IV.

CRONICA

PROF. PETR E P. PA N A ITE SCU

— Cu prilejul ìniplinirii a 65 de ani —

La 13 martie 1965 a implinit 65 de ani cunoscutul istorie si slavist romàn

Petre P. Panaitescu, autor a peste 150 de lucràri privind istoria politica, socialà,
economica si culturalà a poporului nostru fi relatiile lui cu popoarele slave;
colaborator cu un aport considerabil la tratatele Istoria Romàniei si Istoria
literaturii romàne, vol. I ; editor neobosit de cronici si documente ; automi
celui dintìi catalog stiintific de manuscrise slave din Romania.
P. P. Panaitescu s-a nàscut la Iafi, la 13 martie 1900. A urmat cursurile
scolli elementare si medii la Bucuregti si Iaji. Ìn 1917, ca elev in ultima clasà,
publicà in « Revista Istoricà » a lui Nicolae Iorga intìia sa contributie stiinji-
ficà. Se inscrie in 1918 la Facultatea de litere din Bucuresti, sectia istoricà,
unde are ca profesori pe Nicolae Iorga, Yasile Pàrvan, Dimitre Onciul si Demo­
stene Russo. Paralel, audiazà cu regularitate cursurile lui Ovid Densusianu.
In 1919, cind s-au ìnceput efectiv cursurile ìntìiului an scolar postbelic, loan
Bogdan, suferind, n-a mai apàrut la catedrà, iar moartea lui prematura la
1 iunie 1919 a lipsit ¡storiografia romàneascà de singurul cunoscàtor specializat
al istoriei politice si culturale a popoarelor slave. Catedra ilustratà de el cu
atita stràlucire a intrat ulterior intr-o lunga eclipsà.
Tinàrului cercetàtor, care incepuse sa publice incà de pe bàncile scolii
si dobindise singur intinse cunostinte de limbi slave, i-a fost incredintatà misiunea
grea de a continua opera marelui dispàrut. In 1923 si 1924, dupà absolvirea
facultàtii (1922), este trimis ca lector de limba romàna la Universitatea din
Cracovia, pentru a-si làrgi cunostintele de slavistica si a face cercetàri cu pri-
vire la relatiile romàno-polone, romàno-ucrainene si romàno-ruse. Aici cerce-
teazà arhivele, studiazà manuscrisele Cronicii moldo-polone si ale scrierilor
lui Miron Costin in limba polonà, si pregàteste teza de doctorat despre Influenza
polonà in opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin.
Publicà in « Przeglad wspòlczesny » din Cracovia douà articole informative
despre viata culturalà din Romania : Literatura romàna dupà ràzboi si Tàranul
in via^a socialà si artistica a Romàniei. Un studiu despre Planurile lui loan
Càmpineanu pentru unitatea nationalà a romànilor. Legàturile lui cu emigratia
polonà, publicat la Cluj in 1924, abordeazà pentru prima oarà o temà asupra
càreia istoricul va reveni de multe ori cu noi contribuiti : relatiile politice romàno-
polone ìn epoca modernà.

357
 Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala
Romàna din Franta », intemeiatà de N. Iorga la Fontenay aux Roses, unde
va sta pina in 1926, spre a face cunostintà cu metodele de lucru ale istorio-
grafiei fi slavisticii occidentale, intre timp, in octombrie 1925 obline titlul de
doctor in litere (istorie) si tot in acest an apar primele douà monografii impor­
tante cu privire la relatiile romàno-polone si romàno-ruse : Influenza polonà . . .
si Nicolae Spàtarul Milescu, ultima in « Mélanges de l’Ecole Roumaine en
France ». Ìn aceeafi publicatie se tipàreste, in anul urmàtor, amplul studiu
despre Influenza lui Petru Movila, arhiepiscop de Kiev in Principatele Romàne.
in sfìrfit, un artieoi din « Revue des études slaves » despre Principele Dimitrie
Cantemir si miscarea intelectualà rusà sub Petru cel Mare formuleazà citeva idei
de bazà cu privire la influenta culturalà rusà asupra marelui càrturar romàn
si in legàturà cu rolul activ jucat de Cantemir in viata politicà si intelec­
tualà a Rusiei din epoca lui Petru I. Era un punct de vedere nou, care-si va
gàsi o dezvoltare si o argumentare compietà peste trei decenii, intr-o amplà
monografie.
Aceste studii, care fixau directiile principale pe care se va dezvolta opera
sa de cercetàtor al relatiilor romàno-slave, consacrà in tinàrul de 26 de ani
pe acela care, preluind fi continuind traditiile scolii lui Ioan Bogdan, le va
imbogàti cu noi orientàri in istoria universalà si cu simtul adinc al proceselor
istorice si culturale, calitàti pe care urmàrea sà le transmità elevilor sài marele
Nicolae Iorga.
O admiratie fi un interes statornic le-a manifestai fatà de opera si con-
ceptia ctitorului istoriografiei romàne moderne si ginditorului democrat-revo-
lutionar, Nicolae Bàlcescu. Faptul cà prima lucrare de proportii, pe care o
serie la 20 de ani, (publicatà treptat in « Convorbiri literare», 1920— 1922)
este o biografie a lui Bàlcescu, nu reprezintà o intimplare. In citeva rinduri,
ca editor, autor de studii introductive sau articole de popularizare, fi recen-
zent al editiei critice intoemite de G. Zane, P. P. Panaitescu va reveni la
Bàlcescu, a càrui opera fi personalitate constituie una din temele preferate.
In dezvoltarea istoriografiei romàne dintre cele douà ràzboaie mondiale,
P. P. Panaitescu se inscrie astfel ca un urmaf al lui Ioan Bogdan, cu profunde
si structurale aprehensiuni fatà de maniera genial-romanticà inaugurata de
Hafdeu fi continuatà, in parte, de N. Iorga.
Cu Nicolae Bàlcescu fi Ioan Bogdan, P. P. Panaitescu a impàrtàfit statornic
convingerea cà istoria unui popor este in primul rind istoria dezvoltàrii sale
interne, a evolutiei sale economice, sociale fi culturale, a institutiilor sale, a
tot ceea ce sustine, ca o armàturà materialà fi moralà, mai putin vizibilà fi
spectaculoasà, dar decisivà, manifestàrile politice ràsunàtoare sau marile
izbinzi intelectuale individuale. Resorturile adinci ale victoriilor pe cimpul
de luptà sau la masa tratativelor, ca fi explicatia aparitiei unor genii ale ftiintei
si artei, trebuie sà fie càutate — ca fi cauzele scàderilor sau infringerilor, de
altfel — ìn adincimile vietii economice fi sociale, in activitatea de zi cu zi a
maselor anonime fi in starea moralà si intelectualà generalà a unei epoci date,
in lumina acestei conceptii vor fi elaborate cele trei monografii, cu un pronuntat
caracter programatic, despre Mihai Viteazul (1936), Mircea cel Bdtrin (1944)
si Dimitrie Cantemir (1958). Si tot ea il va ìndruma càtre studiul timpuriu si
reeunoafterea vaiorii metodei materialist-istorice. « Materialismul istorie adoptat
de istorici a adus o imensà làrgire de orizonturi, a fost un izvor bogat de expli-
catii . . . Dar acolo unde materialismul istorie a avut o influentà mai adìncà

358
este in istoria elaselor sociale, in revelarea rolului istorie al claselor sociale
in evolutia istoricà », spunea in 1928 P. P. Panaitescu, in conferinta Istorie
si cultura din ciclul de prelegeri organizate de « Institutul Social Román ».
in 1937, explicind metoda care a stat la baza unor interpretan din Mihai
Viteazul, confirma din nou convingerea cà « economicul si politicul sint nedes-
pàrtite ».
Fàrà ca sà fi fost pe atunci un istorie marxist, P. P. Panaitescu a fost,
dintre toti istoricii romàni afirmati intre cele douà ràzboaie mondiale, cel mai
aproape de materialismul dialectic si istorie prin cunostintele, convingerile
si lucràrile elaborate.
Acest fapt explica aderenta sa structuralà la noua orientare a cercetàrii
istorice dupà 23 August 1944, precum si bogata desfàsurare a activitàtii sale
stiintifice in anii nostri, cind isi insufefte adinc si aplicà sistematie acea metodà
si conceptie ale càrei virtuti le proclamase public douà decenii in urmà.
Urmind fi in aceasta pe loan Bogdan, P. P. Panaitescu a manifestat per-
manent o anumità rezervà fatà de sintezele premature, rezervà pornità din
convingerea cà, dacà nu vrea sà fie o compilatie sau o constructie mai mult
sau mai putin personalà fie ea fi genialà, imaginea de ansamblu a evolutiei
unei societàri omenefti trebuie pregàtità sistematie fi minutios printr-o inde-
lungà fi multilateralà cercetare a tuturor elementelor constitutive. Consacrin-
du-se in exclusivitate cercetàrii istoriei poporului romàn fi a relatiilor sale cu
popoarele slave (a fost, din 1927 pinà in 1941 conferenciar fi apoi profesor
de istoria slavilor la Universitatea din Bucurefti), P. P. Panaitescu fi-a cir-
cumscris activitatea publicisticà la monografii fi studii asupra unor epoci,
persoane sau probleme determinate, plasindu-fi insà de Secare datà obiectul
cercetàrii intr-un cadru vast de istorie ràsàriteanà fi universalà. Refuzind
sà-fi publice cursurile de istorie a slavilor (ràmase toate litografiate) fi nefiind
ispitit de sinteze in domeniul istoriei politice sau culturale nazionale, a dat
la ivealà, in schimb, un lung fir de contributii, multe fundaméntale, a càror
ignorare in elaborarea de sinteze este de neconceput. Aceste contributii, care
merg de la interpretarea nouà a vreunui pasaj de cronicà sau document, nebàgat
in seamà pinà atunci, pinà la ampie monografii de sute de pagini, imbràtiseazà
intreaga noastrà istorie medievalà si modernà.
Eie se caracterizeazà printr-un efort statornic de a pàtrunde, cu ajutorul
unei informatii totdeauna noi, la semnificatiile adinci ale datelor, la procesele
istorice sau culturale in care eie se integreazà fi pe care le defínese. Adunindu-fi
in 1947 citeva din studiile tipàrite intre 1934— 1944 fi adàogindu-le áltele noi,
P. P. Panaitescu intitula volumul Interpretàri romànesti. O mare parte din
opera sa ar putea fi subsumatà acestei definitii.
O infirare a tuturor contributiilor fi interpretàrilor noi pe care istorio-
grafia romàneascà le datorefte lui P. P. Panaitescu ne-ar duce la citarea mai
tuturor titlurilor lueràrilor sale, fi de aceea i-am preferat o bibliografie pe cit
posibil compietà. Ne vom opri numai la citeva, care privesc opera sa de slavist
si de cercetàtor al vechii culturi romànefti.
Ca istorie slavist si istorie al culturii, P. P. Panaitescu, care a editat fi
cel dintii corpus de documente slave interne ale 'J'àrii Romànefti, s-a preocupat
statornic de cultura veche romàneascà in limba slavonà, de relatiile politice
fi culturale romàno-polone fi romàno-ruse, si, intr-o anumità màsurà de cele
romàno-sud-slave. In domeniul relatiilor romàno-polone, cercetàrile sale, care
cuprind un interval de la primele contacte intre romàni fi poloni in sec. al

359
 XIY-lea pinà la realizarea statului román in a doua jumàtate a secolului al
X IX -lea , sint ale unui fondator si deschizàtor de drumuri. Fundaméntale ràmin
in special cercetàrile asupra influentei polone in opera lui Ureche si Miron Costin.
Tot atit de importante sint studiile cu privire la relatiile culturale romàno-
ucrainene in sec. al X V II-lea si romàno-ruse in sec. al X V II-lea—al X Y III-lea,
studiate pe baza unei intinse cunostinte a bibliografiei ruse si sovietice. In
ceea ce privefte cultura veche romàneascà din sec. al X -lea—al XYI-lea, asa
numita cindva « epocà a slavonismului cultural », se poate afirma fàrà teamà
de a exagera cà nici un alt cercetàtor romàn, in afarà de loan Bogdan, nu a
depus eforturi mai stàruitoare fi mai rodnice pentru cunoasterea si intelegerea
ei ca P. P. Panaitescu. Studiilor de interpretare li se adaugà cele douà pre^ioase
instrumente de lucru : reeditarea Cronicilor slavo-romàne, si a Povestirii despre
Vlad Tepes, publícate de loan Bogdan, completate cu textul slav al ìnvàfà-
turilor lui Neagoe Basarab, insotite de traducerea romàneascà, si catalogul
fondului slav al Bibliotecii Academiei R .P.R. — cel mai bogat din tarà.
Ca istorie al literaturii romàne vechi, P. P. Panaitescu stà, prin numàrul
si calitatea contributiilor sale, alàturi de B. P. Hasdeu, loan Bogdan fi N. Iorga.
Aproape nu exista capítol din sintezele de specialitate care sà nu-i fie tributar
pentru informatii de bazà fi pentru interpretarea faptelor. Cercetàrile fi contri­
buitile sale imbràtifeazà intreaga dezvoltare a culturii noastre scrise in epoca
feudalà : pàtrunderea scrierii, a liturghiei fi culturii slave in sec. X la nord
de Dunàre (117) ; circulatia manuscriselor slave in vechea culturà romàneascà
(138) ; istoriografia in limba slavonà din Moldova fi 'J'ara Romàneascà (50,
131, 153) ; valoarea documentará si legàturile cu realitatea romàneascà a
Povestirilor despre Vlad Tepes (94) ; Invàfàturile lui Neagoe Basarab (101
104, 139, 156) ; inceputurile tipografici la romàni, functia social-politicà fi
culturalà a tiparului slav (85, 86, 123, 125, 135, 146) ; caracterele generale,
valoarea fi originalitatea culturii romàne in limba slavonà (44, 53, 98, 130,
157) ; inceputurile fi biruinta scrisului in limba romànà (97, 122, 143, 154) ;
relatiile culturale romàno-ucrainene in sec. al XVII-lea, opera si personali-
tatea lui Petru Movilà (22, 40, 84, 88, 91) ; epoca, personalitatea fi opera lui
Grigore Ureche si Miron Costin, rolul relatiilor culturale romàno-polone in
aparitia scolti marilor cronicari moldoveni (19, 24, 28, 39, 49, 69, 136) ; istorio­
grafia munteanà (153,165) ; Nicolae Milescu (18, 116) ; Dimitrie Cantemir si rela­
tiile romàno-ruse in vremea lui Petru cel Mare (23, 36, 95, 132, 137, 148,165).
La 65 de ani, in plinà putere de creatie, prof. Petre P. Panaitescu este
autorul unei opere care il afeazà in rìndul reprezentantilor de seamà ai istorio-
grafiei romànefti. Slaviftii romàni salutà intr-insul pe continuatorul operei
lui loan Bogdan, in conditale si cu metodele ftiintifice superioare ale vremii
noastre, pe reprezentantul de prestigiu al slavisticii romànefti la douà din
congresele internationale ale disciplinei (Praga 1929, Sofia 1963) fi pe unul
din membrii fondatori ai Asociafiei Slavistilor din R. P . Romànà. « Romano-
slavica » omagiazà intr-insul pe colaboratorul statornic, ale càrui studii au
contribuii la ridicarea prestigiului ei.
li uràm savantului Petre P. Panaitescu ani multi, sànàtate si muncà rodnicà
in slujba ftiintei romànesti.
D A N Z A M F IR E S C U
 BIBLIOGRAFIA *

1917

1. Un act relativ la procesul Doamnei Safta a lui Gheorghe §lefan cu Doamna Dafina a lui
Eustratie Voda Dabija, in R I, an. I li , 1917, p. 17— 20.

1919

2. Cîteva cuvinte despre Dobrogea româneascâ, ìn RI, an. V , 1919, p. 58—60.

3. La question de la Dobrogea, ìn volumul « La Dobrogea roumaine, études et documents »,
Bucureçti, 1919, p. 104— 108.

1920

4. Contribuai la o biografie a lui N. Bâlcescu, în « Conv. L it.», an. L II, 1920, (eu titlul
mai larg: « dupa corespondenfa sa inedita eu A . G. Golescu). Studiul continua sâ
aparà în anii urmâtori: an. L III, 1921, L IV, 1922, (din 1921 eu titlul «Contributii
la o noua biografie a lui N. Bâlcescu » ) ji apoi în volum, Bucureçti, 1924 (în interior
1923) ; 160 p.

1922

5. Iarâfi unchiul lui Stefan cel M are, în R I, an. V III, 1922, p. 4 5 —47.
6. §tiri venetiene contemporane asupra bâtâliei de la Baia, ibidem, p. 47— 50.
7. O insemnare privitoare la relafiile bisericeçti aie Moldovei eu Rusia, ibidem, p. 200—201.
8. însem nâri din cârfile bisericii românesti din Timiçoara, ibidem, p. 201 — 202.

1923

9. Cel mai vechi act municipal din Moldova, în RI, an. I X , 1923, p. 183 — 186.
10. Inscripfiile religioase grecefti de la Biserica Domneascâ din Argeç, în BCMI, X 16, 1923,
p. 1 6 1 -1 7 0 .
11. Literatura rumunska p o icojnie în « Przeglad wspôlczesny», Cracovia, II, 1923, p. 130— 135.

1924

12. Chlop w zyciu spolecznem i artystycznem R um unji în «Przeglad wspôlczesny» (Cracovia)

III, 1924, p. 1 6 9 -1 7 8 .
13. Un manuscript al « Efimeridelor » lui Constantin Caragea Banul Extras din « Buletinul
Comisiei Istorice a României», vol. 3 din 1924, Bucureçti, 1924 ; 220 p.

1 L u c r a r ile s ì n t g ru p a te c ro n o lo g ie d a r fa r à ca in c u p r in s u l a c elu ia fi a n sa se re s p e c te o su ccesiu n e s t r i d a , de

m u lt e o r i g re u de s ta b ilita C o n fe rin ^ e le s in t r e p a r tiz a te a n u lu i c ìn d a u f o s t s u s jin u te p u b lic f i n u a n u lu i t i p a r ir ii. P e n tr u
in le s n ir e a c e r c e tà r ilo r a m s e m n a la t, o r i d e c ite o r i a fo s t c a z u l, e x is te n fa extra selor d in a rtic o le le p u b lic a te in iz ia i i n
p e r io d ic e sa u v o lu m e c o le c tiv e . S -a p à s t r a t to td e a u n a d r e p t c r it e r iu de c ro n o lo g ie a n u l de a p a r i( ie a l p e rio d icu lu i f i
n u a l e x tr a s u lu i. D . Z .

361
14. P la n u r ile lu i I o a n C im p in e a n u p e n tr u u n it a t e a n a tio n a la a r o m à n ilo r . L e g à t u r ile lu i c u
Extra» din « Anuarul Institutului de istorie nafionalà » IV, 1924; Cluj,
e m i g r a l a p o lo n à ,
«Ardealul», institut de arte grafice, 1924; 44 p.
15. 0 stampa reprezentind o solie a lui Alexandru Ldpufneanu, in BCMI, an. X V II, 1924,
p. 7 6 - 7 8 .
16. D in relafiile Principatelor romàne cu rufii la sfirfitul veacului al X V II-le a , in « Revista
Societàri istorico-arheologice din Chifinàu » X V , 1924, p. 53—61.
17. Sfirfitul lui Iancu Vodà Sasul, in RI, an. X , 1924, p. 169— 178.

1925

18. N ic o la s S p a t h a r M i le s c u ( 1 6 3 6 — 1 7 0 8 ) , Extrait des « Mélanges de l’École Roumaine en

France», 1925, I-re partie, Paris, Gamber, (1925); 145 p.
19. I n f l u e n t a p o lo n à in o p e ra f i p e r s o n a lita te a c ro n ic a r ilo r G rig o re U r e c h e f i M ir o n C o stin ,
Memorii, t. IV , Nr. 4, Bucurefti, Cultura najionalâ, 1925 ; 226 p.
20. Originile tipografici in Ucraina in « Revista Arhivelor», I, 1925, p. 417—418.
21. 0 descriere francezâ necunoscutâ a serbârii paftilor in Principatele romàne la sfirfitul sec.
al X V I I -le a , in « Revista Arhivelor», I, 1925, p. 291—292.

1926

22. L ’ in f lu e n c e d e l ’ o e u v r e d e P ie rr e M o g i la , a r c h e v ê q u e d e K i e v d a n s le s P r in c ip a u té s r o u m a in e s .
Extrait des « Mélanges de l’École Roumaine en France» V , 1926 ; Paris, Gamber, 1926 ;
95 p.
23. L e p r in c e D é m e t r e C a n te m ir e t le m o u v e m e n t in te lle c tu e l r u s s e s o u s P ie rr e le G r a n d , în
« Revue des études slaves», tome V I, 1926, fasc. 3—4, p. 245 — 262.
24. Cu privire la data scrierii Chronika ziem moldawskich y multanskich de M iron Costin, în
R I, an. X I I , 1926, p. 9 — 12.
25. D espre Nichifor Dascâlul fi legâturile lui cu noi, ibid., p. 83.

1927

26. l o a n B o g d a n s i s tu d iile d e is to r ie s la v a la r o m â n i, Extras din Bid. Com. Istorice a României,

V II, 1928, Vàlenii de Munte, 1928 ; 32 p. (leccia de deschidere a cursului de istoria slavilor
rësàriteni la 1 ian. 1927).
27. Sfirfitul lui Constantin ¡jierban Cirnul, în RI, an. X I I I , 1927, p. 55 — 61.
28. $ tiri noi despre M iron Costin fi fam ilia lui, Extras din « Omagiu lui I. Bianu » Bucurefti,
Cultura nafionalà, 1927 ; 8 p.
29. Contribution à la bibliographie des voyageurs occidentaux en Roum anie, în« Mélanges d’ histoire
générale» Cluj, I, 1927, p. 147 — 150.
30. Quelques notes sur les relations littéraires polono-roumaines a l'époque contemporaine, ibidem,
p. 1 5 0 -1 5 6 .

1928

31. N ic o la e B â lc e s c u . P a tr u s tu d ii i s t o r ic e : M ersul revolufiei in istoria romànilor ; M iron Costin,

istoricul Moldovei ; Comentarii asupra bâtâliei de la Cosovo ; Despre starea sodala a munci-
torilor plugari. E d ita te f i i n s o lit e d e o s c h if a b i o g r a fic a f i b ib lio g r a f ic a d e P . P . P a n a it e s c u ,
Bucurefti, Cartea Româneascâ, 1928, 62 p.
32. Nicolae Bâlcescu fi istoriografia romàna, în « Scrisul românesc» Craiova, I, 1928, p. 35 — 39.
33. I s t o r i e f i c u lt u r a , Conferirla {inutà în 1928, publicatâ în volumul « Politica culturii.
30 prelegeri publice fi comunicâri organizate de Institutul Social Român (noiembrie
1927 — iunie 1928)», Bucurefti (1931), p. 93—99.
34. J ourij (Jourg) Koriatovic, prince lithuanien et la Moldavie, în ,,ÎOuï:ielIHïlï 36i'pHÏK 3a
nornaHy aKafle.wHKa M . C. TpymeBCKoro“ I, Kiev, 1928, p. 462—465.
35. O statistica a Dobrogei din 1849, în « Graiul românesc» I I , 1928, p. 82 — 86.
36. Contribuai la opera geografica a lui Dimitrie Cantemir, Memorii.. . t. V III, Nr. 7, Bucu­
refti, Cultural nazionali, 1928, 14 p.
37. M edaliile franc-m asonilor din Moldova în sec. al X V I I I -le a , în RI, 1928, p. 354—355.

362
 1929

38. E in ig r a t ia p o lo n â f i r e v o lu tia r o m â n â d e la 1 8 4 8 . S tu d iu f i d o c u m e n t e , Bucurefti, Cartea

Româneascà, 1929 ; 136 p.
39. édifié
M i r o n C o stin . I s t o r ie in v e r s u r i p o lo n e d e s p re M o ld o v a f i f a r a R o m â n e a s c à ( 1 6 8 4 ) ,
(criticâ) fi traducere de P. P. Panaitescu, Memorii. . . , t. X , Nr. 7, Bucurefti, Cultura
nafionalâ, 1929 ; 130 p .
40. Fundafii religioase româneçti in Galifia, in BCMI, an. X X I I , 1929, fasc. 59, p. 1 — 19.
41. Les relations bulgaro-roumaines au moyen âge (a propos d'un livre récent de M r. P . M ou-
taftchiev), Extrait de la « Revista Aromâneascâ» I, 1929, Bucurefti, 1929 ; p. 25.
42. Cuza-Vodâ fi unitalea nafionald a românilor, in « Arhiva pentru ftiinfa fi reforma socialà»
V III, 1929, p. 5 5 9 -5 6 9 .
43. Congresul international de istorie din Oslo, ibidem, p. 497—499.
4 4 . L a lit t é r a tu r e s l a v o -r o u m a in e ( X V e — X V I I e s iè c le ) et s o n im p o r t a n c e p o u r l’ h is to ir e d e s
lit t é r a tu r e s s l a v e s , Extras din« Sbornik pracé I Zjezdu slovanskÿch filologu v Praze 1929»,
Praga, 1931, 12 p.

1930

45. C à lâ to r i p o lo n i in T à r ile R o m a n e , Acad. Românâ, Studii fi cercetâri, X V II, Bucurefti,

Cultura nationals, Î930 ; 272 p.
46. Powojenna historiografija rumunska, Extras din «Wiadomoéci historyczne» (supliment
la Kwartalnik historyczny) X L IV , 1930 ; Lwôw, 1930 ; 20 p.
47. N. B à lc e s c u , Scrie ri is t o r ic e , Clasicii Români Comentafi, Craiova, Ed. I, [1930] ; Ed. Il-a
adausà si corectatâ [1939] Ed. Ill-a revâzutâ [f.a.].
48. L'aigle byzantin sur les vêtements des princes roumains au moyen âge, Acad. Românâ, Bulletin
de la Section historique, X V II , 1930, p. 64—67.
49. Influence de la littérature polonaise sur les roumains au X V I et X V I I siècle, în volumul
« Pamietnik zjazdu naukowego im. Jana Kochanowskiego » Cracovia, 1931, p. 167 — 175.
50. Cronica moldo-polonâ. Extras din RIR, vol. I, fasc. II, 1931 ; 11 p.

1932

51. Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani de la moartea lui, Carte de amintire tipâritâ
de M inisterul Instrucpunii, Cultelor fi Artelor, Bucurefti, 1932 ; 58 p.
52. Diploma birlâdeanâ din 1134 j i hrisovul lui Iurg Koriatovici din 1374. Falsurile patriotice
ale lui B . P . Hasdeu, Extras din R IR , vol. II, fase. II, 1932 ; 13 p.
53. Influença literarâ slavâ la români, Cu prilejul unui studiu al d-lui I . Bârbulescu, R IR , vol.
II, fase. II, 1932, p. 2 8 9 -2 9 8 .
54. A propos des traductions médio-bulgare et roumaine de la chronique de Constantin Manasses
în « Actes du Ill-e Congrès international d’études byzantines», Athènes, 1932, p. 108 — 109.
55. O scrisoare româneascà a lui Gavril M ovilâ câtre Gaspar Gratiani (1 6 2 0 ) în RIR, II,
fase. II, 1932, p. 3 8 5 -3 8 6 .

1933

56. Corespondenta lui Constantin Ipsilanti cu guvernul rusesc (1806 — 1810). Pregâtirea eteriei
fi a renasterii politice românefti, Bucurefti, Cartea Româneascà, 1933 ; 125 p.

1934

57. La route commerciale de Pologne a la M er Noire au moyen âge, Extras din R IR , vol. III
fasc. 2 — 3 ; Bucurefti, 1934 ; 24 p.
58. Petre Rarej fi Moscova, Extras din volumul« în memoria lui Vasile Pârvan», Bucurefti,
19 3 4 ; 16 p.
59. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare, Memorii, t. X V , nr. 2, Bucurefti, 1934, 20 p.
■60. Un épisode des relations serbo-roumaines en 1844, în « Revue internationale des études
balkaniques», an. I, tom. I, Belgrad, 1934, p. 82—88.
■61. Historiografja rumunska w latach 1930 — 1933, Extras din «Kwartalnik Historyczny»
X L V III, 1934, Lwow, 1934 ; 12 p.

363
62. Slawistische Forschungen in Rumänien, in « Slawische Rundschau», Praga, V I, 1934,
p. 1 1 5 -1 1 8 .
63. Moartea lui Cornea Bràiloiu, banul Craiovei, in « Arhivele Olteniei» X I , 1934, p. 352.
64. Hrisovul lui A lexandru cel Bun pentru episcopio armeanà din Suceava (30 iulie 1401) Extras
din RIR, vol. IV , 1934, fase. 1—4 ; Bucurefti, 1935 ; 15 p.
65. D oi càlàtori italieni necunoscuti in forile noastre, Extras din « Studii italiene» I, 1934;
Bucurefti, 1935 ; 10 p.

1936

66. Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Bucurefti, 1936 ; p. 177.
67. Mihai Viteazul, Bucurefti, 1936 ; 269 p.
68. ipcoala nouà de istorie. Un rdspuns, Bucurefti, 1936 ; 3 p.
69. O istorie a Ardealului tradusà de M iron Costin, Memorii. . . tom. X V II , Nr. 11, Bucurefti,
1936 ; 13 p.
70. Origina lui Pelre Cercel, Extras din« Omagiu profesorului D. Gusti» (Arhiva. . . ab. X IV ,
1936, II), Bucurefti, (1936) ; 3 p.
71. M arco pseudo-beizade. Un pretendenl la tron in vremea lui Constantin Brincoveanu, Extras
din«Volum ul Omagial pentru frafii Alexandru fi Ion I. Lapedatu», Bucurefti, 1936 ; 8

1937

72. In ju rul lui M ihai Viteazul. Ràspuns D-lui N . Iorga, Extras din RIR, voi. V II, fase. I —II
Bucurefti, 1937 ; 32 p.
73. Avram Iancu, in volumul « Figuri revolufionare romàne. Cinci conferire ale Universita(ii
libere » Bucurefti, Cartea Romàneascà, 1937 ; p. 25—42.
74. M inele de aram i ale lui M ircea cel Bàtrin, Extras din R IR , voi. V II, 1937, Bucurefti,
1938 ; 12 p.
75. Biserica Stelea din Tirgovifte. Note istorice, Extras din R IR , voi. V —VI (1935 — 1936) ;
Bucurefti ; 6 p.

1938

76. M etodo de publicare a documentelor in RIR, voi. V III, 1938, p. 339—345.

77. Documente slavo-romàne din Sibiu (1 4 7 0 —1653) , Acad. Rom. Studii fi cercetari, X X X I I ,
Bucurefti, 1938 ; 44 p.
78. Documentele TSrii Romànesti. I. Documente interne (1369—1490), Bucurefti, 1938 ; 401 p.
79. D e ce au fosl j'ara Romàneascà fi Moldova fàri separate, Extras din RF, Nr. 6, iunie 1938 ;
Bucurefti, 1938 ; 20 p.
80. Cum au ajuns Bucureftii capitala fàrii, Extras din RF, Nr. 8, august 1938 ; Bucurefti,
1938 ; 14 p.
81. Liubomir M iletic, in « Balcania», I, 1938, p. 275 — 277.
82. M ircea cel Bàtrin fi suzeranitatea ungureascà, Memorii. . . t. X X , Nr. 3 ; Bucurefti, 1938 ;
21 p.

1939

83. Pribegia lui Constantin Serban Basarab si a lui Stefan Petriceicu fi testamentele lor,
Memorii... t. X X I , Nr. 15, Bucurefti, 1939 ; 60 p.
84. Un autografi al lui Petru M ovilà p e un Tetravanghel al lui §tefan cel M are, Extras din
RIR , vol. I X , 1939, Bucurefti, 1940 ; 7 p.
85. Octoihul lui M acarie (1 5 1 0 ) fi originilele tipografici in Tara Romàneascà, in «Biserica
Ort. R om .» an. L V II, 1939, p. 5 2 5 -5 5 0 .

1940

86. Der Oktoich des Makarij, 1510, und der Ursprung der Buchdriickerei in der Walachei,.
Extras din« Sud-Ost Forschungen», V, 1940, vol. I, München, 1940 ; 24 p.
87. D ie Entwicklung der rumänischen Staatenbildung in « Leipziger Vierteljahrsschrift für
Sud-Ost Europa», IV, 1940, p. 26—37.

364
88. Istoria slavilor in románenle in secolul al X V II-le a . Cronica lui Gheorghe Brancovici f i Sinop-
sisul de la K iev, in RIR, vol. X , 1940, p. 80— 129.
89. Originea populafiei in Dobrogea Nouà, Bucure?ti, 1940 ; 44 p. (arelas text in versiune
germana, francezà, italiana, englezä)

1942

90. O edi\ie a operelor lui Nicolae Bàlcescu, Extras din RF, N. 7 iunie 1 9 4 0 ; 1 6 . p .
91. Petru M ovilà fi romänii, Extras din «Bis. Ort. Rom.» an. L X , 1942, Nr. 9 — 10, Bucuresti,
1942 ; 20 p.
92. Armata lui M ircea cel Bätrin, Extras din CL, an. L X X V , 1942, Nr. 9 — 10, Bucuresti,
(1942) ; 12 p.
93. M ircea VAncien el les Tatares, Extras din R H S E E ,X IX 2, 1942 ; Bucuresti, 1942 ; 11 p.

1943

9 4 . V la d T e p e ; ( O p r o b le m a p s ic h o lo g ic à ), in CL, an. L X X V I, 1 9 4 3 , Nr. 5 — 6 , p . 3 3 1 — 3 4 8 .

95. Dim itrie Cantemir, in CL, an. L X X V I, 1943, Nr. 9 — 10, p. 581 — 599.
96. Rumänische Geschichtsschreibung, 1918— 1942, Extras din « Siidost-Forschungen» an.
V i l i , 1943, p. 69— 109 ; (München 1943) 40 p.
9 7 . ì n c e p u t u r i le l it e r a t u r i i i n l im b a r o m a n a , in RF, an. X , N r . 9 , sept. 1 9 4 3 , p. 6 0 1 — 6 2 5 .

1944

Extras din RF, an. X I , N r . 1 ,

9 8 . « P e r io a d a s l a v o n à » la r o m à n i s i ru p e r e a d e c u ltu r a a p u s u lu i,
ianuarie 1944, Bucuresti, 1944 ; p. 25.
99. D e ce n-au cucerit turcii \àrile romàne, in RF, an. X I , Nr. 5, mai 1944, p. 293—304.
100. R o m à n i $i b u l g a r i , Bucuresti, 1944 ; 66 p.
101. Autenticitatea Jnväfäturilor lui Neagoe Basarab, in CL, an. L X X V I I , Nr. 7, iulie 1944,
p. 7 3 3 -7 3 9 .
102. M ir c e a c e l B ä t r in , Bucuresti, Casa ¡jcoalelor, 1944 ; 363 p.
103. M i r o n C o s tin , L e to p is e t u l T à r ii M o ld o v e i d e l a A r o n V o d à in c o a c e , l'.ditie crilicà, studiu
introductiv, note fi variante de P . P . Panaitescu, Bucuresti, Ed. Fundafiilor, 1 9 4 4 ; p. 4 2 9 .
(§i reproducerea textului farà variante, in edifie populará, accrasi editurà, Bue. 1 9 4 4 ) .

1946

104. Extras din « Balcania » voi. Vx,

ìn v à t à t u r ile lu i N e a g o e B a s a r a b . P r o b le m a a u te n t ic it à t ii,
1942 (apärut in 1946), Bucuresti, 1946 ; 78 p.
105. Patriarhul D ositei al Ierusalimului fi mitropolitul Dositei al Moldovei. Cu prilejul unei
scrisori inedite, Extras din « BÌ3. Ort. Rom. », an. L X IV , 1946, Nr. 1— 3, ian.-martie ;
Bucuresti, 1946 ; 19 p.
106. 0 brofurà privitoare la M ihai-Viteazul, in « Arhiva Romäneascä» an. X , 1945 — 1946 ;
p. 427—430.

1947

107. Bucuresti, Editura« Universul »,

In te r p r e tä r i r o m à n e s t i. S tu d ii d e is t o r ie e c o n o m ic à si s o d a l a ,
1947 ; 257 p. (Cuprinde retipàrirea N-relor: 98, 57, 79, 99, 80, 97, ?i trei studii inedite:
Problem a o rigin ii clasei boerefti; Numele neamului fi al fàrii noastre; Comunele medievale
in principatele rom àne) .
1 0 8 . N . B à l c e s c u , S c r ie r i s o c i a l e , comentate de P. P. Panaitescu, Bucuresti, « Vatra »,
Clasicii nostri comentafi, 1947 ; 196 p.
109. Nicolae Bàlcescu. Istoricul in cadrul Revolufiei de la 1848, in VR , an. I, serie nouà, Nr. 2,
1948, p. 9 0 -1 0 4 .
110. Premizele revolufiei de la 1848 in fa r a Romäneascä, in V R , an. I, serie nouà, Nr. 7, dee.
1948, p. 1 6 8 -1 8 2 .

1948

111. M ihai Viteazul fi Rusia. 0 scrisoare inedita, in « Studii», an. I, 1948, Nr. 4, p. 142 — 148.

365
 1949

112. Unirea principatelor romàne, in V R , II, 1—2, 1949, p. 196— 211.

113. D espre incepulurile relafiilor romàno-ruse, in « Studii» an. II, 1949, Nr. 3, p. 95— 101.
114. Relafiile 'J'àrii Romànefti fi ale Moldovei cu Raguza (sec. X V - X V I I I ) , in « Studii» an. II,
1949, Nr. 4, p. 1 0 5 -1 2 4 .

1950

115. Influente semantice latine medievale in limba romàna, in SCL, an. I, 1950, Nr. 2, p. 237—243.
116. D espre legàturile lui Nicolae M ilescu Spàtarul cu Rusia, in « Studii» an. I l i , 1950, Nr. 4,
p. 1 1 3 -1 2 0 .
117. Bulgaria in nordul Dunàrii in veacurile al I X - X - l e a , Extras din « Studii fi cercetàri de
istorie medie» anul I, iulie-dec. 1950 ; Bucurefti, Edit. Acad. R .P.R., 1950 ; 14 p.

1951

118. (in colaborare), Inscripfia slava din Dobrogea din anul 943, in « Studii» an. IV, 1951, nr. 3,
p. 1 2 2 -1 3 4 .

1952

119. ¡jitefan cel M are vàzut de o cronica ruseascà, in « Studii» an. V , 1952, Nr. 1, p. 141— 144.
120. P e marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunerea Moldovei la tributul turcesc (1456),
in « Studii» an. V , 1952, Nr. 3, p. 187— 198.

1953

121. Ràscoala fàranilor in Moldova in anii 1563—1564, in « Studii » an. V I, 1953, Nr. 2, p. 201
-2 1 3 .

1954

122. Inceputurile dreptului scris in limba romàna, in « Studii» an. V II, 1954, Nr. 4, p. 215— 228.

1955

123. C ontribuii la inceputurile tipografici slave in fa r a Romàneascà, Extras din SCB, voi. I,
1955, Bucurefti, 1955 ; 6 p.

124. Grigore Ureche, Letopisetul farii Moldovei, Edifie ingrijità, fi studiu introductiv indice fi
glosar de P . P . Panaitescu, Bucurefti, ESPLA, 1955 ; Ed. II revazutà, Bue. 1958
(Clasicii romàni).
125. ìnceputul tipografici in Tara Romàneascà, in volumul « Prima sesiune ftiin^ificà de biblio­
logie fi documentare. (Bucurefti 15— 16 X I I . 1955) » , Bucurefti, Edit. Acad. R .P.R .,
1957, p. 2 6 7 -2 7 0 .

1956

126. Dreptul de stràmutare al fàranilor din Tàrile Romàne pin à la mijlocul sec, al X V II-le a ,
in SMIM, voi. I, 1956, Bucurefti, Edit. Acad. R. P. Romàne, p. 63— 122.
127. D in istoria luptei pentru independenfa Moldovei in veacul al X lV -le a . Prim ele lupte pentru
independenfà ale Tàrilor Romàne, Extras din« Studii» I X , 1956, Nr. 4, p. 95— 115.

1957

128. M area adunare a tàrii, institutie a orinduirii feudale in Tàrile Romàne, Extras din« Studii»
an. X , 1957, Nr. 3, p. 1 5 3 -1 6 5 .

1 N u m e ra le 1 0 9 — 123 s in t s e m n a te « A I . G re c u » .

366
129. Pripàfari fi osluhari, Extras din« Studii fi articole de Istorie» voi. II, editat de« Societatea
de §tiin^e Istorice fi Filologie din R.P.R. » (Bucurefti) 1957 ; 10 p.
130. V i a t a fe u d a là in T a r a R o m à n e a s e à f i M o ld o v a ( s e c . X I V — X V I I ) , Bucurefti, Ed. §tiinfifìca,
1957, 559 p. (in colaborare cu V . Costachel fi A. Cazacu).

1958

131. Les c h r o n iq u e s s la v e s d e M o ld a v ie a u X V ® s iè c le , Extras din Rsl, I, Bucurefti, 1958,

p . 1 4 6 -1 6 8 .
132. KyjibmypHue C8H3U pyMUHCKUx locydapcme c Poccueü e anoxy petfiop.tta Ilem pa 1-20. Hoebie
daHHue. Extras din Rsl, II, Bucurefti, 1958, p . 235 — 247.
133. Legâturile moldo-polone in secolul X V fi problema Chiliei, Extras din Rsl., III, Bucurefti,
1958,p . 9 5 -1 1 5 .
134. Urme din vremea orinduirii feudale in vocabularul limbii romane, în SCL, an. I X , 1958,
Nr. 2, p . 1 5 9 -1 7 3 .
135. 450 de ani de la prim a tipâriturâ în fa r a Româneascâ, în « Câlâuza bibliotecarului »,
Bucurefti, an. X I , 1958, Nr. 7, p . 21—23.
136. M ir o n C o stin , O p e r e , Edifie criticâ, eu un studiu inlroductiv, note, comentarii, variante,
indice fi glosar de P . P . Panaitescu, Bucurefti, ESPLA, 1958 ; 527 p . ; Ed . Il-a, EPL,
1965 ( î n doua volume)
137. D im it r ie C a n te m ir . V ia t a f i O p é r a , Edit. Acad. R. P. Romane, Bucurefti, 1958 ; 266 p .

1959

138. M a n u s c r is e le s la v e d in B ib lio t e c a A c a d e m i e i R .P .R ., v o i . I , Edit. Acad. R. P. Romàne,

Bucurefti, 1959 ; 406 p.
139. C r o n ic ile s la v o -r o m à n e d in s e c . X V —XVI p u b lic a te de Io n B o g d a n . E d itie r e v à z u t à f i
Edit. Acad. R. P . Romàne, Bucurefti, 1959 ;
c o m p le ta ta d e P . P . P a n a it e s c u ,
140. Stefan cel M are fi oraful Bucurefti, Extras din « Studii», an. X I I , 1959, Nr. 5, p. 9 —23.

1960

141. Lupta com uni a Moldovei fi Poloniei impotriva cavalerilor teutoni, Extras din Rsl, IV
Bucurefti, 1960, p. 225— 238.
142. §tefan cel M are in lumina cronicarilor contemporani din furile vecine, Extras din SC§t.-
Istorie, Iafi, anul X I , fase. 2, 1960, p. 199— 226.
143. ìn c e p u t u r ile s c r is u lu i in l im b a r o m à n a , E x t r a s din SMIM, voi. IV, B u c u r e f t i , 1960, p. 117
-1 9 0 .
144. Problema unificàrii politice a Tdrilor Romàne in epoca feudalà, in volumul« Studii privind
Unirea Principatelor » Ed. Acad. R.P.R. Bucurefti, 1960, p. 55—94.
145. Letopiseful lui Grigore Ureche f i editarea lui, in LR, an. I X , 1960, Nr. 6, p. 55—62.

1961

146. fi ìn c e p u tu r ile tip o g r a fic i in T a r ile R o m à n e , (studiu intro-

L itu r g h ie r u l lu i M a c a r ie ( 1 5 0 8 )
ductiv la édifia fotografica a Liturghierului), Edit. Acad. R .P.R., Bucurefti, 1961 ; 48 p.
147. Tezaurul domnesc. Contribufie la studiul finanfelor feudale din 'fara Româneascâ fi Moldova,
Extras din« Studii» an. X IV , 1961, Nr. 1, p. 49 — 86.
148. Tratatul de alianfà dintre Moldova fi Rusia din 1711. 250 de ani de la ìncheierea lui, Extras
din« Studii» an. X IV , 1961, Nr. 4, p. 895—918.
149. M iro n Costin, Letopiseful Tàrii M oldovei. D e neamul moldovenilor. Edifie ìngrijità fi
préfaça de P.P. Panaitescu, [Bucurefti], EPL, 1961, (Biblioteca pentru tofi Nr. 96).

1962

150. Unirea Principatelor Romàne, Cuza Vodà f i polonii, Extras din Rsl, V , 1962, p. 71 — 84.
151. Rolul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu in slavistica româneascâ, Extras din Rsl, V I, 1962,
p. 2 3 5 -2 4 8 .
152. Les premiers textes écrits en langue roumaine, în« Revue roumaine d’histoire» Tom. I, fase.
2, Bucurefti, 1962, p. 427—450.
153. Ìnceputurile istoriografiei în Tara Româneascâ, Extras din SMIM, vol. V , 1962, p. 195—256.

367
154. Inceputurile scrisului in limba romàna. N oi contribufii, E x tr a s d ia SCB, v o i. V, 1963
p. 1 0 7 -1 3 4 ;
155. R evolu ta romana de la 1848 fi alianfa p o lo n i , E x t r a s d in R s l , V i l i , 1 9 6 3 , p. 5 9 — 77.
1 5 6 . Ì n v à tà tu r ile a tr ib u ite lu i N e a g o e B a s a r a b . O r e c o n s id e r a r e , E x t r a s d in R s l, V ili, 1963,
p. 4 0 3 -4 2 4 .
157. XapaKTepHfaie « le p T b i c n a B H n o -p y M K i H C K o f i H H TepaTypM . E x tr a s d in R s l, IX ,
R e f e r a t e f i c o m u n ic à r i p r e z e n t a t e l a cel d e -a l V - l e a C o n g r e s I n t e r n a t io n a l a l S l a v i j t i l o r
(S o fia , 1 7 -2 3 . IX . 1 9 6 3 ) , B u c u r e s t i, 1 9 6 3 , p . 2 6 7 - 2 9 0 .

1964

158. Husitismul fi cultura slavonà in Moldova , E x t r a s d in R s l . , X , 1 9 6 4 , p . 2 7 5 — 2 8 8 .

159. O b $ te a tà r à n e a s c à in T a r a R o m à n e a s c à si M o ld o v a . O r in d u ir e a fe u d a là , E d i t . A c a d . R . P . R . ,
B u c u r e s t i, 1964 ; 282 p.
160. Introduction à l’historiographie roumaine jusqu'en 1918, B ib li o t h e c a H is t ó r ic a R o m a n i a e ,
N r . 5 , E d i t . A c a d . R . P . R . , B u c u r e s t i, 1 9 6 4 , p a g in ile 15 — 2 8 ( v o lu m u l e s t e r e d a c t a t d e u n
c o l e c t i v c o m p u s d i n V . M a c iu , § t . P a s c u , D a n B e r in d e i, M ir ó n C o n s t a n t in e s c u , P . P . P a n a i ­
tescu , V. L iv e a n u ).

Colaboràri

161. Documente privind istoria Romàniei, E d . A c a d . R . P . R o m à n e , I n s t i t u t u l d e is t o r ie , S e ria A

(M o ld o v a ) £Ì B (fa r à R o m à n e a s c à ), s e c o le le X III— X V II, B u c u r e s t i, 1950— 1957, 22
v o lu m e .
162. Dicfionarul Enciclopedie Román, E d i t u r a P o li t i c à , v o i . I , 1 9 6 2 , v o i . I I , 1 9 6 4 .
1 6 3 . I s t o r ia R o m à n i e i , v o i . I I , B u c u r e s t i, 1 9 6 2 , E d i t . A c a d . R . P . R o m à n e ,
P a r te a a I l - a , C a p ito lu l X I : C ultura in vrem ea fe u d a lism u lu i dezvoltat (s e c . al X I V - l e a — p r im a ju m à ta te a se c­
a i X V I - l e a ) , p . 662 — 6 87 f i 705 — 7 0 8 ; P artea a 1 1 1 -a , C a p ito lu l V I : Cultura in a doua ju m à ta te a sec. al X V I - l e a ,
p . 1 0 1 9 - 1 0 3 4 ?i 1 0 3 9 - 1 0 4 5 .

1 6 4 . I s t o r ia R o m à n i e i , v o i . I l i , B u c u r e s t i, 1 9 6 4 , E d i t . A c a d . R . P . R . ,
p a g in ile : 3 - 1 1 ; 7 1 - 7 6 ; 1 2 8 - 1 4 4 ; 1 5 7 - 1 6 1 ; 1 6 5 - 2 1 9 ; 3 4 0 - 3 4 3 ; 3 5 8 - 3 6 1 ; 3 6 7 - 3 7 0 ; 3 8 9 - 3 9 4 ; 4 3 3 - 4 4 9

1 6 5 . I s t o r ia lite r a tu r ii r o m à n e , v o i . I , B u c u r e s t i, 1 9 6 4 , E d i t u r a A c a d . R . P . R o m à n e ,

P a r te a a I l - a , L itera tu ra rom à n à in p e rio a d a fe u d a là . C a pitotele 1 : L itera tu ra rom&nà in sec. X V — X V I , p . 233 — 260

( C o n d iv id e s o c ia le , e a d r u l is t o r ie f i c u lt u r a l ; O r ig in ile c u lt u r ii in lim b a s la v o n à la r o m à n i ; C ir c u la b a m a n u s c ris e lo r
s la v e la r o m à n i ; in c e p u t u r ile t ip o g r a f ic i in p r im a ju m à t a t e a sec. a l X V I - l e a ; C u ltu r a o rà fe n e a s c à f i fc o lile ).
L ite ra tu ra rom à n à in lim ba sla v on à , p . 261 — 275 ( L it e r a t u r a re lig io a s à ; L it e r a t u r a is to r ic à i n M o ld o v a ) ; p . 283 —
2 9 3 (A n a le le f à r i i R o m à n e f t i; C ro n ic e le l u i M ih a i V it e a z u l; L it e r a t u r a is t o r ic à in T r a n s ilv a n ia ) . A p a r itia scrisu lu i
in lim ba rom à n à , p . 293 — 2 9 6 ; 306 — 3 1 4 ; 316 — 3 20 . L itera tu ra rom ànà in secolu l al X V I I - l e a , p . 3 3 3 ; 335 — 3 3 8 ;
3 4 0 ; 341 — 3 4 3 ; 3 47 — 3 4 8 ; 3 55 — 3 57 (C o n d iv id e is to r ic e , e a d ru l s o c ia l- p o litic - c u lt u r a l ; T ip o g r a f iile ; S c o lile ;
P r a v ile le ; H r o n o g r a f u l l u i M i h a il M o x a ). C ron ica rii m u n ten i, p . 4 1 4 — 4 3 6 ; N ico la e M iles cu , p . 4 5 8 — 4 64 f i
4 7 0 — 4 7 1 . S ecolul al X V I I I - l e a (p in à la 1 7 8 0 ) p . 517 — 5 2 1 ; 524 — 5 2 5 ; 5 27 — 5 2 8 ; ( S i t u a l a s o c ia là f i p o litic à in
f a r à R o m à n e a s c à , M o ld o v a ; f m p r e ju r à r ile c u lt u r a le ; S c o lile ; T ip o g r a f iile ; B ib fio te c ile ) . S tolnicul C onstantin
C a n ta cu zin o, p . 559 — 5 6 8 ; R a d u G recia n u , p . 568 — 574 (cu A u r o r a I l i e f ) ; A n o n im u l B rin cov en esc, p . 575 — 5 8 1 ;
R a d u P o p e scu , p . 583 — 5 8 9 ; D im itrie C a ntem ir, p . 607 — 607 ; D um itrach e M ed eln iceru l, p . 6 97 — 701 (c u A u r o r a I lie f ) .

1 I n t r u c i t , a p re d e o s e b ire de t r a t a t u l Isto r ia R o m à n ie i c e l d e I sto r ia litera tu rii rom à n e n u i n d i c i e x a c t p a g in ile

ce r e v in f ie c à r u i c o la b o r a to r in re d a c ta re a d iv e r s e lo r c a p ito le f i p a ra g ra fe , n e -a m a d re s a t P r o f. P . P . P a n a ite s c u p e n tr a
in d ic a b ile ce u rm e a z à .