) Q Vl C \J H\ i fi ('. S' -{; !lCjCJO,.

70
@ BISERICA ORTODOXA ROJ"IANA.
l\nIWf\1ARl PASTORALE
~Y\64' - ~\.lNe I \'~. 1-1-'~tJ
@
\. CATEHEZELEBAPTISMALE
ALE SFINTULUI IOAN GURA .DE AUR
acele veac:uri, era scris: «Harul se daruieste celor care caut~ pe
Hristos, ceiQr care nu sfarîma hotarîrile credintei si nu depd,<;es::11Ota- 111 tim~ul celor doisprezece ani de activitate la Antiohia (386-
rele parintilof» I!J.Despre o astfel de rînduiala în slujire face amintire :198), Sfîntlil Ioan Gura de Aur isi asumase oficiul pregatirii catehu-
si Origen la începutul veacului al III-lea: «As dori - spunea el - Inenilor pentru primirea tainei Botezului. Din amintita perioada r{l-
sa respect rînduiala... Dacii nu se tine seama de acest lucrU, adica sa li1iisesera însa foarte putine marturii scrise ale acestei activiUiti.
se respecte rînduiala, atunci omul În zadar ajunge episcop sau preot; Existau doar douii Cutecheses r.d illuminandos, în Migne (49, 223-.
ace/a nu-i nici episcop, nici preot,.. Asadar, sa fiti de parere cu mine, :,-tO). rostite in postul mare în anul 388', 1n 1909, A. Papadopoulos-
<)(1{ineti cele hotarile de rînduiala Bisericii» :!fI, Sf. Simion al Tesalo- !,erdmeliS a editat pentru prima oaTiI o serie de patru cateheze bap-
nicu:ui avertizeaza: «Cel care nu [ace Sfîntu Liturghie dupâ asezamÎll- !iSl1Ia]e, adresate candidatilor ia botez, recurgînd la Coclex \ losq.
tu] parintilor Împotriva sa lucreaza si vino,;at HI fi pentru Tainele ~16, sec. X, si Codex Petrop. 76, sec. X. Prima dintre acestea este
lui Hristos» :!I, În «Povatuirile» de la sfîrsitul fiecilrui Liturghier se ;t!t'l1tidi cu cea din ~1igne. Asadar, cam la atit se reduceau, pîna nu
atraCle atentia: «Preotul sa aibil pregatirea .cuvenita si ,'ointa sta- de mult,: manuscrisele continind catehezelp rosti lE' dp Sfîntul Ioan
ruitame pentru .savÎrsireCl Tainei Trupului si Sing01ui Domnului, ca (;urii de Aur la Antiohia.
astfel prin lucrarea cetI \ clupc1 tipic a preotului, pUnea si ,'inul .sa se I)m cunoi:\slerea liturghit~i bclptismale ("('l('br(ll.e in Anliohid dcplor
prefaca în însusi Trupli'l \ Sîngele si Domnului\) 22. Textul Iasii a se d!li d rost simtitor îmbo0~itiUi prin descoperir"" fiicul:' de ('[itI"('
\"!l,itH' \V0n~fer la l11-r('a Sta\'ronikita elin 1vlul1lel(' Alhos~.
int('le~JC' cii orice carenti\ in crpdint(i sau necitirC'Cl unor rugiic-iuni
dituneaza sfintirii TaineloI'\ De aceea, «Poviltuirilc» cOlltin1J.tl CI re- Istoria descoperirii
comanda: «1n to'aUi vreme\ slujirii dumnezeiestii Lilllr~Jhii, preotul.
('stc dator... sii caute cu och'i~ ct'i intelegatori spre Stapinul Hrislos, in o,c[)lr>1nbril' ,Q55, Anloine \Venger Se' dflc'! 1,\ Athos pen!ru i-1
C\ruia îi stii înaint~" Ciruia ~
slujeste si al C,rui chip îl poarta,
'" {(.I<I dou,\z<>C"jd<' 1l1iniisliri. toah> n1<\i mull sau !!lcli putin boq,!!(' il1
".\l1l!sc:rlse vechi con\ÎnÎnd OpNP ,dE' Sfintului hJdn C.urii de Aur. l.d
I?ugiici/lnilc sa le citeascii cu fi~(/t I cucernicia, Ctl buneI creclintit, cu '~lil1:islircu SIi:lHonikita, cercel,ilorul CI analizal cuat€'ntie un codice',
dragoste, ell /11(//'1'IUaTc-aminte .~~ in Întregime, ne/âsind nimic a[(/[(I, !'rf'zent"l in (,CIlaloqul întocmit de Spyridon Lambros foarte SUl1wr:
f,'j:i'"",,) -:00; X()t>:;fJ'-:~u.r)')r'l-'-ih::l.! ./.o \;)" ';, -;~"~!)-:::I.i1.xo).,03+.. 45~ riIe':
il:credintat o~ii,ndcii ,,~umn:zf'u prill~~tc ~oatl' ae~,slt'~ din guru lu!, .(d ~)e ,'c)IUizeci ~i p'dlru ~milii ale lui Ioan Gura de Aur'; llltinw ('sk
lllste margllnlarc» -.1. «(Dm ~Jl\fa lin» Inseamn<l (il loa[(' r\lqi1C1Ulllle
: f"l1lH'hiati! ::.
treuuie rosii te cu qura, cii de incel, d~~ rostile,
Acpaslii pn'zentclfc foarte sumara d coelicelui, conlrastind {'\ idelll
Re9ulamenlul de procedura hiserkeasdi, elaborat ~i aprobat de
..II volumul considerabil oI ,)ce'.luia, l-a d0ler1llillat pe patrolo~lul Iri~ll-
<::;finlul Sinod, considera neglijtHea ac~stor îndatoriri întrf' «(<lelielc», 1('7. s;i ('('('c!'teze CII alentie sporiW impuniltorul manuscris.
si «wrespcctarcCl ritualtlluj prnC(i<;, la\s<'i"Îr~irca luni/ri/or sfint('» In aceasta intreprindere :o;-a folosit, bineînteles, ele rcpt'ftoriul
(art. 3, lit. c) il pune aJcituri de sC/0,ilegiu, apostazie etc. rdfalJPlic al incipit-nrilor hrisostomic<:' care figureaz5 în \'olul11ul 6-1
Din aceste considerentE', esle de dator'\ fiedirui prf'ol Sd sii, ir- ,: in Pal rol(;gia Graeca. Se cunoaste. îndeobste, utilitatea acestui instru-
seasci\ Sfinta Liturghif' si toall:' celelalte Tine si ierurgii eU IOdli! !ill'n! de' lucru, can' permitE' aflarea rapiela a unor informatii privitor
credinta, evlavia, constiinciozitalea, dar si c respf'ctarea rinduielii Iri lin t('xt atribuit Sfînlului Ioan Gurii de Aur, adie;! dadl respedi\'d
lue rar<' este publicatii sau nu, d,ICli este autcnticii saU falsiî, elaci! eslC'
prescrise. Astfel, slujirf'a lor sa fie curatitoarc dE' p:icatE' al il pen\ 1'11 nll1oscuti1 sau necunoscuta. ~.[eritlll întocmirii acestui 'r.eperlorill i-a
credinciosi, cît si pentru ei însisi, r;icinctu-i sii sp rf'asdi in fupte bunc r('vcnit lui ?o.lontfaucon, care IIU numai CJ a publicat lextel(' CII pa-
si sfintinc\n-i, prin lucrarea ce o sâvirsesc in nun pic Bisericii. ternitat~ hrisostomidi indiscutabila, ci a si semnalat suie ele texle
dl)L1nife pe care lf'-a descoperil in timpul celor treizeci de ani cît a
Ilinat l~ editarea operelor Sfîntului Ioan Gura de Aur.
-...----- Astfel, prima omilie a manuscrisului de la Stavronikila i:lvea un
19. lbidem. p. ~~1,;. Rllcllresti,
incipit inecunoscut, a doua, la fel. Al treilea laxt era unul rarisim,
. ,~
~O, Convorbiri CII ',"'melid. iri Paril:!i ~i Soiilori ;Fv'rir,~..,ti, 11\, R. 1. Jbhannes QU(l~lL'n, pCltro/og'., Hll. Iii, Wcstmillsl"r, 1!163, p. .Ij:!.
1. Cambridge,'
I ~)II:!,p. :~~7, :~,,birlem. "\ .
:~I. l.iturgiC{/ speciala. p. ~.II. :1, Ca/U/otlU\' 01 Ilie Cirecck ,\Iallu,seripls on J""lolllll Allws. t.
'2:!. l.ilurgllierul, editid 1!'l7.I, p, :1:,6 t:I!I;'" p, 75.
"..;,',..,n " 'tr,.:;

BISERICA ORTODOxA ROMANA
72
cunoscut doar într-o versiune latinii veche. De asemenea, incipit-
urile urmatoarelor omilii (4-8) erau necunoscute. O lecturii rapida
a primei omUii, din cele opt amintite aici, l-a convins pe cercetatorul
A. Wenger ca se afla în fata unui text hrisostomic autentic. Totodata
i s-a parut foarte ciudat ca acest manuscris de la Stavronikita nu a
atras atentia celor veniti la Sfîntul Munte în cautarea unor texte
inedite.
Astfel, nici Dom Baur". mare cunoscator al operei hrisostomice,
nici Emmanuel Amand de Mendieta nu semnaleaz[i n,anuscrisul amin-
tit, in relatarile facute cu prilejul calatoriilor lor ele documentare la
Athos. O lapidara însemnare apartinînd monahului Gavriil de la
Stavronikita ar fi putut totusi indica prezenta pretioasei serii de cate-
heze baptismale în codicele 6, caci el scrie: IUJa'nou -:Ij(;Xpuooo'topoou,
opo(-
At~! x:%'t'1)X 'tj'ttlCa.! 5.
Codicele fi de la Stavronikita este alcatuit din trei manuscris!'
legate împreuna: primul contine ..tI de cuvîntari al(> Sfintului Ioan
Gura ele Aur, al doilea, 3 cuvînUiri ale aceluiasi Sfînt Parinte, iar al
treilea, epistola... Sfîntului Evanghelist Ioan.
La rînelul stiu, primul volum, sau manuscris, cuprinde urmiitoa-
relf> parti: 8 eateheze. o colectie de 15 omilii si apoi urmeazii o altii
scrie de 18 O1nilii, pc din>rse teme.
Cu privire la autenticitatea catehezelor baptismale. atribuite Sfîn-
tuliu Ioan Gurii de Aur. A. \Venger aduce ° sNie dC' argu111(>nte.
Astfel, el afirmii c,l «opera Sfîntului Ioan Gura de Aur îsi poartii in
ea insasi garantia autenticitiltii», caci este 9reu sa mistifici scrisul
unui asemenea Parinte bisericesc care a lasat asupra operei sale o
amprenta inimitabiJa. Principalele caracteristici ale stilului hrisostomic
sînt bogatia si alura concretH a limbii, belsugul de exemple luate
elin viata politica si sociala a timpului acela, predominanta considera-
tiilor morale asupra teologi ei speculative, primatul preocup:irilor pas-
torale, în sfîrsit, o elocinta care nu se dezminte niciodata G.
Alte particularitati, nu mai putin convingatoare, demonstr('az~i
coerenta dintre aceste cateheze baptismale si. celelalte texte scrise
de acest neîntrecut orator al Bisericii. Anumite pasaje mai dificile din
aceste cateheze devin inteligibile prin raportarea lor la al!e omilii.
Astfel, in cateheza I\", 24, adresindu-se neofitilor, Sfîntul Ioan Gurii de
Aur spune: «Nu vedeti oare cum in demnitatile p[imintesti (lumesti)
cei care fac parte din ceea ce se numeste Senat sînt opriti de legile
omenesti de a face un lucru sau altul, permise cu desavîrsire celor-
lalti ?» 7. Din text nu reiese care ar fi aceste îndeletniciri neîngihluite
4. Sainl Jcan Cl1ly~oslome ci scs OUC\"fCScians I'l1isloilC lil/crairc, LOlI\'ilÎn.
1907. p. 86.
5. Gavriil de la Sta\"fonikita. 'E1JIJ.~IOOjJ.3-:'2
1:Epr. '1.(11011.0"
<tii; !~?:s; :.10"~; 'tOU 'E't1-
OpO"I'X.~'tIZ.
în rp1J1oplo; 1; TI2Aal.1lZ;,5 (1921). p. 262-263.
6. Jean Chrysostome. Huit crl/ecllescs baplisma/cs inedi/cs. introduction,
,critique, traduction et notes de ,Antoine Wenger, Paris, 1970, p. -18 {Acestd ('stc
lextul bilingv folosit si in lucrarea de fata. pentru prezentarea celor opt' I'ilteheze
hrisostomice).
7. .1bldem.
73
lNDRUMARI PASTORALE
pomenitilor demnitari. In omilia 56 la Î\{atei aflam ca membrilor ma-
relui Sfat sau Senatului nu le era permisa, în primul rînd, camata~.
In sprijinul autenticitatii acestor cateheze baptismale vine si fi-
nalul fiecareia din ele, care este specific Sfîntului Ioan Gura de Aur.
In privinta locului rostirii catehezelor se pare ca acesta a fost
orasul Antiohia, desi nici Constantinopolul nu a fost, initial, exclus
cu totul. Autorul acestor scrieri releva în mai multe pasaje ca dupa
botez a savîrsit unele pacate, indemninelu-i pe neofiti sa nu-i urmeze
exemplul, pentru a ajunge ulterior la lacrimi si pocainta amarnicii.
Marea smerenie care îl duce la autodefaimare si tonul familiar folosit
indica mai curînel pe preotul din Antiohia decît pe episcopul Constan-
tinopolului 9.
Dar în favoarea acestei ipoteze pledeaza un alt amanunt, si anume
fdptul ca în Cateheza a VIII-a, rosti ti! in sîmbata Pastilor. Sfintul IOan
Cura de Aur aminteste prezenta celor veniti de la tara ('ar-o 't"Îj~
;:~p!O!:I.(ao~) care vorbesc o alt., limbii 111.Or, în jurul Constantinopo-
lului este binecunoscut ca se vorbea tot limba greaca. La Antiohia
însa greaca se vorbea ooar în cetate, în timp ce în împrejurimi se
folosea dialectul sirian.
Despre data rostirii acestor cat8heze primul lor traducator, A.
Wenger, luînd în considerare unele rpperf' cronologice fixate de Dom \'
I
Baur II si !\fontfoucon, crede ca poale fj stabilita in predj!~la anului 390.
inainte de a prezenta eontinulul cplor opt catehezf' l~ trebuip pre-
cizat ca traducerC'a s-a factIt. dup,i clIm s-a aratat deja, dupa codicele
nr. 6 de la Stavronikitd. datind de la inceputul secolului al XI-lea.
Cupririsul celor fi catehel.e baptismale
C il t e h e zaI. adresatâ ccJor carc unllcazâ sa ti(' luminati, este
cea mai cuprinzatoare. Cu ea începe seria de predici destinate catc"-
l1ulllE'nilor care SP înscriseserii, Id începutul postului mare, pentru pri-
mirea botezului În noaptea de Pasti. Sfîntul Ioan Gura de Aur consi-
dera primirea hotf'zului ca pe actul prin care catehumenii se înro-
leaza în armata lui Hristos. Acestor <.ostasI» li se expune, mai înUL
~;('mnificatia botezului, urmeaza apoi prezentarea credintei, iar în final
o exortatie la practicarea vietii cresti ne.
Initierea eatehumenului este conceputa ca instruir('a unei loqod-
nice spirituale, caci botezul constituie casatoria, tot duhovniceasca,
între suflet si Hristos.. AceasUi vii toale conditie presupime, pentru
cel ce dorea luminarea baptismala, parasirea simbolica a tarii sal('. d
casei si parintilor sai, pentru a Se devota Celui pe care nu-L viizus('
niciodata si care urma sa-i fie si tata,si mama si mire. Aceastii casii-
8. P. G., 58. 556-;i57.
fi. Jean Chrysostome, Hult catecheses baplÎsmedcs..., p. 60.
10. Catellcza a VIII-II. 1-6, traci. ciI.
texle II. Op. cii.. p. 146.
;(.'
12. A se vedea si Antoine Wenger, LCI tladi/ion des ocu\'rcs de SCiint ]C'Qn
Chrysoslomc. 1. Catecllescs inco/lnucs cI hO/JI{>jfcs /Jeu I'()nnue~. In "Re\'Ul' des
Elurles Byzantil1es)l, 1.\ (lfl56). p. 5--48. '
..
74 BISERICA' ORTODOXA ROMANA
Lorie spirituala comporta daruri din partea Mirelui si un legamînt din
partea miresei. ,.
Darurile erau nepretuitul sînge varsat de Hnstos pentru rascum-
pararea si sfintirea Bisericii, contractul sau legamlntul facut de mi-
rcasa fiind lepadarea de Satana si unirea cu Hristos.
Aceste realitati spirituale pot fi percepute însii numai cu ochii
credintei care este temeiul evlaviei. Oratorul face, în continuare, o
scurta expunere a Crezului. Astfel, se releva ca în Simbolul de cre-
dinti'! se marturiseste credinta în Dumnezeu-Tatal, fiicdtorul lumii,
~i în Iisus Hristos, fiul Sau unic, de o fiinta cu Tatal, dar distinct Ca
Persoana. Totodata, se JlltirturisesLe pre0xistel1ta Fiului faHi de timp
intruparea Lui ca om, pentru mintuirea noastra, De aspmenea este
necesara, potrivit formulei baptismale, profesarea credintpi în dum-
nezeirea Sfîntului Duh, Persoana a SfintC'i Treimi, egala cu ce]('lalte
doua. Acest Crez este suficient pentru primirea Botezului.
in continuare, sfintul parinte arati, ca o credinta autenttcrl sC' ex-
prima prin fapte, astfel inCÎLcatehumenul trebuie sa se d€'dic'~, incti
iIldinte de primirea botezului, practicarii asidue a virtutilor cn:>sti 11('.
Se ceH' cdtchumenilor sti se lepede' de d('scrU'tciunjlf' lumesti, sii re-
nunte la podoabe, \'esminte de> matase si co]iere, Desi9ur, un indemn
special este adresat femeilor, care, prin grija exagerata fata de aspect\! I
f'xterior si mai ales facial, il insulta pe Creator. Comprehensiv fatii d~'
Ilcputintplp omenesti, sfintul pdrinle recomanc!d celor mai im.p,\fil11i\i
(d mikar rind vin la bisericii sii renunte la iluzoriile servicii al(' I1h\-
( hidjului.
Atît barbatilor cît si fenwilor li se c('re, in eonlÎnuarf', s~i eviti'
practicile superstitioase - omologah> idolatriei -, adevarat<> calJedne
,nlinse cle diavol. Sint amintite totodatii si alte primejdii care pîndesc
\'idta viitorilor crestini: prestarea de juraminte, frecventarea hipo-
drol11ului, d tealrelor, a jocurilor de circ. Respingînd toate dcestC' ispi tc',
,.j se vor face df>mni de numelc' de crestini,
Cat e h e z a ti II - a a fost inlitulatiJ: Urmare (J instlL1di/~i daI..
(dor C([fl' urmeazâ sa fie iluminati ,'}i explicarca cJarii a "e('(J (T se
realizeaza intr-un mod simbolic si tipic in dumnezciescllI lJotez.
Asadar. se continua instruirea candidatilor la botez. Dimensiunil/'
d,'('stei C'dteheze sînt mai reduse. Sfîntul Piîrinte evidentiazii infinitcl
milii dnl11uezei9-sc,,!,rememorînd intreaga istoric sfinta a mintuirii ner!'
mului omenesc. Se releva ca bunatatea divinti S-d manifestat chiar il1
pcdepsirea lui Adam, caci numai lucrînd pamîntul din greu si-a putut
da olTlul seama cît l-a costat neascultarea,
Deci, pedeapsa are un rost providential si educativ. Sfintul IOdn
Curiî d!' Alir pune în antiteza atitudinea diavolului cu reactia lui
Dumnezeu in fata pacatului protoparintilor: primul fagaduieste egali-
tatea cu Dumnezeu si aduce moartea; Dumnezeu osîndeste pe Adal11
Ieimoarle. dar prin aceasta moarte îi daruieste nemurirea.
Cateheza a II-a prezintii, de asemenea, un mare interes prin datplp
pC' ('dre ni le oferii asupra riLurilor de initiere crestina. Este explical,
mni întîi, ritul exorcizarii. Apoi, Sfîntul Ioan Gurii de Aur, adresÎndu-sC'
,"1""
, 75
INDRU MARI P.-\STORALE
nasilor viitorilor candidati la botez, subliniaz~i îndatoririle care revin
('plor ce se fac chezasi viitorilor crestini. Apoi este amintit ritul lep;l-
dilrii de Satana si al unirii cu Hristos. In acest context, sfîntul parinte îsi
aminteste" emotionat, seara fericita în cursul careia el însusi s-a fa-
'
~Iaduit lui Hristos 13. .
Sînt descrise apoi ungerea dinainte de botez, pe frunte si pe tot
trupul, si ritul botezului propriu-zis, fiind redata totodatil si formula
sacramentala uzitata in Biserica antiohiana. De asemenea, se arata cii
Ici iesirea din baptisteriu neofitii se imparlâseau cu Trupul si Sîn~JeI('
Domnului. Finalul catehezei îl constituie indemnul hrisostomic adrese1\
si 1'1'101'ce urmeaza a fi botezati, de a se ruga pentru pacea Bisericii, in-
loarcerea celor ce s-au îndepartat si C011\.ertirea pacatosilor.
Cat e h p z a aII I-a (op.~A.la;..~X3:;;\~:z...po; .,~o,?lIJ-;:i~,:o');)eslp,
deci. o <tOmilie aclres(l/:t neofitilon>. Avem în aceasta piesiî una dintre'
(,f'If' mai emotionante omilii ale sfîntului aulor. Textul acesteia a fosl
pronuntat chiar in dimineata zilei de Pasli, dupi! ceremonialul baptis-
mal. Sfintul Ioan Gura de Aur îi fericf'ste pe cei recent botezati si ii
jJregiiteste pentru lupta spirituala în ,are \'or intra de-acum. Dar, in
dcest razboi, Domnul Hristos ('st(> cu ei si in ci, oferindu-Ie nu numai
panoplia necesara, ci si hrana de viat~i diitatoare. carp este Singele Siill.
,\iei. oratorul sfînt aminteste puterea apotropaiciî d sînyelui mielului
,iertrit in Egipt. sîn~(E'care a tinut la distanta pe ingerul nimicitor, ar;i-
tind ca Singele lui Hristos \'a 'fi incomparabil mai eficacf' in derutareel
\'fiij masului spiri tua!. Puterea pretiosulu i sil1~Je hrist ic este' cloyedi tel
dp originea lui. Cind ostasul roman a striipul1S coasta Domnului. rasti9-
nit pe cruce, a iesit singe si apti. Apa este simbolul botezului. iar sIn-
qele, simbolul sfintelor taine, Se facl' ilici o sugestie analogica într<'
crearea femeii din coasta b~irbatului peste care Creatorul a adus lin
SOl11nadinc si constituirea Bisericii din coasta lui Hristos, În. timpul
somnului !;10rtii Sale pe nuCl'. Noii botezati trebuiC' sii r:.iminii credill-
ciosi legamîntului facut, ferindu-se sii rec:1da in piieat.
Cat e h e z a a 1V - a: «Ciitre neofiti, Despre cudllllll Aposll/-
11i11Ii:«Daca estc ci[Jc\.-ain Hristos, este faptura noua».
TfI'buie remarcat cii aceasta catehezii si urmatoarele> pinii 1<1
" \'fII-a' nu sînt cateheze baptismale. mistagogice, propriu-zist'. clf'si
clutorul Se' adreseaza în continuare neofitilor, dar au În veelef(' si pc'
ceilalti I)H'mbri ai Bisericii cresti ne 1',. De fapt toti. afirmii Sfintul IOdll
CUTii de Aur, pol fi numiti neofiti dactl si-au pi'istral striîlucirea ctol>ill-
d ilii prin botez.' .
Scopul catehezelor IV-VIII este initierea in viata crestina, P\'i-
dentierea obligatiilor morale ce decurg din primirea botezului. CatplwZd
de fata, ,asa cum anunta chiar titlul ei, eslC' un comentariu a! unui text
pascal prin excelenta, care era citit Bisericii întregi. Sfintul Ioan Gurii
de Aur, :debordind de sfînta bucurie, propune neofitilor exemplul Sfin-
tului Payel. atît de profund schimbat în urma, botezului siiu. Apoi sînt
13. In ,;nul 37:!j d, Dom Chr. RdUC.op. cii., p, ,).:;,
1,1. V, Hota 3 la Ca/cltcZl< CII\'-Cl. in IreJlI. ciI.

76 BISERICii ORTODOxA ROMANA.
prezentate elementele care definesc «viata cea noua». Este, bineînteles,'
vorba de o înnoire a "ietii spirituale, a vointei, nu a naturii. Se modi-
fica nu puterea rationala, ci se curateste privirea. Neofitii sînt în-
demnati ca, dupa exemplul demnitarilor care poartci pe piept emblema
imperiaD, ferindu-se de tot ce ar putea-o dezonora, la fel si ei, ca
Iloi crestini, sa evite tot ce ar putea deveni o ofensa pentru Hristos, în
Care ei s-au îmbracat. Toata viata acestora se cade sa fie numai «duh»,
iar ei sa se socoteasca rastigniti fata de patimi si vrednici cetateni
ai Ierusalimului ceresc.
Cat e h e z a a\'- Ci: IIParcnczri». Despre cumpatare la lJâutllrii
.'Simincare. Catre neoli/i.
Este vorba aici de o exortafie morala. Psiholog de mare finete,
Sfintul Ioan Gura de Aur stie ca asupra credinciosilor planeaza o marE'
primejdie chiar în cursul sarbatorilor pascalf', caci unii, mai putin în-
Iariti duhovniceste, pierdeau rE'pede masura dupa un post alimentar
m.ai aspru si mai îndelungat, cum era postul mare. De aceea, el predica
practicarea unui nou post, spiritual, cerînd dbtinere de la pacat si de
la excesele care conduc ]a el. Asadar, se cade ca sufletul crestinului
sa yegheze neîncetat asupra cumpaIarii.
In continuare, este reluata o idee car(' a mai aparut, anume c;i
neofjtii îsi pot pastnl calitatea dobîndita prin botez nu doua, tr('i,
sali douazeci de zile, ci, dacii vegheazil asupra lor însisi, zecE', dau ii-
zeci sau treizeci de ani 1 Altfel, E'i îsi pot pierd!> noua condjtif' spiri-
luala chiar dupa o zi, prin siivîrsirea de pacate. Este aminlit cazul lui
Simon Magul care, imedial dupa botez, a incercat S'1 cumpere de lei
Apostoli harul Duhului Sfînt.
Cat e h e z a CI V I-a este un «Bla111adresat celor care au parasit
BisC'rica (adunarea) pentru a merge Ia curse (hipodrom - 11.n.)
teatre" tii. Si catre neolit;.
Temerile E'xprimate de Sfintul Ioan Gura de Aur in cateheza
rrecedenta nu erau neîntel;ncidt('. Adunarea crestinilor C'unoaslC' clf)
acum si goluri, absente. Dupil încheierea postului marE! reincepuserii
curse:e ele la hipodrom, unii crestini fiind cuprinsi ci!> o adevaratii
<.Imnf'zie, pierzind amintirea postului, a sarbatorii pascale, a împarta-
sirii cu Sfintele Taine. .'
Sfîntul parinte Îsi marturiseste durerea, descurajarea. Stradania sa
rare irosita prin neglijenta unora dintre crestini. Cei cart' s-au facui
exemple rele pentru fratii lor în credinta sint admonestati in termeni.
severi. Apoi, Sfintul Ioan GurZi de Aur dezvolta tema catehezei, pc
eare paruse ca a uitat-o: «Orice faceti, faceti spre slava lui Dumnezeu».
In continuare, se aminteste celor cu o viata crestina mai înde-
lungata ca îsi pot redobincli stralucirea conferita de botez, pierduta in
nrma savirsirii de pacate, prin marturisire, lacrimi si pocainta. Neofitilor
li se face recomandarea sa fie r.fvnitori în pastrarea starii dobîndite prin
botez, caci este mai usoara mentînerea curatiei prin si\virsîrea de fapte
l:i. V. si OmiJIlasuprll Paptdor Apostoli/ar. P.G.. 51. 75.
16. Cf. OmiJia a VII-a (I.~U'Jrului I.I/zifr, P G., IR, 10.15,1046.
r'
l'IORU.\IARl I'ASTORALE
77
bune, decil redobîndirea ei pe cai penitentiale. Pentru ca aceste aueva-
ruri sa fie cîl mai bine infuzate în constiintele credinciosilor, Bisericii
prelungea propovaduirea lor timp de sapte zile.
Cat e h e z a a VII - d: «Moastelc sfintilor martiri ne sînt de
fIlure folos». Despre dIspretuirea bunurilor acestei lumi si iubirca bunu-
IiI{)r ceresti. Despre rugaciune si milostenie. Catre neofiti.
Sîntem în prezenta unei cateheze rostite într-unul din numeroasele
/lJllrtyri(l ale cetatii. Asadar, avem aici dovada importantei pe care ()
detinea cuHul martirilor în Biserica, la sfirsitul secolului al IV-lea. SI'
f.)resupune, îndeobste, ca aceasta catehezd il Jost rosI ita în vinereu
silptamînii luminate. În Biserica siriana aceasta zi era dedicata, încii
din secolul al IV-lea, amintirii crestinilor martirizati in vremea lui
. I
Sapor II. Cum nu se putea suprapune celE'brarea martiriului lor Cli
rememorarea patimirii Domnului, în vinerea Patimilor, Biserica sirianii
,1stabilit ca data de aducere aminte a mortii lor mucenicesti lHm~itoan'd
zi dC' ,:ineri, cea din saptamîna luminata.
Cu \'femea aceasta vineri a devenit ziua comemorill"ii tuturor mar-
Iiri/ar ", cateheza de fata dind mi\rturie, indirect, asupra dcC"stuiobicei.
Tema catehezei est(', bineinteles, pascal ti : "Cautati bunurilf' dc' sus,
acolo undE' este Hristos, la dreapta lui DumnE'zeu»). Martirii au dispre-
tuit tor.turile pregatite lor dl:' tiran, vazÎnd cu ochii credintei IW Hristos,
.Isezat la dreapta Tatii/ui, mai presus de CE'h'lE'îngeresti.
in aCE'asla perspecliva, botezul este mijlocul prin care lH'ofilul eslI'
introdus, pe de o parte, într-o stare de martiriu, murind lumii, idr 1)(>
dC' alta, Într-o viafa noua, ÎIl Hristos. Frumusetea, luminozilatea acestei
\'ieti, estE' simbolizatll de vesmintele albe exterioare. Dadi acestea nu
IJot sil nu-si întunece culoarea, cu timpul, pe plan interior Irebuie pas-
iratii imaculati! haina cea noua si luminatii. primita la botez. AceasUi
si lucrare Sf' savîrseste numai prin rugilciunea neîncetata (',itrE' DUll1ne~eu
-:;jprin milostenie, care este însotitoarea rugaciunii.
In acest context, autorul amintestE' pe sutasul Corneliu care, prin
rugaciune si milostenie, a dobindit harul botezului. Tot sutasul COrneli\1
"sle recomandat ca model de urmat mililarilor, dintre carC' unii, pre-
textînd conditia lor specifici!, se Hisau mai usor atrasi in petreceri
indecente, în încalcarea celor învatate de Biserica. Sfîntul Ioan Gura
de Aur arata ca acelasi personaj poate constitui o pilda demna de urmat
~i pentru monahii si cleric:ii Bisericii.
.' C a't e h e z a a VIII - a: «Adresarea de laude si fclici/c1ri celor
\'eni/i de la fara». Desprc Avraam, iubitor al bunurilor ceresti, pildd
pentru noi toti, atît de atasati de bunurile acestei lumi. Program de
\';a(:i crestina. Catre neofit;.
Dupa cum reiese chiar din adresa catehezei, aceasta a fost rostiW
...
in fata unor ascultatori de ocazie, sositi în cetate pentru a reînsufleti,
prin prezenta' si participarea lor, stralucirea ceremoniei. Dupa cum
s-a precizat in partea introductiva, acesti oameni vorbeau alta limba
17. A. Baumstark, Pcstbrc\'icr und KirchclIlahr dN Syrlschcn Jakobiten, pader-
born, 1910,p. 251-252.
 ~:~:I
!

78 BISER/f...\ ORTODOXA ROMANA I\VHU~ PASTORALE

79

decît cea greaca, dar, fara îndoiaW, puteau pricepe îndemnurile si feli- "\ OMENIA, . ~
citclrile adresate lor ele Sfîntul Ioan Gura de Anr. Antorul elogiazrl fru- \ fORMA DE VIETUIRE PASNICA
musetea vietii simple de la tara, În descrierea aceasta simtindu-se nos-
talgia anilor de viata monastica, pelrecuti in muntii
Antiohiei.
dimprejurul \ SI DEPROSPERITATe , ",,~
1. Nu'i1Wlesi mutiplele ei forme de manifestare ,,;'
Tema dezvoltata este: Avraam III si dreptii Vechiului Testament , \ ....
dll primit Uigaduinta celor trecatoare si au aspirat catre bunuriie ves- CuVÎntul omeni\. \'ine de la latin~scul .<,homo:>, <thU~1~n~tils»si ," .
nice. Noi, dimpotrjyi'!, primim de la Dumnezeu fagaduinta bunuriJor ,dfl' l'stp toarte \'ecb~. EI are multe tame SI este Il1traducl1bll ca si .
Iwpieritoare, dar ne grilbim spre bunurile trec:ltoare. Aici se fact' () ,'lIvÎutul «dor» si nu-i))oti pune în luminii toate semnificatiile (I.P,S. ..1.
ilJagistral~i comparatie Între valoarea bunurilor ceresti si insignifianta \Iitr. Nicolae a! Bar~~hi\ui, lncirimultor iJisericesc, 1980, p. 53). loat,.
celor 1umesti. intelesurile, tot confinutu{ lui, fiind foarte bogat; nu pot fi puse În
In încheiere, se dau ultimele sfaturi neofitilor si chiar li se schiteazu iu[~i~?[~p"')1\r~1ca. el <~11U.'~re o si.ngurii ,trasatur\ ci un c.oJ:~plex,.d(:
calltatl alt>se»' (f\IIC DlctlOn~r cl1ClcJopedlc, Buc., 1972, p. 6::>3),Cln(1
1111 program de viatii crestinii. Astfel, ei trebuie sa lJJeargii la bisericii "punem om~ie intelegem: 'Yun~ltate, cinste, ospitalitate, mila, COI\1-
dis-ele-dimineata, înainte de a începe munca, si trebuie sii re\'ina aici, p:itimire, i.ncurajare, ajutor n1 erial si spiritual, iubire, iar ol1lul dt'
seara, pentru a-si cerceta consliintil in fata lui Dumnezeu si <) cerc nmenie Înseamnii cii are acest Înalte calitati, este «bun, cUnlst'('adp,
it'rlarea pacatelor savîrsite. Totodata, crestinii sînt datori sii nu sc
las,e absorbiti tip \JrijjJp \'ietii materiale, sii nu-si pilrtiseascil adunarea
~i sii-si pii~trezc, cu sfilllt'nit', curiltia primiiii prin bOb'z.
I illsti!, OI11('nOS,ospitalier,
trt'dere, ~
bine\' itor» (Ibidem), si in care toti au in-
cU\'Înte]0 lui fiind cu\-in dt> ~Jfeuti!t(> si girate de un suflpl
ilobil; si toti il cinstesc, il cauLil, îl loresc, il astcapt.i, il ajuta in nevoi
...i, de se intîmplii siî se îmbolnaveas ii, cei ee-l cunosc si s-au bucurat
Concluzii .1(' miiretia sufletului lui, care a fost pentru ei ca un far d(. IlIl1lin,),
. Cele opt catphpzp lJaptismC1le desroperit0 Ia mÎnastiJ't'd dtOllil:i w intristeazii. Iar de se întîmpla sa marii, loti sînt cuprin~i de. Il1d1'C'
j,tip si-i tE'Sgiulgiu ele lacrimi l1lulte si al1,are.
C;laVfollikila si Iraduse de Antoine vVenger repr/;'zintii, desigur, oparte OJlH'ni,l, fiind aureolal<i cu atîtea pod' alJe ele \'irluti, leaUrl pe Od-
infimii din 0lh'ra litprdra a Sfîntului Ioan Cura cit' Aur, cuprinsi! ill nu I1H~ni C'a o fortti invizibil!l, indestructibila, ca un lant de aur, si ,',,
mai putin de optsprezece volume din Patrologia greacJ. In decursul pslt' o conditie ca oanH'nii s~i poata trtii im rE'unii, laolalUi, pt' pdl1lin!,
timpului s-a Încercat amplificarea acestor volume, cîleodatii chiar prin ia sociE'tate, in coledivitate, sii se cunoasca Sil se inteleag 1 <;:i sll SI'
pretinse descop0firi de manuscrise care s-au dO\'l>cJitînsii npdpmlH' elp djule, o forma dt' convietuire pdsnicij si pro eril. Omenia ('sl(', C'um
lt1i1rele Pilrinte ale Bisericii. In acest context, catehezele de la Stavro- dl1l aritlal, notd dominanLiI a omului hun, Înze irat C'II cdlili.i\ik amin-
,:ip, iar neomenia, CI omului rdU, deci douii rate{lorii de oamt'ni : huni
Ilil-ita sînI contributia cea mai însemnata la eforturile' d(' rc('ollslituil'l' t'l1I!'nosi si rai, lH'omenosi.
li operei Sfintului Ioan Gurâ de Aur, de la editia rpdacla«1 tip .\10nl-
laucon, clcum mai bine de doua secole. 2. Rasplata omeniei si pedeap~a neomeniei dat, de Domnul
Valoarea acestor cateheze nu rezida numai în noutatea lor, ci ;ovfinluitorul Iisus Hristos, in ziua Judeci.itii din ~l1'1n~i, V<1jlHlcCi-1
mdi ales in continutul lor. Astazi, cînd Bisericile cresti ne devin lot Illdi lumea dupii aceste doua criterii: oameni buni si of\1E'nosi, care an
inteles rorect rostul vietii si au ajutat p(>semenii lor, }~ ne\'oj, in si!-
('onstiente de co\'îrsiloarea Însemnatate a tezaurului liturgic al Riis,J. r.'ieie, boli ('te" au sters lacrimi, au adus lumina si bucqrie, au sporit
ritului ortodox, cunoasterea liturghiei baptismale si a initierii crestinc, ~i Întarit coeziunea sociala, i-au ajutat si cu fapta si\cu cuvîntul,
sfiituindu-i la bine, socotindu-i fratii lor, madulare ale acÎtluiasi trup,
prin mijlocirea acestor scrieri hrisostomice, suscita un explicabil si hinestiind ca atunci cînd suferii un madular, toate celef~ltE' suferii
major interes. Catehezele baptismale ale Sfîntului Ioan Gurii de Aur Împreuna cu el. Tot asa si cînd sufera un semen, un om, S fera sali
sp constituie
~i o pastorala
într-o substantiala contributie
a litur9hiei pascale 1!J.
la o teologie a botezului trebuie .sa sufere tot colectivul, -toti ceilalti. ACE'stora Domn 11 le va
zice: «Veniti, binecuvîntatii Tatalui Meu, mosteniti împara ta cea ~
!JeÎtita ,,:oua de la întemeierea lumii. Ca flamînd am fost si ,Mi-l\ti dat
Pr. (Ird, ADRIA:-J D 1'\ COI\!.1
S:I manîpc : insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si ~-ati
18. A !'il' \'I~dea ~i OmiJia 30 la Faeere, P,C., 53. 282-292. primit: 1901 am fost si M-ati îmbracat; bolnav am fost si M-ati ter-
19, Jean Chrysostome, Huit cCl/&cMst:'!; baptj,~males.." introd, de A. Wen!J~r,
ectat: in temnitii am fost si ati venit la Mine» (Matei 25,34-36];
p. 103.
cita bucurie au avul si au cei omenosi, care priJT1esc o astfel d'\