Sunteți pe pagina 1din 834

ISTORIA

LITERATURII
ROMANE

II

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII

SOCIALISTE ROMANIA

ISTORIA

LITERATURII
ROMANE

COMITETUL GENERAL DE COORDONARE :


presedinte ; ACAD. ALEXANDRU
EMIL PETROVICI
PHILIPPIDE vicepresedinte ; ACAD. D. PANAITESCU-PERPESSICIUS,
ACAD. ALEXANDRU ROSETTI, ALEXANDRU BALACI, membru
corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, ERBAN
CIOCULESCU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, ALEXANDRU DIMA, membru corespondent al AcadeACAD.

miei Republicii Socialiste Romania, lEAN LIVESCU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, ACAD. ZAHARIA
membri.
STANCU
Secretar
prof. univ. MIHAI NOVICOV ; secretar adjunct
ELENA PURICA.

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA

REPUBLICII

SOCIALISTE ROMANIA

ISTORIA_
LITE RATURII
ROMANE
II
DE LA SCOALA ARDELEANA LA JUNIMEA

COMITETUL DE REDACTIE AL VOLUMULUI :


AL. DIMA, membru corespondent al Academiei
Republic!!
Socialiste Romania
redactor responsabil ; prof. univ. I. C. CHITIMIA;
conf. univ. PAUL CORNEA; conf. univ. EUGEN TODORAN

redactori responsabili adjunct!.


Secretar : STANCU ILIN

Bucuresti 1968

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

CUVINT TNAINTE

Prezentclm ce/ de-al doilea volum al lstoriei literaturii romane,


dupd cel dintTi editat In 1964. El apare, la rIndu-i, sub egida SecTiei de
stiinte filologice a Academiei Republicii Socialiste Romnia, care a dele-

gat un Comitet general de coordonare a cdrui misiune consta In indrumarea si organizarea muncii de documentare si redactare a intregii
lucrad.
Volumul de fat e ca si ce! dintli rodul unei largi activitti
colective cuprinzInd cercetatori din generatiile mai vechi .si pincl la cele
mai noi, Intruniti
cu totii sub semnul conceptiei .stiintifice care
caracterizeazd propasirea stiintei noastre de dupi Eliberare si al utilizeirii traditiilor istoriografiei !iterare a trecutului apropiat. Desigur,
variatiile de stil individual n-au putut filnlaturate si nici nu s-a tins catre
aceasta, ci numai spre unitatea de conceptie si spre descrierea si explicarea procesului cultural si 'iterar, privit in ansamblul lui curgtor.
Potrivit hotaririi Comitetului general de coordonare, sumarul volu-

mului nu cuprinde si pe Ion Chica, dei omul a apartinutIn bund


parte misalrii din 1848, legat fiind de evenimentele si figurile reprezentative ale vremii alturi de care e, Indeobste, asezat. Intruclt activitatea lui scriitoriceasca, In speta cea !iterara, se desfasoara prin
lucrarile sale cara cteristice in epoca btrinetii si spre sfirsitul veacului, opera li va fi infatisatei in volumul ulterior.
Comitetul de redactie

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE GENERALA

Materia pe care o va dezvolta cel de-al doilea volum al Istoriei literaturii romne,
editat de Academia Republicii Socialiste Romania, cuprinde
potrivit planului
descrierea ampla si Incercarea explicarii complexe a procesului cultural si
I iterar ce s-a desfasurat la noi de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si rind catre deceniul
al saptelea al veacului urmator. Epoca urmeaza, dui:A cum se stie, istoriei literaturii

si culturii perioadei feudale, care a fost prezentata in primul volum, si preceda


epoca marilor clasici din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, care va alcatui materia

celui de-al treilea.


Fat de literatura si cultura perioadei feudale, In cuprinsul careia valorile estetice apareau doar incidental, noua epoca tinde cel punn spre o diferennere relativa a
valorilor ideologice si, prin urmare, spre accentuarea, tot mai vadit, a Insusirilor
artistice ale I iteraturi i. Va fi, In consecin/a, una din misiuni le cercetatorilor ce colaboreaza Intr-un larg colectiv la aceasta lucrare sa reliefeze
la locul si timpul po-

trivit

aspectele distincte ale artei literare a epocii, ceea ce nu Triseamna, desigur,


c vor pierde din vedere contextul cultural, interdependenia dintre formele su prastructurale, ca si legaturile lor mijlocite cu condinile economico-sociale corespunzatoare. Ne situarn, aladar, In mod firesc, sub egida concepnei stiinnfice, a concepnei
marxist-leniniste, pe care nazuim a o reprezentaconsecvent prin cuprinderea adecvata

a obiectului cercetat.
Procesul cultural si, Indeosebi, cel I iterar care ne preocupa' In acest am pl u sector

se desfasoara Intr-un cadru politic si social pe care e necesar


cuprindem aci,
cel punn In perimetrul sau general.
Ne aflam In momentul Incheierii perioadei care a durat de la 1711 la 1774, data
pacii de la Kuciuk-Kainargi, Insemnat eveniment al istoriei poporului roman,prin care
se acorda Principatelor un nou statut juridic, impunTridu-se Porni cel punn respectarea parnala a vechilor privilegii si a unei autonomii mai largi ca cea de pTria atunci.
Se creeaza, In acelasi timp, noi posibilitan economice, prin extinderea relanilor
comerciale dincolo de sfera monopolului turcesc, un pas pe care pacea de la Adrianopol

(1829) II va marl hotar7t, In aceeasi direcne. in acest fel, orInduirea feudala susnnuta de Imperiul otoman primea o lovitura puternica, oficial consacrata printr-un
act de politica externa.
E primul hotar, desigur aproximativ, al epocii de care ne ocupam 1i caruia trebuie sa-i contrapunem, de asemeni aproximativ, cellalt hotar, al finalului acestei

www.dacoromanica.ro

epoci. Ea se Inchide, intr-adevar, cu ultimii ani ai domniei lui Alexandru loan Cuza,

In cadrul carora se produce Infdptuirea unor importante reforme (1862 1865),


mai cu seama a legii rurale, ca si afirmarea unei oarecare libertati individuale si a
muncii, chiar daca toate acestea n-au rezolvat fundamental problemele istorice In
litigiu. Ceea ce trebuie retinut insa ramTne, fard indoiala, iarasi consacrarea prin acte

juridice oficiale, de data aceasta de politicd interna, a unei noi lovituri aplicate cu
hotarTre orinduirii feudale.
intre acesti doi termeni, cu vadita semnificatie antifeudala, se desfasoard perioada

destramarii firesti a relatiilor medievale si a formarii relatiilor burgheze.


AvInd prin excelentd un caracter de tranzitie, epoca cuprinde mai multe etape
asupra carora istoricii au czut de acord. Distingem astfel, Impreuna cu acestia, perioada dintt e 1744 si 1821, anul miscarii revolutionare a poporului roman conduse
de Tudor Vladimirescu; cea de la 1828 pInd la 1849, care este
dupa cum se stie
perioada regulamentara deschisd prin pacea de la Adrianopol, momentul hotarItor mai

des citat al extinderii relatiilor noastre cu toate trile prin abolirea monopolului turcesc, paralel cu perioada reformelor din Transilvania (1822 1848); apoi urmeaza
cea a revolutiei de la 1848, cuprinzind evenimentele din ajunul ei, pregatirea acesteia,
miscarea politica pasoptista insasi, dupd care se ivesc glorioasa perioada a luptei directe pentru Unire din preajma lui 1859, actul Unirii insusi, formarea si consolidarea
noului stat national roman si Infaptuirea reformelor din ultimii ani ai domniei lui Cuza,
despre care am vorbit mai sus.
bate aceste perioade si etape
care sint consonante nu mai In parte cu periodizarea cultural-literard ce va fi expusa mai jos, intruct aceasta are, In mod natural,
aspectele ei specifice
, ca si toate evenimentele politice mai sus citate, vor alcatui
nu numai scena pe care se vor mica personalitatile literare si conditiile determinante ale activitatii lor spirituale, ci si materia insasi a culturii i literaturii timpului,
ceea ce justifica intru totul amintirea lor aci.
Periodizarea literard cuprinde mai Inn
ardeleand i zorile literaturii
moderne, dupa care urmeazd perioada posoptistei, vazuta mai larg
de dupa1829
pina la Unire
, evenimentele si faptele culturale si
literare desfasurindu-se pe
spatii de timp mai vaste, legindu-se Intre ele mai stringent, de la reflectarea In culturd si literatura a aspiratiilor revolutionare din 1848 si cu mult mai inainte de
aceasta data si pind la prelungirea influentei lor asupra progresului general, dincolo de

momentul stingerii silnice a miscarii. E, de fapt, perioada inceputurilor" propriu-zise


ale literaturii romane moderne, cuprinend i primele ei etape. Urmeaza, In sfirsit, perioada de dupa Unire, un moment istoric iterar mai scurt, fiincica dureaza
numai 'Dina catre sfIrsitul deceniului al saptelea, cInd apar Convorbirile iterare'
(1867). Dei aceasta din urma perioada continua, In fond, spiritul de lupta al padesigur, ca totdeauna In acest domeniu al permsoptismului, ea se individualizeaza
dizarii, In mod relativ prin aparitia unor fenomene iterare 1i culturale ce nu exprima numai noi personalitati, ca Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, dar si o noud metod iterar, TritrucTt se impune, alaturi de vechiul
romantism Inca puternic, realismul Ciocoilor vechi si noi indeosebi, dupa inceputurile
marcate anterior, In aceeasi directie, de un Grigore Alexandrescu sau Costache
Negruzzi; de asemenea se produce, de pe acum, accentuarea unui aspect critic rnai
ferm, care prefigureazd directia noud" a Convorbirilor iterare" si care Trilesneste
si unele aspecte ale cercetdrii stiintifice, sincronizate european, la Odobescu
Hasdeu, ce nu puteau fi IntIlnite anterior.

www.dacoromanica.ro

Dintre cele trei perioade, cea de-a doua trebuie considerata ca central si tipica
pentru Intreaga epoca. Ea culmineaza cu momentul revolutionar din 1848, pregatit
desigur de munca i lupta generatiilor anterioare, precedat de Scoala ardeleana prin
desteptarea constiintei nationale, dupa cum urmeaza perioada de dupa Unire, deterIn mod direct
de mostenirea aceluiasi moment revolutionar. Ciocnirea
mina-Ca
dintre vechea orInduire feudala si cea burgheza In formatie se accentueaza, de asemenea, In perioada centred de care vorbim, destramTndu-se mai categoric nu numai
relaVile feudale, ci si formele de cultura si literatura patriarhala si oriental, si instaurTndu-se Intr-un ritm rapid noire forme ale epocii moderne.
Mai Tnainte Insa de a ne opri la continutul propriu-zis al acestei epoci de aproape
un veac, e necesar sa subliniem contributia cultural-literara a lungii perioade feu-

dale, fiindca aceasta a determinat, In mod firesc, evolutia de mai tirziu, numeroase
manifestari ale miscarii pasoptiste referindu-se, de pilda, la izvoarele vechi, la cuprinsul

lor de fapte, dar si la axele lor permanente, care au fost patriotismul si umanismul.
Perioadei feudale, desfasurate din secolul al XIV-lea si pTna la sfirsitul celui
de-al XVIII-lea, Ti datordm bazele generale ale culturii si literaturii noastre moderne.
Procesul Tnceput o data cu formarea poporului roman si a limbii romane, ca si inceputurile folclorului si manifestarile culturale Tn limba slavond (dar uneori cu accente
romanesti) se consolideaza In etapa feudalismului stagnant (secolele XVI
XVIII),
cu aparitia si dezvoltarea culturii si literaturii In limba romana, sub aspect folcloric
religios si istoric, precum si sub cel atTt de semnificativ al cartilor populare. Realizari
culturale I iterare de searna s-au produs In aceasta din urrn etapa si ele exprima, In
genere, o tendinta vdit spre progres, chiar inlauntrul epocii feudale.
In linii mari, asistam Tritr-adevar la o evolutie staruitoare de la cultura si ritei

ratura In I imba slavon si greac spre o cultura si I iteratura Tri I imba roman, ceea ce

Triseamna o tendinta perpetua sore originalitate a valorilor noastre spirituale. in


acest fel se dezvoltd amplu, Tritr-o literatura tot mai vie si mai expresiva, virtualitatile de baza ale limbii populare. imprumuturile straine, frecvente si variate In
lexic, morfologie si sintaxa, se asimileazd trasaturilor fundamentale ale limbii poporul ui si-i pregatesc si-i ascut capacitatea I iterar si artistica a comunicarii.

O alta directie a miscarii cultural-literare din perioada feudard o constituie


i evolutia tematicii de la structura ei dominant religioasa spre una mai

dezvoltarea

laica, sub TnrTuririle umanismului Renasterii si ale transformarii treptate a conditiilor


interne. Cronicarii, indeosebi, dovedesc nu numai atingeri TritImplatoare cu umaprin acestea, dar si In mod
nismul polonilor sau cu cel constantinopolitan, ci si
direct
cu umanismul occidental, creator al unei alte mental itati si al altor conceptii
de viata. Curentul e pus Tn slujba intereselor politice ale poporului roman, Trilesnind
ridicarea problemei fundamentale a acestuia: originea latina a limbii si poporului ca
mijloc de sustinere a luptei legitime pentru drepturile lui istorice.
domeniul literar, cultura veche realizeaza neintentionat, fara o finalitate estetica explicita, o serie de valori artistice ce-si au importanta lor In perspectiva istorica. Ne referim anume la aparitia primelor specii literare, ca, de pilda, poemul de lungi
dimensiuni la Miron Costin, alaturi de ampla transpunere In versuri a Psaltirii de catre
Dosoftei, la aparitia genului oratoric reprezentat atTt de caracteristic de Antim Ivireanu si In sfTrsit a romanului de factura alegorica al lui Dimitrie Cantemir, spre a
cita numai manifestarile cele mai expresive. La acestea se adaug, desigur, unele realizri artistice care ne Intimpind mai cu seama la cronicari, creatori spontani ai unei
sfatoase arte a naratiunii orale de felul celei a lui Neculce sau ai twei arte portretis-

www.dacoromanica.ro

tice ca cea a lui Ureche sau Miron Costin, apoi ai unor aspecte ale prozodiei, ca
si ai mldierii stilului si limbii literare.
Dupd cum se vede, cultura si literatura perioadei feudale au lsat o mostenire
apreciabild, la care, dupd cum observam, urrndtoarele perioade se vor referi explicit,
de numeroase ori, de pildd, in cadrul curentului national-popular al secolului al XIXlea si chiar mult mai firziu, In miscarea literard de dupd 1900. Ea alcdtuieste, In once
caz, o bazd a evolutiei viitoare nu numai prin direcnile ei generale, ci si prin aspectele
mai particulare ale tematicii. Mostenirea aceasta se revarsd, prin urmare, si In perioada
de care ne ocupdm aci si alcdtuieste chiar traditia ce trebuie reliefatd cu gratitudine.

Noua epoca a care' materie o expunem in acest volum adund cele trei perioade mai sus diferentiate sub semnul unei unitn remarcabile ce se cere a fi subliniatd

de la inceput.
Mai inn, toatd aceast mare arie a I iteraturi i romne poartd In mod general
si vazutd larg
pecetea pe care am mai semnalat-o a tranzitiei dintre cloud orinduiri si a progresului adesea aproape surprinzdtor, accentuat, cdtre cea care aduce,
In desfasurarea istoricd, cuvintul noului. Aceastd tranzitie si cu ea acest progres In
lumea valorilor nu se vddesc numai de la perioadd la perioadd, de la etapa la etapd,
ci si de la scriitor la scriitor si chiar In cuprinsul operei aceleiasi personalitati. Ciocni rea dintre vechi si nou e evidentd n fiecare dintre perioade si, spre a o exemplifica,
nu avem cleat greutatea alegerii exemplelor. Conachi sau Vdcdrestii, de pildd,
de-a lungul numai a putine general'', ilustreazd In modul cel mai !impede
printre
altii
I unecarea de la poezia patriarhald si oriented catre cea modernd. Trecerea de
la curentul heliadist al traducerilor la programarea de cdtre KogdIniceanu a unei I iteraturi originale si apoi dezvoltarea acesteia pind la sfirsitul perioadei, In timp ce actiunea traducerilor continua incd, dovedesc
la rindul lor
aceeasi tranzine, chiar
dacd aparenta seamnd saltului. Exemplele se pot extinde si spre ultima perioadd.
Unitatea epocii mai e construitd apoi pe insusi connnutul ei ideologic.
Vechile teme patriotice si umaniste ale perioadei anterioare sint acum reluate pe
un nou plan si cu mijloace superioare. ldealul social si national, slobozenia dinluntru si cea din afard", cum li se spunea In epocd, reapar cu valente si accente mai
puternice. intreaga culturd si literatura Tnaintatd a vremi'i snt strabdtute de un avint
militant, care slujeste cu entuziasm cauza revolunei din 1848. Aceasta alcdtuieste de
altfel, steaua polard a epocii si catre ea se Indreaptd, cu ardoare si stdruintd, toate personalittile reprezentative ale timpului si toatd miscarea lui spirituald. Steaua strd-

luceste si dupd trecerea momentului politic al revolunei, cdci razele ei nu se vor


stinge, de fapt, nici in viitorul mai depdrtat, mostenitor perpetuu al idealurilor pentru
care au luptat cei din 1848.
Unitatea epocii mai e apoi ilustratd si prin revdrsarea ideilor dintr-o perioadd
In alta. Se cunoaste inaurirea pe care a exercitat-o, de pildd, $coala ardeleand asupra
miscdrii de dupd 1830 si chiar asupra curentului national-popular de mai tirziu. Ea a
Intrennut fldcdrile patriotismului chiar prin excesele latinismului si cei mai de seamd
adversari ai acestuia, un Alecu Russo, un Vasi le Alecsandri, un Odobescu sau Hasdeu
si
dincolo de epocd
un Maiorescu, vor avea s distingd intre intentiile patrio-

10

tice si erorile exagerdrilor, elogiind pe reprezentanni curentului pentru contributia


lor nationald. Ecourile $colii ardelene s-au perpetuat, de aceea, tIrziu, pind la sfirsitul secolului al XIX-lea, ca o expresie a sentimentului patriotic al epocii.
A trecut, de asemeni, dintr-o perioadd in alta, de-a lungul Intregii epoci, tendinta contactelor cu formele culturii si I iteraturi i occidentale, incepind Tncd de la sfir-

www.dacoromanica.ro

situl secolului al XVIII-lea. Chiar atunci cind, de pilda, un Kogalniceanu se va

ridica impotriva traductiunilor care nu fac o literatura", traductiuni" care s-au ivit
Inca dinaintea perioadei lui, fenomenul nu va fi Tnlaturat si actiunea transpunerii In
romaneste va continua cu participarea indrumtorului Daciei literare" insusi.
Unitatea stringenta a epocii va fi sustinuta, mai departe, de marile curente literare europene, care se vor revrsa deopotriv peste toate perioadele amintite. Cad
luminismul nu-si va limita ecourile numai asupra $colii ardelene, acestea vor rasuna
mereu si dupa 1830 si 1840, iar valurile romantismului nu vor inceta s se desf-

soare nici spre sfIrsitul veacului, perpetuIndu-se de pe la 1830 si pia la aparitia


lui Odobescu si Hasdeu, si, cu acestia Impreuna, In tot cadrul epocii de care ne
ocuparn. Interesant si caracteristic va ramine totdeodat un fenomen despre care se
va vorbi mai pe larg In aceasta lucrare si care subliniazE si el, Intr-un fel propriu,

unitatea epocii. Ne referim anume la impletirea, de-a lungul Intregii perioade, a.


curentelor citate, a luminismului cu neoclasicismul, cu preromantismul sau romantismul si chiar cu elemente ale realismului. Sincronizarea lor cu locurile de emisiune
se stinge, intr-o bunE msura, si notele lor disparate cIntE pina la urrnd In aceeasi
melodie a literaturii unitare a epocii, adesea chiar In opera aceluiasi scriitor, ca, de
pilda, si acesta e numai un exemplu, In cea a lui Grigore Alexandrescu. Cind, In cea

de-a treia perioadE, de dupa Unire, vor aparea N. Filimon, Al. Odobescu si B. P.
Hasdeu, la curentele mai sus pomenite se va adEuga, mai cu seama la cel dintii, afirmarea puternica a real ismului si, prin urmare, fenomenul impletirii va continua sub
noi forme. Epocii i se fureste astfel si o unitate artistic prin Incadrarea Intre marile
curente ale artei literare si prin imbinarea dintre acestea.
De o deosebita si subliniat Trisemnatate se arat a fi, mai departe, unitatea epocii
bazate pe tendintele convergente ale culturii si literaturii din toate cele trei provincii
romanesti. $i aci miscarea vremii pseste pe urmele traditiei multiseculare a perioadei feudale. Lupta ideologica pentru unitatea poporului roman prin caracterul
comun al limbii si istoriei politice pe baza originii latine, ilustrata prin eminenta con-

tributie a cronicarilor, e reluata de $coala ardeleana la nivelul mai Malt al stiintei


timpului si stimuleaza cultura si literatura de dincolo de Carpati. Excesele latiniste,
ele insele, vor ptrunde In toate provinciile romanesti, ceea ce va determina luari
de pozitie ferme, ca cea a lui Alecu Russo si Vasile Alecsandri de mai tirziu, dar
dup cum observam
cu respect fata de bunele intentii patriotice ale reprezentarrtilor curentului. Poezia VacErestilor va fi pEtruns, In unele aspecte ale ei, de i nfluentele ardelene, care se vor perpetua pia In adincul epocii. Contactele culturale
dintre provinciile romanesti In domeniul invatarnIntului si presei grit apoi cunoscute,
iar cind unele Inclinari spre izolri regionaliste se vor produce Inainte de 1840, un
Kogalniceanu va intemeia Dada literara" si, insotind-o simbolic cu Propsirea",
va ajunge la Romania literara" a lui Alecsandri, titluri
se intelege
semnificative
pentru ilustrarea unitatii nationale prin cultura si literatura. Conducatorul Daciei
literare" Isi va propune, de altfel In mod explicit, s string legaturile dintre toate
provinciile romanesti si programul lui vafi realizat prin consimtEmIntul si entuziasmul
nelimitat al acestora. Hora Unirii", jucata ideal de veacuri In perioada feudala, va fi
reluata astfel cu noi ritmuri si cu pasi mai apasati, ce-si vor atinge telul In secolul al
XIX-lea.
Sa nu uitm, In sfirsit, ca, du pa atacuri si contraatacuri pornite pe rind din diferite

provincii romanesti, epoca de care ne ocupm a pregatit pacea btliei lingvistice


pe care aveau s-o semneze, In perioada urmatoare, scriitorii si Indrumatorii epocii

www.dacoromanica.ro

11

clasice. Unele din cele mai puternice arme ale acestor pasionate lupte au fost cele slo-

bozite de minuitorii artei cuvintului, de un V. Alecsandri sau Costache Negruzzi


si de atitia altii, promotori ai scrisului national, care au proclamat Insemnatatea I i mbi i

populare pentru construirea limbii unitare a literaturii romane. in acest fel a fost
biruitd eruditia seacd", comedia politico-lingivisticd", Iatinirea anacronica", cum
le numea Alecu Russo.
Axa centrar ce sustinea insd unitatea consolidatd a epocii era, frd
ideologia nationald a timpului, caracteristicd tuturor popoarelor din secolul al XIXlea si care se exprima si la noi, In conditii politice vitrege, cu neabdtutd vigoare. in
jurul ei se cristalizeatd, in fond, mai toate aspectele unitatii pe care le-am descris mai
sus. Tematica I iteraturi i Trisdsi, cu tend intele ei patriotice permanente, sub toate formele, de la evocarea romantica a trecutului la descrierea criticdsi sati rica a prezentului,
mai ales In ultima perioadd, exprima aceeasi ideologie care se manifestd sub formele
limbii literare, ale indrumdrilor programatice si ale tuturor scrierilor artistice.
Continutul ideologic si artistic al celor trei perioade, descrise In aceast lucrare,
va fi expus aci pe cloud cdi, dintre care cea dintii ia Infatisarea structurii unor introducen i si cealaltd a unor capitole micromonografice ce alatuiesc portretele-medalioane ale scriitorilor mari si marunti.
Fiecare perioadd va fi deci prezentatd printr-o introducere sinteticel, ce va arunca
punti de legdturd Intre manifestdrile particulare ale acesteia, prin priviri de ansamblu.
Rostul acestei introducen i generale nu const, prin urmare, In anticiparea introducerilor partiale care precedd fiecare perioadd, ci In demonstrarea legaturilor d intre etapele cuprinse In unitatea mare a epocii, in sensul In care am si pasit mai sus.
Vom inftisa, ca atare, mai departe, citeva din caracterele tabloului general al
epocii, cu sublinierea continua a deplasarilor de la vechi la nou, a progresului interior
asadar, fard a ne opri la fenomenele de mai mica' importantd si la faptele particulare
asupra cdrora vor insista, cu detalii, capitolele urmdtoare.
Procesul evident de Innoire si modernizare a culturii si literaturii epocii de care
ne ocupdm isi are punctul sdu de plecare In destrdmarea relatiilor noastre politice
si culturale cu spatiul sud-dundrean. Dupd cum se stie Trideobste, Imprejurdrile isto-

rice prin care a trecut poporul roman l-au legat de acest spatiu si asupra istoriei
noastre spirituale au trebuit sd se exercite inriuririle slavonismului si apoi cele ale grecismului, mai cu seamd si In mod dominant In cadrul bisericii ortodoxe.
Ca totdeauna, formele incipiente ale culturii si chiar cele ulterioare sint impru-

mutate, pentru un timp, de la popoarele care le-au creat si dezvoltat mai inainte.
Asa a trebuit sd se intimple si la noi, istoria poporului roman fiind ruptd de traditiile ei latine originare si introdus In circuitul sud-est european de care vorbeam.
Este necesar totusi totdeodatd sa observarn aci ca, la dezvoltarea culturii slavone si
grecesti, au adus contributii de searnd unii cdrturari romani ai epocii respective, un
Neagoe Basarab, un Petru Movild sau un Nicolae Milescu, la care se adaug, mai
tirziu, In secolul al XVIII-lea, participarea noastr la opera de traducere a literaturii
occidentale In greceste.
Conditiile istorice cunoscute au desprins apoi treptat, Incepind din secolul al
XVI-lea, cultura poporului roman de Inriuririle slavonismului, atit In biserica, cit si
in administratie, iar
prin alte conditii istorice
s-a Trilesnit, pe urmele vechii culturi bizantine, desfasurarea influerytei grecesti, mai ales In secolul al XVIII-lea. Abia
12

spre sfirsitul acestui veac s-a produs fenomenul de decddere a inrTuriri i celei din urmd,
centrul culturii grece0 mutindu-se la Viena.

www.dacoromanica.ro

Reactiile naturale impotriva influentei grecesti au fost puternice si insistente


si ele au izbutit, pina la urmd, s impund
ca expresie a fduririi si dezvoltarii ideologiei nationale a secolului al XIX-lea
primele forme mai inalte ale culturii si literaturii romdne. S-a produs, prin urmare, am spune, o disponibilitate pe care a tre-

buit s-o umple noile forme ale culturii impuse de evolutiaevenimentelor istorice,
prin schimbarea conditiilor economico-sociale despre care am vorbit Inca de la Triceputul acestor consideratii. Legdturile cu unele aspecte ale culturii grecesti, si anume
cu cele Inaintate, s-au pastrat Insa o vreme, scriitori greci ca Daniil Philippide sau
Dionisie Fotino interesindu-se de problemele romnesti, dupa cum cdrturari romdni
ca Emanuel Bdleanu i Naum Rimniceanu au scris in greceste. Trebuie retinute adi

si numeroasele paralelisme greco-romdne In domeniul titlurilor traduse din scriitorii luminismului de pildd, ceea ce s-a aratat mai demult.
Epoca de dupd pacea de la Kuciuk-Kainargi Trifdtiseazd apoi, ca unul din fenomenele ei caracteristice, un amplu contact cu Occidentul si Rusia pe toate planurile,
contact ce se continua si mai accentuat dupd pacea de la Adrianopol. Ambele evenimente politice au Inlesnit, dup. cum am ardtat,
Principatelor cu toate tdrile
din apus si rdsdrit deopotriva, depdsind monopolul turcesc economic, ca si pe cel cultural sud-dunarean. Situatia era de altfel, in aceasta epoca, aceeasi pe tot intinsul
european. Karl Marx si Friedrich Engels au caracterizat-o cu pregnantd intr-un pasaj
des citat din Manifestul Partidului Comunist si In care se descrie aparitia litera-

turii mondiale, a unei Welthteratur. E perioada In care In locul vechii izolari locale
nationale [...] se dezvoltd schimbul multilateral, interdependenta multilaterald a na-

tiunilor. $i acest lucru e valabil atit pentru productia materiala, cit si pentru cea
spirituald. Produsele spirituale ale diferitelor natiuni devin bunuri comune. Unilateralitatea
mrginirea nationald devin din ce in ce mai cu neputintd si din
numeroasele literaturi nationale si locale ia nastere o literatura universald".
Dupd cele doud pad mentionate, contactele, atit cele privind bunurile materiale, cit si cele culturale, se intetesc, prin urmare. Pdturile sociale In transformare
se Indreapt spre valorile culturale si literare ale Occidentului si Rusiei, referini

du-se, Cu precddere, la cele de caracter progresist, care le satisfaceausolicitarile proprii, determinate de conditiile specifice ale celor trei provincii romdnesti In momentul

destramarii relatiilor feudale si al formarii celor burgheze.


Contactul s-a produs la noi pe numeroase cal, directe si indirecte deopotrivd,
prin intermedian i greci care traduc In limba lor scrierile luministe, clasice, preromantice si romantice, prin traducen i abundente In literatura romand a unor scriitori
din aceleasi curente, prin lecturi ale textelor In limbile originare Indeosebi in cea
franceza, tot mai larg cunoscutd la noi In prima jumdtate a secolului al XIX-lea.
Modalitatea traducerilor In romdneste devine cea mai caracteristicd si se cristalizeaza

Intr-un adevdrat curent In cea de-a doua perioadd a epocii noastre, ceea ce l-a
indemnat pe un cercettor erudit si sistematic ca D. Popovici sa propund sfirsitul
perioadei Scolii ardelene si Inceputul unei noi etape a literaturii romdne In 1829, anul
primelor traducen i din Lamartine. Heliade devine, dupd cum se stie, conducatorul si
teoreticianul acestei ample miscdri, pe care o incurajeazd perpetuu, doreste a o or-

ganiza intr-o Bibliotecd universald" si a o desfasura pe un plan vast, dupd cum


se va ardta In arnanunt in capitolele respective ale acestei lucrdri.

De o importantd deosebitd sint, in acest cadru, oblecte/e receptijrit insesi, dar


fireste nu putem stdrui asupra scrierilor particulare, nici macar asupra categoriilor
Ion principale, ci ne vom referi la urentele artistice si filozofice care au pdtruns

www.dacoromanica.ro

13

si la noi, de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si rind la cel al epocii de fatd, ceea ce


Inseamnd reliefarea aspectului principal al contactelor de care vorbim.
Istoriografia literara a identificat, de mult, In luminism, neoclasicism, preromantism si romantism, apoi, In ce priveste mai cu seamd ultima perioada, In realism,
principalele curente catre care s-au Indreptat solicitari le literaturii romane In epoca
cercetata.

Fata de izvoarele lor, toate acestea nu ni se Infatiseazd sincronizate, ci


in
Infirziate In diferite feluri. Aceasta a fost situatia luminismului, a neoclasicismului, a preromantismului, mai putin a romantismului, mai concordant cu aparitia
lui In Apus. De asemeni, e de observat c durata curentelor de fatd a fost mult
mai lung la noi ca In Occident. Luminismul si-a perpetuat, de pild, ecourile pInd
tTrziu, de-a lungul veacului al XIX-lea, cInd nu mai era activ de mult In Occident,
iar preromantismul si romantismul, ca si realismul, si-au prelungit de asemeni eficacitatea rind catre sfIrsitul secolului si dincolo de granitele acestuia.
genere

In ce priveste neoclasicismul sau clasicismul IntTrziat", cum i se mai spune, acesta

a alcatuit o tematicd si o paturd de idei mai subtire, sustinutd prin filiera neogreacd
la Inceputurile poeziei noastre moderne
si fail a incita valori estetice mai de
seama. Sa adaugam mai departe fenomenul de Impletire a acestor curente Tritre ele,
asa cum s-a mai observat, fiecare neavInd ragazul unei desfasurari proprii si integrale a capacitatii lui incitatoare Thaintea epuizarii puterilor virtuale ale celuilalt.
Asupra acestui aspect se va mai insista, de altfel, si In capitolul introductiv privitor
la cea de-a doua perioada descrisd aci.

Pentru a sensibiliza mai expresiv Impletirea de care vorbim si numai cu titlu


ilustrativ, remarcarn c interferentele In discutie nu erau doar globale si vagi sau nu
cuprindeau numai legaturile dintre scriitori Intr-un anume moment al epocii, ci
se apl icau chiar operei unei singure personal itati. Se citeaza, In aceasta ordine de idei,

mai totdeauna si cu drept cuvInt exemplul lui Heliade, discipol al lui Gheorghe Lazar
si al Renasterii din Transilvania, reprezentant al ideilor luministe, cel care sustinea
cu entuziasm
tend intele progresiste In toate domeni i le, conceptia umanitarista si cosmopolitd, atitudinea militanta a scrisului literar, dar care a fost totusi,
concomitent, un romantic tipic, apropiat de Lamartine si Hugo. Astfel de interferente se mai Intilnesc, In mod limpede, si In opera lui Bolliac sau Negruzzi, ca si
In a altora.
Venind acum la fiecare din aceste curente In parte, sa surprindem dteva din
trasaturile lor de baza, manifestate In functie de nevoile si conditiile noastre interne.
In ce priveste luminismul, el a ajuns la noi pe cloud cdi, pe calea enciclopedismului francez
mai TntTi prin filier greacd, apoi prin contacte directe
i pe cea a

14

influentei vieneze sau prusace, in Transilvania. Unele idei luministe au circulat


cu putere mai cu seamd In provincia din urmd, ca, de pildd, solutiile politice reformiste, neutrale fatd de spiritul revolutionar, sau un anume republicanism and nu se
fcea apel la monarhul-arbitru in problemele nationale litigioase, o atitudine criticd
fatd de privilegiile de drept divin i fafd de inegalittile sociale idei care veneau
Thdeosebi de la Montesquieu sau Voltaire.
inrturirea luminist a fost eficace prin conceptia ei rationalistd, antimistid,
contribuind In mod sensibil la emanciparea culturii noastre de sub influenta religiei
sprijinind laicizarea ei continua. Fiind pus apoi In slujba cauzei nationale a
poporului roman, acela0 curent a determinat importante reactii interne, afirmarea
drepturilor noastre politice, i a inapus Tntregii dezbateri a timpului un viguros

www.dacoromanica.ro

caracter militant. Se remarca, prin urmare, cd una din trasdturile de baza ale lumin-a fost selectatd de conditiile noastre interne, ci,
nismului
cosmopolitismul
dimpotrivd, s-a produs Inlocuirea ei cu atitudini nationale potrivit spiritului dominant al timpului si cerintelor noastre proprii.
Nu trebuie sa neglijam nici dificulttile pe cale le rid icau unele constiinte IntIrziate ale epocii, ca, de pildd, Dionisie Eclesiarhul sau Zilot Romanul, care, dei autori
ai unor scrieri minore, reprezentau totusi, nu mai putin, o atitudine retrogradd,
un element vechi In raport cu cel adus de luminism, si trebuie sa. observdm, In acelasi
cadru, c unele spirite Tnaintate, ca lendchitd Vdcarescu Insusi, admirator al lui
Montesquieu si Voltaire, protector al romanilor din Transilvania, prin urmare cu
simpatii luministe, se ardtau Incd legate de mentalitatea orientald si patriarhald, ca si
Conachi, de altfel, si aldturi de ei si altii, despre care se va vorbi mai pe larg la locul

potrivit.
Dupd cum am observat mai sus, contactul cu luminismul de origine francezd,
mai putin germand, a dezldrrtuit In mod firesc reactii ca cele mai sus pomenite, ezitdri
sau oscilaii, ceea ceIi Imprumutd un aspect propriu In timpul si spatiul nostru national.
Curentul ce urmeazd, care ar putea fi mai potrivit caracterizat ca scoald", neo, nu determind o miscare remarclasicismul
legat prin rationalism de luminism

cabild In cuprinsul literaturii romdne de la Inceputul secolului al XIX-lea, ceea ce


se explica desigur prin I i psa unei epoci clasice anterioare la care s-ar fi putut raporta
si prin formele decadente In care el aparea sub impulsul neoanacreontismului grec.
AtIt opera unora dintre Vdcdresti sau Conachi, cIt si unele aspecte ale celei lui

Asachi si a unor scriitori mdrurrti n-au putut sustine dezvoltarea unui clasicism
romdnesc de calitatea celorlalte curente contemporane.
De o largd receptivitate s-au bucurat Insa la noi, dupd cum se stie, preromantismul si romantismul, contactele cu acestea sprijinind In mod efectiv procesul
ideologic si artistic al culturii si literaturii romdne din secolul al XIX-lea. Faptul s-a
datorat, desigur, si lipsei unei opozitii din partea clasicismului, destul de anemic la
noi, si, In genere, prezentei unui amp I iber", despre care pomenise si Paul van
Tieghem referindu-se la romantismul unor tari din sud-estul european. Cimpul"
fusese Tntr-adevar el iberat prin destramarea influentei eleniste si a celorlalte TnrTuriri
orientale si pregdtit In directia occidentald de contactele anterioare cu luminismul.
Romantismul european, Indeosebi cel francez, a fost receptat la noi In latura
lui progresistd si mai putin, spre sfirsitul secolului, prin Eminescu, sub aspectul
sensibilittiisi imaginatiei rascolind problematica tragicd a omului. El a fost eficace
mai ales In ultimele cloud perioade ale epocii, cam Intre 1829 si 1869, si sustinut amplu

de propriile noastre conditii istorice care afirmau o viguroasd directie nationald.


Romantismul a incitat la noi o miscare, In general, mai organizatd dect cea
din Occident, farimitatd acolo In mai multe ramuri (romantismul retrograd, cel progresist, cel clasicizant, cel artistic) si personalitati strdlucite, coexistInd ca insulele
Intr-un arhipelag, cu toatdaparenta unitatii prod usa de programe si manifeste, cu atitea
aspecte contradictorii cuprinend vddite elemente realiste. Scriitorii nostri au preferat
inspiratia istorica si populard legatd de realitatile concrete ale patriei i s-au strIns

de aceea Intr-un front ideologic solidar, ocolind spiritualitatea misticd si contemplativ a unei pall a romantismului european. Ei nu s-au alaturat nici ramurii pasive,
retrograde a romantismului francez, reprezentat, Intr-o m'asura, de Chateaubriand,
nici celui german de tip metafizic cum apare la Kleist sau Novalis, nici celui englez
de tip conservator ca la Southey si Coleridge. Scriitorii noWi au fost agitatori entu-

www.dacoromanica.ro

15

ziasti ai epocii lor In sensul cel mai InaIt al cuvrqului, germeni ai re7nnoirii si desteptarii nationale, militanti staruitori pentru idealurile timpului. Romantismul romnesc, ca si cel din Italia sau sud-estul european, adicd romantismul Trilor asuprite, a fost pus in serviciul luptei pentru emancipare social si independent nationald. De aci caracterul lui accentuat democratic si totdeodatd protestatar, ceea ce
l-a dus catre o anal iza* mai ascutita a stdrilor sociale din trecut si prezent, la o critic
a lor si la o jonctiune normald cu celdlalt curent In pregatire i evoluInd In aceeasi
directie, cu realismul.
Ca si In alte prti, si la noi romantismul Inchide In el aspecte realiste sub diferite forme, ca cea critica si satiria, de pildd, la Heliade, Grigore Alexandrescu,
C. Negruzzi, V. Alecsandri, Alecu Russo etc. Tendintele fantastice, caracterul obsesiv, misticismul si metafizica, ce caracterizeazd atitea fete ale romantismului european, nu se IntIlnesc, In genere, In miscarea romanticd de la noi din cuprinsul celor
doud perioade din urrna, dupd cum se va demonstra si In alte capitole ale acestei lucrari.

Este evident ca un anume spirit clasic si realist, congenital, se manifesta aci InfrIrand excesele unor manifestari ale romantismului european.

16

In ce priveste, In sfirsit, realismul, el trebuie legat nu numai de luminism


si de romantismul progresist, ci si de faptul ca. Imprejurdrile noastre sociale si naturale II cereau imperios. Critica orInduirii feudale In decadenta II impunea de la
sine si toate pdturile In transformare, ca i boierimea retrogradd de altfel,
ofereau material si rani de rscolit. De la Ion Budai Deleanu, Grigore Alexandrescu
si pn la Negruzzi si Alecsandri, autori de epopei, fabule, satire, epistole In versuri
si prozd, realismul Incepe a se manifesta, si la noi, nu numai In cadrul romantismului, cum observam mai sus, ci si In cel al structurii lui proprii. El aduce o descriere
exacta si tipica a strilor sociale, concomitent cu o critica i satir aprig In genurile
citate, la care se adaugd i inceputurile teatrului national. Modelele apusene, Indeosebi Balzac, sInt utilizate In asa-numitele fiziologii" la Russo, Alecsandri si Negruzzi de pildd, autori si ei ai unor tipologii sociale caracteristice vremii, In care
descrierea se amestecd, acidulat, cu ironia si satira. Realismul e Insa In aceastd faza,
dintre 1830 si 1860, doar incipient, afirmIndu-se Indeosebi la N. Filimon, cu care
pdtrundem In perioada urrnAtoare. Romancierul descrie o fresca a societtii timpului,
o perioadd de tranzitie, parvenitismul social tipic epocii, surprinfindca In Stendhal
procesul de Innoire si silnic urcare pe treptele marini, si-1 condamna cu
Inalt dispret. N. Filimon anticipa astfel desfasurarea larga a realismului din epoca
urmatoare.
Consecintele dezvoltrii curentelor mai sus Inftisate In cele trei provincii
romnesti skit limpezi. Ele au dus mai Inn la o crestere a nivelului cultural si literar,
In genere, atIt pentru scriitori, cIt i pentru public. Au fost citati si comentati marl
autori ai literaturii universale din mai toate partile lumii, din Occident si pInd In Rusia.
se Intelege
O atmosfera spirituald mai Malta, astfel fiurit, a trebuit sd fie
propice creatiei literare, stimulIndu-i originalitatea.
Curentele au contribuit apoi, In ansamblul lor, prin interferentele dintre ele
fiecare Tri parte, la Infant-ea frontului ideologic antifeudal, contributie eficace si
prin caracterul mai popular al literaturii fatal de stiintd si alte manifestri culturaie. Dar totdeodatd au aprut numeroase forme artistice, Intregind repertoriul
general al genurilor si speciilor literare, inexistente In literatura noastrd veche.
Ceea ce trebuie Ins Inca o dat subliniat, de data aceasta ca aspect de ansamblu, e modalitatea Inssi a receptdrii curentelor de care am vorbit. Am artat

www.dacoromanica.ro

pentru fiecare In parte c aceste curente s-au restructurat la noi potrivit traditiilor
literare nationale, nevoilor momentului istoric si politic, conditiilor noastre proprii
in perioada de trecere de la relatiile feudale la cele burgheze. Au fost selectate,
de aceea, din cuprinsul curentelor europene, doar acele laturi sau ramuri care erau
cerute imperios de necesitatile specificului national, determinat de modificdrile sociale ale timpului. in acest fel am putut vorbi de un luminism romanesc, de un preromantism si un romantism romdnesc, ca si de un realism cu orientare nationala.
Faptul e motivat nu numai de materialul literar Insusi, adica de temele si subiectele
romdnesti, ci si de pozitia ideologicd specifica ce a fost luatd fata de ace t material.
Dintre cele cloud' tipuri de influenta pe care Ludan Blaga le distingea mai
demult, influenta nivelatoare si cea cataliticd, creatoare i stimulatoare a original itdtii
nationale, curentele s-au situat In buna parte, din punctul de vedere al valorilor,
In cadrul celei din urm.
Tipul nivelator a existat desigur i el, exemplificat prin numeroase imitatii, prelucrdri si adaptari Impotriva cdrora a trebuit sa se ridice curentul national-popular cu
prescriptiile sale programatice, dar nu acestea reprezintd aspectul pozitiv al miscarii
literare. in fond, si in cele din urrn, furirea i dezvoltarea ideologiei noastre nationale din secolul al XIX-lea au fost fermentul principal al rasfringerii originale a valurilor de influente" despre care am vorbit.
Fatd de toate curentele mai sus pomenite si incitat si de ele, de luminism si romantism mai cu seam, trebuie sa proiectrn o lumina puternica asupra curentu/ui
principal al Intregii epoci, pregatit, Inca din prima perioada, de Scoala ardelean si
de inceputul poeziei culte romanesti, dezvoltat viguros apoi spre jurnatatea veacului
trecut si perpetuat si dupd Unire. Ne referim la curentul naTional-popular, expresie
tipica a ideologiei nationale a timpului i prin care se pun fundamentele unei culturi
si I iteraturi cu adevdrat originale, bazate pe folclor, pe istoria patriei si pe realitatile
epocii. De la Curierul romdnesc" si Albina rorridneascd" si pInd la Convorbirile
literare", i desigur i In perioada anterioara a 5colii ardelene prin Budai Deleanu,
filonul e mereu prezent, la Inceput 7n forme moderate, apoi
In momentul Daciei
literare"
izbucnind vulcanic. El e ilustrat prin descoperirea i comentarea larg,
ideologica, istorica si estetica, a folclorului, care devine baza perpetua a literaturii
noastre culte, Trilocuind lipsa unei epoci propriu-zis clasice, prin literatura de caracter
istoric, trgIndu-si izvoarele din cronicile ce se editeaza acum, In sfirsit prin literatura
realista, care se Indreaptd
cu observatie ascutita
spre transformarile sociale ale

timpului, prin lunecare lenta uneori, prin salturi spontane alteori, de la aspectele
lumii vechi la cele ale lumii noi.
Prin excelentd militant, curentul rational-popular reprezintd focarul culturii si
I iteraturi i epocii, ca expresie a aspiratiilor si nazuintelor celor mai adInci ale poporului.

Tabloul general pe care-I zugravim In aceste pagini introductive ar putea fi Intregit, desigur, i prin alte trasaturi (de pilda prin solidarrtatea literaturii epocii cu
Intregul ei context cultural, spiritual si institutional sau printr-o tratare larga a dezvoltdrii genurilor i speciilor literare), dar nici una din ele nu se ridica la Insemndtatea celar mai sus citate. De altfel, toate aceste noi trsaturi vor fi insistent prezentate In introducerile partiale pe care le-am anuntat i prin capitolele micromonografice urmdtoare.
Din cadrul acestui amplu tablou se desprind de la sine o seamd de figuri, reprezentind cu stralucire
procesul cultural si literar In continua ascensiune al societatii
romnesti In tranzitie spre o noud ortriduire, figuri pe care le reliefa%rn, cu grafi2

o. 4

www.dacoromanica.ro

17

tudine, prin propria lor valoare oblectivd

i istoricd. Vom cita dintre Thdrumatorii


i Petru Maior, Gheorghe Asachi, Heliade
Rddulescu i George Barqiu din prima i cea de-a doua perioadd, pe Kogalniceanu
din cea urmdtoare, pe Al. Odobescu i B. P. Hasdeu din ultima, iar dintre scriitorii
reprezentativi pentru progresul literelor i societ4ii romdneTti pe I. Budai Deleanu,

culturali pe Samuil Micu, Gheorghe $incai

V. CIrlova, Gr. Alexandrescu, N. BdIcescu, C. Negruzzi, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Filimon, spre a ne opri numai la stelele de prima mdrime, Inconjurate
de altfel de un roi de poeti i prozatori ce au luminati ei, dei mai pal id, firmamentul
literaturii noastre pIna In cel de-al aptelea deceniu al veacului. Ei au creat opere
care
desprinse din epoca lor
se pot aeza cu cinste In patrimoniul permanent al
literaturii romdne, ca valori ideologice i artistice tipice i reprezentative pentru
geniul creator al poporului. in scrierile lor apar, fdrdIndoiald, prefigurate cu limpezime, uneori subliniate puternic, marile poterqe ce vor produce In ultimele decenii ale
secolului operele strlucite ale poetului nostru national Mihai Eminescu, succesele
prozatorului nostru caracteristic Ion Creangd sau pe cele ale dramaturgului realist
prin excelentd I. L. Caragiale. Dupd perioada de care ne-am ocupat, se deschid
Intr-adevar
Intr-un mod solemn perspectivele epocii clasice a literaturii romdne, care, strdbatInd treptele literaturii vechi i pe cele descrise mai sus, urcd pe
culmile ei cele mai Tnalte din secolul trecut, de unde privirea Trnbrati eaza
deopotrivd, trecutul valoros i viitorul promi-Vdtor.

www.dacoromanica.ro

PARTEA

CULTURA $1 LITERATURA ROMANA


iNTRE 1780 SI 1830

www.dacoromanica.ro

sCOALA ARDELEANA.
INCEPUTUR1LE LITERATURI1 ROMANE MODERNE

Once epoca literard noud este generatd de conditiile istorice interne multiple
ale vremii, dar
In acelasi timp
Tsi are raclacinile ImplIntate In solul epocii culturale si literare anterioare, care, desi Incheiat In linii mari, constituie totusi un fundament pe care se sprijind constructia literaturii care urmeazd. Se pune deci, In primul rind, Intrebarea cu ce valori literare fundamentale s-au soldat cele cTteva secole de

I iteraturd veche si mai ales care dintre ele au devenit elemente propulsive, vine de
circulatie ale literaturii peste limite de epoci, centri motori pentru dezvoltarea unei

literaturi cu caracteristici proprii.


Literatura romdneascd veche a fost studiatd documentar" si literar In sine, In
interior, dar mult mai putin, comparativ, dacd nu de loc, pentru a desprinde liniile
ei individuale, notele si tablourile distinctive fata de alte literaturi, cu care a venit
sau n-a venit In contact. Detectarea izvoarelor, stabilirea filiatiei textelor, precizarea unor date istorice si tehnice sTnt rezultate de pret, dar, Tritr-un stadiu avansat
al cercetarilor, privirea aruncata peste o zona mai larga aduce o perspectiva noud.
Pornind de la primele secole de cultur i literatur In limba slavond (suflet
romdnesc In limbd slavd", cum spune plastic N. Cartojan), intereseazd nu materialele receptate brut, care nu sntcas neexprimdm asadecit un fel de InsdmIntdri"
intelectuale pe solul unei vechi culturi populare, cu raclacini Infipte In milenii, ci ceea
ce a crescut pe acest fond ca o floare locald noud sub IncdIzirea soarelui gindirii
si simtirii romnesti. In acest sens, primele anale slavone, in speta letopisetul scris
din initiativa lui Stefan cel Mare, dau un ton deosebit de acela al scrierilor istoriografice la alte popoare, In special la popoarele vecine. in timp ce primele cronici bizantino-slave, ucrainene, polone etc. Tricep sscnie de la facerea lumii, TnsirInd neamurile
legende fantastice,
c'upa spite biblice, introducTrid In cuprins legende hagiografice
de multe ori Tntr-un stil narativ de basm, cele dintTi anale modovenesti pornesc direct
de la realitati romnesti contemporane i Tnscriu date precise, Tntr-un stil sobru, uneori
poate chiar sec, de inscriptie pe piatra, care nu este Trisd mai putin emotional si poetic,
i

ca limbaj laconic al veacurilor trecute Tnsesi;


$i In aceeasi lund [noiembrie, 1473], In ziva de 18, Tntr-o joi, sezu vodd toatd
ziva 14ngd pTriu, care se numeste Potoc [Cursul apei]. $i sezu pTna sTrnbata seara;
duminicd In zori, lovi $tefan Vodd pe Radu Vodd i ti ucise saizeci i patru de mii de
oameni, ca Radu Vodd abia putu sa fuga cu putina oaste Intr-o cetate ce se cheamd
DImbovita... in aceea0 tuna', In ziva de 24, la Stefan Vocla cetatea si patrunse cu

www.dacoromanica.ro

21

sila Inauntru. Si lud lui Radu Vocla pe sosia sa si pe singura lui fiica, cu toata oastea
si cu mari comori. $i aceasta [fiica] era de singe si de neam mare, care si astazi mai
este doamna lui Stefan Voda. Cu ea are un fiu, pe Bogdan Voievod, si cloud fete
frumoase...".

Nu se observd nimic din figurile de stil inadecvate folosite de cronografe si


cronici bizantino-slave, ca aceea a lui Constantin Manasses, care, chiar dac intra
mai atent In secolul al XVI-lea sub ochii unor cronicari calugari ca Macarie si Azarie,
este imitata de acestia intr-un mod temperat, spiritul istoriografiei interne de Inceput
prelungindu-si In mare masura gravitatea si precizia. Primele cronici ucrainene din
corpul intitulat Povise vremennlh lit (Istoria anilor de demult), numit de obicei
si Cronica lui Nestor, au de asemenea savoarea lor literard, prin motive de folclor,
prin legende cu nimb hagiografic, prin legende lalce cu timbru istoric, toate intr-un
stil narativ de obicei de basm popular:
Polonii plateau tribut Kazarilor In palle. Si au zis batrinii Kazari catre cneazul lor: Nu-i bun birul. L-am dobindit cu sabia ascutit numai Tritr-o parte, lar
armele lor sint palle cu cloud taisuri. Isi vor lua tributul inclarat de la noi si de la
alte
$i asa s-a intimplat, de stapinesc cnezii Polonilor pia In ziva de azi pe
Kazari".
Frumusetea acestor vechi relatan i din secolele XI XII tine de alte vremuri si
de alta viziune istoriografica. La fel stau lucrurile cu primele cronici polone (cronica
lui Gallus Anonymus, cronica lui Kackbek, diferite cronici anonime), In care faptele
istorice se amesteca din plin cu fantasticul legendelor populare, cum este aceea a
cneazului Popiel mincat de guzgani (la noi legenda lui Papurd Vocla), care a generat
In secolul al XVIII-lea celebra epopee eroicomic a lui lgnacy Krasicki, Myszeidos
(1775), sau frumoasa legenda a Helgundei, rapita de un crai polon altuia neamt,
spre nefericirea celui dintTi pe care I-a tradat
legenda universala cu interesante reluari In literatura moderna. lstorie si literatura la un loc, pentru veacurile

evului mediu, intr-un scris inclinat spre anecdotica!


Stilul este creat de continut, de conceptia despre continut a autorului sau a
autorilor. Prima cronica romaneascd In limba slavona, cu cortegiul ei de copii si

22

preludri, invedereaza preocuparea pentru adevrul strict istoric, privind In special


lupta pentru existenta a statului, cu putine date despre via-ta intima a eroilor, toate
expuse Tritr-o forma austera, frumoasa prin limpezimea ei. Un astfel de scris istoriografic a luat nastere la un popor cu un trecut zbuciumat, ingropat" In istorie, trecut care necesita un considerabil efort pentru a fi luminat. Tonul acesta istoriografic
primar, cu Hate schimbari de perioada frazeologica si de Tricalzire literara, s-a pastrat si In scrisul istoriografilor In limba romana, mai cu seamd al marilor cronicari
moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, a trecut la istoricii din epoca
luminilor, Sincai si Maior, se regaseste In nuante noi la cei din generatia 1848 si a
continuat sa reinvie chiar mai departe. Nu este vorba de un ton mereu imitat sau
repetat, ci de cautari istorice efectuate Tritr-o anumita tonalitate traditionala.
once caz, genul istoriografic s-a nascut cu o individualitate distinct& pe care si-a
pastrat-o In continuare, imprimindu-i o frumoasa traditie.
Originalitate romaneasca se iveste si In invtturile lui Neagoe Basarab ctre
fiul su Teodosie de la inceputul secolului al XVI-Iea. Nu au importanta aci aluviunile
de izvoare si scrieri similare bizantino-slave, idel si pasaje intrebuintate din lucrari
hagiografice, din scrieri profane, carti populare, care circulau peste tot. Identificarea unor asemenea surse este o intreprindere de mare merit, Trisa Tnainte de toate

www.dacoromanica.ro

are importann partea care apare In vechea scriere romaneasca sub forma unui lucru
nou din punctul de vedere al expresiei si al vibratiei literare. Acest lucru nou, care
nu exist In vreun fel nici In Tnvelpturile lui Vasile Macedoneanul cdtre fiul sdu Leon,
nici In invdteiturile lui Vladimir Monomahul sau In De institutione regii pueri, scriere
destinan odraslelor dinastiei iagellone, este oratia funebrd a lui Neagoe Basarab la
moartea mamei Iifiuluisu Petru. Facut din flori, voievodul si-a neglijat, se pare, dacd
nu urgisit, mama, Insd moartea acesteia, asteptind
vaddfiul cruiai daduse vian,

i-a provocat voievodului un profund examen de constiinn, tradus Intr-o foarte frumoasa evocare tinca, Inchinata literar mamei lui si, fireste, mamei In genere:
O, maica mea si nscatoarea mea, ia si tu iertciune de la parinti si de la frati,
ca voi s Incep a grai catre tine, cu multe lacrdmi si cu grele si nenumrate suspine;
ci te rog s md asculti cu dragoste, c voi s'd Indriznesc s fac oratie catre oasele
tale cele ostenitoare... Eu eram Inaintea ochilor ni mai luminat cleat razele soarelui si niciodan n-ai avut Inaintea ochilor ti altd lumina mai luminoasd cleat pe mine,
nici inima ta n-a avut alta avutie mai draga dedt pe mine. Drept aceea, o maica mea,
stiu ca inima si ochii
moartea ta, nu s-au putut satura de mine si de vederea mea. Si atuncea nu mi se IntImpla sa fiu cu tine, ca sa se sature ochii tai de mine
si eu, fiul tau, sa iau iertare si blagoslovenie de la tine. Si poate ca n-am avut eu
dragoste din toan inima catre tine, n-am ajuns s fiu la moartea ta, ca sa. se Tridulceasca inima ta de mine, dacd In vremea vietii tale nu te-ai sturat de dragostea
mea, ci Inca si la moartea ta V rdmase inima aprinsd de dorul si de mila [dragostea]
mea si ochii tai nu se sturard de vederea mea. De aceea, mi se umplu sufletul de
Intristaciune, cdci ramasei sarac de tine".
Desigur, traducerea aceasta romneasca de mai tTrziu nu zvIcneste probabil
exact ca si originalul slavon, In expresia simpld si poetica', dar si asa In totalitatea
ei este o pagina de antologie universal, pe care nu o gsim In clasicele si Iucratele"
Oraisons funebres ale lui Bossuet sau In acelea ale lui Bourdaloue, Flchier, Massillon,

de mai firziu. Fan de retorismul ilustru al acestora, oratia lui Neagoe dispune de un
lirism ingenuu, turnat Intr-o expresie nesilita, care face, de fapt, fondul adevaratei
poezii. Tema aceasta a mamei Indurerate, a mamei cu chip de sfinta pentru copilul
ei, entata liric, strabate literatura strdind si romand. Samuil Micu (Clain) n-a trecut
indiferentpelngchipul mamei din imnul lui lacopone da Todi, Stabot mater dolorosa, ci I-a introdus In traducere In Acatistul sdu din 1801, imn gasit apoi si In entecele
populare. Tema mamei apare, Intre altele, In evocarea duioasd a lui B. P. Hasdeu
din Rdzvan i Vidra si In splendida elegie a lui Eminescu, In care mama vine din negur

de vremi" si Intruchipeazd, In fiinta ei plapIndd si draga, izvorul umanintii intregi


si al perpetuarii umanitatii. invdtdturile lui Neagoe contin In miezul lor una din
cele mai frumoase pagini de literaturd, In legdturd cu o tema de larg ecou literar.
Nu gratuit spunea Stoian Romanski ca este cea mai bund opera pe care ne-a
transmis-o literatura acelei vremi" (...das beste ist, das uns die slavische Literatur jener Zeit liberhaupt bietet").
Dacd spiritul poporului roman s-a manifestat In chip original In literatura slavona, cu aft mai mult el trebuia s apara In operele ulterioare in limba romand.
Din acest punct de vedere, fireste, originalitate si talent pot fi gasite In scrierile
cronicarilor si ale eruditilor din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea. Fie ca s-au folosit
de izvoare externe, fie cd s-au folosit de izvoare interne sau de traditia &raid, fiecare

dintre cronicarii de seama are individualitatea si stilul sau literar. Una dintre cele
mai interesante linii o reprezintd marii cronicari moldoveni Grigore Ureche, Miron

www.dacoromanica.ro

23

Costin si Ion Neculce, ale cdror opere se leagd cronologic, In tablouri Insd diverse.
Grigore Ureche foloseste o limb simpla, populard, care musteste de sevd naturald,
Miron Costin Incearca si foloseste cu succes perioada ampld a frazei, iar Neculce
este un mare maestru al expresiei artistice si In dese locuri al constructiei narative
de tip nuvelistic, pentru care sacrifica, constient sau intuitiv, ordinea istoricd a evenimentelor, ca sa obtina efect literar, mai ales In cazul intImpldrilor dramatice sau
tragicomice. in Muntenia, cele mai Insemnate cronici au alta tesdturd narativa
un stil care bate unecri In pamflet, iar un Radu Popescu dispune de un scris dinamic,
intr-o anumit dictiune de scend teatrald. Talentele se afirma multilateral.
Deschizind drumul istoriografiei romdnesti In limba romdri si avInd izvoare
strdine care se ocupau de istoria lumii In spirit religios medieval, adicd pornind de
la Adam, Grigore Ureche nu rdtdceste printre spite biblice, ci pleacd, dupd modelul

letopisetului intern slavon, cu bazd In cronica lui Stefan cel Mare, de la primele
realitti istorice romdnesti, pe care se strdduieste sd le lege si sd le explice stiinVic, sub emblema adevdrului istoric, pe de o parte, ca sd nu se Inece anii cei trecuti" si poporul roman sd nu-si cunoascd Inceputurile,_ iar pe de altd parte ca el sd
nu se dovedeasca mai tirziu scriitoriu de cuvinte desarte". Cu intuitie filologicd,
Grigore Ureche si Miron Costin ridicd Intlia oard problema romanittii si a formdrii
poporului si limbii romne, rezolvind-o cu succes la posibilitdtile stiintifice de
atunci. Argumentele si exemplele lor de limb:a skit constructii personale, negdsite
niciunde. Arrandoi sInt spirite umaniste inalte, la curent cu formele de guvernare
modernd In stat si sInt adeptii unui regim pe cIt posibil reprezentativ, bazat pe legi
interne, nu absolut si la discretia domnului. Stolnicul Constantin Cantacuzino, recunoscut astzi ca umani t de talie europeand, si Dimitrie Cantemir, inegalabil erudit,

cu rdsunet european in vremea respectivd, datoritd operelor sale monumentale


Descriptio Moldavioe

Historia incrementorum atque decrementorum Autoe Othoma-

nicae, traduse In diferite limbi, au reluat problema originii si formdrii poporului


romdn la o treaptd stiintificd superioard, anuntnd de pe acum prin acest lucru, precum si prin stiinta lor profunda, pe corifeii SooIli ardelene.

Multi dintre cronicarii nostri nu sInt simpli istoriografi, ci talente literare


remarcabile, care s-au consacrat istoriografiei din dragoste si din nevoia de a scrie
istoria tarii; In alte conditii ar fi putut sa dea importante opere beletristice, unii,
precum Miron Costin, manifestInd din plin aceastd posibilitate. ComparInd operele
lor cu opere similai e straine, mai sigur chiar cu izvoarele lor, se observd foarte des
ca au o expresie care zvIcneste poetic, spre deosebire de surse si scrieri asemndtoare, care se multumesc s relateze sec fapte si arndnunte In legaturd cu ele. Cronicile noastre deci suplinesc adesea literatura beletristicd. in alte literaturi, cine
dorea s facd opera beleti i ticd nu se interesa de istoriografie (erau altii care se ocupau

de acest lucru), a cria opere literare propriu-zise. Cu aceastd calitate proprie, cronicile si cronicarii din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea au Intins punti de legatur
pe te vreme. Scriitorii generatiei de la 1848 gdsescIn ei nu numai materiale documentare" de prelucrat, ci i exemplu de haind stilisticd a unor opere de valoare istoricd

24

si Irterard (N. Blcescu, Istoria rom6nilor sub Mthai Vod6 Viteazu/), sau Indemn pentru
creatii de mare valoare literard (C. Negruzzi, Alexandrul Lapusneanul), Mihail Sadoveanu Insusi descoperind o carte de cdptIi" pentru scrisul sdu In cronica lui Neculce.
Astfel, se face Inca o data dovada ca o literatura nu se sparge" in epoci si perioade,
[ara nici o legaurd Intre ele, ci este un organism viu, In care diferitele pdrti nu numai

www.dacoromanica.ro

ca sint strins legate Intre ele, dar au si artere functionale comune, ce le strbat de
la un cap la altul, ca limbd, tematic, atmosfer local etc.
Figurd exceptional pentru literatura veche este si mitropolitul Dosoftei, care
ese din comun prin simtul su poetic. Numai nevoia a fcut ca Dosoftei s se afle
In cinul preotesc, dar el era poet. O dovedesc nu numai versurile din celebra sa
Psaltire (1673), un-ori cu irrragini si structurd moderne, dar si celelalte incercari
de versificatie risipite prin manuscrise si tipdrituri diferite, intre care traducerea
In versuri a prologului dramei lui Gian Battista Giraldi-Cinthio, L'Orbecche (1546),
rrin intermediut tlmcirii in greccste a lui George Chortatzis, Erofili (1637), este
revelatoare, amintind, dup cum pe bun dreptate a ardtat In ultima vreme prof.
Al. Elian, de structura versului din Luceafdrul lui Eminescu. De altfel, Dosoftei era
de o mare cultura literard si cercetrile mai noi arat c in traducerea Psaltirii In
versuri nu numai Jan Kochanovski i-a stat in fat ci si versiuni latine occidentale.
Talent literar surprinzdtor este si Antim Ivireanu, mai ales dac ne &dim la imnul
inchinat, in predicile sale, frumusetilor natLrii sub oblOduirea soarelui, apropiat
de lmnul soarelui datorit lui Echnaton din literatura vechiului Egipt si de renumitul
Cantico del frate Sole al lui Francesco d'Assisi, pe care totusi Antim lvireanu nu i-a
cunoscut. Germenii poeziei si literaturii moderne incoltesc, asadar, chiar in
literatura veche.
Un rol Insemnat I-au jucat In dezvoltarea literaturii crtile populare. Considerate
In mod eronat ca niste simple traducen i de fapte curioase si naive pe gustul vulgului,
ele au fost transpuse intotdeauna In toate literaturile Europei si, implicit, In literatura romn in limba vie a poporului, pe Tritelesul tuturor, fr preocupan i de stilisticA clasicd literard, de limba distins i In acelasi timp artificial" literar, ceea
ce a ajutat la innoirea limbii literare prin transfuzie de elemente vii populare. Crtile
populare erau citite cu mare plOcere de oameni simpli si de oameni cu carte. Ion
Heliade ROdulescu arat, in Dispo7itiile i Incerdirile me/e de poezie, cum a fost cistigat pentru Alexandria de un vizitiu si cum n-a mai lOsat-o din mina pind n-a
alfabetul chirilic si pin n-a dat lectura gata In citeva zile (la scoai nu Trivta cleat
carte greceasc), iar Gr. Alexandrescu afirm c stia pe dinafard aceeasi Alexandr e.
Alte car-0, precum Esopia, BertoIdo, Istoria preain;eleptutui Archirie, Sindipa, pline
de elemente folclorice, In limbaj popular, au fost tot a-tit de mult pretuite. Puse sub
tipar in epoca luminilor, unele dintre ele s-au retipdrit In nesfirsite ediii, fiind mereu
cutate pentru frumusetea lor. Aceasta se datoreste faptului ca ele nu au fost propriu-zis traduse, ci transpuse, suferind schimbri serioase i fiind percepute ca niste
opere nationale. Alexandria romneasc nu reproduce intru totul Alexandria sTrbeasca
din care a fost transpusd romneste. De pildd, in Alexandria sTrbeasca Olimpiada este

Indureratd de indeprtarea fiului su, Alexandru, de atIta vreme si ar da tot aurul


si toate bogatiile pe care le posed ca
reintilneaxd, dar In general termenii sint
de diplomaticd oficiald : .....Daca socotesti nimerit, vino de indat ; daca nu-1i
este la indemin imprtiei-tale sd Iasi armata Mriei-tale i s vii cu Ruxandra
la noi, cl-ne de veste s venim noi la tine ; fie CUM vrei tu. Si s fii snatos si imparat
Intregii lumi", In timp ce versiunea romaneasca prelucreazd radical aci pe cea sirb,
That Impardteasa aproape ca dispare, cu protocol cu tot, si-i la locul femeia simpld d n
popor, cu un suflet invdluit mai putin in esarfe i cu un scris In sp.rit popular, errotionant prin sinceritatea i candoarea expresiei
...Ci ma rog, dragul maici, s te jur

pentru Dumnezeu si pentru Vta de la mine carea-ai supt, sa-mi trimiti carte : au
tu sd villa mine, au eu s viu la tine..., ca nici te-am vzut, nizi te-am auzit, de sInt

www.dacoromanica.ro

25

douazeci

cinci de ani. Ci voi sa te vaz si s moriu. $i sa fii sanatos Tritru

multi ani."
Ideile sInt aproape aceleasi, dar transformarea este de esenta artistica si de
atmosfera locala. Cart'le populare au jucat, in fond, pina la descoperirea poeziei
populare, rolul pe care aceasta I-a avut du pa aceea In pastrarea 11m bi i literare Tn forme

vii, 7ndepartInd pietrificarile" de expresie, elementele devenite moarte, Tncercarile


artificiale de Imbogatire. Literatura romaneasca veche a tins deci necontenit la Trialtarea artei literare si a transmis ca mostenire opere de Tnsemnatate recunoscuta.
De pe acest fond vechi au Incercat sa urce mai sus scriitorii din epoca urrnatoare.
Se pune acum Tntrebarea ce Tnseamnd epoca luminilor In dezvoltarea literaturii romane ? Fireste, fara sa fie de consistenta iterara a aceluiasi curent In literatura franceza, engleza, germana sau polona, epoca luminilor In cTmp romanesc Triseamna o afirmare stiintifica In cadru european. Aceasta denota de la sine c fata
de literatura veche avem de-a face cu o treapta noua de cultura, corespunzatoare
Intru totul enciclopedismului din Europa timpului. Cei mai de seamd luministi sTnt
spirite enciclopedice", erudite. Problemele care ii preocupa sint diferite : istorice,
lingvistice, literare, chiar filozofice, cu o documentare de mare clasa pentru primele
domenii. Cei dintTi si cei mai de searna scriitori luministi apar In Transilvania si
explicatia sta, pe de o parte, In conditiile de pregatire ale tineretului dupa unirea
bisericilor de la 1700, In grija aratata pentru scoala i tineri, Tri Transilvania, de episcopul Inochentie Micu, In studiile serioase facute de unii tineri la Colegiul De propaganda fide din Roma si la Colegiul Sfinta Barbara de la Viena, Intemeiat de MariaTereza, iar pe de alta parte Tn nevoia de a apara cu argumente stiintifice drepturile
romanilor din provincia romaneasca de sub stapInire straina. Contact cu Occidentul
se luase direct si pina ad, de exemplu stolnicul Constantin Cantacuzino, care studiase
la Padova, ?ma lucrurile se petrecusera Tntr-o mai mica masura. Pentru prima data
posibilittile de aprofundare a culturii clasice, de stapTnire a limbilor greaca si mai
ales latina de catre un numar mai mare de oameni ai cartii, se ivesc In Transilvania.
Dragostea pentru patrie si contactul cu romanitatea de care se simteau mIndri i-au
facut sa studieze cu sTrguinta i sa devina docti, pentru a putea duce lupta pe tarIm
stiintific. Nu este surprinzator atunci ca din acest tineret s-au ridicat corifeii $colii
ardelene, Samuil Micu (Clain), Gheorghe $incai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu
si o Intreaga pleiada care Ti secondeaza stiintific si literar, precum Vasile Aaron,
loan Barac, loan Molnar Pivariu, Paul lorgovici, Radu Tempea, C. Diaconovici Loga,
Damaschin BojIncA, Teodor Aaron, D. Tichindeal, loan Monorai etc. Meritele fiecAruia In parte sInt artate in capitolele monografice, aici intereseaf ideile generale
si succesele sau insuccesele comune.
Pe plan istoric, lupta In special a marilor luminiiti transilvaneni a fost sa dovedeasca originea latina (pusa la Indoiala de straini) a poporului roman, precum si continuitatea lui In Transilvania, Impotriva opiniei exprimate In operele lor de Sulzer,
Engel si Eder. Pe plan lingvistic, Micu, $incai, Maior s-au straduit sa documenteze
fondul i structura Latin a limbii romane. in acest caz, documentarea Tntrece cu mult
ceea ce se real izase in literatura veche, iar opera lui Micu i $incai, Elementa linguae
doco-romanae sive valachicoe, marcheaza, prin publicarea ei la Viena In 1780, o treapta

26

mult mai Malta decTt In trecut de tratare a problemelor lingvistice. Introducerea In


scris a alfabetului latin, Innpotriva parerii lui Bartolomeu Kopitar, care considera
acest lucru o imposibilitate, propunerile lui Maior de ortografiere cu semne latine,
In unele cazuri roar-me valabile pTria azi, alcatuirea celui dirrai dictionar etimologic

www.dacoromanica.ro

al limbii romane, Dictionarul de la Buda, 1825, la care au lucrat Micu, Maior si

continInd elemente lexicale interesante si multe etimologii juste, sInt realizdri


de valoare incontestabila. incercarea Insa de a purifica limba de elementele lexicale
straine de latind a fost o eroare care s-a agravat mai firziu prin cazna latinistilor de
a construi termeni artificiali si neviabili, care sa fie folositi In locul celor vii din limba
poporului. Purismul In limba a plecat de la ideea, evidentd In lstoria pentru Inceputul
romelnilor In Dachia (1812), ca romanii distruseserd pe dad, care pierisera, mai cu
searna ca noble/ea cuceritorilor Ti oprea pe acestia sd se casatoreascd cu unele

varvare cum era muierile dache". Deci limba colonistilor s-a pdstrat la inceput In
forma cea mai pura, mai pura chiar cleat pe parnIntul Italiei, si era o datorie reTntoarcerea la aceasta puritate primara, cel putin lexicala. B. P. Hasdeu avea sa combata violent ideea ca din daci si cultura lor nu mai ramdsese nimic, TricepInd cu
articolul su Perit-au dacii ?, continifind In studiile sale de o viata s descopere vestigiile de limba si de culturd ale vechii populatii autohtone. Ce cauze au generat
aceastd exagerare si cultul erorii In continuare ? Explicatia st In lupta pe care au
dus-o popoarele subjugate pentru pastrarea fiinei or nationale. Purismul lingvistic
nu este caracteristic numai Tr-Iva-0-01r romani din Transilvania. El se manifesta, de
asemenea, In literatura ceha. Limba nationala a fost Intotdeauna pIrghia cea mai
puternicd In perpetuarea existentei nationale. Asimilarea progresiva lingvisticd a
dus implicit la disparitia poporului respectiv, sub forma etnicitatii celei mai palpabile. Exemplul prusilor In nordul si al bulgarilor In sudul Europei este elocvent.

Instinctiv popoarele s-au solidarizat In vechime In jurul limbii lor si, o dat cu
raspIndirea ideilor umaniste, si-au apdrat-o constient din ce In ce mai puternic. Nu
IntImplator husitii cehi au cerut introducerea limbii nationale In serviciul religios,
fapt cu consecinte mai largi europene, si nu IntImplator mai tirziu, in secolul al
XVII-lea, se Incearcd o cultivare a limbii pe baza elementelor ei de bastind, iar In a
doua jumdtate a secolului al XVIII-lea se lupta crincen pentru apararea" limbii
cehe si pentru introducerea ei In scoli si la universitate (tendinta de germanizare
era zdrobitoare). Josef Dobrovslq (1753-1829), cel care a deschis drumul studiilor
de slava veche, este omul de stiinta cu preocupante cele mai vii pentru studierea
stiintifica a limbii cehe si pentru purificarea ei. El a facut, de altfel, IntTia oara propuneri stiintifice pentru o ortografie a limbii cehe In Ausfhrtiches Lehrgebude der
bhmischen Sprache (1809), dupd ce In 1792 daduse lucrarea Geschichte der bhmischen Sprache und Literatur, care este o lucrare mai mult de istorie a limbii cleat de

istorie a literaturii. Purismul la popoarele subjugate s-a manifestat ?ma' nu numai


In limb, ci si In alte domenii. Poporul polon a dus o viata independentd rind In
1795 si nu s-a pus problema apardrii limbii nationale. Nici dup.' Impartire nu s-a
ridicat o asemenea problema, limba literard fiind constituit durabil, urm'ind cel
mult sd fie studiata mai aprofundat si Tmbogatita cu elemente de provenientd populard In epoca romantismului. Pentru salvarea existentei poporului s-a ivit Tnsa ideea
Tntaririi fenomenelor culturale interne, prin Intoarcerea la elementele de culturd
etnografica pur autohtone din vremea pagInismului, ca poporul polon sd existe
In granitele unei culturi autohtone, daca granitele de stat se prabusisera. Se parea
ca elementele culturii timpului deveniserd In mare masur cosmopolite, datorit
bisericii, si sldbirea specificului national era periculoasd pentru un popor rupt In
bucdti. Un asemenea purism a fost teoretizat de Zorian Doga Chodakowski In
lucrarea sa Slawiariszczyzna przed chrzeciaristwem (Slavii Inainte de crestinism)
din 1818. S-a Incercat dupd aceea punerea ei in practica, In primul rind prin adunarea

www.dacoromanica.ro

27

"

7,-_

:40

1,

r..

Ri

:;,-'t

.7z

-...

-!'

:--01

..-

,.,

..'1 :4',-

....

..'

,.

'0-

s'

...

,,

u-

''e

,..shm r

P.,

, V _1,1 .

i...

li-.'

rr :.

tr",',-.

'5,,, . .

--

-.

'

11

.:`'_ - -

,...-

,..

s,;""r

,,.....

.
..--.,

'"'

, t, 7
n

t&ne.,

HORIA. CLO5CA i CRIAN

vestigillor de cultura slava antica si implicit veche polond. Ideile lui Herder aveau
repercusiuni largi. Asadar, purismul In limba sau In cultur5 este o forma de lupta
nationala, In conditii grele de existenta a popoarelor subjugate, si el este aeci justificat politic si In ectiunea reprezentantilor 5colii ardelene, fara sa fie acceptat azi
stiintific si mai ales far-a sa fie justificat In exagerarile mai mari care au urmat ale curen-

tului latinist : I. C. Mas im, August Treboniu Laurian, T. Cipariu, despre care se
vorbeste in partea a doua a tratatului de fata.
Aceasta lupta, pe toate caile, Impotriva asupritorilor era ?ma nu numai de
caracter national, ci si social. in Imperiul habsburgic, reformele initiate de losif al
II-lea dupa 1780, pentru a-si atrage simpatia maselor populare si a realiza o coeziune

mai mare In imperiu, nu au dus la rezultatele scontate, pentru ca nobilimea era


puternica si nu se lasa Invaluita de asemenea reforme. Ea dirija din umbra. in fond,
c't de mult puteau Insemna pentru mase acordarea dreptului de a se aseza In orase,

tuturor cetatenilor, precum si dreptul de proprietate, la functii sau luarea cenzurii


d n m^na clerului si trecerea ei In competenta unei comisii laice ? Acestea erau drep-

28

turi cerute de burghezie, de intelectualitate si erau agitate nu numai In Imperiul


habsburgic, ci si In alte /56, ca de exemplu In Polonia, sub impulsul ideilor luministe. Absolutismul luminat" al lui losif al II-lea era un reflex al acestor star de
lucruri, care nu afecta Insa prea mult masele mari ale poporului. Dar o reforma
precum introducerea limbii germane ca limba oficiala In imperiu, In locul latinei,
a avut In unele /an consecinte nefaste, ca de pildd In Boemia, unde s-a Incercat
o actiune de germanizare, fapt care a dus la riposta de aparare i impunere a limbii
ehe In forme curate", asa cum am aratat mai sus. Ca reformele initiate de iozefin m n-au slujit mase or e vede Intre altele si din rascoala iobag or romani In 1784,

www.dacoromanica.ro

sub conducerea lui Horia, Closca si Crian. Actul de desfiintare a iobagiei din 1785,
precum si alte reforme au fost radiate de acelasi Imparat spre sfIrsitul domniei, sub
presiunea nobilimii, care la urcarea pe tron a noului Impdrat, Leopold al II-lea, In

1790, cere rentoarcerea la situatia veche In Intregime, adicd abrogarea tuturor


reformelor, afara de dreptul iobagului de a se muta de pe o mosie pe alta. Faptele sTrit elocvente.
Situatia romnilor devenise si mai grea, fiind considerati natiune toleratd,
fard drepturi politice. De aceea Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, loan
Molnar Pivariu, Ion Budai Deleanu alcatuiesc un memoriu, redactat In ultima forma
ae losif Mehesi, memoriu cunoscut sub numele Supplex libellus volochorum Transilvcrraei prezentat parlamentului de atunci, numit dieta, prin care se cereau drepturi
egale cu ale celorlalte natiuni din Ardeal. Dieta lui Leopold al II-lea a respins Insa
memoriul. E neTndoielnic ca starea politicd a generat In Transilvania o anumita atmos-

fera culturala si o anumitd directie


Revenind la activitatea stiintificd a lui Micu, Sincai si Maior, ea este impunatoare
In domeniul lingvisticii, cu toate greselile pe care le-au fdcut, In dese cazuri inerente
stadiului cercetdrii de atunci. Pregatirea lor a fost excelentd si uneori au avut intuitii
revelatoare, cum este aceea a lui Maior, care, desi nu avea izvoare, si-a dat seama
ca limba romand descinde din latina vie, populard (vulgard), si nu din latina clasicd
cunoscutd din cdrti.
In ce priveste domeniul istcriei, documentarea lor a fost de cel mai bun nivel
posibil pentru vremea

respectivd.

s-ar

putea obiecta lui Sincai si i s-a obiectat


cd in Hronica romndor expune faptele
dupa tipicul vechilor anale, an de an, far-a

o leg:turd organica Intre ele, folosind In


mare mdsura citate scoase din diverse izvoare, Insotite din &id In end de observatiile sale pretioase. 0 atare imputare
nu are temei fat de bogatia informatiei,
fiincica la fe! procedeazd In vremea respectivd si istorici din alte tdri. De exemplu,

In prima istorie a poporului polon, de extraordinard documentare, cu folosirea critica a izvoarelor, In zece volume numai
pInd la sfIrsitul secolului

al

SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM,

Cluj, 1791 (foaie de titlu)

WPM_ EX LIBELLVS

VAL \ACIi()P,VM

TRANSSILVANIX
IVRA TRIBVS.RkCEPTIS NATIONIBVS COMMVNIA
POSTLIMINIO SUM ADSER1
POSTVLANTIVM.

XIV-lea, data'

In epoca luminilor de Adam Naruszewicz


(Frstorio norodu polskiego, Varsovia, 17601786), se foloseste exact aceeasi metodd
a
analelor. Documentarea lui $incai, ca
si aceea a lui Maior,
este exceptionala,
Maior folosind
In operele lor istorice se poate vedea
calitatea literard a scrisului. Sub acest raport, se poate spune ca arta literard nu
face saltul pe care I-a facut stiinta. Stilul se
apropie mult de cel cronicresc de bund
traaitie, ca In acest pasaj din Hronica lui

IIISTORICO
C. E.

CRITIC1S

1.

avis TRAN.S.YILYANI,

CLA.171)10POLI
5umvit

se Typi,,

www.dacoromanica.ro

C4ri, keg: thcii

ipoL.NtrAMiCt.

lyrograpt, &

$incai privind relatiile lui Bogdan cel Chior cu regele Poloniei, Alexandrul lagellonul

Anul 1505. Alexandru, craiul Poloniei, zacea bolnav In tIrgul Radom, unde
I-au cercat solii lui Bogdan II!, domnului Moldovei, despre care asa scrie Kromer
Alexandru din Radom, dup.& giumdtatea lui iunie, s-au purtat In Cracovia, unde I-au
urmat solii lui Bogdan, palatinului Moldovenilor, carii venise atunci la el In Radom.
lard Bogdan poftea sie muiere pe Elisaveta, sora craiului...".
Daca cineva n-ar curioaste dinainte autorul, si-ar Inchipui c este vorba de un
text istoriografic din literatura veche. Petru Maior, In lstoria pentru Inceputul romdnilor 7n Dachia, este, dup. stil, un Miron Costin al secolului al XVIII-lea, and vorbeste
de originea limbii romdne din latina vulgard
Cum ca alta au fost limba cea Indreptata sau corecta, si alta ceea ce resuna In
gura poporului latinesc, si cum ca ceea fu ridscutd din ceasta, si, dirept aceea, limba
latineasca cea proasta, sou a poporului, cu dreptul se zice mama limbei latinesti ceii
corecte, Insasi natura sau urea corectiei destul de chiar [ciar] arata...".
Influenta topicii latine In fraza este de departe evidenta. Dar Petru Maior, ca
si Miran Costin In alte locuri, dispune si de o testura perfect naturala si nesilit a
frazei

Nu putem tagddui ca In limba romaneascd sInt %/Trite cuvinte de ale varvarelor

ghinte, anume ale slovenilor, cu carii au petrecut Impreuna, .. Insa slovenii de


tesatura limbii romanesti cea din lontru nice cum nu s-au atins, ci aceea au ramas
Intreaga, precum era and Inn au venit romanii, stramosii romanilor, In Dachia.
Ci si cuvintele care sTrit de la sloveni vIrIte In limba romdneasca prea lesne se cunosc
si usor ar fi, de s-ar Invoi romanii spre aceea, a le scoate si a face curata limba
romaneasca".

Aci rezidd, dupd cum se vede, ideea purificdrii limbii de elementele slavone si
de alta provenienta.
Reprezentantii $colii ardelene sInt personalitati de mare valoare, dar figura
cea mai luminoasa a vremii, care, prin pondere si echilibru, poate fi pusa aldturi
de once luminist european, este Ion Budai Deleanu. Cunoscut tIrziu ca autor al
Tiganiaclei, dupa ce fusese apreciat mai mult ca filolog, Budai Deleanu a ramas In
opinia publica Tritr-adevdr ca scriitorul unei lungi poeme eroicomice pe tema Tiganilor, care n-a avut totusi darul sd trezeascd o prea mare pasiune la cititorul obisnuit, ramTnInd pretuit de cercettori si specialisti. Budai Deleanu este Insa un mare
poet clasic, de comparat pe plan universal, si un mare savant. Cercetdrile din ultima
vreme In legatura cu activitatea sa In cei peste treizeci si doi de ani petrecuti In Polo-

nia, la Liov, Il releva ca pe un om de stiinta Inca necunoscut Indeajuns. Spiritul


enciclopedic al epocii s-a Intruchipat In cel mai Inalt grad In acest scriitor de talent,
neasemuit atunci la noi, dublat de un mare filolog si istoric.
In domeniul lingvisticii, Budai Deleanu se arata superior In conceptie fata de
ceilalti reprezentanti ai $colii ardelene. Cu toate neajunsurile, operele privind gramatica I i mbi i romane, mai cu seamdFundamentogrammatices linguae romaenicae (1812),

prelucrat apoi In romaneste, precum si cele de lexicologie ca dictionarul bilingv


Lexicon romanesc-nerr4esc si nemtesc-romelnesc, pe IMO' alte multe lucrari neterminate,

30

TI arata pe autor nu numai la curent cu preocupdrile timpului, dar si capabil sa inoveze, sa stabileasca reguli gramaticale si o terminologie adecvata (In Temeiurile limbii
romdnesti), sa fie preocupat Intr-un mod mai stiintific de problema etimologiei sau sa
Incerce, singur Intre ceilalti, a descoperi ceva din fondul autohton al limbii romane,

www.dacoromanica.ro

precedInd aici ca interffie pe B. P. Hasdeu; In unele din Incercarile sale de explica/le


In domeniul lexicologiei, a intuit indoeuropenistica. Desigur, alturi de ceilal/i ardeleni, a lucrat pentru consolidarea limbii romane, legind-o personal si de fenomene
de traditie arhaicd, dar n-a admis decIt o purificare rezonabild. De altfel, In preocupdrile sale lingvistice si istorice se observa interes si pentru slavistica. Cu preocupa.rile sale gramaticale II anunr, In fond, pe Ion Heliade Radulescu, asa cum s-a opinat
de specialisti. Lucrarile istoriografice, cu o documentare de-a dreptul debordanta,
II ridica, de asemenea, mai sus de contemporanii sal. Ce a ramas din De originibus
populorum Transylyaniae dovedeste acest lucru. Sustirand ideea continuitaIii romanilor In Transilvania, Budai Deleanu nu admite parerea cA dacii au fost exterminati
si din civiliza/ia lor n-a mai ramas nimic, luInd deci pozi-tie personar revelatoare.
In scrisul sau foloseste limba vie, evitind artificiul, ici si colo cu o placuta aroma a
stilului cronicarilor moldoveni, ceea ce aran' Inca o data impulsul dat de acestia
literaturii romane:
Ca sa scriu de na/ia si tImpldrile /dril acestii, pricina TritIia au fost trebuin/a
si a doua folosul patriei mele; cdci aflInd ragaz cuviincios, cuviirrla m-au Indemnat
a lucra ceva, ca s'a* nu se zica oareand ca In zadar am pierdut vreme far
Budai Deleanu Isi Incepe opera cu ideea cu care Tricepuserd Grigore Ureche
si Miron Costin operele lor. Fireste, Tiganiada si importan/a ei sInt azi arhicunoscute. Aici se poate adauga ca, Impotriva teoriilor lingvistice ale epocii si chiar personale ale autorului, Tiganiada este scrisd In cea mai naturald limba, cu fondul ei
lexical viu, tara nici o Incercare de excludere lexicald. Anumite forme arhaice, alaturi
de altele dialectale, dau imaginilor culoare. O lucrare de metodd statistica asupra
lexicului ar fi mai elocventa. Imaginile s'int din cele mai nesilnice:
lar acWia te apas in tdrind,
Nici mai mult, te apasd in slobozie
Cu ris amar vaietu-Ii Ingind
Si larrturi a sdruta te Imbie.
Ah
i cine apoi din asta poate,
Oame ticdloase, a te mai scoate !
Au doar nobleIa de acum junie,
Ce n-au InvAlat altA nemicd
Fdr-a vina dupd libovie,
A auta la sabie cu
Pe divan a trinddvi cu lene
S-a cdsca gurile prin dughene !

Critica sociala este rcuta aci cu mare fine-te. Construc/ia operei cu treceri
de la tablouri grotesti la altele pline de gravitate, introducerea criticii deghizate
fin, structura uneori aproape perfecta a versului ridica Tiganioda Intre cele mai bune
epopei eroicomice din literatura universald. Este de remarcat ca, pe lInga modelele

citate, Budai Deleanu a cunoscut In timpul sederii la Liov celebrele poeme eroicomice ale lui Jgnacy Krasicki, Myszeidos (1775), Monachomachia (1778), Antimonachomachia (1780), care au provocat In Polonia o mare fierbere si pe care un Budai
Deleanu nu putea s le neglijeze.

Prin complexitate si arta' !iterara, Ion Budai Deleanu este personalitatea cea
mai de seama a literaturii romane din epoca luminilor.

www.dacoromanica.ro

31

Spiritul epocii luminilor s-a exercitat profund In Transilvania. El a avut linii


de Incrucisare. Un Dimitrie Tichindeal II gaseste In fabulele scriitorului sIrbocroat
Dositei Obradovici, care s-a Infruptat din ideile i operele luminismului englez,
fiind influentat, Intre altii, de Al. Pope. Acest spirit Tnnoitor s-a difuzat i In Tdrile
Romane, In a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea, atit de mult, Mat sub influenta
lui activeazd si cdrturari care erau prin excelent legati de tiparele feudale de literatura, precum Amfilohie Hotiniul, lacob Putneanul si aIii. Ei se Trigrijesc nu numai
de cartea religioas, ci si de cartea laica, In mod grditor de manuale de stiintd si
de scoala, matematici, geografie etc., pe care le traduc din limbi strdine.
Spiritul luminist se manifestO din plin i In Principate, unde scriitorii sInt pasionati ai tiinIei, alcdtuind tratate. lendchitd Vacarescu nu scrie numai poezie, ci Intocmeste si o gramaticd a limbii romane cu titlul cunoscut de Observatii sau logeiri de
seamd asupra regulelor i oanduielilor gramaticii romdnesti, in care introduce notiuni
de poetica., exemplificate cu creatii proprii, dintre care unele de certa valoare. In
acelasi spirit nou Incearcd si o lstorie otornaneascd (Istorie a preaputcrnici(or ?mpcIrati
otomoni), aratIndu-se un om de cultur larga, desi opera este departe de ce realizase

Dimitrie Cantemir. In acelasi spirit se Inscrie activitatea fratilor lordache si Dinicu


Golescu, precum si a altora. Ceea ce trebuie subliniat In general ad i este Insa faptul
ca, pe and In Transilvania luminismul se manifest In formele cele mai tipice, la scriitorii din Principate el este Invaluit Intr-o undd de sentimentalism de coloratura proprie, rezultat al diverselor incrucisdri: sentimentalism propriu-zis, anacreontism,
cIntece de lume. Lucrul este evident la Vdcdresti, la Costache Conachi si la alti scriitori mai mdrunti. In aceasta se poate vedea o apropiere mai mare de epoca literard
urmatoare. Este un asalt serios pentru cucerirea poeziei" si el este asa de larg, ca
vechiul gen istoriografic se zbate s capete forme poetice, sub pana lui Hristache,
Zilot Ronnanul, Beldiman, nimerind mai rar poezia, rd'mTnInd mai des la proza versificat. Acest efort general al poetilor si poetastrilor epocii, de la Vcdresti la un
lenache Gane, constituie totusi germenii i primele realizan i de merit care bat la
poarta poeziei de tonalitate superioard ivit o data cu generatiile, urrnOtoare. Inspiratia din poezia populard Tricepe sd arate de pe acum ce va fi literatura mai tIrziu.
In acest tablou general sInt necesare citeva distinctii. In primul rind, daca protagonistii $colii ardelene gdsesc puternice surse de alimentare, pentru spiritul lor,
In cultura anticd si In limba latind (problemele ridicate de ei i Impingeau spre un asemenea fond), In Principate scriitorii si oamenii de carte Tsi afld astfel de surse mai
ales In cultura si limba greacd, pe care cei mai multi o stapThesc destul de bine. Cartea
greceascd si limba greacd Incepuserd s pdtruncld puternic Inca de la sarsitul seco-

lului al XVII-lea, iar In epoca fanariotilor influenta greceasc crescuse considerabil.


In scoald se Invdta greceste, pe scend Incepuse sd se joace teatru greceste, multe
carti occidentale au fost traduse sau prelucrate romaneste prin intermediul limbii
grecesti sau erau traduse In limba greacd In tdrile romanesti, iar unii scriitori eraJ
tentati sa scrie opere In greceste. lendchitd Vacdrescu foloseste pentru gramatica
si poetica sa, de exemplu, izvoaregrecesti tiparite la Venetia, Alecu Vdcdrescu scrie
poezii In limba greacd, loan Caragea traduce In greceste piese din Goldoni, iar o serie
de romane populare orientale sau occidentale se transpun In aceastd vreme In romaneste prin intermediul limbii grecesti: S'ndipa, Paris et Vienne (Erotocritul), "ierre
de Provence et la belle Maguellonne (Imberie i Mergarona) etc. Desigur i scrirtorii
din Transilvania si cei din Principate iau contact cu scriitorii occidentali i direct
32

prin limbile resp-cti e, d'n care traduc destul de mult.

www.dacoromanica.ro

SInt de remarcat In Principate, de asemenea, probabil sub influenta poeziei


anacreontice, o anumit Inclinare spre poezia lirica i o receptare a entecelor de
lume, nu Intodeauna In forme distinse. in acest sens, se aud ecouri ale lui Petrarca,
se face o legaturd mai strinsd cu atmosfera sentimentald, cu poeti ca Gessner si
Parny, iar din multimea de creatii se Tnregistreazd unele cu adevdratd ten-Ca poeticd,

precum sInt motivele intr-o greidin, Arndt-70 turturea, descrieri de naturd In culori
idilice:
Impotriva zmltuite,
Dealuri altele se vdcl

acelile-nflorite
Miei pasc, alerg, se joc, qdcl.
(lancu Vdcdrescu)

Organizarea sau Incercarea de organizare a scenelor teatrale este una din preo-

cupdrile de frunte manifestate In epcca luminilor In toate rile. Teatrul era un mijloc de luminare publicd. in Polonia ia fiintd un teatru permanent In 1765, In Boemia
i se pun bazele IncepInd din 1786. in tdrile romanesti se Incearcd mai MO alatuiri
dramatice pentru teatrul de pdpusi (cu o anumita traditie laced) de cdtre un Costache
Conachi sau Nicolae Dimache, pentru ca mai trziu s intre In joc un teatru de oarecare elevatie, Inceput In Moldova In 1816, prin reprezentatia prelucrdrii Mirtil
Hloe, de Gh. Asachi, jucatd de elevii sdi, iar In Muntenia prin piesele jucate de elevii lui Gheorghe Lazar In 1818 si 1819. Au urmat numeroase traducen, In special
din teatrul clasic, pentru lecturd sau pentru jucat pe scend, si anume din Moliere,
Corneille, Racine, Voltaire, Kotzebue etc., efectuate de Al. Beldiman, Daniil Scavinschi, Vasile Pogor, lancu Vdcdrescu, loan Barac etc. Exista un nurndr impundtor
de prelucrdri, apar de asemenea piese originale, cum este Sfatul familiei, de N. Dimachi. in acest fel se pregdtesc Incet bazele pentru organizarea unui teatru pe o treaptd
superioard, In epoca urmdtoare.
De asemenea, exista In epoca luminilor Incercdri de Tnfiintare a presei Tnainte

de aparitia in 1829 a periodicelor lui Heliade Rddulescu si Asachi: Curierul romdnesc" si Albina romdneascd". in 1790 apdruse la Iasi scurtd vreme un Courier de
Moldavie", din Indemnul lui Potemkin, tinInd la curent opinia publica intelectuald
in special cu relatdri despre revolutia francezd. Interesant este faptul cd la sfIrsitul
secolului al XVIII-lea, In mai multe rinduri (1789, 1793, 1794), s-a Incercat In Transilvania scoaterea unei gazete de cdtre societti literare si stiintifice locale, din care
fceau parte Intre altii loan Molnar Pivariu, Radu Tempea, Vasile Aaron, precum si
lendchitd Vdcdrescu. Fard ndoial, conditiile istorice date erau nefavorabile pentru
o asemenea Intreprindere si asa se explicd si faptul c nici proiectele urratoare
n-au dus la rezultate pozitive, cum este cel de publicare In 1795 a unui periodic cu
titlul Vestiri filosofesti si moralicesti" sau cel anuntat de Alexe Lazaru In 1814 la
sfIrsitul cdrtii Tntrmpleirile razboiului frantujilor i care ar fi trebuit s poarte titlul
Novele". De asemenea, Zaharia Carcalechi intentiona In 1817 sd scoatd la Buda
o Gazetd romaneascd", fdr. Insd sd reuseascd. Aceast efervescentd In legdturd cu

nevoia periodicelor era In nota timpului. Secolul luminilor accentuase aparitia presei In aproape toate tdrile. in Polonia, dup modelul periodicului englez The Spectator", apruse cu regularitate timp de doudzeci de ani (1765-1784) un Monitor",
In redactia scriitorilor lg. Krasicki, Fr. Bohomoloc si a altora, fiind apoi urmat de
3

C. 4

www.dacoromanica.ro

33

15.0,44,-.:3;a7Z-lien2K

gX, -1:UTErivt T
alte periodice. In diferite orase: Gazeta warszawska" (1774
1871), Gazeta Korespondenta
warszawskiego
zagranicznego" (1792 1831),

414440
.

Gazeta krakowska" (1796 1894), Pamietnik

"-

lwowski" (1816-1819) etc. Ion Budai Deleanu


era la curent la Liov cu presa Europei Centrale si
de aceea probabil se endeste In 1817 la o publicatie periodicd romneascd, pe care avea s-o scoatd
In 1820 la Cernduti Teodor Racoce, sub numele
Chrestomaticul romdnesc", cu un continut variat
si instructiv. Asadar, publicaiile lui Heliade Rddu-

41E1114/1. ft,E gc+o-

pi,

4itorropig,

aArrE

Arinc

---waswri &thug..
,

lescu

itirr +Till.

Organizarea scolii cu limba de predare nationald este o actiune de asemenea generatd de se-

04it- .1104r1.14161 AL4154VS e tlt A


4K0.11,, II. K. Tsamsvs: 4 Mr

44 Al r444411.

o....

:-

11 2 1.%

11. I

cii a4.44

vinlper w

fli;r0e

849.1. Tynota, Kpssn EStcouval.

40

Illit`c*0"0030"1-iiPaNcec".'
TEODOR RACOCE,

Chrestomoticul romfnesc,
Cernduti, 1820 (bale de

titlu)

FAMA LIPSCHII"

Leipzig, 1827, nr. 7 (foaie de titlu)


'

Att.
Vss, fit

%It Ifillek

}..N

n E.H r:p .8
hypes.% Ans .

I,

AA.

ffecatapie, (Ay-

el

T..

W.

Alapt Irlerial a- soissAsp1 alo a.

ab pwccia

oplak 2..0.; AA It.-

.11..aribpani. mar al, a must <Vim... r,paa as. meo,aim 11,.... AnErpmintna.b ape**, :up aata
aaaraopati, +ib...1 lib MAO, A..;
'111 AA1.4.Si ssovisaeaap ...tap, lab 1 liksimi blasalrovi new .7 a:raap:141. Xageor ass', h Apo.; peaci Rs aait VS Al &Up) An
none ranceag
Asp 14 Tara ama In
104 aorefituning
swam goon.

Maio wai onaea.


aniaiAlli. ca .abaseans.

II..

colul luminilor. in 1772, papa Clement al XIV-lea


desfiirrtd ordinul iezuitiilor, care dominase In tdrile
catolice scoala, cu principii scolastice, Cu educatie
misticd si cu limba de predare latin. Dupd aceea
a luat nastere progresiv o noud scoald, cu caracter
laic, cu noi obiecte de studiu, ca geografia, istoria, matematica etc. Se studiazd In limba nationald
si se alatuiesc peste tot gramatici si manuale ale
limbilor nationale. O luptd acerba pentru impunerea limbii nationale s-a purtat In Cehia, unde
limba oficiald fusese decretatd In 1781 limba germana In locul latinei si unde iau apdrarea limbii
cehe un Karel Hynek Thm (1716-1816), un Jan
Hanke z Hankenitejna (1751-1806), un Jan Rulfk
(1744-1812) etc. Romdnii din Transilvania obtinuserd, prin Inochentie Micu, din 1738 dreptul la o
scoald (seminar), care a fost deschisd de-abia In
1754, la Blaj, pe IMO' mdndstire. in 1774 MariaTereza Infiinteazd la Viena Colegiul Stinta Barbara,
unde pot studia tinerii romni. Desigur, scolile
erau de tip teologic, iar pTnd la cele de culturd laica
mai era Inca' drum de fcut, dar In asemenea
se putea acumula o Invdtdturd solida i se putea
'invala bine limba latin, ceea ce se observa la luministii transilvdneni. Contactu I cu Roma le-a Idrgit
celor mai multi orizontul. in Principate, organizarea colii In spirit nou n-a fost mult ma'

grdbitd. E interesant de observat cd Academia


Domneascd din Iasi, Infiintatd in 1714, dupd
1765 acordd mai multa atentie matematicilor, fi-

aa N oto ti

Ka. ,
*p

1 167.

Ak..1

AII1CKII

A A 14:

N.

si Asachi sInt precedate de o lungd strd-

duintd de a pune pe picioare opresa romneascd, strdduintd care nu a rdmas frd ecou.

as iba

4. +1. A4 =al ateosuano Nib

mama ab

Aa ail,balmAialvi canal

zicii, filozofiei. Din 1814, timp de cinci ani, Asa-

chi predd ad un curs de matematici In limba

MOOD. a- no /Ala MOEN ps


..roR la,bfa. MICOMIN A 201 (aiet a a....

tarrae4aep, siana aim Pisimamb


110.49,11 A.A. 1/pp:rp.A) alwanA 1
Asub.gibiba 'S ". ..1" .14. Aial r,... sp;.',
vas kalm.isi
h I AM! 144.1. a (p.m:a. .4 .14

www.dacoromanica.ro

romana (In primul an I-a predat In limba franeezd) si In 1818 scoate prima serie de
ingineri romdni. Asachi va reorganiza mai tIrziu (1820) si Seminarul de la Socola,
Infiintat de Veniamin Costache In 1803, si anume prin aducere de dascali din Transilvania, cu serioasd pregatire laica, ca Vasile Popp, Vasile Bob Fabian si

in scoala

domneasca din Tara Romaneascd, multd vreme limbile de predare au fost straine,
Tntre ele, alaturi de greacd, s-au predat Insa latina, franceza, italiana, ceea ce a fost
de folos pentru tineretul studios. Predarea In limba romana a fost introdusa, cu aprobarea domnitorului Gheorghe Caragea, de Gheorghe Lazar, care este autorizat sa

predea aritmetica, geografia istoriceascd pe harte" si apoi geometria teoretica


si geodozia practica". Spiritul laic si stiintific al noii scoli este evident si Lazar a condus-o din 1818 pInd catre sfIrsitul vietii, fiind dusa mai departe de elevii si colaboratorii sal Ion Heliade Radulescu, Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca etc. $coala a
devenit astfel un factor de serioasd sustinere a culturii nationale, avInd noi perspec-

tive de dezvoltare.
In fond, germenii unei noi perioade de culturd si literatura se ivesc In perioada
precedenta. Din acest punct de vedere, de cele mai multe ori nu existd limite precise, de linie dreapta, Intre perioade, ci zone de Intrepatrundere. Astfel, anul 1780,
tind apare lucrarea lui Micu si $incai Elemento linguae claco-romanae sive valachicae,
este un punct de sprijin pentru determinarea Triceputului unei epoci luministe romd-

nesti, marcInd o schimbare radicala de spirit stiintific, dar aceasta data 'storied nu
este stavil pentru elementele de culturd si de literatura veche, care se mai prelungesc si dupa aceea. La fel, sfirsitul acestei epoci de caracter luminist atinge cu unele
din aspectele sale momentele Curierului romdnesc" si Albinei romdnesti", care
la andul lor Tsi au absorbtii mai vechi de condensare culturald si literara, pentru
crearea bazelor unor viziuni noi si a unei alte vigori stiintifice si artistice. Este vorba
deci si aci de o zond de IntrepOtrundere. Anul care poate marca un stIlp de granitO,
sau mai exact un punct de reper, este In fond 1829, cInd apar Curierul romdnesc"
si Albina romaneasca", cu rol ata de important In ceea ce va urma, ca data rotunda fiind acceptat de obicei anul 1830, cInd In Curierul romanesc" apar primele
poezii ale lui Vasile Grim/a.
Literar vorbind, curentul luminist preia principiile clasicilor si genurile lor de
creatie. De aceea multe dintre I iteraturi descoperd sau redescoperd pe clasicii francezi ski cultiva anacronic In continuare. Pe ITV speciile clasice se nasc altele noi,
cum este pamfletul, care devine din ce In ce mai violent. Se cultivd teatrul si se dezvolta drama. Istoriografia veche este Inlocuita cu opere istorice de documentatie
moderna'. Cine nu se poate ridica la acest nivel ramIne la simple cronici scrise naiv
si cu talent (Dionisie Eclesiarhul, loan Dobrescu) sau Ingaimate (Naum RTmniceanu).
In general judeend lucrurile, luminismului romdnesc nu-i lipseste nimic din
esenta curentului in sine, de raspIndire europeand. El reprezinta o treapta mult mai
Inaltd de culturd si literaturd cleat epoca anterioard. Dei clasicismul literar al timpului nu s-a constituit masiv, totusi Tiganiada lui Budai Deleanu este de cel mai Inalt
nivel literar al vremii, iar celelalte realizan i formeaza o atmosferd si o baf literard
de luat In seama. De pe acest fundament epoca urrndtoare va porni la cuceri rea altor
culmi In stiinta si creatie.

35

www.dacoromanica.ro

$COALA ARDELEANA

$coala ardeleand Intruchipeazd o manifestare tipic luministd. Samuil Micu,


Gheorghe Sincai, Petru Maior sInt prin excelentd oameni de stiintd, filologi si istorici,
mult superiori a ceea cc produsese In general epoca feudald. Elementa linguae dacoromanae sive valachicae (1780), cu oricite scaderi, este totusi Intiia lucrare cu adevdrat stiintificd asupra limbii romdne, introduend problema Tn sine In circuit european. A fost semnalul unui sir Intreg de preocupdri si de lucrdri gramaticale In Transilvania i In Principate. Desigur, Tncrezdtori In atotputernicia raiunii omenesti,
autorii au Incercat s impund reguli construite rational, de multe ori eronate, ceea
ce nu este Insa mai putin, ca metodd, un semn al luminismului. in domeniul istoric,
Hronica romanilor a lui $incai
Istoria pentru Inceputul romnilor In Dachia a lui Maior
i

constituie pragul nou al istoriografiei moderne. Cei trei protagonisti nu sTnt lipIn operele lor romdnesti, nici de talent literar. CuvIntul se iveste adeseori sub
condeiul lor In stare virgind, popular, naiv si poetic Tn acelasi timp:
Vara umbla prin empuri, prin pduri, unde stia cd sInt adunati pruncii a paste
vitele, i vdzTndu-i Ti striga la dTnsul, carii cunoscIndu-I, Tndatd alerga toti acolo, si
elli Tntreba de cele ce au Invdtat si de nou Ti mai invdta si-i lumina, avTnd osebit

dulceat de a bdilui cu pruncii..." (P. Maior).


Dar figura literard cea mai de seamd a momentului rmTne Ion Budai Deleanu.
Tganiada rivalizeaza cu once poema eroicomica din literatura universald, ca structurd, arta si conceptie generara. Pe deasupra, Ion Budai Deleanu este un mare savant
luminist, cu o viziune limpede asupra problemelor de istorie si de limbd romdneascd.
El este, de fapt, Mcununarea cea mai de seamd a spiritului romnesc In epoca luminilor. Ideile si arta lui sInt surprinzdtoare prin noutate si prin originalitate.

Ardturi de cele patru mari figuri pot fi tinduiti, prin calitatea operei lor literare, Vasile Aaron si mai ales loan Barac. Traducerile lor, Mesiada lui Klopstock sau
Istoria lui Sofronim si a Haritei cei frumoase, de Florian, efectuate de Aaron, precum
si lstorie despre Arghir ce/ frumos si despre Elena cea frumoascl, de Gergey Albert,
datorit lui Barac, sInt, de fapt, transmutatii literare de adevdrat expresie poetica.
Elena lui Barac este o portretizare facuta cu arta, In ritmul versului popular:
Cind Tricetiqor se duce,

36

Par in aur ti straluce


5i pe spate 1i-I undeafd,

www.dacoromanica.ro

Din soare facinduli raza,


Care la Male bate,

Netezit In jos pe spate...

Lui Barac i se datoreaza, In fond, difuzarea unor motive sau car-0 populare de
largd circulatie, precum Tilu Buhoglina, Halima, Eurial i LucreVa, romanul umanistului Enea Silvio Piccolomini cu rdspTridire europeand. Cei doi, fiind si oameni de cultur literard solid, meritd sa stea 17ngd marile figuri ale $colii ardelene.

SAMUIL MICU
Samuil Micu a fost un neobosit cdutator de drumuri noi, Tnzestrat Cu alese
calitati cdrturaresti, pe care le-a pus cu generozitate, la hotarul dintre societatea
feudald si cea burghezd, In slujba poporului sau. A trait Intr-o epoca de pionierat
cultural, In care cei ciiva Tnvdtati de prestigiu din Transilvania erau sol icita;i s satisfaca cerintele intelectualitatii 7n lupta pe care o purta Impotriva rnduielilor feudale.
Asa se explica diversitatea preocupdrilor sale, motiv pentru care N. lorga II numeste

Tricepator al eruditiei romdnesti din Ardeal" si cel dintTi care a Invalat si pentru

altii".
Samuil Micu s-a nascut In 1754 la Sad, lIngd Sibiu, In imediata apropiere a Trii
Romdnesti. Neamul din care-si trgea obIrsia nu avea nimic comun cu ilustra ascendentd Movileascd" sau Basarabeasca" la care se referd el stdruitor In scrierile sale.
Familia lui a fost innobilatd abia de Inochentie Micu. Un Oprea Micul ot Sad", taran,
bunicul sdu dinspre tata, cumpra In 1712 de la doi caldtori ardeleni o carte tipdrit

de Antim lvireanu. Fiul lui Oprea Micul, protopopul Stoia din Sad, este tatal istoricului nostru, numit din aceastd pricina In mai multe documente Samuil Clain alias
Stoia. Membrii familiei Micu, cel putin o parte dintre ei, sTrit acceptati, prin grija
lui Inochentie Micu, In rTridul nobililor. Tatd1 lu Samuil se pare cd nici nu fusese
Tnnobilat, fiindcd In 1745 se iscalea simplu: protopop Stoia". In ciuda greutatilor
de care aveau s se loveascd descendentii neamului Micu, unii dintre ei izbutesc s
pdtrund In rIndul tagmei functiondresti sou ajung, ca Efrem Clain, sd facd pictura
la Viena si Buda.
Familia dinspre mama, cu toate c numara, la rindul ei, intelectuali, era de conditie mai modesta. Bunicul lui Micu, Maniu Neagoe, chiar dacd detinea functia de
protopop, platea dare aldturi de ceilalti locuitori. In documentele vremii gsim
amintiti ca membri ai acestei familii pe loan Neagoe, clascal la scolile latinesti din
Blaj,

si pe un poste meter".

Despre copilaria lui Samuil Micu stim foarte putine lucruri i nici acestea nu
sint sigure. Era fiul cel mai mic al protopopului Stoia si nepotul lui lnochentie, fapt
hotdritor pentru cariera lui. Scrisul si cititul le-a Trivalat, probabil, la casa pdrinteascd,

unde cartea se bucura de pretuire. Studiile sistematice avea sd le Inceapd la Blaj.


Micu a frecventat aici, dupd spusele lui 5incai, cursurile inferioare In limba romnd,
la scoala de obste". Clasele de gramaticd si umanioarele" le-a fdcut la scolile latinesti, primele cu dascal latinesc mirean, iar umanioarele" cu cei dintTi profesorical ugari.

37

www.dacoromanica.ro

Blajul din vremea eind era Micu scolar traia momentele unor eroice Inceputuri. $colile care se Infiripaserd In 1754, dupd ani de staruinte si sacrificii, grupaser
In jurul lor pe cei dintIi carturari, care 'in curind aveau sd le dea o noud orientare.
A Tnvdtat cu acestia limba si literatura latina, a citit cu sIrguinta In biblioteca calu-

garilor si a seminarului vechile opere istorice.


Calugdrit de nevoie, Tndura regimul sever al mandstirii. in 1764 era tot la Blaj
si mai tot bolnav am fost noteazd el In istoria, lucrurile si triarripicIrile romclnilor,
t. IV , at nici la scoald nu era sd md mai dea, temIndu-se c voi muri pentru adesele
Imbol ndviri. insa In anul 1766 ne-au trimis la Viena, la scoald, unde sase ani at am fost

acolo pInd am ispravit filozofia si teologhia am mIncat carne si nici macar o data dt
de putin n-am fost bolnav".
La Viena audiazd filozofia si teologia, la Institutul pazmanian, obtinInd rezultate foarte bune. Cu toate c scoala In care se gasea era un focar religios, a Tnvdtat
acolo si fizica, fizica experimentaba, mecanicd, aritmeticd si limba germand. Spirit
yiu, Micu trece dincolo de portile seminarului, se intereseaza de cursurile de istorie
de la Universitate, citeste cartile de circula-tie ale timpului, traduce Inca din anul
1768 din literatura patristicd. La Viena i se lrgeste considerabil orizontul cultural,
stabileste noi contacte cu vechea cultur romaneascd prin legaturile cu unii descendenti din neamul boierului Balaceanu, citeste Descrierea Moldovei. Din prima epoca
vieneza dateazd si preocupdrile sale istorice, Inclinate spre cercetarea originilor
poporului roman.
Revenit In 1772 la Blaj, inaugureazd, alaturi de colegul su de studii Stefan Pop,
clasa de filozofie a gimnaziului, el fiind profesor de eticd si aritmeticd. Blajul Il re-tine
prea putin, deoarece In anul urmator Insoteste pe episcopul Grigore Maior in capitala imperiului, unde acesta era chemat sd discute reducerea sdrbdtorilor. Dupa
aceea Micu se Tritoarce acasd, consacrindu-se studiilor de istorie si de limba, al
cdror prim rezultat a fost Incheierea lucrdrii istorice Brevis notitia. MergInd din

nou la Viena In 1777, rmne mai multi ani acolo, lucrind In cadrul Colegiului
Sfinta Barbara si tipdrindu-si, cu litere latine, primele sale lucran. Din aceastd epocd
dateaza si traducerile din literatura filozofica wolffiand, contactul cu ideile galicane.

In martie 1783 se Intoarce In Transilvania, consacrindu-se studiilor, traducerilor,


luptelor politice legate de Supplex, el fiind unul din redactorii acestuia. Dupd 1791,
vendu-si nruite sperantele pe care le pusese In actiunea politicd-constitutionald,
Micu se orienteazd tot mai mult spre activitatea de luminare a poporului. Calugar
Impotriva vrerilor sale, este silit s rdmInd In mndstire. Este Impovdrat de puzderia
de traducen i teologice pe care trebuia sa le faca In spiritul orientdrii antirationaliste,
care devenise tot mai apasdtoare In Intreaga monarhie. Face drumuri dese la Sibiu,
stabilind legd-turi cu cercurile intelectuale de acolo, din andul cdrora s-a nascut
proiectul Societatii filosofesti, care urma

tipareascd o parte din scrieri. Dar planu-

rile prind greu viata Intr-un mediu dominat tot mai mult de reactiune, si cele mai
multe se destrama. Dupd lungi stdruinte este numit In 1804 cenzor al cdrtilor romanesti la Buda, dar n-are norocul sd trdiasca dedt pina In 1806, dnd se stinge vegheat

de prietenul si colegul sdu $incai.


Samuil Micu e cel dintIi istoric roman din Transilvania. Prin prodigioasa sa
activitate, el s-a impus opiniei stiintifice din tard si de peste hotare, cIstiend pretuirea specialistilor. A fost un istoric In sensul modern al notiunii, creatia sa depasind stadiul cronicaresc al istoriografiei. Activitatea lui se desfasoard In doud directii.
39

Face, In primul rInd, opera de informare a opiniei stiintifice strdine, Incerdnd sd

www.dacoromanica.ro

difuzeze, In lucrari scrise In limba latina, ideologia na-tionala si sociald, care milita
pentru emanciparea poporului oprimat. In aceastd actiune se Incadreazd Brevis historica notitia originis et progressu nationis Daco-Romanae seu ut quidem barbaro vocabulo appellant valachorum, ab initio usque ad secolum XVIII. Authore Samuele Klein
de Sad (1778).

0 serie de lucrari scrise In limba romana se adreseaza poporului cu intenIia


de a-I lumina si de a-i cultiva mIndria nationald. Amintim Istoria romnilor cu ntrebOn

i r6ispunsuri (1791), redactatd In vremeaSupplex-ului, cu scopul vadit de a pregdti

spiritele In sensul luptelor politice In curs de desfasurare. Dupd cItiva ani, In 1796,
alcatuieste Scurtd cunoOntei a istoriei romanilor, o expunere sintetica a materialului
istoric cuprins In Brevis notitia. Ca participant la framIntdrile politice, Intoemeste
o largd argumentare istoricd Tndreptata Impotriva notelor critice" ale lui I, C. Eder,
facute pe marginea Supp/ex-ului.
Ultima mare lucrare istorica, Istoria, lucrurile si rntimplerile romnilor, concepun pe un plan vast, Imbratiseaza
In patru tomuri
viata socientii de pe
actualul teritoriu al Romaniei. in primul volum trateazd formarealimbiisi a poporului roman, ducInd expunerea istoriei Transilvaniei pInd In epoca sa. in al doilea,
intitulat Istoria Tarli Romne0, merge cu expunerea faptelor pInd la anul 1724, iar
In al treilea, Istoria domnilor Toril Moldovei, se opreste la 1795. Tomul ultim, Istoria
bisericeascei a episcopiei romnesti din Ardeal, este o prezentare a vietii bisericii romanesti IncepInd din secolul al IV-lea, dar si o pagina de istorie contemporana, In care

elementul memorialistic precumpaneste.


In vasta sa opera 'storied, Micu
plecInd de la cronicari si de la Dimitrie Cantem i r, dar, evident, si de la cultura uman ist si de la istoriografiasecolului al XVIII-lea

a Incercat sa desluseasca originea poporului roman si a limbii sale. Meritorie este


incercarea de a trata istoria poporului roman de pe Intregul teritoriu al trii: Erafar-a Indoiala, cel mai frumos plan istoric ce fusese
dup cum observa N. lorga
conceput de vreun roman pIna atunci". Micu se Incadreaza organic in cultura romaneascd prin ideile romanitatii si continuitatii. Afirma' si el, asemenea lui Cantemir,

originea pur latina, prin nimicirea elementului dac de cdtre cuceritorii romani.
Procesul de etnogenezd prezentat cuprinde evidente exageran i pe linia purismului,
dar si idei sanatoase, cum este continuitatea, idei fundamentate stiin/ific In zilele
noastre de istoriografia marxista. GIndirea lui nu se reduce Tnsa la sustinerea lati-

nitatii" si continuitatii", ci, In noile conditii de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea,


fructifica ideile preluate de la cronicari si de la Cantemir, deoarece ele sprijineau
lupta pentru egala Indreptatire a poporului roman din Transilvania cu celelalte
Micu merge si mai departe: facInd o asprd critica feudalismului, condamnd
iobgia de pe pozitiile luminismului, militeaza pentru ridicarea taranimii prin mijloacele culturii. Asemeni luministilor, este generos, vrea sa asigure fericirea poporului insusi. El n-are Incredere In rasculatii lui Horia, respinend revolu-tia ca mijloc
de rezolvare a problemelor sociale. Dimpotriva, si pentru el, reformele pornite
din iniIiativa monarhului luminat" erau chemate sa Indrepte nenorocitele
stari existente.
Preocupat deopotrivd de istoria poporului roman In Intregul lui, face o aspra
critica' a strilor politice si sociale din Tara Romaneasca si Moldova. El deplInge
starea de dependentd fatd de turci a celor doudIdri si separatismul politic care le-a
micsorat capacitatea de aparare, favoriend amestecul turcilor:

www.dacoromanica.ro

39

Mai bine ar fi fost sd nu sdfi desprlit In cloud domnii, ci si Tara Romdneascd


si Moldova supt un stpInitoriu sd fi fost, c asa puterea le-ar fi fost mai tare si nici
turcii, nici alte neamuri nu i-ar fi biruit, dar despdrtiti s strica unii pre altii, muntenu s scula asupra moldovenilor, moldovenii asupra muntenilor. Inca' si pe turci
cherna unii asupra altora, pInd ce s-au pus cu totul supt jugu turcilor.
Micu critica cu asprime si Intocmirile bisericesti si mai cu seamd mdndstirile:

Veniturile mdndstirilor le mnincd arhimandritii, carii nici Invaldtura si nici


rIvnd nu au. Mai bine ar fi din veniturile arhimandricesti dintru uneleIncai a face
scoale In care si stiintele folosoficesti si teologhicesti sd se Invele, cdrti In limba romdneascd s s faca'".

Concluzia lui Micu e necrutdtoare:


lard acum aceste venituri, cu care fericirea tdrii si a norodului s-ar putea agonisi, le mnTricd niste mojici si niste prosti, carii nici nu cunosc, nici nu pot, dar
nici nu vreau sd lucreze ceva pentru fericirea neamului. Ba Inca de aud ca cineva
este putincios si II-Iva-tat a face ce le sTrit pentru binele de obste TI pustiesc si umbla
strice, temIndu-se ca nu sd deschizd ochii norodului si sa scoat pe trIntori din
cosnitd" (Scurtcl cunostintei a istoriei romnilor).
Dacd aspectele Tntunecate din trecutul
romdne nu au scdpat criticilor
lui, nu e mai putin adevdrat c faptele de searnd din vremea lui Stefan cel Mare sau

Mihai Viteazul s-au Tnvrednicit de calde aprecien.


Lucrdrile de istorie ale lui Micu prezinfd un deosebit interes si prin orientarea
lor metodologicd. inzestrat cu darul povestirii, cu un deosebit simt istoric, el a stiut
sd ridice scrisul istoric pe o treaptd superioard cronicii. PunInd la contributie izvoare
narative de provenierytd umanistd, cronici romdnesti, documente din arhive, izvoare
arheologice i amintirile personale, a reusit sa' Inchege un text mai colorat si sd
se afirme In primul rInd ca istoric. Micu este preocupat de autenticitatea izvorului
pus la contributie, de exactitate. Tendinta de a depdsi expunerea anal isticd este evidentd. Din nefericire Incercarea nu e Tntotdeauna Incununatd de succes, cu toate
c unele capitole de sintezd, Indeosebi din Scurt cunostin0 a istoriei romnilor, reprezintd un real progres fat de istoriografia medievald. Micu dd o expunere pe cdrti"
si paragrafe, luIndu-si ca model Hronicul lui Cantemir, de care se apropie mult isto-

ria, lucrurile si IntImplrile romdnilor.


Comparind literatura istoricd a lui Micu cu operele luministe, constatdm apropieri, dar si deosebiri, explicabile prin stadiul In care se gasea atunci istoriografia
romdnd. Este preocupat de societate, de problemele politice contemporane, face
ici-colo consideratii despre decdderea culturii si a neamului romdnesc, trdsturi
caracteristice si pentru
scriitori luministi.
O durerel Slugd si rob, prost si neTrivalat, sdrac si lipsit si dintru aceastd socoteald sd-si deschiza ochii
si mdcar putintel ca printru-o crepdturd sd zdreascd
statul sdu. Si, privind la cei de demult ai neamului sau pdrinti, sd nu facd de ocard
mdrirea acelora, care era oameni Invdtati, oameni vitezi, oamenii carii sus cduta,
nu sa rasa prosti robi".
Exist in opera lui Micu elemente care indicd traditia umanistd manifestatd prin
Inclinarea spre o ampld erudi/ie, ceea ce vddeste genul de istorie savantd, si nu luministd. Totusi, elementele noi
ca preocuparea pentru problemele epocii, Indemnul

40

la luminarea maselor, critica institutiilor feudale, conceptia laicd precumpdnitoare


i mai ales caracterul militant al operei sale
Il fac sd fie mai aproape de viitor.

www.dacoromanica.ro

4"4.4/01

ca emt. I.

iM.

1`...3

VLEMENTA
Ca ideologie, scrierile sale poart amprenta filozofiei luminilor, In timp ce forma
este Inca partial tributara literaturii istorice medievale.
Aldturi de activitatea istorica, Micu
s-a

remarcat

ca un filolog

de

valoare,

de granitele Transilvaniei. Opera sa pe acest tarim trebuie


socotit atit din punctul de vedere al ideilor despre limbd si ortografie, folosite ca
arme de lupt, cit si din acela al influentei

LINGWE

DACO-ROMAN/E,
SINE
VALACHIC/E.
COMPOSITA

renumele su trecind

pe care au avut-o principiile sale in dezvoltarea limbii literare.


Pentru a argumenta originea latina a
limbii romane, Micu elaboreaz un sistem
ortografic etimologist latinizant. El este
primul nvat roman care tipreste o carte
cu litere latine (Carte de rogacioni, Viena,
1779), important i pentru faptul cd se
publica aici Mina expunere succintd a sis-

/06

SAMUELE kLEIN DE SZAD,


ORD.S.P.As11,11 M. INCOLLEGIO (MAO
Jul-us CATHOLICORUM ViNDOROIAY
AU S. BARisARAM EPHEMLAW

.1.0cUPLkTATA VRO, FT IN HUM>,


ORDINP4 REDALTA

GEOKG10 GARRIFLE S INK A I


EJIJSUFA4 oftt)itilq , AA. U. PHIL.
El S. TH. H..,.

/:11/6U

temului ortografic etimologist, reluat dupd


un an in Dementa linguae daco-romanae

V INDOBON
jostrui Not, ixb Ku

sive valachicae si in introducerea la Acatistul


(Sibiu, 1801). Folosind literele latine In

scrierea limbii romane, Micu a incercat


dezraclacineze parerea unor Tr-Iva-0-0 strdini dupa care limba noastrd nu putea fi
scris cleat cu litere chirilice. Gramatica
lui Micu este cea dintii gramatic tiparita
a limbii romne, tiprire efectuatd la cererea elevilor de la Colegiul Sfinta Barbara.
Cartea se adreseazd insd si celor care fac

z ebc E.

NI:DCC.LXXX.

110,,
SAMUIL MICU,

Elemento linguae daca-romance sive vela-

chicae, Viena, 1780 (foaie de titlu)

comer t sau vor face comer t cu trile locuite


de romani, o dovada mai mult despre interesul protagonistilor $colii ardelene pentru

dezvoltarea noilor relatii economice pe actualul teritoriu al trii. Ea are patru


par-0: Ortografia", Etimologia", Sintaxa", Formarea cuvintelor" si un mic vocabular roman-latin, alaturi de citeva dialoguri. Strdaniile lui Micu sint orientate spre
dovedirea provenientei cuvintelor romanesti direct din latina clasica. Cu acest prilej, Micu a descoperit principalele legi de evolutie foneticd ale I imbi i romane. Regulile pe care le stabileste urmdreau sd justifice sistemul ortografic etimologic. Scri ind
insd etimologic, el n-a Inteles sd schimbe si pronuntarea limbii romane, ci numai
s dovedeascd, prin forma scris, originea latind a cuvintelor, structura gramaticald
latin a limbii noastre. Dar aldturi de multe constatdri judicioase, Micu incearca sa
demonstreze perpetuarea tuturor categoriilor gramaticale din latina clasicd in limba
romand, inclusiv a unui ablativ.
Gramatica lui Micu are meritul de a fi pus In lumin pentru opinia stiintificd
straind caracterul latin al limbii poporului su. Fr. Diez, end stabileste locul limbii
romane in familia celorlalte limbi romanice, porneste de la Elementa lui Micu. Tot-

www.dacoromanica.ro

41

odat, gramatica s-a bucurat la noi In Tara de o influent mare, asa IncIt toate manua-

lele de gramatica de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si unele din secolul al XIX-lea


au plecat de la ea, dezvoltInd exagerrile latiniste.
Micu si-a Triscris numele si In istoria lexicografiei noastre. El este cel dintli
lexicograf, deoarece Lexiconul de la Buda (1825) a fost initiat de Micu si este Fn mare
mAsurd opera lu.
Sd scriu aceastd carte
noteaz el in 9 aprilie 1805
m-a Tridemnat dragostea pentru cultura si stiinta neamului meu, Am scris-o pentru a face cinste Intregului
neam, ca s aibe si el un dictionar de care nici o natie nu e lipsitd, dedt a noastr

si cea tigneasa Ce am putut am fcut, mai mult nu pot face".


AdresTridu-se Ins poporului, avea nevoie de o limba pe Intelesul lui. De aceea
n-a aplicat teoria lui latinizant cleat In cele cloud' lucrdri tipdrite si Intr-o copie a Letopisetului lui N. Costin, in care grafia latind alterneaz cu cea chirilicd. Tot In acelasi
an In care Incerca aplicarea ideilor sale etimologizante, ptruns de ideile luministe,

face cIteva observatii pline de interes despre limba literard


Fiincicd pentru aceea vorbim ca altii s ne Inteleagd, nu s cade s amestecam cuvinte strdine In vorba romneascd, adecd nemteste sau ungureste, sau gre-

ceste sau turceste sau dintr-alte limbi si mai ales Ond vorbim cu cei mai prosti".
AceIasi efort spre claritate se observ In Propovedaniile din 1784, care, dup
propriile lui cuvinte, trebuiau scrise fdr mdiestrie ritoriceasca", pentru a fi Tritelese de popor. Consideratii de stil asemanatoare 71 cluzesc pe Micu si In opera de

traducere a Bibliei, cInd afirmd c.d. toatd... de unul cu asemenea stil si asezare a
graiului s s talmaceascd".
Desi activitatea lui Micu s-a concentrat In jurul cercetdrilor de istorie si filologie, nu este mai putin adevdrat c a lsat in urma lui pagini care si astazi pot
stTrni interes din punctul de vedere al limbii literare. Din pcate, unele opere, ca
traducerea fabulelor lui Esop si o talmacire din Marmontel (Belizarie), nu au
ajuns pIn la noi. Au ramas Insd numeroase pagini care pot s dea o idee despre
scriitoricesti pe care, ail Indoiald, le avea.
Istoricii lterari au relevat, cu exemple, traducerile sale izbutite, strdania de
a unifica stilul si de a Trnbrdca graiul In expresii tipic romanesti, grija unei continue
rotunjiri a frazei, atentia special pentru topic si exprimare. Manuscrisele sale
poart urmele acestor eforturi Tridelungate. O pagina din Micu ne indica un autor
preocupat de valoarea cuvIntului scris. Confirmarea acestei nzuinte o avem si In
faptul cd aceeasi opera are doud sau trei variante.
Traducerile sale marturisesc si un remarcabil talent de povestitor. AtIt traducerile, cIt i predicile cuprind adeseori povestiri cu caracter profan, InvesmIntate
Intr-o forma literard. 0 data se opreste, In Propovedanii, la moartea lui Brincoveanu,
alteori intercaleazd In cuprinsul Predicilor un fragment din Varlaam i loasaf sau

o alt povestire pe care o citise cIndva :


CI era un Imparat carele n-avea fecior i foarte s supara pentru aceasta.
intr-aceia au ndscut fiu, dar neste doftori Invtati au zis c de va vedea pruncul
lumina' In doisprezece ani de tot va orbi. Pentru acela Ina cInd au fast de doi-

42

sprezece ani In cas Intunecat l-au crescut tatd1 su, clt nimic nu au vazut, apoi
I-au scos la lumin si au poruncit sd-i arate aur, argint, haine frumoase, cal, bol,
ostasi si podoabe Imparatesti si toate alte lucruri a dirora nume toate IntrebIndu-le
pruncul, and au vrut sd stie numele muierilor, boiariul care-i arta lucrurile din
glurnd au zis ca le chiam draci, care Insal pre oameni. Dup ce toate lucrurile

www.dacoromanica.ro

le-au vazut, au mers la imparatul, carele l-au Intrebat din toate lucrurile cite le-au
vazut care i-au placut. El au raspuns : nimic nu mi-au mai placut cleat dracii, carii

Insala pre oameni, a din cite lucruri am \rant astazi cu a nici unuia dragoste
nu s-au aprins inima mea cum s-au muiat si s-au aprins cu dragostea acelora. Deci
mirindu-se imparatul de cuvintul acela al pruncului au judecat dintru acesta cit de

tiran nasilnic lucru este iubirea muierilor".


Dar poate cele mai izbutite pagini de proza pe care le-a scris Micu sInt cuprinse
In traducerea lstoriei adeveirate a lui Lucian din Samosata, unul din cei mai de seama
reprezentanti ai literaturii grecesti din secolul al II-lea e.n. Tradusa din greceste,

cu ajutorul textului latin, versiunii lui Samuil Micu nu i se pot aduce obiectiuni
sub raportul exactitatii. Dimpotriva, se vede ca, in ciuda reduselor
de expresie pe care le avea limba noastra atunci, el a izbutit s ?riving o parte
din lipsurile ei privind mai ales terminologia. A recurs adeseori la resursele limbii
populare, fapt ce a dat stilului sau vioiciune i prospetime. Cteva fragmente alese
din traducere vor evidentia mai bine frumusetea limbii lui Micu
Purcezind odinioara cu corabia de la stilpii lui lraclion si ajutindu-ne vintul,
am venit in marea cea despre apus. lar pricina nemerniciei mele a fost sTrguinta desarta

pofta lucrurilor noua si pentru ca voiam a sti unde-i sfirsitul marii si ce oameni
lacuiesc pre 'Tr-1ga ea. Drept aceea, pentru aceasta bucate multe cite s'a-mi fie de
ajuns am luat si cincizeci de soti mie asemenea, carii to-ti un end cu mine aveau,

fara de acestea arme si multe am luat


cu mare plata am tomnit un ermuitor
foarte bun si am Intarit corabia ca sa poata suferi valurile cele silnice ale marii. Deci
o zi si o noapte avind vint bun, nu am mers foarte iute, ca Inca se vedea putintel
parnintul. lar a doua zi, and a rasarit soarele, a Inceput Vint mare si valurile au
i

crescut si ceata s-a slobozit si nici vetrila nu am putut stringe. Deci lasindu-se vintul,
ne-a purtat viforul optzeci -Para una zile, iar In ziva a optzecea strdlucind soarele am
vazut nu departe un Fibs sau ostrov, Malt si cu padure, Imprejurul caruia nu erau

valuri grele, ca cea mai mare parte a viforului se asezase" (A fui Ludan Samosateanul a Istoriei ceii adeveirate).
Carturarul roman a realizat si alte descrieri sugestive, care reliefeazd talentul

sau de scriitor.
Traducerea lui Micu este semnificativa i pentru gustul epocii, care se orienta
spre literatura de calatorii, spre deslusirea unor parti necunoscute din lume. Faptul
ca s-a oprit la lucrarea unui scriitor cunoscut prin verva lui satirica pune in lumina
o latura mai putin cunoscuta a operei sale. in lumina aprecierilor lui Engels despre
Lucian din Samosata, considerat Voltaire al antichitatii clasice, traducerea lui Micu
capata o semnificatie deosebita.
Vorbind despre traducerile lui Micu, nu putem ignora Biblia, unul din cele mai
insemnate monumente ale scrisului romanesc de la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
Majoritatea istoricilor literari recunosc cA publicarea Bibliei este o operatie deosebita". Comparind tlmacirea lui Micu cu traducerea Bib/lei de la Bucuresti, ne
dam seama de maiestria cu care a stiut sa transpuna unele parti din Scripturd in limba
noastra. Cunoscind bine limba greaca, a tradus Vechiul Testament dup. Septuaginta

si a confruntat indeaproape textul cu Vulgata, dar si cu alte versiuni romanesti.


O analiza comparativa a primului capitol din Ecleziast este, credem, concludent.
in timp ce Biblia de la Bucuresti zice : Neam merge si neam vine si parnintul in
veac sta", Micu red aceeasi idee astfel : Neam trece si neam vine si parnintul In
veac sta", modalitate sugerata, poate, de traducerea lui P. P. Aaron : Neamul

www.dacoromanica.ro

43

trece si neamul vine, lard pamIntul In veci std". Avea, asadar, si aici a face cu o
continuitate In literatura noastra, Trnprejurare care nu ne Ingaduie sa-I rupem din
cadrul vechii noastre culturi. latsi un fragment din antarea cinteirilor, care ilustreazd

mai bine aptitudinile sale poetice : PInd ce va Inceta zioa si vor pleca umbrele,
Intoarce-te, frtiorul meu, si te aseamana capriorului, sau puiului de cerb in muntii
vailor". Sau : Frdtiorul meu s-a pogorlt In gradina sa la nastrapile mirosului,
pasca In gradini i sa culeagd crini". Exemplele citate dovedesc o adIncd cunoastere
a limbii, Tr-Iva-tan' In mijlocul poporului si mIddiatd de lecturile tipdriturilor bucurestene si rimnicene, de scrisul cronicarilor, al car-or cititor asiduu a fost. De altminteri, Micu a Incercat sa dea in Scurtcl cunostintel un capitol de istorie I iterard : Scriitorii cei din romani". Capitolul ilustreaza Intinsele lui cunostinte literare si dovedeste o calda simpatie pentru opera Tnaintasilor, al cdror continuator se considera.
Dar In activitatea literard a lui Micu, In acceptiunea de atunci a notiunii de literatura, se Incadreazd si scrierile lui istorice.
Crescut la scoala cronicarilor, Micu a scris o istorie care, dupd cum observa
lorga, aduce un element de poezie care lipseste celorlalti [istorici ardeleni]".
Prin aceastd trsatura, scrierile sale istorice Intrunesc pe alocuri
literare,
mai cu searnd atunci cInd lasd amintirile sa curga In voie. Evocd cu talent atmosfera
scolilor din Blaj, oameni si locuri, evenimentele politice si stari le sociale pe care le-a
trait. Din cheva trasaturi creioneazd un personaj, evidentiind ceea ce are el mai
caracteristic. Pe Inochentie Micu TI evocd Intr-unul din cele mai frumoase portrete
Cu un cuvInt, adevdrat episcop si bun parinte, carele mosia si viata si-a pus
pentru norodul sdu si surgunire lungd au rabdat, pre carele l-au prins tot neamul si
astazi TI pringe, iar mai Ortos l-au plins si-I plInge mandstirea Blajului, ca pre el l-au
avut Intemeietoriu si bun pdrinte, si-1 plIng foarte si eu, cel ce scriu acestea".
Se mai cuvine remarcat faptul ca opera lui Micu pledeazd Impotriva prejudecdtii
asa-zisei ostilitati a protagonistilor Scolii ardelene fatd de patrimoniul popular. In
opera lui se afld un bogat si interesant material folcloric, dovedind interes pentru
manifestdrile poporului. Micu, IndreptIndu-si atentia spre dovedirea originii romane,

a recurs si la obiceiurile poporului nostru, Incerdnd un paralelism de multe ori


fortat. Valoarea notelor lui Micu despre viata populard consta In faptul ca ele au des-

chis noi perspective In viata culturald transilvdneana, atrdend atentia urmasilor


asupra importantei si semnificatiei obiceiurilor poporului, IndemnInd la culegerea lor.

Prodigioasa lui activitate a izvorit din dorinta, marturisita In attea rInduri,


de a lumina poporul, de a-I ridica prin mijloacele culturii la o treaptd de civilizatie
mai 'Malta, care sd-I facd apt pentru participarea la viata politica.
Luministul Samuil Micu a contribuit, pe linia rationalismului wolffian, la laicizarea conceptiei despre lume, TrizestrInd cultura noastrd cu traducen i filozofice.
Straduindu-se sd exprime endirea Tnaltd,mai ales si mai pe Triteles si cu cuvinte
mai bune", el a adus o contributie Insemnatd la crearea terminologiei filozofice.
Traducerile si prelucrdrile sale publicate sub titlul Logica (1799) si Legile firei sou
Filosofia cea /ucreitoare (1800) apar la capatul unor Tricercdri remarcabile, dupd ce
redactase din fiecare mai multe versiuni. Dar poate nimic nu caracterizeaza mai bine

pozitia lui Micu ca intentiile educative caracteristice luminismului ce se desprind


din Propovedanii.

44

Micu rdmIne In cultura noastrd ca cel dinti istoric si filolog, cercetatorul de o


viatd al originilor poporului roman, omul care a legat opera culturald careia i s-a
devotat trup si suflet de vechea noastrd literaturd. inceptnd mai ales cu el, cultura

www.dacoromanica.ro

romneascd tinde, pe urmele Costinestilor si ale lui Dimitrie Cantemir, s devind


a acelora care locuiau pe ambele versante ale Carpatilor.
Constient de unitatea culturald a poporului romdn, Micu scrie Intr-un capitol
al Scurtel cunostinte despre literatura rorndnd In Tntregul ei, nesocotind vremelnicul separatism politic. Dar opera lui, Tnceputd Inca In primii ani de studii la Viena,
a Trnbrdtisat un emp mult mai vast de preocupdri. S-a Indeletnicit, cum am vdzut,
pe l'Ingd istorie si filologie, cu traducerea si prelucrarea unor lucrdri wolffiene, care
au contribuit la rdsp?ndirea ideilor dreptului natural In cultura noastrd. De numele
lui sTnt legate si nenumdrate traducen i si prelucrdri din literatura istoricd bisericeascd, din scrierile juridice ale timpului, din Marmontel si din literatura patristicd.
A fost si un om al scolii, pe care a Trizestrat-o cu manuale traduse, a participat
la framTntdrile constitutionale legate de Supplex, fiind un reprezentant remarcabil
al luminismului romdnesc din secolul al XVIII-lea.
BIBLIOGRAFIE

Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin, Viena, 1779; Elemento linguae daca-romanae
sive valachicae composita ab Samuele Klein de Szad.
Locupletata vero, et in hunc ordinem redacta
a Giorgio Gabriele Sincai. . . , Vindobonae, 1780 ; Disertatio canonica de Matrimonio juxta disciplinam
Graecae Orientalis Ecclesioe ab Samuele Klein de Szad. . . , Vindobonae, 1781 ; Disertatio de jejuniis
Graecae Orientalis Ecclesiae conscripto ab Samuele Klein de Szod.
, Viennae, 1782 ; Propovedanie
sau invataturi la Ingropciunea oamen,lor morti. Acum de preotul Samoild Clain de Sad fcute. . . , B aj,
1784 ; Biblia adeca clumnezeiasca scripturd a legii vechi si a ceii noao toate. . . Blaj, 1795 ; Theologhia
moraliceasa . . , vol. I-11, Blab 1796 ; Loghica adecd porteo ceo cuyintatoare a filozofiei, Buda, 1799
Legile firei, ltica ;i politico sau Filosofia ceo lucrdtoare, Partea Tnttia si Partea a doua, Sibiu, 1800; Acathist sau corte cu multe rugatsuni pentru evlavia fiesteqvarui crestin. Acum Intr-acest chip ashezata de

la peirintele Samuil Klain de la Szad, Sibiu, 1801; Istoria, lucrurile si Intimplarile romanilor pre scurt.
Asezata si din multi vechi si noi scriitori culeasd si scrisd de pdrintele Samuil Clain, de Sad
Buda, 1806, Supliment la calendarul de la Buda pe anul 1806 ; Historia daco-romanorum sive vatochorum (=Brevis historic notitia . . .), publican* fragmentar de A. T. Laurian, In Instructiunea publica,
1861, p. 67-118; A lui Lucan Samosateanul a Istoriei ceii adevdrate, trad. de Samuil Micu, text
publicat dupa manuscrisul de la Oradea si precedat de o notO introductiva de N. Lascu, In Cultura crestina", XXII, 1942, nr. 1-6 ; Samuelis Klein Dictionarium valachico-latinum, Galdi Laszlo,
Budapesta, 1944 ; Scurtc1 cunostintel a istoriei romdnilor, introducerea si tngrijirea editiei de C.
Ctmpeanu, Bucuresti, 1963.

I. M. Moldovan, Documente pentru bibliografia lui S. Klain, In Arhiv pentru filologie si istorie", nr. XXXV din 25 mai 1870, nr. XXXVI din 5 iulie 1870, nr. XXXVII din 20 august 1870
I. Bianu, Viata si activitatea lui Maniu Samuel Micul, alias Clain de Sad, Bucuresti, 1876 ; I. Radu, Doi
luceferi riitdcitori : G. 5incai Samuil Nita' Klein, In An. Acad. Rom.", Mem. Sect. lit., seria a
Ill-a, t. II, mem. 3, 1924 ; Z. Riclisanu, Contributii la biografia lui Samuil Micu Klein, In Libertatea",
si P. Molar,
II, 1934; Z. Ficlisanu, Un vechi proces literar. Relatiile lui I. Bob si S. Klein, Gh.
In Mem. Sec. ist.", Acad. Rom., seria a Ill-a, t. XVI, 1935 ; I. Muslea, Samuil Micu Klein si folclo-

rul, In Revista de folclor", I, 1956, nr. 1-2 ; I. Lungu, Gindirea social-poltica ;i filozofica o lui
Samuil Micu, Ir. Din istoria filozofiei In Romdnia, Bucuresti, 1957; N. Mladin, I. \Pad si AI. Moisiu, Samuil
Micu Clain teologul, Sibiu, 1957 ; D. Panaitescu-Perpessicius, Samuil Micu, TriMentiuni de istoriografie
literara i folclor, Bucuresti, 1957 ; D. Macrea, Samuil Micu, In Lingvisti si filologi romani, Bucuresti,
1959 ; Pompiliu Teodor, Despre istoria romanilor cu intrebdri si rdspunsuri a lui Samuil Micu Clain,

www.dacoromanica.ro

45

In Studii", XIII, 1960, nr. 2 ; I. VerbinA, Paternitatea unui text atribuit lui Somuil Micu Clain, in
Steaua", XI, 1960, nr. 3 ; C. CImpeanu, Consideratii bibliografice asupra operelor lui Somuil Clain
privitoare la istoria romdnilor, In Anuarul lnstitutului de istorie din Cluj", IV, 1961 ; Domokos
Samuel, Istmereden adatok S. Micu-Klein, Ch. Sincai s P. Maior mkdsr61 a budai egyetemi
nyomd6n61, In Filologiai Mlany", Budapesta, 1963 ; A. Marino, Iluminiii romdni i problema

cultivcIrii" limbii, In Limba romana", XIII, 1964, nr. 5 si 6.

GHEORGHE
Prin originea sa, Gheorghe $incai fdcea parte din mica nobilime ardeleand a
timpului, pturd sociald caracterizatd prin condi/ii de viat destul de apropiate cu
ale /drdnimii libere. Ascenden/ii sdi pe linie paternd apartineau unei familii de boieri,
localitatea lor de bastind fiind comuna $inca din actualul jude/ Brasov. Istoricul
credea la un moment dat cd familia sa ar fi din Moldova : familia mea Inca este moldoveand si numele cel adevdrat Imi este Per s de Sinca" (Cronica, manuscrisul de la
Cluj, anul 1566). in amintita localitate din Tara Oltului, ai sdi detinuserd, dupd
cum ne spune $incai insusi, o proprietate agrard destul de Intinsd. Pe acest domeniu
avea sd fie intemeiat al doilea sat, Sinca Noud, dupd cum am dovedit pe larg In fa/a
celor doud stdri si ordine [dietal ale Transilvaniei In 1792", precizeazd Sincai (Elega,
nota 1). Amindoud satele, atit $inca Veche, cIt i cea Noud, Impreund cu mosiile
lor, au fost inscrise In cel de-al doilea regiment romnesc de granitd. Aceasta se petrecea pe end Sincai era copil. El Insd se ndscuse In Cimpia Transilvaniei, iar familia sa
pdrsise $inca Inca mai dinainte.
Ai sal erau, de eteva genera;ii incoace, oameni umblati, ridica-ti in via/a publica
a Principatului. $tefan, fratele bunicului dinspre tatd, fusese deregdtoriu de cmara

crdiascd" (Cronica, Ill, 451), rxtionist" la Turnu-Rosu, si murise la 1705, in timpul


rdscoalei lui Francisc Rakoczi al II-lea (Cronica, III, 341). Bunicul Andrei avea constiin/a si Tinuta unui aristocrat. Ddduse pe fiul sdu loan, tatal istoricului, ca poslusnic
la curtea episcopului Patachi, pe lingd care, de altfel, $incai ne spune cd mosul sdu
avea trecere si influen/d. Cu toate acestea, bdtrinul Andrei si-a adus fiul acasd numai

pentru aceea... pentru c l-au aflat odinioar mdturind polata vIddiceascd" (Cronica, III, 413). Teal lui $incai avea sd fie de asemenea om umblat, cu oarecare Irrtelegere a treburilor politice, de vreme ce istoricul cunostea unele lucruri din poves-

tirile lui.
Din citeva informaVi lsate de fiul sdu ne putem da seama ca isi vedea cu
multd pricepere de afaceri. Avea in comuna Samsud
azi $incai
o parte de
mosie nobiliard, nu mostenitd, ci Idsatd zlog" (Elegia, nota 3). Intemeie o familie
numeroasd, din care s-a distins, pe ITV viitorul istoric, si fiul cel mai mare, loan,
cdpitan In al doilea regiment romnesc de grani/d, semnatar al cunoscutei
din 1790 adresate de ofiterii romni din Transilvania Trnpratului Leopold al II-lea..
Ceilal/i copii ai lui loan $incai au fost Pantelimon, Andrei, Grigore si, probabil, doud
fete, dintre care una cdsdtorit cu un oarecare Teodor Graur din Rid. loan Sincai,
a murit inainte de 1790, end nici scrtia sa nu mai era In viaId.
Familia mamei avea o stare sociald apropiatd. Istoricul ne relateazd pe scurt
46

via/a bunicului sdu, fost cdpitan de oaste :

www.dacoromanica.ro

Mosul meu despre mama., Anna, Ghereg Nicolae, precum povestea


au trecut de la curuti la lobonti, si au fost Tntr-acestia cdpitan pInd la pacea de la
Samariu, dnd s-a lsat de oaste si Intordndu-se acasd la Rki s-au cdstorit cu Ruxanda Terec din Skel, care sate sInt In dmpia din comitatul Turzeu (Cronica, Ill,
349). Fratele mamei, Mihail Grecul (Ghereg), a fost administrator de mosii, prefect
al baronului Wolfgang Banfi.
Rki, Samsud sInt sate apropiate, din CTmpia Transilvaniei. Cel dinni era satul
mamei lui $incai. in cel de-al doilea era mosia nobilului Veer, pe care o administra loan $incai. Aici avea s'd se stabileascd familia : In Samsud sTnt Trigropan i tata-meu
loan si mumd-mea Ana si fratele meu Pantelimon" (Cronica, II, 87). Gh. $incai s-a nds-

cut, dupd cum spune el In nota 1 a Elegiei, la 28 februarie [stil vechi] 1754".
5i-a petrecut copildria In aceste locuri. La Tnvdtdturd a mers sub supravegherea si
grija pdrinteascd" a tatlui sdu. A fost trimis mai TritTi In satul apropiat Dabed, locuit

de unitarieni curati", pentru a deprinde limba maghiard. N-a stat prea mult aici,
pentru ca, spune el, nu-mi plcea locul"; scoala primar o continua la Samsud,
uncle era probabil o scoald romneascd. Pe urmd trece la Tirgu-Mures, la Colegiul
reformat. Aid spune el am Inceput a studia mai temeinic, nu frd un remarcabil progres, primele elemente ale limbii latine si unguresti" (E/egia, nota 4). In
mediul cdrturdresc de frumoasd traditie al colegiului si al orasului, $incai Tncepe
se formeze ca intelectual. Referirile din Elegie renn tocmai acest aspect si ne oferd
date despre viata culturald a orasului.
Dupd doi ani petrecuti la TIrgu-Mures, trece la Cluj, la seminarul iezuit, unde
se Tnscrie din Tndemnul fratelui sdu mai mare si probabil cu sprijinul unchiului sdu
Mihail Grecul, la care Tsi petrecea vacantele. TIndrul elev avea o mare ambitie la
Invdtdturd. O spune singur In nota 5 a Elegiei
..M-am straduit din toate puterile ca timp de patru ani cTt m-am bucurat
de privilegiul de elev, in scoala de gramaticd si clasa de poeticd, nimeni din multii

mei concurenn sd nu md Intreacd".


In anii petrecuti la Cluj a Tnceput sd se dezvolte pasiunea sa pentru

istorie,

desigur sub influenta cunoscutului arheolog si istoric Fridvalschi, pe care TI va pomeni

Intotdeauna cu admirane.
In 1772 $incai trece la Gimnaziul piaristilor din Bistrita, pentru studiul limbii
germane, din vointa pdrintilor", spune el. Se pare, de asemenea, cd de iezuiti TI va
fi Tndepdrtat si un incident oarecare. La piaristi a absolvit si clasa de retoricd, iar
imediat dupd aceasta a si fost chemat la Blaj, unde functiond, In ciuda vTrstei sale
tinere, un an ca profesor. in acea vreme, gimnaziul din Blaj, scoala latineascd, cum se
mai numea, Tnfiintat In 1754, ajunsese Tntr-un stadiu de dezvoltare care TI fcea echi-

valent Cu celelalte licee din imperiu. Avea, ca si ele, cinci clase Imprtite In doud
cicluri. in 1772 se Tntorseserd de la Viena, de la Colegiul pazmanian, Samuil Micu
$tefan Pop. La Blaj ei au fost numiti profesen i la gimnaziu. Micu preda matematica si etica, iar Pop logica si metafizica, la ultimele cloud clase nou Trifiintate pre&rid retorica si poetica. La aceleasi clase a ajuns profesor $incai.
In anul 1774, la recomandarea si cu sprijinul episcopului din Blaj de atunci, Grigore Maior, tTrarul $incai a fost trimis Tmpreund cu alti colegi, loachim Pop si Petru
Maior, la Colegiul De propaganda fide din Roma.
Anti petrecuti de tIndrul ardelean In capitala catolicismului au fost consacran
unor studii sustinute. El se pregti In filozofie (doi ani) si teologie (trei ani), obtirand o diploma care-i conferea titlul de doctor In ambele facultti. Aprecierile do-

www.dacoromanica.ro

47

bIndite la acest colegiu au fost din cele mai magulitoare si i-au atras, Intre altele,
protectia lui $tefan Borgia, secretarul colegiului, care-i Indrurnd i sprijini studiile,
introduendu-1 In acelasi timp In societatea unor Invd-tati ai vremii.
La Roma el s-a dovedit putin receptiv la via-ta culturald si artisticd a orasului
din acel timp. In afara studiilor, la colegiu s-a dedat cu totul cercetrilor de istorie.
inca de atunci dateazd intenIia sa de a redacta o istorie a poporului roman. FrecventInd zilnic cele mai de searnd biblioteci din oras, Inzestrat cu o putere de munca
puTin obisnuitd, $incai si-a pus In acei ani bazele impresionantei sale colecIii de documente si izvoare ale istoriei noastre. El a cdutat informa-tii de cele mai diverse feluri
asupra poporului roman si locurilor unde acesta trdieste. inca din acel stadiu
munca sa se baza pe o metoda stiirrtificd Tnaintat pentru acel timp : informa-0e
solida', bogar si diversa', critica izvoarelor, reproducerea lor exacta.

Dupd cinci ani de munca petrecuti la Roma, se intoarce In patrie prin Viena,
Tmpreund cu compatriatii si colegii sai. in capitala imperiului este retinut Trisa' din
ordinul guvernului, Impreund cu Petru Maior. La Viena studiazd metoda de a preda
la scolile de limbd na-tionald... si de a le conduce". in afard de aceasta, audiazd
cursuri de drept natural, public universal, al irrtilor si ecleziastic". isi continua
si aici cu multa asiduitate cercetrile istorice. Intilnirea cu Samuil Micu, care era
In acel timp director de studii al Colegiului SfInta Barbara, unde locuia $incai, cunostirrta si legaturile pe care le stabileste acum cu istorici de vazd ai imperiului, preocupaIi mai cu seama de trecutul Transilvaniei, constituie noi stimulente In
activitatea sa. in acest an petrecut la Viena, colectia sa de documente se Trnbogdteste

simtitor ; tot de acum dateazd primele sale manifestri In studiul limbii. El revizuieste gramatica lui Micu Elemento linguae, pe care Impreund o fac s apara' aici
In 1780.

De la Viena trebuie s'a' se fi Intors la Blaj, Inca din 1780. Primul indiciu despre
el dateazd din 1781 : o scrisoare de rdspuns a lui $tefan Borgia, din 10 ianuarie, care

presupune una mai veche a lui $incai, de la sfrsitul anului precedent. El se afla
In acest oras probabil din dispoziTia guvernului si credem cd se ocupa cu alcdtuirea diverselor manuale scolare. Administra-tia imperiului vedea In el un om al
politicii iozefiniste si-i rezerva sarcini importante In munca de organizare si dezvoltare a InvdtmIntului romanesc din Transilvania. in 9 aprilie 1782, guvernul arde-

lean II numeste, in urma unui rescript imperial din 12 decembrie 1781, catihet al
scolilor nou InfiinTate. La 15 octombrie In acelasi an, 1782, guvernul din Sibiu dispune
ca $incai sa Trideplineascd si functia de director al scolilor nationale. El nu este definitiv numit, pentru a mai apartinea unui ordin cdlugdresc ; din aceastd cauzd nu
primea nici o indemniza-tie din partea statului, episcopul trebuind sd se Ingrijeasca

de locuirrla si Tritretinerea sa. Abia In 30 septembrie 1784, in urma descdlugdririi


lui, guvernul Ti aprobd un salariu pentru functia de director, ceea ce echivala cu numi-

rea sa in acest post.


Activitatea lui $incai pe tarTmul dezvoltrii InvdtmIntului romanesc din Transilvania a fost prodigioasd. El are In aceasta' privint merite neegalate In acea vreme
a inzestrat scolile cu manuale multe si bune ; a depus eforturi pentru organizarea si
InfiinIarea scolilor satesti ; a condus cursul redus de instruire a dascalilor de la sate,

eliberIndu-le certificate de InvaIdtor si numindu-i in functii.


In calitatea sa de director era subordonat ata guvernului Transilvaniei, crt
si episcopului din Blaj, fat de care trebuia sd arate supunere si ascultare. $incai Trisa

48

a acIionat pentru o mai mare desprindere a scolii de bisericd. intre el si episcopul

www.dacoromanica.ro

t4,
7

Bob s-a ndscut un conflict bazat pe pozitide diferite pe care cei doi le-au avut in
timpul miscdrii Supplex-ului si mai ales dupd
aceea. Dintr-un reprezentant de frunte

initiator In acelasi timp al tendintei moderate, conciliatoare si dispuse la concesii


si

'It
`.

din miscarea de emancipare nationald, Bob


a devenit
cu timpul, dupd Infringerea
Supp/ex-ului, omul reactiunii. TrddInd idealurile miscdrii, el s-a alaturat tot mai

mult cercurilor aristocratice ale Principatului, contribuind, mai mult sau mai putin
direct, la represiunea care, dupd 1791,
se ducea pe diferite planuri In politica
intern a Transilvaniei. in opozitie cu epis-

-,
copul, $incai era legat de cele mai Tnaintate" cercuri ale miscarii romdnesti, Impartsind din plin idealurile ei. Cu timpul,
dezvoltIndu-se In conditiile vie/ii din Blaj,
conflictul dintre Sincai si Bob ia forme tot
mai ascutite. in vara anului 1794, In urma
GHEORGHE $1NCAI
reclamatiilor episcopului, directorul sco!ilor este anchetat In eteva rinduri, pentru
ca la sfrsitul lui august sd fie Intemnitat
si Inaintat forurilor judecdtoresti sub acuzatia de trddare si conspiratie Impotriva
statului. Procesul are loc abia In iunie 1795 si se Incheie cu eliberarea lui. incercar-ode sale repetate de a-si reprimi postul rdmIn infructuoase. Pdrdseste Blajul si,
dupd consumarea etorva nentelegeri familiare, obtine functia de administrator al
mosiilor nobilului Daniel Vass de Taga, avInd totodata datarla sa se ocupe de instruirea celor trei copii ai acestuia. La Taga std Intre 1797 si 1803, end pleacd la Oradea

si de acolo la Buda, unde Incepe prin a fi secretarul si omul de incredere al istoricului maghiar Martin Gheorghe Kovachich. isi reja In acest timp cu multa sTrguintd

munca la opera sa istoricd, girind un timp si postul, ramas vacant, de cenzor al


crtilor romnesti tiparite la tipografia Universittii din Buda. La venirea lui Micu
in acest post, Sincai II ajutd in munca de corecturd. Dupd moartea prietenului sdu,
el mai detine un timp aceeasi functie, In care Insd a fost preferat pInd la urmd,
pentru anii sdi mai tineri, Petru Maior. De acum Incepe o perioadd grea In viata
lui. Este addpostit and de contii Vass, end de episcopul din Oradea, Samuil Vulcan, lucrInd In tot acest timp la redactarea pentru tipar a cronicii sale. isi termina
opera la Oradea, in 1811, unde o si Inainteazd cenzurii locale, de la care obtine
aprobarea pentru tipar. Se adreseazd tipografului sibian Hochmeister, care Ii pretinde, sau poate cd o Tnainteazd el direct, sd o prezinte si cenzurii ardelene. La
Cluj cronica a fost citit, In ateva fragmente latine ale ei, de Care losif Martonfy.
Acesta Ti face o criticd asprd, o considerd periculoasd pentru ordinea statului si confisca manuscrisul.
4 - C. 4

www.dacoromanica.ro

49

In ultimii ani ai vietii, $incai se retrage la una din mosiile contilor Vass, la $inca,
unde Tsi si gdseste sfirsitul In 1816.

Cea mai de seamd dintre operele lui, cea care se confunda cu o bund parte
a vietii, este intitulatd Hronica romnilor si a mai multar neamuri, In clt au fost /ale
asa de amestecate cu romanii, clt lucrurile, Intfmplrile si fapte/e unora fr de ale
altora nu se pot scrie pre Inteles, din mai multe mil de autori In cursul de 34 de an
culeas si dupe anii de la nasterea Domnului nostru lsus Hristos alctuit. In ciuda
unor repetate Incercdri, autorul n-a reusit sd publice decTt o foarte micd parte din
cronica sa, ca adaos la Calendarul de la Buda pe anii 1808 si 1809. Opera ne-a parvenit In mai multe redactdri manuscrise, Intre care si o versiune rezumativd, incom-

pleta, In limba latind, care se adresa Invdtatilor strdini.


Geneza acestei lucrri explicd si natura ei. La Tnceput istoricul a alcdtuit o colec-

tie de izvoare ale istoriei romnilor. Rezultatul muncii sale sint cele 26 de volume
de documente. Prin prelucrarea critica a acestui material de bazd, prin interpretarea
lui din punctul de vedere al ideilor istorice Trripartsite de Scoala ardeleand, prin traducerea lui In limba latin si, In fine, prin completarea cu numeroase alte documente,
$incai a real izat o alt.& colectie de izvoare pe care interqiona sd o tipdreascd. Modelul
I-a avut, desigur, In istoriografia timpului, mai cu searnd In cea maghiar si germand.
Aceast opera In 3 volume se intituleaza Rerum spectantium ad Universam gentem
daco-rcm3nam seu valachicam summaria collectio ex diversis authoribus facto [...]
secundum ordinem Chronologicum. Ea se remarca prin tinuta stiintificd.

Materialul astfel adunat a fost utilizat pentru redactarea Cronicii. Aceasta din
urmd este o opera cu adevdrat reprezentativd pentru curentul de idei In care se
Tricadra autorul ei. Ea este aservitd idealurilor epocii si oglindeste cea mai Inaintati
pozitie a miscarii de emancipare nationald, Intreprinsd In acel timp de burghezia
ardelean. Se caracterizeazd prin coexistenTa unor trdsturi Tnaintate cu aspecte
depsite de dezvoltarea istoriografiei noastre. Cronica este o lucrare modernd prin
spiritul stiintific, prin caracterul ei profund militant In acelasi timp. Ea rdmIne Insd
tributar istoriografiei medievale In unele aspecte ale sale.
Un material istoric enorm, o bogOtie si diversitate de izvoare au fost Tnt-unite
de istoric, urmdrindu-se desfsurarea anilor. Depdsind limitele geografice ale populatiei romanesti, Cronica lui G h. Sincai are, pe alocuri, aspectul unei istorii a sudestului Europei. La fiecare an autorul a inserat informatiile istorice culese de el.
Aportul su personal constd In interpretarea critica a izvoarelor, In relevar ea sensurilor dezvoltdrii istoriei, In exprimarea, deseori directa, a tezelor istorice ale
curentelor. O astfel de lucrare, prin deosebita abundentd a materialului, prin perspectiva sa istoricd si geograficd largd, prin Tnalta ei tinutd ideologicd, ar fi putut
reprezenta In cultura noastr un monument de demonstratie. Ceea ce Insd o coboard
de pe treapta cea mai Malta a genului este lipsa unor capitole de sintezd. In munca
sa de cercetare de o viat, autoru I a fost pInd la urmd coplesit de materialul documentar. Fragmentate, risipite In paragrafele anilor, ideile generoase pe care le Impartdsea au pierdut din forta lor, nemaifiind In stare sa dea un suflu unic lucrrii. Obser-

50

vatia aceasta a formulat-o In primul rind lorga (Istoria literaturii romane In secolul
al XVIII-lea (1683 1821), vol. II, Bucuresti, 1901, p. 231), dei asa cum apare la el
ea este prea categoricd si distructivd. In ciuda prolixintii sale, Cronica lui Sincai
trieste prin Citeva fragmente strlucind de vervd si inteligentd. Acestea reprezintd,
de altfel, mostenirea sa, pe care astazi o putem valorifica atIt prin ideile pe care le

www.dacoromanica.ro

exprim, c7t si prin posibiIitile stilistice ale autorului, mai valoroase cleat s-a
apreciat Dina acum.

$incai era, in primul rInd, un intelectual care stia sd se exprime cu logicd si claritate. El endeste istoria In devenirea ei, pe un front destul de larg. Este drept ca,
la fel ca istoriografii epocii, In general nu se ocupa de problemele economice din
viata popoarelor ; nu-i scapd Insd organizarea sociald a unorepoci, pe care ne-o trans-

mite fie prin analiz, fie prin aducerea unor documente revelatoare. GIndirea lui
istoricd este de multe ori mOrturisit deschis, That opera sa a devenit pe alocuri
ceea ce intentiona s realizeze autorul : un manifest al poporului, cuprinzind afirmarea unor revendiari pe care el le justifica prin nobletea originii, prin dreptul
istoric.
ldeile sociale exprimate aveau, In primul rind, rolul de a sprijini teza primordiaiitii
pe teritoriul patriei, precunn si a continuittii. Pe lIngd acestea
se exprim cu mult cOldur solidaritatea si comptimirea autorului pentru soarta
iobagilor, adversitatea fat de marea nobilime spoliatoare si exploatatoare. ldeile
lui 5incai nu vizau, desigur, o rsturnare a stOrilor sociale existente, ci o perfectionare a lor, In sensul conceptului luminist de orinduire social ideal. De aici Insd,
din confruntarea cu idealul, rezult critica realitatii, deosebit de viguroasd, de transant 7n terminologie. Astfel, anul 1514, and s-a Tricheiat, dup Indbusirea rzboiului

general al trnimii, asa-numitul Triparte al lui Werbczi, scris cu sInge de iobag,


este, spune 5incai, anul cel mai nefericit pentru romnii care sTrit sub sfIntO corona
Ungariei, pentru c 7n anul acesta au czut sub jugul supt carele si astzi jem miseii"
(Cronica, II, 211), Prezentarea evenimentului prilejuieste o analiza amnuntit a
stArii iobagilor. E o pagina antologic, In care autorul Tsi expune observatiile personale. Continutul 7i confer calitatea de document, dar si de pamflet demascator:
Ci oricum au fost curutimea aceasta [masa de rdsculati], romdnii si ungurii
cei prosti de supt sfinta corona Ungariei o pot plInge pururea ; pentru ca acestia
mai nainte era oameni slobozi, adec s putea muta de pre un loc pre altul, cInd
vrea, daca platea domnilor, pre ale cdror locuri sedea, ce li sd* cuvenea si-si pltea
datoriile; dart' In toamna din anu acesta 1514 ... s-au fa:cut iobagi deplin, adeca asa
s-au legat locurilor pe care sedea, cit dintr-Insele nu s-au putut dup aceea misca,
sau de s-au miscat nescine, s-au adus Tnapoi cu sila. Totusi slujba care era datoriu
s o facd domnilor pOrnIntesti dintru inceput n-au fost fr de msur grea, cOci
era datori sd lucreze numai o zi In saptdmIna, s dea n toat luna fiestecarele cite
o gdin, pe an doao gIste, una la Rusalii, alta pe la ziva SfTritului Martin, apoi iarsi
pe an zece gazde dimpreund un porc gras, pre sama domnilor sdi celar pOmIntesti,
precum aratd decretul VII al craiului Vladislav II. lara dupa ce s-au milostivit atotputernicul Dumnezeu a certa mIndria sIntei besearicii Romei prin mOdulrile ei,
adea prin protestanti... sau luterani si calvini, ...neamul nostru cel romdnesc
"ntreg, adec nu numai prostii, ci si nobilii din Ardeal si pArtile terei unguresti,
pentru cd n-am primit rdtdcirile protestantilor, precum nu primisem si obiceiurile
besearicii Romei mai nainte, la atIta au ajuns, cIt numai suferinti s-au tinut de Ardeal
si pArtile terei unguresti, precum area aprobatele Ardealului, ba prestii la atItea
ajunsese pe vremea mea, de sd vindea ca dobitoacele far-a de loc, nu cu locul pe
carele Idcuia Impreun ; afard de slujbele care le fOcea domnilor pAmIntesti,7ncepInd
de luni pInd sTrnbAtO sara, In toed sdptmIna preste tot anul, duminica, fiinda alte

nu se putea lucra, domnii cei pdmntesti pre iobagii si Ii trimetea cu cdrti pe la


ali domni. Preotii romdnesti trebuia sA dea djdii domnilor pe an si sd le creasc

www.dacoromanica.ro

51

si hrneascd cIni ; pre feciorii lor Ti ripea de la Invtturi si fcIndu-i curteni Ti silea

sa-si mute legea si credinta, si altele mai multe fcea domnii cei pdmIntesti cu bietii
romdni, mai vTrtos domnii aceia carii se IdpOdase de neamul, legea si credinta romdnilor, din carii era prdsiti, numai ca sd-si poar tgOdui neamul si sd se arete a fi
de neamul unguresc. Multi domni de acestia t-a putea numdra aci, ci Ti las pentru

t-nzura, prin carea va merge hronica aceasta mai nainte de a sd tipdri, de sd va


tipdri supt s"nta corona Ungariei, precum mi-ar fi voia" (Cronica, II, 213, 214).
Conceptia sociald a lui $incai se Incadreazd destul de adecvat In limitele lumiPutem desprinde astfel cTteva consideratii despre stat, despre monarh,
orientate In acest sens. In general Insd, In problemele de politic interna si gospoddrirea trii, el apreciazd eforturile constructive, ridicarea statelor pe temeiul muncii pasnice.
Critica institutiilor bisericesti ocupd In cronica lui un loc important. Cunoscdtor al doctrinei, dar si al ndravurilor popesti", fostul cOlugdr intuieste esenta acestei
probleme, transformarea bisericii dintr-o organizatie de credinciosi Tntr-una

social-politicd, pusd In slujba fortei asupritorilor, detinInd mari puteri si rosturi


pe acest pdmInt. Ideile exprimate, de natura febroniand, dezvdluie tendintele expansioniste ale bisericii catolice
Grigori al IX[-lea] papa de la Roma, carele ca un prea bun pdstoriu alta nu
dorea fOrd numai sa poatd trage sub stdpInirea sa pre romdni si pre bulgari" (Cron, a, I, 409), sau : Dart eu rnd mir si ma ciudesc, ce au avut Climent VIII, papa de
la Roma, de a sd amesteca in lucrurile Moldovei, and n-au avut end sa ajute pre
bietii moldoveni, frd numai
supund sie" (Cronica, II, 413).
Innoirea adusd In istoriografia romOneascd prin continutul de idei al cronicii
lui $incai este bogat completar de aportul sdu In domeniul metodei istorice.
realizarea ei, prin colectionarea unui numdr imens de izvoare (In editia din 1886
numai lista lor, Intocmitd de Papiu Ilarian, ocupd opt pagini pe cite doud coloane
fiecare), reprezintO o Tncercare de prim rang. $incai Infruntd cu pldcere clipele grele
ale lucrului sdu si ne transmite ceva din febra confruntdrii izvoarelor : Anul acesta
Imi dd a lucra, macar ca foarte multe am Insemnate despre clInsul" (Cronica, I, 86).
Ond relatrile diferitilor istorici asupra evenimentului Tnsemnat sInt principial
diferite, $incai le prezintd aldturat, pentru a descoperi contradictiile si a lua partea
adevdrului. De altfel, istoricul avea constiinta relativirtii mdrturiilor personale
asupra unor evenimente istorice. El era constient [Ad si de nuantele datorate diverselor unghiuri de vedere si, pentru mai completa prezentare a faptelor, nu ezita
sa aducd cloud sau mai multe relatAri ale aceluiasi eveniment. Prin acest procedeu
personajele istoriei si faptele lor se Infdtiseazd In fata cititorului sub fatete adesea
diverse. De multe ori istoricul prezintd la Tnceput informatia cea mai sumard, stabilind evenimentul prin cIteva trdsdturi concise. Este, deocamdatd, un prim nucleu.
Celelalte izvoare, mai ample, sInt aduse ulterior, In ordinea bogdtiei lor ; prin acest
procedeu faptul istoric se defineste treptat, cTstiend In amplitudine, Imbogatindu-si
interpretdrile, dobIndind relief. Umbra ce-I Tnconjura In primul moment al semnaldrii lui se risipeste treptat printr-o miscare progresivd.
In rest Insd, adicd In cazurile In care interpretdrile contrare se bazeazd pe erori,
spiritul lui critic se manifest necruttor, urmdrind, pe tingd evidentierea adevdrului, spulberarea violentd a argumentelor potrivnice, neantizarea lor. Greselile isto-

52

ricilor sInt cele mai adeseori ndscute, dupd $incai, din I ipsa acelui adevdrat patriotism
care impune deopotrivd recunoasterea critica a scdderilor proprii. In aceast ordine

www.dacoromanica.ro

de dei, el noteazd; ...Greseste Bonfinie, cdci au fost streini si au scris despre Unga-

ria mai mult pentru bani decit pentru adevdr" (Cronica, I, 469). Paginile cele mai
frumoase ale polemicii sale (care de altfel e aproape generald, fdrd prea multe discri-

minan, de vreme ce ironia sa nu crutd nici amintirea relatiilor de viatd cu Samuil


Micu) rdmin Tnsa cele Indreptate Tmpotriva istoricului Johann Christian Engel. Adunate Tritr-un mic volumas, ele ar reprezenta un compendiu de pre; din istoria pamfletului nostru. In aceste locuri cronica sa are aspectul unui amp de luptd hrtuit
de repetate i necrutatoare atacuri. Disputa lui cu Engel este de o tinuta cu totul
deosebitd. Intilnim un respect exagerat al conventiilor formale, pe care se bazeazd
marea ironie a istoricului transilvanean. lstoria lui Engel, anuntatd i apdrutd In
timpul
lui $incai, devenise, prin proportiile si bogalia materialului, prin prestigiul personal al autorului, prin bogata ei rdspindire editoriald, un temut dusman
al tezelor scolii romanesti de istorie. La prima luare de contact cu pozitia adoptatd
de Engel, $incai Tncepe prin a fi prudent ; el cauta sa despartd adevdru I de eroare.
Este punctul initial al controversei, momentul In care istoricul roman recunoaste,
far-a umbra de patimd, ba chiar cu stimd si pretuire, eforturile depuse de Engel, con-

tributia sa la istoria poporului roman. Nu de putine ori in paginile Cronicis revine


expresia lapidard: Enghel bine zice...". Nu putine sint paginile reproduse din cartea
lui. In acelasi spirit deschis ii sint insd dezvdluite istoricului strain si greselile : Asa
prea vestitul Enghel si bine zice... dard greseste Inn zicind..."(Cronica, I, 607).
Argumentatia Ti este apoi demontata cu rdbdare si punctele sustinute sint respinse
pe rTnd, sistematic, Tntr-un spirit de calma disciplina : In trei punturi greseste
aici prea vestitul Enghel :
(Cronica, I, 621). in momentul in care eroarea
apare evidentd si tinde sd infirme ideile lui $incai, ironia autorului se revarsd coplesitoare. Uneori e o simpld si abild cursd, un joc prin care e gata sa-i acorde istoricului strain Tncrederea sa, pentru a i-o retrage cu mare repeziciune In fata evidentei
Find aici Enghel, si
crede ca la un prieten, de n-as fi cetit In hrisovul lui Stefan
al V-lea..." (Cronica, I, 444). Daca insd problema detine o important deosebitd,
tonul este sever si ironia necrutdtoare : Care le scrie aici despre moldoveni prea
vestitul Enghel treacd, mergd, clued-se ; dard ce zice In istoria Valahiei, adecd
Mircea Vodd au fost Kniglicher ungarischer Kron-Vasall, adeca iobagiu crdiesc
al coroanei unguresti, tocma nu-mi Tncape In stomah..." (Cronica, I, 579), $incai rele-

vind de fiecare data subiectivismul istoricului german : ma mir c acum o data si


prea vestitul Enghel scrie adevarul..." (Cronica, II, 143).
Pe ling aspectele Tnaintate, ce-I raliazd. pe $incai istoriografiei moderne, Cronica
sa de-tine Tncd numeroase trsaturi legate de istoriografia medievald. in cadrul ei
istoria nu este pe deplin eliberata de vechea ei convietuire cu morala, cu dreptul
si religia, reflex TritTrziat al umanismului. Opera detine un caracter compozit, incluend numeroase elemente epice, intentii de naratiuni, portrete. Daca pe acest teren
avem de semnalat doar putine imagini mai expresive, cel mai adesea Tmprumutate
stilului oral al povestirii populare, nu trebuie s formuldm concluzia inexpresivitatii
scrisului sau. Dimpotrivd, pagina sa scInteiaza prin anumite
emotive.
El era, in primul rind, un mare orator, iar darul sdu de vorbitor electrizeaza textul.
PrezentInd istoria poporului roman, $incai, pe rind acuzator vehement sau aparator
calduros, aduce izvoare, mrturii, documente si fapte ce se infruntd reciproc Tntr-o
atmosfera de real dramatism. Proces si drama In acelasi timp, Cronica lui contine
pledoarii si tirade, replici tdioase si invocatii. Sensibilitatea autorului se exteriorizeazd

www.dacoromanica.ro

53

In cadentele ample ale unor plingeri In proza de atmosfera biblia cum este cea
care dezvaluie psihologia parvenitului, plina de aluzii directe (Cronica, II, 129).
In cuprinsul cronicii sale autorul este adeseori o prezenta vie, umand. lata-1

ametit de cronologie : Avtorii carii scriu despre ace0 doi ani aa au nclcit toata
cronologia, cIt Insumi nu ma pot dezbata, nici pociu judeca... "(Cronica, I, 70)
se arat cu sinceritate gata sa nvete de la alii : Carele tie mai multe despre chenezi
Invete-ma i pre mine, cad bucuros II voi asculta" (Cronica, II, 47 48) ; dialogheaza

cu cititorii : Cetitoriule bune, cloud' nu te vei sarbi, de-;i voi spune aici un lucru
despre carele tac alti avtori" (Cronica, II, 50) ; recunoate uitarea izvoarelor : Am
citit oareunde, dara unde nu-mi aduc aminte" (Cronica, II, 8).
Cronica lui $incai ramIne o opera de mare Insemnatate pentru istoriogrfia
romana, In dezvoltarea careia reprezinta unul din momentele principale. Ea cuprinde
un mare nunnar de tiri adunate cu trudd i expuse intr-un stil dinamic l inaugureaza,

Intr-un fel, literatura noastra polemica i de idei, remardndu-se deseori prin claritatea cu care expune dezbaterea si confruntarea critia dar mai ales prin patosul
comunicarii tezelor proprii. in ciuda aspectului sau compozit i a unor imperfectiuni formale, ea este un moment al literaturii angajate a timpului i va exercita o
influenta remarcabild asupra istoriografiei secolului urmator.
In acceptiunea larga i complexa pe care veacul sat.' o dadea termenului de
literatura, Sincai era considerat de contemporanii sal 0 un scriitor, mai mult, un
poeta. in aceastd calitate Tntretine el legaturi apropiate cu cercul literar maghiar
din Oradea, care i solicita colaborarea. Opera sa poetica de-tine astzi un interes
strict documentar. Elegia, scrisa In hexametri latini, ne face cunoscuta o 'Duna parte
din viata sa. Uneori transpare chiar o oarecare exaltare In evocarea trecutului, pe
care autorul
vedea In lumini de glorie. in afard de aceasta Trisa, el era cunoscut
pentru promptitudinea cu care improviza versuri romaneti. Cele ramase de la el
nu se ridica Trisa peste nivelul unor Tncercari palide de versificare, nemelodioase.
lata dteva versuri din Cronicei (I, 417)
Vezi pizma cit e de mare
Si clid face stricare !
Tatarii crestini robesc,
Pre unguri mai sodomesc !
Romnii sub grea uni.0
RamTn fail de credint !

Paginile In proza din Cronic s'int uneori de valoare I iterara prin aroma lor de stil
vechi cronicaresc.
Preocuparile lui Sincai pentru studiul limbii dateaza din anul petrecut la Viena,
and a completat o gramatica romana, redactatd initial de Micu, aclaugInd-o cu mai

multe reguli noi i observatii, sistematifind-o i Tmbogatind-o cu dteva dialoguri


(cf. Elegia, nota 20). Contributia I ui la aceast prima editie a Elementelor consta, apdar,

mai mult In organizarea materialului. El scrie Insa prefata, care Tricepe cu o scurta
schita a istoriei limbii romane. Dup. Sincai, contactul urma0lor romanilor din Dacia
cu diferite populatii strdine a constituit una din cauzele pentru care a fost foarte
mult corupta limba latina a stramo0lor noWi". Pe de altd parte, la aceasta a mai
contribuit introducerea alfabetului slay, precum 0 a limbii slavone In slujba bisericeasca. Aceasta situatie, apreciata drept o pierdere pentru natiune", a Inceput sa
54

fie remedied : Strarno0i noWi, dupd putin timp, la un veac, au Indepartat iara0

www.dacoromanica.ro

limba slavonicd, pdstrind insd alfabetul". Redresarea definitiva va putea fi realizan,


crede $incai, chiar de catre generatia sa, daca se vor nfiina In Transilvania scoli
valahice dupd modelul celar germane si austriece". Se sublinia in acelasi timp marea
utilitate practica' a limbii romdne, cunoscutd si vorbitd In numeroase provincii,
pe o intinsd arie geograficd. Se vorbeste apoi despre intentia autorului de a scrie
un dictionar daco-romdn.
A doua ediIie a Elementelor, scoasd in 1805 la Buda si numai sub semndtura lui
$incai, aduce Trnbundtdtiri mai ales de ordin practic, simplificind in bund mdsurd
ortografia. in prefan problemele studiului limbii sint abordate Iinindu-se cont de
cercenrile la zi ale II-Ivan-010r romdni. Renunnrea la ortografia strict etimologicd
din prima editie este mdrturisin deschis. Se urrndreste o apropiere mai mare a limbii
scrise de cea vorbitd. in aceast editie, Sincai scria, de exemplu, Frumoasa6 Doamna
Cornea cea de vdcaa, de vitiel ; Fratele ce/ dulce, Fratii cei dulci. De altfel, tocmai in

acest sens, practic In primul rind, se orienteazd contributia lui generald la studiul
limbii. El nu aduce teze proprii, nici nu intreprinde o cercetare sistematicd si profunda.

Este doar un bun organizator, cu o bogatd experienn In redactarea manualelor,


lar gramaticile sale sir-It tocmai astfel de manuale pentru Trivdnrea limbii romdne,
caracterizate printr-un deosebit spirit practic.
$incai este autorul a numeroase lucran i de popularizare a stiintei. inceputul
In acest domeniu I-a fdcut la Blaj, In anii in care se ocupa de redactarea numeroaselor
manuale scolare pa care le-a fdcut s apard. in multe cazuri $incai nu fcea altceva

cleat sd adapteze modele germane ale vremii, de mare circula/ie In imperiu. Ajungind la Buda, el a lucrat un timp la tipografia Universittii de aici. Aceastd instituIie
avea In program rdspindirea unor lucran i de popularizare a diferitelor cunostinTe,
adresate In primul rind tdranilor. Dupd un model strain necunoscut incd, dar folosind din plin si experienn sain acest domeniu, $incai a fdcut s apard la aceasn tipografie o Economie de amp. Au mai rdmas de la el numeroase manuscrise de acelasi
fel, pregdtite pentru tipar : o istorie a naturii sau firii, adaptatd dupd Halmuth, un
dicTionar de termeni din cele trei regnuri ale naturii, o tnvdtdturd fireascd pentru sur
parea superstiVilor. Asemenea lucran i pun in lumina, pe lingd amplitudinea orizontului intelectual al autorului, capacitatea I ui deosebin de sistematizare, de a comunica
organizat si I impede un material destul de arid. Ele sint, In acelasi timp, dovada cea
mai puternicd a formatiei luministe a acestui intelectual. in I nvdtdturd fireascd pentru
surparea superstiVilor norodului exist pasaje intregi in care este mdrturisin deschis
conceptia filozoficd pe care $incai o impdrtsea : un deism luminat, un materialism
mecanicist, primitiv, e drept, dar puternic impregnat de rgionalism. Aceastd lucrare
mai aduce apoi numeroase exemple de practici superstitioase care atesta familiarizarea si interesul apropiat al autorului pentru lumea de credinte si reprezentdri
a poporului, pentru folclorul nostru. Din ele se desprinde apoi efortul de a modela
limba noastrd In vederea exprimdrii unui continut cu totul nou.
lui $incai,
chiar dacd au fost, unele, infirmate de timp, se caracterizeazd In genere prin bun-

sin; si spirit utilitar. Nu putine sint neologismele pe care el le intrebuinn atunci


sub forma de astzi sau intr-una apropian. Pe lingd aceasta, asemenea lucran i au fost

Trnbog4ite prin observatiile personale ale autorului, care fIcea muncd de adaptare

la un nivel Inalt pentru acel timp.


Personalitate complexd, dotatd cu deosebite calit4i de intelectual, $incai se
impune in primul rind prin prestann sa culturald. Arta scrisului Tsi poate revendica
de la el pagini mai pu-One, cele in care ideile sale istorice, sociale si nalionale au fost

www.dacoromanica.ro

55

comunicate Cu patos. El a fost insd, In primul rnd, un spirit Tnaintat pentru acel
timp, receptiv la once Tnnoire, atent la pulsul epocii si, ceea ce este important,
preocupat s comunice totul semenilor sdi. S-a impus, de asemenea, prin valoarea exemplului sAu personal, prin viaTa sa Inchinat muncii, poporului su.

BIBLIOGRAFIE

Elementa linguae doco-romanae sive valachicae, composita ad Samuele Klein de Szad [. . .], et in
I me ordinem redacta a Georgio Gabriele Sinkai, Viena, 1780 ; Elemente linguae daco-romanae sive yolach cae, emendata, facilitata et in meliorem ordinem redacta per Georgium Sinkoy, Buda, 1805 ; Elegio

Nob lis Transilvoni, Georgii Sinkoi, Oradea, 1804 ; Hronica romnilor ;i a mai multor neamurl, In clt
au fost jale a;a de amestecate cu romnii, cit lucrurile, intimplrile ;i faptele unora fr de ale oltoro
nu se pot scrie pre troles, din mai multe ma de autori In cursul de 34 de ani culeas ;i dup anii de lo
na tarea domnului nostru !sus Hristos alctuit de Gheorghe incai din inca, doctorul filazo fiel ;i al teclagiei, fostul director al ;coo/efor no0onalnice in toatd tara Ardealului ;i diortositoriul dirtilor in Crdiesca
t pografie a Unwersittii ungure;ti din Pesto, Buda, 1808 (tiparita ca adaos la Calendarul de la Buda, pe
anul 1808 si 1809) ; Hronica romntlor ;i a mai multar neamuri, manuscris autograf al fui Gh. $incai.

Pastrat la Inlioteca Centrar Universitara din Cluj si provenind din colectia Muzeului ardelean
d n Cluj, 3 tomuri (t. I: anii 86-1439 ; t. II: anii 1440-1613 ; t. III : anii 1614-1739) ; Cronica romr, ediIie de August Treboniu Laurian, Anastase Panu si M. Kogalniceanu, 3 vol., lasi, 1853 1 854
Hronsca romelnilor, 3 vol., ecli/ie Ingrijita de Gr. Tocilescu, Bucuresti, 1886; Chronicon daco-romanorum
sive volachorum et plurium aliarum nationum, manuscris pastrat la Biblioteca Centrara Universitara din
n

Cluj, provenind din colecIia Muzeului ardelean din Cluj si reprezentind versiunea latina a volumului

I al Hronicii (anii 86-1152). Este chiar exemplarul autograf prezentat cenzurii din Oradea si de
unde primise, In 6 mai 1812, aprobarea de imprimare pentru Ungaria ; Rerum spectantium ad Universam gentem daca-romanom seu volachicom summaria collectio ex diversis outhoribus facto o
Georgio Gabriele Sinkai, manuscris la Sectia de manuscrise a Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei
Republicii Social iste Romania, provenind din Biblioteca episcopiei greco-catolice din Oradea, 3 tomuri
(t. : anii 88-1329 ; t. II: anii 1330-1551 si 1684-1724 ; t. III : anii 1552-1683). Manuscrisul este
I

56

o colectie de documente si de izvoare narative Intocmita, In general, pe baza colectiei mari In 27


de tomuri alcatuite de $incai In cursul cercetarilor efectuate in arhivele si bibliotecile din Roma,
Viena, Buda, Pesta si Transilvania. Tomurile, In interrtia lui incai, urmau sa Inscrteasca Hronico
I torta naturei sou a firei, manuscrise autograf al lui Gh. Sincai, pastrat la Sectia de manuscrise
a Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Republicii Socialiste Romania.
T. Cipariu, incai, In Foaie pentru minte". IV, 1841, nr. 42 ; M. Kogalniceanu, Gheorghe
Cal, in Arhiva romaneasca", I, 1841 ; Mihail Kogalniceanu, Opere, t. I, Scrieri istorice, Bucurest
1946 ; Al. Papiu Ilarian, Victo, opere/e
ideile lui Georgiu 5incai, Bucuresti, 1869 ; Hunfalvi Pl, A
roman tiirtnetirs. Sinkay Gyrgy Gergely kronikja (Istoriografia romana. Cronica lui Gheorghe
Gabriel Sincai), in Szzadok", 1878, I, II si III ; Jakab Elek, Adalk Sinkay Gyorgy eletir6thoz (Contr bu.tie la biografia lui Gheorghe Sima!), In Szzadok", 1881, 1 si II; I. Modrigan, Soarta Cron c i" lui 5,ncai, In Cultura crestina", VI, 1916, nr. 1 ; I. Modrigan, Thlturarea lui Gheorghe
d n directoratu/ scoalelor, In Lui Nicolae larga. Omagiu, Craiova, 1921 Al. Borza, Note/e Economia
de cfmp", in Dacoromania", I, 1920-1921 ; Al. Borza, Prima istoria; natural romneasc. Istorio
noturei sou a firei", de Gh.
In Transilvania", LII, 1921, nr. 9-12 ; Al. Borza, Primul dictionar de ;tunte naturale romdnesc : Vocobularium pertinens ad tria Regna Naturae" de Gh. 5incai, In
Dacoromania", V, 1927-1928 ; S. Puscariu, Economia" din 1806 de $incoi, In Dacoromania",

www.dacoromanica.ro

1,1920 1921 ; A. Bitay, Sprijinitorul lui 5incal fn Roma, cardinalul de mai tfrziu Stefano Borgia (1731
1804), In Dacoromania", II, 1921-1922 ; Z. Piclisanu, Contributii la biografia !ui Gheorghe
Legaturile fui cu episcopu/ I. Bob, in Transilvania", LI11, 1922, nr. 4; Z. Piclisanu, Cenzura Hronice lui Gh. 5incai, in Revista arhivelor", I, 1924, nr.1 ; Z. rclisanu, Un vechi proces iterar

(Relatiile lui I. Bob cu S. Klein, Gh. 5incai si Petru Maior), in Revista Fundatiilor", II, 1935, nr. 7
Traian Popa, Un capitol zbuciumat din viata lui Gheorghe 5incai lucrat dupcl documente nou, TirguMures, 1924 ; Traian Popa, Activitatea scolard a lui Gheorghe 5incai, in Societatea de mime", 1, 1914,
nr. 22 ; Traian Popa, Dezbaterea procesului lui Gh. 5incai i sentina de eliberare din inchisoare, in
,Revista arhivelor , II, 1926, nr. 3 ; lacob Radu, Doi luceferi ratcicitori : Gheorghe 5incai si Samuil
Miau, in An. Acad. Rom.", Mem. Sect. lit., seria a Ill-a, t. 11, mem. 3, 1924 ; A. Veress, Note si
scrisori sincaiane, in An. Acad. Rom.", Mem. Sect. lit., seria a 111- a, t. III, 1927 ; A. Veress, Tipo-

grafia romdneasccl din Buda, in Boabe de griu", III, 1932, nr. 1-2; D. Prodan, Un manuscris al ful
Gheorghe 5incai impotriva superstitsilor, in Studii si cercetri stiintifice", Cluj, 1, 1950, fasc. 2
E.Boldan, Patetica luptei o lui Gh. 5incai pentru aduveir i dreptate, in Material. afe Sesiunsi stiintifice a
Institutului pedagogic Bucuresti pe anul 1956, Bucuresti, 1957; Mircea Tomescu, Calendarele romeinesti

1733-1830. Studiu si bibliografie, Bucuresti, 1957 ; L. Protopopescu, Contributii la biografia lui Gh.
5incai, extras din culegerea Limba si literaturd", VI, 1962 ; Ion Lungu, Gheorghe 5incai fnveitat si
ginditor iluminist, In CercetIri filozofice", X. 1963, nr. 2 si 4.

PETRU MAIOR
Prin opera lui Petru Maior, ideile luministe ale $colii ardelene capata o larga
difuziune In epoca, actiunea lor prelungindu-se pna In vremea revolutiei din 1848.
Am puteaspunecaceastcarierspectaculoasaoperei I ui, Imbrtisata cu entuziasm de generatia pasoptist, se explica Tnainte de toate prin semnificatia ideologica
a scrisului sau. Nicolae lorga In Istoria literaturii romcIne In secolul al XVIII-lea aazd
o ntreaga epoca sub semnul personalintii sale exceptionale.
Cel care avea sa Insemne att de mult pentru definirea noii ideologii luministe
s-a ndscut la Tirgu-Mures, probabil In 1761. Se trgea dintr-o familie de cdrturari
ce poate fi urrndrit pIna la stramosul familiei, pe care l gasim pomenit cu numele
de Giorgiu nca in vremea rscoalei lui Francisc Rakoczi al II-lea. Familia pIna la acele
vremi era asezata In DiciosTrimartin, pe care TI pdraseste stabilindu-se In Detesul
de Mures. Acest stramos, probabil preot, se calugdreste dupd moartea sotiei. Giorgi u
a avut doi copii, Tcdor si Basiliu, bunicul istoricului, al carui fiu, George Maior, a avut
nu mai pull n de opt copii, al treilea fiind Petru Maior. O familie ce apartinea micii
nobilimi de provenienta recenta, care, daca nu stapInea bunuri materiale deosebite,
se straduia sa ajungd la ele si sd ocupe un loc mai bun In viata rii. -fatal luministului roman a fost protopop In TIrgu-Mures,fiind pomenit In actele vremii In mprejurarile legate de miscarea anticatolica a lui Sofronie, apoi la Capusul de Cmpie.
La un moment dat i iscleste o profesie de credint fata de biserica greco-catolicd,
dei l vedem In expunerile istorice alefiului ca un partizan convins al noii confesiuni.
Avea casa In oras, se pare In afara cetatii, si o relativd bundstare, care i Ingadui sa
dea o educatie Ingrijitd copiilor.

www.dacoromanica.ro

57

Despre primii ani de studii nu avem date concludente. Se pare cd a Invdtat


"n orasul nasterii sale, apoi la Sibiu si, In mod cert, la Blaj. $colile orasului de pe
TIrnave,incepInd cu anu11772, se completeaza cu o clasd de filozofie, avInd ca profe-

sori pe Samuil Micu la etica si matematica, iar la logicd pe $tefan Pop. in aceastd
vreme, la Blaj se depun straduinte pe linia Implinirii programului politic si cultural
formulat de lnochentie Micu. Se redacteazd petitia De ortu progressu conversione valahorum, pe baza scrierii lui Samuil Micu Brevis historica notitia, In care ideea originii
latine, a unitalii poporului roman si a continuitatii In Dacia sTrit afirmate cu hotdrIre.
O ambianta culturald aleasa In care initiativele nationale sTnt sprijinite de episcopul

Grigore Maior si de Ignatie Darabant.


In aceasta vreme Blajul cunoscuse ultima faza a luptei Impotriva teologului"
latin, pornita de Inochentie Micu i Incununatd de succes In 1773 datoritd
insistentelor lui Grigore Maior. SIntem si din acest punct de vedere pe tdrimul unei
afirman i nationale In spiritul ideilor galicane", chemate s sprijine si mai accentuat
ideea unei autonomii.
Cultura nationala promovata de carturarii Blajului apeleaza tot mai stdruitor
la valorile culturii europene. in biblioteca manastirii ne IntImpind o literatura bogata.
In limbi de circulatie europeand si de continut foarte variat : Anaiele lui Baronius,
Analecta lapidum in Dacia de Samosius, Heineccius, Corpus juris Romani, Divanul
Hronicul lui Dimitrie Cantemir, lucrdri de filozofie, o metafizica, un tratat de logica,
gramatici, dictionare etc. Indirect, aceastd literaturd s-a rasfrint si asupra formatiei
intelectuale a viitorului carturar, care a reusit s atragd aprecierile profesorilor
Este ales, o data cu $incai, pentru a-si desavIrsi pregatirea la Roma ca bursier

al Blajului. O ansd unicd pentru un tIndr romdn ardelean. $i astfel, findrul bursier
Tsi Incepe caltoria aldturi de mai vIrstnicul $incai, treend prin Timisoara si Buda,
pentru ca apoi, probabil, s-o continue de la Triest pe mare. Despre drumul facut
cunoastem o singurd impresie culeasd In orasul bandean.
La Roma a ramas cinci ani, In care a studiatfilozofia si teologia, dar s-a interesat

58

si de existenta diferitelor popoare, chiar a celor din Extremul Orient. Curiozitatea


Il mTna spre un subiect predilect pentru omul secolului al XVIII-lea, pentru care hotarele umanitatii nu se mai margineau la Europa. in orasul plin de vestigiile trecutului
comun, orizontul i se largeste mult. Se intereseazd de problema conciliilor bisericii
o lectura care anuntd Procanonul. Observator atent, reine o seamd de elemente
negative din manifestdrile InaItilor prelati, pe care a-Ova ani mai tirziu le va folosi
"n scrierea lui de fronda antipapala.
La Intoarcere ramIne un an In Viena, unde studiazd dreptul canonic, In atmosfera reformatoare a experimentului iozefin. Universitatea vieneza, In a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea, se resimte In tot mai largd masura de pe urma politicii
culturale a imperiului. Prin educatie se putea realiza unitatea imperiului, dar mai
cu seama trebuiau pregatiti oameni capabili s puna in practica directivele economice, fiziocrate, reformele contaminate din ce In ce mai mult de luminismul vremii.
Viena acelor ani reuneste pentru moment o Intreagd pleiada de carturari ardeleni.
"ntre care cei mai de seamd s'int Samuil Micu, Gheorghe $incai, Budai Deleanu
si viitorul nostru istoric. Acest mediu intelectual, invadat de literatura secolului,
InrIureste profund asupra formatiei lui Maior, captivat Indeosebi de initiativele
iozefine In domeniul religios.
De mila lui Dumnezeu
va scrie el In Procanon in 1783
nemtii acum s-au
luminat si toate vicleniile Romei le descopere, cearcd Invataturile sfintilor pdrinti si

www.dacoromanica.ro

obiceiurile cele bdtrine ale bisericii si In


practica le pun, precum se vede din cele
multe decreturi ce pre bunul Tmparat losif
al doilea le-au dat afara, si a se vesti si
a tinea au poruncit. Carele pentru stiinta
tuturor romanilor vestitului oarecind neamului nostru la aceasta carte pre urma,
pe limba noastra intoarse le voi adauga"

.4

48).
(ed. Erbiceanu, p. 47
La Viena citeste scrieri galicane si
febroniene, care militau pentru limitarea
papalitatii la sfera atributelor ei. lata cum
In capitala imperiului se defineste personalitatea de luminist a lui Petru Major,

avind trasaturile specifice ale unui cdrturar


format in mediul universitar german, influentat de umanism indeosebi de Erasmus si de Hugo Grotius , care incerca sd
restituie doctrinei crestine puritatea ei
initiald. Cu alte cuvinte, o decantare a tex-

telor, dar si a institutiilor, de toate adaugirile ulterioare, de falsificdrile arbitrare,


pentru a degaja imaginea unui crestinism
primordial In simplitatea semnificatiilor
sale etice. Opera de peste citiva ani a lui

EA.

PETRU MAIOR

Petru Maior
Procanonul (1783) , precum si lecturile lui din aceasta vreme, care converg spre aceste tarTmuri ale gindirii
secolului, impregnate de spiritul lui Erasmus, Pascal, Hugo Grotius, ne indica
profilul unui intelectual dominat de ideea unei renovatio a religiei de natura renascentistd. Acesta este marele cistig al studiilor sale vieneze, ce da sensul unor
preocupdri viitoare.
In 1780, Petru Maior se intoarce la Blaj, unde va funciona ca profesor de 'ogled,
metafizicd si drept natural patru ani cu atita nevointa... cit din shoala lui esiti barbati se fecera floarea romdnilor si In clir si In politie" (Reispunsul la eirtirea, p. 9).
In 1784, impreund cu Gh. $incai, pdrseste rasa calug5reascA Blajul pentru a se stabili In linistea unui colt de provincie, ca preot la Reghin si apoi dupa scurf& vreme
ca protopop. Este Inconjurat de popor, e cdutat ca un sfdtuitor, dar este intimpinat
si de neintelegerea unor confrati coplesiti de traditia unei imobilitti seculare.
Adund un sinod de 16 de preati, inceared sd faca din institutia incredintatd o arma
de afirmare impotriva feudalismului. Preocupat de scoald intr-un sens larg, Tncearca
sa salveze putinele scoli romanesti, cistigindu-si antipatia nobilimii, sau desfasoard
o Intinsd opera educativd. A ramas la Reghin intru acele vremi aspre", va nota el
In Rdspuns, tocmai In anii rascoalei lui Horia si ai pacificdrii exercitate de nobilime,
In timpuri de grea asuprire social i nationald. Viitorul istoric traia conditia preotului roman asuprit si invinuit de cei care vedeau in el pe sustindtorul masei covirsitoare romnesti ce inconjura castelele feudale.
i

www.dacoromanica.ro

59

Activitatea lui la Reghin si-o petrece pe drumurile satelor, InvtInd pe unii,


IndemnInd pe al-0i, Indeobste pe cei tineri, putin deprinsi cu ale scolii. Ndzuia ca o
dat'd cu cei mici s Invete i cei mari, o instructie cit mai generalizatd, cu gIndul la
ridicarea neamului. In micul oras provincial, el are comportamentul unui luminist
care crede In puterea InvMdturii, In valoarea operei educative pentru progresul

societii.
La Reghin, Petru Maior a Tnteles s fie un lumindtor al poporului si totodatd
un apArdtor atunci and preotilor sau oricrui alt slujitor al bisericii li se fdcea vreo
nedreptate. intr-adevdr, dupd cum singur mdrturiseste, In toate prtile priveghea
si apra".
Activitatea lui Petru Maior In micul tIrg transilvdnean a fost Insd mult mai
bogat. Adun documente privitoare la istoria bisericii romnesti, la drepturile strdvechi ale protopopilor, si redacteazd In cele din urm, In 1795, Protopapodichia, adecei
puterea, drepturile sou privileghioanele protopopilor celar romnesti din Ardeal, In care

istoricul nostru pledeazd pentru ideea


In biserica greco-catolicd, gray
Incalcatd de episcopul Bob. Ca un bun cunoscator al vechilor orInduieli, adeseori
face aluzii la drepturile de odinioard, pe care le voia restabilite, cu &dui la emanciparea politica a natiunii.
In 179011 gsim In primele rinduri ale miscdrii Supplex-ului, redactind si isaind
aldturi de loan Para una din primele petiii In care se cer drepturi politice pentru
romni In lumina dreptului naturii. Pdtruns de Insemndtatea idealului national,
IntIlnim prezent In 1789 la instalarea episcopului neunit Gherasim Adamovici la
Sibiu, centru cultural cu care va Tntretine pIn la moarte Intinse legaturi culturale.
Pentru un timp, dupd desfiintarea seminarului din Liov, Il aflrn la Blaj, fiind chemat
la profesoria canoanelor". In aceasta' perioadd din viata lui Petru Maior distingem
cu usurintd idealul luminist de care este cdluzit, ideal asezat In serviciul emanciprii nationale. Un educator In primul rInd, dar si un om politic In luptele perioadei
dominate de Supplex hbellus valachorum. Tot din acest rdstimp dateaza. si Propovedaniile si Didachiile sale, pe care le redacteaz In cupe de rdgaz la Reghin, unde izbutise s-si creeze un modest univers cultural. Biblioteca lui din aceast perioadd Insumeazd un numr de mai bine de 137 de volume, dovedind interese culturale foarte
largi, incepTnd cu literatura patristic si terminInd cu Scrisorile eng/eze ale lui Vol-

taire. Mult literaturd latind


Cicero, Ovidiu, Horatiu, Virgiliu, luvenal, Petroniu Arbiter, Seneca, Catul, Proper-0u , dar si lucran i filozofice, Aristotel, Wolff,
Steinkelner, gramatici si dictionare latine si grecesti sau franceze, o gramatica
ebraicd, lucr-dri de istorie si drept, codul verbczian, Aprobatele i Compilateie etc.
Constiinciozitatea cu care si-a Indeplinit
Ti aduc aprecierile justifiate ale lui Samuil Vulcan, cu ocazia propunerii pe care o face In vederea numirii
sale ca cenzor la Tipografia din Buda.

60

Petru Maior stie asa de bine limba romdneasc, Inca Intelege atit frazele si
proverbele, eft si chiar idiotismele ei, si stie sd le explice In urma unui exercitiu de
mai mult timp ; a terminat cu laudd studiile filozofice si teologice la Roma si dreptul
canonic la Viena ; a predat filozofia si teologia la Blaj ; si-a asimilat asa de bine economia rurald, c Tntelege perfect termenii ei, cunoaste perfect limbile latin, italiana
II greceasc. Este deci pentru aceastd slujbd vrednic de recomandat In cel mai mare
grad" (Marienescu, p. 51
52).

www.dacoromanica.ro

Este numit la 2 septembrie 1808, In urma unei cereri personale, In care


pomeneste cunostintele sale de latina, italiana si greaca si, bineTnteles, romand. in 30
ianuarie al anului urmator paraseste oraselul cu destinatia Buda; In 7 martie TI gasim
In noua resedinta.
Viata lui Petru Maior la Buda se desfasoara In noi Imprejurari, aVind sentimentul
Malt al datoriei fa-0 de cultura neamului romanesc". Instalat Intr-o casa din cartierul
sTrbesc al orasului, duce o viata modesta. Tnconjurat de car-tile noii sale biblioteci, pe
care oalcatuieste Intre1809 si 1821. La moarte, cei care Ti inventariaza bunurile, Tnregistreaza In interiorul srcacios doua mese, cloud' scaune de piele, un pat etc. Garderoba
carturarului este, de asemenea, sraca, obisnuit ?ma' pentru un om care Tsi Tnchinase

via-ta cartilor. La Buda, Petru Maior nu a renuntat la reverenda arhidiaconului de la


Reghin, dupa cum nu a renuntat nici la titlul de Arhidiaconus Grgenyiensis", cu
care Tsi Triso-tea numele. Legaturile cu Ardealul sTnt puternice si sine sa le sublinieze
prin Intreaga lui activitate. Corespondeaza cu cei de acasa, cu tineri Indeosebi, carora
le da sfaturi, cu episcopul Moga, care Ti raspIndeste lucrarile in cuprinsul diecezei
ortodoxe, sau Tntretine un interesant schimb de scrisori pe terne folclorice si istorice

cu dr. Vasile Popp.


Anii petrecuti la Buda sTnt cei mai fertili din Tntreaga lui activitate ; publica
numeroase carti, se Trigrijeste de aparitia altora la Tipografia din Buda, redacteaza
referate, o munc ce Ti reine Intreaga atentie. Pentru viata traita la Buda sTrit de un
mare interes crtile bibliotecii sale, care ne Ingaduie sa privim In laboratorul sau de

creatie. Lucrrile filozofice sInt prezente In continuare 'In biblioteca luministului


roman. Pascal, Puffendorf, Baumeister, Heineccius se Invecineaza acum Insa cu o
bogata literatura istqrica contemporank Pray, Benk, Schwandtner, Comides, istorici
latini, umanistul Miron Costin cu De neamul moldovenilor, Dimitrie Cantemir, numeroase dictionare
italian-spaniol, italian-latin
gramatici grecesti si siriene etc.
Interesanta este si literatura galicana, Bossuet, Defensio cleri gallicani, Van Espen,
Jus Ecclesiasticum, Aventurile lui Te/emach In italiana etc.
A profitat nu numai de pe urma lecturilor personale, ci a cautat sa se si informeze
clt mai In adTrici me, facInd cercetari In biblioteca din Pesta sau audiind cursuri de istorie
la Universitate. in primul an Isi publica lucrarile redactate la Reghin, Propovedamile

Didachille, lar Tntre 1810 si 1811 Predictle, In trei pri. Restul timpului TI rezerva
istoriei originilor poporului roman, mTnat de dorinta de a da un raspuns acelor streini scriitori" care se Trideletniceau cu denigrarea romanilor, o lucrare prin care de
fapt Petru Maior reia ideile Supplex-ului, combatTnd asertiunile scolii istorice ilustrate
de Sulzer, Eder si Engel. in 1812 Ti apare /storia pentru Inceputul romndor in Dach a,
urmata de Istoria bisericii romanilor (1813), prilej, si una si alta, de noi necazuri de pe

urma interventiei facute de loan Bob pentru interzicerea lor. Imprimarea Istoriei
bisericii este de altminteri oprit, cartea ramTnInd pTria la moartea autorului In depozitele tipografiei, iar el Impovarat de datorii, deoarece crtile erau tiparite pe cheltuiala autorului. De remarcat ca. Maior s-a gindit ca Istoria bisericii sa fie raspindita In
Tara Romaneasca, un gest care indica o noua orientare In cultura romanilor trans*Ivaneni.

Opera istorica a luministului Petru Maior vine sa completeze pilduitor o activitate


prodigioasa, asezata In serviciul emanciparii nationale a poporului roman. Orizontul
european al istoricului e evident. Muratori, Du Cange, Mabillion, Voltaire, literatura
galicana, cronicari si istorici romani
Miron Costin, Dimitrie Cantemir
alaturi
de istoriografia veacului sau, istoricii maghiari Benk, Pray, Comides, colaboreaza

www.dacoromanica.ro

61

'''

E''''

II EHTei

' ."

'

4:1911gTZd

tmiiiiisiiiidOi44Ali14.
.111(<1.e

4T

II.T;:b
a

11 fi'T f
rrow;n,, w:

I5
AA

Al

grafiei erudite, nu se grdbeste insd


imite si pleacd la drum de la o documentatie

'

;IA Anne C'x'italarri;t4,

41:AilIrgn -fitittAin 1011.;ANAI acAtivrnit.nirm,.


2 Oinritleif

'aeliox A verunacor .ro.siscae!


1'..,,'i -

'

6.

rezonabild, neincdrcatd,

dar totusi funda-

mentald. Ca istoric, Petru Major, ancorat


hotdrIt In zonele culturii luministe, a avut
ca punct de pornire umanismul romanesc
cu

-:

ideile sale fundamentale :

latinitatea,

unitatea de origine a poporului roman si


continuitatea lui In Dacia. Aceste idei istorice devin importante forte contemporane, un mijloc al afirmarii nationale. El
duce mai departe. In noile imprejurdri ale

!...s.;

simtitor la reusita scrierii. Indiscutabil mai


putind eruditie ca la Micu sau $incai, dar
poate tocmai de aceea o mai hotdrIt apropiere de maniera istoriografiei luministe.
De acord sa omagieze pe pdrintii istorio-

',

al XIX-lea dupd respingerea Supplex-ului, lupta national& ce se deplaseazd


de la actiunea deschisd politicd spre dome-

veacului
A'

4 rya,. rynerp44,

.N
01,11/471;

01711rVt141.1 dp;"

,.

niul culturii. Tot ceea ce nu era ingdduit

de stdrile politice ale regimului reactiunii


S I 2.
isi cauta un teren de manifestare In cultura noud. Maior, aldturi de Samuil Micu
si Gheorghe $incai, continuindu-i apoi,
PETRU MAIOR,
realizeazd o putern'cd afirmare nationald
Istoria pentru inceputul romclnilor In Dochia,
prin
istoria pe care o scrie, cdutind sd inBuda, 1812 (foaie de titlu)
valideze asertiuni interesate, provocate de
justetea revendicdrilor politice romanesti ale anilor 1790 1792.
Ca istoric, si Petru Maior dezvoltd crezul lui Micu si $incai, II completeazd in
lumina unei noi documentatii, dar mai cu seamd prin strlucirea rationamentelor Ti
asigurd difuziunea si netdgdduitul succes In lumea contemporanilor. Daca la cei dot
istorici contemporani luminismul lor cert era invdluit In bund parte de eruditia unei
istoriografii savante, de multe ori analisticd, cu Petru Maior istoriografia romaneascd
marcheazd indiscutabil triumful unei noi forme literare. Dezvluirea originii poporului roman, vdzut In spatiul celor trei
romnesti, se face plecind de la principalele
rezultate la care ajunseserd pind la el scoala romneascd si luministii ardeleni. O documentatie indiscutabil mai redusd capdtd sub pana rationalistului Maior o mai mare
putere de convingere, sensuri aproape nebdnuite. Ceea ce la $incai rezulta la capdtul
unor expozeuri documentare grele de eruditie, la Maior se infAtiseazd In cIteva trdsd-

62

turi de condei. insdsi afirmarea tezelor fundamentale ale luminismului ardelean,


latinitatea si continuitatea, se face prin spargerea vechilor tipare, prin larga audientd
acordatd psihologicului In interpretarea istoriamodalitate caracteristicd luminismului.
Sondarea adincurilor istoriei romanilor o face cu gindul la prezent, atent la aspiratiile
Romanitatea, continuitatea pe teritoriul Daciei, critica antifeudald sau anticlericald sInt dominate de ratiunile luptei nationale. De aceea trecutul este vdzut cu
ochii prezentului, lar opera lui istoricd, fie ea chiar istoria pentru inceputul romnilor,
prilejuieste incursiuni ce vizau sistemul atIt de complicat si de nedrept al constitutio-

www.dacoromanica.ro

nalismului transilvanean. Cu a-tit mai mult lstoria bisericii romcInilor rmIne In judecata

posteritath o opera profund contemporana nu numai ca viziune, ci si ca naratiune.


Nazuind la realizarea acelei renovatio a religiei si bisericii, a apelat la literatura
galicana franceza, la opera I u i Bossuet, care in Defensio cleri gallicani, aparind autonomia

clerului francez fata de Curia romana, Il putea Intari In convingerea c pastrarea nestirbita a institutiilor nationale ale bisericii greco-catolice serveste luptei de emancipare nationala. Asa se si explica pledoaria lui Maior impotriva innoirilor lui loan Bob,
care loveau In institutiile traditionale ale bisericii unite : manastirea si scolile. Daca
Petru Maior era de acord cu vederile iozefine In
cu puterea papala, nu e mai
putin adevarat ca istoricul nostru avea rezerve Insemnate fat de tendintele de uniformizare ale statului austriac, El era hotarit pentru mentinerea formelor traditionale

ale bisericii ca mijloace insemnate ale culturii nationale.


in zilele vladicului acestuia atIta s-au abtut Blaju de la evlavia cea de demult si
atIta s-au slabit scoalele din Blaj, cit mai multi vladici In urma lui loan Bob vor avea
ce lucra" (capitolul despre loan Bob).
Critic al feudal ismului ardelean, a pledat convingator pentru restituirea demnitatii
umane si nationale a poporului sau. infruntInd vocile ce veneau sa conteste drepturile
natiunii romOne, pe un Sulzer, Eder, Engel, In opera carora vedea pe buna dreptate
interese politice straine, el nu s-a sfiit sa puna In adevrata lui lumina personalitatea
unui episcop romn nedernn de imperativul momentului. Totusi data vldica loan Bob,
asurzit de strigatele clirului, au mers la Beci [Viena].insa precum din Ardeal au pornit
dup. sfatul sau far-a de a primi carte de marturisire, ca dupa cererea si strigarea clirului

s-au miscat a merge la Beciu a da rugare catre Impratul pentru folosurile clirului si
neamului romnesc, asa cu decretul Imparatesc fu Intetit a se Intoarce din Beciu
la Eparchia so" (ibidem). Credincios conceptiei istorice luministe ce supraestima ro-

lul personalitatii, a nazuit spre idealul unui episcop luminat de prestigiul lui Inochentie Micu, pe care II opune constant prelatului timorat de asprimea vremilor.
.,Acesta, precum din firea lui e fricos, si de cei streini si de cel mai mic se
teme, asa Care clirul sau, mai virtos catre cei mai neputinciosi, e foarte aspru, si mare
Indestulare [satisfactiel are cind se arata cineva ca se teme de dinsul" (lstoria bisericii

romnilor, capitolul despre loan Bob).


Rolul atribuit de Maior personalit4ii II apropie si mai mult, In opera istoric, de
zonele istoriografiei luministe europene, care In conditiile secolului al XVIII-lea,
dei nu oferea o explicatie stiirrtifica, avea meritul de a fi incercat o interpretare
intemelata pe Increderea In posibilitile creatoare ale omului. Sint de retinut la Petru
Maior Indeosebi caracterul militant al operei, spiritul polemic, care fac din el cel mai
mare istoric romn de la Inceputul veacului al XIX-lea. Polemica redutabil din scrierile istorice este dublata de opera propriu-zis polemica, In care verva lui Maior inscrie cele mai autentice pagini specifice veacului luminilor. Fie CO dezvluie cortegiul
nedreptdtilor unui scaun episcopal In Reispunsul la cif-tire, fie ca Isi indreapta atacurile

impotriva parerilor slavistului Kopitar sau respinge exagerarile Curiei romane,


Maior ne infatiseaza cel mai autentic spirit voltairian. indeosebi polemica cu Kopitar,
in Animadversiones (1814), dincolo de unele idei astazi depsite, a facut sa razbata la
lumina prezenta remarcabila a natiunii romne. increzator In puterea opiniei, Maior a
fost calduzit de imperativele luptei nationale, al car& protagonist a fost. Astfel, polemica lui nu se iroseste intr-o diatriba de circumstanta si de suprafata, ci, dimpotriva,
aduce In discutie problematica de stringenta actualitate a culturii romnesti.

www.dacoromanica.ro

63

T I AI 11

6-

11

Age

a 9M AX

harVilf tlX1r OVATIO0 (6M06dr0),

Activ, traduce si publica dupd o editie italiana


lui Telemah (1818), opera cunoscuta
pentru ideile ei de toleranta si umanitate, lard In
anul urmdtor cloud lucrdri lingvistice (Ortografia si
DialoF,u1), care completeaza studiile sale filologice
din anexele Istoriei pentru Inceputul romanilor In
Dachia, Disertatie pentru Inceputul limbei romdnesti

0 II

TntImplrile

ii YX11:1111Ch0.118A
,

ilAA4tift.

,A.t rip

AMCA Ptums,

kri:cgs rifulmKs'PrE

.14T ?

Al
firseroam ,

Awfo-Csm%yrffi,
ettotvp Aitipts.m.4.

Disertatie pentru literatura cea %,eche a romdnilor.


PInd In ultima clipa munceste la revizuirea Lexiconului (1825), Ii completeaza etimologiile, cu &dui
la nevoile culturii neamului. Multimea gramaticilor,

dictionarelor
italo-latin, italo-spaniol, ebraic,
latino-greco-francez
lectura lui Muratori ne

atesta orizontul european al filologului, ce va propune, prin adoptarea metodei comparative, reconstituirea latinei vulgare. Preocuparile lingvistice ale
lui Maior ndzuiau de fapt la transformarea limbii
romane Intr-un instrument capabil sa exprime
notiunile fundamentale ale culturii moderne. Reforma ortografiei, redactarea gramaticii, colabora-

AllE

it
ltpxkua 1N:nOrpritif A OtTItiftirtITATO; AtiN
11,1-q.

kj

rea la DicTionarul de la Buda stau In legdturd nemijPETRU MAIOR,

intimplanle

lug

Telemah, Buda,

(foaie de titlu)

1818

PETRU MAIOR,

Lexiconul de la Buda, 1825 (foaie

de tttlu)

LESICON
ROMXNESCU-LXTINESCU-UNGUHESCU-NEMTESCU
At It

DE MAI MULTI AUTOS!, IN CURSUI: A TRIM!, SI


MAI MULTORU ANI S' AU LUCHATU.

LEXI CON
VALACIIICO - LATINO - HUNGARICO GERMANICUM
UOU

A ELUSIBUS AUCTORIBUS DLCURSU TRIGINTA


AMPLIUS ANNORLI2d ELABOSATV1 EST:

it

locit cu idealul luminist al autorului. Petru Maior


pleacd In studiile sale de la limba latina, distinend
cele cloud aspecte ale ei si facInd In felul acesta
legdtura cu romana. A stabilit cA limba romana
este continuatoarea latinei populare si a remarcat,
Cu dteva decenii Inaintea lui Diez, deosebirea
dintre cuvintele care alatuiesc patrimoniul vechi al
limbii romanice si neologismele Imprumutate din
latina clasica. Este si el un purist, poate unul din
cei mai Inversunati, ce exagereazd, subordonInd filologia crezului sau politic national (Disertatie pentru
inceputul limbei romanesti).

Opera lui Maior ne dezvdluie preocupan i din


cele mai diverse, profilul unui adevarat enciclopedist, patruns de idealul luminist. Reispunsul la drtire rmTne ilustrativ pentru mentalitatea de luminist a lui Petru Maior si Impreund cu el o Intreagd
opera publicata anonim la Buda, opera ce Trnbratiseazd Intinse teritorii culturale.

Acum au sosit acel timp va scrie el bine


primit ca romanii, smulendu-se din grosul intuneric
al urItei nestiinte, sd se destepte a-si Idmuri limba
sa cea romana si, lucrind cu bunul sdu talent, sd se
procopseasca [instruiascal intru stiinte, din care se
naste Intregirea mintei si urmare In tot felul de
fapte bune".

U i i E.

Tire et &Imam Typographilte Pep. Voile...W.1a Uttugargae

www.dacoromanica.ro

Este aici un crez luminist autentic, Intemeiat pe stiintd, o Incredere netarmurit


in ratiune si In capacitatile creatoare ale poporului roman. Opera lui Petru Maior,
pentru valorile ce le contine, a fost imbrdtisatd cu un mare entuziasm, In deceniile
premergatoare revolufiei din 1848, de catre romanii din toate provinciile istorice,
semn ca noua generatie pasoptist s-a oprit la trdstura fundamentald a scrisului sdu

valoarea general romaneascd, ridicarea problemelor pentru fiinta poporului roman


In totalitatea lui, intr-o forma care atinge adesea caracter literar.

BIBLIOGRAFIE

Procanon, ce cuprinde In sine cele ce sint de Hod spre fritelesul cel deplin si desdvirsit al canoanelor si a toatd tocmeala bisericeascd spre folosul mai cu seamei al romdnilor (1783), ed. Gr. Morcu,
Sibiu, 1948; Protopapadichia (1795), In Soimul romanesc", Viena, 1865-1866 ; Didachii, Gelled Inv&
taturi pentru cresterea filiar la ingropciunea pruncilor mcrti culese de. . . , Buda, 1809 ; Propovedanii
la ingropeiciunea oamenilor morti culese de... , Buda, 1809 ; Prediche sau fnvtturi la toate duminecile
si seirbdtorile anului cu/ese de... , 1-111, Buda, 1810-1811; lstoria pentru inceputul romelnilor In Dachia
intocmitei de ... , Buda, 1812, cuprinde si Disertotie pentru inceputul limbei romdnesti si Disertatie
pentru literatura cea veche a romdnilor ; Istoria besericei romdnilor &It a acestor dincoace, precum
si a celar dincolo de Dunre, Buda, 1813 (ineditele lucrarii In : T. Cipariu, Acte si fragmente, Blaj,
1855 ; P. Teodor, In Anuarul Institutului de istorie din Cluj", IX, 1966); Rdspunsul la
cfrtirea carea s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior, Buda, 1814; Animadversiones in Recensionem

Historiae De origine Valachorum in Dacia, Buda, 1814; Reflexiones in responsum Domini recensentis
Vienensis ad Animadversionis in Recensionem Historia De orgine Valachorum in Dacia, Pesta,
1815; Contemp/atio Recensionis in valachicam anticriticam Literaris Ephemeridibus Viennensibus,
Buda, 1816 ; Intimplrile lui Telemah, fiului lui Ulise, intocmite de Fnelon, I, Buda, 1818
Ortographia romana sive latinovalachica una cum clavi, qua penetralla origination's vocum reserantur,
Buda, 1819 (reprodusd in Lexiconul de la Buda) ; Dialog pentru inceputul limbii rotricine fntre un
nepot si unchiu, Buda, 1819, adaos la Ortographia Romana (reprodusa in Lexiconul de la Buda).

At. M. Marienescu, Viata si operele lui Petru Maior, Bucuresti, 1883 ; T. P.osu, Cenzura si interdictiunea operei lui P. Maior, In Unirea", Blaj, 1892, nr. 45 ; E. Micu, O scriere necunoscutd a luf
Petru Maior (Relsoins la cfrtirea careo s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior), In Revista critica
literara", Iasi, II, 1894 ; AI. Lapedatu, Petru Maior in cadrul vietii nationale si culturale a epocii sale,
in Anuarul Institutului de istorie ngionala", Cluj, I, 1921-1922 ; I. Lupas, Scrierile istorice ale
lui Petru Maior, in Anuarul Institutului de istorie ngionala", Cluj, I, 1921-1922; Tr. Popa, Contributiuni la viata lui Petru Maior, In Societatea de mime", V, 1928, nr. 4 ; G. Bogdan-Duica, Petru
Maior si lust. Febronius sou Petru Maior ca vreijmas al Papei, In Renasterea", XI, 1933, nr. 15-27
N. Lupu, Corespondent intre Petru Majar si episcopul Bob la 1785, In Blajul", 1, 1934, nr. 9 ; Tr. Popa,

Locu/ nasterii lui Petru Maior, In Cultura crestina", XVI, 1936, nr. 6 ; V. Netea, Chem precizeri In
legeltur cu Petru Maior, in Revista FundaVilor", VIII, 1941, nr. 6; $t. Cuciureanu, ltalienisme
la Petru Maior, In Studii si cercetari stiirqifice", seria Filologie, las, X, 1959, fasc, 1 2 ; D. Macrea,
Petru Maior, In Ungvisti si filologi romeini, Bucuresti, 1959; P. Teodor, Dom) scrisori ale lu, Petru Molar

din timpul petrecerii sale la Buda (1810), In Anuarul lnstitutului de istorie din Cluj", III, 1960;
N. A. Ursa, Ceirti de popularizare a stiintei traduse de Petru Malar, in Limba romana",X, 1961,
nr. 2 ; M. Protase, Petru Maior polemist, In Studii si cercetari stiintifice", seria Filologie, Iasi, 1961,
fasc. 2 ; S. Puscariu, Pdrerile lui Petru Maior despre limb& In Anuarul Institutului de istorie na-

.tionala", Cluj, I, 1921-1922; N. Albu, Petru Maior (Date noi privitoare la viata si activitotea so), In
6

c. 4

www.dacoromanica.ro

65

jurul unei lucreiri istorice


Mitropolia Ardealului, IX, 1964, iunie-august, nr. 6-8 ; P. Teodor,
/ui Petru Maior
Contributie la istorio crlji rornidneti vechi, in Anuarul Institutului de istorie

din Cluj", IX, 1966.

ION BUDAI DELEANU


Personalitate culturala bine conturat, de o deosebita semnificatie Intr-o vreme
7n care literatura noastra culta nu era decit la Inceputurile sale, Ion Budai Deleanu
este nu numai cel mai de seama literat al Scorn ardelene, ci si unul dintre reprezentantii

de prestigiu al beletristicii noastre, opera sa literara marcind o izbincla artistica


reala, ce depaseste plasmuirile contemporanilor.
Prin ideile sale indrznete relativ la rezolvarea problemelor sociale, Ion Budai

Deleanu depaseste crezul $colii ardelene. Samuil Micu, Gheorghe $incai, Petru
Maior, carturari distinsi, de formatie luminista, dar Inca neemancipati In intregime de
sub tutela mentalitatii teologice, nu au convingerile radicale ale autorului Tiganiader
in ceea ce priveste credinta, organizarea religioasa ori statala sau rinduielile sociale.
Desigur, nici Budai Deleanu nu se poate sustrage total limitelor impuse epocii de
nivelul dezvoltarii spirituale la care ajunsese timpul sau ; totusi, el rmine o constiint evoluata, insufletita de idei si convingeri extrem de Thaintate si curajoase,
pe care le-a expus In imagini literare nu lipsite de relief si forta artistica.
Autorul Tiganiadei este un autentic crturar luminist si, ca atare, Trytelege si

concepe literatura mai mult ca o modalitate particulara, menita sa demonstreze


aproape deductiv un corp de idei, decit ca un domeniu al imaginei artistice implicind
un continut ideologic ce se poate degaja si transmite. Ideilesint, deci, distinct demon-

strate", intentia autorului fiind, In primul rind, aceea de a oferi si impune un crez
ideologic, figuratia plastica a tabloului de viata raminInd subsecvent; atasament,
aladar, si preocupare mai mult de idee" decit de imagine". Totusi, ceea ce confera
lui Ion Budai Deleanu o nota particular este faptul ca literatura lui, desi vizeaza
zone morale, nu se adreseaza atIt situatiilor si conflictelor asa-zise general-umane",
cit strilor de lucruri reale si chiar contemporane lui, pe care le supune alegoriei,
convertindu-le, dar nealterindu-le semnificatia. Directivata etic, In sens clasic, opera
sa literara este sprijinit solid pe aspecte sociale investigind domeniul realitatilor
desi de intentii si tipare
concrete. Aceasta face ca literatura lui Ion Budai Deleanu
sa ancoreze In istoricitate evident prin suportul continutului sau (natura
sistemului de imagini fiind de un vadit caracter social), care aduce gustul modern penclasiciste

tru actual" si faptul diurn. Astfel, figura carturarului ardelean reprezinta In istoria
noastra literara o dubla revelatie : este primul mare creator de literaturd original
(Tsgan'ada este un monument unic al epopeii, ca specie, In epica noastra), care, satirizind In chip temerar si atotcuprinzator rinduielile feudale, consemneaza -- tot pentru
intTia oar si la scara major in literatura romneasca o evidentd si constient urrnastructur clasica si substanta
rita orientare sociala. Or, tocmai aceste carcateristici
moderna, original dozateTi deosebesc opera de aceea a inaintasilor si a contemporatS6

nilor sai si explica temeiurile importantei sale deosebite In istoria literaturii romne.

www.dacoromanica.ro

Ion Budai Deleanu s-a nascut In satul Cigmu din tinutul Hunedoarei, aproape
de Orstie (azi, judetul Hunedoara), probabil la 1760 (nu mai devreme, nici
dupa 1763). Este primul din cei zece copii ai preotului Solomon Budai, statornic
adept al unirii cu biserica romano-catolica. Dintre fratii scriitorului, merite deosebite
si-a dobIndit Aron Budai
secretar al tezauriatului si al consistorului ardele.an din
Sibiu
datorit rolului important pe care I-a jucat In viata social-politicd si cultural
a Transilvaniei de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea. Ceilalti frati sInt : Anton, Petru,
Nicolae, losif, Solomon, Maria, Sofia si Dina.
Solomon Budai va fi avut de luptat, desigur, cu multe greutati pentru a putea
asigura instructiunea atItor copii. Abia In 1819 fratii Ion, Aron si Anton Budai cer,
prin cancelaria aulic, ridicarea cu scutire de taxa In rangul nobilimii trnasilvanene",
precum si scutirea locului de cas parintesc ramas neTmpartit". ConferireaTnnobilarii
se acorda In cele din urma primilor doi, dar, dei consacra merite reale, aceasta tre-

cere In rIndurile micii nobilimi ardelene este un act de semnificatie pur formala.
Situatia pe care a avut-o efectiv familia preotului din Cigmau a fost aceea a unui numar
redus de romani hunedoreni liberi, care trdiau In mijlocul masei romanesti de iobagi

Impovarati de toate servitutile feudale. Chiar viata autorului Tiganiadei acoperd


rastimpul unei epoci brazdate de agitatii sociale, de rscoale si revolutii. Aceasta epoca

In care nemultumirea populard rascoleste aciTncurile, iar valul razvratirii amenint


rinduielile existente, impune daca nu cultul
in once caz interesul deosebit pentru
atitudinea cutefitoare, actiunea decis si fapta eroica; ea Tsi va imprima din plin sigiliul si asupra activitatii scriitoricesti a lui Ion Budai-Deleanu.
Scriitorul de mai tIrziu Isi petrece copilaria la Cigmau, unde face si scoala primard.

Studiile si le continua, IncepInd cu anul 1772, la seminarul din Blaj. Personalitatea


viitorului scriitor va pastra IntipOriri trainice din aceastd prima perioada, legata de
cunoasterea nemijlocit a tuturor aspectelor vietii de la Tara, de la necazurile tranilor
!And la datinile, legendele si toata frumusetea folclorului atTt de bogat din tinutul
sau de nastere. Dincolo de rigorile InvatamIntului temeinic si de austera
penumbra seminarial, Blajul nu-i oferea un exemplu de viatd ordseneasca,
IncIt tInrul venit de la poalele Magurii rmTnea si pe malurile TTrnavelor
mijlocul aceleiasi atmosfere rustice, populata de oameni simpli si obiditi, dar de o
mare vigoare sufleteasca si de o verv robusta'. Seminaristul pornit de lIng ruinele
vechii cetati romane Ceugma, cea Impresurata de legendele local nicilor, a receptat Invattura prinnit In scolile Blajului, unde a venit In contact cu IntIiele elemente de culIn fond
turd clasic, dar a rmas
mereu legat de viata si real itatile de la tara.
Asa se explica faptul ca de pe acum manifest independent, vddind un spirit laic fara

o prea pronuntata aplicatie teologic, inclinat mai curind sa rmtie In statul din
afar" (cum ni-I Infatiseazd o marturie din 1813). Acest viu atasament si aceast comuniune directdcu viata poporului vor rmtne pentru scriitordeterminantafundamental a personalitatii sale, expliand In acelasi timp nu numai pozitia ferm adoptata
fata de problemele social-politice, dar si masiva prezenta In opera sa a unor elemente
si date locale: toponimie (Ceugma, Cioara, Bozes, Jibot, Ompul PInii, Vaidei, Turdas,
Hateg, Sacel, Retezat, Mures etc.) si onomastica, tradiii, credinte si obiceiuri, mediul
social-istoric al timpului, precum si limba care utilizeazd din plin elemente lexicale cu
totul specifice meleagurilor natale. Datorita unor atare temeiuri, autorul Tiganiadei
nu va deveni tipul livresc al savantului de cabinet, care se apleacaasupra vieii poporului din consideratii i convingeri rationaliste ori umanitare, ci va fi un carturar ceta-

www.dacoromanica.ro

67

lean ivit si rdzbAtind spre lumina' din rindurile celor de jos, a cdror viatd o cunoaste

dinluntru, intim si multilateral.


incepInd cu toamna anului 1777 si Old In ianuarie 1787, Ion Budai Deleanu se
afld la Viena, unde Isi continua' studiile superioare. Dupd ce urmeazd eoi ani la Facultatea de filozofie (1777 1779), trece la Facultatea catolicd de teologie, pe care, In
calitate de bursier al Colegiului SfInta Barbara, o frecventeazd patru ani (Intre 1780

si 1783) ca student extraordinar" (Gasthrer), absolvInd-o In chip strdlucit si, se


pare, luIndu-si i doctoratul In teologie (probabil la Erlau). Functioneazd, apoi ca
psalt, ajutor de cantor si Intre 1 februarie 1785 si sfIrsitul lui 1786
ca
sacristan al bisericii Colegiului Sfinta Barbara, ocupIndu-se sporadic si cu Indeletnicirea de copist cu ziva la Ministerul de Rzboi.
Timpul pe care I-a petrecut In capitala lmperiului habsburgic constituie o a doua
etapln viata scriitorului. Aici el cunoaste pe Samuil Micu si pe $incai, pe Maior si pe
Samuil Vulcan, aici va intra In contact cu literatura universald si cu marile curente de
idei ale vremii. Atitudinea i opiniile antimonahale care stdpIneau Viena in timpul
lui losif al II-lea, adincirea literaturii latine, cunoasterea literaturii clasice italiene, a lui
Metastasio (din al cdrui Temistode va si traduce un fragment), a lui Casti si a lui Alois
Blumauer, eventual a lui Ossian, Indemnul oferit de cercetdrilestiintifice ale celorlalti
ardeleni aflati la Viena (de care se diferentiazd oarecum, depdsindu-i net sub raportul
informatiei I iterare), toate acestea s-au altoit pe fondul sntos al unui spirit robust si
ascutit, saturat de cunoatereai pdtruns de valorile vietii poporului din care se ridicase. intreaga sa culturdfilozoficd si I iterard Intemeiatd pe solide stud i i umaniste, asimilarea ideilor Inaintate din ideologia luministd a vremii i apetenta pentru rationalismul voltairian Ii sporesc atasamentul pentru cauza dreaptda poporului asuprit si-i
limpezesc si mai mult drumul ce avea
urmeze. Din aceast epoca dateaza
strIngerea material ului pentru lexiconul sdu (poate chiar o prima redactare partial),
precum si traducerea In romneste a unor culegeri de ordonante si legi; In acest timp
adInceste studiul latinei, Invatd italiana, franceza. germana si e de presupus c In
aceastd vreme I-a Incercat &dul de a scrie opera sa literard. in perioada vieneza. se
Incheagd formatia intelectuald i culturald a scriitorului, statornicindu-se temelia sa
luministd, nu fdr unele
iozefiniste, care mai tIrziu vor ceda In larga
msurd
locul unei orientan i mult mai radicale, sub InrIurirea Revolutiei franceze.
Aceast a-at de fecundd epocd este Intunecatd de un scurt interludiu cu urrndri
decisive pentru viata scriitorului : rdstimpul In care Incearcd sd se statorniceascd In

Transilvania. ReIntors la Blaj, functioneaza putind vreme ca profesor si, se pare,


ca prefect de studii" la seminarul unde fusese elev. Datorit, In bund msurd,
episcopului loan Bob, vIddicd de un abil egoism si de o iezuitd ipocrizie,
Ion Budai Deleanu nu se hirotoniseste.
Abia cdlcai strdmosescul pmint spune el In prefata lexiconului sdu
IntImpinIndu-md toate Impotrivelele, fui silit iardsi a md Instrdina. Ba, ca si cum as
zice, a merge de voie bund In urgie. Fui silit In urmd a md aseza In tart' strdind, Intru
care nemernicie m aflu pInd acum".
Astfel, prigonit, Budai Deleanu este nevoit s pdraseascd Blajul si sd se Tristrdineze

68

pentru totdeauna la Liov, In Gal ilia. in 1787 reuseste In urma unui concurs sd ocupe
postul de secretar al tribunalului provincial (Landgerichtssekretdr). Din iunie 1790
pInd In februarie 1791, sau chiar pInd cdtre sfIrsitul acestui an, scriitorul lipseste din
Liov, prelungindu-si fdrd Incuviintare un concediu de cinci luni. Nu se stie precis nici
unde a fost, nici ce a fcut In acest timp ; e plauzabila atIt ipoteza cd s-ar fi dus la Buda-

www.dacoromanica.ro

pesta si Viena pentru studii, cIt si, mai ales, aceea potrivit creia ar fi venit in TransilImpreund cu fratele sdu Aron Budai, cu Petru Maior i cu
fruntasi
vania, unde
ardeleni
ar fi luat parte activa la luptele nationale si la pregtirea ori poate chiar
elaborarea cunoscutului Supplex libellus valachorum Transylvaniae.

ReTntors la Liov, se cdstoreste, prin 1793, cu Mariana de Mikolaiewicze, care


fdcea parte dintr-o familie Instdrit de armeni gal itieni. Scriitorul va avea trei copii
Suzana (ndscut la 1 794, cdstoritd apoi cu Ludovic Lewandowski), Eufrosina (n. 1795)

si un fiu (despre care lipsesc datele). in anul 1796, Ion Budai Deleanu este avansat

ca sfetnic chesaro-crdiesc" (consilier) la Curtea de apel, functie pe care o Ostreazd pind la sfTrsitul vieii (adesea tinea locul presedintelui, fiind cel mai vTrstnic
dintre consilieri). in 1806 a fost numit si asesor de tribunal pentru judecarea cauzelor
din sectorul minier; In 1809 pare a avea unele relatii cu armatele de ocupatie, un document artTndu-ni-I ca refuzInd statornic promisiuni ademenitoare, In timpul invaziei

dusmane". Moare In capitala Galitiei, unde


trit mai bine de trei decenii de
viaId, la 24 august 1820.
Anii petrecuti la Liov reprezintd cea de-a treia etapd din viata scriitorului. El nu
rAmTne nici aici
dui:A cum n-a rmas nici la Viena
un izolat de oamenii i realitdtile din patria sa. Fiind capitala unei provincii creia losif al II-lea i alipise Bucovina,
Liovul avea scoald romdneascd, iar tribunalul provincial din acest oras, o sectie rornaneasc. Dacd mai addugm cd la Liov se afla un cerc destul de larg de romdni
di ntre

care amintim pe ardeleanul Petru Aaron de Bistra, funcionar la acelasi tribunal


cu I. Budai Deleanu, si pe bucovineanul Theodor Racoce, tdImaci gubernial pentru
limba romn, precum i faptul ca a cunoscut Tndeaproape Bucovina, asupra cdreia
face un raport detaliat, nu ne va surprinde imprejurarea c In 1815 mitropolitul
Veniamin Costache, cunoscindu-i meritele, Ti propune un post de profesor la Seminarul de la Socola (scrisoarea lu i Veniamin din 21 august cdtre protoiereul Lazr Asachie-

vici). Invitatia rdmIne Tris fdrd rezultat practic, dei se pare c sfetnicul chesaro
crdiesc se aratd multumit de ofertd.
Dac perioada ardeleand din biografia scriitorului i-a asigurat acestuia baza
trainicd a legturii cu viata materiard spiritual a poporului sdu (oferindu-i doar
primele elemente de culturd clasicd si umanistd) si dacd anii de la Viena sInt cei
In care se formeazd crturarul lumi nist de anvergur european (ale crui Ini

drdznel i sTnt, deocamdat, usor temperate de unele veden i iozefiniste), etapa gali -

liana' este aceea In care opiniile sale se radicalizeazd sub directa influentd a ideilor
Revolutiei franceze, precum si a prefacerilor i rdsturndrilor sociale din timpul ascensiunii napoleoniene. Anii trditi In capitala Galiiei
unde mediul cultural era propice
reprezint Tris si epoca rodnicd a elaborrii operei
preocuprilor scriitoricesti
astfel, tenacele ardelean de la Cigmdu si Blaj si arturarul luminat de la Viena devine
acum scriitorul romdn de netgdduit prestigiu.
Scrierile lui Ion Budai Dealeanu sint numeroase si din domenii diverse : lucrri

cu caracter pedagogic, juridic, istoric, etnografic, opere lingvistice si literare.


In ultima parte a anilor de la Viena copiazd traducerea romdneascd sau poate
chiar tlmceste el Tnsusi In limba romdnd o scriere pedagogic germand sub titlul
Tndreptettoriu al 'inveltdturilor rntru a formarisi pe tinerii scolari sau Carte trebuincioasd
unele
pentru dasca (1785); de asemenea, traduce
uneori cu mici adaptri
opere de legislatie, mai ales lucrri de drept si de procedur penald, cum sInt:
Rinduiala judeciltoreascei de obste (Viena, 1787) si Pravila de obste asupra faptelor reile
si a pedepsirii lor (Viena, 1788). Este aproape cert ca Budai Deleanu este traducdtorul

www.dacoromanica.ro

69

si al altei lucrdri juridice, In cloud volume, apdrute la Cernduti In 1807 (tipografia


lui Peter Ekhard), cel de-al doilea volum avind un titlu putin schimbat fatd de primul
Carte de pravild ce cuprinde legele asupra fqptelor reile si a ciiicdrilor gre/e de politie
(vol. I) si Carte de provilei asupro grelilor cclicdri a politicestilor orelnduieli atingetoare

de politie (vol. II).


Lucrdrile istorice, redactate exclusiv In latineste si rdmase toate In manuscris,
Invedereazd intentia autorului
realizatd doar partial
de a alcdtui a vastd opera
consacratd originii popoarelor din Transilvania. in elabordri uneori incomplete,
ea cuprinde o serie de titluri (capitule sau disertatii) ce urmau sd fie integrate In
cuprinsul scrierii. Lucrarea, In ansamblul ei, s-ar fi intitulat
dup. cum se mentioneazd intr-o redactare din primul capitol
De originibus populorum Trarsylvaniae
commentatiuncula, cum observationibus historico-criticis.
intemeindu-se pe surse romanesti (Ureche, Miron Costin), dar mai ales strdine

(grecesti, latine, bizantine, italiene, pe istorici unguri si austrieci), admiVind intre


izvoare chiar cintecele bdtrinesti eroice (dar numai pentru aspectul general al IntImpldrilor), Ion Budai Deleanu se Infdtiseazd ca un cdrturar ce aminteste pe Dimitrie
Cantemir prin eruditie, diversitate a preocupdrilor, enciclopedism. Evident, ca si
alti istorici ai $colii ardelene, nu e scutit de unele erori si de consideratii care astzi
ne apar naive (dacii ar descinde din lafet, iar urmasii lor ar fi polonii si chiar toti
slavii, etimologii nestiintifice, romanii ar fi descendenti puri ai romanilor, secuii ar
fi urmasii scitilor etc.) ; totusi, aspectele pozitive sint precumpdnitoare. Intervenind In expunere cu diferite note istorico-critice i cu disertatii filologice, el deriva
limba romand din latina populard, sustine romanitatea poporului nostru si mai ales
teza continuiatii, argunnentatd pe larg, polemizeazd cu Sulzer, Eder, Engel, vorbeste
mult si cu admiratie de Vlad Tepes, lauda pe romanul Ion Corvin etc. Astfel, Budai
Deleanu se Incadreazd In frontul comun al tuturor reprezentantilor Scolii ardelene.
Cu totul interesant este raportul sdu asupra Bucovinei, Kurzgefasste Bernerkungen Ober Bukowina. Bazat pe o corectd informatie, memoriul ilustra autenticul

patriotism al autorului (exalta virtutile limbii romane, descalificd pe defdimdtorii


Sulzer si Carra, deplinge abuzurile administratiei in aceastd provincie etc.) si, chiar
daca nu putea preconiza solutii salutare, Infiera uneltele incapabile, imorale si egoiste ale guverndrii imperiale In Bucovina, stigmatiza cresterea zilelor de robotd de
la 12 la 100 si a arendei de 10 ori In 30 de ani, manifestind o atitudine plind de curaj
civic (indeosebi In partea dedicatd organizkii judecdtoresti si administrative). Aceste
Scurte si cuprinzdtoare observatii asupra Bucovinei sint opera unui Invdtat umanist
si patriot.
In ceea ce priveste scrierile lingvistice, de la Budai Deleanu ne-au ramas, pe de
o parte, studii de gramaticd, precum Fundamenta grammatices linguae romoenicae
seu ita dictae valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata (1812),
Temeiurile gramaticii romemesti, Dasallui romeinesc pentru temeiuri/e gramaticii rom6nesti (un comentariu rdmas neterminat
In c'nci dialoguri
al scrierii precedente),
Teoria ortografsei romcInesti,cu litere latinesti, iar pe de alta parte o remarcabila opera

lexicograficd, de proportii monumentale : un dictionar proiectat, se pare, In 10


volume (roman-latin si latin-roman, roman-grec si grec-roman, roman-italian si
italian-roman, roman-francez si francez-roman, roman-german si german-roman),
din care a definitivat Lexiconui romcInesc-nemtesc (4 volume compacte), a redactat
litera a si Inceputul literei b (in 2 volume de circa 530 de pagini) din Lexiconul nem70

tesc-romanesc, precum i redactdri partiale, fragmentare din Lexicon latino-romaenicum

www.dacoromanica.ro

valachicum (inceputul literei a, circa 60 de file ms.), din Lexicon frincesc


romdnesc (4 file), din Lexicon romdn-latin-german (23 de file), dintr-un Lexicon penpoate incompleta
tru cdrturari (41 de file cuprinfind doar litera a
a unui dicseu

tionar de neologisme).
Cu un deosebit simt al limbii si cu o remarcabila cultura lingvistica, In asemenea
lucrari Ion Budai Deleanu depaseste nu o data ideile crezului $colii ardelene. El
evidentiazd rolul stratului lingvistic In constituirea limbilor noi, propune o reforma
a ortografiei romanesti bazata' pe scrierea cu caractere latine (pe care o socotea
absolut indispensabila, alfabetul chirilic putind persista, eventual, doar in cdrtile
de cult) ; se orienteaza inspre neologismul latin si francez ; proclama necesitatea
supunerii limbii, chiar si a celei vorbite, la normele gramaticale (in fond ale latinei)
se referd la existenta dialectelor In limba romana, pe care o deriva din latina popular-a ; stabileste si admite, indirect, in vocabularul limbii romane
pe ling elementul latin
i existenta altor cuvinte de origine slav, greaca, gotic, maghiara si
albaneza, abandonind In Intelegerea structurii lexicale a limbii noastre radicalismul purist al multora din contemporanii sai transilvneni ; propune limba populara
ca baza a limbii literare etc. Totusi, cum e si firesc, unele exageran i latiniste persista si la Budai Deleanu (e adept fara rezerve al etimologismului, forme romanesti
evoluate pe un drum propriu In dezvoltarea limbii noastre fiind decretate abateni
de la norma gramaticala ; se declar pentru lexicul regional, cu conditia ca vorbele
sa fie tocmai romanesti", adica sA descinda din latina etc.).
Asemenea preocupani multiple In variate sectoare de. activitate, precum si
ideile care I-au animat In actiunea de aparare a drepturilor si prestigiului neamului
sau, fac din Ion Budai Deleanu un ilustru reprezentant al $colii ardelene. Scrierile
sale numeroase, cuprinse In peste 20 de volume afltoare la Biblioteca Academiei
Republicii Socialiste Romania, au ramas
din pacate
aproape toate In manuscris
si nu au putut fi cunoscute la vremea lor cleat Intr-o foarte mica msura. Ele dovedesc Insa eruditia, interesul, opiniile si atitudinile autorului, mijlocindu-ne Intelegerea personalitatii lui Budai Deleanu, spirit lucid si incisiv, alimentat de o vasta
cultura clasica i umanista, pus In slujba aspiratiilor si ridicarii poporului sau, pe care
I-a iubit cu devotiune.
intreaga activitate a lui Ion Budai Deleanu este incununata prin opera sa literara, constituita din cele doua poeme eroicomice si satirice, Tiganiada si Trei viteji
(neterminata).
In afara de acestea, manuscrisele autorului pastreazd si traducerea romaneasca,
In versuri, a primelor trei scene din actul I al piesei Temistocle de Metastasio (Temistoclu, drama izvodita 'inn de Petru Metastas in limba italieneasca, talmacita pe limba
romaneasca, ca o proba cu care se arat ca limba noastra prin cultura se poate cu
vremea alatura ceii italenesti").
Talmacirea facuta din italiana dateaza din perioada 1812-1820 si atesta o ortografie exagerat italienizanta. Versurile romanesti
precedate de traducerea In
proza a argumentului" initial al piesei transpun fidel originalul, dar sint greoaie,
brute, necizelate. Se poate reine Trisd semnificatia faptului ca I. Budai Deleanu nu
s-a orientat spre dominantul idilism galant al operei metastasiene, ci a selectat din
cuprinsul acesteia exemplaritatea etica, dragostea de patrie ce Tnsufleteste permanent pe Temistocle, precum si, eventual, anumite asernanari intre eroul lui Metastasio i propria sa biografie (spiritul de independenta, pretuirea demnitatii, surghiunul), ?flat putem spune ca aceasta incercare de talmacire reprezinta nu marturia

www.dacoromanica.ro

71

unei reusite literare, ci intentia unui gest demonstrativ de implicatii simbolice (poate
un amar mesaj polemic al patriotului instrainat).

O izbinda literard este Msd Tiganiada.


Opera capitald a unei vieti, aceastd epopee
(poemation eroi-comico-satiric") unica In
literatura noastra, rod al unei Mdelungi
elabordri,
scrise la

este cunoscun In cloud variante


date diferite, a cdror cronologie

strictd nu se poate preciza. Prima, 'inceputd


pe la 1792-1795 si terminan 'in jurul anului
1800 (sau imediat dupa aceastd data), a fost
publican' Trittia card de Theodor Codrescu
In revista ieseand Buciumul romn", la 1875
(Prologul"
Epistolia Inchindtoare") si
1877 (textul complet). Ea cuprinde episodul
nemesului Bescherec Istoc (din care scriitoi

rul va alatui apoi primele cloud cInturi ale


poemei Trei viteji) i d o mare extindere
WO relative la peripetiile lui Parpangel, care
cauta pe Romica.

Cea de-a doua variant


-

VLAD TEPES

Mceputd pro-

babil pe la 1800 si terminan pe la 1812


reprezintd stadiul ultim In elaborarea poemei si poate fl consideratd forma definitiva
a Tiganiadei. Prin eliminarea episodului lui
Bescherec

Istoc

restringerea celor privi-

toare la Parpangel si Romica, opera a devenit mai unitara (chiar daca se pierde
ceva din complexitatea epic) ; figura lui Vlad Tepes este m4i bine reliefatd, fondul
social este adincit prin introducerea amplei discutii asupra formelor de guverndmMt,

72

iar versurile s'int mai cizelate, expresia mai Mgrijita i limba mai cu indeminare
folosit. in fine, aceastd varianta accentueaf, Mdeosebi In final, momentele pline
de vigoare i energicd barbatie, subliniind filonul eroic. Publican prima data de Gh.
Cardas In 1925, cea de-a doua variann este o realizare Inchegata, expresie necontestan a ultimei redactari efective. (Trebuie mentionat cd Gh. Asachi fusese preocupat si el de publicarea Tiganiadei.)
Dorind s ofere contemporaneittii o sintezd a legitimelor aspiratii rorndnesti
de veacuri, scriitorul Tsi plaseazd conventional
naratiunea Tntr-un moment
eroic al trecutului national mai Indepdrtat, fard a pierde din vedere cadrul general
al istoriei universale, frecvent implican In referinte diverse. Actiunea epopeii se
petrece, astfel, In Muntenia secolului al XV-lea pe vremea lui Vlad Tepes, care, organiend rezistenta contra turcilor cotropitori, stringe la un loc pe toti iganii spre
a nu fi folositi de dusman drept iscoade. Tiganii, alcatuind o oaste inarmata si hrdnit de Tepes, fac popas Intre satele Alba si Fldm'inda, apoi
dupd ce defileaza, pe
se indreaptd spre Spateni, Intre Bdrbatesti si Inimoasa,
cete, In fata domnitorului
unde isi asaza tabdra. (Atit de sugestiva topografie a putut fi identifican ca absolut

www.dacoromanica.ro

lirnwia. ;Jet.
reala prin partile TIrgovistei.) Drumul
tiganilor in care unii au vazut eforturile umanitatii spre idealul suprem
este lung si mereu intrerupt din

. 4 04,

pricina diferitelor Impotriviri,


disensiuni. in aceasta vreme, Satana
fura pe
sprijinind pe turci
Rom ica, logodnica I ui Parpangel ; acesta
o cauta cu infrigurare si pina la urma
o gaseste In palatul din *urea rid-

"/7.9.,, 0.0::, :, ?pay,. 4


,A4

6,7,..., re.

..... 1r90......0,
.,.'..i
J.o.,./..j;,'Ar:;, . . i...
.'

4,7 - 4 c aii.:.../7.-',.

2,:-.....,Y.

a
,
I ,.
7... e ... le s *4 .- s...4. 4 g ..'. :).4..... .., ......

...;;;;...r.

./t 1K . a e.

.. d"

4.

Arl .... Olf, Inl. 71

I...,

e A. ,. /1. 0.. ; A: (,.. . .

;1

" ''. ..!...


....le_

i.
f
t... .1,........,:,C 9...4..4....r.. la: ...,....."

lucita, unde mai erau atrasi de vrajile


,.., ,..., t .2 4. p. ..... Lg.. A /At __,47.'?, 94,4,1 .
. .,
.0 . i'
diavolesti si alti viteji crestini. La
.'. ix... ,s,111, ..-0. h*, r4 if, '..., -----un semn al Stintului Spiridon, pro,
tectorul fecioarelor, Romica piere o
data cu palatul vrajit, iar Parpangel,
ratacind nemingiiat prin codru, bea
dintr-un izvor cu apa vie, prinde
curaj si puteri nemasurate, imbraca
armura voinicului Argineanul si pleaca
" '
P., /
la lupta semanind groaza In rindurile
-,
pagine. in batalla dintre munteni si
turci intervin sfintii si dracii, pina
la sfirsit lupta fiind cistigata de Vlad
Tepes, care navaleste In tabdra otoi
L
mana, hrtuieste pe turci prin ataION BUDAI DELEANU,
curi necurmate si face minuni de
Tiganiada, manuscris
vitejie.
Dup. multe peripetii tiganii
ajung la Spateni, unde Parpangel se casatoreste cu Romica, pe care o aflase
Intre timp, lar la nunta povesteste calatoria lui In iad si In rai. Tiganii
vor sa-si faca un sat al lor, dar
din discutiile asupra formei de guvernamint si, mai ales, de la neintelegerea cu privire la alegerea conducatorului
ajung la o Tricaierare si la o btaie cumplita, In urma careia se imprastie. Vlad Tepes,

inlaturat de la domnie prin intrigile boierilor tradatori, se desparte de oaste si ia


drumul exilului. Tinarul Romandor, adresindu-i-se lui Vlad Tepes, exprima vointa

trupelor de a nu renunta la lupta hotarita


Du-ne
macar In ce parte,
Ori la slobozie, sau la moarte I

Tesatura anecdotica a Tntimplarilor ascunde nenumarate arcane Intinse cititorului neavizat de catre invatatul autor : o sumedenie de referiri, acumulan i de
informatii, relatari bogate In sugestii, aluzii, intentii alegorice surprinzatoare care
se cer descifrate si aduse la semnificatiile Ion reale.

In Prolog" si In Epistolie inchinatoare catre Mitru Perea" (anagrama lui


Petru Maior), Ion Budai Deleanu dezvaluie motivele care l-au impins sa scrie Tigoniada : dorinta de a introduce si de a forma un gust nou de poesie romaneasca"
si de a oferi
prin jucareaua" sa
un inceput si un imbold pentru tinerii cei

www.dacoromanica.ro

73

de limba iubitori". Pe ITrigd dificultatea Imbinarii comicului cu eroicul si a unei limbi

insuficient slefuite (neajungerea limbii tare rnd desmIntd"), caracterul operei a


fost, poate In primul rInd, dictat de Imprejurdrile vremii, care l-au determinat pe
scriitor sd-si camufleze intentiile sub vdiul alegoriei si sub masca elementului comic la
care a apelat. Intentiile reale sTnt mereu subliniate: acest product nou" este numa o
alegorie In multe locuri unde prin tigani sa Intdleg
Cel Intdlept va Tritlege !".

Modelele, izvoarele si influentele ce au intrat, intr-un fel sau altul, In testura


Tiganiadei sTnt diferite, autorul Insusi citInd
fie In Epistolie Inchindtoare", fie
In notele ce Insotesc textul epopeii
autori si opere ca : Homer (Iliada, Odiseea
mai ales Batrachomyomachia), Virgiliu (Eneida), Tassoni (La secchia rapita), Casti
(Gli animali parlanti), Ariosto (Orlando furioso), Tasso (Gerusalemme liberata), Milton
(Paradisul pierdut), Klopstock (Messiada); cercetdtorii mai adaugd acestora pe Cervantes (Don Quijote), Petronius (Satyricon), Voltaire (La pucelle d'Orlans), Scarron
(Virgile travesti), Alois Blumauer (Virgils Aeneis travestirt), Ignatius Born (Monachologia). Un loc aparte trebuie sd-I fi ocupat bogata literatur eroicomica si satiric:a'
polonezd, uneori violent pamfletard, care a contribuit cu sigurantd la echiparea
cu un amdnunt sau altul a Tiganiadei" (D. Popovici) : T. K. Wegierski, F. Jezierski,
J. U. Niemcewicz, Staszic si, Indeosebi, lgnacy Krasicki (Monachomachia, Myszeida etc.).
Toate aceste nume, precum si altele ce s-ar mai putea Inca mentiona, oferd un
indiciu concludent despre cultura literard a poetului. FI nu a fost un imitator simplist, care s cultive pastisa ep!gonic si meschind, i nici un mdrunt si avid spirit
livresc dedat exceselor compulsdrii obositoare. Creator autentic, Ion Budai Deleanu
a tinut seama de prestigiul predecesorilor si a stiut s asimileze artistic experienta
modelelor, profitInd In acest sens de lectia Inaintasilor. La el totul s-a grefat pe un
fond temeinic Imbibat de valorile literaturii populare legat organic de realitdtile
patriei sale, Indt Budai Deleanu este un om cu clesavIrsire occidental, fard a pierde
nimic din spiritul tdranului ardelean", iar seva populard trece gIlgIind prin acest
trunchi clasic" (G. alinescu). Situatd In peisajul autentic national
a-at prin psihologia eroilor si zugrdvirea culorii locale, prin utilizarea elementelor folclorice
si prospetimea limbii, cIt i prin Intreaga experientd de viatd din care a crescut si
orizontul spiritual In care respird
si alimentatd In planul tehnicii literare de experienta frecventdrii atitor modele prestigioase ce ilustrau specia, Tiganiada este o
opera Intru totul originald, generatd de realitdtile romnesti ale epocii. Constient
de aceasta, autorul atrage atentia c scrierea sa nu este furatd, nici imprumutat
de la vreo altd bimba, ci chiar izvoditurd noao i orighinald romaneascd", alcdtuind
un product nou", care este ostdneala mea ce am pus-o In stihuri, dupd izvodul
ce am aflat la mndstirea Cioarei din Ardeal".
Tiganiada satirizeazd cu vervd neostoitd si In viziune alegoricd, ImpingInd parodia spre caricaturd, institutiile fundamentale si rnduielile feudale. Sensul realist
al alegoriei este indicat chiar de autor : Multe am scris acolo ce poate cd la multi
nu le va plcea ; Ins toate adevdrate. Greu era a vicleni cronica si a scrie Intr-alt
chip" ; In alt parte (cIntecul VII, strofa 14), se spune !impede ca, dei glumeste,
i

musa" lui nu minte, ci numa... eteodata-i prea artitoare". in interpretarea Tiganiadei trebuie tinut seama de faptul ca, pe de o parte, alegoria nu e totald, unele
elemente e drept, putine neaVind corespondente sub unghi alegoric (episodul
cu ndvala porcilor sdlbatici, lupta tiganilor cu cireada de boi etc.), iar pe de alta,
74

uneori acelasi element al alegoriei nu-si pdstreaza de-a lungul operei o singurd sem-

www.dacoromanica.ro

nificetie. Astfel, tiganii reprezintd In primul rind pe romani, dar si pe toti cei nevoiasi

si asupriti care Indurd prigoniri ; In alte Imprejurdri, tiganilor nu li se Tmprumuta


nici o semnificatie alegoricd.
Dincolo de satira usturatoare la adresa institutiilor feudale, pganiada InvedeImpotriva samavolnireazd atitudiri Indraznete
nedisimulate de hazul frust
ciei celor puternici si a Impilarii, schiVind In cele mai elevate momente un veritabil Indemn la actiune decisd In contra asupririi i tiraniei. in atare cazuri, dei
autorul are motive s se teamd ca mai-marii zilei n-ar pregeta
puna muza sub
falangd", totusi, de la addpostul situatiilor care stIrnesc rIsul, utilizInd diverse modauta, i desfdsoard cu tenace struinta satira i ironia cutezdtoare. in boierii de pe
timpul lui Vlad Tepes, Ion Budai Deleanu i-a vazut pe cei din vremea sa, care, pizmasi a tot bune rInduieli", erau la fel de fatarnici si Iasi, de hrdpdreti si ahtiati
dupd IntIietime si domnie", chiar cu pretul pierderii neatTrnrii tarii (IV, 50), traind In volnicie i slid" (XI, 108). Selectind din miezul vietii romanesti a vremii tocmai
problema majord a raporturilor dintre stpInii feudali si tranimea iobagd, autorul
denuntd aspectul social al exploatdrii. Sistemul aservirii iobdgiste ca frInd In calea
progresului si boierimea ca agent activ al Impilrii atrag dreapta mTnie a poetului.
Boierii, nesanctioneti In viata trdita, sInt pedepsiti In epopee
cu chinurile
vesnice ale vietii ,,de dincolo" (IX, 80). ladul zugrvit de Parpangel In dntecul IX
reprezinta, In intentia alegoricd a scriitorului, viziunea compensatoare si locul de
cumplita rzbunare a tuturor nedreptailor din viata reald, precum si cel de eterna
ispsire a pdcatelor mari, de moarte". in iad sdlasluiesc, supusi la pedepse dupd
mdsurd", trddtorii si hainii, tiranii crunti", domnii si boierii", tIlharii si ucigasii,
defdimatorii, judecdtoriul ce lud mita pentru ca s faca strimbdtate", nemilostivii
card sdraci", lacomul care pentru bogatate strInsa bani cu chipuri neInvoite",
drciumari incorecti, negustori necinstiti etc. Pentru poet, cupiditatea si nemdsurata
dorintd de mbogaire Isi asociaza toate relele si viciile (VI, 33).
In epopee este criticatd cu asprime monarhia despoticd, forma de guvernamTnt
care, pretinfind ca se Intemeiazd pe dreptul divin, calca In picioare dreptul popoarelor, legiferInd si statornicind tirania (interventia lui Goleman
XI, 103-106
si cuvIntarea lui Slobozan din dntecul X, in care, InfruntIndu-I pe Baroreu, prezinta
cea mai adInca si mai cuprinzdtoare criticd a monarhiei tiranice). Acestei forme de
guverndmInt, Slobozan Ii opune republica democraticd, In care tati cetaenii sInt I i beri
si au drepturi egale, adevdratele merite fiind recunoscute, iar legea respectatd.
Autorul nu impune Insa pledoaria lui Slobozan ca o concluzie fined*. Dupd el
cuvInteaza Janaldu din Rosava, care aratd (XI, 32-59) ca ata monarhia, citsi republica au si pdrti bune si rele si, ca atare, nu este cazul sa fie acceptata ori respinsa
global nici una, nici alta, ci adaptate la firea poporului" si la circumstantele istorice concrete (s-aibd totdeauna privire la Imprejurri"). Asa fiind, In unele situatii
e de preferat monarhia (dictatura la romani), In altele norodul are sd stdpIneascd,
prin persoane alese, delegate". Opiniile lui Janalau sInt nu numai explicate si aprobate In comentariile facute de Eruditianul si Politicos (care, Impreund cu Mitru
Perea, sint cei mai directi purtatori de cuvInt ai autorului dintre tot' pseudoadnotatorii textului), ci si adoptate de soborul procopsitilor cArturari" anume orTnduit
de adunare, care
luInd din toate stiute forme de chivernisiri" ceea ce era cel
mai bun si de folos"
s-a pronuntat pentru o conducere demo-aristo-monarhiceascd" (XI, 70). Aceste discutii Intinse sInt curmate de gloatele !die-01r, goletilor
si ciurarilor, care
condusi de Cucavel
dau buzna peste cinstitul sobor",

www.dacoromanica.ro

75

ImpresurIndu-l. CoborTnd din Ina'Itimile Infruntarilor teoretice Inalte, totul se Incheie


penibil, prin Invalmsala cumplita si monstruoasa bataie din final.
Ampla disputa relativd la optima forma de guvernamTnt a fost interpretata de
istoriografia noastra literara In chip diferit. CautIndu-se precizarea crezului politic
al autorului, unii au vazut In Ion Budai Deleanu pe partizanul monarhiei luminate"
de tip iozefinist ; altii, pe sustinatorul zelos al republicii democratice (eventual de
tip radical montagnard"). O parere mai noua respinge absolutizarea uneia sau alteia
din solutiile precedente, opinInd pentru o a treia formula, cea exprimata de Janalau
si Imbratisata de autorul Tiganiadei, o forma de guvernamInt mixt, amestec de mo-

narhie, aristocratie si democratie".


FacInd mentiunea ca aici avem de-a face, In chip evident, cu Infruntarea unor
curente de idei frecvente In gIndirea social-politica a vremii (lucrari luministe si
opinii ale unor autori ca Puffendorf, Hugo Grotius, Hobbes, Cr. Wolff, Blumauer,
Casti, polonezii Niemcewicz, Staszic, Krasicki, dar mai ales Voltaire, Diderot,
d'Alembert, d'Holbach, Montesquieu, Rousseau si unele ecouri ale polemicii din
timpul Conventiei franceze), trebuie sa nu pierdem din vedere faptul ca, In afara
influentelor strict livresti, epopea se refera si la stari de lucruri aievea existente
In viata si istoria romanilor (poate i la situatia politica poloneza). Astfel, sTnt captate
rasunete ale luptelor politice din Transilvania anilor 1792-1795 (perioada Supplexului) sau ale framIntarilor confesionale din jurul proiectului reconciliatiei clerului",
initiat In 1789 de Aron Budai ; de asemenea, pe la 1802, logofatul Dumitrache I.
Sturdza propunea
ca un reflex prompt al proiectului francez din acelasi an
o
forma de conducere care, Infaptuita, ar fi facut din Moldova o republica aristodimocraticeasca" (In timp ce Ecaterina a II-a se gindise, si ea, la un program de
refacere a regatului Daciei").
In aceste lungi pasaje de confruntari ideologice sIntem, deci, mai aproape de
realitatile romanesti cleat s-ar crede la o prima vedere. Budai Deleanu a pornit de
la fapte de vital interes local si national, pe care le-a sublimat In corpul operei sale,
Incadrindu-le Intr-un context politic de largi dimensiuni, le-a apreciat cu luciditate
si competenta In lumina ideilor de circulatie europeana si la scara de valori ale timpului sau. Or, In aceastd vreme, chiar si cele mai avansate surse luministe franceze
cu exceptia lui Diderot
nu Indrazneau In esenta si In mod categoric sa propuna republica, ba unele o eliminau. Spirite foarte Inaintate vedeau propasirea
societatii printr-o educatie umand si cetaleneasca posibila prin reforme salutare
chiar In sTnul monarhiei. Este, In fond, si punctul de vedere al lui Ion Budai Deleanu,

care, dei preconizeaza mijloace extreme pentru atingerea unor scopuri marete
de interes obstesc si national, opineaza pentru o forma de guvernmInt constitutionala prin delegatie, amendata In functie de interesele maselor, dar posibil Inca
In coordonatele orinduirii existente. La aceasta, autorul Tiganiadei este constrins
din motive de tactic-a politica; altfel, el este un reprezentant de frunte al aripii
stIngi, iacobine, a luminismului vremii sale.
Dupa cum pentru Voltaire cea mai mare stavila In calea progresului societatii
nu era atTt statul monarhic, cit biserica, tot asasi la Ion Budai Deleanu critica bisericii

intolerante si a clerului corupt este mai cuprinzatoare si mai insistenta cleat cea
facuta formelor de guvernamInt. in denuntarea bisericii ca putere institutionalizata
cu tendinte dominatoare, a fanatismului de once confesiune (catolic, ortodox, mozaic,
mahomedan), a lacomiei si fatdrniciei fetelor bisericesti, Budai Deleanu depaseste
76

cu mult pe ceilalti reprezentanti ai Scolii ardelene, iar prin amplitudinea satirei

www.dacoromanica.ro

ar

ibuibarea

prelatilor care despoaie credin-

%.:

r,

k;',' e
0,1)4

44.1:
,

MS Se

Ane f

elv

tic, ce nu se mai Tnfricoseaza de anateme

culent', episodul In care diavolul sub chipul unei fete ispititoare patrunde Tritr-o
manastire (episod inspirat, poate, de exemplul lui Voltaire din Fecioara din Orlans).
In asemenea atitudini descifram, desigur, prezenta cdrturarului laic, rationalist, care nu se poate impaca nicicum cu

Ia.,.

a;*

*.'

/, is: 7,
''

2+.

atunci end va spune raspicat ca. biserica


propovaduieste dogme afara de fire" (XI,
17), ca vladicii si popii rivnesc numa la
prale si prescura" (XI, 119) sau cInd va fi
rieindurator cu tagma calugareasca, infatisind (VIII, 76-105), cu verva grasa si tru-

/.7- '3.

V ...-

ipind cu papa si pina la eclisiarhul" (VI, 35),


practicile inchizitiei si ale fanatismului religios (Xl, 26-27), ca si fariseismul si Imciosii, fagaduindu-le raiul viitor", sint
stigmatizate cu dezinvoltura unui scriitor
imodern inzestrat cu remarcabil spirit cri-

:;

,114.0..epd

anticiericale si prin directia laica si fundamentarea umanista a criticii, autorul Tigainiadei std alaturi de cele mai reprezentative spirite ale epocii sale. Preocupante
!lucrative ale demnitarilor bisericii, Trice-

139

"

7.
.
;

.'

: '.

"..

ve

s ea
-an

;!.

4.1
2.-

=?..

I, 4.04; -et

c 11,1. A

..7.

s'.2
.

;
,

ION BUDA! DELEANU,

Tiganiada, manuscris

rigorile dogmelor si cu intoleranta canoanelor, cu preceptele religioase despre viata


de dincolo, despre rai si sfinti (a se vedea raiul descris de Parpangel), dar razbate
si bunul simt al poporului, care
frd sa fie necredincios, nici trivial
respinge
fatarnicia afisata si ipocrita asceza, raminind atasat naturii umane firesti, plenitudinii vietii, bucuriilor robuste.
De la inaltimea unor principii umanitare si rationaliste ferme, Budai Deleanu

ja atitudine si impotriva justitiei necinstite si a judecatorilor nedrepti (IX, 85-86),


ca i impotriva credintelor desarte ale oamenilor (I, 95, nota ; VII, 2, nota), dind
sfaturi si aratind poporului calea pe care trebuie sa apuce pentru a se ridica la alt
vixtd. indemnul la unire exprimat de Draghici la inceputul lucrarii (I, 36-38) dovedeste viul interes si grija lui Ion Budai Deleanu pentru soarta oropsit a neamului
sau ; de asemenea, constiinta unitatii nationale se manifesta fard echivoc In episodul

In care Parpangel priveste prin inelul fermecat In fintina din gradinile raiului (IX,
121-131), end vede cele trei fete de imprat, ca si dad ar hi robite, amar Ongrad". Scriitorul moraliseste" si atunci dad, prin prezentarea capeteniilor tiganilor, critica In realitate slabiciuni care se intilnesc in general la oameni, cum
ar fi lipsa de curaj, lenea, supunerea oarba, dezbinarea, vrajba, neincrederea In for-

tele proprii etc.


Dar epopeea lui Budai Deleanu depaseste nu numai ce se scrisese 'Dina atunci

In literatura romana, ci si Intreaga zestre de idei social-politice a culturii noastre


de pina la el. In privinta curajului civic, se poate consemna Indemnul la lupta hotrit ca solutie salutara pentru scuturarea jugului asupririi nationale (VII, 1 12).

www.dacoromanica.ro

77

Coconasii cilibii (junii corupti" de mai tirziu !) si-au pierdut virtutea ostseasca,
singura In stare sa fling lantul robiei" : Un coif In cap, o sable n dreapta, / lnima
In piept si scutul In stir-1ga". (Aceeasi idee va deveni, mai tIrziu, principiu calduzitor
la BdIcescu.) Tocmai fiindcd reprezinta acest ideal de barbatie, gindul scriitorului
se Indreapta cu admiratie spre figura lui Vlad Tepes, care, Inflacdrind poporul la

bataie adinsa", a luptat pentru scuturarea jugului turcesc. Indemnul la lupta, In


fond latura eroica a epopeii, transpare si din alte Imprejurdri : autorul Infiereazd
pasivitatea, preaslavind la tot pasul fie faptele de arme ale lui Vlad, fie isprvile vitejesti ale altora. Si nu este o IntImplare ca acelasi imbold se concretizeazd In cuvintele
cu care, In mod semnificativ, se termina Tiganiada.

Textul epopeii este Insulit de bogate Insmnari si luari-aminte, critece, filozofice, istorice, filologhice si gramatece", de o importantd capitald. In afard de Mitru
Perea, mai fac atare interventii marginale si altii : Chir Simplitian sau Cocon SimCocon Idiotiseanul, Pdrintele Disidimonescul, Cocon Musofilos, Chir Onochefalos, Cocon Coantres, MIndrild, Pdrintele Filologos, Vintild, Adrofilos, Cocon

Eruditianul sau Eruditianul, Dubitantius, Cocon Adevarovici, Parintele Agnozie,


C. Criticos, Pdrintele Apolologios, Pdrintele Sfintoievici sau Sfintoiescul, Cdpitan
Alazonios, Cdpitan Ptitul, Chir Mustrul ot Puntureni, P. Evlaviosu, Parintele Ortodoxos, Parintele Ascriteanu, Egumenul de la Cioara, Micromegas, Cocon Politicos,
Popa Ciuhurez din Brosteni, Popa Natrdu din Tindarinda sau Popa Ndfdroi, Alitofi los, Arhonda Suspusanul, Arhonda SuflanvInt etc. In dosul acestor n u me se ascunde,

evident, autorul lucid, care se autocomenteazd, oferind


prin numeroasele adnotdri
un material de cercetare extrem de semnificativ.
In acest comentariu transpar ideile crezului $colii ardelene, In o sumedenie
de consideratii ce se impun cititorului cu toatd evidenta. In al doilea rind, interveniile
comentatori au rolul de a sublinia si accentua totodata critica si
satira. Ele aduc alegoria In realitate si Ingroasa liniile satirei atunci cInd aceasta ar
risca sd nu fie sesizata de un cititor grbit. Mai ales Mitru Perea, Criticos, Eruditianul
si Politicos s'int aceia care atrag necontenit atentia lectorului asupra adevaratului
sens al celor spuse In corpul lucrarii. De la ironie pInd la sarcasm, de la explicatii
de naturd filologicd sau de ordin istoric pInd la critica manifestd, de la simplitatea
si simplismul voit al unora pna la tinuta savanta a altora, notele stabilesc un pretios
subtext, care amplifica satira Tiganiadei, indicIndu-i sensurile reale.
In intentia autorului
care voia sa introduca un gust nou de poesie romaneascd"

Insmndrile" si luarile aminte" mai aveau si menirea de a explicita

textul poemei, scriitorul fiind constient ca se adresa unui public neobisnuit cu atare
opere. Ion Budai Deleanu urmdrea, astfel, s Indrume si sa educe simtul artistic al
cititorului, orientIndu-i gustul literar Inca rudimentar. In sfIrsit, comentariul Tigamadei cuprinde interesante si juste pdreri ale autorului relativ la unele probleme
teoretice privind opera literard ; de un remarcabil interes sInt consideratiile despre
structura strofei si alte elemente de prozodie, despre licentele poetice si, mai ales,
cele consacrate In mai multe rinduri limbajului naratorului i diferentierii vorbirii personajelor (I, 35 ; I, 50, note ; Ill, 78 ; IV, 14, nota etc.), toate acestea recomandindu-I pe Ion Budai Deleanu ca pe Intriul nostru teoretician al stilului literaturii artistice.

Ca In majoritatea cazurilor cInd e vorba de operele literare ale scriitorilor


78

luministi, si In Tiganiada imaginile sTnt mai mult pretexte pentru exprimarea unui
crez filozofic si social-politic, figuratia plastica vehiculInd In primul rind un mesaj

www.dacoromanica.ro

de idei. Totusi, Budai Deleanu nu este numai un cdrturar si un spirit discursiv, ci si


un veritabil artist, care ne solicita aproape In egald mdsurd
si emotia esteticd.
Destul de multe din personajele care apar In operd sTrit caractere vii, cu relief
expresiv, Infdtisate prin modalitdti diverse
portrete, fel de a gIndi, comportare,

caracterizare prin limbaj, prin nume , ce se impun atentiei cititorului. O prima


categorie o formeazd cdpeteniile tiganilor. Prin intermediul lor scriitorul a criticat,
pe de o parte, asa cum am mai ardtat, unele slbiciuni general-omenesti (deci si ale
poporului), cum ar fi : lipsa de unitate, lenea, IngTmfarea, dorinta de a parveni, pizma
etc., iar pe de altd parte a lovit In stdpInirea nedreaptd a timpului.
Personaj de autentica factura eroicomicd, Parpangel, voievodul zldtarilor (nalt

si ghizdav la fdpturd, bun Idutariu, pre bun tint-ken, credincios dragostei pentru
Romica, dovedeste o adevdraf Ind'time morald a sentimentelor. Disparitia iubitei
Ii smulge accente de durere ; exprimarea nu e lipsitd de gingdsie
0, mie ca sufletul Romicd
Dragd, neasdrnanata copild !

Dd mursa proaspda mai dulcicd,

Decit o turturea mai cu mild,


Dectt o mielu$icd mai blinda,
Mai netedd $i cldcit oglindd.

Mai lind decit umbra dd yard,


Mai dragd decit vremea sdrind,
Mai lucedd dd steaua d sail!

(II, 88-89)

Ca un alt Rinaldo Indrgostit de o altd Armidd, nernIngTiatul Parpangel rat&


ceste prin codru In cdutarea Romia, pentru ca In armura viteazului Argineanul
si fortificat de miraculoasa apd vie
sa devind un personaj eroic (un infuriat Orlando
de satrd !), rdsplItit prin cskoria cu logodnica regdsitd si Investit cu cinstea de a
fi ascultat de toti nuntasii povestind neobisnuita sa caldtorie In iad si In rai.

Conduatorul cetei aurarilor, Tandaler inimosul, de care nu cuteza nime


sd se apuce" fiindcd nu cunostea nice o spaimd", e semet si IngTmfat (se umfld ca
si broasca In tau"), dornic de mdrire si egoist, cu o atitudine de continua comanda,
strategul expert al luptei cu ochii Inchisi, pentru ca iganii sd nu se Ingrozeascd de
armele infricosate sau de cduttura Indrdzneatd" a vrdjmasului. Droaia Idietilor
si a goletilor std sub porunca lui Corcodel cel slobod la gurd si Trivdtat la vorbe proas-

te si foarte batjocoritoare", care cu bobi aruncd si cu vrdjituri oamenii Insear"


(tocmai potrivit s critice In antecul XI Imbuibarea fetelor bisericesti !)
starostele addrarilor, 13-ldban, propune fuga sdridtoasd" (II, 20) pentru a scdpa din

strimtoarea" dusmanului ; pentru Goleman voinicul", cdpetenia ciurarilor, regele


are singura grijd a impunerii birurilor (XI) ; bdtrInul Drdghici, ducul" fierarilor,
este chibzuit si Trytelept (cInd iganii refuzd sd-si continue drumul, el Inlturd impasul

prin solutia asezdrii carelor cu bucate Inaintea coloanei), personaj nimerit pentru
ca prin cuvintele lui care Indeamnd pe tigani sd fie uniti sa vorbeascd Insus
autorul, adresIndu-se propriului sdu popor (I, 36-38).
Din andul cetelor tigdnesti se desprind si alte figuri. Prin unele se critica tare
ale claselor dominante, mai ales cu prilejul discutiei formelor de guverndrrant ; prin
altele se satirizeaf, cum s-a spus Tnainte, anumite cusururi ale oamenilor, ca : frica

www.dacoromanica.ro

79

si lasitatea (Gogoman), lingusirea si servilismul (Neicu), lenea (Giolban), supusenia


oarba fat de cei puternici (Vlaicu), teama de lupta. (Bratu, BorosmIndru, Dondu) etc.

Boierii, clerul si negustorii nu apar prin personaje individualizate dedt accidental, ci ca niste categorii sociale prezentate distinct prin dominante psihologice.
La fel, turcii sint Infatisati ca niste cotropitori, prin figurile semetului Hamza Pasa,
siretului Catavolin, crudului sultan (adevarate categorii morale D. S'int relativ individualizate dteva figuri de sfinti care sprijind pe crestini si mai ales o sumedenie de
draci (Mamona, Belzebut, Asmodeu, Velial, Moloh, Valu, Velfegor) care-i ajuta
pe turci.
Dar eroul care atrage In cel mai Inalt grad dragostea si admiratia poetului este
Vlad Tepes. in opera el reprezinta elementul central al registrului eroic (e adevdrat,
subsecvent modalittii satirice a epopeii, dar esential), nucleul In jurul cdruia se cristalizeazd sublimitatea unor calitati alese : e demn si inflexibil, viteaz si drept. Ajuns
domn, taie fruntile vrajbii", pune ordine In treburile dinIduntru, pedepseste exemplar trddarea, hotia, abuzurile, InIdturd privilegiile, e dusmanul de moarte al boierilor hrapareti si al silniciei turcesti. Patriotismul, curajul i vitejia lui Vlad reies
nu numai din aprecierile elogioase ale autorului, ci mai ales din faptul ca eroul e
plasat In Trnprejurari de natura' a releva atare trsdturi de caracter (ndvala turcilor
In tard IV, 51-57 ; Infruntarea trimisului Portii
III, 111-116 ; luptele directe
cu turcii din Ontecul VII etc.). Asemenea situatii relevante pentru caracterizarea
personajelor se Intilnesc si In alte cazuri : pentru a ardta Idcomia i egoismul care
duc la dezbinari, este ales momentul 'impar-01i demnitatilor, tind aceste apucdturi
aveau prilejul de a irumpe ; pentru a Infiera lasitatea In bdtalie, se foloseste tocmai
confruntarea tiganilor cu lupta inevitabild etc.
Figura luminoasd a lui Vlad Tepes, simbolizInd revolta Impotriva asupririi de
once fel si IntruchipInd pe adevaratul conducdtor al poporului, este poate si expresia principelui luminat asa cum I-a dorit (Intr-o formula utopica, desigur) secolul
luminilor, dar reprezintd si imaginea fauritd de-a lungul veacurilor de capacitatea
creatoare a poporului romdn, care si-a Inchipuit, Intr-o Malta viziune populard,
pldsmuiri asemandtoare, tipul uman al viteazului justitiar si mdrinimos. (La fel, voi-

nicul Argineanul, coborIt de-a dreptul din basmul popular.)


Multimea personajelor intlnite In poema* figuri mai expresive

80

sau

mai

ilustreazd In primul r'ind dominante caracterologice de semnificatii generalizatoare. lndividualizarea personajelor, subordonatd acestei tendinte, nu lipseste totusi, fiind vizibild chiar si atunci end apar in scend sfintii sau dracii (In fond,,
niste oameni obisnuiti cu patimi si greseli, ambitii i sperante) sau cInd e vorba de
presupusii comentatori de la subsolul paginilor.
Sursa folcloricd este vizibild In Tiganiada In afard de Improspdtarea limbii
cu sevele graiului folosit de popor si In utilizarea fantasticului popular, atit In
elementele de demonologie, clt si In prezentarea supranaturalului crestin, ori In
desdntece, vrji, tradiui, credinte. Bogatul filon popular alimenteazd, frd
verva grasa, bunul simt al realittilor evidente, bonomia teluricd frust si reconfortanta, jovialitatea robusta' ce se Intilnesc In opera'. Toate acestea, legitimeazd expresivitatea autentica a multor imagini, Incerind cu scenele mai mici ca Intindere
semnificatie si sfirsind cu tablourile de vaste perspective.
Infatisarea muncilor iadului (IX, 72-95) si a frumusetilor raiului (IX105-116)
sInt exemple pregnante de descrieri hrnite din seva cruda si sdnatoasd a plasmuirilor populare si nicidecum din ariditatea exangud sau din hieratismul conventio.
sterse

www.dacoromanica.ro

nal al viziunilor teologice. Raiul lui Parpangel este edenul pantagruelic al opulente-

lor desfdtdri gastronomice, jinduit Intrupare a visului celui ce a indurat lipsuri


nevoi i 3 rbdat de foame o viatd Intreagd (adevrat raiul tiganilor !", izbucnqte.
un comentator)
Cimpurile cu flori osdbite
S-aici la noi Inca nevazute
SInt pre desfdtat acoperite

Cu tot feliul de roduri crescute


lard pe zios In loc d pietricele
Zac tot pietri scumpe si mrgele.
In loc de arburi si copace
Cresc rodii, nranciuri s-alArnii.
Si tot feliu dd pom ce la gust place,
Cum si rodite cu struguri vii
lar In loc &a' rasip si tdrInd
Tot grduntd d aur iai In Mind.
RIuri dd lapte dulce pd vale
Curg acolo si da' unt pdraie,
Tdrmuri-s da mdmligd moale,
Dd pogdci, dd pite si mdlaie !
O. ce sIntd si bund tocmeald
Kind cIt vrei si bei fdr-ostdneald.
Colea vezi un sipot da rchie,
Ici dd proaspda mursd un izvor
Dincolo balta da vin te Imbie,
lard cdus, pdhar sau urcior
Zdend afli Indatd IMO tine
OricInd chieful dd bdut iti vine.
Dealurile si coastele toate
Sint dd cas, dd brinzd, d sldnind
lar muntii si stInce gurguiate
Tot cld zandr, stafide, smochine
De pe ramurile dd copaci,
Sptnzurd covrigi, turte, colad.

Gardurile acolo-s Impletite


Tot cu fripti cirndciori lung!, aiosi.
Cu pldcinte calde stresinite,

lar In loc d pari tot cIrtabosi


Dard spetele, dragile mele,

Stau la garduri In loc da proptele.

tablouri de o mai mare amploare, care se impun prin


In Tiganiada se afl
for/a 'or descriptiv sau narativd. Astfel, netgkluita expresivitate a episodului
i

defildrii cetelor tigane0 (I, 65 98) sau Incdierarea de neuitat de la sfIritul poemei,

www.dacoromanica.ro

81

de o densitate epica, de o vigoare si de un mestesug In utilizarea amanuntului socant


rar Intil nite. Citind Intregul fragment (XII, 23-90), ai parca In fatd un tablou In pasta

groasd, In care se Invalmasesc In chip grotesc oameni mTnati de porniri primitive


si condusi de reflexe momentane. De altfel, procedeul folosirii detaliului semnificativ e unul predilect i referirile sInt oriend la IndernInd, fie ca e vorba de Zagan
ursaruL care aduce precipitat vestea rpirii Romical (II, 57), de efectul spaimei pricinuite de travestirea lui Vlad Tepes (V, 28), de modul In care Goleman este Intrerupt din cuvIntare (I, 52), ori de cutare secventd din Incaierarea finala. Remarcabile
sint si unele momente lince, precum stihurile bahice ori cele melancolice ale lui
Parpangel, entarea alcastuit de cimpoierul Viorel (IX, 45-53) sau, Indeosebi, epi-

talamul scornit" de Mitrofan si entat pe podobie" de Neanes (IX, 32-42), In


versuri cu rime interioare.
Autorul stie sa' zugra'veascd In chip mestesugit forfota multimilor, Trivalmseala
din scenele de bataie, Trighesuiala si buimaceala In goana pribegiei (a se vedea
bejenia celor Tngroziti de n'avala turcilor, VI, 51-53) sau sd creeze rezonanta afectivd potrivit pentru cele ce se vor IntImpla (noaptea din entecul VI
prin care
misuna fiarele sdlbatice si zboard duhurile necurate preludiazd adecvat sfatul
dracilor din Impdratia Intunericului). Descrierile au uneori un mare colorit si datorit acumuldrii substantivelor si adjectivelor, care sporesc pitorescul versului,
ImprumutIndu-i o apreciabila' densitate (defilarea fierarilor
I, 86-87 , ori artileria cereascd" pe care Arhanghelul Mihail o Indreaptd Impotriva dracilor
VII,
91
etc.). Dimpotrivd, end actiunea se precipitd, naratiunea cdpatInd energie,
vigoare si un dinamism extrem, elementul de bazd al versului este verbul, capabil
sa reproducd si sa transmita miscarea : Vlad, lovind pe turci, rinduri Intregi prvale
s-oboard, taie, surpa, dar mai mult stropseste

.,

fringe, spintecd, Incoalta si-ngheard"

(IV, 35-37); sau strofa 60 din entecul XII, cu verbe durative In rima etc.
In cadrul atmosferei de austera seriozitate eticd a $colii ardelene, autorul Tiga-

niadei e un scriitor jovial, care stie s Odd si nu se sfieste s-o facd. Peripetiile

82

mestesugit conduse spre un stir-sit neasteptat, interventia scriitorului care sporeste


interesul lecturii produend Intorsaturi neprevazute, obtinerea unor efecte din aidturarea situatiilor contrastante, precum si o seamd de mijloace de expresie ce pun In
lumina verva neistovit a scriitorului, toate se Imbind de-a lungul paginilor Intr-un
echilibru compozitional ale cdrui dificultati trebuie apreciate In functie de conventia
si exigentele epopeii ca specie , contribuind la realizarea comicului suculent si a
umorului sdnatos ce caracterizeazd scrisul lui Ion Budai Deleanu. Comicul, aci dezlantuit copios, aci strunit cu ascuns calcul, este mInuit cu o mare luciditate artistica,
fiind adesea dublat de ironie. Desfasurarea comica a situatiilor oferd un bun pretext,
care serveste intentia criticdsi satiricd. Umorul
cel mai adesea mascat de aerul
serios si gray al autorului, ascunend o tainica ironie e prezent si In notele ce
Insotesc textul, In aldturdri pline de -Mc ale unor notiuni contradictorii, In jocurile
de cuvinte facute cu numele de oameni sau localiti, In predilectia fatd de anumite
aspecte fonetice ale onomasticii tiganesti, In efectele scoase din utilizarea calculatd
a diminutivelor.
In privinta versificatiei, dincolo de unele stIngacii de ritm, opera are o prozodie
Ingrijitd, reprezentInd In literatura noastr un evident progres fatd de productiile
poetice culte ale epocii. Versuri le Tiganiadei depdsesc structura prozodicd a versificatiei populare, utiliznd sestinaIn genere endecasilabicd, avind rimeleTncrucisate In
primele patru versuri si imperecheate In ultimele cloud ( dupa modelul strofei epice

www.dacoromanica.ro

italiene, care, insd, e de opt versuri ; la Ion Budai Deleanu, prin simplificare, strofa
devine mai alerta si mai potrivita specificului actiunii). inzestrat cu o serioasd pregdtire literara si stdpin pe tehnica versului, autorul a realizat prin Tiganiada un moment
memorabil In dezvoltarea mijloacelor artistice specifice poemului epic. Ca toti autori i de epopei, el face apel la intreaga gama a procedeelor epice consacrate, vdind
predilectie fatd de alegorie si prosopopee (dupd obiceiul elinilor s-a latinilor care
personisesc patimi le si virtutile" ). Se recurge mult la metonimie, la epitetul caracterizator si, indeosebi, la comparatia dezvoltatd de facturd clasicd, solicitatO pentru
virtutile sale plasticizante ( VII, 77 ; VII, 107-108; V, 22 etc.). Poetul cunoaste
procedeul ingambamentului sau al incsalecdrii (enjambement), pe care-I practica' In mod obisnuit, si stdpIneste ritmul. Rima adesea este bogatd si ingenios
construitd: substantive ca poartd, vine, pard rimeazd cu aceleasi forme verbale;
adjective rimeaza cu substantive proprii, verbe cu adjective ori cu alte forme verbale ce se continuO In versul urmdtor, un pronume personal cu un nume propriu
etc., procedee care nu sTnt, evident, ale poeziei populare.
Dacd In ceea ce priveste tehnica versificatiei si procedeele artistice, Ion Budai
Deleanu s-a folosit de modelele clasice ale poeziei culte, limba In care e scrisd Tiganioda, plind de prospetime si seve crude, atesta' izvorul folcloric. Datoritd faptului
cd limba literara din acel timp era putin modelatd (neajungerea limbii tare rnd desmIntd") si ingreuiatd de conventiile textelor bisericesti sau cu caracter oficios, si
In Tiganiada mai persista o fireascd rigiditate si unele forme greoaie. Poetul s-a mentinut Insd, mereu, In strins contact cu graiul poporului, intrebuintind
cum Insusi
declara autocomentindu-se
In voroava sa
cuvinte obstite intre tdrani", renun-0d, In cea mai mare parte, la canoanele formelor anchilozate si promovind In
opera, cu indrzneal, limba vorbita. Acest lucru se poate constata cu usurintd In
cazul morfologiei, al foneticii si mai ales al vocabularului (cum s-a observat, sintaxa
Cu procedeul dislocdrii devenit un fel de manierd a scriitorului
are o fizionomie In primul rind arhaicd). Astfel, Ion Budai Deleanu este un mare fduritor de
Imbogatind si tonificind limba literard, mai ales prin elemente populare si
regionale, uneori chiar creatii proprii, oglindite In variante fonetice si morfologice,
In productivitatea lexicald si de forme gramaticale care abundd (uneleconstituind
chiar un balast). Autorul nu a cautat regional ismul rar pentru a scoate efecte din exhumarea lui, ci a preluat si transpus pur si simplu limbajul curent. Cuvinte si expresii
ca : Mies, bald, a bate lela, a buidi, ceirigd, corfd, cricald, fustei, gdvdlie, hud, olate,
pogace, a se pune In poard i altele au si acum o mare circulatie In regiune, incit un
tdran din pdrtile Ordstiei, citind astdzi Tiganiada, aproape ca nu are nevoie de glosar.
insusi scriitorul creeazd o multime de cuvinte noi, dovedind o inepuizabild inventivitate (ziea, dumnezdoaie, drac, palatei, goltate, fritinepVe, pginie, berbecare, cetioar (diminutiv de la ceata"), ciuhosi, corbis, iubeard, negrij, sclrbeap, sgace etc.).
Dei Ion Budai Deleanu Isi imbogdteste posibilitatile de expresie prin utilizarea
arhaismului evocator si chiar a neologismului (antisambrd, avangardei, egoist, intriganti,
invalid, melanhol le, patron, periferie)si cu toate c pdstreazd unele clasicizante rezerve

In privinta valorii artistice a I iteraturi i populare, totusi el pretuieste folclorut ca pe o


arhivd a intelepciunii poporului si, ca atare, apeleazA frecvent la el. in cuprinsul lucrarii se mentioneazd rapsozii populari
ciobanii, cimpoierii sau orbetii" de prin
tIrguri) si se exprim5 regretul cd nu sdinsdrnneaza" entecele de vitejie despre cei
procopsiti a norodului" care circulau In popor (IV, 92, not-a). Autorul a cunoscut
bine nu numai asemenea cintari de vitejie", ci si o multime de obiceiuri, credinte si

www.dacoromanica.ro

83

.L't ow

A.

e..,,,,.:47,31,,

:,--- ,

-.14.41, .,-.! ,....,,....,..:

-t r --.%,:'

.. ..

'

4.

.1.

..'7.15,`;',1,,,,

k.,,,
-.

....*.:g; ..t

e'

.1..

-k '

," .

,,,.. .

il1
.

-0 PO .4,11.4.: ALI. Ala? .* 414 ..r.4

'

,.

, ,Z.,..4L6 On p44

illgya........, 4.:....,.: .:
.

.0.... ,-.

--"!4,4*2"~"
.,"'f,04*-r)-e... i '......,. 'et.....
,.._,
'

el

9:

., , .4 4 ,

IS ...

la.

A
..,.j..
' ;....,,,,,,-,.

iir,.....
' ,
-4--)...),

'''',..

......mx...%

44.

..,

''' ; ''' '


.,,. ,14,..4.

Tr, 0AV
$6

'II 7/7....di

..

41; .

'

''''...7-1

datini, printr-un contact direct si o asimilare nemijlocitd. in epopee, la tot pasul se


IntTlnesc locutiuni populare, proverbe si
zicatori (la fala goald traista-i usoard",
fuga-i rusinoasd, dard-i din toate mai sand-

toasd", ajunge un bdt la un car de oale",


cui vra norocul si durmind Ti cade piara
In gurd" etc.), iar scriitorul stie s aleagd
cele mai potrivite cuvinte pentru a da
exprimdrii sale conciziune : Urgia privea
corbis", tiganii sfdtuiau din prInz pTna-n
cind", Arghir Tntecd" (Or? In teacd)

sabia, un personaj Ii sterge o

palma" al-

tuia, care se nascocoard", iganii fac ciorobor", pdenestile ciopoard" ndvdlesc,

lar un viteaz" ?si Incurajeazd cetasii"


fricosi inimIndu-i din gura". Formularile

sInt uneori lapidare


acoperind

sensuri

si

atotcuprinzatoare,

bogate

(cf.

Dnescul

vorbind IX, 5 ; vesela tiganie" dedatd

ION BUDAI DELEANU,


Trei viteji, manuscris

la petrecere
IX, 23 etc.), notatia precisd fiind obtinuta cu o uimitoare economie
de mijloace (XII, 38, 67 s. a.). Vorbirea
personajelor este diferentiata, chiar tiganii

deosebindu-se, adesea, prin modul de exprimare : Burda fierarul vorbeste colturos,


Intr-un I imbaj cacofonic (XII, 8), Tandaler imperativ si taios (XII, 19-20), Parpangel
In cuvinte alese cu grijd (II, 87-89), Drighici chibzuit si sfatos (XI, 89-97). intr-un
chip se rostesc Vlad ori Catavolin, In altul sfintii sau dracii ; Tnsusi I imbajul naratorului se modeleaza, deseori, dupd personaje si situatii (tonul gray de la Inceput cTntecului VII ; grandilocventa simulatd VIII, 49 ; efecte onomatopeice In instantanee
desprinse din bataia fined XII, 61 etc.).
Numele personajelor sTnt alese cu grijd ; uneori ele sTnt simbolice (Romandor,
Slobozan), alteari firesti, necdutate (Argineanul, Florescul), aproape totdeauna relevind trasturi semnificative ale personajului (pestrita onomasticd tigneasca sau chiar

numele Imprumutate comentatorilor, fie ei seriosi" ori luati In zeflemea). in grija


de a exprima si prin nume specificul personajelor, Ion Budai Deleanu este un precursor
nu numai al lui Alecsandri, ci mai ales al lui Caragiale, care a folosit In mod strdlucit acest procedeu. Cu o reald clarviziune artisticd, poetul acordd cadrul cu

potenteaza efectul prin invocatia nuantatd a muzei, slefuieste versul


pi nend mestesugul pInd aproape la vi rtuozitate (stihuri le elegiace IngTnate In ecou,

IV, 74-83, ori epitalamul cu ritma Indoita", IX, 32-42), scoate valori expresive
din fructificarea diminutivelor sau din virtualitdtile oferite de limba populard (dativul

etic, mai mult ca perfectul compus etc.), dovedind reale calitati literare.
Trei viteji este prefigurarea si promisiunea certd a unei opere care, din nefe-

84

ricire, nu a putut fi terminatd. Elemente ale acestei scrieri erau cuprinse, In varianta
prima a Tiganiadei, In episoadele legate de personajul Bescherec Istoc, nemesul
cu Inchipuirea Infra:cared. Acesta, calare pe Ducipal si Tntovardsit de scutierul
sau Haicu, pleaca In cautarea Anghelinei, TI Infrunta pe Parpangel, se IntTlneste cu

www.dacoromanica.ro

t.f
1...f

cetele

tigdnesti,

lina a murit Isi


de peripetii si

dar aflInd ca AngheTntrerupe cdrtoria plind


se reTntoarce acasd. A-

episoade Inlaturate din varianta


a doua a Tiganiadei au fost reluate In
Trei viteji, unde alctuiesc primele doud
cIntece ; cintecul al treilea si cele 22
unde se
de strofe din al patrulea
cuintrerupe redactarea acestei scrieri
prind alte IntTmpldri, la care participa
si chir Calos si Ndscocor, ceilalti doi
viteji
In timp ce Bescherec Istoc (Insoit acum de frdtutul" Crdciun) cauta
febril pe Anghelina pentru a o salva,
chir Calos de Cucureaza (grecoteiul umil
ajuns nobil prin falsificarea unor hirtoage), In tovardsia lui Trandafir, pleaca
In lume sd-si Incerce norocul spre a obtiprintesei Smaranda ; la fel,
ne mina
Kscocor de CTrlibaba (mazilasul" de
origine incertd, cdpitan de tigani) este
rdpit si robit de frumusetea Chiranei,

A:41)

ceste

".

4.

'

,
-1-,*'-'7*

", ;

r: e.'

9/.

"r

"".

74a,.,

ION BUDA! DELEANU,

Trei viteji, manuscris

pe care o cauta la rTndul sdu. Toti trei se


IntTlnesc pe plaiurile muntene si TntImplarile la care iau parte dezvdluie aspecte
ale caracterului lor.
Poema intentiona sa fie o satird cuprinzatoare a stdrilor de lucruri din cele
trei provincii romanesti Transilvania, Muntenia si Moldova
satira sociala
efectuata aproape exclusiv prin intermediul personajelor (modalitate ce Inlocuieste comentariile directe ale autorului, atTt de frecvente In Tiganiada).

,,Vitejii" sTrit oameni neIntregi", fanfaroni cu mintea zbrevuiatd", infirmi sufleteste, figuri grotesti ce se preteazd ridiculizdrii si caricaturizdrii, dincolo de care
subzist Tnsa intentia serioasa si chiar grava a autorului.
Se poate presupune cd din Bescherec lstoc Ion Budai Deleanu a intentionat
sa faca personajul central al poemei. Acest hidalgo ruginit este un cavaler trufas
(neme s de origine tigdneascd !), prototip al IngTmfdrii feudale sminteala" lui exaltata de citirea Alexandriei" II defineste ca personaj nu In temeiul unor criterii patologice, ci sociale. Dezbrdcat de ridicol, el este un nemes odios, asa cum ni-I releva
lungul pasaj al disputei cu scutierul Crdciun (II, 48-66), sub masca ridicold a cava-

ierului mucegdit, plin de ifose si Intepenit In titluri, ascunzIndu-se tiranul cinic si


neTnduplecat. Crdciun Ti raspunde cu argumente de bun-simt si de nedezmintitd
evidenta (II, 54 55), cu simplitate, dar si cu hotarTre (II, 58-59), ori pe sleau cu
dezinvolt jovialitate popular (II, 60-61).
Chir Calos este un parvenit. Portretul Ti este zugravit cu mTrid sigurd, In toat
trufia sa agresiva (III, 21-25) i zgomotos Iduddroasd, dar si In Intreaga sa lasitate
asociatd sireteniei abile. Kldscocor, abia schitat, e ruda mai mica a celorlalti trei
,viteji" : fudul l gTmfat", iubitor de zaiafeturi, voinic doar In vorbe, fanfaron
si neomenos.

85

www.dacoromanica.ro

acest Sancho Panza romdnesc, prezentat cu multa


Prin intermediul lui Crdciun
scriitorul atacd impilarea, ironizind amar sau stigmatizind
naturalete i cdIdurd

cu sarcasm insanitatea more& devenit stpInd tiranicd a realelor valori. Nicdieri


In toat literatura romnd de pInd acum nu se IntIlnqte o asemenea hotritd i curajoasd proclamare a drepturilor celor obiditi i Impilati, o astfel de curajoasd denun-

tare a inechittii, facutd din perspectiva conflictului ireductibil dintre asupritor


asuprit.

Modelul la care se poate raporta Trei viteji i pe care Ion Budai Deleanu I-a
avut In fatd este Don Quijote. De asemenea, poema a captat i alte ecouri Intilnite
aiurea (imprecatiile la adresa prafului de pwd
Inceputul cIntecului IV
se

afld, aproape la fel, In Ariosto), dar, ca i In Tiganiada, scriitorul a utilizat experienta sa literati Intr-o opera originald romdneascd, In care pulseazd seva elemente-

lor populare (constructia unor personaje, limbaj, atitudini i viziune, obiceiuri


credinte, umor i vervd joviald etc.).
Frd s alba importznta i valoarea Tiganiadei, poema Trei viteji are o semnificatie deosebit : urrnind sd fie o sectiune In viata sociald a celor trei provincii
romdneti, Trivedereazd conceptia despre strinsa unitate a tuturor romdnilor, care
este aezatd pentru Trraia oard la temelia unei opere literare de anvergurd. in al
doilea rind, Ion Budai Deleanu
tot pentru ntia data dep4ete patriotismul
declarativ, ridicindu-se pina la criticarea stdrilor sociale, conOent c astfel el va fi
de un real ajutor neamului sdu. in fine, nici un alt scriitor romn de pind acum nu
a coborit cu atita perspicacitate i hotdrire
cum a fdcut-o el In Trei viteji
Old
la rddcina rdului social fundamental.
In cultura 0 literatura noastrd, figura lui Ion Budai Deleanu este cu totul remariar opera sa prezintd o importantd deosebit, bogatd In semnificatii. Persona-

litate masivd de cdrturar crescut din realitdtile romdne0 i permanent atapt lor,
dar modelat cu suplete in spiritul generos al luminismului, invdtatul transilvnean
vddete In activitatea sa o suma de preocupdri strbtute de elanul unui Malt ideal
patriotic, social 0 national. Tot un fel de sumd" e si literatura sa : creatie beletristicd desigur, dar sub aspectul unui Intreg microcosm Intesat de prezenta unor
elemente diferite, poate nu totdeauna Indeajuns convertite In imagini estetice,
dar dominate de un suflu artistic puternic i unificator, alcdtuind o opera insemnatd
complexd la inceputul epocii moderne a literaturii noastre.
Conceptia despre lume i viatd a scriitorului transilvdnean
in care zvicniri
de Renatere tirzie se conjugd cu simtul reaIitii, propriu Intelepciunii populare
este, totu0, aceea a luminismului filozofic, In care notele iozefiniste de criticism
liberal i de tendinte reformist-libertare sint acoperite de vederile aripii stingi iaco-

bine 0 de fronda filozoficd a Enciclopediei" (D. Popovici).

86

Ca ideologie literard, opera poeticd a lui Budai Deleanu este orientatd de crezul clasicismului. Un clasicism oarecum epigonic, dar nu mai putin evident atIt In
opiniile scriitorului despre literaturd (expuse teoretic mai ales In comentariul epopeii), et 0 In realizarea ca atare a operei literare, al cdrei tipar este preponderent
c asic : nzuinta spre claritate, apetenta discursivd In dauna viziunii plastice, preferinta pentru comentariul exegetic i pentru categoriile morale In domeniul tipo'ogle' literare, retorismul demonstrativ actionind prin intermediul discursului In
detrmentul elocventei imaginii, Tntrebuintarea precumpnitoare a gamei mijloacelor artistice formale specifice clasicismului etc. Prin vasele capilare ale canoanelor
cla cste urcd seva ndvalnicd i uneori nefiltratd a vietii, trddind echilibrul strunit

www.dacoromanica.ro

al clasicismului prin note si aspecte precum : prezenta culorii locale, predilectia


pentru laturile elementare si neconformiste, personaje de joasa extractie sociald
individualizate si printr-un limbaj colorat si crud, utilizarea largd a datelor folclorice, sensuri laice ireverentioase etc. Personalitate puternicd si tumultuoasd poate,
In ultima sa fibrd, nu de tip clasicist
Ion Budai Deleanu nu intrd In schema strictd
a unei formule ; el vrea sd se supund rigorilor artei literare a clasicismului, dar nu-si
poate realiza integral intentia, opera fiind hrdnita de elemente proprii unor directii
I iterare viitoare.
Din pdcate, lucrdrile scriitorului transilvdnean, tipdrite si cunoscute relativ
tIrziu, au avut o influenta reclusd asupra dezvoltdrii literaturii noastre. Opera sa
literard reprezintd Insd un prim si mare; monument de arta adevdratd, iar autoru I
se Infaliseazd ca Tr-Ina constiintd artistica' majord a literaturii romdne.

BIBLIOGRAFIE

Rinduiala judeditoreascd de obste, Viena, 1787 (anunim) ; Pravila de obste asupra faptelor rdle
si a pedepsirii /or, Viena, 1788 (anonim) ; Corte de provild ce cuprinde legele asupra faptelor rclle si a
cdlcdrilor grele de politie, vol. I, si Carte de provild osupra grelilor calcar, a politicesti/or ornduseli

atingdtoare de politie, vol. II, Cernauti, 1807 (anonim). Manuscrise lingvistice mai importante din
Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania : Fundamenta grammatices linguae romaenicae. . .
(nr. 5200), Temeiurile gramaticii romdnesti (nr. 2425 si 2526), Dasallul romdnesc pentru temeiurile
gramaticii romeinesti (n r. 2427), Lexicon romdnesc-nemtesc i nemtesc-romdnesc. . . (n r. 3728-3731)
Tiganiada sau tabdra tiganilor (varianta I, B.A.R., ms. nr. 2634), publ. de Th. Codrescu In Buciumul

roman", lasi, 1, 1875 (Prologul" si Epistolie inchinatoare .

.") si II, 1877 (textul si notele);

Kurzgefasste Bemerkungen Ober Bukowina, trad. In limba rom. de G. Bogdan-Duica, In Gazeta Bucovinei", IV, 1894, nr. 8--9, 13-14 si 17-23 ; text original ap. I. Nistor, Romdnii si rutenii in
Bucovina, Bucuresti, 1915, p. 168-200 ; Temistocle (ms. nr. 2427), fragment tradus de I. B. Deleanu
din Metastasio, publicat de Ramiro Ortiz in Per la storia della cultura italiana in Rumania, Bucuresti,
1916 ; Tiganiado (varianta a II-a, B. A. R., ms. nr. 2429). publicata de Gh. Cardas, Bucuresti, 1925

(ed. a II-a (cu textul modernizat"), Bucuresti, 1928) ; Trei viteji (B. A. R., ms. nr. 2427), publicat
de Gh. Cardas, Bucuresti, 1927 ; Tiganiada (varianta a 11-a), editie Ingrijita de J. Byck, Bucuresti,
1953 (colectid Clasicii romani") ; Trei viteji, editie Ingrijita de J. Byck, Bucuresti, 1956 (colectia
Biblioteca pentru toti") ; Lexiconul romdnesc-nemtesc o lui Budai-Deleanu. Cele douil prefete, publicat de Ion SIn-Giorgiu, In Revista Fundatiilor", XI, 1944, nr. 2 ; Dasceilul romdnesc pentru temeiur,le gramaticii romdnesti (fragment), reprodus de Gh. Bulgar In Scriitori romdni despre iimbc1 si stil,
Bucuresti, 1957 ; Prefat la lexiconul romdnesc-nemtesc, publicata cu un comentariu de Elena Stin-

gaciu, In Limba roman", IX, 1960, nr. 2.


Al. Papiul Ilarian, Relatiune prezentatd in sedinta plenard a Societtii Academiei Romdne din 9
septembrie 1870 despre manuscriptele lui ion Budai Deleanu, in An. Soc. Acad. Rom", seria I, t. III,
nr. 9, 1870 ; Aron Densusianu, O mus-cenusreasd, in Cercetari literare, Iasi, partea a II-a,
1881 ; Aron Densusianu, Tiganiada" si Trei viteji", In Revista critica literara", IV, 1896, nr. 1
G. Bogdan-Duica, Despre Tiganioda" lui Budai Deleanu. Tnrluririle germane, In Convorbiri literare",
XXXV, 1901, nr. 5 si 6 ; G. Bogdan-Duica, Cantiani romdni", In Smanatorul", III, 1904, nr. 6

G. Bogdan-Duica, loan Budai Deleanu. Crteva precizeiri, in Propilee literare", Ill, 1928, nr. 2-3
Perpessicius, Ion Budai Deleanii, Trei viteji", In Mentiuni critice, 11, Bucuresti, 1934 ; Al. Cioranescu,
Opera istorica a lui Budai De.leanu, in Cercetari literare", II, 1936 ; D. Popovici, Doctrina literard

www.dacoromanica.ro

87

o Tigansadei" lui I. Budai Deleanu, In Studii literare", Cluj, IV, 1998 ; D. Popovici, Cu prilejul
unei noi editii din Tiganiada lui I. Budai Deleanu, In Almanahul literar", Cluj, II, 1951, nr. 3(16)
Ion Oana, Studiu introductiv la Ion Budai Deleanu, Tigoniado, Bucuresti, 1953 ;

L.

Serdeanu,

Numele

Tiganiada" lus Budai Deleanu, In Limba romana", V, 1956, nr. 1 ; Ion Oana, Prefatc)
la I. Budai Deleanu, Trei viteji, Bucuresti, 1956 (B. P. T.) ; Ion Lungu, dei iluministe In Tiganiada"
lui Ion Budai Deleanu, In Din istoria filozof iei In Romdnia, vol. II, Bucuresti, 1957 ; Paul
Cornea, Tiganiada" lui Ion Budai Deleanu, In Viata romaneasca", XI, 1958, nr. 2 si 3
Lidia SfIrlea, Observatii asupra hmbii si stilului Tiganiadei" lui Ion Budai Deleanu, In
De la Varlaam la Sadoveanu, Bucuresti, 1958; Ion Ghetie, I. Budai Deleanu, teoretician al
iterare, In Limba romana", VII, 1958, nr. 2 ; F. Fugaru, Despre lectura
lsmbss
manuscriselor lui Ion Budai Deleonu, In Limba romana", VII, 1958, nr. 4 ; Rosetta del
Conte, Limiti e coroner: dell'influenza italiana nella Tiganiada" di I. Budai Deleanu, in
Omagh.) lui lorgu lardan, Bucuresti, 1958 ; Ion Ghetie, Prima gramaticei romeineasal modern, in
Omogiu lui lorgu lardan, Bucuresti, 1958 ; K. Krej6i, Le poime hrci-comique dans /es /ittratures
des renaissances nationales du XVIII' sicle, in Cercetari de lingvistica", Cluj, III, 1958, supliment
L. Gdldi, Inca o data' despre metrul Tiganiadei", in Limba roman:a", VIII, 1959, nr. 2 ; Erich Prokopowitsch, Zur Ion Budai Deleanus Lebensgeschichte, In Sdostforschungen, internationale Zeitschrift fr Geschichte, Kultur und Landeskunde Sdosteuropas", Mnchen, XIX, 1960 ; L.
Protopopescu, Date noi In /egclturd cu biogrof ia lui Ion Budai Deleanu, In Studii", XIII, 1960, nr .4;
L. Protopopescu, Contributii la istoria operei lexicograke a lui Ion Budai Deleanu, In Cercetari de
lingvistica", Cluj, VI, 1961, nr. 2 ; L. Protopopescu, Contributii la biografia I ji 1. Budai Deleanu. Familia Budai, In Limba si I iteratura",V, 1961 ; Ion Iliescu, Elemente locale In creatia lui I. Budoi Deleanu,
In Limba si literatura", V, 1961 ; Paul Cornea, I. Budai Deleanu, un scriitor de renastere timpurie
intr-o renastere intlrziot, In Stuchi de literatur romdnd moderna', Bucuresti, 1962 ; Ion Ghetie,
Opera lingvisticd a lui Ion Budai Deleanu, Bucuresti 1966; Lucia Protopopescu, Noi contributii la
biograf ia lui Ion Budoi Deleanu. Documente inedite, Bucuresti, 1967.
de persoane

VASILE AARON
Literatura Scolii ardelene Inscrie, pe l'ingd exceptionala opera a lui I. Budai
Deleanu, si lucrdrile modestilor, dar productivilor poeti populari Vasile Aaron si

loan Barac. Frd a fi contribuit la Trnbogatirea literaturii noastre originale si frd


sd se fi In;-iltat In sfera adevdratei poezii, Aaron si Barac au tradus si au prelucrat In
versuri scurte, ce curg usor, ca dintr-un izvor nesecat, scrieri cu subiecte atrgd-

toare, vorbind poporului In limba si ritmica lui". Neobisnuit de bogatd si rdspInditd, opera lor a avut o semnificatie particulard In miscarea noastrd culturald din
prima jumdtate a secolului al XIX-lea. in vreme ce lucrdrile lui Budai Deleanu au
rdmas pInd tTrziu netipdrite, scrierile celor doi versificatori au circulat in numeroase editii, rdspunzInd cerintelor spirituale ale poporului, Intr-o vreme end acesta
nu se putea bucura de binefacerile culturii.
Nascut In 1770, In satul Glogovdt de pe Tirnava Mare, undetatal ski era preot,

Vasile Aaron a urmat studiile la Blaj, formIndu-si o culturd clasicd si Tnsusindu-si


limba latin. NeavInd chemare pentru preotie, el prseste teologia, trece la Cluj
si studiazd dreptul. isi ia apoi examenul de avocat si se stabileste la Sibiu, unde functio-

88

neazd ca jurat-procurator pe ring Consistoriul ortodox pIn In 1822, anul mortii

www.dacoromanica.ro

164

sale. Rodul preocupdrilor sale juridice este


Praxis

al

forumurilor

bisericesti

(manu-

scris), datind din 1805. Alcdtuit din necesitdti practice si cuprinzind Indrumdri de
procedura in judeatile instantelor bisericesti, expuse sub forma de intrebdri si
rdspunsuri, pe Tn-telesul tuturor, Indreptarul procuratorului sibian reprezintd
daca exceptdm vechile cdrti de legi, pra-

prima lucrare legislativa


in limba romand, importantd, intre altele,
si prin contributia autorului la formarea
terminologiei juridico-administrative din
Transilvania, la inceputul
secolului al
XIX-lea. Dei atras de problemele juridice, Aaron Isi gdseste totusi rAgaz
pentru cele poeticesti", indemnat, cum
singur mdrturiseste, de dragostea fatd de
popor.
Partea originald a operei se reduce
la citeva poezii de circumstantd, inchinate
lui Teodor Mehesi (1802), loan Bob (1806),
Samuil Vulcan (1807) si Dimitrie Vaida
(1809), pe care TI preamdreste In citeva distihuri ,elegiace scrise In limba latina. Monovile si condice

tone si lipsite de lirism, versurile au doar


meritul de a ilustra momentul in care poe-

fiXKXPIA
---.

Kii'rc

j.

.j

C,r(ixtfirt

.Kf1.'21m1713Atini CR*4pii ; titS,rimust


n;vr

ANgAg4

p44';(_

4:+pgmc,i;n-

ts
11,-,

ACAOrM MI

01':312,%j
'

E' CAA id A-4


l'i'fc?,;

r.1 If 1 if g

OH
tifoor,ov nte.

ritnmpa,

TjA 44,'

11.1

rrynsf;n-.

ch

i.

;4 (4ns:et:Walt yrnurt,4)ii lAg;

h
I

4:

rim E;

I 8 2 6.
zia ocazionald incepe sa cucereascd interesul a numerosi scriitori romani.
VASILE AARON,
In opera
lui Aaron precumpdnesc
Anul ce! manos, Sibiu, 1820 (foaie de titlu)
insd traducerile, prelucrdrile si imitatiile,
pentru care a apelat In special la literatura
latina clasicd. El a tradus o parte din
Bucolice si Eneida lui Virgiliu, din care In 1805 erau transpuse in romaneste opt cdrti,
publicate fragmentar dupd moartea falmdcitorului In revista Transilvania" (1877 si
1878). Sub pana lui Aaron, grandoarea si concizia epopeii antice dispar aproape In
intregime : hexametrul amplu este inlocuit cu versul scurt, rimat, nepotrivit cu
gravitatea temei, imaginea este lipsitd de culoare, iar expresia diluatd si familiard.
Cu toate acestea, Virgiliu, ca de altfel si Ovidiu, si-a gdsit In Aaron pe intTiul sdu traducdtor roman. Din opera ovidiand I-au atras Metamorfoze/e, care, prin latura lor
moralizatoare, corespundeau tendintelor sale educative. Para sa poatd transmite
ceva din adevdrata vrajd a miturilor, Aaron traduce in versuri facile citevalegende
(publicate abia In 1899 si 1900 de D. Popovici Barcianu), pe care le Tnsateste cu
Invdtaturi" originale, pe in-telesul si spre folosul poporului. Relevdm, de pildd,

indemnul dat tinerilor de a nu se cdsdtori cu fete bogate


VrTrid dard a te-nsura
Gdzdacd nu cduta.

www.dacoromanica.ro

89

Fie ea si mai sdracd,

Numai ia seama sd-/i piad.

De la traducerea Metamorfozelor, scriitorul trece la prelucrarea lor, versificind


alte cloud legende ovidiene, publicate impreund la Sibiu, In 1807, i retipdrite de
nenunnarate ori. Prima, Perirea a doi iubii, adecii jalnica intimpiare a lui Piram si Tisbe,

lar a doua Echo si Nartis, unde se tese cunoscuta poveste a lui Narcis cel iubit de
Echo, care, indrgostindu-se de chipul sdu reflectat In oglinda apei, este prefcut
"n floare. Tot la literatura latina trebuie raportat l Anul ce/ meinos (ed. I, Sibiu, 1820),
lucrare didacticd cu palide reflexe din Georgicele lui Virgiliu, prin care Aaron incerca
sa susIind efortul comun al contemporanilor s'al de a da Iaranilor sfaturi practice
de a contribui astfel
cum Ins4 afirma
la a-Marea stradaniei In rindul economiei". De fapt, In Anul ce/ m'dnos scriitorul realizeazd o descriere a intregii naturi
In cele patru anotimpuri (partea cea mai mare a poemului fiind inchinatd
veril) i aduce un cald elogiu muncii rodnice, srguinei i hdrniciei. Nelipsitd pe
alocuri de savoare verbald i de un oarecare farmec, naratiunea, alcatuitd din versuri populare, simpld i plAcuta la auz, alunecd upr, izbutind s prindd, uneori chiar
sugestiv, reinvierea intregii naturi la sosirea primdverii
Drdgdlasd primdvard I
Te ivesti yesera' iard.

latd, codrul Inverzeste,


Firea toatd sd cldteste.
CiocIrlia desteptatd

Vrea ata non i

rdzbatd.

Pe alocuri prinde contur cite un tablou pastoral plin de vioiciune

i miKare

Pe tot locul vaci si boj,


Capre si drduri de oi,
Mieluseii ad i sug,

Aci Intr-o parte fug,


Si I ntorend Inapoi
Sa mestecd Intre oi.

Alteori intereseazd folosirea plasticd a termenilor


Tarca,cioara si oricite

Decit ele mai tirite


Ciocul sau cel noduros
Nu-I lasd fdrd folos,
Clon/oneste fiescare
Si d'ira dupd a sa stare

Dar lucrarea cea mai cunoscutd a lui Aaron este Patimile si moartea Domnului
si M"ntuitorului nostru ls[us] Hr[istos] (ed. I, Brapv, 1805), o prima Incercare de epopee

religioasa In cultura romand. Punctul ei de plecare este Messiada lui Klopstock,


pe care scriitorul
Vara s mdrturiseasca
o reproduce In liniile ei generale. Ca
90

in majoritatea operelor sale, Aaron nu Trrtelege cd valoarea nu Inseamna prolixitate,

www.dacoromanica.ro

c versul scurt nu poate reconstitui atmosfera grava a epopeii imitate. in poema


sa lungd i prozain, versurile capdtd totusi o oarecare expresie i sonoritate In momentele care urmean rugii lui lsus pe Muntele Mslinilor. O tonalitate parfculard,
apropian de cea a bocetului popular, are si pasajul In care Maria jeleste lIngd trupul
lui lsus.
O imitatie este si Istoria lui Sofronim si a Haritei cei frumoase (ed. I, Si
1821),
care are ca model o povestire neogreac, tradusd si publican In 1797 la Sibiu de lordache SIdtineanu, ca anexd la tlmdcirea sa Ahilefs la Schiro de Metastasio. Strabdtutd
de un usor I irism si redatd Tntr-un vers mai adecvat (de 12 silabe), /star a deapand,
dezvoltTnd si unele idei morale, povestea eroticd, aventuroasd, a lui Sofronim, cop I

orfan, ajuns un sculptor vestit, care, pentru vina de a se fi Tndrdgostit de Harta,


fiica marelui judecdtor al Miletului, este alungat din oras, pentru ca mai tTrziu,dupd
Tnvingerea mai multor obstacole, s devind satul tinerei fete si salvatorul tanlui ei.
Vorbire In versuri de glume intre Leonat betivul [ . . . ] si Dorofata, muierea sa
(ed. I, Sibiu, 1815), inspiran poate dintr-o povestire italiana, este pdtrunsd adinc de
spiritul poeziei noastre populare. in genere prolix si anost, dialogul dintre betivul
vesel si sotia lui otrTt cuprinde pe alocuri si versuri sprintene, cu o accentuatd
nota de satird populard :
Mtnca, bea, te veseleste

Cu nadragii de anglie,
Petece pe ei o mie...
sau

Nu stii tese, nu stii toarce,


Nu stii-un strugure
stoarce...
ingroapa-ma, puiul meu,
Aproape de fagaclau...

Lui Aaron i s-a atri bu it si poema epico-morald" Reporta din vis, pdstranTntr-un
manuscris neterminat si imitat, frd Tndoiald, dupd o opera strdind neidentificatd
Inca. Lucrarea are la bazd vechea tema vanitas vanitatum, In tratarea cdreia scriitorul
apeleazd la cIteva mijloace artistice selectate din arsenalul poetic al preromanticilor.
Chiar Tn introducerea poemului, autorul, localizInd actiunea, evocd tristele ruine
ale vestitei centi Sarmizegetusa
Zidurile rupte Ind o arata
Ca a fost cu totul marita odata,
lar acuma vatra abia se cunoaste
(0, cum se topete tot, once se naste !).

incercInd sa dezvolte ideea ultimului vers, poetul imagineazd o actiune simp


i niar. Aflat la vTntoare, el are un vis ciudat, In care i se aran bdtrinul Reporta,
Cu barba drunta, cu albe vestminte,
La cautatud blInd si la cuvinte.

Acesta TI conduce printr-un cimitir si, prin dezvluirea succesivd a unor


tablouri sumbre, care creeazd o atmosferd adecvan, plind de mister, Ti de-

www.dacoromanica.ro

91

monstreaza vremelnicia lucrurilor omenesti, inevitabilitatea mortii,

de unde

Intrebarea :
Pe-a cui sama trupul cu Mincari Ingrasi,

Cui endesti grasimea trupului sa Iasi ?

Ajuns aici, poetul nu da Insa curs reflexiilor pesimiste de factura volneyan,


ci ajunge la concluzii moralizatoare, Imprumutate din opera lui Horatiu:
Asadar, e bine a sine mijlocul,

Si asa land, nu te arde focul.

Para sd se ridice la o prea mare Inaltime sub raportul valorii artistice, versurile
capata totusi uneori un relief mai pronuntat, ca In pasajul In care este zugravit idol ul
avaritiei
Sta ca o femeie trista si zbIrcita,
Seend pe avere cu totul rrahnita,
Cu ochii cruntgi, galbena la fata,
CrIsnind de mInie, pestri0 la mga.

Multe din scrierile enumerate (ndeosebi Patima, Istoria lui Sofronim, Reporta)
retin atentia si prin prefetele lor, In care autorul discuta si popularizeazd cheva idei
desprinse din conceptia istorica si filologica a $colii ardelene, In formularea data
acesteia de Petru Maior : romanitatea poporului nostru, originea latina a limbii

romdne, problema inlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin, a Trnbogdtirii vocabularului cu termeni Imprumutati de la maica limba latineasca" si de la sorioara
ei", limba latineascr etc. Tot 'In prefete, Aaron dezbate si unele probleme de teorie
I iterara : raportul di ntre diferite arte (argumentat confuz In prefata la Anul ce! Winos),

functia educativa a literaturii (interpretata In acelasi loc pe baza preceptului horatian miscere utile dulcs), Insemndtatea Inchipuirilor poeticesti" In opera literara
(prefata la Reporta), unele chestiuni de versificatie (prefetele la Patima i /stork/ lui
Sofronim) i altele. Desi neclare si incidentale, ideile nu sInt lipsite de importanta
pentru epoca data.
ConstInd nu atIt In arta, et mai ales In bogatia i neobisnuita ei popularitate
In rindurile maselor largi, valoarea operei scriitorului transilvdnean a fost precizata,
Intre al-0i, de G. Baritiu, care nota : Mii de romani Incepuserd sa nvete carte numai
ca s poatd citi, pe lIngd Alexandria, Inca' si versurile lui Aaron".

BIBLIOGRAFIE

Patimile i moartea Domnului i Mfntuitorului nostru Isrus] Hr[istos], Brasov, 1805 (ed. a II-a,
Sibiu, 1808 ; ed. a Ill-a, Sibiu,1829) ; Perirea a doi iubiti, adecd jalnico Intimplare a lui Piram
Tisbe, cdrora s-au addugat mai pe urmd nepotrivita iubire a lui Echo cu Norris, Sibiu, 1807; Vorbire

fn versuri de glume fntre Leonat betivul, om din Longobardia,

i intre Dorofata, muierea so, Sibiu, 1815


i a Haritei cei frumoase,

Anul ce! meinos, Sibiu, 1820 (ed. a II-a, Sibiu, 1830) ; Istoria lui Sofronim

92

fiicei lul Aristef, mai marelui din Milet, Sibiu, 1821.


G. Bari/iu, Vasile Aaron si operele sale, In Transilvania", X, 1877, nr. 24 ; T. Rosu, Eneldo
lui Virgiliu tradusd In versuri romelnesti de Vasiliu Aran, In Raport despre gimnaziul gr.cat. din Bei4

www.dacoromanica.ro

pentru anul ;coI.1876 77, Oradea, 1877; D. Popovici Barcianu, Vasile Aron (1770-1822). 0 scrisoare
necunoscutd a lui, In A XV-a Programd a Institutulut pedagogic teologic al arhidiecezei ortodoxe rorndne
transilvane din Sibiu, pe Gnu/ ;colariu 1898-1899, Sibiu, 1899 si A XVI-a Program [...] 1899-1900,
Sibiu, 1900; N. Lascu, Traducen i rorndnWi din Vergiliu, In Anuarul Institutului de studii clasice", Cluj,
II, 1936 ; D. Simonescu, O laturcl necunoscutd din activitatea lui Vasile Aaron, In Arhiva romneascd",
V, 1940 ; N.Lascu, Ovid iu in Romclnia,ln Ovidius Publ ius Naso, Bucuresti, 1957 ; R. Todoran, Terminologia turidico-administrativd din Transilvania, In Contributii la istoria limbii romdne iterare fn secolul al
XIX-lea, vol. III, Bucuresti, 1962.

IOAN BARAC
Mai productiv si ceva mai talentat cleat Vasile Aaron, loan Barac s-a nascut
In 1776 (1777 ?), ca fiu al unui preot din Alamor (sat ITriga Ocna Sibiului). A Invatat
la Colegiul reformat din Aiud, apoi la Cluj, unde a urmat dreptul. in 1801 este clascd1
normalicesc" la Avrig, iar In 1802 detine aceeasi slujba la scoala romaneascd din
cheii Brasovului, Impreund cu Radu Tempea, cu a cdrui fiicd se casatoreste. A fost
numit dupa aceea, In 1805, translator la primaria din Brasov, post pe care I-a pas-

trat pInd la sfirsitul vietii sale (1848).


Om cu pregdtire superioard functiilor pe care le-a ocupat, Barac a cunoscut
limbile latind, maghiara si germand si n-a fost strain nici de miscarea culturald si
literard a maghiarilor si sasilor, ceea ce explicd atIt sfera larga a lecturilor sale si
preferintele In materie de traducen, cIt si nazuinta de a contribui la progresul
culturii si literaturii romane. Rezultatul acestei nazuinte a fost bogata sa oper
literard si editarea revistei ilustrate Foaia duminecii" (2 ianuarie
25 decembrie
1837), care la data respectiva a Insemnat o realizare valoroasd prin materialele publicate si prin tehnica tipografica. in paginile ei Barac publica traducen i de nnateriale

variate, intre care si ceva beletristica, oferind unui public fdra pretentii o lectura
placuta si folositoare.
Semnificativa pentru cultura vremii si pretioasa pentru educarea gustului poporului In directia adevaratei poezii, opera literard a lui Barac, scrisa In versuri
uneori In proza, este alcatuita din numeroase traducen i si prelucrari. Prin ele

scriitorul a devenit un popularizator consacrat al unor motive literare luate din


izvoare germane si maghiare, dar cunoscute In mare parte literaturii si folclorului
universal. inscrise In planul epic si dramatic, productiile literare ale lui Barac au avut
o soarta diferit : unele au fost publicate In timpul vielii autorului, altele dupa moartea

lui, dar cele mai multe s-au pastrat In manuscris (nr. 165, 208, 209) la Biblioteca
Academiei. intre acestea din urma se numara, printre altele, Vrednica de iubire evropeand Constantino (tradusa din nemteste) si Patimile cele rari i minunate ale unei
mademoaizelle cu numele Cartigam (prelucratd dupd o versiune maghiard a lui I. Ms-

zdros), scrieri In care sInt versificate lard arta cloud romane germane cu caracter
sentimental-moral, populare In secolul al XVIII-lea. Tot In manuscris au rdmas si
unele traducen i si prelucrari de piese obscure, majoritatea far-a valoare dramaticd
Mirele ce/ umblat si procopsit, Viclesugul fetesc (comedii), Constantia, fiica regelui de
la Portugalia (drama) si altele. O mentiune speciald merit doar tragedia Am/et,
printul de la Dania, de Shakespeare (tradusa dupa adaptarea germand a lui Fr. L.

www.dacoromanica.ro

93

Schrder), care, desi lipsita total de poezia


originalului englez, ocupd totusi un loc
modest printre talmdcirile romdnesti ale
lui Hamlet. Oteva traducen, Tncredintate

In 1830, spre publicare, lui Alex. Gavra,


s-au pastrat In arhiva episcopiei
ortodoxe din Arad : Loreti din Marmontel,
Corbierul

cel

dint7i

de Gessner, Pruncii

pardsiti dupa Schiemann si cloud vodeviluri ale lui Kotzebue.


In operele sale tipdrite, Barac trateazd
In general teme interesante, accentuTnd
mai ales prtile moralizatoare. Dar valoarea Ion este simtitor micsorata de talentul
mediocru al unui poet insuficient preocupat de perfectiunea procedeelor artistice :
translatorul brasovean nu a fost cleat un
abil mInuitor al unor versuri lesnicioase,
monorime, repudiate de Ion Budai De-

leanu, care manifesta o vie admiratie fata


de poezia popular& dar nu Incuviinta ver-

surile stIngace, de obste, nu cu tot bine


legate", In care erau ludate isprdvile
Astfel, Risipirea
preafrumosului Arghir.

ceo de pe urma a lerusalimului (Bucuresti,


1821), traducere a unei opere grecesti a
Iui losephus Flavius, facutd printr-un intermediar maghiar (A' Prtos Jerusalem, de
Nagy Ferentz), este un poem In noud enturi In care se Impletesc doar Int'implator
unele versuri mai realizate, asemenea celor urmdtoare
IOAN BARAC

inflorind pe la hotard
Vremea cea de primdvard...

Mai importanta este Halima sou 1001 de nopti, celebra colectie de povesti arabe,

din care Barac a tradus numai o parte (opt volume aparute la Brasov Intre 1836 si
1840), folosind editia lui Habicht, von der Hagen si Schall. Dupd traducerea cdrtii
despre Till Eulenspiegel, sub titlul Toad" %/iota, istetiile si faptele minunatului Tilu
Buhoglinda (ed. I, Brasov, 1840 ; ed. a II-a, 1864), Barac publica Nosterea si toatc1
y iota minunatului Piticot de un cot si cu barba cu tot (Brasov, 1842). Prelucratd In
versuri dupd o opera germand ce are la bazd o tema generala de folclor, scrierea
cuprinde povestea unui liliputan ale cdrui ghidusii sInt menite sa alunge rul si nedreptatea. in aceeasi ordine trebuie mentionata povestirea comica Cei trei frati ghebosi
sou trei barbati si o muiere (Brasov, 1843), cu o tema de literatura populara, prelucratd de Barac dup. un izvor strain, nestabilit cu precizie. Strabdtuta de usoare
note satirice, naratiunea surprinde prin versificatia curgdtoare, sprintend
Merend pe uli/, iata
94

Un ghebos i se aratd

www.dacoromanica.ro

4.

ty,s,im?,11111

Dupa moartea poetului, apare Traghedia lui Samson In cinci perdele (Sibiu, 1859),
traducere dupd o versiune germana (care

AM:1400w' s)

in Albina Carpatilor"

t
,

s-a producaluit la Viena") a unei lucrani


scrise In limba franceza a italianului L.
Riccoboni.

Drury

VITA 4 II:

(1877)

4.4.ea Ilii:vjArf. Z.?

publica apoi fragmentar Rtcirile


Int7mplarile lui Odiseu, prelucrare dupd o
versiune maghiard a lui A. Dugonics. Versurile nu au nimic clasic, dar datorita lor
Barac se numard printre primii traductori romdni ai poeziei homerice.
Tot la literatura maghiard trebuie raported si scrierea comico-satiricd O paradigma a lenesului Pipelea Glscariu (Arad,
1816), inspirata din opera Lcsdas Matyi de
Fazekas Mihly. RaspInditd In folclorul universal, tema i-a fost sugerata scriitorului
maghiar de o variant frecventa In literatura populara rasariteana (ucraineana, ruseasca, romaneasca) si existent& de pilda,
se

"DJ P4
f;...4.1) (-,

('-./ '11(0M V

.f
40,13Pr

.Ati3

-.woo.

4184

si la ceangdii din Moldova, de la care acesta


va fi imprumutat-o In timpul sederii sale

aici, cu prilejul razboiului austro-rus Impotriva turcilor (1788). AvInd ca model lucrarea lui Fazekas, Barac istoriseste peripeiile unui taran care, vrind sa-si vInda
niste este, calca dreptul boierului de a
stabili pretul tTrgului tinut pe mosia sa
si, la porunca acestuia, este batut de trei
ori. El fagaduieste ca se va razbuna si, travestit, 71 bate pe boier in trei rinduri, fac7ndu-1 om cinstit.

IOAN BARAC,

O true

una de nopti, vol. I, Brasov, 1836

(foaie de titlu)

Dar faima de care s-a bucurat Barac se datoreazd cunoscutei sale lucran i Istorie
despre Arghir cel frumos si Elena ceo frumoas i pustiitel crdiasa (Sibiu, 1801), care
a circulat In zeci de edi/ii, citita fiind cu pasiune, In anii copilriei, de numerosi scrii-

tori romani : Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu etc. Brodata pe o tema
frecventd In basmul popular universal, povestirea lui Arghir este o traducere dup
opera maghiard a lui Albert Gyergyai, care s-a inspirat din literatura italian. Interpretat diferit, simbolul Istoriei lui Barac (supt care se Intelege luarea tarii Ardealului de Traian chezariul Romaniei") aparline de fapt originalului tradus. Lipsita
Ins de sobrietatea i plasticitatea acestuia, nara/iunea lui Barac nu se ridic prea
mult deasupra celorlalte opere. Pindite de prolixitate si monorima, versurile populare se Insira usor, capatTnd numai din loc In loc un oarecare farmec
Arghir au fost crAisorul
Cel mai pedepsit cu dorul...

In gradina lui se gasea un mar

95

www.dacoromanica.ro

Alb la floare ca argintul,


Mirosind In tot pdmIntul,

tare Inflorea ziva, rodea noaptea, dar merele dispareau In zori. Dup spusele vrajitorului Filaret, misterul putea fi dezlegat numai de Arghir, fiul cel mai mic al Impratului Acleton. in timp ce tinarul strajuia la tulpina marului, o pasare maiastra
se aez pe umr. El o prinse de picior, lar ea se prefcu Intr-o zn fermeca'toare
and Inceti or se duce,
Pdru-n aur Ti strdluce...

Tinerii Indragostiti adorm, o baba taie prul Elenei, care, fiind vrajita, dispare.
.Craiprul pleaca In cautarea ei i In cele din urma o gsete In Cetatea Neagra. Apdar,
un subiect cu numeroase variante In basmele noastre populare, singurul In m'asura'

s explice neobipuita rspIndire a cartii.


Dovedind aceleai preocupan i ca Aaron, scriitorul bragwean discuta i cIteva
probleme de teorie iterara : raportul dintre arta i realitate (prefata la Constantina), particularita-tile idilei (Pentru idile, In Foaia duminecii", 1837,nr. 11), specificul
fabulei i rolul ei educativ (prefetele la /*lima Constantina etc.). Poporul a trecut
.cu t.iurinta peste aceste probleme, dar a citit cu nesat opera, care a constituit lectura sa predilecta. in aceasta directie trebuie vazuta valoarea cartilor lui Barac.
i

BIBLIOGRAFIE

Istorie despre Arghir ce/ frumos si despre Elena ceo frumoas..., Sibiu, 1801 (numeroase alte

Risipirea cea de pe urm a lerusalimului, Bucure0, 1821 ; O mie ;i una de nopti. Istorii arabicesti sau Halima Intliasi dot6 tradus din nemtete, 8 vol., Brgov, 1836-1840; Toat viaa, istetiile si fapteie minunatului Tilu Buhoglind, Braqov, 1840 (edi-tie noud de Elena Dumitrescu,
In C6rtite popularein literatura romdneascd, editatd de I. C. Ch4imia i Dan Simonescu, Bucure0,
;

1963, t. I) ; Nasterea si toatcl viiaa minunatului Piticot de un cot i cu barbc1 cu tot, din I imba nerntascd
scoasd
In stihuri alatuitd, Brapv, 1842 ; Cei trei fratt ghebosi sou trei brbai si o muiere, o
istorie comicd In stihuri alcatuit6, Bram, 1842 ; Traghedia fui Samson In cinci perdele, Sibiu, 1859
i

O parochgm6 a lenesului Pipelea Giscariu mult curioas, In stihuri alatuitd, Arad, 1916 (Biblioteca
Semdratorului).
L Colan, Victo si opera lui loan Barac, Bucureti, 1928 ; G. Bogdan-Duied, loan Barac, Studii,
Bucure;ti, 1933 ; Farag Jszef, Egy Molcivai csdngo Ludas Matyi-mese, In Nyelv-s irodalomtudomdnyi kozlemnyek", IV, 1960, nr. 3-4 ; I. Pervain, Foaia duminicii (1837). Contribuii la istoria
presei romdnesti din Transilvania, In Studia Universitatis Babe-Bolyai", series IV, Philologia,
1961, fasc. 2.

96

www.dacoromanica.ro

ALTI CARTURARI SI SCRIITORI LUMINISTI ARDELENII

Tributari ideilor $colii ardelene, dar si Cu posibilit4i personale de receptare


a luminismului, cum este cazul lui D. Tichindeal, care ia contact cu opera lui Dositei
Obradovici, scriitor sTrb de corelatii europene, o serie de scriitori se Inscriu Intr-o
arie comund de preocupan, mai ales cu caracter lingvistic, gramatical. Ei au Tnsd
si preocupdri istorice sau literare. Numdrul Ion este mult mai mare deet cei cuprinsi

In acest subcapitol. intr-o istorie culturald sau Intr-o istorie a limbii romdne n-ar
putea fi trec4 cu vederea un Vasile Colosi, colaborator de seamd al Lexiconului
de la Buda (1825), un Mihail Boiagi, cu a sa Gramaticd macedono-vlah (Viena, 1815),

in limba greacd si germand, un Gheorghe Roja cu Cercetri asupra romanilor sou


asa-numitilor vlahi, care locuiesc dincolo de Dundre (Buda, 1808) si mai ales cu Miestrio ghiovsirii romemesti cu litere latinesti, care sint literele romemilor cele vechi, spre
polirea a tootei ghinta romneascel ceii dincoace i ceii dincolo de Dunare (Buda, 1809),

lucrdri In care sus-One latinitatea aromdnilor, propurad valorificarea fondului lexical dacoromdn si macedoromdn. De asemenea, ar putea fi luat In consideraIie filologul loan Alexi, care a publicat o Grammatica dacoromana sive valahica (Viena, 1826),

cu tendinte latinizante, In lumina vederilor lui Petru Maior, la care gramaticd autorul
a anexat Fabulele lui Esop, precum si
In acest subcapitol au fost tratati, de fapt, cei cu merite stiintifice de searnd
sau de importantd literard mai mare. De exemplu, pe IMO* lucrdrile temeinice de
limbd si istorie, loan Molnar Pivariu a alcdtuit si o Retoric (Buda, 1798) Cu consi idei estetice. Observatiile de limb romemeascd (Buda, 1799) ale lui Paul lorgovici au o valoare mai mare cleat atTtea alte gramatici ale vremii. La fel este situatia
lui Radu Tempea cu Gramatica romneasc, publicatd la Sibiu In 1797. Lucrdrile de
istorie ale lui Damaschin BojIncd, ecou Intrziat al ideilor $colii ardelene, au un
fundament stiintific solid. Ct priveste pe Constantin Diaconovici Loga, acesta
aduce puncte de vedere si Tncercdri originale In Gramatica romeineascd (Buda, 1822),

fiind preocupat si de traducen i literare. D. Tichindeal are prin excelentd preocupdri


I iterare In ansamblul activitd-tii sale de merit incontestabil. loan Monorai este o apariTie de nivelul si valoarea celor ce se ridicd peste anonimat. Toti acesti scriitori
dau oidee despre etapa de culturdsi literaturd care continua sk-se manifesteca ecou
al

actiunilor $colii ardelene, avInd, desigur, In unele cazuri si resurse proprii.

7'

a. 4

www.dacoromanica.ro

97

stookiwt

145

3*Iilftet, 4pitet
93ou

Mifivitra ds,Vetbis

IOAN MOLNAR PIUARIU

S. 19. bens pit tibk,pilmfirtfxn eitit17.


a itri a. *feu eber
fi brier 41si. fi rims.

Gmlusiret.

arri a*,e4 Obett isi.


kcMerin' (04110)(ii'

tradini de lupta impotriva abuzurilor

sta-

'Iddicativus ?4cctus.

pinirii. isi incepe studiile la Sibiu, le continua la Cluj si la Viena, unde urmeaza me-

Tetutnts paints.

dicina, specializindu-se In oftalmologie. In


Transilvania, Molnar Pivariu este cel dinfi

SinguLariter..,,

int an

S-a nascut In 1749 la Sad, In apropierea Sibiului, dintr-o familie de preon cu

la art 7.11$

roman care obnne diploma de magistru"

Wu:

aa tat ai bu bap.
are
t4t.
VV.
PlisraLnet
Neu Mina ad OYU IIPir 04;t1t.

v.

*OH magi el oini to


it at; ti au fit Welt:

"

Praeteiiheit ..Tetperficitirn
8ingu.1241t.fr....

TV aril. tu areal .bu band/.


as4 JJ Va,4AVer'bitte.,

"tort swim fled ayes= Mr f)attru.


sow s4q vol
A ark 61 vea fie bilttelt.
"

4"

.7 .
-

IOAN MOLNAR PlUARIU.


Deutsch-wallachische Sprochlehre,

Viena, 1788, p. 145

chirurg si oculist. Dupa terminarea studiilor


superioare, e repartizat la un regiment graniceresc din Banat. Preocupat nu numai de
sanatatea poporului, ci si de luminarea lui,
Molnar functioneaza timp de un an si ca inva-

/ator. in 1782 Mainteaza guvernului un memoriu, cerind sporirea numarului scolilor de


stat pentru romnii ardeleni.
Numit oculist al Transilvaniei, se stabileste in 1777 la Sibiu, unde Tsi exercita
profesiunea cu pricepere si devotament.
Cind izbucneste rascoala lui Horia, guvernatorul Transilvaniei TI trimite In Munni
Apuseni, In calitate de mijlocitor al stapTnirii ; izbuteste, in urma tratativelor cu

Crian, sa incheie un armistinu pe timp de


15 zile. Mai tirziu, imparatul II va rsplati
pentru aceasta si pentru ca s-a distins
In mod laudabil... In vindecarea bolilor de
ochi, in patria noastra si in alte locuri...",
von
acordindu-i in 1792 titlul de nobil
:

M011ersheim". Atitudinea lui Molnar In tim-

pul evenimentelor din 1784 se explica prin


ca
si
prin rezervele fata de revolutie ca mijloc de
poziTia sa angajata fata de stat,
dobindire a drepturilor sociale si politice.

Adept al mi carii luministe, Molnar participa la framintarile politice dintre


anii 1790-1792, colaborind la redactarea Supp/ex-ului.
Ca doftor si profesor de tamaduirea luminii ochilor", a avut succese in vindecarea unor bolnavi, fie din clasele de jos (minen i accidentan), fie din rindurile no-

bilimii ori ale burgheziei. in urma prestigiului dobindit chiar dincolo de hotarele
Transilvaniei, este invitat la Viena sau Iasi, pentru intervenni chirurgicale. Cu prilejul uneia dintre calatoriile sale in Moldova, viziteaza si saloanele iesene, unde dis-

cuta despre revolunile politice din Europa".


98

Meritele sale de oftalmolog Ii deschid drumul carierei universitare. In ianuarie


1791 i se felt catedra de oculistica de la Academia" din Cluj. Ii inaugureaza cursul

www.dacoromanica.ro

cu o lectie rostitd In limba latind : Paraenesis ad auditores chyrurgiae in Lyceo Regio


Academico Caudiopolitano, habita a loane Molnar de Mullersheim, de morbis et medicina oculorum professore publico, quum primum sua collegia ordiretur, Anno MDCCXC/

mense Novembri (Sftuire rostitd In fata ascultdtorilor chirurgiei In liceul regal clujean de loan Molnar de Mllersheim, profesor public al boalelor si vindecdrii ochilor, eind mai Inn si-a deschis cursurile, In anul 1791, In noiembrie). Tipdritd Intr-un
tiraj redus, din care se cunosc numai doud exemplare, ea este singura lucrare de
specialitate a medicului romdn. Animat de ideea ridicrii poporului prin culturd,
el considera ca o necesitate de prim ordin abordarea unor probleme ale vietii practice In cdrti de economie rurald sau In manuale. O asemenea lucrare este Economia
stupilor (Viena, 1785 ; reeditatd In 1808 la Sibiu, sub titlul Poveituire cu praxis altre
sporirea stupiior). PrecedInd seria publicatiilor economice oficiale, cartea este o
Incercare de rdspIndire a unor cunostinte teoretice si a unor sfaturi practice In legdturd cu cresterea albinelor. Ea se adreseazd mai ales tdranilor, cu intentia de a-i
Indruma spre o ocupatie anexa agriculturii, spre a cIstiga o Indoit dobIndr.
Interesul lui Molnar pentru cultivarea tdranilor se desprinde si din alte initiative ale sale. Ca membru al Lojii Sf. Andrei din Sibiu, Incearcd s publice In 1789
o Foaie romdnd pentru econom", care n-a putut sd apard. ldeea nu este abandonatd,
dar si Tricercdrile sale ulterioare esueazd. intre 1793 1794 se Tntovdrdseste cu Paul
lorgovici pentru a scoate un ziar romdnesc la Viena, iar In 1795 proiecteazd revista
Vestiri filosofesti si moralicesti", anuntatd printr-o instiintare. PreconizInd un program enciclopedic, prospectul Vestirilor" Isi propune rdspIndirea de stiri despre
evenimentele politice ale zilei, precum si de cunostinte din domeniul stiintelor
(matematicd, astronomie, fizicd, geografie, medicind etc.) si al agriculturii. Importantd prin orientarea spre stiintele exacte i prin preocuparea pentru luminarea
maselor, revista se adresa si romnilor de dincolo de Carpati.
Contactul cu fratii de peste munti, stabilit de medicul ardelean mai MO cu
ocazia cdIdtoriilor sale In Tara Romdneascd si Moldova, este Intdrit dupd aceea prin
publicarea unor cdrti religioase pentru ortodocsii din Principate. AcordIndu-i-se
In 1804 un privilegiu exclusiv pe timp de 10 ani pentru tipdrirea In 1 000 de exemplare a unui Minei, Molnar intrd In legdturd cu episcopul losif al Argesului, care II
sprijind sA scoatd la Buda, Intre 1804 si 1805, o editie a Mineiului pentru Tara Romaneascd, iar mai tTrziu un Octoih, destinat atIt romdnilor din Transilvania, tit I celor
de peste munti.
Spre sfirsitul vietii, Molnar achizitioneazd o piud, apoi deschide o manufacturd
de tors rind, InfruntInd opozitia breslelor sdse0 si a autorintilor din Sibiu. Spirit
emancipat, el trece de la recomandarea unor Indeletniciri proprii industriei casnice
la crearea de Intreprinderi de tip capitalist. Moartea pune capdt activittii sale neobosite, In 1815.
Prin preocupdrile si prin opera sa, dinamizate de ideile avansate ale luminismului, Molnar este si el un reprezentant al $colii ardelene. Ca si contemporanii
sdi, el este solicitat de probleme istorice si filologice. Fdrd sd acorde o importantd
de prim ordin istoriei nationale, Molnar, preocupat sA informeze pe strdini despre
vistoria si geografia noastrd, publicd extrase si rezumate ale unor cdrti si documente
referitoare la romdni, In colectia Magyar Knyvhz. in schimb, manifestd un interes
mai viu pentru problemele istoriei universale, dezbdtute In Hronologhiia lmpra-

www.dacoromanica.ro

99

;nor turcesti, scrisd In colaborare cu Samuil Micu, si In lstoria universal& adecd de


obste, care cuprinde In sine Int
veacurilor vechi (Buda, 1800), tradusd clupd
Claude Franois Millot. Notabild pentru contactul cu miscarea de idei din Occident,
lstoria lui Millot, talmdcita. In limbile germana, maghiar si romand, a circulat intens
In Transilvania, constituind un pre-tios instrument de educare cetteneascd si patrioticd. Traduatorul roman, In CuvIntarea Inainte, subliniazd ca studiul istoriei este
necesar atTt pentru administratia politiceascd", cit si pentru chivernisealaomeneascd", deoarece istoria descoperd si
chipul de a vietui drept si bine
pldcut tuturor". El mai are In vedere apoi dezvoltarea negotului si a mestesugurilor,

care se desteaptd" si se poliesc" prin Indemnul" acestei stiinte. Pornind de la


originalul francez, dar orientindu-se mai ales chip versiunea germana, Molnar tra-

duce primul volum al lucrdrii lui Millot, care cuprinde istoria popoarelor vechi.
Materialul din acest volum se referd nu numai la evenimentele istorice propriuzise, ci si la ocIrmuirea, legile, obiceiurile, stiinta si cultura antichitalii. in cuprinsul volumului autorul pune In discutie cTteva probleme In spiritul noii conceptii
rationaliste. Astfel, Millot combate sclavia, invocTrid legile firii
.... Poate-sd Tnvoi robia cu legile firii ?... Sd nu Intrebdm cu ce drept se poate
vinde libertatea unui om, nici s ispitim cum ar putea el prin nastere pierde libertatea, care Ti Inssitd din fire cu el... SA' grdim mai virtos adevarul cum cd si robul
sau sclavul nu Inceata a fi om si c slujbele care le savIrseste el stdpInului sdu s-ar
cuveni
facd cu a-at mai milos a fi catre el, cd prin asupriri nedrepte i se dd
pricind a ridica armele asupra tiranului su".
In alt parte, staruind asupra diferitelor forme de guvernmTnt din vechime,
Millot nu este de acord cu despotismul, cu aceast uricioasa ocTrmuire, prin care
toatd norocirea i fericirea tuturor este supusd nerndrginitei voiei si poruncii
unuia", In schimb preferd monarhia luminatd, uncle afld adevdrul prieteni multi
unde nu afld Inseldciunea nici un prieten". Mai departe, istoricul francez foloseste
termenul de rdzboi nedrept, InfierIndu-I In numele aceleiasi conceptii luministe,

umanitare

Inimi sim-titoare nu vor auzi niciodatd fdra strdjnicie cuvIntul acesta rdzboi,
carele se vede a fi tras din graiul limbii canibalilor".
Strdbdtutd de unele idei noi, Istoria universald este semnificativd si pentru efor-

tul traducdtorului de a transpune originalul Intr-o forma cIt mai expresivd si de


a Imbogati limba romana cu o terminologie de specialitate.
Ideea cultivdrii limbii, Inscrisd pe primul loc In programul luminist ai epocii,
este Imbratisatd si de Mol nar, care redacteazd manuale cu scopul de a oferi natiunilor

conlocuitoare din Transilvania, mai ales sasilor, posibilitatea de a-si Tnsusi corect,
fOrd dificulti, limba romand. Asemenea intentii stau la temelia gramaticii sale,
Deutsch-walachische Sprachlehre (Viena, 1788 ; republicatd la Sibiu In 1810 si 1823).
In prefatd, se subliniazd utilitatea lucrarii, Tntr-o vreme and In Transilvania, Bucovina, Banat, In parte si In Ungaria, afacerile comerciale cer In mod necesar cunoasterea

100

limbii, care este limba multimii aproape celei mai numeroase...". Oferind doar o
introducere populard", manualul Tsi propune s dea reguli precise Tntr-o forma
concisa, fdrd a face cercetdri mai profunde etimologice". Punctul de plecare al
gramaticii trebuie cautat In Elemento linguae daco-romanae sive valachicae (Viena,
1780), apreciatd In aceeasi prefat ca o opera pretioasd". De aici, Molnar re-tine

www.dacoromanica.ro

T
organizarea materialului In trei capitole
(Ortografie si fonetica, Etimologie, Sintaxa) si date esentiale, pe care le Imbogateste Cu numeroase exemple, cu un voca-

(if

AA .

'14

io

bular variat grupat pe diferite probleme


(Culegere de cuvinte germane si romne),
exercitii de conversatie (Dialoguri pentru a
cuvinta despre multe feluri de star ?nainte),
scurte povestiri, mostre de sti I trebicesc"
(de afaceri) si cu un epistolar". Preocupat
de utilitatea practica a lucrarii, Molnar foloseste alfabetul latin si ortografia fonetica
influenTata de scrierea germana, pe care o

4 thAiAtiii1% 111;1 411Mtil'S,K fitkiat K60409

explica cititorului In prefga cu ajutorul

44010(41i, 1/1;1 41,4;t14411171 tilla4iH16411-1.

4 '01{Atiirt 445NifitICCH 1{25611iT'fii.


00
m
i-i3Ri:Vtifirtt fit JI4M8A tihWatEkOVA .

etorva exemple. Materialul lexical al gramaticii, cu unele adaosuri", este pus la


contribuTie In Wrterbiichlein deutsch und
walachisches (Vocabularium nerntesc si romanesc), aparut postum la Sibiu, In 1822.

Modest ca realizare stiintifica, acest dictionar bilingv cuprinde peste 8 000 de cu-

vinte titlu, o list cu numele de localitali din Transilvania si un indice alcatuit


din cuvintele romanesti folosite In corpul
Vocabularium-ului, prin care se realizeaza

de fapt un al doilea dictionar bilingv, inversul celui dintIi. Autorul Thregistreaza o


bogata terminologie medicaid sau din do-

meniul stiintelor naturii, contribuind

tks

C.4.,11409144,4,

la

KflAtiCKA

Nlivrpri.tor

Net

179 8.

Tmbogatirea lexicului romanesc cu roade

si mladite" noi. AtIt In lucrarile sale filo-

t; Zi A

Retoric, deal invdteltura si intocmirea

frumoasei cuvinteiri, Buda, 1798 (foaie


logice sau de economie practica, cit i In
de titlu)
traducerile sau prelucrarile sale, cdrturarul ardelean pune la contribuIie cu masurd
unele neologisme, pe care le gloseaza adeseori cu echivalentul lor romanesc
popular, crindu-le o usoara coloratura arhaica si regionala.
Problema cultivarii limbii, urmarita de scriitorii Scolii ardelene, avea In vedere
nu numai un progres cantitativ, ci si unul calitativ, artistic, realizat prin supunerea la reguli, formule, scheme, stabilite de retorica. in Transilvania secolului al

XVIII-lea, retorica se bucura de o deosebit pretuire In InvatamInt si viata publica, fiind considerata mdiestria tuturor Ointelor". Studiul ei In scoal urmrea pregatirea viitorilor oratori, ca sa devina puternici In cuvIntare". Pentru
a da elevilor, In primul rind, dar si unui public mai larg TrivaIatura graiului
frumos si a vorbei Impodobite", Molnar Intocmeste Retorica, adecd Invteitura
si lntocmirea frumoasei cuvIntdri (Buda, 1798), dup modelul unor lucran i strdine. El 4i propune sa arate mijlocul prin care ritorul poate vorbi frumos si potrivit, ca sa Induplece si sa traga' pre ascultatoriu la once voieste". Dup. ce dezbate problema originii retoricii si a caracterului ei educativ,

www.dacoromanica.ro

101

Imparte arta oratoriei In fireasca (darul natural al omului de a vorbi


frumos) si mestesugitd (totalitatea normelor care trebuie respectate in ora-

torie). Trece apoi la alcdtuirea cuvintdrii" : proimion (introducerea, care pregateste pe ascultdtori si le capteazd aterrtia), povestirea sau tilcuirea lucrului (tratarea),

adeverirea (argumentarea), epilog (incheierea pateticd, ce rezumd intr-o formula


noua cele spuse anterior). Indica-tiile date in continuare cu privire la mijloacele
artistice de exprimare proprii si discursului (portretul, dialogul, stilul retoric etc.)
constituie incursiuni in domeniul teoriei literare. in legdturd cu stilul retoric, caracterizat prin concizie si plasticitate, Molnar sustine dei interesante, dar care se limpezesc anevoios din fraza sa greoaie si confuzd. Exemplele pentru figurile de stil
insd remarcabile prin pitorescul Ion. De pildd, metafora, definifd ca o trecere aintelesului unui cuvint asupra altuia cu care are vreo asemdnare, e ilustratd astfel : pentru a Iduda soarele vom zice cd este ochiul cerului, frumusetea lumii, izvorul luminii,
imparatul stelelor, faclia a tot pdmintul", iar pentru a defdima aurul, putem spune
tiran inimii omenesti, pagubd sufletului, vdpaie si striaciune lumii, unealtd diavolului, tinguirea faptelor bune, pricina rdzboiului, rddcina vrdsmsiei si scornirea

tuturor rduttilor". Mai departe sint definite alte orinduiri" sau tropos"
prosopopeea (personificarea), onomatopeea, alegoria, hiperbola, metonimia, sinecdoca s.a. Un procedeu considerat propriu si discursului, pentru calitatea sa de a-I

face mai viu si mai atractiv, este ironia, care sd zice and ritorul alta zice si alta
insemneazd, incit Iduclind defaimd si oardste". Definitia e inso-titd de o merytiune
judicioasd : Sd cunoaste ironia ori dupd glasul cu carele vorbeste cineva, sau dupd
lucrul si fata pentru care vorbeste".
Concentrind pentru prima oard, intr-un tratat mai amplu de specialitate, dei
noi pentru vremea aceea, Retorica lui Molnar le-a pus In circulatie, reusind sd insufle
romdnilor iubire si cdIdurd cdtre limba lor si silinta spre a imbrdtisa cultura ei".
Om al vremii sale, spirit receptiv, neastimpdrat, cdrturarul ardelean este cucerit de ideile generoase ale veacului, militind In numele lor. Integrat In lupta romanilor ardeleni pentru cistigarea de drepturi, care in condiVile de atunci se desfasura
mai mult In domeniul culturii, el se adreseazd contemporanilor cu sfaturi practice
In probleme de economie, Incearcd, far-A a izbuti, sA le puna la Indemind o publicatie
periodicd, cauta
ini-tieze In studiul istoriei, filologiei si retoricii. Aceastd acti-

vitate bogatd si variatd TI consacrd In pleiada luministilor transilvdneni de la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
BIBLIOGRAFIE

102

Economia stupslor, Viena, 1785 (reeditat sub titlul : Pot/druid cu praxis dtre sporirea stupilor,
Sibiu, 1808) ; Deutsch-wo/cchische Sprachlehre, Viena, 1788 (ed. a II-a, Sibiu, 1810 ; ed. a
Sibiu,
1823) ; Retorid, aded invdOtura i Intocmirea frumoasei cut/MOH, Buda, 1798 ; Istorla universal&
aded de obste, care cuprmde In sine inttmpldri/e veacurilor vechi, Intocmi0 prin signor Millot, comembrut Acadermei Frtncesti din Lyon, t. 1, Buda, 1800 ; Wrterbachlein deutsch und walachisches (Vocabularium nemtesc i romdnesc), Sibiu, 1822.
T. Cipariu, Principia de limbd i scripturti, Blaj, 1866 ; V. L. Bologa, Date nou6 pentru biografia
lui loan Molnar Pivariu, Cluj, 1925; idem, Terminologia romdneasd a doctorului loan Pivariu (Molnar
von MCillersheim). Cluj, 1926 ; A. Veress, Chem date despre activitatea i viata doctorului loan Pivariu
Molnar si a flului sdu, In Anuarul Institutului de istorie nationala", Ill, 1926 ; I. Lupa, Doctorul

www.dacoromanica.ro

loan Pivariu Molnar, viota ;I opera lui (1749-1815), In An. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., seria
a Ill-a, t. XXI, 1939; E. Pop, Societatea filosoficeascd a neamului romdnesc, 1n mare Printipatul Ardealului, din 1795, In Transilvania", LXXVII, 1946, nr. 1-4; C. Bodea, Preocupdri economice ss
culturale In literatura transilvand dintre anis 1786-1830, in Studii", IX, 1956, nr. 1; Al. Nearntu,
Contributii documentare noi privitoare la ocultstul loan Pivariu Molnar, in !stork, medicinii, Bucuresti,
1957 ; L. Gramada si M. Protase, Preocupdri de teorie literard la romdni intre 1780-1830, in Studia Universitatis Babes-Bolyai", series IV, Philologia, t. III, nr. 6, fasc. 1, 1958 ; M. Seche, Schitd de
istorie o lexicografici romdnesti, in Limba romana", VIII, 1959, nr. 6 ; L. Gramada, Istoria lui Millot
in talmdcirea lui loan Pivariu-Molnar, in Studia Universitatis Babes-Bolyai", series IV, Philologia,
t. V, fasc. 2, 1960 ; Al. Nearritu, Dote noi privitoare la loan Pivariu Molnar, In Studii", XIII, 1960,
nr. 1; Al. Vianu, loan Pgiariu Molnar In Moldova, In Studii", XIV, 1961, nr. 4 ; S. Iszak, Load /us
loan Pivariu Molnar (1749-1815) fn medicine, rom6neascd din secolul al XVIII-lea, In Studis si cercetdri
de istoria medicinii ss formacsei din R. P. R., Bucuresti, 1962 ; Mircea Pacurariu, Un fast student rorrsdn
la Viena loan Pivariu Molnar, in Almanahul Parohiei ortodoxe romane din Viena", 1966.

PAUL IORGOVICI
Nascut la Vdradia In 28 aprilie 1764, lorgovici este fiul lui Marcu, preot In aceastd
localitate. Familia sa este originard din Oltenia, bunicul si tatal sau venind In Banat

prin deceniul al patrulea al secolului al XVIII-lea.


Paul lorgovici, ca si fratii si, Isi Incepe Invatatura In cash', cu un clascd1 venit
din Tara Romaneascd, semn ca printele sau mai pastra legdturi cu locul de bastind,

Le continua la scoala din VIrset, unde Invatd limbile sIrbd si germand. Gimnaziul
Il urmeazd la Seghedin, apoi face studii de filozofie si drept la Pozson si Pesta. Petrece

dtva timp si la Viena, completIndu-si cunostinIele cu dreptul public austriac. De


la Viena pleacd la Roma, unde, dupd ce la Inceput IntImpind unele opoziii, cauzate
de motive confesionale (era ortodox), reuseste sa capete acces la biblioteci. RdmIne

aici trei ani, Invfind limba italiand si copiind cu rivnd documente si inscriptii referitoare la romani. Este primul dintre romanii ardeleni care ia drumul Parisului (1790),
unde asistd la evenimentele revoluIiei franceze, printre altele la ghilotinarea lui
Ludovic al XVI-lea, si-si continua studiile istorice si lingvistice. La Inceputul anului
1793 pleacd la Londra, aciduend i limba englezd la cunostinIele sale filologice. Catre
sfIrsitul aceluiasi an se intoarce la Viena, primind postul de cancelist imperial si pe
cel de corector al cdrtilor romanesti si sIrbesti tipdrite In capitala Austriei.
Chemat de episcopul losif Sacabent, si la insisterytele tatdlui sdu, prin 1796 sau
1797 se Tnapoiazd la VIrset, ca avocat consistorial. Aici Isi redacteazd Observatiile
de limbo rumaneascii (Buda, 1799), care dezlarquie asupra capului sau o adevdrat
furtund. Acuzat c prin ideile susIinute In ObservaVi tulburd" pe romani si pericliteazd linistea publicd", e chemat la comitat si Inchis, confisdndu-i-se toate manuscrisele. Judecat apoi, e gdsit nevinovat si eliberat. Cum Tsi pierduse postul la episcopie, traleste a-Ova ani ca avocat privat si educator In casa unui comite suprem.
In 1806 e numit profesor de latind la gimnaziul din Vire. Moare subit la 21 martie
1808. Prietenii sdi bAnuiau cd a fost otrdvit.
Ca si contemporanii sdi din Transilvania, lorgovici a fost preocupat toatd via-0
de soarta si ridicarea poporului roman din Imperiul habsburgic. $i el a urrndrit

www.dacoromanica.ro

103

luminarea maselor ca o conditie importanta pentru trezirea constiintei nationale,


crezInd In acelasi timp a ea ar constitui mijlocul principal pentru ameliorarea soartei poporului.
Activitatea de luminist vi-o Incepe curInd dupd Tnapoierea din Occident, prin
publicarea la Viena a unui Calendariu la annul de la nasterea lui Hristos1794[...] facut
spre Intrebuintarea norodului slaveno-slrbesc si rumdnesc cari se afkl In tinuturile che.sariu-creesti a legii Rdsdritului. Pe l'inga materialele obisnuite In astfel de publicatii
Ccalendarul propriu-zis, cronologia, o lista a Imparatilor din Europa, liste de tIrguri,
tabele de monede In circulatie etc.), Calendariul cuprinde si o istoriola" morara',
Cei doi excessuri a amerii, tradusa' din frantuzeste. Vocabularul Impestritat cu neo-

logisme al autorului prefigureaza unele pagini din Observatii.


Tot In 1794, Paul lorgovici se Tntelege cu loan Molnar Pivariu pentru editarea
la Viena a unei gazete romanesti. Aceasta gazeta n-a putut aparea, deoarece autori-

tatilor li se parea proiectul inadnnisibil, Intr-o vreme and periculoasele dei de


libertate ale francezilor se propaga cu mare iuteal..., iar opiniile pot produce zgu-

duirea linistei publice".


Printre operele lui lorgovici ramase In manuscris si apoi pierdute figurau, se
pare, si unele lucrri istorice : Scurtd istorie a romdnilor din Dachia si Descrierea celar
mai faimosi Impdrati, filozofi si bdrbati ai anticittei. in Jara de titlu, si acesta aproxi mativ, nu stim Insa nimic altceva despre aceste lucrad. in once caz, ele dovedesc
formatia si preocuprile multilaterale ale autorului si-I Tricadreaza Inca si mai bine
In curentul larg al luminismului transilvanean.
Opera principald a lui Paul lorgovici ramIne cea lingvistica, reprezentata prin
Observatii de limbo rumdneascd (Buda, 1799). Cartea cuprinde : Observatii de limba

rumaneasca", Exemplurile" si Reflectii despre starea romanilor". Problema de


capetenie care-I preocupa pe autorul lucraron este crearea limbii romane literare,
Imbogatirea ei cu toate cuvintele devenite necesare In urma dezvoltarii mestesugu-

rilor, stiintelor si artelor.


Primul capitol stabileste temeiurile teoretice ale acestei operatii. lorgovici
porneste de la observatia ca limba este principalul mijloc de comunicare Intre oameni

si de exprimare a ideilor si simtamintelor lor. El constata legatura dintre evolutia


limbii si istoria societatii (fiindca starea limbii si a natii Intr-acelasi pa s umblu")
si explica s'arada si lipsa de mladiere a limbii romane prin vicisitudinile istoriei poporului si decaderea" lui din gloria stramosilor. Se disting dou'd aspecte ale limbii
unui popor, definindu-se limba !iterara ca grai al Invalatilor si baza pentru elaborarea
normelor gramaticale. lorgovici Incearca si o definitie a cuvIntului, considerat un semn
arbitrar al notiunii, si deosebeste sensul lui propriu de cel figurat (pe care-I numeste

impropriu"). ConstatInd sarcia vocabularului limbii romane, multitudinea de


sensuri ale unui cuvInt si amestecul unui numar relativ mare de elemente straine,
lorgovici preconizeaza o reforma lingvistica. in esenta, ea consta In : revenirea la
sensurile primare (din latina') ale cuvintelor actuale ; derivarea din raclacinile acestora, prin combinarea lor cu toate prefixele pAstrate In limb, a unor cuvinte noi
(vorbele asa derivate se ved mie a fi tocma ale noastre, pentru ca In limba noastra
sunt fundate din vorbele noastre, dura regulele si proprietetile a Insei limbii
deduse...") ; In fine, Inlocuirea prin aceste cuvinte noi a vorbelor strine", deocam104

data In bimba Merara'. Relatinizareavocabularului nu atinge Tnsa In cazul lui deca cuvin-

www.dacoromanica.ro

tele referitoare la diferitele discipline stiintifice, si de altfel Paul lorgovici se apara,


intr-un pasaj al cdrtii, de eventuala Invinuire de purism
Sa nu gIndeasca cineva ca eu umblu
sd laped din limba noastrd cuvintele cele
streine ; caci mie bine este cunoscut cd nici o
limba nu e sa nu fie mestecata cu cuvinte
streine".
Pozitia aceasta, mai moderata, Ii confera o fizionomie aparte Intre latinistii
$colii ardelene, alaturi de Budai Deleanu.
Totusi, ca si acestia din urma, lorgovici,
rationalist fiind, are prea multd Incredere
In posibilitatea de a dirija ex cathedra
evolutia limbii vii a unui popor.
Capitolul al doilea ofera exempluri"
de punere In aplicare a metodei sale de
Imbotatire a vocabularului. Aceasta parte
PAUL IORGOVICI
de fapt un glosar de cuvinte aranjate
In ordinea alfabetica a radacinilor din care se
trag, cu explicarea lar In germana, uneori In
latina si franceza, i prin perifraze romnesti. De exemplu, de la cuvIntul cadere,
lorgovici formeazd urmdtoarea familie de cuvinte: cazu, accidere, accidente, accidentie, occidere, occidente, occazu, occazie. Unele cuvinte astfel formate au patruns mai
tIrziu In limba noastrd ca neologisme, uneori In aceeasi forma sau Intr-o forma apropian, dovada a realului simt lingvistic pe care-I poseda lorgovici, dincolo de unele
greselisi exageran i inerente epocii In care a scris. Acest capitol al Observatiilor cuprinde

o mica parte din glosarul In patru limbi pe care lorgovici II pregatea pentru tipar
Care cuvinte eu le-am pus In Dictionariu meu ce-I voi da In tipari cu ajutoriul
patronilor mei,... In care se tilcuiesc nominele si vorbele cele de acuma dopa poterea

redecinii din limba cea veche... Din tot numele asa filcuit se derivaze alte nomine
vorbe...".
Dictionarul, ramas needitat In timpul
autorului, se pare ca a fost folosit
de Vasile Colosi In Lexiconul de la Buda.
Ultima parte a ObservaVilor cuprinde expunerea cItorva preri In legatura
cu educa-tia. lorgovici pledeaza aici pentru o atentie deosebita acordata cresterii
pruncilor" In vederea dezvoltdrii aptitudinilor cu care i-a Inzestrat natura, pentru
harnicie si solidaritate umand ( .... o inima simtitoare de toate cele ce sInt ale omeniei,
a Impreune patimirii cu tot ce In lumea aceasta ptimeste").
Preocuprile de educator, de lingvist, de istoric, intentiile patriotice care l-au
calduzit Intreaga viata (eu ca un fiu a natii acestia din ardoarea cdtra neamu meu am
pus osteneala a Indrepta limba") si credinta mereu reTnnoita In menirea Malta pe
care Invdtatul trebuie sa o aiba in viata poporului sau II situeaza pe Paul lorgovici

Intre pionierii culturii romdne moderne.

www.dacoromanica.ro

105

BIBLIOGRAFIE

Observatii de limbo rumdneasccl, Buda. 1799 (reeditate de I. Heliade Rdclulescu, In Curler de

ambe sexe", periodul II, 1838-1840, nr. 6).


A. Pumnul, Lepturariu rumdnesc..., t. IV, par-tea a 2-a, Viena, 1865 ; L. SAineanu, lstoria filologiei romdne, Bucuresti, 1892 ; I. Vuia, 5coalele romdnestl bdnatene In sedal al XVIII, Ordstie, 1896
II. Chendi, inceputurile ziaristicil noastre (1789-1795), Ordstie, 1900 ; R. lonascu, Gramaticil romdni,
lasi, 1914 ; Tr. Topliceanu, Paul lorgovici. Viata si opera lui (1764-1808), In Analele Banatului",
IV, 1931, nr. 2-4, fasc. 9 ; R. Munteanu, Contributia 5colit arde lene la culturalizarea maselor, Bucuresti,
1962 ; N. A. Ursu, Un calendar istoric-literar publicat de Paul lorgovicl, In Limba romanr, XII, 1963,
nr. 3 ; V. Ardeleanu, Paul lorgovich Schttd biogrofc i cttevo probleme nerezolvate, In Orizont",

I, 1964, nr. 4.

CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA


Familia dascdlului bandtean e originara din Oltenia. Bunicul sdu, diaconul Vasile
Loga, cdrturar inimos si zugrav" priceput, venise In 1736 de la mdnstirea Tismana,

iar tata' sau, Gheorghe, era si el pictor de biserici.


Constantin Diaconovici Loga s-a nascut la Caransebes la 1 noiembrie 1770.
Studiile primare si le-a fcut In aceastd localitate, iar cele secundare la gimnaziul
din Lugoj. Urmeazd apoi dreptul la Pesta. Dupd terminarea studiilor petrece un rastimp In Banat, apoi se inapoiazd la Pesta, unde ocupa postul de translator la magis-

tratura municipald. In toamna anului 1808 pune bazele scolii coloniei romdnesti
din Pesta, inaugurInd cu aceasta o lungd carierd consacratd educar-U tinerei generatii.

Cu intermitente, Indeplineste In aceastd perioadd si functia de revizor si corector


al

106

cdrtilor romdnesti la tipografia din Buda.

In 1812, la Trifiintarea scolii pedagogice (a Preparandiei) din Arad, este numit


profesor aci, predInd gramatica romnd, stilistica, cIntarea bisericeascd, tipicul
limba srba, timp de 18 ani. Alaturi de Tichindeal si de alti profesori ai Preparandiei,
se opune tendintelor de deznationalizare a romdnilor manifestate de Malta ierarhie
a bisericii sTrbesti si ia parte la luptele pentru Inscaunarea unui episcop ortodox
romn la Arad. Diaconovici Loga este preocupat si de obtinerea unei crdiri corespunzdtoare pentru scoala, de Infiintarea unui internat pentru preparanzi. In acelasi
timp alcdtuieste manuale (Bucvarul, Ortografia, Gramatica romdneasccl, Octoihul)
si tine lectii cu un patos si o ddruire de sine ramase proverbiale.
In 1830 este numit director al scolilor romanesti si sIrbesti de pe teritoriul
regimentelor de granitd bdnatene. Timp de 20 de ani se dedica organizdrii scolilor
din aceasta regiune si pregatirii Invatatorilor. La Caransebes, pInd In 1836, apoi la
Biserica AlbA, organizeazd cursuri pentru candidatii de Invatatori, predInd singur
toate materiile trebuincioase, ata In romdneste, cit si In sIrbeste. Continua' sd alcatuiascd si sa publice manuale (Victo domnului nostru sus Hristos, TcuiaIa EvangheIiilor, Epistolariul romdnesc) si Isi reediteazd unele carti mai vechi (Octoihul si, poate,
Gramatica romdneascd). Moare, In plind activitate, la 12 noiembrie 1850. Au ramas
de la el o serie de lucrdri In manuscris, azi pierdute (Istoria Bibliei, lstoria romdnilor

www.dacoromanica.ro

de la Intemeierea Romei pino In vremeo so,

o traducere din Plutarh pentru cresterea


pruncilor" si talmdcirea romanului lui Marmontel B/isaire).

Via/a si activitatea lui Diaconovici Loga


stnt ale unui autentic Iuminator". Ca si
ceilal/i reprezentan/i ai $colii ardelene, el

atribuie culturii puteri excep/ionale, aproape


magice, ea fiind In concemia sa panaceul universal al relelor ce oprimau poporul nostru. Ideea este gresita, ea explica

Irma importan/a acordata de scriitor luminarii maselor

si

In

special

instructiei

educgiei prin sward a tineretului


la originea tuturor carlilor pe care
i

si

std
le-a

publicat de-a lungul vie/ii sale.


Un document program al acestei activiati II constituie Chernarea la ttprirea
cdrtilor romne0 (Buda, 1821). Barba/i
trebuie sa aibd neamul cel ce pofInva
teste sa se cunoasca ca este om ; dupa
aceasta scoli, apoi carti: ca numai aceste trei

I..,;1+-

sint tot capul lucrului de a se putea lumina


norodul", arata Diaconovici Loga si contiadresat
compatricOor
nua cu un apel
7.*IP,de a sprijini editarea cartilor romanesti.
C. DIACONOVICI LOGA
Dupa parerea sa, trebuie tocmai In limba
maicii sa ne lumindm, ca putem, cum au
putut i alte neamuri". Interesanta este ideea, sugerat In treacat, ca Invatatura

are menirea de a face pe oameni constien/i nu numai de indatoririle, ci si de dreptu-

rile lor

TInarul trebuie Invalat nu numai cum sa fie el om bun si nimanui sd faca rau,
...ci si... cum are a se purta, ca nici lui sa nu-i pan face nimenea vreun rau sau
nedreptate".

De fapt, Diaconovici Loga Tsi Incepe ac/iunea de tiparire a unor car/i romanesti
Inca mai Inainte. in 1818 editase la Buda Ortografia sou dreapta scrisoare pentru indreptarea scriitorilor limbii romnesti, din dorin/a de a pune capat fluctuatiilor si lipsei

de unitate a sistemelor ortografice Intrebuin/ate de diferi/ii carturari romani. Pe


ITnga formularea- principalelor reguli, cartea mai cuprinde exemple, alcatuite dupa
un evident criteriu instructiv si educativ, si un adaos : invataturi despre crestere,
despre darurile naturii si despre Indreptarea tInarului", In care pledeaza pentru
o educa/ie bazata pe Invaltura naturii i filozofia morala", pentru cultivarea limb' i
materne, Impotriva pre/uirii exagerate a limbii si moravurilor straine. Examinate
amanun/it, ideile din acest capitol se aseamana foarte mult cu cele exprimate ceva
mai tirziu de Mumuleanu (In Procuvintorea la Caracteruri) sau de Dinicu Golescu.
Patru ani mai tTrziu, In 1822, apare la Buda Gramatica romOneascd pentru indrep-

tarea tinerilor, una dintre operele cele mai importante ale lui Diaconovici Loga.

www.dacoromanica.ro

107

Lucrarea este rodul experientei de 10 ani


In predarea acestui obiect la Preparandia

n a.urri

..

.441'11:11Trigt.T.Iiii191.490P.

4- T

Rt 6,1 eh '4,4; KPATA

'

11111411

11011CTAIITilf

IllsmAtvi liptnapHm

Ams

111?o0cop.

'

din Arad si se adreseazd elevilor acesteia,


ca si tuturor Invdttorilor.
Materialul e
Impartit In cinci mari capitole : Ortoepia sau grairea dreaptd", Ortografa
sau scrierea dreaptd",
Etimologhia sau
deducerea cuvintelor", Sintaxa (alcdtuirea cuvintelor)"
i
Prozodia sau
sura tonului". in alcatuirea Gramaticii,
autorul a urmdrit sa fie clar, accesibil,
cTt mai complet cu putintd. Cartea atesta
strdaniile de a crea o terminologie
gramaticald romaneascd : alaturi de numirile latine (Incetdtenite ulterior), Diaconovici Loga foloseste si altele derivate pe
teren

romnesc. Asa, de exemplu, el


numeste modurile
ardtdtoriu, deminddtoriu, impreundtoriu, poftitoriu i nehotarl-

ota.AtIllt1

toriu, lar consoanele le Imparte In buzoase, dintoase, limboase si g7toase.


Remarcabild este prefata cu care
Ill Insoteste Diaconovici Loga Gramatica

4 "la o Incercare de reeditare In 1838. Dupd


,

MrLiCIA,

ce area' ca gramatica este chela tuturor


Invaldturilor" si temelia insusirii limbii
literare (limba aca gramaticeasca sau
Invalatd"), subliniazd faptul ca ea oferd un
solid punct de plecare si pentru Invatarea
C. DIACONOVICI LOGA,
limbilor straine, lucru deosebit de imporGramatica romdneascd pentru tndreptarea
tant
aicea In patria noastra, In care mai
tinerilor, Buda, 1822 (foaie de titlu)
multe natione sa did". Interesante sTnt
si consideratiile metodice pe care le face
Diaconovici Loga In legaturd cu predarea gramaticii arata cum trebuie Impdrtit

...."

)7.

materialul In diferite clase, insista asupra necesitatii folosirii exemplelor si atablei,

remarcd utilitatea preddrii paralele a morfologiei si sintaxei diferitelor pdrti de

108

vorbire.
Tot ca un rezultat al experientei sale didactice, Diaconovici Loga tipdreste
In 1831 Viata domnului nostru sus Hristos[...] Acum India oard din Sfinta Scripturd
tradusd si cu invdteturi moralicesti intocmitd. invdteturile" ocupa cam o treime din
volum si, luate separat, alcatuiesc un adevdrat tratat de educatie, adresat deopotriva
tinerilor i pdrintilor, In care pretextul biblic adesea se estompeazd, iar fondul general religios este covIrsit de multimea consideratiilor practice, fatute In spirit luminist. lata o pledoarfe pentru Invdtturd
Cd asa sInt zilele ceste de acum, cIt sd-si vindd omul cdmasa si sa dea fiul la
Tnvdteturd ; si de nu se ajunge, tata sd sape la altul si mama sa toarca pe pIne si
pe legumi, ca sd-si poat hrdni pruncul umblInd la scoli".
Pasajul, de altfel, nu exprimd numai un deziderat, ci oglindeste o realitate.

www.dacoromanica.ro

Pentru a veni In sprijinul elevilor i tuturor compatriotilor sAi, Diaconovicl


Loga alctuiete i tipdrqte In 1841 Epistolariul romanesc pentru facerea a tot feliul
de scrisori. Cartea cuprinde reguli i exemple nu numai pentru diferitele feluri de
scrisori particulare, ci i pentru principalele tipuri de acte publice, ca obligatii,
cvietantii, reversuri, retipise, plenipotentii, contracturi, atestan, instantii, testamenturi, inventariu i altele". Si In alatuirea unor modele de scrisori se vddqte
strdania lui Diaconovici Loga de a propaga printre cititorii s'al interesul pentru
Invdtturd. Aceasta este de fapt ideea care strdbate toate scrierile dasclului bdndsean i care Ti calduzete toate initiativele. Ea II situeaza alturi de Micu, Maior, Molnar
Pivariu, Dinicu Golescu sau Mumuleanu. Cartile sale, scrise cu cldur i sinceritate,
Intr-un stil fluent i i_i or accesibil, de multe ori colorat, au circulat, dupd cum de

altfel singur marturisete, i In celelalte provincii romanqti, In Transilvania In primul rind, dar i In Moldova, Bucovina i Tara Romaneasc, tocmai pentru c ddeau
glas unor aspiratii comune de progres i luminare a poporului.

BIBLIOGRAFIE

Ortografia sau dreapta scrisoare pentru Indreptarea scriitorilor limbii romdnesti, Buda, 1 81 8
Chemarea la tiprirea crtilor romdnesti si versuri pentru fndreptarea tinerilor, Buda, 1821 ; Gramatica romdneasc pentru Indreptarea tinerilor, Buda, 1822; Octoih cu Catovasieriu, Buda, 1826 (reeditat
In 1829 ;i 1846) ; Victo domnului nostru sus Hristos mintuitorul lumii, pentru 1ndreptarea cresterii tinerilor cdtrd faptele cele bune si ale crestineittii. Acum intlia ara din Sfinta Scriptur tradus si cu 1nveiteturi moralicesti intocmittl, Buda, 1831 ; Tflcuiala Evangheliilor din dumineci si seirbatori, Buda, 1835
Epistolariul romdnesc pentru facerea a tot feliul de scrisori ce sint In victo sotiettii omenesti de lips,
Buda, 1841; insemnarea despre dirtile care se afl la cel din jos isclit tipdrite si iarsi care se afIcl
In manuscript netiprite si asteoptcl ajutoriul de la mritii patrioti, In Foaie pentru minte, inimd ;i

literaturg", V, 1842, nr.

45.

I. Vuia, 5coalele romdnesti beintene In seclul al XVIII, Orastie, 1896; R. lona;cu, Gramaticii
romdni, lasi, 1914; T. Botis, istoria ;coalei normale (Preparandiei) si a Institutului teoiogic ortodox romdn
din Arad, Arad, 1922; Primii gramatici romdni bnteni: Gramatica lui Constantin Diaconovici
Loga, Buda, 1822 si Fragmente din victo si fapteie lui, Caransebes, 1923 ; I. B. Mure;ianu, Un
mare dascal bndteon : Constantin Diaconovici Logo, In Scrisul bna%ean", IX, 1958, nr. 3, 4 ;i 5;
R. Munteanu, Contributia colii ardelene la culturalizarea moselor, Bucure;ti, 1962.

RADU TEMPEA
CoborTtor dintr-o familie de preoti purtind acela0 nume (primii doi sTrit amintiti In documente pe la 1699), Radu Tempea i-a adus i el contributia, ca preot i
mai ales ca director al Icolilor ortodoxe din Transilvania, la opera de luminare a
poporului i de prop4ire a culturii romne0.
S-a nscut la BrayDv In 1768. Era fiul preotului Radu Tempea din BraKw i
i-a fa'cut studiile secundare la gimnaziul luteran din localitate (Ti IntIlnim numele

www.dacoromanica.ro

109

1$

444ROt4i. ilifatmo,tt
"t+Apui4i4
4, niTmia Ar4$i1tAi4
iiiipveZt4 tea 9 4pi4

iptiv.41s: Cfrit Cir.4.4024,ti4 orttvA,


..
vain-grit irgr144.eva.
4t1Autite. Nithum oat, C Cd,aftnim
it, itiste AriftmitIVA
Xoglitttroil; 4 , A y
:Aintfl4CU R4dA-A

htfili,

iqi14.

6011 RO-A
.

K.

i.

T47.11

2.

myra...1V

5.

cirile noastre ne curg,


higAvrog,imiti.

Kzh. I.

v,

4.

n'Atittawt

rrAfinAwt

toata stricarea

bune iaste dreapta Trivattura, care invataturd In scoala se invata", activitatea sa urmareste

nil
V./ T.114..;1.
TeitinAtkt

G. 011 7.19-1.1.

si

fericirii noastre atTt ceii sufletesti, dt si


ceii trupesti din neinvatatura ne pricinu-

ieste". intrudt temeiul tuturor lucrurilor

ts

3.

Jiff TA TiNt

scolilor satesti, interesindu-se In mod


deosebit de scoala capital" romneascd
din Brasov. Radu Tempea e convins ca
a

din prostie si neinvatatura toate nenoro-

1 rr

Cruirggivets,

3.
4.

..

am.

obliga sa slujeasca la terminarea Tnvataturii.


Dupa moartea lui Dimitrie Eustatievici (1796), este numit director al scoalelor neunite nationalicesti prin marele

printipat al Ardealului", calitate In care deso rodnicd activitate de dezvoltare

A frillItilANAUf X0olle AVId.

Api PI

pentru studii teologice, cu un stipendiu de


la biserica Sf. Nicolae din Schei, unde se

fasoara

P.

ituomiri

In matricola pe 1783). in 1785 pleaca la Buda

T.1

statornic

sa

stimuleze

interesul

compatriotilor pentru scoala si sa-i determine, pe cei care puteau, sa faca si unele
sacrificii

banesti

pentru Tnflorirea ?rival&

mIntului. E ilustrativa in acest sens corespondenta purtatd cu preoii, epitropii


obstea

romaneasca

din Schei In

legatura

cu reinfiintarea scolii capitale" de pe lInga


RADU TEM PEA,

Gromaticd romeineasa Sibiu, 1797,


p. 15,

aceasta biserica. Daca la Brasov staruintele


n-au fost totdeauna incununate de
sale
succesul la care se astepta, la sate ele au
avut rezultate mai promittoare

Atit Inca printii fiilor carii pina mai


In trecutii ani n-au avut cunostinta despre

acest folos al Trivataturii, si pentru aceea se indarapnicea pre fiii lor spre buna crestere

si Tntelepciune a-i da, iara acuma simtind folosul dintru aceasta, scoalele de prin
sate asa grit Tmpanate de mai nu-i pot pre tati cuprinde, asa au cap-tat toll parintii

rIvna spre Invatatura fiilor lor".


In perioada directoratului sau, Tempea publica o Gramaticei destinata scolarilor,
iar prin 1802 colaboreaza la traducerea Acaftistului Sf. Cruci. in 1806 (dui:A alte surse

110

In 1808) renunta la functia de director scolar In folosul celei de protopop al Brasovului. Este destituit din protopopiat In 1817, In urma unor neintelegeri cu epitropii
bisericii Sf. Nicolae.in anul urmator pribegeste, se pare, prin Moldova, apoi se intoarce In Transilvania. In 1820 e din nou pomenit intr-un document ca cinstitul par.
protopop Radu Tempian". A murit la Brasov In 1824.
Singura sa lucrare originala, Gramaticd romneascd, apare la Sibiu In 1797, In
tipografia lui Petru Bart. Lucrarea este Impartit In trei mari sectiuni : Etimologhia sau invatatura cuvintelor deosebi", Sintaxa" (care se ocupa numai de imbinarea

www.dacoromanica.ro

diferitelor pdr/i de vorbire In propozi/ii) si Ortografia sau dreapta scrisoare"


(cuprinzInd si unele reguli privitoare la punctuaVe). Fdrd prea mare originalitate
In tratarea materialului
Tempea singur recunoaste ca s-a folosit de cdrtile anterioare ale lui Micu si Molnar Pivariu
Gramatica reprezinta totusi o etapd pe drumul cdutdrii unei terminologii gramaticale romdnesti. Aldturi de numirile latine,
Tempea creeazd cuvinte romdnesti pentru desemnarea diferitelor categorii gramaticale : conjugarea si declinarea devin la el apleceiri, cazurile sInt ceideri, chipurile
(modurile) verbului sInt cel al artrii, al poruncirii, al poftirii, al Impreunrii i al
nehoteldrii. Aceeasi cale o va urma doudzeci si cinci de ani mai tTrziu Diaconovici Loga.

Mai interesantd este prefata care inscqeste Gramatica. Ea Incepe prin a ardta
dependen/a strInsd care exist Intre toate stiiry/ele. in acest sistem gramatica este,
dupd Tempea, piatra unghiulara, Inceperea si povd/uirea spre toate celelalte malestrii si stiirrte Tnalte, ...cheia care dintru Intunerecul necunostin/ii ne deschide usa
prin care venim la lumina InIelepciunii". Ea este si garan/ia pdstrdrii caracterului
nealterat al limbii si tocmai I ipsa unei lucrdri de acest fel, pInd In timpurile mai recente,

explicd decdderea" si coruperea" limbii romdne, care pe vremuri a fost cea veche
rTmleneascd". Pricina acestei scdderi" trebuie cdutatd In istoria zbuciumatd a poporului roman, silit sd Inve/e limba cotropitorilor si Imprumuttnd din ea In propriul
sdu grai. Contactul cu sudul Dundrii, ca si adoptarea cdr/ilor bisericesti In limba
slavond, explicd pdtrunderea elementelor slave In limba noastrd. Pentru a Idmuri
fenomenul, Tempea apeleazd si la exemple contemporane : cuvinte maghiare si
nem/esti parunse In graiul romanilor transilvdneni, cele sIrbesti din limba band/enilor, cele grecesti din vorbirea locuitorilor Tdrii Romanesti.
Ca si reprezentan/ii $colii ardelene, Tempea ar don i
purifice limba de aceastd
zgurd, bunul sim/ ii aratd Insd cA lucrul nu mai e posibil
Cu greu este si va fi dirept aceea a aduce limba aceasta In curd/enia si orighinalul ei, adecd In limba veche romaneascd sau rTmleneascd, cdci de ar aduce-o cineva
In curdIenie ar fi tocma latineascd si italieneascd ; si cel ce ar Invd/a romdneste asa
!impede care nu este roman cdr/ile bisericesti nu le-ar putea Tn/elege, nici vorba
obsteascd de acum obicinuit ; romanul neInvalat Inca socotesc cd ar zice
schimosesti limba parinteascd". Tempea apreciazd munca depusd de lendchi/d Vdcd-

rescu, loan Molnar si Samuil Micu, tocmai pentru cd au curd/it toata neghina ce
cuprinsese limba noastrd", fdrd Insd a rupe cu tradi/ia ei orald si scrisd. De altfel
autorul insusi nu poate rezista complet ispitelor latinizante, teoretiend grafiile
sore, omeni. duo, din dorin/a de a se apropia mai mult de etimonul latin.
Prefa-ta Gramaticii cuprinde si un mic compendiu de literatura romaneascd,
autorul enumerind principalele cdr/i romanesti apdrute Intre 1580 (and, dupd stiirrta
lui, a apdrut prima Cazanie tlmdcit In romdneste) si zilele sale. Aceastd parte este

si un omagiu adus de dascalul brasovean truditorilor pe ogorul dezvoltdrii limbii


si literaturii romane, In rIndul cdrora se numrd si el.
BIBLIOGRAFIE

Radu Tempea, Gramatica romdneascd, Sibiu, 1797.


L. Slineanu. lstoria filologsei romdne, Bucure0, 1892.; A. Birseanu, lstoria ;coalelor centrale
romdne gr. or. din Brasov, Brapv, 1902; R. lonaKu, Gramaticii romdni, 10, 1914; R. Munteanu,
Contributia colii ardelene la culturalizarea maselor. Bucuregi, 1962.

www.dacoromanica.ro

111

DIMITRIE TICHINDEAL
Tichindeal, numit de Eminescu In Epigonii gura de aur", s-a nascut la 1775( ?)
fn Becicherecul Mic, linga Timi0para, unde tatal sau era preot. $i-a facut studiile
la colile sTrbeTti din Becicherec i Timipara, initiindu-se In limbile sTrba i germana'.
In 1794 ajunge Invatator In satul Bel inti, apoi la Berecsau, pentru ca In cele din urmd
sd fie numit revizor colar. In 1801 se Triscrie la cursul teologic din Timipara, avInd
ca profesori pe Pavel Chenghela i Mihail Martinovici. Peste un an se Intoarce In

satul natal, unde devine mai Inn Invttor nationalnic", iar In 1805 preot.
Insufletit de nazuintele protagoniOlor $colii ardelene, face eforturi pentru apararea intereselor InvatrnIntului romanesc, primejduit In Banat de Incercarile de
deznationalizare ale autoritatilor civile i ale forurilor ecleziastice sTrbe0. Impreund
cu alti intelectuali banateni, el solicita In 1807, printr-o petitie adresata Imparatului,
numirea unui director roman al colilor na-tionale din Banat. Ceva mai tIrziu II gasim
pledInd pentru Trifiintarea unei coli pedagogice romanqti. Ond aceasta ia fiint
In 1812, la Arad, Tichindeal este numit, la propunerea protectorului sdu, episcopul
Samuil Vulcan, profesor de Invd-tatura legei sau cateheta". Aldturi de C. Diaconovici

Loga lupta pentru Infiintarea unui internat, obtinerea unui local corespunzator
pentru coal, adunarea fondurilor necesare Tntretinerii elevilor etc. Revelatoare
In acest sens este corespondenta cu episcopul Vulcan i Artare despre starea acestor
noao scholastice0 instituturi (Buda, 1813), apel patetic la Invatatura, adresat tuturor

romanilor, din ...case domneTti sau mai proaste, care sInt cu trestie, cu fin i cu
paie acoperite...". Li se cere acestora s contribuie la sustinerea materiala a noii
coli: .... inmultii, puneti, grmditi to-ti de toate laturile aceast vistierie sfintd
i vecinica, care cIt 0 ce puteti,
ce de bundvoie va Indurati a da, aceea dati...".
Intre 1813 i 1815, Tichindeal, Impreuna cu Moise Nicoara, se Oa In fruntea
actiunii pentru numirea unui episcop ortodox roman, In jurul caruia s-ar fi putut
organiza Intreaga viata politici culturala a romanilor din Banat. Atestata documentar de corespondenta cu Vulcan 0 Nicoard, aceastd actiune atrage dupd sine ostilitatea autoritatilor sTrbeTti. Astfel, in 1814, colectia sa de fabule, din care cea mal
mare parte apucase totu0 sd fie difuzata, este confiscata ca periculoasa pentru stat,
iar autorul este destituit din InvtdmIntul arddean. Dupa ce va bate zadarnic drumul
Vienei, cernd Imparatului dreptul sfint al apardrii i dreptul de a nu fi pedepsit
fara a fi ascultat", Tichindeal se retrage ca paroh la Becicherecul Mic, purtInd povara
acestei nedreptati pIna la moarte. Se stinge intr-un spital din Timipara, la 20 ianuarie 1818, lasInd In manuscris citeva traducen i de carti teologice, Intre care o Istorie
i

bisericeascd

Teologia dogmaticd

i pastora/a.

Increzator pTna la utopie In binefacerile culturii, Tichindeal participd la activitatea de luminare i educare a poporului desf4urata de Scoala ardelean, deplin
convins c aceasta este singura cale spre dobIndirea drepturilor nationale i sociale.
De aceea operele sale tiparite, In cea mai mare parte traducen, au un caracter didactic moralist. Originalul talmacirilor apartine lui Dositei Obradovici, din a carui opera
selecteaza scrierile ce puteau servi scopurilor sale educative i patriotice. Orlen-

tarea spre Obradovici este semnificativa pentru formatia lui spirituald, Intrucit
112

scriitorul sIrb era un luminist cu veden i Indraznete, adversar al ignorantei i superstitiilor. La fel de graitoare sTnt i prefetele sale la Sfaturi/e intelegerii cei seindtoase

www.dacoromanica.ro

prirs bine ltneleptul Dosithei Obradovici Intoc-

mite (Buda, 1802) si la Adunare de lucruri


moralicesti, de falos si spre veselie, prin
Dosithei Obradovici Intocmitel, Porte() India
(Buda, 1808), cloud traducen i cu caracter

moralizator. Pornind de la conceptia luministd ca oamenii trebuie sa vietuiascd dupd


legile firei sau dupd regula care o da
noud mintea noastrd", Tichindeal constatd
c romdnii grit opriti de la o asemenea
vietuire de pdldmida
mdracinile nei

stiintei". Convins ca tati luministii de eficienta educatiei, el cere scriitorilor si prefdcdtorilor de cdrti" s lucreze spre folosul cel de obste, pentru ca sd poatd inimile oamenilor cele pline de nebunii si
de credintd desartd curti si iubirea de
oameni, dragostea si adevdrul Intr-Insele a
turna si a Tnrddcina" (Inainte cuvIntare la
Sfaturile...).

Din dorinta de a contribui

la

lumi-

preatilor, Tichindeal tipdreste Epitomul sau scurte areiteiri pentru sinta bisericel (Buda, 1808), tradus tot din srbeste.
narea

DIMITRIE TICHINDEAL

dar fard mentionarea autorului. Indemnul sdu la luminare din lnainte cuvintare sund
ca un strigdt de alarmd : ... aci e vremea o data', pentru Dumnezeu, sd deschidem si noi ochii miniisi a inimii noastre si sa dezbrdcdm credinta desartd,
zavistele si goanele, c acestea snt izvoarele rdottilor si nenorocirilor a tuturor

noroadelor".
Dacd romdnii zac In nestiintd, continua autorul, nu e de vina poporul, ca doard
nu va sd se nvete", ci de vind sTnt conducdtorii sdi spirituali, preotii Indeosebi, care

trebuie sd fie cu (kind cdtrd Invttura norodului".


Popularitatea lui Tichindeal se datoreazd Insd colectiei sale de fabule, Filosoficesti i politicesti prin fabule moralnice InvcItaturi. Acum Intia oar culese i Intru acest

chip pre limbo romaneasal Intocmite (Buda, 1814), prima carte de acest gen In literatura romdnd. Tichindeal mdrturiseste deci ca fabulele sTnt culese" si pre limba
romdneascd Intocmite", dar nu specified numele autorului la care apeleazd. Si de data
aceasta el punea la contributie o opera a lui Dositei Obradovici, Fabulele lui Esop si
ale altor fabulisti, traduse din diferite limbi In sloveno-sIrbei (Leipzig, 1788). Desi
Tichindeal urmeazdIndeaproape textul original, reproducInd chiar si inainte cuvIntarea, el face totusi o opera de selectie si de adaptare : din cele 160 de fabule din
colectia sTrbeascd, 103 sint traduse, 51 localizate, iar 6 omise.
O caracteristicd a culegerii lui Obradovici, ca si a versiunii ei romdnesti, este

lungimea neobisnuitd a moralei, asezatd de obicei la sfrsitul fabulelor, sub titlul


de Invdtaturd". Contributia personald a scriitorului bandean se vddeste mai ales
In cuprinsul acestor Invdtaturi", unde face usoare schimbdri, adaptIndu-le nevoilor
arzdtoare ale romdnilor. De altfel, chiar simpla traducere a culegerii srbesti presu8 - 0.4

www.dacoromanica.ro

113

A
A

'

if r

pune o
a

Tsi impregneazd fabulele cu elemente de


critica sociald. Si pentru Tichindeal fabula
constituie nu numai un mijloc de moralizare, ci si o arma Impotriva ignorantei,
superstitiilor, dezbindrii etc. Astfel, el

,v6 41 0 it 0
,11U4Scirr

criticd direct pe

0.11t

cea

oq144-#-.

0 E.12 A 41,
T.0 A M-11 T V'

..f.

'

.......e.,.........

, efi ,..!.

.............140,

II.
-....iel'ageikAlto,* AMAMI 1401PM
0

4: ,4-fs

.11.

4T.

'

- ii

.,

--

,i;.,..f..m.',,:-:

..;

;1'.

'..

er is

.,

;:

f4

I.

limba lor
muscd

si

invdtatura si luminarea norodului" (Sarpele si pila) ; infiereazd pe romdnii renegati (Catira sau mtzga Ingreisatd) ; persifleazd

pe

mitropolitii

cu mintea

In-

cu cuget fdra
pace" (Privighetoorea si vulturile) ; condamnd disputele teologice si propaga ideea armoniei dintre popoare (Soarecii si c/osi

potelele) etc. Pe de alta parte, In cuprinsul


Tnvdtdturilor" prind contur ideal uri le
ardelene.
Scriitorul afirma cu
$colii

dunica si celelalte pasen)


Increderea cd va veni

Tvnoits$740yoretaivisat Ors.
.
;8O

DIMITRIE TICHINDEAL,

Adunare de lucruri rnoralicevi, Buda,

si Tsi
si

acea

exprima
fericitd

vreme and si romnii vor dobIndi o data


Trivdtdturd si

car-0

folositoare

In

limba

lor" (Ursul i tiganul). in alt loc, sintetifind crezul social-politic al generatiei sale,

exclamd profetic
Mintea! Mdritd natie daco-romaneascd
In Banat, In Tara Romdneascd, in Moldova,
In Ardeal, In Tara Ungureascd, mintea I CInd te vei lumina cu InvdTtura, cu
luminatelefapte bunete vei uni, mai aleasd natie nu va fi pre pdmInt Inaintea ta...
Ca faptele bune sInt tie fireascd omenire, mdrirea, Tnsufletirea cea mare, brbdtia,
acestea sint faptele cele bune ale strmosilor ni, adecd ale romanilor celor bdtrini"
(Muierea si gdina).
Prin asemenea idei, chiar de Imprumut fiind, cartea a rdscolit constiintele,
servind tendintele avansate ale epocii. intr-o vreme Old literatura noastrd abia
incepuse a se inchipui", ea a fost cititd cu nesat, dei nu poate fi apreciatd sub raportul originalitii sau al artei. Scrise insd pe Intelesul celor multi, fabulele au constituit o lectura simpld si atrdatoare. latd, de pildd, Lupul si cocorul (cocostircul):
Lupul, mIncind o oaie, i s-au acdtat un os In grumazi, dupd aceea au Inceput
a intinde din grumazi, a zbiera, rugind pre tati carii trecea pe acolea ca sd-i scoatd
osul, cd le va da foarte bund platd. Deci cocorul cel lung In grumazi, Idcomindu-se
la plan, au bgat capul In gura lupului si au scos osul, apoi, zburind deasupra lui,
cerea plata cea idgdduit. lard lupul, ardttndu-si dinii cei lupesti ai sdi, i-au zis : Au
doard putind plata Iti este cd si-ai scos capul sdndtos, nevdtdmat dintru acesti dinti

1808, facsimil

114

cei carii cu
rdu cuvinteazd

entuziasm ideea unirii tuturor romnilor


nu e aicea grec, nici latin, unit sau
neunit, sd fim toti romanii una..." (RIn-

ike

serpeascd

tunecatd

Ati40ts..rillAgn optstilH'

Ossistosigas104111flisi" liSilliAtill IIApox14'-' ' '


' livittedis6 ASsix. j.,, ;; ,... f'.-

.0

adeziune la ideologia Inaintatd


marelui luminist sIrb, care adesea

www.dacoromanica.ro

Fabula este urmatd de o lung InvdtAturd", axatd pe ideea ca celor ri, cel ce le
face bine, In zadar e, cd nu e multumitd". Fabulele prelucrate de Tichindeal au o
valoare literard incontestabild, prin varietatea tematicii si prin expresia populard
nesilit In care sint turnate. in acelasi timp ele ne dezvAluie chipul unui scriitor
militant, care, Insufletit de elanuri patriotice, afirma : Ce n-as Indrzni eu pentru
binele neamului meu I"

BIBLIOGRAFIE

Sfoturile tntelegerii cei sntoase prin bine tnteleptul Dosithei Obrndovici Intocmite, Buda, 1802:
Adunare de lucruri moralicesti, de folos ;i spre veselie, prin Dosithei Obradovici intocmit. lar acum
In limbo daco-romelneasc traduse, Partea Maio, Buda, 1808 ; Epitomul sau scurte artri pentru sinta
biseric, pentru vesmintele ei si pentru dumnezeiasca liturghie, Buda, 1808 ; Areitare despre starea
acestor noao introduse scholasticesti instituturi ale natiei romdnesti, strbesti ;i grecesti, Buda, 1813
Filosoficesti ;i politicesti prin fabule moraln ice Invtturi. Acum India oar culese si fntru acest chip pre
limbo romneasccl Intocmite, Buda, 1814 (editia a II-a, ingrijit ;i prefatat de I. Heliade RIclulescu,
Bucure;ti, 1838).
I.

Heliade Radulescu, Tichindeal si Henriada, In Curierul romanesc", 1839, nr. 149-150

I. Rusu, Fabulele lui Demetriu Cichindeal


traducere nou, din orIginalul strbesc al /IA Dosithei Obradovici, Arad, 1885 ; V. A. UrechiS, Despre fabule In genere ;i In special despre Cichindeal, Bucure;ti,
1866 ; I. Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouel despre viola si activitatea lul, Bucuresti, 1893 ; I. Vuia,

Scoalele romdnesti bntene in seclul al XVIII, Orstie, 1896; T. Botis, /stork; ;coalei normale
(Preparandiei) ss a lnstitutului teologic ortodox romeln din Arad, Arad, 1922 ; Tr. Topliceanu, Dimitrie
Tichindeal, Timi;oara, 1932 ; C. Fierscu, D. Tichindeal. Contributie documentar, In Familia", I.
1933, nr. 4 ;i In Preocupri literare", I, 1936, vol, I, nr. 3 ; I. Mure;anu, Insemnrl despre actrvitatea lui Dimitrie Tichindeal, In Scrisul banatean", IX, 1958, nr. 13 ; M. Dan, and a murit Dimitrie
Tichindeal 1, In Studia Universitatis Babe;-Bolyai", series IV, Philologia, fasc. 1, 1958 ; A. ApostolPopescu, Contributia lui Dimitrie Tichindeal la dczvoltarea invtmintului si gindirii pedagogice in Tran-

silvania ;i Banat, In Revista de pedagogie", XI, 1962, nr. 12; Virgil Vintilescu, Dimitrie Tichindeal, Timi;oara, 1965.

IOAN MONORAI
loan Monorai s-a ndscut la Mndrade in 1756i si s-a stins la Cergdul Mare In 1836.

Preot unit, cu studii teologice fcute la Universitatea din Liov, face parte din rindurile cdrturarilor mai mdrunIi a cdror Incadrare In $coala ardeleand se motiveazd
prin similitudinea ideilor profesate In domeniul filologiei si mai ales al istoriei.
De la Monorai ne-au rdmas, In manuscris, doud lucrdri cu caracter istoric, una
In latineste : Brevis notitia rerum dacicarum aliorumque motuum et revolutionum quae
recentioribus temporibus Europam infestarunt. Collecte atque in Ordinem redacta per
loannem Monorai Parocum Graeco-Catholicum Daco-Romanorum-Possionis N. Csergd,
Anno 1822 si alta In romdneste : Scurtei cunostint a lucrurilor Dachiei si mai ales ale
Ardealului si ale altor miscri care In zilele ceste mai de curInd se IntImplar In Europa
culese si puse In rInd prin un patriot romn In anu 1820, de fapt forma initiald a ace-

www.dacoromanica.ro

115

leiai lucrari, cu singura diferenta c versiunea latineasca, scrisd doi ani dupd aceea,

e redactata mai Ingrijit din punct de vedere tiinific, cu un aparat critic lucrat cu
seriozitate, In care se mentioneazd Cu atentie numele autorilor citati i titlurile
lucrarilor utilizate, dar i cu unele mici retuOri, ca In cazul povestirii rdscoalei lui
Horia, mai pe larg tratatd In versiunea romaneascd.
Discipol Intr-un fel, ca i Damaschin BojInca, al lui Petru Maior, singurul
dintre corifeii Scolii ardelene pe care-I citeaza, Monorai, care-i propune sa Infdtieze o istorie a romanilor din cele mai vechi timpuri pInd In zilele lui, i Indeosebi
a romanilor transilvaneni, se razboiWe i el cu Sulzer, Eder i Engel, pe care-i con-

sidera rduvoitori, ca unii care au denaturat faptele reale legate de formarea


poporului roman, de aezarea i continuitatea acestuia In locurile ocupate de el
pInd astazi.
Ca i frunta0 $colii ardelene, Monorai crede ca. toti dachii cazurd In ascutitul

sabiilor romane" ; ca Traian a adus apoi In Dacia coloni din toatd Impdrdtia romana",
dar nu elemente de rInd, ci cea mai de frunte oaste romana i cei de neam mai
mare romani"; cn problema continuitdIii elementului roman In Dacia este limpede

ca poporul roman este rdm4it statornicd In Dachia a coloniilor romane"i ca


de au i trecut o parte de romani din Dachia cea veche In cea noao, totu0 cea mai
mare parte au ramas ; ba i care au trecut, dupd aceia iar au avut prilej a sd Inturna

lard In tara sa...".


OcupIndu-se de istoria celor trei ri romanwi de o parte 1i de alta a Muntilor
Carpati, Monorai staruie asupra istoriei Principatului ardelean", ferindu-se Ins
sd vorbeascd despre unirea religioasd i prigonirile care au urmat Impotriva ortodocOlor, mai ales sub Maria-Tereza, ca unul pentru care domnia Casei de Habsburg
Insemna Inceputul unei ere de pace.
Dar Monorai acordd Insemndtate, cum se vede i din titlul lucrdrii lui, i eve-

nimentelor, mi carilor

revolutiunilor" contemporane din Europa i din Tran-

silvania. El se ocupd astfel de revolutia frInceascd" i mai ales de Napoleon, Impdrat


Apusului i dictator a toatd Europa", in care vede un duman al patriei sale. Refe-

rindu-se la Infringerea suferitd In Rusia, el adaugd cd Bonaparte trebui sd faca pe


&dui muscalilor, tocma peste voia so" i c Tmparatului francez nu-i fu aa evtin
Intorsul, ca intratul".
Partea ce mai interesanta a lucrdrii lui Monorai o constituie Insa cele cloud
capitole consacrate rascoalei iobagilor din 1784 conduse de Horia, la care scriitorul
a fost martor ocular. Descriind groaznicele conditii In care erau tinuti s trdiasca
iobagii roman' din Transilvania care zadarnic a5teptau ceva preInnoire", o schimbare In bine In viata lor
capitolul Ce preludiumuri avu tumultul Horii" explicd
In mod naiv, dar cu multe amdnunte, cauzele care au dus la rdscoald. in capitolul
Tumultul Horii", Monorai povestete cum, aldtorind de la Oradea la Arad, tocmai
In timpul rdscoalei, a vazut singur cu ochii mei... para focului, noaptea, din fagdclaul din esul Aradului, spre Ardeal...". lmpresionat de ororile fdptuite de nobili Impotriva bietilor iobagi,
batani i tineri, i vinovati i nevinovati", Monorai i amintete cu groaza cum neame0i se slobozird du pa ei i atIta ucidere facu rd, cIt I i se tocea
sabiile a mai taia. Si, ati scapard de sabie sau de a se ineca In Mur4 i trecurdcuTnotul

Intr-un ostrov ce e mai jos Intrd Mur4, toti furd pucati de pe tdrmure, a caror
trupuri le mInca ceorale and sosirdm noi pe acoalea". La &dui acelor
116

scriitorul adaugd, cutremurindu-se parca : .....Si rnd Tngrozasc i acum a-mi aduce
aminte de ceale ce fu sa le vaz i s auz...".

www.dacoromanica.ro

Pe Horia, Monorai TI considera om istet si inimos", care ca un legatus a pIrT-

tilor" a stiut sa procedeze cu tact, dar si cu demnitate atunci cInd a vorbit celor
de la Curtea Imparateasca de la Viena despre suferintele iobagilor romani, dup
cum, respinend prerile unora ca unele excese ale unor razvratiti s-ar fi savIrsit
cu Indemn a face rau" de la Horia, tine sa precizeze ca Horea tot mai omeaneste
lucra'" si ca tot Tsi tinea pre ai sal mai In regula, ca un crai poruncind".
Tocmai relatarea unor astfel de fapte istorice contemporane, Intr-o limba
populara, In care nu patrund de fel excesele latinizante ale celar mai multi dintre
carturarii ardeleni ai timpului (el are un condei limpede si desean i nimereste expresia literara), Ti confera lui loan Monorai dreptul de a figura In cadrul $colii ardelene,
careia Ti apartine prin atTtea din ideile sale.

BI BL 10G RAFIE

Eduard I. GdvAnescu, loan Monorai


un istoric ardelean necunoscut, cu patru reproduceri in
text, Arad, 1938 ; Eduard I. Gav5nescu, loan Monorai : Scurtei cunostint a lucrurilor Dachiei, citeva
fragmente precedate de un studiu introductiv, In An. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., seria a
Ill-a, t. XXI, mem. 16, 1939.
Brevis notitia rerum dacicarum aliorum que motuum et revolutionum quae recentioribus temporibus
Europam infestarunt. Coliecte atque in Ordinem redacta per loannem Monorai Parocum Graeco-Catho-

licum Daco-Romanorum-Possionis N. Csergd, Anno 1822, si Scurt cunostin0 a lucrurilor Dachiei V mai
ales ale Ardealului si ale altor misceiri care in zilele ceste mai de curfnd se intimplar in Europa
culese
puse In rind prin un patriot romdn in anu 1820, ambele In manuscris, Biblioteca municipiului

Arad. (apud Ed. I. GAvInescu, op. cit).

VASILE POPP
Nlascut In 1789, In viata si opera doctorului Vasile Popp se pot distinge trei
epoci bine conturate : studiile medii si universitare (1808-1817); anii petrecuti
la Brasov (1818-1828), epoca In care se cuprind si cele cIteva luni de profesorat
la Iasi, In 1821 ; In sfirsit, activitatea desfa'surata In Muntii Apuseni, la Zlatna, Tnce-

rnd din 1829 si rna la moartea sa, Tritimplata In anul 1842.


A vazut lumina zilei In satul Chimitelnic (Cipaieni), de pe CImpia Transilvaniei,
Intr-o familie de preoti. $i-a Tnceput studiile medii la TIrgu-Mures, trecInd apoi la
piaristii din Cluj. in trei ani consecutivi (1808-1810) publica In limba latina patru
elegir Tnchinate fie vreunui profesor decedat, fie vreunui coleg sau puternic al
vremii (ba pTria si staturilor" Tntrunite la Cluj In 1810). SInt oarecum primele
poezii latinesti semnate de un roman care au vazut lumina tiparului. La Viena, unde-si
continua studiile, scrie alte doudelegii (1813, 1814) si
Tntre anii 1811 si 1816
isi pregateste doctoratul In filozofie si In medicind.
Teza de doctorat In medicina poarta titlul: Dissertatio inauguralis historicomedica
de funeribus plebejis doco-romanorum sive hodiernorum volochorum (Viena, 1817). Cum

e vorba de combaterea abuzurilor" legate de prilejul mortii si de comparatii cu

www.dacoromanica.ro

117

obiceiurile vechilor romani, cartea are pentru noi o deosebita importan/a folclorica.
Teza lui nu este numai ntia Incercare
serioasa In domeniul folclorului
nostru, ci dep4ete cadrul national, caci nici un popor modern nu avea, la 1817,
o lucrare despre obiceiurile sale de InmormIntare. Diserta/ia lui reprezint un
Inceput In domeniul folcloristicii universale, fapt prea pu/in cunoscut i relevat.
Lu'indu-i diploma de doctor In medicina, Popp se stabileTte la Braov, unde
copiaza aproape in Intregime arhiva bisericii din $chei i i tiparete i brc4ura
Despre apele minerale de la Arpdtac, Bodoc i Covasna (1821), cea dinfli lucrare tiin/ifica scrisa de un medic roman din Transilvania In limba materna.
In 1820 primete oferta lui Asachi de a pleca, In calitate de profesor director)
la noul seminar de la la0 (Socola). Acolo avea sa predea, In afara defilozofie, filologia sau compara/iunea limbii romane cu deriva/iunile ei cu limba latina-murna".
Popp Incearca la lali experien/a rodnica a lui Gheorghe Lazar de la BucureTti, dar
evenimentele din 1821 II silesc
Tntrerupa activitatea dupa numai vreo patru

luni de activitate.
Daca In istoria culturii rornane0 Popp a avut o contribuTie de searna, publiend informa/ii i materiale folclorice, luptInd pentru o direc/ie sanatoasa In limba
scriind elegir latine0, el
c4tigat merite i In istoria literaturii noastre.
Prefa/a la Psaltirea lui loan Prale (Brav3v, 1827) e, Intr-un fel, prima Incercare de
istorie literati romaneasca. El continua sa se ocupe de istoria literaturii noastre
i Intr-o alta lucrare a sa : Disertatie despre tipografiile romcIne;ti (1838). Motivul care

I-a Indemnat s-o scrie este folosul tinerimii rumane..., pentru ca nu-i mai mare
ruOne cleat Intru o sutietate de barba/i Inva/a/i numai despre istoria i literatura
altor natii a vorbi i despre a sa sa nu tii nimica...". Trebuie sa se afle o data ca
stramo0i notri n-au fost nici ap de neTriva/a/i, nici aa de ticaloO, ca sa nu fi fcut
ceva vrednic de tiin/a".
De fapt, el dezgroapa, din ca'runta vechime", nu tipografiile romaneTti, ci
crile ieOte din teascurile lor. Astfel IntocmeTte cea dintti bibliografie
romaneasca.

Un alt rol cultural important a mai avut Popp la Intemeierea i sus/inerea foilor

lui Bari/iu. El e unul din principalii lor ctitori. Aceasta foaie va cuprinde In sine
toata lumea ideilor care se afla la literaIii rumanilor", declara Popp Intr-o scrisoare.

$i mereu staruia pe ring Bari/iu : at pute/i, te rog, fa-ne cunoscu/i cu literatura


Tarii Romanevti
a Moldovei".
De la el avem cea dintIi traducere tiparit a Bucolicelor lui Virgiliu (I X), apai

rute dupa moartea sa, dar talmcite Inca din anul 1839. Aceste traducen i

greoaie

sint remarcabile prin fidelitatea considerabila fata de original.


Prin contribu/ia sa valoroas In domeniul literaturii, al folclorului i al culturii
noastre In general, doctorul Vasile Popp e un frunta Intre carturarii i patrio0
vremii. Inca de acum aproape o sun de ani, Bari/iu spunea a memoria lui trebuie
ca bimba

sa ramTna pastrata la naTiunea romana din genera/iune In genera/iune", caci el a fost


1 '18

omul care, cu istoria lui Petru Maior In mina i cu cronicele i documentele ce


adunase..., arata calea pe care trebuia sa apuce once popor apasat...".

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Dissertatio inaugaralis historico-medica de funeribus plebejis daco-romanorum..., Viena, 1817


Despre apele minerale de la Arptac, Bodoc i Covasna, Sibiu, 1821: Disertaie despre tipografiile romd-

nelti, Sibiu ,1838; Omul de lume, Buda, [fa]; Eg/oga I de Virgiliu, traducere, In Foaie pentru minte",

XVI, nr. 31, 1853, Egloga II, In Foaie pentru minte", XVI, nr. 48, 1853, Egloga III, In Foaie
pentru minte", XVI, nr. 49, 1853.
George Barit, Dr. Vasile Popu, In Transilvania", I, 1868, nr. 7 i 8 ; Ion M4ea, Vieap
opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj, 1928 ; Ion Mu$lea, Doctorul Vasile Popp. La centenarul mortii sale, Sibiu, 1942 ; N. Lascu, Traducen rom6ne0 din Vergiliu, Cluj, 1933.

DAMASCHIN T. BOJiNCA
D. BojIncd s-a ndscut la GIrliste, In 1802. Dupd terminarea scolii primare (la
Oravita si VIrset) si a liceului (la Timisoara), se Inscrie la seminarul teologic de la
VIrset, pe care TI pardseste Insd curind, trecTnd la studiul filozofiei si apoi al dreptului (Seghedin, Oradea, Budapesta). Jurasor (candidat de avocat) la 1824, apoi jurat
advocat In Crdimea Ungariei si aldturatele ei parti", BojIncd desfdsoard, mai ales
In calitate de redactor al Bibliotecii romdnesti" editate de Z. Carcalechi, o bogatd
activitate culturald. In 1833 II afldm In Moldova, unde se va stabili definitiv, Indeplinind, aldturi de functia permanentd de jurisconsult si pe acea de rector al Seminarului de la Socola si de profesor la Academia Mihdileand. In 1860-1861 e numit

ministru al justitiei.
Pe trTmul activitdtii juridice s-a remarcat prin colaborarea sa la talmdcirea,
i prin alatuirea a cloud cursuri
destinate TnvdtdmIntului superior, pe care le propunea In 1894 spre publicare
Dritul tivil roman i Dritul tivil al Moldovei, impreuna cu protedura. In 1861 BojIncd
se retrage din viata politicA. Moare In 1869.
Preocupdrile filologice, istorice si educative ale celui pe care Z. Carcalechi
il numea preenvdtatul si Invdpdiatul de luminarea neamului nostru, domnul Damaschin T. Boyincd" ni-1 arat drept un discipol fidel al corifeilor $colii ardelene si cu
deosebire al lui Petru Maior.
BojTncd nu este numai traducdtorul In romdneste al polemicii lui Maior cu Bartolomeu Kopitar, ci si continuatorul, cu mijloace Tmprumutate de la Tnaintasul sdu,
al acestei polemici ; ce-i drept, adversarul nu mai este un lingvist de valoarea lui
Kopitar, ci sTrbul Saya I-61(61i, care publicase In 1823 la Halle brosura intitulatd
din neogreacd In romdneste, a Codului lui Calimah

Erweis doss die Walachen nicht rmischer Abkunft sind. CTrtitorul" din Halle se dove-

deste a fi, In ultimd instantd, un adversar putin periculos, pentru cd argumentatia


sa se bazeazd pe cunostinte I ingvistice si istorice nesigure, adesea falsificate, iar demonstratia pdcdtuieste Tmpotriva celar mai elementare canoane ale logicii. Dacd rdspunde

totusi basnelor" lui -1-61(61i, BojIncd o face intuind In dosul tezelor generale inten-

www.dacoromanica.ro

119

tu i politice precise si dorind sa lumineze pe romni cum se cuvine a raspunde defi-

matorului de natie". Raspunsul apare Inn In latineste, In 1827 (Animadversio in


dissertationem Hallensem), apoi, cu unele modificari, In romaneste (Reispundere dez-

gurztoare*, Buda, 1828). Lucrarea e conceputd In Intregime In zodia de &dire a


vrednicului de aducere aminte Petru Maior", de la care preia deopotrivd ideile
si argumentele, izvoarele si tonul polemicii. Se spulbera demonstratia fragila a adversarului, care tinea sd dovedeascd, pe baza numirii de vlahi", originea slavd a romdnilor si se afirmO' unitatea noastrd etnicd ; se discutd de asemenea, In spiritul Scolii

ardelene, problema originii pur romane a poporului romdn si continuitatea sa In


Dacia, cu bogate referiri la romdnii transdanubieni. Afirmatiile sInt Tntarite cu argumente istorice, filologice, etnografice si logice si cu un capitol special cuprinfind
citate din istorici celebri care atestd originea romand a romdnilor.
Daca Rdspunderea dezgurzeitoare nu aduce, cu exceptia poate a insistentelor
speciale asupra argumentelor d; ordin etnografic, idei noi In cultura romand, nu
e mai putin adevdrat ca lucrarea, scrisa cu o vioiciune care furnizeazd uneori delicii
de lecturd, dezvaluie In autorul ei un Inzestrat polemist. Ca si Maior In polemicile
sale, BojIncd Isi discrediteaza dintru inceput adversarul, punInd In lumina mobilurile ascunse ale afirmatiilor cirtitorului" interesat si surprinend cu ironie contradictiile logice din demonstratia filozofului din Halle". Expresia evolueazd liber,
de la epitetul gros, vehement adeseori (ziceri potignitoare si tare legandtoare",
ski si -WA' de mddu ertitori"), si expresia durd (a voame defaimari", sclintituri de fluierat") la ironia solemnd (mare cu adevar negurd Invaluie creierii unuia
ca acela, cel ce nici aceeia ce Insusi graieste nu Intelege") sau la mimarea unei false
bunavointe (lucrezi singur asupra legilor sanatoasei mintii tale, despre carea nu m

Indoiesc a fi In Intregime"). Cu o &dire preponderent concreta', Boyincd Isi expliciteazd de obicei afirmatiile prin comparatii larg dezvoltate, care, sub aparenta unor
precizari nevinovate, Trigroasd uneori ironia pind la grotesc (cIrtitorul se tine de
strimba sa parere ca beatu I de gardul de spini, carii, dei-I Impung aspru, totusi se razimd de dInsul, numai ca s nu cada" si deduce originea slavd a romdnilor printr-o sariturd de moarte, ca cum ar sari din Carpat pIna la Marea Neagra"). SInt evidente efor-

turile de a moderniza limbajul prin introducere de neologisme, citeodatd explicate


In text (deliberezeIncheie, propozitiazicerea, nomadddin loc umbldtoare etc.).
In primele patru parti ale Bibliotecii romdnesti" editate de Carcalechi In
1829-1830, -BojIncd publicd o serie de lucrdri istorice, In majoritate traducen.
Il preocupd Istoria romanilor, a care' deducere romneste" Inceputd de el va fi continuata de G. Cuciuran, de pictorul C. Lecca si de Ion Trifu Maiorescu. Istoria lui
Bofinca e o istorie politic, urmarind nu numai expansiunea, mdrirea" romanilor.
ci ocupIndu-se si de organizarea lor politicd si sociald interna, care se preteazd unor
frecvente actualizan. In ciuda conceptiei moderne care anima lucrarea, expresia
rdmIne adesea savuros arhaica, cu unele turnuri de frazd cronicdresti (iar se nscoli napaciuire Intre dInsii", Incepurd romanii [asediati] a pati foame").

Tot In Biblioteca romdneascd" Incepe BojIncd a aseza romdneste" Istoric


lumii pe scurt, de la zidirea ei pInd In anu acesta. Scurta cuprindere si ardtare hrono120

* Dezgurzitor: curatitor, lImuritor.

www.dacoromanica.ro

loghice"

Incepe cu zidirea, potopul si


babilonesc, nu fart a se atrage
atentia cititorilor ca istoria cea adevarata se poate Incepe numai de la inceputul staturilor mai luminate", si no-

turnul

teaza pe doua coloane marile evenimente


din istoria popoarelor si, paralel, din istoria culturii, In care cuprinde religia, descoperirea metalelor, uneltelor, armelor, a
scrierii etc.
In revista lui Carcalechi apar si trei
portrete de domni (Dimitrie Cantemir,
Radu $erban si Mihai Viteazul), menite sa
faca educatia politica si nationala a contem poranilor, dup. cum marturiseste Bojinca

In finalul istoriei lui Mihai


Aceasta istorie, precum spre mare
lauda natiei s-au insemnat aci, asa si spre
exemplu sa fie marl-01r boieri
de Tara Romaneasca si Moldova. Ceteasca
deschis

tot Insul aceasta cu mingliere, vifind

ce

au fost stramosii lui. Ins caute si cerce


si pre aceea caufa care au Tnecat aceste
DAmASCHIN T. BOONCA
tAri frumoase In moliciune, In intunerec si
neactivitate. Alunge dara cei putinciosi raotatea din sInul patriei sale, si cetind istoriile stramosilor sei, fra dormitare sa privighieze de a pleca pe calea virtutei,
dreptatii si a vitejiei stramosesti".
Daca Istoria lui Radu . .erban e conceputa pe linia traditiilor cronicaresti, Vestitele fopte si perirea lui Mihai Viteazul dezvdluie atracIia special pe care o exercita
asupra lui BojIncd figura domnului muntean, a carui lupta pentru unitatea national
e adusa In atentia contemporanilor.
Istoria politic a romanilor Borinca o completeaza cu istoria Ion sociala In Anticile romanilor (Buda, 1832, 1833). Lucrarea studiazd cultura materiala, organizarea
politica, social si religioasa, obiceiurile legate de nunta si Inmormintare ale romanilor, toate acestea cu dubla convingere cA Intelegerea istoriei unui popor e innposibil fart cunoasterea datinilor si naravurilor, precum In cele religioase asa si In
cele politicesti sau lumesti", si ca, pe de alta parte, studierea paralela a obiceiurilor
romane si romane poate fi util In descifrarea urzirii' poporului roman. De aceea
In subsolul lucrarii sInt notate valoroase date (vesminte romanesti, jocuri, obiceiuri
la nunta si inmormintare), care fac din Bojinca unul dintre precursorii etnografiei
si folcloristicii romanesti. in focul demonstratiei se ajunge adeseori la exageran
latinizante. Vorbind despre obiceiul rapirii miresei, autorul afirma .,Ba Inca de adeseori rapesc feciorii fetele si cu de-a -Carla, nevrind parintii a le da de voie 'Duna dupa
ei ; aceasta are radacina sa In rapirea sabinelor". Notele ramin valoroase nu numai
prin preocuparea pe care o dezvaluie, ci si prin unele date inedite pe care le consemneaza.

121

www.dacoromanica.ro

Cu Diregeitorui bunei-crestere, manualul de pedagogie bogat ilustrat cu istorioare moralizatoare, Bojtnca se Triscrie in linia preocuparilor educative ale $colii
ardelene, dei definitia pe care o da In prefata Iuminarir (educatiei) depaseste sensul strict luminist al termenului si aduce unele preludii vagi ale directiei In care
va evolua dupa 1890 luminismul romanesc, In contact cu filozofia kantiana.

BIBLIOGRAFIE

Animadversto in dissertationem Hollensem sub titulo: Erweis doss die Walachen nicht rdmischer
sub titula
Abkunft sind, Pesta, 1827 ; R6spundere dezgurz6toare la cfrtirea ceo In Hale In anul 1823
Erweis class die Walachen nicht rmischer Abkunft sind (adec6 Ar6tare cum c6 romdnii nu grit vit6 de
fcut6..., Buda, 1828 ; lstoria romanilor, in Biblioteca romIneascl",
romani)de C. consilier de +
I, 1829, II, 1829, III, 1830 ;i IV, 1830 ; Istoria lumil pe scurt, de la zidireo ei pin6 In anu acesta. Istoria
popoarelor ;i o staturilor. Istoria culturii. Scurt6 cuprindere i ardtare hronologhice (dup6 ani), in Biblioteca romaneascA", II, 1829, Ill, 1830 ;i IV, 1830 ; Viata lui Dimitrie Cantemir, domnului Moldovei ;s

printip In knp6r6tia Ruseasca, In Biblioteca romaneascd", I, 1829 (fart autor) ; lstoria lui Radu Serban, prinOpului T6rii Rom6ne;ti, din familia Basarabilor, carele au domnit de la anul 1602 pfn6 lc 1610..,
In Biblioteca romaneascr, II, 1829 ; Vestite/e fapte s per/reo lui Mihai Viteozul, principul Trii Rom&

ne;ti, in Biblioteca romneascr, III, 1830 ;i IV, 1830 ; 0 istoriut6 care este tip6rit6 In limbo nemteasc6 In colendoriul de la Casovia in anul 1828..., In Biblioteca romneasca", II, 1829 ; Direg6toriui
bunei-cregere, spre Indreptarea multor p6rinti ;I bun folosul rinerimei romeine, Buda, 1830 ; Anticile
romonilor, acum India are, romdneste scrise, vol. I-11, Buda, 1832 ;i 1833.
Tr. Topliceanu, Damaschin Boj'nc6, Oravita, 1933 ; L. Ghergariu, Preocup6rtle etnograf ice;i folcloristice ale lui Damaschin T. Bojfnc6, Cluj, 1963 (extras din Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei", 1959-1961) ; I. Talo;, inceputurile interesului pentru folclorul rom6nesc In Banat, In Stu-

di de istorte literar6 ;i folclor, Cluj,1964.

www.dacoromanica.ro

ISTORIOGRAFIE IN PROZA $1 VERSURI

Istoriografia la sfir0tul secolului al XVIII-lea i Inceputul secolului al XIX-Iea


a atins stadiul tiinei istorice, cu operele unor luminiti tratati In capitolele precedente. De aceea simpli cronicari de felul lui Dionisie Eclesiarhul, Naum RImni
ceanu i altii devin anacronici. Mari cronicari din epoca feudald au exprimat idei

importante privind originea poporului i limbii romOne, cultura i evenimentele


petrecute In tdrile romdnesti, In legaturd cu istoria altor popoare. Ideile lor sInt
Tnaintate fat de vremea respectivd 0 se bazeaza pe o bogatd informatie, scoasd din

izvoare interne
externe. Lucrul acesta II manifest Insu0 Neculce, In mod fals
considerat ca simplu memorialist. In acela0 timp, faptele sInt prezentate In expresie
i

din ce In ce mai literard, pInd la arta exceptionald a aceluia;i, Neculce.


In schimb, cronicarii care urmeazd pierd pasul cu vremea rtmIn In cea mai
mare masurd la Insemndri i memorii. In majoritate manifestd o ideologie retrograda,
nu Inteleg i nu vor sa Inteleagd nimic din miKarea de mocratica, repudiaza violent
mi carea condusa de Tudor Vladimirescu (Cu mici exceptii : Peacov) i adopta stilul de pamflet pentru a-0 exprima nemultumirea personala i, implicit, a clasei bolere0 i a clerului, ramase pe pozitii Inapoiate. Naum Rimniceanu strigd barbar 0
grotesc Tmpotriva lui Voltaire.
duce la vale. Multi Incearca versul i se
Totu0, valul epocii 1i atrage cu el
chinuie sa creeze poezie dup zvonul poetic al timpului, realiend Ins o slabd prozd
rimed, cu rare scInteieri de arta. Altii, ca Dionisie Eclesiarhul, folosesc In mod potrivit expresia literara, plind de plasticitate prin noutate i naturalete, prin candoare.
Intre aceTtia se numdra i loan Dobrescu, recent descoperit. Unii dintre cronicaTtri" nu rdmIn stra'ini de micarea literard i i se integreafa. Al. Beldiman, de exem-

plu, este un harnic traducdtor din Florian, Voltaire, Gessner, Regnard, Prvost,
Metastasio. A Tncercat In romanete Odiseea lui Homer. In Tragodia lui nu se vede
insd aproape nimic din luminile noi ale timpului. E Tnrait i critica vehement Eteria
i pe Tudor Vladimirescu.
Cronicile versificate sInt uneori anonime i este de remarcat efortul de a modela
cIt mai mult versificatia, IncercIndu-se versul gray de metru lung (Beldiman) sau
versul de cadent populard (cu infiltran, de altfel, de imagini populare), cum se afla
la Pitarul Hristache i mai ales In Povestirea despre Mavrogheni sau In antecul lui Hangerliu.
ele In complexul cultural i
De o certa mediocritate, aceste realizan i intrd
h

literar al epocii In plind dezvoltare.

www.dacoromanica.ro

123

DIONISIE ECLESIARHUL
Despre Dionisie Eclesiarhul, autorul Hronografului Tarli Romnesti, cronicar
minor de la sfIritul secolului al XVIII-lea i Inceputul celui de-al XIX-lea, nu avem

prea multe date biografice, lar unele informatii nu stnt sigure.


Originar din satul Pietrari din nordul VIIcei, ca mirean, cu numele de Dumitru,
copiaseIn tinerete zapise In vreuna din mndstirile Olteniei, lar In 1786 devine
eclesiarh al episcopiei RImnicului i omul de Incredere al episcopului Filaret. Stia
slavonete, rusete i turceTte.
In 1789 pribegqte, Impreuna cu Filaret i Naum RImniceanu, prin Transilvania, Banat i Ungaria, lsInd pagini interesante de memorial. II gdsim apoi prin diferite mdndstiri oltene, copiind condici, acum singura lui sursd de existentd.
In cronica sa, Dionisie Eclesiarhul nareazd evenimente din Muntenia, IncepInd
cu domnia lui Al. Ipsilanti, dar include i fapte mai vechi, IntImpldri din 1764, altele
privind Trnpartirea Poloniei, pIna la 1815.
Dragostea de patrie Il calauzeTte
inspira cInd evoca faptele i evenimentele

din istoria tdrii


Cu dulceatd este oareicum a povesti cineva0 de patria sa i a istovi de cele
ce s-au IntImplat neamului sdu, atit din anii trecuti, cIti In diastima vietii sale".
Cronicarul denuntd jugul otoman ca pe un pericol care ameninta liniTtea
Situatiatdrii este vazuta i In functie de evenimentele externe, pe care, de cele mai
multe ori, le prezinta naiv. in descrierea unei domnii, el utilizeaza aproape Intotdeauna argumente de ordin economic. Domnia lui Hangerliu Il supra pentru cd
birul era foarte mare, iar teara se prapaclea, clInd oi, vaci, unt i faina".
Arta In care cronicarul Ii dezvaluie talentul este povestirea amdnuntita. Spirit
curios, nelipsit de inventivitate, apelInd In culegerea faptelor pIna i la catastifele
cioclilor, ofera o imagine inedita a perioadei dintre 1763 i 1815. Cronica sa cuprinde
pagini de bund nuveld, cu note care amintesc proza scurta italiana sau spaniold, cu
episoade comice sau sIngeroase, prevestind pe Ion Ghica i I. L. Caragiale.
Episodul cel mai hazliu retinut de Dionisie Eclesiarhul este acela cu cdpetenia
turca. Acestuia i se ndzdrise sd faca zaiafet cu nevestele de boieri. Voda a ie0t din
Incurcdturdprintr-o strarica pdcdleala, trimitInd pe postelnicul cel mare i pe
camral s aduca poddrese" dornice de chefuri i sa le prezinte drept cucoane de
neam. Slujitorii s-au executat Tritocmai, indiand, protocolar, persoanele invitate
lard' aceasta e BrIncoveanca, aceasta e Goleasca, aceasta Corneasca, aceasta e cutare
aceasta e cutare Filipeasca", rara a trezi pa0i cea mai mica bdnuiala asupra auten-

ticittii jupTneselor.
OmorIrea lui Hangerliu, din porunca sultanului Selim al Ill-lea, este i ea o
pagina antologica :
Harapul a sdrit repede In spinarea lui vocla, purandu-i !att.,' de gIt, capigi ul
a slobozit arrandoua pistoalele odata In pIntecele lui vocld, harapul TI sugrumd cu
124

trdendu-I cu amIndoua mlinile gios din pat, i fiind i voda cu vIrtute de se zvIrcolea,

www.dacoromanica.ro

J.

,
tAL,1AA rAT

,11'

A* 0/...44 iStirette

i-a

varsat

hangerul In pIntece de
sIngele; harapul sedea pe el

ski frIngea grumazii, lar cebucciul si peschergiul a Inceput a -Opa si end a slobozit pistoalele au sarit ciohodarii si a sosit
postelnicul cu ei, dar capigiu a strigat
odur bre, ferman, si au statut to/i, n-au Indraznit sa faca nimic, daca' au auzit ferman. Harapul a taiat capul lui vocia Inca.
izbindu-se voda viu si tavalindu-se In sInge
si puindu-i streangul In picioare, i-a tras
trupul pe scdri gios in curte, si dezbra-

cIndu-I a luat banii, ceasornicul


inelele
harapu, si trupul l-a Idsat In mijlocul
cur/ii gol".
Desprinsa parca din 1001 de nopti e
naratiunea

despre via/a

lui

Pazvantoglu,

fost mercenar In oastea lui Mavrogheni


ajuns prin uzurpare pasa de Vidin.
PastrInd, In general, unele formule
tradiTionale, cronicaresti (la leatul 1775
venit-a domn /dril de la Poarta"), pe Dionisie II intereseazd, de predilectie, faptele
cotidiene,

mersul

monedele

fteir..r, xr.otr, .077ffs.:THC ; ItVmut


,! '41,77 CAln4nceRt
, sn- ?Van Ci1orri.A4 4u1t XL

en,cn.413izt
5.34
CN4/t. "kit t i v: m,

cle ii,14, 44. attufaysirioaf,'n


rl &AL '''.
7.7 tt"-ans A 7'17,9' &Cm?'
*e. III !, ,5flfr,
t Vtie , ' Al
it'ex,,a ratt ,,06-11
14
, irtni A o 11;,14,A 4,0enellf
da .
' ...y
., "' ,
t. Art AA,' MI il Zuna san re/Aa Ray ',Da ...aiAifi
n
,.
n ... ,
, ....
7,nAl.
L.,1ThotA40;
_tz,n el /14I ag A 77'.1,14..! 4 o . I i
Ar
t V , . , .1
. ..,
.n ,
' "In aV 4, ova
t
.pAinn't s.,' 4 ?TAU Cpillf Mi IliCLan
...
...,

It

.,

..,
R,
II 410446,.gin:,,,.07: 7.1.rma 7t.,),titecif.: SIR hililf4
.t
,'Sit

..1 44,425.10...yri lit ,V j id 4..grftt

, .... A I ,,,, .. .
,
.... ,
Al4ntrtiocattc,, :.4Itrni Prr,den, ma:
.e,g, Zuri .titer e/IN:In:1m ..,7e,,:lrAt 417:J4 4.. 410
,
,,, - ,
.
,,"
' i':', v,' . ,
rio. spr.titt. ,
-2,....!,',.:nz 917f5e.,,. itoc,rldre /la; .;"
,t
'
a
..-,
.17. A
O
' :re eaWalCe "niki; 1 SO:, r; A :upa . em 41.
.kag 1,,,71,
:I'''.1
,
4 ,.
er

-.4.(1,0irtar..s. Ame

'1, .1
_.*

.,

rp

.,

.1 illesn , Cut 4,fiirtr Al i.ilev.,11 ;Ti );.

ti. y,' j,,,, ne

;Doc. rim. Ele la ft. To.4:1^.e4

care

erau In circula/le, incendiul din 1805 sau

HOI'VE.

112

capigiul a Infipt

Pirnit A, ilpittiri Ibnuame ....,I,


Facultato do latero. -, D.,.."1111
'

i,er,4.,4. ..4.,//oteiit /g /a. -

DIONISIE ECLESIARHUL,

Hronograful T6rii Romdne;ti, manuscris

apari/ia cometei de la 1764. Eclesiarhului


Ii place sd umble mult, sa afle tot ce se
petrece In jurul lui chiar daca unele lucruri nu le Intelege, Incearca sa le dea explicarie, de cele mai multe ori naivd.
Limba este simpld, t'ara prea mari influente cdrturdresti. Apropierea de limba
vorbit se vadeste In tonul general al cronicii, In expresiile populare. Stilul cronicarului std sub influenta stilului car/ilor bisericesti, ramTnInd totusi natural, fard

figura/le retorica.

BIBLIOGRAFIE.

Hronogroful Toril Romdnep, scris de Dionisie Eclesiarhul, in Tesour de monumente istorice.


II, 1863 (ed. A. Papiu Ilarian) ; editie nou de C. Nicoliescu-Plopwr, Rm. VlIcea, 1934.
Giorge Pascu, Dionisie Eclesiarhul, 1
1820, in Convorbiri literare", LVII, 1925, octombrie
Ion Donat, Dionisie Eclesiarhul. Constat6ri observ6ri noi, in Arh. Olt.", XIII, 1934 ; Aurelian Sacerdoteanu, De unde era D. Eclesiarhul In "Arh. Olteniei", XIV, 1935 ; I. Virtosu, Dote noi despre Dionisie Eclesiorhul, In Biserica ortodoxS romOnd", LV, 1937, nr. 5-6 ; Octavian N'un, Dionisie Ecles

siarhul, cronograful Tarli Romdne0, In Analele Universitatii Bucure5ti", seria


Filologie, VIII, 1959, nr. 15.

www.dacoromanica.ro

Stiinte sociale,

125

..

NAUM RiMNICEANU
Opera lui Naum Rmniceanu este In spet de tipul cronografiei anacronice,
luminatd In unele laturi de oarecare dei Inaintate ale epocii.
Naum Rimniceanu s-a ndscut la 27 noiembrie 1764, In satul Corbii de pe Hui
Doamnei din Muscel. Era fiul unui protopop transilvdnean din satul Jivna (actualul
una) de lIngd Sibiu, trecut granita In Tara Romneascd, din cauza unor
pe vremea Mariei-Tereza. Dupd Invdtdturd de carte greceascd si romdneascd la Bucu-

resti, Naum a fost hirotonisit diacon de catre episcopul Filaret de RImnic, protectorul sdu, la virsta de 15 ani. A avut o viatd agitatd, In 1789 fiind luat si dus prizonier

In Ungaria, pentru multi ani, de austrieci, o vreme petrecInd apoi la mdndstirea


Hodos si la Lipova In Banat, revenind mai pe urrnd la RImnic si ajungind la episcopia Buzdului, ca protosinghel. lntre timp a dat lectii prin familii, iar prin 1818 este
gasit dascd1 la o scoald din Ploiesti. La bdtrTnete, In 1833, a Imbrdcat haina monahald

la mndstirea Cernica, unde se pare cdsi-a Intocmit majoritatea scrierilor. Prin 1838
1839 s-a stins din viatd.

Naum RTmniceanu a Idsat In urma sa pagini multe In diferite lucrdri, dintre


care, la valorificare, rdmIn putine si nu de deosebitd calitate literard. AvInd o educatie religioasd, se integreazd silnic luminismului, se aratd mai mult un Inapoiat,
tunInd nestapInit si ridicol Impotriva lui Voltaire, vasul diavolului..., mergdtoriul
Inainte al celui de pe urrnd Antihrist, Tnseldtoriul de lume, cel cu totul varvar la
urkiunea pustiirii", ceeace
cele dumnezeiesti, filozoful Intunericului
dovedeste Insd c citise ceva din scriitorul francez sau nu era strdin de opera lui.
Intr-adevdr, din izvoarele folosite, din traducen i si unele idei reiese ca era un om

citit.
Dintre scrierile lui o importarqd mai mare prezintd lucrarea In proacu caracter istoriografic, Hronologia domnilor Toril Romanesti. Inceputd pe la 1800,Hronologiacuprinde date si evenimente, In spiritul vechilor cronografe, de la facerea
lumii si pInd la 1834. Dintr-o data se vede conceptia Invechitd a autorului, dep'dsitd
de mult de un cronicar umanist ca Grigore Ureche si de altii mai pe urrnd. De fapt,
Naum Rimniceanu face o compilatie, adund de unde poate si cum poate date, le
Insird si printre ele Tsi spune, ici si colo, gIndurile sale. Citeazd diverse izvoare,

de multe dintre ele aflInd, dupd toate proba.bilintile, indirect din opera altora.
li sTnt cunoscute, In schimb, direct niste scrieri grecesti, pe mdsura stiintei sale,
precum Istoria bisericeascei
Geografia veche si nouel (Venetia, 1728) ale mitropolii

tului Meletie al Atenei. De asemenea, a luat stiri dintr-o Hronologie slavond si din
cronici interne privind Tara Romdneascd, precum cele scrise de Mihai Cantacuzino
ori stolnicul Dumitrache, sau din Letopiseol cantacuzinesc etc.
In partea introductivd (pInd la 1290), in care si-a pus mai mult contributia,
Naum RTmniceanu reia unele idei, si anume originea latind a limbii si a poporului
romdn, clInd exemple de cuvinte latine intrate In graiul romdnesc (acqua, panis,
vmus( D, bonus, amarus etc.), artInd c limba romnd are si cuvinte de origine slavond, frd s depdseascd Insd prin aceasta imaginea Idsatd de Grigore Ureche sau

126

se apropie de cea creatd de Miron Costin (a cdrui cronica In limba polond, desigur,
n-a cunoscut-o). Uneori e naiv de tot, cInd socoteste cd limba dacilor, dispdrutd,
era asemdndtoare cu a ttarilor si and afirmd cd termenul dac s-a pdstrat In cuvIntul

www.dacoromanica.ro

spunind cd romanii au movtenit


limba latind in chip direct 0 viu de la strdmo0i lor, n-au invdtat-o in lcoal 11 nici
romanesc di-cc. El nuanteazd totu0 ideea

n-au auzit-o de la alte limbi dimprejur". Semintiile dachice0

zice el
s-au
rumanit" (romanizat). De asemenea, Naum Rimniceanu ia atitudine impotriva ideii
cd populatia Daciei
pardsit tara pe vremea lui Aurelian, sustinind c strdmo0i
novtri niciodatd n-au ie0t din hotardle patriei noastre, Dachiei, carea, din Marea
piaIn apa Tisa intinzindu-se, coprinde In mijlocul acestei
Neagra Incepindu-se
par-0 : Transilvania, Banatul, tinuturile Craiovei, Tara Romaneascd 0 Moldova".
Autorul nu este strain, deci, de disputele initiate de $coala ardeleand pentru drepturile romdnilor din Transilvania unitatea poporului roman.
De0 Trizestrat cu putin talent literar, Rimniceanu, folosind o limbd
ici 0 colo cu Thmladieri populare 1i cu expresii nude, nimerete anumite imagini
plastice, cum este aceea a birurilor grele din vremea lui Hangerliu, and tipa puiul
In maicd de grelele i Inde0tele
sau cea a tiraniei sadice din vremea lui Sulu
(1818-1821), and ddbilarii schingiuiau copiii, pentru a sili pe pdrintii acestorasd
dea birurile, adunindu-i i legindu-i spate la spate, turnind peste ei apd In plind iarnd
ca s Tnghete sloi, Mat la dezlipire se vedeau piele rupte 1i singerate", iar pdrintii
lor erau siliti sd-0 vindd tot, pina li boul ce-i scotea hrana din pdmint, ca sa scape
pe copiii lor de cumplite tiranii". Alteori Ti caznea cu bdtdi, cu fumuri 1i cu groaznice inchisori friguroase 1i puturoase, nernincati 1i neadapati". Este, prin urmare,
aci o atitudine de protest impotriva nedreptdtii sociale 0 a jafului nestdvilit, exercitat de slujba0i statului, adeseori cu scopul de a-0 cumpara" dregatoriile 1i favorul
cu banii rezultati din greutti peste greutti, poveri peste poveri, siluiri, nedrepi

jafuri, pustiiri".
Cu toate aceste proteste nobile, Rimniceanu se zbate intre lumina' 1i umbrd,
cdci In Istoricul Zaverei in Valahia (In grecete) nu critica' numai pe fanarioti 1i eteHO, ci i miKarea lui Tudor Vladimirescu, pe care nu o intelege. Lui Naum
ceanu i se atribule 1i poemul In versuri Pentru eteristii greci, in care folosevte o expresie infierbintatd li dura. Naum Rimniceanu a tradus i o Hristoitie greceascd, datorita lui A. Vizantios, sub titlul Bun obisnuint nou, cu scopul difuzdrii bunelor moravuri l purtdri in societate, dar ea nu se ridia literar la valoarea regulilor de purtare
continute de alte asemenea opere mai vechi. A compus 0 o serie de poezii religioase
In tonul cintecelor de stea, cu o tenta de naivitate
Astizi eu mi stricluiesc
Ca si vi heretisesc
Pentru SfInta Nastere
Noua spre prefacere

In general, scriitorul pe de o parte rdmine, prin traditie


veche, iar pe de alta intrd nesigur in contemporaneitate.

educatie, In epoca

BIBLIOGRAFIE

C. Erbiceanu, Cronicarii greci care au scris despre romdni In epoca fanariotd, Bucuresti, 1888
(opere In greceste ale lui Naum RImniceanu, editie ce C. Erbiceanu) ; Poeziile protosinghelului Naum
Rfmniceanu, editie de C. Erbiceanu, Bucuresti, 1890 ; Istoricul zaverei In Valahia, In Biserica orto-

www.dacoromanica.ro

127

doxl romAnd", XXIII, 1899, nr. 5 si 6 ; Tratat important, In Biserica ortodoxa romnd", XXVII,
1903, nr. 1; Cronica ineditei de la Blaj, partea I, editie de 5t. Bezdechi, Cluj, 1944.
C. Erbiceanu, Vicio ;1 octivitatea iterar a protosinghelului Naum Rfmniceanu, Bucuresti, 1900;
5t. Bezdechi, Protosinghelul Naum Rfmniceanu despre originea neamului f i limbii noastre, In Transil-

vania", LXXIV, 1943, nr. 3-4 ; G. alinescu, Naum Rfmniceanu, In Studii si cercetari de istorie
literard si folclor", IX, 1960, nr. 2.

PITARUL HRISTACH E
Cronicar Intrziat de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea si Inceputul celui de-al
XIX-lea, obscur boier muntean, necunoscut figurant la curtea lui Mavrogheni, Pitarul Hristache este autorul povestirii In versuri Istoria faptelor lui Mavrogheni Vodd
si a rdzmiritii din timpul lui pe la 1790, scriscl pe la 1817 sau cu titlul scurt Povestea
mavrogheneasa

Cronica rimatd a Pitarului Hristache relateazd evenimentele petrecute In Tara


Romdneascd de la venirea noului domn, Nicolae Mavrogheni, p'ind la leatul optzecisinoud, octombrie doudzeci si cloud", cInd au intrat austriecii In Bucuresti.
Cronicarul nareazd faptele acestui domn, admirabil personaj de roman, Invdiuind Intr-un umor naiv serpuitoarea conduit a domnului. Originea lui Mavrogheni
este putin cunoscutd. Dionisie Fotino scrie cd noul domn era fiul unui negustor
numit Petru, dintr-o insuld a Mari Egee, unii II numeau M'usan, adicd iepure",
de multe hotare" sau J'ara nume si familie". In relatdrile contemporanilor si calatorilor strdini, este numit and poza a firii, prost la fire si la endire si la sirtrtire",
end geniu", minte ?nafta", om Tntelept, moderat si drept" sau fals, mincinos"
etc. N. Mavrogheni se aseamdnd intrucItva cu lancu Sasu din cronica lui Grigore
Ureche, despre care se spune cum cd au fost umblInd vara cu sanie de os".
'itarul Hristache II Infdtiseazd pe domnitor Intr-un portret-concluzie
Unii zicea
om bun,
Cei mai multi cd e nebun,

Altii II tineau de prost


5i nimeni nu-i da de rost.

Frd a avea prea mare talent epic, pdstrind stilul si mijloacele cronicdresti,
folosind inspiratia folcloricd, In special din cintecele de stea, Pitarul Hristache Isi
Incepe Povestea mavrogheneascd, Intemeiatd pe lucrdrile si Intmplnile cunoscute
de el, fdrd s'a utilizeze cine stie ce izvoare, pe care le-ar fi cercetat
O poveste minunatd
CInd se-ntImpld ctteodata

La vreo parte de loc

128

Din al aceitdri noroc,


Toatd firea e pornitd
A n-o avea tdinuitd.

Compara mrturiile omului simplu, cu care se identifica, mai Intotdeauna, cu


cele ale protipendadei, pentru a comunica ecoul Investirii lui Mavrogheni ca domn
al Tdrii Romdnesti. Folosind procedeul limbii vorbite : ce-i zice", a fost In treabd",
prezintd atmosfera de vddird asteptare si curiozitate pe care a strnit-o numirea
noului domn.

www.dacoromanica.ro

Cronicarul este surprins de noutatea comportdrii lui Mavrogheni : omenie


dubioasd, tabieturi, galantomie" si plecaciuni ; el Tsi pune sperante In noua domnie,
care i se parea mai [Duna', si se ()preste asupra unor fapte semnificative : curiozitatile
lui Mavrogheni, caracterul sau schimbdtor, de la o fire atroce la evlavie, vestimentatia domnitorului, care umbla deseori travestit, confirmInd 7n privirrta aceasta pe
Dionisie Eclesiarhul.
povesteasca dimineata visurile ate unui boier care
Domnitorul obisnuia
trebuia apoi sa i le talmaceascd. incuraja minciunile, intriga, linguseala si cei care
le profesau deveneau favoritii lui. Parvenitul Dumitrache Turnavitu, al doilea

Mavrogheni", este prins print-un portret caricatural si moralizat de cronicar pe

tema sortii

labile"
Nu stiai ca lumea este
O roatd ce se-nvIrteste

Care alta treabd n-are


Deet sd suie, pogoare ?

Vestea groaznicului rdzboi dintre turci si muscali de la leatul optzeci si opt"


este TntTrnpinat cu spaim", zice cronicarul, prezentInd pregatirile lui Mavrogheni
de razboi, expulzarea austriecilor, porunca data locuitorilor sa stea cu credintd
la aceast rdzmerita".

Domnitorul are Incredere In norod. Pe boierii bdnuiti de trddare Ti trimite


in surghiun.
Patriot, Pitarul Hristache denuntd stapTnirea otomana, iar InfrIngerea turcilor
o priveste cu satisfactie
Si din clti turci s-au aflat

Mai nici unul n-a scdpat.

Opera lui, cu oricIte neizbutiri, este un tablou In plus al momentului istoric.

BIBLIOGRAFIE

istoria foptelor lui Mmrogheni Vodd si a rdzmiritii din timpui lui, scrisd la 1817 de Pitarul Hr'stache, publicata prima data' In Buciumul", I, 1863, I, nr. 7, 9 si 10 (ed. C. Bolliac) ; V. A. U rechil
Istoria romdrulor, vol. 111 (1786-1800), Bucuresti, 1892 ; Povestea movrogheneascd, ed. Gh.Adamescu,
Bucuresti, [f. a.], B. P. T., nr. 125; Cronici i povestiri romcInesti versificate, editie de Dan

Simonescu, Bucuresti, 1967, p. 258-281.


Octavian Pdun, Pitarul Hristochc, Cronico rimotd, in, ,,Analele Universiatii Bucuresti", seria
Stiinte sociale, Filologie, 1957, nr. 10.

POVESTIREA IN VERSURI DESPRE MAVROGHENI


Cronicile rimate de la sfirsitul secolului al XVIII-lea au fdcut prozeliti. Ele apar
in diferite structuri, semnate sau anonime. Autorii care Tsi pun sau nu numele pe
ele au de obicei ambitii literare i patimi politice. Operele lor invedereazd acest
amestec de vers si venin politic.
O asemenea scriere, anonima, este si Povestirea In versuri despre Mavrogheni,
pastrat Tntr-un manuscris pina la Inceputul secolului nostru, end a fost publicatd.
Este, In fond, o scurtd cronicd rimatd despre domnia lui Mavrogheni, alcdtuitd pe la
- C. 4

www.dacoromanica.ro

129

Inceputul secolului al XIX-lea. Autorul anonim pare ca a Tntrebuintat cIteva fragmente de pamflet, care circulau independent pe seama lui Mavrogheni sau pe care
le-a adaptat el personal pentru acest domnitor, legIndu-le Intr-un tot, cu copioase
adaosuri, ticluite rautacios. la apararea boierilor (Tritre care si a lui lenchita Vacarescu), precum si a clericilor, loviti de Mavrogheni, ceea ce defineste pozitia lui sociala.
Nu apreciaza favorabil faptul ca domnitorul lua apararea taranilor la judecdti si adresa

cuvinte grele boierilor, care erau, dupd el, tara si divanu" si cdrora li se parea In
fond ca nu mai era de trait cu Mavrogheni
Ca nu mai era de traiu
Sa-1 vezi ori sa-i auzi graiu
Racnind tocmai ca un leu,
Cu plesnete ca de zmeu.

Mavrogheni nu se sfia
spund ate unuia din boieri, In limbaj colorat, ca este
hirsiz (tIlhar), hainlar (trddtor), edepsiz (nerusinat), kiopec domuz (porc de dine)
Caci and zicea : bre, MrsIz,

Hainlar ;i edepsiz
Si d-al de kiopec domuz

i lua bietul auz.

Totusi, anonimul versificator prinde si linii pozitive ale portretului lui Mavrogheni si o face In versuri sprintene, de factura populara
Vorba cam cu prelungire
Si graiul cu Ingrozire,
Chipul lui ii era falnic,
lar statul de voinic harnic,
La umblat foarte sprirrtar,
U;ure ca un tTntar.

In invectivele sale, uneori brutale, cronicarul Inscrie imagini caricaturale de


efect, and vorbeste de pildd de armata improvizatd de domnitor, care pare de
poveste burlesca
Avea unii cite-un cal,
Dar de slab nu avea hal,
Cum ;i alii cIte-o iapa,
De nu platea nici o ceapa,
Ca-i da bete ;i calciie
Si ea nici nu vrea sa ;tie,
In treapat nu ar fi dat,
Macar lupi s-o fi mincat.

lar Ond autorul insereazd In povestirea sa un antec spus de un ostas, In care


expresiile aparent obscene curg slobod, ca In atTtea antece populare inocente,
avem de-a face de-a dreptul cu o crealie care nu-i aparline direct autorului, cunoscuta fiind si In variante folclorice, cu zapcii si ciocoi asupritori, carora Idranul vrea
sa le moaie oasele", cu stapTni de mosii, dijme si clad apasatoare
130

De l-as prinde pezapciu


Cu ochii la foc sa-1 tiu;

www.dacoromanica.ro

[De l-as prinde pe] ciocoi


i le mol,

Oasele sa

CAci cd md bdtea de bir


Si eu n-aveam mdlai fir...

La tabloul dat de Istoria faptelor lui Mavrogheni a Pitarului Hristache, Povestirea despre Mavrogheni, anonimd, aduce note si culori literare In plus, iar modul de
alcdtuire defineste o dat mai mult cazna de a ajunge la o poezie epicd de valoare.
BIBLIOGRAFIE

N. Docan, O povesure In versurt Inca' necunoscutt3 despre domniu lui Movrogheni, in An. Acad.

Rom.", Mem. Sec. lit., seria a II-a, t. XXXIII, 1911 (studiu si text) ; Cronict i povestiri
romdnegi versificote, editie de Dan Simonescu, Bucuresti, 1967, p. 229-258 (aci si referinte
bibliografice la cronicd si voievod).

ZILOT ROMANUL
Zilot Romdnul este grotesc, frd s vrea, In scrisul sdu. El si-a pus drept masc.&
un pseudonim permanentizat, cdci nu se cunoaste nici astdzi numele sdu adevdrat.
Anumite Tncercdri de identificare n-au reusit sa dezlege convingtor enigma.
Ndscut pe la 1780, Zilot Romdnul Tsi striga In gura mare blazoanele" neamurilor

si ale familiei

FraIilor patrioli romdni I Ritoricd n-am Invdtat ca sd vorbesc si sd scriu


cu mestesug, ci am Invdtat singur curat adevdrul, IntTi de la pdrinti. CA mosii mei
...au stdtut : unii parte bisericeascd, preoti, duhovnici vestiti, clirici la Scaunul Mitropiliei tdrii alesi, alVi dasai slavoni si rumdni, si mai toTi addpati oaresice si de latineascd si de greceascd. Tatd-meu au intrat si In slujbe politicesti, ImbrcInd si patru
caftane...". Curios Insd ca pe la vIrsta de 15 ani, dup. ce Invd-Ose carte cu dascdli
greci, si-a pdrdsit casa pdrinteasa si a plecat la mInd de stpIn", acesta fiind clucerul $tefan Conduratu, cdruia i-a slujit treisprezece ani. Miscarea din 1821 o considerd rebelie" si fuge cu familia Tn Transilvania (mai fugise o data', In 1802, de frica
pazvangiilor). Se Tntoarce In Bucuresti, la agonisita cdscioarei", In toamna anului
1822. Vreun rol important In viata politicO n-a jucat, dei se lauda cd. In 1848, dupd
cdderea guvernului revolutionar provizoriu, a fost unul din reprezentanIii boierimii care au avut un cuvInt de spus. Prin mai 1850 era Inca In viatd. Apoi a intrat
iar Tn umbrd.
Zilot se mIndreste cu harul poeziei : Poezia foarte mi-au fost lesne...." De
fapt, Tntr-o perioadd de asalt a versifica-O& si de talentati si de netalentati, Zilot
Romdnul este tentat sd nareze In versuri, dintre care multe sInt mediocre, dar si
cu unele sclipiri. El scrie In general cronici rimate si
punctate cu note
de satird si pamflet. SusIine cultivarea adevdrului istoric
lstoric sInt, n-am frate,
N-am ruda', n-am vecin

Sta* am p-adevdrul,
Lui catd sA md-nchin.

www.dacoromanica.ro

131

Ideea plutea in atmosfera epocii luminilor peste tot in Europa si n-are vreo
legatura directa cu Dictionarul lui Pierre Bayle (1647-1706), cum s-a afirmat. Zilot
are o cultur mai modesta si prinde stirile din zvon public. 0 prima cronicd rimata
a sa este consacratd Domniei lui Constandin Vodcl Hangerliul, omor7t In 1799. Cronica
a fost scrisd In anul 1800. Autorul povesteste deci fapte cunoscute de el personal,

dar In versuri In mare mdsurd neizbutite, neputTndu-se apropia de valoarea dntecului-cronicd anonim, de structurd popular, despre acelasi Hangerliu. 0 a doua
cronicd In prozd cu filoane de versuri se referd la primele dou decenii ale secolului
o XIX-lea, de la a doua domnie a lui Alexandru Ipsilanti pTnd la domnia lui Alexandru Su/Li inclusiv, evenimentele fiind povestite fr noirnd literar, versurile Cite
int nedepdsind banalitatea. Unele relatan i istorice sInt ins pretioase.
In Jalmca c7ntare a lui
alcdtuit In 1823, autorul prezintd evenimentele
in timpul miscdrii conduse de Tudor Vladimirescu, p'ind la domnia lui Grigore
Ghica Voda. El Infdtiseazd jecmnelile eteristilor, iar pe Tudor 71 socotesteun Tnhi-

tat" cu dtiva rdzvraitori, in stare sd fi adus prdpddenia cea mai de pe urmd", de


ru cddea. Totusi, Zilot Ti face undeva lui Tudor Vladimirescu un portret lipsit de
patim, In linii simple, dar plastice, cInd spune c acesta isi pusese asuprd-si un semn
de stdpInitor, adicd fund alb la cdciul, care numai domnilor este orTnduiala aci a purta;

nu mai putin a si porunci i InIduntru si In afar& ca un stdpInitor, ca si stia orInduielile trli cd s-au IntImpiat de 1-am cunoscut si cu adevdrat avea omul si duh
f resc, si vorba lui putind, si totdeauna pe g7nduri. Si c7nd 71 frigea cdrbunele ce-I
ovea ascuns In

inim, scdpa dte o vorbd asupra tiraniei, dar de unde sd-mi

plesneasc in capu-mi cd el hrdneste In duhul lui aceasta ce vazum [rdscoala]".


Nici cu revolutia din 1848 nu se impacd si o descrie ca pe o actiune a scurso-

r lor sociale Impotriva ristocratiei" (Zilot se considera boier de vita)


Cdci to-0 mojicii si to/i
Si Impreund to/i ho/omanii,
Din /dri streine fugi/i aicea
Cu izgonire, cdci fdcea pricea,
Aceste cete Impreunate...
$i toatd ceata de slugdrime

Striga pe uli/i : jos ristocraIii,


Ei ne mn'incd, sd punem
(Leatul 1848)

Zilot se lauda ca se opusese deschis arderii Regulamentului organic, and rebe-

listii" de la 1848 II puseser pe foc ca pe o fircoatd".


Se observa totusi cd el nu este strain de ideile agitate 7n epoca luminilor.
^ntre altele, Zilot Romdnul vorbeste cu mIndrie, In poemul Deslusire, de originea
romndor din strmosi Iuminati cu totul felul de Tnvtturi" ca romanii, care au
dat pravile multor neamuri europene, pe care le invitd sastie ca romnii din cele
trei tari : Romneascd, Moldova si Transilvania" sTnt toti din trunchiul romanilor,
ncheind subtil pentru defdimdtori Cu exclamatia de aroma veche : Ce ne ponouiti dar, voi numitele astdzi luminate neamuri ?".
Cu toatd nendemTharea sa literara', Zilot Romdnul a prins, ?ntr-o sugestiva
132

invocatie liricd, tema desertdciunii, In scrierea sa Judecatd, alegere i hotdrlre pentru

www.dacoromanica.ro

Inceputul Toril Romariesti (1818) ; sInt cele mai reusite versuri iesite de sub pana

lui, pe o tema universala, antata de Fr. Villon, de Miron Costin si de altii:


Unde-s romanii,
Lumii tiranii ?

Und-Asiria ?

Asa sint toate

Macedonia ?

Unde-i Siria,

Nasc, cresc, au moarte.


Vezi

Karhidonia ?

primavara,

Si

alte multe,

Mari si marunte ?
Toate cazute,
Numai vazute
Prin crti, oglinda
Lumii spre

Urmeaza vara,

Apoi vezi toamna,


lata si lama
Ca iarba toate
Rasar, au moarte...

Figura nedeslusit civic, Zilot Romanul se integreaza In parte cu activitatea


sa curentului de efervescenTa culturald si literar luminist, Implinind tabloul momentului In care s-a manifestat si fiind legat Inca puternic de lumea veche.

BIBLIOGRAFIE

inamte de Tudor Vladimirescu. O cronic6 inedit6 dintre 1800-1821, scriscl In versurii prozo
sub pseudonimuldeZilot Rom6nul, editie de B. P. Hasdeu,In Columna lui Traian", 111,1882, nr. 4 5,

6, 7-9 si 10-12, IV, 1883, nr. 1-2 si 3-6 ; Ultima cronic6 rorn6n6 din epoca fanariotilor, editie
de B. P. Hasdeu, Bucuresti, 1884 ; Gr. G. Tocilescu, Scrierile inedite ale lui Zilot Rom6nul :Domn o
o treia a lui Alexandru Vod6 $utul, ce i se zicea iDracache, In Revista pentru istorie, arheolcg e
filologie", V, 1885 ; Adunare de stihuri i Leatul 1848, In Revista pentru istorie, arheologie si

filologie", V, 1885; Jclnice cintece o lui Zilot, In Revista pentru istorie, arheologie

i filologie",

VI, 1891; Gh. T. Kirileanu, Deslusire. O scriere inedit a lui Zilot Rom6nul, In Revista istorica romara",

XI XII, 1941-1942.
P. Grdisteanu, O cronic6 inedit6, In Revista contimporan", 1, 1873 ; B. P. Hasdeu, Z lot
Romfinul. O privire sintetic6 csupro ultimei cronki rcm6ne din cpcca farcriotilor, In Columna lui
Traian", IV, 1883, noiembriedecembrie.

CINTECUL LUI CONSTANTIN HANGERERLIU


Cronicile rimate au vizat de la Inceput evenimente politice tragice, IncercInd
s fie un fel de poeme epice. Autorii au ldsat Trisa doar niste naratiuni versificate,
cu unele episoade mai reusite din punct de vedere [iterar. Uciderea lui Constantn
Hangerliu, In 1799 la Bucuresti, a dat nastere la mai multe scrieri In versuri, pe
l'inga relatar-He arnanuntite datorate lui Dionisie Eclesiarhul.
Dintre scrierile In versuri (inclusiv aceea a lui Zilot Romanul) se vede cd cele
mai multe sint lucrate de condeie individuale, folosind ici si colo, ca In cazul tuturor
cronicilor rimate, mestesugul, structura si fondul poeziei populare. StIngacia scriitorilor este Irisa evidenta In ce Incearca personal, Intr-o anumita siluire a ritmului
si a expresiei. Un text descoperit si publicat de Gr. G. Tocilescu Invedereaza acest

www.dacoromanica.ro

133

lucru chiar In pasajele mai limpezi, ca de pida In scena omorului, and autorul pare

ca nu mai este atit de pornit Impotriva celui ucis


l-au pus un pistol In piept,

Lovind prin drept


Si iute, ca un ajderu,
lovi i cu-n hangeru.
Apoi de grab' si harapu
Ca clipa Ti tdie capu
51

51 sd sdvTrsi sdracu.

Un alt fragment, pe care-I avea In posesie Aricescu (publicat tot de Tocile3cu),


are versuri mai curate de tip popular, cu termeni orientali expresivi. Dintre toate
textele Insa, cel descoperit

publicat de C. C. Giurescu, provenind de la Tnceputul


secolului al XIX-lea, este cel mai reqit i unul din cele mai frumoase din toate cronicile rimate, identifiandu-se cu o balada popular-a. Dintr-o data versul are alta
cadenta i alta melodie
i

Frunzd verde mar sdlciu,


Cum au fost i Hangerliu...
Fiind domn cu fudulie

5i pornit spre
Frunza verde colilie,

Au intrat In vistierie...

Timbrul, expresia tipica i invocatia populard nu lasa nici un dubiu ca e vorba


In cea mai mare parte de o creatie folclorica inregistrata de cineva In scris cu unele
eventuale adaosuri sau de un autor care avea poezia populara In singe i versuri
Tntregi Ii veneau sub condei In chip natural. Mai mult, scena In care Hangerliu i da'
sfTr5itul

exprima ultimele ginduri este prin excelenta de tip vechi folcloric


Din ochi vdrsa Idcrimioare
51 plIngea cu glas de jale
Ticdloasd doamnd-a mea,

Astdzi rdmil far' de ea


Am doamnd si beizadele,

Astdzi rmi fdr' de ele.


Unde sTnt ca sd md vazd,

Ca sd Ong i sd-mi creazd?


Ca de astdzi Tnainte
Nu le mai grdiesc cuvinte.

134

Aceste versuri sint aidoma calchiate dupa bocetul popular, creatorul lor avind
o anumita ceremonie i melodie In minte.
antecul lui Constantin Hangerliu denota o participare mai intensa a poeziei populare la alcatuirea cronicilor rimate i prin aceasta o infuzie de arta In literatura
timpului, cu perspectivele pe care le va da folclorul mai tTrziu In creatie.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Gr. G. Tocilescu, Stihuri supra venirii nemOlor in Bucuresti I asupra pieirii voievodului Hangerli

de un enonim, In Revista pentru istorie, arheologie si filologie", III, 1884; C. C. Giurescu,


Uciderea voievodului Constantin Hangerii. O poveste in versuri necunoscuta, In Revista istoric",
XII, 1926 ; Cronici si povestiri romdnesti versificate, edi/ie de Dan Simonescu, Bucuresti,
328.
1967, P. 307

ALEXANDRU BELDIMAN
Chiar In invocatie, Tragodia sou mai bine a zice jalnica Moldovii InVimplare, de
vornicul Alexandru Beldiman, are aerul unei poliloghii umoristice
Ce necaz, ce osIndire, vai mie 1 ce foc amar,

Ce trznet si ce lovire, ce otrvitor pahar I


Cine-au socotit vrodata, cine-au putut pune-n g?nd
Jalnica rii stricare s-o vaz asa curind
In ce stare, amar mie I te cutremuri dnd privesti,
A lacrimilor ravala, chip nu este s-o opresti.

Nu asta a fost, fireste, intentia lui Beldiman, care vedea in razmerita de la 1821
o materie sublima, pentru care i-ar fi trebuit concursul lui Heraclit si al lui Young
Alce am trebuirrtd pe Iraclid s aduc,
Starea Moldovei s pringa sau s pui s scrie Jung.

In fond, Tragodia este cronica curan' si asa o Tntelege si scriitorul, pe umerii


caruia 'versificatia, de altfel curgatoare, Incepe sa devina o povara. Ond mai Incolo
Tsi pune in end sa scrie istoria domniei lui Ion Sandu Sturza, hotarTrea lui e luata
CAci am fcut hotdrire i domnia a scri eu,

Ins nu mai mult In stihuri, fiind zabavnic si greu.

Fara talent literar, fati spirit de observatie, chiar fara un Inalt punct de vedere,
Beldiman descrie monoton si cu vaietaturi cu totul mecanice, In 4 260 de versuri,
Inscaunarea Eteriei la las, organizarea ei, bajenirea boierilor, risipirea zavergiilor
de catre turci, urmarind faptele pedestru si ocarnd de la obraz pe eroi. Din aceasta
dispozitie sufleteasca nu putea sa jasa clecIt o caricatura si Tntr-adevar, acolo unde
ciuda lui Beldiman e mai tare si ocara mai cu spume, versurile capar o saltare Invesel itoare

Un Caravia bas-buluc, din Curte orinduit,


Suflet rau, urtt la faid, un cine nelegiuit,
$i Romandin Pirclabul, un giugea, un om pocit,
O stirpitur greceasc, iesit dintr-un vas clocit...
Dup el mai era inca si doi sfirr/i arhimandriIi,

Farisei si mult fltarnici, intrigarqi si necinstiIi


Cel dintii, Trei-sfetiteanul, suflet scirnav si ur?t,
Oricind ii ctai in t'ata', TI vedeai posomora

www.dacoromanica.ro

135

Celllalt Ii Floresteanul, viclean, ademenitor,


Ipocrit de cei de frunte, si de teri vinturdtor.

Hotdrit lucru, literatura rorndnd a inceput prin pamflet. Intr-un loc sInt preludii stIngace la Scrisoarea a III-a
Mai erau Inca si altii, scriitori si gramatici,
Nu puteai a mai alege pe cei mari dintre cei mici

Toti din marginile lumei, in Moldova adunati,


Veniti goli, In stare proastd, In abale Imbrdcati
Dupd ce au fdcut stare si toti s-au imbogdtit,
In sinul patriei noastre, ei Inn au pus cutit.
Cerescule impdrate I vezi de sus al nostru chin,
Priveste osInda rii, -a norodului suspin !

Cite o picdturd In stil mdscdresc este


izbutitd. lat pe feciorul lui lacovache Rizu
Spre mai mare a sa fan, fiul sdu nti s-a scris,
Se aratd-n uniform& i cu sabie Incins

inglmfat de a sa slavd, ades la Curte mergea,


lar maicd-sa dupd dinsul In gura mare plingea
Bocindu-se, ruga grecii, si pe mare si pe mic.
Sd nu-I lase sd se culce noaptea fAr ghighilic,
Franzeld, pui de gdind, ciorbd sd-i dea de mincat
Si noaptea cloud saltele sd-i astearnd de culcat.
VORNICUL ALEXANDRU BELDIMAN

Sau iatd pe arhimadritul somnoros de


la Trei lerarhi, stInd cu un ochi inchis

Mai ales Trei-sfetiteanul, cdlugdrul cel puchios,


Care mai in toata vremea iti pdrea cd-i minios,
Mergind la el dimineata, s-ameazdzi dupd somn,
['Ind nu si-ar fi dres cheful, nu te socotea de om
Cu doi eteristi la usd, cu sbille crucis,
Trdgea din ciubuc cu sete, numai cu un ochi deschis.

CaimacamLI Vogoride e Tnfd/i at in cloud portrete, unul Ingimfat


Vogoridi pe aricari i-au prirnit prea frumcs,
Cu chip plin de bucurie, blind si mult politicos
Pe oricare, fiind singur, II cerca Intr-ajutor,
Povatuitor si sfetnic, Impreund lucator.
C'nd era In adunare, se ardta supdrat,
Adincit in ingrijire si foarte mult disperat.
Conde'ul mai niciodatd din degete Ii cddea,

136

De-i faceai vro intrebare, foarte silit rdspundea


Sub mantaoa fdtdriei o blindete ardta,
P dmdditd Cu mindria intru care inota.

www.dacoromanica.ro

prefcut

T: P. A (

(>1)1 A

-.

UV MAI DINE A Z1CY

IALNICA MOLDOVII .INIA,NIPLAPE

11 mdguleau cei fdtarnici, rara a se rusina,


SlAvirea Sa Caimacamul", in tot locul rdsuna
Titlul acesta, cu fall, se vedea cd-1 priimea,
FAcea haz, afla plAcere, sirrrteai ca se multdmea,:

1)1 'PA RASVHATIRFA

I', Mira/.

altul poltron, la mazilie


Nu-i cel dintii Vogoridi, acel falnic si voios,
Se vede un grec prea smerin, Ingrijit si mult
fricas
Galben la fatd, pe ginduri, cu benisul strIns la
pept,

Prea cd la toti ar zice : sd rnA ajutati astept".

Zugrdviturile snt prozaice, dar cIteodata,

prin

autenticitate,

141'.11.08

1821

cap-Ca

un

fel

de Invalm4ire epic, precum e cazul cu


parada eroicomica a eteristilor
Dupd prInz la noud ceasuri. Inca pin-a nu toca,
NW/aid mare de oameni, cela pe cela cdlca
intreb ce-i ? Trni spun cd oastea trece pe ulita-n
sus,

fOe

amar.

Cc rMsner ai re lovin
otravitoriu
sorotit vr\uluta,
rine-a putiii fume :n
s'n aarri utt4., enema::
jalnica turii strirare
In re stare. atlia Mk;
entremilri rand privii,ti,
rhip, nu esti. -'i, oprelti.
.\ larrrimilor navala
'roan. tara-i In pitioarr, Jim peste um (la ftigani I,
sa n'o privesti plfingfrrul.
It same nu Intampini
'ale. twin, tintituri.
mai mate piustii k vf.zi,
:5\in noroil in Ingriiirc.
uitata (flat ifl rtei.
n'ascullta mangaiteriii,
l'oratuitorin nu rsulte.
rer
Aleargil
Cine sa-i funaturasea." ari ilreivafiri n'an tanta,,,
mai Ira7nrti I vrosInici
Vai, Famoraturu. prapasni,

Irnizatorii s'au tras.


Infrictetati,

rri

a rrlfa Insp(iimfIntati.
I'n, lie ultiiintsa (Mar,
Trip atearga, rot seriparc.
li ostimi navalesti,
in
jd;e-, wives,
Carl riata. -.tare a toma
Malta adanri atan.
MAiniIe la errin rl,iica
j ru n. jalnimuIu. starj.
Jiang en tiinigitirr mar,
pc
sa whir.
Alec am trrtulitith
/Mi. scrii. luny.
S4 arra
ii sA pltinga,
sail
I lar In
prin jilltinlA,
lila %on! nmoi

Dar c-o parada ciudatd Theist nu este de spus.


Alerg, md duc la fereastrd, stau si eu ca sd

, seri,

' tri rA111-111i va ti de greti.

privesc
Si vdz ceea ce vrodatd a mai vedea nu gindesc.

Mai Intii trombacii Curtii, caldri mergInd


trimbita,
Dupd ei, cdlari doi pretrti, falnici 'Met nici cata,

ALEXANDRU BELDIMAN.
Tragod a

Amindoi cu sisanele, greci, dar bine Imbrdcati,


CIt n-aveau deosebire din ostasii ceialalti.
Unul dintre del cocardd avea si purta la cap,
lar altul de fir o cruce o pusese la potcap.
Dupd dInsii, Intr-o butcd, un arhiereu vinea
Cu omofor peste rasa, si-n mina cruce tinea.
S?rb era arhiereul, cIrn la nas si rdu fcut,

Un vinturdtor de fume, fdtarnic, mult prefacut.


Dup ei Incepea oastea, arnautii toll in rind,
Ii priveai cu mare fall, giudnd caii si merend,

sau cu iarmarocul ienicerilor


lenicerii, de mIndrie, Inglmfati cit nu s-au dat,
Vinde cu o falA mare acele ce au prdat
Blane, straie si odoard, cit N/A:find te minunai,,
lar acre, antimisuri, erau harsle pe cai
in stihare si-n feloane, multi se primblau Imbrdcati,
Cu alte multe oddjdii, spre vinzare Incdrcati
Prisne de fer si de sIrma, grele Inca se putea,

www.dacoromanica.ro

137

Sfinte hdrdziri de ctitori ce de rivna lor ardea


Evanghelii de pre/ mare, sfinte potire cum vrei
Care de care sd %/Ina se elcevesc Intre ei.

Se pot tdia pe ici pe colo cIte o priveliste sau un moment mai bine creionat,
un tablou salbatic
%/di, ponorituri, prdpdstii, codrii cei Infricosa/i,

scend de poltronerie :
Eteristii acei falnici, vrednici i nebirui/i,
Pe sub gardurile viei, tremurInd stau tdinui/i,

Ingrdmddire de turme
Curgeau oile pe drumuri, toate gata a fdta,
Cinci oca nu trdgea una, si cine mai cauta
Intra In Iasi o multime, attt din jos si din sus,

Si peste trei-patru zile auzeau cum a oi nu-s,

ceatd de soldati beti


lau obraz mult ienicerii, de ustale n-ascultau,
To/i se tdvdleau prin crIsme, si pre cum vrea se purtau
De-a lor rdcnete cumplite, uli/ele rdsunau,
Butcd de trecea, trei-patru In coadd se aninau
Rdcnea si da din pistoale, cei dinuntru nu sufla,
tnchipui cu mintea In ce stare se afla.

Totul e bufon, si cu toate acestea Beldiman a voit sd fie sublim, dovadd vaietele
sale. El se crede patriot, Insd pe Tudor Vladimirescu II batjocoreste la fel
Un Tudor Vladimirescu, om viclean, triseldtor,
invajbitor de noroade, de rele iscoditor,
Rddicase cap In /ard, oameni de oaste scria,
Pentru dreptd/ile /drii zicea ea se nevoia
Proclama/ii Indestule In norod Imprdstiind,
Se fdlea ca sd desfacd a grecilor tiran nod.

Scriitorul vorbeste asa In calitate de evghenist". El se rascuse la 1760, la Hui,


ori la lasi, dintr-o veche familie boiereascd. Un logorat Nichifor Beldiman e tdiat
In 1615, lIngd Focsani, de $tefan Vocld Toma. Avu de tIndr felurite slujbe, IncepInd

138

Cu ceausia, spre a fi serdar, paharnic, agd, postelnic, vornic. Se cdsdtori de trei ori,
a doua sotie fiind Ileana, fata lui Manolache Conachi, sord Cu poetul Conachi. Muri
In 1826. Cunosator al limbii franceze (si al celei grecesti,fireste), lasd o multime
de traducen, pe care le fdcea din Invdpdiatd dragoste spre procopsirea neamului
romdnesc", socotindu-se Tnsusi prea Invdtatul i marele postelnic". Tlmdci chiar
versiunea greceascd a dr. D. Sarmurca O Invateitur'd sou povdtuire pentru facerea
plinii de Chr. Alb. Rckert (Iasi, 1818, ed. a II-a, 1829). Dintre aceste traducen i din
frantuzeste se tipdrird la Buda, In 1818, Moartea lui Ave! de Salomon Gessner (Der
Tod Abets, desigur dupd La mort d'Abel, trad. Wille si Turgot, 1759) ; Tragodia lui
Orest de Voltaire (1820, tipdrit Insd Tncd de la sfIrsitul anului 1817). La lasi In 1820
apdru istoria lui Numa Pompille, dupd Florian. Traduatorul nu dd niciodatd numele

www.dacoromanica.ro

autorului. In manuscris au ramas Menegmii sou frap cei gemine de Regnard, Istoria cavalerului de Grie i o iubitei sale Manon Lesco de abatele Prvost, Milosirdia lui
Tit (La clemenza di Tito) de Metastasio si alte traducen i de texte obscure, oglindind
literatura secolului al XVIII-lea, tragedii de tip voltairian cu personagii orientale,
ca aceste piese cu regi persani : Hosrois (Chosroes) al doilea Imprat al PersIii, Tragodia lui Sapor, naturalisme stil Bernardin de Saint-Pierre ca Alexii sou CeisuTa din
codru, apoi Istoria lui Tarlo, lstoria lui Raimond, C616-toria hit Cocs In Rusia. A dat chiar

o versiune din Odiseia lui Omir. De pe urma boierului zelos ar fi rmas un morman
de hirtii, care s-au Vindut cu ocaua la un buchinist.
Efervescenta lui Beldiman, opera de traducator, spiritul critic si satiric Il plaseazd strict In epoca.

BIBLIOGRAFIE

inviiteiturd pentru facerea piinii, Iasi, 1818; Moartea lui Avel, talmacita de..., Buda, 1818 ; Istoria lui Numa Pompilie al dos/ea craiu al Romei, talmacita de..., Buda, 1820; Tragodia lui Orest, talmacita de.... Buda, 1820 ; Eterie sau jolnicele scene prilejuite In Moldavia din rdzvrdtirile grecilor prin
seful lor Alexandru lpsilonti venit din Rusia la anul 1821, Iasi, 1861; Tragodiasau mai bine o zicejalnica
Moldoviiintimplare, In M. Kogalniceanu, Cronicele Romaniei sou letopisetele Moldaviei si Valahiei, ed. a
I- a, t. III, Bucuresti, 1874. Traducen i In manuscris : Milostrdia lui Tit, drama In 3 acte; Hosrois al
doilea Impclrat al Persiii, drama In 3 acte, 1784, B. A. R., ms. nr. 1131 ; Istoria cavalerului de Grie ;i
o iubitei sale Manan Lesco, talmacita, 1815, B. A. R., ms. nr. 193 ; Odiseia lui Omir ; Tragodia lui
Sopor, B. A. R., ms. nr. 531 ; Istoria lui Tono, B. A. R., ms. nr. 428 ; Elisaveta, B. A. R., ms. nr. 538;
Cdieltoria lui Cocs in Rusia, traducere, B. A. R., ms. nr. 29 ; Alexii sou Ceisuta din codru, traducere,
B. A. R., ms. nr. 31 si 32 ; !stork] lui Raimond, traducere, B. A. R., ms. nr. 457 ; I. Tanoviceanu,

Menegmi sau Fratfi cei gemine, In Arhiva", III, 1892.


G. lonescu-Gion, Vornicul Alecu Beldiman (biografie), In Revista nour, II, 1889, nr. 2;
I. Tanoviceanu, Traducdtorul din 1803 al Menehmilor (Vornicul Alexandru Beldiman), In Arhiva",
IX, 1898, nr. 1 si 2; Emil Girleanu, Acrostihul lui Beldiman (docu ment),In Arhiva", XIII, 1902, nr. 5
Beidiman Negruzzi, In Fat-Frumos", V, 1930, nr. 5 ; Al. Cioranescu,
Teatrul lui Metastasio In Romelnia, in Studii italiene", I, 1934 ; Emil VIrtosu, Despre Tragodia" lui
Al. Beldiman, Bucuresti, 1940 ; Al. Piru, Al. Beldiman si Rusia, In Studii si cercetari de istorie literara si folclor", IV, 1955 ; idem, Identificdri : Tragodia lui Sopor, in Limba si literatura", IV, 1960;
G. Calinescu, Material documentar, In Studii si cercetari de istorie iterara i folclor", IX, 1960,
nr. 4.

si 6; G. Bogdan-Duica, Tdutu

GHEORGHIAN HAGI TOMA PEACOV


Nascut la Craiova, in 1785, Pesacov traieste o buna parte a vietii In Oltenia,
In Banat si la Vidin, lar ultimele doud decenii (1834-1854) la Bucuresti, aici, din

1842, ca tilmaci de romand si slavd In cadrul Comisiei documentale de pe ling


Arhivele statului. Este macedoroman de origine, foarte roman si foarte patriot ca
simtire, si nu pregeta sa-si autohtonizeze si numele, traducindu-I din Pesacov In
Pedestrasescu I.

139

www.dacoromanica.ro

ProducIiile sale literare skit multiple si In multiple limbi. in primul rind traduceni
de romanturi",filozofice, dar mai ales morale. Apoi versuri originale grecesti, romdnest', mixte, greco-romdne
dupd exemplul lui Alecu Vdcdrescu
bulgdresti
etc. Ele au ramas In general In manuscris. Volumul sau de versuri In manuscris, datat
1828, poartd titlul expresiv : Desm'erdarea poeticeascel si este inspirat de lirica si
poetica lui Alecu Vacarescu, al cdrui ucenic In poezie se considerd si ale cdrui versuri se gIndeste sd le editeze. Versurile lui Pesacov sInt versuri dupd moda vremii
si nu reusesc s depaseascd hotarul prozei ritmate si rimate, rdminInd doar corecte.
lar incercarea de a scrie versuri mixte, romdno-grecesti, dupd modelul unora din
ver urile lui Alecu Vacdrescu, era sortitd esecului, ca apartinind unui trecut ireversibil, desi apropiat in timp. Are si versuri ocazionale, ca versurile Inchinate marelui
logofat si carturar Dinicu Golescu. in sfirsit, un Intreg poem evoca miscarea populara condusd de Tudor Vladimirescu, deplInge soarta acestuia ski exalta virtutile si
inaltele intentii patriotice. lata, de pildd, lamentarea la omor-Irea acestuia.:
Ceriule! cum nu ti-e mild,
De Iasi sh piard cu sild
Un luciafr luminos,
Ce, pind srl nu rasard,
Sore apus Il mind lard
Un nor prea intunecos

Totdeodatd, In acest poem, Pesacov infdtiseazd si situatia sociald a Tdrii Romdnesti ,

purand In lumina adevdratd realit4ile exploatrii multiple si diverse a celor mici


de cdtre cei cu putere, de cdtre boieri. in acest sens, poema prezintd un deosebit
interes documentar. Spicuim
Patriotii, fiind suma,
Dar ca o cumplit ciumd
ApLInd pe cei mai mici...
Ndvalind far-a de mild,
Lua, hrapea cu d-a sild

De la subpusii lor frati.


Fdrd mica indurare,

Cu cumplie foarte mare,


Ca

upi

nesaturati...

El apard, pe de altia parte, bunul nume al lui Tudor Vladimirescu. La spusele


boierilor
Ca e rebelist, cu plan
Ce amageste o lume
Numai de a-si face nume
S-a stringe comori de bani I
Boierii "n gurd mare
Strigind, facind ardtare

Cum ca e alhar si hot...

el rdspunde
140

El de alta nu vine,
Decit obstii In ajutor 1

www.dacoromanica.ro

-(i)
;

-0'10;444.'t 40,4fot
In concluzie, putem
versuri cu sens

spune

Pesacov

cd

s;

didactic-moralizator,
cu valoare, uneori, de document social. Are
scrie

4,04.Z2,

cele mai bune intentii, luptd pentru un ideal


etic Inalt, cdruia insd nu-i gseste o forma de

expresie cu adevdrat poeticd, astfel ca rdmine

numai un versificator onest, dar nu

4494".4,74; 44;

poet.

si

,
BIBLIOGRAFIE
1041/111.9

BAR., ms. nr. 1276 1279.


Al. Ciordnescu,

scrisoare

!iterara

.,

. e...94444 444.ftpve

lui

Revista istoricd", XX, 1934,


nr. 10-12 Emil Virtosu, Versuri medite despre 1821,
Bucuresti, 1939 (extras din Revista arhivelor", III,
Gheorghe Pesocov, in

..0,1714f

cp.

44 eair,....;,)'.ssi4.FiL5i

1939, nr. 8) : Emil VIrtosu,

Titulatura domnilor si
osociereo lo domnse in Taro Romaneascd
i Moldova
pina In secolul al XVI-leo, Bucuresti, 1960 (bibliografia din alte publicatii si versurile in
limba
bulgard).

#44.4 r

Jr

441

CH. PE$ACOV,

inceputul poemei de pre rdscoa a lu


Tudor Vlad m res u manus s
(autograf
TUDOR VLADIMIRESCU

'DAN DOBRESCU
Printre ultimii cronicari din secolul al
XIX-lea se cuvine amintit si loan Dobrescu,
ndscut la 26 ianuarie 1777 in mahalaua Batistei

din Bucuresti, ca fiu al cojocarului Dobre (de


unde Dobrescu de mai tirziu). A preluat
meseria tatdlui, fiind simultan si dascd1 la biserica din mahalaua natald, in jurul cdreia va
fi Invdtat, probabil, si carte. A practicat si
negustoria, mai ales dupd 1820, averea lui
sporind, s-ar crede, Inca prin cdsdtoria, intervenitd In 1811, cu Eudochia, fiica lui
Drdghici

Salvaragiul

din aceeasi

mahala,

cu

care avu un fiu, Toma, botezat de un Mitu


Selarul. Ar fi murit pe la sfirsitul anului
1830, Catagrafta
de toatei suflarea orasului
Bucuresti
din 1831 mentiontnd-o doar pe

sotia sa,
Toma.

Dochita vdduvd",

si

pe

fiul

lor

-gr,

fi

I,
.1. .
e, ... . .

do ii

'

' *P. -,,, r


.
..,.._,,...,__,-, __,...,..,
...,.... ..,..,...._.

www.dacoromanica.ro

.y

Cronica, pstrafd Tntr-un manuscris miscelaneu i rdtkitd o vreme, ar fi fost,


In intenIia autorului, un fel de florilegiu (aceast carte... se numeste Floare"), In care
extrase din alte scrieri (cronica lui Ludescu si fragmente dintr-a lui Greceanu, un
gromovnic, o cosmografie, o re/etd de preparare a cernelii etc., etc.) ar fi fost com-

pletate cu marturii proprii. Istoriceste, Insemndrile lui loan Dobrescu se referd la


perioada 1802-1830 si aduc date noi despre vremea lui Constantin lpsilanti (1802
1806), despre rdzboiul ruso-turc din 1806-1812, despre epoca lui I. Caragea
(1812-1818), a lui Al. $uTu (1818-1821) si Indeosebi din timpul miscarii conduse
de Tudor Vladimirescu, care, se afirmd expres, si-a luat titlu de domn poruncitor
Iarii". Continua cu perioada ocupaTiei turcesti (1821-1822), cu vremea lui Gr.
Ghica (1822-1828), cu razboiul ruso-turc din 1828-1829 si cu cIteva dintre urmdrile acestuia. Pe plan extern se dau stiri si se consemneazd ecouri despre campania
lui Napoleon Bunaparte (devenit mai apoi Reaparte) In Rusia, despre politica european si Imperiul otoman, despre rzboiul de eliberare al grecilor (1821-1829) etc.

MarcInd, deocamdata, punctul ultim al tradiiiei cronicaresti din literatura


noastra, scrierea lui loan Dobrescu e, In acelasi timp, prima provenind din afara
mediilor carturaresti, de curte sau boieresti, fiind scrisd de un om aproape de rind
la epoca respectiva. Faptul se resimte ata In privirrta opticii prin care sTnt Inregistrate
evenimentele, cItsi In privinIa stilului si limbii, care, In mare, e cea vie, orald, limba

vorbitd In Bucure0 la Tnceputul secolului trecut. Pe urrn, neslujind vreunei


sau unui domnitor, autorul consemneazd si comenteazd IntImpldrile conform
bunului sau sirrq si mentalitaIi sale, care, dei deformeazd uneori, se dovedeste
a fi obiectivd, In raport cu alte scrieri similare din epocd. inTelegerea relativ elementard a evenimentelor, explicate ca acte si semne ale mIniei divinitii Impotriva
oamenilor ce-si pierd credinta, o mentalitate usor conservatoare, desi prezente
In pagini, nu Intunecd valoarea istorica si literard a operei. Autorul avea, indiscutabil,

talent, percepea totul cu acuitate deosebitd, era un anxios fard pereche, star:aft
de un adevarat demon al cunoasterii evenimentelor, pe care le consemneazd cu un
pitoresc remarcabil. Astfel, la venirea la domnie a lui C. Ipsilanti se In-ampId un cutremur grozav, ce face ca pe alocuri pdmIntul sd se deschida cIt ar Tncapea un om cu

calu". in timpul ciumei lui Caragea, end sd prdpdise doud parti din lume 1i mai

mult", oamenii erau atIt de IngroziIi, IncIt si cIti eram vii ne socoteam morti
Intrarea pandurilor lui Tudor In Bucuresti, desi consemnata
si umblam
de un om caruia Ti scapd sensul evenimentelor, e de o savoare remarcabild, medita
prin creionarea aspectelor ei cotidiene. Unii dintre participarrti practicau, se pare,
raptul, violau case boiere0 1i pivniTi cu bull cu vin", puneau autoritar mTna pd
cocoane l pre fetele lor", batjocorindu-le, sau alergau nebuneTte In caleKile boe-

resti", Thgrozind trgul, fapte pe care negustorul Dobrescu nu le putea vedea cu


ochi buni i, ca atare, nu se poate opri a le stigmatiza. Evenimentele de dupd uciderea lui Tudor sInt transcrise In cronicd cu aceeai ineditd expresivitate. in cele cloud
zile cit a Iinut uciderea oamenilor lui bimbap Saya vaiu ajungea la cer. Pdrea
pTn urechile omului s'd TnvTrtea mori. De la o vreme piense i frica", ceea ce pentru
acest om neliniltit i fricos e tot ce se putea imagina ca limitd a tensiunii psihice.
Alungarea lui lpsilanti a pricinuit atItea moll, de s-au Tmputit i rnunii"; tirea

intrdrii r4lor in Bucuresti e vestit cu batai de clopot Cit Tti lua auzul" etc. loan
Dobrescu nu iartd, apoi, muierile cu capetele goale i tunse, dezgolite p.ind la brTu",
142

cu felurimi de podoabe drdcesti". Condamnd pe cei ce-au adoptat portu strein",


curviia de fa-p", mTncatoriile" celor mari, pe care foarte cu rTvna si cu cutremur

www.dacoromanica.ro

am scris". Dar sensibilitatea lui nu-i mai puIin acutd cInd e vorba de cutremure,
de stele cu cozi, de non i negri ce taie cerul In cloud, drept ca sfoara", de incendiile

ce ardeau tIrgul mai de tot", pe care le noteazd uneori telegrafic, iar alteori cu
detalii, precizdri si nuante de un neasteptat rafinament de tip popular. De notat
c autorul era si un bun desenator si ca i-a Impodobit manuscrisul cu chenare,
miniaturi, portrete (ale lui Grigore Ghica, Dionisie Lupu) si chiar cu cloud autoportrete i cIteva peisaje bucurestene.
BIBLIOGRAFIE

Aceast carte ce s numeste Floare ..., B. A. R., ms. nr. 3404.


lije Corfus, Ctonica mqtesugarului loan Dobrescu (1802-1830), in Studii i articole de istorie,
vol. VIII, Bucuresti, 1966, cu un studiu introductiv, note ;i glosar de acelasi ; Gr. StefInescu, Cutremurele de pelmint In Romnia in timp de 1391 de ani de lo anul 445 pine! la 1874 (1846), In An. Acad.
Rom.", Mem. Sectiei st., seria a II-a, t. XXIV, 1901-1902.

www.dacoromanica.ro

CARTURARI $I SCRIITORI LUMINISTI IN PRINCIPATE

Atmosfera luministd s-a Tntins la sfIrsitul secolului al XVIII-lea si Tnceputul


secolului al XIX-lea si peste Principate, cu consecinTe In diferite domenii si manifestari: mod de a Trytelege cultura si literatura, largirea orizontului geografiei culturale

a Europei, cultivarea unor noi genuri literare, abordarea problemelor de filozofie,


dezvoltarea sistemului de Inva-tamInt public etc.
Calatoriile devin un mijloc de instruire. Se ia cunostintd pe scara mai larg
de civilizatia Europei, de modul de via-ta si de moravuri. in epoca feudald calatoriile
aveau un el aproape In exclusivitate politic sau diplomatic si urmau mai ales douS
direcii : Constantinopolul si Polonia. Daca un Nicolae Milescu merge spre rdsdrit
si ajunge pIna In China, un Petru Cercel, cu veleitdIi literare, ratdceste prin orasele
Italiei, iar stolnicul Constantin Cantacuzino noteaza impresiile cdratoriei la Padova,
unde avea sa faca studii stralucite, astfel de Tntreprinderi sTrit simple accidente. Accidente grit si Tnsemnarile unui Mihai Popovici In caldtoria de la Muntele Athos In 1766
sau In Rusia (1770-1771), ale lui Vartolomei Mdzdreanu din 1770 In Rusia si ale altora.

Gustul cdratoriei de pldcere si instruire, vizInd In special apusul Europei, se naste


si se dezvoltd In epoca luminilor. Caldtorii luminati au fost tentaIi sd-si scrie impresiile 1i sd relateze fapte sau realit4i care ar putca fi luate In consideratie si aplicate
In patria lor. in acest sens sInt concepute si se desfasoara calatoriile lui Dinicu
Golescu In anii 1824, 1825 si 1826, prezentate in cartea insemnare a cellatoriei me/e,
apdrutd la Buda In 1826
...Asa si noi adunInd binele, care din citiri de car-0 bune si folositoare, care
din cdlatorii, care din IntIlniri si adunan i de oameni de neamuri luminate, sa-1 Imparsddim In parnIntul nostru, spre rodire
tdsim compatri4lor nostri si
aldtorille lui Dinicu Golescu Insumeaza un lung circuit In Europa, treand prin difer te centre de cultura din Transilvania, Austria, Italia, Germania, Elvelia, Ungaria.
Lucru important, el nu descrie numai ceea ce vede, ci completeazd relatrile de
V su cu stiri scoase din diferite car-0 si cu informaIii date de diferite persoane si personalitti. Plaseazd bocaIitile i informatiile cu harta geograficd In faId. Dinicu
Golescu este impresionat de ce vede, dar nu apare ca un barbar In fa-ta strainilor,
ci braveaza cu inuta omului cult, ascunfind In sufletul sdu durerea ca multe din
cele vdzute lipsesc In -Ora sa. Discuta si se intereseaza deci cu superioritatea omului
luminat. Stie greceste, latineste, franTuzeste, italieneste si nu Ti este strdind germana.
144

Viziteazd celebra Biblioteca de stat din Mnchen si In faTa cdrtilor nu ramine mut.

www.dacoromanica.ro

Le cerceteaz i admira numarul mare de tomuri (400 000), precum si 12 000 de manu-

scrise vechi, scrise Tnainte de inventia tiparului, Intre care 6 000 de texte grecesti
(1 061 apartinInd lui Aristotel), restul manuscriselor fiind In limba latineasa cea
veche nernteasa ovreiascd, turceasa ardpeasa persieneascd si eghiptieneascd".
Sint notari fdcute ca de un adevdrat savant. Nu trece cu vederea o editie a "Iliadei

lui Omir, toatd tipritd cu slove mari", dup originalul cel mai vechi" ce se afra
la Milano (pdcat ca autorul nu indicd exact editia), noteazd manuscrisul-traducere
din Teocrit, efectuat In anul 1395 sub titlul Idilien, precum si un vechi Lexicon latinesc, manuscript pre memvrand [pe pergament] de la anul 1158". Vorbeste de vechr
hdrti gheograficesti" gdsite In bibliotecd. Viziteazd Muzeul de stiinte naturale din
Miinchen, pe care TI compara cu cel de la Viena, si muzeul de arta plasticd, notInd
o serie de tablouri celebre. Ca si la Viena, la Mnchen Golescu noteazd toate institutiile de InvdtdmInt, la una dintre ele Inscriind pe doi dintre fiii sdi. in general,

totul este Inregistrat cu spiritul omului nou, doritor de culturd enciclopedia In


scrierea sa Isi manifesta mereu sentimentele de democrat, dorind sincer s vada
masele populare ridicate la o noud viatd si cultura. in Elvetia autorul este surprins
ca pInd si tdranii citescgazete,fapt care nu este fdrd de legdturdcu strtiduinta lur
Golescu In 1829 de a obtine aprobarea ca Heliade Rdclulescu sa scoatd la Bucuresti
Curierul romdnesc". Asadar, insemnare a cdletoriei me/e nu este o simpld carte
de impresii, ci un manifest de culturd noud, Tntocmit literar de un boier care Tritelege progresul economic si cultural, importanta comertului si a drumurilor pe apd.
In 1828 ajutInd chiar la scoaterea unei gazete comerciale, Fama Lipschi". De altfel,
In 1826 Golescu a organizat la Golesti o scoald publica, In care, pe 'Trig limba romdnd,
se Invlau latina, greaca, italiana si germana, scoala fiind pusd sub conducerea profesorului ardelean Florian Aaron, clasa avInd aci si pe Ion Heliade Rddulescu.

Dinicu Golescu combate placid nedreptatea sociald, dar In epoca luminilor


genul In care se face critica In Europa, o critica violentd, este pamfletul. Expresia
durd a pamfletului pdtrunde si la noi In diferite opere, In unele cronici versificate,
In scrieri cu intentii poetice, ca In creatia lui Vasile Pogor etc. De spirit pamfletar
este ptrunsd opera lui lordache Golescu si o piesd precum este Comedia ce sa
numwe Barbul Veicelrescul, vinzoltorul Teirii (1828) vorbeste limpede prin titlu. Pamfletar prin excelentd, cu veden i democratice, este Insd lonicd Tdutu, scriitor cu preocupdri luministe, a cdrui opera, mai cu seamd Strigarea norodului Moldaviei, frd sd
foloseascd violente de limbaj, acuzd vehement clasa stdpInitoare pentru
nenumdrate fatd de popor. El se exprimd Tntr-o limbd nesilnia stilul sdu fiind de
constructie literard modernd.
Limba romana se Imbogateste lexical si pdtrunde In scoald pentru predare a
stiintelor. Multa vreme fusese consideratd inaptd pentru asa ceva, domina In scolr
greaca, un dascOl ilustru, de exemplu, ca Nicolae Chiriac Cercel, profesor de matematici si director al Academiei Grecesti din Iasi (1760-1773), traduend si prelucrInd din opera lui Newton si din matematica lui Chr. Wolff manuale de scoald In limba
greac, folosite pIn la Inceputul secolului al XIX-lea. Spiritul luminist Insd punea
limbile nationale pe primul plan. Este meritul lui Gh. Asachi i al lui Gh.eorghe
Lazar cd au introdus limba romana In InvdtdmIntul superior organizat de ei. Gheor-

ghe Lazar spunea convins, convinend si pe altii


Au nu putem avea si noi filozofi ca s ne Invete filozofia In limba romana?
Toate putem a le dobIndi, csi noi sIntem ndscuti ca si alte neamuri... Cine poate
10 -

C.

www.dacoromanica.ro

145

zice c fiii romdnilor nu vor putea Invdta toate Invtturile In limba patriei ? Eu vdd
acum ce putere
vrere fiii romanilor au la Invdtdturd".
Verbul lui Lazar este vibrant si cald. El a creat o scoald noud, cu torte proaspete
romanesti, cu Ion Heliade Radulescu, Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, care se
vor angaja la Invdtdturd si la predare, colaborInd i duandu-i mai departe munca.
Eufrosin Poteca predd la Inceput geografia, apoi, dupd studii In strdindtate la Pisa
(1820-1823) si Paris (1823-1825), va preda la Sf. Saya filozofia, scriind si opere de
7nsemndtate filozoficd sau general culturald.
Spiritul luminist se manifestd, asadar, pInd la treptele
j

DINICU GOLESCU
rind cdtre cincizeci de ani Dinicu Golescu aratd a fi fost un boier ca toti boierii,
smerit In fata mdrimilor, stind In slujbe si luInd bani de la cei nevoiasi, precum mdrturiseste, trdind o viatd trIndavd care pInd la sfirsit Il face cdutator de tihne si vditdret la oboseli. Pe asemenea drumuri cdIdtorind omul zice el despre pusta
ungard
si pe mare, curTnd trebuie s TrnbdtrTneascd". in corabie spre Triest numai
a vdrsat si a plIns ca un copil mic". Ceea ce va admira el In Occident va fi obsteasca vietuire veseld i fericitd". Mai fusese In Ardeal (la Avrig cu doudzeci i patru

ani inainte) si In plina de biserici Rosie.


Cind din 1824 Incepesd treacd granita spre

aseza copiii la scoli strdine, Goles-

cu, mai cu judecatd acum si Intr-o vreme de repezi prefaceri, rdmIne zguduit. Cu
receptivitatea TritTrziatilor, el trece din emotii In ernotii, de la uimire la rusine,
din apatie la o aprigd vointd de bine si progres. Schimbarea la fatd a acestui boier
simbolizeazd intreaga noastrd renastere. VdzInd pe toti cdrtorii InsemnInd", ia
si el condeiul si tot drumul scrie, pentru ca publicarisind" cele vdzute s comuneascd" si compatriotilor minunile lumii. Astfel a iesit insemnarea caltoriei (scrisd
la Tnceput In greceste din lipsd de termeni si apoi talmdcit), care este Traul jurnal
de caldtorie romdnesc legat de o cdrtorie de studii. CA* scopul sdu a fost de a observa

mai cu searnd fenomenele de civilizatie, administratia si economia tdrilor vdzute


(Austria, Italia imperiald, Bavaria, Elvetia) se vede din titlu, unde aratd ca a Tnsemnat deosebirea neamurilor si a semndturilor, cum si apele, si postele, i once
obicei si faptd !Dun am vdzut". Bdgarea de seamd a Golescului merge cdtre lanuri
si gospoddrie sdteascd, spre institutiile publice, spre scoli, spitaluri, aziluri, muzee,
teatre, edilitate
numai TritImplaor Care caracterul estetic al privelistilor. El e
Infipt ca un japonez modern, vrea s vadd tot si intrd pretutindeni, In ciuda Trnbrdcdmintii orientale ce atrage atentia asuprd-i si, probabil, amuzd. in Ailvagen" se
asazd ITngd conducdtor ca s vadd mai bine pe unde trece, In vapor dd tIrcoale In
jurul motorului ca
princld mestesugul", mehanica"si,Tn sfIrsit, cu toatd interzicerea, se Incredinteazd ca este un coptor zidit In cdmara cordbiei, care are un cos
de fier drept In sus, prin care iese fumul ; la spatele cuptorului Tnpotriva gurii, un
alt cos de fier, care este scos din cuptor Inspre mehanica ce au, prin care ese caldurd cu abureald, Intocmai ca la cazanul care scoate rachiul, la care la fund Ti arde
i

146

focul i capacul strInge lacrdmd de abureald. Asa acel abur al cosului miscd cea dinfi

www.dacoromanica.ro

med., unde sInt poate Intreite decit la


un ceasornic, si cea din urrnd roat, prin
dinSii ei si prin dinSii ce sTnt pe osia de
fier, suceste osia dimpreund cu roatele".
La Viena Golescu a vrut sd intre si In
spitalul nebunilor, dar dohtorul" i-a dat
a Inselege cuviincios ca la vederea hainelor

. '...
r

j ,-.15io-'

41

sale turcesti nebunii toSi se vor turbura

.,..,

, .,

atTt, IncIt spitalul se va amesteca". intr-un


sat din Bavaria el se suie
pare mai ardtoas, sine sd intre In
i se
toate ()ale, Intreabd de rostul locatarilor,

Intr-o casd ce-

,.,

de starea materiald.
Golescu

toare asupra prejudeasilor. Trufia de clasd


am uSeste In el si cu dispreS observa ca a-a-tea
mdrimi nu stiu carte romdneascd numai

cdci sTntem fii din noblese". Un boier Inrudit sufleteste cu el i-a spus cd mai multumit ar fi sd fie grddinar la Schnbrunn cleat
ban In tialoasa Tara Romneascd. 0 cainsd

Induiosdtoare

are o minte dreaptd, birui-

cuprinde

pe

1 :,.;.... yoy,.

ot.o:b"
..

4.,

...41"A ;-'''IX

-,,,;4>.,'

.. V`,,'4:

2,.,-,,b:e.',

,
-4-

il..ttr

U, ER .
..

.3

-r

'''-

'''

f' "'

6.. ' n '

Golescul

cel iubitor de progres si, vdzInd cum vienezii salutd pe Impdrat frd umilintd, cu

e-:'--..,
4,,i' ,

.'.t '
'..:,

;,-.,'

;
'

..'

''

I _2E1, '
rso ..n ..,, -..

'

,
.

,...,,-.1,,

';.:.."4; ,.

'..;;."

.4-

v.

..6

ro-A,,,,:.,

I ' if .4'
.

'

,/
.

DINICU GOLESCU

rusine se endeste la temenelele In pulbere


ale semenilor sdi si la scorlosenia domnilor care privesc numai cu coada ochiului,
aci trupurile nu le misc.& parca s'int de ceard, si le tem sd nu se frIngd".
Ce-a vzut boierul In Occident ? Cd pe lingd Brasov este" semdndturi bune,
cd pe la Avrig s'int multi pomi roditori. La Graz neamul e muncitor, dichisit si lucrdtorii empului era asa de frumos Imbrdcasi, Tnet putea zice cinevas cd sTrit gata de
bal, iar nu de muncd : cdci tosi aveau In cap pdldrii mari legate cu o panglicd latd
si cu consurile atIrnate, Imbrdcasi cu spensuri de postav rosu, cu pantaloni negri,
numai rind In genunche, din Ingenunche pInd jos, ciorapi de bumbac si cizme scurte

putin mai sus de glezne, legate ca cele solddIesti". in Bavaria vitele sTnt mari si
de o grdsime necrezutd", pe IMO' Padua tot omul Isi udd semndturile cu ajutorul
irigaIiilor, peste tot si oamenii cei mici de jos sTnt politepsisi" si dezghesa-Si, adicd
cu fireascd slobozenie, nu sastisisi sicrunsi la uitdturd ca acei din Valahia", in $viera
sdranii citesc gazeturi" si stiu sd deosebeascd Kronstadtul rusesc de cel transilvan.
Acolo sTnt scoli bune pentru tosi, unde se Invat pInd si elinica, necum muzica.
Copila de zece ani a unui birtas i-a entat Golescului din gura si la clavir, ceea ce
l-a odihnit", amdrIndu-1 Insd asupra condiSiilor patriei. Dar hanurile cu paturi curate,
dar posta ! in ElveSia nobil si prost nu este, ci to-Si sTnt fraSi compatrioSi". Pretutindeni pe unde a fost locuitorii se onteresarisesc" de patrie, ce este o maia care
Isi iubeste pre toll fu". La Vicenza a bdgat de seamd cd, Intr-aceste locuri, socotesc
teatrele de folositoare, fiind ca ne aratd pildele acelor vrednici de pomenire". in
Austria dregAtoriile se dau dupd stiinSa fiecdruia, spre folosul trebilor obstesti, nu
ca la noi, unde boierii se mIndresc cu pielea samurului si a risului, pentru care si

www.dacoromanica.ro

147

:, 't,

IA. ,*

"'l

r '- "

'il 4.0aktxtiret'

..
.
4 V A Afl
A' 0 t i it Ai t A 6
..

KOHOrtiflAifir. rd./OEM.14

r:,.9,A UM
it S. T

51836.

1IiA
.

denie
pazd,

'

de ris au ramas". A vdzut la Viena o sume-

del Intocmiri,
podoabd,

cauta

ce

odihnd obstii,

grddini

7/

." 4

(Glacis) ciubuciubu-

minunate. La Klasi
slobode,

cele erau

la

Folx-Garten

cele nu sTnt slobode", la Paradais-Garten


ciubucul iar este slobod". La Pesta a
fAcut baie (se scaldase si In

'

spre bund
in scurt

spre toate fericirile". Prin Imprejurimi erau

-;
:

si

mare la Triest)

s'int Impodobite Intocmai


ca casele celar mai mari si bogati domni,

-"COP
,

la

cabine,

cu

canapele si

care

scaune Imbrdcate cu stofd,

oglinzi mari din tavan pInd in pardoseald, si


asternute cu covoare de cele scumpe,
curate".
hainele de Tmbracat foarte bune
i

roadelor

nu o sd

se

tuturor

nostrigd Golescu . Niciodatd


ridice deasupra neamului ro-

O prea puternice Pdrinte

al

mnesc acest nor Intunecos, plin de rdut4i


si
de chinuri i" Si se endea la fratii
nostri" tdranii, spInzurati cu capul In jos

'dit

si

afumati In cosare

ca

sa

pldteascd

Ca privitor de lucruri de artd si de


frumuseti, Golescu este Insd nici vorbd un
primitiv, cu tit inferior rafinatului Cantemir ! El are Intelegerea tdranului care
merge la bIlci, sperietura de tot ce e
DINICU GOLESCU,
mare si cu mestesug". Mdsura lui esteticd
n mnare a ca atone,
mele, Buda,
_6 (foa e de tit u)
este stInjenul". La Pesta a mdsurat cu
pasul o lature a unei piele si si-a fdcut socoteald c ocolisul tot va fi fost de 800 de stInjeni, acolo casele erau lucrate tot cu
arhitectura", dar mai ales ciddeau venit" mare. Dintre toate curiozitatile din cutare
muzeu vienez i-a placut ce-a fost mai cu iscusintd, adicd pajura austriaca faun din
s bii si cutite. Cine n-ar fi Vzut aceastd minune viind la Viena ar fi fost vrednic de
pedeapsd". MormIntul arhiducesei Cristina fdcut de scobitorul de piatrd" Canova
Ti place, Insd l descrie In amdnuntimi, de unde se vede ca pretuieste, ca un adorator
de icoane, simbolul, nu forma. La fel cu cadrele". La Belvedere a vdzut o icoand
lung de cinci stInjeni, In mozaic, ceca ce.i-a dat o Tnaltd idee despre valoarea ei.
Tablourile sint descrise cu mare uimire pentru asemdnarea" lor, cu alte cuvinte
pentru iluzia de adevdr. II opreste, bundoard, o fereastrd zugrdvitd cu fofezele des-

111,4a"i Tytiorpi,4,4

Upomparavol Oys.rtt

D.I 2
1

chise'', cu un cap de om scos pe fereastrd. Golescu are nu numai spiritul de panorama,


dar si sentimentalitatea uoard a celar de jos. El crede cd privitorii unui tablou care

148

arata plecarea unui bArbat la rdzboi sTnt obligati sd se Intristeze si, dimpotrivd, cei
cari val scena Intoarcerii sd se veseleascd si, cum tablourile sInt la rind, privitorii
si ai unuia si ai altuia sa treacd pe rind prin cele cloud star.

www.dacoromanica.ro

5i fiincicd s"nt puse arnIndoud Tritr-o odaie, si intrind se vede IntTi cea trist,
cu adevdr toti ci'ti o vad se intristeaza foarte, Inca cei mai slabi si lacrameaza. Apoi,
intorcIndu-se catre cea vesela cadr, negresit trebuie sa se bucure, cad atTta s'int

de mult semulte cu patima Intristarii si a bucuriei omenesti.


La Luxemburg e un turn cu 170 de trepte, iar In firida lui (articol de iarmaroc)
un ticalos legat Cu lanturi de mIini si de picioare. Ticalosul" e o jucrie de lem-1,
totusi Golescu ne "ncredinteaza ca privitorul ?ndestul sa cutremurd". Criteriul
stinjenului si lacramrii ?I duce cltorul In toate artele. in Triest a fost la teatru si
Infatisarea", adica piesa, a fost atIt de simtitoare", incit multa vreme se vecka
stergIndu-si lacrimile, ceea ce nu ne vine sa credem. La Venetia ochiul II e atras
tot de o masinarie, de cei doi draci" de ararnd (vrea s zic mauri") care bat orele
In turnul ceasornicului. Dup o masurtoare cu stInjenul a celor vazute ajunge la Incheierea ca au fost svirsite cu mari cheltuieli". Incalo, orasul i se parea (grozavie a naivitatii) frd aspect arhitectonicesc
Casele pe afar nu sint frumos impodobite dupd obiceiul arhitectoricesc de
acuma, ci In felurimi de fpturi din vechime, care frumusetea s-au pierdut-o ; dar
urmele se cunosc. Se cunoaste ca au fost acest oras un ce deosebit, se cunoaste
au lacuit Tritr-Insul oameni mari si c data a dat pravil in toat Evropa. Aci vede
cinevas feliurimea de izvoade de zidiri, vede multime statuie, Inca poate zice omul
ca fiestecare cas este o bucatd de anticd, pentru care alearg oamenii prin tari spre
a le gasi si a le vedea, In odai, dar toate acestea au plecat spre o as drpinare,
inct poate smui acest oras ca un om trecut de 100 de ani, pe carele dupa ce l-au

lsat toate puterile, si se afl intru asa proasta stare, st IMga el si un tInar voinic
si frumos carele priveste cum din zi In zi sd dea bdtrinului brinci In ripa".
In zidirea unde locuia cel mai mare Doju", vede cadre, vede statui, pe care
le pretuieste iarasi cu stinjenul (cadre mari de 3 si 4 stInjeni"), dupd scumpete
sau, In fine, dup multimea figurantilor din ele. Orasele italiene le-a vazut foarte
superficial. La Milano, unde n-a putut vizita Intr-o zi si jurnatate macar castelul
sforzesc, ramtne uimit de Dom, ?ma fiincica e lucrat cu mult mestesug si e mare

(240 de stInjeni").
Prin buna ei credinta', prin naivitatea ei (care e a lui Golescu si nu neaprat si
a epocii lui), aceast carte e o lectura plin de delicii, fra a fi lipsita pe alocuri de
f orul poeziei. Cci tocmai din pricina simplitaii Golescu e In stare de simtiri mal
proaspete In fata privelistii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza,
de a-si da seama de valorile ;aril lui, el cade In extaze profunde la cele mai neInsemnate lucruri, asa cum boierii, tovarasii lui de clas sociala, se nruiau turceste la
un cIntec de lutar. Sunetul, nu mai putin complicat, al unor clopote se propaga
In sufletul lui cu mari duren i lirice.
Au noao clopote
zice el de catedrala din Berna
pe care tragindu-le cu
mestesug nu fac numai sunete de clopote mari sau mici, ci fac o armonie foarte
placut urechilor dimpreun jalnica si grozavnica".
Descrierea Schnbrunn-ului da o pagina rara de poezie orientald, cu evlavii
si uimiri, cu tulburari exprimate naiv, de un slbatec, rudimentar verlainianism:
A acestii grdini frumusetea peste putint este de a putea cinevas
faca
descriere far'de greseal. Aft numai pociu zice ca un om care TritTiasi data va intra,
dupd puterea sau multimea simirii sufletului, negresit una din trei trebuie sa se
Intimpl, adica ca : sau intristat fiind si intrInd intr-insa poate sa se bucure ; sau vesel
fiind, end au intrat s se Tntristeze sau, desi nu va fi fost striinit nici de Intristare,
i

www.dacoromanica.ro

149

nici de bucurie, una dintru arnTridoud trebuie


coprinzd ; scapare de a avea este
peste putintd....
Acum este un mare Idcas impardtesc, si cu mulime ()dal imprejurul zidului
unde zic c Incape 10 000 oaste, cu toate ale lor trebuincioase.
Pe supt acest Idcas Tmpardtesc trece norodul slobod Tntru aceasta gradind, unde

150

vede un ochi de grddind limpede, fdr'de copaci, numai cu loze cu flori, lungul peste
20 stTrijeni i latul pe jumatate. La isprdvitul acestor cloud sute de stnjeni, unde s
Tncepe cam deal, un havuz Imprejurat cu zid de piatra, mare ca de 50 stInjeni lungul,
si 30 latul, plin de feliurimi de peste, din care cel mai mult ca faIa argintului, si rosii
ca para focului. Din sus la marginea acestui havuz o zidire de piatrd, asupra caria
doi cal de mare, a cdrora mdrime este Indoit cleat cel firesc cal de pe uscat ; asupra
acestora, aldri cloud nireide si aceasta de doud ori mai mari decIt trupul unei
muieri, si prin prejurul lor multe alte dobitoace, si toate acestea de piatrd. Dintru
aceastd zidire drept inainte, ?met, Tncet sd face deal destul de nalt, si tot !impede
far'de copaci, asupra cdruia este un foisor mare, si tot de piatrd, i deasupra
drept cu lespezi, si cu stilpi mulTi frumosi si toIi de piatrd, i cu scari de cloud pdrIi;
la ale cdror Tncepere sint 4 mari postamenturi care au asuprd-le 4 statuie ; trupurile
lor de cloud ori mai nalte decIt un nalt om, TrnbrdcaIi cu toate acele vechi haine
ostsesti din vremea romanilor si Tmpresura/i de multe dobitoace sdlbatice, cum si
leul tocmai In mrimea lui. Si toate acestea tot piatrd. intr-acest foisor si un pat
cu mestesug, pe care safind omul cu rapeziciune II suie deasupra Tnvelisului unde
are o vedere minunat ; vafind toatd grdina aceasta limpede ce am zis, si Tmpotriva
lacasul impardtesc, si celelalte gradini ; pentru care mai nainte voi vorbi, i toatd
Viena cu marimea
La dreapta si la stir-1ga acestui I impede ochi de grddind, sint multe postamenturi
cu statuie, tot ce deosebiIi oameni din vremea romanilor.
La spatele acestor statuie, copaci foarte nali, dei si tunsi. Acest ochiu de grddind curat cu aceste statuie la cloud' parti si la spatele lor, aceste cloud InalIate
zidiri de copaci la un cap ; palatul Impdratesc, prin care intrd lumea, la celdlalt cap,
pe munte pridvorul, la mijloc havuzul cu celelalte feliurimi de loze pricinuiesc privitorului o mare mirare, dar veseld, bucuroasd si de desfdtare (cad am zis cd grit
locuri care pricinuiesc si intristare). La dreapta a toatii acestii lungimi de grddina,
alt feliu de grdind, cu mal multd mdrime, dar tot de copaci, cu feliurimi de alee,
unele iar de copaci mari tunsi ca zidul ; altele boltite, de tot Tntunecoase, si altele
Cu copaci mari rari ; si de la un feliu de alee, pind la alta, feliurimi de grdini Tn multe
chipuri fdcute si Cu mare socoteald. Caci la o parte uitindu-5e cinevas, vede Tntru
aceea cuprinde copaci, o bucatd de gradind mare, limpede si slobodd la vedere,
feliurimi Infrumusetri de loze, cari pricinuiesc veselie ; si TntorcIndu-se la ceialaltd
parte, intristarea si posomorirea trebuie
coprinz, cad se afld intru o Tntunecoasd pdclure Tntocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri si sdderi ascunse, i alte
lucruri, care toate aduc Tntristdciuni si gInduri amestecate".
Nu mai puTin solemnd si noroasd de nedeslusite emoiii desfasurate Tntr-o buria
gradaIie este descrierea cdderii Rinului
Cale de un ceas departe incepe a s auzi un zgomot cu o oaresicare duduiald,
ce se pricinuiaste din rapedea arunaturd a Rinului ; dar aceasta este nimic, pe IMO
mirarea si sfiala cu placere ce coprinde pe om, and vine rngd aruncdturd-i si Tmpotrivd-i si vede cd dintr-o ndl/ime de 10 st. si laIime 35 sd aruncd apa jos, fiind strimtorata din partea dreaptd de un munte de piatrd asupra caruia este ziditd o cetdIuie,

www.dacoromanica.ro

si In veci toatd zidirea s cutremurd, si din stInga de alt munte mare... Printr-acesti
2 muryti curgInd gira Rinului In IdTimea ce am zis si avInd tocmai la muchea marginii, unde cade apa, alte 2 colIuri de piatrd ce ies din lumina apii ca de 3 st.,
desparte curgerea In trei limbi, tocmai In locul repeziciunii si cderii, unde strImtorIndu-se curgerea apii, ia o iuteald grozavnicd si necrezutd la cel ce nu au vdzut-o
aciia s pricinuieste acel Infricosat zgomot, si jos In aderea apii, nemaivzIndu-se
curgere de erg, ci In toatd leIimea o albd spumd ca zdpacla umflatd si prin repeziciune aruncatd foarte departe. Si de jos, iard din pricina loviturii In apd cu asa
iuTeald, sa ridicd un nor Intrupat de acele mdrunte stropituri peste toatd acea
stInd In veci acel nor In vdzduh, predidind totdeauna alte stropituri pe cele ce cad.
$i aceastd priveald iards Ts are vremea, cdci este de 10 ori mai presus de a o vedea
cinevas spre sard, cind lovesc razele soarelui In tot cataractul ; din care pricind si
s cunoaste cit de mare si nalt este acel nor pricinuit de stropituri, si aceea spumd
ce este pe la locuri groasd si pe la alte supIire, petrecIndu-o iardsi razele soarelui
face o vedere pe care eu n-am putere de a o descrie".
Dinicu (Constantin) Golescu sau Radovici Constantin din Golesti s-a ndscut
la 7 februarie 1777, ca fiu al banului Radu Golescu si al Zoiei Florescu, clucereasa.
I-a fost clasal de limbd greceascd, pe care o stia bine, Kirie 5tefan Comita. A Trideplinit felurite slujbe, ajunend la aceea de mare logoft. Era tatdI celor patru frati
Golesti (fculi cu Zoe Farfara), actori de seamd In miscarea de la 1848, iar o fatd
i se mdritd cu Alexandru Racovitd. La Brasov, bdjenindu-se In 1821 din pricina Zaverei (dupd ce la CImpina arndirtii, unindu-se cu neferii lui, i luard tot si arme, si
haine, si bani", cum povesteste frate-sdu lordache In numele sdu, n Preascurta
insemnare dialogatd a acestor
intemeiase cu a-Ova boieri o societate
secretd ce nu danui, dar din ideea cdreia iesi In 1827 Scqietatea literald romdneascd",
Inceputd In casele sale, si din care fdcu parte si I. Heliade Rdclulescu. Amestecau
veden i culturale Inaintate cu uzuri boieresti vechi, pentru c gdsim printre hIrtiile
Golestilor liste de Iigani lsaTi ca mostenire. In satul Golesti din judeIul Muscelului
avea o scoald unde se predau limbile romand, nern/eascd, greceascd, latineascd si
italieneascd, cu cloud cursuri, unul ghimnasticesc" si altul filosoficesc". Copiii
trebuiau sd. aibd numai mijloace de hrand si n-aveau a se Ingriji pentru Idcas si Invdtturd". Invttorul limbii latinesti", precum aratd un prospect din 1826, era Floran Aaron. Scoala ar fi fost fundatd de tatal Golescului. in 30 martie 1830, precum
scria cineva din Pitesti Bibliotecii" lui Carcalechi, se dddea examen de catichism",
gramaticd, retoricd, geografie, istorie, istorie naturald si mitologie. Profesor ar fi

fost D. Aron", singur. Dupd examen copiii jucard tragedia Regui, rola Martei"
fiind Iinutd de o fetit de 8 ani a lui Grigorie Leurdeanu. Dinicu, pe de altd parte,
Incepu s fan' unele traducen i ce i se pdrurd trebuitoare ; E/ementuri de filosofie
morald dupd Neofit Vamva (Bucuresti, 1827) ; Adunare de pude bisericesti si filosofiesti (Buda, 1826) ; Adunare de tractaturi ce s-au urmat ?ntre prea puternica ImprclVe a Russii si Malta Poart (Buda, 1826) si se zice si Starea Valachiei si a Moldaviei
dupd T. Thornton (Buda, 1826), desi cartea e tradusd direct din frantuzeste, In vreme
ce Golescu nu pare a cunoaste aceast limb, cdci Adunarea de pude e un amestec
din Pildele filosofesti (tipdrite Inffia oard la Rimnic, 1783) retraduse din greceste,
Cu par-0 din cartea francezului M. H. Lemeru", pe care o numeste Iuminoasd pildd
sau noao adunare de fapte istoricesti si anecdote". Pe acestea le tlmdceste dupd
o versiune greceascd fdcutd de ginerele sdu. In august 1829 semna printre membrii Obstestii adundri. Muri In octombrie 1830 si In testamentul Idsat orindui ca

www.dacoromanica.ro

151

fiii sdi sa Invete, dupd ce vor trece toti cursul stiintelor, unul dohtoria, altul matimatica, si doi pravilele si orinduiala ostaseasca", acesti doi din urma fiind Indatorati
c nd va fi ostire regulatd sa slujeascd patrii, i chiar cu singele lor...".

BIBLIOGRAFIE

insemnare a cdleitoriei mele Constantin Rodovici din Golesti, Buda, 1826 ; insemnare a cajtoriei
mele, editie de Nerva Hodos, Bucuresti, 1910 ; editia P. V. Hanes, Bucuresti, 1915 ; editia D. Panattescu-Perpessocius, Bucuresti, 1952 ; editia Gheorghe Popp, Bucuresti, 1964 ; Adunare de pude bisericesti so filosofiesti, Buda, 1826 ; Adunare de tractaturi ce s-ou urmat..., Buda, 1826 ; Starea de acum
o Printipoturilor Valahii si Moldavii, de Thomas Thornton, traducere de Dinicu Golescu, Buda, 1826
Neof t Vamva, Elementuri de filosofie morald, traducere de Dinicu Golescu, Bucurest i, 1827.

C. Sarcaleanu (C. Stere), Europa" pentru un cdlator romdn In 1825, in Viata romaneasca",
V, 1910, nr. 1 (reproducere in C. Stere, in literature'', Iasi, 1921) ; P. V. Hanes, Un cdldtor englez
despre Principatele Romdne, tradusa in romaneste de Constantin Golescu, Bucuresti, 1920 ; Perpessicius, La centenorul cdldtoriei lui Dinicu Golescu, in Mentiuni critice, vol. I, Bucuresti, 1928 ; idem,
Ailvagen si vapor lo D nicu Golescu, in Mentiuni mace, vol. III, Bucuresti, 1936 ; idem, insemnarea
cdldtoriei mele
protect de prefatd, in Mentiuni de istoriografie literard si folclor, Bucuresti, 1957
A. Nicolescu, Observatii asupra neologismelor din insemnarea cdleitoriei mele" a lui Dinicu Golescu,
in Contributii la istoria limbii literare In secolul a/ XIX-lea, vol. II, Bucuresti, 1958 ; W. Draeger, Bemerkungen zu den Londernamen in den Schriften Constantin (Dinicu) Golescu, In Omogiu lui lorgu lordon,
Bucuresti, 1958.

IORDACHE GOLESCU
Fratele mai mare al lui Dinicu Golescu, marele vornic lordache (Gheorel?.
Golescu (c. 1768-1848), efor al scoalelor, membru si el al Obstestii adundri, e
cunoscut de asemeni ca om de cultura, dedicat cu precddere propdsirii scoalei.
Prin voia lui Caragea va fi din 1814 unul din eforii scoalelor, luInd parte In 1817 la
ntocmirea regulamentului acestora si fiind printre factorii deschiderii, In 1818,
a cursurilor de la Sf. Saya. Mereu In slujba, devine sub Alexandru Vodd Sulu vel vor-

nic al obstirilor, Insdrcinat s descotoroseascd ulitele de tarabe, iar sub Grigore


Dim trie Ghica Ingrijeste de caldarimul politiei" Bucuresti. ArdtInd zel fat de guvernamintul lui Kiseleff, intrd In 1829 in Divanul savIrsitor", la 1831 In Obsteasca
extraordinard adurare" pentru revizuirea Regulamentului organic, numindu-se
dupd aceea mare logofdt al dreptatii In 1831-1832, prezident al Sfatului consultativ,
un soi de curte superioara de justitie (in 1838), membru din 1844 la sectia a doua
a Inaltului divan, de unde In 1845 G. Bibescu Il da afard cu toatd sectia pentru o
talmdcire silitd" a Pravi lei, In fine membru la malta curte din 1847. Murea la Orsova,
"n drum spre Mehadia ; octogenar sau aproape, In toiul revolutiei pasoptiste, In care
se agitase nepotii sdi de frate, dar pe care el nu se stie de va fi gustat-o, avInd In
152

vedere ca "n 1821 II huiduise tdranii (uideo, ciocoiule") si-1 despuiase craii" lui

www.dacoromanica.ro

Tudor pInd la cdmasd de parale, saluri,


ceasornic, scule de diamant, ba chiar si de
niste sfinte moaste pe care le purta asupr-si dumneaei Marghiorita" BdIdceanu,
sosia sa, care Ti ddduse 23 de copii (IntTia
nevastd, Eufrosina Manu, Ti fugise curind
dupd nuntd spre a se remdrita cu logofdtul Rdducanu Rosetti). CInd In 1860, data
la care

.tara fcuse

pasi

uriasi

In sensul

occidentalizdrii, se exhumar oasele fostului


mare vornic, noaptea, la lumina tortelor,
furd aflate In sicriu resturile unui boier
cu totul anacronic, cu mare barba alba'
Inca desfoiatd printre bucdti de stofe si
bldnuri, iar In cap cu islic, aproape intact,
de zibelind.

1828, lordache Golescu, om cu stide carte greceascd, latineascd,

In

intd
si

francezd,

avea In

pregdtire o gra-

maticd (In ms. Bgeiri de seamd greimeiticesti)


si

un Dicsioner romnesc. Gramatica apdru

4.:

In 1840. Lexiconul, numit de el Condico


limbii romdnesti, cuprins In sapte volume,
a rdmas In manuscris, ca toate celelalte

IORDACHE GOLESCU

opere de altfel, Tmpreund cu un dictionar


elino-romdn, In alte noud volume, un dictionar romno-grecesc si un tablou : Icoon pre scurt arttoare de pronume/e ce

priimesc la trduplecdri atit graiurile peitimitoare, cit si celelalte.


Marele vornic Tncepuse a interpreta In limba romnd, greoi, cintul

al Made':

Spune-a mea iubit DoamnI, spune tu, stdpina mea,


Ce nu poate alta spune, far numai Doamna mea[...]

i Engolpion de aur (lcoana lui Chevit). De preferintd traduce in greceste, si anume,


nici mai mult nici mai putin, Le temple de Gnide, Cphise et l'Amour, Arsache et Ismme

si Lettres persones de Montesquieu, precum si Paul et Virginie, de Bernardin de St.


Pierre.
Folcloristii fac mare caz de el, pentru ca a cules proverbe, Pilde, povelpiri i
cuvinte adeverate si povesti cu trebuincioase lmuriri:

Eu botez si miruiesc, el va sti de va trdi. (Se zice pentru cei ce nu le pasa


d-ale altora.)
Unde mas si pahare, acolo si Stan calare. (Se zice pentru lingdii ce aleargd
dup. mese d-a gata.)
Pdunul sa tacd, daca va sd placa. (Adecd cel ce nu stie sa grdiascd mai bine sd
tacd, fie si de cel mai mare neam.)
Al spune un vis, dar nu pot da ris (sd zice end va sa spuie oarecine oarece,
dar nu stie da unde sa Inceapd).

www.dacoromanica.ro

153

i;

l':11) PI DE 'is li A pi 'lb

Unde lipseste pdunul, cioara s pare


unde ne

pasrea cea mai frumoasa (adica


lipsesc cei mai de cinste, acolo
HiLHOAII0d0P fr.441,111181114
de

?%c1fA1? LHAY filANA,IVANK&I


flw.iiI suittrir Waste' ALUSANDRU
ni IIu14f b in mend ieeleifes

DIM. rritA DOEROD..

D;r1Doiredunreti

ou Kunz 'pi
tlp.i.Inlai
lieo.

lipsesc cele frumoase, acolo si cele mucoase


ni se pare frumoase).
Cine-si imparte averea, pind a nu muri,

fat, poate sa ma si bata.


Din tata usturoi, din

mama

ceapa,

m-am nascut ardei (cel cumplit)".

Aici nu e Insa numai folclor, ci un inceput de placere paremiologic ca la A.


Pann si C. Negruzzi, In care se include
satisfactia, de esentd clasic, a observatiei
morale. De altminteri, Golescu se ridica
rind la speculatia de idei in dialoguri de
tip platonician, In care numele convorbi-

-4

;
L.

mai

s se gateasca mult a suferi, ca nimeni da


el va ingriji.
Zis-au unul : Cutare te ocardste.
lar acela ii rspunse : Cind nu sint da

D. Bun:akin. 101iDAICE i0.1.E.SEUL

Iu

cei

prosti prind locul cel mai bun si unde ne

odic!:
;

torilor au fost cu tact romanizate


Dumitru : Oare ce vei zice, Gheorghe,
pentru rusine ? Ce este rusinea ?

Gheorghe: Nimic alt socotesc, Dumitre,


a sufletului, ce
tice;ti, Bucureti, 1840 (foaie de titlu)
simtim cInd ne dojenesc pentru fapte
urite si netrebnice".
Dumitru si Gheorghe delibereaza, asadar, despre conceptul de bine (Vorbei
IORDACHE GOLESCU,

Bagdri de seamci supra conoanelor gram-

ca va fi, cleat o Intristare

i'ntre doi insi pentru rusine) si ajung la Incheierea ca el e relativ, I uInd searnd ca a umbla

gol e rusinos la noi si firesc In alte parti.


Dumitru : Pentru ce dar acestora li se va parea cd urmezi urit, urrnind cele
frumoase de la ceilalti, si acelora li se va pdrea ca urmezi frumoase, urrnind cele
urite de la acestia ?
Gheorghe : Pentru nici o alta pricina, Dumitre, mi se pare ca numai pentru ca
este obisnuit aceasta de el".
Astfel In chestiunea conventiilor sociale. Cind Insd vine vorba de fapte bune,
ori relein intelesul strict al cuvintului, Gheorghe respinge relativismul si proclama
absoluitatea notiunilor de bine si de rau.
Gheorghe : Precum bunatatea toti de obste o numesc de bun, i astazi si mime
si totdeauna, iar nu unii bund si altii rea. Si rutatea asemenea, toti de rea o numesc,

iar nu unii de bund si altii de rea.


Asa se vede, zice Dumitru".
lordache Golescu schiteaza si o politic pe baza eticii (Ceitre ocirmuitorii normdelor). Intria orInduire social a iesit, crede el, din frica de aproape, care a dus la
afirmarea legii fiescare sa-si stapineasca al sau". De aici au decurs inegalitatea si
154

razboiul, ceea ce a indemnat pe unii sa nscoceasca pentru norodul cel prost" nadej-

www.dacoromanica.ro

dea" in fericirile de dupd moarte si ideea de datorie". Golescu propune cugetul",


care nu-i decit constiinta eticd rationald, categoric imperativa, desfacutd de once
hedonism transfigurat (frica si nadejde), o manifestare a libertdtii, ce se poate Tritdri
prin educatie
Dupd aceasta dar ardtare, zisei, zicind bun cuget, intelegem o plecare si
o rivna, de buna voia noastra, catre un bine. Fard nici o indoiala imi zise, si mai ales
and nici de vreo frica, nici de vreo nadejde avem acest bun cuget (cad amintirea nu
mai este, nici se mai numeste Cuget, si chiar acea frica si acea nadejde) si insusi noi,
de sine-ne, cunoscind ca binele este bun si rdul este rau, ne departam de cel rdu si,

imbratisind binele, urrnam aceasta, de buna vointa noastra".

Alt moment cu urmdrile lui


Ora : Domn bun, Domn milostiv, Domn cu frica lui Dumnezeu.
Cimpoiasul : Lasa, lasd s vedem.

Ora : Domn ales dintre boieri, Grigore Voda Ghica.


Meiscdriciul (cu oala in mina) : Vivat ! Vivat !
Cimpoiasul : Lasd, lasa, s vedem".

Peste putin, In alte perdele", vodd, ajutat de vistierul Barbu Vacarescu si


logofatul Belu, face ce-a facut Caragea : pune dan i si agoniseste bani, iar end vornicul

Balaceanu Ii contesta' dreptul la un analogon, boierii complici interesati se caineaza

in diminutive
Matacu Racovitcl : Auzi minune ! Si tocmai dintr-acesti bani zicea Maria-Sa
Vodd cd o sa-m dea si mie o sumd bund ca sa-m pui la loc caluseii mei, oisoarele
mele, iepusoarele mele si celelalte vite ce mi le-au luat paginii de turci si hotii de
zavergi
McIsceiriciul : Si hdinisoarele mele cele de parangol, c-am ramas cu ... gol".

Usurinta cu care vornicul trateaza dei intr-o limbd pe jurndtate bisericeascd


este un fenomen notabil la aceastd epoca. Pe ascuns, moralistul si-a depus onesta

fiere impotriva contemporanilor in tablouri dramatice, divizate in perdele", prolixe si narative, cu expresii proverbiale si pe sleau, la un pas de vulgaritate (Istoria
Tdrii RomcInesti ;Starea Tarii Romanesti pe vremea streinilor si a peimintenilor). Cu sari spiritul de delatiune propriu
cronicarilor munteni, lordache Golescu
pamfletarul destdinuie prevaricatiile slujbasilor greci ai lui Caragea si ai lui Grigore
Ghica, scandalul cu ddrile pe trei-patru luni (triminii si tetraminii) pe timp de asidosie (suspendare a impozitelor), zelul bumbasirilor pesingii si zoralii, venalitatea
cinurilor, ridiculul binisliilor, pe linga care se propune ironic instituirea caftangiilor,
ceacsirliilor si ismengiilor
Voicul Zapciul : Bine zice, badica, ca ()data auzeam si eu ca prea putini boieri
era, iar acum Ii vezi ca furnicile pe pod, te Impiedici pretutindenea de barbe ; ai
putea face sume de caiere din barbele lor"

casmul

Doi huzmetari, un vindricer si un oier, isi vars focul impotriva logofatului


Belu, care a smuls bani, furati, de la vindricer, lasindu-1 ipipalac", si va face asijderi

prin amenintarea inchisorii si cu oierul


Peste citava vreme, scdpind de la inchisoare, galben, slab, prapadit ca
vai de el, far:a singe In obraz, intocmai ca cind ai fi vazut moartea scrisa In obra-

...

zul lui, si intilnindu-ne cu totii In Curtea-Veche, unde se stringe toata craimea Bucurestilor, jurdmint mare Tmi facea ca cu totul s-a stins, Mat a ramas sd ceard mild
cu talerul pin biserici. Afertjrn Capooghl, aferrn saca (zisei catre ei, cum zic turcii)".

www.dacoromanica.ro

155

La venirea lui vodd Ghica, domn pmIntean, tot satul Bezdead se veseleste,
ward de cimpoias, care tine un ison hilar
Ora : Sdltati si chiuii ! C domn pdmintean ne-a venit.
Meiscdric ul :Aolica !
Cimpoiasul : Lasd, lasa sa vedem".
Din pdcate, lordache Golescu e numai un diletant care nu stie

organizeze

darurile, s creeze situatii si figuri si sa dea materialului, pe care II vor prelua V.


Alecsandri si N. Filimon, un sens literar superior.

BIBLIOGRAFIE

Bogor, de seam asupra conoonelor gramaticesti, Bucuresti, 1840 ; Viato scrierile marelui vornic I rda he Go/escu, publicate de N. Banescu, Valenii de Munte, 1910; Preascurta Insemnare de

turburarea Tani Romclnesti, In Emil Virtosu, lordache Go/escu si IntImplarde anului 1821, in Viata
r maneasca", XXII, 1930, nr. 9-10 ; &area Toril Romdnesti, In Gh. I. Georgescu-Buzau, Satire st
p mf ete din preajmo anului 1848, Bucuresti, 1950 (B. P. L) ; Comedia ce sei numeste BarbulVadirescul,
in Al. NIculescu, Prima nostri dramaturgi, cu o introducere de Florin Tornea, Bucuresti, 1956.
Al. Lambrior, Un manuscript al vornicului lordache Golescu, Pude, povatutri i cuvinte adevarote
Po esti, In Convorbiri I iterare", VIII, 1874, nr. 1 ; Lazar Saineanu, Coi gramatici munteni : lanachi
Vacarescu si lordache Go/escu, In Revista noua", IV, 1891 ; G. T. Kirileanu, Cuvinte poporane din
d ctionarul manuscript al marelui vornic lordache Golescu, n 5ezatoarea", XVIII, 1922 ; George
Bengescu, Despre activitatea literar a unor membri oi familiei Golescu In cursul sec. a! XIX-lea,
Bucuresti, 1923 ; N. Banescu, Marele vornic lordoche Golescu, Bucuresti, 1935 ; D. Panaitescu-Per-

pessicius, lordache Golescu, lexicolog, folclorist si scriitor, in Studii si cercetari de istorie literara
si folclor", III, 1954, nr. 1 ; idem, Teatrul lui lordache Golescu, In Scrisul Bantean", VII!, 1957, nr. 5
(vezi si Mentiuni de istoriografie literara si folclor, Bucuresti, 1957).

IONICA TAUTU
Comisul lonicd Tutu a fost un Inflcdrat patriot si un intelectual progresist care
a dat lovituri puternicefeudalismului din Moldova de pe poziiile boiernasilor novatori,
a ati cu burghezia In ascensiune. El a contribuit la actiunea de rsp'indire a ideiior
noi, opunindu-se politicii guvernrilor retrograde, lu'ind parte la formarea de asociatii

conspirative, organifind comploturi si 'incerend s pregdteascd forme de protest


colectiv.
Cunoastem putine date din viata si activitatea acestui novator". S-a nscut
in una noiembrie a anului 1795, la Botosani. Desi se trdgea din vechea familie moldo-

\.eana a logofdtului Ion Tdutu, secretarul si sfetnicul lui Stefan cel Mare, printii
a erau boiernasi si au avut de suferit multe neajunsuri materiale si morale din partea marilor latifundiari ai Moldovei. in aceastd atmosfer de dusmnie fatd de marea
156

bo erime a fost crescut si educat viitorul comis, Trivdtind In familie cu un clascal


democrat, recrutat dintre refugiatii politici francezi. 5i-a insusit foarte bine limba

www.dacoromanica.ro

francezd si limba greacd, asa cd un important izvor spiritual al formdrii conceptiei


sale despre lume, viatd si societate I-a constituit contactul pe care tindrul elev
I-a avut de timpuriu cu ideile revolutiei franceze din 1789 si ale unor intelectuali
progresisti francezi care exprimau In operele lor ideologia burgheziei din Apusul
Europei. Montesquieu, Rousseau, Condillac, Voltaire, Volney s.a. erau scriitorii lui
preferati, familiarizindu-I cu ideile politice ale luminismului, precum si cu creatia
sentimentalismului preromantic. Din Volney a si tradus, se pare, celebra opera
a acestuia :Les ruines. Meditation sur /es revolutions des empires..., care 7n versiune
romneascd sund : Sfdamdrile. Procetirea asupra revolutiilor Impardtiilor.

Continu7nd preocupdrile unor membri din familia sa, lonicd Tdutu si-a ales
ca profesiune ingineria hotarnicd" si a participat la delimitarea sistematicd a unor
mosii ale latifundiarilor moldoveni, care acum se interesau mai mu It de soarta mosiilor lor si de dezvoltarea mai rationald a agriculturii, In scopul sporirii cantittii de
cereale, marfd pentru export. in goanaaceasta de acaparare a cIt mai multe terenuri
arabile Tsi au punctul de plecare numeroasele neTntelegeri si ura dintre boierii mari
si boiernasi. Ionic& Tdutu, ca reprezentant al micii boierimi, va acumula si transplanta

aceastd urd si In domeniul social-politic. Ca inginer hotarnic, el este autorul unei


Hdrti a Moldovei, In cloud tomuri, si al planurilor de hotdrnicie a mosiilor Stroesti,
Drguseni, Brosteni, Sdcueni, Santeesti, Giurenesti, Corldtesti, Ontsti, Costest', Dar-Asti si Foltesti. Cunoscut ca inginer hotarnic incd din anul 1813, poate
considerat printre primii ingineri hotarnici romni, Inaintea lui Gheorghe Lazar,
a lui Gheorghe Asachi si a elevilor acestora.
Dei este boierit cu rangul de cdminar, lonicd Tutu participa activ la
organizarea unei asociatii politice conspirative a boiernasilor moldoveni, denumitd

societatea cdrvunarilor", dupd exemplul revolutionarilor carbonari" din Italia.


Marea majoritate a acestei organizatii o reprezentau boiernasii, a cdror conceptie
social-politicd a fost exprimata in scris de lonicd Tutu intr-un proiect de constitutie democraticd, redactat la Iasi, la 13 septembrie 1822, cu titlul : Cererile cele
mai rnsemndtoare ce se fac din partea obstiei Moldaviei . . . spre a sluji peirn7ntestii ocir-

muiri de temei p7n ce se va putea infiinta pravila rii, intr-o desdvIrsitd alcdtuire.
Prin aceast constitutie, autorul zdruncina privileghle marilor boieri, asa ca lonica
Tutu si-a atras ura nestvilit a tuturor virfurilor feudale din Moldova.
Tot In legdturd cu activitatea politicd a lui lonicd Tdutu, documentele vremii
mrturiile contemporanilor sdi ni-I aratd bun prieten si tovards de luptd cu lonita
Sandu Sturza, viitorul domn parrantean al Moldovei. Nu-i strdin de actiuni le desfdsurate de boierii novatori pentru recomandarea acestuia ca domnitor si personal
Il sustine prin cuvIntdri, scrisori si pamflete, rdspTndite In cit mai largi cercuri ale
societatii moldovenesti. Astfel, la 1 iulie 1822, scrie si rosteste discursul La 7nscounorea lui loan Sandu Sturdza, cuvIntare care contine idei progresiste si pozitii demo
cratice, asemndtoare celor 77 de ponturi" (articole) ale Proiectului de constitutie din 13 septembrie 1822. Tot asa, la 6 ianuarie 1823 compune J lungd Scr oa re

de felicitare din partea alugdrilor unei mndstiri din muntii Moldovei atre do-nnitorul lonit Sandu Sturza. Aici autorul face un bilant al activitdtii domnitorului
in cele cteva luni de la Tnscdunare si II felicit pentru mdsurile luate spre binele
poporului. Felicitrile acestea sInt puse de Tutu pe seama cdlugdrilor unei mdridstiri
ar reprezenta aprobarea i adeziunea re prezentantilor bisericii la noua oCrmuire a tdrii de cdtre domnitorul pdmTntean.

si

www.dacoromanica.ro

157

Din punct de vedere politic, aceste douddiscursuri ale lui lonicd Tdutu sTnt strIns
legate de pamfletul Strigarea norodului Moldaviei ccItre boierii pribegiti si ceitre mitropolitul, cea mai importantd dintre scrierile sale politice. Aceast Strigare a norodului
a scris-o rautu Tnainte de 28 martie 1822 si este un fulminant rechizitoriu Tmpotriva

marilor latifundari moldoveni, care, In frunte cu mitropolitul Veniamin Costache,


au fugit, la 1821, din calea eteristilor si s-au stabilit la Cernduti, In Bucovina, ca ssa
fie protejati de austrieci. in numele Tntregului popor, Tutu demascd lipsa de
patriotism, lasitatea, venalitatea si egoismul meschin al boierilor fugan i si Ti face
rdspunzdtori de starea de plTns In care se afla Moldova feudald din punct de vedere
politic, administrativ, juridic, educativ si instructiv (sau cum spune el : In privile-

ghetele daturi, In rinduieli, In obiceiurile rii, In paza natiei, In pravili, In giudecatorii si In scoli"). Pamfletul e scris cu talent si sustinut cu un bogat material
faptic cules din viata contemporand cu autorul. in Strigarea norodului, lonicd Tutu
demasca' tot ce este vechi si rdu In societatea moldoveneascd din primele trei decenii
ale secolului al XIX-lea, acest pamflet putTnd fi socotit ca partea introductiva' a
operei sale, In care autorul si-a fixat pozitia progresist fatd de realittile sociale

din lard. Proiectul de constitutie si toate celelalte scrieri ale sale contin idei noi
si propuneri de Indreptare a rdului ; ele pot fi considerate drept capitole dezvoltato
din aceast parte introductivd si sint legate Tntre ele.
In urma activittii politice, lonicd Tutu devine secretar si sfetnic al domnitorului lonitd Sandu Sturza si Tsi mentine aceastd demnitate pind In lama anului 1824.
In cadrul rangurilor boieresti, lonitd Sandu Sturza 1i recunoaste meritele si,
la 2 septembrie 1823, Ti acordd titlul de mare comis, avind misiunea de a fi Tnsoti-

torul domnitorului la pardzi si ceremonii.


La sfirsitul anului urmdtor, domnitorul TI trimite pe comisul lonicd Tautu la
Constantinopol, ca secretar al lui Neculai Sturza, fiul domnitorului, luat ca ostatic de
sultan.
La Constantinopol, lonicd Tdutu Tnvatd I imba turca, dar citeste in I imba francezd
I' tratate de economie politicd si se documenteazdsi In domeniul dreptulu i comercial si

administrativ. Cunostintele cdpdtate Tutu le foloseste In Tncercdrile pe care le


face pentru dezvoltarea relatiilor comerciale dintre lumea Orientului si Moldova.
El se oferd conducerii lmperiului otoman ca sd organizeze finantele turcesti dupd
sistemul englez". Studiazd stiintele naturii dupd manuale si cursuri de istorie naturaid. Centrul preocupdrilor sale stiintifice TI constituie anatomia, fiziologia si psihologia omului. Aceste preocupan i ne confirma Inca o data atasamentul lui lonicd Tdutu

la rationalismul filozofic al vremii sale.


In sectorul literar, eclectismul lui Ionia Tdutu TI cdIduzeste tot acum spre
opera lui Benjamin Constant, ale cdrui Mlanges de littrature et de politique le pretuieste Indeosebi, pentru ca exalta ideile revolutiei burgheze din 1789 si fac elogiul
libertatii popoarelor. (BdIcescu Insusi va aprecia opera lui Benjamin Constant.)
Sentimentul de mindrie national:a' TI va Indemna pe Tdutu s scrie o Istorie a
romclnilor dupd model ul vechilor hronografe, adicd sa Tncadreze trecutul de luptd al
poporului romb In istoria universald, aldturi de lupta pentru el iberare a altor popoare.
Lucrarea Tnsd a ramas In faza initiald, de proiect. Singurul capitol redactat se numeste

Politicesti ludri aminte asupra Moldaviei". De aici se vede clar c autorul era
partizanul istoriografiei cronologice de tip dinastic si elogia personalitatile istorice
care au condus poporul la lupt, devenind eroi legendari si populari, exemplul lor
158

fiind vrednic de urmat de cdtre contemporani.

www.dacoromanica.ro

imbolndvindu-se de tuberculozd, lonicd Tdutu rmTne la Constantinopol. Medicii

curanIi Ti administreazd numeroase medicamente si l trimit pentru cIteva luni la


Brusa. AvInd iluzia cd se Insdndtoseste, comisul revine la preocupdrile sale culturale
si, la 1 octombrie 1828, Tncepe s redacteze un tratat Asupra mestesugului ocirmuirii,

lucrare In care Isi expune pdrerile sale despre stat si despre conducerea statului,
ccnducer2 ce trebuie sd fie IncredinTatd unui monarh Invdtat si cu dragoste de tart'.
Cali teoreticienii burghezi luministi si sentimentalist' din Franta, lonicaTdutu credea
ca cea mai bund forma de guvernmTnt este monarhia constitulionald.
Concomitent cu redactarea tratatului despre ocirmuire, lonicd Tutu, desi
ros de board' si de mizerie, la 4 mai 1 828, Incepe sd scrie dupd Ch. P. Girault Duvivier o

Gramaticd a limbii frantozeisti, din care n-a redactat decit capitolul consacrat foneticii
si o parte din morfologie. Preocuparea lui de a redacta manuale In limba nationald se
Inscrie pe linia aceluiasi luminism cultural de care erau TnsufleIiti intelectualii Dro-

gresisti din Principate In perioada de ascensiune a burgheziei.


Dupd Incetarea misiunii sale diplomatice, lonicd Idutu trdieste In conditii foarte
grele ultimii doi ani din viatd. Ca sd-si asigure existenta, Tsi oferd serviciiie sale virfurilor feudale otomane: cere aprobarea sultanului ca s poatd preda lectii de trancezd,
istorie, geografie, inginerie si filozofie, lar vizirului i se ofer sd-i msoare si
administreze mosiile. Pretutindeni Insd este refuzat. intr-o sArdcie cumplitd, lonicd

Tdutu moare In luna aprilie din primdvara anului 1830.


In Intreaga sa opera de pamfletar I iric se Tnscrie doar frumosul Epitaf scris pe
mormntul unei fete, publicat de Kogdlniceanu dupd moartea scriitorului:
Ap-i la o floare,
Ce-a vintului boare
Cu-a florilor plins
O fac sa rsaie
Scerea de-o taie,

Tot lustru i-au stins...

Pentru lonicd Tutu, Moldova feudald era o mahind veche ale cdrei rdzoare,
roase de vremi si hrentuite de IntImpldri, ar trebui schimbate...".
Mare parte din activitatea lui cetdteneascd, oglinditd si In scrierile sale, a fost
semnalul de luptd contra acestei lumi vechi. Acest boiernas cdrvunar" si novator"
apare Tn idei un precursor al pasoptistilor. Scrierile lui poartd pecetea stilului caustic,
de satird 1i pamflet, caracteristic luministilor.

BIBLIOGRAFIE

Epitaful scris pe mormdntul unei fete, publicat de M. Koglniceanu, in ,,Aluta romneascI", 1838,
nr. 5 ; Emil Virtosu, Un parnfiet moldovenesc din vremea Eter'el (Strigorea norodului Moldovei), In
Viata romfineasca", XXII, 1930, nr. 4-5 ; Emil Virtosu, Din scrierile inedite ale comisului Icnica
Tdutu, in Viata romneasca", XXXI, 1939, nr. 8.

www.dacoromanica.ro

159

G. Bogdan-Duicd, Tautu-Beldimon-Negruzzi, in Fdt-Frumos", V, 1908 ; N. lorga, Un jacobin


moidove ou XIX-e sicle, Paris, 1937 ; Gh. I. Georgescu,
Buzdu, Un vechi propoveiduitor al democratiei, ccmisul Ion,c3 TJutu, Bucuresti, 1945 ; Dan Mdnucd, Grornatico manuscris a comisului

Tdutu, In Studii si cercetdri stiintifice", seria Filologie, Iasi, X, 1959, nr. 1-2.

GHEORG HE LAZAR
Gheorghe Lazar, ctitorul scolii superioare romdnesti In limba nationald, initiatorul

InvdtdmIntului nostru stiintific, era fiul unui taran iobag de pe mosia baronului sas
Bruckenthal de prin parti le Sibiului. Ndscut la 5 iunie 1779, In satul Avrig, unde a
urmat si scoala primara, si-a facut studi i le secundare la Cluj si Sibiu, lar pe cele supe-

rioare la Viena. Aici Isi da doctoratul In stiintele fizico-matematice. Obtinind si titlul


de doctor In teologie, se Inapoiazd la Sibiu, unde, dupa ce primeste hirotonisirea si
functia de arhidiacon, e numit profesor la seminarul candidatilor de preati al episcopiei
ortodoxe. Candiclind la scaunul de episcop ortodox al Banatului, devenit vacant,
Lazar e respins ca fiind prea savant" si mai ales indiferent fatd de religie", cu a-tit
mai mult cu tit despre el umbla vestea ca tinuse Intr-o biserica predici prea Indraznete, antireligioase". Resemnat, Lazar, continuIndu-si activitatea de profesor, se
consacrd scrierii si traducerii de cdrti cu caracter didactic si educativ. Traduce astfel,
n acest timp, o lucrare teologicd a episcopului Platon din Tvor (Rusia) si invc*Iturile
morale pentru bieti ale lui Gottlieb Ehrenweich, I ucrarea lui Johann Heinrich Campe, un

f.,1 de povestire morald In care se sustinea ca monarhia nu e sprijinit de gratia


divin", ci ca e o creatie omeneascd. Tot acum, mai talmaceste el o geografie-matematicd pentru cop si alcatuieste o gramaticd romdno-germanasi diferite manuale pentru

,colile romdnesti.
Intrat In conflict cu autoritatea bisericeasca, reprezentatd de episcopul Vasile
Moga, care-i Insceneazd un proces disciplinar (cu care prilej e prezentat ca om arogant, violent, turbulent, nedisciplinat si
primejdios"), prigonit de administratia
habsburgicd si de nobilimea austro-maghiara, pentru ca Isi exprimase admiratia fata
de noi le del antifeudale, care Incepuserd a-si face drum prin Europa, exclus din rIndurile clerului transilvdnean si destituit din functie pentru insubordonare fat:a de episc.opul sdu si pentru alte abateri, dat In supravegherea autorittii politienesti", Lazar
se vede nevoit sa-si prdseascd locuri le natale. Dupd un scurt popas la Brasov, unde-si
cistiga ina ca profesor particular, supravegheat" mereu de politie, Lazar trece

160

muntii In Tara Romdneascd si ajunge la Bucuresti, In 1816. PracticInd meseria de


inginer cadastral, inginer hotarnic, mdsurdtor de pdmInturi, ca atTtia alti ingineri
nemti adusi de boieri pentru msurarea mosiilor (de aceea, mai tirziu, pandurii lui
Tudor, In tabdra cdruia, la Cotroceni, Lazar va poposi zile si nopti intregi, i vor zice
neamtul"), clascalul ardelean atrage repede atentia si-si cistigd simpatia si increderea
unor boieri patrioti ca banul C. Baldceanu, membru al Eforiei scolilor, poetul lancu
Va drescu, lordache Golescu s.a., care devin de Indata sprijinitorii lui inflcdrati.
La 1 decembrie 1817, Eforia scolilor, solicitind domnului Caragea autorizatia
de a deschide o scoald In care disciplinele bisericesti si cele filozoficesti" sa se predea
c h ar In limba noastrd cea romneascd", Il recomandd ca profesor pentru aceasta

www.dacoromanica.ro

inginerul ardelean, deoarece, cum se


aratd prin cererea Eforiei, altul mai destoinic n-am putut gsi fdr de un Lazar inginer ce a venit acum de curind din parIile
pe

pdmint . . .".
luni dupd
aceea, la 6 martie 1818, prin anaforaua semexponent al
natd de Caragea, Gh. Lazar
Scolii ardelene, adinc pdtruns de pedagogia
deschide cea dintTi institutie de
luministd
Transilvaniei

aici intr-acest

Numit astfel profesor, citeva

invdtamint mediu si superior in limba romand, pe care el o numeste In Instiintarea" sa catre public, din august 1818, Academie de stiinte filozoficesti si matematicesti". Prin aceasta instiintare", adresatd
de toatd cinstea vrednicei tinerimi",
Lazar afirmd cu bucurie cd a venit In sfirsit
ziva ca si poporului sdu sa i se deschida
caile adevdratei culturi.

Cu rusine scrie el vine un popor


si neam ce este asa vechi, asa vestit, proslvit si inzestrat cu toate rodurile parnintului, precum si cu toate darurile duhovnicesti, cu un cuvint neam Impardtesc. . si
sd nu aiba si el o scoald mai de treaba, o
Academie de stiintd, chiar In limba maicei
sale, ci sa se lase mai slab, mai scazut
mai batjocorit cleat toate celelalte limbi
popoare ale fetei parnintului".
Si, cu aceeasi frazd retoricd ce caracterizeaza scrisul aceluia care se facuse cunoscut in
Transilvania si ca un bun orator, Lazar adauga:

GHEORGHE LAZAR

,,lata o epohie noud, o Intimplare stralucitoare, un glas dulce parintesc supt


pavdza schiptrului domnesc, dupd care de mult oftard inimile dumneavoastra,
chearna, vd striga, pdrinteste va imbraliseazd, veniti toll din toate partile si de toatd

starea, veniti...".
Chipul potrivit In care Lazar a stiut sa' raspunda nevoilor dezvoltdrii culturii
noastre s-a vddit destul de repede prin entuziasmul trezit de scoala lui din chili ile
de la Sf. Saya, prin afluenta mare de elevi si prin increderea stirnit de folosirea
pentru TraTia oard a limbii nationale In invatdmintul nostru public superior. Daca la
inceput elevii care au raspuns la chemarea lui Lazar nu au fost dintre cei ce puteau
intelege marile probleme pe care profesorul ardelean ar fi dorit sale expuna in lecTiile
ci mai ales clascalasi ori prvliasi de prin oras sau 6-Ova functionari veniti
sale
de la scolile de la Coltea si Sf. Gheorghe, unii dintr-Tnsii abia cunoscatori ai alfabetului,
curind spre scoala de la Sf.
dar mina-0 de ambitia de a deveni preoti sau ingineri
Saya au alergat si elevi ai Academiei Grecesti, mutatd intre timp la Schitu-Magureanu,
printre care si Ion Heliade Rddulescu, continuatorul lui Lazar la conducerea
11 - C. 4

www.dacoromanica.ro

161

scrie mai tIrziu Ion Ghica In una


Ond a venit In Bucuresti dascalul Lazar
din scrisorile sale catre Vasile Alecsandri, In $coala acum 50 de ani
bdietii de la
Udricani, de la S. Gheorghe, de la Colea si de la toate bisericile au golit acele scoli
si au alergat la SfIntu-Sava cu Petrache Poenaru, cu Eufrosin Poteca, cu Si mion Marco-

vici, cu Pandele, cu Costache Moroiu si Cu multi alti tineri din scoala greceascd....
In anii de la Sf. Saya, Lazar a depus o intensa munca didactica, redactInd si cursuri,

ca cele de filozofie, de logicd si metafizica (sub influenta lui Kant), de aritmetica


matematiceasca", de trigonometrie, de algebra si geometrie (pentru care se inspira
din metoda filozofului matematician german Chr. Wolff), care se adaugd astfel lu-

crarilor lui originale si traducerilor din epoca Sibiului.


Lazar Isi pregatea leciile temeinic, cu pricepere pedagogicd si cu o mare rabdare,

fcInd din catedra sa o adevarata tribuna de patriotism.


Atunci elevii lui Lazar, care Invdtasera de la el a cunoaste vocea patriei, alearga
la chemarea ei
scrie P. Poenaru, unul din stralucitii lui elevi
$coala lui Lazar

devenise unul din focarele din care sdnteia entuziasmul patriotic. lnima lui Lazar
salta de satisfactie ca vedea realizate dorintele sale de redesteptare a romdnilor".
Dar, spre deosebire de scoala greceasca de la Schitu-Magureanu, singura scoala
mai importanta care exista pe atunci la Bucuresti, scoala inaccesibila Insd tineretului
mai putin Instdrit si mai ales inutila celor dornici sa se pregdteasca pentru o cariera
practic, si pentru c limba de predare era cea greceasca si pentru ca programa de
stud i i era rara legdtura cu viata practica, la scoala sa de la Sf. Saya Lazar leaga Invta-

mTntul de nevoile curente ale vietii, predInd matematici le, trigonometria, topometria
etc. si deschifind interesul pentru cunostintele stiintifice atTt de necesare dezvoltarii
economice si culturale a ;aril. Elevii lui Lazar, care au facut chiar practica pe teren
sub conducerea profesorului lor, si-au putut aminti astfel cu mIndrie mai tIrziu despre
aplicatiunea" pe care o faceau la ridicarea de planuri topografice si la diferite constructii mecanice", astazi pdstrindu-se Inca la Arhivele statului una din aceste lucrani

practice care poarta iscalitura lui Lazar ca profesor supraveghetor.


In ciuda unor dificultati materiale si morale, pIndit de invidia multora, Lazar
si-a desfasurat activitatea de profesor si conducator al scolii de la Sf. Saya cu pasiune
si cu o daruire de sine netrmurita. Caci la bazaactivitatii I ui de organizator si profesor

a stat mereu teza luminista dupd care, prin raspIndirea stiintei si culturii In general
In limba poporului, se putea pune capat Inapoierii sociale si asupririi nationale. Ideile

lui, raspIndite prin diferite prelegeri, carti didactice, apeluri si discursuri, cum e
CuVintul lui la Inscaunarea mitropolitului Dionisie" (1859) ori Cu4ntul campus la
30 iulie, anul 1822", la instalarea domnitorului Gr. Ghica, sInt pdtrunse de un patriotism Insufletit, moralizator. Astfel, printre cei dintTi la noi, Lazar a facut din predarea

istoriei un instrument de educatie In spiritul patriotismului. Petrache Poenaru


amintea peste ani cum Ti facea Lazar sa cunoasca luptele si virtutile patriotice ale
brbatilor care au ilustrat natiunea, unii cu eroismul lor, ca Mihai Bravul, $tefan cel
Mare, Vlad si Mircea cei mintosi, altii prin avIntul ce au dat limbii romane In cultura
ei, ca Vdcarestii... Dupa istorie, judiciosul narator trece In critica moravurilor...
acolo nu cruta nici o fapta neomeneasca din barbariile privilegiatilor de pe atunci,
o ataca In frunte si o Incarca de epigrame cu Indrazneala ce-i inspira geniul ...".
Daca pe privilegiati" nu-i cruta, daca denunta cu indignare metodele folosite
de clasele exploatatoare spre a tine In continuare In mizerie materiald si morala
162

masa norodului, pe acesta din urma Lazar TI compatimea din toata inima. Ca si Dinicu

www.dacoromanica.ro

Golescu, nu cu multtimp Inaintea acestuia, el Trifdtisa, In termeni aproape aserndridtori,

In cuvIntarea Tinutd la Triscdunarea mitropolitului Dionisie, un tablou nu mai putin


cutremurdtor al maselor exploatate, din rIndurile cdrora descindea el Insusi.
Dar oare end s-ar ridica duhul din trTna lor [a strdbunilor] si ar privi peste
stranepotii de astdzi, mai cunoaste-i-ar?" se Intreabd el.
Negresit i-ar cduta In palaturile cele mari, Impdrdtesti, si i-ar afla In vizuinde
si bordeiele cele proaste si Tncenusate; i-ar cduta In scaunul stpInirii si i-ar afta
amdrIti sub jugul robiei; i-ar cduta prosIdviti si luminati si cum i-ar afta? Rupti, goi,

amdrti si asemdnati dobitoacelor, de tot cdzuti In prpastia orbirii ...".


Urmdrind sa. formeze din elevii sdi oameni entuziasti, In stare sd pund stavila
orbirii", capabili sd ducd mai departe facha aprinsd de el, Gh. Lazdr, ca si cronicarii
altdclatd, Incearcdsd le trezeascd mIndria pentru gloriosul trecut al strmosi lor romani,
de a cdror strdlucitd
stau mrturie si astdzi In tara noastrd ruinele podului
de peste Dun-are al lui Traian
cum aratd el in discursul alatuit cu prilejul alegerii

lui Dionisie. EvocInd grandiosul trecut si reInviind In izbitoare antiteze vitregiile


istoriei, Lazar stie sdscoatd, totusi, din considerarea prezentului, care Ti oferd si destule
semne ale declinului, energice cuvinte ca acestea, In care gdsim un adevdrat Indemn

la luptd pentru emanciparea nationald: A trecut vremea lacrimilor! Sa punem capat


jugului, care Tridelungd vreme a f-acut din noi niste robi!"
Convins cdsoartaomenirii nu-i determinatd de vointa divinA, ci de legile omenesti
de natura' economicd ala cum aratd el, e adevdrat cu unele rezerve si penduldri
idealiste, pesimiste, In discursul scris pentru Triscdunarea lui Gr. Ghica, teologul
Lazar lasd sd se Intrevadd posibilitatea unor schimbdri sociale.
Om apropiat de durerile si ndzuintele poporului, adeziunea pe care a dat-o
Lazdr In 1821 miscdrii conduse de Tudor Vladimirescu ne apare ca un pas consecvent
al luptdtorului ardelean contra orinduirii feudale, contra Intunericului, pentru revendicdrile nationale, sociale si culturale ale poporului. Dupd putinele mdrturii contemporane care ni s-au pdstrat, nu o data cdrturarul ardelean si ostasul oltean s-au

In momentele grele ale tratativelor lui Tudor cu boierimea munteand. Heliade Rddulescu ne aratd cd Lazar a rdmas de multe ori In tabdra de la Cotroceni a pandurilor,
de dimineata pInd seara, si, consultat fi ind si ca om de stiintd, a dat sfaturi In legdturd
cu lucrrile de fortificatii necesare In tabard' si cu modul de calculare a tragerilor de

artilerie Impotriva Bucurestilor.


Lazdr Insusi
Ti scrie Papiu Ilarian lui George Baritiu Indreaptd o data,
din ordinul lui Tudor, un tun asupra unei biserici unde se Inchiseserd boierii si lovi
In turnul bisericii. Pandurii pInd a nu da cu tunurile ziceau: Stati sA vind neamtul sd

Indrepte tunul! . Neamtul era Lazar".


Persecutat, dupd InfrIngerea miscdrii lui Tudor, pentru atitudinea lui curajoasd
aldturi de revolutionari, suspectat si lipsit de sprijinul necesar continudrii activitdtii
didactice, mihnit cd nu i s-a mai Ingdduit sd-si redeschidd scoala, ros de tuberculoza,
Lazdr pardsi Bucurestii, pardsi Muntenia, In care venise si izbutise sd ridice la rang
de frunte limba iobagilor din care el Insqi se trgea, si se Inapoie in satul natal, unde
muri, putin dupa aceea, in toamna lui 1823, In vIrstd doar de 44 de ani.
Cu activitate de luminist In Tara Romdneasc, realifind trdstura de unire dintre
$coala ardeleand si intelectualitatea progresist din Princi pate, Gh. Lazdr e un stralucit
Inaintas al culturii noastre, care, neprecupetindu-si eforturile si sacrifiendu-si sdndta-

tea, a militat cu toatd convingerea pentru luminarea maselor.

www.dacoromanica.ro

163

BIBLIOGRAFIE

I. Eliade, George Lazar, In Curierul romanesc", 1839, nr. 64 si 66 (reprodus in Foaie pentru
minte, inima si literatura", Ill, 1840, nr. 6-7, si in Binele public", 1880, nr. 136-138, cu revizuiri)
CuvInt al lui Gh. Lazar la inscaunarea mitropolitului Dionisie, In Curierul romanesc", 1839, nr. 66.
Gheorghe Lazar, Abecedariu, 1 vol., Bucuresti, 1883.
Gh. Poenaru, Gheorghe Lazar i coala roman, Bucuresti, Discurs de receplie la Academia
Romana, 1871 ; Andre Vizantii, Abecedariul lui Gheorghe Lazar. Notifa bibliografica. Extras din
Revista pentru istorie, arheologie si filologie", Bucuresti, 1883 ; Petrache Poenaru si
I. Eliade Radulescu, Gheorghe Lozr, cu o introducere de G. Bogdan-Duica, Bucuresti, 1923
G. Popa-Lisseanu si G. Bogdan-Duica, Vieato V opera lui Ch. Lazar, Bucuresti, 1924
Ch. M. Stancu, Gheorghe Lazar, pedogog national. Victo, activitatea i ideile sale, Brasov, 1936
George Macovescu, Gheorghe Lazar. 1779-1823, Bucuresti, 1954 ; Fl. Cimpan, Despre algebra
t prit i ceo In manuscris a lui Ch. Lazar, in Revista Universitatii Al. I. Cuza si a Institutului politehnic din la$i", 1955, t. 11, fasc. 1-2 ; idem, Manuscrisul de geometrie al lui Ch. Lazar,
In Analele stiirvtifice ale Universita/ii Al. I. Cuza", IV, 1958, nr. 2.

EUFROSIN POTECA
$coli le grecesti clclura ascultatorilor Trinia idee a unei filozofii de catedra. PTn
atunci cugetarea se marginea la cimpul moralitani si se satisfacea cu car-0 de comentariu religios, precum Adoleshia filotheos adeccl Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu
a lui Evghenie Vulgariul, tradusa Intre 1815 si 1819 din greceste la Iasi de mitropolitu I
Veniamin Costache. Boierii erau mai de graba interesan sd triascd mult, asa se explica
favoarea cu care se primeau cartile de macroviotica (Sobenhaim, Iasi, 1838, si Hufeland, Brasov, 1844). Pentru moarte, dup. acelasi Eugenie Vulgaris, Veniamin Costache
traduse In 1845 indeletnicire despre buna murire. Si patria ii interesa si de aceea tot

la Iasi, In Tipografia sfintei mitropolii, In 1829, aparu In versiunea lui lancu Nicola
Manual de patriotizm. Nu-i putea lasa reci problema fericirii si o tlmacire dupa un
text francez de catre lancu Buzne (Iasi, 1834) ne Infanseaza Filozoful indian sou chipul

de a

tre.li

cineva fericit 7n sonetate.

In 1826, Eufrosin Poteca tipri niste Cuvinte panegirice, pe care le inuse la deschi-

derea scolilor In faIa marimilor Principatului. Acolo, citInd pe Bacon, Incerca a da o


notiune despre principii, despre Inniele inceputuri ale celor ce stnt: Trup, Suflet
Minte" (cum s-ar zice: univers fenomenal, spirit universal si idee), si schita o clasi-

ficare a disciplinelor speculative si experimentale:


Dar Intrebindu-ma ce este filosofia si scoposul ei, eu metafisiceste rdspunfind
zic ca filosofia este stiinta Inceputurilor In cItan me si fel i uri me, pre tit Incape mintea
omeneasca. lar scoposul filosofiei este fericirea omenirei pre parnInt, care s naste

din dragoste, fiica dreptatii, fiica adevrului, fiul filosofiei... Cei vechi ziceau ca
filosofia este stiinIa celor ceresti si parn'intesti, si In scurt a tuturor celor ce skit, iar
cei noi zidnd filosofie neleg cu deosebire metafizica, logica si ithica, care privesc
partea cea mai buna a omului, adica puterea nelegerii, Indreptarea voirei si lucrarea

dreptani spre fericirea omenirii pre parnInt si spre na'dejdea vieni cei pururea
164

fiitoare. lar pre acele stiinte care ciarca numai trupurile, elementurile si organisarea
lor In cItaTimea si In felurime, le numesc stiinTe fisice, adeca naturalnice, precum
lasta matimatica, fisica, himia, istoria naturalnica, astronomia si geografia".

www.dacoromanica.ro

Dupd Eufrosin Poteca, mai de seam


ar fi filosofia moralnic". Prin versiunea

greacd de marele ban Grigore Brincoveanul, traduse In 1829 Filosofiea cuvintului si a


i Ithica, de Ion
Gottlieb Ainekie [Heineccius], carte foarte

airavurilor, adecel Loghica

elementar : Ce este filosofia ? Filosofia


este cunostintd a adevrului si a bunului,
scoasd din cuvIntul cel drept si privitoare
cea adevAratd fericire a omului".
Dddu de asemenea versiuni din Bossuet

spre

(Vorbire despre istorii universale), Masillon


(Petit carrne), Fleury (Obiceiurile israili-

tenilor si ale crestinilor).


Acest Eufrosin Poteca (pe numele mirean Dimitrie) a fost un om foarte original

In felul lui. Gros ca un butuc si de trup si


de minte", avea vreo 33 de ani, poate si
mai mult, c'ind fu trimis de Eforia scoalelor, Impreund cu alti trei, la Pisa, unde In
februarie 1822 se si gdsea si nu Implinise doi
ani de sedere. Mai Tnainte, In Bucuresti,
fusese profesor de geografie la scoala lui
EUFROSIN POTECA
Gh. Lazar. Haina monacald o Imbrac sd
poatd MN/4a carte, locul metaniei fiindu-i
mitropolia din Bucuresti, unde va fi si
preot. Colindase mult pe jos prin lard, fusese si la mdndstirea Neamtu. La Pisa

invat filozofia si, fireste, mai Inn limba italian, ceea ce-I va pune In msur, ceva
mai tTrziu, la Pesta, sa traduc La scienza della legislazione a lui Gaetano Filangieri
(din italieneste In frantuzeste). De aici trece la Paris In 1823, unde frecventeazd
cursul de astronomie al lui Arago, cruia In septembrie 1824 ii scria ori avea de
end a-i scrie In problema dacd apa se Imputineafd. Mais moi
zice filozoful
aprs avoir beaucoup
nostru care iscleste Euphrosynus Poteka, prtre valaque
reflchi, je tiens pour certain que l'eau de l'Ocan diminue et la terre augmente

et voici pourquoi". Urmeaz patru motive.


La 1 octombrie 1825, Poteca era Tntors la Bucuresti si tinea cuvIntul de inaugurare
ca profesor de filozofie la Sf. Saya. Acest fel de oratorie devine special itatea sa. El e
acela care la CrOciun si la Pasti face engomie" printului In numeledascdlilor scoalei.

Astfel, In 1827 Tsi Trigaduie a propune boierilor legea drepttii", adic precum sd
se slobozeascA robii, sd nu mai poatd nimenea nici a sine rob, nici a vinde rob, nici
a cumpdra rob", apoi sd se hotArasc a sd da ddjdiile pentru cheltuielile statului
si de mare si de mic, fiescare dupd analogia averii sale". Cere o reformatie pn si In
moda Trnbrcdmintii. Clerului Ii pretinde mai multa Trivttur si pentru c si pe
europeni lumina filosofiei i-au fdcut sd priceapd lumina Evangheliei". Din pdcate,
textul cuOntului trebui sa treac pe la cenzura eforilor si el nu fu acceptat. in 1828,
Poteca ticluieste alta cuvIntare progresista, spunInd ca cele moralnice se aseamAnd
cu cele naturalnice". Soarele Inn trimite raze, apoi se aratd Insusi, asa si Isus s-a

www.dacoromanica.ro

165

vestit prin proroci. Precrtii trebuie s fie luminati si cu lumind teologicd si cu lumina

filosofiei, precum sTnt preotii noroadelor celor luminate ale Europei".


Dar ce nenorocire"! Mitropolitul Grigore, negustInd imaginea soarelui si celelalte, sartecd cuVintul de sus pInd jos. El il socotea pe Poteca stricat, cdci cdlca regula

postului, necrezInd In fasole si In gdlusti cu bors", si ocolea slujba de la bisericd.


Poteca tot tinu Insd cuvintarea, neschimbat, pdstrIndu-si o copie, si fu cinstit de vodd

cu cafea. Mitropolitul, plin de venin turbat", care nu suferea lumina filosofiei, nici
a celorlalte stiinte" si socotea drept opera drdceasc chiar metoda lui Lancaster, asteptd zadarnic la iesire pe rebel. Acesta fugise din palat pe o scard dosnicd. El, mitro-

politul (observd filozofic Poteca), preacurvar nu era, hot nu era, ucigtoriu nu era,
betiv nu era, el In toate zilele la bisericd, el carne nu minca, el nnai In scurt petrecea
vieata clugreascd. Ce dar fdcuse pentru care TI ura oamenii? Ce alt dedt pre oameni
ura: Pentru aceasta dar si oamenii se uita la clTrisul ca la vrdjmasul ominirii, ca la

vrdjmasul naturii".
In acel an, 1828, se asteptau s vind turcii. Unii fug din Bucuresti, Poteca si dascal ii se Inchid In coala cu 38 de focuri", asefindu-se de straj ate doi In clopotnitd

si pe laturile casei. Apoi Trisd sosesc rusii. Mitropolitul propune scoala ca local de
spital generalului Rott, care, din temeiuri culturale, o refuzd. Nu mai putin boierii
cer din ea jumatate pentru Divan si mitropolitul declar ca altminteri mai bine Ti
da foc (attta de iesit din minti au fost"), iar Neofit, episcopul Romanului, bdtIndu-i
In strund, adaugd cd Poteca a serndnat acolo ateismul si I-a fcut pe :sus soare morai-

nic". Atunci si dintre boieri multi au ltrat ca niste turbati asupra scoalei", care
printr-o mdsurd obsteascd se si Inchide In cele din urrnd.
Eufrosin, dezgustat, cautd a pleca din Tart si gIndul lui era nici a se mai Tritoarce
vreodatd. Eforii Ti hdrdzesc leafa si o sumd de bani, mai Ingdduind si alta, spre a merge

la Buda s tipreascd versiunea romnd din Heineccius. inainte de a porni, In iunie,

isi ia rdmas bun de la mitropolit. Du-te", ii zice acesta intunecat. Nici nu sd uita
bine la mine", lese pe podul Calicilor Tntr-o cdrut (Trnpreund cu Teodor Diamant,
alt progresist, care se ducea la Trivdtturd In Bavaria), petrecut cu plTrisete de nepotusu llie (mai avea unul lonit). La CiorogIrla pica Tntr-o petrecere cu o muzicd extra-

ordinarie si simpld". Eu ziceam Intru sine-mi: O fericitd natur, cIt esti de simpld!
CIt esti de frumoasd!dt esti de pldcutd!" De la episcopia Argesului Ti Intimpinvijelie
cu rupere de copaci In pduri. Soseste prin Turnu-Rosu la Sibiu, dupd10 zile de lazaret,

si sta cu d. Heliade si cu scytia lui, cocoana Manta. G. Bibescu II pofteste de dteva


ori la masa. Tot cu carul si cu mare troncdnire merge pTri la Pesta, unde soseste la
10 iulie, dupd ce trecuse prin Arad si-1 vizitase si pe Diaconovici Loga, profesorul.
Rind la Pesta fusese doar un dmp mare cale de 5 zile si dte o drciumd pe dmp
unde si unde". Intrd In gazdd In casa lgerhorn, la un croitor Sipo, a cdrui nevasta
tine un soi de scoald de citit, cusut, cIntat, dansat. Dup 4 luni, neputInd Incd vorbi
nemteste, trece lIngd Dundre la un Vinzdtor de fier, losif Eder, care scria frantuzeste.
incepe a se ocupa cu tiprirea crtii ajutat de findrul Thoma Boyincd. Asistd la 8 noiembrie la deschiderea cu mare pompd a Universitdtii si dupd aceea, din &id In dnd,

intr la lectiile profesorului de filozofie lmbre.


intors pe la finele anului 1829, Poteca devine arhimandrit si egumen al mdndstirii
Motru de ITrigd gura Motrului (de fel era din satul Nuqoara, plasa Teleajenului, jud.
Prahova, fiu de plugari, ndscut la 1785). De obicei, dupd praznicul mdndstirii, care
166

e la 14 octombrie, pleacd la Bucuresti si locuieste Tritr-o chilie a mitropoliei. Ca

www.dacoromanica.ro

Intotdeauna fratii lui de aici crapa de necaz" ca nu prea postea, nu prea facea metanii,

pisma lor era pentru caleasca si caii miei".


li placea s cuvinteze. La Inmorrnintarea cocoanei Catinca Filipescu, nascuta
Bals, vorbi astfel:
Fratilorl Toata lupta omului este pentru viata. De la nastereasa pina cind moare,
omul neincetat sa lupta pentru sanatatea sa, s lupta pentru indestularea sa, sa lupta
pentru slobozenia sa, sa luptd pentru linistea sa; si toate acestea tot pentru viata sa.
El sd lupta cu aerul ca sa nu fie prea rece, Incit
Inghete, nici prea cald, Inca sa-1
mece; sa luptd cu hrana si bautul, ca sa nu fie prea slab, Tricit sa-1 slabanogeze,

nici prea tare, incIt sa-l'imbuibeze, salupta cu imbracamintea, ca sa nu fie prea su bti re,

tragd la pamint. Cita ingrijiri


pentru Idcasuri bune, calduroase, sandtoase! Cite osteneli, cite cheltuele pentru
hrand si bauturd! Cite si cite pentru imbrdcaminte, cal, slugi si trdsuril Toate tot
pentru viatd". ...0mul insd, cu toate acestea si dupa toate acestea, omul e muritor,
omul e ca iarba!" (Cantor de avis", nr. 63 din 15 at:g. 1842).

?net sa fie patrunsd de vint, nici prea groasa, ?net

La 23 septembrie 1846, cind vodd Bibescu, in inspectie prin tard, se abdtu si pe


la manastirea Motrului, Potecati tinu de asemenea un cuvInt: Bine ati venit! preaInal-

late Doamne! Bine e cuvintatd venirea inaltimei Voastre! Aceastd rrandstire, prea
naltate Doamne, ca toate celelalte vesteste si Insemneaza ivlavia printilor rumani ..."
(Vestitorul romanesc", nr. 81 din 15 oct., 1846). Spune un scurt cuvint i de anul
nou 1847, la palatul domnesc (Vest. r.", nr. 1 din 4 ian. 1847).
Nu era sarac de vreme ce rasa la Economia sfintei mitropolii In depozit un sipet
cu 6 000 de galbeni, din care i se furard 5 000. Procesul ce-I facu pentru acest furt
nu duse la nimic si Poteca dona suma ipotetica tot pentru fete, asezdmintului Saftei
Stirbei, caruia In 1844 Ii ddruise 100 de galbeni (Vest. r.", nr. 16 din 22 febr. 1844).
In 1846 facea danie de 1 200 de galbeni, din dobInda carora sa se tina In pensionatul
Colegiului Sf. Saya cite doi scolari, pe tot cursul invataturilor. Cind era la Pisa vdzuse
ca sapte din conscolarii lui invdtau cu cheltuiala din rodul daniei vechi de clod sute

cinzeci ani" a unui episcop (Vest. r.", nr. 29 din 16 apr. 1846; v. si nr. 30 din 20
apr. 1846).
La alegerea de episcop din 1850 nu capata nici macar o bild". In 1852 facu cu
cheltuiala sa un pod statator pe apa Motrului. La mandstire are secretar pe un Radu
Popescu, sine socoteala casei intr-o condicuta, din care se vede ca face milostenii
ye la babe si saraci si cumpard gazete. Merge din cind In and la baile din Mehadia.
lntr-un an 1-ar fi pradat hotii la mosia Butoesti si petele de pe foile catastihului ar fi
singe curs In aceast Imprejurare. A murit de boala nadufului" la 10 decembrie 1858.

BIBLIOGRAFIE

Mai fnainte &tire spre cunostinta de Dumnezeu prin privirea celar ce sint (de Dimitrie Darvar),
tAlmcit din limba greceascd de smeritul Intr ireomonahi Eufrosin Dimitrie Poteca. La Buda, 1818;
Cuvinte panegirice i morainice de Eufrosin Poteca. ieromonahsi profesor de filosofie. In Bucuresti,
1820 ; Filosofiea cuvintului f i a nravurilor, cdecd Loghica i Ithica elementare c'drora sd pune inainte
Istoria filosoficeascd, scrise Inttiu latineste de ludatul profesor lo. Gottlieb Ainechie, fiind
In cathedra filos. din Alla. Apoi traduse In limba ellineasca de dumnealui marele ban Grigore
Br^ncoveanul, lar acum In limba romneasca de Eufrosin Dimitrie Poteca. La Buda, 1829

www.dacoromanica.ro

167

Scris greceste de Alexandru D. Sturzea,


tipdrit In Petrupoli si dat sfintei Biserici a lui Hs. lar acum Filippescului eforul scoalelor Valahiei.
Pentru folosul sufletesc al romdnilor. In Bucuresti, 1832 (tradus de E. Poteca) ; Moeurs des isralites et des chrtiens, par M. l'abb Fleury. Nouvelle dition. Tours, 1844 ; Obiceiurile israilitenilor
a printelui Flori, talmacia din greceste de arhimand. Motreanul Eufrosin Poteca. Bucuresti, 1845
Manual de catihis religios si moral, coprinitor de dogmele si tainele Bisericii noastre, a doa editie.
Bucuresti, 1845 (de E. Poteca) ; Sfinta Scripture, pe scurt cuprinsd Intr-o sutd si patru istorii, culese
din Biblie si din Evanghelie, si urmatd de un mare Catihism, pentru seminare..., tlmdcitd din greEnhirid, adecci mtnelnic al pravoslavnicului hristian.

ceste, Buzdu, 1836 (ed. a II-a, 1847) ; Vorbire despre istorii universale tlmcit din frantozeste, Bucuresti, 1853 (dupd Bossuet, Discours sur l'histoire universelle); Catihis, tiprit pentru trebuinta Sern*nariei din sfinta monastire Neamtul, In zilele prea Indltatului domn Grigore Alexandru Ghica Voevod.

In sfInta monastire Neamtul. Anul 1856 (trad. d n greceste de E. Potecal.


Discurs funebru rostit la fnmormIntarea raposatului arhimandrit si igumen Motrean Eufrosin
P teca, de secretarul sdu Radu Popescu (1858, 10 decembrie, In mandstirea Motru din Dolj), In
Romdnul", suplim. din 21 mai/2 iunie 1859 ; G. Dem. Teodorescu, Viata Fi operile lui Eufrosin Poteca
(cu citeva din scrierile-i inedite), Bucuresti, 1883 ; I. Bianu, !nail bursiers romdni In strintate. Scrisori de ale lui Eufrosin Poteca, 1822-1825, In Revista noul", I, 1888, nr. 11; Dimitrie Dobre,
Eufrosin Poteca Motreanul, Bucuresti, 1899 ; Gh. Nicolaiasa, Eufrosin Poteca, in Convorbiri literare",
57, 1925, decembrie; C. RIdulescu-Motru, Din autobiografia lui Eufrusin Poteca, In An. Acad.
Rom.", Mem. Sect. lit., seria a Ill-a, t. XXI, mem. 2, 1943 ; Aristarc, Un clugr progresist, In NatiLinea", nr. 472, din 20 octombrie 1347.

www.dacoromanica.ro

POEZIA IN PRINCIPATE

Dei primii poeti Vdcaresti, lenachita, Alecu si Nicolae, precum si Matei


Milu, loan Cantacuzino, se manifesta Intr-o etapa mai veche cleat cei care urmeaza,
exista totusi o continuitate de atmosfera si de ton Intre unii si altii, iar recomandarea
lui lenchita Vacarescu
Urmasilor mei VacAresti !
Las voua mostenire
Cresterea limbii romnesti
patriei cinstire !

parca a fost ascultata de toti urmasii, nu numai de Vacaresti. De aceea, toti sInt tratati

la un loc, evitind dispersarea cronologica, inutila In cazul acesta.


Trebuie observat aici ca In Principate exista In aceasta vreme o vasta Incrucisare

de ecouri culturale si literare. Se intensifica legaturile cu literatura Occidentului,


scriitorii gasesc surse puternice si In cultura neogreac si, dei mai firav, nici contactul
cu literatura rusa nu este de neglijat. Nu este vorba de imitatii, caci poetii gasesc In
diversele ecouri modalitati proprii de creatie, bazate si pe un fond autohton, popular.

In lucrarea sa ObservaVi asupra gramaticii rumnesi, pentru care se foloseste de


Gramatica geograficet In greceste, a lui G. Fatea din Cerigo (Venetia, 1760), precum
si de Gramatica greaca compietcl, tot In greceste, alcatuita de Antonio Catiforo (Venetia, 1734), lenachita Vacrescu vorbeste cu placere de opera lui Voltaire Henriade
(1723), precum si de alte opere ale acestuia. Cunoaste literatura antic& greaca si
latina, de asemenea literatura Renasterii italiene. Scrie opere In greceste, foloseste
izvoare istorice luministe occidentale. Alecu Vacarescu cunoaste si el pe Voltaire,
iar loan Cantacuzino, pe IMO' luministii francezi, se apropie de Alexander Pope, de
Gray, de poezia arcadica, introducInd In creatia sa note preromantice, pline de pros-

petime, sprijinindu-se pe o structura de vers popular.


Mai departe, la Costachi Conachi si lancu Vacarescu, avem de-a face cu turbu-

rarea" cea mai mare a apelor poetice, ca sursa si bogtie de inspiratie, din toate
aces-tea rezultInd o masa de opere, Intre ele unele cu Inclinatii spre senzualitate
si chiar vulgaritate (Conachi), dar rasa:rind deasupra si creatii de importanta literara
deosebita, analizate la locul lor In acest subcapitol. In lirica domina tonul anacreontic,
Intarit de cIntecele de lume. Exista Trisa si paritii singulare, ca In cazul lui Barbu
Paris Mumuleanu, Inclinat spre o creatie de tipul clasic al caracterelor", atinsa Tris

www.dacoromanica.ro

169

ici si colo de maniera pamfletului contemporan. V. Pogor, care traduce Henriada

lui Voltaire din Indemnul lui C. Conachi, precum si Alzire de acelasi, vine in creatie
cu note noi, viguroase, dar si violente, iar altii
ca Vasile Bob Fabian, N. Dimache,
lenache Gane
incearcd alte culori, sub influente diferite.
Registrul tematic si poetic creste, prin urmare, considerabil, se creeazd o atmosferd de poezie si, continuind, scriitorii din epoca pasoptistd vor gdsi tonurile
curate" de poezie clasicd sau romanticd.

IENACHIT, ALECU

I NICOLAE VACARESCU

Din vechea familie a Vdcdrestilor, un clucer lanache Vdcdrescu, cumnat al lui


BrIncoveanu, fu tdiat la Constantinopol o data' cu domnul sdu. El Idsd, in afard de doud

fete, patru fii: Constantin, Barbu, Radu si $tefan. Barbu si $tefan furd dusi In lanturi,
In urma plingerilor lui Const. Racovitd, In insula Cipru si Barbu muri acolo. Dupd
Odobescu, Stefan si Barbu furd otriviti din porunca lui Racovitd In via lor de la Valea
Orlii In Sdcuieni, de cdtre buc'dtarul domnesc, strdbun al unuia din oamenii politici
si literati de la noi". In once caz, scos In 1757 din Cipru de cdtre Const. Mavrocordat,
Stefan fu mare vistier, spdtar si, cdstorit cu Catinca Done, avu o fatd Mdriuta si
pe lenache Vdcdrescu, cronicaru I si poetul. Acesta se ndscu, spune el insusi, In zilele
sultanului Mahmud 1(1730-1754) si, fiincicd prin 1760 era vel-cdminar, data nasterii
se poate pune In jurul anului 1740. La 176211 si gdsim cdsdtorit cu Elenita, fata tergimanului lacovache Rizu, prin care devenea cumnat al lui Grigore Al. Ghica Vodd.
lenache primi o educatie foarte aleasd, cad stia turceste (petrecuse o vreme la Constantinopol), greceste, italieneste si frantuzeste. Voltaire Ti era cunoscut. Grigore
Ghica TI fdcu pe lenache mare vistier, lpsilanti spdtar. Fu apoi vornic, si sub Mavrogheni iar vistier. Istoria preaputernicilor Impdrati ne dezvdluie citeva din indeletnicirile
sale politice si diplomatice. Mavrogheni, suspectindu-I, Ti fixd ca loc de retragere
Nicopolea, unde se mai aflau surghiuniti si aIi boieri (1788). Acolo fu Triceputd Istoria.
O noud pr Il strdmutd la Rodos, dar in 1790 i se Trigadui sd-si vadd pe ai si la Tirnova

si sd treacd la Adrianopol. Cu dizgratia lui Mavrogheni se Tntdreste influenta lui


lenache laturci. Intors In ar, e spdtar sub Moruzi, vistier si mare ban In anii urmdtori.
Nu se mai afla in viatd la 16 decembrie 1798 si ar fi murit In \first& de mai putin de 60
de ani, fiind inmormintat In biserica Sf. Ion cel Mare. Chipul sdu se vedea In biserica
Sf. Spiridon cel Nou: gugiuman de samur pe cap, anteriu de savai roz-glbui, incins
cu giar, In care sta Tnfipt un hanger cu miner de smalt al bastru si cu pietre scumpe,
pe deasupra contds verzui de coloarea jaspului, imbldnit cu samuri. In mina tinea un

sul cu acest testament In versuri:


Urmasilor mei VIcIresti 1
Las voul mosteni re
Cresterea limbei romanesti
$-a patriei cinstire 1

lenache era om libovnic" si a avut trei sotii. Elenita murise prin 1780. Cind
170

pleca la Viena sd aducd Tnapoi pe fiii fugan i ai lui lpsilanti, era logodit cu Elena Caragea,

www.dacoromanica.ro

fiica dragomanului lordachi. Aceasta murind, lenache se casatori cu Ecaterina, o fan'

a noului domn Nicolae Caragea.


Istoria Vacarescului este Intretesuta cu epigrame In Intelesul vechi, alcatuite
Cu usurinta. Compunea si In greceste, caci unele versuri religioase din S/ujba Sfintului

Alexandru, tiparita sub ocrotirea sa la Venetia (1771), sTrit de el. In 1787 apdru la
RImnic Observatii sou Merl &I seamel asupra regulelor i or'induelelor grarnaticii rumeine0, cu o Inchinare-prefata catre chir Filaret, episcopul RImnicului, care nu mai
fu repetata In a doua editie, aparuta In acela0 an la Viena. CitInd Abreje hronologic

de la Paris", 1783, pe Riser" (da Datia"), pe Busing", el vorbeste de Flacu,


arhistratigul romanicestilor puteri", de la care ar deriva numele de Valachia, de ce-

tatea Cermiceghetuza", capitala a craiului nostru Decebal, sau Decheval", de


latinii si italienii adusi aici, de necesitatea unei gramatici si a adunarii termenilor
filozofiei prin vreun dictionar, ca sa poata talmaci cu Inlesnire cartile cl sienta In
limba romaneasca", spre a nu mai fi nevoie sa se Invete o limba straina. Romanii
veniti In Dacia au fost oameni prosti, fara stiinta da' sienta" si, de unde vorbeau acea
mum& da I i mbi" care e latineasca, InvecinIndu-se cu bulgarii si sTrbii, care si ei n-au
gramatica, au ajuns a I i se dajghina I imba". lenache mai citeaza incolo pe Volter la
Viata lui Petru", Seneca, Salustie, Thalis. La observatiile gramaticale adauga si un mic

tratat de prozodie, &rid versuri personale drept exemplu, dar ramInInd el insusi
sceptic asupra folosului unei atari stiinte:
Gramatica e me;tqug ce-arat-alcituire,
Si toti printr-insa pot afla vence povituire
Si scrise Inca Intr-ales cu reguli aritate,
Pe toti Invati d-a le vti fr gre;eall toate,
versuri Inme;tqugite Invati d-a se face.
Siliti-vi a o-nvita ... sau faceti cum vi place.

I se atribuie fara' dovezi serioase un manifest, tiparit In 1769, si IndemnInd pe


romnii ticalosi si vrednici", In numele locotenentului-colonel rus Nazarie Carazin,

sa la armele Impotriva turcilor:


Frati crqtini, snil,i fierbinte,
Puneti crucea Inainte,

Pe vrijma;i sa nivilim !
Sau balaurul s piart
Si sa scape asti tari,
Sau toti si ne omorim.

Ond i se nascu fiul lordache, fiind primejdie de ciuma, dupa ce sfatuit de dr.
Constantin Caracas afurna odaile cu iarba de pusca, socoti a nu stria a Trichina Sfintei

Fecioare Maria niste molifte In stihuri:


La puterea ta cea mare
Caz, alerg i nivilesc
$i crez si gisesc sciparea,

Dupi cum nidijduiesc.

Poeziile lui lenache stilt aproape lautaresti si cu acel simbolism erotic tipic
astfel de compuneri de circulatie universala:
Arniriti turturea,
and amine singurea,

www.dacoromanica.ro

171

Cdci sotia si-a rapus,


Jalea ei nu e de spus.

Poetul intervine doar cu anume comentarii:


Dar eu om de naltd fire,
Decit ea mai cu simtire.
Cum poate sd-mi fie bine ?...
Oh I amar si vai de mine I

De altminteri, lenache f-acea petreceri


de pomin, In care Isi producea Ontecele sale

de lume, toate pline de ahturi

si

suspine:

intr-un copaciu zarifior


Un soim prins in Idtisor
Strigd amar, ciripind,
Norocul sdu blestemind
Multe pdsdri am vinat
Si-mi ziceau soim minunat.

lar aici lat fiind intins,


Cum am dat, pe loc m-am prins.
nu de cap !
N-am nddejde sa mai scap
De

\riff VIC\iirq.
:14

Spune, inimioard, spune,


Ce durere te rdpune ?

IENACHITfit VACARESCU

Aratd ce te munceste,
Ce board te chinuieste ?
Fa-o cunoscutd mie,
Ca sd-ti caut dohtorie.

lubirea e lat" ori magnit" si femeia hrdpitoare" de inimi e canar:


Ci hrdpesti o inimioard,
Ce-ai flcut-o jertfl tie...
Ce-ai cu ea de end, nu stie !

Tu esti puisor canar I


Nu te hrnesti cu zahar,
Nici macar cu cinepioar,

Totusi, lenache rimeazd i In afara stilului popular si atunci se remara printr-o


concizie sententioasd, care subjugd memoria:
De-a avea milostivire

Nu-i lucru piste fire.


Si cei ce au simtire
Nu pot tgdclui.

La o-ntristare
Amara foarte,

'Net cel ce-o are


roage moarte,
N-ai ce sd faci
Sd-si

lar firea ardtata


D-a fi ne-nduplecatd.

Nu-i mingTiere,

De obste cldsfaimatd,

Acel ce piere

N-am ce povatui.

SA-ti dea credintd,

Nici e putintd

Trebuie sa taci !

172

www.dacoromanica.ro

spatgirMtEnffitingenteSISSAYAftfig*Otat OrPfte

ogeersAgifi

11

OAs
Mult
traducere

Idudata Tntr-o gridin, socotit


dupd Goethe, Ins& superioard

originalului, s-a dovedit a fi strdind de poetul german, venitd dintr-un probabil izvor
grec .

Condensarea

epigramaticd

nu-i

fdrd gratie:

guvrti-ii
0 h'1,1 I
l

eg,,,.. P;rgitAop WA

p.77..,4151Atnop

rp"4"4,!irri

ti '44,rVtirri ;*nii;
tql rA,,Viti4t1 7 1,i,
' Txtto 7 11.%." JIJA4evkidnri1F1 it K e t'vm'

Pf(iib'; it A d'i :MY' Inno4441 3 lint4trif


%el 14 3 tqaptor9Agn , Iiin moipt gi,,,T,s
1 lipimm,m:Hrgign K.41Xlifi .

DI Xv.p;t4i'm i

Ii ;awn iii rili InurtirrVi ccfmniinVIri

in tr-o gradind.
Ling-o tulpina,

14 lAtng`iglOm-pr6prol i ni st(ci 4 94)lirrts

, 0 (pilliteeTt
4mrtsonlri tx,.`mtni,
ryfraptlort Kg nopVtiff.4 7 Tin gA.trocAoutto
_.p zs
,
t
t
,

Zarii o floare ca o lumina.

Oglinittilit,H CAM / ' AtSAI Of\ 40A110 firr.1,itl.N.irrVAAI WA ma A'Amiti"erlkio ITPiritimpt

S-o tal se strica!


So las mi-e frica,
Ca vine altul si mi-o ridic !

01
I

lendchitd s-a bucurat chiar de o discretd


circulatie' europeand, deoarece un cintec
grecesc" ce i se atribuia era tradus In
nernteste i frantuzeste la 1805 si 1807 si
slujea In 1825 drept motiv lui L. J. N. Lemercier pentru Chant de Janakitza, dupd
ce Inca din 1771 un negustor francez publica originalul grec si traducerea tr2.tInd
despre furtund, frd a spune cine-i au-

iii

TrArrfti &frFOR A:I Vitt 1

M i1Efor eitin

01,41

tippe1 n04:ainuivr*

:44tV_

d/A .1,NAttif;i'd 1,10rp611ot4IJr

rpul
a
n AF10
,,

ay

riattOn

611qt:11'111
rf' Tynorp:Ip.i 04,wf./ITat
+ AA 114;
fx,ittliWk'n

.1f re.6fr4 017 Ft

Kwer.11,Airt
.

Ineqsareenevot..melivowevaineeme.,...watt,

torul.

.7/

Din cdsdtoria cu Elenita,

lenache avu

Alexandru (Alecu), care se Insoti cu


Elena Dudescu. Ndscut probabil In jurul
pe

IENACHITA VACARESCU

Observarii sau beigari de seam& Rimnicu-

Vilcea, 1787 (foaie de trtlu)

anului 1762, el ar fi murit pe la 1800, de o


moarte curioasd, cdci V. Popp declara ca pizma fanarioticeascd I-au drdpInat"

si

Insusi fiul sdu lancu scria aceste versuri sub portretul sdu:
om I care in veacuri avia-I da firea,

In grab rapitu-ni-l-a pizmuirea.

Dupd I. Ghica, clucerul Alecu ar fi fost ridicat Intr-o noapte de arndutii lui Alecu

Voda Moruzi si dus nu se stie unde pentru totdeauna.


Alecu compuse si el cIteva strofe grecesti i romnesti strInse Intr-o condicutd",
fdrd sd fie Insd stihurgos pentru gustul lumii", ci pentru trebuintele" lui, drept
care ruga pe cititori sa nu-I criticariseascd" Indatd de-ar IntImpina vreo noimd"
nepldcutd. V. Popp II numea nemuritorul acela Ovidie al romdnilor". Poeziile sint
Insd cIntece de lume In acrostihuri, dintre care compuse unele pentru Luxandra, si
pline de ahturi:
De lacrami \tars parae
Cu groaznica vapae,
Si sufletul mi ese
De ohtaturi adese. . .

Slabesc fard caldura,

Ma arz peste masura,

Si cind te vaz leinuri..

Sint bolnav In picere


5i mor facind tacere.

Cind nu te vaz am chinuri

www.dacoromanica.ro

173

In care intr un mic proces de elaboratiune cult, ca de pild comandamentul cavaleresc

al celamen-ului:
Rabda inima cit poti,
Nu-ti da taina pe la toti.

sau imaginile de interior boieresc, tablouri, oglinzi si chipul femeii rsfrInt In ele:
Vedeam chipuri milioane,
Dar sint cadre si icoane
Care-mpodobesc paretii
Cu napastea frumusetii.

Oglinda end ti-ar arata


intreag frumusetea ta,

Atunci si tu ca mine
Te-ai trichina la tine.

N-ar fi miiloc sa te privesti


Asemenea dupa cum esti
Si idololatrie,

S nu-ti aduci tu tie.

Ochii in ea cind

arunci,
Da tot se-ntuneca atunci,
Si da te si arat,
lar nu adevarata.

Poeticul" face lauda iubitei (cu o imagine care e si a lui Conachi)


Singura esti numa una,
Care ai luat cununa

cinta ochii, obrazul, povdtuindu-si mTinile, picioarele:


Miinilor nu va-nlemniti,
Ci vedeti sa
$i sa stringeti binisor
Acel minunat trupsor.
Picerelor, alergati,

Sariti, nu mai tremurati.

In stihul sau senzual si naiv e o sgdInicie prozodicd pe care o va dezvolta Eminescu:


Da nu mE crezi pa mine,
intreaba pe oricine
Si vezi cit patimeste
Un suflet ce iubeste 1

174

Ale mele toate zise


De le numeri tot drept vise

www.dacoromanica.ro

Si drept basne asa numa,


Ai gresald, lasd gluma.

Aceastd erotica' gdseste imagini

deli-

cate. Poetul e fluturele de lampa pervaneaod", care e aruncat In focul dra-

gostei:
Ca pervaneaoa am ajuns,

Nu e vr-un lucru de ascuns,


Singur alerg de voie,
in foc fdrd nevoie,

sau o floare a soarelui:


Cum sd-ntoarce dupd soare
Pururea aceastd. floare,

Asa inima din mine


In veci umbr dupd tine.

t-44.-

Strofa din urmd a fost cusutd pe o


gevrea", adicd batista, pe care era brodata de bund seamd si floarea.
Din loc In loc sint comentarii in
prozd pline de ingenuitate, aduand aminte, in ton mai profan, de glosele
).,,, t
dantesti din Vita nuova:
1,A
lar aceste stihuri cu toate ca sint
foarte scurt si nu au multd noimd si Inca si
ALECU VACARESCU
scdzute din tot mestesugul poeticesc, dar
pricina le este ciudatd, cdci la mai al veleatului 95 intimplindu-se ticdlosul poetic numai cu scumpd pricind a fldcdrilor sale
si sezind amindoao pdrtile peste doao ceasuri cufundate intr-o tacere foarte adInca
si sorbind unul cu altul cu autdturile, mai la urmd au iesit acest trandafiras din-

6+
,

;.

ific

tr-acel sin ceresc si adicd cam cu nebagare de seamd s-au pus pe pernd ca cum ar

fost lepddat" etc.


Cu Elena Caragea, domnita, lenache avu pe Nicolache Vdcdrescu (mai avea
si alt fiu, lordache, fdcut cu domnita Ecaterina, ndscut 1a14 septembrie 1795 si botezat
de Alecu, dup. ce pierduse 6-Ova, cdci in exil Elena plecase cu patru copii, din care

se prdpddise trei). Se stiu putine lucruri despre el. Ar fi fost vornic. Nasterea lui
trebuie pusd dupd anul 1784, ceea ce inseamnd cd si acest Vdcdrescu a murit tindr.
In 1823 ar fi cdIdtorit la Pisa, lar dupd Odobescu mai trdia In 1828 (era cdsdtorit cu
Luta, Luxandra, fata logofdtului Grigore Bdleanu). Dar Nicolae mdrturiseste a fi alergat

la duhul cel cu noean al rdposatului fratelui mieu", neavind duh ndscocitor. insd
V. Popp, in prefata Psaltirii lui Prale, datatd 1 octombrie 1827, vorbea de poeziile
idsate de Nicolae la moartea sa".
Si Nicolae compuse stihiari, dei e cam greu a se stabili originalitatea absolutd
a versurilor, Intrucit, cu mentalitatea poporului, familia isi insusea compunerile

www.dacoromanica.ro

175

global. In ediTia operelor lui lancu Vdcdrescu s-au publicat cite s-au putut gsi
din poeziile a toti patru Vdcdresti", frd
a se face discriminatia, iar Nicolae mdrturiseste a fi folosit compunerile fratelui
su. Totusi, Nicolae se distinge printr-o
inspiratie Irdneascd mai verde si mai virild, ca In acest entec scris, zice-se, In
preziva miscdrii lui Tudor Vladimirescu
si In care skit elanuri si repezi imagini (perspectiva defileurilor, pusca astupatd de
greieri):
Roibul meu iarna mai toatd
N-a vdzut vifor, nici zloata,

Ca-Itineam tot pe cdtare,


Pe bere si pe mIncare,
Vai de draga lui spinare !

Roibule, mi te gateste,
Salele-ti Tntepeneste,

duci peste pripoare,


Val si coaste la strimtoare,
Pre potecd' farde ware.
Daleo, daleo, dragd durdd,
Fd-te-ncoace, nu fii surdd,
Vin'sd te-ngrijesc mai bine

C-a-npuiat greierii-n tine,


Daleo, daleo, vai de mine I

NICOLAE VACARESCU

Erotica este si ea fluieratd pe naiuri campestre, far jelanii de asta data:


A trdi fard-a iubi
Md mir ce trai o mai fi
A iubi far a simti
Md mir ce dragoste-o fi

A simti far a doni


Ma mir ce simtire-o fi;
A don i fdr a jertfi
Ma mir ce dor o mai fi.

Aceste versuri au fost populare, cAci I. Heliade le citeazd printre cintecele


romnesti naTionale" care nu miros nici a logofelie de prin orase, nici a mesi si
ciacsiri din Fanar". Totusi, jocul de abstractiuni sentimentale trdeazd prefacerea
cultd. Indeosebi acel a don i frd a jertfi" nu intra de loc In logica ruralului. Nicolae
are In sfIrsit o discretie a mIhnirii, de un delicat patetic minor:
Un pic de riddejde d-as sti c-osa-mi vie

Si nici cum sd-mi vie nu-mi trece prin

Si trawl mai dulce cd poate sd-mi fie,


Atuncea si vieata mi-ar fi doar mai scumpd

176

Si slaba ei ata n-as vrea sd se rump.


Dar end de ndclejde de leac nu se simte

minte,

e vorba, precum nici


de viatd
S-au sdvIrsit toate... ah, rumpe-te at& !

D-amor...

www.dacoromanica.ro

nu

Pdtruns de meritul familiei, Nicolache trimite la 31 octombrie 1815 o epistold


cAtre nepotul sdu, marele logofdt lancu Vcdrescu, Impreund cu acel Epitre dedica-

tor" ce t'acuse lenchit mosu-tdu" lui Filaret cind i-a inchinat Gramatica:
vezi, TI trimit ca s'as te invitez si sd te atTt, s'a' te fac s fi i foc
....Il trimit ca
viu, mai mult decIt esti; si apoi tot ce am pdtit si eu, ca sd te fac sd-ti aduci aminte,

cu toatd puterea si virtutea duhului si a inimii si a cugetului ce porti, ce au fost


pdrintii nostri, tata-tau si mosu-tdu, si sd plingi cu inimd TnfrTnt si Cu duh slobod,

dar supus TritTmpldrii a purta jug...".


Lirismul lui lenache, Alecu si Nicolae Vdcdrescu are tonuri de continuitate, adurandu-i Tntr-un grup complet.

BIBLIOGRAFIE

Observatti sau bdgri dd seamd supra regulelor si orInduelelor gramaticii rumdnesti, RimnicuVilcea, 1787 ; istorie a preaputernicslor impdrati otomani, editie de Al. Pap u Ilarian, in Tezaur de
monumente istorice, Bucuresti, t. II, 1863 ; Colectie de poezii vechi, editie de Al. I. OdobesLu,Bucuresti, 1878; Poetii Vdcdresti. Viata si opera lor poet c, editie de Paul I. Papadopol, Bucuresti, 1940;
Primis nostri poeti, editie de Teodor Vrgolici, Bucuresti, 1954 kB.P.T.) ; Poetii Vdcdresti, Versuri alcse,

editie de Elena Piru, cu o introducere de Al. Piru, Bucuresti, 1961.


Al. I. Odobescu, Poetsi Vdcresti, In Revista romana", I, 1861, septembrie; I. Heliade
Radulescu, Nicoloe Vdcdrescu, In Curierul romanesc", 1830, nr. 99, reluat in Curierul de ambe
sexe", II, 1838-1840 ; C. Erbiceanu, Doud poezii ale lui Alexandru Vdcrescu, in Biserica
ortodoxa romana, XXI, 1897, nr. 8 (grecesti) ; N.lorga, Versurs noud ale lui lenachitd Vacdrescu,
in An. Acad. Rom.", Mem, Sec. ist., sera a II-a, t. XXXV, 1913; R.Ortiz, Primi cantatti fra
Italia e Romania. . .nel seccio XVIII, Torino, 1914 ; G. Pascu, Gramatica lui Vdcarescu, In Convorbiri literare", LVI, 1924, iunie ; N. lorga, Dood poezii necunoscute ale lui lenchit Vacdrescu, in
Omcgiu lui I. Bionu, Bucuresti, 1927 ; Ariadna Camariano, Influienta poezrei lince neogrecesti asupra
celei rom6nesti, Bucuresti, 1935 ; Nestor Camariano, Modeie/e gramaticii lui lendchit Vdcrescu,
Bucuresti 1936 ; I. C. Filitti, Jaiba lui Alecu Vdcdrescu cdtre vodd Hangerli, in Preocupad 'iterare",
I, 1936 ; M. Nanu, lendchitd Vdcdrescu si variantele arom6ne, In Viga romaneasca", XXX, 1938,
nr. 2 ; Petre Hanes, Gramotica lul lenchit Vdcdrescu, in Limba si literatura", IV, 1960 ; I. Pervain,
lenache Vdcdrescu Iexicograf, in Tribuna", Cluj, IV, 1960, nr. 10.

MATEI MILU
Un contemporan al lui lendchit Vdcdrescu In Moldova este boierul Matei Milu
nascut la 21 ianuarie 1725, dup. o afirmare pe la mijlocul veacului, In tinutul Sucevei
si posibil chiar la mosia Spdtdresti, unde va tri de obicei. Tata' Ti era spdtarul Enacache
Milo, staroste de Cernduti, si mam' Safta Roset. Enacache Milu, Mil sau Milo (numele

familiei apare de obicei In scripte ca Milu) se pretindea de origine francez si afirma


ca numele lui In limba lui Racine se scrie Millo. Cutare TI socotea grec, ceea ce e si

mai posibil. insd pretentia, Tntemeiatd ori nu, obliga la cultura francezd si Matei
Milu stia, pe ITrigd greceascd, si frantuzeste. Studiile, se afirma% si le-a fcut In Rusia,
32 - C. 4

www.dacoromanica.ro

177

la Petersburg, de unde se intoarse In 1775 cu multe carti rusesti. Fu pe rind, poate


numai nominal, intrucit o nota arata ca n-a tinut slujbe, vataf de aprozi (1780), sulger
(1783), stolnic (1784), ban (1788). in 1787 e si ispravnic la Dorohoi. Se insurase cu
Sultana, fosta sotie a banului lordache Basota din oldanesti. Muri la 3 octombrie 1801.

0 parte din poeziile ramase sint erotice si galant oftatoare:


Am rimas fird simt re,
Earl semn de vietuire,
Cd persoanii ce m-am robit
Toate i-am afierosit,
Si fiincici m-am isterit
Toate E[lencli] le-am jertfit.

Nu aci sta original itatea lui Milu, ci In poezia satirica, inriuritd vddit de moralistii

francezi, fie si prin rusi (pe Volter" Il cunoaste). Citeva portrete labruyeriene (un
falos, ococheta batrina, un fudul, un zgIrcit) snt Tricadrate In ghicitori. Mersul folcloristic, cruditatea expresiei, amestecata cu bufone turco-grecisme, dau acestor mici
caricaturi o savoare inedita. 'at:a infumuratul:
Altul este Inalt,
La et sugrumat,
Cu capul pe spate,
Cu nArile umflate,
Mari lucruri grdeste,
Pe nime nu socoteste,
Foarte Infumurat,
Cu samur imbricat,
Fdri nici o stare.

Casi niciiuri n-are,


Niminui nu mai pliteste,
GIci s-acesta cine este ?

Strimbul increzut:
Un om nalt si desirat,
La fall foarte scrumat,
Cu barbi dintr-insu,
Vrednic de tot rIsu,

Umbli cricinat,
Din solduri leginat,
La chip urit si slut,
Are un picior mai scurt,
Se socoteste arift,
Ocara lumii i egieng,
Se mIndreste, fuduleste.

GIci cine este?

Batt-Ina cochetd:
Pe aceasta

178

Lesne Ii nimeri-o.

www.dacoromanica.ro

0 baba cu fumuri de frumoasl,


Dar o foarte mare mincinoask
Zavistnia, clevetitoare,
Ocarnicd, hulitoare,
Grdieste cu necontenire,
Rcneste, /ip de peire,
Se impodobeste, zarifefseste,
Se pudruieste si sulimeneste.
Gici cine este?

Zgrcitul:
Vrut-au si pah[arnicul] Lazu sl se Trnbrace,

Deci gustul nu-i lipseste,


Punga nu-I embodiseste.

In les se iveste,
Pe uli-ta mare se trezeste

Cu 15 lei cheltuiall
SI facA pombl si fall .
IntrA In sultan mezat,
Cumpara un slec albu lat,
BaniIa in cap tsi trInteste
singur se fuduleste

lar ca sa nu fie stranturos,


Intoarce bernevecii pe dos,

lar antereu si caftan


Are din zilele lui Cehan.
Dar contes din zilele cui,
La letopise/i nu-i.

Aceasta rautate inventiva e Tnrudit cu aceea din diatribele In versuri ale lui
Voltaire. Schimbarea costumatiei Trnprumuta risuri noi. O stihuire Asuora istericalelor
zugraveste cu mult humor o moda feminina orientala de a atrage atentia barbatilor,

corespunzind vaporilor, capriiilor, leOnurilor occidentale. Caderrta e argheziana:


Aceasta patiml greceascl,
La Iigance este fireasa.
lar grecele o au de gingsii,
Sd se zbuciume ca d-epilepsii.
Apoi si din moldovence,
Ca sl semene a grece,
$i ele se fac c-ame.tesc,
Se zbuciuma si se sluIesc,
Socotind ca sd arate delicate,
Fdr pricira, de once cad lesinate,
Sa afurna cu pene

Pe supt nas, ochi

si gene.

www.dacoromanica.ro

179

Autorul propune un remediu drastic:


In vreme and ndbdclaica vine
Sd aibd bdrbatu un biciu bun la sine
Si la c. . . sd-i dee una sutd bine,
Saptezeci sau noudzeci
unul la vine,
i

Cincizeci,

asezeci la spate,

Sd o umple de sdnatate.
Cu aceasta prea mult se folosesc
Grece, moldovence se tmdcluiesc.

$i dupd aceastd teribilitate revine aproape suav la motivul initial:


lar la tigance s'al nu ispiteascd,

Fiind boala la ele fireascd.

In tentd proprie, Matei Milu se integreazd totusi momentului de la Ingemdnarea


secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea si Invedereazd note caracteristice spiritului

luminist, dar si accente Innoitoare.

BIBLIOGRAFI-E

I. Tanoviceanu, Un poet moldovean din veacul XVIII : Matei Milu, In An. Acad. Rom.", Mem.
Sect. ist., seria a II-a, t. XX, 1897-1898.

IOAN CANTACUZINO

180

In ultima vreme, istoria noastrd literard a Triregistrat numele unui scriitor muntean necunoscut, de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea, loan Cantacuzino, autor al unui
volum de versuri, tipdrit probabil la Dubdsari ori la Movildu Intre anii 1792 si 1796,
si al multor traducen i din literatura francezd, rdmase In manuscris. Despre viata si
activitatea politicd a acestui descendent al Cantacuzinilor, care au jucat un rol
politic atIt de Insemnat In istoria Tdrii Romdnesti si a Moldovei, a scris Nicolae
cescu, cu caldura-i caracteristicd, un pretios articol In primul volum al Magazinului
istoric pentru Dacia". Dei a avut la dispozitie si unele memorii ale lui loan Cantacuzino, primite de la nepotii acestuia, BdIcescu nu a stiut ca omul politic si patriotul
pe care-I admira a fost In acelasi timp si un scriitor demn de atentie si pretui re. Locul
sdu In literatura romdnd, aldturi de Matei Milu si de lenchit si Alecu Vdcdrescu,
este astzi bine stabi I it. Recunoasterea lui literard atTt de tIrzie se datoreste faptului
ca a fost nevoit, dupd cum vom vedea, sd se expatrieze la vIrsta de 34 de ani, iar
scrierile sale, semnate doar cu initialele I. C., au avut o mica circulatie in Tara Romneascd si In Moldova.
loan Cantacuzino s-a ndscut la 20 ianuarie 1757, la Constantinopol, unde se
aflau atunci pdrintii sai, Rdducanu Cantacuzino si domnita Ecaterina, fiica lui loan

www.dacoromanica.ro

.
e

Mavrocordat. in 1759, pdrintii lui se stabilesc

gg(At ,A,Sil TrIA1hq't CT4Agftt

In Bucuresti. Aici, ant el, cit si fratele sdu


mai mic, Nicolae, vor primi o educatie
aleasd.

Intrat de timpuriu In arena politicd, loan


Cantacuzino a luptat cu perseverentd pentru

eliberarea tarilor romdne si pentru unirea

lor Intr-un stat puternic

si

independent.

Imprejurdrile rzboiului ruso-turc Inceput


In 1768 au facut sd se creada ca sosise momentul eliberdrii de sub jugul turcesc. Entuziasmul cuprinse mai multe familii de boieri

patrion, printre care

si

cea a clucerului

Rdclucanu Cantacuzino. Acesta obtinu Trivoirea comandamentului rusesc de a organiza

si participa la razboi cu un regiment de voluntari romani, care, sub conducerea lui, repurta o strdlucitd victorie la luarea Silistrei,
in 1773 iar pentru fiul sdu loan obtinu de
la Ecaterina a II-a favoarea ca, desi minor,

la vIrsta de
cu gradul de praporgic

sa se Inroleze In 1771

numai 15 ani

deci

ni Am" ClrftPit,

i LIMA AM

/1613 frit AAAASA efAvA,WEAK% wI4;11

re Agog. 4Kitvgfi 44ui nisi 11


!At
n'Al'iltr Ai 9 iAir
'A 11,11a,1 Alyce

MAI1 PAL" fling,

idrIshil Vt atilt(

111;

Citi a riih AI; tirTii

ITOWIA1 ffg,T6AV2 cuw4 impuiSrgcifTtirrlVi nh1rf1IIs

flot

wk

flMt.int 4lat HI wri4fJiW 4aA4rtla ttir


$nor kilm .1f;,T2 W 6,41W its

4,11, Lin

situp woofitoituf .

CAI

tut+

avpAri art
16 ,.

nrt of') 40144.A 1,41 (*Tr,

1,1rgeri

01;

.
Cl4f.
.

4f

tf4,.

Ali

Intr-un regiment rusesc de grenadiri. in 1774


IOAN CANTACUZINO,
Insd, Rdducanu Cantacuzino moare eroic, iar
Predislovie la volumul Poezii noo
cei doi copii ai si, fiind Inca minori, rdmin
sub epitropia unchiului lor, banul Mihai
Cantacuzino, Impreund cu care sTnt obligati, dupd pacea de la Kuciuk-Kainargi, sd se refugieze In Rusia. Cu mari dificultti, Cantacuzinii se vor
putea Intoarce In patrie abia In 1784, dar In 1788, la Inceputul rzboiului ausro-ruso-turc, loan Cantacuzino fuge la austrieci, sperInd, ca si In timdea o orgapul rdzboiului precedent, sa elibereze tara de sub stapinirea turcd si
nizare europeand. Sub ocupana Tarii Romdnesti de cdtre austrieci (1789-1791),
el Trideplineste unele misiuni diplomatice importante, toate avInd drept scop obtinerea independentei patriei sale, Insd pacea de la Sistov, din 4 august 1791, sfarTmd
cea din urrnd a sa speranta", cum spune BdIcescu. Dezamdgit, loan Cantacuzino
pleacd din nou In Rusia, unde este primit In armata cu gradul de colonel de cavalerie
usoard. La retragerea sa din armatd, In 1796, Impardteasa Ecaterina a II-a Ti ddruieste
o mosie In Rusia Noud, pe malul drept al Bugului. Aici Intemeiazd, Tmpreund cu fratele sdu Nicolae, care I-a Insotit si de data aceasta In Rusia, nrgul Cantacuzinca.
Probabil cd tot atunci primeste si titlul nobiliar de cneaz. Dupd ce locuieste cInva
ani la Petersburg si apoi la Odesa, In 1818 se retrage in mod definitiv la mosia sa,
unde moare la 3 iulie 1828.
$ederea Indelungatd a lui loan Cantacuzino In Rusia, prima data In tinerete,
de la vIrsta de 18 pInd la 27 de ani, apoi de la Virsta de 34 de ani si pInd la sfIrsitul
vietii, i-a prilejuit un contact mai strIns cu literatura francezd, care se bucura de un
mare prestigiu In saloanele nobilimii ruse din acea epoca. Activitatea lui literard
este In mare parte ecoul acestui contact cu literatura francezd si, prin intermediul

www.dacoromanica.ro

a rt

1 :4,..1

181

ei, cu alte literaturi occidentale, ca cea italiand sau englea fapt care Ti conferd un
loc aparte Tntre ceilaFti scriitori munteni si moldoveni de la sfIrsitul secolului al
XVIII-lea, influentati mai ales de literatura neogreacd a vremii.
Volumul sdu de versuri, intitulat Poezii noo, cuprinde doudzeci si cloud de poezii,
In majoritate traducen i sau prelucrdri, unele declarate, altele nedeclarate ca atare.
Astfel, sub titlul Poveste, Cantacuzino traduce, pentru prima data* In literatura romand,
fabula lui La Fontaine La cigale et la fourmi, din Cardinalul de Bernis traduce Le matin
pottque (la el, Dimineop poet/ceased), din Marmontel Daphn (la el, Poveste). Versu-

rile intitulate Satirei : Omu/ corrtin idei din cunoscutul poem al luministului englez
Alexander Pope An Essay on Man, pe care Cantacuzino I-a si tradus, In 1807, dupd
versiunea francezd In prozd a lui Silhouette. Desigur, tot prin intermediul unor versiuni franceze, cum dovedesc anumite particularitti lingvistice, sTnt traduse ori
prelucrate doud poezii din Metastasio, cantoneta La Partenza si o arie din piesa
Nitteti, precum si un fragment mai Tntins din epitalamul biblic Cintarea cintrilor.
La acestea se adaugd i alte poezii traduse probabil din limba francezd, cum sTrit
Ldcasul morpi i Veacul cel fericit sou ce/ scump, cdrora poetul nu le-a men-tionat,
iar istoria noastr literard nu le-a identificat Tried autorii.
Tot din literatura francezd a fdcut loan Cantacuzino si unele traducen i In prozd.
In 1794 el traduce din Franois-Thomas-Marie de Baculard d'Arnaud Istoria lui Machen, povestire englezeascd, din Montesquieu Arsachie i Ismenia, istorie din parteo
Reisritului si din J. J. Rousseau comedia Narchis sau indrgitul d Insus de sine ;
In 1796 traduce romanul lui Florian Numa Pompilius, al doilea crai al Romii, lar In
1807, sub titl)ul Cercarea asupra omului, primele trei parti ale poemului lui Pope
merrtjonat mai sus.
In poeziile originale, ca si In unele dintre celetraduse, remarcdm predilectia lui
Cantacuzino pentru satird, fapt care Il apropie de contemporanul sdu moldovean
Matei Milu. El combate ambitiile ariviste, Infumurarea, arghirofilia, Idcomia, minciuna, zavistia, clevetirea (Omul, Pocitanie) si alte defecte morale saufizice (Sfat unui
seitrar ce avea In tot ceasu psihi-mu In gur, Meigulire sotiii ce! pocite, Pofid si imputare

unii din trei surori ce leisase p cel ce zice). Pentru Cantacuzino, ideal ar fi ca omul
sd nu alerge dupd onoruri, dupd
sd fie lipsit de griji, sd se poat bucura In
tihnd de pldcerile vieii (Veacul cel fericit sou ce! scump, Ris mult, antec betivesc).
Dragostea, fie gustatd din pu n, In simplitatea ei naturald, fie cIntatd In maniera pas-

torald a secolului al XVIII-lea, constituie o tema de predilectie a poeziei lui loan


Cantacuzino (antarea cintrilor, antec peistoresc, Pds, deipertat fiind d Tica, antec
gradinresc etc.).
Dacd o raportdm la opera poeticd a primilor doi Vdcdresti si a altor poeti romni

contemporani, constatrn c poezia lui loan Cantacuzino are unele caIiti. LuptInd
cu greutdtile inerente Tnceputurilor poeziei romdnesti, el a reusit sd realizeze uneori
mai ales In traducen i
versuri sprintene si imagini cu adevdrat frumoase, In
metrul trohaic al poeziei noastre populare. in general Trisd, Cantacuzino are o limb&
greoaie, bogatd In elemente arhaice si regionale. Ca si
ai vremii, face si
el uneori, In exprimare, concesii senzualismului si chiar vulgaritdtii.
Desi In Predislovia volumului Cantacuzino spune cd toate acestea s-au fdcut

mai mult pentru petrecere da vreme si nu cu end a fi lucruri pe placul multora


182

sau cu gInd de a vesti o osteneald cu toatd sdvIrsirea mestesugului poeticesc, scriitorul petrecTnd ceasurile sale cele netrebnice In oarescare rdsrtare a chibzuirii",
ultima poezie, intitulatd Reisuflare (= Destdinuire, Mdrturisire), care este un fel de

www.dacoromanica.ro

testament literar, Intrudtva asemndtor Cu cel al lui lendchit Vdcdrescu, aratd cd


prin modestele sale scrieri, pe care le credea cele din-6i Tncercdri de acest fel la
romdni, el a dorit s contribuie la dezvoltarea limbii si a literaturii romdne
Limba noastr prea putind

Nu-i a nimui proastd vin


Cci Insoat ru cuvIntul

In prilejul ce da gindul.
Mai cu vreme, si cine stie,
Prisosire poate s vie,
CA scriitorii Impodobesc
Limba, patriali slvesc.
Fie aceasta acus cercare

Mustrd altor, spre-ndemnare.

BIBLIOGRAFIE

Poezii nao alcdtuite d I ... C... , [Dub5sari sau Movilu, Intre anii 1792-1796] ; lstoria lui
Machen, povestire englezeasa scrisil de pe frantozeasc de abo:i Arno ;i tlmcitd aceasta cum ;i
cele ce urmeozd de I. C. la anul 1794, BAR., ms. nr. 3099, f. 1-49 ; Arsachie ;i Ismenia, istorie din
partea Rdsritului, scrisd di pe frontua;te de Monteschiu ;i este tillmelcitcl la let 1794, BAR., ms.
nr.3099,f. 50-87 ; Narchis sou Indrgitul d insu; de sine, comedie de Jan Jac Ruso pe frontoze;te
fdcutcl ;i tlmelcit la anu 1794, B.A.R., ms. nr. 3099, f. 88-123; Numa Pompilius, al doilea crai al Romii.

Pc1 frontoze;te scris de monsiul Florian ;i tlmcit de I. C. la an. 1796, BAR., ms. nr. 1550, autograf
al lui loan Cantacuzino ; Cercarea asupra omului de Alexandru Popu, scris ;i tlmcita dupe frantoze;te de C. loan C. lo anul 1807, lo Odesa, BAR., ms. nr. 6002, autograf al lui loan Cantacuzino.
N. Balcescu, Sptarul loan Cantacuzino, In Magazin istoric pentru Dacia", I, 1845 ; Al. Ciordnescu, O veche traducere din J. J. Rousseau, In Revista Funda/iilor", IV, 1937, nr. 6 ; Gheorghe
nescu, Un poet romdn necunoscut din a doua jumcItate a seco/u/ui al XVIII-lea, in Iasul nou",V, 1953,

nr. 3-4 ; G. IvAnescu ;i N. A. Ursu, Un scriitor muntean de la sfir;itul secolului al XVIII-leo : loan
Cantocuzino, In Studii si cercetari stiintifice", seria Filologie, Iasi, X, 1959, fasc. 1-2 ; Alexandru
Du/u, Contributii documentare la trotatul de Istoria literoturii romdne", in Steaua", XVI, 1965, nr. 9

COSTACHE CONACHI
Alexandru din botez, iar din gura oamenilor Costachi
cum Insusi o spune
Conachi este singurul vldstar In linie bdrbdteascd al petrecdretului si risipitorului
vornic Manolachi Conachi si al Elenei, de vitd cantacuzineascd. S-a rascut la 14 septembrie 1778, nu la 14 octombrie 1777, cum este Indeobste acceptat, si a murit la
4 februarie 1849. A Invd;at carte, ca mai to-0 fiii de boieri, in familie, cu Fleury, un
refugiat francez de convingeri radicale, pentru ca ulterior, sau paralel, sd urmeze
cursurile de la ;.coala domneascd. Cu toate cd era unul dintre cei mai luminati carturari din Moldova acelei vremi, nu exista date care sd ateste existerrta altor dascdli

www.dacoromanica.ro

183

cu care sa se fi instruit. Pe ITngd greacd si francez, Invat limbile slavond si turca, instrumente necesare viitoarelor dregdtorii ale statului,
cdrora, prin originea si pozitia sociald, le era

hrzit. A ocupat rangurile si functiile de comis, agd, vornic de aprozi


vornic de politie
la Iasi, logofdt, vistiernic, membru In comitei

tul de redactare al Regulamentului organic, mare logofdt al drepttii, ba a fost si unul dintre
contracandidatii lui M. Sturza la domnia Moldovei.

Anii Tntre care trdieste Costache Conachi


corespund pe plan istoric etapei de destrdmare
a feudalismului In tdrile romne. Dregtoriile

pe care le-a ocupat timp de mai bine de trei


decenii i-au servit, aldturi de chibzuintd si bund
gospoddrire, la acumularea uriasei averi de care
dispunea (dei la moartea tatdlui mostenirea
lsat era aproape echivalent cu datoriile contractate) si In rotunjirea creia spolierea razesilor si exploatarea tranilor au fost metode
frecvent folosite de logoraul poet. Nu-i mai putin
adevrat Ins ca, In exercitarea functiilor pomenite, se pot mentiona unele actiuni si atitudini de tinutd Inaintat. Dintre acestea merit
COSTACHE CONACHI
evidentiate rolul su In elaborarea capitolelor
din Regulamentul organic prin care se pun premisele viitoarei uniri a Principatelor, activitatea
juridic In vremea at a fost tiitor al locului" de mare logofat al drepttii, calitatea
de epitrop la Spiridonie, de membru si sprijinitor al Societdtii de medici si natural isti
din Iasi, el iberarea unor robi de pe mosia sa In 1828, precum si initiativa de a pune

bazele unei industrii extractive In Moldova de atunci.


O cercetare amnuntitd asupra vietii si activitdtii extraliterare a unui scriitor
este util In mdsura In care Intre preocuprile politice si sociale, pe de o parte, si
cele culturale si literare, pe de alta, exista o nemijlocit legdturd. Daca Intre manifestrile publice si lecturile lui Conachi putem Intrevedea unele apropien, Intre
preocupdrile serioase ale logofdtului dreptdtii ori ale epitropului de la Spiridonie,
ale gospodarului si moralistului boier de la Tignesti si poezia sa liric este o evident neconcordant, daca nu chiar contradictie.

184

Conachi si-a scris cea mai mare parte a operei Intre 1800 si 1830, epoc In care
a fost gustat, rdspIndit, imitat si In raport cu care trebuie apreciat, cu toate ca prima
editie a poeziilor Ti apare In 1856.
Circulatia de care s-au bucurat scrierile sale, aprecierea pe care i-au acordat-o
contemporanii, imitatorii numerosi ai stilului su, care era de fapt stilul epocii, ne
sint atestate de nenumdrate copii manuscrise ale productiilor sale, de prezentarea
lui Pastiescu din Curierul romdnesc" (nr. 78 din 5 ianuarie 1830), unde figureazd
aproape tot ceea ce a scris Conachi, dar din care, la acea data., nu fusese publicat

www.dacoromanica.ro

nimic. A-I judeca prin raportare la


scrierile lui Alecsandri, Russo, Kogdlniceanu, Negruzzi ori BdIcescu, care se
afirmaserd deja pInd la aceast data,
Inseamnd a ignora faptul ca el apartine

ArtlyraP

ca nivel cultural si artistic si reprezintd


o

atmosferd spirituald legatd de pri-

mele trei decenii ale secolului trecut.


A cunoscut desigur mica" poezie
de
la
sfIrsitul secolului al
XVIII-lea, foarte posibil Posies rotiques (1778) ale lui Parny, pe Colar-

francezd

r;f,

deau, devenit celebru prin eroidele"


sale, dintre care Conachi traduce Eloiza

catre Abeliard si care de altfel este cunoscut si ca traducdtor al lui Al. Pope,

pe Dorat si pe Leonard. Va fi citit

-:'

t..Mte

de

prin
pe Delille, cunoscut
traducerea Georgice/or lui Virgiliu. A
citit si tradus din Voltaire si Pope.
Nu-i era strain Rousseau. Simpatia sa
asemenea

sociald,

strdind de mari frdmIn-

t01,,t
. 14

4'

4.. 0,,

41;

it ad',

se indreaptd mai cu seamd spre acea


poezie facil, impregnatd de aluzii clasiciste, plind de un sentimentalism desuet, expresie a unei vieti de salon, de
perfecta adeziune la ordinea si stratificarea

41.
.

,1,10

r,

COSTACHE CONACHI,

Jaloba mea, manuscris

tdri si elanuri lince, mai mult analiticd


cleat sugestiva.

O raportare strictd la una din dominantele literare ale epocii este dificil de
Tntreprins, pentru ca In multe cazuri modele strdine, de provenientd si particularitdti deosebite, sInt receptate global si transfigurate, Inca cu greu mai pot fi sesizate
adevratele izvoare.
Prin pasiunea pentru eroide si romane sentimentale a fost considerat ca un
preromantic, dar cu toate acestea cunoasterea i traducerea lui Voltaire, Pope ca
si a altor texte luministe, unele manifestdri In activitatea juridicd si cultural ni-I
recomandd ca un adept TritTrziat al clasicismului In domeniul I iterar si un luminist pe
linie ideologicd, nu Insd si In practica sociald. Formula Iuminist In anteriu i giubea"
pare mai cuprinzdtoare pentru rezistenta manifestatd fat. de Innoiri i explicabild
prin pozitia sa de mare latifundiar. Faptul a fost de altfel remarcat Inca de V. Alecsandri si caracterizeazd o Intreagd pleiadd de poeti mdrunti de la Inceputul veacului
trecut
Ei se IngInaserd cu imaginile poetice ale mitologiei antice si primiserd totodatd
reflectul departat al ideilor voltairene, pe care revolutia cea mare din 1793 le rdspIndise In Europa ; ?nsd distanta nestrbdtutd ce exista Intre patria lor i izvorul
acestor idei, precum si, mai cu seamd, pozitia Ion social& Ti oprird de a se pdtrunde
de principiile radicale ale Frantei".

www.dacoromanica.ro

185

S-a insistat asupra unor probabile sau sigure surse ori modele pe care le-a cunos-

cut, mai mult pentru a explica marele volum de traducen i pe care le-a fdcut si care
In epoca n-au contribuit numai la educatia ori desfdtarea publicului restrins de cititori, ci au avut un Insemnat rol si In modelarea limbii, In exersarea si perfectionarea
instrumentului lingvistic, far-a de care nu s-ar putea explica nu numai evolutia ulte-

rioara, dar nici unele succese In productia originald.


Daca In Cercare de voroavd, tradusd dupd Pope, In text si In josul paginii manu-

risului autograf ne IntImpind comentarii critice la adresa rdzboiului si a colonialistilor spanioli In America, elogiul ratiunii umane, In Privire politiceascei asupra
Erropii toate din anul 1825 sTrit vizibile constiinta existentei claselor, critica nobilimii
simpatia pentru cei care produc bunurile.
intre traducerile fdcute de Conachi sTrit de mentionat Alchibiad sou iubirea de
snds frd mdsurd, Istoria lui Velisarie de Marmontel, Narchez amorezatul de s1n4,
adicd iubirea de sine peste mdsurd, data' ca fiind din Metamorfozurile lui Ovidie
a upra mitologhiei", mai probabil dupd adaptarea francezd a autorului latin, fragn ente din tragedille Aizire (Arz li la poetul moldovean), Zaire, Oreste si fragmente
din p emul Henriade de Voltaire, Elo za cdtre Abeliard dupd Colardeau, care la rindu-i
tradusese pe Pope, Abeliard cdtre Elo za, Catre Leandru cd nu venia si lulia ultra' Ovidie
dupd Dorat, Cruzii elini cu jartfd, o adaptare a lui Saint-Auge dupd Ovidiu. Cea mai
de seama rdmIne ?ma' Cercare e voroavd dupd An Essay on Man, de Al. Pope, cunoscut

de Conachi In traducerea francezd a lui Resnel, publicat In 1758 la Amsterdam, si


care cuprindea, pe ITngd versiunea In prozd, si una In versuri facutd de Silhouette.
Aldturi de aceasta, care a fost publicatd, sta Privire politiceascd asupra Evropii toate
din anul 1825, rdmasd In cel putin cloud manuscrise, din care cel cu nr. 5887 este auto-

graf. Ambele traducen i contin elemente de &dire

elogiul posibilittilor

omului de a cunoaste si stdpIni natura, pledoarii luministe pentru emanciparea popoa-

relor, pentru un sistem constitutional, pentru asigurarea prin lege a drepturilor,


dei care n au rdmas far-a consecinte asupra marelui latifundiar In exercitarea func-

ti ilor In stat.
Nu putem evita nici mentiunea c lecturile din scriitorii strdini Incalcd uneori
chiar granita care desparte tlmdcirile" de alcdtuiri", unele din productiile proprii fiind de fapt adaptdri, dacd nu traducen i libere ale unor originale din literatura
franceza'.

Constatarea care se impune cu necesitate Insa' este cd, sub aspectul valorii
literare, traducerile si In spetd Printipiiie moralului (sau Cercare de voroavd)sTrit dintre

cele mai realizate, fie pentru ca autorul, pretuindu-le In mod superlativ, a muncit
mai mult asupra Ion, fie pentru faptul ca, lipsindu-i imaginatia creatoare, Isi folosea
mai bine resursele lingvistice si darul analitic.
In afara traducerilor trebuie sd fie relevate unele Incercdri dramatice, mai putin
cunoscute, importante pentru ca sint primele comedii culte din literatura noastrd
si remarcabile prin fondul de critica sociald si de moravuri, chiar daca sub raportul
valorii sInt inferioare celorlalte productii.
Comedie banului Costandin Canta ce-i zic Cbujan i cavaler Cucos, scrisd Impreund

186

cu Nicolae Dimache si Dumitrache Beldiman, care, nefiind teatrul, s-au giucat


la pdpusdrii", este o satird la adresa unui zercit si arghirofil. Giudecata femeilor,
cu aceeasi indicatie c s-a reprezentat la pdpusdrii si cu precizarea aceast comedie
fcutd de aga Costachi Conachi la leat 1806, decmv. 1", reprezintd o critica i chiar
o autocriticd asprd (printre personaje figureazd autorul Trisusi), cam liberd ca limbaj,

www.dacoromanica.ro

iffAmifet,
.
/00mboo

a moravurilor, daca nu a ndravurilor boie-

rimii moldovene. O intuire a depravarii,


o fresca a dezmatului marii boierimi este
si

incercarea

dramaticd Amoriul si toate

horurile. Tot de Conachi pare sa fie si o


alta comedie Intl -un act, prin care skit ridiculizati
natardul
Aferte.
grdmaticul
Terbie
logofatul Costachi.
Mai toate cercetarile privitoare la
Conachi atunci clnd nu s-au limitat la o
schita genealogica a familiei sau la descrierea amanuntita a activitatii politice si

--,
,;.:4 re.pia ,44...orgei::: 4, ; :; r I I ,/ta.. .... I: I), o "4.4,4%;
..

administrative, au abordat doar lirica erotied de factura senzuala a poetului, neglijind


In buna masura aspectul oarecum cultural

al activittii sale, manifestat prin traducari


In versuri i prof& publicate sau manuscrise, care pentru epoca respectiva au o
importanta deosebita, iar in intentia poetului reprezentau singura contributie
poeziile lince fiind considerate
pacate ale tineretelor" ori table ale

ro.,.. 8.13.,41

.Al.'1111,411T% /

' o'

1,1:10 J I .

_ef'
4, .. ..,. :....
--. I.,,,., ..--4

7f4

c ..

. ,(...11,
. ' .. ; ,
I.
,

.0 ...
i

.,

r, ,,,,,,,,,,

IMP ' 4' tie is..,

J i.

1,:24 a r.:11. o, ,0 .-

......4:/..
I.., 4, 1...C *1.

1
.

,1
e'
,
.
.4/.1,414 0:..:..r...,, ,,, : ,:, ....,.,:f - ,ft. ,, I
'
44
1111 ..,...4,....... . ........ ., t ... I AI. .. .1 1-1 .., ......
,,,..;Tof 1.,,,,....
.10 -1P .i.#,Iff 1 ..1...,.
.
/V.I. 1,...,0. .
5,0,o1 . .....4.......4.
..1 ,./0;# I , ".. , , .., . . . ..."
., r
'.5 .
.. 1 .
,

'

1c

.,,,

ei.f C,' ,,1 ,11. 11' "0. .., .. ;1,111, ire

.. ,.7W/91 ,,, ry 1

- .1

/1.,:,..

.0. r, /1. .

(we,:

r..

"

i-

I:1r

;I..

.I. /..14
: .I% /".,/,,i

4 f. ,141.Y., .

- 7;

'11/

...Ana

.1.06f.

1.11,

( .6'

ono: of a'
.# I'

-149,10,1-

,..(4,L

Procedeul este explicabil


buna masura justificat, deoarece cu poetul
roman s-a petrecut un fenomen asemanator
COSTACHE CONACH
intrucitva (daca se poate face o apropiere)
cu al unui model Indepartat al sau, cu Pe- Me;tesugul stihurilor romcfneti, manuscris
trarca, pe care posteritatea nu I-a consacrat prin operele sale de eruditie, ci
prin poezia Inchinata femeii iubite. Paralelismele intre piese ale Canzonierului
ori macar ale epigonilor italieni sau strdini i poezia lui Conachi, In ciuda
inexistentei unor dovezi materiale care sd ateste faptul ca poetul moldo-

vean si-ar fi cunoscut maestrul, sint uneori surprinzatoare. G. Calinescu afirma despre

el In istoria literaturii romne ca este petrarchizant fard ali cunoaste modelul indepartat. in Impresil asupra literaturii spaniole revine si precizeazd Nu poi sta de
vorba despre Conachi cu cine nu stie recita din Petrarca". Far-a a putea nega cu totul
posibilitatea cunoasterii lui Petrarca prin intermediul neogrec sau francez, unele
aprecien i s-ar putea explica prin simi I itudini ale vietii si ale destinului erotic la cei doi
poeti, care au produs, evident la scari valorice determinate (nu putem ignora faptul ca
Petrarca este precedat In literatura italiana de Dante), poezie lirica inchinata exclusiv iubirii. Tennenmi amor anni ventuno ardendo... dodici altri anni piangendo",
scrie Petrarca In sonetul 84. Conachi o cunoscuse pe Smaranda Negri In 1812, se
vor casatori de-abia In 1831, pentru ca la numai trei ani dupd aceea ea sd moara,
IdsTridu-1 pe poet nernIngliat pina la propria-i moarte. Aceasta paranteza nu are cleat
intentia de a sugera fixatia iubirii asupra unei femei fard a pierde din vedere diferenta

specified provenita din libertinajul epocii moderne fata de misticismul secolului


al XIV-lea italian.

www.dacoromanica.ro

187

Este mai mult decit concludent pentru cine cunoaste pe Conachi c sonetele
lui Petrarca par modele favorite.
Un loc comun In aprecierea liricii logofaului Conachi, si nu fardo oarecare
indreptdtire, este ca poeziile Trichinate iubirii sTrit mai mult un exercitiu gratuit
la care se deda In rgazurile dintre preocupdrile serioase ale cultivdrii mosiilor si
exercitdrii functiilor de stat, o distractie a boierului iubdret, izvorIt spontan si pe
gustul clasei sale. Aceasta nu exclude preocuparea pentru problemele de tehnicd
a poeziei, de metricd, de versificatie. Confirmarea ne este data de existerga acelui
Mestesug al stihurilor romnesti, care, dupd cele citeva indicatii sumare din Gramat ca lui lendchitd Vdcdrescu, reprezintd prima incercare mai ampld de a studia tehnica versificatiei si este inspirat din manualele similare din literatura greac, in spetd
Hristopulos. Nu este exclus ca mdcarindemnul daca nu si unele idei
fi fost sugerate
prin cunoasterea savantului tratat de prozodie si versificatie elind publicat In 1803
la Viena de elevul lui Lambru Fotiade, devenit intre timp bancher influent in capitala lmperiului habsburgic, Zenobie C. Pop, intitulat Metrikis vivlia. Afirmatia ca o
asemenea influentd este posibild se bizuie pe faptul cdintre bancherul vienez, romdn
la origine, si logofaul Conachi au existat nu numai relatii financiare, ci si legdturi
mai strinse In plan cultural, asa cum reiese din corespondenta purtatd.
S-a afirmat la Inceput ca in aprecierea lui Conachi a fost neglijat aspectul oarecum cultural al activitdtii sale, manifestat prin marea masd de traducen i efectuate
si la care putem adduga scrisoarea cdtre mitropolitul Veniamin Costache referitoare
la organizarea TrivdtdmIntului In Moldova. Acest document constituie un prilej pentru
cunoasterea pdrerilor si a pozitiei sale In probleme de limbd si cultura In general,
intr-o perioadd cind introducerea limbii nationale ca limbd de predare in InvdtdmInt
se lovea de multe opozitii. Dei un bun cunoscdtor al limbilor greacd si francezd,
principalele pretendente ale limbii noastre in invdtdmint, Costachi Conachi, spre
deosebire de alti boieri si cdrturari, pledeazd pentru folosirea limbii nationale nu
numai teoretic, ci si prin exemplul propriei sale opere. Cele mai multe din ideile
sale nu si-au pierdut valabilitatea, iar autoritatea de care se bucura a contribuit

la impunerea acestui punct de vedere


incepind dar de la propunerea : de se cuvine a imbrtisa altd limbd prin scoli,
pentru invdtdtura stiintelor, si carea anume, pentru c In a noastrd, moldoveneascd,
lipsind autorii si Inscrisurile lor, lipsesc mijloacele pairii inainte, zic ca si elinii care

de la eghipteni, si romanii carii de la elini au luat stiintele nu si-au schimbat


limbile si au socotit totodatd cu agonisita stiintelor strdine s imbogdteascd
graiul lor".
Credincios principiilor privitoare la unificarea sistemului juridic si administrativ pe care le promovase in Regulamentul organic, pledeazd In acelasi timp pentru
unire si In domeniul cultural
... Ar fi o mare greseald politiceascd de a se lua altd marsd spre luminare aice
In Moldova si altd In sotia ei Valahia, &id tot cuvIntul cere a ne stringe si a ne apro-

pia in grai si In pravile".


A fost, pentru vremea In care a trait si a scris, un om luminat, un hotarnic si
un jurist dintre cei mai cunoscuti, dar mai presus de acestea unul din cei mai buni
cunoscdtori si minuitori ai limbii romne, In cultivarea i promovarea cdreia are
merite deosebite, mai ales dacd apreciem faptul ca Inainte i dup 1800 majoritatea
188

pdturii culte, In spetd boierimea, vorbea si scria greceste sau frantuzeste. Mare

www.dacoromanica.ro

boier si om de cultura, bun cunoscdtor de limba greacd si franceza, Conachi a scris


totusi versuri originale, Incercari dramatice si a facut lungi si remarcabile traduceni
numai In limba romand.
Asa cum s-a mai afirmat, poezia lirica a lui Conachi este Inchinata aproape excl u-

siv iubirii si prin aceastfixatie ocupd, Intr-un fel, un loc aparte In istoria I iteraturi
poetul fiind un epigon roman al lui Petrarca, cel mai de seama petrarchizant roman.
Dintre multele i stralucitele lui service In slujba lui Amor, din sirul de nume
invocate : Marghioala, Casandra, Casuca, lstili, Elenca, Ruxandra, Anica s.a., se degajd
o pasiune durabild pentru Smaranda Negri, nascuta Donici, devenitd Zulnia, ca muza

a poeziei sale, si cdreia 7i Trichina cele mai durabile pagini.

La Inceputurile liricii culte din tara noastra, far-a a beneficia de o traditie In


aceast directie (fie ca poezia populara nu-i era cunoscutd In asa masurd, fie ca nu-i
acorda creditul cuvenit), dezavantajat de stadiul de atunci al limbii literare si artis-

tice, frd virtualittile unui poet de ampla respiratie lirica, transpozitia realittii
imediate, a continutului sentimental In poezie, o face adeseori prin intermediul
unor termeni care azi ne fac sa firnbim, tirand de domeniul prosterndrii religioase
ori al realitatilor feudale
la al tau jdrtfelnic iardsi vin s md inchin,
Dar nu cu entdri de slavd, ce cu lacrimi l suspin,
SI-mi ieu de-acum ziud bund de la inalt pragul tau [schiptrul tdu],
Ca o slugd cu credin/d ce si-o-mplinit hacul sdu.

Amori,

Poetul nu reuseste sa transfigureze trairea diurnd In imaginea poetica cleat


arareori i sublimul unei situatii se manifesta prin lesinuri, oftaturi nesfIrsite, ori
moarte simulatd. De altfel, la nivelul si atmosfera culturala si I iterard pe care o reprezenta, o alt manierd ar fi fost de-a dreptul revolutionara. Manifestarea zgomotoasa,
prinsul abundent, etalarea tuturor accidentelor constituie o maniera caracteristicd
epocii. $i, totusi, In aceast lipsa de discretie comundIntregii boierimi semifanariote,
In vaicareli, lesinuri si bocete, este si o apreciabild dozd din autenticui zbucium al
poetului si versurile sale atestd acea permanent& pendulare, si ea petrarchist, Intre

senzualitate si spiritualizare, Intre amorul sacru si amorul profan, iar superlativul


se realizeazln femeia la care darurile fizice sInt dublate de call-tali morale. 0 Insemnare de pe manuscrisul descoperit de C. Botez confirmd afirmatia de mai sus.
CInd o vedeam nu sImtam miscarea unei patimi proaste ce se hraneste numai
cu pofta, ci o gingasd Trighimpare In suflet si o cucernicie de dragoste ca si end s-ar
fi descoperit o fiintd cereascd dinaintea ochilor mei".

in ciuda acestor marturii de fior petrarchesc, accentul cade frecvent pe senzualism, greu de citat uneori.
Era mai mult Inzestrat pentru poezia didacticd, avInd spirit analitic, dar mai
putind imaginatie creatoare i avInt liric In stare sa dea expresie durabild unor elemente cotidiene, vizibile, evidente, palpabile, sa perceapa unele raporturi si corespondente sesizabile doar marilor lirici. Poezia lui nu sugereazd, prin expresia data
continutului liric, ci demonstreaza, analizeaza, explica si etaleazd toate accidentele,
In loc s selecteze pe cel mai putin vizibil, cu ajutorul cdruia Insd pot fi recreate
Intreaga traire individuald si atmosfera. De altfel, cele spuse despre Conachi caracterizeazd mai toatd poezia noastrd de inceput i doar dupd 1830-1840 este depdsit
acest stadiu prin Cirlova i Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

189

Dar chiar in cadrele acestui stil, poeziile inchinate Zulniei contin accente inedite si depsesc epoca tocmai prin puternica pasiune care le-a inspirat, prin since-

ritatea simirii, prin efortul de a da expresie notabild profunzimii sentimentului


Din toti muritorii lumii cel mai in nenorocire
Si dintre to/i ptimoii cel mai mult In osIndire
Este omul care-/i scrie, mai pomenesti-1 tu oare?
Ah, de nu IT-i mai cunoa;te dupd slovd ;i scrisoare,
Cunoaste-I dupd durere cu care plIngind i scrie,
Cunoa;te-I dupd-a lui lacrdmi ce li-i gdsi pe hIrtie.

La nivelul de atunci al I iteraturii, cind lipseau o traditie I iric national si mai ales
o limb apt s serveasc subtilitatile si sugestia inerentd poeziei, etapa propice mai
curind prozei si poeziei epice, ne Tritimpind elemente rezistente
Soarele ce eu cu plInsul II intimpin and rasare
5i luna ce md gdse;te In suspin ;i In oftare,
Pentru mine nu colindd decit un cerc de durere
Ma vaet ;i zi ;i noapte, dar In zddar, cd scddere
Nici este, nici a fi poate la a despdr/irii jale.

Amoriul din prietesug, mai curind naratiune despre iubire, cu inerente izbucniri
de ah ! si vai !, rdmine totusi un elogiu al iubirii si poate printre primele in literatura
romana, fr a fi strain de perceperea naturii
aldtori pe Val, pe dealuri, pe empii nemrginite,
Umblu de urit cu ziva pe colnice prdsIte,
Udate de-a mele lacrdmi, cardrile-acelea toate
Or /Inea spre pomenire urmele mele-nsdrnnate,
Ptnd cind vreodinioard pe-acolo, din IntImplare,
Vei trece ;i vei cunoa;te, ah, cIt te-am iubit de tai e.

Din frecventarea asidua a acestei teme poetice, in cunoasterea intregului complex de mijloace cu care amantii asediaz cea mai veche din cetti", izvorasc versuri
de o oarecare gingsie
Umbrelutd norocitd,

la sama a e;ti menit


Sa umbre;ti un obrdjel

Plin de nuri ;i frumu;e1.


Catd sa mi-1 pdze;ti tare

5i de Vinturi ;i de soare,
5i cInd al/i ochi i-or cdta
Sd te pui drept fata ta,
CA tu umbrelu/d ;tii
Cd Ti tem ;I de stihii.

Transcrierea unor poezii In limba literard de dupa 1860 ar putea salva multe din

productiile poetului care ne par ilizibile.


Cine-i amoriul defineste crezul i idealul de iubire al poetului nostru, din care
nu lipsesc, In stihuri deseori sprintene, temutul", conceput ca un pigment care
cl gust si iutste", comparatia Amorului cu un ostas de o foarte osdbit fire"
si care Infrunta dusmanii si cucereste obiective ca frumusta, duhul, nurii" si,
evident, ... Inca' un lucru care-I tac, ca lumea-I stie".
Unele accente inedite strdbat si depdsesc desuetul
190

A; vrea sd mor, dar ;i moartea ce poate fi pentru mine


Cind, pierzlnd a mea via/d, pierd mai mult, te pierd pe tine.

www.dacoromanica.ro

Moartea Zulniei, devenitd sotie legitimd dupd aproape cloud decenii de la prima
cunostintd, ii smulge si preludii ca acestea
Ah, te-ai dus, dulce lumind, din zarea ochilor mei,
Unde-i viata, unde-i mila ce izvora dintr-a ti?

si care ne reaminteste versul eminescian


Si te-ai dus dulce lumina
$1-a murit iubirea noastrd.

Fdra intentia de a face o paraleld Tritre sensul adinc, filozofic, al nostalgiei eminesciene din Floare albastr i versurile lui Conachi, asocierea celor doi termeni
dulce lumin nu exclude posibilitatea ca Eminescu sd fi cunoscut poezia logofatului,
cum a cunoscut traducerea acestuia Cercare de voroavd.

Pentru nivelul de atunci al limbii artistice, Conachi poate fi considerat unul


din cei mai reprezentativi poeti lirici ai perioadei de Tnceput a literaturii noastre
prin Incercarea si uneori reusita de a fi creat o poezie remarcabild nu numai sub
raport istoric, ci si cu unele elemente citabile p"nd azi. Activitatea si opera logofatului poet pot fi revendicate ca acelea ale unui deschizdtor de drumuri.

BIBLIOGRAFIE

Poezii. Alcdtuiri ;i tlmaciri, ed. Caterina Conachi-Vogoride, Iasi, 1856 (ed. a 11-a de Miran Pompiliu, avind In plus Schrte din viota si familia /ogofiltului Conachi, de Emanoi! Vogoride-Conachi, Iasi
1887) ; C. Botez, Poezii inedite de Costache Conachi, In Viga romdneascd", I, 1906, nr. 1 ; C. Conachi,
Scrieri olese, edi-tie de Ecaterina ;i Alexandru Teodorescu, Bucuresti, 1963.

C. Negri, Logofiltul C. Conachi, in Romania literard", I, 1855, nr. 6 ; G. Sion, Suvenire despre

poetul Conachi, In Revista contimporand", I, 1873, 1 martie ;i 1 aprilie ; Gr. Andronescu, Poetii
nostri. II. Costachi Conachi, Bucuresti, 1886 ; I. Bianu, Costachi Conachi, In Revista noud'', I, 1888,

nr. 3 ; G. Bogdan-Duicd, Logofttil Costachi Conachi, in Convorbiri literare', XXXVII, 1903, nr.1,
2 si 4 ; G. Bogdan-Duicd, Costachi Conachi si tragedia lui Lentor, In Viga rom'dneasca", I, 1906,
nr. 9 ; G. T. Kirileanu, Testamentul qi pome/nicul marelui /ogort Costachi Conachi, In Convorbiri

literare", XLII, 1908, nr. 12 ; idem, /dew unirii la marele logofdt C. Conach, In Convorbiri literare",
XLIII, 1909, nr. 1; N. lorga, Contributii la istoria moi noud a literaturii romanesti. Ceva despre Costachi Conachi, In Revista istoricr, VII, 1921, nr. 4-6 ; N. Car-tojan, Contributii privitoore la originile liricii romnesti In Principotc, In Revista filologicd", I, 1927, nr. 1-2 ; Ch. Drouhet, Logofdtul Costachi Conachi ;i poezia franceza a epocii, In Viga romaneascd", anul XXII, 1930, nr. 1, 2 ;i 3
(nurndr triplu) ; I. M. Ra;cu, Conachi : Alcatuiri si talmaciri, In Alte opere din literatura roman, Bucuresti, 1938 ; Gh. Ungureanu, Poetu/ Costachi Conachi organizator al arhivelor moldovenesti, in Revista

arhivelor", Bucure;ti, Ill, 1939, nr. 8 ; D. Furtund, Meirturii despre C. Conachi, In Analele Motdovei", I, 1941, fasc. IIV ; C. Solomon, Biserica si mosia Conchestilor de la Largseni-Tecuci, in
Analele Moldovei", II, 1942, fasc. 1-2; D. Popovici, Pope ;i Conachi, Studii I iterare", Sibiu, I, 1942
G. alinescu, Material documentar : C. Conachi, In Studii si cercetdri de istorie literard ;i folclor",
Ill, 1954, nr. 1; Paul Cornea, Costachi Conochi sau luminismu! fn anteriu si giubea, In Stud,'
de literatur romeina modern, Bucuresti, 1962.

www.dacoromanica.ro

191

IANCU VACARESCU
lancu Vdcdrescu se ndscu prin 1791 (el Insusi sustinea a fi avut 27 de ani In 1819),

ca fiu al lui Alecu Vdcdrescu cel rdpit de arnduti si al Elenchii Dudescu. Cdsdtoritd
la virsta copildriei aproape, pe la 16-17 ani, Elena se despdrtise de so; In 1797. Deci
copilul rdmdsese pe miinile tinerei mame de vreo 21 de ani, care apartinea unei ilustre familii si uneia din cele mai bogate.
Dudeasai i-ar fi venit ameteald" (povestea Ghica) g?ndindu-se la evghenia
familiei sale, pe care o socotea Tnrudit chiar cu Maria-Tereza. Dupd dTnsa, Vdcarestii

se trdgeau din Fdgrestii din Fdgdras, din neamul lui Radu Negru. (intr-adevdr, pe
manuscriptul Gramaticii, lenchitd Tnsemnase ca la 1215 Neagoe Vdcdrescul, fiul lui
Dan Vcdrescul, voievod al Fdgdrasului si nepot de sord al lui Radu Vodd Negru,
coborTse cu mam-sa Anna la CTmpulung.) Ea muri 'In 1843, In virstd de 67 de ani.
Probabil cTntecul popular (Buciumul", nr. 49 din 18 iunie 1863) face aluzie la fiul
Dudeascdi

Cu ciubuc de diamant,

in radvanul aurit,
Cu tot cosiul poleit,
Ocort de ciohodari,

Capot rosu imbrdcat,


Cu anteriu de atlaz,
Moare doamna de necaz
Cu hanger de Corasan,
Doamna trece in radvan,

Tras de patru armasari


Trece de si-I mai priveste,
Ca cu foc il mai iubeste.
lenchit stih ti face,
Cd domnita mult Ti place.

lenchit Vdcdrescu

$ade-n poartd la Dudescu,

Dupd Tnvdtdturile elementare, lancu fu trimis la Viena, pentru studii, Impreund


zice Ghica
cu alti tineri boieri, sub Ingrijirea profesorului francez Colson,
lar dupd alte stiri ar fi plecat In 1804 la Viena, cu dascdlul sdu Zaharia si cu tIndrul
Costicd loan Fdlcoianu. Ar fi trecut si pe la Pisa. In 1810 era Tntors. Pentru oaresicare

pricini ale tineretelor", Tnainte de aprilie 1812, lancu fu surghiunit la Buzdu, iar
Divanul ruga la 4 iunie 1812 pe amiralul Ciciagov sd ierte pe fiul cluceresei. Fu mai
tTrziu ispravnic la TTrgoviste, din care slujbd fu scos In 1817. in 1821 se refugia cu
boierii nationalisti la Brasov. Pdstr Trisd cu veneratie sabia lui Tudor Vladimirescu.
La Intoarcere este logofdt al Departamentului treburilor strdine si asa TI gdseste
rdzboiul ruso-turc. Devine curTnd un potrivnic hotrTt al Regulamentului organic,
sustirand In Obsteasca adunare cd romdnii au avut totdeauna dreptul a-si face singuri legile. Fu dar luat pe sus din chiar Adunare, dus Tntre baionete, anchetat spre
a se vedea daca' nu era In complicitate cu alti sabotori ai regimului, apoi surghiunit la mosia sa Motdieni sau In altd parte pTnd la confirmarea de cdtre tar a Regulamentului. De aici Tncolo el fu amestecat In toate faptele mari culturale, Trisa* viata
publica Ti e monotond. Se cdsdtori cu o Cantacuzind din Pascani si afacerile personale
nu-i mergeau tocmai bine, fiincicd un negustor brasovean Ti pusese un secvestru pe
mosia Vdcdresti, care de altfel rdmase si dupd moartea sa apdsatd de datorii. Primi

192

postul de prezident al Vremelnicului divan, din care demisiond In 1836, ca protest


la destituirea unor magistrati negdsiti la post. Era membru al lojii masonice. In 1841
se alese deputat, dupd rdsturnarea lui Al. Ghica se gTndi chiar la domnie, dar Ti fu
preferat G. Bibescu. Anul 184811 gasea membru la inalta curte. A fost un om cu totul
de ispravd, entuziast fatd de tinerii poeti ai vremii, lipsit de fumurile boieresti.

www.dacoromanica.ro

calamburguri" si
nevincvatele
pldceau
&id un profesor, de banuit ardelean, salu-

tIndu-I cu mdrite si de bun neam domi-

ne", se prezentd ca dascd1", Vacdrescu Ti


Intinse lui Heliade o hTrtie pe care scrise
da-s cal''. Prin traditie de familie -nu-i
displacea sexul frumos. in seara zilei de 30
august 1842, Gr. Alexandrescu, TntorcTndu-se de la mandstiri, TI fri amestecat
In multimea ce privea cu gurile cdscate
o pdcatoasd luminatie", Wind a alerga
dupd vreun vers pierdut sau dupd vreo
copilita de 16 anisori". Muri la 3 martie 1863.
inceputurile lince ale lui lancu Vac&
rescu furd grecesti, sub semnul lui Anacreon, pe care-I stia pe de rost. Gr. Alexandrescu Ti recita o data din poetul favorit si Vacdrescu Ti lua versul din gurd spre

a-I duce pInd unde il ajuta memoria. insa


TrirTurirea greceascd nu trebuie exageratd.
In tara si mai ales la Viena, Vdcarescu
cunostinta de mica poezie" francezd abstracta si galantd a secolului al XVIII-lea,
simbolizatd

prin Parny, citat prin manuscrise, de poezia italiand, nu mult deosebitd,


a

aceluiasi

veac,

reprezentata'

mai

IANCU VACARESCU

ales

prin Metastasio (transcris, nu mai putin cu unele inexactitti, din Filicaja, Canzone I din Sopra l'assedio di Vienna)
E fin a quanto inutili
Fian Signore i tuoi servi ?
E sino a quanto
De i barbarici inulti
Orgogliosa n'andra l'empia baldanza?

In stir-sit si de literatura germana, mai ales dramatica si mdruntd, desi traduce un


mic crTmpei liric din Goethe (Faust). in hTrtiile vdcdresciene, ce privesc dupd toate
aparentele epoca de formatie a tTnarului lancu, se TraTIneste o nota In suma de 551 de
piastri pentru urmdtoarele cdrti : Dictionnaire des grands hommes (20 de volume)
Dictionnaire gographique ; Tableau de l'amour conjugal ; Le docteur de Cythre ; Grammoire des fleurs ; Chansonnier franais ; Almanach de famille ; Maison rustique
Fables de Lafontaine. Afard de acestea mai gdsim notate : Discours sur l'art de ngocier

(Paris, 1737), de un Pocquet ; La guerre des Dieux a lui Evariste Parny, editia a 3-a
din anul 8 ; CEuvres de Condillac (Paris, 1798) ; Recueil prcieux de Maonnerie adonhiramite (Philadelphie, 1787) ; Cart de la correspondance (Paris, 1804) ; Cart pistolaire ou dialogue sur la manire de bien crire les lettres, de Jauffret (Paris, 1802)
Manuel pistolaire l'usage de la jeunesse, de Philipon de la Madelaine (Paris, 1807)
Le nouveau secrtaire du Cabinet, contenant des lettres familires sur toutes sortes de
13 -

www.dacoromanica.ro

193

sujets (Paris, 1793) ; apoi auteurs classiques", Au/ugelle, Les Attiques (Paris, 1789)
Ammien Marcellin ou les 18 livres de son histoire (Lyon, 1778) ; Aristophane, Thtre
avec les fragments de Mnordre et Philmon, trad. en franais par Poinsenet de Sivry
(Paris, 1790) ; Aristcte, Politique, traducere din greceste de Charles Millon (Paris,
1803) ; Cicron, Lewes d Brutus et de Brutus d Cicron (Paris, 1802) ; de acelasi Les
deux byres de lo divination ; Corpus Vizandinae [sic] historiae, Bibliotheque de l'homme
pubhc ou analyse raisonne des principaux ouvrages franais et trangers sur la politique
en gnral, de M. Condorcet (Paris, 1792) ; Mmoires Maurepas (Paris, 1792) ; Prcis

de l'histoire universe/le ou tableau historique prsentant /es vicissitudes des nations,


de M. Anquetil (Paris, 1811); Le petit La Bruyre ou Caracteres et mceurs des enfants
de ce siec/e, de Madame de Geniis (Hambourg, 1799) ; Abcdaire moral ou leons
tires de Pcriture sainte (Paris, 1807). Opera lui Voltaire trebuie sa fi fost consultata

foarte des. CIteva replici din Nanina, comedie, Intre Bar. si Nan., grit traduse din
Nanine ou le prjug vaincu (Bar. : Ea va crede aceasta! Ce temeiu de mIndrie desarta

calimarile" : Elle y croira. Quels fond de vanit I Que l'on


(IngImfare);
m'apporte ici mon critoire... "). Din acelasi copiaza versuri din Thleme et Macare
(Thlme est vive, elle est brillante... "), L'Origine des mtiers (Quand Prornthee eut forme son image... ") . Vacarescu are de asemenea pe Delille Inainte,
copiind din el Rchpunsul la versurile ducesei Georgine de Devonshire trimise de
aceasta Impreuna cu poemul intitulat Le passage de S. Gothard (En retours de vos

vers purs, nobles et faciles, Devonshire, accueillez l'humble tribut des miens").
Va merge pIna la Lamartine, caci Casa de ;aril a lui de La Martine este traducerea a
sapte strofe din La retraite (Harmonies potiques et religieuses). Arata interes si pentru
unele obiceiuri a romanilor, care au fost si la stramosii lor, vestitii romani, sau cu
oarecare prilej s-au luat de la dInsii, dupa venirea romanilor In Dacia : Alleroi Doamne; Ddina ; Td/tliju; Prta-pIrta si nimica ;
lancu (sau unul din Vacaresti macar) studia si climatologia: Frate, da az dimineata ma caznesc si mi-as pierde In zadar

vremea si nu pociu gasi rinduiala vinturilor". in spiritul secolului al XVIII-lea, nu


neglijeaza gastronomia, InsemnInd retete: Beurek, espece de crpes frites l'huile;
i I faut faire son testament si on le mange le soir ; Courabias, sorte de gateaux au miel
et a la graisse, dont les enfants sont avides. Les bonnes ne cessent pas les leur van-

ter, quand elles chantent pour les endormir. CataTf, je ne puis mieux faire que
donner la recette de ce mets oriental". Baza educatiei o forma atunci exemplul
moral si In aceste manuscrise dam de texte cu titlul Epaminonda, Leonida, Regul, Ca-

ton, Chicheron, oferind scurte stiri biografice asupra barbatilor ilustri. in directia
dramei va traduce Regulu (Regulus), tragedie patriotica In stil clasic francez de vienezul Heinrich von Collin, si Ermiona sou mireasa lumii ce/alte, de Fr. W. Ziegler,
talmacita In 1818 si 1819, dar publicata abia In 1834, apoi Britanicu (Britanicus) de
Racine, publicat In 1827, pierdut apoi retalmacit In 1861 (Ce ! Neron Ora cInd de
somn e desfatat/S-astepti maria-ta ca sa-I vezi dasteptat !" : Quoi I tandis que
Nron s'abandonne au sommeil, /Faut-il que vous veniez attendre son rveil ...");
de asemenea Ceasul de seard dupa Aug. von Kotzebue (reprezentat la 20 aprilie 1830)

194

si dupa acelasi Grdinarul orb sou aloiul Thflorit (reprezentat si publicat In 1836).
Faima lui Kotzebue a fost extraordinara In acea vreme. Simplu fabricant de piese,
unele spectaculoase, Schiller diluat, altele vodevilesti, cu directa InrIurire a teatrului francez, Kotzebue este un premergator al lui Scribe, din care In chip firesc
deci Vacarescu traduce In 1846 Bertrand si Raton. Alte cloud prelucrari, Dragostea
din copilifirie (1846) si Napoleon la Soen Brun si Santa Elena (1847), ram'in deocamdat

www.dacoromanica.ro

It: E. G.Ut '13


cu izvoarele obscure. Din Muta di Portici a
lui Scribe si Germain Delavigne poetul traduce o barcarola, Amis, la matine est belle
Copii, o find dimineat !

TRAGEDIF, 'NOW 'MOE


.

Mica poezie" este usor de urmdrit la

DIN LIMBA

Gtam &ME

Trailuahe

lancu Vacarescu, poet de clasicitate decadenta. Anacreonticele lui, ca si ale lui Asachi,

dei venite pe cale dreapta, se intilneau cu


poezia sfirsitului de secol XVIII. Saviolo,

6....

D 3. yllEALIEHES011.

Giovan Gherardo de Rossi si mai ales lacopo

Vittorelli, din care se traduc in Curierul de


ambe sexe", sint cantonetisti si anacreontici, si cu mai multa poza galesa. Metastasio nu iese din acest diletantism galant,
care e si al lui Voltaire. Din Metastasio,

l'ACADEMIE1)

-----

.'z.17.474:..

' IICKURLISTI

Tu Tie grafiA la LI 34
1831 .

Frumoasa, poeta... cusuru-i cd tace


Ea-si face obrazu, prin alti versuri face

dovedit luatd din


(1729-1807)

'

...7..;---.c...'0.:!.

Vdcdrescu traduce La partenza (Plecarea) si


citeaza sfirsitul unei cantonete din Siroe, dar
atitudinile metatasiene se regasesc i in
alte locuri. in privinta poeziei, poetul se
inspira din zona pe care o strabatuse si Conachi. O epigrama, crezuta originala

s-a

'

,,,:ALITte,

ST,

Escouchard-Lebrun

Egl, belle et poete, a deux petits travers,


Elle fait son visage et ne fait pas ses vers

Este citat si tradus In cloud locuri Gen-

IANCU vAcAREscu,
Regulu, traged'e, Bucuresti, 1834 (foaie

til-Bernard (1708-1775), autor al unei Art

de titlu)

d'aimer. Ciudatele poezii Baciu, I, II, III, IV nu

sint In fond decit niste baci", adica sarutdri, ceea ce ne duce la maniera lui Dorat
din Les baisers i prin el la mai vechile Sdrutari ale lui Jan Second. Fiecare din ele
cuprind o sdrutare
De simturi plind salta mea gura,
Si-i da, lila plina sarutturd.

Ici floare gura-i guri-mi lipeste


Miere, ce albine-n flori nu gaseste.
C-o muzicoasa la timp mdsura,

Fierbinte baciu vointa furl.


Macar p-a noptii tdcere sfinta
Aung ; verigile se descinta.

www.dacoromanica.ro

195

Toate aceste compozitii frivole trebuiesc

II0EZII42\LECE
a

D. lkinqtAyi.

f:0 (PT I. 151) libPCE.

privite cu multa circumspectie, unele fiind


date chiar ca imitaii, deoarece ele cresc pe
uitate azi modele din veacul al XVIII-lea.
lancu Vacarescu este totusi un poet cu inclinari grave si meditative. $i in aceasta lature, el nu continua mai putin secolul lui
Voltaire si al lui Metastasio. Titlurile, reprezenti-nd fie abstractiuni, fie obiecte tehn ice,
sint tributare didacticismului veacului : Adevdrul, Cltoric, Neincercarea, Pacea, Simpatia, Desprtirea, Imagina tia, Judecata, Caleidoscopul, Ochia nul, Ceasornicul 7ndreptat, La

pahar. Chiar incercrile de a dezvolta proverbe :

Ce

este-n

mind

nu

minciun

Corb la corb nu scoate ochii, indiferent de antecedentul lor real, nu se pot


(1817),

desprti de moda proverbelor demonstrate,


ce-i dreptul dramatic, de Moissy si Carmontelle.
intr-o buna ma-surd, poeziile lui lancu
Vacarescu s'int
niste compuneri ocazio-

1830

IANCU VACARESCU,

Poezli alese, Bucuresti, 1830 (foaie de titlu)

nale si niste improvizatii nepreendite",


cum le zice el unora, traduand notiunea
de impromptu". El scrie sarade, versuri
pentru cismele, spitaluri si tipografii,

epigrafe, epitafe, moduri foarte comune


atunci si de care poezia germana Insasi era

atunci 7ncarcatd. Face inscriptii si prin albume. Din aceste toate, put'ne foi sInt nevestejite. Putem cita Msura gurei
C-un cerc de sdrutAturd
A guriti-/i iau mdsurd

sau La espresia fisionomiei unei fetite


Cdutatura-Ii va rizboi,
ZImbirea-.0 cere pace
Si sd-rnd-mpac cu tine voi,
Dar, sd ma bat
Irni place I

Dintre cele mai lungi nepregIndite", nu-i lipsitd de ingeniozitate galanta


Hartomandia, In care poetul se preface a da in carti iubitei

196

Prin magnetul simpatiei


Rdzbat portile veciei,
spui din Hartomandie
Ce-a fost, ce e, ce-o sd fie.

www.dacoromanica.ro

Leagnul tau mi s-aratA


Intr-o tarl-nvecinat.
Numele-ti dat de ursit
Vrea lui mintea-ti potrivit5.

Ca el singur fericitu
Ar fi singuru iubitu ?

E$ti tanica vieti floare

VAz aici fdr-IndoialA,

Cu cosite blioare,
Spune-mi, draga mea, n-ascunde,
Pe ce trmuri, pe ce urde
S-aflA ur u care are

VAz ca-i dat fAgAcluialA ?

Cu temeiu l'ncreclintare

Toate din oglindA-mi zboarA.

Vrednicu sA dobIndeasc
Mina ta dumnezeeascA !

Spune-mi, nu-n$Ala $tiinta,


CAci urmeazg-apoi cAirta I

Un des nor mi se coboard

Din Arcadia erotico-bachica a lui Vacarescu se pot izola cteva crnguri"


La Amor este un elogiu destul de ardent al lui Eros
El pe Poet Trifiinfnd
L-Inaltg,

TI

mare$te

Frunte de fapte nasc din end


Ce lui i se jertfe$te.
Voi sinteti Rafael 1 Bairon 1
Petrarca 1 Mozart 1 Goete I

Modele d'Arte de nalt ton,


Ce-n veci el lumei dete.

Amor I eu, cum vrei tu, iubesc


Manina mA aprinde 1
Inima-m toatA-li dezvAlesc,

Icoana-mi o coprinde I

De un pur stil Renastere este n'avala divinittilor In Baccu, adevarat cintec


de crama
Satiri, Fauni $i Menade,
Pan, Silvan, Hamadriade,

Poeti, Eroi, line, Zei,


schimbase
Care portu
Si port de Baccanti uase,
Se afla multi Intre ei.

Silen abia mA zre$te,


Dup asin $ovae$te,

Strig : ala, dragutu meu 1


E$ti al nostru, bine-mi pare,
In oastea biruitoare
De mult, sA te-avem, vream eu 1"
Toti aproape-mi se adunA.
De eder ?mi pun cununA,
Baccu spune c-al lui sint 1

Cu nectar" ?mi zice, -nchinA",


Sfri boloboaca plinA,
Prea voios pe Baccu cint.

www.dacoromanica.ro

197

Trisa piesa erotica memorabil a lui Vdcarescu rmIne Primavera amorului, scris
In plin tinerete, Inainte de 1819. Punctul de plecare e cunoscutul moment anacreontical ivirii si adapostirii micului Amor. ins prin dezvoltare, poema ia proportiile unui
mare tablou ampenesc, deschis cu privelistea imens a Carpatilor
N-am sd scap, in piept port dorul
Peste ape, peste munti
Vdd ca peste mdri amorul
Ond o vrea ?si face punti.
La Carpati mi-am adus jalea,
Lor am vrut s-o hrdzesc
Rdsunetul, frunza, valea,
Apele mi-o Inmultesc

In perspectiva muntilor, poetul desfasoar ampurile si orasul TIrgoviste


Se intinde o cimpie
De supt poale de Carpati,
Cimp deschis de vitejie
La romnii Idudati
Surpdturi sInt de o parte,
De-un oras ce a domnit
O gIrlitd-ncoaci desparte
Un crIng foarte-nveselit.

Intr-alt parte a tabloului e tratat un detaliu cinegetic


CInd cu mreji amagitoare
Vii prindeam pdsdri din zbor
CInd prin tevi fulgerdtoare,
Cu plumb le-azvIrlearn omor.
Cind cu cinii prin pdclure
Vulpe, iepure fricos,
Lupul nrdvit s'a* fure
li rdnearn mai cu prisos.
Trdgeam multi din Idcuintd
Ce-au adlnc, l-al apei fund
CIti, dInd la-nseldri credintd,
Unditi lesne Ti pdtrund.

Muna luptd, calarle,


Jocuri, umblete pe jos. ..

Apoi vine noaptea cu cerul plin de astri

198

D-amdrunt privind natura,


Planeti, rdsdrit, apus,
Stam, gindind : asa fiptur
Cine-ar fi-nvirtind de sus? I

www.dacoromanica.ro

In sfIrsit, dup sosirea lui Amor Incepe transfigurarea sub impresia erotica a
Intregului Cosmos, cerul Incepe sa sclipeasc mai tare, apele devin adamantine
Pe cer mii de mii de stele
SemAnate strAluceau

La amp focuri de surcele


De departe vdpAiau.

Briliant vArsa cu falA

Al fIntinii viu susur


0 tAcere, o lucealA
Preste tot domnea-mprejur.

Fluierele cImpenesti rasuna

pdstorii joaca In jurul focurilor

SaltA-n sus pe IMO focuri


CAlAtor si ciobAnas
PreresunA-n multe locuri
Dulce glas de fluieras.

Necheaza

i caii:
CAlusaoa d-altA parte

Lor rdspunde nicheend


Ecco prelungind In parte
Al ei glas tot s-InAl/Ind.

Apoi, ziva, boii calca apAsatori Inaintea plugurilor, se Ingrmadesc cu mugete

taurii i cu zbierete turmele


Placute zbierAri de turme

Aerul il umple tot


Tauri grei p-ale lor urme
Apdsate mugiri scot.

$i dupa acest sand-cos virgilianism (nu fra legatura cu Delille, pe care II amini Imaginatia), tabloul propriu-zis se Incheie cu o viziune de sus a munTilor
pastorali strafulgertori de zapada, cu un zbor de rIndunele razInd superficia apelor

tete

Ochiului s-arAt grAmadA


Turnuri, case, vii, grAdini.
Murqii verzi, mun/i de o zApadA
Lucitoare fiind plini.

Ducind ap, ant fetqe


Mai Incolo ing oi,
Spun, ca ele ciobIni/e,
CA sInt bine ci/i sint doi.
Rtndurele-n zbor s-intrece,
C-o arip rAzuiesc

Unda, ce-si torn pe trup rece,


RAcorite s-Intdresc.

www.dacoromanica.ro

199

In ciclul Adevrul e anted de asemeni linistea bisericutei de tara, spre care se

Indreapta credinciosul la "a tuciului mugire"


Vin orasani din dmpuri,
Vin cetateni din vale,
Faclii ca mii de stele
Lucesc imprastiete
Trec focuri eteree,
Trec serpuind ca fulgen.

Simtul
zugravelii capelei

marilor forte senine ale Universului se vede si In descrierea


Sta tatal fdpturei
inttie icoana

D-argint ant serafii,


MuIt vii l-Inconjoara,
Ard d-aur jaratic
Herubi ce n-adoarme.

Cu toate stIngaciile inerente vremii, lancu Vacrescu e un cauttor de procedee si forme, de la versul sciolto pina la acrobatii i onomatopee. A compus si sonete.

Lirismul lui, In mare parte abstract, nu s-ar sustine fara educatia clasica In versul
sonor ca o muzica instrumentald. Enumeratia e folosita de el cu IndemInare
Nu fac pe Roma marmure, nici fer, argint, nici aur,
Nici toate mdiestriile Vulcanului zeu faur.
lvirea Tnsusirilor lui Romu, Remu, Numa,
Camil, Brut, Coces, Scevola o-nfiinteaza numa.
(Roma cum era)

Analiend versurile de mai sus, vom descoperi In ele cite un sdrucciolo, ceea
ce area* un model italian. Poate ca tot de inspiratie italiana sInt i strofele cu imagini tipic chaibreriene din Minutul fndumnezeit. Tema veche a fost reTnnoita cu o rara
gingasie si capacitate de fericire erotica. Cu cIrliontii blonzi ai femeii, alunecati pe
fruntea sa, barbatul se simte Imparat:
Simtind ca se lipesc
D-obrajii-mi Infocati
Cele mai vii

Ce sld In trandafiri
Cu crini amestecati .

Aun nepretuit
Fruntea-mi a-mpodobit

Cu &lion% de fir
Eu sInt locoronat
Mai mare Impdrat

200

Dedt un Cres, un Cir.

www.dacoromanica.ro

Numai prin strIngerea si lArgirea coardelor poetul e 7n stare sd dea acea sonoritate memorabild sentintelor
Multi sint cu svonu
Cit E roi par :

Model nu ti fie

Cum Ma cedonu

De ceri vecie

Un Gengishan

Si cum Cesar.

Fii

Ast mare nume

Fa-i deslusire vie


Cum once neam incepe
Intii prin poeLie

E treator ;
lzbirde

Utican

sume

Fiinta de-si pricere

Cu dinsii mor.

lar Trivatatul e dator sa dea poveti la toate


Si-a fi-nvatat desavirsit, lar nu pe jurnatate.

In poezia conceptuald, Vdcrescu are o vibratie, o dignitate, care, neputInd


strica rigiditatea strofei, o inrosesc. Neuitate rdmIn stihurile facute sub sterna In
1818 (La pravila tdrii), sub care de altfel se ascunde un umor trist de imagini (vultur,
degenerat In corb, romanul la roman)
Ah d-ar putea-ne dobindi
$i cite avem perdute 1
Atunci ce duhuri n-ar gindi I

Ce guri ar mai fi mute ?


Atunci s-acest corb sarman
lar Acvil s-ar face
S-once Roman ar fi Roman
Mare-n razboi s-in pace.

Ceasornicul Indreptat cultivd intentionat monotonia. Poetul roag ceasul


treacd repede peste clipele rele i sa lungeascd pe cele bune, lar versul bate impasibil ca o limbd de pendul
Tu ! care vreme ne spui a trece,
Ne-aduci aminte, des, moartea rece,
Vino acuma, ia-nvatdtura,
Schimba nedreaptd a ta masural

Stii ticalosul om ce putine


Poate sa ailaa ceasuri de bine.

Cind dar asupr-i raul se scoala,


Cind stapineste razboi sau boal,
Vezi s'aracie, necaz, durere,

Cind vezi primejdia In putere


Atunci fa anul d-un sfert sa fie.
5-11 sfert sa treaca, sa nu mai vie.

lar cind tu vrajba vezi lepaclata,


De so/ sotia apropiata,

Parinti, fii, frati si-arat iubire,

www.dacoromanica.ro

201

Cum loc povatd da* stinta fire,


Ctrid a oricdruia cuget spune
Multumiri scumpe de fapte bune.
Cind chiar vrdjmawlui meu fac bine
CIt ziva, sfertul atunce tine !

Prea tTrziu spre a fi un Inceptor, Insd Tnainte de 1848, lancu Vdcdrescu a scris
si balade, al cdror punct de plecare trebuie sd fie 'in Brger si In Goethe. (Cele 11
versuri cu titlul Dracul sTnt cuvintele Duhului parrantului din Faust.) Totusi,motivele sTnt romanesti si tratarea nuvelistic narativd. in Peaza rea se povesteste o TntTm-

piare dudan'. O vrajitoare ese Tnaintea boierului care se Tntoarce la mosie cu trsura. Marin vizitiul Isi pierde cumpatu I, crefind In piaza rea. Dar boierul rTcle. Apoi
dau de o padure In flacki si Inaintarea e cu neputintd Boierul desharna' un cal si porneste calare. Acum ploud grozav si baba Ti taie calea, TnstiintTndu-I cd pddurea scrumita' era chiar a lui. Balada se rostogoleste amestecatd, aproape prozaica' In aparenta',

numai IndepdrtTndu-ne de detalii descoperim fiorul fantastic. Procedeul e caragialesc


Spune ce este ! ce e Marine ?
Ce e cucoane ! nu este bine !

Ne IntIlnirarn c o vrdjitoare,
Fermecd luna, fermecd soare

La mormInt urld, cu scrTwiri plinge,


De morti Ond seul, fdlci, oase stringe.
Aci fdclia neadormit
Dospe;te, aprinde, cade uimitd
Apoi se scoald, fuge nebund,
in vas de noud frati singe adund.

De batrIn dine culcu; ia-n ghiard,


rdsfrdmIntd-n turtd de ceard,
De sInger bete, d-alun nuiele
Frige ;i ferbe pe trei ulcele.
Tu

Frd zdstimpuri toacd din gura

Descintec, hrand, ;i bluturd.

PTrjolul e pictat repede Tn pete de culoare


Intrdm In desul unei pdclure,
Blestemd omu-ncepe s-Injure !
Nu avem mijloc d-tnaintare
Cearcd s-Tntoarcd, ;i loc nu are.
Adie vintul, sufra% muge;te,
Vljte, ;uierd, tund, rdcne;te,
Vdz o schinteie, o flcdruie,
01 se ltete, ea ;i se suie,
In clip-o mare d-aur s-aratd,
Toatd padurea e-nvdpliatd.
Undele jarului umpld !aculo

202

Alb, verde, galben, row e focul.

www.dacoromanica.ro

lata si 6bun scena de noapte spectrala


D-odata calul se Incordeaza !
S-arunca-n laturi, se spaiminteaza I

Se zvircoleste ! de frica multa,


Nici bold, nici glas nu-mi mai ascult.
Ager descalec, vaz jos turtita
!bind o trimba Tnvaluita !
Vintul statuse, ploaia-ncetase,
0 raza-a lunei se artase,
Cea et o mince stircita mica
O bleazna mare-n sus se radica,
Pe-obraz 'Late carunte plete
Ca serpi i-atirna incovoiete,
Neagra la fata din ochi sclipeste,
Nu se aude ce mormaieste.

in Peaza tur, cu alta Tmprejurare, eroul TraTIneste In drum numai semne favorabile : bui pline si un mocan care le ureaza cale !Duna. Boierul Inveselit Tsi Tndeamn

vizitiul
Aidi I incalecati I aidi, Ghita!
Tu esti surugiu de vita.

Oamenii pornesc vehiculul


Lulelile scuturara,

In clip Incalicara,
Ca lei arnindoi racnira,
Bicele-ntreit plesnira,
Zburara'm in fuga mare
Ca prin de aburi miscare.

In drum Ti opresc un olac, si anume o slug care vesteste cu mult mister boierului ca, TnchizTnd trei aricei, aricioaica a venit cu iarba fiarelor si i-a scapat, insa a
pierdut buruiana. Acum sluga sfatuie pe boier sa caute cu iarba In chestiune comoara
nedezgropata. Boierul vede In TntImplare numai un semn bun si gonete cu umor
pe omul cu aricii, care ramTne perplex
Cum ramine vested pcmul,

Asa trist ramase omul.

Trasura se porneste spre posta, unde pe stapIn II asteapt o veste placutd, de


Int7Inire, de la iubita. De as-Ca data' goana, ajutata de un vers trepdat, e de un fantastic chinuitor, festiv, In rosul crepuscular
marete

Strig : Baieti ! mai dati o goana !

Focuri

Cum veniram inc-o toana I"


Ca erete mina Ghita,
In goana de po-umbita.
Soarele voios apune,
Razele-i pre noi supune,

Serii da de zi albete

revarsind

Purces chipu-i se rsfata


Pe a lunei lin fata,
Tot vazduhul s-alineaza
E

si

ziva si-nsereaza.

www.dacoromanica.ro

203

In bolta de cer senind


Cu mii globuri, de Lumi plind,
Privesc tainica miscare

Ca cum n-ar fi-n depdrtare.


Ce vaz, ori ett misc din gene,
Nu vdd cei cu mari ochene.

In le/ele poetul incearcd onomatopea


MIrlie,
Duduie,
Zguduie,
Hurur 1 brumb 1 brumb !

Substanta poeticd este Insd burlescul satanic, descrierea breughelland a ielelor


Intr-o scend de Sabbat
Cu mac pe frunte,

Alta bogatd,

Pdse3c spre munte


in pelea goald ;

$chioapd-ngimfat;

inghit din oald

Gheboasd,

Prea nodoroase
Gdlusci vIrtoase

Cea mai snovoasd


E ofticoasa
Si cea mai bund

Alta calca,

..].

Una e chioard,
C-un ochi de cioard;

m'cd

E cea nebund
Toate pizmase,

Alta spetitd,
Mult obositd;

De om vrdjmase,
Nerusinate,

Alta gusatd,
Tot ceartd catd;
Alta ',Trieste
Prea neghiobeste;
Una gtngavd
Std pe elceavd;

inversunate

Cit simt rdcoare


Dau din picioare
Toti dracii strigd
Ca sd le frigd.

Se cuvine sa retinem si unele directii ideologice ale acestui atIt de remarcabil


si de nedrept ignorat poet. El a fost un unionist Tnfocat si daschis Intr-o vreme cInd
se punea reticentd In aceastd problemd. La 1830 imputa Milcovului (La Milcov, 1830)
De undeli vine numele ptriu frd putere,
Ce despdrtirea neamului tu Indniznesti a cere ?

Cdsdtorit Cu o moldoveancd, lancu Vdcdrescu desfiintase, IntrucTt Il privea,


pIrIul. In lungul poem de ton ;liturgic Adevikul (scris In versuri sciolti ce s-ar pdrea
imitate din italieneste, dovadd cuvIntu I rdsbombde", dei i In spirit fals), se gsesc cIteva

idei politice reductibile la acestea : omul e un inel, de aur sau de lut, al societdtii,
deci colectivitatea primeazd individul. Forma potrivitd de stat nu-i nici tirania, nici
demagogia, ci aceea care derivd de la naturd

204

Albinele, castorii
Statornic ne dau pilde,
Ce-ar face omenirea
La ei s-ajungd tintd 1

www.dacoromanica.ro

Constitutia liberald e o minciund, o forma goald, adevdrul std In monarhia


Intemeiatd pe clase istorice, pe vIrste"
Nu In de pdsdri cuiburi,
Nu-n vizuini de fiare,
SA' alb:a constitutii
Ce-ncrederea Tnsald.

S-ncep a forma oameni


Din jos de cloud vrste,

ingrijitor pdrinte
Constituindu-se rege,

iar nu vorbd.

Prin urmare, Vdcdrescu era un naturist, cam In felul cum va fi Eminescu, relativ conservator, un retrograd.
Existd o mica lucrare dramaticd din 1839, atribuit dupd grafie lui Enache, deci
lui lancu, si anume Voiaj din Podul Mogosoaii pin-In Tigeinia Vldici, cdicItorie pe uscat
si pe mare, comedie 7ntr-un act si jumatate, compuso de lnsusi actorii acestii comed i

in anul and au fost trei erni s-o yard" (1830). Persoanele sInt D. SpIrcsonvil, poetul
Gugorici, Cdtetai, Glagore, ljd, Colonel Caco, Balbutd, patrioti Indestui, o slugd,
datornici. in precuvIntare autorul declard urmdtoarele
lubitul meu cititor ! Eu sInt un om smerit, nu-mi place sd ma fudulesc cu rucruri
streine. Aceast comedie, buna rea, este fapta sau compozitia a Insesi persoanelor
ce vezi cfigureaz In aceastd adunare patrioticd. Slava de autor este a Insusi dumnealor carii au lucrat si au compus o asemenea drama, potrivit cu asemenea scop mare

eu n-am facut decTt ca un smerit copist a copia vorbele faptele fiestecdruia. ..".
SpIrcsonvil vorbeste cu un violent accent francez
Bonjour, mon frer, non e venit asta prezedent ? Diabld da valac ! fer lopozison an Valasi. Opozision asta tot eu fdcut ; ma fua este com am Frans, ma morbleu
ad i este sensiur, ma eu am trecut, nu-i corespondanse, fighiure, cu asta Nasional
a Paris. Vuzave viu, mon frer, chel minuni a fost In asta gazeta, am formato lopozision isi, am redijat articole pur la Nasional. Am Invdtat asta diabla da colonel, cum
trebue sd fer prens an Valasi...".
Poetul Gugorici a campus o poema si roagd pe monsiu SpIrcsonvil sa i-o traduca
In frantuzeste sd vadd frantezii ce La Fonten au rumanii". D. 10' are iesiri bufone
tu o ! tu o ! tu o ! tu o ! tontule !" Un patriot protesteazd In contra egalittii.
Bine zici, am ajuns mascarric, frate draga, ba si daca s dau sd puie barim la
orInduiald cu aceste caftane sau ofiterimea sd nu mai dea nobilitate, ci sd fie ca niste
trtluri, nobilitatea sa fie dupd familii si sa se cunoasca mojicul de boier".
Colonelul Caco unelteste pentru domnie
Dup ce lo-i Incondeia toate la sultanul si oi s dau jalba stiutd, d aci o sa
plec cu bune recomandatii In Franta si la Englitera, acolo sa fac cunostintd cu gazetarii liberali, o sa scriu, numai sa vedeti, articole pentru Tara noastrd, o sd ma fac
i

cunoscut cu mdclularele opozitii camerelor...".


Patriotii invitati sa iscdleascd jaiba se codesc si unul zice, caragialeste :

. . . mi-am

pus pieptul pentru patrie. Dar isaitura nu pociu sd mi-o pui pentru ca Tmi am si
eu interesurile mere si condeiul unde Il pui ramIne scris".
lancu Vdcdrescu reprezintd sumum de tendinte al epocii sale.

www.dacoromanica.ro

205

BIBLIOGRAFIE

Poezii olese, Bucuresti, 1830 ; Ermiono sau mireosa lumi ceilalte, tragedie in cinici acte, Bucuresti, 1834 ; Regulu, tragedie in cinci acte, traducere dui:a Heinrich von Collin din limba germana
de I. Vdcdrescu, Bucuresti, 1834 ; Grdinarul orb sou aloiul inflorit, comedie in cloud acte, traducere
Bucuresti, 1836; Ceasul de seer& traducere din Kotzebue, Bucuresti, 1839
din Kotzebue de. .
Poezii de d. Gr. Alexandrescu, Vdc6restu si Heliade, intuia oard In Bucuresti, iard acuma a doua oar-5
cu cheltuiala a lui Petru Lupulov, Buda, 1845 ; Bertrand V Raton, traducere dupd E.Scribe, Bucuresti,
1846 : Dragostea din copildrie, prelucrare, Bucuresti, 1846 ; Napoleon la Soen Brun si Santo Eleno,
cloud drame istorice, Bucuresti, 1847 ; Colecre din poeziile d-lui marelui logoft lanai Vdcrescu,
Bucuresti, 1848; Britornicu, tragedie in cinci acte de J. Racine, traducere (1827), Bucuresti, 1861
Colectie de poezii vechi, editie de Al. I. Odobescu, Bucuresti, 1878 ; Coresponderto literard Intre Nicoloe si lancu Veairescu, edi/ie de Ion Virtosu, Bucuresti, 1938 ; Poetii Vdcdresti. Viet V opera lor
poetic& editie de Paul I.Papadopol, Bucuresti, 1940 ; Poetii Vdcdresti. Versuri alese, editie de Elena

Fru, cu o introducere de Al. Piru, Bucuresti, 1961.


AI.I, Odobescu, Poetii Vdcdresti, In Revista rorridnA", I, 1861, septembrie, reprodus in Scrieri, I, Bucuresti, 1887 ; I. Heliade Rdclulescu, La Inmorentarea rdposatului 1. Vdcdrescu, oratie funebra' pronuntatd la 5 martie, Bucuresti, 1863 ; I. Popfiu, La moortea poetului lancu Vdalrescu, in Poezia si proza, Oradea Mare, 187v ; Rarri.ro Ortiz, Primi contatti fro Italia e Romania. . . nel seco/o
XVIII, Torino, 1914 ; Ariadna Camariano, Influenta poeziei lince neogrecesti supra celei romdnesti,
Bucuresti, 1935 ; G.Ivanescu, Ortogrefia v limbo lui !ancu Vdcdrescu din Poezii Giese", Bucuresti,
1830, in Contributii la istoria limbii literare in secolul al XIX-lea, vol. II, Bucuresti, 1958.

BARBU PARIS MUMULEAN U


Ca despre mai toll Triceptorii romnestii poezii", si despre Barbu Paris MumuMrnuleanu) avem putine date
se consider

leanu (numele originar fiind


biograf ice.

Ion Heliade Rclulescu


care a urmrit Trideaproape activitatea scriitorilor
vremii sale, IncurajIndu-le Inceputurile
popularizIndu-le realizrile
cunoscIndu-I bine pe Barbu Paris Mumuleanu, ne-a lasat despre el un articol biografic In
,,Curierul de ambe sexe", II, 1837, pe care
reprodus, sub titlul Viap poetului,
si In editia poeziilor lui Mumuleanu din 1837.
i

Din acest izvor aflarn c s-a nscut la 1794 In Slatina, din printi ordseni si sc-

ptati". Este crescut In casa marelui boier Const. Filipescu, om cult

si

talentat,

traductor al lui Metastasio si Byron. in biblioteca bogat a acestuia a gasit Mumuleanu

car-0 bisericesti si populare, lucrrile reprezentantilor Scolii ardelene, poeziile lui


Athanasie Christopulos, Nopti/e lui Young si Meditatiile lui Lamartine, texte care kau
potol it setea de cunoastere si i-au servit drept model pentru IntIile lui compuneri.
Simtind Ca are In el ajutoriul firesc", Mumuleanu Incepe s scrie. Niste mici
madrigale si elegii amoroase fur cele dintIi Incercari ale sale", noteaz Heliade.
Ond, mai tIrziu, Imprtseste cu boierul Filipescu surghiunul de la Bucov, din porunca

domnitorului Caragea, are prilejul s mediteze la valurile si necazurile


206

sd se Intrebe asupra pricinilor acestora si sa caute mijloace pentru Indeprtarea lor.

www.dacoromanica.ro

Pdtirile de la oameni, cunostinta lumei dobInditd prin experientd, starea sociespune Heliade
sa urascd obiceiurile veacului
si trd a urT pe om s rzboiascd vitiul i patimi e ce TI micsoreazd. Poezia eroticd
este, asadar, pardsitd, iar elegia si satira tot mai des utilizate.
Odei rivnitoare spre inveitturi (1818) da expresia ideilor unui spirit deschis Innoirilor si sentimentelor unui bun patriot. $coala de la Sf. Saya, de curind Infiintatd,

ttii noastre de atunci II facurd

este pentru poet un izvor nou", unde se dobIndeste cunostinta rrantuitoare a


stiintelor" si se lucreafd" limba pentru rosturi Tnalte. Prin scoald, patria, umilitd,
stearpd", defdimatd, se va nlasi rostul cel de mult ohtat" va fi dobIndit. Spiritul
filozofiei luminilor, descoperit prin lectura cdrtilor reprezentarrtilor $colii ardelene,
strdbate fiecare vers al poeziei, Insufletindu-l.
O altd mrturie a patriotismului sdu este Plingerea i t7nguirea Valahiei asupra
nemulpmirii strdinilor ce au clrdpdnat-o (atribuitd si lui Naum Rimniceanu), apdrutd
anonim, la 1825, In tipografia Universitdtii din Buda. Divizatd In patru prti cu titluri aparte (Pentru nedreptatea ce i s-au fcut", Blestem asupra nemultumirilor",

Rugdciune", Srtuiri cdtre pdmInteni"), precedatd de o scurtd PrecuvIntare",


plIngerea" este, cum bine a afirmat J. A. Vaillant, care a tradus-o In antologia sa,
Posies de la longue d'or, un zmestec de durere si mTnie, de rugdciune si blestem".
Este o diatribd, Invaluitd In vesmIntul funebru al elegiei, Indreptatd Impotriva fana-

riotilor jefuitori, care i-au ddrpdnat" patria. Eminescu a cunoscut-o din Lepturariu rumnesc a lui Aron Pumnul si, pentru tonul ei tInguitor, I-a socotit pe autorul
ei In Epigonii glas de durere".
Nici boierii pdmInteni nu sTnt crutati. Poezia de mai sus este Insotitd, Intr-un
manuscris copiat de Andrei Badulescu, In 1822, la Brasov, unde se afla probabil si
poetul, de un alt text In versuri Fama patr ei lor raspunde patriei, In care acesti fir
ai tdrii sint denuntati drept Iasi si nevolnici, treendu-si vremea In lenevire si desfrIndri.
Acordul Intre tensiunea interioard a poeziilor si organizarea lor Tntr-o structurd concisd si sonora nu se realizeazd. Ele ocupa, totusi, un loc notabil Tntre celelalte manifestdri, pe plan literar, ale frdmIntdrilor sociale si politice legate de anul 1821.

Ultimii ani ai vietii poetului au fost grei. A murit In mizerie, In 1837, la vIrsta
de 43 de ani.

Primul volum de versuri publicat poartd titlul Rost de poezii, adicei stihuri.
Acum rnt7i alceituite In limbo romeineasc'd de Paris Mumuleanu. in Bucuresti. in ceo din

rou rcut'd tipografie 1820. Editia este foarte rard. Nu se cunoaste cleat un singur
exemplar. De aceea multi istorici literari Ti citeazd aparitia In anul 1817, plecInd
de la informatia eronatd datd de Heliade. Ardeleanul Vasile Popp, In prefata Psaltirii
lui I. Prale din 1827, aminteste cel dintTi despre aceast editie din 1820. TTrziu,
cercetatorul Grigore Cretu a descoperit unicul exemplar pdstrat pInd astzi.
In 1822 apare la Sibiu o a doua editie a volumului, anonimd si fr indicarea
locului
Poeziile din aceast culegere sTnt mai toate erotice si elegiace, scrise sub
InrTurirea lui Athanasie Christopulos si a primilor Vdcdresti. Imaginea conventionald si limbajul neoanacreontic, specifice de iatac, caracterizeazd si versurile lui
Mumuleanu, nernIngTiat de rdutatea lumii" si mereu In suferintd din pricina dragostei. Cele cTteva reflectii ale sale cu privire la starea omului si rostul lui (Pentru
meirirea omului, Pentru neputinp omului), nu strdine de discursurile lui Voltaire

www.dacoromanica.ro

207

Sur l'homme, marcheaza un Inceput de evolutie de la conventional la expresiv,


fara sa aducd versurilor o prea mare fortd emotivd.
Mai interesantd din punct de vedere documentar si istorico-literar este fnainte
cuvintare. Cu o infatisare putin sistematica, prefata, semnificativd pentru o epoca
In care mai toti scriitorii au intervenit In discutiile cu privire la problemele literaturii, dd date despre lecturile poetului, amintindu-i pe Homer, Plutarh, Aristofan, Euripide, Boileau, Racine, si comunica observari critice cu privire la poezie,
miscare a sirntirii", si la datoria creatorului ei de a lucra dupa patimi si Maltimea duhului". Consideratiile sint, desigur, naive, dar importante prin caracterul
lor de confesiune literard, fie chiar sumard.
Mai convingatoare, prin atitudine si prin verva cu care s'int comunicate, sint
observatiile din lunga prefata a volumului Caracteruri (1825).
Ca si Indrumdtorul sdu Heliade, ca atIti alti contemporani, Mumuleanu nu
si-a exercitat spiritul critic cu care a fost inzestrat doar In cadrul operei literare.
La versurile sale a adaugat numeroase comentarii critice, care vadesc putere de pa-

trundere si o minte luminatd de un ideal patriotic.


Judecatile sale critice s'int aspre, dar drepte. Neajunsurile societatii contemporane II Indeamnd la reflectii amare. Cei avuti, porniti spre desfdtari", umblInd

prin noaptea poftelor", nu cunosc cleat betia ambitier, a lacomiei, a luxului.


Totul e numai vInturi si capritii". fro/a/aura scolilor e fdrd moral", legea este
calcata, mestesugurile si lucrarea parnIntului din care iese indestularea si fericirea

neamului omenesc" snt nesocotite, virtutile sufletului batjocorite : mai mult sa


cunoastem un pdralab bogat In patria noastra decit un brbat ce-ar scrie". Toate
relele vin din pierderea mIndriei nationale si rivnei de patriotism", indt am
ajuns" sa ni fie rusine a ne mai numi romdni". indemnind la muncd si activitate,
cere contemporanilor s reinvie virtutile stramosesti, sd pretuiascd cuceririle stiintei, mai ales nepretuitele stiinte ale filozofiei", spune cititorul operelor enciclopedistilor francezi, sd lucreze pentru Trnbogatirea si dezvoltarea limbii, scriind
romdneste", fdra sd se teamd de sardcia limbii, cad maica ei latind este izvorul
de unde s-adapd toate limbile Europei". Poezia se cuvine sa fie si ea cultivat,

Cad multe neamuri au luat Incepere pentru Invdtdturile lor" prin ea. Scriitorii
nu vor mai scrie pentru Iumandrari si pentru creatori neinvatati", ci pentru un
alt public, care, cu timpul, va Trytelege cd este o datorie sa multamim celor ce se

ostenesc, pentru once ne vor da". Destul am dormit, vremea este sa ne desteptarn", socoate Mumuleanu In finalul prefetei sale, o pagind frumoasd, In care
descoperim opinii culturale si literare demne de a fi Tnregistrate.
Primele decenii ale veacului al XIX-lea, cu amestecul contrastant dintre vechi
si nou, i-au Inlesnit poetului prilejul de a Incerca In Caracteruri o picturd a mediului
social si uman. Dupd modelul lui Teofrast si La Bruyre, limitindu-se la procedeul clasicizant al caracterelor", Mumuleanu nu urmareste individualizarea personajului, ci descriptia ndravurilor" lui. Bogatul mojic e neInvatat ca boul, fdlos

208

si gras la gt ca taurul ; Nobilul fficut, risipitor si In vesminte si In echipaj, dispretuitor fatd de cei mici, calcd precum un pitigoi prin ram" ; Nobilul vechi isi
cautd prin hrisoave descendentii ; Scumpul pentru lucru mic d-un ban/bate tit-gul dte-un an" ; lpocritul, ca un alt Tartuffe, orisicine la ei yin/spun slugile ca se-nchin"; Muerile nu sTrit Junone si Penelope, cum tin sd para., ci adevdrate Dalile.
Sensurile satirice ale poeziilor sint limpezi. Cu grijd pentru calificarea expresiva,
In tendinta vizibild de a stabili un acord intre idee si exprimarea figuratd, dar cu

www.dacoromanica.ro

improprietati de limb si Trnpiedicari prozodice, el realizeaf citeva tipuri pline de


viata, care definesc fizionomia unei epoci,
fixTndu-i aspectele semnificative.
Tendinta moralizatoare se mentine si
In volumul Poezii, publicat postum de HEliade, In 1837. in afard de tabula clasicizantd
(Greierele i furnica, Leul si epure/e, Lupul si
dinele), preocuparea obsteascd este vddit

1 CARTOPSPIti
HomoVcE
d

11tlfO

4 II

MI IS U

In citeva meditatii filozofice, cu puncte de


plecare in Rousseau si Voltaire (Inceputurile
omului si starea orseneasc, Omul, Prietesugul, Adevrul), venind poate si dup. exemplul lui lancu Vdcdrescu, poetul care facuse,
In chip firesc, trecerea de la lirismul de

nuantd erotica, de un pastoralism conventional, la comunicarea marilor dei si sentimente colective. Cuprinsul volumului din
1837 este *in concordanta cu orientarea
terard a vremii, cu felul In care au conceput

scriitorii timpului literatura si rosturile ei.

hSK

W.

AtAA 114W Mil ?A

ITync

A;,'R;

fcrim
1.1 WINAWNWI

...IN*

Originile altor poezii por fi identificate


Tn preromantism. MormIntul si Memoria celor
trecute au ecouri din Gray, Nooptea, Miezul
noptii, Luna din Young, Primvara, Toomna
din Anotimpurile lui Thomson. Exist in
aceste poezii o subliniatd notd de lirism,
BARBU PARIS MUMULEANU,
descrieri de naturd, atitudine contemplativa
Caracteruri, Bucuresti, 1825 (foaie de
solitudinii si
7n fata vietii, sentimentul
titlu)
al reveriei. De o asimilare a elegiei romantice nu se poate, totusi, vorbi, Perceptia
poeticA, aptd sd descopere peisajul in transfigurdrile lui succesive, lipseste,
discursivitatea si rationalismul destramd atmosfera de lirism. Deficitar In
plasticizarea cadrului si In utilizarea mijloacelor care sa-i concretizeze artistic sertimentele, Mumuleanu reuseste uneori sd ne transmit 7n stare pura
dispozitiile afective, ca In Primvaro sau Toomna. Posibilitati de nuantare si flexibilitate
Alt Vid, expresie a unei vechi idei lince, cdreia
a limbii descoperim in Vremea

Ti va da o neasemuita strdlucire Eminescu in Glossa


Vremea-nal0 si rdick
Vremea face, vremea stria,
Vremea suie i coboard,
Vremea surpd si doboard,
Vremea schimbd si preface
Si rdzboaiele si pace.

Vremea toate rdzvrateste,


Schimbd si schimonoseste,
14 - C. 4

www.dacoromanica.ro

209

Vremea pe veriene-nvata,
Vremea-i &soil
povata,
Vremea din liniste buna
Face vinturi si furtuna.
i

Lipsa de experientd liric i, fdrd ndoial, neajunsurile Trizestrdrii artistice


se fac simtite In versurile lui Barbu Paris Mumuleanu. Realizrile nu sTnt cleat partiale. Efortul de a da expresie cugetdrii i sensibilittii unui veac nou, al XIX-lea,
pretuim. Poezia lui Mumuleanu reprezintd un moment din desfdTI retinem
urarea lirismului romdnesc In trei din laturile lui fundamentale : elegiac, meditativ i satiric.

BIBLIOGRAFIE

Rost de poezii, adscd stihuri. Acum intii alcatuite in limba romaneasca de Paris Mumuleanu.
In Bucuresti. 1820 (editia a II-a, fara numele autorului, 1822) ; Coracteruri compuse de Paris Mumuleanu, Bucuresti, 1825 ; Poezii, Bucuresti, 1837 ; Colectiune de poezii vechi Cintece vechi a poporului romdn : din psalmul lui Dosithei Mitropolitul, culegere din poeziile Vdcdre;tilor, I.Barac, C. Conachi, Paris Mumuleanu i Beldiman, 1878 (Biblioteca poporului roman) ; Mumuleonu, Hrisoverghi,
Cuciureanu, Scrieri Giese,

Bucuresti, 1904 (Biblioteca Minerva", nr. 24).

George lonescu, Din trecutul tipografiei. Bucuresti, 1907 ; Grigore Cretu, Tipografille din Romdnio de la 1801 pind astdzi, Bucuresti, 1910 ;G.Cjinescu, Barbu Paris Mumuleanu, In Studii si cer-

cetari de istorie literara si folclor", II, 1953 ; Gr. Brincus, Limbo poeziilor lui Barbu Paris Mumuleonu, in Contributii la istoria limbii romdne literare In secolul al X1X-lea, Bucuresti, 1956 ; G.Calinescu, Barbu Paris Mumuleanu, in Studii si cercetari de istorie literara si folclor", X, 1961, nr. 1
N.A.Ursu, Potemitotea poemei Plingerea

tinguirea Valahiei Fiunele versuri necunoscute ale lui Barbu

Paris Mumuleanu, In Limba romana", XIV, 1965, nr. 5.

NICOLAE DIMACHE

210

Pretuit ca poet In cercurile boiereTti ieene din prima decadd a secolului, recunoscut ca un Inainta de searnd de cdtre ntiul nostru bibliograf, dr. Vasile Popp,
dar i de scriitori ai generatiei paKoptiste, ca G. Sion, marele vornic Nicolae
Dimache (Neculai Demachi In ortografia necrologului sdu de la 16 octombrie
1836) n-a socotit vrednice de pOstrare, nici mcarn arhiva familiei, versurile scrise
in jurul vIrstei de 25 de ani (era ndscut In 1776 sau 1777), end Incd nu se dedase
iitrigilor politice i altor Indeletniciri fructuoase. Ca opozant mIddios, In taraful"
filorus al unchiului sdu
vistiernicul lordache Rosetti-Rosnovanu, cumnatul, dar
rivalul politic al domnitorului loan Sandu Sturza, apoi candidatul frd noroc i Impotriva lui Mihail Gr. Sturza
In prealabil ca ispravnic de Suceava, Tnainte de invazia
lui Napoleon In Rusia, N. Dimache informa pe unchiul sdu despre micrile trupelor austriece, suspectate de intentii agresive. Avea sistemul sdu de informatie
se lauda cu el. Ca Indeletniciri materiale, participase la afacerea proastd a otcu-

www.dacoromanica.ro

pului menzilului" (arenda postei cu cai), exploata mosii In arendd si se 0-Idea,


putin Tnainte de a se Imbolndvi si muri, la fabricarea rachiului. Asemenea negoturi nu erau atunci incompatibile cu marile ranguri boieresti, retribuite numai dreatorilor activi, In functie ; Nicolae Dimache, vel-vornic, fost membru In Divanul
domnesc, era presedintele tribunalului apelativ, sub noul Regulament organic, and
comanda velnite de aramd pentru intemeierea unei afaceri bdnoase. Coasociatul
sdu nenorocos la otcupul menzilului, unde se ruinase tatd1 lui C. Negruzzi, cdrbunarul" lordache Drghici, Ti mgulea priceperea cu aceste cuvinte : stiu
de bun olar esti, a pune toarta unde trebuie". Nicolae Dimache Isi rotunji averea
prin cdstoria cu unica fiicd a defunctului stolnic Dumitrache Miclescu, Profira, primind In zestre mosia tIrgului 13Trlad, rdscumpratd de orsenii alatuiti In obste cu
suma de 180 000 de lei, enorm pe vremea aceea (1815). Tatd1 sdu, marele vornic
Manolache Dimache (decedat In 1823), excelent caligrafi conceptist, care-si redacta
singur actele de cancelarie, fdrd pisar, fusese distins pentru serviciile administrative

la agia lasilor, In 1789, de cdtre maresalul Rumiantov. Un creditor din Tirgu-Secuiesc, nepldtit de comisul Lascarache Rosetti, pusese pe niste nomazi

rpeascd

acestuia copiii, pe nevIrstnicii Zoe (viitoarea doamnd a Moldovei, sotia lui Alexandru Moruzi) si pe Raducanu (viitorul hatman). Manolache primi Insdrcinarea de a
achita datoria si de a recupera pruncii, ceea ce fdcu, bucurindu-se apoi de favorul
domnitorului Moruzi, care Trifiint pentru el, cu data de 1 ianuarie 1803, vornicia
de obste, iar pe fiu-sdu Nicolae, II primi, fir& cdminar, In divan. N. Dimache era
la acea datd In toiul productiei lui poetice. Scrisese cea mai rdspIndit bucatd
Puma asupra vistieresei Anica Roset, dedicatd sotiei lui lordache Rosetti-Rosnovanu
Pe a starii lumii valuri, cu arma mintii 'Mot.
Chitindu-se zgresc limanul din primejdii sg md scot.
Alerg cu pnzele intinse, pe luciul cel de foc 1 . . .

Este o compunere de comand, cu caracter alegoric, a carel imagine centrald, cora-

bia In luptd cu furtunile vietii, necontenit reluatd pInd la urrnd, i-a asigurat autorului o anumitd notorietate, Tntr-un moment de prestigiu al modelelor pseudoclasice.

A doua poemd, care a fdcut mult zgomot In anii din urrnd ai poetului, a fost
imnul religios dup poetul rus Derjavin, Oda catre Dumnezeu. Proprietatea literard
si-a revendicat-o Insa C. Stamati. in antologia lui lacob HInculov (la origine 1-1Incu)
pentru uzul scolilor rusesti (1840) se dd Trisd Oda din nou ca a lui N. Dimachi.
Una dintre cele mai tipic conventionale poeme erotice ale dezndejdii, pe
tema absentei, o reproducem pentru fluiditatea ei muzical, "n fonetica fideld a
copistului contemporan
Cit Imi pari mari zdoa cari petrec Card tine,
Niel o frumusat-a firii nu ma minglie pe mine.
Si verdiata c mai vii samand sAlbatdcit,

Cind intr-Insa nu-nfloresti fga ta c strAlucit.


Si and zloa petrec toatA, ah, lipsit di-a ta priviri,
Cercetez urmile tale 'intr-o diznadajduiri,

www.dacoromanica.ro

211

Cari dad nu le afld, vArsInd lacrdmi ne-ncetate,


Piing al meu -Halos suflet ce atunci Tsi ceri moarte,
Dar and glasul tdu s-audi, ah, at inima s bati,
Cit mIngii-a ta videri smtdrile tulburati !
CInd deschizi gura, di-a-ndatd deschizi ceriurile toati
$i and mina ta m-atinge, ma samtescu tremurInd foarti.

Luna participd cu indiferentd ca martord la frdmIntdrile lui (de bund seamd,


erotice), iar un fluture negru Ii vesteste sfIrsitul, pe care si-1 doreste, cu aceeasi
sigurantd tehnicd a versului
Lund, lund, te vlz, lund,
5i-nf3catd cu lumii,
Ravarsd a tale raza

O dulceatd de viiatd.
Pe sdmne nu porti s-rntire
La a m nenorocire
De privesti fdr-de-ndurare
A lacrdmilor vdrsare
$1 privesti cu o rdpire
Jalnica m tinguire.
lar un flutur vaz cd zboard
Bdtind dintr-o aripioard,

Cu aripile cernite
Ah ! iar smne Incumplite,
Fluture si tu vestesti
Partea vietii cmenesti ?
Ardtindu-te cernit,
Aratd-mi ce mi-ai hotdrit.
Ah ! moarte de mi-ar veni
Din suflet o as priimi,
Cdci cunoaste-un hotar
La acest pdhar amar,
$i sfirsitul mi l-as sti

PInd and m-ai chinui.

Obsesia tematicd a lunii, sentimentul reveriei singuratice a preromanticilor,


Idrgindu-se orizonturile perspectivelor naturale pInd la acela al mdrii, Il urmdresc
pe stihuitor
Pentru ce strdlucesti, lund?
N-auzi frunzele cum sund
Si cu-a vintului suflare
Rdspund la acea intristare?
Ce slobozi a ta mirazd
Pentru unul ce ofteazd,

Si-am urit asa viia..


Ah, dar vdd si peste tine

Un cumplit nour ca. vine.


Au si firea ta-i sd fii
Tot In nestatornicii,
Au zidirea toatd este
In oftdri si sa trudeste?
Deci In lume nu-i alt bine
Decit and amoriul vine,
acea mnuntal-ndatd
Cumpdrieste viata toata.

Poetul n-a vdzut Insd marea. Meditatia" aceasta, cu elemente care depdsesc
conventionalismul ahturilor entecelor lumesti, poartd In copia manuscrisd insemnarea : Alta tot de Dimache care seifind la Copou pe lurk,"

s-au felcut aceste stihuri.

Ar fi deci prima poezie selenard de pe dealul Copoului, att de des bdtut de Indrd-

gostiti si de poeti.
Dimache ezit Intre poezia erotico-elegiacd, adeseori cu galante acrostihuri,
si cea satiricd, In care a compus mai putin, dar cu o vigoare plasticd superioard.
212

Ildnuntd

minutd.

www.dacoromanica.ro

Reusita lui In acest gen este O adunare de trii cucoane, pe dublul registru al cochetriei vestimentare si al placerii de a bTrfi
la vezi, zdu, ce minunat
Fustank mi-am cumpdrat.
Si-n credinta cd nu-i scump
Patru lei costul si-un tult2,
Mai ales pe veres73
Fdra-a mai puni vedt.

Di poftesti si dumneata
Singurd eu
lua.
Ehei, soro, de voiesti
SA ma mai Indatoresti,
Cu-asa facere de bine.
Cumpard-mi si pentru mine !
Pre bine, acus voi zice

Numai (?) de rn'-ai mai aduce !


Si ti-oi faci-atunci de stiri
De-i veni la tIrguiri.

CA s-aude duruind

O butcd

hodorogind. . .
Idsati, nu va srditi
Si vd-ntoarceti, de priviti,
SA vedeti doi Tntr-o butcd
Ca end dracul Ti apucd.
Asa strigd i vorbesc,
la

Ori pe semni s'a sfidesc.


Ei,

TI

stiu, Ti Constandin

Ndardul cel deplin,


impreund cu lordachi,
lui Dimachi.
Adivdr cd-i gogoman,

Gugumanul

Nu pldteste nici un ban,

la tdceti, acum ajungd I


Ce atila vorbd lungd I

Cci cu totul chiulhaniu,


Nu-i ca Razu paraliu.
Dar macar si Constandin
Nu-i mai gios, cd-i bolindiu.

Vino-ncoace, tu nevastd,
SA privim noi la fereastrd,

Pre bine s-o potrivit


Ca cind dracul i-o unit.

Finalul este o gluma, familial, falsa' de fratele mai pu-0n Inzestrat, tretipos-

telnicul, apoi comisul lordachi Dimachi, gogoman" si chiulhaniu" (petrecaret),

care nu are bossa"

economicd dezvoltatd, nu stie s'a strIngd parale, nu este


paral i u", bogat.
inzestrat cu asemenea spirit de observatie, care l-a Impins si la satirizri mai
dure, pina la trivialitate, N. Dimache a colaborat cu Costachi Conachi cu care
era de o vIrstd, si cu Dumitrache Beldiman, viitorul lui cuscru (Catinca Th. Bals,
sotia caimacamului, a fost IntIi mdritatd cu lordache Beldiman, fiul lui Dumitrache),
la sceneta Comedie banului Costandin Canta ce-i z7c Cdbujan

i cavaler Cucos. Perso-

najele sau obrazele" : cavaler Cucos sau Vreme rd, vel-ban Costandin Cdbujan,
Jompa vizetiul si ministrul sdu, State bdcalul, pretenul sdu". O pretioasa precizare asupra momentului compunerii : Nefiind teatrul, s-au giucat comedia aceasta
la pdpusdrii". In circa 120 de versuri scurte, octosilabice, se desfdsoard 4 scene
(perdele). Prima, un dialog Intre banul zercit si Jompa, vizitiul sau, pe care-I trimite
la drum de noapte, cu recomandarea economiei In hrana cailor, iar lui Ti da o
para de tiutiun". A doua, monologul avarului, care-si face socotelile cheltuielilor,
pentru el si slugi, 5 parale, si voieste sa se otrdveasca daca nu-i vor reusi trebile. A treia, acelasi se tocmeste In pret cu bdcalul pentru ciubote de cumprat
vizitiului, pleacd din prdvalie si continua disputa cu Jompa, descult si degerat. in
ultima scend, avarul se bucurd, In dialog cu Jompa, de ni nsoare, semn de recoltd bund.

2 Tult : veche monedd turceascd, zisd


3 Veresie : credit.
4 Vadea : soroc, termen.

213

www.dacoromanica.ro

Simtul observatiei, de moralist ascutit, care-I caracterizeazd pe vornicul N. Dimache, ne-a indemnat s-i atribuim intiia comedie originald romn, Sfatul familii,
In 5 acte (seri, sg. sar) In versuri. Actiunea se petrece la In-lad, aproximativ
In al treilea deceniu al veacului, reflectind cu neindurare moravurile desantate ale
unei familii locale si indcosebi ale surorilor Marghioala si Smardndita. Cea
dezmdtatd ca fat, acum vdduvd sau divortatd, cu fete mdricele din prima cdstorie, traieste cu un boiernas localnic, lancu, cu care are alt serie de copii, dar
rivneste sa se ma-rite cu un polcovnic Bogdan, pe semne sdracit, ca sd intre In
protopendad". Sora ei, maritata' la Flticeni, vine la Birlad sd se intilneascd cu
un tindr, Andronache Donici, ca sa uite de plictisul
casnice. Fratii Ion, Vasilic, un cinic si un fanfaron al crailkului, si Stefnache, un tindr In vorbd cu o fat
de neam, dar si cu ochii prin vecine, le incurajeazd. Singurul element pozitiv al comediei, sora Ion Prohirita, nerndritatd, le dezaprobd, tine partea sotului Inselat si
incearcd s indeparteze pe Marghioala de la escapada nocturna, in oras, cu Bogdan.
Smdrndita se Intoarce acasd dupd ce a alergat dupd Andronache sd-I vadd pe apucate, aventura ei nesoldindu-se cleat cu o relativa deceptie a Trailnirii prea fugitive.
Marghioala Tsi face Trisd de cap, iese pe innoptate, dar este surprinsd la Intoarcere,
In puterea noptii, de lancu, care o primeste In pumni si o da In vileag. Vasilicd
Marghioala, incorigibili, cad de acord sd treac la represalii impotriva concu-

binului brutal, In timp ce Prohirita Ii Indeamn, ca o cunosatoare a tirgului,


nu incerce imposibilul, intriga avInd sd se intoarca impotriva lor. 0 parte din
timpul scenic este dedicat birfelilor si jocurilor de societate, pe tema legdturilor
ilicite : cine se are cu cine? Piesa este, de fapt, un singur act, de circa 670 de versuri, asadar ca dimensiuni aproape dubld fatd de Frantuzitele lui Faca, la a cdrei

cursivitate nu s-a ridicat, intrecind-o insd prin originalitate


prin realismul situatiilor si al dialogului. Sinceritatea uneori pInd la cruditate a limbajului prin care
fiecare personaj se descrie nernsluit, asa cum se vor fi petrecut faptele aievea
si recent, la Birlad, cu absenta unui deznoclamint etic si fard interventia directa
a autorului, care s-a multumit sd pund In lumina reactia morald a Prohiritei, sini

gurul membru al familiei necontaminat de atmosfera ei viciat, toate acestea atest

o mind de autor care s-a mai exercitat, dar a fost silit sd se tind In umbra,
pentru cd numise pe numele lor un numr de birlddeni. Dacd piesa este scrisd,
credem, dupd oarecare analizd filologicd, Inainte de 1837, ar fi plauzibil ipoteza
paternittii aceluia care a schitat atit de vioi scena similard a celor trei cucoane

fitoare la geam si a colaborat la pdpuseria" impotriva Cantacuzinilor moldoveni.


Maiestria nu se obtine fara exercitii prealabile. In dialogul teatral, ca si In alte daraveri, vornicul Nicolae Dimache stia s puna toarta" unde trebuia.

BIBIJOGRAFIE

Od6 c6tre Dumnezeu, In Albina romAneascr, 1830, nr. 12 si 55 ; lacob Hinculov, Sobranie
sociennenij i perevod, y proze t stihah deja uprazenija y Valaho-Moldoskem jazy, s prisovokupleniem,

214

Sankt Petersburg, 1840 ; Sfatul familii, editatA de Serban Cioculescu, In Viga romAneascA",
XIV, 1961, nr. 2.
G. Sion, Suvenire contimpurane (Din tinerge, XI), Bucuresti, 1888 ; G.Bogdan-Duicl, Un poet
moldoveon pierda (N,Dimache), in Vigra romAneasca", I, 1906, nr. 3 ; E.Dvoicenco, Viejo i opera

www.dacoromanica.ro

his C.Stamati, Bucuresti, [fa.] ; $erban Cioculescu, Prima pies romdneasc. Sfatut familiel, comedie
In 5 acte (,,seri") i In versuri de vornicul N.Dimachi, tnainte de 1834, In Gazeta I iterara", V, 11 decem-

brie 1958, cu reproducerea actului I; idem, int'ia noastr comedie original : Sfatu/ familiei", in
Viata Romaneasca", XIII, 1960, nr. 12 ; I.Ghetie, Prima pies romeineasca, In Studii si cercetari
sti.ntifice", seria Filologie, Iasi, XI, 1960, fasc. 3.

VASILE BOB FABIAN


Vasile Bob Fabian s-a nscut la 31 decembrie 1795, In satul ardelenesc Rusii
airgului, lingd Bistrita, ca fiu al Anisiei Bob, originard din Mndsturul
si al lui Petru RdU, caporal In al II-lea regiment romn mrginean", adicd grdniceresc. Era nepot al episcopului loan Bob din Blaj, al cdrui nume latinizat In Fabian
il imprumutd. infiat de bunicul dinspre mama, Teodor Bob, parohul satului Maieru,
Ircepe sd Invete In acest sat, In 1805, lar in 1807 e trimis la scoala germand militard
din NIdsud, de unde pleacd In 1810 spre a urma cursurile gimnaziului din Blaj. Dupd
ce face studii juridice la Cluj si Oradea, vine in Moldova, la Iasi, la invitatia lui Gh.
Asachi, care mai adusese din Transilvania Inca trei tineri invdtati (I. Costea, I. Manfi
si V. Popp), cu prilejul reorganizdrii Semina-ului de la Socola. in 1828 fu numit profesor de matematicd, geografie si limbd latind la gimnaziul din Iasi, In 1834 primi
rangul de paharnic, iar in 1835 deveni profesor la Academia Mihdileand. A murit
la 7 aprilie 1836.
Determinat de preocupdrile sale didactice, Vasile Bob Fabian a alatuit o gramaticd romdno-latind, o aritmeticd si Elemente/e gheografiei, aceasta din urmdfiind
singura lucrare care a vdzut lumina tiparului In timpul vietii autorului, in 1834, la
Iasi.

Primele compuneri lince ale lui Vasile Bob Fabian au fost fdcute In limba latind,
cu caracter omagial : un Carmen onomasticon, In 1820, adresat lui Mihail Sturza, pe

atunci efor al scolilor, si o odd Inchinatd domnitorului lonitd Sandu Sturza, cu prilejul Inscdundrii.
Din poeziile lui Bob Fabian scrise In limba rorridnd se cunosc numai citeva,
publicate postum In Foaie pentru minte, inimd si literaturd" din 1839 si de Aron
Pumnul In Lepturariu rumnesc cu/es den scr.ptori rumani, de unde le-a cunoscut si
Mihai Eminescu. in poemul Moldova la aflu 1821, sub influenta Tristelor lui Ovidiu
(liber I, elg. XIII), autorul evocd frdmintdrile din timpul Eteriei cu neaderentd,
printr-o viziune fantasticd, de zdruncinare totald a firii, unele versuri fiind preluate
de Eminescu In Epigonii
S-au intors masina lumii, s-au Intors Cu capu-n gios,
$i merg toate dimpotriva, anapoda si pe dos
Soarele de-acum rdsare dimineata la apus
Si apune dinspre sana cdtra rasdrit In sus.

Vasile Bob Fabian era totusi un om cu veden i luminate, un patriot, cum atestd
versurile din Moldova la anul 1829, In care salutd entuziast inceputul epocii de eman-

www.dacoromanica.ro

215

cipare a trilor romdne dupd pacea de la Adrianopol, si Glasul vi 'orului, o chemare

la trezirea constiintei nationale si a bdrbtiei contemporanilor sai:


O ! tara ticdloasd, cInd oari te vei pdtrunde

De marea ta ursitd, de bunu-ti viitor ?


Stii tu ce IV lipseste ?
Nimic decit vointa 1
Voieste si Indatd Invingi pe-ai tli tirani
La fiii tal insufla curagiul
credin/a
Prin care triumfard vitejii vechi romani
i

Vibratia patrioticd, caracterul energic si optimist din multe versuri prevestesc Rdsunetul lui Andrei Muresanu
Tirani ai rii mele, pieirea vA asteaptd
Romanii se ridicd, deci voi sA tremurgi 1
Sint mii, s'int milioane, ce iat se desteaptd. .

Versurile din Geografia tintirimului sa..1 Supiement la Geografie intru memoria


rdposatului scolariu te fan 5endrea din Gymnazia Basiliand din lasi, la

anul

1834,

octomv. 25 intentionau s fie, In maniera Gray-Jukovski, o elegie sepulcral, nelipsit Insd de unele accente ironice
Oamenilor de aicea numArul pururea creste,
Nici mai moare cine-odatd aici sd-ncetAteneste.
Nu zidesc ca noi politii in o strimtd vizuire,
Fiecare locuieste fdrd dare de chirie,
De vecini, de frati, de mumd i de toate doru-i trece,
Prin prejurul casei sale iarna-i cald si vara-i rece.

Privit 7n contextul epocii sale, de la Inceputul secolului al XIX-lea, Vasile Bob


Fabian meritd sd fie mentionat ca unul dintre pionierii poeziei lince de factura clasic din Moldova.

BIBLIOGRAFIE

Vasile Bob Fabian, Elementele gheografiei, partea I, lasi, 1834 ; Moldova la anul 1821, Moldova

la anul 1829, In Foaie pentru minte, inimd si literatura, II, 1839, nr. 97; Geografia tintirimului,
. de Arune Pumnul, vol. III, Viena, 1864.
Pitarul V.Popescu-Scriban, Viata paharnicului Vasile Fabian, In Foaie pentru minte, inirnd ;i
literaturd", 11, 1839, nr. 20.

in Lepturariu rumdnesc . .

IOAN PRAL E

216

Pentru pitorescul omului, se cuvine s amintim pe basarabeanul loan Prale,


nscut la VulcinetRdzesi din tinutul Sorocdi In 1769. Numele Prale era destul de
vechi, exista o Poiana Pralii In tinutul Putnei. Stia greceste si era dedat mai ales
lucrurilor bisericesti, fiind musicos" ca A. Panu. In 1820 tipri la lasi In greceste

www.dacoromanica.ro

si romneste un prohod al Domnului si al Fecioarei sub titlul schimonosit Urmdri


spune plinul de entuziasm Pumnul
pe mormintiri, giamnian limbi. Era
un bdr-

bat genial, cu spiritul tinfind la universalitate", cdci era poet, music, arhitect,
croitor, ciobotar si aflator de lucruri nour. Iscodi anume un sistem economic de
scriere, bizuit pe sapte cifre, din care vor izvorT buchiile, prozodiile si toatd darea
indmTna cum si numdrul ; Tr-1dt afara de aceste sapte cifre, altele nu vor mai trebLi

tipografiei, nici condeiului far& numai (o) si linie". Exista o foaie cu alfabetul tipdrit
avind un aspect bizar de inscriptie in cuneiforme sau In noduri mexicane. Prale simplific
: el ia ca punct de plecare pentru vocale un drug culcat. Pentru vocala a
pune doi drugi unul asupra altuia. Vocala o se compune dintr-un drug simplu, deasupra, si unul modificat la capatul drept in chip de cioc de iglitd. Vocala u se compune din doi drugi in ciocuri de iglitd. Numarul 1 este reprezentat printr-un drug
scurt vertical, numdrul 2 printr-un triunghi plin cu un cioc inclinat spre stir-1ga,
numdrul 8 printr-o potcoavd deschisd In sus, numdrul 9 prin aceeasi potcoavd deschisd in jos si asa mai departe. Inventatorul si-a compus si un sigiliu cu un porumbel Intr-un cerc Intre literele (chirilice) 10 si PR. Metodul de scriere era oferit la
29 iunie 1824 mitropolitului Veniamin Costache.
Stihuirea lui Prale este Insd ingrozitoare
Astd ce vi-i fatd

Neamul desdominear
Teoria poartd
Gloatii nededatd. . .
Nectar adunam,

Moldovineatd

Va rog s-o voiti,


Cind wind priimiti.

In file turnam.

Grdclind florue,
Aneobiciune.

Csenofon
albina,
lsocrat
Sirina,

Zdstre tie Patriu


Ea
de la faptiu,
Ilectrd de finear,

Omir, ar cinsti-o
El de ar privi-o.

Nu se poate Intelege inflcdrarea lui V. Popp, doctorul ardelean in filozofie


si medicind, care racu o ditirambicd prefata la Psaltirea prorocului si imperat David
in versuri, alciituitd de micul 'Mae muzicosii sistimii vechi loan Prole din lasul Moldovit
s-au tipeirit In tipografte D. Frantisc de .5obeln, prin Fridrih Herfurt, 1827.

Totusi, unele din versurile rdmase de la el sint mai luminate


Mic eram Intre frdtime
Si cel mai In frAgezime,
Intr-a tatdlui meu casa
De pdscut oi md aleasd,
Mina mea flcu organul,
Degetele mele psalmul.

Sucit ca si opera fu omul.


Pralea locuia in Iasi pe sesul Bahluiului, lng mindstirea Frumoasa. in odaia
lui Tsi alcdtuise un pat miscator, scinduri atirnate la pdrete, ce le tot schimba dup.
directia soarelui si pentru care Tsi bdtuse citiva pari In zid dupd punctele geografice. Pe linga acesti pari se afla in pdrete un ir de cuie de lemn, bdtute in linie dreapta de la use, pInd In locul unde se intImpla Sd-i fie patul In acea zi. Cind intra Pralea
In odaie seara pentru ca sd se culce, Incepea sd se dezbrace la use, si de cuiul

www.dacoromanica.ro

217

Isi agata caciula si asa mai Incolo de fiecare cui cae o parte a Imbracamintei, pIna
end ajungea la pat In starea lui Adam. DimineaTa Tncepea apoi procedura inversa
si descuindu-si vesmTntul dupa vesmInt ajungea gata la use" (Costache Negruzzi).
Ar fi murit la lasi In 1847, dupa ce-si compusese singur epitaful
ToatA grija mi-am luat
Si de lume am scSpat,
Eu de crinsa, ea de mine,

$i. .

s ne fie de bine !

Pralea era, acum mai bine de o suta de ani, un inovator. Intentia lui era burla
ImpuTinarea muncii tipografice, reducerea timpului de executie si, respectiv, sporirea produciei. Sistemul lui ?rifa-Osa o stenografie In materie de presa.
Daca n-a izbutit, este fiindca a fcut o inovatie total arbitrara In cImpul culturii. Totusi, prin Incercari si preocupan i generale, Prale este si el un semn al vremii sale.

BIBLIOGRAFIE

Utmri pe mormintiri, giamnion limbi, asi, 1820 (reproducere de fragmente in Buciumul roman",
I, 1875, nr. 6) ; Psaltireo prorocului si impdrat David in versuri, Brasov, 1827 (fragmente publicate de
Aron Pumnul, in Lepturariu rumeinesc, vol. IV, partea I, Viena, 1864).
Titu Maiorescu, Observr5ri polemice, In Convorbiri literare', III, 1869, nr. 12 ; V. Alecsandri,

Din olbumul unui bibliofil, In Convorbiri !iterare", IX, 1875, nr. 9 ; C.Bobulescu, StOstrii si schituri de pe volea Trotusului, In Arhiva romineascr, X, 1945-1946 (Schitu din Poiona Prolii).

VASILE POGOR
Daca viata lui Vasile Pogor se desfasoara intre anii 1792 si 1857, activitatea
lui 'iterar pare s'a Inceapa In al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, sfIrsind cam
o data cu Incheierea deceniului urmator.
Fiu de razes din Pogorasti (Botosani), el slujeste ca gramatic mai ales In cancelaria domneasca a lui loni Sandu Sturza Voievod si, In continuare, Indeplineste

218

diferite slujbe administrative In capitala Moldovei, ajunend In cele din urma prezident la Divanul de apel. incepe, de asemenea, prin a fi serdar la 1819, apoi mare
spatar, mare agd, postelnic si, In sfIrsit, vornic. Casatoria (9 iulie 1822) II face proprietarul unei mosii, slujbele Ti aduc o alta.
Opera sa 'iterara' este alcatuita din mai multe satire In versuri si din cIteva
traducen i tot In versuri din teatrul lui Voltaire si Crbillon. Ea a ramas, pIna de
curInd, aproape In Intregime medita, publicate In timpul vieii fiind numai o satira,
Niam vme si niam se trece, si o traducere din Voltaire : Henriada. Pe aceste doua
lucrri s-a Intemeiat pretuirea lui ca scriitor de catre contemporani.

www.dacoromanica.ro

1
ad.

1;4..

.-,
01.1

:Arr.

.A.'11.-

in opera lui V. Pogor se reflectd conditia social

a autorului, care a luptat impotriva titlurilor

si

drepturilor mostenite de la strdmosi, deoarece titlurile sale sociale si culturale el nu le-a mostenit, ci
le-a faurit singur, numai prin muncd. Aceastd luptd
Inseamnd In acelasi timp o criticd realist a societalk moldovenesti contemporane, o disociere a
valorilor" cu semnificatie sociald de valorile morale,
insistInd asupra celor din urrnd, iar opera sa este
o transpunere In forme poetice a acestei critici,
Imbogdtind, astfel, crealia noastrd literard cu va loroase realizdri de satird sociald In versuri.
Opera lui V. Pogor este pdtrunsd de enciclopedismul si luminismul secolului al XVIII-lea francez,
al cdrui deosebit admirator era. 0 indicatie In
acest sens o constituie si faptul c In opera sa

r-

t.i

mama

f. .

J.6.1

nue.

de traducdtor Pogor este atras aproape numai


de lucrdrile si spiritul lui Voltaire, pe care cautd
sd le transpund In limba
romnd. Luminismul

"L. fa

1'44

sdu este, asemenea luminismului profesat de contemporanul sdu comisul lonicd Tdutul, venit direct
de la izvor, adicd din cunoasterea secolului al
XVIII-lea francez prin reprezentantii sal cei mai autorizati. Pentru Vasile Pogor, ca si pentru comisul
Tdutul, Inapoierea In care se zbdtea Moldova se

datora marilor boieri, cdrora le lipsea patriotismul


care sd-i facd sd renunte de bund voie la exploatarea
feudald a muncii Tranilor. Dar opera sa este pdtrunsd

VASILE POGOR,

Vedenie, manuscris

in copia lui
M. Eminescu

si de clasicism, Indeosebi prin satira lui Boileau, In


timp ce In versurile scrise In 1839, la moartea fostului domn lonin Sandu Sturza
(Oubli), se vddeste puternic influen-ta poeticd grandilocventd a lui Victor Hugo.
Vasile Pogor scrie aproape numai In versuri de 15 silabe, versuri potrivite
pentru prezentarea unei literaturi dense cum este cea de critica sociald, dar, In
acelasi timp, susceptibile de diludri si de mult prozaism. Poetul cultivd perioadele
largi i expresia directd, de multe ori crudd In imagini si In lexic, neocolind nici
expresia triviald, deoarece scrie In spiritul timpului sdu, care vedea In exprimarea
licentioasd o calitate poaticd deosebin si, mil ales, o atitudine de curaj moral si
vigoare portretisticd.
Aceasn scddere, care nu rareori TI duce la un naturalism vulgar, este compensan, In parte, printr-o atitudine critica nesovditoare, plind de cura] real si
de compromis sau chiar de echivoc. Pentru poet, faptele poartd In ele Insesi o justitle imanentd, neprtinitoare si necrutStoare, iar efectul poetic rezult, In general,
din contradictia violenta dintre situgia sociald Main pe care o detin eroii sdi si
modul lor comun de comportare : gesturi, cuvinte si atitudini necorespunzdtoare
cu Tnalta lor situatie, atunci cInd li se cere socoteald sau sInt pedepsiTi pentru farddelegile lor.
In poema intitulan Vedenie, ce au veizut un schimnic Varlaam, Impdrtit In 8
capete" (enturi), dar neterminan, poetul prezintd desfdsurarea Eteriei de la 1821

www.dacoromanica.ro

219

In Moldova, Tntr-o succesiune cauzald organicd,


dar aproape atemporald. Pentru el, Eteria nu apare ca o ridicare a maselor populare grecesti,
In scopul de a el ibera Grecia si alte tdri i popoare oprimate de turci, ci numai ca o actiune dezorganizatd, preocupatd de prdarea si risipirea
Moldovei. De a ceea, In poemd, actiunea Eteriei
este urmatd de implacabila j j decatd a istori ei,

rostit prin mijlocirea unui personaj simbolic

6,..

-4- /, 4718.x,

9. .,. ...,,, -4, 9. C.

7. -A--

..16-j,. 44 - n,y..,.. e..


.4 ..r

A f .,

,..

4...., 4.4 il,

./

:.....

.4

Dreptatea", Trnpotriva acelora dintre moldoveni


care, din interes, egoism si trufie, au ajutat Eteria,