1

Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful

La @nceputul p[r\ii @nt`i, Sf`ntul Iustin Martirul ]i

Filosoful vorbe]te despre convertirea sa la cre]tinism. Prezint[ o
@nt`mplare petrecut[ cu mai mult timp @n urm[, pe c`nd el se
g[sea @n Efes. Se @nt`lne]te cu cei mai mul\i cunoscu\i ai s[i,
care i se adreseaz[, numindu-l filosof ]i care @]i
exprim[ respectul ce se cuvine omului care poart[ haina de
@n\elept. Ace]tia @]i exprim[ ]i dorin\a de a sta de vorb[ cu el,
n[d[jduind ca din acea convorbire s[ dob`ndeasc[ un folos 1.
Cel care l-a oprit era un iudeu, numit Tryfon, evreu din
circumciziune, ce plecase din \ara sa natal[, Palestina, c[ci @n
acel timp, spunea el, se purta acolo r[zboi. Acest detaliu
ajut[ pe cercet[torii operei Sf`ntului Iustin Martirul ]i Filosoful
s[ dateze lucrarea studiat[ @n jurul anilor 132-135, @n timpul
domniei lui Hadrian. Tryfon petrecuse mult timp @n Grecia, la
Corint.
Pe iudeu @l @ntreab[ Sf`ntul P[rinte ce ar putea folosi
@n plus de pe urma filosofiei, fa\[ de ceea ce Tryfon primise de
la Moise ]i profe\ii poporului s[u. Este exprimat[ convingerea
asupra faptului c[ filosofii au vorbit ]i ei despre Dumnezeu,
despre monarhie ]i pronie2.
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful @i @nt[re]te
convingerea c[ ]i @n\elep\ii p[g`ni vorbesc despre un singur
Dumnezeu, care poart[ de grij[ fiec[rui om sau tuturor @n
ansamblul neamului omenesc. Existau @ns[ p[g`ni @n\elep\i
care vorbeau despre o pronie fa\[ de @ntregul univers, iar nu fa\
[ de om @n parte. Sf`ntul P[rinte atrage aten\ia c[ o astfel de
@nv[\[tur[ gre]it[ @]i iau @ng[duin\a ]i libertatea de a vorbi,
de a urma ]i de a face orice voiesc, f[r[ ca s[ se team[ c[ vor fi
pedepsi\i. Astfel de oameni nu au nici o n[dejde @n bine ]i @n
Dumnezeu, lipsindu-l pe om de posibilitatea progresului s[u @n
bine. Este amintit[ ]i @nv[\[tura celor care spun despre sufletul
nostru c[ este nemuritor ]i netrupesc ]i de aceea, nici nu poate
fi pedepsit ]i nici nu poate p[timi3.
Discu\ia cu Tryfon @i ofer[ Sf`ntului Iustin Martirul ]i
Filosoful prilejul s[ dea o defini\ie a filosofiei care reprezint[,
dup[ p[rerea lui, lucrul cel mai mare ]i mai vrednic de
Dumnezeu, c[ poate s[ se @nal\e p`n[ la Acesta. Desigur este

1
Pg. 91
2
Pg. 92
3
Pg. 92
 2

o defini\ie larg[. Nu spune @ns[ nimic despre motivul pentru

care ea a fost dat[ oamenilor. #n\elepciunea p[g`n[,
rezumat[ @n termenul de filozofie, aceast[ ]tiin\[ este una
singur[ ]i dac[ to\i i-ar cunoa]te adev[ratul rost, spune Sf`ntul
P[rinte, atunci nu ar mai exista diversitatea ]colilor: platonism,
stoicism, ]coala peripateticilor sau a pitagoreicelor 1. Sf`ntul
Iustin Martirul ]i Filosoful @ncearc[ s[ explice de ce filosofia a
spus s[ fie socotit[ precum o fiin\[ cu mai multe capete. El
spune c[ de la @ntemeietorul fiec[rei ]coli, ucenicii nu au mai
cercetat nimic cu privire la adev[r, socotind adev[ruri doar
lucrurile pe care le-au aflat de la acela.
L a@nceput, Sf`ntul P[rinte a frecventat cursurile ]colii
unui filosof stoic, la care a mers chiar destul[ vreme la acesta.
Dar v[z`nd c[ nu @i vorbe]te nimic despre Dumnezeu, c[ci se
pare c[ nici filosoful nu ]tia multe despre aceasta, Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful a renun\at la dasc[lul s[u 2.
Mai departe, a mers la un peripatetic, considerat de
ceilal\i ca fiind luminat, dar care i-a pretins onorariu. L-a p[r[sit ]
i pe acesta, consider`nd c[ nu este de aceea un filosof adev[rat.
Fr[m`nt[rile sufletului s[u nelini]tit continuau s[-l macine ]i
atunci Sf`ntul P[rinte a mers la un pitagoreu. I-a cerut
@ns[ s[ urmeze mai @nt`i cursurile de muzic[, astronomie ]i
geometrie, consider`nd c[ nu se poate contempla ceva din cele
ce alc[tuiesc fericirea, f[r[ ca mai @nainte s[ fi @nv[\at
lucrurile acestea, care smulg sufletul din limitele sensibilului ]i-
l fac folositor lucrurilor intelectuale. C[ci, spunea acel
pitagoreu, toat[ aceast[ preg[tire ar avea rolul de a ajuta pe om
s[ vad[ ce este @n sine frumosul ]i ce este binele. Sf`ntul
Iustin Martirul ]i Filosoful a fost nevoit s[ renun\e ]i la acel
filosof, g`ndindu-se ]i la timpul lung ce i-ar fi necesar pentru o
astfel de preg[tire3.
#n periplul s[u, Sf`ntul P[rinte merge la platonicieni,
filosofi ce se bucurau atunci de un bun renume ]i cu care
petrece multe ore. Acolo se simte atras de str[daniile pentru
@n\elegerea lucrurilor netrupe]ti ]i de teoria ideilor. N[d[jduia,
spune el, chiar s[ vad[ pe Dumnezeu fa\[ c[tre fa\[ 4.
#n acest moment se petrece cotitura @n via\a Sf`ntului
Iustin Martirul ]i Filosoful, pe care el o relateaz[ pe larg. Este
vorba despre discu\ia purtat[ de el cu un b[tr`n respectabil,
1
Pg. 92-93
2
Pg. 93
3
Pg. 93
4
Pg. 94
 3

pe malul M[rii Mediterane, la Efes. Sf`ntul P[rinte c[uta atunci

un loc potrivit pentru medita\ie, pentru a sta de vorb[ cu sine
@nsu]i. Era, cum spune acel b[tr`n, om iubitor de medita\ie,
iar nu un om iubitor de fapt[ ]i de adev[r 1. El a]eaz[ ra\iunea
mai presus de celelalte ale omului ]i se las[ st[p`nit ]i condus de
aceasta, ar[t`ndu-se capabil s[ poat[ vedea r[t[cirea celor din jur
]i @n\eleg`nd c[ contemporanii nu s[v`r]esc nimic s[n[tos ]i
pl[cut lui Dumnezeu. Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful
considera a]adar atunci c[ @n dob`ndirea @n\elepciunii, avea
nevoie a]adar de filozofie, @n\eleas[ ca ra\iunea cea dreapt[ 2.
Filosofia este definit[ ca fiind ]tiin\a fiin\ei ]i
cunoa]terea adev[rului. Roadele ei sunt tocmai dob`ndirea
fericirii, spune Sf`ntul P[rinte. Despre Dumnezeu, spune el, pe
c`nd era @nc[ necre]tin, c[ este ceea ce este @ntotdeauna
acela]i ]i care este @n acela]i fel; El este cauza fiin\ei tuturor
celorlalte. Aceast[ defini\ie este @n spiritul formul[rilor
platonice, pe aceast[ linie continu`nd discu\ia purtat[ cu b[tr`nul
de pe malul m[rii3. Lucrurile dumnezeie]ti ]i cele omene]ti nu se
@nt`mpl[ @n acela]i fel, c[ci nu exist[ nici o ]tiin\[ care s[ ne
procure cuno]tin\a lor, care s[ ne arate dumnezeirea ]i
dreptatea. Se face o distinc\ie categoric[ @ntre cunoa]terea lui
Dumnezeu ]i a omului, pe de o parte ]i cunoa]terea, de pild[, a
muzicii, aritmeticii sau astronomiei. La cele din urm[ se ajunge
prin @nv[\[tur[, @ndeletnicindu-ne cu ele.
Vederea lui Dumnezeu, spune Sf`ntul Iustin Martirul ]i
Filosoful, nu se dob`nde]te @ndeletnicindu-ne cu o ]tiin\
[ anume, c[ El nu poate fi v[zut cu ochii, ci numai cu mintea.
Sf`ntul P[rinte este @ntrebat dac[ are mintea noastr[ o astfel de
putere ]i dac[ va putea ea s[ vad[ vreodat[ pe Dumnezeu,
c`t[ vreme nu este @mpodobit[ de Duhul Sf`nt4. Relu`nd
cuvintele lui Platon, Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful
subliniaz[ c[ mintea ne-a fost dat[ tocmai pentru a putea omul
privi prin cur[\ia ei @ns[]i fiin\a aceea, despre care ]tim
c[ este o cauz[ a tuturor celor de natur[ intelectual[, care nu
are culoare, nici form[, nici m[rime, nici altceva care se poate
vedea cu ochiul. Dumnezeu este @n\eles ca fiin\a cea mai
presus de orice fiin\[, care nu se poate spune, nici povesti ]i
care este numai frumuse\e ]i bun[tate, ce se afl[ @n sufletele
bune ale oamenilor, cu care se g[se]te ]i @ntr-o @nrudire.
1
Pg. 94
2
Pg. 95
3
Pg. 95
4
Pg. 96
 4

#ntrebat despre @nrudirea omului cu Dumnezeu,

dac[ sufletul nostru are natur[ dumnezeiasc[ ]i nemuritoare ]i
despre felul cum poate vedea el pe Dumnezeu, Sf`ntul P[rinte
r[spunde pe larg. Sufletul omului, organul cunosc[tor, este
diferit de cel al animalelor. Apropierea dorit[ nu este
posibil[ dec`t prin cur[\ie, dreptate ]i celelalte virtu\i. C[ci
cineva nu vede pe Dumnezeu din cauza @nrudirii ]i nici pentru
c[ este spirit, ci pentru c[ este virtuos ]i drept.
Animalele nu pot s[ vad[ pe Dumnezeu, c[ci trupul lor le
este o piedic[, fiind de o alt[ natur[. Sf`ntul P[rinte r[spunde
apoi la @ntrebarea dac[ sufletul omului poate vedea pe
Dumnezeu @n trupul s[u, sau doar dup[ ce se desface de
acesta. Se afirm[ posibilitatea vederii prezente, dar se
insist[ mai ales asupra celei viitoare, c`nd el poate
s[ ating[ ceea ce este mai presus de orice timp 1.
Despre nemurirea sufletului, Sf`ntul Iustin Martirul ]i
Filosoful are unele @ndoieli, c[ci nemurirea sufletului @nseamn[
deopotriv[ ]i atributul lui de nen[scut, cum @nva\[ filosofii
platonici.
Convingerea Sf`ntului P[rinte este c[ sufletele nu sunt
@ns[ nemuritoare, cum nemuritoare nu este nici lumea noastr[.
Totu]i, aceste suflete nu sunt nici muritoare, c[ci o astfel de
posibilitate ar fi favorabil[ oamenilor r[i. Concep\ia sa
eshatologic[ este formulat[ cu claritate: Sufletele celor pio]i
r[m`n @ntr-un loc mai bun, iar cele nedrepte ]i rele @ntr-unul
mai r[u, a]tept`nd acolo vremea judec[\ii. De asemenea, se
exprim[ convingerea c[ sufletele vrednice de Dumnezeu nu
vor muri, @n vreme ce cele rele vor fi pedepsite, totul potrivit
voin\ei lui Dumnezeu2.
Interlocutorul Sf`ntului P[rinte reaminte]te de @nv[\
[turile lui Platon, care spune c[ doar Dumnezeu este nemuritor ]
i nestric[cios, pe c`nd toate celelalte sunt n[scute ]i stric[cioase.
Sufletele vor muri ]i vor fi pedepsite. Despre toate acestea,
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful @]i arat[ lipsa de preocupare,
convins c[ adev[rul nu se g[se]te @n aceast[ form[, @n @nv[\
[tura @n\eleptului p[g`n. Pentru cre]tin, sufletul tr[ie]te nu
pentru c[ este via\[, ci pentru c[ se @mp[rt[]e]te din via\[, c[ci
Dumnezeu voie]te ca el s[ tr[iasc[. Sufletul nu are via\[ prin
sine, ca Dumnezeu. La moartea trupeasc[, spiritul vivificator

1
Pg. 97
2
Pg. 98
 5

pleac[ din el1. Nu este vorba despre trihotomism @n

antropologia Sf`ntului P[rinte.
#n acest punct, dialogul purtat intr[ pe un alt f[ga]. Se
vorbe]te acum despre profe\i, acei oameni ferici\i, drep\i ]i
iubitori de Dumnezeu, care au vorbit @n Duhul Sf`nt despre
lucrurile viitoare. Ei au v[zut adev[rul ]i l-au transmis tuturor
oamenilor. Nu le-a fost team[, nu au lucrat din dorin\a de
slav[ de]art[, ci au fost plini de Duhul Sf`nt. Scrierile profe\ilor,
spune Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful, sunt folositoare, c[ci
vorbesc at`t despre @nceputuri, c`t ]i despre cele cu privire la
sf`r]it. Despre autoritatea incontestabil[ a profe\ilor se spune
c[ ei reprezint[ martori vrednici ai adev[rului, mai presus de
orice dovad[2. Au s[v`r]it minuni, au sl[vit pe Dumnezeu, Care
este F[c[torul tuturor, au vestit pe Hristos, Care avea s[ vin[
de la Tat[l ]i Care este Fiul Tat[lui ceresc.
Se vorbe]te ]i despre altfel de profe\i, cei mincino]i, al
c[ror duh este necurat, care sl[vesc pe demoni. De aceea,
Sf`ntul P[rinte @ndeamn[ pe interlocutorul s[u s[ se roage spre
a-i fi deschise por\ile luminii, c[ci toate acestea nu pot fi v[zute
]i nici @n\elese de to\i, dac[ Dumnezeu ]i Hristosul Lui nu
d[ cuiva s[ @n\eleag[3.
#n acest moment se petrece schimbarea radical[ @n
sufletul Sf`ntului Iustin Martirul ]i Filosoful, c[ci @ntr-@nsul se
aprinde un foc ]i este cuprins de o mare dragoste pentru
profe\i ]i ceea ce ei @nv[\au. Le urmeaz[ cuvintele ]i @n\elege
c[ aceasta este singura filozofie sigur[ ]i aduc[toare de folos.
Ne @ndeamn[ ]i pe noi s[ nu ne dep[rt[m de cuvintele
Domnului, c[ci sunt pline de putere, f[c`nd sufletul s[ se team[,
@mbl`nzind pe om, aduc`nd lini]tea ]i odihna celui ce se
@ndeletnice]te cu studierea lor. Acest @ndemn r[m`ne valabil
pentru oamenii din toate vremurile. Sf`ntul P[rinte zice:
Dac[ voie]ti s[ ajungi la m`ntuire ]i ai @ncredere @n
Dumnezeu, se cuvine ca ]i tu, cunosc`nd pe Hristosul lui
Dumnezeu ]i devenind des[v`r]it, s[ fii fericit 4.
La r`ndul s[u, iudeul Tryfon @l @ndeamn[ pe Sf`ntul
P[rinte s[ se taie @mprejur dup[ cum este legiuit, s[
\in[ sabatul ]i toate cele ale Legii lui Moise, pentru a g[si mil[ @n
fa\a lui Dumnezeu. Tryfon @]i arat[ necredin\a @n Hristos ]i

1
Pg. 99
2
Pg. 100
3
Pg. 100
4
Pg. 100
 6

vede @n credin\a cre]tinilor cauza persecu\iilor ab[tute asupra

lor1.
Plin de delicate\e, dar deopotriv[ hot[r`t, Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful @l mustr[ pe iudeu cu bl`nde\e, zic`ndu-i:
Iart[-\i-se \ie, c[ nu ]tii ce vorbe]ti. Vedem @n continuare
for\a ]i convingerea apologetului, care ]tie c[ nicidecum cre]tinii
nu pot fi @n r[t[cire ]i ei nu vor @nceta s[-]i
m[rturiseasc[ credin\a, chiar dac[ oamenii vor continua s[-i
def[imeze. C[ci cre]tinii nu cred @n basme zadarnice, ci @n
cuvintele pline de Duhul Sf`nt, din care izvor[]te puterea ]i care
sunt @nfloritoare de har2.
#n continuare, Sf`ntul P[rinte ]i Tryfon s-au retras spre
centrul stadionului din Efes, continu`ndu-]i discu\ia despre
atacurile @ndreptate @mpotriva cre]tinilor. Principalul motiv
pentru care cre]tinii erau def[ima\i @l reprezenta faptul c[ ei nu
tr[iau potrivit Legii mozaice ]i nu se t[iau @mprejur. Totu]i,
cre]tinii erau acuza\i ]i de: antropofagie, orgii bahice ]i altele,
dup[ cum Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful @]i propune s[ arate.
Tryfon recunoa]te valoarea preceptelor evanghelice. Pentru
iudeu r[m`ne de ne@n\eles n[dejdea @n Hristos, pe care #l
nume]te un om r[stignit, prin care cre]tinii cred c[ vor dob`ndi
binele de la Dumnezeu. Se repet[ cu insisten\[ necesitatea t[ierii
@mprejur, potrivit poruncii de la cartea Facerii 3.
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful vorbe]te despre
atributul atemporalit[\ii lui Dumnezeu, Care a f[cut ]i a r`nduit
acest univers. Dumnezeul cre]tinilor este acela]i cu Dumnezeul
@n care crede Tryfon, este Cel Care a scos pe str[mo]ii lui din
robia Egiptului, este Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac ]i al lui
Iacov. Legea lui Moise a fost dat[ numai poporului iudeu, dar
Sf`ntul P[rinte vorbe]te despre o alt[ lege, care o
desfiin\eaz[ pe cea dint`i, precum un testament dat mai apoi
@l desfiin\eaz[ pe cel anterior acestuia. Dup[ Hristos, legea cea
de pe urm[, nu mai este altceva, nu mai este nici lege, nici
precept, nici porunc[. Se aduc argumente de la Isaia ]i de la
Ieremia. Cel din urm[ profe\ea, zic`nd: Iat[, vin zilele, zice
Domnul, ]i voi @ncheia cu casa lui Israel ]i cu casa lui Iuda un
testament nou, nu acela pe care l-am @ncheiat cu p[rin\ii lor
(Ieremia XXXI, 31). Aceast[ alian\[ nou[ a fost dat[ oamenilor
spre lumina neamurilor, prin Iisus Hristos Cel r[stignit. @n

1
Pg. 101
2
Pg. 101
3
Pg. 102
 7

numele Lui, oamenii se @ntorc de la r[t[cirea idolatr[, renun\[ la

nedrept[\i ]i r[m`n p`n[ la moarte @n m[rturisire ]i pietate 1.
A]adar, Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful dovede]te faptul
c[ neamul cel binecuv`ntat de Dumnezeu este cel al cre]tinilor,
adu]i la El prin Hristos Domnul, Care S-a r[stignit.
Evreii au nesocotit alian\a nou[ ]i sf`nt[ a lui Dumnezeu,
nu au primit-o ]i nici nu se poc[iesc. Este nevoie de o alt[ t[iere
@mprejur, diferit[ de cea trupeasc[, este ]i un alt sabat, ve]nic.
Respect`nd litera legii, iudeii cred c[ sunt pio]i, dar nu @n\eleg
de ce li s-a poruncit astfel 2. Se cere cur[\enie de p[cate, dintre
care aici se amintesc: ho\ia, desfr`narea, crima. Adev[rata baie,
care spal[ p[catele, nu este nici m[car marea, cu @ntinderea ei
nem[surat[, ci baia aceea m`ntuitoare, este baia celor care
se cur[\[ ]i se poc[iesc @n credin\[, prin s`ngele lui Hristos ]i
prin moartea Lui3.
Cel mai lung argument este luat de c[tre Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful din cartea profetului Isaia (cap. LII-LIV), care
se refer[ la M`ntuitorul nostru Iisus Hristos, la patimile Sale,
Care ca o oaie spre junghiere s-a adus ]i ca un miel, care este
f[r[ de glas. Prin aceasta, Sf`ntul P[rinte vrea
s[ dovedeasc[ @mplinirea cuvintelor rostite odinioar[ de
Evanghelistul Vechiului Testament, de Isaia. }i mai vrea
s[ arate c[ prin baia poc[in\ei ]i a cuno]tin\ei lui Dumnezeu,
dat[ pentru nelegiuirile lui Israel, cre]tinii au crezut ]i cunosc.
C[ci Botezul cre]tin este singurul care poate s[ cur[\easc[ pe to\i
oamenii care se poc[iasc, fiind, cum spune Ieremia (II, 13), apa
vie\ii. Botezul iudeilor cur[\ea doar carnea ]i trupul, fiind f[r[ alt
folos, pe c`nd cel cre]tin cur[\[ sufletul de urgie ]i de
@mbuibare, de invidie ]i de ur[, f[c`ndu-ne cura\i. Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful @l mustr[ pe Tryfon c[ a @n\eles Legea
trupe]te ]i consider[ c[ respect`nd litera ei, atunci este pios 4.
Alte argumente din Vechiul Testament sunt aduse de
c[tre Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful pentru a dovedi, cu
cuvintele profe\ilor, c[ unele cuvinte s-au spus cu privire la
prima venire a lui Hristos, @n smerenie, iar altele s-au spus
despre cea de-a doua Sa venire, c`nd va veni @ntru slav[ ]i
deasupra norilor. #n continuare, se dau sfaturi despre
adev[ratul post, care @i face pe oameni binepl[cu\i @naintea lui

1
Pg. 103
2
Pg. 104
3
Pg. 105
4
Pg. 106
 8

Dumnezeu5. }i Isaia vorbe]te despre post, c`nd el era \inut de

iudei incomplet, zic`nd: #n zilele posturilor voastre, voi g[si\i
voin\ele voastre ]i asupri\i pe to\i supu]ii vo]tri. Iat[, voi posti\i
@n judec[\i ]i @n lupte ]i lovi\i cu pumnii pe cel umil (Isaia
LVIII, 1-11). Adev[ratul post dezleag[ leg[tura nedrept[\ii,
desface c[tu]ele, d[ iertare, @mparte p`ine celui fl[m`nd,
ad[poste]te pe cei s[raci, @mbrac[ pe cei goi. R[splata celui
care \ine astfel postul este mare, c[ci: Atunci va r[s[ri @n
@ntuneric lumina ta, iar Dumnezeul t[u va fi cu tine de-a
pururi. Aceasta este, spune Sf`ntul P[rinte, adev[rata t[iere
@mprejur cerut[ oamenilor2.
#n continuare se vorbe]te despre r[utatea iudeilor. }i
aici se aduc argumente din c[r\ile Vechiului Testament:
Deuteronom ]i Levitic. T[ierea @mprejur cea dup[ trup s-a dat
lui Avraam ca un semn, pentru ca astfel iudeii s[ fie deosebi\i de
alte neamuri. Alt[ deosebire nu exist[. Iudeii au ucis pe profe\i ]i
apoi pe Cel drept. Ei spun cuvinte rele despre cre]tini,
necinstindu-i. Nu au putere s[ @i ucid[, dar dac[ ar putea, ar
face-o. Sunt numi\i cu asprime fii ai nedrept[\ii 3.
Cel mai mare p[cat al iudeilor este acela c[ ei au
r[stignit pe acel Om unic, f[r[ de pat[ ]i drept, prin care vine
vindecarea r[nilor celor care se apropie de Tat[l prin El. C[ci ei ]
tiu despre Hristos c[ a @nviat din mor\i ]i s-a suit la ceruri, a]a
cum profe\ii au vestit. Dup[ aceea, nu numai c[ iudeii nu s-au
poc[it, ci au trimis oameni pe tot p[m`ntul, ca s[ vesteasc[ cum
c[ o nou[ erezie atee, cre]tinismul, s-a ar[tat, aduc`nd acuza\ii
ca ]i cei care nu cunosc @nv[\[tura noastr[. De aceea, Sf`ntul
P[rinte @i mustr[ aspru, zic`nd: Voi nu sunte\i numai cauzatorii
nedrept[\ii voastre, ci, @n genere, ]i cauzatorii nedrept[\ii
tuturor celorlal\i oameni4. #i nume]te morminte v[ruite, pline
de oase.
Tryfon citise cele pe care M`ntuitorul le-a propov[duit ]i
#i reaminte]te cuvintele Lui. Domnul ne porunce]te s[ ne sp[l[m
cu baia aceasta ]i s[ ne t[iem @mprejur cu adev[rata t[iere
@mprejur. Cre]tinii rabd[ suferin\a r[ut[\ilor pe care le aduc lor
ceilal\i oameni, ajuta\i de demoni, rabd[ moartea ]i chinurile,
rug`ndu-se s[ fie milui\i du]manii lor, nevoind s[ fie r[spl[tit
nimeni cu nici cel mai mic lucru r[u5.
1
Pg. 107
2
Pg. 108
3
Pg. 109
4
Pg. 110
5
Pg. 111
 9

Sf`ntul P[rinte subliniaz[ inutilitatea t[ierii @mprejur,

mai pu\in pentru iudei. Nici Botezul iudeilor nu este util, pe c`nd
Botezul cre]tin este numit al vie\ii. Dac[ t[ierea @mprejur ar fi
fost strict necesar[, atunci Adam ar fi fost creat astfel. Lot, la
r`ndul lui, a fost salvat din Sodoma chiar dac[ nu era nici el t[iat
@mprejur. La fel au fost Noe, Melchisedec ]i to\i cei de p`n[ la
Avraam. De aceea, Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful spune:
Drep\ii cei mai sus ar[ta\i au binepl[cut lui Dumnezeu, nu
p[zind s`mbetele1.
Referitor la restric\iile alimentare pe care Legea le
prevedea, Sf`ntul P[rinte subliniaz[ c[ Dumnezeu a poruncit
evreilor s[ nu consume anumite m`nc[ruri pentru ca ei s[-L
aib[ @n fa\[ pe El ]i atunci c`nd m[n`nc[ sau beau. C[ci @n
decursul veacurilor, iudeii s-au ar[tat a fi u]or de @ndep[rtat de
la cunoa]terea lui Dumnezeu 2. #n concluzie, referitor la hran[,
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful spune: Dumnezeu v-a poruncit
prin Moise s[ v[ ab\ine\i de la cele necurate ]i nedrepte ]i
nelegale, fiindc[, cu toate c[ a\i m`ncat man[ @n pustiu, v-a\i
cioplit un vi\el de aur ]i v-a\i @nchinat lui 3.
Nedrept[\ile poporului lui Israel au avut drept consecin\
[ ]i semn de la Dumnezeu porunca sabatului, @mpreun[ cu
celelalte porunci, pentru ca s[ nu se profaneze numele Lui.
Prin gura profetului Iezechia poruncea: Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru; nu v[ lua\i dup[ n[ravurile Egiptului. Sfin\i\i
sabatul Meu ]i va fi ca semn de mijloc @ntre Mine ]i voi
(Iezechia XX).
Referitor la jertfele pe care Legea cerea s[ fie aduse,
Sf`ntul P[rinte subliniaz[ c[ ele se aduceau pentru p[catele
poporului ]i pentru idolatriile lui. C[ci Dumnezeu nu are
nevoie de ofrande aduse de noi oamenii, a]a cum spune prin
Ieremia, zic`nd: Aduna\i-v[ c[rnurile ]i jertfele voastre ]i
m`nca\i-le, c[ci Eu nu am poruncit p[rin\ilor vo]tri s[-Mi aduce\i
nici jertfe ]i nici liba\iuni (Ieremia VII, 21). Iar @n Psalmi se
spune: Oare Eu m[n`nc carnea taurilor, sau voi bea s`ngele
\apilor? Jertfe]te lui Dumnezeu jertf[ de laud[ ]i d[ Celui
Prea@nalt rug[ciunile tale (Psalmi XLIX)4.
A]adar, spune Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful, p[catele
poporului iudeu sunt cauza pentru care Domnul a poruncit s[ se
aduc[ jertfele. Nici templul din Ierusalim, pe care l-a numit
1
Pg. 111-112
2
Pg. 112
3
Pg. 113
4
Pg. 115
 10

cas[ a Sa, nu a fost f[cut fiindc[ Dumnezeu ar fi avut nevoie de

el, ci pentru ca, \in`nd seama de acesta, s[ nu cad[ @n idolatrie.
C[ci Isaia spune: Cerul este scaunul Meu, iar p[m`ntul a]ternut
picioarelor Mele (Isaia LXVI, 1).
Sf`ntul P[rinte @ndeamn[ s[ nu se cad[ @n gre]eala de
a se crede c[ Dumnezeul din timpul lui Enoh ]i a celor net[]a\i
@mprejur, este altul dec`t Cel din vremea lui Moise. Dimpotriv[,
trebuie s[ m[rturisim c[ El, care este @ntotdeauna acela]i, a
poruncit acestea ]i altele de felul acestora din cauza oamenilor
celor p[c[to]i. C[ci Dumnezeu este iubitor de oameni, este
drept ]i este bun1. S[ nu uit[m c[ @nainte de Moise nu a fost
nevoie s[ fie p[zit sabatul, nici r`nduiala s[rb[torilor ]i a
ofrandelor. #nainte de Avraam nu a fost t[ierea @mprejur.
Acum, spune Sf`ntul P[rinte, dup[ venirea @n lume a Fiului lui
Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel n[scut dup[ voin\a lui Dumnezeu,
f[r[ de p[cat din Fecioara Maria, nu mai este nevoie de toate
cele ale Legii. #n plus, Avraam a fost binecuv`ntat ]i f[r[ s[ fie
t[iat @mprejur, dar pentru credin\a cu care a crezut @n
Dumnezeu2. T[ierea aceasta @mprejur este semn, nu
@ndrept[\ire. C[ci partea femeiasc[ nu o prime]te, chiar
dac[ p[ze]te deopotriv[ cele drepte ]i virtuoase. A]adar,
pentru b[rbat este o form[ diferit[ dec`t pentru femeie.
Cre]tinii ]tiu c[ s`ngele circumciziunii a fost desfiin\at ]
i credem @ntr-un singur m`ntuitor, avem o alt[ alian\[, o
alt[ lege. C[ci Iisus Hristos, spune Sf`ntul Iustin Martirul ]i
Filosoful, taie @mprejur pe to\i cei care vor, pentru ca noi to\i
s[ devenim un neam drept, p[zind credin\a, @n\eleg`nd
adev[rul ]i p[str`nd pacea @n lume. De aceea, Sf`ntul P[rinte
cheam[ la el pe to\i oamenii, zic`nd: Veni\i toate neamurile
s[ ne adun[m @n Ierusalimul, care nu va mai fi atacat 3.
Iudeii, care se numesc pe ei copiii lui Avraam, ar voi s[
mo]teneasc[ ]i ei, @mpreun[ cu cre]tinii, chiar ]i numai un mic
loc. Sf`ntul P[rinte vorbe]te despre chemarea neamurilor. Cei
care prigonesc pe Hristos ]i nu se poc[iesc, nu se vor bucura de
a mo]teni nimic @n muntele cel sf`nt, spune el, referindu-se
la iudei. Totodat[, neamurile, care au crezut @n Hristos ]i s-au
poc[it, vor mo]teni cele f[g[duite, al[turi de patriarhi, profe\i ]i
drep\i. Aceasta chiar dac[ nu \in porunca s`mbetei, nici
s[rb[torile iudeilor ]i nu se taie @mprejur. Se aduc alte

1
Pg. 116
2
Pg. 116
3
Pg. 117
 11

argumente din cartea profetului Isaia, care zice: Ridica\i

stindardul @ntru neamuri. C[ci, iat[, Domnul s-a f[cut auzit
p`n[ la marginile p[m`ntului (Isaia LXII)1.
Iudeul Tryfon @l acuz[ pe Sf`ntul Iustin Martirul ]i
Filosoful c[ nu alege dec`t anumite cuvinte ale profe\ilor,
evit`nd pe cele care vorbesc despre p[zirea s`mbetei. Acesta @i
r[spunde c[ le-a trecut sub t[cere nu pentru c[ i s-ar fi
@mpotrivit, ci pentru c[ a crezut c[ au @n\eles c[, chiar
dac[ prin to\i profe\ii le-ar fi poruncit cele ]tiute de ei, totu]i
Domnul strig[ @ntotdeauna acelea]i lucruri pentru
@nv`rto]area inimii, pentru nerecuno]tin\a acelui neam, pentru
a-i face s[ devin[ binepl[cu\i Lui. Toate poruncile au fost date din
cauza r[t[cirilor poporului ales, a @nc[p[\`n[rii sale @n p[cate 2.
T[ria argumentelor pe care Sf`ntul P[rinte le aduce
iudeului vine din faptul c[ el vorbe]te pe baza Scripturilor ]i a
faptelor, chiar dac[ el este net[iat @mprejur. #n climatul
general din vremea scrierii acestei lucr[ri, care era unul de
a]teptare a Parusiei Domnului, @ndemnul pe care Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful @l adreseaz[ este cel de a se poc[i to\i
oamenii, inclusiv iudeul Tryfon ]i poporul lui. C[ci c`nd va sosi
clipa s[ vin[ Hristos, nu va mai avea rost poc[in\a, nici
pl`ngerea p[catelor. Acum este timpul pentru to\i s[ #l cunoasc[
pe Hristos3.
T[ierea @mprejur a trupului nu este dorit[ de
Dumnezeu, c[ci a fost doar un semn. Ea nu este folositoare
neamurilor. C[ci chiar dac[ ar fi cineva scit, sau pers, el poate
avea cuno]tin\a lui Dumnezeu ]i a Hristosului Lui, dac[ p[ze]te
drept[\ile ve]nice, se taie @mprejur cu t[ierea @mprejur cea
bun[ ]i folositoare ]i este prieten al lui Dumnezeu. Iar prin gura
lui David, Domnul a zis despre neamuri: Poporul pe care nu l-
am cunoscut, Mi-a servit Mie (Psalmi XXXIII, 10). De aceea,
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful @ndeamn[ pe Tryfon ]i pe to\i
oamenii ca s[ #l sl[veasc[ pe Dumnezeu, c[ci El a cercetat
deopotriv[ pe to\i oamenii, inclusiv pe neamuri. Jertfele lor sunt
@nc[ mai bine primite dec`t ale iudeilor. Iar despre cre]tini
spune c[ nu mai au nevoie de t[ierea @mprejur, c`t timp au
Botezul @n Duhul Sf`nt. Toate cuvintele rostite de Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful au fost luate chiar din Vechiul Testament, pe
care Tryfon @l cuno]tea ]i trebuia s[ le primeasc[ 4. Din p[cate,
1
Pg. 118-119
2
Pg. 120
3
Pg. 121
4
Pg. 122
 12

iudeii le ascult[ f[r[ a @ncerca s[ le cuprind[ adev[rata

semnifica\ie.
#n continuare, Sf`ntul P[rinte vorbe]te despre Parusia
Domnului. Din cauza r[ut[\ii iudeiilor, Domnul este calomniat de
cei f[r[ minte, care spun c[ El nu a @nv[\at @ntotdeauna pe
to\i oamenii lucruri drepte. Pentru necredincio]i, aceste @nv[\
[turi sunt lipsite de ra\iune ]i nevrednice de Dumnezeu. Ei
sunt lipsi\i de harul de a cunoa]te. Pentru cre]tini, @ns[,
cuvintele Domnului sunt, cum spune psalmistul, mai dulci
dec`t mierea ]i fagurul (Psalmi XVIII, 11) ]i nu renun\[ la ele
p`n[ la moarte. Credem @n Domnul ]i ne rug[m ca El s[ ne
p[zeasc[ de duhurile rele ]i r[t[citoare, prin Iisus Hristos. Cerem
s[ r[m`nem f[r[ de pat[, prin El, Care este ajut[tor ]i
r[scump[r[tor. De numele Domnului, demonii tremur[ ]i se
supun Lui1.
Dac[ lucrarea Sa a fost at`t de puternic[ @n vremea
p[timirii Sale, @ntreab[ Sf`ntul P[rinte, c`t de mare va fi
aceasta, la str[lucita Lui venire? 2. Pe larg, se prezint[ felul cum
se va petrece Parusia, pornind de la cuvintele profetului Daniil
(VII, 9-28). Se spune c[ Domnul va veni pe nori, ca un Fiu al lui
Omului, @mpreun[ cu @ngerii S[i, cu haine ca z[pada de
albe. Din fa\a Lui \`]nea un r`u de foc, iar puterea Sa era
ve]nic[. Toate puterile cere]ti se vor supune Lui.
Iudeul Tryfon refuz[ s[ cread[ c[ Hristos, Cel despre Care
spune c[ a venit necinstit ]i f[r[ de slav[ (Isaia LIII, 2-3), este
Cel a]teptat. De aceea, Sf`ntul P[rinte aduce noi argumente
scripturistice, pentru a face dovada cuvenit[, n[d[jduind c[ va fi
cineva care s[ @n\eleag[ din ele cele necesare pentru m`ntuirea
ve]nic[, ce vine @n har de la Domnul Savaot 3.
Alte argumente sunt alese de Sf`ntul P[rinte din
cuvintele lui David, prin care vrea s[-l conving[ pe Tryfon
c[ Hristos este numit Domn ]i Tat[l L-a ridicat @ntru slav[,
dup[ #nvierea Sa din mor\i. C[ci psalmistul spune (Psalmi CIX):
Zis-a Domnul, Domnului meu: Stai de-a dreapta Mea, p`n[ ce
voi pune pe du]manii T[i a]ternut picioarelor Tale Tu e]ti preot
@n veac dup[ r`nduiala lui Melchisedec. Iudeii t`lcuiau acest
psalm, ca ]i cum el s-ar referi la regele Iezechia. Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful le aminte]te c[ ei sunt @n r[t[cire. C[ci
Iezechia, de pild[, nu a fost preot, nicidecum preot @n veac.

1
Pg. 123
2
Pg. 124
3
Pg. 125
 13

Cuvintele psalmistului se refer[ la Hristos, pe Care Dumnezeu

L-a ar[tat cu jur[m`nt arhiereu, datorit[ necredin\ei poporului
evreu. Iar Domnul pe cei t[ia\i @mprejur, care vin la El, cer`nd
binecuv`ntare ]i crez`nd, @i prime]te. Acela]i Psalm CIX @i
descoper[ Sf`ntului P[rinte alte argumente pentru smerenia
Domnului, dar ]i pentru @n[l\area Sa1.
Un alt fragment din Sf`nta Scriptur[ este @n\eles de
iudei ca fiind spus despre regele Solomon, c`nd de fapt a fost
rostit cu privire la Hristos. C`nd Psalmul XVIII zice c[ Legea
Domnului este f[r[ pat[, nu se refer[ la Legea lui Moise, ci la
Legea cea nou[, la noua alian\[. Iar @n Psalmul LXXI se spune:
Dumnezeule, d[ judecata Ta @mp[ratului, dar nu despre
Solomon, ci despre @mp[ratul ve]nic, la Hristos. Hristos este
@mp[rat, preot, Dumnezeu, Domn, @nger, om, conduc[tor de
cete, piatr[ ]i prunc. El s-a @n[l\at la cer, av`nd o @mp[r[\ie
ve]nic[. El va cru\a pe s[rac ]i pe lipsit ]i va m`ntui sufletele
celor lipsi\i Numele Lui va fi binecuv`ntat @n vecii vecilor
Binecuv`ntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care singur
face minuni (Psalmi LXXI). A]adar, toate cele spuse @n psalm
nu se refer[ la regele Solomon2.
#n continuare, Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful vorbe]te
despre cre]tinii adev[ra\i. El r[spunde acuza\iei lui Tryfon, care
spune c[ unii dintre cei care se socotesc cre]tini, m[n`nc[ din
m`nc[rurile jertfelor idolilor, spun`nd c[ nu sunt v[t[ma\i cu
nimic.
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful ]tie despre existen\a
acelora care m[turisesc credin\a c[ Hristos cel r[stignit este
Domn ]i Hristos, care vin @ns[ de la duhurile r[t[cirii. Ace]tia
nu sunt @ns[ @nv[\[ceii adev[ratei ]i curatei @nv[\[turi a lui
Iisus Hristos. M`ntuitorul #nsu]i a vestit venirea profe\ilor
mincino]i, a schismelor ]i ereziilor. C[ci, spune El, se vor ridica
mul\i Hristo]i mincino]i ]i mul\i dintre credincio]i se vor r[t[ci
(Matei XXVI, 11-24). Pe cei care au @nv[\at gre]it, spune Sf`ntul
P[rinte, cre]tinii @i numesc dup[ numele celor care au @nceput
acele @nv[\[turi eronate. Cu to\ii @ns[ au o
caracteristic[ comun[: ei def[imeaz[ pe Creatorul tuturor ]i pe
Hristos, Cel care a fost profe\it ]i care a ]i venit. Cu cei
necredincio]i, @nva\[ Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful, nu avem
nici o leg[tur[, cunosc`nd c[ ei sunt f[r[ de Dumnezeu, @mpio]i,
nedrep\i ]i nelegiui\i, simpli m[rturisitori ai numelui lui Hristos.

1
Pg. 126-127
2
Pg. 127-129
 14

Sunt aminti\i: marcioni\ii, valentinienii, vasilidienii, saturnilienii.

Mul\i filosofeaz[ ]i poart[ numele dup[ p[rintele sistemului
lor. }i persecu\iile ]i moartea cre]tinilor au fost vestite de
Hristos mai @nainte, @nc`t cuv`ntul ]i fapta Lui s[ nu se arate
vrednice de contrazicere. De aceea, cre]tinii se roag[ pentru
to\i oamenii, @nc[ ]i pentru cei vr[jma]i, ca ei s[ nu mai
def[imeze pe Hristos, Cel @ntru totul f[r[ de pat[ ]i de
neatacat, ci s[ cread[ @ntr-#nsul ]i @n a doua Sa venire,
pentru ca astfel to\i oamenii s[ se m[rturiseasc[ ]i s[ nu fie
condamna\i la pedeapsa de veci1.
Tryfon cere s[ @i fie aduse dovezi c[ Hristos, care s-a
propov[duit c[ va fi p[timitor ]i va veni @n chip str[lucit, este Cel
despre Care s-au profe\it acestea. Sf`ntul P[rinte pleac[ @nt`i
de la Psalmul XXIII, dovedind c[ cele cuprinse aici nu sunt cu
privire la Solomon, ci la Hristos. Psalmistul exclam[: Al
Domnului este p[m`ntul ]i toat[ plinirea lui Ridica\i, boieri,
por\ile voastre ]i @n[l\a\i-v[ voi, por\i ve]nice ]i va sta
@mp[ratul slavei Domnul Cel tare ]i puternic @n r[zboi Cine
este Acest #mp[rat al slavei? Domnul puterilor (Psalmi XXIII).
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful reaminte]te lui Tryfon c[ nu se
putea spune despre Solomon c[ este Domnul puterilor.
#ns[ Hristos, c`nd a @nviat ]i s-a @n[l\at la ceruri, a poruncit
boierilor s[ deschid[ por\ile cerului, pentru ca s[ intre Acesta,
Care este #mp[ratul slavei ]i urc`ndu-se, s[ ]ead[ de-a dreapta
Tat[lui2.
Alte locuri sunt aduse @n sprijinul ideilor sale de c[tre
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful. De pild[, @n Psalmul XLVI se
spune: C`nta\i lui Dumnezeu, c`nta\i C[ci rege peste tot
p[m`ntul este Dumnezeu Dumnezeu domne]te peste
popoare (Psalmi XLVI, 5-9). Iar @n Psalmul XCVIII se spune:
Domnul a @mp[r[\it, s[ se cutremure popoarele! El, Cel ce este
mai presus de heruvimi, p[m`ntul s[ tresalte!... #n[l\a\i pe
Domnul Dumnezeul nostru ]i v[ @nchina\i a]ternutului
picioarelor Lui, c[ Sf`nt este (Psalmi XCVIII).
Se ]tie c[ iudeii nu aveau voie s[ ia parte la discu\iile cu
cre]tinii. Tryfon @]i exprim[ @ntr-un fel p[rerea de r[u fiindc[ a
@nceput acest dialog. C[ci el nu @n\elege cum Hristos Cel
r[stignit s-a @n[l\at la cer ]i Lui trebuie s[ ne @nchin[m 3.

1
Pg. 129-130
2
Pg. 131
3
Pg. 132
 15

Sf`ntul P[rinte se str[duie]te @ns[, mi]cat de

comp[timire, lupt`nd din toate puterile s[ @i fac[ pe iudei
s[ @n\eleag[ @nv[\[tura cre]tin[, chiar dac[ lor li se pare a fi
ceva ciudat. #nc`t @n ziua judec[\ii, el s[ se simt[ f[r[ de vin[.
#n ceea ce le spune iudeilor, le cere lor s[ nu se tulbure, ci s[ fie
ascult[tori zelo]i, st[ruind @n cerectare, dispre\uind tradi\iile lor
gre]ite, care arat[ c[ @n\elep\ii iudei nu au putut
s[ @n\eleag[ cele spuse de Dumnezeu prin Duhul Sf`nt. #n
Psalmul XLIV se spune despre Hristos: V[rsatu-s-a harul @ntru
buzele tale. Pentru aceasta te-a binecuv`ntat Dumnezeu @n
veac Scaunul T[u, Dumnezeule, @n veacul veacului este toiag
de @ndreptare, toiagul @mp[r[\iei Tale. Iubit-ai dreptatea ]i ai
ur`t nelegiuirea De fa\[ a stat @mp[r[teasa, de-a dreapta Ta,
@n hain[ aurit[ @mbr[cat[ ]i prea@nfrumuse\at[... Pentru
aceasta popoare se vor m[rturisi \ie @n veac ]i @n veacul
veacului (Psalmi XLIV)1.
Faptul c[ iudeii @i ur[sc pe cre]tini nu este lucru de
mirare, aceasta ar[t`nd g`ndurile lor, ie]ite dintr-o
inim[ @nv`rto]at[. La fel vorbea odinioar[ profetul Ilie, care a
cerut iertare pentru poporul lui Israel. }i dac[ atunci Dumnezeu
nu i-a pedepsit, datorit[ celor drep\i, nici acum nu @i
pedepse]te, c[ci sunt iudei ce se @ntorc la cuno]tin\a numelui
lui Hristos ]i p[r[sesc calea r[t[cirii. }i fiecare prime]te darurile
dup[ vrednicie, @n numele lui Hristos. Ia duhul @n\elepciunii, al
t[riei, ori al vindec[rii, al cunoa]terii mai @nainte, al @nv[\[turii,
ori al temerii de Dumnezeu2.
Se reaminte]te c[ s-a profe\it c[, dup[ #n[l\area
Domnului, El va opri pe oameni din r[t[cire ]i le va da daruri.
Cre]tinii sunt primitorii acelor daruri, @n vreme ce iudeii
cinstesc pe Dumnezeu numai cu buzele. Cre]tinii, instrui\i
fiind @n adev[r, #l cinstesc pe Dumnezeu ]i @n fapte ]i @n
cuno]tin\[ ]i @n inim[, p`n[ la moartea lor. Sf`ntul P[rinte
atrage aten\ia c[ unii iudei, din teama persecu\iilor, refuz[ s[ #l
cinsteasc[ pe Hristos. Persecutorii sunt mi]ca\i de duhul cel
r[u ]i r[t[citor al ]arpelui, care @i @ndeamn[ s[ prigoneasc[ pe
cei care m[rturisesc numele lui Hristos3.
Iudeul Tryfon cere de la Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful
dovada c[ Cel r[stignit, @nviat ]i @n[l\at la ceruri este Hristosul
lui Dumnezeu. I se r[spunde c[ va primi dovezile cerute, la

1
Pg. 133
2
Pg. 134
3
Pg. 134-135
 16

locul cuvenit. Acum arat[ c[ imaginea lui Hristos a fost

pre@nchipuit[ prin taina mielului pascal. Cu s`ngele mielului se
ungeau casele, iar dup[ cuv`ntul credin\ei lui Hristos sunt un]i
cei care cred @n Hristos. Porunca de a se consuma tot mielul
era un simbol al p[timirii crucii, prin care Hristos avea
s[ p[timeasc[. Poruncind s[ se aduc[ doi \api ca jertf[ de isp[]ire
]i de ofrand[, se vesteau cele dou[ veniri ale lui Hristos. C[ci El
a fost ofrand[ pentru to\i p[c[to]ii, care vor voi s[ se poc[iasc[ 1.
Ofranda de floare de f[in[, pe care o aduceau cei ce se
cur[\eau de lepr[, pre@nchipuia p`inea euharistic[, pe care
Iisus Hristos, Domnul nostru, ne-a dat-o ca s[ o aducem, @n
amintirea p[timirii pe care a r[bdat-o El pentru oameni. C[ci
prin aceast[ jertf[ a Sa, sufletele oamenilor au fost cur[\ite de
toat[ r[utatea. Astfel, cre]tinii pot mul\umi lui Dumnezeu,
Creatorul tuturor, dar ]i pentru c[ El ne-a eliberat de r[utate,
devenind p[timitor, dup[ voia Lui2.
Frumoase cuvinte sunt spuse de c[tre Sf`ntul P[rinte
despre Sf`nta Euharistie, jertfa oferit[ de noi, neamurile, p`inea
euharistic[ ]i paharul. }i porunca t[ierii @mprejur a pruncilor de
parte b[rb[teasc[, la opt zile, reprezint[ o pre@nchipuire a
adev[ratei circumciziuni, cu care ne-am circumcis de r[t[cire ]i
r[utate, prin Cel ce a @nviat din mor\i. Iar @n ce prive]te
\inerea Duminicii, aceast[ zi este una a s`mbetelor, cea dint`i
dintre toate zilele, a opta ]i @nt`ia. Cele dou[sprezece clopo\ele
prinse de mantia arhiereului de la templu semnific[ pe cei
doisprezece Sfin\i Apostoli, prin care tot p[m`ntul s-a umplut
de slava ]i harul lui Dumnezeu ]i ale Hristosului S[u. Despre
lucrarea apostolic[, psalmistul vestea cu mult @nainte, zic`nd:
#n tot p[m`ntul a ie]it vestirea lor ]i p`n[ la marginile lumii,
cuvintele lor (Psalmi XVIII, 4)3. Rezum`nd, Sf`ntul Iustin
Martirul ]i Filosoful afirm[ ]i @nt[re]te c[ toate acestea ]i multe
alte spuse ale Vechiului Testament sunt pre@nchipuiri,
simboluri ]i vestiri despre cele ce aveau s[ se @nt`mple lui
Hristos4.
Prin Avraam a fost dat[ t[ierea @mprejur. Prin Moise s-au
dat r`nduielile referitoare la sabat, jertfe, ofrande ]i s[rb[tori,
toate datorit[ @nv`rto][rii inimii lui Israel. Ele aveau
s[ @nceteze odat[ cu Na]terea cea din Fecioara a Fiului lui
Dumnezeu, dup[ voia Tat[lui. S-au @mplinit ]i profe\iile de mai
1
Pg. 135-136
2
Pg. 136
3
Pg. 137
4
Pg. 138
 17

@nainte. Cre]tinii nu mai primesc t[ierea @mprejur trupeasc[, ci

pe cea duhovniceasc[, prin botez ]i, prin mila de la Dumnezeu.
Isaia a vorbit mai @nainte despre neamul lui Hristos, care a
r[mas nespus oamenilor (Isaia LIII, 8). Prin roua Lui ne-am
vindecat noi, p[c[to]ii. Despre fecioria Mariei, spune a]a l[murit
Isaia: Iat[, Fecioara va lua @n p`ntece. Din neamul lui
Avraam nu s-a n[scut nimeni dintr-o fecioar[, dec`t numai
Hristos. Isaia nu a folosit cuv`ntul t`n[r[, ci pe cel de
Fecioar[. Toate acestea ne @ndeamn[ s[-L m[rturisim astfel pe
Hristos1.
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful se str[duie]te s[ @l
conving[ pe Tryfon cu argumentele lui, dar cere aceluia s[ nu
mai fie cu inima @mpietrit[. Iudeii se @n]eal[ c`nd cred c[, fiind
din s[m`n\a lui Avraam, vor mo]teni @ntru totul bunurile care
s-au vestit c[ se vor da de la Dumnezeu, prin Hristos. C[ci cele
f[g[duite vor fi primite numai de oamenii care se vor asem[na
cu totul, @n cuget, cu credin\a lui Avraam, cu evlavia ]i cu
s[v`r]irea drept[\ii. Numai alung`nd din sufletele lor n[dejdea
de]art[, iudeii vor afla calea iert[rii p[catelor ]i vor dob`ndi
adev[rata n[dejde a mo]tenirii bunurilor vestite. De aceea, @i
@ndeamn[ s[ cunoasc[ pe Hristos ]i s[ primeasc[ baia Botezului,
pentru iertarea p[catelor2.
O alt[ @ntrebare a lui Tryfon este aceea dac[ oamenii
care au tr[it dup[ Legea lui Moise, vor fi, la @nviere, r[spl[ti\i ca
drep\ii Vechiului Testament, ca Iacov, de pild[, ori ca Noe.
Sf`ntul P[rinte @i r[spunde c[ ]i cei care au tr[it dup[ Lege se
vor m`ntui. C[ci aceast[ Lege @nva\[ pe oameni
s[ s[v`r]easc[ cele ce sunt de la natur[ bune, cuvioase ]i drepte.
Cei ce au s[v`r]it bunurile cele ve]nice, sunt binepl[cu\i lui
Dumnezeu ]i ei vor fi m`ntui\i prin acest Hristos 3. Ei vor @nvia
@mpreun[ cu Noe, sau Iacov, dar ]i cu cei care au recunoscut
pe Hristos ca fiind Fiul lui Dumnezeu, Care a fost mai @nainte
de ludeaf[r ]i mai @nainte de lun[ ]i Care a binevoit,
@ntrup`ndu-se, s[ se nasc[ din aceast[ Fecioar[ din neamul lui
David. Prin Hristos, moartea a fost dispre\uit[, iar la a doua
venire a Domnului, moartea va @nceta cu des[v`r]ire, pentru
cei ce au crezut @n El ]i au tr[it @ntr-un chip binepl[cut Lui.
Cei p[c[to]i, spune Sf`ntul P[rinte, vor fi trimi]i ca s[ fie

1
Pg. 138-139
2
Pg. 139-140
3
Pg. 140
 18

pedepsi\i la judecata ]i la condamnarea focului celui

ne@ncetat1.
Iudeul Tryfon @ntreab[ apoi pe Sf`ntul Iustin Martirul ]i
Filosoful dac[ iudeii pot s[ \in[ ]i Legea, dar
s[ cread[ deopotriv[ @n Iisus Hristos Cel r[stignit, ca @n Unul ce
este Hristosul lui Dumnezeu, m`ntuindu-se. Sf`ntul P[rinte
r[spunde @ns[ nuan\at, studiind dac[ mai este posibil[ \inerea
@n prezent a Legii @n toate detaliile. R[spunde ]i Tryfon c[, de
pild[, mielul pascal nu mai poate fi jertfit, ca de altfel nici \apii.
Concluzia acestei imposibilit[\i este evident[. Totu]i, r[m`n
sabatul, t[ierea @mprejur ]i alte obliga\ii. #ns[, @nainta]ii lui
Moise, observ[ Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful, s-au m`ntuit ]i
f[r[ s[ le respecte pe toate. C[ci poruncile au fost date pentru
@nv`rto]area inimii lor, pentru a-L avea pe Dumnezeu @naintea
ochilor ]i pentru a nu se dep[rta de credin\a @n El 2.Spre
deosebire de iudei, cre]tinii sufer[ pedepsele ]i se bucur[ c`nd
sunt uci]i, convin]i c[ Dumnezeu ne va @nvia prin Hristos.
Iudeul care \ine ]i prescrip\iile Legii, dar care crede @n
Hristos, se va m`ntui, spune Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful,
dac[ nu va vrea s[ conving[ ]i pe al\ii s[ fac[ precum el,
@nv[\`ndu-i c[ nu se vor m`ntui, dac[ nu vor p[zi Legea. #n
concluzie, cei care sunt cre]tini, dar care voiesc s[ mai p[zeasc[
]i tot ce mai pot acum din cele ale lui Moise, nec[ut`nd s[ @i
conving[ ]i pe al\ii s[ se taie @mprejur ca ei, ace]tia trebuie
s[ fie primi\i cu bra\ele deschise, r[m`n`nd @n comuniune cu
ei, ca unii care suntem fra\i 3. C`t despre iudeii care spun
c[ cred @n Hristos, dar silesc pe cei dintre neamuri, care sunt
cre]tini, s[ \in[ Legea, ace]tia nu trebuie s[ fie accepta\i. #n fine,
exist[ ]i cei care, cre]tini fiind, ajung s[ t[g[duiasc[ pe Hristos ]i
s[ tr[iasc[ dup[ Lege. Dac[ ei nu se vor poc[i @nainte de moarte,
nu se pot nicidecum m`ntui, cum nu se vor m`ntui iudeii ce
nu cred @n Hristos. Cu at`t mai mult nu se vor m`ntui cei care,
@n sinagogi au anatematizat ]i anatematizeaz[ pe cei ce cred
@n Acest Hristos4. #n toate, @nva\[ Sf`ntul P[rinte, s[ \inem
cont de iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Care socote]te drept
]i, f[r[ de p[cat pe cel care se poc[ie]te.
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful vorbe]te @n continuare
despre existen\a lui Hristos mai @nainte de veacuri. Tryfon nu
@n\elege c[ Hristos a existat mai @nainte, fiind Dumnezeu mai
1
Pg. 141
2
Pg. 142
3
Pg. 143
4
Pg. 144
 19

@nainte de veacuri, dar @n acela]i timp S-a n[scut ]i a

@ng[duit a fi om. Pentru iudei acesta este un paradox. Erau
iudei care m[rturiseau despre Hristos c[ a fost om dintre
oameni1.
Hristos a fost ca un om dintre oameni. Vor fi dou[ veniri
ale Lui. Mai @nt`i El a fost p[timitor, dar apoi va veni sl[vit ]i
judec[tor al tuturor. Ilie va fi @naintemerg[tor la a doua Sa
venire, @n ziua cea @nfrico][toare a Parusiei. Frumoase cuvinte
se spun ]i despre Sf`ntul Ioan Botez[torul. Duhul profetic al lui
Dumnezeu, cum este numit Sf`ntul Duh, a fost ]i @n Ilie ]i @n
Ioan2.
Au fost profe\ii ]i despre venirea lui Ioan. Astfel, Isaia
spune: Glasul celui ce strig[ @n pustie: G[ti\i calea Domnului,
drepte face\i c[r[rile Dumnezeului nostru (Isaia XL). Tryfon
refuz[ s[ accepte c[ acestea s-au spus despre Ioan. Dar Sf`ntul
P[rinte reaminte]te c[ de la Sf`ntul Ioan Botez[torul nu a mai
fost nici un profet al poporului ales. C`nd Hristos a venit la el, la
Iordan, l-a oprit s[ mai profe\easc[. }i a zis: Legea ]i profe\ii au
fost p`n[ la Ioan Botez[torul (Matei XI, 12).
Se aduce ]i profe\ia f[cut[ patriarhului Iacov despre
faptul c[ vor fi dou[ veniri ale lui Hristos, din care cea dint`i va fi
@ntru p[timire, iar dup[ aceasta nu va mai fi nici un profet ]i nici
un @mp[rat din poporul ales. Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful
spune c[ Duhul Sf`nt din cauza aceasta a vorbit cuvintele
acestea @n parabol[ ]i @n chip acoperit: Nu va lipsi Domn din
Iuda ]i nici conduc[tor din coapsele lui, p`n[ vor veni cele ce-i
sunt hot[r`te lui. }i El va fi a]teptarea neamurilor ]i va lega de
vi\[ asinul S[u (Facere XLIX, 8-12). A]adar, se ]tie c[ profe\iile
au @ncetat cu Sf`ntul Ioan Botez[torul, iar din vremea
M`ntuitorului, iudeii au @ncetat s[ mai aib[ regele lor, fiind
condu]i mai @nt`i de @mp[ratul roman. Iar cuvintele: El va fi
a]teptarea neamurilor arat[ simbolic cele dou[ veniri ale Lui ]i
faptul c[ neamurile vor crede @n El 3. Cuvintele: va lega de vi\
[ asinul Lui se refer[ la Intrarea Domnului @n Ierusalim, c`nd a
poruncit ucenicilor s[ #i aduc[ o asin[ cu un m`nz (Matei XXI,
2) ]i pe care a intrat c[lare @n Ierusalim. Cu toate c[ ]tiu
c[ astfel s-a @mplinit profe\ia, iudeii r[m`n cu inima
@nv`rto]at[. M`nzul ne@n]euat al asinei era simbol al celor
dintre neamuri, iar asina @n]euat[ era simbol al poporului

1
Pg. 144-145
2
Pg. 145-147
3
Pg. 149-150
 20

evreu. Profetul Zaharia a vorbit despre @mpr[]tierea ucenicilor

lui Hristos, la arestarea Sa de iudei. Dup[ r[stignire, ucenicii s-au
@mpr[]tiat, p`n[ la #nvierea Domnului. Apoi ei au @nceput
s[ propov[duiasc[, iar noi cre]tinii suntem siguri @n credin\a ]i
@n @nv[\[tura Lui1.
Duhul cel profetic, Duhul Sf`nt, spune Sf`ntul P[rinte,
a m[rturisit c[ nu exist[ ]i un alt Dumnezeu, afar[ de Creatorul
tuturor. Dumnezeul nostru este Dumnezeul dumnezeilor ]i
Domnul domnilor, cel mare ]i puternic ]i de temut
(Deuteronom X, 17). Cei care se @nchin[ la idoli sunt
condamna\i2.
Se vorbe]te @n continuare despre teofania de la stejarul
Mamvri. T`lcuitorii evrei considerau c[ cele trei persoane care se
arat[ lui Avraam sunt @ngerii Mihail, Gavriil ]i Rafael. Nu la fel
crede Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful, care vede @ntre cele
trei persoane pe Logosul Tat[lui. Unul este Creatorul tuturor ]i
Tat[l, Care r[m`ne de-a pururi @n cer ]i Care nu s-a ar[tat ]i nu
a vorbit prin El singur nim[nui. Ceea ce nu acceptau iudeii era
faptul c[ exist[ ]i un alt Dumnezeu sau Domn ]i exist[ Duhul
Sf`nt, @n afar[ de Creatorul tuturor3.
Cel care era sub stejar, a spus lui Avraam c[ se va
@ntoarce ]i el ]tia mai @nainte c[ era necesar ca s[ @l
sf[tuiasc[ pe Avraam. El era Dumnezeu. Mai apoi, s-a ar[tat ]i
celorlal\i patriarhi ]i profe\i. Chiar dac[ Sf`ntul Iustin Martirul ]i
Filosoful este departe de @n\elegerea dogmei Sfintei Treimi ca
ast[zi, totu]i el deosebe]te numeric cele trei Persoane Treimice.
Str[dania sa este de a dovedi scripturistic lui Tryfon c[ Cel care
s-a ar[tat lui Avraam, Isaac ]i Iacov este Altul dec`t Creatorul
tuturor, este un altul cu num[rul, iar nu cu voin\a personal[ 4.
Alte argumente scripturistice arat[ c[ trebuie
s[ m[rturisim c[ se d[ numirea de Domn, de Duhul Sf`nt altuia,
@n afar[ de Cel care este Creatorul tuturor. De pild[, profetul
David spunea: Zice Domnul, Domnului meu: Stai de-a dreapta
Mea, p`n[ ce voi pune (Psalmi CIX, 1). Tryfon accept[ ideea c[
Duhul Sf`nt mai nume]te Dumnezeu ]i Domn pe altul, @n afar[
de P[rintele tuturor ]i de Hristosul Lui5.
Un alt subiect disputat este cel referitor la ceea ce au
m`ncat @ngerii, din cele puse @nainte de Avraam. Scriptura
1
Pg. 150-151
2
Pg. 152
3
Pg. 152-153
4
Pg. 154
5
Pg. 155
 21

spune despre evreii din pustiu c[ ei au m`ncat p`inea

@ngerilor. Nu @n\elegem c[ @ngerii au m`ncat, dar nu
mestec`nd cu din\ii, ci cu m[selele1.
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful m[rturise]te c[ a primit
de la Dumnezeu harul de a @n\elege Scripturile, de care har se
roag[ s[ se @mp[rt[]easc[ to\i oamenii, @n chip gratuit ]i din
abunden\[.
Se reaminte]te episodul biblic. @n care Iacov a v[zut pe
Dumnezeu, primind numele Israel: Numele t[u nu se va mai
chema Iacov, ci Israel ve fi numele t[u, fiindc[ te-ai luptat cu
Dumnezeu. }i l-a binecuv`ntat pe el acolo (Facere XXXII, 30).
Dumnezeu s-a ar[tat lui Iacov pe c`nd fugea de fratele
lui Esau, ]i ca @nger, ]i ca Dumnezeu, ]i ca Domn, El care s-a
ar[tat @n form[ de b[rbat lui Avraam ]i care @n form[ de om s-a
ar[tat, lupt`nd cu Iacov2.
O alt[ teofanie amintit[ de c[tre Sf`ntul Iustin Martirul ]i
Filosoful este cea prin care Dumnezeu a vorbit lui Moise @n
flac[ra de foc dintr-un tufi], a]a cum spune cartea Ie]irii. Tryfon
@n\elege aici o anghelofanie, spun`nd c[ @n para focului s-a
ar[tat un @nger, iar lui Moise i-a vorbit ]i Dumnezeu deodat[ cu
@ngerul. Aceasta nu schimb[ mult lucrurile, c[ci chiar
dac[ zice\i c[ au fost doi, @nger ]i Dumnezeu, ori]icine, av`nd
pu\in[ minte, nu va @ndr[zni s[ spun[ c[ F[c[torul tuturor ]i Tat[l,
p[r[sind toate cele mai presus de cer, S-a ar[tat @ntr-un mic
col\i]or de p[m`nt3.
Sf`ntul P[rinte vorbe]te ]i despre existen\a unui principiu
n[scut din Dumnezeu, care se mai nume]te de c[tre Duhul
Sf`nt ]i slav[ a Domnului, alteori Fiu, alteori #n\elepciune,
alteori @nger, alteori Dumnezeu, alteori Domn ]i Cuv`nt.
Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful subliniaz[ c[ El @]i are
numirea dup[ felul cum sluje]te voin\ei p[m`nte]ti. Este n[scut
din Tat[l, prin voin\[4.
Despre felul na]terii se vorbe]te prin exemplu. De pild[,
c`nd rostim un cuv`nt, nu se @mpu\ineaz[ @n vreun fel
cuv`ntul din noi, vorbind. Iar c`nd un foc ia na]tere dintr-un alt
foc, nu se mic]oreaz[ cel dint`i, ci r[m`ne la fel. Dumnezeu
#nsu]i, Care s-a n[scut din P[rintele tuturor, este ]i Cuv`ntul ]i
#n\elepciunea ]i Puterea ]i Slava Celui ce L-a n[scut 5.
1
Pg. 158
2
Pg. 160
3
Pg. 161
4
Pg. 163
5
Pg. 163
 22

Sf`ntul Iustin Martirul ]i Filosoful subliniaz[ c[ Acela]i

Dumnezeu Care s-a adresat primilor oameni la facere, mai apoi
a vorbit lui Moise. #n referatul biblic se spune: S[ facem pe
om (Facere I, 26), ar[t`nd c[ s-a adresat cuiva, care este altul
din punct de vedere numeric ]i @n plus este o fiin\[ ra\ional[.
Iudeii @ncercau s[ acrediteze ideea c[ Dumnezeu a vorbit
atunci cu @ngerii. Unele secte iudaice spuneau c[ omul este
creat de @ngeri1.
#n continuare, Tryfon cere Sf`ntului P[rinte s[ @i
dovedeasc[ faptul c[ M`ntuitorul s-a n[scut ca om din Fecioara,
dup[ voin\a Tat[lui Lui ]i c[ s-a r[stignit ]i c[ a murit, @nviind ]i
@n[l\`ndu-se la cer. Toate profe\iile mesianice de fapt dovedesc
faptul acesta2. Argumentul principal invocat este ales mai @nt`i
din Psalmul XLIV. Din toate @n\elegem c[ lui Hristos I se cuvine
@nchinare ca Dumnezeu. El se adreseaz[ Bisericii Sale ca unei
fiice.
Sf`ntul P[rinte atrage aten\ia lui Tryfon c[ nu este
capabil s[ @n\eleag[ cele spuse de el, dar totdeauna este gata
ca s[ spun[ ceva care s[ atrag[ pe cre[tini. Totu]i nu @i r[spunde
@n acela]i fel.
Tryfon folose]te @n mod trunchiat un citat din profetul
Isaia, @n care se spune: Eu sunt Domnul Dumnezeu; acesta
este numele Meu; Eu nu voi da altuia slava Mea ]i nici virtu\ile
Mele (Isaia XLII, 8). Sf`ntul P[rinte atrage aten\ia c[ el a luat
cuvintele acelea, neamintind nici de cele dinainte, nici de cele
care vin dup[ acelea. #n realitate, s[ nu uit[m c[ nici o Scriptur[
nu este contrar[ cu alta3. Dumnezeu d[ slava Lui numai lui
Hristos. Pentru a ar[ta aceasta, red[ citatul de la Isaia @n
@ntregime.

1
Pg. 164
2
Pg. 165
3
Pg. 168