generic
de uniune intre cloud' elemente.
()Hat de naivd, endirea lui Heliade este cea dintTi ce strbate, Tnaintea lui
Eminescu, o opera literar
sens i unitate. Poetul are viziunea grandioasd
totald, obsesia unicului In trinitate. La inceput propozitiile lui sTnt vag voltairiene
francmasonice. in 1836, sus-tinea ca. Dumnezeu e unul pentru toti, revelat In treime.
dar cd Duhul i Materia sTnt cloud Tnceputuri vecinice din care se alcatuiWe
tot universul
care Dumnezeu e pretutindenea, Tmbrti0nd totul, fiind In toate
pe subt toate i peste toate". Teal e autoritatea suprema, Fiul e materia, i Duhul
SfInt mintea universald. ldeile sint eretice, panteistice, i In legaturd mai mult cu
ezoterismul cabalistic, foarte rdspIndit In societaTile secrete ale vremii.

280

intr-alt articol, puTin mai tTrziu, Heliade aplica treimea la om, sub numele
de treism, facInd In fond un paralelism obipuit In toate sistemele ezoterice Intre
macrocosm i terestrul Adam. Omul are un trup i un spirit care-0 gdsesc mariori nu
ti ul In morald. Imaginea mdritOlui poate explica de ce Heliade,
seama, a tradus Cintarea antarilor. Nu numai In bisericd, ci i In ermetism conju-

www.dacoromanica.ro

galitatea slujeste ca simbol al concilierii factorilor de ambe sexe". In exil, avind

mai mult ragaz de lectura, poetul Tsi acrinci sistemul. Inn, sprijinindu-se pe Sf.
Augustin, identifica' pe 'sus cu umanitatea : Christ e omul colectiv, omenirea
Intreaga. Magdalina e Biserica cazut, prostituatd... Tot individul chrestin este un
rege si un preot in acelas timp...". Poetul se considera si el o parte din Isus si
binecuvinta pe prieteni : Christ si Magdalina cu voi I" Mergea totusi mult mai
departe decit Sf. Augustin. El se ridica impotriva ireligiunii lui Proudhon si se
mira ca cineva In Telegraful" i'l socoteste Tmbuibat cu idei franceze". Biblicile
lui sint, cu toate acestea, foarte In spiritul Enciclopediei. BibHa e productul unei
minTi ce vede pe Dumnezeu In sinul naturei". in Decalog vorbeste ratia umana",
care este una in toate timpurile si la toate naTiile. Dumnezeul Bibliiei este Dumnezeul tuturor popoarelor, FiinIa suprema. Dar acest Ens s-a tradus pe greceste
Ock, pe alte limbe Deus, Deu, Dumnezeu, Dio, Dieu, Got, Allah, Bog etc., traductiele vorbelor din limbd In alta nu fac niciodata equatiuni mathematice. Fie
ca mosaist, insa, fie ca chrestin si musulman, nu Tntelege In limba sa cu numele
ce da FiinIei Supreme sau Adevaratei Fiinte cleat ceea ce Moise a Triteles prin
Ens In mascule si in femine totdeodata, In activ si in pasiv". Sistemul trinitar se
mai adauga, nu-i propriu numai crestinismului. Cosmogonia egiptenilor are analogii
cu Geneza ebraica. Heliade citeaza din cosmogonia lui Hermes Trismegistul sau
Toth. Biblicele sint un curat comentariu cabalistic cu pretenIii filozofice, In care
gasim ermetism numeric, ca si In Zohar (Heliade consultase si Tarotul si-si daduse
seama de ezoterismul sau). Dupd cabalisti, Dumnezeu se exprima hieroglific prin
creatie, care trebuie descifrata. Universul e dar o chestiune de cifre. Numdrul
trei reprezinta momentul metafizic, nunta factorului masculin activ cu cei feminin
pasiv din care iese fiul, Cunoasterea. Paralel, In ordine microcosmica, se va petrece

spiritul si factorul vital se vor consilia prin fiinIa morald. Alte

acelasi proces,

sapte puncte din acest sistem emanatist, bizuit pe un soi de eoni numiti sephiroth", InfaTiseaza lumea istoricd, inteligibild, sapte fiind numarul zilelor in care
creOunea s-a implinit. Totalul de 10 formeazd arborele cabalistic. in acest ton
talmudic Isi desfasoara Heliade trinitatile sale, deltele".
Cu terminarea acestui capitol, si cu alte trei ce urmeaza, se invedereaza
doctrinele lui Moise si sistema lui despre divinitate, despre Bine si despre Rau.
Am vazut ca In princip el adopta Autoritatea Divina ca punct de plecare, apoi
Spiritul universal si Materia universala ca singurele principe din care se crea
lumea prin autoritatea si atotputinta divin. Asa Eloim, Spiritul si Materia forma
prima lui trinitate absoluta superioara si activa In chipul urmator:
Autoritatea
Activul
Pasivul, sau
Eloim

Spiritul

Materia

www.dacoromanica.ro

281

Din maritagiul apoi acestor clod' universali principe, forma o alta trinitate infeHoard si pasiva, adicd

Spiritul

Materia

Universul
adicd Activul, Pasivul si Rezultatul sau Efectul.

Aceste dod trinitaTi forma numdrul sase sau cele sase zile or perioade ale
crea/iei ce s-a produs prin concursul, concordarea elementelor ; terminul sapte
sau cel de Tricetare Tricheie gama armoniei universali, In care pretutindeni Dumnezeu e mulIumit, exprimindu-se la capdtul fiecdruia period : bine ! foarte bune,
si a vazut Dumnezeu cite a facut si iacd bune foarte. Bunul dar sta. In armonie,
In tot lucru de a fi la locul sau si la timpul sdu.
De la gama armoniei universale si numarul sapte, numar bun, numar august,
numar sacru si sint, sistema mosaicd trece precum se va vedea la 7+ 3 nurnrul
10, care e numarul patriarhilor ; apoi la gama de game, de sapte ori cite sapte,
si la gama a gamei Inzecit, de 70 de ori sapte. Mai au apoi profetii esiIi din
scoala lui o gamd de game Indoite, adica o gama de nurndrul 14 inmuItit cu 7,
care este numarul mistic al lor, si despre care se va vorbi la locul sau".
Heliade baga de seamd criptica Divinei Comedii, divizate In 3 cdrti de cite
33 de cinturi In terline. Zece patriarhi cu trei fii ai lui Noe dau cifra 13, de care
poetul are groaza, fiincica In ziva de 13 i s-au Intimplat toate nenorocirile (mama
a murit la 13 februarie, bdiatul la 13 noiembrie si fata la 13 septembrie).
S-a crezut c Heliade a hegelianizat, dar c el ar fi citit pe Hegel e foarte
problematic. Punerea filozofului german pe lista Bibliotecii universale, care poate
e redacted de mai mul/i, nu spune nimic, cdci lista a putut fi facuta dupd manuale.
Car/ile de sintezdfilozofica din care cita poetul nu prea dau mari sperante asupra
lecturilor, de care, de le-ar fi avut, ar fi fcut mare caz, cum face de un Cohen
si de Sacy, pe care-i citeazd mereu ca traducatori ai Bibliei, sau de un Salvador
cu Historia so despre instituVunile lui Moise.
0 idee vagd despre Hegel se pare a fi avut, insd mijloacele de a-I Tntelege
Ii erau refuzate. Intel igenIa Trinascutd TI ajuta sa gindeasca singur, pe sugestii simple.

Mara de ideea de echilibru intre antiteze" nimic hegelian nu e la Heliade, cad

identificarea Intre Spirit si Existentd nu se face si cei doi termeni Duh-Materie
sint primordiali. Triada lui Heliade e un numar mistic", simbolic, ce urmeaza a
fi interpretat, iar istoria universald este o reprezentaIie ermeticd a FiinIei Supreme, care se destainuie prin evenimente semnificative si prin profeIi. Punct de
plecare al filozofiei este Omul, acel Eu care poate fi privit din trei puncte de
vedere : somatologic, psihologic si moral. De unde Treismul. Heliade foloseste
282

Biblia, analogic, pentru destinele Romaniei

Misiunea Biblicelor este de a face pe romani a urmari pe poporul evreesc
sau mai bine a iesi dinpreuna cu dinsul din Egipt, din lumea faraonica, din lumea

www.dacoromanica.ro

Trivechit In rele, din lumea pacatului, si a trece condus de Moise Intr-o lume
unde de pe Sinai se proclamd legile si poporul Tritreg le adopta....
Strabdtind cu romdnii din secol in secol, fdendu-i a vedea dispretul legilor
In Israel si cdlcarea lor, coruptia moravurilor, uitarea Domnului de sus In uitarea
sau lepaclarea de numele Israel, vor vedea si protestatia profetilor, critica lor
amara, lamentatiunile lor, aspiratiunile lor, chemarea, asteptarea unui Mintuitor".
Prin eclectism, obisnuit la autodidacti, Heliade introduce in aplicarile politice
principii rousseauiene, rectificate prin dogma pdcatului originar
Noi nu inventdm nimic, noi nu credm nimic in lumea ideald ; elementele
Trisd, atlindu-i-le In haos, In amestec, nu facem cleat a distinge si a face a vedea
cd natura nu ne prezintd pretutindeni si In sempitern decit dualitti corelative,
paralele, simpatice, creatoare ; cd tot ce a creat Dumnezeu este bun foarte si
a tot ce a fdcut omul, sau din rea-credintd sau din ignorantd, tot ce au pervertit
relele doctrinei, aceea este rdu foarte si aduce mai rele".
Cu aceastd filozofie a lui lehova, Natura, Heliade combate liberalismul, adicd
once politicd tinzind s inventeze o ordine ce n-ar iesi din spontana conlucrare
a antitezelor. De unde un conservatorism progresist foarte frumos formulat:
Progresul fait' conservatie e o clipd si ajunge la nimic.
Conservatia frd progres e o stagnatie si ajunge la putrezire. si iar la nimic.
Cine conservd are, si cine are poate progresa mai repede.
Progresistii exclusivi n-au cunoscut intelesul adevaratului progres.
Conservatorii exclusivi n-au cunoscut intelesul adevaratei conservatiuni.
Cdci de le-ar fi cunoscut, un amp ar forma, subt acelasi stindard s-ar supune.
Progresistul adevdrat e totdeodatd si conservator.
Conservatorul adevdrat e totdeodatd i progresist".

Dar cum vom determina, putem intreba, care e saltul bun si saltul sterp ?
Rdspunsul ascuns al filozofului e urrnatorul : lehova-Natura hotdrdste el Insusi

nuntile eterne i le vesteste prin profeti. Bunul cetttean nu cere parlamente,

ci, religios, ascultd glasul lui Moise si al lui 'sus. in parlament vorbesc toti, ireconciliabili. Mesia vorbeste singur i infailibil i trebuie ascultat

Nu suferim doi domni Intr-un stat.

Nu suferim doi vorbitori deodatd.
Cind vorbeste altul, sintem datori de a-I asculta, adicd de a fi pasivi".

Avind In vedere equilibrarea Intre materialism si spiritualism",

Relegea sau Religia nu poate fi dequdt confirmarea si garantia Legii".

Catolicismul nu-i dedt o parodie a crestinismului spre a perpetua dreptul

pharaonic".

Acesta este echilibrul" lui Heliade, mesianismul lui, intemeiat nu pe desfacerea istoricd de antiteze, ci pe opozitia permanentd intre factorul patern si cel
matern, intre vorbitor si auditor, profesor si elev, guvern
popor. Heliade e
departe de a fi un reactionar i pentru femei vrea egalitate, ba chiar dreptul de
a purta propriul nume (cocoana Safta, cocoana Catinca). Socotindu-se inspirat de
lahv universalul, poetul punea aluziv In Biblie simulacrul lui Moise. Din pornirea
de a privi lucrurile cosmic, comund romanticilor, a iesit la Heliade intentia de
a-si grupa opera ciclic si In patru volume. Primul s-ar fi intitulat Biblice i ar fi
cuprins si aderea dracilor ; al doilea Evanghelice ?i ar fi primit, Intre altele, Cutremurul ; al treilea Patria sau Omul social, in care s-ar fi aflat Ruinele TIrgov4tei,
i

www.dacoromanica.ro

283

Sburatorul, Mihaida (pe la 1834 Incepuse o piesd de teatru Mirceo); ultimul, Omul
individual, caruia i-ar fi apartinut Serafimul si Heruvimul, Visul. Opera lui Heliade
ar fi fost astfel mai mult deet o Lgende des sicles, o adevdratd Divin Comedie
(Dante l-a obsedat pe poet mereu) cu sens literal, didactic si anagogic. Si Inca
mai mult decIt Comedia visa sd faca, visa sd continue vechile cdrti profetice printr-un Nou Testament, sd dea marea Biblie modernd, ce s-ar fi Incheiat cu un apocalips, cuprinzind astfel toatd istoria, de la caderea omului pIna la regenerarea In
cetatea eterna.
Heliade e un mistic la modul dantesc, cu uriase viziuni profetice ; Anatolida
sau omul si fortele ar fi fost adevdrata biblicd", poemul In 20 de cInturi al omului,
de la creatie rind la victoria asupra Fortei, amestec de soteriologie si program
social, solutiunea In veac a problemei sociale fiind totdeauna cheia mIntuirii spiritului, a cetatii eterne. $i, ca In once sistem cu preocupan i soteriologice, mIntuirea nu este individuald, ci colectiva. Comunitatea crestind Biserica" se Trilocuieste cu Popolul", si, pe o treaptd mai sus, cu liga popoarelor, cu umanitatea.

Aceste idei zburau atunci In aer, In emigratia iredentistd, emittorul principal

de mituri abstracte fiind Giuseppe Mazzini, cel cu Dumnezeu si poporul. De aceea

tot ce priveste destinul uman, stabilirea raportului fundamental Intre indivizi In

temeiul unei ordine divine, explicarea inegalitii i a suferintei, redemptiunea
sTnt la mod. Dante si Milton se reiau. Divina Comedie e interpretata In sens revolutionar si socialist. Plac utopiile si Heliade Insusi fagaduise in Biblioteca universaid Utopia lui Thomas Morus, Oceana lui James Harrington, si fiincicd aveau sd
apara operele complete ale I ui Bacon, si Noua Atlantid. Scriindu-si poemu I pe marginile Biblicelor, care skit simple comentarii asupra textului Bibliei, Heliade este
prea abstract. in locul unei geneze materiale, el da stiutele-i teorii. lstoria decurge

prin delte", stapTnit de Trigeri, care sTrit sephirotii

Se face iardsi seard, se face dimineatd

Ai istoriei angeli, In deltele eterne,

inscrieti ziva-a doua,
Glorificgi pe Domnul, cd stint e al lui nume.

Dacd se poate face comparatie cu Comedia, atunci poezia lui Heliade este
acea din Paradis, lirica extaticd, ideald, din care In chip necesar s-a extirpat descriptia, IdsIndu-se esentele imateriale, parfumurile, lucirile, efluviile si sonurile.
Poetul a intuit jubilatia sacra, hora elementelor pure si e IntIiul autor de laude:
flori, bucuria i Idudgi pe Domnul
Pe idioma voastrA, v exalgi parfumul
Spre ceruri ca tmie. Formati sublime-acorduri,
Armonie d'arome,
Natura este-n nuntd, serbare-universald...
Se umple tot abisul, coprinsele marine
De lucitorul nacru, de candidele perle,
De rumenul coraliu,
inoatd pesti In ape, In aer pasen i svoald...

284

Glorificgi pe Domnul, Puteri, Eloimi, Angeli,

;
in harpele serafici cIntati,

www.dacoromanica.ro

In cer i pretutindeni rasune osang I

Lumina, Intuneric, puteri i elemente,
Son, astre i luceferi, rsune firmamentul
De laudele voastre.

Pminte, trage dantul In cercul horei tale

Si tot ce este-asupra-ti ardice a sa voce
Si rug& ctre ceruri. Ai muntilor nalti cedri,
Plecati al vostru cretet, va Inclinati, o, arbori,
$i plante cite sinteti, verdeatg, pom i floare,
Naltati profumul vostru.
(Hymnul Creatiunii)

Si mai aparentd este orchestraIia serafica In Empireul

dractlor). Se aud cerestile, teribilele sonuri

Tohu-bohu (Cildereo

Cereti, eterii, trombe In spatiuri rasuna,

Puteri, tgrii de ingeri sbor repezi i sosesc

Se vede un triumf" al CuvIntului, ce tine locul prin mecanica lui exact rozei
mistice
A lui de flcari roate pornesc Intraripate
Sint Heruvirni prea repezi ce-n mii de ochi lucesc
$1 virstele veciei, la dinsul Inhamate,
L'Apocalips supuse, spre veacuri propaesc.

De ingeri miriade preced i il urmeaz

$i carul naintrii pornete neoprit

Din iute In mai iute ; i-n drumu-i Insemneaza

Al lumii plan simbolic d-atuncea preursit.

Se strecoard In aceast poezie a gloriei si melancoliei religioase groaza de sur-

pare a luminilor, care e din Lamartine (L'immortalit):

Cind aste intunereci de lumi nenumrate,
Nestramutate stele i sateliti, planeti,
Ce-i in a lor ocoluri prin cal preinsemnate,
Son, centre partiale, ingrozitori cometi
Cind toate s-ar esmulge din marea incentrare,
leind din a lor axe i nu s-ar mai tinea,
S-ar pravali In spatiu spre vecinica pierzare
Si una peste alta sdrobindu-se-ar cadea
Ast zgomot ce ar face, fatala grozavie,
Amestecul, izbirea i uetul trupesc,
Vrajbite elemente, cutremur In tarie,
N-ar face-atita zgomot c-ast svon duhovnicesc.

Heliade are, cu toatd detestabila lui filologie, mijloacele verbale pentru marele

vers romantic. De la Victor Hugo a luat metoda cumuldrii de nume proprii bar-

www.dacoromanica.ro

285

bare hohotitoare (scoase cele mai multe din Milton), pe care le dispune eufonic
ca Intr-un fel de conjuratie.
Cu-ace14 zgomot cade 1i Belzebuth, Astaroh,
Talmnuth, Hamos, Asmode, Dagon, Mamuth, Baal,
Astoret, Isis, Orus, Moloh, Balmol, Briaroh,
Brihmuter, Corgon, Bluhal, Rimnon i Belial.

C6derea ingeniar e lamartiniana i IntIlnim In ea chiar acea erotica ciudata

Intre un ange dchu" i o fiinta de grad inferior. Din nefericire totul e friguros
alegoric. Din capul marelui arhanghel Lucifer, printr-o groaznia cefalalgie, iese
(mitul Minervei) Paatuirea, fiin cocheta", cu care arhanghelul Incepe o dragoste incestuoasa. Crizele sexuale ale Ingerilor obsedau atunci pe toti si un poem
al lui Thomas Moore, Dragostea ingeniar, avea mare ecou pretutindeni. in istoria
primilor oameni, Heliade urmeaza de aproape pe exegetii Bibliei. Mitul androginului, raspIndit la romantici, e luat de el nu de la Platon, ci, direct ori indirect,

din Zohar. Ontecul despre arborele stiintei" e o versificare simpla a comentariului Genezei din Biblice, unde poetul se vede a cunoaTte raspIndirea mitului la
indieni, la chinezi. intr-un singur loc abstractiunea ia forma unei viziuni ermetice
tu I burtoare
Acest arbore mare era ca once planta
In jos cu radacina, spre cer cu-ale lui ramuri
$i radacine-ntinse ce sfredelea pamintul
Si strabatea profunde in iad ca niTte pompe
Ct sa spaimnte mintea i sa-nfioare carnea.

Tot cIntecul se pierde Intr-o disertatie despre efectele tiintei, culmirand cu

Intrebarea asupra utilitii progresului tehnic. Ipoteza" mecanicista e prilej de
un anume fabulos maOnist
Strabata-se uscatul de forlele de aburi,
Mul/easca-se ca peOi pe mare piroscafe,

Din popol la alt popol, de la un Stat la altul,

Din urba l-alta urba 1i din comuna l-alta
incinga-se pamIntul de calle ferate
Locomotive, fabrici mul.teasca-se-n tot locul
Consume-se carbunii i imple atmosfera
De gazuri

Abel Moartea sau fratii avea scopul sa zugrveasca efecOntul despre Cain
tele sociale ale pkatului originar, ura Intre oameni. Punctul acesta din Biblie atragea pe toti revolutionarii epocii i Aleardo Aleardi alcatuia In 1846 pe marginile
Genezei un poem, Le prime storie, foarte asemanator In privinta aceasta cu Anatolido. Aproape nimic nu se salveaza din ruina de vorbe cleat TrimormIntarea
batec primitiva a lui Abel, In stil Chateaubriand
i

286

Adam li terge ochii, se scoala n picioare...

$i ia genunchii fiului, 1i mai saruta-o data,

www.dacoromanica.ro

li stringe cu vigoare, si stinsul corp Incovaie

Si II mladie-atita, cit pumnii si genunchii
1-aduce pin-la gura, ca filiul sa-i semene
Cu pruncul cind se afl& In pintece materne...
Si toti pusera ochii la stInca colosala
Pe care blindul Abel Isi aducea ofrandele
Luara cu toti corpul, prin norii de profume
S-acolo-I mormIntara.

Un motiv de poezie putea gsi Heliade In iubirea IntTiei perechi. !dila antediluviana In spatiu edenic cu stinci uriase si vegetatie virgina e a romanticilor In
frunte Cu Lamartine. Lui Heliade ii lipsete sau mai de graba i-a disparut repede,
printr-o pervertire estetica, perceptia geologica. TotuO, Tntr-un scurt episod, e
surprinsa cu oarecare maretie nunta inocenta si trudnic religioasa a perechii progenitoare a omenirii
Pe un tapet de iarba, cu flori presemanata
Se desemna ridente si roza amoroas&
Si candid-iasomie, safranul, hiacintul
Condusi d-al nuntii angel Mireasa cu-al sau Mire,
Tiindu-se de mina In sfinta nuditate
De care n-avea tearna nici d-angeli, nici de Domnul,
Nici unul despre altul, intrara-n sanctuarul
Misterelor divine ...
Cine-ar putea descrie nespusele transporturi,
Candoarea virginal& si gratiele Evei,
A lui Adam fervoare, intreaga fericire
Si extrema pietate l-a ritului plinire?
impinsi d-angelul nuntii, pe asternutul moale
Sint unul linga altul In toata inocenta
Adam incepe ritul ; c-o dulce resistinta
I se supune Eva si-n holocaust cede

A se-mplini misterul.

Santa cetate scrisa In terza rima are factura danteasca. Cuprinsul e In mod curios

utopic. Heliade e un conservator, un vrsmas al socialismului, al Pandemoniului,

pe de alta parte TI vedem un Tnflacarat al lui Fourier si un adept al lui Proudhon,
caci Incercarea din 1858-1860 de a face o asociatie agricola, de nu va fi continut intentia ascuns a unui falanster, era o institutie de credit pentru ajutarea
muncii. Proletarul este victima eterna simbolizata In Christ-Popolul
Or ca om, or sub forma sa divina,
Tot proletar la cimp si la cetate,
De la Altar si pina la salina,
Cu-acelasi dor, cu-aceeasi greutate.
Schimbe-se timpii, fie domn Cesarul,
Patriciu sau baron, print sau abate,

Forta ori lege, Brama, Papa ori Tarul...

www.dacoromanica.ro

287

Cetatea sfTntd a lui Heliade era cosmopolita si comunistd. Acolo principiul

proprietdtii era risolvat communal" si natiile toate se uneau Tntr-o internationald Tmpotriva tiranilor
Gali-angli-italieni, poloni, germanii,
Maghiari, romani, de popoli milioane
Jos au surpat si idoli si tiranii
Au spulberat tiare si coroane
Cu-al lor singe II-au framintat cimentul
Inahtara primele coloane.

Acolo, Tntr-o egalitate desdvTrsitd (soarta

umanitatea mTntuit
ar fi Infdptuit eterna pace", aceea proiectatd de Kant Tntr-un opuscul pus si el
In programul Bibliotecii universale. Constructia centii e Tn spiritul fabulosului
cantemirian, nu frd intentii alegorice transcrise din Biblice, fiecare punct trebuind
s Infaliseze un element al Universului, pietrele de pildd, semintii
Verde se-nalIa valea lacramoasa
Apocaliptica, santa cetate
A lumii notia splende radioasa
De Speramta, d-Amor, de Libertate,
incinge muri ne-nvinsi de adamante,
Se coroana de turre nestimate,
Malta coloane de porfir gigante,
Pur ca cristalul aurul straluce,
Rubin, safir, smerald, iacint, brillante
Tin unghiuri, fundament ce le produce.
Ri'ul Vieii curge de lumina',
Min/ilor sanatate da si aduce.

ca intentia lui Heliade a fost s facd din Mihaida un fel de Gerusolemme liberara, aceasta se vede ; rezultatele sTnt Tnsd In soiul Henriadei.Nici cea mai mica umbra,

nicdiri, de pdtrundere a epopeii italiene. lardsi cosmogonie, teorii politice, false

alegorii. Mihai este profetul, cdruia Tngerul Ti apare Tntr-un tablou luminos, devenit
cliseu, ca Tntr-o Bund-Vestire. Ochiul oboseste de atTtea viziuni celeste si cade
mai odihnit pe mici scene constumate
Era-nvestiIi cu toii ca-n zile de parada :
Imbracatura strimta, Ingust gaitanata,
Intra In cisme galben ce zornaia in pinteni,
Pieptare pe corp strInse in gaitane late,
La capatti cu nasturi pe umeri chepenege
;

In copce d-argint prinse, cu fir de tot cusute,

Pe margini cu hirsie, lovea-ntr-o parte coapsa.

288

Poetul a fcut mare caz de Visul, pomenindu-I mereu ca o gratie cereascd"

a tineretii. Compunerea prozaicd e In bund parte autobiograficd. Obiceiul de a
interpreta visele profetic este biblic, sistematizat de Filon. Heliade citeazd des
pe Flavius loseph, gIndindu-se la Anticharile iudaice, din care, direct ori indirect,
extrdgea aceste atitudini contemplative.
in Serafimul i Heruvimul tema e tratatd mai larg.

www.dacoromanica.ro

Cherubul aduce mustrarea, reexaminarea constiintei, Serafimul consolareaf

Blind Serafim ! o inger ! ce este a ta solie?
Care Tti este slujba? Ce vrei aicea jos ?
Pacea vestesti tu lumei ? Pacea aduci tu me ?
Ce flacari pui In sinu-mi 7 0, Serafim frumos

Terna e definitiv banald pentru acea vreme, plutitoare In aer. Cele cloud sensuri date fiintelor angelesti erau curente In traditia biblica (Filon scrisese o carte
despre heruvimi)
Aleardi Insusi numeste chinul lui Cain de'rimorsi il Cherubino". Heliade aligheriza si aci. Serafimul era a sa Beatrice, gratia. Fiind dintre
..intime", poezia transfigureazd femei, poate o singurd femeie In doud ipostaze,
una seraficd, alta vindicativd, poate doud femei, preticute de poet, dupd metodul dantesc, In cdi de mIntuire. Se IntlInesc frumoase versuri
i

Rdzboinice, viteze, Heruvim Infocate,

implinitor prea strasnic urgiilor ceresti!
Repede inger !...
$1 cind fumegd muntii, vulcanul cind turbeaza,
Cind flacri rotitoare pina la ceruri zbor,
Ond tremura pamintul, vazduhul schinteiaza,
Al meu suflet te vede In once meteor.

Motivele poetice au tendinta de a deveni fixatiuni. Schiller (La F. Schiller) e

si el un profet visInd cetatea sfIntd, un Mesia crucificat de contemporani, un cosmopolit, ce antase Impdrtirea pdmIntului si merita sd fie sdrbdtorit de tot Universul
Si repetati in coruri, prin mii de miriade,
Germania intreaga, America, Anglia ;
Rasune tot parnintul oriunde e om liber.

O noapte pe ruinele Tirgovistei, spre a ne Intoarce spre poeziile terestre, venitd

dupd Ado la Tirgoviste a lui Gr. Alexandrescu, e o poezie onorabil, dar prea documentatd.

Se cade s recunoastem poetului si meritul de a fi introducdtorul metrului

antic, Tntr-o interpretare relativd pe baza endecasilabului italian
Pare-mi ferice ca zeii oricine
Sta inainte-ti i d-aproape-aude
Dulcea ta voce. 5i mai ferice-nca
De-ti vede fata.

Capodopera rmTne Sburdtorul. Ca ar fi vreo legdturd cu Silful lui Hugo e Indoielnic. Punctul de plecare este mitul zburtorului, asa de rdspIndit, IncTt TI cita 0
D. Cantemir. lnvaziunea misterioasd a dragostei e surprinsd In plind agresiune,
Tns fr furiile pasiunii unei Sappho ori ale Phedrei. Fata n crizd de pubertate
e doborTtd de o boald necunoscutd, explicabild mitologic si curabild magic
Vezi, mama, ce ma doare ! si pieptul mi se bate,

Multimi de vinetele pe sin mi se ivesc

Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate,
mi ard buzele, mama, obraji-mi se palesc !
19

c.4

www.dacoromanica.ro

289

Ah ! inima-mi zvicneste !... si zboard de la mine I

mi cere
nu-s'ce-mi cere ! si nu stiu ce i-as da

Si cald, si rece, uite, ca-mi furnicd prin vine

In brate n-am nimica si parca am ceva.

Evenimentul supranatural este salutat printr-o grea i lenta navala' de vite,

Intr-un tablou vrednic de Troyon
Era in murgul serii si soarele sfirqise
A pu%urilor cumpeni ipmnd parca chema
A satului cireadd, ce greu, mereu sosise,
Si vitele muginde la zgheab intins pdsea.

Dar altele-adapate trdgea in bdtdturd,

In gemete de murnd viteii or striga!
Vibra al serii aer de tauri grea murmura
Zglobii sdrind vi/eii la uger alerga.
S-ast'impard dst zgomot, si-a laptelui fintind
Incepe sd s-auzd ca soaptd In susur,
Cind ugerul se lasa sub fecioreasca mInd

$i prunca viIelusd tot tremurd-mprejur.

Tot ce e conventional In poezia clasica a ?riser:ark, asa de comuna In secolul

al XVIII-lea, devine aci grandios salbatic, cu privelisti agreste In pasta grea, incendiatd
Incep a luci stele rind una cite una
$i focuri in tot satul incep a se vedea
Tirzie astd seard rdsare-acum si luna
$i cobe, citeodatd, tot cade cite-o stea.

Dar cImpul si argeaua empeanul osteneste

$i dup-o cind scurtd si somnul a sosit.
Tdcere pretutindeni acuma stdpIneste,

$i Idtatorii numai s-aud necontenit.

Heliade este un prozator exceptional, un pamfletar ignorat sub aceastd latur.

Rdutatea inventiva' In vorbe e In linia lui Radu Popescu, la care se adaugd o veselie
naturald, sIngeros violent, sustinutd de o retoricd savantd si de o incurabild obsti-

natie ideologicd. Ca istoric poate diforma, ca memorialist e neintrecut. Memoriile

asupra istoriei regenerdrii, din nefericire rdu transpuse In romaneste, s'int un adevdrat roman ingenuu al infatudrii profetice. in cele mai aride si adesea extravagante disertatii, anecdotismul, totdeauna polemic, ra'sare aducind o scend vie.
Heliade s-a nutrit In spiritul lui Voltaire, imitindu-I si In manopera libelelor (Apres
une vie laborieuse et tranquille de plus de trente annes, je me vis force de m'armer du fouet de la satyre pour frapper les andropodes et confondre les ennemis
du roumanisme"). De la Brasov trimetea o foaie plind de rautati pentru fostii revo-

lutionari, numit Carul iute". Dar Voltaire e numai sarcastic, Heliade e r azbundtor ca Dante, vulgar, animalic, salvat de trivialitate prin aripa lirica literard.
i

Prefata Gramaticii scoate dintr-o simpld discutie o mica comedie, In care intra

290

si un sincer si gratios poem al slovelor vechi :

www.dacoromanica.ro

Ei, dar ce fel de carte e asta ?

! Uitd-te minune

Aci lipsesc o grdmadd de slove ! Astia vor sa ne lase sdraci !

Aci fdlosul si purttorul de ortografie H lipseste ; mdretul si Tnemfatul
asemenea ;

or cel bogat In loc nu se mai vede. in loc de t, unde si unde se

la te uitd,

vede cat ; In loc de to, iS! Vai de mine, ce grosime si mojicie I

dstia si pe delicatul si plinul de dulceat 0 l-au scos ! Nu, zdu, dstia sint romani
grosi, bdcldrani de la lard, nu vor sd aibd dt de putind Evghenie pa dTrisi ! Dar
ce vaz ! Ei In loc de
pun KC, In loc de
nc ! STnt vrednici de rls pentru adevdr !
Vedeti lucruri copildresti ! Vedeti eresuri, vedeti nesocotinti ! Toatd lumea
se sileste din ce mai are sd mai adaoge si s se mai Tmbogdteascd ; dar ei la uitati-vd c si din ce mai avem vor sd mai lepede !
AtIt b s-a stricat ! ! ! s-aaa-duus acum si limba ! ! !
Ei au lepdclat si ocasiile ! si psili ! si dasia b! ! 0, drgutele, ca de ele de nimic
nu-mi pare asa de rdu, c par-ca era niste floricele !
Asa, domnule, s-a dus si acum dumneata sd fii sdndtos ; ele s-au dus
si nu se vor mai Intoarce, cdci le-a gonit o sotietate intreagd, le-a gonit Tnsusi
b

dreptul cuVint. Si dumneata, Domnule, mai stimpdrd-ti furia putin....

Din simpla problemd a diminutivelor, In alta parte, pamfletarul face o bufonene

Sd ludm spre exemplu un tigan : pe el II auzi cd are a face cu rumanicd, cu

ndsicul, cu cumetrasul, cu mdgdrusul, cu cortisorul, cu bordeiasul ; numele lui e
Danciucu, Ionia Andreias etc. Sa venim la roman. S compare cineva limbajul
lui dinaintea Regulamentului cu cel de acum : sd fi auzit cineva pe un ciocoi vorbind Ond Tsi punea la cale viata sd intru Tntr-o slujbulitcl, sau tornisoar6, s dstig
la prilli4e, sd-mi fac o cdscioarcl si sd trdiesc bine cu mescioara mea, Cu vinisorul
meu, si dacd Trni va ajuta Dumnezeu, s puiu mTna pe mostoar6, cloud etc.
".
Heliade parodiazd cu plcere pronuntia victimelor sale si e precursor al lui
Caragiale In caricarea dascdlului ardelean
No, ia sd-mi spuneti, unde e Marea Rosie ?
.

Nu stim, rdspunserd... scolarii dupd ce se uitard mult lila hartd si

la

profesor si Tntre sine.

No, ci cdtati-o, adaose profesorul cam serios.
Nu stim unde s-o cdutdm.
No, dar asta ! ci acolo pe carte s-o cdtati.
Nu stim pe care.
Aratd-ne-o domnia-ta, domnule profesor.
Cdz eu nu m-am preparatu-m-am pInd acum".
Ian' un cduzas" peltic (Rosetti) In plind elocventd
Zudicata lui Dumnezeu este mare... vedeci pe TrIntorul atela te vine
Trivulpat In caleascd ? Ca mime, o sd aveti si voi haine ca clInsul, caleascd ca dinsul,

mosii si averi ca
S dea Dumnezeu, sd te-aufd Dumnezeu, domnisorule, strigard Oliva din
$i ca mTine lar, continua oratorul, ca rraine a sd-I vedeti pe clTnsul pe zos,

descult si trenceros, Tntins cu teiu, si trdgind boi de funie...

Ba l-o feriiii, l-o feriiii Dumnezeu, jupine ! strigard toti stenii deodatd".
inainte de a cddea pe mTinile lui Eminescu, C. A. Rosetti era TntTmpinat de
veselia brutald a lui Heliade. Poetoiul" se afla la o petrecere cimpeneascd, unde

www.dacoromanica.ro

291

lautarul cinta tocmai roman-0 sa : A cui e vino. Nesuferind lipsa de pasiune a siganului se scula de la masa si sari inaintea lautarului strigind
Nu asa, cioara de profanator
Si unde Incepu a da ochii peste cap cu mare patos, a lua un avint cu miinile
si cu picioarele, ca tot omul ce zboara de viu-viulez la nemurire, si a declama cu

o maniera cu totul particulara a sa

Tuuu ziceai odataaaa,
Aaaaaaaah a mea iubiiita
Draagostea meaaa toaatA etc.

Declama cum declama' amatorul (foarte bataios), iar Inca pentru cIntec, spun
ca era foarte ragusit si discord, cad p-atunci nu se auzea de concordie
Aaaaaah a mea iubiiit I

(Cu vocea ragusita) si tot Inainta In delirul sau poetic ca'tre simplul si naivul lautar,
pina ce ajunge la fraza
Astfel

sexul

Atunci cu o crispaZie nervoasa tremura, ameninZind cu degetul pina la nasul

bietului bard, cu totul speriat.

Lautarul Inca de la Inceputul acestei lupte, ce nu era nicidecum olimpica,
lsase o mina cu vioara spinzurata In jos si alta inZepenita si facInd o linie dreapta
una cu arcusul. Nalta din umeri bietul om, stringea din
cu capul ghemuit intre

umeri, si tot se da inapoi ; iar cind isi simzi spatele ca da de parete, and vazu ca
degetul ameninzator Ti ajunge si pIna la nas, cind vazu c acum ca niciodata ochii
declamatorului Ii azintau ca doi ochi mai bobosaZi cleat ai unui broscoi urias,
lautarul, svinturatul lautar,incepu a tremura si a pune miinile inainte spre aparare
Aoleo, coconasule, incepu a se ruga : nu mai face asa, ca ma da In alte
alea, si am copi Iasi

Aoleo, coconasule ! dar ce-am fcut saracu/ de maica mea I...

iarta-ma, iarta-ma, coconasule, c Imi ramin copiii pe drumuri ! ...".

In caricaturizarea liberalului, Heliade pune multicolorarea lui Hogarth
diformita/ile lui Daumier
Indivizi cu ochi de vulpe, cu ghiare de cotoiu, daca nu pot avea de tigru,
cu gesturi de momize (si de suitarii) ; de au limba, e ca sa minza, sa calomnieze
de au inima, e un fel de tagirza, unde sa-si Tie tezaurul feloniei si perfidiei, ce le
face toata forza ; de au minte, este spre a cugeta numai la interes, si tot la interesul cel mai mirsav...
De poarta vestminte largi si islic, ei sint mai gulerazi decit tozi, lor islicul
le tremura si li se invIrteste In cap ; nimeni nu se ratoeste ca dinsii In dan t ; nimeni
ca dinsii nu bosinfla buzele si narile and fuma; nimeni ca dinsii nu se Incoarda
si se InIeapa end umbla.
De scot tabachera, de o ofer, de iau de la altii tabac, de apuca linguri/a cu
dulceat, paharul cu apa sau felegeanul cu cafea au niste gesturi, niste talamuri,
sau un fel de semne francmasonice particulare ale lor.
De salutd, de Ili surid, te infioara ; de se infazisaza la cei mai mari sau la curte,

le crap haina ori binisul in spate.

292

La biserica daca au vreo biserica, vai de crucea ce isi fac, caci parca ar sbirnai
la o tambura pe piept ; la mir sa nu le treaca nimeni inainte ; si paraua (sau gologanul) II pun cu pumnul In disc.

www.dacoromanica.ro

De vin In casa egalului sau mai vTrtos a neavutului, parcd ar avea cloud piep-

turi unul peste altul ; nu-i vezi Inca chipul si pieptul Ti intra mai Tnainte d-a intra
el pe usd, cci nasul TI cautd In sus".
Dar blestemele ! Ocarile tIsnesc negre, Tntr-o retoria gTIgTitoare, cu o urd
asa de materiald, IncTt pamfletul e un adevdrat poem al mIniei
Sa nu se mai auza nici nume de Baleni, de CImpineni, de Bdlaceni, dati 7n
numele lor, In onoarea familiilor lor, in a copiilor lor, drTmati-le casele, aruncasi-le pulberea la vInturi, precum va Invata zisul de sine roman, precum va sine

Tin-

tarul ; iesiti ca furiile pe ulite, armati-va cu cutite ascunse, cu pietre, ucideti tot,
stingeti tot ce este istoric, national, ca e demn de voi, dacd pInd la unul tara astzi
nu mai e locuita cleat de ciocoi ; sa nu mai rdrnTie pInd la unul din clti v-au fcut
vreun bine, sau v-au dat vreodatd vreun pahar de apa pe patul frigurilor. incepeti
de la mine... Ruine au ramas casete de unde a iesit Constitutia de la 1848.
Duceti-vd de luati pietrele de acolo si veniti de md lapidati dimpreuna cu copiii
mei, ce n-avem unde ne pleca capul ; veniti de md Ingropati de viu...
E demn de voi ciocoilor, cIti sInteti pui de renegati, 60 sinteti pui de viperd,
6-0 mblai ca turbati dupd chivernisele, cTti sInteti blestemati de pdrinti pe patul
mortii, c7ti v-ati batjocorit si batut prinii, cIti aveti setea si turbarea de a ucide
la evrei, cTti vreti s moard altii ca sd trditi voi, cIti, ca strigoi, n-aflati nutriment
decTt din sTrigele si Tnsusi al mortilor.

lima* v-o cam fi, fii ai piericiunii, pui de viperd !"

MIniosul poet vrea sa faca o comedie divind" (si are Intr-adevar multe afinitai
cu Dante) si lasa urmasilor un testament de foc
Leg ca un testament discipolilor mei, de nu voi putea eu Tntreprinde si termina aceastd mare si alegoria epopee, sa. o Intreprinza ei ; vor avea o pune pe
scen toate duhoorele infernale rasculIndu-se asupra geniurilor si virtutilor ceresti
si vor face o comedie In adevdr divin, flagelind vitiunile si regenerind pe roman.
Oasele mele vor trasdri din mormInt la versurile lor si sufletul mau plin de urgia
divind va deveni muza lor inspiratoare".
Polemistul si-a desfasurat armele si In stil dramatic. Proces general Intre cloud
hordii i noVe este o mascarada, subintitulatd mister, In care, In fata tribunalului
Adevdrului, apar boierul Mircea, Mos Soare, exponenti ai vechii ordine, exaltate
de Heliade, precum si Arhon Arpagon, ciocoiul. Musiu Rapace spoit cu rosu, ciocoiu nou si pretins avocat al stenilor", un poet urldtor, un poet umanitar. Musiu
Rapace, care e C. A. Rosetti, are ochi de broscoi, pdrul vilvoi, coarne satanice"
si vorbeste cu o elocventd bufa
...O era noud palingenesicd si epopeicd va face a rasri o aurora rosie,
o aurora a noastrd a rosssiilor ce are sa zimbeascd lumii cu dinti de mdrgritar si
cu buze de trandafir... (popolul rTde). Da, asa ; nu ride-0 nici voi cei prosti, nici
cei condamnati, morminte spoite pe dinafard ce sTnteti voi ! ora voastra a sunat
sTooiu si iar sioiu va curge de sInge si se va rostogoli si va trosni, si va plesni, si
va pocni, si va spumega, si va tuna, si va fulgera, si va trasni, din cap In cap, din

git In git, din burtd-n burtd...".

www.dacoromanica.ro

293

Pamfletarul pune si In versuri aceeasi gesticulatie mdscdriceascd

Vino mai curind, o Muza!
Dupd nas si dupd buzd
Si cochetele-ti grimazuri
Te cunosc cd-mi faci la nazuri.
Vino, deh, nu te mai face
Codirea de loc nu-mi place,
Ce ! nu vrei ?
Du-te la Dracul !
Ai cojoc ?
Am si eu acul.

De n-ar fi trebuit sd inceapd totul si sd-si cheltuiascd energia In lupta pentru

formatia limbii, din Tnvalmseala cdreia nu putea vedea !impede adevdrata poezie,

Heliade ar fi putut deveni un foarte mare poet.

BIBLIOGRAFIE

Gramatica romneascd, de D.

I.

Eliade, [Sibiu], 1828 ; Culegere din scrierile lui I. Eliad de prose

sci de poezii, Bucuresti, 1836 ; Curier de ambe sexe", IIV, 1837-1848 ; Asupra traductiei lui
Omer, [f. I.], 1337 (extras probabil din prefata lui la traducerea lui C. Aristia) ; Cderea dracilor,

Bucuresti, 1840; Paralelism intre dialectele romein si italian sau forma ori gramotica acestor dou dialecte,

Bucuresti, 1841 ; Prescurtare de gramatica limb& romeine-italiene, Bucuresti, 1841 ; 20 Decembrie

1843 (versuri). La Extraordinara Generala Adunare, [Bucuresti], 1843 ; Vocabularu de vorbe streine
in limbo romdrid adicei Slavone, Unguresti, Turcesti, Nemtesti, Grecesti etc., Bucuresti, 1847
Souvenirs et impressions d'un proscrit, Paris, 1850 ; Mmoires sur l'histoire de le rgnration roumaine
ou sur les vnements de 1848 accomplis en Valachie, Paris, 1851 ; Cyclope/e tristei figure. Tantalida
sau Tintala shi Pcolo, poema eroica, Paris, 1854 ; Dossier relatif aux Principauts danubiennes (Nr. 1.
Une Dacie cosaque et une Roumanie turcophile en 1854, Nr. 2. Les Turcs et les Roumains, Nr 3.
La profession de foi), [f. l], 1857 ; Cobza lui Marinicel. O fest In commemoratio d Ilei de 23 sept.
1854 sou Cobza lui Marinica, opera seria In doe peirti. Tralald, Trat, Tral, odio etcetera, Beciu,
1855 ; Descrierea Europei dupei tractatul din Paris de loann Prosdociu, [f. I.], 24 mai 1856 ; Romnilor
(trei epistole), [f. I.], 1856 ; Biblicele sau notatii historice, philosophice, religioase si politice asupra
Bibliei, Paris, 1858 ; Literatura. Critica, Bucuresti, 1860 (Biblioteca portativd, I) ; Col/ectio de brebenei
si viorelle de]. R., Bucuresti, 1860 ((Biblioteca portativd, III, pe copertd II.
Civcse, XV)
Ruge si moral evangelic pertru c/asea I primar, Bucuresti, 1861; Proces generrl intre doe
hordii si natio sou spoitii cu rosu si spoitii cu albu. Misteru in do acte, Bucuresti, 1361
(Biblioteca
portativd) ;
Prescurtare
de
hystoria
romnilor
sau
Dacia
p
Ralttalli,
Bucuresti, 1861 ; Equilibru intre antithesi sou spiritul si materia, Bucuresti, 1859-1869
in memoria Mori& Pauceasca neiscutel Zossima.
Premiu la examenul anului 1863, Bucuresti,
1863 ; Pace sou insocire intre averea nemisceitoare si Intre bani sau Cas de credit reciproc...,
Bucuresti, 1863 ; Unirea si unitatea, ed. a II-a, Iasi, 1864 ; Veritatea, intelesul discursului unui
deputat al Constituantes Romne din 1866, [Bucuresti, 1866] ; Hymnul creatiunii, Bucuresti, 1869
Curs intregu de poesie generale, I, II, III, 1-2, IV, Bucuresti, 1868, 1870, 1880 ; Christianismul
si catolicismul, Bucuresti, 1870 ; Abecedar sou manual de syllabism, Bucuresti, 1870 ; Principie de ortographic romana, Bucuresti, 1870 ; Cantarea Cantrilor la M. M. L. L. Caro/ I si Elisabeth, Bucuresti,

294

* Completan in redact e.

www.dacoromanica.ro

Seraphita si Oda romelnilor, poesii inedite, Sburtorul, Bucuresti, 1872 ; Michaida,

Bucuresti, 1880 ; Proclamatiunea rescularei nationale de la 1848 In capul arm s-a aflat
loon Heliade Reidulescu, Bucuresti, 1881; O epistol inedit de la Eliode, in Columna lui Traian",
IV, 1873, nr. 4 ; A. D. Xenopol, O corespondent literard intre I. Eliade si C. Negruzzi din 1836,
1870;

in Convorbiri literare", VI, 1872-1873, nr. 5 ; Scrisori ole lui Eliade Rdulescu catre Costache
Negruzzi, In Convorbiri literare", XII, 1878-1879, nr. 9, 10 si 11; XIII, 1879
1880, nr. 2, si 9;
XIV, 1880-1881, nr. 4; XV, 1881-1882, nr. 9; A. D. Xenopol, Scrisoarea lui Eliode cave Const.
Negruzzi din 1844, in Arhiva", VII, 1896 ; Scrisori din exil, cu note de N. R. Locusteanu, Bucuresti,
1891 ; Scrisori, in Convorbiri literare", XXXVI, 1902, nr. 3 ; Emil Virtosu, I. Heliade Rclulescu.
Acte si scrisori adnotote si publicate . . . , Bucuresti, 1928 ; Scrieri alese, Bucuresti, 1909 ; Scrieri literare, Craiova, 1939 ; Opere, editie critica' de D. Popovici, vol. I II, Bucuresti, 1939-1943 (opere
al ese).

losif Vulcan, Cind am veizut pentru prima aril pe Heliode, In Familia", VIII, 1872, nr. 31;
Paul I. Papadopol, Scrierile lui Eliode (Cercetri biografice), In Ion Maiorescu", III, 1933, nr. 7-8;
D. A. Sturdza, Cestiunea Trandafilov. Episod din istoria modernd a Romarnei, 1843-1844, in Revista
noua", I, 1888, nr. 7 ; Emil Virtosu, Eliade co tipograf, In Revista arhivelor" (C. Moisil), 1, 1924
1926, nr. 1 3; G. Oprescu, Eliade Rdulescu si Franta, in Dacoromania", Cluj, III, 1922-1923
G. Popa-Lisseanu, Un manuscris al gramaticii romelnesti a lui Eliode RcIdulescu, in Acad. Rom., Mem.
Sect. lit.", seria a Ill-a, mem. 5, Bucuresti, 1925 ; Benedict Kanner, Ion Eliade RcIdulescu. Un precursor

al criticii romdne, Bucuresti, [f. a.] ; D. Popovici, Santa Cetate". intre utopie si poezie, Bucuresti,
1935 ; D. Popovici, Icleo/ogia literard a lui H. Heliade Rdulescu, Bucuresti, 1935 ; loan Massoff,

Davicion Bally revolutionarul de la 48, Bucuresti, 1939 ; G. D. Scraba, loan Heliade Rdulescu. inceputurile filozio fiel si sociologiei romdne, Bucuresti, [f, a.] ; Gheorghe Corneanu, Viota lui loan Eliade Rddulescu, Bucuresti, 1939 ; I. Cretu, Viato lui Eliode, Bucuresti, [1939] ; D. Cantemir, Evocri din trecut. Mama Luxito, in Universul", LVIII, 1941, nr. 82 ; Al. Rosetti, Limbo scrienlor lui Ion Heliade Itdulescu Wm, in 1841, in Contributii la istoria limbii romdne literare in seco/u/ al XIX-leo, Bucuresti, 1956
G. Munteanu, Asupra reconsiderrii lui I. Heliade Rdulescu. Chestium metodologice, in Steaua", VI,
1959, nr. 4 si 5 ; Liviu Leonte, Parerile despre limbO ale lui Ion Heliode Rdulescu, in prima perioad

a activittii pine, la 1840, in Studii si cercetri stiintifice", las, seria Filologie, XI, 1960, fasc. 2
N. A. Ursu, Mode/u/ froncez al gramaticii lui Heliade, In Limba romana'', X, 1961, nr. 4 ; Paul Cornea, I. Heliade Rdulescu sou Echilibrul intre antiteze" In teorie si practice!, In Studii de literatura
romana moderna, Bucuresti, 1962 ; V. Cristian, I. Heliode Rdulescu si istoria universal& in Analele

stiintifice ale Universitatii Al. I. Cuza las", t. XII, 1966, fasc. 1.

PETRACHE POENARU
Urmasul lui Heliade In conducerea InvdtdmIntului si secondantul sau In desfasurarea operei de culturalizare este Petrache Poenaru, ndscut la Benesti (VTIcea),
la 10 ianuarie 1799, dintr-o familie scdpatata de mici boieri, al cdror arbore genealogic merge Insd pInd In vremea domniei lui Mircea Ciobanul. De mic copil vddise

sTrguintd, seriozitate si interes deosebit pentru studii. La 13 ani intr ca bursier,

la Craiova, In scoala din biserica Obedeanu i apoi, In 1819, la Bucuresti, la
$coala domneascd de la Sf. Saya, unde Invatd cu Gheorghe Lazar. Prezentat de unchiul
sdu dinspre mama, lordache Otetelisanu, lui Tudor Vladimirescu, devine secre-

tar al conducdtorului pandurilor, utilizat In cancelaria sa.

www.dacoromanica.ro

295

Tragicul sfIrsit al miscarii revolutionare

din 1821 II gaseste pe Poenaru la Brasov, In

drum spre Laybach, cu o misiune diplomatica. Dezamagirea infringerii Il restituie pe

tinrul studios preocuparilor sale de cultura.
Din 1822 el isi incepe inva-tatura In strainatate, unde (amine zece ani, sprijinit Indeosebi de unchiul sau lordache Otetelisanu,
apoi beneficiind de o bursa din partea Eforiei scohlor. Planurile intelectuale sint extensive si metodice, pilduitoare prin finalitatea lor patriotica. La Viena si apoi la Paris,
pe linga studiul unor I imbi ca germana, latina,
franceza, italiana, audiaza cursuri de filozofie,
psihologie, algebra, inginerie, mineralogie si
geologie, fizica, mecanica, economie rurala.

Dupa incheierea studiilor, cam prin

Poenaru intreprinde calatorii prin
Framta si Anglia. Ceea ce-i re-tine indeosebi
interesul sint industriile si Indeletnicirile
economice susceptibile a fi dezvoltate la noi
si pe care nu sovaie sa le cunoasca indeaproape, ca lucrator chiar. Viziteaza, printre
altele, industriile din Creuzot si Naville, iar
1829,

PETRACHE POENARU

la Valens si Romans se intereseaza de planta-

Ole de duzi si cresterea viermilor de ma-

tase, indeletnicire pe care o socoteste acu si mai mare succes In climatul Munteniei. Pretutindeni pe unde va
merge va nota cu atentie procedeele de fabricatie, va desena mecanisme si unelte,
va stabili contacte cu oameni de stiinta, printre care economistul Adolphe Blanqui.
Spiritul ingenios si-1 dovedeste inventind un instrument asemanator tocului rezervor, pentru care obtine si brevet.
La Intoarcerea In patrie, In 1832, Petrache Poenaru se afirma ca unul dintre
promotorii si infaptuitorii ideii de scoala na-tionala. Devotat luminilor, crefind In ridicarea vieii poporului prin instructiune si cultura, pedagog innascut si organizator
energic, Petrache Poenaru poate fi considerat un adevarat ctitor al Invatamintu I u i romanesc de toate gradele si un Tnsufle-tit sprijinitor al artelor si culturii nationale. Nu-

mit in 1832 director al Eforiei scolilor na-tionale, functie pe care o va deTine pina In
1848, Poenaru, care se bucura de sprijinul lui Barbu $tirbei, membru In consiliul Eforiei si viitor domn, va intocmi noua lege a scolilor pe care o prevedea Regulamentul

296

organic si care va fi aprobata si aplicata In 1833. Principiile innoitoare care stau

la baza acestei legi decurg dintr-o conceptie fundamentata asupra rolului inva-taafirma Petrache Poenaru intr-un
mintului in societatea moderna'. Educatia
este prima mare nevoie a unui popor ; ea este baza si gananproiect-manuscris
ia oricarei institutii publice". Educa-tia
spune el cu alt prilej
este ca picatura de apd, care cazind face semn si In piatr, dar acest semn numai atunci se
poate face end picatura va cadea fara precurmare". Rezultd de aci, pe de o parte,
cd invalamIntul trebuie sd cuprincla larg masele populare, fiind la indemina tutu-

www.dacoromanica.ro

ror claselor sociale", iar pe de alt parte ca e necesar a-i asigura continuitatea prin
Infiintarea unor scoli de diferite grade. Poenaru asaz astfel bazele unui Invatmint mai larg, compus din patru ramuri mari : scolile Tricepdtoare sau primare,
scolile umanioare, Inv45mIntul complementar si cursurile speciale, acestea din
urmd de fapt similare faculttilor. Noul sistem preconiza dezvoltarea unei largi
retele de scoli stesti si legifera raspunderea national si autonomia statului In
domeniul educatiei. in felul acesta era subminat sistemul instructiunii In familie"
practicat veacuri de-a rIndul de boierime, iar economia si cultura nationald, aflate
intr-un moment de expansiune, urmau sa capete cadrele de care aveau nevoie.

Din pdcate, lipseau conditiile materiale care s permita introducerea In fapt

a unei reforme at7t de Indrznete. Bun gospodar si Intreprinzator, Poenaru n-a
pregetat s lupte cu abnegatie, ani de-a rindul, spre a realiza maximul In Imprejurdrile date. A acceptat sistemul lancasterian In predarea din primele dou clase
dementare, dei nu-I considera ideal, a Incurajat munca de elaborare a manualelor
didactice, s-a strduit s men-0nd limba romn ca limb:a de predare a stiintelor
In ultimul ciclu al InvtmTntului.
Ideologia lui Petrache Poenaru, democraticA In esent, e legalist i moderat,

prin credinta In rolul atotputernic al cultivrii. Periodicul Intemeiat de el In 1843,

invttorul satului", si care timp de un an, 1848-1849, va aprea sub numele
de Foaia steascd", era menit s completeze actiunea de luminare prin scoal,
IndrumIndlumeasatelor In practicarea unei agriculturi mai rationale. Poenaru
a fundat Societatea agronomica si scoala de agricultura de la Pantelimon, Muzeul
national de antichitati, In cadrul cdruia face loc faimosului Tezaur de la Pietroasa,
si tot el este unul dintre intemeietorii Gradinii botanice. in scoala de la Sf. Sa\ a,
a crei tipografie o inzestrase cu masini si litera nou comandate la Paris si unde
crease o bibliotecd pretioas de peste 10 000 de cArti si manuscrise, se vor tipri
cele cinci volume din Magazin istoric pentru Dacia". Numele sdu e legat si de dezvoltarea artelor frumoase. A sprijinit prin acordarea de burse In strdindtate o serie
de pictori ca Theodor Aman, Const. Lecca, I. D. Negulici, organizInd totodat cea
dintIi expozitie de pictur din Bucuresti, cu lucrrile profesorului Wallenstein.
Petrache Poenaru a fost ales In 1838, membru corespondent al Societatii
de stiinte si de arte din Paris, iar In 1839 membru al Societtii de arheologie dii
Atena. A fost, de asemenea, din 1871, membru al Societtii Academice Romne.
Btrin si bolnav, Petrache Poenaru nu-si va putea rosti discursul de receptie, ape'Ind pentru aceasta la prietenul sdu G. Sion. Acest discurs, care evoc figura si personalitatea lui Gh. Lazar, e o aducere aminte pioasa, Intr-un stil nobil si Ingrijit,
respirind acea armonie pe care o degajd constiinta datoriei Implinite, dar si prezenta

unui concept neoclasic de arta literar.

BIBLIOGRAFIE

Elemente de geometrie dupe Legendre, Bucurevti, 1837 ; Vocabular frantezo-romdnesc (In cola-

borare cu F. Aaron ;i G. Hill), t. III, Bucure;ti, 1840-1841 ; Algebra lui Alpentaufer, Bucure;ti,
1841 ; invtturi pentru prvrea duzilor i creverea gindacilor de mdtas, odunate ;i Intocmite p clima

Trii Romnevi, Bucure;ti, 1849 ; Georg's.' Lazru

coala romdai, Bucure;ti, 1871.

www.dacoromanica.ro

297

A. I. Obobescu, Petrache Poenaru, cuventare asupra vietii si activita-tii sale, rostit la 23 octombrie 1889, cu ocasiuneaaniversarei a XXV-a de la fundarea Universit4ii din Bucuresti, 1889 ; N. lorga,

Contributh la istoria literaturii romeine. Scriitori mirent, In An. Acad. Rom.", Mem. SecI. lit., seria
a II-a, t. XXVIII, 1906 ; C. Dinu, Petrache Poenaru ca pedagog, 7n Din istorta pedagogiei romdnep,
Bucuresti, 1957 ; G. Potra, Petrache Poenaru, ctitor al invatclmintului 'n ora noastrd, Bucure0, 1963.

GRIGORE PLE)IANU
Gr. Plescianu este interesant in dezvoltarea ideologiei progresiste a literaturii noastre prin faptul de a fi promovat prin manuale si scrieri literare invatdmintul pentru popor, Intr-o vreme cind numai clasele de sus se bucurau de binefacerile culturii, de a fi fost unul din primii scriitori pentru copii si, in fine, de a
fi combdtut cu spirit morala ipocritd a vremii sale, care stinjenea manifestarea
naturii.
Prefata la Anew si Luben (1829), de Grigore Plesoianu, elevul lui Heliade si
,,profesorul scoalelor nationale din Craiova", poate fi socotit ca o scriere original de caracter polemic, in soiul prefetei lui Heliade la Gramatic, pe care o imita.
Tonul e mai vulgar si mai prdpdstios. Se Inchipuie un dialog intre autorul progresist si un presupus boier retrograd de origine greceascd. Vine vorba de teatru ?
Boierul gdseste ca avem ce ne trebuie
...Europemi au cunoscut binele acesta, de aceea au si tipdrit mai toate
greselile (vitille) sub felurimi de numiri, fiecare neam In limba patriei sale si, ca
sd le faca la mai multi deodatd cunoscute, s-au ?I-1volt ca unii sa le citeascd i cei
mai multi sd-i asculte in niste sali facute intr-adins prin toate orasele, pa care le
n u mesc teatruri.

Theatruru ! ho, ho, stdi loghiotat, stdi ! s-apoi ce numai Europenii se pot
cinsti pentru aceasta ? Noi nu ? Noi n-avem theatron care, care e mai frumos decit
multe din Europa ? Sdracu Caragea ! usoard sd-i fie tdrina, de-si va fi dat obstescul

stir-sit...".
lit chestiunea cdsdtoriei, boierul interpreteazd citeva scene conjugale
Toond [ntr-adevdr], frate, asa este : mi s-a Intimplat s vaz eu insum
cu ochii. $-apoi fata, dupd ce sd mdritd?
Dupd ce sd mdritd, stiind ca a adus zestre, incepe : Neicusorule ! pune-mi o jupineasd in casd, c tiganca e prea murdard.
Neicd ! sa' ne cumpdram si noi o caleascd nod, cd asta de la bdbdcuta e dupd moda
veche. Neica draga' ! Fd-m si mie salop cu samur, cum are cutare care e mai de prost

298

neam decit mine si s-a maritat cu mai putind zestre ; dar eu, stii nene, cd am adus
atitea mii de lei s-atitea lucruri. Neene, nenel a venit marta noua ; dd-m vreo mie
de lei sa iau si eu cite cevasi, c toate cucoanele tirguiesc".
Grigore Plesoianu a publicat un numr de manuale didactice : AbWdar moral
relsgios (1833), cu bucdti de citire scoase din Vechiul Testament (Facerea lumii,
Facerea femeii, Greseala si cdderea lui Adam etc.); Cene dintli cunostince (1833),
dupa P. Blanchard, cuprinfind cite putin din toate (Dumnezeu fcdtorul a toate
lucrurile, Universul cu lumea, Soarele, Stelele, Planetii, Pdmintul, Luna, Eclipsul,
putind istorie, ceva gramaticd, oarecari reguli de polite-Vd pentru copii, aritmeticd

www.dacoromanica.ro

zecimald pe scurt) ; Abetedar frantezo-romanesc (ed. a Ill-a, 1833), care, dupd alfabet

si un mic dicsioner", da cIteva dialoguri si istorioare : Savez-vous dja comment

s'appellent en franais les jours de la semaine ? Oui, Mr., ce sont : dimanche,
lundi, mardi, mercredi, jeudi, vendredi, samedi". (0 gravurd reprezintd o doamnd
pe o canapca, In poziIia d-nei de Rcamier a lui David, si cu o fetild In brate.
Inscriptia suna : Astfel cresc si coconitele noastre copii"). Frumoase dialoguri
frantezo-romdnesti (ed. a Ill-a, 1833) (J'ai l'honneur de vous saluer, Mademoiselle.
Ah, soyez le bien venu, Monsieur"). Limbo frantuzeasdi i ortografta ei sou Gramatedi frantuzeascd foarte inlesnitoare (ed. a II-a, 1834) dupd Fournier, Abecedar
greco-romanesc, Intli cu G. Librer (ed. a Ill-a, 1834), apoi singur (1848).
Lista operelor traduse si compuse de Gr. Plesoianu e urmdtoarea : Copilu/
plerdut, Canarul, Columbul, Mielul, Licuriciul, Enric de Eisenfels, Emilia Mansfield, Sententii morale, Magazia copitlor, Antonie si Maria, Corfa de trandaftri si a/te/e (acestea
traduse) ; Vera si Elisabeta, Mu! de la podul lui Traian, Disputa lucsului cu simplitatea

sou Capritia unor dame cu cdsnicia si alte buati (printre lucrdrile originale). KogdIniceanu osIndea traducerea de maculaturd" ca Columbul, propurand In loc autori ca
Demostene, totusi n-avea dreptate, pentru c Plesoianu publica istorii educative

pentru copii (cdci cu dInsi sInt mai mult amorezat"), facInd opera pedagogicd.
Columbul este istoria unui porumbel alb, scdpat de sotia si fata cavalerului Teobald de primejdia unui uliu, si care, ddruit doamnei Rozalina de Hoenburg din
alt castel, face slujba de curier aerian, podul peste prpastie fiind rupt, cu un
bilet la git vestind pe Teobald ca niste banditi In vesminte de cdlugdri vor
atace. Canarul vorbeste despre un canar din Tirol. Acesta Invd-tase de la copilul
Scarlat un cIntec, dupd care tatd1 sdu, domnul d'Erlau, refugiat politic, dibuieste
pe copil si pe mama lui. Licuriciul povesteste chipul cum o vdcluvd gdseste o
hIrtie dovedind plata unei datorii, trAgInd, pentru pldcerea bdiatului Ferdinand,
un dulap dupd care azuse un licurici. Eroul din Copilul perdut este bdieTasul
unei vdduve de pescar de pe malul Dundrii, care, intrind pe o saicd, se trezeste
la Viena, unde e crescut de un negustor, p'ind ce, devenind el Insusi avut, cumOra o mosie, gdsind cu acest prilej si pe mama sa. Plesoianu a tradus apoi
lui Telemah fiul lui U/ise, de Fnelon (1831) ; Enric de Eisenfels sou Modul
cum rnvatij un copil reipit din leagn de dive ti'lhari a cunoaste pe D-zeu (1838) ;
Istoria Ghenovevi de Brabant (1838) ; Engolpion de aur sou deslustrea Thtelesului lui
Chevit Tebanul (analiza dialogicd a unui tablou alegoric : Sd sti ca locul acesta
sa numeste viatd si multimea de oameni ce stau la poartd sTnt aceia ce vor
intre In viatd") ; Theatron politicon, carte de moralitali pentru Crmuitori, cu multe
citate (StdpInitorul este dator sa petreacd o viatd cinstit si supusii lui
urmeze

ca si umbra trupului...", Seneca zice...", Marzin Doiza Spaniolul zice...", Socrat

zice..."). intr-un cuvInt, Plesoianu s-a specializat In literatura moral:a' si Annette
et Lubin de Marmontel face parte din Contes moraux. insd aceastd nuveld, In ciuda

intentiei etice este de speIa grivoise". Annette si Lubin sint doi veri care, necunoscInd dect les lois simples de la nature", coabiteazd fdrd autoriza-tia papald.
Annette rdmIne Insdrcinatd i preotul o anatemizeazd : Le Ciel n'a pas tonn
sur vous !" Non, rpondit Annette, il m'en souvient, il faisait le plus beau temps
du monde". in fine, dispensa se obtine. in Deosebite istorii morale (1831) este si o

istorie morald, Palemon (Dupd ce privird multa vreme, c-o aclIncd tdcere religioasd, mormIntul pe care era scrise aceste cuvinte : Si eu tot In Arcadia trdiam, pdstorii si tinerele pdstorite, pe care vederea acestui monument i fa:curd

www.dacoromanica.ro

299

t.

.8"

priveascd Cu intristare, plecard umiliti si

pusi pe gInduri, amurezul lIngd amureaza
sa..."), care e tot din Marmontel (Nouveaux
contes moraux)si spune despre trista istorie
a lui Myrtis le Berger, care In ziva end
era sd se Insoare cu Lycoris a fost Infsurat
si ucis de un sarpe. Emilia Mansfield, de
care pomeneste Plesoianu In lista sa, este

Mansfield, roman epistolar, foarte

patetic, de M-me Cottin, zugrdvind efectele
obstinatiei unei mame.
Despre Mosiu Grtgore stim ca In 1838,
and dupd zece ani de profesorat cdptase
diploma de enginer" hotarnic, avea 30
de ani. Ar fi fost ndscut deci In 1808. Familia d ca data a nasterii 30 ianuarie 1798
si ca loc Cerneti. Tani, Paraschiv Plesoianu,
murise In 1823 ; mama, Elisabeta, piense de
ciumd In 1821, iar Grigore, care avea o

Amlie

a;
'

'

sord.

mama

tng

G RIGORE PLESOIANU

moarta si ea de ciumd o data cu

si un frate mai mic Dumitru, a

cdrui fiicd, Marghioala, se cdsdtori cu Constantin PIrTianu, ajunse vechil al unchiului

dinspre tata, clucerul hagiu George Radu
Plesoianu, proprietar al rnosiei Plesoiu din judetul Romanati, pe care acesta i-ar fi Idsat-o

la moarte, In 1833, cu totul ori In parte, oricum cu Incurcturi de succesiune,

motiv ce Indeamnd pe Plesoianu sd se faca inginer hotarnic. Devenise profesorul
de Imprumutatd Tnvdtdturd", adicd de instructie primar la scoala nationald, zis
si scoala centrald din curtea bisericii Obedeanului din Craiova, la 20 mal 1826.
Cursurile, suferind Intreruperi In 1829 si 1830, furd reluate la 7 decembrie 1831
la biserica Maica Precista, Plesoianu primind leafd In 1832 de 250 de lei pe luna (ca

profesor de geografie si de aritmetica) si oddi de locuit, din care pricina se iscd

glIceavd si profesorul de Tmprumutatd Invdtdturd" Tsi Ingadui a Intreba asupra
drepturilor sale, oferindu-si demisia la 13 iunie 1832, pe care eforii, nevoind a

primi de la profesori conditii Infricosetoare", o Incuviintard la 2 septembrie.

Plesoianu plecd la Cerneti, satul sdu natal, unde la 15 ianuarie 1833 e rInduit
dascd1 la clasul al Ill-lea. Pe aceeasi data, dupd sustinerile nepotului sdu de fiu,

300

a fost numit cu diploma nr. 54 profesor la clasa a Ill-a In Bucuresti, ceea ce pare
mai probabil. Stabilit In capitald, In casa sa din podul Tirgului din Afar& pdrsi
din 1838 scoala (la 6 decembrie 1839, end primea rangul de pitar, era fostul
profesor") si se consacrd profesiei de inginer hotarnic, care-i procura avere, deoarece dobIndi mosii aproape In toate judetele", avInd In fiecare cite un conac
cu pian, pentru sotia sa, pe care o pierdea In 1843.
Istoria Ghenovevi, aceast interesa[n]td carte pentru dame", o tradusese din
frantuzeste pentru Ieciile tinerii si frumoasei sale sotii, nddjduind ca-i va gsi
multumirea In Invdtdtura acestii limbi si In cetirea unor astfel de crti". Sotia,

www.dacoromanica.ro

Caterina Clan- din TIrgoviste, daca despre ea e vorba, care era una din scolarele sale, chear dintr-acelea ce-i da ale mai bune nadejdi In vremea
nu corespunde totusi asteptrilor lui Plesoianu, care nu se fereste de-a o denunia
chiar In prefaIa de mai sus. Enginerul", devenit abia la 15 octombrie 1850 serdar,
avea un cdpitalas" cu care tiparea carti. Muri In ziva de 30 ianuarie 1857, cdzInd

lovit de apoplexie dupa terminarea balului pe care TI dduse ca de obicei de

Sf. Grigore, fiind InmormIntat alaturi de sotia sa pe mosia DIrvari, din judetul
Ilfov. insa cavoul familiei,

pastrind

rarnsiele sale si ale fiului sat., Virgilie, se

afl In cimitirul vechii manastiri Cernica.

BIBLIOGRAFIE

Marmontel, An ta si Luben, trad. de Gr. Plesoianu, Bucuresf, 1829 ; Ceo eb te istorsi moro e
desfttoare i pl me de 'nvtaturd. Traduse din frantuzeste si greceste de G. Plesoianu, profesorul scoa-

lelor nationale din Craiova, Bucuresti, 1831 ; inttmplrile lui Telemah fiul lui Ul se, de M. Frantisc
de Slainac de la Mot Fenelon, Arhiepiscop Dux al Cambrii si Prin sfintei Impdratii Romanesti.
Acum Intii traduse din frantuzeste de G. Pelsoianul, profesorul scoalelor nationale din Craiova,
, [f. I.] 1831 ; Abetedar moral si religios sou Letii scoase din sfinto scriptura.
editie In patru tomuri

Acum Inn tradus d'n frantuzeste ;i adaogat pentru Invdttura copiilor de ... [f. I.], 1833 ; Ce/ e
d ntli cunostince pentru Invtatura tinerilor scolari cari lncep a citi. Traduse din frantuzeste ;i adaugate de ... , A do'a editie, [f. I.], 1833; Abetedar frontezo-rcmonesc pentru tineri Inceptori. Acum Int"iu

cules si Intr-acestasi chip cu [sic!] rumdneste Intocmit de ... A treia editie, [f. I.], 1833 ; Engolpion
de our sau deslusirea Intelesului lui Chevit Tebanul corea s si adoog6 la sfIrsitInsotit de mai multe istoril

frumoase si moral cesti. Traduse din greceste ;i frantuzeste de ... , [f. I.], 1833 ; Abecedor grecorornancsc Cu frumoase diologuri, rugciciuni, legi moralicesti, dei flsicesti, geograficesti si istoncest
Cules din mai multe art
prin G. Plesoianu ;i G. Librer. A treia editie, mai Indreptatd ;i mai
adaugatd, [f. I.], 1834 ; Abetedar greco-romanesc cu frumoase dialoguri, rugelciuni, legi moralicests,
dei fisicti, geograficesti ;i istoricest; . . . A patra ediie, Bucuresti, 1848 ; Limba frantuzeasc si
ortografia ei sau GrGmatecd frantuzeasca foarte inlesnitoare . . . , de D. Fournier, iar in romdneste

de ... A do'a oard tipdritd, cu Indreptdri ...,

[f. I.], 1834 ; Istoria Ghenovevi de Brabant. Tradusd

din frantuzeste de G. Pelsoianu, enginer, cu sase icoane frumoase, Bucuresti, 1848 ; Theatron politicon, alcdtuit mai Intii In limba latineascd, apoi tAlmdcit in cea greceascd vorbitoare de rdposatul
Intru fericire domnul Nicolae Mavrocordat
, tAlmacindu-se In rumineste de ... , IIII (In cloud
tomuri), Buzau, 1838 ; Copi/u/ perdut ;i Licuriciul, istorii adevdrate. Tradusd din frantuzeste de ...,
Bucuresti, 1838; Columbul, istorie morald si religioasd. Tradusd din frantuzeste de ... , Bucuresti, 1839;
Canarul, istorie morald si religioasd cu 3 icoane, tradusd din frantuzeste de ... , Craiova, 1840.
G. Bogdan-Duicd, GrigorePlesoionu (notite despre un &sail vechiu), In Omagiu lui C. Du mitrescucentrale" a Croiovii, In Convorbiri literare",
Iasi, Bucuresti, 1940 ; N. 131nescu, inceputurile
XLIV, 1910, nr. 8, vol. 2 ; Virgilie V. Plesoianu, Grigore P. Plesoianu inginer si profesor, primul dasca I
romdn, 1798-1857m Pdrerile unor spectatori", Bucuresti, II, 1913, nr. 14 ; N. Banescu, indrepteirs
;i observatii privitoare la istoricu/ unei ;coli, In Convorbiri literare", XLVIII, 1914, nr. 11; N. Bdnescu,
Un &nail uitat : Gr'gore Plesoianu, Bucuresti, In An. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., t. XXXVII,
1915.

301

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN FACA

T7'

,41

j,
;

CONSTANTIN FACA

setti. Se pare ca
n-a mai apucat.

2.1.14

De neam grecesc, tragIndu-si obIrsia

dintr-un modest slujitor la curtea fanariota
a Sutestilor, Constantin Faca s-a nascut pe
la 1800. A urmat, probabil, la Academia de
la Magureanu, unde nu-i exclus sa-1 fi cunoscut pe Heliade Radulescu, viitorul sau
editor. Era un om iubitor de liniste : biografia lui nu cuprinde nici o peripetie. Catagrafia din 1831 ni-I arata std.* peste
cinci mosii, singur sau In tov5rdsie, la care
se adaugd un loc de casa In Bucuresti si alte
proprietti, luate ca zestre prin casatoria
Cu Ruxandra Castris. A fdcut parte din
Filarmonica si a fost membru al Adunarii
obstesti. Desi prin sora sa, Catinca, era
cumnatul lui Mihalache Ghica, fratele domni-

torului, s-a num5rat printre opozantii lui

Alexandru Ghica, semnInd alaturi de altii
petitia care cerea depunerea acestuia. A
i,
Indeplinit functia de prezident al Tribunalului de comer; din Bucuresti, In 1842, si
de procuror al inaltului divan, In 1844. A
murit In 7 martie 1845, deprins In cuvIntad funebre de Cezar Bolliac si C. A. RoEufrosin Poteca era pregdtit sa-i omagieze memoria, dar

Faca apartine celor care trec prin viatd fara sa fie observati. Avea purtari
cuviincioase, era rezervat si modest. De aceea, doar apropiatii au ajuns
cunoascd
alesele Insusiri Stia a-tit de bine a estiga inimile lor, a-i IncInta cu naivitatile

sale" (Bolliac). N-a manifestat veleitati literare : n-avea nici o pretentie de a

trece de autor", ne spune Heliade.

302

Piesa care l-a facut cunoscut, Franpzitele sau Comodia vremii, scrisd In 1833,
reprezentata cu succes In 1835, dar publicata de Heliade de-abia In 1860, e un
tablou de moravuri care deschide seria numeroaselor denuntari satirice ale frantuzomaniei" din dramaturgia pasoptista. C. Balacescu, C. Caragiale, V. Alecsandri,
C. Negruzzi si atitia altii aveau sa faca haz de aci Mainte, In repetate rInduri,
de spectacolul grotesc al modernizarii pripite, de ridicolele fazei de tranzi.tie,
cu att mai btdtoare la ochi cu et exista un decalaj mai mare intre cultura si
prezumtiile eroilor.
Faca nu dispune de nici un mestesug de autor dramatic. Comedia sa e lipsit de intriga si de agrementul Inscenarii, iar personajele nu-si dau replici, ci
Insird monologwri. Ca la Molire si Goldoni, ele dezvaluie o singurd trastura
de caracter, dar viguros subliniata. Batrinul lanache e reprezentantul atitudinii
patriarhale ; el respinge noile moravuri si pentru cd nu le Tntelege, si pentru

www.dacoromanica.ro

acestea implicd iesirea din condiIia sa materiald, deci InfrIngerea unei

si psihologice:

sociale

Vad bine cd n-avem stare si radern la morala,

S-o in una tot pa mare, zi si noapte dandana.
Mai mult nu zic, s-Intelegeti, coconasi si militari,
De-astazi se-nconteneze, noi nu sintem oameni mari.

Cele doud fete, Elenca si Luxandra, pitigdiesc In jargon franco-romdn, dar

nu Tmping emanciparea prea departe, stiind Inca de frica autorittii paterne. Ofifrarquziti fac declaraii, Insd frd duplicitate : Dumitrache vrea cu adevdrat
sd se Insoare cu Elena si numai interveMia slugii sale credincioase, Stan, care-i
zugrdveste belelele cdsniciei, il determind s batd In retragere.
intr-un cuvInt, comedia sugereazd ca la 1833 rdul nu era atit de Inrddcinat Inca sd nu cedeze In faa desfdsurdrii de argumente. La Faca, ratiunea biruie
asupra sentimentului, ca la clasici, iar tonul persifldrii e musator, dar lipsit de
sarcasm.

Cadenia tacticoasd a versului, convenabild limbajului bdtrTnesc, Iinut de lanache

si de prietenul acestuia, Pavel, capdtd valoarea unui contrast de un efect comic

izbitor and se aplicd paldvrdgelii fetelor. G. Cdlinescu observa cu fine.te c piesa
trebuie jucatd In miscdri stinse, subtil afectate", deci frd a sublinia In mod exagerat caricarea limbajului. Cdci fondul intim al creatiei lui Faca e de a corija
prin zImbet : negativii" lui nu sInt funciarmente stricati, ei au o anumitd demnitate In purtare, chiar un scrupul de caracter.
stigO criticd mai asprd a imitdrii superficiale a Apusului, In care intr
matizarea aristocratismului fnos, gasim Intr-un scurt dialog publicat de Heliade
In aceeasi brosurd cu Franuzitele. E vorba de o discu;ie a trei cocoane, Smaranda,
Elenca i Catinca, primele dispuse sd dispreV.Jiascd tot ce e romdnesc, ultima
Indeplinind rolul unui raisonneur. Comicul vine aici din amestecul de straturi lingvistice (neologistic peste arhaic), efectul suprapunerii fiind savuros.
i

Faca a mai scris doud fabule : Ministrul

Vulpea, ambele biciuind demagogia
liberald, In felul lui Alexandrescu, dar departe de verva si de spiritul acestuia.
i

A mai rdmas de la el si un blestem", amara expresie a dezgustului de lume,

rostit Insd fard energie, cu o vdditd lipsd de imaginatie tenebroasd.

BIBLIOGRAFIE

Din alle lu Constantin Faca, in Biblioteca portativa (scoasd de I. Heliade Rddulescu), LXVI,
Bucuresti, 1860 ; Comodia vremit (Frantuzitele), In 3 acte, in versuri, editiune dupd original cu o introducere de Vasile Vircol, Bucuresti, 1906 ; Primis nostri dramaturgi, editie Ingrijita si glosar de Al. Nicu-

lescu. Antologie, studiu introductiv si note b'obibliografice de Florin Tornea, Bucuresti, 1956
fnceputurile teatrului romnesc, antolog'e, prefata si note de Tiberiu Avramescu, Biblioteca scolarului, Bucuresti, 1963.
Cezar Bolliac, Oratie funebr, C. Faca, in Curierul romanesc", XVIII, 1845, 12 martie
G. Calinescu, Material documentar, In Studii si cercetari de istorie literara si folclor", III, 1954
George lvascu, Un manuscns inedit al Frantuzitelor" lui Facca, in Analele Universittii Bucuresti",
Fi olog'e, 1963, nr. 28.
seria Stiinte socia e

www.dacoromanica.ro

303

COSTACHE 13ALACESCU
Era fiul clucerului loan 13dlacescu si s-a

ndscut foarte probabil In anul 1800, dup.

cum reiese din certificatul de deces din
1880, unde i se atribuie virsta de 80 de

ani. Biografia lui e din cele mai obisnuite,

saracd In

evenimente

marcante

lipsitd

aproape total de incidente cu viata literara.

S-a cdsdtorit la 2 mai 1848 cu Ecaterina

Palade, cu care a avut patru copii. in anul
1847 a fost numit director al spitalelor Coltei, lubirea de oameni, Pantelimon si al celui de nastere, iar la 23 aprilie 1848 Gh.
Bibescu I-a ridicat la rangul de paharnic.
Revolutia de la 1848 nu a avut nici un fel
de ecou In activitatea sa. A mai Indeplinit
I-um/la de prefect al judetului Muscel, PraCOSTACHE BALACESCU

hova, DImbovita si Olt si de membru

comitetul teatral. A murit la 29 februarie 1880, In Bucuresti.
C. Bdracescu a debutat cu poezia
Primvara, In Curierul romdnesc", nr.

34/1844, sub auspiciile lui Heliade, care-i laud si talentul, si modestia. 'Inca de

la Tnceput surprinde, Tn contrast cu lipsa fiorului liric, fluenta versului

Frumoasa primdvarS, copila Inflorit,
Si fiica d-aspra muma cu vifore-nsotit,
Bine-ai venit, dorito I L-apropierea ta
Natura-ntragd, vesel, din lungul somn trezad
Surisul sau prea dulce cuteazd a-ncerca.
(PrimcIvara)

Universul poetului este restrTns. in afard de Prime-vara, abia o singurd data

(In Toomna, al car& subtitlu II prevesteste vag pe $t. O. losif : Ce dor Trni e de
-Ora") mai apare o oarecare sensibilitate In fata naturii. in Toomna meritd a fi
retinuta cenzurarea autoironicd a lirismului, desVirsitd peste decenii de TopIrceanu

304

Toate celelalte poezii sTnt satire si aduc imaginea unei fiinte ce nu se putea
desprinde din cotidian, nemultumita de toate, frd speranta vreunei Indreptdri.
Femeile sTrit rele, cdsnicia e un iad, boierii vechi sInt inculti si corupti, junii
de nici un lucru nu mi-ti sInt buni", tiganii nu merit libertatea, institutiile sTrit
absurde, fatalitatea" se manifestd printr-un Ian; de nenorociri. Baldcescu ar fi
un insuportabil om acrit daca nu s-ar Tncadra pe el Insusi acestei lumi imperfecte, luTndu-se fdra menajamente In derTdere si TntrebTndu-se ironic : Multumit
care mai poate fi ?"
Succesul Tntre contemporani i I-a adus satira F6-m6 toed co s-ti serail sou
aftanitul de Tard la Bucure0, tiparitd abia in 1860, dar scrisd i cunoscutd Inca:

www.dacoromanica.ro

din 1838. Folosind motivul calatorului intr-o lume noua, In forma particulard a
initierii fiului in tainele capitalei de un atoatestiutor tata, autorul inventariaza
institu'i le regulamentare, curtea judecatoreasca, logofetia, curtea consultativa,
curtea administrativa, obsteasca adunare, teatrul, scoala, presa (Cantor de avis"),
Trifierindu-le pe toate cu un sarcasm care nu oboseste. Rmine In intregime bine-

voitor numai fatd de domnitor.

Citeva versuri dintr-o altd poezie preludiaz de departe atmosfera Scrisorii
a Ill-a a lui Eminescu
Trufia tmliatd, cu multd aroganO,
SfIsle tot in cale-i si s-a deificat.
Curata constiinta se zice stravagantd
geniul ca mostru s-azvirle sugrumat,
Ca-n toate arbitrariul exercitd torturd.
(E trist viato acelui ce rumens nu-I Injurd)

De altfel, e de notat c Eminescu a scris cIteva rinduri elogioase despre BA"lacescu, remarcInd la el un simtarnint adevdrat" si o judecata dreaptd". Mai

ales II pretuia ca fabulist, declarInd ca ,in afard de Gr. Alexandrescu, el e singurul

care a mai scris fabule bune in Tara Romaneasca". Totusi, citite fard prejudecata, fabulele lui Balacescu nu justifica cleat In parte aceasta calduroasa apreciere.
Scriitorului Ii lipseste inventivitatea, stiinta dialogului, puterea de localizare. Totusi
i leul se situeaza alaturi de exemplarele reprezentative ale
genului create in epoca pasoptista.
Piesa O bun educatie, aparutd In 1845, reja tema Frantuzitelor lui Faca, intr-o
actiune scenica mai complexd, ImbinInd satira imitdrii superficiale a Apusului cu
observatia critica a unui mediu burghez
incheind cu un deznoclarnint moralizator. Alexandru Galantescu, exmilitar, june elegant", om de lume, adica iubitor
al petrecerilor si al jocului de carti, Ii face curte Elizei, fiica negustorului HristoVulpea, iepuroaica

for Briganovici, tIndra a car& bund educatie" sta In cIteva dei si fraze imprumutate din romanele frantuzesti de a treia mina. Rivalul lui Galantescu este Petre
Mazarescu, prezident al tribunalului, om trecut de virsta.
Evident, dupd citeva Incurcaturi si o fuga romanticd (la Intoarcere Eliza TO
cere iertare : Pardon, papa, pentru deplezirul ce am fost eforsarisit sd-ti aduc.
Dumneata cunosti prea bine ca eu nu am voit sd abuzarisesc de dragostea dumitale..."), Eliza se casatorevte cu Galantescu, care se dovedeste a fi fiul nelegitim
al bdtrinului sdu rival.
In arhiva lnstitutului de istorie si teorie literard George Calinescu" se
pastreaza doua fragmente dramatice manuscrise ale lui C. Blacescu. E vorba de
comedia intr-un act Douil etajuri, avind ca izvor un vodevil frantuzesc neidentificat, si proiectul intitulat bizar Divanul dobitoacelor filantropicoase, filodicoase si
filopatricoase. Nuvel veche din timpuri evreesti. Personajele se numesc aici Leul,
Tigrul, Boul, Clinele, Vulpea, Oaia, Leopardul si reprezinta alegoric o curte fanariotd. Obiectul satiric II constituie nu numai moravurile de epoca, ci si limba
alterata prin prezenta grecismelor si turcismelor.

www.dacoromanica.ro

305

BIBLIOGRAFIE

O buna educatie, Bucuresti, 1845 ; I. Heliade Radulescu, Poezii i inedite, Bucuresti, 1860;
Poezii, cu o precuvintare de I. Suchianu, 2 vol., Bucuresti, 1898.
M. Eminescu, Despre Constantin Balacescu, in Convorbiri literare",V11,1874, nr. 8 ; I.Erade
Radulescu, In Curierul romanesc", XVI, 1844, nr. 34 si 82 ; N. Tmcu, C. Balacescu, in Revista
noua",1 V, 1891 1892 ; G. Ca nescu, Material documentar, in Studii si cercetari de istorie

literard si folclor", II, 1953 si X, 1961, nr. 1.

VAS ILE CIRLOVA

Vasile Cirlova s-a ndscut la Buzdu, In 1809. La TIrgoviste, unde avea rude
numeroase, a crescut si a Invdtat. Poetul este descendentul unei vechi familii
de mici boieri, al carel strdmos cel mai Indepdrtat pare a fi Luca, episcop de
Buzau la 1583 si apoi, din 1622, mitropolit al Ungrovlahiei. Ted', lonitd, era fiul
clucerului Costea, lar mama, Sevastita, fiica boiernasului Vasile Lcusteanu din
tinutul Doljului. Familia poetului se numea Vernescu, numele CTrlova fiind o
porecld.

Dupd obiceiul vremii, tIndrul Cirlova Invatd greceste si frantuzeste ; chiar

si primele versuri le scrie in limba greacd. Grigore Alexandrescu Ti este cel dintIi
tovards de Invdtdturd. Ca si acesta, se cultivd mai mult singur, citind cu pasiune
cdrtile de literaturd populard, acelea care-I IncIntaserd si pe tIrgovisteanul Heliade,
si operele luministior, ale preromanticilor i romanticilor francezi. Mai aproape
simte pe Voltaire, din care traduce mai tIrziu, pe Volney si Lamartine, acestia

din urmd cu ecouri prelungite In creatia-i artisticd.

Dupd primele Incercdri poetice In greceste, care nu s-au pdstrat, Orlova
scrie la Indemnul lui Ion Voinescu II mai multe mici, dar ingenioase poeme"

In limba romdnd. Nici acestea nu ne sint cunoscute, ca de altfel si traducerile

Hero si Leandru dupd MusaTos si Zaira (un act) de Voltaire. Ruinurile Tirgovistei,
Pstorul ?ntristat
Inserare skit primele poezii publicate. Ele apar In 1830, in
"Curierul romanesc", Insotite de o prezentare elogioasd a lui Heliade, care vorbeste de geniul poetic ce fdgaduia atIt de mult pentru limba romdneascd". in
i

1831 CIrlova se Inroleaz, ca ofiter, In rindurile tin erei armate nationale, de curInd

306

Infiintate. imprejurarea II Indeamnd s scrie o poezie plind de patos si vigoare,

Od ostirii romne, publicatd, aldturi de Rugciune abia In 1839 In Curierul romdnesc", dei a circulat, tipdritd pe foi volante, ca un adevdrat manifest Inca' din
anul In care a fost scrisd. in acelasi an, o board infectioasd Ti curmd existenta la
Virsta de numai 22 de ani, Intr-un lagar militar de ring Craiova. A fost InmormIntat la cimitirul Madona Dudu din Craiova.
Poeziile lui V. Orlova au fost adunate tTrziu In volum, abia In 1906. Cu
toate acestea, poetul n-a fost un necunoscut. Insusirile reale ale versurilor sale
si moartea prematurd i-au impresionat pe contemporani si urmasi. Heliade Rddulescu, la scoala cdruia poetul se formase, i-a tipdrit poeziile, aducIndu-i laude sincere si deplIngIndu-i sfirsitul neasteptat In elegia La moartea lui Clrlova. lancu

www.dacoromanica.ro

Vacdrescu, apoi Balcescu, Alecsandri, Bolintineanu, Odobescu, Eminescu, $t. O. losif

s.a. ii cinstesc peste ani memoria ski actualizeazd mesajul vibrant al poeziei sale.
Desi

ilustreazd

reclusa, creatia lui V. CTrlova

un profil artistic distinct si o
lirica specified, expresia unei al-

rezonantd
cdtuiri sufletesti complexe. Natura temperamentului sdu este romantica, dupa cum
a aratat Ibraileanu. inzestrat cu imaginatie
fecund si sensibilitate ascutita, Qr.lova Isi
cultiva, prin solitudine si lecturi, Inclinatia
spre meditatie si visare. El este In acelasi

timp un spirit receptiv la framIntarile sociale si nationale ale epocii. Registrul sdu
liric e, de aceea, nu numai nou, dar si
variat, InfdtisTnd tonalitdti diferite : de la
nota solemna a meditatiei la cadenta sonora a marsului eroic.
Prima poezie, Pstorul ?ntristat, scrisa
la vIrsta de 18 ani, TI leaga pe autorul ei
de o orientare mai veche, caracteristicd
literaturii secolului al XVIII-lea, care mai
dainuia la noi

VASILE CIRLOVA

prin traducerile numeroase

din Gessner si Florian. Ni se Infatiseazd, Intr-un decor tipic, un pastor finar,

frumos la fata", care-si cIntd din fluier subt umbra deasd de pom stufos"
dragostea pentru o pastoritd, cu chip prea dulce, prea dragalas". Cadrul bucolic,
artificial construit, abuzul de diminutive (trisor, multisor etc.) dau poeziel un
aer conventional. Dincolo de sentimentalismul accentuat se fac simtite totusi,
mai ales In final, o anumitd candoare a sensibilitatii si o reala caldurd lirica.
Ruinurile TIrgovistei este poezia cea mai cunoscutd, care i-a adus faima de
liric Inzestrat. Ea dezvoltd motivul ruinelor, larg cultivat In literatura preromantied, prin contactul cu opera lui C. Fr. de Chasseboeuf de Volney Les ruines ou
mditations sur les rvolutions des empires, tradusd la inceputul secolului In romdneste de I. Tautu In Moldova si Stanciu Cdpatineanu In Muntenia. Pentru lirica
romdneascd, angajatd in lupta social si politica, motivul ruinelor nu devine, ca
la romanticii francezi, un izvor de melancolie, de meditatie filozoficd pesimista.
Pentru Orlova, ca si pentru contemporanii sdi
Gr. Alexandrescu, Heliade Rddulescu, Al. Hrisoverghi s.a.
ruinele, vestigii ale slavei stramosesti, servesc, prin
exemplul lor, drept mijloc de educare patriotica si de biciuire a inertiei prezentului. De aceea, filtrInd evenimentele prin prisma unei sensibilitati contemporane vibrante, poetul i Impdrtaseste increderea In biruinta luptei pentru libertatea nationald si sociald
La voi, la voi radejde eu am de ajutor
Voi sTnteli de cuvinte i de idei izvor.

www.dacoromanica.ro

:307

Tit
n

14,

041.
RUINELE TIRGOVI TEI

Hrdnit cu amarul dezamdgirilor, poetul nu Indrzneste, totusi, sa spere prea mult.

$ovdiala ia locul Increderii, entuziasmul face loc presimtirilor nelinistitoare, atunci

cInd, meditInd, descoperd ca momentul slave al cetitii de scaun este Invdluit

de negura uitdrii", iar

Cele mai sldvite si cu temei de fier

A omenirii fapte din viata lumii pier.

Increderea revine, totusi, ca o expresie a unui optimism lucid, care nu ignoreazd greutdtile prezentului, dar are constiinta fortei celor hotrIti s schimbe
lumea pe mdsura aspiratiilor lor nobile. Finalul concretizeazd o atitudine falls&
militant& decisd sa fructifice lectiile istoriei
Deci priimi%i, ruinuri I cIt voi vedea parnint
Sd viu spre mingTiere sl piing p-acest mormint,
Unde tiranul Ina un pas n-a cutezat,
Caci la vederea voastr se simte spaimIntat !

Alterrand entuziasmul cu deprimarea, tonurile majore cu cele minore, poezia se

organizeazd Intr-o compozitie impresionantd prin argumentarea echilibratd a unei
dei care preocupa spiritele epocii. Cuprinde versuri expresive, de mare intensitate
liricd, i imagini remarcabile, dovedind aptitudinea gIndirii metaforice (mormInt
al

308

slavei strmosesti", ziduri Intristate", negura

pe aripile vremii").

Supdr insistenta comentariului, introducInd un anumit ton didacticist, dar, In ansamblul semnificatiilor ei ideologice si literare, poezia este expresia unei constiinte
civice si artistice alese. Lirismul eroic si filozofic, a cdrui culme a atins-o Eminescu,
Tsi are o Indepdrtatd rddcind si ad, In versurile autorului Ruinurilor Tirgov4tei.
Expresie a unui lirism autentic este cea de-a treia poezie apdrutd In paginile Curierului romnesc", In anul 1830, inserare. lspitit de idilismul pastoralei,
CIrlova pastreazd Inca unele elemente decorative glas de pdstorite, fluier de

www.dacoromanica.ro

ki

,6

'

r
t,

'

Oh,

A1

./*

o-ti 61.

7k

'
*4,

'

.i'

3' .1/4

'4'.
41

,Z

PA.

INFANTERIE VALAHA

pstori, dintecul trist al Filomelei, turma Cu dinele ei pazitor, Echoul. Peisajul

creionat este Trisa romantic, profund melancolic, proiectie a starilor sufletesti
Tncercate de poet. Trist, lipsit de mIngTiere", el rAtaceste In negura mIhnirii",
asemenea unei luntre blute de furtuni. insingurarea este descoperitd ca o sursa
datdtoare de plOcute suferinte. Structura compozitionala apare si ea mai Tnchegata. Tabloul epic alterneazd cu pasaje profund lince. Tonalitatea expresiilor,
permanenta anumitor tropi (tristd vale", filomela, de multa intristciune",
suflet jalnic, lipsit de mTngTiere") indica atmosfera Intregului tablou poetic. Spre
finalul lui, imaginile neasteptat de noi (luna vremelruca stdpind", In negura
mIhnirii") se amplifica', cuprinzind treptat sensuri mai largi si mai subtile
Dar Astui suflet jalnic, lipsit de mingiiere,
Odihna, multumire nu-i poci gdsi de loc
sau

tntocmai ca o luntre ce slobod pe mare

Nu poate de furtune a mai gdsi pamint
Ce n-are nici nAdejde cd poate d-intimplare,
Cu vreme s-o arunce la margine vrun Vint.

Pentru prima ara' In poezia romneascd sensibilitatea romantia se afirma, in

chip categoric, In aceastd elegie a lui CTrlova.
In Rug6ciune apare o alta nota caracteristicd romantismului, sentimentul religios. Dar dragostea de tara' si un sentiment de larg umanitarism transforma
rugdciunea Tntr-o pateticd chemare pentru rrantuirea patriei de tiranie si nedrep-

tate. Fiinta Tnaltd" spre care se Indreaptd ruga poetului este judecatd, nu fard
asprime, pentru nepasarea Cu care priveste decdderea nii. Totusi, poetul ?si
sfirseste rugdciunea cu speranta cd o alta soartd de raze plind" se vesteste
poporului sdu. Progresul tehnic apare vadit. Fluenta versului, procedeele compozitionale noi, monologul, mestesugitele Tntorsdturi retorice si Tncercarea de a

www.dacoromanica.ro

309

realiza o fuziune Ir-are tonalitati diferite contribuie la intensificarea impresiei de

sinceritate a sentimentelor si la evidentierea caracterului uman al mesajului poeziei.

Ultima poezie, Oc'd ostirii romne, publican' In Curierul romanesc" sub titlul
Marsul lui Hoya, prin ritmul ei impetuos, dinamic si prin tonul optimist imprima
apelului vibrant catre tinerimea tarii o vigoare deosebita. in Tnfiintarea
nationale poetul vede reInviind vechea s'aya stramoseasca si posibilitatea realiza:Hl

liberta-0i nationale si a unirii

Ce privire dulce mie ! Steagul filflie in vInt,
Armele lucesc veriunde, slava iese din mormInt.
Arma jata cA uceste,
Slava lata ca zImbeste,
Corbul iatd s-a-nl/at.

$tiinta compunerii este inca o data valorificata. Varietatea masurii, repeti-

tiile si exclamatiile retorice Tnzestreazd versul cu dinamism si putere mobilizatoare. Marsul lui Cirlova, ca si cel al lui lancu Vacarescu, inspirat de acelasi eveniment, marcheaza, cum arata Ibraileanu, inceputurile poeziei de lupta, care va
alcatui una dintre laturile insemnate ale literaturii pasoptiste.
Activitatea literara a lui V. Cirlova se rezuma' la aceste cinci poezii, suficiente Tnsa pentru a evidentia o reata vocatie. Lirismul tInarului scriitor consta

In vibratia sincera In fata unei lumi care renastea dupa o lunga hibernare, in
cutezarrta de a supune un domeniu mai vast al motivelor rigorilor crea-tiei,
hotarIrea de a prelucra limba, de a largi sfera vocabularului poetic, de a imprima
versului, mai cursiv si melodios, un ritm modern. Nu putem sti cu certitudine
care ar fi fost configuratia operei daca scriitorul n-ar fi murit la o Virst ati't
de cruda'. Prin ceea ce ne-a daruit, V. CIrlova se situeaza drept cel dintIi poet
romantic, de certa valoare artistica, vestind In literatura noastra Inceputurile lirismului elegiac, meditativ si eroic.
BIBLIOGRAFIE

Poezii, de V. Nicoleanu, V. eirlova si C. Stamate, editie Ingrijit de G. Bogdan-Duic,

Bucuresti, 1906 ; Poezti, in Primii nowi poeti, culegere de versuri, Bucuresti, 1954, B. P. T.
I. Heliada Radulescu, Biografii, in Curierul romnesc", III, 1831, nr. 69 ; I. RaVu, V. Cfrlova,
studiu istorico-literar, Blaj, 1895 ; G. Bogdan-Duicd, V. ar/ova, in Smntorul", IV, 1905,
nr. 39-49 ; N. lorga, V. Cir/ovo, cu prilejul unei ceirti nou, In O lupt /iterar& vol. I,
Vlenii de Munte, 1914 ; I. C. Filitti, VII:laica Luca, strmos al poetu/ui CirIovo, In Convorbiri literare", 55, 1923, nr. 4 ; G. lbraileanu, V. Cir/ova, In Scriitort i curente, lasi, 1909
(ed. a 11-a, 1930).

GRIGORE ALEXANDRESCU

310

Data c'ind s-a nascut la Tirgoviste Grigore, fiul lui Mihai Alexandrescu si al
Mariei Fusea, e incerta. Din instiintarea mortuara ar reiesi anul 1810, din spusele
lui Ghica 1812, dintr-unele fraze ale lui Alexandrescu s-ar deduce chiar anul 1814.

www.dacoromanica.ro

GRIGORE ALEXANDRESCU

'1

LT

'
.

Alexandrescu a trait peste 70 de ani si a scris, cu intermitentele si deniveIdrile pe care le-au provocat cei 25 de ani de boald nervoasd, pind In epoza eminesciand. Opera lui (amine ?ma. Inscrisd In sfertul de secol pe care II desemneazd
dteva momente istorice si culturale : colabordrile la Curierul romanesc" si la

Dacia literard", 1848, efervescenta din jurul Unirii.

Pe Ion Ghica, istoria literard refuzd
situeze. Cronologia e In contradictie
cu spiritul operei. Scrisorile tipdrite dupd 1880 apartin prin atitudine, preocupdri
stil unei epoci anterioare. Pentru Alexandrescu, calendarul s-a oprit In preajma
lui 1860. Este un artist caracteristic pentru perioada dintre Regulamentul organic si Unire, pentru cdutrile si atituciinile ei antitetice, pentru procesul de sensibil
a poeziei noastre.
O nota autobiograficd ne spune ca a Tnvatat In Tirgoviste, In scoala si sub
directiunea profesorului grec Rafail (In casele lui Nae Hiotu), unde se preda limba
greacd moderna i declamatiunea, apoi In scoala lui Mitilineu pentru limba
Mai tirziu, in scoala lui Vaillant, a dobIndit faimd prin cunostintele lui de francezd
si prin bogdtia lecturilor. Ghica ne vorbeste de memoria lui extraordinard.
Pierzndu-si de timpuriu
probabil prin 1827 amindoi prinii, Alexandrescu vine la Bucuresti pe la sfirsitul anului 1830, unde e gdzduit mai inn la
si

www.dacoromanica.ro

311

Mitropolie de unchiul sdu, pdrintele leremia. La Mitropolie Alexandrescu i-a citit

pe Xenofon, Tucidide, Plutarh, pe clasicii secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea 0
pe primii romantici francezi.
Prin 1831, Ghica, elev al lui Vaillant, a fcut cunostintd cu un nou coleg, un
Infdsurat Intr-un surtuc cafeniu, aches, foarte oaches, prul negru, sprIncenele groase Imbinate, ochii cdprii si scInteietori, musta-ta Ii mijea pe buzd".
In casa lui Ghica, Alexandrescu I-a cunoscut pe lancu Vdcdrescu, din a cdrui

opera stia pe de rost poezii, i-a Intl'nit pe Grigore Bdleanu, de la care a primit
sprijin temeinic, pe fratii Cmpineanu, pe Eufrosin Poteca, pe Heliade.
Raporturile lui Alexandrescu cu Heliade s-au rupt dupd ativa ani, degenerInd

Intr-o violenta ostilitate. Poetul Incepdtor a publicat versuri In Curierul romSnesc" : Miezul noptii, Prietesugul etc. E probabil ca Heliade a influentat si lecturile
lui Alexandrescu. Traduatorul lui Lamartine va fi contribuit la pasiunea lu i Alexandrescu pentru poetul francez.
In tipografia lui Heliade si-a tipdrit Alexandrescu In 1832 prima culegere,
Eliezer si Neftali.

Prin 1837-1838 intervine Intre cei doi scriitori o rupturd, care a dus la o
polemicd de ateva decenii. Pdrdsind casa lui Heliade, Alexandrescu locuieste la
Ghica, unde rdmIne mai murti ani. Imbrtiseazd cariera militar, intrInd In armatd.
Mai Inn cadet, devine apoi praporcic. Aldturi de fraIii Golescu, fraii Cretulescu,
Voinescu II, Impreund cu care citea memorialul lui Napoleon ori poeziile lui Hugo,
Lamartine, Branger, Alexandrescu vedea In armata creatd de Regulamentul organic o nddejde pentru redesteptarea na/ionald si, implicit, pentru transformdrile

politice dorite. I-a consacrat mai tIrziu versurile din 0 impresie (1846) ori din
Ontecu/ soldatului (1853).

Dupd o perioadd and s-a ocupat mai mult cu scriptele, caligrafia sa pdrInd
nesatisfdcdtoare superiorilor, a fost trimis la Focsani, la frontiera dintre cele cloud
Principate, pentru a Intreba de pasaport pe toll ati voiau s treacd sanTul care
despdr/ea partea orasului moldovenesc de cea munteneascd si sd taie la rdboj
oile cari veneau dintr-un mal In celdlalt al Milcovului" (Ghica). A demisionat
In 1837. Un an mai tTrziu si-a tipdrit, la tipografia lui Carcalechi, al doilea volum,
cuprinzInd 20 de noi poezii : versuri de dragaste (Eliza, Asteptarea, lnima mea
e tristei), epistole (care I. Vdcdrescu si I. Cimpineanu), meditaIii (Candela, Fericirea,
Pestera), fabule, printre care Boul si vitelul.
Ghica plecase In 1835 la studii la Paris, Alexandrescu rdmIne Ins in legdturi
strinse cu familia acestuia si In anul urmdtor se mutd chiar la Tache Ghica, unde
avea sd locuiascd sase ani.
intordndu-se In lard' de la studii, Ghica II gdseste pe poet arestat din octombrie 1840. Probabil cd arestarea se datora legaturilor poetului cu cercurile razvrdtiIilor si In special Anului 1840, care apdruse cu ateva luni Inainte In numrul din

mai al Daciei literare".

312

In Inchisoare, Alexandrescu a rdmas trei luni. in acest timp a tradus Meropa,

de Voltaire. in 1835 tipdrise o tlmdcire a Alzirei. In aceastd perioadd scrisul sdu
ajunsese la deplind notorietate si, prin intermediul unor antologii, numele lui
Incepuse a fi cunoscut peste hotare. Culegerea de poezii In romneste pe care
Petru Lupulov o tipdreste la Buda, In 1841, cuprinde Poezii ale d. Gr. Alexandrescu, Vdcdrescu si Eliad" ; mai tTrziu, versuri de-ale sale apar In francezd In

www.dacoromanica.ro

antologia publican' de Vaillant, In englezd In Rouman anthology a lui Stanley. in 1855,

libro dell'Amore.
Canini traduce Nu, a ta moarte, In

Mrturii ale popularitdtii dobindite aduc si alte fapte. Anton Pann introduce
sase poezii de Alexandrescu In Spitalul amorului. Poetii mai mdrunti care Ti urmeazd
P. Grddisteanu, R. Scriban, C. D. Aricescu, G. Creteanu s.a.
reiau,
uneori foarte Indeaproape, imagini si versuri de-ale lui Alexandrescu.
in vara anului 1842, Alexandrescu si Ghica care Intre timp fusese numit
profesor la Academia Mihaileand din Iasi
pornesc Intr-o caTatorie de o luna

jumatate la mndstirile de pe valea Oltului. Cei doi scriitori au vizitat pe rind

Cozia si Tismana, ajunend pTria la Turnu-Rosu. Din memorialul de caldtorie, scris
indata dupd Intoarcere, au apdrut fragmente In Propasirea" din 1844. Alte fragmente
Mdnastirea dintr-un lemn, Bistrip, Polovracii s-au tipdrit In Vestitorul
romanesc" din anul urmator. in volum, Memorialul a apdrut In 1863. Roadele
poetice ale caldtoriei skit Umbra lui Mircea la Cozia, Rsclritul lunei la Tismana,
Mormintele la Drge4ani.
Anii din jurul lui 1840 cunosc o crea-tie Imbogdtit i maturd. Alexandrescu
scrie acum Ciine/e si celte/u/, Toporul i pdurea, Ogltndele, epistolele catre Donici
si Voinescu II, evocdrile istorice citate mai sus.
ca si ale celorlalti scriIn aceeasi perioadd se intensifica legdturile poetului

itori munteni ai timpului

cu literatii moldoveni si cu publicatiile lor. inca din

1839, KogdIniceanu, sosit la Bucuresti, fusese recomandat lui Alexandrescu printr-o

scrisoare a lui Costache Negruzzi. in rspunsul lui, poetul muntean se aratd foarte

interesat de Intreprinderea jurnalului ce are de end sd faca KogdIniceanu"

e vorba de Dacia literara", care avea sa apara peste un an si ragaduia ca
va avea In noi corespondenti statornici".
Alexandrescu publica poezii In Dacia literard" si apoi In Propdsirea"
stringe colabordri pentru publicatiile moldovenesti, difuzeazd aceste publicatii
printre cunoscuti. La 10 iunie 1842 cere pentru Voinescu II Intreaga colectie a
Glanerului" (Le glaneur moldo-roumain"). Cind apare Propdsirea", se plInge
...Din treizeci de eczamplare ale Propsirii ce zici cd Imi trimiti, n-am primit cleat unul si acela cel sters de tensurd". Se endeste o vreme sd se mute la
Iasi si, refuend un loc la scoald, II roaga pe Ghica
caute un post In slujba
administrativa sau judecdtoreasca".
Tot la Iasi, la Cantora Foaiei Saesti, sub Ingrijirea lui Donici, apare si a treia
culegere a lui Alexandrescu.
In timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, Alexandrescu Tsi reia slujba de stat

ca sef la masa jlbilor" si apoi ca sef de sectie la Secretariatul de stat.

Bibescu II apreciazd. Alexandrescu a pastrat si el o amintire favorabild domnitorului pe care avea sd-I rdstoarne miscarea revolutionara din 1848. in 1875, la
moartea fostului domn, a publicat, In Trompeta Carpatilor", un necrolog versificat, Bibescu Vod. Cu toata oboseala artistica pe care o tradeazd aceste versuri,
tonul ramTne demn, asa cum pare a fi fost si atitudinea poetului la Curte. Dar
scrie Ghica despre prietenul sdu
nici intriga, nici lingusirea nu s-a putut
apropia vreodatd de dinsul". N-a cochetat decIt foarte rar cu muza
In acesti ani Infilneste si pe femeile care aveau sd-i inspire versurile de dragaste adresate Dizei sau Emtliei. in 1846, Alexandrescu asista la manevrele de
artilerie, cavalerie si infanterie de pe c'impul Colentina, manevre organizate In
cinstea vizitei la Bucuresti a lui Mihai Sturza, domnul Moldovei. Ecourile le afldm

www.dacoromanica.ro

313

In O impresie, poezie tiprita pe foaie volanta i republicata de Foaia pentru

minte, inima si literatura din 27 mai 1846.
In 1847 ?si publica o noua editie a poeziilor.
Nu se cunosc multe fapte cu privire la participarea lui Alexandrescu la revolutie. Para sa fie printre cei din fruntea miscarii revolutionare, convingerile lui
nu I-au tinut departe de ea", scrie Ovid Densusianu. A colaborat la Popolul suveran". Aparind intr-un format mai mare, nr. 15 (din anul 1848) al publicatiei,
conclusa' de Bolintineanu si Zanne, cuprinde In fruntea primei pagini o instiintare
Redactorii acestei foi, vazind trebuinta ce natia simte astazi de o foaie care
s dezvolteze principiile constitutiei noastre i s trateze mai cu intindere toate
chestiunile atit dinlauntru, cit si din afara, au chibzuit a-i da formatul ce se vede".
Redactorii sInt : D. N. Balcescu, C. Bolliac, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, P. Teulescu, A. Zanne.
Popolul suveran" nu cuprinde colaboran i semnate de Gr. Alexandrescu.
Dar printre cele ce i-ar putea fi atribuite, ca foarte probabila se prezint o bucata
In versuri aparuta In nr. 24 : PlIngerea deputatului.1-au atribuit-o si G. Bogdan-Duica
si Emil Girleanu, care a introdus-o In editia lui din 1907, cu titlul de Patriotul
veacului. Sub acest titlu o aflase Tritr-un manuscris al Academiei.
Plngerea deputatului (Patriotul veacului) anunta O profesiune de credint, scrisa
cu noua ani mai tirziu, prin maniera de autobiografie umoristica si prin parodierea
frazeologiei demagogice.
La venirea lui Constantin Cantacuzino drept caimacam, Alexandrescu e ?n'a-

turat din functia de la Secretariat, fiind socotit compromis in timpul revolutiei.

DIJO suirea pe tron a lui Barbu $tirbei, fratele lui Bibescu, poetul devine din
nou secretar. Pina in 1855 functioneaza ca membru al Comisiei centrale, Tritocmita pentru socotirea cheltuielilor ostasesti.
Atitudinea mizantropica pe care o manifestase dupa revolutie se risipeste
In preajma Unirii. Scriitorul participa la actiunea unionistilor. intrerupe si tacerea
pe care Sion i-o reprosase intr-o epigrama, scriind un violent pamflet, un Adio
adresat consulului tarist Halcinski, detestat de toate spiritele progresiste.
In Concordia" din 30 martie 1857, inchina viitorilor deputati ai Romaniei poezia Unirea Principatelor, in care entuziasmul patriotic regaseste accente
pline
Ond citim In vechea carte a istoriei strdbune
Virttrti mari, ilustre fapte ale natiei romdne,
Care inima st rece? Care suflet nemiscat ?
Cine n-are dor s'a' vazd tara sa in fericire,

Cu legi bune, cu legi drepte, In tarie si-n unire,

CultivInd artele pdcii pe al sdu parnint bogat ?

Publica fabule, dintre care una

boieri

si

Corbii i barza
stkneste furia marilor
cereri de pedepsire. Scrie Cometei anonsate pentru 13 tunie si Rdspunsul

comete!, apoi, In toiul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, O profesiune de cre-

in anii acestia ocupa diferite functii. in dar de cea onorifica, de membru

In Comitetul teatral, este director al Arhivelor statului, apoi director al Eforiei
314

spitalelor.

www.dacoromanica.ro

Dup Unire, refuza propunerea de a

intra In minister, primind doar un loc In
Comisia centrald de la Focsani. Acolo se castoreste, la 29 mai 1860, cu Raluca Stamati u.

In timp ce functiona la Comisia centrar apar primele semne ale unei maladii mintale. E internat la Bucuresti, la spitalul Pan-

telimon, si foarte repede Inlocuit din functie.

Boala din 1860 avea sd-si lase urmele
asupra inteligentei i creatiei lui Gr. Alexandrescu. Timp de 25 de ani
scrie G. Cdlinescu In lstoria literaturii romcIne
poetul
se clatind, ca si Hlderlin, Intre lucid itate si
croare...". Totusi, nu se poate vorbi de
istovirea totald a creatiei, care a coborTt

treptat In acesti ani, rar a inceta cu desavIrsire. A publicat mai multe fabule :
Catirul cu clopotei, Mielul murind, Castorul
alte lighioni, Zugravul i portretul,apdrute

toate In Rombul" din 1861. In 1863 alcdtuieste o ultima editie a poeziilor, introducInd nefericite modificari de InrTurire latinista.
Opera originald se farimiteaza apoi In
versuri ocazionale. in 1869 scrie eteva nuve-

le, care sint de departe inferioare prozei

spirituale din Memorial. Ele poartd titlul comun : Amintiri mdrete, dar numai ultima
Un episod din victo lui Mihai
este semnatd
Gr. M. Alexandrescu.

GRIGORE ALEXANDRESCU

In 1868, fostul traducdtor al lui Florian si

Voltaire publica In periodicele vremii traducen i dupd cartea de basme a lui
E. Laboulaye, Pove0 albastre. In 1872 le strInge In volum sub acelasi titlu.
Apdsat de uitare, Alexandrescu se gIndeste sa intre In viata politica, aspira

In 1868 la un loc de senator. In Trompeta Carpatilor" apare apelul sdu catre

alegtorii colegiului Il. In acelasi an publica

mai multe
fdr sd indice Insa sursa
articole de consideratii politico-juridice, traduse dupd Etienne Jouy, literat francez de la
Inceputul secolului trecut. in 1875, Intr-o scrisoare catre Alecsand ri, ?si exprima dorinta
de a fi ales deputat.

Bonifaciu Florescu ne descrie, In 1874, IntIlnirea pe strdzile din TIrgoviste

cu Alexandrescu, slab si palid ca o umbra".
In 1882, poetul septuagenar publica In Cimpoiul" traducerea primelor
cInturi din Gerusalemme liberata. Il va fi izbit, cum presupune G. Calinescu,
asemdnarea dintre soarta lui si nebunia lui Tasso ? Va fi fost o ultima replica
data lui Heliade aceastd traducere a epopeii din care cu cIteva decenii In urmd
si Heliade publicase un ent In Curierul de ambe sexe" ? S-a stins in noaptea
de 25-26 noiembrie 1885.
In amintirile lui, Ghica vorbeste indignat de contrastul dintre InmormIntarea
unui puternic al vremii, fost de zece ori ministru, acoperit de sus si pIna jos

www.dacoromanica.ro

315

de cruci, stele si cordoane", si poetul dus la groapa intr-un dric srac, insotit
de citiva cunoscuti. Faptele justifica indignarea lui Ghica. O confirma si scrisoarea
publicat In presa de ginerele lui Alexandrescu, D. Georgian Mehedinteanu, si
cea trimisa de Alecsandri, de la Paris, lui Al. Papadopol Callimach : Moartea
bietului Alexandrescu nu m-a mIhnit atTt de mult, cci el era mort de mai multi
ani, cit m-a mihnit nepasarea generatiei actuale In privirea lui si uitarea In care
czuse numele lui, odinioara stralucit".
Alexandrescu a scris fabule, epistole, satire, poezii erotice si meditatii, iar
In proz Memorialul de calcItorie.
Apropiati prin gust si lecturi, prin preocuprile tematice si chiar prin genurile si procedeele folosite Ti sint Heliade si Cirlova. Apropiati si In timp. Dei
Heliade a avut rolul de Tndrumator
la care i-au dat dreptul cei zece ani In
plus, cultura si notorietatea , opera lui beletristica se dezvolta In mare parte
paralel cu aceea a lui Alexandrescu. Nu poate fi tagaduita influenta intemeieto-

rului Curierului romanesc" si a traducatorului lui Lamartine asupra lui Alexandrescu, pind la ruptura si dupa ruptura. CIt priveste pe Orlova, despartit doar
cu trei ani de Alexandrescu, el exprima acelasi proces de furire a poeziei moderne.

Dincolo de diversitatea curentelor de care poetul a fost Inriurit este remarcabil unitatea conceptiei, atIt de reprezentativa pentru epoca. lmaginea unor
vremi de mare ndejde si de prefaceri o aflam atit In clasicizanta fabul, cit si

in meditatia romantia In satire ori In epistole.

E o orientare In concordanta cu felul cum a conceput Alexandrescu arta.
In plin zbucium de dragoste, cind inima mihnita" cheam pacea, constiinta dato-

riei fata de patrie, de lume, de tot ce ptimeste", aduce aminte ca dragostea

nu e centrul universului, ca sint idealuri mai nobile, mai mari, mai ludate".
Struie Intrebarea : La patrie, la lume, la tot ce patimeste/Nimic nu esti dator ?".
Cheia artei lui poetice e oferita de o fabula din 1842, Ogisndele. intr-o Tara
In care si placuta frumusete trecea de uriciune", oglinzile sint prohibite. Printr-o
Intimplare locuitorii le descoper si Isi vad fetele, multi ins cu-ntristare".
Dregatorii dau porunca s se sfarme oglinzile. Multe se sfarTmar, dar ascunser
multe".
In acelasi sens vorbesc prefetele lui Alexandrescu la diferite editii ale poeziilor. Prefetele snt semnificative prin caracterul lor de profesii de credinta
estetica, fie chiar sumare.
Prefata din 1842 e interesant prin atitudine i prin verva ei ironicd, ce
ingaduie sa fie alaturata prozei din Memorial. E facut elogiul criticii, snt condamnati
aceia care nu o suport

Critica trebuie s fie iertat, Insa nu numai unora, ci deobste ; nu acea

care defaima pe om, dar acea care arata greselile scrierii. O asemenea critica poate
s indrepteze pe multi, poate sa le formeze gustul". Nu lipsesc aluzii la polemica cu Heliade si la interventia lui G. Baritiu
acesta refuzase cu bun simt
sa publice anticritica" lui Alexandrescu la comentariile facute de Heliade pe
marginea fabulei Privighetoarea i mdgarul. Dar prefatatorul mdrturiseste simplu
&dui care I-a Indemnat s publice volumul : Am avut datoria s fac ceea ce am
putut : s pui i eu o piatra cIt de mica la zidirea obsteasca". Mai ciar inca, In
1847, scriitorul leaga sentimentul datoriei Implinite de functia social a artei.
316

Poezia e socotita drept primul instrument ales de cei care la inceputul civilizatiilor simt sau cred a simti In sufletul lor o scinteie divina". De aceea poezia

www.dacoromanica.ro

e cea mai anticd artd a spiritului omenesc, de aceea legile popoarelor celor antice
erau scrise In versuri ; de aceea In ierarhia literilor poezia are un loc asa de InaIt".
Alexandrescu explica In treacat faptul ca literatura noastrd n-a produs nici
un cap d'operd care sd poatd sluji de model netagaduit" prin starea insuficient

de maturd a limbii. Acelea [capodoperele] nu es cleat In literaturele formate

si In limbile statornicite, dupd cum stiu prea bine to-ti aceia care scriu, si prin
urmare cunosc influenta ce are limba asupra stilului".
Tgaduirea existentei oricdrei opere care sd poatd servi drept model e discu-

tabild In 1847, la sapte ani de la aparitia lui Alexandru Ldpusneanul si a Anului

1840. Dar ideea raportului dintre literatura si limbd e caracteristicd pentru o
epocd In care mai toti scriitorii au intervenit In dezbaterile cu privire la limbd.
Opera lui Alexandrescu este, mai ales in prima ei parte, dominant romantica. Ca la alti reprezentanti ai romantismului nostru din aceast jumdtate a veacului, trdsturile romantice sInt evidente, dar nu si pure. Se impletesc cu note
clasice Intr-o mdsurd de neconceput pentru romantismul occidental.
Nu e vorba doar de o evolutie mai cotitd, de trecerea prin curente literare
deosebite. Satircl. Duhului meu, Cind dar o sc, gusti pacea si Te mai vezui o data
dateaza din acelasi an
1842.
Caracterele clasice sTrit lesne de observat : preocupdrile si mijloacele sti-

listice Tnrudite cu ale moralistilor, ironia lucidd si mdsuratd, foarte deosebitd de

Witz-ul romantic, folosirea unor specii imprumutate clasicismului si caracteristice lui
fabula, epistola. Ca si Boileau, Alexandrescu Trichina o satird duhului
sau". Boileau coresponda In versuri cu Nora-0u ; Alexandrescu o face cu Voltaire.
Ca si Heliade, Alexandrescu a tradus si a prelucrat din Lamartine si Byron,
dar si din La Fontaine ori Florian. A Imprumutat de la Boileau tiparul epistolei
si de la Lamartine meditatia, fard s rAmTna la un eclectism lipsit de unitate
originalitate. Astfel abordeazd si el a-at de solicitata tema a ruinelor, meditatia
asupra decadentei unor mari cetti devenind tema predilectd la multi poeti ai
nostri : Heliade, Cirlova, Alexandrescu, Hrisoverghi, Bolintineanu, Catina si,
ceva mai tIrziu, Aricescu sau Grandea.
Alexandrescu vorbeste In prima sa poezie de decdderea Romei si Palmirei
Dar o poezie exprirrand ridicarea unor forte sociale pline de vitalitate nu se
putea mdrgini la filozofia lui vanitas mundi, la contemplarea melancolicd a marilor
ddrIrndri ale istoriei. Tocmai acesta e sensul ecoului pe care-I afla scrierea declamatoare a lui Volney. Acesta, deputat In Constituanta din 1791, a legat motivul
decaderii cetatilor de consideratii rousseauiste asupra formdrii societatii si de
idei generoase si vagi cu privire la fraternitatea popoarelor, fdurit Impotriva
tiranilor. Spaima si conspiratia tiranilor" se intituleazd unul dintre capitolele
Ruinelor. Tot astfel, Ugo Foscolo facuse s pdtrunda energia patriotica In tema
mormintelor (I sepo/cri). E spiritul In care si Alexandrescu va lasa s rdsune
uietul" luptei eteristilor, In versurile inchinate mormintelor de la Dragdsani.
Pomenirea ruinelor trecutului devine un prilej de rememorare a unor pagini
glorioase din istorie, care stimuleazd pe oamenii prezentului si-i inspdirninta pe
tirani. E ideea din Ruinurile TIrgovistei a lui Cirlova. in acelasi mod se succedd si
versurile din Adto la Trgoviste, de Alexandrescu
$i pe /arTna-aceea, de care-odinioara

Se spairrantau tiranii de frica tremurind

www.dacoromanica.ro

317

o.

Aceeasi nuanta o are si teismul poetului. Tematica religioasa e frecventa In romantism. Daca Shelley ?si afirma ateismul si
Byron face ironii care denota lecturi antireligioase din autorii englezi i francezi ai
secolului al XVIII-lea, poezia lui Lamartine
se reIntoarce frecvent la comunicarea cu
divinitatea.

Dupa Orlova, dupa Heliade din Ontorea diminetii, Alexandrescu a introdus in

volumul din 1838 Rugeiciunea. S-au discutat
sursele acestei poezii. S-au propus, pe rInd,
Hymne de l'enfant d son revel' al lui Lamartine (Pompiliu Eliade), La prire a aceluiasi
poet (E. Lovinescu), Noptile lui Young (V.
Ghiacioiu), Rugdciunea universald a lui AlexanA ..",.0:AD 1,:tE

r.

"

..=111~IMI

41.11.1.111111,

1; Y N Y PE111 I.

Tiumpire .ta 3axapia liapaa.tear.

/4ffi

Voiesc dreptate, cer mIntuire, patriei mele,

1838.

jalnic pamInt", exclama Hoya. Fa sa do-

GRIGORE ALEXANDRESCU,

Poezii,

der Pope si Le dsespoir de Lamartine (I. Fischer). E probabil ca In cazul acesta, ca si In

numeroase altele, e mai justificata teza care
propune surse diverse, fara a acorda uneia
pondere hotarTtoare. Ca si In poezia la fel
intitulata a lui CIrlova, Rugaciunea trece de
la reculegerea grava la preocuparea civica.

Bucure5ti. 1838 (foaie de titlu)

resc de obste al omenirei bine", cere si Alexandrescu divinitaii. Aceasta unificare prin
patosul patriotic a liniilor si izvoarelor tematice, atTt de diverse, e caracteristica pentru romantismul nostru.

Opera romantica a lui Grigore Alexandrescu cuprinde mai ales elegii si

'vita In poezia englezd si franceza din secolul al XVIII-lea, meditatia a aflat trasdturi
mai precise si si-a definitivat denumirea o data cu Mditations potiques (1820) si cu
Nouvelles mditations (1823) ale lui Lamartine. O pondere caracteristica dobIndeste

318

la noi meditatia-evocare istorica. Poezia ruinelor Tmbracd astfel de forme.

Alaturi de dteva fabule, volumul intitulat Eliezer i Neftali cuprinde prelucrari
sau traducen i libere dupa Lamartine (intristarea, intoarcerea) si Byron (Adio), precum
si eteva meditatii originale (Miezul noptii, Prietesugul, Adio la Tirgoviste). Numarul
lor creste In editia din 1838 (Cimitirul, Barca, Rugdciunea, Meditatie ). Anii urmatori
Inseamna pentru Alexandrescu deplina maturitate a genului, o data cu Anul 1840,
cu poeziile scrise In urma caldtoriei la manastirile oltenesti, cu O impresie. Dupd
1847 nu mai Infilnim elegii sau meditatii printre poeziile, din ce In ce mai putine,
scrise de Alexandrescu.
in creatia lui romantica Alexandrescu a strabatut drumul de la deznadejde si
neputintd la romantismul afirmarii si chemarii. In versurile publicate la 18 ani se
finguie un adolescent arfan. Incheierea cuprinde adesea apelul la dezlegarea mortii
si a vietii taind In moartevoi afla" (Miezul noptii). Zic lumei un adio, iau lira

www.dacoromanica.ro

md duc" (Adio la -17rgoviste). Tonul se amplifica, devine meditativ. Se fac constatani

amare asupra mersului firii, prin reluarea cTtorva strdvechi motive reInviate. Disparitia celor dragi Ti inspira lui Alexandrescu accente si Tntrebdri Inrudite cu villonesca Unde-i neaua de altddatd", variantd a motivului antic al soartei neschimbtoare
O, cum vremea Cu moartea cosesc frd-ncetare !
Cum schimbdtoarea lume fugind o reTnnoiesc
Unde-acele fiinte cu care am crescut?

Abia ajunsi la virsta frumoasei dimineti

Ca ea far-a se-ntoarce, ca ciTnsa au trecut.

Expresia e adesea exageran', nu I ipsitd de retorism. Se simte printre aceste excla-

matii vehemente ca dezgustul de viatd, la poetul adolescent, nu poate fi durabil, nici

profund. Versurile trdeazd si procesul de cdutare a expresiei ; poetul recurge la
calea mai usoard a imaginii de un tragic exterior, adesea teatral. Dar In raport cu

poezia Tnaintasilor, versul are o fluiditate superioard.

Versurile de dragoste lipsesc din prima culegere, dar sInt abundente In urmdtoarele trei. Se desprind firele a cloud iubiri succesive (G. Bogdan-Duicd vorbeste
de a treia dragoste pentru o necunoscutd, care ar fi inspirat, Intre altele, Nina, Un
ceas e de dnd anul trecu,
ceasuri de mrhnire). Elizei, cunoscutd, probabil, la Focsani
si reTntTlnit apoi la Bucuresti, Ti sTnt Tnchinate poezii ca Asteptarea, lnima mea e
trist, Te mai vzui o dat. Emilia, pe care G. Bogdan-Duicd a identificat-o cu o femeie
din familia Odobestilor, iar Eugen Lovinescu cu o actritd, Elenca, mentionat In corespondenta lui Alexandrescu cu Ghica, i-a inspirat ANnglierea, Prietesugul si amcrul si
and dar o s gusti pacea.

Ca si la Alecsandri, lirica eroticd a lui Alexandrescu este inferioard restului

operei. Cdutarea expresiei se face mai intens simtitd. Zbuciumul de a da expresie

simtirii e mdrturisit Tntr-o strofd din Inima mea e trist

Adio ! N-am cuvinte

SA-ti ardt tot ce simte,

in astfel de minuturi, mihnit sufletul meu.
E o durere mare
$i suferinti pe care
A le simti poci numai ; a le descri mi-e greu.

Se percepe si lipsa de experientd artisticd proprie, dar si lipsa de experientd

a Inssi literaturii. Sentimentul e redus uneori la duiosia usoard a romantei : Eliza ;
alteori e spulberat de o demonstraIie rece, prolixd : Prietesugul si amorul. in mai
multe rInduri, Alexandrescu se reTntoarce la gravele accente lamartiniene : Barca,
Suferinta. Ca si poetul francez, respinge peisajul In dezacord cu pasiunea si cauta
frmTntatul peisaj romantic
Imi place a naturii salbatecd rranie,
Si negurd, si viscol, si cer Intdritat,

$i tot ce e de groazd, ce e 'in armonie

Cu focul care arde In pieptu-mi sftsiat.
(Su fe/ ina)

www.dacoromanica.ro

319

In autarea unui limbaj propriu, Alexandrescu izbuteste In mai multe rinduri

s alunge formele conventionale. Asteptarea, din ciclul Elizei, e scdIdan In lumina
dragostei fericite. E In toan poezia un freamdt voios, tradus de Insusi mersul Intre-

rupt al versului.
In and dar o scl gup pacea citeva versuri gongorice : Eu lanturile mele le zgudui
cu mInie... Ca leul ce izbeste a temnitii tdrie" se pierd In tonul plin, bdrbdtesc
Ond dar o sa guti pacea, o inima mihnitd?
Ci'nd dar o sa-nceteze amarul tau suspin ?
Viaja ta e luptd, grozavd, nelmblinzita,
lubirea vecinic chin.

Dezabuzarea, dezgustul de vian rrn'in cantonate In primii ani ai creatiei lui

Alexandrescu. in afard de accentele lamartinizante din poezia pe care o scriu Intre
anii 1830 si 1840 Alexandrescu sau Heliade, Bolliac sau Hrisoverghi, tonul general
al poeziei noastre romantice din prima jumdtate aveacului este de chemare, si nu

de tinguire.
Anul 1840 lumineazd opera poetului si-i deschide Intelegerea nu numai prin
valorile pe care le concentreazd, ci si prin caracterul de profesiune de credit-in'.
Dialogul Tritre sperann si experienn cu care Incepe Anul 1840 abandonean de
la Inceput tonul mai vechi al elegiilor. Versul e ferm si nu se mai tInguieste. Durerea

proprie este Impinsd spre trecut, cu detgare. O data cu tot neamul omenesc",
Alexandrescu sldveste anul asteptdrilor. O strofd alegoricd, singura de acest fel
dintr-un poem care refuzd exprimarea figuran si pdstreazd mereu tonul confesiunii grave, pomeneste de vorbele bdtrInului la ivirea Mesiei : Sloboade-md, stapTne,

fiindcd I-am vdzut".

Si In evocarea istoricd, aceeasi trecere. in MeditaVe, publican' Intlia oard In
volumul din 1838, reflectiile triste, sugerate poetului de contemplarea Brilei
sInt Intrerupte de amintirea
O ! cum vremea cu moartea cosesc frd-ncetare !"
celor cdzuti acolo In luptd.
Prilejul de a redestepta imagini din trecut i I-a dat lui Alexandrescu adtoria
fascun In 1842, Impreund cu Ghica, la mandstirile de peste Olt. Cele cloud feluri
de scrieri generate de caldtorie
se deosebesc mult prin
Memorialul i poeziile
ton. Fan' de gravitatea meditativd, de acordurile solemne din poezii, Memorialul
de crdtorie pdstreazd vivacitatea spirituald si tonul familiar al corespondentei. Pagicare, dupd un obicei al timpului, respectat si de Filimon In Crtorii,
nile acestea
sTrit Intrerupte de o nuveld
intereseazd mai mult prin aluziile si asociatiile spirituale decTt prin descrierea propriu-zisd.
Scris Inaintea lui Alecsandri, Filimon, Bolintineanu, Codru Drdgusanu
care
sporeascd valorile
aveau sd maturizeze genul,
dea diversitate de tonuri si
artistice
Memorialul lui Alexandrescu e conceput In maniera iluministd. Este
insd ferit de didacticismul Inaintasilor, pdstreazd usurinta ironiei. Romanticd, chiar
tenebros-romanticd, e doar Cluga.ria, nuveld intercalatd. Fiind vorba de o card.-

320

torie la mdndstirile oltenesti, si nu la Budapesta si Viena, ca la Dinicu Golescu,

nu mai putem avea confruntarea dintre stdri sociale din state diferite. Dar unghiul
contemporan si perspectiva critica se fac simtite cu once prilej.
Scriitorul introduce aluzii politice, pomenind de Serban Cantacuzino, Impunge
pe avocatii obscurantismului si aminteste ca Iuminile si InvIntura" sInt vrjmasii
tiraniei ; povesteste IntImpldri pitoresti, cum este cea a banului Nicolae",

www.dacoromanica.ro

cdruia Ghica avea

consacre mai tTrziu o scrisoare. Tonul de conversatie devine

gray and Alexandrescu ne spune ca numai spiritul liberttii urmeazd un punct

luminos prin multimea anevointelor, numai el singur inspird curajul a semdna
frd a culege
acei care mor pentru libertatea unei natiuni Ont demni de a
trdi In memoria natiunilor".
i

Despre Imprejurdrile In care a scris Umbra lui Mircea la Cozia, Alexandrescu

ne spune In Memorial : De acolo [din foiwrul ce da asupra Oltului] preumblardm
autdtura noastrd pe dqertele trmuri i, Indeplinind lipsa talentului cu entuziasmul
pentru gloria national& pltirdm un tribut de laudd meritatd valorosului Mircea
prin poezia intitulatd Umbra lui Mircea la Cozia sau O seard la Cozia". Cadrul de
ateptare i solemnitate din primele strofe, versurile rupte In subunitati metrice
care anuntd ritmic apropierea fantomei, revenirea calmului solemn In final sTnt toate
de o surprinzdtoare maturitate.
Confruntarea melioristd", dup. expresia lui Lovinescu, dintre prezenti trecut
e realizatd cu solemnitate i mdiestrie In sunetul cadentat al undelor, printre negu-

rile In mi care ale noptii romantice.

Este ceasul nalucirei : un mormTnt se dezvele;te,

O fantoml-ncoronata din el iese ... o zresc

lese ... vine care /drmuri ... std... 7n preajma ei privete,

Riul inapoi se trage

muntii vTrful i clatesc.

Astfel evocd Alexandrescu urmele trecutului. La Tismana, rdsdritul lunii care

lumineazd randstirile i Valle Ti sugereazd un elogiu al scumpului azil de libertate"
pe care muntii l-au constituit In trecut. Peste cItiva ani, la Mdndstirea Dealului, revede
mdretul turn, trist martur l-al nostru trist apus", pe care-I Indrgise din copildrie.
Cele cIteva poezii evocative Intruchipeazd inegal confruntarea dintre trecut
prezent. Nu putem vorbi In acest caz de rezultatele unei evolutii, pentru cd cele
trei poezii inspirate de adtoria la mdastiri sInt scrise la intervale foarte apropiate,
doar Trecutul la Mdndstirea Dealului, Tnruditd prin temd i atitudine, e probabil posterioard
Bogdan-Duicd propune data de 1844.

In aceste cIteva poezii, reOta artisticd nu urmeazd firul cronologic. TotO,

In raport cu Umbra lui Mircea la Cozia, persistd In Trecutul discursivitatea, aezarea
simetricd a ideilor dupd procedeele retorice Dar pentru ce orw.ilatTt de strdlucit

Acum Intre orase e cel mai umilit" , care apartin unui tip de poezie mai veche.
Inegaliati persistd i In Rdsritul lunei si In Mormintele. Dar In ele forta evocdrii
sporqte. Peisajul lunar, la prima vedere monedd curentd a romantismului, se particularizeazd prin putinta de a transpune In vers crqterea luminii i mi carea firii.
Existd o mi care remarcabild a perceptiei care descoperd peisajul In transfigurdrile
lui succesive, iscate de intensificarea luminii. Peisagistica nu e o laturd de searnd
a creatiei lui Alexandrescu, se ivete mai mult In aceste caeva
romantice
ale noptii In mi care, cadre In acord cu nerdbdarea poetului sau cu fantasmele
Lipsa unei atentii deosebite acordate peisajului II face pe Alexandrescu sa recurga
uneori la comparatia livrescd, extrasd din lecturile favorite ale preromantismului
ossianice palate". Cu toatd preocuparea mai redusd de a plasticiza cadrul
care
In fabule e schitat cu gratie, dar rdmIne schitat
exista aici o descoperire de tinuturi poetice. Preferinta pentru peisajul lunar cu palidele lui
prevestqte
fascinatia lunii eminesciene. MiFarea peisajului, mai putin prezentd la Alecsandri,
21 - C. 4

www.dacoromanica.ro

321

va reveni dupd mai bine de o jumatate de secol la Cosbuc, cu superioard putere de

a -Val concretul, cu preferintd pentru lumina soarelui de yard.

Inegal itati mai exista si In Mormintele. Dar este si acolo o remarcabila transformare graded a noptii. Peisajul de vis, cu I iniste deplin, In care un privitor se simte
singur In univers sub lumina stelard, se anima prin rememorarea eteristilor, prin
iluzia sunetului cresend din departare
Ca glasul une i ape ce-ncarcA ale ei maluri,
Sau ca ale multimei Intdritate valuri,
and din robie scap un neam ?mpovirat,

lnegalitatea dispare aproape in Umbra lui Mircea, unde cele eteva cupe de sc,

dere a tensiunii poetice din pasajul apostrofei catre fantomd se pierd pe fondul
cadentat.
Puse fata in fatd, cele eteva poezii din 1842, ca si Trecutul din 1844,

ilustreaza

cautdrile uneori partial Impiedicate, alteori deplin biruitoare, ale unui pionier.
Admiratia pentru eteristi
ai libertatii vestiti rdzbundtori" se concretizeaza In aluzii istorice precise. Versurile din Mormintele amintesc de incendierea
flotei turcesti
CTrid flotele barbare zdrobite se zdrird/Si flacara din ele suindu-se
In non"
, pomenesc si de cItiva conducdtori ai miscdrii : Botan, Miauli (Botsaris,
apdratorul Missolonghi-ului, si amiralul Miaulis). Vorbesc de Termopile si de Leonida.
Fart' a reduce entuziasmul la surse I ivresti, TI putem pune In legaturd cu cartea greceascd pe care, ca si
scriitori ai vremii, a Trivdtat-o Alexandrescu In copilarie.
E firesc s raportdm aceast atitudine si la marii romantici din primele decenii ale
secolului al XIX-lea si In special la Byron, din care Alexandrescu a tradus versurile
de despartire adresate sotiei lui, atunci end Byron a parasit, hulit, Anglia. De altfel,
versurile din Mormintele amintesc direct de Byron, desemnat sub numele personajului

sau Arold" (Harold), autorul regretTnd ca marele poet, prieten al poporului grec,
n-a apucat s scrie crestina
epopeea luptei eteriste. Poetul roman din
preajma lui 1848 era sensibil la sacrificiul celor care au dat semnalul eliberarii unui

popor, la ura robiei" si la a patriei iubire".

La 20 de ani, oscilInd Intre elegie si fabula, Alexandrescu se asemuia cu un card:-

tor neTndrumat, aflat pe o empie, care vede IncrucisTridu-se drumuri felurite.

Alegoria aceasta ni-I area constient de dualitatea lui artistica. Atitudinea clasica" a lui Alexandrescu e conditionat de propria lui structurd si de cerintele vremii,
care stimulau un anumit limbaj satiric, potrivit cu fabula si cu epistola. Predomina
la Alexandrescu inteligenta morala, lucid, verva iubitoare de schimbari neprevazute
de ton. Cu vremea, predominarea devine totald si visarea meditativ ramIne un
apanaj

al tineretii poetului. Epoca ii solicita propria observatie de moravuri

si

comentariul ironic.
RaspunzInd acestei chemari a veacului, Alexandrescu a urmat In acelasi timp
calea indicata si de inteligenta lui echilibratd si mobila. Corespondenta lui foloseste
frecvent ironia. Scriitorul se deprinde s-o nuanteze, s-o faca usturdtoare sau binevoitoare.

322

lorga descopera, Inca pe la 1825, In societatea de tranzitie dintre Eterie

si Regulamentul organic", stdrile prielnice pentru dezvoltarea portretului satiric :
Inca boierul de moda veche..., trdia boiernasul crescut prin polcovnicii si
samesii, tInarul Tritors din strdinatate cu fraze frantuzesti, ieftine si eteva idei

www.dacoromanica.ro

pariziene curente..., femeia de mode cu

perucd adusd din Sibiu sau din Viena, cu

rochiile lucrate nemteste...".
Interesul acestor tipuri fusese remarcat
si de contemporani. Mumuleanu
e
sa se mrgineascd la procedeul clasicizant
incercasal
al

FLEGII,

EPISTOLE, SATIRE si FABULE

caracterelor". Cam in aceeasi vreme, Stan-

ciu apdtineanu a insirat in prefata la traducerea sa Aneto si Luben tipuri mai precis
localizate, care ne transpun In lumea lui
Faca sau In aceea la care avea sd se intoarcd Filimon In 1863.
Interesul consemndrilor nu era numai
acela de document artistic, menit sa pastreze pentru viitorime tipuri pe care schimbdrile sociale le alungau In trecut. Exist
si aceastd laturd. O afldm la principalii scriitori de pind la 1880, mai ales la comediografi. intr-o scrisoare Care lacob Negruzzi,
Alecsandri a explicat astfel rostul cintecelor
sale comice. Aceeasi intentie domind, cum
e si firesc, In activitatea memorialistilor,
In special in scrisul lui Ghica. La Heliade, la
Alexandrescu, rolul de observator satiric

GRIGOlit 1ft11.111, ALFNANDREStt.

T1 i'6,;1,A

covirseste cu mult. Heliade are o vigoare

temperamentald si o vervd care TI fac sd se

simtd cel mai la largul lui In pamflet si in

caricaturd. lronia lui Alexandrescu e mdsurat si, cu exceptia citorva momente de

GRIGORE ALEXANDRESCU,

Meditatii, elegii, episto/e, satire

fabule,
Bucuresti, 1863 (foaie de tit'u)

polemicd mai aprigd cu Heliade, and coboard

la invectivd, se bazeazd pe nuant. Genurile
la care revine satira lui Alexandrescu sint mai ales fabula si epistola. in satird
e prezent cititorul lui Boileau si La Fontaine, al lui Voltaire si Florian, nu si
acela al lui Lamartine.
Alexandrescu stie sd observe amuzat, usor dispretuitor. Mai ales corespon-

denta de dupd 1848 cu Ghica e presdratd cu notatii ironice de Intimpldri politice, baluri, pdtanii casnice : un mare boier isi bate nevasta, aceasta fuge, se reintoarce si bdtaia reincepe. Satirele cuprind si ele vioaie tablouri mondene (Saar&
Duhului meu), observatii de moravuri (Viata clmpeneasc). Poetul este Insd mereu
prezent, intervine, judecd.
In epistole sau fabule, satira lui Grigore Alexandrescu este, prin excelentd
si direct, politicd. A observat-o Bogdan-Duicd. Fabulele erau, asadar, politice
chiar in sensul inalt al cuvintului", scrie el. Observatia se aplicd Tnsd operei

intregi a lui Alexandrescu. Versurile se intorc mereu la preocupdrile si aspiratide vremii. Nepregdtit, uneori saltul e prea brusc. Astfel sund ultimele
strofe din Rsritul lunei la Tismana.

www.dacoromanica.ro

323

Unghiul contemporan e cu atit mai evident in poezia satirica. Adeseori aluzia ironica II readuce direct pe poet In contemporaneitatea de care paruse a se
indeparta (Viata cimpeneasccl).

Cu exceptia lui Cirlova, principalii scriitori care fac trecere spre literatura
moderna
Asachi, Heliade, Alexandrescu
au scris fabule. Genul e reprezentativ pina la 1848 si mai putin ulterior. Alecsandri nu abordeaza fabula cleat exceptional. Eminescu sau generatiile Cosbuc, Goga
de loc. S-a constituit, totusi.

o anumita traditie.
Rosturile alegoriei satirice sint marturisite clar In Epistola D.I.V., autorul
Primverei amorului
Apoi end In elegie destul nu poci sa vorbesc
Si s-arat fara sfiala toate cite socotesc,
Vreun dobitoc Indata vine inaintea mea
$i-mi ridica cu-nlesnire sarcina oricIt de grea

Autorul se preface ca protesteaza impotriva tilcurilor atribuite fabulelor sale,

dar umorul cu care o face in Epistola d-lui Maior Voinescu II afirma !impede ceea
ce pare a nega
A zis (ce urit vede a omului orbire !)
Ca lupii, ursii, leii vorbesc de stapInire.

Primele fabule din Eliezer si Nefta/i s'int prelucrari, mai mult traducen i libere,
dupa La Fontaine (Mdgarul rsrdtat, Catirul ce-si laud nobilitatea) si Florian (Vulpoiul predicator, Privighetoarea si ptiunul, Papagalul i celelalte pasen). incepind cu
volumul din 1838, contributia original covirseste. Poetul se inspira din motive
de larga circulatie, asa cum au facut Tnaintasii ori urmasii lui. Sursele lui Alexandrescu sint variate. in afara de La Fontaine, se pot afla asernandri cu opera fabulistilor francezi din secolul al XVIII-lea : Florian, La Motte-Houdar. O fabula a lui
Voltaire i-a inspirat, fart ndoial, Lupul moralist. Se pot remarca analogii cu unele
fabule ale unui poet francez contemporan, Lachambeaudie. Pe Krilov, a carui opera
se apropie de cea a lui Alexandrescu prin atitudini si prin conditii istorice, I-a
cunoscut prin intermediul operei I ui Donici, care se tineaaproape de modelul marelu i
fabulist rus si, posibil, prin traducen i franceze, cum e cea a lui A. Rigaud. Prin
traditie orala sursele lui Alexandrescu merg mult mai departe.

Detalii de vorbire sau decor localizeaza fart insistenta intimplarea In Tara

la Inaintasi sau la unii contempo-

Romaneasca spre jumtatea veacului. Ceea ce

rani, la Asachi sau Stamati, pastra caracterul mai abstract al apologului se individualizeaza. Deplasarea de accente transforma uneori ideea centrala.
Modelul Clinelui .si atelului a fost gasit in Le lopard et le renard de Lachambeaudie, fabulist francez contemporan cu Alexandrescu
era nascut In 1806.
Dar lipseste din fabula lui Lachambeaudie tocmai ceea ce constituie esentialul
celei a lui Alexandrescu : dubla atitudine si alternarea de limbaj a lui Samson,

duldu de curte ce latrd foarte tare".

Schimbarea cadrului si a mai multor amanunte transforma si semnificatia Lupului

moralist. in fabula lui Voltaire obiectul satirei era ipocrizia religioasa si lupul se
comporta ca un predicator satul si mieros.
324

La Alexandrescu ipocrizia devine o trasatur a conducdtorului demagog. LupulImparat stringe Obsteasca adunare ling un copac mare. Ca si In alte fabule, loca-

www.dacoromanica.ro

lizarea se face prin folosirea termenilor caracteristici pentru

functii, uzuri.

Obsteasca adunare e convocatd pentru c lupul a auzit cd pdrosii dregdtori"

fac npdstuiri multe si ca pravila std-n gheare". Dupd cuvIntarea moralist& lupul
se adreseazd auditorilor : E I ce ati hotdrit, jupIni amploaiati ?"
Localizarea amdnuntelor nu se IntIlneste exclusiv la Alexandrescu. Exista In
cele mai izbutite dintre atIt de numeroasele fabule pe care le cunoaste literatura
primei jumdtdti a veacului. Desigur, fabulele lui Tichindeal, rdmase foarte tribupdstreazd pInd Tntr-atit maniera
tare modelului lor sTrb
Dositei Obradovici
apologului, TncTt adesea Invdttura" e mult mai Tntinsd cleat fabula propriuzisd. Greoi moralizatoare si pdstrTndu-se in abstract sTnt si cele cTteva fabule pe
care le cuprinde volumul de poezii publicat In 1837 de Barbu Paris Mumuleanu.
La Anton Pann, grddinarii duc la zapciu plocon de zarzavat ; vulpea Ii spune
lupului cumetre" Ti dd TntIlnire la putina cu argseald". La Heliade, iardsi,
florile converseazd In limbajul cumetrelor vorbdrete din sat : Trandafir sd fie,
i

Nu e trandafir, surato".
in fabulele lui Alexandrescu, accentul cade nu pe trdsdturile conventionale
ale animalului descris, ci pe amdnunte caracteristice pentru tipul simbolizat. Leul
se miscd, vorbeste si actioneazd ca un domnitor netinut In friu de legi. In Bou/
si vite/ul, boul are comportarea parvenitului, Isi face tabietos siesta de dupdamiazd, trece pe lIngd oameni frd
vadd si se leapdd cu indignare de rudele
sdrace. Sub masca rigidd pe care o formeazd cele cIteva indicatii despre animalul
respectiv, lumea fabulelor e localized' istoric si geografic. Samson, duldu de
curte ce latrd foarte tare", e un demagog, asemenea atitora care voiau egalitatea
celor mijlocii cu cei mari, dar In nici un caz cu cei mici. Felul cum tipul se desprinde Inddrdtul animalului care-I simbolizeazd, felul cum boul se identificd cu
parvenitul, ori vulpea cu demagogul liberal creeazd un comic scenic.
Puterea lui Alexandrescu de a pune In scend tipurile societdtii contemporane e remarcabild. Delavrancea a scris
intr-o sutd doudzeci de pagini vezi o lume Intreagd, ascunsd sub pielea dobitoacelor sale... Un norod Tntreg, intabulat cu toate viiile lui, cu toate
lele?

noastre".

Doud teme sint accentuate de dteva fabule : liberalismul si parvenitismul.

$i e remarcabil c In fabuld, ca si In epistold, Alexandrescu, scriitor prin excelentd al anului 1848, a stiut ca, atacTnd rInduielile feudale, sa pdstreze distanta
critica fatd de burghezie si de profesiunile ei de credintd. I se pot aplica, Tntr-o
mdsurd sporit de noile conditii istorice, cuvintele prin care Taine caracteriza
felul lucid si malitios al lui La Fontaine de a-I Infatisa pe burghez : ...La Fontaine,
care pare burghez cInd Isi bate joc de nobili, pare nobil cTnd Tsi bate joc de burghezi". Liberalismul zgomotos e privit cu ochi bnuitori de autorul Anului 1840,
de partizanul schimbdrilor efective. Cercetatd cu atentie, mantaua lupului moralist
se dovedeste a fi din piele de oaie. Tipul va reapdrea In preajma Unirii, In candidatul la Divanul ad-hoc din 0 pro fesiune de credint6.
parvenitismul este doar o aspiratie si e Tnsotit, deci, de
In Clineie si
demagogie. Samson e afectuos si savant fatd de bou, repezit cu Samurache. in
schimb, boul ajuns la un post Insemnat e trufas si repezit.

www.dacoromanica.ro

325

Adversar al demagogiei, cu sau fdrd program de schimbdri, fabulistul face

elogiul marilor acte Infaptuite spre folosul multimii, chiar daca ele, Cind esueaza,
grit defaimate
Once nobila fapt, once dreapt-ncercare

Pentru a mul/imii bine ;i a tarii aparare

Mieii o defaima dada nu izbuteTte.

ne spune scriitorul luminist e semn al ignorantei.

Refuzul progresului
Bufnita, frd a scoate capul din bezna
refuza contactul cu lumina soarelui.
Se poate remarca In fabulele lui Alexandrescu o anumitd evolutie de la epic
la dramatic. Primele fabule, adaptan, se marginesc sd povesteascd o IntImplare.
Mai tIrziu, dupa 1838, Alexandrescu transformd fabulele In mici scenete, nu numai
intensificind dialogul, ci urmrind pas cu pas actiunea personajelor si reprezentindu-le gesturile si mimica. Dei n-a scris piese originale si s-a multumit a traduce
tragedii, orientarea spre dramatic II caracterizeazd stilistic pe Alexandrescu. 0
IntIlnim si In epistole sau In O profesiune de credintd. Alexandrescu a imprumu-

tat probabil de la Boileau care, la rindul lui, o luase de la Horatiu

forma
epistolei satirice. De altfel, specia a avut o mare raspIndire In poezia franceza a
secolului al XVIII-lea. Voltaire Trisusi a scris mai bine de 120 de epistole In versuri.

Tonul dezinvolt al conversatiei permite abordarea unui numar mare de subiecte, treceri rapide si imperceptibile de la glumd si Intepatura la preocuparea
majora. O bund parte dintre parerile pe care Alexandrescu ni le Impartaseste
conversInd se referd la sarcinile literaturii din vremea sa. Vdcarescu e asezat In
rindul celor care MO stdturd Tricepdtorii romnestei poezii". Alexandrescu II
laud pentru merite ce in de o conceptie esteticd clasicizanta, pentru arta de
a fi-nalt cu deslusire, simplu fdra a cadea", pentru concizia cu care stia sd nu
zica niciodatd cuvint ce-ar fi de pris6s".
Epistola catre Voltaire, care In prima ei parte II dojeneste greoi pe scriitorul francez pentru ateismul su, cuprinde In a doua parte consideratii pline de
interes asupra literaturii romnesti a vremii. Alexandrescu are constiinta sarcinilor grele pe care le impune un stadiu de Inceput
Altfel e-n lard la noi : noi trebuie sa formarn,
Sa dam un aer, un ton limbii In care lucram
Pe nebatute carari loc de trecut sa gasim,
$i nelucrate cimpii de ghimpi sa le curaIam.

Printre Impunsaturile din versurile urmdtoare, Indreptate impotriva cItorva

nu e uitat nici Heliade
exista si una
consacratd latinistilor. Protestul Impotriva confuziilor lingvistice e accentuat de
convingerea c materialul limbii ofera mari posibilitati, fiind un dialect bun,
usor si mldios".

dintre locuitorii Parnasului nostru"

Un loc deosebit TI ocupd Satircl. Duhului meu, publicatel TritTia oard In volumul
din 1842.
Punctul de pornire este satira a IX-a a lui Boileau
A mon esprit. Rapor-

turile cu A mon esprit scot In relief modul cum pornirea de la un model

In
devine la Alexandrescu creatie noud, fixatd istoric In saspiritul clasicismului
bucurestene de la sfirsitul celui de-al patrulea deceniu. Exist puncte
comune cu A mon esprit, In primul rind In ideea initiald a dialogului prin deduloanele

326

www.dacoromanica.ro

blare. Bunul simt Trnprumutd umoristic punctul de vedere comun, eventual glasul
personajelor satirizate, si dojeneste spiritul critic pentru excesiva Iui causticitate.
Exista similitudini si in structura generala a celor dou satire. Boileau Tncepe cu

o apostrofa directa catre spiritul sau, cu violenta exagerata umoristic. Alexandrescu Tsi trage si el duhu I la rspundere
Vino acum de faIA i stai la judecat,
Tu care le faci astea, duh, fiinta ciudatA

Ultima parte a satirei lui Boileau simuleaza o palinodie : Je le dclare donc

Quinault est un Virgile ; Pradon comme un soleil en nos ans a paru". Ultimul
vers al lui Alexandrescu suna si el : lar de vrei sa faci versuri, ia pilda de la
Pralea".

Pe o canava In mare asernanatoare, desenul si culorile sTnt altele. Satird.

scrie G. Calinescu. Ea e mica comedie
de badinaj aproape mussetian. Reconstructia epocii Regulamentului e facuta cu
toed acea amestecare de mondenitate si desfrTnare...".
Cele cloud satire se deosebesc de la Tnceput prin obiect, cad denumirea
comuna
A mon esprit si Duhului meu
se refera doar la Imprumutul unui procedeu. Satira lui Boileau are drept scop sa emita umoristic judecali literare, IncadrIndu-se In rafuiala mai veche cu pretiozitatea. Satir. Duhului meu nu vorbeste
de literatura decit In ultimul vers sau In cIteva aluzii care particularizeaza ciudeniile
duh de poet. La Boileau se aude un monolog transpus la persoana
a doua, monologul unui spirit critic, ager si ursuz ; Alexandrescu pune In scena
cu o bonomie aparenta. Descrierea de moravuri e fcuta cu mijloace de comeDuhului meu se deprteaza mult de Boileau

d iograf.

Caracterul scenic e tot atit de accentuat In monologul O profesiune de credmtd. Fila personajului pe care-I schitase dulaul Samson se Imbogateste prin mar-

turisiri surprinzatoare si surprinzator motivate. Rationamentul absurd e enuntat

cu seninatate : cunoscInd
...intr-o Iar fericirea generald
Se compune totdeauna din acea particularI,

Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefsoare,

Am Imbogatit eu statul, cumparindu-mi mosioare.

Cali lui Ahil, care proorocea,/ Negresit ca au fost, de vreme ce-1 tragea",
suna sprintenele versuri introductive din Toporul i pdurea. Aici, ca si In alte
fabule, ca si In Cometei anonsate, teritoriul umorului se lrgeste si uneltele se
modernizeaza.

Astfel, Tnuntrul perioadei de schimbari istorice si de framTntAri febrile ce

se Intinde Tntre al patrulea si al saptelea deceniu, Grigore Alexandrescu ocupa
un loc special. in once directie Ti parcurgem opera, fie Tn teritoriile romantice,
pe care le-a explorat pTna In ajunul revolutiei de la 1848, fie Tn domeniul fabulei
sau epistolei, la care inteligenta lui vivace s-a rentors In toti cei 30 de ani de
creatie, pretutindeni el se situeaza In calitate de cap de serie". Caracterizarea
de cel dintTi poet modern de anvergur e justificat de cdutdri si reusite. A mers
mai departe pe drumul pe care 1-ar fi urmat, probabil, CTrlova, daca n-ar fi murit
la 22 de ani. Legat Inca prin multe fire de un stadiu mai vechi, Alexandrescu

www.dacoromanica.ro

327

inoveaza prin motive si tonuri, printr-un limbaj mai flexibil si procedee mai Indrz-

nete. autarile si imperfectiunile skit si ele definitorii peniru acest moment de

tranzitie, In vreme ce poezii ca Umbra lui Mircea, Satird. Duhului meu lumineaza
fata unui artist incontestabil.

BIBLIOGRAFIE

Eliezer i Neftali, poema tradusa din Florian de Gr. Alexandrescu, Bucure0, 1832; Poezit
d. Gr. Alexandrescu, Bucure0, 1832 ; Poezii oled. Grigore Alexandrescu, editie completa, Iai, 1842
Suvenire f i impresii, epistole i fabule, Bucure0, 1847 ; Meditatii, ele gil, epistole, satire si fabule,
Bucureti, 1863 ; Scrieri In versuri i prozd, Bucure0, 1893 ; Bianu-Ghica, Poezii, Prozd, Memorial
de c6/6torie, Craiova, 1940 (editie ingrijita de V. Ghiacioiu) ; Opere complete, Poezii i Proz6 (ed.
G. Baiculescu), Bucure0, 1940 ; Opere, vol. I, Bucure0, 1957 (editie critica de I. Fischer),

un studiu introductiv de Silvian losifescu.

B. Florescu, Poetul Gregoriu Alexandrescu. Analiz6 literarcl, in Columna lui Traian", V, 1874,

nr. 5 ; Ion Ghica, Amintiri despre Grigorie Alexandrescu, In Scrisori c6tre V. Alecsandri, Bucure0,
1887; De la Vrancea, Grigorie Alexandrescu, in Revista nour, I, 1888, nr. 5; I. Gavanescu, Meditatiile lui Gr. Alexandrescu, Bucurelti, 1896 ; Pompiliu Eliade, Grgoire Alexandresco et ses metres
franais, in Revue des deux-mondes", XXIV, 1904, decembrie ; E. Lovinescu, Gr. M. Alexandrescu.
Omul 0 opera, Bucurqti, 1908 (retiparita in 1925 i 1928) ; N. I. Apostolescu, L'influence des romantiques franais sur la posie roumaine, Paris, 1909 ; Ion Trivale, Cronici literare, Bucure;ti, 1915 ; Ch.
Drouhet, Grigore Alexandrescu si Voltaire, in Omagiu lui I. Bianu, Bucurelti, 1927; Mih. Popescu,
Pensionarea a doi scriitori, Asachi i Alexandrescu, in Adevarul literar ;i artistic", XVI, 1937, n r. 861
Remus Caracg, Biografia lui Gr. Alexandrescu
Contributii, Bucure0, [f. d.], (colectia Prietenii istoriei literare); V. Ghiacioiu, indrept6ri i adoosu.ri la biografia lui Gr. Alexandrescu, in Preocupari
Iiterare", V.1940, nr. 8 ; Dorna Fundescu, Personalitatea lui Gr. Alexandrescu, in Preocupari I iterare",
VI, 1941, nr. 6 ; G. Calinescu, Gr. M. Alecsandrescu, Bucure0, 1962 ; I. Fischer, Note i rectifican i cu
privire la opera lui Gr. Alexandrescu, In Analele Universitatii C. I. Parhon", Bucure;ti, seria Stiinte
sociale
Filologie, 1956, 7 ; Paul Cornea, De la Alecsandrescu la Eminescu, Bucure0, 1966.

CEZAR BOLLIAC

328

Nascut In Bucuresti, In 25 martie 1813, Cezar Bolliac si-a petrecut copilaria

In mahalaua Boteanului", unde o rubedenie
pe care In amintirile sale despre
Dascalul Matei" o numeste babsa-mea", probabil bunica II daduse la Inva;aura greceasca a acestui pedagog de moda veche. intr-o alta evocare, Bolliac
vorbeste de baba-mea Saftica Chesaroaia" si de muma-sa Floarea Becereasa".
Toate acestea ar sugera cA fusese parasit de timpuriu, de ambii parinti. Teal
sau, medicul Boliaco, cum TI numesc unele notite de familie
Anton Poleac, cum
e notat In actul de deces al scriitorului , se pare a fi acelasi cu medicul Bogliako de care vorbeste generalul Langeron In memoriile sale, om cu o existenta misterioasa In preajma generalului Kutuzov, In Bucuresti, In rzboiul rusoturc Tncheiat In 1812. in listele de medici practicanti In Bucuresti, la Inceputul

www.dacoromanica.ro

secolului trecut, nu figureaza. Originar din lumea Levantului, In care populatia

greaca se amesteca cu cea italiana, dupa unii nascut la Salonic, a disparut tot atit
de tainic precum venise, prin anii 1815-1816, dui:id notitele de familie, reintorclndu-se" la Florenta. Mama poetului
Zinca, doamna Kalamogdartis" dupa
unele amintiri de familie, nascuta Economu" dupa altele, Zoita dup actul de
s-a casatorit din nou, poate a treia oara, cu stolnicul Pedeces al poetului
trache Peretz. Acesta facea parte din mica boierime din Vlasca, oameni noi,
ridicati mai cu searna dupa 1826, adica dupa desfiintarea raialei" turcesti din jurul
Giurgiului si parasirea mosiilor de acolo de catre beii turci. In catagrafia din 1829
a boierilor din Tara Romaneasca, nu figureaza nici un Peretz. Stolnicul a ajuns
Tnsa mai tTrziu la o stare materiald apreciabila, poate si pe socoteala mosnenilor
din Stoienesti, unde Tsi avea el conacul. Molla lui, Talpa Ogrzilor sau Peretu,
era evaluata mai tTrziu la 1 300 de hectare. CInd si-a Inceput Bolliac viata In mijlocul acestei familii nu stim. Afirmatiile unor biografi de mai tTrziu, prieteni mai
tineri ai scriitorului, CO el ar fi Tnvatat carte de la vestitul Neofit Duca, In casele
din Bucuresti ale tatalui su vitreg", sTrit contrazise de amintirile scolare ale scriitorului insusi, din care reiese c anii copilariei si i-a petrecut In grija unei bunici.
Totusi, adolescenta si tineretea le-a trait In familia stolnicului, lar viata lui de
mai tIrziu se va desfasura In strInsa legatura cu aceasta numeroasa si opulenta
familie. In Giurgiu, P. Peretz avea case boieresti, cu robi tigani destul de numerosi. Acestia prilejuiesc de timpuriu manifestarea sentimentelor umanitare ale
poetului. Pe cInd Invata la Sf. Saya, sosind Intr-o vacanta la Giurgiu, cu Chr. Tell,

se Induioseaza de soarta robilor si In lipsa parintilor plecati la o sindrofie"

Ti cinsteste cu cloud vedre de vin din pivnit si le da drumul In oras, ca sa se
plimbe. Dupa ce, In 1834, Ion CTmpineanu Tsi liberase robii, Bolliac are o altercatie violenta cu coana Zinca", deoarece aceasta bruscase una dintre roabele
familiei.
Dintre fratii" si, copiii Zincai cu Petrache Peretz

Petre, Grigore, Alexan-

dru si Paul , cel mai apropiat sufleteste de Bolliac e Grigore Peretz. Animat
si el de idei progresiste, participa la revolutia din 1848, fiind unul dintre cei
trei atentatori care, la 9 iunie, TI intimideaza pe domnitorul G. Bibescu. Din
casele din Bucuresti ale stolnicului P. Peretz se trage cu arma asupra maiorului
reactionar Lacusteanu, la 19 iunie, cInd s-a Tncercat arestarea guvernului revolutionar.
in 1830, Bolliac se angajeaza In nou Infiintata
pamTnteneasca", cu gradul

de iuncher, la care i cladea dreptul rangul modest al familiei sale adoptive. Aici
se IntIlneste cu unii dintre viitorii partasi ai miscarilor revolutionare din anii
1840 si 1848 : Marin Serghiescu-Nationalu, Const. Telegescu si E. Plesoianu. in
armat nu ramIne Insa mult. Pasiunea pentru literatura, alimentata de admiratia
pentru Heliade, deprinsa din anii de Tnvatatura la Sf. Saya, se dovedeste mai tare.
Plecarea sa la Paris, In 1831-1833, pentru studii" e Tridoielnica. Nimic din
debuturile lui literare nu indica un contact direct cu efervescenta de idei a Parisului din preajma anului 1830. Daca ar fi sa credem datarea poeziei Vaca vilduvei,
publican* mai tTrziu, Bolliac ar fi Tnceput sa scrie In 1834, la conacul din Stoienesti
al lui Petrache Peretz. In once caz, primele lui manifestari literare publice dateaza din 1835 si au loc In cadrul Societatii filarmonice, unde e introdus de Heliade si de I. CTmpineanu, care-I cunostea din armata. in Gazeta Teatrului National", pe ITnga Meditatii, i se anunta si un volum de NoutO, adica nuvele", care

www.dacoromanica.ro

329

Insa nu a aprut niciodata. Meditatiile sale

cultivat
se integreaza In genul traditional
de o suma de scriitori minori ai epocii,
mai cu seama In publicatiile de coloratura
religioasa
reInnoit prin succesul euro-

oSAR BOLIAK

pean al Noptilor lui Young. in prefata car-

ticelei, Bolliac vorbeste de o trageJie pe

care ar fi scris-o dupd un model francez,

4
'41 %.

`it

4.7,-*".".

ai car& eroi erau : Guliam, Adel si Montmoransi. Gazeta Teatrului National" anuntd
ca a compus tragediile : Matilda, inspirata
de scrierea Sophiei Ristaud-Cottin ; Moaner]
lui Abel, probabil In stilul lui Gessner ; Tierea a 12 boieri la Melneistirea Dealului, cu
subiect din istoria nationala. T. Cipariu,
IntTlnindu-I la Bucuresti In 1836, mentioneazd

si o tragedie intitulata Radul Von'. Toate acestea s-au pierdut In manuscris, astfel
din Intreaga literatura dramatica a lui Bolliac
nu ne-a ramas cleat o singura replica, pas-

tratd in amintirile lui Gr. H. Grandea.

EINTPEq11.
*PI
'.

Tiuorra(yia &If tAllaC

;
CEZAR BOLLIAC,

Operile, Bucure$ti, 1835 (foaie de titlu)

In 1836, Impreuna cu C. Gh. Filipescu,

Tntemeiaza Curiosul"
gazeta de literaturd, agricultura, industrie si noutati" , In
care publica traducen i din Byron, Puskin,
Manzoni si M-me de Stal, manifestindu-si
entuziasmul pentru Victor Hugo. Proiectele sale depasesc revista. Vrea sa creeze in
jurul ei o societate literara si un fel de e-

ditura pentru sprijinirea tinerilor scriitori.

Intr In corespondenta cu C.

Negruzzi,

cdruia ii vesteste ca a scris o dizertatie asupra robiei", respinsa de cenzor"

la publicare, apoi cu T. Cipariu si G. Baritiu. Dupa abia patru numere,Curiosul" Tsi Tnceteaza aparitia dupd afirmatiile lui Ion Maiorescu, din cauza
dificultatilor materiale.

330

In 1838 ajunge In conflict cu Heliade, din pricina unui incident cu C. Arista,

care primise din partea Societatii filarmonice misiunea de a pregdti, cu elevii sai,
pentru spectacol, tragedia Matilda. Gaseste addpost pentru scrierile sale In mope ling
desta foaie a tipografului Ruof, ParnInteanul" (1839), unde publica
poezii de iubire Maria din Bezdat, balada pe tema superstitiilor si a victimelor
pe care le faceau in lumea Tntunecata a satelor, si Vaca vdcluvei, pledoarie Impotriva dajdiei nedrepte a ierbaritului". Certat cu Heliade, Ti ramIne credincios
lui Ion CImpineanu, pe atunci capul opozitiei nationale In Obsteasca adunare.
Bolliac redacteaza In numele acestuia un protest Tmpotriva legilor impuse de guvernul lui Alex. Dim. Ghica si duce el Tnsusi acest memoriu la Obsteasca adunare.
Daca pentru credinta fata de CInapineanu a fost arestat In 1838 ramTne Tndoielnic.
insusi CImpineanu nu a fost Tntemnitat decit In 1839. Dupd descoperirea conspiratiei revolutionare conduse de Mitita Filipescu, se Incearca implicarea lui Bolliac

www.dacoromanica.ro

alturi de CImpineanu, Intemnitat la Margineni. E arestat la Giurgiu, In casele

stolnicului Peretz. Adus la Agie" In Bucuresti, scrie versuri satirice pe peretii
care s-a desfasurat Intre 21 martie
arestului. in procesul conspiratorilor
9 aprilie 1841
Bolliac a fost scos din cauz, fiind acuzat numai de instigatie, prin
Pentru aceasta
manuscrisele sale cu defaimatoare coprindere Impotriva

e trimis In eczil" la schitul Poiana Marului, din Muntii Buzaului. Exilul ia sfirsit
probabil In iunie 1841.
FramTntarile politice ale acestor ani si experienta personala Il determina pe
Bolliac sa devina un poet social militant. La 1839 el scrie Sonet la anul 1839, In
care indignarea se intensifica pIna la Indemnul la razvratire. Tot atunci pare a fi
compus si acea Marsilliez a romnilor, versuri devenite populare, prin care Indemna poporul
scoata din temnita de la Margineni pe CImpineanu. in legaursa
cu arestarea acestuia trebuie pusa si Epistola la colonelul I. ampineanu, cu accente
dure la adresa tiraniei si de simpatie pentru luptatorii libertatii. in 4 ianuarie
1840 scrie Silo, poem Incins de lava revoltei, In care Tsi face loc, pentru prima
oara In poezia romneasca, real itatea Tngrozitoare a traiului cracasilor. Despre poezia

Carnavalul, datata 1840, afirma mult mai tIrziu a o fi scris In arestul Agiei".
Punctul culminant al liricii sociale, nu numai In opera de pia acum a poetului,
dar si In peisajul de atunci al literaturii noastre, poate fi considerata epistola
La maior Ion Voinescu II, scrisa la locul eczilului". Toate Insa au fost publicate
mai tIrziu. in 1842, Bolliac reapare In literatura', colaborind la Foaia pentru
minte" cu Alaiul unui cersetor, dupa englezul Pope, pe linia mai veche, preromantica, a meditatiei despre soarta potentatilor si a saracilor.
In 1843 se realizeaza apropierea lui Bolliac de N. Balcescu si initierea In societatea secreta Fratia. Se Impaca cu Heliade, care-I pretuieste iarli. Noul domnitor G. Bibescu se aratd IncIntat de poezia lui Bolliac La ceo dintii corabie rom-

Morita", Tri care pleda pentru dezvoltarea comertului tarii prin intensificarea schimburilor cu strainttatea. in foaia lui Heliade publica vreo cIteva poezii
usoare. RamIn Inca In manuscris, pentru vremuri mai prielnice, Muncitorul, datat
1843, si Ocna, datata : Telega 1843 sept.
neasc

indltarea la rangul de praporcic" si de serdar" nu-I va determina pe poet

sa-si schimbe atitudinea. Dimpotriva, acum se orienteaza hotarit spre publicistica,
Tncerand primele acorduri ale marii sale cariere de gazetar. in articolul Despre
publicitate, apArut In 1844, In foaia lui Heliade, argumenteaza necesitatea unei
prese cotidiene libere, ca exponent al opiniei publice, In acelasi an, in foaia lui

Baritiu, publica articolul Utre scriitorii nostri, veritabil tratat de etica a poetuluicetatean. ProclarnInd ca desueta poezia eroismului sTngeros In Wahl, cere poe-

tilor sa cInte iubirea pentru omenire", sa coboare mila celor cu putere" spre
bordeiul muncitorului" si cortul tiganului". Recomanda intelectualilor sa' fie
solidan, asemenea negustorilor si meseriasilor, convins fiind ca robia cade" prin
actiuni culturale energic organizate. Aceleasi idei sInt vehiculate si In celebra poezie-

manifest La muza mea, publicata si ea In Foaie pentru minte", 1844. inca atasat
de umanitarismul vag, de coloratura crestina, cdruia la un moment dat Lamennais
Ti dad use o expresie artistica cu o raspIndire european, Bolliac depaseste Intr-un
fel aici aceasta atitudine, prin tinuta generoasa de aparator al celor saraci si
asemenea lui Victor Hugo. Para a ajunge Inca la atitudinea revolutionar, Isi da
seama c societatea geme" si cere sa fie cIntate libertatea, egalitatea, dar si
armonia, recomandInd bogatului ce strInge" s miluiasca pe saracul ce plInge".

www.dacoromanica.ro

331

Distanta ideologic dintre ceea ce tinea Inca' In sertar Sila, Sonet la anul 1839
ceea ce publica se explica IntrucItva i prin taieturile acute de cenzura, la tiparirea In volumul sau de versuri din 1843 a unor poezii Indraznete, precum Carnavalul, Cugetare, Epistold la colonelul I. ampineanu. Pentru a si le putea raspIndi
pe calea tiparului, poetul trebuia sa-si Invluie cu multa dibacie ideile avansate, care
InspaimTntau guvernul. Poezia Muncitorul, data la lumina' tot In 1844, In foaia
moldoveneasca Propasirea", e mult mai raspicata, evocInd In trasaturi violente,
Incarcate de indignare, toata neomenia mecanismului Infirziat feudal de stoarcere
a muncii taranului. Unele accente de protest prevestesc frarrantari revolutionare:
S-adaugI iobaciul I s-adaugl la claca!
S-adaugS cIt omul nu poate sa mai faca.

Nol n-avem decit bra/ul, dar brgul e al nostru

Noi nu putem
spargem in veci in lucrul vostru!

Insd finalul, cladit pe speranta In dreptatea cea cereasc", marcheazd contra-

dictiile care existau Inca nu numai In ideologia lui BoIliac, dar si In aceea a Intregii noastre intelectualitati, la acea epoca. Interesant In acest sens e articolul
despre Mod, aparut In acelasi an, In Vestitorul romanesc". Conceptul de moda"
e foarte larg la BoIliac, incluzInd ideea paralelismului Intre fenomenele economice
si cele sociale. In fond, prin moda" Tntelege extinderea capital ismului si In tarile
cu puternice ramasite de feudalism : Tu deshamai pe oameni de la leaganele
stapInilor, tu ai dezrobit noroade... Tie i sintem datori desteptarea fabricilor...,
importurile si exporturile". Totusi, la acea epoca lui BoIliac nu-i repugnd nici
ideea de progres prin mondenitate. Aceasta idee strabate scrisorile La doamna
M. Vcreasca i La doamna C. Ghica, publicate drept prefata la volumul sau de
poezii din 1843. Catinca, sotia banului Mihail Ghica aparatorul lui Bolliac In
fata furiei domnitorului, In 1841 , iubea muzica, aduna antichitati, opere plastice, carti rare ; fiica lor, Elena, picteaza In 1844 un peisagiu selbatic" din Bucegi,
lar mai tTrziu ea deveni scriitoarea Dora d'Istria. in 1844, de ziva Cleopatrei Ghica,
maritatd cu printul rus Trubetkoi i apoi despartita de el, care Isi avea domeniul la Baicoi, Bolliac Ii e oaspete si ii Inchina versuri omagiale. De la resedintele
Ghiculestilor din Baicoi si CImpina se Intreprindeau excursii In Valea Prahovei si
pe Bucegi. O buna parte din lirica erotica a lui Bolliac Tsi are sursele aici. Poeziile O dimineat pe malul lacului i Rechemarea evoca o iubire desfasurata sub

privelistea Carpatilor, pe tarmul lacului din Cimpina. 0 alta pasiune pare totusi
a se fi desfasurat In orasul familial : Urla in vas vaporul ! Sufla In pInze vIntul!
Si Dundrea curgea !" (Eram rdpit atuncea). Alte arnanunte biografice din poezia
sa de iubire nu putem extrage. Idealul sau e femeia fina, culta, spirituala, si acest
ideal e greu sa-1 despartim de lumea amicitiilor feminine pe care am amintit-o.
Lumea aceasta mondena nu-I putea inspira profund. De aceea si poezia iubirii

e capitolul cel mai palid artisticeste al liricii lui Bolliac. De altfel, nici n-a ramas
imporprizonierul acestei lumi. in 1845 publica
tot In Vestitorul romanesc"
tantul articol despre Poezia popular& In care pune In lumina caracterul national
al folclorului, In opozitie cu cosmopolitismul paturii dominante, InvederInd
mea sufleteasca a omului din mase, tocmai prin analiza unor versuri populare de
dragoste. Nici excursiile sale nu ramin doar *iced mondene. Dupa ce vizitase,
332

In 1842, impreuna cu fratii Golesti, manasti ri le de sub Carpatii Sudici, In 1843, avInd

www.dacoromanica.ro

si tovardsia lui N. BdIcescu, intreprinde o

ascensiune pe Bucegi, care ii inspira frumoasa poezie O dimineat pe Caraiman, incluzind intiia manifestare a interesului pentru

strivechea popula/ie bdstinasd a dacilor. in

1845 Incepe cercetdri arheologice, mai intIi
de-a lungul Dundrii si apoi prin muncelele

dintre Olt si

fULictczz.

Prahova, Impreund cu August

Treboniu Laurian, D. Bolintineanu si frgii

Peretz", din care au rezultat notgiile Din
itinerarul d. Bolliac, publicate in Curierul

POESII

romanesc".

In 1845 si tot in foaia lui Heliade,

reia preocuparile sale din Curiosul", pentru
via/a teatrald romdneascd. Militind pentru
crearea unui teatru national", se apropie

astfel de ideologia Daciei literare. in articolul Poezie, Heliade

PITA.

admira : Acel pigmeu

in ripografohii Eliade.

de acum zece ani Tncepe a ardta o tale de

gigant". RdspunzIndu-i prin Foaia pentru
minte", Bolliac face o profesie de credinta
literard, pentru Tricetalenirea In artd a neprevdzutului, uritului si sublimului, alaturindu-se esteticii romantice a lui Hugo, In
opozi/ie cu preceptele clasice ale lui Boileau. in 1846, tot In revista lui Bari/iu, pu-

1S47.

blicd articolul Pcezie. Reziduurile de socialism

utopic, pe linia mpciuirii sociale prin caritate, dispar aici cu totul. Antagonismele de

CEZAR BOLLIAC

Poezii nuoe, Bucureti, 1847 (foaie de titlu)

clasd sint recunoscute fd/is. Bolliac nu merge

insd pina' la afirmarea necesitd/ii luptei de clasd. Bunele rela/ii cu Bibescu se

men/in Ina in acelasi an scrie o Cantata" pentru M.S. Printul Bibescu.

In 1848 Bolliac se nurnrd printre fruntasii revolutiei. E printre cei desemnati
s rdscoale tabacii, mdrginasii si tinerimea" din Bucuresti. Proclamd din balconul
domnesc noua Constitu/ie si anunta poporului guvernul provizoriu. in 21 iunie
e secretar al guvernului, Impreund cu N. BdIcescu. in 24 iunie, dupd Incercarea
colonelului Odobescu de a aresta guvernul provizoriu, e numit vornic al capitalei,
post-cheie, avInd In mina breslele de negustori si meseriasi. in 3 iulie scrie Nolen] ciocoilor, satirizind Tncercdrile boierimii de a-si pastra privilegiile
impotriva
lozincii liberttii si a egalitd/ii
si recomandInd ca leac zavera", adicd revolu/ia.
In iulie face parte din comisia pentru emanciparea Tiganilor, secretar al ei fiind
P. Peretz. in febra muncii In aceastd comisie, Bolliac scrie, la 15 iulie, avintata
poezie O tigancei cu pruncul sdu la statuia libertjii din Bucuresti. in 3 august, locatenerr/a domneasca TI numeste In comisia a 6-a, pentru scoli, In subordinea mi-

nistrului Heliade. in acelasi timp, Bolliac e presedintele clubului revolu/ionar al

Regeneratier si unul dintre redactorii gazetei Popolul suveran", alaturi de N. Bak
cescu, Bolintineanu s.a. in 6 august e secretar al comitetului central de elec/ie,
care avea sd pregateascd alegerile pentru constituantd. in 24 august patru aristo-

www.dacoromanica.ro

333

craSi reacSionari" Incearcd s-I suprime, rnind In locul lui pe un trecdtor. Raspunsul su e un articol din Popolul suveran", cerTnd ca revolusia sd fie apdrat
cu armele In mTini. In 6 septembrie, la ceremonia arderii Regulamentului organic
si a Arhondologiei, BoIliac si C. Aristia in cuvIntdri Tnflacdrate. La 13 septembrie, o data' cu venirea trupelor turcesti comandate de Fuad, e printre fruntasii
revoluSionari arestaIi, figuand si printre cei condamnaSi la exil. Imbarcat, o dat
cu ceilalli revoluSionari, pe o ghimie" vas de rdzboi turcesc si pornit pe
Dunre In sus, reuseste s scape la Orsova, la 15 octombrie, si s se refugieze
pe teritoriul austriac. I se pierde urma si se iscd zvonul cd ar fi murit. Soseste
Tnsd la Sibiu, Impreun cu N. BdIcescu si A. Golescu. Experienta amar a lichiddrii revoluSiei din Tara Romdneasc o concretizeazd Tn versuri le de mare luciditate Ciocoii in revolusie, datate decembrie 1848
Num-opinca, sdrctAa,

Numai ea nu ne-a-nelat !

Acum e convins c lupta cu reacSiunea era pe viaS si pe moarte,

compromisul.

neTngdduind

In martie 1849, se afl la Brasov, unde

Impreund cu arhimandritul Snagoveanul
si C. Blcescu
scoate gazeta Espatriatul", In tipografia lui J. Gtt, dupd Tncetarea

foilor lui Bari-0u. Pledeazd pentru Tntrirea revolutiei InIduntrul Imperiului habsburgic,
prin Impdcarea dintre revoluSionarii romdni si cei maghiari. in numele acestei idei,
cistigase Tncrederea generalului de origine polonezd Bem, conducdtorul armatelor

revoluIionare maghiare. In 3 iulie, Espatriatul" Inceteazd. Evenimentele se precipitau. In iunie se TntTlneste cu N. Blcescu la Debrelin, In cauza comund a Tmpcrii

lui Kossuth cu Avram lancu, generalul Bem fiind cTstigat pentru ideca credrii unui
corp militar dintre emigranIii revoluSionari romdni. In 22 iunie, Bolliac se afld la
Pesta Impreund cu BdIcescu, contintand tratativele cu Kossuth. In 14 iulie se Tncheie
la Seghedin Pactul de pacificaSiune Tntre maghiari si romdni" semnat de N. 13dIcescu
si Bolliac In numele emigratiei revoluSionare romdne. Aici, la Seghedin, scrie Bolliac
poezia Rorania solidar6, ecou al speranIelor sale de a vedea armatele revoluSionare
comandate de Avram lancu venind In Tara Romdneascd, spre a salva cauza revoluliei.

In 8 august Tncepe aplicarea planului de a cTstiga neutralitatea trupelor turcesti

de sub comanda lui Omer Pasa. Guvernul revoluSionar maghiar Ti cl lui Bolliac aceastd
misiune, punTndu-i la dispozitie si mijloacele materiale necesare, din averea confiscatd a contelui Zichy. inainte de 15 august Boll iac se desparte de N. Blcescu, urmind
a-si Tndeplini Insdrcinarea. Situalia In Transilvania devenise confuz. Trupele Tariste,
comandate de generalul Luders, pdtrunseserd acolo, venind In ajutorul armatei habsburgice. PoziSia ostirilor revoluSionare maghiare devenise critica. Dup propriile

sale marturii, Bolliac se afla In 16 august la Orsova, In indeplinirea misiei" faId de

Omer Pasa. Se IntTlneste apoi cu Kossuth si-i d socoteald, desprSindu-se ca doi
oameni de onoare". Dupd Incercdri zadarnice de a rzbi In Transilvania spre trupele lui Bem, revine la Orsova si de aici trece Dundrea. in aceeasi lun, judecTnd
dup datarea poeziei Spada, se afld In Balcani, la monastirea Romelia". Poezia Unirea
e datatd Brusa 1849.
Bolliac e chemat pentru anchetd la Constantinopol. Aici sosise la 24 decembrie

334

1849 sosia sa Aristia, rdmas In mijlocul rdzboiului civil din Transilvania, dupd ce l
inscylise credindoas prin toate peripeIiile revoluTiei. Cu Aristia, fiica paharnicului
lzvoranu, se cdskorise Tn 24 noiembrie 1846, nun fiind generalul Mavros, socru

www.dacoromanica.ro

lui Ion Ghica, pasionat pentru numismatica si arheologie. El II initiase, cu ani Inainte.
pe Bolliac In aceste domenii ale istoriografiei. Ca zestre, Aristia Ti adusese mosia Glina,

In Ilfov, si 1 000 de galbeni in naht". Singurul copil In aceasta casdtorie, o fatd,

murise de timpuriu. intIlnirea cu sotia II reTnsufleteste. La Constantinopol, In 20
martie 1850, scrie Se naste sou se face omul ?una din cele mai puternice manifestdri ale

ideologiei sale revolutionare. incepe cu celebrele versuri, care au ramas ca un

epigraf al Intregii sale opere:
Tiganui

clacasul

Au fost gindirea mea.

Stapinul, arendasul,

5i legea lor cea grea

Muza mi-au pus in doliu

RelLand lapidara definitie a proprietatii data de Proudhon, o Tmpleteste cu o

sageatd Impotriva religiei.
Arestat de doud ori de autoritalile otomane, In urma reclamatiilor lui Bem, In
chestiunea obiectelor de valoare primite odinioara de Bolliac, este eliberat pe garantia
lui Ion Ghica. De la Paris, N. Bakescu comunica rdspicat cd Ti acordd mai departe
toata Increderea. Totusi, situatia lui Bolliac In Turcia devenise grea. in 20 august
1850 scrie la Atena poezia Patria. in 21 septembrie era la Malta, sosind cu un vas
francez, cu un pasaport britanic, pe numele Timoleon Paleolog. in 16 octombrie 1850.
Bolliac era la Paris. In 1851 scria aici Cleicasul, trynd ciar concluziile revolutiei din
Tara Romdneascd:

Piinea fierul o rodete

Tot cu fierul ne-o pastram
Ea-i a celui ce-o munceste

Trintorilor n-o mai dam.

In Parisul anului 1851 Bolliac rdmIne pe pozitia lui politica de mai Inainte
luptInd Impotriva privilegiilor marii boierimi, cerInd energic Improprietdrirea cldcasilor pe parnIntul pe care-I lucrau, militTnd deci In fond pentru sfarImarea ultimelor resturi ale feudalismului. Aceeasi linie ideologica apare si In studiul sau Regulamentul. Arhondologia. Condica lui Caragea. Condica criminal din 1851, publicat In revista

Republica romana." In 1851. La Paris Bolliac ?si completeazd pregdtirea arheologica

numismaticd. Nu e de loc o evadare din politicd In stiinta. Bolliac se integreazd

In felul lui In lupta pe care o dddeau revolutionarii romdni In straindtate pentru a
ditiga pe cdi I e propagandei si diplomatiei cauza romaneascd. Experienta revolutionard
a anului 1848 fdcuse sd se vadd interdependenta factorilor social i si politici din toate
provinciile romanesti i Impinsese pe primul plan ideea unitatii statului roman, realizabila deocamdatd prin unirea celor cloud t'ad de dincoace de Carpati. Bolliac par-

ticipa la bdtdlia pentru Unire cu armele geografiei si arheologiei. in 1853, tot In

Republica romana", publica Inceputul studiului Unitatea Romniei, bazat pe o vasta,
dar haotica informatie In istoria antica. Aceasta documentare std si la temelia seriei de memorii pe care Bolliac le adreseaza unor personalitdti proeminente : presedintelui Ludovic Napoleon, In 1852 ; tot lui, dupd ce devenise Impdratul Napoleon
al 111-lea, In 1854 si 1855 ; lordului Palmerston si lordului Dudley Stuart, In 1854.

Publiend In 1856, In Steaua Dunarii", articolul Scrisori In tearii, leagd cauza Unirii
de ideea unitdtii fondului dacic, ilustrata cu lux de documentare istoricd. Poeziile

www.dacoromanica.ro

335

Inchinate acum de BoIliac Unirii respird acelasi aer dacic. In Acvila str6bun6 (25
martie 1856) evoca buciumul lui Zamolx", care trebuia sa reInvie vulturul, simbolizInd spiritul combativ al dacilor. in La Romania (15 aprilie 1856) invocd geniul
Daciei". In acelasi sens se organizeaza si studiul Topographie de la Roumanie (1856),

primul dintr-o serie anuntatd de 8 memorii", dezvoltInd planul unei lucrari cu

caracter enciclopedic asupra poporului roman. IncepInd din 1857, participa si mai
impetuos la lupta pentru Unire, editind la Paris ziarul Buciumul", pentru propagarea programului minimal al partidei unioniste. Aici, pe lIngd versuri mai vechi,
publica poezii Indemrand direct la Unire, precum : Teara Romclneasc'd cutre Moldova
si R6sunet la Hora Unirii de d.V. Alecsandri. Anul 1857 se caracterizeaza i printr-o
accentuata eflorescenta editoriala. Apar acum la Paris volumele de versuri : Renaterea
Romdniei, Nationale si Posies, precum si Domnul Tudor, episod din revolutia roman6

din 1821, poem epic scris In 1844, vazInd abia acum lumina tiparului, in versiune
franceza, In Revue de l'Orient, de l'Algrie et de Colonies", apoi, ca extras, In
brosura.

In 8 iulie 1857, gazeta Secolul" din Bucuresti anunta Intoarcerea In lard a lui
BoIliac, In urma revocarii exilului de catre Poarta. Partida unionista II propune
candidat pentru Divanul ad-hoc al Tarii Romanesti In Ilfov, la colegiul marilor
proprietari. Nu reuseste, dupa cum era si firesc, cu toata Profesia de credint6
exprimInd respect fatd de proprietate, familie i religie
pe care o publicase In
Secolul", desigur din motive de tacticd electorala a luptei pentru Unire. in schimb,
e numit directorul Monitorului Adundrii Ad-hoc" si al versiunii sale In limba franceza. Tot in 1857 face parte din redacIia gazetei unioniste Romania". in campafoarte
limitate prin Converrtia de la Paris , adversarii Unirii redeschid chestiunea Zichy,
creindu-i dificultati. in acelasi an, Tsi aduna toate versurile Intr-o Colleqiune de
poesii vechi i nuoi. in august 1858 Incepe colaborarea la Romanul", gazeta lui C.A.
Rosetti. Paralel, colaboreaza la Nationalul", publiand aici excelenta analiza a stratificarii sociale codificate prin Regulamentul organic : Mozaicul social. in vara anului
1858 trebuie sa-si Tntrerupd caldtoria arheologica, despre care relata In aceeasi
nia electorala pentru Camera electiva, la Inscrierea lui In I istele de alegatori

gazeta, deoarece caimdcamia reacTionara II suspecta politic.

In 1 859 contribuie la realizarea Unirii, propunInd lui Barbu Vladoianu, comandantul ostirii muntene, si altor personalitaii politice, ideea dublei alegeri a lui

Al. loan Cuza. Totusi, anii 1859-1860 sTrit ani tulburi In viata publicd a lui BoIliac.
Candidaturi repetate In alegerile generale sau partiale, la Tirgoviste si la Giurgiu
In colegiul orsenilor, la Bucuresti pentru consiliul municipal, sTrit sortite esecului
sau invalidrii prin diferite sicane ale guvernelor, Intre care si rememorarea chestiunii Zichy. Prin independenta si curajul sdu politic, Bolliac era un om incomod pentru
clasele dominante, mai ales pentru mosierime. Cu burghezia era Insd In termeni
buni. Bolliac a primit cu simpatie, de la Inceput, introducerea formelor de viatd capitaliste la noi, ceea ce atunci reprezenta un progres, afirrrandu-si pretuirea pentru
negustori, fabricanti s meseriasi, precum In articolele Ctre scriitorii nostri (1844),
Poezia (1846), Libertatea presei (1859). PInd si In poemul alugrita (1858) pledeazd
pentru o industrie nalionala. AceastaTnsa nu Triseamna ca nu-si da seama si de racilele
capitalismului. In Epistola la D.K.A.K., gaseste aspre accente pentru a condamna

336

domnia banului, afacerismul, exploatarea nemiloasd a muncitorilor, caracteristice

societatii burgheze. Anii petrecuti la Paris, in exil,i oferisera Insd spectacolul consolidril dominaIiei burgheziei, care se instalase la putere sub regimul lui Napoleon

www.dacoromanica.ro

al 111-lea. Pentru Bolliac muncitor" a ramas

clacasul,Taranul, iar proletarul" apare foarte
rar In scrierile lui si numai cu sensul antic
latin (Poezia, 1846; Teatrul i publicul, 1872).
Articolul Esplicarea chorva vorbe, publicat In
1859 In Romanul", e caracteristic pentru

.4

hmitele ideologiei sale. Aici atesta cunoasterea

ideilor lui Saint-Simon, Fourrier, Babeuf, Proudhon, Cabet, Louis Blanc si Owen. intr-un moment cind socialismul utopic fusese depasit, lar
de la apariIiaManifestuluiPartidului Comunist trecuse un deceniu, Bolliac critica socialismul
identifiandu-1 cu ideile utopistilor, cazInd
fatal mente victim a cliseelor presei reaqionare
franceze.
In ceea ce priveste Insa lupta necrutatoare Impotriva ramasiIelor feudalismului,
Bolliac o continua Cu aceeasi intransigenIa.
Colaboreaza la ziare progresiste,

ca DIm-

boviIa" lui D. Bolintineanu si Reforma" lui

I. G. Valentineanu. Centrul de greutate al
activitii lui politice ramine Insa la Roma-

nul", pe ale carui liste candideaza In alegeri

si de care e propus printre organizatorii ani-

CEZAR BOLLIAC

versarii revoluTiei din 1848. Ca atare, participa

la redactarea petitiei populare catre domni-

tor, pentru largirea bazei electorale. in Romanul", In 1861, publica seria articolelor de mare rasunet Monastirile din Mara
Romeineascd, cerind secularizarea imenselor lor averi, realizInd astfel prima campanie de presa, in sensul modern al cuvIntului, In ziaristica romana. in acelasi an

publica In Romanul" relatarea despre unele Cercetiki prin m6n6stiri, cu caracter

arheologic. in 1862 Isi Incheie campania In chestiunea mnastirilor Inchinate si
Incepe alta, In aceeasi ordine de idei Monastirile dzise BrThcovenesti, tot In foaia
lui C.A. Rosetti, reclamInd preluarea de catre stat a uriaselor lor averi.
Pe masura Insa ce devenea vizibil monstruoasa coalitie"
dupadenumirea
ce i-a dat-o el Insusi
Bolliac se departeaza de liberalii In curs de organizare
ca partid si devine teoreticianul necesitalii unei grupari politice de centru. in 15
decembrie 1862 apare nr. 1, de proba, al ziarului sau propriu, Buciumul", care
:

Isi Incepe apariIia regulat la 13 ianuarie 1863. Programul Buciumului" este avansat
instructiunea obligatorie, Improprietarirea Iranilor cu despagubirea proprietarilor,

votul universal. Sprijinind intenIiile democratice ale domnitorului Cuza, Buciumul"

lauda iuvernele and realizeaza macar In parte programul sau politic si le mustra
cu violeryta and i se pare c ele se departeaza de principiile sale politice. Onorurile
si loviturile alterneaza in raport cu aceasta a,titudine. Numit, mai de mult, membru
al Curtii apelative din Bucuresti, e condamnat In 26 februarie 1863 la 8 luni Inchisoare, ca gazetar. in 1864 e numit director al Arhivelor statului, iar la sfirsitul anului
Buciumul" este suspendat de primul ministru Kogalniceanu, care uitase ca, atunci

www.dacoromanica.ro

337

cInd el promulgase legea rural-a sau Cind trimisese la plimbare, In 2 mai, Camera
reactionard, Buciumul" apdruse sdrbdtoreste, cu pagina 'Inn impriman cu litere
de aur. La 1 martie 1865, gazeta lui Bolliac reapare sub titlul Trompeta Carpatilor",
ducIndu-si existenta [Dina la Inceputul anului 1877, &id scriitorul devine infirm, In
urma bolii.
Trompeta Carpatilor" reprezinn o rascruce In viata lui Bolliac. Murindu-i
sotia In aprilie 1861, In anul urmdtor vinde mosia dotald Glina, ramInInd fard nici
o avere imobiliard. Conjunctura economicd generala se schimbd si ea In anii urmatori.
Aplicarea legii rurale din 1864, prin despdgubirile date proprietarilor, crease rudimente de capitaluri, care se cereau plasate. Abrogarea dreptului de jurisdictie
consulard pentru supusii strdini, In 1865, creeazd premise favorabile pentru dezvoltarea capitalului financiar romdnesc. Gazeta lui Bolliac se asazd pe linia sprijinirii
capitalismului national. in 24 octombrie 1865, Bolliac vinde tipografia. in noiembrie,
Trompeta Carpatilor" anunn ca s-a constituit Prima societate anonima romand
a monopolului tutunului, la care Bolliac Impreund cu familia lui subscriu 134 000
de lei din totalul de 10 000 000 al actiunilor. ContinuInd sa militeze pentru crearea

unei forte politice de centru"

a oamenilor lui 2 mai", adicd a acelora care

sprijiniserd reformele domnitorului Cuza si ale ministrului sdu, Koglniceanu
pledeaza In acelasi timp pentru protejarea prin masuri de stat a capitalurilor romanesti. in consecintd, combate cu cea mai mare violenta aducerea domnitorului strain, dup.& conspiratia din 11 februarie 1866. Intre argumentele acestei campanii era
acela c domnitorul strain va proteja invazia capitalurilor straine In dauna celor
din -Ord. in 1867, esuInd Societatea anonimd romand a monopolului tutunului, Boll iac
sprijind Infiintarea Companiei anonime romdne pentru exploatarea si comerciul
Cu pacurd. EsuInd si aceasta Intreprindere, Bolliac participa, ca ziarist si actionar,
Tn 1870, la Intemeierea Societatii de asigurdri Dacia". Pe plan politic, Bolliac pre-

conizeazd o a treia forn politica, de centru", ImbratisInd categoriile sociale cele

mai lovite prin dezvoltarea capital ismului : micii negustori, micii meseriasi, intelectual itatea. AvInd In vedere captarea acestora, Trompeta Carpatilor" alege din placate
calea cea mai gresita : aceea a nationalismului economic. in anii 1866-1868, gazeta
lui Boll iac duce o campanie furibunda In aceastd directie, cerind Imbundntirea sortii

celor loviti de cdtre dezvoltarea capitalismului In Romania, prin oprimarea celor

de alta nationalitate si Indeosebi a populatiei evreiesti. Ecourile acestei atitudini
sovine se prelungesc si In existenta de mai tIrziu a Trompetei Carpatilor" in
mod firesc, aceastd orientare profund gresin nu a putut cTstiga nici macar categori ile sociale cdrorali se adresa. intrunirile politice pentru constituirea noului partid
se soldeaza cu mari esecuri repetate. Tirajul gazetei lui Bolliac scade, obligInd-o la
rdrirea aparitiei, astfel cd In 1874 apare luni de zile doar o data pe saptdmind.
In aceast alunecare nefericitd, Bolliac rdmIne Insd constant In lupta sa pentru
I ichidarea feudal ismului, pentru apdrarea taranimii lipsite de pdmInt i pentru demascarea

338

necontenita' a monstruoasei coalitii" si

trdddrii ideilor de la 1848 de

cdtre burghezia liberald. In aceasta atitudine, Bolliac risipeste, In articolele sale,

aceeasi sentimentalitate genercasd si, In plus, o vervd pamfletard ale cdrei scdpdrari
egaleazd adesea pamfletelelui Paul Louis Courier, pe care la aceasta epoca le cunostea, calitati care-1 impun ca pe unul dintre cei mai mari gazetari romani ai secolului.
incepind din 1866, Bolliac va candida Tntotdeauna la colegiul IV, al tdranilor
din Vlasca, unde avea si sprijinul electoral al familiei Peretz, alegIndu-se de cele mai

www.dacoromanica.ro

multe ori

si fiind InfrTnt doar cInd teroarea guvernamentard Ti venea Impotriv.

In parlament si prin gazeta lui apdrd necontenit dreptul la viat al trdnimii srace.
In 1864 aplaedase legea pentru paza armatd a satelor prin Insusi stenii", ca pe
un semn de Tncredere In demnitatea lor umand, iar la promulgarea legii ruralescrisese sdrbdtoreste. Acum, In 1870, dd alarma asupra situaiei rnimii, copleOd de gloaba Implinirilor si podvoada soselelor" si de banii spre rdscumpdrarea
cldcii". in 1872 cere aplicarea corectd a legii rurale si modificarea legii reacIionare
a Tnvoielilor agricole". in 1873 demascd torturele" la care erau supusi ranii ca
sd munceascd mai mult declt le erau obligaiiIe. Dupd cum reiese din preocupdrile
lui economice, atitudinea aceasta nu merge Insd pIn la radicalism. Astfel, In 1874
salutd infiirgarea Creditului funciar rural, menit a consolida burghezia satelor, pe
lIngd mosierime, si propune un plan utopic de construire a locuintelor Idrdnesti

In toatd Tara, pe calea contractelor cu capitalistii, pltibile In rate, cu sprijinul

statului.

In mijlocul acestor preocupdri, activitatea literard a lui Bolliac Inceteazd cu

totul. Ultima lui poezie este Cefilugrip
romanT" In versuri ramas In stadiul de
fragment , care cu tot titlul Inseldtor nu e de loc o opera misticd, ci de vehement&
combatere a monahismului, pledoarie pentru dreptul la via-td si la dragoste al LinIelor Tnchise In mnstiri. In rest, se mdrgineste la republicarea vechilor poezii.
"n paginile gazetei sale, neologizIndu-le adesea limba, cu o puIin fericit& inspiratie.
In schimb sub initiale sau far& semndturd, dar recunoscIndu-i-se stilul
urmreste
foarte atent, an de an, pInd la Tncheierea vieVi sale publice, In 1877, miscarea noastra
culturard sub cele mai felurite aspecte : literaturd, teatru, muzicd, stiin-te sociale. Une-

ori se ridicd la IndlIimea formuldrilor teoretice Tnaintate din anii sal revolOonari,
ca In articolul despre misiunea poeziei, din 1867, In polemicd cu Convorbirile literare'.
lstoria In general si arheologia In special continua sd fie preocuparea lui majord.
In 1865 reia cardtoriile arheologice, continuIndu-le In anii 1867 si 1869, de obicei
vara. Aceste cdltorii se amplificd din 1869, cInd e numit presedinte al Comitetului
arheologic din Bucuresti, In locul lui Mavros, decedat. Demnitd/ile culturale TI
coplesesc acum : membru In Comitetul teatrelor, inspector al muzeelor din Romania,
membru al Societd-tii geografice romdne, apoi membru de onoare al lnstitutului
Africii, al Societ4ii de geografie comparatd, al Societtii de numismaticd si arheologie, toate trei din Paris, si al SocietdIii numismatice a FranIei. in 1870-1875 excursiile sale arheologice au loc vara, cu cea mai mare regularitate. Ddrile de searnd.
memorialele I iterare si rapoartele sale oficiale asupra acestor cercetdri apar in
extenso In paginile Trompetei Carpatilor", Insatite de pagini Intregi cu
si constituie adesea punctul de atractie al gazetei. Critica musatoare a lui Odobescu
In Fumuri arheologice Ti submineazd prestigiul. Totusi, In acelasi an, 1873, rdspunde
calm, asezIndu-se pe pozrtia practicianului, care poate gresi, dar descoperd noi
spre deosebire de omul de bibliotecd, ce se mdrgineste a compila. Insemndrile de cdrtorie ale lui Bolliac rdmin pInd astdzi pretioase prin semnalizarea diverselor

puncte de interes arheologic de pe harta tdrii, prin calitatea lor literard si prin ideea
centrald care le strbate : valorificarea istoriei si culturii populaVei de bastind a
trii, a dacilor, In opozitie cu gloria de cuceritori a romanilor.
In toate aceste direcIii multiple, Bolliac munceste enorm. in ultimii ani scria
singur mai toatd gazeta. Probabil In urma surmenajului, se Imbolndveste gray In
1867. Presa vorbeste de hidoasa maladid" ce-i pusese viata Tn primejdie. E Ingrijit
de cinci medici, cei mai buni ai capitalei, si se restabileste. in 22 ianuarie 1877

www.dacoromanica.ro

339

e lovit de un atac de paralizie. Pierde graiul si e imobilizat Intr-un fotoliu. Camera

deputatilor voteazd un ajutor de 400 de lei anual. Mai trdieste larvar pIna la 25 februarie
1881. Sdrac, e rsat pe mIna unor Ingrijitori neomenosi, care-I brutalizeazd. Trebuie

s intervind familia scriitorului N.A. Basarabescu, al carui unchi, Nae Basarabescu,

fusese un timp redactor la Trompeta Carpatilor", pentru ca scriitorul infirm sd

fie mai bine Ingrij it. Moare In 25 februarie 1881. Camera voteaza 2 000 de lei pentru
InmormIntare. Romdnul" care nu-i pomenise numele din 1863, de la Inceperea

campaniei lui Bolliac Impotriva lui C.A. Rosetti si a monstruoasei coati-0i" patroscrie cu pietate si dreptate postuma :
nate de el
El Isi iubea Tara si cu pasiune lupta si scria . . . Bine a fcut Camera. El merita
aceast onoare, caci bine a luptat pentru patria si pentru poporul roman".
Forta de atractie si valoarea operei sale I iterare stau, In primul and, In fierbintea

ei aderentd la tot ceea ce a Insemnat framTntare si avInt In zbuciumata istorie a

poporului roman dintre anii 1830 si 1877. in aceasta epocd de constituire a statului
modern romanesc, Bolrac a fost unul dintre cele mai Tnalte exemple de scriitorcetatean si a contribuit apreciabil, prin opera sa de poet si gazetar, la clarificarea
spiritelor si ideilor celor mai avansate ale timpului sau.
Cu toate enormele sale stIngacii de limbaj
impuse pe de o parte de Tnsesi
oscilatiile procesului de formare al limbii literare moderne, iar pe de altd parte de
abuzul de elemente ale vorbirii din cImpia dundreand, cultivate programatic pentru
a da un cist mai pregnant aer de autenticitate scrierilor sale , Bolliac e un artist cu
o puternial personalitate, atTt ca poet, cIt si ca prozator. Ca poet, el a contribuit
hotarItor la trecerea de la tonul solemn al meditatiilor lui Heliade si ale lui Grigore Alexandrescu, vizibil In poeziile cu caracter elegiac ale Inceputurilor sale, bunaoara In O dimineat pe Caraiman, spre poezia de violente arden i interioare, de profunda revoltd sociar, de dramaticd confruntare a poetului cu societatea dominanta
a epocii lui, spre lirismul scrisorilor lui Eminescu
Sa ma-nchiz In vreo casa i, pe ginduri ratacind,
SI stau c-un poet 7n mina, cnd glumind i cInd citind
Pe-3 h'irtie poleita fapte mari sa nascocesc,
Sa scriu imnuri, dedicatii, la cei ce ne stapinesc
Sa fac o apologie, sa scriu un panegiric,
Acestor pitici gigantici i l-alti oameni de nimic.
Dar ce fad cnd ai un dimon care vine a-ti striga
Ca prin rau se scoate raul

Aceste versuri din Epistola la D.K.A.K. prefigureazd poezia lui Eminescu nu numai

prin tonalitatea lor muzicald aparte, dar si prin lumea lor de idei si sentimente.
Tehnicianul literar e tot atit de interesant ca si protestatarul social. Mai putin
cleat In modelarea sonord a versului sau a expresiei prin imagini, Bolliac a contribuit hotdator la Imbogatirea si perfectionarea formelor strofice In poezia romaneascd a primei jumatati din secolul trecut. in plusIn poemele sociale care i-au constituit gloria de scriitor
Boll iac a creat si o serie de arhitecturi poetice complexe,
la limita dintre liric si epic. Carnavalul si Fata de boier si fato de jigan sInt funda-

mental lince, pledoarii patetice Impotriva inegalitatii sociale si pentru respectul

340

fa-Va de om. Dar pledoaria, construit pe procedeul antitezei, se desfdsoara In tablouri

www.dacoromanica.ro

succesive, care dau impresia desfasurarii vietii Insasi, adica au o anumita amploare
Invecinata cu epicul
Cind cina v asteapta 'in sala de mancare
$i-n giurul vostru vase cu flori mirositoare
Va-mbata de miros
Cind ochii vi se pierde pe mese Tncarcate
D-argint, de porlelane, cristale tot sapate
C-un viu foc luminos
Atunci, atunci gindit-ati ca lInga casa voastra
Este-o casuta veche si sparta, mica, proasta
$i crivatu luTnd
Frirtia din ferestre, un viscol o petrece,
Baga in ea zapada ; e frig intr-Insa, rece,
Cci toata e in vint 1

Tiganul vindut Tnfatiseaza de asemenea

prin monologul liric desfasurarea
unui proces sufletesc, care Incepe cu amintirile vietli familiale a robului, trece la

expresia zbuciumului provocat de separarea de ai lui prin vInzare si se Tricheie prin

constatarea lapidara, de catre poet, a mortii acestuia pricinuit de durere. Muncitorul, construit tot pe tehnica I iric a monologului, pe aceeasi schema ca si Tiganul
vIndut
IncepInd cu evocarea bucuriilor traiului In fami I ie 1i Incheindu-se cu moartea

prin suferinta fizica si psihica , este epic, prin relatarea Intregii vieti a eroului, de
la copilarie pInd la temnita. in Silo, descrierea de fapte si star de catre poet se
Imbina cu scurte monologuri ale personajelor, care dau actiunii o Incordare aproape
dramatica, precum In scena intrarii oamenilor stapInirii In bordei
Ofta adinc batrtnul, caci silo e cumplit!
lisa batrtna furca : era obicinuita
Cu astfel de nevoi.
lar biata copilita, 'in marea ei durere,
Rosti plIngind : JupTne, n-avem nici o putere
N-avem nici car, nici boi I"

Pedeapsa cu moartea e structural epica, relatInd peripeti i le unei judeati nedrepte

si ale unei executii inumane, dar tonalitatea ei e profund lirica, prin participarea
intensa a sentimentelor poetului, prin comentariul ski patetic din centrul poemului,
fn partea a treia. in Ocna, tehnica evocarii de catre poet a coborTrii In infernul dantesc al ocnei, relevInd un viguros artist al poeziei descriptive, se Imbin cu monologul
In care un condamnat povesteste uciderea fra voie a sotiei sale, IncepInd iardsi cu

rememorarea copildriei In familie, a idilei de dragoste si apoi a crimei savIrsite In

vis, ambele elemente ale arhitecturii poemului fiind si lince si epice In acelasi timp.
Bolliac a exercitat o larga influenta asupra liricii sociale a urmasilor sal, nu
numai prin Tinuta lui ferma de poet combatant, nu numai prin realitatea lumii de
fapte, sentimente si idei pe care o afirma poeziile lui sociale
adesea simple articole politice versificate , dar si prin aceste forme artistice, construite anume pentru
a impresiona, pentru a zgudui sufletele. Aceasta Inriurire se observa mai ales In literatura miscarii socialiste, spre sfirsitul secolului al XIX-lea, fiind vizibil la poetii

Contemporanului", ca C. Mille, N. Beldiceanu s.a.

www.dacoromanica.ro

341

Cu publicistul in cel mai Tnalt

Prozatorul BoIliac se confundd cu gazetarul
grad, adicd formulatorul de principii, vehiculatorul generos de dei si pamfletarul
neIndurdtor in condamnarea celor ce le contrazic
fie In Insemndrile lui asupra
literaturii, fie In critica teatrald, fie In relatdrile de cAldtorii arheologice. Pe toate
Insd le domina verva pamfletard a ziaristului
Prin ce sd-si lrnureascd suveranul constiinta spre a uza la trebuintd de veto
sacramental, cInd toate partile le aude numai prin ministri ?
Prin presd? Apoi
ministrii n-au presd? $i Inca ce fel de presd !
Prin curtezani ? Apoi capul curtezanilor nu este ministrul ? Ale cdrui cheotori de frac sInt mai rupte deet ale primului ministru ?
Prin amici sinceri ? Un suveran nu are cleat lingusitori ; si lingusitorii nu se endesc zi si noapte cleat cum sd nu strice cheful suveranului !".
Prin aceastd prezentd continua si dinamicd In publicistica noastrd timp de patru
decenii, prin rdsundtoarele lui campanii de presd, Bolliac e primul nostru gazetar,
In sensul modern al cuvIntului. Publicistica lui, plind de miscare pateticd a ideilor,
a deschis drumul ziaisticii lui Eminescu, caracterizatd prin profunzimea filozoficd
a analizei sociale.

BIBLIOGRAFIE

Operile lui Cesar Bohac, Meditatii, Bucuresti, 1835 ; Din poeziile lui Chesor Boliac, Bucuresti,
1843 ; Poesii nuoe, Bucuresti, 1847 ; Poezii. Renosterea Romdniei, Paris, 1857 ; Poezii. Nationale, ed.

a 11-a, Paris, 1857 ; Domnul Tudor. pisode de la rvolution roumaine de 1821, Paris, 1859 ; Posies.

Traduites du roumain en prose et en vers franais, Paris, 1857 ; A la Roumanie. Traduction libre
en vers franais par M. Jules Ferrand, Paris, 1857 ; Collectiune de poesii vechi ;I nuoi, Bucuresti, 1857

Poesii umanitare, cullese de Ion Porianu cu permissiunea autorelui, Bucuresti, 1866 ; Mmoires pour
servir l'histoire de la Roumanie (Provinces Danubiennes), Premier mmoire : Topographie de la
Roumanie, Paris, 1856 ; Choix de lettres et Mmoires sur la Question roumaine 1852-1856, Paris, 1856
(I itografiat) ; Cu//egere de mai multi articoli publicati atit In straindtate, crt si in teary/ in anii trecuti,

Bucuresti, 1861 ; Cc1/6torie arheologic in Romdnia, Bucuresti, 1861 ; Monastirile din Romdnia (monas-

tirile

Bucuresti, 1862; Monastirile din Romdnia (monastirile dzise Brincovenesti), Bucu-

resti, 1863 ; Les Monastres roumains (les Monastres dits Brancovenesti), Bucuresti, 1863 ; Escursiune

archeologicd din anulu 1869, Bucuresti, 1869; Meditatii ;i poezii, ed. P. V. Hanes, Bucuresti, 1915

Opere alese, ed. Victor Adrian, Bucuresti, 1950 ; Opere, editie Ingrijita de Andrei Rusu, cu un
studiu introductiv de George Munteanu, 2 vol., Bucuresti, 1956.

342

Gr. H. Grandea, Cesar Boliac, In Noua biblioteca populara", 1 (1889-1890), nr. 11; D. Popovici, Poezia lui Cezor Bolliac, In Viata romaneasca", XX, 1929, nr. 11-12 ; D. Popovici, Cesar Boliac
Romantism ;i socialism in definitia poesiei, Bucuresti, 1944 ; dr. George Potra, Cezar Bolliac numismat
;i arheolog, In Cronica numismatica si arheologica", 1944, nr. 130 ; George Munteanu, Introducere
[la] Cesar Bolliac, Opere, vol. 1, Bucuresti, 1956 ; Gh. Bulgar, Particularittile de limbd i stil In
opera
C. Boniac, In Contributii la istoria limbii literare In secolul al XIX-lea, Bucuresti, 1956 -; G. Cain Studii i cercetari de istorie literara folclor", II, 1953 ; Tudor
linescu, Material documentar.
Soimaru, Cezar Bolliac, Bucuresti, 1962 ; Paul Cornea, Cezar Bolliac, sou romantismul in jiletc6 rosie,
In De la Alecsandrescu la Eminescu, Bucuresti, 1966 ; Ovidiu Papadima, Cezar Boliac, Bucuresti, 1966

www.dacoromanica.ro

ANTON PANN
Psalt, compozitor bisericesc si profan, tipograf si editor, colportor al propriilor
lui car-0, Anton Pann ocupa, ca scriitor, un loc aparte In contextul literaturii din
prima jumatate a secolului al XIX-lea. Principalele lui carti literare au fost scrise si au
apdrut In perioada In care scriitorii generatiei de la 1840 Isi definisera teoretic idealurile estetice si le ilustrasera prin opere capitale. El Insd ramTne In afara miscdrii de
idei si literare a vremii, In sensul cd nu aderd principial la ea si nu-si Tnsuseste constient obiectivele pe care le urmarea. Romantismul Ti este strain, ca i o serie de

sectoare tematice si forme literare specifice epocii. Toate acestea nu Inseamnd

Insa ca literatura lui Anton Pann ar fi In contradictie cu restul literaturii. in mare,
directia este comund, exista chiar si importante puncte de contact. Dar tangentele

provin din impulsuri intuitive, nu programatice.

Numele de Anton Pann este de fapt un pseudonim, pe care scriitorul I-a adoptat
Inca de la tipdrirea primelor cdrti. Numele adevarat, Antonie Pantoleon (Pantaleon
sau Pandaleon) Petroveanu, TI IntIlnim prin diverse manuscrise si in acte oficiale pInd
prin 1830. Data nasterii, nesigura, pare a se situa In cuprinsul anului 1796, asa

cum rezultd din confruntarea unor marturii proprii (diatele") si a concluziilor

deduse din diverse episoade biografice. in lipsa documentelor, sTntem nevoiti
acceptdm informatiile folcloristului G. Dem. Teodorescu, cel dintTi biograf al scriitorului, privind viata acestuia pInd la stabilirea In Bucuresti. Pantaleon Petroveanu
(sau Petrov), tatal lui Pann, ar fi fost calddrar ori ardmar In SI iven, tIrg din Bulgaria,
situat la poalele Murrtilor Balcani. Cdsatorit cu grecoaica Tomaida, a avut o fan si
trei bdieti. Dintre acestia, Antonie era cel mai mic. Ramasa vaduva, Tomaida a
prsit Slivenul Impreund cu fiii si, In timpul rdzboiului ruso-turc Inceput In 1806.
Sub protecTia trupelor rusesti, pribegii au trecut In nordul Dundrii. inrolIndu-se
In armata rusd, cei doi bdieti mai mari ai calddrarului slivinean au cazut la asaltul
Brdilei, pe atunci cetate otomana. Timp de vreo doi ani, Tomaida a stat addpostita la
Chisindu, unde Antonie, posesor al unei voci frumoase, a cIntat ca sopran In corul
bisericii celei mari. Copilul, care stia de acasd bulgara si turca, a Invatat limba
rusa destul de bine ca sd nu o uite pInd In 1848, cInd scriitorul va publica un

DialqIn trei limbi, ruseste, romaneste si turceste.

In ama anului 1812, Antonie Pantaleon Petroveanu s-a fixat pentru totdeauna,
Impreund cu maica sa, la Bucuresti. gsindu-si de Tndata Intrebuintare ca paracliser

la biserica Olari si devteriu" (cIntare/ al doilea) la Biserica cu Sfinti. Si-a Inceput

astfel activitatea de psalt, pe care a sustinut-o, paralel cu celelalte ocupatii, pInd
In ultimele zile. Curind dupd stabilirea In capitala Tdrii Romanesti, a urmat timp
de doi ani cursurile scolii de psaltichie Infiintate de Petru Efesiu. Dupd afirmatiile
lui Ion Ghica, a frecveltat si scoli laice, numarIndu-se chiar printre elevii lui Gheorghe

Lazar. Stirea rdmIne sub semnul Indoielii. Un document dat la iveald acum c4iva
ani consemneaza totusi prezenta lui printre elevii cursului de I imba francezd de la
Sf. Saya, in 1832.
Cu mult Inainte, Inca tTndr, proaspdtul bucurestean fusese angajat In tipografia de muzica bisericeascd a aceluiasi Petru Efesiu. A fost si director" al asezdmIntului,
In teascurile cdruia si-a imprimat cea dintTi lucrare de specialitate, un Axion In romaneste, pierdut. Dupd 1820, mitropolitul Dionisie I-a Insarcinat sa realizeze, Impreund

cu altii, o opera de mare rdspundere : talmacirea In I imba romand a cIntarilor

www.dacoromanica.ro

343

ecleziastice. Datoritd contributiei unui sir de clerici, cdrtile de cult fuseserd de mult
traduse. Majoritatea textelor antate se pdstrau '4-IA In greceste. Paralel cu transpunerea In romneste a acestora, trebuiau refdcute si cele realizate mai Inainte, potrivirea dintre silabe si note nefiind izbutit. Anton Pann s-a achitat de Insdrcinare
cu multd competent. El a lucrat ca un creator nu numai In ceea ce priveste textul,
ci, mai ales, In privinta muzicii, pe care a romdnit-o", apropiind-o adicd de muzica
populard romneascd. incadrIndu-se repede si organic In comunitatea nationald a
noii sale patrii, si-a Tnsusit mentalitatea corespunzdtoare si, In calitatea sa de compozitor, a pus In practica si a afirmat teoretic convingerea cd muzica trebuie sd
fie expresia spiritului national
Ontd, mi frate romane, pe graiul i limba ta
Si lasd cele strdine ei de a i le cinta.
Cinta sd-ntelegi i Instrti, i ci la tine ascult,
Cinstqte-li ca fiecare limba i neamu-/i mai mult.

PInd pe la 1821 Anton Pann reusise a romdni" si lucra pe note numeroase

cdrti de muzichie", dar, In lipsa mijloacelor materiale, pdstra manuscrisele In Idzi.
In timpul miscdrii revolutionare conduse de Tudor Vladimirescu s-a bdjenit peste
munti, probabil de teama expeditiei turcesti de represiune, care, de altfel, nici n-a
IntTrziat. Din acea vreme dateazd cea dintIi poezie laicd pe care i-o stim : MunVlor,
fiU mirturii. La Brasov l-a cunoscut pe loan Barac, cu care a stabilit legdturi, Intdrite
In 1828, and psaltul, atunci profesor de muzichie" la RImnicu-VIIcea, a fost nevoit
s-si caute din nou addpost In Transilvania, de asta data ca urmare a unei aventuri
sentimentale. E probabil c munca literard a lui Barac l-a stimulat sd-si Incerce si
el pana In scrieri politicesti", adicd profane, a cdror serie, dupd o parodie de calendar aprutd Inainte de 1830, Incepe cu culegerea Poezii deosebite sou antece de
lume (1831). De atunci Tnainte tipdriturile lui bisericesti si laice s-au succedat Intr-un
ritm sustinut, lista bibliograficd totalifind ()Ind la urrnd aproape o sun' de titluri.
Cheltuielile tiparului si le acoperea prin abonamente, prin contributiile, greu obtiflute, ale unor clerici, prin ceea ce reusea s rupd din salariile sale de psalt si
profesor, de a cdror ins uficientd s-a plIns In repetate rInduri, ateodatd patetic, In jalbe

adresate superiorilor. Era un om activ si Intreprinzdtor. O bund parte din tiraje si

le desfdcea singur pe la tirguri si iarmaroace. Pornind din Bucuresti, a fcut astfel
lungi drumuri pInd In Oltenia si, spre est, [Ad la hotarul Moldovei. Aceste cdrtorii
l-au tinut mereu In legdturd cu oamenii din popor, i-au oferit prilejuri de acancire a cunoasterii folclorului. inzestrat cu o memorie exceptionald, a receptat un tezaur
de subiecte, motive, tipuri, situatii si vorbe de duh, de boatia cdrora era constient,
asa cum reiese din epilogul adresat cititorilor In Fabule i istorioore
Priimii deocamdatd
Acestea ce le

Si v voi da altd data

Si mai multe de pofti/i.

344

Cd d-alde aceste-n lume,

De cite s-au
Fabule, istorii, glume,
N-au niciodatd

www.dacoromanica.ro

Figura caracteristica pentru periferia bucuresteana' din primele decenii ale secolului al XIX-lea, Pann trecea cu usurinTa de la cucernicia antrii In strand la zaiafeturile prelungite, cu vin mult si antece de lume. S-a jeluit mereu de nestatornicia
si pornirea spre gIlceava a soIiilor care I-au prasit pe rind, si se pare ca doar a treia
casnicie i-a adus oarecare tihna a caminului. De o constitu-tie fizica si sufleteasc
robusta, a trecut relativ lesne prin necazuri. Nu I-au dus la deznadejde nici pagubele pricinuite de uriasul incendiu care a pustiit Bucurestiul In martie 1847 si care
i-a

mistuit depozitul de carli.

In timpul revoluIiei de la 1848 s-a aflat din nou la RImnicu-VTIcea. Acolo a

luat parte la solemnitatea depunerii jurarrantului pe Constitu/ie si, In fruntea unui

cor barbatesc, a executat un imn compus anume, asa cum consemneazd In raportul
sau comisarul de propaganda al districtului. Sa fi fost oare Desteapt-te romne, pe ver-

surile lui Andrei Muresanu, aduse de el de la Brasov, unde fusese cu puIin mai
Tnainte Gray bolnav In iarna 1848-1849, scriitorul si-a redactat In versuri prima
adiat".invingind boala, si-a reInceput de Indataactivitatea si In ultimii ani de viata
si-a putut desavIrsi si da la iveala operele capitale. S-a Imbolnvit In toamna anului
1854, pe and se Intorcea dintr-o calatorie In Oltenia. A murit, se pare de tifos,
la 2 noiembrie 1854 si a fost Inhumat la biserica Lucaci, unde exista si azi piatra
de mormInt cu vestitul epitaf :
Aci s-a mutat cu jale
in cel mai din urrnd an
Care In cdrtile sale
se cite5te

ANTON PANN
Acum
'inceteazd
Ce la scris mereu 5edea,
Nop%i Intregi nu mai lucreazd

La lumina arti s dea.

datoria
$i talantul ne-ngropind,
$i-a facut cdIdtoria
IDInd In lume altor rind.

Spre deosebire de ceilalIi scriitori ai vremii, Anton Pann este un exponent

al tIrgovetilor cu profesii lucrative mici mestesugari i neguttori ; le-a impartasit gusturile si a scris pentru ei. Prin modul In care a utilizat surse folclorice
si carti populare, prin telurile educative directe, el se situeazd In rindurile scriitorilor populari" loan Barac, Vasile Aaron etc., dar le e superior prin fantezie si.
In general, prin capacitatea de prelucrare artistica a modelelor.
Dintre car-tile si brosurile lui Anton Pann, multe cuprind entdri bisericesti,
altele sint culegeri de melodii si texte populare sau de antece pe versuri extrase
din opera unor poeti contemporani. Istoria muzicii romnesti are temeiuri
?mule printre compozitorii Inaintasi merituosi. Ca autor al unor melodii populare,
dar nu lipsite de specifice intonatii orientale, a avut o foarte larga circulatie.
Lautarii i-au transmis din generaIie In generatie antecele, desigur fart a cunoaste
vreodata numele compozitorului. in muzica, Pann n-a fost un diletant. Specialist In

www.dacoromanica.ro

345

notatia psaltia stia si sistemul modern de notare. Bazul teoretic si practic (1845)
e lucrarea unui teoretician si practician cu experientd si cu bun simt.
Anton Pann nu a fost un folclorist In sensul modern al cuvintului, adicd el
nu s-a apropiat de folclor din interes stiintific. Nu a fost cOlduzit nici de entuziasmul romantic al contemporanilor mai tineri, care descopereau in creatia populard expresia virtutilor nationale si un cod estetic vrednic a fi valorificat In crea-

tia cultd. Este totusi printre primii culegOtori de folclor la noi si are, obiectiv,
merite speciale chiar In comparatie cu cei veniti mai tirziu (Alecsandri etc.),
deoarece a tratat creatia orald in unitatea ei organic de vers si cintec. Dupd colindele din Versuri muzicesti, brosurd apdrutd In 1830 si repetatd In sase
Pann a introdus cintece de dragoste si haiducesti, balade, snoave, ghicitori, pro-

verbe si ziatori In mai toate cdrtile lui

profane.

Asa cum rezult din confruntarea cu marile culegeri publicate In deceniile

urrnOtoare, transcrierea textelor a fost fcutd cu lipsd de rigoare, autorul intcrvenind mereu cu modificdri i prin urmare alterind expresia folcloricd. Totusi
mdsura In care a reusit s satisfacd cerintele si gustul maselor populare este ilustratd de faptul cd textele i melodiile cintecelor de stea, In versiunea lui, s-au
generalizat, circulind si de atunci inainte ca atare. 0 serie de entece si balade
populare binecunoscute apar In lucrdrile lui Pann : antec ce-i zic al Jianului, Pe
culmita dealului, Supt poale de codru verde etc.
Calitatea de muzician care e dominantd In folcloristica" lui Pann se reveld
si In volumele de pcezii culte tiprite de el : Poezii deosebite sou Ontece de fume
(1831), Spitalul Amorului sou Cintiltorul dorului (1850-1852). Compozitorul utilizeazd aici versuri ale VOcrestilor, poezii de Grigore Alexandrescu, Heliade si
de multe ori frd indicatia autorilor si In versiuni foarte deosebite de o iginale. Printre textele celorlaii, ajunse la el de obicei pe cale orald, Isi intercaleazd si productiile laice personale.
La nivelul poeziei primilor VOcOresti, aceste productii cintO dragostea mistui-

toare, in tonul neoanacreontic, cu ahuri si ofuri, deplIng, far-a profunzime

si

putere de sugestie, neoprita trecere a timpului, mediteazd conventional si In spirit

religios asupra nimicniciei omului. Exagerdrile sentimentaliste, expresia plat& versificarea elementar, epitetul ccmun, folosirea insistentd a tiparului stinjenitor al
acrostihului erau de mult depOsite In anii In care Heliade ROdulescu sau Grigore
Alexandrescu clOcluserd cel putin o parte din poeziile lor cele mai bune. Poeziile
lince ale lui Pann sint, In mare parte, texte pentru melodiile pe care le-a compus,

sint, cu alte cuvinte, niste cintece de lume" si numai ca atare s-au putut
pindi si au ddinuit atit. Pentru unele frumuseti ale textului Trisusi, crescute mai
ales din altoi folcloric, s-ar putea cita Lunitil lumirOtoare, De-or fi fost mijloc
si ar fi putint (prelucratd de Eminescu sub titlul De-ar fi mijloace, Intr-una din
ciornele sale), meditatia elegiacd Z6d6rnicie

si

citeva versuri lince din Povestea

*(51uia si Povestea antecului (In Povestea vorbii). Desi unele dintre vcrsurile lui Pann

346

exprimd stri sufletesti care pot fi localizate In biografia lui sentimentald, lirica
sa rOspunde In primul rind unor solicitdri exterioare, din partea publicului doritor
de cintece de dragoste si de pahar. Faptul acesta este mrturisit In repetate
rinduri de autorul insusi, care, In genere, a scris si a tipdrit pentru a satisface
cererile cumpOrdtorilor de carti. De aici si aspectul utilitar al unor calendare,
traducerea si prelucrarea unor lucrdri de larga circulatie.

www.dacoromanica.ro

Prima carticica a scriitorului, de un

umor naiv, parodiazd calendarele atit de cdutate In acea vreme : Calendar pe anul

In care sti cuprind toate materiile si

faptele muierilor celar rele, de Bonifatie
Setosul, matematic stealelor, sticlelor si al
acesta,

urcioarelor". A urmat o brosurd de tintece

bahice, Tndreptatorul betivilor (1832),

ale cdrei stihuri nu sTrit lipsite pe alocuri

de duh. Tema bahicd l-a interesat statornic
pe Pann. A mai prelucrat-o In Triumful betiei (1852) si In alte brosuri, reunind ?ntr-un
mod semnificativ elogiul vinului cu Tridemnuri la temperant. Una dintre cele dintTi

aril In versuri publicate de Anton

Pann

este si Hristoitie sau coala moralului care

Invat toate obiceiurile si aravurile cele bune
(1834). Asa cum a stabilit bizantinologul
Demostene Russo, Hristoitia e o prelucrare
a cartii De civitate morum puerillium (Despre
buna purtare a copiilor In societate) de
Erasmus din Rotterdam, dar prin intermediul variantei grecesti a lui Chesare Daponte.

Versiunea lui Pann, care, probabil, a versificat o traducere mai veche existentd In maANTON PANN
nuscris, se adreseazd pdturii ordsenesti de
jos, In stihuri simple, care numai indirect,
prin posibilitatea pe care ne-o mijlocesc de a
reconstitui tipul bucuresteanului de la margine, se Tnrudesc de departe cu literatura. Peste trei ani Pann a tradus sau numai versificat Erotocritul cretanului Vincentiu

Kornarus (secolele XVI XVII), tot dupd o prelucrare (a lui Dionisie Fotino).
Aici posibilitatile poetului se dovedesc superioare. Din uriasa cantitate de versuri
(aproape 15 000 I), ici-colo stralucesc imagini plastice si expriman i izbutite. Mai
aproape de textele manuscrise In circulatie este Tnteleptul Archir cu nepotul sdu
Anadam (1850), reluat de scriitor In prozd.
Un loc special printre scrierile autorului TI ocupd Memoria focului mare (1847),
lucrare originald, adevarat reportaj In versuri, redactat Indata dupd sinistru. Relatarea e amd'nuntitd, ceea ce Ti conferd o certa valoare documentard, nu Trisd
si una artistica, Tntructt strofele comunica prea putin din emotia martorului.
Cu experienta cTstigata prin prelucrdri si versificari, Anton Pann a trecut in
anii maturitatii la cicluri si constructii epice mai ample, In care aportul sdu personal e substantial si In care Tsi da mdsura talentului. Principalele opere care i-au
statornicit faima snt : Fabule si istorioare (1841), 0 sezdtoare la tarcl sau Ceildtoria
lui Mos Albu (1852), Culegere de proverburi sou Povestea vorbii (1852-1853), Nezdravilniile lui Nastratin Hogea (1853). Acestora Pann le-a addugat In 1854 Inca o
Culegere de povesti i anegdote. in toate aceste cdrti ne IntImpind un povestitor
foarte dotat, pentru care versul e un mijloc de expresie mInuit cu Tnlesnire. Tendinta ramine mereu moral-educativa', dar Invatatura Imbracd o haind multicolor&

www.dacoromanica.ro

347

4!,

si atractiva ; moralistul sfatuieste glumind

si convinge exemplificind cu povestiri pe
care cititorul nu le poate lasa din mina.
Umorul, de la zimbetul subtire pind la gluma
groasa, e o calitate caracteristicd a operei
lui Pann. Snoava, anecdota, episodul hazliu
Tricadrat In basm se potrivesc cel mai bine

artei lui de povestitor.

Subiectele sint adesea, cum recunoaste

cu modestie autorul. numai auzite", ori

de prin lume adunate si iardsi la lume
date". Valorificarea lor se face Irma. printr-un

proces de prelucrare artistica superior.

Pe la 1841, cInd Pann si-a publicat
prima editie a celor cloud volume de Fabule
si istorioare, fabula era o specie literara care,
cum spune G. Sion, ajunsese la mode".
Faptu I e explicabil : pentru a evita rigorile
cenzurii, scriitorii Isi exercitau critica si
satira la addpostul alegoriei. Constatarea se

poate aplica lui Heliade, Grigore Alexandrescu, Alecu Donici, nu Trisa si lui Pann. Spre
deosebire de acesti contemporani ai

autorul Fabuielor si istorioarelor recurge la

alegorie numai pentru plasticitate, fiindca

el nu vizeazd obiective politice pe care sd

le ascundd sub mdsti de circumstanta. Morale explicita, adaugatd de el nu numai in
Incheierea propriu-zisd a fabulelor, ci si
la sfirsitul unor istorioare", condamna
deprinderi rele : laudarosenia (Copaciul si dovleacul etc.), hotia (Orbul
cojocarul), betia (Aidamasul); alteori indeamnd la harnicie si staruintd In muncd
(Carul frint). Pann Isi sfdtuieste cititorii sd se fereascd de fatarnici (Lupul pocait),

sd fie prevdzdtori, pentru a nu fi surprinsi de nevoi (ainele) sau pacdliti de sarlatanii de pe la bilciuri (Doftoria de paduchi), sd se lepede de credintele desarte
(Monti/ inecat) si asa mai departe. Ca unul ce cunoaste bine slabiciunile oamenilor pentru care scrie, fabulistul le oferd deci un Tndreptar etic si practic. AlePann
gindu-si eroii dintre oamenii simpli sateni, cardusi, cojocari, &pad
Ti dojeneste fdrd menajamente, dar cu &dui bun de a-i Tndrepta, Tntocmai cum o
face si folclorul satiric populat de tipuri similare. Legatura cu folclorul iese la
iveald si din titlurile unora dintre istorioare. Sint zicatori ca : Muierea care nu
va scl faca azimil ward ziva cerne. Tikerea e ca mierea. Cine stie carte are patru
ochi. Se poate presupune ca subiectele care dezvoltd asemenea zicatori sint scornite de Pann, ca si acelea care evocd realist aspecte sociale ale vremii, precum
Gradinarul pagubas si Toporul i vacsoara, denuntari ale organelor juridice mitarnice. De pe pozitiile omului de rind, scriitorul ironizeazd avaritia bogdtasilor (Scumpul), pornirea spre fanfaronada a parvenitilor (Stelp7nui si sluga).

www.dacoromanica.ro

CIt priveste originea schemelor fabulistice tratate de Pann, se pot stabili

similitudini cu Esopia (Wneitorul), opera lui Kr?lov (Cucul i privighetoarea, Cotofano
si prepelita, Leul si omul etc.), a lui La Fontaine (Critica oamenilor). Identificam
motive ce vin de foarte departe, din Panciantatra (Planul simigiului), din Mikri Zenon
(jranul i curcanul). Mai evidenta e legatura unor istorioare cu snoave despre
Nastratin Hogea (Ce naste moare, Plugarul .si caramidarul etc.). Versiunile lui Pann
sTrit Tnsa asa de diferite, IncIt nu se poate vorbi de Imprumuturi directe. Autorul
Fabulelor si istorioarelor nu este un scriitor de inspiratie livresca. Materialul cu
care lucreaza e Tritr-adevr cules din auzite". De asemenea, acest material, chiar

daca se refera initial la realitaIi vechi si Indepartate, este transpus pIna In amanunte In mediul romanesc. in lipsa intermediarului oral care i-a stat la dispoziIie, nu avem posibilitatea sa apreciem exact contribuIia sa In autohtonizare.
Confruntarea cu modele certe (snoavele din ciclul despre Nastratin Hogea) confirma totusi aceast contribulie.
Fantezia originala a lui Anton Pann se manifestd Intr-o masura vadit mai
mare In 0 sezeitoare la tar sou Ctilltoria lui Mas Albu, scriere In versuri, spre
regretul nostru neterminata. Aici, cum reiese si din titlu, avem a face cu mai
multe planuri epice. Primul constituie un cadru (ca In Halima, Decameronul sau
Hanul Ancutei) si consta In desfasurarea calatoriei lui Mos Albu, povestire de un
umor picaresc despre aventurile acestui drumeI plecat din Bucuresti nu stim
Incotro si cu ce scop. Poate ca pataniile respective le va fi trait Pann Insusi, In
calatoriile sale. Din sura gospodarului care l-a cules pe drum, Mos Albu e martorul nestiut al unei sezatori, de fapt al doilea cadru al operei. in sfIrsit,Inauntrul
acestui cadru se succeda, debitate de partasii la sezatoare, numeroase povestiri,
snow,e, ghicitori, proverbe, antece
un bazar de lucruri vesele si cu tIlc. Cele
cloud planuri ar fi putut fi tratate converytional, ca niste pretexte care sd pregateascO programul Trisusi al sezatorii. Dar Pann nu a procedat asa. Povestirea card-

toriei lui Mos Albu intereseaza si In sine. incheierea surprinzatoare si dramatica,

printr-un incendiu, a sezatorii, precum si fagaduiala, nerealizata, a autorului de a
da o continuare area' ca primul invelis epic al scrierii urma sa aiba extindere.
La rindu-i, sezatoarea Trisasi capata aspectul unui spectacol cu personaje diverse.
Participantii nu sint simple voci, ci tipuri reprezentative din lumea satului : Mos
Neagu, Mos Popa, un arendas grec, Stan, dteva fete. Personajele capata contur,
prin opinii, limbaj, gest. Se ciocnesc puncte de vedere si atitudini. Batt-In si sfatos, Neagu e un rapsod popular care stie multe, vorbeste In pilde si apara cu
mIndrie tradiiile populare. Arendasul grec, cu o biografie ilustrativa, prin limbaj
numai comic, Insa odios prin ascensiunea-i necinstita si prin avaritia salbatica, se
situeaza la antipodul eticii satenilor. in completarea fabulelor si istorioarelor,
Anton Pann dezvolta aici imaginea realista a satului romanesc, cu rela-tiile sale
sociale, morale, obiceiurile si tradiIiile. Din acelasi unghi de vedere ni se revela
si semnifica-tia miezului Insusi al sezatorii. PrelucrInd sau numai transcriind materiale folclorice, Anton Pann le Trivioreaza si dramatizeaza intr-un montaj subordonat, ca intotdeauna, inten/iilor sale artistice (si educative), si nu unui interes
Printre cei dintIi, scriitorul publica aici ghicitori, multe versificate. Le
va fi auzit asa sau le-a versificat el ? in once caz, In forma In care le-a tipdrit
circula si astzi. Parte dintre cimilituri provin din carti populare. Snoavele
povestile sint uneori raspunsuri la ghicitori, alteori sprijina un Indemn si ilustreaza o MVO/aura. Lunga nara-tiune despre cei trei ghebosi si mortul ucis de

www.dacoromanica.ro

349

mai multe ori localizeazd un episod din Halima. Pann schimbd corespunzdtor profesia unor personaje, introduce momente din via-0 tardnimii romdnesti. Femeia
Inclaratnica din alta istorisire, sucitul si nehotdrItul Bunea, care-si strica si-si
reface mereu cosarul, nerodul care rdspunde anapoda unui negutdtor ce Incearca
tragd de limbd sInt adusi de scriitor, prin mijlocirea partasilor la sezdtoare,

In mediul acestora si al cititorilor. Unele povestiri sInt pe de-a Intregul inventate de el, ca aceea despre betivul Stan si nevasta lui. Canavaua este constituitd din o serie de antece si bocete reproduse 1ntocmai, povestea imaginInd Trnprejurdrile concrete In care personajele au creat sau utilizat piesele folclorice.
Alta arhitecturd are Cuiegere de proverburi sou Povestea vorbii. 0 prima editie
a cdrtii a fost tipdrit In 1847. in numai 6-Ova ani, autorul a reluat-o, Trnbogatind-o pInd la dimensiunile a trei tomuri. Materialul paremiologic este imens.
De asta data Anton Pann a procedat la o clasificare tematicd : defecte fizice si
morale, actiuni si profesii, Imprejurdri din viatd, sentimente etc. intrucTt clasificarea nu se supune vreunei rigori stiintifice, iar spiritul asociativ al autorului
functioneazd liber, linia tematicd e pe alocuri sinuoasd, prin digresiuni, nu Insa
frintd, sau pardsita. SInt, printre proverbe i zicale, unele de provenienta cdrturdreascd, un grup aparte II reprezinta maximele turcesti, dar imensa majoritate
decurge din Intelepciunea si experienta de viata a poporului nostru. Cum era de
asteptat, Pann arata un interes special materialului In legaturd cu mestesugurile,
comertul, tovardsiile In afaceri, creditul, banii. Mai ales In aceast serie ese la iveald,

ici-colo, conformismul sdu, exprimat In Indemnurile la supunere a celor umili

fatd de cei mari si puternici. Scriitorul nu ocoleste Insd vorbele populare care-i
impung pe bogati, pe slujitorii statului samavolnic, pe preotii fatarnici si asa
mai departe.

LucrInd Cu o materie prima data, Pann depaseste, ca intotdeauna, sarcina

culegatorului. in dese cazuri, el versificd proverbele si zicalele, crindu-le un pre/
nou. ateodata gru parea se dezvolta Intr-un mic poem satiric, de felul caracterurilor", cum e acest portret al lenesului
Parcd-i e gura-nclestatd

$i de ielele luatd.

De lene chilli Inchide

$i buzele Isi deschide.
ke lene sd si vorbeascd,
Dar 'inn sd mai munceascd.

Dupd cum a fost sIdit,

Astfel a si rdsdrit.
Umbld drumurile-n rind
Podinile nurndrind,
Tati pretutindenea sapd,
El duce ciinii la apd.

Evident, tiparul rdmas popular Isi capdtd pe alocuri concizia taioasd a strigdturii
Poartd condei la ureche
Ca sd-i zicem logofete.

350

$i and il iei de scurt zice:

www.dacoromanica.ro

Sint logofAt sa te-nvat

Cu cutit sa scrii pe bat.

intocmai ca C. Negruzzi In ingenioasa sa scriere P&G111

TIndalti (1842), Pann

Tmbind proverbe si zicatori In lungi monoloage sau dialoguri, firesti ca Insasi vorbirea colorata a omului din popor

Fata
Mama, barbat iti cer si
voi sa mi-I dai acum.
CA orzul In copt a dat
trebuie secerat.
Si vaz c:
La toata casa bate coasa,

Numai la mine n-are cine.

$-apoi

in loc sa plinga fetele,

Se vaieta nevestele,

Care au avut luati

Cite doi si trei barbati.

Muma
De I cl te-om marita
$i

Nu te uita chiondorus la mine,

CA' Inca

Nu sti sa torci, nici sa tesi,

Numai la hora te-ndesi.

Nu stii ca
Calul bun din grajd se vinde
Si mai bun pre% pe el prinde.

Grupurile de proverbe si zicatori sInt exemplificate prin 101 de bucati intitulate Povestea vorbii (Povestea luia, mai rar Povestea cintecului), constInd In povesti, istorioare alegorice, fabule, snoave, nuvelete, eintece lince, de o variatie
caleidoscopica. Sint noi versiuni ale unor fabule celebre: Ursul si
(Doi prie-

teni Impreund pe un drum calatorind"), Comoara din pdm?nt (Unul c'ind a fost
s moard"), fidtrtnui si moartea (Un taran batrin cu totul") etc. infilnim apoi povesti alegorice de memorabild fantezie, ca Povestea poamelor (Cind a fost data
pre parnInt aleasa"), care are la baza o veche satird greceasca, Indreptata Impotriva institutiilor si moravurilor bizantine, cunoscutd sub titlul de Poricologos
(Povestea poamelor). Pann o transforma Intr-un rechizitoriu impotriva
dar nu elimind nota de critica sociala : strugurele e pIrcalab si se comporta aidoma
boierilor din lard'. Cotoiui si vulpea (0 vulpe odinioara") i Pescarul si sultanul

(Spun ca un sultan ()data, care des tiptil umbla"), Fiul de imprat si ursul (Un
Imparat oarecare, neavInd nici un fecior") sInt alte capodopere ale povestitorului. Naratiunile, dezvoltate pe spatii foarte Intinse, ar putea deveni usor plicticoase, daca Pann n-ar fi gasit, mai totdeauna, mijloace de a Inviora tabloul, episodul, convorbirea personajelor. Acolo unde simte nevoia, el Incrusteazd dritcce,

www.dacoromanica.ro

351

maxime, vorbe de duh, evita monotonia, alternTnd versul cu proza, schimbTnd

masura si ritmul, plasInd rime interioare.
Rapsod al Bucurestiului de odinioara, reporterul marelui incendiu din 1847
creioneaz, printre cei dintTi, stampe InfatisTnd scene si tipuri din orasul de
pe DImbovita. O snoav se deschide cu un pitoresc tablou al cartierului

comercial

Un tAran viind data cu treabd la Bucuresti

$i trecind pe dinaintea boltilor boglsAlesti,
Bdietii ce stau la usA si unii pe altii se-ntrec
Ca sI cheme si sA-ndemne pe till pe ulitd trec,
Incepurl totodatd a-1 striga mai multi din ei
Domnule, c! vrei s cumperi ? Domnule, ce vrei sd iei
Unul II trAgea de spate, altii II trAgeau de miini,
De i se I:Area sdracul cd intrase Intre ciini.

0 imagine tot atTt de vie a pietei bucurestene se reIntIlneste In snoava

antec de plat, ai carei eroi sInt strabuni ai lui Mitica", personajul atItor momente caragialiene. Insusi numele lor e un calambur miticesc" Vere si Neavere

iar dialogul se Tricheaga din replici de un umor specific :

Ba te vlz cu fata vie
$i de deochi sA nu-ti fie,
Esti la piele ca curcanul,
Galben de gras ca sofranul.
Dar ce mdninci de ti-e bine,
$i

esti numai os si vine?

Ce bucatA i prieste,
Asa de te-ngAlbeneste?
$i asta mA intrebi Inca,
Nu stii omul ce marancA?

Negresit, nici fin, nici paie.

Nici bea ap din copaie
Ci mdmaligA cu ceapa

$i un cdus, doi, cu apI.

In Nezdr6v(Iniile lui Nastratin Hogea, chiar daca nu avem a face propriuzis Cu niste traducen, Anton Pann procedeaz ca un talmacitor, dar ca unul excelent.

Caracterul personajului, reactiile lui, mediul oriental In care se misn sTnt redate
cu exactitate. Pentru realizarea culorii locale, povestitorul roman foloseste cuvinte
si expresii turcesti. Versificarea Ti apartine si e cursiva, lipsita de balast, limpede
si perfect adecvata pentru a pune In valoare hazul situatiei ori poanta.
Fart studiile superioare ale celorlalti scriitori contemporani, autorul Fabulelor
si istorioarelor, al . eziltorii la orb% Povestii vorbii, Nezdrdviiniilor lui Nastratin Hogea,

352

alctuitor de car-0 ca sa-si hrneasca tipografia si sa-si umple taraba la bTlciuri,

dar si ca sa dea sfaturi bune, e un artist prin instinct. Expresia lui nu e rafinata,
dar nici nu se poticneste de dificultati, cum s-ar parea la prima vedere. Limbajul
frust, cuvTntul vulgar, socant uneori, apartin atIt mediului evocat, cIt si publicului cititor respectiv. Ar fi exagerat sa se vorbeasca de o arta poetin voit realista. Ca pe once povestitor popular, pe Anton Pann TI conduce intuitia. El stie
sa nareze In asa fel, Tnca ascultatorii s nu-I paraseascd pentru a-si vedea de treburi. Cum s-a vazut, preluTnd subiecte si chipuri curente, le da o Inftisare noua.

www.dacoromanica.ro

In ansamblu, O sezatoore la tar6 si Povestea vorbii, ca si, In parte, snoavele si pove-

sTrit constructii de o simetrie si de un echilibru desdvIrsit. Rareori se intTmpld ca naratiunea sd fie lungit mai mult dedt se cuvine. Personajele capdtd
viatd, penelul portretistului purand pasta cu pricepere de meter. Desenul poate
s'a* fie delicat si coloritul luminos ca acuarela
mergea spre virst, atit fata-i inflorea,
Si, pe cit crestea, p-atit mai frumoasd se pdrea.
Fata ei era ca crinul, pdrul in cap auriu,
Ochii era ca seninul, obrazul trandafiriu,
ca mdrgdritar
Buzele ei ca mdrgeanul,

alteori, grotesc
O vdcluvd-n vIrstd, bdtrind, zbircit,
Cu doi dinti in gurd, barba ascutitd,
Nas cit ptIdgeaua, la vorbd-ntepatd,
Cu ochii ciacird, gura IdbArtatd.
Fruntea-i cucuiatd, t'ata mohoritd,
Peste tot negoasd si posomoritd,

Umbla-ntunecatd si tot innoratd...

Hidoasd ca un Esop feminin, nu Trisa si Tnteleaptd ca el, bdtrTna vdcluvd are

un caracter insuportabil
Se certa cu sine, cind n-avea cu cine
Slugi, dine, pisica, batea cu sudalme
Si pentru o muscd ?si da-n obraz palme.

Ca sd arate convingator unde se poate ajunge prin lenevie si falsd cucernicie, poetul insista asupra vesmintelor jalnice ale unei femei
O femeie sdrAcutd, c-o rochie pe ea capot,
Veche, ruptd, peticoasd si cirpitd peste tot,

Mai mult ati decit fata se vedea in al ei port.

De cinepd, in si lind si de tot felul de tort. -

Viziunea plasticd a lui Pann se vddeste si In fabule. Asemeni marilor fabulisti, el respecta una din legile speciei : concizia, dar, tot ca ei, cu mijloacele lui
simple, se pricepe s'a dea viatd schemei originare. Personajele sTnt caracterizate
succint, Trisa' expresiv, prin gesturi, reactii sufletesti si fel de a vorbi.
Fabulele lui Pann se apropie totusi rareori de valoarea operei reprezentan-Olor de seamd ai speciei In literatura noastrd. Domeniul In care a rdmas neTntrecut
este cel al basmului In versuri si al snoavei.
Printre ceilali povestitori populari, el se detaseazd si ca un deschizdtor ce
drumuri. Farmecul operei lui i-a cucerit pe Alecsandri, Creangd, Caragiale, Emi-

nescu. indeosebi Caragiale a preluat In noi alatuiri In prozd povesti ale psaltului (Mam, Poveste etc.). Snoava P6calti de I. Creangd Tsi are sorgintea tot Tntr-o
scriere de Anton Pann, la fel si unele versuri de tinerete ale lui Cosbuc sau

unele poezii ale lui Tudor Arghezi. Sugestii inepuizabile a oferit Pann si In direc23

c.4

www.dacoromanica.ro

353

ia pitorescului autohton, a umorului si limbajului colorat si savuros. Desi izolat

de miscarea vie a literaturii pasoptiste, Anton Pann rmTne unul dintre scriitorii
de seamd ai epocii.

BI BLIOGRAFIE

Calendar pe anul acesta, in care s cuprind toate materisle ;i faptele muierilor celor rele. Prin
, tiparit a doua oar-a, [f.1.], aparut probabil In 1821-1822 ; Versuri muzicesti
ce se cint la nasterea Mintuitorului nostru /sus Hristos ;i in alte srbiltori ale anului, Bucuresti, 1830
Poezii deosebite sau Cintece de lume... , Bucuresti, 1831 ; Indrepteitorul betivilor.
, Bucuresti, 1832
Hristoitie sau Scoala moralului, Bucuresti, 1834 ; Noul Erotocrit, 5 tomuri, Sibiu, 1837 ; Fabule si
istorioare, 2 vol., Bucuresti, 1841 ; Poezii populare, Bucuresti, 1846 ; Culegere de proverburi sou Povestea vorbii. De prin lume adunote i larasi la lume date, Bucuresti, 1847 (ed. a II-a, In trei
Bucu resti 1852-1853) ; Memoria focului mare . . , Bucuresti, 1847 ; Dialog tn trei limbi, ruseste, romdneste si turceste, Bucuresti, 1848 ; Adiat, foaie volanta, [f. I. ], 1849 ; Podiinta omului dezmierdat . .
Bucuresti, 1849 ; Inteleptul Archir cu nepotul sdu Anadam, Bucuresti, 1850; Spitalul Amorulus sou
CInteitorul dorului, Bucuresti, 1850, reluat ;i dezvoltat (sase brosuri) In 1852 ; 0 sezeitoare la tara sou
Povestea lui Mo; Albu, partea I, Bucuresti, 1851, partea a II-a (Cu titlul Osezeitoare la ared sau Cakitoria lui Mos Albu), Bucuresti, 1852; ed. a II-a, Bucuresti, 1853 (0 sezatoare la torel sau Caltoria lui
Mos Albu); Triumful beties
,
Bucuresti, 1852; Nezdrelveiniile lui Nastratin Hogea, Bucuresti, 1853
Culegere de povesti si anegdote, Bucuresti, 1854 ; Diata, foaie volanta, 1854* ; Povestea vorbti,
cu o introducere de Moses Gaster, Craiova, 1936 ; antece de lume, transcriere din psaltica In
notgia moderna, cu un studiu introductiv de Gh. Ciobanu, Bucuresti, 1955 ; Scrieri iterare, 3 vol.,
text, note, glosar si bibliografie de Radu Albala si I. Fischer, prefga de Paul Cornea,
Bucuresti, 1963.
Gh. Dem. Teodorescu, Operele lui Anton Pann, Bucuresti, 1891 ; idem, Viata ;i activitatea lui
Anton Pann, Bucuresti, 1893 ; G. Bogdan-Duica, Din vremea lui Anton Ponn, In Convorbiri literare",
Bonifatie Setosul .

XXXVI, 1902, nr. 11; N. Mateescu, Judecata strugurelui, In Ion Creanga", V, 1912; Ion Priscu,
Epistole de la Anton Pann, In arhiva bisericii Sf. Nicolae din Brasov, In Gazeta Transilvaniei", 1921,
nr. 27; Al. Rosetti, Limbo lui Anton Pann (1794-1854) In Povestea vorbii, In Buletin stiintific",
Acad. R. P. R., 1950, nr. 1; Ion Manole, Anton Pann, Bucuresti, 1954 ; Tudor Vianu, Anton Pann,
Bucuresti, 1955 ; Perpessicius, La centenarui lui Anton Pann, In Mentiuni de istoriogra fie literar si folclor

(1948-1956), Bucuresti, 1957 ; Ovidiu Papadima, Anton Pann, Cintecele de lume" si folclorul Bucurestilor, Bucuresti, 1963 ; Paul Cornea, Anton Pann, Bucuresti, 1964.

MOLDOVA

GHEORGHE ASACHI
Gh. Asachi era fiul preotului Lazar (Leon, dupd ce se cdlugri) Asachievici,
a cdrui descendentd din romnii ardeleni pare mai plauzibild dedt originea armeneascd. Prelatul avea mai curTnd vocatie administrativd si gusturi pentru literatura
354

Nu s-au inregistrat, Cu exceptia celui dintii, calendarele, retipAririle mr modifican i esentiale

muz'cA ecleziastica.

www.dacoromanica.ro

$i

cArt' e de

laica modern. Carecare neastImpdr, in limitele Tngdduite de profesia clerical,

Ti e propriu. Participa ca preot la rdzboaie, cTstigTnd Increderea comandantilor
austro-ungari si rusi. Printre altele, a fost capelan la spitalul din Lemberg si
,,ober-protopop" In armata rus. incepTnd din 6 septembrie 1803 II gsim protopresviter a toat Moldova" (cu numele neslavizat de Asachi), avTnd si atributii In

justitia duhovniceasc. isi termina cariera Tn calitate de arhimandrit. Ca om de

Incredere al mitropolitului Veniamin Costache avu diferite misiuni, care Ti Tnlesnird si o revenire la Lemberg, In 1815. in iunie 1819, IA partea norodului ridicat
In contra nedrepttilor Curtii. Vorbi ca un Demostene", dupd aprecierea unui
contemporan, si redactd jalba multimii", fapt pentru care a fost pus subt politicesc arest la Mitropolie". Dar rscoala Eteriei I-a speriat, fcTndu-I s pribegeasc
in 1821 prin Bucovina si Basarabia, pasaportul rusesc permitIndu-i TritTlnirea

cunoscutelor persoane rudite", printre care se afla si fiul sdu Gheorghe.

Om cult, Lazr Asachi a tradus cTteva volume pentru patriotii limbii romnesti". Din politicesti carti" a publicat Jucria norocului sou Istorisirea pentru
prinTipul Mensicikov carele pe vremea lui Petru ce! Mare au fost slvit In toat Europa.

Nu de mica' importantd sTnt talmdcirile de opere preromantice. Noptile lui Young

din anul 1819 (Pungen i sau endurile cele de noapte a lui lungu pentru vieat, moarte
pentru nemurire) au Camas nepublicate. in schimb, s-a tipdrit In 1821 Bordeiul
indienesc (La chaumire indienne) al lui Bernardin de Saint-Pierre. Prefddnd acuma

pentru romni acest Bordeiu", arhimandritul anunta idei foarte apropiate de ale
fiului su Gheorghe Asachi. DeplTnge In ctre cetitoriu" faptul cd a lui Mars
neTncetate tulburdri" Idsar limba romaneascd Tntr-un stadiu Tnapoiat. Se bucura
c In curTnd Tnaintindu-sd limba noastr va vesti odoarle folositoarelor stiinte
si vrednic sa va arta de al ei puternic izvor, ce poate a o addpa, ca sd creasca
la Tndltimea Tnfloritelor sale surori".
Intentii de a Tmbogti vocabularul romnesc Leon Asachi a avut Tricd mai
Inainte, cad lungul titlu al traducerii Jucdriei norocului mrturiseste c tlmdcirea
contine oarecare adugite cuvinte spre podoaba limbii si a bunei Tntelegerii".
Pentru a ne da seama despre ce era vorba indicm, de exemplu, verbul a fi
singurevsit" folosit In dedicatia cdtre Kiriu Kir Veniamin". in Bordeiul indienesc,
Leon Asachi reia ideea inventiilor lexicale, facTnd si un vocabular care sperd
va completa limba noastr.
Cuvintele ce ne lipsesc sau nu sTnt legiuite a noastre
explicd el
am
cercetat de a le Tmprumuta de la maica limbii noastre si a le alcdtui dup haractirul ei, iar une [sic] In minte a le Tnnoi din crtile cele vechi a rombilor".
Gheorghe Asachi avea dreptate s afirme In oda La moartea parintelui meu
(1825) a Ti e continuator si ca acesta Tsi transmisese ideile copiilor
Cum cu

adapI pe-ai

sal

fii un pelican.

Scriitorul vede lumina zilei la Herta, la 1 martie 1788. in anii 1796-1804

studiaza la Lemberg, obtinTnd titlul de doctor Tn filozofie si o diploma de inginer
si arhitect. Revenind la Iasi, construi casele Elenei Sturza Pstravanu. Bolnav de
friguri, la 16 iulie 1805 prdsi lasul, Tnsotit de fratele sdu Daniel. Ajunge peste
20 de zile la Viena, unde studiazd matematica, avTndu-I ca profesor pe astronomui
Burg. Mai tTrziu, amiralul Ciceagoff, comandantul trupelor rusesti din Moldova,
TI
numeste locotenent In armata sa, dar Asachi, dornic de a sorbi din fTntTna
cercrei filologice" si Tmpins de amorul pentru lucrurile antice", pleacd la Roma,

www.dacoromanica.ro

355

uncle abatele Tarengi II initiaza In arta poeticd". In Italia st din 1808 pInd In 1812,

preocupat de filologie, publicInd versuri i cdlatorind In diferite orae pentru a

vizita relicvele romane, muzeele i bibliotecile. Pe atunci Gh. Asachi era un ttnar
plin de via/a : frecventa teatrele, vizita Vezuviul, coborIndu-se ostentativ In crater,
in timp ce se striga viva il moldavo". Pe Bianca Milesi, care i-a inspirat o iubire
aprinsa, dar platonicd, lsIndu-i o amintire netearsd pentru toatd viata, pare s-o
fi cunoscut la pictorul Keck. Ei ii dedica, In iunie 1811, un sonet pe care i-I
ofera pastoral, acompaniat de un co cu urdd. Cunoate pe poetul Monti, la Milano, Tri 1812.

In acelai an, Intors In Moldova, Incepe

desfdoare activitatea cultural.

lnainte de a vorbi de aceasta, Inregistram dteva date. E trimisul diplomatic al

lui lonitd Sandu Sturza la Viena In 1822. Acolo se Insoard cu pianista Elena (EleoDora) Tayber. (Dupd alte opinii, casaoria ar fi avut loc mai Inainte, pe and aceasta
era guvernantd la vornicul Mihail Sturza.) Copiii : Dumitru, Glicheria (Ermiona)
Alexandru Asachi provin probabil de la primul so; al Eleonorei, Kiriako Melirato. Din Viena se Intoarce In 1827, locuind la Scoala domneascd. E numit refe-

rendar al Epitropiei Invttorilor publici. Cu prilejul incendiului din 1827 ar fi

fost prefcute In cenud traducen i ale tragediilor Alzira i Saul, drama originald
Mihai Vod Viteozul, o Istorie a Romei, o culegere de poezii populare primita de la
sIrbul Vuk KaradZiE i un curs de matematicd. Tot pe atunci comisul Gheorghe
Asachi ajunge vel-agd. Mai tIrziu va obtine i alte titluri boiereti: agd i postelnic.
in 1829, scriitorul e numit secretar al comisiunii de redactare a Regulamentului organic, din care facea parte i C. Conachi. in aceastd calitate, Asachi are
ocazia sa stea dteva luni la Bucureti, apoi, la 13 mai 1830, cu M. Sturza i Villara,
sd piece la Petersburg spre a prezenta Impdratului proiectul Regulamentului. A

rdmas In Rusia pind In noiembrie, fiind decorat cu ordinul Sfintului Vladimir. in

1834 e Tnsdrcinat s pregkeasca IntImpinarea lui Mihai Vodd Sturza la Galati. In
1849, Asachi prsete posturile de referendar al colilor i de arhivist al statului
(detinut din 1831), luTrid o pensie de 16 000 de lei anual pentru ambele servicii,
Caimacamul Toderitd Bal II numete director la Departamentul culturii In 1856.
Gh. Asachi a manifestat inconsecvente i contradictii, situindu-se pe o pozitie defavorabild revolutiei din 1848 i Unirii. Moare la 12 noiembrie 1869.
intoarcerea lui Gh. Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapicla
a relatiilor feudale din Moldova, care reclamd, Intr-o mdsurd mereu crescIncla,
difuzarea tiintelor prin institutii de InvdtarnInt. Nu IntImpltor o prima forma' de
InvdtamInt superior In limba noastrd a constituit-o clasa de inginerie i hotrnicie
infiintata de Asachi, cu aprobarea lui Scarlat Callimachi (din 15 noiembrie 1813),
pe lInga grecizata Scoald domneascd. Aici, In 1814, Asachi tinea In romdnete cursuri

de matematica, geodezie i arhitecturd ; mai preda desenul i chiar istoria artei.

Avea elevi din protipendadd, Cantacuzini, Sturzeti, Callimachi, Bali, dar i altii,
de provenientd mai modestd, cum era ciudatul poet Daniil Scavinschi. Prima promotie termina In 1819, In elogiile epitropilor : Veniamin Costache, beizadea Scarlat
Ghica, Mihail Sturza i Constantin Mavrocordat.
Un alt aport al lui Gh. Asachi la instaurarea InvdtamIntului modern din Moldova a fost reorganizarea, In 1820, a Seminarului de la Socola. In calitate de
referendar al colilor, el calatorete ase luni la Braov, Cluj i Blaj In cautare
356

de profesori. Aduce din Ardeal pe medicul Vasile Popp, autorul primei biblio-

www.dacoromanica.ro

grafii

literaturii romdnesti si editor, in

1827, al Psaltirii lui Prale, pe Vasile

Bob
Fabian, Ion Manfy i Ion Costea, ultimul pentru

a preda retorica si poetica.

De numele lui Asachi e legata si Intemeierea, In 1828, In crdirile mandstirii
Trei lerarhi, a unei scoli elementare romdnesti (lancasteriene). Simultan e Infiintatd si prima scoar normala, unde se Invatd
istoria, filologia, latina, geografia, aritmetica,

istoria religiei, catehismul, greaca. Se adauga

si un gimnaziu, al carui director, Gh. Saulescu, Isi revendica o parte din merite
In organizarea InvdtamTntului, In special elementar. Cu prilejul primului examen la
Gimnaziul vasilian, din 19 februarie 1829.
Asachi citeste un sonet entuziast.
Contributia lui e mai evidentd In
fundarea institutiilor didactice conform prevederilor Regulamentului organic. Astfel

ia fiint un colegiu pentru odraslele functionarilor, majoritatea de provenient aristocratica, dar si pentru stipendisti sdraci,
primiti pe bazd de examen. Cu timpul se
creeaza In Moldova si alte scoli, fie din initiativa, fie sub supravegherea lui Gheorghe
Asachi. Importanta Indeosebi a fost Intemeierea Academiei Mihailene, initial cu trei facul-

GHEORGHE ASACHI

tdti filozofica (umanioard"), juridicd

teologica, predIndu-se si desenul istoric si zugrvitu". Edificatoare pentru graba cu care se lucra e Infiintarea, In 1834, a unei clase de filozofie, care
functiona In localul Ginnnaziului vasilian In asteptarea terminarii constructiei
localului Academiei. Inaugurarea oficiald, la 16 iunie 1835, era prosIdvitd printr-un
discurs tinut de Gheorghe Asachi.
Rolul de organizator si animator In limba tarn i-a impus lui Asachi o viata
:

grea, plind de sacrificii. El a avut de luptat Inn cu grecizantii, InfruntIndu-1 pe Govdelas, directorul Gimnaziului elinesc, defaimator al scolii de ingineri hotarnici abia
tnfiintate, apoi cu Insusi domnitorul Mihail Sturza, care, speriat de avIntul propirii culturii In limba nationald, Incearca sa introducd In InvatmIntul superior,
ca limb de predare, franceza.

Printr-o tenace competitie juridica avutd cu calugarii greci, Asachi reusi,

dupd optsprezece ani (In 1846), sa restituie institutiilor de TrivdtdmInt mosiile
Tomaseni, Adjudeni si Rachiteni, ddruite de Vasile Lupu Academiei Nationale. $i
mai grea era lupta cu oficialitatea. Referendarul s-a ridicat nu o data Impotriva
boierilor care cautau sa frIneze intrarea In scoli a elementelor de obIrsie modesta.
La 1847, cu toatd Impotrivirea sa energica, s-a adoptat o hotdrIre In favoarea
introducerii limbii franceze ca limbd de predare. Spre a evoca atmosfera epocii

www.dacoromanica.ro

357

e destul s amintim ca la un examen din 1838, end elevul Nicolae lonescu recita
prelucrarea lui Asachi dupa Gray, Tintirimea unui sat, la versurile
Nobili plini de fantezie, de ce-n uri aveti sateanul

Ond a fruntii lui sudoare a nAscut rnIrirea voastrI s-avutiilor odoare ?

domnitoral Mihail Sturza a par-Lit iritat sala.

De preocuparea de educator a lui Asachi se leaga alcatuirea manualelor de
matematica, astronomie, un tablou cronologic al istoriei Moldovei, o gramatica
romano-latina etc. si unele traducen, cum este Istoria Imperii rosiene, dupa Kaidanov
(vol. I, II, 1832, 1833), de fapt un rezumat cu scopuri didactice al Istoriei lui
Karamzin.
De o mare Insemnatate este contributia lui Asachi la Infiintarea si consolidarea
teatrului romanesc din Moldova. inainte de el s-au scris piese In limba nationala,

dar pentru teatrul de ppusi. Printre autori, Costache Conachi a compus In 1806
comedia Tri versuri Judecata femeilor, Impartita In fapte si artri i prezentTnd
obraze. Acelasi poet, Impreuna cu Dumitrache Beldiman si Nicolae Dimache, a scris
Comedie banului Costandin Canta ce-i z7c Cbujan qi cavaler Cuco, de asemenea

jucata la papusarii". Spectacole unde obrazele" erau Inftisate de actori se organizau sporadic de trupele straine In turneu, In limbile germana si franceza.
Sprijinit de mitropolitul Veniamin Costache, de Alecu Beldiman si hatmanul
Costachi Ghica, Asachi reprezinta In casa celui din urma, la 27 decembrie 1816
(stil vechi), prelucrarea sa Mirth i Hloe, de Florian, dupa Gessner, actori fiind
tineri apartinInd unor familii mai cunoscute din Iasi. Asachi a fost regizorul.
Tot lui i se datoresc sugestiile pentru decor si costume. Cortina Ti simboliza
caci Infatisa pe Apolo Triconjurat de muze, Intinfind mina Moldovei
pentru a o ridica. Dornic de a constitui un teatru permanent, Asachi a Infiintat
la Trei lerarhi, inainte de 1820, si o efemer clasa pregatitoare pentru teatru".
Dupa esuarea acestei initiative a Tncercat sa Tina treaz interesul moldovenilor
pentru scena, TnjghebTnd spectacole ocazionale. Astfel, la plecarea lui Kiseleff improvizeaza o trupa de amatori care prezinta, la 11 aprilie 1834, piesa ocazionalSerbarea

pstorilor moldoveni, evoend gloria vitejeasca a strmosilor, suferintele trecute

importanta Regulamentului organic. 0 altd reprezentatie, la 26 august 1834, saluta
Incoronarea lui Mihail Sturza. Se joaca Drago, Intliul domn suveran al Moldovei,
piesa tot de Asachi, ca si precedenta, Insotita de muzica Elenei Asachi.
Un mare impuls e dat de Asachi teatrului din Moldova prin Tnfi intarea, In 1836,
a Conservatorului filarmonic-dramatic din Iasi. Elevii clasei de declamatie au Infatisat, la 23 februarie 1837, drama Lapeirus (La Prouse) si comedia Vduva viclean,

prelucrdri dup. Kotzebue, ceea ce a echivalat cu Intemeierea teatrului national.

Rind la desfiintarea Conservatorului dramatic, survenit dupa doi ani si eteva uni,
din cauza retragerii fondului alocat de guvern, se joaca si alte piese asachiene, mai

mult imitarisite" si prelucrate" decTt originale, preferat fiind acelasi Kotzebue

Contradantul (intunericimea de !un), Idil moldoveneascd, Armindenea, Fiul pierdut,
Pedagogul etc., uneori cu titlu promitator, cum e Petru Rares Vod (din pdcate textul

s-a pierdut). La 28 noiembrie 1838 elevii Conservatorului reprezintd prima opera

In romnete, Norma lui Bellini, In traducerea lui Asachi.
O Insusire caracteristica lui Asachi a fost tenacitatea, gratie careia initiati358

vele modeste pe trTrn cultural au fost treptat Tmbogatite si dezvoltate arborescent.

De la Tnfiintarea unei clase de ingineri hotarnici, Asachi a ajuns la punerea temeli-

www.dacoromanica.ro

ilor Intregului InvtamInt din Moldova. De la reprezentarea aparent inofensiva,

cu aspect de joc de societate, a unei piese, a trecut la netezirea drumului pentru
dezvoltarea dramaturgiei nationale. Cam asa s-a IntImplat i cu activitatea sa de
fondator al presei. Tentative s-au facut si mai inainte. Printre acestea, mentionam
ca. In 1790, sub auspiciile lui Potemkin, aprusera la Iasi dteva numere din Courrier

de Moldavie", gazet de front In limba francez cu caracter informativ, fra nici

o leg-turd cu realitatile nationale. Asachi izbuteste s scoata primele periodice roma-

nesti din Moldova, InvingInd toate piedicile ce-i stateau In cale. Albina romaneasca", al car& prim numar s-a tiparit la 1 iunie 1829, dupa prealabile pregatiri
si tatonari (interventii la autoritati, invitaii pentru abonament, aparitia atorva
numere dintr-un fel de buletin de stiri de pe frontul de 'up-Ca din Balcani, Novitale
de la armie"), a vietuit cu oscilatii de cloud decenii, pIna la 5 octombrie 1849. A fost
continuataapoi de Gazeta de Moldavia"(incepInd din ianuarie 1850) si de Patria"
(din noiembrie 1858). Pe ring dificultatea de a-si recruta un public cititor stabil
si de a sine piept unei cenzuri excesiv de banuitoare, Asachi a mai avut de luptat
cu impedimente de ordin financiar. Detaliu semnificativ : pe frontispiciul periodicului Buletin, foae oficiala", pe care scriitorul I-a scos din 1833 rind In 1859, era

mentionat pretul dup. Tnvoiala".

Albina romaneasca" si tipografia Albinei" au reprezentat multa vreme coloana
vertebral a edificiului publicistic din Moldova timpului. Numeroase suplimente"
si periodice In domenii diverse au aparut sub egida lui Asachi, din initiativa lui
sau numai In tipografia sa. in foi le editate de el, Asachi a cautat mereu sa largeasca
sfera problemelor abordate si, prin aceasta, sa intereseze toate categoriile de cititori. Dornic de a stimula viata economica, proiecta In 1845 sa tipareasca Mercurul

lasilor", saptmTnal pentru comer;, industrie si agronomie". A publicat Spicuisi industrial" (1841). Amintim de
asemenea suplimentul Arhiva Albinei" (1845-1847), cu indicatia pentru arheologie romana si industrie". inssi Gazeta de Moldavia" (1850-1858) cauta s dea

torul moldo-roman", jurnal stiintific, literar

extensiune arheologiei, dar, paralel cu aceasta, si chestiunilor de agronomie si ecoasachiene mai mentionam Foae skeasca" (1839
nomie politica. Printre
1858), conclusa un timp de M. Kogalniceanu, si Foae pentru agricultur, industrie

si negot" (1840), Icoana lumei" (1840-1841 si 1845-1846), foae pentru indeletnicirea moldo-romanilor", care tindea la obsteasca luminare a tinerimii si poporului",si suplimentele literare ale Albinei", Alauta romaneasca" (1837-1838), In
doua serii, cea de-a douafiind conclusa de Kogalniceanu, si Noua Albina romaneasca"
(1857).in periodicele asachiene, pe lIng nume din generatiamai veche, ca N. Dimache

si Manolachi Draghici, IntIlnim o serie de pasoptisti minori : D. Gusti, Sofia Cocea,

N. lstrati, A. Hrisoverghi, Gh. Saulescu, Costache Caragiale, precum si pe cunoscutii C. Negruzzi, M. Kogalniceanu. Al, Donici, G. Sion. 0 importanta destul
de mare pentru dezvoltarea literaturii si a stiintei romanesti au avut-o
i almanahurile scoase de Gh. Asachi (din care eteva
ub Ingricalendarele
jirea lui M. Kogalniceanu), IncepInd din 1835 pInd la moarte (1869). in paginile
lor, pe IMO obisnuitii colaboratori ai lui Asachi, gsim si alti scriitori, printre care
V. Alecsandri si C. Negri.
Vasta activitate culturala a lui Gh. Asachi a cuprins i preocuparea de artele
frumoase, nu numai prin aceea ca a pus bazele TrivatamIntului artistic si ale Pina-

cotecii din Iasi, dar si prin editarea de litografii ale unor tablouri, cu precadere

www.dacoromanica.ro

359

istorice, facute sau comandate de el. Asachi a Incurajat activ dezvoltarea stiintelor
naturale, participInd In 1833 la fondarea SocietaIii de medici si naturalisti din Iasi.
In ansamblu, se poate aprecia ca activitatea de luminator a lui Gh. Asachi a

fost prodigioas prin multitudinea si varietatea iniliativelor. Totusi, dincolo de

astfel de date, profilul lui moral se Intrevede tulbure. Existenta nu i-a fost lipsitd de
bizar. Mat de un orgoliu care II facea sa se considere spiritul tutelar al stiinIelor
si artelor din Moldova vremii, dar mai ales din cauza unei firesti ramTneri In urma
fala de cadenta acceleratd a prefacerilor ce aveau loc, Asachi va pierde treptat
pozitiile, devenind, dupa 1850, si cu deosebire dupa Unire, un bttln solitar, anacronic si izolat de miscarea secolului.
Asachi si-a asumat In Moldova rolul lui Gheorghe Lazar si, concomitent, dei
nu avea simIul limbii, pe acela al lui Heliade Radulescu, atras fiind nu numai de

ramura matematiceascr si umanioara", dar si de cea artisticeasca" a culturii.

Operele asachiene au avut o soart aparte. Nu ne referim la scrierile slabe. PIna
si poezia, care s-a bucurat de succes la aparitie, a generat lungi perioade de uitare
sau contestari severe. Acest fapt nu este datorat doar lipsei de IndemTnare In manevrarea limbii, saraciei expresive, stilului Tmpestritat si inegal. Lui Asachi i-a daunat
si atitudinea sa oscilanta si contradictorie. Lipsa de InIelegere a momentului istoric
a contribuit la rezerva pe care au manifestat-o fat de el contemporanii mai tineri
si generatia imediat urmatoare.
Este aproape de necrezut cum omul cu cea mai vasta si, In parte, cu cea mai
moderna stiinta de carte la 1812, susIinatorul entuziast al raspIndirii luminilor si
Maltdrii romanesti, a putut deveni retrogradul de la 1848 si antiunionistul de la
1859. Astfel de contradicIii s-au transpus si In poezia asachian. Aici, printre altele,
gasim primele versuri romanesti care proslavesc industria. Inca In oda atre Imparatul Alexandru 1-iu, scrisd In 1817, Asachi aprecia c industria, negotul, manos ram
In Rusia-ntinde". Scriitorul, care Tsi Injghebase o fabric de Fartie, va saluta
entuziast In Vaporul pe Dunare (care a intrat In editia din 1854) noile relaIii de
trafic, ca si Bolliac In Muntenia, subliniind ca mareala fiara", corabia,
Ni-aduce odoarele
Alese-n natura,
Unelte practice
Pentru cultura.

Aceste natia
Vor sa reforme,

Trezi-vor spiritul
Ce Inca doarme,

Prin zel s-industrie

Vor'navuti-o
Si prin luminile
Vor ferici-o.

Acelasi Gh. Asachi, In Convorbire nocturna, din 1848, exclamd speriat de revo-

lutie si sceptic la modul reaclionar

360

Amar mult mai grea furtuna Imprejurul meu domneaza

Ce-ameninta a Patriei viitorul s-acufunde.

www.dacoromanica.ro

Nu e mai pu/in curios faptul cd, dup.' ce Ontase instaurarea domnitorilor

pdmInteni", Asachi s-a declarat Tmpotriva pdminteanului" fdra blazon Alexandru loan Cuza si a Tnchinat apoi, chiar In limba strdinului impus de puterile
occidentale, un National Hymne gewidmet seiner Hoheit Karl I Fiirst von Rumanien.
Astfel de comportdri, departe de a-I men/ine In fruntea oamenilor de searnd, l-au

rupt de curentul viu al literaturii.

Ocupa/iile diverse ale lui Asachi Tsi lasd urmele asupra literaturii sale. Ca si
la Lomonosov, stiin/ele pozitive Isi dau mIna cu muzele, lar activitatea lumindtorului
absoarbe In asa mdsurd literatura Tnet nu poate fi despdr/ita de aceasta. Daca ne
gTndim cA volumul lui loan Cantacuzino a rdmas aproape necunoscut, iar poeziile

lui Matei Milu si Conachi au apdrut foarte tTrziu, Asachi nu gresea cu totul considerTndu-se primul poet moldovean. in once caz, el Tsi Intelege arta In alt spirit
cleat predecesorii.
Creatia sa uzeazd de mijloace mai complexe decTt cele oferite de prozodia primilor Vdcaresti si cea a lui Anton Pann. Mara de aceasta, el da o altd semnifica/ie poeziei.

La Asachi ea nu e intima, ci inten/ionat instructivd. PTrid si din erotica' nu lipseste

o tendin/a de elevatie morald, pilduitoare pentru cititor. Asachi este printre primii
poeti romani care resping formula cIntecelor de lume", facInd ca poezia sd iasd

din iatacul diletantului si sa intre In atelierul mestesugarului. Era un pas catre

acceptia profesionald a poeziei. De aici, zbaterea de a Tmbogd/i arsenalul I irici i noastre

incipiente. in prefata la a Ill-a edi/ie (din 1863) a versurilor sale, dupd ce afirma cd
Inainte de el poezia romaneascd era reprezentatd numai de cea populard, mdrturiseste

ca, lipsit de modele clasice In limba romana a deosebitelor forme si compuneri",

s-a Indrumat pre cit se putea despre regulile poeziei italiene".
Daca realizrile nu satisfac totdeauna, trebuie
recunoastem In schimb lui
Asachi Indrzneala cautdrilor. El Tncearcd, fdra spirit autocritic, toate manierele.
Compune ode, imnuri, epistole, poezii ocazionale, balade, elegii, meditatii, pastorale,
poezii erotice, satire, fabule, variind euritmia si mdsura. Versifica/ia populard e

rareori pusd la contributie. Un exemplu neasteptat, dei poate nu pe de-a

Intregul concludent, II ofer poezia Eufrosina. Viziune pe apele Ozanei
Singuricd, oare cine

Dintre umbre Incet vine?

Mai usoard ca sd treacd,
Floricele
Tinerele

A lar mindrd frunte plead

VdIu-i alb ca de ninsoare
Si cununi de Idcrdmioare
Ce-abureazd ambrozie
incing coama-i castanie

Asachi nu tine numai la popularizarea diferitelor moduri stilistice, putTnd

servi ca exemple pentru o poeticd romneascd, dar si la statornicirea unui scop Malt
In poezie. In Prolog. La patrie, Tsi precizeazd arta poeticd", nu far-a accente horatiene,
dar afirmInd cu vigoare Increderea In forta educativ a poeziei
Spre virtute versu-mbie, despre rele face urd,
FermIcindu-ni adapd d-o tnalt-invd/Aturi.

www.dacoromanica.ro

361

In lumina acestor versuri, i se profileazd mai ciar contributia, IncadrIndu-se In

perspectiva generald a a,tivitatii de ridicare a culturii si constiintei nationale din
Moldova.

Ca poet oficial, dupd pilda lui Vincenzo Monti, scriitorul nostru prosIdveste
cu precddere evenimentele importante, care marcheazdinfdptuiri pe calea progresului
economic si cultural. Oda dedicatd Regulamentului organic salutd trei ene", simboliend legalitatea, Tnvdtdtura si negotul
Prin negot, stiiMe, lege,
Noi n patrie vom culege
Avu/ii de pre pmTnt.

Aldturarea cronologicd a titlurilor diferitelor poezii ocazionale ale lui Asachi

ar putea constitui un sumar tabel istoric al evenimentelor epocii, ele Inregistrind
IntImpldri atit de deosebite, cum ar fi restatornicirea domniilor pdmIntene (1822),
restaurarea scolilor nationale din 1828 sau holera din 1831 etc. Totusi, astfel de
poezii nu alcdtuiesc o cronicd rimatd. Cci ceea ce intereseazd e semnificatia momen-

telor respective, permanentul apel la clasica, dar abstracta virtute, la stimularea

educatiei, la nevoia promovdrii dreptdtii, filantropiei sau
Nota dominantd a acestor poezii rdmIne patriotismul lor conventional. Elanul
e rationalizat si, fiind discursiv, nu miscd. Poetul doreste binele patriei numai In
limitele Ingdduite de conjunctura politicd imediatd, sub auspiciile puterilor protectoare. Dei avea o mai mare simpatie pentru Rusia, In imnurile sale vorbeste cu
caldurd si de Turcia, Tntrezdrind In garantiile pe care ambele puteri le ddcleau
tdrilor romdne o statornicire a pad, necesard comertului (Imnul moldovenilor la
anul 1836 etc.).
intr-o singurd poezie a lui Asachi a strabdtut ecoul unui ideal politic al revolutiei franceze, nemultumirea fatd de tiranie, dar si aceasta exprimatd parca frd voie.
E mai degrabd o demonstratie a puterii literaturii : Homer, Horatiu, Pindar, Ovidiu,
Corneille, Virgiliu, Milton, Schiller si Petrarca sInt a tiranilor teamd" (P/eiada).
PIndit de prolixitate, Asachi reuseste mai bine In sonete, acolo unde inspiratia trebuie disciplinatd. Poetul are cl,. e de suavitate cInd nu-si striveste expresiile
In coturnii arhaismelor sau ai neologismelor hazardate
Ca sa doresc a vietii nemurire
Ma-ndeamnd raza-si care-n ceri se vede
Cum statornicd urmeazS-a ei rotire.

De la tarmul fatal vasul purcede,

$-amu, plutind prin marea de peire,
A ta razi la port mg va tncrede.
(Cdtrel planeta mea)

Ceva din eleganta si distinctia modelelor italiene strdbate In remarcabilele

versuri petrarchiste dedicate Biancdi Milesi
Din a lor somn se trezird atipite psdrele,
Mai duioase se %curd fiarele-n ascunsd ripd,

362

indltari a lor frunte tupilate floricele,

Zefirul cel mai zburdalnic Wring a sa aripd.

www.dacoromanica.ro

Mai lin curser atunce ale riurilor unde

$i naiadele duioase au iesit din riu, din mare,
Acea patim s-asculte care inima-mi ptrunde.

Toate-n giurul meu suspin, numai fina pentru care

A mea inim s-Incide la durere-mi nu rspunde,
Nici In sInul ei s-aude un suspin de indurare I
(Patima)

O emotie proaspdta tradeaza poeziile clntInd Italia (La Italia, 1809 ; Ciltre
Tibru, 1810)

i cele care Ti evoca amintirea (La cugetarea mea, La doctorui Pezzoni,

Profetia):
0, tu, riule mdrete, ce-ntinzi a tale unde
intre sapte colnici, fairnd a Ausoniei-nvechite,
De la tine rechem astzi, In durerile profunde,
Adpost si lin repaos lng ripele-nverzite.
Mai plcut

senin aier nu-1 aflai Ina oriunde,

at pre lunci, stInci, riurele, ce atit s m invite,

Ca cea patim-ncruzit care inima-mi pdtrunde
S-o rezic In dulcea limb a ltaliei mrite

Nici sunind pe fluer doine Inc-n Dacia umbroas

N-auzit-am In junie dulce versuri asa line,
Precum sun' a lui Petrarca lira cea armonioasd !
(Ceitre Tibru)

Chiar i In poeziile lince mai putin izbutite, Asachi evita lacrimoasa sentimenta-

litate, obipuit In versurile VdcdreFtilor ale lui Conachi. Rationalitatea aceasta

clasicizanta Ti permite In schimb sa recurgd la mitologie, mergInd pIna la citarea
abundenta de eroi i personaje-zeitati, practica IntTlnita de altfel In opera lui Monti,
Parini i Alfieri, pe care scriitorul nostru i-a cunoscut i cu a caror lirica prezinta
afinitti. Poetul simte si deliciul inventiei de nume, spunTndu-0 sonor Alvir, iar iubii

tei sale Bianca, traduandu-i pronumele In grecevte, Leuca, Leufca sau Lefca. Alteori

o numeFte Cintia. intr-un singur pastel, intitulat lama, apar Ercules, Zeus, Amor
Bahus. Se adaugd numiri ndscocite pentru a demonstra ca i Moldova poate avea
mitologia ei.
Pe ringd vestigii de antichitate, versurile asachiene citeazd un mare numar de
autori, din toate punctele cardinale ale spatiului literar. lzvoarele sTnt din cele mai
ilustre : bundoara Petrarca sau Schiller. intr-o epoca In care adaptdrile abunda,
and un Costache Stamati TO considera cu ingenua emfaza versurile drept originale

dei imitate dupd poetii Europei, punctul de plecare aflat la alti scriitori nu consti-

tuie un flirt literar". De altfel, Asachi cla indicatia imitatiilor : Horatiu, Ossian,
Petrarca, Anacreon, Gray, Lamartine, Martial, Schiller, Byron, Boileau. Istoricii
literari au aratat i alte izvoare, In special italiene i poloneze (Mickiewicz). PunInd
alaturi i prelucrri de traditii populare rornne0, ne dam searna de vastitatea universului poetic pe care Indraznetul promotor Incearca sa-1 cuprincl.

www.dacoromanica.ro

363

La Asachi IntIlnim cIteodatd versuri cu armonioase acorduri, a cdror vibratie

a anticipat eufonia creatiei celui mai mare poet romdn
ca-s toate-aice trainice
Anul ne-arat chiar,
Stelile apuindu-se

Din nou In ceri rsar.

Deserte-s magul i ri le

Ce trec preste pdMInt,

Ca o sageata repede
Pe aripe de Vint 1

Deci, la ceresc repaosul

Tintesc-al nostru dor,
Precum la dulcea patrie
Gindeste-un altor !
(Primeivara. Anacreontica, 1836)

O alta strofd remarcabild, vestind In sclipiri Inca depdrtate si tulburi miracolul

eminescian, e urmdtoarea
Si mie lin luceafrul
Din ceri va sa-mi strAluce,

and dulce-a fi d-o patima

Aminte a-si aduce !
(A/vir ditre a sa miniatur6)

Din ,.r ecuzita preromanticd Asachi Imprumutd unul din motivele sale celebre
meditatia pe morminte. E vorba de Elegie scrisd pe tintirimul unui sat, din 1836, i m i tat i e dupd englezul Gray prin intermediul francezului M.J. Chnier (si nu al rusului

Jukovski cum s-a crezut multd vreme).

Asupra poeziei sale si-a imprimat pecetea, In forme specifice, si romantismul
timpuriu, terifiant si tenebros, al lumii rendscutelor legende medievale, al fantomelor si ruinelor. Atmosfera ossianescd i brgeriand imprimd altd nuantd cleat
aceea a Cimitirului lui Gray, cu accente idilice i vag umanitare. Elemente ale romantism ului timpuriu gotic gsim, de exemplu, In Eufrosina. Viziune pe rpele Ozanei, Tnru-

ditd Cu Euphrosyne a lui Goethe si cu Ndluca lui Jukovski. Ele s'int mai evidente
In poezia epicd. Turnul fui But e o adaptare moldoveneascd a motivului Lenore,
dupd o baladd de Mickiewicz : Ucieczka (Fuga). Mai e entul ossianesc" Million
si Dina, totusi episod din istoria Moldovei", baladd dialogatd (publ icatd Inca In 1836),
IncercInd, ca i Turnul lui But si Dochia si Traan (In care Trnpratul roman aleargd
romantic dupd ena Dochia), s creeze o mitologie moldoveneascd. Acelasi romantism TI IntIlnim si In Jifia, medievala tema a orasului scufundat, al cdrei motiv de
vasta circulatie G. Clinescu Il identificd In legenda bretond despre cetatea Ys, In
Orasul In mare a lui Edgar Allan Poe si In ateva ore la Snagov de Al. Odobescu.
Dupd cum a ardtat I. C. Chitimia, Asachi s-a inspirat din Mickiewicz, urmInd
Indeaproape poezia acestuia Swite, asa cd indicatia lui Asachi Imitatd despre zicdtoarea poporand" este inexactd

364

Uneori din apei miez

SunI larml de cetate

www.dacoromanica.ro

Si mirtnd din apg vezi

Cum la ochi ;-auz rlzbate,

Printre fum ;i prin scintei,

Trista voace de femei.

In Jijia i Mosii, din care ultima e traducerea unui fragment din poemul cu
acelasi nume al lui Mickiewicz, asistrn la o exaltat evocare a trecutului moldovenesc prin readucerea mortilor spre pilda contemporanilor. Sub imperiul romantismului terifiant, Asachi nu-si uit nnenirea de educator. Unele balade, ca Sirena

lacului, se Tricheie fabulistic printr-o morald"

Bolovanul fioros

St ;i azi de mrturie
C-un amant necredincios

N-a sd intre ani o mie

In a morlilor liman.
Ci s-a face bolovan

Mai legat de traditia cronicreasc si popular e Stefan ce! Mare Inaintea

Ceteitii Neamtu. Motivul e bine cunoscut si l-a inspirat si pe Bolintineanu : mama
domnitorului moldovean nu-1 primeste pe erou In cetate dectt daca Tnvinge. Din
punct de vedere compozitional, tema e ratan' de Asachi prin introducerea unui
bis" final la fiecare strof, sunnd vodevilesc
Pe atuncea se lupta pgstoriul moldovan

Si tarali apara chiar ca un aprod otean.

Balada" era Tntocmit spre a fi antat de elevi.

Cu toate scderile lor, baladele lui Asachi (publicate In anii 1836-1860), apropiate prin atmosferd de cele ale lui C. Stamati, au momente care le situeazd
turi de poeziile epice romanesti ale unui D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu sou
V. Alecsandri. Pe lIngd meritul de a insufla patriotismul, ele constituie un exercitiu
artistic pretios pentru crearea unei tensiuni interioare si a unei ritmici dificile
Luna luce, Butul fuge
Preste munte, prin hartop,
Vintul ;uierd ;i muge,
Roibul sare In galop,
S-amu-i duce p-amtndoi,
Doamne, oare nu-i strigoi I
Printre plaiuri, cgi secrete,
Trec la codru ;i s-aud
Gerriind bufnele spgriete,
Mereu urld lupul crud
Din'tuneric ochii sgi
Lumineazg ca stintei.

Din ceriu lun-amus s-a trece,

Roibul meu, hai In galop I
Noug rraguri ;i stinci zece
Avem Tncg i-un Mrtop,
Noug rturi a salta
Pin'cuco;u1 va cinta".

www.dacoromanica.ro

365

De mai mica Insemnatate s'int fabulele lui Gh. Asachi. Prolixitatea aminteste
de Gh. Sdulescu, insistenta moralizarii de C. Stamati, greutatea expresiei de Tichindeal. Poetul le-ar fi vrut satirice si da extensiune aluziilor efemere, eiteodata reactionare, In dauna reliefrii caracterelor, ca la Gr. Alexandrescu si Al. Donici, Spre
deosebire de alti fabulisti romani, Asachi isi ia o mai mare independenta fata de subiectele tipice,
Abia daca se pot aminti cloud fabule mai suple, ambele
cu teme universale : Greieru/ si Furnica (intilnita la Esop, Fedru, La Fontaine, Kalov, Donici, Stamati etc.) si Muntele ndsand (motiv prezent la Fedru, Horatiu, Ars
Poetica versul 139, In esopiile de tip rusesc parunse la noi, In La Fontaine, Donici etc.).
Versuri sprintene se pot desprinde din lunga satir Sotia de moda, imitat dupa
Ignatie Krasicki, In spiritul lui Fonvizin.

O Intrebare se impune de la sine, anume dac Asachi era poet din vocatie
sau a practicat poezia la rece, spre a Intregi sfera unor preocupri culturale pe care
le voia enciclopedice. Para Indoial, scriitorul a avut ambitia de a fi deschizator de
drumuri si In poezie. Dar nu i se poate nega sensibilitatea, evident mai ales *in
poeziile consacrate Biancai Milesi si Italiei, In anacreontice, In prelucrarea facuta
elegiei lui Gray si, mai ales, in admirabilul poem In proza publicat In Albina
romneasca" din 26 februarie 1839, Meditatia unui imbdtrinit poet.

Pare c lipsa de vibratie care ne izbeste In multe versuri ale scriitorului

nu e datorita atit unei duritai a coardelor emotive, c'it mai ales unei gresite Tntelegeri a creatiei poetice. De vin e si mentalitatea clasicismului decadent al secolului al XVIII-lea occidental. E foarte posibil ca pedagogul si omul de stiinte exacte
s fi conceput elaborarea poeziilor ca rezolvarea unor probleme din manualele
sale, fra a se gindi Ca' folosirea metricii si a anumitor cuvinte spre a ilustra un
subiect nu echivaleaza cu folosirea tablei de logaritmi si a formulelor algebrice.
Cu atit mai fericite sTrit versurile care Kai:4 de aceasta conceptie matematiceascd"
a poeticii.
Asachi a fost considerat de ctre unii clasic, de care altii romantic. Nici unii,
nici altii nu greseau cu totul. Majoritatea poeziilor lui Asachi pot fi privite In lumina
unui curent sau a celuilalt. Opera lui Tntreaga este totusi mai curTnd neoclasic.
Dar e vrednic de retinut c pIna si din clasici poetul gusta mai ales pe Anacreon,
derivatie sentimentala si euforica, dei nelipsit de melancolie, a literaturii eline,
deosebit de pasionalitatea realist si vehement a tragediilor. Prin lirism si usoara
senzualitate, poezia anacreontica nu numai ca nu contravenea poeziei romantice,
dar statea chiar babaza uneia dintre directiile ei. Alauri de cultivarea romantismului
terifiant, Asachi aprecia si pe cel gratios si meditativ ; de aici si aderenta pentru
alt stramos de mai firziu al romanticilor, pentru Petrarca. Petrarca, si mai ales
Anacreon, cu arsenalul lui mitologic, leaga Intr-un fel contradictiile viziunii poetice
a achiene.

Gh. Asachi este autorul unui manunchi de fragmente In proza, episoade istorice
sau legendare, In care evoca trecutul Moldovei.Tncdland ordinea capricioasd a apari-

ei In publicatii, povestirile acestea au fost grupate dup- o aproximativa cronolo-

gie a evenimentelor intr-un volum tiprit la sfirsitul vieii autorului (1867). A

rezultat astfel impresia unei istorii romantate privind ciliva voievozi ilustri, ca
Drago, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Bogdan, Petru Rares. Aspectul gene366

ral exultant si tonul afectiv al volumului par a preceda Din trecutul nostru al lui
A. Vlahuta. Dar Asachi nu manifesta In aceste nuvele istorice" doar veleitti

www.dacoromanica.ro

literare ; el uza copios de un aer de exegeza cvasiOintifica, multipliand citrile de

trimiterile In note.
autori
De aceea nuvelele" au dat naFtere la nedumeriri, caci unii istorici le considerau
literatura, lar unii literati istorie. De fapt, nu e vorba nici de istorie, nici de
literatura. Elementul inventiei, citeodata de calitate tndoielnica, este precumpdnitor. 0 dovadd ca nu poate fi vorba de o valoare documentara este ca autorul le-a
publicat purand In frunte Cronica lui Huru, mult discutata mistificare a SioneOlcr.
Avind afinitati cu romanele cavalereFti, cu proza pseudoistorica In circulatie spre
sfTr0tul secolului al XVIII-lea i cu epicul ariostesc, nuvelele asachiene sint hibride. In ele e o interferenta brutala de planuri, cel istoric cu cel fictiv, cel abstract
cu cel concret. Gasim apoi lunecari catre literatura aventuriera a timpului, avind
ca scop delectarea gratuit, dar i tendinta de a instrui. ReTritTlnim viziunile romE ni

tied: 0 clasicist ca in poezii, dar aici distonTnd cu stridenta i ramTnInd inconciliabile.

Nereu0ta nuvelelor asachiene nu e datorit atIt lipsei de talent, cTt conceptiei
neclare, eclectismului. AtTt Negruzzi, clt i Asachi Imbina In proza lor romantismul

cu neoclasicismul. Ambii pleacd de la un punct de vedere romantic In nuvelele

lor, dar Negruzzi se Intemeiaza pe o documentatie Tngrijita, pe clnd Asachi lasa
frTu liber unei imaginatii care trece peste limitele verosimilului. Pe de alta parte.
Negruzzi zugrdvqte caractere veridice ili ordoneaza naratiunea Tntr-o structure' de o simetrie i gradatie desavTr0ta. La urma urmei, diferenta esentiala e de
talent.
In genere, proza istoria a lui Asachi penduleaza Tntre cloud moduri de a
scrie, cel istoriografic (unde totu0 erorile de informatie abunda) i cel fantasticoliterar. Pentru primul mod de a compune, caracteristica este evocarea Alexandru
ce! Bun, pentru al doilea Ziva din urm a municipiului ah.
Prima nuvela a lui Asachi, Ruxanda doamn (publicata In 1841, deci dupd
Aexandru Lpupeanul al lui Negruzzi), aduce o atmosfera de muzeu istorico-legendar.
Elementele melodramatice abunda : travestiri, substituiri, TritTlniri neverosimile.
Hibriditatea e marit de modul de expunere lirico-epic, de alternanta generalittilor

cu detalii descriptive precise i de infiltrarea unor pasaje ostentative de eruditie.

Personajele sTnt bterse. Ruxanda ramTne o indecisd, care plInge i le0na iubin-

du-1 pe Coribut cel real, nu mai putin decTt pe Coribut cel presupus, adica pe
Timu0 Cei doi rival i se aseamana, ambii fiind eroi idealizati. in00 cazacii, spre a ne
exprima ca Asachi, sInt cavaleri placuti". Coribut are un element romantic In plus,
caci, fapt rar IntIlnit In nuvelele sau romanele cavalere0, e un ftizic melancolic
meditativ, sfios, ceea ce nu-I Tmpiedica a fi un nou Orlando". Se adauga tendinta
de a picta terifiantul. Astfel, In revarsarea rTului Suceava In Siret scriitorul surprinde
un grandios diluviu. Concomitent TritTlnim clasicitati" : Moldova e comparata cu
Troada", Ruxanda cu Elena Lacedemona. in evul mediu Asachi vede o prelungire a antichitatii. El spune, socotind ca ar concorda cu vremea lui Vasile Lupu,
i

Boristenes

i Carli-Dava In loc de Don (de fapt Nipru)

CTrlibaba.

In Svidrighelo, pornind de la fapte istorice narate In stil retinut, care ilustreaza

rivalitatile i intrigile de la curtea regala polona i aceea domneasca din Moldova

de dupa moartea lui Alexandru cel Bun, Asachi frTnge tonul de letopiset Indata
ce eroul se refugiaza In Moldova. Aici Svidrighelo IntIlnete un mitic cioban Neago.
Cu ironie stIngace, acesta Ti recomanda a Trnbrati a pastoria, care, de0 pacinica,
totu0 se aseamTna cu maestria resbelului, ca precum generalul armia, ala i pastoriul conduce turma sa la mcelarie !". Ajuns pastor Svidrighelo se IndragosteFte

www.dacoromanica.ro

367

de Anca, jund de 13 ani, fiica lui Neago, care-I salveazd de asasinii calugri trimisi
de Sigismund. Repus duce al Lituaniei, Svidrighelo lua cu sine spre suvenir cortul pastoresc, ce i-au fost o pavaza apardtoare", si pe Anca, pe care o mdrit cu

un nepot al sdu. Nuvela se termind printr-un exultant elogiu al rolului moldove-

nilor In istorie.
Emfaza proprie povestirilor asachiene e totusi mai sobra In Svidrighelo, Cu toatd

rivalitatea sensibild dintre planul istoric si cel fictiv. Incidentele cu literatura idilelor pastorale sint aici o particularitate in plus. Svidrighelo apare ca un personaj
antic, atins de melancolie romanticd. Ascendentul acestei nuvele asupra altora sta.
In aceea ca evul mediu e mai pu-tin mistificat, iar ornarea clasicista se mdrgineste
la evocarea lui Urus din Odiseea si la ccmpararea Ancai cu o nimfd din antichitate",
Pentru amestecul strident de romantism si neoclasicism, asa cum II In-telegea
Asachi, sInt mai ptrtin concludente povestirile Elena Moldovei i Mazepa In Moldova.

In schimb, In Drago povestirea e Insatit de o afectata introducere historicd",

promi-tInd a da o explicare mai adevaro-asemanata" a Intemeieri i Moldovei. De fapt,
nuvela relevd un descalecat fantezist, sus-tinut de note la subsol, sortite a da mai multd

prestanta stiirrtifica" afirmaiilor incredibi le. Drago, aflat In Maramures, logodeste

pe fiul sau Bogdan cu Branda, fiica lui 5usman, domnul rcrano-bulgar din Misia".
Dura multe peripetii, Branda, rapita de piratii bIrladeni, de origine hund, e dusa
In cortul lui Haroboe, denumit Bourul tatar", pentru c purta coif, dupre modelu I cavaleresc", cu cloud ari pi ce aveau forma de coarne". Acest calmuc starin peste
tatarii din Cumania Mica, de o desavIrsita hidosenie, se dovedeste a fi un emir oriental,
cu maniere de senior feudal, stapIn la Romidava, cetate anticd a carei urme se vdd aproape de Roman." Se Indragosteste candid si revererrtios de Branda, care, dura peripetii,

Ii e rapita. Dura alte peripeii, Haroboe e omorit de Drago. Nuvela e plina de

surprize. Cea mai mare este ca tocmai Haroboe era zimbrul sfIrtecat de caninii
Moldei si ucis de Drago. Branda fuge spre Ceahlau, muntele Pion, cum 11 spune
consecvent Asachi, la vizuina Dochiei, unde sdlasluia o sihastra Nona, Diana romanca,

Inso-tita de o ciutd Indumesticita" si profilata pe un decor cu totul romantic.

Adormit pe un strat de muschi", Bogdan viseaza viitorul Moldovei. Visul, scurta
cintare a Moldovei, e un exaltat panegiric al marilor domnitori (A lexandru cel
Bun, Stefan cel Mare, Vasile Lupu), dar Asachi nu Intrezdreste nici Unirea Principatelor, nici independenta ; In schimb, ne vorbeste de suzeranitatea celor doua
puteri protectoare, Semiluna iLuceafeirul Nordic. Moldova din ti m pu I

descalecatu I u

organizatd In cettti mai mult antice decit in burguri feudale, Isi trimite solii pentru
inchinare : Deputatii comunitttilor romane venird apoi din toata -tara de Baia,
spre a recunoaste pe Drago s de capul si domnitorul lor. intre aceste deputatiuni
se Insemnau mai cu seama cele ale republicilor : CImpulung, Dorna, Vrancea, Hotarnicenii, care prin barbttia si pozitiunea lor au sustinut la clTrisii guvernul na.tional

si au conlucrat Intru invingerea dusmanilor".

Acelasi caracter pestri-t, de Incercare a unei ciudate concilien i istorice a evului

mediu cu antichitatea, Il au si alte nuvele ale lui Asachi : Bogdan Voievod, Petru
Rares sau Valea Alb6, In care autorul reconstituie" un ev mediu latinesc Intr-o
Moldova mare putere, temuta de polonezi si de turci. Ornamenta-tia clasicista

362

persista si Asachi pune zeittti grecesti alaturi de cele romane, In fraze In stil Malt",
cum ar fi : Sighismund, vizInd ca In locul facliei lmenului se aprinde torcia Belonei,
recheama pe ambasadorii pe-titori" etc. Ceea ce, ca si In Drago, nu-I Impiedicd
pe scriitor de a intercala sumbre descrieri romantice. Nu lipsesc elemente ossianesti,

www.dacoromanica.ro

ca apariIia umbrei lui Alexandru cel Bun. Pe neasteptate, In acest amalgam de

intentii si curente literare, asupra cdruia i lasa urmele i romanul aventurilor
de intrigi i unde apare si stima pentru Machiavel, autorul gaseste prilejul de a-si
reafirma Increderea luminist In educatie, cifind, de exemplu, provorba" latina
Patria non ubi natus, sed ubi educatus".
Asachi d dovada de o rara lipsa de adererrp la timpul pe care Incearca sa-1
Infaliseze. in mod arbitrar, leagd pe eroul sau Petru Rares de evocarea lui Napoleon si a ardelenilor Sincai i Micu (Clain). Pe primul il compara pueril cu domni-

torul Moldovei, pe
elogiaza Intr-un scurt excurs privitor la Transilvania, lard clasica", intercalat far& sens In nuvela". Astfel de digresiuni apar
pretutindeni. In Va/ea Alba" gaseste ocazia de a introduce un conspect legendaroistoric al Crimeii. Elementele romantice prevaleaza totusi, autorul fiind contaminat
de literatura de senzaTie a vremii, cu travestiri melodramatice, coincidenIe incredibile, episoade neverosimile, antiteze tenebroase. Se remarca unele calitati picturale, nu atIt In InfaIisarea personajelor, eft In zugrvirea de tablouri fastuoase,
In descrierea de vesminte fanteziste si de interioare cu somptuozitati de arhitectura
sau de peisaje de un sublim fioros. Astfel de fragmente, denotInd imaginaIie vizuala si InclinaTie pentru linii mai apasate, situeaza arta lui Asachi Intre gravura

decora/ia de teatru. lata un exemplu sugestiv

sa pareau strdmutgi In ses, cad pe alocure neaua aserndna Valle
cu culmile dealurilor. Pdurile dispoiate de coamele lor se pdreau stahii negre,
clatindu-se de vinturi deasupra giulgiurei mortale si asta scena posomorIta se
turbura Inca' de urletul crivtului, care cu furie clarima stejarii cei mai anosi.
Gerul catusisa cursul rurilor, fiarele salbatice ImblInzite de o putere mai mare,
ca In timpul deluviului, cauta societatea omului si petreceau cu clInsul In dumenicie".
Povestirile istorice asachiene au mai mult un aer de istorioare fantastice sui-

generis, cu digresiuni patriotice, cleat de nuvele. Din ele se deseneafd un ev

mediu cu o via-p citadina latino-greacd, dar lipsit de sate, cu Iinuturi pustii, mai
curnd oieresti decit agreste. Pe astfel de profil clasico-romantic se contureaza
concomitent si un presupus e-v mediu burghez. Orasele In timpul lui $tefan cel
Mare ar fi fost pline de case de comer; genoveze". NeavInd
necesare
unei autentice evocri a timpurilor trecute, Asachi imprima personajelor sale ceva
din aspiratiile luministe culturale i burgheze pe care le avea. Astfel, Stefan cel
Mare, iubitor de progres economic, ca si Asachi, ar fi aspirat sa faca la malul Mrii
Negre centrul industriei, comerciului si fIrrana Tnavutirii sale". Ca si scriitorul,
domnitorul viziteaza cu pietate relicvele romane, cum ar fi Valul lui Traian. Stefan
mai e preocupat si de educaTie. Pe copiii genovezi ajunsi, din capriciul autorului,
in Moldova, voievodul se grdbeste
dea la dascdli". Si, poate o aspiratie tardiva' a lui Asachi care o monarhie constitutional, $tefan nu uitd sa se consulte
cu dregdtorii sdi". De altfel e un monarh modern, cu cabinet" si ambasa-

dori". E de prisos a spune ca nimic nu-i mai puIin istoric" si nici mai puIin
literar decIt un astfel de tablou al lui Stefan cel Mare.
Nuvelele Incearca sa creeze, ca

baladele, o mitologie romaneasca. Pe aceeasi

linie se situeaza i cdutdrile arheologice ale unui Odobescu si Bolliac, nuvelele

istorice ale lui Negruzzi, retusdrile facute de V. Alecsandri poeziilor populare
proiectele lui Eminescu. Povestirile lui Asachi, cu toate insuficientele lor, merita

24 -

C.

www.dacoromanica.ro

369

atentie : caracterul lor heteroclit ne releva lupta diferitelor tendinte In litera-

tura romaneasc a timpului si profileafd o personalitate literard de cert interes.

Asachi a fost un mare animator al teatrului, fara sd aib gust de dramaturg.
Piesele, lipsite de intriga, srace In dei si scrise greoi, au numai valoare istorica.
Pastorala Mirtil i Hloe, destinat a face o bres In acea strainornanie" pentru
a dumesnici limba", e artificioasa prin paralelisme In raspunsuri, prin simetrie
In purtarea celor doi Indragostiti, prin expresii stIngace si sententioase. lntentia
era educativa prin accentul pe virtute" si dragoste filial. Nici piesele de mai
tirziu nu au important. Dramele Petru Rare, Elena Drago, cu teme din nuvele,
rrnTn Incercari neizbutite. La fe! Voichita de Romanie, episod din lupta lui $tefan
cel Mare cu Vlad Tepes, si Petru / prul Rusiei In laV, In care Impratul e cu totul
neverosimil prezentat. Am mai putea aminti inturnarea prdiesului din Anglia i Tiganii,

a\Ind subiecte de vodevil si o oarecare Inclinatie spre socialul idilic. in prima se

face elogiul filotimiei si chiar al filantropiei, cu oarecare manifestare a liberalismului burghez, pledInd pentru Impacarea Intre clase, In lozinci scandate de Intregul
ansamblu actoricesc : Pace, pace, frtie In Moldova I" Se face reclama si traficului maritim. in Tiganii, idil cu entece reprezentat la 24 ianuarie 1855 pe [sic]
Teatru National In Iasi", e salutat dezrobirea tiganilor, care a permis castorii
Intre fostii robi si oamenii liberi. Spre deosebire de Alecsandri, vodevilurile lui
Asachi nu contin versuri de facturA' popular.
Articolele lui Asachi sInt end rigid gazetaresti (colportari de informatii),
end intim memorialistice (Bdnupl lui .5.tefan ce! Mare, In Albina romaneasca",
1845, nr. 100). Contradictiile se IntTlnesc adesea si pe tar-Tr-nu, publicistic. In Omul

literet (Albina romaneasc", 1839, nr. 12) se ridira Impotriva siluirii limbii de
atre traducatori, care par Tndatorati a aduce pe rumanie strine idiotisme
constructii", ceea ce nu-I Tmpiedica de a folosi chiar In acest articol cuvinte ca
fondusul

costisit. Viitorul antiunionist solicit& alcatuirea unui amfiction (tribunal)

format din gramatici romani a Transilvaniei, a Tarii Romanesti si a Moldovei"

spre a construi artificial limba comuna. Prin omul literat" Asachi se Intelege pe
sine Insusi ; el este acela care cu un pas msurat paseste In lumea cea cugetatoare a speculatiilor matematice, sau c sa rataceste In lumea Infrmacata a poe-

ziei" etc. Pentru Asachi, literatur era omul de culturd. O recenzie" cum ar
fi Poezii poporale. Balade (cintice beitrInesti) adunate de V. Alecsandri (Gazeta de

Moldavia", 1852, nr. 20) nu-i exprima prerile despre folclor. El Tsi afirma doar
IntTietatea In privinta culegerii entecelor populare. Ar fi avut o colectie Inca In
1822
1823, adunata de el si Vuk Karadvid (care-i InmInase 30 de coli de manuscrise cu entece romanesti notate de acesta In Transilvania, Banat si Tara Roma-

370

neasc), arsa In focul anului 1827 din Iasi.

LasTnd la o parte inegalitatea si inconsecventele sale, Asachi este o personalitate de mare importanta pentru dezvoltarea culturii romanesti moderne In primele patru decenii ale secolului al XIX-lea. Om de renastere, cu preocupri multilaterale, a abordat si zone pentru care nu avea vocatie. RamTne animatorul scolii,
al teatrului, al presei, al artelor si tehnicii si mai ales poctul a carui importanta
istorico-literara pentru epoca data se ridicd peste batrInul depsit din anii Unirii,
end nu a fost Inteles de contemporani pentru c nu a incercat sad Inteleag.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE *

lstoria Imperiei rosiene compusd de consilierul de stat V cavaler Ivan Kaidanov, vol. I si II, Iasi,
1832, 1833 ; Descrierea cadrului Mai din istoria Moldovei, Iasi, 1833 ; Descrierea cadrului al /I-lea,
1863) ; Fabule
Iasi, 1833 ; Culegere de poezii, Iasi, 1834 (ed. a II-a addugitd, 1854 ; ediVa a
alese, 14, 1836 ; invdtaturd cristian sou sfInta istorie ;i catechizis de pe limbo rosiand, Iasi, 1836
(ed. a II-a, 1841) ; Elemente de matematica, partea I, Aritmetica, 14, 1836 (ed. a II-a, 1843), partea
a II-a, Algebra, Iasi, 1837, partea a Ill-a, Geometria elementara, Iasi, 1838 ; Lapeirus, drarn, dupd a
lui Kotzebue, 14, 1837 ; Privigherea ostasului moldovean, Iasi, 1837 ; Relatie istoridi asupra shoalelor

nationale In Moldova de la a lar restatornicire 1828-1838 [...], Iasi, 1838 ; Norma, opera liricd in
doud acte, muzica prealdudatului Belini, prelucratd de aga G. Asachi, Iasi, 1838 ; Pedagogul, comedie
vodevil dupd a lui A. de Kotzebue, Iasi, 1839 ; Fiul pierdut, drama In act de pe a lui A. de Kotzebue, Iasi, 1839 ; Descriere istoricd a tabloului ce Infatiseazd pe Alexandru ce! Bun, Iasi, 1839
Reclamatia epitropiei Invataturilor publice In Moldova asupra egumenilor manstirii sf. Trii Erarhi
Infatisata Divanului domnesc de referendariul G. Asachi, vechilul epitropiei. In mai 1839, Iasi, 1839
Dachia si Traian dupre zicerile populare a romdnilor cu itinerarul muntelui Pionul, Iasi, 1840 ; Relatiile
de starea invtturilor publice in Moldova pe anul ;color 1839-1840, 14, 1841; Tablou hronologic de istorie veche si noud, 14, 1842 ; Lexicon de conversatie prelucrat si publicat de o societate literarcl supt
directia agdi G. Asachi, Iasi, 1842 ; Fabule vacante, 14, 1844 ; Ecspoziia strii Invataturilor publice
In Moldavia de la a lor restatornicire pine,' la anul 1843 si un proiect de reforma, Iasi, 1845; Lupta
moldovenilor cu cavalerii crucieri la anul 1423 si descrierea tabloului litografiat ce o inftiseaza, 14,
1845; Mirtil si Hloe, Iasi, 1850 ; Petru Rares, drama istoricd in patru pdrti, Iasi, 1853 ; Tiganii, idilu
cu cintece, 14, 1856 ; Anul nou 1857 In Moldavia augustilor suverani subscriitori tratatului de Paris,
dedicazz'e de ..., Iasi, 1856 ; Cvestia invataturii publice In Principatul Moldovei, Iasi, 1858 ;
amintirea zilei de 10 noembrie 1859 (lui Schiller), Iasi, 1859 ; Nouvelles historiques de lo Moldo-Roumante,
Iasi, 1859 (alte ediVi : 1863, 1868) ; Poetul (lui V. Alecsandri), 14, 1861 ; Pentru prosperitatea patriei
romdne, asi, 1862 ; Nepotu/ui meu George, Iasi, 1863 ; Elena Dragos, drama istoricd originar. asi, 1863;
Voichita de Romanie, drama istoricd originald, Iasi, 1863 ; Turnul Butului, drama originald, Iasi, 1863
Le dernier four de Municipium lassiorum, 14, 1866 ; Nuvele istorice o Romaniei, 14, 1867 (ed. a Ill-a);
Vasile Lupu, cintec secular, asi, 1868 ; Fabule, Iasi, 1896 ; Poesii, Vdlenii de Munte, 1908 ; Nuvele istorice, Bucuresti, 1915; Scrieri alese, Bucuresti, 1957.
loan Negre, Gheorghe Asachi, viola, lucre/rile, scrierile sale V epoca In care a trait. 1788
1869, Piatra, 1882; V. Atanasiu, Gheorghe Asaki, biografie si operile sale, Iasi, 1850 ; Th. Codrescu,
Amintiri de pre Gh. Asochi, In Arhiva", Iasi, II, 1890-1891; G. Bogdan-Duicd, Solomon Gessner In literatura romdn, In Convorbiri literare", XXXV, 1901, nr. 2 ; E. Lovinescu, Ch. Asachi. Viata si opera,
Bucuresti, 1927 ; D. Caracostea, lzvoarele lui Asochi, Bucuresti, 1928 ; Claudio Isopescu, II poeta
Giorgio Asachi in Italia, Livorno, 1930 ; Al. Lavrence, Observatiuni supra unei elegii a lui Asachi,
1

In Viga romdneascd", XXVII, 1935, nr. 9-10; M. Popescu, Pensionarea a doi scriitori, In Adevdrul literar si artistic", XVI, 1937, nr. 861 ; Eufrosina Dvoicenco, o satiril polond imitate,- de Mach!
si Stamati, IraRevista Fundgiilor, V, 1938, nr. 8; G. alinescu, Material documentar, in Studii
si cercetdri de istorie literar si folclor", II, 1953 ; Dan Berindei, O scrisoare a lui Gh. Asachi din
1856, In Arhiva romdneascd", X, 1946 ; Augustin Z. N. Pop, Un memoriu despre fabrica de tame
a lui Ch. Asachi, In Studii si cercetri de bibliologie", I, 1955 ; Remus Niculescu, Ch. Asachi si
Inceputurile litografice In Moldova, In Studii si cercetdri de bibliologie", I, 1955 ; N. C. Enescu, Unde

o tinut Ch. Asachi cursul de inginerie7, In Studii i articole de istorie", II, 1957; Aurora Hiel,
Gheorghe Asachi si manuscris le lui Budai Deleanu, in Studii si cercetdri de bibliologie", II, 1957
371

Alatuit in redactie.

www.dacoromanica.ro

Valeria Osianu, Date noi Cu privire lo apariVa unor periodice ale lui Ch. Asachi, In Studii si cercetdri de bibliologie", II, 1957; H. Blazian, Ch. Asachi, Bucuresti, 1956 ; Al. Bistriteanu, Gheorghe
Asachi i folclorul, in Limbd si literatura", I, 1955; losif Pervain, Extract din Jurnalul unui celleitoriu
moldovean, In Steaua", VII, 1957, nr. 10 ; Al. Andronic si I. Antohi, Ch. Asachi i unele probleme referitoare la introducerea inv6rdmintului practic In Moldova, In Revista arhivelor", III, 1960, nr. 1
Val. Ciobanu, Aspecte ale operei lui Ch. Asachi, In Studii si cercetdri de istorie literard si folclor",
X,1961, nr. 4 ; I. C. Chitimia, Adam Mickiewiczetrcrivain roumain Gheorghe Asachi, In Romanoslavica", I, 1958; I. C. Chitimia, Adam Mickiewicz et son pome dramatique Dziady, In Revue
d'histoire littraire", I. 1957 ; N. C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul ;colilor nationale din
Moldova, Bucuresti, 1962.

COSTACHE STAMAT1
Ndscut la 1786, probabil la Hui, scriitorul a fost fiul unui nepot al mitropolitului lacob Stamati, Toma, ardelean, de origine trdneascd, dar cu oarecare
culturd si cunosator al limbilor francezd si rusa. Dupd un rdstimp de sedere la
Iasi, familia lui Toma Stamati s-a stabilit peste Prut. Costache Stamati Insusi aminteste despre plecarea din vechea-i patrie, Moldova, unde s-a ndscut", precizInd
ca In patria cea noud locuia de la 1812". incepIndu-si Tnvttura la Iasi, probabil
sub Indrumarea si controlul unchiului sdu, Stamati a continuat sd-si desdvIrseascd
formatia intelectuald In Rusia. Intrat, din 1812, In administratie, C. Stamati a fost
ispravnic al unor tinuturi si consilier al guvernului regional, pentru constiinciozitatea lui primind gradul de consilier titular si decoratia de cavaler al ordinului Sf. Ana", cl. Ill. Stamati a avut ocazia
cunoascd pe savantul P. P. Svinin,
care I-a Incurajat In preocupdrile-i literare, si sd si-1 apropie pe marele poet
A. S. Puskin. Despre legaturile acestuiaIn timpul exilului la Chisindu (1822-1824)
cu scriitorul nostru exist numeroase mkturii contemporane. Puskin ar fi vizitat
In repetate rInduri casa lui Stamati si ar fi scris aci Tnceputul poemului Tiganii.
Se pare chiar ca ulterior s-a purtat si o corespondentd intre ei, pe Puskin
interesIndu-I obiceiurile si folclorul romdnesc.
La 1830, cdminarul Dumitrache Pastiescul referd In Curierul rorndnesc"
despre mai multi scriitori, Tntre care Stamati, un bdrbat I iterat, cinstitor de oameni
grguitor spre luminarea neamului", autor al unor tlmdciri de alese
istorii pentru Tntocmirea nravurilor celor bune, fabule, romanturi, versuri". Cardtorii In Moldova si Bucovina (In 1830, 1834 si 1839) Ti ocazioneazd lui C. Stamati
posibilitatea de a IntIlni pe unii oameni de culturd moldoveni : Nicolae Dimache,
Gh. Asachi, C. Hurmuzaki. Ultimul i-ar fi vdzut scrierile, adunate In trei volume.
A apdrut Tnsd doar poemul Povestea povestelor, editat de M. Koglniceanu (Iasi,
1843). in asteptarea pldnuitei editii, C. Stamati si-a tipdrit unele scrieri In diverse
publicatii contemporane. Dupd Albina romdneascd" (din 1830 si 1834) si Dacia
literard" (1840), Stamati a colaborat la Almanach pentru romdni" (din 1853 si 1854)

372

si Foiletonul Zimbrului" (din 1855). Stamati a fost membru al Socientii medicoistorico-naturale, iar In 1866 a fost chemat In Societatea Academicd, demnitate la
care a renuntat In anul urmator. in 1868 a apdrut, sub Tngrijirea lui Theodor
Codrescu si pe cheltuiald proprie, o culegere mai ampld a scrierilor sale : Musa
romeineascei. Compuneri originale i imitatii din autorii Europei, tom. I (In prefatd
se anunta cd se afla sub tipar si volumul al doilea", care Tnsd n-a mai apdrut).

www.dacoromanica.ro

Nu se stie and s-a stins din viatd Costache

Stamati, Intruat In 1867 C. Hurmuzaki arat

ca poetul traia Inca, iar In 1870 Academia
RomanaInchina un cuvInt" memoriei fostului
su membru, atunci decedat. S-a presupus
ca scriitorul a murit prin 1869.
Opera lui Costache Stamati Intruneste,
alturi de lucran i originale, multe traducen,
adaptri si imitatii.
Ca multi dintre scriitorii perioadei 1820
1840, Stamati si-a trecut adesea sub tacere

modelele" strine. Totusi, In

Precuvintarea

la volumul Musa romaneascd,

permitIndu-si

sd observe ca, pe ITV compunerea" unor

originale opere", nu e rusine ssi imitm",
batrinul poet mentioneazd ateva dintre izvoarele sale, dezvdluind largi orizonturi de
cultura', deschise spretoate directiile spatiului
literar : clasicism, renastere, romantism. SInt
astfel citati In Precuvintare si In alte pagini ale
volumului : Homer, Euripide, Sofocle, Virgiliu,
Ariosto, Tasso, Shakespeare, Milton, Bulwer,
Walter Scott, Byron, Goethe, Voltaire, Racine,

Delille. Meritoriu e ca scriitorul s-a strduit

sa-si asimileze valorile straine, cdutInd sa le

CONSTANTIN STAMATI

Imbine cu elemente specif ice din folclorul poporului nostru, din istoria nationala si din realitatile sociale romnesti contemporane.
S-a stabilit c inceputul activitatii literare a lui Costache Stamati se leag de
preocuparea traducerii din Florian, Voltaire, Racine. Totusi, din literatura francezd
I-au interesat mai ales romanticii : Lamartine (Timpul trecut, traducere libera a
meditatiei a XXIII-a: Le lac, si Cruciulita sotiei mele, dup meditatia a XXII-a : Le
crucifix) si Victor Hugo (Pentru sdraci si Le sylphe, devenit in romaneste Zburdtorul la zebre). Si din romantismul englez se recunosc ecouri In opera scriitorului
Byron (prin intermediar francez sau rusesc) si Thomas Moore (poezia Luntrea pe
uscat, dupd / saw from the beach). insa mai cunoscut i-a fost, fr Tndoiald, literatura rusa.
El e, astfel, primul traducator din D2rjavin (oda Lauda lui Dumnezeu), dar
scriitorul care a avut o influenta hotritoare asupra-i ramTne Jukovski, cel dintii
reprezentant al romantismului In literatura rusa. Din opera acestuia a tradus
Harpa eoliand, sub titlul : Fiica lui Decebal si Armin antdretul, si Cele doudsprezece
fecioare adormite (numai prima parte, Gromoboi, datInd din 1811, care a influentat
si pe Puskin, In Ruslan si Ludmila), intitulat PcIginul si fiicele sale. Ambele poeme
cultiva un fantastic tenebros ; TritImplari stranii si personaje bizare populeaz un
univers nordic, din care a disprut once transparenta' latina. in Pdginul si fiicele

sale apare motivul vinderii sufletului uman In folosul diavolului, amintind de

Faust al lui Goethe si Peter Schlehmil al lui Chamisso. Incercarea eroului de a se

sinucide (In partea initiala a poemului) Imprumut ceva din Manfred al lui Byron.
Si poezia inchisul cdtre fluturele care a intrat In castelul sdu e dupa Jukovski, dar

www.dacoromanica.ro

373

e o traducere de traducere, cdci poetul rus avusese de model pe Xavier de Maistre

(Le prisonnier et le papillon). Din opera lui Puskin, C. Stamati a tradus liber Prizonierul la cerchezi si fecioara cerchez, dup cum a imitat si basmele acestuia,
poemul Povestea povestelor (Eroul Ciubr Vocl), iar ecouri din nuvela Cdpitanul de
postd se rasfring In poemul Gafita blstmat de printi. Scriitoru I romn a tradus
si din Lermontov : Hulitul Inchisului (dupd Prizonierul) si versurile Beitanefele
(dup Sint mihnit si trist).
Talmaciri a mai facut Stamati si din fabulistica lui Kr-11ov (30 de fabule), la
care a adugat alte 6 fabule din 1.1. Khemnitzer. A localizat apoi, In prof& din
Senkovski, Pompoosa audienta la Sotana a arnistrilor guvernmintului din iad, iar
In scrierea sa intitulata Cum era educatia nobililor ronAni In secolul trecut, recunoastem ecouri din Fonvizin (din comedia Nedoroslii
Neisprvitul). L-a interesat si Sofia de mod, de Krasicki, ca si pe Asachi, imitind pe scriitorul polon In
satira : Dialogul unui holtei cu un boierinas avut, Insotit cu o cucoan de Malt neam.
Si In scrierile originale ale lui Stamati IntIlnim aceeasi varietate de genuri
si specii. Poezia lirica patriotic are un ton asachian ; e inspired de cerintele
redesteptrii nationale si strbatuta de simtaminte nobile. Imnul lutei romelnesti
exprima nzuinta ca arta, poezia, redesteptInd amintirea vechii demnitti nationale, sa stimuleze renasterea patriei : O, laut a Moldovei, ce s destepti ai puterei
A romnului simtire,
agiuta geniei mele r" Preamrirea virtutilor vitejesti ale

poporului, In dorinta trezirii constiintei nationale a contemporanilor, constituie

tema In Dorinta sou videnia, iar in versurile Dorul de patrie, Inchinate deschiderii
corpurilor legiuitoare din 1861, poetul adreseaf lui Al. I. Cuza urarea de a apara
dreptatea si viitorul trii.
Ciclul de elegii lubitei A"'e, Ochii albastri, Aducerea aminte, Epitaf, Tinguirea,
Nemernicul enta durerea produsd de pierderea sotiei, cu sinceritate de sentiment,
evitind declamatia, din pAcate Ins cu acea nesigurant a limbii proprie scriitorului.
VIna epica e mai productiva la Stamati. Inca la 1840, C. Hurmuzaki releva

ca muza" scriitorului Tsi cullege sujeturile sale din istoria patriei" si enta
obiceiuri si IntImplri nationale". Poezia Strajriul taberii, publicat, Impreund cu
o scrisoare a autorului, In Albina romneasca" (1834, nr. 29)si intitulat ulterior
Sentinela taberii de la Copou la 1834, este semnificativd din acest punct de vedere.
inchinata militiei nationale, ea evoc pe hatmanul lui Stefan cel Mare, Arbore,
introducInd in literatura romnd tema osteanului strjuitor al patriei, pe care o
vor relua multi alii. Din opera lui Stamati mai cunoscute sInt cele doud poeme
Povestea povestelor, intitulata In urm Eroul Ciubr Vodcl sou Rolando furios moldovenesc, apoi Drago s si balada romantic Roman din Vrancea. Unele date din cronici

si mai ales bogate elemente folclorice se Imbind, In cuprinsul acestora, cu reminiscente strine. Despre cea dintii, Povestea povestelor, Stamati Insusi arata ca a

scris-o din dorinta de a nu fi uitate luptele eroice trecute si vechile traditii

IntImplri ale Romnier, pentru a consemna uzurile vechi si eresurile poporului", dar si maghiile si farmecele tiganilor", In sfIrsit, pentru a descrie ceremoniile, Intre care el introduce, ImprumutInd din Italia Renasterii, baia cavalerilor
si, In genere, moravurile vietii medievale. Adauendu-i, In editia din 1868, subtitlul Rolando furios moldovenesc, Stamati Insusi atrgea atentia asupra InrTuririlor
exercitate asuprd-i de Orlando furioso a lui Ariosto.

intr-un vers scurt de 7 silabe, care imprima poeziei o nota de vioiciune si

374

cursivitate, asistm la o Infruntare Intre elementele binelui si ale rdului. Atmosfera

www.dacoromanica.ro

e feericd ; apar eroi invincibili, fine, personificdri ale destinului (Norocul), ca

Intr-un univers guvernat de miracol, dar si de o providentd binevoitoare. Con-

struit pe aceste elemente fundamentale, poemul Tntruchipeazd In personajele poz.tive

Ciubdr Vodd, Bogdan, fiul lui, Ileana CosInzeana
ndzuintele spre liber-

tate ale poporului, lupta lui Impotriva cotropitorilor tdtari. Apropiat, prin motivul
folcloric, de basmul versificat insird-te mdrgrite ! al lui V. Alecsandri, poemul
Povestea povestelor demonstreazd o anumit grandoare a imaginatiei si aduce, In

acelasi timp, prospetimea unui contact viu cu lirica populard, In limbd, In unele
formule tipice basmelor (Boieri cinstiti, ce-ascultati/ Ceastd poveste a mea") si
mai ales In intuitia valorii mitice a folclorului. Pe aceeasi conceptie se dezvoltd
si poemul Drago, In care eroul, Drago s Vodd, se luptd cu vrdjitorul Vronta,
pentru a elibera pe frumoasa, simbolica, Dochia. $i In Drago se insistd pe detaliul
sugestiv In nararea Intimpldrilor stranii sau In descrierea cadrului macabru, Infiordtor, fantasmagoric, despre care B.P. Hasdeu observd c aminteste involuntariamente unele scene de Shakespeare sau Edgar Poe". in sfirsit, In Roman din Vrancea
Stamati dezvoltd tema incapacittii omului cinstit (intruchipat In personajul Roman,
fiul lui $oltuz, din Vrancea) de a se adapta la viata asa-zis civilizatd" a boie-

rimii decdzute, corupte, din capitald. Ideea cd numai In mijlocul poporului i In

sTnul naturii Isi poate gsi cineva rostul si fericirea e argumentatd si prin mijlocirea altui personaj, Valter, un francez dezabuzat de traiul In lumea civilizatd"
a Apusului. in poemele sale Stamati renuntd la rima, la armonii" aparente, folosind versul alb si concentrindu-si toatd energia asupra conturdrii caracterelor si
expresivittii detaliilor. Stilul, care nu e plivit de buruieni si cuprinde In genere
multe asperitti, capdtd, datorit el iberdrii de constrIngerea rimel si influentei folclorice, o plasticitate viguroasd.
CTt priveste fabulele, acestea sTnt scrise sub vddita Inriurire a lui KrIlov,
ale cdrui teme poetul nostru le-a reluat, adaptIndu-le la realintile romdnesti contemporane. AdaptInd, el raporteazd alegoria la viata sociald moldoveneascd a
vremii si foloseste larg proverbele si ziatorile, ca si Alecu Donici. intre cele 10
fabule care nu-si gsesc corespondentul la KrTlov (din totalul de 40 de bucdti
compuse de Stamati) se pot cita Meigarul impodobit si Tabra de yard. in general,
Stamati critica fatrnicia boierilor si abuzurile oficialittii feudale (Ciuma dobitoacefor, Lupul i pstorul, Leul la vInat), parvenitismul (Bogatul i alracul, Aslanas cel
bogat si momita lui) si pune In lumina rolul poporului In viata social (Vulturul
si albino, Frunzele si raddcina).
Scrierile In prozd sInt cuprinse In Musa romdneascd sub titulatura Feliurite".
intre bucdtile originale, Geniul vechiu al romdnilor si romdnii de astdzi este o criticd vehementd a traiului molatic si lenes" al boierilor, cu dispretul lor caracteristic pentru mesterii uneltelor, industriei si plugdriei nationale"
notatii satirice care i-au fost prilejuite autorului de cdldtoria In Moldova si de prezenta la
vestitul iarmaroc al Folticenilor In vara anului 1830. Si imaginea idealizatd a trecutului istoric (In Suceava, Alexandru ce/ Bun) Ti serveste ca s pund In lumin, prin
contrast, decdderea societtii contemporane. Observatii si idei asemndtoare
anima si celelalte lucrdri In prozd ale lui C. Stamati : Tnvelptul In tri streine,
Creterea femeilor, Omul i cugetul, Ce pagube fac banii. Conceptia despre rolul
educativ al literaturii std, evident, la baza tuturor acestor scrieri, fiind expusd

www.dacoromanica.ro

375

de altfel, In mod explicit, In epigraful sub care-si grupeazd paginile satirice In

Musa romeTheasccl

Cu doftorie amara
Acel bolnav Inviaza.

Cu critica

si card
Raul moral se-ndrepteazd.

$i cele cloud Incercdri dramatice Ont de asemenea de pronurrtata coloraturd

satiricd. Dialogul unui holtei cu un boierinq avut, Thsotit cu o cucoand de nalt neam,

imitatie dupd Krasicki, condamna aspru trInddvia, luxul nesdbuit, viata de nesfIrsite petreceri, ticdlosia, depravarea care coplesiserd existenta parazitard a aristocraiei
in cea de-a doua, o izbutitd localizare dupd D.I. Fonvizin, intitulatd Cum era educa 0a
romni In secolul trecut, clnd domneau fanariqii In
orb', convorbire intre o neneacd, adica mama cucoand, cu fiul sdu, cuconas
alintat, si dascalul grec", obiectivul II constituie ignoranta cuibdritd In lumea de
sus a epocii, atacul concentrindu-se Indeosebi Impotriva modului In care erau

crescuti tinerii boieri. SInt un fel de schite de comedie", dar de cea mai pura
metodd clasicd, Intemeiatd pe o clard ex_pozitie a caracterelor morale", cum observa
George Calinescu. in individualizarea personajelor, Stamati a acordat un rol impor-

tant limbajului acestora, care i-a servit pentru diferentierea lor sociald si moral.
Prin verva I imbajului si culoarea observatiei, scenetele lui Stamati se nurndra printre
contributiile cele mai apreciate ale scriitorului. Ca o manifestare valoroasd trebuie mentionata si atitudinea lui antilatinista In problema limbii literare. A luat
pozitie Impotriva purismului latinizant, Impotriva asa-numitului de el dialect
neolatin", pentru o scriere si pronuntie simpld, necomplicatd, fireascd", ca
Tnteleagd mai cu seam:a poporul".
Numele lui Costache Stamati ramTne legat de o opera literard cu bogate
rddacini In traditia si folclorul poporului nostru, modesta ca Implinire esteticd, dar
inspired de directivele spirituale ale epocii si Inscriindu-se astfel In circuitul unitar
al valorilor pasoptismului.

B1BLIOGRAFIE

Povestea povestelor,lasi, 1843; Cavalerul Const. Stamati, Musa romcineasc. Compuneri originate

imitatii din autorii Europei, cu o Precuvintare a autorului, editie Ingrijitd de Th. Codrescu, Iasi,
Poezii i prozei, V. Cirlova
Poezii, C. Stamati
1868 (reed itatd, In 2 vol., lasi, 1896); N. Nicolaeanu
Poezii si proz, editie Ingrijitd si prefatatd de G. Bogdan-Duicd, Bucuresti, 1906 ; Primii nostri poeti,

376

editie Ingrijitd de Teodor VIrgolici, Bucuresti, 1954 (B. P. T.).

Not& cu privire la poetul C. Stamati, In Dada literal-a", Iasi, 1840, mai si iunie ; G. Sion,
Pleioda poetilor romelni (Note despre .), In Revista Carpatilor", 11, 1861, nr. din 1 septembrie
C. H. [Hurmuzaki], Poetul C. Stamati, In Foaia Societtii pentru literatura si cultura romand in
Bucovina", Ill, 1867, nr. 7 ;i 8 ; B. B. Hasdeu, Poetii romdni !grid la 1848: CostacheStarnate, In Columna lui Traian", 1, 1870, nr. 57, 60 si 61; V. A. Urechid, Anexele la discursul d-lui V. A. Urechid, raport la Academie, In An. Soc. Acad.", t. Ill, 1871 ; N. lorga, Un poet basarabean, In SSmndtorul", V, 1906, nr. 27 ; Al. Epure, Influent fabulistului rus Krflov asupra fabulisti tor nostri A. Donici si C. Stamati, lasi,1913 ; Ch. Drouhet, Cavalerul Starnati, In Viata romaneascd", XIII, 1921, nr.

www.dacoromanica.ro

11 ; E. Dvoicenco, Influenja literaturii ruse asupra scriitorului Constantin Stamati (extras din Revista

istoricS", XI, 1929, nr. 7 - 9), Valenii de Munte, 1929 ; Artur Gorovei, Contributii la biografia iJI
Constantin Stamati (extras din Mem. Sect. lit.", Acad. Rom., seria a Ill-a, t. V, 1931, mem. 7), Craiova,
1931 ; E. Dvoicenco, Viaja V opera lui C. Stamati, Bucuresti, 1935 ; E. Dvoicenco, O satircl po/ona
imitat de Asachi i Stamati (extras din Revista Fundgiilor", V, 1938, nr. 8), Bucuresti, 1938
E. Dvoicenco, Completri la Viaja V opera lui C. Stamati" (extras din revista Preocupdri literare",
IV, 1934, nr. 4). Bucuresti, 1939.

GHEORGHE SAULESCU
Gheorghe Saulescu s-a nascut la 4 martie 1798 Intr-un sat din tinutul Fdlciului. Absolvind scoala elementard, urmeaza la scoala domneasca din Iasi clasele
gramaticale si umanioare (retorica, poezia si limbile clasice), bucurTndu-se de sprijinul mitropolitului Veniamin Costache, apoi Tsi desdvIrseste studiile la Chios, In
Grecia (1819-1821). In 1821 paraseste Grecia, unde poporul Tncepuse sa se

agite pentru libertate nationala, trece prin Italia si ramTne la Cernauti timp de
cinci ani. 11 gasim In 1827 la Iasi, unde participa la reTnfiintarea scolii de la Trei
lerarhi, Impreun cu Bob Fabian si economul Ion Sileanul, sub conducerea referendarului Gh. Asachi. La 1 martie 1828 este numit profesor de limba romana,
istorie universal si logica. TInrul dascal cunoaste bine limbile elind, latina, franceza si germana, ceea ce Ti va fi de folos In cariera fibobogic. Lucreaza tot acurn
la Albina romaneasca", Impreun cu V. Bob Fabian, traducind si prelucrind mate-

Hale din reviste straine. A fost un activ cadru didactic al Academiei Mihailene
pIna la pensionare (1853). A murit In 1864.
Opera lui Saulescu atinge multe domenii : filologie, istorie, arheologie, literatura. Era un om harnic si Invatat, care a slujit InvatamIntul romanesc cu dezinteresare si pasiune, Insa din pacate lipsit de talent si de simtul masurii. Adept
al latinistilor, a scris Intlile cunostinte de itere i dei pentru tinerimea scoalelor Incepdtoare (1832), apoi Gramaticd romdneascd (1833). Dei toba de carte, era de fapt
un naiv si se zbatea Intre Tntelesuri rudimentare. lata cum defineste el In Abecedarul de la 1832, uzInd de teoria asociationista, ideea de societate : Barba-n..1
si femeia dupa lege Impreuna vietuind se numeste familie si mai multe familii la
un loc petrecInd se numeste sotietate". Lucrarea cuprinde si fabule, zicatori
precum si o lista de cuvinte latine menite sa demonstreze puritatea limbii noastre.
Gramotica romdneasc se compune din trei pdrti : Etimologia", Sintactica" si
Prozodia limbii romane". Saulescu sustine aici c limba noastra ar avea nevoie

de Tnromanire" si ca neologismele ar trebui sd capete o forma cIt mai romaneasca, idee care-I duce la combinatii din cele mai bizare. Astfel, In locul termenului astronomie recomanda denumirea steletitorie, pentru gheograf
terascriptor,
pentru geometriegheromesor sau ;earomesoria: Asemeni putem Inromani uzitatul

cuvInt streinu, precum facu multi si ghermanii de exemplu si turcescul cuVint

Bucharest", conchide el.
Akerman In Ackerman, pe romanescu Bucuresti
Teoriile filologice ale lui Saulescu au fost criticate aspru de Heliade Rddulescu
si dezavuate chiar de Asachi, Tntr-un raport admirabil asupra Gramaticii (publicat

de V. A. Urechia In /sto-ia scoalelor).

www.dacoromanica.ro

377

Activitatea de istoric a lui Sdulescu se concretizeaz In lucrarea Hronologio

si istoria universold prelucrat pe scurt (1837), manual didactic, apdrut In acelasi
an cu Histoire de Valachie, dar rdmas In urm fat de Koglniceanu cu cIteva
decenii, prin lipsa conceptului de interdependentd a faptelor sociale si prin juxtapunerea de date ale istoriei dinastice. Sulescu are meritul de a fi publicat opera
lui D. Cantemir Hronicul romclno-moldo-vlahilor (1836). El este si primul nostru
arheolog. EfectuInd spdturi In satul Fieresti-Covurlui, a fost convins cd a descoperit
ruinele unei cetti romane, publicInd drept urmare o Descriere istorico-gheografic
a cetc4ii Caput-Bovis (Capul Boul ui sau Ghertina).
Sdulescu se integreaf literaturii beletristice prin volumul Fobule in versuri
sou poezii alegorice. asim aici si o Incercare de teoretizare asupra fabulei, punIndu-i In valoare scopul educativ. Sdulescu mrturiseste c s'int parte idei ale
mele, parte Imprumutate, prelucrate Ins de mine, cuprinse In acest manual,
socotit ca un exemplu urmtor la Prozodia romneasc ce am tipdrit In anul 1833".
Fabulele critic vicii generale, ca betia si zercenia (Avarul sau zgfrcitul si betivul),
falsa judecat reveled (A47;ele si casul). Versurile sTnt stIngace, cu licente si inversiuni de topicd inadmisibile
In casa unui notariu se aflara cloud mile
Si cu dInsele-mpreuna o de Africa momia,
Intr-o zi lasind argata usa camerei deschisa
Apucara o bucata de ca s flamindele pise (I)

Ca folclorist, Sulescu a adunat desantece, publicate apoi de S. FI. Manan.

El a aplicat ideile latiniste la literatura populard, Triregistand-o nu cum o auzise,
ci cum convenea conceptiei lui lingvistice, prin urmare Thlocuind cuvintele strine" cu creatii proprii. Ajunsese astfel sd numeascd farmecul de dragaste" descintec de filtre, sd zicd formos pentru frumos", nutild pentru nici o treabd",Matrea
Domnului sau matrvergur in loc de Maica Domnului". Meritul lui e de a fi cautat
s Inteleag creatia popular& si rolul ei In dezvoltarea literaturii, Tnainte ca Negruzzi, Alecsandri sau Russo s se fi ocupat de folclor.

BIBLIOGRAFIE

cunostine de itere ;i del pentru tinerimea ;coalelor Incepaloare, Iasi, 1832 (numeroase
editii : 1833, 1836, 1842, 1847, 1851) ; Gramaticei romdneascei, seau observaii gramatice;ti asupra limbei
romclne;ti pentru ;coale normale i gimnaziale. Partea I-a etimologica. Partea II-a sintactica. III. De
prosodia, Iasi, 1833 ; Fabule In versuri sou poezii alegorice, Iasi, 1835 ; Hrono/ogia i fstoria universald
prelucratei pe scurt, asi, 1837 ; Descrierea istorico-gheografic6 a cettii Caput-Bovis, Paris, 1837.

Meinunchi din manuscrisele lui Gh. Su/escu (Raporturi despre ele, de domnii S. Florea Manan,

N. lonescu, T. Maiorescu si lacob Negruzzi), extras din An. Acad. Rom.", Memorii

i notite,
; Recensiune despre cronologia Moldovei, In An. Acad. Rom.", seria a
II-a, t. 5, 1884, sec. I ; Rapoarte despre scrierile fui Gh. Seiulescu, In An. Acad. Rom.", seria a
a, t. 5, 1884, sect. ; I. I. Dumbrava, Din viata paharnicului Sdulescu, In Arhiva Societatii
fice si literare din Iasi", t. VI, 1895, nr. 1 si 2 ; M. Frunza, Cele dintli cursuri de literature] romdn6

seria a II-a, t. 7, 1883, sect.

II

378

la Universitatea din Iasi, in Analele stiintifice ale Universitatii Iasi" (serie noua), Stiirrte sociale,
istorie-filologie, t. VIII, 1962, sect. II.

www.dacoromanica.ro

DANIIL SCAVINSCHI
Daniil Scavinschi s-a ndscut In primii ani ai veacului trecut Intr-o familie de
romani, Scavin, din Bucovina. Ramas orfan de timpuriu, se aciuiazd la Liov, pe
l'ingd un unchi farmacist. DobIndeste aici ateva cunostinte de medicina, de limbd
germana si franceza si ?si schimbd si numele. Dispozitiile poetice si duhul destept", cum spune C. Negruzzi, TI fac cunoscut compatriotilor. in 1823, un boier
Tritors de la Viena II ia cu sine la lasi, unde se pare cd mai fusese In copildrie,
ca elev al lui Asachi la scoala de ingineri hotarnici.
In Moldova a venit sdrac si sdrac va rasmIne toan viata, TricTt pe patul mortii
putea zice cu amaraciune : Viata mea a fost foarte ticaloasd. Din cea mai fragedd
vIrstd m-am Insotit cu lipsa si numai moartea ma va desparti de ea". Lectiile
particulare si versurile nu-I scot din mizerie. Suferea de ipohondrie si avea mania
trateze bolle singur. Era Indrgostit de poezie, doctorie si musteti le sale", cum
remarca Negruzzi. Traducatorul operei lui Hufeland Arta de a prelurgi vata (macrobiotica) avea trupul subrezit de excesul de medicamente si murea la 32 de ani,In1838,
otravit cu mercur, ca un alt Gilbert, dupd propria mdrturisire fa'cutd lui Negruzzi.

Opera, compusd din scrieri originale (imne asupra fericirii patriei, sonete
pentru rsdrita stea a Moldaviei, ode, epitalame") si din traducen, i-a Idsat-o mostenire lui C. Negruzzi ca sa se dele la d. aga A. Sturza MicIduseanul, ca sd faca

ce va voi cu ele". Prietenul sdu nu i-a publicat Insa decIt o singurd oda, dedican din partea daco-romanei opstimi" printesei Elenco Sturza. Scrierea caracteristica a lui Scavinschi rmTne jurnalul versificat CdIcItoriea dumnealui Hat-lui Constantin Paladi la feredeile Borsticului, 1828, avgust 30. Reminiscente din lectura lui

Boileau si din pastoralele lui Gessner se Impletesc aici cu elemente romantice.

CaTtorul Scavinschi, vistor si naiv, este sensibil la frumusetea naturii,zugrvin
ca romanticeascd priveald". Povesteste vioi peripetiiie drumului si stIrneste hazul
prin acumularea Incurcdturilor. Negruzzi a comentat elogios jurnalul de caldtorie.
observInd Trisa si unele scascleri

Nu doar c versurile aceste pot sluji de model; dar ardt c omul era poet
ar fi putut face mult, daca lipsa nu ar fi stins geniul lui".
Scavinschi este si autorul unei remarcabile traducen i a comediei Democrt de
Regnard, tipdrit de C. Negruzzi si M. Kogalniceanu In 1840. Realizata mai ales
in pasajele care evidentiaza ironia In conturarea portretelor, traducerea certificd
o vocatie satirin", despre care vorbea G. Calinescu. Astfel, tZtranul parvenit
Tales aminteste numeroase figuri de boieri contemporani din schitele si comediile vremii, iar alteori versurile anuntd parca Povestea vorbii a lui Anton Pann
Caci mai bine-i toatl Vata Cu urIii a vietui,
131.2cIt cu o rea muiere un minut a lacui.

SInt demne de retinut atTt limbajul natural, viu si familiar al personajelor,

dovedind cunoasterea limbii populare frd a cddea In vulgaritate, cIt i efortul de
a Tricenteni unii termeni filozofici. Mai exista', desigur, unele inadvertente, precum

giamandan", sau unele neologisme gresit adaptate, precum molevsitor, hlizituri", dar In ansamblu traducerea este fluentd.

www.dacoromanica.ro

379

Cealaltd talmdcire a lui Scavinschi, prin care se reflectd o data In plus interesul stTrnit de opera lui Voltaire printre scriitorii epocii moderne, piesa Brutus,
a fost condamnatd chiar de Negruzzi, cad autorul pusese In gura republicanilor
Romei vorba saloanelor lasilor de la 1824".

BIBLIOGRAFIE

Oda din partea opstiei fntru slava nuntii Lumindtii sale Prirnesii Elenco Sturza ce se preizntueste
astzi octornvru, 18. Anul 1825, [f. I.]; Democrit, comedie In cinci acte de Regnard, tradusd de Daniil

Ravi nschi, ti Orin cu cheltuiala D. D. K. Negruzzi si M. Kogalniceanu, Iasi, 1840 ; Cdiatoriea dumnealu
Hat-lui Constantin Paladi la feredeile Borseicufui, 1828, avgust 30, B. A. R., ms. nr. 423 ; Arune Pumnu I,
Lepturariu rumclnesc, t. III, Viena, 1862 (reproducen i din Democrit si Ceflatoriea la Borsec).
C. Negruzzi, Vieata lui Daniil Scavinschi, in Reg nard, Democrit, op. cit. ; G. Ch inescu, Material

documentar, 'in Studii si cercetri de istorie literarl si folclor", VIII, 1959, nr. 3-4.

COSTACHE NEGRUZZI
Data nasterii lui C. Negruzzi a fost mult discutatd. De fapt, elementele de
care dispunem, fie deduse din Insemndrile scriitorului asupra bejeniei In Basarabia,
fie bazate pe o serie de acte, cum ar fi cel de deces, aratd cd el s-a ndscut la 1808,

la Trifestii Vechi, In tinutul lasului. Tatd1 lui, Dinu Negrut, razes statornicit pe
lIngd logofdtul Constantin Bals, Isi injghebase oarecare stare si cdpdtase un rang
de mic boier.
Dinu Negrut, cititor al calendarelor de la Buda si de la Brasov, avea car-0
si preocupan i literare. Biblioteca sa, pdstratd Intr-o 'add' si comentatd cu admiratie
de C. Negruzzi, cupriiidea texte vechi romanesti, cdrti religioase, Istoria pentru
Inceputul romanilor In Dachia, o serie de manuscrise, ca Letopisetul lui Nicolae
Costin, si mai ales traducen i de romane la modd, semnate de M-me de Genlis,
M-me Cottin, Manon Lescaut de abatele Prvost, Cuget.dri de Oxenstiern etc.
Boiernas In ascensiune, Dinu Negrut are ambitii pentru fiul sdu. Il pune
Invete limba greacd cu dascdlul Chiriac, franceza cu emigrantul Rancovitz. Dar,
ca bun patriot, tine
dea si Invtturd In limba romdneascd, cu profesorul Enache
Alboteanu de la Seminarul Socola, prezentat caricatural In Cum am Inv6tat romdneste. Revoltat de pedantera acestuia, Costache Negruzzi descifreazd Istoria pentru
Inceputul romnilor In Dachia de Petru Maior si Invatd astfel singur a citi slova
romdneascd.

Cu limba rusd se familiarizeazd In cursul anilor 1821-1823, drid Tsi Insoteste tatd1, refugiat din cauza Eteriei, la mosia *du-0, In tinutul Hotinului, si la
Chisindu. Dei C. Negruzzi nu avea atunci decIt 14 ani, la Chisindu face cunostintd cu poetul Alexandru Puskin, exilat acolo de regimul tarist.
Scriitorul relateazd In schita Calipso ca Puskin II trata cu atentie si prietenie,
corectIndu-i greselile de limbd francezd si stimulTndu-i apropierea de cIntecele
380

populare, de care se interesa el Tnsusi In acea vreme. Texte ca Tiganii, aIuI negru

www.dacoromanica.ro

si

Crjaliul, ultimele doud traduse de Negruzzi, Tsi au izvorul tocmai In contactul

lui Puskin cu viata populard din Basarabia.

In acesti ani de bejenie, tIndrul Negruzzi traduce Memnon de Voltaire si

Moralice0 haractiruri dupd Dimitrie Darvari, traducatorul lui Teofrast. Tot din

Voltaire va traduce si Nanine. lstorioara Zumo sau descoperirea scortiparei tdmdduitoarei de friguri, adec a hinii este doar o noud versiune dupd nuvela publicata
de Teodor Racoce In Chrestomaticul romdnesc din 1820. Din limba din& va transpune In romdneste la 1824, pentru tatal lui, chinuit atunci de plata unor datorii,
Canon de rugdciuni ciltrd pre cuvioasa Paraschiva, o data cu Pirostia Elenei, dupd
Marmontel. in fine, traduce din M-me de Geniis si Le Sage.
C. Negruzzi n-a fdcut studii In apus ca prietenii din generatia sa, M. Kogd1niceanu, V. Alecsandri, Al. Russo, Al. I. Cuza, I. Ghica. N-a fost ca acestia un bonjurist", animat de idealuri democratice si revolutionare. Ideile care TI alauzesc

cu Incepere din 1835, &id Incepe a publica, se explicd mai ales prin influenta
climatului creat atunci in Moldova.
intors la Iasi In 1823, C. Negruzzi Incepe o viata destul de agitatd, Impdrtita Intre grijile materiale, cariera administrativa (mai ales dupd moartea tatalui
sdu, In 1826), ambitia de a pdtrunde In cinuri boieresti si dorinta sincerd de a
participa la viata social-culturald a vremii. Dinu Negrut ii Idsase mosii, dar si o
situatie Incurcata din cauza concesiunii postelor din Moldova, preluata In 1817
soldatd cu deficit In urma Eteriei. De aici nemultumiri si procese indelungate.
Totusi, ca si alti intelectuali progresisti moldoveni din aceast perioada, Negruzzi
aratd destul simt practic.
i apdr cu Inversunare drepturi le pdgubite In Intreprinderea postelor, acceptd
s Impartd sarcina de codirector al Teatrului National din Iasi In 1840, aldturi de
KogdIniceanu si Alecsandri, iar mai firziu, In 1861, preia o concesiune de lemne de

foc, izvor de alte Incurcaturi cu autoritatile.

Tot asa trebuie Tnteleasa si cariera sa administrativd, IncepInd cu cea de
modest diac (copist) din 1825 si pInd la cea de deputat si ministru de finante.
In fine, asa ne explicdm i ambitia lui de a cdpdta ranguri de boierie : era o conditie sine qua non a promovarii Intr-o orinduire feudald riguros ierarhizata, cum
ne-a artat-o pitoresc, dar pe ton denuntator, V. Alecsandri, In introducere la
Scrierile lui C. Negruzzi (1872).

Cdminar In 1825, In 1837 este ales deputat de Iasi, In 1840 are sarcina de
secretar al Generalnicei obstesti adundri, In 1841 de secretar suplimentar, iar
In 1842 este reales deputat. Este facut, rind pe rind, spdtar, agd, postelnic, vornic.
Aceste ranguri boieresti i-au asigurat o continua Inaintare In slujbe : diac si medegiu In Vistieria
prezident al municipalitatii lasului, director al Vistieriei
sub domnitorul Mihai Sturza, pInd la cdderea acestuia. Sub domnia lui Grigore
Ghica, el este 'inn director al Departamentului public, apoi director al Vistieriei,
sub caimdarnie In cloud rinduri membru al Divanului domnesc, In vremea lui
Cuza directorul Statisticii centrale si ministru ad-interim la finante. in 1861 este

pentru ultima data ministru de finarte.

Adaugdm la aceasta si sarcini de ordin totodatd cultural si practic, ca aceea
de antreprenor In asociatie si codirector al Teatrului National din Iasi In cloud
stagiuni (1840-1842), de efor al scolilor, membru In Comisia de cercetare a scolilor (1845) etc.

www.dacoromanica.ro

381

Obligatiile administrative i-au dat ocazia s cunoascd direct aparatul de stat,

stdrile sociale din orase si sate, vizitate mai ales In cursul lucrdrilor de catagrafie la
care avusese ocazia s ia parte. Aceste adtorii prin Moldova, desi nu prea numeroase,
i-au Tntretinut curiozitatea de a cunoaste direct oameni, peisaje, moravuri, traditii
populare, pdcate ale asezdrilor sociale, figuri pitoresti sau tipuri caracteristice.
Desi a scris Inca* din 1821, acaparat de diferite probleme materiale si de cariera
administrativd, C. Negruzzi Isi Incepe colaborarea la gazetele si revistele vremii abia
In 1835.
Astfel, intr-o prima parte a activittii sale, dominatd de aspecte enciclopediste,
C.Negruzzi publicd Intre 1835 si 1841 In gazetele si revistele lui Gh. Asachi Albina
romneascd", Alduta romdneascd" si Spicuitorul moldo-romdn". in acelasi timp
scrie la revistele lui Heliade, Curierul romdnesc", Curierul de ambe sexe", Gazeta
Teatrului National", dezbate cu acesta probleme de I imbd, cdzInd de acord cu unele
teze ale scriitorului muntean. Condus de ideea Iumindrii poporului", el contribuie
la in itiativele lui Asachi de culturalizare a maselor, In sens stiintific, tehnic si limitat
democratic, prin Calendare, Almanahuri de Inveltilturd i petrecere, sau printr-o gazetd
de aspect oficial ca Foaea sateascd a Printipatului Moldovii". Jurnalistul informator,
dupd presa apuseand sau rusa, devenea astfel un element activ, un militant. Din aceeasi

perioadd dateazd publicarea primelor sale traducen, parte impuse de nevoile de

repertoriu ale tindrului teatru romdnesc : melodrame ca Triizci ani sou viao unui
judtoriu de dirti de Victor Ducange si M.Dinaux (1835), Maria Tudor si Angelo, tiranul
Padovei de Victor Hugo, acestea din urmd publicate In tipografia lui Heliade, la 1837.
parte imitatii dup.d poeti preromantici sau romantici : Delille si Legouv, S. Gessner.
Byron, Th. Moore. S-au pdstrat si unele manuscrise de traducen i ale lui Negruzzi
pentru teatru, ca Pensionul de fete In timp de riizboi, dupd Emery si Cornon, Vicontele de Letorier de Bayard si Du manoir, de asemenea si texte clasice, ca Crispin rival stb"pind-silu, de Le Sage. Unele piese sau vodeviluri, traduse si prelucrate de el, s-au pierd ut : Elevul conservatorului, Pamf il, Prof esorul i chineza, Bochet tote.] qi fiu.
G. Cdlinescu apreciazdcultura literard a lui C. Negruzzi: fdrd a fi vasta, e foarte

scria el. Lista autorilor cititi cuprinde literatura francezd, de la Molire la

Marmontel, Voltaire, Del ille, Florian si la romanscrirtorii secolului al XVIII-lea
tici. Citeste In italieneste pe Gentili Sermini, pe Metastasio, Monti, Manzoni. Cunoaste
pe Byron si Thomas Moore prin intermediul traducerilor franceze. Traduce din limba
germand pe Levitschnig. in lucrarea sa Elemente de dreptul politic dupre mai mul0 autori

de un f iloroman (1846) s-au semnalat (Paul Cornea) unele ecouri din Montesquieu.
In lumina acestui text, Negruzzi nu mai poate fi privit nici ca primul junimist", cum
il considera gresit G. I brdileanu In Spiritul critic in cultura romaneasccl, nici ca
un scriitor cTstigat de societti revolutionare, cum au afirmat-o altii.
In 1837 publica brosura Aprodul Purice, anecdot istoric, fragment dintr-o epopee
ne,ionald tefaniada, Inchinatd figurii marelui domn al Moldovei intrat In legendd. Un
an mai tIrziu, trimite lui Gh. Asachi interesanta scrisoare de la 21 iulie 1838, In care
pune cu ascutime criticd si In spirit constructiv problema scolii nationale si a teatrului
romdnesc, Intr-o Imbrdtisare largd a tuturor aspectelor : traducen i si repertoriu nati382

onal, localuri de teatru, actori, joc realist pe scend, formarea unui public nou si a
unei critici dramatice.

www.dacoromanica.ro

Adeziunea lui C.Negruzzi la conjuratia

din 1839 a lui Leonte Radu In Moldova, alaturi

de o serie de boiernasi progresisti si liberali,

poate aprea ca un punct culminant In atitudinea saInaintata pe plan politic.

Fapt este ca, prin scrierile din anii 1837

1839, el anticipeaza programul cultural si literar cuprins In Introdugia lui M. Kogalniceanu

la Dacia literard" din 1840.

La 6 iulie 1839, C. Negruzzi se cdsatoreste
cu Maria Gane, cu care va avea cinci copii: Leon,

lacob, viitorul redactor al Convorbirilor I iterare", membru si presedinte al Academiei Romane, Neculai, Gheorghe si Eliza. Pe primii
doi Ii trimite sa-si fac studiile de I iceu si universitare la Berlin. Neculai piere intr-o epidemie de holera din 1848.
Anul 1840 reprezinta pentru Negruzzi
un
an de cotitura. Ideile luministe din
cercul lui Asachi se dovedeau acum inoperante pentru noul stadiu de dezvoltare a
economiei burgheze si a constiintei social-nationale maturizate. Spiritul istorico-

COSTACHE NEGRUZZI

poporan manifestat In Dacia literara", duhul

national",
revendicdrile democratice
formulate In sprijinul eliberarii clacasilor, a serbiei albe" si pentru eliberarea tiganilor, critica ascutit a societatii feudale depsite, toate ilustrau o societate ajunsa In
pragul unei miscari revolutionare. Aceasta a doua perioada din activitatea lui
C. Negruzzi, perioada de maturitate ideologica si artistica a scriitorului, marcheaza
evolutia sa spre realism si critica sociala. Colaborarea lui la primul nurnr al Daciei
I iterare" priveste trei sectoare, Intr-o compartimentare pe scene care aminteste sce-

nele" Comediei umane a lui Balzac. Scene istorice din cronicile Moldaviei (Ara prima
noastra nuvel istorica romaneasca, pe Alexandru L6pusneanul ; Scene pitoresti din obiceiurile Moldoviei, antece populare a Moldaviei aduc o tentativd de clasificare si interO alergare de cal (Scocica),
pretare a folclorului romanesc ; iar Scene contimporane, I

prezinta tablouri satirice de moravuri ale societalii boieresti din epoca sa. in Propasirea", el reia problema limbii I iterare prin Scrisori despre limbo romeineascel, de pe o
pozitie In acelasi timp antilatinista si antislavond. in ambianta de &dire Inaintat de
la aceste doud reviste iesene, optica social-politica a lui C.Negruzzi se precizeaza
printr-un proces de clarificare ideologica. in Alexandru Ldpusneanul se cristalizeaza
conceptia si atitudinea sa de scriitor antifeudal care a Inteles esenta istoriei Moldovei,
sfTsiata de lupte Intre boieri, duse pe seama poporului asuprit. Problema revine In
Ochire retrospectivel, text datat din 1845 si publicat zece ani mai tIrziu, In Romania
I iterara" din 1855 a lui V. Alecsandri. Preocuparile istorice fac din el un colaborator
la Magazin istoric pentru Dacia" al lui A.T. Laurian si N. Balcescu (1845-1846).
incurajat de initiativele si realizarile lui Alecsandri, Russo, Baritiu, scriitorul
nostru va folosi filonul folcloric, culminInd cu prelucrdri compuse cu un simt ascutit
al valorilor noastre populare, In Picald i Prided (1842) sau Flora romand. Noua formula

www.dacoromanica.ro

383

a nuvelei istorice, conceputa si real izatd realist, o continua' In texte mai reduse, grupate In Pdcatele tineretelor (1857), sub titlul Fragmente istorice (Sobieski V rorndnii,
Regele Poloniei i Domnu/ Moldaviei, antec vechi). Pseudonimul Carlu Nervil cu care
semneaza schite ca Fiziologia provintialului (Albina romaneasca", 1840) si altele indica
atTt prudenta In fata cenzurii lui Mihail Sturza, care TI surghiunise la mosie In 1838
pentru schita Vandalism, cTt si oarecare cochetarie de scriitor. Pasiunea pentru teatru
se concretizeaza In piesele prelucrate dupd modele franceze, dar cu aspecte romanesti : Muza de la Burdujdni, Carantina
C. Negruzzi ca traducator trece acum la texte realiste
Satire i alte poetice
compuneri (1844) de printul Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir, ambasador
al tarului la Londra si Paris, dar aderent la ideologia luminista a secolului al XVIII-lea.
Republicarea In volum In 1845 a Baladelor, traduse din Victor Hugo, si talmacirea

slobodd" a atorva scene din Les Femmes savantes, de Molire (Zimbrul", 1850),
subliniaza orientarea spre opere Tnsemnate ale literaturii universale.
Perioada dintre 1840 si 1848 este pentru el, desigur, cea mai fecundd ca real izani

literare de Tnalt nivel ideologic si artistic si cea mai bogatd In directive. Scrisorile
polemice pe care le schimba acum cu Heliade, Baritiu, Asachi, Hurmuzaki vadesc
ecoul interventiilor lui si fac din el un element de legaturd ?titre tdri le romanesti, Tntre

cercuri, reviste si scriitori.

A treia perioadd din activitatea lui C. Negruzzi se desfasoara In ultimii sal 20 de
ani, de la 1848 pTna la sfirsitul vietii. SIM ani de restrIngere a activitatii sociale si I iterare, explicabila prin Tnsusi faptul ca scriitorul este depdsit treptat de evenimente si
de initiativele revolutionare de la 1848. Boier, proprietar de mosie, dregator credincios al domnitorului Mihail Sturza, ministru de finante la 1848, el n-a participat la miscarea din martie 1848 de la Iasi.
La momia sa Trifestii Vechi Isi ducea viata comodd de boier provincial, Tnconjurat de familie si de Idrani, pe care credea
ajutd cu sfaturile. Ad mira si invidiazd

pe batanul Bogonos, floarea vecinilor", prezentat cu caldura si umor In Scrisoarea

VIII (Pentru ce tiganii nu sInt romdni) din Plicate/e tineretelor. Aici scri itoru I recunoaste

ca In el Tnsusi sTnt doi oameni deosebiti, romanul vechi si romanul nou". Ca si V.

Alecsandri si Al. Russo, care descriu lupta dintre nou si vechi In lasul anilor 1840 si
1844, C. Negruzzi vede limpede ciocnirea dintre cele cloud elemente, dintre boierul
ruginit", ramas credincios lumii vechi, si bonjuristul" pornit s creeze o societate
mai dreapt. Prin toata activitatea sa culturald si I iterard de om de teatru, gazetar si
scriitor, dominat de o conceptie antifeudala si laicd, el serveste noul i doreste o civiI izatie modernd.Si totusi, boierul care-si crease la mosie un cadru patriarhal de tihna
si meditatie, descris colorat Tri Flora rom8n6, a rmas legat de un trecut national popu-

lat de eroi legendari, devotat traditiilor folclorice. El exalta steaua Romaniei abia
rasarinda" din bezna feudal ismului, dar aceasta nu-I Tmpiedicd sa observe cu durere ca

progresul social Tnabusa Ontecele populare. Exista' la Negruzzi o viziune idilica si

retrograda, In caretaranul Ti apare gata oriend de joc, pastrator al unor tradiii rel
gioase si al amintirii unor haiduci
tTlhari" romantici
en-tar-et de doine, dar
strain de revolta sociala.
Atitudinea de re7erva fata de miscarea revolutionara de la 1848 Ti va fi sever

imputata In revista Bucovina" de catre bonjuristii" moldoveni exilati. In timp ce

384

petitionarii razvratiti din februarie 1848, Alecsandri, Russo, ALI. Cuza, luau drumul
pribegiei, C. Negruzzi se retragea prudent la mosie si ramTnea ministru de finante
devotat domnitorului Mihail Sturza 'Dina la plecarea acestuia din domnie, In septem-

www.dacoromanica.ro

brie 1849. in luna iunie 1848, In Scrisoarea XXIII ("H Tecv

en?. 'do), consacratd
femeilor de seamd din istorie, el Incearcd sa stabileascd o traditie a romdricelor eroine,
de la legendara mama a lui $tefan cel Mare pina la Ana lpdtescu, I i beratoarea revolu-tionarilor arestati la 1848. Mai tTrziu, In Studii asupra limbii romne (Din Moldova",
1863), judecTrid din nou anul revolutionar 1848 pe plan european, afit de priincios
libertatii popoarelor", formuleazd rezerva ca evenimentele social-politice din acel an
s-au dovedit fatale I iteraturi i romdne", In sensul cpolitica predomirand, literatura
amuti. Aceastd iesire anti pasoptist a lui Negruzzi nu este izolatd, eroarea revenind
si In necrologul Inchinat lui Alexandru Donici (Convorbiri literare", I, 1867). Distinctia dintre po/itic i literar este tipicd pentru spiritul I imitat progresist al unei boierimi
satisfcute numai cu real ifdri culturale.
In schimb, problema Unirii tdrilor romne I-a preocupat continuu. in 1839 deja,
Ii scrisese lui G Baritiu : Ca un deputat eu strig In camera noastrd, ca rorndri
srtuiesc i propovdcluiesc Unirea, fdrd care bine nu vom mai avea". in brosura Despre
caPitalia Romaniel din 1861, dupd valul de nemultumire al boierilor moldoveni separa-71

tisti, el afirmd din nou : Noi voim Unirea. O dorim si o vom cere Intotdeauna
rostribus e ungui ".
Limitele si contradictiile lui C. Negruzzi se adIncesc dupd 1850, In mare mdsurd
din cauza situatiei de personaj oficial. Astfel, In revista SdptdmIna, foaie sdteascd",
publicatd In anii 1853 1854 din sarcina ocTrmuirii, adoptd o pozitie gresitd fatd de
problema capitald de atunci a tdrilor romdne, cea tdrdneascd. Pagini le din SdptdrnTria"
amintesc problemele, tonul i solutiile naive preconizate In epoca anterioard, cu bund
credintd, de Gh. Asachi si de colaboratorii si. Aceast politicd rurald, de culturalizare prin sfaturi pentru Imbundttirea lucrrii pdmIntului, prin predici, prin unele evocar' de istorie nationald, nu corespundea atmosferei Indsprite de dupd revolutie. inssi
ideea de bazd c tdranii nostri trdiesc In mizerie din cauza /enei si a betiet, afirmatie
reluatd de el In polemica purtatd cu democratul revolutionar Ion lonescu de la Brad,

prin scrisori publicate In Tribuna romana", i defineste atitudinea.

$i totusi, In aceeasi perioadd, C. Negruzzi publicd studiul social-politic Ochire
retrospectiva, unde pdtrunde adInc in Irytelegerea istoriei noastre nationale, otrvitd de
lupte i dusmdnii Intre domni i boieri, din pricina cdrora suferd poporul. Dupd mai
multe Incercdri de a-si reedita partial scrierile, Negruzzi se decide In 1857 sd-si adune
operele risipite Intr-un volum. Acest volum, intitulat cu o modestie simulatd
Pdcate/e tinere;elcr, dupd sugestia unui titlu francez, Pchs de jeunesse, al lui Al.
Dumas-fiul, are sensul unei antologii destul de severe, compartimentatd pe domenii

probleme. Structura interioard implica ceva din organizarea revistei Dacia

literard", unde el insusi initiase cele trei serii de Scene
Amintiri din junete, cuprinzind Cum am nvdtat romeineste, Zoe, 0 alergare de
cai, Au mai papt-o al;ii si Toderica, sInt legate Tritr-adevdr de o fazd de tinerete a
autorului.
Fragmente istorice cuprind poemul epic Aprodul Purice, nuvela Alexandru
Lapusneanul si cloud povestiri istorice scurte Sobieski si rornnii si Regele Poloniei
Domnul Moldaviei, ultima adaptatd dupd Voltaire.
Neghincl si pleimidei (poezii) grupeazd cIteva din versurile cele mal
izbutite ale lui Negruzzi.
Negru pe alb. Scrisori la un prieten pretinde s situeze opera sub semnul
autenticitdtii. Cele 30 de scrisori literare, specie la modd In Apus, aratd diversitatea
25

0.4

www.dacoromanica.ro

.385

de preocupdri ale lui C. Negruzzi, rind pe rind cdrtor si memorialist, observator

critic ascutit al pdcatelor societatii contemporane sau I ingvist judicios.
Prin alegerea severa operatd de scriitor, In Hcatele tineretelor se lsau la o parte
numeroase poezii originale si traducen, schite, articole si eseuri. Din articolele publiate in SaptdmIna" Negruzzi nu reja cleat Omul de tar6 i Proprietate pdgubitoore
(Scrisorile XXIV si XXV).
In ultimii sdi ani, Negruzzi trieste, dupd cum am ardtat, o viatd patriarhald, In
cadrul potolit al unui conac modest de mosie, In mijlocul naturii, al cdrtilor si al unor
vecini fdrd pretentii intelectuale, dar pitoresti si agreabili, ca boiernasul Bogonos din
Scrisoarea VIII (Pentru ce tiganii nu sint romni).

Posesor al tratatului Physiologie du gout de Brillat-Savarin, Negruzzi era un

gastronom, un amator de bucatdrie fina. impreund cu M. Kogainiceanu, publicase In
1841 200 retete cercate pentru bucate i olte treburi gospoaresti. li placea mult i vindtoarea. Folosind experienta proprie si unele cdrti franceze, traditia I iterard latina si
incepuse sa scrie in 1844 un manual de vinatoare intitulat Watorul bun sou
mestesugul de a nu-ti fi urlt Manuscrisul, pdstrat acum la Institutul de istorie si teorie

literara G. alinescu", dezvaluie un cunoscdtor al literaturii cinegetice,insa folositd

cu discretia unui om de duh.
Anii sfirsitului snt intunecati de un vizibil declin fizic si literar. Inca din 1855 se
declara bolnav si necjit". Facultatea" (doctorii) I-a trimis la baile de la Ems pentru
ape minerale. Era prima si ultima sa cdratorie In strdindtate, consemnatd In paginile
spirituale de reportaj din Scrisoarea XX (B6ile de /a Ems). Mai colaboreazd la revistele
iesene ale lui B.P. Hasdeu Din Moldova" (1862) si Lumina" (1863).
Tintuit de board la pat, C. Negruzzi primeste In 1867 propunerea de a participa,
ca membru, la lucrarile Societdtii I iterare romdne, intemeiatd la 1 aprilie 1866, devenit Societatea Academica Romana si apoi Academia Romand. in scrisorile adresate

lui D.Gusti, ministrul scolilor,

i lui V.A. Urechid, organizatorul Societatii, le multumeste pentru onoarea ce i s-a fdcut prin Ofisul
Domnitorul", dar declara
cd, bolnav si pe mina medicilor", nu poate veni la Bucuresti.
In primavara anului 1868 este lovit de apoplexie i zace pind la 24 august, and
moare la Iasi. Este inmormIntat la Trifestii Vechi, unde Tsi cladise o biserica ornatd cu
o inscriptie In versuri. Ea vorbeste despre acceptarea resemnatd a sorlii, care II
poarta pe om prin cele patru etape: nasterea, botezul, casdtoria si moartea.
Sub aspectul de boier cdrturar si diletant, amator de calatorii si vindtoare, memorialist fidel, ziarist si reporter cu ascutite note critice si satirice, poate mai dispus la

contemplatie si la o privire a vietii prin optica numeroaselor lecturi I iterare, mitologice si istorice, C. Negruzzi este totusi un scriitor inarmat cu o etica profesionald
severd, scrupuloasd pentru fiecare pagina data la tipar. El pare grabit sa publice In
ziare si reviste replici tdioase si polemice, aprig sd aibd ultimul cuvint in luptele de
idei. Temperamental, este un spirit critic, observator capabil sa dea un inteles larg
intimpldrilor si arndnuntelor surprinse la oameni si In moravurile vremii. Locul dat
cu prioritate In opere faptelor semnificative fac din el un prozator de mari posibilitali, un povestitor de rasa, capabil de umor si ironie, usor inclinat spre ingrosare caricaturala si satird, unul din primii nostri eseisti.

386

Fard a fi un teoretician sistematic, C. Negruzzi a fost statornic preocupat de probleme de teorie literard, pe care le-a reluat cu diferite ocazii, clindu-le o dezvoltare
conforma cu momentul istoric. Rolul social al scriitorului si al literaturii a fost bine
inteles de Negruzzi intr-o epoca de luptd hotdritoare a poporului nostru pentru elibe-

www.dacoromanica.ro

moor,

F419
.111

i
.6
..1.1 .er

-f,

'I

!,...1%,

iii..

- Le-

.1

3aFf'si

-.

-.

f..

ilriaajtti0,4
- f,,,:;,-n----....
-

t
.

ti..

''''

:"
..--t-

0.

VEDERE DIN 1,41

18E0

rarea nationala i sociala. Prefetele i precuvintarile care Ti Insotesc traducerile de

piese de teatru, articolele polemice de ordin I ingvistic, acelea consacrate mostenirii
Iterare, unele scrisori personale atesta Tntelegerea clara a caracterului popular, national si democratic al literaturii romane. Alaturi de Heliade, el a sprijinit unificarea
I imbi i pe baza textelor vechi, simplificarea ortografiei, reducerea alfabetului chirilic
la semne reprezentTnd sunete, preconizInd astfel o scriere fonetica.
In urma unor discutii purtate cu Heliade prin Muzeul National" din 1836, accepta
principiul literarizarii", recunoscInd graiul muntenesc ca ban' a limbii literare si renuntTnd la o serie de fonetisme moldovenesti. Tot In problema limbii polemizeaza cu
G. Baritiu, latinizant moderat, prin Foaia pentru minte, inima si literatura" din 1838.
Constient de functia social-educativa a teatrului In raspIndirea I i mbi i adevarate
si In combaterea exceselor de tot felul, motiveaza cuvintele straine" pe care le Intrebuintase In traducere ca necesare (pentru ideile noi) si legitime, IntrucTt provin cele
mai multe din limbile romanice. Negruzzi revendica dreptul romanilor In 1835 de a
lua ca o mostenire de la maica noastrd (latina)" si de la surorile noastre" termenii
necesari. Doi ani mai tIrziu, In 1837, justifica ziceri le ce se vor socoti streine", In traducerea dramei Mario Tudor de Victor Hugo. Mai tTrziu, In cele patru articole intitulate Despre limbo rotremeasc din Propdsirea" (Scrisorile XIV XVII. Critic, din
P5cate/e tineretelor), el ataca vehement pe toti stricatorii de I imba, pedantii arhaizanti,

puristi. si latinizanti, creatori ai unei limbi artificiale, gerg" pe care nu-I vorbeste
nimeni. Ca artist, Tntelege necesitatea esteticd a provincialismelor si a arhaismelor In

www.dacoromanica.ro

387

fraz5, dar ca om modern sprijind introducerea neologismelor, binenteles respectInd

spiritul I imbi i romdne. (I se IntImpld totusi sa ?make uneori el Tnsusi acest principiu

prin marele numr de cuvinte frantuzesti transcrise fonetic sau prin calcuri dupd
expresii de asemenea franceze.) in general, autoru I scrisorilor din Negru pe alb pregd-

teste terenul pentru lupta antilatinistd, continuatd ulterior pe temeiuri stiintifice

de Al. Russo, B.P. Hasdeu si Al. Odobescu.
C. Negruzzi Intelege s mearg cu veacul", dar frd concesii snobe fat de cosmopol itism, ca acelea care bIntuiau In vremea lui In lumea saloanelor boieresti si burgheze, satirizate cu succes de Alecsandri. El Insusi le va ridiculiza In Muza de /a Burdujni. latO de ce pretuieste In chip deosebit I imba obsteascd sdndtoasd din vechile

texte religioase ale lui Dosoftei, pe aceea din cronicile lui Dimitrie Cantemir si Ion
Neculce. La fel aprobdatitudinea lui Hel iade din prima fazd si moderatia lui Al. Donici.
Studii asupra limbii rornne, publicate In revistele lui Hasdeu, se Incheie cu simbolul
credintei" pe plan I ingvistic si literar. Stimulat de interesul romanticilor pentru creatia popular, Negruzzi publicd InDacia I iterarrarticolul Ontece popu/are a Moldaviei,
inspirat, dup toate probabilittile, dintr-un text apdrut In Revue des deux mondes''
din 15 februarie 1835 de un anume J. Mainzer : Musique et chants pcpulaires de
Considerati i le lui C. Negruzzi pe marginea culegerii de texte populare moldovenesti
aratd o Intelegere inc'd redus5, ma i ales In explicarea haiduciei ca fenomen social.
Ele vor fi repede depOsite de V. Alecsandri, In Rorrdnii si poezia lar (1849), i de Al. Russo,
In Cugetdri (1855) si Poezia poporal (1866).
Tentativa de clasificare a productiilor populare se resimte de sensul I im itat pe

care li-I atribuie: cTritul ostOsesc sau istoric, entul religios, cIntecul dragostei si ah
nuntii, si antecul codrului sau voinicesc" nu epuizeazOgama asa de bogatd a folclorului

nostru I iterar. ins merit o mentiune Intelegerea complexd si unitard a folclorului,

privit sincretic. in creatia originald, scriitorul citeazd i prelucreazd adesea tematica
popular. Asa procedeazd In acea Insdilare de proverbe i zicdtori populare din Plcalcli
si Tindall)" sau moral moldovineasc, publicatd In ,,Albina romdneascd" (1842) si Intrecut mai tTrziu numai de Anton Pan n In Povestea vorbii (1851).

In Flora ron-nd, nuveld epistolard publicatd In Convorbiri literare' din 1 si

15 iunie 1867, Negruzzi povesteste eteva momente dintr-o idil amoroasd Intre un
subprefect si o tInOrd vdcluvd bogatO si romantioasd. Ca si scriitorul, eroul nuvelei
este un om patriarhal, Indrgostit de grdind si de florile de la noi, indicate deopotrivd
cu nu me savante latinesti si cu numele populare, pline de pitoresc.
In bogata sa activitate de traducdtor, C. Negruzzi se inspira din comandamentele
vremii. Teatrele sufereau de lipsa repertoriului. Melodramele plingdrete ale lui Kotzebue, de mare succes european, introduse de Asachi la Iasi, si acelea mediocre ale
lui Ducange si Dinaux, ca Triizci ani sau viata unui jucatoriu de air-0, tradusd de
C. Negruzzi, melodrame de nivel mai ridicat ca Maria Tudor si Angelo, tiranul Padovem
de Victor Hugo, traduse tot de el, la Indemnul si cu sprijinul lui Heliade, constituiau
un Inceput de repertoriu romdnesc. Dar Negruzzi a vizat mai sus, depAs ind I inia nevoilor urgente ale momentului si urrrandu-si calea sa personald de poet si prozator. De la

traducerile IntImpltoare de texte tipice pentru preocupdrile morale ale veacului

al XVIII-lea european, evolueazd dupd 1840, &id Introductia lui Kogalniceanu la Dacia
I iterard" criticase abuzul de traducen i nesemnificative, spre reprezentanti de frunte
ai I iteraturii universale. Victor Hugo, poetul patriot, Byron rzvrtitul, Puskin, poetui
situat pe pozitii populare, Antioh Cantemir, nobilul luminist ridicat viguros Impotriva
388

abuzurilor feudale si clericale din Rusia, Thomas Moore, Molire, criticul societtij

www.dacoromanica.ro

nobile si burgheze din veacul al XVII-lea, iata autori care Ti ofereau exemple de
patriotism luminat, curaj civic si luciditate criticd.
Tentativa partial real izatd de a traduce din Baladelelui Victor Hugo, piese de mare
virtuozitate verbal si tehnica, uneori stTngaci transpuse Tn romneste, cu mari I iber-

tali In ritmicd si In constructia versurilor, tlmacirea cam prozaic din Melodii irlandeze de Thomas Moore, dup o versiune francez, contrasteaza viu cu tonu I viguros din
Satire si alte poetice compuneri de Antioh Cantemir, traduse din ruseste cu colaborarea
lui Al. Donici, dovedind remarcabile calitd-ti de vioiciune si naturale-te.
Credem, ca si G. Clinescu, cd C. Negruzzi nu era In elementul lui In poezia

lirica. De aceea In traducen, ca si In versurile proprii, real izarea artisticd este mu It

sub nivelul modelelor straine. Propria sa activitate poeticd nu se poate explica fdra
influerrta unor preromantici ca Young, Jukovski, Derjavin, Gessner, Legouv si a
romanticilor citati mai sus. Meloncolia, poezie de dezvoltare ampla, este tradusd de
fapt dup Delille si Legouv. Ea cuprinde o Insilare de locuri comune preromantice,
ecouri ale poeziei ruinelor si a cimitirelor, dup moda rdspTnditd de Noptile lui Young.
Tematica melancolic si elegiaca Tmbrtisata de Negruzzi In poezii traduse sau
imitate este strdind de sensibilitatea lui. El nu era nici contemplativ, nici meditativ.
Poezia descriptiva si narativ Ti convine mai bine, datorit cal intilor de observgie.
Potopul, imitatie dupd Gessner (EinGemlde aus derSiindfluth,Semire und Semin), ilus-

treazd capacitatea scriitorului de a zugrvi tablouri halucinante ale unui catacl ism
si de a relata drama unei perechi de Tndrgostiti acoperi-ti de valurile potopului.
Observdm Tnsd ca numai primele patru strofe sTrit originale.
Nici I irica personald a lui Negruzzi, In general minora, nu depseste nivelul poeziei ocazionale. Poetul este Ms.& mai realizat In versurile de evocare a momentelor
de istorie national, Insufletite de patriotism, ca poemul epic Aprodul Purice, sau In
texte de factura popular& ca Marsul lui Drago s (doind), Doin nou sau Eu sint romcIn
(cIntec). Prin Aprodul Purice creeaz un cadru documentar, cu material din cronica
vornicului Grigore Ureche, cu date si note explicative adOugate la sfIrsit. Dezvoltarea
larga, epics& din acest poem, construit Tn jurul lui Stefan cel Mare, privit ca domn si
erou legendar de tranii ostasi, este adesea Intreruptd de comentarii lince, exaltInd
eroismul simplu al maselor populare, care Tsi apara Tara de cotropitorii strain i. Vocabularul si expresia popular contribuie s dea poemului un aer de prospe-time si de
autentic care face din Aprodul Purice cea dintTi Tncercare de a Tmbrdca In versuri
istoria na-tionald", dup.& expresia lui N. lorga.
Fr a-si aprecia versurile, cum Ti scria lui Alecsandri In 1855, Negruzzi le introdusese totusi in antologia poeticd Neghinei si Peileimid din Peicate/e tineretelor. La fel
procedeafd cu Crrlanii i Muza de la Burdujni, piese de tip farsd, fdr mari preten-tii,
recurgTnd la unele efecte ieftine. I mitat dupd farsafrancezd La Sapho de Quimpercorentin

ou il ne faut pos courir plusieurs livres la fois, de Theodore Leclercq, Muza de la

Burdujni (1851) aduce pe scend ofigurd de burgheza rid icold prin snobismul ei si Intreprinde critica exceselor puriste si latiniste. Comedia vodevil Carantina (1851)
este localizatd si ea dup La Quarantaine de Scribe si Mazeres.

C. Negruzzi se ocupa si de problemele teoretice ale teatrului romnesc In curs

de formaTie. El definise natura realista si functia educativ a teatrului chiar In prefa-ta
traducerii mediocrei melodrame Triizci ani sou viato unui juatoriu de ceirti (1835).
Dar curTnd ideea c teatrul Ti o oglincld" se completeaza cu aceea CO e o tribun de
luptd". Scrisoarea cdtre Heliade care Tnsoteste traducerea lui din Angelo, de Victor
Hugo, pune problema unui teatru militant, avind masa ca actor de prim plan.

www.dacoromanica.ro

389

O preocupare ce s-a amplificat In cariera literara a lui C. Negruzzi a fost aceea

de critica literara. La baza ei sta o conceptie unitard in domeniul cultural. El proclama
dreptul scriitorului de a critica : Cind Beaumarchais, Rabelais, Molire etc. biciuiau
viciurile din toate clasele soci
n-a zis nimeni c acesti oameni defaima tara",
scrie Negruzzi lui Ion lonescu de la Brad In 1859. Dar recunoaste meritele
inaintasilor si pe ale contemporanilor, staruind asupra initiativelor folositoare.
Lauda pe Dosoftei si pe Cantemir pentru limba lor. Vede In Heliade un salvator al

limbii si un Indrumastor luminat : Din norocire un om veni. Un om care Isi stia In

perfectie limba sa. Un om care era totodatd poet, jurnalist, I iterator. El se numea
El iad", scrie Negruzzi ad mi rativ In Studii asupra limbii romelne. Il apreciaza si ca sef de
scoald I iterard.

Prefetele consacrate lui Victor Hugo, Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir, paginile Inchinate I ui Dan i i I Scavinschi, considerat ca Un poet necunoscut (Scrisoarea IV),

Iui

Hrisoverghi, lui Al. Donici constituie Tncercari oportune de reconsiderare a mostenirii literare. Initiativa lui va fi dezvoltatd teoretic de Al. Russo si pe plan practic de
Alecsandri, prin introducen, reeditari si publicare de postume In Romania I iterard".
C. Negruzzi se arata sincer preocu pat sa Tnteleaga, s judece si s'a preia critic opera
acestor Inaintasi sau contemporani, dar far-a acea viziune a clironomiei, adica a moste-

nirii literare, formulata lucid de Alecu Russo In Cugetri (Romania literara", 1855).
Atent la poetii tineri ca Hrisoverghi si Scavinschi, el subliniaza pe ton retoric drama

vieiilor, evocInd precedentele poetilor morti de tineri,poeti predestinati", ca

Gilbert, Andre Chnier, Chatterton.
Proza constituie, desigur, latura cea mai trainicd a operei scriitorului. Prin
Zoe (1837) si O oiergare de coi (1840), ea se situeaza In plin romantism. in Zoe
iubirea exaltatd a fetei Inselate de un ttnr boier, un Don Juan cinic, urmata de
tentativa ratatd de razbunare a eroinei, apoi de sinuciderea In camera iubitului
si, In fine, de coincidenta Incrucisdrii carului ei sdrdcacios de TnmormIntare cu
un alai domnesc unde cdlareste dispretuitor vinovatul, totul se desfasoard dupd
retetele melodramei romantice.
O alergare de coi (Scacica) proiecteazd o tragicd poveste de dragoste pe un
fundal social, prezentat cu ascutis critic. Schita de moravuri e ad i solidd, vddind
spirit de observatie si umor, iar Impletirea confesiunii cu naratiunea la persoana
a Ill-a ilustreaza marea IndemInare a lui Negruzzi.
Ca si Stendhal, Mrime, Hugo, nuvelistul nostru reuseste s Imbine tonul
romantic, locul acordat eroilor exceptionali si unor sentimente exaltate cu folosirea documentelor, cu micile fapte adevarate" si cu tipizarea realista. Ideea de
material documentar autentic, de fapt viu sau mrturie veridicei alcatuieste embrionul creatiei In proza a lui Negruzzi, scriitor de slabd inventie epic-a. Din acest
punct de vedere, memorialistica sa okra dovezi convingdtoare. Marea majoritate
a textelor grupate sub titlul Negru pe alb pornesc de la foiletoane de gazetd,
construite Insa iscusit In jurul unei idei centrale, indicatd de obicei In titlu : Retet,
Vandalism, lepureirie, Catacombele monstirii Neamtu, Calipso, Pentru ce tiganii nu

'390

s'int romni, Fiziologia provintialului, Picard V Tindal& Istoria unei pl&inte, Un prates
de la 1826.
E vorba de oameni si IntImplari, de mici fapte semnificative care (Ara scriitorului prilejul de a broda un comentariu, Tnsailat cu dezinvolturd, Intr-o forma
sloboda, ImbinInd I irismul cu descriptia obiectiva de atmosferd, elementul dramatic
cu reflectia. Scrisorile Infatiseazd un peisaj divers : de la simplul reportaj de memo-

www.dacoromanica.ro

y,

-ts

_,

hp;

'

II

11-

iitt' II

III

-I,

rf'
I.
I,

,
_
'

..

dr-

1-

gt- o....

....._.

,
'

,
.

'I--

`-t
-

.
,

.
0:-,'-k... '.,;; ,a, tt

..it..

'

,-".

't).:-....

n,..;

';'t'.-4,i''

S
VEDERE DIN 1A$1

18.:0

rialist grdbit, In Preumblare, Pelerinagiu sau &Die de la Ems, pInd la polemica

vehementd din Vandalism, de la discutia filologicd din cele patru Scrisori intitulate Critic i portretistica din Lumindric, plsnd la critica literar In Un poet new.
noscut si studiul social-istoric In Ochire retrospectiv. Textele literare propriu-zise
sInt putine : Retet, tablou satiric de moravuri din viata provincial, Fiziologia
provintialului, portret-sarjd al boierului tinutas.
Marea diversitate a obiectivelor urmdrite transforma opera 7ntr-o adevratd
fresca a societtii timpului. Boierimea e privitd critic : ridicatd prin tot felul de
viclesuguri, ea duce o viatd de huzur (Istoria unei puicinte), nu respecta ruinele
trecutului istoric de glorie, ba chiar contribuie sa le risipeasca (Vandalism), patroneazd o justitie de clasd grotesca, admitInd nedreptati strigdtoare (Un protes de
la 1826). Societatea inaltd strdbate o perioadd de tranzitie rapidd ; demnitatea orneneascd apare degradatd, Tntre o indolentd de tip oriental si o febrd de cosmopolitism si snobism. Moravurile se dezagregd, sotiile isi nseald bdrbatii, iar ei se
consoleazd cu vorba popular Au mai ovt-o i altii. in fata perspectivei unui duel
se comportd cu lasitate (lepurrie). Chiar In simpatia indulgentd a autorului pentru
bdtrinul Bogonos se Tntrevede o condamnare a refuzului boierului rugin it de a
accepta Innoirea sociald (Pentru ce jiganii nu sint rormini). in schimb, boierul tinutas din Provintialul (Albina romneascd", 1840), reluat In Fiziologia provintialului,
dupd ce apdruse si Fiziclogio provincialului In Iasi a lui Koglniceanu, devine ridi-

www.dacoromanica.ro

391

col Indat ce Isi pune In minte sa fie la moda cu capitalia", ca Imbracaminte si

maniere.

Procesul fcut feudalitatii romnesti se ridic pInd la tonul unui adevarat

rechizitoriu In Ochire retrospectivd. Ad i Negruzzi deplInge Inrautatirea progresiva
a situatiei
expliand-o prin conflictul tot mai ascutit dintre domni si

boieri. Desi el este favorabil autoritatii centrale In lupta Impotriva anarhiei boleresti, Tsi d totusi seama c, In ultima instanp, domn si boieri fac una In privinta
asupririi poporului
Regialii iubesc banii ; ajutorul si favoarea Ion, domnii TI cumparacu bani,
boierii dau bani ca s oboare pre domni ; si de unde se stoarce dst nomol de
aur ? Din sudoarea poporului ce geme sub Impilarea despotismului si a aristo-

cratier.
In aceast viziune, Alexandru Lapusneanu devine domnul simbolic care, cu
mijloace tiranice si sIngeroase, va Incerca sa scape de aceasta boierime fra dra-

goste de neam. Dup un sir de domni rai, pentru ca boierii sTnt rai", trebuia
un domn hotrIt s scape -Ora de aceast idra". Lapusneanu, crud si satanic,
dar totodat lucid si decis, era omul cerut de Imprejurri.
Om de cultura umanistd, Negruzzi asaz pe un plan deosebit pe domnii si
boierii ctitori de monumente istorice si deschizatori de drumuri noi In cultura
national. El admir pe mitropolitul Dosoftei pentru limba lui de scriitor (Scrtsoarea XIV, Critia), pe Vasile Lupu pentru asezarile de cultur de la Trei lerarhi
(Trisfetite/e), pe Dimitrie Cantemir pentru meritele de mare crturar pe plan
european (Prescurtare din viap principelui D. Cantemir, In ed. a II-a din Descrierea
Moldovei, Iasi, 1851), pe mitropolitul Veniamin pentru bunatatea lui crestineasca

si pentru contributia adusd la dezvoltarea culturii romnesti (Despre Mitropolta

Moldovei : Monumentul lui Veniamin (SptarnIna", 1853, nr. 3)). Faptul este cu atIt
mai izbitor, cu cit tagma bisericeasca a fost adesea criticat de Negruzzi pentru
falsa ei devotiune si pentru ipocrizie. Cataccmbe/e monstirit Neamp si Calipso
prezint mnastirile ca centre ale unor drame omenesti comune, departe de once
element mistic sau de austeritate monahica.
Simpatia scriitorului se Indreapta cu caldur spre oamenii simpli din popor,
taranii ostasi din Aprodul Purice, cintaretii populari laudati In Ontece populare a
Moldaviei sau citati In Plcal6 si Tindal, Idranii cam conventionali din arlanit,
fine omul de Tara", prezentat In SaptamTna". Aceeasi simpatie Induiosata
apropie de unele victime ale societatii feudale, ca poetul Daniil Scavinschi (Scrssoarea IV. Un poet necunoscut), sau curtezana greaca Calipso, fosta prieten din
exil a lui Puskin (Scrisoarea VII. Calipso), ori Lum?nric6 (Scrisoarea XIII).
Scrisoarea VIII (Pentru ce Vganii nu sInt romni) pleac de la o atitudine Inain-

392

tata fap de problema dezrobirii acestei populatii de robi din tar-He noastre, eliberata partial In 1844, apoi definitiv In 1855.
Cu tot aspectul mozaical, Negru pe alb e o constructie solidd si rezistenta,
unificat Iduntric prin modul de reactie In fata lumii si atitudinea stilistica. Libertatea artata In constructia textelor, usurinp cu care scriitorul schimbd continuu
tonul, interferenta momentelor de emotie cu cele de glum reusesc sd dea iluzia
stilului epistolar implicat In titlul celor 30 de bucati din Pcatele tinere;elor, intitulate Scrisori la un prieten. Ele reprezinta o Impletire organica de aspecte romantice si realiste, de ton crturaresc si spirit popular. Aceasta armonie alcatuieste
baza clasicismului lui Negruzzi, forma tipica de reconciliere intima realizat de

www.dacoromanica.ro

scriitor In pofida aspiratiilor divergente care-I atrgeau spre puncte deosebite ale

spatiului literar. Tudor Vianu vede in el un prozator realist". Dar, ca si marii

contemporani, Hugo, Byron, Puskin, Stendhal, Balzac sau Mrime, in realismul
sau Negruzzi absoarbe o experientd si o atitudine romanticd si aplica intuitiv,
ca un reflex al temperamentului sdu echilibrat, marile principii clasice de respect
al naturii morale si al adevrului, ideea de a folosi In mod creator modele strdine,
in fine, scopul de a instrui si de a plcea, prin opere morale si educative, dominate de valori generale si universale.
In unele privinte, C. Negruzzi este chiar un moralist de esenta clasicd, In
sensul secolului al XVII-lea francez, adica un psiholog, preocupat s cunoasca si
sa adinceascd sufletul omenesc si resorturile lui intime. Portretele asa de vii,
provintialul", Bogonos, LumIndrica, Scavinschi, autoportretul care se desface luminos si sugestiv din atitea pagini pitoresti de evocare, tabloul societatii iesene
si al provinciei, schitate cu o mare economie de mijloace, se inscriu de asemenea
In traditia clasica, prin acordul stabilit intre aspectul fizic, cel moral si cel social.
Fiziologille" sale dovedesc familiarizarea cu tehnica portretisticd a Caractere/or
lui La Bruyre, dar si cu arta unui Hogarth de a surprinde detaliul semnificatk.
C. Negruzzi este un moralist si prin tendinta de a da scrisului sau un sens
activ si militant, de a trage concluzii i Invatrninte din desfasurarea trecutului
istoric national si din unele aspecte ale vietii sociale contemporane. in fine, tonul
de umor i autoironie este subliniat de reflectii exprimate, ca la clasici, prin sentinte si aforisme lapidare.
Opera de capetenie a lui C. Negruzzi este, fard ndoial, nuvela istoricd
Alexandru Ltipusneanul, publicatd In Dacia literard" din 1810. intre 1837 si 1840,
scriitorul evolua de la conceptia unui domn legendar ca $tefan cel Mare la o
intelegere social-politica acrincd a istoriei Moldovei. Acest adevarat salt calitativ
se exprima prin trecerea de la o conceptie idealizatoare a trecutului istoric la o
viziune lucida, analogd cu aceea din scenele epice La Jacquerie ale lui Mrime (1828),
in dramele istorice ale lui Victor Hugo, ale lui Karamzin sau Puskin.
Punctul de plecare Il constituie relatarea Letcpisetului Terii Moldovei de Grigore

Ureche. Dar autorul II citeafd numai pe Miron Costin. S-a crezut deci ca e la
mijloc o identificare gresita, explicabild intr-un moment In care cronicile nu erau
Inca publicate. S-a ardtat Insd ca izvorul capitolului al Ill-lea al nuvelei se afld Intr-ade-

var In Letopisetul lui Miron Costin, si anume In scenele de rdzvraire a masei

populare din vremea lui Alexandru 'has Vodd din Moldova Impotriva boierului
Batiste Veleli, aruncat de domn multimii : Si asa I-au apucat I-au dat pe mina
i

tranilor. $1 asa fard nici o mild., de viu, cu topoare I-au facut fdrime". Este vorba
deci de o contaminare a celor doud letopisete, desprinzInd din fiecare elementele
tipice care puteau servi prezentdrii veridice a epocii si caracterelor. in genere,
scriitorul n-a urmdrit o exactitate arheologicd, ci a vrut s dea o versiune plauzisemnificativd a evului mediu romdnesc.
Nuvela lui Negruzzi se distinge In primul rind prin rigoarea compozitiei.
Episoadele se grupeazd In patru capitole, ca actele unei piese, fiecare anuntat
printr-un moto semnificativ. Expunerea e sobra, puternic dramaticd prin pregnanta dialogului si stilizarea expresiva a personajelor, chiar a celor secundare.
Prima scend este o adevdratd expunere a conflictului central dintre Alexandru Lapusneanu revenit la domnie si boierii lui $tefan Toma, care vor
intoarcd din drum. Chipurile dominante ale dramei apar Indatd In plind lumin:

www.dacoromanica.ro

393

Alexandru Lapusneanu, domn feudal autocrat, neIngdduitor cu tentativele de opozitie ale boierilor ; vornicul Motoc, tip de boier lingusitor, gata de once compromis cu puterea, deci si de once tradare ; cei doi boieri tineri, Spancioc si Stroici,
cl"rji In hotrTrea lor de a Tnfrunta pe Lpusneanu. Conflictul se desfdsoard sub

forma unui dialog viu si dramatic, unde totul este esentializat, cu o intuitie psihologicd de o rard acuitate. Ldpusneanu trece rapid de la rezerva prudentd cu
care Ti primeste pe boieri, silindu-se a zTmbi", la izbucnirea violenta' Daca
voi nu md vreti, eu v vreu". in fata frazelor mai lungi, ocolite si circumspecte
ale boierilor, el replica scurt si tdios, provocIndu-i pe emisarii lui Toma sd se
dea pe fatd. in clocotul sdu de mlnie, cu greu retinut de consideratii politice, se
-'.recoar note de satanism romantic, totusi perfect plauzibil.
Raspunzind Tntrebarii lui Spancioc asupra mijloacelor de a rdsplati trupele
turcesti, domnul replica rdzbundtor : Cu averile voastre, nu cu banii taranilor
pre care-i jupuiti voi". Un moment mai tTrziu, cTnd Motoc i se declara credincios, Lapusneanu Ti accepta gestul de slugarnicie, dar sugerind c nu se lasa Tnselat.

Capitolul al II-lea, inventat de Negruzzi, introduce unele aspecte romantice

prin interventia domnitei Ruxanda

pe ITnga Lapusneanu pentru a-I Indupleca

sd nu mai tale" boieri, st-rnind astfel urd si razbunare.

Capitolul al Ill-lea este punctul culminant al dramei, un veritabil act de tragedie shakespeariana. Aspectul lui, mai intTi festiv, apoi sTngeros, se Tnscrie deopo-

trivd In atmosfera cruntd a istoriei noastre feudale, asa de pregnant analizatd In

Ochire retrospectiva, si in traditia dramei romantice, unde pasiunile violente si
ura explodau In scene de un spectaculos macabru.
Se deosebesc trei scene mai importante In acest capitol hotarItor : prima,
creata Tn Intregime de Negruzzi, priveste cuvintarea desdritatd" a lui Ldpusneanu,
probabil In biserica din Suceava, unde se pdstrau moastele SfIntului loan cel Nou.
In acest cuvTnt de impdcare adresat de domn boierilor, In cadrul solemn al bisericii, rdzbeste ipocrizia cu care el isi ascunde adevaratul gTnd prin citate edificatoare din Scripturd. Scena urmdtoare, mdceldrirea boierilor la ospdtul de la palatul domnesc, cuprinde o amplificare epicd a unui fapt mentionat de cronica, relativ la uciderea celor 47 de boieri. Sursele straine propuse pentru a explica acest
episod (E. Lovinescu, LucreVa Borgia ; Ramiro Ortiz, Legenda ce/or 7 infanti de
Lora) n-au putut avea, In cel mai bun caz, decTt o valoare stimulativd. Negruzzi
a lucrat condus de propriu-i instinct de artist, tesTnd In jurul unui incident atestat
de Ureche o atmosferd de sarcasm atroce, perfect verosimil si deplin integratd
In universul operei.
Pregtirile Tnfrigurate de la palatul domnesc ne Tntaresc bnuiala c ne gram
In fata unei curse. Apoi drama se precipita, implacabild si sIngeroasd. Tabloul evoca,

394

prin amploare, miscare si culoare violent& marile compozitii ale pictorilor romantici Delacroix si Gricault. Peste o sutd de oameni se lupta Tntre ei, pe viatd
si pe moarte, Tntr-o Incdierare tragica. Notatii revelatorii Inregistreaza reactiile
individuale, potrivite Cu vTrsta si firea fiecarui boier cuprins de 'Dania Folosirea
imperfectului cu sens durativ sporeste impresia de grozdvie a macelului.
Scena se Tncheie prin imaginea macabra a piramidei de capete, asezate de
Lapusneanu, cu rafinament diabolic, In ordinea rangurilor de boierie.
Punctul culminant al capitolului al Ill-lea TI formeazd epilogul, determinat de
interventia masei de tTrgoveti, burzuluitd" In fata palatului domnesc. Dialogul
dramatic dintre Lapusneanu i sfetnicul lui desavIrseste trdsaturile lor de carac-

www.dacoromanica.ro

ov

401

ter : luciditatea, singele rece si sadomnului, servilismul

boierului. Aici se formuleazd pentru prima oard in literatura noastrd, dupa exemplul dat
de cronica lui Miron Costin, dreptul multimii de a interveni In istorie
pentru dreptate. Teribila replica
a

lui

Ldpusneanu :

-14 j'
'......

IA
,

-.;IS-4,:t -

prosti, dar

.
...
t r. ...

7,-;:.

.
.

i''

..

,..."

..

'

'

,.

-''' '... '

,7'

', --.

.,.

-.. - ; :

'..

"

-nt .

'

,'

'

'

,' , ,.
F

; ,

'11

7.

ob11 s

' '

.' ,,,
.0 ,4 -.`

steascd".

Capitolul al IV-lea, Infatisind

moartea lui Ldpusneanu, otrdvit de
Spancioc si Stroici, cu complicitatea
domnitei Ruxanda si a mitropoli-

-1.

burzuluit", avea s reprezinte,

dupd cum a observat Alecsandri,

'

,,,,

.,

t-ka..--7

multi", subliniatd cu satisfactia de

a scdpa, in fine, de un slujitor nesigur, multumind astfel si gloata

"o revolutie in mentalitatea

i,j

tanismul
lasitatea

"Z'

l'' -

tului Teofan, intruneste cadrul si

conditiile unui final de tragedie.
Cadrul sinistru din cetatea Hotinului, unde Ldpusneanu zace bolnav,

este zugrdvit de citeva fraze sobre

si evocatoare, fiecare detaliu contribuind la crearea atmosferei. Grotescul situatiei domnului cdlugdrit

fdrd sd vrea aruncd o lumina de

farsa tragicd asupra acestui final, in
care, in cele din urmd, doar un biet
trup omenesc se luptd cu moartea.

tt_

\ ,

Ultimele pagini ale nuvelei II

confruntd pe eroul romantic Infrint
---cu dusmanii lui, pentru moment
ALEXANDRU LAPU$NEANU
triumftori. Consecvent liniei dramatice imprimate operei sale, Negruzzi a modificat unele detalii atestate de cronicari In interesul
conflictului si al reliefrii caracterelor. Astfel, a pstrat in viatd pe Stroici si
Spancioc si i-a adus in Moldova, fcind In acest fel ca deznoddmintul nuvelei
rezolve problemele ridicate in primul capitol, iar intreaga constructie s capete
valoarea unui episod de viatd deplin incheiat, exceptional si edificator.
Pozitia ideologicd a scriitorului pare destul de limpede, mai ales in lumina
analizei istorice din Ochire retrospectivd, text despre care N. lorga scria : Toatd
istoria romdnilor e cuprins In Scrisoarea XIX". Totusi, Negruzzi nu rmine prizonierul unor atitudini sumare, de simpatie sau repulsie.

www.dacoromanica.ro

395

Departe de a idealiza sau diminua personajele nuvelei, el le priveste cu ascurime critica, dezvaluindu-le impartial complexitatea si scaderile. Motoc Tsi meritd
soarta pe care o Tmplineste un soi de judet al sarmanilor" ; doamna Ruxanda,
asa de duioasd In capitolul al II-lea, este capabila totusi s dea otrava sotului ei,
la Tndemnul mitropolitului ; acesta din urma Tsi acopera dezlegarea pentru crima
Cu formule ipocrite din practica religioasa ; cei doi boieri tineri TI silesc satanic
pe domn sa bea pocalul Cu otrava Ora la fund.
Prin viziunea realista' a trecutului istoric, prin relieful uimitor al caracterelor
si prin viguroasa sa constructie epico-dramatica, Alexandru LpuFeanul se situeaza

printre marile realizari artistice ale literaturii pasoptiste. Al. Odobescu va lua
ca model acest mic cap de opera", fard speranta cd 1-ar putea concura pe Negruzzi. D. Bolintineanu, N. Scurtescu, S. Bodnarescu, chiar Eminescu vor Tncerca
sa dramatizeze nuvela, ca si, de altfel, modernul G. M. Zamfirescu, In Tmpresionantul act intitulat Cumineditura.
Compozitorul iesean Al. Zirra a creat, tot pe baza textului lui C. Negruzzi
si a folclorului muzical moldovenesc, o opera, un adevarat Boris Godunov romanesc.
Modalitatea artistica' a lui C. Negruzzi, adinc studian de Tudor Vianu In

Arta prozatorilor romani, rezuln dintr-o Tmbinare fericin de fantezie romantica

si observatie realista, cu numeroase aspecte de compozitie clasica riguroasa. Scrii-

torul n-a excelat In peisaj, dei simtea profund natura si uneori, and se debarasa de reminiscente livresti, era capabil de notatii patrunzatoare. Atentia lui s-a
Tndreptat mai ales spre omul moral si tabloul de moravuri. In Negru pe alb gdsim

dteva portrete excelente, decupate pe fundalul colorat si pitoresc al socientii

moldovenesti de la jurnatatea secolului trecut. Negruzzi stia sa retina faptele semnificative si sa descopere In fiecare ins trsatura dominann, fara a Ingrosa lucrurile
si a ajunge la caricatura. Metoda sa este aceea a unui memorialist", scrie Tudor
Vianu. insa un memorialist stapTri pe toate resursele vorbirii directe si indirecte,
care stie sa evite monotonia si trece cu dezinvoltur de la tonul literar" la
tonul oralitatii spontane, de la gravitate epica la snoava pipran, de la povestire
la dialogul dramatic, acesta atit de firesc, TncTt ar putea fi suit tale quale pe scend.
In naratiunea perfect obiectiva din Alexandru Lpupeanul, de o concizie
clasica in expunere si de o sobrietate desvIrsin a dialogului, casi In scrisor ile
din Negru pe alb, cu Tnscenari de discutii, subtexte ironice, interogatii si exclamatii
retorice, Negruzzi izbuteste sa fie mereu el Tnsusi, unic si inimitabil.
Stilul sdu ofera o imagine exemplara' a scriitorului pasoptist, la care mijloa-

cele de expresie urmeazd linia rafinan a endirii, oscilInd Tntre notatia realist-

396

obiectiva si interventia subiectiva plina de verva. Materia noud si bogan a cugetrii

antreneaza expresia literard, lrgindu-i hotarele. Clasicismul Trindscut al scriitorului
unifica elementele de provenienn felurin, introducTnd armonie si echilibru acolo
unde eterogenitatea si contrastele erau obisnuite la multi contemporani.
Cercetarea comparan a variantelor dintre editiile din reviste si cele din
volume ne permite sa subliniem scrupulul de scriitor al lui Negruzzi, preocupat
mereu sa-si Trnbunatateasca exprimarea. Modificarile aduse privesc In primul rTnd

www.dacoromanica.ro

vocabularul, curatit de regionalismele si fonetismele moldovenesti, precum si u nele

aspecte ortografice, care urmeaza procesul de literarizare" a limbii pe baza
graiului muntenesc si sub TrirTurirea directa a lui Heliade Radulescu.

Dupa remarca justa a lui Alecsandri, Negruzzi s-a straduit s ajungd la o

limba culta si avun pentru a-si exprima ideile si simtirile". El a uzat cu masur
de elementul arhaic, ca si de neologism, a combtut tendintele puriste si a reusit
sd coincida, in cele mai multe cazuri, cu Tnsasi linia de evolutie a limbii literare.
Tocmai de aceea scrierile lui Isi pastreazd si astazi Intreaga strlucire.
in domeniul poeziei si al dramaturgiei, Negruzzi nu se ridicd la Inaltimea
atinsa In proz. Lirica sa versifica fard vibratie personal motive preromantice si
romantice curente. Prin Aprodul Purice, replica nationald data prestigiului ademe-

nitor al unor modele straine, el se situeaza totusi la Inceputul unei directii din
cele mai productive In poezia pasoptistilor si a urmasilor lor. Are si meritul de
a fi experimentat noi ritmuri si armonii prozodice prin traducerile efectuate din
autori atIt de diversi ca Victor Hugo, Antioh Cantemir, Byron, Puskin s.a. in
sensul acesta a contribuit la mIddierea versului romanesc, dup nevoile tonului
gray al elegiei In Meditatie, ale tonului epic In Baladele lui Hugo, ale satirei la
A. Cantemir, ale comediei satirice In Les femmes savantes de Molire, ale fabulei
si epistolei.
C. Negruzzi a adus o contributie esentiald la procesul de dezvoltare a limbii
si literaturii romane din perioada pasoptista. Prin activitatea sa cultural si pu blicistica a fost un element activ de legatura si unificare Intre toti romanii, !up-0'nd
consecvent si lucid pentru o limba si o literatura unitara. El are rolul unui pre-

cursor care, cu o sigurann remarcabila de veden, a dat directive sndtoase si

solutii ce vor fi dezvoltate ulterior. Conceptia sa progresista, realista si popular
despre limba literar, folclor, istorie si literatura, privite In Intrepatrunderea si
subordonarea lor fan de marile teluri ale operei de redesteptare nationala, se
suprapune peste aceea a Daciei literare". Deosebirea consta numai In accentul
pe care autorul lui Alexandru Cdpusneanul l-a pus pe ideile luministe In dauna
celor democratice si revolutionare.
C. Negruzzi ilustreazd un stadiu de constituire a constiintei estetice In care nu

s-a produs Inca disjungerea dintre literatura si viata. Dimpotriva, el sublinia ca

teatrul e o oglinda" si-I investea cu functii educative. Specii literare realiste, ca
fiziologia", schita de moravuri, scrisoarea literara si nuvela istoric, se afirma
cu strlucire prin opera sa. Alexandru Lelpusneanul, admirabild sinteza de specific
national, inspiratie romanticd si clasicism al formei, constituie, prin ecourile contemporane si prin larga raspIndire, o cotiturd In dezvoltarea genului la noi.
Fara Tndoiala, Negruzzi se situeaza printre creatorii prozei artistice romanesti.
Putem vorbi astazi si despre unele elemente de universalitate In opera sa. Diferitele traducen i din Alexandru Leipusneanul In alte limbi au demonstrat ca puterea
de seductie a nuvelei nu e anulata de depasirea frontierelor lingvistice. Totusi,
universalitatea unora dintre marii nostri scriitori nu sta in popularitatea si rdspIndirea peste hotare, fapt Ingreuiat de limba In care si-au scris operele, ci In valoa-

www.dacoromanica.ro

397

rea de obiectivitate a conTinutului si in maiestria artistica. G. Calinescu afirma cu

dreptate :
Numele lui Negruzzi este legat de obicei de nuvela Al. 1.6puFecmul, care ar
fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet, daca literatura romana ar fi avut In
ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate inchipui o mai perfecta sinteza
de gesturi patetice adInci, cuvinte memorabile, de observaIie psihologica acuta,
de atitudini romantice si intuilie realista...".

BIBLIOGRAFIE

Triizci am sou viataunui juciatoriu de c6rti, melodrama In trii zile, lasi,1835 (ed. a II-a, 1863)
Maria Tudor, tradusa din Victor Hugo, cu o scrisoare de I. Eliade, Bucuresti, 1837 ; Angelo, tiranLI
Podovei, tradusa din Victor Hugo, Bucuresti, 1837; Aprodul Purice, anecdot istoric, Esi, 1837 (ed. a
II-a, 1846) ; 200 retete cercate pentru bucote uj alte treburi gospodaresti, de C. N. si M. K., Iasi, 1841;
Printul Antioh Cantemir, Satire si alte poetice compuneri, traduse din ruseste de A. Donici si C. Negruzzi, las, 1844; Balade de Victor Hugo, traduse de C. Negruzzi, Iasi, 1845 ; Elemente de dreptui
politic dupre mai multi autori de un filoromcln, Brasov, 1846 ; Doi trani ;I cinci ctrlani, vodevil national intr-un act, las, 1849 ; Muza de la Burdujni, farsd Intr-un act, las, 1851 (ed. a II-a (cu OrIasi, 1857) ; Carantino, comedie-vodevil Intr-un act, prelucratd de C. Negruzzi, las, 1851;
Pcotele tineretelor, Iasi, 1857; Despre capital'a RomBniei, lassy, 1861 ; Scrierile lui Constantin Negruzzi, vol. I, Pcatele tineretelor, cu o introducere de V. Alecsandri, Bucuresti, 1872, vol. II, Poezii,
Bucuresti, 1872, vol. III, Teatru, Bucuresti, 1873 ; Opere complete, vol. IIII, editie ingrijita de liare
Chendi si E. Carcalechi, Bucuresti, 1905 (ed. a II-a, 1912); Opere alese, Bucuresti, 1934 (Biblioteca
scolarilor) ; P6catele tinerete/or, editie ingrijita si comentan de Virginia Ghiacioiu, Craiova, 1937
(ed. a II-a, 1942) ; Opere alese, vol. III, Bucuresti, 1955 (B. P. T) ; Pdcatele tineretelor l alte scrieri,
editie ingrijin de Liviu Leonte, cu o prefan de N. I. Popa, Bucuresti, 1959 (B.P.T.); Pcatele

iineretelor, editie Ingrijit

398

prefan de Liviu Leonte, Bucuresti, 1963 (B.P.T.).

B. P. Hasdeu, A propos de scrierea lui C. Negruzzi, In Lumina", 1863, nr. 10 ; T. Maiorescu,

C. Negruzzi (necro/og), in Convorbiri literare", II, 1868, nr. 13 ; A. D. Xenopol, O corespondent?'"
literard tntre I. Eliade i C. Negruzzi, In Convorbiri literare", VI, 1872, nr. 5 ; [Theodor Alexi],
C. Negruzzi (biografie), in Albina Carpatilor", II, 1878, nr. 23, t. I ; Verax [Ion Nddeicle], Toderica
plagiat de C. Negruzzi, In Contemporanul", II, 1882, nr. din 16 iunie ; D. Evolceanu, Proza lui C. Negruzzi, in Omagiu lui Titu Maiorescu, Bucuresti, 1900 ; G. Bogdan-Duia Doud capitole dintr-o biografie a lui Constantin Negruzzi, in Convorbiri literare", XXXV, 1901, nr. 12 ; lacob Negruzzi,
inceputurile iterare ale lui Constantin Negruzzi, in An. Acad. Rom.", Sect. lit., seria a II-a, XXXII.
1909-1910; E. Lovinescu, Costache Negruzzi. Viato ;i opera lui, Bucuresti, 1913 (ed. a II-a, 1924
ed. a Ill-a, 1940) ; Ion GramadA, C. Negruzzi ;i M. Kogalniceanu (Contributii la biografiile Sor),
in Convorbiri literare", XLVII, 1913, nr. 3 ; N. lorga, Povestitorii de ieri ;i cei de azi, vol. I, 1914
Ramiro Ortiz, Un imitazione rumena di Ein Gemalde aus der Sandfluth, In Vario romanica, Firenze,
1923 ; I. C. Filitti, Dou6 scrisori de la C. Negruzzi, in Convorbiri literare", 55, 1923, nr. 1 ; G. Bog dan-Duia Thutu BeldimanNegruzzi, In "Fat-Frumos", V, 1930, nr . 5; Nestor Camariano, Primele
Incercri iterare ale lui C. Negruzzi ;i prototipuri/e lui grecesti, Bucuresti, 1935 ; V. Ghiacioiu, dentificarea originalelor unor talmciri" ale lui Costache Negruzzi, In Revista istorica romini", VVI,

www.dacoromanica.ro

1935-1936 ; V. Ghiacioiu, Un izvor necunoscut al his C. Negruzzt, in Convorbiri literare", LXXI,

1938, nr. 8-10; Ramiro Ortiz, Sull'influsso della Leyenda de los sete infantes de Lora" su Lucrce Borgia" di Victor Hugo e su Alexandru Lapulneanu" di Costache Negruzzi, In Mlanges d'hustosre
et de littrature compare offerts Charles Drouhet, Bucuresti, 1940 ; Emilia Turdeanu, Contributsum

la influent froncez In opera lus Costache Negruzzi, In Revista istorica romana", X, 1940 ; Al,
lordan, lzvoarele nuvelei Alexandru Lpusneanu", in Viata romaneasca", XXXI!, 1940, nr. 8-9
Liviu Rebreanu, Centenarul nuvelei romBnests, in Amalgam, Bucuresti, 1943 ; Gr. Scorpan, Realismul
lui Costache Negruzzi. Contradictiile sociale oglindtte In procesul de creatie, in lasul literar", I, 1950,

nr. 7; G. Calinescu, Material documentar. C. Negruzzi, in Studii si cercetari de istorie literar si

folclor", I, 1952 ; Gh. Bulgar, Despre contributsa lug C. Negruzzs la dezvoltarea limbii noostre Isterure.
In Limba si literatura", I, 1955 ; Gr. Brincus, Peirersle lui Costache Negruzzi despre limb, In Limba
romana", V, 1956, nr. 4 ; N. I. Popa, Costache Negruzzi traductor, In Studii si cercetari stiintifice",
Iasi, seria Filologie, 1957, nr. 2 ; G. Calinescu, Constantin Negruzzi, in Steaua", IX, 1958, nr. 7
N. I. Popa, Ide le litera re ale lui Costache Negruzzi, In lasul literar", IX, 1958, nr. 9 10 ; V. N. Gatac, Relatiile lus Puskin Cu Negruzzi, In Puskm na sughe, Odesa, 1958 ; Limba i literatur", Chinau, 1958, nr. 2, numar special inch'nat lui C. Negruzzi ; I. Lazarescu, Preocupri politice si SOCIG e
in opera lus C. Negruzzi, in Studii
cercetari stiint f ce", las, seria Filologie, 1959, nr. 1 2;
i

G. G. lonescu, Valoarea artistica a inspiratsei tstorice In opera lui C. Negruzzi,cu privtre speciald asupra
nuvelei Alexandru Lpusneanu, In Limba si literatura", iV, 1960 ; Al. Bistriteanu, C. Negruzzs
creatia popularei, In Limba si literatura", VI, 1962 ; Paul Cornea, Costoche Negruzzi, Montesquieu

ui ideologia argots moldovenesti a pasoptismului, in Viata romaneasca", XVI, 1963, nr. 3 ; Ion Dumi-

trescu, Arta frazrsi in proza tut Costache Negruzzl, 'n Limba si literatura", VII, 1964 ; Al. Piru,
Paul Cornea, Negruzzi, Colonelul de Vais si Mi/levoye, in
C. Negruzzt, Bucuresti, 1966;

Limba si literatura", nr. 11,

1966.

A. HRISOVERGHI
A. Hrisoverghi s-a ndscut la 27 februarie 1811 la Iasi. Provenea dintr-un neam

de boieri greci, demult impamintenit in Moldova. Ramine de timpuriu orfan de

tata. isi Incepe studiile cu limba greaca veche, In 1821, la Chisindu, unde se retrdsese familia. in 1825, dupd reintoarcerea la Iasi, continua Trivatatura In pensionul
parintelui Singhel si al dascalului Franguli. in pensionul lui Mouton invata limba
franceza si ia contact cu literatura modernd. In 1830, and se infiinteazd militia
in straja
nationald, animat de sentimente patriotice si de elan tineresc,
pam'inteasca". Demisioneazd dup. doi ani, plictisit de procesele purtate in legaturd
cu mostenirea familiei si deziluzionat de viata de ofiter. Se indreaptd acum spre
lectura romanticilor francezi, care desteaptd In el o simticiune mai ad'incd catre amor
si prietesug" (cum mentioneaza C. Negruzzi in Precuvintarea la piesa Antoniu). Imbolnavindu-se, i se indica sd alatoreasca si tindrul pleacd In 1833 prin Bulgaria

spre Adrianopol. Calatoria desteaptd in el geniul poetic", dupd constatarea lui

M. Kogalniceanu. La reintoarcere dedica versuri unei tinere sotii de boier de care
era indragostit si reintrd In armatd. In 1834 publica poezia Ruinele Cetii Neonnu
lu mea incepe

cunoasca. Dar boala se agraveazd, cdlatoria facutd In 1836 Impreu na

www.dacoromanica.ro

399

Cu fratele sail la Viena si la bdile din Ischl

nu-I vindea cade la pat In acelasi an si se
stinge la 9 martie 1837.
Negruzzi, In Tncheierea biografiei pe
care i-o consacra, se ardta sceptic cu privire
la atitudinea posterit4ii fatd de Hrisoverghi
Toti I-au uitat, toti TI vor uita". Totusi,
contemporanii I-au amintit mereu pe poetul
moldovean, In jurul lui tesIndu-se o adevd-

ratd legendd, pornind de la biografiile fdcute de Negruzzi

KogdIniceanu si de la
amdnuntele rdspTndite de G. Sion, care
contamina viata lui Antoni, eroul dramei lui
i

Al. Dumas, tradusd de Hrisoverghi, cu viata

traducdtorului Tnsusi.
Mai putin cunoscutd decTt biografia
46.

J.'
;41;40
A. HRISOVERGHI

ts

'

.*

acestui erou de roman" este opera sa. in

timpul vietii nu i-a fost publicatd cleat o
singurd poezie. in 1837, Negruzzi tipdreste
la Bucuresti traducerea dramei Antoni de
Al. Dumas, Tnsotind-o de o precuvIntare In
care face portretul lui Hrisoverghi, iar In
1843 apare la Iasi volumul de Poezii, Trnpdrtit in Poezii originole
Troductii, cu o
introducere substantiald a lui KogdIniceanu.
i

Din creatia originald, retine

oda Ruinele Cet6pi Neamtu, pe tema,
atTt de frecventd In epoca, a elogierii trecutului eroic, cdreia Hrisoverghi Ti adaugd
o asprd condamnare a vandalilor" contemporani, ce distrug monumentul ca

dobTndeascd materiale de constructie. Poetul vede In ruine un sdmn mdrire

strdmosesti", o pavAzd neTnvinsd-a neamului romdnesc", o cetate sfintd", Intruchipind permanenta eroismului national. Blestemul TndepArteazd versurile de meditatia echilibratd a lui V. Crlova, iar retorismele si prozaismele creeazd un stil

ce se vrea epopeic, dar rmTne numai discursiv. Efectul odei a fost salutar, contemporanii entuziasmati de poezie oprind distrugerea ruinelor. Lectura ei a inspirat pe unii poeti ai vremii, printre care Mihail Cuciureanu.
Hrisoverghi a scris si alte ode, Intre care una dedicatd proaspdtului domn
M. Sturza, In care Tsi pusese mari sperante, considerTndu-I roman adevdrat".
Poetul a mai compus
i
epitafe, epigrame si fabule. Magariul ingimfat

satirizeazd politicienii rdspldtiti cu decoratii pentru merite ce nu le apartin, iar

Inscriptia meigreasa le biciuieste nepriceperea.
Poetului moldovean nu-i rAmTne strain suflul romantic al vremii

Traduce

poezii dominate de sentimentul iubirii si al mortii din Andr Chenier, V. Hugo,

400

Lamartine (traducerea Lacului este inferioard celei a lui Heliade, de la 1830). Drama
Antoni de Al. Dumas Ti da sentimentul cd se regdseste in eroul orfan, supus
IngrAdit de o viatd potrivnicd afirmdrii sentimentelor sale de dragoste si de libertate.

www.dacoromanica.ro

Dintre scrierile originale, cele mai reusite sTnt Fragmente/e, carora le putem
acorda epitetul conferit de Kogdlniceanu poeziilor lui Hrisoverghi In general
niste eschise, niste cercan i neTndeplinite". Temei meditatiei asupra ruinelor
asociaza cea a nimicniciei, a fatalittii unei vie-ti triste, vazutd ca

se

... o Tnchisoare, o temnit-asa larga,

Unde om pe om se calca si dupa noroc alearga.

In poezia eroticd, Hrisoverghi e sentimental si generos, gata a-si aserndna natura

dezldntuita cu vdpaia focului".

A. Hrisoverghi rdmIne unul din acei poeti minori care au contribuit la rdspIndirea romantismului francez In cultura noastrd, pe care a inzestrat-o, daca
cu teme originale, macar cu expresia sincera, desi neslefuitd, a unor aspiraii nobile.

BIBLIOGRAFIE

Poeztl, o lui
(cu o prefga de M. Kogalniceanu, \liana lui A. Hrisoverght), lasii, 1843 ; AI
Dumas, Antom. Drama 7n cinci acte. Din compunerile lui
tradusa in romaneste de A. Hrisoverghi. Cu o Precuvintare de C. Negruzzi, Bucuresti, 1837 ; Ilarie Chendi, Prefata [la] Mumuleanu,
Hrisoverghi, Cuciureinu, Scrters alese, Bucuresti, 1909.

ALECU DON ICI

Fiu al unui clucer de prin
Orheiului, Alecu Donici s-a nscut la 1806.
Dupd ce a terminat scoala de cadeTi din Petersburg, a devenit ofiter, servind In
aceast calitate etva timp In armata rusd. in urma mortii neasteptate a pdrinIilor
sdi, a demisionat, s-a retras pentru o vreme la mosia pdrinteascd si apoi, cdsdtorindu-se, s-a mutat la asi, unde a intrat In magistratura, devenind astfel jurist,
ca si unchiul sdu, renumitul om de legi, pravilistul" Andronachi Donici.
Dup. ce debuteazd cu traducerea enticelului" Cliruta postei, tipdreste la
Bucuresti, In 1837, Intr-o brosurd neiscdlitd, poemul lui Puskin Tiganii, In versiune
romaneascd. Apoi, Donici Isi editeazd fabulele In cloua brosuri succesive : una la
1840, a doua la 1842. in anul 1844 publica, Impreund cu prietenul sdu C. Negruzzi,
volumul de Satire si alte poetice compuneri, traduse din poetul rus de origine moldoveneascd Antioh Cantemir, fiul autorului Istoriei ieroglifice. in 1842 editeazd la
Iasi poeziile lui Gr. Alexandrescu, cu care se Imprietenise la Bucuresti, unde, ca
magistrat, se repezea din end In end In pricini de judecata". De altfel, Donici
se consacrd tot mai mult carierei sale juridice si, desi pInd la moarte (In 1866)
nu mai scoate nici un volum, continua sa viseze la poezie", publiend In revistele
vremii un numr de noi fabule, dovadd a atasamentului sdu pentru aceast specie
literard, care de altfel I-a consacrat.
Unii au Incercat si Incearcd Inca a-I prezenta pe Donici ca pe un simplu
traduator, pornind de la ideea c majoritatea celor 87 de fabule apdrute sub
26

0.4

www.dacoromanica.ro

401

numele poetului Tsi gdsesc punctul de plecare In opera marelui fabulist rus
I.A. Krtlov si apoi In ale altora, ca lzmailov si 1.1. Dumitriev. Este Tnsd Donici doar

un traducdtor lipsit de acea contributie proprie care da dreptul altor fabulisti,

cu numeroase teme Imprumutate de la predecesorii lor, sd fie consideran totusi
originali ? Se stie cd In materie de fabuld inventia personar nu joacd mare rol.
Temele sInt mai totdeauna Imprumutate de la fabulistii anteriori, derivate din izvoare
populare sau consacrate de o lungd traditie. Originalitatea nu consta atTt In tema

folositd, In Insilarea epicd a continutului fabulei, ci In amdnuntele ntmplrii po-

vestite, In talentul de a prelucra motivul initial, In forta de localizare a per onajelor si IntImprrilor, ca
In Indeminarea mInuirii armei criticii.
Desigur, Donici e inferior lui Gr. Alexandrescu in expresivitate, forta de
i

satirizare, darul Inscendrii. Totusi, daca tinem seama, cum am ardtat mai sus, ca
originalitatea tematicii e o chestiune subsidiard, el nu poate fi considerat drept un
simplu tdImacitor.
Ond Donici traduce, el ddruieste textului o prospetime caracteristicd, ajun-

end sd realizeze In multe privinte o opera noud. Alteari prelucreazd, adaugd

elemente de morar care s'int numai ale lui si Isi pune personajele necuvIntdtoare In situatii noi. Oricum, scriitorul se aratd mereu preocupat s localizeze
originalul, chiar dacaIncercdrile nu-I duc totdeauna la cele mai certe rezultate.
Oteodatd fabulistul autohtonizeaza direct. Nu e vorba de Inlocuirea mecanicd a
unui nume de munte cum e Caucazul, de exemplu, cu Ceahrul, din fabula Vulturul

402

paingul, sau de Insiruirea altor toponimice romanesti care Inlocuiesc pe cele

rusesti, ca Moldova, Bistrita, Siretul din aceeasi fabuld, ci de crearea unei adevdrate atmosfere romanesti, cum se vede In Pietrenii si Bistrita etc.
Nu de putine ori Donici, ca sd nu fie strivit de modelul sdu, mai ales atunci
end acesta e KrTlov, se strduieste sd se Indeprteze de original, II dilueazd sau
prelucreazd unele versuri, ca In Oraculu, ori renuntd la continutul concret al fabulei, generalifind, ca In Frunzele si reicrcina.
Meritul scriitorului consta mai ales In grija deosebitd de a adapta continutul
fabulei la realitdtile romanesti ale timpului. Fabulele lui Donici reflectd, Tntr-adevdr,
unele aspecte ale societatii moldovenesti, care nu diferd aproape de loc de aceea
din Tara Romdneascd din timpul orInduirii feudale si al Inceputurilor capitalismului
la noi. Fabulistul stigmatizeazd viciile marilor boieri, aviditatea, cruzimea si Iasitatea lor. Fabulele lui demascd, uneori cu plasticitate, cu o anumit fortd si virulentd, justitia nedreaptd de clasd, bunul plac al ermuitorilor si Idcomia de bani
a functionarilor de toate gradele, de la cei mai mici pInd la cei mai mari. Daca
In Lupul la pieire este aspru, satirifind Incercarea de a induce In eroare poporul,
Intr-o fabuld ca Lupul nazir cei puternici, care desconsiderd masele, sTnt biciuiti
cu o vervd nu mai putin incisiva.
Usurinta condamnabild cu care se numeau In slujbd functionarii a cdror necinste si intentii pridalnice erau notorii, complicitatea.sficrtoare dintre cei mari"
si slujbasii lor slugarnici i venali, pusi s jefuiascd poporul pentru satisfacerea
racomiei de averi si a unora si a altora, indiferenta conducdtorilor tdrii fat de

www.dacoromanica.ro

abuzurile interpusilor lor sau pedepsele disproportionat de mici fata de jafurile svirsite
sint infierate rind pe rind de fabulistul nostru
In fabule ca Ursul la priseci,Pietrenii i Bistrita,
Vulpea si bursucul etc.

Pretentia absurda a boierilor de ail

pastra privilegiile ca un drept permanent
ramas de la stramosi e ironizatd de fabulist
In Ginstile, dupa cum In Musca sint satirizati aceia care-si aroga merite ce nu le au.
Cosmopolitismul e cu multa vervd condamnat

In Momia la bal masch sau in Mustele si

albino, misticismul, superstitiile si exploatarea credulitatii In Oraculu, nepotismul
Wiry! primare, Idudarosenia celor gaunosi in
Dou po/oboace, lasitatea mincinosilor si a

tilharilor In Jderul si cacomul etc.

Fard a poseda o maiestrie artisticd deosebita, se simte, totusi, la Donici tendinta

de a folosi unele procedee care sa-1 amuze

pe cititor,

sa-I atraga

sa-1 faca partas la

concluzia pe care o trage de obicei la urmd

fabulistul. Unul dintre aceste procedee este,
de pilda, interventia neasteptatd a autorului,
punctind din loc in loc curgerea narativd
lar un asa alai, sa nu dea Dumnezeu/ Nici
la vrajmasul meu" (Lupul si motanul). Citeodata, ca trezindu-se subit dintr-o foarte lunga
sulfa de reflectii cu caracter general, fabulistul Tsi impune cu autoironie fina revenirea
la subiectul de care se cam indepartase

ALECU DONICI

Vdd Ins& ca sporiul de vorbit

M-ar da de gol la lume cd am imbdtrinit,
CAci vremea cdtrd toamn se face mai ploioasd,
lar virsta naintatd de vorbd bucuroasd.

Sd las dar alte pilde si fabula sd-mi spun,

Asa precum mi-au spus-o i mie un om bun...
(Nada V chiticul)

Un umor discret, o fantezie usoara, un sti I simplu care se vrea batrinesc, versuri
sugerind legatura directa cu realittile sociale inconjuratoare au asigurat o apreciabird' popularitate fabulelor lui Donici. in fabulele lui pot fi gsite o multime de expresii,
de versuri care au cap-tat o larga circulatie curenta : Si asa s-au intimplat,/Precum
cucu'i-au cintat" (Lupul i cucul); .... are pufusor/Pe botisor" (Vulpea si bursucul);
Vezi, dupd fapta,/Platd :/Sd nu mai rizi de nime niciodatd !" (Stigletu/si ciodrlanul),
ori unele proverbe sau zicatori luate direct din popor : Sint la tdrite scump si ieftin
la faind" (Morarul); S nu-ti mai OH botu I unde nu-ti fierbe oala 1"(tiuca si motanul);
Caprita sare masa,/leduta casa" (Capra .si iada).

www.dacoromanica.ro

403

Nu e o IntImplare ca Eminescu a putut descoperi la Donici un adevdrat cuib de

intelepciune", dupd cum In Pann TI intTlnise pe finul Pepelei", ambii scriitori exprimTnd aceeasi intelepciune a poporului. intr-adevdr, valoarea si importanta lui Donici
rezidd tocmai In adInca legdturd cu poporul. Folosind bogatu I tezaur pe care i l-a oferit fabula lui KrTlov, Donici a reusit s adapteze destul de strins modelele la realitdtile
sociale romdnesti ale vremii, impunIndu-se ca un autor merituos In ansamblu I literaturii pasoptiste.

BIBLIOGRAFIE

Al. Donici, Tiganii, piima a lui A. Pu5kin, talmacita din Iimba rossieneasca, Bucure5ti, 1837
(ed. a II-a, Valenii de Munte, 1908) : Fabule, vol. I-11, la5i, 1840 (ed. a II-a, la5i, 1842.) 2 vol, ; A. Cartemir, Satire 5i alte poetice compuneri, trad. de. A. D3nici 5i C. Negruzzi, la5i, 1844 (ed. a II-a, la5i,
1853) ; Tichindeal, Asachi, Donici, Fabule, cu o prefata de II. Chendi, Sibiu, 1909 ; Al. Donici, Fabule,

editie intrijita de Valeriu Ciobanu, cu o prefata de Emil Boldan, Bucure5ti, 1956.

Gh. Ghibanescu, Donict 5i Alexandrescu In 1842, in Arhiva", X, 1900-1901 ; G. Sion, Alexandru Donici, viata si opereie sale, Bucure5ti, Acad. Rom., Discurs de receptie, 1870 ; Verax [Ion
Nadejde], A. Donici plagsator, in Contemporanul", V, 1886, vol. I, nr. 2 ; Th. D. Sperantia, Fabula
in genere si fabulistii rormini in specie, An. Acad. Rom.", seria a II-a, t. XIV, 1891-1892 ; Cristu
S. Negoescu, Fabulesi fabulisti, istoricul genului si literatura lui, ed. alll-a, Bucure5ti, 1905 ; Al. Epu re,
Influent fabulistului rus Krilov asupra fabulistilor nostri A. Donici si C. Stamatt, la5i,1913 ; I. Negrescu,
lnfluentele slave asupra fabulei rom6nesti in literatura cult6, Chi5inau,1925 ; N. N. Moro5an, Al. Domes,
Chi5inau, 1936 ; Petre Hane5, Legaturi literare rom6no-ruse : Krlov-Donici, In Limba 5i literatura",
II, 1956.

TRANSILVANIA

GEORGE BARITIU
Numele lui G.Baritiu e legat de Intemeierea presei ardelene, activitatea lui publicisticd nefiind Insd I ipsit de innportantd nici pentru literatura. S-a ndscut In 1812, la

de Jos, nu departe de Cluj, dar copildria si-a petrecut-o Intr-un sat de IMO'
Turda, la Petridul de Mijloc. invatd sa scrie si sd citeasc cu tatal si bunicul sdu. Dup
ce frecventeazd o scoald din apropiere, la Trascdu, continua Invttura la Blaj, apoi
la Cluj, unde termind I iceul. Se Intoarce la Blaj In 1831 pentru studiul teologiei, pe
care o absolvd In 1835. Aici si-a Tnceput el activitatea didacticd, ca profesor de fizia,
functionInd timp de un an.
In 1836, Baritiu e chemat de vTrfuri le negustorimii romdne din Brasov ca clascal
la scoala din Cetate", pe care o onoreazd aproape un deceniu, reusind sd se afirme
foarte repede In mijlocul conationalilor sdi. Asa cd atunci cTnd s-a pus problema cre-

drii unor noi periodice acolo, dupd Tncercarea neizbutit cu Foaia duminecii",
404

el a fost cel Insdrcinat cu redactarea lor. E vorba de Foaia pentru minte, inimd si literatura" si de Gazeta Transilvaniei", care, multumitd priceperii sale si orientdrii Inaintate pe care le-o d, ajung In scurtd vreme organe publicistice ale tuturor romnilor.

www.dacoromanica.ro

Conduce aceste publicatii din 1838 pInd la Inceputul lui 1849, &id, din cauza evenimentelor revolutionare, vor trebui sd-si Inceteze aparitia, Baritiu Tnsusi fiind silit
sd se refugieze dincolo de munti.
Dupd reIntoarcerea sa, Gazeta" si Foaia" vor iesi din nou, la sflrsitul lui 1849.
Din pricina atitudinii clTrze In cauza social-nationald, ele sTnt suspendate de stdpIn ire
dupa un scurt interval, reaprind definitiv numai In septembrie 1850, sub alta conducere, primul redactor rmTnInd doar inspiratorul si colaboratorul lor principal. Baritiu nu se I ipseste Trisd nici acum de o publicatie periodicd proprie, editInd timp de 14
ani un calendar. Dar greutatea activitatii sale In aceastd epoca nu cade In sectoru I

cultural si nici In cel politic

data fiind opresiunea exercitatd de statul austriac
dupd revolutie, ci In cel economic. II gdsim mai Inn secretar si notar al Asociatiel
comerciantilor romni din Brasov, pInd In 1857. Din 1852 e Insdrcinat cu conducerea
fabricii de hIrtie din Zdrnesti, opera unui consortiu de romni, post pe care-I ocupd
mai mult de cloud decenii, aproape pInd la lichidarea Intreprinderii.
incepInd din 1861, o data cu schimbarea cursului politicii In Austria, Baritiu
dezvoltd din nou o intensa activitate publicisticd. Spre deosebire de perioada anteri-

oar& &id nu se amestecase direct In viata politicd cleat In timpul revolutiei

juend un rol de frunte In adunarea de la Blaj si In Comitetul romnesc, zis de pacificare, de la Sibiu
,e1 e acum prezent la toate consultdrile, conferintele, adundrile
In anii 1863
manifestdrile nationale. la parte
1865
atIt la dezbaterile dietei
din Sibiu, cIt si la ale parlamentului din Viena, unde a reprezentat interesele roman i-

lor ardeleni.
Cu instaurarea dual ismului austro-ungar, Baritiu pardsestetemporar viata publicd.
Revine propriu-zis numai In 1876, colaborind mai departe la Gazeta Transilvaniei".
Apoi, din 1878 Tnainte, editeazd un ziar propriu, Observatorul", la Sibiu, noul centru
al miscdrii romnesti, militInd pentru o atitudine intransigentd fatdde politica oficiald
maghiard si fiind unul din protagonistii asa-numitului pasivism, adica al boicotdrii
parlamentului de la Budapesta. Redacteazd un Memorandum", ce cuprinde revendicdrile de bazd ale poporului romn. Din 1887 pInd In 1890 e presedintele Partidului
national-romn din Transilvania si al Comisiei electorale centrale.
Baritiu continua si In acesti ani s activeze In sectorul economic, ocupIndu-se
nu numai de fabrica de la Zdrnesti, ci si de chestiunea mult mai arzdtoare pentru compatriotii sdi a credrii unei retele de cdi ferate ardelene care sd lege Brasovu I de restul
Transilvaniei si de Principatele Romne. La sfIrsitul vietii a fcut parte din comitetul

de directie al Bdncii Albina".

Mai i m portantd e Insd, In aceastd epoca, activitatea sa cdrturdreascd. A fost unul
din ctitorii Asociatiei transilvane pentru literatura romnd si cultura poporului
romn, cunoscutd sub numele de Astra, secretarul principal, apoi presedintele ei.
A Intemeiat si redactat organul sdu publicistic (Transilvania") mai bine de doud decenii, interesTndu-se foarte mult de scoala medie de fete din Sibiu, patronatd de Astra.
A fost de la Inceput membru al Societdtii Academice, presedintele Sectiei istorice,
iar la snrsitul
chiar presedinteleAcademiei, preocupIndu-se Indeaproape de mersul

lucrdrilor acesteia. Se poate spune c n-a existat domeniu de interes obstesc la

care sd nu fi participat acest om extraordinar de activ, de o mare putere de muncd

tenacitate, lsInd pretutindeni urme prin conceptia sa innoitoare, prin spiritul sdu
Indrumdtor si animator. Numai moartea 1-a smuls din mijlocul lucrului, In iunie 1893,
dupd aproape 60 de ani Trichina-0 ridicrii poporului roman. Rolul pe care I-a jucat
el In Transilvania se aseamdnd cu acela al lui Asachi si KogdIniceanu In Moldova, al

www.dacoromanica.ro

405

GEORGE BARITIU

406

'ui Heliade Rticlulescu In Muntenia. E cel mai reprezentativ om de cultura ardelean

din veacul al XIX-lea.
Interesul lui Baritiu pentru literatura se manifesta mai viu In prima parte a activitati i sale. in pagini le foilor lui, pe 14..0 consideratii de ordin critic, semneaza doua
poezii si mai multe bucati de proza : meditatii, povestiri, nuvele, note de calatorie si
traducen. Versurile lui sub titlul : InstrinaTii (1835) si Suspinul (1838), simple manifestar ocazionale scrise cu prilejul unor reprezentatii de diletanti la Elaj si Brasov, sint
I ipsite de cal itati artistice. Ele se cuvin semnalate numai pentru faptul ca, alturi de
contin si unele motive populare.
tend inte pol
Proza merit ceva mai multa atentie, nu pentru valoarea, ci pentru tematica sa
pentru atmosfera I iterara pe care o oglindeste. Se simt foarte bine si In scrisul lui
Baritiu cele cloud' lumi literare care se Infruntau la noi pe vremea aceea : clasicismul si
romantismul. Tendinta sa primordiala e didactica, In spiritul luminismului clasicl-

www.dacoromanica.ro

zant, subliniind necesitatea controlului fanteziei si al sentimentelor de catre ratiune,

a combaterii superstitiilor, a evidentierii consecintelor nefaste ale despotismului.
Dar, alturi de aceste elemente, intilnim la el si o bogatd gama de motive din arsenalul romantic : personaje cu sensibilitate exagerata, cultul lunii, al naturii, fascinatia

si puterea cotropitoare a iubirii, conflicte violente. Dintre primele productii merita

relevatdo meditatie patrioticd, scrisdintr-un sti I care aminteste de antarea Romeimei
Frumoas Transilvanie, dulce patrie, clasicd, pdmint sfint, maica cu durere ! care

precum reversi toate darurile firii... peste fui tai, asa nici de hrana ce inalt duhul
si Tricalzeste inimele nu i-ai Idsat deserti ; monumenturi i Intimpldri istoricesti apucindu-le Intre cele mai crIncene lupte dintre sfarimdtorii dinti ai veacunlor ai pdstrat

pentru toatd viitorimea. intre hotarele tale se cuvine pretutindenea patnotul aldtor
s pseascd cu evlavie, dar nici Tritr-o parte mai mult ca In preajma Ulpiei Traiane...".
De preferinta Baritiu s-a indreptat spre nuvela istoricd,flind autorul ardelean al
epocii care a cultivat cel mai mult acest gen. Realizarea sa cea mai izbutitd e in aceastd
directie povestirea Barbara. Dar aportul lui cel mai pretios in prozdil constituie notele
de cltorie. Pnmele, din 1836, care s-au publicat numai In zilele noastre, reprezinta
cea dintii scnere remarcabila a sa ajunsa p"nd la noi. Mai putin onginale In conceptia

lor se simte influenta lui Golescu , ele sint foarte pretioase din punct de vedere
documentar. Urmeazd cele din 1845, cele dintii de acest fel datorate unui roman din
Transilvania ce au vdzut lumina tiparului. in 1852 publicd un alt jurnal de drumetie,
rod si el al unui lung voiaj In Europa apuseand. insa cel mai interesant dintre juri ale
e cel din 1858, unde se gdsesc citeva fragmente ce merita a fi retinute. Finalul referitor la starea oraselor ardelene e pe alocurea de o verv de-a dreptul spumoas. Constatind ca. numai In centrele urbane principale s-ar intilni pavaje de piatr, el remarcd:
...Macar ca petrii din darul lui D-zeu avem In patria noastr incit s o putem
pardosi si toatd, sd mai dam si imprumut vecinilor, pind &id si la dumnealor ar creste
si s-ar coace munti ca ai nostni Carpati, ca Bucegii, ca Negoiul, ca Retezatul, ca Vladeasa si o mie altii minorum gentsum. insd ce e drept, e mai eftin a ne face cdtdrigi sd
le legam de picioare si sa cdlcam prin balilesi noroaiele patriotice decit sd ne luam
osteneala mai grea de a sparge munti si a sfarTma la petrii sau In scurt, ca din fabul,
mai bine fringe lemne decit sparge petni. Ci nu face nimic : vor veni cei cu carul de
foc, cu balaurul fumegtor, care ne vor Trivata sd spargem i petrii cu mai putind osteneal. Cu toate acestea s vedem cd macar pind atunci sd nu ne Triecam prin noroaiele

din chiar curtile noastre. Asa este, smt mala mixta boms ; noi Tnsd tot Thaintam".
In sfirsit, In acest cadru merita sd fie relevate i traduceri le lui Baritiu din citiva
clasici ai literaturii universale. A fost i In aceast privint un inaintas In publicistica
romaneascd din Transilvania. Autorul sdu preferat e Schiller, dupd cum se poate vedea
si din marele numar de opere pe care le-a tlmacit : scene din piesele lui, povestiri
si maxime. Intentiona initial sa traducd In intregime Intrigel i iubire ; dar, nefiind incurajat de cititori, a pdrasit acest plan, din care au ramas numai cloud fragmente. in
afar de acestea a mai publicat In Foaie" scene din Don Carlos, Conjuratia lui Fiesco
si Maria Stuart. Din Goethe a talmdcit numai cugetdri i consideratii de critica literara. Prin intermediu german a tradus In romdneste si o scend din luliu
Cezar de Shakespeare. E cea dintii versiune din opera marelui dramaturg englez
publicat In iimba noastrd, precedatd de o nota omagiald, la fel de cuceritoare prin
fragezimea, entuziasmul si factura ei nemestesugita, ca si cea consacrata lui
Schiller. Cu un fragment mai mare din memoriile lui Casanova si unul din
discursul

lui Cicero impotriva lui Piso se Incheie activitatea de traductor

www.dacoromanica.ro

407

lui Bari-0u, meritorie nu numai prin cal itatea I imbii

arhaic la inceput, apoi tot mai

fluent , dar si prin siguranta criteriului selectiv.

Mai valoroase sint contributiile sale din domeniul ideologiei, teoriei, criticii si
istoriei I iterare. Era obligat sd ia o atitudine prin insdsi calitatea sa de redactor al unui
periodic ardelean de culturd. Dar o cerea aceasta mai ales momentu I istoric. De la

inceput el e foarte constient de rostul social al literaturii. De aici caracterul serios

ce i-I atribuie, In sensul c ea nu trebuie s fie doar o simpl chestiune de amuzament,
ci sa aibd un continut valoros de idei, care sd slujeascd ridicrii publicului. in al doilea

rind, Bari-0u a ndzuit din primul moment, prin intermediul periodicelor sale, s faca
cunoscute ardelenilor productele literare de peste munti. Nu numai cd a reprodus
ce a gdsit mai important din tipriturile de acolo, dar a reusit s-si asigure colaborarea
scriitorilor moldoveni si munteni, chiar si a celor mai de seamd, care au publicat unele
din operele lor pentru prima data In Foaia pentru minte". Un al treilea principiu
director al lui Baritiu e acela formulat Inca de la sfirsitul lui 1837 si repetat apoi de
mai multe ori, c autorii romdni s caute sd se inspire din trecutul si frdmintdri le propriului lor popor. De aceea, facind in 1845 o dare de seamd asupra citorva scrieri
maghiare si sdsesti cu subiecte romdnesti, arturarul ardelean isi dojeneste conationalii cd nu prelucreazd traditi i le si fabulele" autohtone. De unde se poate intrevedea
destul de bine si preferinta sa pentru creatiile originale, idee ce va fi subliniatd in primul numdr al Daciei I iterare", din 1840, dar care a fost prefigurat de revista bra.;ovean.

ldeologia I iterar a lui Bari-0u e cea clasia receptionatd in special din surse germane. E un admirator al clasicismului german, care ar fi avut un fond umanist mai
bogat ; cel francez din secolul al XVII-lea a umblat, dup Baritiu, pe cdi rat:kite. Cu
toate aceste aprehensiuni initiale, el se refer in dnii urmtori de mai multe ori
la Boileau, citat ca autoritate impotriva esteticii romantice, fat de care are rezerve mari. Dar nici ei nu-i opune un veto categoric, mai ales in fapt, dupd cum se
discerne din infiltratiile, purtind pecetea ultimului curent, existente In esafodajul poeticii sale. in general, se poate observa si In cazul lui o discrepantd intre principii
creatie : cele dintii sint precumpdnitor clasice, cele din urmd romantice sau real iste.
Primele preocupdri I iterar-sti intifice ale lui Baritiu sint din domeniul teoriei I iterare, nefiind insdcel dintii care s-a interesat de asemenea probleme in Transilvania.
Dintre contributiile sale in acest sector, cele mai originale sint cele despre traducen,
chestiune asupra cdreia revine de mai multe ori. Plecind de la discutiile purtate peste
Carpati referitoare la aceast tem, dar totodatd si de la conditi i le specifice ale Transilvaniei, cdrturarul ardelean subliniazd importanta talmdcirilor pentru imbogdtirea
tezaurului nostru spiritual si mai ales a I imbi i romnesti, stdruind asupra conditiilor
pe care trebuie s le indeplineascd astfel de opere.
In aceast ordine de idei, o mentiune deosebit meritd si comentari i le inchinate
teatrului, determinate de spectacolele de diletanti din Brasov, al cdror animator principal a fost 'Inca de la stabi I irea sa in oras. Pe urmele Tnaintasilor si strdini si romdni,
el subliniazd in spiritul luminismului functia cultural-moralizatoare a teatrului : pu-

408

blicul s-I cerceteze nu a-tit pentru distractie, cit pentru instruire. in strins legdturd cu imprejurdrile ardelene, accentueazd importanta scenei pentru cultivarea
limbii. De aici si interesul pentru miscarea teatrald din Principate
de -uncle putea
alimenta repertoriul reprezentatiilor brasovene, dar si rezervele sale fat de spectacolele de acolo, insuficient pretuite de protipendad, care prefera trupele strine.

www.dacoromanica.ro

Articolele de critica literara ale lui Baritiu sInt cele dintTi de acest fel In Transilvania.
Necesitatea criticii o simte de la Inceput, Irma'
primii ani se situeaza, ca si Heliade, pe un

punct de vedere mai indulgent, socotind ca

deocamdatd e nevoie sa fie Tricurajate ?ricer-

carile poetice, modeste si putine la numar.

Dup.' 1842, redactia Foii pentru minte", pri-

mind tot mai mult material, In special versuri,

gseste ca e cazul sd adopte o atitudine mai

exigentd. in 1844, Baritiu publica chiar un

studiu amplu, cea mai importanta scriere a
lui de acest gen, ridicTridu-se pInal la rangul

unei disertatii de estetica. SInt reflectii de

bun simt, centrate pe ideea ca poetica latina
cea Trivatata In scol ire din Blaj, Beius etc.

e nepotrivitd pentru versificatia romaneasca,

ardelenii urrnInd sa ia ca model pe scriitorii
de peste Carpati si din tari le neolatine. Pentametri i si hexametrii antici, spune el Intr-o ro-

tia publicata dupd revolutie, se pot Inlocui

cu versuri albe, citind exemplul atorva autori romani care le-au Tntrebuintat cu succes.
In genere, e de parere ca regulile poetice nu

sInt creatii arbitrare, ci rezult din natura

lucrurilor si sInt opera natiei Intregi".
Mai putin fericite au fost consideratiile
ritice ale lui Baritiu In materie de prozd.

GEORGE BARITI J

Preocuparea sa de baza In acest caz nu e teh-

nica artistica, ci continutul. Tema pe ca re

o ataca e aceea a romanului, fata de care are un punct de vedere negativ, din cauza
unui moralism Ingust. RespingInd pe bund dreptate romanul de colportaj atribuit
romantismului, el ajunge s-1 condamne chiar si pe Balzac, Insusindu-si puncte de vedere

retrograde, In circulatie In mediul cultural habsburgic al vremii. La fel, rezervele fat

din care s-ar traduce prea mult In romade literatura francezd contemporana lui
au acelasi fundal. Arat'd insd mult mai multa Intelegere fatd de teatru, cdci
ineste
avem de la el si eteva cronici despre reprezentatiile de diletanti si profesionisti
din Brasov. Pune, e adevarat, un deosebit pret pe
In I i mba romana', ca si In germana
un repertoriu dt mai substantial, denuntInd spectacolele usoare. $i In acest caz, Ingd-

cluinta initiald face locul unei critici severe.

Aportul lui Baritiu In materie de istorie I iterard e mai putin semnificativ prin
contributiile sale ca atare, I ipsindu-i ragazul pentru cercetari, deet prin indemnurile
date. intr-un articol redactional din 1839 propune colaboratorilor sd trateze subiecte
ca urmatoarele : Viata lui Petru Maior", O privire critica asupra literaturii romanesti de la 1780 Incoace". Insist sa i se trimita date despre corifeii $colii ardelene si
despre scriitorii mai noi, ca Bob Fabian. El Insusi publica articole referitoare la cele
dintTi produse I iterare romanesti, semnalInd pentru prima oardoda lui Halici. Mai pre-tioase sInt informatiile pe care ni le comunica cu privire la istoria miscarii dramatice

www.dacoromanica.ro

409

romdnesti din Transilvania pInd la 1870, datorit Imprejurdrii ca a cunoscut-o foarte

de aproape, contribuind mai mult ca oricine la stimularea si indrumarea sa. Pentru
ea a compus cloud prologuri, a tradus, In afard de fragmentele mentionate, o piesd
rdmasd In manuscris, a scris ddri de searnd despre spectacole, iar In a doua jumdtate
a veacului trecut a avut un rol de prim ord in In pregdtirea i organizarea turneelor
de peste Carpati, In cIteva orase ardelene.
Dupd instaurarea dualismului, preocupdrile de ordin I iterar ale lui Baritiu s"nt
reduse, fiind solicitat In mai mare mdsurd de alte "ndeletniciri. in strnsd lepturd
cu orientarea lui istorico-filologicd, editeazd catehismul lui Rakoczy. Valoroase sInt
articolele consacrate cItorva dintre cdrturarii ardeleni proeminenti cu care a fost
In raporturi de prietenie : Ion Maiorescu, dr. V.Popp, Gavril Munteanu, Eftimie
Murgu, Andrei Muresanu, P. Vasici s.a. Datele Impartsite despre ei constituie
un material indispensabil pentru cercetarea lor.
G. Baritiu a desfsurat si o activitate prestigioasd de editor-redactor. A initiat
condus nu mai putin de cinci periodice, ce ocupd un loc de cinste In istoria vietii
noastre spirituale : Foaia pentru minte, inima si literatura" si Gazeta Transilvaniei"

(1838-1850), Calendarul pentru poporul romdn" (1852-1865), Transilvania"

(1868-1889) si Observatorul" (1878-1885). Cele dirrai au fost primele noastre
organe publicistice transilvnene de seamd, flind citite pInd la revolutia de la 1848
cu acelasi interes de o parte si de alta a Carpatilor. Calendarul" sdu reprezintd o
Imbundttire sensibild a acestui gen, practicat de multd vreme In Ardeal. Revista
Transilvania" are meritul de a fi dat o deosebitd important:a istoriografiei, iar
Observatorul" a fcut la vremea sa epccd prin articolele de o Malta tinutd In sprijinul cauzei poporului romn din fosta monarhie habsburgicd. Toate au avut In
mdsurd mai mare sau mai mica' interes pentru beletristicd, stimulInd-o nu atIt prin
promovarea creatiei artistice, cIt prin dezvoltarea gustului public.
Cele mai mari servicii le-a adus In aceast privintd, evident, Foaia pentru minte".
Nu numai cd a dat posibilitatea debutantilor sd-si tipdreascd Incercdri le, dar a contribuit si la Imbundttirea cal itti i acestora prin publicarea de modele din proza si poezia

noastrd, prin semnalarea noilor aparitii, prin Indemnuri si Indrumdri. Apoi, prin cultivarea limbii, urmdrind ca ea sd fie Inteleasd de cIt mai multi, cdci Baritiu se remarcd
pind la 1850 prin circumspectie fatd de tend intele Innoitoare nesdndtoase. Rezultatu
acestei directive Tntelepte ni-I aratd numrul apreciabil de opere valoroase publicate
de revista brasoveand, care rmIne indispensabild pentru cine vrea sd-si dea seama

de viata noastrd literar pInd la revolutia de la 1848.

Foarte pretios e si aportul lui Baritiu In materie de folclor. Daca nu are prioritate

410

pe Kest trTm, Intruat primele preocupan i pentru folclor In Transilvania sTnt mult mai
vechi, are in schimb meritul unui interes sustinut si de lungd duratd. Sub influenta probabi I a lui V. Popp si T. Cipariu, e primul care atrage atentia printr-o largd publicitate - asupra Insemndttii patrimoniului popular. intr-un articol redactional din 1838
Indeamnd pe conationalii din toate patriile" sd adune obiceiuri vechi, povesti, antece
si proverbe, revenind de mai multe ori asupra acestei chestiuni. Dupd revolutie va Ingloba In orizontul sdu i portul, industria casnicd si Intreaga civilizaie populard, subl
niind mai mult ca Inainte, In acord cu ideile generatiei sale, valoarea documentar-psihologicd si mai ales istoricd a materialului etnografic. A voit si el sd scoatd din folclor
argumente In favoarea continuitdtii i romanintii poporului nostru. N-afost strain nici
de unele tendinte rational iste In interpretarea lui, in special In prima parte a activitdtii

www.dacoromanica.ro

sale, Trisa n-a exagerat ca alti cdrturari ardeleni din veacul trecut. S-a ferit ss pu bl ice ma-

teriale contrafcute cum erau de pildd cele ale lui Athanasie Marienescu. DIndu-si seama de importanta creatiei populare pentru Improspdtarea si Imbogdtireaculturii natimasele nu mai
onale, marand astfel o conceptie cu totul diferit fatd de Tnaintasi
sInt doar cele care primesc lumini de sus, ci ddruiesc si ele din averea spirituald acu-

mulatd de-a lungul generatiilor , a cdutat s'a* imprime Astrei o orientare In sensul
explordrii patrimoniului popular. De aici cele doud expozitii patronate de aceasta,
la Braov (1862) si Sibiu (1881), ca si insistenta lui Baritiu de a se trimite produse de
artatrdneascd la diferite expozitii internationale si muzeelor strdine ce le solicitau.
A contribuit astfel, Intr-o bund mdsurd, la promovarea acelei atmosfere de interes
fatd de cultura populard de dupd 1850 care a dat un impuls atIt de rodnic literaturii
ardelene.

Baritiu a fost cel mai mare ziarist romdn din Transilvania. PInd la revolutie
nimeni n-a exercitat ca el o influentdatTt de importantd prin presa, pe plan social-politic,
asupra conationalilor din toate provinciile noastre. Dei n-a depdsit punctul

de vedere luminist-reformist, a dus o luptd hotdrItd pentru cauza poporului sdu,

pentru el iberarea lui sociald si nationald.

A apdrat cu cdIdurd dreptul la independentd al tuturor popoarelor oprimate

din Europa, ca si din alte parti, vestejind colonialismul. in articolele sale cu caracter economic strdbate ca un fir rosu tendinta antifeudald, cerInd modernizarea
vietii sociale a Transilvaniei
vitreg tratatd de stdpInire prin introducerea unor
metode de cultura mai eficiente In agricultura, prin Intemeierea de fabrici, extinderea retelei de cdi ferate, usurarea creditului etc.
Problemele acute ridicate de dezvoltarea limbii literare si de ortografie I-au
silit sd-si spund cuvIntul si In materie de filologie, cIstigIndu-si merite deosebite In aceast privintd, p'ind la revolutie. in perioada urmdtoare Baritiu nu mai
reuseste sd se sustragd curentului triumfdtor latinizanto-etimologizant din Transilvania. Interesul sdu principal In domeniul lingvisticii s-a Indreptat spre lexicografie, publicInd singur sau Impreund cu altii trei dictionare, colaborInd si la
acela al lui Laurian si Massim. A acordat Trisa' mai mare interes problemelor de
educatie. De altfel, Intreaga opera publicisticd a lui Baritiu a fost totodatd o opera
didacticd, ndzuind prin ea sd-si ridice propriul sdu popor. S-a interesat atit de
situatia InvdtdmIntului elementar, c'it si de a celui mediu si profesional, nkuind
sd promoveze si instruirea femeilor. Pe plan stiintific, contributia sa cea mai Insemnata' e In istoriografie. isi Indreaptd atentia asupra ei de la Inceput, dar numai
dupd instaurarea dualismului i se consacrd In mod asiduu si sistematic, publicInd
numeroase documante si studii. Cu toate cd a intrevdzut fortele motrice ale evoIuiei
n-a dus aceast idee pInd la capdt din cauza conceptiei sale idealiste.
E autorul celei m ti importante lucran i de sintezd a istoriografiei romdne ardelene
din secolul al XIX-lea : Parti a/ese din istona Transilvaniei pe ultimii douil sute de
ani (trei volume, 1889-1891), valoroasd si astdzi prin partea ei memorialisticd.

BIBLIOGRAFIE

George Baritiu 12/24 mai 1812-1892, Sibiu, 1892 ; Studn i articole, Bucuresti, 1959 ; Scrieri
social-politice (cu un studiu introductiv de V. Cherestesiu, C. Muresanu. G. E. Marica), Bucuresti,

www.dacoromanica.ro

411

1962 ; Viaja si ideile lui George Baritiu, antologie, studiu introductiv si

note de R.

Pantazi,

Bucuresti, 1964.
N. Bdnescu, Gheorghe Barit. Legaturi/e sale cu romdnii din celelalte prti, in Convorbiri literare", XLII, 1908, nr. 7 ; N. Bdriescu, Gheorghe Barit. Rolul su in cultura national& Vdlenii de Munte,
1910 ; N. lorga, Oameni cari au fost, Vdleni, 1911 ; I. Lupas, Gheorghe Baritiu si Asociatiunea",

in Luceafarul", XI, 1912, nr. 29 ; Z. Piclisanu, Gheorghe Baritiu, in Cultura crestind", II, 1912, nr.
10 ; I. Jura, Gheorghe Barit co indrumtor literar, In Tara Birsei", III, 1931, nr. 1 ; 0. Boitos, Lupta lui
G. Boritiu in 1847 pentru introducerea cilor ferate in Transilvania, In Observatorul social-economic",
XII, 1945, nr. 4-6; 0. Boitos, Intriele caleitorii in Apus ale lui Gheorghe Baritiu, Sigh isoara, 1947;1. Breazu,
Gheorghe Barij si potrimoniul popular, in Studii si cercetdri stiintifice", Cluj, seria a Ill-a, Stiirrje
sociale, VI, 1955, nr. 3-4 ; I. Breazu, Schi//er la romnii din Transilvania, 'in Steaua", VI, 1955, nr. 7
I. Breazu, Gh. Barij si miscorea teatral romdneasa din Transilvania, In Studii si cercetdri de istoria

artei", III, 1956, nr. 1; N. Dundre, Un studiu al lui Gh. Baritiu despre portul national, In Studii si
cercetdri de istoria artei", III, 1956, nr. 1 2 ; G. Mladenatz, Contribujii la cunoasterea operei economice
a lut George Barit, In Probleme economice", X, 1957, nr. 12 ; I. Muslea, Calendarele lui Baritiu (1852
1865), cu documente inedite privitoare la editarea, tiprirea i difuzarea lar, in Studii si cercetdri
de bibliologie", 11, 1957 ; V. Netea, Ideile despre Umbel ale lui George Boritiu pin la 1848, in Limba
romnd", VI, 1957, nr. 5 ; V. Netea, Timotei Cipariu si George Baritiu cltori prin Tara Romdneascei
in 1836. Note pe marginea unui text inedit, in Studii", XI, 1958, nr. 1; El. Pervain, Gheorghe Barit si
chestionarul lingvistic al lui B. P. Hasdeu, In Studia Universitatum Victor Babes et Bolyai", Philologia,
seria a 1V-a, t. Ill, 1958, fasc. 6 ; T. Bugnariu, Conceptsile social-economice ale lui Gh. Barij, in An.
Acad. Rom.", XII, 1962 ; D. Prodan, Gheorghe Borst. Cuvint comemorotiv la 150 de ani de la nasterea
so, in An. Acad. Rom.", XII, 1962 ; V. Cherestesiu, intemeierea presei romdnesti din Transilvania si
activitatea publicistia a lui George Barit pia lo izbucnirea revolutiei din 1848, in Anuarul lnstitutului
de istorie din Cluj'', VI, 1963 ; D. Ghise, I. Kecsks, P. Teodor, Idei economice In opera lui George
Borst privind promovarea industriei la romnii din Transilvania, ibidem; I. Kovcs, Problema desfiintrii
iobgieisi a Improprietririi trnimii din Transilvania vzutel de George Barit, ibidem ; G. E. Marica,
Notele de calatorie ale lui George Barit, ibidem ; C. Muresanu, ldeile social-politice ale lui George
Barit fn publicistica so din perioodo absolutismului si imperiului liberal", ibidem ; I. Pervain, Dou autob ogrofii necunoscute ale lui George Barit, ibidem ; P. Teodor, George Barit si Principatele Romdne
016 la 1848, ibidem ; I. Pervain, Gheorghe Borit profesor la scoola negustorilor romni din Brasov
(1836-1845), In Studia Universitatis Babes et Bolyai", series Philologia, 1963, fasc. 2; Vasile
Netea, George Baritiu, Bucuresti, 1966.

412

www.dacoromanica.ro

CURENTUL NATIONAL-POPULAR

- DACIA LITERAM"

Perioada cuprinsd Intre 1840 si 1860 ilustreazd mai tipic decit cea anterioard
toate caracteristicile pasoptismului. in acest rdstimp de numai cloud decenii,
care se desfdsoard evenimente decisive pentru soarta poporului roman (revolutia de la 1848, Unirea), literatura Tsi sporeste importanta In cadrul vieii nationale si Tsi manifestd cu vigoare cresandd specificul beletristic, degafridu-se treptat din devlmdsia cu celelalte domenii de activitate culturald. Scriitorii Insemnati ai epocii
M. Koglniceanu, V. Alecsandri, Alecu Russo, N. BdIcescu, D.
Bolintineanu, G. Baritiu, Ion Ghica skit In primul rind luptatori pentru emanciparea nationald si numai In al doilea rind rranuitori ai condeiului. insa ei poseda
o notiune judicioasd despre exigentele lucrdrii artistice, acordd importanta cuvenitd ingrijirii formei si utilizdrii corecte a limbii, skit orientati In principalele
curente ale endirii europene contemporane si, In acelasi timp, profund legati
de mediul romanesc, de traditiile spirituale si de nevoile lui materiale. Asa se
explicd faptul cd, Tritr-o perioada de frdmintari sociale si convulsiuni revolutionare,
cInd muzele erau mai de graba dispuse sd tacd, desi solicitati contradictoriu si
fard voia lor, spre diletantism, acesti oameni au reusit sa creeze opere
valoroase si mai ales sd dea o directivd rodnicd Intregii activitti literare.
Remarcabile In tabloul de ansamblu al literaturii dintre 1840 si 1860 sInt
coerenta viziunii despre lume a scriitorilor fruntasi si, cu deosebire, monolitismul
platformei lor estetice. Cu toate cA intre pasoptisti au existat divergente serioase In problemele ideologice si politice, complicate dupd revolutie prin conflicte personale penibile, In domeniul creatiei literare se constata o unitate deplind.
Citeva principii ferme si luminoase alduzesc pe toti scriitorii ; nimeni nu se Tncumetd sd teoretizeze un punct de vedere antagonist ; nu se nregistreaza nici
revolte, nici renegdri.
Rolul esential in rdurirea acestei platforme unitare revine celor trei marl

reviste ale epocii : Dacia literard" (1840), Propsirea" (de fapt, prin initiativa
cenzorului, Foaie stiintificd si literard", 1844) si Romania literard" (1855), si
redactorilor lor. Desi Dacia literard" a fost suspendat. dupd trei numere, Propdsirea" a durat doar zece uni, iar Romania literara" un singur an, totusi programul enuntat de aceste publicatii a corespuns atit de exact nevoilor momentului si aspiratiilor mai adinci ale sufletului romnesc, TncIt a devenit repede popular, si-a dstigat adeziunea intregii intelectualitati din Muntenia, Moldova si Tran-

www.dacoromanica.ro

413

)(tria

silvania si a ajuns sa se transforme Intr-un crez.

Pe de alta parte, fiincica operele publicate In

Daciei literare", Propasirii"
Romdniei literare" sau scrise de colaboratorii

paginile

acestora au depdsit, In mod net, ceea ce se reapInd atunci, autoritatea principiilor a

putut fi Intdrita de autoritatea, mai convingdtoare Inca, a talentului. lata de ce literatura
lizase

aittrut.u;Dirutraa,
.la ans.% 1817 1)..Panogea. li. li. Tpancharop
pont.hnecn .itn Aeinnepr,
T6.

nahAin's lipOCflU-

flhi Jo nepioiliqe
epa ch each nendam .1.nAinina ponihneachh.

11.1,ana:x tea is cc 115T6 11,15'10

1a ans:% 1!..22 D. Z.

fie din cauza materialului de viatd insuficient

Bada,

ileirrpa mina oars o.acsnilne..sirrpenpin' &pc; dap nil ageacra 114 id.) radar .Fniqapmix ail 1S27 D. T. }Wad rips un ap
.ne o cup rh 11/Jar mar niape,,ch, nphneams, aneea

Panwica nit finpliaACI,i IlL 1141'607. ipage,

I

dintre 1840 si 1860 nu ne ofera imaginea unui

pdienjenis de linii interferente, paralele si centrifugale
imagine proprie epocilor de eterogenie , ci pe aceea a cercurilor dispuse concentric : la mijloc sint marii creatori
Alecsandri, Negruzzi, Kogalniceanu, Balcescu,
Ghica, Bolintineanu, Alecu Russo ; le urmeazd
contingentul scriitorilor mai putin realizati, fie
din pricina unei constiinte estetice deficitare,
de semnificativ : C. Negri, Donici, Bolliac,
C. A. Rosetti, G. Sion etc. ; pe o orbit mai de-

partatd de centru i-am putea situa pe minor',

cIteodata foarte abundenti si uimitor de ze:
Al. Pelimon, C. D. Aricescu, C. Caragiale,
I. Catina, Al. Sihleanu. D. Ralet, D. Gusti, N. Istrati etc. ; e de notat, In fine, si cazul de-

losi

buturilor promitatoare, vestind traiectorii care

din zonele de umbra vor sui mai tTrziu spre
primele trepte ale ierarhiei : un Odobescu
DACIA LITERARA",

I, 1840, nr. 1, p. 1

sau un Hasdeu.
O deosebire fata de perioada anterioard
o constituie
faptul ca miscarea literar
nu
mai e dominatd de personalitati singulare. Kogalniceanu, conducdtorul Daciei

literare" si principalul animator al Propasirii", cu toatd energia, capacitatea de

414

organizator si sclipitoarea lui inteligenta, nu este cleat un primus inter pares. La fel
si Balcescu In Tara Romdneasca. in locul unui Heliade sau Asachi, care prin varietatea
ini/iativelor si a Indeletnicirilor, ca si prin detinerea pIrghiilor materiale ale culturalizarii (tipografii, ziare, scoli etc.), tutelau personal Intreaga desfasurare a vietii
intelectuale, tonul II da acum un grup, un grup omogen prin vIrstd, formatie i aspiratii. E vorba, cum am ardtat, de oameni Intre 20 si 25 de ani, care nu mai trdiesc sub
semnul reminiscentelor scolii grecesti, ca Heliade, si nici al amintirilor arcadice, ca
Asachi, ci sub imperiul miscarii de desteptare a nationalittilor si al romantismului
liberal. Ei nu se limiteazd la o propa&ancid In spirit luminist si nici nu amestecd eclectic
materiile, obiectivele si influentele. li caracterizeaza constiinta lucida a ceea ce-si propun sd Intreprincla si de aceea merg drept la tinta fdrd sd-si caute inspiratia In toate
punctele cardinale. Cunosc riscurile pe care si le asumd si dificultatile pe care le au de
IntImpinat, dar stiu totodatd sd evalueze corect sansele de izbInda si sd opteze pentru
solutiile cele mai eficiente si mai operative. E o generatie care Impleteste un idealism

www.dacoromanica.ro

avIntat, luInd la un Balcescu sau Rosetti formele vizionarismului profetic, cu un simt

al oportunitatilor si un practicism de o remarcabi la cumintenie. Acest acord Intre a
voi si a putea, intre imaginatie si ratiune, Intre politica i cultura e semnu I distinctiv
7in orientarea programatica a redactorilor Daciei I iterare".
In celebra Introductie cucare se deschide Dacia I iterara", Kogalniceanu aduce un
cald omagiu initiatorilor presei romdnesti, In primul rind lui Heliade si Asachi, si-si
afirma. vointa de a le continua opera, Trisa de pe o treaptd mai Malta, evitTndu-le ero-

rile si intregindu-le preocupdrile. in termeni delicati si plini de tact el reproseaza

predecesorilor provincialismul (Curierul", Albina" si Foaia" lui Baritiu au mai

mu It sau mai putin o colora locala"), apoi farimitarea interesului prin diversitatea
excesiva de profi Dacia I iterara", dupa cum o ardta i titulatura simbolica, Isi propunea ssa. faca abnegatie de loc", sa fie numai o foaie romneasca", indeletnicindu-se
cu productiile romnesti, fie din once parte a Daciei, numai sdfie bune". Reproducind

scrierilevaloroaseaprutein alte periodice, ea trebuia sa devina un repertoriu general al I iteraturi i romdnesti, in carele, ca Intr-o oglindd, se vor vedea scriitorii, moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu idei le sale, cu limba sa,
cu chipu I sau". in acelasi timp, 7si fixa catel exclusiv literatura, nu parsind politica",
asa cum formula Kogalniceanu ca sd Insele vigilenta cenzurii, ci TrilaturTnd informatia
politica si cronica de actualitate, care ocupau spatiul cel mai larg In Curierul" si

Albina".

Marea Insemnatate a programului Daciei literare" nu rezidd insa In ceea ce

corecteaza, ci In ceea ce aduce nou. Esentiala e promovarea hotarita si depl in consecyenta a directivei nationale si populare In literatura. Daca Heliade cuprinsese In aceeasi
"ncurajare generoasa creatia originaba si traducerile, accentuind pe faptul ca se scria
romdneste si se Trnbogateau tipariturile in I imba nationala cu noi volume,Dacia lite-

rara" pune capat ambiguitatii criteriilor. Ea afirma ca originalitatea nationala este

Thsusirea cea mai pretioasa a unei I iteraturi" si conda mna Inmultirea imitaiiborsi
traducerilor, deoarece ele s-au facut la noi o manie primejdioasd, pentru c omoara
"n noi duhul national". Punctul acesta nu implica refuzu I oricdrei talmaciri. Kogalniceanu voia de fapt sd critice abuzurile, nu principiul ; era ?mpotriva superficialitatii
si a maimutaririi Apusului, nu impotriva preludrii de carti folositoare si de idei bune.
Caci, spune el in altd parte, in secolul al XIX-lea nu e iertat nici unei natii de a se
Inchide inauntrul TnrIuririlor timpului, de a se margini In ce are, fara a se ?mprumuta
si de la straini".
Un alt punct al programului Daciei literare", dezvoltare logica a celui anterior,
adreseaza scriitorilor apelul de a se inspira din realitatea autohtond
Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari s7nt destul de
mari, obiceiurile noastre destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi
si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne Trnprumutam de

la alte
De remarcat c In aceste rInduri nu e Tntrebuintat cuOntul folclor (sau un echivalent : poezie populara, literatura populara). Totusi, nu incape Indoiald ca Tndrumarea
lui Kogalniceanu avea In vedere si acest izvor de inspiratie, de altfel scos In evident

Inca in primul numar al Daciei literare" de C. Negruzzi, 7n articolul antece popu/are

a Moldaviei. De notat este si faptul ca, indreptTnd atentia spre mediul local, Dacia
literara" ii obliga pe scriitori safaca experimentul observatiei concrete ; era un exercitiu mai mult cleat binevenit intr-o epocd a declamatiei ieftine si a sentimentalismului
umflat. Un alt punct programatic, prefatInd unitatea politica a tuturor romdnilor,

www.dacoromanica.ro

415

preciza Tritr-o forma concisd cd revista va lupta pentru ca romnii sa alba o I imbd si o
I iteraturd comuna pentru
in fine, se insista asupra
spiritului critic,
clIndu-se a Intelege cdfaza aprobdrilor binevoitoaresi a indulgentei tactice se Incheiase.
insd In operatia necesard de a alege binele de rdu se fdgdduiau criterii obiective si procedee urbane

Critica noastrd va fi neprtinitoare ; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrjrnasi ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari In judecdtile noastre I iterare".
Programul Daciei I iterare", reluat la Propdsirea", unde
semn al veacului
Intre preocupdrile redactiei intrau si stiintele, apoi la Romdnia literard", exprimat
In forme asemdridtoare In numeroase scrieri ale vremii, strdbate ca un fir rosu prin
Intreaga ideologie I iterard pasoptistd si se concretizeazd In absolut toate real izdrile
semnificative ale beletristicii din anii 1810-1860. Un asemenea ecou exemplar dove-

cleste cd principiile proclamate la Dacia literard" nu erau rodul unei initiative

personale, ci expresia unei stdri de spirit foarte generale. Si, In adevdr, KogdIniceanu
si prietenii sdi nu si-au croit programul Intr-un spatiu vid. Vorbiserd si altii, pInd la
1840, de necesitatea de a aseza la temelia creatiei seva nutritivd a real ittilor natio-

nale. incd In 1831 Heliade ardtase c istoria noastrd este plind de TritImpldri
fapte mari si eroice i aceasta este un izvor de unde sd se adape duhurile si cu tragedii originale". in 1838, un anonim comenta In Curierul romdnesc" deschiderea
unui curs de francezd al profesorului Repey In urmtorii termeni
Pentru aceasta din parte-mi (si aceasta frd Indoiald vor socoti-o i toti comptriotii mei bine cugetdtori) as vrea sd vdz lucrurile cele bune i ideile cele bune viind
(le peste marl si tdrImuri a ne addoga suma fericirii noastre dinlduntru, In duhul Insd
rurndnesc, si noi s le priimim ca niste rumdni. Privind lucrurile astfel, eu, cu prilejul
Intreprinderii d-lui Repey, as zice compatriotilor mei de literatura frantozeascd,
cunoasteti istoria tdrii noastre ?"

In 1839, Baritiu apela la cititorii Foii pentru minte" : Culegeti dritecele neschimbate, neatinse, asa cum se afld In gura poporului, In munti, In vdi, la sesuri si ori-

unde", deoarece In cIntecele, In povestirile, In jocurile, obiceiurile si teremoniile

unei natii se afld mai cu deosebire trdsdturile adevdratului [sdu] caracter". Meritul
lui Koglniceanu si al prietenilor sdi rezidd, asadar, In aceea cd au intuit tendinta
Incd dibuitoare a spiritului public si au ajutat-o s cristalizeze. Ei au pus In program
ceea ce plutea In aer, dar nu-si gdsise Inca o expresie clard, metodicd si pregnantd.
Socul a fost att de izbitor, ?net s-a creat impresia unei polemici cu trecutul.
Colaborarea celor mai valoroase condeie ale vremii, sub semnul unei orientani
estetice asimilate Iduntric, asigurd Daciei literare", Propsirii" si Romdniei

416

I iterare" un nivel Inca neatins In publicistica anterioard. Majoritatea operelor reprezentative ale pasoptismului
cu exceptia dramaturgiei
apare in paginile
acestor reviste, Il ntlnim aici pe Gr. Alexandrescu cu Anul 1840 (Dacia literard") si fragmente din Memorialul de caldtorie la mndstiri le oltene (Propsirea")
pe C. Negruzzi cu capodopera sa Alexandru Ldpusneanul si un eseu despre
Onteceie populare a Moldaviei (Dacia literard"), cu Todericd si scrisori
despre limbd (Propdsirea"), cu Istoria unei p/dcinte si Un protes de la 1826
(Romdnia literard"); pe N. BdIcescu cu lucrarea de debut Puterea armatd
si cloud' studii :
Comentorii asupra bdtdhei de la ampii Rigdi sou Cosova
(Propsirea") si Rdzvan Vodd (Romdnia literard") ; pe Ion Ghica fdand
popularizarea stiintei : Despre importanta economiei politice si Ochire asupra
(Propdsirea") ; pe M. Koglniceanu cu notite critice, faimosul Cuvi'nt

www.dacoromanica.ro

.14 f.

pentru deschiderea cursului de istorie national?'" In Academia Mihdileancl si nuvela isto-

rica Trii zile din istoria Moldaviei (Propasireal, cu articolele Jurnalismul romanesc In

Ul 1 1 N1114,111i 13

1111 .11T Et'

1855, Sclvie, vecindtate si boieresc, Rdspunsul

unui pamfletar ciltre un moralist si altele(Ro-

mania literaral. in Dacia literara" apare

prima bucata In limba romana a lui
V. Alecsandri, Buchetiera de la Florenta. Pro-

pasirea" da din opera aceluiasi o serie de

Dome, O preumblare prin munti, Istoria unui
galbn si a unei parole, cloud cronici literare

II...idiot. o 9 lan.pir

AN/1.1 1

oirrn4.1 din
...-Lndser viva dr u.

cr

ca-ir Twr

4ir11,6e

oneioin arov, tod oil* sO on.

solmnanre

+Tit.,

Cruia I au usomind.,

otdartio,

.orlaza dp...m.....ILOor.

nertspo.n..

1.1

Mdarigia.o.,,-

Lomm.o.

drocrsit. optimir $1,,ope oIpitz.

Stantele epice ale lui Aristia), precum si alte

lucruri mai marunte. Romania literar"
aduce poezii, Intre care Sentinel romnti,
Anul 1855, si prof& memorialistica' : C6/Citorie
in Africa, 24 de ceasuri la Salta Alb& 1847.
Bolintineanu e prezent In paginile Pro-

+gismo, orous.

pasirii" Cu versuri, Intre care 0 noapte la

morminte, lar la Romania literara" cu

4.64
1,1 0,40:
moupt.g,

(despre traducerea lui Antioh Cantemir efectuata de Donici si Negruzzi

despre

rim., 3'

u.n

I:i.rpuaia

mai

muul

r.kuif,.

{Num. 0.44mgoolupen
Av.

Kar, 11.4 301.114

41,

..Lorpruspilr

irvogia noginna.,, val 14.0 ar.,

1.
11,1(..

wiri

C.... If NA -q.v. MIA oar,.

piropsde ogo,

ritt,n,nn,n J
11,101.- din 4+,11.. etiho

/p.vd.pi do eapiid

irrooind

do

11411.4.

11..71,1 eTplasomd.

1,4,4 10, a .4,nramd. oar ,3

Mag

{,14,3r/..

mar,.

goat ti4,1.13.10 nnl.pi, Tratiu..pl

&p.a..
ef,r1p.1.1.1

;Li*, Par....As.

dr
opiMoi arm, AU,.
grni eTpl.io, dap AN,opa
rr
ommgi tm+4-tix, eti AA, r+Lpoir,
...omiospe.pa lat.top rop,i, non..
u +i +1,71.
on.
Am'ael-L no, +4.4
itfro Jr./.
-.. 4+,1

ill mi A.odr,...rsvopo a ...34

do Mud., 113.11.,, Atti Tirmorimiania.
rr est.. rant peda,gia mrnaurLt.im 4 D.O. H.
II. num.

I. I,

moi Aou,Innogi
M. Ikor.nkran. AlLoroga.3
Mad.in to. rvIr
40 or no. oio.
.4... .or room...Jr .1 pUrt....4, rattofrarrr a 1,11-1.0,,41.3,...
na
Murni, N,11.i. et. 4. 0,1
frodiug..or, Je 141.4iIrrsi, +ud
.1,

din fla..e,s
...ep n..p rari

rt, Nu,
.Lotlem..1 ani

unul dintre primele romane romanesti : MaFOA1E STIINTIFICA $1 LITERARA"

noil. Tot aici Alecu Russo publica cele mai
(Prop4irea), Iai, I, 1844, nr. 1, p. 1
Insemnate opere ale sale : Amintiri, Cugetdri,
Cntarea Romniel. in afar de pasoptistii de
prima mrime, cele trei reviste au Intrunit colaborarea si a numerosi alti scriitori, reflectInd cu totii aceeasi orientare ideologic-a. Astfel, Ti gasim la Propasirea"
pe ardelenii A. Muresanu si A. Treboniu Laurian, pe muntenii lancu Vacarescu,
Cezar Bolliac, E. Vinterhalder, A. Urianu, I. Voinescu II, pe moldovenii C. Negri, A. Vincler, I. lonescu de la Brad, A. Donici, D. Ralet, M. Cuciureanu.

Romania literar" a reunit si ea pe C. Negri, V. A. Urechia, A. Cantacuzino,

G. Sion, N. 'strati, N. lonescu, D. Dascalescu etc. din Moldova ; pe Al. Odobescu, G. Creteanu, I. Voinescu II, Radu Ionescu din Muntenia ; pe A. Hurmuzaki
din Bucovina.

In spiritul Daciei literare" au activat In epoca si alte publicatii, unele de

profil specializat (Arhiva romaneasca", Magazin istoric pentru Dacia"), altele
ImbinInd informatia si comentariul politic cu literatura (Zimbrul", Concordia",
,,DImbovita", Nationalul", Steaua Dunarii"), altele, In fine, ilustrInd temele
propagandistice ale exilului (Romania viitoare", Junimea romana", Republica
romana"). Dar pTna la revistele lui B.P. Hasdeu Incepute In 1858, Revista Carpa-

tilor" a lui G. Sion (1860) si Revista romana" a lui Odobescu (1861), nu mai
exista nici o alta publicatie serioasa care sa aseze literatura si viata intelectuala
In centrul preocuprilor. Conditiile politice nefavorabile au dus la sugrumarea In
fasa a initiativelor. De altfel, lupta pentru Infaptuirea marilor obiective nationale
sociale ale momentului absorbea toate energiile si abatea atentia de la exerci-

tide spiritului.
27

417

e 4.

www.dacoromanica.ro

Un rol deosebit de important In raspIndirea sub forma accesibila a cunostintelor pozitive despre lume si In promovarea literaturii nationale I-au jucat,
mai ales In Moldova, calendarele. Kogalniceanu editeaza In 1842 Calendar pentru
poporul romnesc, cu o parte cultural-stiintifica, intitulata Almanah de Invteitur
si petrecere, reunind In 1843, 1844 si 1845 colaborarea lui V. Alecsandri (Doine,
Toader i Mrinda, IGO In 1844, Borsec etc.), C. Negruzzi (Luminricei, Sobieski
romclnii etc.), A. Donici, C. Negri, N. !strati, M. Corradini, I. lonescu de la Brad
si a redactorului Tnsusi. Partea literar-stiintifica a anului 1845, de oThgrijita tinuta
grafica, a reaparut In 1854 sub titlul Album istoric i iterar. Din 1847 Inainte,
editarea calendarelor o preia Asachi, clIndu-le la iveala regulat, an de an, pInd In
1869, cu concursul scriitorilor din cercul sau, adesea nu foarte reprezentativi

D. Gusti, N. 'strati, G. Melidon, I. lanov, A. Obreja etc. Va aparea postum si

Calendarul pe 1870, sub Ingrijirea fiului sau, continInd Intre altele poezia Viitorul
(datata Roma 1812) si nuvela Lpupa.
Dintre calendarele care apar In Tara Romaneasca meta mentionate Calendarele publicate de C.A. Rosetti i Vinterhalder si Calendar istoric i iterar pe
anul 1859, scos de D. Bolintineanu, A. Zanne si Pantazi Ghica, devenit In 1861
Calendar geografic, istoric

i iterar sub redactia numai a primilor doi (Pantazi

Ghica nu mai colabora din 1860). Calendarul publica fragmente din calatoriile lui
Bolintineanu, nuvele istorice si poezii ale aceluiasi, schite de moravuri de Pantazi Ghica.
In Transilvania, Foaie pentru minte, inima si literatura" i Gazeta de
Transilvania" polarizeaza ca si Tnainte de 1840 Intreaga miscare literara. Sub Indrumarea energica si cuminte a lui G. Baritiu, ele sustin cu vehementa principiul
nationalittii In literatura si se plaseaza pe o pozitie similara aceleia adoptate de
Dacia literara". Totusi, idealul luminismului cultural fiind mai rezistent In Ardeal,
Baritiu continua sa profeseze si dupa 1840 dei de nuanta heliadista : 0 natie
Incepatoare
scrie el In 1843
n-are pricin a se ruina daca scriitorii ei, deocamdata, sTnt partea cea mai mare traducatori". Deplorind ca In Principate s-au

talmacit multime de vodeviluri sed si farse de nimic", el recomanda piesele

418

cele mai clasice studiate pTna In fund", caci noi romanii nu avem timp de pierspune el alta data, accentuTnd pe exempladut cu nimicuri". Noi ca Incepatori
ritatea clasicitaii
ar trebui sa ne Indreptam atentia asupra anticilor eleni si
romani". Dei admite ca s-au creat capodopere si in epoca moderna, chiar de
catre unii romantici (Byron, W. Scott, Chateaubriand, Lamartine, Hugo), Baritiu
considera ca anticii nu pot fi intrecuti, mai ales in doua privinte : la ei pazirea
de legile artei si de scop s-au facut una cu frumusetea" ; pe de alta parte, expozitia lor [Tmbracarea ideilor cu cuvinte] e scoasa din firea lucrului de care se
vorbeste si nu atIrna de la vrednicia scriitorului sau a artistului".
Caracteristic e si faptul c, spre deosebire de scriitorii munteni i moldoveni,
a caror predilectie pentru valorile spirituale ale Frantei e evident, la Baritiu
primeaza simpatia fat de cultura germana. Cele mai multe idei venita noud de
la frantozi
spune el In 1844 sint vrednice de o publica i generala osIndire
si alungarea din mijlocul nostru".
In fine, un punct litigios ramTne si chestiunea limbii. Dei cu moderatie,
Baritiu sustine sistemul etimologist In ortografie, preconizat de Cipariu, si polemizeaza cu Romania literara". Cugetrile lui Alecu Russo, pe care totusi un alt
ziar ardelean, Telegraful roman" din Sibiu, le comenteaza favorabil, il mIhnesc,

www.dacoromanica.ro

VAN., NU. !am.

S'

ca

V; N 111 EA'',

articolasele umoristice ale lui Alecsan-

dri Impotriva lui dune" si a lui u" final.

Bari/iu condamna usuratatea" cu care revista ieseana trateazd probleme filologice

complicate. Savantii altor natiuni, afirma el,

ar fi prea departe de a tracta proprietaIile limbii ca si un sujet de comedioard ori

ome.i. Jar

dcooar.

at

44.4.4.
te.a. smanuenirle entrk, la Ilan ountle

dd readopt I rr3 : riortveas,

audio

dr.A.

adut.14.,:mutar,

reinloMitar, strai arr.

.4 al. a pat, mare

ti

.,,,I,AM.,.1rartritar,
0444..1ar.

paw.*

t..& .t$(
InAdlaiale 4,aI
....sun. re.
tr nu.
4-4414 if.

nu. urn, '1.4 'pules ledmia.flum:11: un11 .41re-4.144. I..,

.1,111.0;.
di
1' 4..4.a
*4l.r:gerA likerlalea saMeal..talea eAr
r
4"
,"

,
Ss,,....
.1

lanr:har

rural I.. rre....rot

i t

...a...44C !MI
4,

t.

4414,4 rill

Jar, r

luau,' tire,.

oasts vet cere

re141

MM. rm. am.. ph.. tC48

lar,dra reis

edd. irsal
.
$1

raw

I. ;dot
moll.

iris. dan I

. Mrs

ap.a'.c.n.-mid .4 ed.
yark .1.4

Mil

mom,

(al

era. g.

an, (14.14

11'4. UM art! Leao he r.ler Don. L

aisaelotl

pdat.rirn1 u.n.

reeDel,ain....tel d'Ird911.pi alma word *ow: .

preem Mrial mu rvietm4 la or . 4.1.4,) t:
o

rax4 ow a dada rim

d aglow,
;,:te [Waldo*. b.4 wijidrtir

mg ./ rite "a a.m. Jurat Dun Ate [1.:41

amalelt lorp. Maly .
to: pv..retc ran

dedt

der.s.irm dr

7.ral

MIL JAM sbd

OA:A Id

T.td.10011?....

tiOd

Cdeidir

fdd'

ti"&,/ Md.
tai

;
'414

JUNIMEA ROMANA",

Paris, 1851, nr. 1, p. 1

Partea mai slabd a presei brasovene o repre-

zintd, din pacate, tocmai contributia local. Razbesc la lumina mai mult bune
intenIii cleat talente (Pavel Vasici Ungureanu, loan Rusu, N. Tincu-Velea, I. Many),
exceptie facInd poate Andrei Muresanu. Nu IntImprator acesta din urma

spunea lui Baritiu, In 1844, ca au sosit momentul criticii i pentru poeziile din
foaia sa, criticd pentru care In Tara Romdneasca si Moldova de mult s-au deschis
coloanele foilor de-acolo". De fapt, adevdratul literat de la Foaia pentru minte"

e Baritiu Insusi, cu nuvele istorice, meditgii In proa note de drum, mai ales
cu articole pe diverse teme de cultura, vioaie, clare si reflectInd o informaiie la
zi. Carturarii de frunte ai Ardealului, ca Timotei Cipariu si Simion BArnutiu,
colaboreaza sporadic, cel dintTi cu observaIii asupra ortografiei, celalalt cu o interesanta corespondenta din Italia, 1n1853, i valorosul studiu Observatiuni statistice
despre cultivarea pdm1ntului Europei. La fel si I. Codru Drgusanu apare cu un
Adio la anul 1848 i cu o satird in 1859. Contribuind la dezvoltarea gustului si

IinInd vie flacara constiiqei nationale, revistele lui Bari-0u n-au constituit centrul
unei grupdri iterare Inchegate. Rostul lor depdsea profilul beletristic, ilustrind
interesele vitale, politice si culturale ale romanilor ardeleni : prin ele se manifesta
constiirrta unui Intreg popor.

www.dacoromanica.ro

"

imam aparanD do

fe,

H. loanidis etc. si moldovenii Koaniceanu,

Negruzzi, Al. Donici, G. Sion, M.A. Corradini, N. Istrati, Dimitrie Ralet, lonescu de
la Brad, Neofit Scriban, lord. Malinescu etc.

fund es nr,
ref

Arm aria rt. chi..

It.. 44, apiary ea, g.*.pd ...LoktiWA

ilarradrurs. Meta de

td dr Y.

rl

awl

4. ado lataM Pt Se Co-

dlds,
r

etra de f.d

Arr

Mu peeve Mlertalr
Dia ***tee 3....4111.9.0 imam, rirdurad.

fay. Promp, Is fa.

1.p.glond
sad

41111Marree.

raw
dp. ..

dd

,ddadtmemD,
M -.lam
r
tam

Rdr.

pda,mid,
et Im MM.

.
.

nu.

...de

ta;a1

144 4. I.

A 414.1./. Iv, ran,. all t

tow
ODD

ht4.

tar....

or edlears frue,atin

1.44.1nl

I.. Cart

fit

owe.. lonnlop4

Ia., ...a

...alit.' full berg.,

halm. riaq +Jima. m

40:, r44...1. 4 fr
h.,.
.lasea

BariTiu, iar dupa 1849, succesorul sau, lacob

pdrire sau cu inedite) muntenii : Heliade,

Alexandrescu, Balcescu, Bolintineanu, Ion
Ghica, Cesar Bolliac, Rosetti, N. Rucareanu,

made. Lome..
*Mt arm, mar.?
ONut. Roo,. t parinill MA. I au v. mriajtriail.,

i4.t

.14 e ran'. wer4.484.41. 1,4.4o

far-a

Muresanu, reproduc cu regularitate articole

aparute In revistele i ziarele din Principate
si acorda o largd solicitudine colabordrilor
din Bucuresti si Iasi. La Foaia pentru mmte", In special, ent publicgi (prin reti-

*.linAtrAi*

rde..eiDdl rbe amnI pai4H.

WM
t. reial
;rt..
I Luainl mawak. 1.1. nor
vdshni.is

.4

NOSTBU
, si:OP171:
.
Mad k$Mt.$ le
Me a ha p rodal.

farsa de la Sadagura ori din mahalalele Iasilor, numai i numai pentru ca sd ne facem

rts de vreo doi, trei literatori romani, care

Isi consfirniserd toata viaja lor natiunii si
interes, fard falos in parte"...
limbii,
in toate celelalte privinte, identitatea
de program Intre foile ardelene i publicaVile de dincoace de munti e desavIrsita.

-*.
.

419

Se poate spune c atit In Muntenia si Moldova, cit si In Transilvania, In ciuda

unor inegalitd/i specifice de dezvoltare, miscarea literard a deceniilor cinci si sase
s-a inscris In acelasi perimetru ideologic si estetic, definit pentru IntIia data, cu
conciziune si luciditate, In programul Daciei literare". Desi de-a lungul perioadei

dintre 1840 si 1860 condiIiile au fost neprielnice unei activiati durabile si de

profunzime, literatura a Triregistrat In acest rstimp o crestere rapidd si multilaterala. S-au diferenIiat toate genurile, de la nuveld la roman, de la critica literard la eseu, de la meditaIia filozoficd la poemul epico-liric, de la farsa, vodevil
si comedie de moravuri la drama istorica.
Limba literara, In duda disputelor dintre adeptii diferitelor sisteme, care
umplu cu vacarmul lor epoca, a facut un mare pas Tnainte In direc/ia fixrii normei
supradialectale si a unificarii ortografice. Pe acest teren, faptul caracteristic Il constituie forIa cu care se impun cerintele obiective ale dezvoltdrii culturale. in 1840,
August Treboniu Laurian publica Tentamen criticum, savantd Incercare de a acredita In limba forme latinizante inexistente, iar Heliade Tsi formula aberanta teorie
a paralelismului italo-romdn. Insd, In acelasi an aparea un Vocabular francezo-romiin
al

lui P. Poenaru, Florian Aaron si G. Hill, care facea un loc larg neologismului

romanic. Heliade Tnsusi, care spunea :

mIna si e treaba numai de
cIteva luni sa scoatem cheldlaind toTi strainismii", publica In Curierul romdnesc"
din 1842 (nr. 3-31) un dicIionar enciclopedic, cuprinzInd termeni strdini, uzuali
In stiinte si arte, ca de pildd : academie, accent, acrostih, adagio, aesteticd, affectatie, alessandrin, allegorie, allocaTie, alluzie, amator, amenitate, amfiteatru, amplificaTie etc. Deci purismul mergea mInd In mina cu recomandarea Imprumuturilor.

Totusi, fara interverqia energicd a scriitorilor de la Dacia literara", Propasirea"

si Romnia literard", ofensiva ardelenilor, sprijinitd pe ra-tionalismul intransigent
si profunda erudiIie a lui Timotei Cipariu, risca sa provoace grave prejudicii. Desi
lipsiTi de pregdtire filologica, prin sim-t istoric, bun gust si contact nemijlocit cu
limba vorbita de popor, pasoptistii grupati In jurul lui Kogalniceanu si Alecsandri
au dat lovituri nimicitoare latinismului, fie ridiculizIndu-1 In opere iterare (Muza

420

de la Burduyini de Negruzzi, Rusaliile In satul lui Cremene de Alecsandri etc.),

fie atacindu-I frontal, pe tarIm publicistic. Ei au respins pe fabricarqii de sisteme"
care voiau s croiasca o limbd In eprubetd, izgonind din ea termenii slavoni sau
pe cei de alte origini, IncorporaIi organic In substanIa graiului. Au apdrat principiul fonetic In scriere si ideea Imprumutdrii de neologisme, Insd prin adaptare
la firea limbii romdne si numai In cazuri de reald necesitate. Mai mult decTt prin
contribuIia teoretica, ei au ajutat Trisd procesului de normare a limbii prin practica Insasi a creatiei. Scriitori ca Negruzzi, Alecsandri, Russo, Kogalniceanu, Alexandrescu, Balcescu, Bolintineanu au oferit In operele lor modelul unei limbi flexibile
si armonioase, capabile sa cuprindd Intreaga avere spirituald a omului modern, Tmprospdtat la izvorul viu al vorbirii populare, al cronicarilor 1i vechilor car-0 bisericesti. Ei au modernizat limba prin eliminarea balastului de elemente lexicale
greco-turcesti, prin generalizarea neologismului romanic si abandonarea formelor
acuzat dialectale. Au dat frazei ritm, simetrie si flexibilitate. Au inlocuit perioadele batrInesti, cu nesfIrsite subordondri si complicaIii de topicd, prin structuri
simple si echilibrate, tinzInd, pe de o parte, la asigurarea clarittii comunicarii
si, pe de alta parte, la obtinerea de expresivitate stilistica.
Un fapt deosebit de important TI constituie adoptarea alfabetului latin. rind
care 1840 se facuserd Incercari sporadice de eliminare a scrierii chirilice din ini-

www.dacoromanica.ro

iativa gramaticilor ardeleni. Conducdtorii operei de luminare le temporizeazd din

teama de a nu contraria o tradi/ie solid inraddcinatd. Adep-tii literelor strdbune,
ardta Bariiu In 1838, pripesc lucrul" si riscs producd multd stricare".Heliade,
care In Gramatica de la 1828 redusese numdrul semnelor de la 43 la 27, se declara partizan al radicalismului moderat" si-si propunea sa ajungd la introducerea
alfabetului latin prin simplifican i treptate si inova-tii lente. Totusi, in 1844 el face
pasul hotritor : periodul V al Curierului de ambe sexe" apare cu litere latine.
li imit pilda Organul luminrii" al lui Cipariu In 1847, Foaie pentru minte"
si Gazeta Transilvaniei" In 1852. in 15 martie 1856 alfabetul latin e introdus
scolile din Tara Romneascd, dar de-abia in 1861 mdsura se generalizeazd si devine
definitivd.

Perioada dintre 1840 si 1860 Triregistreazd un inceput de apariIie a editurilor

specializate (George loanid, losif Romanov, Christu lonin), introducerea plii dreptului de autor si adoptarea relaiilon contractuale. Important e si faptul c Incep
sd se efectueze comenzi editoriale (restrInse, pentru Inceput, doar la traducen)
si se ivesc scriitori care, mdcar In parte, trdiesc din produsul condeiului (Bolintineanu, G. Baronzi). Se formeazd si un public pldtitor, care cumpard cartea nu
ca sd-si exprime munificervta, ca boierii filantropi de pe vremuri, ci ca s-o citeascd.
De aceea, gusturile si predilectiile lui vor Incepe sd cIntdreascd din ce In ce mai
mult. pInd la exercitarea unei influenIe efective asupra orientrii productiei de
carte Insdsi. Totusi, pInd la 1848 progresele sInt lente. Curierul romnesc" avea
280 de abonaTi In 1829 si 250 In 1834 ; Magazinul istoric pentru Dacia" avea
320 de abonaIi In 1846 si 230 in 1847 ; singurd Foaia pentru minte" sttea mai
bine, cu 1100 de abona-ti In 1838 si 6501n 1842. insd dupd revoluTie, in 1851, Andrei

Muresanu i tipareste o traducere, lcoana crestern rele, In 1500 de exemplare

din care, e drept, vinde foarte pirtine, lar G. loanid scoate volumele Bibliotecii
literare" In cel putin o mie exemplare de fiecare titlu.
Pasoptismul aduce, in fine, cele dintii realizan i In direcTia angrendrii literaturii
romne In circuitul culturii europene. Se efectueazd acum primele priviri panoramice si ddri de seama despre miscarea literard la noi, In limbi strdine, fie ca
lucrdri autonome (M. KogdIniceanu, Moldau und Wallachei. Romnische oder wallachische Sprache und Literatur, 1837), fie In cadrul unor scrieri mai ample, destinate
informdrii publicului din Apus asupra situaIiei din Principate (I.A. Vaillant, Lo
Romanie, 1844 ; D. Bolintineanu, Les Principauts Roumaines, 1854 etc.). Apar o
serie de traducen i : Doinele lui Alecsandri si Alexandru Lpusneanul de C. Negruzzi
(ambele traduse de I. Voinescu II, 1853), Domnul Tudor, Episode de la rvolution
roumaine de 1821 si Posies de Cezar Bolliac (1857). Mai numeroase sTrit
cu caracter antologic, din literatura culta
popular-A. Citrn : Posies de la
longue d'or, trad. de I.A. Vaillant (1851) ; Romeinische Dichtungen, trad. de S.M.
i

(Samuel Mkesch, Sibiu, 1851) W. Kotzebue, Rumnische Volkspoesie (1853) ; Doine

or the national songs and legends of Roumania, trad. de E.C. Grenville Murray (Londra,
1854) ; Ballades et chants populaires de la Roumanie, trad. de V. Alecsandri, introducere M.A. Ubicini (Paris, 1855) ; Rouman anthology or selections of rouman poetry,
ancient and modern, trad. de Henry Stanley (Jertfort, 1856) etc. CInd marele istoric

si tribun al libertalii, Jules Michelet, se hotdrdste prin 1851-1852 sd scrie ceva

despre romdni, emigranIii se grbesc
pund la dispozitie dteva buati reprezentative, intre care o versiune fragmentard a Cintrii Rorrniei, Sbuditorul lui
Heliade,
s.a. Pentru toatd lumea era clan ca literatura devenise un mijloc

www.dacoromanica.ro

421

de a pdtrunde In intimitatea sufletului romdnesc, ca ea 1.0 luase rolul de purtdtoare de cuvInt a aspiratiilor nationale.
In perioada dintre 1840-1860, in pofida conditiilor defavorabile creatiei,
literatura romana a strbdtut o etapa de avInt i Inflorire. Atunci s-au compus
o serie de opere, a cdror Indltime de cuget i putere de a modela limba
le situeazd pentru totdeauna In tezaurul culturii nationale Doinele, comediile,
istoria unui galbin si Cdidtorie In Africa ale lui Alecsandri ; studiile istorice
Romdnii sub Mihai Voievod Viteazul de N. BdIcescu ; epistolele, fabulele i elegiile
lui Gr. Alexandrescu ; Alexandru L6pusneanul si Negru pe alb de C. Negruzzi
legendele istorice i romanele lui Bolintineanu ; Incercdrile literare, notele critice
publicatiile istorice ale lui Koglniceanu ; Cugetdrile si antarea Romdniei de
Poate
Alecu Russo; Mihnea Vodd ce! Rilu si Doamna Chiajna de Odobescu,

c nici una dintre scrierile acestea nu reprezintd o capodoperd care sd se integreze In tezaurul marilor valori universale, dar toate la un loc exprima o treaptd
istoricd In evolutia literaturii romdne, reflectd convtiinta de sine Insqi a unui neam
rendscut la lumind, puterea sa de creatie i timbrul indelebil al personalittii sale.

MIHAIL KOGALNICEANU
Mihail Koglniceanu este reprezentantul moldovenesc cel mai dinamic al noii
generatii paoptiste, ridicatd din mijlocul boierimii mijlocii, cu hotdrirea dIrzd

422

de a lupta pentru desfiintarea privilegiilor de clasd, pentru emanciparea i ridicarea economicd a poporului, pentru Unirea Principatelor i independentd. Era
fiul TntTi nascut al serdarului Ilie KogdIniceanu, urma de rdz0 Instdriti, prevdzut
cu un deosebit simt practic i cu un tact politic corespunzdtor, datoritd cdrora
s-a ridicat sub trei domnitori succesivi la cele mai Tnalte trepte, pdtrunend pTnd
In protipendadd, mdcar cu titlu onorific, ca mare postelnic i mare vornic,
stTrnind oapte i suspiciuni unor profesionivti ai bIrfelii, ca paharnicul Constantin
Sion, arhondologul. Sotia lui, Catinca Stavild, fiicd a unui nnedelnicer orheian
crescutd de Marghioala Callimachi, mama viitorului domnitor Mihail Gr. Sturza
a contribuit de bund searnd la promovarea rusticului ei sot, atIt prin protectiile
a doud case domnitoare, cIt i prin darurile ei personale, de sensibilitate i inteligentd, transmise primogenitului. Mai tTrziu, poate gelos pe ascendenta venetiand
fictivd a tIndrului sdu prieten din copildrie, Vasilicd" Alecsandri, Mihai italienizd
numele neao al mamei lui i arabuld pluricentenara avezare a unei familii Stavilla,
cu accentul pe ultima silabd, In vechea colonie genovezd Cetatea Alba". Nu
pare acceptabild nici versiunea dupd care Catinca se exprima greu In limba pdrintilor ei, crescutd fiind in mijlocul unei familii princiare moldovene0, dar grecizate, ca aceea a Callimachilor. in orice caz, fetele rezultate din cdsdtorie au fost
crescute cu guvernantd germana' i cu profesoard francezd, iar bieii coliti In
particular i la felurite institute strdine, Inainte de Intemeierea celar nationale.
Se vede cd In educatia lar costisitoare cuvIntul hotdrItor era al mamei, mai
deschisd la pungd clecIt strIngdtorul ei sor. Mihai i afirma cu precocitate o vie
Idrgi sfera cunovtintelor,
curiozitate intelectuald, o aviditate nestioasd de
devorTnd toate gazetele i cdrtile la IndernInd.

www.dacoromanica.ro

t.
.

insusi scriitorul ne-a Tmpartdsit Tn pri-

mele lui Incercdri literare, de net caracter autobiografic, o parte din odiseea lui
scolasticd. A fost Tntr-adevr o scolaritate
accidentatd, parca Tn ritm cu mobilitatea intelectuald a precocelui Tnvatcel. Primele

elemente le-ar fi dobIndit Tmpreuna cu

Vasile Alecsandri de la temeinicul dascal
care a fostaugdrul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la
Socola. Poate ca lui Ti sIntem datori cuta
de seriozitate intipdrit In cugetul altminteri jucAus al adolescentului, patriotismul
si dragostea de popor prin cunoasterea
trecutului sdu. Instructia mai variatd, dar
si mai superficiald, continua la pensionul

fostului filer francez Cunim, cu care

a pdstrat legdtura i In timpul studiilor
din strdindtate, apoi In institutul francez
de la Miroslava, de sub conducerea tri-

r
-

.6.A4r

'

4"411
a

."4Z,-;

4:

er

partita Lincourt, Chefneux si Bagard. EleMAMA LUI M. KOGAINICEANU

vul Map limba neogreceascd, Inca cmnstita de protipendadd, rudimente de aritmetica, neatractive, care-i excita verva
retrospectiva, pasionIndu-se de istoria universald, unde-si Tntrece conscolarii. La
literatura franceza, in care predomina lectura Aventurilor lui Telemac si a scrierilor

lui Florian, se aplica metoda de memorizare a lui Jacotot, care stimula emulatia
si cldea gustul lecturilor extrascolare.
Crescut In cercul surorilor si al prietenilor Ion, refugiat la Tara In urma
holerei din 1833, adolescentul tocma In aceea vrTstd cTnd copilul trece ca sa faca
loc tTndrului", usor Tntinerit ca sd para o leacd mai precoce In int7iul amor, se arata
i crepusculul apusului sfIntului
CTnd vedeam o femee,

simlitor la farmecul naturii, la zorile rsdritului

Soare", la glasul privighetorilor" si Inaintea

numai ceva sd fi fost frumusicd, pentru cA totdeauna am avut o mare sldbiciune

pentru frumusele, un foc necunoscut Tmi aprindea tot sTngele, care si se repezea
la cap ; putin dup. acea turbare md simteam stApTnit de un lesin total". Aceasta
analiza, atentd la relatiile psihofizice, se raporteaza la momentul Miroslava, and
lectura suferintelor nimfei Calipso din faimosul debut al romanului lui Fnelon
avea sd coincida cu primele licdriri de dragoste ale povestitorului duhliu pentru
Niceta, fiica unuia din dascdlii sal. Colegii cei mari vorbeau despre femei, bdrbat,

amor, cai, arti, o limbd ce nu cunosteam cleat prin auz", dar and el voia

sa

se amestece In vorbd, ei TI repezeau cu defdimdtorul nume de gamin sau pisier,

numele cel mai InfruntAtor pentru un copil care vrea sa se arate mare". Ambianta scolii de la Miroslava, cu colegi de toate Virstele, grdbeste asadar In toate
directiile procesul maturizdrii lui Mihai, mic de trup si de vTrst si mare de
mima". Decernarea premiilor, la examenul solennal" de fine de an, Ti harzi

cel nti premiu de limba franceza", cu o cununa de frunze de stejar facutd

www.dacoromanica.ro

423

chiar de ranile Nicetei", In prezenta dulcineei". Ziva aceea fu cea de pe urmd

a copildriei mele. A doua zi vrui s fiu si mdtrezii brbat". Romantiosul si comicul
totodatd episod al ntiei iubiri se cuvine Insa: retinut Intr-o biografie completa
a lui KogIniceanu, care n-ar trece peste capitolul rolului jucat de femei In viata
lui pInd In ajunul
dragostea faunilor si a satirilor", cum spune scriitorul
In lluzii pierdute cu aparentd dezaprobare, nerdmInIndu-i de loc strdind.
Cu atit mai meritorie ne apare IndIrjirea cu care avea sd se dedice studillor,
la Lunville si la Berlin, sub supravegherea unor clerici catolici si protestanti,
deopotriva de ursuzi. A fost initiativa domnitorului Mihail Gr. Sturza, administrator abuziv, Insd om de mare cultura' si inteligentd, sd-si trimitd odraslele, Dumitru
si Grigore, la studii In Franta, din dorinta de a le Idrgi orizontul intelectual. De
acest end bun profit si Hie Kogalniceanu, om de casa al voievodului, ca sa le
propund In persoana fiului sdu Mihai un tovara's de studii serios si devotat. Localitatea aleasd era domiciliul abatelui Lhomm, verde octogenar, fost preceptor al
lui Sturza. Alegerea anodinului ordsel de pe apa Meurthe, modestd capitald de
arondisment, tintea la linistirea vigilentelor consulare. Sosirea beizadelelor, cu un
alai de tineri boieri si de domesticitate feluritd, nu trecu neobservatd, iar o gazetd
pariziand consemna faptul printre stirile remarcabile ale zilei. De pe tot parcursul,
prin Galitia, Budapesta, Viena, Silezia, Mihai Isi sine tatd1 la curent cu diversitatea
peisajelor, cldirilor, costumelor si moravurilor, dupd un program prestabilit. Stilul
scrisorilor, obedient si exact, denota' simtul observatiei si patrunderea inteligentei
la adolescentul care Implinise 17 ani. Aga Hie Kogainiceanu asigurase tIndrului
protejat" gradul de iuncher, sublocotenent In noua armata. Un medalion de epoca
ne-a pstrat imaginea cam conventionald a unui chrubin" sprincenat, cu ovalul
pur i imberb, strins In uniformd de gala, cu gulerul foarte Malt, cu epoleti In
fireturi, cu ciucuri mari, laterali, prinsi de et. El Ti obtinuse de asemenea titlul
de cdminar si promisiunea unor subsidii lunare, care se lsau Insd asteptate. Pitacul era poate cumpdrat, ca si acela de comis acordat nevIrstnicului Vasile A ecsandri, dornic s treacd drept conte pe malurile Senei. Ajuns la Lunville, Kogalniceanu are sd-si dezvolte tactul diplomatic, In luptd cu metodele severului abate
sI cu principiile ruginite ale tatlui si ale domnitorului, care vegheau de departe.
Dintre cei trei, el singur se bate cu cartea, spre deosebire de beizadelele cu gindul
aiurea. Mihai gseste In cabinetele de lectura ale orasului un numdr nesfirsit de
ziare si de cdrti, care nu-i saturd pofta de citit Tsi strInge In scurt timp o biblioteca de 500 de volume si se aboneazd la periodicul La caricature", spre scandalul prudentului abate. inscris In clasa a treia a colegiului din oras, la care mai
functioneazd Lhomm, Kogsalniceanu se distinge la greacd, dar pune lecturile particulare Tnaintea obiectelor de Invdtturd, In care coplesesc studiile clasiciste. Deosebit de variatd este corespondenta lui cu surorile rdmase In tara, cdrora le scrie
In limba francezd, cu vioiciune, spirit si bun simt. Sederea In Franta, Intr-un coit
de provincie pasnic, fu curmatd dup'd un an, In urma unui reportaj parizian care
umfla la cifra de doud sute numdrul coloniei moldovenesti de scolari de la Lunville.
Aceastd enormd gogoasd nelinisti cercurile Tnalte si domnitorul fu nevoit sd-si
mute beizadelele la Berlin, dimpreund cu insotitorul lor, menit sd le stimuleze
interesul pentru carte.
CurTnd dupa schimbarea produsd, Mihai scria surorilor lui In frantuzeste
;

As fi vrut de o sun' de ori mai bine sd rdmIn In Franta ; am fost In mai

424

multe cercuri frumoase din Berlin, dar n-as putea trdi In ele niciodatd. Au un ton

www.dacoromanica.ro

flegmatic, ceremonial, ucigator de plicticos. Duduile-s proaste si urTte, nu spun

cleat da si nu. Cu toate acestea, nu li-i Ingdduit tinerilor sd le vorbeascd. indatd
ce spui o vorbd, ele o rup la fuga. Atunci, barinele mame pun stdpInire pe dumneata, te aseazd la masa Intre ele ; le torni de bdut si esti nevoit s rdspunzi la
Intreaga lor convorbire numai si numai cu privire la varza, cartofi, pisici si atelusi" (scrisoare din 3 octombrie 1835).
La Inceput era nemulIumit ca pardsise Fran-0, dar bucuros c lsase In urmd
un rase', un abate zercit si studii din care lipseau stiirrtele. Noua gazda berlinezd
era un pastor protestant, Souchon, de origine francezd. in cur-Ind Insd cercul rela-Oilor se largi.

Un altul decTt Mihail ar fi fost cu totul Vat In Ortejul mondenitailor, care

rasuceau mirrtile beizadelelor. Kogalniceanu stia sd se Impartd si s stoarca expeHemp de via-td, cunoastere de oameni si relatii utile din frecventrile Inalte. Doi

ani de zile urmd variate lecii particulare, dar la pas cu coconii domnesti fdcea
scrimd, ?not, muzica, dans, cdlarie, frecventa saloanele, balurile, opera, teatrele.
Gazdele protestante din Berlin puneau o hind vietii intense a tinerilor.
La Berlin, corespondentul lor este fiul macrobioticianului Hufeland, cumnat
cu Alexandru C. Sturza, filozoful religiei ortodoxe si vdrul domnitorului. Ochiul
domnitorului vegheaza, asadar, prin delegatie. Mihail nu trezeste bdnuieli In primii
doi ani. Surorilor lui le scrie Trisd cu inima deschisd ca nu pune pre; pe nastere
sint curat himere, cd aristocratia a pierit ca si ele,
si pe nobilime, cd

c meritul e adevrata distinctie. Totusi se intereseazd dacd va fi promovat In

curInd locotenent, deoarece doreste sd fie mdcar capitan la Intoarcerea In lard.
Scara lui de valori este asadar Inca' oscilantd. Prezentat principelui de Cumberland,

un tIndr de vIrsta lui, viitor rege al Hanovrei, amenintat sa-si piardd vederea, se
Imprieteneste cu el si se zbate sa ()blind din Tara o pereche de papuci femeiesti,
brodati cu aur si perle, ca la Stambul, ca
ofere mamei principelui.
In acelasi timp, Kogalniceanu se luptd sd-si facd tara cunoscutd In strdindtate,
cere cu staruinId textul si muzica la unele Ontece de acasd, apoi balada uciderii
domnitorului Grigore Ghica, Alexandria, Arghir si Elena, aducIndu-le surorilor la

cunostintd cd un anume cintec pe care l-au trimis face furori si a trebuit

Impartd In 20 de copii. Plecase de la Iasi cu materiale istorice privitoare la tdrile
romnesti, dar fart sa se gIndeascd poate ca va avea sal scrie printre strdini despre
ele, ca s le facd cunoscute. De la Berlin se intereseazd dacd fostul sdu &Ka,
arhimandritul Gherman, si-a publicat istoria Moldovei. Vida detinea In realitate
manuscrisul cronicii lui $incai, care avea sd fie publicatd tocmai pe timpul domnitorului Grigore Al. Ghica, de care o comisie compusd din beizadeaua N. Sulu,
Al. Donici, Anastasie Panu, August Treboniu Laurian si din el Tnsusi, M. Kogalniceanu. 'Inca de la Lunville, nutrind &dui s scrie o istorie a Moldovei, Tricepuse s struie pe l'inga surorile lui
completeze documentatia ; prin tatal sdu
vroia sa
lucrarea fundamentald a lui Petru Maior. De la Berlin cerea prin
Asachi si Cunim carti si acte mai vechi sau mai noi, informa-tia masivd procurIndu-si-o prin lecturi In biblioteca regala. Proiectul limpezindu-se ca o istorie generald a romnilor de ambele par-0 ale Dundrii, lucrarea este pusd sub auspiciile
domnitorului, care se aratd speriat de eventual itatea ducerii ei la zi si de susceptibilitaile puterii protectoare, ca si de ale celei suzerane. Mihail Kogalniceanu protesteaza, afirrrandu-si intenIiile cele mai curate si multumindu-se a trata In prima
parte a lucrdrii numai istoria Tarii Romanesti pInd In pragul veacului. La cererea

www.dacoromanica.ro

425

reoPy 4 AV

'

er4/

fit4 :44
.

,i//.
e

:44.'71

rf
',I.'', 14

P.-

4, "

174/j,

(.;ity f
1;4"

to

'

..J,,,
slh
4ve.

g. 740*iii... .

/247. ,
.

Valaques transdanubiens, Berlin,

librar, cu prefata datata 6/18

I+ Or,'
A-

4,rt
_

.,

Cf /

, '.

..

.rv-,1-7.

acelasi

dupd ce citise In coli de tipar lucrarea, ti-

s
: .--;-ifi...;.'
.

14.! '#"'

la

septembrie
1837, ziva and Tmplinea 20 de ani (ambele
semnate Michel de Kogalnitchan).
Mihail Gr. Sturza Incuviintase dedicalia

1471.-.7

tt,

...

1837, cu prefata dated 1 august 1837

Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des

04,4444.

S.,E.__.

und Wallachei. Romdnische oder wallachische

Sprache und Literatur von einem Moldauer, In
Lehmanns Magazin", Berlin, ianuarie 1837
Esquisse sur histoire, les mceurs et la langue
des cigains, connus en France sous le nom de
Bohrniens, Berlin, Librairie de B. Behr.

Wit-Lii art' -779. ',At

% ..

50.e,

44f

'
17at.

principelui de Cumberland adunase date

despre limba si obiceiurile Iiganilor. lar la
invitatia unui magazin berlinez redactase o
Intinsa dare de seama despre limba si literatura noastrd, cu totul necunoscute straindtd/ii. Astfel, una dupd alta au apdrut In
cursul anului 1837 la Berlin primele lui lucrari istorice, In ordinea urmdtoare : Moldau

.,14 7).

- rot , )7'.V

,.. ..-4-14..:

at

tir
roviv

F33:

Pr:Vs I

4,.
.

'

Orin cu cheltuiala tatdlui si cu datorii la tipograf. Nu stim daca s-a produs munificen/a"
prin/ului, la care se astepta autorul, Tntr-o
scrisoare catre surorile lui. Ciudat ! tocmai
dupa o atIt de stralucitd afirmare cu lucrani
variate din domeniile istoriografiei si istoriei
I iterare, Mi hai I Kogalniceanu se Tnscrie ca stu-

MIHAIL KOGALNICEANU,

dent la Universitatea din Berlin. intr-un sin-

Scrisoare catre tatal sau

gur si unic semestru urmeafa istoria moderna

cw Ranke, dreptul natural cu Gans si dreptul roman cu Klenze, bine notat pentru

studii In carnetul de frecven/d. Din corespondenta cu surorile lui re/inem ca punea

mare pre/ pe InvaIdturd, c dorea sa se Intoarca In Tara bogat In cidnostirqe",
deasupra tuturor prin talent si instruc/iune, ca sd poatd Intoarce dispre/u1 celor
mari, ndzuind a fi sames de Iinut sau filer. Este vechea idee a superiorita/ii meritului, concretizatd poate In urrndrirea unei diplome universitare. Acest eventual
proiect nu s-a putut realiza, relatiile cu gazdele berlineze si cu corespondentul sau
IncordIndu-se mereu.
Mihail Kogalniceanu se sin/ea jignit, vdzIndu-se tratat ca un copil de zece aniTatal sau credea
poate porunci s ceard In genunchi iertare lui Hufeland
pentru ca-I ofensase ; apoi el ar fi preferat sa-1 vadd pe Mihai preocupat de probleme mai practice, ca rachieria, cresterea oilor merinos si a viermilor de mdtase,

426

metodele agronomice noi, ca sd-I ajute efectiv la exploatarea mosiilor rotunjite

de el prin slujbele mdnoase ale Vistieriei. intoarcerea precipitatd In lard la sfirsitul
lunii februarie 1838, cu hotdrirea bruscd a demisiei din armata, pare a fi rezultatul exasperdrii. Ajuns Tnsa in lard, domnitorul Ti acordd decretul de leitnant"

www.dacoromanica.ro

si-I numeste aghiotant, iar In martie viitor, capitan (gradele si titlul fiind Tnsa
onorifice). Mihail Kogalniceanu se avInta In publicistica, liand asupra-si de la Asachi,

In iulie 1838, redactarea suplimentului literar al Alautei romanesti". Dupa cinci

numere, acesta este suspendat sub pretextul unui articol al lui Kogalniceanu In
legatura Cu jocul de carli whist si predilectia unor anumiti diploma-0 pentru el.
In aprilie 1840 preia tot de la Asachi conducerea periodicului Foae steasca a
Printipatului Moldovii", un fel de buletin stesc, Trnbogatit cu un supliment, Foae
pentru agricultura", continInd elemente de economie rurala si domestica.
Marele eveniment publicistic al acestui an este aparitia bimestriala, sub redacia
a lui M. Kogalniceanu, a Daciei literare", In colaborare cu Costache
Negruzzi si Vasile Alecsandri. Revista inaugureaza o directiva noua In literatura
national& dei cenzura o suprima dupa trei numere, pentru ca redactorul ei cita
Intr-un articol zicala subversiva pestele de la cap se impute". Kogalniceanu daduse
o introducere, asupra careia vom reveni, o schit Nou chip de a face curte, o
nota despre Demidoff si alta despre Sincai, dupa Arhiva Romaneasca", revista trimestriala, scoasa de el In acelasi an, pentru publicarea unei colectii a tuturor
cronicarilor Valahiei si Moldaviei", precum si a documentelor vechi.
In vederea unei activitati editoriale proprii, ca sa nu mai fie nevoit s se
foloseasca de tipografia lui Asachi, care instituise un fel de monopol asupra imprimatelor particulare si oficiale, Kogalniceanu obtine de la mitropolitul Veniamin
doua teascuri de la tipografia Mitropoliei, iar de la Heliade litera trebuincioasa,
pe care i-o achita tocmai In 1864. in editur proprie, cu numele Cantora Foaei
Satesti", apar Foae sateasc", Dacia literara", Arhiva romneasca" si mai tirziu
Propasirea", nuvela Iluzii pierdute. Un Mai amor de M. Kogalniceanu (1841), Alma-

nah pentru Invalatura si petrecere", publicat tot de el, Intre 1842 si 1846, un
numar de publicatii religioase potrivit contractului cu Mitropolia, In limbile romana,
greaca si franceza, scrieri originale de Grigore Alexandrescu (Poezii), de N. Balcescu
(Puterea armatei i arta militar de la intemeierea Principatului Valahiei pino acum,
1844), de A. Don ici (Fabule), de C. Stamati (Povestea povestelor), de Vasi le Alecsandri,

G. Sion, A. Hrisoverghi, D. Ralet, Costache Caragiale, M. Cuciureanu, Th. Codrescu etc., precum si LetopiseV/e jekii Moldovei, II si III, 1845-1856. intr-un
Inventor de toate cirtile ce s-au tipeirit la Cantora Foaiei Stesti de la 1840-1845,
iulie 1 se cuprind 53 de titluri In limbile romana, germana, latina, franceza, greaca,
inclusiv dteva calendare de perete. Ultimul In serie contine Fragments des chroniques moldaves pour servir d I' histoire de Pierre le Grand et de Charles XII, par M. Kogalnitchan, 2 vol., in 8. Cu un studiu introductiv au aparut In aceeasi editura

poeziile lui A. Hrisoverghi (1843) si cea mai bun piesa originala a lui Costache
Caragiale : O repetitie moldoveneascei sau Noi i lar noi (1845), IntIia de la noi cu

teatru In teatru".

In acelasi an 1840, Incarcat de evenimente capitale In activitatea multilaterala

a lui Kogalniceanu, el este numit, Impreuna cu Costache Negruzzi, cu V. Alecsandri
si cu Petre CImpeanu, inspectorul scolilor, la conducerea teatrului romanesc si
francez din Iasi, pentru reorganizarea lui. Din repertoriul anului 1890-1841
apar la Cantora Foaei Satesti Farmazonul din FlIrlu si Modista si cinovnicul, de
Vasile Alecsandri, si Doud femei 'impotriva unui beirbat si Orbul fericit, traducen i de
M. Kogalniceanu. Stagiunea se deschide sub noua conducere la 1 ianuarie, cu
Farmazonul din Hi'rlu, comedie In trei acte de Alecsandri, care deschide seria marilcr
lui succese dramatice. Trupa romaneasca era condusa de Costache Caragiale, care

www.dacoromanica.ro

427

organizase Cu un an inainte, o asociatie compusd din diletanti i elevi de conservator

si conclusd de Teodor Stamati, profesor la Academia Mihdileand. Scurta trecere a

o singura stagiune
lui KogdIniceanu
la conducerea Teatrului National din Iasi
schiteazd gestul TraTiei injghebari a unui repertoriu national, intr-un moment ingrat,
cind contractul fixeazd numdrul reprezentatiilor romdne la cifra abia de 25, fata
de cele 75 ale teatrului francez. Lupta avea s-o duca mai departe Vasile Alecsandri,
flancat de genialul sau interpret, Matei Millo.
Nu cunoastem prea bine activitatea lui KogdIniceanu In anii acestia, corespondenta lui hind cu totul lacunara Intre octombrie 1838 si octombrie 1843. Numit profesor la Academia Mihdileand, cu concursul lui Ion Ghica, isi Incepe la 24 noiembrie
cursul de istorie nationala cu un cuvint de deschidere care provoaca zgomot, cu toate
asigurari le de a se abtine de la oricejudecata in privinta istoriei contemporane. Nu ne
sint bine Idmurite nici imprejurdri le, nici momentul exact In care a fost si I it sd-si Intrerup cursul, loarte frecventat. Lectia a fost publicatd In acelasi an In brosurd la Cantora
Foaei Stesti i apoi In Foaie stiintifica si literara. Sub acest titlu a fost silit s
apard revista Propdsirea" la data de 9 ianuarie 1844, cenzura suprimind din nurndrul de la 2 ianuarie titulatura subversiva ca un program revolutionar, o mare parte
din expunerea programaticd i articolul Unirea varnilor intre Moldova si Valahig, atribuit lui Ion Ghica, care fcuse neoficial aceastd propunere din partea domnitorului
Munteniei lui Mihail Sturzainsusi.
Programul periodicului sdptarnInal, mutilat de foarfeca cenzurii, apare destul de
anodin, anuntInd publicarea intr-o prima sectie a unor articule originale de fizicd,
chimie, istorie naturald, agricultura, tinerea pasdurilor, igiena publica, stiri despre
descoperirile
lucrarile Trivdtatilor", In sectia a II-a probleme de economie politica,
jurisprudentd, istorie nationald, iar In sectia a Ill-a, literard, articule originale, prozd
si poezie", traducen i si extracturi din cdrtile publicate In tdrile strdine", cu privire
i

la noi, priviri asupra I imbii", bucdti umoristice si, In sfirsit, critica si informatie
bibliograficd, In scopul de a impartasi cititorilor o idee dreaptd si indestuldtoare a
miscdrii I iterare din Moldavia, Valahia si Transilvania". Este un ecou indepartat al programului Daciei literare". Redactia se compune din V.Alecsandri, F. Bals, I. Ghica,
M.Kogalniceanu. Acesta publica numeroase schite si note istorice despre Petru Rares,
despre mestesugul zidirii In timpul lui Stefan cel Mare, despre mitropolitul Veniamin,

iar din Trii zile din istoria Moldaviei, uciderea lui Grigore Ghica si aceea a boierilor
Bogdan si Cuza, de cdtre domnitorul Constantin Moruzi, ultima nemaiapdrind poate
din cauza vilvei stirnite de celelalte cloud intre les gros bonnets".
In 1844, raporturile lui Kogainiceanu cu domnul se indspresc. Cdpitanul aghiotant, pur onorific, demisioneazd din armatd, I ichideazd o parte din averea lui, Tsi insoteste o sord pentru operatie la Viena, de unde scrie tatdlui sdu la 1 mai, cerindu-i
permisiunea s'as meargd la Paris pentru desdvirsirea educatiei.
Am privit aceastdcattorie ca neapdrat pentru once tinar ce doreste a-si inmulti

ideile si cunostintele, a-si desavirsi educatia prin privirea tuturor descoperirilor

propdsirilor ce a fa:cut duhul omenesc In acea tard fericitd si, in sfirsit, a nu rdmInea
In urma veacului sdu".
Domnitorul privi lima' proiectul ca o Incercare de uneltire impotriva lui,dup
banuiala c i-ar fi servit informatii lui Vaillant pentru lucrarea I ui La Romanie, porunci

ridicarea pasaportului si intoarcerea In tard a nesupusului, pe calea apei, pind la

Galati. La Iasi, Tnsti intat indirect de tatal sdu cd va fi inchis intr-o fortdreat turceascd,
428

rebelul se prezintd ministrului treburilor dinIduntru sa-1 prevind c se va apara cu

www.dacoromanica.ro

arma In mIna dacd s-ar Tncerca arestarea lui ; ministrul II statuieste sa meargd la -Ora.

Kogalniceanu Isi alege cariera de avocat, pe baza studiilor berlineze, luTnd un

prim onorariu de sase sute de ducati de la loan Greceanu In proces cu lacovache
Pallady. La lard Ti scrie cu umor doctorului Louis Steege, la 4 iulie 1844 ; cldeste un
rates cu cloud caturi, o casa, un grajd, hambare, In sfTrsit, as cladi un oras Tntreg,
daca mi-ar Ingddui mijloacele banesti". in toamna, la cTteva zile dup. suprimarea
Foaiei", este pe neasteptate ridicat din casa pdrinteascd si Tnchis la mandstirea Rica,
fa:r ancheta prealabild si fard motivare juridicd. TatdIsau, ca om al regimului, nu intervine, ha chiar interzice flicelor lui
viziteze, bolnav de piept si de picioare, in surghiun. Cu cele doua acte arbitrare, aproape simultan, se pune capdt unui curent cul-

tural primenitor, Incercindu-se i intimidarea grupului, prin detinerea conducdtorului. Dupa aproape doud luni, domnitorul este nevoit s revind asupra abuzului administrativ, eliberindu-1 pe cautiunea morald a postelnicului Hie KogdIniceanu, pTna' la urmd

Tnduplecat sd iasd din inertie, dar ridiandu-i la 9 decembrie dreptul de a fi vechil,

Indeletnicindu-se numai Tntru ale sale trebuinte".
Anul 1845 este si el bogat In Impliniri. Kogalniceanu publica al doilea i ultimul
volum din Arhiva romaneasca", Incepe cu volumul al II-lea tipdrirea colectiei de cronici Letopiseti/e Trii Mo/dovei si excerpteazd pentru strainii amatori de isiorie Fragments t rs des Chroniques moldaves et valaques pour servir l'histoire de Pierre /e Grand,
Charles XII, Stanislas Lesczinski, Dmtre Conternir et Constantin Brancovan.

Nu se stie Tncd prin ce interventii speciale reuseste totusi Kogalniceanu sd piece

din lard la stir-situ! anului. In prealabi I, ca s faca fatd cheltuielilor pentru o sedere mai
Indel ungata In Apus, el Isi vinde, printre altele, cartile vechi si rare procurate cu ani

In urmd pentru documentarea scrierilor istorice tipdrite la Berlin.

In august 1845 scrie de la Paris lui Ion Ghica, informTndu-1 de plecarea lui C. Negri

la Londra si despre intentia lui de a caldtori In Spania, daca-i vor Tngaclui mijloacele
vIncla mosia de la
bnesti. in acest scop, II roagd In februarie 1846 pe tatal sdu
si-1 anunta ca va vizita In toamn Spania si Anglia, ca sa-si petreaca

iarna In Italia. Intrat prin Edgar Quinet si Paul Bataillard In legaturd cu unii membri
ai Academiei de Inscriptii din Paris doritori sa cunoascd antichittile daco-romane,
cere lui G. Baritiu referinte pentru Ardeal, pentru Moldova lui Gh. Saulescu i pentru
Tara Romaneascd lui A.T. Laurian. Unui redactor parizian 1i trimite date statistice
aupra bisericii catolice din Moldova. Poate din acelasi moment dateazd si fragmentul autobiografic foarte spiritual, In limba francezd, gsit printre manuscrisele lui,
In care povesteste sederea lui la Lunville, dorinta de pe atunci de a vedea Parisul,
I'Eldorado, le Paradis de tout Moldovalaque", studiile berlineze si Incercarea nereusitd din 1844 de a-si realiza visul, care i-ar fi Tngdduit sa vadd dansInd pe Carlotta
Grisi i jucTrid pe Rachel, sa consume Trighetata la Tortoni si s'd cineze la Caf de Paris.
Nu stim car& reviste pariziene era rezervat acest fragment scris In ton de badinaj,
care contine Insd suficiente relatdri politice si de ordin publicistic, ca desfiintarea
celor trei reviste conduse de el. Sub preocupdrile mondene afisate se ascunde

o intensd activitate cu caracter politic ale carei ite nu au fost Inca descurcate.
Kogalniceanu luase contact din primul moment cu societatea studentilor roman',
recent Infiintata sub presedintia activa a lui Ion Ghica si pusd sub patronajul lui
Lamartine, cu N. Bdlcescu, al doilea membru marcant al Fratiei, si cu
romni din Paris preocupati de emanciparea politica si de unirea principatelor.

www.dacoromanica.ro

429

Dimpreuna cu Balcescu, comunica la 24 iulie 1846 comitetului SocietaIii literare

din Bucuresti proiectul redactarii i tiparirii unui dic/ionar biografic, cuprinzInd, vie/lie celor mai Insemna/i romani din toate veacurile", opera proiectata ca o lucrare de
propaganda na/ionala progresista.
De la Madrid Incearca sa ob/ina prin Ion Ghica autoriza/ia de a se stabili la Bucuresti, cIt mai departe de regimul autoritar i abuziv al lui Mihail Sturdza.
Nereusindu-i formula noului domiciliu, Kogalniceanu se Intoarce In Moldova,
unde rela/iile nu erau formal rupte cu domnitorul. Kogalniceanu ii ceruse de la Paris,
Tntru Tmplinirea cerin/elor protocolare, consim/amIntul de a trimite regelui Suediei
Fragments tirs, unde era vorba si de Carol al XII-lea. Domnitorul ridicase la cererea
lui Hie Kogalniceanu, pus Tn miscare, interdic/ia sub care zacea de un an si jumtate
avocatul de a pleda si de a fi arbitru ; masura de clemen/a" nu era lipsita de jignitoarea clauza cominatorie : In cit va pazi buna cuviin/a", prin alte cuvinte cIt nu va
indispune prin independen/a de caracter si prin curajul atitudinii protestatare. Amenin/at cu Indepartarea din profesiune, Kogalniceanu trece In acelasi an un examen
In fa/a jurisconsul/ilor statului, spre a i se atesta Tnzestrarea cu deplina stiin/a a
codicei Iivile a prin/ipatului, cum si a capitolului al 8-lea din Regulament reglementInd noua ordine judiciara, inclusiv regimul hotarniciilor".
In doua cereri adresate domnitorului la 8 august 1847, peti/ionarul protesteaza
pe de o parte ca n-a fost Tnscris In I istele electorale de deputa/i orsenesti, iar pe de
alta ca i se fac dificult4i In recunoasterea drepturilor elective la Iasi. Ambele documente in sa sublinieze voin/a fostului surghiunit de a participa activ la miscarea
politica a /arii, ca opozant formal. Intr-o alta peti/ie, catre o judecatorie din Iasi, avocatul protesteaza cu demnitate impotriva restric/iilor aduse profesiei sale, precum
si contra Incercarii de intimidare prin proferarea unor cuvinte care Incercau sa-I
asocieze calomnios Impricina/ilor penali.
CurTnd dupaInabusirea revoluIlei de la1848, la care n-a participat direct, Kogalniceanu izbuteste s ajunga din nou la Paris, de unde nu ne-au parvenit decit cereri
banesti repetate catre prieteni si stiri despre Tntoarcerea lui In /ail, via Metz, Colonia,
Cracovia, Cernau/i, Mihaileni. Acum, In calitate de avocat al manastirii Nearn/u, are
ocazia saInfrunte pe beizadea Grigore Sturza ; acesta de/inea far-a nici un drept optsprezece mosii ale manastirii. Neob/inInd dreptate de la instan/ele judecatoresti din
/ara, nici de la domnitor, Kogalniceanu trimite o plIngere Iarului, mosiile aflIndu-se
In majoritate peste Prut. In exordiul pledoariei, neInfricatul avocat ridica glasul tare
Aceasta protesta/ie nu voi conteni de a face In cIta vreme In lara Moldovei vor fi
lege si domni si pe clt DumnezeuTmi va da cuget si glas". Domnitorul TI perioriseste",
adica Ii fixeaza la 1 iulie domiciliu obligatoriu la mosia lui de la Matieni, dar Kogalniceanu se arata refractar masurii abuzive, neexecutInd-o.
Are buna inspira/ie sa piece de la TIrgu-Neamt, unde locuia, la Roman, unde
st ascuns o zi si o noapte, rind ce ii da adapost hatmanul Grigore Al. Ghica, viitorul
domn, la una din mosiile lui. De acolo trece la schitul din Baltatesti, unde are rgazul
s compuna scrieri satirice contra domnitorului, ca pamfletul Noul Acatist al Marelui
Voevod Mihail Grigorie i Carte a fostului rege Ludwig Filip celtrel Inca fiindul domn Mihai

Sturdza (publicate In ziarul Bucovina").

Nu se stie data exacta cInd trece In Bucovina, unde un grup de refugia/i afle
buna primire In familia carturarilor patrio/i Hurmuzaki. Este cautat In ziva de 10 iulie
430

la Tirgu-Neamt, ca sa fie arestat.

www.dacoromanica.ro

Atribuindu-i-se lui

lui N. Istrati o retractare publicd a leg'd'turii cu revolu-ti-

onarii, sub titlul Cclirna Increderii In boierii aristocrati oi sfinta hoterlre de a nu-i macrede, KogdIniceanu dd In broura ProtestaVe o categoricd dezmirrtire, la 22 iulie, Cu

precizarea cd se Ad sdratos In Moldova. Bropra contine expunerea unui program

politic de reforme mai radicale decTt revendicdrile preconizate de adunarea notabilittilor de la Hotel Petersburg din 27
28 martie.
Sincronic pare a fi 0 Proiect de constituVe pentru Moldova. Prin aceste cloud importante acte politice. Koglniceanu se pune In fruntea milcarii, ca enditor politic
Tnaintat.

La 8 august, printr-un afil, domnitorul trimite Itire tribunalelor c dumnealui

maiorul Mihalache KogdIniceanu este periorisit i oprit de a veni In capitald" i ca nu
mai are dreptul sd fie Insdrcinat cu vechiricuri In pricind de protesuri". Se raporteazd
ministrului trebilor dinluntru la 23 august 1848 CA' Mihalache Kogainiceanu la 19
a urmdtorii [curentei 1] luni, prefcut In straie de -tdran, cu cneazul Leon Cantacuzino,
au trecut peste hotare pe la zastava [vama 1] Cornului Luncii. Sd vorovqte c ar fi
mers la Viena".
Raportul semnat de clucerul I. Volcinschi mai precizeazd ca oficina broprilor satirice ce se rdspIndesc prin lard ar fi schitul 13dItte1ti, iar colportarea lor, precum
legdtu ri le cu tugarii peste gran i-td, s-ar face printr-un monah logofdt la stdre-tia mdndstirii Neamtului. De la Cernatrti, M i hail KogdIniceanu pdstreazd legaturi epistolare secrete cu tatl i fratele sdu, iar la Suceava se IntTlnete cu fratele tatdlui sdu, an ume lancu. Tot de la Cernduti, la 4 septembrie,trimite un energic protest cdtre logofe-tia drep-

tdtii, Tmpotriva ridicrii drepturilor sale profesionale de vechil. Fratelui sdu Alecu,
care vrea

dea tot concursul, Ti rdspunde la 11 octombrie, din Cerndu-ti, cd proclamaiile sTnt de prisos, c ar fi preferabile coresponderrte cu abuzurile domnitorului,

Insd nu generalitti, des faits et des faits" 0 mai ales furtipgurile, rqfeturile".
RdmIne la Cerndirti pTra catre st-TrOtul lunii ianuarie 1849, Tncurcat In dificultd-ti
materiale 1i TncercTnd s recupereze suma datoratd In tard, pind ce declararea stdrii
de rzboi In Bucovina 0 Galitia, din cauza revolutiei maghiare, il constringe s plece
la Viena, iar de acolo la Paris, unde avteaptd scrisorile post-restant. La aflarea demi-

terii lui Mihail Sturza 0 a numirii ca domn a prietenului sdu Grigore Al. Ghica,
anunt plecarea din Paris, unde b'intuie holera, epidemie care a pustiit In acel an o
mare parte din Occident. Domnul cel nou Ti trimite o sutd de galbeni, cu care-0 pldtWe datoriile. Primind de la teal sdu o al-Ca surnd de bani, pdrsWe Parisul la 29 iulie
pleacd In lard via Metz, Colonia, Cracovia. In Moldova TO reia profesia de avocat,
este Tnaintat colonel 1i numit director la Departamentul lucrdrilor publice, In care calltate dovedWe mari aptitudini de organizator i preocupdri edi I itare surprinzdtoare.
La un an chip Intoarcerea din surghiun apare Tnceputul de roman Tainele inimei,
In foiletonul Gazetei de Moldavia", ziarul lui Gh. Asachi, de la 9 ianuarie la 23 martie
1850. Foiletoanele sTrit Insd nesemnate, nu stirnesc n ici un ecou, autorul n
revendicd
niciodatd ultima Tncercare de tinere.te, iar relevarea 1i atribuirea ei lui KogdIniceanu
se datoresc
critice a lui N. lorga. De la 10 aprilie '1852 dateazd prefata la Letopisetile Toni Mo/dovei, vol. I, din 1853, Ochire istoricel asupra sclviei, introducerea la
talmdcirea romanului universal rdspTndit Col iba lui Mo1 Toma (de Harriet Beecher
Stowe), iar din anul urmdtor editia a II-a, la Berlin, a lucrdrii Histoire de la Valachie etc.
In 1855, colaboreazd la Romania I iterar", revista lui Vasile Alecsandri.
Sdrcit de adversiatile politice din ajun, se vede nevoit sd avizeze la refacerea
patrimoniului sdu : ia mo0i In arendd i Trifiinteazd la Neamt TntTia fabrica de postav

www.dacoromanica.ro

431

cu utilaj modern, cu privilegiu domnesc pe termen de 12 ani (1852-1864). Cu personal tehnic adus din Germania, lucrInd Cu lIna indigend si cu rentabilitate la inceput
scdzutd, din cauza Imprumuturilor mari contractate, fabrica s-a mentinut peste 22 de
ani, crind exponate la expozitia din Paris de la 1868 si oferind exemplul unei Intreprinderi cu deosebit grijd fatd de muncitori (salarii, locuinte, hrand, spitalizare, Invdtdturd copiilor etc.). Paralel cu aceast activitate economicd, Koglniceanu duce o neobositd actiune politicd unionistd, favorizatd de adeziunea la idee a Insusi noului domnitor. in acest scop Infiinteazd ziarul Steaua Dundrii", care devine organul principal
de raliere a unionistilor din arrandoud Principatele. Literatura din coloanele foii oglindeste In modul cel mai credincios aspirati i le tinerimii culte i entuziaste, polarizate
Imprejurul aceleiasi dei. Opozant prin temperament, Koglniceanu avea sd afirme mai
firziu cd a fost suspectat si prigonit In timpul domniel lui Grigore Ghica, iar ziarul
sdu a fost de cinci ori suspendat. in prima parte a acestei domnii a participat la mai
multe initiative culturale In legaturd cu InvdtdmIntul public superior.
Ales deputat In Divanul ad-hoc al Moldovei (1857), omul public desfdsoard o activitate impresionantd si ?si dezvaluie talentul oratoric, dezvoltat pInd atunci t'ara larg
ecou ca avocat. Dintr-o recentd culegere de discursuri parlamentare din epoca Unirii (22 septembrie 1857
14 decembrie 1861), urmatd de o nota bibliograficd a dis-

cursurilor, interventiilor, amendamentelor, motiunilor si propunerilor din Divanul

ad-hoc, Adunarea electiva, Comisia centrar' de la Focsani si Adunarea legislativa, ob-

tinem, prin totalizarea discursurilor, interventiilor si amendamentelor, 828 de cuvIntdri I Tirand seama de functionarea discontinua a parlamentelor si a Comisiei centrale
de la Focsani, se poate spune ca putine au fost zilele cind n-a luat cuvIntul sau n-a participat la sedinte. KogAlniceanu a fost animatorul vieii noastre parlamentare din

momentul primelor ei afirman. A fost si promotorul, In stilul parlamentarismului

european, al acelui stil de aleasd urbanitate, pusd exclusiv In serviciul ideii i crutInd
persoana particulard a adversarului. A doua mare problema, dezbdtutd de unionisti
Inainte de alegerea lui Alexandru loan Cuza, a fost aceea a Imbundtdtirii sortii taranilor. 5i pe acest teren Koglniceanu s-a situat pe o linieThaintatd, aldturi de Costache
Negri, preconizInd Improprietdrirea Cu despdgubire.
In sTnul partidei unioniste, el combate atit alegerea lui Grigore Sturza, cIt
aceea a fostului domnitor Mihail Gr. Sturza. Rivalitatea dintre fiu si tata amenintInd
cu un impas, majoritatea se preste Inca din seara zilei de 3 ianuarie, In casele lui
Costache Rolla, asupra candidaturii lui Cuza, care Intruneste In ziva alegerii, la 5
ianuarie, unanimitatea voturilor.
La alegerea domnitorului rosteste o alocutie de dimensiunile unei pagini,
mdcind semnificatia actului istoric si Indatoririle alesului, care rdmIne printre marile
momente ale oratoriei noastre politice.
Numele lui Koglniceanu rdmne legat istoriceste de acela al domnitorului Unirii,
prin marile reforme ale secularizdrii averilor mdndstiresti si Improprietdririi. Koglniceanu a fost dupd 24 ianuarie membru al Comisiei centrale de la Focsani (mai 1859

ianuarie 1860), presedinte al Consiliului de Ministri al Moldovei (de la 3 mai 1860 la

17 ianuarie 1861), rdsturnat mai cu seamd pentru circuldrile trimise de el tdranilor,
ca sa le faca educatia civicd Tnainte de reforma agrard. Dupd desdvIrsirea Unirii, a fost

432

rechemat la cIrrnd ca presedinte al Consiliului de Ministri (de la 12 octombrie 1863

la 26 ianuarie 1865). Secularizarea averilor mndstiresti obtine In Camera unanimitatea. Reformaagraradnsa nastere monstruoasei coalitii dintre conservatori si liberali, care duce la dizolvarea Camerei (2 mai 1864), la plebiscit (Cu proclamarea rezul.

www.dacoromanica.ro

DEPUTATII TARANI LA ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI

1857

tatului la 21 mai 1864) si la legea rurald (15 august). lstoria leagd indisolubil numele
domnitorului si al primului sdu sfetnic, pentru aceste cloud mari reforme. in realitate,
relatiile dintre cei doi barbati n-au fost dintre cele mai cordiale. Domnitorul II suspecteafd pe Koglniceanu cu prilejul vizitei acestuia in Oltenia, in august 1864, and
i se rezervase o primire deosebit de calduroas, ca si-ar aroga meritul principal al
reformelor i Il apostrofeaza violent intr-un Consiliu de Ministri, reducindu-i simtitor atributiile. Incidentul s-a inchis, fdra invingator i Tnvins, Inaintea unei demisii
fluturate de Kogalniceanu, prin mijlocirea ministrului sau de externe. in noua Camera',
aleas In toamna, cu o lege electoral:a lrgita, care schimba fizionomia parlamentului
In favoarea regimului, Kogalniceanu Tsi atrage Insa murmure prin autoritarismul sau.
Provocind demisia unor parlamentari, a doua zi dupa o remaniere obtinuta de la
domnitor, acesta il demite i II numeste senator in corpul ponderator" atunci infiintat. Este stir-situ' carierii lui politice sub Cuza, care-i urmeaza in cadere dupa un an,
rsturnat de monstruoasa coalitie. Ca urmare a reformei agrare, pe care aceasta nu
i-o iarta, Kogalniceanu este invalidat in aprilie 1866 de TritTiul parlament ales sub
guvernul domnului strain, dup.& dezbateri lungi si patimase, cu ipocritul laitmotiv

formal al sperjurului", pentru dizolvarea Camerei care refuzase reforma agrara.

Reales in unanimitate de acelasi judet, este a doua oard invalidat (in mai 18), dar in
toamna aceluiasi an, repetindu-se alegerile generale, se alege deputat In trei judete.
La validare afirma : Am pia:tit Unirea cu jumatate din starea mea". Cu un nou elan

parlamentar, participa Intr-o singura luna (ianuarie 1867) la dezbateri de tot felul,
ca bugetul, regulamentul Camerei, chestiuni militare, organizarea comunala, impozitele, postele i telegraful, invatamintul, Academia, clerul etc. Cu toata competenta
lui in directiile de activitate cele mai felurite, nu se face apel la brbatul de stat lipsit de partid decit In rare imprejurari. Astfel intra In cabinetele lui Dimitrie Ghica
(1868), G. Manu (1869), Manolache Costache Epureanu (1876) si I.C.Brdtianu (1877
1880) ca ministru de interne si de externe, iar la urma ca ministru plenipotentiar la
Paris. Prestigiul sau In afara determina chemarea lui la Departamentul externelor In
momentul rdzboiului ruso-turc. in aceasta calitate semneaza conventia cu Rusia,
participa la proclamarea Independentei si ia cuvintul inaintea Congresului de pace de
28

c.4

www.dacoromanica.ro

433

la Berlin (1878). Este deputat In toate parlamentele pInd la moarte, dar Cu o activitate mereu mai redusd. Ca factor determinant al Unirii si al strOmutdrii capitalei la
Bucuresti, se ridicase si Impotriva dorintei iesenilor de a li se ceda In compensatie
sediul Curtii de casatie. Din sensibilitate regionald jignit, iesenii i-au ars, lui si lui
Anastasie Panu, portretele, judeandu-I fart mild pentru decdderea vechii capitale
end se afld iardsi In mijlocul lar.
Marele orator Isi rosteste antecul lebedei Tnaintea colegilor de la Academia
Romdn, In sedinta solemn de la 1 aprilie 1891, cu un discurs recapitulativ si autobiografic. La 20 iunie, moare pe masa de operatie la Paris, cu ocazia celei de-a unsprezecea

interventii chirurgicale.
Se pune astzi pe primul plan al activittii sale culturale istoricul. Kogalniceanu
a fost numit IntIiul nostru istoric, fondatorul istoriografiei romane moderne. La o
vIrst and majoritatea tinerilor studiosi abia se initiazd Intr-o disciplina, autorul
lstoriei Daciei, a romdnilor transdanubieni qi a Toril Romanesti fdcea cunoscut trecutul

nostru Intr-o limbd de cir:ulatie universald, cu un material stiintific adunat si coordonat de el Tnsusi, fat-A concursul unui profesor, realizInd o surprinzdtoare sintef.
TIndrul de 18 ani care a intreprins o lucrare atIt de grea, dIndu-si seama cd nu
dispune de nici o istorie a noastrd, completa' si sistematicd", si-a propus s-o realizeze, neavInd la IndemTn, ca izvoare interne, decIt un numdr de cronici manuscrise
si cartea lui Petru Maior (lstoria pentru Inceputul romnilor In Dachia, Buda, 1812), iar
In completare fondul bibliotecilor publice berlineze. Bibliografia data de Histoire de
la Valachie etc. contine peste 65 de titluri de cOrti si periodice, In cinci limbi strdine
(latind, germand, franceza', italiand, neogreaca).

Inzestrat cu un remarcabil spirit critic si cu un simt istoric deosebit, Koglniceanu a pus cu termeni precisi : problemele esentiale ale istoriografiei romdne, originea latina si unitatea poporului romdn, continuitatea vietuirii sale In Dacia, raporturile sale cu barbarii In cursul evului mediu, formarea Moldovei si a Tdrii Romdnesti,
importanta pentru ridicarea Principatelor a rdzboaielor ruso-turcesti si Trideosebi
a tratatului de la Adrianopol si rolul istoric al romdnilor, care timp de secole au fost
aprtorii religiei si civilizatiei Impotriva islamismului si a invaziilor mongole"( A.
Otetea). Cu toate erorile materiale, mai ales privitoare la Inceputurile noastre, si In
ciuda limitelor gndirii lui istorice, KogdIniceanu rOmIne pentru secolul sdu un model
nedepOsit In concluziile sale esentiale. Dacd adaugdm la aceasta activitatea sa de editor

434

critic al primului corpus de cronici moldovenesti si al TritIiului periodic de documente

istorice vechi, Intr-un interval care nu depseste 15 ani, ne putem da seama de meritele lui extraordinare de Inaintas si de creator In domeniul istoriei nationale. Ldsat
sd-si continue cursul
aceastd Incununare a activiatii lui, profesorul si-ar fi dus
desigur la capdt lucrarea francezd Intreruptd si ar fi real izat poate un corpus al Intregii
noastre istoriografii vechi si al arhivisticii nationale. De la 1848 ?ma', politica I-a absorbit aproape cu desdvIrsire.
In domeniul literar, debutul a fost dintre cele mai promitdtoare. Preliand suplimentul literar al Albinei", KogdIniceanu dd, pe IMO. o traducere din Brger (Trnpdratul si braminul), o excelentO schit satiricd : Soires dansantes (Adunri dntuitoare).
IncepInd cu mdrturia patimii I ui de dansator la vIrsta de 19 ani, povestitorul pune In
scend, cu un viu simt al dialogului, impresii de la ate o suare biurghereascd de acum".
SInt petreceri le din mica burghezie ieseand, unde se strecoard si cIte o frantuzit sau
muza biurghereascd din PAscdrie", care citeazd autoritti literare franceze, dar si
romne, frecventeazd spectacolele trupei franceze si asista la examenele de la pen-

www.dacoromanica.ro

MIHAIL KOGALNICEANU

435

www.dacoromanica.ro

sioane", cu plcerea pedant:A' de a descoperi o gresal In cuvIntul dascalasului nemtesc". O sord a ei, Indiana, cu nume, asadar, I iterar, volcan ce fumegd pe gunoiul rIpei
Privighetoaier, transformist vestimentar, cu veleitti de mare c'intreatd, vorbeste
italiana, ce samn limbei vorbite si strele de la sdsul Bahluiului". Jocul slugilor, din

final, atest universalitatea patimii. Lucrare originald sau adaptare ? Rdspunsul II

da chiar adaptatorul, mdrturisindu-si sursa (La rue Poissonnire, din Paris ou /e Livre
des Cent).

In prima lui lucrare originald mai Intins, Illusii perdute. Un Intiiu amor, autorul
si-a mdrturisit marile-i ambitii I iterare juvenile
.... Cind veneam de la universitate, capul Trni era plin de planuri unele mai bune
dedt altele ; vroiam prin literatur s prefac ndravurile, sa introduc In patria mea o
noud viatd, noue principii. In nebuna mea prezumtie, ce se putea ierta numai ideilor
copildresti ce aveam atunce, ma socoteam c-oi ajunge odatd a fi un Prometeu. Dar
aceste planuri le fceam la 1 mart. 1838, si la 1 mart. 1841 ele toate se Inchia In publ

carea unui Calindar mare de pdrete, pe anul 1841, tipdrit cu Patent Hagar
teasc
de fer. Vremea este prea scurtd ca s v povestesc cum din Prometeu m-am prefcut
In Matieu Landsberg, sau cum am zice In calinddrar de Buda. Atdta v voi mai zice
Impreund cu d. C.N., un alt Prometeu manqu
c acum de curTnd am mai publicat
o carte care, rdsturnnd toate puterile asezate, cdlend In picioare toate
ca si mine
pravilele primite de adunare si de obiceiul pdmIntului, are sd faca o revolutie strasIntru chipul de a face friganele si gdluste ; vreau s vorbesc
nicd In toatd Moldova
de o colectie de 200 de retete de feluri de bucate *, care are sd ne facd cea mai mare
reputatie
Intre bucdtdrite, si viitorimea recunoscdtoare ne va da negresit frumosul
nume de : introducdtorii artii culinare In Moldova. SIntem multdmiti si cu atIta. Acum
pregdtesc o tractatie asupra filosofiei broastelor Bahl u i u lui. Du p aceste puteti vede

Indeletnicesc cu scrieri vrednice de veacul luminat In care avem norocire sd

vietuim".
Am lsat unitatea paragrafului nestirbitd, pentru cd din context putem caracteriza i talentul scriitorului la virsta de 23 de ani. in ceea ce priveste ambitia reforma-

toare, ea apartine ambiantei romantice, ba chiar si preromantismului (Sturm und

Drang) convenind de asemenea temperamentului mai mult dinamic cleat contempla-

tiv al noului Prometeu". Nu era o nebund prezumtie" individuald, ci o trsdturd

de caracter generic romantismului. De retinut este Insd mrturia ca In momentul
studentiei berlineze KogdIniceanu se endea la reformarea societdtii pe cal ea I iterard,
nesimtindu-si Inca' vocatia pentru politic sau creend-o direct irealizabild In climatu I

politic regulamentar, sub domnia autoritarului sdu binefdcdtor" Mihail Sturza.

Intr-o vreme de absolutism politic, asadar, I ipsitd de toate I ibertti le (a persoanei, a

cuvIntului, a Intrunirii, a tiparului), numai literatura de imaginatie putea, prin mijlocul aluziilor si prin puterea insinudrii si a sugestiei, sa ndzuiasc la reformarea mora-

vurilor
program larg, cuprinend i structura sociald.
Nota originald a fragmentului citat consta In autoironia sustinutd, prin care
autorul pretinde a-si reduce rolul I iterar, pInd la acea data', la publicarea unui calendar de perete si a unei culegeri de retete culinare, aceasta din urm In colaborare cu
Costache Negruzzi, un alt Prometeu ratat. Este o non* delectabil de umor, dar de
doud ori nedreaptd : fat de sine Tnsusi si fat de mai vIrstnicul sdu confrate. Nici unul,
436

* Aceastd carte este tiparita cu cheltuiala unei societti

stralucirii neamului romanesc".

www.dacoromanica.ro

de

iubitori

ai

inaintrii

si

ALEXANDRU !DAN CUZA

DESCHIDEREA CAMEREI NATIONALE DIN

ROMANIA DE CATRE DOMNITORUL El

ALEXANDRU IOAN I,

la 29 februane 1860
-

SA]

a.

t.

...

.
..

-, 'et,L,
A

AL -;.-

.1,

,EC.,...g,,,,

'
.,E

/..,

.
..

,, k,,

$,
1

lip

...A

4'1
&

,t

,47\

`S.

It: o F$,

,
.

A =0.

www.dacoromanica.ro

lass

4toz21.17>

."
/

el,
f
.

y,:

/I

If 4'

IA, 3 X,-./1./

y/

'4"; le 7.'27..

/1-));,./;

. /:

er

1 /./

;:,

/p.

t,'

:
6, ie;

4 /;;;,...
41 e -

ofe;

. _7/
.4

'

'7;.

,.

4' ,

Amours du chevalier de Faublas (de Louvet de Couvray, 1787-1790) si Les liaisons dangereuses (de

MIHAIL KOGALNICEANU,

Scrisoare catre C. A. Rosetti

nici altul nu ramasesera sub nivelul asteptarilor

dimpotriv, amIndoi II depasiserd. Retinem Insa
din primele rinduri, sub aparenta glumei, seriozitatea conceptiei pe care Kogalniceanu si-o fdcea
despre literatura, conceptie educativa, de progres moral si, nemrturislt, social. Illusii perdute.
Un inttiu amor se valorifica mai mult prin notele
autobiografice deet prin ascutimea criticii sociale,
dei bucata reflecta, Intr-o masurd, embrionara
viata' de salon a burgheziei iesene, dupd modelul
celei pariziene. Pruderia" pe care o denunta la
doamnele iesene este un alt decalc, de ordin moral, al ipocriziei sociale franceze. KogdIniceanu
citeazd In aceasta bucatd pe H. de Balzac (si expresia sa minotaurisatori", pentru bdrbatii care
pun coarne sotiilor prea Increzdtoare), romanele

Choderlos de Laclos, 1782), iardsi pe Balzac cu

a sa Physiologie du mariage (meditatia XVIII,
Des revolutions conjugales), apoi pe Doamna de
Stael, pe Lamartine, pe Victor Hugo, pe Fnelon
cu al sau Tlmaque, pe ducele de Richelieu,
diplomatul i osteanul galant (1696-1778), Inca
o data Physiologie du mariage de Balzac, In ordinea galanteriei Risilieuii si Lovelasii" Lovelace
este eroul libertin din romanul Clarissa Harlowe
(1747-48) de Richardson, iar Richelieu, cel de mai

sus , romancierii populari contemporani Paul de Kock si Ricard, idilicul Florian cu eroii

sal Estelle et Nmorin (1788), In sfIrsit Platon, pentru iubirea

care-i poartd numele. Cu tot aspectul frivol al cadrului
saloane iesene de tipul celor
franceze, cu mult libertinaj si tot atIta ipocrizie - i cu toata eruditia

romanesca a autorului roman, ne surprinde un sfirsit de paragraf cu o marturie

esential romantica: Pentru dnsii [tinerii din acel momentl] a iubi este o petrecere,
o vreme placuta, pentru mine a iubi este a suferi". Voluptatea In durere si mai ales
In suferintele dragostei este o trdsturd specific romantica, nu prea concordanta Cu
badinajul erudit al nuvelei, a car& actiune se reduce la iubirea nevinovata dintre doi
adolescenti, curmata prin banalitatea slmbolului iubirii oferit de Niceta suspinatorului ei: o acadea In chip de inima strpunsd de o sageata, zaharica scoasa din sInui

unei mute, unei ardtdril". Cadrul este Tnsa mai larg dect anecdota si tinteste
critic in maimutarirea moravurilor apusene. A doua nota romanticd grava, dar ca

438

si prima fugitiv enuntata, priveste urTtul, boala ce omoar la noi toate facultatile".
Autorului nu-i displace Ins& a se arata In curent cu tot ce este parizian si chiar, In
subsolul notelor, sa faca putin eruditie mondend, Insotita de locutiuni frantuzesti
circumstantiale: La acest prilej [In materie de moda feminind parizianal] noi nu
putem destul recomanda o noua magazie de mode si de frumusete Imprumutate

www.dacoromanica.ro

[probabil cosmeturi I]. Aceast magazie acum

deschisa este a d-lui Tribu, pe Ulita Mare.
Avis aux dames qui en usent".
intliasi data Isi face locIntr-o schit literara
stigmatizarea robiei tiganilor:
Societatea noastra avea Inca un mare
avantaj asupra tuturor stringaturilor si adundturilor ce iesenii binevoiesc a le decora cu
nume de societate, care, dupd ideea mea, este
numai productul civilizatiei; si dupd cum este
stiut civilizatia este departe de o ;ara unde se
did oameni ce pot zice ziva mare: astazi am
vindut, sau am cumpdrat atTtea suflete de tigani".
StapTna casei iesene, prezentatd impercep-

tibil ironic ca un adevarat salon parizian, strd-

lucea prin eleganta", dar si prin bon ton" si

far:a a fi
savoir-vivre". In schimb, barbatii
se socot diplomati, administratori, legislatori, osteni, magistrati, artisti, pan si patrioti
oameni cinstiti". lar damele celelalte, mal ales
acele care au fost pInd la Viena, sau si macar
pInd la Lemberg, se socot cele Intai dame din
fume; se socot cu duh, cu frumusete, cu talent;
au mai ales pretentia a cunoaste d fond arta
salonului, l'art du salon cum zic dumnialor, si cu

MIHAIL KOGALNICEANU

toate aceste duhul dumialor sale st In cancanuri

de tirgusoare, In niste proaste clevetiri, In colibeturi Imprumutate din colectii de anecdote

si de bons mots ; frumuseta dumilorsale este postisa, ca si formele ce subjuga ini-

mile bdietilor neispititi [lipsiti de experiental]; frumuseta si formele le sInt aduse In cutii de la Paris Impreund cu capelile si rochiile; iar talentul dumilorsale este
a face manevre cu lorgneta, a lovi cloud tuse pe piano si a zugravi
faIa
dumilorsale. Cit pentru arta salonului, pentru mestesugul de a primi
bine, putine cuvinte Imi vor fi trebuincioase spre a arata ce Inseamna
acest talent de curInd introdus. Arta salonului Insemneaza In Iasi pretentia ca fiestecare persoana ce intr Intr-o casa unde stapIna tine salon s-si depue la usd vrednicia, caracterul si opiniile si sa se hotarasca a nu fi cleat papagalul damei de gazd.
Acela care ar Tndrazni sa arate vr-o idee neatrnata se pune In primejdie de a vede pe
gazda ca-i Tritoarce dosul: manire toute neuve de faire les honneurs de son salon".

Kogalniceanu ataca deci conformismul In conversatie, o altd fata a ipocriziei

sociale, manifestata In saloanele iesene, care pretind a fi replica locala a celor pariziene. Locotenentul aghiotant nu Intelege a fi nici In saloane un conformist, revendiandu-si dreptul la sinceritate, cu bruscarea tuturor prejudecatilor. Doi autori romar-1i sInt citati, ca o Incercare de compensatie fata de avalansa de romancieri francezi:

Donici fabulistul si V... A ... , un tIndr ce face exceptie dintre ceilalti tineri,Trideletnicindu-se cu literatura romaneascaTntr-o vreme and ea nu Infatiseaza cel mai mic
dimpotriva". Cel dintTi este chemat sa caracterizeze pe slujavantaj adeptilor ei
basii incorecti si sd atace falsul patriotism.

www.dacoromanica.ro

439

J;c1

DFSROBIREA TIGANILORO

V. Alecsandri, In schimb, figureazd cu o

-gERGERL\ PRIVILEGIILOR 130F,RESCI

povestire de illusii perdute", din care face

lecturd o dama In salon, provocind vii discutii despre personajele povestirii. Simplu

ENIANCIPARLA TP.RANH2ORC

pretext ca sd urmeze o serie de povestiri pe

aceeasi tema, narate de fiecare dintre cei de

DISCURS ROSTITO IN ACADEMIA ROMANA

03) mum 1,91

*mANTA sol.N1

fatd, inclusiv fostul iubit al Nicetei.

In Nou chip de a face curte, autorul lovete In prozaismul iubirii contemporane,
opurandu-i curdtia moravurilor agreste,
cu

104450GALNICEANU

...ink,

reminiscente

din

Descrierea Moidovei

a lui D. Cantemir, In ritualul petitului. S-ar

putea Insd observa cd, punind In contrast

oc

absolut satul Cu orasul si propunind exemplaritatea eticd a celui dintii, Kogalniceanu a

procedat schematic si injust, autorifind dupd

cIteva generatii teza Smdridtorului". Retinem Insd, dintr-un substantial paragraf, Indreptdtita criticd Indreptatd Impotriva bolerimii exploatatoare si obscurantiste. Apos-

ACADEMIEI 11.1ANF.

'

trofa se adreseazd unei categorii speciale de

BUCURESCI
ll'OGRAFIA CAROL
1891.

STRAbA

boieri stabiliti la tara, dar atrasi periodic de

ispitele capitalei.
Ce este natura, ce este poezia pentru
dumneata? Ocupatiile dumitale la tard sInt
mai serioase, sau mai vajnice, cum ai Tnvdtat a

zice in dieceasca dumitale limbd. Te duci la

MIHAIL KOGALNICEANU,
tard sd-ti vinzi stogurile de fin, sd-ti vinzi
griul din gropi, popusoii sau porumbul din
Desrobirea tiganilor, Bucureti, 1891
(foaie de titlu)
cosare, cirezile de boi, turmele de oi, rachiul
din velnite cu masini de aburi
In locul
cdreia al fi fdcut mai bine o scoalei;
aceste
toate le vinzi ca s strIngi bani, cit vei pute mai multi ... si pe urmd, cu vro citeva sute
de galbeni In buzunar, IntorcIndu-te In Iasi, s ai cu ce face intrigi, cu ce da rusfeturi, Cu

ce lua o lojie de rIndul Trail la teatrul frantez, cu ce cumpAra, pentru cucoana

dumitale, zarafacuri de la Miculi, cu ce tdie stos la domnul Cutare i Cutare,
cu ce
cu ce
!"
De la acest tablou realist si veridic al coruptiei clasei conducdtoare, la a

440

crei surpare a contribuit masiv pe toate cile, KogdIniceanu trece cam for-tat la
o neprevdzutd ordine de idei:
Ei bine, In mijlocul unor asemine patriotice ocupatii, IntImplatu-ti-s-a vrodatd
sd vezi, sau s-auzi mdcar, cum fac fldaii curte fetelor, mai ales la munte?"
Urmeazd o insirare de traditii idilice neconvinatoare, deoarece la oras, ca si
la tara, dragostea si relatiile dintre sexe au fost totdeauna In functie de diversitatea
temperamentelor, iar nu de legi morale, respectate cu sfirrtenie exclusiv la lard si
acate numai si numai la oras. Antinomiile etice de acest fel implica o vedere oarecum Ingustd, de care un spirit In genere lucid si criticist ca acela al lui KogdIniceanu
nu s-a stiut Intotdeauna feri.

www.dacoromanica.ro

o.
5-

x'r 04.

De aceeasi juste/e ca si critica boierimii

exploatatoare de mosii este aceea a provincialului care vine si el, ispitit de fa-tada de lux
a lasilor, sd-si goleascd buzunarele pe lucruri
de nimic, Ids'indu-se exploatat de hangii si de
negustori nescrupulosi. Fiziologia provincialului In Iasi (1844) apartine unui gen care fcea
In acel moment furori la Paris, publicIndu-se

tA.

41'Nrkii A1101'
Di*

limmAyi-49an..:..\;;

In brosurele spirituale fiziologia" tuturor

categoriilor sociale imaginabile. KogdIniceanu
isi recunoaste Intr-o nota modelul: Fiziologsa
provincialului In Pans, de un oarecare Pierre

Durand, nun' inteligentd, echivalInd cu mdr-

'f

r,

turia unei adaptan: noi am cdutat ca trdsdturile lui sd le micsordm In proportia

cadrului cuvenit provincialului In Iasi". Indiferent de masura originalitdtii, pInd astdzi
nestabilitd comparatist, schita din Calendar
se valorificd prin bogatia paletei si a culorii

;.

locale. intr-o judicioasa defini/ie a provincialului, efectuat prin metoda

kaprope ekrief

KogdIniceanu Isi afirma cu patos simpatia

pentru trdnime:

Tdranii, adecd muncitorii de pdmInt,

..
asemine nu pot sd-mi slujeascd tipului meu;
viata lor este asa de ticdloasd In privire cu
a noastrd, caracterul lor este asa de firesc,
comptimirea mea pentru dInsii este asa de
MIHAIL KOGALNICEANU,
mare si de dreaptd, Inca mi-as imputa ca o
Iluzu pierdute, 14, 1841 (foaie de titlu)
nelegiuire cea mai mica glumd ce as putea
face asupra unei stdri de oameni asupra cdria
razimd toate sarcinile, afar-A de cele folositoare, si care ne hrdneste pre noi, lenesii i trIndavii oraselor".
Introducerea provincialului pe scend este efectuatd ca Intr-un monolog teatral:
Deci Incepem. ScoateIi-va plriile si va inchinati. Provincialul intrd pe scend.
omul nostru". Autorul TI aduce de la barierd, Infdtiseazd frumoasa perspectiva de departe a lasilor, deziluzia apropierii, controlul fiscal de la barierd fdcut de cinovnicul
Eforiei" (functionarul comunal) cu confiscarea unor alimente, uimirea provincialului
Inaintea contrastelor urbanistice, tradusd prin circumflexul sprTncenelor (care ieu
forma a doua periposmene grecesti"), tragerea la cel mai scump hotel (Saint-Petersburg al lui Regensburg), exploatarea nerusinat'd a vacii de muls, IntImpinat cu ploconeli si hiperbolicul mdria-ta", servirea lui In talgere fine, ca In palaturile din
Halima", alimentarea lui cu feluri strdine, beftecuri, anghemahturi, budinci si blamaje", stropirea acestora cu sampanie, ca nota sd se Incarce cu o sun septezeci
si noud de lei pentru o masd si un pat"!
Concluzia?
Ispita este un profesor
care se pldteste mai scump dect cei mai scumpi profesori din Iasi". Ispita, adicd
experienta, II Invatd pe provincialul ptit sd se mute la hanul lui Coroi sau al lui

www.dacoromanica.ro

441

Vanghele (In text: Evangheli"), ca mai accesibile. lar autorul anuntd un program
de care nu s-a mai putut tine, anume de a-I plimba pe provincialul sau, in anii viitori, pe ulita, la bal, la teatru, la muzeu, pe turnurileTrii-Sfetitelorsi a Goner, ardtindu-I mincind, ciantuind, facind curte si, In sfirsit, Inturnindu-se In provincie cu
o barba de tap, cu plete de un cot, cu haine facute la Ortgies si cu o mie de galbini
datorie". Ispita, asadar, nu i-ar fi servit la nimic. Paragraful se Incheie cu un apel
la cititor In favoarea Calendarelor scoase de KogdIniceanu, a caror aparitie anual&
este conditionata de sustinerea materiald a cumparatorilor. Conditie neaparata pentru

viata unui organ de presa independent!

Kogalniceanu a nazuit sa dea In Trii zile din istoria Moldovei destinul tragic al
domnitorului descapatinat, Grigore Ghica, In emulatie poate cu autorul lui Alexandru
Ldpusneanul. Tripticul a rmas neterminat, cu toate indemnurile prietenesti ale romancierului Wilhelm von Kotzebue de a-I Incheia, spre a fi tradus In limba germana,
Cititor avid al lui Balzac si al romancierilor populari, Kogalniceanu a lucrat 7n
1849, probabi I dupa intoarcerea din surghiun, la un roman, Tainele inimei, care a apdrut fragmentar In anul urmdtor. In urma evenimentelor politice din ajun, care-I situa-

sera atit de sus, printre refugiatii de la Cernauti, ca doctrinarul si animatorul miscdrii Tricepute fdra el, Kogalniceanu tinea prin anonimatul impus sa-si mortifice ultimele pIlpiiri de ambitie literara. Romanul este Insd pentru el, ca si celelalte genuri
abordate In tinerete, un mijloc de actiune sociald, un instrument de luptd, nu un
simplu divertisment de amator. Tainele inimei se Incadreazd, asadar, actiunii politice
a luptatorului, destinat prin forta temperamentului si a Imprejurarilor sddevind corifeul marilor reforme Infaptuite in decursul celor cinsprezece ani urmatori.
Nu a apdrut din roman cleat cap. I, Confetdria lui Felix Borla, capitol expozitiv,
care prezintd probabil cele mai importante personaje: avocatul N. Mdcdrescu, cu studii

juridice la Paris, dar baiat bun, prieten net-gamic, lipit Indatoririlor sale"; varul
acestuia, studiant de umanitc4i In Paris", cu examenele nedate, rechemat de tatl
sau In lard ca sad administreze mosia; fiul unui profesor francez stabilit la Iasi, fiu
insa complet asimilat moldovean, si el bdiat bun, supus de trup si de suflet nedes-

partitului sau prieten N. Macarescu"; colonelul Lesiescu, tIndr de 26 de ani, un

elegant, un dandi, un leu", stors de puteri din cauza abuzurilor; varul acestuia, Stihescu, proprietar In tinutul Benderului, tipul traditionalistului necioplit, dar sanatos", refractar civilizatiei; apoi aga Tachi Matiescu, de origine din Tara Romaneasca,
om de lume, desi Imbracat simplu, cu conversatie placuta, fard a fi robit mondeni-

tatilor, dotat cu bun simt, logicd si energie, dar slab In fata femeilor. Acest aga
apare, la stir-situ! fragmentului, Intre cloud femei: Elena, sotia lui, un Inger" de o
perfectiune neimitabild", cu aerul de melancolie ce-i umbrea fata", si verisoara ei,
Laura, care este demonul pervers, cochet nelegiuitd, neale,Indu-si victimele, de la
adolescentul de sasesprezece ani si pIna la adoratorul octogenar". Se ghiceste o
dubla linie de actiune, Laura avind desigur placerea sa-si insele verisoara
atase-

ze pe benderliul" incoruptibil lantului ei de suspinatori.

Interventia directa a autorului In caracterizarea prealabil a personajelor este
un procedeu al romanului romantic, de la care nu s-a exclus nici realistul Balzac.
Kogalniceanu mai intervine indirect In roman prin ideile unui personaj care nu

442

exprima cleat conceptiile sociale ale autorului. Acesta este Stihescu; In controversd
cu colonelul, benderliul" sarjeazd falsa civilizatie occidentald, cu produsele ei de
export, culinare, vestimentare, confortul, luxul desfrInat", care searnana In tara
neunire, urd si nenorocire.

www.dacoromanica.ro

Stihescu II judec necruntor pe colonel, care a Vinturat opt ani de zile toan
Europa civilizata", acuendu-I ca In loc de a aduce In tard vre-un plug bun, vreun
soi de moara care sa faca mai curan fa-km, vreo nascocire de a Imbunnti samInta
soiul vitelor, adevaratele noastre bogatii", n-a importat dedt o marca
de conte" si un vab, Ingrijitor de cai. Fr a fi contra progresului material, ba chiar
releVindu-1 la nemti si la rusi, care au adoptat drumul de fier si vapoarele cu aburi,
Stihescu exprima, cu pitorescul necioplirii, opiniile unui om de mijloc, doritor s
impace traditia cu progresul. Este Insusi autorul progresist burghez, nu Insa atIt
de statornic, In practica, adversar al stemelor si al descendentelor nobiliare fanteziste
(Tsi furise si el o marca, precum si o vingenoveza"). Avem, asadar, cu Stihescu echivalentul raisonneur-ului din comedia realista a lui Augier si Dumas-fiul, Inclinata pe

panta tezismului. Nemultumit de a nu se fi exprimat dedt in mod indirect, printr-un

monolog exploziv i cuceritor, autorul Isi cere iertare pentru digresiune si intervine direct cu o lung expunere de principii, prin care afirma ca n-a fost niciodat
contra ideilor i civiIizaiei strdine", arat ca a trit o mare parte a tineretelor"
In Occident, ca nu este ertat nici unei natii de a se Inchide Tnaintea nruririi timpului, din nefericire noi Ins, In pretentie de a ne civiliza, am lepddat tot ce era bun
pdmIntesc si n-am pastrat cleat abuzurile vechi, Inmultindu-le cu abuzurile noi a unei
rdu Tntelese civilizatii". Pozitia pe care se asaza autorul este aceea a unui ginditor social avizat, adversar al cheltuielilor somptuarii (al car-or efect nu poate fi dedt pauperismul In clasele producatoare, singurele impozabile), cu speciala simpatie pentru
tarnime. KogdIniceanu preconizeaza: o politica economic cu Trnbundttirea agriculturii 0 a cresterii vitelor, exploatarea minelor, deschiderea a noi ci de comunicatie pentru exportarea produselor noastre; o politicd culturald de raspIndire si izgonire a ignorantei ; ridicarea materiala i intelectuala a tarnimii si crearea clasei in
numele cdreia vorbeste: Burjuasie, adeca starea de mijloc, puterea cea mai de
cdpitenie a unui stat, nu avem, cad prea o dispretuim ca cineva sa vroiasc a rmInea
In ea si sa nu se sileasca la cel nti prilej si cu once pret de a se preface In boer".
In acest mic speach", cum II numeste autorul, i revendita dreptul de a vorbi In
nunnele experientei adunate In clatoriile facute
o a trie parte din viata" sa, In care timp nu este ;earl' din Europa In care s nu fi clcat piciorul " sdu 0 al stu-

diilor In Frantia, supt rigatul lui Ludovic Filip" (despre cele de la Berlin, nici un
cuvInt!).
In fragmentul ramas se dezbate Intre eroi si se completeaza prin expunerea teoretic a digresiunii teza progresista a roman ului. 0 am bitie de a contribui la adincirea
psihologita a vietii sentimentale razbate din titlu. Prin profilul moral al personajelor

feminine, autorul se aran tributar romanului popular, cu eroine demoniace sau

angel ice, Intr-o simetrie artificial de contraste; Tnsisi barbatii sint construiti cu premise antitetice, ca sa reprezinte integral puritatea morala sau coruptia.
Meritul literar principal al lui KogdIniceanu este de ordin teoretic. Prin intro-

ductia" la Dada literara", gInditorul enunn o adevrat doctrina', pe tit de concentrata, pe atTt de temeinica. ldeile principale ale directiei sale grit: combaterea
manie covIrsitoare In literatura, a traducerilor mediocre, Incurajarea literaturii originale, cu izvoare de inspiratie din istoria national, din frumusetile tarii
pitorescul poetic al moravurilor; realizarea unei limbi si a unei literaturi comune
pantru toti; functionarea unei critici nepartinitoare, cu crutarea persoanelor; excluderea politicii, dar nu si a moralei; publicarea productiilor romanesti fie din once
parte a Daciei", cu conditia valorii literare. in introducere se afirm cu exagerat

www.dacoromanica.ro

443

optimism ca literatura noastr facu pasuri de urias si astazi se numar cu mindrie

intre literaturile Europei", dar se deplIng caracterul regional al presei din provinciile romanesti si putinul ei interes fat de literatura. Structura noului periodic
literar are in vedere toate ramurile literaturii noastre", compunerile originale ale
redactorilor, reproducerea unor articole originale din presa romaneasca, critica cartilor noi, aparute In deosebitele provincii a vechi Dacii". Apoi note informative cu
caracter literar si

Dacia literara" stimuleaza, pe IMO' activitatea literati originala,

dintre scriitorii romani din Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania si acel climat

de unire a sufletelor, Tnaintea unirii politice.

In programul Propasirii", sfera culturala se largeste considerabil. Politica
propriu-zisd este iarsi formal exclusa, dar accentul principal cade pe domeniile
Inrudite: stiinTele pozitive, agricultura, silvicultura, igiena publica, economia politica,

jurisprudenta, istoria nationala, chestiuni de interes social; In cadrul literaturii,

articole originale, proza si poezie, biografia scriitorilor principali, traducen i si extrase
din carti straine referitoare la noi, lingvisticd, umor, critica' si informaTie, menita
ca sa Impartseasca cetitorilor o idee dreapta si Tndestulatoare a miscarii literare din
Moldova, Valahia si Transilvania". Se anunta colaborarea scriitorilor celor mai Tnsemnati din Valahia si Moldavia", printre care Gr. Alexandrescu, Negruzzi, Blcescu si
Donici (fosti colaboratori la Dacia literati"), BoIliac, I. Voinescu II si Ion Maiorescu.
Prezeryta lui Ion Ghica In comitetul de conducere si a lui N. Balcescu printre redactori echivaleaza cu un Tntreg program economic si social. Kogalniceanu are o
conceptie mai clara asupra literaturii originale decit Heliade si Asachi. Directiva lui

respinge traducerile ca pe o primejdie si traseaza liniile literaturii originale. La

aceasta se adauga aqiunea personala certa, ca aceeaasupra lui Vasile Alecsandri,
care la Indemnul lui a scris Buchetiera de la Florenta, poate chiar si asupra mai Virstnicului C. Negruzzi.
Un loc larg este rezervat profesiunii de crediryta literati in articolul-program al
ziarului Steaua Dunarii" (1 octombrie 1855). UitTnd s aminteasca prioritatea

vederilor lui de la Dacia literara" si Propasirea", precizeaza ca noul jurnal se

pune alaturea cu opiniile si tendintele Romaniei literare" si se declara de acord cu

popularul nostru poet si redactorul ei", pentru o literatura adapata la izvoarele

nationalitatii", dar si decis sa combata directia falsa ce o parte din scriitorii de astazi
se incearca a da limbii si literaturii". Este vorba de latinisti si de heliadisti. Partizanul I iteraturi i originale ataca pacotila de versuri fara poezie, de romane traduse

444

si de tratate anabatisto-limbistice a celor mai mulIi din scriitorii nostri de astazi".

Talentul literar al lui Kogalniceanu const In spontaneitatea stilului vorbit, In
paranteze si chiar In digresiuni, subiectele organifindu-se prin procedeul literar al
asocia-pei de idei si de amintiri. Limba este savuroasa prin caracterul ei regional,
scriitorul neavTnd, ca Alecsandri, conceRtia limbii literare comune, cu respingerea
particularismelor. imprumuturile directe din lexicul, morfologia si sintaxa franceza
covTrsesc celelalte influerqe (neogreaca, turca, ruseasca).
Un loc aparte s-ar cuveni oratoriei. lui Kogalniceanu, desi Tnlesnirea improvizatiei l-a scutit de migala artistica a compunerii. Oratoria lui nu se resimte de profesia avocaturii, sensibil la alii prin arguii retorice. Kogalniceanu construieste
mental planul cuvTntarii si o dezvolt cu siguranta, fara cautarea efectelor literare.
Caldura temperamentului, pasiunea confera viaI si preT literar textului pastrat.
Parlamentar de Iinut aleasa, vorbitorul evita personalita-tile si-si face un merit In

www.dacoromanica.ro

apdrarea unui princip", chiar In cazuri gingase, ca acela al validrii cneazului"

Al. C. Moruzi, numit prim-ministru frd sd-si fi clarificat cettenia. in aprarea guvernului din 30 aprilie 1860, discurs rostit In sedintele de la 15 si 17 februarie 1861,
miestria se reveleaf prin firul conductor al cuvIntrii, reducerea tuturor atacu-

rilor la o singur tema fundamentar". Vorbitorul le numeste Varialii (pe aceeasi

tema.):

"Domnilor, nu sInt muzicant! Dar stiu cln muzic este o specialitate ce se chea-

md variaii. Aceast specialitate consista' in felurite chipuri si prin felurite variatii

a 7mpodobi o arie frumoas, ceea ce se cheamd temo. Artistul cu cIt se Intinde 7n
variatii mai brilante, cu atIt trebuie a se sili de a face prin ele sd se arate, sd rsune
mai vederat tema. Asa a fcut si d. deputat de Piatra. Prin punturile speciale ale pTrei
sale a fcut variaii, Insd le-a %cut cu un scop deosebit de acel al artistilor muzicali,
caci variatiile sale nu sInt pentru a arta, ci pentru a ascunde tema. Se InvIrteste
necontenit 7mprejurul ei, dar nu voieste a ne-o spune. Ei bine, eu vreu sd o dau
la iveald. Accast tem, precum rezult din toate punturile, este reintrcducerea privilegiului regulamentar sub forma constitutionalismului, este reasezarea claselor de gios
sub stelpisnirea boiereascei. Aceasta voi dovedi-o prin IntImpinarea deosebitelor punturi

ale acuzatiei. incep dar cu pomenirea acestora!"

intregul discurs speculeaf aceast norocoasd idee. Oratorul nu compune fraza
In articulatii si membre simetrice, dupd tipul retoricii clasice. Chiar si perioada lui
are o crestere interioar, organia o pulsatie de viat corespunzInd tumultului interior si certitudinii 7n justetea cauzei sale, ceca ce am numi constiinta cea bun.
Pamfletul, supurandu-se regulilor genului sacru 7n Ncul Acatist al Marelui Voevcd

Mihail Grigorie (1849), cheamd asupra domnitorului tiran si lacom fulgerele cerului
si blestemele patriei. Este lucrarea sa 'iterar cea mai supravegheat ca I imba, curtit
de once neologism, dar suferind de oarecare monotonie prin constructia ei rituald.

Unui subiect gras" ca voievodul prdcrtor i Indbusitor al liberttilor Ii convenea un

alt talent, de mari violente verbale si de o forra: descriptiva deosebit, precum si date

si cifre precise In sarcina vinovatului pus la stlIpul infamiei. Ddrn In Intregime finalul:

imbracd hainele negre a mortei: pune-ti ccnusd pe cap, bdstIndu-ti pieptul

si roagd grbirea judecstii! Nu-si da singur sufletul Diavolului spInzurIndu-te singur, pentru ca s vezi numeroase petrecanie ce te va duce
spre moarte! Pentru ca murind s auzi blestmul Patriei si a fillor Ei de tine nedrepttiti ! Pentru ca sa vezi risipindu-se ca pleava aurul ce de la tara ai prEdat! Pentru
comoara nespuselor pcate

ca s vezi cd din casa ta piatrd de piatrd nu a rmas! Pentru ca murind sd auzi

glasul poporului ce strigd, izbdvindu-se de tine, lui Dumnezeu: Aleluia!"
Nu trebuie trecutd cu vederea nici corespondenta, incepInd cu scrisorile
adolescentului, In crtoria spre Lunville, ctre tatl sdu, si sfirsind cu emotionanta
scrisoare de condoleante la moartea lui V. Alecsandri. in cadrul operelor lui complete,
aceast corespondent generar va contribui hotdritor la fixarea portretului adevdrat
al marelui om public si al scriitorului care a dat I iteraturi i noastre o directiva salutar.

BIBLIOGRAFIE

Aluta romAneasca", supplement literal a Albinei romnesci", lassi, 1 iulie 1838 Dada
litterara'', subt d recia lui Michail Kogalniceanu, t. I, ianuarie
iunie 1890, Iai, 1840 (ed. a II-a,

www.dacoromanica.ro

445

cu trei stampe, Iasi, 1859) ; Doud femei 1mpotriva unul bdrbat, comedie tntr-un act, prelucrati, Iasi,
1840 ; Oroul fericit, comedie in 2 acte, traducere, Iasi, 1840 ; Illussi perdute. Un tntfiu amor, Iasi, 1841.
In colaborare cu C. Negruzzi : 200 recete cercate pentru bucate, Iasi, 1841 ; traducere : gtudes religieuses, morales et historiques, par Alexandre de Stourdza, lassi, 1842 ; [Propasirea] Foaie stiintifica
;i literara", Iasi, 9 ianuarie-29 octombrie 1844, redactori : V. Alecsandri, P. Bals, I. Ghica si M. Kogalniceanu ; Letopisetile Trii Moldovei, vol. I-111, Iasi, 1852, 1845, 1846 (ed. a 11-a, Cronicele Romdniei
sau Letopisetele Moldaviei i Valachiei, vol. IIII, Bucuresti, 1872-1874) ; Scrisori, 1834-1849, cu o

prefata de P. V. Hanes, Bucuresti, 1915 ; Scrieri i discursuri, ed. a II-a, comentate de N. Cartojan,

Craiova, 1939 ; Mihail Koglniceanu. Activitatea literarcl, de N. Cartojan, in An. Acad. Rom.",
Mem. Sect. lit., seria a Ill-a, t. XI, mem. 3, 1942 (In anexe : Tainele inimei, fragment de roman, 0
autobiograf se necunoscutd, Scrisori de la Wilhelm de Kotzebue dive M. K.) ; Opere, t. 1, Scrieri istorice,

editie critica, introducere si note de Andrei Otetea, Bucuresti, 1946 ; Scrieri alese, editie trigrijita
si prefatata de Dan Simonescu, ed. I, 2 vol. [1965] (ed. a II-a, Bucuresti, 1956, B. P. T.) ; Discursuri
parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, cu un studiu introductiv de
cont.. univ V. Rata, Bucuresti, 1959 ; Scrisori. Note de cltorie, texte trigrijite, adnotate si prezentate

de Augustin Z. N. Pop si Dan Simonescu, Bucuresti, 1967.

Lucretia Radulescu-Pravatz, Activitatea lui Mihail Koglniceanu ptn la 1866, vol. 1, Iasi, 1913
lorga, Mihail Koglniceanu, scriitorul, omul politic si romdnul, ed. a 11-a, Bucuresti, 1920 (urmat
de scrisori i acte) ; Radu Dragnea, Mihail Koglniceanu, Cluj, 1921 ; Petre V. Hanes, Studii de literaturd romdnd, ed. a II-a, Bucuresti, [f. a] ; N. Cartojan, Aluta romdneasccr, mn Omagiu lui I. Bianu,
Bucuresti, 1927 ; Arhiva romdneascd", edited de Fundatia culturala Mihai I Kogalniceanu, vol. III X,
1939-1946 ; N. Cartojan, Mihail Koglniceanu. Activitatea literarci, Bucuresti, 1942 ; lorgu lordan,
Mihail Kogalniceanu, Bucuresti, 1944 ; Gh. I. Georgescu-Buzau, Mihail Kogdlniceanu, tnnoitorul, Bucuresti, [1947] ; O. Papadima, Literatura din facia lui Mihail Koglniceanu Steaoa Dundrii", In Studii
cercetari de istorie literara si folclor", V, 1956, nr. 3-4 ; Virgil Candea, Histoire de la Valachie de
M. KogdIniceanu, adnotatd de N. Balcescu, In Studii si cercetari de bibliologie", II, 1957 ; Dan Simonescu, Mihail KogdIniceanu ca tipograf si editor la lasi, In Studii ;i cercetari de bibliologie", II, 1957
Papadima, M. Kogdlniceanu i Unirea tclrilor romdne Steaua Dundrii", In Studii si cercetari de
istorie literara si folclor", VII, 1958, nr. 3-4; Augustin Z. N. Pop, Catalogul Corespondentei lui

Mihail Kogalniceanu, Bucuresti, 1959 ; Dumitru Hincu, KogdIniceanu, Bucuresti, 1960 ; Virgil lonescu,
Mihail Koglniceanu. Contributii la cunoasterea vietii i conceptiilor sale, Bucuresti,1963 ; Dan Simonescu,
Opere ale lui M. Kogdlniceanu necunoscute, In Studii", 19, 1966, nr. 5 ; A. Otetea, Mihail Kogdlniceanu,
istoric i om de stat, In Studii", 19, 1966, nr. 5.

COSTACHE NEGRI
ikezarea lui Costache Negri printre scriitorii reprezentativi ai epocii nu se datoreaz valorii operei literare, mai de grab modeste, ci ascendentului exercitat de om,
rolului s'ai influent In Inchegarea frontului paoptist.

Costache Negri s-a ndscut la la0, Tri luna martie a anului 1812. Era al doilea
din cei cinci copii (mai avea patru surori)ai vistiernicului, mai apoi agd, Petrache Negre,
descendent al unei vechi familii boiere0, mentionat In timpul lui Alexandru cel Bun,
al Smarandei Donici, fiicd a unui spdtar, fost pIrcalab de Soroca. Smaranda nu e alta
446

decit Zulnia, muza lui Conachi, cruia Ti va deveni sotie la Ctiva ani dup moartea
primului ei so;, petrecut la Chisinu In 1823.

www.dacoromanica.ro

Costache Negri a Invatat MO la Iasi, In casa pdrinteascd si la curtea domnului

lonitd Sandu Sturza, a cdrui sotie era mdtusa mamei lui, si apoi la Chisindu

i Odesa.

In 1834, murindu-i mama, este rechemat la Iasi pentru 1m pdrtirea averii ramase de
la pdrinti i, In acelasi an, e trimis la studii In straindtate. In 1836, e din nou la Iasi,
unde, In salonul lui Toderitd Bals, viitorul caimacam, e prezentat publicistului filoroman Saint-Marc Girardin, care avea sd-si publice mai apoi impresiile de cdratorie

prin tdrile romanesti.

II gdsim nu mult dupd aceea In Italia, pentru a-si continua studiile, cu intentia
de a urma medicina, la care Insd renunta repede, prefer-Ind plimbdrile prin frumoasele

rase ale tdrii mediteraneene si luInd parte In mai multe conspiratii cu societatile
carbonarzilor pentru libertatea Italiei si a patriei", cum ne informeazd D. Bolintineanu. In capitala Frantei, unde se mai repede din cInd In cInd, TI cunoaste atunci,
In 1838, pe V. Alecsandri, cu care va lega o trainicd prietenie. Din acesti ani dateazd
si prietenia cu Ion Ghica, aflat si el la studii la Paris. CInd, In vara anului 1839, Alecsandri Impreuna cu colegul sdu N. Docan se hotdrasc sd se Tnapoieze In lard, punTnd
astrel capdt studiilor urmate In capitala Frantei, Negri Ti invita s viziteze Italia, prin

orasele cdreia le este cdIduza. La Florenta o TritIlnesc cei trei prieteni pe frumoasa
florareasd, Tndragostitd de Negri", cum noteazd Alecsandri, care, la Tntoarcerea
In tail, va scrie nuvela Buchetiera de la Florenta, inspirata de episodul respectiv.
Dupd o scurtd revenire In ;ara si noi drumuri la Paris, Viena, Innsbruck, Triest,
Florenta si Venetia, Negri se Inapoiazd In sfirsit la vatra strmoseasca", pe la sfirsitul anului 1841. Trdieste o vreme mai mult la tar& la MInjina pdrinteascd, unde,
de prin 1843, numerosi tineri intelectuali moldoveni si munteni, ca Alecsandri, Russo,
Kogalniceanu, Donici, BdIcescu, Bolintineanu, Ion lonescu de la Brad si altii iau obiceiul, la invitatia gazdei, sd se adune, cu ocazia sf. Constantin si Elena, sd discute cele
mai acute probleme politice si literare contemporane. II gsim acum, aldturi de
Alecsandri, KogdIniceanu
participInd la unele actiuni politice, ca proclamarea
dezrobirii tiganilor de pe mosiile domnesti si mndstiresti.
In aceeasi perioadd si mai tTrziu, ca si Alecu Russo si V. Alecsandri, uneori
poate si Insotit de acestia, Intreprinde calatorii prin lard, prin munti, pe la mdndstiri.
Tot din anii acestia dateazd si colaborarea literara cu Alecsandri. Moartea tragicd
a Elenei Negri, sora lui Costache Negri, Ti apropie si mai mult pe cei doi prieteni.
Anul 1848 Ti gdseste din nou alaturi, lupand Impreund Tmpotriva despotismului.
La Paris, In exil dupd revolutie, Negri desfasoard o intensa activitate pentru

mentinerea elanului revolutionar al emigrantilor si pentru Unirea Principatelor,

suportInd o 'Duna parte din cheltuielile necesitate de Intretinerea propagandei filoromane.

Inapoiat curind In lard, este numit de noul domn, Grigore Ghica, prieten al
sdu, mai Intii pIrcalab de Galati si apoi ministru al lucrrilor publice, In care calitate
e trimis, In aprilie 1855, In fruntea unei delegatii, la Viena, unde, pentru Intiia oara
era pusd In dezbaterile unei conferinte europene si problema Unirii Principatelor
Romane. Putin mai tTrziu e numit agent al tdrii la Constantinopol, cu sarcina de a
se ocupa In acelasi timp si de problema mdndstirilor Inchinate. Din aceasta misiune
foarte dificil, care-I tine departe de Moldova aproape un an, Negri se Inapoiazd prin
martie 1856, Tntr-o perioadd de plin avInt al miscdrii unioniste. Ca si KogdIniceanu
si V. Alecsandri, el va fi de-aici Tnainte In fruntea tuturor actiunilor pentru Unire.
Ales deputat, In Divanul ad-hoc al Moldovei, apoi vicepresedinte al Adundrii, sine o
serie de cuvIntari care se caracterizeaza prin democratismul si patriotismul lor. La

www.dacoromanica.ro

447

un moment dat este unul dintre candidatii la domnie cu cele mai multe sanse, dar
renuntain favoarea lui Cuza, al cdrui sfetnic de seamd, mai ales In problemele exter-

ne, devine In curind. Ca trimis al tdrii la

Constantinopol, cu o rdbdare de cdmild",
cum declard el Insusi, luptind din greu cu
trInclAveala" Inaltilor functionari ai Porti
si respingInd cu abilitate manevrele sub-

tile"

ale

reprezentantilor unor puteri

ostile Unirii, Negri obtine recunoasterea

Indoitei alegeri
Investitura domnului.
El joacd un rol important In pregdtirea
celor cloud vizite la Constantinopol ale
lui Cuza si contribuie la rezolvarea si a
altor probleme care se puneau atunci pe
plan extern Principatelor Unite, ca aceea,
asa de complexd si arzdtoare, a mndstirilor Inchinate.
i

Rusinoasele uneltiri care duc la detronarea lui Cuza II dezgustd si-1 determind,

pe Alecsandri, sd renunte la viata

publica. Retras la Tg. Ocna, de care se
ca si

COSTACHE NEGRI

simte tot mai mult legat, ca altddatd de

MInjina, pe care trebuise s-o Vindd Intre
timp, rezist tuturor chemrilor de reintrare In viata politica. Isi trdieste ultimii

ani modest, cultivInd pe ling casa splendide verze de Bruxelles si nenumdrate soiuri
de pomi fructiferi adusi de el din strdindtate, decrindu-se pasiunilor de numismat si
colectionar de tablouri i Intretinind o bogatd corespondentd cu prieteni, ca Alecsandri i KogdIniceanu, si cu unii membri ai familiei sale.

A murit la 28 septembrie 1876, in Virstd de nici 65 de ani.

Contributia lui Negri la literatura noastrd e destul de modesta: trei-patru scrieri
In prof& cIteva zeci de poezii, unele din ele de inspiratie focloricd, si un numdr apreci-

abil de scrisori.
Proza, elaboratd mai ales in anii studentiei, cuprinde povestirea Sdrile venepene,

apdrutd In trei seri" In Propdsirea" din ianuarie, martie si mai 1844, sub titlul
Venetia, fragmentul de nuveld Mandstirea, Inceputul une istorioare, Memoriile unei
pdrechi de foarfeci, toastul ocazional tinut la Paris In amintirea lui $tefan cel Mare,
un articol despre Conachi i cIteva discursuri rostite In Divanul ad-hoc al Moldovei
din 1857.
Sdrile venetiene, scrise In a doua jumdtate a anului 1839, deci Inaintea Buchetierei
de la F/orenta si a Suvenirelor din Italia, alcdtuite de Alecsandri sub impresia aceleiasi

448

cdfdtorii, vddesc, pe ling puterea de evocare a unei atmosfere romantice (povesti

de groazd cu amoruri fatale), cu deosebire caldul patriotism al tIndrului prozator.
AscultInd povestirile boccacciene ale signorei Letitia, cei Ctiva moldoveni", oaspeti
ai drgdlasei si atTt de primitoarei padrone, se gIndesc In acelasi timp, rdscoliti de

www.dacoromanica.ro

nostalgice sentimente, la locurile natale pe care nu le mai Vzuserd de mult, amagindu-si dorul de patrie In folosirea ostentativd aproape a limbii lor de-acasd, pe
care prozatorul o numeste cu emotionant alint maica
Puternicele sentimente patriotice ale scriitorului
care se Incadreazd astfel
In miscarea de la Dacia literard"
reies si din nuvela neterminatd Meindstirea. Ca
si Conrad din poemul byronian cu acelasi titlu, de la 1867, al lui D. Bolintineanu,
eroul lui Negri, care se numeste Corrad, este si el un proscris politic. Nevoit sd se
expatrieze, rdtdceste pe meleaguri strine, ajungInd In cele din urmd In ospitalierul
Paris.

Din aceeasi perioadd dateazd i traducerea In prozd a poemului Mazeppa de Byron, care ne da mdsura talentului de prozator si de bun stilist al lui Costache Negri.
Transpunerea In limba romdnd a poemului Mazeppo, facutd la 21 de ani doar de la
publicarea originalului si cu peste 50 de ani Tnaintea versiunii romdnesti In versuri
a lui Cosbuc, constituie, aldturi de Incercdrile lui Heliade Rddulescu, una dintre
mdciri le meritorii In faza Inceputurilor pdtrunderii marelui poet englez in tara noastrd. Cele dteva zeci de poezii compuse de Negri sInt mai degrabd o mrturie a senti-

mentelor patriotice si a dragostei lui pentru folclor, de care s-a lsat pe alocuri
serios influentat, cleat dovada unui puternic talent poetic, pe care nicidnd nu si
l-a atribuit.
Sub semnul influentei folclorice stau, de pildd, cele cloud poezii scrise In colaborare cu Alecsandri, Strigoiul si O noopte la Blnzi sau O noopte la tarei, precum
poezii ca Doina, antec haiducesc, Hora haiduceasc, Doincl haiduceascd etc., care pornesc direct de la poezia populard si, ca si antecul lui Nicolae Vdcdrescu ori unele din
poeziile lui Alecsandri din ciclul Doine, exprimd compasiune pentru suferintele omului

din popor si Intelegerea ndzuintelor lui de eliberare de sub jugul ciocoiesc.

Mai putin realizate din punct de vedere artistic, desi unele (Ciuda de amor
etc.) au fost mult apreciate de contemporani, s'int poeziile de dragoste (Stele/e,
TFnclra copi/d, Copilita /a bal s. a.), dintre care cloud Inchinate aceleiasi muze, a car&
imagine bdtrinul Negri o mai evoca In poezia Tnguirea unei copile doar cu dteva zile

Inaintea mortii sale

0, tu, floare-a vieii mele,

Rece vifor de apus,
In aclIncul iernei grele,
Frd mild te-au rdpus.
Cele dteva fabule (fintarul si bou f, Fluturul i toporasul, O mas mare la o livadel,
Floarea caprii etc.), ultima amintind putin de Vu/pea liberal a lui Gr. Alexandrescu,
se Incadreazd In largul sector al I iteraturii fabulistice, afit de cultivate la noi mai ales

In prima jumdtate a secolului al XIX-lea.

Negri a fost cu deosebire Insd un epistolier talentat, de la care au ramas zeci
de scrisori, adresate cele mai multe unor membri ai familiei, mai ales fiicei sale,
losefina, si unor prieteni ca V. Alecsandri, I. Ghica, M. Koglniceanu, D. Bolintineanu

si alii. Fdrd a fi vasta, corespondenta aceastaredactatd In cea mai mare parte In

limba francezd, asa cum obisnuiau si ceilaTi prieteni de generatie ai lui Negri este,
totusi, bogat In ceea ce priveste diversitatea informatiilor pe care ni le oferd,
variatd si de multe ori interesantd. Ceea ce caracterizeazd scrisorile este marea sinceritate a autorului, I ipsa de afectare, de poza, absenta totald a vreunei tendinte de
I iteraturizare, naturaletea. Din paginile lui se degajd afectiunea pentru cei apropiati.
29

o. 4

www.dacoromanica.ro

449

Afectuos se arata i fata de prietenii cu care corespondeaza. Dintre ace0a, mai cu

seama Alecsandri i Ghica Ti sint foarte dragi. Primul e socotit ca un frate mai mic",
ca un deosebit de drag membru al familiei", ca unul ce reprezinta pentru el simbolul 410.10 al prieteniei. GIndul ca, mai ales, In anii batrTnetii, se mai poate repezi din

and In and la Mirce0 Ti da parca noi forte sentimentalului epistolier. El se straduiWe

convinga ca Ti este i Ti ramTne prietenul cel mai apropiat, cel mai credincios, cel mai iubit.
Multa vreme sentimente asemanatoare, de o calda prietenie, nutreTte i fata
de Ion Ghica. Il pretuiqte, il stimeaza, ii recunoate superioritatea In multe privinte.
In anumite momente grele pentru tara, cTnd descurajarea TI cuprinde, &dui ca undeva sa afla oameni de talia lui Ghica Ti da sperante, dei indiferenta pe care o constata fat de astfel de oameni la puternicii zilei TI mThnete, il indigneaza chiar. Atunci
Trisd cTnd Ghica devine adversar al lui Cuza, la a carui Tnlturare, In penibilele Tmpreju-

rari cunoscute, avea sa joace un rol important, Negri TO arata adIncanemultumire,

corespondenta cu el i nu-i mai pomeneTte nunnele cleat cu rare
excepti
Emotionante cuvinte gasqte Negri i In corespondenta sa cu M. Kogalniceanu,
D. Bolintineanu i altii, ca sa-0 arate prietenia, afectiunea, admiratia fata de ei sau
de alii, ca Grigore Ghica, fostul domn al Moldovei, Cuza, prietenul i domnul sau,
Balcescu, Al. Golescu-Negru, Gr. Alexandrescu, Costache Filipescu etc.
Cele mai multe dintre paginile scrisorilor sale sTrit strabatute de un fierbinte
patriotism. Fericirea tarii, viitorul ei Ti stau la inima i de aceea le amintqte ca un
laitmotiv.
Reflectind In parte i pasiunile care-I retineau, mai ales In anii vIrstei tTrzii, ca
aceea de numismat, de horticultor, precum i cultul pentru pictura, scrisorile ni-I
Tnceteaza

revela

ca un cititor avizat, cu largi cunoOnte In domeniul literaturii nationale

universale. Trimiteri la Cezar, Horatiu, Rabelais, Malherbe, Fnelon, Voltaire, Buffon, Victor Hugo, George Sand, Jules Verne, Daniel Defo, Byron, Dante, Schiller

etc. survin nu o data.

Epistolier modest
In comparatie cu Alecsandri, de exemplu , Negri nu e
de putine ori interesant, chiar daca nu e, cleat cu rare exceptii, i captivant. Scrisul
lui e aproape Tntotdeauna al unui batrIn Tntelept, moralist, cu sfatul desprins din
experienta vietii oricTnd pregatit pentru interlocutorul sau. Expunerea e de cele
mai multe ori laconica, fara I iteraturd inutila, seaca uneori, lucrurile fiind comunicate
de-a dreptul, ca Tntr-o discutie cotidiana Tntre doi oameni grbiti, In termeni proprii,
fard Tnflorituri. Stilul Ti devine de multe ori lapidar, concis, sententios. Uneori e ironic, persiflant, alteori de o autoironie incisiva, necrutatoare. Lirismul
frTnat parca
intentionat In avTnturile lui 1i temperat de un anumit ton reflexiv, caracteristic de
altfel gravitatii cu care Negri privete totdeauna lucrurile
da, atunci and apare,
pagini de o calda poezie. Dar ceea ce caracterizeaza cu deosebire aceste scrisori e

sobrietatea, stilul direct, ponderea limbajului folosit, care lasa loc liber faptelor,
narate In toata simplitatea lor.
BIBLIOGRAFIA

450

ddis

Mmoire avec pieces justificatives prsent 2, la Commission internationale pour les couvents
supplment (Lieux saints, affermage des bien couventue/s), Constantinople, 1865 ; Versuri,

www.dacoromanica.ro

proa, scrison, Cu un studiu asupra vietii si scrierilor sale de Em. Girleanu, Bucuresti, 1909 ; Scrieri, vol. III, text ales, stabilit, note si studiu introductiv, de Emil Boldan, Bucuresti, 1966.
Gheorghe Missail, Costache Negri, Bucuresti, 1877; Andrei Visante, Constantin Negri, Raport
, Bucuresti, 1881 ;
Al. Papadopolasupra proiectului de lege votat de Adunarea deputgilor
Cal limach, Amintiri despre Costache Negri, In Revista flout.", II, 1889, nr. 9, 10, 11 i 12 (nr. dublu,
decembrie 1889 si ianuarie 1890) ; D. Teleor, Oameni marl ai Romelniei : C. Negri, Bucuresti, 1909
G. N. Munteanu-Birlad, Viata si vrednicia lui Costache Negri, Bucuresti, 1911 (B. P. T.) ; G. G. Burghele, Costache Negri, Dorohoi, 1927 ; Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui. Lettres, Bucuresti,
1929; G. G. Mironescu, Contributiune la biografla lui Constantin Negri, in Mem. Seq. ist.", Acad. Rom.,
Bucuresti, seria a Ill-a, t. XXII, 1939, mem. 3 ; Alex. Lepadatu, Intre Cuza Voc16 i Costache Negri,
In Omagiuprofesorulut loan Lupa, Bucuresti, 1941; Emil Boldan, Prietenia qi colaborarea literar6 dintre
Costache Negri V V. Alecsandri, in Limba si literatura", VI, 1962 ; Emil Boldan, Costache Negri,
epistolierul, in Limba si literatura", VIII, 1964 ; Pericle Martinescu, Costache Negri, Bucuresti, 1966.

VASILE ALECSANDRI
Impdrnnd literatura secolului al XIX-lea In mai multe perioade, pe cea dintre
1840 si 1870 Ibrdileanu o numea epoca Alecsandri", considerind-o dominatd in chip
covIrsitor de personalitatea si creana acestuia. Hasdeu mergea Inca mai departe,
declarind ca. Alecsandri este figura cea mai puternicd si mai reprezentativd a I iteraturi
noastre din Tntreg secolul trecut, gloria ei nediscutabild, la
cdreia nu mai
vedea alta. lar Eminescu, Inca mai Inaintea acestora si mult inainte ca numeroase
din cele mai de seamd creani ale lui Alecsandri sd fi fost date la iveald, In 1870, TI
numise cu o admirane fdr rezerve, pe care pIna la moartea sa nimic n-a umbrit-o:
acel rege-al poeziei".
Dintre diferitele date propuse pentru nasterea lui Alecsandri (1818, 1819, 1821),
cea mai plauzibild ni se pare tot aceea de iulie 1821. Tatlsdu, care moare In 1854
ca mare vornic, cu o stare materiald deosebitd, urcase treptele boieriei de la cele mai
modeste spre cele mai de searnd datorit unei capacitati recunoscute In ad ministrana
publicd si In afaceri. Viitorul scriitor se dezvoltd Intr-o familie fart puternice legdturi
cu formele de viald sociald ce se perimau. In felul acesta, are posibilitatea unui contact
direct cu lumea poporului Incd din cea mai fragedd vIrstd. PInd la apusul vieni el va

pstra vii In constiinta sa toate minunile ce-mi povestea manca doica In nopnle
de lama la gura sobei". Crescut sub supravegherea atenta' si directd a pdrintilor, Indeosebi a mamei sale, dar si a mamei Gahila, jupIneasa, femeie energicd din popor,
viitorul scriitor Invald greceste de la mos Gheorghe, vdtaful, desigur pe apucate, In
vreme ce romaneste 'invdIa In mod regulat de la maramureseanul Gherman Vida, ucenic

al corifeilor Scolii ardelene, care adusese cu el, venind in Moldova, manuscrisul cronicii lui $incai. Temeiurile romanesti, populare si nanonale, ale formanei sale erau
aladar Inca de pe acum asezate. Se adauga' apoi ceea ce va fi putut cistiga In cei
cItiva ani de studiu (1828-1834) la pensionul iesean al francezului Cunim.
Intre 1834 si 1839, Alecsandri Isi continua studiile In Frarrla. In cei cinci ani pe
care-i petrece la Paris, fdrd sd-si ia pind la urrnd vreo diploma, Tsi formeazd o destul
de solidd culturd, respirind totodatd din plin atmosfera democraticd liberar a vremii

www.dacoromanica.ro

451

si

I u"nd contact cu Tntreaga framTntare literati a Fran-tei, fara sa arate Trisa prin creatia

lui ca romantismul din prima fazd, de tipul lamartinian, Ti vorbise In chip deosebit.
intors In tara, In decembrie 1839, dupa o caldtorie lung i plind de revelatoare
experiente prin Italia, Alecsandri Tntelege de Tridatd trista real itate sociala a Moldovei
timpului. intr-adevar, el gasea In patrie, la 1840, un regim feudal despotic si jugul
otoman. Dar afla totodatasi lupta pentru ceea ce Balcescu avea sa numeasca I ibertatea

dinduntru si cea din afard", lupta contra regimului feudal si pentru afirmarea
nationale. Datoritd firii sale generoase, datorit de asemenea formatiei
d'n anii de studii si cercului de amici cu dei Tnaintate (Kogalniceanu, Russo, Negri,
mai tTrziu BdIcescu i altii) de care se leagd la Tntoarcerea In tard, tIndrul scriitor Tritelege necesitatea acestei lupte. De aceea se avIntd In ea cu profunda convingere, fara
sd-i minimalizeze greutatile, dar pl in de Incredere In izbInda: Mare cTmp de luptd se
Tntinde dinaintea noastri"
scria el
dar lupta nu ne sparie, cdci ne sustine si
ne animeazd speranta
In lumina acestei lupte, care va culmina la 1848 si apoi 7n epoca Unirii, trebuie
asezate, pentru a fi Tritelese cu adevdratele lor obTrsii
obiective, toate actiunile
politice si literare ale lui Alecsandri din anii ce urmeaza. Este colaborator la Dacia
literati" (1840), debutind cu Buchetiera de la Florenta. Este, Tmpreund cu Kogalniceanu si Negruzzi, In acelasi an 1840, director al teatrului romnesc care de-abia se
Tnchega pe plan institutional, dupd firavele Inceputuri patronate de osTrdia lui Gh.
Asachi. impins de nevoile acestui teatru, cdruia Ti lipseau piese, cum Ti lipseau localul,
decorurile i chiar actorii, findrul Alecsandri face un pas mai departe, pe linia unei
i

I iteraturi autentic romanesti, clInd piesele Farmazonul din 1-17rIclu (1840) si Modista
cinovnicul (1841).
In liricd el nu publicase decTt c7teva poezii In limba franceza, cInd, In vara anului

1842, face o calatorie In muntii Moldovei, unde descoperd folclorul. Fart

Alecsandri nu e cel dintIi dintre scriitorii nostri care Infilneste poezia popular.
Este Tnsa cel dintTi care la contactul cu aceasta are o revelatie si o comotie Iduntric
atTt de profunda. Angajat In lupta pentru afirmarea individualitii na-tionale, intelege
Tntr-un chip unic pTnd atunci, pe de o parte, marea valoare artisticd a acestei poezii,
iar pe de alta, ca numai prin infuzarea filonului folcloric In literatura cultd aceasta va
putea deveni cu adevarat romaneascd, corespunfind real ita-tilor materialesi spirituale
din tara noastra, exprimTnd In Intrupari artistice adecvate nevoile si aspiratiile cele
mai autentice si mai actuale ale momentului, pe plan national si social. in acest cadru
se ndscura Doine/e, o prima si admirabila Incercare de a explora resursele inspiratiei
autohtone, renuntInd deliberat la cele cloud directii care marcasera zorile lirismului
nostru cult: neoanacreontismul i lamartinismul. Dar Alecsandri nu se va margini
la a-Cit. AratTnd In ce mdsura sesizase mai bine decIt toti contemporanii Insemnatatea

poeziei populare, el porneste la istorica actiune a culegerii ei, care singura i-ar fi
putut asigura, cum s-a exprimat data Sadoveanu, unul din cele mai imprescriptibile
drepturi la recunostinta poporului nostru.
Simpatia pentru taran si lupta pentru afirmarea individual itti i nationale TI duseser spre profunda Tntelegere a folclorului. La rindul lui, folclorul TI apropie si mai mult
de popor. Astfel Tncepe sd se constituie acea baza autentic populara i nationala a

creatiei scriitorului, care constituie gloria si faria lui. Ea presupunea ceva nou si

In proza si in teatru: mai mult caracter national, mai mult realism, mai mult
452

militantism.

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI,

Familia poetului : mama, tata, sora

fratele

In aceste Imprejurdri, end, cu Koglniceanu si Ghica, scotea In 1844 revista Propdsirea", unde se IntIlneau numele celor mai buni scriitori ai vremii din toate provinci ile romdnesti, se observa o certd evoluIie si In teatrul sdu: la Inceputul an ului 1844
pune piatra de temelie a dramaturgiei originale romdnesti cu lorgu de la Sadagura.
Astfel, pe tdrImul poeziei, al prozei, al teatrului, al culegerii folclorului si chiar al criticii literare, In foarte puIind vreme dupdIntoarcerea lui In Tara, In contact cu realitdpoporului, Alecsandri stabilestecu simtsigur liniile directoare de dezvoltare
ale crealiei sale, deschizInd totodatd cdi si perspective noi Intregii literaturi romne.
Dupd suprimarea Propdsirii" (octombrie 1814), lipsit de un stimulent publicistic, Alecsandri scrie mai pulin. Tine 'in continuare strins contact cu tosi tovardsii de
idei moldoveni, chiar si cu cei munteni, fie prin cdrtorii la Bucuresti, fie prin traditionalele IntTlniri de la MInjina lui Negri, unde cunoscu In 1845 pe BdIcescu, de care
avea sa-1 lege In anii ce urmeazd o strInsd prietenie. in aceastd vreme, intre 1845 si
1847, are loc episodul cu profunde rezonanIe I iterare al dragostei sale cu Elena Negri,
femeie de mare fineIe spirituald, a carel moarte prematura Indoliazd lira poetului In
ci cl u I Likrimioarelor.
Dupd cdldtoria In strdindtate In 1846-1847, spre capdtul cdreia, minatd de o necruItoare board, se stinge Elena Negri, Alecsandri Isi reia mai intens Indeletnicirile
literare. Adun In continuare folclor
lucreazd la Intocmirea culegerii de poezii
populare, publica Balta Alba, lar In februarie 1848 i se joacd o noud piesd: O nuntcl
i

trneascii.

453

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI

www.dacoromanica.ro

intre timp, frdmintdri le sociale din tart' se agraveaz. Moldova cunoaste miscarea

revolutionard din martie 1848. Alecsandri se afla In primele rinduri. Scrie poeziamanifest Desteptarea Romniei, valoroasd si mobilizatoare chemare la luptd, redacteazd cele 35 de puncte ale memoriului de revendicdri adresat lui Mi hail Sturza, face

parte din delegatia razvratitilor cu care autoritdtile trateazd la un moment dat.

Miscarea fiind indbusitd, Alecsandri trebuie sa la calea exilului. Se addposteste
mai inn la Brasov, unde tine strIns contact cu miscarea revolutionard romaneasca
din Transilvania si publicd poezii In Foaia pentru minte", prin care saluta adunarea
de la Blaj ca un prolog al I iberftii si unirii tuturor romanilor. Tot aici publicd brosura Protestatie In numele Moldovei, a Omenirii si a lui Dumnezeu, apoi redacteazd si
semneazd impreund cu alti fruntasi ai miscdrii revolutionare moldovene programul
politic Printipiile noastre pentru reformarea patriei, cel mai avansat al acestei perioade,

In care se cer Improprietdrirea taranilor fard despdgubirea proprietarilor si unirea

Moldovei si a Valahiei intr-un singur stat neatirnat romanesc".
Dupd o trecere prin Bucovina, unde ia parte activa la incercarea de reorganizare
a miscdrii revolutionare din Moldova, scriitorul pleacd la Paris. Aici, impreuna cu Al.
G. Golescu-Arpild, duce o sustinutd campanie de presd pentru a atrage simpatiile
cercurilor democratice europene fatd de cauza Principatelor Romane. in primdvara
anului 1849 adtoreste la Constantinopol, unde este ales In comitetul revolutionar
unic al emigrantilor din cele cloud principate, fiind singurul care intruneste unanimitatea voturilor. intors din nou la Paris, el se consacrd exclusiv I iteraturii. Lucreazd
indeosebi la pregdtirea ediiei poeziilor populare. in Bucovina" lui Hurmuzaki incepe
sa publice bucdti alese din aceastd colegie, Insotindu-le cu emotionante pagini de
prezentare si find analiza, ad u nate mai tTrziu In ad m i rabi I ul articol Romnii si poezia lar.

In decembrie 1849, revenit In tara, Alecsandri incepe elaborarea cunoscutelor

Onticele comice": oldan Viteazul, Mama Anghefusa, dupa care dd, In 1850, comedia
de mare rsunet Chirita In Iasi. in 1852 incearcd, fiind impiedicat In ultima clipa de cenzurd, sd scoatd revista Romania literard", al carel prim numar e tipdrit, dar nu apucd
sd fie difuzat. imbogdteste apoi teatrul cu noi comedii. intre acestea, Chirita in provinVe consacrd In mod definitiv succesul personajului si impune comedia de moravuri
cu puternice note de critica sociald In literatura noastrd. Spre sfirsitul aceluiasi an
apare la Iasi prima brosurd din poeziile poporale: Balade (cIntice beitrInesti) adunate
Indreptate de V. Alecsandri, adevdrat moment istoric In viata culturii si a artei romanesti. in an ul urmdtor, scriitorul publicd cea de-a doua parte a acestei culegeri. Abia
In 1853 Alecsandri Tsi tipdreste primul volum de versuri: Dome i Likrimioare, care
adund poeziile publicate In periodice Inca din 1843. in urma unei lungi cdldtorii in
sudul Frantei, pe Mediterana, In Africa si In Spania, din care mai ttrziu va iesi sclipitoarea C616torie In Africa, se intoarce In lard In toamna anului 1854, rechemat de moar-

tea tatlui sdu. Primul gest al noului proprietar al Mircestilor este acela de a elibera de bundvoie si far& nici o despdgubire iganii robi de pe mosia pdrinteasc.
In aceasta vreme, de mari frdmintdri diplomatice, pricinuite de rdzboiul Crimeii,
patriotii romani reiau lupta lar pentru reforme democratice si Unire. Alecsandri se
afld si de astd data In primele rinduri. Scoate In 1855 Romania literard", unde grupeazd toate fortele de seamd ale I iteraturi i contemporane, mi I itind pentru Unire, I iber-

tate nationald si sociald. El participa la aceastd luptd dind pagini agitatorice, de mare
ecou in epocd (Hora Unirii, Moldova In 1857, Cinel-Cinel etc.). E activ, de asemenea, pe

plan direct politic, semnind si chiar redactInd numeroase memorii, .1-kind parte din
delegatii ce se prezentau diversilor plenipotentiari strdini, agionInd In bdtdlia alegeri-

www.dacoromanica.ro

455

lor pentru divanurile ad-hoc. in preajma Uniril

este numit ministru de externe. RamIne In

acest post si dupd alegerea lui Cuza ca domn
al Moldovei, alegere la care are o contributie foarte insemnata. Dupd infaptuirea mare-

tului act de la 24 ianuarie 1859 este trimis

in Apus, pentru a-i obtine recunoasterea. in_
deplineste aceastd sarcind cu succes si devine,

dupd intoarcerea In tard, ministru de externe

In guvernul de la Bucuresti. Dar, culind, dezgustat de moravurile demagogice ce deveneau
dominante, el se retrage definitiv din viata

politicd', In mai 1860, la nici 39 de ani, stabilindu-se pentru totdeauna la Mircesti. Va

parasi aceasta retragere abia In 1885, end
primeste sa fie ministrul tdrii la Paris.
Creatia I iterard

va

oglindi

nemultu-

mirea fatd de starea de lucruri din tara.

insd resursele interioare bogate ale militantismului sau pasoptist nu-I voa lasa nidodata sd ajungd la pesimism, intimism sau
izolare de problemele majore ale vietii contemporane. indata dupd retragerea la Mircesti, el Incredinteazdscenei itiparuIui o
VASILE ALECSANDRI ;i ION GHICA

la Constantinopol, In 1855

recoltd abundentd. Scrie Zercitul risipitor, Rusalisle, Clevetici ultrademagogul, Sandu

Napoil, in 1860; poezii i proa publicate In Revista romand" a lui Odobescu;
In 1863 scoate o noud editie a poeziilor, cdrora le adaugd Mrgdritdrele si, cam In aceeasi vreme, o Grammaire de la longue roumaine publicatd la Paris si iscalit cu
pseudonimul V. Mircescu. Se adauga apoi, In 1864 si 1865, o serie de noi cantonete si
comedii: Cucoana Chirip In voiaj, Barbu Liiutarul, Paracliserul, Surugiul, Ion Peipusarul, La
Bucuresti, Gura-Cascd om politic, Paraponisitul, Millo director, Covrigarul, Kera Nastasia,
Concino, Harp Reizesul, Ginerele lui Hagi Petcu, Agachi Flutur, Arvinte si Pepelea,Drumul
de fier. in aceeasi vreme, definitiveazd editia noua: Poezii populare ole romnilor, care
avea sd apard In 1866. Ales In 1867 membru al Societatii Academice, devenit mai apoi

Academia Roman& in care tendintele latinizante ale arturarilor ardeleni apdtaser

prioritate, Alecsandri, credincios convingerii ca limba, ca si literatura, trebuie
porneascd de la popor si sa fie accesibild poporului, se impotriveste exagerdrilor
etimologiste. Scriitorul rdminea, chiar In retragerea lui voluntard si protestatard de
la Mircesti, care n-a fost nici un moment o izolare, un luptator harnic pe tdrImul literaturii si al culturii, legat indestructibil de viata poporului si de destinul national.
Din acest si mtdrrant complex s-au nascut, In 1867 si 1868, Pastelurile, apoi, intre
1872i 1876, Legendele. in aceeasi vreme scrie remarcabilul tablou al societatii si I itera-

turi i romane de pe la 1830 1840, In care Incadreazd pe Costache Negruzzi, apoi o

vie evocare a meritelor de scriitor popular ale lui Anton Pann, incheind de asemenea
larga fresca d ramaticd a epoci i dinaint e de 1848 Boieri i ciocoi (1874). Rdzboi u I pentru

456

independent:a, ca toate evenimentele din istoria patriei la care a fost martor, gaseste

www.dacoromanica.ro

In el pe cIntaretul Inzestrat cu o inspiratie

vibrant& care se revarsd emotionant In

ciclul Ostas'i nostri.
Desi se apropie de 60 de ani, scriitorul continua sa fie Intr-o necontenitd activitate, dovedind o mare vigoare spiritual&
o capacitate neistovita de Innoire a tematicii i mijloacelor de expresie. Astfel, In
1879 i se joacd o noud piesd: drama istorica
In versuri Despot Vodcl; In 1880, leerla Sinziona i Pepe/ea; In 1885, piesa Ovidiu, la

desvIrsirea careia va lucra efectiv pIn

In preziva mortii sale.
intre 1885 si 1889, Alecsandri primeste postul de ministru al tarii la Paris.
In fiecare vara el vine sd-si petreacd In tara

concediul, arat"nd o data mai mult puternicul sdu atasament pentru tinuturile natale, cautind parca de fiecare data sa prindd

noi puteri de la oamenii, de la privelistile,

de la parrantul patriei, ce-i erau atIt de
dragi. Doborit de o boald grea
necruta-

VASILE ALECSANDRI

toare, cu care Insa a luptat curajos si Indelung, Alecsandri si-a cheltuit ultimele resurse ale fiintei sale pentru a se reIntoarce
In lard, unde cIteva saptarnIni dupd aceea, la 22 august 1890, Inchise ochii pentru
totdeauna In cadrul 'Manta-tor, calm si scump inimii lui, al Mircestilor.

Autor dramatic, prozator, culegdtor de folclor, cu merite deosebite In fiecare

din aceste domenii, deschizator de drumuri, Innoitor de modalitati expresive, contribuind In mod decisiv la rafinarea expresiei, la fixarea si mbogirealimbii iterare,
Alecsandri a ramas In constiinta publica, printr-un fel de consens al contemporanilor,
mai Cu searnd ca poet.
intors "n Tara In decembrie 1839, Alecsandri avea, desigur, cunostinte foarte
vagi despre literatura romana. E ceea ce i-a Inlesnit sa devina mai apoi, la un

moment dat, un mare inovator. El nu era legat prin formatia sa literard romSneascd nici de prejudectiti, nici de traditii. in straindtate cunoscuse, fireste, literatura vremii, romantica prin excelenta, dupd cum Isi facuse si o oarecare culturd literard clasicd. Dar, cu un remarcabil simt al realittilor, revenit de la studiile din Franta In 1839, el sesizase ccordonatele esentiale ale vietii romanesti
si Intelesese ca., In acel moment de lupta din ce In ce mai Indkjitd pentru eliberarea national-a si sociala, nici poezia romantica de tip lamartinian, nici cea clasicizantd nu puteau corespunde. De aceea, o perioadd de timp el dibuie si versifica doar In limba francezd.
Scriitorul, fart Indoial, cauta. Si deodat, revelatia : IntlInirea folclorului
romanesc. Ea nu este nici cu totul IntImplatoare, nici cu totul nepregdtita.
In anii sdi de studii In strainatate, Alecsandri cunoscuse desigur interesul
cresand pentru folclor din Intreaga Europa. intors In Moldova, el afld aici o anumita atentie Indreptatd spre literatura popular& insa, In Tarile Romane descoperirea" poeziei populare Inca nu avusese loc. Negruzzi vedea in creatiile popu-

www.dacoromanica.ro

457

lare mai cu searn niste manifesta'ri ale caracterului national proprii poporului
nostru ; Kogalniceanu, In afard de aceasta, o pilda de puritate morald pe care o oferea

lumea satului celor de sus. Primii poeti moderni, IncepInd cu lenachitd VAC&
rescu, Nicolae Vacarescu, Budai Deleanu, lancu Vacdrescu, C. Stamati, Heliade
(In ScIrbeitoarea ampeneascd...), BoIliac, A. Pann, pentru a ne margini la perioada de pInd la 1840, au facut loc In creatia lor unor versuri din literatura populard, Tnsd far& a avea intreaga constiintd a valorii acestui izvor si cu atIt mai mult
a semnificatiei gestului lor. Din acest punct de vedere, ceea ce face Alecsandri
pentru el si pentru literatura romand cu adevarat
la 1842, and descoperd"
poezia populard si scrie primele sale Doine, reprezintd un act de importantd

hotarTtoare.
Mai profund

si mai repede decIt toti contemporanii, Alecsandri Tntelege

tot ce putea oferi creatia populard unei literaturi culte ce n'azula, In Imprejurrile istorice concrete, sd devind Cu adevdrat nationald. De aceea, de Indata ce

descoperd" folclorul In vara anului 1842, el simte c aici se afla nu numai un

izvor de inspiratie", ci si un model, farul calauzitor cdtre poezia cu adevdrat
romaneascd pe care toti se stradulau sd o dea la lumin. Acum, Alecsandri Tsi
da seama ca a descoperit calea pe care poezia se putea Innoi In continut i modalitate de expresie, rdspunzInd totodatd celor mai stringente nevoi ale momentului. Poetul care, dupd ce scrisese citeva poezii franceze, tacuse multd vreme,
reInvie ; poetul roman abia acum se naste.
Atunci scrisei sau mai bine improvizai Tsi aminteste el mai tirziu
cele
mai bune poezii ale mele : Baba Cloanta, Strunga, Doina, si-mi fagaduii cu tot
dinadinsul sd las la o parte Incercdrile mele de versificatie francezd si sa-mi urmez
calea ce-mi croisem singur In domeniul adevdratei poezii romanesti".
Poezia Doina, pe care In 1853 o asazd In fruntea primului ciclu de poezii,
scrisd In momentul reveldrii folclorului din 1842, constituie un adevdrat program
literar si inventar tematic al poetului nostru.
Prin apelul la folclor, Alecsandri aducea, In primul rInd, o constiintd noud,

mai profundd, cu Insemnate implicaii literare. El vede folclorul nu numai ca un

document etnografic sau moral, dar si efectiv ca literature)", mai mult chiar : ca
cea mai autenticd literatura nationald si populard, ca model si izvor de poezie
cultd autentic romaneascd. in Doine Alecsandri sudeazd In chip constient caracterul national cu cel popular, asefind sinteza acestora la temelia dezvoltarii noas-

tre literare.
Descoperind folclorul, fcInd din el un factor de bazd al poeziei culte, Alecsandri descoperea si natura. Dar nu o naturd artificiala,

romanticd,

refugiu

si

creatie a imaginatiei poetului singuratic, ci o naturd rear& concretd, nestilizata,

independentd de subiectivismul scriitorului, prietena oamenilor simpli, ocrotitoarea haiducilor. Cu Doinele, Alecsandri nu preluda numai Pastelurile, ci introducea natura autentica In poezia noastrd si o data' cu ea omul din popor, vdzut
nu ca un personaj decorativ, ci ca o existenta reala, surprinsd In Insusi cadrul

458

sau de viatd trdneascd.

In felul acesta, el pardseste total si definitiv fdgasul obisnuit 'DMA' atunci al
vechilor specii literare meditatia, oda de circumstantd, poezia intima, de alcov,
desprinsd de Imprejurdrile si nevoile tarii
pentru a crea o poezie robusta,
vie, naturald, spontand, simpl, luminoasd si adevdratd, o poezie izvorTad din
viata autentica' a poporului, cu framIntdrile, nevoile, durerile si aspiratiile sale,

www.dacoromanica.ro

_Aith
L19K1If 110110PLIE
care exprima In chip firesc naivitatea, simplitatea si candoarea sufletului popular, dar
alteori si forta sa necrutOtoare.
Poetul realiza astfel o adevdratd cotitur In lirica romOneascd, uimind prin
felul rapid si profund al intuirii specificului
creatiei populare, prin intima sa identificare cu spiritul ei. Desigur era inerent

LIAADE
4

FriMPIE SITPANEWi.

.afftinat* mi lisitipeittaie

existe si scdderi. STrit In aceste poezii unele

cuvinte a cOror rezonantd si vibratie inteHoard vremea le-a uzat. Este mai cu seamd

B: Ankcandpi

un abuz de diminutive ; lexicul e uneori restrIns, iar In unele momente afldm o insuficientd pdtrundere a spiritului popular autentic, o tratare mai facil, mai artificiald,
o prelucrare mai putin creatoare a materia-

ilkilEA

lului folcloric. in McIrioara Florioara, de pildd,

pe lIngd unele pArti remarcabile, tocmai pe

aceast linie se IntIlnesc numeroase deficiente.

mill

Cu toate acestea, ramTne indiscutabil

c prin publicarea primelor Doine se deschidea un drum nou poeziei romnesti. infdtisnd ce era mai autentic In viata, gindirea,
simtirea, imaginatia, experienta artisticd si
limba
poporului,
descoperind
bogdtia
multilaterald a folclorului ca izvor literar,
subliniind In mod deosebit semnificatia nationald si sociald a filoanelor lui, Alecsandri
indrepta cu adevdrat si In mod constient
literatura romneascd pe fdgasul national si

TWO(/'.14, it'll.... GSliX03..4/64

1,62.

VASILE ALECSANDRI.

Balade (cIntice beitrine0i) donate 0 Indreptate de...,

1852 (foaie de titlu)

popular. insusi conceptul de poezie rorn&

neascd se preciza si se lrgea prin publicarea acestor poezii. in literatura roman, Doinele sInt cel dintii gest literar mai amplu si deliberat care afirmd ceea
ce In literatura europeand se mai spusese, ceea ce Insusi Goethe consacrase,
ca poezia, chiar cea din manifestdrile ei culte cele mai desvIrsite, Tsi are
originea In popor si apartine poporului, iar nu individualitgilor. in felul acesta,
Alecsandri a deschis calea unei democratifdri" a literaturii nu numai prin
continutul, prin preocupdrile si modalitatile ei de expresie, dar si prin
crearea unor posibilitati de receptie In cercuri mult mai largi cleat pInd atunci.
a
in sensul cel mai acanc al acestui cuvInt
Aici se afld temeiul popularitdtii
poeziei i In genere a creatiei scriitorului nostru, ca i explicatia faptului ca TricepInd cu Doinele poezia romdneascd scris, devenind national i popu/ar& a dot:4n-

dit un rdsunet efectiv In andurile publicului.

In anii 1845-1847 se consurnd tragicul episod de iubire cu Elena Negri. Sentimentele ce Insufletesc pe cei doi tineri fac sd rsune lira poetului. Ne aflrn
aici insd, poate, In fata prii celei mai perisabile si mai depOsite din Intreaga lui
creatie, In once caz din Intreaga lui poezie. Totusi, ar fi gresit sa apreciem ciclul

www.dacoromanica.ro

459

Leficrimioarelor, care cuprinde poeziile inspirate de acest episod, fard stinem seama
si de ceea ce reprezenta el, istoriceste, In dezvoltarea liricii romnesti.
In fapt, poetul depdseste
si In ce priveste atitudinea fatd de femeie si iubire,
si In ce priveste mijloacele de expresie
tot ce ddduse poezia erotica anterioard
prin Vdcaresti, Conachi, Asachi si chiar Grigore Alexandrescu. RenuntInd la

discursivitate, oftaturi, exagerdri si melodramatism, In unele poezii, ca 8 mart,

De crezi In poezie, O noapte la tar& antec de fericire, Venetia etc., el izbuteste
s evoce autentic si emotionant fiorul iubirii, cu o notd personala. Pentru el, dragostea nu este voluptatea senzuald. Ea are o semnificatie mai Malta, este un element pozitiv al vietii spirituale, care Innobileazd pe om si Ti da virtuti creatoare.
Poetul vecinic tTridr si ferice" e pus de Imprejurdri Intr-o situatie dramaticd,
de unde nota sumbra a unei bune parti din ciclul Lacrimioarelor. Tragismul nu rezulta

Insd din cauza fragilitdtii, a superficialitatii sentimentelor umane, Indeosebi ale

femeii, ci din cauza loviturilor soartei, a amenintdrii unui stir-sit inexorabil. Acest
sentiment capdtd o delicatd expresie in poezia ce d numele intregului ciclu, in Despartirea si mai cu searnd In neobisnuit de grava Asteptare. Este adevdrat Insd
momentului tragic al desprtirii prin moarte nu izbuteste sd-i dea o expresie artisticd satistdcdtoare.
Prin poeziile grupate In ciclul L6crimioare Alecsandri prsea In bund mdsurd
vechile sabloane anacreontice, Invederind pe alocuri sinceritate, cdIdurd, insufle-

tire autentica, In ciuda apelului frecvent la recuzita obisnuitd a romantismului.

Cu toate scdderile, poeziile din Lacrirnioare mdrturisesc Trisa i o sumd de progrese
nu numai In raport cu antecesorii, dar In Trisdsi arta scriitorului. In genere, fiecare
bucat are o constructie sigura, precisa ; nu sugereazd impresia de spontaneitate a
Doinelor, dar pune In lumina cdutarea unui echilibru, a adecvdrii expresiei la continut, a obtinerii corectitudinii ritmice. Scriitorul izbuteste de asemenea s afle
tonul potrivit : exuberant In unele, sobru In altele, dteodata chiar gray. El se
dovedeste si un ingenios experimentator de forme prozodice (Vezi tu vulturul, Barcarola venetiane etc.), In stare a pune cu IndernInare in valoare asociatii de cuvinte,

repetitii sau inversdri (Miros dulce, dulce nume" ; Floarea piere, viata trece"
Privesc la ceruri, privesc marea... / Pe mare valuri ! In ceruri non" etc.). Limba,
stilul In acest ciclu sInt mai curgdtoare dectt In cel anterior ; imaginile, uneori
surprinzdtoare, cu nuantari fine, cum e chiar acel vers tocit, dar de puternicd
sensibilitate Pe and eram in lume tu singurd si eu", cu efectul sporit printr-o
abild repetare, sau acel Vecinic In noapte tristd, aclIncd / Ascult a vremii pas
necurmat", ori imaginile selenare ce par a deschide drumul lui Eminescu : Din
marginea lumii a noptii regind..." si Ca lampa aninatd la poarta de vecie / Domnea
In dulce taind a umbrelor
VrsTrid vdpaia lind ce lumea coperea..." etc. etc.
Erotica n-a ocupat un loc Insemnat In ansamblul poeziei lui Alecsandri, mai
cu searnd dupd episodul al cdrui ecou literar Il consemneazd L6crimioarele. Ea face
sa mai rdsune din and In c7nd coardele lirei sale si dincolo de ciclul amintit, Insd
fard deosebitd insistentd sau adincime, cum este In poezii ca Frumoas6 copilit6,
Adevarul si minciuna, Dridri, Ce g7ndesti, o ! Mdrgdritd, Adio, Vis de poet, lahtul si
altele. Mai substantiale s'int pe aceast temd bucdti ca Pe un album sau, mai cu seamd,

Floarea oceanului, In care, ca si In finalul de la intoarcerea In fora., adresIndu-se

amintirii iubitei, el ramtne necontenit credincios acelei conceptii de dragoste care
460

aduzeste si Malta.

www.dacoromanica.ro

zI f

"11'742 4C-

V.

tk#_`

'

id

-..4

S ( 4",

e
,
,

A....

44

(
4,4

f.

Ak,

7!

41`

1;3/4

'

46

"

pw., ( ,11:1

;
VASILE ALECSANDRI,

Mdrioara Florioora, manuscris

461

www.dacoromanica.ro

Dupd episodul iubirii pentru Elena Negri, Alecsandri este prins aproape rara'

intrerupere pentru multi ani In primele rinduri ale luptelor patriotice : revolutia
de la 1848, Unirea, recunoasterea dublei alegeri a lui Cuza. Rdsunetul indatoririlor
cettenesti se f'cuse de altfel auzit 'inca de mai Inainte In creatia sa liricd. El devine
dominant in cicl uri le Suvenire si Mclrgriteirele, fdrd ca in vreunul din acestea s intre

doar poezii pe tema patrioticd si sociald. Dimpotrivd, gdsim aici poezii din cele mai
variate, ca preocupan i si modalitti artistice, scrise de Alecsandri intre 1848 si
1863. Astfel, In cadrul celor doud cicluri amintite, ddrn peste notele sumbre ale
lamentatiei romantice, In Pe motu! mrii (1846). intilnim si o serie de poezii, Intr-o
mdsurd tot sub ThrTurirea romantismului, in care-si fac loc note exotice si apare
continuul dor de cratorie al poetului : Bosforul, O noapte la Alhambra, Seguidilla,
Lacul de Como, Dor de ceildtorie, Dorul de mare si altele. Dintre acestea, cea de-a
doua se remarca' printr-un izbutit joc al fanteziei, ingenios pus in valoare de dan-

santa linie serpuitoare a ritmului, a rimei si a formei strofice. Ultima din poeziile amintite, din 1857, aduce, In cadrul unor nota-0i fdrd o deosebit profunzime,
ling obsedanta reminiscentd folcloricd : Duce-m-as... insuficient sudatd Trisa' cu
Intregul, o imagine puternicd a apusului de soare
Sd vdd stingerea de soare
In adincul Ocean
$i-a lui coamd arzdtoare
Rdsdrind ca un vulcan.

Toate acestea sint totusi secundare In Suvenire 1i Mdrgaritarele. Dominanta

rdmine Insd lirica patriotica si cetdteneascd omenia, libertatea, patria, poporul
sint punctele cardinale ce orienteazd sensibilitatea si gindirea poetului. in antice
si sdruteiri, el opune programatic poezia sentimentelor intime celei ce slujeste marile
cauze populare si nationale, prin insusi glasul iubitei care indeamnd
Cind .tara geme sub apdsare,
Mai bine-mi pare s-aud sunind
Un rdsunet aspru de rdzbunare

Decit oftare
De amor blind.
Versul iubirii duios strdbate,
Focul poetic e rpitor,
Dar nu-s cuvinte mai Infocate
Ca /ibertate

$i viitor.

Foarte frecvent, motivele personale se impletesc cu cele ce intereseazd obstea

(Bosforul, Strofe scrise pe un perete, Vis de poet, Steaua
iar sentimentele pa-

462

triotice si cettenesti ?si gsesc modalitti diverse de prezentare. Astfel, In versurile inchinate unor prieteni rdpusi Thainte de vreme : Maiorul lancu Bran (1844),
La mormintul lui Gr. Romalo (1849), La moartea lui P. Cazimir (1850), N. Beilcescu
murind (1862), scriitorul omagiazd abnegatia In lupta pentru redesteptarea nationald.
Exceptie face Strofe lui C. Negri, care este probabil cea dintii meditatie asupra prieteniei din literatura noastrd.
Un loc insemnat prin rolul agitatoric pe care l-au avut In epoed si prin rotunjimea expresiva II detin poeziile care prevestesc sau salutd marile evenimente ale

www.dacoromanica.ro

vremii. Renuntind la once notd conventionala, exprimind direct, energic, avintat

emotia grava a unor cupe decisive, poetul ofera citeva poezii manifest, de o impetuoasd revarsare a elanului liric. incd de la 1844, end isi exprima entuziasmul cu
prilejul dezrobirii tiganilor, el aflase accentele bdrbatesti, respiratia larga, marile
cadente solemne ale acestui tip de poezie mobilizatoare.
Dar la 1848 energia sporeste, avintul e inaripat, respiratia incd mai larga,
mai bogata, expresia mai cizelatd si mai ferma. In poezia CcItre romcIni, devenitd
apoi Deteptarea Romaniei, unde salutd marea miscare revolutionard europeand,
chernind la lupta pentru scuturarea jugului tiranic feudal si pentru libertatea nationald, si totodatd pentru Unire, Alecsandri afla citeva versuri cu adevarat triumfatoare, pe care vibratia interioard a ideii le-a dus la incandescentd, cum sint
lata, lumea se desteaptd din aciTrica-i letargie I

Libertatea-n fata lumii a aprins un mindru soare...

sau acea stralucit strofa fined, de o rara vigoare si conciziune

Fericit acel ce calcd tirania sub picioare !
Care vede-n a lui ar libertatea reTnviind.
Fericit, mIret, acela care sub un fainic soare
Pentru patria sa moare,
Nemurire niWenind.

De anul 1848 se leagd de asemenea poezii, ca Adio Moldovei, Hora Ardealului,

embrionul viitoarei Hora Unirii, 15 mai 1848, entuziast salut adresat marii adunani
de pe Ompia Liberttii de la Blaj, si Tntoarcerea In tare!.
Lupta pentru Unire afld de asemenea In Alecsandri un ostas devotat nu numai
pe tdrimul actiunii politice directe, dar si pe acela al literaturii. Este de altfel
perioada in care, formulind credintele sale cele mai adinci despre sarcinile scriitorului, intr-o scrisoare catre un prieten, ajungea la splendida mrturisire : Talent oblige talentul creazd indatoriri", adevdratd devizd a scriitorilor pasoptisti.

Grija pentru poporul sau, cu care se simte intru totul solidar, poetul si-o manifesta in cele mai variate ipostaze. Ea apare in Anul 1855, care are Inca un caracter
mai ocazional, dupd cum apare mult mai puternica si intr-un mod mai spontan,
mai ingenios artistic pusd in lumina', In poezia La Sevastopol. Ra'zboiul si cumplitele
sale consecinte mai fuseserd infierate In literatura noastrd, de pildd de Gr. Alexandrescu In Umbra lui Mircea la Cozia, dar niciodatd pind la Alecsandri, cutremurat de imaginea realittii dezolante a ruinelor pe care le vdzuse pe cimpul de
luptd din Crimeea, evocarea lor nu se fdcuse cu atita culoare si dramatism.

Scriitorul crede neclintit in victoria fined a fortelor pozitive ale vietii

ca

o prevestire asazd in finalul poeziei gingasa imagine a mdrgaritei ce infloreste printre

sfrTmaturile unei pietre de mormint, alturi de care, din roua strinsa in ramasitele bombei distrugatoare, o pasaruica Tsi potoleste setea. $i cu aceastd dubld
imagine luminoasa proiectata pe fondul sumbru, gindul se indreaptd plin de sperantd spre viitorul patriei.
In perioada luptei deschise pentru Unire, Alecsandri dd la iveald citeva poezii
care au ramas pentru totdeauna inscrise nu numai In istoria literaturii, ci si in
istoria noastra : Hora Unirii (1856) si Moldova In 1857, carora li se poate adduga
si Noaptea Sfintului Andrii. Cea dintii, in versuri simple, cu formulri lapidare si

www.dacoromanica.ro

463

V , ALECSANDRI.

elemente de folclor, a corespuns intr-atita

simtdmintelor, gustului si nevoilor maselor
populare Tricit a fost de Tridatd rdspinditd,
Insusitd si transformatd intr-un adevdrat
mar s al luptei pentru Unire si apoi al triumfului Unirii. Cea de-a doua, o demascare
violentd a boierilor antiunionisti, culmirand
In final cu un blestem viguros, are o mare

11-1.11'

IsTORIA AMIA CALM

Stitt TttlIA Ot LA IINTA

.111,,S! IN MS

SALTA WIS.

LA NONTI

MASSA

ORT ASS,

CALATSPIA !ALA SAMNA LA JIARALIAN

60111A1414 Al POE S

LOA

CtIltt

L,

VANOTINA.

O MINK AK

u. SALON.
ITICA
SOetE/A1

PiktlittA SI LIMAS.*

SI PLASTA.

ail 11,61.4i.,
ft.i 10..11

.puhlicatir

111,

..111t, O er.,41,
1,i4,
Irmst

fibrahi si coriambi).
Cind in 1859, dupd dubla alegere a lui
Cuza, care insemna de fapt Unirea, chiar
dacd Inca* nerecunoscutd oficial, Alecsandri
este In situatia de a urmdri Indeaproape frdmintdrile diplomatice si rdzboiul de eliberare al Piemontului, constiinta lui reactioneazd ca la evenimente ale propriei sale

patrii, exprimind credinta cd ele trebuie

se sprijine reciproc.

OZ*42:10AM

n AS

vioiciune ritmicd (alterndri de trohei, am-

Jussih

lo

J,46
-

In poezia Presimtire, in Pe albumul d-rei

Ida Vegezzt-Rascala, exprima aceste idei. in
Pilotul face elogiul conducdtorului luptei pentru eliberarea i unitatea Italiei. La Palestra,
La Magenta consemneazd, fdr mare relief artistic, episoade de pe cimpul de bdtdlie. Caracter de stimulare a energiilor si eroismului
il are Trideosebi largul poem Coroana vietii,

In care rdsund crezul insusi al scriitorului

VASILE ALECSANDRI,

Salba literar, Iasi, 1857 (foaie de titlu)

Zilele noastre zbor cu grbire,

Urrnind a soartei tainice legi
Gloria trii si-a sa mdrire,
lat coroana vietii intregi !

Patriot plin de ardoare, Alecsandri rdmine democratul luminat, luptatorul

pentru libertate, care nu dispretuieste alte popoare si nu vrea oprimarea lor.
E semnificativ In acest sens ca Intr-o poezie cum este Motul

i secutui motul spune,

exprimind justa atitudine a scriitorului

Puiule,
Secuiule !

Nici eu sS robesc la tine,

Nici tu sa robesti la mine.

n poezia Crtstos a Inviat, care se referd la Infringerea polonilor rdsculati pentru

cucenrea libertdtii lor nationale, scriitorul exprima Increderea nestrdmutatd in

triumful cauzei celor momentan striviti sub aprigul picior al tiraniei crude"
mai tirziu va Trichina, prin Pohod na Sibir, un emotionant imn martirilor luptei
464

pentru I ibertate, iar la 1873, In Cderea Rinului, el aduce un oziagiu poporului fran-

www.dacoromanica.ro

cez Tnvins la 1870, care stiuse sd supravietuiascd

Incepuse sd se redreseze. Se

cuvine sd fie amintite, de asemenea, In cadrul liricii acesteia cetdtenesti i patriotice, poezii ca Moara de %tint sau Hora lui Cuza Vodd, menite cea dint') sa demaste
in fata opiniei publice manevrele politicienilor liberali i cencervatori Tmpotriva

reformelor democratice darte de domnitorul Unirii, cea de-a doua sd exprime

dragostea maselor largi pentru acesta.
Paralei, In poeziile lui Alecsandri care au fost apoi grupate In ciclurile Suvertre
Mdrgeritclre/e, valorificarea filonului folcloric continua* cu crescInd succes, in
asa mdsura IncIt putem spune c scriitorul izbuteste sd se ridice pe o noua treaptd.
(ComparInd forma din 1844 si cea din 1863 a poeziei Hotul
dcrin to, aceast evolutie devine deosebit de frapant.) Se observa In primul rind inderninarea cu care
poetul stie sd foloseascd modalitdtile poeziei poporane In Imprejurari din ce In
ce mai variate. Astfel, ele apar In poezia de iubire, Dorul, Do no iubirti, Stele/e,
Intr-o poezie de meditatie intimd, care Insa nu are nimic romantic, cum e antice
de /ume, dar mz.i cu searnd In evocarea unor momente din trecutul istoric sau In
prelucrarea de legende si credinte populare, cel mai adesea cu un obiectiv
patriotic evident : Ncaptea Sfintului Andrit, Baru! Mardcind, Visul iui Petre Rares.
Cu acestea intram In domeniul legendelor, anuntat Inca din 1852 si 1856
Cu Mdrioara Florioara i insir-te meirgdrite !
Dupd Unire, In conditiile In care capitalismul devine precumpanitor pe toate
planurile, iar burghezia romneascd refuza sd mai pseascd pe drumul reformelor
demccratice, prdseste idealurile pasoptiste
Incearcd sa* acopere aceast atitudine
printr-o gdIdgioasd demagogie, Alecsandri cunoaste drama explicabild pe care au
cunoscut-o In epoca atItia creatori de o egald si incontestabild bund-credintd, Tntre
care, ceva mai firziu, Eminescu. in acest moment de rdscruce scriitorul sovie,
nu izbuteste s afle drumul Intru totul just, dar nu-si trdeazd idealurile tineretii,
iar punctul de sprijin TI afld In popor, adicd In trdnime.
Retragerea la Mircesti nu Insemna pentru Alecsandri izolarea In mjlocul

naturii", ci 7n mijlocul tranilor si

al

tdrii". Dovada o constituie Intre altele

admirabilul ciclu de Pasteluri, ce grupeazd poeziile din perioada 1867-1869, In care

Isi exprima dragostea pentru cadrul sanatos al vietii poporului.

Este deosebit de semnificativ ca In aceast perioadd In care blama lumea politicienilor de la orase, declarInd, de pildd In ianuarie 1868, ca a refuzat a merge
In capitala palavrelor, Camera palavragiilor netrebnici", Alecsandri fcea adeseori,
printr-un contrast mrturisit, elogiul
rurale si al tdranilor. Astfel, In aprilie
1868, Ti scria unui prieten despre elaborarea noului sdu ciclu de poezii, precifindu-si limpede intentia : natura si omul cu muncile lui (...am Tnceput o galerie
de pasteluri care vor cuprinde diferite tablouri de frumusetile naturii si de munca
ampului").
In Posteluri nu se afld nici opozitia rousseauistd dintre sdlbdticie si
nici nazuinta spre pitorescul conventional din evocarile preromantice sau din diferite idile gessneriene, nici natura desperatei solitudini romantice, nici fuga de viata
adevdratd din recele tablou artificial al parnasienilor. Un cercettor mai vechi
(D. Caracostea), urmat de altul mai recent (Paul Cornea) observau ca In acest ciclu

nu apar marea si muntele, considerInd ca aceasta s-ar datora faptului Ca poetul

nu era sensibil la nemrginire, dupd unul, sau la sublim, dupd cel de-al doilea
ceea ce e cam acelasi lucru
uitInd Insd arrandoi cd In alte cicluri ale lui Alecsandri aceste cloud elemente ale naturii sTnt totusi prezente. Dar scriitorul evocd

www.dacoromanica.ro

465

-2 xxyt, I.

In Pasteluri In mod deliberat natura asa-zisa

domesticd", ceea ce constituie cadrul cel mai
obisnuit al vietii ./dranului : ogoarele, lanurile,
lunca din marginea satului, anotimpurile cu
muncile lor. De aceea, meritele poetului sint
mult mai mari cleat par la prima vedere,
iar poeziile din acest ciclu nu pot fi cu nici
un folos raportate la IntImplatoarele evocri

11,

'4...4g0.

ale naturii de pInd atunci din literatura noastrd.

In primul rind, pentru ca este vorba aici de o

poezie In care elementul descriptiv nu apare
incidental, ca un cadru sau un interludiu. in
al doilea rind, pentru cd, dei poezii descriptive", Pastelurile, luate In ansamblu, cuprind un sens adInc, ce depdseste sensul fiecruia In parte, un sens pozitiv pe care literatura noastrd nu-I mai exprimase Inca. intr-adevdr, valoarea acestor poezii o conferd

.04
-

eot;../.4...... ea v....A:.

b/,

. .2

..

or"..
"G.

4_1

nu attt elogierea frumuse/ilor patriei", cum

4,4 ,.1...;:dio.c

ou.

,
.

VASILE ALECSANDRI.

Concertul in tuna manuscris

se spune foarte adesea si care existd incontes-

tabil. Aceast valoare provine mai cu searnd

din faptul ca In ele nu este antatd natura ca
refugiu al unui invins social, cum era la romantici, ci se Malta imnul plin de Incredere
adresat adevdratei tri
./aran, sat, natura
unde domnesc munca, rodnicia, robuste/ea si
sandtatea morald, tot ce este pozitiv, frumos si

cu adevrat nobil In aceastd lard si In acest

popor, In contrast cu lumea parazitard pe care poetul o vedea exclusiv la orase.
Nu IntImpltor in aceste poezii nu apar nici un conac, nici un parc, nici o casteland,
nici un visdtor In medita/ie, In timp ce apar ./drani In desfdsurarea muncilor lor
obisnuite.
Ca si pentru pictorii scolii de la Barbizon

din atmosfera de idei a cdrora

poetul poate sd fi cules ceva in anii 1861-1864, and acestia ddeau bdtdliacu

academismul rutinar, pictori de la care a Invtat atItea In aceeasi vreme Grigorescu,

ale cdrui imagini din natura patriei noastre urmeazd Pastelurilor, semn casi unele

altele erau expresia unei atitudini determinate de Imprejurdrile istorice din

pentru Alecsandri Indreptarea spre natura, mai degrabd spre
adevdrata /ara, a Insemnat o considerare mai atentd a naturii autentice, chiar a
vie/ii autentice, o contribu/ie In plus la Intdrirea si Imbogd/irea raddcinilor artei,
un protest contra artificialit/ii si conventionalului in artd. Dar tocmai din aceast
pricind Pastefurile capdtd caracterul unor ode Inchinate sanata/ii morale, muncii
si

/ara noastrd

466

de la tara, ceea ce face obligatorie nota luminoas, pozitivd ce le caracterizeazd.

Problema idilismului Pastelurilor trebuie rezolvatd asadar cu tact, Iin'ind seama
de obiectivele primordiale pe care si le propunea scriitorul. Tocmai pentru cd
ele constituiau un imn, Alecsandri trebuia s utilizeze culorile luminoase care
i s-au imputat uneori, pe nedrept. Daca totusi vorbim de limitele Pastelurilor, ele se

www.dacoromanica.ro

%VP

afld mai putin In aruncarea unui val asupra

mizeriei tardnesti, care rdmIne un fapt, cIt In
aceea ca' ntr-o anumit mdsurd poetul n-a izbutit sa facd intru totul pregnant sensul esential ce intentiona sa-I dea ciclului sdu,
alunecInd adeseori de la Infalisarea vieii pilduitoare de la ;ara, In care munca si natura se echilibrau, spre o preponderentd a
cadrului natural In dauna continutului uman,
ceea ce va afla o reparatoare compensatie
abia In ciclul Ostaii nowi.
Postelurile rmtn Insd unul din ciclurile

At0"4:

cele mai Insemnate din poezia lui Alecsandri,

atit prin sensul continutului si realizarea lor

formald, cIt si prin locul pe cared ocupa nu

numai In creatia autorului lor, dar si In dezvoltarea poeziei romdnesti. Bolintineanu, fdand

unele consideratii asupra drumului poeziei

romdnesti, spusese cIndvacu privire la aparitia
Doinelor : De atunci poezia se romani". Prin
analogie, credem cd se poate spune pe bund
cvs '
dreptate cd de la aparitia Pastelurilor poezia
romneascd deveni cu adevdrat modernd.
ParcurgInd lirica noastrd de pInd la acest
VASILE ALECSANDRI,
ciclu, poezia lui Eminescu apare ca un miLunca din MirceW, manuscris
racol. Citind Pastelurile Tntelegi cum a devenit ea posibild. De altfel, nu IntImplAtor aparitia lor anticipeazd cu putin i pregdteste intrarea autorului Epigonlilor
Intr-o fazd noud a creatiei sale, mai cu searnd in ceea ce priveste arta cuvIntului.
Pastelurile sInt deci expresia indiscutabild a unei bogate experiente asupra
vieii poporului, a unei mari stime pentru acesta, a unei puternice legaturi cu tot
ce era autentic national, a unui Infldcdrat patriotism si a unei reale maturizdri artistice. Ele se impun prin toate acestea, cum se impun si prin aceea ca introduc
de fapt pentru prima card cu adevrat si In proportii a-tit de masive In poezia noastrd
lirica descriptiva, eliberatd de filozofie, lamentatie sau didacticism. Faptul cd de la
aceste poezii terminologia literard romdneascd a retinut termenul de pastel vorbeste
de la sine de prestigiul pe care l-au cucerit ele. La puternica impresie de ansamblu
pe care o produce acest ciclu contribuie si faptul ca poezii le ce-I alcdtuiesc sInt grupate In ordinea naturald a succesiunii anotimpurilor, urmdrind diferitele lor faze
si aspecte : ziva, noaptea, dimineata, In mijlocul satului, la hord sau pe prispa
caselor, la muncile cImpului, In singurdtatea luncii. Sensibil la ce este mdret, dar
sesizInd si arndnuntele cele mai mdrunte, culori, nuante, zgomote si miscdri imperceptibile, poetul descoperd si consemneazd aici parca ceva din secretele mecanismului cosmic, dar i universul mdrunt al florilor modeste, al pdsdrelelor

www.dacoromanica.ro

467

din

pdure,
noastrd

al

ierbii

si

al

gizelor pentru prima oard introduse

In

poezia

In cImpul vested iatd un fir de iarbd verde

Pe care-ncet se urcd un galben gIndIcel

Si sub a lui povoard l pleacd-ncetinel.

Chiar daca viata omului de la tard ocupa un spatiu

reprezintd o pondere
sub cele pe care poetul Insusi simtise nevoia sd le exprime, ea este totusi prei

zentd. Se simte ca exist In aceste poezii un elogiu al muncii Indeplinite cu voie !Duna',

cum apare si la Eminescu si la Cosbuc (Sara pe deal, Noopte de yard), un elogiu

al vietii simple si curate a oamenilor din popor

Sfintd mune de la tara, izvor sacru de rodire,
Tu legi omul cu pdmintul intr o dulce Infrtire!

De altfel
oriet de ciudat ar pdrea pentru niste creatii atit de rafinate
slefuite ca Pastelurile
elementele populare sint mai puternic reprezentate
decIt pare la prima vedere. Ele se manifestd fie prin spiritul In care stilt vdzute

natura, muncile, credintele, iubirea, viata Insdsi In Intregul ei, fie prin folosirea
unor cuvinte si expresii tipice graiului tdrnesc : zdbale, mrtisori, rincheazd,
hugeac, tricolici, boi pldvani, jug, coarne (ale plugului), fierul (plugului), brazdd,
bdtdturd, boroane, grape, ca sd nu mai pomenim nenumdratele nume de plante
si pasdri din Concertul In luncd, fie, In sfirsit, prin prezenta unor numeroase elemente de folclor : balauri, pdsari miestre, zmei, Feti-Frumosi, llene Cosinzene etc.

Aceastd intima ptrundere a spiritului popular si national In substanta Pastelurilor este mai putin frapantd la prima vedere tocmai datorit maturizdrii artei
poetului, care In acest ciclu atinge una din treptele ei cele mai Inalte. El realizeazd
un adevdrat salt fatd de propria sa liricd si depdseste tot ce ddduserd contemporanii
sdi. Poeziile din acest ciclu impresioneazd puternic printr-un remarcabil echilibru
Tritre gravitate si gratie, prin naturaletea imaginilor si organicitatea cu care se grupeaf, prin proprietatea cuvintelor folosite In contexte si armonioasa lor aldturare, printr-o anumit transparenta ce li se conferd. in genere, renunfind la diminutive, la rime facile si lipsite de varietate, la decoratii stilistice inutile si procedee
Invechite, manevrind cu un impresionant simt al nuantelor repetitiile, acumuldrile, epitetele, uneori chiar poantele finale, mdrginind riguros totul, cu o surprinzdtoare fortd, la ceea ce era central In fiecare poezie, InlturInd cu fin gust artistic orice balast, poetul a mulat desdvIrsit, aproape frd exceptie (se exclud de
la sine cele opt sau noud pasteluri de la sfirsit, strdine ideii de baza a ciclului),
expresia pe trupul ideii si a fdcut In mod strdlucit dovada aleselor sale Insusiri,
Intr-un moment favorabil valorificdrii lor depline.
Dei, sub unele aspecte, specia legendelor mai fusese cultivatd In literatura
noastrd de Asachi, Negruzzi, Bolintineanu si

Alecsandri rmTne In acest domeniu

un incontestabil deschizAtor de drumuri. El impresioneazd prin bogdtia desfdsurdrii epice, prin varietatea perspectivelor si danteldria detaliilor.
Cea mai mare parte a Legendelor sale constituie o critica la adresa robirii patriei

jugului otoman si capitalismului strain, o critica la adresa conducdtorilor mici

468

de zi le, mari de patimi", confruntati cu I uptdtori patrioti din trecut. Mai ales Dumbrava
Rosie, Oda statue' lui Mihai Viteazul si Dan, cdpitan de plai intrd In aceast categorie.

www.dacoromanica.ro

Cea de-a doua, scrisd cu prilejul inaugurrii statuii domnitorului erou, Intr-un mo-

ment In care se urmrea afirmarea tot mai subliniatd a nkuintelor noastre de

independentd fatd de Turcia, contine urmdtoarele cuvinte semnificative
Purtai mosia-ntreaga in inima-%i fierbinte

5-avind linga-al tau umar poporul viu si tare...

Dumbrova Rape, In care filonul istoric si cel folcloric s'int topite laolaltd cu
o arta remarcabild, impune prin mdretia ce o degajd, prin amploarea desfdsurdrii
dramatismul unor momente si pregnanta caracterelor. Poetul stie sd
creeze impresia
prin alternarea epicului cu descrierea si dialogul, printr-o
abild constructie Impdr-titd In capitole si episoade mdrunte, prin realismul detaliului istoric. Poemul se desfsoar masiv, chiar daca are unele lungimi, ca o curgere
uriasd de ape ce cuprinde totul, cu imagini puternice, cu o limbd bogatd si bine
stpInitd, din el degayindu-se mai presus de once patriotismul fierbinte al acestor
strdbuni drji, demni, omenosi i loiali. Finalul Dumbrvii Rosii cuprinde, fdr
Tndoiald, una din cele mai remarcabile reusite creatoare pe care le cunoaste creatia
lui Alecsandri. Niciodata pInd la acest final literatura noastr nu cunoscuse asemenea intimd sudare Intr-o indestructibil unitate a elementelor istorice cu cele
folclorice, niciodata' nu apdruse mai !impede si mai puternicd constiinta ca din
sInul poporului izvordsc toate : virtutile, biruintele si Ins'a'si arta.
Dan, cdpttan de plai (1874) este cealaltd mare biruint literar a poetului, un
strlucit epos legendar, In care se Imbind cu inegalabila arta istoria cu folclorul,
realitatea cu fantasticul. Si din ea se Inalt triumftoare figura simbolic a lui
Dan, care, ca Romndor al lui Budai Deleanu, este o Intrupare simbolicd a patriotismului si eroismului anonim, popular. intregul capitol ultim al poemului este de

o solemnitate de tragedie anticd, iar momentul In care Dan

Sarmanu-ngenuncheaza pe iarba ce straluce,

Ti plead fruntea alba, smerit i face cruce,

$i pentru totdeauna saruta ca pe-o moaste
Pamintul ce tresare si care-I recunoaste

urmat de cel al mortii sale Or-It de un efect zguduitor.

Proportia din ce In ce mai mare a elementelor folclorice In creatia lui Alecsandri e vizibild In poeme ca Legenda rindunicai, Legend lcrimioarei, Legenda cioluminoase dezvoltdri ale unor legende populare, Grui SInger, prelucrarea
unei teme neobisnuit de sumbre, luminata' doar In final, Ghioaga lui Briar, o bucatd
plind de farmec.
Acestora li se adaugd In aceeasi vreme (1875-1876) unele din cele mai delicate si mai desdvIrsite creatii ale scriitorului
legendele Toamna teseitoare, admirabild odd pe teme populare Inchinat toamnei, anotimpul care In Pasteluri avea
spatiul cel mai restrIns si mai Intunecat, apoi Rzbunarea lui Statu-Palma, urmatd
de patru legende oarecum legate Intre ele : Noaptea alba, Ifintul de la miazdzi,
Prier si fata iernii si Poiana fermectoare, In care artei de delicat filigranist pe
care o cucerise acum Alecsandri i se adaug umorul, o notd poate nu cu totul
nou, dar niciodatd ca aici manevratd cu atIta firesc popular si cu atItea rafinate
efecte artistice. in aceste legende, Alecsandri, de la care Eminescu preluase creator atTtea elemente In Cali, ca si In Scrisoarea a
duce limbajul liric la o limpezime i la o simplitate ce nu afecteazd Intru nimic bogd-tia Iduntricd.

www.dacoromanica.ro

469

Dar poemele pe tema exclusiv folcloricd nu erau cleat un interludiu, prim

care, ca un Anteu al poeziei, scriitorul Tsi Improspdta fortele. in aceeasi vreme
Insd el continua, Intr-o fericit dispozitie creatoare, s dea la lumind legende pe
teme istorice. Una din acestea este chiar
cea scrisd cu prilejul mortii lui Rolla.
i

Caci scriitorul nu omagia aici un prieten, ci facea elogiul Intregii generatii care condusese lupta de la 1848 si pentru Unire. in subtextul acestei poezii se simte discretat
amdraciunea cu care Alecsandri opune tacit patriotilor veritabili de altadatd pe
conducatorii contemporani, dar deasupra ei pluteste triumfator sentimentul obiectiv, lipsit de once ostentatie, al datoriei Implinite, Intrupat Intr-o strofd puternicd,

revelatoare pentru etica lui Alecsandri

Triumf ceresc e moartea eind moare muncitorul
Urmasilor din lume lasTrid brazdat ogorul
Si cu-o verdeaia vie de-a lung acoperit.
Rodeste munca-n urma-i si ride holda-n soare,
lar cei ramasi In via/a admir pe cel ce moare,
Ziend : Pentru-a lui .ara trait-au si-au murit.

Semnificativ pentru atitudinea scriitorului si chiar pentru sensul ce-I dddea

celor mai multe dintre Legende e faptul ca el Incadra aici, aldturi de cele Inchinate
lui Stefan si lui Dan, pe cea dedicatd lui Cuza, omagiind cu caldurd marile sale realizari : Unirea si Improprietdrirea tdranilor.
Cu Garda saraiului pare cd trecem In istoria 7ntunecatd a turcilor, dar de fapt,
cu modalitatea satirei indirecte, legenda aceasta era o Infierare a detrondrii lui
Cuza si mai cu seamd a grzii sale militare care l tradase. Murad Gazi Sultanul si
Becri Mustafa si Hodja Murad Pasa sInt alte doud ample evocdri ale unor momente
din aceeasi sIngeroasd istorie a lmperiului otoman, edificatoare In ce priveste
descompunerea spre care se Indrepta acesta din cauza tiraniei i fanatismului.
Preamdrind figurile luminoase ale trecutului istoric ca pilde pentru prezent.
Infierind tirania si descompunerea morald din lumea feudala, Trideosebi din cea
a Imperiului otoman,
Alecsandri stimula prin Legendele sale marile virtuti
ale poporului, spiritul sdu de luptd pentru libertate, ura Impotriva asupritorului national, contribuind astrel la pregdtirea spiritelor pentru rdzboiul de
independentd. De aceea Balcanul si Carpatul nu e numai o uverturd a Ostasilor
nostri, ci s-ar putea spune si un simbolic acord final al Legende/or, reprezentInd
o verigd ce leagd solid diferitele pdrti ale acestei vaste si variate creatii poetice,
atTt de unitare si de armonios construite.
Sensul In fond critic si actual pe care-I cuprindeau Legendele, In ciuda aparentei lor Indepartdri de prezent, Alecsandri Insusi il confirma and, In Epistord
generalului Florescu, raspundea Intrebdrilor amicului sau
Ca omul ce fapte mari viseaza
$i scumpe suvenire de prin trecut vineaz6,
Ca sa-si rrangtie mintea de proasta comedie
Ce-o joaca interesul si trista miselie.
Cum vie/uiesc ?

In lumina sensului profund si real pe care-I au Pastelurile si Legendele, se Tritelege mai usor entuziasmul cu care a cintat Alecsandri rdzboiul pentru independenta.
470

Cu acea putere de vibratie la toate marile momente de emotie colectivd pe care

anii nu i-au alterat-o, Alecsandri cinsteste acest eveniment 7n ciclul intitulat Os-

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI,

Penes Curcanul, manuscris

'p
1%

4..

,
.414.
'

,t,'-'!'

44,
A

s:):

,,-,

_
:

-V-- .4 4,, -

a. am.
.

4".'"

jimd
C

." . 4

LUAREA REDUTEI GRIvITA.

30 august 1877

.2

S-1

Lia
.

'

4
X

..j

pt

www.dacoromanica.ro

"

43._

LTJA

tos i nostri, unul din cele mai omogene si mai durabile din Tritreaga sa creatie. Rezistind ispitei de a declama In perioade sonore, facInd simple discursuri versificate,
poetul gseste, sub cuvIntul de omagiu si sub expresia obisnuit a gratitudinii
fat de ostasii care glorificaserd numele de romn pe c"mpiile Plevnei, o modaMate medita de a sublinia semnificatia clipei : prezentarea rdzboiului din unghiull
oamenilor simpli, pentru care eroismul nu presupune neapdrat o tinutd grava si
haine de sdrbdtoare, ci e o faptd cotidiana, sdvIrsit frd Incruntare
acceptatd,
cu s"nge rece, In toate consecintele ei, adesea tragice. Peres Curcanul, Sergentul,
Frai i Jderi, Pdstorii i plugarsi scot In lumind simplitatea, vitejia i patriotismui
poporului, umorul sdu neabdtut, In fata cdruia moartea Inssi ?si pierde puterea
de "nspaim'intare.
Dominindu-si suveran instrumentul poetic, stdpIn deplin pe resursele limbii
si ale prozodiei, Alecsandri compune acum un vers rotund si bine bdtut, muzical
accesibil
asa cum pretinde, de altfel, o poezie intens cetteneascd si agitatorica
poate mai functional Inserat contextului decIt Hand inainte, In lunga si
rodnica sa carierd.
Dupd 1878, lira lui Alecsandri rdsund rar i ocazional "n poezii. intre cele
i

mai Insemnate creatii ale lui din aceast perioadd se asazd splendida odd Tara, senind,

dar fierbinte cIntare a patriei, In spirit popular, tes?nd cu IndernInare de btrIn

mester motivele si modalittile folclorului, izbutind sa dea cuvintelor si imaginilor
o transparentd si totodatd o impresionantd vigoare, marc?nd, prin comparatie,
drumul pe care-I parcursese, o data cu El, Tritreaga lirica romneascd de la Doina
din 1842 pind In preziva secolului nostru. 0 alta este Plugul blsterrot, ecou al rdscoalelor trdnesti din 1888, prin care marele scriitor marca permanenta sa simpatie

pentru nedreptdtitii muncitori ai ogoarelor. in sfIrsit, ultima pe care o amintim

este nu mai putin caracteristicd pentru Alecsandri. Atacat de unii "n cei din urma
ani ai vieii, cdutindu-se micsorarea Insemndtdtii sale, adeseori prin compararea
cu Eminescu, barinul poet scrie Unor critici, pe care o lasa In manuscriselesale
ca o chemare catre posteritate, mdrturisind constiinta de sine, dar si o mare senindtate, si aducInd In final un splendid elogiu tIndrului sdu confrate, nobil rspuns la
versurile pe care acesta i le adresase cIndva prin Epigonii
E unul care cinta mai dulce cleat mine?
Cu-atit mai bine tdrii si lui cu-atTt mai bine.
Apuce Inainte s-ajung cTt de sus,
La rsdritu-i falnic se-nchind-al meu apus.

E greu de spus In ce domeniu al literaturii noastre creatia lui Alecsandri

cTntdreste mai greu. In once caz, In teatru ea este de o enorrnd important.
Cu o simplitate lipsitd de once orgoliu, dar plind de luciditate, Alecsandri spunea
Intr-o scrisoare catre un prieten In 1865 : Nu stiu dacd am creat Teatrul National,
dar stiu ca i-am adus un mare concurs...". $i In cuvintele sale se afIdIntregul adevdr.
De-a lungul anilor, Inca din cursul
si mai cu searn dupa moarte, creatia

sa dramaticd a aflat suficienti denigratori. Este incontestabil ca putem descoperi

?n ea numeroase slbiciuni. Insa nicdieri mai mult decIt aci nu trebuie s uitdm a
tine seama cum Alecsandri insusi atrdgea atentia, vorbind despre Costache
Negruzzi
de conditiile vitrege In care apare opera sa si de greutdtile cu care
472

are de luptat once deschizdtor de drum. Nasterea unei dramaturgii este legatd, dup
cum se stie, de existenta unui teatru. De aceea, nu numai Inceputurile lui Alecsandri

www.dacoromanica.ro

in domeniul creatiei dramatice, dar

uneori chiar activitatea lui de mai
tirziu se Impletesc cu munca de organizator si conducdtor de teatru.
Dupd o serie lung de Incercdri
de a avea In Principate mai Inn un

teatru, apoi un teatru In limba roc-and, pe scena cdruia se jucau la

Tnceput numai traducen, mai tirziu

prelucrdri din ce In ce mai independente de original, un moment

Insemnat In dezvoltarea scenei nationale I-a constituit numirea In
1840 a lui Negruzzi, KogdIniceanu
si Alecsandri ca directori ai teatrului din Iasi. Sarcina cea mai grea
ce revenea noilor directori In acest
moment, mai ales In calitatea lor
de promotori ai ideilor de afirmare
a individualittii nationale, era asigurarea unui

repertoriu original,

care sd oglindeascd deopotriv realitatea romdneascd, geniul si caracterul specific romdnesc, nkuinta
spre libertate nationald si sociald.
RdspunzInd acestei nevoi, aldturi
de Negruzzi, care psise pe dru-

"

mul dramaturgiei Inca de mai Inainte, si de Koglniceanu, Alecsandri

da primele sale Incercdri dramatice.
Cea

dintIi, Formazonui din Hir

comedie In trei acte, prelucratd

de A... V...", s-a jucat

la des-

chiderea primei stagiuni a teatrului

romnesc, In 18 noiembrie 1840.
Cea de-a doua, Modisto si cinov-

NICOLAE GRIGORESCU ,

Sent inela"

nicul, comedie Intr-un act, prelucratd de A... V...", reprezentat la 9 februarie 1841, pare sd fi fost initial in-

titulatd insel6torul tnslat. Ambele skit comedii usoare, bazate In mare mdsurd pe
comicul de situatii, In care se simte ceva din schema modelului strain, Inca neidentificat. in ele este Insd evidentd, cu toata inexperienta scriitorului, strOduinta
de a adapta cIt mai mult piesele realitdtilor romdnesti, de a da o identitate locald
personajelor si conflictelor, de altfel lipsite de adincime si de semnificatie sociald
Malta.

In scrisorile care alcdtuiesc prefata editiei din 1875 a operei sale dramatice,
scriitorul Insusi reconstituie pentru posteritate atmosfera i Imprejurdrile care I-au
indemnat s facd din teatru o adevdratd arma de luptd

www.dacoromanica.ro

473

:"77"."' r""7 """--

17"

. .No.

No

TFATRIL, NABOAAL

...

Fiindcd la noi nu posedam Inca

nici libertatea tribunei, nici arma zilnicd a

thoninchalV VI Ikhuftrrie gar

ft

jurnalismului, am proiectat sa-mi fac din tea-

tru un organ spre biciuirea naravurilor rele

si a ridicolelor societalii noastre".
'V

Din aceasta concep/ie izvoraste cea mai

mare si cea mai bund parte din teatrul lui

Alecsandri, lar adevAratul Inceput In aceast

I A..

direqie II face cu piesa lorgu de la Sodagura, reprezentatA la 18 ianuarie 1844. Scriitorul ridiculizeazd aici cu vervd tendintele
cosmopolite din societatea romaneascd a

vremii, dispretul a tot ce este national".

insuficient de echilibrat construitA,
cu un prim act In care se afla centrul de
Piesa,

law

4/riam.

Imps Usciiila.
ma,. ft. papa. sour III oblIP.a

TILLTRULVI ROMAN rA 11 Tor AL ()Prim.

IF/DM1

I: 1111

,,

greutate al criticii cosmopolitismului si Cu

celelalte cloud mai usoare, constituie nu numai o victorie a scriitorului, dar si cea dintIi
biruiqd a dramaturgiei originale romanesti.
intr-adevdr, dei piese romAnesti se mai scriseserd si se mai reprezentaserd, dei nu era cu

totul lipsit de urmele unor influen/e stra-

me, lorgu de la Sadagura ramTne, fard indoiald, cea dintli piesd cu adevdrat si In Intregime romaneasca, In schema, In subiectul,
Cocoana Chiri/a", la 12 octombrie 1858
In personajele, In atmosfera si tabloul social
pe care toate acestea se proiecteaza, In conflictul si semnificgia ei generala.
RAspunzind nevoilor teatrului national si cerin/elor publicului dornic de specAF1$ ANUNTTND SPECTACOLUL TEATRULUI
NATIONAL DIN IASI :

tacole In care sd se oglindeascA aspecte si probleme din via-ta lui de fiecare zi,
scriitorul devine un dramaturg harnic. CIteva zile dupd premiera lui lorgu de la
Sadagura, se reprezenta comedia Speitarul HaTmatuki, lar la 17 martie melodrama
lu Orest sou Videniife crimenului, piesa strdina, dupd toate probabilita/ile
In traducerea lui Alecsandri. in acelasi an i se va juca de asemenea si piesa Creditorii. Aceasta din urmd vdeste o anumitd siguran/d In manevrarea efectelor
scenice, valorificInd alternarea textului pe care-I recita actorul-erou cu replici
reflexii personale. FM'S mari pretentii, este si comedia din aceeasi vreme Un re).mdsag, dramatizarea episodului tratat In schi.ta O intrigd la bal masche. Cea de-a
doua piesd mai Insemnatd a lui Alecsandri : lasii In carnaval, reprezentatA la 22
decembrie 1845, e salutatd cu entuziasm de Albina romaneasca"
Nemerita insirare a s-tenelor, gustul cu care s-a ales locul pentru petrecerea
lor, reprezentat prin frumoase decora/ii a turnului de Trii Erarhi si a salei de
bal masche, au adus publicului cea mai vie multmire. Privitorii cei de toate zisi

lele a teatrului national, transporta/i prin reprezenta/iile de mai inainte In deosebite /Ari, au insuflat cu multamire, ca un aid-tor obosit, prin Laudd Domnului !
lata-ne acasa !...".
Piesa lasii In carnaval este rezultatul dorintei de a place publicului, de a oferi
474

actorilor roluri pe msura aptitudinilor, dar si de a strecura Indernnatic note

www.dacoromanica.ro

tcritice la adresa unei societati pe picior de modernizare si a unei guverndri absolutiste. Pentru a-si atinge obiectivul, Alecsandri construieste un dublu conflict,
din care unul cu caracter politico-social, altul de pur si simplu divertisment, cu quipro-quo-uri bufone, desfdsurindu-le pe amIndou cu ingeniozitate. Ca sa evite
rigorile cenzurii pare cd pune accentul pe intriga usoard, dar proiecteazd de fapt totul
,pe fundalul social. Prin introducerea papusarilor scriitorul Isi Ingaduie s Infiereze

aluziv regimul dominant, lucru ce i-ar fi fost altminteri cu neputintd.

Urratoarea piesa, Alecsandri o scrie abia prin ianuarie-februarie 1847. La
!Palermo, In tovarasia Elenei Negri si a lui Balcescu, el elaboreazd comedia Peatra
.din cas, pe care o trimite la Iasi, unde va fi reprezentatd In luna mai. Era o
piesa fard mari complicatii si fdrd adincime. Intriga, care pentru contemporani
-trebuie s fi fost amuzantd, pentru generatille urmtoare trece pe planul al doilea,
ipe primul plan rarnInInd tabloul de epoca, schitat cu naturalete si culoare.
intors In lard dupd dramatica pierdere a Elenei Negri, Alecsandri se consacra
'Indeosebi pregatirii pentru tipar a culegerii de poezii populare.
Din aceastd atmosferd folclorica rasare tabloul national Intr-un act" 0 nuntd
trneascd, reprezentat la 3 februarie 1848, In plind pregatire a miKrii revolutionare
din Moldova, repetitiile fiind adesea mijlocul disimuldrii fatd de autoritti a unor
.conciliabule tainice. Piesa Tsi alege eroii din rindul tdranilor, punInd In evidentd frumuse-tea obiceiurilor traditionale, cum 01-It cele cu prilejul nuntii. Alecsandri cauta
.sa suscite simpatia fatd de o clasd cu totul desconsideratd si In acest sens Infrumuseta
oarecum lucrurile. De asemenea pare evidenta tendinta de a arunca vina suferintelor

tdranilor asupra exploatatorilor de origine straind (aici grecul Gaitanis).

Anii 1850, 1851, 1852, In care Alecsandri pregteste aparitia baladelor populare
si a volumului de poezii, sint deosebit de rodnici pe tdrimul creatiei dramatice. in
aceastd perioadd el scrie primele cinticele comice si o serie de piese care adapteaza
cu multa naturalete si putere de observatie modele franceze, asa cum a ardtat Charles
Drouhet. Astfel este Scara mitei (1850), comedie usoard, cu personaje schematice,
folosind procedee ieftine, dar de succes incontestabil la public. Viguroasd este aici
nota criticd de dezaprobare a moravurilor din lumea bund", prezentate In contrast
cu obiceiurile curate ale satului. Doi morti vii (1851) cuprinde un conflict far-a reale
implicaii sociale, dar ingenios construit. Alaturi de critica unui poet ocazional sau
a primelor manifestari de demagogie patriotarda, comedia aduce un elogiu muncii
oamenilor simpli si o indirectd condamnare a leneviei celor din clasele exploatatoare.
De remarcat, de asemenea, In aceastd pies, ca si In Crai nou (1851), care a servit
drept libret lui Ciprian Porumbescu, frecventa elementelor folclorice.
Crol nou, care saluta noua institutie a jandarmeriei nationale, era la rIndul ei o
comedie ooard 0 cam simplist rezolvata, dar, ca si cele amintite mai Inainte, inclufind o atitudine de nemultumire fata de administratie.
LasInd la o parte comedia Kir Zuliaridi (1852), ridiculizare a unui sol gelos, crea-tiile cele mai de searnd din aceasta perioadd ramInfana Indoiald cele cloud piese a cdror
protagonista este cucoana Chirita. Cea dintIi, Chirita in ah sou Doud fete V-o neneacd,

comedie cu antice In trei acte", e reprezentatd pe scena teatrului din Iasi la 9 aprilie
1850. Succesul ei rsuntorl determina pe Alecsandri sa dea o continuare: Inturnarea

cucoanei Chirita, numita mai apoi Chirita In provintie, comedie cu antece In cloud
acte", jucatd la 8 mai 1852. Larga popularitate de care s-a bucurat de-a lungul anilor
figura cucoanei Chirita, mai ales In inegalabila interpretare a lui Matei Millo, I-a
facut pe Alecsandri sd mai revind asupra eroinei sale, alcatuind din and In and

www.dacoromanica.ro

475

cite o scenetd, Insd fdrd mare relief. Asa au fost Cucoana Chirita in voiaj, cinticel
comic" reprezentat In 1864, si Cucoana Chirqa In balon, farsd de carnaval", scrisd In
1874 si jucat de acelasi Millo.
Cele mai Insemnate si cele mai valoroase din aceste patru evocan i dramatice
ale ChiriIei rdmin fdrdIndoiald primele doud. in ele scriitorul satirizeazd In primul rind

pe profitorii evenimentelor de la 1848, parvenitismul noilor mbogaii, dornici s

escaladeze treptele ierarhiei sociale, pretenIiile, incultura, imoralitatea si mrginirea lor sufleteasc, proasta educa-Oe ce o dau copiilor, ridicolul incercdrii de modernizare pripit. Daca In prima comedie In disculie sdge-Ole Iintesc mai cu seamd

intima de familie, In cea de-a doua, Chirita In provintie, critica social este mai vie
si mai direct, dezvdluind fugar ceva din suferinIele tdranilor, dar mai cu seamd
abuzurile administratiei, obiceiul Inddtinat al celor numiTi Intr-o functie de a face
stare de pe urma ei. Dacd din punctul de vedere al tabloului de moravuri primele
cloud' piese In centrul cdrora se afl cucoana Chiria Birzoi reprezintd un incontestabi I progres, asezindu-se pe linia majord pe care o deschiseser lorgu de la Sadagura

si lasii In carnaval, din punctul de vedere al constructiei dramatice ele lasd insd de
dorit. Intriga, destul de complicatd, uzeazd de coincidenTe, travestiri, rezolvri conventionale, reluind vechea modalitate a teatrului popular si adduendu-i recuzita
mereu experimentatd a spectacolului bulevardier. Personajele, "ndeosebi In prima
comedie, In afard de ChiriIa, nu se individualizeazd suficient ; In cea de-a doua, daca
Luluta mai rmIne artificial, iar 13Irzoi fdr suficientd logic interioard, In schimb
Gulit, Sari, profesorul francez, Ion, Idranul fecior In casa, sInt remarcabil schi-tati.
Dezvoltind cu multd vervd si adincind trsdturile Gahiei Rozmarinovici, Trnbogdtindu-le si impletindu-le cu o sigurd intuiie, In mediul pitoresc al micii boierimi
provinciale, scriitorul a repurtat biruinta cea mai de seam a dramaturgiei romnesti
de !Dina acum prin crearea figurii Chiritei. Oricite apropien i se pot face cu Madame
Angot si cu diverse piese ale lui Molire, Picard si Destouches pe care le invocd cerce-

tdrile laborioase ale lui Ch. Drouhet, cele doud comedii Chirita In Iasi si Chirita
provintie rdmin o incontestabil biruinId prin realismul tabloului de moravuri al
societdIii moldovenesti de la mijlocul secolului al XIX-lea si autenticitatea eroinei
principale.
Plecarea la Paris In toamna anului 1852, cldtoria prin Africa si Spania din 1853
si 1854, urmatd de stabilirea la Paris pInd In toamna acestui din urrnd an, apoi scoaterea Romniei literare" In 1855 II indeparteazd pe scriitor pentru cItdva vreme
de creatia dramatic. Luptele pentru Unire TI solicit din nou, dar cu lucrdri de circumstantd. in 1856 el scrie dialogul Pcalsi Tindal& La sfirsitul aceluiasi an, poate
si la inceputul celui urmtor, Cinel-Cine/ si Cetatea Nearrqului, dramatizare a nuvelei
lui Costache Negruzzi, iar In 1858 sceneta Vivandiera.
O perioadd de muncd intensiva se deschide pentru scriitor In toamna anului
1860, dup demisia sa din postul de ministru de externe si retragerea la Mircesti.
Printre primele rezultate ale noii etape se numr Rusaliile In satul lui Cremine
Zercitul risipitor. Ambele piese constituie o demascare a politicienilor adversari
ai I u i Cuza. Zercitul risipitor este o drama-in patru acte, cu multe elemente de comedie,

476

In care Alecsandri satirizeazd demagogia politicienilor si gazetarilor liberali, sesizind nu numai caracterul retrograd al opozi/iei Ion, dar si tendinta, In momentul
acela neconturatd Inca evident, de a alctui monstruoasa coaliVe. Tribunescu, unul
din cei doi politicieni I iberali ai piesei, declard c trebuie InfrInatd plebea", adauend
ca un punct insemnat al programului sau : Sd dam mina cu inamicii nostri politici

www.dacoromanica.ro

de cite ori se va ardta vreo ocaziune de a pune pe guvern in pozitiunea

Pe lingd notele satirice viguroase la adresa demagogiei In presa, ddm si peste un
vibrant elogiu al adevratului rol pe care trebuie
joace gazetarii.
Domnule spune un personaj al piesei , un jurnalist este apostolul adevd-

rului, apdrdtorul dreptatii, propagatorul cunostintelor folositoare ; el e devotat

cu sinceritate si cu abnegare intereselor patriei sale si cind se servd de presa, el o
intrebuinteazd ca o fdclie cereascd pentru a rdspindi lumini mintuitoare In mintile
si cugetele oamenilor".
De remarcat ca scriitorul vizeazd in critica sa doar pe reprezentantii liberalismului, menajind pe retrograzi, desigur fiincicd i se pdrea c datoritd ascendentului
cistigat de cei dintTi In viata publica ei deveneau In acel moment mai primejdiosi.
Dei personajele ZgIrcitului risipitor nu au adincime, scriitorul continuind a folosi
tehnica primitiva a caracterifdrii prin denumire : Tribunescu, Clevetici, Duducescu, Rufinescu, Faraonescu etc. , ele sint construite cu mai multd logicd interioard
trdind nu numai prin functia satiricd ce le este conferitd.
Cea de-a doua piesd scrisd in toamna lui 1860, Rusaliile In satul lui Cremine,
satirizeazd aceeasi demagogie liberal:a', critica fiind mai usturdtoare, deoarece nu se
rezuma la simple schimbdri de replici, ci se implicd In actiune : ni se aratd astfel
ravagiile pe care le provoacd birocratia si fanfaronada neghioabd a administratorilor
de tipul lui Clevetici si Tribunescu In lumea satelor. Pe de altd parte, risul lui Alecsandri se dezldntuie hohotitor pe socoteala stricdtorilor de limbd, a latinistilor, opunindu-le bunul simt popular. Desigur, pentru Alecsandri,tdrdnimea rdminea pe toate
planurile temeiul natiunii si pavdza cea mai puternicd impotriva modelor trecdtoare.

Totusi, In infdtisarea satului realismul lui Alecsandri continua s fie deficitar,

el neizbutind s vadd pe toate laturile si In tot dramatismul sdu adevdrul
trdnesti. Lucrul acesta e Incd mai vizibil In drama Lipitori/e sate/or. Dezgustat de
ceea ce oferea politicianismul burghez, insuficient cunosator al datelor economice
si sociale, lipsit de o solutie eficace pentru rezolvarea mizeriei trdnesti, Alecsandri
isi da seama totusi ca problema aceasta este cea mai arzdtoare a momentului , dar o
abordeazd dezorientat, pldtind tribut prejudecdtii si diversiunii. Astfel, In piesa
construitd dupd un model francez, situatia grea a trdnimii nu se datoreste exploatdrii mosierilor sau a arendasilor, ci aceleia a arendasilor si circiumarilor de origine
strind. Falsa In conceptia ce-i sttea la baza, lucrarea rdmIne tezistd, artificiald
neizbutit.
In creatia dramaticd a scriitorului un loc Insemnat II ocupd asa-numitele cantonete
sau cinticele comice, scurte scenete, monoloage, cuplete menite sd contureze diversele tipuri mai caracteristice ale vremii. intr-o scrisoare, Alecsandri Isi preciza astfef

intentiile
Am socotit ca nu ar fi poate o lucrare gresitd de a compune pentru curiozitatea

urmasilor nostri o galerie de tipuri contemporane, iar pentru a da acestor tipuri

o expresie mai vie, am adoptat pentru ele forma dramaticd si le-am prezentat publicu-

lui sub rubrica anticele cornice".

Primele cInticele comice fuseserd elaborate Inca cu zece ani mai inainte : Soldan
Viteazul (1850), Mama Anghelusa (1850). Acum, Alecsandri revenea la aceastd specie,

insd, departe de a face din ea numai un mijloc de documentare a urmasilor asupra

unor tipuri pitoresti, o investea cu functia persifldrii unor tare si tipuri sociale contemporane. In toamna anului 1860, el scrie cinticelele" C/evetici ultrademagogul i Sandu
Napoilei ultraretrogradul, iar In 1864 si 1865 : Barbu Lutarul, Surugiul, Ion Pelpusarul,

www.dacoromanica.ro

477

La Bucuresti, Gur-Casc om politic, Paraponisitul, Covrigarul, Kera Nastasia sou Mania

pensiilor. Toate dnticelele" s-au bucurat de o bund primire din partea publicului,
Cu ata mai mult cu dt ocazionau excelente performante actoricesti lui Matei Millo
si dddeau glas, frd agresivitate, multor nemultumiri fatd de oameni si star de lucruri
Tnapoiate. Cea mai mare popularitate au cunoscut-o scenetele dedicate lui Clevetici

si lui Sandu Napoild, poate tocmai fiindcd erau mai ascutite, batjocorind cu egald
vervd pe politicienii ambelor mari partide de guvernamInt.
Dupd o pauzd de diva ani, prilejuit de calatorii In strdinatate i Indeplinirea
unor misiuni Tncredintate de Cuza, Alecsandri Tsi reia condeiul de autor dramatic
In 1864 si 1865, dInd la lumina* dintr-o data opt piese Intr-unul sau mai multe acte,
In afard de anticeleie cornice deja amintite. 0 serie de piese Paracliserul sou Florin
Florica, Harp Rzesul, Arvinte i Pe pelea, Drumul de Per, dei contin unele progrese

In constructia dramatica si desfasurarea intrigii, rarnIn Inca destul de simpliste, fie

prin solutionarea conventionald a conflictului, fie prin lipsa de adIncime a personajelor, si nu aduc nimic nou In preferintele tipologice ale scriitorului (pozitivi sInt
tot tdranii), nici In repulsiile sale (negativi sTrit tot parvenitii si Instrainatii).
Piesa Concino pare fdcutd din cloud parti frd nici o legaturd Intre ele, una fiind
o comedie usoard, destul de conventionald, cealaltd o meditatie asupra perspectivelor acceleratei evolutii care transforma din temelie societatea romOneascd, obligIndu-1 pe scriitor sd-si revizuiascd atitudinea, Trisd fdrd a-si fi infidel lui Tnsusi. Evident,

tocmai oglindirea acestui emotionant conflict Iduntric, caruia Alecsandri Ti cauta

o solutie fard sd o poatd deplin gdsi, este partea cea mai interesantd a comedioarei
Concino, atribuindu-i chiar o anumitd pondere In ansamblul creatiei autorului.
Probabil In acesti ani (1864-1866), In mintea lui Alecsandri s-a cristalizat treptat
ideea a o etapd se Incheiase In cariera sa dramaticd si c, pentru a face fata noilor
cerinte, trebuia s dea opere de mai largd respiratie, de o substarqd umand mai

bogatd si de un orizont spiritual mai Malt. in aceastd privintd el ii face lui Alecu
Hurmuzaki o revelatoare marturisire
PInd acum am compus bucan mai mult sau mai putin usoare, In potrivire cu
puterile actorilor si cu neIndemTnarea limbei ; a venit Insd timpul s cerc si ceva mai
serios, mai literar, fard a ma' preocupa de gradul de Tnaintare a actorilor In arta dra-

maticd. in curInd deci m voi pune pe lucru...".

De frarnTritdrile acestea, legate de aprofundarea continutului si de gdsirea unor

modalirti artistice mai complexe, se resimt dteva din creatiile scriitorului ce se

aflau pe masa lui de lucru : Millo director, Agachi Flutur, Ginerele lui Hagi Petcu. Cea
din-6i, un ecou al unei piese franceze, dar asemandtoare si cu Revizorul lui Gogol, era,

In continuarea unora dintre cinticelele cornice din aceeasi vreme, o satird a lumii
burgheze de provincie. Cea de-a doua, Intr-o intrigd destul de complicata, dar bine
condusd, combate moravurile citadine, fie usurinta pInd la imoralitate si risipd, fie
zercenia si meschindria. ProiectInd desfdsurarea actiunii din Agachi Flutur pe fundalul

vietii sociale, Alecsandri Isi oferd prilejul de a lovi In demagogia politica (vorba
multa deputdtie", spune un personaj, iar gazetele Romanul" si Nichipercea", adversare Inversunate ale politicii lui Cuza, snt denuntate nemijlocit) si de a face haz de
stricatorii de limba. Atitudinea dezaprobatoare a scriitorului fatd de lumea exploatatorilor este incontestabild ; de asemenea, simpatia pentru oamenii simpli. Parcurend
piesa, simti implicatii ce n-au fost suficient puse In valoare, observatii care nu si-au
478

aflat posibilitan de expresie.

www.dacoromanica.ro

Mai multa sigurantd denota Ginerele lui Hagi Petcu, o prelucrare dupd Le gendre
de Mr. Poirier a lui Augier, unde sTnt remarcabile atIt adaptarea la Tmprejurarile sociale romnesti, cIt si logica interioara a personajelor, crescute parca organic din

Tnsasi realitatea lucrurilor. Piesa este o lucida oglindire a declinului boierimii si a

preponderentei pe care o capt burghezia, mai Inn pe plan economic, apoi, In mod
firesc, pe plan politic. Dar, Ginerele lui Hagi Petcu este cea dinti creatie din literatura noastrd care Infatiseazd nu numai Inceputul apusului clasei boieresti, reprezentatd prin printul Radu Movila, si ascensiunea economica si sociald a burgheziei,
Tntruchipatd Indeosebi de fostul bogasier acum milionar Hagi Petcu, ci care pune In
mod pregnant Tn luminsi faptul c acest fenomen nu se petrece fara ciocniri si,
mai cu seama, ca el se Tncheie cu Impacarea dintre cele cloud clase.
LasTnd de o parte mici piese de circumstanta ca Nobila cersitoare (1871), La TurnuMeigurele (scrisa In decembrie 1877), evocTnd un episod din rzboiul de independenta,
si Sfredelui dracului, farsa de carnaval'' Tntr-un act, adapted' dupa L'oiseau de passage

de Bayard, urmatoarea opera de maturitate a autorului, cdruia el i-a Inchinat nu mai

putin de 12 ani de reflectiune si elaborare, este masiva drama n cinci acte Boieri
si ciocoi. in ciuda titlului, care poate sugera o apropiere, ea a fost creatd absolut
independent de romanul lui Filimon, analogiile de viziune fiind aladar simple coincidente.
Se poate spune c observarea atenta a vietii sociale si straduinta de a o Tnfatisa
cIt mai complex In creatiile dramatice Ti vor fi fost sugerate lui Alecsandri, asa cum
presupunea cu multi ani inainte Ch. Drouhet, si de amploarea pe care o lua In aceasta
vreme oglindirea vie-0i politice si sociale In comedia franceza, Tndeosebi In cea a lui
Augier. In once caz, In ianuarie 1862, Alecsandri anunta pe un prieten ca a Tnceput
lucrul la piesa Ciocoii dinainte de 1848, care avea sd fie urmatd de o alta : Ciocoii din
zileie noastre. De fapt, el a terminat-o numai pe prima, In 1873, numind-o Boieri
si ciocoi. Piesa e conceputa ca o impundtoare constructie dramatica, prin amploarea
frescei sociale, bogatia faptelor, adincimea perspectivei, soliditatea arhitecturii.
Alecsandri Tntreprinde aci o critica acerbd a politicienilor netrebnici care conlucrau
la subjugarea economicd si politicd a trii de catre capitalismul strain, a lipsei lor

de patriotism si de moralitate In viata publica. in schimb, el Inconjurd cu acrincd

simpatie tardnimea Tmpilata. De altfel, simetria antitetica a caracterelor e unul
din cusururile piesei, ca si, de altfel, tendinta de a idealiza vechea boierime de
-Ora, reprezentatd de StTlpeanu. Alecsandri aduce pe scend si o miscare populara,

o zurbd" a maselor nemultumite, iar unul dintre eroi afirma la un moment dat c'd
tipatul unui popor Ti mai puternic decit tunetul, cd el rstoarnd cetati si munti
cTnd Ti pornit din durere". Insd rdzvratirea pare vodevileasca atTt prin felul cum ia
nastere, cit mai ales prin complezenta cu care se stinge la o vaga promisiune de Indreptare a lucrurilor. Cu toate limitele, Baien i ciocoi nu este numai o profesie de
credintd pasoptista, un rechizitoriu sever la adresa regimului.regulamentar, ci si o
satird a unor moravuri corupte ce dainuiau In forme Inca' mai grave, chiar daca mai
disimulate, la data cTnd Alecsandri Tsi publica piesa.
In iarna 1878-1879, Alecsandri produce opera deplinei sale maturitati dramatice,

Despot Vodcl, legendd istoricd In versuri", In cinci acte, jucatd In octombrie 1879
pe scena Teatrului National din Bucuresti. Evocare ampla a unui episod din trecutul
istoric al poporului nostru, piesa este romantica prin gustul antitezelor si al loviturilor de teatru, prin situatiile extreme si pitorescul personajelor. Ea Ins depaseste
pe alocurea romantismul, printr-o ancorare trainicd In realitatea concreta istorica.

www.dacoromanica.ro

479

opor,
critica aluzivd la adresa unor star de lucruri contemporane. Alecsandri
reazd Idcomia, tirania, trufia lui Despot, addugInd chiar, ca un adevdrat memento,
cd e lesne a aluneca pe povIrnisul ce duce de la tron la tiranie". O izbIndd a lui
Alecsandri o constituie figura lui Despot. Dotat cu o mare ambitie si remarcabile
Piesa aduce si o severa critica a boierimii, cu intrigile si lipsa ei de grijd fatd de

aptitudini, dar fart a fi monumentalizat, prezentat, dimpotrivd, In trasturile lui

contradictorii si In dramatica zbatere dintre Ira-tare si cddere, personajul capdtd
consistentd neobisnuit In teatrul de pInd acum al scriitorului. Despot nu este
aventurierul de rind, nici Don Juanul care manevreazd Intre sfioasa And si focoasa
Carmina, ci omul Inzestrat, pe care Il doboard Imprejurdrile ostile. in final eroului
i se conferd o anumitd mdretie. Poporul, pe care scriitorul TI considera singurul temei
sandtos al tarii, este si aici privit cu simpatie. El apare In scend, impunIndu-si vointa
precipitInd astfel deznoclarrantul, ca personaj colectiv, dar Isi manifesta prezenta
si In Intruchiparea individualizatd a celor doi grdniceri, Jumdtate si Limbd-Dulce, de
neuitat prin bunul lor simt, umorul si Intelepciunea sttoasa.
Alecsandri si-a construit piesa cu intentia Vditd de a nu concentra actiunea In
jurul eroului central, care sd umbreascd tot restul. A voit s echilibreze conflictul
si sdaducd In lumina un sistem Intreg de personaje, spre a obtine o reprezentare larga
a vietii sociale a secolului al XVI-lea cu moravurile, traditiile si pitorescul sdu. Totusi,
nu In excelenta culorii locale st meritul lucrdrii. Sub raportul formei, trebuie remarcate versificatia sigura, In genere evitInd tendinta spre grandilocventd, energia replicii si stiinta efectului dramatic. Piesa rezistd la lectura, dar rezistd Inca si mai mult
pe scend, cdci Alecsandri intuia ca nimeni altul dintre contemporani (cu exceptia,
binenteles, a lui Caragiale) ceea ce poate si ceea ce nu poate trece rampa. Dei
cu inegalitdti de ritm, cu deficiente In caracterizarea personajelor (echivocul psihologiei lui Ciubdr), cu unele sonoritati lipsite de acoperire, Despot Vodd marcheaza
data In istoria dramaturgiei romanesti, pregdtind drumul spre Viaicu Vodd si Apus
de soare.
S'inziana i Pepe/ea (1880) este dramatizarea plind de fantezie a unor episoade

480

din povestile noastre populare, Impletit In felul cel mai neasteptat cu satira politicd
de actualitate. imperecherea de folclor si de persiflaj politic, nu totdeauna organica,
realizeaza totusi o atmosferd specificd, de feerie veseld, care pare a nu-si fi epuizat
pInd astdzi puterea de atractie asupra spectatorilor.
Ultimele doud piese ale scriitorului Isi iau subiectele din lumea Romei antice.
Era si o Intoarcere spre clasicism, era si cadrul In care scriitorul Tsi afld cei doi alter
ego
HoraIiu i Ovidiu ; prin intermediul acestora, el Tsi exprima framIntdrile
unei bdtrineti cdreia prea putini la noi au izbutit
dea atIta echilibru si noblete.
Fintina Blanduziei (1884) este, din anumite puncte de vedere, o piesd unicd In
literatura noastrd. in versuri limpezi, de o transparentd Inseldtoare totusi, pentru
c fixeazd privirea asupra nebuloasei sufletesti, cu discretie si fin simt al nuantelor,
piesa pune In lumina drama bdtrInetii poetului, ce-si simte inima Inca tIndra. El confunda o clipd admiratia respectuoasd a unei fete cu dragostea efectivd, dar curind se
trezeste In fata tristei realitdti i opteaza, cum e si normal, In favoarea arte, care
traduce ideea de eternitate a spiritului, renuntInd definitiv la mdruntele si desartele
satisfactii ale existentelor de rind.
Ultima creatie dramaticd a lui Alecsandri, Ovidiu, a fost jucatd In martie 1885,
refdcutd la sfirsitul lui 1886 si publicatd In volum postum, dupd ce scriitorul sfirsise
corecturile tiparului, cu cloud zile Inaintea mortii sale. Din punct de vedere literar

www.dacoromanica.ro

y. )kLIECISAN'OR*1.

inferioard Pint7nii Blonduziei, Ovidiu constituie

Intr-un fel un adevdrat testament literar.

Piesa rezistd prin ultimul act, care semnificativ pentru profunda nevoie de eliberare resimtitd de scriitor a fost scris la
inceput. Dei intervin aci situatii de un puternic dramatism, oglindind ceva din cris-

DESPOT-VODA1.1a;'ENDA 1STOR1CA I yeRsuit1

arlarl

parea sufleteascd a autorului din timpul elabordrii operei, pInd la urmd triumfd gingdsia
simtirii, Impdcarea Iduntrica si Indltarea spirituald, adicd trdsdturile dominante In constiinta lui Alecsandri Insusi.
Judecatd In ansamblu, activitatea dramaticd a lui Alecsandri este impundtoare.
Timp de 50 de ani, din 1840, end preia directia Teatrului National din Iasi si scrie
prima piesd, pInd In 1890, end pe patul de
moarte face ultimele corecturi la Ovidiu, el
ddruie teatrului romdnesc peste 50 de creatii

table ail.

1658-15431_
1

(RKroo.sts.r.I7A 01 110cuatim.,8

187:1,

In diverse genuri : cInticele" comice, comedii, vodeviluri, operete, drame In prozd

sau In versuri.
Aceastd vast opera s-a ndscut sub semnul unor conditii vitrege. La 1840, cind proaspdtul codirector al teatrului din Iasi se punea
cu tot elanul tineretii s Intocmeascd un

1311CURFSCI

1,1)

it A 'I.

11

A it I F. I S

(;

&

7: ralca Vwtoricl. 7.
SRO.

repertoriu, limba literard nu era Inca forman', actorii nu se smulseserd din diletantism, publicul, nepregdtit, pretindea lucrurile
cele mai ieftine. Scriitorul a Infruntat aceste

Despot Vodcl, Bucuresti, 1880 (foam

greutati cu spirit lucid. Veselul" Alecsan-

de titlu)

VASILE ALECSANDRI.

dri formula prin care Eminescu a Tnteles de-

sigur optimistul", tonicul" Alecsandri, iar nu superficialul", cum au interpretat adesea unii

s-a dovedit un realist in sensul practic al cuvIntului.

El

a Inteles cd a Incerca un asalt frontal Insemna a merge la esec. De aceea,

a pornit metodic, plin de rdbdare, acomodIndu-se Imprejurdrilor, cdutInd sa ridice
treptat gustul publicului si nivelul scenei, fird salturi bruste In necunoscut. in
acest scop, a acceptat cu bund stiintd sd-si sacrifice unele veleitdti si sa suporte stirbirea

amorului propriu de scriitor. E astfel neIndoielnic ca usurdtatea primei etape a creatiei sale dramatice este rezultatul unei hotrTri lucide de a-si sacrifica ambitiile impe-

rativului momentului istoric.

Se poate spune fdrd exagerare cd, In biruirea greutdtilor de Inceput ale teatrului romdnesc si In dezvoltarea sa de-a lungul unei jumdtdti de veac, contributia lui
Alecsandri a fost hotdritoare. El a dat limbii cursivitate si firesc, a reusit pentru IntTia
oard pInd la Caragiale s restituie senzatia vorbirii autentice a oamenilor, potrivit
cu starea sociald si profesiunea lor, sd caracterizeze prin dialog. Pe tdrImul constructiei dramatice a experimentat o mare diversitate de genuri si forme teatrale, nedispretuind nimic din ceea ce putea place si amuza, de la farsd si cuplet la comedie si
31

0. 4

www.dacoromanica.ro

481

operetd, de la teatrul popular sau bulevardier la drama romanticd i spectacolul

de mare montare. Alecsandri a stiut s estige publicul
sd-i emuleze pe actori
unuia i-a dat gustul reprezentatiei dramatice, celorlalti roluri pe mdsurd. El a tost
i

marele maestru al comediei usoare, sub toate Trifdtisdrile ei, care In primul rTriddis-

treazd, dar si criticd frd pedanterie.

Piesele lui Trifiereazd exploatarea si tirania feudald, cosmopolitismul, abuzurile
si coruptia administratiei, demagogia si conservatorismul, parvenitismul si dispretul
pentru popor, prozaismul, egoismul si imoralitatea lumii burgheze, parada de patriotism si latinomania. In opozitie, ele scot In relieftraditiile populare pline de frumusete,
sndtatea moral si intelepciunea oamenilor din popor. Teatrul lui Alecsandri,
care a jucat un rol agitatoric activ atunci Ond a apdrut, continua si astzi, cu toate
limitele lui, s gdseascd audientd In rndurile spectatorilor. Faptul ca se joacd stagiuni la rind cu mare succes piese cum sTrit Chirita In provintie, SInz.ana si Pepelea,
Despot Vodei, FInfina Blanduziei, Ovidiu e o dovadd c importanta dramaturgului e
departe de a fi devenit doar istorico-literar.
E aproape ciudat cd un scriitor ca Alecsandri, In legaturd cu care se discuta
cu aprindere unde anume, in poezie sau In teatru are o contributie mai Insemnatd,
si-a Tnceput activitatea de scriitor In limba romand Cu o bucatd In prozd, cu nuvela
Buchetiera de la Floren ta.
Ca aproape Tntreaga opera In prozd a lui Alecsandri, i Buchetiera de la Florenta,

nuveld cu caracter exotic si romantic, publicatd la 1840 in Dacia literard", are un

caracter subiectiv, izvorTrid Intr-un fel oarecare din experienta personald a scriitorului. S-au facut multe ipoteze cu privire la izvoarele literare ale nuvelei. Adevdrul
este cd scriitorul pleca de la un fapt autentic, dar TI imbogdtea, II romanta si 71 trata n genul caracteristic epocii, cu situatii exagerate, gesturi teatrale, momente melodramatice. Dincolo de toate acestea, nuvela aducea o serie de elemente pretioase
de cadru italian. Ibrdileanu observa cIndva, cu multd finete, ce progres urias Insemna Buchetiera de la Floren ta, 7n comparwtie cu Trisemndrile de cdldtorie ale lui
Dinicu Golescu, privitor la atitudinea fatd de artd civilizatie. Mai mult cleat at7t.
Nuvela lui Alecsandri, In ciuda tratdrii conventionale, a unei istorisiri conventionale,
cu eroi convenIionali, aduce totusi In ansamblu un surprinzdtor echilibru arhitectonic, un incontestabil echilibru al frazei, un instinct sigur al cuvintului potrivit, o reala
i

Inderninare In sugerarea c7torva tablouri de atmosferd (In catedrald, noaptea In han)

sau 7n evocarea fugard a unor peisaje.
In aceeasi categorie cu Buchetiera de la Floren ta intrd si urrndtoarele cloud bucdti

de prof& publicate In Albina romaneascd". Cea dint7i, Pierderea iluziilor (1841),

este mai tTrziu reluatd cu mici schimbdri si introdusd sub titlul
dintisi pas In lume
ca povestirea cdpitanului de vapor din prima parte a Caldtoriei In Africa (1855). Cea
de-a doua, Muntele de foc (1843), si-a gdsit tot 7n Cldtorie In Africa locul si forma defi-

cu o notd de umor, chiar de autoironie, ce se cuvine sd fie retinutd nu numai

ca una foarte caracteristicd Tritregii proze a lui Alecsandri, dar si ca una care i d o
notd specified si ii face farmecul.
Cu 0 primblare la munti (1894) scriitorul abordeazd Triftisarea frumusetilor,
poeziei i fizionomiei specifice a naturii patriei, Inaintea lui Gr. Alexandrescu, a lui
Bolliac, a lui Bolintineanu, Inainte ca Alecu Russo sd fi publicat ceva din Insemnd482

rile sale pe aceastd tema. Descoperirea" patriei In ce avea ea mai caracteristic,

cu frumusetile ei naturale, cu oamenii autentici, cu pitorescul traditiilor, cu farmecul
ei propriu, se integra In tematica pasoptistilor, dornici s scoatd In relief pe toate

www.dacoromanica.ro

planurile individualitatea poporului nostru si a parnintului pe care el TI locuieste.

Alecsandri reuseste sa alterneze cu IndernInare verva si umorul cu timbrul gray, care
nu devine Insa niciodata sumbru. El schiteaza remarcabile tablouri nocturne, prinend

jocul de lumina si umbra al Inserarii si al smulgerii din ceturile noptii. Mai tIrziu, In
O primblare la munti, scriitorul a introdus trei povestiri publicate independent
alugerul si pistolul, Toader si Mdrinda si O intrigel la bat masche, toate din 1844, In
care face concesii conventionalului si melodramatismului, topind Insa In naratie si
elemente de autentic national si de critic sociald.
La Propdsirea" verva scriitorului s-a canalizat si In directia criticii literare.
Cele doua bucti publicate, una despre Stantele epice ale lui C. Aristia si alta despre
traducerea facutd de Negruzzi si Donici din Antioh Cantemir, invedereaza bun gust,
spirit muscator In relevarea cusururilor, entuziasm In promovarea valorilor autentice.
Deosebit de interesantd si de ingenioasa este si Istoria unui galbein, care se numea

initial Istoria unui galbcIn si a unei parole. Avem mult de regretat ca suprimarea Propasirii" n-a mai permis si povestirea paralei. Cad, dac .,autobiografia" galbenului

pe intervalul dintre 1821 si 1844 constituie un excelent si multilateral tablou critic

al moravurilor boieresti si citadine, In relatarea paralei scriitorul ar fi avut prilejul
s infatiseze mai de aproape via/a oamenilor din popor, prin pungile cdrora, spre
deosebire de galben, umila para turceascd avusese ocazia s cltoreascd mai mult
de dou decenii. S-ar parea ca aceast bucata', asa de romaneascd In Intregul ei, prin
exactitatea observatiei de moravuri si de caractere, i-a fost inspiratd lui Alecsandri
de o nuvela germana aparuta in revista Mozaicul" din Craiova (1839). Dar izvorul
strin, chiar de va fi fost, n-a lasat nici o urmd. Scriitorul a preluat eventual ideea,

dezvoltind-o de sine stttor. Amploarea tabloului social, truculenta povestirii,

pitorescul personajelor, umorul sclipitor care inunda toate paginile, minus un singur
episod, induiosator si patetic, cel al ligdncii Zamfira, fac din lstoria unus galbein o
excelent nuvel de tip picaresc, una din cele mai bune pe care ni le-a dat Alecsandri.

In perioada de pIna la revolutia din 1848 proza scriitorului se imbotateste cu

trei lucran i de mici dimensiuni: Borsec (1844-1845), lasii In 1844 (1845) si

Alba (1847), un fel de fiziologii" dedicate capitalei Moldovei si unor localitati de

vilegiatur, scrise cu un condei sprinten si cu o mare verv evocativa. Primele cloud
vdesc si darul punerii in scend
Alecsandri uzeaza cu Inderninare de metoda contrastului (strdinul care se crede la Balta Alba end Intr-un fund de lume, la granita
barbariei, end in societatea selecta a unei mari metropole) si de acumularea
detaliilor de observa/ie. El lucreaza cu pete de culoare care accentueaza semnificatia

cutdrui sau cutrui element de peisaj citadin i cu largi viziuni panoramice, de

un admirabil echilibru. Un umor robust, de buna calitate si o ironie in fond bonoma
completeaz prospetimea i farmecul inalterabil al acestor pagini de tinerete.
Anul 1848 face din Alecsandri un scriitor politic, plin de indignare, cald si batjocoritor, documentat si patetic, dupa cum o cereau Imprejurarile. De retinut sInt
paginile de violent rechizitoriu si energie pamfletard ale brosurii publicate la Brasov
In mai 1848: Protestatie In numeie Moldovei, a Omenirii si a lui Dumnezeu.
Din simtdmintele profunde de dragoste pentru neamul sau izvordsc si paginile
calde ale Romemilor i poeziei /or (1849-1850), oarecum izolate la scriitorul In genere
ponderat, mai putin furat de efuziuni lince decIt multi contemporani, preferind
mai degrabd s se autoironizeze cleat s se exalte. Bucata Romnii si poezia lor, cel
putin in prima parte, a fost conceput ca o scrisoare particulara adresatalui Al. Hurlarnureasc acestuia, In calitatea lui de redactor al Bucovinei",
muzaki, menitd

www.dacoromanica.ro

483

frumusetea si semnificatia baladelor populare a cdror publicare o 'incepea revista sa.

Este de asemenea semnificativ ca aceastd scriere, greu de definit si de clasat ca specie

literard, izvora din profunda grijd a lui Alecsandri ca marile frumuseti ale poeziilor
populare nu vor fi percepute In Intreaga lor splendoare, din dorinta de a nu se prihani Intru nimic aceste bijuterii de artd printr-o primire insuficient de calda. Si,
antrenat In actiunea de Idmurire si exegezd, scriitorul se Tricalzeste. De aceea, elaborat cu tot focul inimii, ca o adevarat revdrsare de lava, plind de strdlucire,
Romeinii i poezia /or este poate unica bucatd In prozd In care nota de umor este cu
totul absent'. Scrierea reprezintd o incontestabild piatrd de hotar nu numai In dezvoltarea folcloristicii la noi, dar si In cresterea atentiei pentru tdrdnime In literatura noastrd. Ar fi Ins o greseald s ne Idsrn antrenati de bogtia de continut a aces--

tor pagini, de nenurndratele si adIncile urmdri pe care ele le-au avut In domeniul
folcloristicii, si sa trecem cu vederea valoarea lar artisticd incontestabild, varietatea
de procedee (repetitii, acumulan, invocdri, portrete, tablouri de naturd), subtila
mInuire a limbii si a stilului, incandescenta acestui adevdrat imn, unul din cele mai
grave si melodioase poeme In prozd inchinate naturii, omului din popor si creatiei
populare romdnesti, din care se desprind, cum am mai spus si altd data, si peisajele
lui Grigorescu, i rapsodiile lui Enescu, si Clin sau Luceafdrul ale lui Eminescu, si
tdranii lui Sadoveanu
adicd tot ce este mai esential popular si national In Intreaga
creatie artisticd romneascd. Romdnii si poezio lor este, frd Indoial, nu numai un
studiu", dar si o pretioasd opera de arta, un adevdrat monument de artd al prozei noastre.
Aparitia Romdniei I iterare" In 185511 face din nou pe Alecsandri s reia condeiul prozatorului, la drept vorbind mai degrabd al ziaristului, pentru articole ca:
Prietenii romdnilor si Melodii/e romanesti.
Un salon din Iasi apdrut de asemenea In Romdnia literard" i integrInd in el
episodul inecarea vaporului Seceni, ce apdruse cu doi ani Tnainte Intr-un almanah,
este o schit vioaie, de tip memorialistic, In linia generala a compunerilor narative
ale scriitorului.
Dintre materialele pe care le da la iveald Romdnia I iterard", cea mai literard"
si cea mai Insemnatd rmTne prima parte din Caldtorie In Africa, relatarea drumului
parcurs de la Biaritz la Gibraltar. Paginile lui Alecsandri relevd un cdIdtor atras de
fermentatia umand a Orientului si de peisajul exotic, dar care nu-si pierde nici un
moment controlul emotiei, degajarea i umorul. Alecsandri, frd sa pard a urmri
aceasta In mod intentionat, stie sd-si pregdteascd efectele, sa alterneze povestirea
cu dialogul, relatarea serioasd, dar niciodatd Incdrcatd si pedantd, cu momentele pur
descriptive, Inregistrate cu o deosebit acuitate senzoriald. Aparent vesel, nepdstor
si superficial, el se dovedeste un observator ager, care nu nesocoteste nici monumen-

tele si vestigiile istorice, nici frumusetea peisajului, dar nici omul In cadrul vietii
sale de pitoresc i mizerie. Civilizatia, ale cdrei prime elemente ar fi libertatea si
igiena, lipseste din Africa si lucrul acesta TI izbeste pe scriitor, ca de altfel si existenta

tiraniei si a discrimindrilor dintre natiuni.

Cea de-a doua si cea de-a treia parte a acestei adtorii au fost scrise si au
apdrut In 1867 si In 1874. E o mare pierdere pentru literatura noastrd cd ultima
parte, cea care trebuia sd cuprindd impresiile din Spania, nu a mai fost compusd.
484

In cadrul prozei trebuie de asemenea s'a fie luatd In consideratie si Istoria misiilor
mele politice In Francia, Englitera si Italia, scrise de Alecsandri probabil in 1861 sau
1862 si publicate apoi in 1878 cu schimbdri nensemnate, In afard de gruparea mate-

www.dacoromanica.ro

JAW

rialului In capitole menite sd aibd fiecare independenta sa. Desi snt niste amintiri Cu
caracter politic si constituie ca atare un document al istoriei politice, paginile acestea
consemneazd prezenta scriitorului. Cu toate
cd se opreste mai putin asupra detaliilor pitoresti si nu intentioneazd un tablou de
moravuri, Alcsandri noteazd totusi, ici si
colo, elemente de peisaj sau amdnunte caracteristice ale oraselor cercetate, ale palatelor,

k:i

4n.4.

...

7.44
5

saloanelor 1i cabinetelor luxoase prin care a

circulat, fixeazd rapid fizionomii, reline caracteristica oamenilor Trisemnati pe care i-a
IntIlnit, reproduce fidel dialoguri si reconstituie cu subtilitate psihologii.
Aldturi de aceastd istorie a misislor mele
politice, se cuvin amintite evocdrile: Lamartine si Prosper Merime, apArute In Convor-

4 4.4

biri literare" cu prilejul mortii acestor doi

scriitori, in 1869 si 1870.
Necrologul din urmd, mai cuprinzdtor
deet primul, evocd si unele fugare impresii

VASILE ALECSANDRI,

din cdrtoria In Spania, end Alecsandri cdrto-

Dridri, manuscris

rise In aceeasi

trdsurd cu Merime de la

Madrid pInd la Paris, dar si interesante amdnunte ale convorbirii lor despre literatura populard, convorbire care initiazd pe scriitorul francez In frumusetile folclorului romnesc, iar pe de altd parte, dupd toate probabilittile, este determinantd
pentru hoidrIrea poetului de a traduce poeziile populare In limba francezd.
In anul 1862, implinindu-se un deceniu de la moartea prietenului scump care
fusese Nicolae BdIcescu, Alecsandri scrie eteva pagini de miscdtoare evocare a marelui dispdrut. El se simtea mai strIns legat de lumea pasoptistd care se dusese si mai

solidar cu aceasta cleat cu cea contemporand din jurul lui, care trdase vechile
idealuri si-1 deceptiona profund. Este atIt de adevdrat lucrul acesta, ?net chiar
nuvela Margarita si Incercarea de roman Dridri, carear pdrea a contrazice caracterul
aproape memorialistic al prozei scriitorului nostru de dup. 1862,11 confirma de fapt,
cdci nota lor autobiograficd este abia acoperitd.
Paginile despre BdIcescu impresioneazd prin maturitatea, adncimea si justetea
aprecierii personal it'd-0i marelui istoric 1i revolutionar. Se cuvine retinutd In aceste
amintiri despre 13dIcescu si prima schit sinteticd a societdtii moldovene de pe la

1830-1840, pe care o va relua In parte In prefata editiei din 1875 a operelor sale
dramatice si, mai cu seamd, In paginile de evocare a lui Costache Negruzzi (1872),
In care prozatorul nostru real izeazd un tablou de un exceptional relief al regimului regu lamentar. in genere, impresioneazd strdd u i nta cucare Alecsandri Tncearcdtotdeauna
sd scoatd In lumina meritele contemporanilor sdi. Era un om generos, cultiVind statornicia Tn amicitie si aVind cal itatea rara de a detesta ingratitudinea. Asemenea simtdminte hrnesc evocdrile mai largi sau mai restrinse, dar totdeauna pline de entuziasm si de aprecien i elogioase dedicate lui BdIcescu, Russo, Anton Pann, D. Rallet si
Costache Negruzzi (1872).

www.dacoromanica.ro

485

Prozei atTt de eterogene a lui Alecsandri Ti apartin si lucruri mai mdrunte

cum ar fi paginile polemice ale Dictionarului grotesc, Tridreptate Tmpotriva stricatorilor de I imbd, articolele si notitele relevInd interesul sdu constant pentru folclor, ca
cele despre Cintecele de stea i Povestea vorbii de Anton Pann, despre mos Cosma
Vioard (1876) si basmele lui P. lspirescu (1882).
Un loc aparte In creatia scriitorului TI ocupa Tnceputul de roman Dridri (scris
In 1869, publicat In 1873) si nuvela Meirgeirita (scrisa In 1870 si tiparitd partial In
1880). Ambele sInt transcrieri ale unor experiente intime, alterate Insd de Induiosarea retrospectiva a autorului si de rezolvarea conventionald a multor situatii. Dridri,
dei neIncheiatd, aduce In prima parte eteva instantanee vioaie ale mediului parizian
si mai ales, In cel de-al doilea capitol, un episod al miKdrii revolutionare din Moldova

de la 1848, surprins cu luciditate si spirit critic. E demn de subliniat c tdranii

de la mosia Cantacuzinilor din Hangu, care apar aci, sInt pictati In realitatea traiului
lar aspru si a mentalittii fruste, fdrd nici un adaos idilic.
Nu vom insista, In ce priveste creatiile ultimilor ani, asupra modestei anecdote
Tarde venientibus ossa (1881) si a scrisorii" catre Ion Ghica, ramasd neterminatd:
P7inea amara a exilului (1881), Tnceput de ampld satird a demagogiei liberalilor. Cea
mai Insemnata dintre operele acestei vremi rdrrane fard Indoiald Vasile Porojan, tot
o scrisoare" cdtre Ion Ghica, remarcabild creatie In prof& plind de melancolie si de

senindtate In acelasi timp. Aldturi de simpatica figura atIt de dragd scriitorului, a

lui Vasile Porojan, sint aici evocati anii copildriei i ai studiilor de la pensionul Cunim,
cu o fermecatoare si retinutd duiosie, ce se impleteste cu un umor bdtrInesc fin si
plin de Ingdduinta. in fine, cea de-a treia scrisoare" catre Ion Ghica, denumita
cu primele ei cuvinte: latel-ne cu orna-n Ord
, care a constituit prefata primei
editii a Scrisorilor ce i le adresase amicul sdu, contine o evocare a traiului de fiecare zi

la Mircesti, fcutd cu gratia i naturaletea causeurului" Incercat.

FrdIndoiald, In proza, Alecsandri nu este deschizatorul de drumuri din poezie,
teatru sau folcloristicd si nici nu se poate spune ca pe acest teren a dat contributia
sa cea mai importanta din punct de vedere istorico-literar. Totusi, dacd tinern seama
de excelenta mijloacelor sale artistice, simple dar eficace, de firescul naratiunii,
de arta cu care foloseste alternativ modalitati din cele mai variate
dialog si povestire, descriere de natura si tablou de moravuri, portretul fizic si fiziologia caracterodaca avem In
vedere acea sigurantd a manevrdrii instrumentului lingvistic, nu putem sd nu recunoastem dreptatea lui Ibrdileanu care considera ca. tocmai In prozd Alecsandri a
dat poate paginile cele mai durabile din intreaga sa opera.
Alecsandri a lasat o opera vasta, multilaterald, ImbratisInd o jurnatate de secol
de furtunoasd dezvoltare a culturii nationale, o opera poetica, dramaticd, de prozator si de folclorist, din care multe pagini nu numai ca au intrat definitiv In tezaurul I iteraturii noastre clasice, dar Isi pdstreaza i astdzi farmecul si valoarea. Nu se pot
aprecia realele proportii ale acestui scriitor decTt daca e profilat pe fundalul miscdrii
literare din secolul al XIX-lea, clacd tinem seama nu numai de ceea ce a lucrat, dar
si de conditiile In care a facut-o. Alecsandri este un adevdrat ctitor al literaturii
romane moderne, nu numai In sensul cd a deschis drumuri noi: In poezie, dramaturgie, folcloristica, prozd, ci i pentru ca a inzestrat arta I iterard ca atare cu caeva piese
reprezentative. El constituie o adevdrat punte de trecere de la literatura noastrd
veche sau de la modestele dibuiri ale celei moderne spre literatura marilor clasici.
intr-adevar, el duce poezia de la Vacdresti, Conachi i Asachi la Eminescu si Cosbuc;
logicd, duiosia si ironia, compasiunea si satira, melancola si umorul

486

www.dacoromanica.ro

dramaturgia, de la dialogurile lui lordache Golescu si Faca la Caragiale; folcloristica, de la Inceputuri timide rind la constituirea ei ca domeniu de cercetare specializatd prin culegerile lui G. Dem. Teodorescu, Jarnik-BIrseanu si Tocilescu; proza,
de la frisemnare a ceildtoriei me/e a lui Dinicu Golescu pInd la arta narativd a lui
Odobescu si Scrisorile lui Ion Ghica; el a Imbogdtit imens Insdsi limba literaturii,
contribuind cu un instinct sigur la fixarea si nuantarea ei. Pe toate tdrimurile, Alecsandri a Intruchipat In chipul cel mai complet In epoca sa tot ce a fost mai caracteristic si mai specific poporului romdn. Pe bund dreptate Mihail Sadoveanu a scris
despre el

..

IncepInd din preajma anului 1840, vreme de jumtate de veac, Vasile Alec-

sandri a Intrupat In sufletu-i generos si a exteriorizat cu marele-i talent toate

neamului nostru. Alecsandri a fost primul din elita romdnismului,
interpret si entdret. A fost unul din creatorii Romdniei moderne i prin prestigiul
si strdlucirea talentului sdu a simbolizat lntreaga epocd".
BIBLIOGRAFIE

Farmazonul din HIrlu, comedie In trii acte prelucrat de A... V..., Iasi, 1840 ; Modista si
cinovnicul, comedie Intr-un act, prelucrata de A... V..., Iasi, 1841 ; C. C. lorgu de la Sadagura sau
Nepotu-i salba dracului, comedie In trei acte, Iasi, 1844 ; Creditorii, comedie In un act, asi, 1845;
Un r6McIsag, comedie vodevil, un act, Iasi, 1846 ; Peatra din case), comedie cu eintece In un act, asi,
1847; Protestatie In numele Moldovei, a Omenirii si a lui Dumnezeu, [f. I.], mai 1848 ; O nunt'd Ordneascd, scene nationale In un act, asi, 1850 ; Teatru romdnesc. Repertoriul dramatic a d-lui...,

tom. I (Comedii, Vodeviluri si Operete, Clnticele comice), Iasi, 1852; Poezil poporale. Balade
(cIntice biltrtnesti) adunate si Indreptate de..., I-11, asi, 1852 ; Posie roumone. Les doinas,
posies moldaves, traduites par J. E. Voinesco, Paris, 1853 (pe coperta 1852) (ed. a II-a, adaugita,
1855); Doine fi LcIcrimioare, 1842-1852, Paris, 1853 ; Potpuri literar, de ... si M. Millo, asi, 1854;
Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principauts danubiennes), recueillis et traduits par .
avec une introduction par M. A. Ubicini, Paris, 1855; Fdcalei si Tindal& dialog politic, 1857; Rom&
nische Volkspoesie, gesammelt und geordnet von ..., deutsch von W. v. Kotzebue, Berlin, 1857
Cetatea Neamtului sau Sobieski si pIieii romclni, tablou istoric In trei acturi, Iasi, 1857 ; Salba literar& Iasi, 1857 ; Vioara teatrului romdnesc. Culegere de cfntice si cup/eturi din repertoriul dramatic a
d-lui... Publicate de d. Luchian, director al Teatrului National din Iasi, 1857; Oevetici ultrademagogul si
Timofte Napoil ultraretrogradul, cInticele comice de..., cIntate de d. N. Luchian, asi, 1861 ; Baiade,
adunate si Indreptate, In cloud part, asi, 1862 ; Repertoriul dramatic, Lipitorile satului, drama In
3 acturi si 2 tablouri, Ultrademagogul si ultraretrogradul, cInticele comice, asi, 1863; Repertoriu/
dramatic, t. II. Lipitorile satului, Rusaliile, Zgfrcitul risipitor, Ultrademagogul, Ultroretrogradul, Iasi,
1863; Doine i Lelcrimioare. Suvenire si Mrgdritdrele, ed. a II-a, asi, 1863 ; Grammaire de la longue
roumaine par V. Mircesco, prcd d'un aperu historique sur la langue roumaine par A. Ubicini,
Paris, 1863; Poezii popolore ale romnilor coordonate (adunate si Intocmite) de..., Bucuresti, 1866;
Millo director sau Mania posturilor, comedie cu antece In un act, Cernauti, 1867 ; Harp Relzesul,
opereta comica Intr-un act, las, 1871 ; Dumbrava Rosie (1497), poem istoric, Iasi, 1872;
Boieri 1i ciocoi, comedie In cinci acte [f. I.], 1840-1846, 1874 ; Opere complete : Poezii, 1 (Dome,
Lacrimioare, Suvenire),
(Margaritarele), III (Pasteluri, Legende, Varia), Teatru,1 (Cantonete comice, Scenete si Operete), II (Vodeviluri), III (Comedii), IV (Drame), Proz, Bucuresti,
1875-1876 ; Ostasii nostri, Bucuresti, 1878 ; Le chant du Latin, posie couronne au
concours de Montpellier, traduit en vers par Frdric Dam& Bucarest, 1878 ;
Marco
11

www.dacoromanica.ro

487

Antonio Canini, La Roumanie, inno e traduzione del canto La gente latina di . . . , Bucure0, 1878 ; Generalului Ion Emanuel Florescu, Bucure$ti, 1878 ; Penes. der Curcan, von ... Aus dem Rum dnischen, ins
Deutsche bertragen von einer hochgestellten Dame, Bucarest, 1878; Discurs tinut in sedtnta Senatului
de la 10 oct. 1879 cu ocozia revizuirii art. 70! Constitutiunii, Bucure0, 1879 ; Despot Vod, legendd
toricd in versuri, 5 acturi i doud tablouri, Bucure$ti, 1880 ; Opere complete, vol. IX, Poezii, IV (Legende
noud, Ostgii noWi), Bucureti, 1880; Hora Uniret, Lou cours de l'Unien. Traducien Frances Vidal. Dicho
ei Jue flourau de Fourcauqui en mai 1882, Aix de Provence, 1882; Les bonnets de la comtesse, comdie

en un acte, en vers, Bucarest, 1882 ; // canto della stirpe latina, di ... tradotto in versi italiani de
Gaetano Carlo Mezzacapo, Roma, 1883 ; Grut Singer, ein episches Gedicht von ... , aus dem Romanischen v. L. V. Fischer, Leipzig, 1883 ; Centenaire de Faure. Le chant du latin de ... , traduit en franais

par Frdric Mistral, Montpellier, 1884; Fintina Blanduziei, piesd in 3 acturi in versuri, Varia
(poezii), Bucure0, 1884 (Opere complete, X) ; Conferint tinut /a Ateneu in ziva de 1 april e
1884, Bucuresti, 1884; Am Blandusischen Quell, aus dem Rum dnischen bersetzt von Edgar v.
Herz, Wien, 1885 ; Ronsard Toulouse, balada en rouman de Roumania, legida lou VII de Mai
MDCCCLXXXII per ..., davans la court d'amour de Clapis, e virada en verses mountpellieirencs par Albert Arnavielle, Mount-peli, 1885 ; Ovid, Schauspiel in vier Aufziigen
von ... , aus dem Rom dnischen von Adolf Stern, Hermannstadt, 1886 ; Ovidiu, drama in 5
acturi $i in versuri, Bucure$ti, 1890 (Opere complete, XI).
Scrisori, ed. II. Chendi i E. Carcalechi, Bucureti, 1904 ; Georges Gazier, Lettres indites du
i

poke roumain Basile Alecsandri et Eduard Grenier, Paris, 1911 ; Poezts, ed. Elena Rddulescu-Pogoneanu,

I-11, Craiova, Scrisul rominesc [f. d.]; Proz, ed. Alexandru Marcu, Craiova, Scrisul romnesc [f. d.];
Teatru : comedii/e, ed. Al. lordan, Craiova, 1933 ; Drame istorice, ed. G. Baiculescu, Bucure0, 1937;
loan St. Botez, Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri, Galati, 1938 ; Emil Virtosu, Scrisori inedge de la
Vasile Alecsandri, 1872-1890, Bucure0, 1939 ; Marta Anineanu, Cata/ogui corespondentei lui Vasile
Alecsandri. Bucure0, 1957 ; Caltorie in Africa, Dridri, culegere de prozd, text stabil it si note de G. C.
Nicolescu, studiu introductiv C. Ciopraga, Bucure0, 1960 ; Corespondent& editie ingrijitd 1i note
de Marta Anineanu, prefata G. C. Nicolescu, Bucure$ti, 1960: Chirita in Iasi sou Dou fete s-o neneac,
Teatru, 1, editie Ingrijitd de G. Pienescu, prefata Al. Piru, Bucureti, 1961 ; Scrisori, insemnri,

editie ingrijit, note 1i indici de Marta Anineanu, Bucure0, 1964 ; Opere, I. Poezil (Doine, Lacrimioare, Suvenire, Mrgdritdrele), text stabilit $i variante de G. C. Nicolescu $i G. Rddulescu-Dulgheru, stud iu introductiv, note ;i comentarii de G. C. Nicolescu, Bucure$ti, 1965; DoMe i Lcrimioare
Ostasii nostri, Poezii, III, editie Ingrijitd de G. C. Nicolescu
Georgeta Rdclulescu-Dulgheru,
prefata i tabel cronologic de Paul Cornea, BucureTti, 1967.
T. Maiorescu, Despre Alecsandri, in Convorbiri I iterare", 1872 (reprodus in Critice, I, Bucure$ti,
1908); Aug. R. Clavel, Vasile Alecsandri. Mircesti. Schite i impresiuni, BucureTti, 1890 ; D. C. 011dnescu,
Vasi/e Alecsondri, Bucure$ti, 1894 ; N. Petragu, Vasile Alecsandri, Bucure0, 1894; Emilia Tailler, Frclric Mistral si Vasile Alecsandri, Bucure0, 1915 ; N. Zaharia, Vasi/e Alecsandri, vieata ;i opera lui, Bucure$ti, 1919 ; Sever Zotta, La centenarul lui Vasile Alecsandri, 1821-1921, lali, 1921 ; G. Bogdan-Du icd,
Vasile Alecsandri, admiratori i detractor!, Bucurqti, 1922; Charles Drou het, Vosile Alecsandri si scriitorii francezi, Bucure0, 1924 ; G. Bogdan-Duicd, Vosile Alecsandrt, pves-tea unet vieti, Bucureti, 1926;
Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui 1920-1923, Bucure;ti, 1929 ; Elena Rddulescu-Pogoneanu,
Vieata lui Alecsandri, Craiova, 1940 ; Al. Sacerdoteanu, inceputunle functionere;ti ale lui Vasile Alecsandri, Bucure$ti, 1942 ; Gh. Ungureanu, ateva date inedite despre familia i vieata poetului, la$i,
1943 ; G. C.Nicolescu, Viata lui V. Alecsondri, Bucure0, 1962 (ed. II, 1966) ; G. Calinescu, Vastle
i

Alecsandri, Bucure0 1965 *.

488

In lista bibliograficd nu s-au inclus studii le

articolele apdrute In periodice.

www.dacoromanica.ro

ALECU RUSSO
Alecu Russo a trait Intre 1819 si 1859, adicd In plin moment revolutionar,
luInd parte activa a-at la febrila lui pregdtire, cIt si la desfsurarea lui, pInd In clipa
intemeierii statului romdn unitar. Trdsdtura dominantd a omului rdmIne cea a
militantului, a ostasului propasirii", cum singur Isi zicea, si dacd scrierile reflecta
firesc zbaterile i avInturile cetaleanului patriot, viata nu e, la rtridu-i, cleat
ak fatd a aceleiasi existente, dedicate binelui obstesc i patriei in constructie.
Din pcate, biografia i-a rdmas pInd astdzi lacunard sau cu momente controversate, cu toate vrednicele contributii ce s-au addugat In ultimii ani. Nu i se
cunosc Incd locul adevdrat al nasterii, formatia culturald elementard, amnunte cu
privire la studiile lui de la Viena, toate actiunile lui revolutionare din preajma lu
48, cele de la Paris, viata lu ingreunatd de nevoi, de la Iasi, dupd exil, In sfIrsit,
nici locul exact al mormIntului su din biserica Brboi. Cu toate aceste numeroase
goluri pe care hazardul descoperirilor viitoare si pasiunea cercetdtorilor urmeazd
i

a le umple, marile linii ale vietii lui Alecu Russo si directiile Ion esentiale pot fi
reconstituite
aproximativ Inchegate In unitatea personalitdtii sale'.
Data nasterii, care oscila Intre 1817 si 1819, a putut fi precizatd datoritd
unui document peremptoriu, foaia de calitdti" ce i-a fost completatd cu prilejul
intrdrii In slujba de asesor la Piatra, la 17 martie 1819. Nu la aceeasi exactitate
s-a putut ajunge cu privire la locul nasterii. Doud sate Isi disputd cinstea de a fi
adpostit copilria scriitorului : Proddnestii si Strdsenii din preajma Chisindului
cel de-al doilea, aflat chiar pe 13k, pare sd fie cel adevrat. Scriitorul Insusi ne-a
zugrvit In Amintiri cadrul rustic al primilor sdi ani : curtea boiereascd si livada
i

ei, poarta cu fintina si cumpana, satu! Intreg Imprejmuit de bdtrtnii codri ai BIcului,
vzut In amurg bucolic cu turmele de oi zbiernd, ciobanii fluierind, cu miroasele
empului", cu acel par al satului", divan de judecatd, popas pentru voinicul strdin
si loc de bolit totodatd.
Russo a avut o copildrie vioaie si veseld, cunosend petrecerile curtii boie-

resti de ziva Armindinei", cu chefuri orientale sub poalele codrului verde",

ascultInd povestiri si entece cu haiducii de pe valea Blcului, cuib al rdscoalelor,
mola celar Novaci si Codreni". Aci s-a legat el mai Inn cu folclorul si tot aci
a purces dragostea lui nestinsd pentru limba poporului, ce am dobIndit o data
cu lumina, o data cu auzul".
O aluzie din Studie moldovan (1851) ne duce la greceasca dascalului", desigur
prima Invdtdturd, dar scoala adevdrat II cuprinde abia dup.& 1829, end tatd1 su,
Grafia numelui scriitorului e transmisa de traditia literard ce purcede de la Alecsandri
prin Ai. Odobescu, B. P. Hasdeu si I. Ghica sub forma semifrancezd de Al. Russo", asa cum
Ii spuneau desigur prietenii cei mai apropiati, cunoscatori ai formatiei lui culturale si afectiunii
sale pentru literatura Inaintata a Frantei. Adevdratul sdu nume, purtat Inca' din veacul at
XVII-lea de strmosii de prin partile Orheiului, preluat apoi de bunicul, de tatal sdu si de
el Insusi, era insd Rusu. Pe toate actele semnate de el ca slujbas judecatoresc sau administrativ, pe documentele politice, pe unicul sau articol iscdlit cu tot numele se poate citi aproape
numai A. Rusu" sou A. Russu", dublarea lui s aparind abia dupd 1853. Doar scrierile In
frantuzeste sau coresponderga In aceasta limbd ne Infdtiseaza, cum era firesc, forma A. Rousso".
Istoriile literare (cu putine excel:4H), ca si studiile si articolele de tot felul, perpetueazd cu
toate dovezile aduse de cercetdtori de un sfert de veac Incoace aspectul mixt, franco-roman,
al numelui.

www.dacoromanica.ro

489

proprietar, arendas si negutdtor de cereale, ii trimite In Elvetia, despre ale cdrei

asezdminte didactice, Intemeiate In urma lui Pestalozzi, va fi auzit In peregrindrile
lui comerciale ce duceau pind la Viena. El pleacd dar, smulgIndu-se cu greu patriei,

la Institutul lui Franois Naville din satul Vernier de ring Geneva, unde va fi
scolit pind prin 1835 dupd principiile pedagogului Girard (1765-1850), un discipol
al lui Pestalozzi ce acorda mare Insemndtate studiului limbii materne, apoi celorlalte limbi occidentale si culturii umaniste In genere, la Vernier dezvoltindu-i-se
In acelasi timp si gustul pentru naturd si excursii, ca si interesul pentru folclor.

Din Elvetia se Indreaptd, la dorinta tatiui, pentru studii de comer", spre

Viena, dupd cum se noteazd pe pasaportul sdu, si-1 gdsim aci In 1836, and politia
lui Metternich Il perchezitioneazd ca suspect politic si afld la el o odd In 14 strofe
inchinatd lui Alibaud, cel care fdptuise un atentat neizbutit Tmpotriva lui Ludov c
Filip, ca si un epitaf elogios In 9 versuri (La mort d'Alibaud si Epitaphe d'Ahbaud).

Se pare cd ne gsim In fan primelor sale Incercdri poetice redactate In limba

francezd si care dezvluie spiritul revolutionar al adolescentului.
La sfirsitul lui 1836, viitorul scriitor se va Tntoarce In patrie, statornicindu-se
probabil la mosia pdrinteascd de la Negrisoara, din tinutul Neamtului, de unde,
desigur, se ducea desean i la Piatra i la Iasi, dupd cum singur ne povesteste. in
perioada de la sfirsitul lui 1836 si pina In octombrie 1841, Alecu Russo trdieste
vian unui tIndr boiernas al timpului, impresionat de atractia saloanelor si a balurilor, dar totodan setos de excursii spre tinutul Neamtului, cdtre care se
Indrepta Tmpreund cu prietenii sdi, V. Alecsandri, M. Ciucureanu si altii, In caravane mari", spre a cunoaste tara, trecutul
folclorul ei. Dupd cum ne aratd
i

In lasii si locuitorii lui In 1840, acum izbucneste si conflictul sdu cu familia, cearta
cu tatal sdu cdsdtorit pentru a doua oard, dar si un adevdrat conflict Intre geneTntre tinerii care au agonisit In strdindtate bogdtii intelectuale si stupiditatea
locald ce-i silea s stea tepeni ca niste caporali Inaintea tatalui, mamei, mdtusii
si unchiului lor". in aceeasi perioadd, Alecu Russo Tsi Incepe si Indeletnicirile sale
scriitoricesti In limba francezd, compurand In spiritul directiei nationale a Daciei
literare", In 1840, La pierre du tilleul, lgende montagnarde, fragment d'un voyage
dans la haute Moldavie en 1839, care a apdrut In forma originald In editia Academiei
Romane din 1908, apoi Le rocher du corbeau, lgende, compusd probabil In acelasi

an si publican si aceasta postum, In 1863, In gazeta La voix de la Roumanie"

din Bucuresti (nr. 11), la care se adaugd lassy et ses habitants en 1840, publican
in forma originald tot In editia Academiei din 1908, si In sfirsit Studii nationale,
datan tot 18,40, dar apdrInd de asemenea postum In Foaia Sotiettii pentru literatura si cultura romdnd In Bucovina" din 1868 (nr. 6-7). Alecu Russo considera aceste scrieri ca Ingropate In portofoliul lui", dInd tipdrirea lor pe seama sorcdreia
pInd la urmd
i s-a supus. Se schiteazd probabil ad i aluzii la prietenii
care-i prnuiserd publicarea, Tndeosebi la Alecsandri, care avea posibilitatea rea-

Iizrii
In 1841, conflictul familiar ia proportii si ruptura se produce definitiv. Alecu
Russo rdmIne, dupd cum scrie singur In suplica prin care cere slujbd lui Mihail

490

Sturza, pierdut In tara sa, Third nici o sursd de trai". De acum, mizeriile materiale aveau
roadd tot mai mult si el nu le va Infringe pInd la sfirsitul
Dupd cloud cereri cdtre domnitor, e numit In sfirsit asesor, cilen", prin
decret slobozit" la 17 septembrie 1841, si se prezintd la slujbd la Piatra la 4 octombrie, functionInd pInd la 14 iunie 1844, cInd s-a primit ordinul Logofetiei

www.dacoromanica.ro

dreptatii privind Inlocuirea lui. in primii doi ani de slujba, Alecu Russo s-a aratat
devotat serviciului, dar apoi, de prin 1842, a Inceput sa oboseasca, semnele bolii
s-au ivit si ele, In asa fel Mat absentInd de numeroase ori a fost Inlocuit, hotarre pe care a primit-o cu arnaraciune, dar cu demnitate. in perioada de la Piatra,
el nu mai scrie nimic In afara de o descriere a palatului lui Duca Vocla din Iasi,
datat mai 1842, de fapt o epistola catre V. Alecsandri, pe care acesta o va publica
postum In Columna lui Traan" (1874, nr. 1). Timpul si-1 petrece, In afard de obligatiile slujbei, colinclInd prin muntii si satele din jurul Pietrei. Dup pierderea
postului de asesor, In vara anului 1844 Alecu Russo se intoarce la Iasi, intrInd
In mediul local si in vIltoarea evenimentelor din preajma lui 48. Se Tricadreaza
curentului national-democratic al timpului si-I IntIlnim In 1845 la MInjina, la mosia
lui Costache Negri, unde se puneau la cale nu numai discutii cu privire la problemele politice la ordinea zilei, ci chiar si actiuni revolutionare. Asemenea multora
dintre colegii sai de generatie recurge la teatru ca la cea mai eficace tribuna de propagare a ideilor. La 11 ianuarie si la 25 februarie 1846, Teatrul National din Iasi
reprezint Baca-ha ambitioasd, comedie vodevil Intr-un act", si fignicerul Vadra
sou Provincialul la Teatrul National de D. A. R., ambele pierdute apoi. Piesa din
urma a avut chiar un epilog neasteptat : scriitorul a fost chemat la agie, aristuit"
impreuna cu actorii care nu respectaser tieturile cenzurii si trimis In surghiun
la Soveja, la 26 februarie, In plina noapte si far-1 zabava, ca un razvrtitor al

ornduielii publice In tara sa", urmInd sa fie tinut la cea mai asprd popreala".
Surghiunul dureaza pIn la 2 aprilie, and domnitorul II iarta si-I slobozeste. Articolul polemic Critica criticii (Albina romaneasca", 1846, nr. 13), raspuns incisiv
observatiile formulate de D. Gusti asupra Beiceiliei ambitioase, Ti permite exprimarea unor importante puncte de vedere despre arta dramatica si, In genere,
despre literatura. Din aceeasi perioada dateaza. Sauvegea, jurnalul francez al exilului si, probabil, Poez'a poporalei, publicata postum In Foaia Sotietatii pentru literatura si cultura romana In Bucovina" (1863, nr. 8-10). in schimb, nu mai avem
alte stiri despre scriitor Intre anii 1846 si 1848. Abia In februarie 1848 II reIntIlnim la Iasi, juand alaturi de V. Alecsandri, C. Negri, Matei Millo s. a. Nunta troneascei, tablou national Intr-un act", reprezentatie data In scop filantropic,
pentru saraci.
Evenimentele politice Incep a se precipita. Numele lui Alecu Russo nu apare
pe documentul Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni"
din 23 martie, dar amestecul sat., In miscare nu poate fi tagaduit din moment
ce trebuie s-o porneasca In exil, alaturi de toti prietenii urmriti ca revolutionari.
Din Iasi se Indreapta mai Inn spre Bucovina, unde poposeste putin In casa
lui Doxachi Hurmuzaki, apuand drumul Vienei in aprilie 1848, cu intentia de a
porni mai departe, spre Paris, sediul central al emigratiei romanesti. La Viena
ins, Intilnindu-se cu grupul de revolutionari romani care se Intorceau spre Tara.,
entuziasmat de succesele miscrii din Franta, grup care cuprindea si pe N. MIla

cescu, lancu Alecsandri, C. Negri, i se aid-turd si coboara cu acestia pe Dunare pIna.

la Giurgiu, se duce de aci la Bucuresti si Tncearca, far succes, sa se Intoarca In

Moldova. NeputInd intra In patrie se Intoarce spre Occident, dar In drum se

opreste In Banat si In Ardeal, unde agitatia revolutionara era In toi. De la Orsoya se duce spre Lugoj, apoi la Sibiu si de aci la Blaj, unde asista la marea adunare
de

pe

CImpia Libertatii din 2 mai

1848, la care participau

www.dacoromanica.ro

oaspeti din toate

491

492

tinuturile romdnesti si unde Alecu Russo Inregistreazd impresionantul spectacol

al frtiei Intre surtuce si sumane".
De la Blaj, Russo o ia spre Brasov, unde se gseau lancu si V. Alecsandri,
C. Negri, G. Sion, Gr. Bals si altii. Aci se redacteazd importante documente revolutionare, Intre care cita'm Printipiile noastre pentru reformarea patriei (12/24 mai
1848) si Proclamatia partidului national altre romani (1 iunie 1848), pe care le
semneaza' si scriitorul nostru, cu numele : Alecu Rusu. Documentele oglindesc
o noud fazd a luptei emigratiei moldovene, care pdrdseste atitudinile reformiste
si legaliste din martie 1848 si adoptd o pozitie radical revolutionard. Alecu Russo
se asociazd si el fard ezitare acesteia, declarIndu-se de acord cu cea mai Inaintatd
solutie a vremii cu privire la problema Idrneasca Improprietrirea Vranilor
subscriind cu entuziasm, In acelasi timp, la Unirea Princifart rdscumpdrare
patelor Intr-un stat independent si InfierTnd, In al doilea document, stdpInirea
abuzivd a lui Mihai Sturza, rdul Moldovei", pan' a neamului sdu".
De la Brasov scriitorul se Indreaptd spre Banat, la Lugoj, unde la 15/27 iunie
Eftimie Murgu tinea Infldcdrata sa adunare, apoi se Intoarce la Sibiu. De aci porneste entuziasta sa epistold cdtre N. BdIcescu, dupd biruinta revolutiei din Muntenia : Vivat ! Victorie ! STnt rrandru de voi ceilalti si gloria revolutiei voastre
se rdsfringe si asupra noastrd si asupra tuturor romdnilor".
De ad, din Sibiu, scriitorul se Indreaptd din nou spre Bucovina, strdbdtInd
Ardealul In plind miscare revolu-tionard. La Dej, la 9 iulie, e Insd arestat pe neasteptate, Intors la Cluj si zvklit In Trichisoarea de acolo, de unde scrie bilete desperate cdtre prieteni si proteste violente Tmpptriva Tricarcerdrii lui nedrepte, semnTrid cetdtean liber al Romdniei, cunoscut de aproape al marelui Kossuth". Aci
redacteazd o seamd de Cugeteiri pe care Alecsandri le va publica postum In Foaia
sotiettii pentru literatura si cultura romdnd In Bucovina" (1868, nr. 6-7). Prin
interventia prietenilor e eliberat In septembrie 1848 si se Intoarce In Bucovina,
din pricina holerei
la mosia de
unde reTntTlneste grupul de emigra-ti, retras
la Cernauca a familiei Hurmuzaki.
In ianuarie 1849 II regsim la Viena, de unde pleacd la Paris, putInd fi identificat aci, cu certitudine, abia In mai 1850. Data sosirii si plecdrii lui din capitala
Frantei, ca si misiunile agitatorice de ad i nu ne sInt atestate. Ca un bun cunoscdtor al limbii franceze, cu experienta propagandisticd pe care si-o fdcuse pInd
acum, el va fi adus, frd Indoiald, remarcabile servicii -.auzei revolutionareTntr-un
centru ca Parisul, unde misunau emigrati din toate tdrile, din Polonia, Rusia,
Ungaria etc.
Dupa cum se vede, Alecu Russo a trait evenimentele revolutionare cu o
Inflacarat pasiune, cu neastImpar si continua nervozitate, folosind toate mijloacele
fapta, vorba si scrisul, teatrul si alte gen un litede lupta ce-i erau la IndernTria
rare, propaganda si agitatia politica
Indeplinind misiuni ale grupurilor revoluIionaresau altele pe care si le atribuia singur, faraambitie si orgoliu, fart a nazui
In nici un chip spre notorietate. A fost si a ramas toat viata un entuziast dezinteresat pentru cauza poporului si a revolutiei democratice.
Ultima perioadd a vietii se desfasoard la Iasi, dupd 1849, o data cu Inscdunarea lui Grigore Al. Ghica, domnitor care I-a sprijinit fiindcd se afla el Insusi
In taraful Tnnoitorilor". I s-a oferit un loc In Divanul apelativ din Iasi, fiind repede Inaintit la Indatorirea de cilen", dar n-a Camas In magistraturd, ci a trecut
In rndul vechililor", a avocatilor. Firea lui independentd, semeatd, iese la iveald

www.dacoromanica.ro

cu prilejul unui incident survenit la 1853

c7nd n-ar fi ardtat respectul cuvenit autorittilor", ceea ce a dus la scoaterea lui prin
decizia domnitorului din 6 iulie 1853. Peste

jalbe care
domnitor, e iertat, cdptTnd dreptul de a
c7teva zile Insd, In urma unei

pleda din nou. Ca vechil, era preocupat de

vInzdri de imobile, clironomii, fiind consultat si de consulatele strdine ca unul ce cunostea mai multe limbi. Devine apoi, In
1857, procurist al Bncii Moldovei, dar si
datornicul ei. Se ocupd si de afaceri plaski de capitaluri cu dobTrizi, amanetdri de
dar treburile
pietre pretioase, arenddsii
nu i-au nners niciodatd si scriitorul se vede
nevoit sa intre din nou slujbas la Departamentul lucrdrilor publice, In 1856, unde
este de asemeni repede Tnaintit", TntrucIt
TI gdsim iscdlind acte de serviciu aldturi de
Gh. Asachi, Al. Sturdza si P. Bals.
Ultimii 8 ani i-au fost framTntati, agitati, covTrsindu-I greutdtile materiale, moartea retezIndu-I la 5 februarie 1859 si surprinzIndu-I plin de datorii, Tnsemnate cu arndnuntime In actele judecdtoresti. SdvIrsirea

ALECU RUSSO

din viatd s-a datorat troahnei", tuberculozei, si scriitorul a fost TnmormTntat

cu

pomp, fiind coborTt Tntr-o groapd cu cardmidd In partea dreaptd a bisericii Bdrboi la Iasi, dar adus apoi TnIduntrul bisericii, sub lespezi. Nici un semn nu aminteste, 7nIduntru sau In afard de bisericd, locul unde se afld osemintele.
In ultimii ani ai vietii i-au apdrut cele mai de seamd lucrdri. Dupd Ruche
moldovancl (Zimbrul", 1851, nr. 1, 2, 3, semnat Terentie Hora) si Holera (Calendar
pe 1853) au apdrut in Romania literard" (1855) Cugetdrile, prin care Alecu Russo
a participat, cu viu spirit combativ, la btlia limbii, ce se purta nu numai In Ardeal,
ci pe toate meleagurile natiei, Amintirile, pline de prospetime, dar si de viguros
simt politic, Cintarea Romdniei, In noua versiune romdneascd a scriitorului (prima
versiune apdruse In 1850, la Paris, In Romania viitoare"), si, In sfirsit, cloud'
Hronici literare, cu privire la D. Ddscdlescu si M. Cuciureanu. In aceeasi perioadd
mai publicd trei articole In Steaua Dundrii", scriind despre Dezrobirea tiganilor
(1855, nr. 28, 30), Contra ardelenilor (1856, nr. 5) si Despre Steaua Dundrii (1856,
nr. 23), la care se mai adaugd o a patra colaborare destinatd aceleiasi reviste, dar
care n-a mai apdrut. Ea urma s'd cuprindd o traducere a unei descrieri de caldtorie
a doi ofiteri francezi din garda lui Napoleon rdtdciti pe meleagurile Moldovei.
Scrierile lui Alecu Russo n-au fost nici prea numeroase, nici prea cunoscute
printre contemporani. Scriitorul Tnsusi s-a dezinteresat de soarta lar, lipsit fiind
e adevdrat
de once orgoliu literar, intentionTnd
publicarea Ion, dar abandonind-o apoi, asa cum s-a Intimplat cu Piatra teiului, cu Sanca corbului, cu lasii si

www.dacoromanica.ro

493

locuitorii lui in 1840, cu Soveja, cu Poezia poporal, cu Studii nationale sau cu prima

serie de Cugetri compuse In temnita de la Cluj.

Remarcate In timpul vieii scriitorului prin loviturile aplicate Cu IndernInare
si eficientd adversarilor sdi literari si lingvistici, scrierile i-au fost repede uitate
dupd moarte i numele lui a reapdrut, de c7teva ori, datoritd doar prieteniei devotate a lui Alecsandri, care i le-a trimis la diferite periodice si i-a apdrat Cu ardoare
paternitatea antelrii Romniei. Abia In veacul nostru, monografia lui P. V. Hanes
(Alexandru Russo, o pagind ignorat din literatura romand, 1901, cu o prefatd de
Ovid Densusianu) si editia Academiei din 1908, publicatd de autorul aceleiasi lucran, au creat o alta soartd operei lui Alecu Russo. Meritele lui au Inceput a fi
puternic subliniate, dupd Ovid Densusianu, de G. Ibrdileanu, care a identificat In
scriitor un om complet, un spirit liber", chiar spiritul cel mai liber pe care I-au
avut romanii", un reprezentant tipic al acelui criticism moldovenesc ce se manifesta cu vigoare Impotriva imitatiei servile a literaturii occidentale si a stricdtorilor
de limbd, sub InrTurire latinista.
Interesul intrinsec pentru opera, Inregistratd
In secolul nostru 7n mod
firesc In toate istoriile literare, a fost Intretinut si de necurmata discutie cu privire
la paternitatea antarii Rorndniei, discutie care dureazd pInd in zilele noastre.
Primele scrieri literare au fost cele cloud compuneri In versuri frantuzesti
dedicate lui Alibaud, revolutionarul care a Incercat atentatul Impotriva lui Ludovic
Filip, dar textul nefiind Inca publicat, o apreciere nu e astdzi cu putinta.
Ne vom referi, mai Inn, la memorialistica sa, de fapt una din fetele cele
mai izbutite ale creatiei literare a lui Russo. Ea cuprinde scrierile In frantuzeste,
din jurul lui 1840: La pierre du tilleul, Le rocher du corbeau, lassy et ses habitants
en 1840, apoi Sauvegea din preajma evenimentelor revolutionare din 1848, In
sfirsit
si mai cu searnd
In romdneste siragul Amintirilor din Romdnia literarr,
(1855).

Tematica acestor compuneri cuprinde descrierea expeditiilor sale turistice

In Muntii Neamtului, un expresiv tablou de epoca al lasilor, un sugestiv jurnal
al surghiunului de la Soveja si, mai ales, duioase si pitoresti note autobiografice
In prima parte a Amintirilor.
Mijloacele artei memorialistice a lui Russo sInt variate i alterneazd cu dibdcie. El foloseste deopotriva procedeele naratiunii, ale descrierii si ale dialogului,
potrivit nevoilor interne ale continutului, motivelor Infdtisate sau accentelor
pe care doreste sd le aplice pe aspectele ce prezintd. Imaginile de ansamblu sInt
de asemenea remarcabile.
Naratiunea se desfasoard vioi, punctInd secvente afectiv variate, ce Intretin

pind astzi cu IndernInare atentia cititorului. De la tonul gray sau numai sumbru,
ca In Soveja, se trece pe neasteptate spre Insenindri umoristice, umbrele si luminile

494

succedIndu-se dupd cerintele firesti ale subiectului. Descrierea nu retine paleta

de culori si forme ale naturii, caracterele ei obiective, nici Infatisarea pitoreasc
a oamenilor si locurilor, Tnregistrate cu accent pe stratul primat al senzatiiior,
ci atentia se Indreapta spre stdrile sufletesti pe care realitatea le declanseazd,
scriitorul procedInd dupd modul romantic, care transformd peisajul Tritr-un tat
d'arne".
Dialogul se integreazd si el In cursul povestirii, InviorInd-o si actualifind-o
Cu simt dramatic.

www.dacoromanica.ro

Alecu Russo nu e Insd un simplu memorialist emotiv, contemplativ si paseist.

El Isi Intrerupe frecvent firul, semnIndu-si naratiunea cu largi asociatii si comentarii
de tot felul, de caracter psihologic, sociologic sau general-filozofic. E, dupd cum singur

o spune In lasii si locuitorii lui In 1840, un observator si un moralizator", cdci

..descrie moravurile, examineazd oamenii si dezvolta caracterele lor", prezentlndu-ni-se deci ca un moralist clasic, care priveste, cu ochi realist, mediul ce-I inconjura si ndzuieste spre Indreptarea lui.
In Iasii si locuitorii lui In 1840, Alecu Russo depdseste, frd Tridoiald, scrierile contemporane analoge, ca tabloul cu aceeasi tema al lui Alecsandri (lasii In
1844), care se mdrgineste doar, dupd propria caracterizare a autorului sdu, la o
preumblare pitoreascd pe ulitele capitalei Moldovei", far-a sd insiste asupra elementelor specifice ale urbei. Lucrarea lui Russo se impune Tnsd prin exactitatea
observatiei, prin pdtrunderea dialecticd a lucrurilor, prin capacitatea generalizdrii,
ca si printr-o tratare adecvat realista, care-i conferd o valoare artisticd si documentara remarcabild In raport cu literatura timpului, des scrierea nu era cunoscutd
pe atunci.
In cadrul aceleiasi proze memorialistice, dupd cele cloud' descrieri de expeditii
turistice In Muntii Neamtului (Piatra teiului i StInca corbului, 1840), al cdror scop
final II constituie Insd descoperirea i publicarea unor legende populare, si dupa
sumara evocare anecdoticd a unor haiduci ca Groazd, Bujor sau Ion Petrariul (Studii
nationale, 1840), retine In mod viu povestirea surghiunului de la Soveja (1846),
cu toate deficientele compozitionale si elaborarea incompleta a materialului.
Tehnica naratiunii e dictatd de cea a jurnalului Insusi, orTnduit pe zile,
cu impresii succesive, variind de la tonul sumbru si uneori desperat pInd la voiosie si umor, apoi din nou catre indignare si revoltd. Accente ovidiene nu lipsesc

cu prilejul evocarii locului de exil.

Caracteristic e Insa aci si umorul, prin functia lui consolatoare, apdrInd tocmai
In momentele de mare dezolare.
Naratiunea surghiunului e serndnatd cu anecdote pe temele romantice preferate de scriitor : haiduci si banditi, ca In Studii nationale, precum si cu largi pasaje
dedicate literaturii populare.
Genului amintirilor" i se mai integreazd si scurta schitd a lui Alecu Russo
publicata In Calendarul pe 1853 sub titlul Holera. Urmdrit de cumplita molimd care-i
pustiise casa In copildrie si revenise tot atIt de furioasd In 1848, scriitorul II
pune pe un martor ocular sd-i povesteascd sinistrul episod. Remarcabil e aci portretul povestitorului schitat In stil balzacian.
Memorialistica lui Alecu Russo ne Infatiseazd Insd documentul ei cel mai
semnificativ in Amintirile lui, publicate, fdra a fi terminate, In Romania literard",
Intr-o serie de numere disparate. Caracterul lucrdrii e numai partial autobiografic, Intruca scriitorul pdrdseste povestirea propriei lui vieti Inca* de la sfrsitul
capitolului al treilea si
uitIndu-se cu totul pe sine se cufundd In istoria natiei,
idealizInd, cu romantica exagerare, epoca dinaintea secolului al XVIII-lea si
cu aceeasi exagerare, dar 'in sens contrar, perioada fanariotd. Din aceasta
a doua parte Insd e cu totul remarcabild evocarea lui lonicd Tdutu, asupra cdruia
Alecu Russo a atras cel dintTi atentia, observInd ca a jucat acelasi rol prin condei
si struinti In politicd pe care II giucd Vladimirescu prin pusca pldieseascd".

www.dacoromanica.ro

495

Ultimele capitole ale Amintirilor Trifiereazd, In numele progresului, spiritul de

casta al boierimii In contrast cu cel al lui lonicd Tdutu, despre care spune cda

depdsit interesul particularnic" catre un larg orizont national".

Dupd obiceiul lui, Russo Isi prefateazd evocdrile cu largi observan i cu privire
la rostul 7nsusi al aducerii aminte si la TrirTurirea ei asupra spiritului. Amintirile
directe nu s'int prea numeroase : o aluzie la prima iubire, descrierea satului copilariei, asupra cdruia ne-am mai oprit In biografia scriitorului, si citeva duioase
momente ale adolescentei. Dupd cum singur observd, toate trec, dinaintea mea,
vii si In miscare". Tabloul satului, zugrdvit Tntr-un amurg", cu focurile ce se
aprindea", cu fumul stuhului" ce se imprstia In vdzduh", cu mirosul teilor ce
venea de la pdclure", se asazd Tntre descrierile bucolice ale lui Heliade din Sburatorul si Noapte de vara a lui Cosbuc.
Descriptia se aplica insa cu succes si chipurilor personajelor evocate, ca celui
al Mdriucdi, de pildd, de care se leagd o tragicd poveste de iubire si al carei portret se Tncheagd fin din subtilele fire descriptive ale baladelor populare, sugerind
frdgezimi
gingdsii uimitoare.
Evocarea Armindinei, apoi, 7n atmosfera epocii, cu parfum arhaic, se Incheie
cu infatisarea unui chef de tip oriental.
Cea din urrnd amintire Il Tndreaptd pe scriitor spre vremea studiilor, a plei

cdrii lui In strdindtate.

Din pdcate, dupd cum mai observdm, stirile propriu-zis autobiografice sTnt
putin numeroase, dar Amintirile trdiesc totusi, pInd astazi, prin fragezimea si
puritatea lor, prin duiosie i umor, ca
prin aprinsa lor dragoste de patrie. Spre
i

deosebire de Creangd, care posedd un viguros simt al concretului si nu neglijeazd

faptele, Russo pune totdeauna accentul pe sentimente, pe ecoul Iduntric al evenimentelor, pe lirica amintirii. Tendinta prozei lui memorialistice rmTne si aici clara:
putine fapte concrete si precise, mai mult Tnregistrarea rdsunetului lor sufletesc
ca psiholog si moralist.
Memorialisticii trebuie sd-i mai addugdm i scurta hronicd" despre Miluta
Cuciureanu, autorul Poeticelor 7ncerceiri din 1839, prietenul sdu de excursii a cdrui

biografie trimisd de familie i-o publicd In Romania literard", insotind-o cu un

496

mic comentariu sentimental, fart vreo Tnsemndtate literard.

Stilistic, proza memorialisticd a lui Alecu Russo cristalizeazd In fraze bogate,
compuse in genere prin enumerare, cu numeroase propozitii relative mestesugit
distribuite, In asa fel indt
[Sind la urmd
ele se Incheagd Intr-o Tnauitoare
armonie. Nu lipsesc
ca In toatd literatura militantd a epocii tendintele retorice, mijloacele stilului oral, cu Tritorsdturi interogative si Incetiniri intentionate
In final. Scriitorul e preocupat mai mult de ansamblul frazei, de miscarea propozitiilor ce o alatuiesc, de pdtrunzdtoarele ei unde afective. Figurile de stil,
,,giuvaeruri scumpe", cum le numeste Russo, nu sir-It prea frecvente, dar atunci
c7nd apar impresioneazd prin raritate si complexitate. Ne 7ntimpind, astfel, Tmpletiri romantice de termeni contrari, expresii ale Iduntricei opozitii sufletesti, ca,
de exemplu, linistita tulburare" a orasului, farmecul nespus al cernitelor zile",
rTsete de spaimd" etc., sau comparatii evocatoare de felul urmdtoarelor : cdartele
din Piatra i se par atTrnate pitoresc pe coastele Chietricicdi ca niste capre",
satul i se infatiseazd molatic si parfumat ca o fresca", iar altd data' noteazd : usoara
ca o sdgeat, o plutd
schelet Tntocmit din coastele bdtrne ale muntilor". Numeroasele Tntorsaturi agresive, iuteala argumentelor, muscdtura satiricd sau ascu-

www.dacoromanica.ro

tita ironie amintesc de multe ori de stilul polemistilor francezi de la Inceputul

secolului al XIX-lea, de cel al lui Paul Louis Courier mai cu seam.
Pe lInga proza memorial isticd, vom mai aminti, In cadrul beletristicii, In treacdt
si cele doud Incercdri teatrale ale lui Alecu Russo ce n-au putut fi gasite nici pad
astazi. Cea dinti (136calia ambitioas) prezinta procesul de parvenire al elementelor
burgheze ale timpului, iar cea de-a doua (Jignicerul Vadr) satirizeazadramele ce
au coplesit scena pe care se ucideau toti eroii, haiduci moldoveni cu Imbracdmintea si graiul or". in lipsa textului, nu ne putem da, fireste, seama de caracterul i valoarea acestor compuneri.
In domeniul pe care II descriem se mai integreaza si mica paralela Decebot
tefon ce! Mare, publicatd postum, care izbuteste a scoate, In energic relief de
efigie, figura celor doi luptatori pentru libertate, cu preferintd pentru Decebal,
eroul lumii", nu numai al propriului sat., popor.
Renumele literar al lui Alecu Russo nu s-a datorat Insa
dup.* cum se
prozei sale memorialistice, a cdrei valoare esteticd e totusi neIndoioasa, cit
stie
poemului In proza antarea RomcIniei. El a aparut mai Inn In versiunea lui
cescu In Romania viitoare" (1850), apoi In versiunea lui Alecu Russo In Romania
.

literara", Intr-o serie de numere (IncepInd cu 38), scriitorul semnInd In nr. 42

cu A. R. si la scara" revistei cu A. Russo.
Scrierea a provocat Indata dupd moartea lui Balcescu (1852) Involburate discutii cu privire la paternitatea ei, controverse care si-au depasit centenarul, fiindca
ele au continuat pInd In ultimii ani, reIncepInd, cu aprindere, dup. 1955 2, cea
din urma opinie fiind rostita In 1963 3.
S-au emis mai Inn cloud solutii
cea cu Russo si cea cu Balcescu , la care
i care postus-a alaturat o a treia, privitd ca o renovare a ipotezei de lucru"
leaza argumentat contributia creatoare atIt a lui Russo, eft si a lui Balcescu deopotriva. Nu mai rdmIne dedt, plecInd de la faptul .Trytelegerii" dintre Alecsandri,.
Balcescu si Russo, Tntelegere marturisitd de cel dintIi, sd se sustind si ultima solutie
posibild : paternitatea celor trei laolalta.
Nu este, desigur, cazul sa. dezbatem aci, pe larg, Intreaga problema, care
are un caracter special si desfasoara o bogatd bibliografie, ci ne vom margini numai
sa reamintim concluziile la care am ajuns In monografia ce am publicat anterior
si pe care le mentinem. Ardtam acolo ca, dei Balcescu a exercitat asupra continutului anterii Romniei o InrIurire hotaritoare de caracter ideologic, Alecu Russo,
ramTne totusi
dupa opinia noastra
autorul ei. Afirmarea se sustine, mai Inn,
pe faptul material ca semnatura A. R., apoi Russo In Intregime, apare dupd cum
aratam mai sus In Romania literard" si nu se vede motivul pentru care redactia

va fi gresit" cu aceste iniiale,

nu cu altele, de pildd cu N.

B(dIcescu) sau

V. A(lecsandri). Se adauga apoi cele opt interventii ale lui V. Alecsandri, cu totull
voi descoperi o mare tainat
categorice, printre care cea din 2 august 1863 :
literard. On-vireo Romniei, publicatd In jurnalul meu, a fost compusd in limba francezd de A. Russo si tradusd In romaneste de N. 13dIcescu. Am la mine manuscrisul sdu original"; sau alta data.: ...poemul In prozd e desigur de Russo, nu de
2 G. C. Nicolescu, Paternitotea antdrii Romdniei", In Limbd si literatura", 1955, fasc. 1-2.
3 M. Bordeianu, Din nou despre poternitotea Onteirii Romeiniei", In lasul literar", 1963, nr. 1.

4 Paul Cornea, 0 ipotezd nouei supra paterniteitii Cfntrii Romdnie,", 7n Viata rornaneasca", 1959, nr. 3.
c. 4

www.dacoromanica.ro

497

Balcescu". indoiala in care au fost Invaluite afirmatiile raspicate ale lui Alecsandri,
singurul cunosctor autentic al adevarului
poemul compurandu-se In urma unei

intelegeri Intre Blcescu, Russo si eu", cum va scrie el Intr-una din interventiile
sale , aruncd asupra bardului nostru national suspiciuni nemeritate. Nu putem
vedea motivele pentru care Alecsandri, prieten devotat si al lui Balcescu, s-ar
fi stracluit sa rapeasca gloria unuia In favoarea celuilalt. Analiza Insasi a poemului
In raport cu celelalte scrieri ale lui Russo, si spre deosebire de cele ale lui Bak
cescu, aduce apoi, la rIndu-i, o serie de argumente In favoarea celui dintIi. O oarecare influent a cronicilor si a poeziei populare pe de o parte, sentimentul
romantic al naturii rustice pe de alta, cu valul lui melancolic si contemplativ in
contradictie cu spiritul energic al lui Blcescu, sTrit numai unele din elementele
ce leaga poemul de restul operei lui Russo. Semnificative ni se par apoi o searna
de amanunte biografice, ca cele din versetul al 28-lea, unde se exprima atit de duios

dragostea de patrie : ... coliba parinteasca cu copacul cel mare In pragul usii,
dragostea mamei, plasmuiri ale inimii noastre... locul unde am iubit si am fost
iubiti
CTinele care se giuca cu noi, sunetul clopotelor bisericii satului ce vesteste zilele frumoase de srbatoare... zbieretul turmelor drid se Intorceau In
amurgul serii..." nu ne duc la pasajul respectiv din Amintiri, In care se descrie
amurgul bucolic al satului ? Sint apoi, dupd cum am mai aratat, si unele deosebiri
ideologice, ca de pilda conceptia idealizatoare a lui Russo despre Dacia Traiana"
In raport cu cea opusa a lui Balcescu din Question conomique sau eronata Tntelegere,

la Russo, a rolului personalittii In istorie, fata de conceptia realista a lui Balcescu.

Apoi pendulatea Intre aprmsa Incredere In viitorul natiei i desperarea rascolita
de prezentul ei poate fi regasit ca un motiv frecvent si In alte parti ale operei
lui Russo, far a putea fi identificata si la Balcescu. Probele stilistice nu sInt mai
putin convingatoare, fiindca frazele muzicale cu Incrustan i cronicresti si populare
ale lui Russo se deosebesc de stilul mai abstract, impregnat cu neologisme, al lui
Blcescu. incercarea Intreprinsa In ultimii ani de a demonstra pe cale lingvistica
paternitatea lui Balcescu, descoperind In versiunea Romaniei literare" eteva
muntenisme lexicale, n-a putut convinge nici ea 6, data fiind circulatia atTt de vie
a termenilor dintr-o provincie In alta.
Discutii semanate cu alte controverse a provocat si datarea poemului, care
va fi cristalizat In preajma aparitiei lui In Romania viitoare" (1850), presupunInd
Trisa si o elaborare anterioara de mai multi ani. De asemenea In litigiu se afla raportul
dintre cele cloud versiuni, cea a lui Balcescu, cuprinzInd 61 de versete, si cea

a lui Russo, cu 65. Deosebirile nu sInt Insa esentiale si nu prejudiciaza nici fondul,
nici valoarea artistica a poemului, vzute In ansamblul lor.
Toate controversele privind paternitatea, datarea si cele cloud versiuni nu
trebuie sa ne abata Trisa de la preocuparea fundamentala, care ramlne cea a analizei
lucrarii si a semnificatiei ei istorice si artistice.

Publicarea in Romania viitoare" a poemului a fost Trisotit de o precuvintare", iscalita de N. Balcescu, prin care se esea In jurul originii operei o adevarat legend, asa cum se obisnuia cu unele lucrri de la sfirsitul secolului al
XVIII-lea si apoi din cel urmator, de la James Macpherson la Charles Nodier,
Merime, Benjamin Constant, Sainte-Beuve etc. Misterul" contribuia de fapt la
498

5 N. A. Ursu, antarea Rorneirues, opera lui N. Blcescu. in ,,lasul literar", 1961, nr.
6 Al. Dima, Argumente lingvistice pentri Balcescv ?, In Gazeta literar", 1962, nr. 29.

www.dacoromanica.ro

12.

difuzarea operei, sporea interesul

si

valoarea ei agitatoricd, 13dIcescu atribuind-o

unui fost calugr" sau pustnic", dar considerInd-o totusi scoasa din sufletul
nepieritor". Obiectul scrierii e limpede si a
acel izvor bogat, elocvent
dezvoltarea sirritului
fost explicat de V. Alecsandri : ...exaltarea spiritului
i

patriotic al tinerilor studenti din Paris". Poemul trebuie conceput, asadar, ca un fel
de chemare revolutionar, ca un drapel care flutura mai departe dincolo de momentul din 1848, stimulInd, ca i Desteptarea Romaniei a lui V. Alecsandri sau Un reisunet

a lui Andrei Muresanu, mentinerea si Intetirea atmosferei combative a epoc

Forma rdmIne Insd
se Intelege
artistica, o adevdratd cIntare a patriei, un
poem muzical In prozd, care trebuie privit, In ansamblu, ca atare.
Motoul intoneaza, dintru Inceput, motivul fundamental, afirmarea hotdrita
a demnittii nationale, protestul dirz Impotriva traddrai boiere.ti
nOclejdea
aprins In biruinta finala prin interventia mistica a unut erou eliberator. Motivul
i

reapare apoi simetric In versetele al 10-lea, al 35-lea si al 63-lea, repetTnd prorocirea m'intuir i nationale si punctind armonia Intregului prin intervale expresive.
Tehnica reluarii se mai aplica, de altfel, Si cu privire la unele motive secundare,
ca, de pild, la cel din versetul al 7-lea, care reapare In versetul al 38-lea, cel
din versetul al 8-lea repetat In versetul al 39-lea etc. Ea nu constituie, firestc,
un procedeu pur formal si sugereazd o maiestrit subliniere a temei fundamentale
si a motivelor accesorii, determinInd caracterul incantatoriu al poemului i totodata relativa monotonie a lui, asemenea psalmodierilor biblice.
Continutul de idei al antrii Rom6n ei se exprima prin dualitatea tonurilor ei
fundamentale, pe de o parte nota profund elegiaca reflectInd srisietoarea suferintd

a patriei, pe de alta speranta In "ndeplinirea viitorului

ei incert.
incepInd cu versetul al 13-lea, poemul desfsoard mari tablouri istorice, evoc7nd trecutul patriei In forme generalizatoare de basm sau zguduiri teribile de apo-

calips, ca Intr-un fel de legendd a veacurilor". Evocarea se precipita In fraze

dramatice, dar fluiditatea artistica e Tritrerupt pe neasteptate, scriitorul ridicIndu-se din nou In lumea cugetrilor", a comentar-Mor teoretice Cu privire la slobozenie", la cea dinlOuntru" si la cea din afard", protestInd concomitent
Impotriva strimbOtatii, a siluirii, a pismei, a jefuirii si nestiintei". Linia ideologica
se pierde Insa pe alocuri, lunecInd spre idilism si Impaciuire Intre clase, devieri
care nu ne IntImpin la BOIcescu. Dominante rarran Irisa tendintele revolutionare,
cu accente tari, rscolitoare, rostogolind expresiile cu iuteala si clocotaglomerind
enumeran i si gradatii : ...blastemele vOduvelor sdrace, sudoarea oamenilor aruncata ca pleava, hrana sarmanilor mistuit, mostenirea copiilor
Scriitorul cuprinde, cu pdtrundere, sensul evenimentelor, o data ce remarcd
Impletirea strImbttii" din afard cu cea dinlOuntru, cOci domnii si boierii se
ridica ca niste uriasi si cauta a zdruncina popoarele... o luptd mare si Indelungatd
se Incepe Intre om si om, popor si popor si Intre popoare cu cdpeteniile lor cele
hrOpitoare" (vers. 23), dupa care urmeaf scurtul verset : Din aceasta' framIntare a popoarelor se naste o fiar-O : Robla" (vers. 24). Russo insista si mai departe
asupra acestei idei, asupra zavistiei semanate de domni si boieri" spre folosul

asupritorilor parrantului", denuntInd rolul nefast al boierimii In politica externa

si

interna' deopotrivd.
Urmtoarele versete zugravesc, mai departe, principalele momente istorice

ale trecutului, Indeosebi cotropirea turceascd (vers. 31-41), cu biruinte si TrifrIn-

www.dacoromanica.ro

499

gen i cumplite. Scriitorul nimereste formele stilistice corespunzatoare, sugernd con-

tinutul operei prin propozitti lapidare si dese Intreruperi.

De la versetul al 42-lea si pina la al 49-lea se veste tabloul decdderii fanariote, epoca a certurilor Iduntrice si exploatdrii din afard, cu toate umilintele la
care e supus poporul :... si tu vei trdi robind... vei plti aerul ...vei plati
pldti dreptul sd cresti vaca".
Urmdtoarele versete, apropiindu-se de final, rostogoloesc momentele desperari i si cele ale sperantei, deopotrivd, dar se incheie cu un accent viguros pe cele

din urma, exprimind trimbitele desteptarii eliberatoare, ca si un Indemn energic

spre actiune revolutionard.
Privit In ansamblul lui, poemul utilizeazd procedeele retorice ale epocii,
i Balcescu de pilda, numeroase interogatii,
viguroase apostrofe, ample alegorii, dar modul muzical domind
pina la urrndpe cele pe care le folosiserd si Heliade
si

scrierea devine cu adevdrat o cintare" a patriei.

Temelia valorii poemului o alcdtuieste, desigur, continutul lui ideologic

apriga luptd pentru cucerirea slobozeniei dinlduntru si din afard, strIns legate laoalta, infierarea domnilor si boierilor, jarul iubirii de patrie si popor, accentuarea
caracterului necesar si imanent al revolutiei, dei ce alcdtuiesc un tot, reflectInd
adecvat momentul revolutionar de la 48. Distingem aci, frd Indoiald, totodata puternica inrIurire a lui BdIcescu. Acolo Trisd unde poemul pardseste linia lui dominanta, consecventa conceptiilor de mai sus, lunecind spre idealizarea raportului
dintre clasele In conflict, reapar limitele ce-i sInt proprii lui Russo si pe care
le Intilnim si In Amintiri, de pi:dd.
Puternicd rdmine, fdrA ndoial, Inrurirea ideologicd a lui Balcescu, asa cum
am aratat mai sus, dar ea nu indreptateste introducerea acestuia printre autorii
poemului. De asemenea, influenta Bibliei, in speta ecourile prorocului leremia
sau ale harfei lui David, este vddita, dar atmosfera misticd se reduce doar la un
procedeu formal, de multe ori pur stilistic, menit a-i spori capacitatea emotiva.
Relaiile poemului cu lucrarea din 1835 a lui Lamennais, Paroles d'un croyant,
despre care s-a vorbit atit, trebuie reconsiderate In lumina unei analize maistringente. Comparind textul francez cu cel romanesc, cercetkorii au identificat vddite

asemandri Intre diferite versete, dar deosebirile sint mult mai mari si mai profunde. In timp ce tonul fundamental si intentia dominantd sint la Lamennais evident
biblice, TrifIdarat mistice si catolice, democratismul scriitorului francez fiind doar
un reflex al conceptiei sale religioase, Russo se situeazd, dimpotrivd, pe un plan
laic, istoric si geografic, national. Simburele Onterii Romniei ramIne lupta pentru
libertate a poporului, si nu mistica ndzuintd spre transcendent, caracteristicd lucrdrii lui Lamennais. S-au mai identificat si unele TrirTuriri saint-simoniste, prezente
de altfel si la Lamennais, In directia mesianismului, dar ne aflarn aci de fapt in fata
unei conceptii general raspIndite in epoca si apartinind romantismului progresist.
De asemenea, nu lipsesc nici unele incidentale asemdndri cu Jean-Jacques-Rousseau,
dar apropien i mai temeinice de caracter ideologic trebuie cdutate In mediul

emigratiei revolutionare de la Paris, agitat indeosebi de Mazzini si Mickiewicz.

Patriotismul Inflcdrat si mesianismul exaltat invdluiau si Ceirli/e natiunii po/oneze
ale pe/erinilor poloni, ca si Strmosii celui din urma. Este totusi evident cd poemul
lui Russo, cu toate izvoarele sale, creste din adincul durerilor si sperantelor se-

si

500

culare ale poporului nostru, rasfrInte prin focarul temperamental al scriitorului,

www.dacoromanica.ro

trbrem.E.t im)yri6Nica.

Nr,

44aosu....,

amaze p.

de la Do, fl.wa ...1

on
1.J5..1 IspU ea..ter DaisaiLl

Nosp,11.

4)4l npudt.ti

care a voit sd ramInd anonim, ca si fauritorul poeziei populare, elogiate de el cu at-tea

prilejuri.
Domeniul beletristic e Invecinat si cu

ly ,4s,

1./1./p. iltu1

J11,-

fesi. s, a. pub,. dad, sm.

Ir

,,,t1r.

lobar"

ftp,

:MO

0.4,. de No)
(%purial. Woddvatura,41.).

cel al teoriei si criticii literare, despre care

vechea istorie literard n-a pomenit prea mult
cu privire la Russo. Scriitorul si-a exprimat
totusi opiniile despre literatura de numeroase
ori, nu numai In singurul sat, articol dedicat

In Intregime unor probleme de acest

Doitinal lhannezea.1 tuminailap. noslpi

nimnd Item,

tle

maul, lildapala.i'aa de dapepea rt.m.mai.sup In-

Jr, pupa atea?.. Nb este littlest,. de stuepilb, Indent.. de Kinsila, fattest. de atatuiats?

fel

Ltitlatia dc 4441opil

maim! +apt lomoptniule.te .top, upe.tu magma

uil ;pat,. aetne.tu diau.tilile ue sInpiaa mal

(Critica riticii, 1846), ci si

In mod razlet
In alte scrieri ale sale, de la Poezia poporala

4etups ue

rna la Cugetdri.
Afirmatia centrald a lui Russo e con-

sumi.tup.

'

siderarea literaturii ca expresie a natier,

recomandInd si el a se giuca pe sena

nationala obiceiurile, ndravurile stiute In

limba noastra dedt traducen i de obiceiuri

straine".

Pe urmele Daciei literare", Russo va

combate tendintele cosmopolite ale literaturii aproape In termenii ei (thmdciri, imitatii, cercan i desi vrednice de lauda, nu al-

dbcIpL

Nealutipiae.
,
.

ainetaa ainsipel

talc;

attnIntai se miuma. thstunezett 11.1111

?.. i'asSisaLtuplaa npeuestit ila s'ott
na.smal nape ?

'

catuiesc o literatura") si-i va don i o baza folc-

lorica nationala, Intrucit stiintele, artele,

religiile, precum si limbile au iesit din sTnul
noroadelor, In urmd au sosit poetii, invatatii,

ce nu *it alta cleat culegatorii, pazitorii

at'

Nape e mal Saudi. decal tine Ingle tome

aepiao setwanale de Damn.i upe unnilut?
.supe ails se. lamodosetute la 73.4e.ta de hip,
painouse; Itti rill. mat borate?.
SS aupl

"

k 1,11

'

-.

,!-11

Bep.al ulnIl leruapiae hue, apamottae wadspiae wi dstnernaLte suimsapate de itasone.te

deutapiattp, aintnede tut 501;9 Willa., tbi
II1131111ii Se hisip. tpasautl in attidax; plat:die
sa apile nestpiae ,nan.iestas raw/spite; not.1-

izvoadelor obstesti". De asemehue Inasala.

ales ...paten
nea Russo va sublinia importanta izvoarelor
istorice ale literaturii, cad, far-1 trecut,
ALECU RUSSO.
sotiettile sInt schioape", lar literatura
antarea Romdniei
nu are radacini, nici nu da roade". El
sustine continuu caracterul
national si
popular al literaturii, combtInd paralel tendintele ei cosmopolite. Indeosebi
imitarea romantismului francez i englez.
Dintre opiniile lui Russo n-a fost remarcata, mai Tnainte, ideea mostenirii
literare In sensul general al acestei notiuni. El scrie, de pild : ce este vrednic
de trait nu moare" si sa lam ce este dreapta clironomia noastra ca sa o adaugam
avutului nostru". Nu este mai putin interesanta observatia dupd care imprumusi

turile culturale din trecut sInt prefacute dupa locuri si epoci", ele constituind
unitatea si mostenirea propasirii".
Ca si ceilalti pasoptisti, Alecu Russo Imprtseste si el ideea rolului educativ
al

literaturii Intru Tmbunatatirea naravurilor si educatia obsteasa", literatura

avInd o misie" si o actie morala".

www.dacoromanica.ro

501

Pretioase pentru vremea lui s'int si parerile scriitorului cu privire la problemele formei artistice. El insista asupra sujetului", asupra compozitiei si atinge
Trisemnate probleme ale metodei realiste, ca de pildd adaptarea limbajului personajelor la treapta lor" si mai ales procedeul tipizrii : S-au zis Beic6lia ambitioos6
si nu o ba ()Ile sau o biccIlitel, pentru c ideea autorului este si au fost a generaliza
nicicum a privi la o singurd baceiiie".
Russo e un convins sustinator al Tnsemnattii criticii literare pentru noua
etapa atinsa de literatura noastra In vremea lui : Este nevoie de a intemeia critica
de a cumpani de-acum Tnainte bundta-tile scrierilor si tara sistemelor, fiincicd au
trecut douazeci de ani de cTnd strigara cu toii scrieti, scrieti bine sau rdu, dar
scrieti, de acum a venit timpul Tmbunatatirii".
Conceptia lui despre critica nu e mai putin justa. El ii recunoaste un aspect
negativ, acela care bate fdra crutare frazeologia, saracia ideilor, pedanteria si
obiceiurile literaturilor straine", i unul pozitiv, critica sdnatoasd ce rdspTndeste
bunul".
Russo proclama, de asemenea, necesitatea unei judecati nepartinitoare" si
combate tendintele dogmatice, socotintile judecdtoresti", calificare ce va fi reluatd mai tTrziu de Gherea in polemica sa cu Maiorescu.
Metoda realista e totdeauna in mare cinste la Russo si cTnd se scrie o critica
sau o piesa, trebuie cunostiinta omului de cTnd se naste si pInd moare".
O laturd de seama a activitatii lui Alecu Russo, atIt prin continutul ei intrinsec,
et si pr n TnrTurirea pe care a exercitat-o In vremea lui, o alcdtuieste participarea
scriitorului la discutiile lingvistice ale epocii.
Modest cum totdeauna a fost, scriitorul nu se socotea filolog, Indreptdtit sd
intre In batdlie, dar evenimentele ce se desrsurau sub ochii lui, In Transilvania
mai cu seamd unde stricatorii latinisti ai limbii ndvdliserd ca un potop, Ii Tridemnau

sumetia".
In deceniul al patrulea si al cincilea al veacului, discutiile lingvistice erau
purtate cu Tnversunare In toate periodicele timpului, In Foaie pentru minte",
Dacia literard", Propdsirea", Albina romaneascd", Curierul romanesc" etc.,
prin car-tile si tratatele lui August Treboniu Laurian, Aron Pumnul, Timotei Cipariu, Heliade Rdulescu. Alecu Russo nu s-a putut abtine nici el si a patruns

luptd In 1855, prin Cugeteirile care Tricep s apara In Romania literard" de la 13

februarie si pina la 5 noiembrie, fdra a se fi Tncheiat o data cu disparitia revistei.
Urmarea a apdrut In 1863 abia, In Revista romand" a lui Odobescu, prin frumoasa
stdruintd a lui Alecsandri, dar frd a se aseza strict dupd ultimul articol din Romania literara.", Tntre cele cloud parti desfacIndu-se un gol apreciabil prin pierderea
a sapte capitole ale lucrdrii.
Preocuparile cu privire la limbd nu pot fi identificate Trisd numai In Cugetdri,
ci ele sInt rdspIndite aproape pretutindeni In scrierile sale, IncepTnd cu Piatra teiului,
trecInd la Critica criticii sau Poez a poporalei, apoi la Soveja si pInd la Studie moldo-

502

vane). Nici Amintirile nu sTnt cu totul strdine acestor preocupan, fiincicd el evocd
aci, printre altele, dulcea limba" a copildriei lui si satirizeazd, prin contrast, limbajul rtalienizant si latinizant al stricatorilor de limbd.
Cugetrie adund Insd toate undele anterioare Tntr-un val unic, ce izbeste cu
putere In zidurile cetatilor lingvistice din Ardeal si Muntenia, contribuind la surparea lor ulterioard.

www.dacoromanica.ro

Interventia lui Russo se produce ca om

cu judecatr, doritor de a calca sndtos si

dupa logica", nu dup. visurile pedantilor".
Bogat si divers, cu numeroase reluari
si Impletiri complexe, materialul Cugetdrilor
nu poate fi usor organizat, dar obiectivul
lui principal ramIne combaterea latinismului
ardelenesc si a tuturor exagerdrilor sale. Nu
trebuie confundatd Insd aceastd luptd a lui
Russo cu vreo atitudine principiald antiardeleneascd, caci
dimpotriva
scriitorul
iubea pe ardeleni, Ti admirase, dupd cum am
aratat, pe Cimpia Libertatii, Ti pretuia pe P.
Maior, Gh. $incai si G. Baritiu, pe care Ti
pomenea totdeauna cu veneratie, aprecia
patriotismul lor, cdci stim ca din ei multi
au murit si multi au suferit pentru mdrirea
si marturisirea Romaniei". El combdtea, cum

;177.

fey, /,
1

I,

munca, nu.;-;0
/e"

singur scria, nu scoalele, nu

Imbundtatirea", ci exageratiile scoalelor"

si pedantismul ardelenilor. Russo se rdzbo-; /Or,

ieste Impotriva latinismului, fiindcd acesta
dorea Intoarcerea ceasornicului vremii Inapoi la epoca demult depdsitd a latinei clasice, obserVind cu spontaneitate dialecticd :

erd'i

Iumea merge Inainte si nu se poate intoarce fiul nu poate fi tata sau frate pa;

1e

r/t

,74

.1 rt

ALECU RUSSO,

Cugetclri, manuscris
rintelui sau ; de aceea trebuie sa ramTnem
romani, iar nu romani". Scriitorul vizeaza
apoi si celelalte rafciri ale latinismului,
racila purismului mai MO, pe care o combate cu energie, ridicInd problema influentei slave In termeni ca urmastorii ...slavonismul este o nevoie istorica pentru
limba noastrd precum germanismul, arabismul au fost nevoile istorice a celorlalte

limbi neoromane".
Russo combate, mai departe, tendinta dezbindrii dintre romani prin ruperea
limbii de popor, prin nefasta actiune a jargoanelor latinesti, datorit carora se
taie In doud unitatea mot-aid ce leaga deosebitele familii romdnesti". El Tndrumd
apoi limba literati catre baza ei obsteascd, populard, si catre limba vechilor nostri
scriitori, pe care toti Ii Inteleg, mici si mari, nestiutori si Invdtati".
Cea de-a doua tintd a criticii lui Alecu Russo, de caracter secundar de data
aceasta, o constituie italienismul lui Heliade, pe care-I sarjeaza cu ironie.
Filipicele scriitorului se Indreapta In genere Impotriva fabricantilor de sisteme",
a gramerienilor" artificiali care se abat de la principiul istorismului, caci gramaticile nu vor putea fi mai tari ca veacurile", limba fiind plamdclita de cloud mii de
ani In lacrimi si sTnge, In puterea stelelor si a naturii". Scriitorul vede, In linii
marl, In mod just si unele probleme mai speciale, ca, de exemplu, Tnrudirea dintre
limbi, evolutia lor prin factori istorici si politici, dezvoltarea limbii romane din
latina soldatilor". Ne IntTmpina totusi si unele paren i eronate, ca, de pilda, teo-

www.dacoromanica.ro

503

ria monogeneticd de infiltratie biblica cu privire la originea limbilor, dar ni se prezinta si multe opinii Intemeiate, ca, de pildd, cele referitoare la neologisme : ...nevoile noud cer mijloace noud si ideile noud au trebuintd de cuvinte noua", dar nu
dupd sistema cutdrui sau cutdrui, ci numai nevoia trebuie sd dea la iveald, sal le
creeze si sa le ImpdmInteneascd".
Combaterea cosmopolitismului lingvistic si Indeosebi a frantuzomaniei se deduce de la sine, de pe o astfel de pozitie realista, istoristd si nationald. O limbd
literard care, TnregistrInd sporul de idei al civilizatiei", sa rdmInd bogalia sdracului"
iata o frumoasd contributie democratical a lui Russo, care trebuie ndelung
subliniata.

Conceptia lui teoretica, mai sus expusa, a fost Tnsd lustrata si prin proPria
lui practica artisticd. La baza acesteia std, frd Tndoiald, limba poporului, a car&
expresivitate, concizie, armonie, energie si gingsie sInt remarcate de Russo de nume-

roase ori. Limba scrierilor lui cuprinde frecvente elemente specifice populare, lexic

de acest fel (bejenie", buche", curdturd", fedeles", orndt", a schimonosi"),

expresii tipice (din cdutaturd In cdutaturd", din talpa pInd-n Orr, a omor
vremea" etc.), numeroase regionalisme moldovenesti In lexic, morfologie etc. Corespunde, de asemenea, consideratiilor lui teoretice utilizarea moderatd a arhaismelor
neologismelor.
In ce prives-te izvoarele ideilor lingvistice ale lui Alecu Russo, pe IMO.. atmosfera generald, nationald din care s-au iscat In mod firesc, nu trebuie trecute cu vede-

rea nici unele incitaii straine pe care le socotea drept Tntinderea ideilor moderne
la putine capite din treptele de mai sus".

Atingeri de idei, In domeniul lingvistic, a avut Alecu Russo si cu filozoful

504

francez Victor Cousin, reprezentant al spiritualismului eclectic, cu apreciabild inriurire In prima jumdtate a secolului trecut, si pe care II citeazd de mai multe ori
dar InrTurirea acestuia trebuie Inteleasd mai mult ca o incitare generald de caracter
metodologic, afirmInd baza populara a gindirii filozofice si a expresiei sale lingvistice.
Anumite apropien i cu polemistul liberal Paul Louis Courier, despre care s-a
vorbit uneori, nu pot fi Insd atestate In domeniul lingvistic, dar e cazul sd fie citate
asemnri cu lupta lui Rabelais Impotriva schimonosirii" latinizante a limbii franceze, ca si cu interventiile In aceastd directie a unor scriitori francezi ca Ronsard,
Montaigne, Malherbe, Pascal, apoi Racine si Molire, reprezentanti ai teoriei si
creatiei artistice pe baza limbii nationale a poporului francez.
Rdsunetul Cugetarilor a fost o vreme minimalizat, scriitorul fiind socotit doar
ca un luptator ocazional fOrd prea mare eficacitate" (G. Bogdan-Duicd). Cercetdrile
n-au confirmat Insd aceastd fals opinie, fiindcd ecourile luptei lingvistice a lui Russo
rOsund pretutindeni In epoca, In periodicele din Bucuresti, ca, de Odd, In Patria",
In publicatiile lui Heliade, In gazetele iesene si indeosebi In Zimbrul", In cele din
Gazeta Transilvaniei", Foaia pentru minte", Telegraful roman", acesta
Ardeal
din urma ardtIndu-se larg receptiv fat de opiniile scriitorului si reproducTndu-i
In Intregime cele 13 capitole ale primei par-0 a Cugetdrilor.
Folcloristica e domeniul In care Alecu Russo a devenit, ald-turi de alti contemporani ai sdi, precursor, fiind preocupat nu numai de culegerea entuziastd a folclorului, ci i de comentarea lui
Interesul pentru folclor nu se rezurnd doar la studiul despre Poezia poporala,
databil probabil Tndatd dupd 1846, adica dupd surghiunul de la Soveja, ci poate fi
identificat i In scrierile anterioare si posterioare ale lui Alecu Russo.

www.dacoromanica.ro

Inca din copildrie, scriitorul a fost legdnat In cIntecele mancelor, povestile

chelarilor", dupd cum ne-o spune In Studie moldovand i apoi perioada formdrii sale

Indreptat spre folclor. in primele descrieri de caldtorii, el mdrturiseste,

ca ultim obiectiv al acestora, culegerea unor legende pe care ni le si povesteste,
Insdsi

El ne vorbeste chiar de comori adunate" si de o culegere de dome' cu care

s-ar fi Intors la Piatra dintr-o micd expeditie turisticd.
Studiile nationale, apartirand aceleiasi perioade, evocd o searnd de anecdote
despre haiduci si tot atunci au fost Inregistrate si isprdvile, judecarea, condamnarea
si sinuciderea renumitului Groazd, relatare atribuitd scriitorului nostru si apdrutd
postum In Columna lui Traian" (1873, nr. 14). Soveja comunica apoi pe larg impresii
si material folcloric de la locul surghiunului, unde a descoperit i Miorita. cea mai
frumoasd epopee pdstoreascd din lume". Aluzii numeroase privitoare la folclor ne
Intimpind si In Amintiri, Cugetari si antarea Romaniei. Despre unele din ele am si
pomenit anterior. Apoi este sigur ca Alecu Russo a fost un culegdtor pasionat de
folclor si ca lui i se datoreste nu numai descoperirea Mioritei, ci si a altar creatii,
pe care nu le cunoastem cu preciziune. lmpresia cercetdtorilor, In frunte cu Ovid
Densusianu, a fost totdeauna c partea de muncd a scriitorului nostru a trebuit
sd fie remarcabild, dar ca ea a ramas necunoscutd datoritd modestiei si dezinteresrii

exemplare a lui Alecu Russo.

Contributia teoreticd cea mai de searnd rdmIne ?ma', pentru toatd lumea, studiul literar" despre Poezia popora16, campus fragmentarist dupd sistemul romantic,
un fel de cugetdri" cuprinfind pretioase observatii si caracterizan i generale, care
meritd a fi retinute nu numai pentru momentul Inchegdrii lar, dar si pentru valoarea
lor intrinsecd.
Temele pe care le trateazd In cele patru capitole sTnt disparate, dar unitatea
lar se datoreste conceptiei istoriste si documentare despre folclor. incd din prima
frazd rdsund motivul lui Herder : Datinile, povestile, muzica si poezia sInt arhivele
popoarelor. Cu ele se poate oridnd reconstitui trecutul Intunecat". Se reia totodatd
ad ideea lui BdIcescu din CuvInt preliminariu despre izvoarele istoriei romnilor (1845),

apdrut putin mai Inaintea studiului lui Russo si dupd care cei dintTi istorici au fost

poetii", poezia poporald" alcatuind un mare izvor istoric".

Prin poezia populard dobIndim convingerea nationalittii romane", a geniului
romanesc", cdci
adaugd el
lumea noastrd nu e o colonie cosmopolita modernd,
un soi de Algerie francd-italiano-greceascd". Scri itoru I enumerd cal it'd-0 le de continut

ale poeziei populare, imaginatia fecund:a', agerimea de spirit, pdtrunderea psihologicd,

patriotismul, atitudinea protestatard, dar nu ocoleste nici particularitdtile

formei : limba armonioasd, gingsia i energia ei, scurtimea" etc.

In cadrul valorii documentare s-a atras cu drept cuvInt atentia asupra pasajelor
care reflecta' conditiile materiale ale societtii In poezia populard, ca, de pildd, elemente din istoria comertului : armele de Venetia", apoi referintele politice, organizarea sotiald a Principatelor" etc. Fireste, cu privire la caracterul istoric al folclorului se fac astzi numeroase rezerve, dar prezenta unor indicatii generale de acest
fel nu poate fi totusi contestatd. Subliniem, In sfirsit, atentia ce se acordd valorii
estetice a folclorului. Se fac In acest sens paralele cu opera lui Homer, Virgiliu si
Ovidiu si se anticipeazd directia de mai tTrziu a lui Delavrancea din Estetica poeziel
populare.

Specificul studiului literar" al scriitorului nostru consta nu numai In citatele

culese de el Tnsusi, ci si In insistenta atentie acordatd valorii estetice

www.dacoromanica.ro

poeziei

505

populare, asupra cdreiava starui mereu si mai tTrziu,In 1853 de pildd, In schita despre
Holerei. Scriitorul ne ddruieste acolo o frumoasd analiza a baladei populare a VIIcului, In crunta lupfa cu teribila molimd. Russo Ti povesteste amanuntit continutul,
urmareste evolutia psihologica a eroului si subliniazd calitatile compozitiei. Se remarca, de pildd, expunerea cea mreata In cloud linii a sujetului", ca la Homer,

tranzitia minunat", metamorfoza ovidicd", marimea epica a micului poem"

observatii prin care Russo dovedeste subtilitate i pdtrundere criticd.

Scriitorul s-a integrat, asa cum am aratat, cu entuziasmul si febrilitatea temperamentului sdu vulcanic, miscdrii politice si literare a pasoptismului, pe care a ser-

vit-o cu totul dezinteresat, cu &dui numai la propasirea poporului sau. Militantismul sdu ideologic, In genere consecvent, exprimInd un democratism cu certe
tendinte revolutionare, n-a deviat decTt incidental si trecdtor cdtre unele accente xenofobe, catre un vag idilism sau paseism, uneori spre o conciliere utopica
Tntre clasele antagonice. Creatia literara a lui Alecu -Russo ilustreaza limpede toate
aceste atitudini si se integreazd vddit romantismului Tnaintat al epocii.

BIBLIOGRAFIE

Scrien, editie criticd, cu o prefatd, note si comentarii de Petre V. Hanes, Bucuresti, 1908
Scrieri, cu o prefatd de G. Bogdan-Duicd, Bucuresti, 1910 ; Piatra teiului si lasii in 1840, talmdciri de
Mihail Sadoveanu, Bucuresti, 1915 ; antarea Romdniei, cu o introducere de Ludan Blaga, Bucuresti,
1924 ; Cintarea Romniei, Amintiri, editie Ingrijit de Ion Pillat, Bucuresti, 1936 ; Opere complete,
editie comentata de L. Predescu, Bucuresti, 1942 ; Opere alese, editie Ingrijitd de I. Vasilenko, Chisindu, 1955 ; Scrieri alese, cu un studiu introductiv de Emil Baldan, Bucuresti, 1956.
V. Alecsandri, Suvenire : N. Blcescu si Not despre Alecu Russo, In Revista romana', 1862,
iulie ; V. Alecsandri, Alecu Russo, biografie, In Foaia sotietdtii pentru literatura si cultura romana
In Bucovina", IV, 1868, nr. 6-7 ; V. Alecsandri, Alecu Russo, studiu biografic, In Albina Pindului",
I, 1868, nr. 2 ; V. Alecsandri, Alecu Russo, In Convorbiri literare", VI, 1873, nr. 12 ; P. V.Hanes,
Cintorea Romdniet, I. Studii fcute asupra ei, II. Editiuni de texte, III. Cine e autorul ?, Bucuresti,
1900 ; P. V. Hanes, Alexandru Russo, o pagin ignorat din literatura roman& cu o prefatd de Ovid
Densusianu, Bucuresti, 1901 (ed. a II-a, 1920) ; G. Bogdan-Duicd, Alexandru Russo
cu ocazia monografiei d-lui P. V. Hanes, In Convorbiri literare", XXXV, 1901, nr. 7 ; N. lorga, Cfntarea Romdniei de P. V. Hanes, In Noua revista' romand,", II, 1901, nr. 25 ; P. V. Hanes, O scriere necunoscut

Studii moldovene" de Al. Russo, In Convorbiri literare", XXXVI, 1902, nr. 9 ; 0. Densusianu,
legend literar, In Viata noud", I, 1905, nr. 14-15 ; Al. Russo editat de d. G. Bogdan-Duicd, In Viata
romaneascd", VI, 1911, nr. 4, Miscellanea ;N. I. Apostolescu, Studiu introductiv la volumul N. Bak
cescu, antarea Ramn/el, Bucuresti, 1914 ; N. Tcaciuc Albu, Cfntarea Romdniei studiu istoric iterar, Cerrauti, 1927 ; L. Predescu, O controvers literard : Cine e autorul poemei Cintarea Romclnier,
Iasi, 1929 ; P. V. Hanes, stiri despre Al. Russo, In colectia Prietenii istoriei literare, Bucuresti, 1931
Tr. Ichim, Alecu Russo. Citeva date nou cu privire la viata si familia lui, Iasi, 1934 ; C. Turcu, Contributii la cunoasterea carierei de avocat o scriitorului Alecu Russo, Piatra-Nearnt, 1939 ; Lucia A. Po-

povici, Pe urmele lui Alecu Russo, In Preocupdri literare", Bucuresti, V 1940, nr. 7 ; N. Stetcu,
Alecu Russo, proprietor al mosiei Tetcani, In Fdt-Frumos", XVI, 1941, nr. 3 si 4 ; G. Serban, Un insuPetit admirator al geniului popular : Alecu Russo, In Literatura noastr clasic, Bucuresti, 1953 ; Al.
D i ma, Preocupri de teorie literar6 la Al. Russo, In Stud i si cercetdri
intif ice", Iasi, seria Filologie,
IV, 1953, nr. 1-4 ; N. I. Popa, Maiestria artistic In opera lui Alecu Russo, in Analele UniversitAtii
i

506

www.dacoromanica.ro

Al. I. Cuza", la$i, 1954, fasc. 1-2; G. C. Nicolescu, Paterrutotea antarii Romdniei", in Limba $i
literatura.", I, 1956 ; Al. Dima, Alecu Russo, Bucure$ti, 1952 ; Serban Cioculescu, Un suflet mare
Alecu Russo, In Gazeta literara", IV, 1957, nr. 41 ; Const. Ciopraga, O valoroas6 monografie despre
Al. Russo, in la$ul literar", IV, 1957, nr. 10 ; Radu Tomoioaga, Cu privire la ideile social-politice ale
lui Alecu Russo, In Cercetari filozofice", V, 1958, nr. 6 ; Paul Cornea, 0 ipotez nou6 asupra paternit6tii Cintdrii Rom6niei", in Viata romaneasca", XII, 1959, nr. 3 ; Emil Boldan, O veche controversa' acum nou6
Cine e outorul poemului In proz6 Cintarea Romdniei", in Viata romaneasca, XII,
1959, nr. 9 ; Geo Serban, Contributii la studiul Cfntarii Romdniei", in Scrisul banatean", XI, 1959,
nr. 3 ; Geo Serban, Personalitatea lui Alecu Russo, In Steaua", X, 1959, nr. 2; Al. Dima,
Alecu Russo, bibliografie, Bucure$ti, 1960 ; N. A Ursu, altar-ea Romdniei, opera lui N. Bd/cescu,
In la$ul literar", VIII, 1961, nr. 12 ; Paul Cornea, Literatura muntelui : de la Alecu Russo
i turismul contemporan, in Viata romOneasca", XIV, 1961, nr. 1
la Calistrat Hoga
Al. Dima, Argumente lingvistice pentru Balcescu ? in Gazeta literard", IX, 1962, nr. 29 ; M. Bordeianu, Din nou despre patemitatea Cfntdrii Romdniei", in la$ul literar", X, 1963, nr. 1 ; Ileana Neiescu, Aurelia Stan $i loan Stan, Contributii statistice la studiul paternit60i antdrii RomeThiei", in Cercetari de I ingvistica", Cluj, VIII, 1963, nr. 2 ; Ileana Neiescu, Aurelia Stan $i loan Stan, Noi contributii
statistice la studiul paternit6tii ,,Clntrii Romdniei", in Cercetri de I ingvistica", Cluj, IX, 1964, nr. 2

Petre V. Hane$, Litigiul Cfntarii Romdniei", in Limb& $i literatura", VII, 1963 ; Teodor Virgolici,
Alecu Russo, Bucure$ti, 1963.

NICOLAE BALCESCU
Nicolae BdIcescu s-a ndscut In Bucuresti, la 29 iunie 1819. Teal sdu, Barbu
(Bdrbuceanu) Petrescu, provenea dintr-un neam obscur, era fiul unui fost cdpitan
de seimeni, lipsit de avere. Prin cdstoria cu Zinca Bdlceasca, fiica unui logofetel
de vistierie si nepoata unui pop' de lard ajuns In mod surprinzdtor la o stare considerabild, el intrase In posesia unei jurndtti din mosia BdIcesti de pe TopologArges, de 900 de stInjeni, precum si a altor proprietati mai mici. Cam In preajma
nasterii viitorului luptdtor revolutionar, familia strdbdtea o perioadd de prosperitate. Din nenorocire, ea va dura putind vreme. Surprins de miscarea lui Tudor Vladimirescu In pozitia de sames al Doljului si vdfind c rizvrdtirea ca un potop se
Tntindea", Barbu Petrescu se refugiazd cu ai sdi la Brasov. Dar Inainte de a lua drumul muntilor, el se tmprumut ca s pldteascd vistieriei, In mod anticipat, sumele
pe care urma sd le Incaseze de la contribuabilii din judet. La Intoarcere se vede
obligat sd se achite de creditori, fard a izbuti sd recupereze de la datornici. in felul
acesta Tsi ruineazd situatia si lasd la moarte, survenit In 1825, o mosten i re Incurcatd.

Vdduvd cu cinci copii nevIrstnici (Nicolae era al patrulea, dupd. Constantin, Maria,
Sevastita, mai mic cleat el fiind Barbu), Zinca va porni o actiune judiciard Impotriva debitorilor, care vor gsi totusi mijlocul sd se sustragd prin cele mai diverse
subterfugii. Mai bine de doudzeci de ani ea va fi purtatd din instan-p. In instarrp,
Old end, din descurajare si sil, TntelegInd cd se rfuieste zadarnic, se va Idsa pdgubasd. intr-una din numeroasele jalbe adresate autoriPtilor cldrn peste urmdtoarele
cuvinte, aclInc grditoare pentru greutdtile IntImpinate de BdIcesti : ...pentru ca eu
am cinci copii scrie Zinca si m stenahoricesc neavInd nici hrana cea din
toate zilele, precum este stiut de obste".

www.dacoromanica.ro

507

N. BdIcescu se formeazd In tara'. Pe la 7 ani Tncepe a Tnvdta greceste acasd.

Apoi, prin 1832, ii gsim pa bncile Colegiului Sf. Saya, impresionTndu-si colegii prin
al rmarea unei vocatii precoce. Ni se spune ca petrecea zileTntregi cufundat In studiul
d

umentelor" si-si fdcea metodic extrase din cronicari. Orizontul lecturilor lui era

vast : Plutarh, Xenofon, Tucidide, Tacit, Cezar, Napoleon, Frederic cel Mare, Gibbon,
Jomigny. De la I. Ghica aflrn cd era dotat cu Trilesnire si aplicatiune la studii,
inteligent, ardent si entuziast". I. Voinescu II Ti lauda tinerea de minte : L-am auzit

"n ine recifind sute de versuri, ca si and ar fi atit Intr-o carte". Lectii partiulare de filozofie, I uate cu bdridteanul Eftimie Murgu, obligat sd pdrdseascd o catedra

la lasi datorit ideilor lui revolutionare, Ti vor completa instructia.

La 1838 Balcescu s- Inroleazd voluntar In ostire, primind gradul de iuncher.
Ai initiazd un curs pentru a-i Invdta pe ostasii regimentului 3, aflat In garnizoana
Bucuresti, scrisul si cititul, aritmetica si geografia. Inapoierea era mare. Ofiterii
care asistau la prelegeri se Tntrebau nedumeriti cum a putut cineva mdsura parnIntul
si numdra ate lighioane de oameni si de limbi mai sTnt pe fata lui".
In octombrie 1840, BdIcescu e arestat sub acuzarea de participare la un complot

Tndreptat Tmpotriva armuirii lui Alexandru Ghica, aldturi de doctorul In drept

de la Paris Dumitru Filipescu, conducdtorul grupului, de fostii sdi profesori Eftimie
Murgu si Vaillant, de alti cTtiva, Tntre care Marin Serghiescu, Sotir Taranu, Telegescu,

serdarul D. Macedonski, fost cdpitan al lui Tudor. Complotistii ar fi preconizat

abolirea relatiilor iobdgiste i improprietrirea tdranilor cu despdgubire. Discutaser si un proiect de constitutie, care proclama drepturile omului, TnIdturarea privilegiilor, decretarea unei noi forme de guverndmTnt, constituirea de organe reprezentative. Din dosarul afacerii, care cuprinde de altfel o serie de declaratii contradictorii, reiese ca acuzatii ar fi agitat lozinca : slobozenie, dreptul deopotrivd si
virtute", c voiau sd Intocmeascd viitoarea oblduire a tdrii Intr-o ocTrmuire republicana" si sd obtind independenta nationald sub garantia puterilor.
Anchetarea complotistilor s-a fdcut uzTrid de mijloace lase" si infame", iar
judecarea, Tncredintatd unei instante extraordinare, a avut scopul de a intimida opozitia liberara' printr-un exemplu strasnic. Rolul efectiv jucat de BdIcescu In cadrul
miscdrii de la 1840 e greu de stabilit. Se pare In once caz ad n-a fost unul de prim plan.

Ar fi intrat In relatie cu complotistii relativ tTrziu, prin august, si ar fi luat parte

la ateva conciliabule desfsurate Intr-o atmosferd confuzd, cu discutii In care teribilismul si naivitatea se amestecd. Lui Marin Serghiescu, grdbit s treacd la lansarea

insurectiei frd nici o pregdtire, i-ar fi explicat c acest fel de lucruri se fac de
oameni multi si bogati i cu ajutoare din alte pdrti".
Dei, dupa cum a ardtat D. Filipescu, stdpTnirea nu reusise s descopere nici
un fel de temeiuri pipdite", sentinta In procesul complotului de la 1840 a fost deosebit
de asprd : patru acuzati au primit 10 ani muncd silnic, alti cinci
8 ani, numai
BdIcescu
fiind socotit minor*
a luat doar 3 ani. Ii va ispsi la Mdrgineni, In
conditii care-i vor ruina 'in chip iremediabil organismul pldpInd.

508

Actul de deces al lui Balcescu, Tncheiat la Palermo, In 29 noiembrie 1852, Ti fixeazd nasterea la 1821, confirmInd opinia completului de judecata de la 1890. In schimb, cererea autografa
de inrolare in armata din 13 iu-nie 1838, Tntarita de mama sa si de alti patru martori, atesta anul
1819, acceptat azi de toti cercetatorii. Unele indoieli persista totusi. Discutia problemei la G. Zane,
Migare revolutionar6 de la 1840 din Tara RomeTheasca, in Studii i materiale de istorie modem', vol.
III, 1963,

p. 205-206.

www.dacoromanica.ro

Eliberat Tnainte de Tmplinirea osTndei, Balcescu e confruntat cu greaua problem

a alegerii unei cariere. Ii surIde un moment ideea de a trece In Moldova, spre

a obtine o catedra' la Academia Mihailean, ca si Ion Ghica. Proiectul nu se realizeafa. Probabil din dorinta de a-si pastra libertatea de opinie, refun o slujb oferin
de noul domnitor Gh. Bibescu, totusi ademenitoare, fiind remunerata cu 500 de
lei pe luna. incearca s editeze, Tmpreund cu Tell, o Bib/iotecd militard, dar nici acest

plan nu izbuteste. Cam din octombrie 1843 ia parte, ala'turi de Heliade, Tell,
Voinescu II, BoIliac, Laurian, Bolintineanu, Negulici, Alexandrescu, Golestii si altii, la un
fel de sotietate literara, unde autori lacomi de slavd primesc aplauze sau suierturi".
La soarelele" care se tineau miercurea In casele lui I. Voinescu II se discuta despre

unificarea limbii literare, preconizTndu-se o apropiere Tntre diferiti scriitori

si

sisteme", spre a gasi un numitor comun si a face sa dispara acest al doilea Babel".
In tain, sub acoperirea reuniunilor literare, activa organizatia Fratia, cu program
revolutionar si o stricta disciplina conspirativa, inspirata de exemplul carbonarismului italian. O infiintasera Balcescu, Ghica si Tell, dupa o plimbare nocturna pe
strazile Bucurestiului, Intr-un moment de exaltare si de elan patriotic, angajTndu-se
sub jut-am-I./It sa se consacre ridicarii poporului si s se supund, cu pericolul vietii
si averii, la hotarTrile ce se vor lua In comun.
Anu11844 marchean debutul publicistic al scri itorului. in 8 februarie, du pa. cTteva
cAptamTni de munca intensa In arhive", Tricheie Puterea armat si arta militarcl de la
Intemeierea Principatului Valahiei rna acum, lucrare pe care o trim ite la Iasi Propasirii",
unde si apare, TricepTnd cu numaru119 din 21 mai 1844. Succesul e rasunator. incurajat,

Balcescu va continua cu si mai mult avTnt activitatea pe tarImul istoriografiei. Trimite.

Propasirii" o noua colaborare (Comentarii asupra bataliei

de

la

Cimpii Riga;

sau Cosova) si Tntemeiaza cu ardeleanul August Treboniu Laurian revista Magazin

istoric pentru Dacia", publicatie de izvoare si studii privind istoria national. in

primele cloud tomuri (1845 si 1846) ale acestei reviste de admirabila tinut, contributia
lui Balcescu e masiva si substantiala : un CuOnt preliminariu despre izvoarele istoriei

romlnilor, articolul Romanii si fanariotii, studiul de exceptionala valoare Despre

starea sotiala a muncitorilor plugari In Printipatele Romne In deosebite timpuri, co m pl e-

tarea cercetarii anterioare despre instituiile osnsesti Puterea armata si arta militara la moldoveni in timpul mririi lar
, In fine patru portrete istorice (loan Tautul,
Miran Costin,Speltarul loan Cantacuzino si Postelnicu/ Constantin Cantacuzino). Prin aceste

lucrri, In care Tntinderea informatiei, vrednin de eruditia unui Gh. $incai, e

dominata de o metoda riguroasa si de o conceptie moderna asupra evolutiei
sociale, Balcescu se impune printre cei dintTi istorici scriitori ai vremii.
i

Paralel cu activitatea publicistin, el Tntreprinde In acesti ani cdlatorii In Moldova

si Transilvania, strinend legaturile cu fruntasii miscrii culturale si forrrandu-si
o idee directa despre unitatea neamului romanesc. La momia lui Costache Negri
de l'ingd Galati, la MTnjina, Ti cunoaste pe V. Alecsandri si Alecu Russo si-1 revede pe
M. Kogalniceanu, caruia I' adnotase cu viu interes Histoire de la Valachie si-itrimisese

copii de cronici muntenesti manuscrise. Raporturile cu G. Baritiu sTnt ocazionate

de plecarile estivale la baile din Zizin. La 1845, and societatea literara a tinerilor
din Bucuresti se transforma Intr-o Asociatie literard, cu statute protocolate, pus
sub presedintia lui lancu Vacdrescu si sub conducerea responsabila a unui comitet,
e ales secretar, alaturi de I. Voinescu II. Nu ramTne cleat putind vreme In aceasta
functie, deoarece In mai 1846, silit poate de teama unui conflict cu autoritatile,
ca urmare a articolelor publicate In Magazin", Isi scoate un pasaport pe soroc

www.dacoromanica.ro

509

de patru luni, spre a merge prin Giurgiu In Europa". Era oricum avid sd faca experienta strdindttii. li trebuiau bibliotecile, cartile, scolile, mai ales contactul Cu mari le
ei centre de cultura si viata I iberd a spiritului.
StrdladtTnd de-a curmezisul o Europa agitatd de o surdd fermentatie revolutionard, BdIcescu se stabileste din vara anului 1846 la Paris. Se gseau aici un numr mare de

compatrioti, Tntre altii I. Ghica, M. KogdIniceanu, C. Negri, C. A. Rosetti, I. Bdlaceanu,

cu totii aprinsi de pledoariile Tmpotriva tiraniei rostite la College de France

de Michelet, Quinet, Mickiewicz. BdIcescu ia parte la constituirea Societdtii studenpusd sub patronajul lui Lamartine si sub directia lui Ion Ghica.
Impreund cu Koglniceanu ar vrea s clucd la capdt, cu sprijinul Asociatiei literare,
un dictionar biografic", cuprinzTnd vietile celor mai Tnsemnati romani din toate
tdrile si din toate vremurile". Eforturile Ti sInt Tnsd din ce In ce mai mult acaparate
de o mare idee : elaborarea une vaste monografii despre Mihai Viteazul, care sd legitimeze aspiratiile prezentului la unitatea nationald si sa Imbrbdteze constiintele
molesite ale contemporanilor printr-un exemplu sublim. Din nefericire, munca
Ti e stingheritd de board, o boala crudd, pe atunci fard scdpare, secerTnd In floarea
vietii.
Indemnat de medici, pleacd In februarie 1847 In Italia, cautInd soarele. Se stabileste la Palermo, unde se gseau V. Alecsandri si Elena Negri. Trdieste cTteva
sdpfamTni senine, Tntr-o companie afectuoasa si cordiald. Cei trei prieteni gustau
laolaltd dulceata serilor poetice, cu vaporoasele si nostalgicele cTntece ale pescan i or
in deprtare. Ziva se plimbau pe malul mdrii, sub cerul de peruzea si soarele dogoritor, admirfnd exuberanta vegetatiei de cactusi, portocali si IdmTi. Dar, cum starea
Elenei Negri se agrava din ce In ce mai mult, Alecsandri se decide s'd-si readucd
prietena In patrie. Se vor Tmbarca amTndoi la Neapole, plecInd spre Constantinopol.
Balcescu se reTntoarce la Paris, unde-I va ajunge curTnd stirea incetarii crn viatd a
Elenei Negri. Rindurile de consolare pe care i le adreseazd lui Alecsandri sTnt o
marturie a marelui su suflet. Ele impresioneazd Cu atTt mai mult cu at, In vara si
toamna 1847, traversa el Tnsusi o perioada' de zbucium si criza morald, pricinuita
de plecarea brusca din Paris a prietenei sale Luxita Florescu.
Nenorociti sInt acei ce concentreazd toatd puterea lor de a iubi
scria Bdl-

plor romani,

cescu

Intr-o dragoste intima asupra unui obiect rar de gdsit, iute trecdtor si

peritoriu, cTnd TI gdsim... Sa* nu ne mai trudim dar, iubite Basile, a alerga dupd feri-

cirea intima, o ndlucire ce tu nu vei mai putea gdsi, ce eu n-am gdsit niciodatd
si pe care e multa vreme de clnd n-o mai caut. Sd Tntoarcem ceea ce ne-a mai
ramas din dragostea noastrd, s-o Tntoarcem cdtre tara noastrd.
Romania va fi
iubita noastrd. intr-Insa si printr-Tnsa sd reInnoim si s Tntarim frtia noastrd".

510

lzbucnirea revolutiei din Franta In februarie 1848 ?I aruncd pe BdIcescu, pentru

aproape doi ani, In febra actiunii propriu-zise. La 22, 23, 24 februarie se amesteca
In multimea ce demonstreazd pe strdzi si a cu asalt palatul regal. Lui Alecsandri Ti
trim te un trofeu simbolic : o bucatd de catifea de pe tronul lui Ludovic Filip si-i
anuntd entuziasmat ca libertatea lumi s-a mTntuit". ConsiderTnd momentul prielnic, convoacd la 20 martie o adunare a moldo-romanilor" din Paris spre a stabili
cum sa se dezrantuie miscarea revolutionard in Principate. Se decide grabnica repatriere a tuturor compatriotilor. BdIcescu porneste spre tardimpreund cu Al. G. Golescu-Negru. Pe drum se Intilneste cu Adam Czartoriski, capul emigratiei polone,
cu care discuta posibilitatea combindrii revolutiei romane si polone. Debarcd la
Turnu-Severin si trece prin Caracal, Islaz si Giurgiu, luInd contact, succesiv, cu

www.dacoromanica.ro

NICOLAE BALCESCU

In 1851

Magheru, Plesoianu si Tell, militari de orientare progresista, membri sau simpatizanti ai Fratiei. Ton se declara gata de acnune. Totusi, la Bucuresti, unde nemultumirile clocoteau i efervescenta era In crestere, Intre cduzasi" se ?nvedereaza divergente de opinie. Balcescu e de parere ca lucrurile trebuie grabite si preconizeaza declansarea revolunei pentru 11 aprilie, prima zi de Paste. E Trisa pus In minoritate, frani Bratianu reusind sali impund punctul de vedere ca nu trebuie facuta
nici o miscare farsa consimtrnTritul lui Lamartine. Va Incerca atunci sa treaca In
Ardeal spre a lua parte la adunarea de pe ampia Blajului, dar i se refuza' pasaportul.
In faza final a preparativelor revolutionare, Balcescu joaca un rol important.
E unul dintre principalii autori ai includerii printre cele 21 puncte ale ProclamaVei
de la Islaz a art. 13, care prevedea emanciparea clacasilor ce se fac proprietari prin
despagubire". Chiar In ajunul momentului ales pentru declansarea miscarii e trimis
la Telega, in Prahova, cu intentia de a atrage unitatea militara ce se gasea aci sub
comanda capitanului Christofi.
In timpul celor trei luni de putere revolutionara, Balcescu activeaz. intens.
e pentru doua zi le minisFi ind Tnsa repartizat de la Inceput Tntr-un post subaltern
, el nu va izbuti
tru de externe, apoi la 11 iunie secretar al guvernului provizoriu
va serie mai trziu, referindu-se
sa-si impunavederile. Daca' am fi fost ambitiosi
la sine si prietenii politici cei mai apropian , am fi cautat sa pastram puterea, dupa
poate ca am fi facut bine". in loc de asta,
revolutie, numai In minile noastre
i

s-a marginit sa strige ea o Casandra", membrilor guvernului ca fac rau" si sa

constate cu durere alunecarea treptata a lucrurilor spre catastrofa.
In toate problemele nevralgice ale revolutiei, atitudinea sa e ferma, lucida si
intransigenta. El protesteaza cu tarie Trnpotriva tergiversdrii, mai apoi a abandonrii

www.dacoromanica.ro

511

masurilor antiiobgiste. Sa se revolutioneze Tdrani i

cere el la 22 iunie 1848 ,
altmintrelea revolutia noastrd, care este politicd si sociald, se pierde pe jumatate,
poate si toata". I se datoreazd, In bund ma'surd, initierea comisiei pentru proprietate si punerea ei sub controlul unui democrat, Ion lonescu de la Brad. Aici, reprezentanti i tdranilor se IntIlneau de la egal la egal cu mosierii, ceea ce, dacd nu putea duce
la o rezolvare practicd a problemei, valora In schimb c'it o revolutie In mentalitatea
obsteascd. impotriva lui Heliade, sustine votul universal si direct, preconiend o adu-

nare nationald Insufletitd de duhul revolutionar". Pentru a rdspIndi ideile constitutiei In popor, sugereazd, probabil pe baza unui exemplu francez, Infiintarea comisarilor de propaganda. 0 atentie deosebit o acordd presei. Proiecteazd o gazeta

zilnicd, Nationalul", si acceptd conducerea foii periodice Invattorul satului"

imprime
o directie mai cuvenit misiei sale". Are legdturi strInse cu Popolul suveran", principalul ziar revolutionar, condus de D. Bolintineanu si A. Zanne. De la 2 august
e anuntat In componenta redactiei si vreme de 4 numere (15, 16, 17 si 18) figureaza
pe frontispiciu ca redactor responsabil. PublicaIn Popolul" cloud articole remarcabile,
Despre Improprietrirea tranilor i Drepturile romemilor ditre malta Poart, pled"nd,
cu tact si In functie de desfasurari le concrete, In favoarea obiectivelor fundamentale
ale revolutiei : reforma agrard si apdrarea autonomiei politice a Principatelor. Fata
de turci, care, dupd o ezitare initiala, impuseserd schimbarea guvernului In locotenenta si-si mdreau pretentiile pe masurd ce ele erau satisfacute, recomanddo politicd
de demnitate si rezistenta. Ond o delegatie va fi trimisd la Constantinopol s ceard
aprobarea constitutiei, In prealabil modificata. si Tndulcitd" potrivit indicaiilor unui
emisar al Portii, o va Tritovardsi, cu toate ca se declarase categoric Impotriva oricarei
concesii i avea deplina convingere ca demersul pe IMO' puterea suzerana e sortit
esecului. Previziunile i s-au adeverit Intocmai. Aceea ce ne-a pierdut pe noi
va constata el
a fost langajul su pus ce am tinut si protestarile noastre de paix
tout prix... PInd acum am umblat cu binele; acum e vremea s schimbarn tactul".
ReIntors In tard la Inceputul lui septembrie, end situatia se deteriorase si o interventie armed strain-a parea iminenta, TI sprijind pe Magheru, care-si facuse o tabard
(care aparea Inca din 1843, sub rdspunderea lui Petrache Poenaru), ca

de voluntari la RTureni, In VTIcea, si-1 Indeamna s se opund cu armele ostilor invadatoare.

Din pdcate, nici una din masurile preconizate de BdIcescu n-a putut fi aplicata

pIna la capat. Politica guvernului provizoriu si a locotenentei a fost sovaitoare, con-

tradictorie i infideld programului de la Islaz. ReprezentInd grupul democratilor-revolutionari, care se gasea In minoritate, Balcescu n-a putut avea o influentd determinantd
asupra mersului lucrurilor, iar scrupulele de legalitate, poate si modestia, I-au Impiedicat s treaca la actiune pe cont propriu.
Dupd Infringerea revolutiei, BdIcescu Impartdseste soarta fruntasilor miscarii,
Inchisi de turci si transportati pedoua ghimii In susul Dundrii. Prizonierii locuiesc un
fel de gduri insalubre,fard aer, cu rogojini pe jos. Dupd 30 de zileajung la Orsova,
de unde se Imprstie : cei mai multi se Indreaptd spre Paris, Balcescu trece In Ardeal.
Voia s urmareascd la fata locului desfasurarea revolutiei maghiare, ideea lui fiind de
a opri luptele fratricide si a uni toate popoarele asuprite ale monarhiei habsburgice,

deci pe maghiari, romani si slavi, intr-o luptd comund Impotriva tiraniei.

In Tmprejurarile date, nimic nu parea mai irealizabil, intre altele si din cauza
miopiei politice a guvernului Kossuth, care refuza romanilor si slavilor ceea ce i
512

se parea indispensabil pentru sine : libertatea si autonomia. Balcescu apreciaza' situa-

www.dacoromanica.ro

tia Cu o luciditate admirabild. Ti d seama ca miscarea romdnilor.... e dreaptd",

dar In acelasi timp ca ea profitd" reactiunii Impdrdtesti. Dacd cele cloud revolutii,

In loc sd-si stea Impotrivd, s-ar fi unit, atunci Iucrurile ar fi luat o fat cu totul
alta si imperiul austriac se desmddula".
Spre sfIrsitul anului 1848 pleacd la Constantinopol, unde ajunge dupd un lung
ocol prin Belgrad, Triest si Atena. Voia sd se consulte cu Ion Ghica si s ia pulsul
evenimentelor. Gdseste aici emigratia romdneascd divizatd pe chestiunea alegerii
unui sef si a definirii liniei de urmat. Lipsa de principii, mediocritatea preocupdrilor,
discutiile sterile ale celar din jur i se par o caricaturd a idealului pentru care voise
s'a se jertfeascd. Dar dintr-o data' se smulge din letargie, aprins de entuziasm si
de sperantd. I. Ghica propusese organizarea unei legiuni de voluntari romdni, dupd
modelul celei formate de polonezi, care sd lupte aldturi de fortele revolutionare
maghiare, cu conditia ca acestea s recunoascd drepturile nationale romdnesti. Blcescu
asumd misiunea primejdioasd de a trece clandestin linia frontului, la
unguri, de a duce tratativele cu Kossuth, apoi de a intermedia o Intelegere Tntre
acesta si Avram lancu. Aldturi de tIndrul I. Bdraceanu, de doi italieni si un polonez
mahomedanizat, Skender-bel, pe numele adevdrat contele Illinski, porneste Indatd
spre cImpul de luptd. La Tnceputul lui aprilie, mica expeditie traverseazd In goand ndprasnicd Rumelia, Bulgaria si Serbia. Se galopeazd tot timpul pe drumuri desfundate
de ploi. Din 24 de ore, una numai e rezervatd mesei si doud somnului. Dundrea e
trecutd la Belgrad, In taina noptii, sub nasul austriecilor.
In Ungaria, situatia era explozivd si instabild. BdIcescu TI ajunge pe Bem, coman-

dantul armatelor revolutionare, la Mehadia, pe Kossuth, seful guvernului, la Debretin. Negocierile progreseazd anevoie din cauza suspiciunii si a lipsei de dorintd
a pr;ii maghiare de a face concesii. Vesti le de pe front, la Tnceput Incurajatoare, devin

alarmante. Ungurii repurteazd anumite succese locale, Insd, cu toatd vitejia lar, sInt
obligati sd bata In retragere din cauza superiorittii numerice a ostilor imperiale
tariste. La 1 iulie, Budapesta e In debandadd. Le sauve qui peut est gnral
scrie BdIcescu lui Ghica
... nu mai este sperantd ... tot minutul schimbd si empireazd situatia". Eu
conchide el
sunt hotdrit a sedea si a pleca din Ungaria
cu cei mai din urrnd. S'a n-ai norocirea s mori cu cinste I Nu cunosc nimic mai crud.
Je suis n sous une mauvaise toile". Totusi, numai cloud sdpfamTni mai tTrziu pare
sd se producd un reviriment neasteptat. Bem obtine o mare victorie la Bistrita,
cescu exultd : Ghica, iubite Ghica, Ingenunche si multumeste lui Dumnezeu, patria
noastr se va mIntui". Se si vede, peste putin, intrInd cu Bem In Valahia Mare si

ridiand Tmpotriva opresorilor sute de mii de romdni: Aceea ce de-abia Indrdzneam a visa, se va implini".
La 16 iulie, BdIcescu capdtd, In fine, dezlegarea lui Kossuth si pleacd spre CTmpeni, la Avram lancu,
supund proiectul de armistitiu. in jurul lui 8 august se
Intoarce cu rdspunsul, care lasd portile deschise In vederea continudrii tratativelor.
Era Tnsd prea frziu ; Bem nu se mai puteaImpotrivi presiunii zdrobitoare a inamicului. Dei Tsi da seama cd totul e pierdut, BdIcescu se hotdra'ste scaute resturile ostirii maghiare pentru a fi aldturi de cei ce se pregdteau de o ultima rezistentd eroicd
Ininima Ardealului. Dar nici lucrul acesta nu mai era posibil : armata lui Bem se dezmembrase, nemaiexistInd ca entitate organizata. Nu-ti poci descrie ce am suferit
atunci vdzInd iluziile mele pierdute pentru totdeauna", Ii scrie el lui Ghica.
AvInd drumurile tdiate din toate par-tile, se Indreaptd din nou spre ampeni,
cdutind refugiu la Avram lancu. E Imbratisat cu dragaste frdteascd si inima-i zdrobita

www.dacoromanica.ro

513

i se Tnvioreazd, descoperind acolo, pe acele piscuri uriase, pe deasupra nourilor",

o national itate si o viata romaneasca, Tnfocatd si puternicd". Dupd o luna se travesteste In mot, se unge cu carbune pe fata si, Intovardsindu-se cu alti trei munteni,
se face vInzator de donite, strecurTndu-se spre Dunare. Duce un trai cTinesc. innopteaza In cTmp, In ploaie, fdrd foc, hrdnit rdu. Dupd ce riscd In cIteva rTnduri sa fie
capturat, reuseste In cele din urmd sa ajunga la Seml in si de aici, strdbatInd Austria
sub un nume fals, s soseascd la Paris, In octombrie 1849. Alecsandri TI Trrampind cu
admiratie : Romanul nu piere, zice o vorbd veche. lata ce-mi explicd miracolul
evaddrii lui BdIcescu".
Far:a a-si oferi ragazul unei destinderi de care organismul sau macinat de board'
avea totusi o imperioasa nevoie, BdIcescu se arunca imediat In vTltoarea activitatii
politice. Scopul lui e de a concentra emigratia, divizatd pe probleme de principiu,
ca si pe chestiuni personale, In fractiuni si grupulete care se concurau cu IndIrjire.
In acelasi timp,Tncearca sa intensifice pe toate caile activitatea propagandisticd pentru
lamurirea opiniei publice straine asupra cauzei romanesti. Convingerea lui era c
refluxul revolutionar e vremelnic si ca foarte curind baricadele vor TrnpInzi iardsi

strazile Europei. La 13 ianuarie 1850 Ti anunta lui Ghica, din surse sigure", ca
Tntr-o lurid Italia se va revolta si ca la Paris e hot:at-I-Ca' pInd si ziva noii insurectii.
In acest sens cultiva pe emigrantii polonezi si unguri, sprijind Tncercarea lui Mazzini

de federalizare a miscarilor revolutionare de pe continent, se numard printre initiatorii unui comitet conspirativ al popoarelor oprimate din est, compus din cite
trei romani, unguri, poloni, rusi, boemi si moravi. in ianuarie 1850 viziteazd Londra,
unde e primit de Palmerston si Cobden si TI cunoaste pe Louis Blanc. in martie 1850,
dupd o muncd Tricordatd de cTteva sdptmTni, redacteazd brosura Question conomique
des Principauts Danubiennes, memoriu destinat Porii, cuprinzInd o implacabila anal izd

a Regulamentului organic si justificTnd programul agrar al revolutiei de la 1848.

Dei se zbate In mari greutati materiale (la un moment dat proiecteaza sd se aseze
In Dobrogea, ca s traiascd din supravegherea mosiei unui localnic), reuseste totusi
In noiembrie 1850 sd scoata primul numdr al revistei Romania viitoare", destinata
sd apere revolutia noastra si sa pregateasca alta noud". Revista e o tribuna' a democratismului Tnaintat, o manifestare de patriotism ardent si mesianic. Aici apare prima
versiune a antdrii Romaniei
tot aici remarcabilul articol al lui Balcescu Mersul
revolutiei In istoria romndor.
Din Romania viitoare" n-a mai aparut numarul doi. Nu existau fonduri, boala
de care suferea Balcescu se agrava, pe de alta parte situatia generala evolua nefavorabil. intreaga Europa parea a traversa o perioadd de reactiune. Elanul fostilor revoI utionari se stingea treptat, iar Tnlauntrul emigratiei se producea o lenta i ireversibild
alunecare spre dreapta. Fostul camarad de la Fratia, devotatul Ion Ghica, preconiza
de la Constantinopol o politicd de colaborare cu Poarta si o linie de conduita moderata, uzTnd de actiuni diplomatice si legalism. Balcescu rdmInea Insa neclintit
Precum mult Tnainte de 48 asteptam Impreuna o revolutie generald
Ti scria
el lui Ghica
si cdutam a ne pregati din vreme, cum o Tncepusem la 1843, asa si
acum cred ca are sd vie o revolutie Tnfricosatd si socot cd e bine sd ne pregatim
si pentru aceasta a dezvolta sirntamTntul nationalitatii si credinta romanului In el
i

mai mult cleat In straini".

514

Dezgustat de compromisurile pe care unii dintre fostii tovarasi de idei le consimteau ca sd se adapteze Imprejurarilor schimbate, sdtul mai ales de fizaniile, intrigile si demagogia ce continuau s dainuie In cercurile emigratiei, Balcescu tinde

www.dacoromanica.ro

NICOLAE BALCESCU

in 1852

www.dacoromanica.ro

din ce In ce mai mult, spre sfIrsitul anului 1850 Tnceputul anului 1851, sa se retragd din cotidianul apdstor Intre car-Tile i documentele de unde scotea istoria
lui Mihai Vodd Viteazul. hi ddclea seama probabi I c nici nu mai are multa vreme Tna-

inte-i.
La 27 februarie 1851 11 prevenea pe Ghica, Tntr-un ton care ascunde, sub gluma,

o profunda tristete : Eu, iubite Ghica, sufar mult de piept poate oi da ortul
popii. Doctorii m asigurd ca am numai plarranul stIng atacat i cd Cu Ingrijiri multe
i

ma pot doftori. Am intrat Tntr-o curd. Domnul stie ce rezultat o iesi". Se stabileste
In apropierea Parisului,la Ville d'Avray, Insd nu survine nici o ameliorare. Vara decurge In conditii grele. Vdrsdturi dese de s'inge scrie la 7 octom brie
m-au slabit
Cu totul, deosebit de tuse, ce tot mereu creste. Sandtatea mea s-a dus cu totul si
nu cred sa' mai o redobIndesc". In noiembrie se asazd In sud, la Hyres, 'Tr-1ga Nisa,
cherrand-o aldturi pe Maria Cantacuzino, femeie distinsd, cu farmec personal, exce-

lenn prietena a sa si a lui V. Alecsandri. Aceasta avea sd povesteascd ulterior

Starea sndtatii In care I-am gasit nu rasa nici o sperann de vindecare, dar, fie ca
nu voia sA Intunece bucuria revederii, fie cd Tsi facea iluzii, Imi pdru plin de curaj
si Tmi vorbi de proiectele sale de viitor. Lucra cu o ardoare ce-i trada ?ma temeri le
ascunse ; adesea se scula noaptea ca sA scrie la istoria lui Mihai Viteazul".
Firul existentei lui BdIcescu se curmd tragic, la o vIrsta :Tnd altii de-abia suie
primele trepte ale Implinirii. Omul acesta, care prin forta intelectului si puritatea
de cristal a sufletului reprezinta una din figurile cele mai luminoase ale istoriei
romdnesti, nu are parte In clipele din urmd nici de consolarile modeste hrdzite celor
mai oropsiti dintre muritori. El se stinge printre strdini, In mizerie si singuratate, ros
de o board' cruda, ale carel ravagii le Inregistreaza lucid, cdci constiintaii rdrrane neatinsa pTnd In ceasul final. Nici dorinta de a-si revedea patria Tnainte de a Tnchide
ochii nu-i e dat s-o real izeze. in primavara anu I ui 1852 porneste spre tara, In speranIa
cd i se va autoriza coborIrea pe pamTntul romdnesc. in august e la Constantinopol
si se Trnbarcd pentru Galati. De aici Tsi continua caldtoria pe Dundre, pIna la Nicopole.
Dei cumnatul sAu, Scarlat Geanolu, cIrmuitorul judetului Teleorman, intervine personal la domn, mu ribund ul nu e Idsat sa debarce. La 22 septembrie se gaseste din nou

la Constantinopol Tntr-o stare de epuizare fizicasi de cum plita suferinta morald. Sfdtuit de medici, se Tndreapta spre Italia. Trece prin Malta si Neapole, instarindu-se la
Palermo. Aici, Intr-o camera modesta a hotel u I ui Trinacria, Tsi da sfIrsitul la 29 noiem-

brie 1852. Osemintele i-au fost aruncate Tntr-o groapa comuna din cimitirul Capucinilor. Toate Incercarile ulterioare de a i se gdsi rdmasitele au esuat, IncepInd cu cea
din 1863, organizata In timpul ministeriatului la culte al lui Al. Odobescu, cu con-

cursul lui N. lonescu.

Opera lui Balcescu, elaboratd In mai putin de 9 ani i Tncheiata la vIrsta de 33
de ani, cuprinde studii de istorie sociald, biografii istorice, articole politice si ocazionale, impundtoarea monografie netermi nata i testamentard Romdnii sub Mihai Voievod
Viteazul. Bibliografia sa Insumeaza 22 de lucran i antume, dintre care 4 publicate sub

316

valul anonimatului, si 4 lucran i postume. Dacd ne &dim la conditiile precare ale

vietii culturale de acunn un veac, la greutatile materiale si morale care I-au hartuit
pe scriitor, la faptul ca doi ani, din cei noud ddruiti creatiei, i-a consumat luptInd
pe baricade, opera sa uimeste chiar si numai sub raportul dimensiunii. Daca
atunci
spunea Ibrdileanu
Goethe ar fi murit ca Eminescu la 33 ani
Goethe n-ar mai fi fost Goethe. Dar cIti dintre marii istorici ai lumii ar fi ramas In
memoria posteritatii daca si-ar fi Tricheiat cariera la vIrsta scriitorului nostru

www.dacoromanica.ro

Balcescu si-a surprins contemporanii prin nivelul adult la care s-a situat de la
primii pasi. El n-a manifestatnici una dintre dibuirile proprii fazelor de pionierat,
cInd se construieste cu ardoare juvenila, dar lipsa criteriilor face sd se confunde lesne
aplicatia cu talentul. De la debut se asaza la Tridltimea sti intei europene. Puterea armatei

stIrneste admiratia generald. Din aceastd scriere se poate vedea talentul eminent
al d-lui Balcescu asupra istoriei
in autorul cdrtii va avea patria un adevarat istoric
al sail", declara Heliade. Lucrare unicd in felul ei", afirma Baritiu. Opuscul remarcabil
apreciazd KogdIniceanu.
El [BdIcescu] e singurul de la care valahii trebuie s astepte o bund istorie atarii lor". in acest concert de laude nu e nici o notd
falsa, caci pe linga eruditie, patrundere analitica, fervoare patrioticd Tnsusiri pe
care le manifestaserd si un Sincai sau un Petru Maior
Balcescu aduce siguranta
discernamTntului critic, puterea de a surprinde legaturile interne ale fenomenelor si
a cuprinde sintetic marile desfsurari de istorie, vigoarea, armonia si eleganta
stilului.
Ideea misionarismului national si democratic, caracteristica In genere pasoptistilor, se Tntruchipeaza la BdIcescu Tntr-o forma* extrema. El considera ca intelectualului roman Ti revine Tndatorirea de a lupta pentru Tnaintarea patriei, la nevoie
cu pretul jertfei de sine. Nici un mobil personal nu putea trece Tnaintea acestui
Tel, curat si intangibil ca steaua polara. A scrie nu putea fi pentru un asemenea om
o petrecere agreabild a timpului, o amuzantd superfluitate. Fiecare rTnd izvora la el
dintr-o necesitate si rdspundea unei intentii, In fiecare fraza Tsi sedimenta o convingere. De aceea, nu-i de mirare ca. Tntreaga-i opera se constituie Tntr-o unitate indisolubila cu lupta de eliberare, cu cerintele i perspectivele ei. Orice lucrare, indiferent
cit de adInc se scufundd In trecut, serveste prezentul, explicIndu-I si indicTnd drumul

transformdrii sale. lar alcdtuirea ei tine, deopotriva, de stiint si pledoarie, de cercetarea savantului si de puterea contagioasa a oratoriei, care vrea sasmulga pe cititor
din inertie, biciuindu-i simtul de responsabilitate ceta-teneased.

Prin diversitatea perspectivelor deschise si prin multiplicitatea aptitudinilor,

Balcescu poate fi revendicat In mod egal de istorie, economie, politicd si literatura.
Directia dominanta, cea care constituie principalul cadru de manifestare a personalitatii, ramTne totusi istoriografia. Predilectia aceasta o explicd atIt vocatia proprie,
cit si epoca. in adevdr, In primele decenii ale secolului al XIX-lea, istoria patrunsese
cu poetii romantici Tn lirism si dramaturgie, cu Walter Scott In roman, cu Hegel
si Cousin In filozofie. AvIntul impetuos al natiunilor spre autodeterminare si lupta
claselor dezmostenite pentru cTstigarea de drepturi o impuseserd pretutindeni ca
rezervd potentiald de argumente, ca izvor de mituri si sursd de inspiratie a politicii.
In conditiile redesteptdrii nationale dintre 1820 si 1840, interesul pentru istorie s-a
afirmat si la noi In modul cel mai viu. Aldturi de alti pasoptisti, de M. Kogalniceanu,
Florian Aaron, A. Treboniu Laurian, Al. Papiu Ilarian, G. Baritiu, Gh. Saulescu etc.,
Balcescu se apleacd asupra trecutului, mTndru de nobletea originii si vechimea neamului romanesc, dornic sa scoatd la lumina toate marturiile vietii de odinioara, pTna
la istovirea materialului informativ. El continua opera Tntreprinsa de D. Cantemir,
cronicari si scoala ardeleana. Subliniaza, ca si ei, In premisele cercetarii, cTteva idei
majore : originea romanica a poporului roman si a limbii romane, continuitatea neTntrerupta In Dacia, rolul romanilor de avanpost al crestindtatii la Dundre, unitatea
Ion de neam. Pe de alta parte, uzeaza de Tntreaga documentatie pe care Tnaintasii
au adunat-o, precum si de rezultatele dobIndite de dTrisii. De notat, In aceastd pri-

www.dacoromanica.ro

517

vinta, impresia puternicd exercitatd asuprd-i de lectura operei lui Kogalniceanu

Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Dar Balcescu

merge mai departe. Marele sau merit e de a aduce o conceptie noud de abordare
a istoriei, care corespunde progreselor stiintei din prima jumatate a secolului
al XIX-lea si lasa departe, In urma, tot ce se facuse pInd la el, cu singura exceptie

a lui Kogalniceanu.
In trei privinte, contributia sa e esentiald : el abandoneazd definitiv istoria dinasticd, bazata pe cronologia domnitorilor si relatarea uscatd a evenimentelor politice,
orientIndu-se spre istoria instituti ilor si a societatii, spre situarea poporului In rolul
de personaj central ; aplicd o metodd critica', efectuInd un examen sistematic al
izvoarelor spre a decide asupra validitatii lor ; pune la temelia dezvoltdrii concep-

tele de evolutie", interdependentd" si necesitate obiectiva", ajunend astfel

descopere corelatiile dintre fenomene si spropunexpIicaiiaIetreceriide la o etapa
istoricd la alta. in elaborarea acestor idei Indraznete, Balcescu se serveste de lu-

crarile unor savanti contemporani, In primul rind de cele ale istoricilor francezi
ai restauratiei, si anume mai ales de scrierile lui Thierry i Michelet. 0 mare simpatie
nutreste si italianului Cesare Cant, a carui Histoire universelle, soigneusement remant

par l'auteur et traduite sous ses yeux, par Eugne Aroux et Piersilvestro Leopardi,
In 19 volume, Incepuse sa' apard la Paris In 1843. Dar, asimilIndu-si experienta contemporana In domeniul cercetarii istorice, Balcescu nu se Infeudeazd unui model
strain, oricTt de prestigios ar fi. El nu face adoptare, ci adaptare, endind totul
In functie de real itatea sociald romaneascd, pe care se osteneste s-o cunoascd pInd In
cele mai marunte articulatii si care-i comanda, In ultima instanta, a-at punerea proble-

melor, cIt si solutionarea lor.

Lucrdrile propriu-zis istoriografice, daca exceptam Romnii sub Mihai Voievod
Viteazul, acoperd o perioadd scurf& din activitatea lui Balcescu, Intre 1844 si 1847.

In timpul revolutiei si dupa 1848, el e solicitat de teme politico-sociale, rezultate

din desfsurdrile imediate ale actualitatii sau de materiale tinzInd spre generalizare
si filozofia istoriei. Dintre studiile de Inceput, cloud se impun : Puterea armatd iStarea
sotiald. Puterea armatd se bazeazd pe o bibliografie care cuprinde 31 de opere In 6
limbi, inclusiv 7 cronici manuscrise si un nurndr de 9 hrisoave dintre 1561-1787.

N. lorga o considera, spre stir-situ' veacului trecut, drept un minunat capitol de

istorie care n-ar statocmai rau nici sub condeiul unui istoric de astazi". Singur I. Bogdan, dintre special isti, a rostit un verdict sever, Insd aproape sase decenii mai firm
si In numele unui scientism pozitivist care nu mai vedea *urea din cauza copacilor.
Puterea armatcl urmareste un dublu obiectiv : sa arate chipul si drumul ce ar trebui
a se lua spre a se scrie o istorie" i sa atragd atentia asupra necesitatii de a Intdri
armata, deoarece ea a fdcut mdrimea si puterea tdrii In vreme de patru veacuri"
si numai prin regenerarea" ei va fi cu putintd romdnilor sd-si reia locul In marea
familie a natiunilor europene. Balcescu se ocupd pe rind de cele trei componente
ale institutiilor ostasesti : armata propriu-zisd (ostasii sau lefegii), militia (catanele
sau slujitorii de scuteald) i ridicarea gloatelor. De la Mircea cel Batrin, creatorul
primei ostiri permanente In Europa, armata s-a dezvoltat progresiv pIna la 1580,
a cunoscut un moment de strlucire sub Mihai Viteazul, apoi a Inceput sa slabeascd
datoritd recurgerii la mercenari (seimeni),pentru a fi total nimicit de fanarioti.Privitor
la arta militara, Balcescu citeaza din Neagoe Basarab si reproduce, cu o vadit. satisfactie, aprecierile favorabile IntTlnite la polonezul Dlugosz (despre $tefan cel Mare)
518

austriacul Engel (despre Mihai Viteazul). Exagerind putin lucrurile din pricina

www.dacoromanica.ro

lipsei de material comparativ, el pretinde c voievozii nostri au fost primii In Europa

care au recunoscut importanta hotdrItoare a infanteriei, ca ar fi utilizat, mai devreme
cleat alii, cavaleria ca arma de strdpungere si metoda cuceririi cetd-tilor folosind
santuri acoperite. Ca o concluzie a analizei sale, BdIcescu preconizeazd o reforma
a institutiilor ostsesti. Ideea de bazd e a renuntdrii la o armatd costisitoare, nepotrivit fiindcd sustrage o multime de brate necesare agriculturii, prin Tnfiintarea rezervelor nationale si decretarea obligativitdtii serviciului militar, dupd exemplul Prusiei.
In Starea sotiald Bdlcescu analizeazd evolutia raporturilor agrare la noi. Ocu-

pInd Dacia prin colonizare, romanii au creat o clasd de mici proprietari liberi,
care s-a mentinut In toatd perioada ndvdlirilor barbare si a supravietuit, nestirbitd,
Intemeierii tdrilor romdne. La destramarea acestei clase si la nasterea feudalittii
nu s-a ajuns prin transformdri social-economice petrecute In sInul obstilortrdnesti,
ci printr-un proces extern. Formarea marii proprietti pe baza daniilor consimtite de
domn In vederea rdspratirii devotamentului si meritelor ar fi avut In acest sens rolul
decisiv. Ca sd-si cultive pdmInturile, mosierii au adus coloni de peste Dundre, pe care

i-au iobdgit. Ei l-au silit apoi pe Mihai Viteazul sa decreteze lipirea de pdmInt.
Interesul (vinderea cdtre stdpIn din cauza neputintei acoperirii obligaiiIor fiscale),
nevoia (sdrdcirea de pe urma deselor rdzboaie) i sila (violenta boiereascd) au
general izat servajul, cdci robia este o consecintd neapdratd a sistemii de clan. in
continuare, situa-tia clasei trdnesti s-a Inruttit progresiv, reforma lui Mavrocordat
nefiind cleat o emancipare formald, frd rezultate practice. impiedicat de cenzurd
sd se ocupe de regimul agrar instituit de Regulamentul organic, cu a-at mai mult
s puna In discutie un program de Indreptare, autorul Incheie Infricosindu-i pe
boieri cu exemplul Poloniei :
Vai de acele na;ii unde un mic numr de cetd-teni
Is' Intemeiazd si puterea si fericirea lor pe robirea gloatelor ! Ele pier !"
Dintre contributiile Incredintate Magazinului", CuvIntul preliminariu despre
szvoarele istoriei romdnilor are meritul de a defini o conceptie modernd de studiere
a trecutului, asezatd sub dublul semn al romantismului liberal si nationalismului,
precum si de a scoate In evidentd valoarea documentar a folclorului. Cerce-andu-si
istoria, romnii ar Invdta sd se fereascd de greselile sdvIrsite de Inaintasi si ar cistiga
"ncrederea neclintitd cd o natie, care In mijlocul at7tor nevoie si-a pdstrat nationalitatea ei In curgere de optsprezece veacuri, nu mai poate pieri". Ei ar ajunge s ndcrjduiascd legitim In ziva de mTine si sd se consacre cu mai multa inima" pregdtirii
unei reforme politice si sociale" de care depinde pozitia tdrii In ochii Europei. Privitor la folclor, de care In epoca se vorbea mult, Insd In sensul herderian de expresie
spontand a sufletului popoarelor, BdIcescu se ghideazd dupd Michelet. in Origines du
droit franais cherches dans les symboles et formules du droit universe/ (Paris, 1837),
acesta preconizase, pe baza sugestiilor lui Jacob Grimm, depistarea rdmdsitelor ve-

chiului drept francez In traditii si monumente folclorice.

Biografiile din primul tom al Magazinului" introduc In istoriografia noastrd un
gen nou, care vddeste In autor pe cititorul lui Plutarh, Tnsd un Plutarh filtrat prin
scoala eruditiei critice moderne. Eroii lui BdIcescu : loan Tautul, Miron Costin, loan
Cantacuzino si Constantin Cantacuzino sInt oameni Inzestrati cu Insusiri remarcabile,

care si-au servit -Ora cu abnegatie, Insd au avut de Infruntat cumplite prigoniri ale
Portretizarea e fdcutd strict du pd ardtdri le izvoarelor, reducind la zero partea
fanteziei. insd autorul stie sd traga profit din elementele pitoresti si pe alocuri Insceneazd materialul. Figura lui Mavrogheni, de original si fantastic", se imprimd In
memorie, ca si aceea a lui loan Cantacuzino (despre activitatea literard a cdruia Bak

www.dacoromanica.ro

519

cescu pare a nu fi aflat). De notat iarasi vigoarea atacurilor Impotriva boierimii. Aristocrati i
spune Intr-un loc scriitorul
nu priveau jos, prea jos, poporul care se tTra
la picioarele lor si se muncea ca sa le hrneasca lenea ; ei nu endeau ca din acest
popor au iesittoti acei viteji, ca el a mIntu it teara Intr-atTtea rInduri si ca ar mIntui-o
Inca, daca ei fadnd un apel la clInsul 1-ar fi interesat la pricinanrii si i-ar fi dat drepturi

si o patrie a apara".
Campania romnilor In contra turcilor la anul 1595, publican In tomul IV al Magazinului" (1847),Incepe In cadena solemn a epopeii. Tonul Inaripat al rapsodului unor

vremi eroice se mentine si In expunerea propriu-zisa, care se ocupa In detaliu de

lupta de la Calugareni, de preliminariile, desfasurarea si consecintele sale. Si aici se
observa' seriozitatea despuierii bibliografice : chiar episoadele care par romantate
sInt de fapt atestate documentar. Astfel, discursul adresat de Mihai ostasilor In di mineata bataliei, dupa stravechiul tipic al istoricilor latini, urmeaza pe Arthur Thomas
d'Ambray,Continuation de l'histoire de Chalcocondyle (Rouen ,1660), iar scena de turnir"

medieval, end viteazul domnitor se arunca unde situatia e mai critica, Tsi preia elementele de la vistiernicul Stravinos si Balthasar Walther (Brevis rerum a Michaele
Moldaviae, Transalpinae sive Valachiae, Frankfurt, 1603). Ultimele rinduri ale stud iului
s'int strabatute de o emotie contagioasa : Noi Incheiem cu parere de rau aceast
povestire pe care am lucrat-o cu dragoste, dei Tmprejurarile nu ne-au iertat a da
stilului corectia trebuincioasa". Reiese ca. Balcescu avea ambitia lui Thierry de a face
nu numai stiinta, ci si arta ; era un istoric-poet, calauzit de o conceptie artizanala
asupra scrisului, conform careia primul jet" al condeiului nu constituie dedt o aproximatie a formei finale.
Rolul atribuit de Balcescu intuitiei se vede din scurta notita intitulata Buletin
despre portretele principilor Teirii Romanesti V ai Moldovei, ce se aflei in cabinetul de
stampe de la Biblioteca regale' din Paris (Magazin", t. IV, 1847). VazInd la Bucuresti
un tablou presupus a-I reprezenta pe Mihai Viteazul, executat de Ortelius, Balcescu
spune ca s-a Indoit de autenticitatea sa, deoarece fizionomia domnitorului nu exprima
nici unul din sentimentele ce caracterizau pe acest mare ba'rbat". Aceeasi impresie

a resimtit-o In fata mai multor portrete aflate la cabinetul de stampe din Paris,
pina end a dat peste o gravura a lui Sadeler. Atunci a strigat fara ezitare : Acesta
este I".
Singurul articol din perioada prerevolutionara care nu apartine preocuprilor
istoriografice este recenzia publican In Foaie pentru minte, mima si literatura"
(1846, nr. 4 si 5) a traducerii lui I. Negulici De rducation des mres des families
ou de la civilisation du genre humain par les femmes (Paris, 1834) de Aim Martin.
Acest Airn Martin s-a bucurat la noi de o yoga extraordinara In preajma revolutiei
de la 1848, fiind asezat de un Heliade, un Baritiu si chiar de Balcescu printre marile
spirite ale epocii. Cartea sa avea o fundamentare filozofica, deosebind ?litre Tntelegere" si inima", adica Intre ratiune ca facultate de a forma concepte din senzatii,
printr-un proces de abstractizare, si suflet, privit ca sediul ideilor Innascute,principiul care ne face sa pricepem frumosul, adevarul, infinitul, pe Dumnezeu". Balcescu
obiecteaza ca publicistul francez merge prea departe wind sa dea o realitate algebrica la solutia unui problem pe care filozofia, cu toate progresurile ei moderne, n-a

putut Inca hotarr. Materia si spiritul ce compun omul *it asa de strIns unite Tmpreuna, una InrIureaza a-at de mult asupra celuilalt, Indt a Insemna acurat hotarele
lor se pare o absurditate". El dezaprob si ideea fatalista" ca nordul este menit a
520

cuprinde si a civiliza orientul", caci vremea concuistelor au trecut", iar radejdea

www.dacoromanica.ro

civilizatiei popoarelor este In comunicatia ideilor, care va veni din comunicatia nai relaiile comerciale vor aduce". Aprecierea de ansamblu
a lui Balcescu e foarte pozitiva. Cartea tradusa de Negulici e Iuminata, Infocatd,
plind de convictie. Ea are multe pagini sublime, care ne aduc aminte de Rousseau si
Bernardin de Saint-Pierre".
In timpul revolutiei de la 1848, Balcescu publicaln Popolul suveran", dupd cum
am ardtat, cloud articole asupra problemelor la ordinea zilei : Despre improprieterirea

tiunilor", ce inlesnirile

tdranilor (nr. 21, 22, 23, 24), integrat ulterior, In substanta lui, In Question conomique,

Drepturile romanilor altre Tnalta Poartd (nr. 15, 16). Cel din urma reproduce tratatele Incheiate cu turcii la 1393 si 1460, asa-numitele capitulate, spre a dovedi
ca Principatele n-au fost niciodata supuse cu sabia, ci s-au recunoscut de bunavoie
sub protectia Portii, pe baza respectarii dreptului lor de autonomie interna. in felul
acesta, Balcescu apara legitimitatea revolutiei de la 1848 si contesta puterii suzerane

once drept de amestec. Textul capitulatiilor" exista Tri Genealogia Cantacuzinilor

fusese publicat anterior de Fotino,Wilkinson, Colson si de un oarecare G. Rucdreanu In Foaie pentru minte" (nr. 15 si 16, 1842). Meritul lui Balcescu e de a fi pus
chestiunea In discutie la momentul oportun, facInd din ea una din principalele teme
ale propagandei revolutionare *.
Dintre I ucrdri le de du pd 1848, de o importanta deosebita este Question conomique,

memoriu destinat Portii, din care se cunoaste si o redactie primitiva, insa incompleta
si neslefuita, publicata de-abia In 1953, sub titlul Reforma sociald la romni. Socotita
de unii drept cea mai bund opera a lui BdIcescu (G. Zane), Question conomique
e un model de eruditie, argumentare strinsd, spirit publicistic i putere de analiza.
Deopotriva eseu, pamflet i studiu minutios elaborat de istorie sociala, lucrarea nu-0
are pereche In epoca. Michelet, depasind amabilitatile curente, spunea : Nu cunosc
nimic mai bun asupra subiectului, nimic mai instructiv". Elias Regnault, un publicist
francez de atitudine progresista, o utilizeazd pe larg In cartea sa Histoire politique et
sociale des Principauts Danubiennes (Paris, 1855), reproduand pasaje Intregi si

rezurnInd sau parafrazInd altele, de-a lungul a peste 40 de pagini. Marx Insusi o
foloseste, prin intermediul lui Elias Regnault, ca sa exemplifice goana dupd supramunca a mosierului antrenat In relatii de piata.
Cele 27 de capitole succinte, sfirsite adesea printr-o formula de efect, se distribuie In trei parti : I evolutia chestiunii agrare din epoca romana pIna la Regulamentul organic, cu insistenta asupra perioadei de la Mihai Viteazul Tnainte ; II
analiza Regulamentului organic din punctul de vedere al stipulatiilor privind raporG. Zane, In excelentasa editie (N. Balcescu, Opere, vol. I, II, p.287-288), Ti atribule lui Balcescu
alte cinci articole anonime din Popolul suveran" : Patria (nr. 3), Arm:a romdnd (nr. 6), Despre adunarea generala (nr. 11), Situatia prezentd (nr. 13), Revo/utie i reformd (nr. 21). P.P.Panaites u admite
doar articolele Patric, Ti Revolutie i reform (0 editie a Operelor lui Blcescu, Bucuresti, 1940, p. 14).
Problema ramine deschisa, ca, de altfel, si paternitatea asupra tabloului cronologic al domnitorilor
romani din cartea Table istorice, de Eduard Vehse, tradusa de I. Voinescu II (G. Zane, op. cit.,
176 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 9-12). Exista, In schimb, multe probabilitaIi ca artip. 171
colul Trecutul ;i prezentul, acceptat de loan lumea, pina nu de mult, drept al lui Balcescu, sa fie
de fapt opera tinarului prieten al lui Odobescu, D. Berindei (Cornelia Bodea, Din activitatea revoluonard a Junimii romdne la Paris (ntre 1841 si 1843, In Studii", 1961, nr. 5 ; Geo Serban, Scris-o
Balcescu Trecutul i prezentui 1, fn Gazeta literara" din 20 februarie 1964).

www.dacoromanica.ro

521

turile dintre proprietari si tdrani ; Ill

solutiile preconizate la 1848 In vederea Trnbunatatirii sortii taranilor. Lucrarea se deschide printr-o pagind memorabild, InfdtisInd, ca la Dinicu Golescu, dramaticul contrast dintre bogd-tia pdmIntului romdnesc
si existenta mizerd a tranului. Partea I reia ideile din Starea sotiald, Intr-o expunere
mai limpede, cu unele completan. De pildd, vorbind de epoca romand, autorul mentioneazd fugar cele doud flagele care au subminat imperiul si In cele din urmd I-au
prdbusit : sclavia si marea proprietate. Miscarea de la 1821 e calificatd drept revolutie

purement nationale et dmocratique", iar Tudor Vladimirescu e aratat a fi avut o

conduita corectd fatd de puterea suzerand. Partea a II-a diseed punct cu punct prevederile Regulamentului organic, denuntInd samavolniciile camuflate sub echivocurile
de I imbaj. Balcescu demonstreazd aci o ten: capitald : faptul ca tdranii sTnt coproprie-

tari cu proprietarul nominal In schimbul

unei rente In natura sau munca.
Dreptul absolut al stdpInului de mosie, In Intelesul clasic de jus utendi, fruendi et
abutendi'', e limitat pe cloud treimi din domeniu de dreptul de posesorat al tdranuI u i, tot ereditar si la fel de puternic. Aceastd real itate agrard, specified tdrilor romdne
si, In genere, Estului european, constituie temelia juridied a reformei prin Improprietarire, cum a preconizat-o, sub impulsul lui Balcescu, Proclamatia de la Islaz, Impotriva

cererii liberate" de a proclama pur si simplu emanciparea parnIntului. Privitor la

natura opresiva a Regulamentului, BdIcescu aduce argumente impresionante. Daca
atinge, dup.' calculul lui, 56 de zile In Tara Romdneascd si 84 de zile In Moldova, pdmintul de hrand atribuit tdranului e sub necesar, la fel si locurile de pdsune. Exploatdrii feudalo-iobdgiste a boierilor i se adaugd exploatarea statului, sdvIrsitd sub
forma extorcdrii populatiei prin impozite. in genere, BdIcescu instruieste un adevdrat
procesal administratiei, denotInd cd e perfect degajat de iluzia statului arbitru. Totusi
el nu preconizeazd confiscarea mosiilor, ci numai Improprietdrirea, adicd Inlocuirea
dreptului real al posesiunii prin dreptul nominal al proprietdtii, cu plata unei despdgubiri. Proiectul sdu prevede Trnproprietdrirea pe marile latifundii a 200 000 de famili i si pe domeniile statului a Inca 30000. Suma de rdscumpdrare de doud sute de mili-

oane de piastri urma sa fie avansatd boierilor de o banca ipotecard, organizatd anu-

me, fatd de care taranii trebuiau sd se descarce prin plata unor anuitdti de 10%,
jumdtate pentru amortizarea capitalurilor, jumdtate pentru acoperirea dobInzilor.
Rdeldcina acestui fel de a vedea se gseste In convingerea autorului ca abuzurile co-

522

mise In numele proprietdtii nu justifica sacrificarea principiului. Excesul Inseamnd

oare a condamna uzajul ? "
Intreabd Balcescu. Departe de a se uni cu extremistii
care strigd anatema Impotriva proprietdtii", el crede ca acest principiu al propriettii a creat agricultura libera, comertul, industria, artele si toate comorile civilizatiei". Social isti i sInt, dupd el, visdtori". Conceptia e burghezo-democraticd, dar ea
e singura compatibild cu Imprejurdrile concrete de la noi la 1848. Cdci adevdratul
progresism nu consta 'in revendicarea utopicd a unor reforme pentru care conditiile
interne de aplicare nu erau coapte, iar conditiile externe se anuntau pentru multa
vreme complet defavorabile, ci In programarea si Infaptuirea telurilor puse la ordinea
zilei de Inssi evolutia obiectiva a istoriei.
Cea de-a doua contributie majord a lui BdIcescu In perioada postrevolutionard
e articolul Mersul revolut e 7n sstoria roman lar. Scris cu Infldcararea unui tribun care
peroreazd Insufletit de icoana idealului sdu radios, lucrarea evidentiazd preocuparea
de a filozofa asupra istoriei, In spiritul ideilor profesate de Cesare Cant si de scoala
romanticd si I iberald a restauratiei, Autorul se Inaltd deasupra experientei empirice,
spre a descoperi legile care ca duzesc dezvoltarea societatii si a gdsi semnificatia fie-

www.dacoromanica.ro

carei etape in lumina perspectivei de ansamblu a intregului proces. Revolutia romand

nu e o marfd de import, ea Isi are originea In zilele veacurilor, In desfdsurarile obiec-

tive ale istoriei nationale. De-a lungul timpului statul din domnesc sau absolut s-a
facut boieresc sau aristocratic, apoi fanariot sau ordsenesc (Brger), apoi ciocoiesc
sau biurocrat si acum este pe cale a se face romdnesc sau democratic". La fel, poporul din rob se preface serf, apoi proletar, apoi posesor si acum azvIrle cea mai
din urma exploatatie si este a se face proprietar". Se verifica astfel legea universala
a dezvoltdrii istorice a natiilor, pe care Balcescu o defineste drept Inaltarea plebeianismului la putere" sau Tntregirea romanului, vecinul, serful veacului de mijloc,
In drepturile sale de om, de cetatean si de natie". Revolutia de la 1821 a fost democratica, deoarece a vrut ca tot roman u I sa fie i ber si egal, ca statul sa se faca romanesc."
I

Revolutia de la 1848 a fost sociald, urmarind ca romdnul sd fie nu numai liber,

dar si proprietar, fard care libertatea si egalitatea e minciund". Revolutia viitoare va
cere unitatea si I ibertatea nationald". in IntImpinarea ei, Balcescu Isi Indeamnd compatriotii sd se pregateascd, sa fie gata sa-si verse sIngele, cdci de la Imparati si de la

ministri nu se poate obtine nimic prin filantropie. Ei nu va vor da nimic, caci nici
vor, nici pot. Fiti gata, dar, a o lua voi, fiincica Trnparatii, domnii si boierii parnIntului
nu dau fdrd numai aceea ce le smulg popoarele".
Schema evolutiva propusa de Balcescu nu rezistd, desigur, controlului faptic.
Dar mai importantd decIt veridicitatea fiecarei etape e ideea care prezideaza la distribuirea lor. Balcescu Isi dd seama de dependenta institutiilor politice, de starea sociald,
de caracterul necesar si, In ultima instantd, progresiv, al dezvoltarii, de antagonismele
care macina once epoca istorica. Apare aici, pentru prima data la noi, o &dire dialectica, In stare sa sesizeze complexitatea si natura contradictorie a realului. Ea intrevede, cu o uimitoare claritate, sensul exact al unor concepte hegeliene, frd sa
poatd fi vorba, dupd cIt se pare, de o legdturd directa. E vorba, In primul rInd, de
ideea saltului calitativ, apoi de interactiunea factorilor cauzali, de caracterul relativ
si procesual al fenomenelor istorice.
Impiedicat de board si de munca desfasurata la monografia lui Mihai Viteazul,
BdIcescu nu va mai avea rgazul altor lucrdri fundamentale in anii de dup. 1848. in
afard de Question conomique si de Mersul revolutiei, activitatea sa se reduce la dteva pagini prefatInd Cintarea Romdniei si Romania viitoare", avIntatul discurs Miscarea romdnilor din Ardeal la 1848, publicat In Junimea roman" (1851, nr. 2), si
manuscrisul incomplet Manualul bunului romdn, adaptat dupa Ch. Renouvier si publicat postum.
bate aceste scrieri manifesta tendinta de a pregati spiritele In vederea luptelor
ce se vesteau iminente, fie dezvolfrid punctele programului democratic al revoluOei,
fie Tr-lain-and asupra obiectivelor de caracter national.
Opera de capetenie a lui Balcescu, aceea care-I reprezinta mai intensiv In opinia
posterittii si careia i s-a claruit pInd cInd moartea i-a smuls condeiul din mInd, este
Romnii sub Mihai Voievod Viteazul. Conceputd, du pa cum o indica si titlul, ca o vast

evocare a vietii poporului roman si nu doar ca povestirea unei domnii strlucite,

opera trebuia s cuprindd sase car-0, si anume : Libertatea nationald (1593
aprilie
1595), Cellugdrenii (aprilie 1595
decembrie 1595), Robtrea tdranului (decembrie
1595
aprilie 1599), Unitatea nationald (aprilie 1599
iulie 1600). Mirdsldu (iulie
1600
ianuarie 1601) si Gordsldu. Din acest plan s-au realizat patru carti si 32 de
capitole din cartea a V-a. Nu mai ramTnea mult de facut, dar e sigur ca, dacd ar
fi dispus de timp, Balcescu si-ar fi revazut cu atentie Intreaga lucrare, mai ales sub ra-

www.dacoromanica.ro

523

portul cizeldrii formei. Publicatd partial de Odobescu In Revista romnd" (1861

1863) si In Tntregime, prin grija aceluiasi, la 1877, Tntr-o versiune revdzutd pentru tipar
de I. Slavici, monografia lui 13dIcescu se Inscrie printre operele cele mai reprezenta-

tive ale pasoptismului. Ideea de a dedica o monografie lui Mihai Viteazul se poate
fi Incoltit Inca de timpuriu In mintea istoricului, prin 1844 sau 1845, dar elaborarea
operei nu pare a fi anterioard anului 1847. Scriitorul se gasea atunci la Paris si-si informa prietenii de proiectul sdu, precum si de faptul c scormoneste prin biblioteci
In cdutare de material. intrerupt In timpul revolutiei, I ucrul a fost reluat spre sfIrsitul
toamnei 1849 si continuat cu o intensitate cresencld pe mdsurd ce 13dIcescu Tsi simtea

puterile sldbindu-i si moartea apropiindu-se. in ultimele scrisori cdtre prieteni, unele

ajunse destinatarilor dupd stingerea din viatd In sdrcdcioasa camera din Palermo,
solicita cdrti In vederea unor completan i de detaliu si transmitea instructiuni pentru

executarea de gravuri care sd ilustreze textul tipdrit.

Alegerea subiectului nu era IntImpldtoare. Pasoptistii onorau figura lui Mihai
pentru cd ea Tntrupa cloud idei care aprindeau pe atunci toate inimile : lupta
pentru independentd si realizarea unittii nationale. Pe de altd parte, zbuciumul
eroului, In viata cdruia momentele de glorie alterneazd cu clipe de tragicd restriste,
pInd la fi nal u I de drama shakespeariand al uciderii prin tradare pe cIrn pia de la Turda,

gdsea un ecou vibrant In sensibilitatea romanticd a vremii. De Mihai vorbiserd istorici : Damaschin BojTncd, Florian Aaron, Gr. Plesoianu, M. KogdIniceanu ; el inspirase
versuri lui Bolintineanu, Heliade Rddulescu, A. Pelimon, piese de teatru lui Gh.Asachi
si C. D. Aricescu ; se pare cd si Anton Pann ostenise In ultimii sdi ani la o Istorie
a lui Mihai Viteazul pentru popor. Ca toti contemporanii si poate In mai mare mdsurd cleat ei, glorifidnd pe eroul rezistentei antiotomane si pe fduritorul unirii, Bdlmdrturisea o solidaritate de ideal.
cescu nu-si Tndeplinea numai o Tridatorire pioasd,
Documentarea operei este exceptionald, intentia fiind de a istovi bibliografia
problemei. Lista scrierilor citate numrd 102 titluri, Tns, dupd cum o aratd manuscrisele, cercetarea a mers mult mai departe, punInd la contributie alte dteva zeci de
izvoare. Fapt remarcabil : punctul de vedere nu e arhivistic, ci selectiv. Autorul procedeazd cu discerndmInt critic : el cenfruntd mdrturi i le existente asupraaceluiasi eveniment si apreciazd validitatea fiecdrei stiri.
Dorinta de a afla adevdrul si a-I spune cu fermitate, indiferent dacd place sau
displace, nu-I Impinge pe BdIcescu la o atitudine neutrald, incompatibild de altfel cu
temperatura morald a epocii si cu adincile resorturi pasionale ale firii sale. Ca toti
romanticii, eraImpins sd-si organizeze scrierile fie ca pledoarii, fie ca rechizitorii,Trisd,
spre deoqebire de alii, tia sa distinga Intre propozitiile de existentd si judecdtile
de valoare. Astfel, interpretarea epocii I ui Mihai Viteazul o face prin prisma democratismului-revolutionar si ideologiei pasoptiste, dar In Infdtisarea faptelor se cdIduzeste
dup regulile unei stricte obiectivitdti. Mihai e un instrument al providentei, In

el se potenteazd aspiratiile maselor. Suirea sa pe tron nu e un simplu hazard

In starea existentd a lucrurilor, poporul trebuia s dea din rindurile sale un om reprezentativ, un conduator si un justitiar. Dei Isi admird eroul, BdIcescu nu ezit
condamne greselile, In special I i pirea tdranilor de pmTnt. Sustine Insd ca aceastd
misurd a fost legiferatd sub influenta boierilor. Pe acestia Ti Tnfiereazd aspru In repetate

524

rinduri. Vorbind de unirea efemerd de la 1600, Isi d seama ca e vorba de o cucerire", deoarece nationalitatea nu avea atunci acel caracter mintos si ideal ce a
dobIndit In zilele noastre", dar o omagiazd In cuvinte Infldcdrate ca pe un mare simbol. in genere, de la prima pInd la ultima pagina, scriitorul urmdreste parca sd elec-

www.dacoromanica.ro

trizeze un prezent acomodat cu lasitatile Ola

Intr-atIte Inda pierduse chiar si amintirea

gloriei de altadat. Paragraful despre incuria
contemporanilor fata de locul luptelor de

4.

.'

f.,'

tt

la Calugareni e din acest punct de vedere

-

memorabil.

Arhitectura operei, de o proportionalitate clasica, indica un romantism echilibrat

de ratiune. Balcescu e un scriitor retoric,

Insa retorismul nu devine la el o forma
agresiva a subiectivitatii, care construieste
In afara si Impotriva realului, ci ramIne un
mijloc de intensificare a emotiei, o rezonanta a acrincurilor constiintei. Lirismul sOu
e curat ca lacrima, de o neobisnuita austeritate morar si Tnaltime de cuget. Stilul are
cadena unui discurse cu frazele organizate

ca niste unitati ritmice, de o solemnitate

retinuta, dar grava si Tnvaluitoare. Scriitorul
nu e un colorist ; e un poet cu simtul
frazei si un filozof mai mult decIt
un pictor. E si artizan" al scrisului, cum
avea sa observe cu justete Hasdeu, caci el
tinde sa-si cenzureze expresia de once impuritate, modelTrid-o" In sensul sonoritatii
si al puterii de sugestie. in manuscrise s-au
gasit liste de proverbe si extrase din croni-

-';

''''`

-.,,

a
1154,

.CZ

1t;'ff/

,
'"

0,

",,'
.

A.,-.de

v.-

-11 7e
NICOLAE BALCESCU,

Romdnii sub Mihai Vodd Viteazul, Cartea

a II-a : Clugrenii, manuscris

cari, dovezi ale unei elaborad constiincioase

a stilului. in genere, proza I ui Balcescu a rezis-

tat eroziunii vremii, fiind sub raportul vocabularului, proprietatii termenilor, elegantei expresive si ritmului interior perfect plauzibila astazi. Eminescu spunea pe drept
cuOnt la 1877 : limba lui Balcescu este totodata culmea la care a ajuns romanimea
Indeobste de la 1560 TricepInd si pInd astazi".
insemnOtatea lui Balcescw In literatura secolului al XIX-lea e In primul rInd
a unui semanator de idei si a unui director de constiinta. El nu a creat opere de fictiune,
inventInd subiecte sau personaje ; In schimb, In cristalizarea ideologica a pasoptismului a avut o contributie esentiald. Balcescu a dat cea mai clara definitie obiectivelor

strategice si tactice ale revolutiei. El a legitimat dreptul taranilor la parrant si al

natiemii la independent, unitate si o orInduire democratica, liber aleasa. A promovat consecvent lupta antifeudala si revolutionara, In alianta cu popoarele asuprite,
dar Vara a cadea In utopie si a-si lua sperantele drept realitati. A fost Intemeietorul
istoriografiei romanesti moderne si a dat prin lucrarile sale exemple strlucite ale
genului. A contribuit la procesul de Inchegare a limbii !iterare, ImbinInd cu bungust neologismul cu termenul arhaic de valoare plastica si adaptInd sintaxa nevoilor
unei comunicad nuantate, energice si expresive. Viga atIt de scurt si Incheiata
tragic, abnegatia cu care s-a jertfit cauzei ridicnii patriei, intransigenta opinlilor si
consecverrta neabdtuta l-au suit pe Balcescu rind In pragul legendei. Figura sa,
de o admirabila noblete si integritate morar, a fost evoca-Ud nu numai In lucrarile

www.dacoromanica.ro

525

specialistilor, ci si In numeroase opere beletristice. De la poeziile lui Alecsandri,

C. Negri, D. Bolintineanu, G. Creteanu, Duiliu Zamfirescu pTn la Ion Barbu si Eugen
Jebeleanu, de la portretele pe baza memorialistic5 ale lui Alecsandri si Ion Ghica
pTna la scrierile lui Camil Petrescu, G. CAlinescu, Ion Pas si ale atttor altor contemporani,toti
s-au apropiat de Blcescu aufdcut-o cugratitudine si pietate, cinstindu-i alesele insusiri si
printre cei mai reprezentativi cArturari patrioti
si luptatori revolutionari ai trecutului nostru.

BIBLIOGRAFIE

Istoria romdnilor sub Mihai Vocki Viteazul, urmata de scrieri diverse de Nicolae Balcescu.
Publicate de pre decisiunea Societatii Academice Romane $i insotite cu o precuvintare $i note de A.I.
Odobescu, Bucure$ti, 1878 ; Din ineditele lui Nicolae Beilcescu. Manualul bunului rom6n, cu o introducere de Petre V. Hane$, Bucure$ti, 1903 ; Scrieri istorsce, cu o introducere $i note de P. P. Panaitescu, Craiova, 1935 ; Opere complete, vol. I. Rom6nii sub Mihai Voievod Viteozul, cu un studiu
introductiv biobibliografic, prefata $i glosar de Stelian Semedrescu, Bucure$ti, 1940, vol. H. Studii si
biografti istorice, editie ingrijita de Lucian Predescu, Bucure$ti, 1944 ; Opere, Scrieri istonce, politice
economice, editie critica adnotata, cu o introducere de G. Zane, vol. I II, Bucure$ti, 1940 ; Scrieri
sociale, comentate de P. P. Panaitescu, Bucure$ti, 1947 ; Opere, Bucure$ti, 1953; Opere alese, editie
ingrijita de Andrei Rusu, Cu o prefata de Gh. Georgescu-Buzau, vol. I II, Bucure$ti, 1960 ; Opere,
vol. IV. Corespondent6. Scrisori, memorii, adrese, documente, note si moteriale, editie critica de G. Zane,
Bucure$ti, 1964.
La
I. Voinescu II, N. Balcescu, Paris, 1853 ; V. Alecsandri, Nicoloe B6Icescu. Suvenire. I
Moldova, in Revista romana", iulie 1862 ; Gr. Tocilescu, N. B6Icescu. Victo, timpul i operole sale, Bucure$ti, 1876 ; Ion Ghica, Amintiri din 1848 (Nicu Blcescu), in Convorbiri literare", 1887, nr. 3
N. Mandrea, Anul 1848 (dupd hirtiile lui N. Blcescu), In Convorbiri literare", XXVI, 1892 ; P. P. Panaitescu, Contributii la o biografie a lui N. B/cescu, Bucure$ti, 1923; G. Zane, Marx si Blcescu,
la$i, 1927 ; Silviu Dragomir, N.B6Icescu in Arded, Cluj, 1928 ; P. P. Panaitescu, B6Icescu si istoriografia romdn6, In Scrisul romanesc", 1928, nr. 3 ; G. Cal inescu, Ciro Spontoni si Blcescu, in Viga roma-

neasca", 1932, nr. 5-6 ; A. Oletea, Nicolae 136Icescu, In Revista Fundatiilor", 13, 1946, nr. 1;
N. Popescu-Doreanu, Nicolae B/cescu V revolutia de la 1848, Bucure$ti, 1948 ; Stucht si referate despre
N. Belleescu, Bucure$ti, 1953 ; Mario Leporatti, Nicolae Bcilcescu e il risorgimento naztonale in Romania,
Roma, [f. d.] ; C. I. Gulian, Conceptia social-po/iticel a lui N. Blcescu, Bucure$ti, 1954 ; Tudor Vianu,
N. Be Icescu amst al cuvintului, In Probleme de stil $i arta /iterar& Bucure$ti, 1955 ; Vasile Maciu,

Activitatea istonograficel a lui N. Beilcescu, in Studii $i articole de istorie'', Bucure$ti, I, 1956 ; Virgil
lonescu, Contributii lo studiul gindirii economice a lui Nicolae B/cescu, Bucure$ti, 1956; Cornelia
Badea, Corespondentel inedit6 privind activttatea lui Nicolae B6Icescu In mili 1851-1852, In Studii",
1956, nr. 4 ; Gh. Georgescu-Buzau, Activitatea lui N. Balcescu pentru preg'dtirea dezlntuirii revolutiei
din 1848, in Studii", 9, 1956, nr. 1; Gh. Georgescu-Buzau, N. Bei/cescu, Bucure$ti, 1956 ; Tudor Vianu,
Tehnica bosoreliefului in proza lui N. B6Icescu, in Problemele metaforei $i alte stuchi de stilistic, Bucure$ti, 1957 ; Cornelia Badea, U/c./torio lui 1361cescu pe Duneire in 1852, in Studii", 10, 1957, nr. 1

526

Nicolae Liu, N. Bkescu, E.Winterhalder si biblioteca Mogazinului istonc, In Studii $i cercetari de

bibliologie", II, 1957 ; Virgil Candea, Histoire de la Valachie, de M. Kog6Iniceanu, adnotata de N. Hlcescu, In Studii qi cercetari de bibliologie", II, 1957 ; C. Cimpianu, Blcescu qi z arul Democratio
din 1849, in Tribuna" din 12 mai 1957 ; G. Zane, Aspecte noi ale vietii lui N. Balcescu In lumina unor
documente inedite, in Studii.", 13, 1960, nr. 1; G. Florescu, Mistunea diplomatic6 a lui N. Blcescu

www.dacoromanica.ro

la Constantinopol (august 1848), In Studii", 14, 1961, nr. 6 ; Cornelia Bodea si Paul Cernovodeanu,
Materiale noi pentru biogrofia lui Nicoloe Bc)/cescu, in Studii", 15, 1962, nr. 2 si 16, 1963, nr 3
Paul Cornea, Nicotoe Beilcescu, democratul revolutionar ;i scnitorul, in Studii de literatura romand
moderna, Bucuresti, 1962 ; Paul Cornea, Bcilcescu, Valliant V un artico/ anonim din PropVrea", in

Revista de istorie si teorie literard", 15, 1966, nr.

1.

C.A. ROSETTI
S-a ndscut la 2 iunie 1816, cafiu al lui Alexandru Rosetti. A Invdtat dupd obiceiul
vremii, acasd, cu un profesor particular, apoi va trece la Scoala Sf. Saya. A fost unul

dintre elevii In care Aristia Isi pusese sperantele pentru un viitor mare actor.
Fire exaltatd, prseste scoala In autarea unui alt destin. Intrd In armatd si e numit
aghiotant al domnitorului Alexandru Ghica. TIndrul se dedd la petreceri zgomotoase,
ce scandalizeazd marea societate. Cirmuirea dd ordin sa i se tuncld pletele si drept
pedeapsd e trimis la Pitesti. Carierd curioasd si In zigzag. in curind este presedinte
al tribunalului comunal din localitate. in 1845 se ocupa de afaceri comerciale, cumpdrInd Impreundcu Vinterhalder o tipografie. Nu se sfieste s facd negustorie nu numai

cu arti, ci si cu vinuri si cu tot ce e bnos, fcIndu-le cu nonsalantd reclamd In

pagini le ziarelor sale. intrerupse si cariera de tipograf si comersant pentru a se dedica

studiilor. Pleacd la Paris In 1845. Agitatia pariziand, lectiile lui Michelet, Quinet
Mickiewicz de la Collge de France se potriveau cu temperamentul sdu. Aici
fdcu scoald revolutionard.
La Intoarcere, In 1847, se cdstoreste cu Maria Grant.

C. A. Rosetti va avea unul din principalele roluri In revolutia de la

1848.

0 va preati conspirativ, si, dupd abdicarea lui Bibescu, este numit agd. A doua zi,
la 12 iunie, scoase, Impreund cu Vinterhalder, ziarul Pruncul romb". Un capdt
al adevdratei sale vocatii fusese descoperit. C. A. Rosetti participd cot la cot cu
fruntasii revolutiei, categoric, prin convingeri, fiind temperamental un filantropic.

Semneazd decrete, apeluri cdtre popor. E clement" si frate" cu toti.

Revolutia este Indbusit de armatele lui Fuad Effendi, si C. A. Rosetti va fi
Tncarcerat si Imbarcat pe o ghimie pInd la Orsova. De pe mal, Maria Rosetti
va Insoti cu o abnegatie de martird, meritInd elogiul de mai tIrziu al marelui Michelet.
C. A. Rosetti Impreund cu Mdlinescu i Voinescu ajung primii la Paris. 0 parte
dintre revolutionari mergeau la Brusa, altii rdmIneau In Transilvania. Lui si sotiei
sale, care datorita gestului ei eroic va fi privit In cercurile revolutionare ca o
eroind, le reveni rolul de a organiza In capitala Frantei miscarea revolutionard
a exilatilor nostri, de a stabili legdturi vii de actiune cu cdpeteniile emigratiei europene. Li se vor aldtura mai tTrziu i fratii Brtianu.
La sfIrsitul anului 1849 sosi la Paris si BdIcescu. PInd la revolutie C. A. Rosetti
se cunoscuse doar cu Michelet si Quinet. Marea lui prietenie cu acesti apostoli
revolutiei franceze de la 1848 Incepe de acum. Reteaua de initiative, de planuri

de ofensivd si de retragere, de propaganda proromdneascd are In familia lui Rosetti

un rezervor neepuizat de energie si de bundvointd, de patos si de amicitie. Casa Ion

www.dacoromanica.ro

527

din rue de l'Est devine un mic stat-major conspirativ, dar i un cenaclu, un salon.
Relaiile lui C. A. Rosetti cu Michelet In special i ale Mariei Rosetti cu sotia lui
Michelet devin intime, cautIndu-se reciproc,
cu o afectiune generoasa.
Lor le datoram In cea mai mare parte atragerea lui Michelet la cauza noastra, a
lui Lerroux, Sarrans, Louis Blanc, Blanqui, Desmoulins, Armand Lvy. AmTrldoi
traduc piese din tezaurul literar romanesc pentru Michelet ; ca i ceilalti
vor informa minutios pe multi dintre publicitii francezi despre istoria i starea prezenta a romanilor. Frecventeaza, imediat dupa sosire, clubul Valentino al montagnar-

zilor, tine legatura cu restul romanilor risipii prin mai multe tdri. Atitudinea sa poRica e radical revolutionard, iar aliaii sal skit fratii Bratianu. Se plinse direct ca Heliade
i Tell zi i noapte", prin grai i prin scris", In fata i In spate", II insulta, numin-

du-I intrigant, perfid i tradator". Ion Maiorescu II socotea intr-o scrisoare catre
N. Balcescu din sectia antiturcilor, Tmpreuna cu Bratienii i Voinescu II. Frecuwl
dintre particle, disensiunile de orientare i de tactica Ii Tnverwnara pe exilati i
amenintau s slabeasca propaganda proromaneasca. La 2 decembrie 1849 lua
Asociatia romana, cu membrii I. Voinescu II, Ion Bratianu, C. Balcescu, A. C. Golescu,

D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, N. Blcescu, D. Berindei. Romanii de la Brusa

primira un raspuns redactat de Rosetti, la care subscrisese i Balcescu, cu toate ca
Tntr-o scrisoare catre Ghica din 6 februarie 185011 considera tot cam batut cu leuca",

aluzie, firqte, la utopismul i reveria sa revrlutionara deliranta ...oameni sentimental i i nu end itori. Le li pseTte simtul practtc" (Balcescu care Alexandru Golescu,
4 martie 1850).
Totui Tntelegerea cu Balcescu functiona, i In momente grele se dovedi
afectiunea reciproca'. Balcescu i va reproa numai sentimentalismul revolutionar
( ....voulait faire de la rvolution une pope sentimentale et croyant que avec
quelques discours et proclamations pathtiqves toute la contradiction, l'opposition,
la haine du parti vaincu se noyera dans un vast.: baiser fraternel..." N. Balcescu catre
A. Golescu, Paris, 4 mars 1850).
Aparitia Romaniei viitoare"Il arata pe C. A. Rosetti In mijlocul revolutionarilor,
iar apelul sau popolului roman" era un strigat sfInt al exilatilor spre lard.
Ramase un aparator devotat i vehement al cauzei revolutionare. Lui Barbu
Dimitrie Stirbei i se adresa ca unui tradator, avertizIndu-I cu vremea rzbundrii
(Epistold domnului Barbu Dimitrie tirbei. Drept rdspuns la proclamatia sa din 24

august 1850).

In 1851-1853, cealalta revista importanta Republica Romana" remarca prezenta lui C. A. Rosetti In centrul activ al emigratiei, neobosit atunci and era
vorba de publicistica i de apararea cauzei revolutionare.
In 1857 se Tritoarse din exil printre cei din urrna revolutionari de la 1848, rani Stefan Golescu
cu
D. Bratianu. La gara Filaret li se facu o adevarat manifestatie populara. Jura sa nu
mai faca politic niciodata, ca o garantie data domnitorului ca nu va mai avea In el
un adversar, Tnsa temperamentul de carbonar, de organizator i de tribun nu-i dadu
pace de-a doua zi. Se Trnbarca din nou pe puntea aventurismului" entuziast,

citori pe drumurile strainatatii, Impreun cu Nicolae

fondThd ziarul Romanul", ca o continuare a Concordiei", ziarul prietenilor sa'i

528

Al. Cretulescu i G. Creteanu. Deveni deputat In Adunarea ad-hoc. Nu era verba de

nici o cristalizare de partida politica. Idealuri le paoptiste erau proaspete i C. A. Rosetti voia sa continue opera de realizare i de Tmplinire a lor. Scopul imediat era

www.dacoromanica.ro

Unirea Principatelor. C. A. Rosetti se Tnrola

din nou, rara teama, ca ostas al ofensivelor
revolutionare de dupa 1848. Romanul" aparu

ca un ziar unionist. Prestigiul luptatorului

era nestirbit si influenta sa este deosebita in
etapa de pregatire a opiniei publice. Se declara fara jend starostele comerciantilor si

negustorilor. Atrase de partea sa pe scrii-

torii vremii, In frunte cu Grigore Alexandrescu, Al. Odobescu, Cezar BoIliac, C. D.

Aricescu, E. Vinterhalder. C. A. Rosetti
pregati victoria fortelor progresiste pentru
alegerea lui Al. I. Cuza domn al Tdrii Romanesti, cu verva si cu arta sa de a se adresa
maselor si de a face ziaristica pentru un
anume /el. El TI TntTmpina din partea Camerei pe domnitor la Focsani, si un timp se

paru ca Romanul" este aliatul neclintit al

regimului politic postunionist. La un an dupa
Unire Tncredinta ziarul lui C. D. Aricescu,
pentru ca intrase In guvern secretar de stat
la Departamentul cultelor i instructiunii
publice. Democratismul sau pasoptist

coasocie la marile initiative ale lui Cuza si

KogdIniceanu, mereu apasat de ideea comsi reactiunii partidei boieresti.
Anul 1848 Ti aparea la fiecare aniversare a
revolutiei, In yard, ca un memento si de fie-

ploturilor

C. A. ROSETTI

In 1848

care data credincios amintirii acelor fapte

se va socoti pe drumul cel de mai departe al
lor. C. A. Rosetti addposti depozi/iile

lui Bolliac pentru secularizarea averilor manastiresti si sustinu direct reforma agrara. Apoi afectiunea scazu, i se paru ca domnul ameninta cu o putere personaba,

Tncepu sa critice guvernul Kogalniceanu, drept care fu avertizat de oticialitatesa

Tnceteze campania. in 1864, Romanul" fu suprimat In strigatele de ajutor ale lui
C. A. Rosetti. Nu se dadu Tnvins si fonda
chiar si pentru o luna ziarul Libertatea" (12 iulie 1864 23 iulie 1864), varianta simulata a Romanului". Toamna,
locul ziarului suprimat era luat de Constitutiunea" (an. I, 1864, nr. 8/20 nov.,
redactor responsabil Ion J. Palla). in 1865, ziarul lui Gr. P. Serurie Consciintia nationale" continua spiritul Romanului". Activitatea ziaristica curgea ca un
torent printr-o serie de ziare opozitioniste", In Sentinela romana" a lui Grigore
Eliad s.a., pTna si In Democratia", ziarul scos de Candiano Popescu la Ploiesti.
Cel care fusese contra aducerii unui domn strain In Tara facu parte din complotul pentru rasturnarea domnitorului Cuza. Romdnul" va reaparea la 11/23
iunie 1866. C. A. Rosetti va ocupa din nou fotoliul Ministerului Cultelor si Instructiunii. Inamicii sal nu-i vor ierta aceasta Tnscenare niciodata. Regalistii lui Carol I
TI vor pTri mereu Palatului pe acest inamic subversiv, capabil sa organizeze lovituri
zdrobitoare contra capului" ;aril, partizanii lui Cuza nu-I vor scoate din tradator.

84

o. 4

www.dacoromanica.ro

529

C. A. Rosetti se va dedica pasionat poli-

ticii, cu un scurt popas end va fi director

al Teatrului National, institutie pentru care
va ardta interes, Indeosebi prin cronicile dramatice pe care le publicd un timp In Romanul" si prietenia ce o aratd lui Millo si Pascaly.
Nu este post mare In ierarhia politicii si nu va
fi legislatur din care sd nu faca parte. Deveni figura centrala a Partidului liberal, Meftstofelul si lago al combinatiilor de culise,
spdimIntInd pe adversari prin tact si printr-o
rara inteligentd politic. Deputat al Partidului
liberal, fie In opozitie, fie la putere, primar al
capitalei, ministru, In timpul cdruia va fi semnat si actul de Infiintare a Academiei, presedinte al Camerei, senator, cu o abilitate pro-

C. A. ROSETTI

pagandistic frd gres, C. A. Rosetti a ajuns un

fel de oracol al Partidului liberal si un omniprezent. Era un teoretician al faptului politic,

mereu cu fobia conservatorismului. A fost

presedintele Camerei In timpul rdzboiului de

independentd, diplomat imbatabil, om de curaj
si de rdspundere, sustinOtor al naturalizdrii
evreilor romdni prin introducerea mult discutatului articol 7 al primei Constitutii (care a fost redactatd de el Impreund cu Carada). Va da curs intereselor bancare si financiare, sustinInd importul de capital strain, frd ca el
sd Inabuse fortele tinere ale burgheziei nationale. C. A. Rosetti amenintd
din and In end Palatul, colindd prin strdindtate, In 1870-1871 std In Franta, are
simpatii pentru comunarzi, In tard fusese pe punctul sd fie arestat, scdpInd pe puntea

unui vas unguresc. Tovardsii sdi de la 1848 erau In alte servicii : Golestii, Tell,
Bolliac II pdrdsesc. Acum bdtrInul C. A. Rosetti se complace In rol de apostol, umblInd ca un facator de minuni, iubind onorurile si clarnInd strident pentru principii
care fuseserd visate altddata. Inamicitiile TI demobilizeazd de citeva ori, hotrindu-se
chiar sd pdrdseascd tara pentru a se stabili In sudul Frantei. Apelurile sale catre popor

cu un aer de inocentd si de frdtietate denota un om cu un simt de orientare si de

diplomatie politica care speria pe conservatori. C. A. Rosetti are forta de a capta opinia publicd si de a se Increde pe puterea de actiune a masei, mostenite de la 1848
Trivalate atunci pe ulitele capitalei. El ameninta cu poporul. El stie ce Inseamnd
aceastd putere si o va specula In campaniile sale politice. Nu va lipsi niciodatd din
competitia politica, angajat Intr-o polemicd neTritreruptd, Incoltit de o puzderie de
gazete de opozitie. VditTndu-se de board si de oboseald, vdicdrindu-se ca un neputin-

cios care abia se mai putea tr In toiagul barTnetilor, se retrase formal de cIteva
urori de la conducerea ziarului, lasInd pe cei tineri si pe fiul su,
meze. Va fi mereu In centrul atentiei publ ice, cu initiative, prin onoruri i prin atacuri. Se ardtd cu mdrinimie sufleteascd ori de cite ori adversarii Ti erau slabi. Ziaristul

530

ameninta cu maxime si parabole, omul era afectuos si bun, prietenos. Rosetachi"

nu va tine seama de diferendele de odinioard si va pomeni numele lui Bdlcescu
cu pietate.

www.dacoromanica.ro

Niciodatd nu-i rdspunse lui Eminescu si nu-I huli cu nici un cuvInt reprobabil.
Viitorii sdi adversari vor gdsi o pagina frumoasd de recunostintd In coloanele ziarului Romdnul". Venerabilului pasoptist i se discuta In Camera la 1881 acordare.
unei recompense nationale sub forma unei pensii viagere de 2 200 de galbenia
Intotdeauna, fie cd era vorba de un discurs sau de un articol, de apdrare sau
de acuzare, Incepea de la 1848. Trecutul acesta glorios pe care II merita, dar cu care
Ii plcea sd apart' In public si pentru care socotea ca i se cuveneau once onoruri,
parea o trend electorald, o lozincd si o obsesie a virstei. Inamicii cdutard sd-I discrediteze pe acest patriarh al democratismului de la sfIrsitul secolului trecut, care ar
fi vrut s moard In scaunul prezidential In Camera, spurand cd biografia sa ar fi
furnizat material unui personaj din 0 scrisoare pierdutd.
Duse steagul Romnului" pInd aproape de utimele zile ale vietii. in 1884
demisionase din Camera' In semn de protest pentru cloud amendamente la cloud'
articole. Totusi In 1885 era propus din nou candidat la Colegiul I Ploiesti, iar In
martie deputat la Colegiul III Arges.
Muri la Bucuresti In 1885, Intr-o solemnitate voievodald, foarte evocat pentru
trecut si destul de uitat pentru prezent.
Ceasuriie de multdrnire ale lui C. A. Rosetti e singurul sdu volum de poezie. Dupd
cele mdrturisite In prefatd, ne-am astepta la o 6pera lirica de carbonar

Socrat a zis sau clan* n-o fi zis avea de end sd zicd c tot omul e dator
facd ceva bun pentru patria sa. Mie mi-a plcut mult dst cuvInt si as don i sd-I si pui

In lucrare (pentru c n-as vrea sd mor pe cdpdtIiul meu)".

Nu-si ierta Insd ca din cauza Imprejurdrilor nu putuse sd-si realizeze acest vis,
Inca socotise ca binele pe care putea
faca natiei .fusese s Invete limba englezd
4 sd faca pe romdni s cunoascd un autor asa de mare ca Lord Byron, de care
IndrAznesc a zice ca nu au decIt o foarte slabd idee".
Predoslovia urmeaf cu scuze si cu temeneli (m-am silit pe cIt m-a ertat, nu
limba, ci puterea mea, a o traduce bine", nefiind Inca In stare sd Tnteleg pe acest
mare autor"). Recomandd pe profesorul sdu Bernhardt Stolt, un om foarte literat,
comoard", dar necunoscut, care l-a si ajutat la tradus, si fdgddui un Byron complet

In romdneste (tot rgaduiesc Insd ca cIt mai curInd md vor erta Imprejurdrile
ii vor face sd aibd toate scrierile acestui autor traduse bine, si In versuri bune").
Fala de poet a junelui Rosetti era traducerea din Byron. Restul era numit cu
modestie poezioare ale mele", aprate cu blIndete de limbaj si cu drgdIdsenii de
curtean. 0 sd-mi ziceti cd de este asa de ce sd le public? 0 sd v rdspunz c aceastd
Intrebare are voe sd mi-o faca numai secsu frumos cdruia si sInt Inchinate, cdci

numai pentru el am scris". Insd Incepu tot cu Byron, dar iardsi un alt protocol.
Traducerea poemei Manfred era inchinatd d-lui Kolonel loan Cimpineanu", rudd de-a
sa dupd sotie si un idol al tineretii sale revolutionare, drept pentru care i se

adresa ca unui pater al virtutii romnesti viteazul national".

La tot ce e virtute, la tot ce e sfintire,
La tot ce-aduce bine la neamul romnesc,

Ai fost i esti tu gata ca sa te dai Artfire

La or ce vine-n frunte, romane, te gdsesc !
Mi-am Triv4at eu legea de end te stiu pe tine,
Printi, virute, Iara, tu m-ai fdcut s-ador,

www.dacoromanica.ro

531

L-aceastS dar ca-nflia lucrare de la mine

Prime;te a fi si-n frunte, primeyte-o ca odor.

Traducerea, Intr-adevdr, l transpune Intr-o transa poeticd pe C. A. Rosetti,

revelInd izbucniri de liric talentat
Un glas te-a botezat
S-un duh mdret din aer
Cu lanturi te-a legat
Un glas In vtnturi este,
Ce nu te vor 'Asa
SS gt4ti vro bucurie,
Si noaptea nu-ti va da
Nimic din fericirea
Odihnei ce are ea.

Limba abunda In neologisme : ministru, linceu, extract, elementar, vulgar etc.

ITngd unele forme Invechite
Au fost6r6 cu totii
A veacurilor

Poetul era trubadurul anilor 39, 10, ale cdrui piese erau fredonate prin grdini
si prin saloanele Anicutei Manu. Simtirea este melancolicd, chemdtoare. O muzic

de violoncel pe tema iluziei In iubire

Tu-mi ziceai odatd cum ca pinla moarte
Dragostea ta toat mie-mi vei Ostra;
M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate,
Astfel merge lumea, nu e vina ta.
(A cui e vina)

C. A. Rosetti cultiva cu succes contratimpurile melodiei de stdri lince, dei

nu evita totdeauna prozelitismul sentimental. Dorinta pe tema neuitdrii amorului,

a tristetii ca totul va trece In vis este

un

cap de afis

al

poeziei noastre

intimiste
De ce nu sInt dumbrava ce seara pe rAcoare
De brat cu un prieten si-e drag a vizita

De ce nu stnt o roz, de ce nu stnt o floare,

C-atunci endesc, o draga, cI tu nu m-ai uita I

Exista multe repetitii (De ce nu sTrit zefirul, ce sTriu-ti rdcoreste/... De ce

nu s'int sticluta cu ap infloratd / .../ De ce nu sint eu lucsul ce sufletu-ti iubestel"),

limbajul e abia eliberat, formele sInt cdutate, dar stridentele supra prea putin.
STrit naivitti, si nu prozaisme.
Amiaza Inca nu e, cAci razele le vAz
A arcului de soare ca inca mai boltesc,

532

Torentu cu multimea a fetelor cere0

Rotind tntins coloana In argintii undari
D-a dreptu peste capul al sttncilor plepv,

www.dacoromanica.ro

Si arunand si spuma-i lucioasa in stropiri

In jos, in sus, d-a lungul ca coada spulberInd
A calului cel searbld, fugaciul urias
$i carele de moarte ce va IncIlica,
Cum zice Apocalipsul...

Reflexiile se Tneacd In poezie, si sTritem dintr-o dar departe in timp. Manfred

vlseazd ca un romantic din literatura noastr de dupd 1860:
Duh plin de frumuse.te ! Cu pdru tdu lucios,
Cu ochi rizosi de slavd, cu formele ceresti,
In care ni s-aratd c-un trup nepdmIntean
Intr-o afire sentd de element curat
intreaga frumuseId acelor mai ceresti
Fecioare ce pAmTntul vrodatd a flcut.

Formele stnt cristalizate perfect, memorabile

Eu mi-am deprins vederea cu vecinicia chiar,
sau

Fiirrka iardsi nu e nimic, clecit un schimb

De nefiirrp pentru aceia care e

O alta nefiinid...

Traducerea nu este o capodoperd. Aliajele se obtin greu, minereul preTios

nu poate fi curdtat de elemente brute.
Partea a doua a volumului Insd fi rever' ca pe un poet dintre cei mai buni
la 1848, poet de viziune eroticd, purificat, sentimental.
C. A. Rosetti a adus poezia evocdrii ca o pastorald vdzutd rememerativ a timpului eind nu era moarte, nu era durere si cInd totul parea ca n-are sfIrsit
Te mai %/hui o datd, prietend iubitd,
Te revAzui, si viga acuma o iubesc I
Tu azi mi-ai ardtat-o cu flori Impoboditd,
D-ar fi ca azi si mune, a vrea sd mai trdiesc !
Mai

ii acum tu minte ci ani d-atunci trecurd,

De and noi tn grAdind la tata ne jucartil

Caci fruntea viscolita nu poate da mdsurd

Cit e de clnd de ruje cunund ii fdceam

Ce de duren i d-atunce pe noi nu ndvdlird,

Ce de fiinIe drage parnintul ne-a-nghiiit I

Ce de doriri plcute, ce de nddejdi peda',

Ce lume de fantome, o I cer, ne-a ocolit I
D-am fi bdtrni ca timpul, eu nu crez cd se poate
Mai mult decit atitea unire sA calcdm.
(Rel ederea 1842

La doamna D. C.)

Feciorul de boier idealiza o conditie de fericire naturald prin paupertate. Sintem 'in epoca and oamenii fericiti sInt fiii naturii, cInd pdstorii sInt filozofi si &id
rnpraii sTnt bolnavi de melancolie si invidiazd pe supusii naivi.

www.dacoromanica.ro

533

Poezia este Insa didactica

TrAiascA imparatul, eu nu am trebuintd,
Bogat sint cu-astA turmA si-n asta lAcuintI
Sint foarte multumit !
lubesc dumnezeirea, si un Cine mA iubeste,
M-adap astA apA, o turmd md hrdneste
Si sint prea fericit.

Intrrile In materie sInt prozaice. Cadrele sInt de gherghef sentimental. O

poezie Bol nava TereincuId (1843) are un nucleu de capodopera, dar e Imprejmuit
de o zona ilizibila
Din satul Obedeni o fatA, Ilincuta
Ca luna de bAlae, Cu ochi scinteietori,
Cu forme de slvire, ce are tdrAncuta

Ce creste-n locuri simple, In cimpuri tot cu flori.

Jalea si temerea fetei de o dragoste pe care n-o poate explica, cu star lucide, dar
ambigua In determinari, n-a mai reusit decTt In Sburatorul lui Heliade si La oglindei
de Cosbuc sa alba termeni de compara-tie. infasurat In suluri de poligrafie lirica,
zace uitat un diamant
Era o vreme cInd dinspre toate
Cu mult mai sburdd in veci eram,
Tot cintec vesel cintarn zi, noapte,
Pe mama, tata si flori iubeam.
De la o vreme Incoace insd
Eu sirrq in mine un foc arzind

In loc d-a ride sint tot plinsA,

In oc de entec, mA sirrq oftind
Cind cucul cinta, simt c ma doare
Si-mi curge lacrAmi din ochi izvor.
CA sint pustie atunci Trni pare,
S-aprinde-n mine un mare dor.
Cu noaptea zioa pe cind se-ngind
$i pasan i cinta, eu lAcrAmez
Cind vrcolaci ciupesc din luna

Aci imi place si aci oftez.

Dar la fintinA cind vaz cd trece
Pe 'Mg mine si Constandin,
Aci mi vine sudoare rece,
Aci cAldura, aci suspin.

534

Aci simt pieptu ca-mi izbucneste,

CA al meu singe mi s-a aprins;
$i aci simt iari ca amorteste
5 rdsuflarea cd mi s-a prins

www.dacoromanica.ro

Revelatoare este si Tinguirea unui poet. Soarta poetului este de a fi mereu

rupt Intre dorinta si posibilitate, de a fi un neTnteles, un IntTrziat, de a nu fi cel
dorit si cel visat
n once pas in viga-mi Intimpin o durere,
in toate ale mele, tot stavili intilnesc
Eu sint o minge a soartei, s-o vAz, nu e prere,
CA nu se afld-n lume nimic din ce doresc.
Mi-e drag si adevarul, dar daca vrei o data
Am zis cum ca ne furd acei ce stapinesc
Un om cdzu pe mine, ca u eul Tridat
MA smulse si ma-nchise, ziendu-mi ca birfesc.
s.c.I.

Rosetti are simtul muzical al versului, armonizeafd emoti i le. Emiterea de negatii

desavIrseste receptia unei imagini a iubitei, ducInd la un elogiu sublim

Nu-mi place zugrvia, cind chipu-/i nu-mi aratd
Nu-mi place poezia, cind nu te va descri
Nici harpa end nu cinta sirrrOrea--0 cea curat,

Nici viga cind in ochki iubirea-mi n-oi citi

Nu-mi place boggia, end nu .0-o da vrun bine,

Nu-mi place nici coroana cu tine cind n-o fi
Nu-mi place nici o slav, end nu e pentru tine,

Nici viga end in

iubirea-mi n-oi citi

Si toate-mi plac, cind buza-li de faguri e p-a mele

Si Inginind un dragA" pe sinu-mi te lipesc

Si end tu esti In brge-mi, cind sint intr-ale tale,

Sint fericit, In ochki iubirea-mi d-o etesc.
(La S., 1843)

Cntarea iubirii ca moment suprem TI apropie de Eminescu

Decit In trude, durere mare,
SA-mi treacd viga, a md topesc,
Doresc mai bine o-mbrg sare
S-apoi cu moartea sd o platesc.
(Fluturul)

C. A. Rosetti a tradus inspirat din Lamartine, apoi din Branger si Hugo. Poeziile fura Ingreuiate de prelucrdri de teme de aiurea, pe care le versifica, produdnd parabole sentimentale.
O opera de mare valoare documentara, psihologic

In uitatele Note intime, publicate In 1902

literard a ramas ascuns

primul jurnal romanesc modern, cu

mult Tnaintea aceluia al lui Maiorescu.

Amestec de byronism si de misticism revolutionar, de senzualism oriental si
de energetism pentru cauza patriei, paginile de jurnal ale lui C. A. Rosetti exprima

o personalitate complicata, uneori cu multe roluri dramatizate excesiv.

www.dacoromanica.ro

535

Lnga scrisori le iui BdIcescu si Amintiriledinpribegie ale lui I. Ghica, C. A. Rosetti

Isi redacteazd In intimitatea familiei un jurnal al epocii, al revolutiei si al sdu, identificIndu-se nu o data Intr-o expresie unica. Insemndrile, de o teatralitatefireascd
vremii sale, dusd pInd la grotesc, sInt sincere, curate, naive, constituind o adevdratS
arhiv sentimentald a nnijlocului secolului al XIX-lea.
C. A. Rosetti este un ideolog, ca si BdIcescu, si locul sdu In istoria literaturii,
In afara aceluia ocupat Indrepttit de poet, este In mdsura In care expresia formed
a ideologiei sale politice este una artisticd si provoacd o emotie esteticd pura. C. A.
Rosetti debiteazd sentimental principii la un mod parabolic. E elevul lui Michelet

si Quinet, In primul and, si va fi cel mai romantic ziaristic al nostru, delirant si

trubaduresc. Cu Rosetti presa romneascd are pe cel mai pasionat ziarist si pe cel
ce va lsa o traditie a gazetdriei la noi, a cdrui personalitate se va marca prin articolul
de ziar scris zilnic, oracular, cult, cu o mistificare a cuvIntului. Nici un altul nu ilustreazd mai bine limbajul pasoptist, lozincard, maximalizat ca un limbaj propriu si
firesc. Altii au fost usor dezasimilati de frazeologia pasoptistd, ca In cazul lui Tell,
al Golestilor sau Bolintineanu. Unii nici nu si-au Insusit acest limbaj, precum Alecsandri si Ghica. BdIcescu TI va tempera si Ti va da o solemnitate aulicd nationald.
C. A. Rosetti si Brtienii TI speculeazd In intentie, Il dezlIneazd, II afecteazd si II transforma Tntr-o reprezentatie, nu Tntr-o demagogie, cum se spune adesea. Gazetria
lui C. A. Rosetti ia formele nu ale unei ceremonii, ci ale unei vesnice adundri si
propagande, de disputd electorald si de agitatie. Melodramatizat, jucat, strigat, articolul lui C. A. Rosetti devine spectacol public. Discursurile, articolele, polemicele
nu au veninul publicisticii lui Eminescu, sarcasmul sau. Savoarea consta In naturalete,

In lipsa de mimetism si de said. C. A. Rosetti este un clasic al retorismului si

al oratorului de stradd, situatie ce va fi ridiculizatd de conservatori. Improvizeazd,
Ti trebuie o scInteie ca s la foc, un incident ca s descrie un cataclism. Prinsd o
idee, aceasta este speculat publicistic la maximum. Pagina Trail a Romnului" va
fi umplutd a doua si a treia zi cu o facilitate uimitoare. Edificiul verbal se Tnaltd
peste noapte.

Pentru a limpezi odatd unele incertitudini, pune In actiune trompeta verbal,

sustinInd regimul intern, cerInd solidaritate, actiune pe un ton biblic, patern si
afectat

voie sa v spui cu mIna pe crestet c pecalea

Rumni ! Rumani !
Intortocheatd, In Intuneric si cu soapte noi nu vom putea birui pe inamicii nostri.
Sa lsam dar cum a zis lsus pre cei morti s-si Ingroape mortii, sa ne adundm
cu unire, sa dezbatem frd patimi si fart' urd astzi candidatii, nniine institutiile, repe-

tInd cu totii sfintele strofe din antarea Romelniei : cDqteapta-te patria mea! biruiti

durerea ... e timp sa iesiti din amortire, semintie a domnitorilor lumii! astepti
oare a Invia, ca stramosii taj sa se scoale din mormInt ?".
C. A. Rosetti avea temperamentul energic al omului de stradd, iubind actiunea
si agitatia. E un personaj obisnuit cu tribuna, adresIndu-se mulimilor, citindu-le
manifeste, chernIndu-le la luptd.
E un stil afectat popular" In parte, dar e al epocii, nu l-a creat" el. Sfaturile
cdtre popor sInt apostolice, Intinfind bratele ca un Heliade, silabisind, pentru a fi
memorizate, profetiile
536

June romn ! Domn pe tine si lard In sfinta-ti neatIrnare, intrd In inima ta

i da hotarTrea ta cea fireascd fr'a te endi la interese cele mici, frd a te sfil

www.dacoromanica.ro

de nici un om, de nici o putere si de nici o opinie,ifiisigurccuvinteletale de vor

fi sfInte vor trece ca sdgeti In inimile oamenilor".
Dar si la 1848 frazele au acelasi ton dulce, seducdtor, umflate ca o mantie bogatd

In falduri
Acum fratilor romdni, precum ati artat moderatie si blIndete chiar In furia
voastrd, cIt ati tras lauda Europei i ai intrat In rIndul natiilor civilisate, cu aceiasi
moderatie, cu aceiasi generozitate purtati-vd si de acum Inainte".
Chiar i declaratiile guvernului revolutionar au un compas larg de rotire, psalmodi indu-se la nesfIrsit. Sa nu uitrn c aceasta e epoca Cintekii

inmoi pana In lacrdmi de bucurie ca s spui lumei, s spui Europei, s spui

posteritdtii patriotismul, bravura si Intelepciunea poporului roman. Fericit Romanie !
pdmInt sacru care ai fdcut sa rodeascd cuvintele lui Crist, popol glorios care ai stiut
sdsustii libertatea cu pace, ca sa nu se Implineascd vointa celor ce slujesc rului, celor
ce voiesc a se umi I i si a napdstui pe fiii Romaniei, bucurd-te c prin Tntelegerea ta asta-zi

soarele ilumineazd libertatea pe fetele romanilor".

Care e deosebirea dintre declaratia teribil patrioticd din Pruncul roman"
Oh I nu, nu trebuie sd zicd istoria cd pe and fu mai ferice, mai libera, unii
dintre tiii ei nu voird a trai In sInu-i. Voi aveti copii ce vor purta numele vostru
Veniti, fii ai patriei romdne, veniti s v uniti cu toii, cad numai prin amor vom putea
ajunge la adevdratafericire, la adevdrata libertate". $i Inclemnul la Unire al lui C. A. Ro-

setti In 1857?
Cum dar rumani sd pot a sd mai II-Idol un singur mi nut cd sapte mari Impdrati
care n-au subscris la 1856 unirea pe singurul cuvInt c noi, In dreptul nostru de
natie autonomd, n-am fost consultati, n-o s consimteascd acea uni re acum and avu-

ram fericirea In anul 1857 d-a striga cu un singur viers : Unirea, princip strein, guvern constitutional".
C. A. Rosetti gdseste In once fapt un subiect tentant publicistic, TI gseste
cu citate si referiri la lectura sa solida. Chiar i societtilor de asigurare le face
reclama unor scoli de educare a simtdmIntului de solidaritate. Berlicoco, dandyistul
scandalagiu din tinerete, care cdratorea pe Podul Mogosoaiei calare i cu spatele
Inainte, e acum starostele comerciantilor si negustorilor, proprietarul stabilimentului
de I ibrarie (In Calea Mogosoaiei nr. 18), cu cabinet de citire a noutdtilor apusene format din 300 de volume, depozitar de vinuri cdrora le face reclama negustoreste,
ca i ultimei mdrci de hIrtie im primate de el ; nu-i era jend sd se recomande
comisionar si librar, librdria fiind o institutie veneratd, cu traditie ilustratd de Heliade
Koglniceanu numai cu cloud decenii In urmd.
C. A. Rosetti a spdlat fata revolutiel de la 1848 de Invinuirile fortelor conservatoare i aniversdrile ei s-au transformat In pagini de o sinceritate zdrobitoare
despre legdmIntul sa'u sufletesc cu idealurile de atunci
Mline scria C. A. Rosetti In 1864 se Implinesc 16 ani de la ReInvierea
de la 1848 si iacd casi aceastd aniversare o serbdm, precum serbam si pe cele 15
trecute, tot singur, tot fiecare In ate un unghi, i numai cu ativa amici ai
Mine se Implinesc 16 ani, si natiunea n-a putut sa serbeze acea zi a reInvierii
pe CImpul Libertatii, Intrunitd Intreagd In jurul tribunei sale libere, si far& nici o
piedicd, fart nici un geamdt, astfel cum se cuvine a fi o natiune Virstnicd si libera',
astfel precum a fost ea In curs de trei luni and ea domina singurd".
Paradoxul provine din situatia ca C. A. Rosetti, care brava cd n-a Idsat sa treacd
nici o ocazie fart a combate sub toate formele i In toate chipurile ce ne a fost

www.dacoromanica.ro

537

prin putintd fie nelegiuirile, patentele de tot felul", admitea totusi o aristocratie ereditar, istoria Tngrozit de aristocratia burghez sau financiar, lipsit de nastere,
de strmosi, de pilde mari si nobile, mostenite din neam In neam, Indat ce iesi din
calea ei cea dreapt si fireasc si voi s se facd aristocratie la rindul ei, s-o \fazurm Tntotdeauna si pretutindeni speriat de pozitia ei, Tnchizindu-se Tntr-un spirit
strTmt de egoism, de coruptie, de venalitate, si slujind pe rind de ajutor arnagitor,
la toate partidele, la regi, la populi, dupe principiul ce-i pdrea mai lesne d-a isbuti

si mai folositor intereselor ei frTnate".

Principalul inamic a rmas Tns vechiul regim, regimul pe care revolutia nu reusise sa-1 Tngenunche.

Societatea uman e un mecanism care nu poate fi Tntors si potrivit dup orarul

trecutului.
Viata, trebuie s v-o spui fiindc-ati uitat-o, nu tIsneste din mormintele unde
putrezesc mortii, ci din inimile acelora carii o au Tritrinsii".
DesvTrsirea umand e prin progres, civilizatie.
Omul devine el Tnsusi nu prin sine, ci prin civil itate. Civil izatia, adica reformele,

apropie omul mai mult de esenta sa.

Cu ca omenirea se civilizeaza, se lumineaf", cu atTt ea devine pacinica si
omeneasc".

Numele lui Cuza este cTntat ca al unui salvator. Rosetti Ti fcu o presa cu atItea
flori stilistice cIte s-ar fi aruncat pe Piata Teatrului In onoarea noului ales. Omul are

harul celui asteptat de popor"

Romnia de peste Milcov a numit In sfIrsit pe domnul ei si, precum era desigur, numele alesului a fost aclamat In toat Romania cu un singur viers :s trlasc
Alexandru Cuza, alesul romnilor ! Printul Alexandru Cuza a fost unul dintre cei carii
la 48 au ridicat stindardul autonomiei si al liberttii Principatelor si unul dintre cei

carii au suferit arbitrarul guvernului de atunci".

Existdo singurdcale de a ajunge la libertate :domnia poporului, a natiunii. Rosetti
nu e strin de gIndirea politic a lui Blcescu cInd recunoaste antagonismul dintre
popor si stpTni : Lupta Intre natiune, care de natura ei tinde la libertate, si-ntre

guverne, care tind la cotropire, a fost si va fi totdeauna necurmat".

lnstabilitatea guvernamental ce urm Unirii TI fort pe Rosetti sd ia trompeta
din cui, dInd alarm cd boierimea n-a Tnteles ca de atunci privilegiile erau acte de

bgat In cufere si In sipeturi

Nu boieria, privilegiile, regulamentul si toate celelalte ale lar sInt cu totul
desconsiderate In opinia publicd. Ins noi mrturisim ca-n fapt partida regulamentara are 'Inca putere destul de mare, s-alegerile d-acum o dovedesc Tnvederat. De
unde vine dar aceast putere destul de mare a unei clase atTt de uscate ? I-iu din obicei ; s-al doile din necurmatele si necontenitele gresale ale guvernelor ce succeser

de la 24 ianuarie si pTn-acum la 5 martie".

C. A. Rosetti este un boierocton In presa romneasc din epoca lui Cuza

538

$i la noi tot aceast maOnd s-a profesat cu tiganii. Le vom da libertate, ziceau
boierii, ei vor muri de foame.
boieri ? Ei au fost urziti in toate terile a merge
din pieire, din asuiditate In asuiditate. Dar nu putea fi altfel. Once institutiune ce
ajunge la sfTrsitul ei se corupe, se tImpeste : Intr-altfel ea n-ar putea muri !"

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Ceasurile de multdmire ale lui C. A. Rosetti, Bucuresti, 1843 ; Apel la oamen'i cei fiber!, Paris,
1849 ; A doci episto/a domnului Barbu $tirbei, rspuns la ofisul su din 17 octombne Nr. 1389 pentru
deschiderea ;co/nor, Paris, 1850 ; Apel la toote partidele urmat de increderea-n sine, Paris, 1850 ; Prima
episto/c/ cave femei/e claselor privelegiate de ..., Paris, 1851 ; A treia episto/cl domnului Barbu tirbei, Paris, 1851 ; Dore de seam() catre comitentii si, Bucuresti, 1862; Relation authent'que du cou p
d'tat du prince Couza, Paris, 1864 ; Discursul [. . .]asupra tocme/elor agricole, rostit in sedinta Camere
de la 12 februarie 1882, Bucuresti, 1882 ; Scrieri din junete iexil, t. lIl, ed. a II-a, Bucuresti, 1885
Scrierile lui [. . .] continuind ceea ce a fost publicat la diverse epoce, corespondentia i manuscrisele
medite, amintiri din viata sa, notite istorice, note etc. Publ icate sub directiunea I ui Vi nti la C. A. Rosett'
vol. I, Bucuresti, 1887 ; Note intime 1844-1859 scrise zilnic. Adnotate si publicate de Vintila C. A.
Rosetti, vol. I. 1844-1846, Bucuresti, 1902 ; Poesii alese, Valenii de Munte, 1909.
C.D. Aricescu, Corespondenta secreta i acte inedite ale capilar revolutiunii romne de la 1848,
vol. I, II, III, VIII, Bucuresti, 1874; Thomas Pasquides, Discurs funebru rost t pe Cmpul Liberttii la moortea marelui cetatean C. A. Rosetti, Bucuresti, 1885 ; Louis Ulbach, C. A. Rosetti, Paris, 1885 (extras
din Revue politique et littraire", 1885, nr. 2) ; Originea familiei Rosetti, Bucuresti, 1892 ; C. A. Rosetti ca tipograf. Omagiu din partea Institutului de arte grafice Carol Gbl, cu ocaziunea dezvelirei
monumentului sau
$i discursurile pronuntate cu aceastd ocaziune, Bucuresti, 1903 ; Lui C.A.
Rosetti (1816-1916), lao sutd de ani de la nasterea sa (volum comemorativ inchinat de Democratia"
revista cercului de studii P. N. L., Bucuresti, 1916) ; N. lorga, Revolut a de la 1848 .1 em gratia, dup
scrierile lui C. A. Rosetti, in Revista istoricd", II, 1916, nr. 10/12 ; I. Bogdan, Discurs tinut cu ocazia
Centenarului naverii lui C. A. Rosetti, sedinta din 10 iunie 1916, in An. Acad. Rom.", Dezba-

teri, seria a II-a, t. XXXIX, 1921

A. $tefInescu-Galati, C. A. Rosetti (1816-1916). La o sutd de

ani de la nasterea sa, ed. a Ill-a, Bucuresti, 1922 ; dr. Nicolae Angelescu, C. A. Rosetti, prim staroste
al negustorilor bucureveni, 1816 1885, Bucuresf, 1932 ; I. Breazu, Michelet i folclorul romdnesc, In

Anuarul Arhivei de folclor", II, 1933 ; Anstarc un poet ustat (C. A. Rosetti), in Adevdrul literar
si artistic", XIV, 1935, nr. 748 ; Aurel Rotaru, C. A. Rosetti. 1816-1885, Vaslui, 1939 ; Anca Costa-

Foru, C. A. Rosetti $i Arta actorului, In Studii si cercetdri de istoria artei", II, 1955, nr. 3-4
G. Calinescu, Material documentar (C. A. Rosetti), in Studii si cercetdri de istor'e literard si folclor",
VIII, 1959, nr. 3 4 ; P. Cincea, Destdenta I beral-radicala condus de C. A. Rosetti (1878 1885),
In Studii", 18, 1965, nr. 2 ; Radu Pantazi, C. A. Rosett , ginditor progresist, 'n Revista de filozofie'', 13,
1966. nr. 8 ; C. Lahovary-Bordnescu, C. A. Rosetti, Bucuresti, [f. a.].

DIMITRIE BOLINTINEANU
Bolintineanu s-a ndscut In satul Bolintinul din Vale, din apropierea Bucurestiului. in legdtur cu data nasterii, din lipsa unui act doveditor, prerile sTnt controversate, determinate de mrturisirile contradictorii ale poetului *. Despre printi
avem stiri vagi. TatAl se numea lenache Cosmad si era de origine macedonean, din Ohrida. Venise In Valahia spre a-si face un rost aici. Un timp
Pind la 1886, referirile biografice dadeau in mod curent ca an al nasterii poetului anul 1826.
Culegerea in I imba franceza Brises d'Orient, apdruta a Paris in 1866, prefatata de Philarte Chasles,
cu o prezentare biografica de G. Manan, care detinea informatia, se pare, de la Bolintineanu, mentioneazd ca poetul s-a nascut in anul 1824, data rezultata si dintr-o notitd publicatd in ziarul Dim-

bovita" (21 oct. 1859), in care se preciza ca redactorul ziarului (Bolintineanu) e din satul Bolintinul din Vale, de ani 35 . . ", deci nascut in anul 1824. La 6 lunie 1856, poetul Ii scria lui
", ceea ce Inseamna ca se nascuse in 1825.
G. Sion : Sint de 31 de ani, trei luni si jurnAtate
.

intr-o poezie, La zsua aniversal, datata 1845, editia 1655 (Poesule vechi i noua), poetul mdrturiseste

www.dacoromanica.ro

539

a tinut in antrepriza poste, apoi a fost arendas si, In cele din urrna, mic proprietar si subprefect la Bolintin, unde s-a csatorit cu o localnica. lenache
Cosmad, dupd o evocare a poetului, avea urea posaca si iritabila, contrastind
cu cea a saliei sale
blinda si deschisa. Poetul era al doilea nascut. Mai avea
o sora, Caterina, si un frate mai mic, mort In frageda virsta. Copilaria si-a
petrecut-o la Bolintin. Prin 1829 e trimis la niste rude In Bucuresti (familia
Pdeanu), unde invan carte romaneasca cu un dascal In casa. invantura si-o continua
la Scoala de la Colea, la care invanse si Heliade, apoi la Sf. Saya, unde are colegi
pe Ghica, Alexandrescu si Balcescu. in 1831 Ti moare de holera mama ; pu-tin mai
inainteii murise tatal si fratele mai mic. Ramas orfan, in seama rudelor, Bolintineanu
duce o existenn grea, de apasare si deruta sufleteasca, de privaiiuni materiale, care-si
va imprima pecetea, o vreme, asupra firii poetului. in 1841 e numit copist la Secretariatul statului. In 1843 e secretar la sectiunea a 11-a a pricinilor suditesti" din acelasi departament. in anul urmator e ridicat la rangul de pitar. Krturii contemporane
ni-1 infaIiseaf la acea data ca pe un tinar subtire si inalt, cu o frunte larga, o Infati-

sare brinda si meditativa. in 1842 debuteaza In Curierul de ambe sexe" cu poezia

O fat tindr pe patul mortii, prezentan elogios de Heliade. Poezia, cu versul fluent
si muzical, cu retorica ei sentimentald in gustul epocii, are ecou. in anii urmatori,
numele poetului e intilnit des In principalele ziare si reviste ale timpului : Curierul

romanesc", Curierul de ambe sexe", Foaie pentru minte, inima si literatura",

Propasirea". Sub influenn luptei de eliberare sociala si nalionala, la care participa
entuziast, ca membru al Asociatiei literare si al Fraliei, problematica poeziei sale
se schimba. Locul elegiilor intime II iau treptat elegiile si cintecele patriotice, apoi
legendele si baladele istorice. In 1846, cu bursa din partea Asociatiei !iterare, pleaca
la studii In capitala Frantei. Aici devine membru al Societatii studentilor romani, audiaza cursurile lui Michelet si Mickievicz si continua sa scrie balade si elegii patriotice. in 1847 i se ti pareste la Bucuresti, cu cheltuiala Asociatiei literare, primul vol u m
de versuri, intitulat Co/ecTie din poesiile domnului D. Bolintineanul. Volumul cuprinde

poeziile scrise si publicate de poet pina atunci : elegii intime si patriotice, balade
istorice, balada fantastica Mihnea V baba. in prefan, Bolintineanu, referindu-se la
caracterul eterogen al Colectiei, facea urmatoarea precizare, constient cd literatura
trebuie s'A' exprime marile aspiratii ale poporului In lupta sa pentru libertate
Inspiratii tinPre si melancolice, dar puIin solide si Inca mai puiin [demne] de a fi
privite ca niste opere de care avem trebuinn in acest timp cind nationalitatea
romana se desteapta ca o aurora dupa o lunga noapte".
In februarie 1848, poetul participa la revoluTia din Paris, dupd care, la iniIiativa
lui Balcescu, impreuna cu aIi tineri romani aflati la studii In Frann, honraste sa plece
In Principate, unde evenimentele se precipitau. intors In tara', ia parte la pregatirea
revoluTiei. Dupa victoria revolutiei la Bucuresti si instaurarea guvernului provizoriu,

Bolintineanu conduce, de la 19 iunie pina la 11 septembrie, cu o scurtaintreruca a implinit 26 de ani (Douazeci si sase astazi au batut / Ani ai
mele ce-n darn au
trecut
"), ceea ce indica drept an al nasterii 1819. Data precizata prima ara de Anghel
Demetriescu in anul 1886 (Dimitrie Bolintinednu, In Analele !iterare" I, 1886, nr. 2), a fost acceptata si preluata de aproape to/i istoricii literari ulterior!, dintre care merrtionam : G. Calinescu
(!storia literaturii romdne..., Bucuresti, 1941), $erban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu
(!storia literoturii romdne moderne, Bucuresti, 1944) s. a., precum si tn aproape toate referirile
biografice din ultimele doul decenii. Pina la o probl deplin convingatoare, ne mentinem opina

540

pentru anul 1819.

www.dacoromanica.ro

GOLECTIE
pere, ca redactor responsabil, ziarul ,,Po-.
porul suveran". La 19 iunie, end mul0mea
avInd In frunte pe Ana Iptescu merge la pa-

lat sd elibereze pe membrii guvernului provizoriu, aresta-0 In urma complotului pus la

cale de colonelul Odobescu, Bolintineanu e
printre conducdtorii multimii. La 1 august
e ales In comitetul central electoral, care
avea menirea de a pregdti alegerile de deputati pentru Adunarea constituantd.
Dupd InfrIngerea revolutiei, o data cu
intrarea armatelor turcesti In Bucuresti, Bolintineanu e arestat Impreund cu ceilalti capi
ai miscdrii. Cu to-0i grit trimisi sub escortd

DOMNI71,1I

P;,1 \I 1XE 1\

la Giurgiu, Ingramdcliti Tntr-o ghimie si dusi In

susul Dundrii, pInd la Orsova, de unde, scdpati, ei se Imprstie : o parte (Balcescu,
Bolliac s.

a.) In Ardeal, alii, Intre care

si

Bolintineanu, spre Fran-ta. In exil, el st un

timp la Paris, participInd aldturi de ceilaI-0
exilai moldoveni si munteni la actiunile

Fill IT;

.sotif:hpi.te

/0

menite sa sus-0nd cauza revolu-0ei. impreund

alti membri ai guvernului provizoriu

si delegati ai emigraTiei romane" (BdIcescu,
Bolliac, Rosetti etc.), semneazd o ProtestaTie a romanilor din Valahia" adresard gucu

K.

trirrorrapa .k,
4,,ISETT1 St flINTEI'V\

'1; ti J b P E !II L

vernelor Angliei, Austriei, Frantei si Prusiei, In care se area lelurile revolirtiei din

COLECrIE

Muntenia, Indreptatd spre emanciparea sociald si politic a poporului roman. Poetul

colaboreazd cu poezii patriotice la revistele

DIN

POESIILE DOMNULUI
D. BOLINTINEANUL

Bucurevti, 1847 (foaie de titlu)

Romania viitoare" (1850), Junimea romana" (1851), Albumul peregrinilor romani", ultima scoasd de el. La sfirsitul
anului 1851

pdraseste

Parisul,

sperind sa

se

Ingdduie

reTntoarcerea

In

;ara. Cdlatoria o face, de la Viena, cu vaporul pe Dundre. La Mehadia se IntIlneste cu Vasile Alecsandri. La Rusciuc poposeste mai bine de o lund, asteptInd
vesti de la Bucuresti. AutoritaTile nu numai ca nu-i permit intrarea In Tara, dar Ti inter-

zic chiar sd-si vadd sora venitd In acest scop la Giurgiu. Indurerat, Botintineanu
porneste spre Constantinopol, de-a lungul Dundrii, Impreund Cu un doctor neamI,
pina' la Varna, iar de aici cu vaporul, Intr-o aldtorie plind de peripeiii, descrisd In
volumul Crtorii pe Duneire i In Bulgaria, tipdrit In 1858.
De la Constantinopol, unde se IntTlneste cu Ion Ghica, cu care pune la cale
scoaterea Impreund a unui ziar, pleacd la Brusa, unde ia contact cu emigrantii moldoveni si munteni afla-0 acolo. In anul urmdtor Intreprinde aldtori i In Palestina si Egipt,

apoi la romanii din Macedonia, notIndu-si sirguincios impresiile. In 1856 se stabileste un timp In insula Samos, unde Ion Ghica era guvernator si unde se afla Alexandru Zanne, prieten din copildrie al poetului, adus aici pentru a construi o osea.
Cu mijloace puse la IndemInd de Ghica, face noi caldtorii pe -tdrmul Asiei Mici, vizitInd

www.dacoromanica.ro

541

locurile vechii ceati Troia. In 1855 i se propune sd fie profesor la Academia Mihdileand din Iasi, dar Poarta otomana nu-i Ingdcluie intrarea In Moldova. in tot acest
timp, Bolintineanu desfdsoard o bogatd activitate I iterard. in 1852 i se tipdreste la Iasi
al doilea volum de versuri, intitulat Cintece i pangeri, Ingrijit de G. Sion. Volumul
Inregistreazd, caproblematicd, o schimbare fatd de cel din 1847. Elegia intima e
prdsitacu totul. In afard de legende istorice (Visul lui stefan ce! Mare, Tepes si solii,
Fata de la Cozia etc.), cu un pronuntat caracter patriotic, cu accente antiboieresti
(Tepes si solii), apar In volum poeme de dimensiuni mari: Sorin sou tierea boierilor
la Tlrgoviste si Andrei sau luarea Nicopolei de romdni, primul
o Incercare de poem
filozofic cu TrirTuriri din Faust de Goethe ; de asemenea, dteva legende In versuri
(Fluturelul, Dochia) si primele poezii din ciclurile publicate mai tIrziu al Macedonelor
(Cavalcada) si al Florilor Bosforului (Fata popii). In acelasi an publica un fragment

din romanul Manoil in revista lui Alecsandri, Romania literard", al car& prim
nurndr tipdrit e oprit de cenzurd. Revista, ca si romanul lui Bolintineanu, vor
apdrea abia peste trei ani. in 1854, anul Inceperii rdzboiului Crimeii, poetul tipdreste
la Paris, In limba francezd, o carte de propaganda In favoarea ideilor revolutiei : Les
Principauts Roumaines. Cartea cuprinde o succintd prezentare istorico-geograficd,
urmatd de o analiz a situatiei social-politice si culturale dintdrile romane, menit
sa atragd atentia strdindttii, subliniindu-se necesitatea unui regim democratic, a
autonomiei si a Unirii, cu pdstrarea Trisd a suzeranintii turcesti. In acelasi spirit,
el tipdreste, doi ani mai tTrziu, tot la Paris, o altd carte: L'Autriche, la Turquie et les
Moldo-Valaques, Indreptat Impctriva Austriei, care se opunea Unirii tdrilor romane,

schitInd totodatd o serie de portrete ale unor oameni politici de la noi :

Ion

Cmpineanu, Emanoil Bdleanu, Ion Manu, Barbu $tirbei, loan Florescu, Grigore
Ghica, Heliade Rddulescu s. a. Atitudinea consecvent democraticd a autorului, calitdtile sale de polemist si, adesea, ironia subtire se vddesc pregnant In aceastd

suitd de portrete.
In 1855 apare la Bucuresti, sub Ingrijirea lui G. Sion, o culegere mai Intinsd din
poeziile lui Bolintineanu, intitulatd Poesiile vechi si noud, care adund la un loc versu-

rile cuprinse In culegerile anterioare, precum si un mare nurndr de buati noi.

Volumul grupeazd poeziile pe cicluri Elegii, Balade, Florile Bosforului, antece, Poeme.
Tematica se Imbogateste cu aspecte noi : apar peisajul exotic oriental, cu cadIne si

nopti cu lun pe Bosfor, In ciclul de poezii intitulat Florile Bosforului, ca si poezia

satiricd, reprezentatd prin cloud epistole (Lui V. Alecsandri si La o dama romand).
Volumul e Insotit de o prefatd scrisd de tIndrul scriitor Radu lonescu, intitulatd
Epistold amicului Sion, conti Wind aprecien i elogioase la ad resa poeziilor lui Bolintineanu.

In acelasi an, poetul colaboreazd la Romania literara", publicInd romanul Manoil

(apdrut atunci si In volum), precum si poezii. Perioada urmdtoare anului 1855 se carac-

terizeazd printr-o activitate foarte Intinsd. Volume cuprinzInd impresii de cdldtorie

apar In serie : Cltorii In Palestina i Egipt (1856), Caatorii pe Dunre si In Bulgaria
(1858), Cd/eitorii la romanii din Macedonia si Muntele Atas (1863). in 1858 apar un
volum de Legende sau basne nationale In versuri si un altul, Melodii romne, cuprinzInd

poezii lirico-patriotice scrise In anii exilului, incluse mai apoi In ciclul Reverii (La
Patrie, Muma tinrd, O cugetare, Exilatul, antece din exil, La Danubiu etc.). La sfirsitul

anului 1857, In toiul frdmIntdrilor pentru Unire, poetul vine In Moldova, uncle-si
542

regdseste prietenii : G. Sion, V. Alecsandri, M. Koglniceanu s. a. Asistd la o dezbatere a Divanului ad-hoc, apoi Intreprinde o cdIdtorie prin lard, vizitInd mdridstirile
vechi, locurile cu vestigii istorice, consemnInd In memoriile sale, publicate In anul

www.dacoromanica.ro

urmdtor, interesante reflectii critice privind viata locuitorilor Moldovei si Trideosebi

moravurile boierimii capitalei. La inceputul anului 1858, Bolintineanu revine In Bucuresti, dupd aproape zece ani de exil. Participa la lupta pentru Unire, desfdsurInd
In aceastd directie o activitate febrild. Lail octombrie acelasi an scoate ziarul DTrnbovita", In care duce o sustinutd campanie de Idmurire a opiniei publice In legdturd
cu importanta actului Unirii, cu necesitatea unor largi reforme democratice. Ziarul
este scris In mare parte numai de Bolintineanu. Articolele sale combat boierimea si
ciocoii, cer desfiintarea privilegiilor de clasd, lrgirea dreptului de vot, Improprietdri rea tran i I or.

Pe linia activintii publicistice din aceastd perioadd, merila a se aminti i Calendarul istoric i !iterar pe anul 1859 si 1860, devenit In 1861 Calendarul geografic, istoric
si !iterar, scos la Inceput In colaborare cu A. Zanne si Pantazi Ghica, In anii urmd-

tori numai Cu A. Zanne. Calendarul, un fel de almanah, era destinat unui public
foarte larg. in acelasi scop, poetul scrie si tipdreste, In anii urrnatori, o serie de biografii : Viata lui Mihai Viteazul felcutei pentru intelegerea poporului de un ononim (1863),
V ata lui $tefan Voci ce! Mare (1863), Viata lui Traian August (1869), Cleopatra, regina
Egiptului (1870). Cdrtile, un fel de istorie romantatd, scrise de pe pozitii vdd it demofile

si patriotice, sInt Insd, In genere, greu I izibile datorit anacronismelor, care abunda,
tonului discursiv In care autorul, ca si eroii sai, Tsi exprimd ideile si simtdmintele.
Perioada domniei lui Cuza marcheazd si apogeul carierii politice a lui Bolintineanu. La 21 aprilie 1860, poetul e numit efor al spitalelor, peste o lund membru In
Comisia europeand a Dundrii. in anul urmdtor, la 12 mai, e numit ministru de externe,
dar functioneazd In aceastd calitate numai doud luni. La 12 octombrie 1863 intrd In
guvernul KogdIniceanu ca ministru al instructiunii publice si al cultelor, rdmInInd
pn la 19 iulie 1864, &id Isi da demisia. Ca demnitar de stat, Bolintineanu a dat dovadd nu numai de iscusintd i putere de muncd, ci si de patriotism, spirit democratic,
o mare modestie, onestitate si fermitate de caracter. De numele lui, ca ministru al
instructiunii publice, sTrit legate cIteva Trisemnate Infdptuiri : Infiimtarea unui mare
numdr de scoli primare si gimnazii, a Facultdtii de I itere si filozofie din Bucuresti, reglementarea salariilor profesorilor si Trivdttorilor. Secularizarea averilor mndstiresti a fost de asemenea efectuatd sub ministeriatul sdu.
Retras din guvern In iulie 1864, Bolintineanu se izoleazd treptat, apoi dezrntuie, In special dupd detronarea lui Cuza si venirea lui Carol, un atac direct si necrutdtor Impotriva moravurilor vieti i politice si sociale a vremii, ca si ale administratiei
de stat, prin numeroase scrieri cu caracter polemic : satire (Eumenidele sou satire
politice, 1866; Menadele, 1870 ; un alt volum, Nemesis, apdruse In 1860
1861), scrieri
cu caracter social-politic (Viata lui Cuza Vodcl, 1869; Cartea poporului romdn,
1869; Romania roab6 la austro-maghyari?, 1869), articole publicate In presa. Semni-

ficativd pentru Intelegerea endirii politice a scriitorului In aceast perioadd este

Carteo poporului roman. Influenta operei lui Lamennais Le livre du peupie este
evidentd. Mara' de unele idei generale cu caracter religios, cartea contine o
temeinicd descriere a realittii social-politice din primii ani ai domniei lui Carol I.
In capitolul intitulat Natiune si national itate", poetul exprimd pdreri juste despre
sensul si datoriile unei natiuni.
este dreptul de a se guCel mai pretios drept al unei natiuni
spunea el
verna precum ea voieste, al doilea drept al unei natiuni este dreptul de a respinge prin
putere once agresiune nedreapt de afar, al treilea drept este acela al dezvoltdrii

www.dacoromanica.ro

543

libere si Intregi a tuturor facultdtilor sale,

pe cIt aplicdrile lui nu vor fi striatoare
intereselor celorlalte natiuni".
Suveranitatea Intr-un stat nu trebuie
sd apartind unei caste, ci natiunii care deleagd" puterea unui om pe care-I alege cap
al statului. DespotisFnul este contrar naturii omului In societate" si de aceea el trebuie
condamnat. Centenii trebuie sd se bucure
de deplind libertate In stat, indiferent de clasd ; to-0 Ora egali In fan legilor, toll au dreptul 'de a alege si de a fi alesi. Poporul

roman, dei are o constitutie (e vorba de

constitutia din 1866), nu e liber, deoarece
constitutia e literd moartd", nerespectatd
de cei care guverneazd. Justitia e rdu organizatd, partidele politice nu luptd pentru
principii, ci pentru interese. Un capitol
Starea de astzi " analizeazd
intitulat
coruptia generald In societate si In apa-

ratul de stat. Atare idei gsim si In alte

DIMITRIE BOLINTINEANU

544

lucrri ale poetului tiparite In

acelasi

an

Domnii regulamentari, Romdnia roabd la austromaghyari ?, Viata lui Cuza Vodd.

Lipsit treptat de once mijloace de subzistenn, poetul ajunge In mizerie, singura sursd
de Intretinere rdmInIndu-i scrisul. Faptul acesta TI determind, In ultimii ani ai vietii, sd
compund In grabd, mult si de toate, frd sd mai aibd rdgazul unei elabordri artistice temeinice. Scriu amarnic
mdrturiseste el Intr-o scrisoare pentru a-mi plat' datoriile". Multe din scrierile sale din acest timp (tipdreste ate trei-patru volume Intr-un
an) au caracter improvizat, stnt lipsite aproape cu totul de valoare. De pildd, seria de
drame istorice, In prozd si In versuri : Mihai Viteazul condamnat la moarte, drama
in trei acte (1867) ; stefan Vod cel berbant, drama In patru acte (1867) ; Alexandru
Ldpusneanu, drama In trei acte (1868) ; stefan Gheorghe Vodd sou Voi face doamnei
tale ce-ai facut tu jupThesei mele, drama istoricd In cinci acte (1868) etc.
Trebuie Insd sd retinem si unele lucrdri valoroase : Conrad (1867), poem amplu,
byronian, In genul lui Childe Harold ; In 1865 apdruse o culegere, Poesii at7t cunoscute cit si inedite In cloud volume, cuprinfInd cea mai mare parte a poeziilor lui
Bolintineanu, Intr-o noud Impdrtire, pe cicluri : vol. I, Florile Bosforului, Legende istorice, Basme, vol. II, Macedone/e, Reverii, Diverse. Un an mai tTrziu, autorul Tsi
tipdreste la Paris, In I imba francezd, o voluminoasd culegere din poeziile sale, intitulatd Brises d'Orient, Tnsotin de o elogioasd prefan a lui Philarte Chasles, profesor la Collge de France, care a tinut apoi si dteva prelegeri despre poetul roman.
In 1869, sub impulsul nevoilor materiale, Ii tipdreste poeziile din tinerete (Poezii
din tinerete nepublicate Inca), majoritatea improvizatii juvenile, lipsite de valoare. in
afard de aceste opere, unele datInd din perioada mai veche a activintii poetului, el
a scris si tipdrit In acesti ani mai multe lucrri cu caracter politic si social, amintite

www.dacoromanica.ro

mai sus. Mai trebuie mentionatd colaborarea sa la presa timpului cu poezii $i articole

politice, In primul rind (perioada 1868-1870) la ziarul Albina Pindului", condus de

Gr. H. Grandea. Aci Bolintineanu tipdreste un fragment, Minia cocoanei Elenca, din
romanul Doritorii nebuni, publicat In 1864 7n Dimbovita", numeroase poezii lince,
balade $i legende istorice, fragmente din epopeea Traianida, unele recenzii de crti etc.
Toatd aceastd muncd epuizant, marele nurndr de volume tipdrite nu i-au putut

asigura conditii de viatd cit de cit satisfcdtoare. Prietenii $i admiratorii sdi incearcd s-1 ajute. intr-un articol apdrut In Albina Pindului" din iunie 1869, Gr.
H. Grandea ruga cititorii sa sprijine, prin contributii banesti, tipdrirea operei lui
Bolintineanu. in continuare se publica un umilitorapel cdtre public al poetului insusi,
ajuns, cum o mrturisea, in dekirFritd." $i sdracie. Sub apdsarea mizeriei $i a muncii
istovitoare, poetul se imbolndveste. Ca sd se stringd bani cu care sd poatd fi ingrijit,
G. Sion organizeazd o loterie avind ca obiect mobila $i biblioteca poetului. CT$tigdtorii, C. Negri $i V. Alecsandri, renuntd ins la ele, dar banii strTnsi sint neindestuIdtori pentru a asigura bolnavului ingrijirea de care avea nevoie. Prieteni $i admiratori ai poetului ?ncearcd sa dea semnale de alarmd. La 25 iunie 1871, Cezar Bolliac
protesta In parlament contra indiferentei oficiale fatd de marele poet national care
se stingea in suferintd si mizerie. Gray bolnav, poetul e internat la spitalul Pantelimon. Aici, la 20 august 1872, se stinge, de aceeasi boald care, peste 11 ani, va intu-

neca mintea marelui sdu admirator: Mihai Eminescu.

Opera lui Bolintineanu este deosebit de intinsd $i variatd. Scriitorul a publicat, in
cei aproape 30 de ani de activitate, peste 50 de volume, cultivind larg aproape toate
genurile $i speciile literare. Debutul sdu std sub semnul romantismului. Tonul melancolic $i elegiac care strdbate primele sale poezii lince publicate T$i afld explicatia
.

In biografia poetului. Copildria $i adolescenta lui Bolintineanu au fost intunecate

de mari nenorociri familiale, al cdror ecou, cum Insoi o mrturiseste In poezia
Elegie, nu s-astins multdvreme din constiintasa. in asemeneaimprejurdri, de cdutare

a unui echilibru moral $i, ca poet Inceptor, a unei formule artistice proprii, el
e atras, ca si alti poeti ai timpului, de poezia lui Lamartine, ale cdrei grave melancolii
convin intr-un anume fel dispozitiilor sale sufletesti $i-I influenteazd. Curind Insd, pe
rndq.ird ce talentul si experienta de viatd i se maturizeazd, o datd cu participarea
sa, mereu mai activa, aldturi de alti scriitori contemporani, la frdmintdri le epocii, poetul se elibereazn bundparte de influenta romantismului lamartinian, si poezia sa, tot
romanticd, se orienteazd preponderent Tritr-o directie patrioticd, subsumatd marilor
ndzuinte ale poporului sdu spre libertate nationald si sociald. Bolintineanu cultivd
o vreme, predilect, cintecul $i elegia patrioticd, legenda $i balada istoricd, apoi, In
anii exilului, poemul epico-liric de dimensiuni mari (Sorin $i Andrei, urmat mai tit-zi u de Conrad), In care, aldturi de exaltarea dragostei de ;ara, de sentimente demofile,
fac loc reflectii amare, accente depresive. Directia romanticd se mentine prin
legendele istorice, care continua a fi scrise [Dina cdtre sfirsitul vietii, prin preferinta
pentru exotic in Florile Bosforului, prin romane i prozd de cdrtorii, colorate romantic.
Preponderent romantic, Bolintineanu a fost Tnriurit Trisd $i de clasicism. in tinerete, aldturi de romantici, poetul citea pasionat pe Anacreon $i pe neoanacreontici,
scriind el insusi versuri sub influenta Ion. Aceste poezii de inceput, nepublicate decIt
spre sfTrsitul vieii (Poezii din tinerete nepubl.cate Inc& 1869) skit precumpdnitor erotice, pline de un idilism dulceag, caracteristic liricii de la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
Ele nu mai erau, In momentul debutului literan al lui Bolintineanu, de mult In gus-

tul vremii, i poate de aceea autorul nici nu le-a mai publicat deca In ultimii am,
e. 4

www.dacoromanica.ro

545

-atunci cind, constrTns de nevoi materiale, si-a dat la tipar tot ce avea prin sertare.
Urmele educatiei clasice din tinerete se vor resimti si In creatia sa de mai tirziu.
Ciclul Mocedonelor, cu atmosfera tipicd poeziei pastorale, ori Tncercarea de a crea
o epopee (Traionida), specie eminamente clasia sInt In acest sens concludente.
Poezia de debut a lui Bolintineanu, elegia O fatcl anercl pe patul mor;ii, inclusa
mai tirziu In ciclul Reverii, este strabtutd de suflu romantic. Ea e, In bund parte,
cum cercentori docti ca N. Apostolescu, Charles Drou het s.a. au ardtat Inca' de mult,
tributar unor modele strine. Tema tindrului stins In floarea virstei, popularizan
in special de Lamartine prin poezia Poetul murind, era frecventd la romantici ; ea s-a
bucurat Tnsd de circulatie si Tnainte. Chnier, la sfTrsitul veacului al XVIII-lea (poezia
TTheira coptivd), si Millevoye (CcIderea frunzelor), la Inceputul veacului urmator, o
cultivd. O intlnim lila noi, Tnaintea lui Bolintineanu, la Conachi (Moortea lui
Bals), la Heliade (In elegia scrisd cu prilejul mortii lui V. Cirlova). Poezia lui
Bolintineanu porneste de la un motiv real : moartea fetei iubite, de care poetul
aminteste in alte elegii. Inca nematurizat pe deplin artisticeste, autorul recurge la
clisee strdine pentru a exprima sentimente proprii. In tinguirea fetei, el Imprumuta
unele idei din poezia lui Chnier, poate si din a lui Millevoye, Tntreaga claviatura
sentimentaldfiind Insd coloratd romantic. Tonul este retoric, cu gesturi mari, cdutat

si exagerat patetic. Fata, pe patul de moarte, &in ca robul In robie", ca rTul ce

geme de grea vijelie". Ca si eroina lui Chnier, deosebit Ins de eroul lui Lamartine
pesimist, apdsat de viata concepun ca un loc al durerii, de care numai
moartea asteptan cu Trifriguran dorinn TI el ibereaz
eroina lui Bolintineanu are
o mare sete de vian, se crispeaz in fan mortii, cere, cu gesturi desperate, sa traiasc. Patetica ei tinguire inaltd adevdrate imnuri vieii si frumusetilor ei, din care
moartea e pe cale de a o smulge cu brutalitate
Amara e moartea and omul e june,
ziva-i frumoasa si traiul e lin,
Ond pasarea cinta, end florile spune
Ca viata e dulce si n-are suspin!

Versurile au cadentd si muzicalitate, dar, In ansamblu, cum s-a mai ardtat,

aprecierile elogioase ale lui Heliade, ca si ecoul stirnit in epoca la aparitia ei,
ne apar astazi mult exagerate. Sentimentul de rdzvratire al muribundei
ilustrativ pentru Tntelegerea conceptiei optimiste a poetului, care afirm indirect
In poezie ideea tonicd a dragostei de vian e exprimat cu o Tncruntare afectat
dramaticd, declamatorie, conferind poeziei un caracter conventional.
Aceeasi conceptie optimistd, afirman in poezia de debut, strbate si alte elegii
de tinerete, incluse de asemenea in ciclul Reverii. In antece si sclrutri, cu otema
asemndtoare, eroul, un poet aflat pe moarte, e reTnsufletit de srutrile unei
In Plopul, atmosfera de melancolie de la Tnceputul poeziei e convertit Intr-un
final idilic. Caracteristic multor elegii ale lui Bolintineanu este faptul cd motive
tipice romantice nu duc, ca la unii romantici, la concluzii pesimiste, descurajante,
ci la rezolvdri adesea senine si reconfortante. Concludentd In aceast privinn ni se
pare poezia La un schelet. Ce prilej de reflectii sumbre In leg-turd cu caracterul
efemer al vietii, al zaddrniciei oricdrui efort al omului spre fericire l-au constituit
pentru preromantici si romanticii pesimisti mormintele si scheletele! Lui Bolintineanu
546

Tns vederea scheletului Ti sugereazd ideea cd vian e scurtd si cd deci ea trebuie train

www.dacoromanica.ro

din plin. Poezia se Incheie cu un Indemn, In sensul anticului carpe diem. Multe din
elegiile de tinerete ale lui Bolintineanu dezvaluie, contrar aparentelor, dincolo de
atmosfera de melancolie care le Trivaluie, un fond optimist. Notele mai Intunecate
care se resimt In unele poezii ca Elegie sau La ziva aniversald Isi au, ca si In cazul
primelor elegii ale lui Alexandrescu, explicatia In nenorocirile familiale care au
zguduit sufletul sensibil al poetului : moartea pdrintilor, a fratelui, a fetei pe care
o iubea. Bolintineanu, Inca adolescent sau abia iesit din adolescenta, se vede orfan,
descumpanit In valurile lumii. Totusi, durerea nu-I duce la negarea valorilor
la concluzia la care ajunsese la un moment Alexandrescu, anume cd viata e de chinuri
nedesertat izvor". Tristetea sa are o nuantd mai potolitd, e explicabil si fireasca.
Temeiurile suferintei sale si le explica singur, Intr-o confesie lirica stIngace, an-

ted jeluitor si monoton, ca o melopee

Aveam un frate tinar, a cdruia junie
Ca riusor de lapte luase cursul lin,
Ce in a sa ferice, placere, bucurie,
Zicea cu vorba dulce : eu nu voi s suspin I
Aveam si-un tata Inca, amic cum si parinte,
A cdrui gene albe in plins au fost albit,
Dar vai I ei dorm acuma in tristele morminte,
Copilul lingd tat& precum au vietuit.

lubeam o copi10, o tI^dra suflare,

O floare matinald ce creste surIzind,

Ce, fail sd adune In viatao sarutare,

in dimineata vietii a incetat cintind.
Tot ce-am iubit in lume a incetat din viata,
iarba primdverii sub pasi-mi s-a uscat
Al vietii mele soare s-a stins colo In ceata,
Si anii mei de tineri in dor s-au Intristat.
(Elegie)

Elegiile patriotice (Proscrisul, Un fin& roman murind in strainatate, O noapte

pe malul Dundrii, Plingerile poetului ramn, Ontec din exil etc.), scrise In an i i stud i i lor

la Paris si incluse In volumul din 1847, marcheazd trecerea de la atitudinea de tristete si Insingurare romanticd din unele elegii de debut spre tonul avintat, cu largi
rezonante patriotice, al legendelor. Nostalgia dupd tara rarnasa departe, durerea
de a o sti supusd unei stdpIniri despotice, dorul de libertate capatd accente tInguitoare, grave si solemne, exprimate In versuri desfasurate amplu, In cadena de orga,
proprii meditatiei lamartiniene.
Legendele istorice, cele mai cunoscute scrieri ale I u i Bolintineanu, consacrd balada

istoricd si, o data cu ea, numele lui Bolintineanu In literatura noastrd. Succesul
lor In epoca a fost imens, iar dupa moartea poetului, pInd astazi, Bolintineanu a fost

cunoscut ca autor In primul rind al legendelor, din care unele, tiparite des prin
manuale, sint larg cunoscute si, Trisotite de melodie (Muma lui stefan ce! Mare,
Cea de pe urm noapte a lui Mihai ce/ Mare), au devenit niste cIntece aproape popu-

lare. Ele au In genere caracterul unor balade inspirate din istoria nationald, preamarind lupta poporului de-a lungul veacurilor pentru apararea libertatii. Multe

www.dacoromanica.ro

547

tt,
77.
,

f,:

e. (

ay 7

11,

,,

OP7 911.

LI'

I'

activittii lui Bolintineanu au ca punct de

""Ar,

10 A

din legendele scrise In prima perioadd

plecare O sam de cuvinte ale lui Neculce.

Mai tirziu, In culegerile Btliile romemilor

rep4-

e -.0

Or

(1859) si Legende noi (1862),

poetul va re-

curge la cronici, nu numai cele vechi (Ureche, Costin, Neculce), ci si la izvoare mai noi
(Sincai, Koglniceanu, Laurian etc.), reproducind integral, la sfirsitul culegerii, tex-

-;

tele care l-au inspirat. in centrul legendelor

snt figuri de eroi, de obicei voievozi, intrati
4.1,2. .7
adInc in constiinta poperului ca luptdtori
,11...7 .4-491
impotriva cotropitorilor otomani. Cele mai
.r, 14 ell,r;
multe se referd la Stefan cel Mare, Mihai
2,e7fL
Viteazul, Mircea cel Barin. Atentia poetului
ea _4,,
e Indreptatd nu atit spre descrierea luptelor,
e
en. /02!
ci spre consemnarea la eroi, in versuri pateCO
tice, a unor gesturi si atitudini exemplare
y
prin semnificatia lor patriotic, de natura
trezeascd la contemporani sentimentul demrA
nittii nationale, ideea luptei pentru libertate. Eroii legendelor lui Bolintineanu sint
to-ti patrioti si-si exprimd dragostea de lard
In cuvintri pline de sentirrte si maxime moDIMITRIE BOLINTINEANU.
bilizatoare, cu aluzii la contemporaneitatea
Cintecui lui stefan Vodei, manuscris
scriitorului. Cuvintdrile iau aspectul unor
lungi tirade, acoperind spatiul intregii poezii,
reducind la minimum substanta propriu-zis epicd. Un atare procedeu tehnic caracterizeazd In genere legendele, conferindu-le un pronuntat caracter liric. El e determinat de scopul agitatoric pe care autorul, lupttor patriot, TI urmrea in mod
constient In scrierile sale, intr-o epoca
perioada premergdtoare anului 1848, ca si
cea a Unirii
de mare entuziasm pentru emanciparea nationald si sociald.
Concomitent cu exaltarea patriotismului si a brbtiei In lupta pentru libertatea
independenta tdrii apar, In unele legende, tendinte satirice antiboieresti. Boierii
nu o data se dovedesc Iasi si trdtori, strdini de marile aspiratii ale poporului spre
cent pl-t-

.4

e-;4

,"4-2

I ibertate. Adesea ei pactizeazd cu dusmanii, pun stavir luptei drepte duse de popor
sub conducerea unor voievozi luminati. Atare referiri critice se intIlnesc, de obicei,
In legendele scrise dupd. 1848 (Tepes si sola, .5tefrut Domnul, Mihnea si boierii,Piastra,

Mavrogheni Vodd etc.), si faptul nu e intimplAtor. Ele se vor integra unei directii
satirice mai largi a scrisului lui Bolintineanu, afirmar rispicat cu La o dame,* romnei,

548

Catre boierii romni antinationali, Catre muterile lor si continuatd de un larg sir de
satire, de romane si de intreaga publicisticd, directie care, dupd revolutia de la 1848,
devine precumpnitoare In opera scriitorului.
Existd "n legendele lui Bolintineanu, In ce priveste compozitia, o vddit tendina spre uniformitate si schematism, relevatd de mai toti cercetdtorii si comentatorii poetului. Eroii s"nt prezentati la fel, sub aspectul bravurii militare, al demnittii patriotice si cavaleresti, tinind discursuri, de obicei intr-un cadru de natura
fastuos. Formele diminutivale, epitetele edulcorate revin obsesiv, la intervale mici.

www.dacoromanica.ro

In legenda Tudora, de pild, epitetul dulce" e folosit nu mai putin de 12 ori.

Toate acestea constituie, evident, sabloane si, de la o vreme, obosesc. lmpresia
puternicd pe care legendele istorice au produs-o asupra contemporanilor vine din
puterea sentimentului iubirii de lard. Valoarea simbolicd a eroilor evoca-ti, sentintele si maximele patriotice exprimate In versuri lapidare au avut un puternicecou

In inima cititorilor. Limbajul imagistic e In genere sarac, dar versul are multa
muzicalitate si dinamism, care l-au si impus In literatura noastr. Chiar daca ritmicitatea versurilor sale e, de obicei, mecanicd, Bolintineanu este, cum observa
G. Calinescu, cel dirrai poet romdn cu intuitia valorii muzicale a cuvIntului. Uncle
versuri sint cu adevdrat memorabile prin cadentd si sonoritate, prin tonalitatea lor
energica
Ca un glob de aur luna strdlucea

si pe-o vale verde stile dormea...

Trimbila rdsund sus pe coasta verde
Armia lui Tepes printre brazi se pierde.

Intr-o sald-ntinsd, printre cdpitani,

Sta pe tronu-i Mircea Incdrcat de ani,
Un orologiu sund noaptea jumdtate,
La caste! In poartd oare cine bate ?

Cu poemele Sorin si Andrei sou luarea Nicopolei de romcIni, scrise In primii ani
dupd revolutia de la 1848, Bolintineanu abordeazd o specie noud : poemul de dimen-

siuni mari epico-liric. Precizarea cadrului istoric, vag In Sorin (probabil domnia lui
Mircea Ciobanul), exact In Andrei (domnia lui Mihai Viteazul), apropie poemele,
In special Andrei, ca problematicd generara, de legendele istorice. Intriga Trisd, precumpdnitor erotica, ia o directie sentimentald, imprimInd poemelor un caracter
melodramatic. Mai interesant este Sorm, care aduce In creatia epicd a scriitorului
tipologia eroului romantic. Sorin seamdnd bine cu Manoil, eroul romanului pldsmuit
cam In acelasi timp : orfan, fire sensibild si bdnuitoare, pozInd In neInteles, suflet
damnat
Dar, vai ! aici in lume amara ursitoare
logodit !

Scrisese ainainte : al

Dragostea pentru Fiorita, care Irma iubeste pe un altul, si-o exprimd In fraze
de o sumbrd grandilocventd, cu aluzii teribile la moartEa-i iminenta
mele, a v e i-mi turburatd !
li zise cu caldura Sorin cel Intristat,
Eu voi pleca pe-o cale... pe-o cale deprtatd,
De unde nu mai vine acel ce a plecat...
S'nt de prisos aice, sint chiar o greutate
Ce tulbura In lume ai taj dulci anisori

Un alt personaj, Hermann, tip de erou goethean, face reflectii In spiritul lui
Faust asupra sensului steril al muncii Inguste, rupte de viat, a omului de stiint.
Hermann ar da totul, ca si bdtrInul savant din Foust, In schimbul unei vie-ti de fericire
simpra si plind (de dulce fericire, sperantd si amor"). Lui Sorin Ii Trifdtiseazd exaltat
frumuse-tea iubirii de tard, a luptei pentru emanciparea lard si a Intregii omeniri.

www.dacoromanica.ro

549

In Andrei sou luarea Nicopolei de rornni, dincolo de peripetiile conventionale

ale intrigii erotice, exista unele tablouri reusite, cum e descrierea asediului Nicopolei si a btliei ostasilor romani cu turcii ; versul e degajat, izbutind sa sugereze
plastic, uneori cu vigoare epicd, apriga Inclestare a bataliei.
Conrad, lucrare de dimensiuni mari, publicatd catre sfirsitul vietii, dar scris
cel putin partial In anii exilului, este un poem byronian. Problematica, tipul eroului,
constructia poemului apropie poemul lui Bolintineanu de cunoscutul poem ChiIde
Harold al lui Byron. Numele Conrad dat de poet eroului sdu nu pare a fi IntImplator.
Balcescu semnase In primul numr din revista lui Alecsandri Romania literara",
tiparit la Inceputul anului 1852, dar oprit de cenzurd a fi difuzat, articolul Reizvan
Vodei cu pseudonimul Konrad Albrecht". Sub acelasi nume soseau de la familie si
de la prieteni din tard, lui Ion Ghica In Constantinopol, scrisori pentru Balcescu
In anii exilului. E probabil deci cL numindu-si astfel eroul celui mai Intins poem
al sau, Bolintineanu s-a gIndit la BdIcescu, stins departe de Tara, In exil, ca si
eroul poemului.
Conrad este un proscris politic care rdtdceste pe meleaguri strdine, cu dorul
;aril In suflet. Itinerarul sdu e In parte acelasi ca In proza de caldtorie : Marea Egee,
Asia Mica, Siria, Libanul, Egiptul, la care se adaugd Franta, Anglia si Italia, cu popasuri mai ales In locuri purtInd Indepdrtate urme istorice, pe care le evocd In
accente lince. Fire sensibild, dotat cu imaginatie bogatd, ca i eroul lui Byron,
Conrad face lungi si grave reflectii In fata naturii, descrisd luxuriant, prefigurInd
uneori timbrul eminescian
Rsai, bglaie lung, pe cerul tu cel pur,
Lumina calea noastr pe brazdele de-azur !
Te leagnd tu, mare, delicios tezaur !
Sub boarea ce rdsfirg pe acest poiei de aur...

Tu singurg sub ceruri robia nu *tii Inca,

Tu singur, o mare, puternicg, ad'inc,
Teribilele flote le-neci sau le zdrobe0,
Trufia omeneascg tu crud o umileti,

Ca cerul, pentru lume, tu e0 stringo, mare...

Splendida natura sudicd, vestigiile istorice

martore ale unui trecut de strdlucire
contrasteazd izbitor cu viata de Throbire si umilintd a popoarelor din trile
prin care trece. Ideea care strdbate poemul e cd toate popoarele sTrit egal Indreptd-

tite sd trdiascd libere. Asuprirea nationald, despotismul sInt pldgi distrugdtoare

pentru omenire. De aceea lupta pentru libertate, In conceptia poetului, este o cerintd
vitald ; e preferabild moartea glorioasd In lupta cu asupritorii, unei vieti

de umilintd", cu fruntea in Wind. Poporul care nu luptd sa-si cucereascd libertatea e miel si nu meritd s trdiascd, pentru ca. prin viata lui insultd mIndria ornen eascd"

Asemenea idei si simtdminte generoase care strabat poemul, conferind mesajului

550

sdu o semnificatie mobilizatoare, In sensul luptei pentru libertatea si demnitatea

omului, Impotriva despotismului si tiraniei, se Imbind cu un patriotism ardent, exprimat In dese referiri ale eroului la tara lui, pe care ar doni-o liberd si prospera,

www.dacoromanica.ro

dar si Cu unele accente deprimante, In sens volneyan : totul este, In ultirnd instantd,

destinat morSii si uitrii, iluzie si zdddrnicie.

Om, fiu al periciunii, vezi tot ce a ramas
Prive;te-aici mormintul iluziilor tale I

exclamd poetul, ardtInd, cu un gest patetic, ruinele strdlucitelor cetsi de altddat.

Poemul, pe alocurea prolix, conSinInd uneori versuri prozaice, este In ansamblu o creasie valoroasd prin problematica interesantd, complexd, cu semnificaSii
profund umane, prin cIteva fastuoase descrieri de natura, anticipind, prin
de vast perspectiva istorico-filozoficd, ca si prin modalitatea lirico-descriptiv, unele
mari creatii eminesciene.
Talentul descriptiv al poetului se afirma larg si in Horne Bosforului, poezii inspirate din viaSa idilic, amoroasd a Istanbulului, scrise In anii exilului, dupd cum
mdrturiseste poetul, la Indemnul Alexandrinei Ghica, sosia prietenului sdu, cdruia-i
citise poema Rabi In timpul cit fusese gazduit In casa lor, In Babek, pe malul
Bosforului. Peisaje exotice superbe, descrise Inaintea lui Bolintineanu si de Alecsandri, cu serenade si cIntece de dragoste, cu femei care tInjesc In haremuri
si care, atunci &id Ora surprinse In amoruri ilicite, grit ucise si aruncate in mare,
aceasta constituie In esensd substarqa poeziilor. Unele dintre ele, cele mai multe,
cum rezultd din notele autorului care InsoSesc culegerea, cuprind episoade extrase
din cdrsile lui Hammer si din cronicele turcesti, altele se refer& la IntImpIdri mai
recente, pe care poetul a avut prilejul sd le cunoascd In timpul sederii sale In Turcia.
In genere, eroinele din Florile Bosforului sInt animate de o mare sete de via-rd, care
le face sd iubeascd pdtimas, frd complexiuni sentimentale, sd trdiascd cu intensitate clipa, dispreSuind pericolul de a fi surprinse si ucise. Ideea care strbate
Intreg ciclul porneste dintr-o filozofie realistd, In sensul aceluiasi carpe diem. Indemnul la trdirea din plin a vieSii, la savurarea fiecdrei clipe de iubire fiincicd viaSa e
scurtd, se repetd des, ca In poezia Rabi
Grabeste-te de gusta' cit viga ta luceste,
Aceasta frumusge ce dulce ne rapeste,
Ast farmec far-a moarte, aceste straluciri...

Prin problematicd si atmosferd, Horde Bosforului se apropie de Orientalele lui

Hugo, apdrute In 1829. Poemele orientale ale lui Bolintineanu aduc multd culoare,
o anumitd muzicalitate si solemnitate liric
specif ice poetului , dar In ansamblu
sTrit foarte inegale. Tablouri de naturd, portrete admirabile alterneazd cu dulcegdrii sentimentale, exprimate In versuri plate si Intr-o limbd In care plutesc neasimilate expresii neologistice rebarbative (noaptea-i odorantd, amanSii simt amoare, sur-

fata Bosforului Infloreste, sprIncenele sInt velurate, Indrgostitul trage complIngeri

amoroase
Din Florile Bosforului pot fi spicuite multe fragmente, mai rar
poezii Intregi, ca aceastd eufonicd descriere a nopSii pe Bosfor, In poezia Ziul
E timpul and pe valuri eterul instelat
in toata-a sa podoabd se scalda in tacere,
Cu murmur dulce vintul adoarme leganat,

lar inima mi-e lira d-amor ;i de placere I

www.dacoromanica.ro

551

Si timpul urma cursu-i de roze Impletit.

Oh ! sa sorbim din unda plcerii ce se duce !
Vezi, noaptea e frumoasd, Bosforu-mbalsamit !

Sd ne-mban'm de viatd...

Prezentarea cadrului exotic, a conflictelor din viata de harem, adesea dramatice,

este, ca i la Victor Hugo, romanticd. Se simte Ms.& de-a lungul
intregului ciclu al Florilor Bosforului, dincolo de tonul gray al descrierii peisajului
oriental si al evocdrii episoadelor, de obicei tragice, ale vietii de harem, o nota
usor frivold. indragostitii cinta cuplete sentimentale In genul liricii de curte,
galante a secolului al XVIII-lea. Femeilor li se descriu cu insistenta nurii, iar dragostea este conceputa ca o desfdtare". in momente de betie amoroasd, imbratisati
In lumina lunii, Indragostitii exclamd, traducind putin liber celebrele cuvinte ale lui
Lamartine din Le Lac (0 temps! Suspends ton vol...")

singeroase,

O, noapte gratioasd,

Opreste zborul dulce...

Macedonele, scrise In aceeasi p?rioadd, isi propun s realizeze o fresca a vietii

pdstorilor macedoneni. Viziunea idilicd a poetului este insa de un conventionalism
supardtor. Singura preocupare a ciobanilor e amorul", pe care si-I exprima Intr-un
limbaj salonard. Versurile sint de obicei sarace, lipsite de vibratie interioard, ca
niste improvizatii de album. Diminutivele revin obsesiv ; de pildd, in poezia Zioara
Nu te plinge, o junica,
Cdci nu ai pe slnu-ti crin.
Vioreaua-i ochesica,

insa stii ci't o iubim ?

Pe neasteptate Trisd, tonalitatea se schimbd si versurile finale anunta muzica

eminesciand
Nu stii, dragd, ca amorul
Locuieste-al noptii sin ?
Fulgerul II naste norul,

Zorile din nopti lumin.

Lupta pcIstorilor este un lung dialog Intre doi ciobani pe o tema amoroasd, in
genul unor klile ale lui Teocrit. Limbajul erotic e Trisd pretios, cu efecte rizibile
Lupul urmd pe cdpritd,
Capra iarba de pdcluri,
Eu urmez o pdstorit
Cu ochi dulci ca doua mur'
Lupul s-o mdrance cata.
Capra iarba de pdscut,
Eu urmez pe alba fata
Ca sd-i dau un drag sarut.

Peistorui murind infitiseaza un dialog tinguitor Intre oite" i pdstorul care

se stinge fiindcd i-a murit Lilita". in mod frecvent insd, in Macedone predomina
552

idilismul erotic si, ca si In Florile Bosforului, o predilectie accentuatd pentru senzua-

www.dacoromanica.ro

litate, pornita dintr-o conceptie hedonista. Viata este plcere si omul trebuie sa se
bucure din plin de ea, fiindcd dincolo nu-I asteapta nimic, cleat mormIntul.
0, junie, te grbeste I
Viata trece, sd iubim I

Omul un minut trdieste

Timpul nu II mai gdsim I ...

conchide poetul In poezia Amantele Cliii. in La spelt se anta petrecerea orgiastica,

In sensul bahicelor anacreontice ; Untecul nun-0i In Castaria, Cilia culandu-se i altele

abunda in senzualitati, amintind uneori de Conachi. intreg universul din Macedcnele pare pregatit pentru iubire. Paistoritele, mai numeroase cleat pastorii, skit

gratii cu cosite auroase", cu alb On" cam deschis", Tmprastiind In trecere

un hor de dorinte". Pastorala clasica, Imbinata cu frivolitati galante apartinInd
micii poezii" a veacului al XVIII-lea, constituie coordonatele esentiale ale mediului
oieresc din Macedone/e. Cea mai buna din Intreg ciclul e San-Marina, InfatisInd un
moment tipic : transhumanta ciobanilor de la munte la ses. Tabloul plecrii, cu tot

ritualul traditional, e Tnfatisat plastic, In versuri limpezi, cosbuciene

Popii binecuvinteazd

Seara vine si pdstoril

Si atunci toti s-au miscat

La piriu toti se opresc

De plecare
Catre mare
Turmele Inainteazd,

Si fac focuri,
$i fac jocuri,
PIn'ce visele-aurorii
Peste geana lor plutesc.

Toi cu totul le-au urmat.

Mumele In glugi pe spate
Poartd prunci cu par blai
Sau mioare
Uncezioare.
Clopotele, legdnate,
Sund depdrtat pe plai.

Astfel trece scurta viatd,

De strini neatIrnati,
Ca cocorii
ca norii,
CInd pe cImpuri de verdead,

Ond pe muntii cei Ina

Ciclul-Basmelor aduna la un loc poezii Cu un caracter eterogen, multe impropriu

categorisite In rIndul basmelor. Unele, cum sint Fata din Dafin, 5irte mdrgerite,
Muresul i Aluta, Pestera mustelor, sInt scurte basme sau legende populare versificate. Altele (Doamna lui Negru si bardul, Domnul Tighinei, Seneslas) ar putea fi mai
lesne trecute In rIndul legendelor istorice. in fine, o serie au caracterul unor balade
fantastice sau al unor simple confesiuni lince (Motrul, Mihnea si baba, 0 noapte la
morminte, Leiutarul, Umbra rzbuneitoare), cu atmosferd sumbr, In nota unor balade
germane tip Barger sau Uhland. Abordarea subiectului, adesea folcloric, ca In cazul

basmelor sau al legendelor propriu-zise, se face de obicei In maniera culta, cu o

anumita predispozitie spre scene erotice facile, straine In genere creatiilor populare. Realizate ar fi unele bucati scrise in metru popular (Sirte meirgrite, partial
Ciobanul), ca acest fragment cu ecouri din Miorita, daca diminutivele n-ar coplesi
Crivdt, crivdcior,

De o fi a mor,

De prin coltisoare
A mele oscioare I

Pe-acest coltisor,
Sa aduni cu drag
Sub un verde fag

Stele, florisoare
Ce-ardeti lucitoare

www.dacoromanica.ro

553

In cosita serii

lar voi vintuleti

and s"nt limpezi cerii,

Seara

Voi sa-mi fiti dragute,

Mindre cadelnite !

In brazii mreti !
(C obanul)

Din rIndul basmelor se detaseazd Mihnea si baba, de fapt o balada fantasticd.

Motivul pare a fi folcloric (dupd o traditie", cum specified subtitlul), dar interpretarea, cu preocupare insistentd pentru aspectele sumbre si macabre, e romanticd.
Unele reflexe din Faust (Noaptea Walpurgiei), din Th. Gautier (poemul Albertus
ou 'Ame et le Pch), poate si din Gerard de Nrval, sint neIndoielnice, In sensul
orientdrii tematice, al preferintei pentru fantastieul macabru, si nu al unor detalii
descriptive. Atasat unei anume directii romantice prin problematicd, Bolintineanu
ramIne In Mihnea si baba un poet original, anticipInd prin atmosferd marele poem
eminescian Strigoti. Balada este una dintre cele mai bune realizdri ale poeziei
bolintinene. Poetul exceleazd Indeosebi In tabloul final, descriind cavalcada fantasticd

a lui Mihnea In versuri onomatopeice de o desavIrsitd tehnicd muzicala

Mihnea incalec, calul su tropot,
Fuge ca vintul

Sung pgdurile, figie frunzele,

Geme pmintul
Fug legioanele, zbor cu cavalele,
Luna dispare

Gerul se-ntunec, muntii se dating,

Mihnea tresare

Scrisd In preajma revolutiei de la 1848, balada contine vddite aluzii antifeudale.

Referirea, In primul tablou, la rdii" care

Fac planuri cum au a reline,
In barbare lanturi, poporul gem'ind,

ca si sublinierea apdsatd si insistentd a epitetului tiran", atribuit lui Mihnea,

de limbajul politic al luptkorilor pasoptisti. Referiri critice, In termeni mai violenti Insa, la cei care asupresc si dispretuiesc poporul apar si In L'dutarul, imitaVe dupa o baladd a lui Uhland, unde printului" si cavalerilor" sdi, care petrec
In desfriu, In timp ce norodul suferd, li se adreseazd, ca si tiranului" Mihnea,
un puternie blestem.
Un sector intins al operei lui Bolintineanu Il formeazd satirele. Mai putin
realizate artistic decIt alte productii anterioare ale genului (ale lui Alexandrescu,
de pildd), satirele sale, publicate In mai multe culegeri, se impun atentiei prin
amploare tematicd, prin tonalitatea viguroasd, Impinsd nu o data' pInd la violenta.
In satira Despre datine, poetul Infdtiseazd, Intr-un tablou sugestiv, plin de vervd,

554

de spirit caustic, moravurile vietii private a claselor de sus. in Nobili vechi si noi,
poetul cere, pe linia unor articole ale sale publieate In Dimbovita", abolirea privilegiilor nobiliare, a dreptului de casta si statornicirea dreptului de merit. in alte
satire, surprinde aspecte ale culiselor vietii politice. AnticipInd pe Caragiale din
Momente, Bolintineanu prezinta o Intreagd galerie de politicieni parveniIi (La Ndstase H., Lui Petre M. etc.), care fac mult caz de dreptate, de patriotism, dar care,
and ajung mari dregatori, se dovedesc mai zbiri cu supusii si mai necinstiTi cleat

www.dacoromanica.ro

predecesorii. Clerul e corupt, avid de 7mbogdtire, trdind In lux si desfatare",

lipsit de once n'azuintd generoasd. 0 atare convingere exprimata' de poet In satira
Clerul, la Inceputul domniei lui Cuza, explicd fermitatea si intransigenta cu care,
cItiva ani mai tIrziu, ministrul Bolintineanu a luptat pentru realizarea secularizdrii
averilor mandstiresti.
Problematica bogatd, aria Intinsd
variatd a aspectelor reflectate, modalitatea directa', folosind expresia frustd si brutald 7n criticarea tarelor sociale i politice, caracterizeazd In genere opera satiricd a lui Bolintineanu. Scrise, cele mai
i

multe, In toiul unor aprinse campanii de presa, pe care scriitorul le dezrntuie

In epoca Unirii si a primilor ani de dupd detronarea lui Cuza, satirele poartd amprenta unei evidente spontaneitti. Poetul nu stdruie mult In a-si cizela versurile,
dovedind c7teodatd neglijente ocante. Dincolo de atare asperitati, se remarc
un ton degajat si o vigoare biciuitoare, care anuntd Scrisori/e eminesciene.
Bolintineanu a Incercat sa scrie si o epopee. Traianida (publicatd partial In
anul 1868 In Albina Pindului"), tipdritd In volum si In versiune definitivd In
1870, In sapte cInturi, evocd luptele romanilor cu dacii, viata si moravurile de
pe teritoriul dac, personalitatea eroicd a lui Decebal si a lui Traian. in relatarea
desfdsurdrii generale a evenimentelor
conflictul si luptele romanilor cu dacii,
supunerea Daciei
InfrIngerea definitivd
autorul introduce o mare dozd de
inventie, de o calitate discutabild. incercarea de a reconstitui viata intimd
a epocii, fa'rd o intuire mai adncd a specificitatii momentului istoric, este In ansamblu ratan'. Epopeea este greoaie, necizelatd. Ultimele c'inturi, foarte reduse ca
i

dimensiune In comparatie cu primele trei, care cuprind aproape trei sferturi

din epopee, Intdresc si mai mult impresia de scriere alcdtuitd In grabd, nefinisatd.
Bolintineanu este un pionier al romanului romanesc. Romanul Manoil, publicat In 1855 In Romania literard" si separat In volum, era scris cu diva ani Tnainte
si la sfirsitul anului 1851 se afla In posesia lui Alecsandri, care urma
publice 7n
revista proiectatd sa apara atunci. Asadar, dup. Incercarea lui Ion Ghica (istoria lui
Alecu), scrisd Inainte de 1848, dar rdmasd In manuscris si care e doar o schitd
de roman, dupd fragmentul Tainele inimei al lui KogdIniceanu, Manoil este unul

dintre primele romane ale literaturii noastre.

Ca roman epistolar sentimental, el se Inscrie In traditia Noii Eloise a lui
Jean-Jacques Rousseau, a Suferintelor tinrului Werther de Goethe, a lui Ren de
Chateaubriand, a romanelor Doamnei de Stal. Manoil e un erou romantic. Suflet
pur, cinstit, fire sensibild, bnuitoare, Inclinat spre melancolie si pesimism, dez-

gustat de viat, el e Inrudit Indeaproape cu Werther, cu Ren, deosebindu-se

de ei printr-un patriotism ardent si prin sentimente demofile, sustinute cu pasiune
(In prima parte a romanului). Tristetea In care se complace de obicei eroul are
evident unele temeiuri reale (finar orfan, cu o avere foarte modesta, In mijlocul
unei boierimi bogate si adesea dispretuitoare, deceptionat In prima iubire) ; ea
e afisatd cu ostentatie, Card-and aspect de poza, tipicd eroilor romantici. Un desert
amar
se confeseazd Manoil
este In inima mea !... as voi sd mor ! . . .
Nimic nu ma' tine pe pa-mTnt ! . . .". in divot.; cu societatea care nu-I Intelege
cauta alinarea In natur. Are convingerea lui Rousseau cd
si cultura au
corupt omul si l-au fascut nefericit. De aceea condamnd cdrtile" si prosIdveste
simplicitatea" omului apropiat de natura. O, cdrti le ! . . . iata Inceputul dure-

www.dacoromanica.ro

555

rilor mele 1 . . . cum as fi voit s fiu muncitor de aceia ce-si trec viata in simplicitate si nu se mai comunica' cu cugetdrile altora! . . .". in probleme religioase

are idei liberale si momente de razvratire fatd de ordinea divind". Atare idei
sint mai accentuate la Alexandru C., care combate conceptia in legaturd cu nemurirea sufletului.
Intriga erotica e In bund parte naivd si conventionald. Manoil se Indragosteste de Marioara, fata unor mosieri Instdriti, care-I Insald insd. Deceptionat, pleacd

In straindtate la studii, unde duce o viatd de desfriu, Intorcindu-se peste doi

ani complet schimbat. Tindrul onest, visdtor, patriot a devenit un stricat cinic,
manifestind dispret pentru tot ce reprezintd sentiment curat si aspiratie generoasd. Acolo unde mi-e bine si acolo unde-mi place, acolo este patria mea si
este de prisos ca s-o iubesc, ca'ci ea poate exista si faird iubirea mea", spune el,
zeflemisind ideea de patriotism. in Bucuresti continua viata pe care a dus-o In
strdindtate, salvat pe ultima treapta a decdderii morale de Zoe, fata cu care se
logodise inainte de a pleca din tara mi care-i pdstrase tot timpul o dragoste statornicd. Romanul cuprinde, Trideosebi In partea a doua, multe incidente nesemnificative, aspecte senzationale (acuzatia de crimd adusd lui Manoil, arestarea, eliberarea neverosimild, cdskoria cu Zoe si transformarea lui radicald), %/Mind influenta romanelor de mistere" gen Misterele Parisului de Eugne Sue sau Misterele
Londrei de Paul Fval. Atare romane aveau sa apard si la noi a-Ova ani mai tirziu
(Misterele din Bucuresti de M. Bujoreanu, Misterele Bucurestilor de G. Baronzi,
Misterele cdscItoriei de C. D. Aricescu). Actiunea nu evolueaza In mod firesc, unitar ; deznoddmintul, idilic, ca in romanele pastorale, e surprinzdtor, nerezultind
dintr-o logica interna' a desfasurrii evenimentelor. Personajele sint slab conturate,
neadincite psihologic, grupate In cloud categorii, caracteriologic aflate la antipozi,
In contrast ireductibil : personaje pozitive care intrupeaza numai calitai, la superlativ (Manoil
In prima parte , Zoe, Smarandita, Ana etc.), si personaje negative, insumind doar vicii, tot la superlativ (Alexandru C. e un monstru de cinism
si mirsavie". Marioara e cea mai mare prostituata, nebiruita"). Autorul lucreazd,
am spune, cu cloud culori : alb-negru, fard s le imbine vreodatd pentru a obtine
nuante intermediare.
Romanul, deficient din punct de vedere compozitional, ca si din cel al credrii si individualizrii personajelor, e interesant ca atmosferd. Unele aspecte din
viata boierimii romOne de la mijlocul veacului trecut sTrit descrise In tablouri vii.
Semnificative, In aceastd privintd, sint discutiile literare, In care Manoil combate
pared le d ispretuitoare fatd de I iteratura nationala, sau descrierea mediului aristocratic

bucurestean viciat, cu petreceri desdntate, cu jocuri ruindtoare de cdrti, la care se

antreneazd toatd lumea, inclusiv femeile si copiii etc. in roman exista referiri la

viata tranilor asupriti de mosieri (un tdran e trichis de cirnnuire pentru cd nu

putuse pldti o datorie arendasului mosiei ; fata tranului, Tudora, necinstit de
boierul Alexandru C., Innebuneste), la caracterul precar al Trivdtdmintului, la orientarea cosmopolit in educarea fetelor din pensioane (In pensionatele unde Invsspune Zoe
cirmuirea nu s-a ingrijit ca sd statorniceasca o educatie
tam noi
si o instructie nationald. Nu invdtdm decit niste limbi strdine, si cind iesim, abia
ne putem scrie numele nostru"), la fumurile nobiliare de care suferea boierimea,
conclude
la lipsa de patriotism ( ... ce principii are acest Alexandru?"
556

Manoil. Sint mai multi ca el aicea! oamni pentru care more& onor, patrie,
nimic sint ! . .") etc.
.

www.dacoromanica.ro

Mai izbutit este Elena, cel de-al doilea roman, apdrut In anul 1862. In schitarea intrigii sentimentale, autorul a fost neindoios inriurit de romanul lui Balzac
Le lys dans la valle. Destinul Elenei
femeie frumoasd, superioard, cdatorit'd
impotriva vointei sale, la o virst foarte t"ndr-sa', cu parvenitul postelnic George,
un om bdtrin, rdu crescut, fart' spirit, frd invdtdturd, incdrcat de defecte fizice
si morale" seamand pind la un punct cu al Henriettei, eroina romanului lui
Balzac. lubirea ei pentru Elescu, tindr instruit, inteligent si sensibil, este stinjenitd, ca si in cazul eroinei franceze, de mari scrupule morale. Cartea lui Balzac,
de altfel, este lectura de predilectie a Elenei. Ca si Henriette, Elena este o mosiereasd caritabild, care ajutd pe sdteni, inzestreazd pe tinerii sdraci, inlesnindu-le cdsdtoria. Conacul mosiei sale de la Fdnesti, unde-si petrece viata aldturi de prozaicul
si bdtrinul postelnic, este asezat pe o Tratime, cu perspectivd spre valea" unde
curge Prahova (la Balzac valea Indrului). $i nu sint singurele coincidente". Influentei lui Balzac i se adaugd, mai puternicd, influenta romanului sentimental. Elescu
si Elena capdtd trdsturi de eroi romantici. Elena noteazd pe scoarta romanului
lui Balzac reflectii In spiritul bold veacului" : Sufletul meu este trist, In mijlocul bucuriilor. Md intreb pentru ce si nu gdsesc cauza. Mi se pare cd viata
lipseste. . . Si ce este mai rdu cd nu poci a md plinge, cdci ce poci s zic,

dacd nu stiu pentru ce sufar. $i catre cine m voi adresa ? Inima mea, sdrmana
mea inimd, sparge-te in lacrimi, lata singura consolatiune ce poci afla In viatd I. . .
oh ! a don i sd mor I. .". Elescu este un spirit onest, superior, neintelesintr-o
societate viciatd, pe care-o condamnd, certatcu omenirea". inainte de a se
.

indragosti de Elena, afiseazd pentru iubire o inimd moartd", inghetatd". Intriga

eroticd evolueazd intr-o directie tenebroasd. Tiradele sentimentale, In gustul unui romantism periferic, abunda In special In partea final a romanului. Eroii
snt dotati cu o mare sensibilitate. Un moment de gelozie, o scrisoare pateticd
i fac totdeauna sd verse siroaie de lacrimi, s lesine. lubirea lor cunoaste treceri bruste, parcurgind fulgerdtor distante astrale : de la exaltare si delir la star
depresive, dominate de obsesia mortii, i invers. Ea stkscste tragic. Elena moare
bolnavd de tuberculozd in bratele iubitu ui ei, ca o noud damd cu camelii. Cu
tot melodramatismul intrigii sentimentale, romanul Elena e superior lui Manoil.
Existd In roman, de si foarte stingace, o predilectie pentru analiza frdmintdrilor
sufletesti, a psihologiei iubirii, pentru zugrivirea nuantata a sufletului feminin.
In aceastd privintd, Bolintineanu Ii premerge lui Duiliu Zamfirescu, pe a cdrui
eroind, Tincuta din romanul Teinase Scatru, Elena o prefigureazd. Conflictele sociale

si politice ale epocii, doar usor schitate In Manoil, sint de asta data mai insistent
uneori cu spirit pdtrunzdtor infdtisate. Primele capitole, de pildd, care se referd
la intilnirea musafirilor si discutiile lor In casa postelnicului George, sir-It o bund
frescd de moravuri. Scriitorul descrie cadrul, consemneazd aprinsele dispute
politice, schiteazd biografii, portrete, "ntregind o adevdratd galerie de siluete din viaja sociald si politicd In primul an dupd Unirea tdrilor romne
parveniti Imbogdtiti prin mijloace necinstite in serviciul statului, ca postelnicul
George sau Serescu, un adevdrat Dinu Pdturicd ; printi" ruinati, ca lordache,
afisindu-si cu ostentatie ifosele nobiliare ; un demagog politic, Talangiu, prefigurind
pe Catavencu etc., toti suferind de orgoliu nobiliar, viciati Dina la cinism, consider-kid, ca si unii eroi din Ciocoii vechr si no ai lui N. Filimon, c jaful, afacerile
necinstite prin care s-au Imbogdtit in timpul at au fost in slujba statului sint lucruri
firesti, pentru care n-au de ce rosi ; toti reactionari in politicd', dusmani ai Unirii si

www.dacoromanica.ro

557

ai oricdrei idei Innoitoare, dorind intrarea In tard a armatelor strdine, care, sperau ei, ar reIntrona vechiul regim si ar consolida vechile privilegii. Aldturi de
ei, InfruntIndu-i, Elescu, tTnr intors din strindtate, cinstit, patriot, dornic de
progres. El combate pdrerile denigratoare In legdturd cu literatura national,
facInd elogiul acesteia, vorbeste entuziast despre virtutile patriotice si cettenesti, deplInge lipsa Inaltelor idealuri ale generatiei sale, polemizeazd violent cu
boierimea reactionard, apdrind regimul lui Cuza cu argumente din articolele lui
Bolintineanu publicate In DImbovita" In anii care preceda aparitia romanului
Elena. Episoadele care se referd la viata grea a tardnimii iobage (scena biciuirii
tdranilor din Brebu, de pild, de catre boierul deputat, apoi de cdtre subprefect)
sTrit Trisotite uneori de comentariul autorului indignat, iardsi In spiritul publicisticii sale. Totusi, concelatia autorului In ce priveste emanciparea tdrnimii, exprimatd direct sau prin intermediul eroilor sal preferati, rdmIne, ca si In Manoil
de altfel, In esentd filantropicd. Elena Inzestreazd un tdran din Brebu spre a se
putea cdstori cu aleasa inimii lui, dar and aceasta, bdtutd de un boier
si de oamenii stapInirii, se plinge de grelele poveri care-i apas pe cldcasi, de
nedreptatea legilor, Elena o consoleazd, recomandIndu-i credinta In Dumnezeu.
Elescu, care cheltuieste o parte din venitul averii sale In acte filantropice, In
discutiile violente pe care le are cu boierii retrograzi se revoltd doar Impotriva
tratamentului inuman al tdranilor pe mosiile boieresti, nu si Impotriva stdrii de
iobdgie. E semniticativ faptul cd, scris si publicat In primii ani ai domniei lui Cuza,
and se discuta cu aprindere problema emancipdrii tdranilor, Improprietdrirea Ion,
In roman nu se pomeneste nimic de acest lucru.
Superior lui Mahon, fdrd a fi totusi o creatie care sd presupund maturitate
artistia romanul Elena este interesant prin ideile patriotice si umanitare de care
e stribdtut, prin unele tablouri InfdtisInd societatea romdneascd din perioada Unirii
Principatelor. StIngOciile, nu o data vizibile, tinInd de compozitie In ansamblu
(incidente si episoade conventionale urrndrind senzationalul, confectionate sub
influenta romantismnlui facil) si de limb (expresii adesea greoaie, artificiale,
neologisme stridente : devotul, surfata, companionii, rezonul, a atrista, i cer par-

don), se datoresc, evident, limitelor talentului de prozator al autorului, dar si

inexperientei literaturii noastre Intr-un gen In care abia se faceau primii pasi.
Doritorii nebuni, publicat In anul 1864 In DImbovita", era proiectat, se pare,
a fi un vast roman social-politic de moravuri, un fel de replica la Ciocoii vechi
noi, apdrut cu doi ani Thainte. Romanul, din care autorul n-a realizat cleat prima
parte, e interesant ca problematicd, dar In genere inferior celorlalte cloud anterioare.
Actiunea se desfasoard pe cloud planuri, In cloud momente istorice relativ
IndepOrtate : 1821 si 1837. Eroul principal, tIndrul Dem, poet apreciat, este fiul

unui cdpitan de panduri mort eroic la 1821 In lupt cu turcii.Rdmas orlan, este
crescut de o vdduvd sAracd, Elenca, ce lucreaza bonete pentru diverse case boleresti si-I Intretine la $coala Sf. Saya. Intrat In slujbd, ca functionar mdrunt, duce
viatd de boem, e vistor si poet. Se Indrgosteste de o fan' care preferd Insa
pe un bdtrIn de 60 de ani, milionar, cu care se si cdsdtoreste. Umilit pentru sOrdcia lui, dat afard din slujbd, Dem se decide a se Inscrie In Regeneratiunea, socie558

tate politic secreta urmrind scopuri revolutionare. Ura lui Impotriva boierimii
si-o exprima violent: M-ai insultat, o, clasd aristocraticd, clasd fOrd viatd si frd
viitor ! Dar va veni o zi and te voi goni cu biciul din Indltimea ta. .". Curind
.

www.dacoromanica.ro

e arestat si Trichis In puscdria de la Sfintul Antoniu, apoi eliberat. Urmdrind accelerarea evenimentelor, Regeneratiunea trimite pe unul din membrii sdi in Moldova pentru a cistiga noi aderenti si a agita spiritele, pe un altul, In acelasi sens,
In tard (Muntenia). Actiunea conspiratorilor urmdrea rdsturnarea regimului feu-

si Unirea tdrilor romdne. Romanul se referd, pe de o parte, la frdmintdrile

politice din preajma ar.u'ui 1840 In Mmtenia, atunci cind actiunea unor societti
secrete cu scopuri revolutionare se intensificd, iar pe de altd parte la miscarea
conclusd de Tudor Vladimirescu. El incepe cu descrierea unui loc de plimbare pe
Dealul Mitropoliei, unde lumea bund" a Bucurestiului vine seara la promenadd.
,,Elita" capitalei e infalisatd panoramic, cu obiceiurile si imbrcdmintea ei pestrit
boieri bdtrini cu islice si giubele aldturi de tineri pedanti, imbracati europeneste.
Aici Tsi dau intilnire i conspiratorii grupati In societatea Regeneratiunea, care
sine sedinte acasd la Cheren (probabil Cimpineanu). intre membrii participanti
la sedintele Regeneratiunii este si un oarecare Edem, In care recunoastem pe Heliade (urdsc tirania, dar mi-e fricd de anarhie" *it cuvintele sale de ordine). La
sedintele societtii se ;in discursuri incendiare despre revolutie.
Paginile numeroase din roman dedicate luptei intelectualilor patrioti din
preajma anului 1840 impotriva regimului feudal din Tara Romdneascd sint deosebit
de interesante. Romanul lui Bolintineanu va fi continuat In acest sens, mai tirziu,
de Grandea cu romanul Vlsia. Nu lipsite de interes sint si capitolele referitoare
la miscarea poporului din 1821. Merit a mai fi retinute citeva tablouri privind
aspectul edilitar al Bucurestiului dinainte de 1840, moravurile lumii mondene,
petrecerile din saloane ; un capitol intitulat Teatrul national" descrie o reprezentatie teatrald, un altul numit Puscdria de la Sfintul Antoniu" schiteazd
atmosfera din inchisorile vremii. Scriitorul avea, desigur, intentia s revind
asupra romanului, de vreme ce nu I-a tipdrit in volum. In 1870, el publicd in
Dimbovita" un fragment revdzut, frd a mai duce munca pind la capdt, impiedicat, probabil, de starea precard a sndttii.
Scrierea si publicarea impresiilor de caldtorie ale lui Bolintineanu, In special
cele referitoare la locuri depdrtate (Egipt, Palestina, Asia Mica, Macedonia), se
inscrie in traditia preromanticd si romanticd. Volney (Voyage en Syrie), Chateaudal

briand (Itinraire de Paris d Jrusalem) si, Trideosebi, Lamartine (Souvenirs, impressions, penses et paysages, pendant un voyage en Orient
1832-1833), ca si

Gerard de Nerval (Voyage en Orient), urmeazd, inaintea lui Bolintineanu, in parte

acelasi itinerar, colorindu-si impresiile, ca si poetul roman, cu lungi divagatii
lince. Proza de caldtorie a lui Bolintineanu pdstreazd unele trdsdturi comune cu
a scriitorilor mai sus amintiti
ura Impotriva despotismului, cu alunecdri spre
meditatii sumbre, ca la Volney, din care reproduce lungi citate ; descrieri de natura
fastuoase, cu predilectie spre peisajul marin, apropiate de maniera lui Chateaubriand ; observatie atenta, cu oarecare dispozitie spre ironia usoard, In genul lui
avind insdcaracteristic, ca si poemul Conrad, un patriotism vibrant, care
Nerval
se manifestd In lungi efuziuni lince, ori de cite ori poetul, parcurgind meleaguri
strdine, se gindeste cu dor si intristare la Tara lui supusd unui regim despotic.
Exist In Cltoriile lui Bolintineanu pagini de reusitd evocare a locurilor
vizitate, a peripetiilor ivite pe parcursul itinerarului, a vietii si moravurilor
locuitorilor. Valoroase sint, in acest sens, paginile care se refer& la indbusirea
revolutiei de la 1848 din Muntenia de cdtre armatele turcesti, la peripetiile conducdtorilor revolutiei, arestati si transportati intr-o ghimie pe Dundre ; de ase-

www.dacoromanica.ro

559

menea, cele referitoare la mizeria oraselor turcesti, la obiceiurile augrilor de

la Muntele Athos sau lerusalim. Talentul scriitorului se dezvluie Insa, cum releva
Tudor Vianu, mai ales In sens descriptiv si liric. Tablourile de naturd 01-It numeroase, Insonte, de obicei, de efuziuni sentimentale : peisaje in Egipt, Liban sau
Asia Mica, peisaje marine, toate colorate romantic.
Marele neajuns al prozei de caldtorie a lui Bolintineanu il constituie supraincArcarea cu date istorice. Scriitorul simte de fiecare data nevoia sd facd un istoric larg al srilor si localitasilor pe care le viziteazd ; la Nicopole, de pild, se
relateazd amanunnt, pe baza unor date arhistiute, bdtdlia cu turcii, la care a luat
parte si Mircea, domnul Valahiei ; la fel se procedeaza si In cazul altor orase. in
Palestina se schiseaza istoria sarii si a localitsilor vizitate pe baza datelor din

Btblie. Atare reconstituiri istorice, care ocupa mai mult de jumatate din textul
obosesc pe lector si dau carni un caracter didacticist. Proza de adtorii a lui Bolintineanu e interesantd prin paginile consemnind impresii directe
ale autorului despre locurile vizitate, In legdtura cu natura, moravurilor, viala
oamenilor. 0 atare lecturd antrenanta se realizeazd prin lasarea la o parte a unei
bune parn din text, adicd a ceea ce reprezintd date si evocare istoria livresca.
Dramele istorice, In versuri si In prozd, scrise In ultimii ani ai viesii, au toate
caracterul unor improvizani. Conflictul si caracterele personajelor nu stilt de loc
adIncite, realitatea istoricd este adesea denaturata, dialogul stIngaci. Alexandru Lclious-

neanu, de pildd, drama In trei acte, tiparita In anul 1868, are In centrul ei figura
cunoscutului domnitor moldovean care a inspirat lui C. Negruzzi o capodoperd.

Datele esennale cu privire la urcarea pe tron a Lpusneanului, la cruzimea sa

fatd de boieri, precum si la moartea sa, otrdvit de doamna Ruxandra, s'int luate,
ca i In nuvela lui Negruzzi, din cronica lui Ureche. Bolintineanu adaugd un episod erotic romansios iubirea statornicd a domniSei Ruxandra pentru stolnicul
Lpusneanu, care aspira la tronul Moidovei ; mai tTrziu, Ruxandra, sosia Ldpusneanului ajuns domn al Sdrii, e iubit de un tIndr boier muntean, Stefan Cdpitanul, si de Maluk, omul de Incredere al domnitorului. Ruxandra, care nu-si
mai iubea soSul din considerente patriotice", promite lui Stefan Cdpitanul sa-i
devind sane daca acesta va izbuti sa-1 omoare pe Ldpusneanu. Scenele erotice
abundd In dulcegarii, uneori de o banalitate Sipdtoare. Figura lui Ldpusneanu,
sobru si viguros conturatd In nuvela lui Negruzzi, este schematicd si convennonald In piesa lui Bolintineanu. inalend adevrul istoric, autorul pune In gura
eroului sau idei i simtdminte proprii, larg dezvoltate In publicistica si In carnle
sale de
meditane politico-filozofica. Aceleasi stridenSe i aceeasi atmosferd
convensionald exista si In celelalte drame istorice. Piesele prezinta interes doar
pentru Intelegerea gndirii scriitorului In ultimii sal ani.
Autor al unei opere deosebit de Tritinse, dar inegald ca valoare, Bolintineanu

rmTne in istoria literaturii prin caeva contribuni importante. El a introdus si

consacrat In literatura romdnd o serie de specii noi, cum sInt legenda istoricd
si poemul de dimensiuni mari epico-liric, a largit problematica poeziei noastre.
Poeziei meditative Ii da, prin Sorin, dar mai ales prin Conrad, mai multd adIncime
si o mai larga perspectivd istorico-filozofica, iar celei descriptive, prin ciclul Florile
Bosforului i prin Conrad, multa culoare. Satira Isi Idrgeste sfera tematicd si
560

tiga In vigoare, iar In ce priveste romanele, cu toate stIngdciile lor, Menoil

Elena marcheazd, impreund cu alte cIteva Incercdri contemporane, Inceputurile

www.dacoromanica.ro

romanului romnesc. Un rol important l-a avut Bolintineanu la dezvoltarea

tului muzical In poezie prin ritmicitatea, sonoritatea si, In genere, muzicalitatea
versurilor sale. Atare contributii, Intr-o faz incd incipient a dezvoltrii literaturii noastre moderne, Indreptalesc situarea lui Bolintineanu printre scriitorii
importanti ai patrimoniului nostru literar. Alturi de aceste merite, se mai impune
constiintei noastre imaginea exemplar a omului si artistului patriot, care si-a
iubit poporul si a luptat cu ardoare pentru emanciparea lui.
BIBLIOGRAFIE
Co/ectie din poesiile domnului .

. .

, Bucuresti, 1847; antece si plingeri de ... Edate sub ingrijirea,

D[lui] D. G. Sion, Iasi, 1852 ; Les Principauts Rournaines, Paris, 1854 ; Manoil, roman national,
lasi, 1855 ; Poestile vechi si nou ale D-lui
Editate sub ingrijirea D. G. Sion, Bucuresti, 1855
L'Autriche, la Turquie et les Moldo-Valaques par M. B , Paris, 1856 ; Caldtoris in Palestina si Egipt.
Cu o prefata de G. Sion, Iasi, 1856 ; CalcItorii pe Dundre ;i In Bulgaria, Bucuresti, 1858 ; Legende
sou basne nationale in versuri, Bucuresti, 1858 ; Melodii romne, Bucuresti, 1858 ; antarea Romdniei
de N. Bdicescu, tradusa in versuri de ..., Bucuresti, 1858 ;
romdnilor (vol. I, Fapte istorsce),
Bucuresti, 1859 ; lstoria lui Herodote, t. I, Bucuresti, 1859 ; Vizita domnitoru/ui Principate/or Unite
la Constantinopole, de D. B., Bucuresti, 1860 ; Cestiunea unirii la Constantinopole, [f.I.], 1861 (semnat
D. B.) ; Nemesis. Satire politice, III, Bucuresti, 1861 (semnat D. B. S.) ; Elena. Roman original
de datine politic-filosofic, Bucuresti, 1862 ; Legende noui, cu note din cronicele romanilor, Bucuresti,
1862 ; Cltorii la rom6nii din Macedonia si Munte/e Atas sou Santa-Agora, Bucuresti, 1863 ; Viata lut
Mihai Viteazul fdcutei pentru tntelegerea poporuiui de un anonim, Bucuresti, 1863 ; Viata lui te fan Vodd
ce/ More, Bucuresti, 1863 ; Viata lui Vlad Tepe; Vodd i Mirceo Voci cel Bdtrin, Bucuresti, 1863 ; Doritorii nebuni, roman, in Dimbovrta", VI, 1864, nr. 11 si urm. ; Poesii [.
atit cunoscute crt i inedite,
ed. I, vol. III, Bucuresti, 1865 ; Brises d'Orient. Posies roumaines, traduites par l'auteur lui-mrne,
prcdes d'une prface de M. Philarte Chasles, Paris, 1866 ; Horde Bosforului, Bucuresti, 1866;
Conrod, poema in patru cinturi
nota explicativa, Bucuresti, 1868 ; Mihai Viteazul condomnat
la moorte, drama in trei acte, Bucuresti, 1867 ; Stefan Vodel cel berbant, drama in patru acte, urmata
de poezii noi, Bucuresti, 1867; Alexandru Lpusneanu, drama In trei acte, si Dupd bdtaia de /a Cellugeireni, drama In trei acte si in versuri, Bucuresti, 1868 ; Stefan Gheorghe Vodei sou Voi face doamnei tale
ce-ai fcut tu jupiresei mele, drama istorica in cinci acte, Bucure;ti, 1868 ; Cartea poporului ramn.
Ctgetclri philosofice si politice In raport cu stareo actual a Romdniei, Bucuresti, 1869; Domnii regulamentar ;i Historia celar trei oni de la 11 februorie pine). astelzi, Bucuresti, 1869 ; Nepdsarea de re/igie,
de patrie si de dreptate, la romeini, Bucuresti, 1869 ; Poezii din tinerete nepublicate Ina)", Bucuresti,
1869 ; Rom6nia roabd la austro-maghyari ? Bucuresti, 1869 ; Victo lui Traian August, fondatorul
neamului romdnesc, Bucuresti, 1869; Traionido, poema epica, brosura I, Bucuresti, 1869 ; Cleopatra,
regina Egiptului, Bucuresti, 1870; Cuza Vodd si oamenii sdi, memoriu istoric, ed. a IV-a, revazuta
adaugata, Bucuresti, 1870 ; Menadele, satire po tice, sociale, Bucuresti, 1870 ; Plingerile Romdniei,
Bucuresti, 1870 ; Traianida, poema epica nationala, Bucuresti, 1870 ; Viata si faptele lui Stefan Vodd

ce Mare, ed. a II-a, revazuta ;i corectata, Bucuresti, 1870 ; Poezii. Culegere ordinata de chiar
autorul, cu o prefata de G. Sion, sub a carui priveghere ministioasa s-a tiparit aceasta editiune,
vol. I-11, Bucuresti, 1877 ; Cdlatorii (vol. I : Pe Dundre, in Bulgaria, La lerusalim i In Egipet, vol. II:
La romdnii din Macedonia si lo Muntele Athos, in Moldova, in Asia Mic d, cu o prefata de Petre
Hanes), Bucuresti, 1915 ; Scrieri aiese, edrtie "ngrijita de D. Popovici (vol. I), Craiova, [1942]
Opere, cu un studiu introductiv de Al. I. Stefanescu, Bucuresti, 1951 ; Opere Giese, cu studiu introductiv de D. Pacurariu, text stabilit de Rodi a Ocheseanu si Oh. Poalelungi, vol. I si II, Bucuresti, 1961.

www.dacoromanica.ro

561

Gr. H. Grandea, O vizita la Bolintineanu, In Familia", VII, 1871, nr. din 9/21 mai ; George
Popescu, Dmitrie Bolintineanu. Viola si operile sale, Bucuresti, 1876 ; Anghel Demetriescu, Dmitrie
B lintineanu, In Revista literara", VI, 1885, nr. 9, 11, 12, 14, 17, 18 si 19 (republicat si In Analele
si literaturii romdne, Bucuresti, 1885
Iliterare", I, 1886, nr. 2) ; Aron Densusianu, lstoria
P. Chrtiu, Dm tr e Bohm neonu, Craiova, 1886 ; V. D. Nun, Bolintineanu, In Literatura si arta ro.r-1511a", V, 1900-1901, nr. 11 si 12 ; N. lorga, Schite de laeraturd romdnd, vol. II, Iasi [1893] ; N. ApostolesLu, L' influence des romantiques franais sur la posie roumaine, Paris, 1909 ; Ch. Drouhet, lzvoare e

de msoratie din poezia O fatd tindra pe patul mortu" a lui Bolmtineanu, Bucuresti, 1913 ; Th. Capidan, Scriertle lui Dim. Bolintineonu despre Macedonia, In Omagiu lui /. Bianu, Bucuresti, 1927 ; N. Petrascu, D. Bolmtmeanu, Bucuresti, 1934 ; antorea Romdniei, transpus In versuri de Dimitrie Bolin-tineanu, cu un studiu introductiv de Stelian Cucu, Rm.-Sarat, 1935 ; D. Popovici, Dtmitrie Bolintireanu, Craiova, 1942 (reprodus si in Cercetari de literatura roman, Sibiu, 1944) ; Stefan Cristea,
D. Bolintineanu, In Viata romaneasca", V, 1952, nr. 8-9 ; I. Negoitescu, D. Bolintmeanu si sonurile
poeziei moderne, in Caiete critice", 1956, nr. 1 ; G. Ca inescu, Scriitori progresisti intre am: 1848-1859.
D. Bc1 ntineanu, In Steaua", IX, 1958, nr. 11-12, X, 1959, nr. 3 ; Mihail Nanu, Dimitrie Bolintineanu
Unirea, in Ana ele Universitatii C.I. Parhon", seria Stiinte sociale, Filologie, VII, 1959, nr. 15
D. Pacurariu, Dimar e Bolirtineanu, Bucuresti, 1962 ; Ion Roman, Bohntineanu, Bucuresti, 1963 ; Petre
Costinescu, Cum a aparut Brises d'Orient de Bolmtineanu, In Revista de istorie si teorie literara", 16,
1967, nr. 1.

SIMION BARNUTIU
Prin ascendentul personalit4ii si contributia In orientarea vietii intelectuale
a Ardealului la jumdtatea secolului trecut, care asocia un nationalism intransigent
cu mIndria originii latine si un fierbinte umanism democratic, Simion Bdrnutiu,
rnai mult ideolog si profesor cleat literat, meritd un loc printre marile spirite
ale pasoptismului.
S-a ndscut la 21 iulie 1808 In Boca Romnd (fostul comitat al Crasnei din regiunea Sdlajului), dintr-o familie de tdrani liberi. Ted' sdu era Inscris n actele scolare
ca plebeius ignobilus era Insd stiutor de carte, fapt pentru care II vedem ocupInd
functia de entdret bisericesc si Invdtdtor. Pe Bdrnutiu Il gsim In 1818 Inscris In
actele scolii elementare din $imleu. Dupd 1820 Isi va completa pregkirea la Carel
(studiind limba si literatura latind, istoria si un curs de antropologie). Urmeafa
apoi un an de filozofie In limba latina la Blaj, iar din 1826, timp de trei ani, seminarul teologic.

In anul 1831, end Isi incepe activitatea la catedra de filozofie si istorie a

liceului recent Infiintat, Bdrnutiu e un bdrbat deplin format, cu stiintd de carte
serioasd, polarizInd de pe acum atentia cercurilor din jurul sdu. El este creatorul
unui climat liberal, care Incepuse sa cunoascd circulatia unor idei Indrdznete,
ostile bisericii si teologiei.
Pentru nevoile cursurilor, traduce si prelucreazd In limba romnd manualul kantianului german Krug, Handbuch der Phi/osophie und die philosophische Literotur, Ingdduindu-si totodatd
pe marginea lui
o seamd de consideratii critice
562

privitoare la stdrile Transilvaniei si mai Cu seamd la iobdgie i superstitii. Vorbind despre servitutea tdranilor, o socoteste o stare misea", potrivnicd ratiunii si

www.dacoromanica.ro

dreptului firesc. El proclama dreptul iobagului la emanciparea din servitute si la egalitate in drepturi cu semenii sdi pe tdrrn
social si national. Afirma ca superstitia e o
credintd desartd". Una din sarcinile filozofiei este aceea de a iesi la rdzboi cu toate

stile sale spre dezrdddcinarea i batdr spre

7mputinarea ei, ca sd nu mai batjocoreascd

omenirea 7ntr-atIta forma". Tot din acesti

ani sInt cunoscute articolele Despre starea
scoalelor din Blaj si O tocmeal de rusine
si o /ege nedreopt6, care Insird cu demnitate
si mdsurd, dar cu o indignare pe care o simtim clocotind In adIncuri, nedreptdtile
ndpastele suferite de neamul romdnesc:

Adevdratcd de au suferit rete vreun

popor din Ardeal, romdnii chiar au si gra-

*.:
'

.v..

:"

"

.o`^

duat In scoala rdbddrii. Fdcut-au drumurile

ei au ferit podurile si au trebuit sa

teascd pentru trecere, lucrat-au cimpurile
si dealurile domnesti si nici mIncare n-au
dobIndit. Feciorii lor au fost ostasi si pdrintii au contribuit ca ei sd se poatd
deprinde In arme pentru patrie, militat-au
si

cu leafa sa, vdrsatu-si-au si sIngele pentru

patrie si, totusi, o lege zice cd romnii

nu sInt adevdrati patrioti, ci numai suferiti

sau tolerati, cam asa ca iganii carii umbld cu corturile, In

loc Intr-altul...".

SIMION BARNUTIU

spate, dintr-un

ldeea unitdtii romdnilor e afirmatd cu vigoare

Cine ar Indrdzni doar a zice ca n-au avut dreptate a Invdta si a-si face limba
care o vorbesc astdzi romnii cei din Ungaria, cesti din Ardeal, romdnii si moldoromdnii atTt deopotrivd cIt nici se poate zice cd ar fi Tmprtit in dialecte, ci e
una si aceeasi, care 7i leagd pe toti acestia cu o legdturd dulce frteascd si Ti uneste

Intr-o familie care totdeauna cu fald nobild s-au numit pe sine romdni".
Ideile Inaintate profesate de Bdrnutiu au avut darul sd nemultumeascd In
curind pe potentatii vremii. Un izvor ne Incredinteazd ca In mediul scolilor din
Blaj profesorii varsd In inimile tineretului principiumuri care, cu vremea, religiei i natiei mare stricare pot sd aducd". Considerat seful unei societdti primejdioase", Bdrnutiu este Indepdrtat din InvdtdmInt Impreund cu numerosii sal
discipoli.
Alungat si lipsit de mijloace materiale, se Indreaptd spre Sibiu, unde continua' sistematic studiul dreptului la Academia Sdseascd. De ad i va rdspindi In 1848

celebrul sdu manifest din 24 martie, cunoscut si de Marx, In care milita pentru
egalitate nationald. Anul 1848 l-a impus pe Bdrnutiu ca pe unul din cei mai de
seamd conducdtori. La Blaj, In 2/14 mai, pronuntd cunoscutul sal discurs Romnii

si ungurii in fata unui auditoriu entuziasmat.

www.dacoromanica.ro

563

Dup.' InfrIngerea revolutiei si dupa ce vdzuse pe coridoarele Intunecate ale

Burgului imperial naruite una cIte una nddejdile pe care le nutrea, S. Barnutiu
se Inscrie la Universitatea din Viena, pe care o par-Li In 1852, la insistentele poll;lei imperiale. Plecat In Italia, Impreuna cu Papiu Ilarian si I. Hodos, se stabileste
la Pavia, urmInd cursurile facultatii juridice. Dupd luarea doctoratului se Tndreapta spre Iasi, unde-I gasim In octombrie 1854.
AvInd prestigiul revolutionarului de pe Cimpia Libertatii, Barnutiu se integreaza Cu usurinta In viata culturald a Moldovei si apoi In aceea a Principatelor
Unite. Rind pe rind, profesor de rceu, profesor universitar, inspector al In dtdmIntului, se ilustreaza si printr-o ferti a activitate de autor de manuale, In care
ia pozitie impotriva marii proprietti, a domnului strdin si a religiei. El exercita
o influenta notabild asupra unui cerc de dascali si intelectuali, grupati In Fractiunea libera' si--independentd. Cade Tnsa bolnav
pdra'seste lasul. Moare In drum
spre casa, la 16 mai 1864.
LasInd deoparte operele postume ale lui Barnutiu, din domeniul teoriei
dreptului si filozofiei, de altfel
dupd cum s-a dovedit
In mare parte prelucrart
i

deci lipsite de originalitate, sd ne oprim asupra marelui sa'u discurs de la B aj.

Nu e vorba de o cuvIntare politica rostita ad-hoc, ci de un text aclInc meditat,
Tntocmit dupa regulile oratoriei ciceroniene, dispurand de exordiul si de ?richeierea patetica recomandate de tratatele de retoricd.
StdpIn pe o bogata informatie istoricd si filozofica, Bdrnutiu formuleaza jude-

cdti hotdritoare pentru destinele culturii romdnilor din Transilvania. El sustine

c Tntre libertate si culturd exist o legatura tot atTt de strInsa ca si aceea dintre
nationalitate si libertate.

Dan' e nimicita libertatea poporului fdra de nationalitate, e nimicit totdeodata si cultura si fericirea aceluia fiindca fdra de libertate nu e cu putinta
cultura".
Afirma necesitatea unei culturi noi, care sd nu mai fie proprietatea unor
clase privilegiate", ci un bun comun a toata natiunea", un mijloc eficace al umtatii nationale.
El preconizeaza scoale nationale cu limba lor a romdnilor, pentru toate ramurile cunostintei omenesti", fara de care nu este posibild o literatura care sa depdseasca mediocritatea. Barnutiu sesizeaza sardcia literaturii Transilvaniei,arat"nd
totodata si calea de urmat, cultivarea limbii In cadrul larg al libertalii nationale, al poporului descatusat, parte component-a a omenirii" Ond zic natiune,
atunci Tnteleg persoana unui popor Intreg, care o leaga Intre sine cu aceeasi limbd

si datini...". CInd vorbesc de omenire, atunci Inteleg toate natiunile, cad cine
va zice ca natiunile nu sInt partile omenirii ?"
De o adInca semnificatie e orientarea spre popor, Intr-un spirit care depdseste rousseauismul, ImbinIndu-se cu orientarile mesianismului romantic, In felul

lui Michelet din Le peuple"

Tineti cu poporul toti ca sd nu rafciti, pentru cd poporul nu se abate de
la natura, nici nu-I trag strainii asa usor In partea lor, cum Ti trag pe unii din
celelalte clase cari urla Impreuna cu lupii si sfIsie pe popor dimpreuna cu acestia".
Trecutul, prin urmare, ii stIrnea si lui o meditatie grava", un fel Indu-

iosat si lucid de a privi lucrurile, ca si lui BdIcescu.

Discursul este remarcabil si prin procedeele literare utilizate. Bdrnutiu rrfnu564

iqte cu mdiestrie arta interogatiei retorice si a argumentdrii prin acumulare.

www.dacoromanica.ro

El stie mai ales sd.-si ritmeze cadentele oratorice In unison cu zbuciumul sufletesc al ascultdtorilor, rdspunend propriilor lor nelinisti, temen i si aspiratii
...Au dac presimtesc rTndunelele apropierea verii si a iernii si animalele furtuna cea grea si dacd unii oameni Tsi spun mai Tnainte chiar si oara mortii,
o ginte Tntreagd s nu presirrrr pericolul ce i se amenintd, un popor Tntreg
stee nemiscat ca piatra &id Ti bate oara fericirii si s tacd ca un surd si mut c'ind
i se trage campana de moarte ? Aceasta ar fi un lucru In contra naturii si de tot
cu neputirqd : inima romanilor a bdtut totdeauna pentru libertate".
Dei Tmpestritat cu multe citate latinesti, accentele lince, alternarea motivdrilor istorice cu evocdrile plastice, apostrofele, repetitiile conferd discursului
un caracter viu si dramatic. Bdrnutiu duce demonstratia [DMA* la ultimele consecinte,
aruncTnd

la sfirsit Intrebdrile hotdrTtoare pe care le leagd consecvent de inte-

resele poporului. Evocarea izbutit a iobgiei, cu vddite ecouri din Sincai, rmTne
o valoroasd pagind de antologie. Nimeni pTnd la el In Transilvania n-a Tnfdtisat
mai viguros si, In acelasi timp, mai miscdtor soarta nenorocit a tranului, apd-

sat de obligatii feudale.

In ciuda limbajului greoi, latinizant, a luxului de eruditie si a unor opinii
gresite, mai ales In partea istoricd a discursului, Bdrnutiu se impune prin democratismul intransigent, prin nationalismul sdu fierbinte, derivTrid Tris dintr-un concept umanist despre societate, prin miscarea spontand a sentimentului care coincide cu cutremurarea de constiint a unui Tntreg popor.

Dintre articolele publicate de Bdrnutiu poate reline interesul,

Indeosebi,

Suvenir din Italia, unde e ardtatd Tnsemndtatea cultivdrii poeziei si a dramei nationale : Scoala poetilor a fost educatoarea eroilor de la Homer pTrid In ziva de azi".
Tentat de mania purificdrii limbii de cuvintele strdine, Bdrnutiu Ti Tntrevede pe

poetii romani cIntind Cu o limbd astfel confecTionatd minunile viitorului de

aur si virtutile eroilor romanesci".
ldeile din Dreptul public al romanilor au provocat cunoscuta critica a lui Titu
Maiorescu, ostil ideilor democratice i progresiste pentru care a militat Bdrnutiu. Nu e mai putin adevdrat Tnsd c Maiorescu a vdzut cu Indreptdtire laturile
negative ale constructiei stiintifice bdrnutiene, romanomania, lipsa de discerndmTnt In aprecierea faptelor de istorie romaneascd etc.
Criticat pentru o serie de aspecte ale operei sale, revolutionarul pasoptist
a cTstigat In schimb simpatia lui B. P. Hasdeu si a lui N. lorga. Si iatd
scria

N. lorga In Cameni cari au fast , dupd trecere de multi ani, nu negatia d-lui
Maiorescu, ci afirmatia lui Brnut ne stdpTneste, ne lumineazd si ne TncdIzeste".
Edit sd fi fost un creator de valori literare propriu-zise, S. Bdrnutiu si-a
cTstigat merite in cultura romand, exercitTnd o influientd considerabild asupra
contemporanilor.

BIBLIOGRAFIE

Discurs tinut In CImpia Liberte4ii in 1848, Viena, 1852 (v, ;i ed. G. Bogdan Mika', Romdnii
ungurii, Cluj, 1924); Argomenti di giurisprudenza quali [. ] disputera publicamente .., Pavia,
1854 ; Dreptul public al romelnilor, la;i, 1867 ; Dereptul naturale privat, la;i, 1868 ; Dereptu/ naturale
public, la;i, 1870 ; Pedagogia, la;i, 1870 ; Psicologia empirica" i Logica, la;i, 1871,

www.dacoromanica.ro

565

G. Bogdan-Duicd, Viata si idei/e lui Simion Brnutiu, Bucuresti, 1924 (cuprinde i articolele
De pre starea sax/ elor din Blai i O tocmeaki de rt4ine i o lege nedreapta); Al. Marcu, S. Brnutiu,
Al. Papiu Ilarian i losif Hodo la stud,/ In Italia, Bucuresti, 1935 (Acad. Rom., Mem. Seq. lit.", seria
a Ill-a, t. VII, mem. 6); P. Pandrea, Filosofia politico-juridial a lui Simion Brnutiu, Bucuresti, 1935;
D. D. Rosca, Europeanul Brnutiu, in Luceafrul", serie noud, IV, 1944, aprilie-mai ; N. Bagdasar,
social-politic a lui Simion Brnutiu, In Studii si cercetari stiinVice", las, seria a Ill-a
(5tiirqe sociale), VI, 1955, nr. 3-4 ; D. Ghise si Pompiliu Teodor, Contributii /a cunoasterea cm,tatii filozofice a lui Simion Brnutiu, InRevista de filozofie, XI, 1964, nr. 3 ; $t. Pascu, Viata
activitatea lui Simion Brnutiu, In Studia Universitatis Babes-Bolyai", series Historia, IX, 1964,
asc. 1 ; Radu Pantazi, Simion Brnutiu, Bucuresti, 1967.
Conceptia

ANDREI MURESANU
Andrei Muresanu s-a nascut la 16 noiembrie 1816, In orasul Bistrita. Unii
vorbesc de descendenIa nobiliard a Muresanilor, Inruditi, chipurile, cu
Dragosizii din Maramures. in realitate, parinii lui Muresanu erau oameni simpli.
Tatal, Teodor, Iinea In arena la BistriIa, o moard de argdsit scoartd, care abia
asigura existenta familiei relativ numeroase : solia si trei copii. Casa In care locuiau era compusa dintr-o singurdIncapere, un fel de chilie ceva mai larga, si o tinda.
biografi

ativa ani dui:A nasterea poetului, tatl moare strivit de un car de argaseala.

566

intreaga greutate a Tntre-tinerii celor trei copii mici ramIne In seama mamei. FraIii mai mari ai poetului, datorit greutatilor materiale, nu au putut urma la
scoli mai Inalte pentru a se califica In vreo profesie intelectuala. Unul a ajuns
cIntret bisericesc, altul morar ca i tatal. Singur poetul, ajutat de Imprejurri
si de o Inclina-tie deosebita pentru studii, a mers mai departe. Primele cunostinte le primeste de la un batrIn granicer, Danila Dobas, din Valea Rocnei. in
anul 1825 e primit ca elev la scoala normala saseasca din Bistrita, iar peste ertiva
ani trece la Liceul piaristilor din acelasi oras, fendu-se remarcat printre elevii cei
mai buni. in 1832 vine la Blaj, unde e ajutat de profesorul Nicolae Marin si unde
studiaza doi ani filozofia, apoi teologia. Aici Il are coleg de studenIie, cu ctiva
ani mai mare cleat el, pe G. BariIiu, cu care leaga o prietenie adInca, prelungita
apoi de-a lungul multor ani la Brasov. Mediul cultural al Blajului, unde, pe IMO.
spectacolele teatrale stIngace date de diletanIi,un Timotei Cipariu, de pilda,
scria versuri (Ecloga, scrisa la 1832, e reprezentata' la un spectacol In anul urrntor), va Inriuri pe fiul morarului din BistriTa, stimul'indu-I pe calea lecturii si a
scrisului. Cind BariTiu paraseste Blajul, preluInd conducerea scolii romane din Brasov, In anul 1837, se gIndeste
aducd de la Blaj si pe Muresanu. intrucIt poetul se afla Inca student in ultimul an, BariIiu Ii ob-tine dispensa de a intra In
InvatamInt fara a-si fi terminat studiile, astfel ca In 1838 Muresanu se stabileste
la Brasov ca institutor la scoala romana condusa de Baritiu. Peste doi ani, In 1840,
trece ca profesor la gimnaziul romanesc, In care calitate functioneaza pIna In anul
1849. Paralel, el Isi Incepe colaborarea la gazetele lui Baritiu, Foaie pentru minte"
si Gazeta de Transilvania", cu poezii si articole. in acest timp are prilej sd cunoasca o seama de poeti din Principate, pe Gr. Alexandrescu, Heliade, Bolliac, mai
firziu pe Bolintineanu si Alecsandri, care obisnuiau sa vina vara la bai la VIIcele,

www.dacoromanica.ro

nu departe de Brasov. Acest contact cu poeti

deja consacrati va stimula Tnceputurile I iterare
ale bardului ardelean si-1 va influenta In mod
vizibil In creatia sa poeticd. Debutul ca poet
si-1 face In anul 1839 cu poezia Fetita si pa-

publicatd In Foaia pentru minte." in

acelasi an publica o serie de alte poezii, ca
Teodor si Mariuta, Vinovatul etc., toate In
serica,

nota sentimental-a. in anii urmatori, Muresanu,

ca si Alexandrescu sau Bolliac, evolueazd in
mod precumpdnitor spre lirica sociala si na-

tionala. in Foaia pentru minte", aldturi

de

poezii originale, publica numeroase traduceni

prelucrdri din Schiller, Herder, Barger si

alti scriitori, mai putin importante, de asemenea unele articole de teorie literara (Citeva
reflexii asupra poeziei noastre, Duplicd. Asupra
poeziei) si traducen i din cronici straine relativ

la istoria romanilor (Spice istorice). Poezia sa

e din ce In ce mai combativa, mai legata de
framintarile nationale si sociale ale vremii.
La 1848 e printre fruntasii revolutiei.
Cu acest prilej scrie Un rdsunet, care devine
marsul revolutionarilor romani din Ardeal.
and revolutia e Infrinta, In anul 1849, poetul
trece In Muntenia (Tmpreund cu Baritiu), de
unde este luat prizonier si dus in Moldova de

ANDREI MURE$ANU

catre trupele tariste. La Tntoarcerea In Ardeal,

se stabileste ca funcionar la Sibiu (concepist gubernial si translator de limba
romana la Buletinul oficial al guvernului). Aci colaboreaza la ziarul local
,,Telegraful roman" cu poezii si cu un ciclu de articole nesemnate (Artile
sau mdestriile cele frumoase, Romdnul i poezia lui, Romeinul in privinta muzicir,
Romdnul In privinta picturii, Mdiestria tiparului), care urmareau initierea publicului cititor in diferite ramuri ale artei. Munca de contopist poetul o
suportd greu. Oliva ani, el Trichina ode magulitoare Tmparatului de la
Viena si guvernatorului Transilvaniei, probabil In speranta une schimbari a
situatiei sale de funcionar. Treptat, se Tnsingureaza. R7ndurile scrise la 1855 fostului
sdu profesor Simion Barnutiu, care-i propunea sa vind la Iasi, unde-i facuse rost de
o catedra,s7nt ale unui deceptionat. Domnul meu
spune el , chemarea mea ar
fi sd ma cuprind cu Pegasul, aspirind la Olimp si, ca sd o pot face aceasta bine, avem
trebuintd de citeva peregrinajuri pe la parnintul cel clasic, lar nu sd vTnd participii,
sau, mai rau, sa traduc guvernului meu bartii ciocoiesti, pe care consortii mei sau nu
le vor, sau nu le pot descifra". Poetul continua sd scrie poezii patriotice cu caracter
social protestatar. In ultimii ani ai vietii traduce NoNile lui Young, precum si o bund
parte a Analelor lui Tacit. Cu ani In urma scrisese si o gramaticd romaneasca In limba
germana. Manuscrisele acestor lucran, nepublicate, nu s-au pdstrat. La 1861 e pensionat, dar pensia data de guvernul cezaro-craiesc al Ardealului nu-i ajunge sd-si
Tntretind familia. La 1862 Isi tipareste In volum poeziile. Volumul cuprindea cea mai

www.dacoromanica.ro

567

mare parte a poeziilor originale publicate de autor In presd, precum si o parte din
traducen. Vinzarea crtii i-ar fi adus, pe 1^ngd o reconfortare morald, o oarecare In-

viorare In bugetul familiei. Dar cdrole se vInd greu. Poetul moare In anul 1863,
IcsInd In urmd un bdiat, pe nume Gheorghe, elev In clasa a VII-a la gimnaziu, o fetit

de 11 luni, Eleonora, si pe sosia sa Suzana (n. Greceanu). inmormintarea a fost

facutd cu pompa: a luat parte un numeros public, profesorii si tineretul scolar din
oras, care Insoteau sicriul cu torte.
Publicistica lui Muresanu cuprinde o serie de articole referitoare la probleme
ale creatiei literare si artistice, foarte interesante pentru Intelegerea conceptiei este-

tice a autorului, a endirii sale filozofice si sociale In general. 0 parte Intinsd a

acestor articole se ocupd de Idmurirea unor notiuni elementare : rima, cdclintd",
eliziune, vers alb, hexametru s. a. (Gteva reflexii ()supra poeziei ncastre, Duplico),
specificul picturii sau muzicii (Art,le sou mclestrille cele frumoase, Romeinul In privinTa
picturii)etc. Asemenea precizdri si expl icati i, care pot pdrea cititorului de azi superflue,
erau foarte necesare In epoca, &id In genere publicul romanesc din Transilvania nu

avea cunostinte de teoria si istoria artei si, din acest punct de vedere, articolele lui
Muresanu Trideplineau, pentru masele largi de cititori, rolul unui mic tratat de initiere
In principalele ramuri ale artei. Articolele cuprind Insd si numeroase observatii patrunzdtoare privind dezvoltarea artei In general si la romanii din Transilvania In
special. in articolul ateva reflexii asupro poeziei noostre (1844), de pildd, poetul releva
scriitori de
frumusetea poeziei populare, pe care o recomandd, ca si Russo si
dincoace de Carpati, drept model pentru poezia cultd. Articolul se refer& In continuare la nevoia de a cultiva I imba romand, careIn Principate a devenit limbd oficiald In
stat, dar care Inca nu este si I i mba conversatiei In societatea Inaltd, unde se vorbeste

de obicei frantuzeste si unde limba romand, pInd acu, In putine case aristocratice,
luInd afard pe servitori, a meritat a fi vorbitd". Remarca o va mai face poetul si In
poezia La muza mea, publicatd trei ani mai tTrziu. Aprecierile critice, foarte severe,

fcute pe marginea poeziilor unor Incepdtori, ale lui Vincentiu Babes In primul

rind, cu privire la limbd si

la

prozodie, sTrit In genere justificate, dei e de

observat ca autorul judecd lucrdrile literare unilateral, din punct de vedere strict
tehnic, formal, ca si Heliade In unele articole ale sale.
In articolul RomeThul i poezia lui, publicat dupd revolutie In Telegraful roman",
Muresanu subliniazd semnificatia nationald i sociald a poeziei. Poezia a fost limba
de comunicatiune Intre cei apdsati si Infierati de marea sclavie", spune el. Poezia
a fost si va fi apostolul si propdsitorul
cu care este asa de stans ruditd".
In acelasi sens, autorul vorbeste In articolul Artile sou mestrille cele frumoose despre

menirea artei In genere. Artistul e influentat In opera sa de natura si de societatea

In care trdieste. Pe el TI IncIntd o frunza ce se mica pe un copac, II aduce la Insufletire o privire dup. un munte, o pasdre ce zboard, tinutul In care trdieste, patria
In care s-a ndscut". Arta are o mare eficientd mobi I izatoare In lupta pentru progresul
societdtii, pentru o orTriduire mai dreaptd In viata omenirii. Importantd este si ideea,
exprimatd In mod subliniat, cd arta propseste doar Intr-o societate liber, c despotism ul si I'm pi 'area frIneazd dezvoltarea ei. Atare idei 71 cdIduzesc pe poet cind Tricearcd

568

sa Infaliseze, In articolul mai sus amintit, istoricul dezvoltdrii diverselor arte la un

popor sau altul. Miscarea literard i artisticd e explicatd si caracterizatd In functie
de conditiile concret istorice In care a apdrut, de ridzuintele clasei sau ale pdturii sociaie careia Ii apartine artistul. Scriitorii epocii de dupd revolutia francezd, un Goethe,

www.dacoromanica.ro

Schiller, Branger, George Sand, Foscolo, Byron, Schelley s. a., dovedesc invederat
la lume ca ei stiu anta si de politica, iar nu numai de frunza verde, si ca versurile

lor au contribuit foarte mult la repurtarea cutdrui triumf, la reastigarea liberttii si

a independintei nationale".
Ca poet, Andrei Muresanu evolueazd Intr-un mod asemandtor poetilor contemporani din Principate (Gr. Alexandrescu, C. BoIliac, D. Bolintineanu) : de la lirica
sentimentald, cu tendinte pesimiste,cultivata cu deosebire In primii ani ai debutului,
spre o poezie tonicd,precumpanitor sociald si patrioticd. Debutul sau std, In [Duna'
parte, sub semnul poeziei Vdcarestilor. Fetita si pserica, publicata in 1839, am inteste,

prin tonalitatea de ansamblu a tInguirii eroinei, de Amdrit turturea a lui lendchitd

Vacdrescu. Teodor si Mariuta Incepe cu un tablou idil ic In nota poeziei pastorale, foarte

apropiat ca atmosferd si folosind versificatia din Primilvara amorului. Ambele poezii,

ca si Vinovatul i altele, sTrit strabdtute de un ton plIngaret.Simpatia la Viena pare a fi
inspirata, ca si Sburtorul lui Heliade (publicat ativa ani mai tTrziu), de cre-

dinta populard In zburdtor. FrOmIntarile fetei, cuprinsd de fiorii dragostei sTnt

Insa exprimate Intr-un limbaj artificial i prozaic
Ah, mama, sint vulnarata
D-o sageata care-n vead

Va sta-n inima vibrata

$i s-o vindec nu am leac.
Ma usuc, mam, pe picioare,
De ma culc, de stau sau
Nicaieri n-aflu racoare,
Ceas bun sau minut nu vac!.

Exista, Intr-o serie de poezii din perioada de Inceput, o tendinta vddit spre
pesim ism. Viata, In care stdpInesc rautatea si nedreptdti le, TI apasd pe poet, care nazuieste spre singuratate, departe de oameni, In paduri (aitre non). Influenta lui Lamar-

tine, receptat direct sau prin intermediul elegiilor de tinerete ale lui Gr. Alexandrescu, e vizibil (Asa mi-a fost ursita. O privire peste lume). Meditatia religioasa,
cultivatd frecvent de Lannartine, apare si la Muresanu, Insd cu o alta semnificatie.
Ea se datora, evident, educatiei teologice primite de poet la piaristi si mai tTrziu
ca student teolog la Blaj, ca si influentei romantice. Muresanu nu e Insa un credincios
bigot. Referirile sale la puternica fiintd" dezvdluie aproape de fiecare data un spirit
razvrtit nu numai Tm potriva ordinii terestre, a starii de asuprire In care traieste natiunea sa, ci si a creatorului" Tnsusi al lumii, care tolereaza nedreptatile, In contradictie flagrantd cu atributele pe care i le confera religia de proteguitor al dreptatii,

al celor asuprii. Atitudinea fa-VA' de Creator devine vehement protestatar and e vorba
reproseze acestuia indiferenta fa-V de soarta natiunii romane asuprite de
secole de o neagrd tiranie. Cum se Impaca acest lucru, Intreabd poetul, cu principiul
de drept si dreptate al ordinii divine? (Glasul unui roman). Depsind faza oscildrilor

din anii de debut, Muresanu devine In scurt timp un poet aproape exclusiv social
si national, problematica poeziei sale fiind, In bun parte, aceea a poetilor contemporani din Principate. Poetul cultiva cu deosebire meditatia patriotica, In care sentimentul de razvratire fata de asupritorii poporului sau capatdaccente deosebit de violente. Asperittile de limba, frecvente, stIngacia unor versuri i imagini, asupra cdrora a stdruit Maiorescu, sTrit, fara Indoiald, nu mici neajunsuri ale poeziei lui Mure-

www.dacoromanica.ro

569

sanu. Exista Insd In exprimarea frusta si stIngace a poetului un patos si o vigoare

patrioticd impresionante.
Poezia La muza mea este una dintre cele mai reprezentative pentru faza maturittii autorului ca artist militant. Ea are, de altfel cum indicd si titlul identic cu al
unei poezii similare a lui BoIliac, sensul unui manifest poetic. Tonul e %/Rift polemic,
vizInd o anumit poezie oficiald care tindea sd ofere o imagine idilicd natiunii rom5ne In cadrul I mperiului austro-ungar. Avem o I i mbd frumoasd, care meritdsdconcerte
cu limbile surori", dar lumea subtire a saloanelor n-o vorbeste, considerTnd-o I imbO

doar pentru servitori". in tribunale, dreptatea se Imparte dupd plac si nu e niciodata In favoarea tdranilor munciti". in mdridstiri domnesc o groasd nestiintd",
abuzul si desfrTul. Cangrena coruptiei a cuprins Intreaga pdturd de sus a natiunii,
care nu mai produce Scevoli, nu Bruti cu sTmtiminte". Eroii trebuie cdutati nu In
palaturi", ci jos, In popor, printre ciobanii din munti, cerandu-si eroismul cu ursi
ce ies In cale".
Lirica patrioticd a lui Muresanu culmineazd cu Un rcIsunet. Creatd In focul eveni-

mentelor revolutionare de la 1848 si antatd pe melodia lui Anton Pann, poezia

a devenit marsul revolutionarilor ardeleni, o adevdratO marseillezd romdneascd (cum

a numit-o BdIcescu), care a mobilizat poporul la luptd si a asigurat autorului gloria

de poet al revolutiei si de bard national, umbrind aproape total restul poeziilor
sale. FOrd a reprezenta o realizare artisticd deosebitd, Rsunetul lui Muresanu se
detaseazd totusi In cadrul poeziei patriotice prin tonul ei mobilizator, prin patosul
chemdrii la lupt, asa QUM nu Intilnim In nici una din celelalte poezii ale scriitorului. Ea exprima aspiratia poporului spre libertate, hotdrIrea de a se ridica la lupta
Impotriva tiranilor care-I asupresc
Desteaptd-te romane I din somnul cel de moarte,
In care te-adisncird barbarii de tirani.

Chemarea la luptd nu e adresatd doar natiunii romdne din Transilvania, ci Intregului popor romn asuprit din toate cele trei mari provincii. Ideea unirii tuturor romnilor In lupta pentru libertate, Impotriva despotismului, frecventd printre revolutionarii de la 1848, strdbate Intregul poem. InvocInd momente Indltdtoare ale istoriei nationale, pentru a-i Tmbdrbdta pe revolutionari, poezia se referd, semnificativ,
la Mihai, $tefan si Corvin, ei ilustrind In fata lumii eroismul poporului romn In fiecare din cele trei provincii. AdresTridu-se acestor mdrete umbre", poetul le area
plin de mIndrie, cu un gest patetic, pe strnepotii" lor, care
Cu bra/ele armate, cu focul vostru-n vine,

Via/d-n libertate, ori moarte ! " strigd to/i

care au Inatat lectia istoriei

Pre voi v nimicird a pizmei rautate
$i oarba neunire la Milcov si Carpal! !
Dar noi, patrunsi la suflet de sfinta libertate,
Jurarn ca vom da Mina, sd fim pururea fra/i !

570

Poezia respird vigoare patrioticd si revolutionard, ceea ce explica succesul ei

imens nu numai In momentul Old a fost scrisd, ci si dupd aceea, devenind un mars
aproape popular.

www.dacoromanica.ro

infringerea revolutiei, poetul Trichina omagii de fidelitate.

devotamente" guvernatorului austriac al Transilvaniei, Trnpdratului
de la Viena, Tmpdrtesei. Ca si ali revolutionari din Transilvania, Muresanu credea,
la 1848 si In anii imediat urmdtori, c revendicrile romnilor vor fi satisfacute de cdtre Tmpdrat. Poetul dedicd, In aceasta perioadd, un sir de ode si unor spirite
generoase de patrioti luminati. El drita nazuintele natiunii sale, ndzuinte
care ramdseserd intacte, deoarece sperantele legate de lu pta eroicd In revolutie fusesera Inselate. in poezia Un devotament familiei Hurmuzache, scrisd In 1850, poetul
cere pentru poporul sdu dreptatea promisa In numele Trnparatului, dreptate
Dupa

voturi" si

In fapta, In fiin, lar nu-n desert cuvInt.

increderea In viitor, In I i bertatea si dreptatea sociald constituie una din coordonatele esentiale ale poeziei patriotice din acesti ani. Optimismul poetului se revarsa
nu o data In vibrante Indemnuri cdtre poporul romn
De n-a pierit romdnul dnd nu vedea lumina,
CInd simtul libertatii era ucigator,
Acum, &id tirania se zbuciuma-n duren,
Tu, dragule romdne, mai crezi c o sa pieri ?
(Un devotament familiei Hurmuzache)

Evocarea trecutului istoric, cu momente de eroism pilduitor, dar si cu vremuri

de restriste, este un alt aspect care revine frecvent In poezia sa. Poetului Ti place
sd-si plimbe privirea de pe creasta Carpatilor pe toatd Intinderea vechii Dacii, sa admire privelistea panoramica si sa mediteze la soarta natiunii sale, supusd unor stapIniri

vitrege. Ideea Unirii e afirmat ciar, ca si cea a increderii In eliberarea poporului

sdu. Romania la 1854, scrisa cu prilejul rdzboiului Crimeii, este un adevdrat pamflet
Indreptat Tmpotriva rdzboaielor aducdtoare de nenorociri pentru omenire si a tiranilor care le dezlantuie:
De n-ar avea natura putere mai deplina
Ca once-a stat In lume d-atitea mii de ani,
Azi globul n-ar fi alta deeit numai ruina,
In care 1-ar preface crudelii de tirani.
Doi domnitori se cearta, caci unuia-i lipseste
In titulul cel mare o coada de cuvint
Din asta iesa-o lupta ce strica si rapeste
La mii si milioane linistea pre pamInt.
Taranul lasa-aratrul, familie si casa,

Parintii nu-si vad fiii de loc sau mai multi ani

Se naste lipsa-n tara, nevoile apasa,
lar oastea p-unde calca, cIstiga tot dusmani.

Poezia lui Andrei Muresanu nu vadeste calitati artistice care sd-I situeze pe
poet In rTndul reprezentantilor de prima marime ai liricii romnesti din epoca
Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu s. a. lzbeste cu deosebire la el
limba, adesea greoaie, In care plutesc neasimilate expresii neologistice, latinisme

www.dacoromanica.ro

571

rebarbative (La surgintul cu doi tei", concede dar, tirane", ma nu-mi spui",
Wanul lasd-aratrul" s. a.).
Atare asperitdti de limbd diminueaz valoarea poeziei lui Muresanu. Exista Trisa'
la acest poet un patriotism viguros, ardent, manifestat cu consecventd, un patos rscol itor In exprimarea suferintelor natiunii romdne asuprite, care premerge, In lirica
ardeleand, lui Goga si Beniuc si care constituie esenta artei sale. Aci rezidd si expli-

catia popularittii poetului.

BIBLIOGRAFIE

Icoana crestern tele cu mijloace de a o face si mai rea. Duo& principi le renumitilor barbati
Gr. F. Saltman si Carol Han, tradusa si pre ucrata pentru romani de Andreiu Murasan, Brasov,
1848 ; Omagiu de fidelitate, inchinat majestatii sa e Francisc losef I, cu ocaziunea prea-naltei sale ven' ri

In Transilvania, de catre comunele romanesti de pe egea rsariteana la 26 iuliu 1852, Brasov,

1852 ; Din poesiele lus Andreiu Mursionu, Brasov, 1862 (ed. a II-a, Sibiu, 1881) ; Desteaptei-te romdne,
cintec patriotic compus de Andrei Muresanu, aranjat de B. Franchetti, Bucuresti, 1894 ; Poezu si

articoie, editie ingrijita si prefata de D. Pacurariu, Bucuresti, 1963.

G. Barit, Eptstole ale repauzatilor precedate de o bibliografie a lui A. Muresanu), in Transilvania", IX, 1877, nr. 21 ; G. Barit, Material pentru biografia lui Andrei Muresanu, in Observatoriul", Sibiu, I, 1878, nr. 47-64 ; T. Ma orescu, in lturi, in Convorbiri literare", XX, 18E6,
nr. 3 ; Aron Densusianu, Poezi le lui Andrei Muresanu, in Cercetri /iterare, lasi, 1887 ; Ion Rat u,
Vtata si opertle lui Andrei Murasan, studiu istoric-I iterar, Blaj, 1900 ; loan Lupas, Din activitatea ziaristicd a lui Andrei Muresanu, Bucuresti, 1925 ; Mircea Bogdan, Andrei Murelsanu. Contributii biograf ce,
Brasov, 1942 ; Livia Gramada, Idei !iterare in pub icistica lui Andrei Muresonu, in Studia Universitatis
Babes-Bolyai", series Philologia, t. IX, 1964, fasc. 1.

ION CODRU DRAGUSANU

CoborTtor dintr-un vechi neam de steni drdguseni I iberi, "nnobilati In veacul al
XVII-lea pentru servicii militare si domestice, lar apoi privilegiati ca ostasi din tata
In fiu Tntr-unul din regimentele grdniceresti romne Tnfiintate de Maria-Thereza,
lisa rdmasi s'arad cu ale lor de pomin boieronate de sapte pruni", nepot de vetenn rdnit si prizonier In rzboaiele napoleoniene si fiu de soldat halb-invalid",
Ion Codru Drgusanu avea s se afirme prin reactiunea unei fin i nesupuse constrTn-

gerilor, luTndu-si lumea In cap si treend muntii spre tara", la vIrsta de optsprezece ani (1835), a recrutrii. invdtase bucoavna pe de rost In scoala din sat, ara sa
deprindd slovenirea cu az-buche", apoi cu un alt dascd1 Tsi Insusi sistema a-be-ce"
de la Orlat, cunoscu nuiaua l izbirea capului de pereti, ca metode educative In floare,
pina ce trecu la scoala grdnicereascd germana din Vistea de Jos, unde vrednicul
dascal Chiriac Crdcand, autor de lucrri didactice, Ti lasd Intipdrirea TrivtmTntului su

572

religios si patriotic, cu incursiuni filologice si etimologii fanteziste. Pzea, ca toti

feciorii de boieri" drguseni, viteiisi ducea porcii la jir In pdure, ?si Impdrtea vremea intre un Inceput de studii umanistice, dup tipicul elementar al pedagogiei nemte0, si lectura cdrtilor populare, ca Alexandria i Arghir si Elena, iar In tovdrasiaTritTiei

www.dacoromanica.ro

muze, ca si el desculta, enta In strand

citea Margritarul lui loan Gura de Aur,

visind, In momente de exaltare, sd se cal ugreasc i cultivInd cu fervoare, Inainte de

a face gestul liberator, studiul, lectura si meditatia de singuratate". O mustrare

prea aspra a cdpitanului Dobay de la cancelarla companiei, unde fcea serviciul de

copist, precum si iminenta datei Inrolarii II hotdrird s Tncerce rotundul lumii"

In tovrsia a doi bdieti de seama lui. Toate aceste date biografice si altele care vor
urma sTnt culese din I ucrarea I ui capital, al car& titlu, In transcriere exacta, se Tnf: Peregrinulu transelvanu sau Epistole scrise den tiere straine unui amicu
in patria, de la anulu 1835 pana inchisive 1848, tom. I, Sabiiu", Tiparitu si in prove-

tiseazd astfel

dietura la S. Flisch, 1865. sa fi Tnceput peregrinul", Intr-adevr, din acel moment

chiar a-si Trnpartdsi impresiile unui amic sau fIrtat" de acas ? Este probabil cdgenul
epistolar a fost adoptat mai tTrziu, In 1863, and autorul a trecut la redactarea epistolelor", dup. Insemnari sumare, pentru a le publica n foisoara" ziarului budapestan
Concordia". In acest caz, numai un scriitor Tnzestrat cu o memorie afectiva foarte
vie a putut obtine spontaneitatea accentului sufletesc de expatriat, cdruia i-a fost
sortit sa treac prin nenumdrate avataruri, Imbogdtindu-si mereu experienta de viatd
si largindu-si neIncetat orizontul cultural.
Avatarurile : econom", adica slugd la tovarsii cojani de la Putul Cazacului,
de 1Triga Cldrasi ; slugd si ITrcovnic al protopopului Andrei de la Caldrasi ; preceptor
de limba germand al feciorilor unui boier Sache de la TIrgoviste (unde In schimb Tnvatd

franceza) ; elev fugitiv" la clasa a treia de umanioare de la Colegiul national SfTritul

Saya, dupd calificarea data de directorul Petrache Poenaru, dar preferInd studiul
privat Tn singurtate" ; cu o functie nedeterminat supt aripilecocoanei Esmeralda",
care nu-I procopseste Insd, dupa fagaduiald ; secretarul la Bucuresti al unui alt boier
C. C., Tmpreund cucare Insoteste pe domnitorul Alexandru D. GhicaIntr-o cltorie
facutd incognito Tn Apus ; vede Viena, unde face serviciul de aghiotant" pe ITngd vodd

zaif" [indispus], vizitat la hotel de cancelarul Metternich, care nu-i face nici o
impresie deosebit ; la Milano, din cauza plesei din crestet, de pe urma cazaturii
din negrija ddclacei", pleasa care aduce a
tunsura", este luat drept
capelanul curtii mdrii sale" si salutat ca signor abbate"; vede mai
ales Roma, cu o emotie de ardelean si de latinist in fas, si mediteazd cu
patronul sat., de pe virful Columnei traiane, sarutInd cu evlavie picioarele statuii
dezafectate a lui Traian, cu capul schimbat, crede el, cu al lui Sint-Paul" (sic !)
Intors la Bucuresti si suferind de dor de ducd", mai mult decTt aspird la chiverniseald publica" si la cotori" [bani], prin titluri si onoruri", se desparte de
patronul su si, In cal tate de Trisotitor al principelui G. G[hica], pleaca spre Paris
trece prin Viena, unde asista' la serviciul divin In catedrala STnt Stefan", la care luau
parte Trnpratul si Imprdteasa cu toata curtea, fdra ca viitorul republican sd se lase
prea impresionat ; prin Linz, Regensburg, Ingolstadt, Ulm, Stuttgart si Karlsruhe
ajunge la Baden-Baden, unde cunostintele cosmopolite, brbati si fete tinere, TI Trnbie

la observatii de psihologie comparatd a popoarelor ; de la Paris, trece la Londra,

cetatea cea mai monstruoasd a Europei" sub raportul numeric al populatiei si al
Intinderii
peste o distantd cIt Tara Oltului la noi" ;7ntors la Paris, asist la aducerea
sicriului lui Napoleon si stramutarea lui la Domul Invalizilor, uimindu-se de entuziasmul poporului, care strigd : Vive l'Empereur !" (Sd trdiasc impratul !)
si el mort de doudzeci de ani" ; tot aci asist la o slujbd religioasa de la STnt-Roch",
unde colecteaz regina Amelia, sotia lui Ludovic-Filip, iar seara, In carnaval, la asanumitul cancan, dant frinc, okat'avto si la galopul infernal pInd In zori",

www.dacoromanica.ro

573

stirnindu-i o sandtoasd reactiune morala ; striandu-se cu principele, are naivitatea

dea in judecatd, 'Dina ce ambasadorul Turciei la Paris Impaca raielele, cu o despdgubire
satisfacdtoare pentru peregrinul cam prea dedat cheltuielilor ; cunoaste avaniile

cdutarii de serviciu, se muta la mansardd si, gratie unei midinete cuminti, care-I
afectioneazd frdteste, dupd tribulatii nesfirsite, se fixeazd ca girant la o bibliotecd'.
de Imprumut si de distribuire de ziare ; dupd un an Incearcd si meseria de substitut
de Invttor la o fabrica, In satul Puteaux", dar nu rezista mai mult de zece zile
cu diligenta Lafitte" pInd la Chdlons-sur-Sane, apoi cu vaporul prin Lyon, Avignon si Marsilia, se Tndreaptd spre Neapole, cu o bombarda tarentind", care face o
escala In insula Elba ; la Neapole, unde lazzaronii Ti par trocarii" napolitani, se satura
cu macaroane, catiganul de la masa cumdtrului, cu zard" si mdmaligd ; de la Neapole,
se angajeazd curier la o familie rusa ; In drum spre Petersburg, la Civitta-Vecchia,

portul papal unde pInd curind Stendhal reprezentase oficial Franta, primeste el
si noii patroni, mdcar
. schismatici", binecuOntarea papei Grigore al XVI-lea,
cel mai ambulator dintre capetele bisericii catolice ; din Livorno, prin Genova, lar
la Marsilia, ptimind pe mare o noapte furtunoasa", apoi la Nisa, unde un d. Borelle
Il initie In secretele meseriei de curier, InvtIndu-I si destul cainii", adica incorectitudini profesionale ; apoi prin Gap, Grenoble, Chambry, Geneva, Lucerna, Zrich,
Schaffhausen, cu renumitul cataract al Rinului", Stuttgart, la Frankfurt pe Main, unde
peregrinul gustd toate placed le vietii Tntr-o societate cetdteand frd curte si aristocratism" si In adevdr tolerantd In respect religios" ; la Petersburg, unde ajunge
iarna, dupa o expeditie oarecum polara, cu sania, gaseste Neva si canalurile ei
Tnghetate ca tunul", TI audiazd pe faimosul tenor Rubini" si vede la spectacol pe
tarul Nicolae Pavlovici, care nu se fereste de asasini ca Ludovic-Filipsi i se pare mai
bine decIt boierimea exploatatoare ; desfdcut si de noul sdu patron, peregrinul se

da In anunturi la ziare drept literat maghiar" poliglot, ca sa obtind un post de

secretar privat, maestru de limbi", i reuseste sd fie angajat de un tIndr principe
B[ariatinsky], care vrea sd se distreze In Occident de privatiile si rigorile unei campanii caucaziene ; iar drum cu sania, Intr-un anotimp mai blInd, In sapte zile, pInd la
Berlin, apoi via Halle, Frankfurt, Maienta, la Paris ; Cu principele rus, peregrinul revede Elvetia, Basel, Berna, Brienz, cascada pitoreasca de la Giessbach" si pozitiile
romantice la Interlacken si Untersen", apoi, prin Paris, via Havre-Southampton, la
Londra, unde gazduiesc la acelasi hotel cu marele duce Mihail Pavlovici, fratele tarului,

574

si principele de coroana neerlandez Alexandru Wilhelm, ca sd asiste la instalarea

lordului-mayor ; la castelul din Abbey al comitelui Sherburn, Inrudit prin alianta
cu patronul sdu, peregrinul se cruceste" de numdrul si rangul servilor" familiei
aristocrate engleze, care dd In onoarea principelui rus o vIndtoare de vulpi (importate din Franta) ; Intors la Londra, viziteaza castelul regal Windsor, vede In treacdt
familia regala, care iesise, si regretd cd gseste parlamentul Inchis.
Periplul calatoriei se Incheie la Paris, unde peregrinul cdrator si Onator fard
voie asista la o Onatoare de dam" (cdprior) la Rambouillet. Restul caldtoriilor,
fdgdduit ca urmare, n-a mai apdrut, afard de ultimele trei (XXXIIIXXXV), publicate
dupd cItiva ani In Familia" de la Buda. Autorul avea intentia sd le urmdreascd 13'411
In 1848, anul revolutiei.
in 1847-1848 functioneaf ca institutor la Ploiesti. La 15 noiembrie 1847 rosteste o cuOntare la deschiderea scolilor din oras, dezvoltInd cu miez problema conditiilor cerute unui adevdrat educator : cunostinte, onestitate, patriotism curat, reli-

www.dacoromanica.ro

gione interna"
graitoare determinare, zel pentru binele comun, constiinta curatd ; asociind strIns educatia cu instructia, are accente vehemente
In societatea noastra trece de TrivaTaturd mai vIrtos o spoiturd desarta, In loc
de crestere bund vedem o coruptiune completd, In loc de moralitate domneste demoralizationea si desfrTul, In loc de adevdrata religione ne Impiedicam de o superstitione groasd".
Un Malt simt de raspundere Ti dicteazd accente de elocintd la un diapazon corespunzator In preajma marilor evenimente ale anului 1848. CuvIntarea apare Intr-un

ziar cu semndtura J. Codrea (adevaratul lui nume patronimic). Ioanne Germaniu

Codru, profesoriu In scoala elementaria de Ploiesti" semneaza curTnd apoi Rudimentele gramaticei romne. Extrds'e din Tentamen criticum, cu adausuri de regule simple si
diverse anotilciuni pentru uzul scolarilor Incepeitori, Bucuresti, In tipografia Colegiului

Santu-Sava, 1848. Cum arata subtitlul, scriitorul, plin de modestie, se recunoaste

tributar lui August Treboniu Laurian, al carui Tentamen, aparut la Viena In 1840, i-a
servit ca model autorizat. In Precuvintare, din capul locului ne izbeste caracterul polemic : Nu ne Indoim ca acestu micu opu scolasticu va s. aivd [sic] de o camu data
sumd de inemici, de acea-a [sic] amu i cdutatu cu totu adinsulu dupd esemplulu faimosului brbatu, cdrui- [sic] urmamu cu religiozitate, sa ne armarnu In contra
loru numai cu adevdrulu, despre care sIntemu convinti si noi Insisi si ne amu feritu
giura lupta".
Este cea dinti Incercare de a introduce, Intr-unul din Principate, tezele lingvistice ale scolii latiniste. CrezInd cu bund-credintd a servi adevdrul, noul gramatician pune In circulatie forme lexicale si morfologice artificiale, dezmintite de uz, si
deshumeazd constructii arhaice perimate. El crede c misiunea limbistului romanu
e deard s generalizeze totu ce e bunu si conformu geniului limbei romane In
gura poporul ui, Trisd si s respingsi sasuprimd [sic] totu ce e rail si contrariu aceluiasi in gura individeloru". Si mai departe : Toata vorba, fia sitata, fia adoptata trebuie

s treacd prin acestu criteriu, alaturindu-se cu altele de familia sa, sau derivIndu-se
de la rdclacind dupd forme rationali, nu Trisa dupd capritu, nici dup. bunu-placulu
fia-cdrui agramatu". Prin alte cuvinte, numai un latinist (ca Laurian si ca el Insusi)
este In masura a mInui un criteriu de restaurare rationala a limbii, dupd tiparele
idiomului originar. Cteva rezultateaberante printre prepozitii : ante (Tnainteonte),,
sine fdra (sans) ... supra, proape (aproape
prope !), reitru (Indardt
retro !),versu
(catre
versum 1), secundu, supralnfr, 7ntrei, estr, citr, ultr, contra, cearcel (circa)
(paranteza autorului), foor sau fr. Se recunoaste la urma seria prepozitiilor latine
cu acuzativul. La autor, ele sInt numite prepusciuni, semn c In acel moment laurianistul cazuse si In capcana ciunistilor. La declinciune a substantivelor mascurine
[sic !], terminate In me, formandu plurariulu 7n meni sou mini si mutlnd genulu (neutre !), urmeazd aceastd uluitoare lista : nume, pl. numeni, dupd care se declind
carme, crime, regime, forame, flume, tentume, medicame, esame, seme, culme,
lume, legume, pronume, connume etc. Nu mai e nevoie sa relevarn, pe de o parte,
forma arbitrard a pluralului, iar pe de alta marele numar al substantivelor rational"

create dup.* radacini" latine. La declinarea numelor proprii feminine, autorul se

Intoarce la stravechiul articol enclitic, la genetiv si dativ : ei Maria, ei Maria, iar la
Dumnezeu propune dubletul Zeu, ca sd se decline : Zeu, lui Zeu, lui Zeu, pre Zeu,
o Zeu ! Nu este nevoie la verbe cleat de un singur exemplu de conjugare, verbul
a fi. In loculformei vitiate a prezentului indicativ, sunt, esti, este etc., propune forma
bun eu-s sau escu, tu esti, elu e, noi sumu, voi seti, ei-su ; la preteritu perfectu (pf.

www.dacoromanica.ro

575

simplu), In locul formei vitiate fusel etc., forma buncl : eu fui, tu fusi, el u fu, noi fumu,
voi futi, ei furil ; la preteritulu plus-ca-perfectu : eu furclm, tu furdi, el u furd, noi furelmu,

576

voi furelti, ei furd ; la futuru esactu (viitorul anterior) : eu furui, tu furui, elu fure,
noi furemu, voi fureti, ei fureru. Oprim aici constructia prea rationala a conjugarilor.
Constient, In Precuvintare, de dificultatea solutiilor din Rudimente, neamdsurate
inteligentei tinerilor", discipolul lui Laurian propune ca sa serveasca numai de
esercit mecanic" si elevii sa se lipseascd de reguli, lar cele putine safie et se poate
mai deslucitoarie [sic] si mai seineitoase", iar terminologia [lexicul t] cea consecrata
In limbile surori, In locul unei arbitrarie si barbare". Barbara si arbitrard, pentru
fanaticul purist, era limba comuna a poporului.
sintaxa
Gramatica logica."
enuntata In Precuvintare n-a mai apdrut. La sfirsitul Innului an de dascalie a lui I. G. Codru izbucneste revolutia In Tara Romaneasca. La Prahova, unul dintre comisarii de propaganda numiti de Balcescu,
de Costache Telegescu, N. Roata, Dumitrache Florescu si Atanasie Baronschi, este
autorul Rudimentelor. Adeziunea sa Infldcarata II pusese In primele iinduri. Ea pare
astazi fireasca oricui a citit In Peregrinul transilvan profesiunea sa de credinta republicana, inspirata de institutiile Elvetiei, patrie a liberttilor publice moderne,
ca 1i asprele critici ale orTncluirii sociale din Valahia. Judecata lui despre boieri
era identica cu aceea a lui N. BdIcescu : Afli In Romania cel mai gretos aristocratism,
macar c institutiile se par a nu-i fi favorit. O seamd de boieri, get-beget romani,
despati patriarhiali, ultraruginiti, fanarioti kat'exohin [prin excelenta t], desi lasi,
ca sub bas-imperiul bizantin
In sfirsit, trintori de calugari ignoranti si laturi
altor popoare, ce se bucura de rara consideratie". Autoritatea domnitorului este
nula". Voda, fiind semenul boierilor, ales de dInsii, gustd, fireste, o autoritate, ca
la noi judele comunal, tras-Impins de cele mai scIrnave intrigi boieresti, Indata
ce nu face hatIr, vorba cu concept lat in Romania". Starea tdranului este de plIns
lepra si rija ce suge si stoarce sudoarea poporului daco-roman : iobagia, claca,
boierescul, robota, una si aceeasi plaga, cu patru numeni barbare, apoi extrema mizerie si abjectie In care vegeteaza". BdIcescu s-ar fi recunoscut mai ales In propozitiuni ca acestea
Boierimea, voi sdzic: Stratul nobilitar, nicaieri nu e natiune ; interesele acestei
clase pretotindeni divergeazd de ale poporului, care In sens strins luat face natiunea.
In Romania Inca nu e stat roman
pentru c numai statul national face natiune.
Unde nu e stat national nu e natiune si unde nu e guberniu popular statul e himera
nationala, iara natiunea un aglomerat de indivizi cu certe particularitti omogene.
Adevarata natiune e numai acolo unde poporul e bine reprezentat prin guberniul sau,
e acolo unde toate poterile si toate lucrarile tinteaza spre unul si aceleasi scop, vaza
reputatiunea, respectul si gloria poporului In afara, bunstarea si multmirea
fiecdrei clase, fiecdrui individ In Intru. Apoi cine poate oare realiza toate acestea
decIt un guberniu popular natiunal In toatd firea vorbei ?"
Dupa reprimarea revolutiei, institutorul ploiestean este destituit, dimpreuna cu
alti membri ai InvdtamTntului, pentru ca, In loc sa se mdrgineasca a preda scolarilor moralul Trivataturilor trebuincioase, s-au abdtut de la datorii cu luare de parte
la cauza revolutionara, IntrebuintInd propaganda" ; detinut, din ordinul generalului
Liders, Intr-un lagar, se refugiaza In Transilvania ; ales asesor In tabla Edgrasului
si inspector, revolutia II izgoneste iardsi, ca sd se Intoarcd acas peste un an si
fie numit comisar de subcercuri la Uta de Jos. in Foaia pentru minte", scrie un vibrant panegiric al anului 1848, care schimbd fata Europei" si, In numele dreptului

www.dacoromanica.ro

popoarelor, se Intreabd incotro mergem. in anii urmdtori, de birocratie obscurd,

Incearcd un debut in literatura de imaginatie cu povestirea italieneascd Banditul
pre," voie, apdrutd la Graz, la editorul de cdrti romanesti Paul Gieslar. Compunerea
stearsd, impersonald, ca si versurile ulterioare din Familia", de directie morald, nu
anuntd un scriitor. Ca funcionar, se ridicd la treapta de vicecdpitan al districtului
Fdgdras
prefect administrativ, in care se va mentine mai multi ani, iar In 1863
este ales deputat de Hateg In Dieta Transilvaniei, cnd obstea romaneascd este TritIia

si ultima oar& sub Habsburgi, numericeste echitabil reprezentatd. in aceastd calitate, ia de mai multe ori cuvintul In chestiuni de interes obstesc, ca aceea a
introducerii limbii noastre In justitie si administratie. intr-o asemenea interventie,
subliniatd cu aplauze si ilaritate, dupd ce revendicd preeminenta limbii a celor cloud
treimi din locuitorii Transilvaniei, romani, afirmd latinitatea limbii noastre si chiar
iminenta ei latinizare deplind : Limba romand e fiica mai asemenea latinei, si dupd
cum noi transilvanii avem gust cam rococo (ilaritate) preste putin va fi latind deplin,
asa cum demi In tart pInd la 47[1847]". Nu mai Incape deci Indoiald asupra caracterului normativ al directiei latiniste In limbd. Educatorul are bucuria s inaugureze In
Edgdras, la 1 septembrie 1869, o scoala primard capitald", numitd dupd dorinta lui
Radu Negru", in amintirea legendarului descdlecdtor. Stracluintele aceluia care
colectase sume si In tart.", printre parlamentari, la M. Koglniceanu si la I. CImpineanu-

fiul, fostul sdu elev, erau astfel incununate de succes.

Peregrinul lui, publicat, fdrd nume de autor, dintr-o precautie eticd
intr-un mediu conformist ca acela al inteligentiei" romane din Ardeal, cu tot caldul
sdu patriotism local rdspIndit printre toate paginile
trecu neobservat ; singura
mentiune tardivd se Tnregistreazd In lard", aceea a profesorului iesean Andrei Vizanti, gelos de pdtrunderea cdrtii In Spania. Viitorul delapidator si emigrant fdr
urrnd acuzd opera ... de pornografie, pentru c pomenise de insignele phallice de
la Herculanum, cu toatd oroarea cuvenitd. Asadar, cartea, Tnregistratd de gimnazistul

Mihai Eminescu, ca secretar al lui Aron Pumnul, In biblioteca scolii din Cernduti,
n-a avut nici un ecou. Ortografia si lexicul latinist italienizant nu constituiau un impediment pentru multi dintre intelectualii ardeleni, care scriau si vorbeau In acelasi
jargon. Forma de spirit a autorului era aceea care nu gsise aprobarea sau macar intelegerea partied a congenerilor lui de pe aceleasi baricade ale luptei nation'ale. Ea ar fi fost mai usor gustatd In cercurile intelectuale de la Bucuresti si de la
Iasi, unde cite un tindr neconformist ca Vasile Pogor, membru fondator al Junimii
literare, avertizat, ar fi trecut peste tepii scrisului si vorbirii agerului peregrin
dar nici aceastd conjunctie favorabild nu s-a produs, si cartea a facut 45 de ani In
uitare, pind ce i-a fost pusd In mind de un Jurcovanu din Drgus receptivului N. lorga,
cucerit mai ales de latura educatoare a cdrtii, intr-adevdr cu totul remarcabild. Destinul ei postum este oarecum analog cu acela al Tnsemnikilor de celletorie ale I ui Dinicu
Golescu.

Prin structurd de spirit, vechiul boier muntean, mare predicator si admirator

integral al orinduielilor apusene, diferd Insd profund de tIndrul sdu emul de peste
munti, mai ales prin credinta cd Occidentul a rezolvat toate problemele si a real izat
bundstarea popoarelor pe parnint. Progresist convins, dar aduzit de un criticism lucid,
Tnaintea celor cloud fete ale fenomenelor sociale, aparenta si esenta, Ion Codru
Drgusanu este capabil de cele mai aprinse entuziasme de ordin etic si estetic, frd
sd-si piardd nici un moment agerimea spiritului dubitativ. Peregrinul transilvan este
primul nostru turist care rivneste vizitatori si pentru frumusetile provinciei lui, ins.
37 - 4. 4

www.dacoromanica.ro

577

nu fdrd un grunte de ironie and le Insira una dte una, dull:id cele elvetiene, savant
exploatate comercial de atre pdmInteni. Cartea, plind de miez, delectabild deocamdata numai pentru filologul care poate gusta si ceea ce nu aprobd, releva un homo
duplex de o bogatd complexitate, sceptic si religios, sentimental si lucid, entuziast
si criticist, cosmopolit si patriot, aristocrat si democrat, traditionalist si progresist,
contemplativ i practic, diletant profesionist, poet si filolog s. a. m. d. Rareori o
carte, dupd Invingerea dificultii, daca a fost citita In editia originald, destdinuie
atItea texte si subtexte, rareori, prin alte cuvinte, propune a-a-tea semnificatii, In
toate directiile culturii si civilizatiei, ca aceea a lui Ion Codru Drdgusanu. Calitatea
sa dominantd este inteligenta, iar luxul permanent al acesteia risipa de idei, de sui

gestii, de impresii si o gama Trains:a' a umorului de la calambur la cea mai sfichiuitoare

ironie si chiar la autoironie (ca atunci cInd e vorba de diplomele nobiliare ale neamului
sdu).

Ion Codru Drgusanu este primul nostru observator de tip european, care a
avut la noi ntiali data intuitia relativittii civilizatiilor si care a sesizat cel
caracterul national al indivizilor, psihologia popoarelor. Reprezentantul, In a treia
generatie, al curentului latinist este si el un dogmatic In sectorul lingvistic. A platit
scump acest dogmatism : cu o eclipsd scriitoriceascd de aproape un veac, dacd si astdzi

cartea si personalitatea lui sInt mai putin cunoscute dedt s-ar cuveni. Posteritatea
a Intors fata de la coaja aspra a rodului, nebnuindu-i suculenta si savoarea miezului.
Figurd prea modesta de pasoptist, precum si de educator local printre acelea mai reprezentative din viata publica si culturald a Ardealului din al treilea sfert al secolului
trecut, multumindu-se cu roluri secundare de o rezonantd mai discretd, omul public
si-a Incheiat cariera In sectorul orfanotrofiei si In subcomitetele Astrei, IncetTrid din
viat la vIrsta de 67 de ani, la Sibiu (26 octombrie 1884). Contemporanii de peste
munti, citindu-i anuntul mortuar, n-au bdnuit nici o clipd cd dispdrutul era cel mai
subtire intelectual al generatiei lui, un european cu inima aproape de poporul
pentru a cdrui dezrobire politicd si economicd a militat si la a cdrui ridicare culturala
a contribuit. N-a Idsat nici o amintire in grupul compact al conmilitonilor mai norocosi
ca dInsul. Dintre putinele crti de cdpdtii ale viitorimii, Peregrinul transilvan este Trisd
mdrturia mereu vie a unei spontaneitati IncIntdtoare, a unei arte superioare atit In
asociatie de idei, cItsi In digresiune, a unei infinite variatii de ton si de registre
muzicale, a unei densitdti care-i asigurd permanenta operelor clasice. Cu mai multa
stra'cluintd, autorul ei att de lucid si de pasionat ar fi putut fi un Stendhal al nostru.

BIBLIOGRAFIE

Rudimentele gramaticei romine. Extrose din Tentamen criticum, Cu adausuri de regule simple
si diverse anotdciuni pentru uzul scolarilor Incep6tori de loanne Germaniu Codru, profesoriu In scoala
elementari de Ploiesti, Bucuresti, 1848 ; Bonditul fara vole, naratiune din vieata une bande de hoti

din Italia, de Ion Codru, Graz (Austria), f. d. (1850-1860) ; Epistelele I XXIV, TritIiia variantS,
nesemnate, In Foisoara" (foiletonul) ziarului Concordia" din Buda, Ill, 1863, nr. 22-169, IV, 1864,
nr. 6-261 ; ed. I, frd nume de autor, Peregrinulu transelvanu sau Epistole scrise den tiere stroine

578

unui amicu in patria, de la anulu 1835 pana inchisive 1848, tom. 1, Sabiiu, 1865 ; ed. a 11-a, I. Codru
Dagusianu, Cltoriileunuiromn ardeleon In taril si In strdintate (1835-1844)(Peregrinul transilvan),
editie prefacut In stilul literar de astazi de Constantin Onciu tipograf, Cu o prefat de N. lorga,

www.dacoromanica.ro

Vlenii de Munte, 1910 ; ed. a III-a, In Publicatiile Casei scoalelor", Bucuresti, 1923 (repet ed. a
II-a de la Vleni) ; ed. a IV-a, I. Codru Dragusanu, Peregrinul transilvon (1835-1844), ed4ie Ingrijit
de Serban Cioculescu, Bucuresti, 1942; ed. a V-a, Ion Codru Drgusanu, Peregrinul transilvan, ed4ie
Ingrijit si prefgat de Romul Munteanu, Bucuresti, 1956.
Claudio Isopescu, II viaggiatore transilvano Ion Codru Drgusanu e rito/ a, Roma, 1930 ; Em.
Bucuta, Caltoriiie lui Ion Codru Drgusanu, In Transilvania", 72, mai 1942; Nicolae N. Condeescu,
Ion Codru Drgusanu In Pronta, Sighisoara, 1946; Serban Cioculescu, La reeditarea lui ion Codru Drgu-

sanu, In Gazeta literar", nr. din 4, 11, 18 si 25 octombrie 1956.

ALTI SCRUT ORI

POETI

ENRICH VINTERHALDER
Austriacul Enrich Vinterhalder, nascut In 1808, se stabileste la 21 de ani In
Tara Romaneasca. Se Inscrie imediat In armata romana, atunci Infiintata, unde TI
cunoaste pe C. A. Rosetti, cu care va fi legat printr-o prietenie pe viat. invata
bine limba romana si ia de timpuriu parte la avIntul cultural al epocii. 1n1836
scoate la lumind dou vodeviluri, iar In 1843 traduce o tragedie dintr-un foarte
obscur autor german. isi Incearca puteri le si ca poet, Propasirea" In 1844 si Foaie
pentru minte, inima si literatura" In 1845 publidndu-i sarade, logogrife si o fabula
imitan dup. nemteste". incepInd din 1846, activitatea sa dobIndeste o Insemnatate

publica mult mai mare. Acum cumpara, Impreuna cu prietenul Rosetti, stabilimentul" de pe uliIa Mogosoaiei al lui Fred Waldbaum, cuprinzInd o librarle, o tipografie, un cabinet de lectura, o magazie de muzica, de hIrtie si obiecte de arta".
PTn la lichidarea Intreprinderii, Vinterhalder, cu spiritul sau ordonat si practic,
va fi adevratul ei conducator. Democrat, dusman al tiraniei, gata la jertfe pentru
cauza, Vinterhalder,Impreuna cu Rosetti, transforma' librarla Intr-un centru de difuzare a ideilor revolulionare si Intr-un punct de IntIlnire al tinerimei, de unde se Tmprastiau 'in oras si In toata tara stirile politice ce se aflau In Europa". Participa activ
la pregatirea si desfasurarea revol4ei de la 1848. La serbarea de la 15 iunie de pe
cImpul Filaretului se Infaliseaza Intr-un car tras de patru cai Impobobiti cu panglici,
avInd alaturi un teasc de ti pografie si tirand desfasurat steagul I ibertati i. lar In regis-

trul de casa al tipografiei, care In aceste zile tulburate Inregistra scderi simtitoare
ale veniturilor, scria : 232,10 lei recette de 6 jours de gloire". Se afta alaturi de

C. A. Rosetti In redacIia Pruncului ramal-1", rspunzInd el Insusi de aparitia

Monitorului roman".
Dupd Tnabusirea revoluIlei, este arestat de doua ori si detinut la Plumbuita
si la Vdcaresti. Aici este trecut pe lista celor mai primejdiosi, ca tovara's al I u i Rosetti,
librar si editor al ziarului revolirlionar". Tipografia i se pecetluieste si afacerile merg
tot mai rau, ceea ce nu-I preste Irisa ca, data scapat din Inchisoare, satrimita emigranIilor sume considerabile, pe cele mai Insemnate destirandu-le, fireste, lui Rosetti.
AngajTridu-se In scris s respecte regulile cenzurii, pecetile de pe tipografie s'ira ridi-

www.dacoromanica.ro

579

cate, dar afacerile nu mai Tnfloresc. Acum Vinterhalder reprezintd legdtura cea mai
sigurd cu tara a celor plecai, fiind si cel mai bun informator al lor.
Naturalizat de guvernul revolutionar In 1848, este exilat In 1852, ca strdin. Once
Tncercare de a trdgdna plecarea se dovedeste infructuoasd, si Vinterhalder ia drumul
strindtdtii. La Viena, orasul sdu natal, chiar cunoscutii TI ocolesc, fiind stigmatizat
de revolutionar. Revine In 1855, iar In 1859 obtine, Impreund cu loan Maiorescu,
al doilea decret de naturalizare. Adunarea electivd a Tdrii Romdnesti constatd cd

s-a gsit cd d. Vinterhalder a dat ca om, ca scriitor si ca neguttor tot ce putea

da un om bun, activ, onest, sincer si Tnvdtat". in 1860 deschide un curs public gratu it
de stenografie, prim u I de acest fel la noi. Tot acum, In timp ce Rosetti era director

al teatrelor, Vinterhalder semneazd pentru directorul Teatrului National. Este pen-

tru scurt timp si director la Ministerul de Finarte, director si secretar general la

Casa de depuneri. in 1869 se reTntoarce In Austria. Moare, uitat, la Viena, In
14 mai 1889.

Autor a numeroase articole financiare, statistice, al unor cronici dramatice

(unele semnate cu pseudonimele lernescu si Contimporanul), Vinterhalder este con-

stient de putinele lui posibiliti literare : Mie nu mi-a fost iertat c culeg trandascrie In prefata

firi, viorele, micsunele, garoafe si celelalte copilite ale Florei

unicului sdu volum de versuri, Flori de sceleti

Sfioasa-mi mTnd n-a Indrzn it a se atinge

de ele, le-am Idsat pentru o mTnd mai vrednicd, mai deprinsd la culesul florilor ...".
Inspiratia este cu totul modestd, In gustul romantic tenebros-lacrimogen, fdrd avTnturi. Poetul se opreste la mormTntul soiei, gdseste c singura multumire a vietii slnt
lacrimile si se mIngTie cu speranta revederii dispdrutei In viata viitoare. Muzica lui
I. Wachmann a fdcut populard romanta Dimbovita
Vremea trece, apa trece,
Nu mai vine ce-a trecut,

Dar dst riu a fost ;i este

Si va fi in veci pla'cut.
Dimbovi#, apS. dulce,
Cine-o bea, nu se mai duce.

Tonul volumului II dau Tnsd epigramele, saradele, logogrifele, naive si cuminti,

majoritatea neinteresante ca exercitiu al inteligentei, cdci autorul acumuleazd prea
multe elemente care oferd dezlegarea.
O notita apdrutd In Gazeta Teatrului National" din 3 apri I ie 1835 an u ntd piesele

traduse si tipdrite pInd atunci, ultimele mentionate pe listd fiind Triumful amorului,
com pus de d. E. Vinterhalder, si Actorul felrel voie. N. lorga a considerat cele cloud co-

580

medioare traducen i din nemteste. Dar, In ciuda numelor exotice pe care le poartd
personajele, nu e exclus ca piesele sd fie originale. Subiectul e cu totul conventional.
Lindor o iubeste pe Evelina, nepoata bogatului negutdtor Fabricio. Zerlina, sora pescarului Lindor, Il iubeste pe Antonio, fiul aceluiasi negutdtor. Fabricio, om foarte
cumsecade de altfel, dar orbit de o mThdrie desartd, se impotriveste din rdsputeri
la cdstoria perechilor. Dar Lindor o salveazd pe Evelina de la un naufragiu si unchiul
trebuie s cedeze stdruintelor unite ale tineretului. Un sfIrsit fericit pune capdt piesei Tnainte de a se schita vreun conflict. Dintre caractere, nici unul nu e memorabil
Lindor, Indragostitul constant si curajos, se vdicdreste mereu c n-a plecat la
rdzboi pentru a-si cTstiga in luptd rivnitul rang. Actorul frei voie este o Tncercare de
a caracteriza tipuri prin limbaj, nu frd Thrudire cu fiziologiile epocii, prevestind

www.dacoromanica.ro

cinticelele cornice ale lui Alecsandri. Directorul unei trupe de teatru se vede
nevoit sd sustind un spectacol In absenIa actorilor. Ca atare, el insusi apare sub diferite infdtisdri In fata unui vdtaf, dusman declarat al artei actoricesti. Actiunea propriuzisd lipseste, pitorescul limbajului deschide insd o directie In dramaturgia noastrd,

lo sono artisto decoratore, cio epitore di decoratione al teatro..

Cum, signore ? Voi non siete amatore di cuesta cute celebre ? non vino so

Decoratorul :

crede !
Slujinca : StpInd-mea nu e nicidecum cu pretansion ; patru oddi ii ajunge pentru
persoana ei, mobilate pot fi sempleman, dar elegaman

Actrita : Ah, ce om frd educa.tie ! Cum poti dumneata s spui astfel de cuvinte
Tnaintea mea ? Afld ca delicatele mele urechi nu sInt fdcute pentru sunete asa
de triviale . . . Esti un om fdrd educa-tie, un asa de mojic, un prost, un obraznic,

un om de nimic, un blestemat, un nerusinat, un dobitoc, un urzus".

Doud traducen, Vinci, a obscurului Adolph Killer, i vodevilul frarquzesc
33 333 de franci si 33 de centime pe zi, sint fdrd Tnsemndtate.

B1BLIOGRAFIE

amorului, comedie-vodevil Intr-un act, i Actorul fr vote, comedie Intr-un act

Vino, tragedie in 4 acte de Adolph Killer, tradus din nernteste
1nchinatd domnului C. A. Rosetti, Bucuresti, 1843 ; Flori de scilei culese de pe malul Egmbovitei,
Triumful

de ..., Bucuresti, 1836 ;

Bucuresti, 1846 ; 33 333 de franci si 33 de centime pe zi, comedie-vodevil In 3 acte de Dd. Dumanoir

Clairville. Tradus de ..., Bucuresti, 1859.

C. A. Rosetti, Note intime 1844-1859, ...adnotate si publicate de Vintila C. A. Rosetti, Bucuresti, 1902 ; N. Liu, N. Bclicescu, E. Vinterhalder si biblioteca Magazinului istoric, In Studii si cer
cetri de bibliologie", II, 1957 ; G. CAlinescu, Material documentar, in Studii i cercetri de istorie
iterar

folclor", VIII, 1959, nr. 1-2.

NICOLAE ISTRATI
Antiunionistul Nicolae !strati a Inceput, ca si Koglniceanu si Negri, ca democrat
si ostas al propsirii, imparfasind toate aspiratiile si ideile directoare ale generatiei
sale. Ndscut in 1818, dintr-o familie de boierime mijlocie, dar de neam vechi, care
ddduse din mijlocul sdu pe vremelnicul domnitor lstrate Dabija, N. lstrati s-a format
In lard, ca autodidact, IncepInd de timpuriu s colaboreze la Albina romdneascd"
si Foaia pentru minte, inimd si I iteraturd". A ocupat diverse slujbe In administratie,
manifestindu-se, intre 1840 si 1848, ca opozant al regimului lui Mihai Sturza. Implicat la 1846in aqiunile conspirative ale Asociatiei patriotice, aldturi de Al. I. Cuza,
Vasi le Mdlinescu si Theodor Riscanu, a fost pentru scurtd vreme Inchis, apoi surghiunit la mosie. in 1848 e pus in cauzd, Trnpreund cu KogAlniceanu, in calitate de semna-

tar al brosurii Uinta Increderii in boierii aristocrati i sfinta hotdrire de a nu-i mai
crede, dar se pare cd era vorba de o pldsmuire grosoland, tinzInd la discreditarea
celar doi autori. in timpul frdmintdrilor politice care preceda Unirea, 'strati adoptd

www.dacoromanica.ro

581

o pozitie contrard intereselor nationale, sprijinind separatismul, cu o ostentatie surprinzAtore si o agresivitate crescIncl. Se rupe In acest fel de toti reprezentantii de
vazd ai pasoptismului, cucare se aflase pInd de curTnd In reIaii cordiale, intrd In cercul
lui Asachi si devine purtdtorul de cuvInt al celor mai retrograde forte ale trecutului.
E sef al Departamentului lucrrilor publice sub caimacamul Toderit Bals si-I secondeaf& pe Vogoride In mdsluirea alegerilor pentru Divanul ad-hoc. infdptuirea Unirii
pune capdt carierei sale politice. Ostracizat de contemporani, Istrati se retrage la
mosia sa din Rotornesti, unde-si clddise un conac impozant si-si adunase o bibliotecd bogatd, continInd, Tntre altele, numeroase manuscrise rare romdnesti. Aici
Tnfi i ntase o scoald elemental-5 cu trei clase (1853), o scoald de fete, prima In mediul rural

(1853), si constituise o trur teatral de diletanti, capabild sa reprezinte vodeviluri

si mici operete, pusd sub conducerea muzicald a italianului Pietro Mezetti. N. Istrati
se stinge prematur, la 1 noiembrie 1861, curind dupd ce Tmplinise 40 de ani.
N. 'strati a scris versuri, prozd i teatru. Lirica sa e lipsit de personalitate,
nencdIzit de un elan sincer al inimii. Ea cuprinde ocazionale, ca, de pildd, cele
cloud poezii dedicate emancirrii tiganilor (una In Prordsirea", nr. 5, 1844, cealalt
in Calendarul pe 1856), bucdti erotice In linia conventionalismului lamartinian,
fabule si satire (Protesul unei momite), asa-zise scene diabolice", mult apreciate de
N. lorga (Satana i dreicimea, Satana i ministrii lui), precum i meditatii romantice
dezvdluind un suflet rdnit iremediabil de rutatea lumii
Unde-i virtutea, dragostea, dorul,
Unde-s acelea daruri ceresti,
Unde-i credinta, unde-i amorul ?
Astdzi In lume nu le gsesti.

Istrati, care a tradus din La Rochefoucauld, relevd In paginile sale de prozd

aptitudini de moralist. El prelucreazd motive romantice, sub semnul reflectiei filozofice : un mic comentariu-eseu despre moarte (Albina romneascd", nr. 78, 1841),
o meditatie pe ruine, In spet ale Cettii Neamtului (Foaie pentru minte", nr. 49,
1843), o povestire demonstrind existenta justitiei imanente si, In spirit rousseauist,
eroarea Indeprtarii de natura : Nici o foptel Pr platd sou Filozofia unui nefilozof.

O altd modalitate e a persiflrii musatoare a ridicolelor epocii de tranzitie,

ca In savuroasa Corespondentie intre doi amorezi sau limbo romneascei la anii 1822

si 1832 (1844). Comicul caragialean e aici anuntat prin citarea" oralitdtii limbute
si Imperecherea ingenud de straturi lexicale. De o rezonantd profeticd, uzInd de
lamentatiile stilului biblic si anunfnd pe alocuri cadentele patetice ale Ontelrii RomcIniei, e bucata Suspinele unei matroane (1847). Aceleiasi inspiraii, pdtrunsd de suflul
umanitarist al lui Lamennais, Ti apartine Suspinul seracilor (1847). [strati a abordat si

nuvela istoricd. Era de altfel interesat de explorarea sistematicd a trecutului, drept

care a strIns si a editat o serie de documente. Nuvela Cele din urme evenimente a cetc1-

582

tii Neamtu (1852) Tsi trage subiectul din IntImpldrile petrecute la 1716, end Vasile
Ceaurul s-a rdzvrtit Impotriva lui Mihai Cehan Racovitd. Programatic, autorul accentueazd Tntr-un preambul pe intentia de autenticitate, combdtInd caligrafia literard
Afard de adevdr, de interesul istoric si de originalitate, In fragmentele aceste
s nu se caute nici elegant de sti I, nici fraze Inflorite, nici Inmultiri de vorbe pompoase sau expresii Infeliurite cu dinadinsd stdruintd si Ingrijire, nici cuvinte de parada sau idei frumoase luate de la streini. LsInd aserndne merit celor de-1 merit,

www.dacoromanica.ro

ma multrnesc a scrie limpede,fireste, fard nici o slid de a pune podoabe de poronceald i frd nici o pretentie pedantescd".

Adevdrul e cd scriitorul evita literatura" fiincicd nu era In stare sd rdspundd

exigentelor ei.
Notabild e contributia lui Istrati pe tdrimul dramaturgiei. E autorul primei drame
istorice romdnesti care a ajuns pInd la noi, M,hul, apdrutd In 1850 si jucatd cu mare
succes pe scena Teatrului din Iasi, la 1852. Subiectul, scos din istoria lui $tefan
cel Mare, TrAtiseazd peripetiile iubirii dintre viteazul cdpitan de osti Mihul i fata
pircdlabului Gligorcea, Victoria, pe fundalul izbInzii repurtate de moldoveni Impotriva ungurilor la Baia, In 1476. Piesa cuprinde multd declamatie romanticd, reflectii
pe tema nestatorniciei sorii, eroi idealizati, un sImbure de conflict Intre datorie si
totul Incleiat cu stIngdcie, Tritr-o actiune din ce In ce mai staticd spre final.
Apoteoza lui $tefan din ultimele pagini trebuie sd fi fost de un mare efect In epocd.
Valoarea lucrdrii lui Istrati rezidd In primul rind In aceea cd e cap de serie. Contemporanii au fost cIstigati de importanta temei si de patosul marilor sentimente. Mult
interes a stirnit si faptul c piesa era scrisd In versuri albe. Succesul obtinut II mrturisesc atIt cronici le elogioase, cIt si republicarea piesei In Foaie pentru minte" (1852)
si In Lepturariu lui Pumnul, frd a mai vorbi de entuziastele rInduri de apreciere trimise de Simion Bdr-nutiu tocmai din Italia.
N. Istrati a mai com pus si o farsd filologicd"
Babilonia romclneasc
in felul
Muzei de la Burdujni : diversi pretendenti la mIna fetei lui Hagi Turd, azut In mania
limbajului ales", Tmpestritat conform fabricantilor de sisteme" lingvistice, se supraliciteazd vorbind fiecare In jargonul sat., latinizant, italienizant, slavonizant, ciunist.
Nicolae Istrati a rdmas multd vreme in umbra datorit antiunionismului sdu pdtimas. Ca poet, prozator si dramaturg nu dezerteazd Insd prin nimic din cuprinsul
pasoptismului, iar printre minorii epocii e unul dintre cei mai interesanti, atTt prin
varietatea preocupdrilor, cIt si prin intensitatea exercitiului literar.
onoare

BIBLIOGRAFIE
Unele documente din Moldova, Iasi, 1840 ; Mihul. O trseitur din resbelul lui stefan ce! Mare
cuMatei Corvin,regeleUngariei, drama originala In 3 acte, Iasi, 1850; Despre cvestia dzilei In Moldova,
Iasi, 1856 ; Despre puterea legislative,' i privilegiile Principatelor Moldo-Romelne, Iasi, 1856 ; Acte oficiale
despre datoria vistieriei a Printipatelor, Iasi, 1857 ; Cvestia relatiilor dintre proprietarii de moVi din
Moldova cu locuitorii lucrtori de pilmint observatei din mai multe puncte de vedere, Iasi, 1857 (ed. fr.
1858) ; Despre alegeitori i despre deputati, Iasi, 1858 ; Cvestia monastirilor Inkinate din Moldova, Iasi,
1860 ; Recapitularea cvestiei dintre proprietarii de moVi din Moldova cu locuitorii steni, lasi, 1860

Babilonia rom6neasc, farsa filologica Intr-un act, Iasi, 1860 (republicata de N. lorga, Valenii de
Munte, 1908) ; Amicul copii/or, carte de lectura pentru scolarii sateni, Iasi, 1860.
T. T. Burada, $coala de muzial i de declamatiune de la Rotopifinesti, In Arhiva", Iasi, IX, 1900

1901 ; dr. C. !strati, Prima coalei de fete la sate, In Literatura si arta romana", 1901, nr. 8-10
Artur Gorovei, Biblioteca de la Rotopdnesti a lui Niculae /strati, Bucuresti, 1940 ; G. Calinescu,
Material documentar, In Studii de istorie literain si folclor", X, 1961, nr. 1; Paul Cornea, Un moptest renegat : N. 'strati, In Studii de literaturei rom6n6 modern& Bucuresti, 1962.

www.dacoromanica.ro

583

IOAN CATINA
In 1845 colabora cu poezii In Curierul romdnesc" un ttnr bucurestean de
17 ani, loan Catina (n. 1828), cu tinutd de efeb modern In hainele sale bonjuriste,
dei fiul unui cafegiu grec (al lui Alexe Catina si al Elencdi), seend cu chirle In casa
nr. 26, catul de sus pe Podul Mogosoaiei, colt cu strada DorobanTi (dupd Pelimon
locuise In curtea Bisericii Albe). Aricescu TI cunoscu In 1846 la Heliade, care zise
despre o poezie : Stilul e omul". Il socoteau un geniu", iar el Isi compusese ofizionomie damnatd :
Catina, esceptiune regulei cei generale,
Chiar din leagan purta germul maladiei cei fatale
Si care fu agravath de doctrina lui Byron,
Ce credea c lumea este opera unui Demon.

Uncle este lume multd mai scria

acolo m IntIlnesti si pe mine, trist,
gInditor si posomorit". Sau : O sd mor de urTt si de desgust". and sez In casd,
s-ardicd tavanul cu mine, nu mai Incap. and es afard, ma' pierz pIntre oameni. In casa
sInt prea mare.
In lume prea mic". Era nemultumit si de atmosfera cdminului
pdrintesc :
$i In zilele acestea s-a petrecut o ticdlosie tristd i vrednicd de rTs
In familia noastra". Putin dupd aceea scotea versurile in volum. Poezia lui ardenta' si

I iberald, ca si a lui Bolliac, ridicd mIinile la cer, sacerdotald. In ea este o miscare

tumultuoasd. Intemnitatul este compdtimit cu focoase fraternitti.
Te-apuch frigul mortii privind la a lui stare,
Cu fiarele-n picioare muncindu-I ca pe-o fiara;
Shracul, ce-a gresit?

El a avut un tata, ce stete cel mai mare

Haiduc de codru neaos, pe care-I spTnzurar
Supt Stefan cel vestit.

Cu asperitali verbale caracteristice epocii (comet, regiea, eclipsire, planeV, terd,

potentd, beld, fortunatil, aurata), poetul are sensul versului hohotind sarcastic sub

boli de dom (idolii sdi sTnt Byron si V. Hugo)

Ha! ha! Ha! each' un nume ! ... each ?nc-o vanitate I
Omer, Dante, Byron, Hugo ! un cuOnt desert ca toate,
Un accent ?ntre morminte, un sarcasm in sarbatori.

In 0 noopte pe stInci sInt imagini solide, euforii savante

Stejarul cade-n vale si luna sus-ardia,
Ascult cum muge valul cInd trsnetu-I despich,
Ascult cerul cu marea vorbind spimTntator
! noapte ! noapte I noapte I Tu esti ca o femee
Ce am iubit data' ; si mica' acea scIntee
De vulg necunoscut prin tine am dobTndit

In duda obscurintii frazelor, simbolismul din !maul la secol e grandios si plastic

profetul trage o coardd a uriasei sale harfe care detund", si acesta e semnul plecdrii
secolului, ce va avea a face un drum cdtre demoni si fantasme, combdtut de o Ras.
584

i o Spadd, mergInd pe o clIrd de balaur, caland pe scorpii.

www.dacoromanica.ro

in 1848, el si cu fratele sdu Constantin (un alt frate Nicolae Catina mai traia
In 1894, capitan in retragere, murind la 20 noiembrie 1910) luara parte la revolutie
si furd printre arestatii la Vacdresti din 13 septembrie. loan Catina citise Impreund cu
Magheru, cadetul, In seara de 11 iunie, pe ulita Lipscanilor, In respIntie", proclamatia.
loan dadu In martie 1849 declaratia cum a frate-sau era bolnav di nai nte si cd nu murise din cauza tratamentului rau. Aricescu Il blama pentru acest gest. Catina fu dupa
aceea numit polirai la Pitesti, curtnd destituit. Numele de Pruncul roman" dat puredactate de C. A. Rosetti si Vinterhalder (12 iunie 11 septembrie) fu
propus de el, precum marturiseste Insusi In primul numar cu aprinsd declamatie
Jurnalul libertatii ce au nascut aseara din inimile voastre iata ca si-a luat sborul
sdu,
botezati-I, eu i-am zis Pruncul roman. Dar biata sa maicd, o
ea a suferit mult pTrid I-a zdmislit ; voi o iubiti, eu o cinstesc si o numesc Romania.
Romania aceea pe care o viseaza tot romanul ; Romania din Marea Neagrd si pTna In

Carpati ; nu va Intristati, cetateni, daca pruncul ei se aratd In mijlocul nostru aft

de gol, flarnind si Tntinfind bratele Trnprejuru-i. El e fiul civilizatii la Triceputul ei
civilizatia la Tnceputul ei, dupd cum stim, strabatu in multe cal rdtacite pind
sd dea peste aceea pe care unii o numesc calea adevdrului ; si dupa cum zice acel

profesor Misele, popoarele adesea ratdcesc c7nd inima lor se afld sovaind. 0!
dar Romania este ridicata si pruncul ei este bdrbat, caci suferinta matoreste pe om
Triainte ce vTrsta 71 coace, si inima pruncului vesteste 7nainte de-a se Increti si a
se albi si a se cdrunti pletele cele respectabile ale unui bdtrin. O ! Romania nu sovde,

este 7n picioare pe stncd".

In alt numdr Tsi dezvolta conceptia sa democraticd
Nu mai e d-aci-nainte cum va boerul asa face, ci cum porunceste popolul,
asa sd se urmeze. Popolul e natia, popolul e legile, popolul este ecsecutarea lor sau
obladuirea. Cine nu se coboard In popol, nu face parte In natie, nu e roman".
Marsul revolutionar, prin cadenta lui furtunoasd, putea sd devina un imn national de n-ar fi fost fatis instigator la lupta de stradd
HaideV, frgi, Tntr-o unire,
Tara noastra e-n peire
Aste ziduri si palate
Unde zac mii de pacate,
HaideV a le darima.
N-auziV In piga larma
Dati navala-n mtini cu arma,
Ca soldatul ne ajunge,
Baioneta ne Impunge,

DaV, de-o vrea si el sa' dea...

Drama Zoe nu e cleat o teatralizare destul de abil a nuvelei lui C. Negruzzi,

complicatd putin. Sultana, o aristocratd corupta, trista ramdsita a fanariotilor, e un
personaj pe care I-am facut eu ...". Ea va ticlui scrisoarea din nuvela ca din partea
lui lancu. Poetul prezentase, In 1847, spre tipdrire, Asociatiei literare, o drama originaba Dan, asupra cdreia urma s refere C. A. Rosetti. Aricescu stia de un Tepes
Vodd In cloud acte din acelasi an.
La 23 de ani, In 1851, Catina muri si fu Tngropat In cimitirul bisericii Cretulescu. Condica bisericii ?mule Insa InmormIntarea pe ziva de 29 iulie a lui Hris-

www.dacoromanica.ro

585

todor Catina". A fost, printre pasoptisti, o figurd populard. La reuniunile lui lonit
din romanul Un functionar sinucis de Al. Pelimon, venea si junele Catina, ce avea
forma capului unui filosof englez".

BIBLIOGRAFIE

Poezii, in Curierul romdnesc", XVII, 1845, nr. 37, 41, 59, 61,76 ;i 82, 1846, nr. 19, 29, 41,
45, 58
1908.

i 66 ; Poezii, Bucure;ti, 1846 ; Zoe, dramd In trei acte, BucureTti, 1847 ; Poezii, 1847, Vleni,

Notitei, In Curierul romdnesc", XVII, 1845, nr. 37, XVIII, 1846, nr. 83; N. Tincu, Ion
Catina, In Revista noud", VI, 1893 ; G. Cdlinescu, Material documentar, in Studii ;i cercetdri de 's-

torie literard ;i folclor", III, 1954, nr. 1, X, 1961, nr. 1.

MINA! CUCIUREANU
Moldovean de la Botosani, M. Cuciureanu s-a ndscut la 5 noiembrie 1819, Tntr-o
familie boiereascd. invatd Intri In familie cu profesorul M. Duchet, apoi la Pesta, sub
supravegherea unui frate doctor si a lui Pavel Vasici, figurd luminoasd de intelectual
ardelean. Holera din 1831 TI sileste sd se Intoarcd In patrie. Apoi Isi continua liceul
la Cernduti. in 1837 Tsi contramandeazd In ultima clipd o cdIdtorie la Berlin, din cauza
Trnbolndvirii tatlui. Numit apoi asesor la tribunalul din Piatra Neamt, el renuntd la
post In favoarea prietenului sdu Alecu Russo, acceptTnd sa exercite o functie similard
la Suceava. Moare la Fdlticeni, In vIrstd de 23 de ani, probabil din cauza unei afectiuni
pulmonare.
Scrieri le lui Cuciureanu au fost adunate In cloud culegeri de versuri : Poet.ce
cercan i (1839) si Poezii (1840), o edrtie amplificad a primului volum. Ca tematicd si
forma, lirica sa este un ecou al poeziei vremii, cu note idilice si preromantice, fdrd
vreun semn distinctiv de personalitate.

Desi nu si-a exprimat teoretic ideile despre rolul artei si artistului In sacietate, M. Cuciureanu Impktdsea ideologia Daciei I iterare", al cdrei cerc TI frecventa.
Considera cdliteratura nu este un artificiu, un mijloc de distractie cotidiana sau de
refugiu In epoci Indeprtate, ca ea trebuie sd reflecte viaa, real itatea Inconjurdtoare.
Teme poetice cum ar fi entarea slavei stramosesti (0 noapte pe ruinele ceteitil
Neamtului, lubitelor umbre de la Rclzboieni), natura patriei (Seara la Ceahldu, Toamna),

condamnarea injustitiei si a degraddrii morale (lpocritul, Ucigasa de sine si a pruncilor ei) dovedesc integrarea In sfera de inspiratie preconizatd de Dacia literard".
O noopte pe ruinele cetertii Neamtu (titlul din editia 1840) dezvoltd tema ruinelor In
decorul romantic conventional, In care luna Isi trimite razele palide. Sentimentul
patriotic este vizibil, dei stIngaci exprimat, si Indreptteste afirmatia lui Russo cd
586

poetul era un suflet ales, iubitor de flori, de naturd si de frumusetile zidirei",

www.dacoromanica.ro

pentru care lucrul ce inima lui iubea mai mult decIt viaia, dedt prietenii poate,
dedt natura, dedt florile, dedt poezia Trisu0 era ... Romania"
Voind sg plIng aice pe t'Ama strgmoseascg,

5-apoi sa ent In lume cinstea ce meritati,

Sa" stie toti romanii oricInd sa v slveasca,
Si de a voastre fapte s fie IngImfati.

(O noapte pe ruinele cetii Neamp)

Mijloacele poetice din poezia patrioticd a lui Cuciureanu, de exemplu invocatia

retorica adresatd umbrelor", se regdsesc mai fericit realizate In lubitelor umbre

de la Razboieni, unde Intilnim versuri asemdndtoare cu cele din Umbra lui Mircea
la Cozia de Grigore Alexandrescu
Salutgri umbri scumpe ce pentru noi ati cgzut,
Ce pentru al nostru bine In parnInt v-ati prifcut.

In poeziile satirice, indignarea autorului duce uneori la efecte plastice. lata'

portretul In m#are al ipocritului, care prin cruci i Thchinaciuni
ascunde negrele
gTrid u ri

Privii aici In rrangstire,

Ce om cucernic ; cum se Inching
Cu ce placere, cu se smerenie
face cruce si frunte-ncling.
Gura-i se roagg foarte fierbinte,
Dar gIndu-i zboarg spre fapte crude.
Minciuni sInt toate a lui cuvinte.

Poezi i le de natura ar fi sugestive (de exem pl u apusul de soare In peisaj carpatic

din Seara la Ceahlelu) dac limba greoaie n-ar anula valoarea imaginilor. aldtorind
prin Munlii Moldovei, ca Alecsandri si Al. Russo, Cuciureanu si noteaz'd impresiile
In bucatamn prozd Piatra Corbului (Prop4irea", 1844), unde nareazd o legencld popu-

lard auzit de la un mopeag din tinutul Bicazului.

BIBLIOGRAFIE
Poetice cercri, I asi, 1839 ; Poezii,

asi, 1840 ; Scrieri a/ese. Mumuleonu, Hrisoverghi, Cuciureanu,

Bucuresti, 1909, editie Ingrijitg de Ilarie Chendi.

Al. Russo, M. Cuciureanu, In Romania !iterara.", 1855, nr. 39 ; G. Sion, Notit. M. Cuciureonu, In Revista Carpatilor", II, 1861 ; G. Calinescu, Material documentar, In Studii si cercetgri
de istorie literarg si folclor", VIII, 1959, nr. 3-4.

D. GUSTI
D. Gusti s-a ndscut In 24 octombrie 1818, la la0. A studiat la Scoala Vasilii clasa de filo-

and i apoi la Academia Mihdileand, In cadrul cdreia absolvd In 1837

zofie. Profesor, din 1837, la clasele Tricepdtoare de la Scoala Vasiliand, In 1845 a fost
numit la clasa de filozofie a Academiei, predInd retorica, poetica i mitologia. Tride-

www.dacoromanica.ro

587

pdrtat de la catedrd In 1846, cind se infiinteazd un colegiu francez In locul vechii

Academii, este rechemat in 1848 pentru a preda filologia romnd la acelasi colegiu.
Din 1851-1852 predd retorica si poetica la Academia reorganizatd. Dupd 1852 se
retrage pentru o vreme din invtrnInt, devotindu-se activitdtii publicistice. Ulterior
a mai activat in invtrnint ca subinspector, inspector, apoi director al Departamen-

tului I al scolilor din Ministerul Cultelor, iar intre 19 august 1867 si 15 noiembrie
1868 a fost ministru al cultelor. A murit In martie 1887.
Publicist de modestd insemndtate, D. Gusti s-a fdcut cunoscut, In prima etapd
a activitdtii sale, ca redactor al cronicii literare si dramatice la Albina romneascd".
Numele lui a rdmas In istoria literaturii noastre mai ales datoritd polemicii purtate
cu Al. Russo in 1846. intr-o scurtd cronicd dramaticd, intitulatd Teatrul national,
publicatd In foiletonul Albinei romnesti" din 17 ianuarie 1846, D. Gusti critica
piesele Reimsagul de V. Alecsandri si Bdceilia ambitioasd de Al. Russo de pe pozi-

cercului lui Asachi. Alecu Russo a rdspuns intr-un articol de polemicd subtild
si inteligentd. D. Gusti i-a dat replica, dar de o maniera neconvingdtoare (Albina
romneascd", 21 februarie 1846). in a doua etapd a activittii sale publicistice, D. Gusti

fondeazd, Tmpreund cu A. Fotino si Th. Codrescu, foaia Zimbrul" (1850-1852;

1855-1856) si Foiletonul Zimbrului" (1850-1855). Sub influenta exemplului lui
Asachi si determinat de practica muncii lui didactice, D. Gusti s-a ocupat si de redactarea si editarea unor manuale scolare : o Geografie (cunoaste numeroase editii pInd
In 1867), o lstorie a romnilor, o Ritorica romcInd pentru tinerime, com pi latie de retoricd
clasic, bazatd, probabil, pe un intermediar francez, dar utilizind exemple ilustrative
din literatura nationald si accentuind, pe linia ideologiei pasoptiste, rolul social-edu-

cativ al literaturii.
In activitatea literard proprie a lui D. Gusti se resimte influenta lui Asachi. Traducerea memorialului de cdldtorie al francezului Ponson du Terrail, publicatd In
1851 la Iasi, sub titlul De la Paris la Atena, pelerinagiu de lainici, se infdtisendcu
destule limite sub raportul stilului si al limbii I iterare. Cele cItevaincercari de fabule,
publicate In Albina romneascd" In 1845 si in Foiletonul Zimbrului" In 1851, sarjeazd cu oarecare mestesug In minuirea alegoriei, intr-o limba literard simpl, lipsa
de civilizatie si proasta organizare sanitard si administrativd a tdrii (Vita cumtre),
tendintele retrograde ale boierimii reactionare (Foarfeca si croitori), abuzurile si
exploatarea (Dou furnici s-un Ontar).
Colabordrile poetice la Albina romaneascd" intre 1844 si 1849, la Foaie p-ntru

minte, inimd si literaturd" In 1847 si la Foiletonul Zimbrului" intre 1851 si 1854 trateazd teme ocazionale (Lui Liszt, la contertul dat In Iasi pe teatrul nou, n 11 ianuar e
1847, Stante la moartea Eufrosinei Asachi, Glosul Patrei la August 1849) sau noteaza
momente si impresii din caldtoria fcutd la Paris In 1855.
D. Gusti traduce din Lamartine (La o copil tnerel ce-mi cerea parul), isi alege
motouri din creatia acestuia,inclinarea romanticd manifestindu-se In plIngerile asupra
mortii ce currnd vieti nevinovate (lrina doarme, Sofia, La o florecicei) si in preferinta

pentru vechile legende eroice ale poporului nostru (Stefan ce/ Mare si arcul lui).
In 1855 publica o antologie alatuitd de el, Buchetul poetic pentru principile
domnitoriu Grigorie A. Ghica V. V. la onomastica so din 25 ianuarie 1855, cuprinzind

6 poezii cu totul conventionale.

588

Descoperirea Poemului Putnei In paginile Telegrafului", an. I, nr. 121, din Bucuresti, sub titlul La mormIntul lui . .tefan ce! Mare si identificarea sa si In Curierul de
Iasi" din 15/27 august 1871, Trisotit de ambele (id-0 de numele lui D. Gusti, au

www.dacoromanica.ro

rezolvat In favoarea sa lunga dezbatere In legatur cu paternitatea bucatii Tnchinare

a lui Stefan Vodd, Imprtita pe foi volante la 15/27 august 1871 In ziva sdrbtoririi mns-

tirii Putna. Aceast poezie, atribuit mult timp lui Eminescu, face dovada unor Insusiri remarcabile,desi nu toate cele 24 de strofe au valoare egala. Dupd acest poem,
D. Gusti n-a mai scris decIt cIteva versuri fr Insemntate Inchinate lui V. Alecsandri.

BIBLIOGRAFIE

Geografie noud pentru scoa/ele fnceptoare (cu V. Fabian Bob), asi, 1843 (multe editii ulterioare, ed. a 13-a, 1867) ; Geografia veche pentru clase/e coleghiole, Iasi, 1843 ; De la Paris la Ateno,
pelerinogiu de loinici, traducere din Ponson du Terrail, asi, 1851 ; Ritorial romdnd pentru ttnerimea
studioasd, Iasi, 1852 (ed. a II-a, 1875) ; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorte
A. G[h]ica V. V...., Iasi, 1855 ; Catihis sou invdttur in scurt a credintei ortodoxe, asi, 1859
lstoria romdnilor. Biografii, cl. a II-a si a Ill-a primara (cu Th. Codrescu), asi, 1861 Evanghelto
;

Domnului sus Hrtstos. Carte de cetire (cu Th. Codrescu), Iasi, 1862.
Arune Pumnul, D. Gusti, In Lepturariu rumdnesc, t. IV, partea a 2-a, Viena, 1865 ; S. G. \fargolici, Retorica pentru tinerimeo studioas, de Dimitrie Gusti, ed. a II-a, in Convorbiri literare",
IX, 1876, nr. 11 ; Perpessicius, Comentariu la Anexa 11/, in Eminescu, Opere, editie critica, vol. I,
Bucuresti, 1939 ; Perpessicius, Poemul Putnei : o postum mat putin ?, In Alte menpuni de istoriografte

!iteran, si folclor (1957-1960), Bucuresti, 1961.

ALEXANDRU PELIMON
Al. Pelimon sau Palemon a fost fiul unui comerciant bucurestean Antoniu Pandele i s-a nscut pe la 1822. A ocupat diferite slujbe ca amploaiat" In Bucuresti, In apropierea lui Cezar Bolliac si N. Filimon : secretar al Comisiei documentelor

mandstiresti, subsef la sectia istorica a Arhivelor statului si profesor. Pelimon a

fost hartuit de multe greutti matenale, fiind, cu toate acestea, un scriitor de
o uimitoare prolificitate, unul dintre cei mai abundenti poligrafi ai epocii. Bun
patriot, a luat parte la revolutia din 1848, pe care o evoc In opera sa literar.
A murit In 1881 la Novaci, fiind InmormIntat la Tg.-jiu.
Poetul Pelimon ne-a lasat mai multe volume de versuri, tiprite Intre 1846
si 1881, unele dintre acestea continInd reeditari. Primele poezii, reunite 'in Poes'i
fugitive (1846) si Suliotul. Grecia liber (1847), reiau imagini cunoscute din poezia de iubire a Vcdrestilor, dar si motive din lirica lui Lamartine si Byron.
Ca si Ion Heliade Ra-dulescu, Vasile Alecsandri si alti poeti contemporani,
el vrea s versifice istoria poporului romn, compurand ca atare poennul Traian
In Daciea (1847), cele trei lucrri despre Mihai Viteazul : Vestita btlie de la Ca/ugdreni (1848), Btlia de la Clugreni (1857) si Epoca glorioasil a lui Mihai Viteazul (1867), poemul Tudor Vladimirescu. Miscarea de la 1821 (1862), reeditat In volumul Patriotismu
Vladimirescu Poezii (1877), si ciclul Ostenii romni (1877-1878).

www.dacoromanica.ro

589

Conceptia sa despre istorie este asemanatoare aceleia enuntate de M. Kogal-

niceanu si N. Balcescu : Istoria este icoana trecutului", dar si lumina prin care
fiecare neam aplase poate rupe oarecum valul subt care sta ascuns viitorul.
.

uda la bravurile stramosilor sai, ia inima si invata a-si apara drepturile natiei sale".

intre aceste drepturi este si Unirea trilor romane, pe care o intemeiaza pe

vechea unitate latina, ce trebuie sa reinvie prin stranepotii romanilor".
Poemele sTrit bogate in referiri la soarta tdranilor aflati In sclavie", situatia cea mai grea avind-o taranii ardeleni, striviti" sub apasarea sociala si nationala

a nobletei maghiare". Mihai Viteazul este elogiat pentru ca s-a jertfit pentru
sfinta libertate" si a furit unitatea romanilor. Tudor Vladimirescu apare ca un
patriot curajos si drept. Nascuta din furtuna durerilor amari", miscarea conclusa
de el pentru libertate si dreptate" este comparata cu revolutia din 1848, ambele
vazute ca acte ale aceleiasi tragedii, in care sint atacate abusurile fanariotilor"
si abusurile regulamentare". Miscarea eterista este condamnata intr-un stil polemic si pamfletar ce ne aminteste Jalnica tragodie a lui Beldiman. Grecii, identificati cu fanariotii, sint condamna-ti si In alte scrieri : Crimeea, Impresiuni de cdIdtorie In Romaniea, Catastrofa IntImplatei boierilor In Muntele Geivanul-1821 s. a.

Poemele lui Pelimon sInt discursive si inecate de platitudine. Autorul nu are sim-tut limbii i nici fine-tea gustului, rimind mecanic, In stilul cel mai anodin.
Orientarea spre trecutul national se vadeste si In citeva romane. Prin Bucur,
istoria fundrii Bucurestilor, aparut In 1858, Pelimon militeaza pentru Unirea Principatelor. Romanul se Intemeiaza pe o legencla relatata de catre Nicolae Horga
Popovici In scrierea Oglinda ardtat omului lntelept..., Buda, 1807. Pe prim plan nu
se Ad a-tit istoria si geografia capitalei, cit intriga dintre personajul romantic Bucur
si iubita sa Iliana, fiica domnului moldovean Bogdan Vocla. Compozitia operei
este a unui roman foileton, ce se pierde in retorisme si in scene de sentimentalism melodramatic.
Catastrofa Intimplatd boierilor in Muntele Gdvanul
1821, roman tiparit In
1864, are drept terna opozitia dintre romani si grecii fanarioti, scriitorul pornind
de la momentul intrarii turcilor In arile romane pentru Inabusirea miscrii eteriste. Pe Pelimon il intereseaza atit miscarea condusa de Vladimirescu, cit si cea
eterista. Portretul fcut conducatorului roman depaseste pe cel cunoscut din poemul Tudor Vladimirescu (1862), prozatorul deslusind aici mai atent si atitudinea
diferitelor clase sociale fa-Va de evenimentele din 1821. Lupta eteristilor este privita cu simpatie. Autorul elogiaza pe tinerii patrioti greci, dar condamna pe cei

ce au uneltit impotriva lui Vladimirescu. Opera respecta prea putin adevarul

istoric si cade adeseori intr-un romantism ce aminteste romanul de mistere contem poran.

Cronicar al vremii sale, Pelimon ne descrie sub forma unui reportaj razboiul
Crimeii in lucrarea Crimeea sou campania ostirilor aliate la Sevastopol, aparuta

1855. Autorul culege date din presa externa, citeaza ordine de zi", depese"
si rapoarte ale conducatorilor de armate, marginindu-se uneori la un sumar comentariu al acestora, din care desprindem spiritul sau umanitarist, accentele infracarate la adresa eroismului soldatului simplu si sentimentul de solidaritate umana,
590

care imbratiseaza pe rani-0i de diferite nationalitati, deveniti din vrajmasi frati

In suferinte". O intindere excesiva au datele privind geografia, istoria i clima
Crimeii.

www.dacoromanica.ro

Pe ring aceste lucrdri cu tematicd istoricd, Tntre care Tsi are locul si nuvela
Matei Vodei la Monastirea Sadova, Pelimon este autorul unor scrieri de moravuri.
Asa sTnt nuvelele Un functionar sinucis, Jidovul camdtar si, mai ales, Hotii i hagiul,
unul din primele noastre romane Tncheiate si tipdrite, In 1853. Mediul descris
este cel al negustorilor aflati Tntre faliment i cdpdtuiald i cel al rdufcdtorilor
hoti si ucigasi. Compozitia e caracteristicd romanelor de mistere ale vremii : coincidente, travestiri, intrigi criminale, biografii misterioase, caractere dubioase,
digresiuni numeroase si un final moralizator, ce aduce triumful binelui asupra
Intereseazd mai ales aspectele sociale, ca viata negustorilor din Bucuresti,

imitTnd boierimea, cu baluri masche", particle de jocuri" nevinovate si educarea copiilor Tntr-o spoiald de cultura si In lux (Leftericd Tnvatd clavirul", chitara" si sfrantuzeasca"). Sint episoade ce amintesc comediile lui C. Caragiale,
preocupat si el de descrierea aceluiasi mediu. Un personaj vdzut din perspectiva caricaturar a Chiritei este Cocoana Hagiica, care-si mobileazd salonul cu un
gust foarte eschiz", poartd prrie la moda, comandatd la marsand" si care-i
st rococo pe cap", si vorbeste cu bo-mouri" la bal masche ; descrierea celor
ce vin aici Ti da posibilitatea scriitorului s ne prezinte pe negustorii si micii
mestesugari la modd. Apare si Bucurestiul vremii, cu forfota pietei i Cismigiul
ce nu fusese Inca amenajat, Pelimon anticipind In viziunea peisajului urban nu
numai pe Filimon, ci si pe Ghica. Privit comparativ cu celelalte mostre ale genului, HoW si hagiul, roman cu aspecte picaresti, cum TI definea G. alinescu, este
mai realizat sub aspectul povestirii cursive a faptelor.
Pelimon rdmIne In literatura noastrd si prin operele sale de memorialist: Impresiuni
de cltorie In Romaniea (1858) si Memoriu. Descrierea S. Monastiri (1861). Mai realizat

este prima lucrare, ce consemneazd cdrtoria fcutd In vara anului 1858 cu sacul pe
spate" prin subcarpatii meridionali si pe Dundre, cu scopul de a cunoaste aceast
frumoasd tear& pe care, din ce In ce, o gsim mai interesant, mai glorioasd". Drumetia i se pare o sIntd datorie" fatd de strdbuni si de natura tdrii, coordonatele
memorialului, Tntocmai celui scris de Gr. Alexandrescu, fiind urmdrirea trecutului si
descrierea locurilor strabdtute. Pelimon dezvoltd si o intrigd romantioasd, prilej de
a amplificasatira sociald, TntTlnitd In toate jurnalele de cdrtorie romdnesti. Interesat
de cultura romdneascd, de etnografie si folclor, cdrtorul este pasionat mai ales de
peisaj, privit, cu predilectie, panoramic. Tntinderile dezvdluite de la schitul Cioclovina din Deal pTnd la Dundre si muntii Transilvaniei Ti provoacd Tnfocate sentimente"
si trezesc o meditatie romanticd asupra sortii rii, Tri stilul obisnuit lui Gr. Alexan-

drescu, D. Bolintineanu si A. Muresanu. Dacd privelistea muntilor Ti prilejuieste

rareori impresia de farmec", mai adeseori Carpatii aparTndu-i ca niste cetd-ti de
fer si de aramd ce insufld respect cebra ce-i privesc si nu se poate cineva opri
d-a nu-i saluta cTt de departe cu pdldria In mTnd !...", In schimb, cTmpia Ti
creeazd scriitorului o stare de beatitudine, lar dealurile Ti multumesc vederea".

Scriitorul urmreste pretutindeni urmele cettilor, fortificatiilor, dar mergerea la ruine" nu implica si o culturd istoricd i arheologicd temeinicd, Pelimon
fiind un amator, asa cum se observd din descrierea urmelor podului lui Traian.
Aceeasi lipsd de cultura se vede si din descrierea mdndstirilor, care ocupd un loc
Tnsemnat in memorial, uneori consideratiile limitTndu-se la aprecien i de natura
celor fdcute de pdrintele Venedict sau de D. Golescu : mdndstirea de la Curtea
de Arges are doudzeci de stTnjeni 'nltime". Mndstirile de la poalele Carpatilor
TI TricTntd prin asezarea lor romanticd, parTndu-i-se aste locuri binecuvTntate de

www.dacoromanica.ro

591

natura... o Italie sau o Elvelie I", ceea ce nu exclude spiritul critic fai de
sTntii calugari", aten/i doar la bogaIia calatorului.
Impresiunile lui Pelimon, scrise Intr-o limba Tmpestri/ata cu neologisme, con-

in eteva pagini mai reusite : prezentarea minei de sare" de la Tg.-Ocna, In

care scriitorul coboar Tncalecat pe prastie" si unde, In livida lumina", oamenii Ti par visiuni nopturne", proiectate pe un nou firmament semanat cu stele".
In genere Tnsa, gama de procedee artistice este reclusa, exclamaiile retorice,
antitezele si intervenIiile instructive dominTnd memorialul. Calatorul Pelimon
ramTne un turist pasionat", dominat de curiozitate, sociabil, expansiv, naiv uneori, mereu patruns de sentimentul dragostei de lard.
Ca dramaturg, Pelimon trateaza subiecte din istoria Moldovei (Curtea lui
Vasire Vodcl, 1852), fapte din viala contemporana, de ordin social (Fiul
1851) sau moral (Actrita din Moldova, 1852, si Pdcald si Tindald, 1854), sub forma

unor specii variate, de la vodevil pTna la tragedie.

Scriitorul ne-a lasat i numeroase traducen, din Bernardin de Saint-Pierre,
Lamartine, Al. Dumas si alii, contribuind la circulatia romanului si dramei romantice la mijlocul veacului trecut. Marturie a unui suflet receptiv la ideile noi,
opera vasta a lui Al. Pelimon nu depseste valoarea documentar.
BIBLIOGRAFIE

Poesii fugitive. Dintre-ale lui..., partea I, Bucuresti, 1846 ; Poesii, Iasi, 1847 ; Suliotul. Grecia
Isber, poesii, Bucuresti, 1847 ; Vestita btlie de la Cdlugdreni. Resuvenire despre gloria romdnilor,
[f. I. ], 1848 ; Fiul mazflului, drama-vodevil In patru acte, Bucuresti, 1851 ; Actrita din Moldova,
drama cu entece In cinci acte, Pe ursit, balada originala, Bucuresti, 1852 ; Ketli sou refntumarea In
.$viera. Opereta Intr-un act, Swine la Romdnia, Bucuresti, 1852 ; Curtea lui Vasilie Vod, tragedie
In cinci acte si zece tablouri, Bucuresti, 1852 ; Hotu i hagiul, roman istoric, Bucuresti, 1853 ; Colecfie
de poesii nuod, Bucuresti, 1854 ; Pcald V TIndald, 'si-a gdsit tingirea copacu, comedie originala cu
Cintece In cloud acte, [f. 1.1, 1854 ; Crimeeasau campania ostirilor aliate la Sevastopol, Bucuresti, 1855
Luarea Crimeei sau fnconjurarea Sevastopolului, V un tablou : Perspectiva general a teatrului resbelului
In Orient, Bucuresti, 1855 ; Cderea Sevastopolului. Supliment la Crimeea dimpreund cu cloud tab/ouri mari

Panorama Sevastopolului si asaltul la turnul Malacof, Bucuresti, 1855 ; Colectiune de poesii. Faptele
eroilor cu ilustratii, Bucuresti, 1857 ; Bucur, istoria funddrii Bucurestilor, Bucuresti, 1858 ; Imprestuni
de cdltorie In Romaniea, Bucuresti, 1858 ; Traian In Daciea. Resbelul romanilor cu dacii, la anul
102-105 dupd Christos, poema istorica In versuri, Bucuresti, 1860 ; Memoriu. Descrierea S. Monastiri,
Bucuresti, 1861 ; Tudor Vladimirescu. Miscarea de la 1821, naratiune In versuri, Bucuresti, 1862
(Supliment la Memoriu. Descrierea S. Monastiri) ; Jidovul cdmdtar. Moldova si Bucovina, Bucuresti,
1863 ; Catastrofa intImplat boierilor In Muntele Gvanul
1821, Bucuresti, 1864 ; Flori de MoldoRomelnia, poesii, Bucuresti, 1864 ; Epoca giorioas'd a lui Michai Viteazul, poema istorica In versuri,
Bucuresti, 1867 ; Revoluiunea romdnd din anulu 1848. Musatoiul, Bucuresti, 1868 ; Otero In Carpai,
poesii nuoi, Bucuresti, 1870 ; Matei Vodd la Monastirea Sadova, Bucuresti, 1870 ; Unu functionaru sinucis
fratele si sore, Bucuresti, 1873 ; Baia-de-Aramd Lucifer. Clteva poesii alese, Bucuresti, 1874
Patriotismu
Vladimirescu, Poezii, Bucuresti, 1877 ; Trei sergenti. Campania romdniloru In Bulgaria,
Bucuresti, 1879 ; Ostenii romclni 1877-78, poesii, Bucuresti, 1880 ; Amintiri poetice istorice. Coiectiune complete,' de poesii, Bucuresti, 1881 ; Poesii, [f. I.], [f. a.] ; 1821, roman istoric, Bucuresti, [f. a.].

G. Calinescu, Material documentar. Al. Pelimon, In Studii si cercetari de istorie literara si

folclor", IX, 1960, nr. 1; G. Calinescu, Al. Pelimon, In Studii V cercetdri de istorie literard, Bucuresti,

592

1966.

www.dacoromanica.ro

C. D. ARICESCU
Provenind din rIndul burgheziei provinciale (tatal sau, Dimitrie Aricescu,
a fost grdmatic, epistat si judecdtor, lar mama sa, Elena Chiliasu, fiicd de comerciant bogasier"), C. D. Aricescu se naste la CTmpulung-Muscel, la 18 martie 1823.
invatd, mai Inn, dupa obiceiul timpului, carte greceasca'. In 1833 ajunge la
scoala nationald din orasul natal, unde Tnvatdtorul D. Jianu, caruia, mai tTrziu,
elevul recunoscdtor Ti va dedica traducerea cartii Octave, Ti insufld amorul de urnanitate si de Patrie". Sentimentul acesta este adIncit In perioada studiilor la Colegiul Sf. Saya din Bucuresti (Tntre 1837 si 1844), unde Ti are profesori pe C. Aristia
si Florian Aaron. Dupd o scurtd incercare de a practica ingineria, se retrage la
CTmpulung, nesimtindu-se Inclinat pentru calculele matematice, ci pentru
sonete si ode". Debuteaza cu poezia Adio la Colegiul de la Sr Saya, aparutd In
nr. 2 din 1846 al Curierului romanesc". in acelasi an, Heliade Radulescu Ti tipareste placheta de versuri ateva ore de colegiu, apreciindu-i talentul, de la care
poate astepta mult literatura noastrd". La CTmpulung Injghebeazd o trupd de artisti
amatori, cu care dd spectacole din vodevilurile lui Alecsandri, piesele lui C. Caragiale, scriind el Tnsusi comedia Coconul Panaiotache. Pentru a-si cistiga existenta,
intra In 1847, la recomandatia lui P. Poenaru, copist la Ministerul Finantelor.

In timpul revolutiei de la 1848 publica in ziarul Pruncul roman" versuri

revolutionare si face propaganda In orasul natal. Dupd caderea ei, traieste ascuns
un timp, Tri care traduce Discours sur l'origine de l'ingalit. Discours sur les sciences et les arts de J. J. Rousseau si Les chalnes de l'esclavage de Jean-Paul Marat.
Desi este mereu suspectat de Agie, face sd circule la Bucuresti, In manuscris,
poemul Biestemul Romniei apeiseitorilor ei, o diatribd Tmpotriva stapTnitorilor straini. Este arestat, judecat si exilat la Snagov. Evenimentele le evocd In Procesul
exilul meu la Snagov, 1859, dedicat la capii miscarii romane de la 1848, spre
semn de stirnd si recunostinta".
Dupa eliberare, In 1850, scrie literatura si istorie. Publicd Tri 1852 culegerea
de versuri Arpa romema, In 1855 si 1856 doud volume din lstoria ampulungului
si mai multe traducen, printre care Celleitoria Imprejurul camerei me/e de Xavier
de Maistre si Octave al lui Alfred de Musset.
0 data cu venirea la domnie a lui Alex. Ghica, Aricescu Tsi poate relua activitatea politicd. Este numit In 1857 secretar al comitetului din CImpulung, cu sarcina de a pregati alegerile pentru Divanul ad-hoc al Tdrii Romanesti. Ales deputat,

duce o sustinutd activitate pentru triumful ideii Unirii. in 1859 devine administrator al ziarului Romanul", colaborInd si la mai multe publicatii : Nationa-

lul", Concordia", mai tTrziu Timpul", Secolul" etc.

In entuziasmul pentru democratismul republican, C. D. Aricescu scrie, cu
prilejul alungarii regelui Othon si al revolutiei din Atena, Oda la Grecia, Trinpartitd pe foi volante abonatilor ziarului Romanul", care-i aduce o detentiune de
5 luni la Vacaresti.
RetragIndu-se din administratia ziarului Romanul", trece In cea a Buciumului", In paginile cdruia scrie articole contra fostilor sai tovarasi de lupta, acuzati de a-mi fi dat sprijinul cercurilor conservatoare. Articolele le va aduna, In
1866, In volumul Capii revolutiunii romane de la 1848 judecati prin propriile lor

593

acte.

38 -

43.

www.dacoromanica.ro

fn-,
Perioada dintre 1869 si 1876, end este

director al Arhivelor statului si director al

Domeniilor statului, este cea mai prolificd
din activitatea sa. Publicd lucran i literare
Sara Agapia sou Clugaria i cdseltoria, Flort
de Tusnad, O primblare pe munti sau Lumea
reed si lumea ideal, piesa Carbonarii si numeroase scrieri politice, din care amintim
doar Corespondent() secreta si acte inedtte
ale capilar revolutiunii romeine de la 1848 si
lstoria revolutiunii romeme de la 1821.

In ultimii ani ai vietii este director al

Tipografiei statului si revizor scolar. Moare
la 18 februarie 1886, data consemnatd de
sotia sa Intr-o nota. din 1889, addugatd auto-

biografiei scriitorului redactate In 1883.

Prin formatia sa intelectuala, ca si
prin activitatea sociala si literara, C. D.

Aricescu apartine generatiei pasoptiste. invatdtura primita' de la profesorii sai din

Cimpulung si Bucuresti a rodit bogat, sddind In el dragoste pentru lard, pentru isC. D. ARICESCU

toria poporului, credinta In democratie si

In progresul neIntrerupt al societatii.
A fost un publicist harnic, devotat
cu abnegatie unui ideal generos, care imbina armonic datoriile fata de patrie cu

cele fata de omenire.

Literatura practicatd de Aricescu e lipsit de calitate artistica. Poetul e de
fapt un versificator abundent si prolix. in volumele Citeva ore de colegiu (1846),
Arpa roman (1852), Tr'imbita unirii si seirbatoarea nationard (1860), Flori de Tusnad (1872), Ontecul lebedei (1884), Flori i fluturi si Soimul Carpatilor (publicate

594

postum) gsim poezii erotice, scrise sub influenta Vacarestilor, elegii si meditatii
cu izvoare In lirica lamartiniand, foarte multe poezii ocazionale, satire si fabule.
Mai rezistente sTrit poeziile patriotice, ecouri ale evenimentelor politice si sociale
ale vremii : Progresul, Marsul Itberttii, Unirea, Ion Ompineanu inaintea eroilor
Romeiniei, La Garibaldi etc. Mijloacele artistice ramTn Tnsd rudimentare. Lui Aricescu i-a lipsit IndernInarea de a preface impresiile In lumina unei viziuni personale si de a le Impdrfsi In asa fel Inet sd miste, sd cucereascd. Poezia lui are
ceva zgrunturos si rudimentar, fondul e lipsit de o emotivitate autentica, imaginile sTrit naive, iar unele expresii izbesc prin alaturarea frd discernamInt a arhaismelor, regionalismelor muntenesti si neologismelor.
Nici poemul de larga Tritindere nu se sustine. Poemioara", Florica (1847) este
o proza ritmata, cu ecouri din Balzac (Physiologie du mariage), din Eugene Sue
(Mmrires d'une jeune mere, Mathilde), din Aime Martin (Scrisorile la Sofia), scrisd
cu intentia de glorifica femeia si de a demonstra puterea amorului cel adevarat".
Nuvela Sara Agapia sau Cdlugdria si cdseitoria (1871), imagine veridicd a vietii
monahale, cu modelul nemdrturisit In La religieuse a lui Diderot, si romanul edu-

www.dacoromanica.ro

cativ Misterele cs6toriei In trei volume (1881-1886)

o adaptare pe plan local

a aforismelor lui Balzac din Physiologie du mariage

sint lucran i teziste, care combat celibatul si sustin ideea cAs.toriei. Prin conceptie si realizare, scrierile sint
romantice, cu idile de dragoste, intriganti, situatii neverosimile, iesite pe de-a

intregul din inchipuirea autorului, cu tirade sentimentale, lipsite de adevar istoric

psihologic, cu frecvente citan i de precepte moralizatoare. in domeniul istoriografic, activitatea lui Aricescu e important a-tit prin materialul documentar pe
care-I pune la dispozitia cercetrii ulterioare, cit i prin versiunile asupra unor
evenimente majore ale istoriei moderne, reprezentind puncte de reper ale viziunii
pasoptiste, si astzi Inca de luat in consideratie.
A scris monografii, dintre care Istoria revolutiunii romane de la 1821 rmine
cea dintTi Trichinat miscdrii conduse de T. Vladimirescu, liberatorul martir" care
s-a sacrificat pentru drepturile trii si pentru usurarea claselor muncitoare", si
lucrari cu caracter memorialistic ; a publicat colectii de izvoare, precum Corespondenta secreta si acte inedite ale capilor revolutiunii romane de la 1848 (3 volume)
si Acte justificative de la istoria revolutiunii romdne de la 1821, auxiliare pretioase, prin calitatea textelor transcrise, pentru cunoasterea celor cloud miscari
sociale si politice din prima jumatate a veacului trecut. A tipdrit, apoi, lucrri
istorico-arhivistice (Indice de documente aflate In Arhiva statului si nepublicate Inca)

si altele numeroase cu caracter polemic, vdind un spirit aprig, ptimas, hotarit

s-si apere cu indirjire ideile.
Fdr s ajungd la adincimea de cugetare si siguranta expunerii atinse de N.
Balcescu, dasclul sdu, aceste scrieri, strabtute de un spirit revolutionar antifeudal, au contribuit la dezvoltarea istoriografiei romnesti din a doua jumtate
a secolului al XIX-lea.

BIBLIOGRAFIE

ateva ore de colegiu, ed. a II-a, Bucuresti, 1846, ; Florica, Bucuresti, 1847 ; Arpo romdnd, Bucuresti, 1852 ; Istoria Cimpulungului, prima re;edintei a Romdniei, vol. III, Bucuresti, 1855-1856 ; Lyra,
Bucuresti, 1858 ; Procesu/ ;i exilul meu la Snagov, Bucuresti, 1859 ; Soimul Corpatilor, poesii istorice,
Bucuresti, 1860 ; Trimbita unirii ;i sdrbeitoarea nationald (9 octombrie 1857 ;i 24 ionuarie 1859). Scene
politice in versuri, Bucuresti, 1860 ; Despotism/ i constitutia. Extract din mai multe opere politice,
Bucuresti, 1861 ; Reforma legii electorale, ed. a II-a, Bucuresti, 1862 ; Chestiunea propriettii desbtuid
de proprietari;i plugari la 1848, editate de ..., Bucuresti, 1862 ; Romdnia sub printul Bibescu, Bucuresti,
1862 ; Procesul meu pentru Oda la Grecia, Bucuresti, 1863 ; Capii revolutiunii romdne de la 1848 judecati
prin propriile lor acte, vol. I, browra 5, Bucuresti, 1866 ; Politico d-lui loan Ghica, ex-bey de Samos,
Bucuresti, 1870 Sara Agapia sau Ceilugeiria ;i cchdtoria, Bucuresti, 1871 ; Flori de Tu;nad, Bucuresti,
1872; O primblare pe munti sou Lumea reald i lumea ideald, Bucuresti, 1872 ; Carbonarii, piesd In 3
acte, Bucuresti, 1873 ; Corespondenta secrete,* i acte inedite ale capilar revolutiunii romdne de la 1848,
editate de ..., partea I, Bucuresti, 1873, brosura II, Bucuresti, 1874, brosura III, Bucuresti, 1874;
Istoria revolutiunii romdne de /a 1821, Craiova, 1874 ; antecul lebedei (poesii), Bucuresti, 1884 ; Satire
politice care au circutat in public manuscrise ;i ononime ?titre anii 1840-1860, culese de ..., Bucuresti,
1884 ; Misterele cdseltoriei, 3 vol., Bucuresti, 1861-1886.

Emil VTrtosu, Autobiografia lui C. D. Aricescu, In Arhivele Olteniei", 1935, nr. 79-82;
G. Baiculescu, Costache Aricescu (1823-1886), In AdevArul literar", IV, 1923, nr. 144; Claudia Mihai-

www.dacoromanica.ro

595

lescu, Opera lui C. D. Aricescu, in Revista arhivelor", Bucure0, V, 1843, nr. 2 ; Vasi le Maciu, Activi-

tatea istoriografica a lui C. D. Aricescu, in Studii i articole de istorie" (Societatea de tiinte

istorice i filologice), II, 1957 ; G. Calinescu, C. D. Aricescu. Material documentar, in Studii
cercetari de istorie !iterara i folclor", IX, 1960, nr. 1.

IOAN SIRBU
Poetul, cunoscut mai ales prin fabulele sale, s-a nascut la 15 februarie 1830

In satul Igntei (Orhei). A urmat cursurile liceale la Chisindu. A murit in

1868,

In satul Mscauti.
Ne-a lsat dou opere : Fabufe alcatuite In limbo moldovineasca si Alcatuirefe.
Poezie, conceptia sa literard fiind expus. In inainte cuvintare la volumul de
Fabule. Pornind de la ideea duhului nemuritori" In acest ocean al vietii",
scriitorul dd exemplul fabuloscriitorilor" Esop, La Fontaine, KrTlov, care au
urmrit In operele lor atit sd se foloseascd patriotii, cIt si alte ghente". AvInd
pilda lor si animat de dorinta de a Imbogati limba romana', el Incepe a traduce
aceste fabule In limba moldovineasc".
Fabulele lui loan SIrbu au teme comune cu ale Inaintasilor si. Aldturi de elogiul liberttii (Zmuf de Wirtie), Intlnim si ideea necesitatii egalitatii (Busuiocul)
sau a cinstei (Ronca sa-lbaCcd). Poetul lauda talentul care nu se teme de critica'
(Flanco) si condamnd pe omul care nu-si cunoaste talentul sk" (Stgletul, tiuca
si motanul).

Mai interesante sTrit tablourile sociale surprinse atTt In fabule, cIt

In

ostinelile" poetului dedicate patriotilor" sub titlul de alcatuiri". Pornind de

la aprecierea muncii

i condamnarea lenei (Omul

sarpele, Duneirea

i plrutul),

fabulistul acord o atentie deosebit omului simplu, subliniind astfel ha'rnicia

plugarului sau a bdtrInului care vede deja roadele copacului abia sdit (Momita,
Beltanul si trei tineri). Este emotionant descrierea vietii amare a bdtrInului din
fabula Beitrnul si moartea, a micului slujbas din Cdire(.
ca furtuna/Pe noi toti
.

ne izbusesc") sau cea a scriitorului Insusi (Sarba). Convingatoare este critica adus
societdtii care pretuieste mai mult pe bogat pentru banii sal deca pe sdrac (Bogatul si sracul). Atacul se TridreaptdImpotriva Tritelegerii dintre micii i marii exploatatori In asuprirea poporului (Oamenii i pfreiul), Impotriva justitiei nedrepte (Giudecatoriuf, Ursul steipinitoriu de prisacd) sau a modei timpului de a trimite pe copii

la studii In strindtate, chiar acolo unde nemicuri au Trivalat" (Pre procopsitul

copil, Leul si puiul fui). Din fabule, scriitorul ne apare preocupat de soarta trii
sale, asa cum reiese si din poezia Mofdova. in nuf si In Timpurile anufui apar
lauda primverii si motivul trecerii, al ImbdtrInirii si Intristrii. Poeziile sale cuprind
Irisa si idei Invechite, ca necesitatea supunerii, predicarea milei si cutarea rului

social exclusiv In factorii morali (Diata, Pentru insotire, Orbut si slabeinogul). Conceptia de viatd a scriitorului nu este unitard : alauri de aprecierea muncii apare
ca ideal traiul linistit, chiar adinca t'acere" In care se va sfIrsi calea grea" a
vietii vzute ca o mare tulburare (Scirba, Catre jucatorui de carti, Visuf, Risul si
596

c'irtita).

www.dacoromanica.ro

loan STrbu ramlne Intr-o antologie a fabulei romdnesti prin unele scrieri, In
care, cu ajutorul elementelor clasiciste si mai ales populare, reuseste s contureze eteva portrete si s schiteze mici tablouri de epocd, cum este si acest fragment din Obteasca petrecere a Carnavalului, citat de G. Calinescu drept cel mai
semnificativ moment al operei poetului
Pe la multe fgai,
Vezi veselii ;i
In care d rusu strigare
Sd-i de blini unse tare,
Si o oca bdutura
SI-i de noud enditurd
Deci intr ;i moldovanul,
CautTnd In pungd banul,
Dar gasind el rrarurqele,
StrigA sd-i de plcintele.

BIBLIOGRAFIE

Fabule a/ccRuite In limbo moldovineasal de ..., Chi;indu, 1851

Alaltuire/e. Poezie, Chi;inau

1852.

PROZATORI

DIMITRIE RALET
Despre viata lui D. Ralet, datele s-nt putine si disparate. Fiul spdtarului Alecu
Ralet din Botosani s-a nascut, probabil, In 1816, a fdcut bune studii literare i stiintifice si au fost cunoscator de mai multe limbi", dupa spusa mitropolitului Neofit
Scriban. D. R. Rosetti si George Missail sus-tin cd si-ar fi terminat studiile in jurul
anului 1840, la unive-sitati din Germania si Franta. A fost judeator si presedinte
al tribunalului din Botosani In 1842, 1843, 1847 si 1848. Atasat grupului celor care
alcdtuiau partida nationald", recunoscut printre conducdtorii miscarii liberale
moldovene, D. Ralet participa la evenimentele revolutionare de la sfIrsitul lui martie 1848, fiind apoi nevoit sa pribegeascd In Bucovina, de unde revine In 1849,
dupd ce Grigore Ghica preluase domnia. Din 1849 de-One o directie in Ministerul

Justitiei, iar In 1855 era ministru al cultelor si instructiunii publice. in acelasi an

l Insoteste pe C. Negri la Constantinopol, cu misiunea de a rezolva chestiunea
mandstirilor Inchinate. Din iunie 1856, reIntors la Iasi, D. Ralet desfdsoard o neobosita activitate In scopul realizdrii Unirii (ca membru In Comitetul unirii, In
Comitetul electoral al Unirii, In delegatia unionistilor pe ling Comisia internationala din Bucuresti, In biroul definitiv al Adunarii generale a Moldovei, unde
a sustinut ideea emanciparii tdranimii). Spre sfIrsitul lui 1857 pleaca la Paris, nu
fard leg-turd, probabil, cu interesul Unirii. intors In tara obosit si bolnav", moare
la 26 octombrie 1858.

597

www.dacoromanica.ro

Ca scriitor, Insufle-tit de nkuinte progresiste si de idealurile unui Malt patriotism,

D. Ralet participd la lupta de idei a vremii

sale. Volumul Scrieri, apdrut In 1840, lsa
sd se Intrevadd, aldturi de lectura moralistilor francezi, darul observatiei ascutite, in-

teligenta find si Inclinatia spre satir. Ralet

s-a afirmat cu destuld stdruinp In publicis-

tica timpului. Cu poezii, mai ales fabule,

colaboreazd la Albina romdneascd" (Tnainte
de 1848), la Foaie pentru minte, inimO si
literaturd" (Thainte i dupd 1848), la foiletonul

Zimbrului" si la Calendarul [iterar al foil

Zimbrului (In 1850-1851). in fabule, originale, dar greoaie uneori, autorul a Idsat
frIul liber spiritului su Indrznet si rdzboinic" (N. lorga), critiend mai ales coruptia vieii publice din perioada prernergatoare anului 1848 si de dupd revolutie si
orbirea celor ce nu stiau sd vadd necesitatea Unirii.
Pe baza afirmatiei lui M. Koglniceanu,
Ralet i-au fost atribuite pamfletele In versuri care circulaserd In 1848
Hupe foi volante, reunite sub titlul
tarhul Moldovei, cu importanp mai mult documentard. in scopuri unioniste, Ralet
scrie o cronicA satiricd rimed, dupd modelul lui Alecu Beldiman, intitulatd Rom&
nia dup6 tratat, ca si brosura Unirea si clevetitorii ei, care se Incheie cu o energicd hora a Unirii. Lupta pentru Unire a sprijinit-o i prin colabordri In publicatide contemporane, precum gazeta Concordia" din Bucuresti si Opiniunea",
editatd la Paris de V. Alecsandrescu-Urechid.
In PropOsirea", In 1844, Ralet publica fiziologii" orientate satiric : O Nimbare la iarmarocul Fdlticenilor, Provincialii si iesenii, Amorezii si interesatii de ambe
sexe, Vindtoria. Obiectul incisivittii autorului II constituie decdderea societtii
feudale contemporane, cu luxul, apucdturile cosmopolite si conventionalismul el
fdtarnic. El Isi Insusise deplin idealul pasoptist despre misiunea social-educativ
DIMITRIE RALET

lui

D.

a literaturii.
D. Ralet a inaugurat, prin cele 101 maxime si Intrebdri apdrute In Romania
literard", genul cugetdrilor satirice", exprimInd In judecdti foarte concentrate,
cu valoare generalizatoare, rezultatul observatiei sale realiste. A nutrit un viu

598

interes pentru dezvoltarea teatrului national, pe care-I considera o scoald a naravurilor, In care oamenii de toatd vIrsta vin sd Invete si sO se Indrepte", si a scris
el Tnsusi cInticele cornice" si scene nationale",, reunite Intr-un volum In 1857,
dintre care unele, precum Clopotarul, au avut succes. Se remarcd la ele originalitatea compozitiei, gradarea momentelor, TrnbogOtirea limbii cu numeroase
cuvinte si expresii populare.

www.dacoromanica.ro

Daruri de bun observator ager" probeaza

Suvenire

impresii de cdldtorie In Romnia,

memorialul publicat In 1858,

Bulgaria,

Constantinopoie,

despre

care V. Alecsandri spunea c prin calitdtile sale, meritd un loc distins In toate
bibliotecile publice i private". Ca i Odobescu mai tirziu, Ralet amestecd In naratiune numeroase comentarii pline de umor sau de ironie, aldturTnd descrierea
de naturd cu referirea savantd culeasd din domeniile cele mai diverse, de la geografie i storie la arhitecturd
muzicd. Autorul, care dorea o limbd literard
clt mai Tnteleasd, ce, fard a fi retrogradd, sa ind mai multa socoteald de Tritrebuintare", folosete, aldturi de numeroase neologisme, zicale, proverbe, un bogat
material lexical din graiul moldovenesc.
Bogata activitate literara a lui D. Ralet pune In lumind participarea sa la
lupta pentru Infdptuirea idealurilor p0pptiste pe plan social, politic
cultural
In tdrile romdne.
i

BIBLIOGRAFIE

Scrieri, de D. R., Iasi, 1840 ; Betivul, entice' comic, Bucuresti, 1857; Paun Burlacul, cinticel
R., Bucuresti, 1857 ; Scene nationale. I. Hart sou Balaban
Razesul, II. Paun
Burlacul, III. Betivul, IV. Pavel Clopotorul, Bucuresti, 1857 ; Suvenire st impresii de clcItorie in
Romdnia, Bulgaria, Constantinopole, Paris, 1858.
[V. Alecsandri], Dimitrie Rallet, in Convorbiri literare", XVI, 1882 nr. 9 ; Neofit Scriban,

comic de D.

CuvInt la moartea lui D. fialetul, in Cuvinte bisericesti compuse si rostite la deosebite ocazii,

Bucuresti,

1868 ; Maria Frunz, Unscriitormoldovean de la 1848; Dimitrie &I/et, in Studii si cercetri stiintif.ce",
Iasi, seria Filologie, XII, 1961, fasc. 2.

IOAN VOINESCU II
loan Voinescu II, al cdrui nume apare Indeobste precedat de apelativul maiorul, s-a ndscut la Bucureti, In 1812. Dupd studii fa'cute la Odesa, intra In armatd
Inca din anul 1830. A fost filer In 1840 avea gradul de maior adjutant domnesc
iar din 1843 magistrat, devenind procuror al Curtii de revizie. La 23
mai 1844 BdIcescu TI anunta pe Ghica, la 10, cd Ti trimite un articol foarte intere-

lui Voinescu, asupra stdrii judecdtoreti aici, la noi". Voinescu a luat

parte activa la revolutia de la 1848, iar sub guvernul provizoriu a fost ministru
al Treburilor din afard. Exilat la Paris dupd Infringerea revolutiei, joacd un rol
In emigratie, fdend parte cu Bolintineanu i Marghiloman din comisia pentru
rezolvarea neTntelegerilor ba'neti dintre emigranti.
Prieten cu Ghica
Balcescu In casa sa i va citi acesta din urrnd pentru
prima oara Puterea armatd si arta militard
relatiile sldbesc In perioada exilului. PITnendu-se, In 1848, lui G. Baritiu ca emigrantii II urd'sc, Ii mrturisea
Eu nu tagacluiesc ca a don, precum am dorit-o totdeauna, s va'z patria
mea octrmuitd de o carta bazata pe acuitate. Am dorit sd o vdz Inaintata In
calea civilizatiei atIt de mult Inca sd o poci compara cu Franta, singura lard unde
pInd aci am vdzut civilizatia, In toata Intinderea cuvIntului".
sant, al

www.dacoromanica.ro

599

'a
.

'

"::,"et:"

Balcescu Ti facea acest portret Tntr-o

scrisoare pe care o adresa lui A. G. Golescu, In aprilie 1849, din Constantinopol
Despre Voinescu crez ca are In inimd un
bon fond, cd este priimitor de simtimente
generoase, dar, pe ring un natural pasionat,
un defect mare Inca Il stricd ; acesta este cd
e invidios, si foarte mult. D-aci ese toate
gresalele lui". in 1850 Voinescu se aldtura
4 3 '''''t/Aef
lui BoIliac, C. A. Rosetti, Teulescu si Ion lonescu, contribuind la dezbinarea dintre cauzasi ; Impreuna cu C. A. Rosetti, V. Ma'1E3;465,
linescu si D. Bratianu va alcatui Comitetul
democratic roman cu scopul de a conduce
emigratia. Bolnav, este mistuit, ca si Bal:4.
cescu, de dorul rii:
Asa mi-a fost totdeauna soarta
scrie
el lui Ion Ghica la 6 decembrie 1849
ma' consum In dragoste, sa petrec In depdrtare de tot ce am iubit mai mult, sd fiu
amenintat a-mi lasa oasele In streindtate...
poate si de foame, nu numai de TntrisIOAN VOINESCU II
tare".
in 1848
Se stinse din viatd la Paris, In 1855.
Domnitorul Cuza hotara, prin decretul
nr. 126 din 15 octombrie 1859, ca cenusele lui N. Balcescu si I. Voinescu, morti
amIndoi In amarul exilului, unul la Palermo si celdlalt la Paris, sd fie aduse In
sInul tarii romanesti", ceea ce, pind la urrna, nu s-a putut Tndeplini.
in literatura, Voinescu II este Thregistrat In primul rInd ca traducator, datorindu-i-se versiuni romanesti din opera lui Molire, Bddelranul boierit (Le bourgeois gentilhomme), Alexandre Duval, August von Kotzebue, o transpunere a
Bibliei dupa Bonnechose, precum si tdImacirea unor interesante Table istorice
dupa germanul Eduard Vehse, lucrare pe care o dedica domnitorului Alexandru
Ghica, sustindtorul material si moral al acestei Tntreprinderi. in Precuvintarea
la aceasta din urrnd traducdtorul indic dificultatile pe care le-a Tntimpinat,In
primul rind figurind slaba cunostinta a limbii" din care a tradus, dei a fost ajutat de un cunoscator", apoi lipsa unei biblioteci publice, necesard documentarii,
si greutatea de a gasi termeni romani echivalerqi.
Voinescu este primul biograf al lui BdIcescu, pe care TI socotea un martir
al libertatii patriei", tiparind la Paris, dupa moartea acestuia, scrierea N. Bdlcescu (1853). in cal itate de secretar al Asociatiei literare (1845), el adund, In vederea tiparirii, manuscrisele poe/ilor Vacaresti, dar nu izbuteste a edita deca opera
lui lancu Vdcdrescu (1848). in 1852 traduce si publica, la Paris, un volum din poeziile lui V. Alecsandri, reeditat In 1855.
t.,.2

600

www.dacoromanica.ro

Tot la Paris Tsi imprima Insemnrile proprii despre caldtoria pe care au fdcut-o

pe Dundre fruntasii pasoptisti arestati de turci la Cotroceni, la 13 septembrie

1848, sub titlul Arabescuri. O cltorie pe Dunre In ghimie.
Insd contributia lui loan Voinescu II la dezvoltarea literaturii nationale constd
mai ales In activitatea sa de traducdtor.

BIBLIOGRAFIE

Bc1cliranul boierst. Comedie in cinci acte. De la Molire. Tradusd de D. Capitanul I. Voinescu,

Bucuresti, 1836 ; Alexandre Duvaldunetea lut Carol II. Comedie In trei acte. Tradusa de cdpitanul
I. Voinescu, Bucuresti, 1836 ; August von Kotzebue, Mizontropia si pocdintzo. Dramd in cinci acte.
Tradusa de maiorul Voinescu II, Bucuresti, 1837 ; Table istorice. Intimplrile principale a relatiilor
politicesti din afardsi a cursului dezvoltdrii noroadelor si a staturilor lumei vechi si noa In rinduiala lar
etnograficd si hronologicd, de Dr. Eduard Vehse, arhivar din Saxonia. Despartirea I : lstoria politico,
Despartirea II : Istoria culturii, Bucuresti, 1841 ; lstoria sfinta sau prescurtare istortca a testamentulut
vechi si nou [trad. din Fr. Bonnechose], Bucuresti, 1846 (ed. a II-a, Bucuresti, 1851 ; ed. a Ill-a, Buzau,
1854) ; Ceva asupra Widirestilor i poeziilor d-lui logordtului I. VOca'rescu (Prefatd). Co/ectie de poezt
Bucuresti, 1848 ; Arabescuri. O ed/eitorie pe Duna're in ghimie, Paris, [f. a.] ; V. Alecsandri, Posie
roumane. Les domos, posies moldoves. Traduites par. ..., Paris, 1853 (ed. a II-a, Cu o introducere de
Georges Bell, Paris, 1855) ; N. B6Icescu, Paris, 1853.
N. BdIcescu, Opere, vol. I, partea a II-a, Bucuresti, 1940 (ed. G. Zane) ; ibidem, vol. IV, Cores-

pondent& Bucuresti, 1964 (editie criticd de G. Zane).

ALEXANDRU CANTACUZINO
Alexandru Cantacuzino s-a ndscut probabil In Rusia ; tatal sdu, sambelan
al tarului, participd la eterie In 1821 si muri In 1841, la Atena ; bunicul, marele
vistier Matei Cantacuzino, emigrase din Moldova In Rusia la 1791. Familia avea
Insa raddcinile Intinse pe mai multe generatii In urma In Moldova, fiind scoborItoare din marele vistier lordache Cantacuzino, cumnatul lui Vasile Lupu. Dintre
Dimitrie si Alexantoti copiii sambelanului, nu se Intoarserd In tard cleat doi fii
dru. AmIndoi au ocupat functii Inalte. Alexandru, numit si cneazul, a fost ministru al cultelor si instructiunii publice, de externe (24 iunie 30 septembrie
1862), de finante (30 septembrie 1862 16 martie 1863) si consilier la Curtea
de casatie (1862). Cantacuzino se cdstori In 1839 cu Maria Cantacuzino prietena
lui BdIcescu si Alecsandri de mai tIrziu, aceea care va deveni sotia pictorului francez Puvis de Chavannes. A fost prieten cu Alecsandri, facInd dese drumuri la Mircesti, unde era invitat mai cu seama la vremea vInatului, pentru a Impusca fdrd

mild" sitari, bicatii, prepelite, epuri etc." Printr-o yard a sa se Tnrudea cu scriitorul Wilhelm de Kotzebue.
Unionist, om de Incredere al lui Cuza, fu trimis de acesta In 1865 cu o
misiune secreta la Napoleon al Ill-lea. in 1861, pe cInd era ministru al cultelor,
se isca un conflict Intre minister si consiliul scolar, urmat de o polemicd Intre

www.dacoromanica.ro

601

fratii Alexandru si Dimitrie Cantacuzino, profesorul

Zaharia Columb
altii.
KogdIniceanu fdcu o interpelare In Camera Tmpotriva lui Alexandru Cantacuzino,
la care va rdspunde fratele sdu Dimitrie. Din replica pe care Alexandru Cantacui

zino o dd unui anonim ce-I atacase In ziarul Romnul" se constatd ideile

sale

Tnaintate In privinta InvtmTntului si a culturii

in opinia me stiinta n-are nationalitate. Ea este dobIndirea umanittii Tntregi.
Un popul trebuie sd se Tmprumute de la al-0 populi, pTrid cInd singur dobIndeste
facultateade a transmite altora cultura si civilizatiunea sa. Asa au fdcut grecii,
romanii, italienii, frantezii i germanii, asa trebuie s urmdm si noi".
Om de cultura rafinat, citise pe Aristotel, Corneille, Racine, Voltaire, Schiller,
Goethe etc. in aprecierea critica a dramei istorice Despot Vodd, a cdrei creatie
a sugerat-o lui Alecsandri si care Ti este dedicatd, se dovedeste judicios, comparind-o cu Don Carlos si Egmont si socotind c deschide o era' noud In literatura
romneascd, cdci va fixa pentru mult timp Tnainte si limba poeziei teatrale si forma
versului dramatic. Corneille si Rac.ine n-au fdcut mai mult pentru Franta".
Se cunoaste o singurd opera beletristicd a lui A. Cantacuzino, Serile de toamnd la teard, a cdrei publicare se face In Romdnia literard" (1855) IncepTnd cu
numdrul 10 al revistei. Este un roman de evocare istoricd, sugerind, prin sentimentul trecutului si minutia descrierii moravurilor si faptelor din epoca zugrvitd, apropierea cu Scrisorile lui Ion Ghica si Suvenire contimpurane de G. Sion.
Actiunea este fixatd In Moldova, la sfirsitul secolului al XVIII-lea. PretextInd a nara
amintirile unui bdtrIn strar, scriitorul confruntd doi oameni din generatii si lumi
diferite
boierul progresist, cititor al lui Voltaire, si rdzesul, conservator al
obiceiurilor strdbune. Simpatia fatd de suferintele poporului supus tuturor cala-

mittilor, venite de la naturd sau de la om, este evidentd. A. Cantacuzino are

darul evocdrii si In descrierea alaiului domnesc al lui lpsilanti, de pildd, aldturi
de informatia istoricd exacta, surprinde construirea unui tablou de epoca, de un
pitoresc demn de pana lui Ion Ghica.
Exista unele indicii care ar putea Indreptdti atribuirea culegerii de versuri
erotice Eroticon hartafilakion de Alexandru

Cantacuzino, apdrutd la Atena, In

1877, autorului Senior de toamnd la tear& care murea In acest oras, la 1884.
Alexandru Cantacuzino a sporit literatura romand cu un roman memorialistic Intr-un moment In care genul abia se contura, ceea ce a determinat Inscrierea lui printre pionierii romanului romdnesc.

BIBLIOGRAFIE

Serile de tcamn la ;eara (roman), In Romania I iterara", 1855, nr. 10, 12, 16, 17, 18, 20, 22, 23,
26, 27, 41, 42, 43, 44 i 45 ; So/utia legale a chestiunei rurale, Ga14,1861; Reispunsul adresat d. redactor
a ziarului Rom6Inul" spre tntTmpinarea la Corespondenw Anonimului S . . . din la;ii, inserata fn nr. 33 o

acelui ziar, Iaii, 1862; (Scrisoare catre V. Alecsandri), In V. Alecsandri, Despot Vocki, Bucure0, 1880.
Zaharia Columb, Reispuns d-lui A. Cantacuzino. Fostu ministru instructiunii publice In Moldova
1862), In Arhiva romaneasca", VI, 1941 ; 5t. Cazimir, P,onierii romanului romclnesc, Bucure0,
1962.

602

www.dacoromanica.ro

COSTACHE BOERESCU
Despre Costache Boerescu, fratele mai mic al lui Vasile Boerescu, s-au pastrat putine date biografice. S-a nascut In 1835, 1836 sau 1838 si a murit In 1903.
A studiat dreptul la Paris (IncepInd din 1856). in scrierea nesemnata Les principauts devant le second congrs de Paris (1858) pleda pentru Unirea Principatelor
sub principe strain si pentru respectarea drepturilor Inscrise In tratatele dintre
Principate si Poarta. Tot la Paris a publicat lucrarea De l'amelioration de l'tat des
paysans roumains, o schin istorica a Inrobirii clasei taranesti, inspiran In mare
masura de N. Balcescu si Tricheian printr-o propunere de reforma agrara, pe
baza Tmproprietaririi prin despagubire, conform vederilor pasoptiste.

La Intoarcerea In lard (In 1862 sau 1863), C. Boerescu a fost numit prin
concurs profesor de drept civil la Facultatea din Bucuresti. Deputat In Adunarea
legiuitoare la 1864, va fi In dezacord cu lovitura de stat a lui Cuza si va duce
o intensa campanie Impotriva domnitorului, acuzIndu-I de aspiratii dictatoriale.
Mai tTrziu, ca membru al partidului conservator, este timp de sapte luni (In 1889)
ministru al instructiuni publice si de mai multe ori presedinte al Senatului. SeconclIndu-I pe fratele sau, Vasile Boerescu, a alcdtuit o buna culegere a textelor
de lege prorogate dupd Unire.
Unica opera literard a lui Costache Boerescu, romanul Aldo si Aminta sou
Banditii, este dedicata' lubitului meu frate Vasile Boerescu". Romanul e submediocru, dar in seria istoricd a dezvoltarii genului la noi Tsi are totusi Insemnatatea
sa. lzvorul nemarturisit al cartii nu-I constituie unul, ci mai multe romane de epoca.
Chiar si numele eroilor e Imprumutat. Al. Piru a remarcat ca Bray este un erou
al lui Fenimore Cooper, Aldo apare In poemele ossianice, Aminta este nume de
barbat la Tasso, iar I Bravi
titlul unui roman de Severio Mercadante. Un anume
senzational foiletonistic strdbate toate paginile lucrdrii. Apar banditi, pentru care

armele erau unica lar sperann si sepulcrul ultimul lor refugiu", fata rdtacin
care entd prin munti, salvata de audacosul brat" al haiducilor si In fata careia
autorul nu-si poate retine compatimirea : O, fatalitate, numai tu ai facut ca acea
fetin sd abandoneze radiosul ski locas". Scriitorul Ti osIndeste pe fanarioti,Ii elogiazd

cu caldurd pe haiduci

panduri si In genere cheamd cu emotie la lupta pentru

emanciparea nationala. E posibil ca, In intentia autorului, Bray, capitanul cetei de hai-

duci din care facea parte Aldo, iubitul Amintei, sd fi fost Insusi Tudor Vladimirescu. Totusi cusurul principal al operei rezidd mai putin In imperfectiunea tehnicd a organizarii materialului sau In abundenta cliseelor ieftine romanesti si mai
mult In nesiguranta limbii si In lipsa de gust a exercitiului retoric.
Constient poate, de inconsistenta talentului sau de romancier, C. Boerescu
n-a mai publicat literatura dupa 1853. S-a distins Insa ca orator parlamentar (o
culegere de discursuri i-a aparut la 1903). Debarasat de scoriile Inceputurilor,
el se arata In cuvIntarile tinute de la tribuna Camerei stapn pe instrumentul
lingvistic, un maestru al polemicii prin ridiculizarea adversarului si al persiflajului prin simulare.
BIBLIOGRAFIE
Aldo i Aminta sou Banditii, Bucurqti, 1855 Du mandat et de la vente d'une hrdit ou d'une
action, en droit roumain. De la cession des crednces, ou outres droits, de la lettre de change, en droit

www.dacoromanica.ro

603

., Paris, 1859 ; De ramelioration de l'tat des payscns roumains. Prcd d'une lettre de
M. WcIcwski, Paris, 1861 ; Discursuri politice 1866-1891, Bucuresti, 1903 ; Codicele romdne, Alexandru
loan sau co/ectiune de legsle Principatelor Unite Romne, cuprinzind Codicele civil . . . i cu un supliment,
editat de V. Boerescu, Bucuresti, 1 865 (reeditat de C. Boerescu si C. VlahuIdIn 1873-1885, Bucuresti).

franais. Thse

COLONELUL GRIGORE LACUSTEANU

MEMORIALITI

In momentul revolutiei de la 1848, un important contingent dintre cduza0

II formeaza In Muntenia militarii, ofiteri superiori i inferiori, unii Inflacarati partizani, ca N. Golescu, Tell, Farc4anu, Deivos, altii mai sovitori, ajungInd pIna
la renegare, ca Odobescu i Solomon. Singurul militar de cariera care se opune
pIna la capat cu dIrzenie micrii populare a capitalei, mIhnit ca nu poate pune
tunul In crai", hotarIt sa demisioneze dintr-o armata care
pierdut disciplina
fraterniend cu multimile de desculti", este maiorul Grigore Lacusteanu. Amintirile lui, scrise pare-se nu zi la zi, ci toate data, In 1874, dar publicate abia In
1934-1935, au fost la Inceput privite ca un monument bizar, dar totu0 un monument de autenticitate" psihologica, din perspectiva calofoba, cu alte cuvinte ca
un document sufletesc cu attt mai pretios cu ca nu aspira la demnitatea scrisului
literar, nefiind destinat publicitii, cel mult familiei i unui cerc de prieteni. inainte de a reexamina problema, sa ne oprim asupra omului.
luat numele de la mo0a
CoborItor dintr-o veche familie doljana, care
satul Lacusteni, unde paharnicul Radu Lacusteanu ridicase In 1710 o biserica,
Grigore Lacusteanu este fiul lui $tefan, ispravnic la Slatina, i al Elena, fiica clucerului Mihalache Dedulescu, cununati de feldmarealul Kutuzov. Tatl, dupa cum
TI descrie fiul, ar fi fost un barbat virtuos i cu multa inteligenta, literat In limba
helena i greco-moderna, instruit In limba franceza (care era rara pe atunci In
patria noastra), avea cunoOnta de limba turceasca i cea ruseasca, avea un spirit
ptrunzator, de un caracter vesel i foarte amabil, adesea sarcastic, rareori II
vedea cineva rznd, Insa zImbetul II purta pe buze, placut i Ii placea sotietatii,
un singur viciu mc4tenise de la armia ruseasca, acela de a adora jocul cartilor
hazardoase, care i-au i ruinat o parte din averea sa nemiKatoare ; acest pasion
Insa l-au Invins Indata ce s-au Casa-tore. Grigore, nascut In martie 1813, primete
Invatatura elenica din pruncie i la vIrsta de patru ani nempliniti rostete In
fata voievodului Caragea, la 1 ianuarie 1817, un encomion, compus de episcopul
losif al Argeului.
Grigore i urmeaza familia la Sibiu In refugiu, In timpul micrii conduse
de Tudor, tatal sau fiind simpatizant al eteriei i prieten cu Farmache, unul din
locotenentii lui lpsilanti. intors In tara dupa trei ani, i completeaza studiile
de limbi vechi i moderne, acasa i la Icoala Baratiei, cu dascali germani, romani
greci, ca ilustrul Neofit Duca, i numai o fatalitate a destinului" le pune
capat. Ramas orfan de tata, in-VA In serviciu din ordinul vornicului Alecu Filipescu
Vulpe
al generalului rus Alexandru Sturza. in timpul campaniei din 1829 asista,
abia In vIrst de 16 ani, la asediul Giurgiului, de la Turnu-Magurele Trisotete
o escorta de cazaci pna la Zimnicea, degerindu-i picioarele, i primete TritTia
lui decoratie. in 1830 intra In armata nationala, nou Infiintata, Impreun cu varul
sAu Vasile Orlova, care moare in bratele lui bolnav de dizenterie.
i

604

www.dacoromanica.ro

Memorialistul, influentat de teoria temperamentelor, atunci In vigoare, se dd ca

un temperament sanguin-choleric". lar la

armed, din primul an, lute, violent pInd

la excesuri", simtind end Ti creste colera",
nu se poate totusi stdpIni, cdzInd uneori
jos, lesinat, mort I". Dupd descrierea holerei din 1831 (cholera-morbus In lard")
si a primelor incidente ale carierii,
urmeazd cdstoria (Hymeneu") cu o fatd de
13 ani, demoazela Manta BIrscoveanu, cu
temperament lymphatic", care-i aduce In
zestre

o mosie, doi munti, o vie, un loc

de cas In Bucuresti, pe podul Mogosoaiei,

scule, argintdrie si una mie galbeni, nacht
(sic). La 24 de ani este Inaintat maior, dar
de acum 7nainte IntImpind dificultdti la
Tnaintare, pe de o parte nefiind fiu de boier
din protipendadd, lar pe de alta nefiind

deca patru coloneli" In toatd ostirea. Inavansri, pentru

Colondul GRIGORE LACUSTEANU
care a fost nevoie de interventia consulului
rus Halcinski, prilejuiesc memorialistului
mult arnArdciune si-i provoacd furii de
toate gradele. inainte de a se ilustra In timpul revolutiei, maiorul are prilejul de
a-si dovedi zelul cu ocazia unei insurectii la Braila pentru libertatea Bulgariei.
Paznic al privilegiilor de castd, Lcusteanu se va Impotrivi din rsputeri contagiunii revolutiei In corpul ostsesc In 1848. Cel dintii aleargd la domnitor
comunice marsul lui Heliade si Magheru, cu zece mii de panduri si cu un batalion de soldati asupra Bucurestilor, zvon aflat de la Fdrasanu, pe care-I ame-

cidentele acestei ultime

nintase

trzneste creerii la minut !".

Colonelul Solomon Tncercase a-I potoli, dar maiorul LAcusteanu nu-si mai afld
linistea. Domnitorul Ti oferd Inn comanda In locul lui Solomon, dar el refuz,
Bibescu se hotdrdste s vorbeascd ostirii. Cdpitanul Fdraseanu Ti cere acestuia

sa semneze constitutia, iar un alt ofiter, Enache Dimitriu, jurdmIntul pe steag.

Lcusteanu, tulburat pInd la exces de asemenea anarhie", revoltat cd nu au spInzurat craii la vreme", se decide sd demisioneze i s pardseascd Bucurestii, dar,
dupd abdicarea lui Bibescu, face parte din formatia care aresteazd guvernul provizoriu. Motivul era unul de cast : articolul din Proclarnatia de la IzIaz precizInd
emanciparea cldcasilor. Alarmat de consecintele acestei reforme revolutionare,
LAcusteanu se adreseazd lui Heliade cu aceste cuvinte : . . . dumneata ai intentia
a ne reduce la mizerie, amenintInd proprietarii a rdmInea muritori de foame, cdci
arendasii nu ne mai dau arencld !". La ordinul sacramental" al colonelului Odobescu de a aresta guvernul, Ldcusteanu pune mina In pieptul lui Heliade, trage
sabia din teacd si-I amenintd: O sd te tai, dine, sd te Trivdt sd mai dai asemenea
proclamatii !". Odobescu cade Trisd la Intelegere cu guvernul provizoriu, fapt care

Il scoate din fire pe Lcusteanu, pornit ca un turbat Impotriva revolutionarilor

pui tunurile Intr-Insii, sa isprvesc odatd cu trAddtorii". Brdtianu si Telegescu

www.dacoromanica.ro

605

Il dezarmeazd, lar pe MariSa, sosia lui, au gdsit-o un isterism, care Ti rmdsese

patimd i l-au avut multd vreme, apucInd-o din cInd In dnd". Lacusteanu scapd,
este arestat, iar dupd vrsarea de s'inge din curtea palatului, face parte dintre
rdspunzdtorii pu0 sub acuzaSie. inainte de a fugi la Bra0:)v, i da' seama de la0tatea

boierilor, pentru care vrea sd se jertfeascd, sd nu se urce craii

ciocoii pe
ruinele lor" ; Tncearcd
puna pielea la addpost In localul agenSiei austriece,
i

dar este refuzat de Timoni ; apeleazd la Colquhoun, agentul consular englez, care-i
d concursul.

intors In Tara dupd lichidarea revolutiei, Ldcusteanu este Tnsdrcinat de ru0

cu Tncartiruirile ; se achitd bine, dar cu peripeSii ; primete de la Duhamel Tnsdrcinarea arestdrii revolutionarilor rdma0 In capitald, dar TO cruSd rubedeniile,
dintr-un spirit de castd superior simsului datoriei, bagInd In schimb groaza In cartierul armenesc, unde aresteazd pe capete negustori cduza0. Comanda apoi la
cerere timp de un an i jumdtate batalionul de la Brdila, unde se comportd ca
un pa0d, trdend salve de tunuri pe Dundre In nopSile senine, ca s primeascd rdspunsul celor peste o sufa de bastimente. indbuOrea revoluSiei maghiare Ti aduce
medalla campaniei, la care nu avusese Tnsd ocazia sd se afirme cu obipuitu-i zel.
Noul domnitor, Barbu Stirbei, TI numete comandor al ordinului turcesc Medgidia
cu brillante, Ti decerne verbal titlul de polcovnic, dar Ti trece pe al-0i Tnainte
la avansare, amdgindu-I i cu cavaleria ordinului rusesc Sfinta Ana. Dup. avansarea
I ui, obSinutd prin interventia consulului rus, se pune In retragere, pensionat cu
I eafa Tntreagd, aldtoreste prin strdindttti i TO vede de mo0e. Cuza TI numete
preedinte al consiliului ost4esc, cinste care nu-i impune respect fa-r de domni-

torul Unirii, gratificat pentru sentimentele lui democratice cline row". Marea
lui afecsiune se concentreazd asupra
singurul urma in linie brbdteascd, din nefericire, ca 0 mama lui, temperament limfatic", care intrd In armatd,
suferd de scrofule, e Ingrijit In strdindtate i moare de boala lui Bright la Virsta

de 20 de ani. Fostul cline", acum d-I loan Eliad Rddulescu, renumitul autor
poet romdn", este chemat
scrie un epithaphiu" In versuri pe crucea de marmurd a monumentului funerar, zbIrlit cu lncii i steguleSe ost4eti. Din anul urrndtor se dedd politicii. Cinci ani consecutiv se alege senator al Colegiului Tntii, ca mare

proprietar cu principii conservatoare, cdirand Insd Sara pentru regimul actual",

In care ciocoimea, calicimea
ignorara au luat zborul".
intr-un loc din memorialul lui, Ldcusteanu i Intrerupe considerentele politice de felul acesta, precifind cd nu a Tntreprins o istoriografie". STnt Tnsd amintirile lui o scriere cu caracter privat, nedestinatd publicitii ? Dan' ar fi aa, Lacusteanu n-ar fiscris, In cloud rinduri : lubiti lectori, ve-ti vedea", sau : Lectorii
judece. .". Amintirile sTnt o lucrare prdsit ; se Tricheie In 1874, cu noud ani
Tnainte de Incetarea lui din viatd. 0 lucrare Ingrijitd, cu toate neglijenSele sintactice, nu mai grave dear acelea ale lui Ion Ghica, care lasd traza In voia fluxului
ei, ca o apd largd, nestdvilitd. 0 lucrare pretentioasd, cu abuz de dictoane In mai
multe limbi. 0 lucrare urmdrind claritatea, cu paranteze explicative : Hairola
i

(vorbd turceascd, cum obipuiesc francezii de zic a la bonheur* !"). Manuscrisul, cali-

grafiat pe hTrtie liniatd, are aspectul unei transcrieri pe curat, iar nu al scrierii
directe, spontane, tumultuoase. Rarele tautologii, unele datorite poate i copiei
poate In original phisipentru tipar, ca obosit moralicete i psihicete"
606

* Corect

el

la bonne heure = foarte bine, perfect, ap da!

www.dacoromanica.ro

semnele unui spirit precis si explicit, care stie sd evite prolixitatea.

Ldcusteanu are un adevdrat talent de povestitor. Memorialistul retrdieste scenele,
le Insufleteste cu pasiunile lui, uneori paroxistice, care nu-i intunecd Trisd niciodata
luciditatea in expunere, i le dramatizeazd in dialoguri bine conturate. Egoismul
de castd face din colonelul Lcusteanu un soi de iuncher prusac, nesuferit prin
arogantd i ambitie, iar cel de familie adinceste impresia.
Mosierimea conservatoare, cu ingustimea ei de spirit caracteristicd, nern^nguiata de progresele burgheziei liberale, n-a dat o figura mai reprezentativd.
ceste"

BIBLIOGRAFIE

Amintirile colonelului Lcustecnu, In RevistaFundatiilor",1, 1934, lanuar e-iulie, apoi publicate

si adnotate de Radu Crutzescu, cu un comentariu istoric de loan C. Fill ti, Bucuresti, 1933.
Camil Petrescu, mtntirile coloneklui Grigore Lecustecnu .si crreirdounile colcf lismului, In Teze
si ontiteze, Bucuresti, 1936.

PAHARNICUL CONSTANTIN SICN

Paharnicul Constantin Sion este poate figura cea mai reprezentativd a micii
boierimi moldovenesti dinainte de Unire, ancoratd In prejudecdtile de castd si
ostild Tnnoirilor. Era al cincilea fiu al basceausului lordache Sion (1738-1812),
coborTtor dintr-o veche familie rdzeseascd din Cosesti-Vaslui, aproape de Racova.
intiiul ndscut, Antohi (1787-1848), cel mai invdtat dintre frati si bibliofil cel
ce oferd spre tipdrire In tipografia Colegiului Sf. Saya unicul manuscris vechi romdnesc al inveiteiturilor lui Neagoe
un omonim al arhondologului, fratele sdu mai
mare, paharnicul Costache Sion (1799-1875), fire aprigd si coltoasd, mare intrigant

In ale politicii interne si externe, se agita in timpul redactdrii Regulamentului

organic, pentru a obtine pentru boierimea mijlocie drepturi egale cu ale protipendadei, participind apoi la conjuratia pentru o confederatie balcanicd (1839) a comisului Leonte Radu, pe care cel din urmd TI si denuntd. Antiunionist acerb, Costache II atrage si pe Constantin, inainte de alegerea lui Alexandru loan Cuza, in parAntohi si Costache, doritori sd-si vadd
tida lui Grigore M. Sturza, beizadea
feciorii primii In scolile de cadeti din Rusia, falsificd printre altele o serie de acte,

obtinind de la o comisie complezentd In frunte cu episcopii de Roman si Hui

recunoasterea vechimii si mrimii neamului lor. Tot ei sint, in colaborare cu
arhondologul, autorii falsului numit lzvodul lui Clendu (1856) sau Cronica lui Huru,
sustinut ca autentic de Gh. Sdulescu, primul nostru filolog", si, pina la un punct,
de Tnsusi Gh. Asachi. Falsul a putut sd se impund mai bine de 25 de ani unor

cdrturari de tot felul, ca Ion Maiorescu, Aran Pumnul, D. Bolintineanu, G. Baritiu, Gr. Lahovari, A. Vizanti, episcopul Melchisedec, iar dintre istoricii profesionisti N. lonescu si V. A. Urechid. Documentul, naiv ticluit, rsturnind toatd
istoria Tnceputurilor Moldovei, plsmuia in folosul unui numr de familii o vechime
anterioard descdlecdrii, lar Sionestilor
pretinsi urmasi ai unui viteaz han tata-

www.dacoromanica.ro

607

resc, refugiat In Moldova In urma unor intrigi de serai, crestinat si cununat de

Stefan cel Mare cu o nepoatd de-a sa
Tnrudiri cu cele mai vechi neamuri, printre
care si cTteva voievodale.
De la Indltimea acestor papainoage Tsi redacteazd Arhondologia paharnicul
Constantin Sion, ridicat de tit-1dr la acest rang de cdtre turci, dar rOmas peste
30 de ani bun In grad", un paraponisit. Rdbduriu, adund note genealogice despre
neamurile boieresti mai vechi sau mai noi, frunzdreste arhivele familiilor prietene,

culege zvonuri si bTrfeli despre celelalte, cu predilectie pentru cancanurile de

alcov, adulmecd cu miros de copoi viiturile si ridiaturile recente, Tndeosebi grecesti, pe care le urdste, stropind In numeroase familii. Mitomanul Tsi Tedtiseazd
propriul neam, cu exceptia ultimelor generatii, mai lesne controlabile, In postura
de luptOtor, lar pe strbunii lui, toti cu sabia In mTnd cdzuti In cTmpul Slavei".
Paharnicul nu are densitatea si duritatea de expresie a lui

Costache, scrie inform,

direct, necontrolat, cu un registru de invective si insulte redus, dar Tntr-o forma

regionald si arhaicd uneori pitoreasa Filipica Tmpotriva familiei fanariote Sutu
se Tncheie cu o serie organizan de metafore : Acestia [fratii Neculai si lorgu,
sfetnici principali ai lui Grigore A. Ghica Vodd] sTnt totul, si boierii moldoveni
tocmai dupd cum e gherbul nrii, cap de bou sint toil, vacile au pus funja in coarne,
ski in grecii legati la paie". Rar apar reflectii morale ca acestea :
. In nenorocita noastrd tar& numai Tnceputuri sa fac, si numai s proiecteazd acele ce privesc la fericirea obsteascd". Sau, In privinta alegerii numelor patronimice
. Precum In nimica nu e regula In tara noastr asa si In poreclire sInt
slobozi fiecare a se numi cum vor si, precum far-a nici o siiald domnii si toti dregdtorii pradd -Ora, asemenea si to-ti mojicii furd once poreclire a nobililor vechi,
ca sd se arate nobili, sd nu li se nimereascd opinca din care au iesit".
La cele cloud fobii contra grecilor si Tmpotriva noilor ridicdri se adauga ura
arhondologului fan* de politica edilitard si filantropicd a lui Grigore A. Ghica.
Maternitatea ridican de acesta devine un adevdrat obiect de scandal, Infiintarea
casei de curve, ori a nelegiuitelor nasteri". Unionismul, pe care acest domn TI

..

..

sprijind, este proiectul nebunilor", iar domnitorul este numit eind nebunul",
un sentiment de compdtimire, dupd sinuciderea neurastenicului,
blastdmatul de Grigore Vod Ghica, Tmpuscatul". Feudalul este un partizan al
btii si se laudd chiar cu asemenea tratament, urmat de moarte, pe care l-a
aplicat unuia Lungu.
Dintre scriitorii timpului sdu, arhondologul nu-i pretuieste decTt pe Alexandru Beldiman si pe Costache Conachi. Il pomeneste pe Vasile Pogor (tatd1),
scriitoriu bun si cruciocariu [cIrcotas], dar de departe se cunoaste
mojic",
Insd nu stie c ar fi scris Costache Negruzzi, care stare n-are, si nici va avea,
cd joacd cdrti bine", nici Mihalache Koglniceanu, despre a crui mama colporteazd infamii, nici Vasile Alecsandri, al cdrui tan, pretinde el, ar fi fost jidov
din tIrgul boilor din Iasi", nici Costache Negri. La rubrica familiei acestuia (Negrea)
scrie : moldoveni, ridicati la boierie de vreo 90 de ani, din Negrea Apostu,
rzds de CertIsti".
Cercetdrile genealogice mai recente i-au dat dreptate, Trnpotriva memorialistului Radu Rosetti, care credea familia de origine greacd. Multe din ardnrile
de istorie contemporand s'int exacte, dar arhondologul nu cunoaste istoria veche
cTnd, fOrd nici

608

a tOri i Moldovei, desi basceausul transcrisese letopiseti.

www.dacoromanica.ro

Nu se tie aata exacta a nasterii lui. Nu moare Inainte de Unire, cum s-a crezut, ci, dup o Insemnare a lui Costache, la 23 februarie 1862. PlInendu-I pe

scumpul sau Cothi, cu care din pruncie petrecuse Intru lipita Intalegere, Intr-o
conglsuire la feluri de imprejurri si casnice si politice", tot Costache este singurul care ii rosteste panegiricul In termeni hiperbolici : Acest frate era Tnzestrat de pronie cu Tnalt stiintd, drepte patriotice, adevrat moldovean, bun patriot
si bun parinte, taindu-si casa bine si cresandu-si si copii pre bine !". A fost InmormIntat la biserica din satul Fundul Racovii ce este alturea cu asezarea sa", iar
InmormTntarea au fost foarte plcuta, cu Indestularea cdtre toti rarii s adunar",
magnificenta ospatului Indulcindu-i probabil neconsolatului frate tristetea despartirii.

BIBLIOGRAFIE
Arhondologia Moldovei

amintiri si note contemporane, de..., cu o prefatd analiticd de Gh.

Ghibdnescu, Iasi, 1892.

Gh. GhibInescu, Uci vizitcl la Br6testi i familm Sionestslor, in Romanul", XXXI, 1887,
8 mai ; Gh. Ungureanu, Familia Slon, studiu V documente, Iasi, 1936; Serban Cioculescu, Ascendeno
memorialistului G.Sion,Paharnicul Costoche Sion, Paharnicul Constantin Sion, arhondologul, In Gazeta
terard", IV, 1957, nr. 2, 3 si 5 (reprodu3e In Variet4i critice, Bucuresti, 1966); $erban Cioculescu,
Centenarul moroi arhondologului, In Viata romneascd", XV, 1962, nr. 8. In chestiunea lzvodului lui
Clnu au scris contra autenticitAtii : Al. Papadopol-Callimach, in An. Acad. Rom.", seria a

Ill-a, t. IV, sedinta de la 1 martie 1882 ; AI. Philippide, in Convorbiri literare", XVI, 1882, nr. 7
Gr. G. Tocilescu, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie", II, 1885, vol. IV; I. Tanoviceanu, in Arhiva Societtii stiintifice si literare din Iasi", III, 1892, nr. 8-9 ; Gh. Ghibdnescu,
Epilogul izvodului din Clemu, In Uricaru", XVII, 1891, din care a reprodus si in introducerea la
Arhondologie. Ovid Densusianu atribuia mai just
credem
lui Antohi Sion alte falsuri, ca Panegiricul lui Stefan cel Mare, pe care N. lorga II credea de Vartolomeu Mireanu, din secolul al XVIII-lea.

G. SION
Memorialistul Gheorghe Sion s-a nscut la 22 mai 1822 In localitatea Mamornita din Bucovina. Tatal sau era paharnicul lonita Sion, fiu al basceausului lordache
Sion, care murise In 1812. Mama, Frosa Schina, de origine greaca, era fiica eteristului Gheorghe Schina si fusese domnisoara de onoare la curtea doamnei lui Mihai
Sulu Vocla. Familia Sion se fcuse cunoscut prin mai multi dintre membrii ei, cu

deosebire prin paharnicul Constantin Sion, unchiul memorialistului, autorul faimoasei Arhondologii a Moldovei, de care se ocupd un alt capitol al volumului de fata.
G. Sion Isi Incepu instructiunea In casa printeasc dup.. obiceiul vremii.

Primele notiuni de Tnvataturd i le-a predat dascalul rus gaspadin" Arseni, de

la care deprinse si limba rusa. De la mama sa Invat greceste, perfectiorandu-se
ulterior In aceast limb cu concursul dascalului grec Logadi. Tatal TI voia mitropolit, mama doctor pentru prima profesiune nu avea vocatie fiul, pentru a doua
39 - 9. 4

www.dacoromanica.ro

609

,
.
2

lipseau posibilittile materiale. Frosa Schina

hotrT sd-si ducd bdiatul la Bucuresti, la fra/ii
ei, Eustatiu si Alecu Schina, prin mijlocirea
carora Sion intra In Colegiul Sf. Saya, unde
nu urma ?m decTt doi ani (1837-1839). intTiul contact cu lumea literelor i-1 prilejuira
unchii Schina, In casa crora cunoscu pe
Anton Pann. La Sf. Saya legd prietenie
strInsd si durabil cu Dimitrie Bolintineanu.
Moartea mamei, In 1842, Ti pricinui o durere
puternicd si avu si consecirqa de a pune pe

tTnrul Sion In situatia sa preia, alturi de

tatal sdu coplesit de greuttile materiale,
conducerea familiei. Aceasta se compunea

din vreo 14 copii, dintre care zece erau

fete. Silit aladar a-si procura mijloacele
banesti necesare, G. Sion intra copist la

Departamentul dreptalii din Iasi, In 1842.

In 1844 Ti apare prima poezie, semnata cu
ini/ialele G. S., In Foaie pentru minte, inima
si literatura". Tot In acest timp G. Sion
elabora prima sa traducere, In versuri, din
greceste : tragedia Ahileus a poetului Athanasie Christopulos, scris In limba dorico-

,.
,.,-

eolic, limb care o preconizau unii din

:
G. SION

scriitorii greci moderni dup. preceptele celebrului Corai". Traducerea e facuta In

memoria mamei mele care afec/iona pe acest
autor, pe care?' cunoscuse la Constantinopol
si de care vorbea cu entuziasm". Lucrarea

Ti este tiprit prin mijlocirea lui Mihail Koglniceanu, voinic taur al inteligen/ei", cum TI numeste Sion, care aprecia limba curat romneascd" a debutantului,
chestionTndu-1 daca scrie si literatura original. Micul op, care astzi nu se mai
despre existenta lui lam cunostint numai din Insemnrile lui Sion
pstreaza
din Suvenire contimpurone
Ti deschise autorului usile unor case boieresti. incepu
acum a frecventa pe Nicolachi Rosnovanu, pe Al. Sturza Miclauseanu si pe fra/ii
sal, pe Catargiesti, pe Blsesti, pe fra./ii Rosetti de la Bohotei. Contactul cu noul
mediu social opera anumite schimbri In modul de comportare a poetului : mai
Inn ma mai degrosira ; ma desfcui de gesturile si apucturile mitocanesti sau
provinciale si ma conformai manierelor bunei societ4i. Pe ITngd aceste aflai ocaziune a ma familiariza mai mult sau mai pu/in cu limba franceza, pe care pIna
acum abia o Trielegeam din citire". Astfel se explica, cel pu/in In parte, traducerile fcute de Sion din scriitori francezi. Tot In 1844 Ti apare si prima culegere
de poezii originale, intitulat, sub influerqa lui C. A. Rosetti, Ciasurile de multemire a lui Gheorghie Sion.
610

Dupd ce trecu, temporar, ca funcionar, pe la Departamentul internelor,

Sion se retrase la mosia Frrsova, pe care i-o daduse tatl sau spre a o gospodri.

www.dacoromanica.ro

surprinse, In martie 1848, vestea miscdrii revolutionare. Sion pleacd la Iasi

spre a lua parte la evenimente ; nu ajunse la timp ca sa semneze petitia din 27
martie, dar se aldturd capilor micrii, Alexandru loan Cuza, Vasile Alecsandri,
Vasile Ghica si ceilalti. Scdpind de arestare, fugi In Ardeal ; participa la adunarea
de pe Cimpia Libertdtii si, inapoiat la Brasov, semnd aldturi de ceilalti, intre care
si unchiul sdu Toader Sion, Proclamatia partidului national din Moldova altre romni
din iunie 1848. Trecu mai tirziu, prin Bistrita, In Bucovina si fu oaspete, pe rind
pInd In ma11849, al familiei Hurmuzaki la Cernauca si al fratilor Stircea la Crasna.
Dupd plecarea lui Mihail Sturza, Impotriva despotismului cdruia protestase,
din Bucovina, Trnpreund cu Alecsandri, Cuza, Panaite si C. Cazimir, Sion se intoarAd i

se la Iasi.

In 1852 G. Sion Isi dovedi prietenia fatd de Bolintineanu, exilat la Brusa,

tipdrindu-i primul volum de poezii, pe cheltuiala sa, Cintece si plingeri (Iasi). in
1855, datoritd lui Sion apar romanul Manoil si culegerea Poesii vechi si noucl, de
Bolintineanu, iar In 1856 Cedtorii In Palestina si Egipt. in 1855 avu loc duelul In
versuri dintre G. Sion, care-i dedicd o Glumcl, si poetul Gr. Alexandrescu, care-i
ripostd prin poezia Rclzbunarea soarecilor.
In 1858, G. Sion, acum spa-tar, se cdstori cu Eliza Miltiade Filipescu si obtinu

drept zestre mosia Eliza din lalomita. Cu un an mai Tnainte, In 1857, Sion Isi
strinsese intr-un nou volum poeziile publicate prin reviste, reluind si dteva din
Ciasurile de multemire, si ddcluse la iveald Din poesiile lui George Sion. In 1868 fu
ales membru al Societtii Academice, care i va premia In 1877, datorit rapor-

tului favorabil fdcut de Ion Ghica, volumul Dramatice.

In 1869 Sion isi tipdrise volumul 101 fabule, compuneri lipsite de valoare
literard, din care se re-tine doar intentia autorului de a demasca, prin ajutorul
alegoriei, anumite aspecte sociale si politice ale epocii.
TrimitInd, In 1867, lui lacob Negruzzi un episod" din viata proprie spre
a fi publicat In Convorbiri literare", fu intImpinat cu un refuz tacit. Raporturile cu publicatia junimistd se indspresc pe mdsurd ce G. Sion este atacat In paginile revistei. Desigur c articolul distruator al lui Maiorescu Betio de cuvinte
la Revista contimporand
aci sdvIrseste Sion eroarea de a da drept pentametre
hexametre anumite versuri din C. Conachi In articolul Suvenire despre poetul
Conaki
I-a mIhnit mult. Cd In 1888, end Convorbirile" i publicd un fragment din Suvenire, el va protesta, interzicind redactiei revistei sa publice, In continuare, articolul. Se va fi addugat la aceasta si nemultumirea pricinuitd de rezistenta pe care i-au opus-o junimistii cu prilejul candidaturii sale la colegiul al Ill-lea
al judetului lalomita In alegerile din 1888, soldate, pentru Sion, cu un esec.
G. Sion a murit la Bucuresti la 1 octombrie 1892.
incercdrile poetice ale lui G. Sion, numeroase, nu prezintd interes din
punct de vedere artistic. Versuri ca acelea din Limba romneascd si-au dstigat
totusi notorietatea prin intermediul manualelor scolare
Mult e dulce i frumoas
Limba ce vorbim,
Alt limbd-armonioas
Ca ea nu gsim.
Salta inima-n plcere
Cind o ascultdm,

www.dacoromanica.ro

611

$i pe buze-aduce miere
C'ind o cuvl.ntam.
Romanasul o iubeste
Ca sufletul sgu.

0, vorbiIi,

romaneste,

Pentru Dumnezeu!

De notat ca I. L. Caragiale pune pe Veta sa ofteze de dorul lui Chiriac fredonInd romana pe versuri de Sion
Ond ore de-ntristare vor turbura vrodat
Fumoasa-li inimioard, tu vezi portretul meu,
5i crede c eu sufer cu tine deodata
51 c-arrandoi atunce ne tInguim mereu.
(Portretul meu, 1853)

G. Sion a scris mult, desfasurTnd si o mare acnune de culturalizare prin

traducen. A transpus In limba romana scrieri de Lamartine, John Milton, Molire,
Voltaire, Racine, Corneille, Th. de Banville, Moritz Gotlieb Saphir ; de asemeni
!stork, generala a Daciei (1859) de Dionisie Fotino, lstoria politic si geografica a
Tarii Romnesti (1863) de frani Tunusli si De la Tobolsk p7na In China. Note de dilator-se, de spatarul Nicolae Milescu.

A editat, In 1860, Revista Carpatilor", la care au colaborat Tntre altii Al.

Odobescu si N. Filimon.

Opera durabild a lui G. Sion este cea cu caracter memorialistic, Suvenire

contimpurane, la a carei aparitie, In 1888, Alecsandri

..

Ti

scria

. Suvenirile contimpurane sTnt destinate a fi citite cu un viu interes de

urmasii nostri, caci asemenea scrieri aduc adevarata lumina asupra epocelor trecutului. Ce n-am da sa gasim vreun manuscris din timpul lui Stefan Vocla, care
sd ne arate cum era societatea, cu obiceiurile, caractirele si tipurile de acum
patru secoli !" Si mai departe : Astfel te vor consulta mai tTrziu amatorii de
a fost odata ca niciodatd si vei fi cunoscut sub numele de Sion cronicarul".
Necesitatea de a consemna faptele si evenimentele pe care le-au trait sau
carora le-au fost contemporani e frecventd la scriitorii romani ai secolului al
XIX-lea. Cu mult Tnainte de Ghica, C. Negruzzi, utilizInd acelasi procedeu epistolar, prinsese In culori vii epoca pe care a cunoscut-o. La 1 aprilie 1880 revista
Convorbiri literare" publica prima scrisoare din coresponderrta dintre Ion Ghica
si V. Alecsandri, Tnsontd de o nota a redacnei care informa asupra caracterului
memorialistic al epistolelor : o serie de tablouri istorice, de schite usoare asupra obiceiurilor pdrintesti etc., care tind a se sterge pe fiecare zi din mintea generanei actuale". in acelasi an, publicana junimist tiparea cloud scrisori adresate
lui V. Alecsandri de Papadopol-Callimach, cuprinzTnd scurte Insemnari cu caracter

istoric sore tinere de minte a celor de fatd si a celor viitori". Sion Insusi isi

612

publicase In Revista Carpanlor", Inca din 1860, evocarile Din anul 1848, care se
vor regasi, alaturi de altele, In volumul Suvenire contimpurane.
In reconstituirea epocii pe care o prezinta In Suvenire se revela darul de
evocator al lui G. Sion, arta de a selecta faptele si evenimentele, capacitatea de
a doza culoarea locala, ironia lipsitd de rautate care sporeste farmecul naranunii.

www.dacoromanica.ro

Emanciparea tiganilor trateazd chestiunea robilor tigani, a caror viatd depindea

spre acest proceIn care personajele sTrit luate
deu tinde mereu tehnica memorialisticd a lui Sion

In totul de stdpInii lor. Constructia bucdtii este de nuveld

din viata rear& usor deformat de imaginatia aprinsd a scriitorului. Boierul Dumitrachi Cantacuzino are un fiu, In afara cdstoriei, cu o tigancd roabd. Tindrul
Dincd este plin de calitdti, se bucurd de afectiunea cucoanei Profirita, sotia lui
Cantacuzino, dar, tocmai de aceea, In egoismul ei, din tezma de a nu-I picrde,
aceasta Il pstreazd In conditia de rob. Dincd iubeste pe Clementina, camerista
frantuzoaicd adusd de la Paris. Aceasta Trisd nu concepe s ia In cdstorie un rob.
Dina o Impuscd pe Clementina, apoi se sinucide.
Remarcabil este arta de a construi personaje viabi le, Incercarea de a pdtrunde

In sufletul omenesc. Scriitorul are intuitia exactd a mobilului psihologic care o

Impiedicd pe coana Profirita
boieroaicd cu principii liberale, de altfel, cdci la
moartea-i vor fi eliberati din dorinta ei toti robii tigani pe care i-a stapTnit de
a da libertatea tocmai lui Dincd pe care l iubeste
in nasterea acestui bdiat, cdruia niciodatd nu i-am dat epitetul de rob sau
de tigan, eu am avut si am prepusuri Ca* s-a amestecat sIngele nobil al rdposatului bdrbatului meu. Am fost indignatd poate In sufletul meu, atuncea cind am
simtit lucrul. Dar stii ct am venerat eu pe sotul meu : trebuia sd-i iert un mic
pdcat. Nu i-am imputat lui nimica, nici am spus cuiva ceva. Dar &id s-a rascut
acel copil, In care am vdzut imaginea acelui om pe care l-am iubit, m-am simtit
coprinsd de niste sentimente neTntelese, de un amor nebun pentru copilul acesta
pe care sterpul meu pIntece nu I-a putut concepe. De aceea l-am crescut cu o dragoste secreta si cu deciziunea ca
fac om, iar dupd moarte
fac si moste-

nitor peste o parte din avere".

Nu a fost lsat la o parte nici un element In compunerea portretului boieroaicei orgolioase, care stie s sufere cu discretie, ridiandu-se, prin afectiune, deasupra mentalittii comune, spre a ierta sotului o greseald.
Frapi Cuciuc este o nuveld propriu-zisd, coloratd cu descrierea moravurilor
epocii, tema fiind aceea a ereditdtii. Personajele sInt luate din lumea Orientului,
trdind sub semnul fatalitdtii inexorabile. Neamul turcului Ali Efendi este predestinat a fi paricid. Osman, denumit Cuciuc din pricina unei infirmitdti la picior,
Isi ucide tatal, pe Ali Efendi, care, murind,
blesternd. in cursul unei vIndtori
la care este prezent si domnitorul, Osman, acum crestinat si cdstorit, este ornor^t din greseald de fiul sdu. Acesta va fi ucis la rindu-i de copiii si, cei doi frati
Cuciuc, pentru a se Implini astfel fatalitatea. Cu fratii Cuciuc se Incheie sirul crimelor, ei fiind executati. Descrierea convoiului care se Indreaptd spre locul executiei este fdcutd cu mare sobrietate, scriitorul pdstrInd tonul exact pentru aceast
Imprejurare tragic. Interesant este modul In care sTrit prezentati fro-0i Cuciuc,
a cdror atitudine vddeste ca au constiinta imposibilitdtii de a se sustrage destinului : Fratii Cuciuc, Imbrdcati In haine negre, pug-1'nd pe cap niste caschete de
plisd neagra, cu pantalonii sumesi ca sa nu-i umple de noroi, tinIndu-se de brat
unul pe altul, mergeau veseli ca la o paradd, salutInd In dreapta si In stInga pe
cei ce cunosteau".
Din copileirie si Din tinerete sint schite autobiografice presdrate cu nenumdrate IntImpldri si detalii pitoresti din viata epocii. Afldrn astfel despre aventura
beizadelei Grigore, fiul domnitorului Mihail Sturza, cu scriitoarea francezd contesa Dash, Imprejurare pe care Sion pretinde a o detine de la C. Negruzzi. De

www.dacoromanica.ro

613

asemenea, despre episodul de dragoste dintre poetul Alexandru Hrisoverghi

Catinca Beldiman, fiica vornicului poet N. Dimanche, episod care s-a Incheiat cu
moartea lui Hrisoverghi. Plind de savoare este IntImplarea castelanei" de la
Ruginoasa, Marghiolita Sturza, pe care o furd, spre furia sotului, marele vistier
Rosnovanu. Scriitorul nu s-a limitat, aadar, la nararea unor elemente autobiografice, ci
extins aria de observatie, cuprinfind sub condei Tritreaga epoca,
interesantul secol al XIX-lea. Folosind un procedeu obipuit i la Ion Ghica, Sion
introduce In cursul naratiunii digresiuni care completeazd tabloul
propune
sd prezinte. Fatd de materialul imens pe care TI rranuieTte Ghica In Scrisorile cdtre
V. Alecsandri, cel Infdti at de Sion este, desigur, redus. Deosebirile dintre cei doi
scriitori constau In diferenta de culturd dintre ei i In experienta diferit a vietii.
Ion Ghica a frecventat o lume care, In intimitatea ei, i-a ramas strdind lui Sion,
de pe o pozitie sociald pe care scriitorul moldovean n-a atins-o niciodatd. in arta
evocdrii insd G. Sion egaleazd adeseori pe Ion Ghica.

BIBLIOGRAFIE

Ciasurile de mulemire a lui Gheorghie Sion, Iasi i, 1844; Moartea lui Socrat, de Lamartine, [trad.],

14, 1847 ; Din paradisul perdut, de Milton, [trad.], Iasi, 1851; Mizantropul, de Molire, Zaira, de Voltaire, [trad.], lasi, 1854 ; Prescurtare istoricei din Sf. Evanghelie, 14, 1854 (ed. a II-a, lasi, 1863);
Din poesiile lui George Sion .
Bucu re;ti, 1857 ; Safir, piatrpretioasel, I ucratd de. . lassi 1857; Suvenire de cd/toria In Basarabia meridional, Bucuresti, 1857 ; istoriageneral a Daciei, de Dionisie Fotino, [trad.], vol. I, II, Bucuresti, 1859, vol. III, Bucuresti, 1860; Spitale/e din Tira Romaneasca, memoriu
pentru Com is ia centrald, Bucuresti, 1859; lstoria
Romdnesti, de fratii Tunusli, [trad.], Bucuresti, 1863; Hora nou, Bucuresti, 1868; 101 fabule, cu o prefaId si portretul autorului, Bucuresti, 1869
(ed. a II-a, Bucuresti, 1886; ed. a Ill-a, Bucuresti, 1912); Fabule, Bucuresti, 1925; Influentia mora/e, comedia In versuri intr-unu actG, Bucuresti, 1869; Reporta din vissu, conferiqd I iterard tinutd in sala Ateneului la 6 februarie 1868, Bucuresti, 1870; Rspuns la discursul de receptiune al lui P. Poenaru, Bucuresti,
1871 ; ldei;i opiniuni asupra banceloru agrico/e, Bucuresti, 1875; Phedra, de Racine, [trad.], Bucuresti,

1875 ; Horatio, de Corneille, [trad.], Bucuresti, 1875 ; Athalia, de Racine, [trad.], Bucuresti, 1875
Hymnuri pentru Crucea Rosie, Bucuresti, 1877 ; La Plevna ! . . dramd in 1 actu (in versuri), Steaoa
Romaniei. Crucea Rosie, Bucuresti, 1878 ; Dramatice, Bucuresti, 1879 ; Notie despre Bucovina, Bucuresti,

1882 ; Socrate si femeia sa, de Th. de Banville, [trad.]; Bucuresti, 1886; Srutarea, comedie Intr-uni]
acta In versuri, Bucuresti, 1888 ; Suvenire contimpurane, Bucuresti, 1888 (ed. a II-a, Bucuresti,1915) ;
De la Tobo/sk Old In China, de Nicolae Milescu, [trad.], Bucuresti, 1889; Proz. Suvenire contimpurane,

editie ingrijitd, cu o prefatd de Radu Albala, Bucuresti, 1956.

[G. Sion], (Autobiografie) In Suvenire contimpurane, Bucuresti, 1889 ; G. lonescu-Gion, George
Sion, In Revista noud", VI, 1892, nr. 1 ; N. Petrascu, G. Sion, in Convorbiri I iterare", XXVI, 1892,
nr. 8 ; Gh. Ungureanu, Familia Sion, Studii ;i documente, lasi, 1936; $erban Cioculescu, [Memorialistul
GeorgeSion], in Gazeta literard", III, 1956, nr. 51 ;i 52, IV, 1957, nr. 2, 3 0 5 (reproduse In
Varietti critice, Bucuresti, 1966).

www.dacoromanica.ro

DRAMATURGI

COSTACHE CARAGIALE
Ndscut la 13 aprilie 1813 (sau 1815) ca fiu al lui $tefan Caragiale, credincer
la curtea lui Vocla Caragea, Costache Caragiale si-a legat numele de inceputurile
artei dramatice romnesti, ca si fretii sai Luca (tatl lui I. L. Caragiale) si lorgu.
Dupd studii la $coala greceasca din Bucuresti, el se Inscrie la Scoala de mimica
si declamatie a Societatii filarmonice, fiind elev al lui Aristia si Heliade. Ca elevactor debuteaza In tragedia Alzira sou Americanii de Voltaire, tradusa de Grigore
Alexandrescu. Dupd dizolvarea Societatii filarmonice, pleaca la Iasi. Aici se straduieste, In martie 1838, sa reInfiin-teze teatrul national In Moldova. Va izbuti
sa-si realizeze nazuin-ta tocmai la Botosani, unde organizeaza In iarna 1838-1839
o serie de reprezentatii In limba romdna, apreciate elogios de Albina romdneasca". in timpul codirectoratului lui Negruzzi, Alecsandri si Kogalniceanu, Cara-

giale este privighetor" (adica regizor) al trupei romne. Ca actor interpreteaza

Cu succes roluri din repertoriul original, de pilda lorgu de la Sadogura (1844).
In 1845 revine 'In Bucuresti, unde monteaza piese originale de V. Alecsandri,
C. Balacescu, C. Faca, C. Halepliu, Cezar BoIliac, precum si crea-tii proprii.
Despre participarea lui C. Caragiale la evenimentele anului 1848 nu avem stiri
detaliate, dar adeziunea lui la programul revolu-tionar nu stIrneste nici o Indoiala. Dupd Pantazi Ghica, el ar fi contribuit la pregatirea imnului revolutiei de
la 1848.

Dupd revolutie, Caragiale Infiinteaza un teatru romdnesc la Craiova, In scoala

Oteteleseanu. Revine la Bucuresti In 1850, devenind, In preajma deschiderii Tea-

trului cel Mare (terminat In noiembrie 1852), primul sal director concesionar,
aldturi de Wachmann. Se contureazaInsa acum nefericita rivalitate cu Matei Millo.
Plin de datorii care-I duc la faliment, pardsit de to-ti, chiar de elevul sau M. Pascaly, Caragiale Isi va Incheia directoratul In 1855, plecInd pentru totdeauna din

institutia la a carei fundare si afirmare contribuise cu atIta suflet. Abia In 1869

C. A. Rosetti II aduce pentru scurtd vreme profesor de mimica si declamatie
la Teatrul cel Mare. Cu doi ani Inainte, acelasi Rosetti, Impreuna cu Vinterhalder,
Ti editase lucrarea Teatrul national In Tara Romneascel, scrisa Inca din 1855, pledoa-

rie pentru propasirea artei noastre scenice. C. Caragiale si-a trait ultimii ani In con-

ditii de extrema lipsa". A murit la 13 februarie 1877.

C. Caragiale si-a compus lucrarile literare intr-o epoca marcata de activitatea

Societatii filarmonice si de ideile Innoitoare ale Daciei literare" si Propasirii".

Volumele Scrieri si Felurite poezii cuprind Tncercari beletristice de prima tinerete.
Li se adauga Epistola ciatre Grigore Afexandrescu aparuta postum. Sint poezii,
medita-tii In proza si patru nuvele care stau sub semnul unui lirism romantic de

o expresie patetica, uneori in ton deceptionist, alteari protestatar (ca In versurile Catre un tnr ce au facut o odd si Peisruica, In medita-tia In prozd Omuf apasat,
In nuvela Robuf sau In Epistota ceitre Grigore Alexandrescu).
Mai interesante sTrit scrierile dramatice ale lui Costache Caragiale. Debuteazd

In 1840 cu drama-comedie Furiosul, probabil dupa libretul unei opere de Donizetti, care prelucra un episod din Don Quijote. Apoi, pInd In 1848, compune si
cinci bucati originale : Leonil sou Ce produce dispretul (1841), astazi pierdutd,
repetitie moldoveneasca sou Noi si iar noi (1844), 0 soare de mahala sau Amestec

www.dacoromanica.ro

615

de dorinte (stagiunea 1845-1846), Dezertorul sau Sluga isteatd (aceea0 stagiune),

pierduta, i ingtmfata plapeiedreasd sau Cucoand sInt (jucatd In 1846). Ulterior
a mai scris : Doi cotcari sou Pdziti-vd de rdi ca de foc (1849), singura pdstrata' din
aceastd perioadd de creatie, Duelurile, jucatd la Craiova In 1850, invierea mortilor,
intitulat i arlatanii de provincie sau Morti rechemati In viatd (1850), Urmarea
cotcarilor In Moldova (1851)
Andreiasul mamei, prezentd In repertoriul spectacolelor lui In beneficiu" de dupd 1869. se atribule i o drama istoricd,
Alexandru Ldpusneanu. La acestea se adaugd mici lucrdri ocazionale : Prolog pentru
inaugurarea noului teatru din Bucuresti (1852), monologul satiric Biciuirea cometului de la 1 iunie (1857), care servea propaganda unionistd.
Dintre piesele lui C. Caragiale se remarcd In mod deosebit, prin originalitatea tematicii, O repetitie moldoveneascd. KogdIniceanu o socotea un document
important pentru viitorii cercettori ai Inceputului teatrului national". Repei

titia unei scene, mereu Intreruptd in chip inopinat fie de lucrtorii care vor
monteze decorul pentru spectacolul de seard, fie de directorul strain care trateazd
afaceri, sacind In mod hazliu limba romand, fie de observatiile de regie ale autorului-personaj fcute partenerilor de joc, constituie un tablou viu i realist al
moravurilor de culise
pune In lumina urmdrile nefaste ale concesiondrii scenei
romane0 unor impresari strdini. Alte piese ale lui Caragiale surprind fenomene
caracteristice vremii : tendinta de ilustrare pe plan social a micii burghezii cu
veleitdti de lux i maniere elegante, ascensiunea sociald prin mijloace dubioase,
maimutdrirea Apusului. Critica sociald se face Trisd de cele mai multe ori prin
Ingroprea comicului pInd la arj'a i prin simplificarea extrema' a conflictului,
opun'ind personajele simetric unele celorlalte. Apare
raisonneur-ul comediei
clasice, cu rolul de a exprima morala piesei : Jean din 0 soare la mahala, Stoian
din inemfata pldpmdreasd, Grigore din Doi cotcari.
Se recunosc In constructia pieselor procedeele conventionale ale teatrului
epocii : aparteuri, monologuri, cuplete, travestiuri. Numeroase stIngdcii tra'cleazd
Virsta fragedd a dramaturgiei romane0. Dar dialogul adesea sprinten i limbajul
colorat, desi uneori cam frust, conferd un anume farmec acestor scrieri. G. Cdlinescu afirma In 1947 cd, In ce privete dialogul, C. Caragiale poate fi considerat
i

ca anunfind dialogul atit de strdlucit al marelui sdu nepot".

BIBLIOGRAFIE

Scrieri, Iasi, 1840 ; Felurite poezii, lasi, 1841 ; O repetitie moldoveneascd sau Noi f i iar noi,

farsa intr-un act compusa in 17 martie 1844", Iasi, 1845; Dreptatea popo/u/ui judece pe fratii
Caragiale, Bucuresti, 1849 ; Teatrul National in Tara Rom6neasca, Bucuresti, 1867.
Al. Macedonski, Cfteva versuri de la C. Caragiale, in Literatoru I ", 11, 1881, nr. 6 ; Pantazi Ghica,
Costache Caragiale, inRevista I iterara, VII, 1886, nr. 1 ; I larie Chendi, Costache Caragiale. Activitatea
lui In Moldova, in Samanatorul", I, 1902, nr. 8 ; N. lorga, O piesei a lui Costache Caragiale, in Revista
istorica", XX, 1934, nr. 7-9 ; Ion Diacu-Xenofon, Viata si opera unui nedrepttit : Costache Carag'ale,
Biblioteca Teatrului NaionaI, nr. 1 1, [f. I.], 1940 ; Florin Tornea, Un artist ceteitean, Costache Caragiale, Bucuresti, 1954.

www.dacoromanica.ro

MATEI MILLO
Nascut la 25 noiembrie 1814 la Spdtaresti, tinutul Sucevei, actorul Matei
Millo, fiul boierului Vasile Millo si nepotul lui Matei Milu, unul dintre cei dintii
poeti ai Moldovei, Tsi incepe invdtatura In casa parinteascd, luind lectii de germana,
francezd si greacd. li continua studiile la pensionul lui Victor Cunim din lasi, unde
e coleg cu Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu. Dupa primul rol din Serbarea peistoritor moldoveni de Gh. Asachi, jucata la 11 aprilie 1834 Impreund cu
Alecsandri, Negri si Koglniceanu, Matei Millo a apdrut, se pare, In reprezentaia
de Inscaunarea lui Mihail Sturza si apoi a repurtat primul succes de
rasunet cu piesa proprie Serbarea ostseascil, la 8 noiembrie 1834. Elev al lui
Asachi la Academia Mihailean, el organizeazd in septembrie 1835 un spectacol
la mosia Horodniceni a logofatului Canta, cu Piatra teiului de Asachi, continuind
apoi sd joace cu succes piese compuse chiar de el : Poetul romantic, Postelnicul Sandu
Cum/.

in noiembrie 1840, Matei Millo pleaca in Franta, cu scopul declarat de a studia economia politica sau ingineria, de fapt pentru a studia arta scenica". Aici
s-a format la scoala marilor actori Frederic LemaTtre, Ravel, Bouff. Reintors in
patrie, d spectacole pe scena Teatrului din lasi, In calitate de conducator al trupei

romdnesti, Incepind din 23 aprilie 1846, si obtine, cu ajutorul printului Nicolae

Sulu, primarul orasului, amenajarea Teatrului celui mare de la Copou. Reprezentarea In stagiunea 1847-1848 a prelucrdrii dupd melodrama Mulatrul de Bernardin
de Saint-Pierre, care facea aluzii la problema tiganilor, nemultumeste boierimea
si provoaca inchiderea teatrului.
Ca director al teatrului din lasi, Millo isi inaugureazd in toamna lui 1848 seria
succeselor cu roluri din piesele sale si din teatrul lui Alecsandri. Un adevrat triumf obtine in turneul facut la Bucuresti, In august-septembrie 1851. in noiembrie
1852 II gasim aici angajat al Teatrului National, condus de C. Caragiale si Wachmann. Din pricina neintelegerilor cu C. Caragiale da reprezentatii In sala Momolo

cu o trupd proprie, ceea ce duce insa la esecul financiar al amindurora.

Millo este director al Teatrului National din Bucuresti intre 1855 si 1859,
1860 si 1864 si intre 1864 si 1866, ani de grele eforturi, de succese artistice si de
griji materiale. intre 1864 si 1866 este profesor de mimica si declamatie la Conservatorul din Bucuresti, iar In 1867 intreprinde vestitele turnee din Muntenia
si Moldova. Turneul din 1870 In Ardeal si Banat, cu comedii originale, mai ales
de Alecsandri si de el insusi, a fost elogiat de losif Vulcan si G. Baritiu, acesta
din urrnd considerindu-1 un adevarat eveniment national.
Dupa esecul financiar din stagiunea 1870-1871, Millo da spectacole sporadice la Teatrul Mare, concesionat acum lui Pascaly, si in sala Bossel. Initiazd infiintarea Trupei actorilor asociati (1871) si a Societastii dramatice romdnesti (1874
1875). Greuttile materiale II silesc s abuzeze de spectacole de beneficiu. Din 1877

este insa societar in parte intreaga al Societtii dramatice a Teatrului National,

inflintataprin lege, apoi director de scena al Nationalului. intre 1891 si 1892 si
In 1896 Millo e In straindtate pentru a-si ingriji sdnatatea. incepe acum sa-si redacteze Memoarele. Reprezentarea Chiri;ei 7n Iasi In vara lui 1895 la Iasi constituie
spectacolul sau de retragere din teatru. A murit la 9 septembrie 1896.

www.dacoromanica.ro

617

Asemeni lui Negruzzi, Kogalniceanu, Alec-

sandri etc., Millo a tradus si adaptat comedii,

In special din literatura francezd, potrivite posibilitati:or interpretative ale actorilor si receptivintii unui public putin evoluat. Lista
exacta a traducerilor i adaptdrilor, precum si a

,.

,,t ,.t.

I
,

izvoarelor sale, e greu de reconstituit, deoarece

o serie de lucran i s-au pierdut, iar In multe

cazuri nu e usor a recunoaste originalul sub

modificarile numeroase impuse de marele actor. Pe lInga traducen i ca Viconte/e de Ltorire
dupa Bayard si Dumanoir, Burghezul de Paris
sou Lectiuni guvernului, Peticarul din Paris de
Flix Pyat, Matei Millo a facut localizan i ca, de
pildd, vodevilurile Femeiusca dracului, Tmpreund
cu G. Sion, Samson si Spiridon, Impreuna cu ac torul Apostoleanu, Niscorescu sou Lista fruntasilor, dup. La liste des notables, si comediilevodevil foarte apreciate de contemporani

Tuzu calicul sau Cersetorul orb, dup. Le men.:

*.

diant aveug/e, si PrOastiife Bucurestilor, clupd

Les Enfers de Paris. CIteva localifri au modele
mai notorii : E. Scribe, insurteii si Un trfritor
cit zece ; Balzac (Mercadet), Moftureanu financiar sou Spoieli/e Bucuresti/or.

Creatia originald, In care Millo Tsi facuse

debutul cu Serbarea ostseascd (1834), cuprinde
Poetul romantic si Postelnicui Sandu Curc6 (1835),
vodevilul feeric Intr-un act .Zavistio (1846
1847) si feeria Baba Hirco (1848), prima opereta romdneasca, pe muzica
de Flechtenmacher. Aceasta operen, scrisd imediat dupa Tnabusirea miscdrii
MATE! MILLO

pasoptiste, contine aluzii critice la adresa so:ietii contemporane, disimulate de feerie si miraculos. isi fac loc idei ca egalitatea oamenilor, indiferent de rang si avere,
dreptul fiecaruia la fericire, lar aducerea In scend a personajelor din lumea satului
(GInju, batrinul pdclurar, fiica lui, corul) si a traditiilor populare vrea sa demonstreze
superioritatea morald a omului simplu. Piesa, opereta vrdjitorie" de mare spectacol", cum ardtau anunturile vremii, pune In valoare si oserie de elemente folclorice : cIntece, dansuri, obiceiuri de nunta. Succesul Babel Hirco in epocd trebuie
sd fi fost mare, caci Millo, conformIndu-se cererii spectatorilor i voind desigur sd-si
exploateze izbInda, a campus o Urmare a Babei Hirco. Dei intriga este naivd si psihologia personajelor rudimentard, prin pitorescul folcloric, intuitia efectului scenic si
senzationalul naiv al intrigii, Baba Hirco a inaugurat un gen cu posteritate bogan,
de la Sinziana i Pepe/ea lui Alecsandri pInd la Cocosul Negru al lui Victor Eftimiu.
In volumul M6rturisiri, Mihail Sadoveanu o recomandai definitiv In repertoriul tea-

trului nostru".
618

In perioada premergdtoare Unirii, o tema noua Isi face loc In dramaturgia lui
Millo. El scrie acum piese de evidenn tonalitate patriotica : dramele Jianul, cdpitan
de haiduci i $tefan ce/ Mare (stagiunea 1856-1857 si 1857-1858), vodevilul Intr-un

www.dacoromanica.ro

act Soldatul romein (atribuit lui), piesa ocazionala

Unirea 1859 sou antecul Unirii pe muzicd de Wachmann.

Piesele care au urmat, Chitibus sou Emotiile

unui jurnalist la apele de la OlcInesti (1865-1866) si
Apele de la Itdceresti, comedie vodevila", considerata ca primul spectacol de revista romnesc (1872),
s-au bucurat de aprecierea publicului, mai ales cInd

:-;

erau interpretate de marele actor Insusi. Nu mai

putin succes au avut farsele si comediile de satira
poi iticd : Millo mort, Millo viu (1876), Haine vechi si
zdrente politice (1876), Chirita la expozitia de la
Viena, Cucoana Chirita la carantincl In vagoanele de
Virciorova, Influenza.
In manuscrise se mai alfa cloud lucrri satirice
(originale sau localizari) : Cuconita doarme si
Dupe)" miezul noptii (manuscris incomplet).
Unii cercetatori menIioneaza si comedia
Paraponisitul pus In slujbei, probabil o continuare
a Paraponisitului lui Alecsandri. Se cade subliniata
colaborarea lui Millo cu Alecsandri, constantd de-a
lungul carierei amIndurora, care a constituit

un moment fecund 'in istoria teatrului nostru, prilejuind actorului sa se ilustreze si teatrului lui
Alecsandri sa-si astige o imensa popularitate.
Piesele lui Matei Millo sInt lucrari de pionie-

MATE! MILLO

in rolul lui
Barbu LAutaru"

rat, care Tsi pastreazd valoarea documentara si me-

ritul moral de a fi ajutat la crearea tradiiei realiste

In teatrul romnesc. Ele recurg la o intriga' convenTionala, la o tehnica primitiva a comicului,
bazat pe limbaj, qui-pro-quo-uni si inadvertenIe

de situaIie, dar aduc un dialog dramatic spontan

si fluent, favorizInd prin replica si relieful rolului
principal creaTia marelui actor. Ea Isi subordoneaza, In ultima instantd, Intreaga organizare dramatica. Millo a materializat interesul pasoptistilor
pentru tabloul de moravuri si comedia satirica. El
a oglindit critic a-at lumea legata de vechile
feudale, cit si lumea oamenilor noi", doritori de
Imbogatire grabnica fdrd munca, viitoarea clientela
politica a regimului burghezo-mosieresc.

M. Millo este o figura proeminentd a Inceputurilor teatrului nostru, a carui multilaterala activitate de actor, autor, regizor si profesor a lasat
urme adInci. Contemporanii au laudat nu o data
InsufleIirea cu care Millo a slujit scena romdneasca, lar Aristizza Romanescu I-a numit Molire

al romdnilor". Actorul a fost In special onorat

www.dacoromanica.ro

MATEILMILLO

In Baba Hirca"

de contemporani. Stilul sdu de joc, realist

si firesc, adecvat repertoriului de

comedie In care excela, reprezintd o fatd a culturii teatrale pasoptiste, aldturi de cea
romanticd, merend pInd la emfazd si stilizri patetice, ilustratd de colegii specializati In melodrama si tragedie, C. Caragiale si M. Pascaly.

BIBLIOGRAFIE

Poetul romantic, scene in versuri, Iasi, 1850 (ed. a II-a, 1854) ; Baba Hirco, operetd vrajitorie
In doud acte si trei tablouri. Muzica compusd de d. capelmaistru A. Flehtenmacher, Bucuresti, 1851
Masca pe obrazr4 sou Hai sd ridem, farsd de carnaval. Rdspuns la noul articol al d-lui C. D. Aricescu,

publicat in ziarul Progresului" de la 12 dec. trecut, 1861, Bucuresti, 1862; Ilusiuni si realitdti.
Urmat de un contraproiectu pentru reorganizarea viitoare a Teatrului romclnu, Bucuresti, 1863 ; Apele
de la Vadresti, comedie vodevild in trei acte, Bucuresti, 1872 ; Chirita la expositio de la Viena, Bucuresti, [f. a.] ; insurteii, opereta In 2 acte, Un poet romantic, scene in versuri, si Babo Hirco, operetd

vrAjitorie in 2 acte si trei tablouri, in vol. Prim notri dramaturgi, Bucuresti, 1856.
G. Baritiu, Despre Mctei Millo, in Transilvania", Brasov, nr. 14 din 15 iulie 1870 ; Mihail Sadoveanu, Matei Millo, in Universul literar", XLV, 1929, nr. 23 (reluat In vol. Evocan, Bucuresti, 1954)
Artur Gorovei, Artistul Matei Millo (insemndri biograf ice), In Mem. Sect. lit.", Acad. Rom., seria
a Ill-a, t. VI, mem. 3, 1932 ; Ion Breazu, Motel M
in Transilvania si Banat (1870), in Omagiu
fratilor Alex. I. Lapedatu si Ion I. Lapedatu, Bucuresti, 1936 ; loan Massoff, Motel Millo si timpul sew,

Bucuresti, 1939 ; G. alinescu, Material documentar, in Studii si cercetdri de istorie literard

si folclor", IX, 1961, nr. 1; N. Barbu, M. Millo, Bucuresti, 1963 ; Maria Frunzl, Matei Millo, autor
dramatic, in Analele stiintifice ale Universitatii Al. I. C uza din Iasi" (serie noud), sectiunea
a Ill-a, t. XI, 1965, fasc. I ; Mifiai Florea, Motel Millo, Bucuresti, 1966.

ION DIMITRESCU
Ion Dimitrescu, Ion Dumitrescu sau Ion Dumitrescu-M ovileanu, autor de farse
si vodeviluri de la jumdtatea secolului al XIX-lea, a avut o existentd obscurd, greu
de reconstituit azi. Nici chiar anul nasterii si al mortii nu se pot preciza. Se stie
doar cd a fost actor la Bucuresti si mai ales la Craiova, cd a scris piese originale, jucate
cu destul succes In epoca, pe care le-a publicat apoi Ira mici brosuri. Situatia materiald

precard a actorului-autor si pretentiile sale modeste transpar din rindurile prefetei

la piesa Smeirdndita sou Fata pindarului, unde schiteafd cu umor atitudinea circumspectd a librarilor fatd de cdrticelele sale si indiferenta superioard a cititorilor pentru
operele originale. Ca Ion Dimitrescu n-a avut cine stie ce veleitti de scriitor o dovedesc nu numai termenii modesti In care Tsi defineste opera (Smerdndita este un vo-

620

devilas", o compozitioard"), dar si declaratia din prefata la editia a doua a romanului Radu Buzescu sau Han-Tdtarul, unde citim : N-am avut si nu am pretentiunea
de a fi I iterat si nu md voi pune niciodatd pe un asemenea tdrim foarte dificil pentru
fortele mele; dar sInt multumit ca modesta mea productiune literard a fost bine primita de o mare parte din compatriotii mei".

www.dacoromanica.ro

Piesele lui I. Dimitrescu si-au datorat succesul actualittii stringente a situatillor

aduse pe scend. La 1848 el scria prima sa piesd, Doud sute de galbeni sau Pdhdrnicia de

trei zile, in care Infatisa reacia maselor la aflarea vestilor despre revol utie. Plesa s-a

jucat la 11 iulie In acela0 an, autorul insusi detinind In distributie un rol modest
(tdranul Chiru). Importanta istoricd si documentard a acestei mici opere este dincolo

de orice discutie. in alta piesd, Smrndita, unii (N. lorga) au intuit elemente de
propaganda unionistd. in celelalte bucati contemporaneitatea se reflectd adesea,
de exemplu gloria lui Millo incit veleitatile acto-icesti ale lui Badea Deftereu.
Piesele lui I. Dimitrescu se joacd frecvent Intre 1848 si 1857 si chiar mai tirziu,
Smrdndita In 1855 la Iasi si in 1868-1869 la Bucuresti, iar drama istoria Radu Calom-

firescu in 1854 si 1855. infdtisarea satirica a unor aspecte ale vremii trebuie sa fi
parut foarte indrdzneatd In epocd, de vreme ce unele din piesele lui au fost respinse
de cenzurd, ca Logofdtu/ satulut in 1853 sau Smdrndsta h 1857, la Cimpulung. Se pare

ca I. Dimitrescu a obtinut oarecare succese nu rumai ca dramaturg, dar si ca romancier, prin romanul istoric Radu Buzescu sou Han-Tdtarul, un succes de I ibrarie al ani-

lor 1858-1860, daca 'Liam de bune spusele autorului.

in opera lui I. Dimitrescu se discern cu usurintd doud directii tematice: satira
unor aspecte ale vremii In farse si vodeviluri lucrate in maniera Alecsandri, Faca,
Costache Caragiale i inspirarea din trecutul istoric In drama si roman.
in timp ce unele comedii sint simple compozitii satirice pe tema defectelor
increderea exageratd In sine si ambitia desartd (Badea Deftereu),
omenesti eterne
mania feminind a cochetariei (0 tooletd neisprvitd)
altele contin observatii sociale
mai serioase si chiar cite o situatie revelatoare. Astfel, In Doud sute de galbeni e
denuntatd cu perspicacitate demagogia burgheziei pretins revolutionare.
In Logofatul satului se criticd intr-o manierd semanatorista avant lo lettre pol iticianismul si categoria sociald a arendasilor, dar si deosebirea de rang, care impiedica

fericirea indragostitilor. in Smdrandita se loveste in abuzurile arendailor si diferentierea de avere din sinul trdnirriii. Un merit al lui I. Dimitrescu este acela de a fi
fost atent la viata social:a a timpului sau si de a fi observat fenomene sociale ce se

vor dezvolta abia mai tirziu.

Mijloacele comice ale scriitorului nostru sint destul de sdrace, pe alocuri cite o
sclipire reline Insa atentia. Mirareatdranilor in legato-a' cu ciuddteniile boierilor (Dou'd
sute de galbeni), locvacitatea aiuritoare a slugii Gavrild (0 toaletei neisprvit sou Obrdznicia slugilor), teama caraghioasd de tdrani a lui Chir And ricu (Smrndtta) conFtituie

momente reusite. Efecte savuroase se scot din transcrierea vorbirii tdranilor sau
din observarea limbajului stilcit al unor strdini, in special greci (Panait din Logofdtul
satului i Chir Andricu). Realismul lingvistic este aici remarcabil, mai ales comparat
cu pasdreasca frantuzitd a eroilor din epica istoricd a aceluiasi I. Dimitrescu. Din pdcate insd totul se stria din cauza I ipsei de mdsurd si a facilintii In specularea efec-

tului ieftin.
Foarte putind atentie merit azi directia romantico-patrioticd din creatia scriitorului. Drama Radu Calomfirescu si romanul Radu Buzescu, cu psihologia lor rudimentard, cu salturi le deconcertante ale actiunii, cu anecdotica contrafacutd si mai ales
cu vocabularul insuportabil, sint astzi ilizibile, desi se vor fi bucurat de atentie la
vremea lor. in romanul Radu Buzescu, a cdrui actiune se petrece In secolul al XVI-lea,
indrgit in mod special de autor, apdreau personaje la ordinea zilei : Mihai Viteazul,
Radu Buzescu, capitanul Preda, aratindu-se triumful lor. Drama Radu Calomfirescu,

www.dacoromanica.ro

621

In care apareau din nou Mihai Viteazul si generalii sai, prilejuia pe la 1851 o montare
de mare spectacol cu o piesa nationala, ceea ce nu era putin lucru.
Posteritatea a Invaluit Tntr-o completa uitare opera lui Ion Dimitrescu, desi ca
autor de comedioare nu e cu totul inferior unor Faca, Balacescu, Costache Caragiale,
Millo, mai norocosi decIt el din acest punct de vedere. Notarn aprecierea favorabila
pe care N. lorga o emite Tn Istoria literaturii romcInesti. Introducere sintetic, declarInd
ca I. Dimitrescu are o TridemInare extraordinara In dialog si In ce priveste cunostin-

/ele vie/ii reale de aici, din Muntenia, Tnsusiri pe care, In domeniul vie/ii moldovenesti, Alecsandri nu le-a avut niciodata".

BIBLIOGRAFIE

Dou sute de galbeni sou Pclhrnicia de trei zile, comedie In cloud acte, Bucuresti, 1848 ; Badea
Deftereu sau Voiu s Pu actor la Ioi, comedie originald Intr-un act, Bucuresti, 1849 Logofdtul satului,
vodevil national In doud acte, Bucuresti, 1852; 0 toa/et neisprvst sou Obrciznicia slugilor, farsd Intr-un
act, Bucuresti, 1852 ; Radu Ca/omfirescu, drama vodevild In patru acte, Iasi, 1854 ; Sm rndita sau Foto
pindarului, vodevil In cloud acte, Bucuresti, 1855 ; Radu Buzescu sou Han-Teitorul, Bucuresti, 1858.

FILOLOGI

AUGUST TREBONIU LAURIAN

S-a nascut In anul 1810, la Fofeldea, In Transilvania. Studiaza mai 'inn la Sibiu
si Cluj, apoi la Viena, consacrindu-se carierei de profesor. In anu11842 este chemat la
Bucuresti, la scoala de la Sf. Saya, unde precla filozofia. Cultul pentru istoria national,
pe care i-I inoculase opera reprezentan/ilor Scolii ardelene, TI apropie de Balcescu,

Impreuna cu care editeaza In 1845, In tipografia de la Sf. Saya, Magazinul istoric

pentru Dacia". Preocuprile salefilologice se manifestasera Inca' de la Viena, din 1840,
unde tiprea prima sa opera, Tentamen criticum. Ca si la corifeii Scolii ardelene, filologia

si istoria vor constitui pentru A. T. Laurian domeniile predilecte de activitate.

622

Spirit ardent si dinamic,animat de un profund patriotism, A.T. Laurian participa

In 1848 la evenimentele revolutionare din Ardeal. Este, ca si Timotei Cipariu, unul
dintre secretarii adunarii de la Blaj din mai 1848, citind In aceasta calitate, In fa/a celor
90 000 de participan/i peti/iunea nationala", care sintetizeaza revendicarile natiunii
romane. Face parte de asemenea din comitetul national din Sibiu. Arestat Impreuna
cu tot comitetul In vara anului 1848, In afara de Simion Barnutiu, care reusise
fuga, Laurian este eliberat, sub presiunea maselor. In septembrie 1848 ia parte, Irnpreuna cu aii membri ai comitetului national
Simion Barnutiu i Papiu Ilarian la
cea de-a treia adunare de la Blaj, condusa de Avram lancu, Axente Sever, lovian
Bradu, care va marca Inceputul luptei Impotriva cIrmuirii maghiare. Infringerea revoluTiei Il umple de amaraciune . De la Viena, unde se gasea Impreuna Cu delega-tia
romanilor din Intreg Ardealul, venita aici sa reclame drepturi politice pentru na/iunea romnd, el va scrie prietenului sdu Balcescu : Lanturi nou se pregtesc, iar

www.dacoromanica.ro

libertdti de loc". in 1851 se all In Moldova,

la Iasi, ca profesor, editor de manuale si inspector al scolilor. Dupd putind vreme Il gdsim
la Bucuresti, unde se manifest ca unionist.
Sub Alexandru loan Cuza lucreazd in vederea

Infiinrii Universitdtii, fiind numit profesor de

literaturi clasice. Figureazd totodatd printre
fondatorii Academiei Romdne, fiind unul dintre primii ei vicepresedinti. Moare la 25 februarie 1881.
Numele lui A. T. Laurian e legat de
curentul latinist. Continuator al ideilor Scolii
ardelene, pasionat de romanitate, pe care o

Intelege ca impuls spre desteptarea si unitatea

national5 a romOnilor, A. T. Laurian reprezint5

aspectul romantic al Inceputului filologiei romane, care supraevalua rolul lingvisticii In

istorie, dar se ardta totodat plind de intuitii
si deschizdtoare de drumuri. in pofida exagerdrilor lor, latinistii si-au astigat totusi
merite de necontestat In cultura romOneascd.
In 1890 Laurian tipdrea la Viena lucrarea sa Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis vulgo vallachiae. Lucrarea

AUGUST TREBONIU LAURIAN

vddea din partea autorului o eruditie deosebitd, mai ales prin comparati i le pe care le
fdcea Tntre latind si I imbile romanice, Intre acestea si I imba romOn5. PreconizInd eti-

mologizarea completd a ortografiei, Laurian da cuvintelor romdnesti forma latina.

Astfel, scrie aqua In loc de apcl, dico pentru zic, civitate In loc de cetate etc. Adept al
teoriei imobilitdtii limbii, Laurian neagd evolutia, sustinnd c din secolul al XII-lea

sau chiar, mai demult, din epoca lui Traian

limba romdnd n-ar fi suferit nici o

modificare 'in forma ei. Once elemente de origine strOind s'int socotite barbarisme care
trebuie sd fie eliminate din vorbire. Pentru ca limba sa devind unitard i omogend,

trebuia, dup el, sd se elimine toate cuvintele nelatine, lar cuvintele din fondu I latin
sd fie reconstituite dupd forma lor din epoca I ui Traian sau din secolul al XII-lea. Tendintele puriste i etimologizante I-au dus pe Laurian la reconstructii bizare. Totusi,
IncercInd sd stabileasca locul romOnei printre celelalte limbi romanice, prin comparatii
?titre latin si limbile romanice, A. T. Laurian pune bazele romanisticii romdnesti.
De numele lui A. T. Laurian este legatd si aparitia celor trei volume ale Dictionarului limbii romne, pe care I-a editat Trnpreund cu I. C. Massim intre an ii 1871-1876.

La elaborarea dictionarului au mai colaborat T. Cipariu, G. Baritiu, losif Hodos,

G. Sion. Se Tricerca de fapt, prin acest dictionar, relatinizarea limbii pe baza concep-

tiei cd ea poate fi modificatd indiferent de cerintele evolutiei istorice.

a aprut
Dictionarul cuprinde cloud pdrti. Prima Dictionarul limbii romiThe
In cloud volume, totalizTnd aproape trei mii de pagini. Aici sInt cuprinse numai cuvintele de origine latin. Partea a doua

Glossariu care coprinde vorbele d' in limb'a romana

www.dacoromanica.ro

623

straine prin originea sou form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa

cuprinde, asa

cum arata si titlul, cuvintele nelatine, socotite de autori barbarisme care trebuie
fie Tnlaturate din limba.
ldeea de a desparti cuvintele latine de cele de alte origini este, evident, arbitrara.
Ea ducea la distrugerea unitatii limbii, iar imaginea de ansamblu asupra vocabularului

limbii romane este alterata.

Pe de alta parte, autorii inventeaza uneori cuvinte sau le modifica forma, pentru
a le face cIt mai Iatinesti", si aplica o ortografie strict etimologica. S'int considerente
pentru care Ovid Densusianu socotea ca Dictionarul lui Laurian si Massim marca nu
apogeul", ci falimentul", agonia curentului latinist. Aceasta opinie negativa a unor
personalitati ca Al. Odobescu, B. P. Hasdeu, Lazar Saineanu, Sextil Puscariu s-a
fixat si s-a generalizat. Totusi, Incercarea de reevaluare a Dictionarului, la distanta
istorica, Intr-o optica obiectiva, poate dezvalui si unele Tnsusiri ale lucrarii.
Valoarea operei lui Laurian si Massim consta In aceea ca el cuprinde o foarte mare

bog-0e lexical (50 000 de cuvinte). Zelul latinist" al autorilor, dei afecteaza lucrarea atTt In ceea ce priveste forma cuvintelor, cIt i prin introducerea artificiala
a multor termeni straini limbii romane, permite totusi punerea In circulatie a unui
numar important de neologisme i, cu tot caracterul sau purist, conserva un numar
destul de mare de termeni grecesti si neogrecesti, unguresti, turcesti etc. Multe
definiii sInt apoi de o surprinzatoare claritate, iar etimologiile releva marea eruditie
a autorilor.
Pe ring filologie, A. T. Laurian a manifestat preocupan i de istorie si arheologie.

Nara de Magazinul istoric", tipareste la Viena Die Romnen der sterreichischen

Monarchie (1849-1851). Studi i le sale istorice se caracterizeaza prin minutia informa-

tiilor, eruditie si putere de investigatie, caracteristici esentiale ale Intregii opere,

ce l-a impus ca o figura luminoasa In istoria culturii romanesti.

BIBLIOGRAFIE

Tentamen criticum in originem, derivotionem et formam linguae romance in utraque Dacio vigenOs vulgo valachiae, Viennae, 1840 ; CuvIndi academieu" pronuntiatTi... Cu prilejul Essameanului publicti
si al Imprtirei premiilor in l-je iulie 1845, Bucuresti, 1845 ; Brevis conspectus historiae Romanorum in

utruque Dacia gentium, Hi lariopoli in Dacia Inferiore, 1846 ; Coup d'ceil sur l'histoire des Roumains,
Bucuresti, 1846 ; Schneiler Ueberblick der Geschichte der Romanen, Bukarest, 1846 ; Die Rechte der
romanischen Nation gegen die Angriffe der Sachsen, verteidigt, von einem Romanen,Wienn, 1850 ; !stork)

romanilor, 4 vol., partea 1-111, Sup'., Iasi, 1833 ; diverse manuale scolare de geografie, istorie si cos mo-

grafie pentru clase le primare ; (In colaborare cu I. C. Massim) Glossariu care coprinde vorbele d'In
romana straine prin originea sau form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa, du po Insarcinarea
data de Societatea Academica Romana, Bucuresci, 1871 ; (In colaborare cu I. C. Massim)Dictionorui

limbii romdne, 2 vol., Bucuresti 1871-1876.

L. Saineanu, lstoria filologiei romne, Bucuresti, 1892 ; C. Bilciurescu, Laurian A. Treb, in Revista I iterard" , XVI, 1895, nr. 5 ; N. lorga, Un utopist, in Samanatorul", 11,1903, nr. 28 ; Petre V. Hanes,

624

Dezvoltarea limbii iterare romdne In prima jumeitote a secolului al XIX-lea, ed. a II-a, Buceiresti, 1926.

www.dacoromanica.ro

TIMOTEI CIPARIU
S-a nascut In anul 1805, In comuna Pdnade, de pe Tirnave, din pdrinti tdrani.
De mic copil manifest o vaditd inclinatie pentru limbile clasice, deprinzind declindrile latinesti de la fratele sau mai mare si Invafind singur a deslusi literele grecesti
de pe o gramaticd &end cu traducere In stove chirilice. Desi nu a urmat alte scoli
afard de gimnaziul si Seminarul teologic de la Blaj, ajunge, prin pasiune autodidactica,
sa posede o exceptionala eruditie filologicd : cunostea doudsprezece limbi vechi si
moderne (multe orientate, ca ebraica, araba, siriana, egipteana, turca, persana). Patima luminist pentru carte, pentru vechea literaturd romaneascd atTt de ardentd
la Maior, $incai, Clain, al cdror emul plin de respect s-a considerat totdeauna
I-a determinat sd adune, din veniturile sale modeste, o colectie pretioasd de peste
4 000 de carti si manuscrise rare, aflate astazi In pastrarea bibliotecii Filialei din Cluj
a Academiei. Prestigiul de filolog si colectionar i-a atras vizita, la Blaj, a reputatului
istoric german Theodor Mommsen, cu prilejul unei calatorii prin Ardeal a acestuia, iar
Societatea germana de orientalistica din Berlin l-a cooptat ca membru activ.
Profesor de limba romand la Seminarul din Blaj, In 1827, apoi canonic si profesor
de filozofie in 1842 si director la acelasi seminar ntre anii 1854-1i 1875, Timotei Cipariu a luat totodatd parte activa la lupta pentru emanciparea nationald a romanilor
ardeleni. Activitatea sa politica se leagd Indeosebi de evenimentele din jurul anului
1848. Adept al caii legaliste", spre deosebire de linia democrat-revolutionard reprezentatd de Avram lancu si Papiu Ilarian, Timotei Cipariu a luptat de fapt pentru
aceleasi Ieluri legate de recunoasterea drepturilor politice ale natiunii romane In
Ardeal. In ziarul Organul lumindrii", devenit apoi Organul national", sau In ,,invdftorul poporului", editat tot de el 7n 1848, Timotei Cipariu argumenta temeiurile
istorice ale poporului roman In Transilvania, milita pentru difuzarea culturii In popor
si se ridica Impotriva iobdgiei. A fost unul dintre cei zece secretan i ai adundrii
de la Blaj de pe Cmpia Liberttii si a facut parte din delegatia trimisd la Viena
pentru a Infatisaimpdratului revendicdri le romanilor ardeleni. Desi mai tIrziuTimotei
Cipariu se va consacra cu preadere studiilor filologice, nu se va dezice niciodatd de
idealurile politice pentru care a militat la 1848. in Dieta ardeleand de la Sibiu, In
care va reprezenta judetul Cetatea de Balt, Cipariu va milita In sprijinul acelorasi
idei.

In 1887, cu prilejul mortii sale, Alexandru Odobescu Ti caracterizeazd admirativ

personal itatea

Sprijinitor 7ndrdznet al drepturilor politice si sociale ale nationalitdtii

romane din staturile Austriei si Ungariei, . . . scrutdtorul cel mai erudit, cel mai adnc
si cel mai scrupulos al cunostintelor clasice
investigatorul cel mai ager, cel mai
logic si cel mai convins al arcanelor istorice ale I imbii romanesti
.". Cel ce combdtuse
ntr-un fel acid si nu frd temei exagerante latiniste ale continuatorilor Scolii ardelene,
dintre ei facTrid parte si Timotei Cipariu, nu ezita sd considere figura acestuia ca hind

una dintre cele mai reprezentative ale veacului al XIX-lea. intr-adevdr, pasionatul
erudit ardelean poate fi alturat cohortei deschizatorilor de drum In cultura romaneascd din secolul trecut. Ovid Densusianu 71 numeste primul filolog roman in acceptia

stiintificd a termenului.
Dediandu-se filologiei, Timotei Cipariu abordeazd exhaustiv studiul romanitatii limbii romane, asefind bazele istoriei stiintifice a limbii noastre. Operele sale de
40 -

0 4

www.dacoromanica.ro

625

capetenie, ca Principia de limbo si de scriptura sau Gramatec'a limbei romne si Elemente

de limb'a romana dupd dialecte i monumente

vechi, au croit drumul pe care aveau

mearga Hasdeu, Densusianu si Intreaga scoala

lingvistica moderna romana'. De numele lui

Timotei Cipariu se leaga adoptarea alfabetului latin In revista Organul luminarii"
Inca' din 1847. Tot el scoate, Intre 1867 si
1872, cea dinti revista de filologie la noi ;
Archivul pentru filologie si istorie". Modestul director al Gimnaziului din Blaj, post
pe care-I va de-One o bund parte din viata, a
fost totodata un marcant animator al vietiii
culturale si stiintifice. Este unul dintre Tritemeitorii si dintre primii vicepresedin-O ai
Socientii Academice Romane, viitoarea A-

cademie Romana. A fost, de asemenea,

-

TIMOTEI CIPARIU

membru fondator al Asociatiunei transilvane

pentru literatura romana si cultura poporului roman (Astra).
Conceptia filologic a lui Timotei Cipariu, cu toate exagerante ei latiniste, cuprinde numeroase elemente pozitive. Cul-

tul pentru limba romaneasca, pe care reprezentanti $colii ardelene o vedeau Indeosebi ca un tezaur de romanitate, se Triteafirma el
meiaza la Cipariu pe ratiuni mai complexe. In viata unui popor
pot foarte multe sa lipseasca la Inceput : cultura, industria, stiinta, arta si artele
dar limba nu poate sa I i pseasc nici unui popor ; ea se naste o data cu el, creste si se

dezvoln, Infloreste si se vestejeste, TrnbratrTneste si moare o data cu poporul".

intemeindu-se pe convingerea ca limba unui popor este si ea fapta istorica si prin
urmare adevar istoric", Cipariu este cel dintIi I ingvist roman care a dat o larga extensiune punctului de vedere istoric In abordarea studiului limbii si, totodata, cel dintTi
care publica la noi documente si monumente vechi de limba. Criteriul istoric TI aplica
chiar si In studiul gramaticii. Gramatica Intocmin de el, premian de Societatea Academic Romand si pe care Laurian o numeste un tezaur de vasta eruditie", este o
cuprinzatoare gramatica istorica a I imbii romane, impresionann pentru epoca In care

a aprut si nelipsita de interes pIna asnzi.

Dei a dat o mare atentie In opera sa formelor de limba din secolul al XVI-lea,
pe care-I gsea mai apropiat de sorgintea latin, T. Cipariu nu a neglijat nici limba vie,

limba vorbita In timpul sau, dupa cum nu scapa din vedere nici dialectele. El Intelegea evolutia natural:a' a I imbilor (Toate limbile, pe zi ce merge, se Tnavutesc dupa
necesitatile ce se nasc si se Trimultesc din zi In zi") si facea, Tnaintea lui Saussure

626

dupa cum observa I. Coteanu , o moderna deosebire Intre limb ca permanenta

lingvistica si actul concret, circumscris temporal, al vorbirii (To-ti vorbesc si vorbim
romaneste, da'nu toti Intr-o forma. Limba e una, ci forma e diversa").
Solutia preconizata de Cipariu In problema unificarii limbii nationale o constituia In primul rInd introducerea etimologismului In ortografie. Potrivit sistemului

www.dacoromanica.ro

sdu, ca si al celorlalti latinisti, se fdcea, ca si In englezd si 7n francezd, distinctie

Intre scriere i pronuntare, distinctie care a suscitat, pe !Duna' dreptate, adversitatea
multor oameni de cultura. Totusi, experimentele latinizate In lingvistic, Indeosebi
cele ale lui T. Cipariu, au avut si rolul lor pozitiv. inregistandu-se transformdrile
fonetice din limb:a', pe care Cipariu, ca si ceilalti latinisti, le considerau o stricare"
a limbii, s-a ajuns la descoperirea unor importante legi fonetice ale limbii romne.
In Gramatica sa, Cipariu 7ntreprinde cea dintli descriere foneticd a limbii noastre,
punTrid astfel bazele unei noi discipline a lingvisticii romdnesti.
Calea spre unificarea I imbii romdne este, dupd Cipariu, pdzirea fondului de roma-

nitate si revenirea chiar la formele vechi latine, pe care limba, in miscarea ei perpetud, nu le-a mai pdstrat integral. Detectind acest fond general de latinitate, Timotei
Cipariu realizeazd o adevdratd sintezd istoric a limbii romdne. Aria cercetdrii sale
este surprinzdtor de extinsd pentru acea epoca, cuprinzind, pe ITrigd limba veacului
al XVI-lea si al XVII-lea, si limba din timpul sdu si atingInd chiar, pentru prima data

in lingvistica romnd, dialectele limbii romdne din sudul Dundrii.

Fa-ta de ceilalti reprezentanti latinisti, vederile lui Cipariu vddesc mdsurd si,
chiar In exagerdrile mai flagrante, o anumit logicd. Astfel, In 1872, anticipTnd critica
lui Odobescu, Cipariu reproseazd dictionarului lui Laurian si Massim faptul ca inventeazd cuvinte, cre7nd o limbd strdind de adevdrata limbd romaneascd. El preconiza
adoptarea numai a acelor termeni care au fost c'indva In uzul limbii romdne sau existau Inca in unele dialecte, printre care aromna. Dei aparent mai motivatd, si aceastd conceptie pdcd-tuia prin rationalismul ei idealist si contrazicea evolutia fireascd,
organicd si istoricd a limbii romne.
Timotei Cipariu a fdcut referiri demne de retinut si In ceea ce priveste stadiile
vechi de formare a I imbi i romdne. Pentru el istoria si limba romnd sTrit continuarea
istoriei romane-latine si a filologiei latine-italice".

N-a scdpat din vedere nici mostenirea daca, Incadrind In aceast mostenire
unele toponimice ca Muresul, Oltul, Ampoiul, Somesul, Crisul, pe care cercetdrile
ulterioare le-au confirmat ca atare.
Filologul ardelean ridicd pentru prima datd chestiunea influentei limbii romdne
asupra altor limbi. Ocupindu-se de postpunerea articolului In limba romdnd, el stabileste o influentd a romdnei asupra bulgarei si albanezei, refuzInd apropierea de postpunerea din limbile scandinave, spre care Inclina Hasdeu.

Atentia cercetkorilor din trecut a retinut mai mult activitatea de filolog a lui
Cipariu, contributia sa la dezvoltarea literaturii romdne fiind pu-tin abordatd. Chiar o
opera ca Crestomatia seau analecte literarie a fost apreciatd mai mult ca o antologie
de texte vechi romdnesti cleat ca o lucrare de sintezd istoricd. Cipariu Thsusi, fidel
strdaniei sale de a pune In lumind limba vechilor scrieri, isi apreciazd lucrarea ca o
,.culegere dein scrisori le cele mai Insemnate romanesci care mi-au venitu in cunoscen-

tia
TricepTridu de dupd midilacul seclului XVI pane la a. 1830". in pofida caracterului ei antologic, explicabil si necesar intr-o perioadd In care vechea literatura'
romdneascd trebuia redescoperitd, Cipariu Tncearcd Intr-o parte a operei sale
Notitia literaria
un tablou istoric al acestei literaturi, realizat pe secole si cuprinz7nd atTt Transilvania, c7t si Muntenia si Moldova. Cum e firesc, autorul se aratd a fi
mai documentat In privinta Ardealului, consemnThd nume ca Popa lane, Coresi,
Tordasi Michali, Stefan Herce, Efrem Zacan, Silvestru leromonahul, loan din Tinti,
dar amintind si de autori munteni si moldoveni (Neagoe Basarab, fraii $erban si Radu
Greceanu, Grigore Ureche, Eustratie, Simeon Dasaul, Misail alugrul, Varlaam, Do-

www.dacoromanica.ro

627

sitei, Miron si Nicolae Costin, Dimitrie Cantemir). in lucrarea saCipariu Inregistreazd

si manuscrise din sudul Dundrii si din Istria. Dei incompletd si insuficientd sub aspect
descriptiv, Crestomatia seau analecte literarie constituie un pas pentru elaborarea

unei istorii a literaturii romdne".

Aportul InvdIatului ardelean s-a manifestat si In domeniul lutei pentru Inchegarea dramaturgiei nalionale. in acest sens Cipariu a scris, In 1826, piesa In versuri
Ec/oga pastorali)", reprezentatd In acelasi an si tit:Arita In 1833 sub titlul Ec/oga intru
mrirea Mriei-sale prealuminatului i preasantitului domn L. loan Lemenyi. Este o pastorald In spirit neoclasic, In gustul epocii, cu o intrigd naivd, dar scrisd In versuri de

o limpiditate remarcabill N. lorga gdsea versurile lui Cipariu mai romdnesti ca

ca inspiraIie" decTt cele ale lui Asachi. De altfel, Tnclinatia pentru versificare
si-o va manifesta si In invdttorul satului", unde va publica poezii cu continut militant, chernInd la desteptarea ngionald.

BIBLIOGRAFIE

Ecloga. Intru mrirea Wt.:el Sale loanu Lemeny Episcopului Fagarasiulu greco-catolicu la dtua installatiei sale In diecesu, Blasi u, 1833; Ecstract de Orthograge cu itere iatinesci, pre temetul Itmbit qt ortho-

graftei Beserece;ti ;i osebirea Dialecteior, Blasiu, 1841; Principia de limbo ;t de scriptura, in Organul
iuminarii", I, 1848, nr. LVILXI, LXIII; Elemente de limbo romana dupii dtaiectesi monumente vecht
Blasiu, 1854; Scientea S. Scripture, Blasi u, 1854 ; Acte ;i fragmente latine romanesci. Pentru istorea bese-

recei romane mai alesu unite, edite si anotate de ... , Blasiu, 1855 ; Gramateca latina pentru II, II ;
IV Giese a Gimnasiului de diosu, dupa M. Schinagl, partea III, Blasiu, 1857-1860 ; Crestomatia seau
analecte literarie dein ccirpie mai vechi si noue romdnesct, Blasi u, 1858 ; Istort'a santa seau biblica a Testamentului vechi i nou pentru inceputori scris de .

. .

, ed. a II-a, Blasiu, 1859; Elemente de poettc. Mend',

;i versificatiune, Blasiu, 1860 ; Elemente de filosofia, dupa W. T. Krug, vol. III, Blasiu, 1861-1863;
Cuventu la inaugurarea Asociatiunei Romane Transilvane in IV Nov. MDCCCLXI aparutu in cuntr'a unei

critice, Blasiu, 1862 ; Discursu tienutu in Adunarea generale a Asociatiunei romane transtIvane pentru
literatur'a ;i cultur'a poporului romanu, in 26 fuliu 1862, Brasiovu, 1862; inceputul increstindrii la romdru.
Blasiu, 1866 ; Gramatec'a limbii romBne. S-a premiatu si tiparitu cu spesele Societatei Academice RoDes pre limbo romdna,
mane, partea I : Analitica ; partea a II-a: Sintetica i Suplementu la Sintactic
Bucuresci-Blasiu, 1869-1877 (pe coperta, in loc de 1869, apare anul 1870).

Ion Ra/iu, Timotei Cipariu. Viap ;i activitatea lui, Blaj,1905 ; Stefan Manciulea, Timotei Cipariu.
Inceput de autobiografte, Blaj, [f. a.] ; loan Stoian, Der Grammatiker Timotheus Cipariu, Inaugural Disser-

tation, Leipzig, 1905; dr. Ilie Daianu, Timotei Ctpariu. La a 50-a anwersare de lo moartea lui. 3 septembrie 1887, Bucuresti, 1937 ; St. Manciulea, Activitatea politic6 a lui Timotei Cipariu, Blaj, 1944 ; St.
Manciulea, Contributii nuoi la vtata ;i activitatea lui T. Cipariu, Blaj, 1942 (pe coperta 1944) ; St. Manciulea, Timotei Cipariu i Astro, Blaj, 1943 ; Ion Muslea, Timotei Cipariu qi literatura populara, in Studti
de istorie literarci i folclor, Cluj, 1964 ; Maria Protase, Timotei Cipariu. Copil6 ria i anii de studa, In

628

Studia Universitatis Babes-Bolyai", series Philologia, VII, 1962, fasc. 1; D. Macrea, Lingvi;ti ;i
ftlologi romdni, Bucuresti, 1959 ; I. Coteanu, 160 de ani de la nasterea lui Timotes Cipariu, in Limba
romana", XIV, 1965 nr. 3.

www.dacoromanica.ro

ARON PUMNUL
Nascut la Caciulata (districtul Fagaras)Tri 1818, Pumnul Tsi Incepe studiile primare
In 1831 la Odorhei, trecTnd Tn 1835 la liceul din Blaj. Perioada studiilor bljene (1835

1841) constituie o etapa hotrItoare In formatia lui spirituala. Audiaza aici, printre
altele, cursurile de fizica ale lui N. Marcu si G. Baritiu si cele de istorie si geografie
universala ale lui I. Rusu. Il influenteaza mai ales personalitatea profesorului sau de
filozofie, Simion Barnutiu, care TI pune In legatura cu sistemul filozofic al lui W. T.
Krug, epigon kantian puternic influentat de Fichte.
In 1841-1842 Pumnul frecventeaza liceul piarist din Cluj, de unde este
trimis ca bursier al episcopiei din Blaj la Colegiul Sfinta Barbara din Viena, pentru
studii teologice superioare. Spiritul anacronic, medieval al cursurilor il deceptioneaza
pe elevul lui Barnutiu. Se pare Tnsa ca Pumnul a audiat paralel unele cursuri universi-

tare si e sigur ca a organizat In cadrul colegiului o societate a studenilor romani,

Rumanimea cea tTnara", similar societatii studentilor romani din Pesta. Programul
societatii era luminist, prevaend formarea de dascali bine pregatiti i traducerea unor
manuale bune, prin care romanii sa fie orientati In studiul istoriei patriei, al economiei, fizicii, dreptului natural si national. Pe linia acestui program se inscriu i foarte
variatele lecturi ale lui Pumnul : Aristotel, Seneca, Spinoza, Voltaire, Rousseau, Kant,

kantianul Rotteck. Tot la Viena traduce FIZial lui Baumeister si lucrarea lui Colson
De l'tat prsent et de l'avenir des principauts de Moldav e et de Valachie.
In cadrul societatii Rumanimea cea tInara, se manifesta i primele preocupani
filologice ale lui Pumnul, prin alcatuirea unui sistem ortografic bazat pe principiul
fonetic, revendicInd alfabetul latin nu pe temeiuri istorice, ci ca moJalitate
de a pune In evidenta caracterul regulat al limbii romane, i opunIndu-se principiului
etimologizant al lui Laurian (Litere/e corespunzcItoare firei limb& runAnesti si Thal
ceva, In Foaie pentru minte", 1845, nr. 42-48). ingradit de principiul rationalist
al analogiei si regularitatii, scrierea, fonetica In intentii, la, practic, un aspect

etimologizant (scriindu-se fontana", Ionga", smontana").

In 1846 Pumnul se Intoarce In Transilvania si e numit profesor de filozofie la
Blaj. Cursul sail, din care se pastreaza In manuscris citeva fragmente, este o prelucrare rezumativa a operei esentiale a lui Krug, Fundamental philosophie, cu insistenta
sporita asupra elementelor kantiene.
In 1847 colaboreaza la Organul luminarir, scos de Cipariu, cu o serie de patru
articole (lcoana crestinului, Lumea, Omul si Dumnezeu), menite sa formuleze un scurt
Indreptar de morala crestina pe baze kantiene.
In revolutia din 1848, adept la Tnceput al ideilor lui Cipariu, evoluInd apoi spre
directia reprezentata de Barnutiu, Pumnul Indepl ineste rolul modest al unui misionar
al ideilor revolutionare. Este autorul proclamatiei prin care romanii sTnt convocati
la adunarea din Duminica Tomii, prolamatie raspTndita prin sate de elevii sai. Proclamatia, scrisa sub influenta ideilor liberale ale It.ai Rotteck, justifica de fapt hotarTrea
romanilor de a-si cere drepturile. Acordarea lor e garantata de spiritul veacului",
caracterizat prin eliberarea dreptului natural, rational, de sub tirania dreptului istoric.

In articolul Vicqa nciunii romane, publicat io Invatatorul poporului" din 1848,

aceasta idee se completeaza cu solutia practica, sugerata de Colson, a unui arbitraj

european. Dar, pentru a-si cere drepturile, romanii trebuie sd se manifeste

ca natiune. Pentru Pumnul, ca si pentru Balcescu si Kogalniceanu, istoria nu e o
simpla Tnsumare de date memorabile, ci e viata poporului, asa cum se manifesta In

www.dacoromanica.ro

629

datini, In evolutia sa culturala, morala, religioasd, In institutiile sale. Functia istoriei e Inteleasa, pe de o parte, ca functie normativa, pe de alta ca functie politicd,
practica, de temei al flint& noastre nationale.
In adunarea de la 3/15 mai 1848 Pumnul e ales membru al comitetului romanesc

permanent de la Sibiu. Urmarit de guvernul maghiar, trece Tri Muntenia, unde

i se Incredinteazd Insarcinarea de a explica poporului constitutia revolutionard.
Dupa Inabusirea revolutiei peregrineazd prin Moldova la Cernduti, unde devine
unul din conducatorii miscarii de renastere nationald din Bucovina.
Lucreazd la Inceput ca redactor al gazetei Bucovina", al car& program se fixeafa

In continuarea Daciei literare". Apoi obtine postul de profesor de limba romand

la gimnaziul din Cernauti, pe care nu-I va "parasi pInd la moarte. Influenta
asupra discipolilor este enorma, amintirile lor pioase schitInd figura unui dascal
dedicat In intregime misiunii sale. STrit bine cunoscute atasamentul lui Eminescu fat
de profesorul
pdrintele sat., sufletesc si rolul pe care acesta I-a jucat In formatia
i

viitorului poet.
In 1861 elevul sau Ion al lui G. Sbiera Infiinteazd Societatea literard din Cernauti, al carei membru onorific e ales si Pumnul. Moare In 1866. La moartea profesorului, elevii sal scot brosura Lacramioarele Invtdcei/or gimnazisti la mortrantul prea
iubitului /or profesor Arune Pumnul, In care apare prima poezie a lui Eminescu, La mormThtul lui Arune Pumnul.

Preocuparile lui Aron Pumnul s-au concentrat In directia limbii si ortografiei.

El s-a interesat si de istorie si filozofie, Trisd lucrarile din ultima perioadd a vietii
(Privire fugitiva asupr..7 istoriei romemilor i romanilor, Filozofia poporal etc.) s-au pierdut,

interziand astfel posibilitatea extinderii studiului si asupra acestor domenii.

Ca lingvist, Pumnul, inspirat In unele teze de romanistul BruceWhyte, dezvoltd
'Dina la ultimele consecinte afirmatia lui Petru Maior, preluata de Ion Maiorescu, cu
In Neatirnarea
privire la identitatea limbii romane cu latina populard. Afirma astfel
limbii romnesti, In Curs de literatura romneasc si In Convorbiri fatre un tat
fiul lui asupra limbei si literelor romnesti
c limba romana e o limbd originarle",

ea fiind un dialect al latinei populare si, ca atare, mama" latinei culte. Ideea este
o consecintd a rationalismului metafizic al lui Pumnul, pentru care limbile nu evolueazd istoric, ci se perfectioneazd doar end sTnt tractate filosofeste".
Pumnul nu studiaza limba dupd principii istorice. Dei II preocupd legile fonetice
ale limbii romane, nu le Intelege ca legi de evolutie, ci ca principii eterne, invariabile,
care alcdtuiesc firea limbii", logica ei interna. Ele urmeazd a fi aplicate In continuare,
pentru mentinerea caracterului specific al I imbi i romane. Perfectionarea limbii trebuie
sa se faca In sensul regularizdrii, prin general izarea alternantelor
de aici forme abe-

rante ca : naciune", cuminecaciune (comunicatie) etc. , si al Trnbogatirii, dar nu

prin Innprumut, ci prin modalitti interne : derivare si compunere : vorbamTnt"
(etimologie), limbdrnInt" (gramatica), cugetarnInt" (logicd), tImplamInt" (istorie)
etc. Aceleasi principii rationaliste le alic ortografiei. in felul acesta, fonetismul lui
Pumnul, care se opune latinismului extremist prin valorificarea
limbii
romne, dovedeste, prin credinta In perfectabilitatea limbii si in dreptul lingvistului
de a corecta limba vorbita, o orientare rationalist si metafizica apropiatd In esentd

630

de cea a latinistilor. Replica violenta a urmasilor, fie ea satirica (la Alecsandri), fie bazata pe principiul unei ortografii fonematice (la Titu Maiorescu), ne apare Indreptatitd.
Pe teren literar, Pumnul e autorul unui mic tratat de prozodie, Foarma den afana
a poeziei romane, unde studiazd versificatia romaneasca, Inteleasa ca versificatie ac-

www.dacoromanica.ro

" .,"

.44

centuala, Cu ajutorul unei nomenclaturi cantitative, ceea ce da textului, In ciuda corec-

titudinii ideilor, un aer vetust.

in Curs de literatura romneascd, Pum-

nul defineste literatura (scriptura") ca fiind

cuprinsul tuturor scriptelor cite s-au facut
In limba romana de &id a inceput a se scrie
Intr-insa si pina astazi", ceea ce Inseamna
confundarea valorii culturale cu cea literara. Pilda morala o da nu opera, ci viata
scriitorului studiat. De aceea Pumnul introduce in cursul sau toate personalitatile cu
initiative culturale, apreciind nu valoarea
operei, ci meritul initiativei. Vasile Lupu e
pe larg, In vreme ce Varlaam e
amintit doar ca mitropolit al Moldovei

studiat

Miron Costin e prezentata insistent, iar opera e trecuta sub tacere.

viata lui

Aceeasi conceptie std si la baza Lepturariului rumnesc (vol. I

IV, 1862-1865).

Primele volume sint concepute in limitele

unei culegeri de texte de literatura (mai
ales literatura educativa sau moralizatoare :
fabule din Donici, Asachi, Alexandrescu si
legende istorice din Alecsandri), istorie,
geografie si stiintele naturii. Textele sInt

r..figuswwwx

ARON PUMNUL

transcrise nu numai cu modificarea ortosi cu corecturi in topica

grafiei, dar

lexic, dupd normele lingvistice proprii. Transformate astfel Intr-un produs bizar,
ele devin pur si simplu ilizibile. Volumele III si IV incearca o schita de istorie a
literaturii romane de la cronicari la 1834, prin prezentarea unor texte ilustrative,
precedate de scurte note biobibliografice. De o extindere si o valoare inegala, informatia acestor note variaza dupd sursele din care decurge, fiind uneori reprodusa din

periodice contemporane, alteori procurata prin investigatii directe (note autobiografice reclamate de la o serie de scriitori).
Cu toate viciile de metoda, lucrarea lui Pumnul contine informatii valoroase,
adeseori unice.
Judecata severd a urmasilor, vizind In primul rind pe lingvistul Pumnul, a

trecut oarecum in umbra meritele reale ale luptatorului pe tarim cultural, a carui
activitate de dascl si mesager al ideilor Renasterii ardelene ramine un moment nu
I ipsit de importanta In procesul consolidrii constiintei nationale la jumatatea veacului
a
XIX-lea.
I

BIBLIOGRAFIE

Lepturariu rumdnesc, cules de'n scriptori rumani pre'n comisiunn denumita de care naltul
ministeriu all Invatamintului asiediat spre folosintia invoetiaceilor den clasa [...], I-1V, Viena,

www.dacoromanica.ro

631

1862-1865 ; Grammatik der rumnischen Sprache fr Mittelschulen, Wien, 1864 (ed. a 11-a, prelucratS

de D. Isopescul, Cern54, 1882).

I. Vulcan, Panteonul romonu, Portretele ;i biograflile celebrittilor romane, t. 1, Pesta, 1869
M. Eminescu, O scriere critic, in Opere, ed. I. Cretu, vol. I, Bucuresti, 1938 ; T. Maiorescu, Observri
polemice, In Critice, vol. I, Bucuresti, 1931; idem, Despre scrierea limbii romdne, In Critice, vol. II,
Bucuresti, 1928 ; I. G. Sbiera, Aran Pumnul. Voci asupra vietii ;i 1nsemnttii lui, Cernau%i, 1889
T. Bulat, Aran Pumnul, candidat la Universitatea din

lo;i, in Neamul romlnesc literar",

III, 1911,

nr. 11; P. V. Hanes, tiri despre Aron Pumnul elev la gimnaziul din Blaj si despre Timotei Cipariu,
Simeon Brnutiu ;i G. Barit profesori la liceul din Blaj, In Convorbiri literare", LXVI, 1933, aprilie
Aug. Z. N. Pop, Eminescu Infiat de Pumnul ? In Tribuna," VIII, 1964, nr. 14.

www.dacoromanica.ro

PARMA a Ill-a

LITERATURA ROMANA
iNTRE

1860

51

1867

www.dacoromanica.ro

LITERATURA ROMANA INTRE 1860 SI 1867

REVISTE $1 TENDINTE LITERARE

Revolutia din 1848 din cele trei tdri romanesti, prin programul si obiectivele
ei, trebuia s ducd la independentd nationald, a carel premisa era unirea, deoarece,

dupd cum spunea Inca in timpul revolutiei M. Koglniceanu In Dorintele partidei

nationale In Moldova, unirea celar cloud Principate era cheia boltii fdrd care s-ar
prdbusi tot edificiul national" sau, cum scria BdIcescu In 1849, unire nationald
libertate vrem", cdci nu poate fi libertate fdr.1 putere, si noi romanii nu vom
putea fi puternici pInd &id nu ne vom uni cu totii Intr-unul si acelasi corp politic". La unire na-tionald se endeau i romanii din Transilvania, cerind In adunarea de la Blaj recunoasterea natiunii romane i convocarea unui congres general
al reprezentantilor Intregului popor, sub lozinca Vrem sa ne unim cu Tara I".
ldeea unitttii nationale, pregatitd In cursul veacurilor de diferiti cdrturari
istorici, a devenit o idee-fortd, simtitd ca o necesitate istoricd, o data cu formarea natiunii romane. in conditiile aparitiei capitalismului, pe la mijlocul secolului trecut, In afard de un mic numr de mosieri, toate clasele doreau o schimbare prin unire : boierii conservatori, tot mai interesati In dezvoltarea schimburilor de mrfuri si TnIdturarea stdpInirii turcesti, pentru sporirea puterii lor
economice si politice ; burghezimea si boierimea liberal, pentru preluarea puterii politice, prin exploatarea industriei si a comertului ; lar masele populare,
pentru obtinerea liberttii si drepttii sociale prin reformele democratice promise,
dar rdmase neTnfdptuite dupd revolutie. La aceastd dorintd a poporului roman
din toate provinciile se mai adduga i conjunctura istoricd europeand. Ca necesitate istoricd internd, Unirea Principatelor s-a constituit i ca parte integrant&
a miscdrii generale europene de emancipare a maselor populare, intrInd In tratativele dintre marile puteri, care o sustineau sau o respingeau dup.' propriile
interese pentru iesirea lar din criza economicd mondiald din anii 1857-1858.
Etapa decisivd pentru Intemeierea statului roman modern au hotrTt-o masele
populare prin actul alegerii domnitorului unic In persoana lui Al. I. Cuza. Reformele acestuia, secularizarea averilor mdndstiresti si Trnpropietdrirea tdranilor,
crearea unei legislaii moderne si Infiintarea de noi institutii pentru dezvoltarea
sociald
Universitatea din Iasi si Bucuresti, scoli numeroase In mediul rural ,
Tritrirea armatei, au asigurat succesul procesului de constituire a poporului nostru
pentru cucerirea
ca nafiune si organizarea lui
independentei nationale.
In pregdtirea actului politic, un rol hotritor avuseserd intelectualii ce apartineau burgheziei avansate sau boierimii luminate: M. KogdIniceanu V. Alecsandri,

www.dacoromanica.ro

635

STEMA PRINCIPATELOR UNITE,

medalie
.2!

44+MIL

,,:.
o

' ...:'
.

' 1"-

'

fl,.:

A nt, 1
1. "At

$1'
,

i,
''. 7.

I-

' (L

ft3
,

, _ ,,a p 4, t

...

E.

.
.

,1L ..

.,

- -,.,. [
1 .

....I.

.1
$.

'

4'r

a.

i.Thd

.,.

r*,

0
o

' r.

Oh,

-,

' V'''''iiii 61-t`ti.''-'f

.... .

'

13

.,

...,,,,--

t4

v.

11,-4
.111_16.

'.;.
.....

-I-

C. Negri, C. A. Rosetti, D. Bolintineanu, N. T. Orsanu etc., adepti ai revolutiei In faza ei burghezo-democraticd, sustindtori ai Improprietdririi tdranilor si
dup InfrIngerea ei, cu cony i ngerea cd numai unirea va putea sd impund reformele democratice. In ideologia literar ei erau sustindtori, In continuare, ai programului Daciei literare", pentru crearea culturii nationale.
intorsi In lard dupd 1848, revolutionarii si-au propus continuarea
tot mai mult orientata spre idealul unitaii nationale, cum se vede din planul lui
V. Alecsandri din anul 1851-1852 de a scoate Romania literara", foaie stiintificd si literard. Anuntatd Intr-un prospect ca o continuare a Propdsirii", cu
colaborarea lui N. BdIcescu, Ion Ghica, D. Bolintineanu, C. Negri, M. KogdIniceanu, A. Russo, G. Sion, Gr. Alexandrescu, revista a fost oprit de stapInire probabil pentru intentiile unioniste, evidente prin titlul ei, ca si In cazul altor publi-

Dacia literard", Arhiva romaneascd", Magazin istoric pentru Dacia"

, In ciuda asigurdrilor date de redactor domnitorului ca ea va fi cu totul strd-

calk

ind politicii". Primul numdr, apdrut In 1855, reia articolele din numdrul suspendat,
tipdrindu-se un fragment despre Razvan Vodd din Istoria romnilor sub Mihai Vocki
Viteazul a lui N. BdIcescu, ca un omagiu adus colaboratorului ce murise Intre
timp. La revista colaboreaz In continuare poetii si prozatorii epocii D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, A. Donici, C. Creteanu, C. Negri, D. Ddscalescu,
G. Sion, A. Odobescu, A. Cantacuzino, V. Alexandrescu-Urechid, M. KogdIniceanu, A. Russo.
:

Dup. Incetarea Romaniei literare", foiletonul Zimbrului", ziar ce apdruse

636

Inca. din 1850 la Iasi, a fost un timp transformat In revista, In 1855 si 1856, publiand poezii de D. Gusti, D. Ddscalescu, Gh. Tdutu, traducen i de G. Sion din
Lamartine. in 1857 apare publicatia bucuresteand Concordia", care Isi propunea

www.dacoromanica.ro

24 IANUARIE 1859.
medaFe

.gr't

o Intelegere In vederea marilor scopuri naIionale, ca ziar lard de partid". Orientarea politica Ti era data de C. Cre.tulescu, adept al Unirii, si I. Filipescu, fruntas
al boierimii, colaboratori fiind V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu
G. Cre/eanu, G. Baronzi si scriitori mai noi, Al. Sihleanu si Al. DeparaIeanu.
Luptele pentru Unire, care ajunsesera principala directie a activitaIii scriitorilor Inca' din 1856, au pus In faIa celui din urrna asalt pe V. Alecsandri, G. Sion,
D. Dascalescu, Gr. Alexandrescu, G. Creleanu. Ziarul Steaua Dunarii", editat
la Iasi In 1855-1856 de M. Kogalniceanu, si Buciumul", editat de C. BoIliac la
Paris, In 1857, continuat de Opiniunea" lui V. A. Urechia, aveau ca scop propagarea programului partidei naVonale. Foaia lui KogalnicEanu, continuata In
1858-1860, trebuia sa fie nu numai publicistica, ci si literard ; din al doilea an
apare 1i rezumataIntr-otraducerefranceza,pentru a se muta la Bruxelles, cu titlul
"L'toile du Danube". Articolul-program considera politica ziarului ca politica seculara a romnilor", politica naVonald pentru autonomia si unirea Principatelor Romane, pentru Iegea sfintei dreptali si respEctul na-tionalitatilor". Programul Daciei literare" este reluat tot de M. Kogalniceanu, In editorialul
primului numar : Credem Ca literatura rcrnareasca trcLuie sa se adape la izvoarele naionalitii, adica In istoria, moravurile si credinIele tarii noastre. . . Socotim ca ne trebuie o literatura' originala, nobila, rationald". Principalii colaboratori

ai revistei sInt cei ai Romani& literare" si ai Daciei literare" : V. Alecsandri,

Gr. Alexandrescu, Al. Donici, C. NEgruzzi, G. Sion, la care se adauga scriitorii
mai tineri, G. Cre-eanu, D. Dascalescu, C. D. Aricescu, Gh. Tautu etc.
intre 1855 si 1860 au aparut si alte ziare angajate In luptele pentru Unire
dupa Romania" lui George Baronzi din 18'18, la Bucuresti, In 1857, ziarul Romania"

In 1858, Zimbrul" si-a schimbat titlul In Zimbrul si Vulturul", dupa Unire con-

www.dacoromanica.ro

637

topindu-se si cu Steaua Dunarii". Au mai aparut In aceeasi perioada : Nationalul" lui V. Boerescu ; Romanul", urmasul Pruncului roman" din 1848, al lui C. A.
Rosetti ; In 1858 DImbovita" lui D. Bolintineanu, avInd colaboratori pe Pantazi
Ghica, N. T. Ordsanu, M. Zamfirescu ; In 1858 Romania" lui Hasdeu, In 1859
Conservatorul progresist", scos de juristul C.N. Brailoiu pentru apararea intereselor

vechiului regim ; pentru putin timp a reTnviat Curierul romanesc" al lui Heliade,
suspendat pentru atacurile Impotriva lui Cuza.
In Transilvania, Gazeta Transilvaniei" a continuat sa' lupte si sub conducerea
lui lacob Muresanu si a lui Aurel Muresanu pentru integritatea patriotismului romdnesc, pe toate planurile : politic, istoric, cultural. S-au mai adaugat si alte publicatii, pe l'inga vechea Gazetd de Transilvania" si Foaie pentru minte" : la Oradea,

In 1854, almanahul Zorile Bihorului" ; la Arad, In 1859, Mugurii" ; la Sibiu,

In 1860, Amicul scoalei" la Arad, In 1860, Strigoiul", foaie umoristica, iar In
;

Bucovina Foaia soietii pentru literatura si cultura romand In Bucovina". in 1865

a fost Intemeiatd de Iosif Vulcan, la Budapesta, Familia", mutata la Oradea din
1880, gazetd care a intretinut spiritul romanesc In clasa de mijloc, prin culturd
sociald, literatura', arta. in 1861 s-a Infiintat Asociatiunea transilvand pentru literatura romana si cultura poporului romdn (Astra), presedinte fiind mitropolitul
A. Saguna, iar vicepresedinte T. Cipariu. Scopul societatii era emanciparea nationalitatii romdne, In concordantd cu ecoul Unirii Principatelor, enuntat In Statut
Inaintarea literaturii romane si culturii poporului roman in deosebitele ramuri,
prin studii, elaborarea si edarea de opuri, prin premii si stipendii pentru diferitele specialitati de stiintd si arta, si altele asemenea". Ca misiune stiintifica a
Astrei, Baritiu recomanda multiple cercetari, precum : colectie de balade ardelene,
culegere de inscriptii romane din Ardeal si tdrile vecine cu clinsul, un conspect
al florei ardelene, banatene si bucovinene, lar pentru a se complini lacunele din
istoria patriei recomandd tipdrirea manuscriselor lui $incai si Clain, et si a documentelor istorice, In foaia periodica a societtii, care a fost Transilvania".
Cea dintTi revistd a Principatelor Unite a fost Revista Carpatilor", apdruta
Intre 1860 si 1862, in redactia lui G. Sion, avInd colaboratori pe Al. Odobescu,
N. Filimon, M. Zamfirescu, Gr. H. Grandea. Revista lui Sion avea un pronuntat
caracter literar, cu scopul de a crea acel foculariu In foculariu in care sa se formeze un muzeu de depus productele tuturor bdrbatilor de stiinta si de geniu,
care pot servi spre luminarea minii i spre perfectionarea neamului romanesc".
Dei erau evidente rezervele lui fata de stilul latinizat, redactorul lua apdrarea
ardelenilor In discutiile asupra organizdrii InvdtdmIntului, cdci era o necesitate
istoricd a tuturor romanilor de a colabora In opera cultural:a' de care era nevoie

pentru dezvoltarea lor ca neam unitar. in spiritul unit:4H romanilor de pretutindeni scria Al. Papiu Ilarian un articol despre Independent(' constitutional(' a Transilvaniei, sustirand ca e bine sa intram cu totii In Alba-lulia pe poarta pe care

intrase Mihai Viteazul In cetatea de la poalele muntilor de aur, ce rdsuna Inca

de vitejiile lui Horiasi lancul".
intre anii 1858 si 1859, Hasdeu redacta la Iasi Romania", ziar politic, iar In
1858 Foaie de storie romana", devenita din 1860 Foita de istorie si literaturd".

Din 1862 el editeazd Din Moldova", din al doilea an cu titlul Lumina", pentru
638

a nu pdrea prea regional, publicInd studii de istorie si arheologie, poezie i prozd.

intre aceiasi ani apar la Iasi Arhiva romaneasca", editia a II-a, In redactia lui M.
Kogalniceanu, si Ateneul roman", colaboratori fiind Hasdeu, R. Scriban si Gh.

www.dacoromanica.ro

Tdutu. intregirea programului partidei nationale" si-o propunea ziarul Unirea", politic, comercial si literar, In redactia lui
G. R. Bossueceanu, care spunea In articolul-program cd sub titlul de Unire jurnalul
nostru Tsi va pune toatd silinta a contribui
si la unirea politicd a Principatelor si la unirea morald si sociald a romdnilor", Trn-

potriva celor ce ar don i sd confite In

profitul lor exclusiv libertdtile si institutiile

tdrii". Din 1863 apare Buciumul" lui

C.

BoIliac, marcTnd o ruptura Tn partidul liberal

al rosilor", condusi de C. A. Rosetti. in

Prospectul anonim este definit ca expresie a

unei fractiuni liberale, ca un continuator al

ziarului apdrut la Paris : El este ceea ce s-a

, /4,6 vi/' ../Awartrer'

1/941.er, /11. IV .P/1 urr
ea

h. kw'

..1.47),-Ft

MO,

",..
rr
/1/.

it" 1111111

HA,

ndscut : liberal si, Tnainte de toate, national".

Ziarul urrndrea mai 'inn sd sprijine reformele lui Cuza, dar In urma unui articol In
care redactorul critica violent raporturile
dintre Koglniceanu si domnitorul Cuza,
suspendarea aparitiei lui a fost hotdr7td de
Tnsusi KogAlniceanu, In 1864, pentru ca In
1865 sd reapard sub numele de Trompeta Carpatilor".
Pe mdsurd ce se realiza trdarea revoluiei burghezo-democratice, dupd Inlturarea lui Cuza, ziare umoristice, unele cu re-

ift.rprri

/14.0,11

tArtaak:

Mr 407
drilligitert

..morpro,"rteret.

ite

tor:rear a A,
SUOTECI
ALAMO

Aft:, ..1.0.14414ht
r, errte4.a Air ira

_Ak,

-'41/41 MT. 1PF.

petate schimbdri de nume, Tsi gdsesc obiective

satirice In structura noului stat romdn modern : Nichipercea", Adio la Nichipercea",

HORA UNIRH,

foaie volanta

Aghiutd", Bondarul", Ghimpele", Pacala", Pepelea", Viespele". Ziaristica umoristicd este, asadar, destul de puternicd, avInd un rol Insemnat In dezvoltarea culturii noastre, cum 11 preciza N. lorga
Prin versurile ce publica, prin romanele ce dd la lumind, prin articolele ei,
mai ales In ce priveste teatrul, dar, Tnainte de toate, prin dezvoltarea rapidd a
vervei polemice, a analizei stilului care vrea sd creeze ori sa Intdreascd o convingere, prin vizarea chiar a pamfletului personal, ea aduse un mare serviciu litera-

turii noastre".
Cea mai importantd revista literard a vremii a fost Revista romnd pentru
stiinte, litere si arte", In redactia lui Al. Odobescu, publicatd la Bucuresti Intre 1861
si 1863. in precuvTntarea nesemnatd, redactorul constata cd smInta progresului
s-a aruncat de o mTnd binefcdtoare Tntr-un pmTnt avut si roditor", simtindu-se

trebuinta de a deschide un emp de activitate studiilor serioase, de a aduna,

precit se va putea, Tntr-o publicare periodicd, rezultatul lucrdrilor literare si al
speculatiilor stiintifice ce pot grbi progresul natiunii romdne", deoarece o natiune

www.dacoromanica.ro

639

se afirma atit prin actele sale politice, cit si prin viata sa intelectuald". Revista
romand" pleca de la programul Revistei Carpatilor", ca orientare enciclopedicd
si romdneascd, avind colaboratori pe scriitorii tineri Intorsi de la studii din strdindtate. Poezii publica
aldturi de V. Alecsandri
D. adscalescu, Al. Donici,
G. Creteanu, prozd N. Filimon, intregul roman Ciocoii vechi i noi, Al. Odobescu,
Citeva ore la Snagov. Sint reproduse studiile mai vechi din opera lui N. BdIcescu,
Istoria romanilor sub Mihai Vodd Viteazul, Miscarea romdnilor din Ardeal la 1848,
alturi de studiile lui Al. Odobescu despre Psaltirea diaconului Coresi, sau studiile
economico-sociale ale lui P. S. Aurelian, cit si cele stiintifice ale lui Gr. Coblcescu,
G. Stefanescu si ale altora, despre libertatea muncii, despre lucrdrile publice,
despre dreptul international, despre geologie, despre moartea aparentd etc., aladar
lucrri cu o tematicd foarte varied, In conformitate cu scopul revistei de a
populariza cultura literelor si gustul artelor si notiuni despre toate ramurile stiintei".
In articolul despre Miscarea literard din 1861 in tdrile romdne, G. Creteanu fdcea
referiri la epoca revolutionard pentru a consemna o noud etapa, In toate domeniile

culturii, dupd Unire

640

De trei ani am intrat intr-o era nou de I ibertate politicd ; dacd aceast era n-a
produsincdtot ce promitea, dacdin multe s-au schimbat numirile fard a se schimba
lucrurile ..., nu trebuie sa mergem departe spre a cduta cauza acestor rele ; ea
vine din lipsa de publicitate care a precedat regimul cel nou : nici scoli spre a lumina
poporul, nici cdrti In care sd citeascd vitejiile pdrintilor si si care sa-1 initieze la
o via-Va noud. Apoi, o lege nu transformd intr-o zi oameni si obiceiuri : generatia
care sine cIrma lucrurilor a fost crescutd si a participat mai mult sau mai putin la
treburi sub regimul desfiintat ; oricad bundvointd i-am presupune, nu trebuie s'a ne
inchipuim ca omul cel vechi a murit cu totul intr-insa. Lsind-o dar sd se scurgd, ca
valurile tulbure dupd furtun, s ne preocupdm mai cu searnd de generatia
care vine. Este misia literaturii
de a transforma obiceele, de a
nobild misie
realiza ideile inalte, de a pregdti viitorul".
In precuvintarea la volumul al II-lea se precizeazd In ce fel cultura trebuie
s pregdteascd viitorul
O era de renastere si civilizatie s a deschis trii noastre. Natiunea romdn,
pusd pe calea cea mare a progresului, trebuie sd dobindeasc toate elementele necesarii casmeargnaintei saajunga la putere, la mdrire si la prosperitate. Elementele
care pot pregdti si Intemeia acest mare viitor al nationalittii romdne sint ideile
cunostin-lele serioase In stiint, litere si arte. RdspIndirea ideilor pentru dezvoltarea
spiritului si formarea animei va aduce tara noastra la o adevdratd civilizatie".
In spiritul precuvintdrii, C. A. Cretulescu publica un articol Despre mdrirea natiunilor, In care se spune c dupd Unirea din 1859 trebuie s facem un uz inteligent
de libertatea noastrd, intrucit In viata societdtii sint cloud moduri principale In care
se manifestd ea : relatiile politice si Imprtdsirea din eliberarea culturii omenirii",
iar natiunile care s-au numit mari pentru vitejia Ion rzboinicd au fost totodatd natiuni
cultivate. Ideea nationalitdtii rmine deci centrala' In orientarea politicd a Revistei
romdne", cu convingerea redactorilor, exprimatd In leg-turd cu cartea lui Papiu Ilarian asupra independentei Transilvaniei, cd,pe cit timp toate inteligentele romdne
vor coopera la ridicarea edificiului nostru literar, putem spera In realizarea unittii
romdne". in acest sens, Al. Odobescu, In relatarea asupra lucrdrilor Asociatiunii
de la Brasov, din 1862, avea dreptate s retina ideea din disertatia lui T. Cipariu
Si dacd pre alt cimp romdnul e tdiat In bucti si purcede pe ci diferite, uneori cu

www.dacoromanica.ro

totul contrarii, dar cel putin In literatura, In pasii cdtre culturd, numai un corp si
nu mai un suflet sa fie" ; dar totodata el avea dreptate sa-si arate rezerva fat de discursul lui $aguna, Intemeitorul Asociatiunii, de vreme ce credinta nationala a prea-

sfintiei sale se Intemeiazd mai mult pe Curtea stdpInitoare din Viena dedt pe elementul vital al Infratirii nationale a romanilor" si sperantele prea-sfintiei sale nu se
aratd ea merge mai departe dedt la o pacified conlocuire a romdnilor suditi cu celelalte natiuni aldturate, sub scutul tutelar al bunului Impdrat".
Traditia pasoptista se mentinea In orientarea revistei prin ideea c amorul
patriei este pasiunea sufletelor tari
prin urmare simtdmIntul acesta este cu totul
poetic si a inspirat Intotdeauna inima de o virtute suprema", cum spunea Em. Cretulescu Intr-un articol despre V. Alecsandri. Ideea are o mai ampla documentare In
studiul lui D. Berindei Despre arte si cultura tor In Tara Romaneascd : Artele, ca expresie credincioasa a geniului unei natiuni, sTrit necesare pentru cultura ei morald
si intelectuald", de aceea cei ce in mai cu seama la originalitatea naiunii, cei ce
combat cosmopolitismul In numele individualitii natiorale, In numele independentei
si libertatilor ei, au o datorie sfInta de a contribui la organizarea lor In tara noastrd".
In literatura pasoptistd, In opera celor mai importanti scriitori ai vremii se va
mentine adeziunea la idealurile romantice, datorit mentinerii conditiilor care la
Inceputul secolului favorizaserd aparitia romantismului. Pentru c In literatura noastrod romantismul, prin implicaiile lui sociale, a fost inseparabil de pasoptism, Increderea In idealurile revolutiei, partial realizate In 1848, va Insemna imbinarea romantismului cu realismul In opera unor scriitori ca N. Fi I imon, Al. Odobescu, B. P. Hasdeu,

dei romantismul intimist i pesimist, in genul meditatiilor lamartiniene din prima

fazaa miscarii, reapare la unii scriitori minori, ca A. Sihleanu, M. Zamfirescu si altii.
In literatura europeand realismul este o consecintd a romantismului, considerat

ca un al doilea romantism", Intrudt, prin Inlocuirea principiului generalizant al

clasicilor cuget, deci exist, cu principiul individualizant simt, deci exist, culoarea
locald" si gustul pentru particular" pun aldturi de Hugo, Vigny si Musset pe Balzac si Merime, Tritr-o condensare de sentimente si pasiuni In personaje tipizate,
In experiente de viata cu semnificatii adInc umane. La aceeasi formula vor ajunge
si scriitorii romdni, continuatori ai romantismului in a doua jumdtate a secolului,
realisti In observarea socientii contemporane.
N. Filimon, sustindtor si el al actiunilor revolutionare ale anului 1848, este un romantic dublat de un realist, mai mult romantic In scrierile de Inceput, Mateo Cipriani
si Friederich Staaps, si mai mult realist In Nenorocirile unui stujnicar si Ciocoii vechi si
noi. Personajele devin tipuri si simboluri In toate aceste scrieri, fie ca apar ca IntrupH ale unor pasiuni exceptionale, In nuvele, pentru exprimarea adeziunii scriitorului la ideile patriotice ale epocii, fie ea reprezintd moravurile sociale ale feudalismului tTrziu, In roman, prefigurInd tipurile teatrului satiric al deceniilor urmatoare.
Ca realist, scriitorul mrturisea separarea operei de autor, indidnd In dedicatia
crii existenta reala a tipului Infatisat, nu Insa far-a a-I prezenta cu pati ma, In prolog,
ca In once scriere romantica. De la fiziologiile" lui C. Negruzzi pInd la portretele complexe ale parvenitilor si ciocoilor lui N. Filimon, proza romanticd a dobIndit caracterele
realismului impus de adeziunea scriitorilor la idealurile nerealizate de revolutia burghezo-democratica,Tntr-o epoca In care consolidarea statului roman modern impunea
aclInci prefaceri sociale. Prin N. Filimon In istoria literaturii romane se deschide o
noud pagina, modest scrisd, a aparitiei romanului social si psi hologic, care In literatura
europeand se deschisese cu doud nume celebre : M-me de Stal si Chateaubriand.
41

o. 4

www.dacoromanica.ro

641

Romanul istoric de factura romanticas, ce tindea sa domine proza european

In secolul al XIX-lea, sub influenta lui Walter Scott si Al. Dumas, a influentat In
literatura romand a epocii Scenele istorce infatisate de Al. Odobescu cu dubla tehnica

a istoricului si a scriitorului. Clasic prin formatia lui umanista, scriitorul ramTne un

romantic prin pasiunea pentru trecut, In lucrri de romantare" a istoriei, nu ?ma
mai putin scriitor de aceeasi factura In vasta lui corespondenn. Prin stilul ei, In continuarea genului epistolar Inceput tot de C. Negruzzi si continuat In forma memorialelor de multi alii, corespondenn lui Odobescu ar fi putut constitui capodopera
activitatii lui literare, asa cum In literatura franceza Corespondenta constituie o parte
de seamd a operei lui Flaubert, daca omul de stiinta, istoricul i arheologul, n-ar fi
retinut In permanenta pe scriitor. Pseudo-kineghetikos este dovada, In felul ei unica
"n literatura romana, a virtutilor scriitorului In arta corespondentei, realizata ca
eseu prin cuprinderea si a altor domenii decTt cel strict familial. Al. Odobescu
este un clasic al I iteraturi i noastre prin sinteza real izata In opera lui Intre pasoptism
si umanism, Intre arta si stiinta, el fiind primul dintre scriitorii nostri savanti.
B. P. Hasdeu, cu o activitate mult mai vasta cleat Al. Odobescu, este o personalitate impunatoare prin stiinn enciclopedica si scaprdrile geniale ale operei sale,
opera plind de contradictii, IntrucTt In mare msura o Intreaga epoca se rsfringe
7n ea. Savant cu pasiune pentru creatie In domeniul mai rigid al filozofiei i istoriei,
el este un adevarat geniu romantic", cum observasera unii comentatori, prin pasiunea pentru sinteza si setea lui pentru original si monumental, avInd convingerea,
exprimata mai Inn de Balcescu, ca a citi In trecut i In prezent prin puterea
unei colosale imaginatiuni, care, bazIndu-se pe putine fragmente, reconstituie deodata' un Intreg grandios, este cea mai sublima forn, In care reuseste de-abia unul
dintr-o sun de poeti !Stiina Tnregistreaza numai ceea ce stie ; poezia ghiceste
ceea ce nu stie si se poate Intimpla ca stiinn sa vina mult mai mult in urma spre
a constata prin fapte ceea ce poezia descoperise deja prin inspiratiune". Romantic
In filozofia istoriei, In Istoria criticd a romantlor, prin ideea c fiinta spirituala a unui
popor Ti este hotartalnntregul curs al dezvoltarii lui, cu putere de destin, de structura proprie a nationalitatilor lui, idee inacceptabila Tntr o conceptie stiintifica asupra istoriei, scriitorul a continuat romantismul epocii anterioare In tratarea poetica
;

a istoriei, ca In monografia despre Ion Vodd ce! Cumplit, dar mai ales In piesa Rdzvan
si Vidro, cea mai buna drama istorica de pna atunci, dupd Incercarile lui I. Heliade
Radulescu si D. Bolintineanu si Tnainte de drama istorica a lui V. Alecsandri Despot
Vodd. Romantica este piesa prin inspiratia istorica, prin compozitia literar si carac-

terele personajelor ; realista Insa prin confruntarea trecutului cu istoria contemporand, reconstituita In Inceputurile ei, atit prin conflictul dintre clasele sociale, boieri
si nrani, cIt si prin urmarirea lui 'in psihologia acestora, determinata de conditia lor
sociala. Romantica este prezentarea personajului principal ca un erou exemplar, excep-

642

tional, un sigan care prin calitatile sale personale, In ciuda prejudecatilor timpului,
ajunge pe cea mai Malta treapta a ierarhiei sociale ; romantica este si dedublarea,
prin contrast, a eroului printr-o femeie ambitioasa pentru satisfacerea propriilor ei
planuri ; romantica este si tehnica spectacolului prin scene de mare efect teatral.
Realista este Trisa piesa prin axarea conflictului dramatic pe conflictul social caracteristic secolelor al XVI-lea si al XVII-lea, deci orinduirii feudale, al carei dusman
a fost Hasdeu prin adeziunea lui la pasoptism, Intr-o vreme end parea definitiv
traded ideea progresului social.

www.dacoromanica.ro

N. Filimon, Al. Odobescu si B. P. Hasdeu, prin activitatea lor Inceputd In primele douddecenii duprevolutia din 1848, vor fi pilonii unei punti solide spre activitatea clasicilor nostri din ultimele trei decenii ale secolului trecut, Tntr-o miscare
literard In care, dupa Eminescu, romantismul se va dizolva cu totul In realism,
pentru a reapdrea, mai tTrziu, In alte curente ale literaturii moderne.
Dar dacd idealurile pasoptiste nu vor dispdrea din miscarea literard de pInd
la Unire, continuindu-se In activitatea marilor scriitori pind tTrziu, anumite note depresive, In versuri intimiste, vor apdrea In anii urmdtori la unii scriitori mai mici
ai vremii cum au fost G. Creteanu, Al. Depardteanu, Al. Sihleanu, In ciuda pasoptismului care Ti legase Inainte de luptele politice pentru unitate nationald.
Cauzele acestei schimbdri In miscarea literard au fost cele aratate de C. Dobrogeanu Gherea In explicarea deosebirilor dintre cele cloud etape istorice ale secolului
trecut : Cuprinsi de Tnalte iluzii, de mari sperante, poetii de atunci ne chemau la
desteptare, ne strigau s ne trezim din somnul de moarte, ne invitau sd ne iubim
patria, sd salvam I ibertatea si umanitatea, ne cIntau marirea tarli, splendoarea cTmpiei
si a plaiurilor, viata cTmpeneascd ..., dar mindrele visuri nu s-au Intrupat.
Aceleasi pricini sociale dau loc la aceleasi efecte ; aceeasi Tntocmire social-burghezd care a Inselat atIt de tare nadejdile a Inselat si pe ale noastre, si deceptiunea

noastra trebuia sa dea loc si la noi curentului deceptionist In literatura".

Romantismul european, Tridreptar pentru literatura In etapa revolutiilor burgheze, va face o tot mai mare distinctie Intre ideal si real itate dupd trddarea acestor
revolutii, comportIndu-se si In literatura noastrd In anii urmdtori Unirii ca un deceptionism, frd o adincit filozofie, dar cu suficiente premise pentru anuntarea cotiturii

ce se va realiza prin poezia lui Eminescu. Este vizibil un eminescianism avant la

lettre" Tn dorurile" lui Al. Deparateanu, ca si In visdrile" si Tridointele" lui Radu
lonescu, In armoniile" lui Al. Sihleanu sau In desperdrile" lui G. Creteanu. Le-a
lipsit Insd acestora adTncimea filozofic a gIndului, atinsd de alti poeti prin cunoasterea ideal ismului filozofic german, care va pdtrunde In cultura romaneascd mai ales

dupd1863, o data cu constituirea societatii Junimea".

Conditii istorico-sociale asemndtoare, o dezvoltare rapidd a burgheziei si o
atit de rapidd coalizare a ei cu mosierimea, au fcut ca dup.' 1864 idealurile politice care se vor reflecta In miscarea literard a epocii s se adapteze la tendintele
dominante ale culturii germane, o data cu constituirea unei noi directii", teoretizata de critica lui T. Maiorescu.
Trecerea spre aceast noud directie, ca ideologie literard, va fi marcatd de
Radu lonescu In studiile sale de estetica, publicate In Revista romana".
Fatd de traditia pasoptistd, pregdtitd de programul Daciei literare"
necesitatea unei critici care sd aprecieze operele literare dupd criteriul specificului natioRadu lonescu vorbea pentru prima data despre o critica noud, nu cum acea
nal

In Franta Sainte-Beuve, expliand arta prin conditiile de viatd ale scriitorului, ci o

critica ale car& obiective sd fie principiile ultime la care arta se poate reduce,
privind natura si originea ei, specificul i valoarea ei, criticul avInd datoria sd se Tntrebe pentru ce, prin ce mijloace, care sInt principiile si regulele". Prin izvoarele
ei, critica lui Radu lonescu este idealistd, ca si critica lui Maiorescu, pe care o anuntd In demonstarea naturii ideale a artei. Principiele criticei" stabilite de el sInt
Tntemeiate pe estetica lui Hegel, In ce priveste deosebirea dintre stiinta si arta,
fundamentald pentru o critica de principii pe care el voia sd o Tntemeieze

www.dacoromanica.ro

643

Stiinta este rezultatul inteligentei si ne expune adevdrul prin abstractiuni,

arta se Intemeiaza mai mult pe imaginatie si, ardtindu-se adevdrul prin imagini
pldcute, ne face a-I Tntelege cu mai multd. facilitate ... $tiinta ne aratd adevdrul
curat si fdrd vl, du pd cum TI concepe inteligenta, o abstractiune anevoie de pdtruns,
arta ni-I Infaliseazd prin imagini frumoase care miscd si impresioneazd simturile
noastre".
Arta, stnd la mijloc Tntre cele cloud chipuri de a descoperi adevdrul, prin simturi

si prin intelect, nu se poate opri nici la realitatea materiald a obiectelor, nici

la

abstractiuneastiintei, ci cautdo imagine a adevdrului care poate exista n nernArginita

varietate a obiectelor Triconjurdtoare, astfel cd poezia, sub forma* de imagini alese

si frumoase, pe care le modificd dupd tipul etern al idealului, are facultatea de

a exprima Intr-un chip viu si Insufletit toate ideile si cugetdrile cele mai nalte ale
spiritului, toate scenele si evenimentele cele mari ale vietii omenesti, toate pasiuni le
dorintele si sentimentele sufletului. Aceasta vrea sd spund ca idealul artei este absolu-

tul, o esentd apriorica a realitatii, pe care ea o imita, dupd principiile stabilite de

gen iuri le cele mari si de o cugetare Tnalt". Prin cugetarea Malta" criticul Intelege
marile adevdruri filozofice care ne transportd mintea la Indltimea legilor care guverneazd lumea morald si intelectuald", ceea ce constituie locul de IntIlnire a artei
cu filozofia, explicat In spiritul esteticii hegeliene.
Principiele criticei lui Radu lonescu n-au putut stabili prin Revista romana" o
directie noud", asa cum se va fixa ea In cadrul Junimii la Convorbiri literare",
Incepind din 1867, nu numai pentru c ele nu aveau forta teoretica necesard, dar si
pentru ca de-abia dupd 1866 societatea va fi mai receptivd la asemenea idei.

MARI! SCRIITORI

NICOLAE FILIMON

644

Nicolae Filimon s-a ndscut la 6 septembrie 1819. Tatal sdu, Mihai Filimon, era
preot, fiind avansat protopop In 1810 si transferat de la biserica Precupetii Vechi la
biserica Sf. Nicolae, zisd si biserica Enei, din centrul Bucurestiului. Muri Insd prematur
de holerd, la 22 iulie 1830, In vTrst de numai 46 de ani, lsInd In urma sa cinci
copii : Barbu, Ecaterina, Nicolae, Elena si Elisabeta, viitorul scriitor fiind deci al treilea.
Mama sa, Maria Filimon, a supravietuit pInd In septembrie 1859.
Primele Invdtdturi le-a cdpdtat In chiliile de lInga biserica Enei, unde dascdlul
Chiru, evocat si de Ion Ghica, organizase un fel de scoala de cunostinte elementare.
Se pare Insa ca, din cauza metodelor prea putin sau de loc gingase ale acestui i m provizat pedagog, care TI apuca adesea de urechi, de zulufi, In vIrful degetelor, facIndu-i
morisca in par sau scdrpinindu-1 pe spinare cu nuiaua de alun", Nicolae Filimon da
bir cu fugiii. Afta addpost si proteguire mai Tntii In casa marelui logofdt Barcdnescu,
ctitorul bisericii Enei, apoi In cea a clucerului Eftimie Rdsuceanu, In ambele avTrid
prilejul sd-si completeze In mod fericit pregdtirea scolara. Mai ales pentru formatia
sa ulterioard de c1ntdret din flaut si critic muzical, ambianta din casa Barcdnestilor
a fost salutard, cdci aici existau un clavecin si un pian, la care se interpretau piese
clasice, muzicd evropieneascd", destul de rard In Bucurestiul acelei vremi, cum

www.dacoromanica.ro

atesta partiturile cu autografe rmase de la familia marelui logoat. Dezertiunea de

la scoala dascdlului Chiru nu a Insemnat Insd si o rupere de mediul familiar, asa
expliendu-se faptul cd la 13 aprilie 1829 tIndrul Filimon devine entret ajutor" la
biserica Enei, slujbd pe care o men-One neTntrerupt si In anii urmtori. La 8 ianuarie
1841 este entret tocmit" cu 800 de lei pe an, iar dintr-o Insemnare din 14 ianuarie 1842 afrm cd se intitula cintaret absolut", la aceeasi bisericd.
Spirit imaginativ Inca din perioada adolescentei, N. Filimon avea obiceiul
semneze pe cdrtile de ritual religios cu felurite nume, unele de-a dreptul fanteziste,
cifra lor treend de 20. Cercetarea acestor car-0, pastrate In arhiva bisericii Enei de pe

vremea end scriitorul era entaret, a scos

la

iveald isaituri ca Nae Popovici

(In 1831, pe Mineiul grecesc din ianuarie), Nicolae Filimon Popescu (In 1836,
pe Octoihul romnesc), N. Mihdiescul (In 1836, pe Mineiul grecesc din decembrie),
N. Popescu (In 1837, pe Mtneiul grecesc din septembrie), N. Filimonescu (pe Mineiul
grecesc din februarie si pe Pedincostarul grecesc), N. F. Papadopulu (In 1837, pe
Pendicostarul grecesc), Nicolae Popid is (In 1837, pe Mineiul grecesc din august), Nicolaos Papadonat (In 1838, pe Mineiul grecesc din ianuarie), Hir Nicolau ton Papadopulu
(In 1839, pe Triodul grecesc) etc., etc. Pornind de la semndtura Nicolaos Papadonat,

unii istorici I iterari au tras concluzia c scriitorul a studiat la Colegiul Sf. Saya, deoarece In matricolele acestei scoli figureazd un Nicolae Papadonat ca elev In clasa

de

umanioare" In 1831-1832 si In clasa a II-a In 1833, deci coleg cu N. BAlcescu

Ion Ghica. Autorul Ciocoilor vechi i noi nu a studiat Ins la Colegiul Sf. Saya, fiind
vorba de o simpld confuzie de nume, pe care a elucidat-o G. Cdlinescu In monografia
si

sa, demonstrInd c Nicolae Papadonat era trecut In matricol ca fiu de lipscan",

cu locuinta la biserica Sf. Hie, pe podul Calitii, deci greu de confundat cu fiul preotului de la biserica Enei. De altfel, evocInd figura lui N. Filimon, Ion Ghica nu mentioneazd c 1-ar fi avut coleg la Colegiul Sf. Saya.
Dei documentele Inca' lipsesc, s-a emis totusi ipoteza ca viitorul scriitor si
cronicar muzical a urmat, In anii tineretii, o anumit scoar, pornindu-se de la o afirmatie proprie, dar destul de vag5, dintr-un articol polemic cu violonistul P. G. Nitescu, care-I acuzase de lipsa unei pregairi de specialitate, precum si de la Insemnarea din 14 ianuarie 1842, end devenise c7ntaret absolut", aclica absolvent. in mare
msurd, In activitatea sa de critic muzical, N. Filimon a fost un autodidact, studiind

de unul singur diferite tratate si lucran i de muzicologie, cum rezultd din articolele
sale. Nu putem Insa exclude posibilitatea de a fi urmat si absolvit o scoald de muzica.

Cu argumente mai mult sau mai putin convingatoare, s-a sustinut ca ar fi vorba de
scoala de muzicd vocal si instrumentar Infiintat, In 1835, In cadrul Societtii Filarmonice din Bucuresti, unde va functiona ca profesor, IncepInd din 1838, si violonistul
vienez Ludwig Wiest, devenit bun prieten cu scriitorul nostru. S-a admis si ca scoala
In cauz nu ar fi alta deet Horul vocal" Infiintat In 1836 de ieromonahul rus Vissarion, dar care executa numai muzicd bisericeascd.
Fie cd a urmat una din aceste scoli, sau pe arrandou simultan, fie In baza unui
exercitiu empiric, de autodidact, cert este ca Nicolae Filimon va face dovada unei
bune pregairi muzicale, de interpret vocal si instrumentist, din flaut, ca si de cronicar muzical, cu prestigiu In epocd. Intr mai Inn corist In trupa Henriettei Karl,
cantatrit a Curtii si a Capelei M. Sale Regelui Prusiei", care se stabileste pentru
o vreme In tara noastr si preia, Impreund cu leronimo Momolo, In 1845, conducerea
Operei italiene din Bucuresti. Dup etdva vreme, N. Filimon pariseste corul si devine flautist In orchestra aceleiasi trupe.

www.dacoromanica.ro

645

Potrivit amintirilor lui Ion Ghica, tineretea lui Nicolae Filimon a fost aceea a
unui boem, mare iubitor de muzica, amator de ziafeturi", necasatorit si ramas toata
viata cu aceeasi stare civila, cu o poftd de mancare pantagruelica, din care cauza i se
spunea si mlai mare", Tnclinat libatiunilor In companii vesele, dar si cu frumoase
preocupan i de cultura, cunosctor si receptiv la fenomenul literar al vremii sale.
Pe lIng grupul Anton Pan, Nanescu, Chiosea i Unghiurliu, unul si nedespartit
spune Ion Ghica , se I ipise un copilandru nalt, rumen, sprintenel, cu plete de tTrcovnic ; se introdusese In societateaacelor diletanti facIndu-le tot felul de misiuni
stia unde se gasea pelinul cel mai bun si unde se frigea trandafirii cei mai gustosi
TI fceau haz fiindca era plin de originalitate, de duh si de veselie. Acela era tinarul

Filimon, care, dei aspirant la preotie, dar stia pe Arghir pe de rost, din scoart
pIna-n scoarta. indata ce lancu Vacrescu, Eliad, Alexandrescu sau Anton Pan

fceau

o poezie, a doua zi el o stia pe dinafara, cInta din memorie, si foarte bine, toate
ariile operelor italiene jucate In sala Sltineanu".
Perioada tineretii lui Nicolae Filimon este Insa tocmai perioada de pregtire
si izbucnire a revolutiei de la 1848. Sa fi ramas, prin firea sa de boem, de muzician,
departe de frmIntarile majore ale epocii ? E drept, nici o marturie nu atesta participarea directa a scriitorului la evenimentele din preajma si din timpul anului 1848.
Aceasta nu demonstreaza Insa inaderenta sa la idealurile progresiste ale vremii
chiar la actiunile revolutionare ale anului 1848. Poate ca, nefiind unul dintre capii
revolutiei, nu a ramas consemnat In documente, confundIndu-se cu masele populare
anonime. Certitudinea cd N. Filimon a impartsit cu convingere ideile democratice
si progresiste ale epocii pasoptiste ne-o ofera opera sa literara ulterioara, ale carei

rdacini trebuie cautate tocmai In perioada de formare a scriitorului, din tinerete,

care corespunde Trisasi perioadei revolutionare din Principatele Romane.
AtTt Tnainte, cit si dupa ce se dedica activitatii I iterare si celei de critic muzical,
Nicolae Filimon ocupd diferite functii administrative, la Inceput modeste. in 1852
devine epitrop al bisericii Enei, cu un salariu de 2 400 de lei anual si dreptul de
a locui In Tncaperile ce apartineau bisericii. La 4 decembrie 1852, fara a-si pierde
calitatea de epitrop, este numit contipist" la Departamentul credintei. Peste cItiva
ani, la 26 februarie 1856, capt rangul de pitar, iar la 9 august 1859 este avansat
ajutor la masa a doua" In sectia I a Departamentului cultelor si instructiunii publice. intre timp Isi face debutul publicistic, prin cronica muzical Teatru italian.
Paralelism Intre fosta directiune si cele de astzi, aprutd In cel dintIi numar al ziarului

Nationalul", din 5 decembrie 1857, iar In vara anului 1858 Intreprinde o calatorie
In Germania si Italia, al carel memorial, sub forma de foiletoane, TI publica mai Inn
In Nationalul", Tntre 1859 si 1860, iar apoi In volumul Escursiuni In Germania meridional& Memorii artistice, istorice si critice (1858), aparut In 1860. AtIt In cadrul
foiletoanelor din Nationalul", cit si In cuprinsul volumului cu impresii de calatorie,
N. Filimon introduce si primele sale compozitii epice : O cantatrit de ulit& Mateo
Cipriani, Friederich Staaps sau atentatul de la Schoenbrunn In contra vietei lui Napoleon I

(reprodusa cu modificari esentiale InRevista Carpatilor din 1861) si Ascanio si

Eleonora, ramasa Insa neterminatd.

De acum Tncolo, activitatea lui N. Filimon devine febrild si varied. Scrie cronici muzicale i teatrale, schite monografice i studii de istorie a muzicii, lucrri de

folclor, articole cu teme horticole si sericicole, pamflete satirice, In publicatii ca Na-

tionalul", Independinta", Teranul roman", DImbovita", Buciumul", Pepelea",

646

Nichipercea" (In ultimele cloud folosind si pseudonimul mai putin cunoscut [Yin:a

www.dacoromanica.ro

NICOLAE FILIMON

"

"

:11'` c

.e4e.
;4.

'

,4%.

' ," I,A, ..

ru

jf

...
=1
V

-1

.
,

6, '

,4.

r... ...

k.

.:

'

.
,

'

acum Nichita Felinarescu) etc. In Revista Carpatilor" a lui G. Sion tipreste, In

1861, nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala, reprodusa, in aceIasi an, in volumul Mateo Cipriani, Bergamo si Slujnicorii, lar in 1862-1863 publica
in Revista romana" a lui Al. Odobescu romanul Ciocoii vechi si noi sou Ce note din
pisicsoarece meinIncei, retiparit in 1863 intr-un volum aparte, marcind astfel momen-

tul important al aparitiei celui (Jinn roman romanesc realizat dupa toate cerintele
genului.
Concomitent cu aceste preocupri de creatie, N. Filimon parcurge mai departe

ierarhia functiilor administrative, bucurindu-se de o notorietate public. La 17

septembrie 1859 i se incredinteaza, sub domnia lui Cuza, postul de secretar al
Comisiei documentale infiintate pe IMO Mitropolia din Bucuresti, in 1837, cu scopu I
de a conserva condicile domnesti si arhivele manastirilor. In 1861 este numit membru
al Comisiei documentale, lar In 1862, end Arhivele Moldovei si Tarii Romanesti se
comaseaz cu Comisia documentala, dind nastere unei institutii noi, cunoscut si

www.dacoromanica.ro

647

astdzi sub denumirea de Arhivele statului, scriitorul este avansat cap al Despdrtirii
istorice i al bunurilor publice", la 1 septembrie 1864 fiind cap al Sectiunii bunu-

rilor publice". Ca funcionar la Comisia documentald i apoi la Arhivele statului,

scriitorul a putut cunoate In original o serie de acte oficiale i particulare, pe care
le-a prelucrat sau le-a utilizat aidoma, Indeosebi In romanul Ciocoii vechi i noi, In
reconstituirea atmosferei i a culorii locale a epocii zugrdvite.
S-a stins din viatd In plind putere creatoare, la 19 martie 1865, pare-se de tuber-

culozd, In vIrstd de numai 46 de ani.

Nicolae Filimon apartine In egald mdsurd i istoriei muzicii romdne0 i istoriei
literaturii romdne. O descoperire recentd ni-lInfti eazd i In ipostazaineditd de componist, autor al melodiei La riul Vavilonului, pe textul psalmului 136. Meritul sdu cel
mai de searnd In aceastd directie este Irma acela de a fi primul nostru critic muzical
competent, stdpInind bogate i temeinice cunoOnte de specialitate, pInd la cele de
ordin strict tehnic, capabil sse orienteze In ierarhia valorilor, s formuleze observatii judicioase, cu impartialitate i cu o finalitate majord. El urcd pe o treaptd su peHoard preocupdrile de acest gen ale unor Tnaintoi sau contemporani de-ai

dintre care trebuie amintit In primul rInd Cezar Bolliac, un adevdrat pionier In
critica teatrului liric. Principiile care I-au aduzit permanent pe N. Filimon In activitatea de cronicar muzical i dramatic au fost formulate ciar Inca din 1858
Criticul, fie teatral sau de once aka' specialitate, trebuie mai 'inn de toate sd
fie bine initiat In specialitatea sa, sd studieze cu o profunditate subiectul ce voiete
a critica i In expunerea criticei ce face sd arate adevdru I fdrd partial itate sau pasiune".
Mare iubitor de muzia, el Trisu0 interpret vocal i instrumentist, N. Filimon era
Trizestrat cu gust artistic, cu discerndmInt critic i mai ales cu o solidd, pentru vremea sa, culturd muzicald. in cronicile sale I0 Intemeiazd argumentatia pe lucrdrile
unor muzicologi celebri In acel timp, studiate cu seriozitate, cum sTnt : Dizionario
e bibliografia della musica del dottore Pietro Lichtenthal, de Antonio Fontana, Milano,
1826 ; Storia della musica, 1-111, de Padre Gianbattista Martini, Bologna, 1757, 1779,
1781 ; Biographie universelle des musiciens et bibliographie gnrale de la musique,
dejos. Ftis (opt volume, 1835-1884) ; Trait complet de la thorie et de la pratique
de l'harmonie de F. J. Ftis ; Trait de composition musicale ou trait complet et raisonn
d' harmonie pratique, de A. Reicha, Paris, 1818 etc., etc. ComentInd, cu preponderentd,

spectacolele Operei italiene din Bucure0, scriitorul nostru adopta o atitudine exigentd, din care cauzd
atras antipatia 1i adversitatea mai ales a unor impresari.
Era preocupat permanent de a expune fabula dramatica i muzicald" (date referitoare la istoricul operei respective i la subiectul ei) i de a face analizul" spectacolului (aprecien i asupra interpretdrii, scenografiei etc.), clInd explicatii amdnuntite,
sistematice, introdudnd i Incetdtenind numero0 termeni de specialitate, cu scopul
major i de a da o opinie obiectivd asupra spectacolului discutat i de a contribui
eficient la educarea publicului. Nicolae Filimon tinea sa precizeze c privete specta-

colul ca un mijloc de instructiune a poporului", care sd contribuie la cultivarea

648

facultdtii lui muzicale, la dezvoltarea i rafinarea gustului sdu, la Intinderea cunoOntelor despre adevarata melodie i armonie. in aceea0 ordine se Inscrie i preocuparea
de a face cunoscute personalitdtile marilor muzicieni, publidnd schite monografice
despre Verdi, Donizetti, Bellini, Paganini, de a initia publicul romdnesc asupra istoriei
muzicii universale, prin articole de sintezd, de mare utilitate In epocd, precum sTrit
Despre Inceputul operii musicale, progresul i perfectiunea In care a ajuns In timpul
altele. intreaga
de astdzi (1858), dei repezi despre musica si opera maghiarci (1860)
i

www.dacoromanica.ro

activitate de critic muzical a lui N. Filimon a stat sub semnul patriotismului, al dorintei nobile de a Inlesni accesul publicului nostru la marile valori ale muzicii univer-

sale, de a demonstra diferitilor interpreti si impresari straini c

la noi exista

suficiente resurse pentru receptarea muzicii cu competentd, cu gust artistic si discerndrrant critic. Am scris
mdrturisea N. Filimon fiindcd nu puturdm suferi a ne
umili strainul In patria noastrd cu aceste grosolane expresii : valachi sono una massa
I

d'ignoranti".
Aceste idei I-au condus In mod firesc la pledoaria pasionatd pentru alcdtuirea
unui repertoriu national, att In domeniul muzicii, at si al teatrului. ComentInd
lucran i lirico-dramatice ca Lipitorile satelor, Cocoana Chirita In Iasi, Cocoana Chirita In
provincie, de V. Alecsandri, Prdpstiele Bucurestilor, vodevil 'in 5 acte de Matei Millo,
Baba 1-17rca, opera comicd In cloud acte de Matei Millo si muzica de Flechtenmacher,
_Pam!, vodevil In patru acte de Anestin si Millo, pe muzicd deWachmann,
de C. Negruzzi si muzica de Flechtenmacher etc., N. Filimon proceda cu exigenta-i

caracteristicd, Insa nu uita sa releve rolul important al acestora In alcdtuirea unui

repertoriu romanesc, capabil sd reflecte specificul national. El cerea lucrari lince si
dramatice care sd trezeascd In inima romanilor sentimentul patriotismului, al gloriei si virtutilor strabune", sublinia necesitatea de a avea un repertoriu compus
din piese de conceptiune adevdrat romand, singurul mijloc de a da un relief mai
mare literaturii noastre teatrale". lzvorul esential al creatiei lirico-dramatice nationale era considerat de N. Filimon a fi folclorul, argumentIndu-si aceast Tritemeiata
idee In cronici si articole ca./pail bntean (1858), Tunsul Haiducul (1862), Lutarii si
compositiunile lar (1864) si altele. Interesul si admiratia pentru creatia folcloricd i-au
fost constante evidente afit In opera literard, presdratd cu nenumarate expresii paremiologice, cu cIntece haiducesti si balade, at si In culegerea, prelucrarea si publicarea unor basme populare, ca Roman Nzdravon (1862), Omul de Natal (1862),
Omul de flori cu barba de meitas sou Povestirea lui Ft-frumos (1862).
intre cronicile muzicale si teatrale ale lui N. Filimon si creatia sa epicd propriuzisd se situeazd Trisem nri le de caldtorie din Escursiuni In Germania mersdional. Memorii

artistice, istorice si critice, publicate mai Inn sub forma de foiletoane In National u I",
de la 6 septembrie 1859, cu unele intermitente, pInd 1a20 martie 1860, an In care
sTrit tipdrite si In volum aparte. Insemndrile de caldtorie au un caracter mixt, capitolele de descriere strictd a itinerarului parcurs si a locurilor vizitate alter/1'4-1d cu

cele alcdtuite epic, brodate pe diferite Imprejurdri de viatd, pe un anumit conflict,

cu o prezentd bogatd a dialogului. Capitolul al IV-lea, de pilda, intitulat Reflesiuni
asupra geloziei ridicole sau llinita si celebi Nicolache", prezintd cu umor o scend
petrecutd pe vapor Intre doi soli, ea de o frumusete angelica", o columbd", iar
el Impodobit cu un nas colosal, ca de cegd", devastat de demonul geloziei. De asemenea, capitolul al XV-lea, Capitan Vlad Nicoard din Dobriceni sau Asedierea Vienei
de Kara-Mustafa vizirul", evoca un episod istoric, cu elemente de legendd transpuse

Tritr-o actiune succintd si dinamicd. Un profil cu totul aparte a avut In volumul de

Escursiuni capitolul al XIX-lea intitulat Friederich Staaps sau atentatul de la Schoenbrunn In contra vietei lui Napoleon I", care a devenit o nuveld de sine stdtdtoare,
cunoscutd si astzi ca atare. Asemenea capitole au darul s creeze pauze placute In
lectura volumului de Escursiuni, deoarece Trisemndrile de cdratorie care-I compun
sTrit, aproape In totalitatea Ion, expuneri pur informative, adesea laconice si stereotipe,

ca indicaiile dintr-un ghid, descriptii strict documentare, prea putin sau de loc
distilate cu mijloacele prozei artistice.

www.dacoromanica.ro

649

N. Filimon si-a Inceput escursiunea" la 29 iunie 1858, pornind de la Bucuresti

cu omnibusul" pInd la Giurgiu. De aici, cu vaporul pe Dundre, ajunge la Budapesta.

aldtoreste pentru prima data In viata sa cu trenul, pInd la Viena, unde viziteazd
castelele imperiale din burg", piete publice i stabilimente de petrecere", monumente comemorative" etc. isi noteazd apoi amdnuntit, dar strict informativ, operele de arta din galeria Belvedere, clInd relatii despre scoala flamandd, scoala olani altele, trecInd la sule consacrate lui Van

dezd, scoala francezd, scoala germand

Dyck, Rubens, David Teniers etc. intr-un alt capitol vorbeste despre grddinile
si localittile de petrecere dimprejurul Vienei". Alte capitole contin detalii, de asemenea sub aspect pur documentar, despre diferite locuri, edificii publice, Trnprejurdri si evenimente istorice, referitoare la arhitecturd, rdzboaiele napoleoniene, religie, muzick viatd sociald, cum sInt capitolele al XXI-lea (Austerlitz sau bdtdlia celor
trei Impdrati"), al XXIII-lea (Serenada lui Schubert si cartea de permanent:a"), al
XXIV-lea (Praga monumentald"), al XXVII-lea (Lohengrin de Richard Wagner sau
muzica viitorului") etc. Dei nu sInt lipsite de unele reactii emotive si observatii
personale, totusi Insemndrile de cdrtorie sTrit In larga mdsurd de esentd livrescd,
comunicInd date extrase de N. Filimon fie din ghiduri turistice, fie din cataloagele
muzeelor vizitate sau din diferite tratate de istorie. Demonstratia a fast fdcutd de
G. alinescu, printr-o convingtoare juxtapunere a textelor, ardtTrid cd In descrierea
escursiunii" sale N. Filimon a avut pe masd cteva luerdri fundamentale pentru acea
epocd, precum vasta Storia universale, de Cesare Cant, Les muses d'Italie, guide et
mmento de Partiste et du voyageur si Les muses d'Allemagne et de Russie, de Louis
Viardot, si mai ales Itinraire descriptifet historique de l'Allemagne, de Adolphe Joanne.

Partea de contributie originald a lui N. Filimon nu e in prezentarea datelor

de ordin istoric si artistic sau In descrierea diferitelor localitti sau institutii. Dacd
exista o contributie personald a scriitorului nostru si aceasta exista !
trebuie
sesizat In capitolele tratate epic si mai ales In acele numeroase pasaje ce relevd
atitudinea sa fatd de diferitele situatii i Imprejurdri IntIlnite In timpul escursiunii"
si pe care le pune In corelatie, uneori prin antitezd, cu realintile caracteristice
tdrii noastre din epoca respectiv. Pdtrunfrid Intr-o alta zond sociald, cu un alt grad
de civilizatie, care-i oferd o searnd de termeni de comparatie, Nicolae Filimon,
nemultumit de realitatile autohtone si doritor de progres, adoptd deseori, ca si
Dinicu Golescu, o atitudine critica. Atitudinea lui N. Filimon are Trisd altd substantd
si alt orizont, fiind specified unei alte perioade istorice. Dinicu Golescu descoperea
uimit o lume noud, de pe pozitia unui boier luminat si patriot. Nicolae Filimon procedeazd cu mai multd sobrietate si luciditate, este un om avizat, In atitudinea sa rdsfringindu-se ideile democratice si progresiste ale revolutiei de la 1848, pe care le
Imprtdseste si le continua' la un deceniu de la afirmarea lor, ceea ce dovedeste
cum s-a mai ardtat
cd nu a stat pasiv in timpul desfsurdrii revolutiei, chiar

dacd documentele nu atestd participarea sa.

Uneori N. Filimon Tsi exercitd atitudinea critica prin aluzii i notatii lapidare.
De pileld, el observd cdtdranii bavarezi lucrau cu cantilena si rIsul pe buze, iar nu
ca pe la noi sub biciul dorobantilor". In mod frecvent Tnsd, scriitorul Intreprinde
ample anal ize ale stdrilor de lucruri autohtone, se strOduieste sA descifreze cauzele di-

feritelor aspecte si fenomene negative, propune solutii de Indreptare In lumina idealurilor pasoptiste. Procedeul compozitional al exprimdrii atitudinii critice prin inter650

mediul unui preopinent strain era specific epocii i cel mai edificator exemplu
constituie romanul Pasurile unui american 7n Romania, al lui N. D. Xenopol. Asa

www.dacoromanica.ro

procedeazd si N. Filimon, relat7nd o discutie cu un strain stabilit la noi in lard.

Referindu-se la nobilime", adicd la boierime, interlocutorul scriitorului nostru
zicea c, In toate pdrtile lumei, ea sd pune In capul progresului si sd sacrificd
pentru Inaintarea si fericirea patrii ; pe end la noi este data' la o viat indolentd
si se ocup numai de pldcerile simtuale, de jocul cdrtilor si de jafuri, iar amorul
patriei o apucd numai atunci end domnia tdrii se ea* vdduvind sau end voieste
a o face sd devie astfel, ca s poat da tronul vreunuia din favoritii sdi". Alta data,
discutind cu un alt strain, N. Filimon 7i dezvdluie pricina rului social, acuzind aceeasi
clasd parazitard, profitoare si antipatrioticd
$i la noi, ca si In patria dumitale, nu sunt streinii care ne pregteste ruina,
ci suntem noi. Sunt o parte de magnati pervertiti, vanitosi, ambitiosi i corupti.
Oameni care-si \and patria si constiinta pe pretul unei decoratii, ce de multe ori
nu valuteazd nici trei crditari. Sunt guvernele antipatriotice care sug singele unui
popol martir, carell sine in ignorant si In mizerie !
Sunt certile intestine si sfrserea partitelor, ce paralizeazd progresul material si moral.
Agricultura si comerciul stau In amortire din lipsa cdilor de comunicatie ; artele
si stiintele lipsesc cu totul, din cauza putinei incurageri
lipsa totald a stabilimentelor necesarii".
Poposind la alugdreni, scriitorul e m7hnit de paragina in care e Idsat monumentul ridicat aici, adresIndu-se contemporanilor sal : Romdni ! e timpul sd va desteptati
din letargia In care v-au aruncat regimul moliciunei si al egoismului !"
Exemplul cel mai concludent c Nicolae Filimon nu numai ca a cunoscut bine,
ci a si Impart:a:sit ideile revolutionare de la 1848 II constituie schimbul de opinii avut
cu tindrul maghiar Kvesdy Jnos. Din modul 7n care 7i vorbeste scriitorul nostru,
rezultd cu claritate cd el era purtdtorul i continuatorul ideologiei pasoptiste, mai
precis spus al ideilor lui Nicolae BdIcescu, in cazul de fat al conceptiei marelui
nostru democrat-revolutionar asupra revolutiei maghiare si romdne din Transilvania.
Nicolae Filimon subscria la aceeasi idee cd romdnii si ungurii trebuiau s lupte
impotriva dusmanului comun, pentru desfiintarea iobgiei, pentru dreptatea
social si libertate national.
Rdscularea de la 48
spune N. Filimon
a gsit pe maghiari foarte putin
pregaiti pentru libertate
Maghiarii, ca popol cu minte, c7nd puseserd mina pe
arme ca sd-si dobindeascd independinta, cata s se gindeascd mai inn ca Ungaria
este locuitd de mai multe popoare, toate cu traditiunile, cu limba si aspiratiunile lor.
i

Ca sd uneascd pe aceste popoare la ideea cea mare a libertalii, cdta sd le promitd ceva
mai mult decit aceea ce le da impratul. Era necesariu s zdrobeascd privilegiile, sd

desfiinteze iobdgia, sd proclame drepturi si datorii pentru toti, libertate de religie

si de constiinta si dreptul de existentd nationald".
Ca un Invdtdmint al istoriei, N. Filimon II indemna pe tIndrul revolutionar maghiar Moralizati popolul
invdtati-I s iubeascd si sa respecteze pe toate celelalte natiuni".
Interesante prin semnificatiile lor, Insemndrile de caldtorie se disting mai putin
sub aspect stilistic, scriitorul nefiind nici acum si nici ulterior in suficientd mdsurd
sta.* pe mijloacele de expresie. Cind izbutesc sa* depseascd factura de reportaj
descriptiv, informativ, paginile din Escursiuni abundd in locuri comune, facile
(dumbrvi romantice", delicioasd si pitoreascd panorama", poetice coline",
dulcea suflare a vintului", grupe poetice"), In hiperbolizdri naive (vaporul geme
ca un taur slbatic" ; pe mal se va'd imensele selve de salcii plingtoare" ; Dundrea

www.dacoromanica.ro

651

este maiestosul fluviu", care uneori geme ca un leu iritat") sau in frantuzisme trans-

plantate In stare nucla (portier", depart", celeritate" etc.).

Ca scriitor, Nicolae Filimon este un romantic dublat de un realist, simbioza
acestor doud atitudini estetice neavInd nimic paradoxal, ea fiind caracteristied mai

multor scriitori romani reprezentativi din secolul al XIX-lea, In ale caror opere,
data fiind dezvoltarea rapidd a literaturii noastre, s-au Intrepdtruns simultan orientani

felurite. Elementele romantice si cele realiste din opera lui N. Filimon, dei coexista' permanent, au totusi diferite grade de intensitate, nu se afirmd uniform, predominInd cind unele, eind alte. Scrieri accentuat romantice sInt nuvelele de Tnceput,
Mateo Cipriani si Friederich Stoops sou atentatul de la Schoenbrunn In contra
lui Napoleon I.
)(Nucleul nuvelei Mateo Ctpriani este de natura erotica, fiind tratat cu mijloace
si viziune specific romantice. Eroii sInt stapIniti de pasiuni mistuitoare, trdite cu exaltare, pInd la situatii limita. Temperamentele lor sInt focoase, se dezrntuie cu intensitate pasionala, In Imprejurdri singulare. Drama erotica se consuma pe laitmotivul

romantic al deosebirii extractiilor sociale ale protagonistilor, unul provenind din

mediile populare, iar celdlalt din straturile suprapuse. Actiunea mizeazd foarte mult
pe neprevzut, pe enigmatic si dezvaluiri neasteptate, pe spectaculos, introducTnd

elemente de macabru, acordInd un rol activ si faetorului oniric. Mateo Cipriani

este un copil fara pdrinti, gasit la usa capelanului bisericii Santa Maria della Spina din
Pisa si crescut apoi de acesta. La vIrsta de 15 ani obtine postul de primo organist".
La scurt timp este Insa cuprins de o nestavilit pasiune erotica pentru contesa C.,
care venea In mod obisnuit la slujba. li scrie un bilet exaltat, pe care-I strecoard In
cartea de rugaciuni a contesei. Primind un rdspuns descurajator, merge la palatul ei,
dar nu e primit. Si atunci, prin grija batrTnului capelan, care ii cunostea taina, pleacd

la Livorno. Aici, se dedicd luptei patriotice pentru eliberarea Italiei, clInd un sens
nobil temperamentului sau aprins : CInd patria este In pericol si cheama pe fiii
ei sa o ajute, este de trei ori blestemat acela care ramTne surd la gemetele ei". Mateo
esteInsa arestat si condamnat la moarte. in momentul In care se Tndrepta spre esafod,
o femeie, care nu-i alta cleat nestiuta lui mama, vine cu gratierea. Dar e prea tTrziu,
cdei un tiran se desprinde din multime si-I strdpunge cu stiletul. Pe patul de moarte,
Mateo are dureroasa ferici re s-o vadd ultima data pe contesa. Tot acum se dezvluie
ca batrInul capelan, care-I crescuse, era propriul lui tata.
ProiectInd povesteavieii lui Mateo Cipriani pe fundalul luptei pentru el iberarea

ltaliei, zugravindu-I ca pe un adevarat patriot, nuvela lui N. Filimon se Inscrie pe

latura activd a romantismului. Tribulatiile sufletesti ale lui Mateo sInt convertite, In
ultima analizd, In sens pozitiv, temperamentul sau exaltat capdtd o finalitate activa,
nobila, trairile lui pasionale intense converg catre un ;el major, patriotic.
In aceasta viziune specified romantismului activ distingem cu usurinta adeziunea

scriitorului la ideile si aspiratiile revolutiei de la 1848. Acest fapt rezultd cu si mai

multa claritate din partea initiala a nuvelei. Reproduend discutia pe care o are cu
cdlugarul Gerolamo In gradina manastirii dominicane de pe colina Fiesole, Nicolae

652

Filimon are prilejul s Intreprincld o ascutit critica antimonahald si anticlericald, dezvaluind multe din racilele ascunse Intre zidurile manastirilor. Scriitorul devine ecoul
dezideratelor majore ale epocii pasoptiste, sustirand prin nuvela sa ampla campanie Incheiata cu legea pentru secularizarea averilor manastiresti din timpul domniei
lui Cuza. Imaginile aduse de N. Filimon au un evident accent critic, rasfrInt si asupra
realitatilor din societatea noastrd. latd aspectul salii de mese :

www.dacoromanica.ro

Ceea ce mi se pdru foarte bizar era disciplina cu care cuviosii pdrinti

sugeau singele Domnului. Deodatd vedeai o sutd de drepte puind mina pe ulcioare
si turnInd vin In pahare ; apoi iardsi o sun de stinge ridicind o sutd de pahare
pline cu vin la o sutd de guri uscate de sete, iar dupe aceea, ca printr-un semn
de Intelegere, vedeai o sutd de capete plecindu-se Indrdt ca sa poatd suge mai cu
comoditate acel nectar ce se scoate din viile sdclite pe colinele Apeninului.
Mijloacele de parvenire sint Trifdtisate cu atitudine reprobatoare
Abatele acestui monaster and a venit aici nu era demn de nimic, nu stia nici
chiar sa reciteze un Ave Maria ; cu toate astea el vrea sa ajungd abate ; ce fdcu dar ?

Se Inarmd cu ipocrizie si In scurt timp dobindi confienta tutulor cdlugdrilor; dupd

aceea se puse a-i trdda acuzindu-i mai totdeauna de faptele cele mai criminale. Supe-

riorul credea pirile lui si mai pe toatd ziva gonea dintre noi pe cite unul din cei
mai buni cdlugdri ; iar trdcldtorul, mergind din succes In succes, dobindi atita Tncredere,

Inca fu numit iconom, prior si mai In urrnd abate".

O facturd dominant romanticd are si nuvela Friederich Staaps sau atentatui de la
Schoenbrunn In contra lui Napoleon I, ale car& semnificatii se circumscriu in sfera
aceluiasi romantism activ. Si aici destinul eroului principal, Friederich Staaps, se consumd concomitent pe doud directii, una privind viata lui intima, sentimentald, iar alta
atitudinea lui civicd, de patriot, gata de supremul sacrificiu pentru a-si elibera patria
de sub stdpinirea francezd. Aspectul erotic al conflictului este mult mai inconsistent
si mai artificios cleat cel din Mateo Cipriani. Exaltarea specific romanticd alunecd In
teatralism, In hiperbolizan i naive. Friederich o iubeste cu aceeasi mistuitoare pasiune

pe Eloisa, dar dialogurile dintre ei, oricit de patetice, n-au substantd.

PlecInd la Halle pentru continuarea studiilor, Friederich Staaps, se Insufleteste
de atmosfera patrioticd ce domnea printre studentii de aici, intrind In asociatia conspirativd ce pldnuia uciderea lui Napoleon. Faptele si imprejurdrile evolueazd de acum
In colo mai condensat si mai convingdtor, In acelasi timbru romantic. impreund cu
ceilali conspiratori jura, cu pumnalele ridicate, s elibereze Germania. Trgind la
sorti, Friederich devine executorul jurdmintului, acela ce va trebuie sd curme via-ta
invadatorului. Cind porneste spre Viena, orologiul Academiei suna miezul
Cerul era invesmintat in non i grosi. Vintul urla, ploaia curgea In torente, fulgente
luceau din timp In timp, ca sd facd aceast scend si mai ingrozitoare ; era, In fine,
una din acele nopti teribile cunoscute numai de locuitorii regiunilor nordice". AjungInd la Schnbrunn, Friederich e gata sd pdtrundd In cortul Impdratului, dar e prins
de grenadin i dus in fata lui Napoleon. Plin de curaj si demnitate patrioticd, i se
adreseazd impdratului
Ei bine, motivele care au fcut sd se nascd In sufletul meu ura neplacabild
catre persoana voastrd sunt acestea : te urdsc, cdci, ca fiu al poporului si al I ibert4
te-ai servit de aste nume sacre ca s ajungi la apogeul mdrirei, iar dupd aceea ai trd-

dat pe unul si ai strivit pe cealaltd ; te urdsc pentru ca ai adus In sInul patriei mele
uciderea, dezolatiunea si deprdclarea ; te urdsc pentru cd ai omorit libertatea poporului german". Napoleon Ti propune insd s intre In armata sa, ceea ce evident, Ti
repugna tindrului patriot. 5i, In consecintd, Friederich Staaps este executat.
Inconsistentd sub aspectul erotic al conflictului, nuvela atrage atentia prin mesajul pe care-I transmite. Dei adopta o viziune exaltat romanticd, Nicolae
afirmd cu convingere ideea libertttii si independentei nationale.
Scrise sub impresia cdldtoriei Intreprinse In Germania si Italia, nuvelele Mateo
Cipriani si Friederich Staaps plaseazd actiunea In realintile altor tdri, extrdgind din

www.dacoromanica.ro

653

istoria acestoraintmplari care se pretau lesne la o tratare romantica, In stilul epocii.

Du pa aceste nuvele de Inceput, ancorInd In real itatile autohtone N. Filimon Tsi schimba
Tntr-o bun& masura viziunea. Fara a parsi cu totul procedeele romantice, acorda pre-

ponderenta zugravirii sobre, realiste, cu o evident& finalitate de critica sociald. Trecerea spre romanul Ciocoii vechi si flojo face nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala. Prin aceasta, precizeaza G. Calinescu, N. Filimon Tsi Incepe opera

de critic al societatii romne".

In ceea ce priveste compozitia epica, nuvela Nenorocirile unui slujnicar sou
gentilomii de mahala este destul de sumara', alcatuit din dteva mii. Pentru a-si afirma
atitudinea critica, N. Filimon nu dispune de suficient mestesug ca sa lase personajele
sa se autodefineasca prin actiune, si atunci intervine el Tnusi, In mare masura, intro-

ducTnd direct comentariile sale. Procedeul, care va fi amplificat In romanul Ciocoii

vechi si noi, este acela al portretizarii caracterologice. in primul capitol, Slujnicaria", se Incearca o definire a tipului ce va fi Trifatisat. Slujnicarul este totdeauna un
june de la douazeci si doi pIna la douazeci si cinci de anisori, bine fcut, bine Imbracat,
frizat si InmTnusat, intocmai ca un lion de Paris.

Acest lux ar face pe oamenii fara experientd sa-1 ia drept fiul unui proprietar
bogat sau de mostenitor al vreunui unchi din repertoriul teatrului comic francez
lucrurile Trisa merg cu totul altfel si va 7ncredintez cu mina pe constiinta c vestmintele dupd dInsul sunt facute pe datorie. Cad felul acesta de gentilomi nu au alta stare
cleat leafa, si aceasta mizerabil leafa nu are miraculosul dar al monedei zburatoare

din timpul pietrei filozofale.

La primul debut al aventuroasei sale juneti gentilomul nostru o duce binisor:
i chiar pe birjar ; iar leafa o tine numai
ca sa nutreasca amorasele sale cu fetele de pe la marsande".
Nicolae Filimon face si o clasificare a slujnicarilor. Unii fac parte din ortaua
poetilor", autori de versuri fard sens si mai Intunecoase dedt ale lui Numa Pompilie", legislatorul roman care compusese pentru cultul zeilor niste litanii atit de obscure, That nici preotii nu le puteau Tntelege. Alii sTrit cei care s-au dus de cloud
trei ori pe la Facultatea de drept", ametind apoi clientii" cu formule de jurisprudent& romana rostite anapoda. Cei mai teribili" slujnicari, specifica scriitorul, sTnt
Tr-Isar& pe croitor, pe cismar, pe ospelier

Ins& slujnicarii politici", recte demagogii, sarlatani patriotarzi, parvenitii.

Capitolele urmatoare isi propun sa prezinte un astfel de slujnicar politic", In
persoana lui Mitica RImatorian. La cafenea, acesta peroreaza vehement Tmpotriva
stapTnirii, pozeazaTn mare patriot. Faptele Insa II dezmint. Tradat de amanta sa, Rezi,

e arestat si torturat pentru a divulga numele celor care organizeaz& un complot"

de opereta Tmpotriva caimacamului. La politie RTmatorian se comport& Insa ca un
las, Tsi dezvaluie caracterul su duplicitar, cameleonic, neaga once atitudine liberala,

se declara cel mai mare adorator al despotismului", al privilegiilor.

Domnul agent, ah pietate de mine, eu nu sTrit liberal, o mai repet, nu sInt
nici conspirator ; singura mea culpa este c strig i eu libertate i egalitate, dar sa
n-am parte de tot ce voi cere la Dumnezeu daca am fost vreodata liberal sau daca
inteleg la ce se obliga cineva end se pronunta aceste cuvinte".
Atitudinea lasa a lui RImatorian Ti repugna chiar si politaiului, care rosteste In
sinea sa

654

lata oamenii care au sa te conduca la fericire !

lata
Sarmana Romanie !
pretorianii ti care o sa-ti rump& vestmintele si o sa puie la sorti carnasa ta. La dou&
lovituri de vargd, ei se leapacla de tine ca Petru de Crist, si cu toate acestea, daca

www.dacoromanica.ro

.,.. _
Ni,lifail,lilto(it,'Ilitrlif

,;i13

i rill'ilri I I F i'llirv,,r,,,,.,

'0--,--"Toi'l

q
....,

_.

..

....Gr.
Anlitvi
"
,

. ,,

,,..., .-

c'.

""

14474.11
-

' ,IN'

---L
p ..x...,,

n. '`

"..,'''.
V.,.

6,111,11Q11111i:ilipAlkirgil'ir'

,41'Ir v.

5.06,..

..

aftiliiii

, :,

,1,'''
.

';`,.'

'

.,

....

,,

,,,...41,.._

'

r'-`..

.. ).

-,,
,

rOdAL._3
r.L' L.

BUCUREVI-1, MANASTIREA MIHAI VODA

la 1794 (azi Arhivele statului)

soarta m-ar fi pus In pozitiunea acestui mizerabil si pe dInsul Intr-a mea, desigur m-ar

fi facut sa-mi dau sufletul In torturi".

AvTnd un caracter duplicitar, Mitica RTmatorian uitO repede casi-a renegat toate
principiile. La numai dteva luni el apare Tn fruntea alaiului la sosirea lui Alexandru
loan Cuza In Bucuresti, perorind cu aceeasi demagogie patriotardO. Dintr-un capitol
final alcatuit sub forma unei scrisori, aflam ca obtinuse o slujbd importantd la Craiova,
unde trecea drept cel mai Tnfocat patriot si de cel mai onest om din toata lunaea",
Insa In realitate fura de la stat si de la particolari mai rdu decTt Tn timpii trecuti".
Filimon a scris nuvela Nenorocirile unui slujnicar cu intentia vadit de a zugrOvi
un tip social, caracteristic societatii romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea, tipul
parvenitului, al sarlatanului politic fanfaron si las, cu o atitudine cameleonicd, trecTnd
drept reprezentant al burgheziei liberale doritoare de progres i democratie, dar
In realitate un fals patriot, cu un caracter abject, neavInd nici un scrupul In actiunea
sa de a parveni In ierarhia sociald si politicd. Pentru a nu lasa Insd impresia cd un
astfel de tip ar oglindi Intreaga tinerime romTnd a epocii sale si pentru a nu fi acuzat
ca, prin scrierea sa, a aruncat In fata junimii generoase a tarii noastre noroiul scepticismului si al celor mai teribile vicii", Nicolae Filimon revine Intr-un Post-scriptum", la modul teoretic, completInd fizionomia personajelor sale. Mitica RTmatorian
spune Filimon
este tipul junilor ignoranti, viciosi, corupti si fara avere cari,
In ardoarea lor de a dobIndi cu once pret mijloace ca sd-si satisfacd niste placeri
ambitiuni diametralmente opuse pozitiunei lor sociale, devin tTrItori, lingusitori
si uneori chiar sperjuri. Oameni de felul acesta, dip nefericire, se gdsesc multi In
tara noastra.
Gainescul este Tncarnarea omului ignorant si natTng, care, neputInd s faca zgo-

mot In societate prin avere si merite, devine patriot improvizat ; ia parte la toate

www.dacoromanica.ro

655

manifestarile zgomotoase si cu lautari, apoi, crezInd ea a servit de-ajuns cauza national

Incepe a poza ca amator sau mai bine petitor la functiunea de director de minister
si

prefect de district ! ..."

Nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala a constituit, pentru

N. Filimon, un bun exercitiu epic pentru trecerea la constructia complexa a romanului. O seama de Insusiri artistice, care vor deveni pregnante In Ciocoii vechi
si noi, se prefigureaza In paginile acestei nuvele. intilnim, de pilda, succinte, dar sugestive pasaje care reconstituie culoarea locala, atmosfera specified Bucurestiului

de la Inceputul celei de-a doua jurnatti a secolului al XIX-lea, din perioada premergtoare Unirii Principatelor. Seriitorul preia si prelucreaza diferite evenimente
autentice, le adapteaza actiunii, talentul sau de evocator fiind evident mai ales In
pasajul care descrie intrarea lui Alexandru loan Cuza in Bucuresti.
Pentru definirea caracterologica a personajelor, N. Filimon apeleaza la un procedeu utilizat In epoca, mai ales de V. Alecsandri si ulterior de I. L. Caragiale,
atribuindu-le nume cu substrat satiric, elocvente prin ele insele, ca RImatorian,
Gainescul, Rasolescu. Un procedeu care va deveni propriu artei lui I. L. Caragiale
si pe care-I Trittlnim incipient la N. Filimon este acela al autodefinirii personajelor
prin modul In care se exprima. Postura ridicola a lui Mitica RImatorian, de individ

agramat, ignorant, fanfaron cu pretentii de om de lume", rezulta, de pit& din

declaratia de dragoste pe care o debiteaza In fata amantei sale Rezi, declaratie care
anticipeaza pe aceea a lui Rica' Venturiano

Angel de candoare care te-ai coborIt din regiunile imperiului (a voit sa zica
ale empireului), unde sa faureaza traznetile si fulgerile, ca sa creezi fericirea unui
nenorocit muritor ce te adora precum adoara tinara murna pe primul ei nascut, ca
fanaticul principiele credirytei sale, ca avarul comorile sale !
lubitd Rezi ! Tu, care
prin fizionomia ta mai alba' cleat hirtia ministeriala ai stiut sa infigi In nenorocita
mea inimd toate frigrile amorului, aibi pietate de un om care nu traieste cleat ca
sa contemple ochii ti cei mai verzi decit granitul, buclele tale cele azurii, dintii tal
Fii seful de sectie al
cei de roze si buzele tale cele mai lucitoare cleat marmora
inimei mele si ma voi crede foarte ferice ocupInd postul de pomojnic In amorul tau ! ..."
intr-un anume sens, nuvela Nenorocirile unui slujnicar sou gentilomii de mahalo
poate fi considerata un preludiu al romanului Ciocoii vechi si noi, Mitica RTmatorian
ind, compozi-tional, un prototip al lui Dinu Paturica, dei acesta TI preceda In timp.

Ideea de a scrie un roman a fost salutara si pentru Nicolae Filimon si pentru literatura romana.
Dupa Radul al VII-lea de la Afumati (1846), tradus de S. Andronic" (dup
Buvelot), o prima Incercare de roman romanesc face Ion Ghica, pe la 1848,
and Incepe s scrie lstoria lui Alecu, al carui model, urmat Indeaproape, este romanul
jrme Paturot d la recherche d'une position sociale, de L. Reybaud. Din pacate, fragmentul conceput de Ion Ghica a ramas necunoscut, In manuscris, timp de mai bine

de un secol. O tentativa de roman care vede lumina tiparului

este Tainele

inimei, de M. Kogalniceanu, ramasa Insa tot la stadiul de fragment, aparuta In

Gazeta de Moldavia" din 1850. Dupa romanul Hotii i hagiul de Alexandru Pelimon,
tiparit In 1853, un moment Insemnat In aparitia romanului romanese II Inscrie anul
1855. in Romania I iterara." din acest an se publica coneomitent trei romane Manoil
de Dimitrie Bolintineanu, conceput Inca din 1851-1852, Serile de toamnei la tearej
de A. Cantacuzin i Logofeitul Baptiste Veleli de V. Alisandrescu (V. A. Urechia).
656

Tot In 1855 mai apar romanele Coliba M.driuca'i, de V. Alessandresco (V. A. Urechia),,

www.dacoromanica.ro

inspirat din romanul Coliba unchiului Tom, de Harriet Beecher Stowe, si Aldo si
Aminto sou Banditii, de C. Boerescu.
Noi Incercdri de roman se fac In 1857-1858, prin Omul muntelui, semnat
Doamna L., Radu Buzescu, de loan Dimitrescu, si Bucur, istoria fundeirii Bucurestilor,
de Alexandru Pelimon. In 1860, Pantazi Ghica publicd romanul intitulat Un boem roman,
un fel de Scnes de la vie de bohme de Henry Murger. Tot lui Pantazi Ghica i-a fost

atribuit si romanul-foileton Don Juanii din Bucuresti, publicat frd semndturd In Independirqa" din 1861. Calitativ superior fatd de aceste Incercdri este Elena, de D. Bolintineanu, roman original de datine politic-filosofic", apdrut In 1862. Un fenomen
interesant In evolutia romanului romdnesc Il constituie aparitia romanului de mistere. Intre 1861 si 1863 se tipdresc Mistereie ccisatoriei, de C. D. Aricescu, Misterele
Bucuresti/or, de G. Baronzi si Mistere din Bucuresti, de I. M. Bujoreanu, avnd ca punct
de plecare Mistere/e Parisului de Eugne Sue.
Toate aceste trudnice si anevoioase incercri de roman, Intreprinse pe o duratd

de un deceniu si jurndtate, au fost Incununate de succesc prin aparitia romanului

Ciocoii vechi i noi sau Ce naste din pisicd soarici mdnincei, al lui N. Filimon.

0 data cu aparitia lui, literatura romdrid capdtd primul ei roman autentic, valoros din toate punctele de vedere, N. Filimon intrInd In posteritate drept creatorul
adevdrat al genului.
Romanul Ciocoii vechi si noi are un caracter dominant realist, continuTnd si dezvolttnd critica sociald din Nenorocirile unui slujnicar, frd a se Indeparta de la procedeele
romantice. Tendinta criticd a romanului este mrturisit i argumentat de N. Filimon

In Dedicatie" si in Prolog". ArdtInd, mai Intli, csi dedica scrierea ciocoilor, N. Filimon alcdtuieste In Prolog", In maniera epocii, o fiziologie" a ciocoiului, cdutind
sd-I defineascd In aspectele caracteristice, la modul generic.
Ciocoiul spune scriitorul este totdeauna si In once tard un om venal,
ipocrit, las, orgolios, laccm, brutal Find la barbarie si dotat de o ambitiune nerndrgi n

In viziunea lui N. Filimon, ciocoiul este, In esentd, un parvenit, un individ lipsit

de once vertebra-0e morald, de once scrupule, al cdrui scop este acela de a urca
tot mai sus In ierarhia sociald politi. indiferent prin ce mijloace. El Incepe de la
starea de slugd, se comportd cu fdtdrnicie, jurInd si Inserind, stringInd tainic avere,
dobThdind ranguri pe cdi necinstite:
In timpul pe end ciocoiul Imbld dupd trdsura boierului, el afld toate
stdpInului sdu si-i ajutd et poate ca ssi le Trnplineascd In paguba lui si In folosul
sdu. Se IntImpld, Insd, de multe ori ca stapInul ciocoiul-ui s aibd si virtuti, dar
aceste lucruri pdtrate nu pot sd intre in capul si-n inima cea triunghiulard si Tngustd
a ciocoiului plecat pe drumul de a deveni om mare cu once pret
Astfel dar,
end ciocoiul ajunge la gradul de vdtaf, este corupt moraliceste i fiziceste pInd la
i

mdduva oaselor.

indltat la acest din urrnd si mai suprem grad al slugdrniciei, ciocoiul devine
prevdzdtor ca un prezident de cabinet ... din Europa. Ideea ce-I preocupd ziva
noaptea este de a afla metodul prin care sd-si faca stare. Diferite planuri i se prezintd In imaginatiune, unul mai Intunecos cleat cellalt ; le studiazd pe toate si, gdsindu-le realizabile, le pune In lucrare fdrd mustrare de constiintd".
Ond ciocoiul Tsi atinge scopul si ocupa un loc de prim rang Tn viata sociald
si politicd, el intrdin categoria celor mai nocive elemente anti nationale si antipatriotice
42 -

C.

www.dacoromanica.ro

657

Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns om de stat, se deosibeste de omul onest

prin mai multe fapte, iar mai In seamd prin purtarea sa. El nu se pronunId definitiv
pentru nici o doctrina politicd, nu se face adept credincios al nici unui partit, nu
doard cd are spi ritu I drept si nepdrtinitor, ci ca sd poatd exploata deodatd toate doc-

trinele si partitele In folosul sau.

Amorul de patrie, libertatea, egalitatea si devotamentul sTrit vorbele sacramentale ale ciocoiului, pe care le rosteste prin adundri publice si private ; dar aceste
virtui cetalenesti, de care face a-at pompd, nu sInt cleat treptele scdrii pe care
voieste a se sui la putere ; si uneori, and ele nu-i servd de ajuns, el aleargd la strdini
si priimeste de la clInsii posturi In -Ora sa.
Ajuns la gradul de mdrire pentru care a comis toate miseliile, a suferit toate
umilintile si a declamat, fdrd a le simi, toate virtutile din lume, ciocoiul Isi ridicd
masca ipocriziei de la ochi si se aratd lumei In mizerabila i uricioasa nuditate a

sufletului sdu cel mic.

In Prolog", alcatuind aceastd fiziologie" a ciocoiului, N. Filimon expune In
esenId planul si substanTa romanului, care urmeazd sa ilustreze faptic asertiunile
preliminarii, cum rezultd si din declaratia finald : latd tipul ce ne propunem a urmarl In deosebitele faze prin care el a trecut In secolul nostru, de la ciocoiul cu

anteriu si cu cdldrndri la briu al timpilor fanariotici pInd la ciocoiul cu frac si cu

manusi albe din zilele noastre". Din pdcate, N. Filimon nu a mai putut realiza cea de-a
cloud parte a romanului, dedicat ciocoilor noi", dei, dupd unele indicii, se pare c.a.
Incepuse sd o scrie.

Prima parte. care Inftiseazd ciocoii vechi", adicd pe cei cu anteriu si cu cdlmdri

la briu ai timpilor fanariotici", circumscrie perioada de la 1814 pInd la

1830", cum insusi scriitorul precizeazd. Romanul reconstituie In mod realist, cu o

accentuatd atitudine critica, o sumbrd perioadd din istoria ;aril noastre, and
domnitorii fanariati spoliau sIngeros poporul umilit si nesocoteau interesele nationale, strinend averi fabuloase si apoi fugind peste hotare, and aduceau cu ei
slugi ipocrite si hrdpdree, pe care le oblduiau In posturi importante, IncurajTnd
parvenitismul, desfrTul, jaful si exploatarea. Evocarea se realizeazd In cadrul unei
actiuni dinamice, bazatd pe un conflict bine Inchegat, pe o intrigd sustinutd, bogatd
In substantd epicd. Un merit de seamd al romanului este acela ca Isi exercitd
funcTia criticd prin intermediul personajelor care TI populeazd, lsIndu-le s ac;ioneze

In voie, sd se autodefineascd prin faptele, endurile si sentimentele lor.

Ca romantic, Nicolae Filimon situeazd personajele la poluri opuse, zugrdvindu-le

In alb-negru, fiecare In parte actiorand la modul frenetic, printr-o trdire intensa

Impinsd pnd la exaltare, fie sub zodia celor mai oneste si demne sentimente, fie
sub a celor mai murdare i meschine interese. 0 prima categorie de personaje,
cu o prezentd continua In paginile romanului, fiind si cele mai bine zugrvite, o
formeazd personajele situate la polul negativ, de-a dreptul scelerate, asupra cdrora
se concentreazd Intregul sens critic al romanului, fiind caracteristiceepocii evocate.

Andronache Tuzluc, fanariot venit de la Constantinopol In suita domnitorului

Caragea, fusese mai Inn ciohodar (slujbas care se Ingrij ea de Incaltdmintea domnului),
dar prin intrigd si lingusire ajunsese la rangul de postelnic, dobIndind o imensd avere

prin jaf si Inseldciune, pe care o cheltuia In desfrIu si orgii. La curtea acestuia se

pripaseste Dinu Paturicd, fiul unui mdrunt boiernas de -Ord, Ghinea Pdturicd ot Bucov
sud Saac, aflat si el In slujba postelnicului. Dinu Pdturicd este de fapt eroul cen.658

tral al romanului, asupra lui concentrindu-se In primul rInd atenTia scriitorului.

www.dacoromanica.ro

El este, pentru epoca zugrOvit, reprezentantul tipic al ciocoiului, al parvenitului,

deschizInd Intreaga serie de eroi similari Tn literatura romana, primul si cel mai
Tnsemnat succesor fiind Tanase Scatiu, din romanul cu acelasi titlu al lui Duiliu
Zamfirescu. Inca de la sosirea sa In casa postelnicului Andronache Tuzluc, Dinu Paurica stie bine ce vrea si cum sa procedeze. Scopul sau ascuns, urmarit cu tenacitate,
prin perfidie, cinism si hotie, este acela de a dobIndi avere si ranguri, de a-1 deposeda
pe stapTnul sau. Prilejul i se iveste In scurt timp, QaCi postelnicul, Tnselat de comportarea falarnica a slugii sale, 71 Insarcineaza, In taina, sa supravegheze pe chera

Duduca, amanta sa, fanarion si ea, la fel de depravata si de perversa. Aceasta,

intuind intentiile lui Paturica, TI seduce si si-1 face nu numai aliat, ci si ibovnic,
actiorand Trnpreuna pentru completa ruinare a postelnicului. Ei se folosesc de un
intermediar, chir Costea Chiorul, un negustor de bijuterii si de cele mai alese
articole vestimentare, practicant si el al celor mai meschine tertipuri pentru a-si
Trisela clientii. in Tntelegere cu Dinu Paturica si chera Duduca, Costea Chiorul 71
determina pe Andronache Tuzluc sa cumpere mOrfuri din cele mai scumpe pentru
amanta sa, ca apoi aceasta sa i le restituie In schimbul sumei primite de la postelnic.
Concomitent cu deposedarea lui Andronache Tuzluc prin intermediul cherei
Duduca si a lui chir Costea Chiorul, Dinu Paturica actioneaza' si pe alte planuri,
directe. Profiend de credulitatea postelnicului, 71 jefuieste sistematic, ia mita de la
arendasi, nu se cla In laturi sa' tortureze pe nenorocitii trani, purandu-le ouafierte
la subtiori i clIndu-le fum de ardei pe nas", vTrizTrid slujbe contra sume enorme, iar
Cnd ajunge vames la harnanie (casier) sustrage pietrele pretioase depuse spre pastrare si le Tnlocuieste cu altele false si face plati InmTnInd pungi sigilate In care se
afla monede calpe. in cele din urma, deposecrindu-1 complet pe Andronache Tuzluc,
fuge cu chera Duduca si se casatoresc. VazTridu-se ruinat si tradat, postelnicul ajunge

pe drumuri, cu mintea ratacita. Pe Dinu Paturica nu-I impresioneaza si nu-I retine

Tns nimic. AjungTnd postelnic, deci om cu rang superior In ierarhia sociala si oficial,
aspira mai sus, prin aceleasi metode. El devine acum tradator de neam si de patrie.
In 1821, In timpul miscrii conduse de Tudor Vladimirescu, cel mai mare barbat
al Romaniei", cum Il caracterizeaza cu simpatie scriitorul, Dinu Pturica trece de
partealui Ipsilanti, care se erijeaza In domnitor al Tarii Romanesti. in schimbul ran
gului de ispravnic al judetelor Prahova si Sa'cueni, Dinu Paturica 71 tracleaza si-1
ucide pe Tudor Vladimirescu. Dup. Triabusirea rdscoalei pune In aplicare, ca ispravnic, cele mai brutale metode de a stoarce de la tdrani birurile, avTnd drept ajutor pe
sadicul Neagu Rupepiele. Taranii, in desperare, merg Tnsa cu jalba In pro-tap la noul
domnitor, Grigore Dimitrie Ghica, domn pamTntean, care le da satisfactie, trimiVndu-1 pe Paturica la ocn, unde Tsi sfirseste zilele.
In opozitie cu Andronache Tuzluc, Dinu Pturica, chera Duduca, chir Costea
Chiorul, personaje zugravite realist, veridic, desi prin prisma romanticd a satanismului, apar celelalte personaje, banul C., fiica sa Maria si Gheorghe, fostul vataf
al lui Andronache Tuzluc, care nu mai sInt Ins& a-at de convingtoare, dei vor
reprezinte onestitatea, demnitatea si patriotismul. AducTridu-le In scena cu intentii
moralizatoare, N. Filimon le-a idealizat, le-a prezentat ca fiinte angelice. Maria,
desi nu are cleat 14 ani, respinge categoric cererea de cOsatorie a lui Andronache
Tuzluc, gTndind si actionTnd cu demnitate, Insa peste posibilitatile proprii Virstei ei.
vorbindu-i astfel banului C

Spune-mi, te rog, ce ti-am gresit de voiesti s m faci nenorocita pentru

totdeauna ? Oare fiii boierilor parnTnteni s-au stins din lard ? Nu mai gdsesti pe ni-

www.dacoromanica.ro

659

meni dedt pe acel fanariot nesuferit ? . . . Un om care acum doi-trei ani nu era cleat
un ticalos ciohodar, ce tremura de frig dinaintea scarii caselor noastre, lar acum Inoata

In atlasuri, catifele si samuri nu poate fi decit un nemernic ... Dar bine, cum
voiesti acum sa unesti pe unica ta copil cu acel ciocoi mIrsav care a venit ad, la
noi, cu toate desfrinarile si hatiile din Fanarul lui ? Care fura i despoaie pe lume
ziva In amiaza mare si ale cdrui mIni pastreaza Inca mirosul nesuferit al curelelor
butcei lui Caragea".
Banul C. apare ca boier luminat", adversar si ostil lui Caragea. Ca boier parn7ntean, roman de natiune", banul C. are curajul si demnitatea de a-I infrunta deschis
pe domnul fanariot, spurandu-i ca nu doreste
vedea fiica In bratele unui
ciocoi mIrsav, care si-a Inceput meseria de la lingator de talere si, merend din rrarsavie In rrarsavie, a ajuns astazi biciul oamenilor cinstiti si al tare' Intregi. Da, mariata, porunceste mai bine sa-mi taie capul sau surghiuneste-ma ca pe atIti alti boieri
pamTnteni ai tarei, iar nu cere de la mine sa dau de bunavoie pe fie-mea In mana
acelui neomenos, care prad pe vacluva si pe sarac fr cea mai mica mustrare de
cuget". Banul C. nu se poate Impca cu ideea ca fiica sa sa se uneasca cu fanariotul Tuzluc, Tnsa reactioneaza intr-un mod similar si end observa ca gramticul Gheorghe e Indragostit de Maria. Deci, banul C, Het de pamIntean ar fi, nu poate concepe ca sa-si dea fiica dupd un om lipsit de rang boieresc. Scriitorul simplifica Insa
rapid lucrurile, idealizIndu-si personajul : boierul Tsi va schimba brusc atitudinea la
amintirea ca domnitorii romni au oferit ranguri boieresti multora din ostasii lor
simpli. Ca boier patriot, onest si demn, adversar al domnilor fanarioti care jefuiau
tara si al ciocoilor care asupreau poporul obijduit, banul C., spre deosebire de Andronache Tuzluc si Dinu Paturica, ar fi trebuit sa se afle alaturi de Tudor Vladimirescu. El nu apare Insa In aceasta' ipostaza, speriat poate, ca si alti boieri Iuminati",
printre care si Dinicu Golescu, care s-au refugiat la Brasov, din pricina miscarii conduse de vajnicul pandur oltean.
Mult mai idealizata' aparefigura lui Gheorghe. Acesta, fiind vataf la curtea lui
Andronache Tuzluc, Incearca s-i deschicla ochii asupra hotiilor lui Dinu Pturica,
dar postelnicul nu-I crede si il alunga. Printr-o Imprejurare fericit, Gheorghe e
IntIlnit de banul C. si adus In casa acestuia, ca gramatic. indragostindu-se Insa de
Maria si nevrind saTnsele bunavointa protectorului su, Gheorghe pleaca In Moldova.
Reintra In scena mult mai tirziu, end Andronache Tuzluc e un cersetor. Milostiv,
Il Tricredinteazd pe fostul sau stpIn unei femei batrTne, ca sa-1 Ingrijeasca, dindu-i ba-

660

nii necesari. in cele din urrna, se csatoreste cu Maria, in ziva cununiei fiind IntImpinati la biserica de insusi domnitorul Grigore Ghica, de mitropolitul tarii si marii
boieri.
In intentia scriitorului Gheorghe trebuia sa fie opusul lui Dinu Paturica, spre
a demonstra c se poate ajunge la o malta pozitie sociald si prin alte mijloace deet
cele ale ciocoiului. Atitudinea lui Gheorghe este Insa neconcludenta pentru pozitia
sa si pentru spiritul vremii. El parca pluteste In sferele senine, uita 0' provine din
poporul de jos, fiind condus, In abstract, de principiul binelui. Desi face parte din
clasa asuprit, ca sluga a lui Tuzluc, nu are nici cea mai mica' aversiune fata de
sIngerosul si desfrInatul postelnic. El este animat numai de dorinta de a-I salva de
la pieire si de aceea Ti destainuie hotiile lui Paturica. in momentul In care banul C.
71 chestioneaza asupra trecutului sau, Gheorghe declara a pe Andronache Tuzluc
I-am iubit ca pe un parinte si m-am supus lui ca lui Dumnezeu". lar end In lard
izbucneste miscarea conclusa de Tudor Vladimirescu, Gheorghe nu face altceva deet

www.dacoromanica.ro

s ofteze dupd Maria si, mai de netnteles, Il ingrijeste pe Andronache Tuzluc In timpul bolii, ca si cInd acesta s-ar fi purtat cu el ca un adevdrat pdrinte. infdtisindu-I
astfel pe Gheorghe, prin aceast opticd idilizant, Nicolae Filimon a incercat, in mod
facil, sa demonstreze cd este de ajuns ca omul sd fie bun si Inzestrat de naturd cu
virtuti si inteligentd si, fie conditiunea sa oridt de obscurd la inceput, el va ajunge

la mdrire".
Personaje ca banul C., Maria si Gheorghe au totusi o prezentd episodicd In
economia interioard a romanului, asa Incit inconsistenta figurilor lor, idealizate de
scriitor, nu stirbeste prea mult ansamblul. Valoarea si interesul permanent al romanului constau In primul rind In zugrvirea veridicd, realistd, cu atitudine critica, a
personajelor negative, Andronache Tuzluc, Dinu Pdturicd, chera Duduca, chir Costea
Chiorul, Neagu Rupepiele, reprezentanti tipici ai ciocoismului, ai claselor parazitare
din societatea romdneascd a primei jurndtali a veacului al XIX-lea.
Cum s-a mai remarcat, Nicolae Filimon foloseste, compozitional, tehnica balzaciand. Fiecare personaj care intrd In scend este portretizat arndnuntit, primele capitole fiind intitulate chiar cu numele personajelor principale. Nicolae Filimon este
un excelent portretist, avind darul de a observa amdnuntul caracteristic, revelatoriu,
fiind apt mai ales de a recompune aspectul vestimentar, specific epocii, izbutind
adesea s defineascd structura intimd, caracterologicd a personajului prin trdsdturile
lui fizionomice. Dinu Pdturicd era un june de 22 de ani, scurt de staturd, cu fatd
oachesd, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu virful cam ridicat In sus,
ce indicd ambitiunea si mindria grosoland, Trnbrdcat cu un anteriu de samalagea rupt
In spate, cu caravani de pinzd de casd vdpsiti cafeniu ; Incins cu o bucatd de 1)1'r-1z:a
cu marginile cusute In gherghef ; cu picioarele goale bdgate In niste inimei de saftian, care fuseserd odatd rosii, dar Isi pierduserd coloarea din cauza vechimei ; la
cingtoare cu niste cdlimdri colosale de alamd ; In cap cu cauc de sal, a cdrui coloare
nu se putea distinge din cauza peticelor de diferite materii Cu care era cirpit, si purtind ca vestmint de cdpetenie o fermend de pambriu ca paiul griului, cdptusit cu
bogasiu rosu ; un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache
Tuzluc, rezimat de stilpii intrdrii si absorbit In niste meditatiuni care, reflectindu-se
In trsurele fetei sale, lsau sd se vazd pInd la evidentd c gindirea ce-I preocupa
nu era decit planuri ambitioase ce Inchipuirea lui cea vie Ti punea Tnainte si obstacolile ce Intimpina In realizarea lor". in acest chip sInt portretizate si celelalte personaje, la unele, ca Andronache Tuzluc, fdandu-se incursiuni si In biografia lui anterioard.
Ca portretist, Nicolae Filimon exceleazd In prezentarea aspectelor exterioare.

Analize psihologice nu poate intreprinde, cum nu puteau intreprinde nici alti

scriitori la stadiul de dezvoltare a literaturii romdne din epoca respectivd. El surprinde
cu finete mai ales gesturile, mimica, modul propriu de a se exprima, dezvaluind prin
ele structura morald, caracterologicd a personajelor, gindu ri le si stentimentele care le
stdpinesc. Evident, atentia scriitorului cade In primul rind asupra lui Dinu Pdturicd.
Primit in slujba postelnicului Andronache Tuzluc, viitorul ciocoi isi dezvdluie planul

diabolic de parvenire, ziendu-si In sine

latd-md In sfirsit ajuns in parnintul fdgdduintei ; am pus mina pe pine si pe cu; curagiu si rdbdare, prerdcdtorie si iuschiuzarlic si ca mine voi avea si eu case
mari si bogdtii ca ale acestui fanariot".
Cind se afld In fata postelnicului, Dinu Pdturicd Tsi compune o mascd ipocritd,
care sd amdgeascd, intrind cu ochii plecati In jos si cu fata mai umilitd cleat a unui

www.dacoromanica.ro

661

calugar". Momentul in care Tuzluc Ii incredinteaza misiunea de a o supraveghea pe

chera Duduca este surprins In linii precise, revelatorii, prin descrierea gesturilor
si a expresiei fetei lui Paturic, constient in sinea sa c i se deschide o perspectiva
nebanuita in atingerea scopurilor sale, pe care trebuie sd o fructifice cu cit mai
mult falarnicie : Paturica, ca ciocoi fin ce era, ingenunche dinaintea fanariotului,
7i sdruta mina cu cea mai mare umilintd si fcu sa caz din ochii si de sarpe doua
lacrime de acelea ce in aparinta arat o inim plind de recunostinta, dar In real itate
nu sint decit plinsul crocodilului prin care amgeste victima sa.
Dupa aceasta scen de tartufism jucata cu atita miestrie, ciocoiul parasi camera
stpinului sau si intra intr-a sa.
Liber acum de povara simuldrii, Tncepu a se preimbla prin camera cu pasi rari
si precipitati. Trasurile fetei sale luard un aspect straniu, ce lasa s se zreasc
uneori expresia unei nespuse bucurii de a-si vedea Tmplinite dorintele sale de aft
timp ; citeodata un nor de nencredere In viitor schimba intr-o clip fata fizionomiei
sale ; apoi iar cadea intr-un fel de apatie, din care trecea cu iuteald la o fieroasd si
amenintatoare veselie.
Aceasta criza more& tinu citeva momente, iar dupe aceea fizionimia ciocoiului
se lumina si, cu linistea ce-i redase increderea in sine si In dibacia sa, el exclama
cu bucurie : lata-ma, In sfirsit, ajuns la tinta dorintelor mele ! Am in mTni pe
itoarea grecului, patima lui cea mai de cpetenie ; In sfirsit am cheia acelui stralucit
viitor, pe care-1 visez de atita timp
prinde inima, dragul meu Paturica ! Mine vei
pune islicul in cap si, de va vrea Dumnezeu cu tine, nu va trece mult si vei avea
mosii, tigani i averi nenumdrate si vie atunci cineva
ceard socoteald despre mij-

loacele prin care ai dobindit toate acestea! Vie, de va putea !"

O scend la fel de bine prinsd, 7n care fatarnicia lui Dinu Pturica este abil regizata prin gesturi de umilinta, prin mimicd de om naiv si supus, este aceea a primei
lui inftisdri in fata cherei Duduca. Dinu Paturica este zugrdvit cu o mare intuitie,
In culorile cele mai autentice, trind viu in paginile romanului. Nicolae Filimon 71
descrie cu o mind sigur, fard a-1 sarja sau caricaturiza, crind puternica senzatie a
realului. Personajul devine astfel un tip literar, cu o precisa i particulard identitate, cu un destin propriu. Ca si In cazul operei lui Cervantes sau a lui Flaubert
spunea G. Calinescu
eroul devenit tip iese din file si traieste In afara
Nu este In literatura noastr, pe masura deplasrii orizontului, un erou cu acte
mai solide de stare civild cleat Dinu Pturicd". El a devenit i eroul titular al unei
piese de teatru, scrisd in colaborare de Adrian Maniu si Ion Pillat, dup romanul
Ciocoii vechi i noi.
Fructificind tehnica balzaciand, Nicolae Filimon a imprimat romanului su un
pronuntat caracter de fresca social. Digresiunile pe care le face fie pe parcursul
naratiunii, fie In capitole de sine sttatoare, ca Scene de viat social" (cap. XV),
Muzica i corografia In tinnpul lui Caragea" (cap. XVII), Teatrul In Tara Romaneascd" (cap. XX), Italiana In Algir" (cap. XXII), desi sparg Intr-o oarecare masura
unitatea compozitionald a romanului, intrerupind firul aciunii, sint totusi pline de
interes, uneori au un pitoresc aparte, aducind imagini vii din societatea romaneascd
a epocii evocate, conturind tablouri specifice vremii de atunci, dind relaii despre

moravurile protipendadei, oferind pretioase informatii de ordin documentar, ca

662

acelea privitoare la primele Tncercari dramatice de la noi, descriind in detaliu ceremonialul de curte sau modul de organizare al unor institutii oficiale etc. Cu deosebire
atrag atentia pasajele in care N. Filimon descrie starea tragica a maselor tdrdnesti

www.dacoromanica.ro

spoliate cu cruzime, incepind cu domnitorul si sfirsind cu cel din urma vataf boieresc. Impresionantd este, de pilda, scena In care este Infdtisata venirea taranilor cu
jalba la domnie
Era o priveliste jalnicd pentru un om cu inima a vedea pe nenorocitii tdrani
in numdr de patru-cinci sute, imbraeati in trente, desculti, vestezi la fata si cu ochii
stinsi de sdracie si alte suferirqe ; ba Inca unii dintr-insii purtau pe corpul lor chiar
semnele torturelor abia cicatrizate, lar cei de tot schiloditi erau transportan In
care cu bol.
Ei intrard In Bucuresti pe la opt ore de diminea-ta, tocmai pe eind domnitorul
se afla in Divan si, ca sd atragd mai mult atentiunea publica, unul dintr-Tnsii facu un
sul de rogojind si, dindu-i foc la partea de sus, TI puse In cap ; apoi seofind jaiba din
sin, o puse in vIrful unui protap lung si intra In curtea domneasca".
Un mare merit al lui N. Filimon este acela ca a surprins cu un desavirsit realism
culoarea local, atmosfera specified. De la prezentarea aspectului vestimentar al
personajelor si pina la descrierea Bucurestiului, cu grdinile si edificiile publice, cu
ambian/a si decorul salilor de speetacol, cu mahalalele lui, totul este notat cu precizie, cu un fin spirit de observane si eu un remarcabil talent deseriptiv, In imagini
vii, autentice prin detaliile particulare, proprii realitatilor autohtone din acea epoca.
lat topografia si aspectul edilitar al Bucurestiului din primele decenii ale secolului
al XIX-lea : Mergind drept pe ulita Colni spre Sf. Gheorghe cel Nou, era pe timpii
aceia o pia.ta triunghiulara din care Tsi luau inceputul trei ulite : una ducea spre Bara-

tie, alta care hanul lui Filaret si cea din urma se Indrepta cdtre pescara veche
din mahalaua Scaunelor. Cea dintTi era loeuita de bogasieri, a doua de cojocari
subnri si grosi, lar a treia, acoperit cu scinduri ca bazarele din Stambul, era
locuitd numai de abagii i gaitanari.
Pe la 1814 aceste ulite, ca mai toate celelalte, erau asternute cu seinduri de stejar
si aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor. A Imbla Trisa pe ase-

menea poduri era o adevdrata tortura, cad uneori ele erau pline de noroi infectat
din cauza necurdnrei canalelor, alteori se rupea cite o scindura tocmai cind nenorocitul pedestru punea piciorul pe dinsa si, fara veste, el se simtea cufundat in noroi
pina la mijloc sau chiar se pomenea cu o mina scrintit sau un picior frInt. Sa mai
adaogarn pe linga acestea si lipsa de felinare si abia ne vom putea face o idee despre
Bucurestilor pe timpii aceia".
trista stare In care se aflau
Privit in ansamblu, Ciocoii vechi si noi este un roman de autentic realism, important totodata si prin aceea ea reprezinta primul roman romanesc realizat la un nivel
de artd superior, dupd toate regulile moderne ale speciei. Este de fapt si opera
care-I consacra pe Nicolae Filimon In istoria literaturii romane.
BIBLIOGRAFIE

Escursiuni In Germania meridionaa Memorii artistice, istorice ;i critice (1858), Bucuresti, 1860
Mateo Cipriani, Bergamo ;i Slujnicarii, Bucuresti, 1861 ; Ciocoii vechi ;i noi sau Ce na;te din pisicei
;oarici mdninal, romant original, Bucuresti, 1863 ; Themistocle Solera,Nabucodonosor". Opercl
fn 4 acte, tradusd de N. Mimi, i I. G. Valentineanu, Musika de Verdi, Bucuresti, 1859 ; Nuvele cu
Amintiri ;i Insemndri despreNico/ae Filimon de Pr. G. Negulescu-Batistesi dr. A. Vdtmanu, Bucuresti,
1942 ; Opere, vol. I-11, editie, glosar si bibliografie de George Baiculescu, cu o introducere de George
Ivascu, Bucuresti, 1957.

www.dacoromanica.ro

663

Ion Ghica, Scrisori cave V. Alecsandri, Bucuresti, 1887 ; Nicolae lorga, Nicolae Filimon, In Revista nou", IV, 1891, nr. 8-9 ; George Baiculescu, Nicolae Filimon, critic muzical ;i dramatic, Bucuresti, 1940, extras din Studii italiene", VII ; George Baiculescu, Nicolae
initiatorul romanului
romnesc, Bucuresti, 1940 ; George Baiculescu, Activitatea folkloristic a lui Nico/ae Filimon, Bucuresti,
1941; N. Vdtdmanu, Contributiuni la viata i scrieri/e lu, NicoloeFilimon, Bucuresti, 1943 ; George Baiculescu, Nicolae
eci/tor, In ,,Revista Fundgiilor", XIII, 1946, nr. 1: Al. Piru, O sutel de ani
de roman, in Viga romaneasc", X, 1957, nr. 6 ; G. alinescu, Nicolae Filimon, Bucuresti, 1959

I. GheVe, Observarn privitoore la lexicul prozei artistice a lui N. Mimi', in Contributii la istorio limbis
romdne literare In seco/u/ al XIX-lea, Bucuresti, 1962; Teodor Virgolici, inceputuri le romanului romeinesc,

Bucuresti, 1963 ; Adrian Maniu si Ion Pillat, Dinu Pturial, piesA dup Ciocoii vechi si noi de Nicolae
Filimon, in Steaua", XVI, 1965, nr. 11 ; Nicolae VAtImanu, Clteva stiri cu privire la Nicolae Filimon,
in Viga romaneasca", XVIII, 1965, nr. 11 ; Viorel Cosma, Nicolae Filimon, critic muzical si fo/clorist,
Bucuresti, 1966 ; George Ivascu, Nicoloe Filimon, in Con fruntri literare, Bucuresti, 1967.

B.

664

P. HASDEU

B. P. Hasdeu este o personalitate complexd a stiintei si culturii romnesti.

Ludat de unii si blamat de altii, ata In viatd, cit si mai tIrziu, el a rdmas totusi
neclintit si mdret, ca o stInc invluit de soare si lovitd zadarnic de furtuni. Intemperiile vremurilor i-au netezit mai bine lustrul granitului si i-au consacrat rezistenta.
B. P. Hasdeu face parte dintr-o familie veche, pe care el personal si Tnaintasii
sdi s-au strdduit mereu s-o reconstituie In toate ramurile, de la cei dintTi stramosi
,,cdutati" Inca prin secolul al XV-lea pind la ultimele Increngdturi. Risipiti de evenimente neprielnice pTrid peste granitele rii, Hijdeii (cu numele lor originar) au cdutat necontenit vatra strmoseascd de care s-au simtit indisolubil legati : Si md rog
lui Dumnezeu ca peste mormintele strdmosilor nostri sd nu calce picioarele pdgInilor si daca oasele noastre Impotriva vointei noastre nu, mdcar ale urmasilor nostri
sd se odihneascd In tara pdrintilor nostri", zice Tritr-un act slavon paharnicul, pribeag In Polonia, Gheorghe Lupascu HIjdeu (1663-1713). El este unul din cei care
intrd central In arborele genealogic hIjcleian. Un Gavril HIjdeu fusese mare logofdt
In vremea domniei lui Ion Potcoavd, fiind silit, la revenirea pe tron a lui Petru $chiopul (1577), sd se refugieze la cazaci. Unul din fiii lui s-a cdsdtorit cu sora lui Ion Potcoavd. Efrem HIjdeu (1571-1664) a ajuns pIrcdlab la Hotin si s-a cdsdtorit cu o nepoatd a lui Moise Movild. E pomenit de Miron Costin. Fiul acestuia, paharnicul Stefan HIjdeu (1619-1673), a cdzut sub zidurile Hotinului In lupta polonilor cu turcii
din 1673, exemplu de vitejie si fidelitate avInd In tatd1 sdu. El s-ar fi cdsdtorit cu sora
lui Petriceicu Vccld (1672-1674), ceea ce I-a Indreptdtit pe romanticul savant de
Copilul lui Stefan Hjdeu este tocmai tIrziu sd-si spund sir i Bogdan Petriceicu
mai Gheorghe Lupasci., HIjdeu (1663-1713), care rdposd si el printre strdini si care
Ti leagd" cu actul sdu pe toti HIjdeii, de dinainte si de dupd el, cu -Ora romdneascd
din care de nevoie fugiserd. Exodul a continuat. Familia HIjdeilor cdpdtase indigenatul polon, dar legdmIntul" cu tara strdmoseascd continua sd fie viu. in arborele
genealogic, stabilit de HIjdei si verificat de cercetdri cu documente, exista unele
pete albe Implinite cu legende, dar multe dintre datele esentiale rmin valabile.

www.dacoromanica.ro

Ion Stefan Dominicovici Kijdeu (Jan Hytdeu" In actele polone) Incepe ramura
neamului lui B. P. Hasdeu. Nepot de fiu, dup cum se spune, al lui Gheorghe Lupascu Hjdeu, printr-un $tefan HIjdeu, acest Jan HIjdeu ensifer Pomeraniensis"
(avea deci un titlu polonez), este tatl lui Tadeu HIjdeu (1769-1835), bunicul lui
B. P. Hasdeu. Cu Tadeu FITjdeu Incepe existenta detaliilor biografice. El este o personalitate cu inclinan i diverse. Amintindu-si de blazonul de cavaler" al tatalui
al mosilor si, Tadeu HIjdeu luptd Impotriva turcilor la Novi-Bazar In 1788 (avea
numai 19 ani),fiind gray rdnit. Scrie poezii In limba polond si In spirit luminist (ode,
satire, fabule), il citeazd si admira pe marele scriitor polonez contemporan Ignacy
Krasicki, traduce si publicd In cloud volume, In 1803, opt drame din scriitorul cautat
pe atunci August von Kotzebue (J. P. Augusta Kocebue pisma wszytkie dramatyczne),

avInd de end sd publice Inca doud volume, adica teatrul complet" al dramaturgului
prolific si la moda, adversar al lui Goethe si al romanticilor, ajuns o vreme consilier la curtea tarului Rusiei si director al teatrului de la Petersburg. Tadeu HIjdeu
este socotit de istoricii literari polonezi ai timpului (F. Bentkowski, Historia literatury
polskiej, Varsovia, 1814, t. I, p. 549) ca un bun traducator, fatd de alte traduceni
poloneze din acelasi dramaturg. in manuscrisele lui Tadeu 1-1Tjdeu In I imba polond au

ramas multe alte Incercari, intre care si culegeri de folclor romanesc (legende),
dupd ce, In clutarea mosiilor vechi ale neamului sau pentru care poartd procese, se

stabileste la Cristinesti in tinutul Hotinului, unde a trait pInd la sfIrsitul vietii;

s-a stins la 12 octombrie 1835.
Tadeu HIjdeu se casstorise Intlia oard cu o poloneza. Denhoffemna, din neamul
ilustru al Dnhoffilor. HTjdeii Incepusera de la o vreme sa-si amestece sIngele cu cel
polonez. Daca Intr-o epoca mai veche s-au pastrat pe linia aliantelor romanesti, cu
Gheorghe Lupascu Rijdeu, casatorit cu poloneza Constanta Krzywkowska, Incepe
seria cdsatoriilor cu poloneze. Fiul lui Lupascu, Stefan 1-1Tjdeu, ia In casatorie pe Barbara Paszkowska, fiul acestuia si tan.' lui Tadeu, Jan HIjdeu, se casatoreste cu Malgorzata Pirkoszewska, la rIndul sau Tadeu HIjdeu se Insoard
cum am spus
cu
Den hoff6wna, lar du pd ce aceasta decedd In 1806 se recdsatori cu Valeria Hrizantemna,

sotie ideala, pe care Tadeu o cIntd In versuri pline de gingasie. Cu Valeria I-a avut pe
Alexandru Hajdau (1811-1872), care si el s-a cdsdtorit cu Elisabeta Dauksza, des-

cendentd din tata lituan-polonez si din mama romancd, Melania Mortun. Asadar,
In ultima parte a spitelorgenealogice ale Hajdeilor se perincla un Intreg sir de mame
poloneze. Cei mai multi dintre barbati cunosc bine limba polond. Dupd stabilirea lui
Tadeu HIjdeu Insd la Cristinesti, preocuparile pentru limba si cultura poporului
roman cIstigd prioritatea, sub impulsul unui cald sentiment patriotic. in acest
sens a activat Al. Hajddu
cum a Inceput el sd-si spuna prin cuvIntarile
sale adresate scolarilor In 1837 si 1840, precum si prin traducerile In limba
rusa si prelucrarile de poezie populard romaneascd IncepInd Inca din 1830,
publicate cu comentarii In revistele rusesti Vestnik EvropI", Teleskop" si Molva"
(Tntre 1830 si 1835). in manuscris au ramas legende si ode, Incercari de filozofie
a culturii la nivelul si In spiritul timpului (Zadaa naego vremeni) etc. Cu o bogatd
cultura literara' si filozoficd, Al. Hajdau este de altfel si cel care a recunoscut si valorificat IntIia oard meritele gnditorului ucrainean Grigore Skovoroda (decedat In 1794),

impotriva parerilor nefavorabile ale unor contemporani ilustri ca I. Sreznevski,

N. Gogol, V. Belinski, cercetarile moderne confirmInd opinia lui, lar daca el ar
fi In intregime autorul nuvelei istorice Domnia Arnelutului, cum pretinde fiul sat.,
B. P. Hasdeu, atunci s-ar Invedera, desigur, talentul lui Al. Hajdau de scriitor re-

www.dacoromanica.ro

665

marcabil In limba romand. A dorit cu tot dinadinsul sa treacd in Moldova, ceea ce

fdcuse fiul sdu In 1857, dar n-a reusit si s-a stins cu amrdciune In Basarabia, In
1872.

Rdtdciri si dispersari pe pdmInt strain, croiri si spargeri de vise si idealuri,

Incercdri izbutite si Incercri neizbutite, toate s-au adunat, Intr-o mare fierbere si
fortd haoticd", 7n sufletul i personalitatea lui B. P. Hasdeu.
B. P. Hasdeu s-a ndscut la Cristinesti in 26 februarie 1838. Mama sa era Elisabeta Dauksza, pomenitd mai sus, femeie distinsd, coboritoare si ea, se pare, dintr-o
veche familie lituano-polona, atestatd in acte politice la 7nceputul secolului al XV-lea

si apoi In acte de culturd la sfrsitul secolului al XVI-lea. S-a stins brusc din viatd In
1848, and Bogdan avea numai zece ani, tatal sdu cdstorindu-se din nou cu o Tuma-

nova, sora directorului liceului din Camenita. Dei nscut la Cristinesti, totusi
B. P. Hasdeu a trebuit sd-si petreacd 7n bund parte copildria in Polonia, urmndu-si
familia 7n localitti diverse, in care pdrintele sdu era numit profesor, si anume la

Vinita, Rovno, Camenita, 'in Vol inia si Podolia. Aici de altfel a Inceput saInvete carte si

sa urmeze clasele colegiale", la Cristinesti petreand vacantele de yard. in aceast

localitate familia se stabileste In 1850 si B. P. Hasdeu Isi continua studiile la liceul
de la Chisindu, pe care-I termind prin 1852. Dup aceast data* face studii universitare la Harkov, frd o continuitate precis stabilitd, aproximativ Tntre 1852 si 1856,
mai sustinut pInd Tri 1854 si cu reveniri In anii urmdtori, and, dupd curentul timpului,
a 7mbrdcat si haina de militar, care se pare cd-I tenta, ca pe multi tineri. La Harkov
studiase si tan.' sdu, Al. Hajclu. Polonia Tsi imprimase din vechime influenta In
centrele de cultura ucraineand, multd vreme In trecut stdpTnind o mare parte din teritoriul ucrainean. La jumdtatea secolului al XIX-lea Incepe o colaborare mai strTnsd
Intre revolutionarii democrati poloni i ucraineni. Harkovul si scolile lui Tntretineau
o atmosferd polonizantd, Tntre profesorii de liceu si de universitate multi fiind de origine poloneza. Un scriitor de searn ca Jelzef Korzeniowski (1797-1863) Tsi scrisese
operele princi pale, drame si romane (notate si de B. P. Hasdeu In lista sa), la Harkov,
unde ajunsese directorul gimnaziului. intre profesorii de la facultdtile de drept si
de istorie-filologie ale cdror cursuri le audia B. P. Hasdeu se gseau mai multi polonezi, precum Al. Mickiewicz, fratele marelui poet Adam Mickiewicz, profesor de drept
roman, Antoni Stanistawski, care preda enciclopedia dreptului, dar care se ocupa
si cu literatura, traducind In polond Divina comedie a lui Dante ; de asemenea literatura greacd era predatd de Alfons Valicki, care tradusese Oedip rege de Sofocle si
Faust de Goethe, lectiile lui despre clasicii greci fiind urmdrite cu interes de studenti. intre profesorii de atunci a fost si A. P. Zernin, ce preda istoria Ucrainei. De
mic Hasdeu se formase In spiritul culturii polone, pe care o rega'sea In parte la
prima universitate ucraineand, Infiintat Tn 1805 (cea de la Kiev I uase fiintd 'in 1834).
Tat51 sdu TI trimisese intentionat aci. Se studiazd Tntre altele aci limba polond si se
fac expuneri despre o Tritreagd serie de scriitori romantici i oameni de stiinta
poloni : K. Brodzifiski, A. Mickiewicz, J. B. Zaleski, S. Goszczynski, Antoni Malczewski, Adam Neruszewicz, T. Czacki, Wt. Maciejowski, K. Wjcicki etc. Printre
celelalte personalitdti profesorale trebuie amintit Piotr Lavrovski, care Tinea cursuri
de cultura' i filologie slavd, fdand scoald, printre elevii sdi numdrindu-se celebrul
filolog A. Potebnea, colegul lui Hasdeu, cu care acesta a purtat mai tTrziu corespondentd In probleme de lingvisticd i folclor. Nu este de trecut cu vederea Ambrozie Metlifiski, pe vremea aceea docent la Harkov, ocupindu-se cu folclorul ucrai666

nean (a facut culegeri de poezie popular-a), dar si cu estetica poeziei, dovedind o buna

www.dacoromanica.ro

cunoastere a literaturilor europene. Pe deasupra, era si un remarcabil talent literar,

scriind poezii de o coloratura noud, personald, fiind considerat, In literatura ucraineand, ca un predecesor al lui Taras $evcenko. Desigur, i alti profesori ai timpului
la Harkov au putut fi audiati de tindrul Hasdeu. Dar B. P. Hasdeu si-a adunat o culturd uriasd nu de pe band de scoald si universitate, ci pe calea unei lecturi particulare, fdcutd cu o mare Idcomie intelectuald. El a fost un autodidact
I ucru de care
nu In sensul nefrecventrii scolilor, ci In sensul depdsirii Invtturii
vorbeste singur
din once fel de scoald, B. P. Hasdeu citind si stiind mult mai mult deet putea
afla de la cursuri, ceea ce uneori l-a fdcut s aid o atitudine critica' fatd de etiva
profesori. Materialele manuscrise din tinerete, In note si extrase de tot felul, arata
bogate si foarte variate lecturi. in casa pdrinteascd se acumulase o bibliotecd din cele
mai Tnzestrate, bunicul si tatl sdu fiind ei MOO oameni cu pasiunea crii. Hasdeu
personal a adunat de tIndr car-0 si cdrti, I istele si notele sale fiind elocvente. PlecInd
de la o bazd de cultura' Wand, cea mai vas-Ca' si mai solidd la inceputul studiilor
sale, el a g'asit ulterior porti deschise pentru multe domenii si pentru multe I iteraturi
din Europa. in familie exista ideea ca nobletea de neam" se pdstreafd prin culturd,
nu prin bunuri materiale. Familiase socotea la o Tnaltime pe care nu voia s-o piardd.

intretinea relaii cu personalinti marcante. Printul Anton Xaverievici Liubomirski

TI viziteazd pe Al. Hajddu In 1854. Al. HajcIdu se Ingrijea de aproape de pregairea
intelectuald a fiului si mereu Il Tndemna sd studieze si sd fie demn de trecutul strdmosilor : Fii demn de nobletea noastrd, primita' de strdmosi pentru credintd si
patrie. Nu lsa ocupati i le literare. Citeste, citeste mult. De asemenea, scrie mult, dar
chibzuieste, prelucreazd ceea ce scrii. Cultiva-te mai departe singur, pentru care
Invatd neapdrat limba germana'.
Era In perioada end Hasdeu intrase In osti re. invdtase I imbi le clasice, cunostea
excelent polona (colegii de militdrie TI luau drept polon) si rusa. in mintea tatlui sdu,
care fcuse studii In Germania, I imba germana era tot atit de necesard pentru aprofundarea unor domenii de culturd. Tindrul Hasdeu nu a asteptat prea multe Indemnuri. De altfel, de acasd primeste mereu pachete cu cdrti de continut variat, Tntre
care studii de mitologie anticd (P. Leontiev), antologia de entece ale diferitor popoare
traduse In ruseste si publicate de N. Berg In 1854 (Pesni raznih narodov), poeziile romanticului Fiodor Ivanovici Tiutcev, apdrute In acelasi an, si altele. Pasiunea cea mai
puternicd vor rdmInea cartea si stiinta. Intrarea In armatd nu trebuie vazutd ca o Incercare de a-si gsi o meserie. In armatd intraserd si bunicul si tatal sdu. Era o chemare romanticd de aventurd militard", care se Intetise si solicita eroismul" tineretului cu prilejul rdzboiului din Crimeea (1853-1856). Tolstoi insusi a fost tentat de
haina militar. Ofiterii erau nu numai eroi de arme, dar i eroi de aventuri galante.
Succesul acesta era cel mai tentant si Hasdeu n-a ramas strtin de el. Jurnalul sdu
intim relateafd copios si convingdtor asemenea fapte. Dupd o prima Indragostire de
tinerel care Tsi pierde capul, vrind sa sfirseascd prin sinucidere
joc era o Alina
Merjeevska), Hasdeu ca ofiter devine un cinic, curteaza' pe stpIne si pe slujnicele lor,
pe frumoasele hangite si ta'rnci tinere IntIlnite la popasuri, pe care le lasa cu
lacrimi In ochi la despdrtire, ?net se mird singur de unde ii vine atIta succes, cad
frumos nu era. Tunica Tnsd si tineretea aveau cdutare. Aceste aventuri i vor furniza
material pentru operele literare. Hasdeu nu se gindea s rdmInd militar, fiincicd nu
simtea nici o chemare serioasa, n-avea aptitudini pentru asa ceva. Examenul de ofiter
TI trecuse usor, cu stiinta, dar practic nu se Tinea bine pe cal (fdcea parte din regimentul de husari Radetzki)si animalul TI trintea ca pe un butuc, spre hazul i ironia

www.dacoromanica.ro

667

camarazilor. Hasdeu era Insd pentru ei poet si savant, lingvist, naturalist", judecindu-i la rindul sdu dupd stiinta lor de carte si socotindu-i prosti ca o ciubotd".
El studiazd Inainte, adundfolclor, pe drumurile de militar, cu interesante urme vechi,
pe care-I va valorifica mai tTrziu In articole, Isi pune probleme tiinifice, Tncit tot

mai mult militdria nu mai prezintd nici o importantd si, stul de ea, fuge din regiment ; dar se reintoarce, intrd chiar cloud zile si doud nopti pe front", reluindu-si
apoi preocupdrile asidue de stiintd si de literatur. Revine la Harkov, cdci nu rupsese

cu Universitatea si, jumdtate-student, jumdtate-husar, jumdtate-civil", reintrd In

elementul sdu, camera avind infatisarea unui atelier de savant : cart, hirtii,
creioane, penele, culori, Imprstiate sub masd si pe masa, sub scaune si pe scaune,
sub pat si pe pat, in societatea borcanelor cu pomadd, a parfumurilor, periilor, pieptenelor, vestelor, revolverelor, dolmanului si altele asemndtoare", dupd cum noteazd

singur Hasdeu. Cintd prin camera, In gura mare si In spirit de libertate

Gaudeamus igitur i unul din cintecele lansate de scriitorul democrat german Ernst
Moritz Arndt : Bringt mir Blut der edlen Reben. Tindrul Hasdeu dispune de la Inceput
de o cultura neobisnuit de bogatd, pe baza cdreia, cu o intuitie si o imaginatie neo-

bisnuite, construieste tot felul de opere, plecind de la lucruri in aparentd neinsemnate. La vIrsta de cincisprezece ani, Impuscind o cotofan pe un stIlp de piatrd,
numit In Rusia baba de piatrd", porneste la adunarea de date si materiale In let&
turd cu aceste obiecte. proiectind pind la urmd un studiu despre legendele tracice",
anuntat, spune Hasdeu, In revistele rusesti ale vremii. Este de luat In consideratie

fervoarea timpurie a mintii sale in domeniul stiintelor umaniste.

Cind in 1857 trece in Moldova, cu lazi intregi de cdrti si materiale
dupd el, B. P. Hasdeu detinea deja o comoard de stiri despre istoria si
cultura poporului romn, pe care voia sd le facd In scurt timp cunoscute.
Functiile pe care le ocupd imediat, precum si mai tiziru, nu sint preocuparea
lui principald. Le considerd ca simple conditii materiale de existentd. Il intereseazd si-1 vor interesa mereu cercetarea stiintificd si creatia literard, pe care
le realizeazd si cind e si &id nu e in vreo functie. In 1858, caimacamul Moldovei, Vogoride,II numeste judeator la Cahul, dar este destituit In acelasi an, pentru

neconformism politic, nefiind de acord cu atitudinea antiunionistd a lui Vogoride.

In 1860 este numit profesor de istorie si geografie la Scoala reald (liceul) din Iasi,
precum si custode la Biblioteca scolilor, cdreia ii ddruise un numdr de cca 4 000 de
volume, dar pind la sfirsitul anului i se iau si aceste posturi, fiind silit s deschidd
un institut privat de educatiune". In 1862 este reintegrat In ambele posturi, pe care
le pierde ins din nou In 1863, in urma publicArii nuvelei Duduca Mamuca, socotitd,
prin unele pagini ale ei, imorald. Mai tirziu, In 1874, deschide la Universitatea din
Bucuresti un curs de filologie comparativa", care i se suspendd In 1875 si este reinfiintat in 1876 de Ministerul Instructiunii Publice. Hasdeu a avut deci parte de multe
nedreptti si neomenii, pentru cd era un spirit independent, nu se coaliza cu nimeni
pe ratiuni de interes personal si nu cruta cu sarcasmul sdu, devenit proverbial, pe

nici unul din cei gdsiti In vind, chiar dacd erau persoane cu care avusese
amicale. Nici nu a fost savantul care sd stea numai s critice pe cineva. A infierat
greseli si a recunoscut merite la acelasi om. In tot acest timp, preocuparea lui de
cdpetenie a fost sa cerceteze, s creeze si sd publice.
De aceea, chiar de la intrareain lard, B. P. Hasdeu a initiat o serie de periodice,
668

care s-au succedat si In care a publicat o mare parte din lucrdrile sale. Astfel, In
1858-1859 el a scos revista Romania", cdreia i-au urmat Foaia de storie romand''

www.dacoromanica.ro

(1859), Foita de istorie si literaturd" (1860), Din Moldova", cu numele schimbat mai

tirziu in Lumina" (1862-1863), Aghiutd" (1863-1864), Satyrul" (1866), Traian"

(1869-1870), gazetd transformatd ulterior in Columna lui Traian" (1870-1877 si
1882-1883), Revista noud" (1887-1895). Dacd tinern seama ca pe parcurs Hasdeu
a publicat la numeroase alte reviste, scoase de altii, precum Ateneul romn", Buci u-

mul", Romdnul", Santinela romnd", Familia", Perseverenta", Transilvania",

Epoca literard" etc., fiind peste tot prezent cu articole, de la cele cu continut
politic si satiric la studii i materiale cu caracter tiinific, Tritelegem ca efervescenta
sa publicisticd a fost una din cele mai mari, daca nu cea mai mare, a unui om de
ltIinsi I itere din a doua jurnatate a secolului al XIX-lea. Trebuie remarcat Insd
activitatea sa publicisticd are o I inie de intensitate exceptionald In special pind catre
anul 1872, and marele savant, dupd acumulri bogate de stiintd si materiale, Incepe
sd se consacre unor lucrdri de dimensiuni uneori colosale, pe care numai mintea sa
de titan stiintific le putea concepe i pentru care n-a avut si nu putea avea colaborarea necesard.

Fiind imposibil de infdtisat aci intreaga publicisticd a lui Hasdeu, ce elemente

de fond pot fi retinute In I ini i mari ? Pe toat intinderea ei nu se dezmint preocupdri le de istoric, filolog si lingvist, folclorist, creator si critic de literaturd. Articolul sOu
Negotul moldovan sub Alexandru Bunui, publicat In Foaia de storie romnd" pe
1859, precum si Circulara polond a lui Petru Voclei cel chiop despre ca-ecari trebi negu-

teitoresti, apdrut In Din Moldova" pe 1862, In care se arat legaturile comerciale

ale Moldovei cu negustorii din Liov, pun bazele principiilor metodice de publicare
a documentelor slavone, transcriind scrupulos originalul, Insotit de traducere romdneascd, nelipsind descrierea amanunIit a actului i comentariile istorice. Principiile
folosite apoi In Arhiva istoricd a Romdniei" (1865-1867), adoptate ulterior si de
loan Bogdan, au creat o scoald romdneascd de renume In ce priveste metoda de publicare a documentelor slavone. De asemenea, Hasdeu este initiatorul publicdrii cronicilor i operelor In limbi slave, inn In pagini de revistd. El incepe sa publice In

Lumina" din 1863 frumosul poem In versuri polone al lui Miran Costin, cu titlul
Descrierea Moldovei si a Munteniei, reluat si terminat de publicat in Arhiva istoricO
a Romdnier, I, 1865. Tot lui Hasdeu i se datoreste publicarea, cu o metodd exemplar, a cronicii moldo-polone, In Arhiva istoricd a Romdniei" (III, 1867), sub titlul
Cronica cea mai veche a Moldovei (nu se descoperiserd toate celelalte redactii mai vechi).

Reproduend textul polon si traducindu-I In romdneste, autorul 71 insoteste de un

lung comentariu istoric, in care stabileste, cu deductii aproape matematice, nu numai
ca versiunea polonS a letopisetului a fost efectuat sub domnia lui Alexandru Ldpusneanu, dar si cd ea provine indubitabil dintr-o cronicd mai veche, necunoscut,
scrisd In timpul lui $tefan cel Mare, folositd apoi si de Grigore Ureche. Descoperirea letopisetului slavon mai vechi de catre loan Bogdan a confirmat pdrerea lui Hasdeu,

si mai mult decit atit, datarea primei redactii slavone pusd pe vremea lui Stefan cel
Mare a fost dovedit ca justO de noi cercetdri, impotriva opiniei lui loan Bogdan
si a altora c primul letopiset a inceput sd fie redactat pe vremea lui Alexandru cel
Bun. Daca precizdm ca problemele contactului cu slavii si ale limbii slave folosite
de romdni (Limbo slavicii la romni pinei la anul 1400, In Traian", 1869) sInt preocupH permanente ale lui Hasdeu (unele din ideile lui, ca legaturile primordiale directe
cu Moravia, sint reluate azi de slavisti), reiese limpede ca el este Intriul nostru mare
slavist. Asadar, germenii lucrdrilor sale compacte de istoriografie i lingvistica se gdsesc
In revistele sale, pline de articole, note si materiale diverse.

www.dacoromanica.ro

669

Acelasi lucru se constata si In domeniul filologiei sau al lingvisticii. inainte de

a da exemple este nimerit sd spunem cd B. P. Hasdeu a Intreprins In mai multe rinduri, uneori cu sprijin oficial, cdratorii de studii, de pe urma cdrora s-a Intors Intotdeauna Incdrcat de materiale. 0 astfel de cdIdtorie a facut In 1861 In Polonia, la Liov
si Cracovia, din Insdrcinare oficial, adunInd bogate informatii si regeste. in anul 1868

Intreprinde o lungd cdrtorie de studii, In lunile iunie-august, In Serbia, Ungaria,

Austria, Boemia, Bavaria, Franta", lucrInd mai mult In Bibliothque Nationale
de la Paris. Peste un an, In 1869, s-a deplasat din nou Tri Serbia, In cautare de manuscrise privind trecutul romanesc. in 1871 II vedem iarasi In Serbia si Ungaria, descoperind noi materiale importante, Intre care, la Budapesta, Anonymus Lugoshiensis, un
vechi si important dictionar de I i mbd romand, pe care II va mai cerceta si copia Intr-o

viitoare cdratorie (1883), urmInd imediat publicarea In Columna lui Traian" (1883).
In vara anului 1874 face cercetri In arhivele si bibliotecile din Transilvania, luTrid
legdturd cu o serie de bdrbati de stiintd sasi si unguri", care i-au usurat investigatiile.
Peste doi ani, In 1876, este trimis In misiune stiintificd la Cracovia, unde descoperd
un mare numdr de acte inedite referitoare la poporul roman, precum si alte materiale. Acum face cunostintd cu marele lingvist polon Jan Baudouin de Courtenay,
cdruia ii recenzeazd critic si creator cele mai noi lucran i In Columna lui Traian"
(1876) si cu care va purta ulterior corespondentd In limba polond. in vara anului
1880 se afld la Londra. Aci, la British Museum, studiazd, Intre altele, manuscrisul
Evanghelierului din 1574, publidnd peste doi ani o lungd si exemplard descriere
a acestuia (Columna lui Traian", 1882). Urmeaza apoi alte caldtorii : cea de la Paris
In 1882, unde reprezintd tara la dezvelirea monumentului lui Jules Michelet, Intordndu-se prin Italia si oprindu-se s facd cercetdri In arhivele de la Genova(legdturile vechii cetdti cu Chilia si Cetatea Alba Ii erau prezente In minte), cea din 1883
la Budapesta, cea din 1884 la Viena, Mnchen, In Elvetia etc. intr-o continud febrilitate, Hasdeu scotocea arhivele si vInturafoile, retinInd dintr-o ochire si adudnd
cu el materialele trebuincioase istoriei poporului roman. El nu scotea reviste ca sa'
fie redactor si sd publice pe altii. Ele erau neIncapdtoare chiar numai pentru lucrarile
sale, de aceea va publica si In afard.
Revenind la Inceputurile sale de filolog si lingvist, In calatoria din 1861 In Polonia el descoperd rugdciunea Tatl nostru cu I itere latine transmisd de Luca Stroici I ui
St. Sarnicki, prilej sa stdruie In dteva rInduri asupra acestui lucru (Ateneul
roman", 1861 ; Din Moldova", 1862 ; Buciumul roman", 1864), cu excursuri si
anal ize din cele mai amdnuntite si ingenioase, In final scotTridu-I pe Stroici un adevdrat filolog si I ingvist (Luca Stroici, parintele filologiei latino-romeThe), ceea ce desigur
este si rezultatul unui entuziasm romantic; dar si azi modul de argumentare al lui
Hasdeu poate convinge pe neinitiati ca. Luca Stroici a procedat ca un filolog. incepInd
din aceeasi vreme, consacrd un sir Intreg de articole unor texte de literaturd romand

veche din operele lui Dosoftei, Varlaam, Amfilohie Hotiniul etc.

Numeroase sInt problemele de istorie, filologie, lingvisticd si literaturd romand

veche, care la Hasdeu converg cdtre definirea unei culturi si civilizaii proprii a
poporului roman si pe care le-a ridicat, de la Triceput si mereu In conexiune, In
periodicele sale ; una dintre ele, fundamentald In preocupdrile sale, stdruitor si consecvent urmdritd, a fost aceea a fondului autohton dacic al istoriei si culturii rornanesti. Hasdeu, trdindu-si tineretea dincolo de graniteletdrii, a venit cu o viziune din
670

afard, nealteratd" de traditia cultului exagerat al romanitalii poporului roman.

Pe el nu-I IncInta ideea cd romanii au Ingenuncheat pe dad raid la exterminare

www.dacoromanica.ro

si din cultura acestora n-a mai ramas nimic.

El cunostea miscarea din Polonia, dupd caderea statului, de a descoperi i reInvia fondul de cultura veche stramoseasca ca mijloc

de rezistent Impotriva cotropitorilor, ca

nevoie de a crea o cultura cu rddacini adInci", imposibil de smuls de cucerirea PoMica'. Daca latinistii vedeau rezistenta neamului romanesc" In puritatea latina, Hasdeu,
dimpotriva, considera ca vitalitatea poporului roman n-are nevoie de constructii artificiale, caci ea provine dintr-un trunchi romanic prins de niste raciacini invizibil dacice,
care Is i au Inca' functia lor imperceptibila In
viata poporului. intr-un moment de strafulgerare, el scrisese In tinerete poezia In
limba rusa. Sint doc. Acum pune problema

/.

Itri.

r.

66
I.-

4.-

Perit-au dacii ? In chiar primii ani de activitate

(Foita de istorie si literatura", 1860) si se

straduieste sa demonstreze contrarul, combatInd si pe istoricii germani Rsler i Engel:
a fost
zice el
Un vIrtej de buimacie

/
tOS'gri74
saSS

buimacit mintile noastre Intru a ne socoti

de romani curati, puind Intre alte temeiuri,
fara temei, si pe acela cum ca toti dacii ar
fi pierit pTna la cel din urma sub armele lui
Traian". De aceea, In continuare, Hasdeu
a urmarit sa descopere elementele'autoh-

tone In

limba si In cultura, uneori

C.
B. P. HASDEU,

cu

Scrisoare catre Baritiu

succes deplin, alteori farS, unele articole

fiind revelatoare : Oniinile viniculturii la
romcIni,

Originile

pstoriei

la

romni,

Originile

/ea,

agriculturii lo

romni (Co-

lumna lui Traian", 1874), In care stabileste si explica istoric terminologia dada
latina si slavond din ocupatiile poporului, Doina" ristoornei pe Rsier (ibidem,
1882), Bourel, melc si culbec. Dacii si latinii intr-o scoicd (ibidem, 1883) etc. In 1896
si 1900 a tinut la Universitate cursuri despre Elemente dacice In limbo romdnd. Nu
intereseaza Insa. numai rezultatul direct, ci si ideea lansata, devenita tot mai roditoare.
Astazi arheologi i clasicisti, romani si straini, vorbesc de o cultura dacica cu caracteristici proprii, independenta de cea mediteraneana., lar etnologi i etnografi gasesc reminiscente autohtone vechi In cultura si arta poporului roman, mai ales In

ce priveste anumite vechi ocupatii si lucrul in lemn.

Se stie ca Hasdeu este initiatorul directiei stiintifice In folcloristica romneasca..
De altfel, sub influenta si Indemnul tatlui su, preocuparile folclorice s'int cele mai
vechi In activitatea stiintificd a lui Hasdeu. El proiectase din fragecia tinerete o culegere
de Cintece moldovenesti, un studiu despre Doind, ca militar Inregistreaza folclor de la
o colonie de bulgari din regiunea Chersonului, Intre care un interesant colind cu referinte la romani, facInd asupra acestuia, In jurnalul sau, comentarii de etnografie
folclor comparat, iar cum intra In tara publica cu comentarii un alt cintec bulgar

www.dacoromanica.ro

671

cules atunci, In original si In traducere romneasca, In care e vorba de eroine populare de tip grecesc, romdnesc si bulgaresc : Grecoaice/e, romncele si bulgdroaicele

(Foaia de storie romand", 1859). in continuare va urmari de aproape folclorul romdnesc, afirmInd limpede : Nu vom uita niciodatd ca sublima sorginte a oricarei
literaturi se Oa pururea vie chiar In gura poporului, mai ales &id acesta posedd
colosala vigoare de fantezie a natiunii romdne" (Columna lui Traian", 1871). Este
vremea cInd Hasdeu se pregdteste pentru marile sale lucran i si c'ind publicd un sir
Intreg de articole de folclor romnesc In comparatie cu folclorul altor popoare,
iniiind studiile de literaturd comparatd : Frunzd verde", o pagind pentru istoria literaturii romne (Columna I u i Traian", 1873), Poezia poporand italiand si frunza verde"
(ibidem, 1876), Cucul si turturica", la romani si persiani (ibidem, 1876), Balada poporand Cucul si turturica" in Romdnia, In Persia si In Franta (ibidem, 1877), Palpitatiunile
copilei (ibidem, 1876), Un desantec romn si un descIntec sanscrit (ibidem, 1876),
Poezia poporan ruteand in legdturd cu istoria romdnilor (ibidem, 1876), Poezia poporan
slrbd si bulgard. Lupta lntre fratii Dan si Mircea ce! Mare (ibidem, 1877) etc. In aceIasi timp si pentru prima data' Hasdeu adInceste problema cdrtilor populare, scotInd
de sub tipar In 1879 cartea sa fundamentara Crile poporane ale romdnilor In sec. al
XVI-lea In legdturd cu literatura poporan ceo nescrisd (ca al doilea volum din Cuvente
den batrIni), ocupIndu-se de textele din Codex Sturzanus. Aici Hasdeu afirmd un lucru

adevdrat, de care nu s-a Tinut seamd Indeajuns In ce priveste caracterul cdrtilor

populare, si anume ca. literatura poporand cea nescrisd, ca si cea scrisd adtoresc
din limbd In limbd, dar ele nicdieri nu se traduc, ci se transform. Once popor
posedd o forma proprie a sa, primind ca al sdu numai ceea ce corespunde acelei forme
specifice, care se modificd si ea din epoca In epoca, provocInd atunci modifican i core-

lative In tot ce este poporan". intr-adevdr, cartile populare capdtd prin anumite
transforman i caracter national si nu sTnt simple car-0 de colportaj" international,
cum se afirma pInd la Hasdeu si cum s-a afirmat si mai trziu. In conceptia acestuia,
cartile poporane" fac parte din tezaurul culturii nationale si sTnt, araturi de folclor,
oglinda sufletului popular. De aceea, sub influenta lui Steinthal, el socoteste folclorul
o etnopsihologie". Cartile populare, folclorul si limba unui popor formeazd, dupd
Hasdeu, o unitate dialecticd si inseparabild. in consecintd, el personal nu discuta un
element cleat luIndu-le In consideratie pe toate celelalte.
In fond, acum skit anii cnd Hasdeu concepe si scrie operele sale mari. Elementele de folclor s'int prezente peste tot ca fundamentale" In istoria si cultura
unui popor. Ele nu lipsesc din lstoria critic a romdnilor (2 vol., 1873-1874 si 1875),
apar In studii compacte, In opere de limbd, precum Basmul i Statu-Palm-Barb-Cot,
In Etymologicum Magnum Romaniae (t. III, 1893) etc. Explicatiile de limbd lamuresc
pe cele de folclor si invers. Toate au nevoie de o Inlntuire si de un fundament
istoric, pe care singur Hasdeu este In mdsurd sd le afle si sd le efectueze. Istoria
critic a romdnilor, croita pe dimensiuni mari, prevedea sapte
autorul nereusind s realizeze cleat o parte din prima carte. Cu toate lipsurile de constructie,
este totusi o opera de o informatie solida', care a depasit si speriat pe contemporani,
intitulatd PamIntul si poporul,
pleacd de la ideea legdturii poporului cu vatra cea mai veche, pastratd viu In diferite urme, idee documentata de istoricul polon Joachim Lelewel In Consideratii despre
dar care furnizeazd date importante si astzi. Cartea I,

672

istoria Poloniei si a poporului ei (1844), de asemenea si In Epoca de idolatrie a slavilor

si a Poloniei (1855), si de losef Safari k In Antichitdtile slave (1837), pe care Hasdeu
citeaza. in Istoria critic Incearcd o punte de leg-turd cu vatra dacicd. intre altele, el

www.dacoromanica.ro

1S134).

t101E!1 1)E ICTOPII 1111`.11TEPATV't.71".';';:r.,,..

1C111P11).

ela,lhipivrik-k-larsetiaZ. I
44 li.tni

0.14.4;rar Do_ 7. Eddperds V. 'lletride dm

da4seee,

11,4,44$:' ad' I 1-1 ...A.'. d

VI rel.
era l..i
del,Wer.ple mot,* de not/ roan

un, as m"

r #.

At'

'

sal

Ris, icam.

i.

ea-

Peliposiagepen .apticroipias veto

4

'

I s'T-0 it, I

1.411114 SO ',ion.. c1Iterligir dirv:estr. .44114

111.ot aaitrivt, mi vino !PI, in.,.

it PORIii dMhirtr, o it irspi, ?mow,

tam:, tiple Ipion

boa Wye Pin

la, 0 tabu. Kipuil 1.

.pu
hor
iisui cr.mreine 'Li

!Pa

Ii1,1111J1I1S11.91C: K.1.1;e'pell

Julia fili maiir

+H9.

e P Id tir i

1)1.111. Muratori.).

ir iittiitiit mi air
Sal- KOMI.. piszt

u.

de s

w; ti ti

1.1.1c

Pala.

aita-

Jilsto

1:1.1...L. gel 0.10.

pit .npra

n5airionti I nentpa

ete. el,. .OliCe.

II'

ail ilk-.

liii Canu.ri..i. quota.. .H.1

I%

et.*

111i

Il

eLI sates'

4.1,1 C1,11. 1,1 111,14,11NA.

Ispissssiss, lairorOjuli itlii 1.1,1e -ad 1111.1111 opooPil.
ef
nuai.;lor.
Haoirince, To hr.,it 43ie..u. crud' *a' a aolasi if to i !
IpPanli 1Oi III)C.1159.1e. re
ala.
rpifrpia.3,-i..131.101..

lei

1.carIOIcitC1

11:.110,111Joi,,,

mopeds

mar

.1%11

mi sip; maw bulk' nv HIM sHipoilial

114 41 if iii% It, 1.11iii1111.
Ail kiwi!

011

2WcIc

laJd Oporpe.....1,13 01.e

11,1.0r. t,Ipcn

.putn.

tirmuyi-

.,:htei 61111%1i-91r eciLiso,rt.p1

1,4,

Run. .1. our

tia-o

opin

ill 0 11i.-.411.

1,14

11,14141r

111.4.1,11111 Sold Mc.-

Ir.1 *Alt
51r c

41114.R-

uk Hi

!Ivry

40514. 111.4ch.Q.1'..4.( III elo 1.1 1111er

As

via

.)1U 11941 11..1

Ile er

tile;la

'rintsior

is- psesiss.siskessise

te1.111,

He-

hpiliCie

C11111

41.11).

1.1

.4t1penizaa

11.., awl sivicsr Writ, It'.ip fi ti utape

i. Jr ryisru .4, el I.
1;/11/11..
41iapt.i.3-

1),f. - g1-nv: thole fi9r.1 Da...? ti"Nr.sti

rui eauupc. fir ea war?. ali miti.. 8i.it,
Nan .tarialipen imete14-.
scasimir Pi; tap t. "Auildr; sindoc er7i
*hr.' Esp.. +ocean aaaci.a!
periemiIr. si,n.14 fle/O111.:Wr
iaoavo, ? kItatit mi rat %imp etatispui4itI1.
...Mae! mum 405 uil lt fili el, 41u11
a* sepia. 'swipe? ad wMP aiw.!1st
031.le

ad

it

dr 'de'. ye et ii'malr

ar'icsaewit

'mom rermumie , real mrii miailit riot's..

,

L.. r

FOITA DE ISTORIE $1 LITERATURA",

1860, p. 1
43

0. 4

www.dacoromanica.ro

673

respinge ideea

descalecatului" Tarii

Rom-

nest, lucru confirmat de istoriografia ulteriara. Cuvente den beitrini (3 vol.) este o opera
filologicd exemplar& primul volum privind
Limbo rom6n6 vorbitei ;rive 1550-1600 (1878),
al doilea Ceirtile poporane (1879) din aceeasi
epoca si cel de-al treilea istoria limbii romdne,
din care au aparut numai consideratiile preli-

>TT.
)

fan-rja

m i nare : Conspectul stiintelor Plologice. Lingvistica

in genere (1881). Toate acumularile lui Hasdeu

"

trebuiau sa se includa intr-o enciclopedie colosala, cunoscuta sub numele Etymologicum

Magnum Romaniae, din care, Intre 1886 si
1896, n-au apdrut cleat trei volume, plus introducerea la cel de-al patrulea. Ca filolog si
lingvist, Hasdeu are o viziune largdasupra problemelor. in 1874 deschide la Universitate un
curs de filologie comparativa", IncercInd sd integreze limba rorndna Intr-un complex indo-

LIMB ROMANA VRBIT

DIM .

t 16001600. :":. ',. ^1

.1

.._

..

rDu,

M111,10 111.1041.PICO,LI1U1STIC,
.

'

B. PETRICEMU-HASDEV,

ttttt

.1
-

1317. ca

european, aperind In explicatii la limbile sansuit& zendica, armeana, elena, latina, albaneza,
T 0 Pt U L U
.TO
celtica, germanica, slavicd si limbile romanice".
Ca urmare, In anul urmator publica Principii
de filologie comparativei ario-europea, cuprinz7nd grupurile indo-perso-tracic, greco-itolo-celtic
B. P. HASDEU,
i leto-slavo-germanic. Hasdeu Intreprinde luCuvente den btrini, vol. I, Bucure0,
cruri de neTndraznit la data respectiva in
1878 (foaie de titlu)
lingvistica romOneasca. Inca nu s-au aratat nici
astazi toate meritele lui In acest domeniu.
Numeroase, dup. 1874, sint studiile si articolele
de lexicologie, In tendinta de a lumina, in context istoric, vechi termeni
de origine dada, latina si slava (ghiuj, ghioc, bia, sugubind etc.). De altfel, in
noua sa serie dintre 1882 si 1883 Columna I u i Traian" este consacratdaproape exclusiv studiilor de limba, continInd materiale pregatitoare pentru Etymologicum. Has1901-ITICI-1.A.B.15T.

deu a emis teorii generale de mare valoare, precum teoria circulatiei cuvintelor",
reluata si pusd in lumina din nou In vremea de acum de cercetatori straini. De altfel, ea a generat teoria fondului principal de cuvinte" din zilele noastre.
In aceasta perioada, faima stiintifica a lui Hasdeu a crescut si a trecut peste
granita. El este recenzat si citat, Intre altii, de savantul filolog rus A. S. Budilowicz,
de Hugo Schuchardt (despre care Hasdeu s-a exprimat si critic), G. Weigand, Fr.
Miklosich etc. Hasdeu participa la congrese stiintifice, precum la Congresele al IV-lea
si al VII-lea ale orientalistilor, la Florenta In 1878 si la Viena In 1886, la ultimul prezentInd comunicarea Sur les lments turcs dons la langue roumaine. In 1877 este ales

membru al Academiei Romdne, dupa ce fusese respins in 1869. in 1882 este ales
membru al Societatii de lingvistica din Paris, In 1883 devine membru al Academiei
de Stiinte din Petersburg, iar 'in 1895 este ales si membru al Academiei din New York ;
de asemenea a fost ales membru al Academiei Regale din Belgrad, al Societatii Aca674

demice din Sofia si al altor institutii de stiinta. Hasdeu a urcat treptele stiintei si ale

www.dacoromanica.ro

faimei In ochii lumii. Pasiunea lui cea mai mare

a fost MIA arhiva sau biblioteca si cercetarea. Nu mit
director al Arhivelor statului din Bucuresti In

OiCTIONARLI,

1876, el a ramas In functie, cu toate celelalte ocu-

LIMI1E1 ESToRICE sl vol'ol<ANE

path, pInd In aprilie 1899, iar and, ales deputat

la Craiova In 1884, se insinua In presa de catre
adversari ideea renuntarii la Arhive, Hasdeu a
ripostat prompt : De Arhivd nu ma las o data cu
capul", amenintind cu demisia din deputdtie.

RONIANIU
A.

',1-1ELTUILLA

M. S. REGELU, CAROL

rorsclu.

A.c.A.DEz.I.x Pt 0 NI Az 7.

Hasdeu a fost coplesit de munca si lucrdrile

stiintifice, precum, dupd cum vom vedea, si de

creatiile I iterare. Cu toate acestea, el nu s-a izolat
de lume si de viatd In chilia stiintei. A participat la
lupta sociald si politica, la polemici stiintifice
li-

PUPA

B.

PEriliCEICE-HAEDED

*rm.
,.a 4,400di..TM
q...va

Pun,

Sou*

5515

h.,.

,?-

C4..

terare, s-a agitat, a tinut cuvIntari fulminante In

sali si a Imprastiat o sumedenie de articole In
presa, pe teme usoare si pe teme grave. in atacuri

a folosit toata scara loviturilor" de condei, de la

umorul fin la pamfletul violent, tdieturile" verbului enervind si desfigurind pe adversari. Multi au
amutit si s-au fcut neauziti si nevdzuti. Politiceste
Hasdeu a fost toatd viata un democrat. Format si
educat din tinerete In atmosfera romanticd de Indrdgire a maselor, a creatiei lor, si in atmosfera de
agitatie politica desfsuratd de revolutionarii democrati rusi si poloni, Belinski, Herten, Cernisevski,
Piotr Sciegienny, Hasdeu s-a simtit chemat sd se
considere reprezentantul acestor mase, care pdstrau

TOME!. I.

-,j
Bret.m..., I

B. P. HASDEU,

Etymologicum Magnum Romaniae,

Bucurevti, 1886 (foaie de titlu)

legdtura cu trecutul tdrii mai bine dedt protipendada, si sa lupte pentru drepturile lor. De la cele dintii scrieri si-a manifestat simpatia

pentru omul simplu i Intelept din popor, soldat de rind pe empul de luptd, In
comparatie cu aristocratul si ofiterul pomadat. in popor zdceau virtuti nebnuite.
I-o dovedise cultura populard. Nu Intimplator se csdtoreste cu lulia Faliciu, dintr-o
familie de moti din Rosia Abrudului, el care semna endva printul Bogdan Petriceicu
Hijdeu". E un gest elocvent. Se simte unit numai cu poporul. Lui Ti va rdmine fidel
pentru el va lucra mereu.
Hasdeu este un luptdtor pentru Unirea trilor romnesti, In consecintd pentru
unireafortelor populare, si cere vot universal, care sa decida In treburile de stat. Ataca

combinatiile politice, interesele private, gazetele si pe gazetarii infeudati. Aghiutd"

(1863-1864) si ulterior Satyrul" (1866), mai pe urmd Traian" (1869-1870)

,Columna lui Traian" (1870-1877), scoase de Hasdeu, impung cu venin

si

adversarii
inveninati se tvaiesc de ciuda, a neputi ntafata de inciziunile usturdtoare ale lui Hasdeu.
i

C. A. Rosetti, descoperit In initialele R. A. C., dispune de toate stravestirile, caracterele si limbagiurile" si se manifesteazd prin numerii Romdnului ", facindu-si prin

el un nume-rar". Multi parlamentari se lauda fiecare In parte a fi bun de-legat,

ceea ce este foarte drept". Calamburul e o arma frecventd In scrisul lui Hasdeu. Un
oarecare scriitor scoate un Cale-n-dar, iar intr-unul din arte-cu-lele (articolele) Calen-

www.dacoromanica.ro

675

darului, autorul se plinge contra editorului". Lui Maiorescu i se adreseazd ceremonios

ca unui ministru E. S. Min. Tit Maiorescu" si cine s-ar fi facut de rIs s riposteze
(Maiorescu s-a rzbunat altfel). Atacurile lui
direct si sd afirme cd-I face smintit
sInt Insd si directe, chiar violente. Atentatul de asasinare a lui KogdIniceanu In 1869
71 consider inutil, cad se ucide dumnealui singur pe fiecare zi, prin faptele sale".
lacob Negruzzi nu spune, zice Hasdeu, ca este un Voltaire cu cap de Genghis-han...,
numai si numai pentru cd se Incurc el Tnsusi In alegerea paralelelor, fiindc In domnia

sa mai este si Heine, mai este si Uhland, mai este si Schiller, si cine mai stie cine !"
LuptInd pentru Intdrirea natiunii romane" prin fortele ei interne, B. P. Hasdeu
a fost un adept fdr rezerve al Unirii Principatelor Intr-un stat unitar si I-a sustinut
cu adur pe domnitorul Al. loan Cuza, manifestindu-se dur Impotriva dinastiei strine, chiar dupd venirea la tron a lui Carol I, temIndu-se si considerind cd un suveran strain" este In stare sd impund tdri i o politicd personald, neconformd cu nzuintele poporului, si sa creeze o atmosfer de cosmopolitism, pe care Hasdeu a combtut-o Tntotdeauna. in 1870 public' un articol virulent la adresa domnitorului, pe care
71 face dormitor", ce nu vede, nu aude, nu simte, nu Intelege numic". lmplicat In
scurt timp Tritr-un complot antidinastic (pdrea un lucru normal), a suferit si Inchi-

soarea, afirmInd public, la iesire, ca puscdria pentru un om politic, demn de a

purta acest nume, este Intocmai ca o rana pentru un bun ostas". Ulterior a slbit
Ins atacurile antidinastice, si nu din lasitate. Hasdeu a observat ca pericolul rataci-

rilor politice, al unei politici progermane, nu sta. In persoana domnitorului, ci In

consilierii si care se pretindeau romani neaosi, ceea ce avusese prilejul s spund
si mai Tnainte. impotriva acestei pletori va continua sd dea atacuri. in anii urmatori
Hasdeu se dedicd In mare mdsura lucrarilor stiintifice, este decorat de domnitor In
1873 cu marea medalie de aur pentru munca In domeniul istoriei nationale", iar
Parlamentul ii acordd un premiu In vederea continudrii Istoriei critice a romdnilor".
Meritele lui nu puteau fi contestate. Aceste recunoasteri I-au domolit, iar rzboiul
pentru independentd i-a aratat oamenii In al-Ca ipostazd, avTnd sentimentul c poporul
roman merge totusi spre o consolidare. De aceea, In 1883, cu prilejul dezvelirii monumentului lui Stefan cel Mare, de fatdfiind regele, Ti sugereaza acestuia In discursul su

s'a completeze opera marelui Stefan". Desigur, Hasdeu n-a fost infailibil. Tempera-.
ment focos si democrat neInduplecat, socotea c generatia sa are de urmat idealul

revolutionar al generatiei de la 1848 : Generatiunea de astzi este fiia de trup si

suflet a lui 1848. Lasa-vom noi oare a se distruge opera mumei noastre ? ...Orice
Incercare de a restabili In Romania uriciosul feudalism al claselor ne va gsi Tntotdeauna gata de a lovi far& crutare" (Traian", 1869, p. 1). 11 atac pe KogdIniceanu,
fiincicd i se pare c s-a abdtut de la idealul generatiei de la 1848.11 ataca pe Maiorescu, pentru ca se aldturase conservatorilor si pentru ca Jun imea" promova, dupd el,

cosmopolitismul. De teama cosmopolitismului Insd a exagerat ideea national,

avTnd si o atitudine antisemitd, fdr sd-si piardd simtul umanitatii, dupd cum a documentat singur mai tIrziu, referindu-se la sprijinul dat lui M. Gaster si L. $dineanu,
unul din elevii lui. intr-o vreme end -Ora era neIntregit si cInd considera ca, sub
masca umanittii, cosmopolitismul poate sd adoarmd constiinta nationald a poporului,
Hasdeu a crezut ca a mers prea departe cu combaterea latinitiisi s-a grbit sd revind si s recomande interes pentru romanitate. Teoria circulatiei cuvintelor, prin care

676

a dovedit frecventa mai mare In vorbire a elementelor latine, precum si structura

gramaticald latind a limbii romane, a rezultat tocmai dintr-o asemenea preocupare,
care a generat la el si tendinta de cercetare a tuturor elementelor I imbii romane.

www.dacoromanica.ro

Hasdeu a criticat si a luat in zeflemea, dar a recunoscut cu franchete si meritele acelorasi oameni. in 1872 laudd pe Kogalniceanu, in Columna lui Traian", pentru tipd-

rirea Cronicelor Romdniei, spunind elocvent : Koglniceanu, in literatura istoria a

Romdniei, si Alecsandri, In literatura noastrd poporana, joacd pind la un punct
rolul lui Columb in privinta geograficd". in acelasi an recunoaste deschis anumite
merite ale Convorbirilor literare", dei le criticase si le jucase farse Inca' din tinerete. Nu-I crutase nici pe Ion Heliade Rddulescu, incepind de prin 1863, socotindu-I
chiar In contratimp cu noua generatie (1869), dar vorbeste elogios despre el la Tnmormintare, mai t7rziu se afld printre cei care initiazd ridicarea unui monument In cinstea
lui, la dezvelirea caruia, In 1881, ia cuvintul, iar in 190211 omagiazd la Academie si se
declara heliadist". Tara si cultura poporului nu erau fcute din bucdti. Heliade,
momentu11848, generatia lui Hasdeu, gener4a urmatoare erau acum, in mintea mare-

lui savant, parti inlantuite organic Intr-un proces istoric de un secol. in viziunea lui
cadeau schelele si ramTnea edificiul. Hasdeu a trait intens In epoca si a participat viu

la framintdrile ei.
Fat de o activitate atit de bogatd 7n domeniul stiintei si al politicii, s-ar parea
c n-a mai putut avea timp si pentru altceva. $i totusi Hasdeu s-a dedicat, intre atitea
treburi, intr-o mare msurd creatiei i criticii literare. inclinatia pentru arta cuvintului
a fost la el o necesitate organica, lasindu-i friu I iber chiar in opere cu caracter sti intific. De altfel, aceasta este o tendintd a momentului cultural si I iterar. Scrisul Tncearca
sa Impace nevoile de documentare istoria cu cele de arta literard. Faptul se vede
si la Al. Odobescu.
Muza literard I-a tentat din frageddtinerete. Gindindu-se probabil la posibilitatea

de a le publica si a se remarca, cele dintii incercari literare ale sale le-a realizat In
limba rusa. Tematica este Insd romneascd. in aceste inceputuri se ivesc genurile in
care va crea Hasdeu ulterior : poezie, proza, drama. antec popular moldovenesc prea-

slveste, in ochii tarului Nicolae, veacul de aur" al lui $tefan cel Mare. Stau alturi
fragmente interesante, ca Moldova, S'Int dac, o serie de meditatii lince
La ./armul marii ezut am eu mult timp
$i-ntunecatelor ei ape le-am luat seama.
Vazui cum valurile se succedau in
Si dispareau pe urma-n genunea vine/ie.

A fost ..., a disparut, dar unde e acum,

SpuneV-mi, au putut, oare, ele sa dispara ?

Hasdeu a pldnuit sa scrie un roman istoric cu titlul Arbore in doudzeci si trei de

capitole, In hirtiile sale fiind gasit doar inceputul, care invedereaza totusi talentul epic
al autorului. Domnita Roxana este o frumoasd incercare dramaticd pe tema fiicei lui
Vasile Lupu, competit de Timus Hmielnitki si de polonezul DimitrieWiszniewiecki,
la mina ei aspirind si altii. Fata iubeste pe nobilul polon, Hasdeu urrnind aci relatarile

izvoarelor polone. Tema aceasta, de rdsunet diplomatic In Europa din secolul al

XVII-lea, a fost abordatd In multe scrieri literare polone si romdne, Insusi Hasdeu
reluindu-o, dupd venirea In tara, In drama de constructie noud Domnita Rosanda
5 acte (Familia", 1868) si Tri Sarcasm si ideal, 1897, sub titlul Femeia. Aci domnita nu
mai merge dupdindemnul inimii sale, ci din patriotism intelege sd se sacrifice pentru
ca sa nu provoace invazia cazacilor. Hasdeu servea acum cu opera sa altor idealun. Alaturi de aceasta drama* de tinerete, se inscrie poemul lirico-dramatic Domnita
VoichiTa, tema referindu-se la fiica lui Radu Vocld al Munteniei, luatd siesi doamna,

www.dacoromanica.ro

677

dupd. o bdtdlie, de $tefan cel Mare. In poem, la mod In literatura romantic-a polond
si rusd, binecunoscute lui Hasdeu, autorul descrie vitejia lui $tefan cel Mare si eroismul tinerei domnite, care in travesti se angajeazd Intr-o luptd de turn ir
cu voievodul, 71 invinge
rdzbuna umilinta de a fi fost multd vreme inchisd. Apoi
devind doamnd. Scris in timpul militdriei, In trei par-0, poemul dovedeste
acceptd
c Hasdeu e stdpIn de la inceput pe arta romantic:a a episoadelor si digresiunilor,
a descrierilor de lupte si a tablourilor de natura'. Paginile diverse de jurnal rdmase
de la el demonstreazd de asemenea talentul sdu literar, prin prezentarea in chip realist,

uneori naturalist si amdnuntit, a diferitor scene trate personal. Viitorul scriitor,

cu stil si vervd, se anuntd de pe acum.
I ntrind In-tat-5.ln 1857, Hasdeu a inceput sa creeze opere I iterare In i mba romdnd.
Propriu-zis, verb cu tonal itate I iterar se gdseste aproape In toate scrieri le sale, fiindcd
I

Hasdeu a fost Inclinat totdeauna spre un scris viu, emotional, alternind de la umor la
nostalgie, de la sarcasm sec la I irism. Aici este vorba de o serie de opere, concepute

ca scrieri beletristice. Hasdeu a minuit cu usurintd versul si din primii ani s-a lansat
In a publica poezii, satire si pamflete versificate. Fdra sa* atingd o Malta* treapt poeticd,

el are In poezie citeva note personale si a realizat uneori imagini de valoare artisticd. Fireste, cdutdtor fervent al urmelor trecutului romnesc, printre primele sa e
poezii se inscriu balade cu subiect istoric, uneori simple naratiuni versificate, ca lonascu Vodd (1862), tema favoritd a lui Hasdeu, alteori cu o intrig tragicomicd
cu versuri de efect, precum se prezintd . tefan Toma Vodd s vorn cul Ion Motoc (1863),
primul dintre eroi manifestind, Intr-o atmosfera de groazd romanticd, lasitate si frica,

al doilea dovedind o rezistentd de adevdrat voinic

Bufna jalnic geme ; boaltele rsund,
Ceru-i far'de stele ; fulger $i tuna
Scoald, ah, Motoace ! iadul s-o deschis !"

Lui Motoc nu-i gri a, lumea-n praf se sfarme !

Pe-nnegrite lespezi el ca pa$a doarme,

M"ng"iat in somnu-i d-un fantasfc vis!

Torna se-nfioara : doamne ! o nalucd
Se ridicd, cre$te, de grumaz kapucd !

Ajutor, Motoace, moartea s o ivit ..."

Vornicul se-ndreapt, iata- in picioare

Cu plecata frunte un Motoc nu moare

5-un brat de arama-n Tom$a s-o lovit !

intr-o atmosferd patriarhal, reia tema fi icei lui Radu Vodd mdritate cu Stefan
cel Mare (de data aceasta se numeste Maria, nu Voichita) si o toarnd Intr-o baladd
cu vers popular, stefan i Radul (1870). Conti nutul ba ,dei e un elogiu al vitejiei voievozilor si o incifrare a constiintei unittii de neam, existentd la strdmosii poporului
romdn, exprimatd ?rare altele si folcloric
La Suceava-i bucurie,

678

C-a acut doamna Marie,

A fcut un ba etan.
Creasc mIndru c^t e bradul,
nepot lui Voda Radul
S'-i fecior al lui Stefan.

www.dacoromanica.ro

Compozi/ia anuny parca structura versului lui G. Cosbuc.

TinTrid seama de lupta sa politica, nu se putea ca Hasdeu sa nu IntrebuinIeze
versul In satire, fabule si pamflete. in poezia Un vis (1864) ataca moravurile si ocupaiile
citInd si numele adversarilor sai Panu, Sturdza si Rosetti, lancu

Ghica si Stirbei, In note de ironie si umor. O efigie satirica, cu timbru de brutal

scheci modern, la adresa calugarului pacatos, realizeaza Hasdeu In Evlavia (1864)
SInt un calugdr umilit,
In cap cu corndnacul

Supt chip de puicd de iubit

Mfi-mpac cu Insusi dracul
Pe Tinca o sdrut cu foc,
Pe Safta

cu

Si toate astea la un loc

Fac evlavie !
Hasdeu urca Insa cu mijloacele de satirizare la tonuri acute. Ele apar In Odcl
la ciocoi (1869), In care tabloul idilic al primaverii este doar arnagire inten/ionat con-

trastanta, imaginile dominante fiind macabre, cu hoituri de ciocoi ridica/i din mormi nte sa devoreze vegetatia si /ara, parind la prima vedere simpli strigoi din credi n/ele populare, In realitate avind de-a face cu monstri vii, cu bube si cu pete pe ei,
flarnInzi ca niste lcuste"
Ciocoii se ridic, ca hoituri Invechite
Din cripta infernal,
$i ca-n trecut se-asaf pe holdele-nverzite
Rdzbiti de fldmInzeal !...

E una din cele mai violente satire ale vremii si ea de fapt da tonul pentru alte
asemenea tablouri dure si grotesti, pentru care are acum o anumita predilectie
autorul, cum este Complotul bubei (1869), viziune macabra de culme, In care leprosii
hotrasc sa infecteze lumea de la bordei pIna la palat si sa o domine, fara nici o stavila
in cale. Expresia este la IndernIna poetului si provoac oroare
Vedeai o icoand grozav !

Tot bube, pocnind de otravd,

Pe brate, pe coapse, pe frunti !
Otrepuri, de mult Inchegate,
Lipite de rani destupate,
Ca niste oribile punti I
S-asazd pe enduri In iarbd,
$i buba pe bubd se-ntreabd
Cum merge si ce-i de facut
In lume s nu mai domneascd
T'aria si fala trupeascd,
Frumosul alcInd pe cel slut.

Aluzia politica' e stravezie, caci lepra ajunge chiar pe tron" si, cu toate c poporul
a exterminat apoi pe leprosi, din nou bubosii se gramadesc s'a se ridice la palat".
Legenda e deci cu tIlc.

www.dacoromanica.ro

679

Culorile acestea se mentin Intr-o poezie ca Dupc1 beitclhe (1872), de data aceasta
carnea nemaiczInd putred de pe oase, ci fiind desirat proaspt de armele

pentru banchetul corbilor. Tabloul nu mai contine nota de repulsie si satird, ci

de comptimire si elegie, versul nu mai sun ditirambic, ci rsun In cadent melancolicd
Peste trunchiul snopit al ostasului
Trunchiul calului sdu credincios,
In grdmadd cu trunchiul vajmasului,
Morfciune de sus pind jos !

Inainte c-o zi dalbe florile

StrAluceau pe n-verzitul covor,
lar acuma si iarba si florile
Poartd stirvuri pe bratele lor !
Corbii-n aer desasoard ghearele,
Sumbru croncdie ciocul
Om cu om se mdrancd
si fiarele

Ii Imbued la urmd pe rind !

$i-n oglinda brumoasd a riului,
Care curge prin vale mishnit,
Colo jos ca-n adincul sicriului
Se rdsfringe banchetul cumplit !...

Negresit, Hasdeu este capabil de poezie. Spre versul nervos", intentionInd

rscolirea unor senzatii tari, a fost Impins Hasdeu de fierberea evenimentelorsociale,
care cereau, dup el, tonuri noi, mobilizatoare si respingeau liniile idilice, pastorale,

profesiune de credint expus In poezia Viersul, din 1872

Homer cinta minia divinului Achile
$i Dante Tartarul cinta:
Poetul cind se naste In amdrIte zile,
Amar si el ca lumea, nu cinta pe copile,
Nici cupa bacchanald nu-1 poate imbdta!

$i eu citeodatd smulg harpa din tdcere,

Cind sparge Muza pieptul meu,
Cdci inima zdrobit rdsund prin cddere
$i saltd disperatd in spasmuri de durere,
Scotind din agonie un tipdt lung si greu.

Ar fi o nebunie sA cInt eu flori si stele

In veacul nostru pe pdmint,
Cind ele sint o larvd, grimatd Cu vdpsele,
lar adevdrul geme tempeste si rezbele,
Blestem, urgie, neguri, pucioasd si mormint !

680

Dar Hasdeu, la curent probabil cu ideea c frumosul estetic nu exclude macabrul

si scabrosul din naturd (Gautier Inftisase macabrul In Albertus (1833) si vorbea de
un secol A la charogne", iar Baudelaire realizase dup aceea celebrul poem Une

www.dacoromanica.ro

charogne), considera de asemenea ca- arta In general este capabila sa dea expresie

poetica uritului din natura, ceea ce exprima ciar In prefata la volumul sail de versuri adunate In 1873 sub titlul Poezii : Niciodata n-as fi cutezat a scoate la lumina'
aceasta anatomie a suferintelor mele, daca nu stiam ca unora le place sumbra si
violenta pictura a lui Caravaggio, In care vezi numai oase i muschi In loc de frageda
si catifelata carne. Genul imperios al inspira-tiunii mele poetice ofera aspra idee sub
o forma* dura".
Aceasta idee nu l-a parasit pe Hasdeu nici mai tIrziu, caci este exprimata, Intr-o
forma temperan si sub imperiul unui alt suflet, In pastelul Alb si negru (1888), replica
discreta si In tonuri parodice la idilismul pastelurilor lui Alecsandri
Blinda toamna dunareana, dezmiercrindu-ne, s-a dus.

Totu-i alb si-i rece totul : jos omatul, bruma sus.

Moarta-i lumea sarbezita, peste care, fart fata,
Fara non i si fara soare, greu attrna alba ceata.
Serpuieste-n aer fumul si se-ntinde alburiu
Din colibe troienite ca sicriu linga sicriu.
In zadar privirea cata negre benghiuri in albeata
Pin'si umbrele sint albe pe cea marmura de gheata !

insa iara, ca ;ireaguri de calugari In sabor,

Vezi ceva negrind in zare : ciorile pe ses cobor
$i de spinul chip al iernii, vesel croncanind, s-agat
Mult mai drag mi-e viul negru cleat albul fara viata!

Nu Incape Indoiala ca Hasdeu este aci un maestru al descripiiei poetice, In

gravura de alb si negru, punctata de o anumin stare sufleteasca. Registrul poetic
al lui Hasdeu este Insa variat. Merin sa fie amintita lirica de meditatie, care este
prezenn sub condeiul sau de la Inceput, spre exemplu In Brodul (1863), cu simbolul ca greutaIile IntImpinate calesc, nu doboara pe cineva
De mult cu blocul de granit
El s-a fcut totuna,
Si pe-amindoi necontenit
Ii zguduie furtuna.

Si lemn si piatra la un loc

Verdeata-i ne-ntrerupta,
Aspira gen, indura foc,
Cu trznetul se lupta...

D-ar fi sa-i dati In vai adinci

Odihria dezmierdata,
Rapindu-i viscole si stinci,
L-ati omorT pe data.

Aceeasi unda de meditatie lirica apare In Dorul (1870), In care, In compargie

cu fenomene din natura, se Incearca o definitie a no-Ounii pe care o exprima, afit
de complex si profund, termenul romnesc dor"
Privind tacuta unda,
Pe ginduri am ramas

www.dacoromanica.ro

681

Ot este de profunda
La fiecare pas

Si totu;i izvora;te
Din departate vai,
Apoi se risipe;te

Prin mii ;i mii de cli

Asemenea-i ;i dorul
in pieptul meu sadit
E departat izvorul
Din care mi-a venit,
$i-n multe lumi straine
Cararile-i s-ascund,

Dar revarsat in mine

01 este de profund !

Prin comparatia Cu razele de soare care strdbat infinitul (In continuarea poeziei),
versul lui Hasdeu a fost apropiat de La steaua lui Eminescu. AvInd deci un registru
poetic larg si uneori cu note Innoitoare, creatia de poet a lui B. P. Hasdeu merit
sd fie mai mult accentuata cleat s-a fdcut pInd acum, el nefiind numai prozator i dramaturg, cum de obicei s-a opinat.
Ca prozator, Hasdeu s-a remarcat de la primele sale scrieri, prin predispozitia
pentru digresiunea narativa sau anecdotica, In note de jurnal, relatan i stiintifice sau
articole de altd natura. Trebuie spus ca In firea si scrisul sdu a intrat ceva din celebrul dowcip polonez (vorbd de spirit), manifestat larg In societate si literatura. Nenumarate opere umoristice, unele notate de el In liste de carti, i-au stat la dispozitie
si le-a savurat. Pagini de umor suculent si satira gasea chiar la scriitori cu Tinuta
grava, precum Adam Mickiewicz, Juliusz,,Stowacki, romantici celebri, j6zef Korzeniowski, J6zef lgnacy Kraszewski, Al. Chodzko, J6zef Dun i n Borkowski, ale caror opere

stim cd le-a avut In mInd, pentru a nu mai vor bi de scrisul prin excelenn umoristic
al lui Al. Fredro, din aceeasi epoca, sau de multimea de humoreski" anonime.
Reviste Intregi, ca Wiadomaci brukowe" (1816-1822), Pszonka" (1839-1844),
Mucha" (1871-1939), Kolce" (1871-1905) etc., de care Hasdeu avea idee, erau
consacrate scrierilor umoristice si satirice. Cind scoate revistele sale umoristice
Aghiuta" si Satyrul" si cInd combate pe Nichipercea" In excelentul articol Lintsteste-te, bunicule (Aghiuta", 1863), sau cInd intervine In alte articole aratInd ce
Inseamnd umor fin (un umor adevarat") si ce Insearnna expresie brutal In ideea
falsa ca ocara este umoristica", Hasdeu are In minte umorul plin de spirit, de inventivitate a expresiei, cunoscut din lecturile sale timpurii, In limitele caruia nici
el nu s-a putut pastra Tritotdeauna, scapInd de sub condei nu o data violente de stil.
Literatura facetioasa" a avut de altfel In Polonia o lungd si bogatd traditie, IncepInd Inca din secolul al XVI-lea. Hasdeu a deprins, asadar, scrisul cu poante, jocul de

682

cuvinte, dialogul scurt si sarcastic, Inca din tinerete, sub influenta multiplelor sale
lecturi. Fireste, el a facut lecturi si din alte literaturi, dar o anumita Inclinare i-a
rdmas In scris din anii de adolescent.
Opera In prozd care a Indreptat asupra lui Hasdeu ochii contemporanilor a fost
nuvela Duduca Mamuca. Din memoriile unui studinte, publican* In Lumina" (1863),
apoi, dupd scandalul" si procesul pentru continutul ei, revizuit si republican In
Aghiutd" (1864) sub titlul Micuta. Trei zile i trei nopti din viata unui student, tipa-

www.dacoromanica.ro

rita si In brosurd separata in acelasi an. Nuvela, plin de scene umoristice, contine o
serie de aventuri ale unui student, care nu sInt de loc deprtate de ceea ce trise
si experimentase personal Hasdeu ca student si mai ales ca filer. Intriga principald
a nuvelei este seducerea de catre student a fiicei gazdei, tinara actrita, prefacindu-se
c Ii apard onoarea printr-o lupt In duel, In care este rnit. Astfel cistigd increderea
fetei. Apoi, ca sd scape de ea, tinarul o trece unui coleg, monfind lucrurile In asa fel
ca actul sa devind public si fata sd fie sil it'd a se mrita cu cel de-al doilea amant, acesta

avind insa o fizionomie de stIrpiturd. Pe linga aceste ispravi", puse la punct 1i executate Cu cinism si sadism, exista si altele, adiacente, mult mai decoltate", ca de
exemplu relatiile de dragoste ale studentului cu slujnica gazdei sale, relatate In joc
straveziu de cuvinte, sau episodul Emiliei", In care mama de 57 de ani isi inlocuieste pe Intuneric fiica la intilnire de dragoste, facind scoala" cu studentul, precum
II combinatiile t"narului cu alte tipuri de femei. Nu Tricape nici o Indoial c nuvela
este tesuta din o serie de fapte cunoscute direct si In mod real de autor In anii
studiilor. Multe lucruri se suprapun peste insemn5rile din jurnal, [Dina' i anumite
cintece studentesti. De ad i vine realismul nuvelei. Analiza comportarii eroilor este
de tip naturalist. Examenul si datele sint de clinia. Freud ar fi putut aplica unele
amanunte In favoarea psihanalizei. Deci Hasdeu n-a plecat In compunerea nuvelei
de la ideea criticii sociale, ci de la un fond memorial istic, fantezia 1i talentul ajutindu-I
sd lege organic si viabil naratiunea diferitelor Intmplari. Desigur, existd si aluzii la
persoane si actiuni contemporane. E pomen it direct si ironic Timotei Cipariu, nu este
crutat V. Alexandrescu-Urechi, introdus sub masca lui Vladimir Aleschin-Uho.
Autorul introduce In nuvel si o crima premeditat, sdvIrsit Cu droguri de un studentmedic, ca sa se descotoreseascd de o fan simpl, pe care o inselase. Aladar, imaginatia

lui Hasdeu lucreaza copios. Autorul construieste pe un fundal realist si nuvela are
toate caracterele unei opere pline de senzational. Neindoielnic, naratiunea are scene
I icentioase, care puteau leza morala publica, asa cum era inteleasa atunci, si pe pudicii

de principiu, dar nu pentru aceasta a fost dat imediat afara din posturi si criticat
reziste In lupta
cuvintului. In fond, la proces autorului nu i-a fost greu s se apere dind exemple de
pasaje tot atit de I icentioase din alti scriitori romni (Alecsandri, Negruzzi, Bol intineanu), pe care nimeni nu se grabise
traga la raspundere. Totusi, constient de
exagerarea realismului sAu, Hasdeu a eliminat In Micup anecdotele si pasajele prea
libere In continut si In expresie, nuvela devenind mai echilibrat, dar suferind prin
Hasdeu. El devenise incomod pentru adversarii sdi, care nu puteau

ruperi" de evidente legaturi artificiale (In citeva locuri).

In general, constructia nuvelei este magistrald, plina de ingeniozitti, de complicatii, de jocuri si sensuri speciale date cuvintelor, pe care numai mintea lui Hasdeu

le putea gdsi. Eroul principal e un tip de mucalit calculat si inteligent, care stie sa
tinteascd cu vorba si cu gestul. Urmdtoarea convorbire cu servitoarea casei si Cu
gazdele insesi e doar o mostr de dialog vioi si de efecte psihologice:
Domnule Ghitd ! cucoana Ana VA pofteste la mas.
Ah ! nici n-am auzit cum ai intrat, Cati ! Duduca s-a intors de la repetitie?
Da.

Vorbitu-s-a ceva despre mine ?

Cucoana Ana a spus ca i se pare c nu sinteti
In toate mintile.
Da.
Si

ce a

rAspuns Duduca ?

www.dacoromanica.ro

683

Ca aceasta nu se poate spune despre un poet.

Si ce-a rdspuns cucoana ?
Cd Tnatatii sTnt totdeauns nebuni.
$i cea-a rdspuns Duduca ?

A tdcut".
In convorbirea de la masd, studintele", drept cursd, pune pe mama' In situatie

penibild si provoacd intriga fiicei

Am auzit, domnule, c-ai fi avTnd o naturd foarte rece, Tncepu Duduca [eroul
Ti spusese intentionat mamei fetei cd are o naturd rece].

Natura mea nu vd place ?

De loc.
Atunci nu sTnteti femeie.
voie a nu vd-ntelege, domnule filozof.
Strdbunei d-voastre, Evei, pldcuse sarpele, cel mai rece din toate fiintele.
In once caz, dacd natura mea nu vd place d-voastrd, am fost destul de fericit pentru ca
ea sd placd neneacai [mamei] matale. Sd fi vazut azi-dimineata cu ce ochi dulci
Cucoana Ana, lIngd care sedeam, m-a piscat de genunchi.
De ce md piscati, cucoand?
intrebarea mea a fost pronuntatd cu o naivitate perfectd. Duduca tacea, dar ochii
ei, treand de la mine la muma-sa si viceversa, exprimau o curiozitate tragicomicd".

Eroul nuvelei pune la cale, sub pana autorului, diferite combinatii la un bal
mascat, unde inversarea rolurilor mastilor, conceputd matematic, Ti usureazd atingerea lmntei. Situatiile care se succedd sTnt radical contrastante. CTnd eroul, Ghitd
Tdciune, Ti Impdrtdseste Micutei, la bal, dragostea sa si-i sdrutd focos mTna, aceasta TI

respinge: Vdz, domnule, cd nu meriti Increderea mea; adio". Dar and insultatd
pe loc de o mascd, din Inscenarea lui Ghitd, acesta acceptd duelul pentru
onoarea ei, fata devine moale si gingasd:
Ghitd! zise cu-nduiosare Micuta
tu nu trebuie sd te bati, eu nu vreau,
eu nu-si dau voie.
Precum vedeti
continua nuvela
Tntr-o scurtd minutd, din domn am
devenit Ghitd; din dumneavoastrd, tu.
Ce auz, Marie? Nu md-nsel? Tu ai vrea sa trdiesc? Tu md iubesti?
Fagaduieste-mi cd nu t-ei bate.
E cu neputintd! Onorul mai presus de toate? Fi-voi demn de dragostea ta,
daca m-ei vedea tremurInd s-ascunendu-rnd dinaintea armei unui om, provocat de
catre mine Tnsumi?
Dar dacd el te va ucide?
Voi pieri voios, ducInd cu mine In mormTnt credinta cd mor iubit de tine!
Si daca moartea te va cruta?...

Ill voi jertfi ramasita vietii.

Nu-ti vei Tntoarce cuvTntul?

Nici In astd, nici In ceea lume!

Dupd aceasta scend pseudoromantica si dupd consumarea duelului, Micuta a cazut

usor In latul lui Ghitd Tciune, care a trait cIteva zile ca Tntr-un adevarat paradis
al lui Mahomet, reeus la o singurd hurie". Dar cInd fata ii aminteste despre necesitatea cununiei", eroul devine, In toatd desfasurarea ulterioard a actiunii, nu numai
cinic, ci de-a dreptul execrabil, canal ie de Ond, IdsInd In locul sau in camera', pe Tntu-

684

neric, pe prietenul sal baronul", o pocitanie putredd de avere, prevenind Tntre timp

www.dacoromanica.ro

gseasca In flagrant delict cu fata. Gestul In sine este incalificabil,

dar mai incalificabild este brutalitatea cu care amantul zvIrle adevdrul In fa/a mamei,
pe mama ca

Inchiendu-i complet gura

M-a/i InIeles de minune [zise Ghi/d] ; dar mai este ceva la mijloc. Mai-nainte
de a fi a baronului, Maria a fost a mea, si chiar acuma ea Isi Trichipuieste, pe-ntuneric,
ca se afld lIngd mine ! Eu am vIndut-o baronului, am vIndut-o, doamna mea, precum

se vinde un faeton pu/in uzat, dar iesit din moda

; duelul de mai cldundzi a fost
o poveste ; in sfirsit, am Intrebuintat mii de viclenii pentru a ajunge la scopul meu...
Baronul nu trebuie s-o stie ; cdta-ti ca Maria sd nu ma' dea de gol : altfel, ea este pierdutd ".
intr-adevar, Ghita Tdciune II asigurase pe prietenul sau baronul" de la Inceput
ca n-are nici o inten/ie cu fata, de care uraul baron era Tridragostit. Acesta a rdmas
Incredintat c Ghit Ti fusese loial, mama fetei i Micu/a pdstrInd secretul. Pe Micu/a,
Ghi/d o santajeazd chiar, sub amenintarea ca-i va spune so/ului ei adevdrul, daca nu-i
smulge acestuia sase mii de fiorini, pentru a-i da unei femei polone, Intretinutd pind
aci de baron si apoi pardsit din cauza cdstoriei cu ea, cu Micuta. Cinismul eroului
este terifiant si once Incercare de revoltd este Indbusit cu o vorbd sau cu un gest
hotarit.
Hasdeu a anticipat, fara sd banuiascd, cu nuvela Micup (rdmInem la forma revizuit de el) literatura ultrarealistd modernd de arta si con/inut scandalos". Important
este faptul Insa cd opera con/ine In fond o asprd critica sociald prin Inssi prezentarea crudd a IntImpldrilor, fard prezen/a tezist a autorului, care adopta aparent o
senindtate deplina. Cititorul ia atitudine, nu autorul. Trebuie precizat c atmosfera
In care se complac eroii nuvelei este plind de elemente polone. Un domino are parola
czekam (astept), altul, In spe/d, chiar Ghi/d, compune o scrisoare In limba polond
Moja Kochana Pani" (Scumpa mea doamnd), se foloseste In mai multe rinduri termenu I polonez prezent cu sensul de cadou", precum i adjectivul svezesc" format dupd limba polond : szwed (suedez). insusi termenul grizetd" exista In limba
polond ca neologism, lar atmosfera si modul de a petrece timpul In casa Victoriei
Przykszewska, polonezaIntre/inutade baron, cu muzicd instrumentald, dansuri, jocuri
de distrac/ie, Isi au similitudini, daca nu puncte de plecare, In opere literare polone
din prima jumatate a secolului al XIX-lea, bogate In asemenea tablouri.
In once caz, nuvela lui Hasdeu constituie un chip nou, Indrdzen/, de a ataca
subiectele literare si Tritr-un fel se inscrie ca o formula inovatoare de creatie I iterard

In prof& de tip naturalist, Inainte de naturalism.

In continuare, Hasdeu Incearca s realizeze In domeniul beletristicii un
roman istoric ciclic de /inutd gravd, cu titlul Copiiriile lui lancu Motoc, pe care Incepe
sa-1 publice In Buciumul" lui Bolliac pe 1864, dar din care n-a apdrut decIt o parte,

si anume episodul I", Ursita,

Inceputul din episodul II", Procopsea/a, opera

rarnnnd neterminatd. Primul foileton al romanului este Inso/it In revista de urrndtoarea nota : Avem satisfac/iunea de a putea procura cititorilor nostri o placere
i

neasteptatd. Cel mai serios roman/ istoric care s-a ivit pInd acum In literatura noastrd
Copi Id ride lui lancu Motoc de d. Hasdeu, atit de bine cunoscut pentru talentul si cunostintele sale istorice, pentru Intinsele sale citiri a tot ce este cronicd, crisov si act

propriu istoriei romanilor". Aceastd prima edi/ie este Imo/it'd de note istorice si
comentarii. O noud edi/ie, cu unele revizuiri si adaosuri, dar frd note istorice, a
publicat Hasdeu In Revista literard i tiintificd" pe anul 1876 sub titlul Ursita. in
1910, luliu Dragomirescu a publicat Ursita In volum, dupd prima editie (reeditare

www.dacoromanica.ro

685

In 1915). RdmInInd neterminatd, opera aceasta a atras tIrziu atentia, dei ea constituie
o fat noud In evolutia prozei lui Hasdeu. intr-adevdr, de la realismul cu note natu-

raliste si libertine din M cuta, Hasdeu trece in Ursita la o prozd de alt ton narativ,
de gravitate istorico-poematia In Intregul romanului, actiunea trebuia sd se desfsoare In primele decenii ale secolului al XVI-lea, i anume In ultimii ani ai domniei
lui $tefan cel Mare si In domniile urmatoare ale lui Bogdan cel Chior si Stefdnita
Vodd, poate chiar In domnia lui Petru Rares, care apare printre eroi. Desigur, actiunea a rmas neincheiatd, dar ce a rdmas este o opera de calitate literard si da o idee
de ce-ar fi Insemnat Intregul roman. Continutul este conceput ca pentru un adevdrat
roman istoric, in care, pe fundamentul solid al datelor istorice, autorul construieste
inventiv, cu ajutorul legendei populare si al fanteziei sale creatoare. Documentat
ca nimeni altul "n probleme de relatii istorice romdno-polone, Hasdeu considerd
eroul Muha, care prddeazd In fruntea unui grup de moldoveni sud-estul Poloniei si
care este mentionat de diferite izvoare polone, nu este altul decIt Mihu, din cintecul
bdtrInesc Mihu Copilul, adicd un haiduc. Atunci Hasdeu concepe, In spiritul sdu despre rolul maselor si al actiunilor populare In istorie, un roman In care, desfsurInd o
actiune palpitantd, sa apard complexul vieiisi culturii poporului roman In toate stra-

turile lui sociale, de la cocioab pInd la cetate, In actiune intrInd oameni simpli,
haiduci, negustori, dregatori si voievozi. Hasdeu nu ramdsese strain de conceptia despre romanul istoric a lui Walter Scott, din a carui opera se tradusese dupd
1826 In limba polond, In care a citit el cel mai mult In tinerete, precum Piticul negru
(The Black Dwarf), Quentin Durward, inchisoarea din Edinburgh (The Heart of Midlothian), Logodnica din Lammermoor (The Bride of Lammermoor), Ivanhoe etc. Pe de alta

parte, scriitorul englez avusese o influent asupra primelor romane istorice polone
ale lui Julian Ursyn Niemcewicz sau Feliks Bernatowicz, pe care Hasdeu le avusese
In mInd, si asupra unor scriitori europeni ca V. Hugo, Al. Dumas, Al. Manzzoni, de
asemenea cunoscuti lui Hasdeu In traducen i polone si apoi direct. Acesta n-a imitat
niciodatd (faptul ar fi fost Impotrivafirii lui), dar In operele altora a gdsit un impuls

pentru a crea opere cu tentd originar.

686

In
lui lancu Motoc proiectase un rol important pentru urmasul lui Mihu
(Muha) haiducul, cu numele tot Mihu, care avea sa ucidd pe $tefdnitd Vodd si poate
sa ajute In domnie pe Petru Rares, urgisit ca si el. Pentru Petru Rares se observa ca
autorul are toat solicitudinea. Tnrul Mihu trebuia s devina, In fond, vornicul Motoc
(lancu Motoc, cum Ti spune Hasdeu), celebrul erou al nuvelei lui C. Negruzzi. in once
caz, rr sd desconsidere rolul domniei ereditare, Hasdeu introduce In scend intriga
pretendentilor si a eroilor legati de mase. Lucrul este I impede In ce ne-a ramas scris,
dei actiunea de-abia pdtrunde In domnia lui Bogdan. Postelnicul $arpe se Intoarce cu
o grupa de boieri dintr-o solie la Cracovia. in Codrii Cosminului solia este atacat
de o ceat de haiduci, care sint totusi Invinsi, postelnicul $arpe aducInd cu el la Suceava pe copilul unuia dintre acestia, si anume pe Mihu cel tIndr. Lui Bogdan i se
naste un fiu, Sterdnitd, cdruia i se prezice ca va fi omorit de cel care a intrat de curInd In Suceava. Este bdnuit de viclenie postelnicul $arpe, care, prevenit de hatmanul Arbore, fuge la secui. Nimeni nu se gindeste la Mihu, copilul de haiduc, care
Incearcd de fraged sd-si faca loc In viatd, divulgIndu-I pe hatmanul Arbore, avind apoi
otrveascd pe Luca CIrje, nepotul lui $arpe, In seama cdruia acesta It
intentia
lsase pe timpul exilului. Dupd sfatul lui chir popa Sofronie, copilul este dus si para.sit Intr-un codru, unde este descoperit de o satr de tigani si luat de acestia. Intre
timp, $tefan cel Mare fiind bolnav, zvonindu-se chiar cd a murit, se Tricep actiuni

www.dacoromanica.ro

pentru alegerea noului domn. Petru Rares Tsi Inceared In zadar norocul, are sustinatori in mase si printre demnitari, care i usureaza fuga In Transilvania, ceea ce presupune o reintrare a lui In actiunea de mai tirziu a romanului. Are loc si o rascoala
a mdcelarilor In fruntea cdreia se gaseste vrajitoarea si doftoroaia populard Despa, care
era nemultumitd de concurenta si discreditarea pe care i-o facea doctorul tallan Gironimo da Cesena. Stefan cel Mare apare inopinat pe Cimpul Dreptd-tii si pedepseste

exemplar pe el-Ova boieri trdclatori. Mihu, intrat Intre tigani si format In duhul acestora ghicitor si hot, Incearcasd jefuiased, Impreund cu alti
chiar palatul lui $arpe,
dar jefuitorii sInt prinsi si condamnati la tragere In teapa. lertat de Bogdan, postelnicul $arpe se Intoarce In tard, iart la rIndul sdu pe puiul de tigan" si, dei se dovedeste pInd la urma a fi Mihu cel parasit In pddure, acesta este trimis cd creased la
mandstirea Neamtului. Rolul lui nu era Incheiat, dar romanul n-a fost continuat.
Aceasta este In linii mari canavaua romanului, Insa bogatia episoadelor diverse,
a descrierilor si portretelor de personaje, scenele variate care alterneaza, de la fiorul
dramatic la tragicomic si burlesc, culorile stilistice adecvate, legarea Intregului Intr-o
actiune organic dezvoltatd fac din Hasdeu un veritabil maestru al artei romanului.
Convorbirea lui $tefan cel Mare cu doctorul Gironimo da Cesena In legatura cu nasterea si sandtatea lui $tefnita al lui Bogdan, convorbire domoala i pl ind de Intelepciune, pared e o pagina scrisd mult mai tirziu de Mihail Sadoveanu
Zici, mestere doftore, ca copilul e sdnatos, voinic ? Intrebd pentru a treia
oard batrInul vodd.
Era cam In primejdie
rdspunse doftorul, d'indu-si un aer de importantd,
dar, slavd domnului, am luat toate masurile trebuincioase i poci rdspunde de sandtatea bdiatului.
Spune, mai pe scurt, Ca era In primejdie si tu 1-ai scapat.
Da, mdria-ta.
Apoi minti, cd nu 1-ai scapat tu, ci 1-a scdpat Dumnezeu. Asa e, jupIne hatmane ?

Hatmanul plea capul In semn de afirmatiune, iar $tefan, multumit de neplacerea

ce face doftorului concurenta lui Dumnezeu, urmd mai departe

Cu cine seaman:a' copilul, cu mine, cu Bogdan, sau cu ma-sa?
PInd acum nu se poate cunoaste, mdria-ta ; toti copii seam:and la fat-a unul cu

dar putem
cereetarn zodia
Bine spui, mestere doftore ! Vrea sa zied, tu esti si zodiar pe ring celelalte ?
Cum de nu mi-ai spus-o pInd astdzi ?
Ba nu, mdria-ta ; eu nu sInt zodiar, dar zilele trecute a sosit aci de la Padova
altul

un var al meu, foarte Invatat in magie.

Ce vrea sdzicd magia, jupIne hatmane ?
Intrebavocla pe Arbore, crefind
c boierul nu va sti s raspunda.
Sldvoneste se zice adica volhovstvo [solomonie] mdria-ta.
Procopsit [nvatat] mai esti, jupTne hatmane ! Credeam cd te pircepi numai
la arme. Dar eu Tti voi spune, totusi, ca magia nu e voihovstvo ; si cata sd am dreptate, macar cd tu esti cel procopsit. Magia este arndgeald. Cum ti se pare ?
Chemati-mi dard pe acel amagitor.
Doftorul, deprins cu pacdliturile batrInului domnitor, se Inchina In tacere si iesi.
la spune-mi, Arbure
urrnd voda dupd o scurta paufd
crezi tu In solomonii
d-ale zodiarilor ?

www.dacoromanica.ro

687

Trebuie sa credenn, maria-ta, caci vorbesc si sintele scripturi ; trebuie

credem, dar oricum sdfie, e mare pacat, mare pcat este de a asculta pe zodiari
$i de ce sa fie pacat ?
Pentru ca e lucrul Satanei.
Stefan Vodd s-a pus pe enduri. Pe d-o parte curiozitatea i iubirea Il Impingeau
a afla viitorul nepotului sau, pe de altd parte machiavelismul ii impunea necesitatea
de a parea religios pina la fanatism. in fine, domnul gasi un ingenios mijloc de a Impaca aceast contradictiune.

Zici, Arbure, cd solomoniile s'int lucruri dracesti

Da, maria-ta.
Si mai zici ca este pacat de a se folosi de lucruri dracesti ?
Asa, maria-ta.
Dar mie unuia mi se pare ca este pacat numai atunci &id te vinzi dracului,
iar nu c'ind II Inseli pe bata-1 cruceasi, prin urmare, faci o faptd placutd lui Dumnezeu.
Hatmanul nu stia cum sd raspunza la puternica argumentatiune a domnului, care

tala cu sabia greutatile teologice".

Nimic nu dovedeste ca nu avem de-a face cu o opera literard de la Inceputul
secolului al XX-lea.
Descriptiile de cladiri, In special de palate, palatul domnesc, palatul postelnicului
$arpe, interiorul acestor crdiri si al curtilor sTrit fdcute cu minutiozitate si In mare
masurd aproape de realitatea istorica, ca In romanele lui Scott : Ivanhoe (castelu)
Rotterwood), Kenilworth (curtea de la Cumnor),Woodstoch sau In romanul lui Niemcevicz Jan z Teczyna (1825), influentat de Scott si cunoscut de Hasdeu. De altfel,
i ntra In joc aci i astrologia, exact cum se Intim pia' In aceste romane (Quentin Durward,

Kenilworth, Jan z Teczyna). Dar Hasdeu introduce si descrierea caselor simple sou
mizere, cum este a`ceea a babei Despa, ziditd din valatuci si neboitd", asezata, ca
o moard de vInt, pe cloud btrne groase si lungi". Costumele boieresti, Trnbrcdmi ntea
tiganilor, folosindu-se termeni vechi si expresivi, viata de satra a tiganilor, cultura

si limba lor, viata de curte boiereasca, civilizata, cu baie si camer de prInz,

care se serveste o masa dupd tabiet polonez, totul este prezentat viu si plauzibil.
Fizionomia eroilor este zugravitd in culori caracteristice pentru fiecare In parte.
Uni i stnt fara multa stiintd de carte, dar Intelepti sau viteji, altii au Invdtaturd serioasa,
precum popa Sofronie cu studii la Academia iagelond de la Cracovia si la Universitatea de la Padova. Postelnicul $arpe si Luca Cirje, unchi si nepot, sInt viteji care au

luat parte la Walla din Codrii Cosminului, imprimatd Kurt In ziatoarea polond
Za krla Olbrachta zagineta szlachta" (sub regele Albert a pierit sleahta). intIl-

688

nirea dintre Stefan cl Mare`si hatmanul Arbore, dupd ce z.ceta este scos din dizgraconvorbirea deschisd dintre ei, lasInd impresiaImpacarii, se Incheie cu meditatia
fiecdruia In parte, tradind suspiciunea sufletului omenesc In atare situatie
Hatmanul sarutd mina ce-i Intinse cu prietenie voda' si iesi din palat, zicInd
In sine : Vulpe batrInd ! Tot atunci stapTnul, ramas singur, zImbi si zise In gIndul
sau : Proastd-i lumea !".
Doud enduri care rastoarnd aparentele si dezvaluie Kurt atitudini ireductibile.
Hasdeu este maestru In producerea scenelor de groaza sau de destindere. Apari-Oa I ui Stefan cel Mare pe CTrn pul Dreptatii, dus pe pat, dupa ce fusese socotit mort,
Ingheata' tuturor sIngele In vine : Deodatd s-a raspIndit o rumoare : Mortul
$tefan parea transfigurat ! Ochii sal, stinsi cu cIteva minute Tnainte,
Mortul !
strdluceau acum cu o vapaie teribila. Vocea-i IA un timbru limpede si patrunzator,

www.dacoromanica.ro

erau energice". Scena de pedepsire a boierilor trAdAtori este un preli_diu

pentru Apus de spare al lui Delavrancea.
Descrierea amdnurrtit a modului de tragere In Seapd (cu prilejul condamnarii
unor sigani), prezentTndu-se mdsurile de pazd si regulile de procedare, prezerrta la
spectacol" a maselor populare, dispuse s vocifereze si sd se distreze, este cTnd
spimTntdtoare, and tragicomica. in culmea tensiunii, potrivit obiceiului vechi cd o
fecioar poate salva de la moarte pe un condamnat daca se mdritd cu el, apar doi mosnegi si o baba', beti,si anuntd cd o fed vrea sa scape pe un Sigan, scena luind un aspect
grotesc
Ei bine, mosule
zise vtaful
uncle-Si este acel odor de fed fecioard ?
Unde ? lat-o, vezi bine ... lat-o, fdtule !
$i zicInd asta, mosneagul ardtd la baba pe care o ducea de bra.t.

Poate nu vezi ca sTrit fecioard ? Poate nu crezi ? strigd baba.

Este anevoie de a descri sau mdcar de a-si Inchipui zgomotoasa ilaritate ce cuprin-

se In clip adunarea si care se manifestd prin mii de glasuri strigInd

Sd triesti, fetito !
Vrei sd te Tnsori CU tinerica asta ? Intrebd vdtaful pe Baro [Siganul].
Vreau,

mdria-ta I insoar-rnd, mdria-ta !

Copilul, care sta pInd atunci cu fasa In jos ITriga cea mai Mka din cele patru
sepe [Mihu], se Indreptd deodat si strigd cu vioiciune
Ba ia-rnd pe mine, mdtusico ! la-ma pe mine ! Vreau sd md-nsor si eu !
Te iau si pe tine, dragul mamei ! Vd iau pe amTndoi
murmura baba, a car& limba Tncepea a se Inchega.
lardsi risete.
Uf ! destul atita ! Am rTs de ne-am prApddit, zise vtaful. Acuma sd sfIrsim
odatd ! Trage-I pe leap, caldule ! inSeapd-I binisor pe mirele !"
Scena povestitd excelent de Hasdeu transmite extraordinar de plastic tragismul
si comedia umand a unor stdri sufletesti dintre cele mai contrastante, cInd indivizii
In desperare se complac In situaSii ridicole, frd sd-si dea seama, cu &dui c si-ar
mai putea salva via-ta.
Dacd inem socoteald de complicasiile actiunii, de elementele de culturd si literatura populard introduse In roman (superstisie si descIntec, cTntec Signesc si cTntec
haiducesc), de elementele de civilizasie superioard de la cursi, ceea ce a fost con-

firmat de cercetdrile moderne, de diferite obiceiuri ale prnIntului si de viziunea

Tntregului, se poate spune c Hasdeu a reusit s dea n Ursita un tablou viu si expresiv

al vieSii romnesti de la inceputul secolului al XVI-lea. El depdseste ca artd literard pe Al. Odobescu cu ale sale Mihnea Vodel (1857) si Doornna Chiajna (1860).
Dei Ion Vodei
Cumplit este considerat In general ca o monografie strict
istorica, opera are si cal itali literare de nedezminSit. De altfel, Hasdeu a conceput-o
cu dublu scop : istoric si literar. Subiectul este unul din cele de predilecSie, Hasdeu
cercetTnd numeroase izvoare si publicTnd pTnd In 1865, anul primei ediSii a operei,
mai multe articole despre erou. Autorul a adTricit cu o mare pasiune domnia si epoca

lui Ion Vodd cel Cumplit, pe care TI considera voievod cu atitudine democraticd
si care Ti cdclea la mima. Prin izvoarele si datele comunicate, precum si prin viziunea

momentului, opera a fost de mare importarrtd, pdstrindu-si, cu unele corectdri, si

azi vaIoareatiinific. Dacd In Ursita Hasdeu a intensionat sa dea un larg tablou literar cu serioasdarmaturd istoricd, In Ion Vodei ce! Cumplit a urmrit sd realizeze o ope-

rd istoricd, turnatd Irma In forma literard. Nu avea, dupd prerea lui, deet
44

c. 4

www.dacoromanica.ro

689

insereze un suflu mai intens de viata si o forma vibratorie mai mare prin mijloace

stilistice ; precizInd singur In prefat ca istoricul este un uvrier si un artist totdeodata", autorul a supus indigesta proviziune" a grdmezilor de material", adunat
In arhive strine si nationale, la trei scapeluri de arta : critica, perspectiva si colorit". Travaliul literar este deci evident si exemplul II ia Hasdeu de la Balcescu : BMcescu, numai neuitatul Balcescu, fu un adevrat istoric, un adevarat uvrier si artist al
nostru". Entuziasmul este al unui romantic si de fapt romantic apare Hasdeu si
In modul de punere a culorilor pe pInza operei, al crei caracter literar este de necontestat.
Nu este necesar a faee aici analiza continutului unei opere mai bine cunoscute.
Mai MO vom spune ca, literar vorbind, Ursita este mai reusita dedt Ion Vod ce!
Cump/it, prin constructia ansamblului, prin legarea artistica a episoadelor, tinend
ctre o dezlegare" finala. Evenimentele istorice din Ion Vod ce/ Cumplit, oriet
de literar legate, rarran totusi, In curgerea lor normala, friabile. Exist Insa In opera scene si descrieri cu caracter I iterar si toat este strabatuta de pulsul unui stil
sacadat, uneori tradus pared prin formule sententioase, ceea ce recunoaste Insusi
autorul : inet priveste coloritul, stiu atTta ca inima simtea In adIncul sau ceea ce
scria condeiul ; lar cind inima simte, condeiul devine scurt, laconic, iute ca batalle
pulsului". Lucrul se vede de la Inceputul scrierii : Guizot, In studiul su asupra lui
Shakespeare, Tneepe povestirea prin o lung digresiune despre Adam si Eva. S^ntem mai discreti : scriind istoria lui loan Vod, ne mrginim a arunca o repede etaturd numai asupra Europei si numai In momentul precis". Vorbind de Spania si
cuceririle ei n secolul al XVI-lea, Hasdeu scrie : $i cine oare era acel fericit pastor
al popoarelor ? Fiul marelui Carol V, micul Filip II". Consideratide pe care le face
despre alti suverani ai timpului au ca scop
diminueze pe acestia fata de Ion Vod,
In care Hasdeu vede pe Un mare administrator ! Un mare politic ! Un mare general !"
De fapt, meritele I ui Ion Vodd, lansate de Hasdeu, n-au scazut nici In lucran i mai noi.
Ion Vod cel Cumpl it (1572-1574) i s-a parut lui Hasdeu un voievod cu vedeni
democratice si cu Tntelegere fata de masele populare, ceea ce TricInta pe autor,
data fiind Tinuta lui democratica personal. De aceea a si ales pe acest voievod
cu tara", adica cu masa
pentru o monografie istorica. Acesta tinea
zice Hasdeu

poporului, nu cu boierii si calugarii. Boierii si calugarii erau putini..., dar materie ; toate parnInturile, toate veniturile, toate folosurile erau ale lor ; si oricine
nu era din ei nu avea nici atIta loc propriu cIt trebuie pentru o InmormIntare".
intr-un asemenea stat, domnul nu avea altceva de ales dedt sau s tina cu boierii
si calugarii contra poporului, ori sa tina cu poporul contra boierilor si calugdrilor, sau In fine s-i Impace pe unii cu altii". Variantele fuseser Incercate : prima
de Petru Rares, a doua de Alexandru Lapusneanu (nuvela lui Negruzzi era elocvent),
a treia de Despot Vod, dar fra succes pentru nici unul. Ion Vocla, avInd evenimentele

plpInde dinaintea ochilor,

Tsi alesese calea, prin care scapa natiunea din ghearele
clasei, pe cei multi din mTinile celor putin, turma din gura lupului".

690

Aceasta este imaginea pe care se straduie s-o realizeze Hasdeu In Ion Vod ce/
Cumplit, raportInd adesea evenimentele din trecut la actualitatea politica a timpului
sau, cu iz de satir sau critica la adresa contemporandor. Pentru a documenta ceea
ce vizeaza, Hasdeu foloseste o mare bogatie de surse, In special polone. $i desi scrie
In ton apologetic despre Ion Vodd cel Cumplit, totusi, In liniile ei sobre, figura voievodului a ramas In istorie si In opinia publica cea zugravita de el. Find la Hasdeu
Ion \facia era unul din multimea voievozilor marunti, dac nu un anonim.

www.dacoromanica.ro

MARI Al ROMANIEL

Nu lipsesc din opera scenele de groazd,

impresionante, care se Tnscriu In recuzita
romanticd a autorului. Hasdeu le cautd istoriceste. on Vodd murise dramatic pe cimpul
de luptd. Avea totusi nevoie de o executie
pe esafod, ca spectacol public, descris cu amanunte. Un asemenea spectacol lugubru II
afl Hasdeu In omorIrea lui loan Potcoavd la
Lvov In 1578. Potcoavd era si el, se pare, cu
Inclinan democratice si iubit de mase. Arestat .din uneltirile lui Stefan Batory, regele

40111 IT CUIRLITU:
amorrvanz, nozeru, unlIELLRLZ m6wrica Ltri; 1:01.1.mb
//4 %Tout utuvrauaLA 11 IN V141, POPORVIdi P1,MAN6.

(1111t--1471)
et6 anti portrefii, trait' planuri de kitalid,Ud carui miliiard,
desentnii de carnet; duo genealogie,u4 gravure/ de cocrwrna

dw ac.

Poloniei, el fu dus In fiare In Tara vecind.

Hasdeu se foloseste de relatarea detaliatd a

unui martor ocular, italianul Filippo Talducci,
cunoscuta lui In traducere polond, pentru a
ardta magistrala cuvTntare tinutd de voievod
7nainte de a-i cddea capul, calmul acestuia

Ain't d'un poop& entinr je

Ithistoirnt

Livre fats/

In fata mortii, grija fatd de tovardsii de su-

vi. r-ri 4

ar fi zis Potcoavd,

merg la moarte nu stiu pentru ce, cdci nu-mi

aduc aminte sa md fi Tnvrednicit prin faptele
mele pentru un asemenea sfIrsit. $tiu atIta,
ca Tntotdeauna m-am bdtut brbdteste si vite-

de gramdear.4.

Awtta-frlii tvntotnntii
intrrget enrte Con+. tin 444, itt. unixits,

ferintd, manifestarea de simpatie a celor pre-

zenti. Domnilor lesi

tic

Victor

suctatEsct,
impitniEitlit

jeste Tmpotriva dusmanilor numelui crestinesc, lucrTnd numai pentru binele si folosul
/aril mele, cu hotdrire de a-i fi ca un zid,
pentru ca pagTnii sd nu poatd trece Dundrea...

li

IINL.TERIl

Caten Mog

tt.
I

1865.
B. P. HASDEU,

Ion Vod ce! Curnplit,

Bucurqti, 1865
AtTta stiu, ba mai stiu cd trebuie sa mor din
(foaie de titlu)
mina acestui cdlu crestin, cdci acestuia
Ti porunci asa craiul vostru, iar craiului vostru
asa Ti porunci stdpTnul sdu turcul, cTnele
de pdgTn". Potcoava cere apoi sd i se aducd dintre lucruri covorul sdu ca sd nu Ingenunche pe scIndura goal. Hasdeu adaugd ca voiedodul a Ingenuncheat, si-a facut
cruce, si-a aranjat haina si, odata decapitat, un dregdtor polon a apucat capul de par
si l-a ridicat de trei ori In sus, ca semn ca executia a fost Indeplinitd, multimea
dTnd un ipet de durere". Frtia locald ucraineana i-a luat corpul si I-a Tngropat
cu cinste in biserica ortodoxd romneascd.
Descrierile, adaosurile lui Hasdeu, momentele sumbre au caracter literar si
sInt speculate In acest sens. Predilectia pentru culorile tari, romantice, se vede si

din Infatisarea luptei lui Ion Vodd cel Cumplit la Braila, voievodul dind deplind
libertate armatei sale de a se scalda cu totii In slngele vrdjmasului, de a se rsfdta
In pradd, de a se Trnbuiba In pcate". Orori le acestui rdzboi sInt confirmate de I ucrarea
lui Leonhard Gorecki Descriptio belli ivonioe Voivodoe Volachiae, Frankfurt am Main,

1578, dar interesant este faptul ca democratul din Hasdeu nu se revolta Tmpotriva
acestor scene, ci le apreciaza ca de efect I iterar, simtind nevoia sd le Tntareascd prin

altele similare, ca acel celebru sacco di Romo din 1527, gsit Intr-o lucrare strdind
Vedeai copile azvTrlindu-se In bratele nefericitelor mume, care, despletite, apucau

www.dacoromanica.ro

691

RASVAN SI 'VIEIRA
pe soldati de barbd, de par, silindu-se In
desert a-i opri de la crimd ; iritati si mai
mult prin rezistentd, ei dezonorau femeiedupd

femeie si apoi le mdceldreau pe toate sub

ochii pdrintilor sau a bdrbatilor, pe care Ti

PoEM A 1)-11./tilATicii IN CINCI CANTU It t

B. 14-4.TRiCLIC.1.1-11AJIEil

tineau legati ..".

Asemenea scene de luptd si de mace'
sint caracteristice poemelor si romanelor
istorice romantice. Hasdeu le-a Tntilnit pro-

babil In multe creatii, dar sigur le-a gustat

In romanul scriitorului polon F. Bernatowicz
Pojata (1826), pe care TI inscrie Tntr-una din

listele sale de arti (intr-o editie mai tirzie

wopod, IV

KIT 110P. TKOVII" Caw ri it'.

KDITIEJNEA
'

t.

din 1836).
Judecat In general, Ion Vodei ce! Cumplit

este o opera nu numai de consultare stiintificd, ci si de lectura literard, ceea ce a

urmdrit si autorul. Notele istorice si comentariile erau la modd si In opere literare.

Hasdeu pare interminabil In preocupdri.

El a gdsit timp sa lucreze si in domeniul dramaturgiei, creind opere de mare valoare
BUCURESCI
scenicd si artisticd. inceputurile de dramaturg
TYPOGRAPHIL LUCRATORILORU A8SOCIAT.1
ale lui Hasdeu se plaseazd in anii de studii.
Am vdzut mai sus ca a compus in ruseste
1 8 6.9.
drama Domnita Roxana, reluan in romaneste
sub titlul Domnita Rosanda (1868) si apoi sub
cel de Femeia (1897). in continuare Hasdeu
B. P. HASDEU,
a scris tragedia istoricd", cum Ti spune el,
Rclzvan ;i Vidro, Bucure;ti, 1869 (foaie
Rdposatul posteinic, publican in revista Din
de titlu)
Moldova", In 1862. Rdposatul postelnic nu-i
altul cleat postelnicul $arpe" din Ursita. Este
locul sa subliniem cd, pornind de la cdutarea urmelor strdbunilor sdi In secolul
al XVI-lea, Hasdeu a aprofundat istoria acestui secol, a descoperit cronici romanesti
sau referitoare la romani, documente diverse pe care le-a publicat In Arhiva istoricd a Romaniei". Subiectele literare sint de asemenea din secolul al XVI-lea.
Chiar In prefata la R5posatul postelnic, autorul afirmd : Scrierile mele Imi permit
a ma lauda, fard a Infringe preceptele modestiei, cum ca am studiat mult si In adincime soartele Moldovei din suta XVI". Acest secol i s-a pdrut lui a fi secolul tragedi ilor umane, cu surghiunuri, nieri de capete, otrdviri, mai ales de la domnia lui
Stefanin Voda Tnainte. Era niat hatmanul Arbore, care crescuse pe Stefan Vodd
pe palmele lui", erau niati fiii lui Arbore. Boierii erau mdceldriti de Alexandru Laponeanu, iar el otrdvit de doamna sa". in mijlocul acestor catastrofe postelnicul
Serpe Tntrupa, in viziunea lui Hasdeu timpul marelui $tefan,timpul de aur al tdrii
noastre !". Virtutea Insa nu este crutatd de soartd. Cdminul Iui $erpe este necinstit
de
Mo/oc (pe care elli scosese de la leap In Ursita). De ad i dezlantuirea tragediei,
692
_

www.dacoromanica.ro

care aduce moartea In serie a eroilor. Dupd cum spune singur, Hasdeu a Tncercat
sd Imbine In opera sa tragedia anticd a lui Sofocle cu drama lui Shakespeare, din unul
luTnd simplitatea intrigii, ce lipseste tragediei moderne", precum si patosul, arta
de a trdcla prin cuvinte suferintele fizice si morale", din altul contrastul dintre sucontrast care ne IntImpind la tot pasul In viata zilblim si bufon, dintre plIns rIs
i

nica si care lipseste tragediei antice, posomorIte de la Inceput pind la sfIrsit". in

practicd drama n-a iesit chiar asa cum o teoretizase Hasdeu In prefatd, dar ea nu
este mai putin importantd ca element de legdturd In total itatea operei sale literare
si ca un tablou totusi de viatd sociald al momentului, In straturi variate, cu eroi
diversi, de la simplul arcas Mdciucd, tran sadea, pInd la postelnicul Serpe, si cu ele-

mente de cultura diferitd, Intre care nu lipsesc cele populare : obiceiuri locale, ritualuri etc. Dacd Hasdeu ar fi avut timp, In noianul preocupdrilor sale, sd reia drama,
el i-ar fi adus slefuiri, fdend-o reprezentabild.
Talentul sOu dramaturgic s-a ilustrat Ins In special in drama Rzvan
la care a lucrat mai mult. A fost IntTi reprezentatd la 10 februarie 1867, la Iasi, sub
titlul Rzvan Vod,si apoi publicat In revista Perseverenta", IncepInd din martie,
apdrind si In brosurd separatd sub acelasi titlu si In acelasi an. in editia a Ill-a, din
1869, Ti schimbd Insd titlul In Rzvan si Vidra. Daca In Raposatul postelnic Hasdeu sus-

tinea c versurile nu sTnt potrivite pentru o dramd istoricd, fiindcd nu permit ...
a Inzestra persoanele dramei cu varietatea caracterelor i limbajelor", de data aceasta
el toarnd Rzvan i Vidra In versuri de saisprezece silabe, cu o an umitd cadentd reto-

ricd, adecvat scenei, versuri de multe ori frd o Inaltd structurd poeticd. Poezia
std InsO In ideile i sentimentele pe care ele le exprim. Hasdeu afirmase mai Inainte ca trecutul unui popor poate sd Invie numai Intr-o drama istoricd
Romanul
istoric e prea monoton, chiarsub peana unui Walter Scott; ...drama si numai drama
e In stare a reproduce via-0 uman cum ea este, fOrd a o lungi, fdrd a o tala In categorii, frd a o desfigura prin subiectivitatea autorului". Aceasta este o idee pe care
o sustineau romanticii si o accentuase In mod special literatul polon Edward Dem-

bowski, revolutionar democrat, mort In fruntea rdscoalei trdnesti din Galitia In

1846. Intereseazd faptul cd, potrivit acestei dei, Hasdeu s-a consacrat In ultima fazd

a activitatii sale iterare dramaturgiei.

in Rzvan si Vidra, pe fondul unor relaii sociale de la sfIrsitul secolului al XVIlea, Hasdeu pune In conflict idealuri, pasiuni, ambitii ale eroilor principali, pe care
duce, cu o bund artd scenia spre un deznoddmInt final tragic, fdrd complicatii teatrale

inutile. Individualitatea personajelor, prin exteriorizarea firii Iduntrice si tinutei

morale a fiecdruia, este un lucru recunoscut. Rdzvan, du pd tan' tigan, deci tip roman-

tic, ajunge domn al Moldovei si rdmine pe tronul tdrii cinci luni, din mai si pind In
august 1595, dupd doborIrea lui Aron Vodd. Tras In teapd, i-au urmat la tron Movilestii. De la acest fapt istoric s-a ridicat Hasdeu la constructia dramei sale. Rdzvan era

figura cea mai potrivitd pentru a ilustra o idee democraticd si a fi introdus Intr-o
actiune cu urrndri nefaste pentru eroii dominati de idealuri personale si trecInd la
un moment dat pe planul al doilea nevoile colective

nationale. Rdzvan este un om

din popor, generos, dotat cu calitti, are chiar Invdtdturd de carte si Isi iubeste
patria. El reprezintd vatra" tOrii, ale cdrei elemente stabile, de continuitate, le Intruchipeazd eroi simpli, adusi In sapd de lemn, ca tdranul Tdnase sau Rdzasul, siliti de stdri-

www.dacoromanica.ro

693

rile sociale sd facd haiducie Impreund cu Rdzvan. La Rdzasul a ajuns Hasdeu pleand
de la Ontecul haiducesc
Frunzd verde de salde,
Bat-o scIrba rdzdsie
Eu credeam
boierie,
Si-i curatd calicie

pe care de altfel Il i cTntd singur Rdzasul, In codru. Rdzvan ar fi urmat calea moderatd (o aratd singur de mai multe ori Tn piesd), dar In joc intrd personajul diabolic
al Vidrei, care psihologiceste este facutd de micd pentru alte ndzuinte, pentru idealuri
boieresti. Ea este os de boier, nepoata lui Motoc, dintr-o familie deci implicatd In
lupte interne acerbe, Ii vrea cu tot dinadinsul un loc mai sus decTt TI avuseserd ai
ei. Conflictul esential este de naturd psihologicd : ciocnirea dintre temperamentul
stp7nit, liric al lui Rzvan si firea impetuoasd, explozivd a Vidrei, Inclinatd spre
actiuni teatrale, dar nu gratuite. OricTte interpretdri sTnt posibile, este evident Tri
text" ca Vidra iubeste mai mult mrirea si tronul, spre care TI Impinge pe om,
decTt omul. lar acesta, Rdzvan, cedeazd, se lasd cultivat" pentru idealul femeii,
pentru ca sufleteste este cTstigat de ea, ca In toate situatiile din lume cTnd femeia
stie sd se impund. Piesa nu este o simpld dramd istoricd, ea este Tn primul rTnd o
drama' general-uman si de aceea Tsi mentine mereu prospetimea si tineretea. E o
piesd care nu TmbdtrTneste. eiteva date mai amdnuntite pot convinge mai bine.
Desi Rzvan poartd stigmatul numelui de tigan", totusi el Tsi cIstigd Tncrederea
celor de jos prin caracterul sdu distins si actele de curaj. Fiind pe punctul sa ajungd robul unui boier, pentru un galben luat din punga acestuia si dat unui taran
sdrac, Rzvan ia drumul codrului ca haiduc, Tnsotitfiind de cTtiva oameni devotati. Viata

haiducilor In grup aminteste de comportarea briganzilor din drama lui Schiller Die
Ruber. Rind si cumpnitul tdran Tdnase devine un haiduc convins;
Decit sd mor in orase de cruzimea celor rdi,
Mai bine vroi in pddure prin mine sd piard ei.

Este adusd In tabrd, de catre haiduci, Vidra, care TI apreciazd si TI subjugd pe

Rdzvan, inculandu-i de la 7nceput ideea cd un suflet ca al lui Tsi va face loc In
sus". in grupul haiducilor au loc actiuni asemndtoare cu cele ale eroului scotian
Robin Hood. Vidra Ti Tnsoteste peste tot. Sub Tridemnul ei trec Cu totii In Polonia
ajung luptatori In armata polond. De-acum Tncepe asaltul Vidrei. Rdzvan este multumit cd a ajuns cdpitan de oaste polond, dar Vidra TI vrea mai mare, pentru ca si
ea va deveni mai mare. Rdzvan, simtind c Vidra-i o muiere" care Incearcd sd-1
joace ca pe un copil, Ti spune acest lucru frd ocol, lar aceasta Ti rdspunde prompt,
Cu actele lui Motoc In minte, definindu-si singurd caracterul:
Da! 0 muiere din neamul acelui groaznic bdrbat
Care numai c-o-mbrIncire patru domni a rdsturnat,
S-al cruia falnic singe clocoteste cu putere,
Ca talazurile marii, in pieptul meu de muiere.

In fiecare dintre eroi sldsluiesc porniri atavice, de neam, de clasd. Vidra este nestrdmutat hottit sd-i insufle lui Rzvan setea de-a merge Tnainte", de a parveni
694

Acea sete care frige si-ngheat inima mea.

Trebuie s-o aibi, Rdzvane ! Eu voiesc, si-o vei avea.

www.dacoromanica.ro

Ea TI supune pe erou unui asalt continuu si variat. VdzInd cd ezitd

urmeze

gTndurile si stiind ca-I are In mrejele dragostei sale, se preface cd-I dispretuieste
si-I par-aseste, fiind ea prea sus si el prea jos", Tncerdnd In zadar
rid ice din
Tnjosire",
deci sd se TnvIrteascd In Ingusta-i vizuind".
Pe Rdzvan (ca si pe tovardsii lui cei mai apropiati, Rdzasul i Vulpoiul) TI omoard
Tntre timp dorul de tard. VzTnd de peste granitd pdrnTntul
cu holde de aur,
poieni cu flori si oameni lucrTnd ici si colo pe cTmp, sub pintenul dorului, iadul patriei
"parca se preface-n rai" pentru el, pe dnd pentru Vidra tara-i o bucatd de tdrIn, un
parrant uscat si rece", ca si sufletul ei fatd de patrie; de aceea Ti spune lui Rdzvan
iubirea de tara nu Tnseamnd buruienile si lutul, ci viitorul acesteia:
Omul ce-si iubeste tara cu adevdratul dor,
Nu-i pasa de lutul
ci de-al tarii viitor,

viitor, care, de fapt, se confunda cu viitorul ei personal. Vidra apare uneori chiar
monstruoasd. Stau fatd-n fatd doud lumi, fiecare cu idealurile ei. CInd Sbierea anuntd
moartea lui Motoc si vrea sa cumpere mosiile rdmase mostenire, Rdzvan nu acceptd
propunerea, cdci se gTndeste s. se Tntoarcd In tard si sd-si ducd viata Tntre ai si:
Nu! Noi nu vindem nemica. Vol lasa pe lesi mai bine
S-o sa m-asez romaneste, In tara mea si la mine,

dar Vidra (al carel nume a fost probabil Tnadins ales de Hasdeu ca s sune In pronuntie moldoveneascd si hidra") TI ia In deridere si In termeni cTnd ironici, cInd
chiar vulgari, Isi dezvaluie patima de boieroaicd, decisd s-ajungd doamnd

cu bdrbat pe tron:
Asa? Nu cumva, Rdzvane, sd ne-nchidem Intr-un sat,
GustInd viata de cImpie si vazduhul cel curat
intr-o cusca mojiceascd, plind Cu miros de varzd,
In casa* gramezi de teancuri si pe-acoperis o barzd?

Tu o sd petreci iubite vinInd potIrnichi si lupi,

Eu purtInd grijd de turme, de tarina si de stupi...

Viata cu aspect pastoral si gospoddresc doritd de Rdzvan, om din popor, ar fi

pentru nepoata lui Motoc" o decddere, ajungTnd In situatii pe care le considera
Injositoare:
Ba poate ca i pe Vidra, pe nepoata lui Motoc,
O sd m'a trimiti, cu lacrimi, sa ma duc intr-un noroc

La nevasta vrunui vornic sau la vro logofeteasa,

Care n-ar putea la mine sd fie nici fatd-n casa...

Este dar c Vidra are un ;el si nu deroga de la el, ea nu vrea sd se Ingroape

la tara", sa coboare docild ITngd pieptul lui Rdzvan, ci, folosind vitejia lui, sd urce Tmpreund mai sus dedt a urcat neamul ei, sd compenseze esecurile acestui neam. Rdzvan
a ajuns acum polcovnic In Polonia, iar din tard Aron Vocld (apreciat de tranul Tdnase
ca domn bun, mai bun decTt Petru Schiopul) Ti oferd hdtmania, dar Vidra, demonicd
si nesdtioasd, TI vrea nici mai mult nici mai putin pe scaunul lui $tefan cel

Mare", un fel de Stefan cel Mare, ceea ce sub condeiul discret al lui Hasdeu bate
In ridicol si grotesc, daca se pdstreazd proportiile. Rdzvan este la Inceput un om cumpdtat, corect si loial. Ond hatmanul Poloniei vrea
momeascd si sa-1 faca

www.dacoromanica.ro

695

unealta Tmpotriva Moldovei, spunTndu-i, dupa dictonul latin, ca tara lui este acolo
.unde se simte bine (patria ubi' bene), el raspund6fr ezitare c zicatoarea latina e
ticaloasa si nu va primi niciodat un asemenea tTrg
Asa?... Pacatos latin
Cine iubea deopotriva pi-un frate si pe-un strain,
Zicind ca Iara-i o turta, incit sa poata stomahul
Leah a ma face pe mine, sau muscal a face leahul !
Nu, hatmane ! Niciodatal... Fie piinea cit de rea,

Tot mai dulce mi se pare, cind o stiu din Iara mea.

Totusi, daca propunerea hatmanului polon i se pare monstruoasa, Tridemnurile

Vidrei le crede pornite numai din dragaste si ele TI Tnvaluie progresiv. Eroul este
convins ca fara Vidra n-ar fi avut ascensiunea de care se bucura acum
De nu ma ducea norocul In umbra unei paduri,
Pe minunata mea Vidra n-as fi intilnit-o aiuri
De nu iubeam o femeie Cu o inima semega,
N-asi fi gasit in rizboaie un nume si-o noua via0

De aceea, nazu in-0 de a se urca pe tronul Moldovei, doborindu-I pe Aron Voda,

nu numai ca nu i se mai pare absurda, dar II prinde si pe el nebunia de a vedea

lumea la picioare-i
0, nepoata lui Mc4oc,
Sufletul meu far% tine n-ar fi cunoscut de loc
Asta sim/ire ciudata ce-1 indeamna sa doreasca
Jos la picioarele sale toata lumea sa priveasca...

De-acum femeia a clstigat batalia psihologica. Chiar daca ea Incepe s aiba Tndoieli In privinta succesului, Razvan este hotarIt sa mearga Tnainte : sau la tron, ori

696

la mormInt". Culmea acumularilor de ambitie a fost atinsa. Aran Voda este rasturnat. Dar el are adepti. Basota da drumul lesilor In cetate si Razvan este ranit de
moarte. Visul gloriei a durat putin si eroii sTrit treziti la o realitate cruda. Vidra nu
va Tntelege acest sfirsit rapid. TradIndu-si din nou subiectivitatea, ea se zvIrcoleste
striga cd trebuie sa moara oamenii cei mici", dar nu omul care vrea lumea pe
palma-i s-o poarte". Lovit mortal, Razvan Tsi da seama c totul a fost o iluzie creata
de Vidra ; Razasul o acuza de moartea eroului, dar ultimul ei gest este acela al unei
stapine intolerante care-si da sluga" pe usa afara.
1ntrecerea pentru cucerirea maririi e sfIrsita dramatic, dar piesa are diferite
scene care o scot din monotonie, n-o tin mereu In marea tensiune si crispare a ambitiilor omenesti, scene de Tntelepciune populara, ca o contrapondere la nebunia"
stapTnilor, scene de UMOF, de duiosie, de grotesc etc. Toate Imprumuta piesei o actiune antrenanta, vie de la Tnceput pTna la sfIrsit. Hasdeu a vazut" drama In fata
spectatorilor, a creat-o pentru ei. Un dascal face comedie Tn mijlocul multimii din
lectura unei doine-pamflet la adresa stapInirii si a boierimii, I ipita de Razvan pe un
stIlp. Boierul Sbierea devine tragicomic cind refuza sa raspuncla celui care-I striga cu
&dui sa-i dea punga pierdutd : el crede ca vrea sa-i ceard bani. Taranul Tanase, fara
glie personala, se simte legat indestructibil de glia tarii si nu urmeaza pe cei care se
refugiaza In Polonia, IndurInd foamete, sete, rusine", cu simtul ca nu este mai
bine In alta parte si cu nazuinta de totdeauna a poporului ca va veni o vreme and

www.dacoromanica.ro

suferinta va fi pentru masele populare numai o amintire a veacurilor grele. in simplireprezintd elementul de permanentd seculard
tatea lui, Tanase este un Tntelept
i

nationald al poporului roman. Vulpoiu si Rdzasul, ajunsi pe pdmin strain, Tsi dau seama

cd au cutat orbeste buricul pdmIntului". StTnd singuri de o parte, mdsoard rdul si

gsesc, amdrTti dar calmi, c dracul le-a trimis In cale pe nepoata lui Motoc, care a
fcut din bietul Rdzvan nu un om, ci un napTrstoc:
Pe care Vidra mi-1 miscd si-1 intoarce frd preget,
Si la dreapta Ii la stinga, nu Cu mina, ci cu-n deget.

Este o prezentare din cele mai plastice, In spirit popular, a situatiei. Vulpoiu o
socoteste pe Vidra smintitd, ca orisicare muiere", iar Rdzasul Ii pecetluieste pe eroi
cu judecdti paremiologice, In convorbirea sa cu Vulpoiu:
ii ziceam eu : mdi Ildzvane, nu pleca! nu fi nebun !

Decit once trai in lume, traiul codrului-i mai bun !...

Of ! nu vru s md-nteleagd !... $i tu stii a cui e vina?
Ala-i and tace cocosul, lsind sd cInte gdina

Ala-i and capra-i in frunte, poruncind in loc de tap

Ala-i end bdrbatu-i coadd, ala-i cind muierea-i cap !

Rdzvan care se zbate Tntre endul curat i cel belstemat, inspirat de Vidra,
Trichina mamei lui (pe care Vidr o detestd) si mamei In genere unul din cele mai
duioase si frumoase elogii, pe care Hasdeu nu l-a socotit de prisos In piesd:
Sdrmana maicd ce poartd copilu-n singele sdu,

Ca sd-i dea suflare vietii duce chinul cel mai greu,

Cu cintecul ei ne-nvatd, cu laptele ne nutreste
Cind plingem noi, ea, drgutd, c-un zimbet ne linisteste
Si plInge de bucurie, vdendu-ne c zImbim
Maica cea dintii fiintd pe care noi o iubim.

Hasdeu a scris probabil aceste versuri cu &dui si la mama lui, pe care o

pierduse de mic.
Elementele de intrigd mdruntd sTnt bine plasate de autor si puncteazd actiunea cu

momente de haz sau de umor. Hatmanul polon cere lui Rdzvan mIna Vidrei pentru
soru-sa, In schimb Ti oferd mTna fiicei sale. Convorcastelanul Piotrovski, creend
birea dintre cdpitanii polonezi Minski si Piotrovski, cdrora Rdzvan le-o ia Tnainte, In

propria lor lard, e distractivd, iar TntIlnirea dintre acestia si cei doi moldoveni,
Vulpoiu si Rdzasul, arafd, prin vorbd si idei, doudtipuri de oameni diferiti ca fond psihic.

Hasdeu nu scapd nici o nuantd de caracterizare a personajelor.

Drama Infdtiseazd de asemenea starea sociald si politicd din tart* Tn secol u I al XVI-

lea si se fac aluzii la contemporaneitate, dei autorul asigurd In prefatd cd nu a voit

cleat a depinge [zugrvi] aristocratia i democratia romaneascd din sec. al XVI-lea,
iar nicidecum mTrditurile partidelor de astdzi". Ca si In alte opere literare ale sale,
Hasdeu Incearcd sA prezinte un tablou complet de viat al poporului roman la sfTrsitul secolului al XVI-lea si introduce vechi fenomene de culturd folcloricd, precum
posibi I itatea ca un condamnat la moarte (In spetd Rdzvan) sd fie iertat clacd o fecioard

consimte sd se mdrite cu el, de asemenea frumoase cTntece haiducesti, In variante

noi fatd de cele cunoscute, o oratie populard la urcarea pe tron a lui Rdzvan, credinte
populare, Tntre care aceea cvisul are putere prevestitoare, Vidra fiind zdruncinatd

www.dacoromanica.ro

697

de aparitia In visul ei a mamei lui Razvan, care, printre lacrimi si suspine", Ti

striga din gura-i moarta: piel, nepoata lui Motoc!". Vedenia o tortureaza, ca Intr-o
drama shakespeariana, si In ultimele ei

end i se pare ca vine sa-i ceara searna

de ce-a facut. Intr-o forma concentrata, piesa Rzvan i Vidra contine o mare bogtie de elemente, de care a dispus eruditia lui Hasdeu si pe care autorul le-a integrat
dramatic Intr-o actiune continua si crescendo captivanta. De aceea, dupa o

suta de ani de la prima reprezentatie, ea se joaca In serie si cu deplin succes

pe scena.

Precum Juliusz Slowacki, de care se pare ca a avut idee scriitorul roman, este
creatorul dramei moderne polone cu teme istorice, in care apar femei demonice si
energice (Balladyna, Lino Weneda), la fel Hasdeu este creatorul dramei moderne In
literatura romana, piesa lui ramInInd pIna azi una din cele mai reusite drame istorice,
In pofida parerii adversarilor contemporani. Cu Reizvan si Vidra Hasdeu a zugravit
Inca un tablou istoric al secolului al XVI-lea, si anume al sfIrsitului de secol, celelalte
momente mai vechi fiind Infatisate, In ordinea lor normal cronologica, in romanul
Ursita, In drama Rdposatui postelnic si In monografia istorica Ion Vodei ce/ Cumplit.
V. Alecsandri va fi si el tentat sa cuprinda un alt moment In drama sa Despot Vod.
Daca prin Rzvan i Vidra Hasdeu a deschis drumul dramei istorice moderne, cu
Orthonerozia, publicata IntIi In Columna lui Traian" (1871-1872) si apoi reprezentata
si publicata In volum la Bucuresti, In 1879, sub titlul Trei crai de la RcIstrit, el a atins
ncite noi de comedie evoluata, superioara simplului vodevil, cu tema ancorata In actua1 itate. S-a aratat, pe buna dreptate, ca Hasdeu preceda aci pe Caragiale cu O noapte furtunoas, In care sInt indiscutabil urme din comedia I ui Hasdeu. Comedia de moravuri
capta la Hasdeu o tenta noua, o punere superioara de culori si e mai bine construita.

Dupd cum suna primul titlu al comediei, se vede ca Hasdeu a pornit s-o scrie de la
ideea combaterii latinistilor In probleme de timba. Dar pentru ca un asemenea titlu
era mai mult de pamflet si pentru ca in piesa nu era vorba numai de latinisti, ci mai
ales de tipuri si caractere sociale diferite, Intruchipate In trei competitori la mana fetei
bcanului Hagi-Pana, Hasdeu i-a schimbat numele In Trei crai de la Rdsdrit, care, fireste,

este mai potrivit. Primul crai" este un frantuzit, Jorj, reluat de Caragiale In Rica Venturiano, al doilea este prin excelenta un ridicol latinist, Numa Consule, iar al treilea
un baiat de pravalie, Petrica, simplu, dar cu simtul realitatii. Comedia a fost conceputa
de Hasdeu pe doua planuri, unul al realitatilor social-politice si altul al idealurilor nationale si culturale. Hagi-Pana, un fel de jupTri Dumitrache, este un negustor incult,
priceput In afaceri, dar -dalos, caruia Ii merge bine si de aceea nici nu simpatizeaza
cu vreo miscare de Innoire. E adeptul unui anumit conservatorism. Jorj, dimpotriva,
este un alterat", cu o spoiala de cultura, tradusa mai ales In folosirea de frantuzisme
In limbaj, demagog, vInator de avere prin casatorie, sub forma de capital-zestre.
Numa Consule este un aiurit, cu capul atIt de mult ticsit de teorie latinista IncIt nu
concepe sa alba sotie care sa nu cunoasca romana ortografia" (a lu i Laurian si Massim).

In schimb, Petrica este simplu ca si Hagi-Pana, Tntreprinzator ca si el, aduna singur

capital, nu-I vrea numai ca zestre a nevestei. Marita, fiica lui Hagi-Pana, a deprins

698

Intr-un pasionat" codul manierelor de societate. Nu este de mirare ca, Intr-o asemenea relea de fapte, Hagi-Pana repudiaza pe frantuzitul de Jorj si pe scrIntitul"
de latinist Numa Consule, arrandoi buni de dus la balamuc", si-si marit fata cu un
negustor ca si el, cu Petrica. Tuna si se-aduna" este un aspect al piesei, dar exista
cel al ridiculizarii superficialitatii sau exceselor In domeniul culturii. Exemple de
comed ie realista, cu tema competitiei matrimoniale in joc de capital, a avut Hasdeu

www.dacoromanica.ro

In primul rind in teatrul polon, in special la Al. Fredro (1793-1876), cu comedia sa

Pan Geldhab (familia Hasdeu cultiva teatrul si era la curent cu reprezentatii le scenelor
de la Varsovia si Liov In prima jurnatate a secolului al XIX-lea), dar personal a construit o noua si specific:a atmosfera pe alt plan si pe baza real itati lor autentic roma-

nesti din a doua jurnatate a secolului al XIX-lea. B. P. Hasdeu este Intr-un fel unul

din ctitorii dramaturgiei moderne romanesti.

Pe ling creatia beletristia Hasdeu a fost prezent si In critica si teoria literar,
aducind, asa cum s-a artat deja, veden i innoitoare fata de ceea ce se exprimase
'Dina la el. intre creatie li critica este de fapt, in opera sa, o strinsa legatura, creatia
fiind o urmare a modului de a concepe literatura si rolul ei, iar ideile critice 1i teoretice rezultind din experienta sa personala in domeniul beletristicii. Hasdeu si-a
spus cuvintul in probleme de critic literar in dese rinduri, uneori incidental, dar
articolele de o important mai mare sint citeva, si anume prefata la Rdposatul pos-

telnic (1862).fA propos de scrierea d-lui C. Negruzzi, apdrut in Lumina" (Din

Moldova") din 1863 (articol neterminat), si mai ales Miscarea literelor in /esi, din
aceeasi revista si in acelasi an (de asemenea neterminat).
In primul rind, este de remarcat ideea (ca rdspuns la articolul lui Negruzzi, Studii
asubra limbii romne) ca problemele politice nu prejudiciaz fondul creatiei literare
c de fapt marile literaturi ale lumii nu au facut abstractie de politica. Revistele
mai noi, din vremea lui Hasdeu, erau acuzate de prea mult imixtiune In chestiuni de
politica. in al doilea rind, Hasdeu vorbeste de succesiunea generatiilor, de dinamica
progresului literar de la o etapa la alta, artind, cu o decenta exemplar-a, C noua
etapa Inseamn un progres in domeniul publicatiilor lata de etapa anterioara a generatiei de la 1848 si, neaprat, o etapa viitoare va fi superioara celei a momentului.
In Miscarea literelor in lesi, articol amplu, Hasdeu analizeaza mai adinc decit o
facusera mai Tnainte M. Koglniceanu si Al. Russo procesul creatiei literare contemporane, precum si anumite principii de literatura. Picurind din condei sarcasmul sau
de totdeauna (jocul de cuvinte cu dublu sens, uneori teribil, nu I ipseste), autorul anaI izeaza amanuntit o serie de creatii ale timpului si emite judecati estetice In cea mai
mare masurd Intemeiate. Avind o vasta cultura literara, incepind cu capodoperele
antichitatii si 'Dina la literaturile moderne, Hasdeu Isi da seama usor, ajutat si de intuitia mintii sale, ce anume puteafi reusit 1i nereusit in incercrile literare ale timpului.
Preocupat de repertoriul teatrului din Iasi si de arta actorilor, Hasdeu gseste prilejul de a se ocupa detaliat de piesa lui Alecsandri Zercitul risipitor (1863), creia
Ti pune In lumina calittile teatrale si de ccntinut, impotriva opiniilor exprimate intr-o
serie de ziare si reviste de culoare liberala, care atacau pe poet, sustinind ca ia in zeflemea principiile democratice. Hasdeu arata cu subtilitate ca, daca piesa nu place spiritelor liberale", ea tot asa de bine n-ar putea sa placa spiritelor retrograde". Dezvol-

find pe larg motivul ingratitudinii copilului de suflet fata de tatal s.0 adoptiv, tratat
de Alecsandri In chip original in piesa, pe fondul moravurilor epocii, Hasdeu nu ezit
a sublinia cusurul acestei drame, ca si al altor drame ale poetului, de a abuza de jargoanele personajelor, ce duc la o anumita babilonie", care nu e nicidecum comica,
caci, de s-ar cuprinde comismul in atita, apoi orisicinear putea deveni Molire sau Goldoni d coup de dictionnaire; care e si mai putin caracteristica, cad caracterele sTrit,
fireste, ceea ce nu-i obscur; si care e bun numai doard ca I imba cartagineza in Poe.-

nulus lui Plaut, pentru a prezenta o materie de discutie eruditilor de peste dou
mii de ani!". E evident c.a. Hasdeu exprima observatii fundate, intrebuintind termeni
de comparatie I iterara, care pot surprinde chiar pentru stadii mai noi de cunoastere

www.dacoromanica.ro

699

literara si tiinific. in adiacenta cu repertoriul dramatic, B. P. Hasdeu se ref-era si

la versurile lui Alecsandri, cunoscut atunci ca autor al Doinelor si Lilcrimioarelor,
afirmInd ca. e printe si cap al poeziei nationale, bazate pe studiul celei poporane".

Dup.& Hasdeu, Alecsandri a realizat un anumit ton poetic, altii au venit cu alte
aspecte si este de asteptat o poezie de meditatie filozofica. Si pentru c Gh. Asachi
scosese In acelasi an, 1863, Calendarul Albmnei si drama Petru Rares, In calendar
incercInd sa-si aroge merite de mare poet in comparatie cu Alecsandri (In poezia La
D. V. Alecsandri), Hasdeu T1 executd cam dur, pretinfind ca singura poezie bund a I ui
Asachi este un sonet (71 reproduce in extenso) Inchinat d-nei Blanchard In 1811, cInd
aceasta ar fi fa:cut o demonstratie de ascensiune cu balonul la Roma (de obicei Sophie
Blanchard Insotealn asemenea ascensiuni pe sotul ei, aeronautul Jean-Pierre Blanchard,

inventatorul parasutei, una din ascensiuni avInd loc la Varsovia In 1789, ceea ce ar
fi inspirat, se crede, luministului St. Trembecki poezia Balon, cunoscutd, se pare,
lui Asachi). Desigur, judecata este prea aspra, Asachi avInd, pIna la data respectiva,
alte opere poetice de valoare. Revenind la drama Petru Rares, Hasdeu o desfiinteaza
prin descoperirea amalgannului de date, de anacronisme istorice si culturale, de aspecte
neverosimile, conchizInd ca scena se petrece In anul 1863, iar nu 1529" si ca este vor-

ba de o drama tipografica, iar nu istorica". Cum se scrie o drama istoricd avea sa

arate Hasdeu In Rclzvan si Vidra.
In continuarea articolului, Hasdeu se ()cup de scrierile apdrute In paginile Calen-

darului scos de redactia revistei Bondarul". Autorul IntImpina cu ironie caustica

versurile poetastrului Ion Adrian, mort literar de mult timp, dar, lucru interesant,
lauda In schimb nuvela acestuia, din acelasi calendar, Musu Tachi Paspandachi, insistInd
cu amanunte asupra aventurilor eroului cu duduci si femei de toata mIna, asupra sce-

nelor licentioase si tablourilor caracteristice, similare cu cele din Duduca Mamuca,

pe care Hasdeu Incepuse s-o publice In foiletoane nu de multa vreme. Zugravirea
tipurilor este vie, expresia literara nimerita si Hasdeu sesizeaf cu placere acest
fapt, socotind opera o excelenta frescd a lumii cinovnicesti" (functionaresti) si a mediului ambiant, cu specificul ei local, pentru care invoca opinia lui Balzac si opera acestuia Les employs.

In acelasi articol, pornind de la deficientele versificatorilor timpului, Hasdeu

simte nevoia sa ridice pe scurt problema structurii operei poetice, indicInd si
argumentInd ca principii de baza ideea poetica, graiul poetic si efectul poetic",
ceea ce duce spre poetici antice. Ideile lui Hasdeu pot fi azi reformulate si completate In favoarea lui. Pdrerea ca. In opera poetica trebuie sa intre In joc fictiunea, real itatea brutal fiind doar obiectul stiintei, este astazi unanim acceptata. De asemenea,
parerea c poezie nu Triseamn numai mijloace prozodice sau stilistice externe, ci si un
fond emotional exprimat poetic, adicd o idee poetica", cum Ii spune Hasdeu, este un

lucru care nu comportd discutie, iar exemplificarea autorului cu intr-o grddinei a lui
lenachitd Vacarescu, care transpusa in prozd ramTne tot poezie, este convingatoare.

700

In privinta graiului poetic", dupa ce citeaza opinia psihologului scotian Dugald

Stewart despre I imbajul poetic, pe care acesta II vede deosebit de graiul comun,
Hasdeu afirma ca material lingvistic romdnesc pentru constructii poetice exista,
dar arta consta In a sti sa-I alegi si sa-1 folosesti. Se declard totusi Impotriva neologismelor (negresit a celor nenecesare) si Impotriva jargoanelor de salon, considerTnd
In schimb cA I imbajul poetic are de cIstigat din absorbtia de provincialisme si arhaisme, ultimele scoase din opere de literatura romdneasca veche. Fireste, grai poetic"
nu Inseamna lexic nici macar probleme de semiotica sau semantica, dupd cum culo-

www.dacoromanica.ro

rile si combinasiile dintre ele nu fac pictura si cu atit mai pusin maniera pictorului,
dar Hasdeu la data respectivd nu voia deca s dea citeva indicatii generale In domeniul poeticii, cu scop practic, stiind cn ultima instantd talentul hotdrdste forma si
cal itatea artistia a creatiei. Problemele ridicate sInt deci de fond si forma In opera
de artd. Referitor la efectul poetic", Hasdeu II Inselege sub forma finalului unei
creatii, care poate nla sau poate coborT creasia (finis coronat opus, zice el), si citeazd
pe Branger si pe Heine ca maestri tocmai In finaluri poetice. Acest mod de a concepe

finalul poetic sine de retorica anticd; de fapt, efectul poetic se obsine din armonia
fondului si a formei, luate In general. Dar Hasdeu se endeste sa combatd finaluri cu
excrescente inutile, dInd un elocvent exemplu din Conachi. In once caz, nimeni pInd la
Hasdeu nu a pus la noi asemenea probleme teoretice privind creasia literard. Trebuie
subliniat si faptul c el este si cel care, In acelasi articol, teoretizeazd importanta ge-

nului dramatic pentru temele cu caracter istoric, urrrand opinia romanticilor.

Tot aci Hasdeu spune ca este de asteptat o poezie de idei si meditatie filozofica,
lar la moartea lui Eminescu, publicInd un frumos necrolog In Revista noud", 1889,
afirma Intre altele ca Eminescu este cel care a introdus In poezia romneascd adevdrata cugetare ca fond si adevrata artd ca forma, In locul acelei usoare ciripiri de
mai nainte, care era foarte igienicd pentru poet si pentru cititor, scutindu-i deopotrivd, pe unul si pe celdlalt, de once bdtaie de cap si de once btaie de inimd". in
citeva cuvinte Hasdeu cuprinde eservta poeziei eminesciene.
Tirziu, In probleme de istorie literar, Hasdeu publicd In Revista nour (1892)
articolul O restauratiune si-I criticd aspru pe lacob Negruzzi, pentru cd revizuise
lucrarea dr.W. Rudow Geschichte des rumanischen Schriftums bis Gegenwart (Wern igerode, 1892), Negruzzi aducInd laude neserioase scriitorilor junimisti si siesi. La bdtrT-

nese devine totusi mai Ingdduitor si-i acordd credit unui Gheorghe din Moldova
si lui Haralamb Lecca, pe care In Miscarea literelor In lesi II considera un simplu imitator. Intrase Intr-o altd fazd de via-V si de activitate, dar fart s Insemne o schimbare

radicald a firii lui.

In general, se considerd c dupd 1888, cInd i-a murit fiica, lulia, In Virstd de noud-

sprezece ani, Hasdeu a intrat intr-un fel de derutd psihicd, care s-a accentuat progresiv. Nu Incape Indoiald cdmoartea luliei Hasdeu a cdzut peste pdrinte ca un trznet.
Dotatd excepsional (o dovedesc lucrdrile si scrisorile rdmase), Hasdeu vedea

In ea o continuare a propriei sale activitsi intelectuale, Intr-o forma sublimatd,-si o

indruma. El ii sugerase ca disertatie de doctorat la Sorbona tema: Filozofia In literatura
nescris a poporului roman, teodiceia, metafizica, logica, psihologia, etica, la care fata
Incepuse sa lucreze cu asiduitate. Durerea lui Hasdeu a fost enorma la moartea ei,

Insa de un dezechilibru sufletesc si de o intrare In transd misticd numai din cauza

aceasta nu poate fi vorba. Raddcinile atitudinii si activitalii sale din ultima parte a
vieii s'int Infipte In anii mai vechi de muncd i meditasie filozoficd. Hasdeu a urmdrit
problemele de filozofie, pe care le-a abordat Ina din tinerese pe urmele lui Hegel,
si de asemenea a fost la curent cu miscarea stiinSifica pozitivist contemporand, cu
teoria evoluSionistd a speciilor si a selecsiei naturale a lui Charles Darwin, cu filozofia
evolusionismului lui Herbert Spencer, cu problemele ridicate de geografia botanicd si
zoologicd a lui Russel Wallace. CInd Ins Istoria critica a romemilor vorbeste de o selectie

providentiald a natiunilor, aldturi de lucrul selecsiei naturale, adicd de predestinatiunea ginsilor", Hasdeu nu face decIt sa reia ideea mesianismului polon, care
sussinea c exista popoare predestinate sd sufere ca un Mesia In numele altora
In numele umanittii, alese" s treac prin focul unei spiritualizdri, ca s renascd

www.dacoromanica.ro

701

B. P. HASDEU

702

www.dacoromanica.ro

mai puternice. De aci si pind la a incerca o punte de leg-tur intre materie si transformarea ei In spirit, constiinta umana fiind In fond produsul materiei superior organizate, nu este decit un pas. in spiritual ismul sau din ultima parte a vietii, In experientele sale spiritiste, in opera sa Sic cogito, publicata
In Revista noua" pe 1891
si apoi In volum in 1892, este un efort prometeic nu de a accepta pasiv spiritualitatea,
ca venita de sus, de la o for/a divina, ci de a ajunge voit la ea, de a o cuceri, spiritul
nefiind decit o emanatie a materiei trecute prin om si ajunse la o treapta suprema.
ldeea de Dumnezeu" la Hasdeu este aceasta manifestare ultraspirituala a materiei,
a omului, pe care incearca s-o capteze, s-o stapineasca, s-o dirijeze, s-o lege de bazele

ei de plecare materiale si s-o sesizeze cu simturi umane. incercarea de dominare a

acestei forte spirituale este in fapt o reluare, la nivel superior a vechii practici magice
a popoarelor. De altfel, o atare incercare Infdptuise literar si marele poet romantic
polon Jul iusz Slowacki, In extraordinara sa opera Kr61 Duch (Regele Spirit) din 1847.
Si nu e de mirare ca insusi Hasdeu vedea In forta creatoare a poetului, In genere,
posibilitatea de a trasa o punte de legatura intre materie si spirit, ceea ce nu reu-

sisera naturalistii si filozofii:

Naturalistul, care din jos in sus Invap,
Materie viseazd In universu-ntreg.

De sus in jos cu fall privevte filozoful

$i-i pare numai fort. Se-neald amindoi.
Poetul singur qtie extaticul prin care
In jos zimbe;te cerul, pArnintul plinge-n sus.

Sistemul si atitudinea lui Hasdeu nu sint Insa, prin tot ce s-a spus pInd aci, mai

putin idealiste. Dar trebuie remarcat cd nu s-a rupt de realitatile vielii sociale
n-a devenit total un altul, cum se crede in general. El a inceput s lucreze pe un
plan nou pentru detectarea experimentald a spiritului", insa nu a Tnteles niciodata
ca aceasta este calea pe care trebuie s apuce toata lumea, nazuind la o spiritualizare" in masa. intreprinderea aceasta istovitoare TI privea pe el personal, poporul
In schimb si fortele lui intelectuale trebuiau sd continue drumul cel mai natural, cu
optimismul cel mai mare, In obtinerea de rezultate palpabile, pozitive. Numai asa se
explicd faptul cd, In anul end tiparise Sic cogito, el tinea la Ateneul Roman conferinta Noi In 1892, in care combatea cu ironia-i caracteristica pe propagatorii pesimismului, ce cultivau excesiv pe Schopenhauer si Leopardi, spurand: in Germania, Schopenhauer este la locul lui ca Falstaff Intr-o drama shakespeariana sau ca Tersit In
Mock. Dar pesimism la noi ? Copilasi pesimisti ? N-am trait Inca, si deja ne vaitam
ca tila nu e bund! $-apoi, pe cind In Germania Schopenhauer ramine aproape izolat,
la noi
cei nevrTsnici
a ajuns o imperioasa modd nu numai de a fi pesimisti, dar
Inca de a ne servi de pesimism ca de o infailibila busold a I iteraturii romane intregi".
Aceasta diatriba a lui Hasdeu I-a impins pe colaboratorul sau la Revista noud",
Vlahuta, sa scrie imediat Unde ni sInt
manifestind aceeasi critica la adresa
pesimistilor de moda.
Hasdeu arata apoi ca optimismul a fost pirghia cea mai puternicd a umanittii,
ca optimism se desprinde si din literatura folclorica, desi masele populare au indurat
suferinte colosale, si cd de optimism are nevoie poporul roman pentru consolidarea
vieii si civil izatiei sale. E ciar ca In atare opinii nu exista nimic care sd trdcleze spiritualismul lui Hasdeu din ultima fazd a vietii sale. El a continuat cu o fatd sa fie
acelasi ca si la 1860 sau 1870. Dar, dedublIndu-se, si-a ingaduit sd Tricerce drumuri

www.dacoromanica.ro

703

nebatute. Adversarii atIta au asteptat, pentru ca

discrediteze
sileasc la
izolare : In 1897 Academia i-a retras fondurile pentru Etymologicum Magnum Romaniae, lar In 1899 era scos de la Arhivele statului, institutia cea mai dragd pentru el
(Cu o pensie viagerd totusi de 1 500 lei pe luna) ; In 1900 se retrage la pensie de la
catedra universitard, ptna la aceasta data* Inca Tinind cursuri interesante. incercuit,
Hasdeu tot mai apare In public, ca, de exemplu, la Academia Romnd In 1902, cu
discursul elogios si optimist despre Ion Heliade Rddulescu, si tot mai scrie. Dar cum
nu s-a umilit niciodata, nu se umileste nici acum, nu solicita atentie si-si duce viata,
aproape uitat, In castelul de la CImpina, construit bizar de el. Ad i se stinge, ca un
Prometeu Tnlantuit, la 25 august 1907. Ovid Densusianu nota imediat, cu sobrietatea
de totdeauna, recunoasterea meritelor sale stiintifice
Si cind mIna obosita a lui Hasdeu va fi scris cel din urmd rInd pe care I-a Idsat
din acel vast Etymologicum, batrInul Hasdeu va fi simtit multumire ca nu scrisese ceva
nefolositor si cd nimeni In timpul &id i se Tncredintase o asemenea lucrare n-ar fi

putut da la noi ceva mai bogat ca informatie, mai impundtor ca eruditiune". Densusianu consacra ceea ce respinseser. altii.

Nefiind infailibil, factnd unele greseli politice si stiintifice, acestea din urm
subliniate de multi cu ostentatie, B. P. Hasdeu rdmIne totusi un titan al stiintei
culturii romdnesti. Nimeni In vremea lui, nici In Tara, nici peste granita, nu a atacat
atTtea domenii ale stiintei si scrisului, cu atIta competentd, inteligentdsi talent. Coloana puternica de sustinere a edificiului culturii romdnesti, Hasdeu nu are asemdnare la

noi cleat In ceea ce a fost Thainte de el Dimitrie Cantemir si dupd aceea Nicolae
lorga, ca prestigiu stiintific al lor In lume pentru poporul romdn si al poporului
roman prin ei. Literatura nu este ruptd de stiintd si fenomenul de interactiune este
evident. Momentul Hasdeu este si acela al unui Al. Odobescu sau al altora mai mici,
cu activitate de complexitate culturald. De aceea s-a luat In consideratie activitatea
In general a lui B. P. Hasdeu. Reconsiderat mai adtnc de specialistii fiecdrui domeniu,
el apare si va apdrea Intr-o alta lumina cleat aceea proiectata multd vreme asupra
personalitdtii sale.

B1BLIOGRAFIE

B. P. Hasdeu, [Scrieri din tinerete], In E. Dvoicenko, inceputurile iterare ale lui B. P. Hasdeu,
Bucuresti, 1936 ; Rdposatul postelnic, tragedie istorica, In Din Moldova'', 1, 1862, nr. 6, Duduca
Mamuca. Din memoriile unui studinte, In Lumina" (Din Moldova"), II, 1863, nr. 9; Micuto. Trei
zile i trei nopti din viata unui student, Bucuresti, 1864 ; Copilriile lui Iancu Motoc : I. Ursita. II. Procopseala, In Buciumul", II, 1864, nr. 246 si urm. ; Ursita, In Revista literara si stiintifica", I, 1876,
nr. 2 si 3 ; Ursita, ed4ie de luliu Dragomirescu, Bucuresti, 1910 (ed. a II-a, 1915) ; Ursita, editie de

704

Andrei Rusu, Bucuresti, 1960 (B.P.T.) ; Luca Stroici, printele filologiei latino-rom6ne, Bucuresti, 1864;
Arhiva ist3ric6 a Rom6niei", 3 vol., Bucuresti, 1865-1867 ; Ion Vocla ce! Cumplit, Bucuresti 1865
Rzvan Vodd, drama istorica, Bucuresti, 1867 (de la ed. a Ill-a, Bucuresti, 1869, cu titlul Razvan i Vidra):
Poesii, Bucuresti, 1873 ; /stork/ criticci a romeinilor, 2 vol., Bucuresti, 1873-1875 ; Principii de filologse
comparativ ario-europea, Bucuresti, 1875 ; Trei crai de la Rdsclrit, Bucuresti, 1879 ; Cuvente den
btrini, 3 vol., Bucuresti, 1877, 1879, 1881 ; Din istoria limbii rom6ne, Bucuresti, 1883; Etymo/ogicum
Magnum Romaniae, 4 vol., Bucuresti, 1886, 1887, 1893, 1898 ; Sarcasm si ideal. 1887-1896. Ultimii
nou'd ani de literaturd, Bucuresti, 1897 ; Scrieri iterare, morale si politice, editie de Mircea Eliade,

www.dacoromanica.ro

2 vol., Bucuresti, 1937 ; Ion Vod6 ce/ Cumplit, editie de I. C. Chitimia, Bucuresti, 1942 ; Scrieri literare, 2 vol., Bucuresti, 1954 ; Articole si studii iterare, editie de C. Maciuca, Bucuresti, 1961.
losif Vulcan, B. P. Hasdeu, in Panteonul romanu,Portretele i biografiile celebrittilor romane, Pesta,
1869 ; 0. Densusianu, B. P. Hasdeu, In Viata noua", III, 1907, nr. 17; V. Cosmovici, Aminti ri din tineretea lui Hasdeu, In Sdrnanatorul", VI, 1907, nr. 49 ; luliu Dragomirescu, Ideile
si faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Bucuresti, 1913 ; St. Wgdkiewicz, Z dziej6w polonistyki

w Rumunii, Varsovia, 1927; Sextil Puscariu, B. P. Hasdeu co lingvist, in An. Acad. Rom.",
Mem. Seg. lit., t. VI, 1932-1934; E. Dvoicenko, inceputurile iterare ale lui B. P. Hasdeu, Bucuresti,
1936 ; Th. Capidan, Hasdeu lingvist, indoeuropenist si flalog, in An. Acad. Rom.", seria a II-a, Mem.
Sect. lit., t. VII, 1936 ; Pompiliu Constantinescu, B. P. Hasdeu, In Figuri iterare, Bucuresti, 1936
B. Lazareanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Umorul, farsele i poezia lui, Bucuresti, [f. a.] ; I. C. Chitimia, Introducere la B. P. Hasdeu, loan Vod6 ce! Cumplit, Bucuresti, 1942 ; T. Vianu, B. P. Hasdeu,
poetui, in Figuri ;I forme literare, Bucuresti, 1946 (reprodus In Studii de literaturd romdn6, Bucuresti,
1965) ; I. C. Chitimia, B. P. Hasdeu i problemele de foldor, in Studii si cercetari de istorie literard
si folclor", 1, 1952 ; D. Macrea, Opera lingvistic6 a lui B. P. Hasdeu, In Limba romana", Ill, 1954,
nr. 3 ; A. Sacerdoteanu, Conceptia istoric6 a lui B. P. Hasdeu, In Studii", X, 1957, nr. 5 ; Perpessicius, B. P. Hasdeu, In Mentiuni de istoriografie literard i folclor, Bucuresti, 1957 ; N. Romanenko,
Bogdan Petriceicu Hasdeu (viata si opera), Chisindu, 1957 ;Witold Maliczak, Problem k/asyfikacji genealogicznej jezkw slowiafiskich In Z polskich stucli6w slawistycznych, Varsovia, t. I, 1958 (valorificarea teoriei circulgiei cuvintelor) ; Al. Dima, B. P. Hasdeu, critic si teoretician literar In perioada inceputurilor
sale, in Studii de istorie a teoriei iterare romdnesti, Bucuresti, 1962 ; P. P. Panaitescu, Ro/u/ lui Bogdan
Petriceicu Hasdeu In slavistica romdneascd, In Romanoslavica", VI, 1962 ; George Munteanu, B. P.
Hasdeu, Bucuresti, 1963 ; Vasile Maciu, Activitatea istoriografic6 a lui B. P. Hasdeu, in ,,Studii", XVI,
1963, nr. 5 ; C. Poghirc, B. P. Hasdeu indoeuropenist, in Limba romana", XIII, 1963, nr. 5 ; E. Dvoicenko-Markova, Russkie" proizvedenia Bogdana Petriceicu Hasdeu, In RumeInsko-russkie literaturniie
zviazl, Moscova, 1964; Valentin Gr. Chelaru, loan Bogdan si scoala istorico-filologic6 o lui B. P.
Hasdeu, in Romanoslovica", XIII, 1966 ; Studii li materiale despre B. P. Hasdeu, Chisinau, 1966
(autorii : N. Romanenko, H. Corbu, A. Sadovnik, V. Soloviev, L. Ciobanu, A. Romanet, I. Osadcenko,
E. Dvoicenko-Markova, G. Bogad) ; Paul Cornea, Stiri despre Asachi, Negruzzi, Kog6Iniceanu
Hasdeu etc. si relatiile romdno-ruse In prima jumatate a sec. al XIX-lea, In Viata romaneasca", XIX,

1966, nr. 12.

ALEXANDRU ODOBESCU
Alexandru Odobescu a elaborat o opera In care se observa nu numai tendinTele
contradictorii ale epocii sale, dar si Incercarea de echilibrare a acestora Intr-o formula* de arta care dovedeste o matura InTelegere a cresterii culturii romanesti, cum
se vede dintr-o Insemnare In care singur Tsi apreciaza activitatea
Partas, printre cei mai tineri, din acea generaTie de la 1848 care-si hranea inima
cu cele mai vii si mai Inalte aspir4uni
iar, altmintrelea,Thclinat mai mult, din fire,
catre ocupaTiunile literare si istorice , am trait aici In lard, de pe la 1854 Incoace, timp de douazeci si cinci de ani, catind, and la deal, and la vale, un colTisor unde
sa-mi durez sau un palat sau o coliba pe locul cam viran al literaturii si al artei romanesti".
Romantic prin elanul generaIiei revoluIionare pentru crearea unei culturi naIionale prin inspiraIia din istorie si folclor, Odobescu si-a dat seama c aceasta nu

45 -

C.

www.dacoromanica.ro

705

se poate maturiza In timp cleat rdspuntind cerintelor marii arte. Cu un deosebit

simt al mdsurii si al valorii, scriitorul a fost In acelasi timp un admirator al modelului
clasic, pe care a Tncercat
urnneze In opera sa printr-o atentie deosebitd acordatO
expresiei artistice, stilului, lucrat de el cu rdbdarea unui mestesugar Indragostit de
uneltele sale. in cultura noastrd opera lui reprezintd o sintezd a romantismului cu clasicismul, a nationalului cu universalul, pentru care el a fost si incd va mai fi considerat

ca unul din valorosii nostri scriitori, coliba" ridicatd de el pe Iocul cam viran al
literaturii romdnesti" pregdtind drumul sigur, fart ocoluri, spre palatele" ce vor fi
ridicate de marii nostri clasici.
Alexandru Odobescu fdcea parte dintr-o familie boiereascd. S-a rascut In Bucuresti, la 23 iunie 1834, cafiu al general ului loan Odobescu, fost filer In armata rusd,
cdruia istoria noastrd i-a rezervat un loc umbros, printre reactionarii care au InfrInt
revolutia din 1848, In calitatea lui de sef al ostirii ronndne. Mama sa, Catinca, fiica
doctorului macedonean C. Caracas, era femeie instruitd, cu sentimente democratice

patriotice (va fi Infruntatd brutal de sotul sdu pentru interventia ei In favoarea

guvernului revolutionar). Prin familia mamei sale, Alexandru Odobescu va primi o
educatie patrioticd. Doctorul Caracas, fondator al Spitalului Filantropia din Bucuresti,
era si autor al unei Descrieri a Tarii Rorndne0, lar unul din fratii mamei, cdpitanul
Grigore Caracas, avea legdturi cu revolutionarii. Du pd primele
In fami lie cu institutorul BTrzotescu, copilul continud studiile la Colegiul Sf. Saya, cu dasai ca Petrache Poenaru, care mentineau traditia patrioticd Tritemeiatd de Gh. Lazar. Din
acesti ani dateazd prima mdrturie a Tnclinatiei lui I iterare, o frumoasd descriere a unei

excursii la Balta Alba, cu tatal sdu.

Profilul original si-I primeste scriitorul la Paris, unde merge In 1850 pentru
continua studiile. Este dat de mama lui In grija lui Ubicini, un adept al ideilor liberale care slujise guvernul revolutionar la Bucuresti, iar dupd revolutie pdstrase
turi cu exilatii ronnni. La Collge dc France a avut ca dascdli pe Ch. Lenormant, J. Mi-

chelet, E. Quinet, cu care a studiat arheologia, istoria limbilor vechi, filologia. Mai
mult I-a influentat (a si locuit la el un timp) ginerele lui J. Michelet, A. Dumesnil,
autorul artii La foi nouvelle cherche dans l'art, apdrutd Tn 1850, care susTinea ideea

scopul valorilor artistice este realizarea binelui. in capitala Frantei, unde Inca
nte de revolutie romdnii activau sub egida unei Biblioteci romdne", atmosfera era
TrisufleIit de ndzuintele patriotice. in 1850 exilatii Tricercaserd sa scoatd revista Rorndnia viitoare", apdrutd Intr-un singur numdr, sub conducerea lui N. BdIcescu, lar dupd

706

transformarea Bibliotecii romdne In cercul Junimea romdnd, se tipdreste, In cloud

numere numai, revista cu acelasi nume. in articolul-program, revista Tsi propunea a
propaga In tot felul unor inimi Infocate ideea unirii nationale", cerInd totodatO reforme democratice si IndemnInd la urd Impotriva oricdrei forme de asuprire, In tonul
proclamaIiilor epocii
Juni romdni I un om de once natie, de once treaptd, va este frate ;
si
ajutati. Insd acela care vine sd va rdpeascd libertatea sau nationalitatea este
un monstru ; sd-I
; cu cTt Ti yeti face o rand mai aclIncd, cu atit yeti
merita mai bine de la patrie, de la omenirea Intreagd".
intr-un articol de mai tTrziu despre Junimea romana din Paris pe la 1852,
scriitorul evocd aceastd atmosfer
. . .Afost un timp acela and noi, tinerii studenti din strdindtate, ne bucuram de
a fi la Paris, mai vIrtos pentru cd acolo gdseann mai multa voie deplind de a ne iubi
patria frd sfiald, de a Trivdta Cu ardoare istoria si I imba ei, de a croi si a potrivi pe

www.dacoromanica.ro

seama-i toate cunostintele ce nepregetatul

nostru patriotism ne da prilej si Indemn de a
ni le agonisi In acel centru de libere lumini...
Noi ne pusesem In end sd Intdrim pe viitor,
cu proptelele si cu chezdsiile stiintei, acel
pod mare; pe care, numai prin instinct si cu
un nobil avInt, batrinii nostri Impinsese la
1848
mearga unde-o merge
poporul
romdnesc".

Este ceea ce va face si Odobescu prin

cercetarea asupra artelor romnesti In conferinta tinutd In cercul Junimii romdne despre
Viitorul artelor In Romania, (Dazed* pe ideea
Tnaintasilor cd artele sInt expresia simturilor unui popor Intreg", aplicatdInsa la cerinte
istorice noi, Intrudt In timpul nostru vine o
epoca uncle o artd noua e negresit de trebuinta pentru a exprima lucruri de tot noud
arta trebuie anume sa formeze o scoala pe
baze cu totul noud, ImprumutInd celei vechi
numai niste principii generale, pe care le va
preschimba dupd trebuintele si geniul ei".
In spiritul ideilor democratice scrie
Odobescu, In primul numdr al revistei, articolul Muncitorul roman, prima marturisire a
Generalul IOAN ODOBESCU
crezului sdu revolutionar, anuntInd pe vi itorul scriitor, apropiat la acea data. de N. HIcescu prin patosul patriotic si compozitia
Pentru al treilea numar al revistei,
care n-a mai apdrut, Odobescu pregdtise articolul dei asupra progresului societilp,
In care Isi exprima Increderea In progres printr-o idee diaiecticd, probabil de
provenienta hegeliand, prin mijlocirea lui Balcescu si Michelet, cum se vede din
imaginea folositd
Ceea ce am primit de la societatile vechi, noi TI vom da ca mostenire urmasilor, dar latit, prefacut si-mbunantit, si smInta de viata depusd In sInu I omenirei,
dezvoltIndu-se neTncetat, va creste, va produce mugurul, frunzele, flori le si poamele
sale care vor merge tot Innoindu-se. Caci acesta e cursul societatilor omenesti".
Dupd lovitura de stat a lui Ludovic Bonaparte din 2 decembrie 1851, profesora
de la Col lge de France au fost destituiti pentru idei le lor revolutionare, iar societatea roman i lor exilaisi-a suspendat activitatea. in compensarea acestei situatii apare
ideea progresului fard lupte politice, care va explica si cresterea pasiunii lui Odobescu
pentru stud i i le clasice, ca o forma savantd a Intoarcerii spre trecut, prin Tncercari de

adaptare a motivelor antice In creatii proprii, schite de drame In versuri de factura

clasicd, precum si prin tentatia unor legende romdnesti versificate sau proiecte
de nuvele cu personaje din istoria romnilor, boieri, tarani si haiduci. Ca Intoarcerea

spre trecut nu este, totusi, o renuntare definitiva la idealurile revolutionare se

vede din poezia atunci conceputa Odd Romeiniei, construitd pe tehnica obisnuita a scrii-

www.dacoromanica.ro

707

torilor revolutionari: contrastul dintre gloria stramoseascd si decadenta prezentului, pentru exprimarea ncrederii In viitorul pe care poetul are menirea
ante
O ! Iara mea iubita I o ! mIndra Romanie !

PamTnt cu riuri d-aur sub bolta azurie !

Tu, murna iubitoare a fii nesim/itori
Ce-adInca ta durere nu poate sa re-nvie !
Trecut-au

s-a'tale sarbatori,

Cum trec I-al toamnei criv4 plapTnde dalbe flori I

Sosi-vei, timp ferice, and Insta Romanie,
Sterend a sa plinsoare, cu Mindra bucurie,
Tsi va vedea feciorii slavi/i Intre popoare,
NalVnd seme/ o frunte ce-n oarba lar minie
Vrajmasii rii noastre caau sa o doboare,
Dar care-o vor Incinge cununi izbnditoare I

in 1852, Odobescu face o excursie la Londra, Impreuna cu tatal sat.] si a-Ova prieteni romani, consemnIndu-si impresiile ntr-un memorial cu comentarii asupra monu-

mentelor publice, bisericilor, muzeelor, spectacolelor, dovedind un deosebit gust

pentru frumos si curiozitate pentru moravurile societatii engleze, atent la formele
unei vechi organizari sociale, pastrate ntr-un decor feudal, In contrast cu individuaI ismul burghez, pentru a trage concluzia, dupa uitarea peripetiilor neplacute ale cdla-

toriei : Impresia ce mi-a lasat acea natie e mareat I"

Dupa ce, In 13 decembrie 1853, Isi d bacalaureatul In litere, In fata unei comisii

prezidate de Saint-Marc Girardin, Odobescu se ?mule la Sorbona, fiind remarcat

de elenistul Egger si formndu-se ca specialist In istorie antic si arheologie, cu profesori ca Henri Patin, K. O. Mller, Quatremre de Quincy, Emeric-David Frret
In spiritul lucrarilor lui Winkelmann despre sensul renvierii antichitatii. Cunoaste
pe arheologii Ch. Lenormant, Maspero, Ed. Pottier, G. Perrot, In vremea and In
Franta arheologia cunostea un reviriment, important pentru organizarea cercetarilor, inventarierea si restaurarea monumentelor istorice. in aceast ambianta scriitoru I pregateste articolul despre Satira latin, pe care l va publica mai trziu, si Bazele

unei literaturi nationale, un Indemn pentru studiul antichitatii si cunoasterea limbii

In care trebuie sa se scrie literatura nationala, ca ea sa aducd vreun folos pentru Trnbogatirea patrimoniului literaturii universale. Spiritul tiinific, extins pna la eruditie,

va fi hotarItor de acum Inainte In activitatea scriitorului, dovadd pentru informarea

lui fiind impresionanta biblioteca alcatuitd din car-0 de mare valoare documentara,
In toate domeniile umanistice. Scriitorii cunoscuti de el erau In primul rnd clasicii,
Homer, Horatiu, Virgiliu, Lucretiu, care intrau In atentia lui In studiul despre baza
literaturii nationale, adduendu-se cei moderni, studiati In spiritul epocii, sub influenta
lui Michelet, Quinet, Guizot, Thiers, Thiery, dintre francezi, Hammer, Niebuhr,
Mommsen, dintre germani, cItsi a englezului Gibbon sau a italianului Cant, pentru
o ridicare spre o anumita filozofie a istoriei prin Vico, Herder, Hegel, importanti
pentru Intreaga miscare a istorismului si folclorismului In stimularea literaturii
nationale.

Dupd terminarea Facultttii de litere, In 1855, fara a sustine examenul de li708

centa, Odobescu se Intoarce In -Ora pe la Viena, pe Dundre, eveniment consemnat

www.dacoromanica.ro

in poezia intcarcerea In tarPe Dundre, exprimIndu-si in ea aldura patriotismului, Imprastiatd Insd, dupd exemplul lui Alecsandri,
in focuri le de artificii specifice poeziei epocii
Ce nu-mi da Dumnezeu mie
Un glas tare, sundtor,
Ca sa ant, o, Romanie,

Al tau falnic viitor !

Ce nu-mi da, printr-o suflare,
Versuri pline de dulceSi,
Ca s-art Tntr-o cintare
Ale tale frumuseSi !

In tara, Odobescu intra In aparatul administrativ, ca sef de birou la Ministerul de

Externe si procuror la Curtea de apel din
Bucuresti. in 1857 face o calatorie de documentare asupra monumentelor istorice din
Arges si Oltenia. in 1858 se cdsatoreste
cu Sala Prejbeanu, In linie materna o
descendentd a familiei printilor rusi Bagration, dupd unele indicii fiind nascutd
In afara cdsatoriei, ca fiicd naturald a lui Ki-

SA$A ODOBESCU

(sosia scriitorului)

seleff, trecuta in actul de cdsatorie ca fiica adoptivd a rdposatului clucer Prejbeanu. Sala a fost o femeie superioard, trdind cu sotul
in bund intelegere,Tntretinind cu el o vast corespondentd si respectIndu-1 chiar cind
Imprejurari nepldcute subminau cdsatoria. Ca membru al Comisiei monumentale
si istorice, el face o aldtorie, impreund cu Sala si desenatorul Tren k, pentru a vizita mndstirile Cotmeana si Curtea de Arges. Trece si granita pentru o vizita la Sibiu, unde urma sa-I intilneasca pe istoricul Neugebauer si sa cunoascd muzeul Bru kenthal, notIndu-si impresiileintr-un jurnal bogat In observatii privitoare la obiectele
studiate, la oameni si asezarea lor sociald. Cele cloud caldtorii de documentare istorica l-au influentat In scrierea celor cloud Scene istorice din cronicile Tarli Romanesti,
prima, Mihnea Von" ce! Ru, publicata In 1857 si cealaltd, Doamna Chiajna, In 1860.
Din 1861 scriitorul, Impreund cu G. Creteanu, D. Berindei, P. latropol, colegi

cu el la Paris, scoate Revista romand pentru stiinte, litere si arte", publicatie de

prestigiu prin tinuta stiintificd si conditiile tehnice de aparitie. in ea Isi publica studiiI e de folclor comparat, antecele poporane ale Europei rdseiritene mai cu seam(' In raport

cu tara, istoria i datinile romanilor, urmat de Reisunete ale Pindului in Carpati, studiul

despre Pcetii Vdcre0 si altele despre diferite lucrdri din literatura veche, carti
slavonesti sau romanesti gasite de el la mndstiri. Memorialul de cdldtorie Citeva
ore la Snagov, publicat tot acolo, este o imbinare de proza descriptiva si istorica,
cuprinzind observatii arheologice si comentarii cu privire la starea mandstirilor
inchinate, administrate de camatarii greci.
Revista romind" si-a incetat aparitia In 1863, an In care Odobescu avea sa joace

un rol politic intr-una din cele mai importante probleme ale timpului. Dupa ce
proiectul lui Alexandru loan Cuza pentru improprietdrirea taranilor intimpinase

www.dacoromanica.ro

709

.REVISTA

ROMANA

rezistenta boierimii, s-a format un guvern

liberalo-conservator condus de N.Cretulescu,
In care Odobescu a intrat mai nti ca director,

apoi ca ministru al instructiunii si cultelor.

Legea Tmproprietaririi viza si secularizarea a-

verilor manastiresti, pe care Odobescu nu

'SCUNTE, LITTERE fi-ARTE.

o Intelegea ca un act In folosul direct al

nranilor, ci In folosul statului, In vederea
crearii unor institutii de utilitate culturala,
pentru ridicarea statului nostru la rolul ce-I
avusese aladaa, pentru unitatea popoarelor

tiAc'N'"

balcanice si eliberarea lor de sub stapTni-

rea turceasca. Masura preconizata Tinea de

conceptia scriitorului asupra viitorului culturii romanesti, dar era nu mai putin graitoare
asupra pozitiei lui In problema Tardneascd,
alta cleat cea sustinuta In articolul Muncitorului roman In anii tineretii, drid Intelegea,

VOLIIIITJI, I,
1861.

ca si Balcescu, ca adevarata revolutie sociald

nu e posibila far-a Improprietarirea taranilor.

Argumentele au fost expuse Intr-o brosura

.

In limba franceza, publican' sub pseudonimul

Agathon Otmnclec : ttude sut les droits et

Bucunsci

DIGNIEITRATIA asvierit PASS4311'1,

obligations des monasteres roumains ddis aux

Saint-Lieux d'orient (Stud iu asupra drepturi-

teldi

lor si obligatiunilor manastirilor romanesti

Inchinate Sfintelor locuri din Orient). Cum
In guvern el n-a reusit sa-si impuna punctul
de vedere, a demisionat dup. dteva luni,

REVISTA ROMANA",

1861, nr. 1 (foaie de titlu)

secularizareafacTridu-se In anul 1863, ministru

al cultelor fiind D. Bolintineanu.

In urma acestei Infringen, Odobescu Inceteaza sa mai participe activ la treburile
politice, continuTnd totusi sa sustina pozitii avansate In miscarea politica si cultural
a vremii. In 1862, invitat ca redactor al Revistei romane", luase parte la adunarea
generala, convocata la Brasov, a Asociatiunii transilvane pentru literatura romana'
si

cultura poporului roman (Astra), Tnfiintata In 1861. Entuziasmul lui pentru

expozitia etnografica organizan cu aceasta ocazie a sporit interesul pentru miscarea

culturald a romanilor din Transilvania, identifican cu lupta lor pentru libertate

nationala. Unitatea dintre nationalitate si cultura, pe care In dei asupro progresului
societcltii o constata la multe din natiunile mici ale Europei ca suvenire glorioasa a
trecutului si ca aspiratie catre o via-a viitoare neatrnat, ce creste mereu la razele

civilizatier, este reluata de el in sustinerea ideii unitatii Intregului popor prin

cultura, cum se vede dintr-o scrisoare adresan lui G. Baritiu, In 1862
..Toata inteligenta Principatelor si mai ales toata junimea lor n-are alt vis, nici

alta dorinn cleat unirea In idei

710

In lucrar cu fratii de peste munti, spre a da

Inaintare culturii morale, curatirii limbii si explorarilor istorice, In natiunea romana'.

Frimiti dar Infratirea cu junimea, cad al ei este viitorul".

www.dacoromanica.ro

De acum Inainte va rdrriTne mereu In atentia scriitorului problema limbii roma-

neti, a limbii literare, Ingrijorat de pericolul exagerdrii latiniste. in relatarea sa

din Revista romand" asupra Asociatiunii, cu toatd admiratia pentru entuziasmul
patriotic al participantilor, atrage luarea aminte a tuturor literatilor noWi asupra
unitatii limbii literare pe care ardelenii o amenintd fard voie prin erudita lor ortografie, zisd etimologica, Tncredintat fiind c i raportorul adundrii, G. Baritiu, va recunoate c nici vreo cIteva sute de ardeleni inteligenti nu pot da singuri legi limbii
romane, nici nu se pot considera ca definitive i cu totul serioase hotdrIrile dictatoriale ale adundrii din Bravw", iar Intr-o altd scrisoare cdtre aceI4, din 1877, spune
Ideile exclusiviste, extreme, exagerate, care au fost negrqit spre folosul nationalitatii acum trei pdtrare de secol, nu mai sint admisibile astdzi, cIncl lumin s-a
fdcut Indestuld asupra originii noastre".
In anul 1865, ca membru al Consiliului general al InvdtarnIntului, Odobescu
prezintd un Raport asupra organizeirii Invtmintului secundar din Romdnia, care prevedea Infiintarea, aldturi de gimnaziile teoretice, i a colilor reale i profesionale,
precum i introducerea studiului limbii materne, propuneri In concordant:a cu dez-

voltarea tdrilor romanqti o data cu creterea industriei i a comertului. In acela0

an, ca delegat al Romaniei, pleacd la Paris In vederea pregatirilor pentru participarea
la Expozitia internationald ce urma sd se deschicla In 1867. Preocuparile arheologice
devin acum mai intense, el colectionInd obiecte de industrie casnica, de artd

tiparituri vechi, aldturi de tezaurul gasit la Pietroasa, numit CloKa cu puii

de aur", prezentate toate la expozitie, cu un catalog precedat de o Notita asupra
Romaniei, mai ales din punctul de vedere al economiei sale rurale, industriale i ccmerciale,

redactatd de el i P. S. Aurelian, i de o altd Notit asupra antichittilor Romaniei,

redactata numai de el. Dupdo scurtd cdlatorie In Rusia, In 1868, participa la Congresul
de antropologie i arheologie preistoricd de la Copenhaga, In 1869, pentru ca In 1870,
dupd ce este ales membru al Academiei, s facd o caldtorie de studii In Orient, la
Constantinopol, In Grecia, Elve-tia i Italia, In interes arheologic, cu banii obtinuti

prin vInzarea m4ei Odobeasca din Teleorman. Il intereseazd atIt obiectele de art:A
ale marilor muzee, cIt i unele importante pentru arta trii lui, arta religioasa, mozai-

curi, orfevrdrie, toate comentate, cu un gust bine educat, In scrisorile catre sotia
sa, ardtTridu-se impresionat Indeosebi de stilul florentin 1i de tablourile Renaterii.
Cercetarile arheologice, care Incepuserd sub influenta curentului istoric de chip
1840, facute la noi mai Inn deW. Blaramberg, Gh. Sdulescu, Al. Popovici, cu lucrdri
tipdrite In anul 1837, sInt reluate de Cezar Bolliac, care publicd un itinerar arhelogic In Curierul romanesc" din 1845, completat gazeta Trompeta Carpatilor"
Intre 1869 i 1876, i ajung prin lucrrile lui Odobescu la etapa lor de studiu
el fiind primul arheolog In sensul adevdrat al cuvIntului, prin vasta sa cultura de specialitate 1i marea sa pasiune pentru marturiile trecutului. Chestionarul arheologic,
alcdtuit de el i trimis de Ministerul Instructiunii la Invttorii rurali, va trezi un
interes mai general pentru cercetdri, intentia lui fiind de a Intocmi, pe baza materialului adunat, o hartd arheologicd a tdrii sau un dictionar arheologic. DenurrtInd
diletantismul bazat numai pe intuitia nesustinuta de studii temeinice, ca In articolul
Uzul fumatului In timpii preistorici publicat de C. Boll iac In Trompeta Carpatilor",
el va raspunde In articolul cu ton umoristicFumuri arheologice scornite din lulele preistorice de un om care nu fumeaz, publicat In Columna lui Traian" a lui Hasdeu
retiparit in broprd. Sistematizarea datelor arheologice privitoare la Romania el
intentiona sd o facd Intr-o Rpede ochire asupra productiunilor artistice din trecut

www.dacoromanica.ro

711

,
_

ALEXANDRU ODOBESCU

712

www.dacoromanica.ro

taro noastr i asupra instinctului artistic al poporului roman, din care prima parte a fost
o conferinta cu titlul Artele din Romania In periodul preistoric, tinuta la Ateneul Roman
1a17 decembrie 1872. Sint reluate unele idei din conferinta mai veche, prezentata la Paris, despre Viitorul artelor In Romania, argumentate Trisa pe baza unei cercetdri istorice

care atest un instinct artistic" al poporului roman i intdrqte ipoteza istoria a

unei vechi migratiuni celtice pe teritoriul ;aril noastre sau chiar presupunerea ca
dacii ar fi fost de semintie celticd. Din 1874, ca o incoronare a activitatii sale arheologice, i se incred i nteazd tinerea u nu i curs de arheologie la Facultatea de I itere a Univer-

sittii din Bucureti, cu titlul Istoria arheologiei.

Tot in aceastd perioadd, incepind din 1870, o datd cu intrarea lui la Academie,
Odobescu desfsoard i o activitate I ingvistica. Societatea Academia Romand, infiin-

tanin 1866, avea ca scop alatuirea unui dic;ionari a unei gramatici a limbii noastre,
ca urmare a preocuparilor lingvistice influentate de latinismul $colii ardelene. Majoritatea membrilor societatii fiind ardeleni sau adepti ai acestora, i-a fost dat lui Odobescu s faca o larga spdrturd In zidurile purismului latinist, pentru a lasa s intre
aerul sand"tos acius de operele scriitorilor timpului, toti sustindtori ai unei limbi literare construite pe baza limbii vorbite a poporului KogdIniceanu, Alecsandri, Russo,
Negruzzi. $i cum adversarii erau fanatici, argumentele tiinifice sau de bun-simt
nefiind acceptate, Odobescu a recurs i la batjocura ironica, In care s-a dovedit
iscusit. Intr-o relatare despre vestitul Prandiu academicu, el spune ca dupd dezbateri le
comisiei lexicografice, la 15 septembrie 1871, a oferit acasd la el o masd la care invitatii trebiliau sd-si aleagd singuri mIncdrurile dupd o listd Intocmitd In terminologia
latinizantd a lui Laurian si Massim, tradusd Insd si In I imba vorbit, pentru satisfactia

consumatorilor : Sorbitione cu scriblete" este supd cu plkintioare", fame-stimuli varii" sint mezelicuri felurite", vinu albicante perenniu alutense de Acidave"
e vinul alb de Drg4ani", Iumbu bubulinu intinctu in cremore, cu bacce e tubercul i legum i nose" este muchi de vaca cu sos de smintind, garnit cu mazdre boabe

cu cartofi", vesice fermentate pre ratione germanica" sint gogi4 dospite nemte0"
etc. Atmosfera a fost de veselie i, cum noteazd scriitorul, numai Massim se mira,
In sincera i naiva incredere ce avea In proiectul de dictionar, de ce rid ceilalti de
un operatu carele In genulu seu speciale era redessu chiaru de pre cumu convine
spiritului essentiale originariu ale limbei romane". Documentele vremii, Telegraful
de Bucure0" din 8 octombrie 1871, ne informeazd c i Odobescu a fost invitat la
un ospdt, unde latinitii servird minaruri excesiv orientale, numite : musaca cu calabalic capana, kqkebak de tarhon, ciureki cu susai i altele de soiul acesta, aduse la
masa In muzica de mete rhanale.
In anul 1874, in plind maturitate, Odobescu realizeazd opera sa cea mai insemi adus recunoaTterea lui ca mare prozator al
literaturii noastre. Cu interes literar adapteazd scriitorul i motivul Imprumutat din
Romanul vulpii, din literatura franceza, In povestea pentru copii JupTh &Mica' Vulpoiul (cu titlul dupd scrierea lui Goethe Reineke Fuchs), i o istorie marindreascd In

nata : Pseudo-kyneghetikos, care i-a

Tigrul pcalit, adaptdri iterare ce vor culmina, In 1887, in Zece basme mitologice, preI ucrate dupd o carte a englezului G. W. Cox, Tales of ancient Greece, cu convingerea
ca personajele vechilor mitologii au corespondente In folclorul naTional, In asa fel ca
prin prelucrarea lor Intreaga cu [turd Tsi poate redobindi baza ei clasicd. Cu acest end
rdspundea el, intre 1873 i 1878, in rapoartele la Academie despre traducerile din

scriitorii clasici, Homer, Caesar, Plutarh, Dionis din Halicarnas, Dio Cassius, recomandind ca I imba traducerilor sa fie cea vorbitd de popor in prezent. in 1877

www.dacoromanica.ro

713

ALEXANDRU ODOBESCU

se Tnfiintase si o catedra de arheologie la Universitate, dupd ce Odobescu tinuse

cursul Inca din 1874. Din 1875, timp de un an, fusese si director, mai mult onorific,
al Teatrului National.
incepind cu anul 1876 Odobescu reja preocupdrile politice si sociale prin colabo-

rarea la Romanul" lui C. A. Rosetti, ziar liberal, In care, In primul articol,

E pur si muove, ?si aminteste de ideile generoase ale anilor tineretii : Revolutiunea
nationald de la 1848, cu un avint plin de sublimul entuziasm al junetei, a aruncat

in poporul roman sdminta tuturor libertdtilor", pentru a cere In prezent o viatd

sociald bine Intemeiatd pe legi potrivite cu trebuintele si dorintele poporului".

714

Scriitorul ?si aminteste de entuziasmul pasoptistilor ce militau pentru idealuri Inca

neimplinite
ridicarea tdrdnimii si instructiunea publica , dar trece cu vederea cd
partidul liberal de care acum se apropia nu era decit o umbrd a ceea ce se pretindea ca este, In preluarea vechilor idealuri revolutionare, intrucit prin alianta

www.dacoromanica.ro

cu partidul mosierimii conservatoare progresul atIt de trimbitat de el se reducea

la o simpr demagogie.
Mai semnificativd este atitudinea scriitorului fat de evenimentele istorice ale
vremii, el participInd la campania pentru intrarea Romniei In rzboi, aldturi de rusi,
In vederea obtinerii independentei, combtand neutralitatea sustinun de Ion Ghica
In O cugetare politic& prin concluzia c natiunea simte c poate face astdzi mai mult
cleat ceea ce se vedeau s i I ill a face printii nostri". IDTn la declaratia oficiald de rzboi,

Odobescu Isi sustine ideea bazat nu pe anumite calcule de moment ale diplomatilor,
ci pe o istorie care 'in mod firesc trebuie sd se real izeze In virtutea traditiilor de I u ptd

ale poporului romn pentru independenn nationald

Mai sInt Trisd milioanele de romni cu opina pe care azi Ii vedem cu arma la
urndr, psind apsat cdtre malurile Dundrii, din toate Infundturile Carpatilor si de
pe toate sesurile romnesti ; mai stnt acei osteni si acei nrani romni care n-au stat
sd Indruge sofisme cu arturarii din Stambul ; mai snt aceia care mTine, poirnIine,
vor sti sd proclame In fata tuturor cd Tara lor, Romn i a, apran cu pieptul lor,
de vor mai fi
este si va rdmIne pururi un stat de sinesi stAntor, pe care turcii
au sa-1 teamd si
onoreze".
In ce fel lupta pentru libertate este o vie traditie In istoria romnilor va arta-o
scri itoru I si In conferinta din 1878, Motii, In care descrie rscoala iobagilor din Transilvania sub conducerea lui Horia. in stil patetic, de urmas al I ui Blcescu, observInd
forma nationald de exploatare sociald a popoarelor din Imperiul habsburgic, el vorbeste despre acea frumoasd bucan din mosia strmoseascd a neamului rornnesc",
regretTnd cd ungurii nu vor s trdiasa In Intelegere cu romnii, ci urrndresc deznatio-

nalizarea lor, frd s vadd puterea ce-i ameninn si pe unii si pe altii : Oare nu
vor vedea, nu vor simti clInsii c aici la Dunre, unde i-a asvIrlit soarta IntImplrilor,

numai strIns lipiti de noi, urndr la urndr, coapsd la coapsd, inim la inimd, dinsii
ungurii si noi romnii vom putea sprijini si domoli zborul din ce 'in ce mai semet
al marilor zgriptori cu ate cloud capete care, nou si lor, ne flfie mereu deasupra !"

In conferinta Curcanii, evocInd luptele pentru independenn, scriitorul Isi exprima Increderea In viitorul rii, invocInd vechiul argument al lui BdIcescu, Intr-un
ton asemndtor
Totusi dacd Intr-o veridia si nemestesugit povestire va Idstri In mintea fiearuia credinta cd In poporul romnesc de rTnd viazd un sirntmInt al datorintelor sale
catre Tara si un in irnos avInt de rzboire la vreme de trebuinn, pe care azi abia le
resimt deopotrivd cu dInsul clasele noastre mai culte, apoi vom fi cIstigat deocamdata atTta numai
si bagati de searnd, domnilor, cA aceasta este cea mai mare si
mai spornia sdrnInt de nrie national
vom fi estigat siguranta ca putem tri

pe viitor cu o deplind Incredere In virtutile poporului nostru".

C Intr-un astfel de patriotism nu intra discriminarea sau ura fan de alte popoare se vede din articolele scriitorului, din acelasi timp, pentru ImpdmIntenirea
izraelitilor", fiind argumentan modificarea constitutiei prin spiritul de tolerann al
poporului nostru.
PInd In 1880 Odobescu continua cercetdrile sale arheologice, fcInd studii asupra

antichintilor din Romanati si Arges. in disertatia sa despre Biserica de la Curtea

de Arge

i legenda Mwerului Mano/e, Tin ut pentru membrii Academiei cu ocazia res-

taurdrii mdnastirii, arheologia se IntIlneste cu studiul folclorului pentru fixarea unor

ipoteze asupra circulatiei motivului si identificarea personajelor istorice. O altd co-

www.dacoromanica.ro

715

municare, din 1879, despre Antichitati scitice, se refera la tezaurele descoperite de

arheologii rusi, aflatoare la muzeul Ermitaj din Petersburg.
intre anii 1880 si 1885 Odobescu obtine postul de prim-secretar al Legatiei romane din Paris, unde a continuat studiul istoriei si al arheologiei, adunInd documente
privitoare la istoria romanilor, ce vor fi publicate mai tirziu In colectia Hurmuzaki,
si stringind material pentru studiul tezaurului de la Pietroasa, cu fonduri cerute de la
guvernul roman. Cheltuielile marl, de care se plIngea Intr-o vast corespondenta,
duc la schimbarea lui din post, Tnapoindu-se In lara, unde Tsi reja cursurile de arheologie la Universitate. in 1887 publica trei volume din Scrieri istorice i iterare. Certat cu liberalii, colaboreaz la ziarul Epoca", redactat de B. Delavrancea, revenind la
vechile principii ale burgheziei revolutionare. in acelasi ziar publica un fragment din
Tezaurul de la Pietroasa i cIteva articole despre InvatmTntul public, iar In Convorbiri literare" doua studii arheologice privind epoca lui Traian. Tot atunci tine si o
comunicare academica despre Heraldica nationald, emitInd ipoteza influentelor asiatice asupra Occiclentului, propagate prin tarile noastre. in 1888 este din nou la
Paris, pentru a supraveghea tiparirea primului volum din monumentala sa lucrare
aparut In 1889 sub titlul : Le Trsor de Ptrossa Historique
Description. tude sur
l'orfvrerie antique. Al doilea volum va aparea postum de-abia In 1896, iar al treilea
In 1900, sub Ingrijirea lui G. lonescu-Gion. Este lucrarea care I-a fcut celebru In
Europa, fiind apreciat de savanti caWarsaac, C. Vogt, Quatrefages, Capellini, Desor
recenzata In marile reviste de specialitate.
Din 1889, Odobescu, obligat de greutatile materiale, da lectii la I iceul particular
al lui Anghel Demetriescu, pentru ca In 1892 sd fie nurnit director al Scolii normaie
superioare, pe care a vrut sa o organizeze dup o conceptie foarte moderna. Pe
Ing limbile straine, elevii Invatau muzica, scrimd, fiind obligati s poarte uniforma
o jacheta neagra cu frunze de palmier la butoniera. Pentru a o citi In serte I iterare,
localizeaz, dupa Erckmann i Chatrian, cartea L'Ami Fritz, sub titlul Neo Frdtild.
In acesti ani Odobescu vrea s scrie si o piesa de teatru, Decebal, din care ni s-au pastrat un fragment si planul pe acte. Din schita ei se \tad gustul romantic pentru pasiunea erotic a personajelor, dar si esatura lui Othello. in 1894 scriitorul face o cardtorie la SIngeorz, tnga Nasaud, la invitatia profesorului V. G. Borgovan de a colabora
la Intocmirea unor manuale scolare. Calatoria, consemnat In corespondenta catre

sotia lui, o face cu pasiunea pelegrinului din anii tineretii, fiind Intintat de locuri
si de oameni, cu vechea Insufletire pentru aspiratiile nationale ale romanilor din Transilvania. intors In tard, In1895 prezideazd la Iasi comisia concursului universitar pentru
primirea lui N. lorga la catedr. in acest timp cunoscuse o profesoard, Hortensia Keminger, descendentd a unui baron strain, fosta sotie a lui Al. Davila, recasatorita cu
D. Racovita, vacluva apoi, cu doi copii din prima casatorie, mai tinard cu treizeci de
ani cleat el, pe care avea intentia sa o ia In casatorie. Refuzul acesteia, dar se pare
c si Incurcaturile materiale In care se afta II fac sd se sinucida, luTnd o dozd mare
de morfina si murind In 10 noiembrie 1895. Un sfIrsit neprevazut la un om ce dovedise Intotdeauna multa cumpaare, cu toate neplacerile ce viata i le oferea, ca unui
aristocrat In permanenta jenat de lipsa veniturilor necesare pentru mentinerea poziiei
sociale. Din scrisori le lasate, cea catre Anghel Demetriescu arata c.a.ln ultimii
ani ai vietii se aruncase Intr-o prapastie pentru o femeie nedemna de el :
spune

716

tuturor ca nebun n-am fost, dar ca, cu inima peste fire simtitoare, am cazut pradd
adevarausurintei si vulgarittii simturilor unei fiinte fart inim, fara constiint
tul mormint al inteligentei, al iluziilor, ba chiar si al vietii mele".

www.dacoromanica.ro

PIETROASA

dealul

Viata lui Odobescu, cum i-o apreciaza G. Calinescu, a fost a unui

cetatea

inocent savant

de familie 'Rind", care nu-si poate rationa nici o voluptate intelectual", cumparInd
carti rare si obiecte de artd, alcatuindu-si Inca din anii tineretii o biblioteca pretioasa.
Fapt este ca Odobescu, In generatia sa, aducea oformatie savant si un spirit nou, care

aveau sa asigure culturii noastre, alaturi de opera clasicilor de mai trziu, baza unei
dezvoltdri In multele directii pe care el le-a Incercat teoria artei, lingvistica, folclor,
studii clasice, literatura, istorie, arheologie, Intr-o sinteza originala a activitatii lui,

In care omul de stiintd este dublat de artist.

Ideologia literara a lui Odobescu In primii ani ai activitalii era influentata direct
de scriitorii generatiei revolutionare. Ca unul ce fusese ridicat pe bratele multimii
fierbInde" In miscarile de la 1848, fapt pentru care conservatorii nu l-au revendicat
niciodatd, el 4i da seama de rolul progresist al burgheziei In Intemeierea unei industrii nationale si In dobIndirea independentei statale, 'up-find pentru literatura si arta
nationald In cercul expatriatilor de la Paris, dei liberalii
constituiti In partidul
rosilor" dupa abdicarea lui Cuza Il considerau, ca fiu al generdlului Odobescu,
un tradator al revolutiei. De fapt, In endirea lui se reflecta un proces istoric In etapele lui firesti, manifestate In literatura ; in anii urmdtori revolutiei, scriitorul este
un adept al criteriului national In cultur, apropiat deci de conceptia luiKogalniceanu,
pentru ca, nu prea tIrziu, sa constate cd, o data cu progresultarii, promovarea ade-

www.dacoromanica.ro

717

vdratei culturi impune o selectie a operelor dupd criteriul valorii artistice, mai apropiat deci de principiile viitoarei estetici a lui Maiorescu.
In prima lui conferintd Tinutd la Paris despre Viitorul artelor In Romania, ideea
de bazd era cd o adevdran arn are un caracter popular, Intemeiate fiind artele ce
sInt expresia simturilor unui popor intreg". Deviza artei moderne, care Intr-o forma
cu totul noud Imprumun celei vechi principiile ei generale, este simplitatea, spatiul
liber si frdtia : simplitatea ca In muzica lui Beethoven, In ale crui simfonii simti frumusetea entecului popular, spatiul liber ca In arhitectura lumii noi, a car& cerinta
este I i bertatea, si fratia sau adunarea omen i ri i spre a putea fiecare mprti simturi le

celuilalt, cdci artele sTnt spre binele omului. De aici convingerea scriitorului cA generatia lui nu numai ca va vedea Inflorirea artelor romdne, ci trebuie sdsi lupte pentru

a le pune temeliile
"S'a fie dar si arta, ca una din cele mai mari baze ale restabilirii mdretei noastre

nationalinti, sdfie si ea un tl la care sd tinzd mijloacele si puterile noastre intelectuale, precum tinde inima noastra 1 $i dacd acele puteri nu ne vor ierta sa
ajungem pInd la Idlul ce ne propunem, sa avem cel putin constiinta !impede cd am

facut ceea ce ne-a fost In putinn, lsInd urmasilor nostri cinstea de a Intemeia
ceea ce noi am fi Incercat numai 1".
Convingerea lui Odobescu In progresul neIntrerupt al omenirii, formulan Tn
dei asupra progresului societatii, se recunoaste si In Bazele unei literaturi nationale,
studiu In care el arata conditiile dezvoltdrii literaturii nationale In epoca moderna.
Ideii de literatura nationald, de esenn romanticd, promovatd de scriitori In mostenirea directd a programului Daciei literare", elli aduce un corectiv prejunimist, ca
baza a Intemeierii unui clasicism In literatura noastrd. El este un romantic care vede
in clasicism o mdsura a valorii artistice, artand pentru prima data cd o literatura
nationald, inspirata din istorie si folclor, are valoare numai integratd patrimoniului
universal prin real izarea cerintelor frumosului, avInd ca model literatura antichintii.
inaintea lui, I. Hel lade Rddulescu voia un cosmopolitism egalitar, o integrare a literaturii noastre in ritmul cultural prin traducen i si imitatii, pe !mind dreptate combdtute de KogdIniceanu cu argumentul cd ele nu formeazd o literatura proprie. Odobescu vede procesul istoric Intr-o sintezd a nationalului cu universalul, ca integrare
In literatura universald prin opere nationale de valoare universald. CombdtInd caracterul local al Daciei literare', el depdseste etnicul ca singur criteriu de valorificare a
artei, tinzInd spre universalitatea real izatd de marea artd, indiferent de duhul" care
o anima: and combinareaformelorantice cu inspiraiilei cu cuvintele lumei moderne s'int fcute In proportii potrivite, atunci putem zice cd o lucrare e nimerin si cd
avem un cap d-operd. Asta trebuie sd fie tinta scriitorilor In zilele noastre". Potrivirea aceasta cu universalitatea artei antichitatii nu se realizeazd printr-o imitatie a
duhului" ei, perimat in timp, pe mdsurd ce au dispdrut mentalitatea si obiceiurile

celor vechi, ci prin formele expresiei artistice recunoscute In ceea ce tine de

"stilul" clasicismului
..Asadar, ceea ce trebuie luat de la vechi e numai acel simtimInt de perfectie al formei atit In conceptia si In oanduirea sujetului, citsi-n amdruntele compunerii, acea simplitate care Tntretine I n istea In minte si nobleta In i ni md, acea cu mWare care Invan pe om a se purta totdeauna dupd cuvi
acea mIddioasd armonie

718

a limbei, acea varietate pldcutd In idei si expresii".

Pasoptistul Odobescu este deci Inca din anii tineretii si un umanist, Intruclt
pentru el arta nationalcl va trebui s realizeze un moment de sintezd universal(' In

www.dacoromanica.ro

literatura romdnd, dupd cerintele valorilor nepieritoare In timp. Caracteristicele literaturii romantice, numite de el gotice, sInt explicate In opozitie cu clasicismul, ca
rod al unei imaginatii exaltate, pline de idei bizare si de fapte neobisnuite, cu fantezie asa de bogatd si enduri asa de adnci c uneori citirea lor IncIntd si rdpete cu

totul, dei forma n-are nimic atragdtor".

Aceastd sintezd Intre national si universal, ca dublare a sintezei Intre romantic

si clasic In formatia scriitorului, se va mentine si In activitatea lui de mai tTrziu.

in proiectatul ciclu de conferinte despre Artele In Romania, tinute cu scopul de a comunica rezultatele cercetdrilor lui arheologice, vorbind despre nesecatele izvoare
de pldsmuiri ale frumosului In vechiturile" unicului si marelui nostru artist care este
poporul romdn, Odobescu rmTne teoreticianul artei nationale cu valoare universald,.
Intr-o vreme and Th. Aman si Grigorescu nu-si impuseserd Inca' arta lor, sustinInd
ideea cd arta, universald ca real izare artisticd, trebuie s piece din fondul national al
unui popor, din instinctele lui pentru frumusete si din tezaurul de traditii strdmosesti.
In baza impdrtirii monumentelor arheologice In patru grupuri preistoric, roman,
barbar si romdnesc
In prima conferintd despre Artele In periodul preistoric, dupd ce
aratd cao natiune nu este cu adevdrat mare dnd Ti I ipseste cultul frumosului, idealul
perfectiunii", el constatd, in cea mai !Duna traditie pasoptistd, cd In domeniul frumosului romdnii pot fi, mai mult decIt ei Tnsisi cred, mIndri de trecutul si prezentul lor,
ei dovedind un bun sirryt artistic mai dezvoltat dedt al altor natiuni culte moderne
si ca din monumentele pdstrate putem distinge caracteristicile unui stil artistic romanesc. RetinInd faptul ca elenii, acea natiune de filozofi si de artisti, rezumaserd
toate aspiratiile omului In doud cuvinte : binele i frumosul, arheologul se Tntreabd
In spiritul acestui ideal clasic al omului : ... nu stiu dacd Tntr-o zi, and noud descoperiri, and noud cercetdri vor fi elucidat mai bine regiunile antice ale istoriei si ale

artei din tara noastrd, nu stiu dacd atunci nu vom da peste unele urme care vor
lega geniul clasic al antichitdtii greco-romane si fantezia asprd a barbarilor cu spiritul
care a domnit si domneste Inca In estetica poporului nostru". De aceea si Trideamnd

scriitorul pe artisti la inspiratia din istoria poporului nostru :

Asi zice dar artistilor nostri : Studiati rdmdsitele, oridt ar fi mdrunte, ale productiunilor artistice din trecut si faceti dintr-Insele sorgintea unei arte mdrete si
avute, precum pIrIul ce picurd printre stincile de la munte devine Dundre In lunca
cea rdzletitd a sesului ; nu pierdeti nici o ocaziune d-a vdfolosi de elementele artistice
ce vd prezintd monumentele romdnesti rdmase din vechime : dar prefaceti-le, dezvol-

tati-le, dacd still si puteti, schimbati bolovanul In stIncd si bobul de ghindd in stejar
frumos
Studiati, lucrati, produceti, frd de a pierde un minut din vedere nici sentimentul frumosului, nici constiinta patriei ; si atunci yeti fi avut nemuritoarea glorie
de a dezvolta nobilele instincte ce stau latente In poporul romdn si care uneori, In
trecut, s-a destdinuit prin productiuni demne de admiratiune".
Ceea ce Odobescu intentiona prin conferinta sa era, asadar, fixarea principiilor
unei estetici nationale, avInd ca bazd cei doi articoli de credintd ai esteticii romdnesti" : instinctul artistic i stilul artistic, cloud trdsturi recunoscute In rdmdsitele
artistice ale trecutului", ele trebuind sa devind si norme ale viitoarelor arte nationale prin Tmbinarea artisticului cu specificul national, realiendu-se astfel conditia

oricdrei mari literaturi In sinteza simtdmIntului frumosului cu constiinta patriei".

Ideea aceasta va fi constantd In conceptia lui Odobescu despre natura artei, ea apd-

rInd si Tntr-un articol publicat cu putin Tnainte de moarte, Priviri asupra stilului
In arte, care reia si ideile cuprinse In primul sdu studiu despre Viitorul artelor In

www.dacoromanica.ro

719

Romania, pentru ale aplica asupra stilurilor etnice si a demonstra conditiile specifice

ale unui stil national In artd.

Odobescu, vorbind cel dinti despre instinctul artistic al poporului roman"
si despre stilul" sau, recunoaste aceste trasturi In toate productiile taranului : In
portul lui, In ornamentatie, etc., urrndrite In trecutul Indeprtat si fixate mai tIrziu ca scop al istoriei arheologiei, cu &dui de a dezvolta un cult al frumosului,
salutar si spornic pentru patria noastrd". Ca si scriitorii generatiei anterioare,
el ad mira. geniul poetic al poporului roman. in afard de prefata la studiul lui G. Dem.
Teodorescu, fncerdiri critice asupra unor credinte, datine si moravuri ale poporului
roman, sau pretuirea pe care i-o arata lui P. lspirescu pentru Povestile unchiasului
sfcltos, In care miturile anticilor eleni devin adevdrate basme romanesti, el Intreprinde
stud i i proprii de folclor In Ontecele poporane ale Europei rascIritene, mai ales In raport
cu taro, istoria si datinile romanilor, In care citeazd pe poetul polonez Adam Mickiewicz
cu Inchinarea adusd creatiei populare : Ontece poporane, voi sicriu sfInt al credintei

ce legati timpurile vechi de cele noi, In voi Isi depune o natie trofeele eroilor
speranta cugetarilor i floarea simtirilor sale !" Odobescu n-a fost un folclorist
ca Alecsandri sau Russo, n-a cules poezii populare, dar In schimb le-a studiat pentru

valoarea lor poetica si pentru semnificatiile mai adTrici ale motivelor folclorice de
circulatie universald, urmdrite de el Intr-un cadru istoric mai larg, Intr-un studiu
de folclor comparat.
Este si aceasta o privire a sintezei realizate In artd Intre national si universa,
dacd tinem seama ca un motiv folcloric national nu este niciodatd izolat In patrimoniul folclorului universal, ceea ce autorul studiului Tricearcd s demonstreze In expl
carea geneticd a Mioritei. El pleaca de la elementul artistic cel mai valoros, care i se
pare a fi moartea ciobanului, moartea neasteptata a unui tisrar, motiv de jale si de
com pti m i re, ce poate fi urmarit In i magi n i asemanatoare !Ad la popoarele strdvech i

astfel ca In folclorul romanesc Miorita nu e deet un vechi motiv pen transfigurat,.

c u m era la Fred cIntecul numit Linos, pentru jelirea unui tIndr mort prea devreme,.
Intr-un ceremonial legat de cultul naturii. Alegoria mortii ciobanului este ramasitaL
unui astfel de cult, atitudinea senind pe care ea o implicfiind explicatd prin conceptia
clasicd a mortii. in miturile grecesti, departe de a fi o distrugere toted, Infricosdtoare, moartea se Infatiseazd 7n chipul unui tTriar Tnaripat, ce stinge pe parnInt o
purtInd o urna funerard sau un fluture, emblema metamorfozei, sau o cununi

de siminoc, floarea nemuririi. Folcloristul cauta filiaii de motive, uneori prin ipoteze inacceptabile, pentru a identifica In Miorita rasunete ale Pindului In Carpati",
un vechi Linos raspIndit mai Inn la romanii din Balcani, dus In nord de pdstorii

mutau turmele de o parte si de alta a Dundrii.

Indiferent 7nsd de riscurile metodei comparatiste aplicate Intr-un domeniu
Inca nestudiat Indeajuns, de reti nut pentru conceptia lui Odobescu despre arta este
ca, asa cum vrea sa sugereze si titlul articolului, poezia populard apare ca un izvor
istoric si totodatd ca documental psi hologiei si I imbi i nationale, cum spusese si Herder,.
pe care II citeazd pentru studiile lui asupra poeziei populare :
luminoasa inspiratie ce a Indemnat pe filozoful german sd caute In snul poeziei poporane caracterul
si amintirile unei naii, si apoi Inca si acel titlu atTt de acrinc si plin de adevr
glosuri ale popoarelor". Ideea nu este strdind de cele sustinute In articolul despre
Bazele unei literaturi nationale, cu indicatia c cloud s'int conditiile ce trebuie s res720

pecte once scriitor clacd are darul scrierii, pentru a realiza o opera de valoare

www.dacoromanica.ro

Cunostinta limbei In care scrie si studiul frumoaselor modeluri ale trecutului,

iatd ceea ce am cere de la oricare om ce ar don i
lase patriei sale un monument

literar de once Insemnare

Prin activitatea sa literara, Odobescu este un scriitor la care se observa deo-

potriva darul firii" si calitatile dobindite pe calea studiului", cad In mare parte
din operele sale se realizeazd sinteza originala a artistului si a omului de stiinta.
Calitttile scriitorului se vad Inca din primul sau studiu de politicd sociala, Muncitorul roman, In care ideile politice sInt sustinute cu patosul, dar si cu tehnica artei
evocatoare a lui Balcescu, prin punerea frumusetilor tarii in contrast cu mizeria oamenilor
Lata e cimpia ce se-ntinde la poalele muntilor Carpa-ti ; fata ei neteda si destinsa se pierde In departare pe malul maretei Dunari ; ateva rIuri spumegoase si
rapezi, altele line si largi,scoborindu-se din naltele piscuri de catre miazanoapte, serpuiesc printr-Insa, desfasurInd undele Ion azurii sub razele calduroase ale soarelui.
Ochii se pierd adesea asupra acelei dmpii ; si cu toate ca se vdd ici ceva holde
de grTne
sau vreun amp semdnat cu porumb, colo o I iveda de pomi sau o valcea acoperitd cu vita, urma omului nu se zareste nicaieri ; singuratatea, pustiul domnesc chiar
In locurile unde rmn semne de viata si de munca ale omului
Negresit, munci-

torul e stIlpul Romaniei I De la dinsul sa Invd-tam a ne iubi patria ! Fiind In raport

necontenit cu parnIntul tarii noastre, el stie a-I iubi si a-I cinsti ! ParnIntul acela In care
zace cenusa parintilor sai, care suge, pe toata ziva, sudoarea ce-i pica de pe frunte,

din care rasare spicul de griu ce-i va da hrana lui si a copiilor, acel pamInt e
pentru dinsul un obiect sfint de adoratie ; si cu toate acestea acel pamInt nu e al
Atirnare groaznica, ce pune la
lui ! Este al ciocoiului care i-I dd si
ia dupd
dispozitia stdpInului nu numai onoarea si via-ta taranului si a familiei sale, ci chiar
inima si constiirrta sa !"
Scriitorul a Incercat, ca once tinar, mai Intii expresia poetica, dar a pardsit-o In
scurt timp, ramInIndu-ne numai mdrturisirea crezului sdu literar, Intr-o poezie scrisd
de el and a plecat spre patrie : rntoorcerea In tard. Nu stim at de mare poet ar fi
devenit Odobescu dacd opera lui ar fi crescut din acest izvor, dar unda poeziei s-a
revarsat peste tot ce a scris, faand ca Intreaga lui opera sd fie atIt de discutatd In
ce priveste multele ei planuri : istorie, arheologie, critica de arta, prozd literard.
Poetul a fost cel care, prin filoane nevdzute, a legat cursul lucrarilor lui Intr-o realizare artistica, dupd propria lui convingere ca una din cele mai fericite Tnsusiri ale
spiritului omenesc este de a poetiza once lucru dupd placul sau" In asa fel cd In
once fapta, In once stare a sa omul poate gasi comori de Tnantare pentru imaginatiunea si gindurile sale".
Ca un istoric cu Inclinatie literard a tratat Odobescu subiectele istorice Incadin anii formatiei sale, la Paris. AvInd ca model lucrarea lui A. de Vigny Cinq Mars,
el proiecteazaactiunea unei drame, ramasaTrisd neterminatd, Urbain Grandier, evocare

In spirit liberal a unui om cu idei mari i Tnaintate asupra demnitatii omenirii si a

patriei lui", persecutat si ars pe rug, ca preot, din ordinul cardinalului Richelieu.
Un alt proiect se vede dintr-un articol publicat In Calendarul iterar pe anul 1852,
despre loana Darc, fecioara din Orleans, dupa Histoire de France au moyen-age a lui
Michelet.

J.

Tratarea literard a subiectelor istorice era un fapt obisnuit In literatura francef, ca urmareaTnlocuirii idealului clasic, bazat pe ratiune, cu idealul romantic, constind In interesul pentru sensibilitate si imaginatie, mai ales prin influenta lui W. Scott,

www.dacoromanica.ro

721

care in romanele sale evoca un ev mediu pitoresc, anecdotic, Intr-o Imbinare de slbaticie si cavalerism, cu situatii contrastante, cu oameni duri si paimasi. Fara sa mai
amintim bogata opera a I ui V. Hugo si romanele lui Al. Dumas, de citat s'int Chronique
du temps de Charles IX de Pr. Mrime, Les Barricades, scnes historiques de Vitet, Les
Chouans ou la Bretagne en 1729 de Balzac. Pe Vitet probabil l-a avut ca model C. Ne-

gruzzi In Scene istorice din cronicile Moldaviei, model

si

ele pentru lucrrile lui

Odobescu : Scene istorice din cronicele romnesti : Mihnea Vodel (ce! (Mu) si Doamna

Chiajna. Tema acestora este un episod dramatic din luptele politice din secolul al
XVI-lea pentru consolidarea dinastiei Basarabilor pe tronul Tarii Romanesti, conflictul dintre Dnesti si Draculesti, ca mostenitori ai lui Mircea cel BatrIn. in prima scend
se vac' mprejurrile In care Mihnea Vocla ocupa tronul du pa moartea I u i Radu Voc15,

cruzimea si tirania cu care a vrut sa-si mentina domnia, fuga In Transilvania si uciderea lui de care oamenii lui Neagoe. In a doua scena, actiunea se continua cu Mircea,

fiul lui Mihnea, confundat de scriitor cu Mircea Ciobanul, si sotia acestuia, Doamna
Chiajna, o femeie ambitioasa care vrea sa pstreze scaunul domnesc pentru fiul ei
neOrstnic, Petru.
In prefata Scenelor la editia din 1860 scriitorul spune
Dupa titlul si dupa cuprinderea acestui mic volum, fiescine va vedea c-am avut
drept model frumoasa nuvela istorica a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru
Lapusneanu. Ca orce imitatie, Tncercarile mele sInt, negresit, cu mult mai prejos de acel

mic cap d-opera; In lipsa talentului, m-am silit cel putin sa pastrez, pre eit s-a putut,
formele si limba Letopisitelor nationale, cu care, In dreptate, se poate lauda mai Ortos
Tara Moldovei ; sa adun datine, numiri si cuvinte barTnesti, spre a colora aceste
cloud episoduri culese din cronicele vechi.
Faptele istorice ale unei tari sau ale unei epoce au totdeauna un interes mai viu
end traiul si ideile, obiceiele si graiul de acolo sau de atunci ne sInt cunoscute. Scopul
romantelor istorice este, In parte, d-a ni le arata ; asta este si folosul lor instructiv.

Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, Intr-asemenea scrieri usoare, o epohe

sau o natie ; cei cu bunavointa, dar mai cu slabe mijloace, fac, ca mine, Incerari
Dei este indicat modelul In nuvela lui Negruzzi, se vede ca Odobescu Intelege
romantarea" episoadelor istorice ca o reconstituire a culorii locale" dupa conceptia
lui W. Scott. De aici provine si aprecierea contradictorie a Scenelor lui Odobescu

unii le observa scaderile prin considerarea lor ca nuvele istorice, altii ca istorie
romantatd. Fapt este ca In intentia scriitorului ele n-au fost nuvele istorice, cum observa un comentator al influentelor, N. N. Condeescu, daca ne &dim ca istoria contemporana Incepuse si ea sa fie o istorie narativa, prin Tnlocuirea conventionalului
cu poetizarea, astfel ca tot mai mult se facea confuzie Intre istorie, isterie roman-Of&
si proza cu subiect istoric ; iar pe de alta parte, in acest sens si Odobescu, cu toata
Tnclinatia lui literara, a putut sa se considere doar un istoric, cu grija pentru documentarea stricta a faptelor evocate. Este ceea ce constata si I. Pi I lat Intr-un comentan iu al Scenelor : ele ne Infaiseaza un dublu proces de creatie
pe de o parte o poveste imaginara, du pa cele mai obisnuite retete ale genului nuvelei istorice, asa cum
au Tnteles-o romanticii francezi si mai ales precursoru I si model u I lor englez W. Scott

pe de alta parte, slujind de decor si atmosfera, intercal'indu-se ca actiune obiectiva

sirul IntImplarilor eroilor
o serie de fapte reale, luate din cronicile si martu-

riile timpului.
722

In acest dublu proces de creatie, In IntIlnirea istoriei cu literatura, scriitorul n-a

urmarit atit realizarea unei opere I iterare, cit1 In limitele verosimilitaii, o Intregire

www.dacoromanica.ro

SCENE ISTORICE
din

'111.111111.4/41111wrixot..wa' ist4tssmArai monairAlr,

a adevdrului istoric prin reconstituirea culorii locale In intrigi si caractere dramatice,

asa cum istoria le-ar Indrept4i, inegal realizate ca personaje, dupd datele cunoscute din
documente. RespectInd adevdrul istoric mai

TEIHNEA-VODA

mult decIt artistul este obligat a o face 'in

construirea situatiilor sau a miscdrii integrate In mersul actiunii, scriitorul consulta
multe lucrdri i citeazd multi autori, cronicari

(en nit.)

sau istorici, romani si strdini, In note de subsol, pe care le-a suprimat In editia din 1894,

probabil convins cd ele Incarcd prea mult

DOIVINA MAJNA.

naratiunea romantatd. Baza informatiei istorice o constituie cronicile muntene publicate

de N. BdIcescu In Magazin istoric pentru

Dacia", I si IV: Istorii/e Domnilor Trii Rornne0 de Constantin Cdpitanul si Istoria

0-f

K,),ACADEMIE14,
A. 1.

Tarli Romeine0 de and au descdlecat romnii,

ODOBESCIT.64"-

de un cronicar anonim, dovedit mai tTrziu a

fi Stoica Ludescu, cu deosebire Viata sf. Nifon,
inclusd In aceasta. Se adaugd Hronica romelnilor, de Gh. Sincai, Descriptio Moldaviae a lui
D. Cantemir, cronicile lui Gr. Ureche si Miron

B1.TURE8CI.

Libteriea- A. Domliloptilo.Passigittla Roraima.

1 8 6 O.

Costin si traditii orale. lzvoarele strdine sInt:

cronicarul Forgacs, citat Intr-o istorie a lui

St. Katona, M. Sigler si Nicolae Olahus dintr-un corpus alcdtu it de Mathias Bel, Geschichte
des osmanischen Reiches a lui J. Hammer,

ALEXANDRU ODOBESCU,
Scene

istorice din cronicele rorndnesti

Intr-o traducere francezd a lui I. I. Helbert,

Mihnea Vod (ce! Rem), Doamna Chiajna,
BucureFti, 1860 (foaie de titlu)
Geschichte der Moldau und Walachei a lui J.
Chr. Engel, Istoria vechii Dacii, a Transilvaniel, Valahiei i Moldovei a lui Dionisie Fotino,
tradusd in romdneste de G. Sion, Istoria TOW Romne0 a fratilor Tunusli, Historia
Byzantina a lui Du Cange, Oriens Christianus a lui Michel Le Quien, Storia universale,
tradusd In francezd, a lui Cesare Cant, Histoire du commerce de toutes /es nations a

lui Scherer.
Totusi, cu toatd documentarea istoricd, cercetdrile ulterioare au infirmat unele
date : resedinta domneascd In 1508 era la TIrgoviste, nu la Curtea de Arges. Mihnea
nu era fiul lui Dracea armasul, ci al lui Dracula (Vlad Tepes), Doamna Chiajna era mai
tnrd cu vreo treizeci de ani, scriitorul netinInd seama cd ea a fost de fapt o desfrinatd care a intrat in gratiile sultanului dupd ce si-a turcit copiii, murind In mizerie la
Istanbul fiul ei n-a fost Petru $chiopul, ci Petru cel TIndr, iar o Ancd a Chiajnei a
fost cdsatoritd nu cu Andronic Cantacuzino, ci cu boierul Radu Socol ; tdranii iobagi
sInt numiti vecini, ca In Moldova, dei In Tara Romdneascd erau rumani etc. Cd scrii-

torul a procedat ca un istoric In primul rInd se vede si din Indreptrile ce a tinut

sa le faca In Revista romdnd", dupd ce a observat greselile, In loc sd revind asupra
compozitiei literare a Scenelor, dupd ce le putuse cunoaste neajunsurile artistice.

www.dacoromanica.ro

723

Pentru un istoric insa este o insusire de cdpetenie aceastd respectare a adevdrului,

cum constata N. lorga

In aceasta privinn Negruzzi, a cdrui frumoasd povestire despre Lpusneanu
a indemnat pe Odobescu, e mult intrecut. Acest tindr scriitor era desdvirsit stdpin
pe rosturile de odinioara, si pagini frumoase de istorie, ca aceea despre inriurirea
greceascd, sint puse in esatura nuvelei".
Daca avem In vedere c verosimilitatea istorica a caracterelor este realizatd
cu mijloace artistice, trebuie sd privim Scenele si sub aspect literar, constatind astfel
ca nepotrivirile cu istoria nu sint importante, intrucit faptele narate, completate cu
imaginatia in lipsa documentului istoric, au servit scriitorului doar la reconstituirea
realitatii istorice ca mai aproape de adevdr, prin aratarea datinilor, obiceiurilor si

graiul oamenilor din timpurile trecute. lzvoarele pentru o astfel de romantare a

istoriei sint vizibile, dincolo de modelul lui Negruzzi, In literatura romantica. Desi
scriitorul prin temperament n-a fost romantic, el a fost puternic influentat de romantismul dintre anii 1845 si 1857, cunoscut de el In literatura francezd, intarit si de
orientarea curentului istoric poporan al literaturii noastre In aceeasi perioadd. Constatarea o facea Inca N. lorga, vorbind de evocarea sugestiva a trecutului In literatura romanticilor, bogan In iubiri inmugurite pe morminte, in rdpiri sdlbatice, din
vechi castele, peste ape in zbucium, de-a lungul noptilor pustii, In atacuri de noapte,
dueluri, ddri de foc, cdlugdriri desperate, morti induiostoare inaintea celor vinovati
de dinsele. Acesta e Insd numai cadrul si unele flori strdine intr-o urzeald solida, fa-

cutd dupd datina nrii, din elemente pe care timpul nu le poate atinge". Studiile
ulterioare, al lui Scarlat Struteanu In special, au extins asemndrile pind la modelul

romanticilor, romanele lui W. Scott presupunInd o influenn a scriitorului englez

prin The Bride of Lamermoor (Logodnica din Lamermoor), cunoscutd publicului si ca
opera pe muzicd de Donizetti, cum ar fi scena mortii armasului Dracea din Mihnea
Vod sau scenainmormintdrii din Doamna Chiajna, precum si mobilul
dusmaniile dintre familii, nesocotite de cei ce se iubesc. N. N. Condeescu aminteste si
I Promessi sposi al lui Alesandro Manzoni, desi fuga Indragostitilor, noaptea pe lund,
este un loc comun In romantism. Dupd acest comentator, sint romantice citeva aspecte fundamentale ale Scenelor : culoorea Iocal, realizan In Mihnea Vodei prin vindtoarea domneascd, dupd modelul oricdrui roman istoric, ca si prin portretul domnitorului si Imbrdcamintea lui, prin ceremoniile de epoca, ungerea domnului si alaiul
domnesc, receptia si obiceiurile nuntii ; In Doamna Chiajna prin descrieri de costume,
portretul lui Radu Socol si al boierului Dumbrava, ceremonia Trimormintarii, nunta
fetelor Doamnei ; romantica este si antiteza, In arnindoud scenele, ca procedeu de infatisare a situatiilor si caracterelor : armasul Dracea murind, iar din pivnin auzindu-se
ca oamenintare lanturile rumanilor robiti ; crudul domn Mihnea, in contrast cu blinda
doamnd Smaranda ; Chiajna cea ambitioasd si fiica ei Ancuta, tinard si sentimen-

tald ; iubirea dintre Radu si Ancuta are trasaturile unei pasiuni romantice, impinend la fapte mdrete, insa neingaduit de oameni si sfirsin In singe ; misterul conjura-

tiilor apare, ca In piesele cu eroi romantici, In momentele hotaritoare ale intrigii

romantice sint si incadrarea actiunii In descrieri de nature'', pentru corespondentele ei

724

cu sentimentele oamenilor, precum si proiectarea ei intr-o atmosfera folclorica, cu

prelungiri In legencld si traditii orale ; si, In sfirsit, este vizibil, desi nu destul de intemeiat pe organizarea sociala a epocii descrise, romantismul umanitar, simpatia scriitorului pentru cei nevoiasi si persecutati.

www.dacoromanica.ro

Din cercetarea influentelor literare Caminern la concluzia caScenele lui Odobescu

au o factura romanticd prin intriga si caractere, actiunea desfsurindu-se intr-o

atmosferd in care, oricad grija ar fi avut autorul pentru respectarea izvoarelor, realitatea istoricd i pierde uneori valabilitatea documentard. Dar pentru ca o astfel
de influent era generala In vremea lui Odobescu, osteneala identificarii izvoarelor
prea indeprtate este inuti Id. In tend inta de infrumusetare I iterard a evocarii istorice,
modelul I ui C. Negruzzi este vizibi I In compozitia Scene/or. Ele sint im partite In cite
patru capitole, In prima avind fiecare cite un moto, lipsite insd de rezonanta celor
din Alexandru Ldpupeanul : Sd n-aibi mild !", Nu-i asa ca avutiile-s amdgitoare ?",
Fuga e rusinoasa, dar e sanatoasa", Sd stie tot omul ca am mot-it pe Mihnea Voda".
S-a observat uneori In critica noastra ca episoadele naratiunii nu cresc unele din
altele, cd ele nu au o alta legaturd decit ca tablouri succesive In care apare personajul principal. Dupa modelul lui Negruzzi, personajul principal este caracterizat prin
cruzime, insusire motivata cu fapte istorice neatestate, dar verosimile. Mai mult
drama personajelor consta tocmai In aceea ca ele cred in forta vointei lor, care le va
duce la cddere, ca pentru un Invatamint istoric la care tineau scriitorii pasoptisti,
adversari ai tiraniei feudale.
Scenele lui Odobescu, create printr-un compromis Intre istorie 1i I iteraturd, do-

vedit pe alocuri nefolositor atit istoriei, cit si literaturii, privite in lumina criticii
literare de astdzi nu se dovedesc lipsite de once valoare. Mai Tritii, pentru ca autorul, prin tema tratata, a reusit sa evoce o epoca Intunecata din istoria luptelor pentru consolidarea In scaunul domnesc a dinastiei Basarabilor, descdlecdtori de tara
apdratori ai independentei pamintului romanesc fat de dusmanii din nord sau din
sud
aladar a surprins In conflictul dintre boieri si domn substratul politico-social

pe care trebuie sa-I cuprincla once opera literati, mai ales de inspiratie istorica,
intrucit el este acela careo face actuala, in lumina legilor obiective ale dezvoltdrii
istorice a oricarui popor. in aceasta privinta se poate totusi mentiona cd incercdri le
lui Odobescu au ramas inferioare modelului citat. Totusi, conflictul dintre boieri si
domn nu este Tnfatisat de scriitor in mod obiectivist, ci prin prisma ideologica a burghe-

zei revolutionare. Ca si la Negruzzi, la Odobescu personajul principal In amindoud

scenele reprezintd pentru clasele de jos tirania". I ndiferent de particularittile caracterului sdu si de rolul constructiv al domnitorilor pentru unitatea statului, In lupta
cu marea boierime, si pentru independenta lui, In lupta cu puterile straine, Mihnea
este cel rdu" In toate planurile lui, care, ca si ale Chiajnei, servesc unor scopuri
strdine de nevoile poporului, care sufera de pe urma aftor certuri si lupte pentru
domnie. Mai mult, ca si In nuvela lui Negruzzi, multimea protesteazd, desi nu intr-o
actiune de masa, ci intr-o ameninIare vaga, ca un fel de rdsunet indepartat al dramei
eroilor, pe care scriitorul II noteazd, ca bun observator al realittii politico-sociale
a timpului. Cind Chiajna merge prin satele Olteniei pentru a-si innoda firele planu-

rilor ei, scriitorul spune

Ea... gasi mai pretutindeni casete boieresti pustiite ; cari nu piense de sabia sl ujitorilor domnesti fugise In pribegie; mosnenii ce mai Cmasese, impreund Cu opinca,
rabdau pasul tarii si nici macar aduserd jeluiri doamnei. Ce-i bund romanului jeluirea,
cind urechea ce-I ascultd e tot una cu mina ce-I apasd ? Tace !Dina ce Dumnezeu
prinde intr-o zi mild de dinsul, ori pina ce insusi se ineaca cu rdbdarea, s-atunci isi face

singur dreptate!".
Este adevdrat c aceasta este numai o aluzie, prea slabd In opera unui pasoptist,
care trebuia s patrunda mai adinc situatia tdrinimii din acea epoca. insa rezerva scrii-

www.dacoromanica.ro

725

torului se poate explica si prin aceeasi mereu prezenta grijd pentru respectarea
adevarului istoric, gTndindu-se probabil cd la Inceputul secolului al XVI-lea taranimea Tncd nu trecuse la actiuni de masa, pentru a putea fi reprezentatd ca un personaj aldturi de celelalte, cum apare In nuvela lui Negruzzi. in cealalt scend", cInd
armasul Dracea pe patul de moarte Ti spune fiului sdu sa nu-si lase mosia pdrinteasca,
adicd -Ora, pe mIna Basarabilor, testamentul se impune ca un destin pe care istDria
timpului nu-1 putea opri : Trasni-i-ar Domnul din senin! c-asa avem noi lasat Cu
bldstem de la mosi stramosi". Scriitorul, ca si In cazul Doamnei Chiajna, lasd sa se
Tntrevadd, cu si mai multa maiestrie artistica, ecoul acestui blestem In inimile celor ce
Tncd nu erau chemati sd-si spund cuvTntul In drama istoriei lor. Blestemului muribundului Ti raspunde zornditul Ianturilor celor Tncatusati In pivnitele palatului, al celor
ce n-au loc Tn scend, dar fac sa se auda suferintele brin locul binecuVintarii ceresti

Glasul i se curmd ; ca un fior i se strecurd prin tot trupul si ramase Tnclestat

Atunci, In mijlocul acelei taceri de spaimd, prin care trecea suflarea mortii, In loc
de sunetul cuvios al clopotelor, se auzi o zangdieturdTnfundata de catuse si de lanturi.

Erau bieii vecini robiti si pusi In fiare de raposatul armas, cari zdceau aruncati In
fundul pivnitelor cetatuii sale, si acum, In mijlocul nopii, Tsi scuturau dureroasele

lor lanturi".
In prefata editiei din 1886 a Scene/or, deci dupd un lung interval de timp de la

prima aparitie, Odobescu spune ca, dacd generatia cititorilor de atunci ar gasi
ca nu s-au Tnselat pe deplin cei ce l-au sfatuit sa-si reediteze Incercarile din tinerete,
poate ca mi-as lua si eu seama si, la vIrsta Tnaintata la care am ajuns, m-as cerca,
chiar de acum Tnainte, s dau fiintd la mai multe alte studie si pldsmuiri de aceea
natura, pe care nepdsarea putin Tmbietoare a publicului nostru m-a facut sa le las, de

mari de ani, In stare de schite, de note, de proiecte, de visdri". Ceea ce scriitorul

numeste nepdsarea putin Imbietoare a publicului" de fapt ar fi fost explicabild daca
apreciem obiectiv valoarea lor literard In comparatie cu nuvela lui Negruzzi. Clasic
prin structurd si formatie intelectuald, scriitorul, oricIt de mare ar fi fost influenta
romanticd asupra lui, si-a pdstrat totdeauna un simt al mdsurii, al limitei si ca om de
stiintd iesea din Ingradirea disciplinei lui numai pentru a Tnfrumuseta adevdrul,
dar nu pentru a-I crea prin fantezie, sficrind total realitatea istoricd. Tori criticii au
constatat cascriitorul a avut un real talent de evocator al istoriei, dar, su pus cerintelor respectarii prea stricte a adevdrului istoric, el a dovedit un talent de artd minora, care cizeleaza fragmentele In descrieri de interioare, costume, ceremonii,
Tntr-un limbaj poetic si savant totodatd. l-a lipsit scriitorului, In schimb, geniul arhitectural, care sd dea proportii armonioase unei vaste constructii, adicd priceperea
compunerii Tntr-o viziune mai largd, dupd legile adevdrului artistic, care nu se subordoneazd adevdrului istoric, ci TI include ca realitate sociald, ca substrat al oricdrei
opere de artd. Pentru realizarea unei astfel de viziuni, scriitorul a fost limitat In
inventivitatea epicd, necesard sprijinirii personajelor prin actiuni valabile literar, si
nu istoric, actiuni care sd cuprinda Intreaga complexitate a dramatismului epocii
Tntr-o forma epicd, alcdtuita cu scopuri literare, nu istorice.

726

Cu eruditie si talent este descrisa o excursie arheologicd In ateva ore la Snagov,

opera unui cdlator romantic, entuziasmat de urmele trecutului istoric, cum spune el
In primul capitol, intitulat Pia, la mndstire
Gasim o pldcere nespusa a strabate tarTmul patriei, cercetTnd peste tot locul
umbrele si amintirile stramosilor nostri ; ici o cruce de piatra, parasita intr-un
amp pustiu, comemoreazd o fapta vitejeascd sau o crudd razbunare ; colo, o vechie

www.dacoromanica.ro

11..

424_

.?...4 . f
/6.4

.ke

/4.1/1,

41,4.

(-14

b
:

3r.

.f 'a

:4,-TA Z.,/

d9

- ea 4,...* ,),
7. ,':,,, : c,

..

..

a,

,e4- ,,-..

..

..: 44

........i-,-:

...

:,---,,,, '

...k

04...1".

1 ''

I.':
', ,,,f-4 A .,:4-:, .,) .4,_
. 62,,,, .4.1...e.:
2..--1x-- ".4,-:,.....
'?)'''''.,,A....-

-,:evy,..1-r 4 R--.0 . ..

/-

er,4

'

'i

"L'e- : 4 -T-4-1., .4""'" -,)"1--t', e y . ,..--x...-

..,...

4,?.....4 .

.. ... L

,.... 4,-,....,;-;

..) -ev. 4 ... - i; .4 .6,6. 4..,

,.:...- ,....,:

...i.;..:' : ..,.. ;4

,..?i,-,...: .6.
,.

i,..i..- .i."-Az.- .. -

..

.,

..

,IT.--; GrUsile. Tie4.4 %....- .1--*. -4/4

.
,

f'.,,,,,,f.c4i....,-.1, -r. c ,-.- :7-e! v -,e -k. ,A, . . " .. - ,e, e ...-.4
40,
i,,---;
,
o-:,.5-:.*
.
4,/,x4k .4.:., 'co : i -ic.: ,..t.7. .c.,^.,-.):
,,,,.4.:,4....rze.,..;1,..)44. 6.- P',,4-'44'.-.4""
-

: .44..
>2:

r; ; ...;.

-- 44,s,,t?., '4';'- .$0.4. >,

4,.. : ,.:.: 1.
.t. -1;,.,.,

4.:(

2,--4-::a. -..-- ..)> *.r-i..- .

..p

7.*

4.,?:--.. - . At,......
... ,.,..7! `. - .,.. vi,. . 4--.....'
, .. eL44-4 .11i, ..:
-

., - o

i .,.'''

'

..

:t./t

.2.'

':2(;!'.44. ff: a.
..

:"."' ...
.

... - .,. .4...

'

.7.. ..

..-.-11.

--4._,,--

.5.10..e,-.
.

.:'Le..-:e '--..4
''

..

- !...t:

- :,, -

C., * ,6,,V.); .-

' 7.4:-. `14'''`I' if ,ts *.t

.. : - ..

-7-r-...- (.4.- .(..

' Iv AA
i: ../...
..-e,,
.. .4 -i,44t... .
4.70t.

.4,4-,,,,--z-..

.c4....
.

'

'

!i

L':"*.:''
'

1.i,

'

1.:

ALEXANDRU ODOBESCU,

manuscris

www.dacoromanica.ro

727

capeld poart, In inscriptiunile, In portretele i in odoarele ei, lucrate fdra

arta, urma pietii
i
a drniciei anticilor voievozi ; mai dincolo,
dteva
ruine de ziduri uriae, o sfrmdturd de cettuie, un pdrete de vechi palat optesc inimei pe tdcute numele glorioase ale lui Traian i ale eroilor ce au urmat traditiunea I ui de onoare pe pdmIntul romnesc. Astfel, la tot pasul, col inda noastr iscoditoare se oprete, cu o pldcutd i cuvioasd mirare, dinaintea acelor pretioase sau falnice amintiri, care din adIncimea secolilor se-nalt uriae peste mdruntimea noastrd
actual. Dorul nostru s-avInt printre rdstimpii trecutului, pe and privirea ni se preumbld prin luncile i pe plaiurile tdrii noastre, marture Inca' elocuente ale atItor In-

Vmpldri felurite".
Dar pentru Odobescu, caldtor cu gusturi netdrmurite" i setos de a cunoaTte
tara cu tdinuitele ei comori ascunse prin locuri uitate de civilizatia modernd, drumul
spre mandstire n-are un lel hotdrit, pe oseaua cea dreaptd, ci este un drum al lui
Dumnezeu", ce erpuie printre pdcluri stufoase, inspirindu-i o lung meditatie asupra

libertatii

fericirii omului In starea naturald, In timpii trecuti, cu teama tot4 ca

sentimentul lui sd nu opreascd realizarea liniei ferate. Peisajele Intinse al naturii grit

notate de cdldtor prin impresiile unui peisagist cu talent literar

Si Intr-adevdr, totul In preajmd era Tnentdtor ; Tnaltii stejari, pdtrun0 de luminile soarelui de yard, prezentau In boltile lor rdslatate toat scara fetelor smarandului, de la frageda verdead a mugurului pInd la negrul Intunecat al tulpinei. 0 atmosferd de balsame rdcoroase invia suflarea, i oapta frunzelor, 1.1 or cletinate de o
lina adiere, se Tnena singurd cu susurul greierilor ascun0 In frunzir.
Deliciile se Implinesc cu un alt spectacol: o trdsurd In care erau Ingramdclite
o multime de tinere arend4oaice, gdtite i Impodobite cu toate fetele curcubeului.
Tinerele se duceau
petreacd sdrbdtoarea In vecini, ruOnIndu-se la vederea unui
or4ean, care TO rdsfdta privirile end pe mIndra rdure, podoab a naturii, end pe

chipurile tinerelor femei, figuri rotunde i drgdlae, cu pielia trandafirie, cu ochii

negri i senteietori, cu buze rumene i ademenitoare. Excursia Ii prilejuiete i amintirea prietenului sdu, poetul A. Sihleanu, din ale cdrui versuri citeazdeteva TAchindri
aduse traiului de pldceri. El retine Trisd i o tragicd IntImplare, povestit prin pdrtile
locului, cu condamnatii ce urmau s-0 isp4eascd pedeapsa In Inchisoarea mdndstirii,
Intr-o scend ce-i amintea de trecerea nenorocit a leneOlor, ce se luptau cu apele
mocirloase ale Stixului, din Infernul lui Dante : podul plutitor ce trecea peste lac s-a
rupt sub greutatea Incarcdturii. Atunci, la lucoarea ropticd a murgului serii, se vdzu
o scen din cele mai Trifiordtoare.Arestantii,Tmpiedecati de cdtqele grele ce-i legau
trdgeau afund, soldatii Ingreuiati de armele i de munitiunea Ion se
unii de altii
luptau In Intunerecul i In volbura undelor, care de care sd scape, trgIndu-se, smuncidu-se, cufundIndu-se i mai rdu unii pe altii".
Capitolul al doilea, indoieli asupra mancIstirii, este al istoricului i arheologului,
cuprinfind descrierea foarte amdnuntitd a arhitecturii, a podoabelor bisericeTti, a
pietrelor funerare, a inscriptiilor murale i a hrisoavelor, tot ce amintirea pdstreaza
din antica splendoare a mandstirii. S'int reluate ipotezele asupra Intemeierii mndstirii

728

cu concluzia cd nu Vlad Tepe a fost ctitorul, primele lui ziduri putInd fi

ridicate la Inceputul secolului al XV-lea. Investigatia istoric se extinde asupra picturii biserice0 In al treilea capitol, 0 doamncl rea si un domn bun, cu observatii asupra
artei bizantine, recunoscutdIn portretele sfintilor i domnitorilor pdmInteni, sprijinitori ai mndsti : Neagoe Basarab i fiul sdu Teodosie, Mircea Ciobanul i familia Chiajnei. SInt descrise i explicate caracteristicile costumelor, obiectelor de podoabd, giu-

www.dacoromanica.ro

vaerurile. Scriitorul revine asupra portretului fcut Doamnei Chiajna In Scenele istorice, In mandstire fiind vizibile lespezile intinse peste cenusa a cinci victime ale ei.
Istoria este reconstituitd pe baza documentelor, trdInd Insd si interesul scriitorului

pentru drama ce altfel ar fi rdmas cu totul In uitare.

Astfel, dar, monumentele vechi aduc adeseaori, din vremurile trecute, rdsunete
pline de glorie sau de jale ; ele ne s'int adeseori Invdtdminte pline de o filozofie ad'incd
ne fac a vedea cum timpul sterge si alind toate patimile pdmIntesti".

Pentru arheologul Odobescu, ca si pentru Blcescu sau Hasdeu, un hrisov, o

piatr sau o picturd nu sir-it doar obiecte, ci realitati istorice, vii In sufletul celui ce
se pleac asupra lor pentru a reconstitui trecutul cu imaginalia, and nu este de ajuns
documentul. De aceea nu numai dramele domnitorilor, ci si cursul istoriei se infiripd sub pana lui, In accente patriotice, ca In descrierea portretului lui Matei Basarab
O! Matei Basarab, ce adInc respect 4i datoreazd tie natiunea romnd pe care
azi, din negura anilor, tu Inca ai sti s-o
a-si apra si a-si redobIndi drepturile
sale rpite ! Numele tau glorlos, care II IntIlnim In fruntea oricdrii propsiri nationale,
ar trebui sd insufle o veneratiune religioas poporului pentru care ai jertfit, In muncd
si sudori, o viatd de aproape optzeci de ani I in chipul tu smead si costeliv, Inconjurat de o barbd albd si rard, In buzele-;i sub;iri si zImbitoare, In fruntea ta latd si
inaltd, In ochii ti mici si vii afundaIi sub sprIncene negre si stufoase, mi place adesea a descoperi atd
dtd TnIelepciune si at energie trebuiesc spre a forma
caracterul unui mare domnitor. imi pare cd te vd, diplomat iscusit, rIzInd Inghesuit
In barba-;i cdruntd, and, cu un cusur sublire, Iti bdtusi joc de agaoa turceascd ce
venea spre a te mazili si-1 ocolisi, pe dealul Vdcdrestilor, cu o guardie de onoare care,

cu fitilul a puste, II oprea sd intre In Bucuresti I Apoi te zresc, domnitor cuvios si

plin de dorul
izgonind, In mijlocul adundrii obstesti din Thgoviste, precupe;ii
strdini ce intrase In locasele sfinte si poruncind a se-ndlIa, spre podoaba
patruzeci de temple noud ! S-apoi iar, te vdd acolo, unchias erbovit, dar cu ochiul plin
de foc, clInd pinteni calului tar, sub vifor si sub ploaie, pe ampia de la Finta, IndemnInd
si-mbrbdtTnd, cu glasul si cu gestul, viteaza ta ostire ca sd nu-si dea mijlocul si
rdzbeascd, tot cu o noud agerime, ordiele simbriate de rivalul tdu Vasile,

zapacite ale cdzkescului hetman, Timus".

Motivul unei astfel de evocri, Intr-o mbinare a trdsdturilor fizice cu cele morale
ale celor ce au jucat un rol In istoria ;Aril noastre, este ardtat de scriitor la Triceputul capitolului al patrulea, intitulat Poezia trecutului i poezia foamei, intr-o reflectie
din care se vede cd arheologia reconstituie istoria nu numai In sirul datelor reale,
ci si In Intregul orizont moral al celor ce s-au luptat In trecut pentru poporul lor
E o pietoasd datorie pentru urmasi aceia de a destepta suvenirea Intunecatd
a mdririlor trecute. Sub rsipurile timpilor, e o lucrare plind de farmec pentru omul
cu iubire de ;art de a cerceta faptele si Trnprejurdrile vie;ei acelor oameni cari au
purtat odatd, cu onoare, sarcina destinelor nalionale. in fiece col; de pdmInt, e
plcut lucru pentru clInsul a renvia umbra bdrbatilor vestiti ce au trait, s-au bucurat ori au suferit odinioard acolo, si e Inca mai placut and poate a se Impresura cu
privelistea monumentelor ce au fost mdrturie la faptele, la luptele lila simIirile lor".
In acest Inceput de end nu e greu de recunoscut amprenta lui BdIcescu, fiind
un adevdrat testament, din care urmasii lui In arheologie, in primul rInd V. Prvan,
vor Intelege cd istoria nu este numai fort exterioard, ci si forl moral In via-0 unui
popor. Pe BdIcescu il citeazd In acest sens In continuare, ca autor al unei monografii
a postelnicului Cantacuzino, ce! spInzurat In 1662 in mndstirea Snagov. ingrozitoare

www.dacoromanica.ro

729

scend, descrisd In amnunt de cronicile vremii, care avea s. Tntre/ind multd vreme
vrajba Intre boierii mari ai rii, postelnicul fiind cel care, cu dor si dragoste de /ar5
mai mult chiar decIt boierii parnInteni, o scdpase de robia turceascd si se Tmpotrivise
planurilor de supunere ale domnului Grigorascu Ghica, de el pus In scaunul domnesc.
Spre figura acestui bdtrTn cu capul plesuv, Tnchinat la icoane, zdrobit sub o cugetare adTnc si cuvioas. Tn asteptarea ceasului sdu din urrnd,

strrnutd &dui scri

torul, urmrind deznodmTntul dramei : ate gTnduri negre, repurtate atunci asupra rstristelor ce se vesteau rii, ate Tngrijri pdrintesti asupra soartei unei numeroase familii cutreierard In acele minute inima bdtrInului boier. CIte suspinuri adTnci
si dureroase se unird, sub boltile anticului templu, cu psalmodiile alindtoare ale
mIngioasei religiuni !"
De altfel, inten/ia de evocare literard a unor atare episoade dramatice din
istoria poporului nostru se vede si din considera/iile fcute de scriitor, In continuare, despre o scriere asupra mor/ii postelnicului Cantacuzino, In Calendarul geogrape, istoric i iterar al lui D. Bolintineanu si A. Zanne, constatTnd ca nuvelei Ti lipsesc unele call-Cali ale roman/ului istoric"
in adevdr, acest fel de scrieri a cror /intd este d-a ardta eveninnentele dramatice ale istoriei, Triconjurate de toate amnuntele vie/ei contimporane si locale, Tsi
dobTndeste pre/tit sdu cel mai mare sub condi/iunea d-a observa nu a-at sirul exact
al faptelor reale, nu atIt personalul netgcluit ce a jucat un rol Tntr-Tnsele,ci, mai
cu deosebire, coloarea locale)", acel parfum al timpului trecut care stramutd pe cititor
in mijlocul TritTmpldrilor povestite, Ti descrie localitd/ile ce le-au servit de scend, TI
face prtas la obiceiele, la credintele, la via/a publicd si privatd, la cugetdrile si chiar
la limbatimpului si locurilor unde s-au petrecut faptele de care se atinge roman/ul".
De adugat este cd dacd scriitorul ar fi /inut seama el Tnsusi In mai mare msurd de observati i le sale Tn scriereaScenelor istorice n-ar fi avut pentru ce s se plTng5
de indiferen/a publicului fa/d de acest gen de literaturd, dupd ce C. Negruzzi In Alexandru Ldpupeanul ddduse un frumos model.
Dar Odobescu, ca un adevrat cdrtor romantic, n-a evocat trecutul far-a sd nu-I
raporteze, prin contrast, la prezent. Antiteza Tnsd n-are gravitatea ironiei romantice,
ci usoara observa/ie specified umorului. Observa/ia umoristied foloseste contrastul

pentru a micsora propor/iile aparen/ei, creatd prin jocurile fanteziei, raportTnd-o

la o neInsemnatd realitate, ce astfel devine mult mai vrednicd de aten/ie. Dupd ce
scriitorul se entuziasmeazd de mririle trecutului, dupd ce ne Tnceared sim/irea prin
evocarea dramelor istoriei noastre, dupd propria-i mrturisire, de la temeliile vechilor chilii la zidurile degradate ale bisericei, de la picturile pre/ilor la pietrele mormintale, de la odoarele altarului la cr/ile liturgice si la pomelnicul disprut al clanuitorilor", simte cum nobi la patimd" Ti a/T/ase o foame nespus, ceea ce-1 fdeu s cerceteze si magaziile Idcasului, Tncheindu-si astfel calda" expunere arheologicd-patriotic5
Tntr-un elogiu culinar, descriind cu multd suculen/d" felul In care s-ar putea prepara
singurul aliment gsit cu multd osteneal : O plticd Idtdreatd, yid si grasa". In acea
situalie, In minte cu faptele mre/e ale istoriei, aceasta i se pdrea mai minunatd decit
vestitul peste de mare rhombus, asupra cdrui gateald a del iberat gravul senat roman
si pe care l-a cTntat marele Juvenal".
incheindu-si astfel excursia arheologicd, Al. Odobescu anticipeazd pe C. Hogas,

730

caltorul nu mai pu/in romantic, In ale cdrui drumuri prin MunIii NearnIului nu arareori frumuse/ea sublima a naturii, coplesitoare In mdre/ia sa, se Tntuneca treptat
sub apsarea foamei contemplatorului, nu mai pu/in coplesitoare Tn imensitatea ei.

www.dacoromanica.ro

Motivarea trecerii de la poezia trecutului" la poezia foamei", justificInd totodatd

ideea ca pe un drum fdrd Tel esteIngaduita once digresiune, este indicarea unei modaiti
pe care scriitorul o va relua Tn opera sa, de vreme ce, cum el considera,
,In once faptd, In orice stare a sa, omul poate gasi comori de IncTntare pentru imagi-

natia si gusturile sale".

Este ceea ce Odobescu va realiza, cu adevarata mdsura a talentului sdu literar,
In Pseudo-kyneghetikos, o descriere a unei caldtorii in care artele, avind ca tema vInatoarea, sTnt comorile de TncTntare pentru imaginatia i gusturile sale. Nu e lipsit de

temei presupunerea c ideea compozitiei i-a fost sugeratd de o proiectata carte a

lui C. Negruzzi, V7natorui bun sou metesugul de a nu-ti fi urit, cu precizarea c mestesugul" lui este o Tndeletnicire savantd, bazata pe un deosebit simt artistic, el urmdrind tuna vindtoarei In sculpturd, picturd, muzicd, literatura. Desi cartea are un
moto Tmprumutat din Martial, Difficiles nugoe (Nimicuri fard de folos), este o carte
serioasa, ea oferind Tntr-o forma atragatoare, putin pretentioasd pentru cititorul ne-

instruit, un comentariu instructiv pentru vremea lui, retinut pentru valoarea lui
literard In vremea noastrd.
Prilejul si sugestia temei, In mod cert, i le daduse prietenul sdu C. C. Cornescu,
care Ti ceruse o prefatd pentru un manual de vTnatoare. in introducerea acestei car-0

erau citate nume celebre de scriitori ai antichit4ii care s-au ocupat de vTnatoare
I-4omer, Virgiliu, Horatiu, Tacit etc., de unde si ideea lui Odobescu de a extinde cercetarea la Tntregul domeniu al artelor. in cursul lucrdrii este mentionatd si cartea lui
Lessing Loocoon sou despre limitele dintre artele plastice i poezie, ce avea ca motiv sim-

bolic grupul sculptural realizat de un artist antic, statuie prezentatd si In epopeea

lui Virgiliu
Mi-a venit In gTnd c o carte de felul acesta s-ar putea scrie luTnd cineva
de subiect vTnatoarea, spre exemplu, si analiend pe rInd toate impresiunile ce ea
produce asupra imaginatiunii si asupra simtimintelor omenesti, atTt prin Tmprtairea omului la Tnsesi actiunile ei, cIt si prin descrieri literarii, prin imitatiuni armonice sau prin reprezentdri plastice ale scenelor de vTndtoare".
Deosebirea dintre lucrarea lui Lessing si a lui Odobescu este, mai TritTi, cea
semnalatd de T. Vianu : Lessing este un filozof preocupat s stabileascd un adevar
general cu privire la natura plasticii si a poeziei, prin distinctia facutd Tntre artele
coexistentei si artele succesiunii, In vreme ce Odobescu priveste diferitele domenii
ale artelor care se IntIlnesc printr-o anumitd tematicd, deci printr-un fapt ce -ine
de istoria Ion, Tntr-un amestec de eruditie si jovialitate care constituie una din trdsdturile traditionale ale umorului, asa cum a fost el Tntruchipat la Tnceputurile epocii
moderne de Lorenzo de Medici sau Rabelais, lar In epoca noastr de A. France.
Mai trebuie addugat

afard de rezerva fa-(d de tonul rece al disertatiei lui Lessing,

care nu-1 ademeneste pe scriitorul nostru, lucrarea reia o idee sustinutd dnd era
greu de presupus o influentd a scriitorului german, Inca Tri prima lui conferinta
despre Viitorul artelor In Romania : Artele In general au Tritre dinsele o legare naturald atIt de mane Tnat vorbind de una treci pe nesimtite la alta", adicd tocmai
ceea ce se realizeazd In Pseudo-kyneghetikos. Cu un astfel de orizont, prefaIa solici-

tat de C. C. Cornescu nu mai putea fi decTt o altd carte, adicd ceea ce el a numit un Fals tratat de Vinatoare, cum precizeazd In cuvIntul introductiv, sub forma de
scriscare catre prietenul sau
Pe cInd tu dresai, de mic si cu o minunatd rbdare, pe prepelicarul tdu ca
asculte la semnalele consacrate : pst ! pil ! si aport I ; pe cInd tu, In fine, studiai cu

www.dacoromanica.ro

731

luare aminte caracterele fizice si etice ale celor mai obicinuite subiecte Insuflefte
de vIndtoare, eu ca un nevInator ce s'int, m-am apucat s colind rdstimpii si
spafele cautTnd cu ochii, cu auzul si inima, privelisti, rsunete si emofuni vIndtoresti".
Conceputa astfel, este de 7n-teles de ce cartea, cum spune el In continuare, este
ca un sac, Tngreuiat de tot felul de petice si de surcele, adunate de pretutindeni".
Pentru cel care scormoneste 7n sacul lui Odobescu este greu s gdseascd vreo rTn-

duiala, mulIumindu-se sd admire fiecare piesd in parte, IntrucIt intre ele se recunoaste o singurd legdturd : se referd la Vindtoare. Piesele Trisa nu mai puteau interesa

pe un Vinator. Cartea este greu de urmdrit dupd vreun plan, autorul Tnsusi mdrturisind Tntr-un loc tehnica vTnatorului" 7n arta : Doar iata acum, far-a veste, un nou
orizont artistic ce mi se deschide, tot pe tdrTmul Vindtoriei ! Zdu ! and pleaca omul
la Ondtoare, nu stie de unde-i sare iepurile !"
Despre opera sa, conceputd ca o monografie literard si esteticd a vIndtoarei",
Insusi scriitorul spune ironic cd dacd ar fi sa-i rezume confnutul n-ar putea sd-si
adune notitele risipite ca aschiile si surcelele. Si cu aft mai greu este pentru cititor
a o rezuma, dacd ar vrea s: urmdreasca mai mult dedt firul conducator al impresiilor
scriitorului.

Primele trei capitole sInt un fel de introducere In tema.

In primul rind, scriitorul 11i marturiseste incompetentain probleme de vTntoare,
pentru a face apoi o frumoasd descriere a cImpiei Brganului, sub forma de amintire

din anii copilriei. lmensitatea sesului este Infdlisata In intreaga lui miscare, cu tot
ceea ce surprind ochiul si auzul, dar si prin reacf ile sufletesti ale contemplatorului.
Farmecul naturii creste &id amurgul se Tntinde peste orizont, marind sentimentul
singurfalii, sublimul peisajului
Un susur noptatic se Inaltd de pre faIa parn'intului ; din adierea Vintului prin
ierburi, din ITrTitul greierilor, din mii de sunete usoare si nedeslusite se naste ca
o slabd suspinare iesit din stnul obosit al naturei. Atunci, prin nlimiie vazduhului,
zboara entind ale lor doine, lungi sire de cocori, brTne serpuinde de acele pdsdri
calatoare In care divinul Dante a intrevdzut grafoasa imagine a stolului de suflete
du ioase de unde se desprinde, spre a-si deplinge rdstristea, gingasa lui Francesca ...".
In cel de-al doi lea capitol se vorbeste despre pdsdri bune de Tmpuscat si bune

literatura universal:a, completatd cu o disertafe filologicd. Al treilea cuprinde obserde m'incat" : grauri, sturzi, cocosari, granguri etc., Tntr-o savantd digresiune In

vatii fcute celor ce se lasd amdgif de palavrele Ondtoresti, scriitorul ajungind sd povesteasca TritTmplarea vindtorului cu vulpea bearcd, povestire cunoscufd din manualele scolare.
Capitolul al patrulea este o explicafe privitoare la concepf a tratdrii temei prin
raportare la Laocoon al lui Lessing, care i-asugerat ideea cd o carte asemndtoare, avtrid

ca subiect Vindtoarea si impresiile ce ea produce asupra imaginatiei si simtdmintelor

omenesti, s-ar putea scrie, caracterizatd prin trei capete d-operd ale artelor plastice,
In care par a se fi Tntru pat toate cugefdri le cele mai nobi le, cele mai puternice, cele
mai grafoase, ce instinctul vindtoriei a putut vreodatsd insufle unor oameni de geniu":
statuia anticd numit Diana cu ciuta, din galeria Luvrului, Diana de Poitiers, sculptatd de
artistul francez Jean Goujon, si vocaTiunea miraculoasd a Sfintului Hubert, protectorui

\andtorilor, In gravura pictorului german A. Dilrer.

732

In descrierea operelor, gustul omului de artd este completat de cunostinTele

istoricului si arheologului. Statuia anticd este privitd ca o expresie a energiei si a
vigoarei omului din timpurile &id vTatoarea era o indeletnicire impusd de nevoile

www.dacoromanica.ro

PDOBESC t;

PEI 10-ki HITTIKOZ

"-1.14 Win. 01 .041

,'.!xtftr

ommoolo.

Bitida

,fia Irtcavit4!,,re. la

104.101.

I, ki

ifr
r

tiPOORAp.,%'sTA*1..
1374

.
ALEXANDRU ODOBESCU,

Pseudo-kineghetikos, BucureTti, 1874 (foaie de titlu)

vietii. In comparatie Cu statuia sculptat de Goujon, dupa favorita regelui Frantei,

ca expresie a nepasarii si morbidetei omului din epoca feudald, cTnd Vindtoarea era
pentru nobili o petecere
A fost fard 7ndoiald un vTridtor inspirat si a stiut sa mInuiasca bine arcul si sage-

tile artistul subt a carui daltd s-a midiit statua Dianei de la Luvru, acea mTndrd si sprin
tend fecioard de marmur, care s-avInta, agerd si usoard sub creturile dese ale tunicei ei spartane, scurtd In poale si larg despicatd la umeri. O miscare vie si gratioasa
a grumazului a Inaltat capu-i, cu perii sumesi la ceafin corimb, si pe fruntea-i, coronata cu o Tngustd diadema, se strecoard ca un prepus de mTnie. Peplul Ti Tnfasoard,
ca un briu, talla zveltd si cutele vesmTntului ascund sTnu-i fecioresc ; dar bratele-i
goale, until se Tncovoaie In sus ca s scoatd o sdgeatd din cucura de pe umeri

cellalt se reazimd pe crestetul cornut al ciutei".

In schimb, Diana lui Goujon e o zeitate lenoasd, ea se odihneste pe jurnatate
culcatd

Trupu-i, fard vesrrant, nu ascunde nici una din dezmierddrile sale ; gura-i
In vite unduloase, e ridicat cu o maiestrit
zTmbeste cu o trufad nepdsare ;
eleganta sub podoaba artisticd de pe crestet ; bratul stIng, ornat cu brdtari la umdr
si la mTn, tine un arc destins ; lar mina dreaptd, cu un mnuchi de flori, Tnconjoar
si

mIngTie grumazul unui cerb mdret".

Fat de aceste doudstatui, gravura lui Darer impresioneaza prin cugetarea adincd
pe care artistul a tradus-o cu penelul su, rezumTnd legendara vIndtoare a sfIntului
Hubert.

Arta Ondtoreascd" a anticilor este tratatd de scriitor In capitolul al cincilea,

dup monumentele care au consemnat-o, pentru a trece apoi la poetii moderni

www.dacoromanica.ro

733

Schiller, Byron, Musset, si, pstrnd proportiile, amintindu-I si pe romanul N. Ruca

reanu, care a Infatisat In poeziile lui episoadele caracteristice din viata plind de neas-

fmpar a vInatorii, dar imaginile au aspectul tern al fotografiei si nu coloritul viu

al vietii". Vinatoarea este urmarita In muzica, In capitolul al saselea, In operele lul
Mhul, Rossini, Haydn,Weber, cu observatia cd In toate timpurile si In toate tdrile
muzica a fost o neapdratd auxiliara' a petrecerilor vIndtoresti. Comentariul se extinde
In capitolul al saptelea si al optulea asupra picturii, In observatiile unui adevarat critic
de arta, ca In aceastd descriere a unei picturi de Rubens

Un fior i trece prin vine and vezi Intr-un tabel al lui Rubens pe un cavaler
numid sfisiat de crestet si de umar de catre un leu puternic, care i-a sarit In arc si
s-a stIrcit pe soldul armasarului negru ce se rddica' Ingrozit pe picioarele-i de dindarat. Fiara aurie musca din umarul calaretului ; un racnet groaznic iese din buzele cdscate ale acestuia ; fata-i e Invinetitd de spaimd si de durere, ochii Ti sTrit holbati; din
rnTria-i scapa lancea".

Sau In comentarea operelor literare ale scriitorilor rusi, comparate cu artele

plastice, in capitolul al noualea, cum sTrit descriptiunile lui Turgheniev din Povestirile

unui vineitor, curate tabeluri iesite dintr-un penel de meter : Ut pictura poesis !
De ate ori, citindu-le, mi s-a parut cd-mi trece pe dinaintea ochilor una din acele
simple privelisti ale naturei, In care pictorul olandez Ruysdael a stiut sa raspIndeasca
o umbra de melancolie care patrunde asa de adTric inima ! Pe povIrnisul unei
duri a car& verdeataincepe a se 'Ali de sufldrile toamnei, se deschide un drum nasipos ce se pierde In zarea Tritunecat a departdrii, sub non i posomorTti ; vIntul bate
si apleacd cradle pe jumdtate goale ; pamIntul e presdrat cu frunze uscate, ce par

a se rostogoli fIsiind d-a lungul can. Un biet drumet, cu o sarcind de nuiele la spinare, suie cu greu dealul, urmat de trei cini. AtTt si nimic mai mult ! Dar chiar
In umbletul apasat al calatorului se simte tainica Intristare a firei ; dintr-Insul si din
toate, se resfird preste tot tabelul, acel farmec duios In care inima omeneascd cu
cere se afuncld, and uneori fugim obositi de lume si remTnem singuratici si neturburati In mijlocul nesimtitoarei salbaticimi".
Basmul Feciorului de Fr-ripe:I-rat cu noroc la vThat, prelucrat de scriitor d up-a basm u I

popular al unui vinator din Bisoca, este reprodus In capitolele al zecelea si al unsprezecelea, pentru ca povestea sd rarnInd neterminata, scrierea avInd un ultim capitol,

al doisprezecelea, care nu cuprinde nimic, notat cu ironie de scriitor Capitolul cel

mai iubit de cititor".

Daca rezumatul scrierii lui Odobescu este greu de facut, nu e mai putin greu de

definit genul ei. Un caleidoscop artistic, in cadrul descriptiv al cdruia, pentru mai
multa variatie, scriitorul introduce din loc In loc si cIte o fermecdtoare poveste",
o apreciazd $t. Bezdechi, un potpouri", un fel de satura", o umplutura asa cum
facuse un Luciliu, satiricul latin, premergatorul lui Horatiu, tema de care se ocupase
Intr-un studiu din tinerete ; un eseu, cel dintil al literaturii noastre", II numeste
T. Vianu, eseul fiind o poezie a ideilor", o disertatie asupra unei teme a stiintelor
sau a filozofiei, scrisa cu mijloace literare", deci un produs al spontaneittii mai
mult cleat al studiului, urmdrind mai degrabd sa-1 desfateze cleat sa-1 instruiasca pe

734

cititor". De adaugat este numai ca', dacd eseul nu e conceput dupd cerintele unei
riguroase sistematizan, and e vorba de falsul tratat" al lui Odobescu tonul lui glumet nu exclude instruirea cititorului In problemele artei, potrivit Inclinatiei sale spre
contemplare, Intr-un comentariu bazat pe gustul cultivat al scriitorului, ce trece
de la un domeniu la altul, de la o opera la alta, aparent fard nici o succesiune logica,

www.dacoromanica.ro

dar temeinic demonstrat in judeatile de valoare, in impresiile si In informatiile sale,

lucrarea fiind sub acest aspect, cum S. Mehedinti o numeste, un imn care operele de arid ale tuturor timpurilor, la care se adaugd si minunatul basm al bisocianului, lasat pare cd In adins neisprdvit, ca o melodie pe care un maestru o currnd
dintr-o datd, spre a o asculta singur In continuarea ei ideal, unde nimeni nu-I mai
poate urmdri si pretui dupd cuviintd".
Pseudo-kyneghetikos, ca originald disertatie pentru frumos si arta, dacd a rspuns intentiei scriitorului de a admira frumusetile naturii ca un adevdrat scriitor romantic cu pasiune pentru pitoresc, nu e mai putin expresia IncIntdrii poetului clasic
pentru frumusetea fizica, materiald, pe care arta o reprezintd, ca un Indrgostit de
viata care culmineazd In artd : $1 eu am crescut pe cImpul Bdraganului ! Et in Arcadia ego !" in privinta aceasta este de retinut observatia lui S. Mehedinti ca pentru
autorul lui Pseudo-kyneghetikos, cu toed admiratia sincerd a manifestdrilor artistice

din toate epocile, floarea cea mai Intinsd a culturii omenesti

se pdrea tocmai

cea rdsdritd acum doud mii si mai bine de ani pe tdrmurile Mediteranei : Omer, Sophocle si Fidias. Ceea ce a venit de atunci Incoace i se aratd ca un fel de coborire,
iar in unele privinte, mai ales In sculpturd si in arhitecturd, o adevdratd sdlbdticire a
gustului estetic". In acest sens
spune acelasi
a fost Odobescu in cultura romnd
ceea ce a fost In cultura europeand Winckelmann, arheologul ce a privit cu ochi pagtni operele artei clasice, provocInd Intre contemporanii sdi o adevdratd renastere a

simtului pentru antichitate.

Cu toatd admiratia lui Odobescu pentru operele antichittii greco-romane,
clasicismul lui nu este exlusiv de naturd cultd, cad, cum observa T. Vianu, mult
Invdtatul, preumblat prin toate literaturile i arheologia lumii, este un om cu sevd
romneascd si populard. Cunoaste tara si se bucurd de Infatisdrile ei

Inainte de

Vlahutd, Hogas si Sadoveanu, a dat geografia poetica cea mai Intinsd a prnIntului nos-

tru". Cu alte cuvinte, renasterea pe care In literatura europeandWinckelmann o

provoca prin privirea pdgneascd a operelor artei clasice, In conceptialui Odobescu
avea si un alt izvor, In literatura romnd : creatia folcloricd, la care Inaintasii sdi, cu
&dui credrii unei literaturi nationale, se Tritorceau ca la o bazd clasica a culturii
romdnesti. Umanismul coincide astfel cu pasoptismul, Intr-o opera cu vddite tendinte
romantice, echilibrate de mdsura clasicd a scriitorului, la el romantismul fiind, cum
spune G. Cdlinescu, o simpld nuantd mai calda Intr-un interior academic, ca la scriitorii clasici TritTrziati, eruditi din dispret pentru haosul fanteziei romantice.
Ut picturo poesis, formula antichit4ii clasice, la care a fost raportatd proza lui
Odobescu prin descriptivismul si puterea ei de sugestie, este In ultimd analizd o
problemd de stil, de expresie artisticd, bazatd pe graiul popular. Dacd Pseudo-kyneghe-

tikos, capodopera activitdtii lui literare, pare asfzi TrnbdtrTnitd ca informatie sau

critica de arta, ea rdmIne In literatura noastr ca o opera a unui scriitor clasic,

in primul rInd prin valoarea ei stilistic. Impresiile si observatiile scriitorului, risipite pe probleme voit Imprdstiate, dar voit documentate, un aparat critic masiv fac
din Pseudo-kyneghetikos un mozaic In multe motive si culori, In care liniile se pierd,
iar privirea oboseste cautInd formele. Ciudatd prin formuld, amuzantd pentru amatorii de pretexte iterare, valoroasd prin arta prozatorului, aceastd opera constituie
In primul rInd un exercitiu de virtuos, pe o coardd unicd, farmecul ei constTnd tocmai
In ceea ce cititorul nu cauta In ea, dar TI captiveazd end o citeste : varietatea notelor
prinse In aceeasi cheie, care este limba romdneascd, supusd de scriitor la mari In-

www.dacoromanica.ro

735

cercan i Tntr-o vreme and virtutile ei literare nu apdruserd In adevdrata lor rezonantd

artisticd.
Odobescu a fost un creator de stil si un creator de limbd, care, dupd expresia
lui Maiorescu, avea s facd pentru proza romdneascd tot atTta cTt Alecsandri flcuse
pentru versul romanesc. El nu atIt ca lingvist s-a opus denaturdrii limbii literare,

ca scriitor convins Incd din primele studii c, asa cum In frumosul artei clasice
sInt cuprinse caracteristicile stilului clasic, o scriere clasicd a literaturii romdne trebuie s rezulte nu numai din imaginatia artistului, ci si din studiul limbii populare, al
structurii ei si din asimilarea unor constructii In spiritul acesteia. in articolul despre
Bazele unei literaturi naVonale el spunea : Se cdutdm dar limba In popor, cdci acolo
s-a pdstrat mai limpede decIt In clasele de sus ;
poporul si hronicarii sInt cloud
izvoare nationale;
dar afta nu e destul. Se-mprumutdm de la strdini ceea ce
n-avem la noi ; se-mprumutdm mai ales de la strdmosii limbei noastre, de la latini ;
dar se cutdm ... a da o fizionomie romdneascd acelor Imprumutdri;
se-mbogdtim dictionarul, iar nu sd ndscocim o gramaticd dupd placul fiecdrui autor".
In literatura unei natiuni, spune el In studiul despre Poetii Wiceiresti, meritul
scriitorilor, care-i face pretuiti si In timpul lor si In cele viitoare, constd In ideile
Matte ale creatiei lor si In stilul lor Innoitor. lar In raportul academic asupra condiiilor
bune traducen i din autorii eleni si latini afirmd din nou principiul c bimba literard trebuie sd se dezvolte din limba poporului

in perioadele cele mai mari ale culturii omenesti, scriitorii cei buni au fost
lumindtorii epocii Ion ; ei au scris pentru oamenii din timpul lar ; au scris ca sd fie
priceputi de clInsii, si numai astfel au reusit chiar a face ca razele rdspIndite de ei
In timpul vietuirii sd se rdsfrIngd si asupra deprtatei posteritti".
Valoarea si farmecul stilului lui Odobescu, constituind un punct culminant In
evolutia limbii literare contemporane, constd In Tmbinarea particularitdtilor limbii
vorbite cu cerintele comunicdrii savante, ca urmare a pasiunii lui pentru vorbirea
populard, pe de o parte, si pentru stud iul artei clasice, pe de altd parte. Cum observa
St. Bezedechi, fizionomia proprie a limbii lui Odobescu se datoreste faptului a el a
stiut sd pdstreze linia de mijloc Intre tendintele exagerate ale latinismului si frantuzismului, prin simtul mdsurii mostenit din contactul cu lumea clasicd, pe fdgasul descoperit prin studiul cronicilor si graiului poporului. lar T. Vianu, In acelasi sens,
constata c stilul scriitorului este un stil distins, cu certe daruri ale imaginatiei si cu
un incontestabil simt muzical, el fiind un erudit cdruia Ti stteau la TridernInd multe
mai cu seamd din sfera clasicismului
modele
si un povestitor cdruia In momentele cele mai bune nu-i lipsea umorul si sfdtosenia".
Influenta populard In stilul lui Odobescu se vede In oralitatea expresiei, dei nu
In aceeasi mdsurd ca In stilul lui Creangd, In vocabularul arhaic, frecventaadresare unui

736

presupus interlocutor si citarea locutiunilor, maximelor si proverbelor populare,

care fac concurentd citatului umanistic, ca In scrierile lui Rabelais sau ale altora de
aceeasi structurd umanisticd, la care gravitatea continutului nu rareori ia forma joviabitii In ton de glumd si sfdtosenie, captivantd In pregnanta poeticd a expresiei, In locul
simplei constatri obiective. insd, In comparatie cu A. Pann, considerat scriitorul glumet", sau cu C. Negruzzi, scritorul spiritual", Odobescu este umoristul savant",
In a cdrui arta stilul popular se maturizeazd pentru a exprima valoarea marii arte.
Influenta culturii clasice, eleno-romane, se vede In aceast tendintd de cultivare
si maturizare a stilului ca modalitate de expresie artisticd, mai MO In pasiunea lui
pentru mestesugul scrisului, apoi Tntr-un anumit mod general de exprimare, prin

www.dacoromanica.ro

folosirea termenului abstract Tn locul celui concret si a aluziei sau referintei savante,
procedee proprii retoricii clasice, la care se adauga grija pentru mdsura si elegant&
In armonia lenta a perioadei, In ritmul frazelor care, cum spune N. lorga, constituie
,.0 dezordine foarte mestesugit orinduita". Aceasta mai ales Tn Pseudo-kyneghetikos,
In descrierea Bdraganului, In care, cum observa T. Vianu, nu se multumeste cu
armoniile naturii, ci doreste s le produca el Tnsusi prin simtul muzical comunicat

In cadentele largi ale frazelor, ori n basmul bisoceanului, dei pe alocuri se pare
c lirismul copleseste naratiunea, In expresii doar adaptate stilului popular.
In stilul lui Odobescu fraza este formata din propozitii principale, nu Tntimplator
legate simetric Tntre ele, de care subordonatele sTnt si ele legate Tntr-o constructie
asemanatoare, uneori In intercalari de mare efect auditiv, ca niste note ale unui scriitor ce se ascultd cInd scrie. Este probabil
constata T. Vianu
ca faima de sti I ist a
lui Odobescu se datoreste mai cu seamd bogatiei bine stapInite a perioadelor sale pe
care de la Balcescu nimeni nu stiuse a le dezvolta cu un suflu mai larg, cu un mai armonios simt muzical, In Intreguri sintactice mai bine articulate. De la Balcescu, nimeni
mai bine ca Odobescu nu reprezentase In fraza noastra ceea ce retorica clasicd
numea cadena si numarul . Dar, pe cTnd la BdIcescu numarul si cadenta sTnt
mijloace In serviciul elanului si al Tnflacardri i sale si sTrit adaptate la acestea printr-un

fel de constringere interna, la Odobescu sTnt procedeele preexistente ale unui

scriitor savant, ale unui amator de arta, istorie si folclor, pe care le aplicd materiei sale prin conventie stilisticd academizanta"
Stilul lui Odobescu acorda valoare artisticd si operelor sale cu continut stiintific,
istorice i arheologice. S-ar putea admite, citindu-1 pe S. Mehedinti, ca scriitorul nostru, daca este Ingaduita comparatia, face parte din constelatia I iterara Wi nckel man n

Mrime, la care se adaugd, in departarea secolelor, Horatiu, modelul lor comun.

Cu o conceptie clasicd despre lume, scriitorul a fost peste tot Tnsetat de frumos,
cautTndu-I acolo unde se afld. in prefata la lstoria archeologiei el spune cd, oricit de
imperfecta ar fi Tncercarea lui, ea va dovedi cel putin c i limba romdnd cata astazi
a trage o brazdd de folos pe tarina culturilor moderne", deci lucrarea este Tnainte
de toate o Tncercare de stil, care sine de mdiestria literara a scriitorului. Cartea trebuie astfel apreciata astzi, mai Inn sub raportul literar, dei la vreme.a ei a fost

una dintre primele opere ale eruditiei romanesti In stiintele umanistice.

In ce priveste continutul Istoriei archeologiei, Odobescu Ti fixeaza obiectul tinTrid
seama de formele de organizare economica a societatii In diferite perioade istorice,
fara a intra Insa, evident, In explicatii cu adevarat stiintifice asupra raportului dintre

dezvoltarea artelor si factorii ultimi ai determinarii lor istorice. Ca studiu al trecutului, archeologia este stiinta care cerceteazd datinele i monumentele ce au ramas
de la oamenii din secolii trecuti si s-au pdstrat pIna la noi, sau In relatiuni scrise,
sau In traditiuni orale, sau mai ales In obiecte reale, plastice si grafice ; ea are sarcina
de a aduna si de a controla aceste ramasite, pentru a extrage din studiul lor, special

sau comparativ, o cunostiinta cit se poate mai deplina despre credintele, institupracticile, uzurile, industriile si artele societtilor vechi, adica despre starea
morald si intelectuala a omenirii la diferitele epoce ale dezvoltdrii sale".
In conceptia lui Odobescu, idealul vietii umane era cel numit de vechii greci
prin to kalon k'agathon, fuziunea binelui cu frumosul, valori pe care arheologul trebuie sa le scoata la lumina daca nu este un simplu colectionar de ramasite ale trecutului, ci un artist, In mdsura In care poate reconstitui Intreaga scen politicosociald a vietii din timpurile stravechi. $i tocmai de aceea, daca arheologia a fost
47 -

0. 4

www.dacoromanica.ro

737

un timp confundatd cu filologia, trecutul neputind fi interpretat decit pe texte, ca

stiintd ce tinde sddevindautonomd, studiind obiectele materiale lucrate de mina omului, inclusiv productiile inspirdrii lui artistice, ea este egald cu istoria artelor frumoase
din timpii strdvechi. Deci se apropie de istoria generald a artelor, constituind-i primul
ei capitol. De fapt asa a si tratat-o Odobescu in lucrarea sa, facind un curs de istoria
artelor si esteticd, scopul lui fiind sd ne ducd la sintetizarea cercetdrilor, la pronuntarea legilor generale prin care sd ne facd sd pretuim manifestdrile frumosului in

operele omenesti din trecut". Conceptia aceasta, privind stiinta arheologiei prin
ideea de frumos, continua ceea ce scriitorul sustinuse In conferinta despre Artele
Romania In periodul preistoric, cdci In educatia esteticd realizatd prin istoria arheologiei el avea in vedere a judeca mai cu temei cultura omenirii In genere si In parte

mostenirile stramosilor, ale patriei si ale nationalitalii noastre", cu alte cuvinte

dorinta de a descoperi si de a pretui ce rol a ocupat si ocupd neamul romdnesc
In rindul popoarelor care au contribuit s dea forme plastice simtului moral al
frumosului", In ceea ce el considera ca poate fi recunoscut ca un stil artistic
ronndnesc".

Activitatea lui Odobescu, bogatd si variatd, a realizat ea insdsi un anumit stil"

in cultura romdnd, stilul scriitorului savant, prin doudtrsdturi fundamentale ale personalitdtii sale, puse In lumina' de Al. Dima : eroismul ca fortd morald si enciclopedismul ca atitudine intelectuald. Eroismul TI situeazd In descendenta directd a pasop-

tistilor, prin increderea lui In virtuti'le creatoare ale poporului nostru, manifestate
In spiritul stilului artistic romdnesc" ; enciclopedismul II fixeazd la limita unde cultura romneasc se TntIlneste cu cea universald, In spiritul umanismului care dd ori-

cdrei culturi nationale lumia trebuincioasd progresului.

In acest profil Ti fixeazd personal itatea si T. Vianu, criticul care, dintre toti, s-a
aplecat cu mai multa stdruintd asupra lui Realizind aceastd sintezd originald ca 4Iva-tat si artist, opera lui Odobescu a rdmas tindra pentru noi, O citim astzi cu placerea

cu care pare a fi fost scrisd si pe care o vor regdsi tot alte si alte generatii de ci-

titori".

BIBLIOGRAFIE

Scene istorice din cronicile Toril Rominesti

Mihnea Vocl ce! Rau (1508-1510), Bucuresti,
1857 ; Scene istorice din cronicele romdnesti
Mihnea Vocld (ce! Ru) Doamna Chiajna, Bucuresti,
1860 ; Clteva ore la Snagov, In Revista romand pentru stiirrte, litere si arte", Bucuresti, II, 1862
Pseudo-kyneghetikos, Epistol scris cu gind s fie Precuvintare la cartea Manualul vintorului, Bucuresti, 1874 ; Curs de archeologie. lstoria archeologiei. Studiu introductiv la aceasta stiin;6, prelegeri
Iinute la Facultatea de litere din Bucuresti, E. Anticitatea, Renasterea, Bucuresti, 1877 ; Tezaurul

738

de la Pietroasa, Disertgiunea archeologicd, 8 stampe chromolitografice [

], desemnurile d-lui
H. Trenk, Paris, 1882, 8 pl. color ; Scrieri iterare V istorice, vol. IIII, Bucuresti, 1887 ; Opere
complete, vol. IIV, prefap de II. Chendi si E. Carcalechi, Bucuresti, 1906-1919 (vol. IV, prefata
de C. Damianovici) ; Basme, Bucuresti, 1908 ; Opere complete, ed. a II-a, vol. I, Bucuresti, 1915
Opere complete, ed. a Ill-a, vol. III, Bucuresti, 1925 ; Opere complete, ed. a IV-a, vol. I, Bucuresti,
1929 ; Mihnea Vodc, ce! Ru i Doomno Chiojno, cu un studiu de E. Lovinescu, Bucuresti, [f. a.]
Nuvele. Scene istorice din cronicile rom6nesti. Mihnea Vodd ce! Ru. Doamna Chiajna, cu u studiu
introductiv si note de Al. Dima, Bucuresti, 1936 ; Pseudo-kyneghetikos, cu studiu introductiv si note
de St. Bezdechi, Bucuresti, [f. a.] ; Opere iterare, ediie critic, cu introducere, note si variante de
Scarlat Strt4eanu, cu sapte planse afar din text, Bucuresti, 1938 ; Opere Giese, cu un studiu introductiv, note si glosar de Alexandru lordan, vol. I, II, Bucuresti, 1941 ; Pseudo-kyneghetikos, Fat; trotat

www.dacoromanica.ro

de vintoare, editie ingrijita de Ion Pillat, Bucuresti, 1941 ; Scene istorice din cronicile romdnesti,
Cu un studiu introductiv, indice si glosar de Nicolae N. Condeescu, Craiova, 1942 ;Scrieri alese, editie
comentata de N. Mihaiescu, vol. III, Bucuresti, 1943 ; Pseudo-kyneghetikos. Epistoki scris cu end
al fie precuvintare la cartea Manualul Vintorului, editie Ingrijita de J. Byck, Bucuresti, 1947 ; Scrieri
alese, editie Ingrijit de Al. I. Stefanescu, Bucuresti, 1949 ; Opere, vol. III, editie Ingrijit, cu glosar,

bibliografia scriitorului si studiu introductiv de Tudor Vianu, Bucuresti, 1955 ; Istoria archeologiei.
Studiu introductiv la aceastei stiint. Prelegeri tinute la Facultatea de litere din Bucuresti (1874-1875),

editie ingrijita, cu un studiu introductiv, note, glosar, indice si ilustratii de D. Tudor, Bucuresti,
1961 ; Pagini regsite. Studii si documente, editie Ingrijita de Geo Serban, Bucuresti, 1965 ; Opere,
vol. I $i II, editie critica, Bucuresti, vol. (1965) publicat sub ingrijirea lui Tudor Vianu, vol. II
I

(1967), sub ingrijirea lui Al. Dima.

Ilarie Chendi, Al. Odobescu, In Port rete iterare, Bucuresti, [f. a.] ; I. A. Radulescu-Pogoneanu,
Activitatea pedagogicei a lui Alexandru Odobescu, in Studii, Bucuresti, 1910 ; Al. Serban, Odobescu om

de teatru, In Flacara", Ill, 1913, nr. 5 ; T. Arghezi, Alexandru Odobescu, in Convorbiri literare",
1934, nr. 7-9 ; A. Busuioceanu, Odobescu arheolog si critic de arta, In Convorbiri literare", 1934,
nr. 7-9 ; C. Gerota, Odobescu folclorist, in Convorbiri literare", 1934, nr. 7-9; Al. Tzigara-Samurcas, Tezaurul de la Pietroasa, In Convorbiri literare", 1934, nr. 7-9 ; Al. T (zigara) -S(amurcas),
Ineditele lui Odobescu, In Convorbiri literare", 1934, nt. 7-9 ; I. M. Rascu, 32 opere din literatura
romnd, Bucuresti, 1933 ; Al. Dima, Al. Odobescu. Privire sintetic asupra operei si personalittii, Sibiu,
1935 ; Al. Tzigara-Samurcas, A. Odobescu, Bucuresti, 1935 ; Al. lordan, I. Contributii la cunoasterea
operei lui Alexandru Odobescu, II. Bibliograf le completa' a scrierilor lui A. Odobescu, Bucuresti, 1936

G. Calinescu, Moartea lui Odobescu, in Adevarul literar

si

artistic", XVIII, 1937, seria a Ill-a,

nr. 886 ; Scarlat Struteanu, Al. Odobescu i romantismul franco-englez (extras din revista Ramuri"),
Craiova, 1937 ; D. Caracostea, Un diptic folcloric : AlecsandriOdobescu, in Revista Fundatillor",
IX, 1942, nr. 6 ; Ec. Carp, Italia In opera Iui AI. Odobescu, Tri Studii italiene", VIII, 1942; Nicolae N.

Condeescu, Al. Odobescu si Scene/e" sale istorice", Craiova, 1943 ; G. Calinescu, Material documentor, in Studii si cercetari de istorie literara si folclor", I, 1952, II, 1953 ; Tudor Vianu,
Observatii asupra limbii i stilului lui A. I. Odobescu, in Contributii la istoria limbii romne literare
In secolul al XIX-lea, Bucuresti, 1956 (reprodus si in Problemele metaforei si cite studii de stilistic,
Bucuresti, 1957) ; D. Pacurariu, Scrieri inedite din tineretea lui Odobescu, in Limba si literatura",
Bucuresti, III, 1957 ; Florica lonescu, Limbo si stilul lui Al. Odobescu In Pseudo-kyneghetikos, in De la
Varlaam la Sadoveanu. Studii despre limbo si stilul scriitorilor, Bucuresti, 1958 ; G. Calinescu,
Al. Odobescu, in Studii si cercetari de istorie literara si folclor", VII, 1958, nr.3 4 ; D. Pacurariu,
in legtur'd cu fnceputurile literare ale lui Al. Odobescu, in Limba si literatura", Bucuresti, IV, 1960
Tudor Vianu, Alexandru Odobescu, Bucuresti, 1960 ; N. Georgescu-Tistu, Activitatea bibliografic a
lui Alexandru Odobescu, in Studii si cercetari de bibliologie", V, 1963 ; D. Pacurariu, Al. I. Odobescu,
Bucuresti, 1966.

G. CRETEANU

ALT/ SCRIITORI

Un fctor de goale versuri este G. Creteanu, cdruia muzica i-a fcut popular
antecul strdiridtcltii
Ratacesc in ci straine,
De caminu-mi departat
trec viata In suspine,
PTinea-n lacrami mi-am udat

www.dacoromanica.ro

739

Fie piinea cit de rea,

Tot mai bine-n sara mea.

Erotica e plina de ponche, vorbind de

copilite rumeioare" ori de gentila dona".

In alte privinte, gasim prea mult sentimentalism lacramos (deplTngerea orfanilor) si o
moralitate excesiva. Junimea romdna" este
morigenata pentru relele ei purtari

Ca romani-n decaden0, la misterele vulgare,

Venerei nerusinate, voi mereu sacrifica%i
CInd sub pasii vostri ferbe un vulcan fara-ncetare,
Far-a mai gindi la mine, de placed va imbatan.

intr-o schita contimporana"

caturizat, incolor, In persoana lui

cariSfrun-

tild, pe noul arivist de era constitutionala,

care Tsi schimba opiniile dupd interesul parveniri i si are drept pregatire cancanul"
la Paris
.

G. CRETEANU

lar la Paris data cind m-am vazut ajuns,

Pe Ilnga Drept, cancanul a studia m-am pus.
In amator la scoala din tind In clnd mergeam
Dar la Mabille, la Prudo, loarte ezact eram.

Abia se poate gdsi pe ici, pe colo, cite o strofa mai putin putredd, cum sint acelea

evocind valea Prahovei In tipetele vulturilor

Steaua noptii da lumina,
Era-n luna lui Brumar,
Treceam culmea carpatina,
Varsind lacrimi cu amar.
S-auzeau triste cavale
Printre vade actinci,
Prahova soptea In vale,

Vulturii Iipau prin stInci

sau mormintele lui Byron si Napoleon

Ce-V zice end o mina mormintul v-ar deschide

Voind sa vaza cine mai mare a fost din doi ?

Sau el printre cadavre plimbindu-si armasarul ?
Tu, dulce harpa d-aur ? sau el, bratul de fer ?

740

In Revista romnd" Creteanu a facut si putind critica austera. Dupd el, poezia
moderna trebuie sa initieze multimea la idei le patriotice, morale si religioase : asemenea idei se divulgd mult mai bine printr-o frumoasd poezie, decit prin tractate
method ice si argumentatii sofistice". Aproba pe Deparateanu, Tnsd Ti gasea vulgaritati
(ciuperci", baligar", biftec"). in genere zicea versurile sale sTnt corecte,

www.dacoromanica.ro

lucrate, trase cu o mina iscusitd : daca are defectele scoalei al car& sef in Franta
e d. Victor Hugo, are si multe din calittile acestui maestru : rigoarea stilului, profunditatea ideilor" in placea
poezia lui Gr. H. Grandea.
G. Creteanu (ndscut In Bucuresti la 3 octombrie 1829, mort la Constanta la
6 august 1887) a fost magistrat, ajunend pind la gradul de consilier la Inalta Curte
i

de casatie. Asta explica dignitatea. invdtase la Sf. Saya si urmase literele si dreptul la

Paris intre 1848-1853. in anul Unirii fu ministru de justitie.

BIBLIOGRAFIE

Melodii intime, Bucuresti, 1855 ; Petrie si libertate (Poezii vechi i noi), Bucuresti, 1879 ; Poezii
aiese, Vdlenii de Munte, 1908.
AI. $ontu, George Creteanu, Bucuresti, 1887 ; N. Tincu, George Cretzeanu, In Revista noud",
VI, 1963, nr. 6 ; 5erban Cioculescu, Lira' de argint, Creteanu, In Contemporanul" din 6 august 1957.

GEORGE BARONZI
Poligraful George Baronzi (1828-1896), fost director al citorva prefecturi, di-

rector al arestului Curtilor din Craiova, colaborator la Curierul romanesc", la

Romania" (pe care a redactat-o In timpul revolutiei de la 1848), laConcordia"
(1857), la Revistaliterard" (In 1896), a scris o opera vasta si variatd : poezii (erotice,
patriotice, elegii, fabule, satire, balade, legende, poeme etc.), prozd literard (nuvele,
romane), teatru (farse, feerii, comedii, drame In prozd si In versuri) si a tradus si
prelucrat, uneori fard indicarea autorilor, din Al. Dumas (tatal si fiul), Walter Scott,
Eugne Sue, George Sand etc.
Poet inegal, Baronzi scrie o poezie de dragoste sentimentald, elegiacd si naivd,
sumbrd uneori in Cugetdri/e singurdtatei (1847), Nopturnele (1853), Zinele Carpatilor

(1860), Orele dalbe (1864) etc., cu ecouri din Bolintineanu, Gr. Alexandrescu
V. Alecsandri, multe din ele fade si abstracte, altele cu o anumitd finete si elegantd
parnasiand.

Influentat de folclor, Baronzi compune unele balade, legende etc., care, pe

alocuri, dovedesc Tnsusirea creatoare a motivelor populare, minuirea cu virtuozitate
a versului. Balada Badea Haiducul, una dintre cele mai realizate, povesteste, In ritmul

alert si mestesugit al versurilor pe care le vom IntIlni mai tirziu la Cosbuc, St. O.
losif si G. TopIrceanu, Tmprejurdrile In care Badea, groaza turcilor, prins si legat
de oamenii sultanului, e scdpat pInd la urmd prin interventia unui frate de cruce.
Corbea Haiducul e balada haiducului Tntemnitat de aproape zece ani. Cunoscuta
scpare a lui Corbea pe calul sdu minunat pe care i-I aduce maicd-sa e transpusd In

versuri de-o surprinzatoare ingeniozitate

Jos In valea

La fir-1.0m

Corbului,
Unde-i calea
Orbului,
Ungd stIna
Mieilor,

Zmei lor,

Vine lina
Zorilor,
Din grddina
Florilor.

www.dacoromanica.ro

741

.:

F4a-i floarea

Focu-n vatrd

Socului

Fumegd,

Si vilvoarea

Capra-n sera
Rumega...

Focului.

44,11111

qt -

Usurinta aceasta de a versifica o foloseste

Baronzi si in alte poezii ale sale, ca Ultimul

recurs, o autopersiflare a propriei mizerii
materiale dintr-o anumitd Imprejurare din
viata scriitorului, In Cintecu/ Pelcalei sau In
intr-o seard de carnaval, in care toate cele 24
de versuri ale poeziei cinta pe-o singura

N,,a-

strund (rima), poetul delectindu-se In a ne

S'

descrie pregatirea unor fete pentru carnaval :

.
".

Sund clarinetele,

;.

..s

4!'"

....

y!al3

Tobele, trompetele
La oglindd fetele
Navdlesc cu cetele
Una -si pune ghetele,

Altele corsetele
Care-si prind egretele
pudreazd pletele.

_
GEORGE BARONZI

Sau si-aleg mansetele

Albe ca peretele...
Poezia epicd a lui Baronzi aminteste de Bol intineanu. Romana, tri logia epica (1847),

cu motouri din Aristotel, Horatiu etc., istoriseste, In cele trei cinturi, In peisajul
romantic al Carpatilor, iubirea lui Oldan pentru frumoasa Romana, rpit de renegatul
Albar Pasa, care, din gelozie, respins de fan., o ucide ; iar Daciada, poema epicd In
opt enturi (1890), cu o invocatie ce e expresia unei atitudini progresiste a poetului,
a democratismului si a urii lui fa/a de tirani, o condamnare /ara rezerve, In acelasi
timp, a razboiului distrugator, e infruntarea, povestita In versuri saltdrete nepotrivite
poemului epic, dintre viteazul Decebal si cuceritorul Traian. Tirada lui Decebal e o

apologie a vitejiei dacilor si o condamnare a spiritului de cuceritori al romanilor.

Interesant e Baronzi mai ales In poezia politicd. Daca balada Batista Veleli sou
Rdzbunarea poporului, pornind de la cunoscuta intimplare narata de Miron Costin
(si folosita si de C. Negruzzi In episodul omorrii lui Motoc din nuvela Alexondru L5mneanul), povesteste In versuri cursive (In 97 de catrene), In stilul lui Bolintineanu,
omorrea hraparetului vistiernic italian al lui 'Has, Batista Veleli, de poporul furios,
alte poezii ni-I arata pe Baronzi continuator al lui Cezar Bolliac. in Ceo bol !
cuvinte
care revin ca refren la sfirsitul fiecareia din cele 12 strofe cvinare
poetul, identificat cu clacasul, Isi anta obida, strecurnd printre versuri si amenintdri
Poate buturuga mica
Sa rdstoarne care mari,

acolo unde
Foamea-i mare, iarba-i mica,
Asta-i " eara de ciocoi

742

0111 cea boi !

www.dacoromanica.ro

Sub haina fabulei, lunga baladd" de peste 330 de versuri Lupta intre fiare Infiereazd cu curaj abuzul de putere al conducdtorilor, amdgitoarea prietenie a monar-

hilor
A regilor presente adesea s'int funeste,
In dosul lor s-ascunde o sursd, un impas,
$i cel ce le primeste pe sfoard este tras

Unionist, Baronzi Tsi exprima Increderea In puterea Unirii In poezia Piceltura

Providenta si-1 &ad In Felt-Frumos pe Cuza, la venirea lui In fruntea celor doud tari
unite. Din aceeasi dragoste pentru Cuza porneste Ceilcarea de la palat, care e expresia

indignarii si dispretului poetului fata de traddtorii care I-au silit pe domn sa abdice,
dupd cum La moartea principelui Alexandru loan I Cuza aduce prinosul recunostintei
sale, o data' cu acela al Intregului popor, primului domn al tdrilor romne unite, mort
pe meleaguri strdine.
Din proza literard originald a lui Baronzi, singurul lizibil e romanul social Munci-

torii statului, cu actiunea petrecIndu-se In anul und miid opt-sute cincizeci si ...",
Intr-un district B
Muncitorii statului skit slujbasii de stat ai timpului la cheremu I
tuturor guvernantilor. Romanul contine si accente de critica sociald, Baronzi fiind, In

felul lui Bolintineanu din Manoil si Elena, un critic al stdrilor politice si sociale din
lard pe o linie progresistd. STnt interesante din acest punct de vedere reflectiile
autorului cu privire la situatia grea a functiondrimii, care era mutata din loc In
loc, Idsat fara slujba de multe ori la cIteva luni numai dupd numire, exploatatd,
reclusd la o atitudine de servil ism fat de cei mai mari, Impinsa adesea a comite abuzuri.
Romanul, scris in maniera foiletonisticd, contine multe neverosimilitti,
nascocite de autor pentru demonstrarea ideii urrndrite, episoade secundare
de iubiri excentrice (ca acela al primei si ultimei aventuri a spiritualului Negroiu)
etc., creionarea personajelor fdandu-se adesea la suprafatd.

Un atasament impresionant a dovedit Baronzi pentru teatru. A scris farse

naive ca : O scend dintr-o mie (1877), Lumea se ape gheatd (1877), 0 forsei In zilele
noastre ; comedii, ca NcIteireii (1876), Ordinea zilei (1879), Barba iui tetan ce! Mare
(1882); feerii : Comedia stele/or (1882) ; drame istorice :Motel Basarabu sou Dorobantii
si seimenii (1858), Alestar (1878) etc. inaintea lui Asachi, Al. Depdrateanu, Hasdeu
V. Alecsandri, Baronzi ne cld drama In cinci acte, In versuri, Motel Basarabu sou Dorobantii si seimenii, In care IntIlnim si comploturi si manifestdri de gelozie cu consecinte fatale si personaje mascate (omul din reispinte, care nu e altul cleat Leon Vocla,
predecesorul In scaunul tdrii al lui Matei) etc. Cu multe naivitti i i ncoerente, dar
cu versuri pe alocuri cursive, cu rime nu Intotdeauna banale, drama contine si unele
reflectii care dovedesc aceeasi pozitie Inaintat a autorului.

Drama istoric e si Alistar, cu actiunea petreandu-se Intre anii 1393 si 1395,

la curtea lui Mircea cel BdtrIn, a cdrui fiica, Margarita, se va cdsdtori, clupd multe
peripetii tenebroase, In care un rol odios II joaca aventurierul Valtesan, cu Alestar,
fiul I ui Vintila Cap de Fier, vdrul i cel mai nenduplecat adversar al domnului.
Baronzi merit sd fie retinut In istoria literaturii romne mai mult pentru bog&
tia activittii sale literare multilaterale dect pentru valoarea artisticd propriu-zisd
a operei.

www.dacoromanica.ro

743

BIBLIOGRAFIE

Romana, trilogie epica, Bucuresti, 1847 ; Eleonora, drama, Bucuresti, 1848 ; Potpuri iterar.
Bucuresti, 1852 : Nopturnele, Bucuresti, 1853; Matei Basarabu sau Dorobantii ;i seimenii, drama in
cinci acte si versuri, Tirgoviste, 1850-1853, Bucuresti, 1858 ; Heptameron, Focsani, 1861 ; Misterele
Bucure;tilor, vol. 1-11, Bucuresti, 1863 ; Opere complete, I. Limbo romana ;i traditiunile ei, Galati, 1872;
Amor, Patriai Dumnezeu dup poetii indiani, Galati, 1874 ; Opere poetice : Legende ;i balade, Galati, 1876

Alestar, dram In cinci acte (1393-1395), Galgi, 1878; Orele dalbe, Bucuresti, 1864 ; Zine/e Carpailor
Bucuresti, 1860 ; Danubienele, Bucuresti, 1859 ; Muncitorii statului, roman original, Galgi,
[f. a.] ; Fontana zInelor, roman national, Bucuresti, 1887 ; Daciada, poem& epic& in opt cinturi,
1890. N. lorga, Din scrieri/e lui G. Baronzi, in Floarea darurilor", I, 1907, nr. 1 ; Poezii Giese, Valenii
de Munte, 1909 (cu o prefaf de N. lorga) ; Arune Pumnul, Lepturariu rum6nesc, vol. IV, partea a
11-a, Viena, 1865 ; B. P. Hasdeu, in Aghiuta", Ill, 1864, nr. 20 ; Al. Macedonski, in Literatorul",
1, 1880, nr. 12.
Perpessicius, George Baronzi i poezio politica, In Mentiuni de istoriografie !iterara ;i folclor, Bucuresti, 1957 ; G. CcIlinescu, Materia/ documentar, In Studii si cercetari de istorie I iterara si folclor",

IX, 1960, nr. 2.

D. DASCALESCU
Viata poetului prezentat elogios de A. Russo In 1855 o cunoastem din poeziile
sale, cu un pronuntat continut autobiografic, si din mdrturisirile unor contemporani.
S-a ndscut In 1827. Ca si tatd1 sdu Stefan Scarlat Ddscdlescu, cdIdtoreste prin
Europa, fdr ca s reuseascd sd-si facd o situatie la intoarcerea In tard. Este sames
la Iasi si presedinte al tribunalului din tinutul Putnei pInd In 1856, and, datorit

Inflcdrdrii sale pentru Unirea Principatelor, este destituit. Devine administrator al

districtului, deputat si membru al Comisiei centrale. Moare findr, In 1863, fiind
InmormIntat la Focsani.
Poetul considerd procesul creatiei literare ca o suferintd, cu atIt mai mult cu cIt
poezia In -Ora noastrd e de prisos" (Hasan), doar odele inchinate la vr'o momitd,
ori la vr'un bou" aducInd foloase autorului. Exemplul dat In Epistold lui Motel Millo
este sugestiv pentru conditia artistului In societatea burghezd, pentru I ipsa de recunostintd fatd de cel care scena romneascd ... a fcut sd strdluceascd" prin arta
sa realistd. Scopul poeziei sale este asemndtor cu al actorului : la rdi sa dau oglinda
caeodatd In obraz".
Tematica moralizatoare a poeziei lui Ddscdlescu se com pleteazd cu probleme
politice si sociale. Laitmotivul poetului focsdnean este Unirea sau, cum spune chiar
el, Refrenul musei me/e este Dragi romdni, sa fim uniti !" Tema aceasta apare
In Scrisori din Tara tIntereascd, Steaoa RomcIniei, Muzo ! e vreme .
Rugelciune
Epistolei, In ultima mrturisind : Jrtfesc tot ... tot ... , tot ... afard de Unirea

tdrii mele".

lnteresant este, prin problematica social-politicd, schimbul de scrisori In versuri

744

Intre
Hafiz-tintan, intitulat Scrisori din Taro t'intdreascei, In care, Intr-o
forma alegoricd si situat pe o pozitie moderatd, scriitorul discuta polemic despre
civilizarea societdtii romdnesti.

www.dacoromanica.ro

Tabloul societaIii se completeaza cu viciile morale ale acesteia (observate si In

Sfatul unui btitrisn), In fa/a cdrora poetul este constient ca idealurile sale sInt sperari
amagitoare".

0 mai mare Incredere a poetului In soarta /ardor romane apare In versurile

cuprinse In volumul Ziorile, apdrut la lasi In 1854, si In Poesii noue, tiparit In acelasi
loc, In 1856. Optimismul sdu razbate din poeziile Versurilor me/e (Speran/a luceste
ca un soare") si Epistolcl despre duh, poetul ajungInd chiar S doreascd un vInt de
prima:yard" care sa Inlature relele din societate.
Dascalescu a scris poezii variate ca specie literal-a (epistole, satire, poeme, cuplete, poezie de iubire), dar si sub raport compozi/ional, numeroase versuri nefiind
deet un prilej ca sa vorbeascd de una si de alta" (Hasan). Divaga/iile sale indicd
?m un spirit de observa/ie deosebit, o certd usurirqd In versificare si In utilizarea
repeti/iei, chiar daca poetului versul i se pare cam ragusit".
Re/inem Insa pe D. Dascalescu mai ales pentru puntea pe care o ridica opera
sa Intre Gr. Alexandrescu, B. P. Mumuleanu, V. Pogor, pe de o parte, si M. Emi-

nescu, pe de alta parte. Astfel ne aminteste pe Gr. Alexandrescu prin cultivarea

epistolei, prin adoptarea unei atitudini de poet izolat si ironic, cu splinul oriental",
privind balul si endind la viciile contemporanilor (Poesie i amor). Poezia Anul Nou se
Pogor si Glossa eminesciana

situeazd Intre Niam vine si niam se trece a lui V.

Vremea curge, vremea trece, alt an nou uite ne vine,

Ca ceilalti poate ne-aduce, Intr-un negru viitor,
Rele multe, patimi grele, presdrate rar de-un bine,
zile secetoase, pentru bietul muncitoriu.

Tot Eminescu este anticipat si de aceast viziune ce indica sclipirile talentului

unda cea amard" pe care merg cordbiile si marea de duren" care este via/a
(Epistola la G. S.), de enumerdrile cu inten/ie satirica ($arlatani ce speculeazd cinste, /art* si dreptate,/Fanfaroni ce prin cuvinte s-ar parea cd stralucesc"), dupd cum

prin Iinuta scepticd si prin tehnica redactdrii (repeti/ii, interogatii) cuvintele lui
Hafizlintari prevestesc primele scrisori eminesciene
Dacd stiu c viga noastrd este-o cale de durere
Ce datori sTritem a face, neavind chiar nici mingiiere:
Dacd stim cd dui:a moarte nu putem lua cu noi,
Din a lumei, chiar nimicd, ce ne-ntoarcem iardsi gol
Pentru ce a-Ma muncd si cumplit opintire ?
Pentru ce asa dorin/d si-ncercare de mdrire ?

BIBLIOGRAFIE

Ziorile. Poesii, Iasi, 1854; Scrisori din Tara tinteireoscd si Poesii noue, Iasi, 1856.

A. Russo, Poetul Dascalescu, In Scrieri, ed. II-a, comentate de Petre V. Hanes, Craiova,
[f. a.] ; I. M. Rascu, Un poet focsanean din epoca Unirei : D. Dscdiescu, In Anuarul Societgii
literare Gr. Alexandrescu a elevilor de curs superior din liceul Unirea", Focsani, anul scolar
1920-1921, 1921, nr. 2 ; G. Cdlinescu, D. Ddsclescu in Studii si cercetdri de istorie literard
si folclor", X, 1961, nr. 1.

www.dacoromanica.ro

745

GH. TAUTU
Pe bncile scoalelor de acum caeva
decenii rdsunau onestele versuri patriotice
ale lui Gh. Tutu (n. Botosani, 17 iulie
1828
m. 1885), strdnepot, zicea el, al lui
loan Tdutu, vechiul boier care Trichina
Moldova turcilor
un Addmesc

barbosi",

dupd

mama

Veacuri triste-ntunecoase
Peste capu-mi au trecut,
Cu mii oarde furioase,
Pre adesa m-am batut.

Dar nici timpurile rele,

Nici Vandalul cel (Agin
N-au curmat zilile mele,
Caci am fost oridnd roman
S-orctt timp roman voi fi.
Nu ma tem ca voi peri !

GH. TAuTu

Boier sau nu, Tdutu lud parte cu scrisul la toate evenimentele publice si se remarcd prin Trnbrdtisarea In formuldri simple a celor mai Inaintate idei din epoca
Unirii, prin aprarea de pildd a clasei muncitoare" Impotriva strigoilor" (Tabacii ).
Lovitura de stat a lui Cuza de la 2 mai 1864, prin care fu zdrobit rezistenta claselor
de sus contra reformei rurale, e salutatd Intr-un dialog intre so; si nevastd. Fiind la
ordinea zilei problema secularizdrii mdndstirilor, nu uita pe cdlugdrita" plIngInd
neIncetat pe tindrul pe care II iubeste si pe cdlugarul" venit ca arhimandrit cu o
scufd unsuroasd cu giubea si antereu rufoase si peticite, care, Tmbogdtit la mdridstirea
Tnchinatd, si-a fdcut giubele bune, antereu de cutnii, caleascd cu cai negri ce-abia-i
tii", avInd nu mai patru tiitoare in casa, fiindcd pravila TI opreste sd se Tnsoare, si vreo

cinci-sase In tIrg, InzestrInd cu cite o mosie In arendd pe cele care nu-i mai plac.
Genul propriu al lui Tutu este entecul" imitat dup. Branger, jucat, antat,
plin de aluzii azi stinse
Tata tatei cInd In . ara
Domneau domnii din Fanar
Lingt4ind inaintara
Ciubucciu din ciohodar.
DInd ciubuce apoi pline
aprinse Cu caimac,

746

Grecii, lacome jivine,

Dup-un timp, clucer Il fac.
Apoi zeu,
N-am drept eu
Sa ma-nernf neincetat,
Cum ca skit aristocrat ?

www.dacoromanica.ro

CTntecul Ha ! bine-i insurat

De cInd ceriul mi-a dat mie
Pe Lixtica de s4e,
Eu sInt tare fericit.
De persoane Insemnate,
Visite nenumarate
Mi se dau necontenit.

este o parafraza dup Le snateur :

Mon pouse fait ma gloire,
Rose a de si jolis yeux.

A compus fabule, insipide legende In maniera Bolintineanu (Brinduse romne,

Rarisa sou cerdacul lui Ferent)si drame (Berchea, Un ajutor la timp, Velduva Corpatilor

eroi, fiii lui loan Corvin), preferind totusi micul spectacol satirico-muzical, dupa
exemplul lui Alecsandri, ca Odogiul socru sou Vasilica dragul tatei. Cantonet"-ul
Tronc Lude Mdscarescu sou Ministru Tirtiflichi pare a face aluzie la Maiorescu, deoa-

rece Mscarescu a petrecut multi ani de studiu prin Viena, Berlin si prin alte oraele germane", de unde
procurat diploma de doctor Tn filozofie, poarta barbi on
si declara ca dupa consiliu are i prelegere". Toate acestea sTnt de o valoare nula.

BIBLIOGRAFIE

Poezii diverse, Iasi, 1862 ; Un ajutoriu la timpu, drama Intr-un act In versuri, Iasi, 1863 ; Branduse
romane, poesii noui, Iasi, 1868 ; Secretu pentru secsul frumosu, poezii, Iasi, 1869 ; Muzo i casieriea,
Iasi, 1870 ; Poezii, Episto/e, Iasi, 1871 ; Odagiul si Randasul grddinei prim6riei, cIntecele comice, Iasi
1872 ; Fabule, glume si anecdote, asi, 1873 ; Odogiul socru sou Vasilica dragul tatei, canticel, asi, 1873
Tronc Lude Mascdrescu sau Ministru Tirtif I ichi, carytonet, Iasi, 1875 ; Velcluva Carpatilor, 1456-1458,
tragedie In doua acte si In versuri, Iasi, 1879 ; Rarisa sau cerdacu/ lui Ferent, poema istorica, asi,

1879 ; Berchea, in Forta de istorie si literatud", asi, 1860, nr. 3 ; Poezii, In Nichipercea", IV,
1862, nr. 39 ; V, 1863, nr. 8, 21 si 37 ; VI, 1864, nr. 10, 13 si 14, si In Bondarul", Iasi, I,
1861-1862, nr. 17, 21, 24, 26, 27, 28 si 35.
Biografii : In Familia", I, 1865, nr. 12, XV, 1879, nr. 31; (Necrologul), In Familia", XXI, 1885,

nr. 37, XXXI, 1895, nr. 5 ; G. Baiculescu, Literatura lui George TilUtU, In Adevarul literar", IV,
1923, nr. 142 ; G. Bogdan-Duica, Tautu
Beldiman
Negruzzi, In Fat-Frumos", V, 1930, nr. 5.

PANTAZI GHICA
Devenit notoriu prin Eminescu si Caragiale care l-au ironizat, Pantazi Ghica
merita atentia cercettorului literar pentru democratismul sau, In numele cdruia,
ca jurnalist, face oaspra critical societatii burghezo-mosieresti, precum i pentru ideile
estetice antijunimiste si realiste.

www.dacoromanica.ro

747

Pantazi Ghica, al doisprezecelea din cincisprezece copii, era fratele lui Ion Ghica.

Nascut la 15 martie 1831, dupa ce Invata la Sf. Saya, e dus In 1846 la Paris de
marna-sa si asezat intrun institut. in 1847, Intors, devine secretarul Magazinului
istoric" si dupa aceea propagandist al lui Balcescu pentru revolutie. Secretar
intim al lui Balcescu, In 1848 comisar pentru propaganda In judetele Prahova si
Buzau, e arestat, apoi eliberat cu conditia de a parasi tara, ceea ce si face,
merend la Paris, la marna-sa. Murind aceasta, vine la Constantinopol, la frate-sau
I. Ghica, apoi din nou merge la Paris. Acolo, In 1849, Pantazi, D. Berindei, doctorul latropolu, George Creteanu si Al. Zissu se Inteapa la brat si subscriu cu

sIngele lor un act prin care se leaga cu juramInt sa traiasca toti pentru unul

si unul pentru toti". imprietenit cu Roger, tenor la Opera, frecventeaza pe Al.

Dumas Ore, Eugne Scribe, Alph. Karr, Auber, Halvy. Intentia lui era de a-si
lua licenta juridica. Se tinea Insa de petreceri si neglija studiile. Reforma" lui
I. G. Valentineanu sustinea chiar ca petrecuse mai mult timp In Inchisoarea de
datorii din Paris" (Ref.", nr. 15 din 8 iunie 1865).
Ion Ghica, frate-sau, care cldea banii, era nemultumit de el si ruga pe Balcescu
supravegheze. Pantazi sedea Intr-un pension la d. Guyet de Fernex, In familia
caruia Incepu sa ia masa. Acolo, Inca din 1850, face o copilarie", un pas", ce trebuie sa fie casatoria cu Camilia de Fernex, fiica ori rudd a directorului pensionului.
Revenind In tara, Pantazi ia parte la rzboiul din Crimeea ca locotenent In corpul cazacilor otomani din garda imperiala, fiind avansat capitan si decorat.
Fu procuror supleant la tribunalul din DImbovita si tot acolo, de la 31 decembrie
1856, prezident In locul lui Sache Poroineanu (Vest. rom.", nr. 2 din 5 ian. 1857).
In 1859 e numit asesor In locul lui G. Creteanu pe ring Ministerul Justitiei (Rom.",
nr. 45 din 16/28 aprilie 1859), tinInd acest post pIna la 7 septembrie (Monit. of.",
nr. 116/1859). A fost si sef de divizie In Ministerul de Externe Inainte de 1860, and
vestea In Pacala" ca se-nsarcineaza cu procese civile si criminale" si cu pro-

curarea de bani cu suscrieri sigure sau cu ipoteci ...".

Dar la 4 octombrie 1862 era Tntarit avocat al Ministerului Cultelor si Instructiunii
(Monit. of.", nr. 223/1862). Lucra In 1859 la redactia DTmbovitii" lui Bolintineanu,
de la care pastra frumoase amintiri, fiind In 1860 arestat pentru delicte de presa.
Natural, facu politica si In 1866, cnd era Inaintat si comandant de batalion de guarzi
cetatenesti (6/18 iulie), primi postul de prefect de Buzau. Ca deputat liberal Intrerupse la 16 mai 1878 pe Maiorescu, impotriva caruia avea un dinte de and acesta
il maltratase In BeVa de cuvinte, lucru care II mThnise cu deosebire. El, om de duh
In mod obisnuit, raspunsesen aceasta Imprejurare In chipul cel mai comun. D. Titus

Livius Maiorescu cu pretinsa critica" era un fel de farceur literar, un commisvoyageur negociatoresc", certat cu mai toat gramatica". Multimea poate sa intre
In gloata, de vreme de francezii zic la multitude entre en masse" (Rom." din 3

743

iunie 1873). Un balsam trebuie s fi fost pentru Pantazi afirmarea lui Stefan Stet-.
Sihleanu studinte la Universitatea din Neapole" ca romantul istoric" In felul aceluia al lui Al. Manzoni fusese adoptat In literatura romana de Pantazi Ghica tocmai
prin scrierea Marele vistier andescu (Rom." din 22 iulie 1873).
In vara lui 1863, Pantazi facu o clatorie In Moldova. in Slanic trase la Nicu
Catargi, la Ocna vizita pe Catinca Negri. Merse si la Mircesti, gasind pe Alecsandri
ca Marius pe ruinele Carthaginei". in Baicoi cere ospitalitatea printesei Cleopatra
Trubetkoi. Acum e dat In judecata pentru un articol pe care declara a nu-I fi scris.
Domnule Pantazi Ghica, cum te cheamd ?"
TI Tntreaba presedintele.
spus

www.dacoromanica.ro

zice Pantazi
cheamd cum mi-ati zis". Acuzatule, stii carte ?"
continua presedintele. Destuld
dd replica impricinatul
ca sa rdspund acuzatiilor ce mi se aduc". in 1881 era inspector al monumentelor istorice si, ca atare,
vizita lasii, Galatii, Neamt, Agapia, Roman.
Pantazi s-a fcut ilustru prin injuriile cu care I-au acoperit Eminescu si ceilalti
contemporani. El e

Insivd numele

uriciunea fara suflet, fara cuget,

Cu privirea-mparo$ata $i la aid umflat $i buget,
Negru, coco$at $i lacom

crescutul sub poalele Fanelii", care vindea bilete pentru a sa adoratd In usa cafenelelor
El legi d i-arunca retoricele-i suliti
In capi$tea cea plina de saltimbanci de uliti.

Cin evaIn Convorbiri literare" din 1 august 1875 (IX, nr. 5), traducInd din Chansons des rues et des bois, substituie lui Mayeux din Rdspunsul Cdtre spiritul padurii pe
Pantazi
Printre jivine
load. mereu I

$i du cu tine
Dispretul meu.

in care intra

Toi fratii tai,

Ce se framInta,
Hido$i pigmei.
Esop vezi bine
In cap va fi,
La coada vine
Si Pantazi.

Si Caragiale Il Infdtiseazd urit, zevzec i ghebos, In goand dupd tinere stele teatrale, din care pricind fu si uns o datd, printr-o pacdleald, cu chinoroz pe obraz. $i
era Intr-adevdr cocosat (umerii sdi erau putin cam ridicati") si pentru asta cineva
TI ironizd In Camera. El rdspunse cu o vorbd byroniand, ca individul Il vedea cocosat
fiincicd nu i se ardta cleat cu spatele. Eminescu si Caragiale strit nedrepti : Pantazi
nu numai nu pare zevzec, dar este, hotdrit, un om cu o largd culturd literard. Afard
de aceasta, polemica lui vddeste un om delicat, un adevdrat gentlemen. Avea vitii"
blajine, Indeosebi acela, sustinut printr-oteorie speciald a fericirii, de a cultiva actritele germane ori franceze de pe la varieteuri. Panela era o astfel de antdreat de
la Orpheu", localul lui I. D. lonescu, peste drum de prefecturd. Fantazaki" e un
boem, regele boemei romne", zice Macedonski. Acest fel de viatd I-a si descris
Intr-un roman. Nu mergea decIt In trdsurd, iubea cIinii si detesta pisicile, fiind
superstitios. Alecsandri tinea la el si-I Incuraja. A murit la 17 iulie 1882 (In strada Cometei nr. 22) si a fast TrimormIntat la Ghergani, cu suficientd pompa spre a fi numaidedt uitat. Sotia lui Camila se stinse de marasm senil In vIrst de 80 de ani, la 27
august 1903.

749

www.dacoromanica.ro

Pantazi va lua atitudine impotriva Convorbirilor literare", avind teorii estetice

proprii. El va gsi cd critica lui Maiorescu e lipsitd cu desdvirsire de conditiunile
unei critice serioase", care consist In a studia o materie, a o analiza dupd regulile
artei, a constata pdrtile ei cele bune si acele sovdinde". Repudia romantismul si apro-

ba scoala realistd, intelegind prin realitate nu numai aceea ce exista, ci si aceea

ce ar putea sd existe". Alecsandri In Dumbrava RoVe si In Despot Vod atinsese culmea sublimului". Va combate si teoria macedonskiand a absurditdtii sublime. lmaginile
sint permise In poezie si In prozd numai dacd sint semnificative, adicd, dupd Pantazi,
amintea de un publicist mort la acea data (1880), care prin 1859-1860
vestea o revistdcu titlul ilogic Aripile furtunoase" (publicistul era Const. G. Florescu

si foaia, Arepele furtunoase", a apdrut la 17 iulie 1860).

In prozd, ca si In versuri, se cere mai Tritii de toate o cugetare sdndtoasd, ratiune

I i logicd ; se cere fraz corectd, termeni nemeriti bine, principii de cuviintd si o expresiune veridicd i energicd, se cere mai cu searnd armonie : armonia limbii si armonia stilului cu cugetarea". Frumosul sd fie neapdrat unit cu binele".
Pantazi Ghica a scris numeroase nuvele In care este invederatd lipsa de talent,
inlocuitd cu distinctia personald. In primul rind merit o referintd Un boem roman,
autobiografie travestitd, In care Paul mdrturiseste a fi fost Benjaminul pdrintilor

lui", dupd o sord si un frate. Teal, alb ca un crin, cu o barbd venerabild, ce se

cobora albd pe sinul sdu, sta culcat pe pat", fiind bolnav and eroul avea 12 ani.

750

De la Paulina, sora moartd a unui prieten, i-a ramas o suvitd groasd de par impletit. La Sf. Saya, In odaia slujind drept carcerd, se afla un urs domesticit. In 1848
era arestat. I se confiscd o tragedie Kirdgeoli, imitatd dupd opera comitelui Tscheikhofsky". Ramas orfan de mama, intrd sub o epitropie administrind averea lui cu
venit de 3 000 de galbeni anual. In Paris frecventeazd balurile Biulier, Valentino,
Asnire, Prado", risipeste nebuneste banii, incepe a recurge des la mdtuse-mea"
(Mont de pike), intocmind o asociatie in spiritul boemei lui Murger, In care membrii
uzeazd rotativ de un singur costum de haine. Intors In lard si numit judeator la
Tirgoviste, Tntretine legaturi amoroase cu Lina, sotia unui jaluz" numit Hagiul,
pe care o strigd cu un fluier conventional. Pentru ea std o data ascuns intr-o claie
cu fin. O data luind-o la brat au iesit amindoi pe un noroi pina la gleznd, ascunfradu-se si imblind pe lingd santuri In desuptul mnaiimilor pind la bariera Gdestilor,
unde au intrat intr-o cdsutd, mica circiurnd ...". Dei Lina se desparte de Hagiul,
Paul afld ca ea TI inseald si pleacd la Bucuresti dezamdgit. Paul s-a fdcut spectator
indiferint, rezondtor rece al vietii". Din Cdmdtarul constatdm c autorul regretd,
la Paris, pe Ermonta (iubit), pe ciinele Djali, camera din ulita St. Jacques. Istoria
In sine vorbeste de Matei, un june amator de cai de rasa si amant al d-nei Delmar,
sotia unui bancher, care incearcd zadarnic a strica relaiile celor doi printr-o intrig
de ordin penal, financiar. 0 lacrimei a poetului Crlova cuprinde impresii din epoca trgovisteand. Cirlova ar fi bdut dintr-o cana ce avea forma unei cdpdtini de mort,
care purta inscriptiunea : Una, adu-ti aminte". Craniul era al unei cdlugdrite
pe care o iubise. Amazoonele romne (In Nationalul") e o episoadd istoricd" din
vremea lui Mihai Viteazul. Maniera este a lui Bolintineanu si tot ce se poate retine
este ideea de a introduce cloud femei combatante, Ancuta si Florica, sotie una, nepoatd cealaltd a cdpitanului Cosmin, amazoane clri, tinind In mTinile lor albe si
fine cite o sdbioard". Mai mult cleat limba plind de supdrtoare neologisme, tinind
seama de momentul istoric si de felul de culturd al eroilor (agitatiune, guarde de
onoare, adat, demisiune, blafard, bagagiu, fidantat, ancsietate, sordid, prodigiuri

www.dacoromanica.ro

etc.), cleat cadentele stilistice si poliloghia (doud fete, doud copile" ; frumoasd,
desteaptd, cu mimA, cu simtire, cuminte si cu Intelepciune" ; acea urd, acea obosire, acel satiu" ; amor slbatic, amor de tigru") supdrd In Marele vistier andescu
lipsa unei intuitii Het de modeste a coloarei istorice. Marele vistier Isi dd demisiunea" ; domnului i se Impotriveste, In veacul acela, cugetul public" ; tot vistierul Tsi strInge bagagiul" ; orologiul sund noaptea jurndtate", Radu Buzescu servea"
apd doamnei ; Mihnea activeazd marsul" etc. Eroii sInt melodramatic demonici,
ca acel Dincd STrbui searpe Incoldcitor, fiintd tIrItoare, astucioasd, hipocrit,
furbd si trdtoare, suflet damnat, spion si confident al lui Michnea". Satanismul
macabritatea sInt In floare : toat lumea tdcutd i cuprinsd de o aclIncaTntristare
pdstrd un silentiu lugubru" ; tigrul Inversunat strdbdtea cugentor toate camerele
palatului" ; un suerat oribil de satisfactiune sdlbatecO se ecsala din peptul sdu"
un rIu de singe In care se scOldau eteva cadavre" ; Trni scapd si ei ! rcni tigrul ,
Infiendu-si unghiile In carne" ; este noapte, o tcere adIncd, spimInttoare, ca
aceea care domneste printre morminte" ; un cdrucior In care rInjea In mod oribil un srman paralitic tImpit". Eroii sInt, dup moda romanticd, demoni si Ingeri.
ImitInd pe Bolintineanu mai cu deosebire, Pantazi expediazd naratiunea In stil cronologic. Vom trece de aci Inainte repede asupra evenimentelor frd Insemndtate,
cari se petrecurd In timpul si dupd Impreunarea tiranului cu avaritiosul Venalkadir
pasa". Cu toate acestea, autorul a facut o adevdratO scoald. Adulterul cuprinde, cu
multe digresiuni ce vor a fi spirituale si In acelasi stil exaltat i anost, povestea
unei femei adultere care se cdieste de a fi Inselat un so t implacabil si care, devenit
cdlugdritd, pica moartd end Isi da seama cA totusi sotul o mai iubeste. Numai descrierea initiald a unui interior dd o idee de fineta unui om de lume din acea epoca.
Elena cea frumoas e un soi de schit din viata monden. Elena este austera cu

cine o bnuieste de infildelitate si generoasd cu cei modesti. Doar In cOutarea

Elenei prin munti cu facie aprinse un scriitor poate gdsi o sugestie.
La Independinta" Pantazi Ghica scrie de toate, cronica din intru" cu pseudonimul Tapazin, articole politice sub semratura Ghaki, cronici, foiletoane literare. Don
Juanii din Bucuresti, atribuit lui I. Ghica, este hotdrit de Pantazi. Dupd o introducere
asupra romanului In general, cu referinte de Balzac, Thackeray si Dickens, urmeaza

definitia lui Don Juan, cu repetitii proprii stilului pantazesc ; Dar unde a vOzut
Don Juan aceastd fantomd, aceast frumusete, acest ideal, aceastO logodnica cereascd?"

Apoi, sub iscOliturd, P. Ghica scrie Schite din societatea romand. Contemplatorul e
Manoil, un meditabund si un misogin, care merge la balul Operei. Aici d-na Delizorzo, demoazela Zarnacadea, d-I SaipIrleaz joacd gajuri. De la un domino roz afld
de iubirile cutdrei usuratice cu Pupd-lapte (sic) si cu celebrul Pingea, mare ca Apollo
de Belvedere si frumos ca Quasimodo. SInt aluzii firesti la oamenii In viatd, cdci
Leacob pietrarul, care a suflat nasturi si pinteni, nu-i altul dedt Bolliac, colaboratorul la Independinta". Aceste evocdri sInt un fel de Suen-os quevedesti (Cine este
Ala si de ce plInge"?). Manoil merge la Hugues unde Blansa, Mndica, Maria, Leontina, Angela trec din masd In masd (prilej de a schita portretele d-nei si d-lui Hugues),
la palatul brIncovenesc de la Mogosoaia, la Buftea, la Pdclurea RTioasd (frecventata
de Tunsul), dupd aceea la o mosie unde cunoaste ilustrinti provinciale, pe Grascinski, Ploskof, Negrisor Sovdescu, Licut Ciuculete si d-na Lucsita C., damd
slabd, desiratd". in Citeva studiuri filosofice si literarii. Asa precum suntem. Femei/e
pretutindeni si la noi, Manoil, om nocturn, face orgii Intr-un cabinet de la Hugues
cu femei pierdute, printre care Mioara. Aceasta TI iubeste si se calugreste. Manoil

www.dacoromanica.ro

751

merge s-o vadd la mndstire, Mioara Ti spune Build zioa, fratele meu", totusi eroul

nu-i convins de sfintenia femeilor. intr-un portret dupd naturd" al lui Greeras
Murdaricescu, ca si lacob Negruzzi, Pantazi se amuzd In chipul cel mai sincer.
Cuceririle lui Greeras sTnt hertzertzoghina de Schumtzighnuftuch, grefina de Cleine
von Nichs, kniazina Strenutmuchibaleoskotzskoff, iar amic intim Spaldvarzotzkofski,
nobil de Palavrenia, ambasador al suveranului Arhiducatului Tufd-n-pungd la Tombuctu (este maniera lui Louis Reybaud din Jerme Paturot cu al sdu feld-maresal Tapanowich de Kartorskoff si cu printesa Flibustofskoi). in lmpresiuni de celleitorie In
Moldova (1863), Pantazi parodiazd vorbirea moldoveneascd : a venit jdndarul
scoatd oamenii la boeresc si dzdu md buimdcesc de istov cd nu md pot duci la bdcdlie si as fi dorit mai nainte s'd md-nfrupt c-un sdrutat de la draguta
Oamenii
se numesc lorg-usior,Gic-usior, Nic-usior, Rodocan-ache, Cauta,
Nunu, Nunuta,
Nuti, Zizin, Coco. Moftologia si-a rspTndit-o Pantazi In jurnale umoristice ca Pdcald"
pe principiul lui Beaumarchais : II ny a que les petits esprits qui craignent les

petits crits", combtTnd deopotrivd cercurile patri-hotico-liberale", ca si pe cele

conservatoare (Mon cher ami, tu me demandes de bien loin ce que c'est le conservateur et les conservateurs ? ..."). Era ingenios din cale afard. 'Instiinta pe cititori cd la prvlia CAR[osetti] et C-nie" Coco Librar, Editor, Publicist, Redactor,
Director de Teatru, Tipograf, Comisionar, Ministru si alte meserii" desface "marfd
politica". Observa cd la noi s-a Tmprumutat terminatia numelor de la un patruped,
precum Brat-dne
Oras-ne,
Oteteles-ne,
Valentin-dne ..." si traducea idiotismele romdne In frantuzeste :
rpondre, mais il m'a pris avec la bouche
par devant".
Cu toate c Eminescu Trivinoatea pe Pantazi de disolutie, in teatru acesta e un

biciuitor al moravurilor. Sufletul unei societati este morala, morala publica, si

pentru mine nu este mijloc de a propaga Tntr-un mod mai eficaciu, mai puternic,
mai viu morala, decTt Teatrul". Avusese, zicea el, In octombrie 1878, protestInd ca
nu i se jucase Rniii romni la Teatrul National, succese de care md fdlesc" prin
repertoriul original compus din Sterian Patitul, lades, Nebun alegtor i ginere, Al.
Drumelzescu, Nebun de cocosat.
Sterian Ptitul e o comedie cu deschiderea inteligentd. Qui-pro-quo-ul domind.
$i /ades se bizuie pe confuzia pe care gelosul Burduf Svdpditicescu o face, creend

Licd Poeticescu iubeste pe sotia lui, In vreme ce acela urmreste pe nepoatd-sa

Miorica Florioara. Satyrul" denuntd lades ca plagiat dupd Les gageurs, plus un cine.
In litografii Pantazi era reprezentat In diferite ipostaze, ca mistret, si mereu cocosat.
$i cTinele avea cocoasd.

Ca avocat si jurnalist, Pantazi Ghica dovedeste independentd si e totdeauna In

fruntea actiunilor generoase, combAtInd abuzurile si aroganta ministrilor, apdrInd
I ibertatea de opinie.
BIBLIOGRAFIE

Celmtarulu. Istorie simtimintald a unui compatriotu care pe oripele omorului ajunge la Inchisoare,
anecdotd, Bucure;ti, 1858 ; 0 lacrimel a poetului arlova (nuvel), Bucuresti, 1858 ; Un boem ramn,
romanI, Bucuresti, 1860 ; ladeVu, comedie Intr-un actu, Bucuresti, 1866 ; Sterian Pitul, comedie

752

original& In 3 acte, Bucure;ti 1866 ;0 istorie fare/ Inceput ;i filr sfIr;it, In Literatorul", I, 1880,
nr. 22 ; Basme i minum, In Literatorul", I, 1880, nr. 24.

www.dacoromanica.ro

Pantazi Ghica,Schit biograficd-literarie, In Familia", XVIII, 1882, nr. 50 ; N. Ai hceru (Urechid),

Moortea lui P[antazi], In Luceafdrul", III, 1882, nr. 6; Al. A. Macedonski, Pantazi Chica, In Literatoru I", II!, 1882, nr. 7; Notite iterare [d. Pantazi Ghica], In Literatorul", IV, 1883, nr. 6; Scrisori inedite
de la N. Balcescu I I. Chico, publicate i adnotate de N. Cartojan, BucureFti, 1913 ; G. Zane,
Ion Chico catre N. Baicescu, scrisori inedite din vremea pribegiei, publicate cu o introducere
de .
,
Bucurqti, 1943 (An. Acad. Rom.", Sec- . 1st., seria a Ill-a, t. XXV, mem. 26).

N. T. ORASANU
N. T. Orasanu si-a InspaimTntat contemporanii cu satirele sale dupa tipicul lui
Branger, din care a si tradus si foaia lui saptamInala Nichipercea", aparuta cu

intermitente Tntre 1859-1879, a fost suspendata des de autoritatile terorizate.

Ziaristul s-a sustras represiunii prin schimbarea titlurilor: Coarnele lui Nichiper-

cea", Coada lui Nichipercea", Ochiul dracului", Artagul dracului", Codita

dracului", Ghiarele dracului", Cicala", Sarsaila", Ghimpele", Urzicatorul".
Azi sIntem, dimpotriva, mirati de inofensivitatea acestor satire, lipsite de idei si de
arta, grobiane peste once limita. Totul era persiflat. Binisliul regreta vremurile
vechi
Sdrmand vreme vechie, vestitd-n chilipiruri,
in mii de marafeturi, ru;feturi gheliruri,
i

Bogatd-n evghenie si-n ciracladiseald,

In suma de mansupuri,

In chiverniseald

Deputatul, ministrul erau Manta-0 de functiile lor

Cu mila pungei mele,
intr-un colegiu de doi,
De cloud mari lichele,
De doi nerozi ciocoi,
Putui a md alege
AI rii mandatar,

De;i de nici o lege

Eu n-am de loc habar.
Ah, ce slava
Cind ai glavd,
CTnd ajungi In minister,

CInd In lard
Mai poi iard
Sd-/i iei ifos de boier !
Minister e o mo0e cu recolta cea mai buna,
lar ministrul, arenda$ul care vwic o aduna.
48

c. 4

www.dacoromanica.ro

753

Se ataca In general puterea"

MuIt e dulce si banoasa

Orma unui stat,

Alta vaca mai laptoasa
Ca ea n-a mai stat.
Salta inima-n placere

rinichii-n pept
Clnd vezi pusu la putere
Chiar fr vrun drept.

Orasanu nu cruta nici pe liberali (ceata lui Baboi"), nici pe conservatori

arunca poreclele In dreapta si stir-1ga. Lascar e Mascarache, Costa-ForuCostea-Furul,
C arp
Beau-Fleac, Trefleac, Tell
Musiu Crap, Boll iac
general ul Tremuriciu-

Si red'. Musiu Titu" era ungurean unitu".

Giaba Musiu Titus Tridrugi astazi multe,
$i verzi si uscate, din balta, din munte,
Vrei sa pui In coale bogatul ciaslov
Tiparit cu brInza la voi la Brasov.

Violente sInt atacurile Impotriva domnitorului, dupa ce totusi in Sarsail"

(1866) Orasanu II adulase:
Dati-mi vin caci voi sa-nchin
Pentru domnul cel strain.

Carol

este astfel caracterizat

Cine-o zice sa mai stea,
Cine-o zice

Dunarea
roman,

Fie tot ca el pagin.

Limba noastra and vorbeste
Pe nerntie o poceste,
S-a jurat ca pruncii sai

Or fi dectt el mai rai.

Du-te, du-te nearift strain
bea berea de la Rin.

bis

Tntr-un Dictionar politic, domnitorul era definit In acest chip

Domnitor
persoana care e In capul unui stat
$i pe care %ara-1 line pe baut si pe mi'ncat.

Orasanu e si un moftolog", autor de fadaises", care atunci treceau drept

Traducea, de pilda, cuvInt cu cuvInt In frarquzeste idiotismele romane
Ne me folissez pas, femme (Nu ma Innebuni, nevasta) ; Mettez votre dsir dans le clou
(Pune-ti pofta In cui) ; _le vous ai dit de ne plus vous haricoter (Ti-am spus sa nu te

754

mai fasolesti). Minimaliza figurile mitologice, pe Hercul (el a omorit o pisica pe

www.dacoromanica.ro

care a prins-o la o aid de smintind, din pielea

cdreia si-a imbldnit gulerul paltonului. lstoricii
au botezat pe biata pisicutd cu numele Leul

din Nemeea"). Compunea un Tat51 Nostru

infernal (Tatd1 nostru care esti in iaduri,
afuriseascd-se numele tau ...") sau epistole
cdtre Nichipercea (intunecime
, tipdrind
aceastd mica si neinsemnatd brosurd, o dedic

intunecimei voastre ca un semn de stimd,

respect si iubire drceascd... Al intunecimei
voastre plecat pina la iaduri ..."). Fdcea

portrete bufe, de un gust detestabil :

E In forma rotunjoard

's,

$i in git ca un cimpoi,
Poartd in spate o povard
Ce-i zic cocoase la noi.

Cronici In versuri

si

prozd, destdinuind

mahalalelor", bufetul lui Chir

Mihale din Cismigiu", balurile mascate :
,.misterele

tineanu, Bossel, Pomul Verde, VTIcec, Balul lui

lanos, Salcia Pletoasd, Gastundbalhaus zur Eisenbahn,

apoi starea

ulitelor, precum si a

acelora din mahalaua Schitul Mdgureanu

Doud numai sint pavate,
lar cinci Idsate-n naturA,

De nu po/i a le strabate
Nici pe jos, nici in trdsurd.

N. T. oRAsANu

In evenimentele precedind ziva de 24 ianuarie 1859, Orsanu sustine a fi avut

o colaborare importantd. Cdsdtorit si cu un mic angel" de doi ani, Cleopatra

(curios este cd Orsanu s-a cdstorit abia la 3 decembrie 1859 cu Lucsita Toporanca,

vdduvd prin deces ori prin divot, cu un tata muribund (acesta a murit intr-adevdr la 31 ianuarie 1859), aduce totusi tdrdnimea Tnchisd de dorobanti la zalhanaua de

la Colentina si zdddrniceste alegerea lui Bibescu sau a lui $tirbey, strigind : Mara
ostirea. Jos tiranii ! Trdiascd libertatea !" Asta nu-I scuti, sub Cuza, de cinci internnitdri, prima data chiar In 1859, fiincicd, 'Land parte la o Intrunire calificatd de
guvern turburare" in sala Bossel, fdcuse sd sard chipiul prefectului Cretulescu.
Socotindu-se bolnav, In temnita" In care de altminteri juca preferant cu Trigrijitorul,
ceru un medic. Veni generalul Davila, Invirtindu-se ca o sfirleazd prin camera*, frecindu-si mlinile cu cochetdrie si fdand la piruete ca un saltimbanc :
D-ta ! d-ta !
zice domnul Davila cu obicinuitu-i ton comico-ridicul. D-ta bolnav ! e peste putintd !" Ordsanu II tratd cu un scepticism identic D-ta ! d-ta ! zisei imitind tonul
sdu de mai inainte, d-ta medic ! e peste putintd !..." De fapt, Ordsanu, pentru vremea lui, era un personaj, rudd cu V. Boerescu, si condei temut, motiv pentru care
Boerescu, Costa-Foru, ministri, TI viziteazd cu prilejul altei detentiuni, rgdcluindu-i
trimiterea In Franta. La a doua puscdrie" pentru delict de presa, se tinu de farse.
Puse Omni de chibrit In tigara unui popd, amenintindu-i barba cu incendiu, si-i

www.dacoromanica.ro

755

aprinse o ..pot.'" unsd Cu sdu pe talpa goald. isi notd ca si Baronzi jargonul cirIitorilor (tescar : punga s ; candriu: beat; sticlete: soldat sau dorobant ; gagiu: sef,
stdpin sau negustor ; carabangie si gagicd: femeie ; busuioc: cutit ; spald-varzd
sable ; picioare de porc mare sau baston scufundat : puscd ; purcea : 'add ; pdrul
purcelii : capacul lazii; chezas si piigoi : lacdt ; poptoarcd : cheie ; ochi si ochisori
sau ochi de vulpe : galbeni ; albituri sau albisori : moneda de argint ; lovele : parale
cerc : inel ; traistd : clondir ; carantan: pahar ; mol si molete: vin ; tapardos
rachiu ; cerneald : cafea ; labe: cizma ; gdind : cdciuld ; crdcani : pantaloni ; cinepd
par ; rogojind: iapd ; zapciu : cine ; luminare : gIscd ; cocoand : gdind), apoi jargonul
cartoforilor (as : taica ; doi ochi : beizeru ; trei : spirea ; patru : fratele labei ; cinci
labd ; sase : salman; sapte: fratele cernichi ; opt : cernica ; noud : fratele grubii
zece : gruba ; valet : cilac; dama : mingeacd ; regele: praftorita). A treia condamnare o suferd sub ministerul Ghica pentru un articol, Cabinetul de zoologie, pdrInd
a atinge pe Manolache lepureanu. La a patra osindire In decembrie 1860 e coleg
de arest cu Pantazi Ghica, la a cincea cu Radu lonescu. Bolintineanu li viziteazd. in
general este mereu gratiat sub diferite pretexte festive.
T. Orasanu, tatal pamfletarului, era orinduit la 10 octombrie 1849 citen la tribunalul politienesc, probabil de Ilfov. Trebuie sd fi avut mosie, deoarece fiul sdu,
N. T. Ordsanu, oferd statului In 1856 pretul a sapte tigani din saisprezece cIti avea,
si dupd aceea pretul pentru ahi ase. Pamfletarul se ndscuse la Craiova In 1833,
indiciu ca tatd-sau avea pe atunci legdturi cu Oltenia. Dintr-o foaie de zestre, data
de acesta la 17 februarie 1850 pentru cumnatd-sa Elenca, descifrdm unele amdnunte

despre familia lui Ordsanu. Elenca, mireasa, era sora Maritei Ordsanca, sotia lui
T. Ordsanu, si se marita cu un Hristodor Naum. 0 'sumd de bani rrnasese de
la cumnatd-mea Anica", rdposatd la aceast data, si se afta la cumnatul mieu
D. serdar G. Rafaild". Dupd toate probabilittile, Anica era altd sort a sotiei, iar
G. Rafaild era sotul Anichii. Sotia lui T. Ordsanu se chema Manta Chitescu, pentru
Ca In 1893 Creditul funciar roman cerea scoaterea In vInzare prin licitatie a mosiei
Negreni si Birceni (Olt) ce-i zice si Chiteasca, proprietatea d-nei Marita T. Ordsanu.
D. Aricescu, tatl poetului C. D. Aricescu, fusese o vreme grdmtic la stolnicul Nicolae Chitescu din Slatina, mosul lui Ordsanu. T. Ordsanu mai are, afard de Nicolae,
o fatd, Polina, moartd de rOceald" In virstd de 22 de ani, la 24 mai 1862. N. T. Ordsanu invdtase la Sf. Saya si citeva rinduri din Talrne-Balrne de la naw-rneu Nichipercea (1863) pot sd-I priveascd si oricum dezvdluie un aspect al vietii colegienilor
sdraci

Ne sustineam prin contributul scolaritor avuti, prescriam caietele pe cizme,

fIceam tematele profesorilor pe cite o jumdtate de sfant ... Mai toti eram auditori, cdci lipsa ne silea s lipsim de multe ori, ceea ce nu era permis unui scolar
regulat". Trdiam toti Tntr-o camera; vara la mahala, lama la al treilea cat In vreun
otel apropiat de colegiu sau de bibliotecd".
Ordsanu fu numit director al Monitorului oficial" prin decret (din 11 august
1876). inainte fusese inspector in Regia monopolurilor tutunurilor de la Trifiintarea
ei, In 1872. in 1875, Incheindu-se o conventie comerciald intre Romania si AustroUngaria, foarte combdtutd de opozitie (Romanul", nr. din 10 si 29 iunie 1875),
Ordsanu este printre aceia care semnard o adresd care domnitor, rugindu-I sd nu
confirme conventia. Atunci directorul general al Regiei, Robert Hamilton Lang,
Tntreabd In scris dacd da sau nu" a subscris adresa In chestiune. Ordsanu Ti rdspun756

se Da, am suptscris-o". Directorul se face a-i inspecta, In lipsa, sectorul sdu din

www.dacoromanica.ro

Moldova si, constatInd incapacitate sau neglijentr, TI destitui (Romanul", nr.

din 12 sept. 1875).
La 7 aprilie 1880 e numit In functia de al patrulea inspector general In serviciul

impozitelor asupra spirtoaselor. La 1 aprilie 1882 trecea In postul de inspector

financiar. Prin decretul din 17 octombrie 1886 era numit din nou director al Monitorului oficial" si Imprimeriei statului, In locul lui $t. lorgulescu, post din care
demisiona In 1888 In favoarea lui Al. Pencovici. Se vede cd acum Ti mergea
cdci Monitorul oficial", al cdrui director fusese, publica In mai scoaterea la licitatie
a mobilelor sale pentru despdgubirea unui Nacu Minovici. N. T. Ordsanu muri In
1890. incepInd de la 1 aprilie 1891, sotia sa Lucsita primea drept pensie lunard abia
67 de lei.

BIBLIOGRAFIE

F/oricelle de primavera, Bucuresti, 1854 ; Tirgulu cu dei sau Buletinul Cismigiului, Bucuresti,
1857 ; Botezu/u /ui Fil-fil-son In balta Cismegiului, Bucuresti, 1857 ; Trei feti-/ogofeti sau povestea lui
Fil-fil-son, Bucuresti, 1857 ; Uinta lui Fil-fil-son, urmare la cei trei fei-logofeti, Bucuresti, 1857;
0 fat() de maritatu, Bucuresti, 1858; Mistere/e mahalalelor sau cronica scandaloase o orasului, Bucuresti,

1857-1858 ; intemniterile mele politice, Bucuresti, 1861 ; Illustrii contemporani, satire si epigrame
politice, Bucuresti, 1861 ; O pagind a vietii mele sau 22, 23 si 24 ienuarie 1859, Bucuresti, 1861;
Talmes-Balmes de la nesu-meu Nichipercea, Bucuresti, 1861-1863 ; Collectiune de versificari umoris-

tice, 1869-1870, Bucuresti, 1870 ; Opere satirice, IIII, Bucuresti, 1875 ; Poesii dedicate armatelor
romclne, Bucuresti, 1877. in 1865 (16 martie-2 iulie) Ordsanu publicd ziarul Opiniunea nationale".

NICOLAE RUCAREANU
Cimpulungeanul N. Rucdreanu pare a se fi nascut In anul 1810, dac'd este
exacta afirmatia pe care o face In prefata Modestelor Incerc'dri poetice apdrute In
1873, din care rezultd c acest volum reprezintd debutul autorului la vIrsta de 63
de ani.
Primele cunostinte le primeste In familie de la dascdli particulari, apoi continua
scoala la Bucuresti, unde-I va avea ca profesor pe Ion Heliade Radulescu. intre
1844i 1846, N. Rucareanu se and la Paris Impreund cu alti tineri romni si frecventeazd cu entuziasm cursurile lui Jules Michelet.
inapoiat la Cimpulung, N. Rucdreanu devine profesor, desigur nu din necesitate, cdci era posesorul unor Tntinse proprietdti. Alegerea sa ca deputat In Divanul
ad-hoc la 14 septembrie 1857 stIrneste proteste, Intrudt Di m itrie Cretulescu, Tntr-o
scrisoare catre Ion Ghica, se aratd convins cds nu se poate astepta la nimic bun din
partea lui N. Rucdreanu si a altor deputati ca el. Aceastd afirmatie trebuie sd fie adevdratd, daca ne &dim cd In 1864 fratii Rucdreanu, mari proprietari In j udetu I Muscel
si oameni cu influent, fdceau opozitie legii rurale, silind pe prefectul Drghicescu

sd ia Impotriva lor msuri adesea certate cu morala".

www.dacoromanica.ro

757

In 1866, N. Rucreaun face parte din tabdra acelora care se ardtau Impotriva aducerii unui domn strain latronul
Moare dupd1889, complet uitat de contemporani.
In prefata unicului su volum de poazii, Modeste Incerceri poetice, N. Rucreanu
se scuzd pentru lipsa de talent poetic si mai ales de culturd. Alexandru Odobescu,
prezentInd balada Vindtorului Carpoti/or In Pseudo-kyneghetikos, remarca priceperea cu

care a fost ales si conceput subiectul, dar considerd ca imaginile au aspectul tern
al fotografiei si nu coloritul viu al vietii". Volumul, pe l'ingd compunerile originale,
contine si traducen i facute dupa Schiller, In scopul de a demonstra cd limba romnd

este capabild sd exprime cele mai Inalte sentimente.

Pentru Nicolae Rucdreanu, om de la munte, peisajul alpin este o sursd de inspiratie si pe aceastd I inie se Inscriu cele mai izbutite creatii ale sale : Wneitorui Carpatilor, O indlnire, O ora de primeivard, care contin imagini nu lipsite de prospetime
si create cu un anume simt al autenticului. De asemenea este sensibil si la sonurile
poeziei populare, cdreia stie
prind timbrul (Cucul i codrul). Celelalte poezii
sint niste versificatii desuete care nu mai retin atentia.
Impresiile sale de cldtorie, lipsite de valoare literard, denota totusi c autorul
era sensibil la formele de viata burgheze pe cale de infiripare. Reflectiile sale
referitoare la pustietatea portului Constanta s'int gritoare In acest sens.
In 1871, N. Rucdreanu dedica' o poezie artistei A. Ristori. Pentru atitudinea
contemporanilor este semnificativ articolul lui Cezar Bolliac, care-i calificd poezia

drept un cuatruped schilod In forma de catren", care viciazd atmosfera literard

a epocii.
N. Rucdreanu a scris In umbra lui V. Alecsandri si este un discipol TritTrziat
al lui I. Heliade Rddulescu, pe care-I socotea pdrintele literaturii romane". I-a

respectat !Ad la capt nu numai principiile, dar si ortografia, iar contemporanii

il considerau Invechit.

BIBLIOGRAFIE

Modeste Inceralri poetice, Bucuresti 1873 ; lmpresiuni d'un viagiu la Constantmopole i tnapoi,
Bucuresti, 1886 ; Vade-mecum la Dimbovicioara, Ompulung, 1889.
Documente privind Unirea Principotelor, Bucuresti, 1963, vol. I, Documente interne (1854-1857),
vol. III, Corespondent politia, (1855-1859) ; Constantin C. Giurascu, Viao si opera lui Cuza Vocid,
Bucuresti, 1966 ; Al. I. Odobescu, Pseudo-kyneghetikos. Epistord scrisa cu endul s fie Precuvintare la

cartea Manualului vfntorului, Bucuresti, 1874.

GEORGE RADU MELIDON

758

Profesorul G. Melidon, prezentat de Aron Pumnul In Lepturariu rumemesc ca

un luptator pentru dezvoltarea InvtmIntului, s-a ndscut la Roman In anul 1831.
Studiazd literatura si istoria la Academia Nationald din asi, iar din luna septembrie 1855 II gdsim in lista stipendistilor de la scolile din strdindtate, trimis la Paris

www.dacoromanica.ro

pentru studiul matematicilor. Din anul 1856 devine profesor de mitologie, retoricd
si poeticd la Gimnaziul academic din Iasi.
In calitate de director general al scolilor, G. Melidon se va preocupa de dezvoltarea InvdtdmIntului sdtesc. El combate pdrerea, amplu rdspIndita, cd In scolile
din mediul rural este suficient sd se predea elevilor doar scrierea si citirea, deoarece

viitorul popoarelor st In scoalele sdtesti";

G. Melidon este preocupat si de problema formdrii Invatdtorilor pentru aceste
scoli. CInd In 1867 o comisie compusa din A. T. Laurian, V. A. Urechid, Davila si
Esarcu organizeazd Scoala normald de Trivdtatori, conducerea ei este Incredintatd
lui G. Melidon, care elaboreaza cu acest prilej ample programe de InvtmTnt.
G. Melidon moare la Iasi In anul 1897. Opera lsatd in urma sa este modesta
si pdtrunsd de didacticism. G. Melidon este autor al unui Manual a/ Invttorului, al
unei lstorii nationa le pentru popor, care Isi propune sa expl ice cauzele care au prod us
evenimentele istorice, si al unor Regule scurte de versificatie roman& IntrucTt autorul

considera cd este suficient sd fie cunoscute bine regulile ritmului si rimei spre a
se putea face usor versuri bune In limba romand.
In paginile revistei Zimbrul" Melidon colaboreaza cu articole politice : Presa
greceasc i romn, Viitorul Dunrei, Chestia Orientului
altele.
i

Poezii si scurte bucati In prozd de-ale lui G. Melidon se gsesc Imprastiate prin
calendarele si almanahurile epocii. Poezii ca La coroana lui stefan cel Mare sau intliul escadron, patriotice In intentie, nu reusesc sd fie cleat declamatorii, iar
O privire de pe Ceahlu (suvenire fantastice) constituie pentru autor prilejul de a descopen i frumusetile peisajului romanesc si de a se entuziasma de el.

G. Melidon si-a cIstigat merite incontestabile In activitatea sa de Indrumdtor

al scol

BIBLIOGRAFIE

Regule scurte de versificatie roman& Metodu usoru pentru a pute face cu inlesnire versuri
corecte in limba romana, Iasi, 1858 ; Relatiunea statistidi de starea ;colelor in Moldova, Memoriu prezentatu D. Ministru de Culte ;i Instructiune Publica in 1 ianuarie 1862, Iasi, 1862 ; Anuarul primului
period de Invatamint sub directiunea d-lui George Radu Melidon. Anii colari 1867-1870, Bucuresti, 1871;
Manualul Invatatorului sau elemente de pedagogie practica in usul ;coalelor popu/are, Bucuresti, 1874
lstoria nationala pentru popor sau neamul, sapo, arma, casa 0 mintea romanilor prin toate timpurile
locurile, Bucuresti, 1876 ; trod national, roman, [f. I.], 1895.
C. Diacononich, Enciclopedia romana, t. III, Sibiu, 1904 ; Arune Pumnul, Lepturariu rumanesc,
t. IV, partea a 2-a, Viena, 1865 ; D. Rosetti, Dictionarul contemporanilor din Romania (1800-1898),
Bucure;ti, 1898. In volumul /rod national de G. Melidon se afla o lista a catlilor publicate de autor,
printre care figureaza volumele Scrieri iterare, 1854-1862, si Chestiuni politice, 1855-1862. Aceste

scrieri nu se gsesc in colectiile B. A. R. ;i B. C. S. (Bucuresti);i este p4n probabil ca ele sa

vazut lumina tiparului.

www.dacoromanica.ro

759

ROMULUS SCRIBAN
Familia Scriban a fost cunoseutd In istoria culturii noastre In special prin strddania celor doi teologi Scriban, Neofit i Filaret, care au desfdsurat o prodigioasd
activitate obsteascd (in campania unionista) si religioasd, In calitatea lor de profesori
la Seminarul de la Socola.
Poetul Romulus Scriban, nepot de frate al acestora, s-a ndscut la Burdujeni
7n anul 1838. A TrivdIat la Iasi, Mtn la Seminarul de la Socola, apoi la Academia
Mihdileand. $i-a desdvIrsit apoi formaTia intelectuald In acest climat, unde mai bine
de cincizeci de ani activase Gh. Asachi. inainte de a pdrsi Tara pentru studii, Romulus

Scriban a luat parte la acOuni IndrdzneTe, In vara anului 1857 : el este acela care
a trecut Mileovul, noaptea, cu actele si protestele comitetului unionist din Moldova.
A studiat dreptul si filologia la Torino, lundu-si licenta In 1866. Dupd Tritoarcerea
din Italia s-a stabilit la Galati, ocupTrid pe rTnd tune-One de procuror, profesor de
drept si economie politicd la $coala comerciald din oras. A practicat si avocatura.
A murit la Iasi, In ziva de 29 octombrie 1912.
Activitatea literard a lui R. Scriban se limiteazd doar la cloud plachete de versuri, prima incerceiri poetice (Iasi, Buciumul romdn", 1860), iar a douaPoeme(Bucuresti, loana Weiss, 1866). Poeziile apdrute in 1860 snt rezultatul unor naive medita/ii de adolescent, concretizate intr-o poezie vetusta a ruinelor, ca In 0 noopte
pe ruinele Sucevei, sau reluInd tema colonizdrii Daciei si a formdrii poporului romdn,
In poemul cu obositoare digresiuni epice si discursuri insignifiante Penatii Troei.
Activitatea publicisticd a lui R. Scriban se Tntrerupe pentru sase ani, interval
In care si-a fdeut studiile In Italia. Poeziile adunate In volumul Poeme, 1866, sint scrise

In acest timp si exprimd, ca ton general, o concemie politicd cu totul veche si

Imbicsit de misticism. CelebrInd libertatea In versurile intitulate Ontul
R. Scriban ajunge la o idee retrogradd despre ea, preconiend o falsd libertate, end
lupii chiar cu meii vor paste Impreuna,
condusi In calea vietii de acelasi bun pastor,
ca ceriul va se-mpace, in patria strabuna,
pe asupriii de seculi si pe asupritori.
Si

NeaVind o concepIie politicd clard, versurile lui, nerealizate artistic, nu au avut

rezonanId In epocd. In acelasi volum mai pot fi semnalate poeziile Catedrala episcopiei Argesului, Frunze, Congresul Transilvaniei, Adio la patrie, inspiratd de pdrdsirea

tdrii. De altfel, este singura crea-Oe In care sinceritatea sentimentului poate

emoliona
Adio Romani% parnint de suvenire,
adio inc-o data, o tiera ce iubesc,
Mihnit pind la moarte de cruda despartire,
sa te revad cu bine, din inima doresc.

Elaborat in 1866, volumul nu reflecta stadiul limbii literare din acel moment.
Latinismele abundd, cuvinte mai puTin utilizate In limba poeticd, precum peremin,
protege, Mciintena, belicos, tncintenatei, amarante etc., sund anacronic astdzi, ca
760

atunci.

www.dacoromanica.ro

A vorbi despre R. Scri ban ca despre un poet, cum observa cu adevdrat G. Cal inescu, este o mare aventura" ; el ramine In istoria culturii noastre pentru animatia

ce a produs-o, la lasi, creind o atmosferd propice preocupdrilor literare printre

elevi, In jurul anului 1859.

BIBLIOGRAFIE

incerceiri poetice, Iasi, 1860 ; Poeme, Bucuresti, 1866 ; Istoria economiei politice, a comerciului
a navigatiunei romdne, Galgi, 1885.
C. Erbiceanu, Viata i activitatea preosfincitului Neofit Scriban, episcop de Odessa, fost profesor la
Seminarul Veniamin din mndstirea Socola, Bucuresti, 1888.

ALEXANDRU DEPARATEANU
Al. Depardteanu s-a nascut la 25 februarie 1834 In casa din Rosiorii de Vede
a tatalui sau, boierul orb, dar vesel meloman, Petru Depardteanu.
isi petrece primii ani la mosia pdrinteasca Departatii din Teleorman. in 1852
ajunge In clasa a 3-a a Colegiului Sfintul Saya din Bucuresti.
Poetul rdmine autodidact, destul de versat In literatura, cad mentioneaza pe
Ronsard, Byron, Hugo si Musset. Calatoreste prin Germania si Italia. Face pelerinaj
In patria lui Cervantes. Std mai mult la Paris, fara a rdmine impasibil la actualitatea
I iterard a Frantei. Deprinde ceva din dibuirile de noi forme de expresie ale poeziei.
Ales deputat la 24 noiembrie 1864, moare peste mai putin de 2 luni, la 11
ianuarie 1865.
Poeziile lui Depdrateanu sint inegale. Forma muzical lucrata se impiedica In stridense neologiste. Varo la ord, putin caracteristica pentru poet, a facut carierd pentru
idilismul ei. Poeziile erotice ale lui Deparateanu au si pasaje petrarchiste merituoase.
Viciat de rdul veacului, poetul exclama : Stiinta, forma, nume, nimic ! .
Toate
minciuni !" si cauta refugiul In iubire (Mi gloria par bien amor). El proslaveste fetele
cu buza-n flcari si cu sin atunci aprins" (Fetele), lasInd mai curind un itinerar erotic
cleat o spovedanie lirica.
Erotica lui era Impovarat de un hedonism adesea lipsit de rafinament. Totusi
ea aduce o nota distinctd In poezia de dragoste a timpului, Trnbicsit de idolatrizari,

prin amploarea mustrdrilor apropiate uneori de imprecatii.

Deparateanu a lasat rareori tablouri far-a intentii de cugetare. Asa e o Hora
din 1859, prevestind monografia poeticd a jocului care avea sd-I tenteze pe
G. Cosbuc. Are si o fioroasd nocturna romantica datind din 1857.
Catrenul La un poet, pare o profesiune de credinta
Poete I dei amorul i dd mai multd vervd,
Tu fii mai mult filosof si mai pu.tin amant
Din creerii lui Joe rascu casta Minerva,
lar Venus, din oceanul perfid si inconstant.

www.dacoromanica.ro

761

Poetul nu ajunge un ginditor. Atitudinea

neclard fan de vian duce la un umanitarism
alterat de confesiuni sceptice. El are viziunea grand ioasa a dramei sociale : statuiele
regale" si stIlpii Tmpdrtesti" stau pe
piedestale d-oase omenesti". Palatele splen-

dide" strivesc umerii cariatidelor, care nu

sTnt decTt oameni suferind". Sombre istorii" se scriu cu spade si pumnale".
NeIntrezdrind un orizont care sd Inltu re perspectiva nedreptatilor, Depdrdteanu

Incearn sd se depdrteze de ele prin fuga

In idilic (In Vara la tare") sau prin amintirea
atmosferei volupntilor mondene din somptuoase sdli de bal; alteari TI tenteazd tulbu-

rele &id de pardsire a lumii, ca In

grinul.

Din

meditatia in fine

Pele-

rezultd

desernciunea, Tntrezdrin de poet, provine

din inexistenta onoarei", a virtutii", drepntii si I ibernti Tntr-o stare care Ti pdrea iremediabild.

Inca In 1853, Al. Depdrteanu a ticluit

Don Gulicel sou pantofii miraculoV, comedie
vodevild in 4 acte si un tablou". Dincolo de
complicarea inutild a piesei si slaba ei realizare, transpare frecventa idee In dramaturgia romdneascd a conflictului de mental itati Tntre generatii. in GrigoreVoa, drama repudiatd de B. P. Hasdeu si aprecian
de Cezar Bolliac, el Isi fundean subiectul pe episodul asasinrii lui Grigore Ghica
(In 1777).
Dorind a prezenta un panoptic al stdrilor sociale din Moldova secolului al
XVIII-lea, cu populatia despuian de boieri intriganti, scriitorul atribuie moartea
ALEXANDRU DEPARATEANU

lui Grigore Vodd exclusiv trddrii boierilor.

Este elocvenn Tncrederea personajului principal In calintile morale ale
poporului
Copilul meu, o crede : iubirea locuiote
Aici, la noi, Tntr-astfel de oameni : In pstori,
In robi, In proFti ; boierii *it rai i tradtori 1

Piesa nu e lipsin de momente comice. Astfel, un moment izbutit TI constituie lectura unei epistole din partea boierilor conspiratori, de fapt o reusitd parodie-pamflet,
in vers popular.
Interesantd ca intentie, drama lui Depdrdteanu nu cl destuld viat personajelor
principale, care au un mod stereotip de a judeca. Ea are crTmpeie poetice realizate,
dar pierdute In compozitia artificiald a Intregului. Poet infrint In entuziasmul lui de
scepticismul epocii si al clasei sociale din care a fcut parte, Al. Depdrdteanu
rmTne remarcabil prin umanitarismul sdu. CIteva poezii merituoase si drama, care
nu e cu totul lipsin de calinti pentru epoca, sint de ajuns sd i se recunoascd
762

un loc modest, dar sigur In evolutia literaturii romdnesti.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
Doruri si amoruri, Bucuresti, 1861 ; Romance istorice i cavaleregi (din ispanioleste"), In Buci umul", I, 1 863, nr. 97, II, 1864, nr. 273, 274 si 277 ; Vara la par& In Satyrul", I, 1866, nr. 4 ; Grigore
domnul Moldovei, drama In 5 acte si in versuri, Bucuresti, 1864 ; Don Cuila)" sau pantofii miraculosi,

..comedie vodevila In 4 acte si un tablou", In Revista Merara.", XIII, 1892, nr. 12.
Duil i u Zamfirescu, Cum a iubit Depire4eanu, In Literatorul", II, 1881, nr. 2 ; Al. Vlahuta, Depdreiteanu, In Armonia", III, 1883, nr. 2 si 22 ; Gr. Andronescu, Alexandru Depeireteanu, studiu !iterar,
In Revista Merara", VII, 1886, nr. 2 ; Cont. Dissescu, Alexandru Deper4eanu, In Analele !iterare,
politice, stiirrtifice", I, 1904, nr. 6-8 ; Al. Ciocdnescu, Alexandru Depdraleanu, studi u critic, Bucuresti,
1936 ; G. Cal nescu, Material documentar, In Studii si cercetdri de istorie !iterara si folclor", III, 1954,

X, 1961, nr. 3.

ALEXANDRU SIHLEANU
Moartea, care-I smulse
nevIrstnic, impiedicd pe Alexandru Sihleanu
dezvolte talentul poetic ce se Tntrevede In singurul sau volum de poezii, cu titlu

lamartinean : Armonii intime (Bucure$ti, 1857). Cultura sa clasica si modern i-a adus

In poezie aluviuni din diverse parti, netopite Inca In magma proprie. Hor4u,
Alfred de Vigny, Lamartine, Byron Ti imprima fie accente de beatitudine campestrd,

fie neagra durere a poetului romantic

Vinturi a urgiei, veni i de ml. bateti
Din banchetul vostru, credinciosi, ml. scoate-ti
Duha-ntunecimii, ie ml. Inchin !
(Sonet II!)

Alexandru Sihleanu, nascut In 1834, ca fiu al paharnicului Zamfirache

Sihleanu din mahalaua Gorgani, T$i petrecu junia" la Sihlea (sau Sihlile) din judetul
Buzdu, la mo$ia pdrinteascd. Dintr-o poezie, Revederea, scrisd intr-o vacanp la -tara

(in 1854), aflarn Ca se afunda in padurea misterioasd", ascultind plin de uimire"

vocea duioasa a filomelei, ca pe malul
cu tainici $oapte" facea dulci visuri
de viitor", cd, uitind de rang, se amesteca printre ciobani cintind doina. Amintirea
locurilor copilariei se va fi rasfrint $i In poezia Toamna
Ah ! mult Imi place cInd toamna vine
Sa fiu M'ara la deal, la vii,

S'a' yaz butucii phi cu ciorchine

De struguri rumeni si aurii.

Dupd ce frecventeazaunul din pensioanele Bucure$tilor", pleaca la Paris pentru

desavir$irea studiilor In anul 1852, dei figureaza ca redactor al Junimii romane"

ce aparuse In mai-iunie 1851. Aci se sim-lea strain"
Ond gIndesc la tine, maica mea doritd.
Sufletu-mi de jale si de dor e plin
Ah ! vin de mIngIie, sora mea iubit,
Pe tristul strdin
!

(Strinul, Paris, 1852)

www.dacoromanica.ro

763

Cu toate obligatiile studiului, Alexandru

Sihleanu gusta In toatd libertatea desfdtdrile
unui trai de placed" dupd cum Isi aminteste A. Odobescu, care-I avu tovards de
studii In lard si strdindtate" Inchirand

vinului Infocate strofe"

! cereasa ambrozie
Ce mingii sufletul meu,
and sorb unda-ti aurie,
Para beau chiar din Letu I

Atunci uit viaja trecutd

Atunci tot e zimbitor
Zdu bgia e plcutd,
Cad n-am pas de viitor !
Oameni, gemeti cu-ntristare
Nu am mild de plinsori I
Printre voi cu nepds(aBoreeti

Trec ca soarele prin non.

In 1855 se Intorcea In lard prin Viena,

unde compusese si cloud poezii (In 9 septemLa Sevastopol.
brie) : La Patrie si Sonet VI

ALEXANDRU SIHLEANU

Smulge dupd fatd-ti valid trist si jalnic,

Drag pdmint al tdrii cu amar nutrit,

se adresa poetul rii, iar pe fiii si Ii Indemna:

Fii

ai Romdnii, frgii mei de singe,

Rdscoliti cenusa vetrei stramosesti

Si vdpaia slavii din trecut va-ncinge
Inimile voastre mari si bdrbdtesti.

La ziarul Concordia" colaboreazd cu o izbutit satird : Cismigiul.

Odobescu noteazd In Gtevo ore la Snagov cd Al. Sihleanu avea o inteligentd
desteaptd, un spirit glumet si sarcastic, o imaginatiune aprinsd si o productiune
lesnicioasd, care se ascundeau toate subt o aparentd aclIncd de lenevire, de zburdalnicd

nepdsare, zugrvite pe fata-i oachesd si palidd, dar find si placutd".

Prin cele sapte sonete, dte cuprinde volumui Armonii intime, lira de argint,
Imbogdteste aceastd specie
Sihleanu"
cum Ii numea In Epigonii M. Eminescu
In literatura noastrd, tematica lor fiind In principal eroticd. Tonul general al poeziei
sale de dragoste este apropiat de al lui Vasile Alecsandri. O Sofie vegheazd visurile

poetului, smulgIndu-i imnuri tinguitoare de harpa

Tu care treci frumoasd In visurile mele
Ca umbra fericirii in ceasuri de suspin
Si care-mi esti pldcutd ca noptile acele
Cind tainicul Luceafdr veghiazd In senin
(La Sofia)

764

www.dacoromanica.ro

De Alecsandri se deosebeste prin temperamentul sdu sanguinar, nutrind o viatd

?rare salon si sdlbatica natura" ; o ereditate incertd, pierdut In fumul genealogiilor imaginare, TI apropie de cavalerii medievalittii byroniene (vezi baladele Logodnicii mortii si Pdenul si crestina). .,Complexitatea bdrbatului rafinat si barbar, totdeodatd, pe care se va Tncerca s-o Infptuiascd Macedonski mai tTrziu, o gdsim la
Sihleanu nefabricatd", observa G. alinescu.
mi place o natura Cu fiii sal slbatici,
Cu piscuri darimate, cu /rmuri singuratici[...]
imi place end dezgustul si ura ma friminta
S-ating coarda d-arama a harpei care cinta
Salbatica durere a tristului Byron.
(Strofe)

Via-0 Ti fu ca un fIlfTit de aripi, murind la 23 de ani (14 martie 1857),

printr-o

boald extraordinard, necunoscutd chiar de medici, trist fenomn al naturii, care,

dintr-o mica but:4 iesitd pe buza junelui, cangrend In cIteva ore tot trupul sdu"
(A. Odobescu, Clteva ore la Snagov). E InmormTntat la biserica lcoanei, fiind apoi
reTnhumat In satul Sihlea.

BIBLIOGRAFIE

Armonii intime, Bucuresti, 1857 (un exemplar cu dedicgia autorului catre Gr. Alexandrescu
la Biblioteca Faculta/ii de filologie din Iasi), a doua ediie, Bucuresti, 1871 (cu o prefga de G. Creteanu) ; Poezii
Armonii intime" (1857), Valenii de Munte, 1909 (Cu o prefa0 de N. lorga).
A. Odobescu, Citeva ore la Snagov, In Revista romana pentru 5tiin4;e, litere si arte", Bucu-

resti, 1862, vol. II; lacob Negruzzi, Armonii intime, poesii de A. Z. Sihleanu, in Convorbiri
literare", V, 1871, nr. 3 ; Alexandru Sihleanu, in Literatorul", IV, 1883, nr. 9 ; G. Calinescu,
Material documentar (Al. Sihleanu), in Studii si cercetari de istorie literara si folclor", III, 1954.

RADU IONESCU
1873) TO Tnsusise bine limbile francezd si germand In
Radu lonescu (1833?
atmosfera severd de la Sf. Saya. Traduce un sonet din romanticul minor german

Wilhelm Killer, lar In fruntea cItorva poezii asaz ca moto fraze din George Sand.
In peisajul montan al mndstirilor Polovraci si Bistrita, unde Tsi petrece vacantele,
sau In atmosfera Bucurestilor de altdat, va fi citit probabil romanele debordind
de lirism ale lui G. Sand sau meditatiile lui Lamartine. Sd ne drn mlna si sA mergem

Impreund In valea de lacrimi" sund motoul unei poezii de dragoste, La Elena,

tristetea fiind atributul principal al liricii sale erotice.
Singurul lui volum de poezii (CInturi intime, 1854), dedicat conscolarilor"
si, relev un poet romantic prin excelentd. D. Bolintineanu si Gr. Alexandrescu

www.dacoromanica.ro

Ti

765

sInt principalii maestri, dar meditatia este Trnpinsa Ora In pragul desperarii, notele
elegiace atingInd cel mai gray registru
Ascunde-te, o lund, In marea de uitare,
Acolo si voi stele duceV-vd-a pieri !
SS piar a voastre raze, s-o noapte de teroare
SS vie acum din haos pe ceruri a domni 1

Poetul cauta amplitudinea maxima In poezii ca Geniul abisului, Vocea unei umbre,

Sunetul orei, Doucl lire In univers, confruntarea cu Universul tirand de poza sa obisnuita
Admiri tu armonia ce este In NaturS,
$i ordinea perfecta In legile-i domnind,
Si-n lume ce contraste I...

spune autorul In poezia Omul In naturd, a car& tema este prefigurata iarasi de un
citat din G. Sand : Quand on se sent moins brute et moins froce que la socit
oIon est condamn vivre et mourir, il faut ou !utter corps corps avec
elle, ou s'en retirer tout-a-fait". Doar femeia simIitoare" alina suferinIa poetului
si-I inspira
Frumos ceresc arhanghel ! Incepe dar de cInt,

Te pune acum la piano si cInt In delir!

inal/A sus la ceruri armonia-i cea sfintd,
$i inima-mi si suflet dintr-Insa se inspir.
(Pianul)

Femeii poetul ii Inftiseazd soarta unui Dante, Tasso, Byron, neInTelesi de con-

temporanii lor.
Cu o inteligenta mai mult vie cleat originala, R. lonescu va fi trezit mari sperante, din moment ce este sprijinit materialiceste de arhiereul Calist si casa Hagi
Tudorache s piece la Paris pentru desavIrsirea studiilor. Se ocupa mai ales cu filozofia si literatura universala.
Contactul cu emigratia romana din Paris va angaja definitiv pe poet In publicistica politica. De acum Incolo preocupante poetice vor deveni tot mai sporadice
cu o tematica precumpanitor patriotica. in februarie 1859 va tipdri la Paris brosura
Odd la Romania, In care Isi exprima satisfacIia pentru realizarea Unirii Principatelor,
pe care o sprijina cu articole si poezii redondante in Buciumul" lui Cezar Bolliac.

Dupa Intoarcerea de la Paris, colaboreaza intens la ziarul DImboviIa" al lui

D. Bolintineanu. Unul din junii Romani ce au fcut studii In litere In Francia,

scriitor si poet roman de distinctie", cum II caracterizeaza venerabilul poet pe R. lonescu, va prelua functia de redactor responsabi I al ziarului de la 7 mai 1860. Aci va
publica si nuvela romantica O zi de fericire, ramas Insa. neterminata.

766

R. lonescu va activa, In continuare, la IndependenTa", Romanul" si Revista

Dunarii" (semnInd adesea Radion), devenind subit potrivnic domnitorului si participInd chiar la detronarea lui. in 1866 este deputat de Arges, iar In 1867 agent diplomatic la Belgrad, dupa ce, sub Cuza, fusese pentru scurt timp director In Ministerul
Cultelor.
O oarecare Inviorare a preocuparilor sale iterare are loc In perioada de aparitie
a Revistei romane" conduse de A. Odobescu, R. lonescu fiind unul din redactorii

www.dacoromanica.ro

elegantei publicatii. N. lorga era de parere

ca meritele lui R. lonescu nu s'int nici In
poezie, nici In politica, ci In critica literara.
Studiul cel mai important In acest domeniu
este intitulat Principiele criticei, prin care
introduce
primul la noi
idei estetice
hegeliene, cu care luase contact In timpul
studiilor de la Paris. Tratind despre deosebirea Intre stiinta si arta, R. lonescu stabileste principiile si regulile pe care se Tritemeiaza critica literard, aplicate de el pentru

stabilirea unei noi directii" In literatura

romana. in explicarea talentului lui Donici si
Dorei D'Istria, criticul solicita Ingaduinta
asupra Tncercarii sale, Intruct este cel dintTi"
care o face. in lipsa unor dovezi asupra imprumuturilor hegeliene, T. Vianu presupune
un intermediar francez, traducerea In extrase
a lui Ch. Bernard, pe care fostul student la
Paris II avea la IndemIna, mai ales cd In
al

Franta era viu interesul pentru ideile hegeliene, aplicate In sistemul lui H. Taine din
Philosophie de l'art, carte considerata drept
baza a criticii literare moderne. Ecourile hegeliene, IntTlnite cu unele idei schopenhaueriene, care vor anunta nu numai teoria

RADU IONESCU

maioresciana, ci si unele formuldri ale ei, sInt totusi vizibile In studiul despre

Al. Donici
in variatele productiuni ale literaturii, In feluritele spectacole ce desfasoara
dinaintea noastra, gsim mai mult cleat oriunde o mIngliere pentru suferintele vietii,
o sperantazImbitoare pentru o soarta mai fericita, un dulce repoos pentru obositoarele
lucran. Inima noastra se face mai 'Duna', mai generoasa si se deschide mai cu Inlesni re
la sentimentele frumoase ; mintea noastra se ridica la o Tnaltime mai mare de idei si

cugetari si Tntelege mai bine sublimele minun i ale universului".

Idealismul lui Radu lonescu nu este totusi In critica atIt de exclusivist, Intruet,
ca si In estetica lui Schiller, idealul estetic este legat de cel politic. Arta, al carei
loc este fixat de critici deasupra politicii, implica un anumit obiectiv politic, pe care
ea TI realizeazd prin mijlocirea criticii
Cind critica va izbuti s facd cunoscute tuturor deosebitele I iteraturi, miscarea
generala Intre idei va pregati si va forma unitatea spiritului omenesc ; si atunci aceasta

unitate de idei, de sentimente si de trebuinte comune va Intemeia cu desavIrsire

Intre popoare solidaritatea politica, cel mai mare interes al timpurilor moderne
pentru prosperitatea fiecarei natiuni".
BIBLIOGRAFIE

Cinturi intime, Bucure0, 1854 ; Odd la Romdnia, Paris, 1859 ; Principiele criticei, In Revista
rornina", 1861 ; Alexandru Donici, in Revista romand", 1863.

www.dacoromanica.ro

767

Radu S. Dragnea, Un critic iterar de tranzitie, In Gindirea", III, 1923, nr. 6 ; T. Vianu,
Influenta lui Hegel In cultura romeind, BucureFti, 1933 ; Florea Gh4d, Radu lonescu
pionier al
literaturii noastre moderne din epoca Unirii, In Materiale de istorie
muzeografie", IV, 1966.
i

GR. H. GRANDEA
Gr. H. Grandea s-a ndscut la 26 octombrie 1843 pe mosia Tanddrei din lalomita,

pe care teal sdu o tinea In arenda din anul 1840. in linie paterna, Gr. H. Grandea
era de origine macedoneand. Bunicul, negustor, venise In lard din Costopolis, aduend
cu sine pe fiul sau Haralamb. Acesta se casdtori cu fiica postelnicului Baldovin, Maria,

si ar fi avut cu ea patru copii, IntIiul nascut fiind Grigore, viitorul poet. Grandea Tsi
pldsmui, mai tTrziu, o ascendenta care stIrni ironia lui V. Alecsandri si a lui Ion Ghica,
considerIndu-se nepotul lui Byron, al crui fiu natural am fi fost tan.' sau, Haralamb.
Focul care a cuprins Bucurestii In 1847 a pricinuit moartea mamei scriitorului,
mistuind si Tntreaga avere a familiei. Din 1855 Grigore rmase orlan si de tea si fu
nevoit s poarte de grija unui frate mai mic. Greutatile vietii pe care le IntImpind

Inca de copil sInt mdrturisite In versuri

De cInd In ast lume, Ii mama

pdrinte

M-au prsit In doliu, c-un frate micwr,

Eu care nu am reazim s am de el aminte,
protector,
fiu printe, mama, amic
i

tii ce suferinId, ce lupta, ce durere

A trebuit sa-ntImpin, de trai agonisind
Aci s-1 las din brate-mi, nemaiavind putere,
Tu

Ad i

la cApAtIiu-i s ma' aez plIngind.

Dupa actele pe care le prezenta, Gr. H. Grandea ar fi absolvit cursul superior al

Colegiului Sf. Saya. Sigur este ca In 1859 era elev al $col i i nationale de medicina
farmacie, fondata de doctorul Carol Davila. Tot In acest an Ti sInt semnalate In DIrn-

bovita", de catre Bolintineanu, primele Incercari poetice.

In 1860, Gr. H. Grandea, care terminase doi ani la 5coala de chirurgie, era sub-

768

chirurg In jud. Ilfov. Dei constiincios In practicarea profesiunii, nu simtea nici o

atractie pentru medicind, Tnclinarea sa fiind cdtre tiintele naturale. Fu numit, de
catre Davila, medic de batalion clasa a II-a la Scoala de medicina, predInd ad i si
dteva materii (istoria romanilor, zoologia, botanica, etc.). Se pare cd nu era prea
punctual In Indeplinirea Indatoririlor didactice, ceea ce-i atrase nemultumiri si
chiar unele sanctiuni din partea exigentului Davila.
In 1863 Grandea prepara elevi pentru bacalaureat la stiintele naturale, himia,
fisica, mineralogia, botanica zoologia i cosmografia", dupd cum anunta Buciumul"
(nr. 33 din 26 aprilie 1863). Prin Bolintineanu, ministru al cultelor, obtinu postul de
secretar al Comisiei documentale, dar demisiond sub cuvInt c din pricina acestei
functii n-o mai putea exercita cum ar fi dorit pe aceea de ziarist. in 1865 obtinu o

www.dacoromanica.ro

bursd de studii In strdindtate, la Lige, de unde va trimite la Familia" articole

poezii. Aci Tsi public& Dorintele a duoi romni i mediiie de a le vedea realisate (1866)

si tot aci sldveste In versuri Meusa

A I iaca-ma pe culmea ce valea o domina,
In purpura se stinge a zilei stea divina,
Acuma vad cetatea cu turnuriie ei
Si Meusa Intinsa cum scapara scintei.
Ah I at de mult Imi place aceasta panorama
intinsa ;I frumoasa! De cite ori ma chearna
S-admir 1st amfiteatru cu splendide colori
Ce farmeca vederea la mii de calatori.

O barca and ma duce In sus 0 jos pe valuri,

mi place sa contemplu mul imea de furnaluri,

Al caror fum se-nal# In limpedul eter

Ca fumul de tamTie...

In perioada sederii In Belgia se Imprieteni cu profesorul de metafizicd, esteticd

si arheologie Alphonse le Roy si cu turcul Mehmed Said. De la Lige se Intoarce fard
diploma de I icentd, dar cu nostalgia unei fiinte iubite de care a trebuit sd se despartd
prilej de noi versifican, pe ton sentimental
si Cu amintirea capodoperelor de
Rubens, Ruysdael, Van Dyck, Rembrandt, care-i stIrniserd admiratia. La Tnapoierea

In lard trecu prin Heidelberg si prin Nrnberg.

In 1868, Gr. H. Grandea, functionar, se cdsdtorea cu Sofia Fotescu. Spre sfIrsitul
aceluiasi an era profesor provizoriu de lim bile romdnd si francezd la $coala macedoromdnd din Bucuresti. in octombrie 1870 fu numit bibliotecar la Biblioteca din Iasi,
dar demisiond curind. PrezentIndu-se la un concurs pentru catedra de filozofie de la
Universitatea din Iasi, nu izbuteste s-o obtind. in 1874 functiona ca profesor de limba
francezd la Craiova. A fost redactor la Tribuna" (pInd In 1877), la Curieru I Bucures-

tilor", la Timpul", la Resboiul" (1877-1879). in 1890 era profesor suplinitor

la

Bacdu si solicita sprijinul lui lacob Negruzzi pentru a deveni titular al postului ce
ocupa. Cum pentru acest lucru licenta era obligatorie, Grandea se fixd la o tezd des-

pre atomism".
Gr. H. Grandea s-a stins din viatd la

Bacdu, la 8 noiembrie 1897.

Grandea este un poet minor, un versificator de fapt. Critica literard a notat capacitatea de a evoca ruini le (G. Cdlinescu)

Aci dupa diluviu avura muritorii

Ideea sa ridice un turn sa-ntreaca norii,
SI treaca atmosfera, s-ajunga pin'la cer,

Eternul lor refugiu. Dar turnul, autorii

S-au risipit ca fumul albastrului eter
Antica Babilona, splendidele palate,
Gradinile suave In aer suspendate

$i al Semiramidei frumos ;i-nalt mormint

Ce s-au facut

Perit-au de secoli spulberate,

Ca tot ce face omul p-acest etern pamint...

40

a.

www.dacoromanica.ro

769

cIntarea
flor nou pe atunci",
versurile alegot-ice asupra valsului macabru
Misterioasa zin atrage din cetate
Acele mii de aameni, victime imbatate,
In cimitir ea intrO, si umea dui:4 ea,

Ca neagra vljelie, intrind pe porli vuia I ...

Cind am ajuns acolo, din toata-acea multime
Nu mai vazui nimica decit niste victime,
Schelete in lin/oliu, ce dan%uiau mereu.
Frumoasa amazoanS, sezind pe calul sIu
Ce nechiaza la luna, din mistica-i citar
Cinta frenetici valsuri ; iar moartea cea amara

Tira printre morminte un hor de morti urlind,

Lintoliile albe In aer filfiind.

Grandea pare a fi fost mai Inzestrat

pentru roman, dei producti i le sale In
acest gen nu depOsesc granitele epocii In care
au fost scrise. Fulga sou ideal i real trateazd

tema dragostei dintre doi tineri apartinInd

unor clase sociale diferite. Costin Fulga, de
origine modest, iubeste o fed de mosier,
pe Zoe. Cuplul suferd la inceput din pricina

GR. H. GRANDEA

familiei fetei, care nu admite cdsdtoria, apoidupd ce in sfirsit aceastd pied icd este InIdturatO
din cauza unor intrigi. Zoe se va casatori cu altul, lar Costin
urmInd, probabil, In intentia autorului, destinul ilustrului poet englez pretins rudd va pleca sa moard pentru Grecia. Romanul e de
factur wertherianS. Notabil rAmIne Incercarea de a critica prejudeatile de clasd
ale boierimii, la care se adaugd o anume IndemTnare In zugrdvirea peisajului natural grandios In care scriitorul situeazd episodul de dragoste.
Mai interesant prin intentie si tema tratatd este Misterele rorndnilor, rdmas neterminat. Este o Incercare de istorie romantatd, coloratd cu element senzational si
descrieri fantastice de natura, In care autorul urmdreste sd explice prin metempsihozd continuitatea poporului roman. Deciu Longhin, eroul, apartine unui trib compus

din 207 indivizi, constituiti Intr-o castd cu legi rigide, In care nu pdtrund strdini.
Eroul are Infdtisare de fantomd, poartd un nume pe care II de-tine de mai multe
generatii si asteaptd vIrsta de 30 de ani pentru a fi introdus In secretele tribului.
Ritualul se petrece in Bucegi.
Dup multe peripetii, bdtrInul acestei comunitati etnice neIntinate, Aldea Longhin, scoate dintr-un sicriu ferecat analele In care zac misterele romanilor" si
din care rezultd cd membrul cel mai vechi al familiei, un Orol Longhin, s-a ndscut pe

timpul lui Valer Fuscu.

770

este
%/link] sou ciocoii noi
titlul, ca si tonul satiric amintesc pe N. Filimon
un roman de criticd sociald si a moravurilor, In care eroul este loan Catina, poetul,
semnatarul unui contract cu diavolul, datoritd cdruia poate privi ce se petrece In
once casa. Intentia autorului este de a satiriza un grup de conspiratori care lucreaz,
In mdsurd egald, cu guvernul si cu partidul national, devenit puternic, si In care se in-

www.dacoromanica.ro

troduc spre a trage foloase. In conceptia lui Grandea tara devine, In urma Tntelegerii
dintre partidele boieresc i burghez, o vIdsie sociald", pe care acestea o jefuiesc,

iar cele doud partide sTnt niste cete pentru a 'inhala puterea, iar nu niste partide
Intemeiate pe principii".
G. alinescu remarca acestor romane puterea de inventie.
Grandea a scris si piese de teatru, care n-au rezistat, precum si cIteva Tncercdri critice aspra unor autori romdni. A editat, de asemeni, multe reviste : Albina
Pindului" (1868-1870 ; 1875-1876), Liceul roman" (1870), Steaua Daciei" (1871),
Bucegiu" (1879), Resbelul", si ziarele cu titluri sugestive si existentd trectoare

Ciocoiul", Ciolanul", Ciomagul", Conservatoru I", Grivita", Isl icarul", Opincarul", Opiniunea", Stindardul", Topuzul", Toroipanul" etc.
Opera lui Gr. H. Grandea, destul de bogat si variatd, cuprinend genuri diferite, fdrd o valoare !iterara deosebitd, completeazd tabloul literar al momentului.
BIBLIOGRAFIE

Preludele, poesii, prefata de G. Sion, Bucurevti, 1862 ; Miosotis, poesii, prefat de G. Sion,
studiu de Mauriciu Flugel, Bucurevti, 1865 ; Gr. H. Grandea vi I. C. Lerescu, Dorintele a duoi romelni i mediile de a le vedea realisate, Lige, martie 1866 ; Poesii nuoe, fasc. I, Bucurevti, 1873 ; Fulga

sau ideal V real, roman original, Severin, 1872 (alte editii, Bucurevti, 1873, 1875, 1885, 1909, 1919)
Miosotul, Bucurevti, 1884 (alta editie, 1885) ; Nostalgia, poesii, Bucurevti, 1885 ; Vlsia sou ciocoii noi,
roman, Bucurevti, 1876 (alta editie, 1887) ; Dantul mortii, poezii, Bucurevti, 1918 ; Marcu Boceari,
Bucurevti (Impreuna cu Vasilikia, scene din haremul albanez de Dora d'Istria vi Atanasie Diaconu)
Cezar Boliac, Bucurevti, 1889 (Noua bibl. pop. D. I. Cerbureanu", nr. 12) ; Nicolae 86Icescu,
Bucurevti, 1889 (Noua bibl. pop. D. I. Cerbureanu", nr. 5) ; George Asochi, Bucurevti, 1890

(Noua Bibl. pop. D. I. Cerbureanu", nr. 2) ; Const. Negruzzi, Bucurevti, 1891 (Noua bibl.
pop. D. I. Cerbureanu", nr. 3) ; Alexandru Sihleanu, Bucurevti, 1891 (Noua bibl. pop. D. I. Cerbureanu", nr. 5) ; Misterele romdnilor, roman, in Bucegiu", ziar pentru toti, red. Gr. H. Grandea,
I, 1879, nr. 1 vi 2 ; Albina Pindului. Litere, Sciinte vi Arte", redactor respundator : Grigore Haralamb Grandea, 1-1V, 1868-1871, 1875 ; Les finances de la Turquie, Lige, 1867 (citate In Tribuna"
din 1 dec. 1873) ; La Meuse, pome, trad., avec le texte en regard et une prface par Alphonse

Leroy, prof. a l'Univ. Lige, 1867.

D. Bolintineanu, O idee de /iteratur6, In DImbovita", II, 1859, nr. 8 ; I. Heliade Radulescu,
semnore important6, In Tipograful roman", I, 1870, nr. 9 ; Al. Antemireanu, G. H. Grandea, in
Epoca", III, seria a II-a, 1897, nr. 629 ; Al. Macedonski, Grigore Haralamb Grandea, 'in Literatorul"
din 20 martie 1898 ; Alexandru I. on%u. Poetul Grigore H. Grandea, In Revista !iterara", XXII,
1901, nr. 16 vi 18, XXIII, 1902, nr. 1, 2, 3, 4, 5 vi 6 ; Note polemice, In Ghimpele", XVII, 1876,
nr. 45 vi 49, XVIII, 1879, nr. 36, 37 vi 39 ; Arune Pumnul, Lepturariu rumdnesc, t. IV, partea a 2-a,
Viena, 1865 ; Biografie In Familia", II, 1866, nr. 3 ;A. de Gubernatis, Dictionnaire international des
ticrivains du jour, ed. a 11-a, Florence, 1890 ; T. Maiorescu, Raport despre scrierile lui Grandea, In
An. Acad. Rom.", seria a II-a, t. VIII, 1885-1886, Sectia lit., p.219; Const. 5tef. Bilciurescu, Almanacul (calendar) coalei i bisericei pe anu11892 -1893, anul 1-iu, Bucurevti, 1892 (Grandea e suplinitor la
Gimnaziul din Bacau din 1889) ; C. Pajura' vi D. T. Giurescu, Istoricul oravului Turnu-Severin (1833 1933), Bucuresti, 1933 ; Victor Slavescu, Corespondenta lui Ion Ghica cu Dimitrie Sturza (1860-1880),
Bucurevti, 1943 (An. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., seria a 111-a, t. XXV, mem.28 ) G. alinescu,
Gr. H. Grandea, In Studii i cercetari de istorie literar& Bucurevti, 1966 ; Alex. Antohi, Gr. H. Grande, antologie In ms., Cu o introducere bio-bibliografica, mentionata de G. Calinescu In studiul citat.
Documente din Arhivele statului, Bucurevti (prezentate de Elena Piru vi Rodica Florea), vi extrase

din Monitorul oficial", la Institutul de istorie vi teorie 'iterara George alinescu".

www.dacoromanica.ro

771

BIBLIOGRAFIE GENERALA*

THEODOR CODRESCU, Uricariul cuprinzatoriu de hrisoove, anaforale si alte acte, vol. 1XXVI, Iasi,
1852-1895 ; Timotei Cipariu, Crestomatia sou analecte literorie din crtile mai vechi $i noua romanesti

tiparite si manuscrise, Incepind de la secolul XVI pino la XIX cu notite iterare, Blaj, 1858 ; Arune
Pumnul, Lepturariu rumanesc cules den scriptori rumani, vol. 1-111_2, III, 1V2, Viena, 1862-1865
C. D. Aricescu, Corespondenp secreta $i ate inedite ole capilar revolutiunii romdne de la 1848, partea

IIII, Bucuresti, 1873-1874 ; D. A. Sturdza, Ghenadie Petrescu, Dimitrie C. Sturdza, C. Colescu

Vartic, J. J. Skupiewski, Acte si documente relative la istoria renascerei Romaniei. Actes et documents ...,

vol. IV, V11.2, VIIX, Bucuresti, 1888-1909 ; M. Gaster, Chrestomatie romdna. Texte tiparite ;1
manuscrise (sec. XVIXIX), vol. 1-11, Leipzig, Bucuresti, 1891 ; Anul 1848 In Principatele Rom6ne.
Acte si documente, vol. IVI, Bucuresti, 1902-1910 ; I. E. Torou%iu si Gh. Cardas, Studii si documente iterare, vol. I XIII, Bucuresti, 1931-1946 ; Silviu Dragomir, Studii si documente privitoare la
revolutia romanilor din Transilvania In anii 1848-1849, vol. 1-11, Sibiu, 1944, vol. III V, Cluj, 1946
Anul revolutionar1848, I. in Moldova, sub, red. acad. M. Rol ler, [Bucuresti], 1950 ; Texte privind dezvoltarea gindirii social-politice In Romania, Bucuresti, 1954 ; Documente privitoare la anul revolutionar 1848

In Moldova. Vol um al catuit de colectivul arhivistilor de la Arhivele statului din Iasi, sub conducerea
lui Gh. Ungureanu, Bucuresti, 1960 ; Documente privind Unirea principatelor, redactor responsabil
acad. A. Otetea, vol. I Ill, Bucuresti, 1959; Paul Cornea, Elena Piru, Documente si manuscrise
literare, I, Bucuresti, 1967.
DIMITRIE IARCU Repertoriu biblio-chronologic sou catalog general de carti romane imprimate
de lo adoptarea imprimeriei [...3 ;1 pina astazi, Bucuresti, 1865 ; Anole bibliografice romdne. Repertoriu chronologic sou catalog general de crtile romelne imprimate de la adoptarea imprimeriei diumetate
seclu XVI si ptna ostazi, 1550-1865 exclusiv, Bucuresti, 1865 (ed. a 11-a (1550-1873), Bucuresti,
1873) ; George Popescu, Siese oni din literatura romana. Catalog general de cartile romane publicate In tiera si strainatate de la 1 ianuarie 1874 Ora la ultima iulie 1879 .
Bucuresti, 1879
Ion Bianu si Nerva Hodos, Bibliogrofia romaneasca veche, vol. IIII, Bucuresti, 1898-1936 (colaborare la vol. III si continuare cu vol. IV, Dan Simonescu, IV. AdOugiri si completari, Bucuresti, 1944)
Georges Bengesco, Bibliographie franco-roumaine depuis le commencement du XIX' sicle jusqu'a
nos jours, deuxime dition, augmente d'une prface, d'un supplement (1895-1906) et d'un index
alphabtique, Paris, 1907 ; Ion Bianu si R. Caracas, Catalogu/ manuscriptelor romelnesti, vol. 1-11,
Bucuresti, 1907-1913, vol. Ill, I. Bianu si G. Nicolaiasa, Craiova, 1931 ; Nerva Hodos si Al. Sadi
lonescu, Publicatiile periodice romdnesti (ziare, gazete, reviste), descriere bibliografica, vol. I (1820
1906), Bucuresti, 1913 ; Gh. Adamescu, Contributiune la bibliogrofia romdneasca, fasc.1-111, Bucuresti,
Cuprinde selectiv numai opere apArute in volum.

www.dacoromanica.ro

773

1921-1928 ; Andrei Veress, Bibliografia romdnd-ungard. Romanii in literatura ungard' si ungurii

in literatura romAnd, vol. IIII, Bucuresti, 1931-1938 ; N. Georgescu Tistu, Bibliografia literard
romdnd, Bucuresti, 1932 ; M. Sinzianu, Convorbiri iterare, indice bibliografic 1867-1937, Bucuresti,
1937 ; Alexandru Rally si Geta Elena, Bibliographie franco-roumaine, t. I. Les ceuvres franaises des
auteurs roumains, t. II, Les ceuvres franaises relatives d la Roumanie, Paris, 1940 ; Filip Roman
[Barbu Teodorescu], Literatura rus si sovietic In limbo romdnd, 1830-1859. Contributii bibliografice, Bucuresti, 1959 ; Magdalena Maghiaru, Romdnia literard", lasi, 1855. Indice bibliografic
adnotat, Cluj, 1965 ; Sorin Alexandrescu, Alexandru Dutu, Nicolae Liu, Nadia Lovinescu, Liviu On u,
Liliana Topa, Bibliografia literaturii romdne, 1948-1960, sub, red. acad. Tudor Vianu, Bucuresti,
1965 ; loan Lupu, Nestor Camariano si Ovidiu Papadima, Bibliografia anolitic a periodicelor
romdnesti, 1 III (1790-1850), Bucuresti, 1967; G. Ivascu, Din istoria criticii si a teoriei
iterare romdnesti; Bucuresti, 1967.
J. A. VAILLANT, La Romanie ou Histoire, longue, littrature, ortographie, statistiques des peuples

de la longue d'or, Ardialiens, Vollaques et Moldaves, vol. IIII, Paris, 1844 ; A. D. Xenopol, Istoria
romdnilor din Dacia Traiand, vol. IX, Iasi, 1888-1910 (lstoria partidelor politice in Romdnia, ibidem,
vol. IX1_2, Bucuresti, 1910) ; I. C. Filitti, Tulburari revolucionare intre 1840-1843, Bucuresti, 1912
I. C. Filitti, Domniile romdne sub Regulamentul organic, 1834-1839, Bucuresti, 1915; N. lorga, Istoria
romdnilor prin cltori, vol. IIV, Bucuresti, 1920-1922 ; I. C. Filitti, Frelmintrile politice si sociale
In Principatele Romdne de la 1821 la 1828, Bucuresti, 1932 ; N. lorga, lstoria romdni/or, vol. 11_2
X, Bucuresti, 1936-1939 ; N. lorga, Istoria Bucurestilor, Bucuresti, 1939 ; Andrei Otetea, Tudor
Vladimirescu i miscarea eterist6 In prile romdnesti. 1821-1822, Bucuresti, 1945 ; D. Prodan, Supp/ex
Libellus Valachorum, Cluj, 1948 ; D. lonescu, Gh. Tutui, Gh. Matei, Dezvoltarea constitutionald a statului
roman, Bucuresti, 1957 ; C. Daicoviciu, St. Pascu, V. Cherestesiu ..., Din istoria Transilvaniei, vol. 1,
Bucuresti, 1960 ; D. Berindei, Orasul Bucuresti, resedinc6 si capitak1 a Tdrii Romdnesti (1459-1862),

Bucuresti, 1963 ; Academia R. P. R., /start Romdniei, vol. I-1V, Bucuresti, 1960-1964 ; C. C.
Giurescu, Viata si opera lui Cuza Vocld, Bucuresti, 1966 ; Cornelia Bodea, Lupta romdnilor pentru uni-

tatea nationald 1834-1849, Bucuresti, 1967.

C. ERBICEANU, Cronicarii greci care au scris despre romelni In epoca fanariot6, Bucuresti, 1888
Pompiliu Eliade, De l' influence franaise sur l'esprit public en Roumanie, Paris, 1898 ; Pompiliu Eliade,
Histoire de l'esprit public en Roumanie du dix-neuvime sicle, vol. I, Paris, 1905 ; Gr. Cretu, Tipogra-

fiile din Romdnia de la 1801 pia astdzi, Bucuresti, 1910 ; E. Lovinescu, lstoria civilizatiei romdne
moderne, vol. I-111, Bucuresti, [1924-1925] ; D. Bdru O sut6 de ani de naturalism in Romclnia,
Iasi, [1930] ; t. BirsInescu, lstoria peclagogiei rom6nesti, Bucuresti, 1941 ; A. Camariano, Spiritul revolutionar francez si Voltaire in limbo greacd si romdnd, Bucuresti, 1946 ; P. Constantinescu-lasi, Relariile
culturale romdno-ruse din trecut, Bucuresti, 1954 ; T. Svulescu, 90 de ani de viatel academia, in
;ara noastrd, Bucuresti, 1956 ; G. Barbu, G. Brdtescu, V. Manoliu, Din trecutul medicinii in R. P. R.,

Bucuresti, 1957.; Din istoria filozofiei In Romdnia, vol..1III, Bucuresti, 1955-1960 ; C. I. Gulian,
S. Ghitd, N. Gogoneata, C. Joja, R. Pantazi si Al. Popescu, /scoria gindirii sociale i filozofice in
Romdnia, Bucuresti, 1964 ; Lucian Blaga, Gindirea romdneascd In Transilvania in secolul al XVIII-lea,
editie, de George Ivascu, Bucuresti, 1966 ; Curente i orientdri in istoria filozofiei romdnesti,

volum coordonat de N. Gogoneatd, Bucuresti, 1967.

774

L. AlllEANU, lstoria filologiei romdne, ed. a II-a, Bucuresti, 1899 ; P. V. Hanes, Dezvoltarea limbii
iterare romdne In prima jumdtate a secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1904 ; Contributii la istoria limbii
romdne iterare In secolul al XIX-lea, vol. 1-111, Bucuresti,.1956-1962 ; De la Varlaam la Sadoveanu,
Bucuresti, 1958 ; D. Macrea, Lingvisti si filologi romdni, Bucuresti, 1959 ; Al. Rosetti, B. Cazacu, /stono limbii romdne iterare, I. De la origini pfnd la inceputul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1961 ;

www.dacoromanica.ro

Gh: BuIgar, Problemele'limbii -literare tin conceptio scriitorilor romdni, Bucuresti, 1966 ; Mircea Seche,
Schitd de istorie a lexicografiei,,romdne, vol. I, Bucuresti, 1966.
Lucrrile societdtii filormonice de la 1 dec. 1833 pino la 1 april 1835, publicate spre ;Gino D. D6
Soti, Bucuresti, 1835 ; Teodor T. Burada, Cercetri supra conservatorului filarmonic dramatic din
Iasi (1836-1838), Iasi. 1888 ; D. C. Olanescu, Teatrul la romdni. Teatrul in Taro Romeineascd, vol.
1-111.2, Bucuresti, 1897-1898 ; T. T. Burada, Istoria teatrului In Moldova, vol. 1-11. Iasi, 1915-1922;
Emanoil Al. Manoliu, O privire retrospectivo asupra teatru/ui moldovenesc. Din primele inceputuri ;i pina in anul 1924,lasi, 1925 ; N. lorga, La socit roumaine du XIX' sicle dans le thdtre roumaim, Paris, 1926 ; Al. Olareanu, insemndri pentru o istorie a teatrului croiovean, Craiova, [1929]
Claudio lsopescu, l'Italia e gli inizi del teatra dramatic e musicale romene, Livorno, 1929;. Marid
Mihalcescu, Istoria teatrului muntean de la 1800-1859, Bucuresti, 1935: Ion Horia Radulescu, Contributiuni la istoria teatrului din Muntenia, 1833-1853, Bucuresti, 1935; loan Massoff si George Baiculescu, Teatrul romdnesc acum o suta de oni, Bucuresti, 1935 ; I. Xenofon, Teatrul Unirii. Repertoriul
pentru propaganda Unirii Principate/or, Bucuresti, 1935 ; loan Massoff, Istoria Teotrului National, 1877
1937, Bucuresti, 1937; Simeon Samson Moldovan, Oravita de altdclatd ;i teatrul cel mai vechi din Romdnia,

Oravita, 1938 ; Ion Horia Radulescu, Teatrul francez in Muntenia In prima jumdtate a secolului a/
XIX-lea, Sibiu, 1943 ; loan Massoff, Teatrul romdnesc. Privire istoricd, vol. I-11, Bucuresti, 1961 1966;
Istoria teatrului in Romdnia, sub Ingrijirea acad. G. Oprescu, vol. I. De la Inceputuri pine/ 101848, Bucuresti, 1965 ; Virgil Bradateanu, Istoria literaturii dramatice romdnesti si a artei spectacolului. De

la Inceputuri Ora la sfirsitul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1966.

A. D. XENOPOL $i C. ERBICEANU, Memoriu supra InvdtdmIntului superior In Moldova...,

las, 1885 ; V. A. Urechea, Istoria scoalelor de la 1800-1864, vol. 1IV, Bucuresti, 1894-1904
N. Brinzeu, Scoalele din Blaj, Sibiu, 1898 ; Andrei Birseanu, /storia scoa/elor centrale romdne grecoortodoxe din Bra;ov scrisd din incidentul jubileului de 50 ani a gimnaziului, Brasov, 1902; N. Banescu,
Academia greceascd din Bucure;ti ;i ;coala lui Gh. Liar, Cluj, 1925 ; N. lorga, Istoria invdtdmIntului
romdnesc, Bucuresti, 1928 ; stefan Pop, Colegiul national Sf. Saya, [Bucuresti], 1933 ; Stanciu Stoian,
Ideile peclogogice si scolare ale generatiei de la 1848, Bucuresti, 1948 ; Din istoria pedagogiei romdnesti,
Bucuresti, 1957 ; Contributii la istoria dezvoltdrii Universitatii din Iasi, 1860-1960, vol. I II, BuCuresti,
1960 ; Universitatea din Bucure;ti, 1864-1964, Bucuresti, 1964 ; V. Popeanga, E. Gavanescu, V. Tircovnicu, Preparandia din Arad, Bucuresti, 1964 ; Lucia Protopopescu, Contributii la istoria Invd-

tdmintului din Transilvania 1774-1805, Bucuresti, 1966.

ION LUPA$, Din trecutul ziaristicei romdne;ti, Arad, 1916 ; N. lorga, lstoria presei romdneyi
de lo primele Inceputuri pine, la 1916, Bucuresti, 192.2 ; I. Lupas, Contributiuni la istoria ziaristicei rormlnesti arde/ene,Sibiu, 1926 ; Teodor Racoce, Crestomaticul romdnesc, editie critica de T. Balan, Cernaut i ,

1930 ; Constantin Antip, Contributii la istoria presei romdne, Bucuresti, 1964.

VASILE GH. POpU, Conspect asupra literaturii romdne ;i a literatilor de la inceput si pind astdzi

in ordine crono/ogic, vol. I-11, Bucuresti, 1875-1876 ; loan Lazariciu, Istoria literaturil romdne. in
usul tinerimei studioose, Sibiu, 1884 ; Aron Densusianu, lstoria limbii ;i literaturii romdne, las, 1885
I. Nadejde, lstoria limbii si literaturii romdne cu probe de limb?), de ortogrofie si grafie din toate veacurile. Pentru cursulu superioru licealu, Iasi, 1886 ; Al. Philippide, /ntroducere In istoria limbil
si literaturii romdne, Iasi, 1888 ; Ion Bianu, Despre cultura si literatura romdneascd in sec. al XIX-tea,
Bucuresti, 1891 ; N. lorga, Istoria literaturii romdne In secolul al XVIII-lea, vol. I-11, Bucuresti,
1901 ; N. lorga, Istoria literaturii romdne;ti In veacul al XIX-lea de la 1821 Inainte
., vol. I-11,
Bucuresti, 1907-1908 ; G. Ibraileanu, Spiritu/ critic In culturo romdneasccl, las, 1909 ; N. I. Aposto-

www.dacoromanica.ro

775

lescu, L'influence des romantiques franais sur la posie roumaine, Paris, 1919 ; Ovid Densusianu,
Literatura romeln6 modernd, vol. IIII, Bucuresti, 1920-1933 ; G. Bogdan-Duica, Istoria literaturii
romdne moderne. IntIli poeti munteni, Cluj, 1923 ; P. V. Hanes, Istoria literaturii romcInesti, Bucuresti,
1924 ; N. Cartojan, Contributiuni privitoare la originile liricii romdnesti In Principate, Cernauti, 1927
P. V. Hanes,
Studii si cercetri, Bucuresti, 1928 ; N. lorga, Istoria literaturii romdlnesti.
Introducere sintetica, Bucuresti, 1929 ; I. Breazu, Michelet si romdnii. Studiu de literatura
comparata, Cluj, 1935 ; A. Camariano, Influenta poeziei lince neogrecesti asupra celei romdnesti
lendchitd Vdcdrescu si lancu Wicarescu, Anton Pann si modelele grecesti, Bucuresti, 1935
D. Popovici, La littrature roumaine de Transylvanie au dix-neuvime sicle, Bucuresti,
1938 ; Gh. Cardas, Istoria literaturii romdnesti de la origine Old In zilele noastre, Bucuresti,
1938 ; Tudor Vianu, Arta prozatorilor romdni, Bucuresti, 1941 (ed. a II-a, 1966) ; G. Calinescu,
Istoria literaturii romdne de la origini pInd In prezent, Bucuresti, 1941 ; Al. Cioranescu, Teatrul
romdnesc In versuri si izvoarele lui, Bucuresti, 1943 ; Serban Cioculescu, Vladimir Strainu, Tudor Vianu,
Istoria literaturii romdne moderne, Bucuresti, 1944 ; I. Breazu, Literatura Transilvaniei, Bucuresti, 1944
Popovici, Etape In dezvoltarea literaturii romdne, Sibiu, 1944 ; D. Popovici, La littrature roumaine
d l'poque des lumires, Sibiu, 1945 ; D. Murarasu, Istoria literaturii romilne, ed. a IV-a, Bucuresti,
1946 ; Gino Lupi, Storia della letteratura romena, Firenze, 1955 ; Perpessicius, Meniuni de istoriografie
literarcl si folclor (1948-1956), Bucuresti, 1957 ; Mircea Tomescu, Calendarele rom6nesti (1733-1830),
Bucuresti, 1957 ; Endre Plffy, A ramn irodalom tdrtnete, [Budapest], 1961 ; Perpessicius, Alte mentiuni de istoriografie literara si folclor, 1957-1960, Bucuresti, 1961 ; Al. Dima, Studii de istorie a teoriei literare romdnesti, Bucuresti, 1962; Paul Cornea, Studii de literaturd romdnd modernd, Bucuresti,
1962; Romul Munteanu, Contributia Scorn ardelene la culturalizarea maselor, Bucuresti, 1962
T. Virgolici, inceputurile romanului romdnesc, Bucuresti, 1963 ; Al. Piru, Literatura romdnd
premodernd, Bucuresti, 1964; Tudor Vianu, Studii de literaturd romtInd, Bucuresti, 1965
M. Dvoicenco-Markova, Russ ko-rumdnskie literaturnlie sviazi v pervoi po/ovine XI X-ogo veka,
Moskva, 1966 ; Paul Cornea, De la Alecsandrescu la Eminescu, Bucuresti, 1967 ; Dan Simonescu,

Cronici 0 povestiri romdnesti versificate. Secolul XVIIXVIII, Bucuresti, 1967 ; 5. Cioculescu,

Varietti critice, Bucuresti, 1966 ; Werner Bahner, Das Sprah- und Geschichts-bewusstsein in der
rumilnischen Literatur von 1780-1880, Berlin, 1967 ; Gh. Cardas, Poeti munteni pInd la Unire.
1787-1859. Antologie si studiu, Bucuresti, [f. a.] ; Gh. Cardas, Poetii si prozatorii Ardealului pind
la Unire (1800-1918). Antologie si studiu, Bucuresti, [f. a.].

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME*

Aaron, Florian, 145, 243, 248, 260, 420, 517,

524, 593

Aaron, P. P., 43, 69

Aaron, Teodor, 26
Aaron, Vasile, 26, 33, 36, 88-93, 345
Adamescu, Andrei, 262
Adamovici, Gherasim, 60
Adrian, Ion, 700
Albine.t, I., 260
Alecsandri, lancu, 492
Alecsandri, Vasile, 10, 11, 12, 16, 18, 156, 185,
234, 239, 240, 243, 244, 248, 251, 254,

Alexandrescu, Mihai, 310

Alexandru cel Bun, 446

Alfieri, V., 258

Alibaud, Louis, 490, 494
Aman, Theodor, 297, 719
Ambray, Arthur Thomas d', 520

Amfilohie Hotiniul, 32

255, 259, 260, 302, 307, 316, 319, 320321,

Anacreon, 366
Anagnoste, 247
Anestin, 649
Anqueti I, M., 194
Apostoleanu, 618
Apostolescu, N. I., 253, 546

346, 353, 359, 365, 369, 375, 381, 383,

388, 389, 397, 413, 414, 417, 418, 419,

Arghezi, Tudor, 353

Aricescu, C. D., 134, 259, 313, 317, 414, 529,
584, 585, 593-596, 637, 657, 756

420, 421, 422, 423, 424, 427, 428, 431, 440,

444, 445, 447, 448, 449, 451-488, 489,

490, 491, 492, 494, 495, 497, 499, 509,
510, 514, 516, 526, 541, 542, 545, 550,
555, 566, 571, 588, 589, 593, 599, 600,
601, 602, 608, 611, 612, 615, 617, 618,
619, 622, 630, 631, 635, 637, 640, 641,
642, 649, 656, 677, 681, 683, 698, 699,

Aricescu, Dimitrie, 593

Ariosto, 74, 276, 373, 374

700, 713, 736, 747, 750, 758, 764, 765, 768

Aroux, Eugne, 518

Asachi, Ermiona, 249
Asachi, Gheorghe, 18, 33, 35, 72, 118, 145,
157, 195, 234, 236, 238, 242, 243, 248,
249, 251, 252, 253, 256, 259, 260, 324,
354-372, 379, 382, 383, 385, 405, 414,
415, 425, 427, 431, 444, 452, 460, 486,

Alexandrescu, Grigore, 8, 11, 16, 18, 25, 95,193,

232, 233, 244, 248, 249, 251, 254, 257, 259,

264, 266, 274, 303, 305, 306, 307, 3 / 0328, 329, 340, 346, 348, 365, 366, 401,
402, 416, 419, 422, 427, 444, 450, 460,
463, 482, 509, 529, 540, 547, 554, 566, 569,
571, 587, 591, 615, 631, 637, 741, 745, 765

Alexandrescu, Maria, 263, 275

Aristia, Costache, 247, 258, 330, 334, 417, 527,

593, 615
Aristofan, 194, 208
Aristotel, 69, 227, 258, 602, 629

Arndt, Ernst Moritz, 668

524, 582, 588, 607, 617, 628, 631, 700, 760

Asachi, Lazr, 169, 354, 355

* N-au fost trecute In indice numele cuprinse In bibliografiile aflate la sfir;itul capitolelor,
i cele din bibliografia generala aflat la sfIrlitul volumului. De asemenea n-au fost

precum

trecute numele personajelor di n operele literare.

www.dacoromanica.ro

777

Asachi, Leon, v. Asachi, Lazar

Asachievici, Lazar, v. Asachi, Lazar
Augier, Emite, 443, 479
Aurelian, P. S., 640, 711
Azarie, 22

Babeuf, Franois-Emile, 337

Bacon, Francis, 284
Baculard d'Arnaud, Franois-Thomas-Marie de,
182

Bagard, 423
Balg, Catinca Th., 213

622, 629

Constantin, 380
Bal, P., 244, 428
Balq, Toderita, 447
Bal

Balzac, Honor de, 258, 383, 393, 438, 557, 594,

595, 618, 641, 700, 722, 751
Banfi, Wolfgang, 47
Banville, Th. de, 612

Barac, loan, 26, 33, 36, 37, 88, 93-96, 246,

344, 345

Bariiu, George, 18, 118, 163, 231, 233, 242,

246, 247, 249, 251, 252, 255, 260, 316,
330, 333, 383, 385, 404-412, 413, 415,
416, 418, 419, 421, 429, 503, 509, 517,
520, 566, 599, 607, 623, 629, 638, 710,711
Baronzi, G., 421, 556, 637, 657, 741-744, 756
Basarab, Neagoe, 12, 518

Basarabescu, N. A., 340

Bataillard, Paul, 429
Baudelaire, Charles, 680

Beccaria, Cesar de, 258

Beecher-Stow, Harriet, 431, 657
Bel, Mathias, 723
Beldiceanu, Nicolae, 41

Beldiman, Alexandru, 32, 33, 123, 135-139,

358, 590, 598, 608
Beldiman, Catinca, 614
Beldiman, Dumitrache, 186, 213, 358
Beldiman, Nichifor, 138
Belinski, V. G., 665
Bellini, Vincenzo, 648
Bem, generalul, 34, 335, 513
Benk, 61
Bentkowski, F., 665
Branger, Pierre-Jean de, 253, 312, 535, 569,
701, 753

Berg, N., 667

Baudouin de Courtenay, Jan, 670

Baumeister, 60, 629
Bayard, J.-Fr., 618

Bayle, Pierre, 132

Bdulescu, Andrei, 207
Balaceanu, Constantin, 160
Balaceanu, Ion, 513
Balacescu, G., 240, 247, 248, 259, 302, 304-306,
615, 622
Balacescu, loan, 304
Balceasca, Zinca, 507
Balcescu, Barbu, 507

778

268, 269, 270, 307, 314, 331, 333, 334,

335, 383, 413, 414, 415, 416, 419, 420,
427, 429, 430, 444, 452, 462, 475, 485,
491, 492, 497, 498, 499, 505, 507-527,
528, 530, 536, 538, 540, 541, 564, 576,
590, 595, 599, 600, 601, 603, 622, 629,
635, 636, 640, 645, 651, 690, 706, 707,
710, 723, 729, 737, 748
Balcescu, Sevast4a, 507
Baleanu, Emanuel, 13
Baleanu, Grigore, 246, 312
Brnuiu, Simion, 236, 237, 242, 419, 562-566,

Balcescu, Constantin, 334, 507

Balcescu, Maria, 507
Balcescu, Nicolae, 18, 158, 180, 185, 230, 231,
233, 234, 244, 245, 247, 248, 252, 259,

Berindei, D., 245, 246, 521, 528, 709

Berindei, Dan, 641
Berkeley, G., 277
Bernardin de Saint-Pierre, Jacques-Hand,
139, 224, 355

Bernatowicz, Feliks, 686, 692

Bezdechi, Stefan, 734
Bibescu, Gheorghe, 152, 192, 231, 269, 270,
313, 329, 331, 509
Blaga, Lucian, 17
Blanc, Louis, 337
Blanchard, P., 298
Blanqui, Adolphe, 296, 528
Blaramberg, W., 711
Blaze, Elzear, 277

Blumauer, Alois, 68, 74, 76

Bob, loan, 49, 58, .60, 61, 63, 68, 89

www.dacoromanica.ro

Bob Fabian, Vasile, 35, 215-216, 260, 357,

377, 409

Bodea, Cornelia, 521

Bodnrescu, Samson, 396
Boerescu, Costache, 603-604, 657
Boerescu, Vasile, 603, 638, 755
Bogdan-Duic,

G., 247,

314, 319, 321,

323,

504

Bogdan Voievod, 22
Bohomoloc, Fr., 33
Boiagi, Mihail, 97
Boileau-Despraux, Nicolas, 208, 222, 276,
317, 323, 326, 327, 333, 363

Bojinc, Damaschin T., 26, 97, 116, 119-122,

231, 260
Bolintineanu, Dimitrie, 18, 233, 237, 244, 247,
248, 251, 254, 255, 259, 307, 314, 317,
320, 333, 337, 365, 396, 413, 414, 418,
419, 420, 421, 422, 447, 449, 450, 467,
468, 482, 509, 512, 524, 536, 539-562,
566, 569, 571, 591, 599, 607, 610, 611,
638, 642, 656, 657, 683, 710, 730, 741,
742, 743, 747, 748, 750, 751,.756, 765,
766, 768
BoIliac, Cezar, 14, 232, 233, 234, 239, 243, 244,
246, 247, 248, 251, 253, 259, 266, 274,

275, 302, 314, 320, 328-342, 360, 369,

414, 417, 421, 444, 458, 482, 509, 529,
530, 541, 545, 566, 567, 569, 570, 584,
589, 600, 615, 637, 639, 648. 685, 711,
742, 754, 758, 762, 766
Bonfinie, 53
Bordeianu, M., 497
Borgia, Stefan, 48
Born, Ignatius, 74
Bosianu, C., 237
Bossueceanu, Gr., 639
Bossuet, Jacques, 23, 61, 63, 165

Botez, C., 189

Botezatu, Samoil, 249
Bouff, 617
Bourdaloue, Louis, 23
Briloiu, C. N., 248 638,

Brtianu, Dimitrie, 250, 528, 600

Brtianu, Ion C.: 245, 271, 433, 528
Brtienii, fraIii, 511
Brillat-Savarin, A., 386

Brincoveanu, Grigore, 165

Brodzinski, K., 666
Budai, Anton, 67
Budai, Aron, 67, 69, 76
Budai, Dina, 67
Budai, losif, 67
Budai, Maria, 67
Budai, Nicolae, 67
Budai, Petru, 67
Budai, Sofia, 67
Budai, Solomon, 67
Budai Deleanu, Ion, 16, 17, 18, 26, 29, 30,
31, 34, 35, 36, 58, 66-88, 94, 105, 458, 469
Budilowicz, A. S., 674
Bujoreanu, M., 556, 657
Bulweere, 257

Burlamaqui, J.-J., 258

Barger, Gottfried August, 202, 434, 553, 567,
Byron, George Gordon, 206, 257, 277, 317,
322, 330, 363, 373, 382, 388, 393, 397,
418, 449, 531, 550, 569, 584, 589, 734,
761, 763, 766, 768

Cabet, Etienne, 337

Callimachi, Marghioala, 422
Callimachi, Scarlat, 356
Callimachi-Sturza, Maria, 221
Campe, Johann Heinrich, 160
Cantacuzino, Alexandru, 601-602
Cantacuzino, Constantin, 24, 26, 144, 509, 519
Cantacuzino, loan, 180-183 509, 519.
Cantacuzi no, lordache, 601
Cantacuzino, Leon, 431
Cantacuzino, Maria, 601
Cantacuzino, Matei, 601
Cantacuzino, Rducanu, 180, 181
Cantacuzino. Serban, 320

Cantemir, Antioh, 384, 388, 389, 390, 397, 401,

417, 483

Cantemir, Dimitrie, 9, 24, 32, 39, 40, 45, 61,

70, 121, 148, 252, 261, 289, 378, 384,
388, 390, 392, 440, 517, 628, 704, 723
Cant, Cesare, 518, 650, 723
Caracalla, 270
Caracas, Constantin, 171, 706
Caracostea, D., 465
Caragea, Elena, 175

www.dacoromanica.ro

1779

Caragea, Gheorghe, 35
Caragea, Ion, 32, 152, 160, 161
Caragea, Nicolae, 171
Caragiale, Costache, 239, 240, 243, 302, 359,

414, 427, 591, 593, 615-616, 617, 620,

Cicero, 60
Ciciagov, P.V., 192
Cihac, I., 236, 249
Cioculescu, 5erban, 54

Cipariu, Timotei, 28, 233, 238, 242, 246, 248,

621, 622

249, 330, 410, 418, 419, 420, 421, 502, 566,

Caragiale, Ion Luca, 18, 124, 480, 481, 554, 611,

615, 656, 698, 747

Caragiale, lorgu, 615

Carcalechi, Zaharia, 33, 119, 120, 121, 231,
242

330, 331, 531, 577

Cardas, Gh., 72
Carol I, 676

Carol al XII-lea, 430

Cartojan, Nicolae, 21

Casti, J.-B., 68, 76

Castris, Ruxandra, 302
Catiforo, Antonio, 169
Catina, loan, 259, 270, 317, 414, 584-586
Catina, Nicolae, 585
Catul, 60
Cazimir, C., 611
Cdlinescu, George, 74, 187, 303, 305, 315, 327,
364, 379, 382, 389, 398, 526, 540, 549,
591, 597, 616, 645, 650, 654, 717, 735,
765, 769, 771

apatineanu, Stanciu, 263, 323

Cercel, Nicolae Chiriac, 145
Cercel, Petru, 144
Cervantes, Miguel, 74
Cezar, 450, 508
Chamisso, Adalbert, von, 373
Chasles, Philarke, 540, 544
Chateaubriand, Franois Ren de, 15, 258, 276,
286, 418, 555, 559, 641

Chatterton, Thomas, 390

Ctrlova, Vasile, 18, 35, 259, 306-310, 316, 317,

318, 324, 327, 400, 546, 604
Clain, Efrem, 37
Clain, Samuil, 37
Clement al VIII-lea, 52
Clement al XIV-lea, 34
Closca, loan Oargd zis, 28, 29
Coblcescu, Gr., 640
Cocea, Sofia, 359
Codrescu, Theodor, 72, 240, 246, 427, 588
Codru Drgusanu, Ion, 320, 572-579
Coleridge, Samuel Taylor, 15
Colosi, Vasile, 97, 105
Colquhoun, 606
Colson, 192, 521, 629
Comita, Stefan, 151
Conachi, Costache, 10, 15, 32, 33, 169, 183 191, 356, 358, 361, 363, 446, 460, 486,
546, 553, 608, 611, 701
Conachi, Manolache, 138, 183
Condeescu, N. N., 722, 724

Condillac, Et. Bonnot de, 157

Condorcet, M., 194
Constant, Benjamin, 156
Cooper, Fenimore, 603
Cornea, Paul, 382, 465, 497

Chavannes, Puvis de, 601

Chefneux, 423

Chenghelat, Pavel, 112

Chnier, Andr, 390, 400, 546
Chiliasu, Elena, 593
Chiosea, dascalul, 646
Chitimia, I. C., 364

780

622, 623, 625-628, 629, 638, 640, 683

Ciurea, Tudorache, 224
Ciurea, Zoita, 224
Ompeanu, P., 248, 249, 260
ampineanu, Ion, 232, 246, 247, 270, 312, 329,

Corneille, Pierre, 33, 602, 612

Cornescu, C. C., 731
Comides, 61
Cornon, 382

Corradini, M., 41
Corvin, Ion, 70

Choidko, Al., 682

CreangS, Ion, 18, 353, 496, 736,

Chortatzis, George, 25

Creteanu, G., 245, 313, 417, 637, 640, 709,

739-741
Creteanu, N., 643

Christopulos, Athanasie, 207, 610

Ciattr, Ecaterina, 301

www.dacoromanica.ro

Costache, Veniamin, 35, 69, 158, 164, 217, 355,

358, 377
Cosmad, Enache, 539, 540
Costin, Miron, 9, 10, 22, 24, 30, 31, 61, 70, 126,
133, 393, 395, 548, 628, 631, 664, 669,

DeliIle, Jacques, 199, 382, 389

Dembowski, Edward, 693
Demetriescu, Anghel, 540, 716

Demidoff, Anatol de, 427

Depdr4eanu, Alexandru, 637, 643, 761-763
Densusianu, Ovid, 314, 494, 624, 625, 626

723

Costin, N., 42, 380, 628

Cobuc, George, 322, 468, 486, 496, 679
Coteanu, Ion, 626
Courier, Paul Louis, 497, 504
Coussin, 517
Couvrai, Louvet de, 438

Cox, G. W., 713

Crew, Grigore, 207
CreWlescu, C., 637
CreWlescu, fratii, 312

Derjavin, GR., 211, 373

Descartes, Ren, 277

Devonshire, Georgine de, 194

Diaconovici Loga, C., 26, 106-109, 111, 112
Diamant, Teodor, 253
Diderot, Denis, 76, 594
Diez, Fr., 41, 64
Dima, Alexandru, 498, 738
Dimache, Manolache, 211

Dimache, Nicolae, 33, 186, 210-215, 359, 372

Dimitrescu, Ion, 240, 620-622, 657

Gheorghe, 28, 29
Cronibace, A., 239
Cuciuran, G., 120, 427

Cuciureanu, Mihail, 400, 417, 490, 493, 496,

586-587
Cunim, Victor, 423, 425, 451, 486, 617
Cumberland, Guillaume-Auguste, 426
Curie, I., 239
Cuza, Alexandru loan, 8, 243, 337, 338, 374,
381, 384, 432, 433, 448, 450, 456, 462,
464, 470, 476, 478, 529, 538, 543, 555,
558, 581, 600, 601, 603, 606, 607, 611, 623,

635, 638, 639, 647, 655, 656, 676, 709,

717, 743, 746, 766

Czacki, T., 666

Czartoriski, Adam, 510

Dinaux, M., 382, 388

Dionisie Eclesiarhul, 15, 35, 123, 124-125
Dionisie, mitropolitul, 163, 343
Dobrescu; Eudochia, 141
Dobrescu, loan, 35, 123, 141-143
Dobrescu, Toma, 141

Dobrogeanu-Gherea, Constantin, 502, 643

Dobrovsky, losef, 27
Docan, N., 447
Done, Catinca, 170
Donici, Alecu, 324, 348, 359, 366, 375, 389, 390,
401 -404, 417, 418, 425, 440, 483, 637, 767

Donici, Smaranda, 446

Donizetti, Gaetano, 648

Dosoftei, mitropolitul, 25, 392, 670

Dragomirescu, luliu, 685
Draghici Salvaragiul, 141
Drouhet, Ch., 476, 479, 546

Danielopol, D. N., 266, 270

Dante, Aligheri, 277, 284, 450, 728

Duca, Neofit, 262, 329, 604

Ducange, Victor, 382, 388, 723

Daponte, Chesare, 347

Darabant, lgnatie, 58

Dudescu, Elena, 173, 192

Dugonics, A., 95
Duhamel, 273, 606
Dumanoir, Ph.-Fr. Pine! zis, 618

Darvari, Dimitrie, 381

David, Adolf, 231

Davila, Carol, 236, 755, 768

Dascalescu, D., 637, 744-745
Defoe, Daniel, 450
Delacroix, Eugne, 394

Dumas, Al., 258, 277, 400, 642, 686, 722, 741

Dumas, Al., fiul, 443, 741

Delavrancea, Barbu $tefInescu, 505, 716

Dumesnil, Alfred, 706

Dunin-Borkowski, losef, 682

www.dacoromanica.ro

781

Duval, Alexandre, 600

Darer, A., 732, 733

Filimon, Elena, 644

Filimon, Elisabeta, 644
Filimon, Maria, 644
Filimon, Mihai, 644

Filimon, Nicolae, 8, 11, 16, 18, 156, 239, 251,

320, 323, 557, 589, 591, 612, 638, 640,
Ecaterina a II-a, 76, 181
Eckermann, J. P., 258
Eder, Joseph, 26, 61, 70
Efesiu, Petru, 343
Eftimiu, Victor, 618
Ekhard, Peter, 70
Eliade, Pompiliu, 253, 318

641,

Elian, Alexandru, 25
Emery, 382
Eminescu, Mihai, 15, 18, 23, 25, 207, 209, 215,

222, 291, 305, 307, 308, 340, 342, 346,

353, 369, 396, 451, 467, 468, 469, 481,
484, 436, 516, 525, 531, 535, 536, 545, 577,
589, 630, 643, 682, 745, 747, 764

Enescu, George, 484

Engel, Johann Christian, 26, 53, 61, 70, 518,

671, 723

Engels, Friedrich, 13, 43

Epureanu, Manolache Costache, 433
Erasmus, 59
Esarcu, C., 276
Esop, 42
Euripide, 208

Eustatievici, Dimitrie, 110

Faca, C., 214, 240, 259, 302-303, 487, 615 Farfara, Zoe, 151
Falea, G., 169
Fazekas, Mihaly, 95
Fedru, 366
Fnelon, 438
Ferechide, 248

643, 644-664, 770

Filimonescu, N., v. Filimon, Nicolae

Filipescu, Catinca, 167
Filipescu, Constantin, 206
Filipescu, D., 230, 232, 330, 508
Filipescu, Eliza Miltiade, 611
Filipescu, I., 637
Filittis, 247
Flaubert, Gustave, 642
Flechtenmacher, A., 236, 618, 649
Flchier, 23
Fleury, 165, 183
Flisch, I., 573
Florescu, Bonifaciu, 315
Florescu, Constantin G., 248, 750
Florescu, Luxita, 510
Florescu, Zoe, 151
Florian, Jean Pierre, 182, 257, 261, 307, 315,
317, 323, 324, 373, 382, 438
Fontana, Antonio, 648
Fonvizin, D. I., 366, 375
Forgacs, 723

Foscolo, Ugo, 317, 569

Fotiade, Lambru, 188

Fotino, A., 588

Fotino, Dionisie, 13, 128, 347, 612, 723
Fourier, Charles, 253, 287
France, A., 731
Frederic cel Mare, 508
Fredro, Sigmund Al., 682, 699
Freud, S., 683
Fridvalschi, 47
Fusca, Maria, 310

Fernex, Camilla de, 748

782,

Ftis, F. J., 648

Fval, Paul, 556
Fichte, Johann, 277, 629
Filangieri, 258
Filimon, Barbu, 644
Filimon, Ecaterina, 644

Gallice, A., 260

Gallus, Anonymus, 22
Gane, lenache, 32, 170, 224-226
Gane, loni/A, 224

www.dacoromanica.ro

Gaster, M., 676

Gauthier, Th., 253, 554, 680
Gavra, Al., 94
Gricault, Thodore, 394
Gessner, Salomon, 33, 138, 261, 307, 382
Ghiacioiu, Viorica, 318
Ghica, Alexandrina, 551
Ghica, Grigore Al., 170, 231, 431, 432, 442, 588,
608

Ghica, Grigorie Dimitrie, 142, 143, 152, 234,

245, 381

Ghica, Ion, 124, 192, 233, 234, 244, 248, 249,

250, 251, 266, 268, 269, 273, 276, 311, 312,

313, 315, 316, 319, 321, 323, 335, 381,

413, 419, 428, 429, 430, 444, 447, 449, 453,

486, 487, 489, 508, 509, 510, 513, 514,

516, 526, 528, 536, 541, 542, 550, 555,
591, 599, 602, 606, 611, 612, 614, 636,
644, 645, 646, 656, 715, 748, 754, 757,
768

Ghica, Pantazi, 240, 418, 543, 615, 638, 657,

747-753, 756
Ghica, Tache, 312
Gheorghe din Moldova, 701
Ghereg, Mihail, 47
Ghereg, Nicolae, 47
Gibbon, Edward, 508, 708
Gieslar, Paul, 577
Giraldi, Gian Batista, 25

Golescu, $tefan, 248, 270

Gonecki, Leonhard, 691

Gorjan, Gherasim I., 258

Goszczynski,. S., 666
Goujon, Jean, 732, 733

Grandea, Gr. H., 317, 330, 545, 559, 638, 768771

Graur, Teodor, 46
Gray, Th., 209, 358, 363, 366
Grddisteanu, Petre, 313

Greceanu, loan, 429

Greceanu, Radu, 142, 627
Greceanu, $erban, 627
Grenville Murray, E. C., 421
Grigore al IX-lea, 52
Grigorescu, Nicolae, 466, 473, 719
Grimm, lacob, 519

Grisi, Carlotta, 429

Grotius, Hugo, 59, 76
Guizot, Franois, 690
Gusti, Dimitrie, 240, 243, 246, 248, 260, 386,
414, 418, 491, 587-589, 636
Gergey, Albert, 36, 95

Habicht, von der Hagen, 94

Hajdu, Al., 665, 666

Girard, 490
Girardin, Saint-Marc, 447, 708
Girault Duvivier, Ch. P., 159
Giurescu, C. C., 134
Grleanu, Emil, 314
Goethe, Johann Wolfgang von, 193, 202, 373,
407, 516, 542, 555, 568, 665, 713

Halcinski, 314, 605

Halepliu, C., 615
Hammer, J., 723

Hanes, P. V., 494

Hankenteina, Jan Hanke z, 34
Harrington, James, 284
Hasdeu, Bogdan Petriceicu, 8, 10, 11, 18, 23,

Gogol, N.N., 478, 665

27, 31, 375, 386, 388, 414, 417, 451, 489,

Goldoni, Carlo, 32, 258, 302, 699

Golescu, Al. G., 334, 580, 528, 600

525, 565, 624, 626, 727, 638, 641, 642,

643, 644-705, 711, 729, 762

Golescu, Dinicu, 32, 107, 109, 140, 154, 146152, 163, 246, 247, 320, 482, 522, 577,
650

Golescu, lordache, 32, 145, 151, 152-156, 160

162, 246, 247
Golescu, fratii, 312
Golescu, Nicolae, 271, 275, 604
Golescu, Radu, 151

Hasdeu, lulia, 701

Haydn, Franz Joseph, 734
Hegel, Friedrich, 277, 643, 708
Heine, Heinrich, 676, 701
Heineccius, 58
Helbert, I. I., 723
Herder, Johann Gottfried, 28, 254, 505, 567, 708
Herodot, 258
Hesiod, 276

www.dacoromanica.ro

783

Hill, G., 244, 420

HTjdeu, Gavril, 664
Hjdeu, Gheorghe Lupgcu, 664
Hricleu, Ion Stefan Dominicovici, 665
Hijdeu, Tadeu, 665

lorgovici, Marcu, 103

lorgovici, Paul, 26, 97, 99, 103-106, 252
losif al II-lea, 28, 68, 69
losif, St. 0., 304, 307

1-17nculov, lacob, (Hincu), 211

Hobbes, Thomas, 76
Hochmeister, 49

Hog4 Calistrat, 730

Wilderlin, J. Chr. Fr., 315

Ipsilanti, Alexandru, 124

Ipsilanti, Constantin, 142
Ispirescu, Petre, 486, 720
lstrati, Nicolae, 240, 243, 260, 359, 414, 418,
431, 581-583
luvenal, 60

Homer, 74, 208, 258, 362, 373, 505, 708, 713, 731

Ivireanu, Antim, 9, 25

Hodn losif, 623

Ipatescu, Ana, 271, 385

Hora, Terentie, v. Russo, Alecu

Horatiu, 60, 317, 326, 362, 363, 366, 450, 480,
708, 731

Horia, Vasile Ursu Nicola zis, 28, 29, 39, 59,116,

117

Hrisoverghi, A., 317, 320, 359, 390, 399-401

427, 614

Hristache, Pitarul, 123, 128-129

Hrizantbwna, Valeria, 665

jebeleanu, Eugen, 526

Jezierski, F., 74
Jianu, D., 593
Joanne, Adolphe, 650
Jomini, Henri, 508
Jukovski, N.E., 389

Hufeland, 425, 426

Hugo, Victor, 14, 219, 253, 258, 261, 285, 312,

330, 331, 333, 373, 382, 384, 387, 388

389, 390, 393, 397, 400, 418, 438, 450,
535, 552, 584, 641, 686, 722, 761
Hume, David, 277
Hurmuzaki, Alecu, 478, 483
Hurmuzaki, C., 373, 374
Hurmuzaki, Eudoxiu, 491

Hurmuzaki, familia 430, 492

lagelonul, Alexandru, 30
lancu, Avram, 334, 513, 622, 625
lanov, I, 418
latropol, M., 709
Ibraileanu, G., 382, 494
loanid, George, 421
loanin, Christu, 421
lonescu de la Brad, Ion, 236, 390, 417, 512

784

Kadlubek, 22
Kalamogdartis, Zinca, 329
Kant, Immanuel, 277, 288, 629
Karadai, Vuk, 253, 370
Karamzin, N. M., 393
Katona, St, 723
Keminger, Hortensia, 716
Kiseleff, P. D., 152, 231, 358, 709
Kleist, Heinrich von 15
Klopstock, Friedrich, 36, 74, 90
Kochanovski, Jan, 25
Kock, Paul de, 438
Kogalniceanu, Hie, 424

Kogalniceanu, Mihail, 10, 11, 18, 185, 232, 233,

234, 236, 237, 239, 240, 243, 244, 248,
251, 252, 255, 260, 313, 337, 338, 359,
372, 378, 379, 383, 391, 400, 401, 405,
413, 414, 415, 416, 418, 419, 420, 421,

lonescu Gion, G., 716

lonescu, N., 516
lonescu, Radu, 417, 643, 644, 765-768
Nicolae, 37, 39, 50, 322, 389, 395, 431,
518, 577, 580, 582, 590, 598, 622, 628,
639, 704, 716, 724, 737, 767

www.dacoromanica.ro

422-446, 447, 448, 449, 450, 452, 453,

458, 473, 509, 510, 517, 518, 524, 529,
537, 542, 548, 555, 577, 581, 590, 598, 602,
608, 610, 615, 616, 617, 618, 629, 635,
637, 638, 639, 656, 676, 677, 699, 713,
717, 718

Kopitar, Bartolomeu, 26, 63, 119

Kornarus, VinceMiu, 347
Korzeniowski, Jzef, 665, 685
Kossuth, Lajos, 334, 492, 512, 513
Kotzebue, August von, 33, 94, 194, 238, 258,
388, 442, 600, 601, 665
Kovachich, Martin Gheorghe, 49
K6vesdy, J anos, 651

Krasicki, Ignacy, 22, 31, 33, 74, 76

Krilov, I. A., 324, 349, 366, 374, 375, 402, 404
Krug, W. T., 562, 629
Krzywkowska, Constara, 665
Kutuzov, 328, 604

Leopardi, Piersilvestro, 518

Leopold al II-lea, 29, 46

Lermontov, M. I., 374

Lerroux, 528
Lesage, A., 258
Lessing, G. E., 731
Leurdeanu, Grigore, 151
Lvy, Armand, 528
Lewandowski, Ludovic, 69
Lewandowski, Suzana, 69

Lincourt, 423
Liubomirski, Anton Xaverievici, 667
Loga, Vasile, 106
Logadi, 609
Longin, 258
Lovinescu, Eugen, 318, 319, 321, 394

L., (doamna), 657

Luchian, N., 239

Laboulaye, E., 315

Lucian din Samosata, 43

Ludescu, Stoica, 142

La Bruyre, J. de, 208, 393

Lacios, Choderlos de, 438
La Fontaine, Jean, de 182, 317, 323, 324, 349, 366

Lahovari, Grigore, 607

Lamartine, Alphonse de, 13, 14, 206, 247, 251,

Ludovic Filip, 490

Lupu, Dionisie, 143
Lupu, Vasile, 631

253, 257, 261, 273, 277, 312, 316, 317, 318,

323, 363, 373, 418, 429, 438, 485, 511,

535, 546, 552, 569, 588, 589, 637, 763,
765

Lamennais, Flicit de, 253, 500, 582

Landsberg, Matieu, 436
Lau rian, August Treboniu, 28233, 244, 247, 248,
260, 333, 383, 411, 417, 420, 425, 429, 502,

509, 517, 548, 622-624, 627, 629, 759

Lazaru, Alexe, 33
Lazar Gheorghe, 14, 33, 35, 119, 145, 146, 157,
160-164, 262, 263, 295, 297, 360, 706
Lacusteanu, Grigore, 604-607
Lacusteanu, Vasile, 306
Lapusneanu, Alexandru, 669
Lecca, C., 120, 224
Lecca, Haralamb, 701
Legouv, Ernest, 277, 389

Leibniz, Gottfried, 277

Lelewel, Joachim, 672
LemaTtre, Frdric, 617
Lemenyi, Joan, 628
Lemeru, M. H., 151
Lenormant, Ch., 708
Leontiev, P., 667

Mabillion, Jean, 61
Macarie, 22
Maciejowski, WI., 666
Macpherson, James, 498 (v. si Ossian)
Magheru, G., 270, 511, 605
Mainzer, J., 388

Maior, George, 57
Maior, Grigore, 38, 47, 58
Maior, Petru, 18, 22, 26, 27, 29, 30, 36, 47, 4849,
57-66, 68, 69, 73, 78, 92, 97, 109, 116, 118,
119, 120, 252, 380, 434, 503, 517, 625, 630
Maiorescu, Ion, 260, 410, 444, 528, 630,
Maiorescu, Titu, 10, 502, 611, 630, 643, 676
718, 736, 747, 748, 750

Maistre, Xavier de, 374

Malczewski, Antoni, 666
Malherbe, Franois, 504
Manasses, Constantin, 22
Manfi, I., 215, 357
Manu, Eufrosina, 153
Many, I., 419
Manzoni, Alessandro, 382, 686, 724
Marat, Jean-Paul, 593

www.dacoromanica.ro

785

Marcu, N., 238, 629

Marcovici, Simion, 258
Maria-Tereza, 26, 34, 192
Manan, G., 540
Marin, Nicolae, 566
Marmontel, Jean Franois, 45, 94, 107, 182, 186,
257, 276, 299, 382
Martial, 731

Martin, Aim& 520, 594

Martini, Gianbattista, 648
Martonfy, losif, 49
Massillon, 23
Massim, I. C., 28, 411, 623, 624, 627, 713

Marx, Karl, 13, 521

Mavrocordat, loan, 181
Mavros, generalul, 334, 339

Mazzini, Giuseppe, 500, 514

Malinescu, Vasile, 230, 233, 581
Mazdreanu, Vartolomei, 144
Medici, Lorenzo de, 731
Mehedinteanu, Georgian. D., 316
Mehedinti, S., 735

MehO, losif, 29
Mehqi, Teodor, 89

Millevoye, Ch.-H., 546

Millo, Matei, 239, 240, 242, 428, 475, 476,
478, 491; 530, 615, 617-620, 621, 649
Millo, Vasile, 617
Millon, Charles, 194
Millot, Claude Franois, 100
Milton, John, 74, 362
Milu, Enache, 177
Milu, Matei, 169, 177-180
Miniat, Ele, 273
Mircea cel EarIn, 53, 548
Mircescu, v. Alecsandri, Vasile
Missail, George, 597
Moga, episcopul, 61
Moga, Vasile, 160
Mkesch, Sam6e1, 421

Melchisedec, episcopul, 607.

Melidon, George Radu, 418, 758-759

Melirato, Kiriako, 356
Mercadante, Severio, 603
Merime, Prosper, 253, 393, 485, 498
Meszaros, I., 93
Metastasio, Sietro, 68, 71, 91, 139, 182, 193,
195, 206, 382
Michelet, Jules, 253, 421, 510, 518, 519, 527,
528, 536, 540, 564, 6701 706, 707, 708,
721, 757

Mickiewicz, Adam, 363, 364, 365, 500, 510,

527, 666, 682, 720
Mickiewicz, Al., 666
Miclescu, Dumitrache, 211
Micleseu, Profira, 211
Micu, Inochentie, 34, 37, 58

786

Mihaileanu, C., 239

MihIilescu, N., 645
Miklosich, Fr., 674
Mikolaiewicze,. Mariana de, 69
Milescu, Nicolae, 12, 144, 612.
Milesi, Bianca, 356, 366
Mille, Constantin, 341

Molire, Jean Baptiste Poguelin zis, 33, 247,

302, 384, 388, 476, 504, 600, 699

Momolo, leronimo, 645

Mommsen, Thedor, 625
Monorai, loan, 26, 97, 115-117
Montaigne, Michel, 504
Montemayor, Jorge de, 225
Montesquieu, Charles, 14, 15, 76, 157, 258, 382
Monti, Vincenzo, 362, 382
Moore, Thomas, 388, 389
Morus, Thomas, 284
Moruzi, Alexandru, 211
Moruzi, Zoe, 211

Mopiu, Margarit, 270

Mopiu, Tache, 270
Movild, Petru, 12
Killer, Adolph, 581

Micu, Sarnwil, 18, 23, 26, 27, 29, 35, 36, 37-46,

Mller, K. 0., 708

47, 48, 49, 53, 54, 58, 62, 66, 68, 100,
109, 111, 252, 369, 625, 638
Micul, Oprea, 37

Mailer, Wilhelm, 765

Mihai Viteazul, 40, 162, 518, 520, 521, 548, 638

Mumuleanu, Barbu Paris, 109, 206-210. 325

Munteanu, Gavril, 410
Muratori, Lodovico, 64

www.dacoromanica.ro

Andrei, 233, 251, 345, 410, 419,

499, 566-572, 632
Muresanu, lacob, 638
Murger, Henry, 657
Murgu, Eftimie, 231, 236, 410, 508
Musset, Alfred de, 593, 641, 734
Muresanu,

Napoleon, 508
Napoleon al Ill-lea, 335, 336
Naruszewicz, Adam, 29, 666

Odobescu, Alexandru, 8, 10, 11, 18, 236, 245,

307, 364, 369, 388, 396, 414, 417, 422,
456, 487, 489, 502, 516, 521, 524, 529,
599, 612, 624, 625, 627, 636, 638, 639,
640, 641, 642, 643, 647, 677, 689, 704,
705-739, 758, 764, 765, 766
Odobescu, loan, 270, 271, 541, 604, 605, 706
Olahus, Nicolae, 723
Omer Pasa, 334
OrAsanu, N. T., 636, 753-757, 638

Ortiz, Ramiro, 394

Ossian,

68,

277,

363

Otetelesianu, lordache, 295

Otmndec, Agathon, v. Odobescu, Alexandru

Naville, Franois, 490

Nanescu, 646

Otetea, Andrei, 434

Ovidiu, 60, 89, 186, 215, 362, 480, 505
Owen, Robert, 337

Neagoe, Maniu, 37
Neculce, Ion, 9, 22, 24, 123, 548
Negre, Petrache, 446

Negri, Constantin, 233, 234, 248, 359, 414,

429, 446-451, 452, 453, 462, 491,
492, 509, 510, 526, 545, 581, 597, 608,
617, 636

Negri, Smaranda, n. Donici (Zulnia), 187, 189

Negri, Elena, 453, 459, 462, 475, 510
Negruzzi, lacob, 611, 676, 701, 752
Negruzzi, Costache, 8, 12, 14, 16, 18, 154,
185, 211, 218, 224, 232, 233, 238, 239,
242, 243, 248, 251, 252, 254, 255, 260,
302, 313, 330, 351, 359, 367, 369, 379, 380

- 399, 400, 401, 414, 415, 416, 417, 418,

420, 421, 422, 427, 444, 456, 457,
468, 473, 476, 483, 485, 560, 585, 608,
612, 613, 615, 618, 637, 642, 649, 683,
690, 699, 713, 722, 724, 725, 726, 730,
731, 736, 742

Negrut, Dinu, 380

Negulici, Ion, 247, 248, 259, 297, 509,

Obradovici, Dositei, 32, 97, 112, 113, 325,

520,

521

Nerval, Gerard de, 253, 554, 559

Newton, Isaac, 145
Nicoara, Moise, 112

Paganini, Niccolo, 648

Palade, Ecaterina, 304
Paleolog, Timeleon, 335
Pallad>', lacovache, 429
Palld, Ion, 529

Palmerston, lordul, 335

Panaitescu,

P.

P.,

521

Pann, Anton, 154, 254, 259, 313, 343-354,

361, 379, 388, 456, 458, 485, 486, 524,
570, 610, 646, 736

Panu, Anastasie, 216, 425

Papadonat, Nicolaos, v. Filimon, Nicolae
Papadopol Callimach, Al., 316, 612
Papadopolu, N. F., 645
Papiu Ilarian, A., 163, 238, 250, 517, 564, 622,
625, 638
Par>', Evariste, 33, '185, 193
Pas, Ion, 526
Pascal, Blaise, 59, 61, 258.
Pascaly, M., 239, 530, 615, 620
Patachi, 46
Patin, Henri, 708.
Rirvan, Vasile, 729
Pelimon, Alexandru, 589-592, 656, 657

Nicolescu, G. C., 497

Niemcewicz, Ursyn, 74, 76, 686, 688
Nitulescu, P. G., 646
Nodier, Charles, 498

Perea, Mitru, v. Maior, Petru

Peretz, Petrache, 329, 333
Perrot, G., 708
Pestalozzi, Jean-Henri, 490

Novalis, Friedrich; Leopold de Hardenberg zis, 15

Pesacov, Gheorghian Hagi Torna, 123, 139-141

www.dacoromanica.ro

787

Petrarca, Francesco, 33, 362, 363

Petrescu, Camil, 526

Petroniu, 60, 74
Petroveanu, Antonie Pantaleon, Anton Pann,
Philippide, Daniil, 13
Pichot, Amd, 257

Pray, 61
Predescu, E., 247
Prejbeanu, Sasa, 709
Prvost, Marcel, 123

Propertiu, 60
Proudhon,

P.-J., 287

Pufendorf, Samuel 61, 76

Pillat, Ion, 722

Pindar, 362
Piru, Alexandru, 252, 603

Pivariu, loan Molnar, 26, 29, 33, 97, 98-102,

104, 109, 111
Platon, 258, 277, 286

Pumnul, Aron, 250, 502, 577, 607, 629-631, 758

Puscariu, Ion, 249
Puscariu, Sextil, 624
Puskin, A. S., 330, 372, 374, 380, 388, 392, 393, 397

Putneanul, lacob, 32
Pyat, Felix, 618

Plesoianu, Elisabeta, 300

Plesoianu, George Radu, 300

Plesoianu, Grigore, 258, 263, 270, 298-301

Plesoianu, Nicolae, 329

Quien, Michel Le, 723

Plesoianu, Paraschiv, 300

Quincy, Quatremre de, 708

Quinet, Edgar, 253, 429, 510, 527, 536, 706, 708

Plutarh, 312, 508

Pocquet, 193

Poe, Edgar Allan, 364, 375

Poenaru,

Petrache,

146

35,

162, 236,

237,

244, 247, 248, 275, 295-298, 420, 593,

706

Poleac, Anton, 328

Pop, Stefan, 38, 47, 58

Pop, Zenobie C., 188
Popa SapcA, 270

Pope, Al., 32, 169, 185, 186, 331

Popescu, Candiano, 529
Popescu, George, 539
Popescu, N., 645
Popescu, Radu, 24, 290
Popidis, Nicolae, 645
Pogor, Vasile, 33, 145, 218-224, 258, 577

Popovici, Dimitrie, 13, 74, 86, 89, 252

Popovici, Mihai, 144
Popovici, Nae, 645
Popp, C., 217
Popp, Vasile, 35, 61, 117-119, 173, 207, 210,
356, 410
Porumbescu, Ciprian, 475
PotcoavI, Ion, 664
Poteca, Eufrosin, 35, 146, 164-168, 312

Potemkin, G.A., 33, 359

788

Prale, loan, 118, 207, 216-218, 357

Rabelais, Franois, 450

Racine, Jean, 33, 177, 208, 258, 373, 602, 612
Racoce, Teodor, 69, 242
Racovitd, Alexandru, 151
Radu, Leonte, 383, 607
Radu Negru, 192
Radu VodA, 21, 22
Rakoczi, Francisc al II-lea, 46, 57, 410

Ralet, Alecu, 597

Ralet, Dimitrie, 485, 597-599
Rasti, C., 276
Ravel, Maurice, 617
RAdulescu, Me, 261

Radulescu, Ion Heliade, 13, 14, 16, 18, 25, 31,

33, 35, 95, 145, 146, 151, 161, 193,
206, 207, 233, 234, 238, 239, 243, 246,
247, 248, 251, 252, 253, 254, 255, 256,
257, 259, 260, 261-295, 298, 302, 304,
306, 307, 312, 316, 318, 320, 323, 324,
326, 330, 331, 333, 340,. 346, 348, 360,
377, 382, 387, 388, 390, 397, 400, 406,
409, 414, 415, 419, 420, 421, 427, 444,
458, 500, 502, 503, 504, 509, 517, 520,
524, 534, 536, 540, 542, 546, 559, 566,
568, 569, 584, 589, 593, 605, 606, 615,
638, 642, 646, 677, 704, 718, 757, 758

www.dacoromanica.ro

Radulescu, Maria Heliade,

v. Alexandrescu,

Maria

Sadoveanu, Mihail, 24, 487, 618, 687, 735

Rdsuceanu, Eftimie, 644

Safarik, Josef, 672

Sainte-Beuve, Charles Augustin, 64?.

Regnard, Jean, 123

Regnault, Elias, 521

Saint-Simon, Claude, 337

Samosius, 58
Samurcas, D., 138

Reicha, A., 648

Renouvier, Ch., 523
Reybaud, Louis, 656, 752

Sand, George, 277, 450, 569, 741

Richardson, Samuel, 438

Ristaud-Cottin, Sophie, 330
RImniceanu, Naum, 35, 123, 124, 127-128,
207
RTscanu, Th., 230, 233

Rolli, 277

Sarrans, 528

SIulescu, Gh., 236, 243, 248, 249, 257, 357,

359, 377-378
Sdvulescu, Gh., 711

Romanescu, Aristizza, 619

Romanov, losif, 421
Romanski, Stoian, 23
Rosetti, Alexandru, 527

Sbierea, G., 630

Scavinschi, Daniil, 33, 356, 379-380, 390, 392

Rosetti, C. A., 234, 239, 240, 245, 248, 249,

251, 269, 270, 274, 291, 293, 302,
336, 337, 340, 414, 418, 419, 510, 527539, 541, 579, 580, 585, 600, 610, 615,
636, 638, 639, 675, 714, 752
Rosetti, I. M. C., 242
Rosetti, Lascarache, 211

Schelling, Friedrich, 277

Scherer, 723
Schiller, Friedrich, 194, 239, 258, 277, 362,
363, 407, 450, 567, 569, 602, 694, 734, 758

Schina, Alecu, 610

Schina, EustaIiu, 610
Schina, Frosa, 609, 610
Schopenhauer, Arthur, 703

Rosetti, Maria, 527, 528

Schrder, Fr., 94
Schwandter, 61

Rosetti, Raducanu, 153

Rosetti-Rosnovanu, lordache, 210, 211

Scott, Walter, 251, 373, 418, 517, 642, 686,

Rosetti, Vintili, 530

Rossi, Giovan Gherardo de, 195
Rossini, Gioacchino, 734
Rsler, 671
Rotteck, 629
Rousseau, J. J., 157, 182, 185, 209, 257, 276,
555, 593, 629
Rubens, Peter Paul, 650

Rucdreanu, Nicolae, 419, 734, 759-758

Rudow, W., 701
Rulik, Jan, 34
Rumiarqev, 211

Russo, Alecu, 10, 11, 12, 16, 185, 232, 234,

381, 383, 384, 388, 390, 413, 414,
417, 418, 420, 422, 447, 452, 482, 485,
489-507, 509, 568, 587, 588, 636, 699,
713, 744
Russo, Demostene, 347
Rusu, L, 238

Saphir, Moritz Gotlieb, 612

Sappho, 258, 276
Sarnicki, $t., 670

688, 693, 721, 722, 724, 741

Scriban, Neofit, 597

Scriban, Romulus, 313, 638, 760-761
Scribe, E., 618

Scurtescu, N., 396

Seneca, 60, 171, 298, 629
Serghiescu-Ngionalu, Marin, 329, 508
Serurie, Grigore, P., 529
Shakespeare, W., 93, 373, 375, 690
Shelley, Percy Bysshe, 519
Sigler, M., 723
Sihleanu, Alexandru, 246, 637, 643, 763-765
Silhouette, 182
Sion, Antohi, 607
Sion, Constantin, 607-609
Sion, G., 210, 234, 276, 297, 348, 400, 414, 417,

419, 427, 492, 539, 542, 545, 602, 609614, 618, 623, 636, 637, 638, 647, 723

www.dacoromanica.ro

789

Sion, lordache, 607, 609

Sion, Toader, 611
Sivry, Poinsenet, de, 194
STrbu,

$evcenko, Taras, 667

loan, 596-597

Skender-bei, 513
Skovoroda, Grigore, 665
Slowacki, Juliusz, 682, 698, 703
Sofocle, 373
Solomon, loan, 604

Southey, Robert, 15
Spinoza, Baruch, 277, 629
M-me de, 330, 555, 641

Stamati, Costache, 211, 224, 365, 366, 372377, 458

Stamati, lacob, 372
Stamati, Teodor, 298, 428
Stamati, Toma, 372
Stamatiu, Raluca, 315
Stanisiawski, Antoni, 666
Staszic, 74, 76
Stavild, Catinca, 422
Steege, Louis, 429

$incai, Pantelimon, 46
$tefan cel Mare, 21, 22, 40, 156, 162, 385,
393, 518, 548, 676

$tirbei, Barbu, 234, 296, 314, 542, 606

Sulu/iu, Alexandru Sterca, 238
$istu, Al., 142, 152

"1-cit, 508, 567

Taine, H., 767

Tardini, Fany, 242
Tasso, Torquato, 74, 276, 315, 373
Tayber, Elena, 249, 356

Stravinos, 520

Streinu, Vladimir, 540

Stroici, Luca, 670
StruIeanu, Scarlat, 724
Stuart, Dudley, 335
Sturdza, Dumitrache I., 76
Sturza, Alexandru C., 425
Sturza, loni01 Sandu, 157, 210, 231, 447
Sturza Miclauseanu, Al., 610
Mihail Grigore,

369, 427, 503, 517 ,548, 625, 638, 723

$incai, Grigore, 46
$incai, loan, 46, 47

$L4u, Mihail, 220

Steinkelner, 60
Stendhal, Henri, 390, 393
Stewart, Dugald, 700
Stoia din Sad, 37

Sturza,

$incai, Ana, 47
Sincai, Andrei, 46
$incai, Gheorghe, 18, 22, 26, 29, 30, 35, 36,
37, 38, 46-57, 58, 59, 62, 66, 68, 252,

210, 258, 381, 384,

422

Sturza Pstravaru, Elena, 355

Sue, Eugne, 556, 594, 657, 741
Sulzer, F. J., 26, 60

Tutu, Gh., 637, 746-747

Tutu, Ionia, 156-160, 495, 496
Telegescu, Constantin, 329, 508, 576
Tell, Christian, 233, 247, 267, 269, 270, 275,
329, 509, 511, 536, 604
Tempea, Radu, 26, 33, 93, 109-111
Teodorescu, G. Dem., 343, 487, 720
Teofrast, 208

Terrail, Ponson du, 588

Teulescu, P., 244

Thm, Karel Hynek, 34

Theodorini, T., 239
Thornton, T., 151
Tieghem, Paul van, 15
Tiutcev, Fiodor Ivanovici, 667

Tocilescu, Grigore G., 133, 487

Todi, lacopone da, 23
Tordasi, Michali, '627
trandafiloff, 268

Trembecki, $t., 700

790

acabent, losif, 103

Saguna, Andrei, 638
5aineanu, Lazr, 624
$erban, Geo, 521

Troyon, 290
Tucidide, 312, 508

Tunusli, fraIii, 612

Twardowski, Samuel, 225

www.dacoromanica.ro

Tdranu, Sotir, 508

Tichindeal, Dimitrie,

Viardot, Louis, 650

26,

32,

97,

106, 112-

115, 325, 366

Ubicini, M. A., 421, 706

Uhland, Ludwig, 553, 554, 676
Unghiurliu, 646
Ureche, Grigore, 10, 22, 23, 24, 31, 70, 126,
389, 394, 548, 560, 627, 669, 723
Urechid, V. A., 237, 246, 377, 386, 417, 598,
607, 637, 656, 683, 759
Urianu, A., 233, 247, 417
Ursu, N. A., 498

Vaida, Dimitrie, 89

Vida, Gherman, 423, 425, 451

Vigny, Alfred de, 253, 641, 720
Villon, Fr., 133
Vincler, A., 417
Vinterhalder, Enrich, 417, 418, 527, 529, 579581, 585, 615
Virgiliu, 60, 74, 89, 90, 118, 185

Vittorelli, lacopo, 195, 277

Vizanti, A., 577, 607
Vizantios, A., 127
VIrnav, Scarlat, 244

Ylad Tepe, 70
Vladimirescu, Tudor, 8, 123, 127, 132, 140,
142, 163, 176, 229, 230, 231, 233, 246,
262, 295, 344, 507, 522, 559, 590, 595,
659, 660
Vladislav II (Craiul), 51

VlahuId, Al., 703, 735

VIdcloianu, Barbu, 336
Voinescu I, Ion, 248
Voinescu II, loan, 233, 247, 248, 249, 306, 312,
313, 417, 421, 444, 508, 509, 521, 599-

Vaillant, J. A., 207, 311, 312, 313, 421

Valbaum, 244
Valentineanu, I. G., 337, 748
Valicki, Alfons, 666
Vamva, Neofit, 151
Varga, Ecaterina, 231

601

Varlaam, mitropolitul, 627

Vasici, P., 248, 410
Vass, conIii, 49, 50
VdcArescu, Alecu, 32, 140, 169, 170-177, 252
Vdcdrescu, Barbu, 170
Vdcarescu, Dan, 192
Vdcdrescu, lanache, 170
Vdcdrescu, lancu, 33, 160, 192-206, 209, 242,
248, 307, 312, 417, 458, 509, 600, 646

Volney, Constantin, 157, 222, 306, 559

Voltaire, Franois Marie Arouet zis, 14, 15,

33, 43, 60, 61, 74, 76, 77, 123, 126,

138, 157, 169, 170, 179, 185, 195, 209,
218, 219, 247, 248, 258, 268, 276, 290,
306, 315, 317, 318, 323, 324, 326, 373,
379, 381, 382, 450, 602, 612, 615, 629,
676

Vulcan, losif, 617, 637, 638

Vulcan, Samuil, 60, 89, 112

Vdcdrescu, lenchild, 15, 32, 33, 169, 170-177,

183, 252, 458, 569, 700

Vdcdrescu, Nicolae, 170-177, 246, 449, 457

Vdcdrescu, Radu, 170
Vdcdrescu, Stefan, 170

15, 32, 169, 207,

346, 361, 363, 460, 486, 569, 600

Vdcdrevtii (poe0), 10,

11,

Vehse, Eduard, 521, 600

Veleli, Baptiste, 742
Verdi, Giuseppe, 648
Verne, Jules, 450

Wachman, I., 247, 615, 617, 619, 649

Wagner, Richard, 650
Waldbaum, Fred, 579
Wallace, Russel, 701

Walther, Balthasar, 520

Weber, Carl Maria von, 734
Wegierski, T. K., 74
Weigand, G., 674
Weiss, loana, 760

Vianu, Tudor, 393, 540, 560, 731, 734, 735,

736, 737, 738, 767

Werbczi, $tefan,
Whyte, Bruce, 630

51

www.dacoromanica.ro

791

Wiest, Ludwig, 645

Wilkinson, 521
Winckelmann, Johann, 735
Wolff, Christian, 60, 76, 145

Xenofon, 312, 508

Xenopol, A. D., 650

Zaleski, J. B., 666

Zalic, 264
Zamfirescu, Duiliu, 557, 659
Zamfirescu, G. M., 396
Zamfirescu, M., 638, 641
Zanne, A., 244, 314, 418, 512,
Zane, G., 508, 521
Zappi, 277

Zernin, A. P., 666

Zichy, 334, 336

Young, Edward, 206, 209, 258, 261, 318, 330,

389, 567

Ziegler, Fr.W., 194

Zilot Romanul, 15, 32, 131-133
Zirra, Al., 396
Zotta, M., 249

www.dacoromanica.ro

730

INDICE DE OPERE

PERIODICE*

Abcdaire moral ou leons tires de l'criture

sainte, 194

Aducerea aminte, 347

Adulterul, 751

Abecedar greco-rom6nesc, 299

Abecedarul, 377

Adunare de lucruri moralicesti, de folos i spre

veselie, prin Dosithei Obradovici Intocmitd,

Partea intli, 113

Abeliard oltre Eloiza, 186

Abetedar frantezo-romdnesc, 299

Abetedar moral si religios, 298

Abreje hronologic, 171
Acoftistul Sf. Cruci, 110
Acotist (Samuil Micu), 23, 41
Aceasti3 carte ce se numeste Floare..., 142, 143
Acte justificative de la istoria revolutiunii romdne
de la 1821, 595

Actorul PIA voie, 580

Actritia din Moldova, 592
A cui e vina, 292, 532
Acvila strabund, 336
Adeveirul (Barbu Paris Mumuleanu), 209

Adunare de pude bisericesti si fi/osofiesti, 151

Adunare de troctoturi ce s-au urmat frare prea puternica i'mprdtie a Russii si malta Poart6,
151

Agachi Flutur, 456, 478

Aghiutd", 639, 669, 675, 682, 744

Ahilefs la Schiro, 91
Ahileus, 610
Alaiul unui cersetor, 331

Alduta romlneascd", 159, 243, 244, 359, 382,

427, 445, 446
Alb si negru, 681
Albertus ou l'Ame et le Pch, 554, 680

Albina Carpatilor", 95, 398

Albina Pindului. Litere, Sciinte

Adevdrul (lancu Vdcdrescu), 196, 204

Adevdrul literar", 595, 747

Adevdrul literar si artistic", 328, 371, 539, 739
Adevrul si minciuna, 460
Adio, 318, 460
Adio la anul 1848, 419
Adio la Colegiul de la Sf. Saya, 593
Adio la Nichipercea", 639

Adio la Wile, 760

si

Arte",

506, 545, 555, 771

Albina romdneascr, 17,

33, 35, 214, 224,

240, 242, 243, 249, 255, 256, 260, 261,
359, 366, 370, 372, 374, 377, 382, 384,
388, 391, 415, 434, 445, 474, 482, 491,
502, 581, 582, 588, 598, 615

Album istoric si literar", 418

Album stiintific si literar", 244

Adio la Tfrgoviste, 289, 317, 318, 319

Adio Moldovei, 463

Albumul peregrinilor rorndni", 541

Adoleshia filotheos adecd indeletnicire iubitoare

de Dumnezeu, 164

AlCdtuirele. Poezie, 596

Alchibiad sau iubirea de ends f6r6 msur6, 186

* Nu sint cuprinse In cadrul indicelui de fati titlurile de opere prezente in bibliografia de la sfirsitul fiecdrui capitol si in bibliografia generald a volumului. In cazurile in care
aceeasi opera poartd mai multe titluri, s-a trecut Intli titlul cel mai uzitat, iar in parantezd
toate celelalte. S-a specificat de asemeni, In parantezd, pentru titluri identice, numele autorilor.

www.dacoromanica.ro

793

Mr:Inlay'', 348

Amintiri din pribegie, 536

Aldo ;i Aminta sou Bandiii, 603, 657

Al. Drumdzescu, 752
Alestar, 743
Alexandria, 25, 85, 92, 262, 425, 573
Alexandru ce! Bun (Gh. Asachi), 367
Alexandru ce! Bun (C. Stamati), 375
Alexandru Donici (necrolog), 385
Alexandru Leipupeanu (D. Bolintineanu), 544,

Amintiri mOrete, 315

560

Alexondru Leipuweonu (Costache Caragiale), 616

Alexondru Lapupeanul (C. Negruzzi), 24, 254,

317, 367, 383, 385, 393, 396, 397, 398,
416, 421, 422, 442, 725, 730, 742
Alexandru Russo, o paginei ignorat din literatura
romdnei, 494
Alexii sau Csua din codru, 139

Almanoch de fomilie, 193

Almanach pentru romani", 372
Almanacul (calendar) scoalei i bisericei pe
ant.,1 1892-1893", 771

Almanahul literar", 88
Almanahul Parohiei ortodoxe romne din
Viena", 103

Almanah pentru Trivaldtur

si

petrecere",

427

Alta tot de Dimoche care ;azind la Copou pe lund

- s-au f6cut aceste stihuri, 212

A lui Lucian Samosateanul a Istoriei ceii odevdrate,
43

Alvin cave a sa miniature'', 364

Alzire (Arzili, Alzira, Alzira sou Americanii),

170, 186, 312, 356, 615
Amantele CHU, 553

Amarnii magnifici, 276

Amazoanele romine, 750
Amarit turturea, 33, 569
Ambii Foscarii (The two Foscari), 277
A,mfitrion, 257, 276

Amicul poporului", 246

,,Amicul scoalei", 638
Ammien Marcellin ou les 18 livres de son histoire,
194

A mon esprit, 326

Amorezii i interesatii de ambe sexe, 598
Amoriul din prietewg, 190
Amoriul i toate harurile, 187
Amorul doctor, 276
Amours du chevalier de Faublas, 438
Anale (Tacit), 567
Ana/ecta lapidum in Dacio, 58
Anolele (Baronius), 58
Analele Academiei RomAne", 45, 57, 87, 103,
117, 177, 180, 301, 376, 451, 753, 771
(Mem. sect. ist.) ; 131, 168, 295, 298,
377, 378, 398, 404, 412, 446, 539, 566,
609, 620, 705 (Mem. sect. lit.)

Analele Banatului", 106

Analele literare", 540, 562
Analele literare, politice, stiintifice", 763
Analele Moldovei", 191
Analele stiintif ice ale UniversitAtii Al. I. Cuza
din Iasi" (serie nouS), 164, 295, 620
Analele stiintifice ale Universitdtii Iasi" (istoriefilologie), 378

Analele Universit4ii Al. I. Cuza", 506-507

Analele Universiatii Bucuresti", (Filologie),
125, 129, 303

Analele Universitatii C. I. Parhon" (Filologie),

328, 562
Anatolida sau omul l forte/e, 284, 286
Andrei sau luarea Nicopo/ei de romdni, 542, 545,
549, 550
Andreiawl mamei, 616
An Essay on Man, 182, 186
Aneta ;i Luben (Annete et Lubin), 258, 298, 299,
323

Angelo, tiranul Padovei, 258, 382, 388, 389

Animadversio in dissertationem Halensem (si
Respundere dezgurzitor) (D. Bojinc6), 120
Animadversiones (P. Maior), 63
Anonymus Lugoshiensis, 670

Amintiri (Colonelul Grigore Lacusteanu), 604,

606

794

Amis, la matine est belle (Copii, o IMO dimineaO),

195

Amintiri (A. Russo), 417, 489, 493, 494, 495,

496, 498, 500, 502, 505

Anotimpurile, 209

Anticile romanilor, 121, 260

Antichit6ti iudaice, 288
AntichitOti scitice, 716

www.dacoromanica.ro

Antichittile slave, 672

Armidenea, 358

Antimonachomachia, 31

Armonia", 763

Antfia minune a Santei Filomelei, 277

Antonie i Maria, 299
Antoniu, 399

Armonii intime, 763, 764

Arpa romn, 593, 594
Ars Poetica (Horatiu), 366
Arsochie et Ismnie, 153, 182.

Anuarul Arhivei de folclor", 539

Anuarul Institutului de istorie din Cluj",
46, 65, 66, 412
Anuarul lnstitutului de istorie nationala",
65, 102

Arta de a prelungi viaa, 379

Arta poetic (Boileau), 276

Arta prozotorilor romni, 396

Anuarul Institutului de studii clasice",

93

Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei'',

122

Gr.

Alexandrescu

elevilor de curs superior din liceul

Unirea", 745
Anul 1840, 312, 317, 318, 320, 325, 416
Anul 1855, 417, 463
Anul ce! mnos, 90, 92
Anul Nou, 745
la

Arte/e din RomcInia in periodul prelstoric, 713,

719, 738

Artagul dracului", 753

Anuarul Societatii

Annuaire de

Art d'aimer, 195

Principaute de Valachie",

236

Atlile sau mestriile cele frumoase, 567, 569

Arvinte 0 Pepelea, 456, 478
Ascanio si Eleonora, 646
AsIona; cel bogat ;i momita lui, 375
Asupra isterica/elor, 179
Asupra me;te;ugului ocirmuirii, 159
A;a mi-a fast ursita, 569
Asteptare, 460

Asteptarea, 312, 319, 320

Apele de la Vacdresti, 619

Aprodul Purice, anecdot istoric, 382, 385, 389,
392, 397

Ateneul national", 249

A propos de scrierea d-lui C. Negruzzi, 699

Apus de soare, 480, 689

Aulugelle, 194

Arabescuri. O datorie pe Dunre In ghimie,

601

Artare despre starea acestor noao scholasticesti

instituturi ale natiei romne0i, strbe;ti

qi grecesti, 112

Ateneul roman", 638, 669, 670

Au mai ptit-o si oltii, 385, 391
Ausfhrliches Lehrgebande der bamischen Sprache,
27

Avarul sou zgircitul si betivul, 378

Aventurile lui Telemach, 61, 423
Avestita, 262
Axion, 343

Arbore, 677

Archivul pentru filologie ;i istorie", 626

Arepele furtunoase", 750
Arghir

Elena, 425, 573, 646

Arhiva", 139, 295, 371, 404, 583

Arhiva Albinei", 359

Arhiva istorica a Romaniei", 669, 692
Arhiva pentru filologie si istorie", 45
,Arhiva romaneasca", 56, 93, 218, 244, 371,
417, 427, 429, 446, 602, 636, 638

Arhiva Societatii stiintifice si literare din Iasi",

378, 609

Arhivele Olteniei", 125, 595

Arhondologia Moldovei, 609

Armia romeind, 521

Baba Cloonta, 458

Baba Hirco, 240, 618, 649
Babilonia romdneasca, 583
Baciu, I, II,
IV, 195
Baccu, 197
Badea Haiducul, 741
Balada poporan Cucul i turturica" in Romeinia,
in Persia 0 In Fronta, 672
Made (Victor Hugo), 384, 389, 397
Balade (cintice batrInesti) adunate si indreptate
de V. Al.ecsandri, 455, 459

www.dacoromanica.ro

795

Balconul si Corpatul, 470

Biblioteca italiana", 257

BoIon, 700

Biblioteca universold (program I. Heliade Radulescu), 258

Ballades et chants populaires de la Roumanie.

421

Bibliotec desfdteitoare i plind de Invdteiturd, 258

Balladyna, 698
Banditul gird voie, 577

Biblioteca enciclopedicd (proiect de Negulici),

Banul Mdrdcind, 465

Barba lui $tefan cel Mare, 743
Barbara, 407
Barbu Ldutarul, 456, 477
Barca, 318, 319

Bibliothque de l'homme pub/ic ou analyse raisonne des principaux ouvrages franois

et &rangers sur la politique en gnral,

Barcarola venetian& 460

Binele public", 164

Bosme (D. Bolintineanu), 544, 553

Biogrophie universelle des musiciens et bibliographie gnrale de la musique, 648

Biserica de la Curtea de Arges si legenda
terului Monole, 715

259

Basmul, 672

Batista Veleli sou Reizbunarea poporului (G. Baronzi), 742

Batrachomyomachia, 74
Bazele unei literaturi notionale, 708, 718, 720,

Biserica ortodoxa romana", 125, 127-128,

177

Bistrita (din Memorial de celleitorie), 313

736

Bazul teoretic si practic, 346

Beiceilia ambitioas, 491, 497, 502, 588
Baddranul boierit (Le bourgeois gentilhomme),
276, 600
Bdgeiri de seamd greimeiticesti, 153

Bile de lo Ems, 386, 392

Beinutul

194

Biciuirea cometului de la 1 iunie, 616

lui stefan cel More, 370

Bdrbatul cel bun ;i femeeo cum sInt prea putine,

276

BtHa de la Cdlugdreni, 589

&Rdliile romcinilor, 548
BeitrInetele, 374

BdtrInul si moartea, 351, 596

Blajul", 65
Blestemul Romfiniei apdseitorilor ei, 593

Boabe de gnu". 57
Bogatul

Boieri si ciocoi, 456, 479

Bo!nova t(irelncutei, 534

Bondarul", 639, 700, 747

Bordeiul indienesc (La chaumire indienne), 355
Boris Godunov, 396
Borsec, 418, 483
Bosforul, 462
Boul i vitelul, 312, 325

Bourel, melc V culbec. Dacii si latinii Inv-a scoicd,

Beitrinul si trei tineri, 596

671

Blisaire (Belizarie), 42, 107, 258

Bradul, 681

Beppo, 277

Brevis

historica notitia originis et progressu

notionis Daca-Romanoe... (Samuil Micu),
38, 39, 58

Brevis

notitia rerum docicarum aliorum que

motuum et revolutionum quae recentioribus

Berchea, 747
BertaIdo, 25

Bertrand ;i Raton, 194

Betio, 764

temporibus Europom infestorunt. Co//ecte

Betio de cuvinte la Revista contimporand",

611, 748

Bibescu Vocid, 313

Biblia, 42, 43, 273, 276, 281, 282, 283, 284,

796

i sdracul, 375, 596

Bogdan Voievod, 368

286, 500, 560

Biblice, 274, 281, 282, 283, 284, 286, 288

atque in Ordinem redacta per loannem

Monoroi Parocum Graeco-Catholicum DacoRomanorum-Passionis N. Cserg&I Anno
1822, 115

Brevis rerum o Michaele Moldaviae, Transolpinae

sive Valachiae, 520

www.dacoromanica.ro

Calendarul istoric ;i literar pe anul 1859 ;i

Bringt mir Blut der edlen Reben, 668

Brises d'Orient, 539, 544
Britonicu (Britanicus), 194

1860", 543

Calendarul literar al foii Zimbrului", 598

Calendarul literar pe anul 1852", 721

Brinduse rom6ne, 747

Brutus, 276, 380

Bucegiu", 771
Buchetiera de la Florenta, 417, 444, 447, 448,
452, 482
poetic pentru principile domnitoriu
Grigorie A. Ghica V. V. la onomostica so

Buchetul

din 25 ionuarie 1855, 588

Buciumul", 192, 336, 337, 593, 637, 639, 646,
669, 670, 685, 704, 763, 766, 768
Buciumul roman", 72, 87, 129, 218, 760
Buco/ice/e, 89, 118

Bucovina", 223, 384, 430, 455, 483, 630

Bucur. !start funddrii Bucurestilor, 590, 657
Bucvarul, 106
Buletin despre portretele principilor Tdrii Rom6nesti i ai Moldovei ce se af16 in cabinetul
de stompe de la Biblioteca regc16 din Paris,
520

Buletin, foae oficiala", 359

Bun6 obisnuint6 notki (Hristoitie), 127
Burghezul de Paris sou Lectiuni guvernului, 618
Busulocul, 596

Colendarul pe onul acesto, In care s6 cuprind

toate moteriile si faptele muierilor celar
rele, 347
Calendarul pentru poporul roman", 410
Calipso, 380, 390, 392
Campania romdnilor In contra turcilor la anul
1595, 520
Canarul, 299
Candele, 312
Canon de rug6ciuni cdtrd pre cuvioasa Paraschiva,
381

Cantata pentru M. S. Printul Bibescu, 333

Contico del frote Sole, 25
Canticul canticilor, 276

Cantor de avis", 167, 305

Canzoniero, 187

Copii revolutiunii rom6ne de la 1848 judeccii

prin proprii/e lar acte, 593
Copra si iada, 403
Coracteruri (Barbu Paris Mumuleanu), 107,
208, 393
Caracteruri/e (Teofrast), 248
Corontina, 384, 389
Carbonarii, 594
Carmen onomasticon, 215

Carnavalul, 331, 332, 340

Carte a fostu/ui rege Ludwig Filip catra Incd fiindul
domn Mihai Sturdza, 430

Cobinetul de zoologie, 756

Caiete critice", 562

Ca/eidoscopu/, 196

Calendar" (red. M. Kogalniceanu), 441

Calendar istoric ;i iterar pe 1859" (din 1861
Calendar geografic, istoric ;i literar"),
418, 543, 730
Calendar pentru poporul romanesc" (Almanah
de InvaIatura ;i petrecere), 418
Calendariu la annul de la nosterea lui Hristos
1794 [...] f6cut spre intrebuintarea norodului slaveno-sfrbesc i rumdnesc cari
se ofld In tinuturile chesortu creesti
legei R6s6ritului, 104
Calendarul pe 1856", 582
Calendarul Albinei, 700

,,Calendarul de la Buda", 50

Carte de pravild osupra grelilor cdIceiri a po/iticegi/or ordnduieli atingatoare de politie

(vol. ID, 70
Carte de provild ce cuprindelegele supra fapte/or reile si a alicarilor grele de politie
(vol. I), 70
Carte de rogacioni, 41
Cartea pelerinilor polonezi, 253
Carteo poporului romdn, 543, 544
Cartea regilor, 276

Carul frint, 348

Casa de tard o lui de La Martine, 194

Castorul fi olte lighioni, 315

Cotacombele mondstirii Neamtu, 390, 392
Catografia de toota su floreo orosului Bucure;ti,
141

www.dacoromanica.ro

797

Catastro fa Intimplat boierilor in

vanul

Muntele Gd-

1821, 590

Catedrala episcopiei Argesului, 760

Catira sou mizga Ingrgit& 114

Catfrul
laud nobilitatea, 324
Catfrul cu c/opotei, 315
Cavalcada, 542
Cavalerul Toggenburg, 277
Cazania (din 1580), 111
Cderea dracilor, 283, 285
Cdderea frunzelor, 546
Celderea ingerilor, 286
Cdderea Rinului, 464
Cdinta increderii In boierii aristocrai ;I sfinta
hotrfre de a nu-i mai crede, 431, 581
Cdire, 596
Cdleitoria, 196
Cd/dtoria dumnealui Hat-lui Constantin Paladi
la feredeile Borscului, 1828, august 30,379

Cdlatoria lui Cocs In Rusia, 139

Cdltoria lui Cupidon lo pustiu, 224
CdIdtoria mea la munte, 226
Ceildtorie la romelnii din Macedonia si Muntele
Atos, 542
Caldtorie fmprejurul camerei mele, 593
Cdldtorie In Africa, 260, 417, 422, 455, 482, 484
CdIdtorii (N. Filimon), v. Escursiuni in Germania
meridionald
Caldtorii In Palestina ;i Egipt, 542, 611
Cldtorii pe Dundre ;i in Bulgaria, 541, 542
Calatoriile lui Guliver, 248
CdIcarea de la palat, 743
469, 484
Ceilugria (Gr. Alexandrescu), 320
Cdlugdria (Cezar Bolliac), 336, 339
Clugdrul i pistolul, 483
Cdmtarul, 750
Cdpitanul de po;td, 374
Cdrti/e natiunii po/oneze ;i ale pelerinilor poloni,
500

798

Catre jucdtorul de cdri, 596

Cdtre Leandru cd nu venia, 186

Cdrile poporane ale romdnilor in sec. al XVI-lea

In legturd Cu literatura poporand ceo nescrisd, 672, 674
Cdrua po;tei, 401
Cdtrd planeta mea, 362
Cdtre boierii ramn! antinaionali, 548
Catre muierile lor, 548
altre Impdratul Alexandru I-iu, 360

Cave non, 569

Cdtre ocirmuitorii noroadelor, 154
Cave scriitorii no;tri, 331, 336
Cave Tibru, 363
Ce gindesti, a/ M'cirgritd, 460
Ce naste moare, 349
Ce pagube fac banii, 375
Cea boil, 742
Ceo de pe urm noapte a lui Mihai ce! Mare, 547
Ceasornicul indreptat, 196, 201
Ceasul de sear, 194

Ceasurile de muldmire ole lui C. A. Rosetti, 531

nu e minciun, 196
Ce este-n min

Cei trei frai ghebo;i sau trei bdrbati ;i o muiere,

94

Cel dintfi pas in lume, 482

Cele din urm evenimente a cetdrii Neamu, 582
Cele dousprezece fecioare adormite (Gromoboi),
373

Celle dintli cuno;tinte, 298

Cphise et ['Amour, 153
Cercare asupra omului, 182

Cercare de voroavd (Printipiile moralului), 186

Cercetri asupra romdinilor sau qa-numitilor valahi,
care locuiesc dincolo de Dundre, 97

Cercetari de lingvistic", 88, 507

Cercetdri filozofice", 57, 507
Cercetri literare, 87
Cercetdri prin mdricIstiri, 337
Cererile cele mai insemntoare ce se fac din partea

ob;tei Moldaviei... spre a sluji pamintestii ocirmuiri de temei pind ce se va putea

fnfiina pravila r, intr-o desdvir;it alcdtuire, 157

Cetatea Neamului, 476
Chansonnier franais, 193
Chansons des rues et des bois, 749

Chant de janakitza, 173

Chemare cdtre falos, facere de bine ;i glorie, 258
Chemarea la tiprirea cdrtilor romdne;ti, 107
Chestia Orientului, 759
Chestionarul arheologic, 711
Chicheron, 194
Childe Harold, 544, 550
Chimia (Mitscherlich, Liebig), 248

www.dacoromanica.ro

Chirita in provintie (intur'ticirea cucoonei Chirita)",

CIntec popular mo/dovenesc, 677

455, 475, 476, 482'

Chirita in Iasi, 617
Chirita la expozitia de la Viena, 619
Chitibus sou Emotii/e unui jurnalist la apele de la

Cintec vechi, 384

Cintece. de stea, 486
Cfntec din exil, 542, 547
antece popu/are a Moldaviei, 383, 388, 392, 415

Oldnesti, 619

416

Chrestomaticul romAnesc", 34, 242, 381

Chronique du temps de Charles IX, 722
Ciasurile de multemire o lui Gheorghie Sion, 610,
611

Cicala", 753
Cilia cultindu-se, 553
Cimitirul, 318, 364

Cimpoiul", 315
Cine-i amoriul, 190
Cinel - Cinel, 455, 476
Cirq mars, 721
Ciobanui, 553, 554
Ciocoii din zilele noastre, 479
Ciocoii In revolutie, 334
Ciocoii vechi si noi sou Ce naste din pisicei soareci

maninca, 8, 557, 558, 640, 641, 645, 647,

648, 654, 656, 657, 662, 663

Ciocoiul", 771
Ciolanul", 771
Ciomagul", 771
oarecari trebi negutdtoresti, 669
Cismigiul, 764
Ciuda de amor, 449
Ciuma dobitoacelor, 375
Clinele, 348
Cline/e bolnav de ochi, 274
Clinele si ceitelul, 313, 324, 325
Cind dar o sel gusti pacea, 317, 319, 320
antarea cintrilor, 44, 182, 275, 280
Cintarea diminetii, 263, 318

Clarisse Harlowe, 438

Cieopatra, regina Egiptului, 543
C/erul, 555
C/evetici u/trademagogul, 456, 477
C/opotarul, 598

Coada lui Nichipercea", 753

Coarnele lui Nichipercea", 753

Cobza lui Marinica, 274
Coconut Panoiotache, 593

494, 497, 499, 500, 505, 514, 523, 536, 537,

582

antec de plata, 352

antec gradineiresc, 182
antec haiducesc, 449
Cintec pastoresc, 182

Citeva ore de colegiu, 593, 594

Citeva ore la Snagov, 364, 640, 709, 726, 764, 765

Coana Chirita in Iasi

Coana Chirita In provincie,

antarea Romdniei, 253, 407, 417, 421, 422, 493,

Cintec de fericire, 460

antecul Pdcalei, 742

Cintecul soldatului, 312
antecul strainat'dtii, 739
Cfntice de lume, 465
Cfntice si sdrutars, 462, 546
Cintul liberteitii, 760
CInturi intime, 765
Cirjaliul, 381
arlanii, 384, 389, 392, 649

Citeva reflexii supra poeziei noastre, 567, 568

Citeva studiuri filoso fice i literorii, 751

Circulara polona a lui Petru Vocid cel 5chiop des pre

antec betivesc, 182

Cintec ce-i zic al Jianului, 346

antece si plIngeri, 542, 611

Cfntece/e poporane ale Europei rasritene mai Cu
seama In raport cu taro, istoria si dotinile
romdnilor, 709, 720
antecul lebedei, 594
antecul lui Constantin Hangerliu, 123, 133, 134
Cintecul nuntii in Costana, 553

Cocostil Negru, 618

Codex Sturzonus, 672

Codita dracului", 753

Codu/ lui Calimah, 119
Colectie de autori clasici (I. Heliade RAdulescu),
258

Co/ectie din poesiile domnului D. Bolintineanul,

540

Coliba lui Mos Toma (Coliba unchiului Tom), 431,

657

www.dacoromanica.ro

799'

Coliba Mdriucdi, 656

Columbul, 299
Columna lui Traian", 133, 295, 328, 376, 491,
505, 669, 670, 671, 672, 674, 675, 677, 698,
711

Collectiune de poesii vechi si noi, 336

Comedia ce se numeste Barbul Vddrescu, vfnzei-

torul trii, 145

Concordia", 314, 417, 528, 573, 578, 593, 598,

637, 741, 764
Con gresul Transilvaniei, 760
Conjuratia lui Fiesco, 407
Conrad, 544, 545, 550, 559, 560

Consciinta nationale", 529

Conservatorul", 771
Conservatorul progresist", 638
Consideratii despre istoria Poloniei si a poporului ei,
672
Conspectulstiintelor f ilologice. Lingvistica in genere,
674
Constantia, fiica regelui de la Portugalia, 93

Constitutiunea", 529

Corb /a corb nu scoate ochii, 196

Corbea Haiducul, 741
Coi-bu

i barza, 314

Corespondenta secretcl i acte inedite ale capilar

revolutiunii romdne de la 1848, 594, 595

Corespondentie (rare doi amorezi sau limbo romdneascd la anii 1822 si 1832, 582
Coroana vietii, 464
Corpus juris Romani, 58.
Corpus Vizandinae historiae, 194
Corsarul, 277
Corricolo, 277
Cotoiul si vulpea, 351
Coro fono si prepe/ita, 349
Coup d'oeil sur l'origine et la longue des Volaques,
278

Courier de Moldavie", 33, 359

Covrigarul, 456, 478
Crai nou, 475
Creditorii, 474
Crestomatia seau analecte literarie (T. Cipariu),
627

Cresterea femeilor, 375

Crimeea sau Campania ostilor Hate la Sevastopol,
590

Contemporanul", 341, 398, 404, 741

Contes moraux, 299
Continuation de l'histoire de Chalcocondyle, 520
Contra ardelenilor, 493
Contradantu/ (intunericimea de lund), 358
Conversatii cu Goethe, 258
Convorbire nocturn, 360
Convorbiri Intre un tote,' si-ntre fiul lui supra lim-

bei si literelor romdnesti, 630

Convorbiri literare", 8, 17, 87, 125, 156, 168,
177, 191, 218, 223, 295, 301, 306, 310,
339, 354, 371, 383, 385, 388, 398, 399,
412, 485, 488, 506, 526, 572, 589, 599,
609, 611, 612, 614, 632, 642, 677, 716,
739, 749, 750, 765

Corfo de trandafiri..., 299

Corbierul ce! dindi, 94

Comedia stelelor, 743

Comedia uman, 383
Comedie banului Costandin Canta ce-i zlc Cbujan
si cavaler Cucos, 186, 213, 358
Comentarii
asupra beftdliei de la CImpii
Rigdi sau Cosova, 416, 509
Cometi anonsati pentru 13 iunie, 314, 327
Comoara din pdmInt, 351
Complotul bubei, 679
Concert In luncd, 467, 468
Concino, 456, 478

800

Copaciul si dovleacul, 348

Copilriile lui lancu Motoc (Ursita, Procopseala),

685, 686
Copilita la bal, 449
Copilul pierdut, 299
Condica limbii romdnesti, 153

Crispin rival stdpind-sdu, 382

Cristos a inviat, 464
Critica criticii, 491, 501, 502
Critica oamenilor, 349
Criticd (C. Negruzzi), 387, 391, 392
Cronica ceo mai veche a Moldovei, 669
Cronica numismaticd si arheologica", 342
Cronicele Romdniei (M. Kogdiniceanu), 677
Cruciulita sotiei mele (Le crucifix), 373
Cruzii elini cu jc1rtfd, 186
Cucoana Chirita In baton, 476
Cucoana Chirita In voiaj, 456, 476
Cucoana Chirita la carantind In vagoanele de Virciorova, 619
Cuconita doarme, 619

www.dacoromanica.ro

Cucul ;i codrul, 758

Dociada, 742

Cucul i privighetoarea, 349

,Cucul i turturica", lo romdni i persiani, 672

Dacoromania", 56, 57, 295

Dan (loan Catina), 585

Cugetare (C. BoIliac), 332

Cugetri (Oxenstiern), 380
Cugetari (Al. Russo), 388, 390, 417, 418, 422,
492, 493, 494, 501, 502, 503, 504, 505
Cugetrile singurattei, 741

Dan, cdpitan de plai, 468, 469

Dascalul romnesc pentru temeiurile gramaticii romane;ti, 70
De-or fi fost mijloc si or fi putinta, 346
De-ar fi mijloace, 346

Culegere de cuvinte germane si romdne, 101

Culegere de povesti si anegdote, 347

Decalog, 281
Decameronui, 349
Decebal, 716
Decebal ;/ stefan cel More, 497

Cultura cretina", 56, 65, 412

Cum era educatia nobililor romclni In secolul trecut, cInd domneau fanariotii In tara, 374,376

Cum am Invdtat romane;te, 380, 385

Cumineceltura, 396

Curler de ambe sexe", 177,

206,

243,

258,

276, 278, 294, 315, 382, 421, 540

De crezi In poezie, 460

Defensio der/ gallicani, 61, 63

De institutione regii pueri, 23

De Pamlioration de rtat des paysans roumains,

Curierul Bucure;tilor", 769

,,Curierul de la;i", 588

603

Curierul romanesc", 17, 33, 35, 115, 145, 164,

177, 184, 233, 238, 239, 240, 242, 243, 255,
256, 257, 259, 261, 269, 274, 279, 303, 304,
306, 308, 310, 311, 312, 316, 333, 372, 382,
415, 416, 420, 421, 502, 540, 584, 586, 593,

638, 711, 741

De lo Paris la Atena, pelerinogiu de lainici, 588

De la situation de la Valachie sous Padministration d'Alexandre Chi ka, 268
De la Tobolsk pino In China. Note de calatorie, 612
De Pducation des mares des families ou de la civi-

lisation du genre humain par les femmes,

Curiosul", 243, 330, 333

520

Curiosul stravagant, 276

Curs de literature] romdneasal, 630, 631
Curtea lui Vasilie Vod, 592
Cutremurul, 283
Cuvente den batrini, 672, 674
Cuvinte panegirice, 164
Cuvint pentru deschiderea cursului de istorie notionald In Academia Miheiileanu, 416-417
Cuvint preliminariu despre izvoarele istoriei

romdnilor, 505, 509, 519

Cuvintul compus la 30 iulie, anul 1822", (Gh.
Lazar), 162

Cuvintul la Inscaunarea mitropolitului Dionisie"

(G h. Lazar), 162

,,Dacia I iterara", 11, 17, 233, 239, 244, 249, 255,

311, 312, 313, 333, 372, 376, 383, 385,
388, 393, 397, 408, 413, 414, 415, 416, 417,

418, 420, 427, 428, 444, 445, 449, 452,

482, 490, 501, 502, 586, 615, 630, 637,
643, 718

De civitate morum puerillium (Despre buna purtare a copiilor In societate), 347

De l'tat prsent et de l'avenir des principauts

de Moldavie et de Valachie, 629

Democratia" (Budapesta, 1848), 246

Democratia" (red. Candiano Popescu), 529
Democratia"(revista cercului de stud ii P.N .L.)
539

Democrit, 379
De neamul moldoveni/or, 61
De originibus populorum Transylvaniae commentatiuncula, cum observationibus historico-

criticis, 31, 70
De ortu pro gressu conversione valachorum, 58
Deosebite istorii morale (Grigore Ple;oianu), 299
Der Tod Abels, 138
Descriere istorico-gheograficd
Bovis, 378

cettii Caput

Descrierea celar mai faimosi mprai, filozofi sl

barbati ai antichittii, 104
Descrierea Moldovei f i a Munteniei (Miron Costin),
669

Descrierea Tarii Romdnesti, 706

Descriptio belli Ivoniae Voivodae Valachiae,

- C.

www.dacoromanica.ro

691

801.

Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), 24,

38, 392, 440, 723
Deslusire, 132

Dicta, 596

Desmierdarea poeticeasc, 140

DesncIddjduirea, 277
Despartirea (lancu Vdcrescu), 196

Despdrtirea (V. Alecsandri), 460

Dictionar (Pierre Bayle), 132

Dictionar biografic, 248
Dictionar grotesc, 486
Dictionar po/itic, 754

Despot Vodd, 457, 479, 480, 482, 602, 642, 750

Dictionarul limbii romdne (A. T. Laurian ;i I. C.

Despre apele minerale de la Arpeltac, Bodoc si

Massim), 623, 624

Didachii (Petru Maior), 60, 61
Die Rauber, 694

Covasna, 118
Despre arte si cultura /or In Tara Romdneascd, 641

Des pre capitalia Romdniei, 385

Despre datine, 554
Des pre datoriile omului, 248
Despre importanto economiei politice, 416
Despre improprietdrirea trani/or, 512, 521
Despre tnceputul operii musicale, progresul

perfectiunea In care a ojuns In timpul de

astdzi, 648
Despre Inceputul Romeinilor In Dacia, 380
Despre limbo romdneasca, 383, 387

Despre mdrirea natiunilor, 640

Despre Mitropolio Moldovei: Monumentul lui Veniomin, 392
Despre publicitate, 331

Despre starea sotiold o muncitorilor plugari In

Printipatele Romdne In deosebite timpuri, 509, 518, 519, 522
Des pre starea scoafelor din Blaj, 563
Despre Steaua Dundrii, 493
Despre vicii si pedepse, 248
Desteoptei-te romdne, 345
Desteptarea Romclniei (Catre romdni), 455, 463,
499

Deutsch-walachische Sprachlehre, 100

Dezertorul sau slugo isteatd, 616

Dezrobirea tiganilor, 493
Dia/og In trei limbi, ruseste, romdneste si turceste,

Die Romnien der stereichischen Monarchie, 624

Dimineata poeticeasc (Le matin potique), 182

Dimitrie Bolintineanu (Anghel Demetriescu), 540
Din activitatea revolutionard a Junimii romdne lo
Paris tntre 1841 ;i 1843, 521
Din anul 1848, 612
Din copikirie, 613
Din itinerarul d. BoIliac, 333

Din Moldova", 385, 638, 669, 670, 692, 699,

704
Din poesii/e lui George Sion, 611

Din tinerete, 613

Din trecutul nostru, 366
Diregitorul bunei-cresteri, 122
Discours sur Part de ngocier, 193
Discours sur l'origine de l'ingalit, 593
Discours sur /es sciences et les arts, 593
Disertatie despre tipografiile romdnesti, 118

Disertatie pentru Inceputul limbei romdnesti, 64

Disertotie pentru literatura ceo veche a romdnilor,
64

Dispozitiile si incercdrile mele de poezie, 25

Disputa lucsului cu simplitatea sou Capritia unor
dame cu cdsnicia, 299
Dissertatio inaugurolis historico-medica de funeribus daco-romanorum sive hodiernorum valachorum, 117

Divanul (D. Cantemir), 58

343

Dialog Intre Fire si Moldova, 222

802

Dictionnaire des grands hommes, 193

Dictionnaire gographique, 193

Divanul dobitoacelor filantropicoose, filodicoase si

Dialog pentru Inceputul limbii romdne Intre un

filopatricoase. Nuveld veche din timpuri

nepot si unchiu, 64
Dialogul unui holtei Cu un boierna; avut, insotit Cu
o cucoand de Inch neam, 374, 376
Dialoguri pentru a cuvinto despre multe feluri de
stdri Inainte, 101
Diana cu ciuta, 732
Diana de Poitiers, 732

evreesti, 305
Divina Comedie, 276, 282, 284, 666
Dizionario e bibliografia della musica del dottore
Pietro Lichtenthal, 648
Dimbovita", 240, 337, 417, 539, 543, 545, 554,

www.dacoromanica.ro

558, 559, 561, 638, 646, 748, 766, 768,

771

Dimbovita, 580
Doemna Chiajna, 422, 689, 709, 722, 724, 726
Doamna lui Negru ;i bardul, 553
Dochia, 542
Dochia ;i Traian, 364
Doftoria de pOduchi, 348
Doi cotcari sau Paziti-vd de rdi co de foc, 616

Doi morti vii, 475

Doina (V. Alecsandri), 260, 458, 472
Doino (Costache Negri), 449

Dorul de patrie, 374

Doud etajuri, 305

Dow)" femei Impotriva unui brbat, 427
Douil furnici ;-un tintar, 588
Dou6 lire In univers, 766
Doud poloboace, 403

Dou sute de galbeni sou Phrnicia de trei zile,

621

[Doud sute retete cercate pentru bucate si alte

treburi gospoddresti] 200 retete cercate pentru bucate ;i alte treburi gospodre;ti, 386

Doina haiduceasc, 449

Doina iubirii, 465

[Doud zeci si patru de ceasuri la Balta Albd]

Doind nou, 389

..Doind" rOstoarn pe Rosier, 671

24 de ceasuri la BaIto Alb, 417, 453, 483

Dracui, 202
Dragostea din copilrie, 194
Dragostea ingerilor, 286
Drago;, (Ch. Asachi), 368
Drago; (C. Stamati ), 374, 375

Doine (V. Alecsandri), 418, 421, 422, 449, 452,

458, 459, 467
Doine, or the national songs and legends of Roumania, 421
Doine ;i Lacrimioare, 455, 700
Domnia Arnutului, 665
Domnia lui Constandin Vodd Hangerliul, 132
Domnii regulamentari, 544
Domnitorul Pilcdlici, 242
Domnita Rosanda (Femeia) (B. P. Hasdeu), 677,
692

Domnita Roxana (B. P. Hasdeu), 677, 692

Domnita Voichita, 677
Domnul Tighinei, 553
Domnul Tudor, episod din revolutia romdn din
1821, 336, 421
Don Carlos, 239, 407, 602
Don Guild!' sou pantofii miroculo;i, 762
Don Juan (Byron), 277
Don Juanii din Bucuresti, 657, 751
Don Pedro, 223
Don Quijote (Don Chi;ot, Don Chishot de la Mancha), 74, 86, 257, 276, 615
Dor de caleitorie, 462
Dorinto, 52
Dorinta a duoi romdni si mediile de a le vedea
realisate, 769
Dorinto sou videnia, 374
Dorintele partidei nationale In Moldova, 233, 234,
635

Doritorii nebuni (Mink' cocoanei Elenca), 545, 558

Dorul (V. Alecsandri), 465
Dorul (B. P. Hasdeu), 681
Dorul de mare, 462

Drago;, inn)l domn suveran al Moldovei, 358

Dramatice, 611
Dreptul public al romdnilor, 248, 565
Drepturile romdnilor cdtre nafta Poarto, 512, 521

Dridri, 460, 485, 486

Dritul tivil al Moldovei, impreunei cu protedura, 119

Dritul tivil rormln, 119

Drumul de fier, 456, 478
Duce-m-as, 462
Duduca Mamuca. Din memoriile unui studinte, 668,
682, 700

Duelurile, 616
Dumbrava RoVe, 468, 469, 750
Dumnezeu, 629

Dumnezeu ;i poporul, 284

DunOrea ;i piriutui, 596
Dupe!' bteilie, 680

Dupd- miezul noptii, 619

Duplico (Asupra poeziei), 567, 568

E tristd viata acelui ce nimeni nu-I Injurel, 305

Echo ;i Nortis, 90
Ecleziastul, 43

Ecloga intru mOrirea Mriei-sale prealuminatulul

;i prea-santitului domn L. loan Lemenyi (Ecloga

pastorald), 242, 260, 566, 628

www.dacoromanica.ro

803

Economia stupilor (Povatuire cu praxis a-Are spo-

rirea stupilor), 99
Economie de amp, 55
Egmont, 602
Elegia Nobilis Transilvani (Gh. Sincai), 46, 47, 54
Elegie, 545, 547
Elegie scrisd pe tintirimul unui sat, 364
Elegii la Thyrza (Poems ta Thy rzo), 277
Elemento linguae daco-romanae sive valachicae,
26, 35, 36, 41, 48, 54, 55, 100
Elemente dacice In limbo romana, 671
Elemente de dreptul po/itic dupre mai multi autori

de un Poroman, 382

1850, 528
Epistola generalului F/orescu, 470

Epistord lui Motel Millo, 744

Episto/ia, 262
Epitof, 374
Epitof scris pe mormIntul unei fete, 159
Epitaph d'Alibaud, 490

Epitomu/ sou scurte artari pentru sInta biseria

pentru vesmintele V pentru dumnezeiosca
liturghie, 113
Epoca", 716, 771

Elementele gheoghrafiei, 215

Elemente de limb. romddi dupa dialecte ;i monumente vechi, 626
E/ementuri de fi/osofie morala, 151
Elena, 557, 558, 560, 657, 743
Elena cea frumoas, 751
Elena de Moldavia, 368
Elevul conservatorului, 382

Epoca de idolatrie a slavilor si a Poloniei, 672

Epoca g/orioasa a lui Mihai Viteazul, 589

Eliezer ;i Neftali, 312, 318, 324

Eliza, 312, 319
Eloiza cave Abeliard, 185, 186
Emanciparea tiganilor (G. Sion) 613
Emilia Mansfield (Amlie Mansfield), 299, 300
Empireul, 285

Erweis class dieWalachen nicht rmischer Abkunft

Enciclopedia, 281

Enciclopedia ;tiintelor filozofice, 277

Engolpion de aur sou desluVrea fntelesului lui
Chevit Tebanul, 153, 299
Eneldo, 74, 89
Enric de Eisenfels sau Modul cum Invata un copil
rpit din leagn de catre Whorl a cunoa;te
pe D-zeu, 299
Epaminonda, 194

Epigonii, 112, 207, 215, 467, 472, 764

Epistola catre Grigore Alexandrescu, 615
Episto/a D.I.V., autorul Primiverei amorului, 324
Epistola d-lui Maior Voinescu lI, 324
Episto/a la colonelul I. ampineanu, 331, 332

Epistola la D.K.A.K., 336, 340

Epistola la G.S., 745
Epistolariul romelnesc pentru facereo a tot feliul
de scrisori, 106, 109
Epistola, 744
Episto/a amicului Sion, 542

804

Episto/6 domnului Barbu Dimitrie tirbei. Drept

ras puns la proclamatia so din 24 august

Epistola despre duh, 745

Epoca literara", 669

Eram rpit atuncea, 332
Ermiona sau mireasa lumii ceilalte, 194
Erofili, 25
Eroticon hartafilakion, 602
Erotocritul, 347

sind (Saya Mkt:,li), 119, 260

In Germania meridional. Memorii
artistice, istorice V crtitice, 646, 649, 651

Escursiuni

Eso pia, 25, 349

Espatriatul", 246, 334

Esplicorea cItorva vorbe, 337
Esquisse sur rhistoire, les mceurs et la longue des
cigains, connus en France sous le nom de
Bohmiens, 426

Este/le et Nmorin, 438

Estetica poeziei populare, 505
Etexologicum, 674
ttude sur les droits et obligations des monastres
roumains dclis aux Saint-Lieux d'Orient
(Studii asupra drepturilor

mandstirilor romanesti Tnchinate Sfinte-

lor locuri din Orient), 710

Etymologicum Magnum Romaniae, 672, 674, 704
Eumenidele sau satire politice, 543
Eufrosino. Viziune pe ripele Ozanei, 361, 364
Euphrosyne, 364

Eurial V Lucretia, 37
Eu sInt roman, 389
Evanghelice, 283

Evanghelierul (din 1574), 670

www.dacoromanica.ro

Filozoful indian sau chipul de a trdi cineva fericit

In sotietate, 164

Evlavia, 679

Exilotul, 542

Fiul de Impdrat $i ursul, 351

Fiul mazilului, 592
Fiul pierdut, 358
Fizica (Baumeister), 629

Fables de La Fontaine, 193

Fabule (A. Donici), 427

Fabule alcdtuite In limbo moldoveneascd, 596
Fabule In versuri sau poezii aiegorice, 378
Fabule i istorioare, 344, 347, 348, 349, 352
Fabulele lui Esop i ale altar fabuliti, traduse din

diferite limbi In sloveno-sIrbd, 97, 113

Fama Lipschii", 145, 242

Familia", 115, 295, 562, 574, 577, 637, 669,

Fizica (Baumgarten, Dcluits), 248

Fiziologia provincialului In lav (M. Kogalniceanu),
391, 441

Fiziologia provincialului In Paris (Pierre Durand),

441

Fiziologia provintialului (C. Negruzzi), 384, 390,

391

FIntina Blanduziei, 480, 481, 482

677, 747, 753, 769, 771

Formazonul din HIrldu, 427, 452, 473
Fata de boier i rota de tigan, 340

Flacara", 739

Fata de la Cozia, 542

Foul din Da fin, 553
Fata negutdtorului, 277
Fata popii, 542
Faust, 193, 202, 549, 554, 666
Fei-md tat ca s-ti semn sou Cftnitul de toral
la Bucurevi, 304
Fat-Frumos", 139, 160, 398, 506, 747

Floarea darurilor", 744

Floare albastrd, 191

Floarea caprii, 449

Ft-Frumos, 743

Fecioara din Orlcins, 77

Feciorul de Imprat cu noroc la vfnat, 734
Felurite poezii, 615
Femeiuga dracului, 618
Fenomenologia spiritului, 277
Fericirea, 312
Fetele, 761
Fetita i pdsdrica, 567, 569

%area oceanului, 460

Flora romdind, 383, 384
Flori de saleti, 580

Flori de Twad, 594

Flori i fluturi, 594
Florica, 594, 596
Flanco slbaticd, 596
Florile Bosforului, 542, 544, 545, 551, 552, 560
Fluturelul, 542
Fluturul, 535
Fluturul i toporasui, 449
Foae pentru agricultura, industrie si nego.t", 359
Foaea sateasca a Prin-tipatului Moldovii", 243,
359 382, 427
Foaia duminecii", 93, 96, 246, 404, 405

,,Foaia satului", (continua pe TrivaIatorul satului"), 244, 297

Foaia SatietaIii pentru literatura si cultura

Fiica- lui Decebal V Armin cIntaretul, 373

Filicaja, 193

Filologiai Kzlny", 46
Filoso fiea cuvIntului V a ndravurilor, adec Loghica
f i Ithica, 165
Filosoficevi i politiceVi prin fabule moralnice
invdtdturi. Acum India arc) culese i Intru
acest chip pre limbo romeineasca Intocmite,
113

Filozofio In literatura nescris a poporului ramn,

teodiceia, metafizica, logica, psihologia,
etica, 701
Filozofia poporal, 630

romana In Bucovina", 376, 490, 491, 492,

506, 638

Foaia de storie romana", 638, 668, 669, 672

Foaie pentru agricultura'', 427
Foaie pentru minte, mima si literatura", 56
109, 119, 164, 215, 216, 223, 223-224,
233, 246, 260, 261, 266, 314, 331, 333,
387, 404, 407, 408, 409, 410 415, 416,
418, 419, 421, 455, 502, 504, 520, 521,
540, 566, 567, 576, 579, 581, 582, 583,
588, 598, 610, 629, 638

www.dacoromanica.ro

805

Foaie romana pentru econom", 99

Gazeta Teatrului Na.tional", 239,

Foarfeca si croitorii, 588

329, 330, 382, 580

Gazeta Transilvaniei", 233, 237, 242, 246, 404,
405, 410, 418, 421, 504, 566, 638

Foiletonul Zimbrului", 246, 372, 588, 636

Foi%a de istorie si literatura", 638, 669, 671,

243, 258

Gazeta warszawska", 34

747

Forma den afora a poeziei romdne, 630

Fragmente (A. Hrisoverghi), 401
Fragments tirs de chroniques moldaves et vala-

ques pour servir l'histoire de Pierre le

Grand, Charles XII, Stanislas Lesczinski,
Dmtre Contemir et Constantin Brancovan, 427, 429, 430
Fratii Cuciuc, 613
Fratii Jderi (V. Alecsandri), 472
Frantuzitele sou Comedia vremii, 214, 302, 303, 305
Friederich Staaps sou atentatul de la Schoenbrunn

In contra vietii lui Napoleon

/, 641, 646,
652, 653
Frumoas copilitei, 460
Frumoase dialoguri frantezo-romdnesti, 299

Frunze,' verde", o pagina pentru istoria literaturii

romdne, 672
Frunze, 760

Genealogia Can tacuzinilor, 521

Geniul obisului, 766

Geniul vechiu al romdnilor i romdnii de astazi,
375

Geografia (Balli), 248

Geografia tintirimului, 216
Geografia veche si mud, 126
Geografie (D. Gusti), 588
George Dondin, 276
Georgicele, 90, 185
Gerusalemme liberata, 74, 276, 288, 315
Geschichte der bhmischen Sprache und Literatur,
27
Geschichte der Moldau und Walachei, 723
Geschichte des osmanischen Reiches, 723
Geschichte des rumnischen Schrifttums bei Gegenwert, 701

Ghiarele dracului", 753

Frunzele si rdcina, 375, 402

Ghiourul, 277

Fulgo sou ideal si real, 770

Fumuri arheologice scornite din lulele preistorice
de un om care nu fumeaza, 711
Fundamenta grammatices linguae romaenicae seu
ita dictae valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata, 30, 70

Ghimpele", 639, 771, 753

Ghioaga lui Briar, 469
Ginerele lui Hagi Petcu, 456, 478, 479

Fundamentae philosophie, 629

Furiile lui Orest sau Videniile crimen ului, 474
Furiosul, 615

Gistile, 403
Glasul Patriei la August 1849, 588
Glasul unui romdn, 569
Glasul viitorului, 216

Giudecata femeilor, 186

Giudealtoriul, 596

Gindirea", 768

Gli animali parlanti, 74

Gossa, 209, 745

Gafita bleistmatel de peirinti, 374

Garda saraiului, 470
Gaudeamus igitur, 668

si celle de origine indouioasa, 623, 624

Gazeta Bucovinei", 87

Gluma, 611

Gazeta de Moldavia", 243, 359, 370, 431, 656

Gazeta Korespondenta warszawskiego i zagraniczego", 34
Gazeta Krakowska", 34
Gazeta literara", 215, 498, 507, 521, 579, 609,

Gramatica geografic, 169

Gramatica greaca complet, 169
Gramatic'a limbei romdne (Timotei Cipariu), 626,

614

806

Glossariu care coprinde vorbeie d'in limbo romona

straine prin originea sou forma loru, cumu

627

Gramatica limbii frantozasti (Ionia Tautu), 159

Gramatica romdneasca (Constantin Diaconovici

Gazeta romaneasca", 33

www.dacoromanica.ro

Loga), 97, 106

(I. Heliade Radulescu),

252, 257, 263, 278, 290, 298, 421
Gramotica romdneasc pentru lndreptarea tinerilor, 107, 108
Gramatica macedo-valah, 97
Gramatic6 romeineasc6 (Gheorghe Saulescu), 337
Gramatic6 romdneasc (Radu Tempea), 97, 110,

Gramatica rom6neasc6

111

Histoire universelle, soigneusement remanie par

l'auteur et traduite sous ses yeux, 518
Historia Byzantina, 723
Historia despre institutiunile lui Moise, 282
Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae, 24

Historia literatury polskiej (F. Bentkowski), 665

Historia narodu polskiego, 29

Grammaire de la longue roumoine, 456

Hodja Murad Pasa,

Grammaire des fleurs, 193

Grammatica dacoromana sive valahica, 97
Gradinarul orb sau aloiul Inflorit, 194
Gr6dinarul pgubas, 348

Holera, 493, 495, 506

Holero ciocoilor, 333
Hora Ardealului, 463
Hora haiduceasc, 449
Hora lui Cuza Vod6, 465
Hora Unirii, 455, 463

Grecoaicele, romelncele si bulgroaicele, 672

Greierele si furnica (B. P. Mumuleanu), 209

Greierul si Furnica (Gh. Asachi), 366
Grigore Vod6, 762

470

Har, 761
Hosrois (Chosroes) al doilea Imp rat al Persia, 139

Grui Singer, 469

Gurei-Casal om politic, 456, 478

Hotii si hogiul, 591, 656

Hopi si domnita, 465
Hronica rom6nilor si a mai multar neamuri...
(Gh. Sincai), 29, 36, 46, 47, 50, 51, 52,

Ha! bine-i Insurat! 747

53, 54, 723

Hronicul romdno-moldo-vlahilor, 40, 58, 378
Hronograful Tdrii Rom6nesti, 124
Hronologia domnilor Trii Romdnesti, 126
Hronologia si istoria universola prelucrat6 pe scurt,

Grivi/a", 771

Haine vechi si zdrente politice, 619

Halima sau 1001 de nopti, 37, 94, 96, 125, 258,
349, 350
Hamlet (Amlet, printul de la Dania), 93, 94, 398
Handbuch der Philosophie und die philosophische
Literatur, 562
Hanul Ancutei, 349
Harpa eoliand, 373
Harta Moldovei (lonica Tautu), 157
Hartomandia, 196
Hart6 Rzesul, 456, 478
Hasan, 744, 745
Hdulitul lnchisului, 374
Henriade (Henriada), 169, 170, 186, 218, 223,
258, 276, 288
Heraldica national& 716
Hero si Leondru, 306
Histoi re de France au moyen-dge (j. Michelet), 721
Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Vala-

ques transdanubiens, 378, 426, 431, 434,

509, 518
Histoire du commerce de toutes les nations, 723
Histoire politique et sociale des Principauts danubiennes, 521

378

Hronologhiia impdratilor turcesti, 99-100

Hronologie (slavon), 126
Hristianismul la Inceputul su. Ecstract din cele
din urm6 zilecle Pompeii, 258
Hristoitie sou scoala moralului care Invat6 toate
obiceiurile si ndravurile cele bune, 347
Hymne de l'enfont son rveil, 318
Hymnul creatiunii, 285

lades (Pantazi Ghica), 752

lahtul, 460
orna, 363

lassy et ses habitants en 1840 (lasii si locuitorii

lui In 1840), 490, 493, 494, 495
lasii In carnaval, 474, 476
losii In 1844, 418, 483, 495

lasul literar", 226, 399, 497, 498, 507

Iasul nou", 183
iat-ne cu iarna-n tar..., 486

www.dacoromanica.ro

807

Bravi, 603

/coma creterii rele, 421

Icoana crestinismului, 629

Icoana lumei", 243, 359

Icoan6 pre scurt arttoare de pronumele ce priimesc la 1nduplecari atft gro iurile ptimitoare, cft ;i cele/a/te, 153
dei asupra progresului societtii, 707, 710, 718
del repezi despre musica i opera maghiar6, 648
Idild moldoveneasca, 358
ldilien, 145
lelele, 204
lepurarie, 390, 391
Il libro dell'Amore, 313

liada 74, 145, 153, 258, 703

luz!! pierdute. Un intli amor, 423, 424, 427, 436
Imaginatta. 196, 199
Imnul la secol, 584
Imnul I6utei rom6nesti, 374
Imnul moldovenilor la anul 1836, 362

lmnul soarelui (de Echnaton), 25

Impresii asupra literoturii spaniole, 187
lmpresiuni de c/torie In Moldova, 752

Impresiuni de c/torie In Romaniea, 590, 591,

592

Independenja constitutioned a Transilvoniei, 638

Independervo romand", 240

,,Independirro", 646, 751, 766
Indice de documente oflate in Arhiva statului si
nepublicate inc6, 595
Infernul (Dante), 728
Influenza, 619
Inima mea e trist, 312, 319

Inimile muljumitoare, 242

Inscriptia magreasc6, 400

Intrig si iubire, 407

Introducjia (la Dacia literard"), 383, 388, 415

Inventor de toate crjile ce s-au tip6rit la Cantora

Ipocritul, 586
I Promessi sposi, 724
Irina doarme, 588
I sepolcri, 317
lstoria (Karamzin) 358
Istoria archeologiei (Al. Odobescu), 713, 737
/storia Bibliei, 106
Istoria bisericeasc, 112, 126
Istoria bisericeasc6 a episcopiei romInesti din Ardeal, 39
Istoria bisericii rorminilor, 61, 63
lstoria cavalerului de Grie si a iubitei sale Manon
Lesco, 139

Istoria civilizajiei, 277

Istoria ampulungului, 593
lstoria critica a rormlnilor, 642, 672, 676, 701

Istoria Daciei, a romanilor transdanubieni si a

Trii Romnesti, 434
lstoria despre inceputul romdnilor fn Dacia, 434
lstoria domnilor Tclrii Moldovei, 39
lstoria faptelor lui Movrogheni Vod i a r6zmirijii din timpul lu pe la 1790, scris6 pe la
1817 (Poveste mavrogheneasai), 128, 131
lstoria generala a Daciei, 612
/storia Ghenovevi de Brabant, 258, 299, 300

Istoria ieroglific6, 401

Istoria Imperil rosiene, 358
Istoria literaturii romclne (G. Calinescu) 187, 315,
540

istoria literaturii romelne moderne ($erban Ciocu.

lescu, VI. Streinu, T. Vianu), 540

Istoria literaturii romrine (Tratat, vol. I!), 5, 7
Istoria literaturii rom6ne in secolu/ al XVIII-lea

(1688-1821) (N. lorga), 50, 57

/storia literaturii rom6nesti. Introducere sintetic6
(N. lorga), 622

Istoria, lucrurile i IntImpl6rile romdlnilor, 38, 39,

40

Foaiei Stei de la 1840-1845, iuliu, 427

loan Tclutul, 509
loana Darc, fecioara din Orleans, 721
Ion ampineanu Inaintea eroilor Romeiniei, 594

/stork] lui Alecu, 555, 656

Ion Creangd", 354

Ion Maiorescu", 295

lstoria lui Machen, povestire englezeasc6, 182

Ion Peipusarul, 456, 476

Ion Vod6 ce! Cumplit, 642, 689, 690, 692, 698

lonascu Vocl, 678

808

lorgu de la Sadagura, 453, 474, 476, 615

Istoria lui Arghir, 262

/storia lui Gil Blas, 258
Istoria lui Numa Pompiliu, 138
Istoria lui Radu 5erbon, 121
Istoria lui Raimond, 139
Istoria lui Sofronim si a Haritei ce! frumoase, 36, 91,
92

www.dacoromanica.ro

Istoria lui Tono, 139

!stork, lui Velisarie, 186
Istoria lumii pe scurt, de la zidirea ei pina In anu

Itinraire de Paris d Jrusalim, 559

Itinraire descriptif et historique de l'Allemagne,

650

lubitei A, 374

acesta, 120

/storia misiilor mele politice In Francia, Englitera

;i Italia, 484, 485

lubite/or umbre de la Razboieni, 586, 587

lulia catre Ovidie, 186

Istoria pentru Inceputul rom6nilor In Dachia, 27, 30,

luliu Cezar, 407

36, 61, 62, 64, 252

Istoria poltica V geografica a Tarii Romdnesti, 612
Istoria prearnteleptului Archirie (Inteleptul Archir cu
nepotul sau Anadam), 25, 347

lstoria preaputernicilor Imprati, 170

Istoria revolutiunii romdne de la 1821, 594, 595
/storia romOlnilor (D. Bojtrid), 120
Istoria romelnilor (D. Gusti), 588
lstoria romdnilor (lonicd Tautu), 158
!stork, romdnilor cu fntrebari si ras punsuri, 39
Istoria romanilor de la Intemeierea Romei... (C.
Diaconovici Loga), 107
Istoria romdnilor sub Mihai Vod Viteazul, v. Romdnii sub Mihoi Voievod Viteazu/
Istoria Romei, 356
Istoria ;coalelor, 377
Istoria Tarn Romdne;ti (fratii Tunusli), 723
Istoria Tarii Ronulnesti (lordache Golescu), 155
Istoria Tarii Romdnesti (Samuil Micu), 39
Istoria Trii Romdnesti de clnd au desclecat romdnii, 723
/storia unei p/cicinte, 390, 391, 416
Istoria universala (loan Molnar Pivariu), 100

Istoria universala (Poelitz, Rotteck, Ott), 248

Istoria universal& adeca de obste, care cuprinde
in sine intImplarile veacurilor vechi, 100
/storia unui galban ;i a unei parole, 417, 422, 483

Istoria vechii Dacii, a Transilvaniei, Volahiei

Moldovei (Dionisie Fotino), 723
/storicul Zaverei fn Valahia (in greceste), 127

/storie a lui Mihai Viteazul (Anton Pann), 524

Istorie des pre Arghir cel frumos V Elena ceo frumoosa i pustiitcl cr'diasa, 36, 95
Istorie national pentru popor, 759
lstorie otomaneasca (lstorie a preaputernicilor Im-

parati otomani), 32
Istorie universala (proiect, I. Voinescu II), 248
Istoriile Domnilor Tarii Romdnesti, 723
Issachar, 266

Islicarul", 771

Ivanhoe, 686, 688

lzvodul lui anew (Cronica lui Huru), 367, 607

In ceasuri de mlhnire, 319

inceputurile omului i starea ora;eneasca, 209

incercari critice asupra unor credinte datine

moravuri ale poporu/ui romeln, 720
incercari poetice, 760
inchinare lui te fan Voda, 588
Tnchisoarea din Edinburgh (The Heart of Midlothian), 686

Tnchisul catre fluturele care a intrat In castelul

sat', 373
1ndeletnicire des pre buna murire, 164

indreptatoriu al invataturilor Intru a formarisi pe

tinerii ;colari sou Carte trebuincioasa pentru dascali, 69
indrepttorul betivilor, 347
In fine, 762
Ingimfata plaparnareasa sou Cucoona sInt, 616
impeiratul i braminul, 434
insemnare a calatoriei mele, 144, 145, 146, 487,
577

Inserare, 306, 308

instrinatii, 406
insureiteii, 618
inVrel-te marga rite (V. Alecsandri), 375, 465

In;tiintare (loan Molnar Pivariu), 99

Intlile cuno;tine de /itere V idei pentru tinerimea
;coolelor Incepatoare. 377
intliul escadron, 759

Intimplarile lui Telemah fiul lui Ulise, 64, 258,

299

intimplcIrile rzboiului frantujilor, 33

intoarcerea (Gr. Alexandrescu), 31
intoarcerea in tara, 460, 463, 709, 721
Intristarea, 318
1ntr-o gradina, 33, 173, 700

www.dacoromanica.ro

809

lntr-o seard de carnaval, 742

lnturnarea pldiewlui din Anglia, 370
Inycltatul In tdri streine, 375
Inveltiltorul comunal sou povete i sfaturi pentru a
pregati pe inveiteitorii comunali, 248

Kera Nastosia sau Mania pensiilor, 456, 478

Kenilworth, 688

invAVtorul poporului", 625, 629

Invd-tatorul satului" (continuat de Foaia satului"), 244, 297, 512, 628

Krl Duch (Regele Spirit), 703

Kurzgefasste Bemerkungen Ciber Bukovina, 70

Kir Zuliardi, 475

Kirdgeali, 750

Kolce", 682

Invtdturd fireascei pentru surparea superstitiilor

norodului, 55

Inycltdturi morale pentru bdieti ale lui Gott/ieb

Ehrenweich, 160
Invdteiturile lui Neagoe Basarab ditre fiul seiu Teodosie, 22, 23, 607
Invdtdturile lui Vasile Macedoneanul ave fiul
sdu Leon, 23
Inveiteiturile lui Vladimir Monomonohul, 23
Invierea mortilor (5arlatanii de provincie sau

Mortii rechemati In viatd), 616

La amor, 197
La Bucurevi, 456, 478

La caricature", 424
La ceo dintri corabie romclneascei

Mata",

331

La cigale et la fourmi, 182

La coroana lui te fan ce! Mare, 759
La cugetareo mea, 363

Lacul (Le /ac) 277, 373, 400, 552

Lacul de Como, 462
La Danubiu, 542
La doamna C. Ghica, 332

Jalnica chitare a lui Zilot, 132

Jan z Tfczyna, 688
Jreome Paturot d la recherche d'une position
sociale, 656, 752
panul, cdpitan de haiduci, 618, 649
Jidovul camcItar, 591
ignicerul Vadril sau Provincialul la Teatrul National,

491, 497
Jijia, 364, 365

La Elena (Radu lonescu), 765

La espresia fisionomiei unei fetite, 196

La foi nouvelle cherche dans l'art, 706

La F. Schiller, 289

La Garibaldi, 594
La guerre des Dieux, 193

La Italia, 363

Jocul beindtean, 649

J. P. Augusta Kocebue Pisma

tyczne, 665

wszytyie drama-

paria norocului sou lstorisirea pentru printipul

MeniVcikov carele pe vremea lui Petru ce!
Mare au fost slvit In toatil Europa, 355
Judecato, 196
iudecata femei/or, 358
lP1"'.7t6, alegere i hotertre pentru Inceputul Teirii

RomeIne;ti, 132-133

.Junimea romand", 245, 417, 523, 541, 763

810

La doamna M. Veicdreasca, 332

La doctorul Pezzoni, 363
La D. V. Alecsandri, 700

lunimea romdnd din Paris pe la 1852, 706

lupin Rdnicd Vulpoiul, 713
Jurnalismul romdnesc in 1855, 417
Jus Ecclesiasticum, 61

La inscelunarea lui loan Sandu Sturdza, 157

La jacquerie, 393
La liste des notables, 618
La Magenta, 464
La maior Ion Voinescu /I, 331
Lamartine, 485
Lamentaiile lui Tasso, 277
La Milcov, 204

La moartea lui Cirlova, 306

La moartea lui P. Cazimir, 462
La moartea parintelui meu, 355
La moartea principelui Alexandru loan I. Cuza,
743

La mormintul lui Arune Pumnul, 630

La mormintul lui Gr. Romolo, 462

www.dacoromanica.ro

La mormintul lui Stefan ce! Mare (Poemul Putnei),

La mort d'Alibaud, 490

La muza mea (Andrei Muresan), 568, 570
La muza mea (C. Bolliac), 331

La ziva aniversal, 539, 547

Lcasul mortii, 182
Lcrimioare, 453, 460
LcIcrmioarele Invtcei/or gimnazisti la mormintul

La Nistase H. 554

Laocoon sou despre limitele dintre artele plastice

;i poezie, 731, 732

La spelt, 553
La o copil tinr ce-mi cerea prul, 588
La o darnel romncl, 542, 548

La o florecial, 588
La Palestro, 464
La pahar, 196
La Partenza, 182, 195

La Patrie (D. Bolintineanu), 542

La Patrie (Al. Sihleanu), 764
Lapeirus (La Prouse), 238, 358
La pierre du tilleul, lgende montagnarde, fragment

d'un voyage dans la haute Moldavie en

1839, 490, 494
La pravila trii, 201
La prire, 318
La pucelle d'Orlans, 74
La Quarantaine, 389
Lora, 277
La religieuse, 594
La retraite (Harmonies potiques et religieuses),
194

La riul Vavilonului, 648

La Romania, 336
La Romonie, 421, 428
Cart de la correspondance, 193
Cart pistolaire du dialogue sur la manire de bien
crire les lettres, 193
La rue Poissonire ou le Livre des Cent, 436
La Sapho de Quimpercorentin ou il ne faut pas
courir plusieurs livres la fois, 389
La secchia rapita, 74
La scienza della legislazione, 165
La Sofia, 764
La steaua, 682
La Tumu-Mgurele, 479
Lauda lui Dumnezeu, 373
La un poet, 761
La un sche/et. 546

preaiubitului /or profesor Aran Pumnul,

630
Lpusna, 418

La oglind, 534

La Sevastopoi, 463

L'Autriche, la Turquie et les Moldova/agues, 542

La voix de la Roumanie", 490

588

Lutarii si compositiunile /or, 649

Lutarul, 553, 554
Leatul 1848, 132
Le crucifix, 373
Le dsespoir, 318
Le docteur de Cythre, 193
Legenda celar 7 infanti de Lara, 394
Legenda ciocirliei, 469
Legenda lcrimioarei, 469
Legenda rindunici, 469
Legende (V. Alecsandri), 456, 468, 470
Lgende des sicles, 284
Legende noi, 548
Legende sau basme nationale in versuri, 542
Le gendre de Mr. Poirier, 479

Legile firei sau Filosofia ceo lucrtoare, 44

Le juif errant, 266
Le lopord et le renard, 324
Lelia, 277
Le livre du peuple, 543
Le lys dons la valle, 557
Le mendiant aveugle, 618
Le nouveau secrtaire du Cabinet, contenant des
lettres familires sur toutes sortes de sujets,

193 1 94
Leonida, 194
Leonil sou Ce produce dispretul, 615
Le passage de S. Gothard, 194
Le prime storie, 286
Le prisonnier et le papillon, 374
Le petit La Bruyre ou Caractres et mceurs des

enfants de ce sicle, 194

Le peuple, 564

Lepturariu rumnesc cules den scriptori rumelni,

207, 215, 380, 583, 589, 631, 788
Le rocher du corbeau, lgende, 490, 494
Les Attiques, 194
Les baisers, 195
Les Barricades, scnes historiques, 722

www.dacoromanica.ro

811

Les chaines ae resclavage, 593

Les Chouans ou la Bretagne en 1729, 722
Les deux livres de la divination, 194
Les employes, 700
Le snateur, 747
Les Enfers de Paris, 618
Les Femmes savantes, 384, 397
Les gageurs, 752
Les liaisons dangereuses, 438
Les muses d'Allemagne et de Russie, 650

Limbo frantuzeascd ;i o ortografie a ei sau Gramticd frantuzeasc foarte inlesnitoare, 299

Les muses d'Italie, guide et memento de l'artiste

et du voyageur, 650

Limba qi literatura- (Chisinau), 399

L'immortalit, 285

Les principauts devant le second congrs de Paris,

Literele corespunzdtoare Prei limbei rumnesti ;i

Incd ceva, 629

603

Les Principauts Roumaines, 421, 542

Les ruines. Meditations sur les rvolut'ons des
empires, 157, 307

Limba romana" 46, 65, 87, 88, 103, 106, 210,

295, 399, 412, 628, 705
Limbo romcInd vorbitd *hare 1550-1600, 674
Limbo romneascd (G. Sion), 611
Limbo slavicd la romdni pInd la anul 1400, 669

Limba $i literatura" (Bucure$ti), 57, 88, 139,

177, 372, 398, 399, 404, 451, 497, 507,
739

Linos, 720

Lipitorile satului, 477, 649

Literatorul", 616, 744, 752, 753, 763, 765,

Le sy/phe, 373

771

Le tern/3/e de Gnide, 153

Literatura $i arta romana", 562, 533

L'toile du Danube", 637

Logica (J. F. Perrard), 277

Logica (Samuel Micu). 44
Logodnica d'Abidos, 277

Letopisetile Tdrii Moldovei I, Il

i /I/ (M. Kogal-

niceanu), 427, 429, 431

Letopisetu/ lui Miron Costin, 393

Letopisetul lui N. Costin, 42, 380
Letopisetul cantacuzinesc, 126
Letepisetul Tdrii Moldovei (Grigore Ureche) 393
Lettres Brutus et de Brutus d Cicron, 194
Lettres persones, 153

Leul la vrnat, 375

Leul ;i iepurele, 209
Leul i omul, 349

Leul ;i puiul lui, 596

Lexicon (latinesc), 145
Lexicon de conversatie (1a$1, 1842), 249

Lexiconul de la Buda (Dictionarul de la Buda), 27,

42, 64, 97, 105
Lexicon frincesc;i romdnesc, 71
Lexicon latino-romaenicum seu valachicum, 70-71

Lexicm pentru alrturari, 71

Lexicon romdn-latin-german, 71
Lexicon romnesc-nemtesc i nemtesc-romdnesc,

30, 70

mermoor) 686

Logodnicii monlii, 765

Logofdtul Baptiste Veleli, 656
Logofeitul satului, 621
Lohengrin, 650
L'oiseau de passage, 479
L'Orbecche, 25
Loreti, 94
L'Origine des mtiers, 194
Los siete libros de la Diana, 225
Luorea Corintului, 277
Luca Stroici, printele Plologiei latino-romdne, 670
Luceafarul", 412, 566, 753
Luceafdrul, 25, 484
Lucretia Borgia, 394
Lados Matyi, 95

Lui Liszt, la contertul dat In Iasi pe teatrul nou,

In 11 ionuarie 1847, 588

Libertatea presei, 336

Lui Petre M., 554

Lui V. Alecsandri, 542
Lumea, 629

Liceul roman", 771

Lumea se d pe gheatd, 743

Licuriciul, 299

Lumina", 386, 398, 638, 669, 682, 699, 704

LumIndricd, 391, 392, 418

Libertatea", 45, 529

812

Logodnica din Lammermoor (The Bride of Lam-

Lilla Wene da, 698

www.dacoromanica.ro

Lunita-luminatoare, 346
Luntrea pe uscat (I sow from the beach), 373

Marwl revolutionar, 585

Martini, 258, 276
Matei Basarabu sau Dorobantii ;i seimenii, 743

Lupta Intre fiare, 743

Lupta pastorilor, 552
Lupul la pieire, 402

Motel Vod6 la monastirea Sadova, 591

Mateo Cipriani, 641, 646, 652, 653
Mateo Cipriani, Bergamo si Slujnicarii, 647

Lupul moralist, 324

Materiale de istorie i muzeografie", 768

Mathilde (Matilda), 330, 594

Luna, 209

Lupul nazir, 402

Lupul pocelit, 348
Lupul ;i clinele, 209

Mavrogheni Vodei, 548

Mazeppa (Mazepa), 247, 449

Mazepa In Moldova, 368

Lupul ;i cocowl (cocostircul), 114

Lupu/ i cucul, 403
Lupul i motanul, 403
Lupu/ i pastorul, 375

Maciewl si florile, 268

Magarul Impodobit, 375
Magarul reisfatat, 324
Magulire sotiii cei pocite, 182
Maiestria ghiovOisirii romanesti cu itere latinegi,
care sInt literele romanilor cele vechi,
spre polite a toata ghinta romdneasca ceil
dincoacesi ceii dincolo de Dunare, 97

Macbeth, 239
Macedonele, 542, 544, 546, 552, 553

Maiestria tiparului, 567

Magariul Inglmfat, 400

M6nelstirea, 448, 449

Magazia copular, 299

Magazin istoric pentru Dacia", 180, 183, 244,

297, 383, 417,

421, 509, 519, 520, 526,

622, 624, 636, 723, 748

Magyar KnyvhOz, 99
Mahomet sau Fanatismul, 238, 247, 257, 276

Maiorul lancu Bran, 462

Maison rustique, 193
Mama Anghelup, 455, 477
Mama, 353
Manfred, 531
Manifestul Partidului Comunist, 13
Manad, 417, 542, 555, 557, 558, 560, 611,

656,

Manastirea dintr-un lemn (din Memorial de al/atone), 313

Margarita, 485, 486

Mrgaritarul, 573
Margaritarele, 456, 462, 465
Marimea romanilor, 258
Marioara Florioara, 459, 465
Marturisiri (M. Sadoveanu), 618
M6sura gurei, 196
Meditatia unui imbeitrinit poet, 366
Meditatie (C. Negruzzi), 318, 320, 397
Meditatii (C. BoIliac), 329, 330

743
Manan Lescaut, 380

Mditations potiques (Meditati 0 (Lamarti ne). 206,

Manual al Invatatorului (G. R. Melidon), 759

Manual de patriotizm, 164

Melancolia, 389
Mlanges de littrature et de politique, 158
Melodii ebraice (Hebrew Melodies), 277
Melodii irlandeze, 389
Melodii romelne, 542
Melodiile romanesti, 484

318

Manualul bunului roman, 523

Manuel pistolaire a l'usage de la jeunesse, 193
Marele vistier andescu, 748, 751
Maria din Bezdat, 330
Maria Stuart, 407
Maria Tudor, 258, 382, 387, 388
Marino Faliero, 277
Marsillieza romdnilor, 331

Marwl liberttii, 594

Marwl lui Drago;, 389

Memnon, 381
Memoarele, 617

Mmoires d'une jeune mre, 594

Mmoires Maurepas, 194
Memorandum (G. BariIiu), 405
Memoria celar trecute, 209

www.dacoromanica.ro

813

Memoria focului more, 347

Memorial de cdI6torie, 313, 315, 316, 320, 321,

Misterele din Bucuresti (I. M. Bujoreanu), 556,

657

416

Mercurul lasilor", 359

Misterele Londrei, 556

Misterele Parisului, 556, 657
Misterele romdnilor, 770
Miscarea literar6 din 1861 In t6rile romeine, 640
Miscarea literelor In /esi, 699, 701
Miscarea revolutionar de la 1840 din Tara Romaneasal, 508

Meropa, 248, 312

Miscarea romeinilor din Ardeal la 1848, 523, 640

Mersul revolutiei In istoria romBnilor, 514, 522,

Mitropolia Ardealului", 66

Memorii/e supra istoriei regener6rii, 273, 290

Memoriile unei p6rechi de foarfeci, 448

Memoriu. Descrierea S. Monastirl, 591
Menade/e, 543, 546
Menegmii sou fratri cei gemine, 139
Mercadet, 618

523

Messiada, 36, 74, 90

Mestesug al stihurilor romdnesti, 188
Metamorfozele (Ovidiu), 89, 90, 186

Metrikis vivlia, 188

Meusa, 769
Mi gloria par bien amor, 761

Micuta. Trei zile si trei nopti din viata unui student, 682, 683, 685, 686

Mielul, 299
Mielul murind, 315
Miezul noptii (B. Paris Mumuleanu), 209
Miezul noptii (G r. Alexandrescu), 312,318
Mihai Viteazul condom= la moarte, 544
Mihai Vocki Viteazul, 356
Mihaida, 284, 288
Mihnea si baba, 540, 553, 554
Mihnea si boierii, 548

MIngfierea, 319
Mftele si casul, 378
Moora de vfnt, 465
Moartea lui Ave!, 138, 330
Moartea lui Vasilica Bats, 546
Moortea sau fratii, 286
Mod6, 332
Modeste incercari poetice, 757, 758
Modista si cinovnicul, 427, 452, 473,

Moftureanu financiar sau Spoielile Bucurestilor,

618

Moldau und Wallachei. Romanische oder wallachische Sprache und Literatur (M. Kogdlniceanu), 421, 426
Moldova, 596, 677
Moldova in 1857, 463
Moldova la onul 1821, 215
Moldova la anul 1829, 215

Mihnea Vod6 cel R6u, 422, 689, 709, 722, 724

Molva", 665

Mihu Copilui, 686

Mihul (N. lstrati), 240, 583
Milosfrdia lui Tit (La clemenza di Tito), 139
Million si Dina, 364
Millo director, 456, 478
Millo mort, Millo viu, 619
Mineiul (Buda, 1804-1805), 99

Momente, 554

Mineiul grecesc, 645

Ministrul, 303
Minutul fndumnezeit, 200

Monitor", 33

Miorita, 421, 505, 553, 720

Mircea, 284
Mirele cel umblat si procopsit, 93
Miron Costin, 509
Mirtil sl Hloe, 33, 358, 370

814

Misterele c6s6toriei, 556, 595, 657

Misterele Bucurestilor (G. Baronzi), 556, 657

Momia (loan Slam), 596

Momio la bal masch, 403
Monachologia, 74
Monachomachia, 31, 74
Monostirile din Teara Rom6neascd, 337
Monastirile dzise Brfncovenesti, 337

Monitorul Adundrii Ad-hoc", 336

Monitorul oficial", 748, 756, 757, 771
Monitorul roman", 579
Morolicesti haractiruri, 381
Morarul, 403
Mormintele la Drelgasani, 313, 321, 322
MormIntul, 209
Mortul Inecat, 348

www.dacoromanica.ro

Mosiu Grigore, 300

Mosii, 365
Motrui, 553
MoW, 715
Motul si secuiul, 464

Na;ionale, 336
Nationalul", 240, 274, 336, 417, 512, 593, 638,
646, 649, 750

Mozaicul", 244, 483

Ntreii, 743

Mozaicul social, 336

N. Bc1/cescu (loan Voinescu II), 600

Mucha", 682

N. Blcescu murind, 462

Neo Frtila (L'ami Fritz), 716

Natiunea", 168
Nclluca, 364

Mugurii", 638
Muierea si gina, 114
Mulatrul, 617
Muma lui Napoleon, 277

Neamul romanesc literar", 632.

Neatirnarea limbii romdnesti, 630
Nebun alegator si ginere, 752
Nebun de cocosat, 752
Neghin si plcImid, 385, 389
Negowl moldovean sub Alexandru Bunui, 669

Muma lui $tefan ce! Mare, 547

Muma tinercl, 542
Muncitora statului, 743
Muncitorul, 331, 332, 341
Muncitorul romdn, 707, 710, 721
Muntele nclscind, 366

Negru pe alb. Scrisori la un prieten, 385, 388,

390, 392, 396, 422

Munti/or, fiti mcIrturii, 344

Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa, 470

Neisprdvitul, 374
Neincrederea, 196
Nemernicul, 374

Muresul
Aluta, 553
Musa romneascd. Compuneri originale si imitatii

Nemesis, 543
Nenorocirile unui slujnicar sou genttlomii

din autorii Europei, 372, 373, 375

mahola, 641, 647, 654, 655, 656, 657

Nezdrvniile lui Nastratin Hogeo, 347, 352
Niam vine si niam se trece, 218, 222, 745

Musca, 403
Musique et chants populaires de l'Italie, 388
Musu Tachi Pospondachi, 700
Mustele i albino, 403

Nichipercea", 478, 639, 682, 747, 753

Nici o fapt Pre' plat sau Filozofia unui nefilozof,

Muta di Portici, 195

Muza de la BurdujcIni, 240, 384, 388, 389, 420,

582

Nina, 319
Niscorescu sau Lista fruntasilor, 618

583

Noapte de yard, 468, 496

Noaptea (B. P. Mumuleanu) 209
Nooptea (A& 469
Noaptea Sfintului Andrii, 463, 465
Nobila cersitoare, 479
Nobili vechi si noi, 554
Noi In 1892, 703

Muzeul national", 243, 387

Muzol e vremea..., 744
Myszeidos, 22, 31, 74

Nada si chiticul, 403

Nopturnele, 741

Nadobna Pasqualino, 225

Nopti/e (Young), 206, 258, 318, 330, 355,

Nanine ou le prjug vaincu (Nanino, comedie),

194, 381

Narchez amorezatul de sfnis, dial iubi rea de

sine peste masur, 186
Narchis sou indrgitul d insus de sine, 182

Nasterea si toad viiata minunatului Piticot de un

cot si cu barbel cu tot, 94
National Hymne gevidmet seiner Hoheit Karl I
FOrst von Rumnien, 361

de

389,

567

Norma, 238, 358

Note intime, 535
Notit asupra antichittilor Romclniei, 711
Notitd asupra Romdniei, mai ales din punctul de
vedere a/ economfei sale rurale, industriale si comercia/e, 711

Notitia literaria, 627

Nou chip de a face curte, 427, 440

www.dacoromanica.ro

815

,Noua Albina rornaneasca", 359

Noua Atlantida, 284

Ocna, 331, 341

Octave, 593

Noua biblioteca populara D. I. Cerbureanu",

Octoih (grecesc), 262

342, 771
Noua Elotzei, 257, 276, 555

Octoih (C. Diaconovici Loga), 106

Octoih (loan Molnar Pivariu), 99

Noua revista romana", 506

Octoihul rom6nesc, 645

cugetare, 542

Noul Acatist al Marelui Voevod Mihail Grigorie,

430, 445
Noul Testament, 284
Noutdti, 329
Nouveaux contes moraux, 300
Nouvelles mditations, 318

Novele", 33
Novitale de la armie", 242, 359
Nu, a ta moarte, 313
Numa Pompilius, al doilea crai al Romii, 182

Nyelv- s irodalomtudornnyi kitalemnyek",

96

cugetare politica, 715

Odo statuei lui Mihai Viteazul, 468
Odagiul socru sou Vasilica dragul tate!, 747
Od6 cave Dumnezeu, 211
Oda' la ciocoi, 679
Odd la Grecia, 593
Oda la Romania, 766

Odd oVirii romdne (Marvil lui arlova), 306, 310

Odd rivnitoare spre invataturi, 207
Odd Romelniei, 707
O dimineotd pe Caraiman, 333, 340
O dimineat6 pe malul lacului, 332
Odiseea (Odiseea lui Omir), 74, 123, 139
Oedip rege, 666
editie a Operelor lui LiclIcescu, 521

auvres de Condillac, 193

0 adunare a trii cucoone, 213

O farsd in zilele noastre, 743

O alergare de ca! (Scacica), 383, 385, 390

Oameni care au fost, 565
Oamenii i piriul, 596

O fatd tinara pe patul mortii, 540, 546

Oglinda aratata omului inte/ept, 590
Og/inde/e, 313, 316
impresie, 312, 314, 318
intriga la bol masche, 474, 483
Intilnire, 758
invatatura sou povdtuire pentru facerea pfinii,

Obiceiurile israilitenilor V ale creVtnilor, 165

Observatoriul", 405, 410, 572

Observatorul social-economic", 412
Observatii de limbo rumaneasca, 97, 103, 104,
105
Observatii sou bageiri da seamei asupra regulelor

orinduelelor gramaticii rumeinq.ti, 32, 169,

171, 177, 188, 192
Observatiuni statistice despre cultivarea pdmintului Europei, 419
alteasca petrecere a Carnavalului, 597
O bund educatie, 305
O cantatritd de ulitei, 646
Oceana, 284
Ochianul, 196
Ochii albaFtri, 374
Ochire supra tiinte/or, 416
Ochire istorial supra scicIviei, 431
Ochire retrospectiva (C. Negruzzi), 383, 385, 391,
392, 394, 395

816

Ochiul dracului", 753

138

lacrimei a poetului arlova, 750

mas6 mare la o livadei, 449
[0 mie optsute patruzeci si sapte] 1847, 417
Omul, 182, 209, 629
Omul apasat, 615
Omul de flori cu barba de mdtas6 sou Povestirea lui
Fat-Frumos, 649

Omul de piatra, 649

Omul de tar& 386
Omul individual, 284
Omul in natura, 766
Omul literat, 370
Omul muntelui, 657
Omul i cugetul, 375
Omul i arpele, 596
noapte la Alhambra, 462

www.dacoromanica.ro

O noapte la Bltnzi (0 noapte la taro), 449, 460

noopte furtunoos, 698

noapte la morminte, 417, 553

noapte pe malul Dunarii, 547
noapte pe ruinele cettii Neamtului, 586, 587
noapte pe ruinele Sucevei, 760
noapte pe ruinele Ttrgovistei, 289
noapte pe stinci, 584
nunt tareineasca, 453, 475
ora de primavara, 758
paradigma a lenesului Pipelea giscariu, 95
Operiie si zilele [Munci si zi le] (Hesiod), 276

Opincarul", 771
Opiniunea", 598, 637, 771

Opiniunea rigionale", 757

plimbare la iarmarocul Rilticenilor, 598
O primblare la munti, 417, 482, 483
O primblare pe munti sou Lumea reala i umea
ideala

(C. D. Aricescu), 594

O privire de pe Ceahlu (suvenire fontastice), 759

O privire peste lume, 569
O profesiune de credint, 314, 325, 326, 327

[Opt mart] (8 mart), 460

Ortografia (C. Diaconovici Loga), 106

Ortografia sou dreapta scrisoare pentru indreptarea scriitorilor limbii romdnesti, 107
Ortographio romana sive latino volachica una cum
clavi, qua penetralia originationis v(Scum
reserantuar, 64
soma de cuvinte, 548

Oscar d'Alba, 277

scena dintr-o mie, 743
scrisoare pierduta, 531
soare de mahala sau Amestec de dorinte, 615 -

-616
Ostasii nostri, 457, 467, 470
[0 sut una fabule] 101 fabule, 611
sezeitoare la tara sou Cltoria lui Mos Albu,
347, 349, 352, 353
Ostenii romani, 589
Othe//o, 716
tooleta neisprvita sou Obraznicia slugilor,
621

tocmeaki de rusine si o lege nedreapta, 563

tiganc cu pruncul sau la statuia libertatii din

Bucuresti, 333
Oubli, 219
Ovidiu, 457, 480, 481, 482

Oraculu, 402, 403

Oraisons funbres, 23

zi de fericire, 766

raw! In mare, 364

Orbul fericit, 427
Orbul si cojocorul, 348
Orbul sl slbnogul, 596
Ordinea zilei, 743
Orele dalbe, 741
repetitie moldoveneasca sou Noi si iar noi, 427,
615, 616
restauratiune, 701
Oreste, 186
Organul lumindrii", 246, 421, 625, 626, 628,
629

Organul ngional", 625

Oriens Christianus, 723

Origines du droit franais cherches dans les

symboles et formules du droit universe!,
519

Originile ogriculturii la romani, 671

Originile pstoriei lo roman!, 671
Originile viniculturii la romdni, 671

Orizont", 106
Orlando furioso, 74, 276, 374
Orthonerozia (Trei crol de la Rsarit), 698

52 -

Pacea, 196
Palemon, 299
Palpitatiunile copi/ei, 672
Pamfil, 382

Pamietnik Iwowski", 34
Pon geldhab, 699
Panciatantra, 349
Papagalul si celelalte posen, 324
Paracliserul sou Florin si Flanco, 456, 478
Paradisul, 284
Paradisul pierdut, 74
Paraenesis ad auditores chyrurgiae in Lyceo Regio
Academico Candiapolitono, habita a loane
Molnar de Mullersheim, de mori bus et
medicina oculorum professore publico, quum
Anno
primum sua collegia ordiretur,
MDCCXC/ mense Novembrie, 99
Parolelism frare dialectul romeln i italian, 258

0, 4

www.dacoromanica.ro

817

Paralelism Intre limbo romtln ;i italiand, 279

Paraponisitul, 456, 478, 619
Paraponisitul pus In slujba, 619

Paris et Vienne (Erotocritul), 32

Paris ou le Livre des Cent, 436
Parisul cum era acum 40 de ani, 277
Paroles d'un croyant, 500
Pasteluri, 456, 458, 465, 466, 467, 468, 469, 470
Patima, 363
Patimile cele rari ;i minunate ale unei mademoizele cu numele Cartigam, 93
Patimile ;i moartea Domnului ;i Mintuitorului
nostru /sus Hristos, 90, 92

Patria", 243, 359, 504

Patria (N. BdIcescu?), 521
Patria (C. BoIliac), 335
Patria sau Omul social, 283
Patriotismu - Vladimirescu, Poezii, 589
Paul et Virginie (Pavel si Virginia), 153, 224
Pcal, 353, 639, 749

Pcald ;i lindal (Al. Pelimon), 592

;i Tin&Id (V. Alecsandri), 476

Pcatele tineretelor, 384, 385, 386, 387, 389, 392
Pcicalei

Paginul ;i cre;tinul, 765

Paginul ;i fiicele sale, 373
PmTnteanul", 244, 330

Pentru ce tiganii nu sint ronulni, 384, 386, 390,

391, 392
Pentru eteristii greci, 127
Pentru idile, 96
Pentru frisotire, 596
Pentru mrirea omului, 207
Pentru neputinta omukii, 207
Pentru sraci, 373

Pepelea", 639, 646

Peregrinului transelvanu sou Epistole scrise den

tiere straine unui amicu in patria, de la

anul 1835 pana inchisive 1848, 573, 576,
577, 578
Pericologos (Povestea poamelor), 351

Persrea a doi iubiti, adedi alnico intimplare a lui

Piram ;1 Tisbe, 90
Perit-au dacii ?, 27, 671
Persevererqa", 669, 693
Pescarul ;1 sultanul, 351
Pesni raznih narodov, 667
Petera, 312
Pestera mustelor, 553
Peter Schlehmil, 373

Peticarul din Paris, 618

PetiOune-proclamafiune a boierilor

Prerile unor spectatori", 301

Pri Giese din istoria Transilvaniei pe ultimii dou
sute de ani, 411

Peis, dprtat fiind d Tica, 182

PcIsruica, 615

Pstorul fntristat, 306, 307

Pstorul murind, 552
Pstorii sl plugarii, 472
Psurile unui american in Romnia, 650
Pe albumul d-rei Ida Vegezzi-Ruscala, 464
Paw, bun, 203
Peaza rea, 202
Pchs de jeunesse, 385

Pe culmita dealului, 346

;i notabililor

moldoveni, 491

Petru i aw/ Rusiei in la;i, 370

Petru Rare;, 368, 700 (nuveld): 370 (dramd)
Petru Rare; Vodei, 358
Pe un album (V. Alecsandri), 460
Philosophie de l'art, 767
Physiologia nasului, 277
Physiologie du got, 386
Physiologie du mariage (Fiziologia cilstoriei), 258,

438, 594, 595

Pianul, 766
Piatra Corbului (M. Cuciureanu), 587
Piatra din cas, 475

Piatra teiulul (Gh. Asachi), 617

Piatra teiului (Al. Russo), 493, 495, 502
Pia;trii, 548

Pedagogul, 358
Pedeapsa cu moortea, 341
Pele grinul, 762
Pelerinagiu, 391

818

Penticostar (grecesc), 645

Pe malul mrii, 462

Penatii Troei, 760
Pene; Curcanul, 472
Pensionul de fete In timp de alzboi, 382

Picatura ;1 Providenta, 743

Pierderea iluziilor, 260, 482
Pi1de filosofiesti (Rimnic, 1783), 151
PiIde, povtuiri i cuvinte adevrate i pov4e cu
trebuincioase leimuriri, 153

www.dacoromanica.ro

Pierre de Provence et la belle Maguellonne (1mberie

;I Mergorona), 32
Pilotul, 464
Pirostia Elenei, 381

Piticul negru (The Black Dwarf), 686

Picola i 'rindla sou morald moldovineascd, 351,
383, 388, 390, 392
Pfinea amara a exilului, 486
Planul simigiului, 349
Pleioda, 362
PlIngerea deputatului (Patriotul veocului), 314

Plfngerea ;i tinguirea Valahiei asupra nemultumirii strdinilor ce au drapanot-o, 207

Pllngeri sou gindurile cele de noapte a lui lungu,
pentru vieatd, moorte ;i pentru nemurire,
355

Plingerile poetulul romdn, 547

Plopul, 546
Plugarul ;I ceiramidarul, 349
Plugul blastarnat, 472
Plutarhul Moldovei, 598
Pocitanie, 182
Poeme (Romulus Scriban), 760
Poesie si amor, 745
Posies (Cezar BoIliac), 336, 421
Posies de la longue d'or, 207, 421
Posies rotiques, 185
Poesii noue, 745
Poesiile vechi ;I nou6 (D. Bolintineanu), 540,
542

Poetice cercari, 496, 586

Poetul murind, 546

Poetul romantic, 617, 618
Poetii Vdcdresti, 709, 736
Poezia (Cezar BoIliac), 336, 337
Poezia poporald, 332, 388, 491, 494, 501,
504, 505

Poezii din tinerete nepublicate Inca,

Poezii fugitive, 589
Poezii nao, 182

544,

545

Poezii poporale. Balade (Cintice batrfne;ti) adunote de V. Alecsondri (recenzie), 370

Poezii populare ale romnilor, 456
Poezii vechi si noud, 611

Pofida ;i imputare unii din trei surori ce

p ce/ ce zice, 182

lasase

Pohod na Sibir, 464

Poiano fermealtoare, 469
Pojata, 692

Politique (Aristotel), 194

Polovracii (din Memorial de cdldtorie), 313
Pompoasa audienta la Satan a mini;trilor guvernamintului din iad, 374
,,Poporulsuveran"(Popolul suveran"),159, 244,
314, 333, 334, 512, 521, 541
Portretu/ meu, 612
Postelnicu/ Constantin Contocuzino, 509
Poste/nicul Sandu Curca, 617, 618
Potopui, 389
si

a economiei", 244

Poveste (I. L. Caragiale), 353

Poveste (Daphn), 182
Poveste (La cigale et la fourmi), 182
502,

Poezia poporand ruteand In /egaturd cu istoria romdnilor, 672

Poezia poporand sirba ;i bulgara. Lupto intre fratii

Poezie (Cezar BoIliac), 333
Poezie (I. Heliade Rdulescu), 333
Poezii (Grigore Alexandrescu), 427
Poezii (D. Bolintineanu), 248
Poezii (Mihai Cuciureanu), 586

312

Poezii atit cunoscute cit si inedite, 544

Poezii deosebite sau antece de lume, 344, 346

Pov4uitorul sdnatatei

Poezio poporand itanand si frunza verde", 672

Dan ;i Mircea cel Mare, 672

Poezii (B. P. Hasdeu), 681

Poezii (A. Hrisoverghi), 400
Poezii (B. P. Mumuleanu), 209
Poezii (lancu Vdcarescu), 248
Poezii ale d. Gr. Alexandrescu, Vadirescu ;i Eliod,

Povestea aluio, 346, 351

Povestea cIntecului, 346, 351
Povestea poame/or, 351
Povestea poveste/or (Eroul Ciubar Vocla sau Rolando

furios moldovenesc, 372, 374, 427

Povestea vorbii, 347, 350, 351, 352, 353, 379,
388, 486
Povestirea despre Movrogheni, 123, 129, 131

Povestiri de vfnatoare (Ivan Turgheniev), 734

Povesti albastre, 315
Povesti/e unchia;u1u1 sfdtos, 720

Povist vremennfh lit (Cronica lul Nestor), 22

Prandiu academicu, 713

www.dacoromanica.ro

819

Pravila de oblte asupra faptelor rle si a pedepsirii

/or, 69
Praxis al forumurilor biserice;ti, 89
Prpastiele Bucureqtilor, 649
Pre procopsitu/ copil, 596
Prcis de l'histoire universelle ou tableau historique
prsentant les vicissitudes des nations, 194
Precuyintare (Inainte cuvIntare) la Caracteruri

(B. P. Mumuleanu), 107, 208

PrecuvIntare la Rudimente... (C. Dragu;), 575
Predici (P. Maior), 61

Preocupari literare", 115, 177, 328, 377, 506

Presa greceasal qi romdn, 759
Prescurta Insemnare, 151
Prescurtare de istoria romdnilor, 275
Prescurtare din viata principelui D. Cantemir, 392
Presimtire, 464
Pretioase/e, 276
Preumblare, 391

Prier si fata iernii, 469

Prietenii romdnilor, 484
Prietenii qi Bistrita, 402, 403
Prietenul tinerimii, 248
Prietesugul (Gr. Alexandrescu), 312, 318
Prietesugul (Barbu Paris Mumuleanu), 209
Prietesugul si amorul, 319
Primavara, 209, 304
Primvara amorului, 198, 569
Primavara anacreontia 364
Principia de limbo si de scriptura, 626
Principiele criticei, 644, 767
Principii de filologie comparative,' ario-europea,
cuprinzind grupurile indo-perso-tracic, greco-italo-celtic ;i leto-slavo-germanic, 674
Printipiile noastre pentru reformarea patriei, 455,492

Privighetoarea si magarul, 316

Privighetoarea si paunul, 324
Privighetoarea qi vulturile, 114
Privire fugitiva asupra istoriei romdnilor si romanilor, 630
Privire politiceasca asupra Evropii toate din anul
1825, 186
Privirl asupra stilului In arte, 719
Pri zonierul, 374
Prizonierul de Silon, 277
Prizonierul la cerchezi si fecioara cercheza, 374

Probleme economice", 412

820

Procanon, 58, 59

Proces general Intre dou hordii ;i natie, 293

Procesul si exilul meu la Snagov, 593

Proclamatia de la Islaz, 234, 511, 522, 605
Proclamatia partidului national catre romdni, 492
Proclamatia partidului national din Moldova catre
rormlni, 611
Pro fesia de credinta, 336
Profesorul si chineza, 382
Profetia, 363
Profetia lui Dante (The prophecy of Dante), 277

Progresul", 620
Progresul, 594
Proiect de constitutie pentru Moldova, 431
Prolog. La patrie, 361
Prolog pentru inaugurarea noului teatru din Bucu-

resti, 616,
Propa;irea", 11, 232, 233, 244, 249, 255, 313,
332, 383, 387, 413, 414, 416, 417, 420,
427, 428, 429, 444, 446, 448, 453, 483,
502, 509, 527, 540, 579, 582, 587, 598,
615, 636

Propilee literare", 87
Propovedanis, 42, 44, 61
Proprietate pagubitoare, 386
Proscrisul, 547

Prospectul (Buciumului"), 639

Prosper Merime, 485
Protesta tia romdnilor din Valahia, 541
Protestatie In numele Moldovei, a Omenirii si a lui
Dumnezeu, 455, 483
Protopapadichia, adeca puterea, drepturile sau
privileghioanele protopopilor ce/or romd-

nesti din Ardeal, 60

Protesul unei momite, 582
Providenta, 277
Provincialii ;i iesenii, 598
Provintialul, 391
Pruncii parasiti, 94

Pruncul roman", 244, 537, 579, 585, 593, 638

Psaltire (greceasca), 262
Psaltirea diaconului Coresi, 640
Psaltirea In versuri, 9, 25
Psaltirea proorocului l Imparat David, In versuri,

alcatuita de micul Intre muzicosii sistimii

vechi loan Prole din /awl Moldovii, 118,
175, 207, 217, 357
Pseudo-kyneghetikos. Pals tratat de vinatoare, 642,

713, 731, 735, 737, 758

www.dacoromanica.ro

Pszonka", 682
Puterea ormatei V arta militard de la Intemeierea
Principatului Valahiei pia acum, 259, 416,
427, 509, 517, 518, 599
Puterea armatei V arto militar la moldoveni In

timpul mririi lar, 509

Reforma sociald la romdni, 521

Regele Po/oniei i Domnul Moldoves, 384, 385
Regulamentul. Arhondologia. Condica lui Caragea.
Condica criminald din 1851, 335
Regule scurte de versificaie romelnd, 759
Regulile sau Gramatica poeziei, 258, 276
Regulu (Regulus), 151, 194, 242
Reinecke Fuchs, 713

Rena;terea", 65
Ranasterea Romdniei, 336
Repede ochire asupra produciunilor artistice din

Quentin Durward, 686, 688

Question conomique des Principauts Danubiennes, 498, 514, 521, 523

trecut In taro noastrd si asupra instinctului artistic al poporului romdn, 711, 713
Reporta din vis, 91, 92
Republica romana", 245, 335, 417, 528
Rerum spectantium ad Universam gentem daco-romanam seu valachicom summaria co/lectio

ex diversis authoribus facto [...] secunRabi, 551

Radu Buzescu sou Han-T'dtarul, 620, 621, 657

Resbelul", 771

Rodu Calomfirescu (de Ion Dumitrescu), 621

Radul al VII-lea de la Afumai, 656

Retorica (Simion Marcovici), 258

Radul Vod'6, 330

Retoricd, adecei Invddtura si Intocmirea frumoosei

Ramuri", 739

Resboi u I" , 769

cuvrntdri, 97, 101, 102

Raport asupra organizdrii InvteimIntului secundar

din Romdnia, 711
Rarisa sou cerdacul lui Ferent, 747
Rdniii romclni, 752
Rdposatul postelnic, 692, 693, 698, 699
Rdseiritul lunei la Tismana, 313, 321, 323
Rdspunsul (DeliIle), 194
Reispunsul cdtre spiritul peldur.i, 749
Rdspunsul cometei, 314

Rdspunsul la ctrtirea care s-au dat asupra persoonei lui Petru Maior, 59, 63, 64
Rdspunsul unui pam fletar ceitre un moralist, 417

Rdsuflare (= Destainuire, Marturisire"), 182

Rdsunet la Hora Unirii de d. V. Alecsandri, 336
Rsunete ale Pindului In Carpoi, 709

Reiteicirile V intrmpleirile lui Odiseu, 95

Rzboiul, 277
Reizbunarea lui Statu-Palm, 469
Rzbunarea soarecilor, 611
Rzvan ;i Vidra, 23, 642, 693, 698, 700
Rzvan Vod (N. Balcescu), 416, 550
Rechemarea, 332
Recueil prcieux de Maonnerie adonhiramite, 193

Reforma", 337, 748

dum ordinem Chronologicum, 50

Retetil, 390, 391

Revedere, 763

Revederea 1842 - La doamna D. C., 533

Reverii, 542, 546

Revista arhivelor", 57, 141, 191, 295, 372, 596

Revista Carpa-tilor", 376, 417, 587, 612, 638,
640, 646, 647

Revista contimporana", 191, 133

Revista critica literara", 65, 87

Revista de filozofie", 539, 566
Revista de folclor", 45
Revista de istorie ;i teorie literara", 527, 562
Revista de pedagogie", 115
Revista Dunarii", 766
Revista filologica, 191
Revista Fundatiilor", 57, 65, 87, 183, 371, 377,
526, 607, 664, 739

Revista istorica", 135, 141, 191, 377, 539, 616

Revista istorica romana", 133, 398, 399
Revista literara", 562, 616, 624, 741, 763, 771
Revista literara qi ;tiir4ifica", 685, 704

Revista nour, 139, 156, 168, 191, 295, 306,

328, 451, 586, 614, 664, 669, 701, 703

www.dacoromanica.ro

821

Revista pentru istorie, arheologie si filologie",

133, 135, 164, 609

Revista romana pentru stiinte, litere si arte",

177, 206, 417, 456, 502, 506, 524, 526,
639, 640, 643, 644, 647, 709, 710, 711,
723, 738, 740, 741, 765, 766, 767
Revista Universitatii Al. I. Cuza si a lnstitutului

politehnic din Iasi", 164

Revizorul, 478
Revo/title si reformd, 521

Romanul", 168, 275, 315, 336, 337, 340, 478,

528, 529, 531, 536, 593, 602, 609, 638,
669, 675, 714, 756, 757, 766
Romdnul In privinta muzicii, 567
Rom(Mu! In privinta picturii, 567, 568
Romdnul si poezia lui (Andrei Muresanu), 567
Rost de poezii, dial stihuri. Acum Mtn alceituite
In limbo romelneascd de Paris Mumuleanu

Revue de l'Orient, de l'Algrie et des Colonies", 336

Revue des deux-mondes", 328, 388

In Bucuresti ceo din nou fcutd tipografie

1820, 207
Rouman anthology or selections of roumon poetry,
ancient and modern, 313, 421
Rucsanda doamnd, 367

Revue d'histoire littraire", 372

Revue du Nord", 277
,,Revue politique et littraire", 539

Rudimentele gramaticei romdne. Extrase din Ten-

Rienzi, 258, 277

Risipirea ceo de pe arm a lerusalimului, 94
Ritoric'd romdnei pentru tinerime, 588

tomen criticum, cu adousuri de regule

simple si diverse anoteiciuni pentru uzul
scolarilor Inceptori, 575, 576

Rugelciune (V. Cirlova), 306, 309

Rugeiciune (D. Dascalescu), 744

Rinduiala judeceltoreascd de obste, 69

RIndunica si celelalte paseri, 114

Ris mult, 182

Rugdciunea, 318
Rugdciunea de sear, 277
Rugeiciunea universal& 318
Ruinele, 317

Mu/ si &tit& 596

Robul, 615

Roma cum era, 200

Roman din Vrancea, 374, 375
Roman Nazdravan, 649

Ruinele Ceteitii Neomtu, 399, 400

Ruinurile TIrgovistei, 283, 306, 307, 308, 317

Rumdnische Volkspoesie, 421

Romano, 742
Romeinische Dichtungen, 421

Rusaliile In satul lui Cremine, 420, 456, 476, 477

Ruslan si Ludmila, 373

Romanoslavica", 372, 705

Romanul vulpii, 713
Romania" (Bucuresti, 1857), 336, 637
Romania", (red. Baronzi), 637, 741

Romania" (red. Florian Aaron), 244

Romania" (red. B. P. Hasdeu), 638,

668

Romania dupd tratat, 598

Romdnia la 1854, 571
Romania literara", 11, 191, 244, 246, 255, 383,

390, 413, 414, 416, 417, 418, 420, 431,

444, 455, 484, 493, 495, 496, 497, 498,
502, 542, 550, 555, 587, 598, 602, 637, 656
Romdnia roabd la austro-maghyari, 543, 544
Romdnia solidar, 334

Romania viitoare", 245, 417, 493, 497, 498,

514, 523, 528, 541, 706

822

Romdnii si ungurii, 563

Romdnii sub Mihai Voievod Viteazul, 24, 422, 516,

518, 523, 636, 640
Romdnii si poezia lar, 388, 455, 483, 484

Samson si Spiridon, 618

Sonda Napoil ultraretrogradul, 456, 477
San-Marina, 553
Santa cetate, 287
Sara pe deal, 468
Sarcasm si ideal, 677

Sarsaila", 753, 754

Sotana ;i dracimea, 582
Sotana si ministrii lui, 582
Satira latin, 708
Satirei. Duhului mea, 317, 323, 326, 327, 328
Satire"): Omul, 182

Satire si alte poetice compuneri, 384, 389, 401

www.dacoromanica.ro

Setiricon, 74

Sene/as, 553

Satyrul", 669, 675, 682, 752, 763

Sententii morale, 299

Sentinela romdn, 417

Saul, 247, 258, 356

Sdrbdtoarea cimpeneasca (I. Heliade Rdulescu),

Sentinela romana" 529, 669

Septuaginta, 43

458

Sdrile venetiene (Venetia), 448

Sera fimul i Heruvimul, 284, 288

Samdndtorul", 87, 310, 376, 440, 616, 624, 705

Sdpfrnina, foaie ateasca", 385, 386, 392

Serbarea ostseascd, 617, 618

Serbarea pstorilor moldoveni, 358, 617
Sergentui, 472

Sdrutare, 277
Sdrutdri, 195
Sburtorul (I. Heliade Radulescu), 284, 289, 421,
496, 534, 569

Scare mftei, 475

Scnes de la vie de bohme, 657
Schite din societatea romdnd, 751
Scirba, 596

Serile de toamai la tear& 602, 656

Sfat unui eltrar ce avea in tot ceosu psihi-mu in
gur, 182
Sfatul familiei, 33, 214
Sfatu/ unui bdtrin, 745
Sfaturile intelegerii cei seinatoase prin bine Inteleptul Dosithei Obradovici intocmite, 112,
113

Sc/vie, vecintate si boieresc, 417

Scrieri (Costache Caragiale), 615

Procetirea asupra revolutiilor impr-

tiilor, 157
fintul Hubert, 732

Scrieri (D. Rallet), 598

Scrieri istorice i literare, 716
Scripture (Vechiul Testament), 43, 394
Scris-a BdIcescu Trecutul i prezentul?, 521

Scrisoarea... (I. Tdutu), 157

Scrisoarea a II/-a, 136, 305, 469
en?. Tay), 385
Scrisori (M. Eminescu), 555
Scrisori cdtre V. Alecsandri, 486, 602, 614
Scrisori din Tara tinVireasc, 744
Scrisori engleze, 60
Scrisori In tear& 335
Scrisori la Marcia, 277
Scrisori la Sofia, 594

Scrisoarea XXIII (-4 Tecy

Scrisul bndtean", 109, 115, 156, 507

..Scrisul romnesc", 526
Scum pul, 348

Scurtd cunoVint o istoriei romdnilor, 40, 44, 45

Scurt6 cuno5tint a lucrurilor Dachiei V mai ales
ale Ardealului V ale altor mi;cdri care in
zilele ceste mai de curtnd se intimpld In

Europa - culese V puse in rind prin un

patriot romdn in anu 1820, 115

Sfredelul dracului, 479

Sgircitul, 276
Sic cogito, 703
Sicilianul, 276
Silo, 331, 332, 341
Silful, 289
Silita cdsdtorie, 276
Simpatia, 196
Simpatia la Viena, 569
Sindipa, 25, 32
Singuratate, 277
Sirena lacului, 365
Siroe, 195
Situatia prezent, 521
Sint dac, 671, 677
Sint mihnit i trist, 374
Sinziona i Pepelea, 457, 480, 482, 618
Sawienszczyzna przed chrzekianstwem (Slav!l
inainte de crestinism), 27
Shijba Sfintului Alexandru, 171
Smdrndita sau Fate pindarului, 620, 621
Sobieski si romdnii, 384, 385, 418

Scurt istorie a romelnilor din Dachia..., 104

Societatea de mime", 57, 65

Seam, 277

Sofia, 588
Soires dansantes (Adundri dntuitoare), 434
Soldatul romdn, 619

Seara la Ceahlu, 586, 587

Secolul", 336, 593

Seguidilla, 462
Se naste sou se face omul?, 335

Sonet Ill (Al. Sihleanu), 763

Sonet VI - La Sevastopol, 764

www.dacoromanica.ro

823

Sonet la anul 1839, 331, 332

Sopra l'assedio di Vienna, 193
Sora Agapia sou Calugria i c6s6toria, 594
Sorin sau telierea boierilor la 7frgoviste, 542, 545,
549, 560
Sosia de mod6 (Gh. Asachi), 366
Soria de mod (Krasicki), 374
Souvenirs, impressions, penses et paysages, pendant un voyage en Orient, 559
Soveja (Sauvegea), 491, 494, 502, 505

Str6moVi, 500
Strigarea norodului Moldovei c6tre boierii pribegisi
de cdtre mitropolitul, 145, 158
Strigoii, 554

Spada, 334
Sp6torul Cantacuzino, 509
Speitarul Hasmasuki, 474
Speronore, 277

Studia Universitatis Victor Babes et Bolyai",

Studie moldovan6, 489, 493, 502, 505

Spice istorice, 567

Studii", 46, 88, 103, 412, 446, 521, 526, 527,

Spicuitorul moldo-romdn" (Le glaneur mol-

539, 705, 739

Studii asupra limbii romne, 385, 388, 390, 699

Strofe lui C. Negri, 462

Strofe scrise pe un perete, 462
Strung, 458

96, 103, 115, 412, 572, 628 (Philologia);

566 (Historia)

do-valaque"), 243, 249, 260, 313, 359, 382

Spiritul critic In cultura romdneasc6, 382
Spitalul Amorului sou antatorul dorului, 313, 346
Stabat mater dolorosa, 23
Stanse epice, 417
Stante la moartea Eufrosinei Asachi, 588
Stantele epice ale lui C. Aristia, 483

Stare Trii Romdne0i pe vremea streinilor *1 a

p6mintenilor, 155
Starea Valohiei V a Moldovei, 151
Statu-Palm6-Barb6-Cot, 672

St6pfnul V slug, 348

Steaua", 46, 183, 295, 372, 399, 412, 507, 562,
664

Studii italiene", 139, 664, 739

Studii literare" (red. D. Popovici), 88, 191
Studii nationale, 490, 494, 495, 505
Studii si articole de istorie", 142, 371, 526, 596
Studii si cercetAri de bibliologie", 371, 372, 412,
446, 526, 581, 739
,,Studii si cercetdri de istoria artei", 412, 539
Studii si cercetdri de istoria medicinii si farmaciei din R.P.R.", 103

Studii si cercetdri de istorie literar si folclor".

128, 139, 156, 191, 210, 224, 303, 336
342, 371, 372, 380, 399, 446, 539, 581, 583

586, 592, 596, 620, 705, 739, 744, 745.

Steaua Daciei", 771

Steaua Dunrii", 244, 246, 335, 417, 432, 444,
446, 493, 637, 638
Steaua RomlIniei, 744
Steaua t6rii, 462
Stelele (V. Alecsandri), 465
Stelele (C. Negri), 449
Sterian P6titul, 752
Stigiesul i ciocirlanul, 403
Stigleul, ;tiuca i motanul, 596

Stindardul", 771

824

Strigoiul", 638
Strigolul, 449
Strafe (Al. Sihleanu), 765

Stfnca corbului, 493, 495

Storia della musica, I-III (Padre Gianbattista
Martini), 648
Storia universale (Cesare Cann), 650, 723
Streiinul, 763
Str6j6riul taberei (Sentinela toberei de la Copou
la 1834), 374

763, 765

Studii

si

cercetdri stiintifice", Cluj (StiiiTte

Sociale), 57, 412,

Studii si cercetdri stiirrtifice", Iasi (Filologie),

160, 183, 215, 295, 399, 506, 566, 599
Studii si materiale de istorie medie", 224
Studii i materiale de istorie modern6, 508
Suceava, 375
Suenos, 751

Suferinta, 319

Suferhnele tIn6rului Werther (Werther), 258, 555

Suliotul. Grecia liber6, 589
Sunetul orei, 766
Supiement la Geografie Intl-a memoria rposatului
colariu $tefon $endrea din Gymnazia
Basilian6 din laV, la anul 1834, octomv. 25,
216

www.dacoromanica.ro

Supt poale de codru verde, 346

Supplex libellus valachorum Transilvaniae, 29, 38,
39, 45, 49, 60, 61, 69, 76, 98

Sur les lments turcs dans la langue roumaine,

674

Sur l'homme, 208

Surugiul, 456, 476
Sus pinele unei matroone, 582
Sus pinul, 406

Sus pinul saracilor, 582

Suvenire, 462, 465
Suvenire contimpurone, 602, 610, 612
Suvenire despre poetul Conaki, 611
Suvenire si impresii de cltorie In Romdnia, Bulgaria, Constantinopole, 599

Suveniri de o cltorie la Roma, 277

Suveniri din Italia, 448, 565

Tabacii, 746
Tab6ra de var, 375
Tabele istorice (I. Voinescu II), 521, 600
Tableau de l'amour conjuga!, 193
Tainele inimii (cap. I. Confeti:fria lui Felix Borla),
431, 442, 555, 656
Tales of ancient Greece, 713
Talmes-Balmes de la nasu-meu Nichipercea, 756
Tarde venientibus ossa, 486
Tau,/ nostru (Luca Stroici), 670

Tatl Nostru (N. T. Orasanu), 755

Tierea a 12 boieri la Manstirea Dealului, 330
Tanase Scatiu, 557

Teatrul italian. Paratelism Filtre fasta directiune

si cele de ast6zi, 646

Teatrul national, 588

Teatrul national in Tara Romdneasca, 615

Suvenirul, 277

Teatrul si publicul, 337

Siidostforschungen, internationale Zeitschrift

fr Geschichte, Kultur und Landeskunde
Ridosteuropas", 88

Telegraful", 281, 588

Telegraful din Bucuresti", 713
Telegraful roman", 418, 504, 567, 568

Svidrighelo, 367, 368

Tlma que, 438

Szzadok", 56

Teleskop", 665
Te mai v6zui o dat, 317, 319
Temeiurile gramaticii romdnesti, 70
Temeiurile limbii romdnesti, 30
Temistocle, 68, 71

negru, 380
5arpele si pi/a, 114
$coala acum 50 de ani, 162

Tentamen criticum in originem, derivationem et

formam linguae romanae in utraque
Dacio vigentis vulgo vallachiae, 420, 575,
622, 623

$ezatoarea", 156
5iete m6rg6rite (D. Bolintineanu), 553

Teodor

i clopotelele, 114
5oimul Carpatilor, 594
5oarecii

i Mariuta, 567

Teo/ogia dogmatic si postoraI6, 112

Teoria ortografiei romelnesti cu itere latinesti, 70
Thditre avec les fragments de Mnandre et Phi-

Soimul romanesc", 65
5oldan Viteazul, 455, 477
5tefan ce! Mare (de Matei Millo), 618
te fan ce! Mare inaintea Ceteit i Neamtu, 365
5tefan ce/ Mare si arcul lui, 588
te fan Gheorghe Vod6 sau Voi roce doamnei tole
ce-ai felcut tu jupinesei mele, 544

te fan si Radul, 678

te fan Toma Vade, si vornicul Ion Motoc, 678
5tefan Vod6 ce/ berbant, 544
5tefaniada, 382
5tefanit6 Domnul, 548
5tiuca i motanul, 403

lmon (Aristophane), 194

Theotron po/iticon, 299
The Bride of Lamermoor (Logodnica din Lamermoor), 724
Thlme et Macare, 194
Tigrul pclit, 713
Tilu Buhoglind, 37

Timpul", 593, 769

Timpul trecut (Le lac), 373
Timpurile anului, 596

Tipograful roman", 771

Tilcuiala Evangheliilor, 106

www.dacoromanica.ro

825

Tinra coptivrl, 546

Tinira copila, 449
Tinguirea, 374
TInguirea une! copi/e, 449
Tinguirea unui poet, 535
Toader si Mrinda, 418, 483
Toamna (Costache Balacescu), 304
Toamna (M. Cuciureanu), 586
Toamna (I. Heliade Rdulescu, dupa Lamartine),
277

Toamna (B. P. Mumuleanu), 209

Toamna (Al. Sihleanu), 763
Toamna testoare, 469
Toat viata, istetii/e si foptele
Tilu Buhoglindd, 94
Toderica, 385, 416

Triizci ani sau viaja unui juditoriu de ceirji

(Victor Ducange si M. Dinaux), 382, 388,
389

Trii zile din istoria Moldaviei, 417, 428, 442

Triodul grecesc, 645
Tristele, 215
Triumful amorulut, 580
Triumful bejiei, 347
Trimbija unirii si sarbeitoarea najional, 594
Trompeta Carpatilor", 275, 313, 315, 338,
339, 340, 639, 711

Tronc Lude Mscrescu sau Ministru Tirtiflichi,

747

minunatului

Tohu-bohu, 285

Topographie de la Roumanie, 336

Toporul si peidurea, 313, 327
Toporul si veicsoara, 348

Tudor Vladimirescu, miscarea de la 1821, 589,

590

Tudora, 549

Tunsul Haiducul (N. Filimon), 649

Turnul lui But, 364
Tuzu calicul sau Cersetoru/ orb, 618

Topuzul", 771
Toroipanul", 771
Tragediia lui ldomeneu, 223
Tragedia lui Orest, 138
Traghedia lui Samson In cinci perdele, 95
Tragodia lui Sopor, 139
Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii
inti'mplare, 123, 135, 137, 590

Tara 472
Tara Birsei", 412
Teiranul i curcanul, 349
Tecra Romdneascil cc/ire Moldova, 336

TePeS si solii, 542, 548

Traian", 669, 675, 676

Tepes Vocki, 585

Traian In Dacia, 589

Traianida, 545, 546, 555
Trait comp/et de la thorie et de la pratique de
l'harmonie, 648
Trait de composition musicale ou trait complet
et raisonn d'harmonie pratique, 648

Tcranul roman", 646

Transilvania", 56, 57, 89, 92, 103, 119, 128,

405, 410, 572, 579, 620, 638, 669

Tiganiada, 30, 31, 35, 36, 66, 67, 71, 72, 73,

74, 75, 76, 77, 78, 80, 81, 82, 83, 84,
85, 86, 254
Tiganii, 370, 372, 380, 401
Tiganul vindut, 341
Tintirimea unui sat, 358
Tnarulsi bou!, 449

Trecutul la McInastirea Dealului, 321, 322

Trecutul i prezentul, 521

Trei viteji, 71, 72, 84, 85, 86

[Treizeci si trei de mii trei sute treizeci si
trei de franci si treizeci si trei de centime pe zi] 33.333 de fronci si 33 de cen-

time pe zi, 581

Tribuna", 177, 526, 632, 769, 771

826

Tribuna romana", 385

Triizdci ani sau viaja unui jualtoriu de cirti
(C. Negruzzi), 242

Ucieczka, 364
Ucigasa de sine si a pruncilor ei, 586
Ultimul recurs, 742
Umbra lui Mircea lo Cozio, 313, 321, 322, 328,
463, 587
Umbra rdzbuneltoare, 553

Un ajutor la timp, 747

www.dacoromanica.ro

Un boem ramn, 657, 750

Un ceas e de and anul trecu, 319
Un crntic pe care od6 nu bine l-au poreclit, 222
Unde ni sInt vis6torii, 703
Un descfntec ramn V un descintec sanscrit, 672
Un devotament familiei Hurmuzache, 571
Un episod din viata lui Mihai, 315
Un functionar sinucis, 586, 591
Une charogne, 680-681

,,Unirea", 65, 639

Unirea, 334, 594
Unirea 1859 sou Cintecul Unirii, 619
Unirea Principatelor, 314
Unirea i clevetitorii ei, 589
Unirea v6milor Intre Mo/dova si Valohia, 428
Unitotea Rom&lei, 335

Uricaru", 609

Veacul cel fericit sou ce! scump, 182

Vechiul Testament, 43, 298

Vedenie, ce ou velzut un schimnic Varlaam, 219,
223

Venetia (V. Alecsandri), 460

Vestiri filosofesti si moralicesti", 33, 99

Vestita b6t6lie de la Cifilug reni, 589
Vestite/e fapte i perirea lui Mihai Viteazul, 121

Vestitorul romanesc", 167, 313, 332, 743

Viata Domnului nostru sus Hristos mintuitorul

lumii (C. Diaconovici Loga), 106, 108
Viata lui Cuza Voda, 543, 544
Viata /us Mihai Viteazul facut6 pentru Intelegerea
poporului de un anonim, 543
Viata lui Petru, 171
Viaa lui te fan Vod6 ce! Mare, 543

Urmare a Babel HIrca, 618

Urmarea cotcarilor In Moldova, 616

Urmri pe mormintiri, giamnian limbi, 217

Ursita, 685, 686, 689, 690, 692, 698
Ursul de la Meladetta, 277

Utopia (Thomas Morus), 284

Uzul fumatului In timpii preistorici, 711

Vrul primare, 403

Viata cImpeneasc6, 323, 324

Viata contelui de Commini, 258

Urbain Grandier, 721

Urzicatorul", 753

Vasile Porojan, 486

Vaduva Carpatilor, 747
Vduva viclean, 238, 358

Vezi tu vulturul, 460

Un tin& ramn murind In str6intate, 547

Un trintor cit zece, 618
Un vis, 679

Ursul V cltorii, 351

Ursul i jiganul, 114

Varloam ;i loasaf, 42

Vera V Elisabeta, 299

Versuri muzicesti, 346
Versuri/e mele, 745

Un poet necunoscut, 390, 391, 392

Un protes de la 1826, 390, 391, 416
Un r6m6;ag, 474, 588
Un rsunet, 216, 499, 567, 570
Un salan din loV, 484

Ursul stpInitoriu de prisac, 596

Vara la tar& 761, 762

Vestnik Evropr, 665

,,Universul", 295
Universul literar", 620
Unor critici, 472

Ursul la priseci, 403

Vaporui pe Dunre, 360

Viata lui Traian August, 543

Viap nciunii romdne, 629

Viga noud", 506, 705

Viata poetului, 206

Viata romaneascd", 88, 152, 156, 159, 177, 191,

214, 215, 342, 371, 376, 399, 497, 506,

507, 526, 562, 609, 664, 705

Viata sf. Nifon, 723

Vicleniile lui Scapin, 276
Viclevigul fetesc, 93
Viconte/e de Letorire, 382, 618
Viersu/ (B. P. Hasdeu), 680

Viespele", 639
Vaco vaduvei, 329, 330
Valea Alb, 368, 369
Vandalism, 384, 390, 391

Viitorui, 418
Viitorul antelar In Romdinia, 707, 713, 718, 719,
731

Viitorul Dunrei, 759

www.dacoromanica.ro

827

Vino, 581
Vinovatul, 567, 569

Virgile travesti (Scarron), 74

Virgils Aeneis travestirt (Alois Blumauer), 74
Virginia, 258
Vis de poet, 460, 462
Visul, 264, 284, 288, 596
Visul de la podul lui Traian, 299

Vulpea, iepuroaica i leul, 305

Vulpea liberald, 449
Vulpea V bursucul, 403
Vulpoiul predicator, 324

Vulturul V albino, 375

Vulturul V paingul, 402

Visul lui Petre Rares, 465

Visul lui $tefan ce! Mare, 542

Vita cumtrei, 588
Vita nuova, 175
Vivondiera, 476
Vntoria, 598
Vinetorul, 349

Wiadomosci brukowe", 682

Wilhelm Tell, 239
Woodstoch, 688
Warterbchlein deutsch und walachisches (Vocabularium nemtesc ;i romelnesc), 101

VIndtorul bun sau me;te;ugul de a nu-ti fi urit,

386, 731

Vindtorul Carpatilor, 758

Vintul de la miaz-zi, 469
Vlaicu Vodd, 480
VIdsia sat, ciocoii noi, 559, 770
Vocabular francezo-romdn (P. Poenaru, Florian

Aaron si G. Hill), 420

Vocea unei umbre, 766

Voiaj din Podul Mogo;oaii pfn-in Tigania

cltorie pe uscat V pe mare, comedie

i'ntr-un act si jumtate, compusei de insuV

actorii acestii comedii in anul cind au

fost trei ierni ;-o var", 205
Voichita de Romanie, 370

Vorbei fntre doi inV pentru ru;ine, 154

Vorbire supra istorii universale, 165
Vorbire in versuri de glume fntre Leonat betivul
[.. .3 i Dorofata, muierea sa, 91
Voyage en Orient, 559
Voyage en Syrie, 559
Vrednica de iubire european Constantino, 93, 96
Vremea

Alt Vid, 209

Vulgata, 43
Vulpea, 303

Zadada nd.fego vremeni, 665

Zdrnicie, 346
Zarre (Zaira), 186, 223, 276, 306
Zavistia, 618
Zburdtorul la zebre, 373
Zece basme mitologice, 713
Zercitul risipitor, 456, 476, 477, 699

Zimbrul", 245, 384, 417, 493, 504, 588, 637,

759

Zimbrul si Vulturul", 246, 637

Zinele Carpatilor, 741
Zioaro, 552
Ziorile, poesii, 745
Ziva din urm a municipiului laV, 367
Ziul, 551
Zmeiul de htrtie, 596
Zoe (C. Negruzzi), 385, 390
Zoe, drama In trei acte (Ion Catina), 585

Zorile Bihorului", 638

Zugravul f i portretul, 315
Zuma sau descoperirea scorti;oarei tmduitoarei
de friguri, adeed o hinii, 381

828

www.dacoromanica.ro

LISTA ILUSTRATIILOR*

Pag.

HORIA, CLOSCA si CRISAN, portrete contemporane, Muzeul Brukenthal, Sibiu

SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM, Cluj, 1791

(foaie de

titlu)

28
29

TEODOR RACOCE Chrestomaticul romdnesc. CernduIi, 1820 (foaie de titlu)

34

Fama Lipschii", Leipzig, 1827, nr. 7 (foaie de titlu)

34

SAMUIL MICU, Elementa linguae daco-romonae sivevalachicae, Viena, 1780 (foaie de

41

GHEORGHE SINCAI, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

PETRU MAIOR, fotografie, B.A.R., Cabinetul de stampe
PETRU MAIOR, Istoria pentru inceputul romdnilor In Dachia, Buda, 1812 (foaie de titlu)
PETRU MAIOR, Intmplrile lui Telemah, Buda, 1818 (foaie de titlu)
PETRU MAIOR, Lexiconul de la Buda, 1825 (foaie de titlu)
VLAD TEPES, In N. lorga, Portretele domnilor romdni, Sibiu, 1930, pl. 24
ION BUDAI DELEANU, Tiganiada, BAR., ms. 2429, f. 1 r
ION BUDAI DELEANU, Tiganiada, B.A.R., ms. 2429, f. 139 r
ION BUDAI DELEANU, Trei viteji, B.A.R., ms. 2427, f. 56 r
ION BUDAI DELEANU, Trei viteji, B.A.R., ms. 2427, f. 70 r
VASILE AARON, Anul cel mnos, Sibiu, 1820 (foaie de titlu)
IOAN BARAC, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
IOAN BARAC, O mie i una de nopti, vol. I, Brasov, 1836 (foaie de titlu)
IOAN MOLNAR PIUARIU, Deutsch-wallachische Sprachlehre, Viena, 1788, p. 145
IOAN MOLNAR PIUARIU, Retoric, adecd invttura i fntocmirea frumoasei cuvfntdri, Buda, 1798 (foaie de titlu)
PAUL IORGOVICI, portret, In I. Vuia, Scoo/e/e rorndneti bdndtene in seclul al XVIII,
Ordstie, 1896, p. 117

49
59

titlu)

62
64

64
72

73
77
84
85
89

94
95

98
101

105

C. DIACONOVICI LOGA, portret, in V. PopeangI, E. Gdvdnescu, V. Prcovnicu,

Preparandia din Arad, Bucuresti, 1964, p. 27
C. DIACONOVICI LOGA, Gramatica romdneasc pentru Indreptarea tinerilor, Buda,
1822 (foaie de titlu)
RADU TEMPEA, Gramatial romdneascd, Sibiu, 1797, p. 15
DIMITRIE TICHINDEAL, gravurA In lemn, ilustratie in revista Familia", 1866
DIMITRIE TICHINDEAL, Adunare de lucruri moralicwi, Buda, 1808 (facsimil), In V.
PopeangA, E. GAvAnescu, V. Tircovnicu, Preparandia din Arad, Bucu-

resti, 1964, p. 24-25

107

108
110
113

114

DAMASCHIN T. BOJTNCA, reproducere zincograficd dupA o sculpturA, B.A.R., Cabinetul de stampe

121

Selectionarea ilustratiilor a fost facuta de catre Comitetul de redactie pe baza propunerilor autorilor
documentare: Elena Ciornea.

www.dacoromanica.ro

829

DIONISIE ECLESIARHUL, Hronograful Trii Romdnesti, BAR., mss. 3537, f.

125

VORNICUL ALEXANDRU BELDIMAN, litografie de A. Partheni, B.A.R., Cabinetul

de stampe
ALEXANDRU BELDIMAN, Tragodia. f. I. si a., p. 1
GH. PE5ACOV, Inceputul poemei despre rascoala lui Tudor Vladimirescu, BAR.,
ms. 1278, f. jr
TUDOR VLADIMIRESCU, acvaforte de Th. Aman
DINICU GOLESCU, picturd In ulei, originalul la Institutul de istorie si teorie literara
G. Cal i nescu"
DINICU GOLESCU, Insemnare a calcItoriei me/e, Buda, 1 826 (foaie de titlu)
IORDACHE GOLESCU, litografie editata de I. V. Socec, B.A.R., Cabinetul de stampe
IORDACHE GOLESCU, Lidgri de seam asupra canoanelor grameiticesti, Bucuresti,
1 840 (foaie de titlu)

GHEORGHE LAZAR, pictura In ulei de Misu Popp, Muzeul Brukenthal, Sibiu

EUFROSIN POTECA, desen in penita de D. Stoica, BAR., Cabinetul de stampe
IENACHITA VACARESCU, litografie de G. Wonneberg dupa portretul In ulei de
Anton Chladek, B.A.R., Cabinetul de stampe

136
137
141
141

147

148
153

154
161

165

172

IENACHITA VACARESCU, Observatii sou bagri de seam, RTmnicu-Vilcea, 1 787 (foaie

de titlu)

173

ALECU VACARESCU, litografie executata In atelierul lui G. Wonneberg dupa portretul In ulei de Anton Chladek, B.A.R., Cabinetul de stampe
NICOLAE VACARESCU, litografie executata In atelierul lui G. Wonneberg, B.A.R.,
Cabinetul de stampe
IOAN CANTACUZINO, Predislovie la volumul Poezii noo (pagina cu scrisul autorului)
COSTACHE CONACH I, I itograf ie contemporana anon i ma, B.A.R., Cabi netu I de stampe

COSTACHE CONACHI, Jaloba mea, BAR,, ms. 157, f. 119r

COSTACHE CONACHI, Mestesugul stihurilor romeinesti, BAR., ms. 137, f. 3r
IANCU VACARESCU, litografie executata In atelierul lui G. Wonneberg, B.A.R.,
Cabinetul de stampe
IANCU VACARESCU, Regu/u, tragedie, Bucuresti, 1 834 (foaie de titlu)
IANCU VACARESCU, Poezii olese, Bucuresti, 1 830 (foaie de titlu)
BARBU PARIS MUMULEANU, Caracteruri, Bucuresti, 1 825 (foaie de titlu)
VASILE POGOR, Vedenie, BAR., ms. 2307, f. 6r (In copia lui M. Eminescu)
VASILE POGOR, idem, f. 24 (manuscrisul continuat de altcineva decIt Eminescu)
IENACHE GANE, Ceileitoria lui Cupidon, Iasi, 1 850 (foaie de titlu)

AVRAM IANCU, portret pictat de Barbu Iscovescu, orig. Muzeul de Arta al Republicii Socialiste Romania, Galeria Nationala
CONSTITUTIA DIN BUCURE51-1, 11 IUNIE 1848, acuarela de Costache Petrescu,
BAR., Cabinetul de stampe
ADUNAREA DE PE CIMPIA LIBERTATII DE LA BLAJ, 3/15 Mai 1848, acuarela de
Petcu, Muzeul regional din Alba lulia
CURIERUL ROMANESC", Bucuresti, I, 1829, nr. 1, p. 1
ALBINA ROMANEASCA", Iasi, I, 1829, p. 1
FOAIA DUMINECII", Brasov, I, 1837, nr. 1 (foaie de titlu)
FOAIE PENTRU MINTE, INIMA 51 LITERATURA", 1848, nr. 27, p. 214 : juramintul pe Cimpul Libertatii In Bucuresti

830

I. HELIADE RADULESCU, desen de I. Negulici, orig. in col. Longin Eliade Radulescu

www.dacoromanica.ro

175

176
181

184
185
187
193

195
196

209
219

220
225

232
234
237
241

244
245
245

265

I. HELIADE RADULESCU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

I. HELIADE RADULESCU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
PETRACHE POENARU, litografie de C. Lecca, BAR., Cabinetul de stampe
GRIGORE PLE$01ANU, fotografie, B.A.R., Cabinetul de stampe
CONSTANTIN FACA, acuarela de Anton Chladek, BAR., Cabinetul de stampe
COSTACHE BALACESCU, portret, in G. Calinescu, /stork) literaturii rnmdne, Bucuresti, 1941, p. 192
VASILE CIRLOVA, portret, desen de Jiquidi, in G. Calinescu, Istoria literaturii romdne,

267

Bucuresti, 1941, p. 129

[RU1NELE TIRGOVISTEI] RUINES DU PALAIS DES PRINCES A TERGOVITSCHZ",
litografie dupa Michel Bouquet, in Album Va!ague, Paris, 1843, BAR.,
Cabinetul de stampe

307

271

296
300
302
304

308

[INFANTERIE VALAHA], 1837, INFANTERIE VALAQUE DFILANT AU PAS DE

COURSE", litografie de Auguste Raffet, In Album du voyage dans la
Russie mridionale et la Crime par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie . . ., Paris, 1837, pl. 17, BAR., Cabinetul de stampe
GRIGORE ALEXANDRESCU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
GRIGORE ALEXANDRESCU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
GRIGORE ALEXANDRESCU, Poezii, Bucuresti, 1838 (foaie de titlu)
GRIGORE ALEXANDRESCU, Meditatii, elegii, epistoie, satire li fabule, Bucuresti,

1863 (foaie de titlu)

309
311

315
318

323

CEZAR BOLLIAC, Operile, Bucuresti, 1835 (foaie de titlu)

CEZAR BOLLIAC, Poezii nuoe, Bucuresti, 1847 (foaie de titlu)

330

CEZAR BOLLIAC, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

ANTON PANN, fotografie, dupa desenul lui B. $tefanescu Delavrancea, BAR.,

337

Cabinetul de stampe

333

347

ANTON PANN, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

348

GHEORGHE ASACHI, fotografie, B.A.R., Cabinetul de stampe

CONSTANTIN STAMATI, portret, in G. Calinescu, Istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1941, p. 229
COSTACHE NEGRUZZI, fotografie, B.A.R., Cabinetul de stampe
VEDERE DIN 1A$1, 1850, litografie de P. Killer dup.' desenul lui J. Rey, B.A.R.,
Cabinetul de stampe

357

VEDERE DIN 1A$1, 1850, litografie de P. Killer chip desenul lui J. Rey, B.A.R.,
Cabinetul de stampe
ALEXANDRU LAPU$NEANU, acvaforte de Th. Aman, BAR., Cabinetul de stampe
A. HRISOVERGHI, litografie de G. Lemeni, BAR., Cabinetul de stampe
ALECU DONICI, portret, in G. Calinescu, lstoria literaturii rormlne, Bucuresti, 1941,
p. 249

373
383

387
391

395

400
403

GEORGE BARITIU, prin 1867, fotografie, Sibiu, Atelierul Theodor Glatz, B.A.R.,
Cabinetul de stampe
GEORGE BARIT1U, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
DACIA LITERARA", asi, I, 1840, nr. 1, p. 1
FOAIE STIINTIFICA $1 LITERARA" (PROPASIREA), asi, I, 1844, nr. 1, p. 1
JUNIMEA ROMANA", Paris, 1851, nr. 1, p. 1
MAMA LUI M. KOGALNICEANU, fotografie chip un portret in ulei de I. Schft,
B.A.R., Cabinetul de stampe
MIHAIL KOGALNICEANU, Scrisoare care tatal sat, Berlin, 2018 ianuarie 1837, f. 5,
B.A.R , coresp. inv. 95926

www.dacoromanica.ro

406
409
414
417

419

423
426

831

DEPUTATII TARANI LA ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI, 1857: Temelia

casei, fotografie cu autograful lui M. KogdIniceanu, BAR., Cabinetul
de stampe

433

MIHAIL KOGALNICEANU, litografie de E. Sieger, Viena, In Dada literard", ed.

a II-a, Iasi, 1859

435

ALEXANDRU 'DAN CUZA, litografie executatd In Atelierul Lemercier, Paris, dupd

desenul lui Carol Popp de Szathmary, B.A.R., Cabinetul de stampe
DESCHIDEREA CAMEREI NATIONALE DIN ROMANIA DE CATRE DOMNITORUL
El ALEXANDRU 10AN I, la 29 februarie anul 1860, litografie de K.
Danielis, impr. de G. Venrich, edit. de D. Pappazoglu, B.A.R., Cabinetul de stampe
MIHAIL KOGALNICEANU, Scrisoare cdtre C. A. Rosetti, 21 decembrie 1861, Iasi,
p.

1, BAR., coresp. inv. 11680, S

45 (1-4)
LXI

437

437

438

MIHAIL KOGALNICEANU, fotografie, Paris, Atelierul Nadar", BAR., Cabinetul

de stampe

440

A. Wolff din Dresda, BAR., Cabinetul de stampe

SENTINELA", picturd In ulei de Nicolae Grigorescu, Muzeul de Arta al Republicii
Socialiste Romania, Galeria NaIionald
AF1$ ANUNTIND SPECTACOLUL TEATRULUI NATIONAL DIN 1A$1 : Cocoana
Chiria", la 12 octombrie 1858, vodevil de Vasile Alecsandri ; In rolul
Coanei Chiria Matei Millo, B.A.R., Cabinetul de stampe

471

VASILE ALECSANDRI, Despot Vcd, Bucuresti, 18E0 (fcaie de titlu)

VASILE ALECSANDRI, Dridri, B.A.R., ms. 817, f. 28

ALECU RUSSO, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

ALECU RUSSO, antarea Rorndniei, In Romania literard", Iasi, 1855, nr, 38, p. 445
ALECU RUSSO, Cugetri, B.A.R., ms. 311, f. 134
NICOLAE BALCESCU In 1851 la Paris, portret In ulei de G. Tattarescu, Muzeul
de Arta al Republicii Socialiste Romania, Galeria N4onald
NICOLAE BALCESCU In 1852, dagherotip, penultimul portret, B.A.R.. Cabinetul

832

439

ti IHAIL KOGALNICEANU, Desrobirea tiganilor, Bucuresti, 1891 (foaie de titlu)

MIHAIL KOGALNICEANU, Iluzii pierdute, Iasi, 1891 (foaie de titlu)
COSTACHE NEGRI, fotografie, B.A.R.. Cabinetul de stampe
VASILE ALECSANDRI, FAMILIA POETULUI : mama, tata, sora si fratele, picturd
In ulei de N. Livaditi (1837), Muzeul de Arta al Republicii Socialiste
Romania, Galeria NaIionald
VASILE ALECSANDRI, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
VASILE ALECSANDRI si ION GHICA LA CONSTANTINOPOL, IN 1855, fotografie,
BAR., Cabinetul de stampe
VASILE ALECSANDRI, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
VASILE ALECSANDRI, Balade (cntice btrfnesti) adunate si indreptote de . .
Iasi,
1852 (foaie de titlu)
VASILE ALECSANDRI, Meirioara Florioara, B.A.R., ms. 2879, f. 4
VASILE ALECSANDRI, Salba literarel, Iasi, 1857 (foaie de titlu)
VASILE ALECSANDRI, Concertul In Iunc, BAR., ms. 1699, f. 32
VASILE ALECSANDRI, Lunca din Mircesti, B.A.R., ms. 1699, f. 20
VASILE ALECSANDRI, Penes Curcanul, B.A.R., ms. 3290, f. 11
LUAREA REDUTEI GRIVITA, 30 august 1877, cromolitografie executatd In Atelierul

de stampe

www.dacoromanica.ro

441

448

453

454
456
457
459
461

464
466
467
471

473

474
481

485
493
501

503
511

515

NICOLAE BALCESCU, Aomdnii sub Mihai Vod Viteazul, Cartea a II-a

ms. 79, f. 87

C/ugrenii,

C. A. ROSETTI in 1848 (gravur In lemn), in Illustrierte Zeitung", nr. 316, 21

iulie 1849, p. 41, Leipzig
C. A. ROSETTI matur, fotografie, Paris, Atelierul W. Berthier, BAR., Cabinetul
de stampe

525

529
530

COLECTIE DIN POESIILE DOMNULUI D. BOLINTINEANUL, Bucuresti, 1847 (foaie de titlu)

541

DIMITRIE BOLINTINEANU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

DIMITRIE BOLINTINEANU, CIntecul lui stefan Vod, BAR., ms. 5777, f. 8
SIMION BARNUTIU, fotografie, BAR,, Cabinetul de stampe
ANDREI MURE$ANU, fotografie, B.A.R.. Cabinetul de stampe

544
548
563
567

C. D. ARICESCU, detaliu dintr-o litografie, Atelierul H. C. Wartha, Bucuresti,

BAR., Cabinetul de stampe
DIMITRIE RALET, litografie de Solomon Trancul, B.A.R., Cabinetul de stampe
IOAN VOINESCU 11 in 1848, gravura In lemn, detaliu din Illustrierte Zeitung",
nr. 216, 21 iulie 1849, p. 41
Colonelul GRIGORE LACUSTEANU, portret In G. Calinescu, Istoria literaturii
romdne, Bucuresti, 1941, p. 193

594
598

600
605

G. SION, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

MATEI MILLO, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
MATEI MILLO In rolul lui Barbu Lautaru", BAR., Cabinetul de stampe
MATEI MILLO in Baba HIrca", BAR., Cabinetul de stampe
AUGUST TREBONIU LAURIAN, fotografie, B.A.R., Cabinetul de stampe
TIMOTEI CIPARIU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
ARON PUMNUL, litografie de Mayerhoffer, In Revista noua", II, 1699, p. 23
STEMA PRINCIPATELOR UNITE, 24 lanuarie 1859, medal ie de argint emisa cu ocazia Unirii, BAR., Cabinetul de numismatica
24 lanuarie 1859", Bucuresti, medalie comemorativa de bronz cu ocazia Semicente-

narului Unirii Principatelor, B.A.R., Cabinetul de numismatica

610
618
619
619

623

626
631

636
637

HORA UNIR!! (1859), semncaza R., foaie volanta, B.A.R., Cabinetul de stampe

639

NICOLAE FILIMON, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

647

MIHAI VODA LA 1794

Arhivele statului)
Palace At Buchoresti", acuatinta" de W. Watz, desen dupa natura
de Luigi Mayer, publicat in albumul Views In the ottoman Dominions
in Europa. . . from the Collection of Sir Robert Ainslie, London, 1808,
p. 25, B.A.R., Cabinetul de stampe
655
B. P. HASDEU, Scrisoare care Baritiu, 1 octombrie 1868, BAR., ms. 1005, f. 374e
671
FOITA DE ISTORIE $1 LITERATURA", 1860, p. 1 (sub redactia lui B. P. Hasdeu)
673
B. P. HASDEU, Cuvente den beitrini, vol. 1, Bucuresti, 1878 (foaie de titlu)
674
BUCURESTI,

MANASTIREA

(azi

B. P. HASDEU, Etymologicum magnum Romaniae, Bucuresti, 1886 (foaie de titlu)

B. P. HASDEU, Ion Vod cel Cumplit, Bucuresti, 1865 (foaie de titlu)

B. P. HASDEU, Rzvan si Vidra, Bucuresti, 1869 (foaie de titlu)
B. P. HASDEU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
Generalul IOAN ODOBESCU, tatal scriitorului, litografie de J. Pernet, BAR., Cabinetul de stampe
SA$A ODOBESCU (sotia scriitorului), acuarela' de M. A. Adolphe, Par'q, BAR.,
Cabinetul de stampe
REVISTA ROMANA", Bucuresti, I, 1861, nr. 1 (foaie de titlu)
S3

c. 4

www.dacoromanica.ro

675
691

692

702
707
709
710

833

AL6XANDRU ODOBESCU, fotografie,

Cabinetul de stampe
ALEXANDRU ODOBESCU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe
PIETROASA : dealul i cetatea, acuarela de H. Trenk, BAR., Cabinetul de stampe
ALEXANDRU ODOBESCU, Scene istorice din cronicele romclnesti Mihnea Vocla (ce!
Rau), Doamna Chiajna, BucureTti, 1860 (foaie de titlu)
ALEXANDRU ODOBESCU, Relatri despre cdidtorii tiinifice reicute fn tara In 1860,

712
714
717

723

B.A.R., ms. 4935, f. 1111

ALEXANDRU ODOBESCU, Pseudo-kineghetikos, Bucure0, 1874 (foaie de titlu)

727

G. CRETEANU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

GEORGE BARONZI, portret Tn Gh. Baronzi, Poezii oiese, Vlenii de Munte, 1909
GH. TAUTU, detaliu dintr-o litografie, Atelierul H. C. Wartha, Bucure5ti, B.A.R.,

740
742

Cabinetul de stampe

N. T. ORASANU, dupa Calendarul lui Nichipercea"

ALEXANDRU DEPARATEANU, portret in G. Calinescu, lstoria literaturii romclne,
Bucure5ti, 1941, p. 293

ALEXANDRU SIHLEANU, fotografie, BAR., Cabinetul de stampe

RADU IONESCU, fotografie, B.A.R., Cabinetul de stampe
GR. H. GRANDEA, fotografie, B.A.R., Cabinetul de stampe

834

www.dacoromanica.ro

733

746

755

762
764
767
770

TABLA DE MATERII

Cuvint Nitrite
Introducere generala

0 Al. Dima

PARTEA

Cultura I literatura romni intre 1780 i

Tnceputurile literaturii romdne moderne

1830

cocila ardeleand.

$ceala ardelean

I. C. Chitimia

21

36

SAMUIL MICU
GHEORGHE SINCAI
PETRU MAIOR

37

ION BUDAI DELEANU

66

VASILE AARON

88

IOAN BARAC

93

46
57

O I. C. Chitimia

0
0
0
0
0
0

Pompiliu Teodor
Mircea Tomus
Pompiliu Teodor
loan Oana
Maria Protase
Maria Protase

0
0

I. C. Chitimia

AIO crturari si scriitori luministi ardeleni

97

IOAN MOLNAR PIUARIU

PAUL IORGOVICI
CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA

103

RADU TEMPEA
DIMITRIE TICHINDEAL

98
106
109
112

IOAN MONORAI

115

VASILE POPP

117

PAMASCHIN T. BOJINCA

119

Livia Grimadi

0
0

Georgeta Antonescu
Georgeta Antonesai
Georgeta Antonescu
Maria Protase
Emil Boldan
Ion Muslea
0. loana Petrescu

0
0
0
0

www.dacoromanica.ro

835

Istoriografie in proza i versuri

DIONISIE ECLESIARHUL
NAUM RTMNICEANU
PITARUL HRISTACHE

123

I. C. Chitimla

124

Octav Pun

I. C. Chitimia
Octav Hun

C. Chitimia
C. Chltimia

126
128

Povestirea tn versuri despre

MAVROGHENI

129

ZILOT ROMANUL
CIntecul lui CONSTANTIN

131

HANGERLIU
ALEXANDRU BELDIMAN
GHEORGHIAN HAGI
TOMA PESACOV
IOAN DOBRESCU

133

I. C. Chitimia

135

George Cilinescu

141

Emil Virtosu
George Muntean

Principate

144

I. C. Chitimia

DINICU GOLESCU
IORDACHE GOLESCU

146

IONICA TAUTU
GHEORGHE LAZAR
EUFROSIN POTECA

156

Carturari si scriitori luministi

139

In

160

0
0

164

152

George Cilinescu
George Cilinescu
Gh. Agavriloaiei
Emil Boldan
George Cilinescu

169

I. C. Chitimia

VACARESCU

170

MATEI MILU

177

George Cilinescu
George Cilinescu

IOAN CANTACUZINO

180

COSTACHE CONACHI
IANCU VACARESCU
BARBU PARIS MUMULEANU
NICOLAE DIMACHE
VASILE BOB FABIAN
IOAN PRALE
VASILE POGOR
IENACHE GANE

183

Poezia In Principate

IENACHITA, ALECU si NICOLAE

192

0
0
0

206
210
215

0
0

216

218

224

N. A. Ursu
Al. Teodorescu
George Cilinescu
Maria Platon
erban Cioculescu

Teodor Virgolici
George Cilinescu
Emil Virtosu
I. C. Chitimia

PARTEA A II-A
Literatura roman5 Intre 1830

836

Cultura i literatura rornand In

perioada pqoptistel. Curen te
i tendinte

229

www.dacoromanica.ro

i 1860

Paul Cornea

Momentul Curierului rominesc" $i al

Albin& romdne;ti"

256

0 Paul Cornea

Tara Romaneascil
I. HELIADE RADULESCU
PETRACHE POENARU
GRIGORE PLE$01ANU
CONSTANTIN FACA
COSTACHE BALACESCU
VASILE CIRLOVA
GRIGORE ALEXANDRESCU
CEZAR BOLLIAC

ANTON PANN

261

George Cilinescu

295
298

C. Jalba

George Cilinescu
Paul Cornea
Catalina Velculescu
Maria Platon

302
304
306
310
328

Silvian losifescu
Ovidiu Papadima
Ion Roman

343

Moldova
GHEORGHE ASACHI
COSTACHE STAMATI
GHEORGHE SAULESCU
DANIIL SCAVINSCHI
COSTACHE NEGRUZZI
A. HRISOVERGHI
ALECU DONICI

354
372

.;)

Valeriu Ciobanu
Maria Frunzi
Antoaneta Macovei

Lucia Jucu-Atanasiu

377

379
380
399
401

0
0
O

N. I. Popa
Lucia Jucu-Atanasiu

Emil Boldan

Transilvania
GEORGE BARITIU
Curentul

national-popular
,,Dacio

literarr

MIHAIL KOGALNICEANU
COSTACHE NEGRI
VASILE ALECSANDRI
ALECU RUSSO
NICOLAE BALCESCU
C. A. ROSETTI
DIMITRIE BOLINTINEANU
SIMION BARNUTIU
ANDREI MURESANU

ION CODRU DRAGUSANU

G. E. Marica

404

413

Paul Cornea

422

Serban Cioculescu
Emil Boldan

446

G. C. Nicolescu
Al. Dima

451

489
507
527
539

Paul Cornea
Marin Bucur

D. Picurariu
Pompiliu Teodor
D. Picurariu

562
566
572

Serban Cioculescu

Alti scriitori
Poeti

ENRICH VINTERHALDER
NICOLAE ISTRATI
LOAN CATINA

Roxana Butnaru

579
581

0 Paul Cornea

584

0.

George Cilinescu

www.dacoromanica.ro

837

MIHAI CUCIUREANU
D. GUSTI
ALEXANDRU PELIMON
C. D. ARICESCU
IOAN SIRBU

586

0 Antoaneta Macovel

587
589

0 Maria Frunzi
0 Lucia Jucu-Atanasiu

593

0 Maria Platon

596

0 Lucia Jucu-Atanasiu

Prozatori

DIMITRIE RALET

597

0 Maria Frunza

IOAN VOINESCU II
ALEXANDRU CANTACUZINO

599

.(>

601

0 Elena Piru

COSTACHE BOERESCU

603

0 Catalina Velculescu

Elena Piru

Memorialii
Colonelul GRIGORE LACUSTEANU
Paharnicul CONSTANTIN SION
G. SION

0 erban Cioculescu
0 erban Cioculescu
0 Elena Piru

604
607
609

Dramaturgi

COSTACHE CARAGIALE
MATEI MILLO
ION DIMITRESCU

617

O Maria Frunzi
0 Maria Frunzi

620

O Roxana Butnaru

615

Filologi

AUGUST TREBONIU LAURIAN

TIMOTEI CIPARIU
ARON PUMNUL

625

0 C. Jalbi
0 C. Jalbi

629

0 loana Petrescu

622

P A RTE A A

III-A

Literatura romin5 intre 1860

Literatura romcInd lntre 1860 si
1867. Reviste si tendinte
!iterare

1867

Eugen Todoran

635

Mari scriitori

838

NICOLAE FILIMON
B. P. HASDEU
ALEXANDRU ODOBESCL)

664

0 Teodor Virgolici
O I. C. Chitimia

705

.(:).

644

www.dacoromanica.ro

Eugen Todoran

AIi scriitori
G. CRETEANU
GEORGE BARONZI
D. DASCALESCU

GH. TAUTU
PANTAZI GHICA
N. T. ORASANU
NICOLAE RUCAREANU
GEORGE RADU MELIDON
ROMULUS SCRIBAN
ALEXANDRU DEPARATEANU
ALEXANDRU SIHLEANU
RADU IONESCU

739

0 George Clinescu
Emil Boldan

741

744

0 Lucia Jucu-Atanasiu

746

747

0 George Cilinescu
0 George Cilinescu

753

().

757
758
760
761

763

765

GR. H. GRANDEA

768

Bibliografie general

773

Indice de nume

777

Indice de opere si periodice

793

Lista ilustraIiilor

829

George Cilinescu
Petre Costinescu

0 Petre Costinescu
0 Antoaneta Macovei
Valeriu Ciobanu
Stancu Ilin

0 Stancu Ilin
0 Elena Piru

Petre Costinescu

0 I. Oprisan

839

www.dacoromanica.ro

Coperta de: EUGEN STU:AN

Redactor responsabil: DOINA POPESCU

Tehnoredactor: ELENA PREDA

Dat la cules 28.12.1967. Bun de tipar 04.06.1968. Apdrut 1968.

Tiro) 50 700 ex. legate. HIrtie scris I A de 63g1m:, 680 x 1000/16.
Coll editoriale 72,86. Coll de tipar 52,50. A 1519511967. C.Z. pentru
bibliotecile mari i mici 859.09 (021)-59.

840

Intreprinderea Poligrafica Informatia. Str.

Bucuresti,

Republica

Socialista

Brezoianu nr. 23 2E.

Romania, Comanda nr.

www.dacoromanica.ro