VOIEVODUL MARTIR CONSTANTIN BRANCOVEANU CU FIII

SAI SI SFETNICUL IANACHE

La 28 octombrie 1688 se sfarsea din viata Serban Voda Cantacuzino,
domnul Tarii Romanesti, in timpul caruia s-au ridicat sfinte lacasuri de incinare si s-
a inceput tiparirea primei editii inte!rale a Bibliei in romaneste" #n aceeasi zi boierii
munteni au ridicat in scaunul de domnie pe nepotul de sora al celui raposat, lo!ofatul
Constantin $rancoveanu %n" 16&&', cu rosturi insemnate in viata politica a tarii"
#nvatase carte, precum si limbile !reaca, latina si slavona, cu dascali ale caror nume
au ramas necunoscute, apoi s-a casatorit cu (aria, nepoata de fiu a domnitorului
)ntonie din *opesti, avand 11 copii+ patru feciori si sapte fete" ,e tanar a fost cemat
in slu-be domnesti, sub .eor!e ,uca si Serban Cantacuzino, a-un!and in cele din
urma, mare lo!ofat"
Si-a inceput domnia in impre-urari !rele pentru Tara Romaneasca, in timpul
unui indelun!at razboi intre turci si austrieci" /oul domn, printr-o diplomatie
deosebita, a stiut sa pastreze le!aturi de prietenie cu toti, astfel ca tara sa fie scutita de
-afuri si pustiiri din partea unor osti straine" #n astfel de impre-urari favorabile, cei 26
de ani de domnie reprezinta o epoca de ma0ima stralucire culturala si artistica" S-au
ridicat acum biserici si manastiri, s-au descis scoli de toate !radele, s-au tiparit carti
in diferite limbi, au fost spri-initi si incura-ati oamenii de carte, s-au acordat a-utoare
materiale multor asezaminte bisericesti ortodo0e cazute sub dominatie otomana"
#n timpul lui Constantin $rancoveanu au trait la $ucuresti numerosi
invatati straini-!reci si de alte neamuri-fie reprezentanti ai culturii italiene, fie ai celei
!recesti" ,ar pe lan!a invatatii straini, in timpul domniei lui si-au desfasurat
activitatea numerosi oameni de carte romani" #ntre ei se numara unciul sau, stolnicul
Constantin Cantacuzino, renumit istoric, cu studii la *adova, care a inceput o Istorie
a Tarii Romanesti, dar n-a a-uns sa scrie decat o parte din ea, fratii Radu si Serban
.receanu, primul din ei fiind 1cronicarul oficial2 al domniei lui $rancoveanu, cu o
insemnata lucrare istorica, Radu *opescu, cu o cronica privind intrea!a istorie a Tarii
Romanesti, fratii ,avid si Teodor Corbea, fii unui preot din $rasov, renumitul psalt
13ilotei sin a!ai 4ipai2, de la care a ramas prima Psalticie romaneasca cunoscuta,
episcopii (itrofan si ,amascin de la $uzau, mitropolitul Teodosie si urmasul sau,
marele carturar )ntim, ori!inar din #vria %.ruzia', romanizat si identificat intru totul
cu nazuintele credinciosilor pe care-i pastorea, la care se adau!a mai multi copisti de
manuscrise romanesti, clerici sau mireni"
Constantin $rancoveanu a fost un mare spri-initor al )cademiei domnesti
de la manastirea Sfantul Sava din $ucuresti, pe care a reor!anizat-o, numind in
fruntea ei pe invatatul !rec Sevastos 5uminitis, urmat de (arcu *orfiropol" #n 1676
domnitorul a procedat la o noua reor!anizare a ei, cu a-utorul catorva carturari ai
vremii" )cademia era or!anizata ca o 3acultate de Litere si 3ilosofie din cadrul
8niversitatilor apusene"
*aralel cu )cademia de la Sfantul Sava, functionau si alte scoli, in incinta
unor manastiri, in care se preda in slavoneste si romaneste")sa au fost scolile de la
manastirile Sfantul .eor!e Veci si Coltea, amandoua in $ucuresti, care pre!ateau
dieci pentru cancelariile domnesti, preoti si dascali" 9 serie de scoli romanesti e0istau
1
in orasele tarii, in manastiri si ciar in mediu rural" #n cateva manastiri au luat fiinta
biblioteci renumite, cu lucrari procurate in mari centre culturale din )pus, tiparite in
limbi clasice sau de circulatie, in diferite epoci" #ntre ele s-au remarcat biblioteca de
la manastirea (ar!ineni a lui Constantin Cantacuzino, fondata de tatal acestuia,
precum si biblioteca manastirii :urezi, fondata ciar de Constantin $rancoveanu"
,ar acest domn a fost un mare ocrotitor al Tiparului" ,omnia lui incepe
printr-un act de cultura si anume prin aparitia Bibliei de la $ucuresti, prima editie
inte!rala a ei in limba romana, opera de mari proportii pentru acel timp %;<< pa!ini
format mare, pe doua coloane, cu litera marunta'" Tiparirea incepuse inca din timpul
lui Serban Cantacuzino, la & noiembrie 1686= un prim tria- era terminat in septembrie
1688, deci in timpul vietii acestuia" )l doilea tria- s-a terminat abia in noiembrie
1688, sub noul domnitor" *otrivit unei note dintr-o alta tiparitura, $rancoveanu, ca
mare lo!ofat, a fost 1ispravnicul2 lucrarii de tiparire a acestei prime Biblii romanesti"
>ra o opera de colaborare a carturarilor romani de pretutindeni"
*e lan!a tipo!rafia mai vece infiintata in 1668 la $ucuresti de catre
mitropolitul Varlaam, s-au infiintat acum cateva tipo!rafii noi+ la $uzau in 16;1, prin
stradaniile episcopului (itrofan %un moldovean, fost episcop de :usi', la Sna!ov,
dupa 16;<, la Ramnicul Valcea in 167&, la Tar!oviste in 1678, toate prin osteneala lui
)ntim #vireanul care, din smerit ieromona, a fost ales in 167& episcop la Ramnic, iar
in 1678 mitropolit" S-au tiparit felurite carti+ de slu-ba, de teolo!ie, de invatatura, de
combatere a catolicismului si calvinismului, toate in limbile romana, !reaca, slavona
si ciar araba" ,e pilda, in tipo!rafia infiintata de episcopul (itrofan de $uzau, s-au
imprimat Mart!risirea Orto"o#a a lui *etru (ovila, in romaneste %16;1', cele $%
Mineie cu tipicul, paremiile si sina0arul in romaneste %16;8' si altele"
#n tipo!rafia de la $ucuresti, pusa din 16;1 sub conducrea ieromonaului
)ntim #vireanul, au aparut mai multe carti de slu-ba sau invatatura, intre care si un
frumos E&an'eliar !reco-roman %16;?'" #n cea de la manastirea Sna!ov, indrumata
tot de )ntim, s-a tiparit, intre altele, un Lit!r'ier !reco-arab in 1671, prima carte
imprimata cu litere arabe, la ru!amintea patriarului )tanasie ,abas al )ntioiei"
Reintors la $ucuresti, )ntim #vireanul imprima acolo noi carti in romaneste si
!receste, precum si un Ceaslo& !reco-arab, cerut de acelasi patriar"
,upa ce a a-uns episcop la Ramnic, )ntim #vireanul a inceput @ desi!ur cu
consimtamantul domnitorului @ sirul unor tiparituri romanesti, menite sa duca la
triumful deplin al limbii romane in slu-ba bisericeasca" )stfel, in 1676 s-au tiparit
Lit!r'ier!l si Molit&elnic!l, primele editii romanesti ale acestor carti in (untenia"
Ca mitropolit, din 1678, )ntim #vireanul a continuat editarea de carti de
slu-ba in romaneste la Tar!oviste %Lit!r'ier!l( Molit&elnic!l( Octoi!l(
Cata&asier!l( Ceaslo&!l( Psaltirea'" Trebuie notat ca toate erau traduse de insusi
mitropolitul )ntim intr-o frumoasa limba romaneasca, deosebit de e0presiva, incat
traducerile sale se folosesc pana azi" #n felul acesta, )ntim #vireanul, spri-init de
domn, a ramas in istoria $isericii noastre drept creatorul 1limbii litur!ice romanesti2"
Cele peste 67 de carti tiparite de )ntim, la care se adau!a cele apro0imativ
1& de la $uzau, reprezinta o perioada de ma0ima inflorire a tiparului la noi, aceasta
fiind si o urmare a spri-inului !eneros al domnitorului"
2
#n acelasi timp, Constantin $rancoveanu se numara printre marii ctitori de
lacasuri sfinte din trecutul nostru" #nca inainte de a a-un!e domn a ridicat doua
biserici, una la *otlo!i si alta la (o!osoaia, lan!a $ucuresti" #n vara anului 16;7 a
pus piatra de temelie a celei mai de seama din ctitoriile sale, manastirea :urezi sau
:orezu, cu ramul Sfintii #mparati Constantin si >lena, cu ziduri si turnuri de
aparare, cu numeroase cladiri in incinta" $iserica mare a fost impodobita cu fresce de
catre renumitul zu!rav Constantinos, un !rec care a trait insa la noi= se remarca in
cip deosebit scenele le!ate de viata imparatului Constantin, dar mai ales un
impresionant sir de persona-e ale vietii politice din trecut+ neamul $asarabilor, al
Cantacuzinilor si membrii familiei domnitoare+ Constantin Voda $rancoveanu cu cei
patru fii si doamna (aria cu patru fete, toate in pronaos" Tot in pronaos era pre!atit si
mormantul in care sa fie asezat spre vesnica odina trupul domnitorului si al sotiei
sale" #n afara de biserica principala, mai e0ista alte cateva scituri si paraclise+
bolnita, ctitoria doamnei (aria, paraclisul, facut de domn, scitul Sfintii )postoli,
ctitorit de primul e!umen #oan, scitul Sfantul Stefan, ctitorit de Stefan, fiul
domnitorului si scitul Sfantul #oan $otezatorul"
Tot in 9ltenia a refacut din temelie manastirea (amul, pe locul unei
biserici de lemn ctitorita de fratii $uzesti si $rancoveni, vece ctitorie a boierilor
Craiovesti si a lui (atei $asarab, in care erau in!ropati si membri ai familiei
$rancoveanu"
#n $ucuresti a ctitorit trei biserici, tot pe locul unora mai veci+ biserica
Sfantul #oan cel (are sau .recesc, demolata in secolul trecut, biserica manastirii
Sfantul Sava, demolata in secolul trecut si biserica manastirii Sfantul .eor!e /ou,
e0istenta si azi, in centrul capitalei, restaurata in zilele noastre" #n aceasta biserica au
fost depuse si osemintele ctitorului, in anul 1627, aduse in ascuns de sotia sa, doamna
(aria"
) mai zidit o biserica in satul ,oicesti %-ud" ,ambovita'" #mpreuna cu
unciul sau, spatarul (iai Cantacuzino, a ridicat manastirea din Ramnicu Sarat, cu
ramul )dormirea (aicii ,omnului, incinata manastirii Sfanta >caternina din
(untele Sinai"
#n afara de aceste manastiri si biserici, ridicate in intre!ime de
binecredinciosul domn, a mai facut o seama de imbunatatiri si refaceri la multe altele,
ca manastirile Cozia, )rnota, $istrita, Streaia, Sadova, .ura (otrului, ,intr-un
lemn, Curtea de )r!es, ,ealu, Sna!ov, bisericile ,omneasca si Sfantul ,umitru din
Tar!oviste etc"
#n Transilvania a zidit o biserica in 3a!aras, alta in 9cna Sibiului, precum
si manastirea Sambata de Sus, cea din urma distrusa cu tunurile in veacul al AV###-
lea, din dispozitia autoritatilor absbur!ice si refacuta abia in prima -umatate a
secolului nostru" #n Constantinopol a zidit biserica Sfantul /icolae din cartierul
.alata, la manastirea Sfantul *avel din (untele )tos a facut un paraclis si o trapeza,
iar la #smail, pe malul stan! al ,unarii, a ridicat o biserica cu ramul Sfantul
.eor!e"
Sotia sa, doamna (aria, a ctitorit biserica ,intr-o zi din $ucuresti, pe locul
uneia mai veci, din lemn, bolnita de la :urezi, o biserica noua si cilii la manastirea
3
Surpatele %-ud" Valcea' si a refacut biserica manastirii Viforata %-ud" ,ambovita'"
(ulte biserici au fost zidite de rudeniile sale apropiate"
Toate bisericile ctitorite acum au fost impodobite cu frumoase picturi in
fresca de catre cei doi renumiti zu!ravi ai epocii *arvu (utu, roman, fiu de preot din
Campulun!, care a zu!ravit mai cu seama ctitoriile Cantacuzinilor %dar si biserica
Sfantul .eor!e /ou' si !recul Constantinos, pictorul preferat al lui Constantin
$rancoveanu, care a format o adevarata 1scoala2 de zu!ravi, mai ales la :urezi si
care ii vor continua munca" 8n alt aspect din domnia lui Constantin $rancoveanu il
constituie a-utorul sau permanent acordat asezamintelor bisericesti din $alcani si
9rientul )propiat, cazute sub dominatie turceasca" )ratam mai sus ca )ntim
#vireanul a tiparit zeci de carti in limba !reaca, raspandite in cuprinsul patriariilor
din Constantinopol, )le0andria si #erusalim" 8nele din ele erau carti de aparare a
9rtodo0iei impotriva catolicilor si calvinilor, altele erau carti de slu-ba" S-au mai
tiparit si doua carti !reco-arabe pentru bisericile din cuprinsul *atriariei ortodo0e
arabe a )ntioiei" #n tiparnita araba oferita patriarului )tanasie ,abas si instalata in
)lepul Siriei s-au imprimat apoi alte carti litur!ice sau de invatatura pentru
credinciosii ortodocsi de limba araba" *entru $iserica ortodo0a din #vria %.ruzia sau
.eor!ia' s-au tiparit carti la Tbilisi, mester tipo!raf fiind (iail Stefan, trimis acolo
de Constantin $rancoveanu si mitropolitul )ntim, la ru!amintea re!elui Vatan! V#
al .eor!iei"
) acordat numeroase a-utoare materiale celor patru *atriarii, unor
manastiri de la (untele )tos, (untele Sinai, din .recia si insulele !recesti" 8n
numar insemnat de patriari si alti ierari din Rasarit considerau orasul $ucuresti ca a
doua lor resedinta, stand mai mult aici, bucurandu-se de veniturile pe care le aveau
din partea unor manastiri romanesti 1incinate2 Locurilor Sfinte" *atriarul ecumenic
,ionisie #V Sero!lanul l-a 1uns2 domn pe $rancoveanu si a murit la Tar!oviste"
,ositei al #erusalimului statea mai mult la $ucuresti, ca si urmasul sau :risant
/otaras, ales cu spri-inul lui $rancoveanu si care va sfinti biserica manastirii Sfantul
.eor!e /ou din $ucuresti"
) spri-init pe carturarii !reci stabilit la noi, ca sa-si poata desfasura
activitatea ca profesori la )cademia de la Sfantul Sava, ori sa le fie editate lucrarile in
tiparnitele conduse de )ntim #vireanul" Cativa tineri !reci au facut studii in )pusul
>uropei cu a-utoare din partea domnului muntean"
9 !ri-a deosebita a aratat romanilor din Transilvania si $isericii lor" )ratam
mai sus ca a ctitorit aici trei lacasuri de incinare, la 3a!aras, 9cna Sibiului si
Sambata de Sus" ) daruit numeroase a-utoare bisericii Sfantul /icolae din Sceii
$rasovului, pe care au a-utat-o, de altfel, si multi dintre inaintasii sai" (itropoliei din
)lba #ulia i-a acordat in 16;8, o subventie anuala de 6777 de aspri, ca sa-i fie 1de
intarire si a-utor, intrucat o stim ca pe o corabie ce se lea!ana in mi-locul valurilor
marii2, iar la 1& iunie 1677 i-a daruit o mosie de la (erisani, in partile )r!esului"
8cenicul lui )ntim #vireanul, (iail Stefan, a fost trimis in 16;; la )lba #ulia, unde a
tiparit un Ciriaco"romion %o editie revazuta a Ca)aniei lui Varlaam de la #asi, din
16<?' si o B!coa&na, adica un Abece"ar" ,upa 1671, anul in care mitropolitul
)tanasie )n!el din )lba #ulia a acceptat 1unirea2 cu $iserica Romei, Constantin
$rancoveanu a trimis scrisori de incura-are catre romanii din Sceii $rasovului
4
sfatuindu-i sa ramana statornici in dreapta credinta" Cartile romanesti tiparite in
timpul domniei lui au cunoscut o lar!a circulatie in Transilvania, a-un!and pana in
(aramures" 8nele erau daruite de el insusi, dupa cum arata insemnarile facute pe ele
de anumiti preoti"
Starea de ma0ima inflorire bisericeasca si cultural-artistica din Tara
Romaneasca s-a sfarsit odata cu inlaturarea din scaun a lui Constantin $rancoveanu"
/umeroase pari si intri!i ale dusmanilor sai la Constantinopol, precum si faptul ca in
cursul razboiului ruso-turc din 1611 unul din boierii sai a trecut de partea rusilor, au
facut pe turci sa-l banuiasca de 1necredinta2 fata de ei si sa-l inlature din scaun" ,us
la Constantinopol impreuna cu familia sa si o parte din averi @ inca din martie 161<,
in saptamana *atimilor @ au fost aruncati in cunoscuta incisoare a celor sapte turnuri
%>dicule'" #n timp ce se aflau in incisoare, li s-a promis ca vor scapa cu viata daca
vor imbratisa reli!ia maomedana, propunere pe care evlaviosul domn a respins-o cu
otarare"
#n ziua de 1& au!ust 161<, la praznicul )dormirii (aicii ,omnului, tocmai
cand domnitorul implinea 67 de ani, au fost dusi cu totii spre locul de osanda" 3ostul
sau secretar pentru limbile apusene, )nton (aria del Ciaro din 3lorenta, relateaza
ca, inainte de a fi ucisi, domnitorul a dat fiilor sai acest ultim indemn+ 1Copiii mei,
fiti cu cura-B )m pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta= sa ne mantuim cel putin
sufletul, spalandu-ne pacatele in san!ele nostruB2" )tunci in prezenta sultanului, a
trimisilor unor tari straine, a sotiei, fiicelor si !inerilor lui $rancoveanu, adusi la acest
fioros spectacol, a urmat decapitarea domnului si a celor patru fii" (ai intai i s-a taiat
capul lui #anace Vacarescu, cel mai de seama sfetnic al domnitorului, dupa care au
fost retezate capetele celor patru fii ai sai+ Constantin, Stefan, Radu si (atei" ,upa ce
a asistat la toata tra!edia fiilor sai, a fost taiat si capul domnitorului martir" Capetele
lor au fost purtate de turci prin Constantinopol, in varful sulitelor, iar trupurile le-au
fost aruncate a doua zi in Vosfor" /iste pescari crestini le-au !asit pe mare si le-au
in!ropat in manastirea !receasca din insula :alCi"
,oamna (aria, fiicele, !inerii si nepotii, care au scapat cu viata, au fost
incisi intr-o cetate din )sia (ica, de unde s-au putut reintoarce in tara abia dupa doi
ani" #n 1627, doamna (aria a izbutit sa aduca in ascuns ramasitele pamantesti ale
domnitorului martir, pe care le-a in!ropat in biserica Sfantul .eor!e /ou din
$ucuresti, ctitoria sa" ,easupra mormantului a asezat o candela avand o inscriptie
care consemna aceste lucruri"
)sadar, Constantin $rancoveanu a fost un mare 1ctitor2 de cultura si de
lacasuri sfinte, un spri-initor prin cuvant si fapta al 9rtodo0iei de pretutindeni, o
fi!ura de seama din istoria neamului romanesc" #ar prin moartea lui cu adevarat
muceniceasca, el a oferit tuturor o minunata pilda de daruire si de -ertfa pentru tara sa
si pentru credinta crestina"
(oartea lor a impresionat profund pe contemporani, ciar si pe necrestini"
>a a fost consemnata cu indi!nare in putinele ziare europene care apareau atunci, dar
si de unele rapoarte diplomatice trimise din Constantinopol" ,upa cum era de
asteptat, moartea muceniceasca a $rancovenilor a avut un lar! ecou in sufletul
poporului roman, care i-a plans in cantece si balade populare" #nca din 16?7 s-a fi0at
in scris un cantec popular, care circula mai demult in (oldova, sub titlul 1#storia
5
(aririi Sale lui Constantin Voda $rancoveanu din $ucuresti2" 9 cunoscuta balada a
fost culeasa in secolul trecut de Vasile )lecsandri, in care era prezentata pe lar!
mucenicia lui Brancoveanu Constantin / Boier vechi si domn crestin"
#ntre altele, era mentionata si propunerea ce i s-a facut de a imbratisa reli!ia islamica+
Lasa legea crestineasca / Si te da-n cea turceasca, la care evlaviosul
domnul a raspuns Faca Domnul ce o vrea / Chiar pe toti de mi-i taia /
Nu ma las de legea mea"
La scurt timp dupa uciderea celor cinci noi mucenici ai dreptei credinte, la
care se adau!a si vistiernicul #anace Vacarescu, mitropolitul !rec Calinic al
:eracleei %D 1626' a alcatuit ciar un 1Canon al domnului Valaiei Constantin
$rancoveanu2, din care s-au pastrat patru induiosatoare tropare" 8nul din tropare are
acest cuprins+ S-a aprins astazi pentru iubitorii de praznice un sesnic cu
cinci lumanari ce-i lumineaza pe credinciosi si sarbatoare cu cinci raze
de lumina! al lui Brancoveanu cel vestit impreuna cu copiii lui"
9 1slu-ba2 a noilor patimitori pentru :ristos a fost alcatuita si in
manastirile muntene, circuland in manuscris" Redam din ea un tropar si un icos de la
slu-ba Vecerniei+
Tro*ar!l( 'las ++ "e lorile #omaniei! cel de taina! pe cei
intocmai cu mucenicii cei vechi! pe Sant domnitorul Constantin
Brancoveanul! impreuna cu ii sai Constantin cel viteaz! Stean cel
minunat! cu #adu cel vrednic de lauda! cu $atei cel mic! dar cu
mintea ca un barbat desavarsit% "re &anache 'acarescu! cel cu sulet
ravnitor( )oti noi trebuie sa-i laudam si cu cantari nevinovatia lor sa
o ericim! ca se roaga Domnului sa se mantuiasca suletele noastre"
Icos!l+ Ca niste slugi bine credincioase ai iubitorului de
oameni Dumnezeu! apucati inainte degraba izbavindu-ne pe noi de tot
raul! dati-ne si cuvant de intelepciune ca sa putem a lauda patimirile
voastre% Bucura-te! domnitorule si mucenice al lui *ristos! cel ce ai
domnit preste patimi! Constantine Brancovene% Bucura-te viteazule
intre mucenici! &anache! vrednicule de lauda% Bucura-te! cel ce cu
inima barbateasca ai rusinat pe mutiul cel urat! Constantine
'rancovene! ericite% Bucura-te cel ce ai indraznit a ocari cu cuvinte
marete pe sultanul cel pagan! Steane! alesule intre mucenici% Bucura-
te! ravnitorule cel adevarat al lui *risots! #adule! prea intelepte%
Bucura-te! mai micule intre rati! dar mai mare intre mucenici! $atei
cel minunat% (Bucurati-va toti impreuna si pentru noi aceti
rugaciuni! ca sa ne ierte pacatele noastre! sa ne sarsim in pocainta!
ca mantuindu-ne sa putem canta si noi impreuna cu voi lui Dumnezeu+
,liluia"
6
)ceste 1slu-be2, ca si cantecele populare care pomeneau cu evlavie sfarsitul
$rancovenilor, toate aparute la scurta vreme dupa patimirea lor, ne arata ca ei erau
socotiti inca de atunci ca adevarati 1mucenici2 sau 1marturisitori2 ai 9rtodo0iei"
,rept aceea, Sfantul Sinod al $isericii noastre, in sedinta din 27 iunie 1;;2 a otarat
ca 1de acum inainte si pana la sfarsitul veacurilor, binecredinciosul voievod
Constantin $rancoveanul, impreuna cu fiii sai Constantin, Stefan, Radu si (atei si cu
sfetnicul #anace sa fie cinstiti cu sfintii in ceata martirilor 9rtodo0iei, pomenindu-i
cu slu-be si cantari de lauda in ziua de 16 au!ust, fiind inscrisi in sina0ar, cartile de
cult, precum si in calendarul $isericii noastre2" S-a mai otarat sa se tipareasca viata
si slu-ba lor, iar cipul lor sa fie zu!ravit in icoane si in biserici, alaturi de ale altor
sfinti de neam roman"
*r" *rof" ,r" (ircea *acurariu,
ESfinti daco-romani si romaniE, >ditura (itropoliei (oldovei si $ucovinei,
#asi, 1;;<, pa!" 1??-1<1"
7