Virtutea este prezentat[ de c[tre Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur sub

aspectul ei practic, tr[it. Cre]tinii sunt @ncuraja\i s[ o lucreze @n via\[,

c[ci ea @nsean[ cur[\enie, @n contrast cu necur[\enia r[ut[\ii. !irtutea
este "ai str[lucitoare dec`t soarele#, pe c`nd r[utatea, p[catul sunt
ase[nate cu o la]tin[, @n care oul se scufund[. $%ilia &', (G )*,
col. +,&-
.`lcuind /pistola a II0a c[tre Corinteni a Sf`ntului Apostol (avel,
S`fntul ([rinte @nal\[ un in de recuno]tin\[ iubirii lui Dumnezeu pentru
noi. C[ci "1unezeu ai @nt`i /l ne0a iubit pe noi, care 2l ura#.
1u]ani fiindu0I, /l ne0a adus @p[carea ]i ne iube]te @n continuare,
cer`ndu0ne s[ r[`ne, la r`ndul nostru, @n aceea]i iubire fa\[ de 1`nsul.
Cre]tinii ]tiu c[, atunci c`nd ei @n]i]i sunt iubi\i de seeni ai lor ai
puternici, nieni nu @ndr[zne]te s[ @i atra3[ cu ceva. (e un plan ai
@nalt, c`nd noi sunte iubi\i de 1unezeu, puterea celui viclean sl[be]te
]i acesta din ur[ nu ai poate s[ ne fac[ vreun r[u. Iubirea cre]tinului fa\
[ de 4ristos, spune 5arele Ierar6, nu trebuie s[ r[`n[ una care se rezu[
la vorbe, "ci trebuie a da dovad[ ]i prin fapte#. 4ristos 2nsu]i ]i0a ar[tat
astfel dra3ostea c[tre noi, nu prin vorbe, ci prin fapte. 1e aceea, ne
@ndean[7 "Arat[ ]i tu aceast[ dra3oste prin fapte ]i f[ toate cele pl[cute
8ui#. 9iindc[ nuai astfel, continu[ Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur, ne vo putea
@nsu]i roadele iubirii Sale de `ntuitoare pentru noi. $%ilia :;, (G )*,
col. );'-
5arele Ierar6 vede @n iubirea oului fa\[ de 1unezeu
concentrat[ @ntr0una @ntrea3a noastr[ `ntuire. Iar dovada concret[ a
iubirii noastre este ilostenia, ajutorarea seenilor, asupra c[reia se
opre]te de cele ai ulte ori. 1ra3ostea lui 1unezeu pentru oaeni
este otivul pentru care /l a 6ot[r`t "a se descoperi pe Sine nou[#, este
"luin[ a cu3etului ]i @nv[\[tura virtu\ii#. Iat[ de ce se cuvine s[ lucr[,
pentru a ne ar[ta vrednici de dra3ostea lui 4ristos pentru noi ]i de
bunurile viitoare. $%ilia :;, (G )*, col. );,0)*;-
Iubirea de aproapele este ai ult dec`t o porunc[. Iubind pe
cei care ne iubesc, nu ne ar[t[ cu niic ai presus dec`t seenii.
9[r[ iubirea fa\[ de seeni, spune Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur, sunte
"@preun[ cu fiarele cele s[lbatice#, ba @nc[ ai prejos dec`t ele. C[ci
de ea se @p[rt[]esc ]i ul\i dintre t`l6ari ]i asasini. 1e aceea, e<cla[7
"5are p[cat este, iubi\ilor, de a nu iubi pe aproapele#. $%ilia &=, (G )*,
col. +')0+'=- C`t despre r[spunsul pe care cre]tinul trebuie s[ @l dea
celor care nu0i @p[rt[]esc sentientele de iubire fa\[ de seeni, el
s[ nu fie cel de respin3ere, ci unul de pace, consider`nd un astfel de o
ca vrednic de il[, c[ci se >att[[ pe sine sau, fi3urat spun`nd, d[ cu
piciorul @n cui, cu3et`nd lucruri ari. %ul a fost @ns[ l[sat de
Creatorul tuturor pentru a fi bun, iar nu "fiar[ s[lbatic[#. /ste un @nden
spre desc6idere fa\[ de ceilal\i seeni, un @nden la solidaritate, la
ajutorare, toate ar[t`nd uanisul operei 6risostoice. $%ilia +, (G +*,
col. ?:?0?:+-
1
1espre virtutea credin\ei vorbe]te Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur
atunci c`nd a]az[ pe ea @ntre bunurile ve]nice, netrec[toare, bunuri pe
care ne @ndean[ s[ le prefer[ @n locul celorlalte, spre a prii
iertarea p[catelor noastre. Aceste @nv[\[turi ne0au fost descoperite
nou[ de 1unezeu 2nsu]i, "Care este ai vrednic de credin\[ dec`t to\i
oaenii#. $%ilia ,, (G )*, col. ?)&-
.ea rug[ciunii ]i a necesit[\ii ei @n via\a cre]tinilor este pe lar3
abordat[ @n t`lcuirea 6risostoic[ a /pistolei a II0a c[tre Corinteni. /ste
ai @nt`i ru3[ciunea public[, la care cre]tinii se adun[ la un loc, ru3`ndu0
se "unii pentru al\ii#. @u3[ciunea, ai ult dec`t o porunc[, este dovada
dra3ostei, ce adun[ @ntr0@nsa toate bunurile. Sunte @ndena\i s[ 2i
ul\ui lui 1unezeu cu "ult[ ardoare#, pentru binefacerile priite ]i
spre a08 @ndupleca s[ ne @nvredniceasc[ de ]i ai ari binefaceri ]i
bun[t[\i. Ave datoria s[ @nden[ ]i pe seenii no]tri s[ 2i
ul\ueasc[ lui 1onului, ur`nd e<eplul Sf`ntului Apostol (avel. Ae
ru3[ ]i c[tre sfin\i, pentru ca ]i ace]tia "s[ ul\ueasc[ lui 1unezeu
pentru noi#. Cre]tinii trebuie s[ se roa3e "unii pentru al\ii#, ul\uind
pentru @ntrea3a lue, pentru bunurile ob]te]ti. C[ci "dac[ binefacerile lui
1unezeu sunt ]i ob]te]ti, apoi ]i tu te0ai `ntuit fiind @n acea ob]te#.
@u3[ciunea cre]tinilor s[ fie, @n fine, pentru cate6ueni ]i c6iar pentru
cei @nc[ necredincio]i. S[ se roa3e preo\ii, dar ]i to\i cre]tinii. $%ilia &,
(G )*, col. :,'0:,,- /ste o @nv[\[tur[ cople<[ despre iportan\a
ru3[ciunii publice, de ul\uire, despre roadele ei ]i despre cererile
cuprinse, ar[t`nd ]i @n acest od iubirea fa\[ de to\i seenii, ce trebuie
s[ caracterizeze pe fiecare cre]tin.
@u3[ciunea este pentru Sf`ntul ([rinte cea ai iportant[ jertf[ a
cre]tinului, aseenea jertfei pe care patriar6ul Avraa a adus0o pe
ultele 5oria. 1ispozi\ia noastr[ sufleteasc[ devine o condi\ie a ru3[ciunii
rodnice, presupun`nd trezvia in\ii, judecata lipede, cu3et desc6is spre
"u]ile cerului#, lacrii de uilin\[. (rin jertfa ru3[ciunii noastre @nro]i
jertfelnicul din ceruri, nel[s`nd cu3et[rile oene]ti s[ ne st[p`neasc[, a]a
cu, @ntr0o interpretare teolo3ic[, specific[ 5arelui ([rinte, Avraa nu a
l[sat pe so\ia sa, Saara, s[ fie de fa\[ la jertfa fiului s[u cel unul0n[scut. 1e
aceea, ne @ndean[ ne@ntrecutul p[stor de suflete, atunci c`nd ne
ru3[7 "Aici tu nu l[sa ca s[ fie atunci de fa\[ cu tine vreuna din patiile
ce robesc, ci ridic[0te sin3ur pe unte#. $%ilia +, (G )*, col. ?:&-
Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur, spirit practic ]i ne@ntrecut ru3[tor
$dovad[ stau inunatele sale ru3[ciuni din Sf`nta 8itur36ie ce @i
poart[ nuele-, se opre]te ]i asupra detaliilor oene]ti, care @nso\esc
cu3etul cre]tinului, c`nd el @]i spune dorin\ele, prin ru3[ciune, @n fa\a
.at[lui Ceresc. 1e aceea, ne @ndean[ ca, ru3`ndu0ne, s[ nu spune
niic din cele care 80ar putea `nia pe 1unezeu, nici s[ ne ridic[
contra du]anilor. C[ci ce iertare ai pute n[d[jdui s[ dob`ndi,
dac[ noi @n]ine @i acuz[ pe aceia. C`nd oul se apropie de
1unezeu, trebuie s[ se roa3e ai @nt`i pentru iertarea propriilor lui
2
p[cate, iar nu s[ cear[ pedepsirea celorlal\i pentru p[catele lor. C[ci se
cuvine "s[ te ro3i pentru p[catele lor#. S[ ne ru3[, a]adar, ne
@ndean[ Sf`ntul ([rinte, nu pentru pierderea du]anilor, ci pentru
`ntuirea lor. !orbele s[ nu fie acuzatoare, nici s[ nu sfor[i ori
s[ dorit[ @n tipul ru3[ciunii, s[ nu ne fu3[ 3`ndul @n alt[ parte, ci,
ru3`ndu0ne pentru du]ani, s[ fi treji, z[d[rnicind toate uneltirile
diavolului, "du]anul nostru cel ne@p[cat#, @potriva c[ruia
s[ c6e[ @n ajutor pe 1unezeu. $%ilia +, (G )*, col. ?::-
Iat[ dezvoltat[ @n spirit cre]tin autentic o @nv[\[tur[ coplet[ despre
ru3[ciunea pentru seeni, @n 3eneral, ]i pentru du]ani, @n special, un
@nden peranent pentru oaenii din toate tipurile.
Despre poc[in\[ a vorbit Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur @n
cunoscutele sale predici, dar a reluat aceast[ te[ @n cele ai ulte
cuv`nt[ri, c[ci pentru el poc[in\a constituie o peranen\[ a vie\ii cre]tinilor.
(oc[in\a este uilin\a cu3etului, iar nu o @nsiruire de vorbe 3oale. Au
este suficient[ pl`n3erea propriilor p[cate, dac[ ea nu este @nso\it[ de
fapte ari. Au este suficient postul, fie el \inut @n od re3ulat, cu 6aine
aspre, dac[ oul este st[p`nit de iubirea ar3in\ilor pri de `nie asupra
seenilor. Altfel, acel o va fi pierdut, lucr`nd doar o "ubr[# a propriei
sale poc[in\e. $%ilia ?, (G )*, col. ?&+-
(oc[in\a este unit[ cu smerenia, ce @nsean[ ]i r[bdarea
ofenselor f[r[ a ne `nia, pl`n3`nd p[catul celui care ne necinste]te,
cer`nd iertarea lui de la St[p`nul "Cel at`t de bl`nd#, care at`t de ult ne0a
iubit. $%ilia ?, (G )*, col. ?&)-
/<ist[ ]i o alt[ mucenicie dec`t cea de care s0au @nvrednicit
cre]tinii. Actualitatea acestui esaj al Sf`ntului ([rinte este la fel de
evident[ ]i pentru conteporanii no]tri, fiindc[ tipul uceniciei nu a lipsit
niciodat[, ci "pururi st[ @naintea oc6ilor no]tri#. 5ucenicie nu
@nsean[ doar oartea pe cruce. Bi Iov a fost ucenic, c6iar dac[ nu a
v[zut pe c[l[u, nici nu i0au @puns coastele cu suli\a, fiindc[ el a p[tiit
ai ult dec`t ul\i dintre ucenici, @n @ncerc[rile peste care trece cu
at`ta credin\[. Iov sufer[ @nainte d ele3e ]i de 6ar, sufer[ toate acele
nenorociri deodat[ ]i vree @ndelun3at[. 1intre toate ispitele la care este
supus, autorul se opre]te la pierderea averilor, pe care cei ai ul\i
oaeni nu o pot accepta. Cel care, pierz`nd acele bunuri, are puterea ]i
s[ ul\ueasc[ lui 1unezeu, va c`]ti3a ai ult, se va ar[ta un altfel de
ucenic. $%ilia *, (G )*, col. :',-
Iov ]i0a pierdut fiii, 3[sind totu]i puterea
s[ ul\ueasc[ "filantropului 1unezeu# ]i nefiind ai prejos dec`t
Avraa. C[ci "trebuie s[ aib[ cineva un suflet tare ca diaantul ca
s[ vad[ pe unicul s[u fiu @ntins pe patul de oarte ]i s[ sufere cu lini]te
cele petrecute#, 3`ndind c[ 1unezeul nostru este 1unezeul
@ndur[rilor ]i al `n3`ierilor. $%ilia *, (G )*, col. :,;0:,*-
2nt`lni @n cuv`nt[rile studiate ]i sensul slavei celei adev[rate.
Cu adev[rat sl[vit este nu acela care iube]te slav[, ci tocai acela care o
3
dispre\uie]te, consider`nd0o trec[toare, ca o ubr[. $%ilia &,, (G )*,
col. );?- C`t despre adev[rata laud[, cre]tinii trebuie s[ se laude nuai
cu cele pe care le sufer[ pentru 4ristos, "dar ]i cu acestea nuai c`nd
trebuin\a cere#. $%ilia &+, (G )*, col. +=?- Slava de]art[ face pe oul
care este st[p`nit de ea ai rob dec`t to\i ceilal\i, c[ci printr0@nsa el
@ncearc[ s[ se fac[ pl[cut tuturor. Sf`ntul ([rinte ne @ndean[ @ns[ ca
s[ c[lc[ @n picioare slava de]art[. $%ilia ,, (G )*, col. ?):-
Problematica social[
Bog[\ia, spune Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur, nu trebuie s[ \in[ de
bunurile ateriale, ci de sufletele cre]tinilor. 8[coia este aspru
condanat[. (entru a @n\ele3e aceasta, sunte @ndena\i s[ ne
desc6ide con]tiin\a ]i s[ trece dincolo de dorin\a dup[ `nc[ruri
lu<oase, care sl[besc trupul, adun`ndu0]i boli. $%ilia *&, (3 )*, col. ?''0
?',- Co3[\ia aduce teaa pierderii averilor, slav[ de]art[, `ndrie, iubire
de ar3in\i ]i @ndep[rteaz[ pe o de n[dejdea `ntuirii. $%ilia *:, (G )*,
col. ?,)-
Sf`ntul ([rinte dezvolt[ tea milosteniei cre]tine, acest are
bun, dar al lui 1unezeu, prin care ne ase[n[, dup[ putin\[, cu /l.
1arul acesta este ai are dec`t cel al @nvierii or\ilor. 4r[nind pe
s[raci, 6r[ni pe 4ristos cel fl[`nd. 1e aceea, sunte @ndena\i7 "Aici
faci bine tu lui 4ristos, iar acolo @\i face /l \ie#. (rin ilostenie, ajun3e
s[ 2l ave, a]a zic`nd, datornic nou[ pe 4ristos. Ca o condi\ie a
adev[ratei ilostenii, Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur a]az[ buna0voin\a. Cel ce
d[ s[ considere 3estul s[u nu ca o pa3ub[, ci ca o binefacere pe care el
@nsu]i o prie]te. "Cel ce face ilostenii trebuie s[ se bucure, iar nu
s[ se neul\ueasc[#. Aurul pe care @l oferi celor @n nevoi se va
@nul\i nou[ @n ceruri. S[ nu c[ut[ r[splata aici, spre a nu deveni
ilostenia noastr[ "o arf[ de nev`ndut#. $%ilia *), (G )*, col. +*)-
% alt[ condi\ie a ilosteniei adev[rate este ca noi s[ nu cercet[
cu a[nuntul pe cel c[ruia @i oferi darul nostru, ci, spune Sf`ntul Ioan
Gur[ de Aur, "s[ se[n[ cu `inile pline#. Au este ilostenie 6r[nirea
parazi\ilor ]i a lin3u]itorilor, @n vree ce fa\[ de s[raci sunte cuprin]i
deodat[ de "frica de s[r[cie#. % aseenea atitudine aduce os`nd[.
S[ ad[u3[ precizarea c[ ilostenia presupune, de obicei, oferirea celor
pe care le ave de prisos, r[`n`ndu0ne strictul necesar. 5ilostenia nu
se opre]te la 6rana zilnic[, ci ne cere doar ca prisosul de bucate s[ fie
oferit celor lipsi\i. .ot la fel, 6ainele s[ nu devin[ pentru noi podoabe, pe
c`nd al\ii au trupurile @n36e\ate . $%ilia *,, (G )*, col. +::-
Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur define]te prisosul ca fiind "tot ceea ce e
ai ult dec`t trebuin\a#. %ul poate tr[i @n od pl[cut ]i s[n[tos
f[r[ ceea ce este lui de prisos. S[ ad[u3[ ]i observa\ia f[cut[ de el asupra
s[n[t[\ii trupe]ti ai bune a celui care tr[ie]te cup[tat, cu 6ran[ ai pu\in
preten\ioas[. C`t despre [sura @n care ave datoria de a face
4
ilostenie, aceasta \ine de "puterea averii celui ce d[#. $%ilia *,, (G
)*, col. +:?-
C`nd ilostenia este s[v`r]it[ din dorin\a de slav[ de]art[, ea
@nsean[ cruzie, insult[ ]i pild[ rea pentru seeni. "5ilostenie nu
@nsean[ a da bani, ci fiind ilostiv a da celui s[rac#. Au fac ilostenie
nici cei care dau daruri actorilor, nici cei care sunt darnici cu desfr`natele,
ci ai de3rab[ pentru ei "pa3uba este ne3r[it[#. $%ilia *?, (G )*, col.
?,+-
@oadele ilosteniei @n via\a celui ce o lucreaz[ sunt pe lar3
ar[tate. 5ilostenia face pe o s[ dispre\uiasc[ banii, @l pre3[te]te
s[ sl[veasc[ pe 1unezeu, @i d[ ai ult[ dra3oste pentru seeni, @l
face [rinios, @l un3e cu untdelenul 1u6ului. 5ilostenia "desc6ide
p`n[ ]i por\ile cerului#, ca o jertf[ de laud[ bine priit[. 1e aceea, Sf`ntul
([rinte @ndean[7 "C`nd vezi un s[rac credincios, @nc6ipuie0\i c[ ai
v[zut un jertfelnicD Au nuai s[ nu0l batjocore]ti, ci @nc[ s[ te sfie]ti de
d`nsulD Ap[r[0l, c[ nuai a]a vei putea ]i tu s[ ai ilostiv pe 1unezeu ]i
te vei @nvrednici de bunurile f[3[duite#. 2n c6ipul s[racului care ne
iplor[ darul nostru trebuie s[ vede pe 4ristos. Bi "acest jertfelnic l0ai
putea vedea pretutindeniD, ba ai putea jertfindu0se @n el pe fiece
inutD Aiic nu poate aprinde at`t de ult focul 1u6ului precu
untdelenul $ilostenia-, v[rsat cu @bel]u3are#. $%ilia &;, (G )*,
col. +:,, +?;- Cred c[ nu 3re]i spun`nd despre Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur
c[ vorbe]te ai fruos dec`t orice alt ([rinte al Cisericii noastre despre
datoria, dar ]i @n[l\iea slujirii la care sunte c6ea\i prin jertfa
ilosteniei, prin care deveni @preun[0lucr[tori cu 4ristos ai `ntuirii
noastre. C`t despre actualitatea esajului s[u, ea este o peranen\[ @n
via\a Cisericii ai c[rei fii ne consider[.
Solidaritatea cu semenii. Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur reainte]te
de faptul c[ 1unezeu ne0a r`nduit pe noi oaenii s[ fi @n str`nse
le3[turi unii cu al\ii, prin trebuin\ele noastre ]i astfel c[ c[ut[ "dra3ostea ]i
prietenia aproapelui#. 2n toate zilele, ne 3[si @n nevoi unii fa\[ de al\ii7
osta]ul are nevoie de e]te]u3ar, acesta de ne3ustor, care la r`ndul lui
depinde de a3ricultor, bo3atul de s[rac ]i invers. $%ilia *=, (G )*, col.
+&;- Cel care pare s[ fie cel ai independent, bo3atul, este de fapt cel
ai dependent. 1e aceea, observ[7 "1ac[ voie]ti cu orice pre\ s[ nu ai
nevoie de nieni, cere ]i dore]te0\i s[r[cia#. $%ilia *=, (G )*, col. +&*-
Solidaritatea cu seenii se vede ai ales @n oentele de 3rea
@ncercare prin care trece. Atunci cel bo3at este c6eat s[ @]i
e<ercite ai ales rolul lui, pentru care este @ndenat7 "C`nd se va ai
apropia de noi un s[rac, cer`nd il[, s[0l prii cu toat[ bun[voin\aD, ca
astfel ]i noi s[ ne @nvrednici de aceea]i bun[voin\[ din partea lui
1unezeu#. $%ilia *=, (G )*, col. +&&-
Lupta cu p[catele este lupta de fiecare zi a cre]tinilor. Cele
p[`nte]ti sunt ca o fiertur[, care aduce cu ea 36eena, c[ci sufletul
"treur[# @n furtuna p[catelor. "1up[ cu 3erul @n36ea\[ trupul, tot a]a ]i
5
un cu3et r[u @n36ea\[ sufletul#. %ul le3at de cele p[`nte]ti se
asea[n[ lui Cain, care treura @n orice clip[. $%ilia =, (G )*, col.
?+;-
Cel ai aspru este criticat[ patia iubirii de ar3in\i, de care cei
ai ul\i se las[ cuprin]i. Sufletul oului este ca un o3or care, dac[ nu va
fi se[nat, va l[sa s[ creasc[ buruieni. C`nd sufletul nu lucreaz[ cele
bune, el se va preda faptelor rele. "C`nd va fi @ndep[rtat de la cele
bune ]i folositoare, se va @ntoarce la cele nefolositoare#. 1e aceea,
sunte @ndena\i s[ @br[\i][ ocupa\ii bune7 cititul, @n3rijirea celor
ce au nevoie de ajutorul nostru, ru3[ciunea, toate acestea put`nd vindeca
r[nile sufletelor, oricare ar fi ele, ]i d`ndu0ne s[ vede fruuse\ea
sufletelor cu oc6ii cei netrupe]ti. $%ilia =, (G )*, col. ?+&-
Cre]tinii sunt @ndena\i s[ se tea[ ai ales de p[cat ]i
s[ fu3[ de el, @n3rijindu0se s[ plac[ necontenit lui 1unezeu, str[duindu0
se s[ dob`ndeasc[ @p[r[\ia cerurilor. En e<eplu este cre]tinul care
sufer[ cu @ndelun3[0r[bdare, fiind batjocorit. $%ilia **, (G )*, col. ?';-
2n b[rb[\ia sa, trebuie s[ se bucure, p[tiind pentru 4ristos ]i 3`ndindu0se
la "dulcea\a preiilor#. Aiic nu poate aduce oului o bucurie ai are
dec`t con]tiin\a sa curat[. /<eplu este Sf`ntul Apostol (avel care, de]i
str`torat @n fiecare zi, se bucura ]i era vesel. Au s[r[cia noastr[ trebuie
s[ fie otivul pentru care s[ pl`n3e, ci iciea sufletului ]i vie\uirea @n
p[cat. .oate celelalte sunt de r`s. Sf`ntul ([rinte ne @ndean[7 "Au
pl`n3e s[r[cia, ci pe tine care te 3[se]ti a]aD ]i te @ndreapt[#. S[ c[ut[
a]adar @n\elepciunea ]i virtutea, c[ci f[r[ ele c6iar ]i averile r[`n
nefolositoare. $%ilia *&, (G )*, col. ?'=- /ste un @nden la
de]teptare din starea de oliciune ]i nesi\ire @n care p[catul duce pe
oaeni. S[ crede cele spuse @n pilda bo3atului neilostiv ]i a s[racului
8az[r ]i s[ ne @n3riji de via\a noastr[. $%ilia ,, (G )*, col. ?)+-
1intre p[cate, Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur se opre]te asupra invidiei,
a pizei, acest are r[u prin care oul ajun3e s[ dispre\uiasc[ propria sa
`ntuire. Invidia l0a pierdut pe Cain ]i ai @nainte din cauza aceleia]i
invidii a c[zut ]i diavolul. /ste nuit[ "creatura diavolului#. $%ilia &?, (G
)*, col. +)'-
Invidia acin[ pe o din interior, cuib[rindu0se @n suflet,
u]c`nd de acolo. Sin3urul lucru care @l bucur[ pe invidios este
nereu]ita celui pe care @l invidiaz[ ]i care @i aduce lini]tea. %ul
invidios, c6iar dac[ ar tr[i izolat de lue, nu s0ar lini]ti. Cel care crede
c[ d[r`[ pe ale aproapelui, de fapt, le d[r`[ pe ale sale. $%ilia &=, (G
)*, col. +''-
([catele aduc cu ele moartea sufleteasc[. 9iindc[ "sufletul, c`nd
nu are cu sine niic s[n[tos, c6iar de s0ar p[rea c[ tr[ie]te, totu]i a urit
deja#. 9[r[ frica de 1unezeu, sufletul este ort, descopun`ndu0se @n
tot felul de patii. $%ilia ), (G :*, col. ?:,0??;-
Folosul @ncerc[rilor i al ispitelor @n via\a cre]tinilor. (entru a
ar[ta c[ oentele cele ai 3rele din via\a unui cre]tin pot deveni prilejuri
6
pentru dob`ndirea `ntuirii, Sf`ntul Ioan Gur[ de Aur pleac[ de la
e<eplul Sf`ntului Apostol (avel. Acesta a s[v`r]it inuni @nc[ ]i c`nd era
@n teni\[ ori era neufra3iat. C[ci "@n ispite str[luceau drep\ii#. !ec6iul
.estaent ofer[ ]i el e<eple de urat7 cei trei tineri, 1aniil, 5oise ori
Iosif. "Ende este sup[rare, acolo este ]i `n3`iereaF unde este
`n3`ierea, acolo este ]i 6ar#. $%ilia &), (G )*, col. +=,-
C`nd poporul evreu era nec[jit, el ru3a cu st[ruin\[ pe 1unezeu,
iar c`nd tr[ia bine, se @ndep[rta de Acesta. Bi ninivitenii sunt un e<eplu
elocvent, pus @n fa\a noastr[ de Sf`ntul ([rinte. 1in necazuri, fiecare
cre]tin poate dob`ndi folos, pe c`nd atunci c`nd se bucur[ de pace,
adeseori cade @n rele. "1up[ cu focul cur[\[ aurul, tot a]a ]i necazurile
cur[\[ sufletul de urd[rie, f[c`ndu0l curat, str[lucit ]i vesel#, duc`ndu0l ai
aproape de @p[r[\ia cerurilor. $%ilia &), (G )*, col. +';-
([tiind cele rele din partea seenilor no]tri cu b[rb[\ie,
dob`ndi, cu voia lui 1unezeu, ult folos. C[ci Acesta socote]te totul
nu dup[ ideea de dreptate, ci dup[ iubirea Sa de oaeni. $%ilia &:, (G
)*, col. +)*-
!ri"a cretinilor pentru educa\ia copiilor lor. Sf`ntul Ioan
Gur[ de Aur @ndean[ pe cre]tini s[ lucreze pentru zidirea sufleteasc[ a
fiilor lor, c[ci aseenea str[danie aduce cu ea "pl[cerea ]i ul\uirea
sufleteasc[# ]i bunuri nepieritoare. $%ilia *;, (G )*, col. ?=&-
Pilda Sf#ntului $postol Pavel este adesea pus[ @n fa\a
cre]tinilor, care 3[sesc @n e<eplele din Sf`nta Scriptur[ @ndenuri de
urat. S[ iit[ a]adar pe Apostolul neaurilor, ur`nd @nv[\[tura sa
plin[ de putere, sipl[ ]i l[urit[. $%ilia &*, (G )*, col. +?+-
S[ urm[m sfaturile conduc[torilor du%ovniceti. Se
subliniaz[ cinstea pe care conduc[torii spirituali au priit0o, o cinste ai
dec`t cea de care se @nvrednicesc st[p`nitorii lue]ti. 5ai @nt`i de
toate, ei trebuie s[ fie plini de r`vn[ ]i vrednici, c[ci "st[p`nirea cea
du6ovniceasc[ este cu ult ai bun[ dec`t cea politic[#, nefiind
otivat[ de fric[ ]i sil[, ci de inten\ie bun[ ]i voin\[ liber[. "St[p`nirea
bisericeasc[# este ]i p[rinteasc[, av`nd @n sine "bl`nde\ea tat[lui#. $%ilia
*+, (G )*, col. +;), +;', +;,- 1e acei p[rin\i de suflete sunte
@ndena\i s[ ascult[ $%ilia *', (G )*, col. +&,0+:;-, ei fiind ai ult
dec`t p[rin\ii trupe]ti. 1ac[ prin p[rin\ii trupe]ti c[p[t[ via\[, prin cei
suflete]ti c[p[t[ "cuno]tin\a de a vie\ui bine#. $%ilia *?, (G )*, col. +;;-
P[rerea oamenilor. Sf`ntul ([rinte @ndean[ s[ nu \ine cont
de lauda oaenilor, c[ci nu vo avea nici un folos, dac[ 1unezeu nu
ne va l[uda. Aici dispre\ul seenilor nu ne afecteaz[, dac[ 1unezeu nu
ne dispre\uie]te. S[ @ndep[rt[ d ela noi iciea sufleteasc[ ]i s[ nu ai
c[ut[ spre cele p[`nte]ti, "@n tip ce 1unezeu ne ridic[ p`n[ la cer#.
$%ilia +, (G )*, col. ?:&-
S[ nu abuz[m de @ndelunga&r[bdare a lui Dumnezeu.
Aceast[ r[bdare @ndelun3[ a Sa este o realitate pe care cu to\ii o tr[i.
7
Sf`nta Scriptur[ o arat[ adesea ]i ne pune @n fa\[ ai ales roadele ei.
C[ci, "dac[ iediat ar fi pedepsit pentru p[cate, cu s0ar fi `ntuit (avel,
cu (etruDG#. 2n @n\elepciunea Sa, 1unezeu voie]te s[ se i]te,
s[ ne de]tepte, @nden`ndu0ne la poc[in\[. $%ilia ,, (G )*, col. ?)?-
8